România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol 3: 1 ianuarie-28 februarie 1991 [3] 9738714842, 9789738714847, 9789738850927

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe '\TOLUMUL3 (1 ianuarie-28 februarie 1991)

FUNDATIA EUROPEANĂ TITULESCU '

Bucureşti,

2007

Îngrijitor de ediţie: GEORGE G. POTR.r\.

Coperta: OCTAVIAN PENDA Redactor: AN _\ POTRA

ROMÂNIA DUPĂ MALTA Naşterea lumii unipolare şi consecinţele ei

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României După Războiul

NĂSTASE, ADRIAN

Romvâ~a după Malta I Adrian Năstase . - Bucureşti: Editura Fundaţia Europeana T1tulescu, 2006-2007 5 vol. ISBN (1 O) 973-87148-4-2 ; ISBN (13) 978-973-87148-4-7 Voi. 3. - Index. - ISBN (13) 978-973-88509-2-7 327(498)

Rece

Există în cartea lui !talo Calvino, ,,Cosmicomicării"l, un personaj:

bătrânul QFWFQ, care a asistat la naşterea Universului. Mi-am adus aminte de el, recitind paginile care fac obiectul acestei cărţi. Gândindu-mă la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu şaisprezece ani, pot spune că am fost, cei de atunci, precum personajul lui !talo Calvino, ,!llartorii naşterii lu!!_Ui unipolare. Ce-i drept, naşterea Universului în varianta lui QFWFQ nu pmrtefiverificată din trei surse, cum ar cere, după miliarde de ani de evoluţie, deontologia profesională.

Servicii editoriale Editura URANUS, www.editurauranus.ro Bucureşti CP 7-62., 0722 268 633, fax: 6836335 e-mail: [email protected] ' 2007

© Toate drepturile asupra prezentei

ediţii aparţin autorului

Nu am realizat atunci, în ansamblul ei, semnificaţia profundă a evenimentelor la care participam sau doar asistam. Probabil că nimeni nu-şi imagina lumea după căderea Zidului Berlinului ca una a dominaţiei unei singure puteri, după ce bipolaritatea fusese considerată drept o stare anormală, o organizare a comunităţii internaţionale ce răspundea doar evoii de a gestiona Războiul Rece. Războiul Rece a fost un fenomen complex şi, practic, fără precedent în istorie, pentru că, tocmai din cauza polarizării ideologice, câmpurile sale de luptă au cuprins întreaga sferă a activităţii umane, nu doar aspectele sale militare. Inovaţia tehnologică, cultura, arta, muzica, filmul, moda, au fost tot atâtea fronturi de luptă în acest război atipic. De aici şi dificultatea definirii criteriilor de victorie sau a strategiilor de ieşire din război. Mai mult, Războiul Rece, spre deosebire de războaiele clasice, datorită complexităţii sale şi aspectelor multiforme pe care le-a îmbrăcat, nrt ponte, nu are

ISBN (13) 978-973-88509-2-7 'ltalo Calvina, Cos111ico111icării, T-indice zero, 1970. 5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

cum înceta în momentul semnării armistiţiului sau a capitulării uneia dintre părţi . Există

o inerţie, o rezistenţă la revenirea la normal în multe dintre mediile în care s-a desfăşurat, mai ales în aspectele sale nemilitare sau, altfel spus, în zona elementelor simbolice. Iar politica şi relaţiile internaţionale sunt astfel de domenii în care simbolurile: idei, principii, valori politice, etice, morale, prevalează asupra aspectelor „materiale". .. . Risc o afirmaţie: simpla prăbuşire a comunismului nu putea fi ( unicul criteriu după care se judeca cine este învingătorul şi cine este . învinsul în Războiul Rece. Dacă ar fi fost aşa, existenţa Republicii Populare Chineze, stat comunist, ar fi împiedicat declararea victoriei. De fapt, nu a fost definit cu acurateţe un asemenea criteriu, dovadă că la începutul anilor 1990 a existat o largă confuzie în legătură cu ceea ce înseamnă „ victorie" în Războiul Rece şi cine este învingătorul. Oricât ar părea de ciudat unora acum, atunci chiar şi unii dintre liderii sovietici păreau să creadă că, în mare măsură, şi Uniunea Sovietică era o învingătoare în acest conflict complex, care a dominat lumea post-Yalta. Pe de altă parte, în Statele Unite ale Americii erau destui oameni politici, universitari şi analişti, care vedeau în realizarea lumii unipolare un astfel de criteriu. Cel puţin aşa rezultă din elaborările teoretice apărute în anii 1990 şi 1991, care anunţă, într-un fel sau altul, acest criteriu. Mă refer în special la numărul special „America şi Lumea" al revistei „Foreign Affairs" din iarna 1990-1991, în care a apărut un articol mult discutat în epocă,,, Tize Unipolar Moment", semnat de Charles .Krauthammer. Dar tot în acest număr special - care trebuie menţionat, întrucât exprimă cum nu se poate mai bine confuzia în legătură cu modul în care se vor poziţiona Statele Unite pe scena internaţională, într-un mediu fluid şi aflat în rapidă restructurare apar şi păreri absolut opuse celei a lui Krauthammer, precum cea a lui William Pfaff, ,,Redefming World Power"1. Această precizare este foarte importantă. în general, relegarea unui stat de la statutul de superputere la cel de mare putere este un eveniment cu ample efecte în plan politic. Pe termen scurt, mai ales dacă schimbarea de status internaţional este dublată şi de una de regim, ne putem aştepta la lipsa lui de stabilitate, atât în plan intern, cât şi internaţional. La rândul lor, 1 „Foreign Affairs", Americn n11d the World 1990-1991, www .foreignaffairs.org.

6

ediţia electronică,

lalte mari puteri trebuie să îşi modifice comportamentul în raport cu ce1e . . Sch' b . aces t actor de tip nou apărut în sistemul mternaţional. ,, . .un . area Şl· · certitudinea sunt transmise pe această „scală de putere ş1 mici1or acton :ternaţionali, care trebuie să îşi modifice politica externă, dar întâlnesc acelaşi climat de incertitudine, fiindu-le greu să evalueze comportamentul ma rilor puteri (până atunci, în linii mari, previzibil). Nu spun o. noutate . .. ~ d afirm că şi noi am fost derutaţi, în acele luni care au urmat mvestiru cru:ernului Roman, de faptul că nu ne era clar ce se aştepta de la noi şi mai : s care era natura nemulţumirilor unora dintre noii noştri parteneri, mai ales a celor americani. între poziţia lui .Krauthammer, din care voi cita mai jos, şi cea a lui pfaff, din care iarăşi voi cita, şi care pot fi considerate extremele dezbaterii publice a acelui moment, încap o infinitate de viziuni şi de nuanţe. Şi fiecare dintre ele poate părea fie plauzibilă, fie realizabilă; unii preferă să mizeze pe sinteza celor două orientări. Iată ce gândea, în esenţă, .Krauthammer: ,, Din chiar momentul în care a fost clar că o Uniune Sovietică istovită a cerut încetarea Războiului Rece, a început căutarea unui nou rol în lume pentru America. ~ă rolurile nu sunt inventate în abstract; ele sunt un răspuns la~ţie ·des re structura lumii. Prin urmare, gândirea politicii externe americane de upă încetarea Războiului Rece a fost îngrădită de mai multe paradigme majore, larg acceptate, despre modul în care se va structura mediul internaţional în perioada post Război Rece.

l

in primul râ11d, s-a presupus că vechea lume

bipolară va da naştere unei lumi multipolare cu puterea dispersată spre noi centre în Japonia, Germania (şi(sau „ Europa"), China şi o Uniune SovieticăjRusie redusă ca putere şi influenţă. In al doilea rând s-a presupus că, în cazul Americii, con.sensul intern în legătură cu o politică externă internaţionalistă, un consens radical zdruncinat de experienţa din Viebinm, poate fi substanţial reînnoit acum, când politicile şi dezbater~le inspirate de „o excesivă teamă de comunism" pot fi îndepărtate în siguranţă. lH al treilea rând, s-a presupus că în mediul strategic post-sovietic ameninţarea războiului va scădea

dramatic.

Toate aceste trei paradigme sunt greşite. În primul rând, lumea imediat post-sovietică nu a devenit una multipolară. Ea este unipolară. În centrul puterii globale se află incontestabil o superputere, Statele Unite,

I

7

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE asistată

de

aliaţii

săi

occidentali. În al doilea rând, consensul i.I~ternaţionalist intern în SUA se află sub un nou atac. De data asta atacul vme nu doar dinspre obişnuitele redute ale izolationismului liberal ~ost-~iet:nam, spre exemplu dinspre Biserici, ci şi dinspre un renăscut 1zolaţiorusm conservator, în stilul anilor 1930. Şi în al treilea rând este vorba de emergenţa unui nou mediu strategic, marcat de ascensiunea unor mici st~~e agresive, dotate cu arme de distrugere în masă şi care dispun de rm1loacele necesare ducerii lor la ţintă, care face ca deceniile viitoare să fie caracterizate nu de scăderea, ci de creşterea pericolului de război.

Cel mai izbitor aspect al lumii de după încetarea Războiului Rece este unipolaritatea sa. Fără îndoială, multipolaritatea se va naşte în timp. Poate p.este o generaţie sau chiar mai mult vor exista puteri egale cu Statele Unite, ş1 lumea va semăna, ca structură, cu situaţia existentă înainte de Primul Război Mondial. Dar acum nu suntem în această situaţie, şi nu vom fi pentru mai multe decenii. Acum este un moment unipolar. "[subl.n.] Replica lui Pfaf~te la fel de categorică: ,,Colapsul comunismului a p r o d u s ~ neaşteptat în ordinea internaţională: abolirea a însuşi statutului de mare putere, care se dovedeşte a fi fost produsul rivalitătii s~perputeril~r: Odat.ă dispărută rivalitatea, categoria de superpute~e d1s~are. ':s.tazz nu. exz.stcz_: ~ş~ cum afirmă unii, o singură superputere, Statele Umte; astazz nu mm exista mcw superputere. .Statele Unite sunt lipsite astfel atât de rolul ce decurge din misiunea lor naţională, cât şi de autojustificarea lor pentru mai bine de o jumătate de secol. Astfel ele se văd obligate să reconsidere nu doar ceea ce trebuie să facă, ci şi, în mare măsură, ceea ce sunt. Paradigma care stă la haz com~~~ta~entulu~ lor în rela~le.. ~ternaţi~nale este prost adaptată la1) cond1ţtile m schrmbare ale v1eţi1 mternaţionale; dar, mai important, 'e laborarea teoretică este confuză. Acest lucru a fost vizibil în modul în care diplomatia Administratiei Bush a administrat criza din Golful Persic şi în dificultate~ preşedintelui' de a oferi o justificare coerentă şi convingătoare a politicii sale. Criza este desc~isă. în :ocabularul Războiului Rece, şi a luptei împotriva totahtansmulm; este clar că limbajul nu este încă potrivit cu realitatea. Irakul este o putere regională cu o populaţie de două ori mai mare decât a Belgiei, dar cu un PIB sub jumătate decât al ei. Folosită în această afacere, V

I

retorica adaptată încleştării dintre superputeri şi mizei sale istorice a dat rezultate proaste. De aici greutatea preşedintelui de a găsi sprijin public pentru acţiunile sale. Categoria de mare putere a fost asociată, în trecut, cu invulnerabilitatea. ,,Superputerea" s-a născut într-o epocă în care armele mcleare au făcut imposibilă orice formă de invulnerabilitate. Superputerea nu a st mare putere tmdiţio11alif mărită la scară, ci o categorie diferită de putere, O

arncterizatlf de posesia unui arsenal mtclear, prin care fiecare superputere o făcea e cealaltă vulnerabilif, şi de clamarea fiecifrei părţi că ea reprezintă viitorul

~umanităţii". [subl.n.]

De fapt, ceea ce domina gândirea prospectivă americană în materie de politică xternă la începutul anilor '90 era, pe de o parte, modul în care să-şi afirme rolul de unică superputere, cu tot ceea decurge din acest statut, ca obligaţii, angajamente, costuri şi avantaj , iar pe de altă parte cum să g tion ze pro e ele din Uniunea vietică şi din imediata ei vecinătate. Totul d făşura fondul într bării „Cine a învins în Războiul Rece?", cu r ferir la şcolile d gândir car -au confruntat în Stat le Unite ale Am ricii în t ată ac a perioadă tn legătul'ti cu felul în car trebuie purtat ac 1 război. P at că dezbat r a ar prez nta do, r un intere ist ric, dacă ea nu ar fi avut con ecinţe a upra modului în care Statele Unite ale Americii au înţeles să-şi afirme momentul lor unipolar, în condiţiile în care procesele din Uniunea Sovietică şi de pe continentul european se suprapuneau crizei irakiene. Pentru decidenţii şi strategii americani nu mai era vorba de a purta două războaie simultan, ci de a gestiona simultan descompunerea şi recompunerea unor vaste arii geopolitice, procese care implicau actori multipli şi care aveau motivaţii şi interese diverse. în jurul Administraţiei Bush se formase un grup de ideologi şi de practicieni ai Războiului Rece, care pot fi consideraţi adepţii liniei dure în relaţiile cu Uniunea Sovietică şi cu aliaţii ei din Est. în marea lor majoritate, aceştia erau susţinătorii diferitelor curente ale paradigmei · realiste în relaţiile internaţionale. Pentru ei prăbuşirea comunismului era cea mai bună dovadă că strategia lor, bazată pe politica îndiguirii, combinată cu o cursă a înarmărilor cu grad ridicat de tehnologizare, cu constrângeri economice şi război psihologic, a asigurat schimbarea de sistem în Estul Europei, a dus Uniunea Sovietică în pragul destrăn1.ării şi a asigurat SUA victoria în Războiul Rece. 9

8

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Pe de altă parte, liberalii, cei care erau adepţii unei altfel de abordăr · cu lumea comunistă spuneau că, departe de a contribui l; căderea comunismului, strategia adepţilor liniei dure a prelungit Războiul Rece, pentru că a adâncit temerile sovieticilor şi i-au făcut şi mai agresivi. Se P?ate ridica_ o întrebare: dacă Uniunea Sovietică a devenit, după cel de-_al D_01lea Război Mondial, un imperiu din întâmplare, după încetarea Răzb?m!mA Rece, Statele Unite ale Americii au devenit unica superputere tot dm mtamplare? Rememorând cele întâmplate în anii 1990 şi 1991, şi adăugând celor ştiute atunci amănuntele oferite de memoriile unora dintre principalii actori ai acelor evenimente, devine foarte clar faptul că Statele Unite ale Americii şi-au pregătit acest statut şi au exploatat cu agresivitate toate oportunităţile pe care o situaţie internaţională în rapidă schimbare li le-au oferit. a

relaţiilor

Zbigniew Brzezinski rezumă cel mai bine motivele pentru care Statele Unite ale Americii se aflau, imediat după căderea comunismului, în situaţia de unică superputere: ,,America deţine poziţia supremă în cele patru domenii decisive ale puterii mondiale: din punct de vedere militar, ea are o extindere mondială neegalată; din punct de vedere economic, ea rămâne principala locomotivă a creşterii mondiale, chiar dacă sub anumite aspecte ea este concurată de Japonia şi de Germania (dar niciunul dintre aceste state nu deţine celelalte atribute ale puterii mondiale); din punct de vedere tehnologic, ea deţine întâietatea în toate ramurile de vârf ale inovaţiei; din punct de vedere cultural, în ciuda unei oarecari naivităti ea nu are rivali în atracţia pe care o exercită mai ales asupra tineretului 1~:iui. Totul _îi c~nferă o susţinere politică pe care niciun stat nu o egalează. Combinaţia acestor patru domenii face din America singura superputere mondială multilaterală." 1

Statei: UAnite ale Americii şi-au câştigat acest statut mai ales prin m?dul agresiv m care au speculat slăbiciunile lui Gorbaciov, lipsa de orizont a reformelor sale politice şi economice, pierderea sustinerii partidului şi a armatei, tensiunile de la vârful puterii sovietice. În al doilea rând, ele au speculat deteriorarea extrem de rapidă a raporturilor Centrului cu republicile unionale componente ale Uniunii, procesele centrifuge de la ~bigniţ!w. Brzezinski, Mnren tnhlă de şnll, s11pre111nţin n111ericn11ă şi imperntivele ei strntegice, Editura Unrvers Enciclopedic, Bucureşti, 2000, p. 35.

eriferia Uniunii Sovietice, folosind şi încurajând procesul de renaştere a p ationalismului în republicile unionale. în al treilea rând, ele au ocupat fără 11 zitare, ştiind că adversarul său principal din timpul Războiului Rece nu :re mijloacele şi nici motivaţia pentru a riposta, spaţiul geopolitic părăsit de acesta, atât în Europa de Est, cât şi în zone ale Asiei Centrale. Am găsit în cartea lui George Bush şi Brent Scowcroft un pasaj interesant, o relatare despre vizita făcută la Moscova de James Baker, secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, între 16 şi 19 mai 1990. Statele Unite ale Americii doreau să obţină progrese în câteva domenii de interes: situaţia din Lituania, reunificarea Germaniei (Helmut Kohl era în acele zile la Washington şi discuta pe aceeaşi temă cu George Bush), şi controlul armamentului. în afară de o lungă listă de reproşuri din partea sovieticilor, nu a obţinut mare lucru. Baker pune acest insucces în seama presiunilor pe care militarii le făceau asupra lui Gorbaciov şi Şevardnadze, acesta din urmă anulând chiar o întâlnire cu secretarul de Stat, în prima zi a vizitei. Reproşurile priveau clar încălcarea de către partea americană a înţelegerilor pe care le aveau cu Uniunea Sovietică, după întâlnirea de la Malta. ,,Gorbaciov se plângea că Uniunea Sovietică ne împărtăşise planurile sale privind perestroika. Cu toate astea el se îndoia că Statele Unite sunt gata să elaboreze genul de înţelegeri bilaterale care să permită atingerea acelor obiective. Bănuia că în loc să facă ceva şi să împărtăşească problemele Uniunii Sovietice, adevărata abordare a Statelor Unite este să-i lase pe sovietici să se descurce singuri, iar dacă lucrurile merg rău, să profite de pe urma problemelor lor."1 Scena care urmează are multe în comun cu tipul de probleme, dar mai ales de neînţelegeri cu care ne-am confruntat şi noi în relaţiile cu S_tatele Unite ale Americii. Este vorba de aparenta neînţelegere a unui fapt srmplu: economiile din Estul Europei nu aveau resursele necesare unei transformări economice structurale de amploarea celei cerute de trecerea la economia de piaţă. ,,În ceea ce trebuie să fi fost un moment dificil pentru liderul unui popor mândru, mai ales când negociază cu adversarul său, Gorbaciov

1

1

10

1

Michael R. Beschloss

şi

Strobe Talbott, Ln cele

11uii

Î1lnlte 11ivel11ri, Editura Elit, 1994, p. 538. 11

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

spune că va discuta problema (ajutorului economic) cu preşedintele Bush, pentru că Uniunea Sovietică are nevoie temporar de un ajutor financiar. „Cred că cel mai bun mod de a spune acest lucru pentru a fi înţeles este că avem nevoie de ceva oxigen", mi-a spus el. ,,Nu vă cerem un cadou. Vă cerem un împrumut; vă cerem împrumuturi specifice pentru nevoi specifice. Ceea ce vreau să-i spun preşedintelui este că avem nevoie de 15 până la 20 de miliarde de dolari." Gorbaciov va adăuga cererii şi o concesie: „ Dacă ajungem la o înţelegere în materie de reducere a armamentelor, vom face o economie substanţială de bani şi de resurse [... ] Dar acum suntem într-o situaţie specială."1 Ceea ce încă nu înţelesese Gorbaciov, sau nu vroia încă să accepte, dar urma să aflăm şi noi în perioada de început a anilor '90, era că „Washington D.C. este locul unde partida de putere trebuie jucată, dar jucată după regulile interne ale Americii". In ciuda concesiilor făcut de Gorbaciov, concesii car au deteriorat şi mai mult relaţiile sale cu militarii, dar care au făcut po ibilă emnarea Tratatului CFE, în noi mbrie 1990, la Paris, Uniunea vietică tot nu a primit ajutorul finan iar aşteptat, fapt care dus la deteriorarea accentuată a situaţiei intern . Este adevărat că în cursul lunii dec mbrie 1990, cu ocazia un i vizite a lui Ş vardnadz la Washington, Bu ha aprobat garanţii de credit pentru sovi tici, dar doar de circa un miliard de dolari, p ntru a cumpăra bunuri produ e în SUA, precum şi unele promisiuni de ajutoare. Asta nu a împiedicat demisia lui Şevardnadze şi creşterea presiunii militarilor şi a conservatorilor din PCUS asupra lui Gorbaciov. Iar lucrurile în URSS s-au deteriorat şi mai mult imediat după Anul Nou, când a izbucnit criza din statele baltice, soldată cu intervenţia trupelor speciale sovietice şi cu victime omeneşti. La rândul ei, criza irakiană se îndrepta spre un deznodământ de care nimeni nu se mai îndoia: Statele Unite ale Americii vor ataca Irakul pentru a-l obliga să se retragă din Kuwait. De fapt, criza irakiană era cea mai bună ocazie pentru americani să-şi afirme „momentul lor unipolar". De aici şi lipsa lor de interes pentru a profita de criză pentru a căuta o soluţie problemelor regiunii, probleme dominate de situaţia palestinienilor. lGeorge Bush and Brent Scowcroft, A World Trn11sfor111ed, Alfred A. Knopf, New York, 1998, p 273.

12

rept că nici Yasser Arafat nu jucase cartea câştigătoare, . .. Es t e d artea lui Saddam în criza din Golf. Iar americanu au d 'tuându-se e p . .. . .. . . . d' 1 si cnonat . extrem de dur · Oficialii americani 1-au transrms . prin . mterme . m rea· Şevar ' d na d ze ceva de genul " Lua-te-ar dracu! Nrmeru nu prrmeşte lui nse pentru că a fost de partea învinşilor!" recompe Primul război din Golf începutul anului 1991 a fost unul tensionat, diplomaţia românească • • d lături de alte tări, să-şi folosească toate resursele pentru a mcercan , a , . . . · · · d · · · ·tu ti'e favorabilă unei solutionăn paşruce a cnzei, eşi rumeru genera o s1 a, ' f · fă ea prea mari iluzii în legătură cu asta. Vizita pe care am ăcut-o, nu-şi c . · nf' t • d cu 8 i'anuarie 1991 , în rm-a .co irma începan . . Siria . . şi în• Iordarua, . . · 'bili'ta t e a evitării interventiei militare rmpotriva Irakulm. Practic,1 1mposi , Irakul nu avea sprijinul ţărilor arabe, mai mult, legăturaye c~re _Ba~dad~ încerca să O facă între motivele invadării Kuwaitulm şi situaţia palestinienilor le deranja profund. . . . Farouk al-Sharaa, ministru al Afacerilor Externe al Smei, va da ~l~s unora dintre frustrările ţărilor arabe în legătură cu intervenţia şi cu po~1ţia Irakului: , Dacă vorbesc de problema palestiniană, conducerea Irakulm n-a contribui; niciodată în trecut la această cauză. În ultimii 10 ani, nu s-au preocupat niciodată de cauza pales~1iană .. C_elelalt~ state ~r~be da, dar Irakul nu. De ce, brusc, au devenit susţinători ai cauzei palestiniene·1 După părerea noastră, Irakul nu umblă după o cauză just~. Altfel, n-am fi ezitat să-i sprijinim. Ei au urmărit ambiţii egoiste, care nu ţin seama nici măcar de interesele poporului irakian [ ... ] Conducerea Irakului are, credem noi, o politică intransigentă, fă~ă nicio justificare. Ei nu pot pretinde - este foarte important - un rol m rezolvarea problemelor respective, care sunt acute. Pe prim~l plan este conflictul arabo-israelian. Conducerea Irakului, care a vorbit de drept internaţional, implicată fiind în două războaie inutile, a devenit o pr~ble_mă în sine. Când O conducere devine o problemă, ea nu poate contribm la rezolvarea problemelor. . . De aceea ne invită să citim declaraţia de ieri a Siriei, Egiptului şi Arabiei Saudite ;eferitoare la criza din Golf. Fiecare frază reprezintă poziţia 13

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE noastră

- retragerea totală şi necondiţionată, restabilirea guvernului legitim al Kuwaitului, nu este acceptabilă o soluţie parţială, agresiunea nu trebuie recompensată. Nu se poate accepta folosirea cauzei palestiniene pentru justificarea invaziei în Kuwait. Irakul nu este calificat şi demn de încredere să fie creditat cu soluţionarea problemelor din regiune." Trebuie avute, de asemenea, în vedere puternicele animozităţi care separau Siria şi Irakul de la jumătatea anilor '70. Deşi, din punct de vedere formal, cele două conduceri erau afine ideologic, fiind susţinătoarele doctrinei Ba' th, tensiunile dintre Damasc şi Bagdad erau ceva curent. Ele erau completate de declaraţii publice în care fiecare parte clama „ortodoxia" propriei abordări şi denunţa „deviaţionismul" celeilalte de la principiile trasate de Michel Aflaq. Pozitia Iordaniei, din motivele cunoscute, era mai nuantată dar nu ' ' ' mai puţin realistă. Taher al-Masri, ministrul de Externe al Iordaniei, remarca: ,,întâlnirea Baker-Aziz a venit prea târziu. [... ] Retorica a continuat să domine raţiunea. Istoria acestei regiuni este o istorie a ocaziilor ratate. Chiar în această criză s-au ratat multe ocazii. Este o contribuţie în această privinţă din partea fiecăruia. Nimeni n-a prezentat un pachet acceptabil: nici Irakului şi nici SUA. Trebuie început un proces de soluţionare a crizei în toate aspectele ei. Nu este o soluţie simplă. Irakul trebuie să accepte rezoluţia, dar să se spună condiţiile - cine umple vacuumul de putere în Kuwait după retragerea Irakului. Apoi, problema palestiniană; nu este vorbe de o legătură mecanică, ci o legătură politică, în care noi credem." Aşa cum i-am spus secretarului general al ONU, Perez de Cuellar, pe care l-am întâlnit la Amman, în cursul acelei vizite, România şi-a asumat, în acel moment, un rol de „catalizator". Doream să evităm situatia autistă, în care părţile nu comunică. Aveam canale bune de comunicare atât cu Statele Unite, cu Irakul, cu ţările arabe, dar şi cu palestinienii. Ne oferisem să mergem la Bagdad. Irakienii au pretextat că sw1t ocupaţi cu pregătirea vizitei lui Perez de Cuellar. În fapt, cum remarca ambasadorul american la Bucureşti, Alan Green jr, ,,Irakul nu vrea ca SUA să fie

14

implicate într-o soluţie, respectiv creditul pentru rezolvarea crizei să meargă la SUA". Indiferent de ceea ce dorea Irakul, este clar că Statele Unite ale Americii doreau să nu implice pe nimeni în rezolvarea crizei, şi în orice caz nu pe sovietici. Criza irakiană le of:rea, .cumA am ~ai spus, o Ane~perată oportunitate de a-şi marca noul profil obţmut m calitatea sa de ~vmgător al Războiului Rece. Ce a urmat se cunoaşte: Irakul a fost obligat să se retragă din Kuwait, prin intervenţia armată a Statelor Unite ale Americii, care acţionau în numele „comunităţii internaţionale". Primul război din Golf a lăsat nerezolvată cvasitotalitatea problemelor din regiune, mai mult, unele dintre ele au fost agravate. Cu toate astea, aşa cum afirmă în cartea lor de memorii Bush şi Scowcroft, semnificaţia primului război din Golf în ceea ce priveşte anuntata nouă ordine mondială este mult mai profundă: ,,Impactul răzb~iului asupra relaţiilor internaţionale merge dincolo de spargerea blocajelor diplomatice din sânul Naţiunilor Unite. Statele Unite au recunoscut şi şi-au asum~t responsabilitatea specială a lidershipului în ceea ce priveşte abordarea sfidărilor internaţionale şi şi-au câştigat o largă recunoaştere a rolului lor la nivel global. Credibilitatea politică şi influenţa Americii au crescut vertiginos. Am stat aproape singuri pe scena internatională în criza din Golf, având de câteva ori, în cel mai bun caz, ajutorul şovăitor al sovieticilor. Reputaţia noastră militară a crescut în aceeaşi măsură. Forţele armate americane şi armamentul cu care sunt dotate s-au comportat superb, în timp ce armamentul sovietic, cu care sunt echipaţi în cea mai mare măsură irakienii, nu a fost la înălţimea clamată de fabricantul lor. Rezultatul este că noi am ieşit din conflictul din Golf într-o lume foarte diferită de aceea dinaintea atacului asupra Kuwaitului." 1 Relaţia

cu SUA

"

Trebuie să spun un lucru: în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Statele Unite în perioada care a urmat invaziei din Irak, ea a fost dominată

Bush and Brent Scowcroft, A World Trmrsformerl, Alfred A. Knopf, New York, 1998, pp. 491-492. 1 George

15

ADRIAN NĂSTASE

de o atitudine ambivalentă. Dacă în ceea ce priveşte criza irakiană cooperarea a fost excelentă, Washingtonul apreciind atât poziţia noastră principială, exprimată nu doar în Consiliul de Securitate, ci şi în felul în care am susţinut poziţiile şi iniţiativele americane în legătură cu această criză, cu toate costurile care au decurs de aici, nu acelaşi lucru îl putem spune şi în legătură cu celelalte aspecte ale relaţiilor bilaterale. Am crezut, iniţial, că evenimentele din 13-15 iunie 1990 sunt principala cauză a reţinerilor Washingtonului. Nu spun o noutate când afirm că am avut mult de luptat cu consecinţele dezlănţuirii de violenţă din acele zile din Bucureşti. Am înţeles că 13-15 iunie nu era decât un argument pentru susţinerea unei anumite grile de citire a situaţiei din Est, o grilă care ne-a pus mult mai multe probleme decât credeam. Am fost dezavantajaţi, în perceperea de către SUA şi a unora dintre statele occidentale europene a realităţilor interne cu care se confrunta guvernul de la Bucureşti, de faptul că, spre deosebire de alte ţări din Est, ieşirea din comunism se făcuse „la stânga", nu „la dreapta", ca în Cehoslovacia, Polonia sau Ungaria. Nu este exclus ca această situaţie să fi alimentat temerile Washingtonului că România va continua să rămână fidelă aranjamentelor existente până în 1989 în Est, respectiv CAER şi Tratatul de la Varşovia, deşi nici evoluţiile din România, nici acţiunile şi deciziile noastre nu justificau asemenea temeri. Nu am reuşit să-i facem să înţeleagă ce a însemnat pentru România anii totalitarismului ceauşist, ce schimbări sociale şi de mentalitate induseseră unei naţiuni regimurile totalitare care se perindaseră, din 1938, la conducerea ei. Ei au judecat zona ca pe un tot şi se aşteptau ca evoluţiile politice interne, din Europa Centrală şi de Est, de după căderea Zidului Berlinului să fie identice în toate aceste state. Nu a fost cazul. Şi nu pentru că noi nu am fi vrut să ne rupem de comunism sau că nu am fi dorit să ne asumăm costurile schimbărilor structurale impuse de trecerea la economia de piaţă. De aceea am resimţit ca pe o nedreptate introducerea în ecuaţie a tezei „diferenţierii democratice", care putea duce la izolarea României de procesele de cooperare regională din Est, care precedau o integrare a unor ţări din zonă, în spaţiul euroatlantic. Am transmis un mesaj personal lui James Baker, secretarul de Stat al SUA, în care afirmam, printre altele: ,,Am

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

tin1.entul unei răciri a relaţiilor bilaterale, care con~as~ează cu evoluţia sen ··1 noastre cu tările din Europa Occidentală ş1 mi se pare că este relaţn or d ti' pentru viitorul relatiilor noastre. Cred că este necesar să contrapro uc v , luăm măsuri pentru a evita un astfel de proces. . . Datorită lipsei de sprijin din partea SUA pnv1~d acordarea de • • tun ' ce Polonia spre exemplu, îşi găseşte datona externă anulată credite0; m · P ' nu putem beneficia de credite necesare e1ementare pentru. cu 70 ro, no1 1 . . ~ eşti . de ma terii prime şi functionarea norma ă a economiei roman obtinerea , . ' · dă de transformări economice extrem de rmportante. într-o penea Noi am renunţat, spre exemplu, la aprovizionarea noastră c.u p~tro1 din Irak în lumina unui comandament moral, juridic şi de soli~antate . ti' lă Îmi pare rău să remarc că acest element nu funcţionează interna ona · · · t ă creeze după t~rminarea războiului ~in Go~: .Aceast~ ~1~ape poa e s dificultăti interne în România ş1 evoluţu 1mpred1chbile. ,,'Di renţieren democraticii" devenise şi mai constrângătoare .după enimentele in ianuarie 1991, din ţările baltice. Pentru a forţa Uruunea ) ;vietică să accepte secesiunea acestor ţări, chiar înainte d~ Referendu~ul care urma să definească viitorul Uniunii, s-au evocat~ se~~e de măsu~1 ~; constrângere faţă de ţările care nu respectă o serie de cntem „democratice inclusiv încetarea ajutoarelor economice. Pe de_ altă parte, am fost profun . surprinşi să aflăm şi am exprimat nemulţumirea noastră ambasadorului Green pentru că amendamentul Jackson-Vanik a fost suspen~a~ pen.tru Bulgaria şi Moscova, pentru aceasta din urmă chiar pe fond~l ~nz:1 bal~c~, iar România era amânată. Această amânare a fost rău pnmită m opmia O publică din România. Noi consideram, pe bună dreptate, că nu e~a · · bl ă po l'1ti'că · Cum ne va confirma problemă economică, c1 o pro em . . ambasadorul Green, adeptii liniei dure de la Washington avuseseră şi~~ această dată un cuvânt ieu de spus. Care va adăuga: ,,Pentru anumiţi • · es te singura tară unde hardliners în Departamentul de Stat, Rornanta , excomunişti sunt la putere". . De aceea am vrut să clarificăm situaţia relaţiilor cu State:e Umte: ce ni se reproşează, ce aşteaptă de la noi, ce putem face pentru a fi p~rce~ute corect evolutiile din România. M-am întâlnit cu James Baker la Berlm, şi am pus foarte tranşant problema: ,,Ce nu înţelegem în politica dumneavoastră

d

17 16

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

faţă de România este faptul că suntem mereu izolaţi de celelalte trei tări esteuropene... '

Răsărit, ar fi dus la consolidarea triunghiului Ce~ slovacia-~z::gariaPolonia şi am fi putut să rămânem pentru totdeauna m afara zonei m care

S':1ntem într-un moment critic pentru reuşita reformelor. Am reuşit să deschidem un dialog politic de substanţă între toate partidele politice parlame~are. avea C?ns~tuţie în toamnă, apoi alegeri locale şi alegeri generale m primăvară. Există msă un paradox. Alte tări, care sunt la un nivel înalt de îndatorare externă, primesc credite. Noi, care nu avem datorii, a trebuit să ne luptăm un an pentru un credit de 1 miliard USD de ~a FMI. Pentru că dumneavoastră nu aţi susţinut ajutorul pentru România m G 24, băncile nu ne dau credite."

ne putem apropia de Europa Occidentală. Pe de altă parte, în România o serie de personalităţi politice, de partide, în special partidele istoricAe şi unele or~anizaţii ale societăţii ci~il~ nu ne făceau deloc viaţa uşoară m ceea ce priveşte problema Repubhcn Moldova. Unele dintre aceste luări de poziţie maximaliste au fost făcute publice, fie în presă, fie în cadrul lucrărilor Comisiei de politică externă a celor două Camere ale Parlamentului. Am răspuns unora dintre aceste luări de poziţie pe marginea relatiilor cu Uniunea Sovietică într-un interviu acordat revistei „ Tinerama": „M-'aş bucura să fiu acum în opoziţie şi să trebuiască să vă răspund la această întrebare. Ca reprezentant al guvernului, trebuie să vă spun însă că singurul mod în care poate fi abordată această chestiune es~e acela al responsabilităţii extreme în faţa unei probleme foarte complexe ş1 care are o dimensiune a trecutului şi o altă dimensiune a viitorului. Există, bineînteles tentatia unei abordări emotionale, dar eu cred că, la nivel guver~am~ntal, n~ trebuie şi nu putem să ne permitem aşa ceva. Există, pe de altă parte, o anumită organizare postbelică, inclusiv Actul final de la Helsinki, sunt elemente normative pe care noi trebuie să le luăm în considerare. Trebuie să ne definim poziţia în această marjă inteligentă între ceea ce este posibil şi ceea ce nu este admis. [... ] Cred că, pe această cale, a multiplicării relaţiilor la nivel neguvernamental şi a cooperării la nivel guvernamental, direct cu guvernul Moldovei sovietice, noi putem să privim spre viitor. Nu cred că este în interesul nimănui să se realizeze o îngheţare a relaţiilor existente, să se adopte atitudini care ar putea să întrerupă dialogul politic şi să însemne o dare înapoi a întregului proces. Privim cu toţii destul de îngrijoraţi spre ceea ce se întâmplă în ţările baltice şi sperăm că acest vânt al unei atitudini, ce poate să încetinească sau să oprească reformele democratice, nu va atinge şi Moldova sovietică."

:7'om

Spre s~rprinderea mea, deşi nu auzeam aceste lucruri pentru prima oa~ă, Baker nu-a spus: :'~ste nevoie de trei paşi pe care să-i faceţi pentru ca ~01 să l':1cram cu Romarua la fel ca şi cu ceilalţi din Europa de Est: alegeri hbere ŞI corecte; problema televiziunii: opozitia are nevoie de acces la media; un raport despre rolul Securităţii în R~mânia. Influenta ei e mult mai mare decât ar trebui într-o societate democratică. Opozi tia are încă teamă de Securitate". ' 1

~m· căzut de .acord ca partea americană să trimită o deleg~ţie la Bucu~eşh, _rentru a discuta aceste aspecte şi orice alt subiect care ar putea da o rmagme corectă despre evoluţiile României. În plus, discutia cu Baker a av_ut un rezultat şi mai palpabil: suspendarea amendamentului JacksonVanik, suspendare care deschidea perspectiva reînnoirii clauzei.

Definirea poziţiei faţă de Republica Moldova România a condamnat energic situaţia din ţările baltice, cu atât mai ~ult cu cât eram profund îngrijoraţi de consecintele intrării în ecuatia Jocului politic din Uniunea Sovietică a violenţelor etrrice asupra situaţiei din ~epu~hca Mo!dova. Începusem deja negocierile cu Moscova pentru mche1erea unm nou Tratat, care să reflecte noile realităti din cele două tări şi dina~~a r~laţiilor pe ~on~nent. Doream să aducem discuţie şi situ~ţia Basarab1e1 ŞI a Bucovme1. Programasem o vizită la Moscova dar evenimentele din ţările baltice o făceau inoportună. Am fi fost atac~ti de sovietici pla~ internaţional pentru evocarea situaţiei din Moldova ;i de către occ1dentah într-un moment în care se „juca" arhitectura Europei de

hl

pe

18

Evoluţiile

din Iugoslavia

Tot în această perioadă apar semnale îngrijorătoare despre evoluţiile din spaţiul iugoslav. Se vorbea despre vânzări de arme din 19

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ungaria către Croaţia, deşi Budapesta dezminţea energic filmul prezentat de televiziunea iugoslavă. Se profila o nouă criză la graniţele României, de data asta la cea de sud-vest, şi se părea că pe continent se revenea de la Yalta la Versailles. Nu pot să nu remarc un lucru: din păcate, dinamica politică internă de după alegerile parlamentare şi prezidenţiale din mai 1990 nu ne-a ajutat în eforturile noastre de a schimba perceperea României în Occident. Pe de o parte, a fost slăbiciunea exagerată a opoziţiei, slăbiciune pe care a încercat s-o compenseze printr-un demers extern mai agresiv, în care puterea de la Bucureşti era prezentată drept neocomunistă, nedemocratică şi antireformistă. Această slăbiciune a fost un handicap pentru politica externă în acele luni. Am încercat să asociem cât mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei la structurarea unor decizii şi să-i implicăm în acţiuni de politică externă.

Pe de altă parte, a existat un curent radical al opoziţiei, cel al opoziţiei neparlamentare, care a generat multe tensiuni în stradă. Cele două opoziţii şi-au dat adesea mâna pentru a ataca guvernul, scoţând în exterior probleme care ţineau strict de politica internă, ceea ce a dus la impunerea unor condiţii suplimentare României când a fost vorba de aderarea noastră la Consiliul Europei, spre exemplu, sau când a fost vorba de includerea noastră în anumite mecanisme de cooperare sau în scheme de ajutor. Am pierdut timp şi resurse externe, necesare pentru reformarea sistemului moştenit de la Ceauşescu, doar pentru că nu am ştiut - şi nici acum nu ştim - să construim o politică externă bipartizană, care să maximizeze avantajele şi câştigurile ţării. Ca exemplu, în ciuda faptului că evoluţiile din Uniunea Sovietică nu justificau acest lucru, ea a fost admisă în Consiliul Europei, în timp ce noi a trebuit să luptăm din greu pentru a obţine, la sfârşitul lunii ianuarie 1991, statutul de invitat special la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Ne-am lovit de aceleaşi probleme, ale unui demers lipsit de orizont al opoziţiei de la Bucureşti şi în alte situaţii, precum cea legată de acordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate.

20

Tratatul cu URSS Acest tip de demers ne îngrijora şi din perspectiva necesităţii de a schimba radical sistemul de tratate pe care le aveam cu ~ările din Est, dar mai ales pe cel cu Uniunea Sovietică. Aceste tratate conţineau o clauză de · tentă mutuală, care nu-şi mai avea rostul, atât pentru că Tratatul de la as1s , d de · ~ · Varşovia nu mai exista de facto şi se îndrepta spre o izo1vare 1ure,_ cat ~1 entru că şi România, şi celelalte ţări semnatare, erau într-o altă situaţie :olitică, economică şi socială, în alte sisteme de valori şi aveau alte interese şi aspiraţii.

La începutul anului 1991, la nivelul conducerii ministerului se ajunsese la concluzia că, practic, toate tratatele semnate de Rom~nia ~u celelalte state sunt caduce. Am decis, prin consens, să facem o analiză dm care să rezulte dacă este cazul ca Tratatele să fie înlocuite cu alte documente sau, pur şi simplu, să trăim fără asemenea documente. Toţi partenerii noştri ne-au spus, într-o formă sau alta, că este cazul să avem documente bilaterale de colaborare. I µRSS a insistat să-i acordăm prioritate în încheierea unui astfe! de nou Tratat ~ edere ropria sa preferinţă în materie. In ceea ce priveşte partea română, noi ela oras , m ace moment, un proiect care răspundea preocupărilor noastre: să nu fie un tratat de asistenţă mutuală, ci un document de colaborare, care să aibă un caracter general-european şi chiar universal; să nu conţină clauze militare. De altminteri, în cursul vizitei preşedintelui Ion Iliescu în Italia, am primit proiectul de Tratat pe care italienii îl negociau cu sovieticii, pentru a înţelege mai bine modul în care se puteau aborda aceste probleme în noul context european. De fapt, în acel moment aveam consultări pe această temă cu un mare număr de ţări europene şi din alte zone, pentru a defini cadrul juridic al relaţiilor bilaterale. Mai mult, noi, plecând de la nevoia de a întări încrederea în relatiile bilaterale, am accelerat negocierea acordului „cer deschis" cu Ungaria, ca parte a procesului CSCE. Observ cu mare neplăcere un fapt, care spune multe despre felul în care înţelegem noi să ne raportăm la realităţi. Tratatul cu Uniunea Sovietică a fost citit şi atunci, şi continuă să fie citit şi acum cu o singură grilă: aceea a \ rusofobiei. Ni se tot reproşează faptul că l-am negociat şi semnat, că nu era 21

ADRIAN NĂSTASE

, momentul, că URSS era oricum pe ducă. Asta ştim noi acum. Atunci nimănui nu-i era clar ce se va întâmpla. De aceea căutam orice formule care I să ne asigure securitatea, într-un mediu extern fluid şi impredictibil. Tratatele bilaterale erau o astfel de măsură de siguranţă. CSCE, la fel. Aranjamentele regionale şi subregionale păreau şi ele o soluţie, deşi unele se năşteau deja ca nişte cluburi închise (din care noi eram excluşi), destinate mai mult monopolizării relaţiilor cu Occidentul, dar mai ales a ajutoarelor destinate de acesta Estului Europei. într-una dintre şedinţele Consiliului de conducere al MAE, cea din 20 martie 1991, s-a discutat pe larg problematica Tratatelor, cu accent pe Tratatul cu URSS. Doream să vedem care sunt punctele tari şi slăbiciunile acestor tratate, ce probleme rezolvă ele şi care sunt posibilele probleme pe care le-ar putea genera. Din discuţii rezulta că acel Tratat fusese conceput astfel încât să poată fi folosit în relaţiile cu toate ţările vecine, inclusiv Turcia şi Grecia, dar şi cu ţările din Europa Centrală şi Europa Occidentală. Trebuia să rezulte o reţea de tratate care, ulterior, să ne permită să ne angajăm pe diferitele direcţii ale integrării europene, să ne ataşăm sau să creăm noi înşine grupări sau nuclee de cooperare regională şi subregională. Ne gândeam atunci la un nucleu al ţărilor latine din Europa, sau al ţărilor din Balcani, sau al celor Ariverane la Marea Neagră, sau la triunghiul RomâniaTurcia-Iugoslavia. In aceste discuţii veţi găsi, spre exemplu, geneza viitoarelor trilaterale, care şi-au avut rostul şi impactul lor la un moment dat.

!

