295 42 2MB
Romanian Pages [709] Year 2006
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În amintirea tatælui meu øi, cu dragoste, pentru fiii mei – Andrei øi Mihnea – pentru a duce mai departe spiritul de la Mænæstirea Dealu
Lucrare sponzorizatæ de Fedmedia
ADRIAN NÆSTASE
ROMÂNIA DUPÆ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMUL 1 (28 iunie–31 octombrie 1990)
FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2006
Îngrijitor de ediflie: GEORGE G. POTRA
Coperta: OCTAVIAN PENDA Redactor: ANA POTRA Tehnoredactor: OFELIA COØMAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României NÆSTASE, ADRIAN România dupæ Malta / Adrian Næstase. ° Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2006 2 vol. ISBN (10) 973°87148°4°2 ; ISBN (13) 978°973°87148°4°7 Vol. 1. ° Index. ° ISBN (10) 973°87148°3°4 ; ISBN (13) 978°973°87148°3°0 327(498)
© Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului ISBN (10) 973°87148°3°4 ISBN (13) 978°973°87148°3°0
ROMÂNIA DUPÆ MALTA Pledoarie pentru o reconstrucflie a politicii externe
Puflini dintre noi vom avea mæreflia sæ schimbæm istoria însæøi, dar fiecare dintre noi putem lupta sæ schimbæm o micæ parte a evenimentelor. Istoria unei generaflii se scrie însumând aceste lupte. Robert F. Kennedy
Cartea pe care cititorul o deschide acum nu este un volum de memorii øi nici un manual de istorie. Pe de o parte, evenimentele consemnate sunt, la scaræ istoricæ, prea recente ca sæ fie expuse ca „memorii“ øi eu însumi nu mæ consider suficient de detaøat pentru a emite judecæfli ex cathedra. Pe de altæ parte, documentele øi notele pe baza cærora am redactat volumul sunt, în mod firesc, doar o parte a efervescentei realitæfli politico°diplomatice a acelei perioade. Ele vor fi cu siguranflæ completate, în anii ce vor veni, cu numeroase alte documente øi mærturii, unele aflate (încæ) în arhive clasificate. De ce, totuøi, aceastæ carte apare acum? Îmi propun sæ ræspund explicit la aceastæ întrebare deoarece istoria românilor (øi nu doar istoria!) s°a scris aproape exclusiv sub semnul lui „biruit°au gândul“. A unei reacflii in extremis în fafla unei fatalitæfli. Lumea era „aøa cum este“, iar încercarea de a o cuprinde øi a o explica „spæria gândul“. Cronicarul considera cæ „vremurile“ trec inexorabil pe deasupra oamenilor øi singurul mod de a afirma o identitate politicæ (øi, implicit, socialæ øi culturalæ) era rememorarea periodicæ a unui trecut unic, omogen, coerent, exemplar øi indiscutabil. Situându°ne în 7
ADRIAN NÆSTASE
context, nu putem spune cæ, atunci, acest mod de a vedea lucrurile era neapærat greøit. „Vremurile“ — reprezentate de imperiile care ridicau pretenflii asupra românilor — veneau øi plecau, „creøteau øi descreøteau“, iar românii ræmâneau pe loc øi°øi puteau, în ræstimpuri, recupera memoria — „gândul biruia“ din nou. Dar cele scrise, cu rare excepflii, repetau un model static al trecutului. Situaflia nu este specificæ pentru români øi nici excepflionalæ. Ca multe alte popoare mai mici øi/sau færâmiflate politic, noi am suportat o istorie pe care au fæcut°o alflii. Consecinflele acesteia sunt vizibile în spaimele, suspiciunile øi idiosincraziile care ræbufnesc acum, zi de zi, în presæ øi pe scena politicæ. Modelul contemporan american (occidental) al diplomafliei are ca træsæturæ de bazæ lansarea sistematicæ în dezbaterea publicæ (mai restrânsæ sau mai largæ, dar publicæ) a unor proiecflii de evoluflie a scenei internaflionale. Acestea sunt celebrele „scenarii“ elaborate de diverse think°tank°uri, grupæri de specialiøti care pot fi subvenflionate fie de guverne, fie de alfli actori politici sau economici. În aceste scenarii, un rol esenflial îl au datele de intrare: ele trebuie sæ fie cât mai „la zi“, cât mai exacte øi relevante. Dezbaterea acestor scenarii modeleazæ, pe de o parte, aøteptærile publicului øi creeazæ acel „orizont predictibil“ indispensabil cercului virtuos al dezvoltærii. Pe de altæ parte, aceeaøi dezbatere eliminæ voluntarismele øi tempereazæ excesele celor care decid. Avem de°a face, prin urmare, cu un model al construcfliei diplomatice al cærei rezultat este o istorie aleasæ øi asumatæ. De aici øi preocuparea, constantæ în Occident, de a publica rapid orice informaflii care ar putea sæ ducæ la o mai corectæ apreciere a situafliilor contemporane. Am convingerea profundæ cæ, în lumea de astæzi, România, ca øi alte nafliuni mijlocii sau mici, trebuie sæ se despartæ de modelul tradiflional de a privi doar trecutul øi trebuie sæ vadæ dinamica internaflionalæ øi celelalte aspecte ale globalizærii ca pe oportunitæfli de afirmare øi dezvoltare. Færæ sæ cædem în vanitatea ceauøistæ a independenflei absolute, în ispitele postdecembriste ale leadership°ului regional sau ale feluritelor axe planetare, trebuie 8
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
sæ ne creæm în permanenflæ — onest, inteligent øi eficient — avantaje competitive øi proiecte de cooperare internaflionalæ. Pe scurt, acel spirit antreprenorial pe care îl predicæm, de peste cincisprezece ani, românilor, trebuie sæ se regæseascæ — definitoriu — între atributele clasei politice øi ale diplomafliei româneøti. Mæ gândesc deseori la metafora Bursei — acel loc public în care, pornind de la informafliile din teren, se stabilesc valorile de piaflæ ale întreprinderilor. Diplomaflia contemporanæ tinde sæ semene cu o asemenea bursæ în care „valoarea“ nafliunilor este datæ øi de „capital“ (adicæ de atuurile „clasice“: întindere, populaflie, bogæflie), dar øi atuuri neconvenflionale: calitatea managementului, viteza de reacflie, flexibilitatea øi adaptarea la schimbærile din mediul internaflional, gradul de educaflie øi de implicare al cetæflenilor etc. Altfel spus, este repusæ mult mai solid în miøcare ideea legæturii dintre politica externæ øi ceea ce se întâmplæ în interiorul unui stat. Evit intenflionat conceptul de „politicæ internæ“ pentru cæ de data asta este vorba despre mult mai mult. La Bursa despre care vorbeam nu mai influenfleazæ doar, sæ spunem, politicile economice interne sau cele de ordine publicæ, ci øi capacitatea societæflii respective de a se organiza în comunitæfli active sau viteza cu care membrii ei se adapteazæ la noi realitæfli economice Am pregætit, deci, aceste volume având în permanenflæ în minte un model dinamic al diplomafliei româneøti. Nu este niciodatæ prea devreme sæ facem proiecte øi sæ construim viitorul! România dupæ Malta. Am ezitat mult înainte de a alege acest titlu pentru o carte°document, care prezintæ cititorului român aspecte necunoscute, sau parflial cunoscute, ale unei perioade extrem de zbuciumate din istoria recentæ, definitæ prin sfârøitul Ræzboiului Rece, destræmarea Uniunii Sovietice øi reunificarea continentului european. Amatorii de teorii ale conspirafliei vor fi dezamægifli. Nu le voi confirma pærerile potrivit cærora Summitul americano°sovietic din decembrie 1989, de la Malta, a fost, prin înflelegerile convenite, o altæ Yaltæ pentru România. O spun de la început: întâlnirea 9
ADRIAN NÆSTASE
la vârf dintre SUA øi URSS la Malta nu a fost o nouæ Yaltæ. Efectele ei asupra evolufliei Europei øi României au fost însæ de aceeaøi amploare, chiar dacæ nu de acelaøi sens, cu cele ale întâlnirii din iarna anului 1945. Existæ, deci, unele asemænæri, dar øi deosebiri majore între cele douæ momente istorice. O stranie coincidenflæ a fæcut ca, imediat dupæ întâlnirea Bush–Gorbaciov, de la Malta (începutæ pe 2 decembrie 1989), în România sæ se declanøeze evenimentele care au dus la schimbarea de regim politic de la Bucureøti (16–22 decembrie). Aøa s°a næscut un mit tenace, conform cæruia România a fost, la Malta, ca øi la Yalta, victima politicii sferelor de influenflæ, a târguielilor între „cei mari“ care decid, cu cinism, soarta celor mici. Cred cæ nu e de prisos sæ subliniez cæ inclusiv „Yalta folcloricæ“, din reprezentarea comunæ, alteratæ de diverse propagande, diferæ considerabil de „Yalta diplomatico°istoricæ“ aøa cum rezultæ ea din documente øi din mærturiile participanflilor direcfli. Contrar mitului care face din Conferinfla de la Yalta un „abator“ geopolitic, unde s°ar fi redistribuit sferele de influenflæ øi s°ar fi decis decuparea Europei, cu acea ocazie cei trei „mari“ au luat decizii care priveau subiecte de cu totul altæ naturæ: structurarea Organizafliei Nafliunilor Unite pentru construirea unei noi ordini mondiale, coordonarea operafliunilor militare pentru înfrângerea cât mai rapidæ a Reichului, contribuflia sovieticæ la ræzboiul împotriva Japoniei. Un scurt memento este util. La începutul lui 1945, soarta României, ca øi a Europei, de altfel, fusese deja pecetluitæ. Ea deriva din situaflia politico°militaræ de fapt de pe continent, din mersul ræzboiului øi din felul în care aliaflii vedeau organizarea lumii postbelice. În acest context a avut loc întâlnirea de la Yalta, din 4–11 februarie 1945, a celor trei øefi de stat: Franklin D. Roosevelt, Iosif V. Stalin øi Winston S. Churchill. În ceea ce priveøte Europa, la Yalta au fost abordate trei mari grupe de subiecte. În primul rând, evident, soarta Germaniei, care urma sæ fie ocupatæ de armatele celor trei mari puteri aliate, la care Churchill reuøise sæ adauge 10
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
øi Franfla, pentru a limita influenfla URSS. Se instituia Comisia de control interaliat øi se stabilea cuantumul despægubirilor de ræzboi øi modalitæflile de platæ, judecarea marilor criminali de ræzboi etc. Tot la Yalta s°a decis soarta Poloniei, care urma sæ fie administratæ de un guvern de „uniune naflionalæ“ — dominat, ce°i drept, de persoane aservite sovieticilor — pânæ la alegerile libere, prevæzute, de altfel, pentru toate flærile din Europa, prin „Declaraflia privitoare la Europa eliberatæ“, care stipula instalarea unor „guverne care sæ fie expresia voinflei popoarelor“. Aceastæ Declaraflie ar fi trebuit sæ constituie cadrul reconstrucfliei democratice a continentului, dupæ sfârøitul ræzboiului în Europa, reconstrucflie care s°a constituit într°o a treia mare grupæ de subiecte abordatæ cu acest prilej. În textul adoptat la sfârøitul celor øapte zile de întâlniri øi de dezbateri, despre România se fæcea o singuræ menfliune, la punctul XI, Sud°Estul Europei: „Marea Britanie supune atenfliei colegilor sæi urmætoarele subiecte: a) Comisia de Control în Bulgaria; b) Pretenfliile Greciei faflæ de Bulgaria, cu referire specialæ la despægubirile de ræzboi; c) Echipamentul petrolifer din România“.1 Ar fi bine de reamintit un fapt: celebrul øerveflel pe care s°au notat procentele influenflei sovietice øi occidentale în România a fost folosit de Churchill în deschiderea „Conferinflei Tolstoi“ de la Moscova, din 9 octombrie 1944, prilej cu care acesta rosteøte øi fraza mult citatæ ulterior: „Sæ ne ocupæm de problema Balcanilor“, primul°ministru britanic sugerând propunerea de înflelegere pe o foaie de hârtie oarecare. URSS urma sæ aibæ o influenflæ asupra României în proporflie de 90%, iar Marea Britanie una de 90% asupra Greciei2. (Sæ remarcæm cæ, la acea datæ, Grecia era complet eliberatæ de sub ocupaflia germanæ, în timp ce în România, pe frontul din Transilvania, se dædeau încæ lupte grele. Din acest punct de vedere, 1
Modern History Sourcebook, The Yalta Conference; www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook46.html#The%20Cold%20War 2 Lloyd C. Gardner, Sferele de influenflæ, Editura Elit, 1994, p. 252. 11
ADRIAN NÆSTASE
propunerea lui Churchill era poate, mai degrabæ, o încercare de a limita eventualele pretenflii susflinute de prezenfla trupelor sovietice pe teritoriul românesc.) Marea Britanie, care pledase pentru deschiderea celui de°al doilea front al aliaflilor în Balcani (operaflia de desant „Særitura de pisicæ“) øi nu pe flærmurile fortificate ale Franflei, unde se înælfla „Zidul Atlanticului“, era în primul rând interesatæ sæ°øi apere cæile de transport din Mediterana, vitale pentru supraviefluirea imperiului. În plus, Churchill, care fusese la originea debarcærii de la Gallipolli, în Turcia, unul dintre cele mai sângeroase episoade ale Primului Ræzboi Mondial, se întorcea, într°un fel, la vechile sale preocupæri legate de sfera de influenflæ britanicæ în Balcani øi în Orientul Apropiat, acolo unde americanii îøi fæceau acum, alæturi de ruøi, o intrare în forflæ. În concluzie, realitatea de pe câmpul de luptæ, øi nu înflelegerile de la Yalta, a generat divizarea continentului. Poziflia de forflæ datæ de ocupaflia militaræ pe o mare parte a Europei Centrale a permis, ulterior, Uniunii Sovietice sæ „deformeze“ înflelegerile de la Yalta în favoarea sa. Ræzboiul Rece s°a declanøat tocmai ca urmare a refuzului Occidentului de a accepta felul în care Stalin (øi urmaøii sæi) au folosit înflelegerile de la Yalta. Dacæ, în primele douæ decenii postbelice, Occidentul s°a aflat oarecum în defensivæ în fafla blocului comunist (containment°ul era, de fapt, reflexul de a opri expansiunea sovieticæ), la sfârøitul anilor ’60 dinamica economicæ, politicæ øi militaræ de pe continentul european a evoluat în favoarea occidentalilor. În fiecare dintre flærile din Est, dar øi în sistemul comunist în ansamblu, încep sæ devinæ evidente pierderea de turaflie economicæ øi tensiunile sociale care minau „lagærul socialist“. Cu tot efortul organelor de represiune, „cortina de fier“ devine din ce în ce mai transparentæ. Treptat, „blocul“ comunist se fisureazæ, realitæflile socio°economice din estul Europei se diferenfliazæ, iar Moscova este obligatæ sæ cheltuiascæ tot mai mult ca sæ menflinæ stabilitatea sistemului. Criza se declanøeazæ explicit în momentul în care trei lideri de la Kremlin (Brejnev, Andropov øi Cernenko) dispar, 12
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
fizic, într°o perioadæ foarte scurtæ de timp. Reformele noului lider, Mihail Gorbaciov, amplificæ miøcærile de renaøtere politicæ øi civicæ din Est. Procesul se dinamizeazæ mai ales dupæ 1987, iar în cursul lui 1989 flærile din Est încep sæ se desprindæ de comunism. Malta reprezintæ, din acest punct de vedere, doar o luare la cunoøtinflæ despre noua realitate de pe continentul nostru øi o acceptare explicitæ a ei øi a faptului cæ astfel se punea capæt nu doar Ræzboiului Rece, ci øi lumii bipolare, næscutæ în primii ani de dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial. Pe de altæ parte, finalul Ræzboiului Rece nu a coincis cu un moment în care pacea sæ poatæ fi gestionatæ coerent. Învingætorii nu erau pregætifli sæ câøtige. Principiile în numele cærora Vestul a înfruntat cinci decenii totalitarismul începeau sæ fie asumate în Est, dar nu existau încæ nici doctrine, nici politici øi nici instituflii suficient de adecvate acestei noi realitæfli. La începutul anilor ’90, toate marile teme care aveau sæ marcheze finalul deceniului øi sæ creeze dezvoltæri øi rezultate palpabile, nu existau încæ decât, cel mult, ca ipoteze de lucru în analize pur teoretice. Lærgirea NATO, extinderea UE, integrarea statelor din Est în procese active de stabilitate regionalæ sau chiar mondialæ ræmâneau încæ, în mæsura în care erau luate în calcul, simple scenarii sau eventualitæfli. A fost o perioadæ în care au (re)fæcut joncfliunea douæ lumi care, dincolo de numeroase diferenfle, trebuiau sæ gestioneze din direcflii diferite aceeaøi problemæ: renunflarea la o serie de modele de gândire, de tipare øi chiar de prejudecæfli impuse de trecutul imediat. Erich Fromm spunea cæ pentru a fi cu adeværat creativ trebuie sæ renunfli la o serie de certitudini. Adecvarea scenei internaflionale la realitæflile de dupæ 1989 a presupus multæ creativitate, iar laboratoarele unde se creazæ noile direcflii ale politicii externe au trebuit sæ renunfle, peste tot, la multe asemenea certitudini desuete. Inclusiv ideea unui Est monolitizat prin politici comunizante uniforme a trebuit revizuitæ serios în Occident (din punctul meu de vedere mai e 13
ADRIAN NÆSTASE
mult de fæcut øi acum din aceastæ perspectivæ, a înflelegerii specificitæflii complexe a fiecærui stat). Nu mai aveam de a face cu un bloc bun contra unuia ræu, ci cu douæ realitæfli care trebuiau sæ intre în cooperare într°un peisaj general în care alb°negrul læsase locul la mii de culori øi nuanfle. Cæ la Malta, ca øi cu alte ocazii de acest fel, cele douæ mari puteri postbelice øi°au structurat pozifliile plecând de la imperativul protejærii øi extinderii sferelor proprii de influenflæ este o realitate. De altminteri, nici acum, la mai bine de un deceniu øi jumætate de la præbuøirea „Zidului Berlinului“, marile puteri nu au renunflat la toate instrumentele øi principiile de politicæ externæ pe care le°au elaborat øi folosit în perioada Ræzboiului Rece. Ideea, dar øi realitatea „sferelor de influenflæ“ sunt lucruri care vor domina scena internaflionalæ o lungæ vreme de aici înainte. Præbuøirea regimului ceauøist nu s°a aflat, formal, pe agenda întâlnirii de la Malta a preøedinflilor George Bush øi Mihail Gorbaciov. Întrebatæ dacæ Summitul de la Malta reprezintæ sfârøitul Ræzboiului Rece, Condoleezza Rice, atunci proaspæt integratæ în echipa preøedintelui George Bush øi specialistæ în problemele sovietice, spunea: „Personal, cred cæ principala realizare a Summitului de la Malta a fost stabilirea unei relaflii de lucru între Statele Unite ale Americii øi Uniunea Sovieticæ, în primul rând øi, mai ales la nivel de øefi de stat, dar øi de miniøtri de Externe øi de responsabili ai celor douæ guverne (...). Nu cred cæ Summitul de la Malta poate fi considerat ca marcând sfârøitul Ræzboiului Rece, în principal din cauza faptului cæ Germania ræmânea divizatæ; în Europa Ræsæriteanæ ræmâneau flæri comuniste; Uniunea Sovieticæ ræmânea dominantæ în Europa din punct de vedere al puterii militare; sovieticii ræmâneau foarte influenfli în Lumea a Treia. Deci eu nu aø vedea în Malta momentul încheierii Ræzboiului Rece, dar este sigur cæ ne°a oferit instrumente care au devenit foarte importante atunci când ne°am îndreptat spre încheierea Ræzboiului Rece“.1 1
14
www.gwu.edu/°nsarchiv/coldwar/interviews/episode°24/rice.html
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Din perspectiva evenimentelor care au avut loc dupæ întâlnirea de la Malta, altceva se dovedeøte cu mult mai relevant, prin consecinfle: structurarea unui nou soi de „doctrinæ Brejnev“, amestec de intervenflie preemptivæ øi de suveranitate limitatæ, în care evenimentele din decembrie 1989, din România, sunt, într°un fel, un punct de plecare. Violenflele care au precedat, dar, mai ales, au urmat înlæturærii de la putere a lui Ceauøescu, au provocat o profundæ preocupare la Washington, unde Baker mormæia „pe sub mustaflæ“ cæ sovieticii „au øi motive, øi capacitatea de a face ceva ca sæ opreascæ værsarea de sânge“. Duminicæ, 24 decembrie 1989, el declara, în cadrul emisiunii „Întâlnire cu presa“ a canalului de televiziune NBC, cæ „Statele Unite nu vor obiecta dacæ Pactul de la Varøovia va considera necesar sæ intervinæ în România“.1 În concepflia americanæ — consideræ Beschloss øi Talbott — „trupele trimise eventual de Gorbaciov sæ zdrobeascæ libertatea în România ar fi putut oferi o contrapondere pentru acfliunile americane din Filipine øi Panama. În felul acesta s°ar fi stabilit tacit o nouæ doctrinæ americano°sovieticæ, conform cæreia ambele puteri ar fi avut dreptul sæ acorde sprijin militar pentru «cauzele drepte» din sfera lor de influenflæ“.2 Nu e mai puflin adeværat cæ sistemul pe care l°ar fi impus o astfel de intervenflie în flara noastræ nu ar mai fi avut caracteristicile ceauøismului. Am fi asistat, cu siguranflæ, la configurarea unui „socialism crepuscular“ de tip gorbaciovist cu care Occidentul dovedise deja cæ poate dialoga øi coopera, ceea ce explicæ parflial modul destins în care americanii tratau, în 1989, problema unei intervenflii militare a „Estului în Est“. Ræspunsul pærflii sovietice la sugestiile americane a fost unul de refuz, Eduard Øevarnadze spunând cæ „sugestia lui Bush este nu sinistræ, ci doar 1 Michael R. Beschloss øi Strobe Talbott, La cele mai înalte nivele, Editura Elit, 1994, pp. 240–241. 2 Ibidem, p. 240.
15
ADRIAN NÆSTASE
«stupidæ», el fiind categoric împotriva unei intervenflii din afaræ, pentru cæ Revoluflia românilor era treaba lor øi a nimænui altcuiva.“1 La fel de relevantæ este øi afirmaflia unui adjunct al lui Øevarnadze, Ivan Aboimov, fæcutæ în discuflia cu un oficial american: „Se pare cæ v°am transmis dumneavoastræ Doctrina Brejnev“. Ræspunzând la o întrebare despre Revoluflia Românæ øi despre modul în care au fost receptate la Washington evenimentele care au dus la præbuøirea regimului ceauøist, Condoleezza Rice oferæ o imagine despre modul extrem de fluid øi de diferit în care erau percepute evenimentele din Estul Europei: „România a fost un exemplu despre ceea ce putea merge ræu în acest proces. Revoluflia Românæ a fost cel mai ræu coømar despre ceea ce s°ar fi putut întâmpla în tot Estul Europei, øi mai târziu în chiar Uniunea Sovieticæ, øi ea reafirmæ øi confirmæ cæ aceastæ evoluflie pacificæ, acest sfârøit al Ræzboiului Rece care se desfæøura atât de bine, are øi o faflæ întunecatæ, tenebroasæ, øi cæ era posibil ca în orice moment sæ ne confruntæm cu o explozie, cu o conflagraflie. Adeværul este cæ, în legæturæ cu acest subiect, eu îmi amintesc prea pufline lucruri despre Revoluflia Românæ. Eram foarte ocupafli: Germania era pe cale sæ se reunifice, Estul Europei se elibera de trecut, Uniunea Sovieticæ începuse deja sæ aibæ dificultæfli cu statele baltice, toate astea fæceau dificil sæ ne concentræm asupra Revolufliei Române.“2 Foarte importante sunt øi precizærile Condoleezzei Rice privitoare la motivul pentru care Statele Unite au adoptat o politicæ de cooperare cu Uniunea Sovieticæ în ceea ce priveøte situaflia din Estul Europei, în 1989. Ea, ca øi alfli analiøti americani, a considerat cæ una dintre cele mai dificile piese ale puzzle°ului reprezentat de anul 1989 a fost alegerea modului de negociere cu Uniunea Sovieticæ în problema Europei de Est. Erau cei care cereau Administrafliei Bush sæ facæ un târg cu sovieticii, în ideea cæ: „væ 1 2
16
Ibidem, p. 241. www.gwu.edu/°nsarchiv/coldwar/interviews/episode°24/rice.html
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
permitem sæ væ protejafli sfera de influenflæ dacæ vefli înflelege interesul nostru în legæturæ cu reunificarea Germaniei“, dar existau øi oameni — afirmæ Rice — care erau mult mai preocupafli de pæstrarea stabilitæflii în Europa de Est decât de eliberarea Europei Ræsæritene. Erau de asemenea cei care credeau cæ Statele Unite ar fi trebuit sæ forfleze schimbærile în Europa de Est, spunându°le sovieticilor: „Cærafli°væ! Ræzboiul Rece s°a terminat; acum noi suntem stæpânii“.1 Ceea ce a încercat sæ facæ Administraflia Bush a fost, în opinia doamnei Rice, gæsirea unei cæi de mijloc. „Sæ nu acordæm sovieticilor nici un drept în Europa de Est, sæ fie o susflinere claræ pentru procesul de eliberare a Europei de Est øi pentru revenirea la democraflie øi la economia de piaflæ, înflelegând, pe de altæ, parte faptul cæ Uniunea Sovieticæ ræmânea un jucætor în estul european, în procesele care aveau loc acolo, cæ trebuia sæ luæm în calcul interesele sovieticilor, cu toate cæ ne aøteptam la o serie de evenimente care sæ ducæ la declinul rapid al puterii sovieticilor în Estul Europei. Eram foarte preocupafli de modul în care puteam determina retragerea trupelor sovietice din Estul Europei.“2 Aceste afirmaflii meritæ o serie de comentarii, pentru mai buna înflelegere a situafliei pe care a trebuit s°o gestioneze politica externæ româneascæ dupæ alegerile libere din 20 mai 1990. Din punctul meu de vedere, Malta, ca øi Yalta, reprezintæ un reper pe drumul trecerii de la multipolaritate la unipolaritate în relafliile internaflionale. La Yalta, Statele Unite ale Americii se prezentau øi ca o mare putere europeanæ, la fel ca øi viitorul sæu adversar în confruntarea din perioada Ræzboiului Rece, Uniunea Sovieticæ. Primul Ræzboi Mondial a dus la præbuøirea unora dintre marile imperii europene, care nu au øtiut sæ gestioneze o lume multipolaræ. Cel de°al Doilea Ræzboi Mondial a redus numærul actorilor semnificativi pe scena mondialæ, impunând polarizarea 1 2
Ibidem. Idem. 17
ADRIAN NÆSTASE
nafliunilor în jurul a douæ superputeri, care s°au confruntat pe toate planurile: ideologic, politic, economic, militar, cultural, imagologic. „Ultimul deceniu al secolului XX a fost martorul unor ræsturnæri dramatice în politica mondialæ. Pentru prima oaræ în istorie o putere non°eurasiaticæ s°a impus nu numai ca principal arbitru de putere în Eurasia, dar øi ca supremæ putere în lume. Destræmarea øi præbuøirea Uniunii Sovietice au fost ultima treaptæ în ascensiunea rapidæ a unei puteri din emisfera vesticæ — Statele Unite ale Americii — ca singura øi, de fapt, prima putere cu adeværat globalæ.“1 Lumea unipolaræ, generatæ dupæ întâlnirea de la Malta, are alte reguli øi alte principii de funcflionare, iar tranzifliile au fost întotdeauna procese greu de definit øi de gestionat. Se pune întrebarea: de ce s°au præbuøit atât de repede Imperiul Sovietic øi apoi Uniunea Sovieticæ? Explicafliile sunt multiple øi adesea contradictorii. Cea mai uzualæ este aceea cæ Uniunea Sovieticæ nu a rezistat cursei înarmærilor, declanøatæ de inifliativa strategicæ a Administrafliei Reagan, cunoscutæ sub numele de „Ræzboiul Stelelor“. Este însæ explicaflia cea mai facilæ øi mai superficialæ. „Ræzboiul Stelelor“ era o realitate anterioaræ Administrafliei Reagan øi ea a determinat, în anii ’70 ai secolului trecut, semnarea unei serii de Tratate referitoare la nemilitarizarea spafliului cosmic øi la limitarea armelor antirachetæ. În jurul Moscovei era operaflional, tot din anii ’70 ai secolului XX, singurul sistem antirachetæ, compus din peste o sutæ de interceptoare, din radare de alertæ avansatæ øi din centre de dirijare. De asemenea, Uniunea Sovieticæ dispunea de o serie de arme antisatelit, concepute øi testate în spafliul extraatmosferic începând cu anii ’60. Mai mult, la 15 mai 1987 a fost lansat de la Baikonur prototipul unei uriaøe platforme de armament nuclear øi cu laseri, staflia orbitalæ Polyus, care trebuia sæ reprezinte ræspunsul sovietic la „Ræzboiul Stelelor“. 1
18
Zbigniew Brzezinski, Marea tablæ de øah, Univers Enciclopedic, Bucureøti, 2000, p.2.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Opinia mea este cæ aøa°zisul Imperiu Sovietic postbelic a fost mai degrabæ produsul unei conjuncturi decât al unei strategii premeditate øi aici se aflæ øi explicaflia destræmærii lui atât de rapide. La înfiinflarea sa, în 1918–1920, Uniunea Sovieticæ nu øi°a propus construirea unui imperiu. Mai mult, primii conducætori ai Rusiei sovietice au condamnat virulent Imperiul flarist. Evenimentele care au condus la declanøarea celui de°al Doilea Ræzboi Mondial, dar mai ales preflul plætit pentru erorile fæcute de I.V. Stalin øi de militarii sovietici în gestionarea relafliilor cu Germania fascistæ i°au determinat pe liderii de la Kremlin sæ profite de rezultatele ræzboiului pentru a construi un spafliu de siguranflæ în jurul Uniunii Sovietice, format din flærile ocupate din Estul Europei. John Erickson, citat de Lloyd C. Gardner, spunea: „Crearea unui «bloc comunist, în mod oficial, în Europa de Est, nu pare sæ fi fæcut parte din planurile sale (ale lui Stalin, n.n.) la vremea respectivæ...» Se pare cæ, cel puflin la momentul «Conferinflei Tolstoi», la Moscova crescuseræ temerile privind o eventualæ renaøtere a acelui «cordon sanitar» în jurul Uniunii Sovietice, constituit dupæ Primul Ræzboi Mondial. Acele temeri au structurat multe dintre deciziile ulterioare ale sovieticilor privitoare la soarta flærilor ocupate, în drumul lor spre Berlin“.1 În relafliile cu pærflile componente ale acestui imperiu ad°hoc, sovieticii au folosit singura experienflæ colonialæ pe care o cunoøteau, cea a Imperiului flarist, iar aplicarea ei în flæri cu o altæ culturæ politicæ øi instituflionalæ a generat o puternicæ respingere, manifestatæ mai ales sub forma crizelor identitare øi a creøterii sentimentului naflionalist. Mai ales acesta din urmæ va fi speculat de adversarii Uniunii Sovietice, în încercarea lor de a o destabiliza. Ceauøismul, cu excesele sale naflionaliste, este în mare parte produsul ultimei faze a Ræzboiului Rece, în care redescoperirea naflionalismului øi folosirea lui împotriva dominafliei Uniunii Sovietice în Est a atins apogeul. Tot naflionalismul, în diferite ipostaze, va „distruge“ apoi nu doar Uniunea Sovieticæ, dar øi Cehoslovacia øi Iugoslavia. 1
Lloyd C. Gardner, Sferele de influenflæ, Editura Elit, p. 254. 19
ADRIAN NÆSTASE
Brent Scowcroft, consilierul pentru problemele securitæflii naflionale al preøedinflilor Gerald Ford øi George Bush explicæ modul în care naflionalismul lui Ceauøescu a fost folosit împotriva Uniunii Sovietice, pentru ca apoi, dupæ ce s°a decis o schimbare de strategie în ceea ce priveøte slæbirea imperiului sovietic, acesta øi, implicit, România, sæ fie izolate de cætre Statele Unite ale Americii: „Ani de zile Statele Unite au acordat un tratament privilegiat acelor satelifli ai Uniunii Sovietice care dovedeau un grad ridicat de independenflæ faflæ de direcfliile politice ale sovieticilor sau faflæ de controlul lor asupra politicii externe a respectivilor satelifli. Aceastæ abordare era de bun simfl, dacæ doream sæ creæm complicaflii unei Uniuni Sovietice care ne ræmânea ostilæ. În virtutea acestei politici, România, unul dintre cele mai staliniste dintre aceste state, a devenit o favoritæ a Statelor Unite. Dacæ dorim sæ dezvoltæm o relaflie mai cooperantæ cu Uniunea Sovieticæ, cred cæ trebuie sæ înlocuim aceastæ strategie cu una care sæ acorde tratament preferenflial acelor satelifli care promoveazæ cu mai multæ vigoare reforme politice øi economice. Asta înseamnæ sæ încurajæm în mai mare mæsuræ guvernele din Estul Europei în promovarea reformelor, în speranfla cæ astfel ne vom atinge obiectivele pe termen lung, de a elibera întreaga zonæ. O astfel de schimbare de politicæ faflæ de zona est°europeanæ va face ca România, din cauza controlului totalitar brutal al dictatorului Nicolae Ceauøescu asupra flærii, sæ coboare de pe primul pe ultimul loc în atenflia noastræ.“1 Din memoriile celor doi rezultæ cæ, la momentul 1989, Statele Unite ale Americii fæceau o diferenflæ netæ între douæ grupuri de flæri din Tratatul de la Varøovia, în funcflie de criteriul enunflat de Scowcroft, cel al voinflei de a promova reforme. Primul cuprindea Ungaria, Cehoslovacia øi Polonia, care vor fi susflinute viguros la începutul anilor 90, inclusiv prin intermediul 1
George Bush, Brent Scowcroft, „A World Transformed“, Alfred A. Knopf, New York, 1998. pp.38–39. 20
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
programelor PHARE, celælalt cuprindea Germania de Est, Bulgaria øi România. Cei doi se temeau ca nu cumva la conducerea tuturor celor øase flæri sæ ajungæ, dupæ expresia aceluiaøi Scowcroft, „mici Gorbaciovi“, prea puflin dispuøi sæ promoveze reformele radicale pe care le aøtepta Washingtonul, în ideea de a°i îndepærta pe sovietici din Est. Anticipând (sau chiar øtiind direct de la sursæ) cæ URSS îøi vor slæbi influenfla asupra „sateliflilor“, conøtienfli de faptul cæ încheierea Ræzboiului Rece va determina apropierea crescândæ între Europa de Vest øi de Est punând, cel puflin temporar, sub semnul întrebærii rolul NATO øi reducând substanflial posibilitatea SUA de a interveni în problemele europene via aranjamentele cu URSS, îngrijorafli de forfla economicæ tot mai sporitæ a CEE, dar conøtienfli, pe de altæ parte, cæ aceasta nu se va græbi sæ integreze flærile slab dezvoltate din Europa de Est, americanii trebuiau sæ gândeascæ un scenariu de menflinere øi consolidare a prezenflei lor în Europa. În aceastæ perspectivæ, zona est°europeanæ juca rolul unui important cap de pod. Chiar în eventualitatea unei armonizæri a SUA cu CEE (propusæ, de altfel, în proiectul „noului atlantism“, avansat de James Baker la 12 decembrie 1989), „priza“ asupra zonei de est a continentului îøi menflinea valabilitatea întrucât oferea un pilon în plus de susflinere a intereselor americane pe continent. Precipitarea unificærii Germaniei a adus în primæ actualitate punerea în practicæ a acestei abordæri, dat fiind cæ, alæturi de concurenfla CEE în lupta pentru „adjudecarea“ Estului, se profila apariflia unei noi mari puteri europene pe care istoria øi tradifliile o îndreptæfleau sæ aspire la „dominaflia“ asupra teritoriilor ce se întind între ea øi URSS. Germania avea, din acest punct de vedere, øi atuul economic necesar. „Pionii“ inifliali au fost Polonia øi Ungaria. Pe lângæ ajutorul economic, absolut indispensabil refacerii acestora, ei au mai fost tentafli øi de alte promisiuni. Spre exemplu: sprijin în direcflia retragerii trupelor sovietice. 21
ADRIAN NÆSTASE
Ultima componentæ a acestui triunghi, Cehoslovacia, era interesantæ øi datoritæ faptului cæ pærea a fi cea mai vulnerabilæ la „atracflia germanæ“. În timp ce Iugoslavia pærea mai puflin problematicæ din punctul de vedere al reacfliei pozitive la propunerile atlantiste, Bulgaria pærea nesiguræ datoritæ a ceea ce se considera fidelitatea tradiflionalæ faflæ de Moscova. În aceste condiflii, constituirea unui „bloc pro°american“ în Est depindea esenflialmente de România a cærei includere era importantæ dintr°o serie de puncte de vedere: o graniflæ foarte mare cu URSS; acces extins la Dunære øi Marea Neagræ (joncfliune cu turcii); disponibilitate faflæ de Germania. Neputând determina alinierea automatæ a României prin „soluflia militaræ“ (Panama), nici prin varianta economicæ tacitæ (pe care absenfla datoriei externe o fæcea inoperantæ), nici prin promisiunea de sprijin pentru retragerea trupelor sovietice (inexistente), unii lideri americani au gândit ca element de presiune teza „diferenflierii democratice“. În depoziflia fæcutæ la 7 martie 1990 în cadrul Comitetului pentru afaceri externe al Camerei Reprezentanflilor, Lawrence Eagleburger, a inclus abil în text øi elementele de subtext ale acestei abordæri. Aici pot fi regæsite elemente importante ale strategiei de constituire a „blocului“. „Speræm — afirma el — cæ flærile est°europene vor forma grupæri regionale øi vom avea nevoie de flexibilitatea necesaræ pentru a ræspunde øi a încuraja aceste evoluflii. Credem cæ asocierile voluntare constituie o cale naturalæ pentru edificarea de cætre flærile democratice a unei societæfli civile internaflionale øi pentru depæøirea vechilor neînflelegeri øi dorim sæ avem capacitatea de a sprijini dezvoltarea unor astfel de asocieri.“ Faptul cæ Ungaria øi, ulterior, Cehoslovacia au fost coautoarele a tot felul de inifliative subregionale, cæ preøedintele Havel a propus întâlnirea de la Bratislava a „grupærii alpino°adriatice“ øi a eventualului „triunghi“ Polonia– Cehoslovacia–Ungaria, cæ Cehoslovacia a fost cooptatæ în „gruparea alpino°adriaticæ“ atestæ astfel de preocupæri. 22
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În seria argumentelor poate fi inclusæ øi declaraflia maghiaræ cu privire la aderarea la structurile politice ale N.A.T.O. „Succesul“ obflinut de Mitterrand la Budapesta cu punerea pe tapet a problemei Transilvaniei, imperativele solicitæri ale emigrafliei maghiare øi cereri frontale ale Budapestei, i°au fæcut pe americani sæ înfleleagæ faptul cæ færæ a da satisfacflie Ungariei în aceastæ problemæ øansele de edificare a unui „bloc pro°american“ viabil ræmâneau în suspensie. De aici øi unele presiuni din SUA asupra României în problema minoritæflilor. Cât priveøte presiunile exercitate prin intermediul forflelor de „opoziflie“ din interiorul flærii, acestea erau menite sæ testeze gradul „desatelizærii“ României. Revoluflia Românæ øi evenimentele care i°au urmat au generat o serie de nedumeriri la Washington, din douæ motive. Primul privea modul violent în care România a ieøit din totalitarism. Americanii par sæ nu fi înfleles, în primæ instanflæ, cauzele profunde ale acestui episod atipic al tranzifliilor din Estul Europei. Evaluærile lor nu cuprindeau asemenea soluflii radicale de schimbare a regimului politic. De fapt, modelul de transformare politicæ øi economicæ pe care îl privilegiau americanii era o combinaflie între procesele din Polonia, cu „masa rotundæ“ øi transferul paønic de putere, øi cele din Ungaria, unde partidul comunist promovase ani de°a rândul reforme economice, care, la un moment dat, creaseræ o altæ realitate politicæ øi socialæ. Al doilea motiv al nedumeririlor lor era legat de felul în care România a ieøit din totalitarism. Spre deosebire de celelalte flæri comuniste din Estul Europei, care dupæ 1989 au produs guvernæri de dreapta, România a produs o guvernare de stânga. De ce s°a întâmplat acest lucru? Nu cred cæ avem, în acest moment, o explicaflie care sæ treacæ dincolo de cliøee de genul „Duminica orbului“, neocomuniøti, kagebiøti, mineriade... Ca ministru de Externe în guvernul Petre Roman, am avut de luptat cu consecinflele acestor nedumeriri ale occidentalilor în privinfla dorinflei României de a promova reforme democratice. 23
ADRIAN NÆSTASE
De altfel, la 18 iunie 1990, dupæ mineriada din 13–15 iunie, miniøtrii de Externe ai CEE luaseræ decizia de a „înghefla“ relafliile CEE–România. Europa Occidentalæ, ca øi SUA — de altfel —, era interesatæ în 1990 în principal de evolufliile din URSS øi de soarta lui Gorbaciov — pe de o parte — øi de situaflia flærilor din aøa°numitul Grup Visegrad — pe de altæ parte. „Digerarea“ unificærii Germaniei era o altæ temæ. În aceste condiflii, România ræmânea — deocamdatæ — în zona gri, într°o zonæ tampon. De asemenea, Grupul celor 24 de state membre ale OECD hotærâseræ, din aceleaøi motive, amânarea includerii României în programul de asistenflæ PHARE. Am afirmat, la un moment dat, cæ am fost obligat, ca ministru de Externe, alæturi de colegii din minister, sæ adun cioburile ræmase în urma mineriadelor. Dar se pare cæ unele cioburi erau produse øi de alte instrumente, nu doar de bâtele minerilor. Una dintre principalele direcflii de acfliune în ce priveøte contracararea efectelor negative ale teoriei „diferenflierii democratice“ a fost ræspunsul prompt øi færæ ambiguitæfli al guvernului român în ceea ce priveøte drepturile øi libertæflile cetæfleneøti. Una dintre primele mele întâlniri oficiale, imediat dupæ preluarea mandatului de ministru de Externe a fost aceea cu delegaflia Organizafliei „Helsinki Watch“. Am abordat o serie de evenimente la zi, capul de afiø fiind, evident, evenimentele din 13–15 iunie øi consecinflele lor în materie de respectare a drepturilor omului. Cu acest prilej i°am spus vicepreøedintelui „Helsinki Watch“: „Noi vrem sæ imprimæm cea mai mare vitezæ proceselor de democratizare a flærii. Suntem interesafli în dialogul cu ONG°urile. Dorim sæ înfiinflæm un Institut pentru Drepturile Omului România, sub egida Parlamentului, cu o conducere în care sæ fie reprezentate toate partidele politice.“ Am avut de luptat permanent øi cu o legæturæ forflatæ între drepturile omului øi „drepturile colective“ ale minoritæflilor. Celor care insistau pe folosirea acestei legæturi pentru a forfla România sæ accepte o serie de condiflionæri øi de cedæri în acest domeniu sensibil, le spuneam clar: „Nu putem avea 24
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
viteze diferite de schimbare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli. Schimbærile trebuie sæ fie armonioase øi cuprinzætoare“. Lupta pentru redefinirea sferelor de influenflæ în Est a provocat destule pagube României, væzutæ de mulfli, dintr°un soi de inerflie a gândirii „realismului politic“, ca fiind în mod natural în sfera de influenflæ a Uniunii Sovietice. Am fost tratafli cu o anumitæ ostilitate pentru faptul cæ unii dintre principalii „sponsori“ ai schimbærilor din Est credeau cæ este firesc ca România sæ ræmânæ în zona de influenflæ sovieticæ, pentru a nu°i crea frustræri øi pentru a nu°i slæbi poziflia lui Gorbaciov, aflat în conflict deschis cu conservatorii din partid øi din armatæ. România, alæturi de Bulgaria, ar fi fost un soi de premiu de consolare — de care cred cæ ruøii nu aveau nevoie! — pentru pierderea flancului vestic al Tratatului de la Varøovia. Ceea ce nu mulfli au înfleles, în acel an 1990, era faptul cæ „imperiul din întâmplare“ nu putea avea o viaflæ prea lungæ, cu atât mai mult cu cât costurile întreflinerii lui erau tot mai mari, consumau resursele unei economii neperformante øi creau frustræri în rândul populafliei, care credea cæ nivelul de viaflæ, evident mai ridicat, în flærile satelite este rezultatul sacrificiilor lor. De altminteri, nu atât faptul simbolic al plecærii Armatei Roøii din Germania, Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia a creat emoflie în URSS, cât mai ales problemele sociale care au însoflit aceastæ retragere. Un rol important în schimbarea atitudinii opiniei publice sovietice l°a jucat øi ræzboiul din Afganistan, care a fæcut foarte multe victime øi a generat primele încercæri de structurare a unor organizaflii ale societæflii civile în URSS. Într°un alt plan, evolufliile tehnologice øi schimbarea modului în care s°ar fi purtat un ræzboi în anii ’90 ai secolului XX fæceau inutilæ, de altfel, existenfla unei eventuale zone°tampon din jurul Uniunii Sovietice. Astfel, afirmaflia lui Iakovlev, ideologul reformelor politice din timpul lui Gorbaciov, conform cæreia URSS va surprinde SUA prin faptul cæ le vor læsa færæ adversar, confirmæ existenfla acestei evoluflii în gândirea strategicæ a Moscovei. Cu alte cuvinte, din multiple motive, Uniunea Sovieticæ este primul 25
ADRIAN NÆSTASE
stat care decide sæ°øi dizolve de bunævoie imperiul, pentru ca metropola sæ°øi valorizeze mai bine avantajele în raport cu adversarii sæi. Acest tip de repliere strategicæ, fæcutæ cu pierderi minime, ascunde poate un plan de revenire, cu bætaie lungæ, øi mai ales cu alte mijloace de influenflæ, cum ar fi resursele energetice. „Imperiile sunt în mod inerent instabile politic, deoarece pærflile subordonate preferæ aproape întotdeauna o mai mare autonomie, iar contra°elitele din aceste pærfli acflioneazæ aproape întotdeauna, când au ocazia, pentru a obfline o mai mare autonomie. În acest sens, imperiile nu se præbuøesc, ci mai degrabæ se dezintegreazæ, de obicei foarte încet, deøi uneori deosebit de repede...“1. Se dovedeøte cæ uneori imperiile decid øi sæ se autodizolve... Mult mai dramaticæ a fost pentru ruøi, în special, dar øi pentru cei care erau convinøi de faptul cæ ei sunt „cetæfleni sovietici“, înainte de a fi membri ai unei anumite comunitæfli naflionale, destræmarea Uniunii Sovietice. Preøedintele Vladimir Putin se referea recent, într°un mesaj despre starea Federafliei, prezentat membrilor Dumei de Stat, la dispariflia Uniunii Sovietice ca la cel mai dramatic eveniment geopolitic al secolului XX. Într°o anume mæsuræ, afirmaflia este corectæ, pentru cæ în acest fel s°au modificat semnificativ raporturile de forfle la nivel global, iar dispariflia Uniunii Sovietice a permis emergenfla unor noi puteri, unele cu vocaflie globalæ, mai ales în zona Asia–Pacific, care vor fi, în scurt timp, competitori strategici atât pentru Federaflia Rusæ, pentru Uniunea Europeanæ, cât mai ales pentru Statele Unite ale Americii. O ultimæ observaflie în legæturæ cu Malta. Din multe puncte de vedere, Malta poate fi consideratæ un punct de cotituræ øi în ceea ce priveøte evoluflia sistemului relafliilor internaflionale bazat pe principiile westphaliene, ale suveranitæflii absolute a statelor. Deøi principiul suveranitæflii absolute a statelor a suferit o serie de modificæri, dintre care cea mai importantæ este 1 Donald Puchala, The History of the Future of International Relations, în „Ethics and International
Affairs“, 8 (1994). 26
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
cea a transferului voluntar de suveranitate, care a permis înfiinflarea øi funcflionarea organismelor internaflionale din sistemul ONU, dar mai ales succesul Uniunii Europene, mutafliile cele mai radicale au apærut dupæ acordurile convenite de cele douæ mari puteri la Malta. Politica externæ a României de pânæ în 1989 a fost structuratæ pe o interpretare extremæ a principiilor westphaliene, exprimatæ sintetic de sintagma „neamestecul în treburile interne ale altui stat“. Lumea realæ pe care am gæsit°o însæ dupæ præbuøirea comunismului era una a interdependenflelor crescute øi a „suveranitæflii limitate“. În principiu, conceptul de „limitare a suveranitæflii“ ar trebui sæ ræspundæ atât anumitor aspecte specifice, legate de funcflionarea unor instituflii suprastatale, de genul ONU sau, mai ales, a Uniunii Europene, cât øi nevoii de a facilita gæsirea unor soluflii în cazul în care drepturile øi libertæflile fundamentale ale cetæflenilor sunt încælcate masiv øi sistematic de cætre un regim politic de naturæ totalitaræ. Din pæcate, ca parte a „doctrinei Brejnev“, acest concept a „justificat“ intervenflia din 1968, în Cehoslovacia, a trupelor Tratatului de la Varøovia, cu excepflia României, pentru a înæbuøi reformele „primæverii de la Praga“. Este unul dintre motivele pentru care acum, dupæ episoade precum cele ale bombardærii Serbiei de cætre aviaflia NATO, pentru a determina o soluflie pentru criza din Kosovo, aceastæ abordare are øi contestatari. Încercarea de a reevalua conceptul suveranitæflii nu era uøor de acceptat într°o flaræ ca România, în care naflionalismul dictatorial al lui Ceauøescu læsase urme profunde, generând multe probleme, atât în structurarea unei noi politici externe, în acceptarea unor norme europene øi internaflionale în materie de drepturi øi libertæfli cetæfleneøti, dar øi în felul în care am abordat relafliile cu unii dintre vecinii noøtri. De aceea, principala problemæ cu care m°am confruntat în momentul preluærii conducerii Ministerului de Externe a fost aceea a definirii, prin concertare cu preøedintele flærii øi cu primul°ministru, a unei strategii de 27
ADRIAN NÆSTASE
