România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol. 5: 1 mai-30 iunie 1991 [5] 9738714842, 9789738714847, 9789738850941

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMULS (1 mai-30 iunie 1991)

FUNDATIA EUROPEANĂ TITULESCU '

Bucureşti,

2007

Îngrijitor de ediţie: GEORGE G . POTlli-\

Coperta: OCTA YL\N PENO.A lll:dactor: ANA POTR.A

Mai1991

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţiona l e a României

1 mai 1991 9.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Vede interoiul pentru „Azi" referitor la Titulescu.

NĂSTASE, ADRIAN

România după Malta / Adrian Năstase. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană

Titulescu, 2006-2007

5 vol. ISBN (1 O) 973-87148-4-2 ; ISBN (13) 978-973-87148-4-7 Voi. 5. - Index. - ISBN (13) 978-973-88509-4-1

10.30 Audienţă cu Marc Chap111.an, ziarist la „The Independent". Despre poziţia noastră în problema Insulei Şerpilor. Termin la 11.00. 12.25 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Vede telegrama de la Budapesta. Să facem mâine un răspuns . Tema pentru 16 mai (comunicare la Institutul de Cercetări Juridice) : ,, Viitorul securităţii europene şi interesele româneşti".

327(498)

Servicii editoriale Editura URANUS, www.editurauranus.ro Bucureşti

CP 7-62., 0722 268 633, fax: 6836335,

e-mail: [email protected] 2007

13.50 La Marcel Dinu. Subiecte pen.tnt conferinţa de presă - vizita lui Adrian Năstase în Marea Britanie; vizita lui Romulus Neagu în Olanda. Fixarea în Constituantă a standardelor pentru minorităţi. Nu este o poziţie singulară a României. Acestea sunt standardele internaţionale. 19.30 La Marcel Dinu. Discuţii privind propunerile de salarizare a personalului ministerului.

© Toate drepturile asupra prezentei ediţii ISBN (13) 978-973-88509-4-1

aparţin autorului

2 mai 1991

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, adresează o telegran,ă lui Krzysztof Skubiszewski, ministru al Afacerilor Externe al

5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Republicii Polone, cu ocazia Zilei aniversare a Constituţiei.

naţionale

a acestei

ţări şi

a 200-a

8.40 La Teodor Meleşcanu. Vizitele noastre să aibă profil - cu prezentare. De verificat cu Anglzel1 dacă noi am vorbit la TV de 1 decembrie ln Amsterdam. De acord cu luare de poziţie faţă de declaraţiile ambasadorului Olandei2 ln TV. 11.10 Conferiuţa de presă săptămânală (la Centrul de presă din. str. Al. Daniei nr. 6). Probleme prezentate: participarea lui Adrian Năstase la Conferinţa de la Praga; comunicarea de date referitoare la bugetul militar al României; declaraţia preşedintelui Consiliului de Securitate referitoare la memoriul celor 21; vizita lui Romulus Neagu în Belgia şi Luxemburg; ,, protestul" ambasadornlui olandez; evenimente diplomatice curente săptămâna viitoare + anunţuri. Şerban Simedrea: 1. Dacă acordurile româno-sovietice referitoare la consulate şi desfiinţarea vizelor au fost aprobate? 2. Numirea domnilor Anton Vătăşescu şi Gelu Voican Voiculescu nu corespunde Statutului Corpului Diplomatic! Nicolae Lupu: 1. Dacă declaraţia preşedintelui Consiliului de Securitate este ceea ce aşteptam în materie de compensaţii? 2. Ideea noastră cu Uniunea Europei Răsăritene - ce reacţii sunt şi ce urmează?

Termin.

conferinţa

la 11 .50.

În continuare, asist la Conferinţa de presă a lui Valeriu Matei, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova, preşedintele Comisiei

parlamentare pentru p~blicit~te şi mijloa_ce d~ ~nformare în masă, şi a doa~ne~ Vitalin Pavlicenco, pnm ad;imct al Dzrecţzez Moldova-Press, care prezznta scopul şi ~onţinu~tl Conferinţei in.ternaţi~1:,ale c~. tevma „Pac~tl ~ibbentropMolotov şz consecinţele luz pentru Basarabia (Clzzşznau, 26-28 zunze). 13.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Informez asupra Conferinţei de presă. De acord cu Teodor Meleşcanu şi Gheorghe Tinca, secretar de stat şi, respectiv, subsecretar de stat - a spus Petre Roman, dar cu titlu interimar. De găsit urgent un director pentru Direcţia consulară. Preferabil cineva din MAE . De urgentat chestiunea cu salariile. 14.15 Telefon George Linardos, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Solicită să fie ajutat la desfăşurarea vizitei lui Tzitzikostas 1.

14.20 La Ioan Maxim. Posturi de directori de completat - DOI2 Salarizare.

şi

DCS3.

16.15 La Teodor Meleşcanu - fişe. Vizita ministrnlui de Externe din Mauritania - 16-19 mm acordul. Înlocuitori la conferinţele de presă - Gheorghe Tinca.

să dăm

16.40 La Marcel Dinu. Senzinarnl de la Sibiu - Walter Kănig - corect, istoria Transilvaniei; prof Filippi - teolog din Sibiu. Instrucţiuni la Helsinki - referitoare la intervenţia lui Adrian Năstase la Praga. Vizita în Israel - la începutul lunii septembrie. Gheorghios Tzitzikostas, ministru pentru Macedonia şi Tracia, membru al guvernului elen.

1

I

2

6

Ion M. Anghel, ambasador al României la Haga. Coen F. Stork, ambasador al Olandei la Bucureşti.

: D~ecţia ONU şi alte organizaţii internaţionale (DOI). Direcţia consulară (DCS).

7

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

Coordonarea DPP1 -

să fie

la ministru.

17.05 La Adrian Năstase - Salarii.

Problema cooperării interdepartamentale în ceea ce priveşte aspectele externe. De revăzut notele vechi. Marcel Dinu - rnm funcţionează cooperarea interdepartamentală în alte ţări - până luni răspunsuri. Lipsa de autoritate a guvern.ului - de făcut o circulară - Aurel Dragoş Munteanu în prima şedinţă a noului guvern s-a referit la faptul că trebuie întărită autoritatea guvernului şi a fiecărui ministru în domeniul de care răspunde . Acesta trebuie să răspundă integral de activitatea pe care o desfăşoară ministerul său. De dezvoltat puţin pentru MAE. Să respecte instntcţiunile ad litteram; să raporteze prompt şi complet convorbirile politice, de interes; respectarea ierarhiei; să nu angajeze guvernul fără instrucţiuni ş . a. Sigur, aceasta nu înseamnă oprirea iniţiativei - dar înainte de a fi e:xprimată se obţină acordul Centralei.

3 mai 1991

.25 La Adrian Năstas!, cu_p_robleme ~urent~. 9 De dat o circulara pnvznd nunurea ·luz Gheorglze Tinca şz Teodor Meleşcanu.

9.35 La Adrian Năs tase, cu PŢobleme _curente. . _ Reuniunea privind dreptunle omului de la Pans. 11.20 La Adrian Năstase, cu probleme curente. . . _ Defăcut şedinţă de Colegiu luni la 9.30. De făcut ordinea de zz.

La 11.00 - o cupă de şampanie cu toţi directorii. Circulară - toate telegramele care pleacă de la misiunile diplomatice se adresează în mod obligatoriu şi MAE.

11.45 La Adrian Năstase. Îl prezint pe Predescu 1 pentru a lucra la Cabinet. Este de acord.

19.10 La A drian

12.15 La Adrian Dohotaru.

21.30 La A drian Năstase se pregăteşte de plecare.

13.10 La Ioan Maxim. Ordinea de zi a şedinţei Colegiului. Înregistrarea video a conferinţei de presă, ştiri, cronica Parlamentului.

Năstase, cu probleme curente. De făcut numirea, cu delegaţie, a lui Teodor Meleşcanu şi Gheorghe Tinca. Consiliul consultativ al MAE - de vorbit cu Teodor Meleşcanu.

De vorbit cu Romulus Neagu - Dan Quayle 2, vicepreşedinte al SUA, face o vizită în Europa de Răsărit. De vorbit cu ambasadorul Alan Green jr. - să vină şi în Român.ia. Vizite şi contacte - propuneri semnificative în încercarea de a înscrie România pe circuitul unor ·vizite turneu. Ioan Maxim - câţi ambasadori sunt professionals şi câţi sunt din afara ministerului. De văzut Divizia Europa. De acord cu primirea lui Tzitzikostas, ministrul Greciei de Nord, mâine.

Îl informez despre şedinţa de Colegiu. Să se gândească la ordinea de zi.

14.05 La Marcel Dinu. Instrucţiunile Centralei - pentru autoritatea guvernului. 15.35 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Vizita la Londra - punctaje pe toate problemele - Rombac, în special. De vorbit cu Prunariu2. Scrisori-copii la Petre Roman, Corneliu Mănescu, Constantin Fota, Eugen Dijmifrescu. 1

Planificare Politică (DPP). 2 James Danforty „Dan" Quayle (n 1947). Vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii în administraţia George H.W. Bush (1989-1993). I

8

Direcţia

Gheorghe Predescu. 20 . um1tru Prunariu. 9

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

18.30 La Romulus Neagu: Piaţa negociatori - de pregătit de pe ncum.

Comună

-

echipă specială.

Echipa de

În cursul după-am.iezii, Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Glieorghios Tzitzikostas, minisfru pent11t Macedonia şi Tracia, membru al guvenmlui elen. Discuţiile nu reliefat bunele raporturi bilnternle, favorizate de tradiţiile existente între popoarele român şi grec, de complernentaritnten economiilor şi de transformările care au avut loc în România. La întrevedere a fost prezent George Linardos, ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti. ministru de Externe al României, participă la recepţia organizată de ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, Zygm.unt Komorowski, cu ocazia Zilei naţionale a acestei ţări şi a 200-a aniversare a Constituţiei.

Adrian

Năstase,

4 mai 1991 Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, după Conferinţa internaţională de la Praga cu tenia „ Viitorul securităţii europene", ziarului „Adevărul" (doamnei Alexandra Andon) 1

La recenta Conferinţă internaţională de la Praga cu tema ,,Viitorul securităţii europene", ministrul de Externe al României, domnul Adrian Năstase, a avansat ideea creării unei Uniuni a Europei Centrale şi de Est. Ziarul 11 Adevărul" s-a adresat domnului ministru cu rugămintea de a prezenta amănunte pe marginea acestei propuneri.

Publicat sub titlul „Spre o Uniune a Europei Centrale şi de Est?", în „Adevărul", 4 mai 1991. I

10

A.N.: Structura propusă de noi, cu titlul provizoriu de Uniunea Europei Centrale şi de Est, poate reprezenta - în intervalul ce se va scurge până la crearea unui sistem generaleuropean de securitate, a cărui realizare, deşi dorită de toate statele participante la CSCE, ţine de perspectiva termenului lung _ 0 modalitate eficientă de asigurare a intereselor de securitate ale tărilor din această zonă a Europei. ' După câte ştiţi, atât în Vestul, cât şi în Estul zonei în care se situează ţările Europei Centrale şi de Est se manifestă serioase rezerve fată de accesul şi chiar de asocierea acestora la NATO sau la Urtlunea Europei Occidentale. Şansele ca aceste două organizaţii să-şi schimbe într-un viitor previzibil atitudinea sunt, practic, nule. în ce-i priveşte, reprezentanţii URSS subliniază, ori de câte ori au prilejul, că o eventuală extindere a zonei de acţiune a acestora până la graniţele ţării lor nu va fi acceptată „cu seninătate". Dimpotrivă. în atari condiţii, opţiunea subiectivă pentru „umbrela protectoare" a NATO, spre exemplu, se loveşte, evident, de existenţa unor obstacole obiective, pe care o politică realistă trebuie să le ia în calcul. Pe de altă parte, destructurarea componentei militare a Tratatului de la Varşovia şi, probabil, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, şi a celei politice - fapt ce atestă, fără doar şi poate, începutul unei mişcări spre viitor - va genera un anumit „ vacuum de reprezentare" a intereselor comune de securitate ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Interese care au existat şi înainte ca ţărilor noastre să li se fi impus calitatea de membru al Tratatului de la Varşovia şi ele reapar cu forţă acum, după pierderea (care este un câştig) ei. A.A.: N-am spune că în perioada interbelică, deci înainte de „satelizare", interesele despre care vorbiţi au fost pe deplin conştientizate ... A.N.: Tocmai. Acţiunea divergentă, stimulată, desigur, foarte serios din afară, a tărilor din zona noastră, minimalizarea sau chiar ignorarea totală a intereselor comune de securitate la care m-am referit, tendinţele de a se obţine ceva în plus pe seama 11

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

vecinilor ne-au costat foarte mult pe toţi. Ne-au costat, între altele, aceşti peste 45 de ani de rupere forţată de valorile democraţiei şi economiei de piaţă, ale pluralismului politic şi drepturilor omului. Trebuie să învăţăm să realizăm prin cooperare, coordonare şi încredere ceea ce am ratat prin adversitate, suspiciune şi concurenţă neloială. Lecţia postbelică a Europei de Vest este, în această privinţă, mai mult decât exemplară. Nici nu îndrăznesc să-mi imaginez cum ar fi arătat Europa dacă Franţa şi Germania şi-ar fi făcut, de pildă, o concurenţă neloială pentru a beneficia una în defavoarea celeilalte de Planul Marshall. A.A.: Cum ar putea contribui, mai exact, proiectata Uniune a Europei Centrale şi de Est la creşterea stabilităţii în zonă?

A.N.: Ea ar putea determina creşterea încrederii şi prin realizarea de consultări, schimb de informaţii, desfăşurarea unor activităţi de control şi verificare, de natură să conducă la creşterea transparenţei activităţii militare a statelor membre, respectiv la evitarea percepţiilor deformate în acest domeniu. Ţările în curs de democratizare - a căror fragilitate economică, politică, socială nu este un secret pentru nimeni - nu db-pun de niciun fel dle „plasă de siguranţă". Conlucrarea într-un asemenea cadru al transparenţei ar putea cel puţin să le ferească de riscul de a-şi crea probleme în plus unele altora. A.A.: Nu există însă riscul echivalării lui cu un fel de ,,cordon sanitar"? A.N.: Nu, o atare posibilitate este exclusă din start. Pentru că propunerea noastră are în vedere şi prezenţa - cu un statut special, spre exemplu cel de observatori permanenţi - a SUA, URSS, Comunităţii Europene sau Uniţmii Europei Occidentale. A.A.: Dl Tamas Katona, sec'retar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei comenta propunerea avansată de dv. astfel: ,,Propunerea României, ce poartă, în esenţă, germenii unor intentii salutare, ascunde în sine pericolul ca timp de securităţii,

I

12

decenii să pierdem şansa reunificării cu Europa". Cum explicaţi aceste rezerve? Se poate presupune că, de fapt, altele sunt ratiunile respingerii formulei propuse de dv. la Praga? ' A.N.: În lipsa unor elemente suficiente, nu m-aş hazarda să interpretez altfel rezervele pe care le-aţi amintit decât ca pe o reacţie imediată, care nu are în spate o reflecţie suficientă asupra valenţelor pozitive ale schiţei de proiect pe care am prezentat-o la Praga. A.A.: Mai ales că au apărut şi alte organizaţii subregionale, de tipul „ Triunghiului" Polonia-CehoslovaciaUngaria, la constituirea căruia diplomaţia română n-a prea fost pe fază ... A.N.: Cu deosebirea că Uniunea Europei Centrale şi de Est ar putea să prevină exact unele din efectele negative ale certei fragmentări pe care o creează multiplicarea grupărilor în care sunt incluse diferitele ţări din această regiune. Pentru că ea ar fi mai degrabă un cadru de integrare a ţărilor zonei decât unul de accentuare a fragmentării. O integrare ce ar fi atât o premisă, cât şi o parte propriu-zisă a procesului de realizare a noii Europe, liberă şi unită.

10.40 Dicran (Dic) Baboian: vine cu proiectul de a scoate „Diplomat Club". Promit un răspuns. 11.00 La Romulus Neagu. Discută cu ambasadorul SUA la Bucureşti vizita lui Dan Quayle la Bucureşti.

Subiecte pentru şedinţa de Colegiu: latinitate + complementaritate America Latină; Moldova. 12.15 La Teodor Meleşcanu - Consiliul consultatiî.J al MAE - subiecte. Contact la nivel înalt cu Japonia. Defi11iti1.Jarea listei participanţilor la Consiliul consultativ al MAE. Problema ambasadorului nostru în Irak. Sh-ntegie de politicii externă - strategie pe ţări. 13

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

14.30 La Adrian Năstase. Văd caseta TVR privind rnanifestnrea de la Eger. De fă.cut o declaratie publică: document iresponsabil; declaraţie iresponsabilă; History fictio~ _ Science fiction. Dacă minoritarii noştri maghiari care nu participat acolo au în continuare obligaţia loialităţii faţă de statul român?

16.50 La Adrian Năstase. Vede declaraţia pe marginea casetei TVR referitoare la Eger. Declaraţia cu traficul ilegal de copii - de vorbit cu doamna Zugrăvescu. Vorbeşte cu Petre Roman care are unele observaţii - aprecieri neconforme cu realitatea istorică şi cea din zilele noastre; avem convingerea că guvernul maghiar nu sprijină şi nu se asociază. 17.25 La Adrian Năstase - mai vorbeşte odată cu Petre Roman. Declaraţia

Ministerului Afacerilor Externe referitoare la Conferinţa de

la Eger.

Nu este cazul ca Ministerul Afacerilor Externe să ia o poziţie oficială faţă de această reuniune, pe care organizatorii ei au denumit-o „conferintă ştiintifică internatională". Este o ' ' ' manifestare neguvernamentală şi o tratăm ca atare. Cât de ştiinţifică a fost s-a putut lesne constata din simpla vizionare a reportajului. Punctele de vedere exprimate de diverşii participanţi la reuniune nu au nimic comun cu analiza ştiinţifică, formulând aprecieri neconforme cu adevărul istoric şi cu realitatea zilelor noastre. Apelul către CSCE şi ONU, preconizat în declaraţia adoptată de conferinţă, este evident pretenţios, arogant şi agresiv la adresa Guvernului României. în materie de drepturi ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, guvernul român are o atitudine responsabilă, îndeplinindu-şi în mod riguros propriile sale angajamente, precum şi cele asumate prin documentele internaţionale, în special documentele CSCE. În acord cu valorile democraţiei şi ale gândirii politice europene moderne, Guvernul României a prezentat, la reuniunea CSCE 14

· · d d;""'ensiunea umană de la Copenhaga, din 1990, pnvm uneri detaliate de standarde generale pnvmd drepturile proP . al . . ă persoanelor aparţinând minorităţilor naţion e ş1 acţioneaz m LLL•

•

•

•

A

spiritul lor.

Manifestări de genul celei de la Eger nu fac decat să îngreuneze eforturile de îmbunătăţire~ relaţiilor rom~o-unga:e şi, pe plan mai larg, să afecteze rela~e de bună vecmătate m Europa Centrală şi de Est. Avem convmgerea că_ guve~nul ungar nu sprijină şi nu se asociază unor asemenea manifestăn. A

5 mai1991 9.10 Telefon Cluj. Vorbesc cu prof Şteţiu. In princzprn este interesat sa vzna zn MAE,_ ~u condiţia să-şi păstreze locul de muncă ln Cluj, să obţină o locuinţă de servzczu A

şi soţia să

•

•

•

V

•

V

A

lucreze.

10.00 La Adrian Năstase: Ministerului Afacerilor Externe.

îl

informez despre ecourile

Declaraţiei

12.00 La Adrian Năstase, ett probleme curente. Interviurile care apar în presă de transmis urgent prin fax în ţară. Răspunsul lui Alan Phillips - de văzut m.âine.

12.10 La Adrian Năstase, cu problem.e curente. - Discuţie aide-memoire referitor la Tratatele cu URSS. Să fie gata până marţi.

6 mai 1991 9.25 La Adrian Năstase, cu probleme curente„ - Ordinea de zi a şedinţei Consiliului de conducere a MAE - de acord. 9.35 Şedinţa Consiliului de conducere a MAE.

15

ADRIAN NĂSTASE Prezidează

Adrian

ROMÂNIA DUPĂ MALTA Năstase.

Adrian Năstase: Salută prezenţa lui Teodor Meleşcanu şi Gheorghe Tinca. Golul pe care îl lasă plecarea lui Romulus Neagu la Geneva, căruia îi mulţumeşte pentru sprijinul extraordinar acordat. Climatul de mai multă fermitate anunţat de primul-ministru cu prilejul remanierii. Nu am reuşit să punem în practică unele idei foarte bune. Constantin Ene a dat nişte idei - să le dactilografiem şi să le discutăm în Consiliul de conducere. Romulus Neagu să participe la toate şedinţele noastre până la plecarea la post. Să păstrăm o evidenţă foarte clară a deciziilor noastre. De scos după stenogramă hotărârile noastre - să asigurăm un mecanism de control. Punctul Dezvoltarea dimensiunii latine. Adrian Năstase: Referitor la Dezvoltarea dimensiunii latine a politicii externe: Nota prezentată nu merge în direcţia cea bună. Accentuarea dimensiunii culturale este corectă. Se centrează pe latura guvernamentală. Nu va merge prea repede. Să testăm ideea întâlnirii la nivel parlamentar - o reuniune parlamentară a ţărilor latine, tot sub auspicii culturale, în principal. Eventual să construim nota pe două faze - parlamentar + nivelul guvernamental. Să începem în 5, urmând ca apoi să introducem Belgia şi Luxemburg. Punctul Relaţiile cu Japonia. Adrian Năstase: Referitor la relaţiile cu Japonia, să le vedem mai bine. Ambasadorul de la Tokyo 1 a focut propuneri ambiţioase. Este clar că japonezi~ se vor mişca încet, dacă nu văd din partea noastră hotărâre foarte mare. Sa oferim cât mai multe argumente pentru venirea lor aici. Să vedem cum putem să-i câştigăm, dacă merită. Să vedem ceva din ideile lui Mitran. . Teodor Meleşcanu: Se uită la SUA. Prioritatea lor este între Africa şz_ America Latină. Turneul planificat al adjunctului de ministru a sărit numm România. I

A11lbasadontl japonez a sugemt să face111 o vizită neoficială. Se inspiră din 11 ;zita lui Petre Roman. în S~A: . . . . Fundatia Sasakawa - a zmntat o delegaţie de 6 membri m guvernului. Adrim~ Năstase, cu o ocazie - expoziţie etc., pe cheltuiala noastră - să facă o vizită.

Ide111 pentru Petre Roman. Personal, crede că a aştepta numai să vină ei este o poziţie foră şanse. Adriau Năstase: Să încercăm vizita cu un _ministru economic, prin Fundaţia Sasakawa. Teodo r Meleşcanu: Unul din cei 5 să fie un subsecretar de stat la MAE. Adriau Năstase: Da. De explicat în nota cu strategia pe care o propunem. Constantin Ene: Toate aceste lucruri trebuie încercate. Să nu creăm o situaţie în care primul-ministru. şi ministrul de Externe să discute în relaţii îngheţate, Jării a avea ceva rezultate. Pentru relaţiile de mare importanţă - Japonia, Coreea de Sud, Africa de Sud - oferte economice care să depăşească ofertele obişnuite. Noi suntem cei care să vindem - de gândit proiecte atractive pentru. ei. Să le oferim cetia pentru ca ei să fie interesaţi să pună un picior în Europa. Teodor Meleşcanu: Toate aceste propuneri li s-au focut. Este un cerc vicios. Adrian Năstase: Pentru. Japonia, aprecierea politică asupra unei anumite zone este foarte importantă pentru lansarea unei strategii economice. Este nevoie de contact guvernamental. De acord, însă, să nu folosim cartuşele cele mai mari cu această ocazie. În nota către primul-ministru să dăm doar ca exemplu vizita la Fundatie, dar să înmultim contactele. Teoddr Meleşcanu: Primul-ministru a spus că este gata să pună un avion la dispoziţia oamenilor de afaceri români care ar putea face contacte economice. Adrian Năstase: Să fie şi un seminar economic. Ioan Maxim: Şi în sectorul turistic am putea face ceva. Să le prezentăm şi o ofertă de concesiune a unei baze de tratament. Romulus Neagu: Problema este mult mai largă. Ce facem cu structurile care nu ne primesc. În Europa Occidentală avem mai multă ideologie ca înainte. Hotărârile se inu în organele politice şi nu im1ers.

Mircea Mitran, ambasadorul României la Tokyo.

16

17

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Linie strategică - buldozerul de ieşire în lume este componenta politică. este fundmnentală, indiferent de critici. Pentru prima dată s-a creat o bancă în care se pune pe prim plan ideologia - îţi dau bani, dacii ,,faci" democraţie. Cât de reală este teza că împărţirea lumii se face între oamenii forte . Participarea la colocvii unde se disrntă astfel de probleme poate avea O importanţă mai mare ca vizitele oficiale. Linia strategică - de participat la toate reuniunile - este linia modernă de gfindire. Adrian Năstase: Alt exemplu în acest sens: conferinţa de la Praga. Noi însă nu reuşim să organizăm astfel de conferinţe la Bucureşti. Romulus Neagu: Acesta este sistemul modern de a acţiona. De acord cu latinitatea. Cu latinitatea să facem un colocviu la Străpungerea politică

Bucureşti.

Adrian Năstase: Să organizif.m şi „ Casa Europei" la B ucureşti, care sif. facă tot felul de reuniuni la Bucureşti. Să facem o notă la guvern explicând că la nivel semioficial contactele guvernamentale se realizează mult mai uşor. Punctul privind Strategia. Traian Chebeleu: Va fi gata săptămâna viitoare. A drian Năstas e: Să o prezentăm apoi Consiliului consultativ al MAE Să

unctul Structura MAE . eodor Meleşcanu: Avem deja 5

o realizăm în primă formă pfină la începutul săptănzfinii viitoare. Să de „strif.pungere politicif.".

şi formu la

Punctul Circulaţia telegramelor. A drian. Năstase: Referitor la circulaţia telegramelor: No tif. la primul-ministnl. În dorinţa de a limita 1iscurile cu folosirea cifrului de stat, propunem ca lista să fie limitatif. la următorii ... Pentru alte instituţii - sumare. Gheorghe Tinca: Răspândirea telegramelor - să dif.m numai prin BDS. Să folosim telegrame Î11 clar. Adrian. Năstase: Să revedem lista + nota la primul-ministru, cu condiţia sii aibif. BDS1 - condiţie obligatorie.

entru Moldova. p Să facem concurs. Adrian Năstase: De fă.cut imediat nota pentru primul-ministru. Traian Chebeleu: 10 posturi, inclusiv personal tehnic. Adrian Năstase: N ota cu suplimentarea schemei MAE. Punctul Compartimentul pentru Ungaria . Adrian Năstase: De discutat în contextul reorganizării Direcţiei Europa. Să vedem în această săptămfinif.. . Teodor Meleşcanu: Va fi un prilej foarte bun când vine reprezentantul Ungariei pentnt „cerul deschis". Să le dif.111 unele propuneri. Romulus Neagu: Să facem un dosar documentar pentru presă. Teodor Meleşcanu: Să le propunem o iniţiativă foarte bunif.. Consultări bilaterale pe reuniunile CSCE. Romulus Neagu: Să ne facem şi noi un program de colaborare pe linia ministerelor de Externe. Adrian Năstase: Să luăm ca model acordul cu Moldova. Adrian Dolwtant: Să mai şi atacăm. Nu avem casă de cultură la Budapesta. Adrian Năstase: A fo st utilă circulara. Punctul Grupul de negociatori cu Piaţa Comună. Romulus Neagu: S-a pus această problemă în recentul turneu. Negocierile sunt individuale - pentru asocierea la Piaţa Comună. Este foarte importantă calitatea oamenilor care fac negocierea. Au insistat să facem „echipă bună". Ei ne pot ajuta. Ar trebui să fie la MCT. Adrian Năstase: Noi am propus, de fapt, un grup interdepartamental - cu Eugen Dijmărescu . Să reluăm nota şi să o dezvoltăm cu grupul de negociatori. Romulus Neagu: A doua propunere este ca cele douif. ambasade de la Bruxelles, să se despartă foarte clar. Ambasadorul Popescu 1 dispune de întreaga ~tructurii.. M isiunea noastră la CEE trebuie întărită şi ca oameni şi ca 111 /rastntctură, buget etc. 1

I

Biroul documente secrete (BDS).

18

candidaţi pentru postul de secretar de stat

şi să-i

explicăm conţinutul.

folosim

f

Ovidiu Corneliu Popescu, ambasador al României la Bruxelles.

19

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase:

Să

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

punem în aceeaşi

notă.

Pw1ctul Numirea unor noi directori. Adrian Năstase: Să dăm o mare atenţie - să găsim formule noi. Mircea Geoană candidează la o bursă de 9 luni la ENA. Ioan Maxini: Primează interesul de afi director. Romulus Neagu: Directorul Protocolului francez l-a invitat acolo pe Emilian Mnnciur. Adrian Năstase: Să încercăm cu Mircea Geoană - director cu delegaţie - să 'Vedem cum merge şi apoi să-I titularizăm. Pentru Direcţia consulară - Arxente Frăsincar nr dori să nu mai fie director. Să acceptăm această cerere şi să căutăm pe altcineva, din MAE. Să căutăm pe cine'Va şi din afară - procuror, judecător. Să ne gândim Ia asta - nu luăm acum o decizie. Romulus Neagu: Din sectorul consular nu avem. Mai bine cineva din afară. Teodor Meleşcanu: Trebuie să fie un bun civilist. Adrian Năstase: Vor fi dificultăţi să găsim jurişti buni, pentru că cei mai mulţi merg în a'Vocatură. Punctul Director pentru DOI. Constantin Ene: Marin Bulzoară să cumuleze, pentru moment, ambele direcţii. Să mai vedem - din domeniu. Adrian Năstase: De acord. Teodor Meleşcanu: În curând va trebui şi un director adjunct Ia DOI. Se gândea Ia Bistrennu1 ca director adjunct. Adrian Năstase: De acord cu Bistrennu. Punctul Situaţia celor doi ambasadori din Portugalia şi Polonia. Adrian Năstase: Situaţia este delicată. Personal, este tentat să recomande schimbarea ambilor. Teodor Meleşcanu: Să vedem şi wm se descurcă cu escala preşedintelui Ion Iliescu în Portugalia. · Adrian Năstase: Gravă este anularea vizitei Ia Lima.

Situatia ambasadorului în Irak. p1111c t11 l eleşcanu: ' · stanca a fios t neolo, dar nu a prezen tat Constnntm. Teo dor M . ·soi-ile de ncred1 tare. seri Ambasada şi-a re l unt activi . ·tatea. . Oportunitatea - prezentarea scrisorilor lui Saddam Hussem. Adria1t Năstase: Nu este cazul. . Teodor Meleşcanu: . să vedem dacă se mai pregăteşte vreun lot de ambasador, ca scrisorile de acreditare. cazuri de excepţie. P1mc t al Organizarea imui concurs/examen pentru . d· ,f. I Ioau Maxim: Să fncem o sesiune de excepţ1e pentnt n repnra in gn1e e anterioare. Adrian Nir.stase: Să analizăm fiecare cnz. Romullls Neagu: Toţi nm avut ncelenşi libertăţi şi drepturi de n concum pentru gradele diplo~nntice, în rnpor~ cu locur~le fin MA~. , Constantin Ene: Sa vedem ce lo uri sunt - şi sa se prezznte ln concw s. Romulus Neagu: Să ne mai gfindi111. Marin Mitriş: Nu este bine să fncem concurs înainte de reorgnn.iznre. Şedinţa se termină la 11.20. 11.30 La Adrian Năstase. Oferă

o cupă de şnmpnnie cu ocazia numirii lui Romulus Nengu cn nmbnsndor la Genevn. 12.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. - Urgent Declaraţie a MAE. În legătură cu ştirea apărută în ziare, preluată

din „ Politikn", MAE este împuternicit, din partea guvernului, să declare că, după verificări amănunţite, efectuate de organele şi autorităţile române de resort, nu rezultă că nr fi avut loc o livrare de arme şi muniţii din România către o altă ţară. 12.30 La Adrian Năstase. Vede Comunicatul de presă, pe care apoi îl dau la Radio. 13.15 Telefon Belgrad.

I

Ion Bistreanu.

20

21

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

. Vorbesc cu Constantin Ghir~ă. Îl informez despre declaraţia noastră refentoare la arme pentru Croaţia. In.că nu a fost la SFAE. Îl informez . Nv t :I ' ca Adnan as ase va zncerca sa vorbească la telefon cu Budimir Loncar. w

A

V

_ La Adrian N~stase~ 20 15 Comunicat m legahtm cu afirmaţnle de la confennţa de presa a . tului ministrului de Interne croat cu mesaje uzate. MAE consideră cii (I dj1l11C d . de telllei este evidenta. Asemenea afirmaţu nu sunt concor ante Cil lipsatiile de bună vecinătate. Aşa cum ştirea • dm ' „ p ol ztz ' "ka s-a dovedz't a fi fialsa. ln, re d. t. t t t l Guvern.ul român este zspw:, sa men, m~ un con ac per111an~n ~u ţitve~nu. croat pentru clarificarea oricaror aspecte zn care eventual ar fi zmpltcaţz ce taţenz V

•

• •

V

15.35 La Adrian Năstase - şedinţă cu Cabinetul ministntlui. Fluiditate permanentă la Cabinet. 16.05 Telefon Bruxelles. Vorbesc cu ambasadorul Ovidiu Popescu - confirm vizita lui Manfred Warner pe 4-6 iulie. 16.30 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Dacă mergem la Conferinţa balcanică a comisiilor pentrn politică externă? De vorbit la ADIRI - dacă este mâine la 8.15 conferinţa lui Adrian Năstase?

Delegaţia din Venezuela - miercuri la ora 9.00. Referitor la Ioan Mircea Paşcu - notă la primul-ministru - post de secretar de stat pentru planificare strategicii, în a cărui coordonare sii intre cele două direcţii - DPP1 şi DAJP2. Ordinul de Malta - dispensar la noul local. De discutat cu Niculae Micu şi Ioan Fărcaş referitor la Colocviul ADIRI privind securitatea europeană.

•

•

"

/I

V

V

V

V

români.

21.25 Telefon Belgrad. Vorbesc cu Constantin Gh.irdii - ştirea din „Politika" s-a clarificat. A fost O greşeală. Era un vas iugo~l~v z:_opsit ~1 ci~lori româneşt~ . Îl informez c~ mai pregătim o luare de pozzţ1e zn legatura cu declaraţnle ad;unctuluz ministrului de Interne croat referitoare la implicarea unor români, foşti [ucriitori ai Securităţii .

22.30 La Adrian Năstase, cu problem.e curente. Vede telegrama de la Belgrad. Vede cele două comunicate. De acord. Pentru cel cu declaraţia ministrului de Interne adjunct din Croaţia vorbeşte cu Petre Roman.

7mai 1991 17.30 La Ioan Maxim. Facem nota cu post de secretar de stat pentru Ioan Mircea Paşcu . 19.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Tocmai a vorbit la telefon cu Geza Jeszenszky. De dat un comunicat de presă - au discutat despre căi de îmbunătăţire a relaţiilor româno-ungare. Spaţiu pentru arhivă - de vorbit. AIESEE3 - de vorbit la Directia culturală, ce statut are?

1 Direcţia

planificare politic ă (DPP). informare politică (DAIP). 3 AIESEE - Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europeen. 2

Direcţia analiză şi

22

10.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Crearea unui post de secretar de stat. Adrian Năstase, ministm de Exteme al României, prim.eşte delegaţia Subcomitetului pentru Europa de Est şi URSS al Con1.itetului Politic al Adunării Atlanticului de Nord, condusă de Jan Peterseu, preşedintele Subcomitetului. Se abordează probleme referitoare ln deznrmnre, asigumrea securităţii stnt~~or europene, sihinţin creată în Europn Centrală şi de Est ca urmare a desfimţiirii Tratatului de la Vnrşovin, sisteme subregionale, procesul genernl e11ropenn. 23

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

14.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Declaraţie

privind vizita în Anglia. Un exemplar din revista presei să se dea şi lui Dan Popescu - la biroul lui Anton Viftifşescu.

10 lO La Adriau Năstase.

·

. La Londra - de discutat un articol pentru Revzsta NATO.

Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, acordă un interviu lui Marti Saballs Posis, de la ziarul „ABC" (Spania).

45 Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, pleacă în ~O.Marea Britanie (cu avionul Tarom R0-391). in fn delegaţie Traian Clzebeleu, Ion Goriţă, Elena Zamfirescu.

Adriau Năstase, ministn, de Externe al României, acordă 1111 interviu postului de radio „Kossuth" referitor la relaţiile româno-ungare.

La plecarea în Marea Britanie, . Adrian 2Năstase, ministru de Externe al României, a făcut o declaraţie de presă.

19.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De tmnsmis obsen,aţii la Regulnmentul de funcţionare a CSAT. Semnează nota privind Colocviul ADIRI dedicat securităţii europene. Programul de vizite - la zi.

vizită

Această vizită, cel puţin aşa cum este ea prevăzută prin programul stabilit, va fi un bun prilej de amplificar~ ~ relaţiilor bilaterale. Cred că este foarte important pentru noi, m această perioadă, să fim prezenţi în capitalele europene, să ave~ contacte cu oamenii politici. În acest cadru, se vor mscne întâlnirile cu ministrul britanic de Externe, Douglas Hurd, şi cu alţi reprezentanţi, cu oameni de afaceri. Cred că o ocazie foarte interesantă pentru a prezenta ideile noastre privind viitorul Europei o va reprezenta expunerea ce va avea loc la Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale din Londra, unde va avea loc o discuţie privind arhitectura viitoare a Europei. Cred că întâlnirile ce vor avea loc, potrivit programului vizitei, aşa cum este el conceput, vor sublinia deschiderea realizată în raporturile bilaterale. Cred, de altfel, că un foarte bun început l-a reprezentat vizita preşedintelui Ion Iliescu la Londra, cu câtva timp în urmă, când au fost realizate numeroase contacte de nivel înalt care, bineînţeles, creează un context favorabil pentru această vizită. Mai multe detalii, fără îndoială, la întoarcere. Răspunzând unor întrebări privind temele prioritare ce vor fi abordate în cadrul convorbirilor şi întâlnirilor, domnul Adrian Năstase a adăugat: A

21.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. fi mai dnu telegrame de la Budapesta. Vom da instrucţiuni referitoare ln vizita lui Gezn Entz mâine dimineaţă. 8 mai 1991 Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, întâlneşte delegaţia parlamentară din Venezuela, condusă de senatorul Felipe Montilla, prim-vicepreşedinte al Senatului, şi Moises Moleiro, primvicepreşedinte

al Camerei Deputaţilor. S-a evidenţiat disponibilitatea părţilor de a acţiona pentru stabilirea un.or relaţii mni strânse, pornind de ln dimensiunea comună latină şi de la interesele reciproce ale celor două state. Un accent important s-a pus pe problema revigorării schimburilor economice, ajunse în prezent la un nivel foarte scăzut, subliniindu-se existenţa unor mari posibilităţi de conlucrare în acest domeniu deosebit de însemnat în raporturile dintre state. 9.35 La Adrian Năstase. Semnează instrucţiuni

la Budapesta.

1

Difuzată de Agenţia „Rompres".

24

25

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE Fără îndoială, în primul rând trebuie să asigurăm .al f . un d 1 og oarte d~sch1s cu oamenii politici din Marea Britanie. Este ~ceasta.? ne~es1tate pentru realizarea unei mai rapide dezvoltări 111 relaţnle_bilat~ra_l:e. Discuţiile vor fi concentrate, pe de O parte, asupra evidenţiem unor evoluţii interne din ţara noastră. De asemenea, cred că este extrem de important ca noi să aflăm f 1 1 d" eu 111 car~ 1plomaţia britanică concepe securitatea viitoare a Europei,_ numeroasele iniţiative în acest domeniu, mai ales în perspectiva Conferinţei miniştrilor de Externe ai CSCE de 1 Berl~, d~ l~~a iuni:. În ace~aşi timp, sunt convins că şi cole~ n?ştr1 bntamc1 sunt mteresaţi să afle felul în care noi, cei de aici, d111 Europa de Răsărit, privim aceste procese care sunt extrem de dinamice şi în care, fără îndoială, pot fi observate cu uşurintă anumite efecte de competiţie, anumite eforturi ce tin de nevoia unei ~rmări. nivel european a celor mai bune' idei privind orgamzarea vntoare a continentului. A

.oo Dejun oferit de George Pop, om de afaceri britanic, în onoarea lui

13 Adrian Năstase, 111.iuistru de Exteme al Ro~nâniei. Participă întreaga delegaţie+ Julien Amen; (la Restaurantul hotelului).

15.10 Adrian Năstase - la Chatham House. Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, participă la dezbaterea cu tema „Noua arhitectură a Europei", organizată de Royal Institute of International Affairs şi rosteşte o conferinţă pe această temă. 1

Doamnelor şi domnilor, Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici, pentru a mă adresa unui auditoriu atât de distins şi îmi face plăcere, în special, să fiu oaspetele acestui Royal Institute of International Affairs. Creat imediat după Primul Război Mondial, într-o vreme când instituirea unei noi ordini europene era la fel de actuală ca şi astăzi, institutul care ne găzduieşte pare să aibă o vocaţie aparte pentru a fi creuzetul unor noi idei. Cu atât mai mult cu cât însuşi Sir William Pitt, primul proprietar al lui Chatham House, s-a străduit, într-o epocă anterioară de frământări şi de alinieri, să asigure noi fundaţii Vechiului Continent. A fi invitat să vorbeşti într-un asemenea loc este în sine o încercare. O încercare dublă, în conditiile în care subiectul aflat în discuţie este noua arhitectură europeană - în speţă o arhitectură capabilă să garanteze că trecerea de la o stabilitate nepromiţătoare la o instabilitate promiţătoare nu conduce la un coşmar. Toate cele spuse sunt cu atât mai adevărate cu cât cel care vorbeşte vine dintr-un spaţiu care are mai degrabă de învăţat decât de dat sfaturi în legătură cu ceea ce înseamnă a fi un european al anilor '90.