Prevederile din textul de bază îl defineau ca pe un tratat de colaborare pe diferite planuri cu URSS. Era un text care consfinţea, cum am spus şi cu alte ocazii, dispariţia factorului ideologic în relaţiile noastre cu URSS şi cu alte ţări foste socialiste, lucru extrem de important, pe care unii ) nu îl percepem nici acum la adevărata lui valoare. El reflecta un alt set de valori politice şi etice, propriu naţiunilor democratice.

l

Tratatul nu prevedea şi nu dădea nicio posibilitate de interpretare a bilaterale ca fiind acelea ale unei alianţe, ci, dimpotrivă, pleca de la realităţile momentului pe continent şi de la perspectivele relaţiilor europene, bazate pe premisa că în Europa după reuniunea de la Paris, din 1990, toate statele sunt prietene, că nu mai există duşmani. · relaţiilor

22

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Textul nu conţinea clauze de alianţă militară. Ţinea însă cont de fa tul că aveam, în acel moment, o serie de cooperări în domeni~l militar. îiond, noi doream ca, în condiţiile în ca1·e în URSS apar tulburări, să ave~ minimă garanţie că la graniţa de est a României vom avea pace_ ş1 O stabilitate. Doream, de asemenea, să obţinem maximum ce se putea ob~ne atunci în raport cu Moldova, adică relaţii directe în toate domennle, deschiderea de consulate etc. Textul nu afecta cu nimic Moldova, aşa cum s-a spus. Din contră, ne permitea relaţii dintre cele mai dezvoltate cu Chişinăul, inclusiv prezenţă economică acolo. De altminteri, după vizita mea la Moscova, în 22 martie 1991, vizită în cadrul căreia au fost puse la punct ultimele detalii şi a fost parafat Tratatul, m-am oprit la Kiev şi la Chişinău, pentru a vedea în ce măsură evolutiile din URSS duc spre o redefinire a raporturilor republicilor cu Mosc~va şi dacă aceste evoluţii vor genera procese secesioniste, după modelul statelor baltice. La Chişinău, m-am întâlnit cu Mircea Snegur, cu Mircea Druc, cu Nicolae Tâu şi cu Ion Hadârcă. Le-am explicat care au fost obiectivele semnări/Tratatului cu URSS, cum va influenţa el relaţiile cu Moldova şi alte republici unionale. Moldova nu participase la Referendumul din 17 martie, referitor la viitorul Uniunii şi la elaborarea conţinutului noului Tratat Unional. Cum spunea Mircea Snegur: ,,Poporul ne va susţine şi mai departe în întărirea suveranităţii, pas cu pas, spre independenţa deplină. Aceasta este calea noastră. [ ... ] Nu vom semna Tratatul Unional". Deci, Moldova se vedea pe sine şi se construia ca stat independent. I-am întrebat dacă am înteles bine demersul lor, şi, dacă da, cum îi putem ajuta, mai ales dacă se m~terializează perspectiva destrămării URSS. Mi-au confirmat că ei văd existenta a două state româneşti şi de aici trebuie să începem să construim rela~ile viitoare. Ei aşteptau să vadă şi ce va face Kievul, pentru a lua o decizie clară. Iar marea lor preocupare era reducerea dependenţei economice de Uniune, prin stabilirea de relaţii directe cu România, iar ca o confirmare a acestor evoluţii, am semnat un Acord de cooperare între cele două ministere de Externe.

23

ADRIAN NĂSTASE RelaţiiJe bilaterale în noul context de politică externă

Au stârnit o mare indignare în opinia publică românească declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, făcute într-un recent interviu acordat unui cotidian românesc. Declaratiile nu fac decât să reflecte nivelul extrem de redus al relatiilor bilaterale' cu vecinii noştri de peste Prut, care s-au degradat continuu în ultimii ani, deşi existau toate premisele pentru îmbunătăţirea lor. Acest interviu ar trebui să funcţioneze la fel ca madlena lui Proust, aducând aminte, sper eu, celor care se ocupă acum de structurarea deciziilor în politica externă r- românească de dimensiunea bilaterală a relaţiilor externe ale unui stat. Aducerea aminte este cu atât mai urgentă cu cât practic relaţiile bilaterale I cu _toţi vecinii noştri~ ~ar şi cu mulţi dintre partenerii importanţi din Uruunea Europeană ŞI dm NATO sunt departe de ceea ce ar trebui să fie. Fiecare componentă a sistemului de relaţii externe ale României îşi are importanţa, funcţia şi semnificaţia sa.

L

La începu~! anilor '90 ai secolului trecut eram sincer preocupaţi de găsirea unor aran1amente de securitate colectivă, de inclu derea noastră în astfel de ~ranjamente deja existente şi de imaginarea şi punerea în operă a ~nora noi. C~~a ce_ s-a întâmplat atunci ne-a învăţat un lucru: să nu 1gn~răm ~el~ţiile. bilaterale. întotdeauna ai nevoie de sponsori şi de sus.ţinător~ a1 pro1ect_elor tale, i_ar relaţii ~ilaterale bune, bazate pe respect reciproc ş~ pe susţine~ea reciprocă a mtereselor specifice pot asigura succesul diverselor aran1amente regionale şi subregionale. - .

U

Rela~e ~ilaterale bune cu o serie de ţări din Orientul Mijlociu ne-~u permis să Jucăm un rol în încercarea de a găsi soluţii negociate şi rec1pr~c. acceptabile crizei din Irak, dar şi să reducem impactul unor decizii de politică externă care au fost percepute în zonă ca părtinitoare. Nu a fost ~şor, ~ai ales că până atunci existase un anumit tipar şi un conţinut 1~eologic al acestor relaţii. Problema noastră era să păstrăm ceea ce era bun ŞI p~r:n ~ a_ceste relaţii şi să scoatem din ecuaţie dimensiunea şi cond~ţio~ănle 1d_eologice. De asemenea a trebuit să explicăm partenerilor noştri din anumite zone natura şi conţinutul schimbărilor din România şi felul în care vor influenţa ele conţinutul relaţiilor bilaterale. Pozitia noastră net proamericană în ceea ce priveşte criza irakiană nu a fost pre; ,,gustată"

24

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

în anumite ţări din Orientul Mijlociu, dar am reuşit, cred eu, să ne facem înţeleasă şi chiar acceptată poziţia, pentru că ea era în primul rând principială şi în acord cu dreptul internaţional. Doar că naşterea unipolarităţii nu era primită prea bine nicăieri, pentru că obliga la revizuiri de fond ale aranjamentelor zonale şi regionale, şi chiar la creşterea sentimentului de insecuritate pentru unii dintre partenerii noştri. Este ceea ce am în ţeles şi am simţit din întâlnirile pe care le-am avut la Damasc şi la Amman, in vizita făcută la începutul anului 1991, în ianuarie, mai precis. De asemenea am început un proces de deschidere spre Iran, o ţară importantă în zonă, care putea fi un actor important în procesul de degajare a unei soluţii cuprinzătoare vechilor probleme din zonă, dar şi celor generate de criza irakiană. Trebuie precizat un lucru: în toate aceste întâlniri aspectul economic a ocupat un loc central. Aveam nevoie de resurse energetice şi de materii prime, aveam proiecte de cooperare industrială, care trebuiau fie continuate, fie anulate, şi asta cerea acordul ambelor părţi. Relaţii bilaterale bune sunt esenţiale pentru reuşita proiectelor de cooperare subregională şi regională. Aşa s-a întâmplat în cazul Cooperării Economice la Marea Neagră, proces care a fost favorizat de rela ţiile excelente pe care le aveam cu Republica Turcia. Un soi de egoism „regional" a făcut ca la cererile noastre de a fi incluşi în Triunghi, preşedintele Vâclav Havel să afirme că, datorită gradului de integrare la care au ajuns deja cele trei ţări, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia, şi datorită relaţiilor pe care le au aceste trei ţări cu ţările occidentale, aceste ţări nu mai doresc, nu doresc, deocamdată, includerea României în procesul respectiv. Nu am obţinut sprijinul Poloniei şi nici pe cel al Cehoslovaciei pentru proiectul nostru de constituire a Uniunii Europei Centrale şi de Est, după modelul Uniunii Europei Occidentale. Îmi place să cred că acum, după ce suntem cu toţii în Uniunea Europeană, la o evaluare fără patimă a acelei perioade, se va ajunge la concluzia că împreună ne-am fi atins mai rapid şi cu costuri mai mici obiectivele interesului naţional. O ultimă observaţie. Trebuie să acordăm aceeaşi atenţie relaţiilor bilaterale şi cu alţi actori ai scenei politice internaţionale: parlamente, organisme internaţionale, organizaţii neguvernamentale, think-tankuri. Multiplicarea actorilor impune regândirea unora dinh·e instrumentele de politică externă şi diversificarea lor.

25

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Începutul legăturilor cu NATO Tratatul cu URSS nu interzicea României, aşa cum s-a spus şi se spune, apartenenţa viitoare la NATO, şi acest lucru este o realitate. Din păcate am fost mai corect înţeleşi în afară, decât în ţară, în ceea ce priveşte Tratatul cu URSS. România începuse deja un dialog cu NATO, iar el s-a dezvoltat susţinut pe parcursul anului 1991. În cursul lunii februarie 1991 am făcut o vizită la Bruxelles, care a cuprins şi o întâlnire cu Manfred Warner, secretar general al NATO. Înaintea mea la sediul NATO fuses e premierul Petre Roman. Am discutat despre mediul de securitate din Europa, despre posibilele soluţii pentru nevoile de securitate ale ţărilor din Est, inclusiv despre temerile, nevoile şi soluţiile României. Am evocat problema Tratatului cu URSS, în contextul destrămării Tratatului de la Varşovia. M-a întrebat dacă Tratatul de la Varşovia mai are un viitor politic. I-am spus că Tratatul de la Varşovia nu are viitor, că, practic, organizam funeraliile Tratatului. I-am mai spus şi că, pentru noi, consecinţele destrămării Tratatului, în termeni de asigurare a securităţii, sunt mai serioase ca în alte ţări est-europene. Într-un fel sau altul, noi aşteptam să ne rezolvăm aceste probleme de securitate cu ajutorul sau chiar în interiorul NATO. Mi-a răspuns că ei discută viitorul NATO plecând de la realitatea faptului că este singura alianţă de securitate colectivă care mai funcţionează în Europa. Dacă vor acţiona pentru a primi ca membri asociaţi fostele ţări membre ale Tratatului de la Varşovia şi vor exclude URSS, se va crea o situaţie foarte periculoasă. URSS ar fi fost constrânsă, afirma el, de noua situaţie strategică să reacţioneze şi că, adoptând această linie de conduită faţă de ţările din Est,

NATO ar da argumente adepţilor liniei dure din URSS, care vor confruntare, nu cooperare cu ei. Era îngrijorat că NATO ar crea impresia că vrea să încline balanţa în favoarea sa. De aceea ei se gândeau să folosească CSCE pentru a face ceva practic pentru securitatea României. Era evident că atitudinea faţă de Uniunea Sovietică era singura care sh·uctura analiza lor. Se temeau că o mişcare prea bruscă spre Est l-ar putea destabiliza şi mai mult pe Gorbaciov şi va aduce în prim-planul scenei politice o alianţă dintre conservatorii din PCUS şi militarii nemulţumiţi de 26

. . . . Euro a de Est. în plus, se vedea că ideea pierdere~ spaţmlul~ str;teg1~b~:destrimare a URSS, încă o criză în Europa, de a gestiona, pe ang . din Iu oslavia, nu-1 mcanta deloc. . cea g . n mesaJ· clar interlocutorilor, relevând că, prm Am transmis u · ă · d. ... . or anumite formule de cooperare, doar între anumite ţ ri m spnJinirea un . cluderea a1tora, precum România , din aceste . formule,. oferă URSS Est, ş1 e~ d Andi la refacerea unei părţi a sferei sale de influenţă. oportunitatea ea ga A tAlnire Du ă întâlnirea cu secretarul general al NATO, am av~t om a .. unde am reiterat poziţia basapdorn„ ce1or 16 membre ale Organizatiei, ' · ·t cu am . f tul că Tratatul de la Varşovia nu are vn or. tră· Sigur este ap d ă noas . ,, este să ăsim securitatea prin cooperare cu NATO , a~ se g A . ti a foştilor membri ai Tratatului, fără Problema tind sau dacă nu, mtr-o orgaruza, e . I ex e, cu NATO[ ... ] Proiectele multilaterale regiona e ar NATO nu modelul Consiliului Europ~~ ~~ a face rapid aranjamente cu ţările est-europene, care să gen~rez.~ garan~ de securitate. Dacă nu, ceva trebuie făcut în regiune. Ideea Uruunn Europ: Centrale avansată de România, nu este aceea de a crea_ o zonă tamdon d ' URSS, ci· un mecanism de stabilitate în regiune, un ca ru e rapor t cu

~os:

U~!!' ~a;:r:ă0:~~:;::ă

urmează

consultări, de contacte [... ]

. .. Este foarte normal ca România să spere într-o r~~aţie ec~i~bratbă c.u · .. ca şi· A Al' t în domeniul securitătii, m ceIeIa lte domenn · Romarua tre me . . ian,a . '. . . ·1 1 A E pa Suntem desch1ş1 să rămână cu toate dimensmnile politici or sa e m uro · . la orice formule de colaborare pe care NATO le poate accepta, dm punctu1 de vedere al procedurilor." . Am adus în discuţie problema Tratatului cu URS~ ş~ a ne~011o.r · Iii europeni ş1 americani. noastre de securitate în întalniri·1e cu of icia . . . tre altele întâlnirea cu Hans-Dietrich Genscher, mmistru1 Menti.onez, prin , . ropo de de Externe al Republicii Federale Germane, care îmi spunea,. ap . t . SS· p b ă dreptate ah menţ10na continutul Tratatului nostru cu UR · " e un ' . ă , retinerea URSS fată de extinderea structuri.1or NATO · Nu donm oAnou d' , , scindare a continentului sau să dăm URSS af ar ă din Europa. · Să ne gand un 5 state dm Tratatu1 e 1a cum să organizăm o sh·uctură a CSCE , A m car e cele . Varşovia să-şi vadă apărate interesele de securitate. A

•

27

ROMÂNCA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

. În acest c?ntext, este important Tratatul dumneavoastră cu URSS. A}i r~maArcat ~ă, m ceea ce ne priveşte, în materie de tratate bilaterale ne gand1m m pnmul ~ând la vecini [... ] Aceasta nu înseamnă că printr-un asemene.a tratat veţi restrânge relaţiile cu Consiliul Europei şi cu CEE. Prin tratate bilaterale întărim procesul CSCE. . Prin.tr-o ~~ţea de tratate bilaterale veţi ajunge la un plus de secu~1tate ş1 ~tab1litate, fără ca URSS să se simtă sfidată, pentru că şi URSS este mclusă mtr-o asemenea reţea. Să ne punem imaginaţia la contributie fără a crea noi scindări în Europa." ' ' S-a mai spus şi că noi am fi fost singurii care am negociat un astfel d_e Tratat. ~u ~RSS. Nu es·t·e adevărat. În acel moment negociau şi polonezii, Şt unguru, Şl cehoslovacu. Krzysztof Skubiszewsky, ministrul de Externe polonez, . pe care l-am întâlnit la Varşovia imediat după semnarea Tratatulu~ cu URSS, îmi spunea: ,,Avem interesul de a semna un Tratat de b~nă vecmătate cu URSS. Am terminat proiectul nostru". Este adevărat că e1 a~e~u de. negociat un pachet mai mare de probleme: retragerea trupelor sovietice dm Polonia şi tranzitul trupelor sovietice din Germania spre URSS. Sunt multe de spus despre acest Tratat şi despre felul în care el a fost receptat ~ ţară şi în străinătate. Recitind cele spuse de mine atunci, cred că cea .mat. b~ă concluzie este cea din declaraţia pe care am acordat-o Ma?dalen~1 Boiangiu, pentru ziarul „Adevărul": ,, La noi sunt oameni care au ~mpres1.a că la. frontierele noastre din răsărite o pată albă. Mi se pare că ar fi una d~ manle nAoastr~ greşe~i politice însuşirea unui astfel de punct de ved~re. P.rm tratatul mcheiatAreahzăm o relaţie care se bazează pe egalitate, pe smcentate, pe francheţe. lmpreună cu ministrul Bessmertnîh am vo b't d espre «poli'tica d eschiderii supapelor» - nu trebuie să lăsăm să r1 se a~~muleze tensiun~e. Dorim o politică înţeleaptă care să nu ipotecheze vntorul dar care să ţină seama de realităţile prezentului". Ca să închei acest capitol, citez ceea ce i-am spus despre Tratat lui Manfred Warner, secretarul general al NATO, în finalul discutiilor de la :raga, ~â.nd am şi stabilit vizita sa în România: ,, Tratatul cu URSS nu este mcă ratificat. Dacă ne primiţi în NATO, nu-l mai ratificăm".

l

Un proiect-test: Uniunea Europei Centrale şi de Răsărit Anul 1990 şi cel care i-a urmat, 1991, au fost confuzi în ceea ce priveşte viitorul relaţiilor internaţionale. Statele Unite ale Americii erau extrem de hotărâte să-şi afirme momentul lor unipolar, şi nu priveau cu ochi buni încercările de conceptualizare a unui scenariu din care să rezulte reducerea sau chiar încetarea prezenţei lor militare pe continentul european. Zbigniew Brzezinski sintetiza foarte clar ce gândeau americanii \ despre raporturile SUA cu Bătrânul Continent: ,,Europa este principalul cap de pod al Americii pe continentul Eurasia. Miza strategică a Americii în Europa este enormă. Spre deosebire de legăturile Americii cu Japonia, Alianţa Atlantică întăreşte influenţa politică şi puterea militară americană în mod direct asupra zonei continentale a Eurasiei. în stadiul actual al relaţiilor dintre America şi Europa, când naţiunile europene aliate încă depind foarte mult de protecţia SUA în materie de securitate, orice extindere a sferei Europei devine automat şi o extindere a sferei de influenţă directă a Americii [ .. .] Orice implicare americană efectivă în I construcţia Europei trebuie condusă cu claritate în gândirea americană A asupra a ce fel de Europă preferă şi e gata să susţină America: un partener "' , egal sau un aliat subordonat, şi asupra eventualelor dimensiuni ale UE şi I ale NAT0."1 Reunificarea Germaniei schimbase radical datele problemei în cuplul franco-german, care fusese motorul construcţiei europene până în acel moment. ,,Franţa trebuia pur şi simplu să accepte preferinţa Germaniei pentru o legătură de securitate, în prim plan, cu aliatul şi protectorul său transatlantic. La sfârşitul Războiului Rece această legătură cu America a căpătat o nouă importanţă pentru Germania.[ ... ] (Ea) era umbrela sub care îşi putea asuma într-un mod mai deschis rolul conducător în Europa Centrală fără ca în acelaşi timp să-şi ameninţe vecinii. Legătura cu America oferea mai mult decât un certificat de bună purtare: îi asigura pe vecinii Germaniei că o legătură strânsă cu aceasta însemna şi o relaţie strânsă cu Zbigniew Brzezinski, Mnren t11L>lă rle şn/1, s11pre111nţin n11tericm1ă şi i111pernti1•ele ei strntegice, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000, pp. 72-74.

1

28

29

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Amer~~a. To.at~ a~estea i-au uşurat Germaniei definirea mai pe fată a propnilor priorităţi geopolitice. ' Germania, ancorată sigur în Europa şi devenită inofensivă put ă · , ea acum s. susţină asimilarea proaspăt eliberatei Europe Centrale în structurile. europ~ne. ~u avea să fie vechea Mitteleuropa a imperialismului german, c1 o mai benignă comunitate de înnoire economică stimulată d investiţiile şi comerţul germane ... "1 e Brzezinski descrie foarte bine mecanismul de creştere a influPT\t · ~er~ane.în Europa imediat unificare. Am avut confirma;e: 111 discuţia purtată cu Hans-Dietrich Genscher la Bonn. Printre altele, mi-a spus că: :,Germania este una din ţările Europei Occidentale care vrea să dea perspectiva ader~rii la C~E şi statelor din Europa Centrală şi Orientală[ .. .] Suntem foarte 111teresaţi să facem operative structurile create şi să de~voltărn n~i s.tru~turi în Europa. În aceste structuri îşi pot găsi locul şi ţările care au ieşit d111 Tratatul de la Varşovia[ ... ] în ceea ce priveşte relaţiile cu ţările est-europene, dorim să creăm O nou~. bază. între ~ceste ţări, România joacă un rol foarte important şi rel~ţiile cu România cunosc o prioritate. Dorim stabilitate şi democratie în ţările est-europene şi revigorarea relaţiilor într-un spirit nou." ' Franţa, în :eea ~e o privea, nu era deloc încântată de fap tul că îşi . p1er~ea r~lul .său 111 on:ntar.ea politicii europene în epoca postcomunistă. Antia~encamsmul Parisului era mai prezent ca oricând în gândirea lor strateg.ic~. De?1-onstrând o mare continuitate în raport cu politica ex ternă a Fr~ţe1 şi mai ales faţă de cea exprimată de generalul de Gaulle, Frarn;ois M1tt~rrand ~ dorit în special să evite ca politica de stabilitate în vestul ~ontinentulu~ euro~ean să fie afectată de mişcarea de dezagregare produsă 111. Europa pr111 trezuea naţionalismelor. într-o conferinţă de presă acesta a afumat:. ,,Ce Europ~ îi va succede celei de la Yalta? Din fericire, Coi:nurntatea ~:lor doisprezece şi CSCE există. Să le dăm mai multă putere, mai multe rm1loace. Acelora dintre cei doisprezece care ezită le cer să ~eflecteze l~ tensiunile care se vor naşte din întoarcerea la luptele de infl.uenţă, Şl de ce să nu spunem, la jocul alianţelor. Comunitatea nu le va rezista. Alegerea Franţei este făcută."2

Centrală

I

2

Ibidem, pp. 82-83. „Le Monde", 18 ianuarie 1990.

30

după

Pe baza acestei alegeri, diplomaţia franceză şi-a convins partenerii, la surnmitul de la Dublin, să convoace la Roma, la jumătatea lui decembrie 1990, două conferinţe interguvernamentale în loc de una, însărcinate cu pregă tirea Uniunii Europei ~onetare şi, res~ecti~, a U~u1:ii~ Politice a Europei. Ca urmare, s-a decis reportarea oricărei negoc1en 111 vederea aderării noilor membri la Comunitate după 1 ianuarie 1993, pentru a-i constrânge" să accepte şi prevederile viitorului Tratat de la Maastricht. Este vorba de ceea ce s-a numit atunci preferinţa pentru aprofundare. În afara acestui cadru, Franc;ois Mitterrand a sugerat în mesajul său de Anul Nou - 31 decembrie 1990 - ideea unei vaste confederaţii europene. El a sugerat ca UE să încheie cu noile democraţii acorduri variate, în cercuri concentrice, cu grade diferite de integrare/ aderare. Vreau să fac o precizare pe care o consider importantă . Franţa şi preşedintele Franc;ois Mitterrand au fost cei mai puternici susţinători ai României în acea perioadă. Vizita pe care Franc;ois Mitterrand a efectuat-o în România în primăvara anului 1991 ne-a fost de real folos, deşi venea după declaraţiile sale de la Budapesta şi pe fondul unor tensiuni politice şi interne extrem de acute. Era un semn că nu suntem totuşi singuri în momentul în care se redesena arhitectura continentului, că aveam cel puţin un „avocat" convins şi semnificativ în Occident. Cu toate astea, aşa cum remarca într-un interviu apărut pe site-ul EurActiv.ro Anand Menon, director al European Research Institute din Birmingham şi fost profesor la Oxford, ,,Francezii pierd prieteni de foarte multă vreme în Europa Centrală şi de Est. Dacă privim înapoi până în 1990, în discursul către poporul francez din noaptea de Anul Nou, Franc;:ois Mitterrand a vorbit despre o confederaţie europeană. A fost imediat admonesta t de Vâclav Havel şi peste tot în Europa Centrală şi de Est pentru că era clar că ceea ce propunea era o cetăţenie de mâna a doua în ~omunitatea Europeană pentru ţările respective. Francezii au avut mtotdeauna aceasta viziune. Curios, dar extinderea este una dintre puţinele zone la care mă pot gândi în care francezii nu au avut curajul propriilor convingeri. Au fost întotdeauna dacă nu împotrivă, cel puţin reticenţi la ideea extinderii spre Est. Atitudinea lor nu s-a schimbat. Ceea ce este remarcabil este că nu s-au simţit capabili să exprime un veto. Francezilor le-a fost greu

31

ADRIAN NĂSTASE să se adapteze la noua Uniune Europeană. în trecut nu aveau nevoie de prieteni. Şi nu aveau nevoie de lobby. În primii ani de integrare europeană sistemul era cel francez. Nu aveau nevoie de prea multe ca să-l facă să funcţioneze, o făcuseră încă de la început. Ajunseseră la o înţelegere cu germanii în anii '50 în legătură cu felul în care CE urma să funcţioneze: urma să funcţioneze ca Franţa. La sfârşitul anilor '80, iluzia influenţei franceze a fost menţinută datorită axei foarte, foarte puternice dintre Delors si Mitterrand. Nu Delors a fost cel care a dat o nouă formă Europei în anii '80, ci Delors împreună cu Franţa şi Germania. Francezii au răspuns foarte greu unei situaţii în care nu se mai bucurau de acel gen de influenţă . Au acceptat foarte greu că nu pot da singuri formă Europei şi că au nevoie de alianţe şi prietenii."

Am evocat subiectul propunerii lui Mitterrand în cursul întâlnirii avute la Paris cu Elisabeth Guigou, ministru delegat însărcinat cu afacerile europene. I-am spus că, pentru noi, era important să înţelegem ideile lor despre Europa de Est. Am fost surprins să aud răspunsul său: ,,Problema este importantă şi complexă. Noi nu avem idei precise pe subiect." Pentru România nu era cea mai bună veste. Pe fundalul renaşterii Germaniei şi al creşterii influenţei ei în definirea politicii la nivel continental, unele ţări central-europene, inclusiv Ungaria, se gândeau extrem de serios la o resuscitare, în spatele unor structuri de cooperare regională, a spaţiului politic şi economic al fostului Imperiu Austro-Ungar. De aici şi modul extrem de direct în care s-au implicat în criza iugoslavă, dar şi avalanşa de concepte autonomiste şi de clamări ale nevoii de a statua exercitarea în comun a drepturilor individuale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Am spus acest lucru francezilor: ,,Condiţiile sunt foarte clare. CEE s-a extins spre Europa de Est. La fel şi Consiliul Europei. Pe plan strategic şi militar, acest model va fi, de asemenea, urmat. NATO nu poate rămâne la geografia sa. În Europa de Est este un vid pe care încercăm să-l umplem prin

iniţiative subregionale - Pentagonala, cooperarea balcanică, Triunghiul,

cooperarea nordică. rPentru noi este important să nu fim un no 111m1's land. Să înţelegem ~in construcţia europeană care este raportul dintre cooperarea bilaterală şi 32

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

. mecanismul paneuropean. între aceste ' ruvelul general, confe~era~a sadu 1 . de timp care pot fi folosite pentru a două etaje este un spap.u ş1 ~n eca aJ . . ·amente subregionale. construi aran1 ansamblul Europei de Est. Noi am menţionat Pu:em ~ve~ ~e;::ce ei Răsăritene, când a fost întâlnir~a Romanideea unk Umun; l eJita aparitia unor mici cortine de fier, care ar ournas_. acesdt eE : : mai multe ;egiuni şi tendinţa de a se crea zone de unpărh Europa e s . influe~tă în această parte a Europei. ti dacă este , să avem părerea dumneavoastră pentru a ş Am vrea . siderat de dorit. Dacă sunt alte formule, am vrea s~ ceva care ar pute_a fi co1: t t să nu rămânem în aşteptare, fără a şti . Pentru n01 .este impor an ş tun . · tul Riscăm izolarea. pro1ec · A· utea trece c:u Am spus aceste lucruri pentru AC:... Romama ;u pilva~soi . B d t . de a crea ră cu rans , U aria să aibă un dre t de decizie în vederea eforturile u ~ es de statut de cosuveramtate m care .ng R A . Ne îngrijorau şi . .t t a maghiară m omama. ceea ce priveşte mmo~1 a e tra c indiferent de ce credem .1 g iar ea ne emons , 1 · eforturi e statu UI ma 'd t trece prin Ungaria. Priveam O · drumul nostru către cei en sau facem noi, . . .A ·ul iu oslav apelul unor cu nelinişte creşterea activismului Ungariei m spa~ A g 1 . Ş fan forte politice de la Budapesta la refacerea Regatului Sfantu Ul . te . , pe Am repetat aceste 1ucruri. A m Senatul Frantei , ' în alocutiunea ' . dcare am rostit-o în cadrul Colocviului dedicat comemorării a S? de am e 1~ . T1"tulescu· Astăzi când pericolele care reumseră Franţa ş1 moar tea 1m · ,, ' d ·· d' ărut sau aliatii săi într-o adevărată reţea a înţelegerii şi în~re. e_: 11 aud ~~p hn. ă , ş1 mere ern con 111telegern aproape au dispărut, comand amen te1e A , . . . Alu tr ă _ îl citez dm memorie pe han totuşi să fie extrem de actua 1e. Pen u c . e a dispărut vec ea . d 1 Mine - am intrat într-un univers comp ex, m car .. . A amenintare, dar în care apar multe riscuri. 'U l dintre cele mai alarmante rm· se pare ace la a l reapantiei . , - mtre nu . d E t or mici cortine. Ele sunt, ţările Europei Centrale ŞI e s - a un d" . t E opa ti'mp de · " care a 1viza ur \ neîndoielnic diferite de cea mare, ,,de fier , t . 45 de ani. Dar sunt, probabil, la fel de păgubitoare pentr~ speraA a ~: . Vechiului Continent. Aceste cortine remv1 t A lăturate înainte necesara unitate a · ·unea, dacă nu sun . . exclusivismele ş1 ahmenteaz ă susp1c1 .. m . 1 tr d e a se ţese, e1e po t d iminua posibilitatea acumulărn prerruse or pen u li

e:

33

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

împlinirea unor proiecte generoase, precum cel conceput de preşedintele Franţei, domnul Frarn;:ois Mitterrand, al unei Confederaţii Europene." Aveam nevoie de o strategie de politică externă proactivă, care să ne scoată din defensivă, din situaţia inconfortabilă în care doar reacţionam la evenimente create de alţii. Într-un fel, ne simţeam izolaţi, cumva uitaţi la periferia evoluţiilor din Europa Centrală şi de Est, într-un soi de no nzan's land, un loc fără reguli şi fără perspective clare. Ţările din Europa Centrală, Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia erau pe cale să-şi găsească în Germania un protector şi un avocat al intereselor lor în noua construcţie europeană, cu toate temerile lor faţă de puterea regăsită a acesteia. Ne-am construit demersul de politică externă în privinţa organizării spaţiului din Europa Centrală şi de Est de după desfiinţarea Tratatului de la Varşovia şi a CAER în jurul ideii de a înfiinţa o Uniune a Europei Centrale şi de Est. Am promovat această concepţie în cadrul Conferinţei „Viitorul securităţii europene", de la Praga, din aprilie 1991. Cred şi acum că punctul nostru de vedere era corect şi propunerea noastră viabilă. Realizarea proiectului ar fi mărit capacitatea de negociere a ţărilor din Estul Europei şi ar fi accelerat o serie de procese de integrare la nivel european şi euro-atlantic. în primul rând, la momentul elaborării proiectului Uniunii Europei Centrale şi de Est, noi consideram că edificarea unui sistem de securitate general-european, axat pe principiul securităţii egale pentru toate statele şi consfinţit printr-un Tratat unic de securitate, trebuia să fie un obiectiv major al noii construcţii europene. în al doilea rând, eram conştienţi că el nu putea fi realizat decât în perspectiva termenului lung. Procesele tranzitorii sunt cel mai greu de descris şi de conceptualizat. Ştim de unde plecăm şi, în mare, şi unde vrem să ajungem. între cele două stări, de relativ echilibru, se pot imagina o serie de stări intermediare, cele mai multe dintre ele caracterizate de dezechilibre majore. Noi doream să găsim formule prin care dezechilibrele tranziţiei puteau fi minimizate şi ţinute sub control, pentru a nu degenera în conflicte, pe fondul temerilor unora dintre actori. Iar temerile veneau din lipsa de proiecte clare şi de garanţii de securitate.

· ătii nmilitară la adresa secunt ' , chiar şi în cazul în tură militară sau no . ocă a statelor Ni se părea de n:e depăşea logica de bl~c în r~porta~e~r~~r;i în conditii. de relativă care derea as1gurăr11 unei a , , . tional ca în ve tu . în măsură să contribuie la sporirea ra, . ă se creeze unele struc n cuntate s . se . ritătii pe continent. ' ritătii europene reprezenta, în acest se~s, ~ mcrederii ş1 sec~ Europenizarea secu , N . am interpretat reactivarea Uniurui . t tă de urmat. oi · d f · direcţie imp~r an 1 . reocuparea crescândă a CEE de a-ş1 e ~ .o ă m şi efortul diferitelor tăn dm Europei Occ1denta e şi P · d părare coerent , precu ' d politică externă şi ea . pune în aplicare noi forme e Europa Centrală şi de Est de a ~ond~e?e lş1necesitătii obiective a existenţei . milit ă drept m 1c11 a e , . asociere, inclusiv ar , . t are să preceadă şi să stimuleze evoluţia unor aranJ· amente de secunta e c ·t te general-european. f' f tă în principal din tările spre viitorul sistem d e secun a . . fi trebuit să 1e orma ' Organizaţia ar . T t tul de la Varşovia, eventual împreună cu propriu-zis europene dm ra a . fă u arte din această structură, şi ar fi alte tări ce nu au făcut sau nu mai ~ea P_ atâta vreme cât acesta exista, treb~it să se afle cu Tratatul ~e la arşolvia,. tent între NATO şi UEO. similar cu ce ex1s . . într-un raport oarecum . C trale ş1· de Est putea constitui, · · u · nea Europei en ' d t lizare a schimbării calitative a Respectiva orgaruzaţie, ruu . . tră atât un factor e ca a · în v1z1unea noas , . . d f 1 lui său de existenţă, precum ş1 Tratatului de la Varşovia, pe penoa a ~ad':1 ·ti·a lui· s-ar fi creat - fie şi · · ti · care prm 1spar1 , ,: . t selo; comune de securitate ale unul de prevenire a situa, ei m 1 de reprezentare a m ere d b .1 . eforturilor paneuropene e temporar - un „go ţărilor componente în cad~l . ~ez a ten or şi întărire a încrederii şi secuntăţil. . .. · melor nationale p d t măsura mărlffill eg01s , Conferinţa de la raga a. a hi tu de securitate a Europei. e se defmea ar tec ra . . . . Tările membre căutau insistent într-un moment m car Tratatul de la Varşovia nu .mai exi;~~~ 'bloc implicat în confruntare~ solutii, dar pe cont propnu. Celă ă tioneze consecintele unei , . d Răz b' 01.ulm. Rece, NATO, nu ştia cum s . ges în rimul rând, nev01le e victorii la care nu se aşteptase, _rrec~mf şi, t pentru învingători era să f til d ersari Ş1 mai rustran p · Unite ale Americii, aveau brusc o securitate ale oş or a v . nflict cu interesele lor de constate că liderul blocului lor, S~a~e1e . lte puncte sensibile, mtra m co . .d agendă care, m mu . . f că nu se dorea ca, prin acţiuni e 1 securitate. Ca să nu mai vorbim de aptu A

A

A

Eram conştienţi de faptul că ţările europene nu vor fi ferite, automat, prin simpla dezamorsare a Războiului Rece, de pericole şi riscuri 34

A

35

ADRIAN NĂSTASE

genul celei de la Praga, să se creadă că A tul 1 ~ce_p_e să prevaleze dimensiunea , ' imen ce e1 rmhtare. Pentru Uniunea Sovietică în a că . . rei concepţie cele două blocuri militare şi politice ale Răzb . 1' . R om w ece trebu · ă d. perspectiva unui NATO Amtă n.t cu foştii.. săi. al· tiiad. s E se · izolve simultan' · sale era o criză în plus d . ia, m st ş1 aJuns la granitele · , e gestionat şi participanţilor de a reduce anxietatea ~ . ;~l una simplă. Eforturile NATO nu au produs rezultate Secu .t t ov~e c1 or în legătură cu rolul n a ea prm coopera ă A · pe cat de vag, pe atât de putin lini tit . re P rea un concept orfelinatul" d. E ' . ş or pentru cei care se treziseră A · 1 . m " m st, cum plastic definise s ambasadorul Frantei la NATO U . 1 . paţiu nostru Gabnel Robin , · rupo antatea se năs · .A ' să găsim răspunsuri multilaterale 1a problemele noastre cuse, ş1 noi mcă visam A · . La rândul lor, ,,orfanii" se ocu „orfelinat", în speranta că aşa f. p~u cu sarg să tragă n01 ziduri prin . , vor 1 mai repede · occidentali. Iar Romaru A· ŞI mai· uşor „adoptati" de f "d ' a se pare că nu era un de cei din Grupul de la V d . . ,,or an emn de a sta alături işegra , ruc1 de cei din Pent al \ spuneam, nu doar renaşterea nati li . agon ă. Cum ~ egoismelor naţionale. Învătam o { o~a ;mu~m era. de temut, ci şi ascuţirea --:___ ec~ e pnm ordm a lumii unipolare ...

politică a Organizatiei în detr ·

Adrian Năstase

ABSTRAIT La naissance du monde unipolaire et ses consequences Pensant a tout ce qui est arrive il y a seize ans, je pourrais necec,itatea conectării eforturilor naţionale la cele ce se depun pe plan internaţional, noile autorităţi române au acordat atenţia cuve nită participării la instrumentele juridice internaţionale adoptate sau în curs de elaborare, la dezbaterile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale, organizate la nivel mondial, regional şi subregional. Practic, România este în prezent parte la cvasitotalitatea instrumentelor juridice internaţionale din doIT\eniul drepturilor omului, iar poziţiile exprimate la reuniunile internaţionale din acest domeniu sunt percepute în mod pozitiv, apreciate Cc"I fiind constructive, animate de dorinta sinceră de a se cls1gura completarea şi buna funcţionare a cadrului juridic, atât lc1 nin~I universal, cât şi la cele regionale şi subregionale. În toate contactele noastre cu Naţiunile Unite ne-am străduit să demonstrăm, prin fapte, deschiderea, lip si tă. de once inhibiţii, spre cooperarea cea mai largă cu organismele internaţionale care au atribuţii în domeniul promovării şi respectării drepturilor omului . Frecventele contacte şi amplul dialog cu aceste organisme, asistenţa primită din partea acestora, consolidăm şi să-l

I

I

:m

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

ne-au ajutat să identificăm şi să includem în legile adoptate sau m curs de adoptare, în procesul creării şi asigurării unei b fun~~onări a insti_tuţiilor de profil, soluţii moderne, coerent~~~ venficaAte de practica altor ţări cu tradiţii democratice. ln acest cadru a fost înţeleasă de către autoritătile rom A · · · A d. , ane ş1 rrusmnea mere mţ~tă_ de Comisie distinsului raportor special Joseph_ Voyame cărma 1-a fost acordat tot sprijinul. Apreciem strădumţa ~nest~ a Domniei Sale de a cunoaşte, de a înţelege şi de a reda, cat mai corect, unele situaţii şi fenomene din societatea românească. Sarcina sa nu a fost deloc uşoară, deoarece unele din evenimentele examinate, îndeosebi cele din martie 1990 de la :âr,?11 Mureş şi din _iunie de la Bucureşti, sunt atât de complexe meat nu au putut fi complet elucidate, satisfăcător pentru toti, nici de comisiile de anchetă ale Parlamentului român. Desi~ multe evenimente şi situaţii negative se explică şi prin greşeille, prin erorile de calcul ale forţelor politice în competiţie, inclusiv ale autorităţilor. Dar, în niciun caz buna credinţă a instituţiilor de stat alese de popor la 20 mai 1990 nu poate fi pusă la îndoială. Indiferent de concluziile ce se vor trage în final, apreciem că evenimentele respective pot umbri în unele privinţe imaginea noii Românii, dar nu pot fi contrapuse realizărilor evidente pe calea democratizării şi instituirii statului de drept. Recenta decizie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de a acorda României statutul de invitat special a avut în vedere tocmai aceste realizări, care conferă procesului democratic un caracter ireversibil. Guvernul român priveşte această hotărâre ca un important sprijin şi o încurajare pentru continuarea cu succes a procesului de reforme în care este angajat pe toate planurile; ea reprezintă şi o încurajare, între altele, pentru a ne strădui în continuare să atingem standardele care să permită României aderarea la Consiliul Europei, organism care, după cum se ştie, joacă un rol major în domeniul drepturilor omului, în problemele umanitare, sociale, culturale şi promovarea democraţiei pe continentul european. A

Aş dori să închei prezentarea celor câteva consideraţii pe care le-am enunţat, parafrazând unele din ideile e~primate de preşedintele Franţei, Frarn;ois Mitterrand, în mesaJul .de ':1'ul Nou 1991, în sensul că suntem frapaţi uneori de decalaJul dmtre realitatea situatiei noastre şi părerile pe care le au unii faţă de această situati~, dar că ştiind ceea ce nu merge la noi şi ceea ce merge bine, trebuie să avem încredere căci, a face mai bine este o treabă de curaj, de voinţă şi de imaginaţie creatoare.

Adrian Năstase îşi încheie cuvântul la ora 12.20. 14.45 A drian Năstase, ministru Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu reprezentanţii ONG (la Sala XXIII).

Adrian Năstase prezintă pe scurt situaţia din România şi problemele cu care se confruntă societatea în perioada de tranziţie, măsu~le ht;'-~e p~~tru consolidarea procesului de democratizare. Apoi răspunde la mt~ebari priv11~d: punerea Institutului Român pentru Drepturile Omului su_b eţzda Parlamentului; măsuri de protecţie socialii, cum sunt garantate şz aplicat~ drepturile economice şi sociale; situaţia programelor pentru copiii lumdicapaţz în România. Întâlnirea se termină la 15.25. Pe la 18.20 merg la Misiune. Lucrez cu Pavel Grecu şi ~arascl1.iz:a Bădescu la telegramele privind întâlnirile cu Manfred Warner, Ennque Baron Crespo şi Jacques Poos. Terminăm pe la 22.00. Apoi dineu cu Adrian Năstase organizat de Misiune.

16 f ebruarie 1991 12.00 Plecarea la Bucureşti, cu avionul special. Sosirea la 16.50 (ora locală). Mergem direct la MAE.

313 312

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

cu Piaţa Comună. Este vorba de un organism condus de domnul Eugen Dijmărescu şi din care vor face parte reprezentanţi ai diferitelor departamente, urmând ca secretariatul acestui organism să funcţioneze la MAE. În măsura în care, şi sper că acesta va fi cazul, săptămâna viitoare va fi ratificat Acordul Pieţei Comune cu România, vom urmări crearea la Bucureşti a unui Birou de legătură. De asemenea, sperăm să aibă loc, cât mai curând, o sesiune a Comisiei mixte, prevăzută de acest acord. Cred deci că de acum intrăm într-o viaţă europeană normală. În concluzie, întâlnirile pe care le-am avut au fost, după părerea mea, extrem de utile.

Declaraţia făcută

de Adrian Năstase, n1.inistrul român al Afacerilor Externe, Agenţiei „Rompres" la întoarcerea din vizitele întreprinse la Bruxelles, Luxemburg şi Genevai „România este în Europa". Acesta este sentimentul cu care a revenit în ţară ministrul Afacerilor Externe al României, Adrian Năstase, din vizitele întreprinse la Bruxelles, Luxemburg şi Geneva. La bordul avionului, în drum spre casă, Domnia Sa a avut amabilitatea să declare următoarele redactorului „Rompres": „Fiul rătăcitor" - România - şi-a ocupat, cred, locul pe care trebuia să-l aibă în Casa Europeană. Acum, urmează să-şi mai aducă şi bagajele şi să se aranjeze mai bine, să înceapă să se instaleze. Ori aceasta înseamnă contacte cât mai frecvente. De altfel, ele au început să funcţioneze. În momentul de faţă există, deja, la Bucureşti o misiune din partea Centrului ONU pentru drepturile omului de asistenţă în domeniul constituţional. Urmează să vină o delegaţie din partea Consiliului Europei şi o comisie de experţi pentru a discuta împreună o serie de proiecte specifice de asistenţă în diferite domenii de activitate. Deja, România a fost invitată să devină parte la mai multe convenţii ale Consiliului Europei. Din partea Pieţei Comune urmează să sosească, în zilele următoare, la Bucureşti o comisie care va încerca să găsească proiecte de interes, mai ales în cadrul programelor de asistenţă PHARE. Este vorba şi de relaţia cu Grupul celor 24, pentru care Comisia CEE asigură coordonarea în legătură cu România. Deci, eu cred că o legătură firească a început să funcţioneze şi, acum, depinde de noi, şi numai de noi, să se creeze structurile - le-aş numi structuri de primire pentru această activitate care va deveni tot mai intensă de acum înainte. De altfel, în cadrul guvernului s-a creat o Comisie pentru relaţiile Publicată în Adrian Năstase, Romli11in şi 11oun nrhitectură 111011dinlă. Studii, nloc11ţi1111i, i11tervi11ri 1990-1996, Bucureşti, 1996, pp. 224-225.

1

314

19.10 La Adrian Năstase, cu problem.e curente.

Idei pentru mesaje publice: - Preocuparea noastră pentru găsirea unui mecanism de securitate în Europa Centrală şi de Răsărit. În definirea unui asemenea mecanism, se poate porni de la tratate bilaterale, dar şi de la un nucleu restrâns multilateral, care să se extindă. - În acest spirit ne-am ataşa Triunghiului, care poate să se lărgească. - O altă formulă multilaterală ar fi Uniunea Europei Centrale şi de Răsărit.