politicæ externæ, într°un mediu extern extrem de fluid, în schimbare rapidæ, øi în condifliile unei instabilitæfli politice interne marcate. Am fost obligat sæ procedez la o restructurare profundæ a aparatului ministerului, chiar dacæ recrutarea øi pregætirea noului personal cerea timp øi resurse, pe care, din pæcate, nu le aveam. Trebuie sæ menflionez aici rolul pozitiv øi constructiv al lui Sergiu Celac, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, în guvernul ce a funcflionat pânæ la alegerile din 20 mai 1990. Încæ din decembrie 1989 ne era clar cæ dimensiunea europeanæ a politicii externe româneøti urma sæ devinæ prioritaræ. Exista un consens intern, atât politic, cât øi la nivelul societæflii, în privinfla nevoii de a ne desprinde din sfera de influenflæ a Uniunii Sovietice, prin ieøirea din Tratatul de la Varøovia, øi, într°o formæ sau alta, de a reveni la tradifliile politicii externe româneøti interbelice, care urmærea ancorarea României la blocul european occidental. Cuvintele lui François Mitterrand, rostite la 31 decembrie 1989, sunau ca o profeflie, dar øi ca o încurajare: „L’Europe, comme on rentre chez soi, va rentrer dans son histoire et sa géographie.“1 Nu ne era foarte clar cum vom reuøi sæ facem acest lucru. Împreunæ cu celelalte flæri membre, am cæzut de acord sæ renunflæm la dimensiunea militaræ a Tratatului, urmând sæ pæstræm, mai degrabæ din motive de simetrie cu NATO, o componentæ politicæ, necesaræ pentru a finaliza procesul de reducere a armamentelor convenflionale în Europa, reducere care începuse sæ fie negociatæ în condifliile existenflei celor douæ blocuri militare. În cele din urmæ, dupæ Conferinfla la nivel înalt de la Paris a flærilor membre ale CSCE, unde s°a convenit asupra nivelului armamentelor convenflionale în Europa, s°a renunflat øi la aceastæ dimensiune, Tratatul dizolvându°se prin voinfla comunæ a flærilor membre. 1
28
„L’Histoire“, nr. 286, avril, 2004, p. 36.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Nu ne era foarte clar la acel moment nici viitorul CAER. Multe dintre statele membre negociau frenetic, pe cont propriu, relaflii economice privilegiate cu flærile membre ale CEE øi cu Statele Unite ale Americii. Pe fondul promoværii reformelor economice necesare trecerii la economia de piaflæ, cele mai multe dintre flærile membre ale CAER nu mai vedeau utilitatea existenflei unei piefle integrate în Estul continentului, dominatæ de Uniunea Sovieticæ, prea puflin dispusæ, în acel moment, sæ accepte reforma proprietæflii øi liberalizarea economiei. Toate aceste evoluflii au generat problema asigurærii securitæflii externe a României, cu atât mai mult cu cât procesele centrifuge din Uniunea Sovieticæ øi din Republica Socialistæ Federativæ Iugoslavia se accelerau øi næøteau temeri privind dizolvarea lor violentæ øi apariflia unor posibile conflicte armate zonale pe fundal etnic. Iar ceea ce se întâmplase în martie 1990, la Târgu°Mureø, nu era un semn bun. CSCE nu ne putea oferi garanfliile de securitate necesare în aceste condiflii, pentru cæ nu era gânditæ pentru aøa ceva, iar un alt sistem de securitate colectivæ nu putea fi construit peste noapte. De aceea o idee bunæ a pærut a fi, la un moment dat, crearea, dupæ modelul interbelic al Micii Antante, a unor mecanisme de cooperare regionalæ, care, eventual, sæ înglobeze øi o componentæ militaræ. Pæstrarea în 1990 a stabilitæflii politice øi menflinerea integritæflii teritoriale a României au fost un rezultat excepflional al acelei perioade, chiar dacæ astæzi astfel de concluzii nu mai par atât de impresionante. Îmi amintesc de o întâlnire pe care am avut°o la Bucureøti, în luna iulie 1990, cu Thierry de Montbrial, directorul Institutului Francez de Relaflii Internaflionale. Remarcam atunci cæ se declanøase o competiflie a flærilor est°europene pentru atragerea simpatiei øi ajutorului Europei Occidentale. Complementaritæflile care au existat între flærile est°europene erau pe punctul de a se pierde. Iar în acele condiflii, capacitatea flærilor din fostul bloc socialist de a negocia øi de a°øi promova interesele specifice, în momentul redefinirii arhitecturii de securitate pe continent, scædea considerabil. 29
ADRIAN NÆSTASE
Cæutarea de soluflii pe cont propriu a fost atitudinea dominantæ în Estul Europei la începutul lui 1990 øi în anii care au urmat, pânæ la momentul în care Statele Unite ale Americii øi Uniunea Europeanæ s°au pus de acord asupra perspectivei comune pe care urmau sæ o prezinte statelor foste socialiste, în mæsura în care acestea urmau sæ îndeplineascæ o serie de condiflii de naturæ politicæ, economicæ øi militaræ. În principal, era vorba de admiterea lor în NATO øi în Uniunea Europeanæ. În acest proces, Consiliul Europei a avut un rol de antecameræ! În perioada care face obiectul acestei cærfli, lucrurile erau departe de a fi clare, indiferent de subiectul care era supus analizei. Tofli ne întrebam: Vor ræmâne sau nu trupele americane în Europa, dupæ retragerea sovieticilor øi dupæ dizolvarea Tratatului de la Varøovia? Se reunificæ Germania, în ce condiflii øi cu ce consecinfle? Cum vor putea fi gestionate efectele reunificærii Germaniei? Cum se vor redefini, în acest caz, sferele de influenflæ pe continent? Ce se va întâmpla cu Uniunea Sovieticæ? Se destramæ sau nu? Va fi o „parte“ a Europei, sau va continua jocul în doi cu SUA? Ce rol va juca CSCE? Mai are rafliune existenfla NATO, dupæ dispariflia Tratatului de la Varøovia? „Poligonul de încercare“ în noile condiflii, de dupæ cæderea comunismului, în ceea ce priveøte redefinirea sferelor de influenflæ, va cuprinde øi România (avea dreptate Huntington?) sau se va opri la Iugoslavia. Într°o întâlnire cu Tian Zengpei, adjunctul ministrului de Externe chinez, discutând despre posibilele evoluflii din Europa, arætam cæ: „principala preocupare pentru flærile europene o reprezintæ securitatea lor într°un model continental. Aici, opfliunile sunt diferite. Unii mizeazæ pe dezvoltarea unui nucleu occidental, vest°european; alflii consideræ cæ este important sæ construiascæ alianfle subregionale sau regionale; alflii cred cæ numai o soluflie paneuropeanæ, în sistemul CSCE, ar putea sæ rezolve aceste lucruri øi cæ astfel de abordæri vor fi discutate intens în lunile urmætoare, în negocieri la nivelul experflilor, al miniøtrilor de externe øi la nivel înalt, la Paris“. 30
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
La fel de interesantæ a fost discuflia cu Vladimir Zagladin, consilier al preøedintelui Mihail Gorbaciov, care a prezentat la Bucureøti o viziune extrem de promiflætoare în legæturæ cu obiectivele politicii europene a URSS. Practic, ei nu se opuneau, de principiu, nici unei inifliative occidentale sau americane în legæturæ cu viitorul Europei sau cu rolul øi locul NATO sau al CSCE în noua arhitecturæ de securitate. În analiza noastræ, un ræspuns posibil la întrebarea „cum asiguræm securitatea României în perioada tranzifliei spre un nou sistem de securitate colectivæ?“ pærea a fi încercarea de a obfline, într°o formæ sau alta, un soi de garanflii de securitate din partea Statelor Unite, singurele care puteau gestiona de o manieræ eficientæ eventuala destræmare, paønicæ sau violentæ, a Uniunii Sovietice. Aveam însæ o problemæ cu Washingtonul, care percepuse extrem de negativ evenimentele din 13–15 iunie. I°am spus acest lucru lui Thierry de Montbrial, øi adæugam: „În relafliile cu SUA, ne confruntæm cu distanfla geograficæ øi diferenflele de mentalitate. Nu cunoaøtem încæ alfabetul pentru dialogul politic cu americanii; nu vorbim aceeaøi limbæ. Trebuie sæ luæm totul de la bazæ. SUA sunt importante din punct de vedere politic, economic, al formærii de cadre, al echilibrului zonelor de influenflæ. Îi aøteptæm pe americani, care însæ nu vin. Transmitem mesaje, care nu sunt deloc banale øi nu privesc subiecte marginale. Ne°am aøtepta sæ ajute un guvern care se stræduieøte sæ se democratizeze øi sæ democratizeze România“. În acel moment, nu vedeam foarte clar ceea ce se va întâmpla în Europa. Erau enunflate o serie de principii, se vehiculau o mulflime de scenarii, unele mai utopice ca altele, dintre care nu putea sæ lipseascæ nici ideea „renaøterii“ Imperiului austro°ungar! Îmi amintesc de o discuflie cu Roland Eggleston, de la „Europa Liberæ“, care spunea, foarte convins, cæ Ungaria øi Cehoslovacia vor fi membre ale Comunitæflii Europene înainte de sfârøitul secolului. I°am spus cæ sunt 31
ADRIAN NÆSTASE
convins cæ øi România se va regæsi în CEE, dar cæ procesul nu va fi atât de rapid pe cât se aøteaptæ el. Criza irakianæ a fost pentru noi o bunæ øansæ de a reconstrui încrederea în relafliile cu Washingtonul, deøi reticenflele americanilor persistau. Faptul cæ în Parlament nu se putea gæsi un punct de vedere comun în legæturæ cu evenimentele din 13–15 iunie, care sæ se materializeze într°un Raport public øi în mæsuri ale Justifliei nu ne°a uøurat deloc efortul de a îmbunætæfli relafliile cu partea americanæ. Un alt obstacol a fost cel reprezentat de slæbiciunea opozifliei politice româneøti. În discufliile cu oficialitæflile americane, am repetat, în mare, acelaøi lucru pe care l°am spus în august 1990 ambasadorilor Alan Green Jr. øi Roger Kirk: „Ar fi important ca Statele Unite sæ priveascæ România aøa cum este ea, ca o «democraflie în curs de dezvoltare», ca o societate postrevoluflionaræ; sæ vadæ tendinfla principalæ. Unele elemente sunt negative, altele sunt pozitive. Tendinfla principalæ — democratizarea — este dominantæ øi acest curs poate fi ajutat... Opoziflia are o øansæ echitabilæ pentru viitoarele alegeri. O economie stabilæ va fi în favoarea viitorului guvern, care nu s°ar vedea obligat sæ ia totul de la început. Vrem un tratament echitabil, nu favoruri. Nu vrem sæ primim clauza nafliunii celei mai favorizate din considerente exclusiv politice. Ne°am simfli favorizafli de o atitudine echitabilæ faflæ de ceea ce facem.“ Pentru îmbunætæflirea relafliilor României cu Statele Unite øi cu flærile din Vestul Europei era nevoie de decizii politice curajoase øi radicale, atât în domeniul politic, economic, cât øi, sau mai ales, în privinfla respectærii drepturilor omului. În acest context, respectarea strictæ a embargoului decis de Nafliunile Unite împotriva Irakului, dupæ invadarea Kuwaitului era o condiflie esenflialæ pentru a ne atinge obiectivele. Gestionarea consecinflelor economice ale embargoului împotriva Irakului a fost deosebit de dificilæ. Nu aveam acces la credite, nici de la FMI sau de la Banca Mondialæ, øi nici de pe pieflele financiare private. Lipsa 32
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
resurselor financiare survenea într°un moment critic pentru demararea reformelor economice, iar banii pe care ni°i datora Irakul ne°ar fi permis mæcar asigurarea unei aprovizionæri stabile cu petrol. Eram disperafli sæ obflinem credite care astæzi ni se par derizorii. Am ales totuøi sæ respectæm embargoul, cu tot ceea ce a implicat aceastæ decizie. Poziflia noastræ principialæ a fost apreciatæ, øi nu doar la Washington. Este adeværat cæ am fost puøi în fafla unor dileme în momentul în care am luat deciziile privind Irakul. Nu øtiam cum vor reacfliona unii dintre partenerii noøtri din zona Golfului øi din lumea arabæ. Nu øtiam dacæ relafliile privilegiate cu unii dintre ei, vitale pentru a asigura aprovizionarea cu petrol, vor rezista deciziei noastre de a ne situa de partea SUA în criza irakianæ. Aveam de gestionat øi alte probleme, dintre care de departe cea mai importantæ era situaflia muncitorilor români din Irak — aproximativ 3.000 — care, la un moment dat, se gæseau, practic, în posturæ de ostatici, de scuturi umane. Readucerea lor în flaræ a fost un adeværat succes. De asemenea, nu ne era foarte clar dacæ mai puteam funcfliona ca un canal de comunicare între state aflate altfel în stare de conflict în zonæ. Un alt aspect important al politicii externe româneøti la mijlocul anului 1990 l°a reprezentat problema atitudinii faflæ de Basarabia. Multe voci în România cereau reunificarea, indiferent de consecinfle. Alflii, mai radicali, cereau chiar „anexarea“ Basarabiei. Reunificarea Germaniei era precedentul invocat. Lucrurile nu erau însæ atât de simple... În primul rând, este inexact sæ afirmæm cæ în 1990 exista o majoritate unionistæ în rândul cetæflenilor din Moldova sovieticæ. În al doilea rând, nimeni øi nimic nu ne garanta cæ trupele sovietice s°ar fi retras imediat øi necondiflionat, pentru a permite o reunificare færæ probleme. În al treilea rând, nimeni nu ne°ar fi „mulflumit“ pentru punerea în discuflie a graniflelor rezultate ca urmare a Conferinflei de Pace de la Paris, din 1947, confirmate prin Actul final de la Helsinki, din 1975 øi, din nou, la Paris, la Reuniunea CSCE din 1990. În al patrulea rând, destræmarea Uniunii Sovietice era 33
ADRIAN NÆSTASE
deja o mare problemæ øi nu era în interesul României sæ amplifice instabilitatea la graniflele sale. Ræspunzând întrebærii unui jurnalist chinez pe aceastæ temæ, spuneam cæ, în ceea ce priveøte Moldova sovieticæ, „existæ douæ niveluri de analizæ: unul emoflional, istoric — despre ceea ce a fost øi ceea ce este Basarabia în imaginarul colectiv — care priveøte majoritatea populafliei øi dorinflele ei despre cum sæ fie cândva România. Apoi este nivelul politic, al responsabilitæflii guvernamentale. Aici trebuie sæ flinem seama de nenumærate elemente care privesc situaflia politicæ internæ din URSS. Pe noi nu ne°ar favoriza în nici un fel o explozie politicæ necontrolatæ în Uniunea Sovieticæ. Nu vrem sæ contribuim la accelerarea proceselor centrifuge din URSS. Nici cei din Moldova nu sunt foarte hotærâfli dacæ ceea ce vor e unirea cu România. În Moldova de dincolo de Prut existæ 2 milioane de ruøi, care pot fi o sursæ suplimentaræ de probleme identitare legate de statutul minoritæflilor, într°o Românie în care aceste probleme nu lipsesc, aøa cum nu lipsesc nici în URSS. Poziflia noastræ, împærtæøitæ de sovietici, e aceea a «deschiderii supapelor». Sæ dezvoltæm relafliile bilaterale: schimburi de persoane, activitæfli economice, activitæfli culturale foarte bine organizate ø.a.m.d.“ De altminteri, trebuie sæ spun cæ nimeni în Europa Occidentalæ sau în Statele Unite nu ne°a încurajat în aceastæ direcflie. Færæ acordul marilor puteri, reunificarea nu ar fi fost posibilæ. Am ales singura soluflie acceptabilæ: sprijinirea românilor de peste Prut în efortul lor de recuperare a identitæflii naflionale øi culturale. Timpul va rezolva øi aceastæ problemæ, iar apartenenfla României la Uniunea Europeanæ va accelera — sunt convins — crearea unei majoritæfli unioniste dincolo de Prut øi o reunificare pe modelul celor douæ state germane, în consens cu „alfabetul“ european. Am læsat la urmæ problemele relafliei cu Ungaria. Recitind acum notele de convorbiri cu oficialii unguri, am ræmas surprins de impasul în care ne aflam atunci, de acel adeværat dialog al surzilor. Naflionalismul extrem este un sfetnic prost. Puteam face mai mult pentru flærile noastre, dacæ ne°am 34
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
fi propus drept model, de la început, reconcilierea franco°germanæ în relafliile bilaterale. Dar atunci slæbiciunile României øi poziflia privilegiatæ a Ungariei în raporturile ei politice cu Occidentul au creat o asimetrie nesænætoasæ, care a marcat relafliile româno°ungare. Nu pofli construi încrederea pe afirmaflii de genul: „drumul României spre Vest trece prin Ungaria!“. Nu pot sæ nu remarc însæ perenitatea unor astfel de abordæri øi, mai ales, tenacitatea cu care teme precum cea a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a drepturilor colective sau a înfiinflærii unor universitæfli de stat destinate exclusiv studenflilor maghiari din România sunt prezente øi astæzi în dezbaterea privitoare la relafliile româno°ungare. Prin astfel de abordæri, ieøim însæ din logica democraticæ, aceea care reclamæ existenfla unor drepturi, libertæfli øi obligaflii egale pentru tofli cetæflenii unei flæri, intrând în aceea a obflinerii cu orice prefl a unor privilegii pentru anumite grupuri sociale. Atunci când astfel de grupuri sunt constituite pe criterii etnice, mai devreme sau mai târziu, se ajunge la impas în relafliile cu populaflia majoritaræ. Pretenfliile separatiste, exprimate recent de Consiliul Naflional Secuiesc pe un ton ultimativ, reprezintæ un semn cæ reconcilierea româno–maghiaræ mai are un drum de parcurs, pânæ sæ devinæ o realitate indiscutabilæ. Sper cæ dupæ aderarea României la Uniunea Europeanæ lucrurile sæ se schimbe de o manieræ mai vizibilæ, pe baza intereselor øi valorilor comune Europei, în ansamblul sæu, aøa dupæ cum apartenenfla celor douæ flæri la NATO a eliminat orice discuflie referitoare la frontiera comunæ. Cartea aceasta e o încercare de a prezenta coerent øi lucid o perioadæ de istorie marcatæ de confuzie øi pasiune. Multe din evolufliile ulterioare ale evenimentelor au permis concluzii øi decantæri. Istoricii viitorimii vor putea emite judecæfli valorizante ferite de conjuncturi sau de confuziile unei perspective de moment. Pe de altæ parte, epoca nu poate fi înfleleasæ cu adeværat færæ a lua în calcul aglomerarea factorilor de presiune øi confuzie øi mai ales faptul cæ tofli actorii implicafli, mari øi mici, din Vest sau din 35
ADRIAN NÆSTASE
Est, participam la un proces creativ, cu elemente experimentale inevitabile, aproape unic în istorie. Las cititorului plæcerea de a vedea în ce mæsuræ descoperæ în paginile acestei cærfli posibile ræspunsuri la întrebærile sale, legate de evenimentele din anul 1990, un an în care România trebuia sæ înfrunte o nouæ realitate, creatæ de înflelegerile de la Malta. Schimbarea regulilor øi a raporturilor de forflæ pe continent øi la nivel global ne°a obligat la un efort de conceptualizare a politicii externe româneøti, de redefinire strategicæ øi de adaptare a ei la noile realitæfli. Integrarea europeanæ øi euro°atlanticæ a României dovedesc cæ atunci, în 1990, cele mai multe dintre deciziile pe care le°am luat au fost corecte. Sigur cæ am avut de plætit un prefl pentru asta. Dar, personal, cred cæ a meritat sæ°l plætim. Adrian Næstase
36
ABSTRACT
Romania after Malta is a book at the bounds between memoirs, war journalism and political analysis. Its author, Adrian Næstase, was a Foreign Minister in the Petre Roman Cabinet, a government formed in wake of the first free elections in Romania, organized on May 20, 1990, after whole decades of totalitarian and communist regime. The present book is an inside view of Romanian foreign policy, at a crucial moment, a moment of substantial transformations, when the bi°polar world was disintegrating, a break°up resulting from the arrangements that had structured the spheres of influence at the end of World War II. People interested in the events following the downfall of communism in Eastern Europe may find unpublished information about a highly tormented period of time in recent history, when a whole empire was falling down and a new security architecture was being built up on the Continent and in the world. The author states plainly that, without being an adept of the “conspiracy theories”, he takes the risk of placing the events occurred in 1990 and thereafter under the sign of agreements and understandings reached after the Malta meeting between the US president George Bush and the Soviet president Mikhail Gorbachev. The Malta Conference, argues the author, is a moment marking the end of the Cold War, and a landmark on the way from a multi°polar world to a mono°polar one, dominated by what Hubert Védrine1, the former Foreign Minister of the French Republic, 1 Hubert Védrine. Om politic øi de stat francez. Ministru de Externe al Republicii Franceze (1997–2002).
37
ADRIAN NÆSTASE
used to define as hyperpower. At the same time, the Malta Summit was placed under the sign of the “sphere of influence” policy, a perennial policy, full of risks, as proved by the history of the Twentieth Century, a century dominated by global armed conflicts and the threat of a nuclear holocaust. The reader will be able to have a close look into the privacy of a public institution, the Ministry of Foreign Affairs, in full process of restructuring, and he will see how decisions were made and relevant public policies were drawn up; he will possibly better understand the link between Romania’s home and foreign policies and will experience again defining events for the future of Romania and of the European Continent. The author relates the official meetings with high governmental and political decision°makers, from Western Europe, the United States, the USSR and from Romania’s neighbour countries, the discussions on sensitive subjects, as for instance the future of CMEA and the Warsaw Pact, the role of CSCE and of NATO in the new framework of the European Continent, of the reduction of conventional armaments, the reunification of Europe, the regional cooperation policies. A front°ranking place in the economy of the book is held by the Iraq crisis, the way Romania, the Government, the Ministry of Foreign Affairs managed the political, economic and humanitarian consequences of the crisis and the way in which it was used to restore confidence in the relations with the United States of America and with some western countries. The book presents some aspects connected with Romania’s relations with Hungary, at a very delicate moment, following the bringing into the forefront of some issues from the past, pending settlement for over half a century. The rediscovery of “frozen conflicts” marked the break°up with communism by East°European countries. They have led to the dismembering of some of those countries, the Soviet Union included, raising serious problems to Romania’s security, but no to her alone. There are also references to the situation of the Republic of Moldova, which generated heated public and political debates in Romania, as well 38
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
as tensions in her relations with the USSR, mainly due to some excessive attitudes taken by politicians and popular opinion leaders in this country. All the processes that took place in Europe and worldwide, the foreshadowing of a mono°polar world, hidden under the phrase “new world order”, demanded a new approach to the principles and means of expression of the Romanian foreign policy. The present volumes include shorthand records, articles and interviews, analyses, contemporary interviews, unpublished documents of the Ministry of Foreign Affairs, private correspondence referring to the interval of time between the takeover of the office of Minister for Foreign Affairs on June 28, 1990 and December 31, 1990. They may be helpful to the reader to have a more comprehensive and more nuanced view of an extremely dynamic period, full of events that will change the face of the world. These records will be followed by further volumes meant to round off an interval of 875 days spent as Minister for Foreign Affairs, until November 19, 1992.
39
ABSTRAIT
« La Roumanie après Malte » est un livre à la lisière entre la mémoire historique, le journal de front et l’analyse politique. L’auteur, Adrian Næstase, a été ministre des Affaires étrangères dans le gouvernement présidé par Petre Roman, un gouvernement issu des premières élections libres en Roumanie qui eurent lieu le 20 mai 1990 après de décennies de totalitarisme et de communisme. Le livre offre au lecteur un regard de l’intérieur sur la politique étrangère roumaine, qui se trouvait à un moment de croisement et de transformations de substance sur la toile de fond de la déstructuration du monde bipolaire, issu des arrangements ayant établis les sphères d’influence à la fin de la Seconde Guerre Mondiale. Ceux qui sont intéressés par les événements d’après la chute du communisme en Europe de l’Est pourront découvrir des informations inédites sur une période tourmentée de notre histoire récente lorsqu’un empire tombait et on structurait une nouvelle architecture de sécurité sur le continent et dans le monde. L’auteur dit d’une manière claire, sans être l’adepte des «théories de la conspiration», avoir assumé le risque de mettre les événements de 1990 et des années qui suivirent sous le signe des accords passés lors de la rencontre de Malte entre les présidents américain et soviétique, George Bush et Michaïl Gorbatchev. Malte, argue l’auteur, est à la fois un moment qui marque la fin de la « Guerre Froide » et un repère sur la voie d’un monde multipolaire vers un mode monopolaire, dominé par ce que Hubert Védrine, ancien ministre des Affaires étrangères de la République française, appelait une 41
ADRIAN NÆSTASE
« hyper°puissance ». En même temps, le Sommet de Malte s’est déroulé sous le signe des « sphères d’influence », une politique pérenne et avec des risques, tel que nous témoigne l’histoire du XXème siècle, qui fut un siècle dominé par des conflits armés à échelle globale et par la menace du Holocauste nucléaire. Le lecteur pourra pénétrer dans l’intimité d’une institution publique, notamment le Ministère des Affaires étrangères, qui se trouvait à l’époque dans un ample processus de restructuration, pour voir comment se sont structurées les décisions et les politiques publiques dans le domaine propre aux affaires étrangères et mieux comprendre, peut°être, les liens entre la politique interne et la politique étrangère et revivre des événements déterminants pour l’avenir de la Roumanie et du continent européen. L’auteur relate les entretiens officiels avec de hauts responsables gouvernementaux et politiques de l’Europe Occidentale, des Etats°Unis d’Amérique, mais aussi d’URSS et du voisinage de la Roumanie sur des sujets sensibles, tels que l’avenir du Comecom et du Pacte de Varsovie, le rôle de la CSCE et de l’OTAN dans le nouveau contexte sur le continent européen, la réduction des armements conventionnels, la réunification de l’Europe, les politiques de coopération régionale. Une place importante dans l’économie du livre est accordée à la crise irakienne, à la manière où la Roumanie, le gouvernement et le Ministère des Affaires étrangères ont géré les conséquences politiques, économiques et humanitaire de la crise, et aux modalités de son utilisation pour reconstruire la confiance dans les relations avec les Etats°Unis d’Amérique et certains pays occidentaux. Le livre présente également certains aspects ayant trait aux relatons de la Roumanie avec la Hongrie qui se trouvaient à un moment très délicat du fait de la réapparition au premier plan des certaines questions historiques restées en suspens plus d’un demi°siècle. La redécouverte des « conflits gelés » a marqué la séparation de communisme des pays d’Europe Orientale. Ces conflits on conduit au démantèlement de certains de ces pays, y compris 42
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de l’Union Soviétique, ce qui a posé de sérieux problèmes de sécurité à la Roumanie et pas seulement à elle. Il n’y manque pas de références à la situation de la Moldavie outre Pruth qui a généré des vifs débats publics et politiques en Roumanie, mais aussi des tensions dans les relations avec URSS surtout en raison des attitudes extrêmes de quelques politiques et formateurs d’opinion roumains. Les processus qui se déroulaient en Europe et dans le monde, la préfiguration d’un monde unipolaire caché sous le syntagme « nouvel ordre mondial » exigeaient une modalité nouvelle d’approche des principes et des moyens d’expression de la politique étrangère roumaine. Les volumes actuels comprennent des sténogrammes, des articles et des interviews, des analyses, de documents inédits des archives du Ministère des Affaires étrangères et la correspondance personnelle se référant à la période allant de la prise des fonctions de ministre des Affaires étrangères, le 28 juin 1990, jusqu’au 31 décembre 1990. Ils seront à même d’aider le lecteur de se forger une image plus complète et plus nuancée d’une période très dynamique qui a connu des événements appelés à changer le visage du monde. Ces réflexions seront suivies par d’autres volumes pour couvrir une période de 875 jours, jusqu’au 19 novembre 1992, durant laquelle il a assumé les fonctions de ministre des Affaires étrangères de la Roumanie.
43
NOTÆ ASUPRA EDIfiIEI
Aceastæ lucrare, din care primele douæ volume acoperæ perioada 28 iunie– 31 decembrie 1990, nu ar fi fost posibilæ færæ stæruinflele øi seriozitatea ambasadorului Traian Chebeleu, care a pæstrat, în calitate de director de cabinet, un veritabil „jurnal de front“ din perioada mandatului meu de ministru de Externe (28 iunie 1990–19 noiembrie 1992) în guvernele conduse de Petre Roman øi Theodor Stolojan. Cred cæ cititorul român va descoperi în aceasta informaflii inedite dintr°o perioadæ extrem de fræmântatæ a istoriei recente, când se præbuøea un imperiu øi se structura noua arhitecturæ de securitate pe continent øi în lume. Cititorul va pætrunde în intimitatea unei instituflii publice, Ministerul Afacerilor Externe, aflatæ atunci într°un complicat proces de restructurare, va vedea cum s°au elaborat deciziile øi politicile publice în domeniu, va înflelege mai bine — sper eu — legætura între politica internæ øi cea externæ øi va retræi evenimente definitorii pentru evoluflia României øi a continentului european. De asemenea, cititorul va gæsi în carte unele articole pe teme de politicæ externæ, interviuri acordate în epocæ, declaraflii fæcute unor ziare sau posturi de radio øi televiziune, din flaræ øi stræinætate, documente inedite ale Ministerului de Externe, corespondenflæ cu personalitæfli politice øi diplomatice ale vremii. George G. Potra a avut ræbdarea de a le cæuta øi rigoarea de a le plasa acolo unde trebuia, asumându°øi îngrijirea acestei ediflii. Sper cæ, în acest fel, asociind notafliile zilnice øi înscrisurile menflionate, lucrarea de faflæ va contura o imagine mai substanflialæ øi mai nuanflatæ asupra unei perioade controversate a istoriei postdecembriste. 45
ADRIAN NÆSTASE
Nu mæ îndoiesc de faptul cæ aceastæ carte va da naøtere unor controverse. Nu ar fi un lucru nou pentru mine. Epoca însæøi a fost una controversatæ, în care totul se schimba cu o vitezæ care depæøea adesea capacitatea noastræ de a reacfliona sau de a ræspunde la întrebarea: „Ce°ai fæcut în ultimii cinci ani?“, oricum mai uøoaræ decât cea care se pune astæzi: „Ce°ai fæcut în ultimii cincizeci de ani?“ Controverse va naøte øi forma acestei cærfli. Ambasadorul Traian Chebeleu a pæstrat agenda acelor zile, pe ore øi minute, øi am crezut de cuviinflæ sæ o înfæfliøez cititorului aøa cum a fost ea, færæ intervenflii majore. Dincolo de rândurile doar aparent monotone, cititorul va desluøi complexitatea øi tensiunea unor confruntæri cu grave probleme pe plan intern øi internaflional. Paginile pe care le propun publicului românesc oferæ — sper — o mai bunæ imagine despre dinamismul acfliunii noastre în domeniul politicii externe, despre preocupærile noastre de zi cu zi. În fond, este un soi de reality°show politic, decalat în timp, ce°i drept, dar plin de surprize, de schimbæri de situaflie, de dezamægiri øi de împliniri, de acfliune. Mai ales de acfliune. Sper ca cititorul sæ aprecieze. Istoricii o vor face, cu siguranflæ. Numeroøi prieteni — politologi, juriøti, istorici, diplomafli — au citit pærfli semnificative ale acestei lucræri øi m°au încredinflat de interesul real pe care asemenea pagini îl pot oferi nu doar specialiøtilor, ci øi marelui public, interesat sæ øtie øi sæ afle, poate chiar cu surprindere, marile dificultæfli ale „ræzboiului“ nostru neîncheiat pentru acceptarea noastræ în structurile europene øi euro°atlantice, la nivelul valorilor øi aspirafliilor poporului român. Gândurile øi aprecierile pe care mi le°au împærtæøit îmi sunt suficiente pentru a mæ fi angajat, încæ de pe acum, la definitivarea unora din volumele urmætoare. Faflæ în faflæ cu provocærile de dupæ „cutremurul“ din 1989, am strâns cu grijæ cioburile. În definitiv, mi°am fæcut doar datoria. Adrian Næstase 46
ÎNAINTE DE ALEGERI
Absolvent al Facultæflii de Drept (1973) øi al Facultæflii de Istorie – Filosofie (1978) ale Universitæflii din Bucureøti, Adrian Næstase a funcflionat, de la absolvire, ca cercetætor la Institutul de Cercetæri Juridice al Academiei Române. Specialist în drept internaflional, Adrian Næstase a abordat, ca cercetætor, o gamæ largæ de teme øi subiecte de interes, contribufliile sale — articole øi studii — fiind inserate în reviste øtiinflifice din flaræ øi stræinætate. Alæturi de studii de drept internaflional propriu°zise (doctrine, concepte, principii øi norme, filosofia øi sociologia dreptului ø.a.), Adrian Næstase a abordat faflete diverse ale problematicii pæcii øi ræzboiului, ale cooperærii øi securitæflii, ale institufliilor øi organismelor de profil, evenimente øi personalitæfli ale istoriei politicii externe øi diplomafliei româneøti. În presa øtiinflificæ øi în presa culturalæ, Adrian Næstase øi°a înscris numele sub prezenfle în varii genuri publicistice — articol, comentariu, eseu, studiu. De la începutul anilor ’80, Adrian Næstase s°a impus ca o autoritate în studierea operei lui Nicolae Titulescu, cea mai proeminentæ figuræ a politicii externe øi diplomafliei româneøti din secolul XX. Drepturile omului au devenit la mijlocul anilor ’80 o preocupare prioritaræ a juristului øi politologului Adrian Næstase. Consecvenfla preocupærilor øi curajul øi ineditul abordærilor în aceastæ materie l°au impus, de tânær, în lumea øtiinflificæ øi academicæ din flaræ øi stræinætate. Asociaflii øi societæfli savante, ca øi organizaflii internaflionale ale drepturilor omului i°au recunoscut øi elogiat contribufliile intelectuale øi atitudinea civicæ, alegându°l printre membrii lor sau invitându°l sæ li se alæture. 47
ADRIAN NÆSTASE
Astfel, Adrian Næstase a fost membru fondator al „Human Rights Informations and Documentation System“, vicepreøedinte al Asociafliei Internaflionale a Profesorilor øi Cercetætorilor în domeniul Drepturilor Omului, primul specialist din Estul Europei invitat ca director de studii al Institutului Internaflional pentru Drepturile Omului „René Cassin“ din Strasbourg. Corpul membrilor Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale din România l°a ales drept vicepreøedinte. Oficialitæflile regimului totalitar l°au considerat pe Adrian Næstase drept un personaj nesigur, incomod øi incontrolabil øi, în consecinflæ, de la mijlocul anilor ’80, nu i°au mai acordat viza pentru a putea onora invitaflii primite din Occident sau pentru a face cælætorii de studii pe cont propriu. Revoluflia din decembrie 1989 i°a permis sæ revinæ la o viaflæ øtiinflificæ øi socialæ normalæ øi sæ reintre în circuitul de idei al structurilor øi organismelor de autoritate din domeniul dreptului øi relafliilor internaflionale. Îngrijitorul acestei ediflii a considerat util sæ prefafleze paginile „jurnalului“ lui Adrian Næstase cu câteva piese ale prezenflei sale de cercetætor øi promotor al drepturilor omului, la tribune sau în reviste prestigioase, statut care l°a consacrat pe plan internaflional.
8 februarie 1990 Intervenflia lui Adrian Næstase, øeful delegafliei României, care a participat ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. Doamnæ preøedinte, Întrucât iau cuvântul pentru prima datæ, permitefli°mi sæ væ felicit pentru alegerea dumneavoastræ øi sæ væ asigur de întregul nostru sprijin în cursul lucrærilor celei de a 46°a sesiuni a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului. 48
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Aø dori acum sæ mæ refer la punctul 7 al ordinei de zi. România a ieøit dintr°un regim politic totalitar pentru a intra din nou în istoria contemporanæ. Transformærile øi deschiderile operate rapid au generat un important progres uman øi social. Revoluflia a condus, în acelaøi timp, la redescoperirea demnitæflii fiinflei noastre naflionale øi a valorilor care ne leagæ de civilizaflia europeanæ øi universalæ. Ea favorizeazæ prin ea însæøi dialogul øi cooperarea cu toate organismele ONU în domeniul drepturilor omului. Aceastæ disponibilitate este cu atât mai naturalæ cu cât procesul democratizærii în România este influenflat de o manieræ semnificativæ de afirmarea din ce în ce mai largæ a standardelor universale ale drepturilor omului, prin activitæflile Nafliunilor Unite øi, în particular, prin Comisia Drepturilor Omului. Dupæ anii de dictaturæ Ceauøescu, situaflia economicæ øi socialæ în România este foarte dificilæ. Ea este rezultatul unui sistem autarhic, totalitar, marcat de un centralism excesiv. Problemele cu care suntem confruntafli sunt legate, în particular, de necesitatea de a gæsi un loc în noua economie a flærii vechilor factori socio°economici prin intermediul unei conversii mai puflin costisitoare, mai ales în raport cu bunæstarea poporului. Este întotdeauna mai uøor sæ distrugi un vechi edificiu, chiar dacæ condifliile sunt uneori foarte complicate øi sacrificiile enorme, cum aceasta s°a produs în România, unde civilii øi militarii au plætit un greu tribut. Dar oricum, este mai uøor de distrus decât de construit un edificiu nou. Revoluflia a mæturat dintr°o datæ toate structurile de putere ale unei dictaturi unice în istoria contemporanæ øi, cu toate acestea, ea este abia la început, cæci toatæ viafla socio°economicæ trebuie reconstruitæ. Dar trebuie evitatæ cæderea în capcana schimbærilor græbite pe care situaflia economicæ n°ar putea sæ le suporte, recurgerea la resurse exterioare înainte de a avea o concepflie claræ asupra orientærilor structurilor economice øi industriale. Redresarea unei economii care s°a deteriorat de°a lungul ultimelor decenii nu poate fi decât lungæ øi progresivæ. Ea comportæ, natural, cheltuieli sociale øi va trebui multæ înflelepciune pentru a aduce aceste cheltuieli sociale la nivele dintre cele mai reduse. 49
ADRIAN NÆSTASE
Din primele zile care au urmat Revolufliei, o serie de mæsuri au fost adoptate în flara noastræ în scopul ameliorærii aprovizionærii populafliei cu alimente, cu energie øi combustibili. Acte legislative care afectau veniturile øi viafla cetæflenilor au fost abolite. S°au luat mæsuri pentru a ajuta industria, plecând de la situaflia realæ a aprovizionærii cu energie øi materii prime. Cantitæflile de energie, de gaz natural øi de produse petroliere pentru populaflie au fost mærite pe seama anumitor ramuri mari consumatoare. În domeniul social, au fost adoptate noi mæsuri, de exemplu, în ceea ce priveøte concediul de maternitate. În acelaøi timp, au fost suprimate mæsurile care impuneau scæderea sau limitarea injustæ a salariilor. Unul dintre obiectivele prioritare ale Revolufliei a fost reintegrarea problematicii drepturilor omului în viafla noastræ politicæ. Aproximativ o sutæ de legi, care aveau un caracter represiv sau erau contrare intereselor indivizilor øi a societæflii, au fost deja abrogate sau modificate: de exemplu, legea privind sistematizarea teritoriului, decretele privind activitatea agricultorilor øi legea care interzicea creditele stræine. Au fost abolite acte legislative care împiedicau participarea indivizilor la viafla internaflionalæ, cum ar fi convorbirile telefonice cu stræinætatea, plata în devize a transportului internaflional pe cæile ferate, regimul poøtei etc. Noul regim al paøapoartelor oferæ garanflia dreptului individului de a circula liber ca øi decretul°lege asupra repatrierii cetæflenilor români sau a acelora care au fost cetæfleni români. Acum fiecare cetæflean român are dreptul sæ aibæ un paøaport pe care îl pæstreazæ asupra sa. Pluralismul politic care se dezvoltæ acum în România nu este numai o formulæ pentru alegerile care vor avea loc la 20 mai. El presupune implicarea tuturor forflelor creatoare ale flærii în construirea unei societæfli moderne øi reprezintæ o expresie a participærii populare. Numærul partidelor politice a depæøit cifra de treizeci. Sindicate libere øi asociaflii profesionale sunt în curs de a se crea. Noua democraflie în România este fondatæ pe egalitatea în drepturi a tuturor cetæflenilor. Asigurarea drepturilor persoanelor care aparflin minoritæflilor naflionale constituie o 50
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
preocupare permanentæ, cu atât mai mult cu cât vechiul regim a manipulat, în scopuri personale, toatæ aceastæ problemæ. O declaraflie asupra drepturilor minoritæflilor naflionale a fost adoptatæ øi va fi elaboratæ o lege asupra minoritæflilor. Este prevæzutæ, de asemenea, crearea unui minister al minoritæflilor. Elaborarea fundamentelor politice øi juridice ale viitoarei organizæri a statului va constitui un test important pentru tânæra democraflie românæ. Proiectul legii electorale, deja publicat, øi textul noii Constituflii vor fi dezbætute amplu. Ele trebuie sæ reflecte tradifliile øi evolufliile internaflionale, dar ele trebuie sæ aducæ, de asemenea, cele mai bune ræspunsuri posibile situafliei øi nevoilor actuale ale flærii noastre. Toate aceste evoluflii se vor reflecta, færæ îndoialæ, în exercitarea efectivæ de cætre cetæflenii români a drepturilor lor economice, sociale øi culturale. Schimbærile prea rapide pot crea dificultæfli. Au fost cazuri øi în România. Dar anumite soluflii trebuie înflelese în perspectiva tranzifliei de la o societate totalitaræ la o societate democraticæ. Istoria nu ne aøteaptæ. Suntem siguri cæ prietenii României libere vor øti sæ aprecieze efortul extraordinar desfæøurat pentru ca flara noastræ sæ reîntâlneascæ cât mai repede lumea democraticæ øi civilizatæ. Mulflumesc, doamnæ preøedinte.
9 martie 1990 Declaraflia lui Adrian Næstase, øeful delegafliei României, care a participat ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. Doamnæ preøedinte, În timpul dezbaterilor acestei Comisii am vorbit de câteva ori, atât formal, cât øi informal, cu diverøi participanfli øi observatori la lucræri pentru a le explica schimbærile ce au avut loc în România în ultimele 51
ADRIAN NÆSTASE
zece sæptæmâni øi impactul acestora asupra situafliei drepturilor omului în flara mea. Cred cæ explicafliile date de mine au fost foarte obiective, prezentând øi lipsurile unui asemenea proces complex. Raportorul special pentru România, domnul Joseph Voyame, a subliniat aceleaøi tendinfle pozitive. Am fost contrariat de aceea când am citit unele concluzii cuprinse în declaraflia distribuitæ Comisiei de cætre distinsul consilier al delegafliei Statelor Unite, domnul J. Kenneth Blackwell1, intitulatæ „Consolidarea Revolufliilor Democratice“ (datatæ 9 martie 1990). Aceasta constituie o încercare de a explica ceea ce se întâmplæ în flærile est°europene øi în special în România — o întreprindere pentru care, credeam, cu toatæ modestia, cæ aø fi mai calificat. În ceea ce o priveøte, declaraflia americanæ se concentreazæ în primul rând nu asupra situafliei mai bune a drepturilor omului în flærile est°europene, inclusiv România, ci asupra cadrului politic al schimbærilor. Este o temæ provocatoare dar, dupæ pærerea mea, nu este adecvatæ dezbaterilor în cadrul acestei Comisii. Cu toate acestea, pentru a înflelege complexitatea acestui proces trebuie sæ ne bazæm pe mai mult decât pe o sursæ discutabilæ, provenitæ de la terflæ persoanæ, citatæ de Statele Unite (un fabricant de øtiri, învæflat, dupæ cât se pare, la Oxford cum sæ recunoascæ principii „marxiste“ascunse). De aceea autoritæflile române au încurajat tot felul de oficialitæfli øi reprezentanfli ai ONG°urilor sæ vinæ la Bruxelles, pentru a urmæri evenimentele la fafla locului øi a trage propriile concluzii. În plus, nu înfleleg unele critici la care se face aluzie în declaraflia americanæ. A afirma, de pildæ, cæ „nu au avut loc epuræri pe scaræ largæ, arestæri în masæ, concedieri de personal pentru a submina voinfla duømanului“, vrea sæ însemne oare aceasta cheia cætre libertate øi democraflie în Europa Ræsæriteanæ? Aflæm din declaraflia americanæ, între altele, cæ domnul 1
John Kenneth Blackwell. Om politic øi diplomat american. Preøedintele George Bush l°a numit ca ambasador pe lângæ Comisia ONU pentru Drepturile Omului (1992–1993). 52
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Brucan1, un fost membru al Consiliului Frontului Salværii Naflionale, nu a renunflat la abordarea sa teoreticæ marxistæ. Doresc sæ subliniez cæ domnul Brucan a avut parte, din partea presei din România, de critici mult mai ascuflite decât aceasta dar, personal, nu înfleleg de ce, un cercetætor independent, domnul Brucan (pentru care am un mare respect), trebuie sæ fie forflat, dacæ despre aøa ceva este vorba, în numele libertæflii de exprimare, sæ abandoneze o abordare teoreticæ, uzitatæ øi studiatæ în toate societæflile democratice. Nefiind eu însumi marxist, mæ izbeøte faptul cæ mai sunt încæ oameni care nu fac distincflia între marxism ca doctrinæ politicæ øi comunism ca practicæ. În România, noi înflelegem øi facem aceastæ distincflie. Principala mea îngrijorare se referæ la aserfliunea conflinutæ în declaraflia americanæ cæ planeazæ un oarecare pesimism în legæturæ cu posibilitatea unor alegeri corecte în mai. Nu reiese foarte clar din declaraflia domnului Blackwell pe ce se bazeazæ pesimismul sæu. Garanflia principalæ a unor alegeri libere øi corecte o constituie prezenfla însæøi a mai multor experimentate partide politice româneøti (câfliva reprezentanfli ai acestora au cælætorit foarte mult în stræinætate în ultimele douæ luni pentru schimburi de vederi øi pentru dobândirea de experienflæ în procesele electorale), precum øi presa româneascæ, care este total liberæ, ca øi poporul român care, dupæ ce a înfæptuit Revoluflia, este capabil acum sæ asigure procesul democratic. Aøa cum am subliniat în intervenflia mea anterioaræ, guvernul român salutæ viitoarele alegeri. Am invitat observatori ONU øi observatori din toate cele 34 de state CSCE (o invitaflie care este în perfectæ concordanflæ cu propunerea la care se face aluzie în declaraflia americanæ, recent fæcutæ de secretarul de Stat al Statelor Unite, James Baker. În plus, chiar în momentul de faflæ, suntem angajafli în România în elaborarea unei legi electorale moderne øi democratice, folosind în 1
Silviu Brucan. Politolog øi publicist român. 53
ADRIAN NÆSTASE
procesul de elaborare atât cunoøtinflele stræine, cât øi cele româneøti în domeniu. Am putea face oare ceva mai mult? Guvernul român este deschis oricæror alte sugestii din partea guvernului Statelor Unite sau al oricæror alte persoane sau delegaflii interesate. Doamnæ preøedinte, Doresc sæ asigur tofli prietenii noøtri cæ Revoluflia Românæ nu a transformat românii în copii care au nevoie de o tutelæ creatæ pentru ei. Øtim ce vrem øi øtim direcflia necesaræ a schimbærii în care sæ ne îndreptæm. În cæutarea cæii democratice, avem nevoie de mai mult decât de lecflii bune. Am avut parte de multe astfel de „lecflii“ în trecut. Avem în schimb nevoie de exemple bune. Væ mulflumesc.