:a

Sosirea la Londra la 11.45 (ora locală). În.tâmpină ambasadorul Sergiu Ce lac. Cazare la hotel Hyatt Carlton Towers. !"fl_nt la Londra, Adrian. Năstase n avut convorbiri cu Douglas Hurd şi s-a zn.talnzt cu John Redwood, ministru de Stat la Departamentul pentru Comerţ şz Industrie; Peter Lloyd, subsecretar de Stat parlamentar la Ministerul de Int~nw} memb~i ai grupului parlamentar anglo-român; membri ai Comisiei de polzt1ca externa a Parlamentului britanic; a avut întrevederi cu conducerea Centrului Marea . Britan!e-Europa de Est şi cu c~nducerile organizaţiilor A_nme~~y Internatzonal şz Minority Riglzts Group. In. cadrul tuturor acestor dzscuţu au fost abordate: evoluţia situaţiei interne din Ronuîn.ia- relatiile ro1_11~no-britanice în domeniile politic, economic, pe linie parl~ment~rii; u!z~ztatea elaborării şi semnării unei Declaraţii privind relaţiile dintre cele douii ţnn; parte_,a britanică n anunţat includerea României pe linia ţărilor care beneficznw de Know How Fund; Cil coJLducerile organizaţiilor sus-menţionate nu fost dzscutnte probleme priîliJLd drepturile omului şi situatia minoritătilor di11 Ro111â11ia. ' ' A

26

I

P~blicată sub titlul „Noua arhitectură a Europei", în Adrian Năstase, Ro1111111in şi noun nrlutect11ră mondinlă. Studii, nloc11ţiw1i, interviuri 1990-1996, Bucureşti, 1996, pp. 230-233. 1

27

ADRIAN NĂSTASE

Printre multe alte lucruri, Marea Britanie a imprimat spiritului european înţelepciunea pragmatismului. Străduin­ du-mă să abordez problema în discuţie dintr-o atare perspectivă, nu aduc pur şi simplu un politicos omagiu acestei viziuni viabile, ci îmi ofer şansa de a evita evaluări unilaterale. Precum acelea care au apărut, sub influenţa stării de spirit proprii începutului anului 1990, potrivit cărora atingerea unui viitor luminos era considerată a fi foarte la îndemâna noastră sau precum acelea inspirate de pesimismul sfâşietor care a invadat conştiinţa europeană în ultimele luni. Nici luarea dorinţelor noastre drept realiste, nici resemnarea fatalistă nu sunt sfetnici buni în perioada de schimbări radicale ca aceea pe care o parcurgem noi astăzi. Luciditatea este cea mai bună busolă atunci când avem de cântărit ceea ce am realizat, lăsând în urmă diviziunile postbelice şi ceea ce mai avem de făcut pentru a păşi într-o eră nouă . Fără îndoială, Carta de la Paris - acest certificat de naştere al Noii Europe - este deja o realizare încurajatoare, dar ea este deocamdată doar un proiect. Arhitectura propriu-zisă a viitoarei Noi Europe abia urmează să fie definită . A căuta să abandonăm tot ceea ce a fost creat în perioada postbelică ar fi o opţiune la fel de neînţeleaptă ca şi aceea de a nu căuta să turnăm, acolo unde este nevoie, noi conţinuturi în structurile viabile ale Europei. Destructurarea naturală a organizaţiilor cimentate ideologic, care au paralizat Europa Centrală şi de Est, este însoţită de apariţia unor riscuri noi. Iată un motiv în plus pentru a nu destructura - aşa cum sugerează unele voci - niciunul dintre pilonii solizi care se menţin în partea de vest a Europei. Dimpotrivă, a-i folosi la maximum, pentru a spori securitatea pe întregul continent, este o precondiţie a instituirii, în perspectiva termenului lung, a unui sistem de securitate general-european. Spunând aceasta nu contest că interesul legitim de a fi protejat - un interes pe care noi, toţi cei din Europa Centrală şi de Est, îl împărtăşim - nu ar trebui să lezeze sensibilităţi ce ar putea 28

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

submina speranţa noastră de a deveni parte a unei Europe unite şi libere. Dorinţele noastre trebuie tempe~ate ~e reali~m. Mai _ales în condiţiile în care unele voci, ce pot f1 auzite mai puterruc la Bucureşti decât la Londra, repun în circulaţie ideea posibilităţii unui nou „Război Rece" . Chiar şi într-o formă mai moderată, acesta ar reinstaura trecutele diviziuni şi antagonisme, amânând timp de ani sau decenii edificarea Noii Europe. Pe când pregăteam acest cuvânt, aveam intenţia să abordez mai pe larg raţiunile care ne-au determinat pe noi, cei din România, să semnăm un nou Tratat cu URSS, un tratat care nu mai cuprinde vechile constrângeri pentru că nu mai lasă loc alinierii ideologice sau unor clauze privitoare la asistenţa militară. Un tratat ce include garanţii negative ale securităţii părţilor semnatare, garanţii care n~ ~tează di~lo~l şi cooperarea cu niciuna dintre structunle oce1dentale, indiferent dacă natura lor este militară, politică, economică . Acum, când conceptul de „Război Rece" este fluturat din nou, cred însă că ar fi inutil să mai insist asupra necesităţii încheierii respectivului tratat. Aş dori, în schimb, să vă împărtăşesc câteva dintre ideile noastre privitoare la instituirea unui mecanism sau forum de consultări politice şi transparenţă militară în Europa Centrală şi de Est. O asemenea organizaţie - care s-ar putea numi Uniunea Europei Centrale şi de Est - s-ar putea dovedi deosebit de utilă în consolidarea încrederii şi securităţii în partea noastră de continent. Graţie sporirii încrederii reciproce între statele membre, mecanismul în cauză ar putea favoriza coordonarea politicii lor externe şi promovarea coerentă a intereselor lor comune în cadrul CSCE. Pe acelaşi temei el ar putea încuraja integrarea graduală a ţărilor participante în structurile europene existente, de o manieră ,, neconcurentială" şi, eventual, chiar coordonată . ' În ce priveşte componenţa acestei uniuni, ea va fi deschisă în mod natural tuturor ţărilor ce sunt considerate îndeobşte a aparţine Europei Centrale şi de Est. 29

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Pentru a dobândi greutate în ce priveşte problemele securităţii europene, ar fi recomandabil ca URSS, SUA Comunitatea Europeană sau Uniunea Europei Occidentale să participe la toate întâlnirile organizate de structurile acestei posibile Uniuni, în calitate de observatori permanenţi, de exemplu, al căror consens ar fi o precondiţie necesară a luării oricăror decizii de relevanţă majoră. Contribuind la creşterea stabilităţii în zona ei de acţiu:.1e, 0 asemenea organizaţie ar putea, totodată, să dea impuls procesului de crearea unui sistem de securitate generaleuropean, de natură să prevină evoluţii neaşteptate sau nedorite ce ar putea submina noul ancoraj european al ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Există deja voci ce s-au grăbit să eticheteze ideea noastră. Dacă ar fi să li se dea crezare, ceea ce am propus noi nu ar fi altceva decât un soi de „zonă tampon". Dar zonele tampon sunt lipsite de sens între state prietene. Or, după cum ştim foarte bine cu toţii, în noiembrie 1990, la Paris, statele membre ale NATO şi cele membre ale Tratatului de la Varşovia, în curs de dispariţie, s-au proclamat în mod solemn că se consideră state prietene. Dacă avem nevoie de vreun fel de zonă tampon - şi cred că am avea nevoie -, aceasta nu ar fi una situată între Europa Occidentală şi URSS, ci una care să ne despartă atât de „Războiul Rece" pe care l-am lăsat în urmă, cât şi de o posibilă nouă editie, a cărei apariţie nu trebuie ignorată, a acestuia. ' . Cu toate că nu sunt îndrituit să mă pronunţ în legătură cu o sene de probleme - precum modul în care ar trebui să fie conectate UEO şi NATO, UEO şi Comunitatea Europeană, sau aceasta din ~ urmă şi SUA, nu pot să nu exprim anumite îngrijorări. In principal aceea că anumite interese sau aranjamente înguste - benefice pe termen scurt - s-ar putea dovedi, pe termen lung, dezavantajoase atât pentru securitatea Occidentului, cât şi pentru securitatea întregului continent. Ca reprezentant al unei ţări a cărei situaţie va fi serios influenţată de 30

asemenea decizii, permiteţi-mi să-mi exprim admiraţia faţă de viziunea care predomină aici, în Marea Britanie, în legătură cu relatia dintre diferitele organizatii occidentale şi dintre fiecare dintre acestea şi OSCE. Un alt motiv de preocupare îl reprezintă securitatea inegală existentă actualmente în Europa. Respectiva inegalitate este accentuată de faptul că ţările noastre, cele din Europa Centrală şi de Est sunt, din punct de vedere economic, prost înarmate pentru a evita riscurile la care sunt sau ar putea fi expuse. Sir William Pitt spunea cândva: ,,Desigur sărăcia nu înseamnă mizerie dar este ceva care-ţi dă foarte multă bătaie de cap". Dificultăţile economice cu care se confruntă ţările noastre ne forţează cotidian să cunoaştem adevărul ultimei părţi a reflecţiei sale. În ce priveşte prima parte, mi se pare că în cazul democratiilor noastre în curs de constituire, este vorba mai degrabă de o întrebare deschisă. S-ar putea ca faptul că vorbesc aici, la Londra, - unde BERD şi-a început deja nobila activitate -, despre o atare îngrijorare să-mi aducă acuza de sportivitate. Dar o fac tocmai pentru că apreciez că nu există un loc mai potrivit decât acesta pentru a exprima îngrijorarea faţă de perspectiva unei prăbuşiri economice în partea noastră de continent. Această zonă unde au avut loc iresponsabile experimente comuniste este şi va mai fi expusă unor noi şi la fel de nedorite experimente nedemocratice, atâta timp cât Vestul nu ne va ajuta în mod decisiv. Pe fiecare şi pe toţi în acelaşi timp, pentru că în această regiune crizele şi tulburările ce izbucnesc ici şi acolo se pot propaga foarte rapid. A pune pariu pe faptul că anumite insule de stabilitate ar putea supravieţui într-o mare de furtuni s-ar putea dovedi să nu fie cel mai înţelept pariu. Atunci când se evaluează performanţele unor societăţi fragile care mai luptă încă pentru consolidarea democraţiei nu ar trebui să fie ignorat aşa-zisul efect OEDIP. În mod concret, în cazul nostru, faptul că dacă o anumită ţară nu este ajutată pentru I

I

I

31

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

că se consideră că nu ar merita, ea este ajutată mai ales să nu merite nici pe mai departe ajutorul. Personal, am convingerea profundă că încurajarea ar putea fi la fel de eficientă ca modalitate de susţinere a unor schimbări pozitive pe cât se crede a fi condiţionarea. Aş vrea să amintesc, în această ordine de idei, că atunci când delegaţia română la ONU s-a abţinut să voteze anumite rezoluţii, care cereau continuarea embargoului economic asupra Africii de Sud, ea a fost inspirată de acest mod de gândire. Vital interesată în edificarea unei Europe unite şi libere, România a încercat şi va încerca să-şi aducă fără încetare contributia la acest demers comun. Este de la sine înteles că o Românie stabilă ar fi o cărămidă mai solidă a noii arhitecturi europene. Poate chiar una indispensabilă dacă nu s-ar scăpa din vedere poziţia ei geopolitică şi potenţialul economic de care dispune. Dacă îmi amintesc bine, G.K. Chesterton este cel care a spus că „a căsca înseamnă a fluiera în mod tăcut". \ Voi urma sfatul implicit conţinut în această butadă şi mă voi opri aici. Vă mulţumesc pentru încurajatoarea dumneavoastră atentie. I

I

I

Robinson (Chatlzam House): Ajutorul din Occident este condiţionat. Ce este o condiţie responsabilă a ajutorului? Adrian Năstase: Trăim într-o lume ciudată. Războiul Rece s-a terminat. Nu mai există bătălii ideologice, dar ni se pun aşa de multe condiţii . Unor ţări cu datorie externă Li s-au dat credite noi. E frustrant pentru noi, care nu avem datorii. Dunca11: Cehia, Ungaria, Polonia se mişcă mai rapid spre CEE. Restul mai încet. Ce poate oferi proiectul Uniunii Europei Centrale şi de Est celor 3? Nu le va încetini dezvoltarea? Adrian Năstase: Cele 3 sunt în Europa Centrală. Principalele lor probleme vor fi în această parte a Europei. Proiectil[ nostru poate ajuta la stabilitatea lor. 32

Este uşor să facem noi cortine de fier fn Europa de Est, dar ar fi contraproductiv. Pericolul unui factor de competiţie în acest domeniu. Noi ropunem un for de consultare. ~enis Deletaut (Sclzool of Eastern European Studies): Dacă unirea Moldovei cu România este o opţiune? Adrian Năstase: Câteva precizări. Tratatul semnat la Moscova este un element important în abordarea acestei probleme. Articolul 20 din Tratat permite contacte directe cu republicile. Ştim ce s-a întâmplat în 1940. Este cunoscut. Nu vrem un tratat istoric, ci un tratat politic. Ce va urma ? Republica Moldova şi-a proclamat suveranitatea şi vrea să urmeze modelul baltic. Nu putem sfida această hotărâre. În Europa, există acum două state româneşti. Opţiunile pentru viitor rămân deschise. „BBC World Service": 1. Accesul la Fondul know how pentnt România - ce rezultate sunt? + accesul la firmele britanice. 2. Care sunt dezvoltările din Iugoslavia şi influenţa asupra stabilităţii în Balcani? Adrian Năstase: Accesul la Fondul know how va fi foarte important pentru România. Avem nevoie de bani pentru proiecte, care însoţesc un know how. Un element important sunt reglementările COCOM. Sperăm o îmb1t1Liftăţire a acestor reglementări. Avem nevoie de ele nu pentru o politică de prestigiu sau pentru opţiuni militar-strategice, ci pentnt a crea o a numită bunifstare în societate, care se poate obţine numai dacă devenim competitori în anu mi te domenii. .

Referitor la Iugoslavia - situaţie dificilă. Este divizată pe 3 axe - etnică,

relzţo~să, politico-ideologică şi, poate, şi economică. Este greu de prezis ce se va zntnmpla. . Stabilitatea în Iugoslavia nr fi binefocătoare pentru situaţia din regiune ş, dzn Europa. A deschide „cutia Pandorei" nu este cea mai bună cale de stabilitate în Europa. .

Swztem preocupnţi de implicaţiile situaţiei pentru regiune.

33

ADRIAN NĂSTASE

Ruxandra Obreja (,,Romanian BBC"): Relaţiile româno-sovietice - relaţiile economice au înregistrat vreo schimbare în această perioadă de deschidere în URSS? Adrian Năstase: URSS sunt o piaţă uriaşă. Structurile economice în România şi URSS sunt dezorganizate sau în proces de restructurare. Există însă un mare potenţial. Ne-au oferit puţuri petroliere. Avem dificultăţi să le exploatăm + schimbarea monedei de schimb + transferul de competenţe de la Centru către republici. Va lua timp până vom demara. Unele din lucrurile pe care le oferim sovieticilor sunt întârziate. Este o voinţă clară de dezvoltare a relaţiilor, iar Moldova poate fi şi un pod important spre URSS. URSS este o sursă de resurse + componenta globală pe care trebui să o luăm în seamă. Lawrence Martin (profesor gazdă): Mulţumeşte pentru răspunsuri. Întâlnirea se termină la 16.00. 16.25 Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, are o întâlnire cu Sir Russel Johnston, MP, purtător de cuvânt al Partidului Liberal Democrat.

Adrian Năstase: Suntem în plin proces de reconstrucţie a relaţiilor cu ţările occidentale şi cu vecinii. Am reuşit conectarea cu instituţiile occidentale - Consiliul Europei. Este un proces important. Putem aven sprijinul Consiliului Europei pentru elaborarea Constituţiei şi n legilor privind drepturile omului. Am semnat Tratatul cu CEE. Sperăm să ajungem la negocieri pentru Acordul de asociere. Avem probleme, dar şi multe speranţe. Russel Johnston: Referitor la poziţia Partidului Liberal Democrat din Marea Britanie faţă de CEE: ei nu crezut în CEE şi au poziţia cea mai convinsă pentru o Europă federală supranaţională. Speră că va exista un guvern european într-o Zl.

Consiliul Europei este un pod util. Speră că, urmând calea Ungariei, Cehoslovaciei şi Poloniei, România să vină în CEE. Este o problemă de timp, nu de principiu.

34

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

A fost obseroator la alegerile de la Huşi. Crede că cea mai mare oblemă pe care a observat-o este distrugerea societăţii civile în România. pr Două întrebări specifice. Marile tulburări din Iugoslavia. Sunt două zone de pericol potenţial. Una este minoritatea ungară din iânin. Care sunt relaţiile între minoritatea ungară şi români; şi problema Ron de . d l „ Moldovei, care este România after all - cum ve ţ1 ezvo tarea m v11tor. Adrian Năstase: Problema minorităţii ungare din România poate fi înţeleasă An abordare a drepturilor omului sau în abordare politică. 1 Abordarea autentică - drepturile omului, ca parte integrantă a drepturilor omului. Am reuşit în câteva luni să înregistrăm evoluţii importante. .. . . . Populaţia maghiară este de 1, 7 m1l10ane locu1ton - un sfert dm populaţia Transilvaniei. Are 4.2 de repr~~~tanţi î~ .Parlament. 7~8.~ ~d~n populaţie cu 42 de reprezentanţi. Magluam dm Romamn au t~ate pos1~1~1~aţile să-şi prezinte şi să-şi susţină interesele. Problema este daca au pos1b1lttatea păstrării identităţii culturale şi limba maternă pentni învăţământ. Le au. „Drepturile colective" constituie o abordare politică. Se urmăreşte autodeterminarea, autonomia teritorială. Avem o mare sensibilitate în România în legătură cu această teorie. Am făcut progrese. Nu putem avea două viteze - una pentnt progresul minorităţii şi alta pentru cel al majorităţii. Dificultăţile sunt la fel pentru toţi. Russel Johnston: Este adevărat că drepturile colective pot ameninţa stabilitatea. În Europa Occidentală avem în Consiliul Europei o convenţie care se ocupă de drepturile omului. Adrian Năstas e: Suntem gata să semnăm Convenţia Drepturilor Omului din 1951 a Consiliului Europei. Referitor la Moldova - de fapt Basarabia. În vreme ce statele baltice au fost recunoscute ca având un statut special, Moldova este considerată o republică de categoria a doua în URSS. Basarabenii şi-nu declarat suveranitatea şi vor să-şi proclame independenţa, după modelul statelor baltice. Nu există o „pretenţie teritorială" a României. Ei nu vor să se unească cu România. Vor să fie con.sideraţi un stat românesc. Avem un drum paralel. A

35

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Nu închidem nicio opţiune viitoare. Stabilim o abordare pragmatică. Întfilnirea se termină la 16.55.

legături

directe cu Moldova. Este

17.05 Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, se întâlneşte cu

George Robertson, MP, purtător de cuvânt al Partidului Laburist. George Robertson: Bun venit. Întotdeauna au privit cu atenţie România. Au discutat anterior cu ambasadorii ţării dumneavoastră probleme privind drepturile omului. Adrian Năstase: Mai avem probleme. Încercăm să le rezolvăm. Sunt probleme, la care se adaugă dimensiunea psihologică. Oamenii cred că, în sine, Revoluţia a schimbat totul, dar descoperă că nu este aşa şi atunci cred că este ne1.Joie de o nouă revoluţie. După Revoluţie, am avut o mentalitate de vacanţă. Este greu să-i pedepseşti acum chiar şi pe cei care încălcă regulile de circulaţie. Lucrurile, însă, se schimbă. Suntem un guvern de pompieri. Stingem focul ici şi acolo. La asta se adaugă problema dublului standard. Întreprinzătorii vor să fie independenţi, dar vin la guvern pentru sprijin. Problemele sunt complicate în România şi pentru că guvernul actual s-a prezentat ca un guvern de centrn-stânga; încercând să grăbească refacerea economică, trebuie să ţinem seama şi de protecţia socială, care este foarte importantă şi sensibilă.

Am fost obligaţi să liberalizăm preţurile, dar a trebuit să protejăm şi o parte a populaţiei împotriva creşterii preţurilor. Procedăm la compensaţii şi la indexarea salariilor; funcţionează o conâsie a reprezentanţilor sindicatelor şi a reprezentanţilor guvernului referitoare la standardul de viaţă. Canalele există. Pot fi îmbunătăţite. Am început să învăţăm, iar sindicatele devin parteneri serioşi şi responsabili. Pericolul pentru noi nu este opoziţia. Problema principală sunt sindicatele. Au fost tentaţi sii-şi folosească forţa în scopuri politice. A fost greu ca ei să se limiteze la obiective profesionale. Am reuşit acest lucru cu sprijin occidental.

36

Acum constatăm că este bine să avem în guvern şi oameni din opoziţie. Este doar un început, în care oamenii din opoziţie sunt aduşi în guvern pentrn ... . aface faţă situaţiei până :a i~m~ătorul guver~. .. Preşedintele s-a mtalmt recent cu lideru opoziţiei. Au discutat despre alegerile locale şi despre un guvern d: un~un~ naţ~onală. . .. . Suntem o ţară importanta prm 1sto11e, tradiţu, valon europene. Situatia geopolitică îi sporeşte importanţa pentru Europa actuală. ' Pentru noi, lucrul cel mai importante este stabilirea relaţiei între noi şi dumneavoastră. Credem foarte mult în legătura strategică România-Marea Britanie. Marea Britanie a fost întotdeauna interesată în România, în Balcani. Vrem să stabilim un dialog cu Marea Britanie, nu numai economic, ci şi politic. Vizita mea este axata pe dorinţa de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. George Robertson: Este purtător de cuvânt de 10 ani. Prima lui acţiune a fost o masă rotundă româno-britanică. N-a fost niciodată în România, dar este interesat. Este vicepreşedinte al Consiliului Britanic - un vehicul util. Ştie că România va fi adusă la Fondul know how. Sper ca atunci când guvernul va stabili un nou fond, Partidul Laburist va putea ajuta la constntirea unui partid politic „sori'i'' în România. Trebuie să contribuim la crearea culturii unei opoziţii loiale în România. Ea trebuie să atace guvernul, dar trebuie să fie constntctivă. În Europa de Est este nevoie de răbdare pentru a constnti această cultură. Adrian Năstase: Nu avem mulţi oameni pregătiţi pentru viaţa politică. FSN are probleme pentnt a-şi stabili identitatea şi a-şi crea legitimitatea în afară. Este singurul partid din România fără conexiuni externe. Sperăm ca proiectul dumneavoastră să ajute. George Robertson: Desigur, sunt probleme. Internaţionala Socialistă afă.cut o eroare cu Ungaria, sprijinind PSU. Le-au dat bani şi au obţinut doar 2% . Putem ajuta şi FSN, după cum ajutăm partidele social-democrate în Cehoslovacia şi Bulgaria. Adrian Năstase: FSN a avut o conferinţă care a transformat FSN în partid. George Robertson: Vom fi pragmatici - să sprijinim social-democraţia în FSN. Adrian Năstase: Aţi vrea să veniţi în România? V

•

• •

•

37

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

George Robertson: Da. Adrian Năstase: Să încercăm să organizăm o vizită a dumneavoastră. Întâlnirea se termină la 17.35. 18.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire

cu Grupul parlamentar britanic de prietenie cu România.

· Navstase· După Revolutie s-au descoperit multe probleme ascunse de Adrian · ' f · · de exemplu: copiii cu handicap. namte era important nu 1 · l recnm· ~~ O"' fi standardu l de viată , al copiilor' ci numărul lor. Nu a ost o preocupare mei m opinia publicii.. . Din asta s-a creat o problemă politicii., de imagine a Romnm!i. A fost o · ·t te politizatii.fioarte mult în n doua jumătate a anului 1990. In acest an, pu bl ici a t · d s-a trecut la o abordare mai pragmati~ă. Avem o p~eo.cupar~ m ~a ene : Cred ca unbunavtavtire , a legislatiei, , dar nu numai pentru orfani şi handicapaţi. l ,ţ; .. bl ma este sub control. Sunt anumite priorităţi. Avem o ege a zn1 ,em, un p5ro et ·at de stat pentru adoptii + o procedură juridică. Totuşi nu avem ecre an , ţ; . d . R post·b i·1 i·tatea de a monitoriza ce se întâmpla cu copm m1 ,aţz m omama.l t . Peter Turnhani: Doreşte bine pentnt Romama. Spera ca vom so u, zona problemele. . Adrian Năstase: Mulţumeşte. Invită pe participanţi î~ Rom_â~za. Parlam~n~tl nostru va fi bucuros să vă aibă ca oaspeţi la Bucureşti. Veţi mţelege mm bme răspunsurile de astăzi. Întâlnirea se termină la 19.30. ••A

A

•

•

A

Peter Trunham: Salută pe Adrian Năstase. Adrian Năstase: Apreciază posibilitatea de a discuta în mod combinat - ln parlament şi la guvern - cooperarea dintre ţările noastre. După Revoluţie am avut o perioadă dificilă. Numai prin dialog desc/zis mişcăm relaţiile.

Este nevoie de contacte şi consultări. Lucrnrile cele mai importante din România: O nouă fază - oameni noi în guvern, s-a deschis calea cooperării între partidele majorităţii şi partidele opoziţiei, într-o perioadă dificilă de tranziţie. După 7-8 luni de funcţionare, parlamentul este şi o şcoală pentni oamenii din interior. O altă problemă în curs de clarificare o reprezintă alegerile locale. Preşedintele Ion Iliescu a întâlnit toţi liderii partidelor de opoziţie. Au discutat despre desfăşurarea alegerilor locale în 2-3 luni. Întâi trebuie să se revadă diviziunile administrativ-teritoriale în ţară. Avem apoi o importantă preocupare pentnt elaborarea Constituţiei, care trebuie să fie gata în toamnă, după care, în 2-3 luni, să organizăm alegeri generale, probabil la începutul anului viitor. Vom avea şi un referendum pe Constituţie.

Pachetul important de probleme este legat de reforma economicii., transformarea întreprinderilor de stat în companii. Avem deja circa 100.000 de companii private + 2.000 de societăţi mixte. Un parlamentar: Dacă fiecare partid politic are posibilitatea să aibă propriul ziar? Adrian Năstase: Cred că da. Avem 200 de partide şi 2.000 de ziare. Totuşi majoritatea se prezintă ca independente. Cea mai mare parte n partidelor nu ziare. Un parlamentar: Problema copiilor în România - care este cadrul juridic al protecţiei drepturilor copiilor în general? 38

A

A

V

...

A

•

A

,

A

V

•

V

20.00 Dineu oferit de Sergiu Celac, ambasador al României în Marea Britanie în onoarea lui Adrian Năstase, ministru de Externe al Români~i. Participă M. Tait, Under-SecretanJ la FC0 1 (la reşedinţă).

9 mai 1991

Apare în „România liberă" articolul scris de Dinu C. Giurescu, re[e"!to~ la Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între Romania şi URSS, semnat la Moscova la 5 aprilie 1991. 2 1. În etapa actuală a istoriei Europ~i, r~laţiile. de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie dintre ţăn devm realitate numai în măsura în care se întemeiază pe principiile diriguitoare I

2

Foreign and Commonwealth Office (FCO). Publicat sub titlul „Tratatul", în „Român.ia Liberă" , 9 mai 1991.

39

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

formulate în „Carta de la Paris pentru o Nouă Europă" - 21 noiembrie 1990 şi în „Documentul privind dimensiunea umană a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa", document adoptat de Conferinţa de la Copenhaga, la 29 iunie 1990. Tratatul semnat la 5 aprilie 1991 la Moscova nu cuprinde nicio referire la principiile fundamentale înscrise în cele două acte la care au aderat toate statele europene, între ele şi România, precum şi URSS, USA şi Canada. Reamintim câteva din aceste principii: drepturile omului şi libertăţile fundamentale; promovarea şi respectarea lor ca primă responsabilitate a oricărui guvern- democratia reprezentativă şi pluralistă; protecţia şi respectarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi relitrioase a minoritătilor nationale· 0... un sistem judiciar independent; dezvoltarea unei economii de piaţă; statul de drept - ca stare de fapt şi nu ca simplă formulă. Ampla frazeologie a tratatului semnat la 5 aprilie 1991 nu face niciun fel de referire la aceste principii de bază. Există numai o singură menţiune despre „Carta de la Paris ... " Conceptele fundamentale cuprinse în cele două acte semnate în 1990 la Paris şi Copenhaga sunt parte alcătuitoare, condiţie sine qua non a relaţiilor externe. Altminteri, cuvintele „colaborare - bună vecinătate şi amiciţie" sunt lipsite de conţinut sau acoperă, din nou, raporturi de subordonare, ca în etapa de după 1945. I

I

I

I

Ignorarea acestor concepte general-europene, în tratatul semnat la Moscova la 5 aprilie 1991, ridică în mod firesc semne de întrebare, însoţite de o sporită nelinişte privind orientările de bază ale politicii externe ale României şi evolutia lor în următoarea etapă. ' 2. Timp de 45 de ani regimul comunist a izolat şi a scos România din circuitul şi dezvoltarea normală europeană. Pentru politica externă a României de astăzi direcţia principală este una singură: integrarea în Europa este singura cale pentru a îndrepta ţara spre civilizaţie, democraţie şi libertate. 40

I

Tratatul semnat la 5 aprilie 1991 nu cuprinde nicio referire la această opţiune fundamentală. O atare omisiune ~tr-~ tr~tat de relatii externe, îndeosebi cu o mare putere, duce mev1tabil la întreba~ea: este oare integrarea în Europa opţiunea ireversibilă a politicii externe de astăzi? Dacă da~ ~tunci ~ceastă integrare s~ figureze în tratatele de relaţii. Omismnea ei d~ce la concluzn contrarii. Ne putem astfel întoarce la sferele de influenţă trasate pe hartă şi în fapt în 1939-1945, cu concursul tuturor Marilor Puteri aflate atunci în război. 3. în articolul 3 din tratat semnatarii „reafirmă inviolabilitatea frontierelor şi integritatea teritorială a tuturor statelor din Europa". Dar acest principiu se află exprimat de la început, în mod foarte clar, în articolul l, unde se enumeră principiile ce guvernează relaţiile bilaterale ca .şi _rela~~e cu suverană ... , mv1olab1litatea celelalte state: ,,egalitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor ... " Relua:ea aceloraşi idei în articolul 3 este de natură să determine nedumeriri şi incertitudini sporite: de ce este nevoie de articolul 3? Se ascunde ceva îndărătul acestei inutile repetări? 4. Tratatul este încheiat pe „un termen de 15 ani", cu prelungiri automate „ pe perioade succesive de câte cinci ani". . Relaţiile României cu URSS sunt de primă însemnătate ş1 nu se pot dezvolta decât în sensul cooperării şi prieteniei reale, nu formale. Dar niciun guvern, fie şi unul care a reuşit să adune 67% din votul popular, nu are dreptul să readucă Ro:nâni~ pentru încă o generaţie în sfera directă de interese a unei mari puteri. Cetătenii nu au dat nimănui - nicicând şi niciunde - un asemenea n{andat. Faptul este cu atât mai îngrijorător cu cât din textul tratatului nu reiese în niciun fel opţiunea ireversibilă a integrării României în Europa. Reiese, dimpotrivă, absenţa unei atari opţiuni. 5. Textul unui tratat de relaţii bilaterale între două state ar trebui să formuleze clar şi în puţine cuvinte principiile de ~ază ale acestor relaţii. Aşa încât cetăţeanul să poată înţelege duect din cuprins care va fi natura şi direcţia raporturilor bilaterale. 41

ADRIAN NĂSTASE

În afara omisiunilor esenţiale arătate la punctele 1 şi 2, ca şi a implicaţiilor arătate la punctul 4, textul tratatului semnat la 5 aprilie 1991 la Moscova prezintă şi următoarele caracteristici: a) Formulările sunt în termeni atât de generali încât pot fi oricum interpretate, nu obligă nici la mult, nici la puţin. Este, de fapt, frazeologia caracteristică tratatelor încheiate între statele socialiste până în 1989. b) Textul este foarte amplu, oboseşti citind. Cele mai multe dintre formulările celor 23 de articole puteau fi cuprinse în protocoale de aplicare ale tratatului. 6. În 1992 se împlinesc 200 de ani de când, în urma păcii semnate la Iaşi (9 ianuarie 1792), Imperiul Rusiei îşi extinde stăpânirea până la Nistru. Ajunge astfel în hotar direct cu Moldova, statul românesc cuprins între Carpaţii Răsăriteni, Ceremuş, Nistru, Marea Neagră şi Dunăre. Vecinătatea imediată a Imperiului Rusiei, apoi a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, a constituit şi constituie un fapt de cea mai mare însemnătate pentru istoria modernă şi contemporană a neamului românesc. Legăturile româno-ruse, care încep sporadic din secolul al XVI-lea, au cuprins treptat sfera politică şi teritorială, cultura şi economicul. Ele au însumat, de fapt, întreaga arie a omenescului: de la raporturile directe, individuale, la cele familiale, la amplitudinea creaţiei, la lupta pe front, ca aliaţi, pentru aceleaşi ţeluri, dar şi: ocupaţie, anexiuni teritoriale prin forţă sau sub amenintarea fortei, executii sumare, deportări în Siberia, dezastr~le război~lui între c~le două naţiuni, impunerea cu forţa în România, odată cu prezenţa trupelor sovietice, a unui regim comunist, total străin şi contrar dezvoltării şi tradiţiilor ţării noastre. Într-o lume a respectului legii internaţionale, un tratat menit să stabilească statornice raporturi între România şi URSS, ar trebui să formuleze o analiză, o judecată morală asupra acestui trecut româno-rus, pentru ca cele rele să nu mai revină, iar cele bune să se păstreze şi să sporească . 42

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Tratatul semnat la 5 aprilie 1991 se mărgineşte să mentioneze „ vechile traditii de amiciţie, bună vecinătate şi colaborare" . În cadrul reexaminării obiective şi echilibrate a raporturilor româno-sovietice din 1917 şi până în prezent, se înscriu şi evenimentele esenţiale ale acestor raporturi şi anume: unirea Basarabiei cu România votată de Sfatul Ţării la Chişinău, la 27 martie/9 aprilie 1918; reluarea raporturilor diplomatice în 1934; Pactul Ribbentrop-Molotov semnat la Moscova, la 23 august 1939; ultimatumul guvernului sovietic adresat guvernului român la 26 iunie 1940, urmat de anexarea, de către URSS, a Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa; agresiunea Reichului nazist împotriva Uniunii Sovietice, declanşată la 22 iunie 1941; lovitura militară română de la 23 august 1944 şi Convenţie de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944. La agresiunea nazistă împotriva Sovietelor a participat şi România, ale cărei trupe au înaintat de la Nistru şi până la Stalingrad şi în Caucaz. Nu este vorba, în niciun fel, de reluarea unei discutii teritoriale. Se cere însă o cântărire a evenimentelor dominante pe criterii morale, impuse de cumpăna dreaptă a istoriei şi a timpului. Între Pactul Ribbentrop-Molotov - 1939 şi agresiunea nazistă împotriva Uniunii Sovietice - 1941 exista un raport de interdependenţă directă, de condiţionare reciprocă . Agresiunea atât de brutală a fost posibilă în 1941, tocmai fiindcă puterea atacantă - Reichul nazist - a beneficiat de răgazul obţinut prin Pactul din 1939. Ambele acte - din 1939 şi 1941 - au fost condamnate de istorie. Ele se cuvin a fi la fel considerate şi într-un tratat menit să întărească şi să sporească încrederea şi prietenia. Altminteri, vor rămâne şi se vor întinde tot îndoiala şi neîncrederea. Prietenie între România şi URSS? O necesitate. I

I

I

43

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Un tratat pentru dezvoltarea acestor relaţii? Da, de neapărată trebuinţă. Un tratat însă, care să exprime direct principiile diriguitoare ale raporturilor intereuropene formulate în 1990, la Paris şi Copenhaga, precum şi opţiunea ireversibilă a integrării României în Europa. Altminteri, rămânem cu tratatul în versiunea sa din 5 aprilie 1991. O versiune ce aminteşte mult prea mult vechile relaţii dintre ţările socialiste. Un asemenea tratat nu ajută. Dimpotrivă.

Interpelare parlamentară adresata Ministerului Afacerilor Externe de senatorul Gelu Voican Voiculescu. Gelu Voican Voiculescu, senator: Pentru Ministerul de Externe: Ce demersuri s-au întreprins pentru elucidarea celor întâmplate lui Dumitru Mazilu - în prezent, în convalescenţă, spitalizat - în Elveţia, în urma unui violent atentat cu lame de ras, petrecut în condiţii misterioase, la Geneva, luna trecută. Aşteptăm ca Senatul să fie informat asupra situaţiei lui Dumitru Mazilu, care este, totuşi, cetăţean român şi a fost unul din participanţii principali la Revoluţie. Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe: În legătură cu situaţia d-lui Dumitru Mazilu, cetăţean român, implicat într-un incident petrecut la Geneva, în luna martie a.c., Ambasada României în Elveţia a făcut trei demersuri oficiale pe lângă autorităţile elveţiene. Reprezentanţi ai MAE elveţian au precizat constant că problema „agresării" dlui Dumitru Mazilu este de competenţa poliţiei locale şi că dacă incidentul respectiv ar fi avut sau ar avea implicaţii internaţionale, poliţia ar fi procedat în consecinţă, informând Ministerul de Externe elveţian, ceea ce nu s-a întâmplat. 44

presei elveţiene rezultă că asupra veridicităţii „agresării" dlui Mazilu planează dubii serioase. E greu de explicat, în primul rând, cum au intrat presupuşii agresori în apartamentul d-lui Mazilu, având în vedere că nu s-au găsit urme de efracţiune, iar „ victima" a declarat că nu a deschis uşa „agresorilor". Trezeşte suspiciuni, în egală măsură, faptul că incidentul - dacă a existat vreunul în realitate - a fost adus mai întâi la cunoştinţa presei şi abia după aceea a fost anunţată poliţia, la cca două ore şi jumătate după „agresiune". Majoritatea ziarelor elveţiene consideră că a fost vorba, mai degrabă, de o farsă. În legătură cu afirmaţia cuprinsă în interpelare, potrivit căreia dl Dumitru Mazilu ar fi „în prezent în convalescenţă, spitalizat în Elveţia", socotim potrivit să menţionăm că unele mijloace de informare în masă din Elveţia au reflectat recent participarea d-lui Dumitru Mazilu la manifestări publice, cum ar fi, spre exemplu, ceremonia înmânării diplomelor absolvenţilor Colegiului American (Leysin). Dorim să subliniem, în încheiere, că dl Dumitru Mazilu este cetăţean român şi se găseşte în Elveţia, ca persoană particulară, pentru interese şi motive personale. Din

relatările

9.15 Adrian Năstase, ministm de Externe al României, se întâlneşte cu John Thompson, preşedinte al MinorihJ Rights Group & Co.

John Thompson: Salută pe Adrian Năstase. Alan Phillips (director executiv al Minority Rights Group): Ştie atitudinea lui Adrian Năstase faţă de Raportorul special pentru România. Sunt progrese în România. Sperii în. mai multă reconciliere în România. BERD ar putea ajuta la iniţiative care să apropie comunităţile. Referitor la Raportul raportorului special al ONU, vrea să pună câteva întrebări pe marginea lui, care în general este pozitiv. Minorităţile se consideră insuficient reprezentate în. administraţie, în special pe plan local. Ce se întâmplă? Ce se în.tâmplă cu alegerile locale? Adrian Năstase: Mulţumeşte. 45

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Sperii sif găsim proiecte comune. Ideea noastră la Madrid - crearea unui institut pentru studii comparative în problemele etnice. Cred cif va fi o idee bunii pentru noi şi pentru regiunea noastră, dar şi pentru Europa. Tiparul în materie de securitate se reflectă şi în planul minorităţilor - o fragmentare. Multe lucruri s-au fticut deja în România. Minorităţile sunt reprezentate echitabil în parlament. la timp însă reprezentarea lor la niveluri mai scăzute. Alegerile locale vor avea loc în 2-3 luni şi apoi va fi mai uşor de văzut, pentru că vom avea cifre. În Transilvania sunt şi unii români care se plâng că nu sunt suficient reprezentaţi în administraţie - în anumite zone. Aceasta este o dezvoltare în materie de drepturi ale omului - un follow-up economic şi social - pentru a-ţi păstra identitatea culturală. Es!e importantă, la nivel de cultură şi religie, educaţia în limba maternă. ln rest, este greu de controlat de către stat. Spre exemplu, la nivelul firmelor private. Cei mai activi în Transilvania nu sunt românii, ci ungurii. Au conexiuni cu un sistem economic mai eficient în Ungaria. Sunt mai activi ca românii. Alan Phillips: Ei recunosc că drepturile minorităţii trebuie să se armonizeze cu drepturile majorităţii. Dar sunt căi, iar în societate este loc de instituţii care să urmărească implicarea minorităţilor în administraţie - şi să vadă dacă se pot dezvolta progrmne şcolare. Istoria este un subiect controversat în şcoală. Dacă sprijinul intelectual din afară ar putea ajuta la crearea de punţi între comunităţi şi diminuae tensiunile etnice în România? Adrian Năstase: Trebuie să înţelegem mecanismul relaţiilor interetnice. Suntem preocupaţi de componenta psihologică. Dificultăţile interetnice pot avea rădăcini mai vechi sau mai noi. Cu minoritarii un.guri, unele probleme sunt vechi şi există rezistenţă la un mesaj care ar putea fi privit ca o armă mai curând decât ca o soluţie . Avem un Laborator de comunicare interetnică la Academia Română. Lucrează foarte bine. Acum este momentul potrivit pentru un gest politic. 46

Minoritatea română din Ungaria este într-o poziţie mai rea ca minoritatea ungară în România. Problemele nu sunt atât de aparente, pentru că ea este mai mică, pentru că nu abordăm problema la fel ca guvernul ungar în România şi pentm că nu avem un lobby puternic. Conferinţa de la Eger - TVR a dat extrase din ceea ce s-a spus acolo de către minoritarii unguri din România. S-a creat o puternică reacţie în Romiinia. Ei au exprimat acolo foarte clar ideea că nu drepturile minorităţilor îi interesează.

Mai este şi problema loialităţii minorităţii faţă de statul în care trăiesc. Unii din romiini cred că există o activitate paralelă a ONG-urilor în Ungaria şi în afară, se pare, cu sprijinul guvernului ungar, în cadrul unei strategii pe termen lung. Asta a transmis un semnal de alarmă că se urmăreşte subminarea integrităţii teritoriale a ţării. fohn Thompson: Să vorbească şi ceilalţi. George (?) : Punctul de la care porneşte este acela că democraţia este singurul sistem sănătos. In acest context, fiecare minoritate simte că este parte integrantă din societatea respectivă. Situaţia şcolilor în limba maghiară. În ce măsură sunt şcoli independente, cum ar fi de exemplu o universitate independentă? S-a tăiat timpul de antenă afectat minorităţilor la TV. Când se va face un canal independent de televiziune al ungurilor? Când se va deschide consulatul ungar în România? Întâlnirea la nivel înalt nu s-a realizat. Au cerut o agendă detaliată, dar să nu se repete întiilnirile Grosz-Ceauşescu. Impresia lui este că nimeni în Ungaria nu vrea Transilvania. Ar fi un dezastru. Adrian Năstase: Problem.ele ridicate sunt din camera de rezonanţă. Nu este clar despre ce drepturi vorbim. ,,Drepturi colective" - nu ştim care sunt. Este un amatorism care se resimte în practică. Este periculos. Nu aţi vorbit de minoritatea română în Ungaria. Sunt multe lucntri pe cnre ungurii le pot învăţa de la noi. . Referitor la învăţământul superior - avem deja peste 160 de cursuri în lmzba maghiară. Un studiu comparativ cu şcoala pentru români în Ungaria - ar fi interesant. 47

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

George(?): De exemplu Finlanda. Adrian Năstase: Nu numai. Programul la televiziune - a fost decizia TVR, nu a guvernului. Ei au tăiat la J;uuiîtate şi programul guvernamental. Este o problemă a TVR. Intâlnirea la nivel înalt a fost propusă de preşedintele României. Discuţiile sunt foarte importante pentru schimbarea 11Lentalităţilor. Dacă începi cu condiţii, nu realizezi nimic. Aceasta nu este o negociere. Un membru al Minority Rights Group: Un membm al lor s-a uitat ln proiectul de Constituţie. Au impresia că nu asigură nicio protecţie minorităţilor. Putem să le dăm o copie? Adrian Năstase: Se dezbat tezele. S-a respins teza partidelor politice pe baze etnice. Vom trimite textul. John Thompson: S-au spus multe lucruri pentrn a fi followed-up în conferinţe sau o vizită la Bucureşti. Adrian Năstase: Vom fi bucuroşi să vă primim în România. Întâlnirea se termină la 10.05.

10.50 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte, la Amnesty International, cu Ian Martin, director ge,neral. Ian Martin: Prezintă echipa. Bucuros că a inclus Amnesty International în program. Adrian Năstase: Sprijinim activitatea dumneavoastră, care este foarte respectată.

Este bine să vedeţi situaţia la faţa locului, venind cât mai des în România. Vom trimite un documentar cu aspecte referitoare la drepturile 011Lului. Referitor la Institutul pentrn Drepturile Omului, am luat modelul danez şi l-am pus sub autoritatea parlamentului. Am fi bucuroşi să avem pe cineva de la Anmestt; International în Consiliul Institutului. Ian Martin: Vor urmări cu atenţie. Au trei zone de interes. Au contacte directe cu procurorul general despre unele cazuri. Problema lor este să ratificăm Protocolul opţional - problemă pe care au ridicat-o la preşedinte şi la primul-ministru. 48

Adrian Năstase: Noi am avizat pozitiv. Acum luăm avizul celorlalte ministere. Iau Martin: A doua arie este sprijinirea generalii a drepturilor omului în România. Se gândesc la o secţie a Amnesty lnternational în România. Adrian Năstase: Unii la noi se prezintă drept o branşă a Amnesty fnternational. În materie de educaţie şi formare, putern face ceva împreună cu unele ONG-uri din Bucureşti, cu sprijinul MAE. Jan Martin: Educaţia pentru drephtrile omului este o problemă dificilii în multe ţări . Adrian Năstase: Am putea realiza o acţiune pe drepturile omului în materie

de educaţie .

Iau Martin: Nu au inhibiţii în a lucra cu guvernul. Este o problemă de resurse. Resursele lor sunt limitate. Adrian Năstase: Noi putem asigura organizarea la Bucureşti, mai puţin transportul internaţional. Ian Martin: A treia arie de preocupări este problematica drepturilor omului la ONU. Să ţinem seama de poziţia lor în agenda Comisiei pentm drepturile omului, Adrian Năstase: Suntem deschişi. La fel şi cu raportontl special. Cu experienţa lui ne ponte sprijini + sii ne bizuim mai mult pe sen1iciile consultative ale ONU. Rolul raportontlui special este nu numai de a critica, ci şi de a sprijini. Veţi fi bine veniţi în România. Pentru proiecte - sii ne scrieţi. Întâlnirea se termină la 11.10.