- Extinderea NATO este, de asemenea, un scenariu posibil. De fa.cut mâine o declaraţie.

17 f ebntarie 1991 Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, publicaţiei „Jurnal Internaţional" (doamnei Carmen Rădu lescu).1

Î.: Domnule ministru, la plecare, în avionul cu care călătoream spre Bruxelles, am avut curiozitatea să consult Publicat sub titlul „Intrăm într-o viaţă europeană normală", în „Jurnal Internaţional", 17-18 februarie 1991.

1

315

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

rubrica

„Horoscop" ~in „ Tineretul Liber". La zodia dumneavoastră, pentru zma de 13 februarie, când începea viz"t d e 1ucru m Be1gia, . scna, . mtre altele, că „veti fi optimist c ia . . . . , , u un spmt o~gamzato:1c accentuat, susţinut de entuziasmul ce vă caracterizează azi, multe rezultate pozitive sunt de aşteptat" . A a fost? şa A

A

R.: Cred că trebuie să citesc mai des „Horoscopul" a· ,, Tineretul Liber". După părerea mea, pot să spun că am realiz: foarte multe lucruri bune acolo. Organizarea programului de la Bruxelles nu a ţinut în primul rând de mine, ci de felul în care ambasada noastră, pe de o parte, şi misiunea pe care o avem p lân~ă CE~, p~ de altă parte, au programat contactele avute ş; desigur, ş1 de mteresul gazdelor de a organiza la un nivel cât mai eficient întâlnirile pe care le-am avut. În ce priveşte aceste contacte, sunt de părere că ele au fost extrem de utile pentru România. M-am întâlnit, deci, cu ministrul de Externe al Belgiei, domnul Mark Eyskens, cu preşedintele Senatului belgian, Frank Swaelen, cu membrii Comisiei parlamentare belgiano-române, cu primarul oraşului Bruxelles, precum şi cu un grup de români care trăiesc în Belgia. Cred că esenţial este faptul că am reuşit să stabilim acel climat - aş spune amical - care face posibil, în viitor, să mărim frecvenţa întâlnirilor la nivel politic şi, de asemenea, să găsim căi mai rapide pentru a activiza dimensiunea economică a relaţiilor bilaterale. Aşteptăm în viitorul apropiat vizita ministrului de Externe belgian în România. Totodată, am stabilit ca o misiune economică belgiană să facă foarte curând o vizită la Bucureşti şi, sigur, au fost puse la cale diverse alte chestiuni ce ţin de dialogul diplomatic obişnuit. În afară de aceste întâlniri, am folosit prilejul acestei vizite la Bruxelles pentru a mă întâlni cu reprezentanţii unor organizaţii economice având sediul în capitala belgiană . Aş menţiona, în primul rând, convorbirile avute cu domnul Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Pietei Comune, şi domnul Enrique Baron Crespo, preşedinte!~ Parlamentului

316

European. Am discutat aspecte ce ţin de relaţiHe dintre România şi Piaţa Comună, în perspectiva examinării, în zilele următoare, a Acordului de comerţ şi cooperare economică dintre România şi CEE. Totodată, am examinat posibilităţile de a trece cât mai rapid posibil la discutarea şi negocierea unui eventual acord de asociere a României cu Piaţa Comună. În acelaşi cadru al contactelor cu organizaţiile europene cu sediul la Bruxelles, am avut plăcerea, aş spune chiar privilegiul, de a fi primiţi la sediul NATO, unde am avut o extrem de interesantă convorbire cu secretarul general al Alianţei Atlantice, domnul Manfred Werner, discuţie urmată de o întâlnire cu cei 16 ambasadori ai tărilor membre ale NATO. În cadrul acestor discuţii, am procedat la un schimb de păreri privind situaţia din Europa în planul militar şi al securităţii colective. Am discutat despre evoluţiile din cadrul CSCE şi poziţiile statelor membre şi, în principal, poziţia noastră faţă de Tratatul de la Varşovia. Am exprimat unele gânduri privind felul în care privim noi viitoare modele de organizare a securităţii colective în Europa şi am avansat unele idei asupra anumitor formule de securitate colectivă care ar putea fi examinate atât cu statele vecine cu ţările din Europa Centrală şi de Est, cât şi în general în cadrul paneuropean. Deci, pot să afirm că am purtat discutii deosebit de interesante, am avut un schimb de vederi foart~ sincer, în care am prezentat în mod foarte direct felul în care privim aspectele pozitive din evoluţiile europene din ultimii ani şi noile dificultăţi, marile riscuri pe care le vedem în dezvoltările ce au loc în această perioadă. La Luxemburg m-am întâlnit cu domnul Jacques Poos, vicepremier şi ministru de Externe şi preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Miniştri al CEE, cu care am abordat o serie de probleme legate de cooperarea viitoare dintre România şi Piaţa Comună, precum şi de iniţierea unor negocieri în vederea unui acord de asociere a României la CEE. Pe scurt, rezultate, aş zice, bune. I

317

ADRIAN NĂSTASE

Î.:

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Domnule ministru, vă mărturisesc că am fost

~presionat_ă de _farmecul exercitat de dumneavoastră asupra mterlocutonlor dm Belgia, Luxemburg şi Elveţia - şi au fost

slavă Domnului, mulţi. Veţi reprezenta România la reuniune~

din 21 şi 22 februarie de la Madrid a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei. Cu ce rezultate credeţi că veţi veni de acolo? Va fi un nou succes al României pe plan extern? R.: După părerea mea, lucrurile esenţiale ţin în special de evoluţia realităţii din ţară şi de evoluţiile realităţilor geopolitice europene şi mondiale. Acestea sunt, de fapt, forţele esenţiale care modelează poziţiile externe. Sigur, putem să adăugăm şi acţiunea noastră - mă refer la cei care ne ocupăm de politica externă - sau farmecul personal, mai justificat atunci când vorbim despre primul-ministru, care a făcut un exercitiu excelent din acest punct de vedere la Strasbourg. Desigu;, contează contactele personale, iar acestea ajută foarte mult atunci când celelalte condiţii sunt împlinite. Se poate, bineînţeles, adăuga şi această dimensiune la ceea ce este deja un cadru bine definit pentru raporturi bilaterale sau pentru situarea unei ţări în lume. În ceea ce priveşte reuniunea de la Madrid, este prima şedinţă a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei la care este invitat şi ministrul de Externe al României. Eu cred că, din acest punct de vedere - sigur, chiar premiera în sine are o anumită semnificaţie - vizita la Madrid vine foarte bine după întâlnirile pe care le-am avut la Geneva, la 15 februarie, după prezentarea expunerii în faţa Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, după convorbirea purtată cu directorul general al Oficiului ONU din Geneva, domnul Jan Martenson, şi după întâlnirea cu reprezentanţii celor peste 60 de organizaţii neguvernamentale. În capitala spaniolă, în afară de întâlnirea propriu-zisă cu miniştrii de Externe ai ţărilor membre ale Consiliului Europei, într-un cadru multilateral, voi avea şi posibilitatea unor discuţii bilaterale cu unii dintre miniştrii de Externe prezenţi. Deci, cred că Madridul va oferi o foarte bună ocazie, cu o foarte mare

318

semnificaţie

sub aspectul implicării noastre deja foarte clare în Consiliului Europei şi, totodată, un bun prilej pentru aceste întâlniri de lucru, rapide şi eficiente, la nivel bilateral. Î.: Considerati că actiunile revendicative interne - cum este actuala grevă a feroviarilor -, precum şi nemulţumirile populaţiei legate de creşterea inflaţiei şi a şomajului pot avea un impact negativ asupra imaginii României pe plan internaţional? R.: Eu nu cred că astfel de acţiuni pot avea, în mod direct, un impact negativ pe plan extern. Ele se înscriu în cadrul democratic de funcţionare al fiecărei ţări şi astfel de lucruri se întâmplă foarte frecvent în toate statele europene. Îmi este însă teamă - şi m-aş bucura să nu am dreptate - de impactul lor intern. Cred că aici trebuie să avem înţelepciunea pe care au dovedit-o, să spunem, spaniolii într-un moment de criză - atunci când au fost nevoiţi să-şi reconstruiască o societate democratică de a privi înainte, nu înapoi, de a-şi uni forţele. Spun aceasta, pentru că, dacă vom alerga fiecare în altă direcţie, evident că nu vom putea concentra eforturile, care sunt absolut necesare pentru a beneficia de tot ceea ce putem obţine în plan extern. Aici, poate, ar trebui să vă spun un anumit lucru care mă preocupă de câteva zile. Unul dintre demnitarii cu care m-am întâlnit mi-a spus la un moment dat că investitorul străin caută stabilitate şi un loc de plasament unde acţiunea grevistă să fie cât mai limitată. În paranteză, fie zis, o grevă înseamnă deja deschiderea unei răni într-un anumit cadru şi, totodată, că dialogul necesar dintre patronat şi sindicat nu a reuşit să prevină criza deschisă. Deci, revenind la cele ce-mi spunea demnitarul respectiv, el sublinia că în Europa „celor 12" s-a observat în mod foarte clar că în momentul în care a existat o zonă acută revendicativă într-o anumită ţară europeană, capitalul străin sau financiar de investiţie s-a deplasat imediat de partea cealaltă a frontierei. Noi trebuie să fim realişti şi să înţelegem că o imagine a unei zone turbulente, a unei zone dificil de gestionat în ceea ce priveşte acomodarea dintre sindicate şi patronat, poate să creeze activităţile

I

I

319

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

o anumită reţinere din partea investitorului străin, or acest lucru poate să fie negativ pentru întreaga noastră societate. În plus, cred că este foarte important de subliniat că în acest moment_ când depunem eforturi deosebite pentru a aduce în ţară cât mai mulţi investitori străini, capitalul care să ne ajute la modernizarea a ceea ce avem, dar care este depăşit şi creează condiţii proaste de muncă sau dificultăţi în ce priveşte plata salariilor - asemenea acţiuni nu sunt, evident, de natură să uşureze sarcina guvernului, ci dimpotrivă. Î.: Interesul suscitat de ţara noastră pe plan internaţional a fost dovedit de contactele pe care le-ati avut în cele trei tări vizitate, de atenţia cu care a fost urmărită expun~rea dumneavoastră în faţa Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, de participarea la sediul ONU a reprezentanţilor a peste 60 de organizaţii neguvernamentale la întâlnirea cu dumneavoastră. În acest context, sunteţi încrezător că „fiul rătăcitor", România cum aţi numit-o dumneavoastră la un moment dat - îşi va ocupa într-un viitor apropiat locul de drept în „Casa europeană"? R.: ,,Fiul rătăcitor" şi-a ocupat deja locul pe care trebuia să-l aibă în „Casa europeană". Acum urmează să-şi mai aducă bagajele şi să se aranjeze cât mai bine, deci să înceapă să se instaleze. Or, aceasta înseamnă contacte cât mai frecvente. De altfel, ele au început să funcţioneze. În momentul de faţă, există deja la Bucureşti o misiune din partea Centrului ONU pentru Drepturile Omului de asistentă în domeniul constitutional. Urmează să vină o delegaţie din partea Consiliului Europei - o comisie de experţi pentru a discuta împreună o serie de proiecte specifice de asistenţă în domeniul de activitate. Deja, România a fost invitată să devină parte la mai multe convenţii ale Consiliului Europei. Din partea Pieţei Comune, urmează să sosească zilele următoare la Bucureşti o comisie care va încerca să găsească proiecte de interes, mai ales în cadrul programului de asistenţă PHARE - este vorba şi de relaţia cu Grupul celor 24, pentru care Comisia CEE asigură coordonarea în legătură cu I

320

România. Deci, eu cred că a început deja să funcţioneze o acum totul depinde de noi, şi numai de noi, să ne creăm structurile - le-aş numi structurile de primire pentru această activitate care va deveni tot mai intensă de acum încolo. De altfel, în cadrul guvernului s-a creat o Comisie pentru relaţiile cu Piaţa Comună - este vorba de un organism condus de domnul Eugen Dijmărescu şi din care vor face parte reprezentanţi ai diferitelor departamente -, urmând ca Secretariatul acestui organism să funcţioneze la Ministerul de Externe. În măsura în care, şi sper că acesta va fi cazul zilele următoare, va fi ratificat acordul Pieţei Comune cu România, vom urmări crearea, la Bucureşti, a unui Birou de legătură şi, de asemenea, sperăm să aibă loc cât mai curând posibil o sesiune a Comisiei mixte prevăzută de acest acord. Deci, cred că de-acum intrăm într-o viaţă europeană normală.

legătură firească şi

9.20 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Discutăm elementele din declaraţia de ieri a primului-ministru Petre Roman în legătură cu Triunghiul şi posibilele reacţii. 10.00 Audienţă cu Jean-Luc Vannier, consilier al ministrului Apărării din Franţa. Prezint poziţiile noastre privind relaţiile cu URSS, construcţia securităţii europene, relaţiile cu lra1L şi ţările arabe. Audienţa se termină la 11.00.

I

12.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Nu avem răspuns de la Budapesta la mesajul lui Petre Roman. 13.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Pregătirea Conferinţei de presă. Referitor la Raportul Mazilu: ciudat este faptul că Nicole Franck, loati1Ld de multă vreme acolo, nu ştie care e statutul acestor „note personale", care nu au nicio acoperire procedurală. Sunt gânduri şi reacţii ale domnului Mazilu. Doamna Franck ar fi putut verifica cu uşurinţă dacă acea cotă de 321

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

document ONU, care se dă depozitarului unor asemenea documente, există sau nu. Est: p~o~abil a tr~i~ oară c~~d ~oamna AN~cole Franck se înşeală sau znc~arca :a znşele op~nza publ~c~ dzn Romanza. Fie că are nevoie de O reciclare zn ceea ce pnveşte actzvztatea ONU, fie r,eprezintă intere d. d se care O zmpze zea sa ea o masură de minimă credibilitate articolelor pe care le scrie. Domnul Ma zilu e raportor la Subcomisie . Nu are niciun drept procedural de a face rapoarte privind România. De acord cu programul întoarcerii de la Madrid. A

A

•

v

v

V

18 februarie 1991 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, a acordat un interviu ':genţiei „Rompres", du~ă vizitele la Bntxelles, Luxemburg şi Geneva, m care a făcut o trecere m revistă a contactelor şi convorbirilor pe care le-a avut cu înalte personalităţi politice.

Referindu-se la întâlnirile cu reprezentantii unor organizaţii economice cu sediul în capitala belgiană, în ;pecia! cu reprezentanţi ai Comisiei CEE, ministrul român a arătat că au fost examinate posibilităţile de trecere cât mai rapid la discutarea şi negocierea unui acord de asociere a României la Piata Comună . ' În legătură cu contactele la sediul NATO, domnul Adrian Năstase a subliniat că a avut o convorbire extrem de interesantă cu secretarul general al Alianţei Atlantice, domnul Manfred Warner, discuţie urmată de o întâlnire cu cei 16 ambasadori ai ţărilor membre ale NATO. Ministrul de Externe al României a relevat că în cursul acestor discuţii s-a procedat la un schimb de păreri privind situaţia din Europa în plan militar şi al securităţii colective. Au fost abordate, de asemenea evolutiile din cadrul CSCE şi poziţia statelor participante la acest proces, scoţându-se în evidenţă poziţia României faţă de Tratatul de la Varşovia. În I

322

I

acest context, a fost exprimată poziţia guvernului român privind anumite formule de securitate colectivă, care ar putea fi examinate atât cu statele vecine, cu ţările din Europa Centrală şi de Est, cât şi, în general, în cadru paneuropean. „A fost un prilej în care am prezentat în mod foarte direct felul în care privim aspectele pozitive ale evoluţiilor europene din ultimii ani şi noile dificultăţi, marile riscuri pe care le vedem în dezvoltările care au loc în această perioadă" - a afirmat ministrul român. în legătură cu participarea la reuniunea din 21 şi 22 februarie de la Madrid a Comitetului miniştrilor al Consiliului Europei, domnul Adrian Năstase a spus: ,,Este prima şedinţă a acestui organism la care este invitat şi ministrul de Externe al României. Cred că din acest punct de vedere - desigur, chiar premiera în sine are o anumită semnificaţie - vizita la Madrid vine foarte bine după întâlnirile pe care le-am avut la Geneva în cursul zilei de 15 februarie, după prezentarea expunerii în faţa Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, după convorbirea purtată cu directorul general al Oficiului ONU din Geneva şi după întâlnirea cu reprezentanţii celor peste 60 de organizaţii neguvernamentale. Cred că Madrid ul va oferi o foarte bună ocazie, cu o foarte mare semnificaţie sub aspectul implicării noastre deja foarte clare în activităţile Consiliului Europei şi, totodată, un bun prilej pentru întâlnirile de lucru, rapide şi eficiente, la nivel bilateral". 9.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De făcut un dosar documentar serios cu NATO

şz

Tratatul de la

Varşovia.

10.35 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Mesajul către James Baker a venit de la Petre Roman.

323

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

11.10 Lf! telefon cu Emil Hurezeanu. !mi i~ . un inte__rv_iu pri~ telefon pentru „Europa Liberă": relatiile NATO, relnţzzle cu ţanle baltice, relatiile cu republicile · I : cu politica externă. ' unzona e, czne face

ambasadorul nostru la Bruxelles şi pe lângă NATO. Toate acestea fac parte din dialogul pe care ţinem să-l stabilim cu NATO, fiind în contextul preocupărilor noastre mai largi de a găsi noi aranjamente de securitate în Europa şi pe plan strict regional în perspectiva irelevanţei tot mai evidente a Tratatului de la Varşovia. Noi am găsit acolo o atmosferă bună, deschisă, dorinţă de colaborare cu noi - vorbesc de NATO - şi ne-am propus să continuăm schimburile, apropierea noastră de NA TO, inclusiv printr-o vizită a domnului Warner în România, pe care dumnealui o vedea fezabilă în a doua parte a acestui an. Î.: Domnule ambasador, în ultimul timp se discută în Europa de Răsărit în mod inevitabil de pericolul de revenire la politica de forţă de către Moscova, fapt ce se întâmplă deja în ţările baltice, Lituania şi Letonia îndeosebi, pericol ce ar exista într-o perspectivă nu tocmai îndepărtată şi pentru Europa Răsăriteană. Îmi amintesc acum, un ministru de Externe baltic, ministrul de Externe al Lituaniei1 la un moment dat spunea, exagerând sau nu în momentul crizei de acum câteva săptămâni, · că ceea ce se întâmpla atunci în Lituania nu este decât repetiţia generală pentru Polonia. Pe de altă parte, de fapt se resimte, preşedintele Havel2 vorbeşte despre situaţia din Lituania, Cehoslovacia îşi deschide chiar o reprezentanţă la Vilnius, Polonia are contacte cu Lituania în mod separat şi ungurii procedează oarecum asemănător. Care este poziţia României, a Ministerului de Externe de la Bucureşti, a guvernului român faţă de Lituania? Există relaţii speciale distincte cu guvernul de la Vilnius, problema este tratată în pachetul mai larg al relaţiilor cu Moscova - ştiu eu ...

Interviu acordat de ambasador Traian Chebeleu postul · d . Eur L 'b ~li (d Ul e radio ':. o'!~ i era omnului Emil Hurezeanu) pe marginea prioriCt 'l m politica externă a României.1 a, i or . Î.: Am stat de vorbă la telefon cu domnul ambasador Traian Chebeleu, care e şi purtătorul de cuvânt al MAE • Ştiu că ă ~ t · roman. . . v m oarceţi tocmai dintr-o călătorie împreună cu rmrustrul ~fa~erilor. Externe, domnul Năstase, în ţările Beneluxulm. Aţi fost ŞI la NATO, aţi avut contacte cu miniştrii de Externe, cu alte persoane oficiale. Vreţi să ne spuneti domnul ambasador, sunteţi şi purtătorul de cuvânt al Mini~terului d: ~xterne, despre ce e vorba, în ce măsură România doreşte şi are ŞI şai:ise s~ se apropie de Pactul Nord-Atlantic - şi vă întreb asta, porrund ŞI de la ce se ştie în legătură cu eforturile mai multor tări e~t-europene de apropiere de această structură de securit;te sm~ra v~labilă în_că, ~robabil, pe continent şi în acelaşi tirn; pornmd ŞI ~~ 1~ atitudmea mai degrabă sceptică şi rezervată în general a ~ficialilor nord-atlantici faţă de noi afilieri, noi adoptări de rnembn. Deci. .. R.: S~ începem cu NATO. Strângerea legăturilor noastre ~u NATO, sigur, are loc în contextul schimbărilor care s-au făcut m Europa de Răsărit în ultimul timp. După cum cunoaşteţi, vizita ministrului nostru de Externe, recentă, la NATO nu a făcut decât să continue un şir de măsuri ?e c~e ~o~ le-am luat pentru apropierea noastră de N~TO, inclusiv VIZita primului-ministru, a şefului Marelui Stat Ma1or şi, evident, acreditarea unui ambasador, recte, 1

Difuzat de postul de radio „Europa Liberă" ·m cadrul emisiunii „Actualitatea

românească", luni, 18 februarie 1991, ora 19,10.

1

Algirdas Saudargas (n. 1948). Ministru de Externe al Republicii Lituania (1990-1992; 1996-2000). 2 Văclav Havel (n. 1936). Om politic şi de stat ceh. Preşedinte al Republicii Federative Cehă şi Slovacă (29 decembrie 1989-1 ianuarie 1993). Din 1993, preşedinte al Republicii Cehe; reales în 1998.

324 325

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

R.: _c u siguranţă sunt două lucruri, probabil că sunteţi la curent, n01 am dat două declaraţii ale Ministerului de Externe în legătură cu situaţia, cu evoluţiile care s-au precipitat la un moment dat în ţările baltice şi acolo ne-am exprimat el împotrivă . .. din speranţa că lucrurile vor fi aplanate prin dial: între forţele interesate, forţele în joc, respectiv puterea centrală ş~ forţele locale, cu respectarea angajamentelor pe care Uniunea Sovietică şi le-a asumat prin documentele CSCE. Aceasta pe de O parte. Ca să vin la întrebarea cealaltă, la relaţiile cu republicile, sigur că noi am stabilit diverse contacte cu diversele republici unionale în limitele pe care le permite momentul de faţă; ne permit în momentul de faţă aranjamentele constituţionale în curs. Cunoaşteţi despre contactele noastre cu Republica Moldova, ministrul nostru de Externe s-a întâlnit cu miniştrii din Rusia, Ucraina, Bielorusia. Cu ţările baltice nu am avut deocamdată contact, dar ele se ... vor fi probabil şi se vor înscrie în acest context al gradului de libertate pe care aceste republici îl vor avea de a stabili relatii cu tările străine. Î.: Da. Domnule' ambasador Chebeleu, vorbim deci la câteva zile de la consumarea unui moment politic şi diplomatic foarte important în Europa Centrală, întâlnirea de la Vişegrad între liderii cehoslovac, ungar şi polonez. Între timp ştim că şi preşedintele Bulgariei şi-a manifestat sprijinul faţă de această nouă triplă înţelegere la nivelul Europei Centrale şi ştim şi că primul-ministru român, domnul Roman a trimis o scrisoare primului-ministru ungar prin care guvernul român îşi exprima dorinţa de a participa, de a fi integrat în acest proces de, să zicem, înţelegere, reaşezare central-europeană a alianţelor politico-diplomatice. Am o nedumerire ... Nu am citit nicăieri că Ministerul de Externe s-ar fi militarizat între timp. Îmi puteţi spune dacă aşa e sau nu? R.: Nu ştiu la ce vă referiţi dar, în orice caz, nu s-a militarizat.

326

î.: Nu s-a militarizat. Era

şi părerea m ea pentru că din de ştiri aflăm că această scrisbare a fost, a ajuns printr-un colonel. Mi se pare discutabilă, ciudată, această metodă de a transmite mesaje diplomatice de importanţa respectivă printr-un colonel. Ce fel de colonel, despre cine e vorba, nu mai avem misiune diplomatică la Budapesta, nu mai sunt şi alte canale obişnuite, canale diplomatice? R.: Sunt. Dar înţelegeţi că între primii-miniştri se pot folosi mai multe canale, primii-miniştri răspund şi supervizează activitatea mai multor ministere, nu numai a ministerelor de Externe şi este la latitudinea lor la un moment dat să folosească un canal sau altul, care li se pare mai potrivit pentru mesajul pe care îl au de transmis. Eu pot să vă confirm că a existat un asemenea mesaj şi că noi privim cu interes consultările acestea triunghiulare, ca să le spun aşa, dar şi alte iniţiative de colaborare subregională de natură să contribuie prin colaborare mai strânsă între ţările respective la întărirea şi a componenţei securităţii statelor respective. În acest context am exprimat prin acest mesaj al primului-ministru dorinţa de a conlucra mai îndeaproape şi cu ţările din acest Triunghi care pare a se contura. Î.: Domnule ambasador, nu a fost acest gest prea pripit având în vedere faptul că bulgarii, de exemplu, şi-au manifestat un sprijin de principiu şi nu au riscat să fie refuzaţi de-a dreptul aşa cum s-a întâmplat acum. Nu a fost un gest diplomatic prea pripit din partea României? R.: Dar nu e vorba de un gest diplomatic pripit şi de un refuz este vorba de o dorintă de colaborare. Noi am exprimat dorinta să colaborăm deci şi cu acest Triunghi şi dorinţa de a colab~ra cu pentagonala şi unde am şi fost acceptaţi, înţeleg eu, la diverse proiecte concrete. Ne-am exprimat un mare interes faţă de iniţiativa aceasta a Turciei de a iniţia o colaborare multilaterală în Marea Neagră. Colaborăm pe planul balcanic aici unde am sugerat şi dorim să avem şi o componentă şi de securitate şi de întărire a

depeşele agenţiilor

I

I

327

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

încrederii între statele participante. Deci, trebuie privită ca O preocupare de a colabora cu diversele iniţiative subregionale, noi văzând în aceasta o complementaritate şi o concertare de eforturi printr-o reţea de înţelegeri şi de sisteme de colaborare de natură să consolideze securitatea zonei din această parte a lumii, din această parte a Europei. Î.: Când vorbeam de refuz mă gândeam la faptul că iniţiativa românească a fost întâmpinată cu refuzul acestor trei ţări care îl justificau, deocamdată, prin faptul că România este încă într-o fază care ar încetini integrarea rapidă în Europa a celor trei ţări deja în procesul de înţelegere regională . R.: În orice caz, dumneavoastră ştiţi mai mult decât mine, eu nu cunosc ce răspuns s-a dat mesajului domnului Roman. Oricum, se pare că ştiţi mai multe decât mine. Î.: Preşedintele Havel a răspuns, ieri, deci aşa cum am spus eu, că datorită gradului de integrare la care au ajuns deja cele trei ţări, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia, şi datorită relaţiilor pe care le au aceste trei ţări cu ţările occidentale, aceste ţări nu mai doresc, nu doresc, deocamdată, apropierea României în procesul respectiv. R.: Este posibil, dar vreau să vă asigur că din partea noastră nu s-a dus niciun mesaj la domnul Havel. Î.: Domnule ambasador, tocmai mă întrebam zilele trecute, citind un articol, un interviu mai degrabă, în „ Tineretul Liber", cu domnul Paşcu 1 , care este consilier prezidenţi.al pentru politică externă: un interviu despre strategia politicii externe româneşti, mă întrebam cine face de fapt politica externă a ~omâniei, cine concepe politica externă, o fac diplomaţii din Ministerul Afacerilor Externe, e clar, o fac şi coloneii mai nou, iată. Însă cine sunt artizanii, strategii politicii externe româneşti? Nu cumva există, deja, mici conflicte sau începuturi, de conflicte de competenţă între preşedinţie, pe de o parte, Ministerul Afacerilor Externe, pe de altă parte, ştiu eu, primul-ministru?

1

R.: Eu nu am căpătat această impresie. În orie~ caz, vreau să vă

asigur că politica guvernului este decisă de primulministru, inclusiv politica externă. Propunerile, sigur, pot fi prezentate de Ministerul de Externe, de alte ministere care au relaţii cu străinătatea, pe domeniul lor de activitate, însă politica guvernului este decisă la nivelul primului-ministru. Î.: Pentru că s-ar putea să existe, deja avem semne, tentaţi.a în clasa politică românească de a întări instituţia prezidenţi.ală până la nivelul în care instituţia prezidenţială funcţionează în Franţa, să zicem, unde politica externă este conturată, este făcută, de fapt, este creată chiar de preşedintele republicii. Există şi în România aceste tentaţii? Credeţi? R.: Eu ... sigur că idei pot fi multe. Vreau însă să spun că instituţia prezidenţi.ală este clar guvernată de Legea electorală, unde competenţele sunt relativ destul de clare, inclusiv în materie de politică externă şi sunt într-adevăr anumite competenţă pe care Legea electorală le recunoaşte instituţiei prezidenţiale şi sigur ceva cum se va decide în noua Constituţie, e o altă treabă. E în curs de discuţie. Deocamdată tezele abia au început să fie discutate în Parlament. Vă închipuiţi că, sigur, pot fi idei, pot fi foarte multe, dar deocamdată instituţia prezidenţială în materie de politică externă se ţine de Legea electorală.

E.H.: Domnule ambasador Chebeleu, pentru această

vă mulţumesc

mult

discuţie.

12.05 La A drian Năstase, cu probleme curente. Informez despre inteniiul acordat lui Emil Hurezeanu. Răspuns lui Şevardnadze - mă bucur să dezvoltăm relaţiile cu ADIRI; sper să-l vedem la Bucureşti. De refăcut mesajul. 12.20 Adrian Năstase, ministni de Externe al României, primeşte în audienţă pe ambasadontl Poloniei la Bucureşti, Zygmunt Komorowski.

Ioan Mircea Paşcu .

328

329

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Zygmunt Komorowski: Confirmă data vizitei lui Adrian Năstase: 28-29 martie. Dacă sunt preferinţe de program. Adrian Năstase: Vrea maximum de contacte la Varşovia şi unele vizite în afara capitalei. Lasă programul la latitudinea lor. ~izită oficială_ sau de lucru? Am prefera o vizită oficială, dar putem accepta şz de lucnt. Dzn punctul nostru de vedere, însă, ar fi de preferat o vizită oficială.

Zygmunt Komorowski: El îl va însoţi. Despre conţinutul discuţiilor: pe fond, relaţiile bilaterale? Adrian Năstase: Relaţiile bilaterale desigur, dar şi evoluţiile posibile după ce se dizolvă Pactul de la Varşovia, aranjamentele ulterioare de securitate în Europa Centrală şi de Est, situaţia din URSS. Zygmunt Komorowski: Relaţiile cu Piaţa Comună vă interesează? Adrian Năstase: Da. Ar fi interesant de văzut dacă este posibilă o anumită coordonare între noi, dacă nu una instituţională, cel puţin una intelectuală. Zygmimt Komorowski: Au încă probleme de natură consulară: polonezi arestaţi etc. Ei au aici o delegaţia consulară. Este un mic război între autorităţile vmnale, care face „ valuri". Adrian Năstase: Va trimite o scrisoare la Ministerul Finanţelor şi una la Ministerul de Interne. Să discutăm cea mai bună solutie să ne consultăm prompt ori de câte ori apar asemen.ea probleme. Cum merge cu repatrierea osemintelor lui Beck? 1 Zygmunt Komorowski: Aici totul e pregătit. Aşteaptă să vină cineva din Polon.ia. Adrian Năstase: Problema cu placa la spitale rezolvată? Zygmunt Komorowski: E pe rol. Să finalizăm totul înainte de vizită. Adrian Năstase: Avem datoria să marcăm cum trebuie aceste momente. Zygmunt Komorowski: Avem în vedere proiectul de organizare a şcolii din Bucureşti în limba poloneză, concomitent cu cel al unei şcoli la Varşovia în limba română. A discutat acest proiect cu ministrul Învăţământului, Glzeorglze '

I

Ştefan. I După invadarea Poloniei de către trupele germane, J6zef Beck s-a refugiat în România, unde a şi murit la 5 iunie 1944. La 15 martie 1991, la Cimitirul Belu din Bucureşti are loc ceremonia repatrierii rămăşiţelor pământeşti ale fostului ministru de Externe al Poloniei (1932-1939).

330

polonezi la pensie, care vor să lucreze în România. Adrian Năstase: A fost desemnată o şcoală? Zygmunt Komorowski: În judeţul Suceava, unde sunt polonezi. Traian Chebeleu: Să spunem ceva la Conferinţa de presă despre aceste proiecte. Zygniunt Komorowski: Crede că vizita va avea o mare importanţă, inclusiv prin proiectele culturale. Traian Chebeleu: Când anunţăm vizita? Zygmunt Komorowski: Să propunem 4 martie. Audienţa se termină la 12.35. Sunt trei

învăţători

13.00 La Adrian Năstase,

împreună

cu ambasadorul Constantin Ene.

Vede placheta cu Tit11lescu.

15.10 La Adrian Năst11se, cu probleme curente. Călueanu

- la om 13.00. Teodor Meleşcanu - la Comisia de politică externă. Vasile Şandru - mâine la 19.30. Ioan Emil Vasiliu - mâine la 19.00 pentru consultări.

15.15 Adrian Năstase, ministn, de Externe al României, primeşte în audienţă pe Morteza Safari Natanzi, director al Direcţiei a II-a de relaţii din Ministerul Afacerilor Externe al Iranului. Morteza Safari Natanzi: Transmite salutări din partea ministrului Velayati. Exprimă gratitudinea şi aprecierea MAE iranian pentru întâlnirea cu Adrian Năstase.

S-a întii.lnit astăzi cu Teodor Meleşcanu şi Valeriu Tudor; au discutat relaţiile bilaterale şi probleme internaţionale. A informat că Velayati doreşte şi aşteaptă vizita lui Adrian Năstase la Teheran. Data convenabilă? Nu ponte acum, înainte de Ramadan. Adrian Năstase: Propune 2 zile, în inten1alul 20-25 aprilie. Morteza Safari Natanzi: Propune un protocol de consultări sistem.atice între cele două ministere de Externe. Adrian Năstase: La ce nivel?

331

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Morteza Safari Natanzi: Miniştrii de Externe: o dată pe an. De două · an la nivelul adjunctilor de ministru. La alte ni1.1eluri ori de câte ~rz pe nevoie. ' ' orz este Cooperarea între institutele de cercetări politice. Cooperarea consulară. . Să fe un pro!ocol de cooperare. Ne va da un proiect. Adrian Nastase: Sa-1 aprobăm în cursul vizitei mele acolo. Morteza Safari Natanzi: De acord. Velayati i-a cerut să exprime poziţiile Iranului în legătură cu ultin l evenimente în Golful Persic. ze e Situaţia în regiune este foarte periculoasă. După ce a impus un război de 8 ani împotriva noastră, regimul irakian avo~upat o ţară su1.1erană. Este o agresiune pe care noi am fost printre primele ţarz care au condamnat-o . . De .~sen~enea, ~e opunem prezenţei trupelor străine în regiune: ea va crea situaţn mm complicate. Nu ajută la obţinerea păcii şi la găsirea unei soluţii conflictelor din regiune. Suntem pentru o soluţie paşnică, prin cooperarea ţărilor din regiune. Nu suntem pentru implicarea ţărilor străine în aceste aranjamente. Am acceptat rezoluţiile Consiliului de Securitate. Credem di Irakul trebuie să se retragă complet şi necondiţionat din Kuwait. .. Di~trugerile şi bombardmnentele actuale depăşesc rezoluţiile ~onsiliului .de Securitate. Oamenii suferă de pe urma distrugerii mfrastructunlor şi a economiei, ca să nu mai vorbim de victimele civile ale operaţiilor militare. Acţionăm intens pentru o reglementare paşnică. Preşedintele nostru a demarat o nouă iniţiativă de a intermedia între Irak şi ţările din coaliţie. Preşedintele a transmis un mesaj lui Saddam Hussein, care spune că dacă e de acord să se retragă complet din Kuwait, ei sunt gata să discute cu celelalte ţări, să se coordoneze cu ţările din regiune şi să propună încetarea focului. Irakul a fă.cut un pas înainte spunând că este gata să accepte Rezoluţia 660. Asta deschide posibilitatea de mişcare în viitor pentru a opri războiul. Iranul a urmat o politică imparţială. Nu a permis niciunei ţări să îl atragă în conflict.

332

SUA şi aliaţii lor urmăresc să obţină o prezenţă permanentă în regiune, fiindcă, după dezvoltările din Europa, vor poziţii s~rategice, per,.tru a putea manevra ulterior cu puterile care acum sunt zn ascen~rune. Velayati explică situaţia în mesajul său şi cheama t~ate ţarzle car~ doresc O reglementare paşnică şi vor să contribuie la realizarea ei să coopereze şz să se coordoneze pentru a aduce un sfârşit just acestui război şi să prevină distrugeri mai mari în această regiune. Iranul este afectat de acest conflict. Dupa 8 anz de razboz cu Irakul, au început reconstrucţia economică şi văd cum SUA şi alte ţări se joacă cu preţul petrolului în regiune, ceea ce afectează econon~ia Ira~ul~i. Mii de irakieni fug în Iran. Multe avioane irakiene s-au mutat zn Iran. Refugiaţii îi afectează economic şi politic. Va da textul integral al prezentării . Adrian Năstase: Transmite mulţumiri pentru această informare şi pentru gestul prietenesc. .. Crede că interlocutorul său cunoaşte poziţia Romanzez pnvznd situaţia din Golf Sunt multe similarităţi în poziţiile noastre. Avem interese comune în reglementarea paşnică a conflictului. Suntem foarte îngrijoraţi de pierderile de vieţi . omeneşti şi d~ distrugerile economice în Irak. Sperăm că va fi o flexibilitate dm partea Irakului pentru a ajunge dit mai curând la o reglementare politică în regiune. Urmărim cu mare interes evenimentele. Suntem în legăturii cu aproape toate guvernele implicate în acest proces. Ne ajută faptul că suntem în Consiliul de Securitate şi participăm la toate consultările de la New York. . Avem contacte foarte bune cu iugoslavii şi cu sovieticii, precum şz cu Ambasada Irakului de aici. Încercăm să ne păstrăm canalele de comunicaţie cu toate părţile. A.st~ exprimă dorinţa noastră autentică de a contribui la o reglementare paşnica, chiar dacă avem anumite limitări în actiune. România poate fi un parte~er interesant şi un factor pozitiv în negocierile care vor putea urma. . Războiul poate duce la o victorie militară, dar nu la o pace stabila şz de durată, în absenţa unor aranjarnente cuprinzătoare. E nevoie de efort pentru a ajuta la reuşita unui proces complex, unde sunt atâtea interese de împăcat, iar problemele atât de legate. V

V

•

V

V

•

•

A

A

•

•

•

•

•

•

V

•

333

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ne aflăm într-o situaţie specială, neavând interese politice directe î conflict. De aceea, poziţia noastră este credibilii.. Suntem gata să folosi:1 canalele de comunicare pentru o cauză bunii.. Am urmărit contactele Iran-Irak. Nu ne-am bucurat că irakienii nu a primit idei care îi puteau ajuta. u Urmărim cu atenţie vizita ministrului irakian de Externe la Moscova Nu suntem prea optimişti. Mesajele anterioare către Gorbaciov nu erau pre . încurajatoare. Poate cii. acum vor deveni mai rezonabili, dar asta se poat: întâmpla doar dacii. irakienii au vreun motiv să facă un cadou sovieticilor din raţiuni geopolitice. Nimic nu este exclus în politică. Suntem foarte bucuroşi de vizitii.. Ideea consultărilor este excelentă. Să ne ajutăm să înţelegem corect poziţiile noastre. Uneori, percepţiile mai deformează realitatea. Aşteptăm proiectul de Memorandum. Aşteptăm cu interes întâlnirea cu Velayati. Sii. mergem înainte în plan economic. Este foarte bine că are loc la Bucureşti şedinţa Comisiei economice mixte. Este un mesaj de deschidere pentru relaţii mai bune. Dacii. suntem înţelepţi, putem beneficia de poziţiile noastre geostrategice. Avem tradiţii . Interesele sunt mai mari. Suntem gata să continuăm relaţii privilegiate, să oferim facilităţile noastre economice pentru Iran. Este sigur cii. Iranul va înţelege importanţa infrastructurilor noastre economice, în special în domeniul petrolier. Să ia cu el un mesaj de prietenie şi cooperare mai bună. Morteza Safari Natanzi: Împărtăşeşte părerea că sunt mari posibilităţi de cooperare economică. Discuţiile din Comisia mixtă au evidenţiat un mare potenţial de cooperare în domeniile energiei, industriei şi agriculturii, inclusiv folosirea capacităţilor rafinăriilor româneşti.

În plus, nu avem probleme politice. Vrea o elaborare a ideii de avantaj geopolitic al Irakului. Adrian Năstase: Irakul va fi foarte preocupat de perspectiva prezenţei americane în zonă. O carte bună pentru ei este sii. ofere sovieticilor posibilitatea pentnt a contrabalansa prezenţa americanii.. Sovieticii nu sunt implicaţi direct

în evoluţiile din regiune. Se uită la televizor în camera vecină. Irakienii îi pot lăsa să intre pe scenă. . . Sovieticii au mari dificultăţi interne. Implicarea lor politica m Golf oate atenua unele frustrări ale militarilor, le poate oferi deopotrivă şi avantaje rn contactele lor cu Occidentul. Sunt interese şi din Irak şi din URSS pentru a ~ ajuta reciproc în găsirea unei reglementări paşnice. Chiar şi SUA pot fi interesate în această implicare. Depinde şi de Israel, care nu este interesat într-o reglementare care nu i-ar oferi acum suficiente garanţii. . .. . Morteza Safari Natanzi: Mulţumeşte pentni expltcaţnle foarte utile. Va fi prezent la vizita lui Adrian Năstase la Teheran. Audienţa se termină la 15.55. V

A

16.45 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

•

Vine de la Îlltâlnirea primului-ministru Petre Roman cu ambasadorii CEE, SUA, Japoniei şi Canadei referitoare la greva feroviarilor. La Consiliul Europei va avea 2 intervenţii: Una pe ideea că se realizează extinderea unui model occidental pentru a cuprinde toate statele europene. .. A doua privitoare la rolul drepturilor omului în structurarea_ rel~ţ~~l~r Est- Vest. Drepturile omului au reprezentat principalul vector_al scl111nban_1 1~ Europa. Contaminarea axiologică a ţărilor din Răs~rit, în _p_enoada co~u~1sta, care apoi, din interior, au realizat schimbarea. Dec1, Co~s1ltul E~rope1 a 1ucat, alături de CSCE, un rol deosebit. CSCE, prin prevedenie refentoare la Coşul III, plus principiul VII şi acţiunea Consiliului Europei ~ri~itoare l~ u~m~r~rea respectării lor în ţările comuniste, rapoarte, medwttzarea mcalcanlor, sprijinirea disidenţilor. Consiliul Europei a asigurat şi breakthrough-ul . neces~r. pentru ONG-uri, dar şi omogenizarea standardelor juridice în matene. A~ti.v1t~tea de promovare a drepturilor omului prin educaţie, acţiuni de pr~tecJ1e / _nntr-un_ model de expansiune oferind o cale supranaţională de atac a mcalcanlor, vez1 modelul Conventiei din 1950. - Instnicţiun/ la Praga: Am discutat despre aceste chestiuni la NA TO şi întâlnirile de la Bruxelles.

335 334

ADRIAN NĂSTASE

Confe~eraţia Europeană: dezbatere~ de la Pm:is. De trimis acolo un grup de oamenz c~mpetenţi, condus de Mzrcea Malzţa. De vorbit cu ambasadoru[ Constantin Ene: să ne sugereze nume de oameni din guvern şi profesori. De pregătit idei privind Confederaţia. Vizita în SUA: să ne concentrăm pe primul-ministru. Referitor la CPC de la Budapesta: vine Romulus Neagu cu diverse propuneri. Vizita în Polonia va fi oficială. La fiecare misiune diplomatică să se facă o situaţie cu diplomaţii de la comerţ.

De ~trebat Ord6ii.ez dacă este adevărat ce s-a publicat în ABC - că nu ar fi nevoie de referendum pentru monarhie în România. Vede nota cu ONG. Terminăm pe la 17.40.

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Ha/fad Necereddine, ambasadorul Algeriei la Bucureşti, în vederea prezentării copiilor scrisorilor de acreditare. 18.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De fă.cut răspuns la scrisoarea lui Yvo Porter, de către DJT.

20.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Atacul lui Geza Jeszenszky la adresa noastră în Comisia pentru Drepturile Omului. Ne-am fi aşteptat să spună ceva despre vânzările ilegale de arme în Croaţia - apropo de standarde. În ceea ce priveşte situaţia minorităţii maghiare - rămâne cum am zis noi dovedim cu fapte buna noastră conduită. Există o diferenţă între abordarea României - faptele - şi a Ungariei vorbele. A fost la Budapesta Adrian Dolwtaru - case de cultură.1 De făcut o declaraţie elegantă.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Am difuzat un document la Geneva. Jeszenszky nu a avut timp probabil să citească documentul nostru, fiind prea ocupat cu armele pentru croati. · N l _ Probleme de rezolvat cu oamenii MCT din reprezentanţe: vzne apo eon Pop cu Teodor Meleşcanu.