Intervenflia domnului Adrian Næstase (România) la cea de°a 46°a sesiuni a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (punctul 12) : Doamnæ preøedinte, Protecflia internaflionalæ a drepturilor omului reprezintæ în epoca contemporanæ un important instrument în procesul de schimbare øi de democratizare a societæflilor noastre. Sunt mândru sæ væ pot spune cæ guvernul român împærtæøeøte aceastæ idee øi cæ s°a angajat, cu bunæ credinflæ, pe calea cooperærii internaflionale în acest domeniu. Doamnæ preøedinte, Revoluflia românæ, prim amploarea ei, prin coeziunea forflelor participante, constituie un moment special, cu identitate proprie, în ansamblul transformærilor profunde intervenite în Europa Ræsæriteanæ. Victoria Revolufliei este urmarea unui adeværat consens naflional. În cursul celor douæ luni care au trecut, au apærut øi s°au dezvoltat structuri pluraliste 54
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
øi democratice. Au fost create partide politice, sindicate libere, asociaflii profesionale — care exprimæ varietatea de interese øi de aspiraflii ale societæflii româneøti contemporane. De la bun început, noile autoritæfli române s°au declarat în favoarea unei cooperæri deschise cu ONU, cu Comisia ONU pentru Drepturile Omului. O cooperare deschisæ pentru cæ ele nu au nimic de ascuns. Însæ o cooperare bazatæ pe egalitate øi respect reciproc. Poate cæ este pentru întâia oaræ cæ un guvern rezultat dintr°o revoluflie acceptæ sæ coopereze cu raportorul special numit de Comisie sæ examineze o situaflie preexistentæ, situaflie modificatæ fundamental de miøcarea care a creat noul guvern. În plus, guvernul român a propus chiar ca mandatul raportorului special sæ fie prelungit. Era oare necesar? Este clar cæ de jure toate libertæflile democratice au fost restabilite. De facto, cu eforturi enorme — cauzate de marile dificultæfli economice øi sociale, de fragilitatea noilor structuri politice, care au o „istorie“ de cel puflin douæ luni, prin acfliunea anumitor forfle destabilizatoare — se încearcæ, cu cea mai mare bunævoinflæ posibilæ, punerea lor în aplicare. Privind în jurul nostru, observæm cæ peste tot existæ probleme dificile øi se încearcæ rezolvarea lor. Se propun scenarii øi diferite soluflii pentru a se ræspunde cât se poate de bine provocærilor acelor schimbæri ce au loc în Europa de Ræsærit øi necesitæflilor lumii contemporane. Guvernul nostru a ales sæ propunæ prelungirea cu încæ un an a mandatului de raportor special ca o dovadæ de bunævoinflæ, ca o expresie a dorinflei de a participa la cooperarea internaflionalæ în materie de drepturi ale omului øi nu ca o dovadæ de vulnerabilitate. În prezent, pentru situaflia drepturilor omului în România, marele „raportor“ este poporul român însuøi. În acest sens, o importanflæ cu totul specialæ este acordatæ de noile autoritæfli române alegerilor ce vor avea loc la 20 mai. De altfel, aøa cum a declarat preøedintele Consiliului Provizoriu, domnul Ion Iliescu, suntem gata sæ primim — în timpul alegerilor — un grup de observatori ONU care sæ controleze respectarea regulilor 55
ADRIAN NÆSTASE
procedurale øi buna desfæøurare a alegerilor în România. Suntem de asemenea gata sæ primim în România, cu ocazia alegerilor, observatori din partea membrilor CSCE. Acesta este motivul pentru care guvernul român consideræ raportorul special mai curând ca un amicus democratiae în România, ca un partener øi un consilier. Tot acesta este øi motivul pentru care suntem de pærere cæ accentul trebuie pus pe sprijinul consultativ în scopul perfecflionærii în flara noastræ a structurilor juridice, politice øi educative capabile sæ ræspundæ nevoilor de libertate individualæ øi progresului social al societæflii româneøti. Voinfla guvernului român de a coopera cât mai sincer cu ONU în domeniul drepturilor omului — ce reflectæ o nevoie realæ de reînnoire în flara noastræ øi o schimbare de abordare — se exprimæ nu doar în atitudinea constructivæ în aport cu misiunea profesorului J. Voyame în România, ci øi în disponibilitatea arætatæ de a coopera cu OIM, UNESCO øi alte instituflii specializate, cu CICR, precum øi cu ONG°uri, ca de pildæ Amnesty International. Doamnæ preøedinte, În cursul ultimelor luni, au fost restabilite în România marile libertæfli fundamentale: de pildæ, libertatea de gândire, de conøtiinflæ, de religie, libertatea de opinie øi de exprimare. În momentul de faflæ, existæ în flara noastræ un mare numær de ziare libere, posturi de radio øi de televiziune libere care asiguræ, færæ nici o cenzuræ, o „supraveghere“ activæ øi constructivæ a procesului politic în curs de desfæøurare. Pe de altæ parte, drepturile civile au redobândit garanfliile necesare pentru aplicarea lor normalæ. Este vorba în mod special de dreptul la viaflæ, de dreptul la integritate fizicæ, de drepturi sindicale øi de dreptul la educaflie. Au fost adoptate, de asemenea, un decret ce aboleøte pedeapsa cu moartea, un decret privind regimul paøapoartelor — care asiguræ pe deplin libertatea de circulaflie —, reglementæri privind abrogarea legii care limita deflinerea de maøini de scris øi interzicea fotocopiatoarele, 56
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
decrete ce autorizeazæ partidele politice, organizafliile neguvernamentale, sindicatele libere. Trebuie menflionat cæ sunt autorizate toate cultele — cu excepflia celor ce ar putea aduce prejudicii ordinii publice, sænætæflii sau moralei. Biserica Unitæ, interzisæ dupæ ræzboi, a primit, din luna decembrie a anului trecut, autorizaflia de funcflionare. Dialogul politic inifliat în România subliniazæ faptul cæ existæ, pe lângæ opfliuni politice diferite, pe lângæ pluralismul opiniilor, conøtiinfla de interese fundamentale ale flærii, voinfla de a construi un viitor democratic societæflii româneøti. Revenind la tradifliile româneøti antebelice, asistæm la realizarea unui consens al tuturor forflelor politice în ceea ce priveøte politica externæ româneascæ øi definirea intereselor naflionale. Ca urmare a unei mese rotunde ce a avut loc la 1 februarie, reprezentanflii partidelor politice øi reprezentanflii Consiliului Frontului Salværii Naflionale au convenit asupra creærii Consiliului Provizoriu de Uniune Naflionalæ. Noul Consiliu, având prerogative legislative, asiguræ din plin reprezentarea personalitæflilor independente, a diverselor pæturi sociale, a minoritæflilor naflionale øi a tuturor judeflelor flærii. Acesta asiguræ, de asemenea, reprezentarea egalæ a tuturor partidelor politice. Reprezentanflii minoritæflilor naflionale în numær de 27 dintr°un total de 241 — participæ pe bazæ de proporflionalitate. Unul dintre vicepreøedinflii Consiliului provizoriu este, de altfel, reprezentant al minoritæflii maghiare din România. Dintre cele 16 comisii ale Consiliului Provizoriu, pot fi menflionate: Comisia constituflionalæ øi pentru drepturile omului, Comisia însærcinatæ cu examinarea øi rezolvarea reclamafliilor øi doleanflelor victimelor dictaturii, Comisia de anchetæ a abuzurilor comise de vechiul regim, Comisia pentru minoritæflile naflionale. Doamnæ preøedinte, Democraflia, aøa cum o construim noi în România, înseamnæ øi egalitatea în drepturi a tuturor cetæflenilor, preocuparea de a asigura øi garanta dreptul persoanelor ce aparflin minoritæflilor naflionale, încercând 57
ADRIAN NÆSTASE
în acelaøi timp sæ se reuneascæ, la nivelul cel mai înalt, potenflialul uman al întregii nafliuni în vederea construirii unei societæfli moderne. Începutul Revolufliei noastre se situeazæ, în momentele cele mai fierbinfli de la Timiøoara, Sibiu, Cluj, Braøov, sub semnul solidaritæflii dintre români øi minoritæflile naflionale. Un fapt important este cæ acest spirit se regæseøte în structurile economico°sociale øi politice ce pot asigura o egalitate realæ. Acest proces nu trebuie obstrucflionat de nici un fel de excese, de nici un fel de naflionalism ce ar putea tenta majoritatea sau minoritatea, din interior sau din exterior. Revoluflia a permis revenirea României în istoria contemporanæ. Ea a legat°o din nou de Europa marilor valori øi a marilor idealuri. Ea nu a avut însæ putinfla de a o transfera în altæ lume, pe altæ planetæ. În contextul nostru geopolitic, anumite probleme au rædæcini adânci øi complexe, chiar dacæ au fost manipulate, în România, de pildæ, de dictatura ceauøistæ. Este necesar, în acelaøi timp, ca acestea sæ nu fie manipulate de nimeni nici în viitor. Procesul de democratizare în România urmæreøte garantarea drepturilor omului øi a libertæflilor fundamentale pentru întreaga societate româneascæ øi nu doar pentru un grup sau o minoritate. Ar fi de neconceput în aceastæ abordare — ce rezultæ din voinfla tuturor forflelor sociale øi etnice participante la Revoluflie — sæ se creeze „insule“ izolate. Hotærâri ce ar putea sugera un cvasiprotectorat al uneia sau alteia dintre minoritæflile etnice, religioase sau lingvistice riscæ sæ fie considerate de cætre poporul român o lipsæ de încredere în Revoluflia lui øi un atentat la demnitatea sa. Singurul garant al procesului de democratizare în România nu poate fi decât cel care a plætit libertatea cu propriul sânge: poporul român. Pentru a°l cita pe primul°ministru român, Petre Roman, „societatea româneascæ, dupæ ce a realizat Revoluflia, este în curs de a°øi împlini cu succes democraflia“. Revoluflia a avut ca obiectiv, între altele, eliminarea tuturor inegalitæflilor øi a oricærei încælcæri a legilor, inclusiv în privinfla minoritæflilor. Situaflia evolueazæ cætre soluflionarea problemelor referitoare la drepturilor 58
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale — în toate locurile øi flinând seama de interesele lor legitime. În acest proces încercæm sæ utilizæm experienfla øi practica statelor europene, a altor state, precum øi reglementærile cele mai avansate ce existæ în lume. Dialogul democratic, calm, care se deruleazæ acum în acest domeniu este tratat cu seriozitate de cætre toate partidele, ceea ce oferæ premisele pentru o soluflionare cuprinzætoare, tolerantæ — spirit ce a guvernat întreaga Revoluflie românæ. Europa se îndreaptæ cu paøi repezi cætre mileniul trei. Ritmul schimbærilor întrece adesea capacitatea analiøtilor de a urmæri evenimentele. Existæ færæ îndoialæ o revoltæ a faptelor contra dreptului øi institufliilor, dar existæ de asemenea o cursæ de vitezæ între diferitele procese. Pot exista chiar øi contradicflii. Este oare, de pildæ, ideea unei Europe unite, cu frontiere transparente øi „spiritualizate“ (pentru a relua formula marelui diplomat român dintre cele douæ ræzboaie, Nicolae Titulescu) compatibilæ cu insistenfla de a se lucra cu prioritate la dezvoltarea regimului politic al minoritæflilor naflionale? Nu este vorba în acest caz de douæ trenuri ce se îndreaptæ în direcflii diferite? Doamnæ preøedinte, Foarte important pentru noi, în trecerea actualæ spre o societate democraticæ, este transformarea „drepturilor omului“ nu doar în componente ale platformelor electorale, ci în fundamente civice ale exercitærii conøtiente a libertæflii. Drepturile omului trebuie sæ reprezinte nu doar o aspiraflie, ci øi un instrument al participærii concrete la viafla societæflii civile. Nu este o sarcinæ uøoaræ. Trebuie, în acelaøi timp, sæ se revinæ la marile tradiflii øi valori democratice româneøti. În 1817, se preciza, de pildæ, în Codul Callimachi, cæ tofli oamenii au drepturi naturale. Un mare istoric øi om politic român din secolul XIX, Mihail Kogælniceanu, sublinia cæ în flærile române robia nu mai exista de la 1749, ca o recunoaøtere a acestor drepturi naturale ale fiinflei umane, ceea ce nu era evident pentru toate flærile la vremea aceea. 59
ADRIAN NÆSTASE
În planul politicii externe, dimensiunea drepturilor omului a fost reintegratæ în cadrul activitæflilor internaflionale ale României. Au fost corectate, în primul rând, pozifliile rigide, negative din trecut, ca de pildæ cele faflæ de documentul CSCE de la Viena. Suntem acum în curs de examinare a posibilitæflii ratificærii altor instrumente internaflionale în domeniul drepturilor omului. Suntem conøtienfli de faptul cæ o politicæ externæ de deschidere, bazatæ, în acelaøi timp, pe interesele naflionale øi pe valorile generale, comune ale umanitæflii, impune o integrare mai amplæ a problematicii umanitare în cadrul inifliativelor internaflionale ale României. Doamnæ preøedinte, La sfârøitul intervenfliei mele, aø dori sæ mulflumesc tuturor celor care, în cadrul dezbaterilor Comisie, au exprimat aprecieri pentru schimbærile ce au loc în flara noastræ, în mod special ambasadorului Irlandei øi ambasadorului Suediei. Sunt convins cæ lumea cætre care ne îndreptæm — o lume liberæ øi prosperæ — va fi øi rezultatul contribufliei poporului român. Væ mulflumesc, doamnæ preøedinte.
29 martie 1990 Dreptul internaflional øi problematica minoritæflilor naflionale1 Preocupæri legate de protecflia internaflionalæ a minoritæflilor2 au apærut, în special, dupæ Primul Ræzboi Mondial (deøi problema minoritæflilor 1 Publicat în revista „Lumea Azi“, din 29 martie 1990. Republicat în volumul Adrian Næstase,
România øi noua arhitecturæ mondialæ, Bucureøti, 1996, pp.386–388. 2 România s°a aliniat la standardele Consiliului Europei în domeniul protecfliei minoritæflilor naflionale. Astfel, România a ratificat Convenflia°cadru pentru protecflia minoritæflilor naflionale, a semnat Carta limbilor regionale sau minoritare øi are o contribuflie activæ la elaborarea Protocolului 12 1a Convenflia europeanæ a drepturilor omului privind drepturile culturale, în special cele ale 60
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a început sæ se punæ încæ din secolul al XVI°lea, o datæ cu crearea statului modern) când, în încercarea de asigurare a unui cadru instituflionalizat de protecflie în acest domeniu, au fost încheiate, de cætre puterile aliate, tratate speciale, denumite tratate pentru minoritæfli, cu Polonia, Cehoslovacia øi Iugoslavia în 1919, iar cu România øi Grecia în 1920. Obiecflia evidentæ, formulata de multe state, inclusiv de România, era aceea cæ, prin aceste tratate, se stabilea un sistem discriminatoriu, minoritæflile din persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale. Atât elaborarea Convenfliei°cadru, cât øi a Protocolului 12, au fost decise de Comitetul Miniøtrilor, pornind de la Recomandarea 1201 a Adunærii Parlamentare. În cadrul reuniunii din 11–14 septembrie 1995 a Comitetului Miniøtrilor la nivel de delegafli, decizia Comisiei juridice a provocat o dezbatere amplæ, fiind formulate poziflii net diferite cu privire la valoarea øi valabilitatea Recomandærii 1201. Astfel, atitudini foarte critice, de respingere a valabilitæflii juridice a acestui document, au avut reprezentanflii Franflei, Marii Britanii, Cehiei øi Poloniei. Ungaria øi Austria au argumentat in favoarea contribufliei pozitive a Recomandærii 1201, un punct de vedere similar având øi Daniel Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei. Dezbaterea a scos în evidenflæ adeværata competiflie dintre Adunarea Parlamentaræ, care încearcæ sæ impunæ Recomandarea 1201, øi Comitetul Miniøtrilor, care a adoptat Convenflia°cadru, precum øi clivajele între partizanii unei codificæri mai accelerate øi cuprinzætoare în domeniul protecfliei minoritæflilor naflionale øi cei care consideræ cæ textul care trebuie aplicat este acela al Convenfliei°cadru pentru protecflia minoritæflilor naflionale, fiind singurul acceptat atât de Adunarea Parlamentaræ, cât øi de Comitetul Miniøtrilor. Cea mai recenta tentativæ de clarificare a conflinutului Recomandærii 1201 (cu precædere a articolului 11) îl reprezintæ Avizul Comisiei Europene pentru Democraflie prin Drept/Comisia de la Veneflia, dat publicitæflii la 1 martie 1996. Avizul în cauzæ, redactat la solicitarea Comisiei Juridice øi a Drepturilor Omului a APCE, confline o interpretare a respectivului articol, caracterul acestui aviz ræmânând însæ pur consultativ. Datele statistice ale celui mai recent recensæmânt, efectuat la 7 ianuarie 1992, sunt urmætoarele: l populaflia totalæ a României este de 22.760.449 de locuitori, dintre care 89,4% sunt români, adicæ 20.352.980. l pentru restul de 10,6%, situaflia statisticæ se prezintæ astfel: maghiari: 1.620.199 — (7,1%); rromi: 409.723 — (1,8%); germani: 119.436 — (0,5%); ucraineni: 66.833 — (0,3%); ruøi°lipoveni: 38.688 — (0,2%); turci: 29.533 — (0,1%); sârbi: 29.080 — (0,1%); tætari: 24.649 — (0,1%); slovaci: 20.672 — (0,1%); bulgari: 9.935; evrei: 9.107; croafli: 4.180; cehi: 5.800; polonezi: 4.247; greci: 3.897; armeni: 2.023; alte naflionalitæfli: 8.420; origine etnicæ incertæ: 1.047 — (0,3%). 61
ADRIAN NÆSTASE
cadrul marilor puteri nefiind protejate. Chiar Germania, deøi învinsæ în ræzboi, nu era printre statele ce trebuiau sæ accepte prevederi referitoare la protecflia minoritæflilor din interiorul sæu. Aøa cum sublinia un cunoscut specialist de drept internaflional din perioada interbelicæ, A. Mandelstam, obligafliile faflæ de minoritæfli impuse câtorva guverne reprezentau o adeværatæ deminutio capitis, conturând un drept particular, aplicabil relafliilor unui numær restrâns de state øi de minoritæfli. Protecflia minoritæflilor, organizatæ de Societatea Nafliunilor, s°a soldat cu un eøec, fiind denunflat caracterul inegal øi discriminatoriu al unui sistem impus câtorva state care, de altfel, din 1934, au refuzat, în mod expres, sæ°l mai aplice. Nici tratatele de pace din 1947 n°au restabilit acest sistem. Argumentul invocat — inclusiv de cætre un valoros specialist român în drept internaflional, G. Sofronie — era acela cæ protecflia minoritæflilor implica, în mod nejustificat, o protecflie selectivæ, fiind necesar, de fapt, un sistem generalizat de protecflie a dreptului tuturor oamenilor. Aceastæ idee apare atât într°o Recomandare a Academiei Diplomatice Internaflionale, din 8 noiembrie 1928, cât øi în Declaraflia drepturilor internaflionale ale omului, adoptatæ de Institutul de Drept Internaflional, la 12 octombrie 1929, sau în Declaraflia drepturilor øi îndatoririlor statelor, aprobatæ, sub forma unor rezoluflii, de Uniunea Interparlamentara, în august 1928. Astfel, dupæ cel de Al Doilea Ræzboi Mondial, se trece de la preocuparea asigurærii øi protecfliei drepturilor unor anumite categorii de persoane (stræini, minoritæfli), ori a unor drepturi considerate în mod individual øi raportate la anumite domenii prioritare în perioada postbelicæ (dreptul la munca etc.), la asigurarea øi protecflia drepturilor într°o viziune de ansamblu, globalæ. Astfel, Carta Nafliunilor Unite proclamæ promovarea drepturilor omului printre obiectivele principale ale cooperærii internaflionale, consacrând, totodatæ, principiile care stau la baza acestei cooperæri. Textul de bazæ pentru analiza drepturilor minoritæflilor naflionale în dreptul internaflional contemporan îl reprezintæ Pactul internaflional 62
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
referitor la drepturile civile øi politice (adoptat la 16 decembrie 1966, în vigoare de la 23 martie 1976, la care erau pærfli, la 1 februarie 1990, 91 de state), care, în articolul 27, prevede: „În statele în care existæ minoritæfli etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparflinând acestor minoritæfli nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalfli membri ai grupului lor, propria viaflæ culturalæ, de a profesa øi de a practica propria religie sau de a folosi propria limbæ“. Lectura atentæ a acestui text evidenfliazæ câteva aspecte. In primul rând, titularul drepturilor enunflate nu îl reprezintæ minoritatea, deci colectivitatea ca atare, ci persoana ce aparfline minoritæflii. Exercitarea dreptului, datoritæ unui anumit specific, poate fi colectivæ øi se poate face în comun, împreunæ cu alte persoane aparflinând minoritæflii respective. Este firesc: activitæflile culturale, spre exemplu, presupun participarea mai multor persoane, care însæ îøi exercitæ drepturi individuale. De asemenea, sfera drepturilor vizate este limitatæ. Persoanele aparflinând minoritæflilor naflionale se bucuræ, în primul rând, de protecflia generalæ a sistemului universal al drepturilor omului, ca orice cetæflean. Articolul 27 stipuleazæ o protecflie suplimentaræ, dar limitatæ. Ea priveøte doar identitatea culturalæ, specificitatea religiei øi utilizarea limbii materne (în paralel cu limba oficialæ). Este important de precizat cæ titulare ale dreptului la autodeterminare nu pot fi decât popoarele, nu øi minoritæflile naflionale. Aceastæ concluzie se desprinde din lectura articolului 1 al Pactului internaflional referitor la drepturile civile øi politice (reluat øi în Pactul internaflional referitor la drepturile economice, sociale øi culturale, adoptat la aceeaøi datæ), în care se aratæ: „Toate popoarele au dreptul la autodeterminare. În virtutea acestui drept, ele îøi hotæræsc în mod liber statutul politic øi îøi asiguræ în mod liber dezvoltarea economicæ, socialæ øi culturalæ“ (art. 1, alin. 1). Un argument suplimentar este øi acela cæ, în art. 27 al Pactului, sunt prevæzute, aøa cum am menflionat, drepturi ale persoanelor aparflinând minoritæflilor øi nu drepturi ale minoritæflii ca atare. În 63
ADRIAN NÆSTASE
momentul de faflæ, în cadrul Comisiei ONU pentru Drepturile Omului existæ preocupæri de elaborare a unei declaraflii asupra drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice, religioase øi lingvistice, pornindu°se de la un text propus de Iugoslavia. Grupul de lucru, instituit de Comisie încæ din 1978, a terminat, cu ocazia recentei sesiuni a Comisiei (29 ianuarie–9 martie 1990), examinarea, într°o primæ lecturæ, a proiectului de Declaraflie, care detaliazæ prevederile articolului 27 din Pact. Textul proiectului îøi va urma cursul firesc în anii viitori, în contextul unor poziflii adeseori dificil de conciliat. Aø încheia cu o chestiune de principiu. Europa se îndreaptæ spre al treilea mileniu. Ritmul schimbærilor depæøeøte adeseori capacitatea analiøtilor de a urmæri evenimentele. Existæ, færæ îndoialæ, o revoltæ a faptelor împotriva dreptului øi a institufliilor, dar îøi face apariflia øi o cursæ de vitezæ între diferite procese. Apar chiar øi unele contradicflii între acestea. Este, spre exemplu, conciliabilæ ideea unei Europe unite, având frontiere transparente øi „spiritualizate“ (pentru a relua formula lui Nicolae Titulescu), cu insistenfla de a pune, pe primul plan al calendarului problematicii drepturilor omului, chestiunea minoritæflilor naflionale? Nu este vorba, în acest caz, de douæ trenuri care merg în direcflii diferite?
„Reintegrarea problematicii drepturilor omului în viafla politicæ internæ øi în politica externæ româneascæ“1 Într°o lucrare a cunoscutului filosof al dreptului din Franfla, Michel Villey, se considera cæ societæflile postindustriale au introdus un substitut al religiei: concepflia drepturilor omului2. Este sigur, în orice caz, faptul cæ problematica drepturilor omului a figurat tot mai insistent, în ultimii 1 „Revista Românæ de Studii Internaflionale“, an XXIV, nr. 1–2 (105–106), pp. 7–10, Bucureøti,
1990 [N.B.: post 6 iunie, ante 28 iunie 1990]. 2 Michel Villey, Le droit et les droits de l’homme, Paris, PUF, 1983, p. 157. 64
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
ani, în prim°planul dezbaterilor øi al preocupærilor internaflionale. În acest context, era firesc ca Revoluflia Românæ sæ°øi fixeze între obiectivele centrale atât realizarea unei societæfli democratice, cât øi promovarea øi protecflia drepturilor fundamentale ale omului. România a fæcut deja primii paøi în aceastæ direcflie, angajându°se pe drumul ireversibil al democrafliei, în plan politic, economic øi social, ca øi în domeniul colaborærii internaflionale, a cæror componentæ esenflialæ o constituie asigurarea înfæptuirii drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului. Totuøi, ce înseamnæ drepturile omului? Cum øi când a apærut acest concept? Ce fundament are øi ce sferæ cuprinde? Care este legætura dintre drepturile omului øi drepturile cetæfleneøti? Care sunt izvoarele juridice — în plan naflional øi internaflional? Care este cadrul instituflional de protecflie la nivel internaflional? Cum funcflioneazæ sistemele regionale (vest°european, interamerican, african) ale drepturilor omului? În procesul de „învæflare“ a democrafliei este urgent øi necesar sæ se ofere ræspunsuri ample la astfel de întrebæri, pentru ca „drepturile omului“ sæ nu reprezinte doar puncte în platforme electorale, ci fundamentul civic al exercitærii conøtiente a libertæflii. Drepturile omului au nu numai dimensiuni conceptuale, ci øi implicaflii educaflionale øi de informaflie. Ele trebuie sæ reprezinte nu numai o aspiraflie scolasticæ, ci øi un instrument al participærii concrete la viafla societæflii civile. Existæ peste 70 de documente internaflionale în domeniul drepturilor omului. Din acestea, România este parte la marea lor majoritate, îndeosebi la cele douæ pacte privind drepturile economice, sociale øi culturale, respectiv drepturile politice øi civile, la convenfliile pentru eliminarea discriminærii rasiale, a discriminærii faflæ de femei øi a discriminærii în învæflæmânt, la convenfliile pentru prevenirea øi reprimarea sclavajului, a genocidului øi a apartheidului. Recent, flara noastræ a ratificat Protocolul privind abolirea pedepsei cu moartea øi Convenflia împotriva luærii de ostatici, iar în atenflia Parlamentului se aflæ propunerile pentru ratificarea Convenfliei privind 65
ADRIAN NÆSTASE
interzicerea torturii, a pedepselor øi tratamentelor degradante øi inumane øi a Convenfliei asupra drepturilor copilului. Au fost retrase rezervele formulate anterior privind jurisdicflia obligatorie a Curflii Internaflionale de Justiflie prevæzutæ în unele acorduri din domeniul drepturilor omului. Aceste documente trebuie cunoscute în România, iar drepturile stabilite în plan internaflional trebuie sæ se reflecte øi în reglementærile interne. Existæ, de asemenea, peste 3.000 de organizaflii neguvernamentale în acest domeniu. Va trebui realizatæ racordarea româneascæ cu unele din ele. Instituirea unor comisii pentru drepturile omului la nivelul celor douæ Camere ale Parlamentului liber ales ar trebui, de aceea, sæ fie dublatæ de o reflea de organizaflii neguvernamentale (ONG) româneøti, care sæ asigure forme de monitorizare intelectualæ øi moralæ asupra tuturor activitæflilor în acest domeniu. Pe planul institufliilor guvernamentale, fiecare din acestea ar trebui sæ asigure, prin structurile sale, acordarea unei atenflii crescânde cunoaøterii problematicii drepturilor omului øi aplicærii în practicæ a angajamentelor asumate de România în acest domeniu. În acest sens, în Ministerul Afacerilor Externe va funcfliona o unitate organizatoricæ separatæ pentru drepturile omului. În orice caz, atât „activiøtii“ în domeniul drepturilor omului, cât øi fiecare cetæflean, au nevoie de informaflii cât mai bogate, conceptuale øi factuale, pentru a contribui la democratizarea societæflii øi la un grad cât mai înalt de libertate personalæ. În planul politicii externe, dimensiunea drepturilor omului se cere a fi reintegratæ activitæflilor internaflionale ale flærii noastre. Dupæ corectarea unor poziflii aberante din trecut — spre exemplu, în legæturæ cu documentul CSCE de la Viena — a avut loc publicarea în flara noastræ a acestui document (conform angajamentului asumat) øi este în curs publicarea altor documente internaflionale existente în materie. 66
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
A avut loc o schimbare fundamentalæ în concepflia României privind cooperarea pe plan internaflional în cadrul ONU øi în alte foruri, în domeniul drepturilor omului. Aceasta s°a reflectat în trecerea la un dialog constructiv cu diferitele organisme ale ONU øi la reuniunile acestora. Raportorul special privind situaflia drepturilor omului în România, desemnat de Comisia drepturilor omului în 1989, a vizitat de douæ ori flara noastræ øi s°a bucurat de toate înlesnirile pentru a avea contactele dorite. Însæøi rezoluflia pentru prelungirea mandatului raportorului special, adoptatæ de Comisie în 1990, a evidenfliat aspectele pozitive ale colaborærii cu România, având printre coautori øi delegaflia românæ. De asemenea, o contribuflie constructivæ aduc participanflii români la Subcomisia pentru prevenirea discriminærii øi protecflia minoritæflilor. Pe de altæ parte, afirmarea unei politici externe de deschidere, bazatæ atât pe interesele naflionale, cât øi pe valorile generale, comune ale umanitæflii, impune o integrare mai amplæ a problematicii umanitare, din punctul de vedere al inifliativelor internaflionale, în programul activitæflilor externe româneøti. Va fi necesar însæ în prealabil un efort deosebit în plan conceptual, gæsirea unor ræspunsuri la întrebæri vitale, cum ar fi rolul individului în plan internaflional; are acesta calitatea de subiect al dreptului internaflional? De asemenea, se pune întrebarea care este conflinutul actual al principiului neamestecului în treburile interne ale statelor? Existæ în lume structuri institufliona1e importante în domeniul drepturilor omului, în special în Europa Occidentalæ, øi pe continentul american, structuri care permit accesu1 individului la jurisdicflii internaflionale în chestiuni referitoare la drepturile omului. Este acesta un model care poate fi urmat øi de statele Europei de Ræsærit, ar putea acestea sæ se alæture mecanismului Consiliului Europei sau ar fi, poate, de dorit ca astfel de soluflii sæ fie generalizate într°un sistem unic în plan general°european, în cadrul unor viitoare reuniuni de tip Helsinki? În legæturæ cu aceasta, România øi°a exprimat oficial dorinfla de a deveni membræ a Consiliului Europei — iniflial cu un statut de invitat, 67
ADRIAN NÆSTASE
conform procedurilor Consiliului, precum øi de a adera la Convenflia Europeanæ a Drepturilor Omului, cu mecanismele pe care aceasta le°a creat. (Curtea Europeanæ a Drepturilor Omului øi Comisia Europeanæ a Drepturilor Omului). Pe plan general°european, dupæ retragerea rezervelor la documentul de la Viena, øi deci acceptarea mecanismului de dialog al statelor participante asupra aplicærii angajamentelor asumate în domeniul drepturilor omului, România a avut o participare constructivæ remarcatæ la Reuniunea de la Copenhaga, din mai–iunie a.c., a Conferinflei CSCE asupra dimensiunii umane. La aceastæ reuniune, România a propus adoptarea unei declaraflii asupra drepturilor persoanelor care fac parte din minoritæfli naflionale, etnice sau re1igioase øi întocmirea unei hærfli a minoritæflilor de pe continent. De asemenea, a sprijinit stabilirea unei proceduri general°europene de observare a desfæøurærii alegerilor, pornind de la experienfla pozitivæ a flærii noastre. Rezultæ din cele de mai sus cæ întrebærile în acest domeniu sunt relativ simple. Ca de obicei, ræspunsurile sunt mai dificile. De aceea, în afara unor grupuri de activiøti sau asociaflii de monitorizare, ar fi extrem de importantæ crearea unui forum de analizæ a problematicii drepturilor omului, care sæ sprijine atât luarea unor decizii guvernamentale, cât øi informarea largæ a opiniei publice. De altfel, în numeroase flæri existæ institute având un astfel de obiect: Institutul Norvegian a1 Drepturilor Omului, Institutul Olandez al Drepturilor Omului, sau centre, cum ar fi Centrul Polonez pentru Drepturile Omului. Ar fi de o deosebitæ utilitate crearea øi în flara noastræ a unui Institut pentru Drepturile Omului, ca organism neguvernamental, care ar putea funcfliona eventual pe lângæ Parlament, având funcflii de informare, documentare, cercetare øi educare. În afaræ de informarea øi instruirea tuturor categoriilor de juriøti care, prin munca lor, vin în contact cu problematica drepturilor omului, Institutul ar putea sæ serveascæ øi ca 68
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
bazæ de organizare øi funcflionare a organizafliilor neguvernamentale româneøti din acest domeniu. Trebuie sæ nu uitæm cæ valorile implicate de aceste drepturi au numeroase conotaflii øi cæ, în definitiv, aøa cum aræta Montesquieu referitor la libertate, „nu existæ cuvinte care sæ fi primit mai multe semnificaflii øi care sæ fi impresionat spiritele în atâtea maniere“.1 De aceea, øi în acest domeniu entuziasmul moral øi deschiderea politicæ trebuie sæ fie însoflite de profesionalism, de competenflæ.
1 Montesquieu, De l’esprit des lois, în „Oeuvres complétes de Montesquieu“, Paris, 1846, p.
163. 69
FORMAREA GUVERNULUI
Revoluflia din decembrie 1989 a marcat pentru Adrian Næstase un nou început. Omul de øtiinflæ a devenit om politic. A intrat øi a ræmas pe scena politicæ — iatæ s°au scurs 16 ani — cu sinceritate øi încredere, a rezistat cu inteligenflæ øi curaj, øi°a fæcut datoria pledând cu devotament cauzele øi interesele României. Îngrijitorul acestei ediflii a crezut necesar sæ ofere cititorului câteva date øi informaflii obiective ale vieflii politice româneøti din primævara anului 1990, când Adrian Næstase a pæræsit Institutul de Cercetæri Juridice pentru a ocupa fotoliul de titular al Ministerului Afacerilor Externe. La 20 mai 1990, au avut loc primele alegeri din România postcomunistæ, la care s°a consemnat o masivæ participare la vot (86,20%). Conform rezultatelor definitive date publicitæflii (26 mai) pentru funcflia de preøedinte: Ion Iliescu — 85,07%, Radu Câmpeanu — 10,64% øi Ion Rafliu — 4,29%. Pentru Adunarea Deputaflilor: FSN — 66,31% (263 mandate); UDMR — 7,23% (29 mandate); PNL — 6,41% (29 mandate); Miøcarea Ecologistæ din România (MER) — 2,62% (12 mandate); PNfiCD — 2,56% (12 mandate); PUNR øi Partidul Republican — 2,12% (9 mandate); Partidul Democrat°Agrar (PDA) — 1,83% (9 mandate); Partidul Ecologist Român (PER) — 1,69% (8 mandate); Partidul Socialist Democratic Român — l,05% (5 mandate); PSDR — 0,53% (2 mandate). Pentru Senat: FSN — 67,2% (91 mandate); UDMR — 7,20% (12 mandate); PNL — 7,06% (10 mandate); PNfiCD — 2,50% (1 mandat); MER — 2,45% (1 mandat); 70
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
PUNR øi Partidul Republican — 2,15% (2 mandate); PER — 1,38% (1 mandat). La 28 iunie, guvernul nou constituit a fost prezentat opiniei publice într°o reuniune televizatæ, desfæøuratæ la Ateneul Român. Adrian Næstase a fost chemat în Cabinet ca ministru de Externe, onorând acest portofoliu timp de 875 de zile, în guvernul Petre Roman (28 iunie 1990–26 septembrie 1991) øi guvernele Teodor Stolojan (1 octombrie– 16 octombrie 1991; 16 octombrie 1991–19 noiembrie 1992). La prezentarea membrilor guvernului, primul°ministru, Petre Roman, i°a fæcut ministrului de Externe un succint portret: „Adrian Næstase: Vârsta — 40 de ani, næscut la Bucureøti. Studii — Facultatea de Drept, Universitatea Bucureøti, promoflia 1973 — øef de promoflie; Facultatea de Istorie–Filozofie, Universitatea Bucureøti, Secflia Sociologie, promoflia 1978; doctorat în drept, specialitatea drept internaflional în 1987. Experienflæ în — Dreptul internaflional øi relaflii internaflionale. Peste 85 de lucræri publicate, prelegerii øi cursuri în flaræ øi stræinætate. Membru asociat al Institutului Internaflional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (Franfla). Membru al Societæflii Franceze de Drept Internaflional. Nu a fæcut parte din ierarhia superioaræ de partid øi de stat.“
Membrii guvernului României 28 iunie 1990–16 octombrie 1991 Prim°ministru al guvernului: Petre Roman, 28 iunie 1990–26 septembrie 1991 Theodor Stolojan, 1 octombrie–16 octombrie 1991 71
ADRIAN NÆSTASE
Ministru asistent al primului°ministru pentru Reformæ øi Relaflii cu Parlamentul: Adrian Severin Ministru de Stat, însærcinat cu Activitatea Industrialæ øi Comercialæ: Anton Vætæøescu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Ministru de Stat, însærcinat pentru Orientarea Economicæ: Eugen Dijmærescu, 28 iunie 1990–16 octombrie 1991 Ministru de Stat, însærcinat cu Calitatea Vieflii øi Protecflia Socialæ: Ion Aurel Stoica, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Dan Mircea Popescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministru de Interne: Doru Viorel Ursu Ministrul Afacerilor Externe: Adrian Næstase Ministrul Finanflelor: Theodor Stolojan, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Ministrul Economiei øi Finanflelor: Eugen Dijmærescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministrul Justifliei: Victor Babiuc Ministrul Culturii: Andrei Pleøu 72
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei: Gheorghe Øtefan Ministrul Apærærii Naflionale: Athanasie°Victor Stænculescu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Niculae Spiroiu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministrul Industriei: Athanasie°Victor Stænculescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministrul Resurselor Industriale: Mihai Zisu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Ministrul Agriculturii øi Industriei Alimentare: Ioan fiipu Ministrul Comunicafliilor: Andrei Chiricæ Ministrul Comerflului øi Turismului: Constantin Fota Ministrul Lucrærilor Publice, Transporturilor øi Amenajærii Teritoriului: Doru Panæ Ministrul Transporturilor: Traian Bæsescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministrul Mediului: Valeriu Eugen Pop 73
ADRIAN NÆSTASE
Ministrul Sænætæflii: Bogdan Marinescu Ministrul Muncii øi Protecfliei Sociale: Cætælin Zamfir, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Mihnea Marmeliuc, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministrul Tineretului øi Sportului: Bogdan Niculescu Duvæz, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991 Radu Berceanu, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministru færæ portofoliu: Ion Aurel Stoica, 30 aprilie 1991–16 octombrie 1991 Ministru însærcinat cu Bugetul, în cadrul Ministerului Economiei øi Finanflelor: Florin Bercea, 30 aprilie–16 octombrie 1991 Ministru secretar de Stat, însærcinat cu Privatizarea la Ministerul Agriculturii øi Alimentafliei: Valeriu Pescaru, 30 aprilie 1991–16 octombrie 1991 Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe: Romulus Neagu Secretar de Stat la Ministerul Învæflæmântului: Andrei fiugulea
Membrii guvernului României 16 octombrie 1991–19 noiembrie 1992 Prim°ministru al guvernului: Theodor Stolojan 74
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ministru pentru Relaflia cu Parlamentul: Ion Aurel Stoica Ministru de Interne: Victor Babiuc Ministrul Afacerilor Externe: Adrian Næstase Ministrul Economiei øi Finanflelor: George Danielescu Ministru pentru Buget, Veniturile Statului øi Control Financiar, în cadrul Ministerului Economiei øi Finanflelor: Florin Bercea Ministrul Justifliei: Mircea Ionescu°Quintus Ministrul Culturii: Ludovic Spiess, 17 octombrie 1991–19 noiembrie 1992 Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei: Mihai Golu Ministrul Apærærii Naflionale: Niculae Spiroiu Ministrul Industriei: Dan Constantintescu 75
ADRIAN NÆSTASE
Ministrul Agriculturii øi Alimentafliei: Petru Mærculescu Ministrul Comunicafliilor: Andrei Chiricæ Ministrul Comerflului øi Turismului: Constantin Fota Ministrul Lucrærilor Publice øi Amenajærii Teritoriale: Dan Nicolae Ministrul Transporturilor: Traian Bæsescu Ministrul Mediului: Marcian Bleahu Ministrul Sænætæflii: Mircea Maiorescu Ministrul Muncii øi Protecfliei Sociale: Dan Mircea Popescu Ministrul Tineretului øi Sportului: Ioan Moldovan Ministru secretar de stat la Ministerul Învæflæmântului øi Øtiinflei: Emil Tocaci 76
29 iunie–3 iulie 1990 Sesiunea de varæ a Adunærii Parlamentare a Consiliului Europei (Innsbruck — Austria).
29 iunie 1990 În dupæ°amiaza zilei, au loc „audieri“ în legæturæ cu situaflia din România. Din partea României, participæ un grup de parlamentari — Vasile Moiø, Mircea Ionescu°Quintus, Géza Stefan Szöcs, Dumitru Teaci, Gheorghe Dorin Scorflan, Liviu Mureøan; reprezentanfli ai guvernului — Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe; Victor Babiuc, ministrul Justifliei; Adrian Severin, ministru asistent al primului°ministru pentru Reformæ øi Relaflii cu Parlamentul; Constantin Georgescu, ambasadorul României în Austria.
Iulie 1990 1 iulie 1990 Adrian Næstase, Adrian Severin øi Victor Babiuc au convorbiri cu Catherine Lalumière, secretar general al Consiliului Europei. 77
ADRIAN NÆSTASE
2 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cu Alois Mock, ministru de Externe al Austriei.
3 iulie 1990 La sosirea în flaræ, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face o declaraflie Agenfliei „Rompres“: Vizita pe care am întreprins°o la Innsbruck reprezintæ prima cælætorie a unor membri ai noii echipe guvernamentale, împreunæ cu o delegaflie de parlamentari reprezentând diferite partide, orientæri politice øi, de asemenea, cu un grup de experfli øi ziariøti, deci reprezintæ prima cælætorie în încercarea de a conecta dezvoltærile øi încercærile de aprofundare a democrafliei din România cu procesele de schimbare øi institufliile democratice ale Europei. Din acest punct de vedere, vizita, care a urmærit în principal stabilirea unor contacte øi schimburi de informaflii cu Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei, a avut drept scop încercarea de a echilibra, pe de o parte, informaflia care existæ în Occident în legæturæ cu situaflia din România, de a oferi deci elemente suplimentare pentru o analizæ echilibratæ a ceea ce se întâmplæ în flara noastræ øi, pe de altæ parte, de a transmite un mesaj foarte clar în legæturæ cu voinfla fermæ, inexorabilæ, a autoritæflilor din România øi a societæflii româneøti în ansamblu de a merge pe calea democrafliei, pe calea atingerii unor obiective øi a unor valori democratice. Credem cæ vizita acestei delegaflii complexe øi reprezentative pentru diferitele curente de opinie øi de opfliuni politice s°a soldat în mod cert cu un rezultat pozitiv, în primul rând prin faptul cæ am putut sæ aducem o imagine corectæ, vie, a ceea ce înseamnæ institufliile de conducere din România postrevoluflionaræ øi de dupæ alegeri, iar pe de altæ parte pentru cæ am reuøit sæ stabilim un contact direct, nemijlocit, cu oamenii care formeazæ aceste instituflii europene. 78
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Contactul personal este, probabil, cea mai bunæ cale de a transmite un mesaj. Va trebui øi în viitor sæ punem un mare accent pe acest mod de a ne implica în dialogul internaflional. Nu prin cuvinte, nu prin lozinci, ci prin prezenfla noastræ inteligentæ, imaginativæ, moderatæ, convingætoare, vom putea sæ arætæm care este de fapt hotærârea noastræ, care sunt direcfliile pe care le cæutæm øi pe care încercæm sæ le punem în aplicare. fiin sæ apreciez cæ în cadrul unor „audieri“, care au durat peste trei ore, am ræspuns foarte deschis la toate întrebærile ce ni s°au pus. Am participat la nenumærate întâlniri, la conferinflele de presæ, am dat numeroase interviuri pentru posturile de radio, televiziune, pentru agenflii de presæ, ziare, atât membrii echipei guvernamentale, cât øi reprezentanflii Parlamentului. De asemenea, ne°am întâlnit cu preøedintele Adunærii Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Anders Bjorck, cu doamna Catherine Lalumière, secretar general al Consiliului Europei, iar luni dimineaflæ am avut o întâlnire cu ministrul federal de Externe al Austriei, domnul Alois Mock. Cred astfel cæ vizita pe care am realizat°o a fost utilæ. Ea nu trebuie însæ nici exageratæ, nu reprezintæ decât un prim pas pe calea extrem de dificilæ pe care ne°am ales°o. Este evident cæ existæ øi anumite interese care ne sunt ostile, anumite poziflii care ne sunt ostile. Unele din cauza unei cunoaøteri mai puflin nuanflate a evolufliilor din flaræ. Altele izvorâte poate chiar dintr°o anumitæ rea°credinflæ sau din interese contrarii. Este evident cæ Europa se miøcæ într°un ritm extrem de alert. Singura øansæ pentru noi este de a ne implica în aceste schimbæri, de a participa la ele øi, din acest punct de vedere, noi va trebui sæ adoptæm o poziflie extrem de activæ, constructivæ øi deschisæ. Speræm cæ acest exercifliu — pentru cæ în definitiv vizita în sine a fost un exercifliu pentru echipa noastræ, alcætuitæ din persoane diferite ca mentalitate, formaflie, opfliune politicæ øi care, pânæ la urmæ, au ræspuns împreunæ într°un mod responsabil la ceea ce înseamnæ de fapt interesele naflionale româneøti —, aceastæ experienflæ unicæ (prin felul în care a dus la mobilizarea a ceea ce este bun øi constructiv în fiecare din noi, în momentul în care 79
ADRIAN NÆSTASE
ne°am situat în mod firesc cu toflii de aceeaøi parte a mesei de dialog) trebuie continuatæ prin numeroase alte contacte, atât la nivelul guvernului øi al parlamentului, dar, mai ales, la nivelul omului obiønuit, care — prin cælætorii, prin ceea ce va putea sæ vadæ øi sæ explice, în acelaøi timp — va fi ambasadorul firesc al unui nou mod de gândire. Trebuie sæ fim conøtienfli cæ vor exista în continuare multe pericole, multe dificultæfli, dar eu sunt convins cæ avem forfla sæ ne prezentæm la un nivel corespunzætor oricærei situaflii. Sæ distrugem aceastæ discrepanflæ dintre percepflia externæ, care, în clipa de faflæ, este extrem de negativæ, øi schimbærile din flaræ care sunt complexe, cu pærflile lor negative, dar øi cu numeroase aspecte pozitive.
Notæ verbalæ a Ministerului Afacerilor Externe al României trimisæ Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare Ministerul Afacerilor Externe al României prezintæ salutul sæu Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare øi, referindu°se la nota verbalæ a acestuia nr. 6049°1/1990 din 26 iunie 1990, are onoarea a°i aduce la cunoøtinflæ urmætoarele: I. În legæturæ cu natura, caracterul øi desfæøurarea evenimentelor de la Bucureøti din 13–15 iunie 1990, autoritæflile române au informat în mod sistematic guvernele flærilor participante la Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa, la nivelul cel mai autorizat, inclusiv prin scrisori ale primului°ministru al României. Demersul Ministerului de Externe ungar pare sæ ignore aceste eforturi. Având însæ în vedere cæ acest demers este fæcut cu referire la prevederile Documentului final de la Viena privind dimensiunea umanæ øi ca o dovadæ cæ dupæ retragerea rezervelor la acest Document, impuse de vechiul regim, România înflelege sæ°øi respecte integral angajamentele asumate, partea românæ prezintæ în anexæ informafliile solicitate în conformitate 80
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
cu paragraful 1 din capitolul „Dimensiunea umanæ a CSCE“ al Documentului menflionat. II. Prezentând aceste informaflii în baza prevederilor respective ale Documentului final de la Viena, partea românæ nu poate, în acelaøi timp, sæ nu constate cæ o proceduræ conceputæ sæ constituie un element de dialog constructiv, pentru a elimina neînflelegeri øi neclaritæfli, este folositæ de partea ungaræ ca pretext pentru a se lansa în aprecieri tendenflioase, care deformeazæ eforturile pe care le face øi dificultæflile pe care le întâmpinæ România pe drumul sæu ireversibil spre democraflie, într°un limbaj total neadecvat documentelor diplomatice, contrar spiritului CSCE. În fapt, înainte de a primi informafliile pe care ea însæøi le solicitæ, partea ungaræ îøi permite sæ formuleze o „opinie oficialæ“ øi aprecieri definitive asupra evenimentelor øi sæ profereze acuzaflii nefondate. În demers este folosit un ton arogant de a „atrage atenflia“ unui stat participant la CSCE, proces la care statele iau parte ca parteneri egali øi în care nimeni nu a primit dreptul de a fi arbitru sau judecætor. În funcflie de ceea ce doreøte sæ demonstreze, partea ungaræ porneøte de la fapte izolate, scoase din context, øi se referæ numai la evenimentele din 14 øi 15 iunie, omiflând cu bunæ øtiinflæ actele de violenflæ din 13 iunie care sunt la originea acestor evenimente. Este evident cæ nu obflinerea de informaflii este obiectivul demersului. Dacæ interesul pærflii ungare ar fi fost acela de a folosi procedura prevæzutæ în capitolul „Dimensiunea umanæ a CSCE“, respectarea acesteia presupunea ca în primæ fazæ sæ cearæ informaflii, øi numai dupæ aceea, dacæ nu le considera satisfæcætoare, sæ°øi exprime un punct de vedere propriu. În aceste condiflii, partea românæ are dreptul sæ se întrebe cine nu respectæ termenii angajamentelor asumate prin documentele CSCE øi le foloseøte în scopuri de confruntare, contrare spiritului øi obiectivelor acestora. III. Scopul urmærit de partea ungaræ este pus în evidenflæ øi mai mult de faptul cæ, pornind de la evenimentele tragice din 13–15 iunie, care 81
ADRIAN NÆSTASE
au avut loc la Bucureøti, færæ nici o legæturæ cu problemele minoritæflilor naflionale, demersul aduce în atenflie evenimentele de la Târgu Mureø din martie a.c., într°un moment în care în aceastæ zonæ a flærii s°a restabilit calmul, cu eforturi din partea tuturor, øi atât românii, cât øi maghiarii cautæ sæ træiascæ în bunæ înflelegere. Evenimentele sunt prezentate ca øi când s°ar dori resuscitarea sentimentelor de neîncredere øi de suspiciune, care s°au aflat la originea lor, nu færæ prezenfla øi a unor factori externi, despre care partea ungaræ are deplinæ cunoøtinflæ. Aøa cum au arætat lucrærile recentei reuniuni de la Copenhaga, concepflia care prevaleazæ pe plan european cu privire la abordarea problemei naflionalitæflilor nu susfline în nici un fel pretenfliile unei flæri de a se erija în protector al minoritæflilor situate în alte state. În ceea ce priveøte evenimentele de la Târgu Mureø, partea românæ este mai interesatæ decât oricine în restabilirea calmului øi a conviefluirii paønice în rândurile populafliei din zonele în care locuiesc de veacuri, împreunæ, români, maghiari øi alte minoritæfli. Guvernul român a informat la timpul cuvenit asupra desfæøurærii evenimentelor. Aprecierile pærflii ungare care le calificæ drept „manifestæri antimaghiare cu caracter de pogrom“ sunt în totalæ contradicflie cu faptele. În demersul sæu, partea ungaræ solicitæ sæ dea publicitæflii raportul întocmit ca urmare a evenimentelor de la Târgu Mureø. Dupæ cum este cunoscut, forul parlamentar român a constituit o comisie care a examinat evenimentele cu participarea largæ a organizafliilor reprezentative ale românilor øi maghiarilor. Raportul a fost încheiat recent øi a fost înaintat parlamentului nou ales, unde, ca în orice stat de drept, urmeazæ sæ fie examinat. Regulile elementare ale decenflei, nemaivorbind de necesitatea respectærii procedurii legale, cer ca acesta sæ fie dat publicitæflii dupæ ce a fost prezentat organismului care l°a solicitat øi nu înainte. 82
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În legæturæ cu persoanele ale cæror nume sunt enunflate în nota verbalæ, partea ungaræ, care se referæ în mod frecvent la normele de drept, cunoaøte, de asemenea, cæ atât timp cât o persoanæ face obiectul unei proceduri judiciare, nu se pot da informaflii care flin de conflinutul procesului. La fel de inadmisibilæ este calificarea datæ acfliunii aflate în fafla instanflelor române, înainte de a se cunoaøte concluziile procesului, de „înscenare judiciaræ“ IV. Reuniunea de la Copenhaga a evidenfliat dorinfla predominantæ ca orice probleme ale raporturilor dintre state pe continent, inclusiv cele mai delicate, sæ fie abordate în spirit de înflelegere, conciliere reciprocæ øi respect faflæ de situafliile pe care le are de rezolvat fiecare flaræ pe teritoriul sæu. Asemenea probleme existæ atât în România, cât øi în Ungaria. Regretæm din nou cæ, în timp ce partea românæ face eforturi øi este hotærâtæ sæ le facæ în continuare, pentru apropiere, înflelegere øi soluflionarea în acest spirit a problemelor existente, partea ungaræ continuæ sæ demonstreze lipsa dorinflei de a acfliona în acest spirit, accentuând mai degrabæ confruntarea decât dialogul, aøa cum ar fi normal între state civilizate. Partea românæ îøi exprimæ speranfla cæ, prin respectarea øi aplicarea cu bunæ credinflæ a prevederilor documentelor CSCE, se va putea ajunge la îmbunætæflirea relafliilor dintre state pe continent. Ministerul Afacerilor Externe al României foloseøte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare asigurarea înaltei sale consideraflii.
4 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu Companiei „National Public Radio“, SUA. 83
ADRIAN NÆSTASE
5 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Discuflia se poartæ asupra urmætoarelor probleme: preocupærile øi poziflia Administrafliei SUA faflæ de evolufliile politice din România; evenimentele din 13–15 iunie 1990; libertatea presei; pluralismul politic.
6 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Steve Nisbeth, de la „Reuter“ (Marea Britanie). Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Felix Petrovici Bogdanov, ambasador al URSS la Bucureøti. Diplomatul sovietic solicitæ o informare privind reuniunea de la Innsbruck. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Anwar Hashim, ambasador al Republicii Populare Bangladesh la Bucureøti, în vizitæ de prezentare. Aspecte ale relafliilor bilaterale.