11.30 Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, se întâlneşte cu David Howell, preşedinte al House of Commons Select Committee 011 Foreign Affairs. David Howell: Salută. Domnul Joppling a vizitat România acum doi ani. Doreşte să ştie cum este la noi, cum ne pot ajuta. Adrian Năstase: Pnrlmuenhtl are o Comisie pentru politica externii a ambelor camere. Există o colabornre foarte bună a Ministerului de Externe cu Co11Lisia pentrll politiciî externii a Parlame11h1lui. 49

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ne giindim la un Consiliu consultativ al MAE. Parlmnentnrii nu participat ln examenele de atestare din MAE. David Howell: Care vor fi priorităţile politicii externe? Relaţiile cu noi? Adrian Năstase: În Romiinia se consolidează o tendinţă de reconectare n culturii romiineşti la societatea europeană. Cu dumneavoastră, vrem o relaţie foarte susţinută la nivel economic şi cultural. Vin în Romiinia oameni de afaceri britanici - sunt pe locul III. David Howell: Cine sunt pe primele două locuri? Adrian Năstase: Italia şi Turcia. Joppling: Oamenii de afaceri englezi sunt în multe ţări din Europa de Est, care nu fac afaceri pentni că nu au bani. Nicolae Ceauşescu se miindren că în curiind avea să elimine datoria externă. Care este acum politica guvernului? Dacă se schimbă politica veche de eliminare a datoriei externe? Adrian Năstase: Am descoperit cu uimire că este mai bine să ai datorie externă deciit să nu ni. Noi am crezut invers - că pleciind de la zero, putem obţine bani de modernizare a infrastrncturii. A fost frustrant să luptăm un an pentnt a obţine 1 miliard USD. Avem nevoie de credite din afară pentni a trece la economia de piaţă. Înainte de al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a avut interese mari în România. Vrem să încurajăm din nou oamenii de afaceri britanici să investească la noi. David Howell: În Marea Britanie este mult interes în investiţiile în România. Le-am avut şi în zilele grele. Sunteţi interesanţi. După standardele europene, sunteţi o ţară mare. Este o problemă a stabilităţii interne şi cum avansează procesul democratic - cum s-a rezolvat problema minerilor. Apoi, vrem să ştim cum vă plasaţi în Europa. Un parlamentar: Percepţia în Marea Britanie este că Revoluţia din România nu a fost completă, că un set de personalităţi a înlocuit un alt grup. Vrem să ne asigurăm că nu este aşa. Adrian Năstase: După Revoluţie, oamenii se pot pronunţa liber, pot călători în străinătate. Sunt mari schimbări. Problema minerilor trebuie văzută cu ochii celor din etapa postrevoluţie de la noi şi nu cu ochii unei democraţii stabile. 50

Explică evenimentele

cu minerii. Am admis că a fost o eroare. Sunt multe realizări, care arată direcţia în care mergem. Recenta remaniere a guvernului - încercăm un consens naţional. Referitor la Europa - suntem într-o situaţie geopolitică specială conexiune foarte bună cu ţările balcanice. Avem resurse, oameni pregătiţi, infrastructură destul de mare+ populaţie. Avem peste 1.000 km de frontieră cu URSS .

Republica Moldova se consideră şi este tot un stat românesc. Noi favorizăm abordarea lor. Cândva, vom urma, sper, modelul german. Suntern frnstraţi de încercările de divizare a Europei de Est. Nu este echitabil şi este contraproductiv. Am sugerat o Uniune a Europei Centrale şi Răsăritene ca for - tranzitoriu - de consultări politice. Cealaltă abordare nr fi încheierea de tratate bilaterale. Am semnat un tratat care înlocuieşte Tratatul de asistenţă militară cu URSS. Sprijinim stntcturile paneuropene, legăturile cu Consiliul Europei, CEE, NATO ş.a. Ne conectăm la aceste instituţii. David Howell: Trebuie să ·continuăm discuţiile cu alt prilej. Adrian Năstase: Putem iniţia o vizită a dumneavoastră la Comisia pentru politică externă a Parlamentului nostni. Ar ajuta relaţiile bilaterale. Întâlnirea se terină la 12.25. 12.45 Adrian Năstase, ministnt de Exteme al României, participă la un dejun de lucnt oferit de Douglas Hurd 1, secretar de Stat la Foreign and Commonwealth Office. Douglas Hurd: Impresia despre România a fost făcută de evenimentele din 1-15 iunie. Care sunt cele mai mari probleme în prezent? Adrian Năstase: Încrederea. Este o luptă permanentă. Toţi suntem de acord în legătură cu ceea ce vrem - democraţie, economie de pinţă.

Dou glas Hurd (n. 1930). Om politic şi de stat britanic. Ministru de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1989-1995).

1

51

ADRIAN NĂSTASE

În societate există o anumită neîncredere. Sunt mulţi cei care nu fost înainte în Partidul Comunist. Cine trebuie crezut? Poţi să foloseşti un 0111 numni pentm că nu n fost comunist? Este el în mod necesar, mni competent? Acest giwern este nngnjat autentic în construirea unei societăţi democratice. Dncă nu avem o implicare n ţărilor occidentale, riscurile sunt mai mnri. Dacă vom continua să nvenz probleme economice, vor apărea nemulţumiri. Pe ncest fond, oamenii de la fosta Securitate vor puten explontn situaţia. Singura cnle este să fim mai activi cu procesele economice. Dacă reuşim în materie de reformă economică, schimbăm structurile. Douglas Hurd: Sunteţi satisfăcut cu procesul de democratizare? Adrian Năstase: Înaintează, dar merge destul de încet. Primul test este parlamentul. S-au elaborat circa 100 de legi. Douglas Hurd: Ce Jac partidele de opoziţie şi cum îşi definesc rolul? Adrian Năstase: Guvernul remaniat are deja câţiva oameni din opoziţie. Este nevoie să colaboreze toţi. Dialogitl a început. Preşedintele Ion Iliescu s-a întâlnit cu preşedinţii partidelor de opoziţie. În MAE vrem un Comitet consultativ - cu reprezentanţii partidelor politice - pentnt a crea un consens în materie de politică externă. Au început să funcţioneze multe ONG-uri, în special în domeniul drepturilor omului. Am abolit vizele, dar oamenii vor ncum bani (valută) pentru a călători . Unii ne spun că era bine înainte. Alternativa la guvernul nostru pare să fie nu mai la dreapta, ci mai ln stânga. Mulţumim pentru sprijinul Marii Britanii. Douglas Hurd: Percepţia aici este de progrese substanţiale şi de sinceritate. Nicio îndoială. The turning point au fost alegerile locale - foarte bune, încurajatoare, în Marea Britanie. Vom aranja astăzi în privinţa Fondului know how pentru România un pas care va fi anunţat în acest an. Depinde ce proiecte vor puten finanţa în domenii cruciale pentru voi - privatizare, sectorul finnncinr - un.de avem experienţă.

52

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Pentru societăţile private, vom încuraja oamenii noştri să se ducii în România. Cifrele privind schimburile comerciale cresc. Adrian Năstase: Mulţumesc. Este o ştire fonrte bunii. Are şi o semnificaţie

politică.Ne bucura cn m ~ ,e t l t. d d b . ege, 1 ca avem nevoie nu oar e nm, V

V

V

•

. .d cz şi e know

how şi management. Relaţiile economice vor merge destul de repede - cu tradiţia -petrol, aviaţie, clzinzie. Sunt proiecte ·mari. Cred că oamenii de afaceri au început să înţeleagă că România este o piaţă importantă. Douglas Hurd: Fonrte bine că aţi vorbit parlamentarilor. Adrian Năstase: Vă aşteptăm în România. Întâlniri şi la nite niveluri + parlamentari. Douglas Hurd: Cu plăcere. N-a fost în România. Adrian Năstase: Şi între ministere pot fi consultări. Douglas Hurd: Suntem îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Iugoslavia. Apoi discuţiile continuă la masă. Au fost discutate următoarele probleme: - Situaţia minorităţii ungare în România. - Solicitarea de sprijin pentru Bogdan Baltazar la BERD. OK - a notnt nstn. - Îngrijorare fnţă de Iugoslavia. A fost aici Franjo Tudjman 1. A plecat în grabă datorită evenimentelor. A prezentat un tablou alarmant nl situaţiei. Slobodan Milosevic2 şi armata sunt gata să înăbuşe democraţia în Croaţia şi Slovenia. A prezentat-o cn o luptă între democraţie şi comunism, reprezentat de Milosevic. Situaţia este îngrijorătoare. Dezintegrarea Iugoslaviei nu este o idee prea bună. Iugoslavia este un test - este o creaţie artificială din 1918. Ar fi grav dncă s-nr dezintegra. Ar avea efecte în URSS, Cehoslovacia şi chiar Român.ia. Nu este o linie clnră pe hartă unde sunt cronţi şi unde sunt sârbi.

Franjo Tudjman (1922-1999). Om politic şi de stat croat. Preşedinte al Croaţiei (30 mai 1990-10 decembrie 1999). 2 Slobodan Milosevic (1941-2006). Om politic şi de stat sârb. Preşedinte al Republicii Serbia (8 mai 1989-23 iulie 1997); preşedinte al Republicii Federale Iugoslavia (23 iulie 1997-7 octombrie 2000) . I

53

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Tudjman vedea ruşi m spate - în sensul că militarii sovietici militarii sârbi să rezolve situaţia în forţă. Ar fi o repetiţie - un ,,proiect pilot" - pentru ce s-ar întâmpla în URSS. - Relaţiile cu URSS şi cu Republica Moldova. Ungurii şi polonezii s-nu mişcat mai bine în Occident. - Care este situaţia creditelor FMI? - Problema unui credit de 200 milioane USD. Vn ridica problema In Trensun;. - Care este situaţia economică? Speră să supravieţuiască Gorbaciov. Este greu de găsit un succesor pentru reformă. - Relaţiile bilaterale. Adrian Năstase: Necesitatea de a revedea cadrul juridic bilateral. Douglas Hurd: De acord să intensificăm contactele bilaterale. Vom avea discuţii între cele două ministere. Vom anunţa după amiază Fondul know how pentru România. Îi va face plăcere să vină în România. Cooperare foarte bună în Consiliul de Securitate în problema Golfului Nu avem tradiţia tratatelor bilaterale. Cu Polonia nm făcut o declaraţie - care a fost „plăcerea polonezilor" pentru a avea o cooperare mai strânsă. Să ne gândim ln o declaraţie, pe care să o adoptăm cu o ocazie, nu un tratat. c,_onsultări bilaterale - în funcţie de necesităţi. lntâlnirea cu Douglas Hurd se termină la 14.15 - are un avion de prins. Discuţiile continuă cu colaboratorii până la 14.45. încurajează

15.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Peter Lloyd, ParliamentanJ Under-Secretary of State la Home Office. Are loc o discuţie generală, cu caracter protocolar. Peter Lloyd: Este interesant pentru ei să meargă în Hong Kong, unde se la key people. Adrian Năstase: Concret, cu ce se ocupă Home Secretary? Peter Lloyd: Domeniile cele mai importante: criminal justice - sistemul de închisori, răspunde de forţele locale de poliţie, dar nu au contradicţii asupra acordă cetăţenie britanică

54

iodului de folosire; probation service - relaţiile interrasiale, legislaţia nrivind equal opportunities (mişcarea femeilor, emisiuni radio + imigraţie, :etătenie, refugiaţi); gambling laws + o varietate de lucruri, care includ regl~mentările privind alcoolul, ca de exemplu etichetarea produselor alcoolice. Adrian Năstase: Este impresionantă varietatea. Peter Lloyd: Sunt 5 adjuncţi + Home Secretnry. S-au ocupat mult de reglementările privind deschiderea televiziunii. Se gândesc la o Cartă care să o reglementeze. . . . . . . . La emigrare este o presiune tot mm mare. Mulţi vin mci şi nu lllm vor să plece. Cer azil. Resursele dat: sunt insuficient~. .. . Adrian Năstase: Cineva l-a mtrebat ce condiţ11 sunt pentru n fi tratat ca refugiat politic. Cum trataţi aceste probleme? Peter Lloyd: Dificil. Trebuie să verificăm „ istoria" fiecăruia. Mai sunt încă refugiaţi politici autentici din diferite ţări ale lumii; deci nu poţi spune dacă sunt perserntaţi în funcţie de locul din care provin. ~ Exemplu: pot fi refugiaţi politici chiar din SUA. Ei se orientează după Convenţia din 1951. In general, caută să vadă dacă „istoria" prezentată este adevărată. Adrian Năstase: Îi dă o broşură referitoare la protecţia copiilor în România. Întâlnirea se termină la 15.25. 15.30 A drian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu John R edwood, ministnt pentru Corporate Affairs la Departamentul pentru Comerţ şi Industrie. John Redwood: Cum n fost întâlnirea cu Douglas Hurd? Adrian Năstase: OK. John R edwood: Speră să vină curând în România. Comerţul bilateral nu este prea mare. Mai ponte creşte. Ajută în relaţiile cu Pinţa Comună. Vor să vadă ce pot face.

What is most on your mind? Adrian Năstase: Suntem gata să sprijinim diferite proiecte clasice etc. Prezenţa oamenilor de afaceri britanici este importantă, dar nu numai. Aşteptăm cu interes vizita oamenilor de afaceri din Marea Britanie. 55

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Să dăm rel_aţiilor ro~zâno-britanice o componentă economică puternică.

Este n.evoze de bani pentru proiecte foarte concrete de modernizare industriei, agriculturii, turismului. a Îi transmite documentaţie privind legislaţia noastră. Jo~in R~dwood: De acord că banii sunt importanţi, dar nu sunt totul. Dacă pmneştz prea mulţi bani, poţi avea inflaţie. . Management + technical skills sunt de asemenea lucruri de care aveti ~~.

.

Ei pot sprijini nu numai cu bani, ci şi cu know how şi tehnologie cooperare în domeniul serviciilor. ' Adrian Năstase: Am vrea percepţia dumneavoastră asupra relatiilor bilaterale româno-britanice. · D~ acord că avem ne·voie de bani şi know how. Sperăm că vom avea acces mm bun la tehnica de vâ1f. Sperăm că se vor revedea reglementările COCOM pentru România. Este important pentru noi cum vedeţi dum~avoastră relaţiile bilaterale. John Redwood: Vrem ca relaţiile economice şi investitiile britanice în România să crească, pe măsura liberalizării economiei. 1ncu~ajăm oamenii de afaceri să meargă acolo. . . Ca guver~, _putem spriii~i în materie de know how şi să vă facem nici publzcztat:. ~omanza este o ţara z~teresnntă pentru oamenii de afaceri. Pana acum un an nu eraţz pe business map. Să aveţi un aeroport bun, servicii bu~ de comunicaţii. Aici, business development este foarte dezvoltat în juntl aeroportului. Acum ei construiesc la Manchester un aeroport care a atras după sine dezvoltarea afacerilor. Un domeniu important sunt telecomunicaţiile. Aici, Marea Britanie nr putea accelera investiţiile pentru un sistem modern de comunicatii. Este un sistem de comunicaţii radio şi prin satelit - care sunt mult mai iefti~e. Adrian Năstase: Este foarte important să dăm semnale comunitătii oamenilor de afaceri. · Nu vrem restabilirea monopolului statului asupra economiei, dar avem o responsabilitate pentnt economie. John Redwood: Bucuros să ne gândim La această idee.

Guvernul trebuie să facă mai mult în perioada de tranziţie. Foarte bucuros să ~ întâlnim de la guvern la guvern. Ei pot face cunoscut cazul nostru în Marea Britanie .. George Kester (director pentru URSS şi Euro~a_de Est): Un semn pozztiv este ii sunt multe companii interesate în a partzczpa la TIB. Sunt zmportante ~ontactele între oamenii de afaceri - pentru a îndrepta oamenii de afaceri în direcţia bună.

John Redwood: Vom fi foarte bucuroşi să facem asta. Cum merge privatizarea? Adrian Năstase: Este principala prioritate în domeniul economic. S-a început lucrul în principal pentru mica privatizare, cu sprijin din Marea Britanie şi SUA. Suntem conştienţi că trebuie să folosim expertiza existentă, inclusiv pentnt Fondul know how. Este important să o facem bine. Dacă o facem, prost, ne va afecta în 5-10 ani. ]olm Redwood: Ce s-a întâmplat în ROG - au ales greşit rnta de schimb. Aceasta a determinat şomajul. Dumneavoastră nu puteţi face asta, subminând competitivitatea economiei dumneavoastră prin schimb monetar. Va depinde de ce veţi face pentru sectorul privat. Primele privatizări trebuie să fie în.cununate de succes, să aibă şanse de reuşită. Adrian Năstase: Cred că oamenii vor descoperi curând aceste dificultăţi. Sunt oameni care se opun acestor procese, pentru că preferă ceva sigur, chiar dacă la un nivel mai mic. Oamenii nu văd în această problemă doar una economică, ci şi una socială, care se transformă în problemă politică. John Redwood: Când opoziţia va începe să atace, trebuie să arătaţi ce aţi făcut .

Întâlnirea se încheie la 16.00. 16.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu

Nigel Fonnan, preşedintele Centrului Marea Britanie-Europa de Est (ceai la House of Commons Terrace).

56

57

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Nigel Forman: Este important să întâlnim dit mai mulţi oameni de la British Council în viitor. Cooperarea intelectuală. Adrian Năstase: Politica „elitistă" a fost foarte bună până acum cu România. Contactele trebuie extinse - să cuprindă wi spectru mai larg. Nigel Forman: Ce categorii? Adrian Năstase: Studenţi, tineri cercetători, tineri diplomaţi. Românii încep să se compare cu vecinii. Pericolul de a pierde oamenii cei mai buni. Nigel Fonnan: Cum sunt relaţiile cu Franţa? Vizita lui Franrois Mitterrand?! A avut consecinţe culturale? Adrian Năstase: Foarte multe Şi-au extins resursele de la 4 milioane la 17 milioane franci francezi pentru cultură. Au deschis Centnll cultural la Bucureşti + centre la Iaşi, Cluj şi Timişoara.

High school + grădiniţă. TV-5. Nigel Fonnan: Este un efort major, nu? Asta îl ajută în argumentaţia lui. Adrian Năstase: Noi suntem foarte deschişi la dezvoltarea unei asemenea cooperări.

Uneori nu avem suficientă experienţă. De fapt, aceasta este o importantă investiţie. Prezenţa este necesară şi pentru conexiunea cu instituţiile occidentale. De exemplu un institut britanic pentru community law. Să nu uităm valoarea relaţiilor bilaterale. Nigel Form.an: Foarte corect. Sergiu Celac (ambasador al României la Londra): Institutul pentru Uniunea limbii engleze, pentru scrierea în braille. Adrian Năstase: În misiunile noastre în străinătate nu avem oameni specializaţi în informaţii, secretarial work în limba engleză. Ar fi util să organizăm un curs la Bucureşti pentru activităţi de secretariat în limba engleză. Putem oferi cazare, sprijin administrativ + 2-3 oameni pe11 tru cursuri. Ar fi un proiect foarte bun. 58

Nigel Fonnan: Inclu zând şi cursuri de word processing. Adria11 Năstase: Da. Sergiu Ce lac: Ar putea fi oferit pentru minister. Traian Chebeleu: Dar ar fi interesate şi firme private. Adrian Năstase: Să facem un proiect pilot cu MAE şi apoi să-l răspândim . Nigel Fonnan: Germanii v-au ajutat? Adrian Năstase: Pentru moment nu. Pentru moment sunt ocupaţi cu ROG. Pe termen scurt nu Jac mult. Pun mare accent pe şcoli - şcoala germană din Bucureşti. Trimit manuale, profesori la Liceul de limbă germană din Bucureşti. Ei dotează aceste şcoli . Ion Goriţă: După vizita la Bonn, a crescut cooperarea în special pentru minoritatea germană, dar şi pentru ceilalţi. Adrian Năstase: Lucrăm, în cooperare cu Germania, pentru a tempera emigrarea germanilor din România. Nigel Fonnan: Ceea ce aţi vorbit - poate cădea pe planul politicii culturale sau în cadrul Fondului know how. Dacă sunt proiecte bune, putem convinge Treasun; să dea mai mulţi bani. Ce se aude cu BERD? Adrian Năstase: Am impresia că nu au prea mulţi bani sau sunt prea multe conditionali tă ti. ' ' Nigel Fonnan: Jacques Attali crede că investiţiile BERD ar putea atrage investiţii private. Adrian Năstase: O altă temă este distribuirea ziarelor străine . Nu putem da valută. Trebuie făcut un efort. Românii vor plăţi în lei . Ceva ca British Council să sponsorizeze şi să ia leii pentru a-şi acoperi unele cheltuieli. De asemenea, biblioteca - este esenţială, cu cărţi britanice. De fapt, are m vedere book store. Eventual acele cărţi pot fi produse în joint venture cu România. Nigel Fornian: Sistemul de biblioteci este încă important pentru cetăţenii de la A

ţară.

Adrian Năstase: Da, dar este legat în principal de sistemul educaţional sau pentru anumite domenii specifice. Nigel Fonnan: Aveţi o tradiţie a bibliotecii mobile? 59

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Elena Zamfirescu: Da. Ion Goriţă: Fraucezii au două autobuze care.circulă în special în timpul verii. Nigel Forman: Aveţi încă probleme cu spaţiul tipografic? Adrian Năstase: Puteţi oferi ceva foarte important în România - un ziar în limba engleză. Ceîm produs în România pentru străini. Pentnt asta avem nevoie de facilităţi pentnt a începe + 2-3 translatori. Nigel Fonnan: Va fi produs în Bucureşti pentru România? Adrian Năstase: Da. Este necesar în România. Poate ajuta. Principalul proiect în România este să ajutăm publicarea arhivelor diplomatice ale MAE. România este singura ţară din Europa de Est care nu are arhivele publicate. Vrem să începem să le publicăm. Nigel Fonuan: Cât de departe în trecut? Adrian Năstase: Secolul 19. Ne trebuie facilităţi de fotocopiere. Nu le putem

problemele ridicate: Stabilitatea politică.

cumpăra.

11.30 Adrian

Nigel Fonnan: Mi-aţi dat numeroase idei. Mă voi gândi la ele şi le voi discuta cu colegii mei mfiine. Va discuta şi la British Council. Este şi în Consiliul consultativ pentru Fondul know how. Adrian Năstase: Pentru noi este foarte util nu numai accesul la fond, ci şi să-l utilizăm la maximum posibil. Nigel Fonnan: Speră să vină la Bucureşti şi să-l vadă din nou. A fost în timpul vechiului regim. L-au dus la Snagov. S-a întâlnit cu o delegaţie de 12 oameni. Numai unul vorbea. Întâlnirea se termină la 17.00. 19.30 Spectacol de

operă

- ,,Peter Grimes", la London Colisseum.

Investiţiile străine. Imaginea internaţională: guvernul nu s-a disociat

de

violenţele

din iunie

1990. Negocieri cu Regele. Tratatul cu URSS. Drepturile minorităţilor - cum a fost întâlnirea la Minority Rights Group? Întâlnirea se termină la 10.20.

11.00 Adrian

Năstase,

ministn, de Externe al României, acordă un

interviu la BBC. ministru de Externe al României, acordă un interviu ziarului „Berliner Zeitung" (Germania). Plecăm

Năstase,

pe la 12.00.

12.30 Clădirea Lloyd -vizită la sediul faimoasei finne de asigurări. Năstase, 111.inistru de Externe al României, participă la dejunul oferit în onoarea sa de Centrul Marea Britanie-Europa de Est. Gazdă: directorul Centrului Alan Brooke Turnes (la The Captain's Room, în Clădirea Lloyd). Dejunul se termină la 14.30. Plecarea direct la aeroport.

13.00 Adrian

23.00 Supeu oferit de Peter Lloyd, subsecretar de stat parlamentar la Home Office (la Lancaster House). Terminăm pe la 24.25.

16.50 Plecarea la Paris. Sosirea la Paris la 18.40. Îutâmpină Gabriel Brfin zant. Cazarea la ambasadă.

10 mai 1991

20.30 În oraş - Adrian Năstase cu delegaţia, însoţiţi de am.basadorul Dan Hăulică şi Sabin Pop - plimbare în zona Catedralei Notre Dame. Revenim la ambasadă pe la 23.00.

9.00 Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, participă la un mic dejun cu ziarişti englezi (la reşedinţa ambasadorului României). 60

61

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

11 mai 1991

Ziarul „Libertatea" desem.nează pe Adrian Năstase, ministru de Externe al Ro111.â11iei, printre cei Zece oameni pentru România" ,,pentru meritele în reafirmarea tradiţiilor diplomaţiei şi slujirea aceloraşi principii în politica externă actuală". 11

15.00 Plecarea la Bucureşti - cu avionul Tarom. Sosirea la 18.40. Întâmpină Teodor Meleşcanu şi Adrian Dohotant.

Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, face o presă la întoarcerea din vizita în Marea Britanie. 1

declaraţie

de

Ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase, a revenit sâmbătă din vizita oficială întreprinsă la Londra. Într-o declaraţie făcută presei la sosire, pe Aeroportul Otopeni, domnul Năstase a arătat că bilanţul vizitei este important, în primul rând sub aspectul politic. S-a remarcat faptul că ea marchează începutul unui nou capitol în relaţiile bilaterale, acest lucru fiind argumentat prin contactele avute, în primul rând cu ministrul britanic de Externe, domnul Douglas Hurd. De asemenea, a subliniat Domnia Sa, am avut întâlniri la Camera Comunelor, cu responsabili cu problemele internationale de la diferite partide, am ţinut o conferinţă despre noua r~alitate europeană, aşa cum este văzută de România, la Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale. Am avut, totodată, întâlniri cu alti demnitari britanici, în cadrul cărora am discutat concret formele de cooperare pentru viitor. În continuare, domnul Adrian Năstase a spus: În ce priveşte includerea României în Fondul pentru know how, cred, în primul rând, că este vorba de un gest .politic. Sub aspect practic, există posibilitatea ca făcând parte dm Fond, de a cupla I

1

Declaraţie difuzată de Agenţia „Rompres" ·

62

creditele, deci resursele financiare, cu tehnologiile, deci de a transforma aceşti bani în ceea ce se denumeşte „bani inteligenţi" . Deci, este vorba nu de bani care s-ar putea pierde în cerinţe conjuncturale, ci de bani care să poată contribui la dezvoltare, la realizarea unor proiecte concrete. Va trebui să folosim aceşti bani _ precizez că nu este vorba de o sumă predeterminată - pentru domenii prioritare, ţinând cont şi de experienţa britanică, cum ar fi domeniul bancar, al managementului, al privatizării, al stimulării micilor întreprinderi. În măsura în care vom reuşi să prezentăm proiecte interesante, credibile, Fondul know how pentru România se va lărgi. Cred că depinde de noi să prezentăm proiecte ingenioase, să folosim cât mai inteligent formulele internaţionale de sprijin, atât la nivel financiar, cât şi la nivel de tehnologie. Întrebat care ar putea fi cota parte din totalul de 30 milioane lire sterline, cât reprezintă acest fond, domnul Adrian Năstase a spus că nu a discutat cu domnul Douglas Hurd stabilirea unui anumit plafon, care nu este un nivel rigid, ci depinde de partea română să prezinte proiecte convingătoare. În plus, trebuie să înţelegem că, în cazul de faţă, este vorba de angajamentele unor firme britanice la proiecte care, într-o primă etapă, sunt realizate prin finanţare guvernamentală. Este vorba deci de un ajutor nerambursabil din partea britanică, dar care înseamnă un element important, şi anume de a stabili contacte privind soluţionarea unor probleme tehnologice şi, în măsura în care noi vom reuşi să o motivăm, oamenii de afaceri din Marea Britanie vor avea interesul să se cupleze la angajamentele guvernamentale. Pe de altă parte, domnul Adrian Năstase a arătat că, cu prilejul vizitei la Ltmdra, nu a remarcat niciun fel de reticenţe în relaţiile cu România. Dimpotrivă, a spus Domnia Sa, cred că este un moment de deschidere, care va avea efecte nu numai pe plan politic, dar şi la nivel economic. Această deschidere constituie un element deosebit de important, ale cărui efecte le vom resimţi în 63

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

viitor, bineînţeles în măsura în care ofertele noastre de colaborare vor fi interesante pentru oamenii de afaceri din Marea Britanie. Problema pe care trebuie să ne-o punem noi, în acest moment, nu este de a privi la o anumită nuanţă care apare în presă, ci să ne ocupăm serios de aspectele concrete ale cooperării bilaterale. Subliniez încă o dată semnificaţia politică a includerii României în acest fond, care înseamnă şi o contributie la ' dezvoltarea României şi, în acelaşi timp, o deblocare a relaţiilor noastre într-un anume spaţiu de cooperare. Este un ajutor care vine din partea britanică şi deci trebuie să tinem seama de ce oferă Marea Britanie în domenii de înalt ' nivel, cum ar fi cel bancar, financiar, al pregătirii de cadre. Vizita va fi urmată de alte contacte şi acţiuni, cum ar fi schimburi ştiinţifice sau vizite reciproce de personalităţi. Vom avea, de asemenea, consultări la nivelul ministerelor de Externe. Prin astfel de actiuni încercăm să refacem o retea de relatii la nivel neguvernamental, care să completeze sistemul de relaţii politice. Este vorba de a completa un mai mare angajament politic - a spus în încheiere ministrul Adrian Năstase. f

I

f

12 mai 1991 10.05 La Adrian Năstase, împreună cu Teodor Meleşcanu şi Adrian Do hotaru. 10.30 Adrian Năstase, niinistru de Externe al României, a avut o nouă convorbire telefonică cu Geza Jeszeuszky, ministrul de Externe al Ungariei, consacrată căilor de dezvoltare a relaţiilor româuo-ungare. . Miniştrii s-au felicitat pentru sem/larea cu o zi înainte a acorduh'.t privind „centl desc/zis". La sugestia lui Adrian Năstase, miniştrii au convemt ca în viitorul apropiat sii se organizeze consultări între cele două ministere de Externe, la nivel de directori, în legăturii cu reuniunea de experţi ai CSCE Îll problemele minorităţilor naţionale (Geneva, 1-19 iulie a.c.).

64

2.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Lho 1 Sliiuyong, trimisul special al preşedintelui Republicii Coreea. Întrevederea a prilejuit trecerea în revistă a raporturilor bilaterale la un n de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Coreea. " A fost subliniat faptul cii, datorită deschiderii largi promovate de România după Revoluţia din decembrie 1989,~existii premise favorabile pen_trn dezvoltarea colaborării dintre cele douii ţiiri. In acest cadru, a fost evidenţiată necesitatea şi importanţa amplificării colaborării economice şi a schimburilor comerciale de interes reciproc. S-a abordat şi problema admiterii Republicii Coreea în ONU. 13.20 La Adrian Năstase: îmi dictează o scrisoare către James Baker. De spus de la început cii este o scrisoare nediplomaticii. Pe linia discuţiilor foarte sincere, câteva gânduri referitoare la evoluţia relaţiilor bilaterale. Pornind de la comentariul „ Voice of America", în care se arată că acesta reflectă punctul de vedere al guvernului american, din data de ... - care, practic, duce discuţiile noastre la un moment de acum 9 luni. De fapt, după părerea mea, în perioada care a trecut de la evenimentele din 13-15 iunie şi de La instalarea noului guvern La 26 iunie s-au petrecut 11enumiimte elemente pozitive şi, în special, aş menţiona cooperarea noastră în Consiliul de Securitate, discuţiile pe care le-am avut la Paris, discuţiile mele cu Lnwrence Eagleburger de la 30 noiembrie, ca şi, mai recent, discuţia foarte importa~1tii pe care aţi avut-o cu primul ministrn Petre Roman. In plus, au avut loc x (20-30) de vizite în România pe cele mai diferite linii, că~om li s-au oferit toate posibilităţile de informare şi de contacte. . In plus, consider cii, în legăturii cu toate chestiunile care au prezentat interes pentnt partea americană, s-au realizat acumulări, s-au realizat deschideri, s-au luat măsuri. Faptul cii se revine practic la consideraţii care erau poate valabile în urmii cu peste 9 luni este pentru mine un lucru dureros şi frustrant. Nu ştiu care sunt sursele de informare ale guvernului american privind România. fn ceea ce mii priveşte - şi acest lucru este valabil pentru întregul guvern român - am primit, on short notice, de fiecare datii, pe ambasadorul

65

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Alain Green jr., căruia i-am oferit elementele de informare solicitate, ca şi comentarii asupra unor evoluţii politice. Am sentimentul unei răciri a relaţiilor bilaterale, care contrastează cu evoluţia relaţiilor noastre cu ţările din Europa Occidentală şi mi se pare ci'i acest lucru este contraproductiv pentru viitorul relaţiilor noastre. Cred că este necesar să luăm măsuri pentru a evita un astfel de proces. Datorită lipsei de sprijin din partea SUA privind acordarea de credite, fn timp ce Polon.ia, spre exemplu, îşi găseşte datoria externă anulată cu 70%, noi nu putem beneficia de credite necesare elementare pentru obţinerea de materii prime şi funcţionarea normală a economiei româneşti într-o perioadă de transformări economice extrem de importante. Noi am renunţat, spre exemplu, la aprovizionarea noastră cu petrol din Irak în lumina unui comandament moral, juridic şi de solidaritate internaţională. Îmi pare rău să remarc că acest element nu funcţionează după terminarea războiului din Golf Această situaţie poate să creeze dificultăţi interne în România şi evoluţii impredictibile. De asemenea, vreau să vă spun că mi se pare oarecum ciudat că la Departamentul de Stat sunt primite cele mai diferite personalităţi din România, ceea ce mi se pare firesc, în legătură cu nevoia unei informări echilibrate a guvernului american, dar se creează impresia, în România, că guvernul american tratează în paralel cu mai multe „guverne" din România. Vă scriu această scrisoare din dorinţa de a vă transmite gândurile mele cele mai sincere şi în modul cel mai deschis în legătură cu relaţiile noastre şi cu speranţa că vom putea găsi căi de a depăşi acest moment. De spus ceva şi despre clauza naţiunii celei mai favorizate. De făcut câteva comentarii concrete în legăturii cu comentariile „ Voice of America". În două zile să fie gata. Sinteză cu răspunsurile la scrisoarea G-24. Scrisoare către Mroz1 - Adrian Năstase nu poate participa la reuniunea de la Bardejov. Problema Tratatului nostru cu URSS - de văzut ce probleme sunt cu articolul 4. Să cerem un punct de vedere oficial de la SUA, Marea Britanie şi Franţa. 1

John Edwin Mroz,.

66

preşedinte

13 mai 1991 9,00 La Adrian Năstase. Şedinţa de Consiliu MAE -

să o facem

mâine la 12.30.

9.30 La Teodor Meleşcanu. Discutăm scrisoarea către James Baker.

11.25 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Problema Tratatului cu URSS. Discuţie cu Teodor Meleşcanu, Gheorghe Tinca şi Dumitrn Ciauşu. De mers la Liga Studenţilor din România - să meargă Romulus Neagu. 12.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă cu Felix Bogdanov, ambasadorul URSS la Bucureşti.

Felix Bogdanov: Este împuternicit sii transmită o scrisoare din partea ministrului Aleksandr Bessmertnîh referitoare la securitatea europeană. Este o invitaţie la discuţie şi pentru securitatea europeană. Un diplomat sovietic, care îl însoţeşte pe ambasador, traduce scrisoarea. Trecerea la o nouă calitate - stabilitatea în Europa - o confederaţie europeană - ,,casa confederativă". Necesitatea unei noi stabilităţi - dinamică, multidimensională. Noile riscuri - recidive ale naţionalismului, decalajul economic. Propune mecanism de consultări politice după Paris. Rolul Centrului de la Viena pentru Prevenirea Conflictelor transformarea Centrului, într-o perioadă de timp, cu funcţii de reglementare paşnică a diferendelor - pe baza La Valletta. Procedura conferinţelor extraordinare şi de consultări - menţinerea consensului. Dimensiunea umană - măsuri de încredere în domeniul umanitar. CHD să devină un mecanism permanent. Problema minoritiitilor nationale. Dimensiunea parld,nentarii.

al Institutului de Studii de Securitate Est-Vest.

67

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Dezvoltarea economică - nu corespunde posibilităţilor existente. Avansarea practică merge încet - organizare, eficienţă de lucru, în cndrul CSCE. Cod ecologic de conduită. Avansarea pe calea dezarmării reale. Pauzele strategice sunt contraproductive. Să stabilim de pe acum mandatul noilor negocieri. Angajamente cu forţă juridică. Ar aprecia o reacţie preliminară. Adrian Năstase: Să transmiteţi ministrului Aleksandr Bessmertnîh mulţumiri pentru acest mesaj. Sunt foarte multe idei interesante pe care le vom introduce în studiu şi, apoi, poate chiar vom face consultări. Ca o primă reacţie - chestiunea Consiliului de Securitate al Europei în sine este o idee interesantă - care ar fi componenţa, cum s-ar crea, care ar fi prerogativele; va exista un drept de veto? Pentru cine? Este o problemă pe care să o studiem. Vă rog să-i transmiteţi mulţumiri, cu cele mai bune gânduri + mulţumiri pentru vizita la Moscova cu preşedintele Ion Iliescu - cum am fost primiţi.

Profită

de întâlnire - cu rugămintea de a transmite câteva gânduri. Unul din testele importante ale concepţiei Cartei de la Paris o reprezintă tratatele bilaterale post-Paris. Din acest punct de vedere, aţi obsen,at că, în ciuda acordului privind forţele armate convenţionale în Europa, noi am fost supuşi unui tir foarte puternic în ceea ce priveşte articolul 4 di~ tratatul bilateral. Din păcate, în ultima săptămână s-a dezvoltat un anunut curent de opinie, care nu poate să ne lase indiferenţi. Această prevedere este folosită pentru a se încerca obţinerea de capital politic de către unele ţări din Europa de Răsărit . Această chestiune ne pune în situaţie delicată pe plan internaţional şi se adaugă la alte interese împotriva Tratatului. În ultimul timp s-au intensificat atacurile. Aceasta ne creează probleme şi dificultăţi. Din punctul meu de vedere, chestiunea nu poate fi deblocată decât printr-o discuţie între URSS şi NATO/SUA. .. Chestiunea nu este atât cea a Tratatului, cât a relaţnlor generale mtre popoarele noastre. Trebuie să facem ceva în această direcţie . Marea majoritate a

iniei publice româneşti este pregătită să respingă o astfel de abordare a ~atiilor de acum încolo - dar aş transmite următorul mesaj lui Aleksandr ;es;mertnîh: este nevoie de un gest politic important, care să poată să distrugă toate aceste speculaţii. Aproape zilnic se întâmplă ceva de acest gen. Noi încercăm, dăm declaraţii, dar avem nevoie de un sprijin. Am dat un exemplu. Pot fi şi altele: chestiunea împărţirii zonei economice la Insula Şerpilor. Există probleme teritoriale, dar aici sunt doar implicaţii economice. Chestiunea tezaurului. Toată problema este foarte complexă. Există, cu siguranţă, anumite piese care, ca un gest de bună voinţă, ar putea fi întoarse şi, cu acel prilej, s-ar face un gest politic. Poate aveţi şi alte idei. Este un moment de răscruce, care nu trebuie pierdut. Dacă acest tratat şi atmosfera din juntl lui vor ajunge la un moment critic, relaţia bilaterală va deveni dificilă. Nu este nici în interesul nostru şi nici al dumneavoastră. Roagă să transmită toate acestea lui Aleksandr Bessmertnîh. A treia problemă, legată de schimburile economice, care, din diverse motive, nu e1.1oluează convingător. Să încercăm să dăm mai multă vigoare. Domnul ambasador Vasile Şandru a fost la MAE al URSS şi a prezentat comentarii şi idei. Roagă să transmită lui Aleksandr Bessmertnîh propunerea să acordăm împreună mai multă atenţie relaţiilor economice. Felix Bogdanov: Mulţumeşte. Ideile dumneavoastră sunt preţioase pentru noi. Ar fi utile nişte consultări bilaterale la reuniunea pregătitoare de la Praga. Referitor la relaţiile economice, s-a întâlnit cu Stănculescu 1. Este şi el

0

neliniştit.

De la iniţiativa preşedintelui a trecut o lună şi nu s-a făcut nimic pentru convocarea comisiei mixte. Este nevoie de un impuls. Stănculescu vrea să meargă personal la Moscova pentru stabilirea de contacte directe şi a stabilit direct convocarea comisiei mixte. Este foarte necesară o întâlnire a bancherilor.

A

68

I

Athanasie-Victor Stănculescu, ministru al Industriilor (30 aprilie-16 octombrie 1991).

69

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Am deschis un credit reciproc de 120 milioane USD, dar este prea mic. Partea sovietică a dat mai mult. În momentul de faţă nu putem decât să acoperim găuri. Nu este încă o concepţie. De fă.cut o concepţie de perspectivă. Adrian Năstase: Poate ar fi o idee interesantă să organizăm comisii economice mixte conduse de prim-miniştri sau desc/zise de ei. Felix Bogdanov: Prim-miniştrii ar da un impuls. Referitor la celelalte probleme. Felix Bogdanov: Mitterrand la Moscova era foarte neliniştit de situaţia din Europa de Est, că ar fi o goană dezordonată după organizaţii şi alianţe. S-a exprimat în sensul că aceşti aliaţi ar ajunge să fie nişte colonii ale CEE. Adrian Năstase: Şi noi suntem foarte preocupaţi. Felix Bogdanov: În problema gesturilor - aţi ridicat această_ probl~mă. Să continuăm apărarea şi argumentarea pentru relaţii cordiale. PNŢ-cd nu este foarte critic. Arată importanţa relaţiilor cu URSS. Atacul lor este mai ales împotriva „conducătontlui roşu". Adrian Năstase: De aceea sunt foarte importante gesturi rapide, pentru a se arăta că interesele României sunt apărate. Trebuie să convingem împreună opinia publică. Să găsim nişte elemente clare, în zone unde nu sunt probleme, care pot fi folosit: în campania noastră. . . . . ~ .. In chestiunea Tezaurului -elemente srmbol pentru istoria Romanzei rezolvarea lor poate avea efect extraordinar. Felix Bogdanov: Aşa cum a procedat SUA cu coroana regelui Matyas.. . S-a hotărât să facem ceva pe plan economic - dar nu s-a fă.cut nzmic. Adrian Năstase: Referitor la Insula Şerpilor - zona economică - să găsim o solutie. Feli~ Bogdanov: S-a tot vorbit, dar nu s-a făcut nimic. Exemplu, în identificarea mormintelor româneşti în URSS - de ce nu se face nimic? Germanii şi japonezii au făcut deja. Este ceva legat de soarta oamenilor, a familiilor . Adrian Năstase: Să încercăm toate aceste lucruri. Felix Bogdanov: Ce este cu proiectul Dunărea? De ce s-a amânat? Adrian Năstase: Nu sunt toţi pregătiţi

70

Felix Bogdanov: Eu consider ideea ca foarte importantă. A discutat cu ambasadorul austriac şi cu cel iugoslav. Austria a invocat să nu se dubleze Comisia Dunării, dar el personal nu vede o asemenea dublare. El a spus că trebuie să ne reunim şi să vedem ce propune partea română. Se interesează de stabilirea atribuţiilor în conducerea MAE după plecarea lui Romulus Neagu. Adrian Năstase: Teodor Meleşcanu este pe funcţia lui Romulus Neagu, iar Gheorghe Tinca pe locul lui Teodor Meleşcanu. Felix Bogdanov: ~ este cu atribuţiile secretarului de stat pentru Moldova? Adrian Năstase: lncercăm să creăm acest post. Este un element politic de sprijin intern + un element pozitiv pentnt relaţiile economice, culturale cu Moldova. Sunt mai multe contacte la nivelul opoziţiei decât contacte oficiale. Avem dificultăţi legate de găsirea oamenilor. Felix Bogdanov: Referitor la problemele trilaterale - sistemul energetic general-european - în sistemul lui Lubbers 1 să examinăm. Colaborarea în domeniul aviaţiei - poate facem ceva trilateral -Airbus. Adrian Năstase: Ideea este interesantă. Audienţa se termină la 13.35. 13.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Scrisoarea de tradus rapid + nota de convorbire urgent la preşedintele Ion Iliescu şi la Petre Roman, în cursul zilei de astăzi. De propus urgent o reuniune de experţi pentru platoul continental. Referitor la Tezaur, să facem o comisie naţională. 16.15 La Adrian Năstase. Vede comunicatul de presă referitor la Masa bună vecinătate cu URSS.

rotundă

privind Tratatul de

16.40 La Adrian Năstase. De pregătit materialul pentnt CSA T referitor la doctrina naţională de apărare.

1 (

Ru~d Lubbers (n. 1939). Om politic 4 noiembrie 1982-22 august 1994).