· oare adresată de Corneliu Coposu, preşedintele Partidului Scns d . N t . . t l National Tărănesc - creştin şi democrat, lui A nan as ase, .mm~s ru Af~cerilo; Externe al României, privind testamentul lui Nicolae Titulescu de a fi îngropat la Braşov. V

Partidul Naţional Ţărănesc - creştin şi democrat Bucureşti,

Nr. 116/D.R.I. 18 februarie 1991

Domnule ministru al Afacerilor Externe, Anul acesta la 17 martie, se împlineşte o jumătate de veac de la moartea lui Nicolae Titulescu, ilustru diplomat şi om politic român, membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc. . Nicolae Titulescu şi-a exprimat testamentar două donnţe: 1. Să fie îngropat „pe muntele Tâmpa din Braşo~"; . 2. Executor testamentar să fie prietenul său Iuliu Mamu. (Detalii, Anexa A). . . în octombrie 1947, Iuliu Maruu mi-a transmis în închisoarea Malmaison (subsemnatului, Corneliu Coposu), legatul pentru aducerea la îndeplinire a testamentului făcut de Titulescu. (Detalii, Anexa B). Domnule ministru, Osemintele marelui Nicolae Titulescu se află în pămân~ străin, iar Tâmpa aşteaptă construirea unui mausoleu al lm Titulescu.

La 15 februarie are Ioc la Budapesta semnarea înţelegerii cu privire la deschiderea Casei Culturii Române la Budapesta şi a Casei Culturii Ungare la Bucureşti. 1

336

337

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În calitate de persoană îndrituită astăzi pentru aducerea la

îndeplinire a dorinţei testamentare exprimate de Nicolae Titulescu, Vă solicit să dispuneţi urgent constituirea unei Comisiuni speciale, pentru aducerea neîntârziată la îndeplinire a dorinţei lui Nicolae Titulescu. Comisia ar urma să ia legătura cu autoritătile franceze competente şi cu membrii familiei factori de deci~ie, pentru a rezolva cele necesare în scopul aducerii în ţară a osemintelor familiei Titulescu şi al organizării înmormântării pe Tâmpa, la Braşov. Comisia ar trebui să fie formată din reprezentanţi ai celor două instituţii româneşti de care se leagă numele lui Nicolae Titulescu: MAE şi Partidul nostru. În cazul când apreciaţi că este cazul să se constituie respectiva comisie, vă stăm la dispoziţie cu sugestii legate de componenţa sa. Sunt convins, domnule ministru, că prin constituirea Comisiei s-ar crea condiţii corespunzătoare pentru îndeplinirea, în sfârşit, a dorinţei testamentare a lui Nicolae Titulescu, în acest an, al semicentenarului mortii sale. Pentru mine îndeplinirea dorinţei testamentare a lui Nicolae Titulescu reprezintă o obligaţie moral-juridică de deosebită însemnătate. Anexa C vă oferă detalii. Pentru Domnia Voastră, urmaş la conducerea Ministerului Afacerilor Externe al ilustrului dispărut, sprijinirea acestei acţiuni vă oferă o frumoasă ocazie de gratitudine şi respect faţă de Nicolae Titulescu şi opera sa diplomatică. Primiţi, domnule ministru, asigurarea consideraţiunii mele.

Anexa A

Documente 1. Testamentul olograf al lui Nicolae Titulescu

„Subscrisul Nicolae Titulescu încredinţez pe prietenul meu bun Iuliu Maniu, ca executor testamentar. Ultima mea dorintă este ca la moartea mea să fiu îngropat pe muntele Tâmpa din Braşov, pentru a adeveri dragostea mea fierbinte pentru Transilvania şi străduinţele mele pentru întregirea scumpei mele tări. I

Vreau ca generaţiile viitoare să ştie că firul luminos care m-a călăuzit în zbuciumata mea viaţă a fost iubirea de Patrie şi gloria eternă a neamului românesc. Rămân recunoscător şi dincolo de viaţă celor care m-au sprijinit în lupta mea şi iert pe cei care mi-au făcut nedreptate şi mi-au cauzat suferinţe." Iunie 1937 N. Titulescu 2. Telegrama soţiei lui Nicolae Titulescu către Iuliu Maniu

I

(s.s.) Corneliu Coposu, Preşedintele

Partidului National Tărănesc - creştin şi democrat I

338

I

Nicolae a încetat din viată. În calitatea d-voastră de

prieten şi executor testamentar, vă ~og să luaţi_măsurile n~cesare 11

pentru înmormântarea lui în ţară, în conforrrutate cu donnţ~ sa expresă, pe care o cunoaşteţi şi pe care a repetat-o în ultima clipă." Ecaterina Din Cannes, 17 martie 1941 3. Telegrama de răspuns a lui Iuliu Maniu

Adânc întristat de trecerea în eternitate a ilustrului şi inegal:~lui bărbat de stat Nicolae Titulescu, mare!e meu prieten, vă rog să-mi permiteţi ca, dimpreună cu mtregul neam românesc să mă alătur îndoliat la marea d-voastră durere. În calitatea :nea de executor testamentar, voi întreprinde măsurile necesare pentru împlinirea ultimei dorinţe a onoratului dispărut. Vă rog să aşteptaţi comunicările care vor urma." ~uliu M~u Din Bucureşti, 17 martie 1941 339

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

. Notă: Dorinţa dispărutului nu a putut fi înde linită a . dm cauza împrejurărilor politico-militare. p tunc1 Anexa B Transmiterea de către Iuliu Maniu s . . . testamentare pre Corneliu Co posu a sarc1n11 În luna octombrie 1947, într-o ultimă convorbire subsemnatul c li c pe care . ' orne u oposu, încarcerat în arestul din Calea Plevnei, am avut-o cu Iuliu Maniu întemnitat 1 · . . . ' , m ace aşi arest d preşe mtele Partidului National Tărănesc mi-a tr · . ' ansffils ffile , , care eram secretar general adjunct al P.N.T. legatul ă d ' d ul I li M ' ' c ' acă ans ~ u_ u aniu, se va prăpădi în închisoare, iar eu voi supravieţui, ~ă depun stăruinţe pentru aducerea la îndeplinire a testamentului făcut de Nicolae Titulescu, în 1937. I~~u Maniu a decedat în penitenciarul de Ia Sighetu Marmaţiei, _Ia 5 februarie 1953. Subsemnatul am fost eliberat ~u~ă 17 aru_ ~e. detenţie, în 1964, dar, până în prezent, am fost ~psit _de posi~~tatea de a realiza legatul. Exprim convingerea că, ~n noil_e cond1~ _create după Revoluţia din decembrie 1989, sunt mtrurute condiţiile necesare pentru realizarea legatului. A

A

Anexa C Me~oriul înaintat, la 10 iunie 1978, de către Corneliu Co~_os~ hde~ ~I Partidului Naţional Ţărănesc (scos în afara legu) ca~e Mm1sterul Afacerilor Externe al României, privitor la. chestmnea realizării dorinţei testamentare a lui Nicolae T1tulescu de a fi înmormântat în ţara sa. Excelenta Voastră Domnule ministru al Afacerilor Externe, _S ubse_m na~l Corneliu Coposu, fost secretar politic al preşedmtelm Iuliu Maniu şi fost secretar general adjunct al :artidul~! Naţional Ţărănesc (1930-1947), socotindu-mă obligat m conştiinţa mea de român şi fiind învestit în împrejurări I

I

excepţionale cu aducerea la îndeplinire a unui legat testamentar verbal, vă rog să-mi îngăduiţi a supune aprecierii Excelenţei Voastre următoarele : La 17 martie 1941 a încetat din viaţă, la Cannes, departe de Patria lui, ostracizat de dictaturile înscăunate în România în anii premergători, gloriosul antecesor al Excelenţei Voastre, emeritul diplomat Nicolae Titulescu, pe care am avut norocul să-l cunosc personal şi să mă aflu uneori în anturajul său. În aceeaşi zi, Iuliu Maniu a primit o telegramă fulger, trimisă de sotia defunctului, cu următorul continut: „Nicolae a încetat din viaţă. În calitatea d-voastră de prieten şi executor testamentar, vă rog să luaţi măsurile necesare pentru înmormântarea lui în ţară, în conformitate cu dorinţa sa expresă, pe care o cunoaşteţi şi pe care a repetat-o în ultima I

I

clipă."

Iuliu Maniu a răspuns telegrafic doamnei Titulescu la Cannes: „Adânc întristat de trecerea în eternitate a ilustrului şi inegalatului bărbat de stat Nicolae Titulescu, marele meu prieten, vă rog să-mi permiteţi ca, dimpreună cu întregul neam românesc, să mă alătur îndoliat, la marea d-voastră durere. În calitatea mea de executor testamentar, voi întreprinde măsurile necesare pentru împlinirea ultimei dorinţe a onoratului dispărut. Vă rog să aşteptaţi comunicările care vor urma." Europa era zguduită de încleştarea dramatică a conflagraţiei mondiale. România - pe care politica externă a dictaturii regale şi mai apoi militare, care i-a urmat, o îndepărtase de linia tradiţională şi de vechile ei alianţe - era înfeudată, fără asentimentul naţiunii, în orbita hitleristă şi se găsea în vâltoarea războiului crunt, prevăzut cu luciditate şi combătut cu ardoare de Nicolae Titulescu. Iuliu Maniu a întreprins toate diligenţele posibile, pentru a realiza aducerea în ţară a osemintelor marelui dispărut. Eforturile lui s-au izbit de refuzul guvernului Antonescu, care

340 341

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

era obsedat de teama de a nu supăra pe nemţi şi pe italie · Mihai Antonescu a exprimat, în faţa subsemnatului, regretul~ împrejurările şi susceptibilităţile de care e obligat să ţină seama din oportunitate, nu-i permit să aducă omagiul său since; celebrului diplomat român, pe care l-a preţuit în mod deosebit. Demersul făcut prin legaţia de la Bucureşti a Italiei, la Mussolini pentru a se permite tranzitul sicriului prin Italia, a fost întâmpinat cu un refuz ostil. Italia fascistă nu putea să ierte pe fostul preşedinte al Ligii Naţiunilor, care condamnase, cu aspre cuvinte şi sancţiuni, invadarea Abisiniei. Ministrul Italiei la Bucureşti, Pellegrino Ghigi, a fost deosebit de jenat, când a trebuit să facă cunoscută hotărârea guvernului de la Roma şi în faţa trimisului lui Maniu a etalat, în mod indirect, opinia lui separată, faţă de această lipsă de eleganţă. Celelalte rute de acces erau obstaculate de războiul în curs, iar teritoriile stăteau sub controlul Wehrmacht-ului, încă atotputernic. în această situaţie, fără ieşire, Iuliu Maniu a telefonat doamnei Titulescu, rugând-o să aşeze provizoriu în Capela ortodoxă sau într-o criptă, sicriul lui Titulescu, până când împrejurările vor permite aducerea lui în România. Imediat după 23 august 1944, Iuliu Maniu a cerut ministrului de Externe Grigore Niculescu-Buzeşti să întreprindă măsurile necesare pentru ca osemintele lui Titulescu să fie repatriate. Ministrul de Externe, care făcea parte din grupul foştilor discipoli şi admiratori ai lui Titulescu, a îmbrăţişat directiva cu acordul său deplin, urmând ca înhumarea solemnă a lui Titulescu, pe vârful muntelui Tâmpa, să se facă, imediat ce situaţia externă şi internă se va limpezi, într-un mausoleu ce urma să fie construit pe cel mai proeminent pisc din coasta I

Braşovului.

Precipitarea evenimentelor interne, ruptura acordului dintre partidele democratice care au realizat lovitura de stat de la

342

23 august 1944 şi arestările care au urmat au făcut imposibilă, atunci, realizarea iniţiativei. În luna octombrie 1947, într-o ultimă convorbire pe care subsemnatul, încarcerat în arestul din Calea Plevnei, am avut-o cu Iuliu Maniu, întemniţat şi el în acelaşi arest, fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc mi-a transmis legatul că dacă el se va prăpădi în închisori, iar eu voi supravieţui, să depun stăruinţe pentru aducerea la îndeplinire a testamentului făcut de Nicolae Titulescu. Iuliu Maniu a decedat în penitenciarul de la Sighet în anul 1953. Subsemnatul am fost eliberat după 17 ani de detenţiune în 1964, însă sunt lipsit de posibilitatea de a realiza legatul. Antecedente: În anul 1938, însoţind pe Iuliu Maniu la casa lui strămoşească din Bădăcin Gudeţul Sălaj), am fost solicitat să triez şi să organizez arhiva lui, aflată în bibliotecă, care cuprindea, pe lângă scrisori şi documente de interes personal şi familial, şi un număr mare de scripte şi documente din epoca luptei pentru unire, de la Unirea din 1918, arhiva personală din timpul Consiliului Dirigent al Ardealului (1919-1920) şi din timpul guvernărilor naţional-ţărăniste (1928-1933). (Asupra documentelor aflate în arhiva lui Iuliu Maniu şi a drumului pe care l-au urmat am făcut o amplă relatare, depusă la Arhivele Statului). Într-una din casete, care conţinea scrisori de valoare, am găsit, într-un plic deschis, testamentul olograf al lui Nicolae Titulescu, încredinţat lui Iuliu Maniu în anul precedent. Acel testament, scris de mână pe o foaie de corespondenţă format redus, pe care l-am citit cu deosebită atenţie, înainte de a-l clasa în compartimentul actelor importante, era datat în Bucureşti din anul 1937. Fără pretenţia de a-i reproduce, din memorie, întocmai continutul, cred că testamentul avea aproximativ următorul cuprins: „Subscrisul Nicolae Titulescu încredinţez pe prietenul meu bun Iuliu Maniu, ca executor testamentar. Ultima mea I

343

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE dorinţă

este ca la moartea mea să fiu îngropat pe muntele Tâmpa din Braşov, pentru a adeveri dragostea mea fierbinte pentru Transilvania şi străduinţele mele pentru întregirea scumpei mele

19 februarie 1991

9.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Jan Miklesco, vicepreşedinte al Republicii Federative Cehe şi Slovace.

ţări.

Vreau ca generaţiile viitoare să ştie că firul luminos care m-a călăuzit în zbuciumata mea viaţă a fost iubirea de Patrie şi gloria eternă a neamului românesc. Rămân recunoscător şi dincolo de viaţă celor care m-au sprijinit în lupta mea şi iert pe cei care mi-au făcut nedreptate şi mi-au cauzat suferinte." Au trecut aproape patru decenii de la moartea lui Titulescu şi osemintele lui se găsesc tot în ţară străină. Am urmărit cu mult interes scrierile mai vechi (Savel Rădulescu, B. Brănişteanu) şi mai noi (P. Constantinescu-Iaşi, Gr. Geamănu, Gh. Moca, George Macovescu, Mircea Maliţa, Ioan M. Oprea), care se ocupă de viaţa, activitatea, meritele şi personalitatea lui Titulescu şi, negăsind în ele nicio menţiune despre ultima dorinţă a valorosului predecesor al Excelenţei Voastre, mi-am permis să vă aduc la cunoştinţă cele de mai sus, în îndeplinirea unei elementare îndatoriri româneşti, cu convingerea fermă că prezenta relatare va fi onorată de atenţia datorată memoriei marelui nostru diplomat. Bucureşti, 10 iunie 1978. I

Corneliu Coposu Bucureşti, str. Mămulari nr. 19 Excelentei Sale domnului Ministru al Afacerilor Externe - Loco I

Adrian Năstase: Ne bucurăm de faptul că tiizita sa a fost posibilă. Credem în rietenia între popoarele noastre. Sperăm să găsim zona de interese comune, în ~oul context din regiune şi din Europa. Vizita este un bun început. Căutăm să ne situăm într-o Europă în care interesele noastre să nu fie puse în pericol. Nu mai ştim foarte bine ~~ne_e inmni~~l, de unde vine pe1~icolul. Avem O tentatie de a construi scenam şz strategu care se adreseaza unor fantasme sau 'realităţi virtuale. Probabil că acest lucru este inerent într-o perioadă de aşezări. Pericolele reale nu vin din realităţile actuale, cn.t mm ales dm team şz aşteptări ale unor state. Trebuie să vedem ce este pericol potenţial şi ce poate deveni pericol într-o perspectivă mai îndepărtată. .. . . . . . Există într-o societate obişnuită două cn.tegom de mdnnzz: an.meru liniştiţi şi hotărâţi, care îşi văd de treburi şi nu sunt luaţi în seamă, şi o altă categorie mai zgomotoasă şi luată aparent în seamă. . Există, la indivizi, ca şi la naţiuni, interese de con1unctura şz pe termen lung. . Noi respectăm interesele de conpmcturn ale pnetemlor noştri, dar suntem convinşi că interesele reale sunt cele validate de istorie. Despre politica externă, vă prezint câteva dintre gândurile ~oastr~, în aşteptarea momentului când vom putea avea contacte permanente, mclusrv la nivelul politicii externe. . Sper să descoperiţi în Român.ia un lucrn,_diferit d~ i~~e~e _dmtre parenl~ exprimate de domnul Calfa1, în sensul unez compatzbzlztn.ţz de structurz economice şi care va putea juca un rol pozitiv în viitor. . România are câteva avantaje. Este o ţară relativ mare, o populaţie relativ mare, cu resurse diversificate, nu are datorie externă şi a început o reformă foarte rapidă a structurilor şi mecanismelor economice. A

•

•

V

V

•

•

• •

•

•

•

V

•

Marian Calfa (n. 1946). Om politic şi de stat cehoslovac. Prim-ministru al Republicii Federative Cehe şi Slovace (10 decembrie 1989-1 iulie 1992).

1

345 344

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Spre deosebire de alte ţări, România are o in1=,,astructură fi I · d 'J ' oarte · t pu ermca, c nar aca ea nu este suficient de modernă. Ea există ş · t . . i poa e fi v

v

mode rnizata.v

. Dificultăţile _noastre sunt legate_de Amomentu_,l de tranziţie politică, de capacitatea de anga;are a forţelor politice zn aceasta directie. Este un foarte d_ificil. Aceste dificultăţi sunt mărite de costurile ;ociale ale rej::~e~ ez economice. . Mul~ dintre dezvol~ările in!ernaţionale recente dovedesc o înţelegere tot maz buna a proceselor dzn Romania: acordul cu FMI, acordarea asistentei PHARE de cat_re G 2~, a~ceptarea ca invitat special la Consiliul Europei. ' Avem impresia ca am trecut de o etapă dificilă. După o_ perioadă ~e re~chilibrare a relaţiilor din Europa în general, ţznan~ _sea~ia şz de e~1oluţnle din URSS, relaţiile noastre bilaterale vor căpăta senmificaţza pe care zn mod real trebuie să o aibă, ţinând seama de traditii · te, ca şz. de interese. . ' Şl . sen t 1111en V

•

A

Cele spuse de mine exprimă dorinţa de a vă transmite cât mai bine mesajul nostru de prietenie şi disponibilitatea noastră de a lucra cât mai bine

împreună.

Jan Miklesco: Mulţumeşte pentru cuvintele de prietenie. Mulţumeşte guvernului român pentru invitaţie. Este primul reprezentant al statului cehoslovac care intră pe pământul României libere. . Se laud~ că are 1/8 din sânge românesc. Şi-a început luna de miere la Mamaza:. A venzt de multe ori în România ca cercetător ştiinţific. In. afară de avantajele arătate de ministrul de Externe, România mai are şi_ ava~tajul că are un ministru de Externe tânăr şi încântător, care îşi alege bine şi colaboratorii. Vizita sa a fost foarte bine pregătită şi este bogată în întâlniri. O foarte importantă obsenmţie pentru el este că, realmente, ei, ca şi românii, au cam aceleaşi probleme şi, în esenţă, în aceeaşi situaţie se află toate fostele ţări socialiste. A vizitat foarte multe instituţii - culte, Academie, cultură, handicapaţi. PretL~tin~eni oamenii au mmt aceleaşi idei ca la noi. După 40 de ani de totalttansm, totul e devastat - politica, economia, morala. Dacii înainte am fost prieteni sub presiune, cu atât mai mult trebuie să fim prieteni în libertate.

ln Consiliul Europei, se vor strădui să atragă şi alţi prieteni în favoarea României. , A fost cercetător ştiinţific. De 8 luni este vicepreşedintele guvernului federal, având respons~~ilităfi p_ri:1~nd .~repturil~ omului, cu/tur~, . sport, egalitatea de şanse, familze, mznorztaţi, mz;loace de informare in masa şi culte. Este reprezentant al mişcării creştin-democrate. Prin în.toarcerea la democraţie şi morală, rădăcinile noastre creştine sunt de utilitate în contactele noastre. Creştinismul răspândeşte toleranţă, · înţelegere, unirea oamenilor de bună credinţă. Trebuie să facem eforturi ca politicul să nu guverneze ci să servească. Bucuros că şi dumneavoastră credeţi ca şi noi că foră umor şi răbdare nu se poate avansa. Principala problemă la ei este faptul că reforma economică devansează reforma socială, încât unele pături ale populaţiei nu sunt suficient compensate pentru creşterea preţurilor la benzină, bunuri de consum etc. E optimist. Important e că am pornit pe direcţia cea bună. După perioada de tranziţie se va ajunge la o îmbunătăţire a vieţii. E valabil şi pentru noi acelaşi lucru ca şi pentru dumneavoastră: ne aflăm la începutul drumului. Despre minorităţile cehă şi slovacă din România - s-a întâlnit cu reprezen tanţii lor. A fost plăcut impresionat că ei sunt uniţi, se simt cetăţeni loiali ai României şi, în ceea ce priveşte o eventuală emigrare a lor spre Cehoslovacia, şi-au exprimat dorinţa de a rămâne aici, eventual primind unele ajutoare. Au solicitat ajutoare sub formă de cărţi. Adrian Năstase: Nicio problemă. Jan Miklesco: Ne-au rugat ca în Acordul cultural bilateral să fie o frază în care să se menţioneze şi interesele acestor minorităţi . Ei se plâng că suportă consecinţele situaţiei actuale, în care 580 de cetăţeni români sunt în Cehoslovacia, de unde aşteaptă să emigreze în altă parte. Guvernul cehoslovac nu a fost pozitiv şi a limitat călătoriile cetăţenilor români în Cehoslovacia, limitare care a afectat şi cetăţenii aparţinând minorităţilor cehă şi slovacă. Se vor strădui să facă ceva, pentru ca ei să-şi poată vizita rudele . Exemplu: legitimaţia de etnici slovaci să fie recunoscută ca invitatie. Mila~ R esutik1: Spun ei: înainte nu ne lăsa Ceauşescu; acum nu ne lăsaţi voi. A

1

346

Milan Resutik, ambasador al Republicii Federative Cehe şi Slovace la Bucureşti . 347

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Sper că românii nu vor spune asta. Să găsim o soluţie pentru asta. Jan Miklesco: Dacă îi veţi spune lui Dienstbier1 ceva în acest sens, veti avea O sticlă! ' Milan Resutik: Efortul de a elibera legitimaţii de etnici slovaci şi cehi s-ar putea să nu fie necesar. Ştim că situaţia e anormală. Jan Miklesco: Această situaţie a fost provocată de faptul că 1 milion de sovietici vor veni în Cehoslovacia. Adrian Năstase: Pentnt a compensa soldaţii sovietici care pleacă! Jan Miklesco: Mulţumeşte pentnt primire. Va spune că poponLl român e talentat, cu istorie bogată, care a suferit mult - va spune asta pretutindeni. In Europa trebuie să intrăm în comun şi să ... . . ne sprIJznzm reciproc. Întâlnirea se termină la 9.40.

Diplomatul yemenit prezintă copia scrisorilor de acredit~r~. şi disc::-tă cu ministntl de Externe roniân diverse aspecte ale dezvoltam relaţulor bilaterale. 10.00 Audienţă cu Pav~l Sadovsky, consilier . l~ A~n~asad~ Cehoslovaciei la Bucureşti. Ii fac o infonnare despre vizita mt.nt.strnlut. de Externe al României la NATO. Audienţa se termină la 10.45. 11.35 Telefon la Praga. Vorbesc cu ambasadorul Ion Ciubotant. Il informez că Petre Roman a trimis mesajul către J6zsef Antall referitor la aderarea la Trilaterală. A

A

AdrifJ.n Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe vicepreşedintele Republicii Islamice Iran, preşedintele Organizaţiei Plan şi Buget (PBO), preşedintele părţii iraniene în Comisia mixtă guvernanientală de colaborare româno-iraniană, M.R. Zanjani. S-au abordat: relaţiile economice bilaterale, criza din Golful Persic. Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, primeşte pe Zainuddin bin Abdul Rahman, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Malaysiei la Bucureşti. În discuţie au fost abordate: vizita oficială în Malaysia a ministrului de Externe român; sesiunea Comisiei mixte de la Kuala Lumpur. Adrian Năstase, ministn, de Externe al României, primeşte pe Ali Abdallah Assallal, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Yemen la Bucureşti.

Jiri Dienstbier. Om politic şi de stat cehoslovac. Ministru de Externe al Republicii Federative Cehă şi Slovacă (1989-1992).

1

12.30 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De cerut prin fax de la Geneva cuvântarea lui Geza Jeszenszky. 12.50 La Adrian Năstase, cu probleme curente. - De transmis la principalele ambasade textul inteniiului lui Petre Roman pentnt emisiunea ungară. . Misiunea de la Geneva să facă un press release şz sa-I difuzeze m sala. Îi prezint inteniiul referitor la cuvântarea lui Jeszenszky. V

•

A

V

14.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Petre Roman a văzut interviul referitor la intenien.ţia lui Geza Jeszens zky în Comisia pentru Drepturile Omului. 15.15 Masă rotundă la ADIRI pe tema evoluţiilor postconfl.ict în Golf Mircea Malita: Deschide Masa rotundă. Să dis~utăm situaţia de după război. Ce se va întâmpla în regi~~e ~up~ încetarea operaţiilor militare? Viaţa internaţională e mai puţin te?re~zca şz ma~ mult expresia intereselor şi raporturilor de forţe. Astfel de acţium pot oferz elemente de bază pentru decizia politică. Traian Chebeleu: Fac o introducere. Cornel Codiţă: Să vedem care sunt premise de la care plecăm noi în analiza situaţiei postconfiict. 349

348

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

Între fazn militnră şi faza diplomatică nu este o delimitare foarte el Sunt acţiuni parnlele. Politicul ţine seama de militar, dar şi invers. ara. Variabilele care intră într-o ecuaţie a soluţiilor postconflict: . . - Vor ~liaţii sau nu să aibă o victorie militară ca argument forte în definirea soluţiilor de pace? Această victorie nu se va obţine până nu va av loe opera,tiunea ' terestra. Unn„ dintre membrii coaliţiei vor să lanseze interventiea terestr~, nu vor. ~oviet!cii ~e opun u~ei decizii fondate doar pe argume~t: de ordin militar. V~ fi un. raz?~i pentru elibe~area Kuwaitului sau unul pentru dis~~gerea _rote.nţ~ alul~i vnnhtar al Irakului? Până unde se va merge în definirea victoriei 1 ? Pana la schimbarea de regim în Irak? - Altă variabilă: postura celor două Mari Puteri în acest conflict. La început, URSS şi SUA erau de aceeaşi parte. Acum se îndepărtează. Vor căuta o soluţie comunii? - Cum se va poziţiona lumea arabii faţă de schimbările din zonă produse la sfârşitul acestui conflict? Vom asista la o reaşezare în lumea arabă. Egiptul şi Siria nu vor menţinerea Irakului ca mare putere în zonă. Alţi arabi vor un Irak puternic. Un participant: Finalul războiului poate duce la echilibru sau poate amplifica dezechilibrele deja existente, în funcţie de felul în care se va defini victoria". Prezenţa americană în zonă se va întări. Va fi un lucru pozitiv, va genera stabilitate snu, dimpotrivă, va genera noi tensiuni şi conflicte? Romulus Giugaru-Costea: Să începem cu interesele Marilor Puteri şi care sunt poziţiile lor. Cei doi mari s-au pus de acord că fără unul din ei nu se poate ajunge la o soluţie de durată. Jucând cum au jucat, URSS arntă că e sprijinită în lumea arnbă. Saddam şi-a folosit atuurile şi a reuşit crearea de breşe în tabăra v

alţii.

V

II

II

occidentală.

Marcel Dinu: Obiectivul fundamental al SUA este distrugerea lui Saddam şi nu elibe~area Kuwaitului. Cu ce preţ? Incheierea conflictului este posibilă doar după dispariţia lui Saddam. Gheorghe Şerbănescu: Deciziile lui Saddam Hussein în ceea ce priveş~e invadarea Kuwaitului au fost de natură economică: avea o mare datori~ externă. Probabil că soluţia ar trebui să includă şi o serie de compensnţll econonuce.

Conflictul are deja, cum se vede, implicaţii globale. Probabil că solutiile trebuie să fie tot de natură globală. ' Reaşezarea structurii de securitate în Orientul Mijlociu va trebui să conţină o componentă importantă: soluţionarea conflictului arabo-israelian. .~onflictul se va încheia cu o consolidare a prezenţei străine în regiune baze militare, contracte cu armamente etc. - care poate fi mai complicat de gestionat decât cea din Europa. Foarte mult vor conta interesele producătorilor de armament de a vinde cât mai mult, făcând apel la temerile născute de actuala stare de fapt. Problema evoluţiilor postconflict cuprinde două faze: una de interes imediat, care implică oprirea operaţiunilor militare şi calmarea lucrurilor. A doua etapă, întinsă pe 3-4 ani, de rezolvare a celorlalte probleme care compun conflictul. Există o interferenţă între aceste probleme. O altă gnipă de probleme postconflict priveşte reconstrucţia pe termen lung. Kuwaitul e o ţară total devastată. Deja sunt semnalate încheieri de contracte. Acţiunea lui Saddam a fost un pretext pentru a interveni în zonă, într-un !noment în care se schimbă raporturile de forţe la nivel global. In Orientul Apropiat trebuie abordate concomitent cele trei componente: politică, economică şi militară, care pot duce la o nouă ordine. Dezvoltarea fundamentalismului islamic este o realitate şi ea cere să se acorde atenţie, mai ales fundamentalismului militant. Ioan Mircea Paşcu: Principala problemă este să sintetizăm materia. . Originea conflictului: plecăm de la existenţa a două zone pe glob care pot J~gitla economia Occidentului - Orientul Mijlociu şi Africa de Sud - care trebuie să nu cadă sub dominaţia sau controlul un.or interese ostile Occidentului. Alt element: războiul Iran-Irak a intrnt în acest scenariu. Şi Iran şi Irak au mţeles acest lucru. Războiul trebuia să elimine pe unul dintre ei. . Prin ocuparea Kuwaitului, Irakul controla 30% din zonă, lucru inacceptabil. De unde ideea eliminării Irnkului din jocurile de putere din zonă. Trăsături ale conflictului: - e într-o zonă unde se poate urmări; - e un război politic - toate mişcările militare au fost făcute cu obiective politice· A

I

351 350

ADRIAN NĂSTASE

- victoria Aliaţilor e incontestabilă, indiferent de cum se va obţine, cu sau fără operaţii la sol; - semnificaţia victoriei: retragerea din Kuwait, dispariţia lui Saddam, dispariţia Irakului. Ce vor fiecare din cei implicaţi? Victorie militară; eliminarea lui Saddam; controlul zonei. Ce vrea URSS? Eliberarea Kuwnitului; menţinerea Irakului, cu sau fără Saddam - ca actor în echilibrul de forţe zonal. Intrarea puternică a sovieticilor este menită să prevină eliminarea Irakului şi să participe la reconstrucţia regiunii. Pentru URSS este un beneficiu economic. Arabii vor eliberarea Kuwaitului, plecarea trupelor străine şi refacerea Kuwaitului, dar şi rezolvarea problemei palestiniene. Iranul vrea înfrângerea Irakului, eliberarea Kuwaitului şi împiedecarea controlului zonei din afara ei. Lumea islamică priveşte conflictul în termeni de cruciadă şi vrea evitarea prezenţei occidentale în perioada postconflict. Turcia oferă elemente contradictorii. Nu e clar ce vor. La sfârşitul războiului va fi un echilibru de forţe. Principalii câştigători sunt Germania, Japonia, China, care dau doar bani coalitiei antiirakiene, dar nu se implică militar. C~nflictul accentuează prezenţa SUA şi a Marii Britanii. SUA au şi opţiunea de a ieşi din scenă după conflict, pentru ~ ~e retrage în izolare. Marea Britanie nu are altă şansă decât să se implice activ m regnme. . . Francezii nu s-au implicat tot atât de puternic în regzune, deşi ar avea motivatii solide. . ' Pentru SUA şi URSS eliberarea Kuwaitului şi înfrângerea Irakului sunt definitorii. . t Menţinerea unui echilibru zonal: pentru URSS eliminarea Irakulw es e de neconceput şi ar fi o mare pierdere. . Interesul SUA referitor la petrol este de necontestat. . . .., · · t t.., atitudmea Acum despre pozztza noastra. Pentru noz e zmpor an n împotriva agresiunii în nn~amblu. E o chestiune fundamentală. Mai aven~ uln ' .., ·t" crize e an în Consiliul de Securitate. Să valorificăm acest element. Sa evz am_ .., · · ori· pen t ru alt' care se prefigureazii - de a vota on· pentru unu, , ll.· Trebuze sa ne

352

ROMÂNIA DUPĂ MALTA recuperăm

pierderile. Să ne păstrăm poziţia în lumea arabă, pe care nu o are nicio ţară din Europa de Est şi Centrală. Constantin Stanca: În privinţa cauzelor conflictului: un obiectiv al SUA în zonă a fost controlul materiilor prime. Pentru Saddam Hussein, invadarea Kuwaitului a fost o necesitate, pentru a-şi păstra pu~erea d~tpă_opt ani~ răz_,boi. Victoria forţez multmaţzonale e sigura. Intrarea sovieticilor în joc e o chestiune strategică, legată de apropierea SUA de frontierele lor, dar şi din punct de vedere economic. Irakul va trebui să-şi pună problema modului în care îşi va achita vechile datorii. Va trebui să despăgubească şi Kuwaitul. Forţele multinaţionale vor avea şi ele pretenţia să-şi recupereze o parte din cheltuieli. E bine să avem o poziţie pntdentă, ca şi până acum. De paşii care îi facem va depinde recuperarea banilor noştri. . Israelul va ieşi cel mai câştigat din zonă, din punct de vedere strategic. Traian Chebeleu: Un alt subiect de discuţie: interesele SUA şi cadrul politic al situaţiei postconflict. Glteorghe Şerbănescu: Vom asista, printre altele, la relocarea forţelor s.uA.., ~ pe continentul european în Orientul Mijlociu, ca un semn al sclumbam priorităţilor sale strategice. . Golful a deschis tendinţa de redefinire a structurii "!"A TO şz_ n extinderii activităţilor sale. Se conturează perspectiva apartenenţei Israelului la NATO. Pentru moment nu se pune problema unor modificări de frontiere în zonă. O astfel de acţiune nr declanşa puternice conflicte etnice. Să ne concentriim asupra NATO şi a instrumentelor sale. Putem constata deja tendinţe de reconstituire de alianţe politico-militare, pe fondul modificărilor de pe continentul european. În Orient apar noi forme de organizare a statelor din zonă. . Sunt divergenţe chinr la nivelul CEE în legiitură cu ce poate şz c~ nu ponte face NA TO în viitor, care sunt limitele geografice ale ariei sale de ncţrune. Se vorbeşte de formarea unei axe Ankara-Islamabad, care ar putea prelua unele sarcini de stabilizare a zonei. De gândit dacă se poate aplica sistemul CSCE în Orientul Mijlociu.

353

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ioan Mircea Paşcu: Mişcarea SUA trebuie judecată prin ceea ce s-a întâ 1 în Europa după 1990. Obiectivul lor este în mare acelaşi: controlul Ali~~ nt 1 dar şi al Europei de Est. a, or, În perspectivă, dispar relaţiile petroliere între Europa de Est şi URSS Pentru România e bine sau nu e bine să mizeze pe o prezentă mil t·tara · . v? , amencana . Constantin Stanca: Cu ce intrăm în Europa? Cu cultura şi arta n . d . ' u cu m ustna. 1:fi_rcea Maliţa: !n~r~bare~ ft:nd~mentală căreia trebuie să-i răspundem: ce este tn interesul Romamei dupa razboiul din Golf? Victoria rapidă a Aliaţilor implică obligatoriu ofensiva terestră. Rezistenţă dură a irakienilor pe câmpul de luptă şi cu multe pierderi pentn, SUA va genera o serie de reacţii în opinia publică americană şi v

occidentală.

Recursul la armele chimice, bacteriologice ar amplifica aceste reactii, dar şi pierderile umane. ' Ce va urma depinde de felul în care se termină războiul. Din nefericire, acest conflict se suprapune peste un conflict mai mare, cel dintre Nord şi Sud. Ţările în curs de dezvoltare văd asta ca o agresiune din partea lumii dezvoltate. Pe planetă nu e simpatie pentru Nord. Din punctul de vedere al legalităţii, totul e în regulă. Aceasta e partea de suprafaţă. Sub această aparenţă este chestiunea intereselor: lumea dezvoltată loveşte lumea subdezvoltată. Moştenirea Reagan este de nenegociat. Mai este conflictul arabo-israelian. Ziarele germane de astăzi vorbesc de forţele conduse de SUA. Tot ce a obţinut Irakul a obţinut în timpul războiului cu Iranul . Interesele Germaniei şi Japoniei înseamnă mai mult decât se vede. Ei pândesc de 40 de ani sfârşitul dominaţiei SUA. PentnL ei sfârşitul dominaţiei SUA ar reprezenta o şansă extraordinară de afirmare. Acum Willy Brandt e:>..7Jrimă faţiş nemulţumirea că Germania nu e membru permanent în Consiliul de Securitate şi dorinţa de a face parte din el. CEE a eşuat în materie de formulare a politicii sale externe comune. URSS nu şi-a pus toată miza alături de SUA. Zona e foarte importantă: Afganistan, Iran şi Irak. Îşi face jocul propriu. Nu vrea să fie îndepărtată din regiune şi, în general, din jocurile de putere la nivel global.

Acum jocul e diplomatic, dar URSS poate_, să-şi ducă_ tn_:~ele în Irak. Asta înseamnă că finalul nu_ v~ p~te~ fi jucat fora lfRSS: o,:i s~ il salveze pe Saddam, ori să se coalizeze şi sa-l ltclude_ze. Exact ca tn aponza şi Iran. Asta va d ce mari avantaje interne: 80% votun pentru Gorbacwv. . a u Intervenţia militară sovietică pare să fie iminentă, în c~nJ~~ctur~ data. SUA îşi joacă ultima carte de mare pu~ere ~ ~c~um an n__~czodata. ~aca · d acest tren s-a terminat. Câştigarea victonei m Irak 11 confirma ca pier ' vfi . SUA ·andarmi ai ordinii internaţionale. De unde aceasta antastica anga;are m , J • ntru că este vorba de o miza unaşa. . . pe Pe de altă parte, vom asista la un eşec al CEE. N-au putut face m7:1ic ~n Consiliul de Securitate. Au reuşit individu_al câ~ cev~ - Ma1:ea Br~tame,_ Franţa, dar ca CEE nimic. S-au declarat a t_reza forţa, dupa SUA şi Japonia, da1 n-au jucat niciun rol. Va fi un şoc pentru ei. . . Siria joacă O carte de hegemonie, care nu _e pnvita r~a de(avorab~l -~ Occident. Siria a luat locul lăsat vacant de Liban. Daca iese ;ocul Si.nei, situaţia nu va fi în favoarea OEP, iar Israelul nu va fi foarte nemulţumit de

f

V

V

V

V

•

•

A

V

A

V

•

· d· · rezultat. Germania şi Japonia sunt cei mai mari contestatari ai actua 1ei. or mi internationale - exprimată de componenţa Consiliului de Se~untate :_ simpatizează cu cauza Irakului, nu pentru că-l iubesc pe Saddam, ci pentru ca grăbeşte sfârşitul ordinii internaţionale conduse de SUA. În lumea arabă, între Iran, Irak şi Siria este o lupta pentru hegemonie V

•

în regiune. . .. Va fi foarte greu să se păstreze ordinea şeicilor. . . Partea de după război va fi grea din punct de vedere diplomatic: lumea musulmană versus cea occidentală. Faptul că România a menţinut un echilibru între ţările din zonă e ? realizare. E foarte bine că n-a rupt legăturile cu ţările arabe - a dovedit pntden ţă şi moderaţie.

V

•

•

V

O anumită simpatie faţă de lumea araba e bme venita.

. . Adrian Pop: Abordează situaţia postconflict din punct de vedere al ;acului mondial de forţe . Să încercăm abordarea problemelor m termenu unez perspective de câteva decenii. Intervalul de 40 de ani nu pare exagerat de lung. A

..

•

355 354

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

. Lege~ conservării conflictualităţii spune că diminuarea sovzeto-amerzcan ~onduce la creşteri ale ei în altă parte. Hegemonia SUA e în declin relativ. Teoria spune că fostul aszgurn, de regulă, o retragere confortabilă din joc. . . Pentru moment Germania, Japonia şi SUA ar putea echzlzbnt global. •

V

connic

.

tulztz

'J•

he emo

g

A

•

n zşz

a · . szgu,a un

Mircea Maliţa: Germania şi Japonia sunt excluse pe termen · d · . . t l d. . zme zat dzn arnn1am~n e_e zn _Golf. Aceste arnn1~11~ente ori sunt sub egida ONU _ iar Germanza şz Japonza nu sunt membrz az Consiliului de Securitate· or este o co ,r, . C t z acesta . n;erzn,a zn re znvzngaton şi învinşi - din care Germania şz· r · d zspar, pen tru ca au dat banz· prea puţini. 1aponza Un parti~ipant: SUA .şi URSS s-au înţeles în Malta asupra unei strate 'i comune. Şz-au cedat reczproc zonele de proximitate geografică. gz Sunt argumente că războiul în Golf e regizat. Cele ~ouă mari pu_teri se controlează reciproc prin arma nucleară. Elena Z,,,amftrescu: ,,Acczde':;-tul" invadării Kuwaitului a fost aranjat. lntrebarea este daca Golful reprezintă începutul unei serii de alte A

A

•

V

•

'

v

întâmplări asemănătoare.

Î~ţelegeril~ secrete au dezavantajul că trebuie puse în practică. Putem vede~ ce znţelegerz au fost urmărind aranjamentele postconflict. Să urmărim în speczal aspectul teritorial.

Să folosim

mai bine prezenţa în Consiliul de Securitate. Israelul este câştigător pentru moment. OEPpierde. Un participant: Trecerea problemei palestiniene din sarcina OEP în sarcina palestinienilor din teritoriile ocupate. URSS i-a convenit războiul cât timp preţul petrolului a fost mare. Au început medierea după scăderea preţului petrolului. Mircea Maliţa: La distrngerea a 1/3 din potenţial începe demoralizarea adversarului. Elena Zamfirescu: Pentru noi ar fi foarte bine să folosim această perioadă pentru a activiza relaţiile cu Europa. Gheorghe Şerbănescu: Citeşte scenariul din „ Tlre Guardian" din 14 ianuarie. Masa rotundă se termină la 17.50. 19.40 La Adrian Năstase, împreună cu Romulus Neagu. Scrisoare din partea lui Petre Roman către Popov 1: ,,Îmi amintesc de discuţiile de la Davos 2, când am stabilit nişte lucruri în comun. Am rămas cu un sentinrent de încredere în soliditatea relaţiilor româno-bulgare. Cu atât mai surprinzătoare apar două evenimente mediatice, pe care noi le considerăm grave. Îmi exprim speranţa că asemenea lucntri nu vor mai

Relaţiile noastre cu ambii trebuie să nu ne afecteze legăturile cu E~tropa. Concertarea n~astr~ tre__,b~tie fă.cută mai ales cu europenii - apropiere de pzlon_ul european al Alzanţez. Sa zncercăm să prevenim soluţia de reîmpărtire n

zonez.

'

URSS îşi mai poate încă permite luxul de a interveni militar ceea ce nr mai relaxa tensiunea dintre civili şi militari existentă la Moscova. ' . ~e termen lung, marii câştigători vor fi Germania şi Japonia. Prin ne~artzcz~area la conflict, îşi menţin credibilitatea. Reconstrucţia permite wz levzer de influenţă, foarte important pentnt aceste două tări. .S~ ju~ă,_n cm:t~~ europeană în formularea poziţiei noastre, nu neapărat ca susţznaton az pozzţzez Franţei. Marcel Dinu: Să promovăm poziţii echilibrate. Să ne menţinem poziţiile în lumea arabă. Să mai vorbim şi de Conferinţa internaţională.

apărea".

Să încercăm

o reactualizare a Tratatului cu Turcia din 1934.

19.50 La Adrian Năstase, pentru o discuţie cu ambasadorul Vasile Şandn,, împreună cu Romulus Neagu şi Ion Goriţă. Adrian Năstase: Avem de discutat relaţiile noastre cu sovieticii: ce să facem în perioada următoare. Să analizăm posibilele evoluţii politice de la Moscova. Reacţii la nerealizarea vizitei preşedintelui Ion Iliescu, la vizita preşedintelui Snegur în România. Avem nevoie de propuneri privind evoluţia relaţiilor noastre cu republicile unionale, în noul context al evoluţiei spre suveranitate. Dimităr Popov. Om politic şi de stat bulgar. Prim-ministru al Republicii Bulgaria (7 decembrie 1990-8 noiembrie 1991). 2 În perioada 1-3 februarie 1991, la Davos (Elveţia) s-a desfăşurat reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. 1

356 357

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

.. Ideea este să avem o politică echilibrată şi să ne menţinem opţiunile de vntor. Vasile Şandru: N-a mai fost în ţară de la 9 ianuarie 1990. Legătura cu tara e vitală. O parte din oamenii de la ambasadă şi din minister nu' sunt profesionalizaţi.