Agenda lui Traian Chebeleu 13.20 Sunt chemat la Adrian Næstase. Notæ: Am revenit în flaræ ieri, 5 iulie, seara, de la Copenhaga, unde am fost øeful delegafliei de experfli la Reuniunea CSCE privind dimensiunea umanæ. De la 1 ianuarie lucrez din nou în minister, la început ca director al Direcfliei politice de sintezæ, iar din martie ca director al Direcfliei organizaflii internaflionale.
Îl felicit pentru numirea ca ministru de Externe. 84
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Mi°a propus sæ fiu director de cabinet, cu grad de ambasador. Sæ vorbim mâine. Terminæm pe la 13.40.
7 iulie 1990 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Helsinki Watch1, condusæ de vicepreøedintele organizafliei. Vicepreøedintele: Începe prin a aminti cæ a mai fost în ianuarie în România. A dorit sæ vinæ din nou pentru a vedea la fafla locului situaflia. Este interesat de evenimentele din iunie2. În general, este interesat de libertatea presei, libertatea de asociere; dacæ independenfla procesului judiciar este respectatæ. Înflelege amploarea problemelor generate de tranziflie. Apreciazæ cæ s°au fæcut multe progrese, dar existæ multe alte lucruri preocupante. O va læsa în România pe Holly Cartner, pânæ în septembrie, pentru a urmæri evolufliile øi a ajuta. Adrian Næstase: Sunt multe de fæcut. Suntem preocupafli de faptul cæ se încearcæ oprirea proceselor de reformæ, de democratizare. Vrem sæ imprimæm cea mai mare vitezæ proceselor de democratizare a flærii. Suntem interesafli în dialogul cu ONG°urile. Dorim sæ înfiinflæm un Institut pentru Drepturile Omului în România, sub egida Parlamentului, cu o conducere în care sæ fie reprezentate toate partidele politice. 1
Organizaflie nonguvernamentalæ independentæ, urmærind monitorizarea prevederilor acordurilor de la Helsinki în materie de drepturi civile. În 1988, un grup din Helsinki Watch se reorganizeazæ ca Helsinki Rights Watch, cu sediul la New York. Investigæri, studii øi rapoarte în domeniul drepturilor omului (discriminare, torturæ, folosirea copiilor în conflicte armate, corupflie, abuzuri în sistemul judiciar). 2 Desigur, este vorba de „mineriada“ din 13–15 iunie 1990. 85
ADRIAN NÆSTASE
Vicepreøedintele: E încurajator. Helsinki Watch se stræduieøte sæ aducæ în atenflie probleme obiective ale proceselor interne din România. Holly Cartner: Începe prin a spune cæ era aici în timpul evenimentelor din 13–15 iunie. Încæ nu înflelege multe din cele întâmplate atunci. Helsinki Watch este îngrijoratæ de soarta celor arestafli. Este în contact cu Procuratura în acest scop. Dacæ evenimentele vor fi investigate, sæ se cerceteze øi ce s°a întâmplat în zilele de 14–15 iunie, nu numai în 13 iunie. Adrian Næstase: În momentele acelea, situaflia din România era departe de a fi stabilæ. În acel context trebuie înflelese evenimentele: ne confruntam øi cu un blocaj psihologic în Armatæ øi Poliflie. Guvernul era singur în fafla unor grupuri organizate, care se manifestau violent. Parlamentul a creat o Comisie de investigare comunæ Senat–Camera Deputaflilor, în care sunt reprezentate toate forflele politice. Comisia analizeazæ toate evenimentele. Pentru o imagine cuprinzætoare a ceea ce se face, ar fi bine ca reprezentanflii Helsinki Watch sæ vorbeascæ øi la Parlament øi la Ministerul Justifliei. Poliflia a primit doar øapte plângeri împotriva minerilor. Vicepreøedintele: Este foarte greu de explicat cæ guvernul nu a putut comanda Poliflia øi Armata øi cæ a trebuit sæ facæ apel la populaflie. Adrian Næstase: Presiunea asupra guvernului a fost foarte mare. În plus, a existat øi un factor agravant: ministrul Apærærii Naflionale1 se afla atunci la Berlin. Vicepreøedintele: Dar au fost ravagii øi la sediile partidelor politice. Adrian Næstase: Senzaflia autoritæflilor de atunci era cæ nimeni nu putea apæra guvernul. Au venit minerii. Au cerut sæ vinæ sæ le vorbeascæ preøedintele Ion Iliescu, care a trebuit sæ le spunæ ceva. I°a trimis în Piafla Universitæflii. Exista atunci øi ideea cæ în spatele atacurilor din 13 iunie se aflau partide politice, pe fondul contestærii rezultatelor alegerilor din 20 mai. Cum minerii treceau pe lângæ sediul PNL pentru a ajunge în Piafla Universitæflii, l°au atacat. 1
86
Athanasie Victor Stænculescu.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Evenimentele s°au desfæøurat apoi ca un bulgære de zæpadæ care se rostogoleøte la vale. Evenimentele trebuie væzute în contextul lor. A fost un episod nefericit. Holly Cartner: Au fost øi evenimentele de la Târgu Mureø1 de la mijlocul lunii martie. Nici atunci Poliflia øi Armata nu au intervenit pentru protecflia populafliei. Investigafliile Procuraturii s°au axat pe acfliunile fliganilor øi ale câtorva unguri. Ar vrea sæ øtie care sunt constatærile Comisiei parlamentare. Adrian Næstase: Aceste probleme s°au ridicat în Parlament. Raportul Comisiei este în fafla Parlamentului øi urmeazæ sæ fie dezbætut. Tendinfla de a lega evenimentele de la Târgu Mureø de cele din 13–15 iunie nu este logicæ. Problema este cæ guvernul n°a fost ferm când ar fi trebuit sæ fie. Incidentele din România nu sunt legate de drepturile omului, ci au o dimensiune politicæ naflionalæ øi nu pot fi rupte de evolufliile de pe scena internaflionalæ. Ne aflæm într°un context geopolitic special. Unele zone de interese cautæ sæ profite, într°o direcflie sau alta. Vicepreøedintele: Care sunt evolufliile în direcflia noii Constituflii? Ce prevederi cuprinde în materie de protecflie a drepturilor omului? 1
În perioada 15–20 martie 1990, maghiarii din judeflul Harghita aniverseazæ împlinirea a 142 de ani de la izbucnirea Revolufliei de la 1848 din Ungaria. Cu acest prilej, se arboreazæ drapelul maghiar pe institufliile publice, se depun coroane de flori cu drapelul Ungariei, la Sovata este datæ jos statuia lui Nicolae Bælcescu, iar la Târgu Mureø este profanatæ statuia lui Avram Iancu. La aniversarea Revolufliei, au venit din Ungaria 10.000 de persoane, care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata, Târgu Mureø, lezând sentimentele naflionale ale românilor. În replicæ, în zilele urmætoare, mii de manifestanfli români protesteazæ împotriva separatismului etnic din øcoli, a arborærii însemnelor de stat ungare, a înlocuirii inscripfliilor cu denumirea în limba românæ a localitæflilor, a profanærii unor monumente istorice româneøti. Are loc un øir de manifestaflii øi contramanifestaflii, care au culminat cu confruntærile violente între români øi unguri la Târgu Mureø (19–20 martie), soldate cu morfli øi rænifli. Opinia publicæ românæ øi internaflionalæ a fost profund øocatæ la vederea imaginilor, înregistrate de un reporter irlandez pe o casetæ video øi transmise de diferite posturi de televiziune din lume; pe aceastæ cale, este prezentat drept maghiar un om agresat bestial, care, ulterior, este identificat ca fiind românul Mihæilæ Cofariu, maltratat de unguri. Se hotæræøte crearea unei Comisii centrale de anchetæ a evenimentelor din Târgu Mureø, formatæ din reprezentanfli ai guvernului øi ai Biroului Executiv al CPUN. 87
ADRIAN NÆSTASE
O altæ problemæ de interes pentru Helsinki Watch: Legea presei. Are multe preocupæri faflæ de situaflia opozifliei øi a independenflei presei. Sæ nu se împiedice libertatea presei. Altæ preocupare: liderii studenflilor sunt arestafli, în timp ce nimic nu se întâmplæ minerilor. Acest contrast va ridica probleme. Este nevoie de un echilibru. Adrian Næstase: Elaborarea noii Constituflii este cea mai importantæ sarcinæ a Parlamentului, care are øi rol de Adunare Constituantæ. Cele douæ Camere vor lucra împreunæ. Va fi øi o Comisie de redactare a Constitufliei. Au fost trimiøi parlamentari pentru documentare în Franfla, Italia øi Spania. Un alt grup va merge în Elveflia. Vine un profesor francez la Bucureøti. Va fi un exercifliu foarte interesant. Vom avea, færæ îndoialæ, o Constituflie modernæ, cu un capitol consacrat special drepturilor omului. Putem folosi øi expertiza ONG°urilor. Legea presei: s°au fæcut mai multe versiuni. Imediat dupæ Revoluflie, libertatea presei a fost totalæ. Nu era nici un fel de barieræ. Presiunea cea mai mare nu vine acum de la opoziflie, ci de la întreprinzætorii independenfli din presæ. Proiectul va fi fæcut de Ministerul Justifliei øi apoi va fi discutat în Parlament. Vicepreøedintele: Spune cæ ei sunt preocupafli de lipsa de simetrie în tratament. Au fost væzufli mineri care au bætut oameni øi nu li s°a întâmplat nimic. Adrian Næstase: Problema este sensibilæ. Este nevoie de plângeri. Deocamdatæ sunt câteva. Poate vor fi øi alte plângeri. Oamenii nu°øi exercitæ drepturile. Plângerea este singura bazæ legalæ pentru a deschide o proceduræ judiciaræ. Vicepreøedintele: Spune cæ doreøte sæ închirieze un local pentru Helsinki Watch la Bucureøti. Este nevoie sæ se înregistreze sau sæ se dea vreo aprobare de undeva? Adrian Næstase: Guvernul nu trebuie sæ aprobe. Helsinki Watch trebuie doar sæ se înregistreze. Nu sunt probleme. Holly Cartner: Radu Filipescu øi Gabriel Andreescu vor sæ facæ acest lucru. Adrian Næstase: Ei øtiu cum sæ procedeze. Vicepreøedintele: Mulflumeøte pentru întrevedere. Adrian Næstase: Suntem deschiøi pentru dialog. Întâlnirea se terminæ la 11.00. 88
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut strategii privitoare la relafliile cu principalele 10 flæri importante pentru noi. De vorbit øi cu Doru Costea. – Relaflia cu Ungaria: de fæcut un colectiv de 5–6 oameni. – Activizarea ambasadelor: colective, sarcini pentru organe centrale. – Analizæ politicæ: fiecare diplomat sæ elaboreze cel puflin o analizæ politicæ, cu aprecieri øi propuneri. – Program de lucru de analize øi sinteze pe problemele relafliilor diplomatice. – Programe lunare de acfliune pentru prezentarea României øi pentru susflinerea politicii României. – Relafliile cu emigraflia românæ. – Direcflia presei: ce face øi ce are de fæcut. – Biblioteca MAE: fiøare. – Radiografia „propagandei minciunii“. Terminæm la 16.15.
9 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Hyun Hong Lee, ambasadorul Republicii Coreea la Bucureøti. Relaflii bilaterale.
10 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Tugay Uluçevik, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureøti. Diplomatul turc transmite lui Adrian Næstase un mesaj de felicitare din partea ministrului de Externe al Republicii Turcia. 89
ADRIAN NÆSTASE
– – – –
18.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. De constituit un grup de 3–4 oameni, un mic grup de control al ministrului. Vasile Florea, directorul Personalului, prezintæ organigrama ministerului. Vasile Nanea — de numit director la Direcflia protocol. Bogdan Baltazar, Teodor Meleøcanu øi Nicolae Micu — de numit directori generali.
11 iulie 1990 13.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Institutul de Economie Mondialæ are nevoie de acces la banca de date „Reuters“. De vorbit. – Napoleon Pop — øef al Departamentului de comerfl exterior. – Întâlnirea de ieri (10 iulie) cu Sinodul. Printre altele, discuflii privind probleme de relaflii externe ale Bisericii Ortodoxe Române. S°au prezentat punctele de vedere oficiale, inclusiv relafliile cu Moldova, øi s°au discutat probleme ale diasporei române. Pentru prima datæ un ministru de Externe a fost la sediul Patriarhiei pentru o întâlnire cu Sinodul permanent al Bisericii Ortodoxe. – Pentru relafliile cu emigraflia este de dorit sæ avem øi un consilier pe probleme religioase. Terminæm la 13.30. 20.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Întâlnirile cu Ion Rafliu øi cu Sinodul: de informat ambasadele. În general de informat cu øtirile zilei. – Apropo de øtirea de azi dimineaflæ de la Radio: de vorbit cu Eugen Preda, pentru a ne transmite prin fax øtirile prezentate la Radio. – De vorbit cu Nicolae Vladimir pentru dotarea cu faxuri a tuturor ambasadelor. Terminæm la 20.30. 90
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
12 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Klaus Terfloth, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureøti. Amplæ prezentare a situafliei din România øi a dorinflei noastre de a dezvolta relaflii pe toate planurile. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Stephen Greenhouse, de la „New York Times“ (SUA). Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Alec Russel, de la „The Daily Telegraph“ (Marea Britanie). 19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede circulara cu consultærile politice. – Comentariu: Politica este o relaflie de forflæ, putere, dar, mai ales, de influenflæ. – Pentru Zoller1 — sæ°i facem sugestia unei consultæri a ONG°urilor la Bucureøti, împreunæ cu Centrul ONU în România. Crearea unui Institut pentru Drepturile Omului, cu sprijinul Centrului ONU, sub egida Parlamentului. Terminæm la 20.20.
13 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Hichan Kaahaleh, noul însærcinat cu afaceri al Siriei. 1
Adrian Zoller. Reprezentant al Centrului ONU pentru Drepturile Omului. 91
ADRIAN NÆSTASE
14 iulie 1990 Interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, Radiodifuziunii Române: Î: Domnule ministru, este al doilea interviu pe care avefli amabilitatea sæ°l acordafli postului nostru de radio. Primul a fost chiar în ziua anunflærii listei guvernului. Deøi nu au trecut decât douæ sæptæmâni, cred cæ avem posibilitatea sæ purtæm un dialog aprofundat. Domnul prim°ministru spunea cæ „la vremuri noi trebuie oameni noi“. Lista întregului guvern cuprinde tehnocrafli tineri. Dumneavoastræ înøivæ avefli 40 de ani. Este pregætitæ diplomaflia româneascæ sæ ræspundæ acestei înalte exigenfle? Mai precis, dispunem de un fond de competenfle în mæsuræ sæ acopere golurile existente prin retragerea unor diplomafli, ca øi pentru acoperirea noilor sarcini, incomparabil mult sporite? R: E o întrebare, într°adevær, dificilæ sau, mai bine zis, ræspunsul este legat de o situaflie extrem de complexæ, aøa cum afli prefigurat, de altfel, în întrebare. Bineînfleles, România, fiind o flaræ micæ sau mijlocie succesul ei, spun în ghilimele succesul ei internaflional, imaginea ei este legatæ în mare mæsuræ de o dimensiune activæ în plan extern. De aceea, întotdeauna, România a trebuit sæ se bazeze pe o anumitæ inteligenflæ a purtærii dialogului cu alte nafliuni øi chiar dacæ de°a lungul anilor de dictaturæ aceastæ posibilitate a fost blocatæ în mare mæsuræ, iar dialogul a însemnat în mare mæsuræ doar transmiterea unui mesaj de propagandæ dinspre noi în afaræ, în aceste momente când trebuie sæ reconsideræm felul în care ne raportæm la Europa, când trebuie sæ gândim felul cum vom participa prin scenarii, prin imaginaflie, prin modele la reconstruirea modelului de securitate european, trebuie sæ facem apel la tofli cei care pot sæ lucreze în acest domeniu, sæ contribuie la modificarea sau, mai bine zis, adecvarea imaginii externe la ritmul schimbærilor interne. Pânæ la urmæ, politica externæ înseamnæ a transfera în afaræ sensul schimbærilor interne. Evident, aceastæ dimensiune externæ presupune un fundament solid în schimbærile øi situaflia stabilæ a flærii. De aceea, în aceste momente 92
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
noi trebuie sæ gæsim oamenii care, prin entuziasm, prin dorinfla de a promova în afaræ, de a promova în relafliile noastre cu Europa. Trebuie sæ fie cei care nu numai sæ perceapæ pulsul adânc al modificærilor noastre de aici, dar, cunoscând adeseori alfabetul politic, problemele, sensibilitæflile opiniei publice din alte flæri, sæ fie în mæsuræ sæ transmitæ un mesaj de implicare activæ a României în procesele de schimbare europene. Deci, e foarte greu. În primul rând e foarte greu de schimbat echipele. Noi nu avem rezerve extraordinare pe care sæ le putem lua deîndatæ øi introduce în locul celor care au fæcut politicæ externæ. Pe de altæ parte, foarte mulfli din cei care au lucrat în mecanismul de politicæ externæ român sunt profesioniøti, sunt oameni competenfli. Unii dintre ei, færæ îndoialæ, au fost soldaflii unei anumite politici. Care este partea de responsabilitate, dacæ existæ, în anumite cazuri, este foarte greu de spus. Sigur, trebuie judecat, cred eu, de la caz la caz øi, în orice caz, ceea ce este øi mai important este faptul cæ trebuie sæ gândim în perspectivæ. Trebuie sæ înnoim masiv, nu numai nivelul de conducere, dar øi întreaga echipæ a ministerului, aducând oameni tineri øi punându°i efectiv sæ lucreze în zonele øi în domeniile în care pot sæ învefle rapid. Cred cæ aceasta este una dintre marile noastre calitæfli: øtim sæ învæflæm repede øi sper cæ acest lucru sæ fie valabil pentru cei care vor lucra în Ministerul de Externe. De asemenea, aø adæuga faptul cæ deja am început sæ dezvoltæm posibilitæflile de a trimite oameni foarte tineri, absolvenfli de facultate, la burse în stræinætate — pot sæ væ dau deja câteva zeci de exemple în acest sens — tineri care dupæ o perioadæ de pregætire, pornind de la unu–doi ani pânæ la patru–cinci–øase ani vor reveni în centrala ministerului øi vor lucra aici în baza unui contract pe care deja l°au semnat. Deci, sunt foarte multe lucruri pe care încercæm sæ le facem. Evident cæ nu este simplu, cum spuneam, pentru cæ aici ne confruntæm cu aceastæ nevoie a schimbærii echipelor, dar care trebuie sæ flinæ seama de o dinamicæ fireascæ între continuitate øi discontinuitate. 93
ADRIAN NÆSTASE
Î: În ultimele decenii, România, datoritæ dictaturii, a politicii voluntariste, care lua dorinflele drept realitæfli, a avut de suferit efectele izolærii øi boicotærii, în special pe plan european, chiar în rândul aliaflilor. Este, dupæ pærerea dv., vorba despre efecte øi implicaflii pe termen lung sau care pot fi rectificate ori anulate pe termen scurt. În aceastæ ipotezæ, ce credefli cæ trebuie întreprins pentru a pune capæt acestei încercuiri izolaflioniste øi pentru a duce flara în primele rânduri ale politicii mondiale? Insist asupra acestui punct pentru cæ tendinfla de izolare a României, ca øi manifestærile de boicotare, de reducere sau îngheflare a relafliilor s°au manifestat øi în ultimele luni, folosindu°se ca pretexte lentoarea sau dificultæflile procesului democratic din flara noastræ. R: Eu cred cæ analiza imaginii externe româneøti în clipa de faflæ trebuie sæ se facæ pornind de la anumite elemente obiective. În primul rând, faptul cæ dupæ Revoluflie au existat aøteptæri extrem de mari, atât în plan intern, datorate unor frustræri masive acumulate de°a lungul deceniilor, cât øi în stræinætate, nefiind foarte clar în acel moment care vor fi direcfliile, orientærile, modul de organizare a economiei øi a societæflii civile în general în România. Evident cæ s°a fæcut atunci un imens pas înainte, dar, dupæ aceea, a trebuit sæ reluæm problemele una câte una øi sæ începem sæ le rezolvæm. Øi aceste probleme sunt multiple øi sunt foarte dificile. De aici probabil anumite dezamægiri, unele obiective, altele subiective datorate probabil øi anumitor interese, hai sæ spunem, nefructificate, anumitor aøteptæri care nu s°au împlinit în legæturæ cu felul în care s°a aøezat societatea româneascæ øi, de asemenea, eu cred cæ, foarte preocupafli de problemele noastre interne, noi nu am øtiut sæ prezentæm pas cu pas în afaræ ceea ce se întâmplæ la noi. De acest lucru au început sæ se ocupe alflii øi, în mod gradual, s°a produs o anumitæ rupturæ între schimbærile din flaræ øi imaginea externæ. Aceastæ rupturæ a devenit din ce în ce mai puternicæ øi în momentul în care modalitæflile de comunicare, o anumitæ informaflie care nu a funcflionat întotdeauna aøa cum trebuie, în primul rând din cauza lipsei noastre de implicare în activitatea de informare 94
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
externæ, de transmitere a mesajului dinspre noi înspre în afaræ, s°a produs o anumitæ tensiune care a sensibilizat opinia publicæ externæ. Aceasta, la rândul ei, a creat o anumitæ presiune asupra factorilor de decizie din stræinætate la nivel guvernamental øi parlamentar, ceea ce a dus la reacflii politice øi la ceea ce resimflim cu toflii ca un paradox al situafliei postrevoluflionare din România, la aceastæ semiizolare care færæ îndoialæ cæ este funcflie de schimbærile propriu°zise din flaræ, de nivelul de încredere în legæturæ cu situaflia politicæ internæ, dar care are øi un anumit dozaj de subiectivism datorat modului în care se construiesc, în general, imaginile în planul politicii internaflionale. Evident — øi las lucrul acesta la urmæ — existæ færæ îndoialæ øi anumite categorii de interese care, sigur, pot sæ fie implicate într°o mæsuræ sau alta în aceastæ deformare de imagine. Dar eu cred cæ unda de øoc a trecut în mare mæsuræ, iar ceea ce resimflim noi acum sunt în continuare efectele reziduale, care se vor propaga într°o anumitæ inerflie øi depinde acum de noi sæ avem inteligenfla de a transmite mesajele necesare din flaræ, de a realiza, aøa cum ne°am propus, reformele în societatea noastræ conform programului stabilit — vorbesc acum despre guvern, deci la nivelul guvernului — în baza declarafliei°program a primului°ministru øi a guvernului øi, în aceste condiflii, eu aø fi mai curând optimist; în urmætoarele sæptæmâni, dupæ pærerea mea, este posibil ca aceste efecte sæ se atenueze øi sæ urmærim o tranziflie fireascæ spre conectarea noastræ instituflionalæ la procesele europene. Î: Care este opinia dv. în legæturæ cu afirmafliile cæ România trebuie sæ revinæ în Europa? Oare cum se leagæ întrebarea noastræ de sfârøitul ræspunsului la întrebarea precedentæ? N°ar fi mai degrabæ vorba de o realiniere a flærii noastre la valorile øi evolufliile cele mai avansate de pe continentul nostru? R: Sigur, în analizele politice care s°au fæcut în ultimele luni au apærut diferite stereotipuri, unele nefericite, deøi nu stereotipul în general este nefericit, iar altele în nici un caz adecvate la proiecflia fireascæ a problemei respective. Dupæ pærerea mea, lucrurile sunt foarte clare. România este 95
ADRIAN NÆSTASE
o flaræ europeanæ, ea îøi gæseøte locul în Europa pentru cæ se gæseøte în Europa. Mai mult, România are un rol important în Europa Ræsæriteanæ, în Balcani, are øi va avea un rol deosebit în problemele de construcflie a securitæflii europene în aceastæ parte a Europei, are o piaflæ economicæ potenflialæ extraordinaræ, chiar dacæ economia, infrastructura, au anumite probleme, dar, sub aspect potenflial, dupæ pærerea mea, existæ øanse deosebite pentru o implicare masivæ în spafliul economic european øi nu numai european. Øi, din aceste motive, eu cred cæ de fapt problema care se pune este dacæ procesul de schimbare în România se va face în paralel cu cel din Europa sau se va face împreunæ cu cel din Europa. Cu alte cuvinte, România este oricum îndreptatæ spre realizarea valorilor care au fost afirmate în timpul Revolufliei române øi care sunt generate în mod firesc de cultura europeanæ, în cadrul cæreia România a avut o lungæ øi foarte frumoasæ tradiflie. Chiar dacæ pentru mai multe decenii aceste valori au ræmas sub forma lor latentæ de aspiraflie în conøtiinfla româneascæ, ele au reapærut în ultimele luni ca nevoi, ca forme de motivarea acfliunii politice øi, pânæ la urmæ, chestiunea care se pune în clipa de faflæ este aceea a definirii unei viteze optime a ritmului de schimbare øi, în acelaøi timp, de gæsire a unui traseu comun cu procesul de schimbare din Europa. Î: Vorbind deschis, existæ semne sau dovezi cæ politica øi înflelegerile Marilor Puteri privesc sau afecteazæ destinul flærii noastre? R: Este, færæ îndoialæ, una dintre problemele pe care fiecare dintre noi øi le°a pus într°un moment sau altul. Aici existæ un câmp imens pentru speculaflii. Færæ îndoialæ, existæ o anumitæ discrepanflæ între planul egalitæflii juridice a statelor øi planul real al rolului unor centre de putere, a unor forme de influenflæ pe care cu toflii le cunoaøtem din istorie. Eu cred cæ în momentul de faflæ datoritæ ritmului de schimbare extrem de rapid, datoritæ cæutærii unor structuri instituflionale, europene în general, care sæ articuleze un sistem de securitate viabil, ceea ce conteazæ cel mai mult este imaginaflia. Participarea cu scenarii, cu idei valoroase care sæ câøtige. Eu aici consider cæ vor câøtiga nu cei care vor avea puterea militaræ, 96
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în primul rând, øi poate cæ nici chiar puterea economicæ, ci, mai ales, puterea de inteligenflæ pentru a gæsi formule acceptabile øi în acelaøi timp care sæ protejeze interesele de securitate naflionalæ. Î: În primele declaraflii de politicæ externæ de dupæ Revoluflie, a fost pus un accent deosebit pe cultivarea raporturilor României cu vecinii. Ræmâne o preocupare de prim ordin øi ce mijloace specifice se întrevæd pentru promovarea unor asemenea raporturi de bunæ vecinætate, colaborare øi chiar prietenie? România va acfliona în cadrul alianflelor existente ori direct, în plan bilateral? R: Existæ o anumitæ diferenflæ, aø spune, între buna vecinætate øi vecinætate. Vecinætatea este o stare geograficæ; buna vecinætate este un standard de atins, este un model dupæ care se judecæ o anumitæ situaflie concretæ, în care conduita trebuie sæ fie asemænatæ cu cea a unui bun vecin. Ceea ce înseamnæ mult mai mult decât starea de fapt. Vecinætatea este o realitate care nu poate fi modificatæ øi, sigur, graniflele noastre sunt foarte clare; în plus, ele sunt garantate prin documente de drept internaflional. În ceea ce priveøte buna vecinætate, ea fline de acfliunea politicæ a statelor. Aici e nevoie de foarte multæ înflelepciune, de foarte multæ înflelegere, deoarece, de obicei, probleme existæ tocmai la granifle, acolo unde interesele se întrepætrund dintr°un motiv sau altul. În ceea ce ne priveøte, noi încercæm øi vom încerca sæ avem o maximæ deschidere în aceastæ direcflie. Spre exemplu, în relafliile noastre cu Ungaria, noi am propus deja întâlniri bilaterale pentru discutarea foarte deschisæ, la nivelul ministerelor de Externe, la nivelul adjuncflilor de ministru, probabil pentru început, øi speræm ca aceste discuflii sæ aibæ loc mai curând tocmai pentru a clarifica diferite chestiuni care, în lipsa unui dialog, pot sæ se accentueze, sæ se agraveze. Chestiunea minoritæflii maghiare din România noi o vedem într°un plan mai larg, mai general, cel al democratizærii societæflii româneøti, noi consideræm cæ s°au fæcut foarte multe lucruri în aceastæ direcflie. Chiar faptul cæ existæ 41 de reprezentanfli ai minoritæflii maghiare din România în Parlament, în cele douæ Camere, øi am dori 97
ADRIAN NÆSTASE
ca astfel de exemple sæ poatæ fi date øi în alte flæri, inclusiv în Ungaria. Credem, deci, cæ aceste lucruri, øi altele, chiar dacæ existæ anumite dificultæfli sau mai existæ încæ dificultæfli în implementarea, în punerea în aplicare a unora dintre aceste chestiuni pot sæ fie discutate, iar politica noastræ presupune o aliniere în ceea ce priveøte tratamentul minoritæflilor, o aliniere, spuneam, la standardele juridice internaflionale øi la practica cea mai avansatæ a flærilor occidentale în ceea ce priveøte minoritæflile naflionale. Sigur, însæ, cæ trebuie sæ facem o distincflie foarte claræ între problematica drepturilor omului, drepturile persoanelor ce aparflin minoritæflilor naflionale øi problemele teritoriale. Trebuie sæ fie foarte clar pentru toatæ lumea cæ aceste lucruri nu au absolut nimic în comun. Cu alte cuvinte, nu vom accepta niciodatæ ca problema minoritæflilor sæ fie utilizatæ ca un substitut pentru punerea în discuflie sau pentru crearea unui climat internaflional tulbure care, eventual, sæ ducæ la discuflii asupra unor probleme teritoriale. Este clar aici cæ poziflia Ungariei, la nivel guvernamental, a fost foarte clar expusæ, în sensul cæ nu existæ revendicæri teritoriale, dar, în acelaøi timp, putem sæ urmærim la nivelul emigrafliei maghiare, în diferite afirmaflii din stræinætate, o prezentare denaturatæ a realitæflilor din România øi vrem sæ spunem foarte clar cæ urmærim cu mare atenflie øi cu îngrijorare aceste lucruri care nu pot fi în interesul dezvoltærii relafliilor bilaterale. Î: Poate fi corectæ analiza potrivit cæreia schimbærile din Europa Ræsæriteanæ au modificat radical termenii strategici, politici øi militari din Europa? N°ar fi nevoie, dupæ opinia dv., øi de anumite modificæri substanfliale în planul doctrinelor, politicilor øi strategiilor occidentale? Ar putea fi conceputæ o Casæ Comunæ Europeanæ cu o altæ Europæ Ræsæriteanæ, dar cu aceeaøi Europæ Occidentalæ? R: Acest proces este inevitabil øi el se petrece, de altfel, toatæ vremea. Spre exemplu, recenta declaraflie NATO pune în luminæ tocmai aceste schimbæri de doctrinæ, pentru cæ pânæ la urmæ este vorba de o reexaminare, o regândire a modului de abordare strategicæ, de gândire strategicæ 98
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în cadrul Alianflei Atlantice øi eu cred cæ este vorba de o schimbare esenflialæ în ceea ce priveøte doctrinele militare. De altfel, aceastæ perioadæ pânæ la sfârøitul anului va evidenflia numeroase proiecte teoretice de un mare interes øi care toate se vor concentra pe modul de conectare øi de impact între cele douæ alianfle militare din Europa în contextul procesului CSCE. Deci, este nevoie de multæ imaginaflie în clipa de faflæ tocmai pentru a gæsi soluflii la intersecflia dintre aceste procese. Pentru cæ, este foarte clar, diminuarea forflei øi a funcfliilor Tratatului de la Varøovia, remodelarea øi schimbærile din Tratatul NATO, dobândirea unor funcflii politice sau accentuarea dimensiunii politice a acestor alianfle, implicarea Consiliului Europei øi a altor instituflii vest°europene în procesul CSCE sau în orice caz în intenflia de a crea anumite structuri paneuropene. Procesul CSCE, el însuøi, care trebuie sæ propunæ un anumit model nou de securitate în contextul modificærilor din Europa Centralæ øi, în special, a unificærii Germaniei. Toate acestea vor duce, în mod necesar, deci, la scenarii noi, la modele noi, la idei noi. Î: Avefli cumva în vedere crearea unor modalitæfli mai flexibile øi mai operative de transparenflæ a activitæflii ministerului pe care°l conducefli în vederea unei informæri rapide øi concrete a opiniei publice din flaræ øi din stræinætate? Tocmai în legæturæ cu ceea ce discutam la început despre imaginea României, în general. R: Noi ne gândim la anumite modificæri în structura ministerului øi, din acest punct de vedere, aø vrea sæ væ spun cæ deja am stabilit sæ creæm, în primul rând, o divizie sau o direcflie pentru problemele europene multilaterale, deci, care sæ se ocupe exclusiv de mecanismele europene, de institufliile europene. Cred cæ pentru noi aceasta este o prioritate øi trebuie s°o marcæm în mod foarte clar øi sæ reuøim s°o realizæm la nivel operaflional. În al doilea rând, vom avea o divizie pentru drepturile omului, în cadrul Direcfliei juridice tradiflionale a ministerului øi, de asemenea, un compartiment pentru relafliile cu emigraflia în cadrul Direcfliei culturale. Credem, deci, cæ în felul acesta vom reuøi sæ stabilim 99
ADRIAN NÆSTASE
anumite structuri mai flexibile øi care sæ poatæ sæ se ocupe în mod direct de problemele care sunt de mare interes pentru minister øi nu numai pentru minister. În ceea ce priveøte transmiterea comunicafliei în afaræ, a mesajelor, noi în primul rând am pornit prin a revigora ambasadele, unde sunt oameni foarte buni, mulfli dintre ei, øi care au nevoie sæ øtie felul în care gândim, sæ øtie cæ existæ o anumitæ schimbare spre o atitudine, spre o poziflie activæ, øi ei au nevoie de acest semnal pentru a se mobiliza ei înøiøi pentru activitæflile pe care le desfæøoaræ. Ambasadele au un rol extraordinar dacæ sunt folosite aøa cum trebuie, dacæ oamenii care sunt în aceste locuri îøi folosesc øi imaginaflia, øi energia într°o direcflie bine stabilitæ. Apoi, noi credem cæ va trebui sæ lucræm foarte strâns cu presa. Direcflia noastræ de presæ, apoi Direcflia culturalæ vor încerca sæ fie mult mai aproape de întregul mecanism, de întregul ansamblu al mijloacelor de informare în masæ, atât în flaræ, cât øi în stræinætate. Î: Tocmai la acest punct aø vrea sæ væ pun o întrebare: dacæ ar fi convenabil pentru instituflia dv. ca ziariøtii români de politicæ externæ sæ emitæ idei øi propuneri privind politica noastræ internaflionalæ. R: Eu cred cæ ar fi extraordinar. Ar trebui sæ plætim astfel de idei. Este absolut necesar sæ dezvoltæm un brainstorming, o discuflie din acesta permanentæ cu absolut tofli cei care pot sæ ajute, atât în cadrul ministerului, dar øi în toate celelalte segmente ale societæflii. Noi am propus, de altfel, øi am øi început un dialog cu reprezentanfli ai departamentelor de relaflii externe ale partidelor din opoziflie, zilele trecute am avut, spre exemplu, o discuflie extrem de interesantæ cu domnul Ion Rafliu1, care a venit aici la noi, la minister, øi am purtat o discuflie foarte instructivæ în legæturæ cu modalitæflile de abordare a problemelor internaflionale. De asemenea, am avut zilele trecute o discuflie foarte utilæ øi foarte plæcutæ — 1 Ion Rafliu (1917–2000). Om politic øi de afaceri român. Membru al Comitetului Executiv al Românilor Liberi øi al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi. Dupæ repatriere, a devenit unul dintre conducætorii Partidului Naflional fiærænesc — creøtin democrat. Candidat la preøedinflia flærii în alegerile din 20 mai 1990.
100
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a fost un privilegiu pentru mine sæ merg la Palatul Patriarhiei, unde m°am întâlnit cu P.F. Patriarh Teoctist1 øi Sinodul permanent al Bisericii Ortodoxe Române — unde am discutat, de asemenea, unele aspecte privind activitæflile externe; am încercat sæ precizez unele dintre liniile noastre de abordare în legæturæ cu anumite zone, cu anumite, sæ spunem, domenii, care pe ei îi interesau mai mult. Spre exemplu, poziflia noastræ privind schimbærile din Moldova sovieticæ ø.a.m.d. Deci, încercæm sæ preluæm de absolut oriunde idei valoroase øi cred cæ acesta ar trebui sæ fie unul dintre principiile de bazæ ale funcflionærii societæflii noastre, øi anume acela ca ideea cea mai valoroasæ sæ câøtige. Øi, dupæ pærerea mea, nu are importanflæ de unde vine aceastæ idee. Î: Tânæra noastræ diplomaflie a anulat câteva vechi dosare°tabu: Coreea de Sud, Africa de Sud. Avefli în vedere øi alte deschideri cu valoare de premieræ în politica noastræ externæ? R: Aceste schimbæri sunt absolut fireøti în momentul în care încercæm sæ privim færæ ochelari fumurii la ceea ce se întâmplæ în lume. Evident, trebuie sæ gæsim, aøa cum spuneam øi mai înainte, viteza cea mai potrivitæ a acestor schimbæri de abordæri. Nu trebuie nici sæ ne græbim foarte tare, intrând, poate împotriva unui curs internaflional al unor poziflii foarte clare în legæturæ cu o zonæ sau cu o prolemæ, nici însæ sæ ræmânem în urmæ, ajungând ultimii acolo unde deja au pætruns în prealabil alte flæri, øi°au afirmat deschiderea alte guverne. Deci, problema, dupæ pærerea mea, nu este atât de a identifica aceste zone, care, în mod tradiflional, sunt mai sensibile, ci de a gæsi modalitatea inteligentæ, moderatæ, de a le aborda øi de a le promova din punct de vedere politic øi economic. Î: Dat fiind faptul cæ postul nostru de radio se adreseazæ emigrafliei române, avefli vreun mesaj? R: Mesajul meu este acela de încurajare a dialogului. Eu cred cæ practic interesele noastre sunt aceleaøi, poate unele dintre percepflii sunt diferite. 1
Teoctist Aræpaøu (1915). Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ales la 9 noiembrie 1986, înscæunat la 16 noiembrie 1986. 101
ADRIAN NÆSTASE
Eu cred cæ avem foarte multe de învæflat de la cei care se aflæ astæzi în alte zone, în alte flæri, putem sæ beneficiem de experienfla lor, de ceea ce este, ceea ce aø numi eu, faptul cæ ele reprezintæ o interfaflæ între statul român øi statul în care ei se aflæ øi, din acest punct de vedere, eu cred cæ numai un dialog foarte sincer poate sæ ducæ treptat — pentru cæ eu nu cred în soluflii rapide, peste noapte —, eu cred cæ raporturile cu emigraflia românæ vor fi determinate de un factor esenflial, øi anume încrederea. Încrederea, în primul rând, trebuie sæ ne°o dobândim noi, aici, în flaræ, — este vorba de o reimplicare a individului în mod conøtient øi responsabil în societatea din care face parte øi apoi de o reconectare a societæflii româneøti la comunitatea internaflionalæ. În acest proces gradual, eu cred cæ emigraflia românæ are øi va avea un rol deosebit de important. El va avea o naturæ secvenflialæ, se va materializa divers în plan cultural, în plan economic, în planul învæflæmântului. Dar, dupæ pærerea mea, în mæsura în care lucrurile vor merge bine la noi în flaræ — øi eu sper din suflet acest lucru — în mod inerent, relafliile, dialogul, acfliunea comunæ, poate, cu emigraflia noastræ se vor împlini, se vor articula pe aceastæ bazæ esenflialæ care este aceea a pæstrærii øi afirmærii în lume a valorilor româneøti, a sufletului øi tradifliilor noastre comune. 15 iulie 1990 10.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Materialul privind Clubul Diplomatic: sæ fie væzut de Ion M. Anghel. – De fæcut o scrisoare cætre Centrul ONU øi lui Voyame1, ca în cadrul serviciilor lui consultative sæ acorde asistenflæ pentru crearea Institutului Român pentru Drepturile Omului. 1 Joseph Voyame. Jurist øi diplomat elveflian. Preøedinte al Comitetului ONU pentru combaterea torturii (1987–1993). Raportor special pentru România al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (1988–1992). Vicepreøedinte al Comisiei Europene pentru combaterea rasismului øi intoleranflei de la Strasbourg. Membru al Observatorului european al fenomenelor rasiste øi xenofobe.
102
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– De væzut forma Centrului Danez al Drepturilor Omului øi sæ obflinem documente. Sæ°i invitæm la consultare pentru prezentarea modelului lor. Scrisoare. – De fæcut scrisoare cætre Direcflia pentru drepturile omului a Consiliului Europei. Sæ se facæ o consultare la început de septembrie. – De fæcut o scrisoare øi lui John Mroz1, la Institutul Est°Vest (la Washington).
16 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Kazushi Miura, preøedintele firmelor Heim International, ALA Corp. øi DCS Corp. Analiza posibilitæflilor de dezvoltare ale relafliilor culturale. 14.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Antonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasador al Regatului Spaniei la Bucureøti. Antonio Nuñez: Începe prin a afirma cæ acum România are nevoie în primul rând de înflelegere. Spania are o atitudine foarte pozitivæ. România øi Spania s°au redescoperit. România este prezentæ în presa spaniolæ nu întotdeauna ræu. Existæ o mare afinitate între cele douæ popoare. Ele sunt cele douæ mari porfli ale latinitæflii. Relafliile cu arabii, o træsæturæ comunæ celor douæ nafliuni . Avem o experienflæ imediatæ interesantæ: parcurgerea unei tranziflii de la dictaturæ la regim democratic. Azi, Spania este între primele 10 flæri industrializate din lume; turism: la o populaflie de 42 milioane locuitori, 55 milioane turiøti anual; flota de pescuit øi construcflia de nave: pe primul loc în lume; instalaflii nucleare: între primii cinci. 1
John Edwin Mroz. Preøedinte al Institutului de Studii de Securitate Est°Vest. 103
ADRIAN NÆSTASE
Din punct de vedere politic, înfleleg complexitatea evenimentelor din România. Spania este singura flaræ care n°a condamnat România la Viena. Sunt la dispoziflia noastræ pentru a ajuta activitatea diplomaticæ. Adrian Næstase: Evocæ tradiflia relafliilor bilaterale. Sunt øi interese economice obiective care ne leagæ. Moøtenirea latinæ comunæ îøi pune amprenta øi asupra procesului de remodelare a societæflii civile. Noi încercæm o dinamicæ pe cât posibil de rapidæ a dezvoltærii economice øi a democrafliei parlamentare. Avem mai mult nevoie de înflelegere decât de ajutor. Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte. Apreciazæ înflelepciunea spaniolæ: sæ privim înainte øi nu înapoi, ca bazæ a schimbærii. Existæ o rupturæ între modul în care noul guvern român s°a implicat în transformarea democraticæ a flærii øi percepflia din afaræ. Privim cu responsabilitate spre viitor. Suntem foarte sensibili la dovezile de prietenie din partea Spaniei. Latinitatea este o forflæ inteligentæ. Presiunea din exterior asupra noastræ este uneori greu de înfleles. Încercæm sæ ne refacem imaginea. Implicarea României în organizafliile europene ar fi în favoarea procesului democratic din flaræ, dar øi a procesului general°european. Sunt segmente ale populafliei foarte neræbdætoare. Sunt persoane care, folosind libertæflile democratice câøtigate, pentru promovarea unor interese personale, denigreazæ procesele de deschidere democraticæ din flaræ. În cadrul nostru intern se poate spune orice, se poate critica guvernul, inclusiv în forme neobiønuite pentru flærile democratice. Problema este sæ nu se aducæ prejudicii intereselor naflionale. Antonio Nuñez: Mulflumeøte pentru prezentare. I se pare importantæ, pentru cæ reprezintæ nivelul de convingere personalæ. De acord cæ sunt øi probleme morale legate de România. Trebuie subliniat acest lucru în legæturæ cu imaginea României. Nu trebuie sæ fim preocupafli dacæ 3, 4 sau 5 persoane fac declaraflii negative, dure. Aceasta este o dovadæ a funcflionærii democrafliei. 104
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Avem programe de colaborare bilateralæ foarte intense. Ele sunt foarte concrete. Spania este un partener în plus pentru o flaræ ca România, pentru diversificarea relafliilor sale tradiflionale. Disponibilitatea guvernului spaniol în aceastæ privinflæ este dintre cele mai mari. Dorim ca România sæ devinæ pentru Spania un partener privilegiat, cum sunt încæ 4–5 state. Adrian Næstase: Ce s°a spus este extrem de încurajator. Avem nevoie de schimbarea societæflii, cu fafla spre individ øi spre comunitatea internaflionalæ. Lucrurile sunt complicate, pentru cæ este vorba de a construi ceva nou, plecând, adeseori, de la zero. Consultærile MAE cu partidele politice vizeazæ construirea unei solidaritæfli naflionale øi a unei susflineri a obiectivelor majore de politicæ externæ. Exprimæ disponibilitatea noastræ øi dorinfla de a sprijini ambasada în activitæflile ei. Audienfla se terminæ la 14.40.
18 iulie 1990 10.00 Øedinfla colectivului de conducere a Ministerului Afacerilor Externe. Se prezintæ Schema organizatoricæ a MAE. Adrian Næstase: Sugestii pentru postul de ambasador la Paris: Virgil Tænase. Romulus Neagu: Sugestii de modificæri în schemæ: Consiliul juridic sæ fie în cadrul Cabinetului ministrului; Direcflia generalæ politicæ — de desfiinflat. Adrian Næstase: Sæ folosim nofliunea de „compartimente“ în loc de „servicii“. Sæ urmærim foarte bine materialele pentru guvern, sæ treacæ toate pe la Consiliul juridic. 105
ADRIAN NÆSTASE
De trimis o adresæ la Ministerul Comerflului, privind oamenii trimiøi la ambasade færæ o minimæ instruire sau familiarizare cu problemele tehnice specifice. Romulus Neagu: În Expunerea de motive privind schema sæ relevæm elementele de noutate: s°au creat departamente de ordin funcflional; s°au creat compartimente noi precum Direcflia pentru probleme economice, Compartimentul pentru drepturile omului. Pentru emigraflie: proiectarea imaginii noi a României. Problema Consulatului de la Kiev. Adrian Næstase: Candidat: Stelian Gruia. – Discuflii despre numirile de ambasadori: Adrian Næstase: Am prezentat 6 propuneri, færæ publicitate, pentru a avizul Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului. De væzut lista membrilor Comisiei de politicæ externæ øi de flinut legætura cu Gheorghe Petricu (secretarul Comisiei). De væzut Regulamentul Comisiei privind procedura de avizare a numirilor. Traian Chebeleu sæ facæ legætura cu Parlamentul øi cu Adrian Severin. – Diverse: Adrian Næstase: Petre Roman pleacæ astæzi la 12.00 la Paris. Va fi primit de preøedintele François Mitterrand. De fæcut o circularæ pentru ministere — propunere pentru primul°ministru — cum se fac vizitele în stræinætate, cu avizul MAE. Circularæ la ambasade pentru flæri care ne intereseazæ: sæ facæ propuneri de intensificare a relafliilor bilaterale. Sæ lucræm mai intens pe câteva zone care nu merg bine: Olanda — vizite, contacte; Marea Britanie, SUA — echipæ stil Innsbruck; RFG — contacte parlamentare. 106
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Referitor la relafliile cu Ungaria: sæ aducem în minister 2–3 oameni buni, care øtiu ungureøte. De revæzut Statutul Corpului Diplomatic. Øedinfla se terminæ la 11.10.
19 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe omul de afaceri american Chet Van Dyne. Se face un substanflial schimb de pæreri privind promovarea relafliilor româno°americane. 19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Anunflæ cæ a hotærât sæ°l numeascæ pe Ioan Maxim director al Direcfliei personalului, în locul lui Vasile Florea, care va merge ambasador la Helsinki. – Scrisoarea cætre „România Liberæ“ — de acord sæ°i dæm drumul mâine.