şi de stat olandez. Prim-ministru al Olandei 71

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

17.00 La Teodor Meleşcanu. Şedinţă cu privire la stadiul încheierii tratatelor bilaterale. De făcut reveniri - Iugoslavia. Bulgaria - declaraţie. Ungaria - s-a dat în urmă cu 3 zile. Turcia - de atras atenţia că s-ar putea să încheiem cu Grecia. Grecia -14 mai. Italia - întârzie în mod ciudat. Polonia - de întrebat. Spania - nu s-au primit reacţii. Germania - OK. Ambasadorul Comşa 1 urmează să ia legătura şi să stabilească data negocierilor. Franţa - în curs de stabilire a negocierilor. Cehoslovacia - 8 mai - s-a propus deplasarea la Praga până la 10 iunie. Austria - au zis că nu e în practica lor. Belgia, Olanda, Luxemburg. Marea Britanie - declaraţie - facem noi un proiect. Accelerarea negocierilor cu alţii.

Aide-memoire. Articol pentru „Lumea" sau „Adevărul" . Interviu la TV - semnificaţie, de ce acest , moment, multă discuţie cu Carta de la Paris. Analiză ştiinţifică - reuniune la ADIRI - dimensiunea bilaterală a securităţii.

La parlament - şedinţă a Comisiei pentru Politică Externă + întâlniri cu reprezentanţii gntpurilor parlamentare. ,, Time" + interviu la TV - de vorbit cu Adrian Năstase. Şedinţa Comisiei pentru politică externă - să vorbesc eu (Traian Chebeleu) şi apoi lobby cu diferiţi parlamentari. Şedinţa se termină la 18.30.

Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeşte pe Jean Soneriu, ambasador pe lângă UNESCO al Ordinului Suveran

I

Radu Comşa, ambasador al României la Bonn.

72

Militar de Malta, şi pe le Bailli Geraud Marie Michel de Pierredon ' ambasador al Ordinului Suveran Militar de Malta în Franta. Cu ~c~ast~ oca~ie, s-a discutat problema reluării relaţiilor diplomatice din tre Romanza şi Ordinul Suveran Militar de Malta.

19.40 La Adrian Năstase. -

A avut o nouă discuţie cu Geza Jeszenszky în legătură cu relatiile bilaterale. Au căzut de acord, la sugestia lui Adrian Năstase, să organi~ze o consultare în problemele minorităţilor, la nivel de director în MAE. De dat un comunicat. Invitarea lui J6zsef Antall - sugestie pentru domnul Ion Iliescu.

22.05 La Adrian Năstase. Înc~drare~ ambas~dei de la Washington cu personal - de văzut şi de propus mm mulţi oameni. De luat posturi din alte părţi.

14mai 1991 Adrian Năs tase, m~nistru al Afacerilor Externe al României, primeşte pe Arpad Bogsch, directorul Organizaţiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuală, care efectuează o vizită în România. . in. ~ursul întrevederii, Arpad Bogsclz a exprimat disponibilitatea ~rgamzaţiez sale de a sprijini România în directia îmbunătătirii sistemului mf~~maţio~al în acest domeniu, precum şi în v~derea pregătirii de personal calificat prm acordarea de burse unor cetăţeni români. Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeşte :e Jose _L ~is Y_ieira de Castro, secretar de stat la Ministerul Muncii şi rotecţiei Sociale din Portugalia, aflat în vizită de documentare în tara noastră. ' 12·30 Şedinta Consiliului de conducere al MAE. Prezidează Adrian Năstas e. '

73

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Prezintă noul director al Cifrului. Să ne gândim la o îmbunătăţire a activităţii şi în acest domeniu. Să limităm circulaţia telegramelor, foră a afecta comunicarea rapidă ce celelalte instituţii. Să departajăm mesajul cifrat de cel necifrat. Pe chestiuni concrete va trebui să fncem o analiză foarte atentă a semnificnţiei Tratatului cu URSS. Tratatul a devenit un instrument politic pentru Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia în a susţine departajarea Europei. Ea n fost creată în mod artificial de Ungnria prin sensibiliznrea Occidentului. Pe plan intern, acensta dezvoltă reacţii de tot felul. Am pierdut iniţintivn în presă după semnnrea Tratatului. Este şi un aspect al luptei interne, dar este rău că noi suntem ln mijloc. Relnţia cu SUA, din diferite motive, este foarte coborâtă. A fost un reportaj în Elveţia cu „ târgul de copii" din Românin. Să vedem despre ce este vorba. Politica de contacte pentru viitonren perioadă - la nivelul preşedintelui, al primului-ministru şi al celorlalţi miniştri. Va trebui din nou o scrisoare pentru primul-ministm în legătură cu acţiunile externe ale celorlalte ministere. Să discutăm stadiul tratatelor bilnterale. Teodor Meleşcanu: Există o notă. Adrian Năstase: De prezentat stadiul la conferinţa de presă. Teodor Meleşcanu: Aide-memoire-ul. Adrian Năstase: De revăzut ultima frază din aide-memoire. Teodor Meleşcanu: Identificarea de cimitire ale ostaşilor români a început. Adrian Năstase: De luat legătura cu veteranii de război. Romulus Neagu: De cantonat la militari. Teodor Meleşcanu: Să le facem o adresă oficială. Romulus Neagu: Dar să nu facem referiri la trecut. Adrian Năstase: Să spunem că în discuţiile cu sovieticii a apărut posibilitatea etc. Teodor Meleşcanu: Şedinţă a Comisiei pentm Politică Externă n Parlamentului - de fă.cut o informare. Seminar ADIRI - ,, Dimensiunea bilaterală a securităţii europene". Adrian Năstase: Să nu uităm că mai este şi Basarabia. Să trimitem urgent o delegaţie cu 2-3 oameni pentru discuţii ln MAE, la pnrlmnentari - interviuri acolo + istorici. 74

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Teodor Meleşcanu: Seminar organizat aici de Pro Basarabia şi Bucovina - se organizează la 50 de ani ceva. Adrian Năstase: Dacă MAE ar putea da o declaraţie cu ocazia a 50 de ani de la 22 iunie 1941. Teodor Meleşcanu: La conferinţa de presă de joi să vină şi Marin Buhoară, pentru acordul cu „ cerul deschis". Adrian Năstase: De acord. Romulus Neagu: Să transformăm articolul 4 în iniţiativă. Ţările participante să se angajeze că nu participă la alianţe împotriva altor state - ca o măsură de încredere. Adrian Năstase: De unde plecăm în Carta de la Paris - înainte, spre un sistem general european, sau înapoi, spre Războiul Rece? Unii deja îşi distribuie concepţia asupra securităţii europene, înainte de Berlin. Să facem şi noi un document. Constantin Ene: Nemţii ne-au invitat. Gheorghe Tinca: Prin Fundaţia Nicolae Titulescu să începem o serie de conferinţe „Arhitectura Europei". Adrian Năstase: De acord. Alte probleme? Constantin Ene: Să punem la punct Buletinul MAE. Adrian Năstase: Să stabilim un diplomnt care să se ocupe de Buletinul MAE. Marcel Dinu să facă desemnarea. Să trecem ln celelnlte puncte. Constantin Ene: Consideraţii privind structura MAE - prezintă nota. Teodor Meleşcanu: Direcţia Europa trebuie revăzută. Aşa nu ponte lucra. Adrian Năstase: Trebuie să facem subdirecţii, pentru că avem o organigramă. Teodor Meleşcanu: Să facem 4 subdirectii. Adrian Năstase: Nu putem încuraja o ;eprezentare a Moldovei la Bucureşti? Romulus Neagu: Poate fie o reprezentnnţă economică a Moldovei. De discutat cu Napoleon Pop. Teodor Meleşcanu: Deci facem 4 subdirecţii. Romulus Neagu: Să le spunem „ţări vecine". Teodor Meleşcanu: Cum procedăm cu posturile de director?

75

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Ion Gorită: El rămâne cu Piaţa Comună; Europa Centrală şi de Nord Cârciuma~u1; URSS - Stânea2; Ţări vecine - Enescu 3 . Adrian Năstase: CSCE este o direcţie slabă - nimic creator. Ne trebuie O ,, locomotivă". Consiliul Consultativ - să-l anunţăm în 1-2 zile. Constantin Ene: Să mai vedem scrisoarea şi lista Adrian Năstase: Observaţiile să se centralizeze la Meleşcanu . Referitor la încadrarea ambasadei din SUA - este absolut insuficient ce avem acolo. Să redistribuim posturi. La viitoarea şedinţă - un proiect pe ambasada din SUA, pe baza observatiilor ambasadorului Constantinescu4 . Teodo; Meleşcanu: Să transferărn şi oameni de la alte misiuni. Să extindem şi la Canada. Adrian Năstase: Ambasador pentru Israel - de rezolvat urgent. Care este stadiul refacerii sediului pentru minister? Marin Mitriş: La mijlocul lunii iunie a.c. va fi gata. Adrian Năstase: Cum apare o dificultate trebuie informat cabinetul primuluiministru. Romulus Neagu: Comisia de reformă - să se revadă schemele misiunilor diplomatice. . . . ~ Adrian Năstase: Pe direcţii, să se facă o reanalizare a posturilor existente zn centrală şi în exterior, pentru a disponibiliza posturi Trebuie să mai vedem ambasadorii - propuneri de rechemări. Să găsim cancelarişti. Să introducem categorii de funcţionari - să facă muncă diplomatică. . Să regândim structura administrativă şi să !ecic~ăm_ o. par:e dm funcţionarii actuali şi să încercăm cu posturile actuale sa redistribuim - m 3-4 săptămâni.

Şedinţa

se

termină

la 14.45.

Marin Cârciumaru, director al Dir_e~ţiei Euro.pa Centrală şi de Nord (DEC~). . .e Nicolae Stânea, director al Direcţiei Comunitatea Statelor Independente ş1 ţăn baltJC (DSIB). . 3 Mihail Enescu, director al Direcţiei ţări vecine (DŢV). 4 Virgil Constantinescu, ambasador al României la Washington. I

16.50 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Marele Stat Major - de desemnat oameni pentru studiul doctrinelor militare+ situaţia din ţările vecine. Simpozionul de la Cracovia - retur cu observaţii critice de la Petre Roman. 18.25 La Adrian Năstase. De Michelis a dat nişte date. 18.40 La Adrian Năstase. Scrisoarea către James Baker. Just to give some examples - facem o anexă. 21.00 La Adrian Năstase~ Mâine la 11.00 - şedinţă la preşedintele Ion Iliescu pe problemele politicii externe şi cu primul-ministru. Stadiul tratatelor - Legea tratatelor. Să facem o agendă de discuţii. Secretariatul pentru Moldova - notă cu atribuţiile. Program de vizite + Tinca - scenarii pentru vizita în America Latină. Consiliul consultativ al MAE - lista+ scrisoarea. Schimbarea de structură în MAE - Maxim - Europa, numiri de noi directori - Direcţia Presă şi Direcţia Organizaţii Economice - de pus pe calculator - 4 direcţii. Numirea unui secretar de stat parlamentar. Lista de ambasadori care ar trebui retraşi. Revederea structurii pentru a folosi mai bine funcţionarii. Buletinul Diplomatic - cum va arăta + Anuarul. c;entrul de documentare şi informare + notă ce să se elaboreze ca lucrări. lntărirea ambasadelor de la Washington şi Budapesta cu personal, prin redistribuire de posturi. Ce am făcut pentru „recrutarea" de tineri. Să adăugăm şi aide-memoire-ul.

2

76

22.30 La Adrian Năstase. De adăugat analiza cu Tratatul unional. 77

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

15 mai 1991 Restabilirea

relaţiilor

diplomatice România-Vatican la nivel de ambasadă; Nunţiatură Apostolică la Bucureşti şi Ambasadă la Roma.

Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ziarului „Curientl Naţional" (doamnei Doina Iovănel). 1 Î.: Domnule ministru, înainte de plecarea spre Marea Britanie, vorbeaţi despre un context favorabil contactelor politice, promiţând la întoarcere detalii. R.: Aş sublinia faptul că această vizită pe care am realizato la invitatia ministrului de Externe britanic, dl Douglas Hurd, înseamnă în primul rând deschiderea unui nou capitol al relatiilor bilaterale, înscriindu-se într-un cadru necesar de lărgire a acţiunii noastre externe în Europa Occidentală. Am avut un program foarte bogat, am reuşit să întâlnesc oameni cu responsabilităţi deosebite la nivel guvernamental sau parlamentar şi, de asemenea, personalităţi din cadrul organizatiilor internationale care au sediul la Londra. Aş semnala,' de asemenea: dezbaterea organizată la Institutul Regal de Relaţii Internaţionale din Londra, unde am prezentat o conferinţă asupra noii arhitecturi a Europei. Sub un alt aspect, aş spune că o vizită de acest fel încearcă să deschidă cât mai mult uşa pentru contacte ulterioare, iar urmările ca atare depind de initiativa noastră. ' Î.: La Londra şi, anterior, la Praga, discutând despre viitoarea arhitectură a Europei, aţi constatat că există diferenţe de percepţie, domnule ministru? R.: Diferenţele de percepţie sunt foarte mari, nu aş spune între Londra şi Praga, aş spune între diverse capitale din Europa, I

I

Publicat sub titlul „ Viaţa europeană se desfăşoară în primul rând la timpul prezen t" (partea I) şi „Noi am transpus limbajul Cartei de la Paris într-unul specific tratatelor" (partea a II-a), în „Curierul Naţional" , 15 mai 1991 şi 16 mai 1991. I

78

între diverse personalităţi din Europa. Avem de-a face, în mod evident, cu o preocupare continuă de proiecţie a intereselor nationale într-un cadru multilateral, într-un moment în care se gfuldeşte structura instituţională a continentului nostru. Sunt prezentate foarte multe idei, foarte multe aspecte contradictorii, există elemente de competiţie legate de dinamica unor procese antamate într-o capitală sau alta. Este vorba, până la urmă, de trecerea de la stabilitatea sub presiune, care era extrem de artificială, specifică Războiului Rece, la o „instabilitate" inerentă, care rezultă din căutările de a înlocui un mecanism depăşit cu altceva. Nu este foarte clar ce va însemna acest altceva, în condiţiile în care un mecanism general european reprezintă un proiect pe termen mediu sau pe termen lung, iar viaţa europeană se desfăşoară în primul rând la timpul prezent. Î.: Cititorii au aflat deja despre extinderea Fondului know ltow la România. Cine asigură, domnule ministru, administrarea acestuia şi există sau nu condiţionări politice? R.: Acordarea acestui fond pentru România înseamnă că o grilă a „condiţionării" politice a fost deja pusă asupra situaţiei din România şi s-a considerat că evoluţiile de la noi justifică trecerea la o bază nouă în relaţiile bilaterale. Din acest punct de vedere, Fondul know how reprezintă în primul rând un semnal politic. În ceea ce priveşte aspectele concrete, în timpul convorbirilor de la Londra nu a fost discutat un plafon pentru acest fond. Ideea centrală este de a găsi proiecte româneşti în domeniile în care Marea Britanie poate să ne sprijine cu experienţa şi cu resursele sale intelectuale. În măsura în care vom reuşi să prezentăm proiecte interesante, acest lucru va duce la două rezultate importante: posibilitatea lărgirii cuantumului acestui fond şi ancorarea relaţiilor bilaterale în spaţiul unor cooperări viitoare. Î.: Aţi avut, din câte am aflat, un dialog telefonic cu omologul dumneavoastră din Ungaria. Ce ne puteţi spune în legătură cu această convorbire? 79

ADRIAN NĂSTASE

R.: Domnul Jeszenszky, cu care am discutat de mai multe ori la telefon, în momente în care trebuia să luăm unele decizii comune sau când a trebuit să ne sfătuim în legătură cu unele aspecte, m-a sunat zilele trecute pentru a discuta modul în care urma să asigurăm semnarea unui important acord bilateral, cel referitor la „Cerul deschis" şi, de asemenea, în legătură cu evoluţia relaţiilor în general. Discuţia, care a durat aproape o oră, a fost foarte bogată. Am exprimat anumite gânduri în legătură cu unele evoluţii, cu unele evenimente cu adânci implicatii negative, după părerea mea, în ceea ce priveşte eforturile pe c~e le depunem de a dezvolta relaţiile bilaterale. între altele, i-am propus să organizăm - şi acest lucru l-am confirmat într-o nouă discuţie telefonică pe care am avut-o duminică - la Bucureşti O consultare între cele două ministere de Externe, la nivel de directori din ministere, pe problematica minoritătilor nationale în general, în perspectiva reuniunii CSCE care ~a ave; loc ~ curând la Geneva pe această tematică. Urmează să transmitem o invitaţie scrisă în acest sens. Ideea centrală este de a face un schimb de păreri, de a ne prezenta poziţiile în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, în perspectiva conturării unor standarde europene în acest domeniu. Consider că acest gen de diplomaţie telefonică - ultramodernă aş spune - poate să aibă un rol benefic pentru relaţiile politice bilaterale. De altfel, după părerea mea, există elemente pozitive în această evoluţie şi va trebui să facem eforturi de a limita cât mai mult, poate chiar să eliminăm total anumite efecte negative la nivel de mentalitate, generate de reuniu~ neguvernamentale, cum a fost cea de la Eger. I.: Domnule ministru, cum să înţelegem mai exact acel punct din recentul încheiat Tratat româno-sovietic, atât de comentat de presă, privind neparticiparea la alianţe adverse Uniunii Sovietice? R.: Articolul 4 al Tratatului vorbeşte despre neparticiparea la alianţe îndreptate unul împotriva celuilalt. Deci asta înseamnă că nici Uniunea Sovietică nu poate participa la 80

ROMÂNIA DUPĂ MALTA alianţe

ofensive împotriva României. Ceea ce nu este lipsit de Dar problema de princ1pm, esenţială, este următoarea, şi eu am afirmat acest lucru şi la Londra: dacă luăm în serios Carta de la Paris, adoptată toamna trecută de către toate tările CSCE, în acest document se arată foarte clar că statele participante la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa se consideră unele pe altele naţiuni prietene. Noi am transpus acest limbaj într-unul specific tratatelor. Şi ne întrebăm dacă realmente buna credinţă trebuie să guverneze sau nu relaţiile noastre viitoare. Este nevoie să avem un gând ascuns în momentul în care negociem aceste tratate? Aceasta este de fapt direcţia, linia modernă europeană spre care ne îndreptăm? Putem să considerăm de acum încolo alianţele ofensive ca fiind elementele posibile în noua arhitectură europeană? Sunt aceste alianţe, mai pot fi ele considerate licite din punctul de vedere al dreptului internaţional? După părerea mea, chestiunea aici nu este de fond, pentru că e greu să cred că pot fi încheiate tratate de cooperare şi de relatii amicale între două tări în conditiile în care acestea şi-ar rezerva dreptul de a participa la alianţe ostile, una împotriva celeilalte. Ar fi aceasta o contradicţie internă imposibil de acceptat de către cele două părţi la tratat. Părerea mea este că, din păcate, în această zonă de competiţie în care trăim se încearcă obţinerea unor avantaje politice comparative, într-un sistem de biliard. Cred, de aceea, că analiza acestui articol trebuie făcută în spiritul bunei credinţe, al prevederilor şi al filozofiei Cartei de la Paris, al documentelor CSCE în ansamblu. Î.: Ati fost ales în aceste zile, domnule ministru, de ziarul „Libertatea" printre cei „10 oameni pentru România", pentru „meritele în reafirmarea tradiţiilor diplomaţiei româneşti şi slujirea aceloraşi principii în politica externă actuală". Să fie adevărat că situaţia din Europa la această oră seamănă cu cea din perioada interbelică? R.: Această desemnare m-a emoţionat şi reprezintă unul dintre puţinele momente în care „am aspirat puţin oxigen", importanţă .

I

I

I

I

I

81

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

într-o perioadă în care lucrurile pe care le receptez sunt m ai ales de ordin negativ. Probabil că acest lucru este inerent într-un timp, în care trăim cu toţii o viaţă agitată şi dificilă. În ceea ce priveşte viaţa internaţională actuală, sigur că există unele similitudini cu perioada interbelică. Dar nu trebuie exagerat în această privinţă. Dacă e să fac o comparaţie, aş spune că, de exemplu, chiar recurgerea la tratate bilaterale este o trăsătură a perioadei interbelice, când a existat aş putea spune O „pactomanie", o preocupare aproape excesivă pentru relatii juridice bilaterale, cu unele mici excepţii pentru organizaţii subregionale. Pe de altă parte, există o anumită asemănare în ceea ce priveşte preocuparea pentru un cadru instituţional multilateral. Liga Naţiunilor şi-a propus, în perioada interbelică, să gestioneze procesele de schimbare şi interesele divergente de pe continent. Dar, după cum ştim cu toţii, nu a reuşit acest lucru. În prezent, la nivelul continentului, CSCE este în căutarea unor mecanisme de organizare a securităţii continentului. Reuniunea de la Berlin, din luna iunie, la nivelul miniştrilor de externe din ţările CSCE va însemna în primul rând examinarea unor idei privind funcţionarea la nivel politic şi de securitate a relaţiilor intereuropene. D.I.: Vă multumim, domnule ministru! I

Scrisoare trimisă de ambasador Traian Chebeleu, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, ziarului „România Liberă", în legătură cu articolul intitulat „Tratatul", semnat de Dinu C. Giurescu, apărut în ,,România Liberă" din 9 ·m ai 1991.

Stimate domnule redactor şef, Vă scriu în calitatea mea de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu articolul intitulat Tratatul, semnat de domnul Dinu C. Giurescu, apărut în „România liberă" din 9 mai 1991. În ziarul dumneavoastră au apărut mai multe articole referitoare la Tratatul de colaborare, 82

bună vecinătate şi amicitie între România şi Uniunea Sovietică,

semnat la 5 aprilie 1991, care, fiind de fapt nişte luări de poziţie politice faţă de Tratat, nu au recl~mat vreo reacţie din ?artea noastră. În cazul de faţă, am considerat necesar să reacţionăm deoarece este vorba de un cunoscut om de ştiinţă, istoric şi profesor universitar, faţă de care nutrim, în MAE - şi probabil nu numai noi-, cel mai mare respect. Tocmai de aceea nu ne poate fi indiferent un text semnat de Domnia Sa într-unul din ziarele româneşti cele mai citite. 1. Articolul în cauză afirmă că Tratatul „nu cuprinde nicio referire la principiile fundamentale înscrise în cele două acte este vorba de Carta de la Paris pentru o Nouă Europă şi Documentul privind Dimensiunea Umană a CSCE, adoptat la Copenhaga - la care au aderat toate statele europene, între ele şi România, precum şi URSS, SUA şi Canada". Se spune apoi că aceste principii ar fi: drepturile omului şi libertăţile fundamentale; promovarea şi respectarea lor ca primă responsabilitate a oricărui guvern; democraţia reprezentativă şi pluralistă; protecţia şi respectarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale şi altele. Alăturarea celor două fraze este susceptibilă de a crea confuzie. Despre ce „principii fundamentale" vorbim? Dacă este vorba de principiile fundamentale ale dreptului internaţional, acestea nu sunt cele mentionate de domnul Giurescu. Ceea ce Domnia Sa înşiruie drept principii sunt de fapt criterii care definesc o societate democratică. Este de remarcat, în primul rând, că nu este cazul ca aceste criterii să fie enunţate într-un document de drept menit să reglementeze raporturile dintre două state şi care trebuie să stabilească principiile care stau la baza acestor raporturi şi care sunt principiile dreptului internaţional (respectarea suveranităţii, a independenţei politice, a integrităţii teritoriale, nefolosirea forţei şi altele). Principiile pe care le mentionează domnul Giurescu nu fac şi nu pot face obiect de înţelege;e cu Uniunea Sovietică şi de aceea nici nu figurează 1

I

83

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

în Tratat. Noi nu trebuie să ne angajăm faţă de URSS să edificăm o societate democratică în România. Aceasta este opţiunea netă a instituţiilor democratice alese în ţara noastră şi ea se manifestă în platforma politică a guvernului, iar pe plan internaţional în angajamentele asumate prin documentele CSCE. Pe acest plan, este inexact că Tratatul nu cuprinde nicio referire la Carta de la Paris şi la Documentul de la Copenhaga. Paragraful 4 preambular afirmă fără echivoc că cele două părţi la Tratat îşi „reafirmă fidelitatea faţă de angajamentele asumate în cadrul Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa", din care cele două documente fac parte integrantă. Paragraful 7 al preambulului se referă, apoi, la dorinţa celor două ţări de a-şi aduce contribuţia la edificarea unei Europe unite şi indivizibile, în conformitate cu Carta de la Paris. Articolul 1 reia ca principii de bază ale raporturilor româno-sovietice decalogul de principii enunţat în Actul final de la Helsinki din 1975 şi reafirmat prin Carta de la Paris. Articolele 7, 8, 15 şi 19 exprimă hotărârea celor două ţări de a acţiona pentru consolidarea şi dezvoltarea procesului CSCE, în diversele sale componente. În aceste condiţii, cum să privim insinuarea, aşezată pe false premise, că se „ridică în mod firesc semne de întrebare, însoţite de o sporită nelinişte privind orientările de bază ale politicii externe ale României şi evoluţia lor în următoarea etapă"?

2. O acuzaţie gravă este aceea că Tratatul nu ar cuprinde nicio referire la opţiunea fundamentală a politicii externe a României de astăzi, şi anume integrarea în Europa. Dacă prin această sintagmă se are în vedere procesul CSCE şi construcţia unei Europe noi, unite, atunci această opţiune este foarte clar definită în articolele deja citate din Tratat şi care vorbesc despre hotărârea celor două ţări de a „acţiona consecvent pentru consolidarea şi dezvoltarea procesului Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, pentru crearea spaţiilor unice europene, economic, ecologic, în 84

transporturi, juridic şi altele, în toate dimensiunile activităţii umane" (articolul 8), ca şi de crearea spaţiului cultural european (articolul 15). De altfel, întregul Tratat este conceput în spiritul nou al valorilor CSCE, al Cartei de la Paris privind edificarea noii Europe. Şi apoi, tocmai prin acest Tratat se desfiinţează vechiul Tratat de prietenie şi asistenţă mutuală, care era conceput să asigure o „legătură specială" - pentru a folosi un eufemism între România şi Uniunea Sovi~tică. Dacă, pe de altă parte, prin integrare în Europa" se are în vedere integrarea României în structurile vest-europene (Consiliul Europei, Piaţa Comună şi celelalte), este evident că problemele de acest gen nu sunt subiectul unui Tratat cu Uniunea Sovietică. Iar a pune la îndoială opţiunea guvernului de a se apropia de aceste structuri, când este foarte bine ştiut de opinia publică românească faptul că cea mai mare parte a eforturilor diplomatice din ultimele 10 luni a fost şi rămâne orientată cu precădere tocmai către aceste obiective, este de neînteles. 3. Domnul profesor Giurescu este nedumerit de articolul 3 al Tratatului care 11 reafirmă inviolabilitatea frontierelor şi integritatea teritorială a tuturor statelor din Europa", părându-i­ se că acest articol ar repeta în mod nenecesar principiul integrităţii şi inviolabilităţii teritoriale cuprins în enumerarea principiilor care guvernează raporturile bilaterale, enunţate în articolul 1 şi întrebându-se retoric dacă se ascunde ceva îndărătul acestei repetări. În primul rând, nu se ascunde nimic şi, în al doilea rând, articolul 3 ar putea apărea o repetare doar unui cititor neavizat. Articolul 1 se referă la principiile care urmează a fi respectate în relaţiile bilaterale. România şi Uniunea Sovietică se vor ghida prin urmare în relaţiile reciproce după aceste principii, lucru la care ne obligă deja Actul final de la Helsinki şi Carta de la Paris la care am subscris. Ar mai fi poate de spus că 11

I

85

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

„inviolabilitatea frontierelor" înseamnă că frontierele nu pot fi sau modificate cu forţa şi nu „imuabilitatea frontierelor". Multe din comentariile care au apărut în ziarul dumneavoastră pe marginea Tratatului pornesc de la premisa falsă că aceste principii ar juca numai în favoarea unuia din parteneri, respectiv, a Uniunii Sovietice. Trebuie să precizăm că şi noi suntem cel puţin tot atât de interesaţi în inviolabilitatea frontierelor tării noastre. Articolul 3 are un caracter general, referindu-se la inviolabilitatea frontierelor „ tuturor statelor din Europa", deci şi la frontierele României cu celelalte state vecine, la respectarea cărora se angajează URSS în ce ne priveşte. Este aici vreo ,,repetare" a articolului 1, şi încă „inutilă"? 4. Comentariul legat de termenul de încheiere a Tratatului - 15 ani - este pur speculativ atunci când afirmă că „ un guvern, fie şi unul care a reuşit să adune 67% din votul popular, nu are dreptul să readucă România pentru încă o generaţie în sfera directă de interese a unei mari puteri. Este evident că aici comentariul iese complet din sfera analizei ştiinţifice şi intră în zona speculaţiei politice. Aşa cum am arătat mai sus, de fapt Tratatul nu „readuce", ci scoate România din sfera de interese a URSS, abolind vechiul Tratat care, într-adevăr, lega România printr-o alianţă de Uniunea Sovietică, şi aşezând relaţiile dintre cele două ţări pe baza principiilor şi valorilor CSCE. În ceea ce priveşte termenul, trebuie să reamintim că asemenea tratate se încheie, de regulă, pe perioade de 10, 15 sau 20 de ani, ori pe perioade nedefinite de timp? Cu titlu de exemplu, menţionăm că tratatele de prietenie şi colaborar~ încheiate de curând de Uniunea Sovietică cu Germania, Italia ŞI Turcia au o perioadă de valabilitate de 20 de ani. 5. Articolul profesorului Giurescu susţine că „textul unui tratat de relatii bilaterale între două state ar trebui să formuleze clar şi în pu ţhle cuvinte principiile de bază ale acestor relaţii", ca şi cum Tratatul semnat la 5 aprilie n-ar face acest lucru. O face în

încălcate

I

86

articolul 1, care reia, în enunţul lor, principiile Actului final de la Helsinki ca principii de bază ale raporturilor româno-sovietice. Credem că mai clar şi mai concis decât acest mod de a enunţa principiile nu este posibil. Se impută apoi Tratatului textul său „foarte amplu", dar, mai ales, formulări „în termeni atât de generali încât pot fi oricum interpretate" şi care „nu obligă nici la mult, nici la puţin". în absenţa măcar a unui exemplu de termeni care ar putea fi interpretaţi în mai multe feluri, ne vedem obligaţi să considerăm aceas tă apreciere ca gratuită. Textul este foarte clar. La fel şi afirmaţia că Tratatul recurge la „frazeologia caracteristică tratatelor încheiate între statele socialiste până în 1989". Dacă domnul Giurescu a citit Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală, din 1970, dintre România „socialistă" şi Uniunea Sovietică va fi constatat că el are doar câteva articole, niciun fel de „frazeologie" şi, totuşi, ce implicaţii avea! Urmează apoi aprecierea că „cele mai multe dintre formulările celor 23 de articole puteau fi cuprinse în protocoale de aplicare ale Tratatului". Deşi nu se dă niciun exemplu de asemenea articole şi este absolut neobişnuită încheierea de protocoale pentru aplicarea „colaborării, bunei vecinătăţi şi amiciţiei", să admitem că aşa ar sta lucrurile. Care ar fi deosebirea de fond în ceea ce priveşte obligaţiile pe care un stat şi le asumă printr-un Tratat sau printr-un protocol de aplicare a acestui Tratat? Niciuna. Prin ambele, obligaţiile asumate h·ebuie tratate în conformitate cu dreptul internaţional, adică îndeplinite cu bună credintă. 6. După mai multe consideraţii privind istoria raporturilor româno-ruse, faţă de care nu avem, fireşte, nimic de obiectat, domnul profesor Giurescu emite opinia că „un tratat menit să stabilească statornice raporturi între România şi URSS ar trebui să formuleze o analiză, o judecată morală asupra acestui trecut româno-rus, pentru ca cele rele să nu mai revină, iar cele bune să se păstreze şi să sporească". S-au mai văzut oare h·atate I

87

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

care să formuleze analize istorice? Tratatul româno-sovietic este un tratat politic şi nu un tratat de istorie. Şi apoi, după cum observă chiar Domnia Sa, Tratatul evocă din primul paragraf preambular „ vechile tradiţii de amiciţie, bună vecinătate şi colaborare" dintre cele două ţări. Este foarte clar deci, ceea ce reţine Tratatul din trecutul relaţiilor româno-ruse!

* sincer că a trebuit să scriem această scrisoare Am luat punct cu punct cele şase puncte dezvoltate de domnui profesor Dinu Giurescu în articolul său din „România Liberă" pentru a evidenţia că niciuna din criticile aduse Tratatului nu stă în picioare. Reţinem însă finalul articolului, care contrastează puternic atât cu consideraţiile prezentate în textul articolului, cât şi cu concluzia articolului: ,, prietenie între România şi URSS? O necesitate. Un tratat pentru dezvoltarea acestor relaţii? Da, de neapărată trebuinţă. Un tratat, însă, care să exprime direct principiile diriguitoare ale raporturilor intereuropene formulate în 1990, la Paris şi Copenhaga, precum şi opţiunea ireversibilă a integrării României în Europa". Tratatul româno-sovietic de la 5 aprilie 1991 răspunde tuturor acestor cerinţe. Cui „nu ajută" el?, pentru a relua limbajul autorului. Dată fiind personalitatea autorului articolului, vă rog să binevoiţi să publicaţi integral în ziarul dumneavoastră prezenta scrisoare, în virtutea dreptului la replică. în cazul în care, în urma scurgerii unei perioade rezonabile de timp, acest lucru nu se va produce, ne rezervăm libertatea de a solicita unei alte publicaţii să redea textul prezentei scrisori. Vă rog să primiţi, domnule redactor şef, asigurarea înaltei noastre consideratii. Regretăm

I

Apare interviul acordat de Adrian Năstase, 111.inistru de Externe al României, publicaţiei „Expres Magazin" (consemnat de George Stanca). 1 Î.: Dvs. sunteţi provenit din partidul Frontul Salvării Naţionale şi sunteţi

ministru de Externe. Faceţi mai mult politica Frontului, partidului de guvernământ, sau consideraţi că faceţi politica ţării? R.: Aceasta este o chestiune care m-a frământat în momentul în care am fost desemnat ca ministru şi formula pe care am adoptat-o mi se pare că este cea corectă pentru acel moment politic şi încă pentru acest moment politic. Eu am pornit, pe de o parte, de la necesitatea ca diplomaţii, alături de reprezentanţii justiţiei, cei ai Ministerului de Interne, să nu facă politică, deoarece, aşa cum spunea Titulescu, singura politică pe care trebuie s-o facă diplomaţii este po ·tica ţ ru ş1 smgurull.or partid trebuie să ne ţara. ec1, m aces pune e ve ere, mi s-a părut normaT ca de--m·dată ce am fost numit ministru de Externe să-mi dau demisia din Colegiul director al Frontului. Şi am făcut acest lucru din dorinta de a realiza, în domeniul ce mi-a fost rezervat în cadrul activităţii guvernamentale, o acţiune care să se înscrie, sau să figureze deasupra partidelor şi care astfel să fie credibilă şi valoroasă în planul acţiunii externe. Sigur, dacă judecăm situaţiile din alte ţări, vom vedea că miniştrii de Externe sunt în continuare membri marcanti, au chiar functii de conducere în partidele lor proprii. Vă dau un singur ex~mplu, Hans-Dietrich Genscher, care este chiar preşedintele partidului său. Dar, sigur, sunt argumente şi într-un sens şi în altul, însă eu cred că pentru acest moment politic, pentru noi este bine ca ministrul de Externe să nu facă parte dintr-un partid sau altul. Sigur, până la urmă este vorba de o suspendare a opţiunii sale, deoarece sigur, aşa ca idee, aceste lucruri rămân, oarecum, o I

1

~ubli~a.~ sub titlul „Am negociat la Moscova, gazin , nr. 19, an II, 15-21 mai 1991. ·

fără trupe sovietice în ţară", în „Expres

88 89

ADRIAN NĂSTASE

chestiune personală. Americanii au o formulă: pe perioada cât eşti într-o anumită funcţie, eşti, practic, suspendat dintr-o anumită activitate, sau de la o anumită apartenenţă. Cred deci că formula noastră care ţine seama şi de statutul corpului diplomatic, care a fost adoptat ulterior şi în care se arată foarte clar că, pe perioada mandatului său, ministrul de Externe este membru al corpului diplomatic, ceea ce implicit înseamnă că el nu are voie să facă politică internă, mi se pare deci că este O soluţie firească, cum spuneam, pentru condiţiile politice de la noi din tară. Î.: Domnule ministru Năstase, un pas important pentru sc_riere_a is~o~iei este _v!zita pe care aţi fă~ut-o dv._ la Moscova, Kiev ş1 Chişmău, deci m URSS, presupun m pregătirea vizitei dlui Iliescu, şi, mai ales, în semnarea tratatului cu Uniunea Sovietică. Cunoaşteţi cât de cât punctul de vedere al revistei noastre, şi anume că ne-am grăbit să semnăm acest tratat şi că semnarea lui înseamnă poate o nouă retrocedare a Basarabiei şi a Bucovinei? R.: Trebuie să spun că, din păcate, nu suntem de acord cu aprecierile în legătură cu acest tratat, punctul meu de vedere este complet diferit şi, sigur, eu am încercat în mai multe interviuri să explic anumite elemente care cred că sunt importante pentru a fi înţeleasă această acţiune diplomatică în ansamblul ei. Dar, sigur, pentru că am citit în mod evident articolele care s-au scris la dv. în revistă, eu vreau să vă repet, să vă spun câteva lucruri care mi se par extrem de importante. Sunt două lucruri esenţiale asupra cărora s-au făcut speculaţii: în primul rând asupra faptului că parlamentul ar fi trebuit să fie consultat şi că acest lucru nu s-a făcut. Această afirmatie nu este corectă, deoarece înainte de a ' merge la Moscova pentru parafarea tratatului cu sovieticii, domnul ministru Neagu, secretar de stat în Ministerul de Externe, a fost în faţa comisiei de politică externă a parlamentului şi a prezentat, pe de o parte, proiectele cu care s-a plecat la drum, cele două variante care erau complet diferite, I

I

90

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

foarte depărtate ca orientare, iar, pe de altă parte, principalele puncte şi principalele probleme ce-au apărut de-a lungul negocierilor. Şi, de asemenea, formula, formele la care se ajunsese, cu explicaţiile necesare în ceea ce priveşte anumite implicaţii politice. A fost prezentat tratatul pe care sovieticii îl încheiaseră deja cu Franţa, cu Italia, cu Germania şi raţiunile pentru care acest tratat ar fi fost bine să fie încheiat. Sigur că până la urmă parlamentul este stăpânul absolut al acestui tratat, pentru că după semnarea lui, tratatul ajunge spre examinare, în vederea ratificării, din nou în faţa parlamentului. Dar aici este distincţia între executiv şi legislativ. Parlamentul nu poate să negocieze un tratat şi în acelaşi timp să-l ratifice. Există o separaţie a puterilor, noi am făcut cum am crezut, cum am putut mai bine dar, bineînţeles, Parlamentul rămâne suveran pentru a se pronunţa. Este un al doilea aspect pe care aş vrea să-l precizez: după ce am dat publicităţii textul tratatului, deoarece nu au existat temeiuri suficiente pentru a critica pe fond acest tratat, dincolo de câteva chestiuni asupra cărora voi reveni, s-a spus că există fără îndoială anexe secrete, clauze secrete. Aceasta este o chestiune absolut gratuită, jignitoare şi absolut incorectă. Tratatul trebuie acceptat sau respins, interpretat în sens pozitiv sau negativ exclusiv în formulările în care a fost el publicat în presă.

Acum, în ceea ce priveşte elementele de fond pe care le-aţi adus în discuţie : Au fost mai multe critici legate de aspectele tehnice concrete - în paranteză spun - că tratatul ar favoriza învăţarea limbii ruse în şcoli în detrimentul altor limbi. Lucrurile astea ar putea fi tratate cu un oarecare umor, dar eu cred că, totuşi, ele trebuie să fie explicate şi o voi face. Î.~ Pomnule ministru, de ce noi a trebuit să fim primii care am semnat, în noileconditii, halatul cu Uruunea SoyTubcă? R.: Relatiile cu Uniunea Sovietică.în-cli a de fat~__.fillll, mai ales, după di~pariţia dimensiunii militare a Tratatului de la Varşovia, au apărut ca0Ilev01e ·rească pentru toate ţările din 91

ADRIAN NĂSTASE

de Răsărit. De altfel, numai cei care nu urmăresc problemele internaţionale nu ştiu că, în clipa de fată, atât Ungaria cât şi Cehoslovacia şi Polonia negociază acest tratat de acelaşi tip cu Uniunea Sovietică. Deci, problema de principiu nu se pune. Problema acum se reduce la a întreba de ce România înainte de Ungaria sau altcineva. Deşi, după cum apărea la un moment dat - erau anumite comentarii - Ungaria ar fi dorit să încheie acest tratat cu Uniunea Sovietică înaintea României. Un nou tratat, bazat pe valorile europene, pe valorile Actului final de la Helsinki, ale Cartei de la Paris, era necesar pentru a înlocui vechiul tratat de care în clipa de faţă suntem legaţi şi anume, tratatul bilateral din 1970 care stabileşte o alianţă militară între România şi Uniunea Sovietică . Deci, în primul rând această chestiune. Pe de altă parte, un anumit avantaj pentru noi faţă de negocierile dintre celelalte ţări est-europene şi Uniunea Sovietică. Î.: Asta ne interesează, avantajul. .. R.: ,, ... un alt avantaj în negocierea de la Moscova este acela că noi nu avem trupe sovietice pe teritoriul nostru. Celelalte ţări au şi prezenţa pe teritoriul lor a trupelor sovietice creează nişte complicaţii suplimentare la negocieri. Din punctul nostru de vedere, aici, cum să spun, într-un fel mă forţaţi să spun lucruri pe care poate n-ar trebui să le spun şi anume că, adeseori atunci când negociezi primul şi există un interes bilateral, poţi să obţii nişte condiţii mai bune. Eu cred că noi, semnând acest tratat, am realizat câteva lucruri extrem de importante: aşezarea relaţiilor noastre cu Uniunea Sovietică pe baza principiilor şi a valorilor caracteristice schimbărilor din Europa, valorile şi principiile CSCE, Carta de la Paris. Aceste lucruri sunt foarte clare, încă din preambulul tratatului. Deci avem o relaţie de perfectă egalitate. în ceea ce priveşte interpretarea, faptul că acest trata~ reprezintă trădarea Basarabiei, că acceptarea principiului inviolabilităţii frontierelor şi a integrităţii teritoriale înseamn~ trădarea Basarabiei, vreau să vă spun că aceste principii există şi

Europa

i

92

Centrală şi

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

în Carta ONU; ele există în Actul final de la Helsinki, există în Carta de la Paris. Aceste principii nu pot fi modificate printr-un tratat bilateral. Faptul că ele sunt introduse sau nu într-un tratat bilateral, nu schimba cu absolut nimic acţiunea acestor principii, care sunt principii ale dreptului internaţional şi care sunt obligatorii pentru toate statele, indiferent de faptul că ele sunt sau nu introduse într-un tratat bilateral. Cu alte cuvinte, şi aici este, cum să spun, o rugăminte pentru cei care se apleacă asupra acestor probleme, să studieze anumite concepte de bază ale dreptului internaţional şi să afle că printr-un tratat bilateral nu pot fi modificate principii generale ale dreptului. Pe de altă parte, referirea la inviolabilitatea frontierelor înseamnă că ele nu pot fi modificate prin forţă. Dar ele, conform Actului final de la Helsinki, pot fi modificate pe cale paşnică, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în situaţia Germaniei. Aceasta era, de asemenea, o precizare necesară. În al doilea rând, cred că este important să reţinem un lucru care, din păcate, nu apare în comentariile care s-au făcut privind tratatul: toate principiile dreptului internaţional, conform declaraţiei ONU asupra principiilor dreptului internaţional, din 1970, trebuie interpretate unele prin altele, deci în integritatea lor, în ansamblul lor, nu aşa cum s-a făcut, a fost scos un anumit principiu şi în funcţie de el s-a interpretat o anumită chestiune. Deci problema suveranităţii, principiul respectării suveranităţii sau a legalităţii suverane trebuie adăugat totdeauna, între altele, ca să nu mă refer şi la celelalte, la analiza privind aplicarea principiilor în discuţie. Din acest punct de vedere, eu nu-mi dau seama foarte bine de ce la noi încă nu se înţeleg: calea pe care a decis să meargă Republica Moldova. I.: Ce zice Republica Moldova? . R.: Republica Moldova a adoptat o declaraţie privind p~o~na sa suveranitate. Despre acest lucru nu se spune absolut lliffilc. Despre declaraţiile autorităţilor din Republica Moldova nu se vorbeşte la noi. Noi trebuie să-i întrebăm şi pe ei ce doresc, 93

ADRIAN NĂSTASE

cum văd ei relaţia cu România, această dorinţă de apropiere pe care o simţim firesc toţi, şi nevoia unor simţăminte comune, care vin din legătura noastră de sânge şi pe care o ştim. Sigur, aceasta este de respectat. Dar, dincolo de acest lucru, nu trebuie să ţinem seama de evoluţiile din ultimii 50 de ani din Republica Moldova? De aici pornind, de la aceste evoluţii, respectând aceas tă declaraţie, noi, practic, ne găsim în situaţia în care dincolo de Prut s-a creat un alt stat românesc. Noi putem să acceptăm sau nu acest fapt, dar el există. De aici construcţia la care m-am referit şi anume, existenţa celor două state româneşti care, sigur, vor merge în paralel în istorie, pentru a ajunge - sperăm - la un anumit moment în care atingerea să fie realizată. Dar nu cred că noi putem să ne petrecem tot timpul nostru politic plângând şi lamentându-ne asupra istoriei trecute. Acest lucru nu ne va folosi la absolut nimic. Eu cred, din contră, că trebuie s ă organizăm acest timp cât mai bine pentru a realiza cât mai mult în domeniul economic şi în domeniul cultural. Iar tratatul ca atare, tratatul cu Moscova, ne permite legături directe cu republicile. Când spun republici, au fost unii care au spus de ce nu s-a spus direct Moldova. Dar nu este suficient? Pentru un jurist este foarte clar. Deci, în momentul când s-a spus „relaţii cu republicile" asta a însemnat inclusiv cu Moldova. Eu cred acum, că trebuie să ne punem serios pe treabă şi cei care doresc să facă ceva să folosească acest tratat tocmai pentru a realiza această interferenţă culturală şi economică.