Problema centrală a URSS se poate rezuma aşa: a fi sau a nu fi. Să privim realitatea sovietică sub aspectele care nu apar întotdeauna în primul plan al analizei. Aspectul demografic: în cele 14 republici neruse politica demografică promovată de imperiul ţarist sau sovietic a fost de a schimba compozitia demografică a acestora. ' Ponderea populaţiei ruse scade în republicile caucaziene şi creşte rapid în republicile europene. În Moldova, din 1959 până în 1979, populaţia românească a scăzut de la 65,4% la 63,9%. În Ucraina, populaţia ucraineană a scăzut de la 76,3% la 73,6%. În ţările baltice: Letonia - ponderea populaţiei letone a scăzut de la 62% la 52,78%, iar cea a populaţiei ruse a crescut de la 26,6% la 32%; Estonia - ponderea populaţiei estone a scăzut de la 74,6% la 67,7%; Lituania - ponderea populaţiei lituaniene a rămas aproximativ aceeaşi 80%. Această politică demografică a creat comunităţi ruse în toate republicile, în oraşe în principal, precum şi în economie şi în structurile statale. Acum riscă să aibă un statut de minoritate. În cele 14 republici trăiau 25 milioane de ruşi în 1989. Aproape 15% din populaţia nernsă şi republicile nernse au declarat ca limbă maternă l~mbn rnsă. In Moldova doar 7,4 %. Din 25 milioane, doar 5 milioane vorbesc limba naţionalităţii de bază. Un indiciu important sunt căsniciile mixte - 15% din total. . Acestea arată o irnagine complexă a URSS, cu un serios potenţial conflictual. ~ Situaţia economică este caracterizată printr-o interdependenţă intin;a a principalelor ramuri industriale pe tot teritoriul sovietic şi o dependenţa ~ structurile unionale - financiare, politica de credit, politica tehnologică - prm ele se asigură influenţa.

358

Coloana vertebrală este complexul militar-industrial, care deţine o pondere între ~0-70~ în pro~ucţ~a ~~dustrială de bază a URSS. Aici este e~ta cadrelor ştiinţifice şi a muncztonnm. Toate cadrele de conducere sunt strans legate de KGB şi de structurile militare. De aici, un ansamblu. de interese care au ramificaţii în republici. Şi partidul este subordonat acestor interese. Aceasta este structura de rezistenţă a URSS. Complexul militar-industrial administrează pe deasupra oricăror principii de eficienţă economică. El e principalul factor de secătuire a URSS. Complexul militar-industrial este şi cauza celor mai mari catastrofe ecologice din URSS. Demolarea acestui colos este cel mai greu lucru. Gorbaciov n început acest proces. De câţiva ani se discută un plan de convertibilitate, dar nu s-a aprobat încă. Dificultăţi enorme privind convertirea - cheltuieli foarte mari de dezarmare - pentru distrugerea unei enorme cantităţi de arme, iar pentru armele chimice încă nu au o tehnologie adecvată. Procesul de convertibilitate este de lungă durată; 10 ani este o perioadă minimă pentru ca acest proces să poată fi suportat de o ţară democratică. Acest colos va fi un factor de frânare a proceselor democratice. Alt aspect: graniţele între republicile unionale. Doar 30% sunt trasate pe bază de nete juridice. Restul e prin bunul plac al Centrnlui. Cazul cel mai flagrant este al Moldovei. E o situaţie teritorială foarte complica tă. Probleme sunt şi cu Ucraina, zona Sevastopol. Lituania are probleme cu Bielorusia şi RSFSR. Orice desprindere de URSS conţine un potenţial conflictual de mare forţă explozivă.

Deci, unde este puterea reală? Sunt multe forţe politice în URSS care se intitulează „democratice". Caracteristica lor principală este aceea că sunt anticomuniste. Aceste forţe nu constituie un tot unitar. Fronturile populare din republici au o tentă nntirusească acută, care a creat climatul favorabil pentru măsuri legislative uşor atacabile din punct de vedere juridic - ţările baltice, Moldova, Georgia. Forţele din Fronturi se înscriu pe un evantai foarte larg - de la monarhişti la comunişti şi stalinişti.

359

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În Lituania, contradicţiile economice şi sociale au început să dep v contradicţiile etnice. aşensca V

Mai ales în Rusia, aceste forţe au evaluat bine raportul real de fi în URSS este cea din complexul militar-industrial orti~de. par ' securi·tatea de s tat şi· armata. Adrian t şi cu Ion Gorită vor con ti nua b Ne oprim. Romulus Neacn. o, . ,.; Năstase: discuf-La cu am asadontl Vasile Şandru. Să nu plecăm Jării un plan de acţiune cu republicile văzând · ·1 lt. . . . , şi ce nu t cu cei a , i şi ce zic şi moldovenii. fă Terminăm la 20.25.

Forţa reală

V

'

20.40 Telefon la Strasbourg. Vorbesc cu ambasadorul Constantin Pârvuţoiu. Mă informează des ·~ d'. p 1' ~ de s;aşura~ea şe i~ţei arlamentului European în legăturii cu avizarea Acordului Romam~-CEE. Au fost_ 11 vorbitori. Raportor Agitiletta _ foarte bun. 8 parlame_ntar: - t?ate gntpurile parlamentare principale - foarte bine, iar 2 parlamentari mai puţin favorabili. Comisia - printr-un comisar - foarte bine. Votul p~obabil mâine sau joi după amiază. Atmosfera e foarte bună. IZ informez apoi telefonic pe Adrian Năstase, care este la şedinta Comisiei de politică externă a FSN. ' A

22.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. ~e trimis. rapid o circularii la ambasadele din URSS, Bulgaria, Iugoslavi~, Un~a:zn, ACehos~ovacia, Polonia şi China - să ne transmită primele 3-~ parh~ _poli_tzce, m ordmea importanţei, din ţările respective, menţionând P'!nc~palzz lideri, adresa, fax, telex, telefon. Să ajungă la MAE în cursul zilei de mnerz.

20 febntarie 1991 8.45 Adrian Năstase, ministnt de Externe al României, pleacă la Madrid, pentn, a participa la Reuniunea extraordinară a Comitetultti miniştrilor al Consiliului Europei.

360

Declaraţia făcută Agenţiei „Rompres" de Adrian Năstase, ministnt de

Externe al României, înainte de plecarea la Madrid

Vizita la Madrid are ca obiect participarea, în cursul zilei de astăzi şi mâine, la o importantă manifestare a Consiliului Europei - Reuniunea extraordinară a Comitetului Miniştrilor. Este vorba de o premieră în ceea ce ne priveşte. Este pentru prima dată când un reprezentant al României ia parte la o asemenea reuniune a principalului organism interguvernamental al Consiliului Europei, ca urmare a statutului de invitat special care a fost acordat ţării noastre prin decizia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 1 februarie a.c. Încercăm, fireşte, un sentiment de satisfacţie faţă de acest moment care marchează un pas important pe calea reintegrării României în concertul naţiunilor europene şi creează posibilitatea de a lucra împreună cu celelalte state membre ale Consiliului la realizarea liantului filosofie atât de necesar unităţii europene, apărării principiilor democraţiei şi drepturilor omului. La ordinea de zi a reuniunii figurează două probleme: un schimb de păreri asupra evoluţiilor cooperării în Europa, cu accent pe locul Consiliului Europei în procesul CSCE, şi o discuţie pe tema „Europa şi lumea", cu referiri speciale la criza din Golf şi viitorul relaţiilor Nord-Sud. În afara participării la reuniunea propriu-zisă, s-au programat mai multe întâlniri bilaterale pentru a trece în revistă stadiul relatiilor cu unele tări şi a conveni măsuri de viitor pentru dezvoltare~ acestora. Într~ acestea sunt deja convenite întâlnirile cu miniştrii de Externe ai Spaniei şi Ungariei. Sunt în curs contacte diplomatice pentru a programa şi alte întâlniri. Se mai prevăd o primire la regele Juan Carlos I al Spaniei, întâlniri cu membri ai emigraţiei române în Spania, precum şi mai multe interviuri pentru presa spaniolă. Prin urmare, la Madrid va fi un program intens, în cadrul căruia ne propunem să prezentăm procesele democratice care se

361

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

rrod~c în ~ra noastz:ă, d~cultăţile cu care ele se confruntă m pnmul rand, să ev1dentiem ireversibilitatea opti·u · · ' dar, nn poporul · roman pentru democraţie, pluralism politic şi 'respect f tă Ul drepturile şi libertăţile omului. a, de A

,

Treb:lia s~ plecăm la 8.10 prin Ziirich, dar aeroportul din Ziiriclz znchzs, aJa c__a p~ec~m spre Amsterdam, unde sosim la 10.30 (ora locală) este Intampzna ambasadorul Ion M. Anghel. · Plecarea din Amsterdam la 14.30. Sosirea la Madrid la 17.10. Ne aşteaptă ambasadorul Vasile Dan. A

•

17.30 Adrian Năstase, ministnt de Externe al României face o viz 1.tă l a ambasadă. Acordă interviuri şi are o întfilnire cu emigraţia.' 19.15 1:dria~ ~ăstase, ministru de Externe al României, partici ă la recepţia ofenta de ambasadă pentru emigraţia română. p

:1.0~ Dineu ofe17-~ de F~lipe Gonzales, preşedintele Guvenmlui spaniol, zn . c~nst~a part1~11:anţ~lor la Reuniunea extraordinară a Comitetului Mznzştrzl~r Consiliulm Europei (la Palatul Moncloa) Om.eul se termină la 23.00.

21 februarie 1991 Apar~ ~n~erv_.iul. acordat de Adrian Năstase, ministn, de Exteme al Rou~anzet, maznte de plecarea la Madrid, publicatiei Curierul Naţional" (doamnei Doina Iovănel).1 ' " Î:: D?1:1nul~ ~1inistru, după vizitele în Belgia, Luxemburg ŞI ~lveţia, J~I ~eţi fi prezent la Madrid pentru a participa, în .

calitate de mv1tat, la Reuniunea extraordinară a Comitetului I

Publicat sub titlul "Viteza de croazieră a diplomaţiei româneşti" în „Curierul 21 februarie 1991.

Naţional",

Ministerial al Consiliului Europei. Declaraţi, în urmă cu câteva zile, că aţi constatat că „inima Europei bate pentru România". Ce v-a inspirat această metaforă? R.: În primul rând, ceea ce s-a întâmplat la Strasbourg cu ocazia vizitei primului-ministru. A fost o atmosferă pe care îmi va fi foarte greu să o uit. Noi atunci am comparat acel moment cu întoarcerea fiului risipitor în cadrul familiei şi am spus că a fost vorba de o explicaţie între România şi Europa. Dar ea s-a desfăşurat în modul cel mai elegant şi mai elevat posibil şi cred că a dat posibilitatea celor care sunt de bună-credinţă să înţeleagă diferenţa dintre greutăţi şi rea-credinţă. Î.: După vizitarea sediului NATO din Bruxelles şi primirea de către secretarul general al alianţei, domnul Manfred Warner, aţi răspuns la întrebările ziariştilor. Vă întrebăm şi noi, domnule ministru, care ar fi tipurile de ameninţări la adresa securităţii României, dacă sunt percepute corect în afară şi cum se vede de la sediul NATO apropiata dispariţie a Tratatului de la Varşovia?

o relaţie foarte strânsă între pericole şi percepţia inamicului. Practic, noi trăim o situaţie foarte specială în care, datorită dispariţiei Războiului Rece, a dispărut inamicul tradiţional, care era cel ideologic. În felul acesta, a apărut o anumită derută, iar pericolele care pentru orice planificare politică şi militară trebuie să fie foarte bine apreciate au devenit nişte posibilităţi abstracte, legate de scenarii, de eventualităţi, legate de riscurile viitoare în ceea ce priveşte securitatea colectivă şi evoluţiile politice de pe continentul nostru. De aceea, în general, există o preocupare de organizare a securităţii naţionale în fiecare ţară către toate azimuturile şi pe toate căile, încercându-se rânduri de blindaje de protecţie a securităţii naţionale, atât în formule bilaterale, cât şi în formule - să le spunem - instituţionale, subregionale. Dar se face manifestă şi o anumită preocupare pentru construirea unei umbrele de securitate general-europene, a unui mecanism în cadrul CSCE. R.:

Există

362 363

ADRIAN NĂSTASE

Deci, opţiunile sunt .deschise, .sunt enumerate variante care urmeaz ă să se definească ş1, de aici, această acti ·t extra d" d · ă L v1 ate f tuolr. mă~ e_ mtens . ucrurile sunt şi mai complicate datorită ap m c m timp ce una . dintre organizatiile militare - ş1· este , b a despre NATO - ş1-a dovedit viabilitatea A vor . m protectia · mtereselor membrilor ' . . . . săi, se produce, în paralel, O d es tr ucturare ~ celeilalte _orgaruzaţii - Tratatul de la Varşovia. Aceasta creează m mod evident m mo d . . un vid, care urmează să fie acoperit, A fir esc, prm aran1amente viitoare. tr Î.: . Ce. va însemna „etapa Madrid", domnule minis tr u, pen u rmagmea prezentă şi viitoare a României, dar şi pentr statutul ţării noastre? u R.: Noi am rămas cu o anumită obsesie pentru imagine, oarecum asemănătoare cu obsesia pe care o are cineva care nu are foarte multe haine pentru felul de a se îmbrăca. Trebuie să fim însă conştienţi că imaginea este o reflectare imediată sau media~ a unor evoluţii din planul realităţii. E drept că noi am dovedit că aceste evoluţii sunt pozitive „ca trend", ca direcţie şi cred că acest lucru este esenţial. În măsura în care vom realiza „ viteza de croazieră" pentru schimbările politice şi economice interne, imaginea o va urma, în mod firesc. Deci, după părerea mea, începem să avem o viaţă diplomatică europeană şi aş spune că prezenţa ministrului de Externe român la Madrid - prima prezenţă oficială la Consiliul Europei - marchează începutul nu al unei vieţi mondene, ci al unei vieţi fireşti în cadrul european.

Apare interviul acordat de ambasadontl Traian Chebeleu, purtătontl de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al României ziarului ,,Tineretul Liber".1 ' Î.: În şedinţa de luni, 18 februarie 1991, a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, domnul Geza Jeszenszky, ministrul 1

Publicat sub titlul „Privim exerciţiul retoric al ministrului de Externe ungar cu pe care o merită" în „Tineretul Liber", 21 februarie 1991.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

de Externe al Ungariei, a luat cuvântul şi s-a referit la situaţii de încălcare a drepturilor omului în diferite părţi ale lumii, nominalizând printre alte ţări şi România. Din relatările agenţiilor de presă rezultă că domnul Geza Jeszenszky a apreciată că încă nu a venit momentul ca situaţia drepturilor omului în România să fie considerată ca ameliorată. A continuat, arătând că, aşa cum sublinia raportul prezentat de raportorul special al Comisiei Drepturilor Omului pentru România, în ţara noastră ar continua să se producă violări ale drepturilor omului. Interventia domnului Geza Jeszenszky ne ridică o serie de întrebări şi aş hlcepe prin a vă întreba de ce credeţi că a venit domnul Geza Jeszenszky cu toate aceste probleme într-un moment în care hotărârile recente pe care o serie de foruri internaţionale le-au adoptat faţă de România - mă refer la Consiliul Europei, CEE, Grupul celor 24, Adunarea Atlanticului de Nord-, transmit un mesaj foarte clar? Aceste hotărâri nu ar fi putut să fie luate dacă la nivelul comunităţii internaţionale nu s-ar fi recunoscut progresele de necontestat pe calea democraţiei, a pluralismului politic şi a respectării drepturilor omului în România. R.: Din acelaşi motiv, probabil, pentru care parlamentarii unguri au fost printre puţinii care s-au abţinut în Comisia politică a Consiliului Europei, atunci când a fost vorba de a se acorda României statutul de „invitat special". Adică din raţiuni politice, care nu au nimic de-a face cu spiritul problemei în sin_e .. Dacă domnul Geza Jeszenszky afirmă că potr1v1t raportului prezentat de raportorul special pentru România, în ţara noastră drepturile omului continuă să fie violate, atunci am îndoieli că Domnia Sa a citit acest raport. Nicăieri în raport nu se face o asemenea afirmaţie. Raportul este mult mai nuanţat. Se remarcă faptul că respectarea drepturilor omului în România s-a îmbunătăţit considerabil, dar şi că procesul este departe de a fi încheiat. Aceasta este cu totul altceva decât afirmă domnul Jeszenszky şi personal cred că o asemenea afirmaţie este

detaşarea

364

365

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

R.: înainte de toate aş menţiona faptul că însuşi ministrul român al Afacerilor Externe, domnul Adrian Năstase, care a luat cuvântul în şedinţa precedentă a Comisie, din 15 februarie 1991, a apreciat utilă continuarea misiunii raportorului special pentru România, de bună seamă, din raţiuni cu totul diferite de cele mentionate de domnul Geza Jeszenszky. Probabil faptul că dom'nul Geza Jeszenszky a luat la atât de puţin timp cuvântul în

ad~vărată nu numai pentru România, ci şi pentru Ungaria şi alte ţăn

care s-au debarasat de regimurile comuniste totalitare. Domnul Geza Jeszenszky a vorbit acolo foarte frum 0 despre „drepturile politice, legislative şi morale" ale Ungari ~ despre . „răspunderea" şi „obligatia" sa pentru apăr area ei, , .~ d reptunlor omului m general. Nu a spus mai nimic despre c _ . esa . ~ U făcu t ef ectiv m ngana pe planul drepturilor omului 1· drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor din această A vorbit în schimb . ..cu aplomb . despre alte ,tări, des' pre· condamnarea agresmnn Irakului împotriva Kuwaitului d hotărârea Adunării de Stat a Ungariei cu privire la evenime~tet din ţările baltice, după cum ne informează MTI. Dacă tot s-: ocupat de alte ţări, ar fi fost de aşteptat ca domnul Geza Jeszens~ky să informeze Comisia ONU pentru Drepturile Omului despre afacerea recent descoperită şi care a stârnit o vie emoţie în toate ţările vecine, inclusiv în România. Mă refer la vânzările ilegale de arme unor forţe politice din Iugoslavia, vânzări facilitate de autorităţile guvernamentale ale Ungariei, măsură cu efecte destabilizatoare pentru ţările vecine. Niciun cuvânt despre toate acestea, despre o politică de bună vecinătate declarată, dublată de o politică subterană urmărind alte scopuri. Ar fi fost de aşteptat ca domnul Geza Jeszenszky să afirme clar adeziunea guvernului de la Budapesta la principiile raporturilor dintre state convenite în documentele CSCE. Nu a făcut-o în acest context, deşi ar fi fost potrivit. Sperăm că o va face cât de curând. Î.: Printre problemele menţionate în cuvântarea domnului Geza Jeszenszky au fost menţionate ca nerezolvate în România accesul minorităţilor la o educaţie în limba maternă, în special la învăţământul superior; incitarea la violenţă cu pierderi de vieţi omeneşti; suprimarea prin forţă a demonstraţiilor. Toate acestea - a subliniat el - fac necesară continuarea vegherii de către comunitatea internaţională a situaţiei drepturilor omului ~ România. Cum vedeţi această apreciere a ministrului de Extetne al Ungariei?

~i

fata Comisiei după domnul Adrian Năstase a reprezentat un h~ndicap. Noi cei care trăim în România ne dăm seama, de exemplu, cât de lipsite de temei sunt alegaţiile cu privire la pretinsa lipsă de drepturi a persoanelor aparţinând minorităţii ungare din România. Domnul ministru Adrian Năstase a prezentat acolo fapte şi date privind drepturile d: care se bucură persoanele aparţinând minorităţilor în România. In afara textului interventiei domnului ministru, participanţilor le-a fost distribuit şi un documentar prezentând fapte legate de măsurile întreprinse în România pentru a se asigura respectarea şi lib.era exercitare a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Domnul Geza Jeszenszky probabil nu a putut fi informat asupra celor prezentate de ministrul român şi nici nu a avut răgazul să citească documentarul la care m-am referit. De fapt aceasta este diferenta de abordare între ministrul român de Externe şi cel ungar. Noi prezentăm fapte, iar dumnealor vorbe. . . î.: Deduc că nu acordaţi o semnificaţie deosebită interventiei ministrului de Externe ungar în Comisia pentru Drepturile Omului. Păreţi înclinat să atribuiţi acestei intervenţii caracterul unui exercitiu retoric. R.: Corect. Par'e mai degrabă un exerciţiu propagandistic de rutină. Lucrăm la probleme mult mai serioase în relaţiile româno-ungare. De curând a fost acolo ministrul român al învăţământului şi Ştiinţei1, care a încheiat un protocol de 1

1

366

Gheorghe Ştefan. 367

ADRIAN NĂSTASE

colaborare cu omologul său ungar în domeniile de competenta celor doi miniştri. La 15 februarie 1991, subsecretarul de stat ia MAE, domnul Adrian Dohotaru, a semnat la Budapesta înţelegerea cu privire la deschiderea Casei culturii române l~ Budapesta şi a Casei culturii ungare la Bucureşti. Astăzi încep la Budapesta consultările, la nivel de experţi, în vederea elaborării Acordului privind aplicarea regimului de „cer deschis" pe întreg teritoriul celor două ţări. Tot astăzi, încep la Bucureşti consultările, la nivel de experţi din ministerele Afacerilor Externe, în problemele prezenţei cetăţenilor români în Ungaria şi a cetăţenilor ungari în România. Sperăm ca printr-o abordare pragmatică a problemelor care ţin de colaborarea dintre cele două ţări să reuşim să edificăm relaţiile de bună vecinătate româno-ungare. Privim exerciţiul retoric de genul celui la care a recurs domnul Geza Jeszenszky cu detaşarea pe care o merită. 8.45 Mic dejun oferit pentru Adrian Năstase, ministru de Externe al României, de Gheorghe Antoniade (la el acasă). 10.35 Adrian Năstase, ministm de Externe al României, este primit de Juan Carlos I, Regele Spaniei1. Adrian Năstase: Sperăm că, în curând, ne vn fi mai uşor să ajungem la Bucureşti şi la Madrid. Bunele noasfre relaţii pot fi puse în valoare şi prin îmbunătăţirea legăturilor aeriene. Juan Carlos I: Ei, ca şi alţii, au redus zborurile din motive de securitate, pe fondul conflictului din Irak. Criza Golfului are reverberaţii peste tot în lume. Felipe Gonzales l-a ntgat să-l primească pe Bessmertnîlz. Acesta nu e prea optimist în legătură cu o soluţie paşnică.

1

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

A drian Năstase: Irakienii au O şansă să iasă din conflict de o manieră inteligentă. Ar fi singura soluţie posibilă pe_,ntru lra~. Să nu scăpăm din vedere o a~umita 1~ntalzt_ ate a_raba_- .~aloare, onoare nce greu de ;·udecat pentru naz modul m care wu _ care fi . .d ez deczzzzle.t' Oricum, din punct de vedere politic, e smucz ere sa con mue pe ca 1ea V

v

actuală.

d 1· . uan Carlos I: Pentn, Saddam Hussein, din pune~ de ve ere po z_tzc, e {nzportant întârzie ofensiva Pentru SUA e important sa cât mai repede. . . v Adrian Năstase: Americanii vor fi puşi într-o sztunţze stan;enztoare, daca nu inu decizii radicale. Juan Carlos I: Sperii că nu se va ajunge la o mare batalze. Adrian Năstase: Azi e ziua cea mare. . . Juan Carlos I: Ministrnl sovietic n spus că întârzierea răspunsului este de;a un răspuns dat de irakieni. Adrian Năstase: E posibil. S-a făcut un test. Răspunsul e nu. Irakienii au vnd sa vada rencţza americanilor înainte de a da un răspuns. Juan Carlos I: Militar, nu pot rezista. Pentru Saddam e sinu~idere. Ne îndoim că nm putea ieşi din acest proces cu acelvaşz 0~1 ca şef de stat în Irak. Saddam Hussein iese în faţă, el e cel care vrea sa faca un gest erozc. Tariq Aziz nu are mandat de negociere şi marjă de manevră. Adrian Năstase: Aşa cum evoluează lucrurile pentru Irak, cel mult pot mnann deznodământul, dar nu cu mult, şi el nu le va fi favorabil. . Juan Carlos I: Şi Israelul are interes să termine_cu Sn1da~ _Hussem . Acest război ponte fi catalizatorul unez soluţzonnn pe termen lung a situaţiei din Orientul Mijlociu. Adrian Năstase: Ideea unei CSCE pentru zona e mtelzgenta, dar va în tâmpina încă multă rezistenţii, din cauza situaţiei actuale. . . , E Noi susţinem această i1~_e. Mulţumiri pentru spnpnul spaniol pnetenes~ la Strasbo':_'1ţ, m CE , în G 24. E un sentiment de solidaritate primit foarte bme m Romanz~. . România este într-un proces mai avansat de schimbare. Va puteţi da seama de dificultăţi. Avem voinţa de a persevera în promovarea reformelor, cu

să

terestră.

acţwneze

V

A

V

V

•

•

•

V

V

•

A

V

•

•

V

A

A

Juan Carlos I (n. 1938). Rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 (încoronat la 27 noiembrie 1975). Aparţine dinastiei de Bourbon. 368

369

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

tonte că ele generează nelinişti şi tensiuni sociale. Avem acum O g · .. . revn n fierovza, z1or pentru a obţine al 13-lea salariu. Juan Carlos I: Sunt sisteme sociale şi economice unde oameni·i· nu · dv . V~~ pzar n ce nu avut sub dictatură, dar nici să le supună regulilor democrat · . zce. · E 1 ' d V i nu vazut asta a ei dupa moartea lui Franco. Cetătenii n-au t 1ru t sav pznr n ce au avut zn vremea lui Franco. Ad~ian Năstase: Pâ.nă acum ceferiştii au venit cu peste 360 revendicări; cele maz multe au fost satisfă.cute. V

V

V

V

A

,

. . E un proces ~ ~ducare. civică în domeniul sindical, dar şi în domeniul politic, pe fondul unei lipse reciproce de încredere. . T~ebui~ să continuăm să fncem un efort sistematic de promovare a dzalogul!ll socza~, pentru c7:şter~a încrederii şi pentru susţinerea reformelor. .I~ /oliti.ca ..ext~rn~, n?z am plecat cu un handicap, acela al izolării ~omanzeivm ult.imzz anz m regimului Ceauşescu, atât în Vest, dit şi în Est. Am znceput sn-l mm reducem, dar deocamdată plătim un preţ al acestei izolări. Ju~n Carlos I: Trebuie să fie luată problemă cu problemă şi găsite solutii raţionale şi fezabile. ' Ad~ian Năstase: Pe plan intern, am început schimbări de fond promovând O serze de legi importante. Juan Car~os I: hnportnnt este mai nles ca oamenii să înceapă să muncească în noul mediu concurenţial. Ei au cunoscut acest fenomen, al neadaptării la un nou set de reguli pe piaţa muncii. Este o problemă care va mai lua multi ani. . Important este să reuşiţi şi cu atragerea investiţiilor străine ~ e foarte bme pentrn ocuparea forţei de muncă. Adrian Năstase: Italienii au început să vină. Spaniolii încă nu. Juan Carlos I: Să trimitem un grup de oameni de afaceri. Adrian Năstase: Italienii au făcut asta. Am primit recent un grup de 40 de oameni de afaceri. Transmite scrisoarea din partea primului-ministru Petre Roman. Juan ~arlos I: Mulţumeşte pentru scrisoare şi pentru. sentimentele prieteneşti. N-a raspuns pentru că a luat-o ca o explicaţie. E bine să ne spunem lucrurile deschis. Adrian Năstase: Petre Roman are capacitatea de a fi foarte franc şi de a respecta în acelaşi timp sentimentele interlocutorului. A

370

A fost o tensiune la un moment dat în legătură cu rolul fostului Rege Mihai în România postcomunistă. . Mihai I a fost în SUA, la Departamentul de Stat. A fost ca o campanie electorală.

E greu de adoptat o poziţie într-o chestiune delicată, dar este necesar să se tină seama şi de opinia publică. ' Va fi un referendunz după ce Constituţia se va adopt~ în Parlamen~. Referitor la Rege: prin ambasadontl nostru la Berna i s-a propus sa faca O cerere de redobândire a cetăţeniei române. Vrem să găsim o formulă convenabilă ambelor părţi şi demnă pentru un fost şef al statului român. . . . Juan Carlos I: I-a spus lui Mihai că sunt lucnmv delicate~ car: trebui~ trata!e cu atentie. A discutat cu Antoniade. I-a spus ca e stupid sa mearga aşa m România, Jă.ră o discuţie prealabilă cu puterea de la Bucureşti, dar a făcut-o. El a spus să nu o facă. De acord să facem lucruri deştepte. Trebuie lucrat cu cel care are puterea. Adrian Năstase: Să lăsăm deschisă în continuare posibilitatea unei discuţii V

între părţi. . Juan Carlos I: Dacă el, Mihai, ar fi mai deschis, ar putea a1uta guvernul m luarea unei decizii favorabile. Adrian Năstase: Regele ar putea avea un rol deosebit de constructiv. Juan Carlos I: Regele Simeon îşi ajută foarte mult guvernul de la S~fia. . . Adrian Năstase: Asigură că vrem să tratăm pe Maiestatea Sa şi fa~nlzn zn mod normal. La fel, şi cu ceilalţi membri ai familiei su~tem foa~·t: ~eschişz. Juan Carlos I: Va fi bucuros să ajute la stabilirea unei comunzcan normale. Întâlnirea se termină la 11.10. A

A

12.20 Reuniunea extraordinară a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei, preşedinte Francisco Fernando Ordonez, ministntl de Externe al Spaniei.

Aleksandr Bessmertnîh (ministru de Externe al URSS): Despre „so called Baltic problem". Coşmantl naţionalismului va exploda în întreaga Europă.

371

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSIASE

URSS este interesată în schimbarea paşnică din Europa, iar o garantie pentru asta ar fi succesul perestroika. Fără asta nu poate exista o Europă puternică şi unită.

Europa are nevoie de o URSS sănătoasă, de parteneri cu drepturi şi egale. Exprimă dorinţa URSS de a colabora strâns cu Consiliul Europei. Avem o şansă bună de a edifica o Europă nouă. Jacques Poos (ministru de Externe al Luxemburgului): Vorbeşte despre importanţa reuniunii. Constată că procesul de democratizare a Europei de Est continuă. Vânt de libertate suflă şi în Albania. Alegerile de la sfârşitul lunii martie pot constitui un punct de plecare în procesul de democratizare. Aceste evenimente au fost întrernpte de tragedia din ţările baltice. Aceasta a însemnat sfârşitul euforiei. Rolul Consiliului Europei în procesul CSCE trebuie să privească în special drepturile omului. Hans-Dietrich Genscher (ministnt de Externe al Germaniei): Acum se creionează arhitectura noii Europe. Constată că procesul de schimbare nu este unul liniar, că sunt multe dificultăţi. Trebuie sprijinite transformările economice din Europa de Est. Sprijinul să fie efectiv, nu doar declarativ Sprijinul trebuie să includă şi URSS. Consiliul Europei are un rol cheie în această privinţă. Trebuie să fie dialog, în spiritul Cartei de la Paris, între URSS şi ţările baltice. Vorbeşte de evoluţii asemănătoare, care afectează şi Iugoslavia. Consiliul Europei are un rol special pentnt ajutorarea ţărilor din Estul Europei. Germania va continua să joace un rol activ în acest proces de reunificare a continentului. Andres Bjorck (preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei): Să nu creăm noi instituţii până nu le folosim deplin pe cele existente. CSCE este o creaţie nouă, care trebuie să dovedească faptul că are capacitatea de a soluţiona problemele europene.

obligaţii

372

Calitatea de membru în. Consiliul Europei nu este o „recompensă" sau un „cadou". Este ceva care să ateste că ai atins un. anumit standard în materie de respect al drepturilor omului. . .. Deja în Consiliu sunt toate ţările europene, cu excepţia Albaniei. De ce ă mai creăm o Adunare nouă, dacă vor fi toţi aici, inclusiv Albania? 5 Nu este clar ce doresc SUA. Ei vor să construiască ceva nou pe structura Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord. De ce_? S~ discută_m despre cum putem găsi un mecanism adecvat. Statutul~ de invitat specznl urmăreşte să aducă toată Europa în Adunarea Parlamentara. Nu este intenţia Consiliului Europei de a se ocupa de problemele interne ale statelor europene, dar drepturile omului nu sunt ~roble'.11~ !n.terne. Viktor Vâlkov (ministru de Externe al Bulgariei): Trnnsnnte feltcitan ~ent'!' Jiri Dienstbier. Vorbeşte des~~e scl~i~nbăr~le radic~le s~re democ,:aţie dm Bulgaria. Refacerea denwcraţiei politice şi economice dm Bulgaria este o prioritate şi o condiţie pentn:L :euşitn_ transforn_zăril~r de s~ste!'i. . Agresiunea Irakului rn1potrzva Kuwmtulm arata ca EUJ opa nu ponte rămâne o insulă de prosperitate. ~ ~ Evoluţiile din ţările baltice: credem m declaraţia URSS, care afirma ca nu e nicio schimbare în materie de politică faţă de CSCE. Exprimă hotărârea Bulgariei de a-şi găsi locul în Europa cu demnitate. A

•

•

Cuvântarea rostită de Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al României, la Reuniunea extraordinară a Comitetitlui Miniştrilor Consiliului Europei de la Madrid. Domnule preşedinte, Doamnă secretar general, Domnilor şi doamnelor, Este o mare plăcere pentru mine să particip la această întâlnire în ospitaliera capitală a Spaniei. La aceasta se adaugă satisfactia pentru faptul că, pentru prima dată, România este reprez:ntată la o reuniune a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei. Folosesc această ocazie pentru a reînnoi domnului Francisco Fernândez Ordonez, preşedinte în exerciţiu al 373

ADRIAN NĂSTASE

Comitetulu~ Miniştrilor, mulţumirile noastre pentru invitaţia de a ne afla prmtre dumneavoastră. Păstrez încă vie amintirea primirii entuziaste cu care am întâmpinat deciz~~ Adunării Parlamenta.re~ Consiliului Europei de a acorda ţăru noastre statutul de mv1tat special. Folosesc această ocazie pentru a adresa, în numele guvernului şi poporului român, mulţumirile cele mai călduroase tuturor celor care au fost alături de România şi au sprijinit prin votul lor hotărârea adoptată.

Noi, românii, latini şi sentimentali din fire, am fost foarte sensibili la această decizie, considerând-o un act de justiţie faţă de România, un mesaj semnificativ din partea celei mai vechi şi celei mai largi organizaţii europene, Consiliul Europei, această „casă comună a democraţiei" care ne-a demonstrat odată în plus vocaţia sa de „conştiinţă politică a Europei". Apropierea noastră de acest forum politic al Marii Europe constituie un pas important pe calea integrării României în concertul naţiunilor europene. El ne oferă posibilitatea de a ne cunoaşte mai bine şi de a lucra împreună la realizarea liantului filosofie şi conceptual atât de necesar unităţii europene, apărării principiilor democraţiei şi drepturilor omului. În ceea ce-l priveşte, poporul român este în mod ireversibil angajat pe această cale. Avem deplina încredere că nimeni şi nimic nu va putea schimba această opţiune a sa. Directia actiunii noastre este clară - aceea de edificare a unei Românii n~i, bazate pe trei mari valori promovate neîncetat în decursul anilor de Consiliul Europei: statul de drept, democraţie pluralistă, drepturile omului. Desigur, tranziţia nu este uşoară. Ea se loveşte d~ obstacole. Rezistenta firească la schimbări este uneori considerabilă. Guver~ul comite uneori erori care ne costă scump. Noi toţi - guvernanţi şi guvernaţi - suntem pe cale de a învăţa democratie, continutul şi exigentele sale. Cu adevărat importantă este tendinţa, direcţia schimbă;ii. În această privinţă nu există

374

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

nicio îndoială. Calea noastră este cea urmată de membrii Consiliului Europei. Suntem recunoscători Consiliului care ne-a ajutat şi continuă să ne ajute în eforturile de a reclădi din temelii toate instituţiile politice ale ţării, de a elabora o nouă constituţie, de a revizui şi a reînnoi ansamblul legislaţiei. Contăm pe sprijinul Consiliului şi pentru crearea la Bucureşti - propunere pe care guvernul român este pe cale de a o avansa - a unui Institut european de studii comparate în materia problemelor etnice, destinat să promoveze, pretutindeni în Europa, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice. Pe planul tranziţiei spre economia de piaţă primim un sprijin excepţional din partea Fondului Monetar Internaţional, Comunităţilor Europene, precum şi a Grupului celor 24. Cu acest sprijin internaţional, şi mai ales acţionând cu hotărâre, sperăm să atingem într-un viitor apropiat un grad de normalitate în viaţa economică, politică şi socială a ţării care să-i permită să contribuie pe deplin la construcţia europeană. Ordinea de zi a acestei reuniuni cuprinde probleme extrem de importante. În ceea ce priveşte cooperarea în Europa, cred că speranţa cea mai mare pe termen lung rămâne CSCE. Ici şi acolo se produc fenomene cu efecte destabilizatoare, uneori sprijinite din afară. Spiritul de egalitate care ne-a unit atât de manifest într-o atitudine comună într-un caz serios de ameninţare la adresa păcii, cum este criza din Golf, ar trebui să ne unească în relaţiile noastre reciproce şi să reprezinte armătura Europei unite, la care ne gândim. Principiile Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris reprezintă cel mai bun cod de conduită pe care trebuie să-l respectăm cu toţii. Cu vocaţia sa paneuropeană, Consiliul Europei are, evident, o misiune de îndeplinit în această privinţă . Nota de lucru a preşedinţiei care ne-a fost disb·ibuită subliniază acest

375

ADRIAN NĂSTASE

lucru şi sugerează o serie de idei privind rolul activ al Consiliului în procesul CSCE, pe care noi le împărtăşim. Domnule preşedinte, Astăzi, în cursul primei părţi a reuniunii Comitetului Miniştrilor, s-a desfăşurat ceremonia primirii Republicii Federative Cehe şi Slovace în calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. Este, fără îndoială, un moment cu o semnificaţie deosebită în viaţa prietenilor noştri cehi şi slovaci pe care ii felicităm sincer. Sperăm că România va trăi şi ea un asemenea moment într-un viitor nu prea îndepărtat.

Jan Makarczik (adjunct al ministrului de Externe al Poloniei): Felicită Cehoslovacia. Salută adoptarea Declaraţiei de la Vişegrad. Europa de Est se schimbă din temelii. Aminteşte obstacolele cu care se confnmtă regiunea: problemele economice, naţionalismul, statutul republicilor baltice. Spune ce nu făcut ei pe planul drepturilor omului, inclusiv prin revizuirea legislaţiei. Noul rol al Consiliului Europei în Europa: monitorizarea respectării drepturilor omului, resurecţia naţionalismului, problemele sociale etc., plus relaţiile interparlamentare. Gianni de Micltelis (ministru de Externe al Italiei): Este pentru prima dată când ne reunim, după Reuniunea la nivel înalt de la Paris. Colegii din Estul Europei să fie conştienţi că progresele din ţările lor, începute în 1989, vor fi posibile pe termen lung. Trebuie să fie o integrare efectivă, reală, nu una de complezenţă. Este necesară o cooperare foarte puternică între noi. Reuniunea de astăzi arată calea justă pe care trebuie să o urmăm. Să nu subestimăm greutăţile pe care prietenii noştri trebuie să le înfrunte. Am avut dificultăţi, vor fi dificultăţi, dar nu avem altă opţiune. Trebuie să exploatăm istorica ocazie pe care o avem. Budimir Loncar (ministru de Externe al Iugoslaviei): Acest for este un element esenţial al arhitecturii europene. Carta de la Paris şi războiul din Golf reprezintă două e1.1enimente majore care prezintă atât oportunităţi, cât şi riscuri. 376

ROMÂN.IA DUPĂ MALTA

Nu a fost continentului.

suficientă

Democraţia rămâne

Reţeaua europeană

încetarea

Războiului

Rece pentru a reface unitatea

o vorbă goală dacă nu are suport economic. trebuie să se cov-ecteze cu ONU şi instituţiile

financiare.

Informează ce

au făcut ei la Belgrad referitor la războiul din Golf Criza din Golf arată că pacea e indivizibilă. Criza din Iugoslavia este una dintre cele mai grave din perioada postbelică în Europa. ~ . . .. . . Procesul iugoslav de transforman democratice şi instituţionale a fost lung până s-a realizat un anumit echilibru. Iugoslavia e angajată în edificarea unei democraţii parlamentare şi a economiei de piaţă, ceea ce permite să se înainteze pas cu pas spre consolidarea structurilor noii Iugoslavii. Alois Mock (ministnt de Externe al Austriei): Ţine un discurs foarte critic în legătură cu evenimentele din ţările baltice. Apreciază pozitiv prezenţa lui Bessmertnîh. la lucrările Conferinţei. Se bucură că acesta a afirmat că URSS va continua politica de perestroika. Să intensificăm cooperarea cu România, cu forţele care sunt pentru intrarea în Consiliul Europei. Vor continua să susţină reformele economice din Iugoslavia. Singura cale e cea paşnică. Preş edin tele: Discuţia a fost foarte interesantă. Ceea ce a fost mai important este spiritul discuţiilor din dimineaţa zilei de astăzi. Suntem de acord cu trei idei: Consiliul Europei reprezintă un cadnt de stabilitate important pentnt Europa; participanţii recunosc importanţa procesului de reformă economică şi politică în Europa de Est, iar acest proces merită sprijinul nostru; raporturile cu CSCE trebuie mai bine şi mai clar precizate. Urmează ceremonia de semnare a Conventiei culturale cu URSS. Sten Andersson (ministnt de Externe al Suediei): Transmite mulţumiri lui Ordonez. Este o reuniune cu adevărat paneuropeană. Preşedintele: ,,Spiritul de ln Madrid" trebuie să continue. Şedinţa se termină la 13.45. 377

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

13.50 Adrian Năstas.e, ministru de Externe al României, se întâlneşt . h Genscher, ministru · · e cu . t ne H ans- D ie de Externe al Germaniei1.

Adrian Năstase: Avem acum o bună oportunitate să discutăm despre ceen ce putem face pentru întărirea securităţii pe continent, care să fie rolul NATO tre_buie să re~o~ve ~n~canismul_g:~~r~l al CSCE. Sun_t şi alt~ posibilităţi pe;~ aszgurarea şz zn.tarzrea securztnţzz zn plan zonal şz la nzvel continental, de exemplu semnarea de tratate bilaterale. România negociază şi va semna astfel de tratate cu Italia, Franţa, Spania. Hans-Dietrich Genscher: Spune că ei au deja tratate cu Polonia şi Cehoslovacia. Trebuie să vedem structura viitoarei arhitecturi de securitate europeană. Să fim cu grijă, pentru a nu încuraja forţele conservatoare din URSS, care au o viziune diferită despre construcţia europeană. Este o zonă de instabilitate în URSS; nu trebuie încurajată prin acţiuni radicale, care să fie percepute ca o ameninţare la Moscova. Tratatul de la Varşovia se dizolvă. Ce se poate întâmpla după? Aşa cum vedem acum lucrurile, vor fi 5 ţări legate între ele, obligate să caute o relaţie echilibrată cu URSS şi cu NA TO. Adrian Năstase: Am sugerat o Uniune a Europei Răsăritene pentru perioada tranziţiei. Am vrea o reacţie, înainte de a discuta ideea. Fiecare din cele 5 ţări duce o politică independentă de ceilalţi, generând o concurenţă nesănătoasă şi care nu face decât să amplifice problemele tuturor. Hans-Dietrich Genscher: Nu există problemă fără un răspuns european. A discutat cu colegul francez să adopte o poziţie comună în Occident. Toate sunt probleme europene. Înţelege preocupările noastre. Este gata să continue discuţiile cu noi. În MAE german discută scenariile posibile pentru evoluţiile din Europa de Est, care să ajute măcar la stabilirea direcţiilor de acţiune. Adrian Năstase: De aceea continuăm discuţiile şi consultările pe această idee. Să ştim cât de departe mergem cu propunerea noastră. De aceea n fost important să mergem la NATO. Este foarte important să ne coordonăm cu alte state din Europa de Est. Hans-Dietrich Genscher (n. 1927). Om politic şi de stat. Ministru de Externe al Republicii Federale Germania (1974-1992).

1

378

A fost şi până acum o competiţie în Europa de Est. Lucrurile se scli~m~ă în alt ritm, mai alert. Intrăm într-o altă etapă a reformelor de fond atat zn România, cât şi în Est. ~ . Ar fi utile consultări între ministerele de Externe roman şz $er1:1-~n. Hans-Dietrich Genscher: Să înţelegem că, în trecut, s-~u fol_~szt vzzztele cu fast . Să facem vizite de lucru; să veni~ pen~tru 2-3 ore de ~zscuJ11, . E gata să-l primească pe Adrzan Nastase pentru o ;umatate de zz. Adrian Năstase: Discutaţi şi cu ceilalţi? Hans-Dietrich Genscher: Cu cine este mai aproape. Cu cehii şi ungurii mai avem de îmbunătăţit relaţiile. Cum evaluăm noi situaţia din Moldova? Adrian Năstase: Moldovenii sunt calmi. Nu vor să fie tulburări. Luptă pentru identitatea lor naţională. Noi îi sprijinim. Hans-Dietrich Genscher: Şi ei au avut răbdare pentru unificare până la momentul potrivit. Cum este situatia neasă? Adrian Năstase: Si tuatia internă se îmbunătăţeşte. Structurile politice funcţionează, instituţiile democraţiei, la fel; partidele politice se consolidează, libertatea presei este o realitate. . . Avem însă grave probleme economice şi de aceea avem n~voze de a;utor. Hans-Dietrich Genscher: Sunt influenţe ale vechilor structuri? . Adrian Năstase: Mai este rezistenţă la schimbare, una a vechilor structur~, nlta generată de teama firească de schimbare, de pierdere a unor avanta;e sociale. Încercăm în acelaşi timp să avem o abordare înţeleaptă n problemelor 0

minorităţilor.