21 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ambasadorul Republicii Italiene, Luigi Amaduzzi, împreunæ cu ambasadorul SUA, Alan Green Jr., øi ambasadorul Republicii Elene, Georges S. Linardos. Ambasadorii roagæ sæ se analizeze posibilitatea modificærii Decretului 148/1990 privind plata în valutæ a chiriilor øi întreflinerii ambasadelor stræine la Bucureøti, în sensul acceptærii posibilitæflii de a plæti în lei. 107
ADRIAN NÆSTASE
23 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Julio Francis Ribeiro, ambasadorul Indiei la Bucureøti. Vizitæ de prezentare. Aspecte ale relafliilor bilaterale. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Alice Ramos, ambasador al Republicii Filipine la Bucureøti. Dezvoltarea relafliilor bilaterale. Vizita în România a subsecretarului de stat la MAE filipinez. 14.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Circularæ la ambasade — sæ ne spunæ care sunt formele asociative ale diplomaflilor (sindicate?), care sunt organizafliile, ce fac, cum procedeazæ. – Circularæ a Direcfliei presei la ambasade: în fiecare flaræ, la fiecare ambasadæ, ziarele sæ fie repartizate pe diplomafli — fiecare sæ urmæreascæ 1, 2 sau 3 ziare — astfel încât sæ se asigure parcurgerea integralæ a presei din respectiva flaræ. 15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Thierry de Montbrial, directorul Institutului Francez de Relaflii Internaflionale (IFRI). Thierry de Montbrial: Începe prin a spune cæ nu a vrut sæ vinæ pânæ acum la Bucureøti datoritæ „afacerii Bota“1. Remarcæ faptul cæ Bucureøtii sunt un oraø frumos. Abordeazæ apoi direct subiectele întâlnirii, legate de temele politicii externe româneøti. Întreabæ cum definim axele politicii externe româneøti, cum se distinge ea sau, dimpotrivæ, se apropie de tradiflii? Guvernul a debutat lovindu°se de prejudecæfli, trebuind sæ facæ faflæ unei situaflii nu prea bune. Franfla încearcæ sæ fie mai moderatæ. Opinia publicæ 1
108
Liviu Bota.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
occidentalæ este împotriva voastræ aproape în toate privinflele. Cum væ propunefli sæ acflionafli în aceastæ situaflie complexæ? Adrian Næstase: Unul dintre obiective este acela de a lucra asupra imaginii externe. Politica externæ presupune deopotrivæ sarcini administrative øi sarcini operaflionale. Pânæ la Revoluflie, Ministerul era un intermediar între Comitetul Central, care dædea mesajul, øi exterior — ambasadæ. O sarcinæ prioritaræ este refacerea structurii institufliei astfel încât mesajul sæ fie elaborat aici. Vom crea o Direcflie de planificare politicæ, care sæ identifice prioritæflile øi direcfliile de acfliune. Direcflia cea mai importantæ de acfliune pentru noi este Europa — atât bilateral, cât øi multilateral. Am creat un Departament pentru Europa, multilateral. Urmærim implicarea României într°un cadru juridic instituflional extern, pentru a influenfla pozitiv cadrul legislativ intern. Ne confruntæm cu o inerflie, o remanenflæ a evenimentelor din 13–15 iunie. Din punct de vedere al securitæflii pe continent, participæm la discufliile pe dimensiunea de securitate a CSCE. Asistæm la o competiflie a flærilor est°europene pentru atragerea simpatiei øi ajutorului Europei Occidentale. Complementaritæflile care au existat între flærile est°europene sunt pe punctul de a se pierde. Thierry de Montbrial: Alianfla NATO a fost fæcutæ pentru contracararea URSS. Deci nu este fæcutæ în vid; dispariflia Tratatului de la Varøovia implicæ probleme complexe. În urmætorii 10–15 ani, URSS ræmâne o puternicæ forflæ militaræ. Alianfla se adapteazæ la situaflie. Adrian Næstase: Era conceptul bipolar. Unii consideræ cæ NATO este necesaræ, cel puflin în ceea ce priveøte Germania. Este foarte important modelul de securitate europeanæ pentru care optæm. Vidul de securitate duce la formule ad°hoc, gen „Pentagonalæ“ ø.a. Speræm sæ contribuim øi noi la formule de securitate cu flærile balcanice, flærile latine ø.a. Vom continua sæ dezvoltæm øi o strategie pentru „periferie“ — Coreea de Sud, China — flinând seama de nevoile de tehnologii pentru modernizarea 109
ADRIAN NÆSTASE
industriei. Vom folosi toate oportunitæflile care ni se oferæ pentru o mai rapidæ dezvoltare economicæ. Thierry de Montbrial: E surprins cæ noi contæm pe Japonia, Coreea de Sud. Ei nu spun asta. Adrian Næstase: Vom avea vizita ministrului sud°coreean de Externe. Apoi mai este Dunærea, care ar putea prezenta interes øi pentru ei. Thierry de Montbrial: Asiaticii sunt foarte prudenfli. Adrian Næstase: Coreea de Sud este doar un element al strategiei pentru „periferie“. Thierry de Montbrial: Este interesat øi întreabæ cum definim noi politica cu URSS øi SUA. Adrian Næstase: Cu URSS e clar. Nu o putem ignora având în vedere cei 2.000 km de frontieræ comunæ. Speræm cæ nu va fi o izbucnire politicæ destabilizatoare în URSS. Problema „caldæ“ este Moldova suveranæ. Aici øi sovieticii au interes sæ deschidæ supapele. Avem un acord de a înfiinfla consulate la Iaøi øi Chiøinæu. Sunt aproape 2 milioane de ruøi care træiesc acum în Moldova de dincolo de Prut. În relafliile cu SUA, ne confruntæm cu distanfla geograficæ øi diferenflele de mentalitate. Nu cunoaøtem încæ alfabetul pentru dialogul politic cu americanii; nu vorbim aceeaøi limbæ. Trebuie sæ luæm totul de la bazæ. SUA sunt importante din punct de vedere politic, economic, al formærii de cadre, al echilibrului zonelor de influenflæ. Îi aøteptæm pe americani, care însæ nu vin. Transmitem mesaje, care nu sunt deloc banale øi nu privesc subiecte marginale. Ne°am aøtepta sæ ajute un guvern care se stræduieøte sæ se democratizeze øi sæ democratizeze România. Sunt oameni de afaceri americani care simt cæ România este o piaflæ potenflialæ. În perioada ce urmeazæ, va trebui sæ fim noi înøine în drumul nostru spre democraflie. Thierry de Montbrial: Cum sunt relafliile cu Ungaria? Adrian Næstase: Suntem la Est de Ungaria. Este o problemæ de istorie øi nu este legatæ de situaflia drepturilor omului din România. 110
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Politica ungaræ a urmærit sæ demonstreze cæ în Transilvania existæ „ceva“, cæ acolo situaflia este tulbure, cæ este o problemæ care trebuie internaflionalizatæ. Aceasta a fost politica tradiflionalæ ungaræ dupæ Primul Ræzboi Mondial. Propaganda ungaræ este neproductivæ prin reacfliile pe care le stârneøte în rândul populafliei româneøti. Aceastæ propagandæ a cæutat sæ utilizeze vulnerabilitæflile statului român postrevoluflionar. A fost contraproductivæ, dupæ cum s°a putut constata din reacflia populafliei româneøti. Am insistat pentru consultæri bilaterale. Ungaria este ca elevul de la øcoalæ care stæ tot timpul cu mâna ridicatæ. E puflin stranie aceastæ atitudine. Retorica privind Tratatul de la Varøovia: e ca øi cum ai særi dintr°un vehicul care oricum se opreøte. Thierry de Montbrial: Este posibil un conflict în 10 ani? Adrian Næstase: Nu. Urmætorii 2–3 ani pot fi critici din anumite puncte de vedere. Dacæ, însæ, creøtem nivelul de viaflæ, nici minoritatea maghiaræ nu se va mai uita cu invidie dincolo de frontieræ øi atunci vor scædea posibilitæflile de manevræ ale propagandei ungare. Thierry de Montbrial: Cu Bulgaria? Adrian Næstase: Privim la ce se întâmplæ dupæ demisia lui Petar Mladenov1. Thierry de Montbrial: Suntefli bine informafli? Adrian Næstase: Nu prea. Thierry de Montbrial: Suntefli relativ izolafli. Relafliile cu vecinii nu sunt prea fræfleøti. Adrian Næstase: Cu Iugoslavia avem relaflii foarte bune. Cu Bulgaria avem relaflii foarte bune. Thierry de Montbrial: Dar nu°i cunoaøtefli îndeajuns. Adrian Næstase: Este adeværat. Sunt deosebiri de culturæ. În noul mediu european, relafliile cu Bulgaria se vor dezvolta mult. Thierry de Montbrial: Turcii au de jucat vreun rol? 1 Petar Toøev Mladenov. Om politic øi de stat bulgar. Preøedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria (17 noiembrie 1989–3 aprilie 1990). Preøedinte al Republicii Bulgaria (3 aprilie 1990–6 iulie 1990).
111
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Da. Ei sunt foarte importanfli în relafliile noastre bilaterale. Øi cu Grecia relafliile sunt importante. În altæ ordine de idei, trebuie sæ spun cæ pentru Ambasada de la Paris este foarte greu sæ gæsim diplomafli. Thierry de Montbrial: Ceea ce este important pentru un ambasador în Franfla este sæ fie cineva care sæ aibæ contacte foarte bune cu mediile politice øi economice, sæ aibæ o anumitæ distincflie øi sæ nu vorbeascæ limba de lemn. Adrian Næstase: Mai cæutæm. Thierry de Montbrial: Mulflumeøte pentru explicaflii. Speræ cæ vom stabiliza relafliile. Înflelege foarte bine dificultæflile. Repetarea incidentelor din 14 iunie ar putea fi mortalæ. În URSS a fost øocat sæ vadæ cæ erau incapabili sæ facæ protecflia unei manifestaflii. Aceste lucruri trebuie învæflate rapid. Adrian Næstase: N°avem aceastæ tradiflie, a gestionærii crizelor în condifliile democrafliei. Analiza evenimentelor din 13–15 iunie este însæ mai complexæ. Nu putem judeca cu standardele tradiflionale. Thierry de Montbrial: Aceste evenimente au dat o lovituræ severæ României. Adrian Næstase: Lucræm pentru ca ele sæ nu se mai poatæ repeta. Thierry de Montbrial: Dacæ ministrul vine la Paris, îl invitæ sæ facæ o expunere la IFRI. Adrian Næstase: Ar fi util sæ se dezvolte relafliile între ADIRI 1 øi IFRI. Audienfla se terminæ la 16.15. 16.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte un grup de ambasadori, acreditafli la Bucureøti, în legæturæ cu situaflia Clubului Diplomatic. Adrian Næstase: Roagæ ca cei prezenfli sæ°øi expunæ pozifliile privind organizarea Clubului Diplomatic, astfel încât sæ fie gæsite împreunæ solufliile cele mai bune. 1
112
Asociaflia de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale, creatæ în 1966.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Musungayi Nkuembe Mampuya (ambasador al Republicii Zair, decanul Corpului Diplomatic): Mulflumeøte pentru primirea reprezentanflilor grupurilor regionale. Constatæ cæ schimbærile politice din România au afectat funcflionarea Clubului. Luigi Amaduzzi (ambasador al Republicii Italiene): La Roma existæ un astfel de club diplomatic. Existenfla unui asemenea club este importantæ pentru corpul diplomatic øi pentru statul român, respectiv MAE. Este importantæ øi pentru protocol. Consideræ cæ este necesar ca MAE sæ reia lucrurile în mânæ. Sugereazæ ca preøedintele Consiliului de administraflie al Clubului, ambasadorul Spaniei, care are încrederea tuturor, sæ ia legætura cu MAE sau cu un colaborator desemnat de ministru, pentru a revedea cadrul juridic. Clubul ar urma sæ fie închis pentru o sæptæmânæ, pentru a vedea cine din direcflia Clubului ræmâne øi cine nu. Apoi ar urma convocarea Adunærii membrilor Clubului, care ar stabili responsabilitæflile celor ræmaøi. Raouf Said (ambasador al Republicii Tunisiene): Împærtæøeøte preocuparea MAE de a introduce ordine în activitatea Clubului Diplomatic. Pânæ acum nu a existat un cadru juridic. Între MAE øi Club existæ un cordon ombilical. Poate mai sunt øi alfli actori, cum ar fi Primæria Municipiului Bucureøti, care ar trebui implicatæ pentru reintegrarea în Club a terenului de golf. Sæ se profite de scæderea activitæflii în aceastæ varæ pentru a face bilanflul situafliei. Sæ constituim un comitet paritar MAE–Corpul Diplomatic pentru a vedea cadrul juridic øi gestiunea administrativ°financiaræ a Clubului øi care sæ facæ propuneri. Sergio Mimica Bezmalinovic (ambasador al Republicii Chile): Ambasadorul Spaniei, care a fost directorul Clubului Diplomatic, cunoaøte profund problemele. Ar fi persoana cea mai indicatæ pentru a colabora cu MAE pentru gæsirea unei soluflii adecvate. Sprijinæ propunerile ambasadorului Italiei. Anwar Hashim (ambasador al Republicii Populare Bangladesh): Suntem tofli pe aceeaøi lungime de undæ, sæ facem Clubul Diplomatic sæ funcflioneze. Este 113
ADRIAN NÆSTASE
de acord cu ce a spus ambasadorul Italiei. Ambasadorul Spaniei este foarte bine informat øi e de acord sæ°i fie încredinflatæ sarcina de a lucra cu MAE. Sz¨ts Pal (ambasador al Republicii Ungare): Apreciazæ activitatea Clubului Diplomatic. Corpul diplomatic are nevoie de el. Sprijinæ propunerile ambasadorului Italiei. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco (ambasador al Regatului Spaniei): Mulflumeøte ministrului pentru inifliativa convocærii acestei consultæri. Problema esenflialæ este juridicæ. Funcflionarii nu pot schimba directorul. Membrii Consiliului de administraflie sunt aleøi prin vot majoritar. Cum acolo sunt foarte mulfli studenfli, într°o Adunare Generalæ, prin vot majoritar, ei sunt aceia ce pot impune deciziile în locul diplomaflilor. Se produc lucruri care prezintæ încælcæri ale Statutului Clubului. Este gata sæ facæ parte dintr°o comisie care sæ elaboreze propuneri de reglementare a situafliei. Luigi Amaduzzi: Important este ca ambasadorul Spaniei sæ discute cu consilierul juridic al MAE român. Clubul Diplomatic trebuie sæ aibæ o funcflie diplomaticæ. Trebuie fæcut totul foarte repede. Acum la Club se vând maøini vechi. Adrian Næstase: Statutul Clubului Diplomatic dateazæ din 1929. Câteva idei personale. Sæ pornim de la Statutul din 1929. De acord cæ deciziile administrative nu pot fi luate de funcflionarii Clubului. De acord cæ acum Adunarea Generalæ ar putea sæ nu fie reprezentativæ. Sæ începem cu un grup de inifliativæ øi apoi sæ convocæm o Adunare Generalæ. Un grup de inifliativæ care însærcineazæ pe ambasadorul Spaniei sæ se punæ de acord cu consilierul juridic al MAE øi cu ministrul. Asiguræ de sprijin deplin pentru reorganizarea Clubului Diplomatic. Luigi Amaduzzi: Eventual sæ rescriem Statutul Clubului. Studenflii øi cooperanflii pot veni la Club, dar færæ drept de vot în Adunarea Generalæ. Adrian Næstase: Sæ începem sæ lucræm. Când am putea convoca o Adunare Generalæ pentru revederea Statutului? 114
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Consiliul de Administraflie actual sæ continue. Între timp, toate grupurile geografice sæ numeascæ un reprezentant pentru a avea o structuræ de lucru reprezentativæ, care sæ acflioneze ca grup de inifliativæ. Adrian Næstase: De acord. Din partea MAE se vor ocupa Traian Chebeleu øi Ion M. Anghel. Vom face demersuri la Primærie pentru terenul de golf care a aparflinut Clubului. Interesul nostru este de a reglementa cât mai convenabil problema Clubului Diplomatic. Musungayi Nkuembe Mampuya: Mulflumiri pentru primire. Primirea se terminæ la 17.10. 17.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Szüts Pal, ambasadorul Republicii Ungare la Bucureøti. Sz¨ts Pal: Din partea ministrului de Externe Géza Jeszenszky informeazæ cæ în prezent coordonarea „Grupului de la Rio“ este asiguratæ de ministrul de Externe al Venezuelei, Reinaldo Figueredo Planchart. Acesta a transmis propunerea ca întâlnirea la nivelul miniøtrilor de Externe a Grupului de la Rio cu grupul flærilor central øi est°europene sæ aibæ loc la New York, cu prilejul Sesiunii Adunærii Generale a ONU, la 28 septembrie, în cadrul unui dejun de lucru. La ordinea de zi ar fi: 1. Informare reciprocæ cu privire la evenimentele care intereseazæ cele douæ regiuni; 2. Data øi ordinea de zi a întâlnirii miniøtrilor din cele douæ regiuni la Rio de Janeiro; 3. O decizie dacæ este necesaræ o întâlnire prealabilæ la nivel de experfli. Jeszenszky ar aprecia dacæ ministrul de Externe român ar putea participa la acest dejun de lucru. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru comunicare. În scurtæ vreme, o datæ cu examinarea programului pe luna septembrie, va fi examinatæ øi aceastæ chestiune. Ne face deosebitæ plæcere sæ ne gândim la posibilitatea acestei întâlniri. În principiu, dacæ va face deplasarea la New York pentru Adunarea Generalæ, 115
ADRIAN NÆSTASE
nu vede probleme sæ participe la dejunul oferit de ministrul venezuelean. Vom transmite ræspunsul cât mai curând Sz¨ts Pal: Felicitæ pentru numire. Adrian Næstase: Mulflumiri. Audienfla se terminæ la 17.25. 17.30 La Adrian Næstase, pe probleme curente. – De programat pentru 31 iulie dejunul pe care ambasadorii arabi vor sæ°l ofere în cinstea ministrului.
25 iulie 1990 HOTÆRÂRE privind organizarea, atribufliile øi modul de funcflionare a Ministerului Afacerilor Externe Având în vedere Declaraflia°program a guvernului României prezentatæ Parlamentului la 28 iunie 1990, precum øi dispozifliile Decretului°lege nr. 104 din 30 martie 1990 privind activitæflile pentru care guvernul adoptæ hotærâri øi ale Decretului nr. 98 din 7 februarie 1990 privind structura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe Guvernul României hotæræøte: CAPITOLUL I Dispoziflii generale Art.1.– Ministerul Afacerilor Externe este organ central al administrafliei de stat øi are personalitate juridicæ. 116
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Art.2.– Ministerul Afacerilor Externe înfæptuieøte politica externæ a României øi îøi desfæøoaræ activitatea pe baza directivelor guvernului øi a legilor în vigoare. Art.3.– În îndeplinirea atribufliilor sale de organ al administrafliei de stat având competenflæ în domeniul relafliilor externe, Ministerul Afacerilor Externe colaboreazæ cu celelalte ministere øi organe centrale guvernamentale. CAPITOLUL II Atribuflii Art.4.– Ministerul Afacerilor Externe are urmætoarele atribuflii: a) aduce la îndeplinire atribufliile ce°i revin pentru înfæptuirea liniei generale a politicii externe a României øi a hotærârilor adoptate de Parlament, preøedintele flærii øi guvern în domeniul politicii externe; b) asiguræ înfæptuirea unitaræ a politicii externe în acfliunile întreprinse în relafliile internaflionale de celelalte ministere sau alte organe centrale; c) informeazæ øeful statului øi guvernul despre evenimentele internaflionale majore øi face propuneri privind poziflia României faflæ de acestea; d) urmæreøte evoluflia relafliilor internaflionale ale României øi face propuneri pentru dezvoltarea lor; e) promoveazæ politica externæ a României în relafliile cu Organizaflia Nafliunilor Unite, institufliile sale specializate øi cu alte organizaflii internaflionale; f) promoveazæ sau sprijinæ promovarea intereselor României în domeniul relafliilor economice, culturale, øtiinflifice, artistice øi de presæ; g) sprijinæ celelalte ministere øi alte organe centrale guvernamentale în realizarea acfliunilor pe care acestea le desfæøoaræ în domeniul relafliilor externe; h) apæræ în stræinætate drepturile øi interesele statului român, ale cetæflenilor români øi ale persoanelor juridice române în baza legislafliei 117
ADRIAN NÆSTASE
române øi în conformitate cu practica internaflionalæ øi acordurile bilaterale øi multilaterale la care România este parte; i) negociazæ în numele României sau participæ la negocierea de tratate øi alte înflelegeri internaflionale; j) face propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea înflelegerilor internaflionale, aderarea la acestea sau denunflarea lor; efectueazæ schimbul instrumentelor de ratificare; depune instrumentele de ratificare sau de aderare; notificæ aprobarea ori acceptarea înflelegerilor internaflionale sau denunflarea lor; elibereazæ documentele, certificând deplinele puteri; k) urmæreøte, împreunæ cu celelalte ministere øi organe centrale guvernamentale aplicarea prevederilor tratatelor øi altor înflelegeri internaflionale la care România este parte øi prezintæ propuneri; l) elaboreazæ sau participæ la elaborarea proiectelor de acte normative care au legæturæ cu relafliile externe ale României; m) pæstreazæ originalele tuturor înflelegerilor internaflionale bilaterale, precum øi copiile certificate ale înflelegerilor internaflionale; pæstreazæ originalele înflelegerilor internaflionale al cæror stat depozitar este România øi îndeplineøte atribufliile ce decurg din aceastæ calitate; n) pæstreazæ sigiliul de stat al României; o) îndeplineøte atribufliile de protocol care îi revin potrivit legii; supune spre aprobare scrisorile de acreditare øi cererile de agrement sau de exequatur; p) fline legætura cu misiunile diplomatice øi oficiile consulare din România, în conformitate cu legislaflia internæ, cu regulile øi uzanflele internaflionale; r) organizeazæ, îndrumæ øi controleazæ activitatea misiunilor diplomatice øi oficiilor consulare ale României; s) organizeazæ curierul diplomatic; t) îndeplineøte orice alte atribuflii care îi sunt conferite de lege. 118
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Art.5.– Pentru înfæptuirea unitaræ a politicii externe a României, precum øi pentru realizarea de cætre Ministerul Afacerilor Externe a atribufliilor sale, celelalte ministere øi organe centrale: a) consultæ sau solicitæ avizul Ministerului Afacerilor Externe în problemele care flin de activitatea lor specificæ, dar care au legæturæ cu relafliile internaflionale ale României; b) solicitæ avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe cu privire la acordurile, convenfliile øi orice alte înflelegeri internaflionale pe care sunt împuternicite sæ le încheie; c) informeazæ periodic sau la cerere Ministerul Afacerilor Externe în legæturæ cu aplicarea de cætre ele a înflelegerilor internaflionale la care România este parte; d) transmit pentru depozitare la Ministerul Afacerilor Externe originalele tuturor acordurilor, convenfliilor øi ale altor înflelegeri internaflionale pe care le încheie. CAPITOLUL III Organizarea øi funcflionarea Art.6.– Structura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe se compune din administraflia centralæ øi serviciul exterior. SECfiIUNEA I Administraflia centralæ Art.7.– Administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Externe se compune din: – Departamentul politic general, Europa øi America de Nord, cuprinzând direcfliile: Europa, America de Nord øi Direcflia pentru CSCE øi alte organizaflii europene, Direcflia analizæ øi informare politicæ øi Direcflia de coordonare øi planificare politicæ. 119
ADRIAN NÆSTASE
– Departamentul organizaflii internaflionale øi drept internaflional, cuprinzând direcfliile: Direcflia ONU øi alte organizaflii internaflionale, Direcflia dezarmare, Direcflia politicæ economicæ, Direcflia juridicæ øi a tratatelor øi Compartimentul pentru drepturile øi libertæflile omului. – Departamentul America Latinæ, Asia, Africa, cuprinzând direcfliile pentru America Latinæ, Asia øi Orientul Îndepærtat, Orientul Mijlociu, Africa de Nord øi Africa; – Departamentul culturæ, presæ øi probleme consulare, cuprinzând direcfliile pentru culturæ, presæ, consularæ øi Compartimentul pentru relafliile cu emigraflia; – Departamentul administrativ, financiar øi informaticæ; – Direcflia organizare øi personal; – Direcflia protocol; – Consiliul juridic. Structura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe øi a departamentelor componente este cuprinsæ în anexa nr. 1 øi are un numær de 614 posturi. Atribufliile, normele de funcflionare øi structura organizatoricæ a unitæflilor menflionate în anexa nr. 1 se stabilesc de cætre Colegiul Ministerului Afacerilor Externe. Art.8.– Departamentele øi direcfliile menflionate la art.7 sunt încadrate cu personalul diplomatic øi consular necesar. Art.9.– Membrii personalului diplomatic øi consular pot avea urmætoarele grade: a) Grade diplomatice: – ambasador; – ministru plenipotenfliar; – ministru consilier; – consilier; – prim°secretar; – al doilea secretar; 120
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– al treilea secretar; – ataøat. b) Grade consulare: – consul general; – consul; – viceconsul; – agent consular. Art.10.– Gradul de ambasador øi cel de ministru plenipotenfliar sunt conferite prin decret al preøedintelui României, la propunerea ministrului Afacerilor Externe. Celelalte grade diplomatice øi consulare se acordæ prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, la recomandarea fæcutæ de Comisia Ministerului Afacerilor Externe pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare, în baza rezultatelor obflinute la examen sau concurs, cu respectarea reglementærilor legale. Art.11.– Ministerul Afacerilor Externe este condus de ministrul Afacerilor Externe, membru al guvernului. Pentru conducerea activitæflii ministerului se constituie Consiliul, ca organ operativ de lucru øi Colegiul. Consiliul Ministerului Afacerilor Externe este compus din ministru, secretarii de stat øi subsecretarii de stat. Din Colegiul Ministerului Afacerilor Externe fac parte membrii Consiliului, directorii øi 2–3 reprezentanfli ai salariaflilor. Art.12.– Pentru aplicarea hotærârilor Colegiului øi Consiliului øi în exercitarea atribufliilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine, instrucfliuni øi alte acte prevæzute de lege. Art.13.– În raporturile cu Parlamentul, cu ministerele, celelalte instituflii øi orice alte persoane fizice øi juridice, Ministerul Afacerilor Externe este reprezentat de ministru. Art.14.– În subordinea Ministerului Afacerilor Externe funcflioneazæ Oficiul de prestæri de servicii pentru corpul diplomatic, autofinanflat øi 121
ADRIAN NÆSTASE
Cæminul de copii, pentru care cheltuielile de întreflinere se suportæ de la bugetul statului. SECfiIUNEA II Serviciul exterior Art.15.– Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe cuprinde misiunile diplomatice øi oficiile consulare. Misiunile diplomatice sunt: – ambasade; – legaflii; – misiuni permanente pe lângæ organizaflii internaflionale. Oficiile consulare sunt: – consulate generale; – consulate; – viceconsulate; – agenflii consulare. Lista misiunilor diplomatice øi oficiilor consulare este prevæzutæ în anexa nr. 2. Art.16.– Din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe fac parte øi centrele culturale ale României în stræinætate. Art.17.– Misiunile diplomatice, oficiile consulare øi centrele culturale ale României sunt încadrate cu personal diplomatic øi consular, precum øi cu personalul tehnico°administrativ øi de serviciu necesar. În categoria personalului diplomatic øi consular sunt incluse øi persoane care asiguræ reprezentarea comercialæ permanentæ în stræinætate, în scopul facilitærii dezvoltærii øi diversificærii relafliilor comerciale ale României. Numærul øi atribufliile acestora se stabilesc cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, respectându°se, totodatæ, regulile dreptului internaflional aplicat în materie. 122
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Art.18.– Înfiinflarea, desfiinflarea øi schimbarea rangului misiunilor diplomatice øi oficiilor consulare se fac prin decret prezidenflial. Art.19.– Misiunile diplomatice cu rang de ambasadæ sunt conduse de ambasadori extraordinari øi plenipotenfliari. Misiunile permanente pe lângæ organizafliile internaflionale sunt conduse de reprezentanfli sau delegafli permanenfli cu grad de ambasador sau alt grad diplomatic. Oficiile consulare sunt conduse, potrivit rangului lor, de consuli generali, consuli, viceconsuli, agenfli consulari. Art.20.– Ambasadorii extraordinari øi plenipotenfliari, trimiøii extraordinari øi miniøtrii plenipotenfliari, precum øi reprezentanflii sau delegaflii permanenfli pe lângæ organizaflii internaflionale având gradul de ambasador sau de trimis extraordinar øi ministru plenipotenfliar se numesc øi se recheamæ prin decret prezidenflial. Øefii oficiilor consulare sunt numifli prin hotærâre a guvernului. Art.21.– Øeful misiunii diplomatice este reprezentant unic al României în statul în care este acreditat. Øeful misiunii diplomatice are, în statul în care este acreditat, o competenflæ generalæ de reprezentare a României øi de apærare a intereselor statului român, ale persoanelor juridice øi ale cetæflenilor români, în conformitate cu normele dreptului internaflional. În statul în care este acreditat, øeful misiunii diplomatice reprezintæ statul român faflæ de orice cetæflean român trimis în misiune permanentæ sau temporaræ sau aflat în orice altæ calitate în acel stat. Art.22.– Ataøaflii militari øi adjuncflii acestora funcflioneazæ în cadrul misiunilor diplomatice, sub conducerea øi îndrumarea generalæ a øefului misiunii diplomatice. Art.23.– Normele de funcflionare øi structura organizatoricæ a misiunilor diplomatice øi oficiilor consulare se stabilesc de cætre Colegiu, potrivit dispozifliilor legale. 123
ADRIAN NÆSTASE
CAPITOLUL IV Dispoziflii finale Art.24.– Drepturile øi obligafliile specifice personalului diplomatic øi consular vor fi stabilite prin Statutul Corpului diplomatic øi consular al României, elaborat de Ministerul Afacerilor Externe. Prim°ministru Petre Roman Bucureøti, 25 iulie 1990 Nr. 834 (Ministerul Afacerilor Externe, Anuarul diplomatic øi consular al României, 1990, Bucureøti, 1991, pp. 11–16)
Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ambasadorul Canadei la Bucureøti, Saul Grey. Cei doi abordeazæ aspecte diverse privind evoluflia raporturilor bilaterale, îndeosebi organizarea de contacte la nivel ministerial. Saul Grey — adopflia de copii români. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Stefan Hjerten, de la Agenflia „TT“ (Suedia). 15.45 Întâlnire în biroul lui Adrian Næstase, împreunæ cu Ion M. Anghel. – Informez asupra øedinflei Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului, condusæ de Corneliu Mænescu, la care am participat azi dimineaflæ. – De vorbit sæ avem lista tuturor membrilor Comisiei de politicæ externæ. – Sæ procuræm regulamentele referitoare la interpelærile în Parlament. 124
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De stabilit componenfla delegafliei noastre în SUA. – De vorbit la Direcflia presei: Romulus Neagu sæ dea interviuri în legæturæ cu consultærile cu Ungaria.
26 iulie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Viulen G. Pozdneakov, însærcinat cu afaceri a.i. al URSS la Bucureøti. Diplomatul sovietic prezintæ o informare privind rezultatele convorbirilor de la Moscova dintre Mihail Sergheevici Gorbaciov øi Helmuth Kohl. 11.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De pus în scris câteva idei pentru interviul pe care îl va face pentru Televiziunea Românæ cu Alexandru Øtark. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Mun Biong Rok, ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureøti. Impulsionarea relafliilor economice bilaterale. 13.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Prezint ideile pentru interviul cu Alexandru Øtark.
27 iulie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Azi“ (doamnei Rodica Ciobanu)1 1
Publicat sub titlul „România reface cunoøtinfla cu Europa“, în „Azi“, 27 iulie 1990. 125
ADRIAN NÆSTASE
Î: Afli fost numit ministru de Externe într°un moment în care imaginea României s°a deteriorat simflitor în plan european, mai ales dupæ evenimentele din 13 iunie. Care sunt, dupæ opinia dumneavoastræ, cauzele care au condus la aceastæ situaflie nedoritæ? R: Eu cred cæ, în primul rând, este vorba despre anumite aøteptæri — obiective probabil — din partea comunitæflii internaflionale, în legæturæ cu ceea ce s°a întâmplat în România. Revoluflia a însemnat un pas imens, o deschidere formidabilæ. Însæ, în momentul în care acest ansamblu nou a trebuit sæ fie amenajat în mod concret, au început sæ aparæ problemele øi dificultæflile inerente într°o rupturæ atât de puternicæ cum a fost cea de la noi øi care a presupus reorganizarea unor compartimente foarte importante ale statului: administrativ, social, politic, institufliile statului. Toate acestea au trebuit sæ fie luate bucatæ cu bucatæ øi refæcute, rearmonizate. Evident cæ au apærut nenumærate probleme øi multe dintre aøteptæri nu au fost împlinite, unele probabil legate øi de anumite interese venind din afara flærii. De aceea, în momentul în care lucrurile au început sæ se stabilizeze, dincolo de explozia de bucurie au apærut interese potenflial diferite, receptæri diferite øi, în felul acesta, imaginea externæ nu a mai avut o sinusoidæ paralelæ cu sinusoida schimbærilor interne, ci ea a început sæ reflecte øi modul în care aceste aøteptæri externe au evoluat prin prisma percepfliei politice sau economice din stræinætate. Al doilea element este legat de evoluflia situafliei interne, care, ea însæøi, a creat motive pentru o analizæ complexæ. Au existat, dupæ cum se øtie, momente de tensiune politicæ internæ, încercæri de destabilizare. Aceste lucruri sunt inerente în perfecflionarea unui sistem democratic. Perioada care a trecut face parte deja din istoria noastræ øi noi trebuie sæ ne°o asumæm, cu tot ce are ea bun øi ræu, în mod demn, sæ fim capabili sæ recunoaøtem ceea ce este negativ în trecutul nostru, chiar øi în cel foarte recent, dar sæ privim în mod esenflial înainte. Nu cred cæ trebuie sæ punem acum accentul pe un exercifliu de exorcizare socialæ. E normal ca evenimentele din iunie sæ fie tratate, examinate, aøa cum se cere într°o societate 126
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
civilizatæ, de cætre comisia parlamentaræ care are aceastæ sarcinæ, iar societatea sæ meargæ înainte, sæ gândeascæ la ceea ce are de fæcut în plan economic øi social. Î: Domnule ministru, nu este un secret cæ existæ forfle politice interne ori externe sau chiar persoane care au contribuit øi mai contribuie încæ la falsificarea în plan internaflional a realitæflii postrevoluflionare româneøti. Ce ne putefli spune în legæturæ cu aceasta? R: Sunt foarte multe lucruri de spus în ceea ce priveøte persoanele, autorii posibili, grupurile care ar constitui o imagine negativæ. Desigur, din punct de vedere obiectiv, este firesc ca, într°un spafliu conflictual cum este cel al relafliilor internaflionale, sæ existe interese divergente. Unele le cunoaøtem din tradifliile noastre politice øi diplomatice, altele, færæ îndoialæ, sunt noi øi, în plus, apare o anumitæ categorie de persoane care, dupæ pærerea mea, are o situaflie foarte specialæ. În momentul în care în cadrul intern noi putem sæ spunem absolut toate lucrurile posibile, — øi acest fapt se vede clar øi este valabil în continuare — nu cred cæ mai trebuie sæ mergem undeva, în afara flærii, pentru a critica. O putem face în interior într°un efort pe care eu îl væd constructiv. Acesta este de fapt exercifliul democrafliei. Unul dintre marii oameni politici francezi spunea la un moment dat: „Niciodatæ când sunt în afara flærii nu°mi permit sæ°mi critic propriul guvern“. Felul în care trebuie sæ organizæm viafla politicæ sau economicæ în România depinde de interesele naflionale care sunt perene øi pe care nu cred cæ cineva dintre noi are dreptul sæ le atingæ în vreun fel. Transmiterea informafliei în exterior s°a fæcut într°un mod care ne°a defavorizat. Noi am fost mult prea mult preocupafli de problemele noastre interne, considerând cæ ceea ce facem bun devine cunoscut în mod evident øi în stræinætate. Din pæcate, lucrul acesta nu a fost adeværat decât pentru ceea ce s°a întâmplat ræu. Opinia publicæ internaflionalæ a fost bombardatæ exclusiv, uneori øi datoritæ unui mecanism intern, cu øtiri „senzaflionale“ ce ne°au pus într°o posturæ neplæcutæ. N°am øtiut sæ contrabalansæm aceastæ informaflie, care a fost unilateralæ în primul 127
ADRIAN NÆSTASE
rând pentru cæ ea a vizat numai elemente negative øi, în al doilea rând, pentru cæ a venit în mare mæsuræ din surse extraromâneøti. Suntem în perioada în care societatea noastræ reface practic cunoøtinfla cu societæflile europene, dæ mâna cu ele si se prezintæ. Î: Dupæ întâlnirea din iunie de la Innsbruck øi dupæ declaraflia°program a primului°ministru, care a avut ecouri favorabile øi în afara flærii, cum apreciafli viitoarele relaflii cu Parlamentul European øi cu alte organisme internaflionale? R: Eu cred cæ principala chestiune în raporturile noastre cu institufliile europene este una de comunicare, de încredere. România reprezintæ o componentæ importantæ a mozaicului european. Aici nu este vorba numai de o afiliere sufleteascæ, una moralæ sau una politicæ, ci în primul rând de o chestiune de context obiectiv, geografic. De aceea avem nevoie sæ ne conectæm la institufliile democratice europene. În acelaøi timp, Europa, pentru a realiza un model øi un scenariu de securitate profund real, trebuie sæ se bazeze pe componente democratice autentice, care sæ contribuie la construirea acestui nou model deja prefigurat în diferitele poziflii ale statelor europene. Este foarte important ca noi sæ fim conøtienfli de faptul cæ problematica continentului este una prioritaræ pentru noi, sub aspectul politicii externe, øi sæ facem eforturile necesare pentru implicarea noastræ atât în cadrul instituflional, cât øi în cel normativ al Europei din care facem parte. Î: S°a vorbit mult despre „modelul japonez“, ca exemplu de înaltæ dezvoltare socio°economicæ. Care este perspectiva relafliilor româno°nipone? R: Aø vrea sæ subliniez cæ, deøi focalizarea politicii externe româneøti în clipa de faflæ este una europeanæ, noi continuæm sæ dezvoltæm relafliile noastre øi cu flæri din alte zone geografice. În efortul nostru de modernizare a economiei trebuie sæ flinem seama de ceea ce este nou, interesant, de ceea ce este convenabil pentru industria noastræ. Japonia reprezintæ un punct de interes nu numai pentru România, ci, din punct de vedere tehnologic, chiar pentru Statele Unite. În încercarea noastræ de a ne 128
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
moderniza structurile economice, vom cæuta acolo unde existæ soluflii tehnologice la nivelul cel mai înalt øi care, din punct de vedere financiar, sæ ne favorizeze. Î: Cum vedefli raporturile româno°ungare în contextul noii politici, realmente de bunæ vecinætate, pe care o promoveazæ România? R: Relafliile româno°ungare au avut o evoluflie sinusoidalæ dupæ Revoluflie. Dupæ o perioadæ în care exista sentimentul unor bune posibilitæfli de dezvoltare a relafliilor bilaterale, au apærut anumite dificultæfli øi, în momentul de faflæ, noi suntem în faza în care încercæm sæ discutæm foarte deschis cu reprezentanflii oficiali ai Republicii Ungare în legæturæ cu problemele care au apærut în relafliile noastre. Aprecierile legate de evolufliile politice de la noi din flaræ nu au fost fæcute întotdeauna într°un chip corect, echilibrat. Pe de altæ parte, Revoluflia a creat o anumitæ stare de vulnerabilitate øi, la un moment dat, s°a încercat sæ se obflinæ foarte mult în legæturæ cu drepturile minoritæflii maghiare, mult peste nivelul standardelor internaflionale øi al practicii din flærile democratice. Acest lucru a creat o tensiune internæ, contraproductivæ. Credem cæ în România s°au fæcut foarte multe lucruri în ceea ce priveøte drepturile minoritæflii maghiare, inclusiv în ceea ce priveøte reprezentarea sa în parlament; în definitiv este vorba de un proces în care interesele legitime øi drepturile fireøti ale populafliei maghiare pot fi realizate. Trebuie sæ flinem seama de faptul cæ problematica drepturilor minoritæflilor nu poate fi înfleleasæ decât în contextul mai larg al democratizærii întregii societæfli øi cæ ideea unor privilegii ar însemna acceptarea ideii cæ democratizarea în flaræ ar trebui sæ aibæ mai multe viteze: una pentru majoritate, alta pentru minoritate. Acest lucru, care nu ar face decât sæ creeze alte tensiuni sociale, nu este, de altfel, conform cu nici una din practicile internaflionale. Pe de altæ parte, existæ un anumit „bombardament“ internaflional din partea unor grupuri de interese legate de emigraflia maghiaræ, care, în mod continuu, prezintæ situaflia din Transilvania ca fiind tulbure. În plus, 129
ADRIAN NÆSTASE
nu ne este foarte clar ce înseamnæ conceptul de „drepturi colective“ ale minoritæflilor. La Reuniunea de la Copenhaga privind dimensiunea umanæ a CSCE, acest concept nu a fost acceptat. Drepturile omului au fost consacrate ca drepturi individuale. Individul se naøte cu drepturi care°i sunt inerente øi, din acest motiv, ele nu pot în nici un fel sæ°i fie contestate, nici chiar de cætre stat. E greu de crezut cæ o colectivitate se naøte cu anumite drepturi. O astfel de construcflie ar presupune tocmai eliminarea caracterului transcendent al drepturilor omului øi ar însemna o negare a uneia dintre valorile esenfliale ale procesului de democratizare în Europa de Ræsærit. Î: Ce ne putefli spune despre viitoarele întâlniri la nivel prezidenflial øi de prim°ministru? Unde se anunflæ ele? R: Agenda politicæ a primului°ministru øi cea a preøedintelui sunt în curs de examinare. Ele trebuie sæ flinæ seama însæ de doi factori esenfliali: în primul rând, de faptul cæ în momentul de faflæ este perioada concediilor politice peste tot în lume — poate mai puflin pentru guvernul român care, am impresia, anul acesta nu°øi va putea permite zile de vacanflæ — øi, în al doilea rând, de faptul cæ începând din septembrie, în special din partea a doua a lunii, vor începe reuniuni extrem de importante. Este vorba de deschiderea sesiunii Adunærii Generale a ONU, va fi apoi Reuniunea la vârf de la Paris a øefilor de stat øi guvern în legæturæ cu evolufliile øi problematica CSCE. Vor fi, de asemenea, întâlniri legate de alianflele militare; în mod cert, în luna noiembrie preøedintele României este invitat sæ participe la încoronarea ce va avea loc în Japonia, alæturi de numeroase personalitæfli ale vieflii politice internaflionale. Deci v°am dat deocamdatæ câteva repere, sæ spunem multilaterale, în care vor exista posibilitæfli de contacte. Existæ øi invitaflii care în clipa de faflæ sunt transmise, fie din partea noastræ, fie din partea altor state, la nivel de preøedinte øi prim°ministru, ele se aflæ în curs de examinare øi probabil cæ în urmætoarele sæptæmâni ele vor fi definitivate. 130
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Î: În încheiere, væ rog sæ facefli o scurtæ declaraflie de intenflie din partea ministerului pe care°l conducefli. R: Ministerul Afacerilor Externe trebuie în primul rând sæ se remodeleze, sæ se redefineascæ. El trebuie sæ°øi creeze propriul mesaj diplomatic. De aceea este foarte important sæ realizæm o bunæ analizæ politicæ øi, de asemenea, o bunæ planificare politicæ. Va trebui sæ activæm ambasadele noastre, sæ le punem în fafla responsabilitæflilor lor, sæ scoatem diplomaflii „din casæ“, din ambasade, sæ consideræm cæ relaflia diplomatului nu este numai una strictæ cu Ministerul de Externe din flara respectivæ, ci este una de contact firesc cu întreaga societate, deci cu lumea parlamentaræ, presa ø.a.m.d. Totodatæ, sæ vedem cum va aræta noua structuræ a ministerului, marcând prin organizarea noastræ punctele de interes ca, de exemplu, problematica multilateralæ europeanæ, relafliile cu emigraflia noastræ, compartimentul pentru drepturile omului. Va trebui sæ dæm mare atenflie calitæflii øi profesionalismului celor care vor face aceastæ muncæ, iar aceasta este o chestiune care va implica atragerea masivæ a unor oameni tineri. Deja sunt zeci de tineri care au plecat cu burse ale Ministerului de Externe øi care au semnat sau vor semna contracte cu noi pentru ca la întoarcere sæ lucreze în minister. Încercæm o aøezare gospodæreascæ a ministerului pe bazele sale fireøti, în dorinfla de a transmite în afaræ o imagine corectæ a proceselor ce se întâmplæ în flaræ øi de a reconecta activ øi rapid flara noastræ la procesul de schimbare din Europa øi din lume.
30 iulie 1990 11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, susfline o conferinflæ de presæ cu ziariøti din presa românæ. Deschide Eugen Ionescu1. 1
Eugen Ionescu, directorul Direcfliei presæ. 131
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Începe enunflând intenflia de a redeschide dialogul øi contactele MAE cu presa românæ. Anunflæ cæ vor fi conferinfle de presæ sæptæmânale cu Traian Chebeleu, ambasador, directorul cabinetului ministrului øi purtætor de cuvânt. Dorinfla noastræ de a desfæøura o activitate externæ cât mai transparentæ. Prezintæ unele dintre preocupærile sale øi ale institufliei, legate de organizarea MAE, organigrama; subliniazæ importanfla evidenflierii mai pregnante a accentelor noi în politica externæ a României. Se dezvoltæ øi se generalizeazæ o culturæ a promoværii øi protejærii drepturilor omului. Înfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, sub egida Parlamentului — inifliativæ a MAE. Abordarea problematicii minoritæflilor naflionale trebuie sæ reflecte schimbærile produse în ultimii 10 ani pe plan conceptual. August, lunæ de vacanflæ. O vom folosi pentru pregætirea lunii septembrie, decisivæ pentru legæturile noastre cu organizafliile europene. Susflinem o anchetæ cât mai rapidæ a Comisiei parlamentare pentru investigarea evenimentelor din 13–15 iunie, care sæ se finalizeze cu un document solid. Avem nevoie de noi elemente de stabilitate internæ. Relaflia cu Parlamentul, foarte importantæ pentru credibilitate. Evenimente: deschiderea sesiunii Adunærii Generale a ONU, Reuniunea miniøtrilor de Externe a CSCE, alte reuniuni — Tratatul de la Varøovia. Problema germanæ. Activitæflile mai importante ale României vor fi prezentate în agenda diplomaticæ, adusæ la cunoøtinfla presei la începutul fiecærei sæptæmâni. Octavian Andronic („Libertatea“): Referitor la drepturile omului: dacæ ne°am gândit la folosirea lui Dumitru Mazilu. Ce se face pentru o mai mare influenflæ în mass°media externæ? Adrian Næstase: În privinfla Raportului pregætit de Mazilu, speræm cæ el se va face dupæ regulile øi practica internaflionalæ. Experienfla lui este în materie politicæ. Este nevoie ca el sæ fie în flaræ. 132
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Contactul cu mass°media din stræinætate este unul dintre lucrurile care au funcflionat cel mai prost în perioada de dupæ Revoluflie. Revista „22“: Referitor la Institutul pentru Drepturile Omului, de folosit experienfla GDS. Gabriel Andreescu øi Victor Bârsan au acumulat experienflæ. Ar putea fi folosifli. Apropo de transparenflæ, ce personal a fost trimis în stræinætate la post de cætre MAE? România a pierdut mult din credit. Ce facem împotriva izolærii? Adrian Næstase: Este o deosebire între organizafliile militante øi un institut de informare, documentare, cercetare øi educaflie. Un model foarte bun este Centrul Danez pentru Drepturile Omului. Referitor la evenimentele din 13–15 iunie, dæm doar versiunea oficialæ. Izolarea României: 13–15 iunie a creat un trend. Dacæ institufliile democrafliei româneøti funcflioneazæ normal, inerflia reacfliei de izolare se va diminua în mod natural. Dumitru Tinu („Adeværul“): Cine sunt subsecretarii de stat? Adrian Næstase: Nu s°au numit. Dumitru Tinu: O colaborare cu presa necesitæ o prezenflæ mai activæ a ziariøtilor la evenimentele internaflionale. Nu avem corespondenfli de presæ în afaræ. În legæturæ cu contactele cu NATO, ce perspective sunt? Adrian Næstase: Referitor la corespondenflii de presæ — noi avem interes ca presa noastræ sæ aibæ asemenea corespondenfli. De acord cæ este nevoie de un birou român de presæ mæcar în marile capitale europene øi în Statele Unite. NATO: existæ o dezvoltare a procesului de contacte între NATO øi Tratatul de la Varøovia, în care noi ne implicæm cu toatæ ræspunderea. În acest context se înscrie dorinfla noastræ de a primi la Bucureøti în vizitæ pe secretarul general al NATO øi de a stabili contacte diplomatice cu NATO. Are loc un proces de reformulare a gândirii NATO. Ne propunem sæ venim cu propriul nostru scenariu pentru remodelarea securitæflii europene. Balcanii au un potenflial foarte mare de contribuflie pozitivæ sau negativæ la securitatea europeanæ. Cristian Popiøteanu („Magazin Istoric“): Care este situaflia arhivelor române aflate peste hotare, subtilizate între 23 øi 31 august 1944 de echipe de specialiøti 133
ADRIAN NÆSTASE
ale SUA øi apoi de echipe de specialiøti ale URSS? Le vom recupera? Nu avem textul nici unui interogatoriu cu Ion Antonescu din perioada unui an øi jumætate cât a fost deflinut la Moscova. Adrian Næstase: Preluæm sugestiile valoroase. Ideea e foarte importantæ øi o vom sprijini. Nicolae Lupu („România Liberæ“): Apropo de Balcani øi de scenarii, nu se merge spre færâmiflare, nu slæbesc ele percutanfla eforturilor? Ar fi nevoie de o mai mare conceptualizare. Exemplu: America Latinæ. Adrian Næstase: Se confruntæ douæ direcflii: cea paneuropeanæ (CSCE), însoflitæ de o competiflie de vitezæ între mai multe procese, între care reunificarea Germaniei, tendinflele centrifuge din URSS øi cea conturatæ de o serie de concepte est°europene, vizând întoarcerea la anii ’20 ai micilor alianfle, care poate sæ nu fie cea mai bunæ soluflie pentru securitatea europeanæ. Unii au încredere în procesul paneuropean, alflii nu. Conceptualizarea a început sæ se facæ. Se pune din nou problema oamenilor care o fac. Eduard Gugui („Baricada“): Ce probleme sunt cu numirea ambasadorilor? Se vorbeøte de reciclarea unor cadre: spre exemplu, generalul Mihai Chiflac. Adrian Næstase: Încercæm sæ gæsim soluflii acceptabile pentru flaræ. Generalul Chiflac nu este avut în vedere pentru vreo ambasadæ. Conferinfla de presæ se terminæ la 12.30. 19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Balcanii în discuflia CSCE: de væzut cum punem problema. – Instrucfliuni la ambasade: sæ°øi împartæ presa pe diplomafli øi sæ ne trimitæ toate articolele despre România. De fiøat aceste articole øi sæ ne facem o bazæ de date. – De vorbit cu Nicolae Vladimir øi Sergiu Tamaø: de amenajat un spafliu pentru situaflii de crizæ, dotat cu toate mijloacele de comunicaflii. Terminæm la 20.20. 134
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
31 iulie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „România Liberæ“ (doamnei Crina Sârbu)1 Î: Suntefli unul dintre cei mai tineri miniøtri de Externe ai României. Øi cred cæ tinereflea presupune, în general, o serie de alte atribute importante: o mai mare deschidere, dorinfla de schimbare, pragmatism. Au început acestea sæ se reflecte în activitatea ministerului a cærui conducere v°a fost încredinflatæ? R: Mie personal îmi este foarte greu sæ apreciez. Eu pot sæ væ spun câteva dintre lucrurile pe care încerc sæ le fac øi de care, dupæ pærerea mea, este absolutæ nevoie, ele înscriindu°se însæ în dinamica necesaræ dintre schimbare øi continuitate. Evident, noi trebuie, în aceastæ clipæ, sæ construim în primul rând un mesaj de politicæ externæ credibilæ. Aceastæ opinie mi s°a întærit øi mai mult acum, cæci Ministerul de Externe funcfliona înainte de Revoluflie în mare mæsuræ ca o curea de legæturæ între fostul C.C. øi lumea din afaræ, mesajul ca atare nefiind creat în interiorul ministerului. De aceea, în prezent, o direcflie principalæ este cea a planificærii politice. Î: Afli început acest proces? R: Da, a început. Trebuie, de asemenea, sæ legæm direcfliile de interes pentru politica externæ româneascæ de anumite compartimente funcflionale din minister. Spre exemplu, este foarte clar cæ problematica europeanæ multilateralæ joacæ, în acest moment, un rol foarte important. De aceea, am creat o direcflie specialæ care sæ se ocupe de aceste chestiuni. Apoi, aø menfliona problematica drepturilor omului. În cadrul ministerului va exista un compartiment distinct pentru analiza drepturilor omului, desigur sub dimensiunea lor internaflionalæ, fiind necesaræ o bunæ conectare, în planul drepturilor omului, între România øi forumurile 1 Publicat sub titlul „Pentru politica externæ principala preocupare este politica internæ“, în „România Liberæ“, 31 iulie øi 1 august 1990.