8.45 La Adrian Năstase. Prezint materialele pregătite pentru discuţia de la preşedinte. De pus şi copii după nota de audienţii cu ambasadorul sovietic. Răspunsul lui Petre Roman către ambasadorul Alan Green jr. Pornind de la un comentariu al „ Vocii Americii" din 9 mai 1991, bazat pe un raport Helsinki Watch, ce conţinea critici la adresa unor fapte petrecute cu un an în urmă şi care distorsiona imaginea României, Adrian Năstase n adresat o scrisoare secretarului de stat James Baker cu răspunsuri detaliate 94

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

la problem.ele respective, subliniind situaţia realii, total schimbată, existentă în România şi atitudinea discriminatorie pe care se menţin SUA faţă de ţara noastră.

10.35 La Adrian Năstase. Şedinţă cu oamenii de la MApN. Materialele pentru următoarea şedinţă a CSA T - facem un grup mixt pentru cele două materiale. Să fa cem două subgrupuri - pfină la sfârşitul săptămânii să avem un material coerent. Doctrina este de securitate naţională, nu numai de apărare. Adrian Năstase pleacă la întâlnirea cu preşedintele Ion Iliesrn pe la 10.45. Continui discuţiile cu militarii, cum să facem cele două materiale. 13.50 La Adrian Năstase - a fost la discuţii cu preşedintele şi primulministru. De dat drumul scrisorii primului-ministru către Alan Green jr., mnbasadorul SUA la Bucureşti. Comitetul consultativ - OK. Secretar de stat parlamentar - un ambasador. Aide-memoire - OK. Scrisoarea către James Baker - la 20 de delegaţii să arătăm că toate c~ntactele nu avut loc pe probleme concrete - au apărut unele angajamente şz sunt puse gradual în aplicare. 22.00 La Adrian Năstase - a fost la concertul de jazz oferit pentnt corp__ul diplomatic. IZ informez despre ce a fost la Comisia pentru politică externă a Parlamentu lui. Pt~nct~ de atins la conferinţa de presă de mâine. Vznerz la 11.30 - întiilnire cu colectivul diplomatic. 22·35 La Adrian Năstase. •

Idee d: studiat: o comisie n CSCE pentru drepturile omului - de studiat cu Ion Diaconu şi cu Dumitnt Ciauşu. 95

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

16 mai 1991 Măsuri

privind selecţionarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului diplomatic şi tehnico-administrativ al Ministerului Afacerilor Externe în anii 1990/1991. I. Privind

selecţionarea

cadrelor A fost creat Compartimentul de pregătire şi perfecţionare a cadrelor din MAE (mai 1990), Cabinetul de limbi străine al MAE (septembrie 1990) şi Centrul de formare şi documentare al MAE (aprilie 1991). Prin aceste noi structuri create s-a trecut la selecţionarea şi pregătirea viitoarelor cadre ale MAE, ţinându-se seama de necesitatea cunoaşterii limbilor de circulaţie internaţională şi a problemelor actuale de politică externă a României. În acest moment este constituită noua rezervă de cadre a MAE din: a) 500 de persoane (îndeosebi tinere) din cele peste 1.200 care s-au adresat cu cereri de angajare în anii 1990-1991, pentru funcţii diplomatice. Dintre aceştia au fost angajaţi până în prezent 287, din care 133 încadraţi după 1 iunie 1990. De la 1 ianuarie 1990, MAE a primit până în prezent 1.234 cereri de angajare a personalului tehnico-administrativ, din care, în urma testărilor, au fost angajaţi 304. Ceilalţi se constituie în rezerva de cadre a MAE. b) Iniţierea, în aprilie 1990, a unui concurs pentru constituirea fondului de cadre tinere, specialişti în diverse domenii de activitate, pentru eventuale trimiteri, în exterior, ca functionari internationali. ' S-au prezentat la concurs 102 candidaţi, au fost admişi în rezerva de cadre 42 şi au fost valorificaţi, până în prezent, 16 tineri, îndeosebi ca diplomaţi în centrala MAE şi în exterior. . c) S-a organizat concursul pentru ocuparea unor posturi diplomatice pentru unele direcţii nou create în MAE (exemplu, 96

Direcţia de planificare şi coordonare politică, Direcţia pentru CSCE şi Alte Organizaţii Europene). La concursul din martie 1991 s-au înscris 9 candidaţi şi au fost reţinuţi şi angajaţi în minister, pe baza testelor (cunoştinţe limbi străine, cunoştinţe profesionale şi de relaţii externe) - 6 tineri. d) Pe baza unei analize privind necesitatea unor cadre tehnico-administrative bine pregătite, la ambasade, a fost organizat un concurs pentru ocuparea unor posturi de secretardactilograf poliglot cu studii superioare. La concursul care a avut loc în luna aprilie 1991, s-au înscris 87 de candidate şi au fost declarate admise, în rezerva de cadre, 28 de tinere, urmând a fi trimise eşalonat şi în functie de cerinţe la misiune. e) Pentru funcţia de dactilograf poliglot, în centrală s-au desfăşurat două concursuri, în anii 1990 şi 1991, la care s-au prezentat 74 de persoane, fiind admise şi încadrate în minister, până în prezent, 24 de persoane. II. Privind pregătirea cadrelor Toate cadrele MAE, îndeosebi tinerii diplomaţi şi noii angajaţi tehnico-administrativi, au fost cuprinse în diverse forme de pregătire profesională. Astfel: a) Pregătire în domeniul limbilor străine: - 236 de lucrători din centrală participă la cele 13 cursuri de limbi străine (anii I, II, III şi perfecţionare) pentru a doua sau a treia limbă străină de circulaţie internaţională: engleză, franceză, I

rusă, germană, spaniolă.

- Cabinetul de limbi străine al MAE, modernizat şi dotat c~ aparatură audio-vizuală modernă (donată de MAE al Franţei) ŞI cu un fond de manuale, cursuri, casete audio şi video constituit din donaţii ale centrelor culturale din Bucureşti ale: ':ngliei, Germaniei, Spaniei etc. - pregăteşte şi perfecţionează în hmbi străine diplomaţi şi personal tehnico-administrativ din MAE. 97

ADRIAN NĂSTASE

- În cadrul Cabinetului de limbi străine, asigurat cu angajaţi ai MAE, au loc şi testările profesionale ale lucrătorilor ministerului. Până în prezent au fost testate circa 1.000 persoane, în vederea încadrării în MAE, promovării în funcţii diplomatice sau trimiterii la misiune. b) Pregătire multilaterală în domeniul diplomaţiei şi relatiilor externe. ' Din octombrie 1990 şi până în iulie 1991 se desfăşoară, săptămânal, în MAE „Ciclul de expuneri, conferinţe şi ~e~bateri pentru pregătirea tinerilor diplomaţi", la care sunt cupnnş1 62 de tineri. Lecţiile sunt asigurate de cadre de conducere din MAE pe teme de larg interes profesional în domeniul relaţiilor externe. - Din iulie 1991 se vor desfăşura, în paralel, cursurile de vară ale MAE, pentru pregătirea viitorilor diplomaţi la Bucureşti şi Braşov (Fundaţia N. Titulescu). b. 1. - Pentru cursurile de vară din Bucureşti, împreună cu Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei a fost difuzat, în luna aprilie a.c., un anunţ privind selecţionarea, de către MAE, a uno~ absolventi de studii superioare ai promoţiei 1991, buru cunoscăt~ri ai 1-2 limbi străine, dornici să îmbrăţişeze cariera profesori-specialişti,

diplomatică.

În prezent, s-au înscris 21 de candidaţi, din toate centrele universitare din ţară, din care vor fi selecţionaţi, pentru a urma cursurile cca. 40-50 tineri. b. 2. - Pentru cursurile de vară ale Fundaţiei Titulescu (Braşov) organizate cu sprijinul unor profesori şi personalităţi ale relatiilor internationale române şi franceze s-au înscris 30 de tine~i diplomaţi din MAE, studenţi ai Scolii Naţionale de Înalt~ Studii Politice şi Administrative, dintre care 15 studenţi basarabeni. ~ c) Pregătirea, prin studii universitare complet~ ~ domeniul limbilor străine şi al relaţiilor diplomatice a unor tineri români, ca bursieri ai MAE, în străinătate.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

c. 1. - În anul 1990/1991 au fost trimişi la studii complete în străinătate {filologie-diplomaţie): 20 tineri (studenţi din anii I şi II) în: URSS (10) - Institutul de Relatii Internationale sectia limbi rare, China (2), R. Coreea (1), Tunisia (2), Mongolia (2), Iran (3). Aceşti tineri au fost selecţionaţi, pe bază de concurs, în marile centre universitare din ţară în anul 1990, la care s-au prezentat 126 de candidati. '

I

I

I

c. 2. anul 1991 se preconizează a fi trimişi la studii complete în străinătate 9 tineri: în URSS (3), Cehoslovacia (2), Polonia (2), R.P. Vietnam (2). III. Privind perfecţionarea cadrelor diplomatice. Pe linia perfecţionării profesionale a cadrelor care lucrează sau se pregătesc să lucreze în MAE am folosit cursurile postuniversitare, astfel:

6

a) În ţară, ca bursieri ai MAE, la Şcoala Natională de Înalte Studii Politice şi Administrative, 10 tineri în anul 1990/ 1991 şi 10 tineri în 1991 / 1992. b) În străinătate, ca bursieri ai MAE la diferite academii şi institute diplomatice sunt în curs de pregătire (1990/1991) 18 tineri diplomaţi în ţările: Franţa (2), Italia (4), Anglia (3), SUA (2), URSS (2), Spania (1), Israel (1), Cipru (1), Austria (2). Pentru anul 1991/1992 se preconizează a fi trimişi la pregătire postuniversitară, în stagii de 3-12 luni, 30 de tineri diplomaţi în: SUA(2), Franţa (4), Olanda (4), Comunitatea Europeană (1), Geneva (2), URSS (2), Japonia (1), Portugalia (3), Spania (2), Austria (6), India (2), Chile (1). Cu prilejul vizitei ministrului Afacerilor Externe în Marea Britanie (8-10 mai 1991) s-au obţinut următoarele facilităţi pentru pregătirea personalului MAE român: . . - 10-12 burse la cursul de 10 săptămâni pentru pregătirea tinerilor diplomaţi (30 septembrie-12 decembrie a.c.); - 6 burse pentru tineri diplomaţi la doctorantură (master of arts ), pentru cca. 3 luni;

98 99

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

- susţinerea, de către specialişti britanici, în România a unui curs intensiv de 5-7 zile de ceremonial şi protocol de stat şi diplomaţie, în cursul lunii octombrie a.c. Centrul de formare

şi

documentare al MAE

Având în vedere necesitatea desfăşurării unei activităţi organizate pentru asigurarea unui fond de documentare a MAE, modern şi relevant pentru atribuţiile instituţiei, cerinţa valorificării mai bune a Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, precum şi numărul mare de angajaţi tineri în cadrul personalului diplomatic, care resimt nevoia unei iniţieri în probleme fundamentale ale activităţii diplomatice, în cadrul ministerului s-a creat un Centru de formare şi documentare. Atributiile Centrului constau în: 1. Îndrumarea coerentă a documentării în Ministerul Afacerilor Externe prin: - utilizarea cu eficienţă a sistemului integrat de informatizare şi corelarea acestuia cu dosarele documentare ale directiilor; - organizarea pregătirii în acest scop a personalului ministerului; - supravegherea Bibliotecii MAE şi a fondului de lucrări de specialitate şi documentare de care dispune ministerul. 2. Valorificarea Arhivei Ministerului Afacerilor Externe prin: - organizarea publicării Colecţiilor de documente diplomatice, precum şi a altor materiale documentare; - organizarea Arhivei MAE cu sprijinul unor consultanţi în materie şi în conformitate cu reglementările interne; - încurajarea studierii documentelor din Arhivă, inclusiv prin asigurarea accesului cercetătorilor din ţară şi străinătate. 3. Organizarea periodică a unor programe de iniţiere pentru tinerii diplomaţi, în grupuri de 8-10 persoane, prin I

I

100

audieri de expuneri, ateliere de dezbateri, studiu individual activităţi de cercetare. 4. Laborator pentru limbi străine.

şi

* Centrul a început elaborarea următoarelor lucrări, concepute ca instrumente indispensabile activităţii cotidiene în cadrul Administratiei Centrale a Ministerului Afacerilor Externe şi a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare: a. CODUL DE CONDUITĂ A FUNCTIONARILOR MAE, conţinând reguli privind modul de comportare în ţară şi în străinătate a functionarilor ministerului. b. MANUAL PRACTIC DE CEREMONIAL ŞI PROTOCOL DIPLOMATIC - ediţie lărgită a îndreptarului de protocol din 1991, cuprinzând şi texte internaţionale aplicabile în materie. c. MANUAL CONSULAR, având drept model şi sursă de inspiraţie manualul din 1940, dar ţinând seama de dezvoltările şi stadiul actual al legislaţiei române în materie şi al angajamentelor internaţionale de profil ale României. d. GHIDUL ATAŞATULUI CULTURAL, conţinând indicaţii practice referitoare la activitatea ataşaţilor culturali şi la obligaţiile ce le revin. e. GHIDUL ATAŞATULUI DE PRESĂ, cu caracter similar celui prevăzut la litera precedentă. f. MANUALUL PROCEDURILOR INTERNATIONALE, care să reunească îndrumări practice relative la procedurile reuniunilor şi organizaţiilor internaţionale - guvernamentale şi neguvernamentale - precum şi diferite regulamente de ordine interioară, constituindu-se într-un indispensabil instrument de lucru îndeosebi pentru cadrele diplomatice care îşi desfăşoară activitatea în sfera diplomaţiei multilaterale. I

I

I

I

101

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

g. MANUALUL CORESPONDENŢEI DIPLOMATICE, cuprinzând reguli şi indicaţii practice în ceea ce priveşte corespondenţa Ministerului Afacerilor Externe cu ministerele similare din alte ţări, organizaţiile internaţionale şi misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, corespondenţa misiunilor noastre diplomatice şi consulare cu ministerele de Externe ale ţărilor în care îşi desfăşoară activitatea şi corespondenţa dintre Administraţia Centrală şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale tării noastre. I

Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, revistei „Lumea" (consemnat de Mihaela Brumă şi Ilie Olteanu).1 Î.: Domnule ministru, în ultimul timp presa, opl.llia din ţara noastră, sunt interesate de relaţiile României cu vecinii săi, mai cu seamă după semnarea tratatului cu Uniunea Sovietică. Vă rugăm să comentaţi acest subiect, inclusiv în contextul în care Ungaria promovează o formulă proprie de securitate în zonă, din care România este exclusă. R.: Pentru politica externă românească, o primă fază a constituit-o realizarea conexiunilor cu instituţiile vest-europene: este vorba de Consiliul Europei, Piaţa Comună, NATO, Grupul celor 24, într-un sens mai larg, şi aceasta a fost o prioritate care s-a evidenţiat cu foarte multă putere, în special în a doua parte a anului trecut şi în prima lună a acestui an. Aş spune că, din acest unghi de abordare, lucrurile sunt puse pe un anumit făgaş, proiectele concrete, funcţionarea, derularea acestor contacte deja stabilite se realizează în mod firesc într-un proces gradual natural. A doua linie , de actiune a fost, într-adevăr, aceea a remodelării, regândirii, a redefinirii relaţiilor noastre cu vecinii· publică

Publicat sub titlul „De la buna vecinătate la politica «pod-stea»", în „Lumea", nr. 20, 16 mai 1991. 1

102

Şi din acest punct de vedere, contactele ce s-au realizat, vizitele la nivel de miniştri de Externe, la niveluri chiar mai înalte, au dat

posibilitatea unui dialog pentru refacerea acelui cadru juridic de ansamblu care să guverneze relaţiile bilaterale şi, în acelaşi timp, pentru distrugerea unui ansamblu de angajamente care, într-un fel, erau o prelungire a filosofiei Pactului de la Varşovia şi care, sigur, că era transpusă în angajamentele bilaterale. Deci, ţin~d seama şi de schimbările ce s-au produs în ţările noastre, dar ş1 de cele ce au avut loc, în general, în Europa, în mod evident, era necesară - şi sunt necesare în continuare - remodelarea, refacerea printr-un influx de valori noi, moderne a acestor relaţii. Jaloanele acestei politici pot fi observate destul de uşor. Vizitele pe care le-am primit, în ultima vreme - vizita ministrului de Externe bulgar, ca să încep cu cea mai apropiată, cea a ministrului de Externe turc, vizita pe care am realizat-o în Polonia, în Cehoslovacia, la o reuniune la Praga, dar care a permis şi o întâlnire cu ministrul de Externe al Cehoslovaciei, vizita pe care am întreprins-o mai demult în Grecia, cea pe care am efectuat-o în Iugoslavia -, deci, tot acest ansamblu de contacte a avut ca punct comun încercarea de a reface legăturile şi de a propune formule noi pentru cooperarea noastră. în ceea ce priveşte al doilea aspect pe care îl presupune întrebarea dv., este foarte clar că în momentul în care a dispărut elementul ideologic - care era un liant artificial pentru ţările din zona Europei Centrale şi de Răsărit - a apărut o dinamică extraordinar de rapidă, prin redefinirea intereselor naţionale la nivelul acestor ţări; şi, într-un context de vid de securitate şi de vid politic instituţional în această zonă, fiecare dintre ţările acestei părţi din Europa a încercat să-şi construiască un anumit climat de securitate natională, care, în acelaşi timp, să se înscrie în procesul de realiza;e a unei structuri mai largi pe întregul continent. Prima tentatie a fost, la nivelul tuturor acestor state, să negocieze şi să semn~ze, să încheie, deci, tratate bilaterale. Iar acest lucru se poate observa nu numai în ceea ce priveşte 103

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

România, dar şi celelalte ţări din această zonă, proces în care sunt interesate şi ţările occidentale. Se realizează, astfel, o reţea foarte complexă de tratate bilaterale, care aduc aminte, într-un fel, de O modă interbelică. Aceasta a fost şi este, în continuare, o încercare de colmatare la nivel de bază a nevoii de securitate, care a apărut şi a fost resimţită odată cu destructurarea Tratatului de la Varşovia. În interiorul zonei apare, însă, şi un efect de competiţie, care este generat de dorinţa unei viteze cât mai ridicate în ceea ce priveşte evoluţiile politice şi economice interne. Această competiţie a dat multe formule care, uneori, au mai mult destinatia de consum intern, altele au mai mult un efect de prestigiu. Pentru că trebuie să observăm acest lucru - şi aceasta este schimbarea esenţială pe care uităm s-o amintim adeseori. Dispariţia diviziunii ideologice şi a Războiului Rece din Europa înseamnă, în primul rând, pericole mai mici pentru securitatea ţărilor din fostul bloc comunist. Miza esenţială, până la urmă, este dezvoltarea economică a acestor ţări. Sigur că apar în continuare aspecte sau pericole de securitate, care încep, însă, să-şi piardă din dominanta lor militară şi să treacă în pericole de tip ecologic, în pericole de tipul unor tulburări interne etc. Chestiuni care, totuşi, sunt foarte departe de starea Europei în perioada Războiului Rece. Acesta este, totuşi, un element pozitiv pe care aş dori să-l remarc. În ceea ce priveşte aceste ţări, accentul deosebit este pus pe dimensiunea economică, şi formulele de organizare subregională au ca principal scop întărirea unei cooperări, a organizării cooperării dintre aceste ţări, în special în domeniul economic. Însă, datorită vidului politic şi de securitate, ele capătă şi unele conotaţii politice şi de securitate. Probabil că - în climatul în care arhitectura europeană, planurile de arhitectură europeană nu sunt încă foarte clare, nu există încă o concepţie foarte limpede şi acceptată în privinţa unei evoluţii graduale între acest nivel de bază, ~are este cel al tratatelor bilaterale, şi acel eventual mecamslll paneuropean care să asigure securitatea pentru toate ţările - se I

lansează

şi sunt testate diferite idei. La nivel trilateral, pentagonal, sub forma a tot felul de figuri geometrice - în trei, în cinci; există diverse astfel de elemente care, după părerea mea, sunt absolut naturale în această perioadă de căutări. Unele se vor estompa, altele se vor eroda dinăuntru, datorită unor dificultăţi ce pot să apară, după cum altele, probabil, vor fi cr~ate ~oc1:1ai datorită acestei nevoi de concertare, care este o nev01e obiectivă şi nu O necesitate ideologică. Acest lucru mi se pare foarte clar. Desigur, aici trebuie să înţelegem că acest: aspecte s~t legate de O perioadă tranzitorie şi că ele nu trebme să ermetize~e zonele europene în structuri rigide şi, în acelaşi timp, nu trebme să ducă la reapariţia unor mici blocuri sau să fie înlocuit~ Cortina ~e Fi_e~ cu alte departajări din acestea în cadrul Europei de Răsănt. Aici este, cred, unul dintre riscuri, dar care poate să fie evitat prin abordările de tip mai larg, inclusiv prin reuniuni de tipul celei ce va fi organizată la Berlin, Reuniunea Consiliului miniştrilor de Externe a CSCE. î.: în legătură cu tratatul cu Uniunea Sovietică, noi suntem prima dintre ţările est-europene care a încheiat un as~el de document. Ungaria, de pildă (şi nu numai ea) are anumite idei originale în această problemă. Continuând pe această temă, cum prefiguraţi perspectiva unor noi tratate pe care România le are în vedere? R.: Eu cred că trebuie să pornim de la faptul că fiecare dintre aceste tratate e unul original. Un astfel de document nu poate fi folosit ca tipar, ca model. El răspunde unei situaţii concrete, geopolitice, economice etc. Ceea ce cred ca foarte important este să acceptăm ideea şi nevoia unui nou tip de tratate, pe care eu le-am numit „ tratate post-Paris", şi care să fie inspirate din filosofia Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, din valorile documentelor şi principiilor cuprinse în documentele CSCE. Din acest punct de vedere, noi negociem, în clipa de faţă, tratate cu numeroase alte ţări, cu Franţa, cu Italia, am transmis proiectele noastre pentru Germania, Polonia, Turcia,

105 104

ADRIAN NĂSTASE

Bulgaria, Spania. Este, deci, un proces care va continua. Pe de altă parte, şi celelalte ţări au preocupări asemănătoare. Dar fiecare dintre aceste tratate, dincolo de filosofia generală, de concepţia la nivel axiologic şi la nivelul principiilor, evidenţiază şi anumite aspecte specifice legate de domeniile de cooperare, de activităţile care prezintă un interes mai mare sau mai mic. În orice caz, mi se pare important pentru noi să ieşim din corsetu.I tratatelor de asistenţă mutuală pe care le-am avut cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţări din Europa de Răsărit şi să trecem la tratate care să fie efectiv tratate de cooperare, de bună vecinătate, care să stabilească relaţiile reciproce în funcţie de aceste standarde. Î.: Cum vă explicaţi faptul că, în ciuda paşilor înregistraţi în procesul de democratizare a societăţii româneşti, în tranziţia spre economia de piaţă - comparabili cu ai altor ţări foste comuniste, dar care se bucură de un alt tratament - Statele Unite ale Americii sunt reticente, ca să folosim un eufemism, în a ne acorda clauza natiunii celei mai favorizate? ' R.: Eu cred că trebuie să privim această chestiune cu răbdare şi cu înţelepciune. Trebuie să înţelegem faptul că Statele Unite, care au acordat această clauză regimului Ceauşescu, chiar din acest motiv sunt mult mai atente la evolutiile din România şi ' sunt reticente tocmai în dorinţa de a vedea efectiv dacă evoluţia vieţii politice din România este într-adevăr în curs de democratizare. În al doilea rând, este vorba de un mecanism mult mai subtil şi mai complex de luare a deciziilor în Statele Unite. Spuneam cu altă ocazie: noi nu dispunem, din păcate, nici de experienţa, nici de resursele şi nici de infrastructura necesare astfel încât să realizăm un foarte bun contact şi o foarte bună activitate de public relntions în Statele Unite. Acest lucru va trebui să se realizeze; apoi, ca un al treilea element, cred că valul schimbărilor şi al percepţiilor în legătură cu România ajunge cu o anumită întârziere în Statele Unite la nivelul opiniei publice. Este foarte clar că în SUA totdeauna va exista, la nivelul opiniei 106

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

publice, o anumită inerţie. De-abia după ce se realizează efectul la acest nivel, la nivelul liderilor intermediari, se poate produce efectul asupra nivelului de decizie politică. Or, este foarte clar că opinia publică americană nu este interesată şi informată în fiecare zi de ceea ce se întâmplă în România; efectele pe care le dorim trebuie să fie cumulate printr-o acţiune a noastră permanentă şi printr-o prezentare în Statele Unite, la nivelul oamenilor politici, la nivelul oamenilor de afaceri. Acest lucru se realizează încă destul de greu. De aici, o anumită inerţie, o anumită întârziere în ce priveşte reacordarea clauzei, care pentru noi a devenit şi un simbol politic al relaţiei bilaterale. Părerea mea este că procesul e deja amorsat, vizita primului-ministru, domnul Petre Roman, în Statele Unite dovedindu-se extrem de utilă, deschizând acest proces. Eu cred că este vorba, mai curând, de o chestiune de timp şi nu cred că trebuie să ne facem probleme suplimentare. Bineînţeles că acest proces este cuplat, pentru Administraţia americană, pentru Congresul american, foarte strâns cu procesele de democratizare din România. Dacă acest proces va continua - şi eu sper acest lucru alături de toţi cei care dorim să trăim într-o societate liberă şi mai prosperă atunci, după părerea mea, inevitabil clauza, care, aşa cum spuneam, are şi o semnificaţie politică, va fi reacordată. Î.: Până când vor deveni functionale mecanismele de securitate ale CSCE, o serie de state vecine şi-au anunţat intenţia de a achizitiona armamente moderne, inclusiv din stocurile fostei RDG şi din unele ţări occidentale. Ce atitudine adoptă guvernul român fată de această stare de lucruri? R.; În ceea ce priveşte chestiunile de logistică şi dotare, evident că armatele din Europa Centrală şi de Răsărit sunt şi vor fi încă o perioadă legate de acele echipamente şi tipuri de armamente care au fost folosite în cadrul Pactului de la Varşovia. Unele au fost produse în chiar ţările respective, altele, mai sofisticate, adeseori au fost cumpărate din Uniunea Sovietică, de către noi sau de alte ţări. Evident că în RDG, după reunificarea I

I

107

ADRIAN NĂSTASE

Germaniei, a apărut un stoc important de armamente, devenit disponibil. Tocmai datorită structurii şi tipurilor de armamente existente în ţările est-europene, toate acestea doresc să achiziţioneze echipamente din stocurile RDG. Chestiunea este interesantă şi pentru noi; nu sunt un expert în probleme militare dar, la nivel general, mi se pare absolut firesc ca şi noi să manifestăm interes pentru achiziţionarea unor astfel de armamente, care sunt în aria şi de tipurile folosite de fostul Pact de la Varşovia. Î.: Care sunt elementele de noutate în poziţia României faţă de desfiinţarea CAER şi de perspectiva creării unei noi structuri pe piaţa est-europeană? R.: în legătură cu desfiinţarea CAER şi crearea de noi structuri, problema este destul de complicată. Pe de o parte, sigur, CAER-ul a exprimat acea legătură ideologică de care vorbeam mai înainte; în acelaşi timp, a creat şi o anumită complementaritate economică. Au existat două idei care, încă, nu au dus la o formulă definitivă şi nu s-a impus pentru o formulă definitivă; pe de o parte, dorinţa de a părăsi complet legăturile bătătorite în cadrul CAER şi deci de a nu accepta crearea unei noi organizaţii economice în zonă chiar dacă pe principii noi, chiar în formule ale economiei de piaţă. S-a considerat că este mult mai important să se accentueze fluxul relaţiilor cu Occidentul şi cu organizaţiile economice occidentale; de asemenea, s-a considerat că nu mai are niciun sens o legătură de tip instituţional cu ţări foste membre ale CAER de pe alte continente şi care reprezentau o legătură oarecum forţată. Pe de altă parte, s-a considerat că, totuşi, pentru o perioadă de tranzi~e - până la asimilarea economiilor noastre în economiile occidentale sau în organizaţiile occidentale, ţinând seama şi de faptul că există deja o anumită specializare la nivelul acestor ţări, de faptul că anumite bunuri produse în ţările noastre şi care încă ar putea fi cumpărate de către ţările din jur nu sunt de fel competitive pe piaţa occidentală - să existe o formă de 108

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

organizare, ca o formulă tranzitorie, care să permită continuarea schimburilor până la epuizarea stocurilor sau până la modernizarea structurilor respective ale acestor relaţii de complementaritate. Deocamdată, chestiunea este, în continuare, deschisă şi, după părerea mea, primul tip de abordare va prevala, în sensul unei accelerări a legăturilor cu ţările occidentale, iar, în ceea ce priveşte chestiunile celelalte, reziduale, acestea să fie organizate mai curând la nivel bilateral, nu în cadru multilateral. Dar este din nou o părere personală, eu nefiind specialist în chestiuni de economie. Î.: Vă rugăm, domnule ministru, să vă referiţi la importanţa acordată de România relaţiilor sale cu ţările neeuropene, precum şi la priorităţile noi ce se conturează, în privinţa orientării geografice a politicii noastre externe. R.: Liniile de politică externă ale noastre au mers, în mod firesc, şi s-au orientat cu prioritate spre Europa, din motive geopolitice, din motive geoeconomice, axiologice, din necesităţi de tip intern şi din necesităţi de tip extern. Sigur că noi nu mai putem să ne propunem, şi ar fi absolut falimentar, să mai promovăm o politică globală, o politică de prestigiu, fără substanţă şi care să însemne o cheltuire inutilă de resurse, un efort fără să fie urmat de efecte. De aceea, politica pe care încercăm să o dezvoltăm cu celelalte zone este aceea de a inventaria cât mai atent spaţiile extraeuropene şi de a construi o politică pe care eu am numit-o „politică pod-stea", în sensul de a căuta un cap de pod în celelalte' regiuni, urmat de realizarea unei reţele în jurul acestui cap de pod, ca bază de la care să putem urmări în jur, într-o regiune mai interesantă, cu precădere interesele noastre economice. Acest lucru am început să-l facem. Pentru noi este interesantă şi experienţa unor ţări mai mici, dar care au obtinut o dinamică economică deosebită - mă refer la , micii dragoni din Asia şi, de asemenea, la unele ţări din America Latină. Noi avem o imagine mai mult sentimentală, emoţională faţă de America Latină. În realitate, există mari departajări, 109

ADRIAN NĂSTASE

modele diferite de creştere economică. Încercăm să cunoaştem aceste lucruri şi să preluăm ceea ce ne poate fi util. Î.: După trei turnee consecutive în Orientul Mijlociu ale şefului diplomaţiei americane s-a ajuns la un anumit impas în privinţa convocării unei Conferinţe internaţionale sau regionale de pace, România, care are anumite interese în zonă, joacă vreun rol în eforturile politico-diplomatice din regiune? R.: Problematica Orientului Mijlociu a intrat din nou într-o perioadă diplomatică . După o perioadă, care a fost efectiv de acţiune diplomatică până la 15 ianuarie, a urmat una în care diplomaţii au şomat; a fost perioada de angajare militară. După realizarea armistiţiului aşa-anumit „ provizoriu" - deşi noţiunea de armistiţiu include ea însăşi ideea de provizorat - au început din nou eforturile diplomatice. Ele sunt legate, pe de o parte, de problematica centrală, anume cea a situaţiei Kuwaitului, realizarea condiţiilor impuse Irakului pentru definitivarea aranjamentului cu acesta. Pe de altă parte, au apărut elemente care fuseseră invocate, într-un fel, în perioada prealabilă declanşării conflictului. Diplomaţia americană, în special secretarul de stat James Baker, doreşte să arate că există bună credinţă din partea Statelor Unite şi că, după ce s-a realizat acţiunea comunităţii internaţionale de respingere a agresiunii Irakului, se urmăreşte şi realizarea unor obiective care fuseseră, într-un fel sau altul, conexate artificial sau nu cu criza din Golful Persic. După părerea mea, procesul de pregătire va continua încă o bună perioadă. Nu cred că putem, în clipa de faţă, să vedem nişte cristalizări. Vor fi numeroase idei, se conturează partenerii, se defineşte politica unor zone geografice importante, inclusiv Europa Occidentală, Japonia, Iranul în ceea ce priveşte implicarea în procesul de pace. Apar foarte multe elemente, care, prin negocieri, vor putea fi atent identificate şi clarificate. În ceea ce priveşte România, elementul nostru prioritar a fost acela de a urmări realizarea unor despăgubiri pentru pierderile mari pe care le-am avut datorită crizei din Golful Persic. Din acest punct 110

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

de vedere, noi am acţionat la Naţiunile Unite, în cadrul Comitetului 661. A fost aprobată, la iniţiativa noastră, 0 declaraţie care a marcat legitimitatea cererilor noastre şi a celorlalte ţări ce au suferit pierderi, şi sperăm să obţinem posibilitatea unor reparaţii pentru aceste pierderi. De asemenea, suntem interesaţi să participăm la efortul de reconstrucţie din Kuwait. Am făcut, în acest sens, numeroase demersuri. Se pregăteşte, de altfel, şi o vizită de nivel înalt în această zonă, tocmai în ideea de a marca prezenţa noastră într-o zonă unde este foarte mult de reconstruit, miza economică fiind deosebită . În ceea ce priveşte procesul de pace şi negocierile care au loc, deocamdată acestea se realizează într-un cadru ceva mai restrâns. Noi nu ne-am propus încă să participăm la acest efort. Sigur că oricând avem o astfel de disponibilitate şi dacă va fi nevoie de noi - şi ni se va cere acest lucru - vom participa. Credem că este, deocamdată, o perioadă de clarificare, care presupune, în primul rând, exprimarea unor poziţii din partea unor state-cheie pentru rezolvarea situatiei din zonă. Î.: Domnule ministru, de cur~d, secretarul general al Uniunii Europei Occidentale, domnul Wim van Eckelen, s-a referit, într-un interviu acordat unei publicaţii ungare, la perspectiva înfiinţării unor forţe de desfăşurare rapidă occidentale - subordonate atât NATO, cât şi UEO - destinate a interveni în Europa de Est, în situaţii de criză. În România pot apărea astfel de situatii? R.: A fost comentat în mai multe rânduri acest interviu; eu cred că este vorba de o prezentare oarecum exagerată a acestei declaraţii . După părerea mea, un astfel de scenariu este destul de greu de imaginat. Implicaţiile ar fi extrem de grave. Chiar în ceea ce priveşte concepţia NATO şi a Uniunii Europei Occidentale, această idee ar însemna depăşirea propriului spaţiu geografic de acţiune şi ar crea foarte mari dificultăţi în menţinerea filosofiei şi identitătii organizatiilor ca atare. Atât NATO, cât şi UEO, în mod evident, încea;că să îşi asigure ca I

111

ADRIAN NĂSTASE alianţe

defensive propriul spaţiu geografic; nu există fundament juridic - care să se bazeze pe documentele CSCE - ce ar putea justifica o astfel de intervenţie . Este vorba, mai curând, de o idee transmisă mai ales la nivelul comentatorilor de politică externă. După părerea mea, este mai curând un balon care să testeze reacţiile din partea celorlalte ţări. Văd destul de greu de acceptat o astfel de idee. Ce-ar însemna o asemenea intervenţie? Ea ar crea o complicaţie enormă pentru ţările respective. Observaţi ce s-a întâmplat în situaţia din Golf, în Kuwait şi Irak, problemele legate de kurzii din zona de nord a Irakului. Implicaţiile politice ar fi imense şi eu nu văd niciun fundament pentru o astfel de acţiune şi niciun rost politic pentru a o realiza. Î.: Mâine vizitaţi Londra. Vă rugăm să anticipaţi semnificatiile acestui contact româno-britanic. R.:' Noi suntem într-o fază în care trebuie să refacem contactele personale, aş spune la nivel diplomatic, la nivel politic. Acest lucru s-a realizat pe zone, iar acum încercăm, într-o primă fază de diplomaţie, să batem toate aceste zone, să le batem cu pasul, în sensul de a reface, de a redeschide porţile . De aceea, obiectivul nostru este şi de data aceasta general, acela al unor contacte largi atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel politic, la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul presei, pentru a deschide o fereastră spre România şi a invita opinia publică britanică, oamenii politici să se uite mai atent pe această fereastră, să vadă ce se întâmplă la noi acasă. Sigur că, într-o fază ulterioară, va trebui să devenim mult mai circumscrişi pe proiecte mai clare în acţiunile noastre externe. Sunt convins că ne aflăm într-o fază de acţiune generală, care vizează refacerea contactelor, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să încercăm proiecte practice, specifice contactelor noastre externe. î.: În aceste zile, sunt amplu comentate de opinia noastră publică recenta Conferinţă de la Eger, care a avut ca subiect.~e discutie , Transilvania, precum şi pretinsele implicări româneşti iJI

112

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

evenimentele din Iugoslavia. Ce ne poate preciza ministrul de Externe? R.: Eu cred că, în ceea ce priveşte chestiunea Conferinţei de la Eger, trebuie să începem să tratăm într-un mod foarte inteligent şi departajat chestiunile guvernamentale de chestiunile neguvernamentale. La nivelul unei poziţii a Ministerului de Externe, domnul ambasador Traian Chebeleu a făcut deja o precizare, arătând că, fiind vorba de o manifestare neguvernamentală, nu ne propunem să discutăm această chestiune. Sau, cum se spune în dreptul roman, De minimis non curat praetor (de lucrurile mărunte nu se ocupă pretorul) . Sigur, manifestarea ca atare este interesantă, însă, într-un alt plan, care este cel, să spunem, al observării, dacă există aşa ceva - eu nu vreau să mă pronunţ - existenţa unei strategii mai largi din care această manifestare ar putea să facă parte. Acest lucru, sigur, că trebuia marcat de către forţele politice din ţară - şi s-a realizat acest lucru. După părerea mea, reacţia ca atare este o reacţie benefică, firească, este o reacţie de conştiinţă naţională şi motivată pe conţinut. Dar încă o dată vă spun, la nivelul guvernului nu cred că este cazul ca noi să luăm o poziţie. Este o chestiune în afara zonei noastre de actiune. Însă, evident, astfel de lucruri ridică semne de întrebare şi le ridică şi pentru guvernul român. În legătură cu Iugoslavia, ca întotdeauna când este vorba de ape tulburi, încearcă diferiţi pescari să obţină diverse „recolte". Nu ştim încă bine cine anume le lansează, dar mi se pare absolut penibil acest joc al ştirilor care sunt, apoi, dezminţite şi care încearcă să creeze o imagine de implicare românească, într-o formă sau alta, în ceea ce se întâmplă în Iugoslavia. Nu este cazul cu noi. Poziţia noastră în ceea ce priveşte Iugoslavia şi situaţia de acolo este evidentă; ea a fos~ exprimată în contactele la nivel înalt care au avut loc. Noi preţuim foarte mult relaţiile de bună vecinătate cu Iugoslavia; care au o foarte frumoasă tradiţie şi suntem extrem de doritori şi I

113

ADRIAN NĂSTASE sperăm

foarte mult ca situaţia să se normalizeze. Iar, pe de al tă parte, m măsura în care ar exista, prin absurd, implicări p_ersonale_ale unor români în zonă, suntem dispuşi - şi guvernul şi-a exprimat această disponibilitate -, de a lua de îndată legătura cu guvernul iugoslav pentru ca aceste persoane să fi pedepsite în modul cel mai drastic. e Î.: Domnule ministru, se împlineşte aproape un an de când deţineţi portofoliul Afacerilor Externe, ilustrat cu atâta strălucire, în perioada interbelică, de Nicolae Titulescu. Ce palmares îşi poate etala actualul şef al diplomaţiei româneşti şi ce crede că nu a reuşit încă? R.: Cred că îmi este mai simplu să vă spun ce consider că nu am reuşit până acum. Nu am reuşit încă să creăm în Ministerul de Externe cea mai bună structură, pentru a prelua şi reacţiona foarte rapid la mesajele externe şi pentru a realiza O strategie pe termen lung a politicii externe. Din acest punct de vedere, încercăm, acum, o regândire a directiilor a compartimentelor funcţionale la nivelul doi, vom ~cerc~ să creăm un Consiliu Consultativ al Ministerului Afacerilor Externe, din care să facă parte reprezentanţi ai partidelor politice reprezentate în parlament, specialişti în probleme internationale, astfe~ .încât să rea~zăm un fel de brain-trust, care să asigure o pl~icare strategică coerentă şi eficientă în ceea ce priveşte politica externă. De asemenea, pregătim un proiect de linii strategice de politică externă, care vor fi discutate cu reprezentanţii partidelor politice - primul proiect urmează să fie prezentat în curând -, astfel încât să putem închega o gândire centrată pe interesele naţionale româneşti. Cred, de asemenea, că nu reuşim să formăm relativ repede o nouă garnitură de diplomaţi. Lucrurile merg destul de greu, deşi am angajat în ultimele luni aproape 100 de oameni tineri, sub 35 de ani, şi media de vârstă a scăzut foarte mult în minister, este în jur de 30-40 şi ceva de ani, deşi am trimis la studii aproape 60 de tineri pentru formare; lucrurile sunt încă A

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

într-o perioadă de derulare relativ înceată, care este aceea a unui proces de acomodare, şi probabil că efectele vor fi benefic~ pentru viitorul ministru de Externe, pentru cel care va reuşi efectiv să beneficieze de o garnitură tânără, entuziastă, competentă. Pot să vă dau încă alte multe elemente care ţin de neîmplinire. Faptul că uneori oamenii din minister sunt atacaţi de presă. Există o tentaţie de a considera că orice diplomat este securist. Există o anumită invidie tradiţională, care creează anumite dificultăti. Există apoi problema salariilor. Salariile pentru oam enii din minister sunt foarte mici. În ultimul timp două- trei săptămâni - din Ministerul de Externe au plecat aproape 10 oameni, oameni tineri, deosebit de valoroşi, deoarece salariile sunt foarte mici. La nivelul de 5-6 mii de lei în clipa de faţă, e foarte greu să convingi pe cineva să rămână în minister, cerându-i să ştie două limbi străine, să se îmbrace elegant, să fie prezentabil, să fie deştept, să aibă imaginaţie, să fie bine dispus, să lucreze şi sâmbăta şi duminica. E foarte greu. Şi, de aici, dificultăţi de a aduce oameni. Pe de altă parte, unora dintre cei care ar dori să vină, uneori este foarte greu să le spui „nu" pentru diferite motive. Probabil că în plan personal ei sunt frustraţi. În acelaşi timp, au ajuns la o anumită vârstă, 57-58 de ani. Desigur, reangajarea lor ar reprezenta o reparaţie; au fost dati afară din minister în urmă cu câtiva ani, au lucrat aici. În ' ' clipa d e faţă, însă, în Ministerul de Externe - cu resursele limitate pe care le avem, cu nevoile de refacere a echipei de diplomaţi - e foarte greu să mai accepţi o astfel de soluţie, deşi este dureros. Şi pentru cel care spune „nu" şi pentru cel căruia i se spune „nu". Pe urmă, ştiu eu, imposibilitatea de a avea, datorită numeroaselor probleme zilnice, acea distanţare care să permită o gândire mai aprofundată. Eu trăiesc, probabil, în mare măsură din ceea ce am acumulat la Institutul de cercetare unde m-am format, căruia îi sunt extrem de îndatorat, şi de unde, probabil, am acumu lat în subconştient foarte multe idei. Dar acest lucru nu poate dura foarte mult. Este nevoie în permanenţă să citeşti, 115

114

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

este nevoie să afli idei noi, să reflectezi cu creionul în mână frazele pe care le citeşti. Acest lucru este foarte greu de realiz~; Ceea ce ~ot să vă. spun este că programul meu zilnic începe la ora 8,30 ş1 se termină la ora 23,00, inclusiv sâmbăta, şi duminica până la ora 13,00. Este un efort, o contribuţie pe care încerc să 1' fac _cu respo~sabilitate - temporar, bineînţeles, pentru că sper s: rev~_ la o viaţă normală cândva, cât de curând, profesională şi familială -, astfel încât să încercăm, împreună, în această perioadă extrem de dificilă, să facem un mic pas înainte deoarece nu cred că ne putem permite să revenim de fiecare da~ la „căsuţa zero". M.B., I.O.: Vă urăm succes şi vă mulţumim pentru acest interviu.