Va veni la Bonn. Întâlnirea se termină la 14.05. 14.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu

Geza Jeszenszky, ministnt de Externe al Ungariei. Adrian Năstase: Să luăm notă de ceea ce e bun în relaţiile noastre şi să eliminăm ce nu e bun. Am început o abordare pas cu pas. E util acest tip de 379

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

demers. Relaţia noastră are o componentă psihologică. Să prezentă 111 l d. v . Sv . v une e zn t fn ts rarz. a contznuam lucrurile bune începute. . Personal este nefericit de ntihtdinea Ungariei în Consiliitl E · v • uropez. p ·t · ozz, za expnmatn acolo de Ungana are o mare importantă nu atât z · . l . l . . . , , a nzvelul guvernu luz, cat n nzve ul opznzez publice, unde impactitl a fiostfionrte t· ,._, l d•{,' ·1 d ' nega zv. M omen,~, z1 zcz zn decembrie 1989. Am fi aşteptat un rav . 'd d. . . . spuns maz rapzt zn partea Unganez. In acel moment era important. A v enz·t cu o sap amnna ~zm tarzzu. Nu a avut rolul pe care l-am aşteptat . . I~diferent d~ di(ic_ult~ţi, . ~ste important să ne sprijinim şi să ne consolidam structimle şz znstztuţizle de stat. Instabilitatea duce la in•n ')Lamarea nt z'tu d'znz'[or extreme. A

A

V

V

A

V

•

A

•

~or conta . şi comentariile noastre în faţa Comisiei ONU pentrn Drep.turzle Omului. P.r~blema este cum abordăm temele puse în discutie: f~loszm elementele pozztzve existente în relaţiile dintre noi sau subliniem 'tot t1mp~l faptul că există şi o zonă gri? Este o tendinţă de suprareactie în opinia publzcă atunci când subliniem doar ceea ce ne desparte. ' ~oi ştim .mai bine decât oricine că avem probleme în legătură cu dreptimle omuluz. Nu trebuie să uităm că această situatie se schimbă permanent în ~ine, că su~t tot vmai multe aspecte pozitive, ' care nu vor fi cunoscute, dnca vom contznun sa ne facem că nu le vedem şi nu vom vorbi despre ele. .

. ~~~tru dum~avoastră drephtrile omului par să se reducă la dreph.trile

mznorz~~ţiz. ungare d1~ România. A stigmatiza România la capitolul „drepturile omuluz dzn perspectzva aceasta exclusivistă nu ne ajută. Ne-a provocat frustrări şi discuţia cu militarii. Nu ni s-a părut just

felul în care s-au pus problemele. Geza Jeszenszky: Salută că sunt domenii în care putem merge înainte. Nu este cazul să vedem cine a avut initiativn. . Se referă la scrisoarea lui din decembrie 1990. Aşteaptă un răspuns. Adnan Năstase: Vom da curând un răspuns. Ge~a Jeszenszky: Referitor la votul de la Strasbourg. Guvernul nu poate da ordzn parlamentarilor. Nu nu dat un cec în alb, o promisiune în alb. Dar sunt în favoarea admiterii României. Problema este să vedem când ţara respectivă îndeplineşte standardele.

380

Este larg admis principiul ca ţările europene să se ocupe de drepturile omului în alte ţări europene. Adrian Năstase: Depinde de standarde. Gez a Jeszenszky: Sunt multe documente. Comisia pentru Drepturile Omului are standardele stabilite de ONU. Ceea ce n spus el la Genern a preluat din Raportul Voymne. Referitor la votul de la Strasbourg - mulţi delegaţi s-au abţinut să spu nă anumite lucruri. Guvernele lor i-au influenţat în sensul să nu blocheze primirea. De fapt, se aşteptau mulţi ca ungurii să blocheze primirea. Nu este de acord asupra realizărilor. Se vorbeşte că anumite dezvoltări în România sunt împotriva dreph.trilor acceptate. Exemplu: înregistrarea străinilor. Adrian Năs ta se: Explică în ce context a fost luată măsura: ea este legată de criza din Golf, de prevenirea terorismului. Asta se face în toate ţările. Evenh.tal să clarificăm modul în care se aplică. Geza Jeszenszky: Este o problemă de preocupare legitimă referitoare la trecerea frontierei. Cercetarea ungurilor la vamă este de fapt o hărţuire (ltarassment). Se caută cărti. Adrian Năs tase: Vom fi şi în viitor împotriva cărţilor care aduc atingere intereselor de stat ale României. Geza Jeszenszky: În Ungaria, unde libertatea este deplină, nu este nicio carte interzisă.

Problema noii Constih.tţii rz României: este dreptul vostru să alegeţi. Se exprimă temeri în legătură cu unele teze din Constituţie . Dacă ele intră în Constih.tţie, vor fi ţări care vor obiecta. Adrian Năs tase: Corect, este dreptitl nostru să elrzborăm Constituţia şi prevederile ei. Nu o facem singuri, avem specirzlişti de lrz Consiliul Europei - La Pergola. Suntem siguri că vrz fi o Constituţie modernă. Geza Jeszen szky: Înţelege că avem dificultăţi cu anumite grupuri din România, care au viziuni reh'ogmde. Ar fi util dacă se dă sprijin din rzfrzră? Adrian Năstase: Exemple? Geza Jeszenszky: Exemple: că România este un strzt unitar, foră minorităţi; limbă oficială dorzr ro mâna, fără a se permite folosirerz limbilor minorităţilor; ca

381

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

par_tidel~ să nu se formeze pe criterii etnice. Putem fi de acord cu un ti de reciprocitate. Sunt mulţi români care trăiesc în afară. Este un teren de acii · comune. Sa ne manz;es tam interesu l fiaţa de bunastarea şi cultura lor. Sunt uni· mulţi români în afară decât unguri. Să discutăm o strategie comună de actiumaz Este un mare câştig că sunt partide politice şi ziare ale minoritătite. Este o realizare uriaşă. Ei trebuie să-şi spună şi să-şi apere interesele. ' or. Referitor la întâlnirea Stănculescu-Katona, nu a crezut că va fi văzută V

; {.

V

•

V

V

'

aşa.

Adrian Năstase: Nu avem cu asta o problemă. Problema este de linie de comunicare. Exemplu, scrisoarea lui Petre Roman către J6zsef Antall. Geza Jeszenszky: Nu este important cine cu cine se vede. Este important ca schimbul să aibă loc. E păcat că Andrei Pleşu este atacat pentru relaţiile cu Ungaria. Adrian Năstase: Nu numai pentru asta e atacat. Noi încurajăm discutiile între unele ministere. Din punctul nostru de vedere, însă, accentul prea n;are pus pe relaţiile între ministere creează probleme în relaţiile bilaterale. Putem fi mai flexibili. Geza Jeszenszky: Ei au arătat lui Havel şi Walesa scrisoarea primită de la Bucureşti; aceştia au fost contra un.ei asocieri formale a celor cinci (Trilaterala+ România+ Bulgaria), dar au fost de acord că se poate coopera pe domenii. Adrian Năstase: Scrisoarea lui J6zsef Antall a fost foarte bine primită de Petre Roman. Noi am vrut să avem întâi reacţia dumneavoastră şi apoi să discutăm cu ceilalţi. Să ne gândim la o Uniune a Europei Răsăritene, similară cu Uniunea Europei Occidentale. Geza Jeszenszky: Într-o formă ideea a fost ridicată şi de Antall la Helsinki. Să nu fie îndreptată împotriva Occidentului. Adrian Năstase: Nu urmărim asta, evident. Este doar o soluţie, potrivită, credern noi, în perioada de tranziţie. Geza Jeszenszky: Să vă gândiţi la o problemă: în anul 1848 se vorbea de revoluţia comună ungaro-română. Se va marca 15 martie 1848, o zi a ungurilor, importantă pentru toţi ungurii. A fost o zi importantă şi pentni români . Să ajungem la un acord înainte, în sensul că aniversarea nu este O provocare.

382

Adrian Năstase: Ambasadorul vostru să vină la mine să spună ce se doreşte, să vedem dacă propunerile sunt acceptabile pentru opinia public;ă românească. Întâlnirea se termină la 14.45. 14.45 Dejun oferit de ministrul de externe al Spaniei, Francisco Fernando Ordonez, în cinstea participanţilor la Reuniunea extraordinară a Consiliului Miniştrilor Consiliului Europei (la Palatul Congreselor). Dejunul se termină la 15.40. După amiază,

Adrian Năstase vizitează un muzeu, unde între altele vede Guemica lui Picasso. Apoi acordă un interviu la Tele 5.

21.50 Plecarea la Paris; escală în drum spre Bucureşti. Sosirea la Paris la 23.20. Întâmpină Sabin Pop şi ambasadorul Dan Hăulică de la UNESCO .

22 febru arie 1991 9.30 Plecarea la Bucureşti. Escală la Belgrad între 11.30 şi 12.00. Adrian Năstase este salutat de un adjunct al ministrului de Externe iugoslav şi de însărcinatul cu afaceri a.i., Nicolae Niţu. Sosirea la Bucureşti la ora 13.50. Declaraţie de presă făcută Agenţiei „Rompres" de Adrian Năstase,

ministnt de Externe al României, despre vizita efectuată la Madrid.

Ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase, a revenit vineri din vizita efectuată în zilele de 20-22 februarie la Madrid. Într-o declaraţie făcută presei, ministrul Adrian Năstase a apreciat vizita la Madrid ca extrem de utilă, în primul rând pentru faptul că i-a dat posibilitatea să participe la Reuniunea extraordinară a Consiliului Europei, România fiind reprezentată

383

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

oficial pentru prima dată la o asemenea reuniune, precum şi pentru faptul că i-a oferit posibilitatea să stabilească noi contacte cu miniştri de Externe din numeroase ţări europene. În context, Domnia Sa a amintit întâlnirile avute cu miniştrii de Externe ai Germaniei, Ungariei, URSS, Norvegiei, Austriei şi Bulgariei. în continuare, ministrul Năstase a spus: ,,În Spania, am folosit cele 24 de ore petrecute acolo şi pentru alte contacte. M-am întâlnit, de exemplu, cu un grup de români care trăiesc în Spania. De asemenea - şi remarc în mod deosebit acest lucru -, am avut onoarea să fiu primit de Regele Juan Carlos, care mi-a dat prilejul să-i prezint unele din evoluţiile din România. într-o conversaţie extrem de plăcută şi amicală am avut o foarte bună ocazie de a-l informa pe rege în legătură cu ce se întâmplă la noi în ţară pe plan social şi politic. Din punctul meu de vedere, consider că această primire reprezintă şi un semnal extrem de pozitiv pentru stadiul şi nivelul relaţiilor politice dintre România şi Spania". Referindu-se la întâlnirea cu domnul Geza Jeszenszky, omologul său ungar, ministrul Năstase a apreciat-o ca foarte deschisă. ,,Eu, a declarat domnul ministru, i-am spus care sunt lucrurile pe care noi le privim cu rezervă în România. M-am referit la anumite atitudini şi declaraţii care au fost făcute de către reprezentanţi guvernamentali, inclusiv de domnul ministru Jeszenszky - mă refer la intervenţia sa în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului de la Geneva -, la alte aspecte pe care noi le considerăm a nu fi constructive în relaţia pe care dorim s-o avem~ o relaţie de bună vecinătate cu Ungaria. Am subliniat, în acelaşi timp, faptul că există anumite realizări care, pas cu pas, ar pu_t~a să ducă şi la anumite modificări de mentalitate, la un curs pozitiv în relatiile bilaterale. Este vorba, între altele, de acordul privind deschiderea de centre culturale la Bucureşti şi Budapesta, negocierile la nivel de experţi privind «cerul deschis» care au loc la Budapesta. De asemenea, de negocierile care au loc pe

384

probleme consulare şi care se vor desfăşura în curând. Există, deci, anumite elemente concrete pozitive, care, după părerea noastră ar trebui maximizate, ar trebui folosite mai bine, pentru a da o ~mură pozitivă unei relaţii absolut necesare între vecini. Deci, dialogul ca atare a fost deschis şi sincer. Ca de obicei ne-am spus foarte direct punctele de vedere, atât eu, cât şi ministrul Jeszenszky. Nu este anormal faptul că nu suntem de acord în mod reciproc cu unele din lucruri, dar eu cred că acesta este rolul întâlnirilor diplomatice de a avansa, fie şi încet, dar într-o formă civilizată, spre o relaţie de tip european" - a conchis ministrul Adrian Năstase.

23 f ebruarie 1991

9.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. A vorbit cu Petre Roman în legăturii cu CAER. Adrian Năstase ministn, de Externe al României, primeşte pe Ha/fad Necereddine, a1~basador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Algeriene Democratice şi Populare la Bucureşti, în vizitd de p_rezentare . . Cu această ocnzie, cei doi abordează probleme bilaterale şi internaţionale.

12.15 La Romulus Neagu. Plecnrea avionului special are loc mâine la ora 17.20. Cu Botez la Stockholm - de acord. 18.30 La Adrian Năstase, cu probleme curente. . Nu este cnzul de dat declaraţie referitoare la situaţia din Golf şi la iniţiativa sovietică.

21.30 La Adrian Năstase, cu probleme curente. . . Fax la Grigore Arbore Popescu: Te rog să tmnsmiţi dom~i~tl:;'-1. regizor Andrei Şerban din partea preşedintelui Ion Iliescu: ,,Feltcztan pentru premierii şi succes". 385

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

24 februarie 1991

reprezintă

9.40 Adrian Năstase, cu probleme curente. . Adrian Năstase discută cu generalul Victor Stănculescu · Vaszle Ionel. Prezint ultimele ştiri referitoare la situaţia din Golf.şz cu generalul 10.10 Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prezidată de Ion Iliescu. Şedinţa se termină la 11.40.

preşedintele

12.00 Lucrez, împreună cu Teodor Meleşcanu la textul Decl ti. · MA · Nastase o citeşte la telefon preşedintelui· ara; ez IZ · E· Pe la ore le 13 .00, Adnan J' 1on zescu care .. . . es te de acard. O va cztz şz prennerul Petre Roman. ' V

13.30 Lf! Adrian Năstase, cu probleme curente. · z de Declara,tie Imi dă observaţiile lui Petre Roman la prozectu ,r. re1 eritoare la situaţia din Golf. Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al României în legătură cu

d~cl~nş~~ea, de către . forţele coaliţiei multinaţionale, în cursul

dimtneţtt de 24 februane 1991, a operatiunilor terestre de el 'b

"tul · Kuwaz ui.

,

z erare a

Ministerul _Afacerilor Externe român, care a sprijinit pe:m~n~nt efo_rturile de_ ~atură să asigure punerea în aplicare nemtarziată ŞI necondiţionată a rezolutiilor Consiliului de Securitate privin~ conflictul din Golful' Persic, îşi exprimă :egretu_l faţă de lipsa de rezultate a iniţiativelor diplomatice mtrepnnse re:ent, c~e~ ce a dus la declanşarea operaţiunilor terestre, generand noi ş1 substanţiale pierderi de vieti omeneşti şi pa~be materiale, ca şi serioase riscuri de perturb;re globală a echilibrelor energetic şi ecologic. Ministerul Afacerilor Externe român ia notă de declaraţiile oficiale ale reprezentantilor statelor coalitiei multinaţionale potrivit cărora actualele' operaţiuni militare nu 1

386

un atac împotriva poporului irakian şi nu urmăresc distrugerea Irakului, scopul lor fiind eliberarea Kuwaitului şi reinstaurarea autorităţilor legitime ale acestei ţări. Având în vedere ultimele evoluţii din zonă, Ministerul Afacerilor Externe român consideră important ca, în primul rând în propriul său interes, Irakul să treacă de îndată la punerea în aplicare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate, evitând amplificarea jertfelor omeneşti şi a distrugerilor materiale.

Declaraţie făcută presei de Adrian Năstase, ministru al Afacerilor

Externe al României, înainte de plecarea la reuniunea de la Budapesta a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi de vizita oficială în Malaysia.

Vizita pe care urmează să o realizăm, împreună cu domnul general Victor Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale, la Budapesta, are un obiectiv care, după părerea mea, este extrem de important. El fotografiază, într-un fel, schimbările care au intervenit în ultimii ani în Europa de Răsărit. Este vorba de dispariţia fundamentului ideologic al Tratatului de la Varşovia şi, pe această bază, la Budapesta, urmează să examinăm şi să semnăm, aş spune, actul de deces pentru dimensiunea militară a acestui pact. Din acest punct de vedere eu cred că întâlnirea are, pe de o parte, semnificaţia unei priviri spre trecut, reexaminarea a ceea ce a însemnat Pactul de la Varşovia în Europa postbelică, iar pe de altă parte, desigur, examinarea pentru viitor a dimensiunilor politice ale acestui tratat, dar, după părerea mea, numai pentru o perioadă limitată. în altă ordine de idei, referindu-se la escaladarea conflictului din Golf, şeful diplomaţiei româneşti a spus: Recentele iniţiative diplomatice nu au dus la un rezultat pozitiv - MAE a dat, de altfel, în cursul zilei de azi, o declaraţie în care a fost precizată poziţia ia.castră în legătură cu declanşarea operaţiunilor terestre şi, din acest punct de vedere, credem că se vede, încă odată, că lipsa de flexibilitate din partea irakiană a 387

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

făcut_ să ~e producă inevitabilul. Desigur, noi sperăm încă în

reacţie dm partea Irakului care să ducă la respectarea în tr tr-o lor, a rezoluţiilor Consiliului de Securitate şi în f htl m egu1 A

e "t lif . ' e acesta să v1 e amp 1carea Jertfelor umane şi a pierderilor materiale. ' Plec de la Budapesta direct în Asia în Malays1·a v· . mea va avea un d u blu scop, pe de o parte ' parti·c· · 1z1ta · c · . . . , 1parea la sesmnea· 1omis1e1 mixte guvernamentale d e cooperare economică, a care voi prezida partea română şi, pe de altă efectuar ea unei· v1z1te · · · ofi ciale în această t-::iră 1 · parte . .' · · tr 1 · d E r.., , a invitaţia mirus u Ul e xterne malaysianl. Vizita are rostul d 1 1 ti"l . . e a re ansa cu ţările dm Asia , cu acele tă re a,...1 e . noastre .. r n· pe care ec~n~1:1'1ş~1 le numesc „micii dragoni" şi care au pus la punct în ul~ffill aru o strategi~ extrem de interesantă de industrializare. Prm contacte, . prm dezvoltarea legăturilor la ru~ · 1 guvername~ta1 ş1 neguvernamental, sperăm să învăţăm să mergem mru repede către o economie de piaţă. 17.05 Plecarea la Budapesta. Adrian Năstase, împreună cu generalul Victor Stifnculescu şi Romulus

Neagu, cu un avion special. Sosirea la Budapesta la 17.35. Cazarea la Hotel Duna. 22.45 La Adrian Năstase, cu probleme curente.

Vede textul intervenţiei de mâine, la care am lucrat. Îl acceptă. 25 februarie 1991 Şedinţa Consfătuirii extraordinare a Comitetului Politic C~n~ultativ al Tratatului de la Varşovia, prezidată de Geza Jeszenszky, mimstntl de Exteme al Ungariei.

9. 05

Haji Abu Hassan bin Haji Omar. Om politic şi de stat malaysian. Ministru de Externe al Federaţiei Malaysia (1987-1991).

Geza Jeszenszky: Cuvânt de salut.

. . Consfătuirea pentru convocarea căreia ne-am pregătit de mult mentă atenţia istoricilor. CPC a adoptnt anul trecut ln Moscova hotărâri importnnte pentru lichidnren stn,cturilor 111ilitnre nle Trntntului de la Vnrşovin. Pregătirea Consfătuirii de nstăzi nu n fost simplă. Guvernul ungar aprecinză foarte mult compromisul şi colabornren dintre ţările noastre pentru ca CPC să se desfăşoare cu succes. Putem ndoptn nzi o liotnrfire importantă. Propune ca fiecnre delegnţie să numească un reprezentant în Sec1'etariatul CPC, care să lucreze cu Zdenek Matejka. Se ncceptă. Propune ordinea de zi: 1. Schimb de păreri cu privire ln lichidnrea organizaţiei militnre n Trntatului de ln Varşovia. 2. Semnarea Protocolului. 3. Alte probleme. Ordinen de zi se ndoptă în unanimitate. Dacă se consideră oportun ca, înninte de Consfătuire, să dăm cuvântul generalului Luşev 1 , comandnntul Forţelor Armate Unite. Generalul Piotr Luşev: Noua gândire a determinat o nbordare nouă n relnţiilor dintre state şi dintre blocuri. fn noile condiţii europene n npărut posibilitaten unui nou model de securitate internnţionnlă. S-n schinibnt rndicnl cnrnctentl Trntntului de ln Varşovia şi nl NATO, ceea ce a deschis perspectiva transformării organiznţiei militnre într-o orgnniznţie politică. Scopul nostru este licliidnren blocurilor militnre opuse. Dezvoltaren colaborării militnre este pe măsurn evoluţiei procesului CSCE. Enumără documentele Trntatului de ln Varşovin care îşi încetează aplicaren. După semnaren Protocolului, vor fi recliemnţi reprezentnnţii Comnndnn.tului şef pe lÎl,igă ministerele Apărării. Crea ren Trntntului de la Vnrşovin n fost o măsură de răspuns la crenren NATO.

1

388

1 Piotr

G. Luşev, general rus, commandant şef al Trupelor Tratatului de la Varşovia.

389

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Tratatul de la Varşovia ocupă un loc important în Europa postbeli " fost un factor de stabilitate. ca. A În conformitate cu orientarea defensivă a Tratatului de la Va1'.şovi· t,'ecu t l a reorganizarea . a, s-a armatelor. Ţările noastre s-au pronunţat constant pentru renuntarea la al · militare şi la politica de bloc. ' ianţe ,

_Este de a~teptat c~ dup~ li~lzidarea stru~turii militare a Tratatului de la

Vmşovia, acelaşi lucru.... sa-[ faca şi NATO. Noi suntem îngn!iorati p t " , , ,enruca

zn opinia noastra se1mnbarile nu au încă un caracter ireversibil s " ~ · · · l"a de a nu fi. znamiei . . . işi va gasz expresie în doctrin peram ca onentarea pnncipa ·1·t " a NATO. a nu i ara Calea securităţii europene nu va fi uşoară. Apar mereu noi puncte calde, precum cel din Golf. Crearea grupării militare a SUA în zona Golfului s-a realizat principal prin .transfer de ~-u.pe şi tehnică militară de pe continentul europea~~ Astfel, mecanismele de asigurare a securităţii încep să dispară. Trebuie să manifestăm o mare atenţie în asigurarea securităţii ţărilor noastre. Lichidarea structurilor militare nu înseamnă că tările noastre nu vor mai fi parteneri. Ele trebuie să colaboreze pe plan bilateraz,' inclusiv în domeniul militar. A

..

...

A

•

"

•

•

A

Su~tem interesaţi în dezvoltarea procesului general european. lndife_,re~t cm~e va.(!, soarta Tratatului de la Varşovia, noua formă de colaborare sa fie onentata spre binele popoarelor noastre, spre dewoltarea rel~ţiilor de bună ~ecinătate. Să păstrăm tradiţiile şi experienţa acumulate de noi de-a lungul anilor de activitate comună. Satisfacţie pentru munca împreună de mulţi ani. Mulţumiri tuturor. Geza Jeszenszky: Să trecem acum la activitatea la nivelul miniştrilor de Externe. A leksandr Bessmertnîh (ministru de Externe al URSS): Şedinţa extraordinară este scurtă, dar importantă. Aduce o transformare calitativă a Tratatului de la Varşovia, unul dintre cei mai importanţi piloni ai organizării europene postbelice. Este clar că Tratatul de la Varşovia are o importanţă deosebită ca instrument care a confribuit activ la realizarea parităţii militare strategice Est-

Vest, în special în Europa. Aceasta" a permis menţinerea păcii, care este cucerirea postbelică cea mai importanta. " . Se schimbă lumea, se schimbă şi Europa. Au loc transform.a n .adancz ~n ţările noastre, în relaţiile dintre noi. Se formează un sistem calztativ nou zn relatiile reciproce. ' Tratatul de la Varşovia şi-a trăit viaţa. Pe măsura formării structurilor europene, am prevăzut că se va trece la olitizarea Tratatului de la Varşovia. . .. P În Europa a fost rezolvată o problemă dintre cele maz acute, unificarea Germaniei. "fi l " Documentul NATO-Tratatul de la Varşovia, care stipuleaza aptu ca nu sunt adversari, are un rol crucial. "" Se formează noi structuri ale procesului general~uropean, care. . ca~ata un caracter ireversibil. Centrul de Prevenire a Conflictelor urmeaza sa se dezvolte pe măsura dezvoltării proce~ulu} ge~e7:al-europe~n. . ". Trăsătura nouă a timpului: sa privim lucnmle lucid. Am depaşit gândirea învechită. Este timpul să tr~ce1~ la .o pe.noadă de. res.tructur~re a relatiilor dintre noi. Să nu admitem paszunz naţwnalzste, conflicte mte:etnzce. ' Întreprindem iniţiative care nu erau de conceput acum. 2-~ am. . . " Suntem în avans faţă de NATO: lichidăm organzzaţza nulitara a aliantei noastre. ' Suntem recunoscători generalului Luşev, celor ce ne-au asigurat securitatea colectivă. Lichidarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovi~ corespunde modelului nostru ~ sec~rita~e europe~nf Crearea de structuri regionale alternative ar destabiliza situaţia strategica m Europ~, ar duce la apariţia pericolelor care au caracterizat situaţia interbelică P.~ contz~~nt. . . Nu ne este indiferent cum se vor contura concepţiile polztzco-mzlztare ale ţărilor est-europene. Cum se va dezvolta colaborarea în viitor? Este de înţeles că avem abordări diferite. Colaborarea politică viitoare se va dewolta confon~i cu ~erinţele situaţiei. Nu este raţional să lichidăm structuri ce pot fi menţinute şz dezvoltate. .. . S-au creat condiţii pentru dezvoltarea unor relaţzz noz m alzanţa. A

•

A

.A

A

•

"

390 391

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Trebuie să lucrăm ln încheieren de Trntnte pentru relaţiile dintre r ·z noastre .. să nu admitem trupe şi bnze străine pe teritoriile noastre, cnre ar :~ e crea pericole pentru securitnten nltor state. p a . Logica arntă că ne vom 111ai întâlni pentru dezvoltarea relaţiilor Îl' t. ţările noastre. 1 1e Mulţumiri Ungariei pentru organizarea CPC. Jiri Dienstbier (ministru de Externe ni Celtoslovnciei): Mulţumiri p t ospitalitate. en ru Nu .şt~e dacii. este o întâmplare că reuniunea este com,ocntă în ziua de

naştere a ministrului de Externe nl Ungariei.

Ln Moscova, primn dntif ln nivel înalt, mn stabilit elf Alinnţn are un caracter temporar.

Evocă istoria senmării Trntatului privind reducerea forţelor

convenţionale

în Europa. Plurnlismul politic, democraţia, drepturile omului creează o bază nouă de colnbornre. Tensiuni naţionale şi naţionaliste, riscuri de destabilizare, violenţe împotriva populaţiei ci1.1ile, încercările de eludare a unor tratate de dezarmare reprezintă evoluţii contradictorii. Soluţii pot fi găsite şi în cadrnl unor tratate bilaterale cu vecinii, dar şi în lărgirea contactelor cu organizaţiile europene. Am intrnt în Consiliul Europei, ne-am asociat la CEE, avem schimburi cu NATO. Colaborarea în Pentagonală şi Trilaternlă nu primit un nou impuls ln Vişegrnd. Niciunul din aceşti paşi nu e îndreptat împotriva vreunei ţări. Să ne gândim împreună la transformarea Tratatului de la Varşovia. Ne gândeam la un cadou pentru Rewziwzen ln nivel înalt a CSCE de la Paris. N-a avut loc, dar nu din ·vina noastră. Evenimmtele din Europa ne fnc să privhll realitatea în faţă. Trntatul de ln Varşor,in şi-n pierdut raţiunea de a fi. Trebuie să trecem la un protocol de încetare a activităţii Tratatului de la Varşovia. Suntem gata să com.1ocă111 la Prnga o reuniune de experţi pe,ztru a elabora un asemenea p1·otocol, care nr putea fi ratificat până la sfnrşit1tl mllllui, punând capăt existenţei unuia dintre polii lumii bipolare şi wwi protago1List al Războiului Rece.

La Praga să discutăm şi alte p~·o~lem~ referitoare la Tr~.tatul de__ Dezarmare Convenţională, ca ţări ale a~eleznşi regiuni, bazate pe reiaţn de buna vecinătate, ca parteneri egali în drepturi. Cu toţi vecinii am dori tratate în acest se~s: Geza Jeszenszky: E bucuros de coincide,.i~a fencita ~u zrua sa de naştere. Nu te i"ncă momentul eu{oriei. Mai sunt paşi importanţi de făcut. es ':J' . '): H. otvararea ,. K ysztof Skubiszewski (ministru de Externe al Po loniei :~inţării structurii militare este cerută de evoluţiile de pe continent, de transformările politice din ţările noastr~. . . . Schimbarea principală a situaţiei o constituie faptul ca nu mai suntem adi,ersnri cu cei din Vestul Europei. Am trecut de la confruntare la colaborare largă. . . . Hotărârile noastre sunt răspunsul corect la o situaţie noua, o contribuţie la edificarea unui sistem de secuf'itate general-european~. Fiecare are dreptul la opinie proprie asupra trecutulu.1. '!1tmosfera trebuie să fie degrevată de polemicn şi reproşuri. Este vorba de a ltclttda ceva ce nu mai corespunde. Structura de până acum a fost oJaţa~ă. . Polonia îşi declară 1.1oinţa de a colabora pornind de la vecmatatea geografică, de a face acţiune constructivă'. . . . . Subliniază necesitatea respectăm dreptului internaţional. A nu ţine seama de el duce la neîncredere. Discuţia noastră trebuie să fie sinceră şi în deplină claritate a poziţiilor noastre. . Poziţia Poloniei faţă de viitorul Tratatului de ln Varşo~ia - Declaraţ~a ,,celor 3" - a avansat postulatul pri1.lind desfiinţarea Tra.tatulu.1de la Vn.rşov1~ până la sfârşitul anului 1991. fn această direcţie merge şi mesa!ul preşedmte!ui Mihail Gorbaciov adresat şefilor de state membre ale Tratatului de la Va~şovia. Ţinem seama de toate poziţiile privind lichidarea Ţratatul~i de la Varşovia. Reafirmăm disponibilitatea pentru elaborarea ~ mţelegen pentru lichidarea Tratatului de la Varşovia până la sfârşitul anului. Tratatul de la Varşovia nu este o formă de colaborare care să corespundă intereselor ţărilor est-europene. . . Ne imaginăm o Europă indivizibilă, legat~ prin ~~m~nitate ~e interese, care să permită interacţiunea statelor suverane pnn relaţll pneteneştl, bazate pe egalitatea în drepturi. V

•

V

•

•

v

V

392 393

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Tratatele bilaterale anterioare vrem să le înlocuim cu tratate de bu vecinătate. Ele vor fi baza securităţii europene în sens larg: securit ~a v

economică, socială şi ecologică.

ae

Să p~străm ~uropa ca un spaţiu unic de securitate. Europa Centrală nu P?ate devenz neutra sau tampon. Suntem lzotărâţi să acţionăm pentru un

szstem nou de securitate cooperativă în cadrul CSCE. Relaţiile cu NATO şi UEO: să ne conjugăm eforturile lor cu eforturile CVS~E. Ob.iectivul s~fie ~m s~stem gener~l-european pentru toată Europa, care sa fie susţinut de masun regzonale. Pornznd de aici, şefii de stat ai Trilateralei au semnat declaraţia privind colaborarea dintre cele trei ţări, care merge în direcţia tendinţei spre o Europă unită. Cu Suedia au iniţiat o colaborare cu ţările baltice. Toate aceste structuri regionale corespund securităţii europene, nu sunt îndreptate împotriva cuiva, nu izolează pe nimeni. Mulţumiri pentru gazde. Geza Jeszenszky: Propune o pauză de 25 de minute. Şedinţa de ridică la 10.05.

Bulgaria este O ţară mică într-o zonă de instabilitate tradiţională, care asigure securitatea. Nu mai poate conta pe Tratatul de la Varşovia ca garant al securităţii sale. . . Până la sfârşitul anului 1991 am putea conveni nzenţznerea unor funcţii consultative în domen}ile pol.i.tic şi ~l dezarmării. Acordăm importanţa relaţzzlor bzlaterale. De acord cu continuarea co laborării bilaterale pe plan militar. Este gata să participe la consultări multilaterale. Mulţumiri pentru ospitalitate. caută soluţii să-şi

Cuvântarea ministrului Afaceri lor Externe al României, Adrian la Consfătuirea de la Budapesta a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. 1

Năstase,

Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Reuniunea noastră se înscrie în dezvoltările noi, dinamice, care au loc pe continentul european. Ea face parte din acţiunile îndreptate spre asigurarea şi consolidarea securităţii în Europa pe bazele noi ale încrederii, respectului reciproc şi înţelegerii între toate statele continentului. Hotărârile pe care le adoptăm astăzi sunt, într-adevăr, istorice. Depăşim perioada de tristă amintire a Războiului Rece, care a înghetat" nu numai aspiratiile de libertate şi progres ale popoarelor, ci şi legăturile fireşti dintre oameni şi naţiuni. Prin voinţa popoarelor lor, ţările noastre cunosc transformări radicale, revoluţionare, aflându-se angajate în procese de democratizare a societăţii, pe baza pluralismul~i şi a respectării drepturilor omului, şi de tranziţie la econorrua de piaţă . Regimurile comuniste totalitare ne-au lăsat tutur~r o grea moştenire şi vor trece probabil mulţi ani până vom a1unge cu

10.45 Reluarea şedinţei Consfătuirii extraordinare a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, prezidată de Geza Jeszenszky, ministrul de Externe al Ungariei. Viktor Vâlkov (ministru de Externe al Bulgariei): Prezintă dezvoltarea substanţială a procesului de democratizare în Bulgaria de la ultima şedinţă a CPC.

li

Ei se ocupă de accelerarea reformei economice, pentrn trecerea la economia de piaţă. Politica externă se bazează pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, pe pragmatism. Relaţii bune cu vecinii, deschiderea spre Europa şi spre lume, sprijin instituţiilor de menţinere a păcii, nouă ordine pe baza valorilor general umane şi drepturile omului. Schimbări ireversibile în caracterul, rolul şi funcţiile Tratatului de la

f

I

Varşovia .

Alianţele politico-militare îşi pierd raţiunea de a fi. Epoca abordării de bloc este de domeniul trecutului.

394

1

Publicată

sub titlul „Edificarea unui sistem general-european de securitate" în Adrian Romlinin şi noun nrliitectură mondinlă. Studii, nlocuţiuni, interviuri 1990-1996, Bucureşti, 1996, pp. 128-130.

Năstase,

395

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

toţii la gradul de normalitate în viaţa economică şi socială I

· N a care n ă zmm. e-am debarasat pe plan intern de ideologia cornu · care ne-a schilodit gândirea, ne-a deformat mentalitatea mstă . , ne-a fă cut s ă ne pierdem personalitatea şi ne-a transformat într-o masă amorfă, manevrată în numele unor idealuri nebuloa d · d'1v1zi · · care s-au dovedit . a nu avea nimic în comun cu se e m poporul m numele căruia vorbeau şi acţionau. Era inevitabil · ·1 · . ca ş1 str u~ tun ~ 1~terna~onale pe care această ideologie le-a generat să nu-.şi mai aibă raţiunea de a fi. Iar una din acestea - poate cea mai pregnantă - este Tratatul de la Varşovia, şi cu deosebire structura militară, care, dacă nu a avut niciodată prile1·u1 să 'f se mam este în apărarea securităţii statelor părţi, s-a manifestat din plin ca in~trument de înăbuşire a aspiraţiilor la independenţă şi democraţie ale popoarelor noastre. 1956 şi 1968 sunt doar două din cazurile cele mai notorii. Toate acestea ne îndreptăţesc calificativul de „istoric" pe care îl atribuim actului pe care îl consemnăm astăzi - abolirea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Va veni ineluctabil vremea abolirii lui cu desăvârşire. Să nu ne lăsăm copleşiţi de nostalgii! Este timpul ca interesele de securitate ale ţărilor din această parte a Europei să fie protejate pe cu totul alte baze, şi anume pe baze fireşti - principiile dreptului internaţional înscrise în Actul final de la Helsinki şi în Carta de la Paris. Respectarea scrupuloasă a acestor principii rămâne, după părerea noastră, singura temelie pe care putem clădi între ţările noastre relaţii de încredere şi bună vecinătate. Desigur, obiectivul nostru este edificarea unui sistem general-european de securitate, căruia îi consacrăm eforturile noastre susţinute. Cea mai bună speranţă de a-l realiza este, în viziunea noastră, CSCE. Suntem însă realişti şi ne dăm seama că, în cel mai bun caz, este un obiectiv pe termen lung. În perspectiva acestui obiectiv trebuie să căutăm, însă, cele mai bune soluţii care ne pot apăra interesele de securitate şi, A

396

•

•

•

de fapt, desfăşurarea nestingherită a proceselor de reconstrucţie economică şi socială care au demarat în ţările noastre. Un prim plan de acţiune îl reprezintă cel al raporturilor bilaterale. Suntem, practic, cu toţii de acord că locul vechilor tratate de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, puternic contaminate şi ele de factorul ideologic, ar trebui luat de tratate noi, moderne, de colaborare şi bună vecinătate, care să ofere cadrul politic şi juridic de natură să stimuleze conlucrarea dintre ţările din această parte a continentului, în deplin acord cu prevederile documentelor CSCE. Ne propunem să încheiem asemenea acorduri în primul rând cu ţările vecine, dar şi cu celelalte ţări participante la Tratatul de la Varşovia şi chiar cu ţări occidentale, inclusiv cele aparţinând NATO. Un al doilea plan îl constituie colaborarea subregională, pornind de la diverse criterii de complementaritate, de natură să creeze o comunitate de interese şi o reţea de conlucrare capabile să susţină în mod eficient pacea şi securitatea în partea noastră de continent. În acest spirit, ne-am angajat din plin în colaborarea multilaterală în Balcani, alături de ţări neutre şi nealiniate şi de ţări din NATO, inclusiv în edificarea unei componente politicomilitare credibile a acestei colaborări. De asemenea, ne-am exprimat disponibilitatea de a ne angaja în proiectul stabilirii unei zone de cooperare între ţările riverane la Marea Neagră, am exprimat interes de a colabora activ cu Gruparea Pentagonală şi de a ne asocia la consultările triunghiulare CehoslovaciaPolonia-U ngaria. Considerăm deosebit de pozitivă, totodată, intensificarea conlucrării - în care, practic, toate ţările noastre deja s-au angajat - cu NATO ca instituţie, ceea ce se înscrie în spiritul şi litera documentului pe care ţările celor două alianţe l-au semnat în sensul de a înceta să se mai considere unele pe altele ca adversari.

397

ADRIAN NĂSTASE

Mai mult chiar, suntem de părere că un mecanism de conlucrare multilaterală, prin care ţările Europei Centrale şi de Est ar putea deveni parteneri pe de o parte ai Uniunii Sovietice iar pe de altă parte ai NATO, în perspectiva unui sistem general~ european de securitate, ar fi benefic din toate punctele de vedere atât pentru securitatea şi stabilitatea ţărilor noastre, cât şi pentru interesele de pace şi securitate pe întreg continentul european. Suntem în curs de a aprofunda ideile noastre în acest sens, după care ne propunem să ne consultăm cu fiecare din guvernele reprezentate la această reuniune spre a vedea posibilităţile de a ne angaja la un astfel de proiect. Putem şi trebuie să reconsiderăm din temelii construcţia relaţiilor dintre ţările noastre şi felul nostru de a gândi raporturile reciproce. Pasul pe care îl întreprindem astăzi este să nu uităm - doar un prim pas. Este cazul să ne gândim la următorii paşi. Să nu ne lăsăm antrenaţi într-o cursă pentru câştigarea unei competiţii iluzorii şi să nu creăm între ţările noastre diviziuni artificiale, tentaţi de avantajele conjuncturale pe care o asemenea diviziune ni le-ar putea aduce unora sau altora. Opţiunea noastră, a Guvernului României, este de a găsi acele forme de conlucrare bi- şi multilaterală între ţările noastre care să ajute la integrarea mai rapidă a ţărilor noastre în structurile europene. Noi aşa înţelegem să lucrăm la edificarea Europei noi pe care am schiţat-o prin Carta de la Paris, adoptată de Reuniunea la nivel înalt a ţărilor participante la CSCE. Înainte de a încheia, domnule Preşedinte, doresc să adresez, în numele delegaţiei române, calde mulţumiri gazdelor din Ungaria pentru ospitalitatea şi condiţiile excelente de lucru care ne-au fost create. Geza Jeszenszky (ministru de Externe al Ungariei): Ne separă câteva min~tte de semnarea documentului de lichidare a structurilor militare ale Tratatului de Varşovia.

398

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Aprecierile asupra activităţii Tratatului de la Varşovia sunt diferite: instntment stalinist, maşină de război pentru expansionismul stalinist sau parte integrantă a stabilităţii şi echilibrului mondial. Sfidările timpului nu aşteaptă. Să acordăm atenţie unor relaţii de stabilitate, securităţii pe bază de suveranitate. Propunerea Gorbaciov de lichidare a structurilor militare până la sfârşitul lunii aprilie am salutat-o. Să mergem până la capăt, să lichidăm Tratatul de la Varşovia până cel mai târziu la Helsinki 1992. Sprijină propunerea Cehoslovaciei de convocare a CPC până la 1 iulie 1991. După aproape cinci decenii, Europa şi-a luat din nou soarta în mâinile sale. Mai este, însă, până la Europa unită. Între membrii Consiliului Europei sunt deja două state foste socialiste. Lucrează la norme democratice. Au negocieri promiţătoare de asociere la CEE. Activităţile CEE sunt foarte aproape de „ Casa Europei". Aminteşte colaborarea lor cu NA TO şi Adunarea Atlanticului de Nord. Susţin tendinţele partenerilor noştri din această organizaţie de a se adapta la noile cerinţe. Pentagonala îşi trage seva din fosta monarlzie austro-ungară. Colaborarea triunghiulară: stau la bază contacte istorice. Aceste state sunt foarte aproape între ele, atiit ca obiective, cât şi ca integrare europeană. Mulţi parteneri privesc Europa de Est ca un izvor potenţial de instabilitate, datorită amplorii dificultăţilor procesului de tranziţie, problemelor naţionale, istorice, minorităţi, emigraţie în masă din. regiune. URSS se confruntă cu probleme serioase, ca noi toţi. Rezolvarea lor va influenţa asupra continentului european, inclusiv asupra ţărilor noastre. La Paris, optimismul lor se baza pe politica liderilor sovietici. Sperăm sincer că URSS va rămâne un stat care pune dialogul înaintea folosirii forţei, va respecta angajamentele internaţionale. Noi ne conducem după această dorinţă. Dezvoltarea democraţiei, edificarea unei economii de piaţă, respectarea celor 10 principii ale Actului final constituie unele dintre garanţiile securităţii în Europa, inclusiv în Europa de Est. Cooperarea subregională este o altă garanţie a unui sistem cooperativ de securitate europeană.

399

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

. Pe baza a~robări.i Adunării Naţi~1wle a Ungariei au fost începute tr~tat!v~ pent:1" mloc~~irea. tratatelor bilaterale cu tratate noi, pe baza prmcipzzlor noz ale relaţzzlor interstatale, ale economiei de piaţă. . . Tindem să stabilim relat.ii de parteneriat şi în domeniul securităţii, inclusiv dreptul de a fi sau a nu fi membnt al unei alianţe militare şi dreptul la neutralitate. Locul unei prietenii cu caracter declarativ să-l ia relaţiile sincere. Securitatea europeană este un ansamblu al tuturor acestor verigi. P_entnt guvernul ungar, documentele pregătite de experţi sunt acceptabile. Geza Jeszenszky (ca preşedinte al reuniunii): Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt. Trecem la semnarea documentelor convenite. Dacă sunt observaţii în legătură cu Protocolul? Nu sunt, deci am adoptat textul. Dacă sunt obiecţii ca la semnare să fie prezentă şi presa? Nu sunt. Este un moment plin de semnificaţii, încât merită să fie imortalizat. Facem o mică pauză pentnt ca reprezentanţii presei să intre. La ora 12.00 să fim cu toţii în sală pentnt ceremonia de semnare a Protocolului. Şedinţa se încheie la 11.25.