135
ADRIAN NÆSTASE
internaflionale. De altfel, ar fi°posibilæ — øi am propus°o încæ la Innsbruck — crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului, care sæ se afle sub egida Parlamentului øi sæ aibæ în consiliul de conducere membri ai diferitelor partide reprezentate în Parlament. El ar trebui sæ asigure atât informaflia, cât øi nivelul de cercetare necesar. Toate discufliile internaflionale din ultimul deceniu în acest domeniu ne°au ræmas în mare mæsuræ stræine, din pæcate… Î: Vi se pare un dosar dificil? R: Nu atât dificil, cât necunoscut. Este vorba despre elemente noi, despre dezvoltæri teoretice extrem de preflioase cu care noi, din pæcate, nu suntem încæ la curent. Î: Titulescu afirma cæ politica externæ nu se poate face cu improvizaflii — sper cæ citez exact. Suntem, de altfel, în România, într°o perioadæ de tranziflie. Ce înseamnæ aceasta pentru politica internaflionalæ a flærii? R: Aø spune cæ, în mod paradoxal, aceastæ perioadæ de tranziflie înseamnæ o foarte mare grijæ pentru ceea ce se întâmplæ acasæ. Ministerul de Externe reflectæ spre lume ceea ce se întâmplæ în flaræ, iar mesajul — construit mai bine sau mai ræu, mai mult sau mai puflin profesional — are pânæ la urmæ ca substanflæ calitatea schimbærii din interior. Deci, principala preocupare pentru politica externæ este politica internæ. Î: În declaraflia°program a guvernului apar mai puflin dezvoltate, comparativ, de pildæ, cu opfliunile economice, orientærile în politica internaflionalæ. Se aøteaptæ øi în flaræ øi peste hotare un document oficial, programatic, mai amplu, al diplomafliei româneøti. Îl vom avea în curând sau considerafli cæ un demers pragmatic e suficient, cel puflin deocamdatæ? R: Este adeværat cæ, sub aspectul politicii externe, în documentul prezentat de primul°ministru, domnul Petre Roman, nu sunt referiri numeroase la liniile de orientare externæ. Aceasta se explicæ prin faptul cæ documentul viza, în special, reforma economicæ, reforma internæ, în general, øi, de asemenea, prin faptul cæ anumite elemente fuseseræ deja prezentate în mesajul adresat Parlamentului de domnul Iliescu cu ocazia 136
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
investiturii. Într°un fel, cadrul general era oarecum fixat. Pe de altæ parte, politica externæ, în clipa de faflæ, cel puflin la nivel teoretic foarte general, nu pune probleme deosebite. Ea este o politicæ externæ largæ, cu toate ferestrele deschise. Ideea este foarte simplæ — trebuie, pur øi simplu, sæ deschidem o societate care era închisæ øi trebuie sæ o conectæm la tot ceea ce este valoros øi valabil în plan internaflional. Ca atare, la nivel strategic cel puflin, nu se pun probleme deosebite. Problemele se pun la nivel operaflional, în momentul când începi sæ evaluezi pânæ unde te implici într°o anumitæ acfliune, ce anume trebuie sæ faci. Deci, numai în acest plan foarte concret, foarte pragmatic, apar probleme când trebuie sæ evaluezi mai multe variante øi sæ vezi care e mai aproape de interesele naflionale. Existæ øi anumite constante. Datele geopolitice româneøti nu s°au schimbat. Nevoia de a fundamenta politica externæ pe principiile de drept nu s°a schimbat. Titulescu a subliniat de atâtea ori acest lucru. Este un imperativ pe care întotdeauna diplomaflii români l°au resimflit în fafla unei anumite presiuni externe care s°a simflit øi se va simfli în continuare. Î: Sæ væ propun un fapt „la zi“: convorbirile româno°ungare. Ce ne putefli deconspira, pentru a spune astfel, în aceastæ privinflæ? R: A fost prezentat un „pachet“ de propuneri concrete de cætre noi, la care s°au adæugat niøte propuneri ale pærflii ungare — peste 80 de acfliuni în total, agreate în comun, dovedindu°se încæ o datæ cæ discufliile deschise sunt un exercifliu util pentru o mai bunæ înflelegere. Acest dialog s°a desfæøurat în zilele de 24 øi 29 iulie la Budapesta. El a avut ca principal obiectiv un schimb de pæreri, o anumitæ clarificare a pozifliilor. Iar în ce ne priveøte, vreau sæ væ spun cæ pozifliile noastre au fost foarte sincere øi pragmatice. Aici aø spune într°o parantezæ cæ afirmaflii de genul celei fæcute de preøedintele interimar Göncz, în sensul cæ drumul României spre Europa trece prin Ungaria, nu faciliteazæ dialogul bilateral. Astfel de lucruri nu ar trebui sæ se mai întâmple în relafliile noastre øi de aceea eu cred cæ discuflii ca acelea de sæptæmâna trecutæ pot sæ ducæ, pas cu 137
ADRIAN NÆSTASE
pas, spre ceea ce ar trebui sæ constituie, sæ spunem, o relaflie fireascæ între vecini, care evident au numeroase interese complementare. Î: Domnule ministru, unele aspecte le°afli punctat, dar aø insista: care sunt, la ora actualæ, în opinia dumneavoastræ, principalele interese ale României øi, pornind de aici, cum se prezintæ „starea de sænætate“ a relafliilor internaflionale ale flærii? R: Cred cæ principalul interes al României în acest moment ar fi acela de a fi capabilæ sæ°øi prezinte în mod coerent interesele în stræinætate. Øi aø insista asupra faptului cæ, într°o perioadæ de schimbare internæ, care presupune alternative politice, moduri diferite de abordare într°un climat internaflional care este totuøi contradictoriu, este necesar sæ ajungem la a putea prezenta, în mod sincer, nu artificial øi nu forflat, o anumitæ poziflie constructivæ, unitaræ. De aceea noi am început deja aici, la minister, consultæri, discuflii cu partidele politice, cu departamentele lor de politicæ externæ. În al doilea rând, cred cæ trebuie sæ gæsim formele cele mai rapide de conectare a României la sistemul instituflional european. Cred cæ în mæsura în care, din punctul de vedere al politicii interne, lucrurile vor merge într°un sens pozitiv, aceastæ conectare se va face firesc. Este adeværat însæ cæ, din punct de vedere economic, noi trebuie sæ fim flexibili, mai ales sub aspect tehnologic. Trebuie sæ investigæm în toate spafliile geografice, uneori având øi o anumitæ tradiflie a unor relaflii economice, spre exemplu în lumea arabæ. Trebuie sæ fim capabili, în mod inteligent, sæ gæsim solufliile cele mai bune. Eu cred cæ în aceastæ perioadæ politica externæ trebuie sæ°øi întæreascæ componenta economicæ tocmai pentru a sprijini efortul de modernizare economicæ internæ. Î: Existæ de câtva timp pærerea cæ, dintr°o politicæ participativæ, atitudinea noastræ pe plan extern a devenit mai mult de defensivæ decât de ofensivæ diplomaticæ. Împærtæøifli aceastæ idee? R: Deloc. În primul rând, prima acfliune de politicæ externæ a noului guvern øi a Ministerului de Externe a fost cea de la Innsbruck. A fost o acfliune pe care am considerat°o începutul unui gen de terapie de øoc 138
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în politica externæ øi care înseamnæ tocmai inversarea unei tendinfle øi trecerea de la o atitudine defensivæ la una activæ. De aceea, acolo am mers cu un grup larg — membri al guvernului, ai parlamentului, experfli, ziariøti. Aceastæ linie este øi va fi continuatæ. Modul în care noi încercæm în clipa de faflæ sæ construim activitatea externæ porneøte de la ideea unei implicæri masive øi a unui contact larg al diplomaflilor români cu societæflile în care sunt reprezentanfli ai României. Mesajul pe care l°am transmis diplomaflilor noøtri din afaræ este de a încerca sæ înfleleagæ mai bine societatea unde sunt trimiøi. Din acest punct de vedere, este esenflial de subliniat cæ relaflia diplomaticæ nu mai poate fi simplæ — aceea a contactului doar cu Ministerul de Externe din flara respectivæ. Este nevoie ca acest contact sæ se diversifice — spre membrii parlamentului, spre oamenii de culturæ, spre mijloacele mass°media — tocmai pentru a asigura un echilibru al informafliei. Deoarece noi suntem, din pæcate, convinøi adeseori cæ ceea facem în flaræ convinge prin faptul însuøi, færæ sæ mai fie nevoie sæ facem publicitatea lui. Este ceva ce noi încæ nu am înfleles — felul cum prezinfli un lucru este uneori la fel de important ca lucrul însuøi. Î: Afirmaflia dv. cæ ne vom îndrepta privirile spre alte continente a fost interpretatæ în mai multe feluri. Ce precizæri apreciafli cæ trebuie fæcute? R: În parte am arætat øi mai înainte cum privesc aceste lucruri øi cred cæ, fie eu nu am fost suficient de clar cu acea ocazie, ceea ce este posibil, fie lucrurile pe care le°am spus au fost scoase dintr°un context mai larg. Dupæ pærerea mea, orice analist øi orice comentator înflelege cæ destinul nostru european nu poate fi pus în discuflie de absolut nimeni, indiferent cæ este ministru de Externe sau altcineva. De aceea, în mod clar, prioritatea noastræ esenflialæ, elementul central al acfliunii politice externe trebuie sæ°l reprezinte Europa. Cu atât mai mult — øi nu v°am ræspuns la o parte a unei întrebæri anterioare — cu cât în clipa de faflæ în Europa se întâmplæ enorm de multe lucruri øi cu o vitezæ care adeseori este 139
ADRIAN NÆSTASE
deconcertantæ. Ceea ce se întâmplæ, de exemplu, cu Germania. Unificarea Germaniei are o vitezæ care distruge øi depæøeøte, mai bine zis, toate scenariile øi toate modelele care încearcæ sæ punæ lucrurile într°o anumitæ perspectivæ. Sunt evoluflii extrem de rapide øi în ce priveøte alte flæri din Ræsærit. Albania intræ în acest complex al schimbærii. Deci, evident, noi suntem aici în Europa øi încercæm sæ ne conectæm, cum spuneam, la cadrul sæu multilateral. Problema este nu numai aceea a relafliilor bilaterale cu flærile europene, ci øi aceea a intrærii într°un sistem multilateral, care sæ asigure mecanismele valabile ale cooperærii øi, de asemenea, ale securitæflii flærii noastre, în contextul securitæflii generale. Comentariul meu este deci foarte simplu: este vorba de o neînflelegere — în mod clar, prioritæflile noastre merg pe o linie europeanæ. De altfel, dacæ urmærifli oricare dintre statele de pe continentul nostru, cu câteva excepflii, acestea au øi antene în alte spaflii geografice. Øi este normal. Este vorba de o complementaritate fireascæ, pe care nu trebuie sæ o læsæm deoparte. Î: Aminteafli la un moment dat de anumite presiuni din afaræ asupra României. De ce naturæ ar fi ele øi ce interese exprimæ? R: Viafla internaflionalæ este dominatæ, evident, de acfliunea unor interese statale, guvernamentale øi neguvernamentale, lucru absolut firesc. Existæ o anumitæ tendinflæ, care din punct de vedere uman este de înfleles, o anumitæ ambiflie a spiritului uman øi care probabil cæ funcflioneazæ øi la nivelul oamenilor politici, aceea dupæ care întâi construieøti un anumit scenariu øi apoi urmæreøti realitatea cu speranfla ca realitatea sæ intre în scenariul pe care l°ai fæcut. Acum e foarte clar cæ ceea ce s°a întâmplat în România dupæ Revoluflie n°a intrat în nici unul din scenarii. Nu øtiu din ce motive. Probabil datoritæ faptului cæ societatea româneascæ este o societate foarte complexæ, cu aceastæ componentæ balcanicæ, cu acumularea masivæ de frustræri, aceastæ situare la încruciøarea marilor imperii, care întotdeauna creeazæ extrem de multe zone de culturæ paralelæ. Iar unele dintre stereotipurile cu care a fost judecatæ situaflia din România n°au funcflionat. Este una dintre explicaflii. O alta fline de felul în care 140
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
s°au produs schimbærile interne în România, faptul cæ la momentul acela de deschidere maximæ totul pærea posibil, atât pentru cei din flaræ, cât øi pentru cei din afaræ, mulfli considerând cæ absolut toate categoriile de interese ar putea fi realizate în noua situaflie. Î: Væ referifli la ceva anume? R: La primele momente dupæ Revoluflie. Aceastæ speranflæ enormæ, care s°a construit pe baza, aø spune, inclusiv a unei vulnerabilitæfli extraordinare a statului dupæ Revoluflie, a dus dupæ aceea la anumite frustræri, în momentul în care societatea a început sæ se aøeze mai bine øi sæ orienteze unele dintre posibilitæflile de intrare a intereselor stræine spre flaræ. Dupæ Revoluflie, care a însemnat un pas imens înainte, a început o anumitæ muncæ de aøezare øi de clarificare, de precizare, de refacere internæ, care øi ea a generat anumite frustræri. Toate aceste lucruri au dus la crearea unei anumite imagini externe. Aceasta, din pæcate, a fost creatæ în mare mæsuræ pe baza unor informaflii mai curând de naturæ negativæ despre România. Faptul pozitiv nu are o relevanflæ atât de mare în publicitate, în presæ. Asta se întâmplæ peste tot în lume. Un fapt banal este mai puflin relevant, mai puflin interesant. Vreau sæ spun cæ existæ o anumitæ tentaflie a presei, a spectaculosului, cæ acest lucru, combinat cu tofli factorii de frustrare, au contribuit la crearea unei anumite imagini care, dupæ pærerea mea, este mult mai negativæ decât ar trebui sæ fie. Øi aici, cred, este vina noastræ, a tuturor. Este vina guvernului, a Ministerului de Externe øi vina mijloacelor de informare din România, care nu au transmis, n°au echilibrat mesajul spre exterior. Cred cæ de aici rezultæ øi una dintre concluzii — ce anume trebuie sæ facem. Cred cæ, færæ a încerca sæ poleim imaginea pe care o dæm în afaræ, trebuie sæ o dæm foarte echilibratæ, cu pærflile bune øi pærflile rele. Atunci, dupæ pærerea mea, efectul de inerflie care se simte încæ pe plan extern la nivelul imaginii va dispærea treptat. Pentru cæ deciziile externe øi pozifliile în legæturæ cu România în clipa de faflæ se iau nu numai la nivelul guvernelor, dar øi cu o influenflæ masivæ 141
ADRIAN NÆSTASE
din partea opiniei publice care funcflioneazæ ca un lobby foarte puternic asupra celor care iau deciziile guvernamentale. Deci, acest factor nu trebuie subestimat. De aceea, în mare mæsuræ, informaflia publicæ este esenflialæ pentru ,,a lucra“, aø spune, la nivelul opiniei publice, care sæ permitæ apoi decizia de politicæ externæ în sensul dorit. Î: Afli semnalat o anumitæ concentrare de interese imediat dupæ Revoluflie. Cred cæ a fost vorba øi de o acumulare de capital de simpatie, care — am constatat cu toflii — s°a erodat, din pæcate, în special dupæ Târgu°Mureø øi evenimentele din 13–15 iunie. Credefli cæ definirea acestui proces prin simple interpretæri greøite ale presei occidentale øi, de ce nu, øi din presa românæ, sau prin afirmafliile fæcute de diferite persoane, în flaræ sau în stræinætate, reprezintæ singura explicaflie care se poate da? R: Nu, evident cæ nu. Lucrurile sunt deosebit de complexe øi nu cred cæ în clipa de faflæ vreunul din procesele din România poate fi explicat printr°o singuræ cauzæ. Capitalul de simpatie a însemnat un lucru extraordinar. Ar trebui sæ înflelegem foarte bine cæ el s°a situat la un anumit nivel øi este legat, în general, de opinia publicæ din acele flæri, dar, desigur, øi de cei care iau decizii politice. Când vorbim de interese, lucrurile intræ într°un domeniu mult mai pragmatic, mult mai clar. Sigur cæ, øi revin la ce arætam înainte, în momentul în care s°a produs Revoluflia, faptul acesta putea fi interpretat ca o deschidere completæ a porflilor pentru absolut oricine. În mod normal, aceasta a însemnat anumite aøteptæri, unele s°au realizat, însæ altele nu. Au apærut anumite reglementæri. Ele au vizat însæ øi au permis numai un anumit tip de participare de capital, în timp ce celelalte poate cæ nu sunt considerate profitabile societæflii româneøti. Toate aceste lucruri, toate aceste „porfli“, sæ le spunem aøa, au fost mai mult sau mai puflin închise, conform intereselor societæflii româneøti, într°un proces gradual, care înseamnæ organizarea fireascæ internæ a statului dupæ Revoluflie, Deci, de la posibilitatea abstractæ, genericæ, de pætrundere pe piafla româneascæ, politicæ øi economicæ, 142
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
lucrurile s°au mai restrâns în funcflie de felul în care societatea româneascæ s°a proiectat în procesul de modernizare øi de schimbare internæ. Î: Dv. væ referifli la poziflia noastræ faflæ de exterior. Eu mæ gândeam, însæ, øi la atitudinea celor din afaræ faflæ de noi. R: Fiecare acfliune de cooperare, fiecare abordare la nivel bilateral presupune judecarea prin anumite standarde a partenerului. Øi aici, bineînfleles, au apærut unele dificultæfli. La început, deci dupæ Revoluflie, România a apærut, ca sæ spunem aøa, într°o formæ de „ingenuitate“ maximæ, care fæcea posibilæ, dezirabilæ, explicabilæ, orice legæturæ de tip politic, economic, cultural ø.a.m.d. Dupæ aceea au început însæ sæ aparæ „replici“ ale cutremurului care a fost Revoluflia øi care, în mod firesc, au loc în orice societate postrevoluflionaræ. În istoria oricærei revoluflii se pot observa aceste replici despre care vorbeam, ele introduc o anumitæ tensiune, anumite reaøezæri sociale, anumite probleme politice, probleme morale foarte serioase. Datoritæ acestor elemente, standardele cu care de obicei flærile occidentale, în mod special, au judecat deschiderea lor øi ajutorarea flærilor din Ræsærit au suferit anumite modificæri. Nu standardele, ci mai curând elementele asupra cærora ele erau aplicate. În plus, noi ne°am complicat foarte tare viafla prin felul în care am prezentat noi înøine aceste schimbæri øi, uneori, øi prin modul cum am acflionat. Cred ca amândouæ aceste cauze au contribuit. Deci, pe de o parte — acfliunea care uneori nu a fost coerentæ, nu a fost cea mai potrivitæ, iar pe de altæ parte — felul în care am prezentat noi înøine în afaræ ceea ce se întâmplæ, øi care, dupæ pærerea mea — færæ a scuza într°un fel incidente, violenfle øi alte lucruri de acest gen — trebuie sæ ni le asumæm ca fiind deja parte a istoriei noastre. Nu mai avem ce face. Deci, singurul mod în care putem acfliona acum este sæ privim înainte, sæ construim o societate viabilæ, modernæ, democraticæ. Sæ încercæm, de asemenea, sæ gæsim cea mai bunæ vitezæ pentru ritmul schimbærilor. Aceste lucruri au influenflat, aøadar, felul în care am fost privifli din afaræ. Uneori sigur cæ aceste elemente 143
ADRIAN NÆSTASE
au fost transformate în presæ, oarecum øi în presa externæ, dar øi noi le°am creat. Noi le°am creat øi trebuie cæ fim conøtienfli de acest lucru. Î: Elucidarea din surse oficiale a problemelor legate tocmai de evenimentele pe care le aminteam înainte ar fi de naturæ sæ atenueze poziflia unor flæri ca Statele Unite, Marea Britanie, Olanda øi altele, care au vædit sau vædesc o anumitæ reflinere în raporturile lor cu România øi în includerea flærii noastre în programe care sæ susflinæ refacerea economicæ øi progresul sæu? R: Cred cæ aceasta este necesaræ în primul rând pentru noi, pentru societatea noastræ, pentru liniøtea de care avem nevoie în procesul de modernizare, de democratizare, într°o bunæ funcflionare a institufliilor. Øi desigur cæ impactul va fi pozitiv øi asupra celor care au încæ rezerve. Deci, eu sper foarte mult cæ lucrurile vor evolua în aceastæ direcflie. Î: Considerafli, deci, cæ noi avem multe disponibilitæfli faflæ de cerinflele Europei de azi, care se construieøte acum, cu paøi mari? R: Eu cred cæ da. În primul rând, România nu este una dintre flærile cele mai puflin importante din Europa øi cel puflin din aceastæ parte a Europei. Orice analist este conøtient de acest lucru. Apoi zona balcanicæ este o zonæ esenflialæ a Europei øi, în aceastæ zonæ, cred cæ România poate sæ joace un rol important. De asemenea, piafla româneascæ, din punctul de vedere al potenflialului economic, este imensæ øi lucrul acesta se øtie. Chiar dacæ sunt dificultæfli, chiar dacæ sunt probleme, totuøi suntem o flaræ færæ datorii externe øi cu o infrastructuræ foarte puternicæ, chiar dacæ prost construitæ uneori, prost orientatæ, dar ea existæ. Øi ea poate fi modernizatæ. În plus, piafla internæ româneascæ, în ce priveøte consumul, din punctul de vedere al potenflialului — la o populaflie de 23 milioane, ea este o piaflæ mare — poate sæ prezinte un interes deosebit pentru capitalul stræin. Cred cæ atât din punct de vedere politic, într°o perioadæ în care se constatæ reaøezæri în Europa, cât øi din punct de vedere economic, România are într°adevær mari disponibilitæfli, are foarte mult de oferit Europei. 144
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Î: Pentru a trece la alt aspect, considerafli, din informafliile Ministerului de Externe, cæ ne pândeøte din afaræ un pericol legionar? R: Mi°e foarte greu sæ væ spun. Ministerul de Externe nu este cel care are în primul rând informafliile în legæturæ cu aceste lucruri. Eu n°aø vrea sæ væ spun aici decât un punct de vedere personal. Eu nu simt un astfel de pericol, cum sæ spun, nu la nivel organizat. Poate, øtiu eu, la nivel teoretic ar fi posibil oricând ca o persoanæ sau alta sæ manifeste interes sau sæ gândeascæ într°un anume fel evolufliile din România, dar eu personal nu am simflit un pericol la nivel organizat din exterior. Î: Care este optica dv. privind emigraflia românæ ? R: Am uitat sæ væ spun cæ noi, în minister, am organizat sau mai bine zis suntem pe cale sæ organizæm un compartiment pentru relafliile cu emigraflia. Din punctul meu de vedere, diaspora româneascæ trebuie într°adevær sæ fie un partener de dialog øi direct implicatæ. Aici cred cæ trebuie sæ fim foarte atenfli øi foarte conøtienfli cæ nu trebuie nici sæ ne detaøæm de emigraflie, cum s°a întâmplat pânæ acum — adæugæm øi încercærile de manipulare —, dar nici sæ încercæm sæ o sufocæm prin îmbræfliøarea noastræ, care ar putea sæ trezeascæ suspiciuni. Cred cæ øi aici trebuie gæsitæ mæsura øi trebuie înfleles cæ sunt foarte multe ræni care se vor închide numai o datæ cu timpul. Deci, un dialog foarte deschis, construirea încrederii necesare care, de°a lungul anilor, din pæcate, s°a distrus, trimiterea unor oameni credibili la ambasade, care sæ poatæ sæ stabileascæ acest contact, dezvoltarea legæturilor, în primul rând la nivel cultural, sprijinirea lor de a veni în flaræ pentru a vedea efectiv ceea ce se întâmplæ. Trebuie, aøadar, ca noi sæ oferim acel cadru firesc pentru ca românii din emigraflie sæ poatæ sæ acflioneze liber øi, speræm, la un moment dat sæ devinæ acea interfaflæ necesaræ între România, ca stat, øi statul în care ei se aflæ. Deci, este absolut necesar ca problematica emigrafliei sæ fie în atenflia Ministerului de Externe, dar aceasta este o problemæ extrem de delicatæ, care trebuie sæ fie tratatæ cu multæ înflelepciune øi cu foarte multæ delicatefle. Pentru cæ este vorba de oameni care 145
ADRIAN NÆSTASE
au suferit în cea mai mare parte un exil, ceea ce a însemnat o rupturæ pe plan economic, moral, familial... Î: ...Dar poate nu øi în cel afectiv. R: Nu. Tocmai de aceea nu am spus în cel afectiv. Deci, ei au pæstrat o legæturæ care, de cele mai multe ori, a însemnat nemulflumiri øi frustræri, uneori øi mesaje distorsionate. Firul trebuie întærit, legætura trebuie întæritæ. Însæ cred cæ va fi nevoie de timp. Î: Vi se par preocupante raporturile noastre cu vecinii? R: Relafliile cu vecinii trebuie întotdeauna sæ ne preocupe. Aici trebuie sæ facem o distincflie între relafliile de vecinætate øi cele de bunæ vecinætate. Cred cæ trebuie sæ tindem sæ avem nu numai relaflii de vecinætate, ci si relaflii de bunæ vecinætate, pentru cæ ele înseamnæ în mare mæsuræ înflelegerea faptului cæ de obicei în zonele de frontieræ se intersecteazæ interesele, uneori contradictorii, øi din acest motiv trebuie sæ fim în mæsuræ sæ avem un cadru politic care sæ ducæ la armonizarea acestor interese. Î: Care ar fi pulsul actual al acestor relaflii? R: Cred, în primul rând, cæ tofli vecinii noøtri, ca øi noi, în clipa de faflæ sunt foarte interesafli de dinamica europeanæ øi deci relafliile bilaterale nu au predominanflæ faflæ de aceastæ preocupare, faflæ de dinamica europeanæ. Fiecare vine cu propriile sale modele, cu scenariile sale øi deci relafliile bilaterale înseamnæ, în primul rând, o regrupare øi o regândire a relafliilor economice. În special, în momentul în care CAER øi°a pierdut enorm din modul de organizare, din funcfliile pe care le avea, iar aceste relaflii economice, totuøi — øi datoritæ unor tradiflii øi datoritæ unor nevoi — vor continua într°un fel sau altul, probabil. Este absolut necesar sæ fie construit ceva la nivel bilateral, poate øi la nivel multilateral, într°o formulæ foarte flexibilæ, pentru cæ mi°e greu sæ cred cæ, dintr°o datæ, toate flærile din Europa de Ræsærit vor fi capabile sæ°øi vândæ, sæ°øi realizeze produsele pe piafla occidentalæ. Apoi, trebuie sæ vedem în ce mæsuræ anumite probleme interne pot sæ influenfleze relafliile bilaterale. 146
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Î: O ultimæ rugæminte — o viziune personalæ, o proiecflie personalæ asupra viitorului. Sunt mari mutaflii, aøa cum afli amintit, pe bunæ dreptate, mari schimbæri în lume. Unde considerafli cæ ne duc ele? R: Este probabil întrebarea cea mai dificilæ øi tentaflia mea este de a væ ræspunde, deøi probabil ministrul de Externe n°ar trebui sæ se implice într°un astfel de ræspuns. Dupæ pærerea mea, principala schimbare în Europa o reprezintæ reunificarea Germaniei. Aceasta va însemna o modificare foarte importantæ a raporturilor de forfle din Europa pentru urmætorii ani. Î: Beneficæ? R: În termeni politici, o modificare pur øi simplu se realizeazæ sau nu. Întotdeauna efectele sunt atât pozitive, cât øi negative. O altæ zonæ de modificare va fi færæ îndoialæ Uniunea Sovieticæ, unde se vor produce transformæri în ce priveøte atât raporturile interne, cât øi rolul în Europa øi în relafliile cu celelalte continente. Teste foarte importante vor fi legate de remodelarea, de transformarea, mai bine zis, a Pactului de la Varøovia. Va fi ciudat faptul cæ este posibil ca Tratatul de la Varøovia sæ se diminueze pânæ la dispariflie în urmætorii ani, în timp ce, paradoxal, NATO, Alianfla Atlanticæ, se întæreøte. Acestea sunt acum micile glume ale relafliilor dintre Est øi Vest. Dar, sper cæ aceste procese vor fi integrate în procesul general european. De aceea, dupæ pærerea mea, Conferinfla de la Paris din toamnæ a øefilor de stat øi de guvern ai flærilor membre ale CSCE va avea un rol extrem de important. Øi cred cæ numai dupæ aceea vom putea din nou sæ privim peste pragul anului viitor, pentru a vedea felul în care se vor aranja unele lucruri. Este clar, însæ, cæ un centru foarte puternic de putere se va construi în Asia de Sud°Est. Este evidentæ emergenfla puternicæ a Japoniei, apoi a micilor dragoni, cum sunt cunoscute flærile care s°au dezvoltat rapid în Asia. China, într°un moment de reaøezare a relafliilor sale cu Japonia, ar putea, dupæ pærerea mea, sæ se întæreascæ pe termen mediu øi cu resursele pe care le are va putea sæ dobândeascæ un rol mai important în urmætorii 5–6 ani. De asemenea, cred cæ una din problemele 147
ADRIAN NÆSTASE
esenfliale în Europa va fi o anumitæ luptæ între cei care doresc ca Statele Unite sæ°øi pæstreze un picior în Europa øi cei care ar dori sæ discute problemele europene færæ Statele Unite. Va exista aici, færæ îndoialæ, o anumitæ tensiune. Deci, sigur, la nivelul analizei, sunt foarte multe lucruri. Cu titlu personal, væ pot spune toate aceste gânduri. Politica externæ se construieøte însæ pornind de la o anumitæ gândire strategicæ, de la interese obiective øi valori preferate în spafliul operaflional al acfliunilor concrete øi care sunt extrem de numeroase. CS: Væ mulflumim, domnule ministru. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, a fost de faflæ la primirea de cætre Ion Iliescu, preøedintele României, a lui Sven Meili, ambasador al Confederafliei Elvefliene, care øi°a prezentat scrisorile de acreditare. Øedinfla Biroului de conducere al MAE. Adrian Næstase: Dejunul de azi cu ambasadorii arabi: întrevedere bunæ. De vorbit azi cu Serviciul secretariat. Sæ discutæm schema MAE øi „umplerea“ cæsuflelor. Romulus Neagu: Direcflia Europa: Bogdan Baltazar, cu trei servicii: Europa de Nord — Pavel Grecu; Europa Centralæ — Ion Goriflæ; fiæri vecine — Mihai Enescu. Direcflia America de Nord: Gheorghe Dumitru, ca ad°interim. Direcflia CSCE : Nicolae Micu, cu director adjunct vacant. Direcflia analizæ øi informare politicæ: Marcel Dinu, cu director adjunct liber. Direcflia coordonare øi planificare politicæ: liber; va fi foarte important pe cine numim. Constantin Ene: Direcflia dezarmærii: Marin Buhoaræ, cu adjunct vacant. Teodor Meleøcanu: sæ fie numit ambasador pentru negocierile de la Viena. 148
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Direcflia organizaflii internaflionale: Gheorghe Tinca, cu adjunct vacant. Direcflia economicæ: director vacant, cu Neculai Dinu, director adjunct. Direcflia juridicæ øi a tratatelor: director Ion Diaconu, adjunct Dumitru Ciauøu. Compartimentul pentru drepturile omului: director adjunct Tudor Mircea. Adrian Næstase: Sæ facem øi un tur de orizont al candidaflilor. Eugen Ionescu, directorul Direcfliei presæ, va merge ambasador. A insistat pe lângæ Adrian Dohotaru sæ vinæ în minister. Va accepta. Sæ fie numit director, iar ca adjunct Adrian Petrescu. Direcflia consularæ: ræmâne echipa actualæ. La Direcflia culturalæ ræmâne Gheorghe Junescu? Stelian Oancea: subsecretar de stat? Sæ ne gândim la Compartimentul pentru emigraflie. De vorbit cu Mircea Dinescu sæ ne facæ o recomandare. Departamentul pentru lumea a treia? Direcflia Asia øi Oceania: Valeriu Tudor ca director øi Gheorghe Roøu ca adjunct. Sæ ne mai gândim la postul de subsecretar de stat. Constantin Ene: La Direcflia Africa: Gheorghe Popescu, ca director adjunct. Nicolae Vladimir: La Direcflia tehnicæ øi administrativæ: Sergiu Tamaø ca director øi Nicolae Radu ca director adjunct. La Direcflia financiaræ: Victor Øerban cu Nicolae fiuflui ca adjunct. La Serviciul secretariat: Petre fiæranu. Constantin Ene: Lui Teodor Meleøcanu sæ°i dæm gradul de ambasador. Adrian Næstase: Sæ°i facem un ordin. Romulus Neagu: Sæ fie øi un øofer pentru delegaflia la negocierile militare de la Viena. Constantin Ene: Situaflia este similaræ øi la Geneva. Sæ ne gândim la o soluflie de perspectivæ. Sæ avem un administrator care sæ se ocupe de clædire. Vasile Florea: Este nevoie de o motivaflie pentru acordarea gradului de ambasador lui Meleøcanu. 149
ADRIAN NÆSTASE
Constantin Ene: Referitor la consilierul juridic: sæ fie consilier al ministrului øi sæ i se dea salariul corespunzætor pozifliei. Adrian Næstase: Referitor la atribufliile MAE øi departajarea cu Departamentul comerflului exterior, domnul Constantin Ene sæ facæ o discuflie cu Napoleon Pop. Vasile Florea: Candidatura lui Laurenfliu Ulici? Adrian Næstase: La Accademia di Romania, la Roma. Traian Chebeleu: Problema bolnavilor la Ambasada de la Paris. Romulus Neagu: De fæcut o notæ de propuneri la primul°ministru: trimiterea bolnavilor sæ se facæ prin Ministerul Sænætæflii. Øedinfla se terminæ la 18.50.
August 1990 1 august 1990 România preia atât preøedinflia Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite (pe perioada 1–31 august), cât øi pe cea a Conferinflei pentru Dezarmare de la Geneva (1–24 august). 11.30 Øedinflæ cu colectivul Direcfliei presæ. Adrian Næstase, idei øi sarcini: – Acces direct la purtætorul de cuvânt, Traian Chebeleu. – De fæcut press°release°uri øi press°kit°uri. De pus în funcfliune sistemul cu ocazia vizitei ministrului sud°coreean de Externe. – Ziariøtii noøtri la evenimente — grupul naflional sæ nu fie fix. – De fæcut o notæ la Cancelaria preøedintelui pentru a defini raportul cu Biroul de presæ de la preøedinflie. La fel la guvern. – De organizat acfliuni protocolare pentru ziariøtii stræini. 150
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Direcflia presæ are un rol foarte important. De flinut o legæturæ strânsæ cu direcfliile de sintezæ. – De cercetat sociologia propagandei — viteza de ræspândire a zvonurilor. – Obiectivul nostru: sæ reuøim o informare corectæ a presei. – Proiectul privind Legea presei — Direcflia presæ sæ facæ observaflii. Va fi unul din cele mai importante acte normative în urmætorii ani. – Sæ cæutæm idei curajoase: un Birou de presæ al „Europei Libere“ la Bucureøti; vizite de documentare pentru ziariøti; de organizat rapid Clubul presei stræine la Bucureøti. – Sæ facem Buletinul oficial al MAE. – Sæptæmânal, de dat un calendar de activitæfli pentru sæptæmâna care urmeazæ. – Sæ introducem informal reacflii ale noastre în presæ, pe baze personale. – Presa românæ sæ ajungæ la ambasade. – Activitatea ambasadelor cu ziariøtii stræini — foarte importantæ; relafliile personale pe linie de presæ. De fæcut planuri de muncæ ale ambasadelor cu ziariøtii stræini. De activizat ambasadele în materie de relaflii cu presa. – Problema ataøaflilor de presæ la ambasade. Sæ fie buni „meseriaøi“, în principalele flæri europene. Ataøaflii de presæ sæ flinæ legætura øi cu presa emigrafliei române — de transmis în acest sens indicaflii la ambasade. Øedinfla se încheie la 13.50.
2 august 1990 Ministrul de Externe al României, Adrian Næstase, adreseazæ Conferinflei pentru dezarmare de la Geneva urmætorul mesaj: României îi revine onoarea de a asigura preøedinflia Conferinflei pentru dezarmare, pe luna august, perioadæ în primul rând de bilanfl al activitæflii desfæøurate în întreaga ei sesiune din acest an, asupra cæreia urmeazæ sæ facæ raport viitoarei sesiuni a Adunærii Generale a ONU. 151
ADRIAN NÆSTASE
Anul 1990 a marcat evoluflii fundamentale pentru climatul internaflional, în Europa øi în lume. Am intrat într°o etapæ nouæ, revoluflionaræ, a relafliilor dintre state øi nafliuni. În ceea ce o priveøte, dupæ înlæturarea dictaturii în decembrie 1989, România parcurge un proces de renaøtere øi înnoire, desigur nu færæ dificultæfli, în spiritul principiilor pentru care s°a pronunflat corpul electoral la alegerile libere øi democratice din 20 mai 1990. Opfliunile fundamentale ale României sunt democraflia øi pluralismul, respectul øi protecflia deplinæ a drepturilor øi libertæflilor inerente persoanei umane, consolidarea statului de drept, lichidarea structurilor economice supracentralizate øi trecerea la economia de piaflæ, iar pe plan extern o largæ deschidere spre întreaga lume, care sæ ne conecteze la marile procese øi tendinfle ce se manifestæ pe plan internaflional. Actuala Românie este hotærâtæ sæ contribuie øi sæ se integreze în viitoarea arhitecturæ europeanæ având la bazæ consolidarea, dezvoltarea øi punerea în practicæ a principiilor Actului final de la Helsinki, într°o viziune permiflând depæøirea blocurilor, continuarea procesului de dezarmare cu participarea tuturor statelor, asigurarea unei depline transparenfle în domeniul militar, dezvoltarea øi transformarea CSCE într°un sistem de pace, securitate øi cooperare europeanæ, aflat în strânsæ armonie cu sistemul global de menflinere a pæcii øi securitæflii internaflionale. Esenfla politicii noastre externe vizeazæ astæzi dezvoltarea generalæ a relafliilor cu toate statele lumii, pe baza principiilor moralei øi dreptului internaflional, contribuflia øi implicarea activæ în acfliunile internaflionale de interes imediat øi de perspectivæ. Vom acorda un loc deosebit participærii României la activitatea Organizafliei Nafliunilor Unite øi a altor organizaflii øi organisme internaflionale. În acest cadru, un loc de seamæ ocupæ Conferinfla pentru dezarmare de la Geneva. Dezarmarea continuæ sæ constituie una dintre marile sfidæri cu care se confruntæ omenirea, un element important, indispensabil, al oricærui sistem stabil de securitate internaflionalæ. 152
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În cadrul forurilor øi structurilor internaflionale de examinare øi negociere a dezarmærii øi reducerii armamentelor, Conferinflei pentru dezarmare îi revine un loc øi responsabilitæfli unanim recunoscute. De aceea, urmærim cu interes øi sprijinim eforturile vizând îmbunætæflirea activitæflii øi creøterea eficienflei Conferinflei de la Geneva, astfel ca aceasta sæ ræspundæ pe deplin aøteptærilor legitime ale comunitæflii internaflionale, pornind de la mandatul încredinflat acestui organism de negociere cu vocaflie universalæ. Aceasta cu atât mai mult în conjunctura actualæ, când transformæri øi evoluflii pozitive, rapide, în Europa, dar øi în alte pærfli ale lumii, trebuie sæ°øi gæseascæ reflectarea, cât mai deplin øi cât mai curând, în lucrærile øi îndeosebi rezultatele Conferinflei pentru dezarmare. Importantele reevaluæri la nivelul conceptelor øi doctrinelor strategico°militare la care asistæm, dialogul dintre SUA øi URSS în domeniul dezarmærii, rezultatele lui de pânæ acum øi perspectivele continuærii susflinute a acestui proces, aøteptærile îndreptæflite legate de negocierile de la Viena asupra reducerii armamentelor convenflionale din Europa, multiplicarea øi diversificarea mæsurilor de creøtere a încrederii øi securitæflii, eforturile vizând reducerea încordærii în diferite regiuni ale lumii privind eliminarea focarelor de conflict, recurgerea tot mai frecventæ øi cu tot mai mult succes la mecanismele Organizafliei Nafliunilor Unite, inclusiv la prerogativele secretarului general, se constituie în tot atâflia factori care marcheazæ climatul internaflional actual, mai favorabil decât oricând demersului internaflional din domeniul dezarmærii, activitæflii Conferinflei de la Geneva. Sunt unanim apreciate eforturile depuse în cadrul Conferinflei dumneavoastræ pentru negocierea unei convenflii universale de interzicere øi eliminare a armelor chimice. O datæ cu urmærirea øi implicarea în procesul de negociere, România a fæcut în acest an, ca de altfel øi alte flæri, îndeosebi în contextul mæsurilor de creøtere a încrederii øi de încurajare la nivel politic a urgentærii realizærii convenfliei, gesturi semnificative. Astfel, aøa cum a declarat în plenara Conferinflei, România nu produce, nu defline arme chimice øi nici nu îøi propune sæ realizeze sau sæ dobândeascæ în 153
ADRIAN NÆSTASE
viitor asemenea arme. De asemenea, România este gata sæ devinæ parte originalæ la o convenflie cu participare universalæ de interzicere a acestor arme. Animatæ de dorinfla de a contribui la progresul lucrærilor de elaborare a proiectului de convenflie privind interzicerea øi distrugerea armelor chimice, delegaflia românæ a prezentat recent, într°un document de lucru al Conferinflei, date complete privind producflia, deflinerea sau nedeflinerea, consumul, importul sau exportul de substanfle ale industriei chimice civile care ar putea prezenta relevanflæ pentru scopul viitoarei convenflii. Ne exprimæm speranfla cæ progresele înregistrare în elaborarea textului evolutiv al proiectului de convenflie, deschiderile ce se aøteaptæ în continuare de la flærile angajate în negocieri vor conduce într°un viitor apropiat la realizarea unei reglementæri universale eficiente, cuprinzætoare øi echilibrate, implicând un control internaflional eficace, de interzicere øi eliminare a armelor chimice. România acordæ, totodatæ, importanfla cuvenitæ øi celorlalte probleme înscrise pe agenda Conferinflei, între care cele vizând dezarmarea nuclearæ øi prevenirea cursei înarmærilor în spafliul cosmic. Pronunflându°se în favoarea obiectivului interzicerii totale a experienflelor nucleare, România acceptæ principiul ajungerii la acest obiectiv pe etape, salutæ orice acord de limitare a experienflelor subterane øi este gata sæ sprijine orice pas nou în aceastæ direcflie. Am luat cunoøtinflæ cu deosebitæ satisfacflie de recenta decizie a Conferinflei privind constituirea unui comitet special asupra interzicerii experienflelor nucleare. Dorim sæ ne aducem contribuflia cât mai concretæ la examinarea de fond a acestei probleme pentru convenirea, în final, a interzicerii tuturor experienflelor nucleare. În acelaøi spirit, flara mea participæ la lucrærile grupului de experfli privind detectarea experienflelor nucleare prin mijloace seismice, la experimentele în curs în acest domeniu. Credem cæ acum este important sæ se gæseascæ cæile øi modalitæflile cele mai propice pentru intensificarea activitæflii, creøterea la maximum a caracterului de organ de negociere al Conferinflei de la Geneva. 154
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În aceastæ lunæ, României îi revin atât preøedinflia Consiliului de Securitate al ONU, cât øi cea a Conferinflei pentru dezarmare. Pacea øi securitatea internaflionalæ, precum øi dezarmarea, constituie obiective deopotrivæ prioritare øi complementare, a cæror intercondiflionare øi importanflæ vitalæ pentru nafliuni au depæøit de mult stadiul eforturilor de demonstrare conceptualæ. Folosesc acest prilej pentru a transmite Conferinflei, tuturor delegafliilor participante, cele mai bune uræri de succes, o datæ cu exprimarea speranflei cæ lucrærile din acest an, concluziile la care vefli ajunge în raportul cætre Adunarea Generalæ a ONU, vor oferi bazele unei dinamici øi unor rezultate deosebite în lucrærile viitoare, prin accentuarea caracterului de negociere, asociatæ cu o realæ voinflæ politicæ øi o deplinæ angajare, pe mæsura vremurilor øi evolufliilor pozitive din viafla internaflionalæ. 9.55 Discuflii la Adrian Næstase: probleme curente. – A început ræzboiul în Orientul Mijlociu. Irakul a atacat Kuwaitul. Tocmai sunæ ambasadorul american: sæ facem o declaraflie de condamnare. – De vorbit cu ambasadorul Constantin Ene sæ facæ un grup de crizæ. 12.15 Discuflii la Adrian Næstase: probleme curente. – Îl informez asupra primei conferinfle de presæ pe care am flinut°o astæzi ca purtætor de cuvânt. – Definitivæm Declaraflia privind conflictul din Golf. Declaraflia guvernului României cu privire la evenimentele din zona Golfului: Guvernul României a luat cunoøtinflæ, cu îngrijorare, de izbucnirea conflictului armat între Irak øi Kuwait, flæri aflate într°o zonæ care cunoaøte deja de o lungæ perioadæ ræzboiul, confruntarea øi tensiunile. Nici un motiv nu poate justifica recurgerea la forflæ împotriva unui stat independent øi suveran. Carta ONU øi principiile unanim admise 155
ADRIAN NÆSTASE
ale dreptului internaflional interzic folosirea forflei ca metodæ de soluflionare a diferendelor dintre state. Pætrunderea trupelor irakiene în Kuwait, cu încælcarea principiilor unanim admise ale dreptului internaflional, agraveazæ situaflia din zonæ, pune în pericol pacea øi securitatea internaflionalæ, produce pierderi de viefli omeneøti øi suferinfle popoarelor celor douæ flæri. Guvernul României consideræ cæ singura cale de urmat pentru rezolvarea diferendelor øi aplanarea neînflelegerilor dintre state sunt negocierile, recurgerea la procedurile prevæzute în Carta ONU. Guvernul român cere încetarea ostilitæflilor øi retragerea neîntârziatæ a forflelor militare dincolo de frontierele internaflionale dintre cele douæ state. În aceste împrejuræri se impune ca toate statele sæ dea dovadæ de moderaflie øi ræspundere, sæ nu întreprindæ nimic de naturæ sæ agraveze øi mai mult situaflia. Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 660 (1990). REZOLUfiIA 660 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 2 august 19901 Consiliul de Securitate, Alarmat de invazia Kuwaitului, la 2 august 1990, de cætre forflele militare ale Irakului; 1 România a votat în favoarea tuturor rezolufliilor Consiliului de Securitate în legæturæ cu situaflia din Golf. Rezolufliile 660, 661, 662, 664 øi 665 au fost adoptate în luna august, sub preøedinflia României.
156
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Hotærând cæ aceasta constituie o încælcare a pæcii øi securitæflii internaflionale în ceea ce priveøte invadarea Kuwaitului de cætre Irak; Acflionând în baza artico1elor 39 øi 40 ale Cartei Organizafliei Nafliunilor Unite, 1. Condamnæ invadarea Kuwaitului de cætre Irak; 2. Cere Irakului retragerea imediatæ øi necondiflionatæ a tuturor forflele sale pe pozifliile pe care acestea erau amplasate la 1 august 1990; 3. Solicitæ Irakului øi Kuwaitului sæ înceapæ imediat negocieri intense pentru soluflionarea divergenflelor dintre ele øi susfline toate eforturile în aceastæ direcflie, în special pe cele ale Ligii Statelor Arabe; 4. Decide sæ se întruneascæ din nou în funcflie de necesitæfli pentru a lua în discuflie mæsurile necesare pentru asigurarea respectærii prezentei rezoluflii. Adoptatæ în cadrul celei de°a 2932°a reuniuni, cu 14 voturi pentru, nici unul împotrivæ. Un membru (Yemen) nu a participat la vot. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Dosoryn Ghenden, ambasador al Republicii Populare Mongole la Bucureøti. Aspecte ale relafliilor bilaterale.
3 august 1990 13.15 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în cinstea ambasadorului Columbiei, Victor Alberto Delgado Mallarino, cu ocazia plecærii definitive de la post. 157
ADRIAN NÆSTASE
4 august 1990 10.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Govind Talwalkar, redactor øef al ziarului „Maharashtra Times“ (India). La primire, asistæ øi ambasadorul Republicii India la Bucureøti, Julio Francis Ribeiro. Govind Talwalkar: Care este poziflia României privind conflictul dintre Irak øi Kuwait? Adrian Næstase: Un eveniment nefericit, care va complica situaflia în lumea arabæ. Va avea un efect destabilizator în Orientul Mijlociu. Conflictul comportæ multe riscuri. Declaraflia noastræ dezavueazæ prezenfla trupelor stræine într°o flaræ suveranæ. Am cerut retragerea trupelor stræine din Kuwait. Retragerea va lua timp. Problema este dacæ americanii se vor implica sau nu în conflict. Irakul a jucat o carte foarte periculoasæ. Pe termen lung, vor fi multe daune. Govind Talwalkar: Cum sunt relafliile României cu flærile occidentale? Au oferit investiflii, ajutoare? Adrian Næstase: În Europa politicul øi economicul sunt legate. În termeni economici, situaflia s°a schimbat. Jumætate din continent îøi transformæ radical structurile economice. Asta deschide multe posibilitæfli, oferæ mari oportunitæfli de investiflii, dar creeazæ øi multe probleme pentru economiile occidentale. România a venit ultima la aceste schimbæri øi se confruntæ cu o concurenflæ economicæ foarte puternicæ. Interesele economice occidentale referitoare la România sunt contradictorii. Oamenii de afaceri ar veni, dar sunt descurajafli de guvernele din flærile lor. Totuøi, oamenii de afaceri au început sæ vinæ. Au început contracte importante cu firme din Franfla, din SUA (Boeing). Evenimentele din iunie 1990 nu au fost prezentate echilibrat în Europa Occidentalæ øi în SUA, ci unilateral, în special partea spectacularæ, nu øi cauzele 158
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
evenimentelor. Noi prezentæm acestor flæri ceea ce facem în materie de democratizare a flærii. Govind Talwalkar: Este nevoie de investiflii în comunicaflii, în industria hotelieræ. Adrian Næstase: Existæ unele domenii de investiflii pentru viitor. Unele sunt necesare pentru legæturile cu Europa: comunicaflii, øosele, computere, electronicæ pentru modernizarea industriei. Este nevoie de o schimbare a mentalitæflii oamenilor øi de dezvoltare a aptitudinilor øi reflexelor specifice economiei concurenfliale de piaflæ. Govind Talwalkar: Faxul nu lucreazæ aici. Adrian Næstase: Centralele noastre sunt învechite. Este nevoie de ræbdare. Govind Talwalkar: În alte domenii, perspectivele sunt mai încurajatoare? Adrian Næstase: În toate domeniile. În turism existæ un mare potenflial. Avem nevoie însæ de infrastructuræ — hoteluri øi servicii. Govind Talwalkar: India are douæ–trei reflele de hoteluri foarte bune. Un hotel indian se deschide la Belgrad øi un altul la Budapesta. Adrian Næstase: Sunt øi unele proiecte pentru hoteluri. Govind Talwalkar: Iugoslavii par sæ aibæ prioritate. Mulfli investitori stræini au semnat acolo contracte pe termen lung. Adrian Næstase: În România, dezvoltarea politicæ va merge mânæ în mânæ cu dezvoltarea economicæ. Julio Francis Ribeiro (ambasadorul Republicii India): Ce este cu penuria de bunuri? Este multæ activitate speculativæ. Exemplu la shop°ul diplomatic: sunt foarte mulfli români — øoferi øi alflii — øi vând la fligani. Nimic aproape nu se mai poate obfline la preflul normal. Adrian Næstase: Existæ o multitudine de schimbæri în toate sectoarele — în producflie, în sfera comerflului, în transporturi, în intermedieri. O decizie este sæ se dea shop°urile celor care fac producflia. Sunt anomalii. Producem 1,5 kg. pâine pe cap de locuitor zilnic. Pâinea este folositæ la hrana animalelor. Penuria de bunuri este cauzatæ în mare parte de defectele de distribuflie. Govind Talwalkar: Vor fi probleme øi cu energia. 159
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Asta va fi o problemæ realæ. Cærbunele nostru este foarte scump, iar puterea lui caloricæ este redusæ. Petrolul pe care îl importæm este scump øi va fi øi mai scump. Existæ ceva petrol în Marea Neagræ. Ieri, guvernul a aprobat o investiflie în Marea Neagræ, care sæ ne ajute sæ avem ceva petrol în plus peste vreo doi ani. Construim o centralæ nuclearæ care va fi operaflionalæ în 2–3 ani. Pânæ atunci, contæm pe petrolul sovietic. Situaflia este dificilæ, dar nu este criticæ. Julio Francis Ribeiro (ambasadorul Indiei): Privatizarea serviciilor va fi un boom. Adrian Næstase: Aici e o piaflæ mare. Deocamdatæ, însæ, oamenii se concentreazæ nu pe ceea ce este productiv, ci pe intermedieri. Primirea se terminæ la 11.05.