10.5!) La Adrian Năstase, cu probleme curente. IZ informez despre ce am pregătit pentru materialele pregătite. Îi dau proiectul scrisorii către James Baker.

conferinţa

de

presă. Aprobă

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, a primit un nuniăr de ambasadori acreditaţi la Bucureşti, reprezentând Consiliul de admini~traţie al Clubului diplomatic - Bucureşti. ln numele Consiliului de administraţie, preşedintele acestuia, ambasadorul spaniol, Antonio Nuiiez Garcia-Sauco, a mulţumit pentru ajutorul acordat până în prezent de Ministerul Afacerilor Externe pentru reluarea funcţionării normale a Clubului. În acelaşi timp, el a exprimat preocuparea Corpului diplomatic din Bucureşti faţă de întârzierea în soluţionarea litigiului aflat în curs de judecată la instanţele român.eşti în legătură cu statutul clubului. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Israel la Bucureşti, Zvi Mazel. Se abordează: probleme privind antisemitismul; procesul de pace în Orientul Mijlociu. 116

1,20 Co11ferinţa de presă săptămânală (la Centrul de presă din str. Al. 1 Donici nr. 6)

Probleme prezentate: materiale DOP referitoare la structura MAE - pregătirea personalului, situaţia ambasadorilor; vizita în Marea Britanie a lui Adrian Năstase; vizita delegaţiei Consiliului Europei; primirea la Adrian Năstase a secretanllui de stat portughez cu problemele sociale; ajutor alimentar din partea Italiei - 30 miliarde lire; raportul delegaţiei parlamentare australiene în România şi ajutorul australian pentru management; acordul cultural cu Iran; acordul comercial româno-namibian de la Windlwek1; concertul de jazz de la 15 mai pentru corpul diplomatic din Bucureşti. Acţiuni

viitoare: vizita lui Petre Roman în Kuwait şi Emiratele Arabe Unite; vizita ministrului de Externe al Mauritaniei şi a ministrului de Externe al Danemarcei; Comunicat „ Vjesn.ik" referitor la implicarea Român.iei în conflictul interetnic din Croaţia; Comunicat referitor la reciprocitate în materie de călătorii ale cetăţenilor cehoslovaci în Român.ia; Precizări referitoare la un interviu al lui Geza Jeszenszky în „Azi" referitor la sprijinirea României pentru „ Pentagonală". Nicolae Lupu: Dacă se vor semna acorduri concrete cu Kuwait în timpul vizitei lui Petre Roman? Octavian Gavrişi: Conferinţa CSCE referitoare la minorităţi: dacă vor fi consultări cu alte ţări? Dacă va fi un document final? Dacă s-a alarmat armata

icap1tala . Namibiei. 117

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE noastră în legătură cu situaţia din Iugoslavia? Dacă avem o poziţie faţă

de

criza din Iugoslavia? Dic Baboian: Ce semnificaţie are patronarea revistei „Lumea" de către MAE? După întrebări, prezint pe Marin Buhoară, care face o prezentare a Acordului privind „cerul deschis" cu Ungaria şi răspunde la întrebări. Conferinţa se încheie pe la 12.30. 13.15 La Adrian Năstase. Îl informez asupra conferinţei de presă. Adrian Năstase, ministn, de Externe al României, primeşte pe Nicholas S. Hammond, director al unei finne de avocatură din Marea Britanie. S-a discutat despre utilitatea schimburilor de opinii şi de experienţă între juriştii din cele două ţări. 19.30 Adrian Năstase, ministn, de Externe al României, primeşte în audienţă pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureşti. Adrian Năstase: Îngrijoraţi de comentariul de la „ Voice of America". Îmi plac pretextele. Prilej de a transmite o scrisoare către James Baker. Ponte că este cazul să gândim mai constructiv relaţiile noastre. Nu înţelegem care sunt sursele de informare ale guvernului american. Vin ln noi multe delegaţii din SUA. Le dăm ce vor. Ce produc este uimitor. .. Rapoartele Consiliului Atlantic - sunt descurajante. Suntem gata de discuţii. După luni de colaborare politică reveniţi la evenimentele din iunie şi nu înţelegem de ce. Alan Green Jr.: S-a întâmplat că ceasul s-n oprit la 15 iunie! Pentru anumiţi hardliners în Departamentul de Stat, România este singura ţară unde excomunişti sunt la putere. .., .., Toate se învârt în jurul Televiziunii - că nu este independenta. Dupa netul G-24, Televiziunea a tăiat spaţiul pentm opoziţie. . După părerea sa, potenţialul României este enorm. Cu ex~epţza Germaniei, dacă democraţia şi economia de pinţă continuă, în 2000 va fi ţara cea mai prosperă din Estul Europei. 118

.Adrian Năstas e: Am îmbunătăţit relaţiile cu CEE. Am consolidat relaţiile cu Marea Britanie. Relaţia cu SUA nu funcţionează cum trebuie. Aici nu este vorba de oameni. Suntem o ţară est-europeană importantă din punct de vedere geopolitic. De ce nu depăşim obstacolele pe care ni le punem singuri? .Alan Green Jr.: Sunt în curs de a depăşi obstacolele. Adrian Năstas e: A fost greu. să-l convingem pe primul-ministru să meargă în SUA. Pare însă că mergem înapoi în relaţiile bilaterale. Ne purtăm cu SUA precum cineva care curtează o fată, care nu este interesată în această relaţie . LamJ Napper (consilier politic la Ambasada SUA): Agenda de anul trecut nu s-a schimbat - televiziune independentă, controlul Securităţii. Unele prevederi sunt susceptibile de abuz. Adrian Năstase: Comentariile dumneavoastră ajută. Şi noi apreciem acest gen de relaţii. Arătaţi-ne însă ce nu s-a rezolvat. Vom continua să avem puncte vulnerabile. Noi suntem însă oricum mai interesaţi în rezolvarea lor decât cetăţenii arnericmzi. Lam; Napper: Raportul delegaţiei Rule of Law - este foarte gros şi, în cea mai mare parte, este pozitiv în con.ţinut. Punctele slabe: SRI şi Televiziunea independentă. Adrian Năstase: Raportul va fi circulat la un număr foarte mic de oameni, în timp ce comentariul de la „ Voice of America" a fost auzit de milioane de oameni. Alan Green Jr.: Con.vorbirile Petre Roman-James Baker au fost foarte bune. Larry Napp er: Editorialul spune că reflectă punctul de vedere al guvern.ului SUA, dar nu merge la nivel de decizie politicii pentru aprobare. Politica faţă de România la Washington. este sub semn.ul controverselor. Faţă de celelalte ţări, nu este la fel. Adrian Năstase: În orice situatie „controversială" este nevoie de contacte. De fiecnre dată am intrat pe uşa din dos pentru discuţii. Se spune „politica este controversată", dar nu discutăm problemele. Alan Green Jr. : Se referă la câteva recomandări: Minorităţi - dreptul de a se exprima, cultura şi identitatea etnică. Privatizare.

119

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Asta este a avea argumente pentru a trage concluziile stabilite dinainte. Alan Green Jr.: Le spune mereu să nu mute porţile. Se bucură de discuţie . Larry Napper pleacă în iulie. Va veni un ambasador bun, care a lucrat în Bulgaria şi România. Problema minerilor a dat o mare lovitură. Sunteţi oameni aleşi prin alegeri. Trebuie să ţinem cont de asta. Aţi fost liber aleşi. El speră - dar nu garantează. Adrian Năstase: Ceea ce facem este în interesul României. Audienţa se termină la 20.15.

20.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Consultanţi - gntp de avocaţi. Să creăm instituţia de consilieri juridici ai ministrnlui - în consultare cu Baroul de avocaţi din Bucureşti.

17mai 1991 Declaraţia temporară

Ministerului Afacerilor Externe privind suspendarea de către Guvernul României a Acordului româno-pakistanez de desfiinţare a vizelor.

Ministerul Afacerilor Externe al României face cunoscut că, în conformitate cu prevederile punctului VI al Acordului interguvernamental româno-pakistanez cu privire la desfiinţarea vizelor din 15 noiembrie 1971, Guvernul României va suspenda, în mod temporar şi parţial, aplicarea acestui Acord, începând cu data de 20 mai 1991, orele 24,00. Măsura a fost notificată, pe cale diplomatică, părţii pakistaneze. În consecinţă, de la această dată, cetăţenii pakistanezi posesori de paşapoarte naţionale simple, care doresc să 120

ROMÂNIA DUPĂ MALTA călătorească

în România, nu o vor putea face decât după ce vor solicita viză de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române din străinătate. Sunt exceptaţi de la această măsură, urmând să beneficieze de prevederile Acordului sus-menţionat, posesorii de paşapoarte diplomatice şi oficiale şi posesorii de camete de marinari care fac dovada că urmează să se îmbarce pe anumite nave în porturile române sau în ţările din zonă. Partea română a fost nevoită să recurgă la această măsură deoarece, în ultimul timp, s-a constatat că un număr mare de cetăţeni pakistanezi au intrat în România cu intenţia de a emigra în ţările Europei Occidentale, care în marea lor majoritate nu i-au primit, determinându-i să revină pe teritoriul ţării noastre, unde şederea lor îndelungată a devenit ilegală şi în contradicţie cu prevederile Acordului bilateral de desfiintare a vizelor. I

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Jean Paul Carteron, preşedintele Consiliului Fundaţiei „Forum" de la Crans Montana. Cu ocazia întrevederii au fost discutate: participarea României la „ Fon un" şi obţinerea acordului autorităţilor frnnceze pentru transferarea în România a rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Anne Charlton, din partea unor societăţi de binefacere britanice. . . Cu această ocazie se discută despre sprijinul unor societăţi de binefacere bntamce acordat persoanelor handicapate din România. 8.50 La Adrian Năstase, cu probleme curente. · Concluziile Mesei rotunde organizate de Liga Studenţilor. · Pregătirea şedinţei de la 11.30 cu diplomaţii din MAE - de revăzut materialul. ll. 30 La Adrian Năstase -

şedinţă cu tot colectivul diplomatic al MAE. 121

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: O anumită pasivitate. Să fim fiecare un centru de iradiere a politicii externe. Puţine idei care vin de jos, de la referent-uri. Să ieşim pe piaţa europeană cu idei noi. Trebuie să fim competitivi. Este o con.fruntare în planul ideilor, transformată în luptă politică. Modernizarea activităţii administrative - să vină lumea cu idei. Încercăm o categorie nouă, intermediară - personal de secretariat şi arhivă.

Să

accelerăm pregătirea profesională pentru toate categoriile de din MAE. Noii angajaţi să evite a intra în rutina MAE. Direcţiile au un rol foarte important în acest sens - trebuie să se ocupe. Cursuri de pregătire în toamnă - colocviul - un test. Deontologia meseriei. Informaţii cu caracter intern - inacceptabil să fie scoase în afară. Este o încălcare gravă a disciplinei oricărui minister de Externe -Colegiul de disciplină al MAE. Probleme organizatorice - flexibilitatea structurilor. Anunţă măsurile - cele 4 subdiviziuni ale Direcţiei Europa. Numiri de noi conducători de direcţii: DOE 1, DP2, DOJ3. Hotărfi.ren guvernului - întărirea autorităţii de stat, a autorităţii guvernului. Formăm o echipă organizată, într-o structură cnre nu ponte lucrători

funcţiona fără recunoaşterea autorităţii.

Să

ne modernizăm activitatea zilnică. ne mărim profesionalismul. Necesitatea informatizării. Vom elabora un cod de conduită al corpului diplomatic şi a funcţionarilor MAE. Dorim mai multă implicare şi mai mult efort de profesionalizare, loialitate faţă de instituţie, entuziasm şi imaginaţie. Şedinţa se termină la 12.05. Să

I

Direcţia

pentru CSCE şi alte organizaţii europene (DOE). (DP) . ONU şi alte organizaţii internaţionale (DOI).

2 Direcţia presă

3

Direcţia

122

13.30 Telefon Haga. Vorbesc cu ambasndontl Ion M. Anghel să aştepte duminică pe Sorin Botez, Silviu Brucan şi Mariana Celac, cnre vin la o reuniune a ADIRI. Să-i cazeze la ambasadă, dacă nu îi cnzenză olandezii şi să-mi spună dacă este vreo ţinută formală pentru acţiuni protocolare.

15.55 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are convorbiri oficiale cu Hasni Ould Didi, ministru al Afacerilor Externe şi Cooperării al Republicii Islamice Mauritania, care efectuează o vizită în ţara noastră.

Adrian Năstase: Bine aţi venit! Hasni Ould Didi: Foarte sensibil la invitaţia lansată la New York. Între România şi Mauritania sunt legături de cooperare economică, dar şi de cooperare umană. România trăieşte o experienţă ne poate inspira. Aspecte politice. Să vedem cum putem progresa şi folosi ceea ce era bun în cooperarea noastră.

Sensibil la primire şi la disponibilitatea de colaborare arătată de dumneavoastră.

Are mandat să transmită ţării noastre un mesaj de prietenie, dorinţa de dezvoltare a relaţiilor. Este o problemă politică această lume nouă care se dezvoltă. Dispariţia blocurilor lasă multe ţări vulnerabile. Să-i spunem cum percepem această schimbare. Sperăm ca România să se ocupe de ea, să, joace rolul ei în Europa şi în lume. Adrian Năstase: Avem la dispoziţie o oră şi jumătate. Să începem cu ~roblemele bilaterale. Să vedem unde stăm şi ce putem face şi apoi problemele internaţionale.

Câteva aspecte bilaterale: . Din fericire, avem o bună tradiţie în domeniul relaţiilor politice şi diplomatice, pe care trebuie să o utilizăm pentru proiecte viitoare. Tradiţia noastră are 25 de ani. Nu este prea lungă, dar este importantă. 123

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Concetăţenii dumneavoastră mauritani care I1o,-besc româneşte reprezintă pentru noi lobby important în Mauritania. N-am dezvoltat destul de bine contactele dintre diferitele noastre de~m:tamente. Contactele directe ale altor departamente sunt foarte import t Mznzstrul agriculturii aşteaptă cu interes vizita în România a · · tanl e. mznzs ru uz · · p· · l · Economiez iscico e şz Maritime - ar putea duce la un dialo · g mai pregnant într-un domeniu de interes comun.

. La ~ivel de _l~cru, să aveni consultări periodice pe subiecte de interes în domenzul dzplomaţzei multilaterale. U~ domeniu [o~_rte important este politica economică. Cunoaştem bogaţii_le şz resursele _tanz dumneavoastră şi veţi descoperi că România are un potenţial de_stul d~ impo:tant pentru necesităţile ţării dumneavoastră. Aici V

••

putem folosi experienţa şi înţelepciunea noastră pentru a avea nivelul necesa pentru a r~spunde necesităţilor de bază ale societăţilor noastre. r N_zvelul schimburilor a scăzut mult în ultimul timp. Importurile r~mmzeştz sunt aproape zero. Volumul general al schimburilor se situează la un nivel foarte slab. A

S~m~em interesaţi în importurile de minereu de fier. V-am putea oferi ln export utzla;e pentru ţara dumneavoastră. ~omânia trave!'sează un ?roces foarte dificil şi important. Proces prin care znt,_eagn svtr_uctura ~c~nomzc~ sevmo~ifi~ă - o formulă de economie de piaţă. Sunt _d~c:tltaţz. ~p~, zntreprznzatorz şz agenţi economici privati. Asta re~r~zznta zn _a~elaşz tz~1_,_P o _şansă şi o dificultate suplimentară. Întrep~inderile mzcz n-au sufi~zerz_,t sprz;zn şz nici suficientă forţă economică. Trebuze sa cunoaştem piaţa dumneavoastră, să vedem ce este interesant la dumn!avoastr~ şi s~ des:lzidem porţile pentru cooperare. .. . In aceasta perzoada de tranziţie avem nevoie de formule de orientare şi sprz;zn pentru întreprinzătorii privaţi. A

~~erăm că se ~,a putea relua activitatea Comisiei mixte de cooperare :co~o~nca. Ea n__u ~-a zntalnzt de 7 ani. Este o propunere românească pentru o zntalnzre spre sfarşztul acestui an.. ~vând în ve~ere momentul special al economiei româneşti, este nevoie de ov ac_,ţzune comuna a celor două guverne şi a oamenilor de afaceri din cele doua ţan

Domeniul privilegiat este pescuitul. Suntem convinşi că societatea · tă reprezintă nu numai un test, ci şi o posibilitate pentru a dezvolta în acest mix d . . ·1 . t domeniu precis cooperarea bilaterala. Azcz este un omemu przvz egza pentru V

relaţiile economice.

•

•

. . Este un domeniu interesant de exporturi dzn Romama spre Mauntanza _ maşini Dacia - şi alte proiecte - exp~oatar~a fosf~ţilor, _a met_alelorA şi maJinile unelte _ domenii în care avenz reuşite zn ultznm am. Veţz vorbi mm zn amanunt cu domnul ministru Fota 1. Referitor la problemele culturale, avem şi aici revzult~t~. Stude~ţi din tam dumneavoastră în România. Nu prea este uşor sa manm numarnl de burse. În limita posibilităţilor, vom continua să acordăm burse pentru tineri studenti din Mauritania. ' Crearea unei asociaţii de prietenie România-Mauritania este un element important, care arată interes pentru societatea dumneavoastră. Vizita dumneavoastră va reprezenta nu numai o posibilitate de excepţie pentru a aduce în prim plan problemele care ne inte_resează ~ir~ct, dar această dă şi o imagine specială, ,,lumină verde" pentru cez chemaţi sa promoveze pe plan concret relaţiile bilaterale. Între problemele la care acordăm multă atenţie este vizita în Român.ia a ministrului Economiei Pescuitului şi Maritime, Comisia mixtă, consultări între cele două ministere pe subiecte de interes comun. Sunt aspecte foarte importante în domeniul economic pen.trn noi. Hasni Ould Didi: Turul de orizont a fost foarte cuprinzător. Se felicită de raporturile culturale. Se bucură de disponibilitatea noastră pentru formarea continuă. De acord cu consultările - la fiecare 6 luni. Comisia mixtă - de pregătit cât mai bine. Să avem două preocupări - să păstrăm ceea ce există, în pofida transformărilor, şi să explorăm noi posibilităţi . Să punem agenţii noştri economici în contact. Cooperarea cea mai veche este în dorneniul pescuitului. Avem societatea SIMAR + nave româneşti cu licenţe de pescuit. Cine este acum acţionarul A

•

•

•

1 Constantin Fota, ministru al Comerţului şi Turismului (28 iunie 1990-16 octombrie 1991).

124

125

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

SIMAR? Înainte era stntul. Trebuie să stabilim din partea României cine sunt interlocutorii. ~ . Colegul lui de ln pescuit va fi bucuros să vină. E disponibil să meargă mmnte. În domeniul schimburilor comerciale este clar că în domeniul vehiculelor trenba merge + vehicule de teren. Dar acestea sunt foarte timide. Oamenii dumneavoastră de afaceri trebuie să dea dovadă de dinamism. Mnuritanin este o pinţă deschisă tuturor, inclusiv României prietene. În domeniul echipamentelor - sectorul lor prioritar este sec~ontl agricol. Irigaţiile vor cunoaşte o expansiune odată cu barajul. România se poate plasa bine în domeniul maşinilor agricole. Mauritania nu are nevoie de maşini sofisticate, cu de echipamente robuste pentru a-şi satisface necesităţile. Sunt interesaţi în domeniul păstrării produselor agricole, în special a legumelor, unde nr putea face o cooperare cu noi uzine de conservare, întrucât nu perioade de abundenţă, de supraproducţie şi perioade de penurie. Apoi este sectorul minier: sunt mari zăcăminte de minereu de fier, cu 65 % concentraţie, 12 milioane tone anul trecut, cu perspectiva de a creşte la 16 milioane tone. România poate juca rol de cumpărător, dar şi de exportator de echipamente. Perspectivele sunt enorme. Fosfaţi, cupru - Mauritania este o ţară minieră, În perspectivă, un rol important va aven comisia mixtă, dar este cam târziu - va fi iarnă. În acest stadiu, sunt posibilităţi reale în sectoml pescuitului, agriculturii, mineritului, comercial. Mauritanienii au început să exploreze piaţa românească. Mai este problema de ndresă. Acum, încă piaţa nu este prea clară. Trebuie găsite adresele bune. O misiune de agenţi economici români sii vină în Mauritania în domeniile menţionate pentru contacte cu oamenii de afaceri şi guvernul pentru a vedea la faţa locului. Asta ne va ajuta ln comisia mixtă. Vă invit să trimiteţi oameni de afaceri români, nu numni privaţi, pentru a identifica proiecte de cooperare economică şi pe plan comercial. Reafirmă voinţa politică de dezvoltare n cooperării. România este bine plasată nu numni faţă de Mauritania, ci şi fnţă de celelalte ţări din jur - Senegal, Mnli .

126

Adrian Năstase: Interesele noastre sunt complementare. Avem imaginea prezentului şi suntem de acord cu posibilităţile şi direcţiile de acţiune pentru viitor.

A r fi foarte util să facilităm acest gen de misiuni economice. De acord cu vizitn. Poate că o vizită a oamenilor de afaceri de la dumneavoastră ar fi

foarte bună. Calea cea mai simplă este să ducem oamenii de afaceri să intre în contact cu partenerii lor. Trebuie să încercăm. Să discutăm despre chestiuni internaţionale. Avem puncte de interes comun.

Să vedeţi percepţia noastră

asupra Europei şi noi să avem pe rcepţia dumneavoastră a ceea ce se întâmplă pe continentul dumneavoastră. Desigur există conflictul arabo-israelian plus criza din Golf Este foarte important să discutăm despre ele pentru a ne compara analizele. Perspectiva conferinţei miniştrilor de Externe din statele participante la CSCE de la Berlin. Cadrul politic european s-a schimbat mult în ultimii ani. Este ceva nou în Europa după schimbările din Estul Europei - destmcturarea unor instituţii care reprezentau cadrnl multilateral al unei abordări falimentare în perioada Războiului Rece - Tratatul de la Varşovia şi CAER. Lian tul acestor organizaţii era ideologic. În momentul în care, din punct de vedere ideologic, sistemul s-a spart, s-a creat în Estul Europei un anumit vid, f oarte greu de umplut. Sunt instituţiile occidentale - NA TO, CEE, Consiliul Europei - care au reuşit să se dezi,olte spre Estul Europei, în special Consiliul Europei. În domeniul economic, există deja o tendinţă de lărgire spre Estul Europei, dar procesul va fi mult mai lung. În domeniul relaţiilor militare şi de securitate, lucrurile sunt îngheţate în spaţiul geografic respectiv. Chiar dacă unele ţări est-europene vor să se apropie de NATO, care însă nu se lasă, pentru menajarea susceptibilităţilor URSS, dar şi pentru a avea o zonă între ei şi URSS. Impulsul imediat este semnarea tratatelor bilaterale. La acestea lucrăm, pentnt un mecanism paneuropean de securitate. Ideea preşedinţilor Fran(ois Mitterrand şi Vaclav Havez de edificare a cooperării economice.

127

ADRIAN NĂSTASE

!!euniunea de ln Praga ~~upra viitorului Europei. Situaţia în Europa se dewolta pe plan bzlateral, dar şz zn. cadrul CSCE - un mecanism continental. Proiectele de creare de organizaţii subregionale. Exemple: Pentagonala Trilaterala, Balcanii, zona Mării Negre + proiechtl românesc pentru un proiec~ complex al ţărilor dunărene. Hasni Ould Didi: Are 3 întrebări: - Viitorul Un.iun.ii Sovietice - dacă vor avea loc schimbări de fond? - . Dacă transformările din ţii.rile est-europene, în afara aspectelor democrahce, vor conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţii ale populatiilor lor? ' - Care este rolul SUA în Europa? Europa care se edificii se vrea un pol aparte sau se va integra cu SUA? Adrian Năstase: Acestea sunt aspecte cruciale. . Dezvoltările din URSS sunt esenţiale pentru Europa. Este foarte important de văzut poziţia Europei Occidentale faţă de aceste schimbări. Et~r~pa Occidentalii ~re acum două elemente importante pentru o poziţie prrvznd URSS. Vor sa păstreze o şansă de schimbare paşnică în URSS şi, de aceea, .îl sprijinii. pe Mihail Gorbaciov. Ei continuă sprijinul economic şi financiar pentru URSS pentru a nu crea un haos total. Europa Occidentalii m:e, .însă, preocupări în legăturii cu destinaţia ajutontlui, care n-a produs nl1ntC. Americanii merg în acelaşi sens. Sunt foarte interesaţi în stabilizarea situaţiei în URSS . Dificultăţile economice sunt enorme. Poate avea loc o explozie economică, ceea ce ar produce haos, care ar putea avea consecinţe foarte importante. Este o problemă foarte importantă - tratahtl unional, care stabileşte noul model al confederaţiei. Dificultăţile se datorează faphtlui cii republicile nu sunt omogene. Explică situaţia Moldovei - istoria din 1940, ocuparea Basarabiei. Marele test va fi semnarea sau nesemnarea Tratatului. Referitor la schimbările din Estul Europei - este Ora Adevărului. Trebuie să schimbe mecanismele şi structurile. Va fi o perioadă de austeritate. Problema SUA - este o problemă nerezolvată încă. Există o abordare atlanticii. Marea Britanie încearcă să lege SUA de Europa. Pe continent, 128

ROMÂNIA DUPĂ MALTA Fran ţa şi

Germania vor o autonomie economică şi politică pentru Europa. Pe plan economi~, exi~tă o con~u_renţă E~1:opa-SUA. . Exista prozecte ambzţzoase pnvzn.d Europa unzta, ca un centru de putere pe plan mondial. Hasni Ould Didi: Schimbările din Europa ne neliniştesc. Mauritania era o tară total nealiniată. Azi suntem neliniştiţi. Existenţa a două forţe care se ~chilibrnu asigura o securitate altora. Acum, avem o linie de forţă care s-a destrămat şi una care se dezvoltă şi şi-a arătat forţa. Nu există o forţă care să prevină dezordinea şi să asigure stabilitatea. Singura forţă capabilă este Europa. De aceea, vrem să se organizeze, dar nu în concurenţă cu SUA, dar pentnt a asigura ca o ţarii să nu-şi impună legea. Mauritania este o ţarii. africană, arabii şi maghrebianii. În Africa, resimţim efectul transformărilor din Europa de Est, ceea ce este un lucru bun. Dar, multe ţări africane au probleme economice şi de destabilizare economică. Nu sunt pesimist, dar Africa va cunoaşte probleme politice ~rave, generate de problemele economice în an.ii viitori. In ţările maghrebiene, lucrurile evoluează politic. Singura problemă este cea a Saharei - dacii. va fi referendum. Ei dezvoltă relaţiile cu CEE şi cu cei 4 din regiunea Mediteran.ei Occidentale. Au la fiecare 6 luni reuniuni. Acestea oferă perspective foarte interesante. Chiar şi Algeria, care are unele probleme politice, le va stăpâni. Evoluţiile din Golf au n;rătat o poziţie comunii.. În legăturii cu situaţia din Golf, ţara lor a avut o poziţie foarte clară. A respins recurgerea la forţă şi n condamnat invazia Kuwnitului. Astăzi, situaţia este departe de a fi stnbilizntă. Irakul are o situaţie internă pe care o stăpâneşte militar. Are probleme în nord cu refugiaţii kurzi. Crede că va ajunge rapid la un acord de autonomie. Dacii. SUA îi lasă în pace şi se ridică embargoul, Irakul este o ţară de viitor, pentru că are un mare potenţial economic. Se poate dezvolta foarte rapid. Adrian Năstase: Cum vedeţi situaţia politică a lui Saddam Hussein? Hasni Ould Didi: Primul-ministru a spus că embargoul trebuie să continue până cade Saddam Hussein. Problema este dacă are acest drept comunitatea internatională ' . Oamenii nu tendinţa de a confunda dreptul internaţional cu regimul lui Saddam. V

129

ADRIAN NĂSTASE

Regimul Saddam a fost salvat de cei care au alimentat insurecţiile din nordul şi din sudul Irakului. Mobilizarea suniţilor, care au văzut că el este singuntl 0111 capabil să facă faţă şiiţilor, a salvat regimul Saddam Hussein. Crede că Saddam Hussein va pleca atunci când situaţia în Irak se vn stabiliza, când integritatea teritorială a Irakului nu va mai fi ameninţată. Cu excepţia celor 5 ţări din Golf, toate ţările arabe merg în acelaşi sens - de a depăşi contradicţiile care au generat conflictul, pansarea rănilor şi întărirea unităţii. Asta s-a degajat la Cairo. Cele 5 ţări din Golf - Kuwait, Arabia Saudită, Bahrein, Qatar, Emiratele - nu văd securitatea lor internă decât într-o alianţă de securitate cu SUA. În consecinţă, lumea arabă este în curs de a-şi realiza unitatea. Reuniunea din septembrie a Ligii Arabe va remăsura situaţia. Adrian Năstase: În ceea ce priveşte conferinţa internaţională: la noi există impresia unor diferenţe între poziţiile Egiptului, Siriei şi Iordaniei. Hasni Ould Didi: Conferinţa nu poate avea loc dacă Israelul nu face concesii. Mai multă ţări, între care Siria, acceptă o conferinţă regională, nu simbolică, ci ca un cadnt de cooperare. Adrian Năstase: Deci, nu sub egida ONU. Hasni Ould Didi: Sirienii sunt gata să accepte, cu un reprezentant al secretarnlui general al ONU. Toate discuţiile bilaterale s-ar face sub egida Conferinţei.

Acceptarea de către Egipt a conferinţei regionale şi anunţul ţărilor din Golf că sunt gata să participe ca observatori - nu sunt semnificative, pentnt di aceste ţări nu sunt direct implicate. Ţările direct implicate sunt Siria şi Iordania. Bineînţeles, Europa Occidentală poate să accepte conferinţa pentru a reface terenul pierdut. Conferinţa nu va avea loc în următoarele 6 luni. Adrian Năstase: După vizita lui James Baker nu s-a produs un

break through. Israelienii sunt de acord cu conferinţa regională, dar nu vor o conferinţă continuă, ci doar o inaugurare, pentru ca apoi să fie discuţii bila tera le. Hasni Ould Didi: Israelul a mai acceptat ideea ca această conferinţă să se reunească după 6 luni pentnt a vedea rezultatele.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Credibilitatea SUA şi a Europei va fi slăbită. Israelul vrea să evite aplicarea rezoluţiilor ONU. De aceea nu va fi conferintă.

Dacă asta nu se poate, ce ordine internaţională este asta? Israelul nu aplice rezolutiile ONU, în timp ce Irakului i se aplică sancţiuni. Pentnt v1 ea sa , v . · d· · d· l t v ile lumii a treia, ,tări arabe şi africane, naz,· tar . masura noll or m1 mon za edees e v ' aplice tuturor - mari şi mici - aceleaşi standarde. Altfel, nu vom ere ca sa se . . l · l I' SUA, atunci când vor avea de ales intre interese 1e or ş1 ega ztatea intematională, vor alege dreptul. . . 'De aceea tările arabe îşi vor regăsi unitatea. Conpmctura este bilă tărilor a;abe pentru o soluţie. Nu se poate concepe o soluţie în care fiGolan avara , fi S d l L 'b l . va rămâne la Israel, căci este pământ sirian. La el, u u t ~nu .~u trebuie să rămână la Liban, eventual cu o zonă de securitate. La fel cu terztorzzle ,

v

1

palestiniene. Starea de spirit este că toata lumea trebuze sa faca concesll pentru pace. Dacă nu, un nou Saddam Hussein va apărea undeva. Fără banii saudiţi, poate că războiul n-ar fi avut loc. Unitatea arabă se reface progresiv. .. Orientul Apropiat şi ţările arabe sunt gata de conces11 pentnt soluţionarea problemei palestiniene. Dar, suntem departe de pace. Dacă nu, SUA îşi vor pierde credibilitatea. Adrian Năstase: Vom continua discuţia la dineu. În tâlnirea se termină la 17.40. V

•

V

V

••

La sfârşitul convorbirii, cei doi miniştri d~ Ext~rne ~u fii,_cut scur_te declaraţii presei, cu care prilej şi-au manifestat satzsfacţw faţa de mţelegerzle intervenite. Ei au subliniat că au acordat o atenţie deosebită dezvoltării n:a~ accelerate a rela tiilor economice bilaterale, îndeosebi în domeniile pescuituluz Ş~ al schimburilor 'comerciale, urmând ca, ulterior, Comisia interguvernament~_la mixtă să se întnmească pentru concretizarea unor proiecte în dom~n11le respective. S-a făcut, de asemenea, un schi~ib de opini! î~ l~gătură_ cu ~l;zmele evoluţii din zonele geografice în care sunt situate Romama şz Maurztan.za .

1

130

v

Ştire difuzată de Agenţia „Rompres".

131

ADRIAN NĂSTASE

19.20 La Adrian Năstase, împreună cu Marin Mitriş, pentru probi

curente.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

eme

Aprobarea !rimului-ministru Petre Roman pentru dotări la Misiunea permanenta de la New York. Vizita în Non,egia - de acord cu amânarea cu o zi. De anulat vizita în Cehoslovacia. Adrian Năstase, ministm de Externe al României, oferă un dineu în onoarea omologului său mauritanian, Hasni Ould Didi. 22.0f! La Adrian Năstase - a revenit de la dineu.

li prezint telegrame. Ştia „bom~a" s_e~i ~că deputatul Adrian Manolache, vicepreşedinte al PER, a cerut azzl polztzc zn Austria. 22.50 La A~ria~ Năstase - scrisoare către Geza Jeszenszky.

Trez copzz - pentru preşedinte, Petre Roman şi Mihai Neagu. 18 mai 1991

Comunicat de presă al Ministemlui Afacerilor Externe.1 Ministerul Afacerilor Externe al României şi-a exprimat la momentul oportun dorinţa ca un reprezentant al său să ia parte la această Masă rotundă, pornind de la necesitatea de a furniza din part~a ~elor ce -~u participat în mod direct la negociere~ tratatulm, informaţii şi lămuriri menite să contribuie la înţelegerea cât mai exactă de către participanţi a clauzelor În numărul _s~u d~_l7 mai 1991, ,,Curierul Naţional" publică poziţia comună adoptată de către pa~tic1panţi1 la Masa rotundă organizată de Liga studenţilor din România, pe tema noulm Tratat de c~~aborare: ?ună vecinătate şi amiciţie dintre România şi URSS. Ur~are acestor declaraţii, MAE 1ş1 expune poziţia prin Comunicatul de presă din 18 mai 1_991 .. Publicat în Adrian Năstase, Ro111â11ia şi noua arhitectură 111ondia/ă. Shtdii, alocuţ11m1, 111tenJ11tr11990-1996, Bucureşti, 1996, pp. 118-121. 1

132

Tratatului. Din păcate, organizatorii acestei acţiuni nu şi-au dat acordul ca un reprezentant al ministerului să participe la lucrări, reducând ab initio şansele de a realiza o dezbatere documentată, ceea ce se evidenţiază din însăşi poziţia comună la care ne vom referi în continuare. În ceea ce priveşte motivaţia convenită de participanţii la Masa rotundă, este evident că ea conţine fapte incontestabile, conforme adevărului istoric, şi Ministerul Afacerilor Externe nu doreşte să formuleze comentarii în legătură cu conţinutul său. De la motivaţia respectivă până la concluziile formulate de participanţi este însă o distanţă remarcabilă, atât în planul analizei ştiinţifice, cât şi al argumentaţiei. În legătură cu aceste concluzii dorim să facem următoarele consideratii: Concluzia „A": ,,Nu se poate lua în considerare în Parlamentul României un nou tratat cu URSS (în ideea unei evoluţii a raporturilor dintre cele două ţări) fără a se preciza poziţia oficială (atât a României, cât şi a URSS) privind pactul Ribben.trop-Molotov, cât şi consecinţele sale, şi fără a se menţiona atitudinea oficială (a ambelor părţi) faţă de celelalte probleme de litigiu". Trebuie să menţionăm că până la intrarea în vigoare a unui nou Tratat rămâne în vigoare Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre URSS şi România, semnat la 7 iulie 1970. Din acest punct de vedere, încheierea noului Tratat semnat la 5 aprilie 1991, are valoare şi numai prin aceea că ratificarea sa conduce la abolirea vechiului Tratat între cele două I

ţări.

Apoi, participanţii recomandă Parlamentului României să nu ia în discuţie noul Tratat, atâta timp cât nu se precizează poziţia oficială a României, cât şi a URSS privind pactul Ribbentrop-Molotov. Reamintim că, atât România, cât şi URSS au luat deja poziţie oficială faţă de acest pact şi consecinţele sale. Astfel, în ceea ce priveşte Uniunea Sovietică amintim Hotărârea Congresului deputaţilor poporului ai URSS, adoptată la 24 133

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

decembrie 1989, potrivit căreia Protocolul adiţional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov, referitor la împărţirea „sferelor de interese" în Europa de Est şi Sud-Est din 23 august 1939, şi alte înţelegeri secrete încheiate de URSS cu Germania, sunt lipsite de fundament juridic şi valabilitate din momentul semnării lor. De asemenea, la 27 decembrie 1990, Ministerul Afacerilor Externe al României a dat o declaraţie oficială în acelaşi sens, la care se adaugă diferite luări de poziţie ale preşedintelui, primului. 'stru şi ministrului Afacerilor Externe, prezentate în diverse prejurări.

Reafirmăm şi cu acest prilej poziţia Guvernului României Pactul Ribbentrop-Molotov este nul şi neavenit, încă din omentul încheierii sale, nulitatea respectivă lovind şi toate actele ulterioare, care sunt consecinte ale Protocolului aditional secret al Pactului. ' ' În ceea ce priveşte cea de-a treia cerintă formulată de participanţi în legătură cu această convenţie, m~nţionăm că cele două ţări au deja o poziţie oficială în legătură cu eventualele probleme în litigiu între ele, exprimată chiar în noul Tratat, semnat la 5 aprilie 1991. Astfel, art. 1, care enunţă principiile după care se vor conduce în relaţiile între ele cele două părţi, menţionează în mod expres o „ reglementare paşnică a diferendelor", iar art. 2 al Tratatului reafirmă angajamentul părţilor privind soluţionarea tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice, folosind pe deplin posibilităţile oferite de Carta ONU şi de structurile şi metodele general-acceptabile de soluţionare paşnică a diferendelor din cadrul procesului Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Este evident deci că niciunul din argumentele invocate în vederea amânării discutării Tratatului în Parlamentul României nu justifică o astfel de concluzie. Concluzia „B": ,, Conform Actului final de la Helsinki,

c

frontierele se pot modifica prin mijloace paşnice şi prin acord bilateral. Prin urmare, afirmăm că nu se poate ratifica un tratat ce ar exclude 134

(prin ignorare) şansele Basarabiei şi ale celorlalte teritorii româneşti de a deveni independente (în mod real) şi în caz că ar exista această dorinţă, de a se reuni cu ţara". Tratatul semnat la 5 aprilie 1991 nu exclude, nici „prin ignorare" şi nici altfel, niciuna din şansele Basarabiei şi ale celorlalte teritorii menţionate, iar prin prevederile sale Tratatul

nu exclude niciun fel de evoluţii în raporturile dintre România şi Basarabia şi celelalte teritorii. În acest sens, este nimerit să subliniem că dreptul Basarabiei şi al altor teritorii de a deveni independente sau de a face orice alte opţiuni decurge din dreptul internaţional şi nu dintr-un tratat bilateral încheiat între România şi URSS. Alegerea oricărei opţiuni din dreptul inalienabil, imprescriptibil şi inerent la autodeterminare, şi nu dintr-o eventuală înţelegere dintre România şi Uniunea Sovietică. Cea mai bună dovadă în acest sens este că Republica Moldova a adoptat o declaraţie de suveranitate şi a făcut o opţiune pentru a-şi proclama independenţa, care urmează a face subiectul unui referendum, indiferent de ce tratate există sau vor exista între România şi URSS. De altfel, România nu avea şi nu are dreptul să includă într-un tratat cu URSS prevederi ce ar putea afecta exercitarea dreptului la autodeterminare al poporului român din Basarabia şi din celelalte teritorii. Dimpotrivă, Tratatul protejează acest drept atunci când afirmă în art.1, care prevede printre principiile pe care părţile se angajează să le aplice în relaţiile dintre ele, ca şi în relaţiile cu celelalte state, şi „dreptul popoarelor de a dispune de soarta lor". În plus, Tratatul permite dezvoltarea unor relaţii directe şi

intense ale României cu Basarabia şi celelalte teritorii, în aplicarea articolului 20 al Tratatului prin care cele două părţi se angajează să stimuleze „în conformitate cu legislaţia internă a

fiecărei ţări, participarea la realizarea prezentului Tratat a republicilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, a regiunilor şi a altor

135

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

structuri administrative din ambele organizaţiilor lor".

ţări,

a organelor,

Concluzia „E": ,,Considerăm abs?lut ~ecesară la:ga informare oporului român asupra evoluţiei relaţnlor dintre Romama şi URSS P ade-a lungul istoriei, precum şi, în mod specific, asu~ra nou l ~1· tra t at" ...

instituţiilor şi

Modul de exercitare a dreptului de autodeterminare şi opţiunile care se fac în virtutea acestui drept depind de momentul istoric. Este relevant, în această perspectivă, să

Subscriem pe deplin la această concluzie. Istona relaţiilor dintre România şi URSS este îndeobşte cunoscută şi, pe măsura sale, MAE a contribuit şi .va contribui şi în viitor la pos1·bilitătilor , . d · Iucidarea faptelor trecute din raporturile dmtre cele ouă ţăn. e Având în vedere că textul Tratatului, deşi este dat publicităţii, este insuficient cunoscut de o~~a p.ublică românească, vom lua măsuri pentru difuzarea Im cat mai largă în speranţa că o examinare atentă a prevederilo~ sale .va duce la desprinderea semnificaţiilor reale ale T~atatulm, ca mstrument menit să favorizeze dezvoltarea raporturilor de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie dintre România şi URSS şi, în general, la întărirea securitătii tării noastre. MAE ră~â~e, în continuare, la dispoziţia tuturor celor interesaţi, pentru informaţii şi clarificări în legătură cu prevederile acestui Tratat.

evocăm,

cu titlu de exemplu, că în anul 1972, între RFG şi RDG s-a încheiat un tratat de stat ca între două state suverane şi independente, aparţinând aceluiaşi popor; când condiţiile istorice au permis, în exercitarea dreptului la autodeterminare, cele două entităţi statale s-au contopit, pe cale paşnică, fără să afecteze pacea şi securitatea în Europa şi cu acordul tuturor statelor terte interesate. ' Concluzia „C": ,,Ne pronunţăm pentru amânarea discutării

Tratatului până la adoptarea

Constituţiei".

Ratificarea unui tratat internaţional nu are legătură cu Constituţia ţării. Actul ratificării este modalitatea prin care reprezentanţii aleşi ai poporului se pronunţă asupra actelor puterii executive. Parlamentul român, legitim ales la 20 mai 1990, are tot dreptul să discute şi să ratifice acest act, dacă apreciază că prevederile sale corespund interesului naţiunii noastre. Concluzia „D": ,,Având în vedere importanţa extremii a

problematicii pentru naţiunea română şi responsabilitatea imensă în faţa istoriei a factorilor de decizie, solicităm ca orice luare de poziţie privind noul Tratat să fie transmisă integral la televiziune". Subscriem în principiu la această concluzie, având în vedere impactul televiziunii asupra opiniei publice. Constatăm însă că punctul de vedere al guvernului este slab reflectat la televiziune, dar şi în presa scrisă. De altfel, chiar organizatorii Mesei rotunde a Ligii Studenţilor din România au refuzat să asculte punctul de vedere al MAE, neacceptând participarea unui reprezentant al său la lucrări, privându-se astfel de informaţii şi lămuriri care i-ar fi putut fi utile în adoptarea poziţiei faţă de acest Tratat.