' de aces te di;r;cultăti politică internă este dz1;r.erz·te mo t zve, 1• , ale noastre. Opozitia , . l t ·· fioarte radicală. bilaterale - este foarte important sa avem re a,.zz Re1,r.e11,·tor za relatiile , G b · de l p A participat la întâlnirea Iliescu- or acwv a arzs. URSS bune cu . l "l b'l t l p d Preşedintele Jon Iliescu a pus accent pe dezvoltm:ea re aţi~ or t a era e. e e te ti'min01. tl este fioarte important uneori. Preşedintele este ac~t~at alta par , o· t '!,en · neocomunism etc. e foarte important sa-z organizam vzzz a1 comun 15111, . .. . URSS, dar să nu îi afectăm credzbzltt~tea interna. Aleksandr Bessmertnîli: Acum e bm.e? Adrian Năstase: Da. . d Câteva impresii despre vizita lui Snegur - utila, a descins canale e cornunicare şi a redus presiunea în ambele ţări. . . .. Tratatului bilateral îi acordăm o mare atenţie. Dzscuţnle au fo!t exploratorii. Aştept~~z ~ doua ntndă de discuţii la Bucureşti. Poate sa-l semnăm în timpul vmtez. Să nu avem percepţii deformate. Sunt probleme m relaţule noastre. Vrem să le ţinem sub control. Aleksandr Bessmertnîh: Este foarte important sa fim m dialog perma'!;e~t. El este în favoarea unor contacte mai frecvente şi este gata sa discute orice temă, oricât de delicată.. Să creăm nişte relaţii de lucru. Spre exemplu, Bush spune ceva şi apoi sună la telefon sa explice de ce v

v

v

•

•

v

v

V

•

A

V

•

A

••

•

V

11.25 Adrian Ndstase, ministru de Externe al Romdniei, se fntalneşte cu Aleksandr Bessmertnfh, ministru al Afacerilor Externe al URSS. Adrian Ntlstase: Momentul de astăzi este foarte important. Semnalează un paradox. Noi suntem singurul gut,ern de centru-stânga participant la reuniune. Dar la noi stânga, comunismul, sunt legate de Nicolae Ceauşescu. Chiar să 11orbim despre socialism ne creează mari probleme. Este o tendinţă negativistă: tot ce n fost înainte este considemt rău. fncercăm să depăşim această percepţie. Avem o situaţie specială. Am început transformările mai târziu. Din diferite motive, ne-nm simţit izolaţi. Am avut o situaţie foarte gren în relaţiile cu SUA şi ţările occidentale. A trebuit să suprarencţionă111. Unele ţări est-europene încearcă să profite, din

•

face ceva. . .. . .d . Este în favoarea îmbună.~ă.ţi.rii şi s~abili:ări1 rel~ţzzlor şi n zcam 1or ca nivel. Tratatul bilateral va constitui o noua baza a relaţnlor. . Noul sistem de relaţii bazat pe relaţii bilaterale este acum la ordinea zilei. Să-l facem. t Să accelerăm negocierile. Sa nu ratam un moment favorabil. Nu ~s: importantă denumirea. E important conţinutul: să dăm încred~re popontluz ca noul continut al relatiilor corespunde dezvoltărilor democratice . De acord ca experţii s~ se vadă cfit mai rapid. . Să-l semnăm la nivelul cel mm malt şz sa lucram apoi laAtz_ nnng. Preşedintele URSS este în favoarea relaţiilor cu Ron_zanza. Acum este_ mai uşor de îmbunătăţit relaţiile. Dacă pregătim baza, va fi urmat şz de alţi v

V

V

A

„

•

•

V

V

•

•

•

paşi.

401 400

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE Să fim

în contnct. Adrian Înninte de vizitn ln nivel înalt e gata să vină pentru O zl,· o Zl· . . ~ Năstase: l şz ;umntate a Moscovn. Aleksandr Bessmertnîh: Vn propune el o dntă. A~rian "f!ăstase: Tre~li.nd ln alte _sub_iecte importante, el găseşte utile p1 opune~-zle URSS _referztonre ln sztuaţw dzn Golf Irakul n-a înţeles mesn ·ul i oportunitatea care z s-a oferit. 1 ş Aleksandr Bessmertnîh: Crede că au contribuit la crearea climatului pentru 0 reglem.entnre paşnică. Adrian_, Năstase: Fnţii de propunerile de colaborare subregională, vrem să vă znformmn nsupra ideilor noastre. Ln n!v~lul ~piniei ~ublice, în. special în acenstă perioadă dificilă cu multe f'ustra7:, vn fi fonrte zmportnnt să lucrăm împreună pentru a slăbi aceste temerz care privesc securitntea şi stnbilitaten. Sun.tem nbordnţi uneori referitor la republicile unionale. Cum vedeti relnţiile cu ele? ' 1:leksandr Bessmertnîh: Discutiinz acum separarea atribuţiilor şi puterilor zntre puterea centrală şi republici. El a creat Consiliul miniştrilor de Externe al republicilor. Sunt nuante ' peste tot. Întâlnirea se termină la 11.40. I

12.05 Reluarea şedinţei Consfătuirii extraordinare a Comitetului Politic C~n~ultativ al Tratatului de la Varşovia, prezidată de Geza Jeszenszky, ministru de Externe al Ungariei. Geza Jeszenszky: Cere sii se prezinte textul pentru semnare de către delegaţii. Urmează ceremonia de semnare a Protocolului privind abolirea strncturilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Din partea României semnează Adrian Năstase, ministru de Externe, şi generalul Victor Stiinculescu, ministru al Apărării Naţionale. Geza Jeszenszky: Propune sii confirmăm consensul asupra Declaraţiei politice. Sunt obiecţii? Declaraţin se adoptii în unnnimitate.

402

Trecem la punctul următo_r: ,,Alt~ proble1~e". Se par~ că s~;t vorbitori. Să adoptăm textul comumcatuluz de presn. Sunt observaţzz. Textul comunicatului se adoptă foră obiecţii. Propune ca Secretariatul să transmită comunicatul ln presă. Roagă delegaţiile ca persoanele desemnate să semneze Protocolul in tern al şedinţei să rămână în sală şi să-l apostileze. ~ . Adresează invitaţia la masă, în numele sau şz al lui Lajos Fii.r, ministrul Apărării, la ora 13.00. Aminteşte primirile la Arpad Găncz 1 şi J6zsef Antall. Cu sentimente de satisfacţie şi cu conştiinţa că liisănz în urmă o zi plină de semnificaţii în viaţa Europei, am lichidat împreună confrunta: ea de d:cenii în Europa. Este încheiată definitiv o eră depăşită. Putem lucra impreuna la o nouă structură bazată pe respect reciproc şi egalitate în drepturi. Mulţumeşte tuturor celor care au contribuit la încheierea cu succes a şedinţei

noastre. se închide la 12.35.

Şedinţa

13.05 Dejun oferit de Geza Jeszenszky, ministru al Afacen_l~r Ex~erne, şi Lajos Fiir, ministru al Apărării, în cinstea participanţilor la Consfătuirea CPC (la Restaurantul Bellevue al Hoteluluz Duna) . Plec de la dejun pe la 13.40. Lucrez la telegrama pentru acasă referitoare la întâlnirea cu Bessnzertnîlt. Pe la 15.35 o arăt lui Romulus Nea?1'L. Apoi O vede şi Adrian Năstase; îşi dă OK-ul şi o dau pentru expediere ambasadorului Simion Pop.

16.10 Conferinţă de presă a reprezentanţilor la Consfătuirea CPC (la Hotel Duna). Geza Jeszenszky: Europa a intrat într-o nouă fază de de zvoltare după Carta

de la Paris.

Arpăd Găncz (n. 1922). Scriitor, om politic şi de stat ungur. Preşedinte al Parlamentului (1989). Preşedinte al Republicii Ungare (2 mai 1990-4 august 2000).

1

403

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Radio „Europa Liberă": Pentru ministrul Apărării român: Cum se va umple vacuumul politic, prin ce se va umple? Pentru Jeszenszkt;: De ce s-a amânat semnarea documentelor privitoare la CAER? Geza Jeszenszky: Semnarea documentelor referitoare la CAER la Moscova a fost amânată pentnc că este nevoie de noi clarificări. Victor Stănculescu (ministru al Apărării Naţionale al României): Am prevăzut acest vacuwn din toamna anului trecut. Până la o securitate generaleuropeană, imaginăm o securitate bazată pe acorduri de colaborare între armate şi ţări, în primul rând cu vecinii imediaţi, apoi cu ţările occidentale şi din NATO. Contacte cu miniştrii Apărării ai ţărilor vecine. Am încheiat un acord bilateral cu armata ungară, aprobat de cele două guz1erne. Pregătim acorduri de colaborare cu armatele bulgară, turcă, cu armatele cehoslovacă şi poloneză în perspectiva următoare. De asemenea, cu armatele franceză, italiană, spaniolă şi germană, cu care e deja în contact. În curs de a negocia un tratat bilateral cu URSS şi vom face aranjamente militare cu URSS. Referitor la NATO: şeful Marelui Stat Major a fost la Bruxelles. Janusz Onuskiewicz (adjunct al ministrului Apărării al Poloniei): Nu ne edificăm securitatea numai prin măsuri militare. Vrem să o edificăm pe baze politice, prin legături economice, politice, care să semene cu situaţia din Europa Occidentală.

Ea este organizată pe trei nivele: CSCE, subregional şi bilateral. „Novosti": Cum se va decide soarta Tratatului de la Varşovia? Ce va fi la Praga? Zdenek Matejka (secretar al CPC): Viitorul va trebui decis de cele 6 ţări. Ne-am pus de acord să fie CPC înainte de începutul lunii iulie. Poate fi ultima reuniune a Tratatului de la Varşovia. „Hungarian Daily": Desfiinţarea structurilor militare înseamnă şi distrugerea structurilor politice sau vor fi diferite etape? Krzysztof Skubiszewsky (ministru de Externe al Poloniei): Nu este niciun proces automat. Luându-i componenta militară, organizaţia nu mai are Agenţia

substanţă.

Nimic nu e automat. Statele trebuie să se întâlnească din nou şi să lichidarea Tratatului de la Varşovia. Unele state sunt de acord cu o anumită cooperare politică între ele. Pentru asta nu avem nevoie de Tratat. decidă

404

Exemplu această Trilaterală - nu este o alianţă militară, nicio nouă organizaţie, formă de cooperare paşnică în diferite domenii, îndreptată împotriva nimănui. Este o contribuţie la securitatea în această parte a Europei. Geza Jeszenszky: De acord total cu Skubiszewsky. Miniştrii de Externe ai Pentagonalei se vor întâlni în curând. Ziarist iugoslav: În 1956, Ungaria a vrut să fie neutră. Acum vrea cu NATO. Geza Jeszenszky: Atunci nu era altă soluţie, că lumea era divizată. Ungaria nu vrea să devină membră a NATO. „La Va11g11ardia 11 (Barcelona): Skubiszewsky n vorbit de foste activităţi ilegale ale Tratatului de ln Varşovia. Ln ce s-a referit? Câte do umente s-au semnat azi? Krzysztof Skubiszewsky: lHtervenţia în Cehoslovacia în 1968. Spre exemplu, România n-a participat, dar era o operaţie ilegală şi după litera Tratatului. Se pregăteau activităţi ilegale şi la începutul activităţii Solidarităţii. S-n semnat un Protocol. Celelalte documente nu s-au semnat. Ziarist din DtJsseldorf: Ce se va întâmpin cu cifrele militare de la Vienn? Jiri Dienstbier (ministru de Externe nl Cehoslovaciei): Cltinr şi după încetarea Trntatului de ln Varşotiia vom crea un grup de cooperare pentru do umentul de ln Vienn până ln Hel inki li. a ,za Jeszenszky: fli ultimul timp, ln Vienn nu fost mni puţine tratative d ln bloc ln bloc şi s-n discutat de ln ţară la ţară. Radio sovietic: Întrebare pentru Jeszenszky: structurile politice ale Tratatului de la Varşo1.1in continuă să existe; ce instituţii mai rămân? Geza Jeszenszky: Ţările rămân legate de documentele CSCE, de principii. „Zycie Warszawy": Este vreo legătură cu retragerea trupelor sovietice din Polonia şi Cehoslovacia? Documentele referitoare la istoria Tratatului de la Varşovia se vor distruge şi nu vor fi date publicităţii? Krzysztof Skubiszewsky: Ne-am ocupat de probleme multilaterale. Nu am abordat probleme bilaterale. Polonia este singura ţară care nu are tratat cu URSS privind retragerea trupelor sovietice din Polonia. Tratatul va trebui încheiat cât de curând. Lajos Fiir: Documentele militare sunt la fel ca orice alte documente diplomatice - se dau publicităţii după 30-50 de ani, în funcţie de legile din

ci o

405

ADRIAN NĂSTASE

fiecare ţară. Este vorba de documente militare - termenul de securitate este mai lung. Krzysztof Skubiszewsky: Dacă se aboleşte o structură militară de asemenea amploare, prezenţa tntpelor sovietice într-o ţară devine anacronică. Un ziarist neidentificat: Au fost deosebiri care să explice absenţa reprezentanţilor sovietici la conferinţa de presă? A fost dezacord că sesiunea CPC de la Praga e ultima? De ce s-a amânat CAER? Geza Jeszenszky: Reuniunea a fost prietenească. Disputele au fost clarificate la nivel de experţi. La reuniunea de dimineaţă n-a fost niciun dezacord. Deci, n-are legătură cu absenţa delegaţiei URSS azi la conferinţa de presă. Referitor la Praga, n-am avut nicio discuţie dacă să fie ultima reuniune sau nu. Referitor la amânarea reuniunii CAER, nu a urmărit faza pregătitoare. Din câte ştie, este o amânare tehnică, pentru a realiza o consultare de fond. „Neue Ziircher Zeitung": Dacă a fost vreo idee sovietică privind viitorul politic al Tratatului de la Varşovia şi ce reacţie a fost? Jiri Dienstbier (ministnL de Externe al Cehoslovaciei): N-a fost o discuţie aprofundată despre viitorul Tratatului de la Varşovia. Este un sentiment general că se va desfiinţa. Cum şi când, este o chestiune tehnică. Ziarist din Danemarca: Ce face acum delegaţia sovietică? Geza Jeszenszky: Guvernul este mai puţin informat ca ziariştii. Delegaţia sovietică e mare. Nu le ţinem evidenţa. Primul-ministnt urma să vadă în privat pe miniştrii membri m delegaţiei sovietice, dar nu ştie dacă i-a văzut. Krzysztof Skubiszewsky: Diplomaţia este pâinea noastră de fiecare zi. Azi totul a mers very smoothly, dar ceea ce s-a făcut astăzi este rezultatul unei munci de luni de zile, care n-a fost uşoară. Ziarist neidentificat: S-au schimbat puncte de vedere referitoare la războiul din Golf? Geza Jeszenszky: În reuniunea oficială nu s-a menţionat războiul din Golf S-a discutat doar neoficial. „The Independent": Dacă s-a discutat despre problemele financiare şi compensare şi la ce s-a ajuns?

406

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Zdenek Matejka (secretarul CPC): S-a discutat la nivel de experţi. Se va continua bilateral. Lajos Fur: Nu am discutat în niciun fel problema de compensare a tntpelor sovietice. Ziarist din Polonia: Cât de repede vor obţine cele trei ţări nrnze din vest şi care este preţul total al tranzacţiei? Janusz Onuskiewicz: Aceste probleme nu s-au discutat nici. Evident, nu vom depinde numai de o sursă de aprovizionare. Ziarist neidentificat: Skubiszewsky a spus că nu a fost nicio activitate poli tică între aceste ţări. Deci, ce sens are un Tratat de la Varşovia politic? Krzysztof Skubiszewsky: Niciuna din alternative nu este exactă. Cei 6 trebuie să se vadă din nou pentru dizolvarea structurilor politice. Trebuie să se mnăm un document de dizolvare a Tratatului. ,,ABC News": Zice cineva ceva despre situaţia din Golf? Cum credeţi că istoria va judeca Tratatul de la Varşovia? Zdenek Matejka: N-a fost discutată situaţia din Golf A fost o sesiune extraordinară, consacrată unui subiect foarte precis. La sesiunea de la Praga - este reuniune ordinară - se va discuta pe larg. Geza Jeszenszky: Este devreme de a face o judecată finală. El crede că nu se poate spune că Tratatul a prevenit războiul. Nu este momentul potrivit pentru o judecată finală. Vor fi interpretări diferite. Adrian Năstase: Mulţumeşte că n-au fost întrebări despre România. O ia ca pe un compliment. Conferinţa de presă se termină la 17.00. Pe la 17.30 plecăm spre aeroport. Acolo constatăm că avionul de Frankfurt n-a venit din cauza ceţii, aşa că nu putem pleca. Avionul special pleacă la Bucureşti. Adrian Năstase revine la hotel. Eu rămân la aeroport cu Ioan Donca - facem nranjmnente pentru a pleca pe altă rută. Găsim un. traseu prin Viena, mâine, cu o zi întârziere. Revin la hotel pe la 20.00.

20.15 Dineu cu ambasadonLl Simion Pop (la Restaurantul Csarda din Hotel). Dineul se termină pe la 21.50.

407

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

26 februarie 1991 8.15 Plecarea la Viena: vizita de lucru a lui Adrian Năstase (cu maşinile până

la frontieră. Ne conduce ambasadontl Simion Pop. Trecem frontiera la 10.15, de unde ne preiau două maşini ale Ambasadei României de la Viena, cu Vasile Todoran. Sosirea la ambasadă la 11.15. 11.30 Adrian Nt'1stase, ministru de Externe al Rom/iniei, acord/1 un interviu Lidiei Klinger, ziarist/1 la „Der Standard". Lidia Klinger: Referitor la Tratatul de la Varşovia: s-a hotărât desfiinţarea structu1'ilor 11tilitare şi trecerea la tratate bilaterale? Adrian Nt'1stase: S-a ltotărât doar desfiinţarea structurilor nzilitare ale Tratatului de la Varşovia. fn ceea ce priveşte tiiitorul, există o tiarietate de puncte de vedere, care nu se rezumă doar la tratatit1e pentnt aranjamente bilaterale. Aceasta este tentaţia im diatif. Sunt şi alte opţiuni, inclusiv o Uniune a Europei Centrale şi de Rifsifrit, ca o imagine în oglindif a UEO. Lidia Klinger: Un le ţifri vor slf adere la NATO. România ce poziţie are? Adrian Nt'1stase: A-ţi propune acum să aderi la NATO este ca şi cum ţi-ai propune sif te cifsătoreşti cu o femeie cifsătoritif. NA TO nu are acea descltidere procedurală şi instituţională care să permită aderarea ţărilor est-europene la această organizaţie. Şi noi ne punem întrebarea şi vrem să înţelegem concepţia NATO şi vrem să ştim dacă NA TO va urma modelul Consiliului Europei şi CEE în extinderea către Răsărit. Lucrurile sunt mult mai delicate în acest caz. Impresia noastră este că NA TO va rămâne, pentru o vreme, în propria sa zonă geografică. Lidia Klinger: Şi în perspectiva unei Europe unite, ce va face NA TO? Adrian Năstase: Va încerca să întărească relaţiile bilaterale cu Europa de Est. Este greu de prezis cum se va produce legătura dintre NA TO şi un mecanism de colaborare general-europeană. Cred că nu se poate da acum un răspuns la această întrebare.

Lidia Klinger: Există teama că URSS nu vede cu ochi buni colaborarea cu NATO? Adrian Nt'1stase: Nu cred. Şi URSS are relaţii foarte bune cu NATO. După declaraţiile de anul trecut şi Carta de la Paris, ţările din cele două alianţe au declarat că nu se mai privesc ca inamici. Din acest punct de vedere contactele şi schimburile de informaţii sunt absolut normale şi duc la eliminarea unor e11entuale percepţii deformate. Lidia Klinger: La Budapesta s-a hotărât anularea şedinţei CAER. De ce? Adrian Năstase: Sunt lucruri diferite. La Budapesta, obiectul întâlnirii a fost doar de a discuta desfiinţarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Ideea este ca structurile politice să dispară şi ele până la sfârşitul anului sau primăvara anului 1992. Nu s-a discutat chestiunea reuniunii CAER. Lidia Klinger: Am o ştire din partea purtătorului de cuvânt al CAER potrivit căreia s-a amânat reuniunea la dorinţa URSS. Adrian Năstase: Urma să aibă loc o reuniune a CAER tot la Budapesta în 27-28 febntarie. Obiectul era să se consacre desfiinţarea CAER. Sunt încă unele dificultăţi tehnice legate de negocierea acestor texte. Lidia Klinger: Cum va arăta în viitor colaborarea economică între ţările CAER? Adrian Năstase: Greu de spus, dar prima reacţie a Europei de Est a fost de a se concentra pe relaţiile bilaterale cu ţările occidentale. După aceea, s-a descoperit că de-a lungul mai multor decenii s-a constituit o anumită complementaritate economică. Încetarea activităţii CAER se explică prin schimbările economice fundamentale din ţările membre. Toate aceste ţări, sau marea lor majoritate, au trecut sau trec la economia de piaţă. Sunt elemente privind decontările între ele: trec la devize liber convertibile în locul rublei. Lidia Klinger: Mai are România relaţii cu vreo ţară din Europa de Est pe bază de ruble? Adrian Năstase: Cu toate avem decontări numai în devize liber convertibile. Lidia Klinger: fn legătură cu întâlnirea cu Alois Mock: care 11or fi principalele teme?

408 409

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: E foarte important ca, într-o perioadă în care v · v t t d . v zata ~urtopea~a es e rem e intens~, care se produc foarte multe schinzbifri ms 1tuţwna 1e, sa avem contacte cat mm numeroase la nivel politic. Este imperios să realizăm o consultare eficientă în ceea ce priv te dezvoltările din Europa. Apoi, este foarte important să discutăm rel eh~.1 bz'l atera l e, care au nevoie, de asemenea, de amplificarea contactelor politice a' te l . l d , care sa tmpu. swneze a ran ul lor relaţiile economice, în special la nivelul agentil . , or economici. Apare ca absolut natural să discutăm situaţia din Golful Persic. Va prezenta foarte mult interes, cu atât mai mult cu cât domnul Mock s-a întors dintr-o vizită foarte importantă în Iran. În urmă cu câteva zile, la Bucureşti, am primit vizita vicepreşedintelui Iranului, iar un ministru de stat român a vizitat recent Iranul. Întrucât Austria şi România membri ai Consiliului de Securitate, este cu atât mai important să realizăm un schimb de opinii faţă de situaţia din Golf Lidia Klinger: Cum apreciază România situaţia actuală din Golf? Adrian Năstase: Evoluţiile din Golf au fost determinate, din păcate, de o lipsă de flexibilitate din partea irakiană. Lidia Klinger: Aţi luat notă de declaraţia privind retragerea a lui Saddam Hussein? Adrian Năstase: Este declaraţia de ieri. Cel puţin azi dimineaţă nu era clar ce vrea de fapt Irakul cu această declaraţie. SUA cereau o declaraţie expresă din partea lui Saddam Hussein, neacceptând simpla declaraţie a ambasadornlui irakian la ONU. Lidia Klinger: Şi eu tot aşa ştiu. Adrian Năstase: Până la urmă se va ajunge la momentul pe care îl aşteptam cu toţii acum câteva zile. Această lipsă de flexibilitate din partea irakiană în ceea ce priveşte respectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate a dus la noi pierderi de vieţi omeneşti şi la daune materiale, ceea ce e regretabil. Poziţia noastră este clară, în sensul că dorim punerea în aplicare integrală a rezoluţiilor Consiliului de Securitate, considerând că, cu cât mai rapid se va realiza acest lucru, cu atât mai bine. Lidia Klinger: Referitor la întâlnirea cu Mock - după unele informaţii a fost nu de mult aici ministrul de Interne în legătură cu problema refugiaţilor - care sunt problemele din partea Ro111â1Liei faţă de Austria?

:x

v

•

410

m. A

A

Adrian Năstase: Chestiunea pe care aţi ridicat-o este determinată de un Jenomen}zic şi psihologic în acelaşi timp. In momentul în care deschizi un baraj, apele din cele două zone tind spre o egalizare. Noi, pe de o parte, am eliminat vizele de ieşire din ţară şi fiecare român este liber să plece unde vrea. Ne-ar fi imposibil să le interzicem acum libera circulaţie; am contrazice propriile noastre valori, dar şi valorile CSCE. Bineînţeles, cei care călătoresc văd că oamenii în Vest trăiesc mai bine şi tentaţia este foarte mare de a rămâne într-un sistem economic şi social care oferă mai multă prosperitate. Pe de altă parte, mulţi s-au gândit ani de zile la plecare, în anii Ceauşescu. Când s-a deschis poarta, au plecat. Singura soluţie este dezvoltarea economică şi socială din ţara noastră. Există două posibilităţi: fie plecarea masivă a unor cetăţeni din Est spre Vest, fie transferul de capital din Vest spre Est pentrn a ridica situaţia economică din aceste ţări şi a-i motiva pe cei care ar dori să plece să rămână. Din punctul de vedere al cetăţeanului care nu vrea să rămână, Austria este o mare frustrare, pentnL că are nevoie de viză. Cel ce are nevoie să călătorească are nevoie de viză, care ia mult timp. Înţelegem că există o dificultate din punct de vedere austriac, dar există această frustrare din partea românilor care au dificultăţi de a vizita Austria sau de a o tranzita. Lidia Klinger: Veţi insista pentru desfiinţarea vizelor? Adrian Năstase: Evaluăm soluţii pentnL a nu crea dificultăţi nici într-o ţară, nici în alta. Lidia Klinger: România nu se gândeşte să introducă vize pentru austrieci? Adrian Năstase: E pur formală. Această măsură tot nu va rezolva problema pentru români. Noi acordăm vize la frontieră. Lidia Klinger: Deci, nu va fi o îngreunare a călătoriilor austriecilor în România. Adrian Năstase: Suntem interesaţi să încurajăm vizitele austriecilor pentru turism şi afaceri. Sperăm că se va îmbunătăţi acordarea de vize pentru români. Lidia Klinger: Pentru occidentali, evoluţia situaţiei din România este greu de prevăzut.

411

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adri~n Năstase: Situaţia este mult mai bună decât lasă de înţeles aparenţe[ In pmnul rând, pentru oamenii de afaceri, România este o ţară relativ mare e. multe resurse, cu forţă de muncă relatiî.1 calificată, cu o inţ,,astructură fio' citt J. d de '.J ' ar e senoasa, c uar aca e modnta în mare măsură. România nu are datorii d · poa te savfinea datom. Romanza nr putea fi un paradis pentnt investitorii stră 'ecz· ~nclus~î.l.. nustri:~i. Cadntl juridic deja este foarte clar, de garantar:n~ znv~stiţzilo7: strazne. Procesul de reformă economică merge rapid. Sigur că, dacă vrei .să fncz afaceri, c~ş~igi dacă vii din timp. Veclzii greci nu şi-nu pus prea man probleme cu stabilitatea în zonele cucerite, nici Cristofor Columb. fn plus, situaţia s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimele luni. Lidi~ Klinger: In decemb~ie nu fost discuţii între Alianţa Civică şi guvern. Adrian Năstase: Unul dzn aspectele care miră în legătură cu România este că sunt mai multe puncte de vedere referitoare la organizarea societăţii în perioada •

v

v

V

„

V

A

•

'

postcomunistă.

Lidia Klinger: Este normal într-o societate democratică. Adrian Năstase: Exact! De ce miră atunci faptul că este la fel şi în România? Sigur, sunt probleme. Sunt unii care nu înţeleg limitele în care pot fi exercitate anumite drepturi, responsabilitatea în exercitarea drepturilor în societate. Lidia Klinger: Legat de evenimentele din iunie 1990, se ponte spune că oamenii din guvern nu au înţeles aceste lucrnri? Adrian Năstase: Acolo au fost greşeli foarte complexe. fn iunie era o situaţie postreî.loluţionnră, iar zilele acelea au însemnat un ghem de probleme, dificitltăţi şi frustrări, cu abordări diferite, blocaje psihologice ln nivelul poliţiei şi armatei. Poliţia era acuzată de a fi tras în mulţime în decembrie 1989. Era imposibil să acţioneze în forţă asupra unei mulţimi, indiferent ce fa.ceau oamenii pe stradă. Lidia Klinger: Soluţia era să tragă? Adrian Năstase: Uzul de forţă nu este de dorit nicăieri. Dar, pe de altă parte, nu ştiu cum s-ar proceda aici dacă s-ar da foc la televiziune, la sediul poliţiei etc. Forţele de ordine ar interveni, bănuiesc. Lidia Klinger: Ministrul român de Interne a vizitat poliţia austriacă. Adrian Năstase: Vrem să luăm exemplele cele mai bune de protecţie în statul de drept. Lidia Klinger: Există o comisie pentru investigarea evenimentelor din. iu1Lie?

412

Adrian Năstase: A ajuns chiar la nuzi multe rezultate. Au fost transmise la Consiliul Europei un raport interimar, apoi un raport cit două categorii de concluzii: majoritate şi opoziţie. Sigur, e foarte greu ca într-un număr totuşi lirnitat de pagini să explici ceva atât de profund în frustrările unei naţiuni, care s-au concentrat în acele 3 zile nefericite. Elementul pozitiv este că o asemenea comisie a putut funcţiona, că aceasta a putut să prezinte puncte de vedere alternative şi să creeze un sistem de garanţii pentru viitor, în sensul ca astfel de lucntri să nu se mai întâmple. Lidia Klinger: Cum veţi preîntâmpina în viitor să nu mai vină o dată? A drian Năstase: Prin greva CFR! Lidia Klinger: Greva s-a terminat bine. Adrian Nii.stase: Pe de o parte, guvernul trebuie să înveţe, dnr, pe de altă parte, sindicatele trebuie să înveţe că partenentl lor este patronatul, nu guvernul Lidia Klinger: Nu e statul patron? Adrian Nii.stase: Nu mai avem întreprinderi de stat. Avem societăţi comerciale şi regii autonome. Lidia Klinger: Cui aparţin căile femte? A drian Nii.stase: E o regie autonomă cu capital public. Consiliul de administmţie nre autoritatea de a lun măsuri privind căile ferate. Lidia Klinger: Cine sunt aceşti oameni? Adrian Nii.stase: Unii sunt aleşi de muncitori, alţii numiţi de guî.lern. Dar aceste regii autonome nu o gestiune proprie. Nu mai există o suprapunere între bugetul statului şi regia autonomă. Lidia Klinger: De ce ministrul Transporturilor a tratat cu greviştii? Adrian Nii.stase: Nu a tratat, n mers pentnt a facilita dialogul. Lidia Klinger: De ce a demisionat? Adrian Năstase: Pentnt că a făcut acest lucru doar după decizia Curţii Supreme, care a declarat greva ilegală. Lidia Klinger: Au apărut în acest context idei că între guvern şi preşedinte nr exista diferenţe de păreri. A drian Năstase: Există diferenţe de păreri între mine şi domnul ambasador. Lucrul acesta este firesc. Ceea ce este important este că între preşedinte şi

413

ADRIAN NĂSTASE

primul-ministru are loc un dialog permanent, o atmosferă foarte bună, cu de a găsi cele mai bune căi în probleme foarte dificile. Lidia Klinger: Care e punctul de divergenţă? 'Adrian Năstase: Nu particip la discuţii, dar sunt probleme legate de soluti · imediate la anumite probleme. Întotdeauna cei doi au venit cu o soluti; comună, ca filosofie generală. ' Lidia Klinger: E un compromis! Adrian Năstase: E greu să spun dacă este sau nu un compromis, pentru cr nu particip la discuţii. Nu apare nicio tensiune între cei doi, în percepţia mea. Există o diviziune a muncii, Primul-ministru este mai activ prin competenţele sale în virtutea Legii electorale şi a Legii privind funcţionarea guvernului, iar preşedintele în cadrul competenţelor pe care le are. Lidia Klinger: S-au clarificat aceste competenţe? Adrian Năstase: Sunt din nou în dezbatere pentru că se elaborează Constituţia. Pentru ·viitor s-ar putea să apară modificări. Parlamentul, care este şi Adunare Constituantă, discută tezele Constituţiei, elaborate cu sprijinul a numeroşi specialişti în drept constituţional de la Consiliul Europei şi din diverse ţări. Lidia Klinger: Se poate întrevedea dacă, prin noua Constituţie, preşedintele va fi mai puternic? Adrian Năstase: Adunarea Constituantă a avut două sesiuni. Încă nu este clar. Lidia Klinger: Din lege va rezulta? Adrian Năstase: Nu e clar. Lidia Klinger: Va fi mai aproape de modelul german sau de cel francez? Adrian Năstase: Sper că va fi o Constituţie foarte legată de problemele şi tradiţiile noastre, în special cele interbelice. Lidia Klinger: Atunci aţi avut o Constituţie foarte modernă. Adrian Năstase: Da, dar nu dădea drept de vot pentru femei. Trebuie modernizată. Aceasta este ideea: să fie o Constituţie modernă. Este prevăzută instituţia Avocatului Popontlui, o Curte Constituţională, un melanj care să asigure cât mai multe garanţii în privinţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Dacă mă mat întrebaţi mult, voi fi acuzat de parlamentari că nu respect separaţia puterilor. dorinţa

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Lidia Klinger: Cu aprovizionarea populaţiei: în decembrie situaţia era foarte grea. Guvernul afă-cut ce a putut pentnt a calma situaţia. Adrian Năstase: Lucrurile sunt ciudate şi paradoxale. Anul trecut ţăranii au avut recolte foarte bune şi au crescut foarte multe animale. Au primit deja pământ.

Lidia Klinger: O ştire acum câteva zile spunea că în România mii de animale au murit de foame. Adrian Năstase: Da, în Moldova, datorită grevei CFR, din lipsă de furaje . Sunt pierderi rezultate ca urmare a modului de exercitare a dreptului la grevă. Lidia Klinger: Nu poate fi numai aceasta. Acum sunt mijloace. Am văzut poze. Adrian Năstase: Un animal care nu mănâncă moare repede. Greva a durat destul de mult. Desigur, sunt probleme cu furajele şi în alte zone. În momentul în care oamenii şi-au luat pământurile, au început să semene grâu, porumb, legume; nu erau interesaţi să producă nutreţuri; această chestiune a fost lăsată la voia întâmplării. Pentnt mâncare sunt multe rezeme în gospodăriile ţărăneşti, dar aşteaptă a doua liberalizare a preţurilor pentru a veni cu produsele pe piaţă. Deci, sunt probleme cu alimentele, dar este şi o situaţie specială ca urmare a tezaurizării de alimente, în aşteptarea liberalizării preţurilor. Sper că spre mijlocul anului vom putea judeca mai bine. Lidia Klinger: Nu vă temeţi de demonstraţii şi proteste? Adrian Năstase: Da, dar ce putem face? Inteniiul se încheie la 12.35. 13.15 Dejun cu anibasadontl Constantin Georgescu1 (la

14.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Peter f ankowits, secretar de stat al Austriei pentnt integrarea economică europeană.

Peter f ankowits: Se 1

414

ambasadă).

bucură

de întiilnire. L-a întâlnit pe predecesor.

Constantin Georgescu, ambasador al României la Viena .

415

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Curge apa! Peter Jankowits: A întâlnit pe Petre Roman la Crans Montana şi la funeraliile lui Bruno Kreisky1. Să-i transmită salutări. Adrian Năstase: Premierul a prezentat azi un raport în Parlament a ,r. . . . supra re1 ormez economice. Sclzzmbaren economiei este rapidă. A fiost un . de~t ra~t Pet~r Jankowits: Impre~ia globală este că lucrurile s-au calmat în România. Ad,:ian Năst~se: Dupa. dece~1bri~ 1990, lucrurile au evoluat pozitiv. Am obţinut o schzmbare de zmngine şi de statut - im,itat special la Cons ·1· l .. G l lU Europez,. deczzza 24, ratificarea acordului cu CEE. . Din punctul de vedere al realităţii internaţionale, lwnea a început să se convingă că facem ceva pozitiv. Desigur, sunt dificultăţi, dar nu de altă natură ca în celelalte ţări din Est. Lucrurile s-au normalizat datorită lucrărilor Parlamentului care a început să funcţioneze. Se merge pe ideea cea mai bună atunci când s: votează legile. Este o anumită mândrie a majorităţii în Parlament. Peter Jankowits: Cum merge FSN? Adrian Ndstase: Va fi Convenţia Naţionalii la 16-17 mm·tie. Este momentul cel mai important pentru redefinirea politicii sale. fn general, este o linie social-deniocratii care se impune. Peter Jankowits: Şeful PNL i-a făcut o impresie bunii. Adrian Ndstase: Ca opinie personală, Radu Câmpeanu este un profesionist al politicii. E foarte bun. Peter Jankowits: Vor fi alegeri. Adrian Năstase: fn vară pentru organele locale, la anul alegeri generale. fn unele medii se evocă eventualitatea unui referendum în România privind monarhia. Peter Jankowits: Niciunul din Habsburgi nu poate reveni în Austria dacii nu dă declaraţie că renunţă la aspiraţia la tron. Cum merge economia? Adrian Năstase: Avem speranţe. Suntem precum grădinarii care au sădit ceva şi aşteaptă să crească. Depindem de ploaie, de Dumnezeu şi de vecini.

Am adoptat diverse măsuri care trebuie să ducă la dinamizarea economiei, precum liberalizarea preţurilor etc. fncercăm să recuperăm terenul pierdut. Desigur, reforma are costuri sociale, care impun un sistem coerent de protecţie socialii. Peter Jankowits: E important sii nu se neglijeze problemele de protecţie socialii. fn Polonia are loc un proces de sărăcire a populaţiei. Trebuie procedat cu o anumită prudenţii. Adrian Năstase: Urmând exemplul dumneavoastră, am creat un mecanism pentru relaţiile cu organizaţiile europene, coordonat de un ministru de stat, legat de MAE. Peter Jankowits: În principiu, e o activitate de coordonare. Adrian Năstase: Luăm exemplele bune. Aşteptăm ratificarea Acordului de cooperare cu CEE şi apoi aşteptăm Acordul de asociere. Peter Jankowits: Cu AELS? Adrian Năstase: Sperăm să avem aici sprijinul dumneavoastră. Ne-am putea pregăti mai bine la standardele Europei Occidentale. Peter Jankowits: AELS1 are n-vnntnjul de a pregăti pentru integrarea europeană, prin mecanismele de liber schimb. Vă duce doucement spre integrare. Adrian Năstase: Cum să intrăm în legăturii? Peter Jankowits: De cerut aderarea la Secretariatul AELS de la Geneva. Aşa nu făcut Polonia şi Cehoslovacia. Vor merge la Geneva şi vor spune despre interesul nostru. Adrian Năstase: Suntem interesaţi de misiunea lor. Peter Jankowits: OECD2 a creat un Centru pentru relaţiile cu Europa de Est, care supraveghează economiile acestor ţări. Rapoartele lor sunt un fel de garanţie că ai lucrat bine.

I

Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association,

EFTA). Bruno Kreisky (1911-1990). Om politic şi de stat austriac. Cancelar al Republicii Austria (1970-1983) .

1

416

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE; Organisation for Economic Co-operation and Development, OECD). 2

417

ADRIAN NĂSTASE

Sunt multe comitete tehnice deschise ţărilor est-europene - Comitetul oţelului, Comitetul energiei ş.a. Participarea la ele vă va permite să lucrati în diferite domenii cu ţările membre. ' V-ar putea interesa. Adrian Năstase: Am luat contact cu OECD, pentru că Japonia ne-a pus să luăm legătura pentru a ne înscrie pe lista DAC. Peter Jankowits: Mai au facilităţi preferenţiale. Noi dăm tratament preferenţial Ungariei. Adrian Năstase: Pentru noi este o problemă să descoperim această nouă lume - aşa procedează copiii în casă când părinţii nu sunt de faţă - să cunoaştem care sunt structurile şi posibilităţile financiare. Avem idei, dar nu avem cunoştinţe practice. Peter Jankowits: E gata să ne ajute. Adrian Năstase: Vom trimite ambasadorul pentru sfaturi. Îl invită să vină la Bucureşti, eventual la manifestările Titulescu. Întâlnirea se termină la 15.05. 15.25 Adrian Năstase, niinistru de Externe al României, acordă un interviu lui Michael Siegert, redactor la revista „Profil". Michael Siegert: Întrebări personale: ce a făcut înainte de Revoluţie, cum s-a implicat în evenimente. Adrian Năstase: Explică. A lucrat la Institutul de Cercetări Juridice. România este singura ţară care nu are un institut de cercetări pentru relatiile internationale. , S-a înttilnit cu Grupul de la ADIRI; au început să lucreze la diferite documente, între care cel privind retragerea rezervelor României la documentul de la Viena. Michael Siegert: Totul se schimbă în Europa de Est acum, inclusiv dizolvarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. E un fel de eliberare? Adrian Năstase: Este sfârşitul unui proces şi începutul altui proces. Nu este ceva la care nu ne aşteptam. Discutăm acest lucru de luni de zile. Am început să ne obişnuim. Era şi o chestiune logicii. A dispărut componenta ideologicii.

418

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Michael Siegert: Încă sub Ceauşescu, România a avut o atitudine independentă în Tratatul de la Varşovia. Adrian Năstase: Exact. Pentru noi n-a fost o problemă desfiinţarea structurilor militare. Nu aveam trupe străine pe teritoriul nostru, 1 nu ne-am asociat la invadarea Cehoslovaciei în 1968. Pentru noi n fost mai uşor. Michael Siegert: Care este diferenţa între ieri şi azi pentru dumneavoastră? Adrian Năstase: Este ca n unuia care se află în ajunul divorţului. Michael Siegert: Aşteptaţi ceva? Moldova, de exemplu. Adrian Năstase: Avem mai multe posibilităţi. Tratatele bilaterale sunt un nivel. Michael Siegert: Ungaria are o asociere cu NATO. Adrian Năstase: Nu este adevărat. Ponte fi numită asociere simplul contact cu NATO? Atunci şi polonezii sunt asociaţi, şi noi suntem. Şi noi avem contacte foarte bune cu NATO. Michael Siegert: Cât de aproape mergeţi spre NATO? Adrian Năstase: Depinde şi de NATO. Aşteptăm ca NATO să-şi definească strategia: să lucrăm la un mecanism pe baza CSCE, să imaginăm ceva între noi; sau să luăm modelul Consiliului Europei; sau ca NA TO să decidă să se extindă în Europa de Est. Michael Siegert: Referitor la Pentagonală? Adrian Năstase: Şi asta e o soluţie posibilă, un model posibil. Noi ne-am oferit să fim un unghi la „ Triunghi", dar nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Michael Siegert: Aţi pierdut, ponte, unii din vechii prieteni. Care e stadiul relaţiilor cu Irak? Aţi fost parteneri economici puternici. Multe fabrici constntite de români. Cum vedeţi pe Saddam, situaţia de azi şi situaţia postconflict? În mai 1958, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor member ale Tratatului de la Varşovia s-a adoptat propunerea realizării unui pact de neagresiune între Tratatul de la Varşovia şi NATO, efectuarea unei noi reduceri a efectivelor forţelor armate ale Tratatului de la Varşovia, pentru anul 1958, precum şi retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că România nu are graniţă comună cu nicio ţară nesocialistă, nefiind, deci, ameninţate direct de forţele militare ale NATO. Retragerea trupelor sovietice din România s-a efectuat în lunile iunie-iulie 1958, punându-se capăt unei ocupaţii militare directe a ţării, care a durat 14 ani.