6 august 1990 8.45 La Adrian Næstase cu probleme curente. – Pregætirea vizitei ministrului sud°coreean. Sæ facem un grup de lucru cu Mircea Mitran, Valeriu Tudor, Vasile Nanea øi sæ ne vedem la 11.00. Pentru fiecare problemæ sæ se pregæteascæ punctaje. – Sæ facem discuflia cu Vasile Florea la 9.30. 9.30 La Adrian Næstase împreunæ cu Vasile Florea, directorul Personalului. – De fæcut formele pentru Mircea Mitran ambasador la Tokyo. – La organigramæ „au ræmas pe din afaræ“ 3 øefi de serviciu øi 3 directori adjuncfli. – Adrian Dohotaru este de acord sæ vinæ la Direcflia presæ. – De vorbit cu Doru Costea. 160
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11.00 Øedinflæ de lucru cu Adrian Næstase pentru programul vizitei ministrului sud°coreean de Externe. Participæ Mircea Mitran, Valeriu Tudor øi Vasile Nanea. – Vedem dosarul pregætit de Direcflia Asia øi Orientul Apropiat. – În comunicatul asupra vizitei de fæcut o referire la dificultæfli øi împliniri. 12.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Discuflie pe marginea articolului scris de Darie Novæceanu. – De semnalat la ambasade. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire bilateralæ øi convorbiri cu Choi Ho Joong1, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Coreea. Adrian Næstase: Salutæ aceastæ vizitæ øi prezenfla distinsului oaspete în România. Este un moment foarte important pentru noi. Acordæm vizitei o semnificaflie istoricæ. Choi Ho Joong: Prezintæ mulflumiri pentru invitaflie. Consideræ cæ am fæcut un început bun. Ambele flæri cautæ consolidarea democrafliei. Ar aprecia o prezentare a schimbærilor din aceastæ parte a lumii. Adrian Næstase: Viteza schimbærilor este mare. 1989 a fost un an foarte important pentru istoria Europei. A fost ca un bulgære de zæpadæ. Unul dintre rezultatele proceselor de schimbare îl constituie perspectiva reunificærii Germaniei, pe care o consideræm cea mai importantæ dezvoltare a Europei de astæzi. Un alt factor important: evolufliile politice din URSS, deschiderea societæflii sovietice la idei øi abordæri noi, pentru a putea fline pasul cu Europa. Ca rezultat s°au produs schimbæri interne majore øi sunt tendinfle de separare de uniune a unora dintre republici. Aceastæ evoluflie poate introduce o schimbare 1 Choi Ho Joong. Om politic øi de stat sud°coreean. Ministru al Afacerilor Externe al Republicii
Coreea (1988–1990). 161
ADRIAN NÆSTASE
puternicæ în echilibrul de forfle din Europa. Pentru moment, presiunea este sub control, dar va fi o explozie în anii urmætori. Un alt rezultat al schimbærilor din URSS îl constituie schimbærile din Europa Centralæ øi de Est, unde flaræ dupæ flaræ a trecut la edificarea democrafliei, la asigurarea drepturilor omului. Sunt disfuncflii în Tratatul de la Varøovia. A dispærut liantul ideologic. Avem un bloc foarte slab în Est øi o alianflæ militaræ puternicæ în Occident. Este un paradox al relafliilor Est°Vest. Procesul CSCE: Reuniunea de la Paris va fi un moment important pentru competiflia proceselor din Europa: CSCE, reunificarea Germaniei, procesele democratice din URSS, evolufliile din Europa Centralæ øi de Est. Aceste procese nu se desfæøoaræ în mod armonios. fiærile est°europene acflioneazæ individual, comparativ cu flærile occidentale. Unii cautæ ræspunsul în grupæri regionale precum „Pentagonala“. Comunitatea Europeanæ cautæ sæ se lege de piafla Europei Centrale øi de Est. România va avea o poziflie specialæ — un fel de pilon pentru Europa datoritæ pozifliei sale strategice, la capætul celui mai mare fluviu din Europa øi cu porturi importante la Marea Neagræ. România poate fi un partener privilegiat pentru Coreea de Sud în viitoarea Europæ — flaræ færæ datorii, cu o bunæ infrastructuræ. Choi Ho Joong: Analiza este interesantæ. Sunt interesafli în aceastæ parte a lumii. Anii 1989–1990 sunt ani de schimbæri rapide øi dramatice, care nu au putut fi anticipate. Sunt bucuroøi cæ aceste schimbæri au adus victoria democrafliei øi a economiei de piaflæ. Ca flaræ divizatæ, Coreea de Sud urmæreøte cu interes situaflia din URSS øi Germania. În urma schimbærilor din Europa de Est, au început relaflii cu Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Cehia øi Bulgaria. Cu URSS sunt în curs negocieri de extindere a relafliilor. Întâlnirea istoricæ de la San Francisco a preøedintelui Mihail Gorbaciov cu preøedintele Roh Tae Woo1 a fost foarte bunæ, deschisæ. 1 Roh Tae Woo. Om politic øi de stat sud°coreean. Preøedinte al Republicii Coreea (25 februarie 1988–25 februarie 1993).
162
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Spre regretul lor, nu væd încæ schimbæri în regiune. Mai este nevoie de ræbdare pentru ca „fraflii din Nord“ sæ°øi schimbe atitudinea øi sæ se deschidæ. Conteazæ pe sprijinul Europei de Est øi, în special, pe cel al României, care a avut relaflii foarte bune cu Coreea de Nord. Au convenit o întâlnire la nivelul primilor°miniøtri, la începutul lunii septembrie. Ordinea Ræzboiului Rece este la sfârøit. În acest context, este un climat propice pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Pentru ei, România este foarte importantæ. Cele douæ guverne sæ încurajeze sectorul privat pentru relaflii mai strânse. Este bucuros cæ, în timpul vizitei la Bucureøti, se vor semna o serie de acorduri. Suntem pe drumul cel bun. Adrian Næstase: Ce am fæcut în 7 luni? În România au avut loc schimbæri fundamentale. În decembrie 1989, populaflia a acflionat masiv împotriva regimului comunist. Revoluflia a fost o expresie a suveranitæflii poporului. A permis un nou mod de gândire øi crearea de noi instituflii. Este ca un cutremur unde o mulflime de lucruri dispar, dar tensiunile politice øi sociale continuæ. S°au produs schimbæri foarte importante, inclusiv retragerea rezervelor României la Documentul CSCE de la Viena, ca un mesaj clar cæ România se angajeazæ în procesul democratic. Alt moment: Legea paøapoartelor — liberalizarea regimului cælætoriilor, moment important de legare a societæflii româneøti de lumea din afaræ. Alt moment important: decizia de a permite crearea de partide politice. Avem astæzi peste 90 de partide. Testul acestor schimbæri a fost momentul alegerilor — primele alegeri libere øi democratice în 50 de ani. Au fost mulfli observatori. A fost o participare masivæ la vot. Unii nu au fost mulflumifli cu rezultatele alegerilor. Nu avem unele tradiflii ale societæflilor democratice øi, uneori, ne exercitæm libertæflile cam extravagant. În timp, ne vom modera. Evenimentele din iunie au complicat evolufliile din România. A fost un episod regretabil, dar într°un fel logic, al evolufliilor politice øi sociale post°revoluflionare. Guvernul s°a aflat într°o situaflie ciudatæ, de blocaj psihologic. Ministrul Apærærii nu era în flaræ. Serviciul Român de Informaflii nu a funcflionat. Guver163
ADRIAN NÆSTASE
nul s°a disociat de excese. Parlamentul a fæcut o comisie de investigare. Ne stræduim sæ promovæm o tranziflie rapidæ la economia de piaflæ. Libertatea presei — avem peste 1.000 de ziare. Poate cæ nu este destul ce am fæcut. Încercæm sæ aducem noi elemente ale democrafliei, gæsind viteza potrivitæ a schimbærilor; sæ gândim cum sæ facem, nu doar cum sæ reacflionæm la evenimente. Contæm mult pe prieteni, inclusiv pe Coreea de Sud. Ne integræm în structurile europene, dar cæutæm sæ diversificæm relafliile. Choi Ho Joong: În Coreea, øi°au exprimat respectul øi admiraflia pentru curajul poporului român. Øi ei cunosc dificultæfli în procesul de democratizare a flærii. Libertatea presei — au øi ei aceleaøi probleme — atacarea guvernului Øi ei au avut perioade de instabilitate. Nu este uøor de edificat democraflia, dar trebuie insistat. Convorbirile se terminæ la 18.15. 20.00 Dineu oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, împreunæ cu soflia, în onoarea ministrului de Externe sud°coreean Choi Ho Joong øi a sofliei sale. Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 661 (1990). REZOLUfiIA 661 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 6 august 1990 Consiliul de Securitate, Reafirmând Rezoluflia sa 660 (1990) din 2 august 1990; 164
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Profund îngrijorat de faptul cæ rezoluflia nu a fost pusæ în aplicare øi cæ invadarea Kuwaitului de cætre Irak continuæ, cauzând în continuare pierderi de viefli omeneøti øi distrugeri materiale; Hotærât sæ punæ capæt invadærii øi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak øi sæ restabileascæ suveranitatea, independenfla øi integritatea teritorialæ a Kuwaitului; Luând notæ cæ guvernul legitim al Kuwaitului øi°a exprimat acordul de a se conforma Rezolufliei 660 (1990); Conøtient de responsabilitæflile sale care îi revin conform Cartei Organizafliei Nafliunilor Unite în menflinerea pæcii øi securitæflii internaflionale; Afirmând dreptul inalienabil la legitima apærare individualæ sau colectivæ, ca ræspuns la atacul armat al Irakului împotriva Kuwaitului, în conformitate cu articolul 51 al Cartei; Acflionând în conformitate capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite, 1. Hotæræøte cæ Irakul nu s°a conformat, pânæ în prezent, paragrafului operativ 2 al Rezolufliei 660 (1990) øi a uzurpat autoritatea guvernului legitim al Kuwaitului; 2. Decide, în consecinflæ, sæ adopte urmætoarele mæsuri pentru a asigura respectarea de cætre Irak a paragrafului operativ 2 al Rezolufliei 660 (1990) øi pentru a restabili autoritatea guvernului legitim al Kuwaitului; 3. Decide ca toate statele sæ nu permitæ: 165
ADRIAN NÆSTASE
a) Importul pe teritoriile lor a tuturor bunurilor øi produselor originare din Irak sau Kuwait, exportate din aceste state de la data adoptærii prezentei rezoluflii; b) Orice activitæfli ale resortisanflilor lor sau pe teritoriile lor, care ar promova sau sunt destinate sæ promoveze exportul sau tranzitul oricæror bunuri sau produse din Irak sau Kuwait, precum øi orice tranzacflii ale resortisanflilor lor sau ale navelor sub pavilionul lor sau pe teritoriile lor ale bunurilor sau produselor originare din Irak sau Kuwait, inclusiv, în special, transferuri de fonduri cætre Irak sau Kuwait pentru scopul unor astfel de tranzacflii; c) Vânzarea sau furnizarea de cætre resortisanflii lor sau de pe teritoriile lor sau prin folosirea navelor sub pavilionul lor, a oricæror bunuri øi produse, inclusiv arme sau orice alte echipamente militare, originare sau nu din teritoriile lor, dar færæ a include bunurile furnizate în mod strict în scop medical øi, în circumstanfle umanitare speciale, alimente cætre orice persoanæ sau organizaflie din Irak sau Kuwait sau cætre orice persoanæ sau organizaflie în scopul desfæøurærii oricærei activitæfli în sau din Irak sau Kuwait, precum øi orice activitæfli ale resortisanflilor lor sau pe teritoriile lor care promoveazæ sau sunt destinate sæ promoveze aceste vânzæri sau furnizæri de bunuri øi produse; 4. Decide ca nici un stat sæ nu punæ la dispoziflia guvernului Irakului sau oricæror instituflii publice, comerciale sau industriale, din Irak sau Kuwait, fonduri de orice fel sau orice alte resurse financiare sau economice; sæ nu permitæ resortisanflilor lor sau oricæror persoane aflate pe teritoriul lor sæ transfere de pe teritoriile lor sau în orice alt mod sæ punæ la dispoziflia guvernului menflionat sau institufliilor menflionate din Irak sau Kuwait orice fonduri sau resurse sau sæ remitæ orice alte fonduri unor persoane sau organizaflii din Irak sau Kuwait, cu excepflia 166
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
plæflilor efectuate în mod exclusiv pentru scopuri medicale sau umanitare øi, în circumstanfle umanitare speciale, alimente; 5. Solicitæ tuturor statelor, inclusiv statelor nemembre ale Organizafliei Nafliunilor Unite, sæ acflioneze în strictæ conformitate cu prevederile prezentei rezoluflii, færæ a fline seama de vreun contract încheiat sau de licenfle acordate înainte de data adoptærii prezentei rezoluflii; 6. Decide sæ înfiinfleze, în conformitate cu regula 28 din regulile de proceduræ provizorii ale Consiliului de Securitate, un Comitet al Consiliului de Securitate alcætuit din tofli membrii Consiliului, care sæ îndeplineascæ urmætoarele sarcini øi sæ raporteze Consiliului cu privire la activitatea, observafliile øi recomandærile sale: a) sæ examineze rapoartele privind evoluflia transpunerii în viaflæ a acestei rezoluflii øi sæ le transmitæ secretarului general; b) sæ cearæ tuturor statelor informaflii suplimentare privind mæsurile luate de acestea în vederea transpunerii efective în viaflæ a prevederilor prezentei rezoluflie; 7. Cheamæ toate statele sæ coopereze strâns cu Comitetul în îndeplinirea sarcinii sale, inclusiv prin furnizarea informafliilor care pot fi solicitate de Comitet, în conformitate cu prezenta rezoluflie; 8. Cere secretarului general sæ acorde deplin sprijin Comitetului øi, în acest scop, sæ facæ aranjamentele necesare în cadrul Secretariatului; 9. Decide ca, prin derogare de la paragrafele 4–8 de mai sus, nimic din prezenta rezoluflie sæ nu împiedice acordarea de asistenflæ guvernului legitim al Kuwaitului øi cere statelor: 167
ADRIAN NÆSTASE
a) sæ ia toate mæsurile necesare pentru protejarea bunurilor guvernului legitim al Kuwaitului øi ale institufliilor acestuia; b) sæ nu recunoascæ nici un regim stabilit de puterea ocupantæ; 10. Solicitæ secretarului general sæ raporteze Consiliului de Securitate cu privire la progresul realizat în aplicarea prezentei rezoluflii, primul raport urmând a fi remis în interval de 30 de zile; 11. Decide sæ menflinæ aceastæ problemæ pe agendæ øi sæ continue eforturile pentru a pune cât mai curând capæt invaziei de cætre Irak. Adoptatæ în cadrul celei de°a 2933°a reuniuni, cu 13 voturi pentru, nici unul împotrivæ, 2 abflineri (Cuba øi Yemen).
7 august 1990 8.40 La Adrian Næstase, împreunæ cu ambasadorul Constantin Ene. – S°a votat în Consiliul de Securitate rezoluflia de sancfliuni împotriva Irakului, ca urmare a ræzboiului cu Kuwaitul. Mæsuri de pus în aplicare. 9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente: – De vorbit cu ambasadorii Constantin Ene øi Constantin Fota, de la Ministerul Comerflului øi Turismului, pentru aplicarea rezolufliei Consiliului de Securitate. – De convocat ambasadorul american. 10.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente: – De vorbit la Ambasada din Viena sæ avanseze banii pentru taxa de aeroport la avionul special cu primul°ministru Petre Roman. 168
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11.00 Ceremonia semnærii acordurilor cu Coreea de Sud. 11.20 Continuarea convorbirilor lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, cu Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea. Adrian Næstase: Suntem interesafli sæ aflæm opiniile lor cu privire la evolufliile din Asia. Choi Ho Joong: Salutæ terminarea Ræzboiului Rece în Europa. Regretæ cæ în Asia de Nord°Est nu se observæ schimbæri. Japonia a reluat împrumuturile spre China. Ei îøi intensificæ raporturile cu China, deøi nu au formal relaflii. Coreea de Nord nu aratæ semne de schimbare. Sunt chiar îngrijorafli de eventuale schimbæri. Au întærit controlul intern. Dacæ sunt, însæ, împinøi la colfl, nord°coreeni devin øi mai radicali; de aceea, ei sunt atenfli. Coreea de Nord este o societate închisæ. Nu øtiu ce se întâmplæ în lume. Ei par sæ înoate contra curentului. Sunt preocupafli de politica Coreei de Nord de a uni Coreea sub controlul lor. De aceea, ei au nevoie de apærare, de o forflæ de descurajare. De aici relafliile lor militare speciale cu SUA. Când SUA s°au retras, în 1950, Coreea de Nord a declanøat atacul împotriva Sudului. Este nevoie de instrumente adecvate de descurajare. Sunt bucuroøi cæ a fost acceptatæ întâlnirea la nivelul primilor°miniøtri, la Seul. Sunt multe probleme între Nord øi Sud. Sunt probleme umanitare; ei au propus deschidere frontierei pentru vizite libere, dar Coreea de Nord nu a acceptat. Le este teamæ. Dar, vor continua sæ acflioneze pentru a convinge Coreea de Nord. În discufliile Nord°Sud, Coreea de Nord aducea în atenflie probleme foarte grele — cele militare. Acum au schimbat tactica øi se declaræ gata sæ discute orice propunere. 169
ADRIAN NÆSTASE
Relafliile cu Japonia, sub care Coreea a fost colonie pânæ la sfârøitul celui de°al Doilea Ræzboi Mondial. Nu ne putem uita tot timpul la istorie. Este nevoie de un nou viitor. Preøedintele lor a fæcut o vizitæ plinæ de succes în Japonia. Le°a spus cæ nu pot uita, dar cæ iartæ. Forumul Pacificului nu este un bloc. Este deschis spre cooperare. Adrian Næstase: Am vrea sæ înflelegem liniile de dezvoltare economicæ; cum îøi structureazæ relafliile economice cu flærile europene, în special cele est°europene. Choi Ho Joong: Spune cæ ei au avut de suferit în urma ræzboiului din Coreea. Au trebuit sæ înceapæ totul de la zero. Au început cu dezvoltarea resurselor umane. Apoi au avut planul cincinal de dezvoltare economicæ. Au importat resurse din afaræ, la care au adæugat munca serioasæ a coreenilor. La început s°au concentrat pe exporturi în SUA øi Japonia. Apoi au væzut cæ este mai bine sæ le diversifice în Europa. Dupæ îmbunætæflirea relafliilor cu flærile est°europene, firmele coreene au devenit interesate în aceste flæri. Economia funcflioneazæ complet dupæ principii de piaflæ. Guvernul nu face decât sæ încurajeze sectorul privat sæ exporte. Este însæ nevoie ca firmele sæ fie convinse cæ venind aici vor avea un câøtig. Guvernul poate asigura un climat pozitiv. În acest sens, semnarea celor trei acorduri în cursul zilei de azi poate fi un semnal de încurajare. De încurajat øi schimburile de oameni de afaceri. PIB°ul Coreei de Sud este printre primele 20 din lume. Pot juca un rol important øi în organizafliile internaflionale. Din nefericire, li se refuzæ locul la ONU 1. Doresc sæ devinæ membri ai ONU, dar Coreea de Nord nu vrea pe motivul cæ aceasta ar împiedica reunificarea. Acest lucru este infirmat de experienflæ: Yemenul de Nord øi de Sud; RFG øi RDG. Prezenfla celor douæ Corei în ONU ar crea o atmosferæ mai bunæ pentru un dialog util. Încearcæ sæ convingæ Coreea de Nord sæ°øi schimbe atitudinea. Acflio1 Republica Coreea a fost primitæ în ONU la 17 septembrie 1991, o datæ cu Republica Popularæ Democratæ Coreeanæ.
170
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
neazæ în acest sens øi pe lângæ URSS øi China — sæ nu mai foloseascæ dreptul de veto. Pentru asta este nevoie de o atmosferæ internaflionalæ favorabilæ — sæ fie cât mai multe flæri care sæ sprijine intrarea celor douæ Corei în ONU. Speræ cæ øi România îøi va exprima sprijinul în acest sens. Adrian Næstase: Înflelegem cæ aceasta este o problemæ importantæ pentru nafliunea coreeanæ. Poziflia noastræ, pânæ acum, a fost cæ decizia este a nafliunii coreene însæøi. Noi suntem în favoarea reprezentærii nafliunii coreene la ONU. Salutæm întâlnirea primilor°miniøtri din Nord 1 øi din Sud 2. Coreea trebuie sæ decidæ cea mai bunæ soluflie. Suntem gata sæ sprijinim propunerea nafliunii coreene. Speræm cæ va avea loc o evoluflie pozitivæ øi cæ, la rândul ei Coreea de Nord va înflelege importanfla unei asemenea participæri la ONU. Prezenfla într°o instituflie multilateralæ, democraticæ, ajutæ procesele interne. Sæ menflinem schimbul de informaflii øi canalele de comunicare între noi. Choi Ho Joong: Admiterea în ONU va fi unul din subiectele de discuflie la nivelul primilor°miniøtri. Dacæ nu reuøesc sæ convingæ Coreea de Nord, vor uza de dreptul oricærei flæri independente de a veni la ONU. Speræ cæ România va sprijini principiul universalitæflii ONU. Coreea de Nord sæ nu vinæ dacæ nu vrea, dar sæ nu dicteze altora. Declaraflii de principiu în acest sens îi ajutæ. Adrian Næstase: Înflelegem. Vom dezvolta analiza noastræ. Speræm cæ se va putea ajunge la o soluflie. În analiza noastræ, vom fline seama de elementele prezentate. Choi Ho Joong: Spune cæ nu au relaflii cu Albania. Urmæresc evolufliile de acolo øi ar dori sæ stabileascæ relaflii. Cu URSS, au relaflii consulare de facto. A fost o delegaflie la Moscova care a fæcut un bun început. URSS a pus accentul pe schimburile comerciale øi cooperarea economicæ. 1 Yon Hyong Muk. Om politic øi de stat nord°coreean. Preøedinte al Consiliului Administrativ (prim°ministru) al Republicii Populare Democrate Coreene (12 decembrie 1988–11 decembrie 1992). 2 Kang Young Hoon. Om politic øi de stat sud°coreean. Prim°ministru al Republicii Coreea (5 decembrie 1988–27 decembrie 1990).
171
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Dacæ nu mai sunt probleme generale, trecem la o discuflie restrânsæ. Mulflumiri pentru sprijinul umanitar acordat de Coreea de Sud dupæ Revoluflie — dovadæ pentru noi cæ relafliile bilaterale politice pot fi bazate øi pe prietenie, nu numai pe interes. Opinia publicæ de la noi aøteaptæ noi deschideri cu Coreea de Sud. Starea de spirit la noi este foarte bunæ. Putem clædi pe aceastæ bazæ. Choi Ho Joong: Avem sentimente foarte prieteneøti faflæ de România. Convorbirile se terminæ la 12.05. 12.15 Discuflie cu Adrian Næstase, pe probleme curente: – Formare de diplomafli la Facultatea de Øtiinfle Politice — de vorbit cu Vasile Florea øi cu Nicolae Vladimir. 13.00 Dejun oficial oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, împreunæ cu soflia, în onoarea ministrului de Externe al Coreei de Sud, Choi Ho Joong. 18.30 Conferinflæ de presæ a miniøtrilor de Externe român øi sud°coreean.
8 august 1990 10.20 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Florea. – Semneazæ propunerea de decret pentru numirea lui Mircea Mitran la Tokyo øi a lui Alexandru Mærgæritescu la Ankara. 12.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De elaborat un articol pentru „Adeværul“, împreunæ cu DPS, ca ræspuns la declarafliile ministrului ungar de Externe, Géza Jeszenszky. 172
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Sæ ne interesæm de soarta lui Laszlo Tökes, care a avut un accident de maøinæ în Ungaria. Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 662 (1990). REZOLUfiIA 662 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 8 august 1990 Consiliul de Securitate, Reamintind Rezolufliile sale 660 øi 661 (1990); Grav alarmat de declararea de cætre Irak a „unirii totale øi veønice“ cu Kuwaitul; Cerând, încæ o datæ, ca Irakul sæ°øi retragæ imediat øi necondiflionat toate forflele sale pe pozifliile pe care acestea se aflau la 1 august 1990; Hotærât sæ punæ capæt ocupærii Kuwaitului de cætre Irak øi sæ reinstaureze suveranitatea, independenfla øi integritatea teritorialæ a Kuwaitului; Hotærât, de asemenea, sæ reinstaureze autoritatea guvernului legitim al Kuwaitului, 1. Decide cæ anexarea Kuwaitului de cætre Irak sub orice formæ øi sub orice pretext nu are nici o valabilitate legalæ øi este consideratæ nulæ øi neavenitæ; 2. Cheamæ toate statele, organizafliile internaflionale, agenfliile specializate, sæ nu recunoascæ aceastæ anexare øi sæ se abflinæ de la orice acfliune 173
ADRIAN NÆSTASE
sau tranzacflie care ar putea fi interpretate ca o recunoaøtere indirectæ a anexærii; 3. În continuare, cere ca Irakul sæ°øi anuleze acfliunile care vizeazæ anexarea Kuwaitului; 4. Decide sæ menflinæ aceastæ problemæ pe agenda sa øi sæ°øi continue eforturile pentru a pune cât mai curând capæt ocupafliei. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ambasadorul SUA la Bucureøti, Alan Green Jr.
9 august 1990 8.35 Adrian Næstase îl primeøte pe deputatul Diacon1, de Iaøi, care doreøte sæ semnaleze unele evoluflii din Moldova. Sunt abordate mai multe probleme. – Sovietul Moldovei vorbeøte de o „confederaflie culturalæ cu România“ — tratat de relaflii culturale, presæ liberæ, studii, trecerea frontierei færæ vize. – Relafliile Moldovei cu flærile latino°europene. – Pregætirea diplomaflilor moldoveni. – 31 august — særbætoarea Limbii române. – De organizat o întâlnire Snegur2–Iliescu. 13.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Pentru articolul din „Adeværul“, de inclus o frazæ cæ suntem conøtienfli de ceea ce se urmæreøte prin respectivele declaraflii. 1 Vasile Diacon. Deputat (FSN) în legislatura 1990–1992. Membru al Comisiei pentru politicæ
externæ al Camerei Deputaflilor. 2 Mircea Ion Snegur. Om politic øi de stat moldovean. Preøedinte al RSS Moldoveneascæ (de la 23 mai 1991, Republica Moldoveneascæ) (3 septembrie 1990–15 ianuarie 1997). 174
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Informez asupra conferinflei de presæ pe care am avut°o în cursul dimineflii. 15.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De acord cu comunicatul de presæ referitor la cetæflenii români din Irak. De dat la Rompres øi TV. – Vede telegramele de la Kuwait øi Baghdad. 17.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la articol — de vorbit de stigmatizarea unei anumite situaflii øi a unui program de guvernare prin cuvinte ca „pogrom“ — de dat definiflia din dicflionar. 18.20 Discuflie de lucru la Adrian Næstase pe probleme curente. – Telegramæ la Moscova, pentru a primi informaflii. – Brainstorming pe Europa — sæ°l facem luni. – Concept privind Marea Neagræ — sæ°i dæm o tentæ de cooperare transeuropeanæ, legare Constanfla de Hamburg. – De elaborat, pentru Reuniunea de la Tirana, atitudinea faflæ de Italia. – Pentru articol: se cautæ tot felul de forme de substituflie pentru exprimarea revendicærilor teritoriale, fiindcæ, nu°i aøa, frontierele sunt „artificiale“; aøteptæm sæ vedem øi altele. O altæ manevræ este ignorarea realitæflilor politico°teritoriale actuale øi încercarea de a restructura legæturile politico°economice øi culturale pe spaflii, prin revenirea la situaflii din trecut, dar care au în spate tot un scenariu politic (Carpafli–Tisa; Dunære–Adriatica etc.). De ce nu este acceptatæ România în „Pentagonalæ“? – Vizita lui Adrian Næstase în Turcia — un punct extrem de important. – Ambasada de la Budapesta sæ facæ un plan; sunt multe informaflii; sæ facæ analize; situaflia minoritæflii române. – Lisabona — instrucfliuni pentru contacte politice în viitorul apropiat. – Circularæ cu semnarea telegramelor numai de cætre øefii de misiuni. 175
ADRIAN NÆSTASE
– De urmærit ræspunsul referitor la Institutul pentru Drepturile Omului de la Copenhaga. – Direcflia presæ — preocupare pentru legætura cu ziariøtii români.
10 august 1990 9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente – Vede telegrama spre Kuwait. – De fæcut o notæ privind aplicarea rezolufliei Consiliului de Securitate privind sancfliunile împotriva Irakului, cu un proiect de Hotærâre de Guvern. 20.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Confirmæ — luni, la ora 9, brainstorming pe Europa. – Dæ drumul telegramei la Budapesta.
11 august 1990 Hotærârea Guvernului României privind aplicarea de cætre România a rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de Securitate al ONU. Guvernul României hotæræøte: Având în vedere prevederile Rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de Securitate al ONU, adoptatæ la 6 august 1990, fiinând seama de obligaflia care revine statelor membre ale ONU de a îndeplini rezolufliile adoptate de Consiliul de Securitate în conformitate cu prevederile capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite, Hotæræøte: Art.1.– Se interzice tuturor organelor øi institufliilor de stat øi persoanelor fizice øi juridice române, precum øi persoanelor fizice øi juridice 176
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
stræine care desfæøoaræ activitæfli economice øi financiare pe teritoriul României: a) sæ importe, în România, bunuri sau produse originare din Irak sau Kuwait, exportate din aceste flæri dupæ data de 6 august 1990; b) sæ desfæøoare activitæfli care ar promova sau ar avea în vedere promovarea exportului sau tranzitului oricæror bunuri sau produse din Irak sau Kuwait, sæ efectueze tranzacflii cu bunuri sau produse originare din Irak sau Kuwait øi exportate din aceste flæri dupæ data de 6 august 1990, precum øi orice transfer de fonduri cætre Irak sau Kuwait în scopul unor asemenea activitæfli sau tranzacflii; c) sæ vândæ sau sæ furnizeze, din România sau folosind nave sub pavilion românesc, cætre orice persoanæ fizicæ sau juridicæ din Irak sau Kuwait sau oricærei persoane fizice sau juridice în scopul oricærei activitæfli comerciale desfæøurate în Irak sau Kuwait sau de pe teritoriul acestor flæri, bunuri øi produse, inclusiv arme sau alte echipamente militare, originare sau nu din teritoriul României (sunt exceptate livrærile destinate unor scopuri medicale øi, în circumstanfle umanitare speciale, produsele alimentare), orice activitate care promoveazæ sau este destinatæ sæ promoveze vânzæri de asemenea bunuri øi produse. Art.2.– Se interzice punerea la dispoziflia guvernului Irakului sau a oricæror întreprinderi comerciale, industriale sau de servicii publice din Irak sau Kuwait, a oricæror fonduri sau alte resurse financiare sau economice. Se interzice cetæflenilor români øi oricæror altor persoane aflate pe teritoriul României sæ scoatæ din România sau, în orice alt mod, sæ punæ la dispoziflia guvernului Irakului sau oricæror întreprinderi de felul celor menflionate mai sus fonduri sau resurse øi sæ transmitæ persoanelor fizice sau juridice din Irak sau Kuwait orice fonduri, cu excepflia plæflilor în scopuri exclusiv medicale sau umanitare øi, în situaflii umanitare speciale, a livrærilor de produse alimentare. 177
ADRIAN NÆSTASE
Art.3.– Prevederile de mai sus nu afecteazæ plæflile efectuate, prin intermediul institufliilor bancare româneøti, de cætre Ambasada Irakului la Bucureøti pentru serviciile publice de care beneficiazæ øi pentru alte activitæfli normale desfæøurate în conformitate cu convenfliile de la Viena privind relafliile diplomatice øi relafliile consulare. Art.4.– Ministerul Finanflelor, Ministerul Comerflului øi Turismului, Ministerul Resurselor øi Industriei, Ministerul Apærærii Naflionale øi celelalte organe de stat, potrivit competenflei lor, vor lua mæsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei Hotærâri. Art.5.– Orice încælcare a prevederilor prezentei Hotærâri va atrage ræspunderea administrativæ, contravenflionalæ sau penalæ, dupæ caz, a persoanelor vinovate, în conformitate cu prevederile din reglementærile legale în vigoare. Prim°ministru, Petre Roman 10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De trimis interviul lui Géza Jeszenszky, dat la „Europa Liberæ“, lui Marcel Dinu. – De emis o circularæ la ambasade, referitoare la aplicarea sancfliunilor. 12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede interviul referitor la relafliile cu Ungaria. Îl consultæ pe Petre Roman, care face unele sugestii. 13.00 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pentru prof. Kenneth Jowitt, de la Universitatea Berkeley, California. 18.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De informat ambasada din Budapesta asupra articolului din „Frankfurter Allgemeine Zeitung“. 178
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Ambasada din Budapesta sæ procure manualele øcolare øi sæ ni le trimitæ spre studiu.
12 august 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Dimineafla“ (domnului Radu Bogdan)1 Î: Cum væ simflifli, domnule Næstase, pe scaunul ce a fost ocupat cu atâta demnitate øi succes, între cele douæ ræzboaie, de Nicolae Titulescu? R: Destul de incomod. Î: De ce? R: În primul rând, deoarece Titulescu reprezintæ standardul cel mai înalt dupæ care poate fi judecat un diplomat român. Atât din punct de vedere al concepfliei despre politica externæ, deci a nivelului conceptual, cât øi datoritæ reuøitelor la nivelul acfliunilor diplomatice. Øi nu în ultimul rând, datoritæ recunoaøterii internaflionale de care s°a bucurat. Aplicarea unui standard internaflional atât de înalt pentru un moment dificil ca acela pe care°l træieøte România face øi mai grea o raportare la imaginea ce existæ la nivel general despre Titulescu. Partea cea mai bunæ a unei permanente raportæri a diplomafliei române la Titulescu este aceea cæ prin prisma unui astfel de model devenim conøtienfli de faptul cæ trebuie sæ ne asumæm activ responsabilitæflile. Î: Cu ce situaflie v°afli confruntat în momentul în care afli venit în fruntea ministerului? R: Dupæ Revoluflie, Ministerul de Externe a intrat într°un proces de reorganizare care a presupus atât regândirea compartimentelor de lucru, cât øi o evaluare a întregului personal care lucreazæ în diplomaflie. Pânæ în prezent s°au fæcut foarte multe lucruri. La mijloc este vorba însæ de 1
Publicat sub titlul „Suntem datori sæ ne prezentæm în lume cu propria noastræ identitate!“, în „Dimineafla“, 12 august 1990. 179
ADRIAN NÆSTASE
un proces complicat care nu se poate realiza peste noapte. În momentul de faflæ se poate spune cæ ministerul a început sæ funcflioneze, dar se aflæ încæ cu motorul în relanti. A fost schimbatæ marea majoritate a ambasadorilor. Mai avem probleme pentru numirile la câteva ambasade din Europa, cum sunt Parisul, Londra øi Roma. Speræm însæ ca pânæ în toamnæ sæ rezolvæm øi aceste lucruri. Î: Cum va aræta noua organigramæ a ministerului? R: Noua organigramæ a fost aprobatæ de cætre guvern zilele trecute. Procesul de punere a sa în practicæ va lua însæ o anumitæ perioadæ de timp în care se va proceda øi la o substanflialæ înnoire sub raport calitativ øi de vârstæ a cadrelor. În afara compartimentelor tradiflionale, ministerul va avea câteva noi, între care o Direcflie pentru probleme multilaterale, cu accent pe problemele europene, a cæror importanflæ este determinatæ de mutafliile profunde ale profilului politic al continentului. În cadrul Departamentului politic general, condus de ministrul secretar de Stat Romulus Neagu, vor continua sæ funcflioneze direcfliile tradiflionale de spafliu: America de Nord, Europa, America Latinæ, Africa øi Asia, alæturi de care se vor afla douæ Direcflii politice de sintezæ (diagnozæ øi planificare politicæ). Va exista øi un Secretariat de stat pentru relaflii internaflionale øi drept internaflional øi o Direcflie de politicæ economicæ, a cærei necesitate decurge din încetarea monopolului statului asupra comerflului exterior. În fine, Departamentul de presæ øi relaflii consulare, unde a fost înfiinflat un Compartiment pentru relafliile cu emigraflia. Existæ o disponibilitate realæ ca diaspora româneascæ sæ fie tratatæ gradual, færæ ostentaflie, acestei probleme urmând sæ i se acorde un curs firesc. Nou este øi Compartimentul pentru drepturile omului în cadrul Direcfliei juridice. Desigur, realizarea unei organigrame a fost incomparabil mai puflin complicatæ decât dificultæflile pe care le va ridica gæsirea øi formarea noilor cadre pentru diplomaflie. Î: Intre opfliunile principale ale politicii externe româneøti se aflæ Europa. De ce Europa? 180
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
R: Væ este cunoscut cæ s°a produs o anumitæ rupturæ între dinamica europeanæ øi situaflia care s°a instaurat în România în ultimele decenii. Acum este vorba de o refacere a drumului. România face parte din Europa, este o componentæ a Europei øi practic trebuie sæ se racordeze la ceasul Europei. Î: La reuniunile CSCE din ultimii ani, îndeosebi la cele care au urmat reuniunii general°europene de la Madrid, România devenise un fel de „oaie neagræ“, flinta principalæ a criticilor privind modul de transpunere în fapt a prevederilor documentelor de la Helsinki. Cum se explicæ acest lucru? R: Ministerul de Externe nu avea posibilitatea sæ elaboreze propriul sæu mesaj diplomatic. Era o curea de transmisie care comunica mai departe ceea ce se stabilea. Acest fapt i°a pus într°o situaflie penibilæ pe mulfli dintre profesioniøtii diplomafliei româneøti. Diplomaflii sunt soldafli în slujba flærii. Motiv pentru care dupæ Revoluflie s°a înregistrat un sentiment de uøurare, extrem de relaxant, deoarece s°a putut trece de la o poziflie defensivæ, în care era foarte greu de apærat, cu teze øi concepflii adeseori chiar imposibile, la o dimensiune activæ. În acest fel de acum încolo vrem sæ ne implicæm cu propriile noastre scenarii øi modele în problemele care confruntæ omenirea. Î: Ungaria a anunflat nu demult o apropiatæ ieøire din Pactul de la Varøovia. Ce poziflie va adopta România faflæ de aceastæ organizaflie? R: Schimbærile din Europa de Ræsærit au determinat în mod firesc modificæri în ceea ce priveøte natura øi funcfliile organizafliei Tratatului de la Varøovia. De altfel, aceste lucruri au fost discutate øi recent în cadrul unei întâlniri de la Praga a unor împuternicifli guvernamentali care examineazæ diverse propuneri în perspectiva diminuærii funcfliilor militare øi accentuærii laturii politice consultative a pactului. Este sigur cæ într°o perspectivæ pe termen mediu Pactul, care a fost generat de o anumitæ confruntare ideologicæ, îøi va pierde definitiv rafliunea de existenflæ. De 181
ADRIAN NÆSTASE
aceea nu credem cæ trebuie sæ særim din mers dintr°o maøinæ care va ræmâne foarte rapid færæ benzinæ øi care se va opri de la sine. Î: Ca specialist în drept internaflional, v°afli ocupat cu precædere de problemele drepturilor omului, aceastæ componentæ esenflialæ a raporturilor dintre state. Ce are în vedere sæ întreprindæ diplomaflia româneascæ pentru a ne racorda øi din acest punct la noile realitæfli europene? R: Drepturile omului vizeazæ mai multe niveluri care trebuie precizate în prealabil pentru absolut orice analizæ de profunzime. Primul este cel conceptual øi din acest punct de vedere noi va trebui sæ facem un efort deosebit pentru a asimila dezvoltærile teoretice ce au avut loc în ultimii ani pe plan internaflional. Al doilea nivel important este cel normativ atât în plan intern, cât øi în plan internaflional. În plan internaflional, existæ peste 60 de convenflii consacrate drepturilor omului. Noi am început deja acfliunea de aderare la majoritatea acestora. Între acestea, un rol deosebit îl are Convenflia Europeanæ privind Drepturile Omului, care are numeroase protocoale adiacente. Esenflial în aceastæ privinflæ ni se pare faptul cæ România øi°a retras rezervele la Documentul final al reuniunii general europene de la Viena, rezerve legate evident de problematica drepturilor omului. În acelaøi timp, la Reuniunea de experfli de la Copenhaga România a avut o participare activæ în negocierea øi adaptarea documentului final adoptat, precum øi în legæturæ cu alte documente aflate în discuflie. În plan intern, problematica drepturilor omului va trebui sæ fie rezolvatæ la nivelul Constitufliei, probabil într°un capitol special al acesteia. Al treilea nivel de analizæ este cel instituflional. Aceasta presupune atât crearea unui cadru intern în acest domeniu, atât la nivel guvernamental, cât øi neguvernamental, cât øi racordarea la institufliile internaflionale din domeniul drepturilor omului, cum ar fi, spre exemplu, Consiliul Europei. Este important faptul cæ Parlamentul a înfiinflat o Comisie pentru drepturile omului. De asemenea, sunt pe cale a fi create anumite organizaflii neguvernamentale româneøti care reflectæ preocuparea la nivel social general în legæturæ cu aceste chestiuni 182
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
øi care au în principal un rol activ, militant. Consider cæ ar fi important, totodatæ, crearea în România a unui Institut pentru Drepturile Omului sub egida Parlamentului, care sæ aibæ funcflie de informare, cercetare, documentare øi educaflie. Øi astfel am ajuns la al patrulea nivel, care este cel al educafliei pentru drepturile omului, deoarece adesea vorbim despre aceste drepturi færæ sæ øtim exact în ce constau ele. Consider cæ ar fi util sæ se organizeze cursuri de pregætire în aceste domenii pentru judecætori, procurori, pentru ofiflerii de poliflie etc. Î: Firesc sau nu, relafliile româno°ungare ræmân în actualitate, mai ales prin acuzafliile pærflii ungare legate de aøa°zisa nerespectare a drepturilor minoritæflii maghiare din România. R: Pentru a judeca øi analiza veridicitatea acestor afirmaflii trebuie în primul rând sæ vedem în ce constau aceste drepturi, ele gæsindu°øi, dupæ cum se øtie, reflectarea în articolul 27 din Pactul referitor la drepturile civile øi politice ale omului. Noi consideræm cæ dupæ Revoluflie s°au fæcut foarte multe lucruri în ceea ce priveøte drepturile øi interesele legitime ale celor ce aparflin minoritæflilor din România. Numai øi faptul cæ o formafliune politicæ ca UDMR a putut sæ°øi trimitæ în Parlament 41 de deputafli øi senatori reprezintæ o vie ilustrare a noului cadru democratic creat. Nu credem însæ, vorbind despre democraflie, cæ aceasta ar putea sæ aibæ în România douæ viteze, una pentru majoritate øi alta pentru minoritate. De aceea, unele dintre problemele care nu sunt rezolvate la nivelul întregii societæfli româneøti nu vizeazæ nicidecum o discriminare a minoritæflilor din România. De altfel, nu credem cæ soluflionarea unor drepturi fireøti ale minoritæflilor s°ar putea face prin acordarea unor privilegii. Avem în vedere sæ aplicæm cu consecvenflæ standardele internaflionale normative în ceea ce priveøte minoritæflile, precum øi politica statelor celor mai democratice în aceastæ privinflæ. Suntem însæ împotriva utilizærii problematicii drepturilor minoritæflii maghiare ca instrument politic øi credem cæ o astfel de abordare nu poate fi decât contraproductivæ în relafliile bilaterale. Noi încercæm o abordare pragmaticæ, menitæ sæ 183
ADRIAN NÆSTASE
ducæ gradual la rezolvarea unor probleme concrete øi, în timp, la diminuarea tensiunilor existente. Din pæcate, existæ un întreg mecanism internaflional, susflinut îndeosebi de emigraflia maghiaræ, care alimenteazæ un climat antiromânesc în stræinætate øi care determinæ reacflii energice la nivelul opiniei publice româneøti. Î: Suntefli optimist în legæturæ cu viitorul raporturilor dintre cele douæ flæri, dupæ recentele convorbiri româno°ungare de la Budapesta? R: Optimist este mult spus. Noi consideræm cæ este pozitiv faptul însuøi al organizærii unor astfel de discuflii øi aceasta ar trebui sæ fie mersul firesc al soluflionærii problemelor internaflionale. Î: Guvernul român, ministerul pe care îl conducefli sunt preocupate de imaginea flærii în stræinætate? R: Chestiunea imaginii ne preocupæ acum øi aceasta ne diferenfliazæ faflæ de trecut, când problemele nu existau deoarece nu erau luate în considerare. Acum privim cu ochii deschiøi, cu atenflie la ce se întâmplæ în afaræ øi încercæm sæ participæm øi noi la crearea acestei imagini. În mare mæsuræ, aceastæ imagine despre flara noastræ a fost creatæ de cætre alflii. Suntem datori sæ ne prezentæm în lume cu propria noastræ identitate, cu ceea ce este bun sau mai puflin bun în istoria, în tradifliile øi în viafla noastræ actualæ.
13 august 1990 9.05 Adrian Næstase conduce øedinfla de brainstorming pe probleme privind viitorul Europei. Adrian Næstase: Avem nevoie de o concepflie proprie referitoare la CSCE. Vor fi o reuniune a miniøtrilor de Externe øi reuniunea øefilor de stat øi guvern. Scenariu cel mai târziu pânæ la sfârøitul lunii. Sæ avem astæzi o primæ discuflie. 184
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Marian Chirilæ: Transformærile în Europa, în special reunificarea Germaniei, pun problema securitæflii în termeni noi. Procesul început la Helsinki era bazat pe dialogul Est°Vest. Cel mai important element al procesului, decalogul de principii, îøi menfline actualitatea øi caracterul de nucleu°dur al relafliilor în Europa. Elemente noi: – Cercuri concentrice — noul atlantism; – Asimilarea flærilor est°europene în structurile occidentale; – Germania — nou centru de putere. Securitatea pe continent: cu sau færæ blocuri militare? Rolul URSS; încercæri de a o exclude din aranjamente. UEO vizeazæ un rol propriu în Europa. Garanflii politice øi militare pentru statele neutre øi nealiniate, precum øi pentru cele nenucleare. Interesul superputerilor de a°øi pæstra un droit de regard. Aøezarea pe baze juridice a relafliilor dintre cele douæ blocuri. Organizaflie de securitate la nivelul continentului, prin transformarea treptatæ a blocurilor militare. Propunerea premierului britanic Margaret Thatcher1 privind „Magna Carta“ în formula unui document juridic paneuropean. Adaptarea structurilor de securitate ale ONU la context european. Estomparea transformærilor spectaculare din Europa de Est aduce temporizare. Est°europenii umblæ mai mult dupæ favoruri, iar „n + n“ (flæri neutre øi nealiniate) nu au inifliativæ. Grupæri subregionale: sæ ne afiliem la orice grupare compatibilæ cu interesele noastre. Primordialæ ræmâne dezvoltarea relafliilor bilaterale cu toate flærile europene. Marcel Dinu: E puflin loc pentru idei noi. 1
Margaret Hilda Thatcher. Om politic øi de stat britanic. Prim°ministru al Regatului Marii Britanii øi Irlandei de Nord (4 mai 1979–28 noiembrie 1990). 185
ADRIAN NÆSTASE
Sæ ne asociem øi cu alflii. Sæ susflinem propunerile RDG, Cehoslovaciei øi Poloniei: ar fi un anturaj convenabil. Occidentalii væd securitatea în Europa bazatæ pe trei organizaflii: NATO, Comunitatea Europeanæ øi CSCE. Securitatea europeanæ înseamnæ garanflii pentru flærile mici øi mijlocii. Scopul principal: prevenirea aparifliei unui „Irak“ în Europa. Pe plan economic: apropiere de Comunitatea Europeanæ øi de restul flærilor occidentale. Drepturile omului: Consiliul Europei sæ cuprindæ toate statele CSCE. Sæ vedem cum prindem în concept conflictele interetnice øi rezolvarea lor adecvatæ. Constantin Ene: Existæ o masæ mare de idei care circulæ. Referitor la concept: în Europa se realizeazæ unificarea continentului în cadrul unui proces cu participarea SUA øi Canadei, articulat pe baza structurilor existente, în cadrul CSCE. CSCE are astæzi un alt rol decât cel iniflial, bazat pe ideea coexistenflei a douæ lumi. Sunt trei direcflii de acfliune pentru România: 1. Asocierea la organizafliile existente: Consiliul Europei, Comunitatea Europeanæ øi NATO. 2. Participarea la asociaflii øi grupæri subregionale, în care fiecare cautæ interese comune, væzute ca punte cætre Occident (Pentagonala), dar øi un punct de sprijin din punct de vedere al securitæflii lor. Sæ stimulæm procesul øi sæ ne folosim de el. 3. Raporturile bilaterale: sæ nu ignoræm relafliile cu URSS, Polonia øi Cehoslovacia; nici cele cu Ungaria øi Bulgaria. Problema asocierilor va evolua øi în Vest, ca ræspuns la unificarea Germaniei. Pe plan practic, nu se lucreazæ atât la stabilirea conceptului, cât la enunflarea unor principii care sæ ghideze CSCE øi sæ ducæ la instituflionalizarea ei. Dimensiunea umanæ a CSCE se va estompa, o datæ cu intrarea flærilor est°europene în Consiliul Europei. 186
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Marin Buhoaræ: Procesul trebuie sæ aibæ loc în cadrul CSCE. Dimensiunea militaræ ar trebui sæ aibæ o pondere mai mare. Un Tratat general°european ar ridica în prezent mai multe probleme. O declaraflie între cele douæ blocuri ar fi un semnal despre disponibilitæflile de a evolua în sensul deschiderii. Nicolae Micu: Este o nouæ fazæ de evoluflie a CSCE, având ca punct final unitatea europeanæ. Va fi o perioadæ de tranziflie la noul sistem de securitate. Consiliul Europei se va extinde øi va deveni general°european. Øi organizafliile economice occidentale se vor lærgi. Structurile militare actuale se vor transforma. Adrian Næstase: Sæ fim în mæsuræ sæ facem o listæ a schimbærilor din Europa; sæ avem o imagine sinteticæ în legæturæ cu ceea ce s°a schimbat în ultimii ani, dupæ adoptarea Actului final de la Helsinki, în 1975. O analizæ a intereselor naflionale româneøti, în care intræ øi interesele de securitate naflionalæ: care sunt acestea, cum le ierarhizæm? Sæ le punem în perspectiva politicii externe româneøti. Sæ utilizæm analizele din revistele de specialitate. Sæ urmærim ce a apærut nou în scenariile europene. Sæ colaboreze øi cei de la ADIRI. O analizæ comparativæ øi apoi elaborarea unor puncte de vedere proprii. Sæ distingem obiectivele politice de obiectivele de „propagandæ“. Sæ gæsim o etichetæ pentru a „vinde“ conceptul nostru. Pe noi ne va interesa nivelul normativ. Sæ fie un element de imagine øi unul de conflinut. În Europa au loc mai multe procese cu viteze diferite: unificarea Germaniei, schimbærile din URSS, emanciparea Europei Ræsæritene, dezmembrarea Tratatului de la Varøovia. Procesul de unificare a Germaniei a cæpætat vitezæ ca urmare a rapiditæflii proceselor de schimbare din Europa Ræsæriteanæ. Transpare un risc pe care îl putem pune în analogie cu cel specific perioadei interbelice, când procese pozitive — precum refacerea Germaniei — neînsoflite de garanflii de securitate ferme øi serioase au dus la declanøarea celui de°al Doilea Ræzboi Mondial. Datoritæ rupturii dintre procese se poate ajunge la crize. 187
ADRIAN NÆSTASE
Sæ°l consultæm øi pe ambasadorul Valentin Lipatti. Problema este dacæ se va construi în Europa un organism regional. Rafliunea de a fi a Tratatului de la Varøovia este în acest moment mai curând una de simetrie decât una bazatæ pe necesitæfli. De studiat planul lui Mihai Antonescu: planul european latin1 al Europei de Sud; de væzut ce a avut în vedere. fiærile est°europene øi°au pierdut capacitatea de negociere cu Occidentul. O fac individual, una câte una; apare øi o competiflie între ele, slæbindu°le mult poziflia, inclusiv în negocierile cu Comunitatea Europeanæ. Poate ar trebui sæ se evidenflieze acest lucru — dar trebuie fæcut cu grijæ, pentru a nu genera reacflii adverse. Nu avem încæ o analizæ bunæ referitoare la URSS øi la ceea ce se întâmplæ acolo. De asemenea, nu am analizat destul de bine poziflia SUA în Europa. Care sunt interesele divergente cu Comunitatea Europeanæ øi UEO, în cadrul cærora Germania joacæ un rol important? Dupæ reunificarea Germaniei, care vor fi relafliile Europei cu SUA? Raporturile Nord°Sud vor mai fi importante? CSCE este un proces deschis, îndreptat spre exterior, care este legat de lume, de Sud — aici am putea avea o inifliativæ. Reglementarea paønicæ a diferendelor este, de asemenea, foarte importantæ. Sæ fim totuøi atenfli cæ e un domeniu care a fost o „etichetæ“, un element de identitate pentru politica externæ a regimului Ceauøescu. Sæ nu creæm idiosincrasii. Poziflia noastræ în aceastæ materie va fi urmæritæ cu foarte mare atenflie, atât la nivelul clasei politice, cât øi la nivelul opiniei publice. Øedinfla se terminæ la 10.40. 1 La 6 august 1941, Mihai Antonescu, vicepreøedinte al Consiliului de Miniøtri øi ministru de Externe al României, propune ministrului Italiei la Bucureøti, Renato Bova Scoppa, crearea unei „Axe latine“, care sæ grupeze Franfla, Italia, Spania, Portugalia øi România, pentru a rezista ofensivei germanismului.