9.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. - De rezolvat problema unei săli pentru cercetătorii istorici - cu Dan Berindei şi Nicolae Fotino. ~ Adresă la secretarul general al guvernului să ne rezerve o sala pentru cercetarea arhivei. ~ Comisia natională de editare a volumelor de documente de politică externa: Dan Beri~dei, Cornelia Badea, Leonid Boicu, Eliza Campus, .Paul Cernovodeanu, Ioan Chiper, Florin Constantiniu, Nicolae Dascălu, Nicolae Fotino, Dinu C. Giurescu, Viorica Moisuc, Şerban Papacostea, c_;heorglte Platon, Cristian Popişteanu, Ioan Stanciu, Ştefan Ştefă..ne~cu, Vasile Vesa. De vorbit cu ambasador Constantin Ene pentru oameni din MAE. Problema AIESEE - de vorbit cu Adrian Dolwtaru. De văzut Tratatul Polonia-Germania. 11.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

136

Dosar cu Balcanii pentru Andrei Pleşu - de vorbit cu Teodor Meleşcanu. 137

ADRIAN NĂSTASE

Dosar pentru luni - Pactul Lih,inov-Titulescu. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la primirea ministntlui Afacerilor Externe şi Cooperării al Republicii Islamice Mauritania, Hasni Ould Didi, la Palatul Cotroceni, de Ion Iliescu preşedintele României. ' La primire au participat şi Mohamed Mahmoud Ould Mohamed Vall directorul Direcţiei Europa şi America din MAE mauritan.ian, şi Clzeikl; Mohamed Fadhel Kane, ambasadorul Mauritaniei la Bucureşti. După întrevedere, şeful diplomaţiei mauritaniene a declarat: ,, Consider că am purtat convorbiri foarte rodnice cu interlocutorii romii.ni pentru atingerea obiectivelor pe care şi le-a propus actuala mea vizită în România, şi anume relansarea relaţiilor româno-mauritaniene în domeniile tradiţionale şi extinderea lor în noi sectoare, precum şi lărgirea ganzei schimburilor comerciale şi continuarea programului de pregătire a tinerilor din Mauritania în institutii româneşti de învăţământ superior". '

19 mai 1991 La plecare, pe Aeroportul Otopeni, şeful diplomaţiei niauritaniene, Hasni Ould Didi, a fost salutat de Adrian Năstase, ministnt al Afacerilor Externe al României.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

21 mai 1991 l1.45 La Adrian Năstase, cu proble~e cu_rente.v _ De scris lui John Edwin Mroz ca Adnan Nastase nu va putea merge la Conferinţa IEWSS de la Bardejov, Slovacia. Cornel Codiţă - ar dori să vină în MAE.

l2.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Bernard McHugh, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Irlandei la Bucureşti. Cu această ocazie cei doi discută despre: raporturile romii.no-irlandeze după stabilirea re~~iil~r d~pl01~atice. ~n~e cele d?u~ ţări; ev~lu_,ţi~ si~a(i~~ interne şi preocuparzle m direcţia aplicam ~eformei şi vdemocratiz~r~i societaţn în tara noastră; atitudinea necorespunzntoare faţa de Romama a unor org~nizaţii şi organisme europene; relaţiile României cu vecinii. 18.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Nu este mulţumit de textul lui Marin Bulwară referitor la doctrina militară.

20.55 La Adrian Năstase, cu probleme curente. - Să dăm publicităţii aide-memoire-ul referitor la Tratatul romii.no-sovietic. Scrisoare Giurescu 1•

20 mai 1991 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Pierre Bercis, deputat socialist francez, preşedintele Asociaţiei „Noile drepturi ale omului", însoţit de scriitorul Virgil Tănase. Cu această ocazie, s-a discutat despre asigurarea drepturilor omului şi primirea lui Pierre Bercis de către Ion Iliescu, preşedintele României.

138

Aide-memoire al Ministerului Afacerilor Externe privind Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie dintre România şi URSS, semnat la 5 aprilie 1991. 2 1

Dinu C. Giurescu. Publicat în Adrian Năstase, Ro111ii11ia şi noua arhitectură mo11dială. Studii, alocuţiuni, interviuri 1990-1996, Bucureşti, 1996, pp. 116-118. Datarea istorică a dezmembrării Uniunii Sovietice este o problemă controversată. Aceasta nu a fost consfintită formal de vreunul din organele puterii reprezentative ale URSS, ci doar de lantul d~ declaraţii de independenţă început de ţările baltice în 1990 şi terminat de Turkmecistan în octombrie 1991. Confirmarea de jure a destrămării URSS o constituie Declaraţia de la Belovejskaia Puşcea din decembrie 1991 prin care şefii de

2

139

ADRIAN NĂSTASE

state din Belarus, Rusia şi Ucraina au constituit o nouă formaţiune statală _ Comunitatea Statelor Interdependente (CSI), la care au aderat în curând toate statele din fosta Uniune Sovietică, mai puţin ţările baltice. Motivele acestei destrămări au însă rădăcini istorice adânci, care sunt în primu] rând de natură economică, pe locul secund ridicându-se problema etniilor. Încă din anii '60 s-au înregistrat forme de economie „din umbră", care până la apariţia fenomenului de „perestroika" au avut timpul necesar pentru a se consolida şi a constitui adevărate rampe de lansare pentru elitele politice ale noilor state independente. De la mijlocul anilor '80, acest proces a fost conjugat cu o criză economică structurală profundă, Uniunea Sovietică nemaiputând face faţă presiunii financiare a complexului militarindustrial, mai ales în contextul scăderii preţurilor la petrol pe piaţa mondială . Organizarea unei formaţiuni statale de tipul CSI a fost necesară în principal din raţiuni de control asupra armatei şi în primul rând a armamentelor strategice a celei care a fost cea mai mare putere nucleară a lumii. Şi-a spus, de asemenea, cuvântul lipsa de experienţă a liderilor noilor state independente, care într-un interval foarte scurt de timp au trebuit să organizeze practic statalitatea ţărilor lor. Rusia a jucat un rol central în evoluţia ulterioară a CSI. Declarându-se, în 1992, succesor şi continuator unic al URSS în materie de creanţe şi în sfera militară, Federaţia Rusă a procedat la o delimitare a sferelor sale de influenţă, prin instrumentele de reintegrare din cadrul CSI. Reintegrarea statelor din Comunitate a vizat, în principal, două planuri: militar şi economic. Astfel, a fost creată Uniunea economică, la care participă, într-o formă sau alta, toate statele membre CSI, din motive de dependenţă energetică sau de materii prime faţă de Rusia. Formele de colaborare economică au variat de la o perioadă la alta, de la tentativele de impunere a unei uniuni monetare de către Moscova, trecând prin refuzul aproape total de cooperare, până la reluarea colaborării în domenii multiple. În timpul tatonărilor asupra formelor de cooperare economică, a fost elaborată şi pusă în aplicare concepţia integrării „cu mai multe viteze", conform căreia se identifică sferele cele mai avansate de colaborare şi numărul de state membre care sunt dispuse să participe la acestea, celelalte state putând să participe, în funcţie de opţiunile lor, la alte domenii ale integrării, cu menţiunea că pot oricând să revină în grupul primelor. Acordul de integrare lărgită semnat de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Tadjikistan în luna aprilie a acestui an, 1996, prin care se creează premisele unui spaţiu economic comun, se încadrează în logica integrării cu mai multe viteze. În momentul de faţă, nucleul integraţionist este format din Rusia, Belarus, Kazahstan, Tadjikistan, Armenia, Kîrgîstan. Un grup de ţări care se situează pe poziţii mai reticente, dar care conştientizează dependenţa geopolitică faţă de Moscova, sunt Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Georgia. Ucraina, Uzbekistanul şi Moldova păstrează o poziţie distantă, chiar negativă faţă de integrarea în cadrul CSI, dar participă totuşi la forme economice de colaborare.

140

ROMÂNIA DUPĂ MALTA După cum este cunoscut, la 5 aprilie 1991, a fost semnat, la Moscova, Tratatul de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie dintre România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Tratatul cuprinde, printre altele, prevederi potrivit cărora cele două ţări nu vor participa la niciun fel de alianţe îndreptate una împotriva celeilalte şi, respectiv, niciuna din Părţile Contractante nu va permite ca teritoriul său să fie folosit de către un stat terţ pentru comiterea unei agresiuni împotriva celeilalte Părti Contractante (art.4, alineatele 1 şi 2). ' întrucât în legătură cu acest capitol, în capitalele unor ţări s-au exprimat preocupări în sensul că prevederile respective ar contraveni dreptului suveran al unui stat de a adera în deplină libertate la alianţe şi că, prin aceasta, s-ar crea un precedent pentru negocierile asupra unor tratate similare, considerăm necesare următoarele precizări: 1. În concepţia şi în termenii „Cartei de la Paris pentru o nouă Europă", semnată la 21 noiembrie 1990, relaţiile dintre statele de pe continent nu vor mai fi de acum înainte întemeiate pe existenţa unor alianţe ostile, ţările nu se mai prive~c ca duşmani, iar securitatea în Europa va fi bazată pe structun care să conducă la o mai mare încredere între state. Carta de la Paris, subliniază că „Era de confruntare şi divizare a Europei a luat sfârşit... Relaţiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect şi cooperare". . Angajamentul a două ţări din Europa de a nu încheia alianţe ostile una alteia reprezintă o consecinţă logică a unor asemenea obligaţii asumate în mod solemn de ~o.ate. ~ta~e~e participante la CSCE şi îşi găseşte deci un temei politic ŞI 1und1c solid în concepţia Cartei de la Paris. .. De altfel, nici nu s-ar putea concepe o politică de cooperare şi bună vecinătate, unul din obiectivele es~n~ale ale Cartei de la Paris, care este şi al Tratatului româno-sovietic, dacă statele ar încheia alianţe îndreptate una împotriva celeilalte.

141

ADRIAN NĂSTASE

2. Pe de altă parte, acceptarea, pe bază de reciprocitate, a obligaţiei de a nu participa la alianţe ostile nu poate afecta în niciun fel dreptul suveran al unui stat de a participa, în general, la alianţe. Ea dă expresie numai concepţiei eliminării alianţelor ostile, a eliminării diviziunii Europei, caracteristice perioadei Războiului Rece. Actul final al CSCE prevede că statele participante „au dreptul de a aparţine sau de a nu aparţine organizaţiilor internaţionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi sau nu parte la tratate de alianţă; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate". De asemenea, Carta de la Paris garantează „libertatea statelor de a-şi alege aranjamentele proprii în domeniul securităţii".

Din punct de vedere juridic statele şi-au asumat, prin tratate internaţionale, numeroase alte obligaţii, cu mult mai importante - de a nu recurge la folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa, de a rezolva diferendele prin mijloace paşnice, de a respecta integritatea teritorială a altor state şi altele, inclusiv angajamente de neutralitate - toate, ca urmare a exercitării drepturilor lor suverane. Alte state, inclusiv din Europa, promovează consecvent o politică de nealiniere, excluzând orice tratate de alianţă politicomilitară. Aceasta nu înseamnă că ele au renunţat la drepturi suverane care le aparţin, ci şi-au limitat, ele însele, de bunăvoie, libertatea absolută de acţiune, acceptând o anumită conduită internatională. I

3. Interpretarea corectă a textului articolului 4, alin.1 din Tratatul româno-sovietic duce la concluzia că fiecare din cele două părţi s-a angajat să renunţe doar la încheierea unor alianţe ofensive împotriva celeilalte părţi. Ele îşi păstrează deplina libertate de a participa la acorduri politico-militare cu caracter defensiv. NATO, spre exemplu, a fost şi este o alianţă de apărare împotriva unei agresiuni externe. Asemenea alianţe defensive a avut şi România în perioada interbelică. 142

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

În prezent în Europa există diverse structuri şi forme de cooperare instituţionalizate. Sunt ţări, ~clu~iv Rom~a, ~are şi­ au exprimat interesul de a se asocia ş1 adera m timp la Comunitatea Economică Europeană, care are şi o componentă de coordonare politică. Unele state din Europa Centrală au pus bazele unor grupări de state care, potrivit obiectivelor declanşate, nu sunt, de asemenea, îndreptate împotriva nimănui. Numai printr-o interpretare abuzivă se poate afirma că o prevedere cum este aceea a articolului 4 al Tratatului românosovietic ar limita dreptul semnatarilor de a adera la astfel de structuri sau organizaţii, ca de altfel la orice alte forme institutionalizate de cooperare care ar putea lua fiinţă în viitor. 'România consideră că prevederile Tratatului româ:nosovietic nu o pot împiedica în niciun fel să adere la asemenea structuri, organizaţii sau alianţe, deoarece ea a renunţat doar la optiunea încheierii unor alianţe ofensive. ' 4. Întrucât unele interpretări privind conţinutul şi sensul real al articolului 4 al Tratatului româno-sovietic provin din medii ale unor state din Europa Centrală şi de Est, tocmai pentru a face să dispară orice temere privind posibilitatea utilizării unei asemenea clauze în dezavantajul acestor state, România a propus şi este gata să accepte includerea clauzei respective şi în tratatel~ pe care doreşte să le încheie cu ţări din Europa Occidentală. Ar fi chiar oportun ca în tratatele dintre ţările central şi est-europene şi tările occidentale să se procedeze în acest fel, ajungându-se astfel la crearea unei retele de tratate bilaterale prin care ţările din Europa Centrală şi de Est ar obţine - şi din est şi din v~st ~' garanţii solide de securitate, ceea ce ar fi de natură să co~tr1~,u:e la risipirea temerilor privind apariţia unui „ vid de secuntate m această parte a Europei. 5. Referitor la comentariile cu privire la alineatul 2 al articolului 4 al Tratatului, conţinând angajamentul de a nu permite ca teritoriul uneia din Părţile Contractante să fie fol~sit de către un stat terţ, pentru comiterea unei agresiuni împotriva 143

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

celeilalte Părţi Contractante, acesta este întrutotul conform rrincipiile cuprinse în Carta ONU şi cu Definiţia agresiunii da~~ m cadrul ONU în 1974. Potrivit Definiţiei agresiunii, adoptată prin consens de Adunarea generală a ONU, constituie un act de agresiune, între a~tele,. ,,faptul_ că un vstat adm_ite ca teritoriul său, pe care l-a pus ln dispoziţia al_ tui s~at, sa fie folosit de acesta din urmă pentru a comite un act de agresiune impotriva unui stat tert". A1:1gajame~tul asumat prin Tratat este fundamentat şi pe p_reveden~e Cartei de la Paris, potrivit căreia statele participante ş1-au reafumat hotărârea de a se abţine „de la amenintarea sau folo_s~rea f01:te! ~mpotriva integrităţii teritoriale sau independenţei politice a _01:~carui stat, sau de la acţiuni în orice alt mod incompatibile cu przncipzzle sau scopurile Cartei ONU şi a Actului final de la Helsinki". De altfel, prevederile asemănătoare celor din Tratatul româno-sovietic sunt cuprinse în tratate încheiate şi de alte state europene. Nu se poate accepta că vreunul din statele semnatare ale Cartei de la Paris ar dori să-şi păstreze dreptul de a pune propriul teritoriu la dispoziţia unui stat terţ pentru a comite o agresiune împotriva unui stat vecin. Aceasta ar fi nu doar un act ostil faţă de statul vecin - considerat în termenii Cartei prieten -, dar ar echivala cu un act de agresiune, sancţionat ca atare de dreptul internaţional. 6. În concluzie, rezultă că prevederile Tratatului de bună vecinătate, cooperare şi amiciţie, pe care România l-a semnat cu URSS la 5 aprilie 1991, sunt în deplină conformitate cu normele dreptului internaţional şi cu documentele CSCE. Ele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat şi nu pot fi interpretate ca afectând drepturile şi interesele altor state. Tratatul urmăreşte doar să contribuie la dezvoltarea relatiilor de bună vecinătate, cooperare şi amiciţie între două ţări legate prin proximitatea I

geografică.

144

22 mai 1991

t0.05 La Constantin Ene. _ Referitor la doctrina militară - să ne gfindim şi să ne vedem după amiază pentru a vedea ce putem face. 12.20 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

Programul pentru vizita 111inistrului de Externe danez. De acord cu programul şi invitaţii la masă. De acord cu mesajul de compasiune al preşedintelui Ion Iliescu cu ocazia asasinării lui Rajiv Gandhi 1 . Vizita neoficială a lui Geza Entz 2 : Suntem deschişi oricărui tip de dialog, mai ales când avem puncte de vedere diferite. Considerii111 contactele la toate nivelurile ca putfind fi folositoare pentru o înţelegere mai bunii a problemelor; chiar şi paşii mici pot convinge gradual că nu există gfinduri ascunse sau strategii pe termen lung. În clipa de faţă, suntem în situaţia unei curse de maşini, în care aşteaptă la start mai multe iniţiative pentru contacte de nivel. Cel care trebuie să dea semnalul este partea ungarii. Am transmis disponibilitatea noastră la toate nivelurile. Suntem în aşteptare. O nouă scrisoare lui Geza Jes zenszky în legătură cu Conferinţa CSCE de la Geneva. Vizita în Iran - cu ce ne întoarcem de acolo? Să luăm oameni care să ajute. 13.00 La Adrian Năstase - Referitor la vizita lui Geza En.tz:

Se pare că reapare ideea condiţionării unor vizite de nivel de îndeplinirea unor cerinte de către ambasadorul român. Există o anumită percepţie fn Ungaria că o vizitii de nivel ar fi un cadou pentru guvernul romfin. Considerăm că o asemenea abordare este greşită. Întâlnirile la nivel înalt nu pot fi acceptate de noi condiţionat şi cred că nicăieri în lume. În ceea ce ne priveşte suntem dispuşi să aşteptăm cfit va fi necesar. Realizarea unor discuţii de Rajiv Gandi (1944-1991). Om politic indian. Fiul lui lndira Gandhi. Preşedinte al Partidului Congresul National Indian (I) (1984-1991). Prim-ministru al Indiei (19841989). 2 Geza Entz, secretar de stat pe lângă primul-ministru al Ungariei, însărcinat cu problemele maghiarilor de peste hotare, s-a aflat în România la invitaţia UDMR. I

I

145

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

substanţă cnre să creeze condiţii pentru schimbarea mentalitătilor. N• d · .. .l con l tll 'l 'd prea labz e, ci zscuţzz cnre sa creeze conditii. ' Insistenţa cu care se ridică 'problema consulatului în R v R omanza gCenereavza zn. omanza to t maz multe suspiciuni că în spate se ascunde ceva 1 reeaza t· · =S zune de . o suspzczune sup imentară că de fiapt nu este vorba de O c/•o fi na l ztate concreta, cz este vorba de un obiectiv politic. O

V

"

A

A

A

V

•

•

,

'

•

15.00 Doamna .zug_răvescu - referitor la adopţii: - Mo~zvul legzslatzv de a stopa traficul de copii şi să intrăm în normal. Proiectul de lege a fost introdus cu procedura de urgenţă. 15.30 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De acord - masă cu ambasadorul Norvegiei înainte de vizită. De acord cu declaraţia referitoare la adopţii mâine la conferinţa de presă. 16.10 Şedinţa Comisiei pentru politică externă a Parlamentului. 18.3p La Adrian Năstase, cu probleme curente. IZ informez asupra şedinţei Comisiei pentru Parlamentului.

politică externă a

O navă românească în drum spre Bangkok a fost atacată de piraţi somalezi. A~ cerut 250.000 USD, într-o bancă din Londra. Se ocupă Clubul aszgurator. La invitaţia ministrului de Externe al României, Adrian Năstase, ~zinistrul de Externe al Danemarcei, Uffe Ellemann-Jensenz, soseşte intr-o vizită oficială în România. .La sosirea _p~ Aeroportul Otopeni, ministrul de Externe danez a fost zntampznat de mznzstrul de Externe român, Adrian Năstase, precum şi de A

Uffe Ellemann-Jensen (n. 1941). Om politic şi de stat danez. Ministru de Externe al Regatului Danemarcei (1982-1993). 1

146

ambasadei.

•

•

14.00 Adrian Năstase, cu probleme curente. Situaţia din Iugoslavia - buletin zilnic. Criza din Moldova - nu ştim mare lucru. De trimis la Chişinău pe cineva.

A

ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Ulrik Helveg-Lnrsen şi alţi membri ai

,

20, 00

La Constantin Ene, împreună cu Marcel Dinu - referitor la o

t"

l

V

doctrina privind sec~'!'~~tea _na, wna a. . . , , Început - defimţu. Clzm_at nou - de făcut oA trznnte1e _za Cm t~ de la · Sav ne adaptăm conceptza de conducere - in armonze cu p1 ocesele Parzs . , democratice. Umbrela - cadrul CSCE, politicn noastră europeana - reducerea V

armamentelor, măsuri de încredere. Bilateral - sistem de tratate - sa apere zntegrztatea tentoriala a ţaru şz V

•

•

•

•

V

V

• •

•

neangajarea în alianţe ostile. Care este abordarea de baza. Noz concepem securztatea zn cadrul acestm sistem general european de securitate, încredere reciprocă şi colaborare pentru a proclama dorinţa de asociere la instituţiile europene. V

•

•

A

•

23 mai 1991 Adria1l Năstase, ministru de Externe al României, are convo~bfri oficiale cu Uffe Ellemann-Jensen, ministnt de Externe al Danemarcei. La încheierea convorbirilor, ntiniştrii de Externe ai Danemarcei şi României au făcut declaraţii presei de la Bucureşti. Consider că am avut convorbiri rodnice, a declarat Uffe EllemannJensen, ministrul de Externe al Danemarcei. Ne-am concentrat atenţia asuprn unor probleme de interes bilate,~al şi internaţional, . a spus ministrul danez, precizând că au fost exa,,:11~nat~ posibilităţile de dezvoltare a rnporturilor economice dintre Rom~nza şz Danemarca, în acest cadru înscriindu-se invitarea unor manageri de la întreprinderi române pentru cursuri de specializare în Danemarca. . . Am dori, prin acţiunile noastre, să contribuim la crearea econonuez de piaţă în România. Am hotărât să deschidem programele noastre pentru asigurarea unui sprijin financiar în scopul creării de joint venture, a arătat 147

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

mi,~istrul danez, adăugând că ţara sa poate oferi cooperare în domenii cum ar . agrzcultura, economisirea energiei, apărarea mediului înconjurător asist ~ medicală etc. ' enţa Avem toate posibilităţile de a dezvolta pe viitor colaborarea rom daneză, a conchis ministrul de Externe danez. ano-

al României, şi Ulrik Helweg-Larsen, ambasadorul Danemarcei la

La rândul său, Adrian Năstase, 111.inistrul de Externe al Român· · a apreciat că d~scuţiile__ înce~ute astăzi au fost foarte utile, deoarece au consti~::; un tur orzz~~t, zn principal asupra unora dintre obstacolele din calea dezvoltam relaţzzlor economice. Din acest punct de vedere a fiost O bu · m . v ,n v ~re pe~ l ~oi_sa a1 _.an: o ~er~ Ade dec~zii ale guvernului danez, care vor permite O asistenţa financiara solida, zn special pentru întreprinzătorii români. Danemar':1 poate deveni un partener însemnat în strategia dezvoltării ţanz noastre. lata de ce, în cadml dialogului, au fost abordate şi O serie de pro~leme de interes ec?nomic, aspecte ale cooperării în domenii de interes reci~ro~, ~~tre care ~grzcultura, constmcţiile de nave, precum şi pregătirea de speczaliştz m domeniul managementului. Evident, dintre temele discutiilor nu au lipsit nici problemele internaţionale actuale. ' Ministrul român de Externe a menţionat că în cursul convorbirilor avute_, C~l omologi~l dan~z a s!mţit ati~tdinea unui prieten înţelegător, venit în Romanza cu dorznţa szncera de a a;uta, de a sprijini dezvoltarea relatiilor bilaterale. ' Part~~ român~ ~ ~r~tat în în~l1eiere Adrian Năstase, a prezentat părţii danez~ poz1za. Roma~iei i~ ce ~rzveş_te dezvoltarea securităţii europene, aprernnd ca şi aceasta tema de discuţie a fost interesantă, ca o formă de preconsultare pentru reuniunea miniştrilor de Externe ai CSCE de la Berlin

Probleme prezentate: . _ vizita lui Uffe Elleman-Jensen, ministrul de Externe al Danemarcei; vizita lui Petre Roman în Kuwait; vizita ministrului de Externe al Mauritaniei; reuniunea CAER de la Moscova; rezolutia 692 a Consiliului de Securitate; consultări româno-germane pe probleme juridice; reuniunea CSCE de la Praga a înalţilor funcţionari; conferinţa din ţările dunărene; declaraţia privind vizita lui Geza Entz; declaraţia privind înfierile; aide-memoire al MAE referitor la Tratatul româno-sovietic; aplicaţia Kozlodui.