1

419

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Am avut relaţii foarte bune cu Irakul. Am pierdut circa 3 miliarde USD. Am luat o decizie dureroasă din punct de vedere economic, dar principială, de n sprijini principiile Cartei şi rezoluţiile Consiliului de Securitate. Incă sperăm cn Irak să respecte rezoluţiile Consiliului de Securitate. Ne gândim la relaţiile economice cu Irakul. Michael Siegert: Şi cu Saddam, dacă rămâne? Adrian Năstase: Problema e complexă. Michael Siegert: Ce credeţi despre situaţia actuală a războiului? Dacă Saddam se retrage din Kuwait şi americanii rămân în Irnk, va fi o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate? Adrian Năstase: Este problema Consiliului de Securitate să modifice rezoluţiile, dacă vrea. Michael Siegert: Este nevoie de unanimitatea celor 5 membri permanenţi. Adrian Năstase: Şi de votul celorlalţi - România, Austria. Michael Siegert: Referitor la Orientul Mijlociu: problema palestiniană e rezolvabilă prin mijloace diplomatice? Dacă se ponte aborda problema kurdă? Adrian Năstase: Lucrurile emu mni uşoare înainte de conflict. Avem un puzzle distrus. Trebuie să vedem dacă mni găsim unele piese. Nu cred că se ponte da ncunz răspunsul. Multe lucruri se vor întâmpla în următoarele zile. Michael Siegert: Referitor la vecini. Aveţi la Est o problemă cu Basarabia, luată prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Republica Moldova vrea să vină înapoi la România. A spus-o preşedintele Sn.egur în Parlamentul României, că visează la asta, dar i s-a dat vot de neîncredere în Parlamentul de ln Chişinău. Care e atitudinea guvernului român? Adrian Năstase: Înţeleaptă şi realistă. Ţine seama de standardele CSCE şi de Actul final. Michael Siegert: Actul final prevede inviolabilitatea frontierelor. Adrian Năstase: Dn. Snegur vrea să-şi păstreze cultura, identitatea culturală şi să conducă un proces gradual de nfinuare a suveranităţii naţionale. Michael Siegert: Vor să se unească cu România? Adrian Năstase: Nu. Cel puţin nu acum. Ceea ce putem face este să organizăm mai bine relaţiile culturale, legăturile economice. A

420

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Michael Siegert: A fost o cuvântare a preşedintelui Ion Iliescu în care n vorbit de perspectiva unificării. . .. . . . . .. Adrian Năstase: Este o diferenţă între acţiunile politice şi viziunile politice. Michael Siegert: În termeni practici, vedeţi relaţii speciale? Adrian Năstase: Lucrăm la asta. Deschidem supapele pentru reducerea tensiunilor - înlesnirea călătoriilor, studenţi în România, schimburi pe linia ONG-urilor, a parlamentelor. Michael Siegert: De cealaltă parte e Ungaria, care are o problemă. Adrian Năstase: Nu ştiu ce problemă are. Michael Siegert: Aveţi o minoritate maghiară mare, care vrea universitate. Se simt sub presiune. Este o mişcare naţionalistă românească antimaghiară Vatra Românească". Cum abordaţi aceste probleme? Adrian Năstase: Un pahar poate să fie 90% plin şi 10% gol. Se vorbeşte foarte puţin despre ceea ce am făcut. . . Avem 7% unguri în total populaţie. Exista sute de şcoli cu limba de predare maghiara. Michael Siegert: Universitate? Adrian Năstase: Cursuri, catedre în limba maghiară. Au jurnale, teatre. Ei nu vorbesc despre asta. Se poate compara ce facem noi cu ce fac ei în Ungaria pentru minoritatea română? Michael Siegert: Câţi români sunt? Adrian Năstase: Au fost 200.000. Acum mai sunt vreo 20.000. Să ne concentrăm pe politicile noastre, pe aplicarea unor standarde general-europene. . Referitor la universitate: nu avem nevoie sa pregatzm mgmerz specialişti în tehnologie nucleară peste tot în România. . . La Universitatea din Cluj, 189 de materii se predau în limba mag/nara. Michael Siegert: Câţi studenţi unguri sunt? Adrian Năstase: Raportat la populaţie, mai mulţi decat romanu._ Pr~b!e_n~n este că ei vor o instituţie separată. Nu există universităţi pentru mmontnţi m Europa. Michael Siegert: Dacă organizaţia naţionalistă „ Vatra Romaneasca poate crea probleme? . Adrian Năstase: Avem o atitudine pozitivă în relaţiile cu Ungana. Sun.tem pragmatici. Vrem să schimbăm treptat mentalităţile. V

•

V

V

•

•

•

V

•

•

V

A

A

A

••

VI/

421

ADRIAN NĂSTASE

Avem acorduri între ministerele Apărării, ministerele Culturii, centre culturale, acord bilateral de „cer deschis". Michael Siegert: Dar pe plan intern? Adrian Năstase: Dacă putem dovedi că putem coopera cu Ungaria, va ave impact pozitiv pe plan intern. a Noi vrem să protejăm identitatea minorităţii maghiare; vor vedea cum evoluează UDMR, iar românii vor înţelege că nu este nicio amenintare din partea ungurilor. ' Michael Siegert: Problemele interne pe care le creează grupările naţionaliste. Adrian Năstase: Numărul lor nu e mare. Nu sunt probleme între români şi unguri în România. Au fost multe frustrări. Se vor rezolva odată cu dezvoltarea ţării. Michael Siegert: Ungurii nu vor pleca precum nemţii! Adrian Năstase: Nici nu vrem. Nu putem avea două viteze de democratizare - una pentru majoritate şi alta pentru minorităţi. Avem probleme generale ale întregii societăţi. Michael Siegert: Veţi menţine democraţia parlamentară? Adrian Năstase: Sigur. Este cea mai mare realizare. Michael Siegert: Cât reprezintă procentual majoritatea parlamentară? Adrian Năstase: 66%. Michael Siegert: Puteţi numi propuneri ale opoziţiei care au fost acceptate? Adrian Năstase: Sute, în cele 60-70 de legi adoptate în ultima perioadă. Michael Siegert: În ciuda legilor, în realitate România este dominată de industria de stat, de structurile vechi. Adrian Năstase: Inexact. Se dezvoltă rapid un sector privat. Michael Siegert: Şi funcţionează? Adrian Năstase: Sunt circa 100.000 de întreprinderi private; peste 1.500 întreprinderi mixte cu capital străin. Michael Siegert: Pentru o democraţie funcţională, nu e prea mult o majoritate de două treimi? Adrian Năstase: Sunt două soluţii: să schimbăm prin decret rezultatul alegerilor sau să aşteptăm alegerile de la anul. Până atunci nu e prea mult. Michael Siegert: Se va mai micşora diferenţa dintre putere şi opoziţie? Adrian Năstase: Foarte probabil. Partidele nu sunt încă bine definite. Michael Siegert: FSN se va diviza?

422

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Adrian Năstase: Se va moderniza. Michael Siegert: Înseamnă că lucrează. pe stil vechi. Adrian Năstase: Va trebui să-şi definească orientările politice, cum se combină partea socială cu economia de pinţă. Michael Siegert: Care este relaţia FSN cu „ Vatra Românească"? Adrian Năstase: Nu sunt relaţii instituţionale. Michael Siegert: Referitor la relaţiile bilaterale cu Austria. Aţi găsit notiţa lui Ceauşescu cu spionii despre care vorbeşte Pncepa? Ştiţi ceva de soarta ei? Adrian Năstase: Nu cunosc acest amănunt. Michael Siegert: Guvernul nu-i mai plăteşte pe spioni? Adrian Năstase: Nu ştiu în ce lume trăim. Ni se pune întrebarea de ce avem poliţie etc. Sper că mai avem oameni specializaţi. Cred că nu su~t aceiaşi. Oricum, interesul ţării este diferit, iar instituţiile speciale au cu totul alte obiective ca în urmă cu doi ani. Michael Siegert: Referitor la introducerea vizei de către Austria, credeţi că e discriminare? Veţi coopera cu Austria? Adrian Năstase: Am început să discutăm cu guvernul austriac. Este o explicaţie a influxului de români. Cea mai mare parte este motivată economic. Noi nu putem închide frontierele. Sunt oameni care vor să lucreze. Nu putem face discriminare. Înţelegem problemele Austriei şi încercăm să cooperăm. Dar, edificăm o societate democratică în România, iar românii pot critica guvernul în România şi în afara ei. Mai toţi cei care pleacă, o fac din motive economice. Deci, este nevoie de dezvoltare economică. Michael Siegert: Aceasta ia timp. Ce veţi face între timp? Veţi obiecta la viză? Adrian Năstase: Discutăm pentnt a găsi soluţii şi dăm o şansă celor ce vor cu adevărat să călătorească.

Michael Siegert: Vedeţi o modalitate practică de a distinge între turişti şi ceilalti care vor să rămână? Adri~n Năstase: Austriecii sunt cei care pot găsi soluţii - de exemplu facilită.ţi pentru vizite la rnde, la burse. Michael Siegert: Deci e problema noastră. Nu faceţi obiecţii. Adrian Năstase: Noi nu cerem nici reciprocitate. Michael Siegert: Sunt oameni pe care vrem să-i trimitem înapoi.

423

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Suntem gata să-i primim, dar nu putem noi rezolva problemele dumneavoastră. Este o problemă de motivatie , economică a celor ca re pleaca. Michael Siegert: Cât de mare este şomajul acum? Adrian Năstase: Oficial, este încă mic. Dar avem un şomaj ascuns - joburi nenecesare. Michael Siegert: Sunt alte probleme bilaterale? Adrian Năstase: Problema este să facem ca oamenii de afaceri austrieci să vină în România. Avem multe uzine care trebuie modernizate. Vrem să transmitem acest mesaj. Interviul se tennină la 16.25. ~

18.10 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Alois Mock1, niinistrul federal al Afacerilor Externe al Austriei. Adrian Năstase: Explică de ce a venit la Budapesta. Alois Mock: A venit şi el din Iran, ieri. A avut probleme cu ceaţa. Adrian Năstase: Se bucură de întâlnire. " Am depăşit unele dificultăţi cu Consiliul Europei, CEE şi Grupul celor 24. lncercăm o altă dinamică a relaţiilor exteme. Vor fi multe contacte cu vecinii şi cu alte ţări. Ne gândim cum să umplem vacuumul după lichidarea stntcturilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Vom avea tratate bilaterale. Avem un acord cu Ungaria pe plan militar. L-am invitat pe Jeszenszky la Bucureşti. Este o tendinţă pozitivă în relaţiile cu Ungaria. Cu ministntl de Externe al Bulgariei ne vedem la 1 aprilie; cu al Iugoslaviei la 8 martie. Negociem tratate bilaterale cu Italia, Franţa, Spania - ca un cadnt politic pentru consultări, urmat evenhtal de un acord de colaborare militară. Ne gândim la viitorul aranjamentelor subregionale. Exemplu Triunghiul - poate fi o posibilitate de lărgire a gntpului. Ne-am exprimat dorinţa de a ne alătura.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Alois Mock: Moldova e o problemă în relaţiile cu URSS? Adrian Năstase: Cred că am calmat lucrurile. Ieri am discutat cu Bessmertn.îh.. Moldova doreşte să aibă identitate culturală în interiorul URSS. La Bruxelles am exprimat ideea unei Uniuni a Europei Răsăritene, ca un cadru de consultări, ca o tranziţie spre un mecanism general-european de securitate. Este important să găsim ceva în care toate aceste ţări să fie implicate. Altfel, vor fi în competiţie, care poate fi periculoasă. CSCE e un cadru foarte bun, dar va lua timp pentru a se afirma ca atare. Am discutat la Bruxelles posibilitatea NA TO de a urma patternul Consiliului Europei sau al CEE. Ar fi important să ştim care e strategia lor. Sunt multe oportunităţi şi alternative. Alois Mock: Ungurii au fost foarte outspoken despre asta. Nu a auzit nimic de la Polonia şi Cehoslovacia. Adrian Năstase: NATO e foarte grijuliu faţă de URSS. Sunt interesaţi în stabilitate în Europa de Est. NATO este interesată în contacte. Ar fi foarte util să schimbăm vederi cu dumneavoastră. Alois Mock: Care e procedura de apropiere de Consiliul Europei. Adrian Năstase: Am adresat cererea de a fi membru plin. Ne-am exprimat interesul faţă de convenţii. Va veni o delegaţie a Consiliului pentru a discuta aceste chestiuni. Vin şi pentru asistenţă la elabomrea Constituţiei. Alois Mock: Care este timingul Constituţiei? Adrian Năstase: Explică ce este Adunarea constituantă. Explică agenda. Alois Mock: Este o opţiune serioasă pentru republică, dacă înţeleg bine. Cum este cu vizita fostului rege în România? Adrian Năstase: Explică problema cetăţeniei regelui şi cum s-a întâmplat la vizita de Crăciun. Alois Mock: Referendumul pentru forma de guvernământ este fixat odată cu cel pentnt Constituţie? Adrian Năstase: Da. Alois Mock: În Bulgaria sunt dezvoltări remarcabile în raporturile cu foshtl rege. Adrian Năstase: Explică situaţia Regelui Mihai. Potrivit poll-urilor, cam 10% din populaţie se pronunţă în favoarea monarhiei.

1 Alois Mock (n. 1934). Om politic şi de stat austriac. Ministru de Externe al Republicii Austria (1987-1995.

424

425

ADRIAN NĂSTASE

Perioada este foarte solicitantă pentru guvern. Astăzi primul-ministru a p_rezenta~ stadiul reformei economice în Parlament. Parlamentul a adoptat legi foarte zmportante - vreo 50-60. Liberalizarea preţurilor, a salariilor - toate în câteva luni. Desigur, sunt costuri sociale, ne confruntăm cu greve. Vom mai avea şi în viitor. Reforma noastră este sfructurată cu sprijinul şi consultarea FMI. Alois Mock: Asta este o problemă, pentru că cei de la FMI au o atitudine foarte dură. Oamenii vor efecte imediate ale reformei. La Consiliul Europei am spus că trebuie întărite relaţiile economice cu Europa de Est; am spus că ar fi o ruşine ca tranziţia să eşueze pentru că reformele nu reuşesc. Adrian Năstase: Vin şi investitori străini - în special italienii, care sunt cei mai activi. Alois Mock: Economia Italiei de Nord se numără printre cele cu oamenii cei mai agresivi şi competenţi. Adrian Năstase: Este un moment conjunctural important. Cred că vine o misiune de la Institutul Dunărean . E bine să vină şi oameni de afaceri austrieci. Este un moment bun. Să facem contacte politice mai frecvente. Nu avem probleme de protocol. Vrem vizite de lucru. Sperăm să poată veni în Român.ia în curând, înainte sau după Paşti. Am mai invitat câţiva miniştri din guvern.. Aceste vizite vor da un. semnal şi pentru oamenii de afaceri. Alois Mock: Cum se prezintă relaţiile interetnice? Adrian Năstase: Sper că vom fi în măsură să controlăm situaţia. Filosofia noastră este să abordăm lucrurile pas cu pas. Am semnat un Acord cultural. Putem schimba mentalităţile, să trecem de tensiuni. Problema are rădăcini în istorie. Alois Mock: Este o problemă în toate noile democraţii. Sunt adesea probleme emoţionale şi soluţii radicale care nu ajută. Adrian Năstase: Pe măsura dezvoltării ţării, problemele interetnice sunt mai uşor de gestionat. Nu pot fi două viteze de democratizare. Sunt dificultăţi pentru toţi . Avem multe realizări.

426

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Alois Mock: Vine mâine aici pentnt 2-3 ore Geza Jeszenszky. Adrian Năstase: Am relaţii bune cu el. Referitor la relaţiile bilaterale - sper să ne ajutaţi ca unii colegi din guvern să meargă în România. Să ajutăm comunitatea oamenilor de afaceri austrieci să intre în contact cu noile realităţi din România. Alois Mock: Vizita în Iran. Adrian Năstase: Iranul este acum interesat în relaţii cu România. Alois Mock: Este un aspect negativ al crizei - Kuwaitul este un investitor puternic în noile democraţii - care ar echilibra investiţiile străine din aceste ţări.

Întâlnirea se termină la 19.00. În continuare, Adrian Năstase vizitează casa Fundaţiei Elias (casa de economice.

cultură) şi clădirea fostei Agenţii

22.30 Plecarea la Kuala Lumpur: vizita ministrului român de Externe,

Adrian Năstase, în Malaysia pentru participarea la sesiunea Comisiei mixte de colaborare economică (cu cursa MH 017).

27 februarie 1991

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, adresează un mesaj de felicitare ministrului de Externe al statului Santa Lucia, Neville Cenac, cu prilejul aniversării proclamării independenţei acestui stat. 9.30-10.30 (ora

locală) Escală

la New Delhi.

18.30 (ora locală) Sosirea la Kuala Lumpur. Cazarea la Hotel Pan-Pacific. 20.30 Dineu oferit de Haji Abu Hassan bin Haji Omar, ministrul de

Externe al Malaysiei, în cinstea delegaţiei române la sesiunea Comisiei Mixte (Selangor Room, Hotelul Shangri-la). 427

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADR[AN NĂSTASE

internationale de eliminare a urmelor războiului şi refacere paşnică a tuturor celorlalte state din zonă afectate de conflict. Ministerul Afacerilor Externe român îşi exprimă speranţa că, odată cu normalizarea situaţiei şi îndeplinirea integrală a rezoluţiilor Consiliului de Securitate, va fi posibil ca printr-un efort solidar al comunităţii internaţionale, îndeosebi prin activizarea Comitetului 661 din cadrul Consiliului, să fie adoptate măsuri neîntârziate şi eficiente, de natură să ducă la compensarea pierderilor suferite de România şi celelalte state afectate de criza din Golf. Considerând că eliberarea Kuwaitului prin voinţa comunităţii internaţionale exprimată în rezoluţiile Consiliului de Securitate este o victorie a valorilor de drept internaţional şi a legalităţii internaţionale, Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că aceasta trebuie să constituie o premisă pentru întărirea în continuare a rolului şi contribuţiei ONU şi a instituţiilor sale la instaurarea unui sistem de sec~ritate colectivă'. care să asigure garanţii pentru suveranitatea, independenţa ş1 integritatea teritorială ale tuturor statelor lumii.

Dineul se termină pe La 23.00.

28 febmarie 1991

Declaraţia

Ministemlui Afacerilor în Kuwait.

operaţiunilor militare

Externe

privind

sistarea

Ministerul Afacerilor Externe, în numele Guvernul · României, care încă de la începutul conflictului din Golf s-a situ~~ fără şovăire de partea legalităţii, sprijinind ferm eforturile coaliţi~i int~rnaţi~n~le pentru restabilirea ordinii de drept, salută c~ ~atisfacţie decizia SUA în legătură cu sistarea operaţiunilor rnilit~r.e, c~ urmare~ acceptării de către Irak a tuturor rezoluţiilor Consilmlm de Secuntate al ONU privind criza din zonă. Declarându-şi ferm hotărârea de a rămâne în continuare alături de comunitatea internaţională în demersurile pentru puner~a integrală în aplicare a acestor rezoluţii, Ministerul A~a.cenlor Externe român apreciază că încetarea ostilităţilor militare ~ste de natură să deschidă calea unei rezolvări paşnice în conformitate cu normele de drept internaţional şi Carta ONU. . Guvernul român îşi exprimă profunda satisfacţie pentru eliberarea Kuwaitului, alături de care România şi poporul român au fost permanent în momentele grele pe care această ţară şi poporul kuwaitian le-au trăit în ultimele luni. Deşi poporul român a suportat pierderi materiale considerabile ca urmare a conflictului din Golf, cu repercusiuni directe asupra stării economice a ţării, România este gata să pună la dispoziţia Kuwaitului prieten toate mijloacele de care dispune pentru a sprijini opera de reconstrucţie a acestei ţări, prin înlăturarea grabnică a distrugerilor provocate capacităţilor sale de exploatare şi rafinare a petrolului, infrastructurilor, sistemului energetic, reţelei de comunicaţii şi construcţiilor civile. În acelaşi spirit de solidaritate, România este gata să participe la acţiunile

428

Apare interviul acordat de Adrian Ni:fstase, ministn, de Externe al Roma.niei, lui Jose Manuel Bustamante, de la „Del Independiente" (Spania). 1

î.:

Pactul de la Varşovia, cel puţin în ceea ce priveşte structura militară, va dispărea la 1 aprilie 1991. Care este atitudinea Guvernului român faţă de acest fenomen? R.: într-o declaraţie dată publicităţii la 6 februarie, Guvernul român a expus necesitatea dispariţiei alianţei. în realitate, această poziţie nu este recentă. încă din 1968, cu ~c.azia invadării Cehoslovaciei, la care România nu a participat, guvernul de atunci a hotărât să se retragă din sistemul militar. Publicat sub titlul „Pactul de la Varşovia pierduse orice fundament ideologic şi trebuia să dispară", în "Del Independiente", 28 februarie 1991 .

1

429

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE Fără îndoială că baza ideologică pe care se întemeia Varşovia a dispărut. Ca urmare, acesta nu poate

R.: în cele 400 de zile care s-au scurs de la Revoluţie s-au comis evident multe greşeli, dar s-au înregistrat, în acelaşi timp, o serie de evoluţii pozitive. Este necesar să se aibă în vedere că orice revoluţie este un proces gradual, astfel încât numai o perspectivă de ansamblu poate asigura emiterea unor judecăţi. pertinente. V-aş răspunde foarte pe scurt, relevând că este în curs de elaborare noua Constituţie, ale cărei orientări au fost deja dezbătute în Parlament. Pentru acestea ne-am consultat cu specialişti în domeniul dreptului constituţional din Consiliul Europei şi din lumea întreagă. Î.: Reforma economică este o componentă decisivă a ,,revolutiei" tărilor din Est ... R..: Î~ acest plan, noi optăm pentru o reformă economică coerentă şi radicală. Parlamentul a fost foarte activ şi a aprobat mai mult de 50 de legi, care favorizează liberalizarea economiei, a cărei desfăşurare o realizăm printr-o colaborare permanentă cu FMI. În prezent, principalul nostru obiectiv îl constituie atragerea investiţiilor de capital străin . Î.: Nu există însă pericolul de a cădea sub dominaţia capitalismului sălbatic, pe care unii critici o asociază reformelor impuse în Polonia de către guvernul Balcerowicz? 1 R.: Nu sunt în măsură să judec reforma poloneză. Pot să vorbesc numai despre ceea ce facem noi. Liberalizarea preţurilor şi a salariilor, redarea pământului ţăranilor, piaţă liberă pentru licitatiile de valori etc. etc.

Pactul de la continua ca

atare. Î.: Cum se vor desfăşura negocierile pentru dizolvarea Pactului? R.: Singurul lucru care, după părerea mea, a împiedicat dispariţia sa până acum a fost o problemă de procedură. Noi am · susţinut că organizaţi.a ar trebui să dispară cât mai repede. o scrisoare trimisă de Mihail Gorbaciov tuturor ţărilor membre înaintea reuniunii de la Budapesta, menţiona deja data de 1 aprilie. Î.: Anticipaţi. că va fi o ruptură unanim acceptată? R.: Există un amplu consens în ceea ce priveşte dispariţia Pactului şi există mari speranţe că acordul în acest sens va fi total. Î.: La fel ca şi restul ţărilor din blocul estic, România promovează o atitudine de deschidere fată de Comunitatea I

Europeană?

Ultimele

săptămâni

au fost decisive pentru îmbunătăţi.rea relaţiilor noastre cu Comunitatea Europeană. România a obţinut statutul de invitat special în Consiliul Europei şi, ca urmare, am participat la reuniunea din 21 februarie 1991 a acestui organism, care a avut loc la Madrid. Suntem, de asemenea, incluşi în programul de asistenţă economică a Grupului celor 24 şi în acest moment aşteptăm ratificarea de către Comunitatea Europeană a programului de cooperare economică. Relaţiile sunt foarte pozitive. Î.: Ce ne puteţi spune despre relaţiile cu Spania? R.: Relaţiile bilaterale sunt excelente. Spania a acordat un mare sprijin României în aceste luni dificile. Dar cred că ar fi necesar ca relaţiile dintre ţările noastre să capete mai multă substanţă în plan economic. Î.: Aţi putea să faceţi un bilanţ al situaţi.ei din România după căderea lui Ceauşescu? R.:

I

9.25 Adrian Năstase, ministn, de Externe al României, vizitează Compania „Sapura".

R ameli bin Musa (vicepreşedinte al companiei): Au urmărit cu interes evenimentele de la noi. Vor schimburi cu Europa de Est în general şi în special cu România. 1

Leszek Balcerowicz. Om politic şi de stat polonez. Viceprim-ministru şi ministru de al Republicii Polone (septembrie 1989-august 1991; octombrie 1997-iunie 2000).

Finanţe

430

431

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Au un contract cu ofirmă din România pentnt livrarea de tranzistori. Au dezvoltat tehnologii de folosire a fibrei de sticlă. Au construit primul telefon voice-activated. Speră în joint ventures cu România. Habibu Rahman: Prezintă structura companiei. Fabrică telefoane la standarde internaţionale. Face o demonstraţie cu un telefon voice-activated, proiectat de inginerii malaysieni. Adrian Nll.stase: Mulţumeşte pentru primire şi pentru explicaţii. fncercăm să transmitem mesajul unei pieţe care îi nştenptă. Sunt încli foarte multe lucruri de făcut în România. Ponte putem învăţa din experienţa dumneavoastră.

Prezentarea se termiHă pe 1n 9.50. Discuţii în continuare la ttn ceai. !ntre 10.10 şi 10.30, Adrian Năstase face o vizită prin sectoarele producţiei de telefoane. Pe ln 10.30 se revine în snln de şedinţe peutru discuţii informale despre posibilităţile de cooperare. Vizita se termină la 11.20. 11.40 Adrian Nll.stase, ministru de Externe al României, viziteazif Compania „Nalin". Are discuţii cu tiicepreşedintele companiei, P. K. Narendrnn, despre cooperarea în industria alimentară (societate mixtă pentru producerea margarinei). 12.30 Dejun în cinstea lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, oferit de Compania „Nalin" (la restaurantul de ln Bankers Club).

Adrian Năstase: Sunt lucruri care le putem face. E important să stabilim contacte politice foarte bune. Am constituit un cadru juridic foarte bun. Semnam un număr de acorduri - se va crea un cadru juridic adecvat nevoilor noastre. Aşteptăm investitori din Malaysia în România. . Am schimbat cadrul legislativ intern, avem acorduri de garantare a investitiilor străine, de evitare a dublei impuneri etc. ' Avem O politică de a creşte cooperarea. Avem şi un cadru juridic pentru investitiile străine. De ceea ce este nevoie de acţiune. Moha;ned Najib tun Rezah: De acord că trebuie să ne familiariză~ unii cu alţii. Adaptare culturală. Noi nu avem legături istorice, iar paleta de interese e nwre. Avem cooperare pe linie militară. Avem nişte contra~~e, c~mparam maşini româneşti. Suntem gata să vă ajutăm. Să dezvoltăm relaţnle mzlztare, cu w

w

experienţa noastră.

w

•

•

•

•

w

•

Problema este cum procedăm. Sa tmnztem naz o delegaţie sau invers. Luăm notă că aveţi produse de apărare într-o varietate mare, care poate fi utilă. . Adrian Năstase: Avem o experienţă interesantă, ca fost membru al Tratatuluz de la Varşovia. Structurile militare au fost abolite. . .. România are o bună tradiţie în constmcţia de eclnpamente mzlztare pentru. că România a trebuit să-şi menţină independenţa. . ~ Poate fi un interes reciproc, foarte util pentru noz, de a znvaţa de la dumneavoastră şi, invers, să vedeţi ce am făcut noi. .. Ministrul Apărării Victor Stănculescu ar fi interesat în relaţn cu ministentl dumnem,oastră, indiferent de formă. . De regulă, în societăţile noastre, vizitele de nivel sunt foarte u~zle. . Mohamed Najib hm Rezah: De acord să fie, la început, o delegaţie la nzvel mai înalt, urmată de o vizită la nivel de experţi. Adrian Năstase: Ar fi foarte important ca o delegaţie de la dumneavoastra sa vadă exact ce se produce la noi. Cineva, în.să, trebuie să deschidă umb1'ela. . ., Din nefe1'icire, trebuie să acordăm atenţie sectorului militar, ne obl.iga războiul din Golf, dn1' şi o Europă foarte dinamică, cu multe challangmg processes. w

w

14.10 Adrian Năstase, ministn, de Externe al României are o întâlnire cu Mohamed Najib tun Rezah, ministntl Apărării al Malaysiei. Mohamed Najib hm Rezah: Salut călduros ln venirea în Mnlnysia. A avut discuţii cu ambasadorul nostnt privind propuneri de cooperare bilaterală.

432

..,

433

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Sunt veşti din Golf? Mohamed Najib tun Rezah: Nu are ultimele ştiri. Adrian Năstase: Se pare că Saddam a acceptat două rezolutii. Moha111.ed Najib tun Rezah: E o tragedie de mari prop ' ortii să ind · " ' ucz zn eroare popoare şz apoz sa le sacrifici. Adrian N~stase: .".1 greşit de la bun început. A avut multe şanse de a-şi salva resursele şz oamemz. '

•

V

Moham~d Najib tun Rezah: Şi-a supralicitat cărţile şi s-a dovedit că nu are ce declara. Adrian Năstase: A greşit şi în problema palestiniană. Mohamed Najib tun Rezah: S-a dat înapoi cu 10 ani, cu tot ce a câştigat Intifada. E o tragedie pentru Irak şi palestinieni. Kuwaitul va supravieţui, are resurse economice . . Arabia. S~udită ~i Kuwaitul nu vor mai avea, însă, independenţă în materze petroliera. Vor fi subordonate americanilor. Deja companiile americane cer contracte pentru activitate de reconstructie. Au pierdut câtva sute de oameni. ' Maşinăria războiului are propria sa logică. Adrian Năstase: Irakienii puteau spune „da" la iniţiativele URSS. Ar fi fost greu pentru SUA să treacă la atac. Mohamed Najib tun Rezah: Am sperat ca odată cu ultimatumul Irakul să se retragă parţial. Dar n-a fă.cut-o; a vorbit foră sens. Acum e o figură în very rnuch disgrace. Americanii nu vor pleca din regiune până Saddam nu este eliminat, într-un fel sau altul. Adrian Năstase: Este şi impresia mea. Introduce nişte riscuri. Lucrurile merg mai departe de rezoluţii. URSS, dacă nu face nimic, îşi va pierde influenţa pentru foarte mult timp. Mohamed Najib tun Rezah: Ruşii sunt foarte ocupaţi intern. Nu vor mai putea deschide o problemă internaţională. Adrian Năstase: Un succes al lor în problema Irakului ar putea contribui la ,,îngheţarea" unor crize interne.

434

Irakienii au înţeles importanţa de a da un rol sovieticilor în criză. şi echilibrării prezenţei americane în regiune. . .. Mohamed Najib tun Rezah: Americanii merg acum dincolo de rezoluţzz. Adrian Năstase: Nu ştim cum vor reacţiona iranienii. Mohamed Najib tun Rezah: Nu-şi pot permite să sprijine pe Saddam Hussein. Adrian Năstase: Vom vedea ce se va întâmpla mai departe. Mohamed Najib tun Rezah: E o tragedie reală. Ca ţară producătoare de petrol, sperăm ca preţul să rămână. rezonabil. . Adrian Năstase: Este foarte interesant cum a evoluat preţul petrolului. Mohamed Najib tun Rezah: Cred că preţul petrolului va scădea cu 15-20%. Ne va afecta. . . .. Adrian Năstase: Mulţumeşte pentru posibilitatea acestei dzscuţiz. Mohamed Najib tun Rezah: Să continuăm discuţiile. Adrian Năstase: Vreţi să veniţi la Bucureşti? Mohamed Najib tun Rezali: Va reflecta. Menţinem legă.tura. Întâlnirea se termină la 14.45.

15.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Haji Abu Hassan bin Haji Omar, ministrul Afacerilor Externe al Malaysiei. Haji Abu Hassan bin Haji Omar: Exprimă satisfacţia . că v~r sen~na după amiază şi mâine nişte acorduri. Salută încă o dată vizita luz Adrzan Nastase. Adrian Năstase: Multumeşte. Este o plăcere şi un privilegiu să-l întâlnească.. E o parte foarte specială. a lumii pe care nu o cunoaşte. Vrem să cunoaşteţi şi dumneavoastră ţara noastră..

Avem o ocazie istorică de a face ceva pentru relaţiile bilaterale. Unii cred că nu este prea important să o facem, cele două ţări ale noastre fiind aşa de îndepărtate. . Sunt multe domenii în care ne putem ajuta. Suntem foarte interesaţi de experienţa dumneavoastră. Trecem printr-o tranziţie. Nu tot ce e bun într-o societate foarte dezvoltată e aplicabil în România.

435

ADRIAN NĂSTASE

Se naşte o nouă economie în România. Dacă reuşim să facem un. cadru nou pentru relaţiile noastre, ele se vor dezvolta organic. Oferim o foarte bună umbrelă juridică pentru aceste relaţii. Trebuie să ne gândim cum să facem relaţiile mai dinamice. Noi putem organiza contactele, prin ambasade. Sperăm că veţi găsi posibilitatea numirii unui ambasador rezident la Bucureşti. Va ajuta să arătăm importanţa pe care o acordăm relaţiilor bilaterale. Prin contactele între cele două ministere ale noastre, putem stimula contactul între alte ministere. Chiar dncă mergem spre o economie de piaţă, guvernul poate ajuta; sprijinim investitorii străini. Mesajul său este de a ne menţine în contact la toate nivelurile, să facem consultări din timp în timp, să avem discuţii alternative la Bucureşti şi Kuala Lumpur, să facem vizita dumneavoastră la Bucureşti. Să mergem la nivelul superior - al primului-ministru şi chiar mai sus. A 111 două mesaje. Transmite cele două mesaje - pentru primul-ministru şi pentru Rege. Să transmită un mesaj de prietenie şi speranţa că unele idei din mesaje vor putea contura relaţii noi, mai articulate. În sfârşit, să încercăm să stimulăm sectorul privat. Eventual o echipă de oameni de afaceri malaysieni să vină în România. Mulţumeşte pentru ospitalitate. Pentru noi a fost o experienţă foarte interesantă.

Haji Abu Hassan bin Haji Omar: Mulţumeşte. E foarte bine că aţi putut 1.1eni. Sesiunea Comisiei mixte este un moment unic de a fi un catalizator pentnt relaţiile economice. Umbrela guvernelor pentru agenţii privaţi şi guvernamentali, ca şi întâlnirile dumneavoastră cu alţi miniştri vor îmbunătăţi contactele personale. Ţările noastre nu economii în creştere, sunt în două grupări economice importante. E nevoie să lucrăm mai mult ln dezvoltarea relaţiilor. . Am avut norocul unui guvern. stabil de ln independenţă. Ne-n penms dezvoltarea economiei. Am întreprins un studiu extensiv asupra Europei de Est pe care npronpe l-nm terminat. Dacă guvernul aprobă, vor fi nişte ajustări în. abordarea

436

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Europei de Est în politica noastră. Va veni şi ideea ridi ării nivel~lui reprezentării diplomatice la Bucureşti. ~om examin~ cererea dumneavonstra .. Am stabilit Business Counczl - for przn care guvernul exercita influenţă în mediul economic - unde două treimi din membri sunt din sectorul privat. Ei introduc în randul servzczuluz czvil malayszan conceptul ca trebuze sa trateze sectorul privat în ideea că orice succes al :ecto":."tlui p~v~t e~_te un succes a.I guvernului, inclusiv prin taxele care le platesc zntreprznza.tom, care îmbunătăţesc situaţia guvernului. Poate studiati cum este organizat Business Council. Va transmit~ scrisorile din partea. primului-ministru şi n preşedintelui şi invitaţia ca premierul şi Regele să vină în România. Mulţumeşte pentru ideile aduse în discuţie. Speră că vom avea o sesiune a Comisiei mix!e cu su~ces. . . .. Adrian Năstase: Am dezvoltat în MAE o anumita strategze n polzticn externe. Deşi pentru noi direcţia principală este Europa, încercăm să construim punţi spre punctele nodale ale celorlalte regiuni. . Speră că 11or ajunge şi ei ln conc~i~zin că Rom~n:a. este un ~arte~e~ interesant pentru Mnlaysin - m,em o poziţie geostrntegzcn unportantn, vecin.~ cu Marea Neagră, foarte aproape de republicile estice ale URSS, avem relnţu bune cu restul ţărilor din bazinul Dunării, facilităţi de 1epozita~e ln ~~~e~ Neagră şi Dunărea, czt care vom ajunge la Marea Nordului, oameni pregntzţz şz V

A

•

•

•

•

•

•

.

V

•

V

infrastructură suficientă.

Haji Abu Hassan bin Haji Omar: The points are well taken. În afară de URSS şi Polonia, doar România e o ţară mai mare în Estul Europei. Vom semna Acordul de plăţi. Ne mişcăm în direcţia. bună. Întâlnirea se termină la 15.40. semnării documentelor Comisiei mixte (la MAE). Cei doi miniştri semnează documentele convenite în Comisia mixtă, Minuta Comisiei şi Acordul de coopera.re economică, tehnică şi ştiinţifică,_ Acordul interguvernamental privind transporturile maritime între România şi Malaysia.

15.40 Cerenionia

437

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Haji !1bu Ha~san ~in Haf i Omar, m!nistru de ~xterne_ al Malaysiei:

Saluta .. pe Adrzan Nastase şi Doru Fanal, precum şi pe ceilalţi membri m· de[ egaţiei.

Aminteşte întâlnirea cu Adrian Năstase de la New York. Amândoi ne-am angajat să întărim relaţiile bilaterale dintre România şi Malaysia. Este prima delegaţie de nivel din Europa de Est. Malaysia salută schimbările din acest ţări, în special din România - sclzimbări istorice de mare semnificaţie politicii şi economicii, nu numai pentru Europa de Est, ci şi pentru lume. Ei au iniţiat un studiu al regiunii est-europene. Sunt gata de sporirea relaţiilor cu Europa de Est, în special stimularea comerţului şi formarea de joint ventures. Salută dezvoltările din România, care creează posibilităţi suplimentare pentru Malaysia. De aceea, Comisia mixtă e importantă. Ne permite să ne aducem la zi în legătură cu evoluţiile din România. Sunt posibilităţi substanţiale de dezvoltare a relaţiilor. Guvernele şi-au stabilit mijloace de a stimula aceste relaţii - acorduri de evitare a dublei impuneri, de garantare a investiţiilor şi acordul aerian din 1982. Mâine semnăm Acordul comercial şi un Acord de plăţi va urma în curând. Rezultatele ·vor depinde, însă, de cât de activi vor fi oamenii de afaceri. Sunt deja semne promiţătoare. Încrezător di această vizitii va întări. relaţiile prieteneşti şi la extinderea zonei de colaborare în avantajul reciproc.

Cuvânt rostit de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, la încheierea celei de-a 5-a sesiuni a Comisiei mixte între Malaysia şi România. Excelenta Voastră, Doamnelor şi domnilor, Doresc să profit de această ocazie pentru a vă mulţumi călduros, în numele soţiei mele şi al meu personal, pentru I

Doru Pană . Ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării Teritoriului (28 iunie 1990-16 octombrie 1991).

1

438

amabila dumneavoastră invitaţie de a vizita Malaysia, precum şi pentru ospitalitatea pe care ne-aţi oferit-o. Mărturisesc că ne simţim ca acasă în frumoasa dumneavoastră ţară şi am simţit cu adevărat peste tot prietenia şi amabilitatea dumneavoastră. Am dori ca la rândul nostru să avem ocazia, de asemenea, de a răsplăti această amabilă ospitalitate a dumneavoastră. Convorbirile pe care le-am început cu Excelenţa Voastră au avut loc într-o atmosferă cordială, reprezentând o ocazie fericită de a stabili, pe noi baze principiale, relaţii tradiţionale de prietenie între poporul român şi cel malaysian, între România şi Malaysia. Consider forte util schimbul nostru de informaţii cu privire la evoluţiile semnificative din România şi Malaysia, care subliniază principala preocupare a popoarelor celor două ţări ale noastre de a se alinia marilor procese mondiale către dezvoltarea accelerată a economiei, modernizarea vieţii politice şi sociale, promovarea democraţiei, asigurarea unor condiţii de viaţă şi mai bune pentru toţi cetăţenii celor două ţări. După cum ştiţi, România parcurge o dificilă şi complexă perioadă din istoria ei, plină de speranţe, de trecere de la regimul comunist totalitar la o societate bazată pe sistemul democratic multipartit, pe statul de drept şi economia de piaţă. Aş dori să exprim aici mulţumirile noastre pentru înţelegerea şi sprijinul arătat de autorităţi şi de opinia publică din ţara dumneavoastră pentru schimbările radicale din societatea românească inaugurate de Revoluţia din decembrie 1989. Guvernul român, împreună cu Parlamentul ţării şi cu alte institutii democratice sunt implicate într-un proces deosebit de dinamic de trecere de la o economie centralizată la economia de piaţă. .~ Parlamentul a elaborat deja şi a legiferat un set de legi m vederea asigurării cadrului legal necesar pentru dezvoltar~a iniţiativei particulare şi autonomia agenţilor economici, prm

439

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

reorganizarea întreprinderilor de stat ca societăţi comerciale şi autonome. Pe această bază, rolul statului în cond . ·ă . ucerea ac tiv1t ţi1or mtrepnnderilor a fost limitat, iar sistemul b fin · f ancaranciar a ost reorganizat prin înfiinţarea unei reţele de bă · . 1 . 1 . b nc1 cori:erc1~ e, . mc us1v . ~~ci străine, prin atragerea investiţiilor străme ş1 prm convertibilitatea monedei naţionale. Primele mijloace de plată în moneda naţională au fost organizate şi sunt într-un stadiu avansat studiile de fezabilitate pentru crearea unei burse de valori la Bucureşti. . . ~lte legi. importante sunt examinate în Parlament: legea investiţiilor străme, legea finanţelor publice. Sperăm că acestea vor fi curând legiferate, asigurând condiţii favorabile pentru activitatea societăţilor de comerţ exterior prezente pe piaţa A

•

românească.

Excelenţa Voastră,

Doresc cu adevărat să vă asigur că, în cadrul noilor direcţii de politică externă, conducerea României, Guvernul României sunt hotărâte să promoveze şi să diversifice relaţiile de cooperare în toate domeniile cu ţara dumneavoastră. Credem că există condiţii favorabile pentru a conferi noi dimensiuni şi un dinamism mai puternic legăturilor noastre de prietenie. Pentru a putea atinge acest obiectiv, dorim să dezvoltăm un dialog activ şi substanţial cu conducerea ţării dumneavoastră, cu guvernul dumneavoastră, să încurajăm promovarea şi diversificarea contactelor între reprezentanţii celor două ţări ale noastre în toate domeniile - parlamentar, cultural-ştiinţific, al organizaţiilor de tineret, şi turistic. Schimburile comerciale şi cooperarea economică vor constitui şi în viitor coloana vertebrală a relatiilor noastre bilaterale. Există în acest domeniu o bună experie~ţă ce trebuie folosită. Sperăm cu adevărat ca dificultăţile actuale să fie depăşite şi, prin eforturi comune ale ambelor părţi şi printr-o abordare mai constructivă, să se găsească soluţii reciproc avantajoase.

440

Suntem interesaţi să ridicăm nivelul şi să sporim diversitatea schimburilor comerciale în domeniul materiilor prime şi al ramurilor producătoare de bunuri de larg consum. Rămânem deschişi modalităţilor moderne de colaborare economică şi comercială.

Susţinem

largi schimburi în cultură, ştiinţă şi educaţie. În această privinţă, lucrările actualei sesiuni ale Comisiei Mixte Româno-Malaysiene a demonstrat un viu interes reciproc din partea firmelor comerciale pentru dezvoltarea colaborării comerciale, economice, ştiinţifice şi tehnice. Au fost identificate proiecte de interes comun în domeniul comerţului, al industriei chimice şi petrochimice, al prelucrării lemnului, industriei alimentare, agriculturii ce pot fi aplicate de agenţii economici din cele două ţări, bucurându-se de încurajarea celor două guverne ale noastre. Pe această linie un rol important îl au Acordurile guvernamentale semnate la actuala sesiune a Comisiei Mixte, şi anume: Acordul comercial, Acordul de colaborare economică, ştiinţifică şi tehnică şi Acordul naval. Faptul că au fost convenite într-o foarte scurtă perioadă astfel de documente privind cooperarea noastră viitoare este deosebit de semnificativ pentru noua atmosferă de colaborare între institutiile celor două tări în noile conditii istorice. Sperăm ca măsurile 'manageriale în ~urs de aplicare în' sistemul bancar şi financiar din România, precum şi legile ce sunt în curs de examinare zilele acestea de către Parlamentul României vor permite încheierea unui aranjament bancar, propus de partea malaysiană.

Am aflat cu deosebit interes şi mare satisfacţie faptul că, în raport cu alte state europene, partea malaysiană acordă o atenţie prioritară dezvoltării cooperării cu România în diverse domenii. Partea română a înaintat o listă de proiecte industriale pe care firmele româneşti sunt interesate să le pună în aplicare în Malaysia în colaborare cu parteneri locali.

441

ADRfAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Excelenta Voastră, ' Doamnelor şi domnilor, În aceste vremuri de îngriJ'orare în relatiile internationale ' ' ' urmăm câteva principii anume: respectarea strictă a principiilor şi regulilor dreptului internaţional, promovarea solidarităţii internaţionale. Cu privire la aceste comandamente, înţelegem să promovăm o politică externă de largă deschidere către toate ţările din toate zonele lumii, de adaptare la marile dezvoltări şi curente ce au loc în lume. Suntem încântaţi să descoperim că România şi Malaysia au poziţii identice sau foarte apropiate cu privire la principalele probleme internaţionale. Pe această bază, am convenit să lărgim colaborarea în promovarea idealurilor libertăţii, independenţei, păcii şi securităţii pe arena internaţională. Excelenta Voastră, Doamnelor şi domnilor, În încheiere aş dori să-mi exprim satisfacţia pentru spiritul de prietenie care a domnit în timpul discuţiilor noastre, pentru orientările substanţiale şi constructive la care am ajuns I

împreună.

Ceremonia se încheie la 16.05.

16.10 Comisia mixtă româno-malaysiană, remarci finale. Haji Abu Hassan bin Haji Omar: Sugestii ca România să vândă aici soia şi

să cumpere de la ei ulei de palmier.

v t v h. dv sh· ,nulentele Ia banking, i1Ldustria turistică şi caU a Sa ex n a . · .. fi 'l 't v[. ' A r fi nevoie · de 1·n,r.ormatii cu oportunităti . hote ltera. ':J' , , de znvesfiţn, aci 1 a, 1 şz cadrul legislativ. . .. . .. Adrian Năstase: Pregătim deja sesiunea _vnt~are ~ ~omzszez. . Nu trebuie să adoptăm o atitudine idealista. _Trecem la economia de iată dar guvernele au încă un rol în stimularea afacerzlor. . . . P ' ' o mai poate ajiLtavfo~rte mul~ .. Dznami~a mic~. a schimburilor se explică şi prin dinamica slaba va znformaţzez. ~~ul dzn_ rolunle · "l or - una temporară şi un.a permanenta - este de a facilita schimbul de comzszz

1, V

Or

v

informaţie

bună

V

t· t informalii. Nu este O problemă reproiectarea aranjamentelor vama 1e - a re, znu ~ l · t problema ridicată. Să găsim un mecanism pentru a ajuta contactele zntre _sectoa~e:, pnva e ale ce lor douav ,tv an· - eventual O Cameră de Comert, cu o sectie , speczala pentru relatiile bilaterale. ' Avem o mulţime de lucruri de fă.cut. . . Mesajul nostru e foarte clar: întorşi acasă vom ~~plzca de ~e Mala~sw_ este O piaţă promiţătoare pentru România_ şi de ce oamenn de afacerz malayszenz trebuie să fie încurajaţi să vină în Românza, Mulţumeşte pentru ospitalitate. . . .. Haji Abu Hassan bin Haji Omar: Este satisfă.cut _de explzcaţiz. Speră că vor fi multe vizite ale sectorului przvat_. . Vom continua să monitorizăm, pentnt a da o lznze generala şz pentru a veghea la aplicarea înţelegerilor de astăzi. . . Prin aprilie 1991 aşteptăm vizita del:g~ţiei Băncii Naţionale a României pentru a negocia şi semna Acordul de plaţz. Şedinţa se încheie la 16.25. V

•

Referitor la facilităţi de credite pentru ulei de palmier şi bunuri de consum. E o problemă a guvernelor - pe care o vor examina. Vor să ştie mai mult ce fel de credit vrem - durata, rata dobânzii şi garanţii. Referitor la investiţiile Îll tmnsporturile fluviale - problema este examinată activ de guvern. Pentru 1991, am pus în buget unele stimulente pentru agricultură.

442

443