A

V~

V

• •

A

~~~.

I

. Mi!iistrul '!_e Externe danez l-a invitat pe şeful diplomaţiei române, Adrian Nastase, sa efectueze o vizită oficială în Danemarca. Invitatia a fost acceptată. ' Mini~tn:'~ de Ex~e~e danez a fost primit de Ion Iliescu, preşedintele Ramam.ei. La pnmire au asistat Adrian Năstase, ministrul de Exteme

148

Bttcttreşti.

1,10 Conferinţa de presă săptămânală (la Centrul de presă din str. Al. 1 Daniei nr. 6)

„Associated Press": Câte abuzuri s-au consumat în materie de înfieri? Când se va discuta legea în Senat? Cât timp durează reorganizarea Consiliului Naţional pentru Adopţii? . „ADN": Cine este secretar al Consiliului de Cooperare al Golfuluz? De ce am acceptat consulat la Sibiu pentru Germania şi nu acceptăm un consulat la Cluj pentru Ungaria? ,,Baricada": Cartea Albă cu structura MAE. Nicolae Lupu: Ce urmăresc ungurii prin acest consulat? Octavian Gavrişi: Ce este cu conferinţa dunăreană de la Belgrad? Ziarist iugoslav: ,,România Mare" afirmă că sunt 2 milioane de romii.ni în Iugoslavia, care vor o republică separată. . Dic Baboian: Ce a spus Zagrebul despre demersul nosmt r~ferztor la implicarea teroriştilor români? Ce face MAE apropo de afirmaţiile dzn „Gazeta Wyborcza"? Cine face aplicaţia de accident nuclear de la Kozlodui? 149

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

12.00 Cupă de şampanie la Centrul de . . t'l d aescu ziariş 1 or acre itaţi la MAE. M 1·h~ Terminăm la 12.50.

presă

- este

prezentată

Mil

ena

13.0p La Adrian Năstase, cu probleme curente. ll informez despre conferinţa de presă. De răspuns lui Mroz, cu care a vorbit azi dimineaţă la telefon. 19.25 La Adrian Năstase, împreună cu Teodor Meleşcanu. - Discuţie generală. Nota cu iredentismul maghiar.

20.00.Adri~n N_ăstase, n~inistru al Afacerilor Externe al României, oferă un dineu in cinstea lui Uffe Elleniann-Jensen, ministru al Afacerilor Externe al Danemarcei (la restaurantul „Odobeşti"). Dineul se termină la 23.20.

24 mai 1991 Ridicarea legaţiilor României şi Ordinului Suveran de Malta la nivel de ambasadă; ambasadă la Bucureşti şi reşedinţă la Roma. Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Exteme al României, publicaţiei „Jurnal Internaţional" (domnului Dinu Ispas).1 înainte de a părăsi Palatul Cotroceni, ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase, a răspuns întrebărilor puse de ziarul nostru. Î.: Care este semnificaţia concretă a acestei vizite? R.: Vizita ministrului danez este rezultatul unei dinamici pozitive în care după mai multe contacte la nivel de subsecretari

de stat, la nivel de secretari de stat, putem în acest moment să ridicăm nivelul discutiilor noastre. Sigur într-o formă de lucru dar care înseamnă şi un interes politic şi un angajament direct în dezvoltarea relaţiilor. În acelaşi timp vizita înseamnă includerea României în sistemul de asistenţă financiară pentru organizarea de societăţi mixte, pentru formarea de personal necesar economiei de piaţă. Î.: Dar în planul simbolisticii politice, care este '

I

semnificaţia?

R.: Referitor la aspectul subiectiv al vizitei, domnul ministru Ellemann-Jensen este un om extraordinar de cald, apropiat, care are o conversaţie deosebit de amicală şi probabil formaţia sa, inclusiv ca ziarist, îl ajută să înţeleagă rapid, profund, realităţile, îl ajută să vadă în trecut, dar mai ales în viitor. Î.: Ne puteţi destăinui şi alte lucruri din convorbirile pe care le-aţi avut cu omologul dumneavoastră danez? R.: Am discutat în general despre Europa, despre felul cum vedem noi acest „joc de lego" în care fiecare se grăbeşte să dea o anumită configuraţie şi să organizeze arhitectura europeană. Sunt foarte multe idei în competiţie în acest moment în legătură cu viitorul Europei. Noi vrem să participăm la această bursă de idei. Avem câteva argumente, deja cunoscute, în sprijinul ideilor noasb:e. Considerăm că nu trebuie să fim nici ambiţioşi, nici pretenţioşi. Trebuie să lăsăm ca această perioadă de tatonare, de ridicare în aer a diferitelor baloane - din care multe sunt de încercare-, să treacă şi să se cristalizeze formulele viabile. De aceea, în discuţia purtată cu omologul meu, am dorit să prezentăm mai mult percepţia noastră asupra problemelor, dar şi sugestiile noastre privind formule constructive, formule suple care să se înscrie în filosofia CSCE. 12.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

Publicat sub titlul „Participăm la bursa ideilor europene", în „Jurnal Intemational", 24 mai 1991. '

1

150

151

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Referitor la mniinarea CSAT - am vorbit cu generalul Pancea - se vor mniina cele trei puncte la care este implicat MAE. De vorbit cu Andrei Pleşu în legătură cu Reuniunea CSCE de la Cracovia. Referitor la confederaţie - Teodor Meleşcanu să vorbească cu ambasadorul france z. Scrisoare CSCE cu Comisia pentru Drepturile Omului. Scrisoare către Andrei Pleşu - să sprijinim publicarea lucrării Elizei Campus; este actuală. Confederaţia - este o modalitate „de n-i dn afară" pe americani din Europa? Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe generalul Mensah Wood, membru al Consiliului Naţional Provizoriu al Ghanei, viceprim-ministru cu probleme externe şi de apărare. Între cei doi nre loc un schimb de vederi în probleme bilaterale, îndeosebi economice. Adrian. Năstase, ministnt de Externe al României, participă la recepţia oferită de ambasadorii ţărilor africane acreditaţi în România cu prilejul Zilei Africii. şi Dan Berindei îmi fac o vizită pentru a se documenta în problemele minorităţii ungare şi a Tratatului cu sovieticii.

16.40 Nicolae Fotino

18.00 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

-

De elaborat o hotăriire de guvern privind coordonarea inter-ministere după modelul francez - scrisoare a primului-ministnt către toţi miniştrii. Ambnsndontl Constantin Ene - de făcut o sinteză cu domeniile în care este nevoie de coordonare interdepartamentală - Consiliu Interdepartnmenta~: Pinţa Comună, Programul PHARE; Proiectul Dunărea; Consiliul Europei; emigraţia română.

Participarea la reuniunea de la Bnrdejov cn lumea. 18.35 La Constantin Ene.

notă

de propuneri + justificare

Îi dau să vadă nota cu iredentismul ungar. Îl informez despre ce a spus Adrian Năstase. 2o.50 Telefon Larry Napper, consilier politic la Ambasada SUA din Bucureşti.

Se interesează de un text.

•

declaraţia

.

de ieri referitoare 1a zn1 .eri. 11 spun sa vzna sa A

,{;

•

v

•

v

v

•

ia

21.00 La Adrian Năstase, cu probleme curente. • Îl informez despre telefonul lui Lam; Napper. De acord să-i dau textul declaraţiei de ieri. 21.20 La Adrian Năstase, cu probleme curente. • De pregătit o declaraţie pentnt presă din partea preşedinte lui Ion Iliescu în legătură cu situaţia din Moldova. 22.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. • Să spunem sovieticilor să introducă în Protocolul Tratatului de la Varşovia că cele două grupări nu sunt adversare. Să-l chem pe Felix Bogdan.ov. - De văzut declaratia lui Geza Jeszens zky la Paris. Răspuns. Constatăm c~ în relatiile internaţionale începeţi să folosiţi o logică care are reguli foarte greu de înţ~les generaţiei de azi, că facton_ll ..de ~ompe~iţie în zona Europei de Est generează din păcate o alterare a logirn, dzn don.nţa de obţinere a unui capital politic în stabilirea de relaţii privilegiate cu Occidentul şi a ajutornlui economic mai substanţial din partea Occidentului.

25 mai 1991

Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ziarului „Azi" (doamnei Lucia Verona). 1

I

Publicat sub titlul „Situaţiile regionale noi au nevoie de soluţii globale noi", în „Azi",

25 mai 1991.

152

153

ADRIAN NĂSTASE

Î.: Domnule ministru, în cadrul Seminarului de la p

desfăş~rat în ultima săptămână a lui aprilie, aţi prezent::g: foarte propunere, cea a înfiintării Uni unu·· Europei. C 1interesantă . , entra e şi de Răsărit. V-aş ruga să ne oferiti mai m 1 amănunte. ' u te d

R.: Da. Ideea pe care am lansat-o la Praga tine de ne · , voia

ă ·

e a g si un răspuns la procesele de tranziţie institutională d' E~ropa Centrală de Răsărit în momentul în care există, ca un d: evident, preocuparea extrem de clară a tuturor lărilor euro ~ 1 ă ă . , pene ~ eg tur cu crearea unei reţele la nivelul de bază, al relatiilor bilaterale, consemnate în tratate bilaterale. Pe de altă 't d · 'd pare, a everut evi ent că un mecanism general european de securitate e_ste ~ proces în?elungat, care va avea nevoie de un oarecare timp, intrebarea firească este deci ce se va întâmpla între aceste d_ouă momente, deci de la completarea reţelei bilaterale şi până ~J~ge~ la un mecanism general-european, sub aspect instituţional.

. . ~xistă, pe de-o parte, în Europa Occidentală o retea u:istituţi~nală foarte densă, construită atât la nivel economic ~ât ~i l~ 1:1vel p~litic şi de securitate, în timp ce sub as~ect n1Stituţional, in Euro~a Centrală şi de Răsărit, după destructurarea Tratatulm de la Varşovia, n-a mai rămas nimic. Ace.stea sunt datele problemei la care se adaugă o dificultate de ordin mental, şi anume temerea de a nu se reface Pactul de la Va~.ş~via. În aceste condiţii, ţinând seama de faptul că avem cu toţii interesul de a se asigura stabilitatea în zonă, şi când spun ace~sta mă refer nu numai la ţările din zonă dar şi la cele occidentale, ideea noastră este de a crea un forum de consultări politice pentru a se evita fărâmiţări în grupuscule subregionale, car.e ar putea eventual să mărească gradul de competitie dintre ţănle din această zonă şi astfel, în loc să realizeze O ~ai mare stabilitate, să introducă o oarecare tensiune suplimentară. ~~de!ul ca atare, aşa cum l-am conceput, ţinând seama şi de susp1cmrule ce ar putea să existe, este un model deja testat, cel 154

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

al Uniunii Europei Occidentale, dar cu anumite garanţii suplimentare, date de participarea ca observatori a Statelor Unite, Uniunii Europei Occidentale şi Uniunii Sovietice. î.: Care nu ar urma să fie membru al Uniunii proiectate ... R.: Exact, nu ar participa ca atare la această Uniune. Deci s-ar încerca să se creeze un forum de consultări politice care nu ar avea, bineînţeles, o dimensiune militară. Iată, dintr-o dată, cel puţin două elemente de diferenţă faţă de Pactul de ~a Var?~via de continut, dar şi în ce priveşte ansamblul partenerilor. Ş1 incă o preciz~e, această formulă ar avea doar un caracter tr~itoriu, până la realizarea unui mecanism paneuropean de securitate. î.: Cum a fost primită această propunere de către reprezentanţii ţărilor din zonă? R.: Noi am lansat această idee în mare măsură ca un balon de încercare, pentru a vedea reacţiile, deci ar fi pu~ prea devreme să vă spun care sunt poziţiile în această clipă. In orice caz, sentimentul meu este că ţările occidentale, în mare, ar favoriza existenta unei astfel de formule în conditiile în care, în mod evident, NATO şi UEO nu au, în clipa de faţă, intenţia de a se extinde spre Europa Centrală şi de Răsărit; ţările din această zonă vor avea, probabil, poziţii diferite, în funcţie de anumite procese pe care le-au început. Reacţia Ungariei a fost rezervată, chiar nefavorabilă la nivel de principiu, considerându-se că o astfel de uniune ar putea să revigoreze Tratatul de la Varşovia, însă bănuiesc că cei care au făcut aceste comentarii n-au citit cu atenţie propunerea noastră, nu au înţeles-o în substanţa ei; iar a doua observatie este că aceste preocupări de instituţionalizare ar putea să frâneze integrarea ţărilor noastre în sistemele institutionale ale Europei Occidentale. Însă aici se operează, din păcate: din nou cu un dublu standard: pe de-o parte, se invocă acest motiv în legătură cu ideea pe care am susţinut-o noi, dar în acelaşi timp s-a propus şi funcţionează o organizaţie de ~p multilateral, chiar dacă are numai trei membri, formată dm Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia. Cred că este nevoie de 155

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

coerenţă atunci când se iau poziţii în această materie, iar du ă

~ărerea mea argumentele invocate nu sunt convingătoare. Sig!r

fiecare stat are dreptul, pe baza unor motive declarate ' nedeclarate, să participe sau nu la un proiect, acesta este s~~ ~rept suveran, dar ~upă _răr:rea mea, ideea ca atare este mteresantă, ~r putea fi ş1 utilă, iar lunile care vor veni vor arăta dacă ea are ş1 o şansă de a deveni operaţională. Î.: S-ar putea obiecta eventual că există din nou riscul împărţirii în două a continentului. R.: Poate, dar nu cred. Dintr-un anumit punct de ved est . . 1 d ere ~ ~~1 s~p..u e negociat pe bază bilaterală între fiecare din ţăn. ŞI ~stituţide _occidentale, însă sub un alt aspect poate ar fi mai u~l cAa anumite _consultări să aibă loc şi între ţările noastre, astfel meat multe dm chestiunile care ar crea dificultăti ş· ti ·1 Iun ~p mai. un~ de negociere în cadrul discuţiilor bilateraÎe să fie evitate prm existenţa acestui forum de consultări. _I.: Ce ne puteţi spune despre evolutiile pe plan subreg1onal? ' R.: _C,hestiunea. esenţială în clipa de faţă, după părerea mea, m pnvmţa orgarusmelor subregionale, este aceea că într-un context politic foarte dinamic, în care cadrul institutional nu este foarte clar, toate aceste organisme capătă şi con~tatii politice Deci, dincolo de preocuparea, să spunem, economico-tehnică legat~ de . proi~cte concrete, apare şi o dimensiune politică, dator~tă v1dul~1 de securitate creat în zona noastră poate şi ~aton tă. acestui efect de competiţie care, în mod evident, există mtre ţările ~oastre. Şi, din acest punct de vedere, Pentagonala, de exemplu, tinde să se mărească în clipa de fată. Formula este de fapt contradictorie, o „ pentagonală" nu ;e poate mări. Se schimb~, de fapt, însăşi configuraţia. I.: Geometrie variabilă? . R.: Devine o organizaţie cu geometrie variabilă foarte b_me spus. _Deci, există cererea de aderare a Poloniei. Şi R~mânia ş1-a exprrmat disponibilitatea de a deveni membru al A

156

Pentagonalei, oricum România va participa la anumite proiecte. Punctul nostru de vedere este că toate aceste organisme trebuie să se dezvolte în funcţie de un context de interese şi un context geoeconomic foarte clar, însă în acelaşi timp ele ar trebui să fie interlegate. Tot la Praga, am propus să se realizeze, printr-un sistem de observatori, o legătură între aceste exerciţii de cooperare subregională. Deci, între Pentagonala, spre exemplu, şi Forumul balcanic. Sigur, se mai are în vedere crearea zonei de cooperare economică a Mării Negre, de asemenea, programul complex privind Dunărea, cel legat de cooperarea baltică etc. Deci aceste organisme de cooperare ar trebui să fie interconectate într-o reţea de structură, iar prin sistemul de observatori pe care l-am propus, să existe totuşi o anumită coerenţă. Î.: Ceea ce aţi spus mi se pare foarte în spiritul CSCE .. . R.: Exact. Aş sublinia, revenind puţin la proiectul Uniunii Europei Centrale şi de Răsărit, că noi am dat şi un model alternativ, în măsura în care nu ar exista dorinţa de a merge mai departe cu acest proiect, ideea unei comisii de consultare pentru ţările Europei Centrale şi Răsăritene ar putea fi introdusă sub umbrela generală a Consiliului miniştrilor Afacerilor Externe din tările CSCE. Î.: Următoarea întrebare se referă tocmai la acest Consiliu şi la reuniunea de la Berlin, prima de acest fel, cu excepţia celei parlamentare de la Madrid, de după reuniunea la nivel înalt de la Paris. R.: Este prima reuniune a unui cadru instituţionalizat, fixat prin Carta de la Paris, şi care va avea probabil un rol deosebit în instituţionalizarea procesului CSCE crearea unui cadru structurat care se va dezvolta gradual, şi în care bineînţeles miniştrii de Externe, prin acest Consiliu care se va reuni prima dată la Berlin în luna iunie, vor avea un rol deosebit. Probabil că la Berlin vor fi puse pe masă noi idei în legătură cu felul în care CSCE va trece de la stadiul de proces la stadiul de structură. I

157

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Î.: Care mai este imaginea României în lume? Mă ref . I . . d' . er ş1 a 1magmea me iatică, dar şi la imaginea la nivelul facto il politici. r or

R.: Să începem cu imaginea mediatică. Cred că în clip d suntem într-un moment în care putem spune mai deg:b: pas de nouvelles, bonnes nouvelles. Deci, după ce România a fă titlur ile a' la une în principalele ziare, sub acest aspect negati cut acum ţ~ra noas~ă nu se regăseşte foarte des în articole de pres:: ~ste deJa o schrmbare în sens pozitiv. Următorul pas cred că mcepe să se contureze deja, apariţia în ziarele occidentale a unor elemente facturale, referinţe concrete la lucruri care se întâm lă R fă p m om~a, r~ a mai fi neapărat introduse printr-un comentariu negativ. Sperăm ca apoi să urmeze şi mai multe „ comentam, n-aş spune neapărat favorabile, dar care să îmbine elementele critice cu elemente de apreciere pentru unele d' lucrur.ile .reali~ate la noi. Dar esenţială este înţelegerea un: anumite .merţi1 la nivel mediatic. Transformarea şi faptele ca atare nu mte~esea~ă presa, în afară de cele strict spectaculoase şi c~re capătă 1.mediat o reflectare. Dar curentele mai puternice dmtr-o anumită societate sunt reflectate la nivel mediatic în mod evident, după un anumit timp. Deci, este etapa spre' care ne îndreptăm, a informaţiei neutre, cu evenimente culturale, sociale, elemente legislative etc. Şi apoi o chestiune pe care noi încă nu am pus-o la punct şi anume a infrastructurii pentru ceea ce se numeşte public relations. Iar aici este nevoie de o anumită experienţă, de anumite resurse şi de o anumită infrastructură. Noi nu suntem competitivi deocamdată în niciunul din aceste domenii. Î.: Din păcate. R.: Şi va b:ebui să acordăm o atentie mult mai mare. în ceea ce priveşte percepţia politică, eu cred' că din acest punct de vedere schimbările sunt spectaculoase şi am nenumărate argumente în acest sens. Cred că ambasadele străine din Bucureşti au avut în ultimele luni un rol extrem de pozitiv,

faţă

A

158

A

•

printr-o informare amplă şi corectă asupra a ce se întâmplă la noi. Iar vizitele efectuate de membrii guvernului, de primulministru, de preşedintele ţării în străinătate au avut de asemenea un rol foarte util. Nu este vorba doar de elementul carismatic, ci, în primul rând, de discuţiile care au avut loc şi care au fost deschise şi au permis numeroase acţiuni ulterioare la nivel de experţi care au prins numeroase dintre ideile lansate la nivelurile cele mai înalte şi au asigurat o monitorizare mai clară şi un sprijin adecvat pentru procesele din ţara noastră. Această mişcare la nivelul doi sau trei politic, mai puţin vizibilă şi spectaculoasă, a constituit un fundament foarte serios pentru schimbarea de percepţie în străinătate. î.: Aş dori, în încheiere, câteva aprecieri în legătură cu relaţiile noastre bilaterale. Mă gândesc mai ales la Franţa, acum după vizita preşedintelui Mitterrand. R.: Vizita preşedintelui Franţei a avut o semnificaţie extrem de importantă, în primul rând o semnificaţie politică. Intenţia preşedintelui Franţei este binecunoscută şi eu cred că pentru noi aceasta e un semn de optimism. Pe de altă parte, preşedintele Franţei a deschis o uşă care părea la un moment dat blocată la un anumit nivel şi eu sunt convins că vor exista elemente de urmare, numeroase alte contacte, în primul rând bilaterale cu Franţa, dar şi cu alte ţări, deoarece această vizită este un semn atât pentru noi cât şi pentru alţii. Apoi, eu cred că această vizită a dat ocazia să fie spuse anumite lucruri pe care noi le gândim, şi ne-a îndemnat la mai multă înţelepciune, inclusiv în viaţa noastră politică internă. Cu experienţa şi frumuseţea de limbaj ce-l caracterizează, preşedintele Mitterrand ne-a spus unele lucruri care fără îndoială vor influenţa viaţa noastră politică. Această vizită a demarat procesul de negociere pentru tratatul bilateral cu Franţa, a însemnat un proces de intensificare a relatiilor la nivelul diferitelor ministere, va exista, fără îndoială, un ~fect cultural important, întărirea legăturilor, inclusiv prin intrarea României în sistemul francofoniei. Pe plan 159

ADRIAN NĂSTASE

economic cred că vor fi efecte numeroase, deja s-au încheiat anumite contracte importante, cum este cel cu Bouyques, dar mai sunt 15-20 de contracte în curs, vorbesc de cele foarte importante, şi mai există încă o sută, două sute de proiecte mai puţin importante, şi ele în curs de negociere. Deci, există O dinamică economică destul de serioasă, care va da substan tă interesului comun. ' Î.: Care mai este stadiul relaţiilor noastre cu SUA? R.: Cred că este important să înţelegem că rezultatele spectaculoase nu pot să apară imediat. Este vorba de o anumită ruptură care s-a creat de-a lungul câtorva ani şi care va trebui să fie reparată cu grijă, cu atenţie. Trebuie să ţinem seama că există un spectru larg de centre de luare a deciziilor şi de influenţare a deciziilor în Statele Unite şi va trebui să ne implicăm într-un dialog cu toate acestea. Nu avem, din păcate, suficientă experienţă şi suficiente resurse, va trebui să le căutăm, dar acest proces a început şi are un curs pozitiv. Vizita primului-ministru a fost, după părerea m ea, extrem de utilă, pentru că a însemnat un dialog după gustul şi stilul american, deci o discuţie bărbătească, foarte clară, în care s-a putut face un tur de orizont asupra problemelor interne şi internaţionale. Eu am avut plăcerea de a-l întâlni pe secretarul de stat James Baker la Paris şi mi-am dat seama că apreciază în mod deosebit acest gen de discuţie . Iar primul-ministru a avut şi avantajul (pentru noi toţi) de a se fi întâlnit cu numeroase personalităţi ale vieţii politice americane. Cred că va exista un efect de iradiere care se va transforma în consecinţe utile, în măsura în care vor fi realizate, dezvoltate multe alte contacte la nivelul doi şi trei. Î.: Se poate vorbi de o evoluţie pozitivă în relaţiile noastre cu Ungaria? R.: Eu cred că da, noi am început să discutăm, să negociem anumite chestiuni tehnice, concrete, care pot aduce şi o schimbare de mentalitate. Am mai menţionat deja semnarea acordului „cer deschis", înţelegerile la nivel consular, de cultură, 160

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

militar, de învătământ. Există în continuare însă deosebiri de păreri şi de ase~enea un mod diferit de a vedea in~~usiv _relaţiile noastre. Noi considerăm, de exemplu, că relaţiile bilaterale vizează în mod generalizat cetăţenii din cele două ţări. Dar Ungaria - sper să mă înşel - pune un accent determinant pe problematica drepturilor minorităţii maghi~re din România ca element esenţial al dialogului româno-maghiar. Credem că acest lucru este excesiv. Problematica minorităţilor, ca problemă generală a drepturilor omului, este, fără îndoială, ese_nţială ~ Europa acestor schimbări şi noi am acordat multă atenţie acestei dimensiuni care ţine de procesul însuşi de democratizare din tară, subliniind însă că nu putem avea două viteze de democratizare - una pentru majoritate şi alta pentru minorităţi. Pe de altă parte, cred că poate exista o influenţă pozitivă folosind experienţele noastre reciproce şi pe mine m-a bucurat foarte mult faptul că în Ungaria a fost sau e pe cale de a fi urmat modelul creat de Parlamentul român în legătură cu minorităţile, acela de a se da în mod automat dreptul reprezentării în Parlament. Iată că în Ungaria, prin instituţia purtătorilor de cuvânt, se face un pas înainte în această direcţie. Faptul că modelul nostru. ~ste urmat în Ungaria, chiar dacă nu total, pentru că purtătoru de cuvânt nu vor avea drept de vot, mi se pare un pas important şi pe care noi îl salutăm. În ce priveşte chestiunea generală a minorităţilor, am impresia că şi în Ungaria, în clipa de faţă, se acceptă că soluţia este aceea de a se crea standarde europene comune care să fie respectate în toate ţările . Deci nu încercarea de a se crea diferite modele dezarticulate pe diferite relaţii bilaterale, ci dorinta de a se crea cu valorile noi introduse în ' Carta de la Paris un model general, standarde general-europene care după aceea să fie respectate în toate ţările, inclusiv în România şi Ungaria. 9.45 Interviu pentru Radio - în legătură cu declaraţia lui Geza

Jeszen.szky referitoare la Tratatul rom.âno-sovietic. 161

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

12.25 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Interviul din „Azi" - de dat la ambasade. Vede interviul pentru Mircea Rucăreanu. Decl~raţie referitoare la conflictele etnice - vrem să evităm să devenim spaţzu de confnmtare pentru diferite conflicte etnice. România să nu devi „ ~ ţară de primire pentru problemele nerezolvate. Avem suficiente proble,"': znterne pentru a dori să ne implicăm în altele. Speech pentru Praga şi Slovacia-" de văzut. Pentru Norvegia - Institutul Norvegian pentru Drepturile Omului _ 0 conferinţă la Oslo despre drepturile omului şi drepturile minorităţilor- de lucrat acolo ideea cu Comisia pentru Drepturile Omului - pentru a prefigura problema Geneva.

12.45 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Pentru Felix Bogdanov: moment foarte bun pentnt un pachet de declaratii. ~ă introdu~em formule ~are ne interesează. Să nu transformăm acest spaţiu zn duşmanz. Ideea de a zntroduce într-o declaraţie ceea ce a fost introdus de toate ţările europene. Ne gândim că vine mult mai bine de la ei decât de Ia naz. 12.50 A!:_ldienţă cu Felix Bogdanov, ambasadorul URSS la Bucureşti. Ii sugerez ideea de a face ceva la Praga, ca ţările Tratatului de la Varşovia şi ale NATO să nu se mai considere adversare. Audienţa se termină la 13.15.

26 mai 1991 Interviu cu Judith Ingram (freelance jurnalist din SUA) referitor la 00 ţratatul româno-sovietic şi relaţiile româno-ungare. Termin pe la 10.15. 10.20 La Adrian Năstase, cu probleme cu.rente. . _ Referitor la nota cu Ungaria - de nzenţzonat un Secretarzat de stat pentru propagandă, separat de MAE. . . . De pus contacte cu firme de public relations şz, zn anexa, de pus ofertele de la Londra. A

11.00 Prof. V. Barba - îmi face o vizită. _ Reuniunea de la Budapesta. Ungurii din Budapesta au vntt să-şi creeze o atmosferă favorabilă, dar n-au reuşit datorită Annei Maria Barki, care a centt admiterea EMKE . Cum pot ajuta asociaţiile de aromâni politica externă a României. Sprijinirea Asociaţiei aromânilor pe care o conduce, . Ambasador neoficial la Strasbourg -să trimitem un om acolo şi să-l plătim. Liceul din Bistriţa - este proprietatea statului român. La fel şi cimitintl din Bistrita. De investigat. Anun~ite cheltuieli - un bilet de tren sau de avion pentnt Asociaţia lor de suportat de MAE. De pus aromâni în ambasadele noastre din Balcani, cu probleme culturale. Cetăţenia pentru prof Barba - la 10 aprilie 1991 a depus cererea la ambasadă.

15.0~ La Adrian Năstase, cu probleme curente. ~l informez despre audienţa cu Felix Bogdanov. Ii mai prezint telegrame. 16.35 La Adrian Năstase: semnează scrisoarea către preşedinţii comisiilor parlamentare pentnt politică externă, constituţională şi pentru drepturile omului referitoare la angajamentele României în materie de minorităţi

V

Reluarea rolului României în Balcani - suntem la noi acasă. Terminăm la 13.15.

La plecarea în vizita oficială în Iran, la invitaţia omologului său, Ali Akbar Velayati, Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, a făcut o declaraţie presei.1

naţionale.

1

162

Ştire difuzată de Agenţia „Rompres".

163

ADRIAN NĂSTASE

Vizita pe care urmează să o fac în Iran se în · " d· · 'il scne lI1 mam1ca re1aţi or dintre tările noastre şi ea are în d . 1. ' ve ere rmpu s10narea contactelor politice dar mai ales dive ifi legăturilor la nivel economic. ' rs carea " " . ':ceas~ :"~ită. ar~ puncte de reper foarte importante mtâlnin ~u oficialităţile rraniene, până la nivelul cel mai înalt' consultăn consulare şi, de asemenea, semnarea unor docume t' spre exemplu un program de schimburi culturale. n e, :'7oi avea posibilitatea să prezint în cadrul unei conferint la Institu~l . de Studii .. Intern~ţionale, unele dintre gând urii: noas~e pnvmd evoluţiile politice mondiale, implicaţiile unor evenrmente globale asupra situaţiei europene. . Deci, din toate punctele de vedere, cred că această vizită, care ~e seama pe de o parte de interesele bilaterale, dar şi de nev01a unor consultări mai largi în chestiuni cum sunt in 1 · .tu ti d · Q · .. , C USIV, SI a, a m n~n-~l M11lociu, poate să însemne pentru noi O foarte bu~ă P?s1b1htate de a stabili la nivel politic un contact nec~~ar, iar dm punct de vedere economic, deschiderea unor uşi foarte importante pentru agenţii economici din tara noastră. , II

16.25 Plecarea la Teheran (cu OS 863). Escală . l~ Viena la 16.45 - întâmpină ambasadorul Constantin Georgescu, Ovidzu Ionescu şi Mirel Roşianu. Mergem la ambasadă - discuţii cu ambasadorul. La 18.10 plecarea la aeroport. Plecarea la Teheran (cu OS 773). 27 mai 1991

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

.20 Vizită la ambasad~ - discuţie generală cu ambasadorul Vasiliu • 11 Vizitarea ambasadei. Pregătirea întâlnirilor care vor ave_~ loc as~ăz!. Adrian Năstase: De invitat" amb~sadorn noştrz sa faca consideraţu przvznd strategia politicii externe romaneşti, de la locul lor. Plecăm de la ambasadă pe la 14.10. 1

V

•

• •

•

•

4.30 Adrian Năstase, 111.inistru de Externe al Român.ie.i~ se înt~lneşte cu_ 1 Masoud Roghani Zanjani, vicepreşedinte al Republicn Islamice Iran şi şeful Biroului pentru Plan şi Buget.

. . Masoud Roghani Zanjani: Salut. Este prim~ vizită în I7:an. Vizita dumneavoastră are loc concomitent cu maz multe alte vzzzte + o conferinţă internaţională a petrolului. Zona Orientului Mijlociu este foarte calda dzn punctul de vedere al V

•

titeiului. '' Speră că vizita va fi un succes. .. . Să folosim vizita pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Sper sa aveţi o imagine bună. Adrian Năs tase: Multumiri. Se bucură să-l ~adă şi la Teheran, după ce l-a văzut la Bucureşti. Crede în importanţa relaţiilor personale. Cu cât ne vom cunoaşte mai bine, vom avea mai multă încredere unii în alţii. Din punctul nostru de vedere, vizita este foarte importantă. Are o V

•

semnificaţie politică şi economică.

Ca preşedinte al Comisiei mixte, sunteţi, din multe puncte de vede!e, al doilea ambasador al României în Iran. . Contăm pe sprijinul dumneavoastra. Această vizită se înscrie într-o dinamică mult mai rapidă a relaţiilor bilaterale - vizita domnului Eugen Dijmărescu 2 , care transmite gânduri bune_ şi salutări, Comisia mixtă, vizita mea + vizita la Bucureşti a m.inistrului Industriei.

2.25 Sosirea la Teheran - primire oficială.

. . Ministrul ron~ân de Externe a fost întâmpinat de prim-vicepreşedintele iranzan pentru Afacerile Externe, Ali Molzammad Besharati. Cazarea la Grand Hotel Esteghlal. 164

I

Ioan Emil Vasiliu, ambasador al României la Teheran. . . Eugen Dijmărescu, ministru de Stat, însărcinat pentru Orientarea Ec~1:omică (28 mn~e 1990-16 octombrie 1991); ministru al Economiei şi Finanţelor (30 apribe-16 octombrie 1991).

2

165

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Cred că aceste vizite dovedesc interes reciproc pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Relaţiile noastre, care au tradiţii foarte vechi şi foarte frumoase, au intrat într-o anumită perioadă de aşteptare, într-o „perioadă de convalescenţă". Oamenii politici trebuie să funcţioneze ca medicii, care ajută la vindecare mai rapidă. Sunt convins că am trecut într-o perioadă pragmatică, în care să fie materializate interesele noastre comune. Am fost impresionat de numărul mare al acţiunilor de cooperare şi mai ales al posibilităţilor existente. M-am întrebat care este rostul unei vizite a ministrului de Externe pentru relaţiile externe. Răspunsul pe care mi l-am dat: complementaritatea este foarte clară; interesele sunt obiective. Există, însă, dificultăţi legate de schimbările din România pe plan intern. Trebuie să adăugăm o dimensiune de perspectivă, într-un moment dind sunt dificultăţi pe termen scurt. Acesta este rostul factorilor politici, pentru a depăşi dificultăţile de moment, în perspectiva unor interese de viitor. Am multe lucruri pe care trebuie să vi le spun, în dorinţa de a găsi soluţii pentru viitor. Multe mulţumiri pentru ocazia de a-l întâlni şi de a discuta deschis pentru a găsi împreună formule solide de cooperare. Masoud Roghani Zanjani: Prezenţa dumneavoastră la Teheran este foarte importantă şi vă doresc succese deosebite. Transmite felicitări lui Eugen Dijmărescu pentru noul post. Am considerat că este o personalitate foarte activă şi inteligentă, care ştie ce doreşte. Putem realiza nişte obiective foarte importante pentru interesele celor două ţări ale noastre. După Revoluţia din România, ultima sesiune a Comisiei mixte a fost foarte reuşită. Cel mai important lucru la Comisia mixtă: am deschis factorilor economici calea pentru a manevra mai mult, dincolo de guvernele trecătoare. Pentnt perioada de tranziţie, schimbări foarte rapide de direcţie sunt dificultăţi şi, de aceea, este nevoie de comunicare cât mai bună.

d l ostru la Bucureşti, Hedjeazi1, Suntem informaţiA de .;111:basaRoruA ~ şi ştiti prin ambasadorul '' despre ceea ce se întampla m omanza tr t e întâmplă în tara noas a. .. dumnea~oas ra, ce s .. a'ijicultăti asemănătoare. Dar, dorinţa politica In unele domen;i, avem t l h·'·1 . trebuie să lăsăm de-o parte toate l două ,tări este sa dezvoltam re a, te şi m cee problemele existen~e. . vtoare cu dumneavoastră. Presiunea internă A em O s1tuat1e asemana . trv v . ' t + diţ;cultatea de a dirija econonna noas a este pe noi, ca şi pe dumneavoas ra J• v

v

V

A

V

v

plecăm capetele şi să urmăm calea pe care ne-am

cum dorim noi. es te sa nu Important V

ales-o.

.

Conferinţa

. Teheran din aceste zile merge în această petro lu lut. dm

direcţie. Evoluţia. dm . Orientu . . t poate să slăbească poziţia noastră în 1 A p1,opta cadrul OP_E_C. . d Conferinta miniştrilor petrolului din ţările Iniţiativa noastra_pnvm l ., t t Este o dovadă la nivel OPEC - initiată de noi -, are un ro impar an ·. t tiona împotriva complotului. , internaţiona l capu em ac, d cert este fioarte importantă pentru Prezenta dumneavoastra m mo V

••

v

V

A

rezolvarea proble,nelor bilaterale. bl l mice dintre cele două ţări este C d tru a rezolva pro eme e econo l foarte bi.,:e săc:!~nloc schimburi de vizite ale miniştrilor economiei din ambe e V

ţări.

In mod sigur avem m ve de re că România are unele probleme interne şi nu poate face foarte mult în afară. . . t aJ'uta la întelegerea Vizitele reciproce în domeniul economic po . , . . trii fenomenelor şi elementelor di_': am bele ,tan şz es te fioarte important ca nunzş români să fie cât mai prezenţi m Iran. bl l l gate de România. Să Urmărim îndeap:oa~e }ante pr:a:7;e ~tur: cu preşedintele Băncii. transmiteţi asta domnului Dz;maresc,:t. A 1 l gSh . entru a vedea la faţa Ambasadorul dumneavoastra s-a dus a iraz p .. E t fi t bine să facem asta cu toţii . locului situaţia econormca. s e o~r e . d Dijmărescu pentru Sper să mă întâlnesc cat mm des cu omnu1 A

•

A

v

•

1

166

V

•

•

•

•

•

V

Abdoul Rasoul Mohadjer Hedjeazi.

167

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

dz·n sz.stemul bancar au solicitat să vină în Iran şi · 1· t Specza zş n romani teaptă viza pentru a veni aici. . . aş Unul din lucru.rile care ar trebui evitate ar fi o. cantonare e~cluszv 11: d ctiei petroliere. Am dori sii lărgim importunle noastre dm Iran, sa :~:;ă~;~r~duse pe care le puteţi oferi pentru a lărgi gama produselor de export „

schimburi de opinii, şi să putem discuta nu numai în domeniul economic, ci şi tehnic, precum şi probleme internaţionale - mai ales că cele două ţări au poziţii comune în problemele internaţionale. Sigur, evoluţia din Europa este foarte importantă pentru noi. Noi nu putem să trecem nici peste ce se întâmplă în URSS. Ştim că dumneavoastră sunteţi sensibili la evoluţiile din Orientul Apropiat şi Golful Persic, care este acum în centntl atenţiei politicodiplomatice, mai ales securitatea în Golful Persic şi politica de forţă a SUA în Golful Persic. Pentru a face politica de forţă, SUA folosesc sprijinul ţărilor din Sudul Golfului Persic, şi cu, ajutorul Israelului, îşi impun politica în zonă. SUA vor să rezolve problema Israelului. Este principalul lor obiectiv. Ţările arabe din Golful Persic dau foarte uşor tot ce cer SUA pentru a-şi impune politica. După ce SUA vor ajunge la rezolvarea problemelor cu Israelul, Saddam Hussein va pleca. Sper că vizita dumneavoastră va avea succes şi, din acest motiv, să vă Jac să veniţi mai des. Sunt locuri frumoase care merită să le vizitaţi. Poporul nostnt este foarte ospitalier. Adrian Năstase: Mulţumiri. A venit ca nzinistru de Externe, dar şi ca „ambasador" al domnului Dijmărescu, care îi transmite câteva gânduri, în ideea ca înţelegerile convenite să fie aplicate cât mai rapid. Roagă atenţia lui pentru rezolvarea unor probleme care par a fi importante pentru dezvoltarea relaţiilor. Ceea ce opreşte în prezent o dezvoltare mai rapidă a schimburilor comerciale nu este numai producţia, ci şi funcţionarea relaţiilor financiare, mecanismul de plată. Pe de-o parte, este nevoie de schimbarea sistemului de plată în clearing, dar şi de asigurarea unei anumite implicări a celor două guverne, pentru a da oxigenul necesar schimburilor economice în această perioadă. Sunt foarte importante relaţiile la nivelul firmelor participante, dar este nevoie de un anumit sprijin guvernamental. Acest sprijin se poate asigura prin credite guvernamentale care să folosească proceselor de schimbare. Există o perspectivă apropiată a unui credit de 100 milioane USD, dar înţeleg că este nevoie de aranjamentele bancare necesare. Sii stabilim o agendă mai clară şi mai rapidă, pentru că timpul trece împotriva noastră.

A

•

A

spre România. da · t"" r. exzs a Exzs· tă O bună posibilitate privind importul. ., de. ., autobuze, l ti. d are lt alte posibilităti. Domnul Dijmărescu roaga sa ua, m co~st er ;:i~litatea unui credit guv:rnamental de 2?0 milioane USD care sa acopere im orturi din Iran altele decat produse petŢolzere. . . . ., p Există şi un mare interes pentru importul de petrol dm_ Iran ş1 speran~ să avem în continuare sprijinul dumneavoastră. Ai~i,..., r:'gămmtea do"'!nulu1 Dijmărescu este de a examina posibilitatea unor credztan pe termen mm lung, de peste un an. . . ., · ·t..., Există O întreagă zonă în care trebuie să ne 11~1şca7:z şt ~a!e ne__cest ~ schimbarea cadrului juridic al relaţiilor bilateral:. Donm sa re~lt~a':1 cat mat curând noul acord comercial, dar este ·vorba de mtreg cadntl ţundtc - ~ulte. documente negociate - care dorim să se facă în timpul cel mat scurt, cat mat A

rapid. Avem la ambasadă o echipă de specialişti, P: care vă roţ să:i sprijiniţi pentru a discuta un program de cooperare economica foa.~te :usţmuta. . ., Un alt aspect pe care îl menţionez: domn~l D11marescu .m~a rugat sa întreb dacă aveti un răspuns la scrisoarea personala pe care v-a tnmzs-o. Masoud Roghani Zanjani: În mod cert unul din pu.nctele impor~ante ~e ca~e le-am realizat în evaluarea Comisiei mixte a fost eltmmarea sch1mbunlor m clearing. . .. · t..., Acordul în materie de credite este o pos1b1lttate pe care o expenmen !":· Posibilitătile lor sunt de 300 milioane USD. Am început cu Romama, datorită cadrului juridic insuficient. Dorim o prezenţă românească mai mare pe piaţa iraniană, pentru a folosi acest credit. Noi dorim ca schimburile bilaterale romano-iraniene sa cupnnda Şt alte produse decât petrol. Este o necesitate naţională. . ., . . Dezvoltarea noastră, ţinând seama de scaderea preţuluz petrolulu~, programele noastre de dezvoltare au fost afectate. Noi dorim ca economza noastră să nu mai fie dominată de petrol. A

•

•

...,

•

...,

•

169 168

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În mod cert, prezenţa ministrului Industriei Grele la Bucureşti este foarte bun~ din ~u_n_c:u~ de vedere al ~:_portului nostru de mărfuri industriale şi poate studza posibilztaţile de export şi zn alte domenii. Dezvoltarea schimbului liber între cele două ţări şi rapiditatea acestui progres depind de asigurarea mai rapidă a vizelor. Sperăm să se înlăture aceste dificultăţi odată cu semnarea acordului de simplificare a formalităţilor de viză. Ministrul Apărării este şi el pregătit pentnL o activitate de colaborare cu România. Avem dificultăţi cu partea română în privinţa vânzării petrolului şi trebuie să le rezolvăm într-un fel . Consider că marea experienţă dumneavoastră în domeniul petrolului şi utilajele petroliere româneşti nu trebuie să fie uitate în relaţiile bilaterale. Trebuie să avem şi curajul de a risca şi să ieşim pe piaţă. Au luat foc sondele din Kuwait. Am dorit să arătăm că putem şi noi să le stingem. Este o investiţie de capital pe termen Lung. Dacă vom dovedi că stingem mai ieftin şi mai rapid ca americanii, suntem câştigaţi. Avem experienţă.

Adrian Năstase: Cea 1nai mare experienţă în stingerea incendiilor de acest fel o au românii. Şi aici putem coopera. Avem specialişti români în Kuwait, care lucrează.

Putem face mai mult în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Pentru dumneavoastră România poate fi o poartă foarte bună de intrare în Europa. De asemenea, ar fi interesant dacă am putea colabora într-o zonă multilateralii, în cadrnl cooperării dumneavoastră cu Turcia şi Pakistan în cadrul rafinăriilor ş.a. Un ultim aspect - de a considera posibilitatea urmăririi realizării creanţelor de 48 milioane USD pentru tractoare, care ar putea mobiliza şi mai mult furnizorii români. Masoud Roghani Zanjani: Crede că a dat răspuns la scrisoarea personală a ministrului Dijmărescu. Ţinând seama că nu am o părere foarte bună despre Irak, am căutat să văd dacă pot găsi ceva pozitiv. De aceea am întârziat cu răspunsul. S-ar putea ca evoluţia politică din Irak să fie diferită de cum gândim noi, dar problema rămâne deschisă. 170

Am acceptat că trebuie să plătim 48 milioane USD şi urmărim , lvarea. Vizita ministrului lor va ajuta . la.. rezolvarea problemei. d · 1ezo Roagă să transmitem domnului 0 iJ1nares:i~ ca s~ ocura e r~a1i~area „ t l erilor stabilite împreună. Pe de-o parte, işi realizeaza o obligaţie de in e eg . .. de . .t . ' · ··L dar a fiost mişcat de dorinta servici., , domnului DiJ1narescu a-şi servi , ara şi se străduieşte să rezolve probleme~e. . Trebuie foarte mare atenţie la elementele dzn afara ţanz. Urează succes. Sper că veţi avea o şedere plăcută. Adrian Năstase: Mulţumiri. S-a bucurat de revedere. Este convins că ne vom revedea foarte curând la Bucureşti. Trebuie ca circulaţia între noi să fie mai rapidă, mai normală, mai ales că vom semna un acord consular care să ne ajute. Am putea gândi împreună la diferit~ fornz_,ule ~e co~per~re. Exemplu interesul nostru de a participa la Gazoduct şz speram sa ne ţineţi la curent. . Mulţumesc pentru ocazia de a ne întâlni şi sper să punem cât mm curând în aplicare înţelegerile noastre. . Masoud Roghani Zanjani: Este convins ca se va zntalnz cu Eugen Dijmărescu la Teheran. . Are convingerea că aceste vizite, cât mai multe, consolldeaza relaţzzle bilaterale. Adrian Năstase: Mulţumiri. fntfilnirea se termină la 15.30. v

v

v

V

V

V

••

,.

,.

•

V

••

15.45 Adrian Năstase,

împreună cu întreaga delegaţie română, vizitează Muzeul sticlei şi ceramicii. Vizita se încheie la 16.10. 16.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se

întâlneşte cu Ali Akbar Velayati 1, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran. Ali Akbar Velayati: Salută pe Adrian Năstase ca pe un prieten al Iranului. Ali Akbar Velayati (n. 1945). Om politic şi de stat iranian. Ministru de Externe al Republicii Islamice Iran (15 decembrie 1981-20 august 1997).

1

171

ADRIAN NĂSTASE

Ar: mul.te delega.ţii. I s-a spus di Adrian Năstase a avut o discuti.e foarte buna cu vzcepreşedmtele Iranului şi preşedintele Comisiei mixte. ' Adrian Năstase: Este o mare plăcere să aibă ocazia să discute din nou_ şans de a face o analiză a relaţiilor bilaterale pentru a vedea ce putem face în aces~ mo~~nt, cum putem accelera relaţiile economice, cum putem edifica relatii politice, culturale, cum putem sprijini apropierea. ' Poa~e ne putem gândi la schimburile prezente şi la perspectivă. Domn un nou tip de relaţii cu dumneavoastră, tinând seama de tradiţii, luându-le ca punct de plecare. ' .să î~ce~căm să urmărim relaţiile între firmele private şi diferitele mtreprznderz. Ez nu nevoie de ghidare în această perioadă de tranziţie. Avem un rol special - sprijin pentru tot felul de raporturi. Noi dăm semnale politice, la noi şi la dumneavoastră. Vrenz să fim pragmatici. . Di~cuţiile. cu vicepreşedintele Mnsoud Roghani Zanjani au fost foarte bune şz pneteneşti. Această vizită poate crea un momentum. Trebuie să ne definim politica în Europa şi în afara Europei. Trebuie să vedem care sunt prietenii şi să stabilim strategia. _Trebuie. s.ă fim foarte deschişi în discuţii. Să vedem ce putem face în termeni prnctzcz daca percepţia noastră se armonizează cu dorintele dumneavoastră. ' A

. Acu~. aj~ngem la o colaborare în termeni politici - să transferăm climatul polztzc şz pe plan economic. Această vizită poate fi o piatră de hotar pentru relatiile noastre. A ·li·A ·k bar Velayati: Înainte de discuţiile de fond - se sc;tză pentnt amânarea vizitez de vreo 2-3 ori. Am fost foarte ocupaţi anul trecut. Avem o agendă foarte încărcată. A. participat azi dimineaţă la deschiderea unei conferinţe a miniştrilor petrolului. Am avut apoi imediat discuţii cu ministrul de Externe japonez. Problemele menţionate de Adrian Năstase sunt importante. . ~ahtiă întărirea relaţiilor bilaterale şi cooperarea pe arena znternnţzonală cu România. Potrivit înţelegerii lui, colegii din guvern sunt gata să fie coopernnţi şi să ia măsuri pozitive pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

172

ROMÂNIA DUPĂ MALTA Să înceapă Adrian Năstase cu relaţiile bilaterale şi apoi despre

dezvoltările regionale şi cum vedem vi!toru~ .. Adrian Năstase: Cât timp avem la dzspozzţze? Ali Akbar Velayati: Până la 17.30-17.4~.. . . . Adrian Năstase: Câteva idei despre relnţnle bilaterale şz apot sa vedem cum se V

schimbă Europa.

V

•

•

A

• •

Suntem într-o poziţie bunii, sa folosim ce s-a făcut de;n zn relnţnle bilaterale. Au fost vizite importante. Să îmbunătăţim dinamica întâlnirilor de nivel.

Va fi foarte important să îmbunătăţim schimburile între diferiţi rnembri ai guvernului, pentru discuţii directe. . . Este o foarte bunii oportunitate ca mmzstr~l dw~n:avons~a p~ntru. Industria Gren să vinii în România. Este foarte bzne. Sa zncura;am şt alţt miniştri să se întâlnească. Să încercăm un fel de sistem instituţionalizat de consultări între ministerele de Externe, în domenii în care suntem amândoi interesati. Exemplu - să avem un contact bun cu dumnenvons.~ră pe. unele probleme din Consiliul de Securitate. Pot fi şi alte domenn de interes; dezvoltările europene, în Europa de Est. Să încurajăm contactele între parlamente. Noi avem un parlament nou .. Problemele economice le-am discutat cu domnul Mnsoud Roghanz Zanjani. Trebuie să ajutăm pe cei ce se ocupă de relnţit~e economice, asigurându-i că există un sprijin politic pentru dezvoltarea relaţ11lor. Este important, de asemenea, să ajutăm legăturile economice ce se vor . dezvolta direct, cu asistenţă guvernamentală. Suntem bucuroşi că putem beneficia de un credit guvernamental dzn partea dumneavoastră. Fiindcă în Pnrlmnentul României există o anumită fragmentare, în viaţa economică întreprinderile mari care s-au privatizat şi-au pierdut capacitatea de prospectare şi financiarii. Este un moment de schimbare . .Este necesar să se schimbe, prin metode democratice, un sistem care nu n funcţwnat foarte bine în trecut. Suntem într-un moment de decizii dureroase. Avem aproape 100.000 de firme private şi circa 2.000 de joint ventures apărute în 9-10 luni. Este o împrejurare foarte bună pentru a schimbare mai profundă. V

173

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Acum am depăşit acest moment. Est~ ne11o~e să redefin.i~i relaţia cu URSS. Trebuie să depăşim complex!:'[ ideologic. Toate sufennţele de-a lungul a 40 de ani sunt atribuite URSS . In plus, problema Moldovei, luată prin ultimatum în 1940 + tezau l + Insula Şerpilor, cu mari implicaţii asupra delimitării platoului continen~ Avem 1.100 km de frontieră cu URSS + Tratatul de asistentă mutuală d ' · 1970. ' m A trebuit să ieşim din asta şi să edificăm un nou sistem de relatii +

pr?t~jăn.1 ~iaţa. s~vietică, fo~rte utilă ~ o pol~tică de „deschidere a sup~pelo/~ V

Nici noi şi nici ei nu avem interesul sa menţinem acolo tensiunea. A trebuit s ne definim poziţia. Sunt două state independente româneşti. Moldova şi-: proc.lamf_l-t suveran~ta!ea în .cadn~l URSS şi să urmeze pattern-ul republicilor baltice. In perspectiva, vor fi doua state româneşti. Ali Akbar Velayati: Care este procentul populaţiei româneşti în Moldova? Adrian Năstase: Circa două treimi. Embargoul împotriva Irakului. Acesta a afectat grav economia romaneasc_ă; s~au adău~at dificultăţile restntcturării economiei româneşti. Ca urmare, situaţia noastra a fost o vreme cu adevărat grea. Am început să ne mişcăm. Avem anumite rezultate. Acum vrem să vedem care ne sunt partenerii. Sunt multe argumente pentru noi să avem o relaţie specială cu d~m~avo~stră. Sunt anumite lucruri în care putem fi complementari şi să ne a;utam reciproc. Am fi bucuroşi să vă salutăm la Bucureşti. ~u!'.tem intere~~ţi în a participa la Organizaţia de Cooperare Econonnca. Avem relaţu excelente cu Turcia şi relatii bune cu Pakistan.ul. Suntem bucuroşi de semnarea acordului c~ltural. Cum vom semna, la ce nivel? Ambasadontl nostru oferă mâine seară un dineu. . Dorinţa noastră referitoare la conducta de gaz pe care o plănuiţi între Ira~ şz Europa. Poat~ trece prin România. Suntem gata să participăm. Ali Akbar Velayati: Mulţumesc pentru briefing-ul referitor la Europa de Est şi relaţiile bilaterale. Apreciem dezvoltările din România pentru instaurarea democraţiei. România are un bun potenţial de dezvoltare. V

A

174

Ministrul Industriei Grele se duce în România. Este un indiciu foarte bun pentru realizarea întăririi relaţiilor bilaterale. Vicepreşedintele Zanjani este foarte angajat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. De acord cu stabilirea Grupului de prietenie între cele două parlamente. Credem că este important să găsim noi căi de cooperare, să convingem pe colegii noştri să caute ~o~ c_ăi ~ cooperare. . . La sesiunea Comzsiez nuxte de la Bucureşti, noi am fost de acord cu creditul de 100 milioane USD pentru ţara dumneavoastră şi de a vinde 4 milioane tone de petrol cu plata la 4 luni. Suntem gata să semnăm acordul. Putem aranja ceremonia de semnare la aeroport, înainte de plecare. El va pleca în Brazilia. Vom semna amândoi ambele acorduri. Acceptă invitaţia. O vom aranja prin ambasade. Avem un ambasador activ la dumneavoastră, iar dumneavoastră aveţi un ambasador activ aici. Vor acţiona pentm eliminarea obstacolelor din relatiile bilaterale. ' Apreciem procesul început în Europa de Est în ultimii doi ani, inclusiv în URSS, pentm democratizare. Este singura cale de a trăi în această lume. Ca să ai o poziţie puternică, poporul trebuie să participe la principalele decizii ale guvernului. Referitor la regiunea noastră: Această parte a lumii este un loc al crizei. După criza palestiniană au urmat cele din Irak, Liban, Afganistan, Golf, Caşmir. Toţi au frontiere comune cu noi. După invadarea Kuwaitului de către Irak, ne-am confruntat cu situaţii complicate şi delicate . Am încercat să rămânem neutri şi, în linii generale, am reuşit.

Din nefericire, guvernul Irakului nu a acceptat sfatul nostnL de a se retrage din Kuwait înainte de contraatacul SUA şi al Aliaţilor. Rezoluţiile poartă semnătura tuturor membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate, ceea ce ar fi trebuit să fie un indiciu foarte clar pentru Irak. Dacă n-a înţeles, înseamnă că este ceva rău cu acest guvern, dacă n-a recepţionat niciunul din aceste avertismente. Nimeni în lume n-a sprijinit ocuparea Kuwaitului de către Irak. A întâlnit peste 80 de miniştri de Externe şi şefi de stat. Nimeni n-a fost de acord 175

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

I

cu ocuparea irakiană n Kuwaitului. Din nefericire, au fost total învinşi . Poporul irakian s-n răsculat, iar guvernul a înăbuşit răscoala. Peste 1 milion de irakieni nu fugit din Irak pentru n-şi salva vieţile. I-am primit şi noi. Acum, trupele străine sunt în Nordul Irakului şi populaţia continuă lupta de rezistenţă. În Golful Persic am dezvoltat relaţii cu statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Recent am reluat relaţiile cu Arabia Saudită. Am dezvoltat relaţii cu o viteză acceptabilă. Ministntl de Externe saudit1 vine aici peste o săptămână. Vom avea o cooperare cu Consiliul de Cooperare nl Golfului acceptabilă de ambele părţi. Poate vom face şi alţi paşi pozitivi. Referitor la Organizaţia de Cooperare Economică (ECO), va transmite cererea noastră la secretariatul acestei organizaţii pentru a o transfera celor trei ţări. O vom examina. Creşterea număntlui delegaţiilor între cele două ţări până ln nivelul preşedintelui - salutăm această propunere. Să o ridicăm mâine la preşedinte. Referitor la conducta de gaz - vom transmite oferta la Ministerul Petrolului. Adrian Năstase: Mulţumesc foarte mult. Începem să ne cunoaştem mai bine. Putem lucra informal. Dacă sunt cereri directe, vă puteţi adresa direct. Este o chestiune de climat. Este în interesul nostru şi nl dumneavoastră. Analiza noastră oferă argumente pentru punctul nostm de vedere. Sunt convins că avem de partea noastră şi factori obiectivi şi factori subiectivi. Menţinem invitaţia. Sperăm să continuăm discuţiile ln Bucureşti, cn să vedeţi ln faţa locului schimbările din aceste ultime luni. Întâlnirea se termină ln 17.45. 18.30

Vizită

prin oraş -

împreună

participă, împreună cu delegaţia, la dineul oferit în onoarea sa de Ali Saud bin Faisal bin Abdul Aziz (n. 1940). Ministru de Externe al Arabiei Saudite (1975-prezent).

176

A

•

28 mai 1991

drian Năstase, ministru de Externe al României, s~ ~ntâlneşte cu 9.00 A 2 • • tru al Afacerilor Externe al Japoniei. Taro Nakayania, nums J' . Multumiri pentru participarea preşedintelui Ion Iliescu ln raro Na k ayama. , încoronarea Împăr~tului3. . t admiratie vointa poporului român de Guvernul Japonez prweş e cu , , "b ti l •stntctie a tării. Credem că hotărârea poponllui 7:onv1ân este o contn u, e a reco1< , , · mandiala · t tru op noua ordme forţele care se pron.un,a p~n l A . t este o fiormă de actiune concretă a Vizita sa în Orzentu proptn . . ' ·· a contribui la stabilitatea în Orzentul Apropzat.v . JAapdo~tei pNe;!:se: Sunt bucuros de întâlnire. Ocazie excelenta şi neaşteptata. nan . b' e vedem Fiindcă stăm în acelaşi hotel, am considerat ca e me sa n . Foarte scurt: . determinăm Ne edificăm strategia politicii externe..ş1 mcercam sa ne liniile de viitor. Stabilim care ne sunt partenem. . Japonia este unul din partenerii importanţi. . . l ' tică România este unul din statele Europei de Est cu o s1t~aţ1e geopdo it „ . l Marea Neagra· nu are a om foarte bună - suprafaţă; popul~ţi_e; are ~c~s ad . oate'fi modernizată externe şi are o infrastructura mdustrzala nte ie, care P des tul de repede. v

V

V

V

V

A

v.

v

cu ambasadorul Ioan Vasiliu.

22.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României,

1

r. ·z Externe al Republicii Islam.ice Akbar Velayati, m.inistru al A1aceri or Iran (ln Hotel). . "tă la pictorul Kalantari1, împreună cu ambasadorul Vasiliu. 23,40 VtZt Vizita se mche1e la 24.30.

. · torul polinomiografiei, o Bahman Kalantari matematician, arnst p 1astic, crea . . n· ă ' · ătil dinatorului ş1 materna c · combinatie între creativitatea umană, capac1t ' e or .. 1989 1991) l Af il E t ne al Japome1 ( · ' · · 2 Taro Nakayama. Ministru a acer. ~r x er d" 1989 Încoronat la 12 noiembrie 3 Akihito (n. 1933). împărat al Japorue1. Domneşte m · 1990.

i

177

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Este foarte important cum ne strategia. Vrem acest proces.

să discutăm

deschis

şi

edificăm

economia

şi

cum ne defininz

cât de mult Japonia poate fi

implicată în

În ultimul an am fă.cut foarte mult. Am revăzut cadrul juridic, arn intrat pe drumul spre economia de piaţă. Am făcut unele erori, dar drumul este spre democraţie şi economia de pinţă. Taro Nakayama: iulie sau august.

Înţelegem că dumneavoastră aţi vrea să vizitaţi Japonia în

Am dori să finalizăm datele pe canale diplomatice. Adrian Năstase: Asta este singura soluţie înţeleaptă, pentn, timp.

că

nu avem

Aceasta este calea - creşterea contactelor la nivel economic şi politic. Voi fi bucuros să vizitez Japonia şi să continuăm discuţiile. Taro Nakayama: Ar fi prima dumneavoastră vizită în Japonia? Adrian Năstase: Da. Taro Nakayama: Dorim să vedeţi cât mai mult din Japonia în timpul vizitei. Adrian Năstase: Voi fi în contact cu ambasadorul dumneavoastră la 1 Bucureşti . Momentul este foarte important: definirea pe câteva decenii a ceea ce vom face. România ponte fi o poartă pentru Europa de Est şi chiar pentru Europa

Occidentală.

Întâlnirea se termină la 9.10. 9.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, face o vizită la Institutul de Studii Politice şi Intemaţionale, unde, în faţa unui numeros grup de oameni de ştiinţă şi cercetători iranieni, a susţinut conferinţa „Noile dimensiuni ale procesului democratic din România", după care a răspuns la întrebările asistenţei. Directorul Institutului: Explică modul cum s-a creat Institutul, care pe lângă Ministerul Afacerilor Externe şi care studiază toate problemele mondiale.

funcţionează

I

p

-ezintă preocupările

actuale ale Institutului şi modul în care îl ia cuvântul.

P~ezintă pe Adrian Năstase şi invită să

lucrează.

Adrian Năstase: Distins auditoriu, Doamnelor şi domnilor, . . îmi face o deosebită plăcere să fiu invitatul Institutulm de Studii Politice şi Internaţionale din Teh~ran. Noi cei din România am auzit despre ~altu! nivel a~ studiilor şi despre efectul rezultatelor_ lor în viaţa mter1'.ă ŞI internatională. De aceea apreciem că Institutul care ne g~zdmeşte are voc~tia de promotor al unor noi idei în acest do~e~~fuvitatia ce mi-a fost adresată de a vorbi ~c~ ~st~ ~ rovocare în'sine, dat fiind că numeroşi reprezen~ţi _d1Stinş1 a1 ~ietii politice au fost acestui Institut. ' Aş dori să profit de această ocazie pentru_ a vă ~xpune pe scurt evolutiile economice, sociale şi politice, schimbările care a~ avut loc î~ România după 22 decembrie 1989, precum ŞI Programul Guvernului României. . Revoluţia de la 22 decembrie 1989, zilele pre~erg~toare ş~ ulterioare acestei date au fost acoperite de presa aud10-v1zu~lă ŞI transmise de Televiziunea Română, aşa că nu cred că mai are rost să mă refer din nou le ele. . Societatea românească parcurge acum o penoad_ă de tranzitie, de la un regim totalitar, dictatorial la un ~sistem demo~ratic şi la fundamentarea unui stat de drept. Este m _curs de desfăşurare un program cuprinzător_ de re:orme, memt să transforme rapid economia într-o econo~1e d~ pia~. .. . Primele alegeri libere şi democratice dm ul~n 50 de an~ au avut loc la 20 mai 1990 şi de atunci s-au luat o sene de măsun în vederea dezvoltării instituţiilor democratice cu scopul de a aşeza procesul politic din România pe baze legale.

internaţionale

invitaţii

Kiyoshi Furukawa, ambasador al Japoniei la Bucureşti.

178 179

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Parlamentul nostru - constând din două Camere _ · început activitatea şi a adoptat până acum peste 100 de le