188
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Roger Kirk, fost ambasador al SUA la Bucureøti înainte de 1990, øi Alan Green Jr., ambasador în funcflie al SUA la Bucureøti. Adrian Næstase: Salutæ vizita lui Kirk la Bucureøti. Recunoaøte cæ avem multe probleme, iar solufliile ne lipsesc la multe dintre ele. Roger Kirk: Revenirea la Bucureøti îi face plæcere. Transmite felicitæri pentru dezvoltærile care au avut loc în România dupæ înlæturarea vechiului regim. Anunflæ cæ s°a retras în urmæ cu 10 zile din activitate de la Departamentul de Stat. Vrea sæ vadæ la fafla locului schimbærile produse în România. Spune cæ Atlantic Council, condus de Rozanne Ridgway, face un studiu privind Europa Ræsæriteanæ. Kirk organizeazæ un task force privind România pentru ei. În aceastæ calitate, ar vrea unele læmuriri. La Washington este confuzie cu privire la România. Congresul aflæ lucrurile de la televiziune, unde cele mai izbitoare øtiri despre România au fost Revoluflia, apoi copiii abandonafli øi apoi evenimentele din iunie. Acestea sunt evenimente mai impresionante decât legile care se adoptæ øi celelalte mæsuri în direcflia democratizærii øi deschiderii cætre lume. Speræ ca în urma vizitei sæ poatæ oferi un tablou mai echilibrat. Øtie cæ avem o moøtenire dificilæ. Vrea sæ øtie ce planuri existæ referitoare la economia de piaflæ, la reconstrucflia societæflii. În legæturæ cu evenimentele din Golf: exprimæ admiraflie pentru rolul jucat de reprezentantul României în Consiliul de Securitate.1 Ca urmare a acestei activitæfli, acum imaginea României la Washington este foarte bunæ. Putem sæ facem orice, atunci când avem informaflii fiabile øi realitæflile României oferæ argumente în favoarea ei. Alan Green Jr.: În legæturæ cu sancfliunile impuse Irakului, aratæ cæ acum este în posesia reglementærilor americane în domeniu. 1
Între 1–31 august 1990, România a avut preøedinflia Consiliului de Securitate al ONU, exercitatæ prin ambasadorul României la ONU, Aurel Dragoø Munteanu. 189
ADRIAN NÆSTASE
S°a interesat la Ministerul Finanflelor dacæ sunt fonduri irakiene sau kuwaitiene în România. Nu sunt. Se intereseazæ dacæ sunt excepflii la aplicarea sancfliunilor de cætre România øi dacæ da, în ce constau. Cum este cooperarea vamalæ cu alte flæri pentru aplicarea sancfliunilor? Înflelege costul enorm al aplicærii sancfliunilor pentru România, în special în situaflia actualæ, øi admiræ curajul nostru de a aplica sancfliunile. Este satisfæcut de întrevederea cu preøedintele Ion Iliescu. Cel mai important lucru în momentul de faflæ pentru SUA este asigurarea sprijinului internaflional, necesar pentru aplicarea sancfliunilor. Este un lucru extrem de pozitiv, un adeværat noroc faptul cæ în aceastæ lunæ preøedinflia Consiliului de Securitate este asiguratæ de reprezentantul României. Sunt foarte multe de fæcut în aceastæ lunæ, pentru a impune respectarea dreptului internaflional în cazul invaziei irakiene în Kuwait. Adrian Næstase: Câteva cuvinte despre strategia noastræ. Analiza lui Kirk este corectæ. Trebuie sæ înflelegem care este imaginea României în stræinætate øi, plecând de la convingerea cæ strategia noastræ economicæ øi socialæ este autentic democraticæ, sæ transmitem un semnal în consecinflæ. Elementele pozitive nu sunt interesante când este vorba de imaginea Suediei, spre exemplu. Când este vorba de o flaræ abia ieøitæ dintr°o dictaturæ, elementele pozitive conteazæ: ele dau indicii despre progresele øi despre calea aleasæ de acea flaræ. Vom încerca o abordare pas cu pas pentru a transmite mesaje. Un exemplu: situaflia din Golf. Vom încerca astfel sæ schimbæm cursul perceperii României. Nu este o sarcinæ uøoaræ. Încercæm sæ consolidæm institufliile democratice ale flærii, în primul rând Parlamentul. Parlamentul a adoptat o importantæ mæsuræ referitoare la evenimentele din iunie — crearea unei comisii parlamentare de investigare. Speræm ca raportul sæ fie gata pânæ la sfârøitul acestei luni. 190
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Avem o comisie de redactare a Constitufliei, din care fac parte reprezentanfli ai tuturor partidelor parlamentare. Dan Amedeo Læzærescu, vicepreøedinte al PNL, a acceptat sæ fie ambasador la Vatican. Procesul de democratizare este o realitate, øi el va fi continuat cu fermitate. Speræm sæ nu se interfereze din nou forfle care sæ creeze tensiuni. În societatea noastræ, cu atâtea frustræri, sunt douæ abordæri posibile: cei care acceptæ legitimitatea puterii stabilite în urma alegerilor din mai: opoziflia, øi cei care nu acceptæ aceastæ legitimitate: contestatarii. Avem øi opoziflie øi contestatari în România. Contestatarii, care nu acceptæ legitimitatea puterii, creeazæ tensiuni, incidente. E foarte important sæ avem o societate stabilæ, pentru a permite dialogul cu tofli actorii sociali. Problema°cheie cu care ne confruntæm este aceea a refacerii încrederii omului de pe stradæ în guvern, în institufliile statului, în general. E o sarcinæ foarte importantæ, cu un grad ridicat de dificultate. Guvernul se aflæ într°o situaflie foarte grea. Trebuie sæ stabileascæ viteza schimbærii — destul de repede, dar nu într°atât încât sæ afecteze de o manieræ periculoasæ echilibrele sociale. Vor fi oameni afectafli de schimbæri, vor plæti un prefl al acestor transformæri dramatice de sistem. Situaflia din societate este, cum se vede, foarte complexæ. Tranziflia la economia de piaflæ — scop clar al guvernului — e foarte grea. Trebuie distrus un sistem centralizat, dar este greu de fæcut ca economia sæ funcflioneze dupæ noile reguli ale pieflei libere. O mare problemæ: de unde gæsesc companiile private resurse. Oferta de resurse financiare este foarte slabæ øi astfel se creeazæ corupflie, piaflæ neagræ, fenomene care deja sunt greu de controlat, pe fondul unor slæbiciuni ale statului. Guvernanflii sunt într°o situaflie dificilæ, dar cea mai mare parte a oamenilor vede cæ guvernul are bunævoinfla de face tranziflia la economia de piaflæ øi de a stabili instituflii democratice. Din acest punct de vedere, vrem contacte cu toate institufliile democratice din Europa: Consiliul Europei, un partener foarte bun pentru a dezvolta cadrul 191
ADRIAN NÆSTASE
naflional de aplicare a drepturilor omului. Pregætim aderarea la Convenflia drepturilor omului. Consiliul Europei va fi un element important pentru societatea româneascæ, inclusiv prin posibilitatea care o oferæ cetæflenilor români sæ apeleze la Curtea Europeanæ a Drepturilor Omului, un element foarte important de garanflie. Este greu pentru noi sæ înflelegem obstacolele pe care le întâmpinæm în eforturile noastre de legare a României de structuri care pot contribui la procesul de democratizare a flærii. Speræm sæ depæøim aceste obstacole. În politica externæ, avem în vedere cu prioritate douæ dimensiuni importante: politicæ øi economicæ øi care nu se suprapun, deøi uneori se intercondiflioneazæ. Cazul test este conflictul din Golf. Dimensiunea politicæ a prevalat faflæ de dificultæflile economice. A fost o alegere dificilæ, dar am fæcut aceastæ alegere foarte importantæ în acord cu programul nostru de a merge pe calea schimbærilor democratice din societatea româneascæ. Sunt miøcat de scrisoarea secretarului de Stat James Baker. Este un moment foarte important în dezvoltarea relafliilor bilaterale. Noi încercæm sæ explicæm celor ce iau decizii în România cæ aceasta e calea cea bunæ. Am reuøit. Acum, tot guvernul este angajat pe aceastæ linie în relafliile cu Statele Unite øi cu organismele internaflionale. Am dat legea privind mæsurile de aplicare a sancfliunilor. A fost un pas necesar pe plan intern, pentru a face cât mai rapid posibil ca o rezoluflie internaflionalæ sæ fie aplicatæ pe plan intern. Ambasadorul Traian Chebeleu va merge la New York pentru discuflii cu ambasadorul Aurel Dragoø Munteanu. Eventual sæ dæm scrisoarea de ræspuns la Washington øi sæ facem øi un aide°mémoire privind implicafliile economice ale aplicærii deciziilor privind sancfliunile. Irakul este primul partener economic al României în rândul flærilor în curs de dezvoltare. Suntem pentru un dialog deschis øi sincer cu SUA. Pentru a menfline stabilitatea internæ, avem nevoie de resurse alternative. Nu vrem donaflii, ci credite. Ar ajuta procesele democratice din România 192
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Vrem sæ transmitem un mesaj de acfliune pozitivæ privind democraflia în România. Roger Kirk: Prezenfla unei flæri în Consiliul de Securitate comportæ riscuri. Care este însæ principala problemæ privind Constituflia? Adrian Næstase: Într°un an, un an øi jumætate trebuie finalizatæ. Va fi un proiect fæcut de experfli, care va fi prezentat la sfârøitul acestui an pentru dezbatere, ambele Camere examinând proiectul împreunæ. Roger Kirk: Care este viitorul Tratatului de la Varøovia? Adrian Næstase: „Cimentul“ Pactului a fost ideologic. Acest liant a dispærut. Tratatul de la Varøovia este astæzi artificial. Existæ o tendinflæ de a°l duce de la planul militar la cel politic. Alan Green Jr.: Aveam impresia cæ NATO cunoøtea o tendinflæ de descreøtere, dar acum, datoritæ conflictului din Golf, rolul sæu este în creøtere. Adrian Næstase: Va fi interesantæ relaflia dintre NATO øi Tratatul de la Varøovia în viitoarea structuræ de securitate din cadrul CSCE. Roger Kirk: Va creøte importanfla CSCE? Adrian Næstase: Pentru o vreme, da. Procesele din Europa au dinamici diferite øi de aici apar pericole de crize. Între cele douæ ræzboaie mondiale, tot asta a fost principala problemæ. Tendinflele spre regionalizare în Europa sunt un ræspuns sau o preocupare de organizare a securitæflii colective pe bazæ subregionalæ. Nu øtim dacæ e pozitiv sau nu. Vom avea în Europa o Germanie puternicæ, o URSS descentralizatæ øi legæturi bilaterale ale unor flæri est°europene cu flæri vest°europene. Este o mare schimbare în privinfla „actorilor“proceselor de negocieri strategice. Înainte erau douæ „familii“ mari care negociau. Acum existæ o singuræ „familie“ mare care negociazæ cu est°europenii individual. E o schimbare care face ca CSCE sæ fie foarte importantæ pentru flærile est°europene. Declaraflia NATO–Tratatul de la Varøovia va fi parte din procesul CSCE. Roger Kirk: Ce sæ facæ SUA faflæ de România? 193
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Ar fi important sæ priveascæ România aøa cum este, ca o „democraflie în curs de dezvoltare“, ca o societate postrevoluflionaræ; sæ vadæ tendinfla principalæ. Unele elemente sunt negative, altele sunt pozitive. Tendinfla principalæ: democratizarea, este pozitivæ øi acest curs poate fi ajutat. SUA ar putea primi români pentru a studia managementul economiei de piaflæ. Sæ aibæ cu România un dialog deschis øi echitabil la toate nivelele, politic øi economic. România are o piaflæ potenflialæ foarte mare. Suntem în proces de stabilire a prioritæflilor. Dorim prezenfla oamenilor de afaceri americani în România. Nu avem datorii externe, dar nu avem nici credite. Asta e o problemæ politicæ. Aøa nu ajutæm consolidarea structurilor democratice de la noi. Lipsa de resurse financiare, nefuncflionarea economiei creeazæ situaflii neplæcute, imprevizibile. Nu øtim dacæ SUA au „prezis“ cum va aræta guvernul român. Acest guvern este la putere øi încearcæ sæ facæ ceva. În doi ani vor fi alegeri. Opoziflia are o øansæ echitabilæ pentru viitoarele alegeri. O economie stabilæ va fi în favoarea viitorului guvern, care nu s°ar vedea obligat sæ ia totul de la început. Vrem un tratament rezonabil, nu favoare. Nu vrem sæ primim clauza nafliunii celei mai favorizate din considerente exclusiv politice. Ne°am simfli favorizafli de o atitudine echitabilæ faflæ de ceea ce facem. Alan Green Jr.: Opoziflia este cea care trebuie sæ se organizeze. Adrian Næstase: Încercæm sæ implicæm oameni din opoziflie. Ion I. Brætianu este øeful Agenfliei române pentru investiflii. Vrem sæ avem oameni din opoziflie la ambasade. În politica externæ nu vrem partizanat, ci poziflii bipartizane. Trebuie sæ învæflæm øi sæ construim proiecte consensuale, iar asta cât se poate de repede. Alan Green Jr.: Opoziflia este micæ. Adrian Næstase: Este rezultatul unei situaflii specifice. A fost o anumitæ teamæ a populafliei. Cel mai bun element care a dat voturi FSN a fost Piafla Universitæflii. Oamenilor le este teamæ de violenflæ. De aceea, „zona gri“ — nehotærâflii — s°a decis în favoarea FSN. 194
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Trebuie sæ judecæm lucrurile øi sæ acflionæm pornind de la aceste realitæfli. Asta trebuie înfleles în afaræ. Alan Green Jr.: Când sunt urmætoarele alegeri? Adrian Næstase: De la 9 iunie un an øi jumætate pentru elaborarea Constitufliei øi maximum un an pentru alegeri. Roger Kirk: Mulflumeøte pentru primire. Audienfla se terminæ la 12.15. 12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De dat astæzi un comunicat privind situaflia românilor din Irak. – De completat aide°mémoire°ul. – În legæturæ cu românii din Irak, Mircea Mitran øi Direcflia Asia øi Orientul Îndepærtat (DAO) sæ se informeze în legæturæ cu tot ce fac ambasadele celorlalte flæri în Irak. Sunt øtiri cæ Polonia a evacuat 4.000 de oameni prin Turcia; Marea Britanie îøi retrage oamenii prin Iordania. 13.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Elemente privind comunicatul cu Irak. – Independent de comunicat, telegrame la ambasade. Ce se contureazæ ca acfliuni ale ambasadelor celorlalte flæri în Irak øi cu celelalte comunitæfli aflate în Irak; sæ ne spunæ dacæ cei ce sunt acolo îøi desfæøoaræ în continuare activitatea (lucreazæ sau nu). – De subliniat în comunicat cæ MAE face demersuri în legæturæ cu situaflia românilor. Ambasadorul nostru a fost la MAE irakian. MAE român trateazæ cu maximæ ræspundere aceastæ problemæ. – Sæ mai chemæm o datæ pe ambasadorul irakian øi sæ transmitæ la Baghdad cæ am dori sæ retragem o parte din cooperanfli. – De subliniat cæ embargoul este o decizie dureroasæ, pe care însæ România nu îøi poate permite sæ o încalce; nu este împotriva Irakului; nu e o angajare pe linie antiirakianæ. 195
ADRIAN NÆSTASE
15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe fraflii Filimon, de la „Glasul“. Discuflii despre cluburile Lion’s øi Rotary. Audienfla se terminæ la 15.30. 15.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De dat telefon la Amman, sæ aflæm câfli oameni sunt acum acolo, pentru a organiza o cursæ specialæ TAROM. Ræspuns pânæ disearæ. 16.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Marylin Greene, de la „USA Today“. Marylin Greene: Cum apreciazæ ministrul român de Externe evolufliile din România? Adrian Næstase: Caracteristica o reprezintæ îmbunætæflirea cadrului democratic. Cæutæm viteza justæ pentru tranziflia la economia de piaflæ. În politica externæ, aplicæm valorile Revolufliei — trimiterea unui mesaj în afaræ de înaintare spre o societate democraticæ. Legarea proceselor de schimbare în România de procesele de schimbare în Europa; legarea României de institufliile democratice europene. Europa este principala prioritate pentru România. Ne confruntæm cu probleme legate de o anumitæ percepflie a evenimentelor din România. Marylin Greene: Pot fi enumerate? Adrian Næstase: Încercæm sæ prezentæm în mod echitabil societatea postrevoluflionaræ. De la totalitarism la societate democraticæ drumul este greu. E greu sæ te culci seara în totalitarism øi sæ te scoli dimineafla în democraflie. Este o schimbare care reclamæ un proces de reaøezare a valorilor, a instrumentelor de acfliune øi a prioritæflilor, dar øi a mentalitæflilor. 196
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sunt aspecte pozitive, dupæ cum sunt øi aspecte negative; trebuie væzutæ însæ tendinfla, care este bunæ. Trecutul este parte a istoriei. Noi trebuie sæ ne regæsim personalitatea, identitatea, în mare mæsuræ parte pierdutæ. Marylin Greene: Cum sæ apreciem evenimentele din 13–15 iunie? A fost o greøealæ? Adrian Næstase: Reprezintæ o dare înapoi. Au fost contraproductive pentru procesul de schimbare din România. Ele au însemnat o dezvoltare a tensiunilor din societate. Sunt un test øi o lecflie. Cei mai mulfli oameni din România au înfleles cæ trebuie sæ privim spre viitor. Problema încrederii este problema°cheie. Guvernul trebuie sæ°øi dovedeascæ voinfla de a acfliona pentru o societate democraticæ. Marylin Greene: Ce face acum guvernul? Adrian Næstase: Principala problemæ a politicii externe este politica internæ. Este foarte important sæ trecem de la cadrul teoretic, legislativ, la fapte. Sæ arætæm prin exemple cæ sistemul funcflioneazæ. Marylin Greene: Cum se caracterizeazæ relafliile România–SUA în prezent? Adrian Næstase: Sunt în curs de dezvoltare, cu o tendinflæ pozitivæ. Sunt øi unele neînflelegeri. Ne°a lipsit un dialog politic la nivel mai ridicat. Speræm sæ°l dezvoltæm, pentru a spune Administrafliei de la Washington cum vedem problemele societæflii noastre øi pentru a sublinia direct percepflia noastræ faflæ de perspectiva relafliilor bilaterale. Societatea româneascæ este în curs de democratizare. Cursul poate fi mai rapid sau mai încet. Legætura cu institufliile democratice americane, în special cu Congresul, sau pregætirea tinerilor români în SUA, ajutæ la accelerarea proceselor pozitive, de democratizare internæ. Marylin Greene: Guvernul polonez are un curs pentru legislatori. Adrian Næstase: Ne°ar fi de ajutor øi nouæ. Neajunsurile procesului politic din România nu reprezintæ un obstacol, ci o motivaflie pentru schimbare. Marylin Greene: Afli vorbit cu James Baker? 197
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Nu. Poziflia noastræ privind conflictul din Golf este apreciatæ. Marylin Greene: Pentru cæ este de acord cu SUA? Adrian Næstase: Este în acord cu pozifliile noastre de principiu postrevoluflionare. Irakul are o datorie de 1,7 miliarde dolari faflæ de România. A fost pentru noi o decizie grea, dar a trebuit sæ arætæm cæ ne bazæm pe principii. Declaraflia noastræ a venit la câteva ore dupæ evenimente. Marylin Greene: E o condamnare? Adrian Næstase: E o condamnare a actului agresiv al Irakului. Am sprijinit rezoluflia Consiliului de Securitate. Principiile Cartei sunt foarte importante pentru toate flærile; sunt singura bazæ a relafliilor dintre state. Marylin Greene: Deci este øi ceva bun în aceastæ situaflie rea?! Adrian Næstase: Poate ajuta. Am avut contacte regulate cu Ambasada SUA la Bucureøti. Speræm sæ stabilim un dialog cu SUA. Marylin Greene: Cum sunt relafliile cu URSS? Adrian Næstase: Sunt bune. Dacæ avem în vedere situarea noastræ geograficæ — o frontieræ comunæ mare — relafliile bune cu URSS sunt o exigenflæ naturalæ. Dar øi în fapt avem relaflii bune cu URSS. Cæutæm sæ gæsim elemente de complementaritate economicæ. Suntem vecini. Ne stræduim sæ avem discuflii înflelepte pe teme care au o anumitæ sensibilitate. Interesul este reciproc. Marylin Greene: Øevarnadze a dat vreun sfat dupæ evenimentele din 13–15 iunie? Adrian Næstase: Nu; ar fi fost foarte greu. Numai noi ne putem ajuta. Am avut o dezbatere în societatea noastræ, pentru ca asemenea lucruri sæ nu se mai repete. Avem idei bune. Uneori, însæ, nu avem competenfla necesaræ pentru a vorbi cu mass°media øi sæ gæsim exemple pentru a demonstra intenfliile bune. Marylin Greene: Care sunt flærile cele mai apropiate? 198
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Încercæm o politicæ externæ nu pe baze subiective, ci pe interes. Europa se schimbæ atât de mult øi de rapid; ceea ce conteazæ este interesul de securitate øi cel economic. Încercæm dezvoltarea politicii externe pe baze obiective. Marylin Greene: Ce mesaj sæ duc poporului american? Adrian Næstase: Sæ dea o øansæ guvernului, privind la ce facem. Sæ acorde încredere societæflii româneøti, care a votat într°un anume fel — e adeværat, poate nu cum s°au aøteptat unii. Nu e sfârøitul vieflii politice în România. Peste doi ani avem noi alegeri. Opoziflia are o nouæ øansæ sæ se exprime. Noi lucræm cu toate ferestrele deschise. Nu existæ riscul de a ne cantona la o anume politicæ. Marylin Greene: Este guvernul unit? În Polonia, elementele vechi se opun schimbærilor. Adrian Næstase: Guvernul este unit øi împæcat cu sentimentul cæ este un guvern de sacrificiu. El este fæcut responsabil pentru toate neajunsurile øi frustrærile din societate. Fiind alcætuit din tineri, guvernul a acceptat aceastæ sfidare øi înflelege cæ nu este o præpastie, ci o deosebire între abordarea sa øi cea a unor factori responsabili mai vechi, la nivel mediu. Aici este principala problemæ în societatea noastræ. Existæ o inerflie la nivel social, dar øi individual. Mecanismul României este au ralenti. Avem nevoie sæ intræm în viteza întâia. Marylin Greene: Ce vrefli de la SUA øi de la Occident? Adrian Næstase: Træim un paradox. Nu avem datorii, dar nici credite. Avem nevoie de credite financiare. Din cauza unor obstacole politice, aceste credite nu sunt disponibile. Numærul doi: managerii, necesari chiar mai mult decât banii. Trecerea la economia de piaflæ necesitæ o schimbare de mentalitate. Dorim un tratament echitabil. Marylin Greene: Avefli planuri de a vizita SUA? Adrian Næstase: Cu prilejul Reuniunii miniøtrilor de Externe ai statelor CSCE øi la Adunarea generalæ a ONU. Marylin Greene: Afli mai fost în SUA? 199
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Nu. Marylin Greene: Ce afli dori sæ vedefli acolo? Adrian Næstase: Greu de spus. Nu prea mai are timp. Colecflii de artæ øi institute de cercetæri øtiinflifice pe teme privind dreptul internaflional, reglementarea diferendelor internaflionale, dreptul tratatelor, drepturile omului. Marylin Greene: Ce prevedefli pentru România în cinci ani. Adrian Næstase: România este o flaræ mare pentru aceastæ parte a Europei. România are øi un mare potenflial economic; are øi o infrastructuræ economicæ deosebitæ. Dacæ luæm decizii bune, dacæ reuøim sæ convingem inifliativa privatæ cæ putem dezvolta economia, cæ avem potenflial pentru turism, cæ sunt posibilitæfli bune pentru agriculturæ, în câfliva ani avem din nou perspective de export. Marylin Greene: Problema adopfliei copiilor români în SUA. Ce pærere avefli despre acest val de stræini care vor sæ înfieze în România? Adrian Næstase: Avem o nouæ legislaflie, care stabileøte procedurile. Este o problemæ de principiu. Suntem într°o situaflie specialæ. Înfierea are o reputaflie rea în România. În trecut se fæcea pe bani. Avem copii færæ familie; sæ°i læsæm adoptafli de români øi, dacæ nu sunt înfiafli pânæ la o anumitæ vârstæ, poate atunci sæ fie adoptafli de stræini. Eventual dacæ au un handicap ce nu poate fi rezolvat în România. Ar fi o øansæ echitabilæ. În principiu. copiii ar trebui însæ adoptafli de români. Desigur, pot fi excepflii. Problema este, însæ, sensibilæ. Marylin Greene: Øtim câfli au fost adoptafli? Adrian Næstase: De væzut la Ministerul Justifliei. Marylin Greene: Am læsat deoparte ceva important? Adrian Næstase: E foarte important de înfleles cæ s°a produs o abordare emoflionalæ faflæ de România de dupæ Revoluflie øi mai ales dupæ evenimentele din iunie. Reacfliile dupæ evenimentele din iunie: feed back°ul a fost foarte puternic; love and hate reaction. Revoluflia a fost un cutremur cu multe replici. A fost un mare pas înainte, dar au trebuit fæcute multe lucruri mici în administrarea societæflii. 200
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Aceasta este societatea noastræ øi noi suntem cei mai interesafli sæ avem o societate democraticæ; mai mult decât oricine din afaræ. Marylin Greene: Tineretul pleacæ. Adrian Næstase: Românii au tofli paøapoarte. Existæ o legæturæ între voinflæ øi resurse. A avea un drept nu este acelaøi lucru cu exercitarea lui. Sæ exercifli dreptul de a cælætori înseamnæ sæ ai bani. Tinerii aøteaptæ schimbæri rapide. Nu este totdeauna posibil pe termen scurt. Existæ un fel de migraflie economicæ. Sunt unii oameni cu o competenflæ mare pe piafla muncii; alflii cred cæ vor gæsi o viaflæ mai bunæ în stræinætate. Românii au reuøit sæ°øi pæstreze identitatea în istorie. Nu numai cæ vom supravieflui trecutului, dar suntem capabili sæ dezvoltæm o societate democraticæ. Interviul se terminæ la ora 17.00.
14 august 1990 12.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De væzut legæturile aeriene cu Irakul. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Kiyoshi Furukawa, ambasadorul Japoniei la Bucureøti, în vizitæ de prezentare. 15.30 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Florea. – Cursul postuniversitar de relaflii internaflionale. – Interprefli pentru traduceri de documente în public. – Alexandru Øtark, la UNESCO. – Centrele culturale: a discutat cu preøedintele Ion Iliescu. Notæ separatæ, de principiu, privind raporturile MAE, Fundaflia Culturalæ øi Academie. De delimitat competenflele. – Darie Novæceanu: propune un centru cultural al Americii Latine. 201
ADRIAN NÆSTASE
– Notæ la Petre Roman: secretar de Stat, Constantin Ene; subsecretari de Stat: Adrian Dohotaru, Teodor Meleøcanu, Nicolae Vladimir. 18.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede scrisorile cætre James Baker. – ADIRI : de constituit un grup european de discuflii øtiinflifice. 21.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Pentru ambasadorul Aurel Dragoø Munteanu la New York: sæ aibæ contacte øi cu ambasadorii URSS øi Chinei. Franfla se referæ la distincflia dintre blocadæ øi embargo. Trebuie un echilibru în consultæri; sæ nu tæiem firele cu lumea arabæ. 22.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegramele pentru New York øi Washington privind plecarea ambasadorului Traian Chebeleu. – La Washington, de acord sæ participe la consultærile de la Ambasada URSS privind doar cetæflenii români din Irak. 23.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegrama pentru Washington referitoare la întâlnirea de la Ambasada URSS privind evacuarea cetæflenilor stræini din Irak øi Kuwait. Notæ: Ambasadorul Traian Chebeleu se deplaseazæ la New York øi Washington în perioada 15–23 august. La 21 august predæ scrisoarea de ræspuns a ministrului român de Externe la mesajul lui James Baker, cu prilejul primirii de cætre Curtis W. Kamman, Deputy Assistant Secretary pentru probleme europene øi canadiene. 202
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
15 august 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Michel Guétienne, de la „Le Cotidien de Paris“ (Franfla).
16 august 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Tineretul Liber“ (domnilor Aristotel Bunescu øi Emil Stanciu)1 Î: Situaflia explozivæ din zona Golfului continuæ sæ se situeze în centrul atenfliei opiniei publice internaflionale. Væ rugæm, domnule ministru, sæ facefli, pentru început, câteva consideraflii în legæturæ cu aceastæ problematicæ. R: Situaflia din Golf este, într°adevær, deosebit de complicatæ øi deosebit de periculoasæ. Este complicatæ datoritæ faptului cæ încep sæ fie implicate în acest conflict nenumærate forfle. Existæ o anumitæ încercare a flærilor arabe de a pæstra acest conflict într°un cadru strict arab. dar acest lucru pare deja dificil de realizat. Un element important este legat de conduita Marilor Puteri în ceea ce priveøte acest conflict øi este probabil prima datæ când cele douæ mari puteri acflioneazæ de aceeaøi parte a baricadei. Situaflia este periculoasæ datoritæ forflelor øi mijloacelor de luptæ care sunt deja concentrate în zonæ. Existæ chiar riscul utilizærii unor mijloace de luptæ cu efect nediscriminator de tip chimic sau chiar nuclear la nivelul unor arme tactice. Sigur, este vorba de un test foarte important pentru comunitatea internaflionalæ øi aici doresc sæ reafirm poziflia noastræ care a fost deja prezentatæ la câteva ore de la izbucnirea conflictului. Noi credem cæ singurul mod de a privi situaflia creatæ în Golf este de a fline 1 Publicat la rubrica „Sæ°i cunoaøtem pe miniøtri“, sub titlul „Politica noastræ externæ are nevoie
de orientæri, propuneri øi soluflii pragmatice pentru situafliile conflictuale sau neconflictuale ce prezintæ interes pentru România“, în „Tineretul Liber“, 16 august 1990. 203
ADRIAN NÆSTASE
seama de principiile Cartei O.N.U., de regulile ce guverneazæ øi trebuie sæ guverneze conduita statelor în plan internaflional. De aceea noi am sprijinit færæ rezerve rezolufliile Consiliului de Securitate, pronunflându°ne, în acelaøi timp, pentru o acfliune eficientæ a Consiliului de Securitate, pentru un efort de control internaflional al crizei øi încercarea de a face în aøa fel încât tensiunea ca atare sæ poatæ fi rezo1vatæ prin contacte øi discuflii diplomatice. Una dintre chestiunile dificile în acest moment, mai curând un obiectiv al Consiliului de Securitate, este acela de a avea nu numai o poziflie de reparare a daunelor, o atitudine post factum, reacflionând la diferite tipuri de acfliuni din zonæ, ci eventua1 de a trece la o conduitæ de tip activ, prefigurând øi încercând sæ elimine anumite comportamente, în special de tip militar. Sigur cæ este extrem de dificil de anticipat ceea ce se va întâmpla în Golf. Este clar cæ o scânteie poate declanøa un conflict cu mari implicaflii pentru pacea øi securitatea din zonæ øi chiar în plan internaflional. Noi urmærim cu foarte mare atenflie ceea ce se întâmplæ în zonæ prin contactele pe care le avem, prin ambasadele noastre. Suntem totodatæ preocupafli de soarta øi situaflia celor peste 3.000 de români care se aflæ zonæ, în special în cadrul unor acfliuni de cooperare. Avem însæ asigurærile necesare în sensul cæ, cel puflin deocamdatæ, nu existæ nici un fel de pericol pentru aceøtia. Speræm cæ va fi posibil sæ se realizeze o dezangajare a conflictului øi cæ vom putea sæ continuæm colaborarea noastræ politicæ øi economicæ, cu toate flærile arabe. Î: Recenta vizitæ a ministrului de Externe sud°coreean a reprezentat, prin rezultatele sale, o probæ relevantæ a caracterului fructuos ce marcheazæ politica externæ româneascæ în perioada postdecembristæ. În alte interviuri øi luæri de poziflie afli evocat deschiderile acestei politici. Væ rugæm sæ o facefli øi pentru cititorii ziarului „Tineretului Liber“. R: Vizita ministrului de Externe sud°coreean are desigur atât o semnificaflie politicæ, cât øi una economicæ. Din punct de vedere politic, aceastæ vizitæ, realizatæ la scurt timp dupæ stabilirea relafliilor diplomatice1, a 1
La 30 martie 1990, România øi Republica Coreea stabilesc relaflii diplomatice la nivel de ambasade; ambasade la Bucureøti øi Seul. 204
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
însemnat posibilitatea de a crea un cadru normativ favorabil, unor schimburi bilaterale. Ea a însemnat, printre altele, „o luminæ verde“ pentru oamenii de afaceri din Coreea de Sud de a veni în România. A fost o vizitæ de tatonare politicæ øi care speræm sæ transmitæ un mesaj foarte clar pentru oamenii de afaceri din Coreea de Sud în legæturæ cu interesul pentru o piaflæ economicæ cu un potenflial deosebit øi în care lucrurile, sigur, se vor juca în urmætoarele luni. Din punct de vedere economic, s°au realizat anumite discuflii cu caracter general care permit un ritm foarte rapid al contactelor, atât cu ocazia Târgului de la Bucureøti, care va avea loc în toamna acestui an, cât øi prin vizitele unor oameni de afaceri. Au continuat dialoguri în legæturæ cu investiflii importante în domenii cum ar fi automobilele, telecomunicafliile, electronica în general, unde mari companii din Coreea de Sud sunt interesate. Deci eu consider cæ aceastæ vizitæ a reprezentat un element important pentru modul în care România încearcæ în aceste momente sæ se conecteze cu lumea exterioaræ din punct de vedere politic, economic, tehnologic. Trebuie sæ realizæm un ritm foarte ridicat al acestor schimburi, trebuie sæ simflim cu foarte mare acuratefle, cu mult profesionalism zonele de interes economic, zonele de unde putem sæ obflinem investiflii øi credite pentru investiflii, deoarece, în mod evident, existæ o competiflie formidabilæ pentru facilitæfli economice, iar resursele disponibile la nivel global sunt relativ limitate. De aceea, o campanie de propagandæ împotriva unei anumite flæri poate fi determinatæ øi de interesul de a læsa în afara accesului la un capital de ajutorare øi investiflii care, spuneam, este o constantæ, fiind relativ limitat. În ceea ce priveøte acfliunea de politicæ externæ în perioada urmætoare, ea se concentreazæ pe dimensiunea europeanæ. Luna august este o lunæ de pauzæ, o lunæ de vacanflæ, mai bine zis de vacanflæ nu de pauzæ, deoarece vor exista în cursul acestei luni numeroase contacte la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, urmând ca „motorul“ diplomafliei — care este în relanti în aceastæ perioadæ — sæ fie pus în miøcare în mod rapid øi eficient la începutul toamnei, când prioritatea 205
ADRIAN NÆSTASE
o va reprezenta dialogul cu institufliile europene, în încercarea de a asigura, cum spuneam, o conectare fireascæ la cadrul european existent. Aici, sigur, nu atingem decât unul dintre punctele noastre de interes. Este însæ foarte clar cæ principala problemæ europeanæ nu este atât aceea a investifliilor care existæ, ci aceea a institufliilor care ar trebui sæ existe. De aceea, momentul european cel mai important îl va reprezenta Conferinfla C.S.C.E. de la Paris a øefilor de stat øi guvern din noiembrie, care va trebui sæ dezbatæ scenariul schimbærilor europene în urmætorii ani, în condifliile în care în Europa se schimbæ raporturile de forflæ øi de influenflæ, în condifliile în care reunificarea Germaniei înseamnæ o modificare sensibilæ nu numai în centrul Europei, dar pe întregul continent; în condifliile în care anumite tensiuni interne în Uniunea Sovieticæ pot sæ ducæ la unele modificæri în ceea ce priveøte configuraflia politicæ generalæ a uneia din marile puteri ale lumii. Noi consideræm cæ trebuie sæ fim prezenfli la acest dialog cu un punct de vedere propriu øi sæ încercæm sæ vedem care dintre formele, care dintre soluflii pot sæ fie utile pentru politica noastræ externæ øi pentru interesele noastre de securitate. Politica externæ româneascæ are nevoie atât de orientæri, propuneri øi soluflii pragmatice pentru situafliile conflictuale sau neconflictuale ce prezintæ interes pentru flara noastræ, dar are nevoie, cu atât mai mult, de o strategie foarte claræ în domeniul politicii externe; are nevoie sæ°øi defineascæ cu claritate obiectivele de politicæ externæ: principiile de politicæ externæ (pentru o flaræ ca a noastræ aceste principii nu vor putea fi decât cele decurgând din ansamblul dreptului internaflional contemporan, din principiile sale). Va trebui, în acelaøi timp, sæ realizæm un consens social øi naflional în ceea ce priveøte interesele comune ale societæflii. Acest lucru este necesar, pe de o parte, pentru a crea un fundament foarte solid pentru o concepflie de politicæ externæ la nivel strategic, dar el va putea sæ asigure øi receptarea necesaræ øi sprijinul social necesar pentru acfliunile concrete de politicæ externæ. Î: Ce rol atribuifli comentatorului de politicæ externæ în procesul elaborærii unei noi strategii de politicæ internaflionalæ? 206
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
R: Dupæ pærerea mea, comentatorul de politicæ externæ, ziaristul care lucreazæ în acest domeniu, are în clipa de faflæ un rol extraordinar de important. Poate nu atât de important pe cât ar trebui sæ fie la noi în flaræ. Dar în stræinætate, mecanismul actual este extrem de clar, în sensul cæ decizia politicæ este luatæ, în mare mæsuræ, sub presiunea opiniei publice, care este modelatæ de ziare. Cu alte cuvinte, ziaristul este cel care modeleazæ într°o anumitæ mæsuræ opinia publicæ, iar aceasta acflioneazæ asupra celor care trebuie sæ adopte o decizie politicæ. N°aø spune cæ este foarte importantæ modalitatea de „pregætire“ a opiniei publice; este important însæ cum e informatæ opinia publicæ. Aici însæ, din pæcate, existæ posibilitatea unor jocuri foarte complexe. Un anumit guvern poate la un moment dat sæ influenfleze, direct sau indirect, prin presæ opinia publicæ, în sensul unei anumite dorinfle a nivelului guvernamental, iar apoi sæ prezinte ca o „scuzæ“ faptul cæ opinia publicæ îi cere sæ acflioneze într°un anumit fel. Cu alte cuvinte, existæ, din pæcate, posibilitatea manipulærii opiniei publice prin ziare; acest lucru a existat întotdeauna øi probabil va exista întotdeauna. Singurul mod prin care se poate „controla“ acest proces este construirea unui cod deontologic al ziaristului. De aceea, în societæfli care asiguræ cadrul necesar pentru formarea unui asemenea cod deontologic se pot micøora riscurile unei acfliuni sociale potenflial periculoase. Este la fel ca în cazul oamenilor de øtiinflæ care lucreazæ în domeniul nuclear. Acfliunea poate sæ fie beneficæ, dar ea poate sæ fie øi extrem de periculoasæ. Pentru cineva care vrea sæ înfleleagæ dinamica imaginii în lume a României în ultimele øapte luni, o analizæ a rolului ziaristului øi al presei, mai ales al celei din stræinætate, poate sæ conducæ la concluzii extrem de interesante. Este foarte important sæ flinem seama de faptul cæ ziariøtii au øi ei o anumitæ ierarhie, de la cei care sunt trimiøi drept ,,cercetaøi“ în locurile în care se întâmplæ evenimente, pânæ la comentatorii de politicæ externæ sau ziariøtii „free°lancer“ care fac reportaje, dar care, din pæcate, au scris în legæturæ cu România mai curând de la Viena sau de la Budapesta. Nu vreau sæ dau senzaflia cæ vreau sæ justific un anumit tip de evenimente, ci încerc pur øi simplu sæ înfleleg 207
ADRIAN NÆSTASE
eu însumi ce s°a întâmplat. Cred cæ este important pentru noi tofli sæ înflelegem felul cum acflioneazæ øi cum ar trebui sæ acflioneze omul de presæ. Cred, de asemenea, cæ ziariøtii români, urmærind ce s°a întâmplat în aceste luni, vor putea sæ câøtige foarte multæ experienflæ, vor putea sæ°øi construiascæ structurile instituflionale necesare, care sæ le dea, pe de o parte, libertatea necesaræ de acfliune, dar care sæ asigure øi responsabilitatea necesaræ într°un domeniu în care acfliunea lor este extrem de importantæ atât pentru stabilitatea politicæ a flærii, cât øi pentru apærarea intereselor naflionale în afaræ. Î: Ce considerafli cæ trebuie fæcut pentru creøterea eficacitæflii propagandei externe? R: Ce înseamnæ propagandæ în exterior? Sæ vedem care sunt vectorii. În primul rând, institufliile guvernamentale. În principal Ministerul de Externe. Este vehiculatæ o informaflie care pleacæ din birourile Ministerului de Externe român øi ajunge în birourile ministerelor de Externe din stræinætate. Acest canal nu atinge, în mod obiønuit, nivelul opiniei publice din celelalte flæri. Este un canal confidenflial uneori, iar alteori el are un impact social restrâns. Sunt apoi organizafliile neguvernamentale. La noi în flaræ aceste organizaflii nu au o tradiflie foarte puternicæ, în marea lor majoritate nu au structuri foarte clare, au entuziasm, dar nu au profesionalismul necesar, øi în plus nu au bani. Deci, legæturile lor ,,transnaflionale“ sunt destul de slabe øi ele sunt supuse mai degrabæ unui „bombardament“ din afaræ spre interior. De regulæ, ele nu sunt în mæsuræ sæ transmitæ mesaje din interior spre exterior, deoarece ele sunt în faza de construire. În plus, noi nu avem centre eficiente de transmitere a mesajului politic, social°cultural românesc în afaræ, spre teritoriile altor flæri. Acum suntem în curs sæ constituim anumite centre culturale în stræinætate, sæ activæm biblioteci care existæ în stræinætate, sæ înfiinflæm eventual birouri de presæ în principalele centre din Europa øi deci sæ existe în afaræ centre de iradiere a mesajului românesc. Aici, un rol esenflial îl poate juca emigraflia. Datoritæ felului în care au funcflionat relafliile cu emigraflia timp de câteva decenii, este desigur foarte greu ca în clipa de 208
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
faflæ lucrurile sæ se schimbe în mod radical øi în timp foarte scurt. Va fi nevoie de multæ încredere øi de o perioadæ în care cei din emigraflie, mulfli dintre ei rænifli în valorile lor, mulfli dintre ei rænifli în propria lor viaflæ, în experienflele lor øi în aøteptærile pe care le°au avut, vor reîncepe sæ funcflioneze ca un lobby eficient românesc în flærile în care se aflæ. Deci iatæ cæ mijloacele noastre sunt relativ limitate øi, de aceea. un mod activ de a face propagandæ în acest moment este de a „ieøi“ cu cât mai mulfli oameni, cu parlamentari, cu oameni de artæ øi culturæ, oameni de presæ øi care sæ prezinte schimbærile din flaræ cu pærflile pozitive øi cu pærflile negative, dar sæ evidenflieze, în primul rând, tendinflele care sunt, dupæ pærerea mea, pozitive, ceea ce evident poate sæ producæ un anumit impact øi poate sæ modifice o anumitæ opinie. Aici este nevoie de o responsabilitate deosebitæ a celui care merge peste hotare tocmai în baza unor schimbæri din societatea actualæ, în baza unor evoluflii politice, normative, de dupæ Revoluflie. Este nevoie de o responsabilitate deosebitæ care, indiferent de opiniile politice ale acestor oameni care merg peste hotare, trebuie sæ gæseascæ mæsura øi forma în care sæ mobilizeze energiile internaflionale pentru a sprijini efortul de democratizare din flaræ.
18 august 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu publicafliei „Globul“ (domnului Cræciun Ionescu)1 Î: Aø vrea sæ încep cu o întrebare mai puflin ortodoxæ. Cine suntefli dv., domnule ministru Adrian Næstase? R: Aø putea sæ væ ræspund într°o formulæ foarte concisæ sau într°o formulæ care sæ cuprindæ mai multe dezvoltæri. În esenflæ cred cæ ræspunsul 1 Publicat sub titlul ,,Ne propunem sæ proiectæm în stræinætate o imagine obiectivæ a României,
færæ retuøuri cosmetice“, în „Globul“, an I, nr. 6, august 1990. 209
ADRIAN NÆSTASE
pe care°l aøteptafli de la mine presupune o legitimare a deciziei luate de cætre primul°ministru în legæturæ cu numirea mea în aceastæ funcflie. Formaflia mea profesionalæ este de cercetætor în domeniul dreptului internaflional øi m°am ocupat timp de 16–17 ani de aspecte teoretice ale relafliilor internaflionale. Având o licenflæ în drept øi o licenflæ în sociologie, întotdeauna mi°a plæcut sæ°mi îndrept cercetarea spre zonele conceptuale critice ale problematicii internaflionale, încercând sæ nu mæ limitez strict la cadrul normativ, ci sæ încerc sæ pætrund, sæ înfleleg øi funcflionalitatea socialæ a normei juridice. De aici, preocuparea de a uni cele douæ dimensiuni esenfliale ale analizei, cea de diagnozæ, de cunoaøtere aprofundatæ a faptelor, a normelor øi valorilor øi cea de proiecflie prin modele, în încercarea de a gæsi soluflii pentru unele din funcfliile internaflionale. Am lucrat la Institutul de Cercetæri Juridice øi am beneficiat, de asemenea, de o participare îndelungatæ la activitæflile Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale, care a constituit un fel de microclimat, o activitate uneori semisubteranæ, ce a permis contacte øi discuflii cu specialiøti din flaræ øi din stræinætate pe probleme internaflionale. Am beneficiat, aø spune, la începutul anilor ’80, de posibilitatea de a participa, de asemenea, la unele reuniuni internaflionale, fiind invitat ca expert al UNESCO sau director de studii al Institutului internaflional pentru drepturile omului din Strasbourg. Din pæcate, în ultimii 4–5, ani nu am mai obflinut viza româneascæ pentru a participa la reuniuni importante unde eram invitat de directorul general al UNESCO, de Asociaflia de studii internaflionale, de guvernul francez sau de AIREX din Statele Unite, ceea ce bineînfleles pentru un cercetætor însemna o sumæ de frustræri. Deci, aø spune, o preocupare de°a lungul unei perioade importante din viafla mea pentru cercetare øi eu consider cæ aceasta este adeværata mea vocaflie. Faptul cæ în aceastæ perioadæ mæ aflu aici, la conducerea Ministerului de Externe, reprezintæ numai mæsura dorinflei mele de a contribui cu tot ceea ce sunt eu capabil, în aceastæ perioadæ, în procesul 210
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de înnoire øi de restructurare. Cu alte cuvinte, am trecut de la dimensiunea teoreticæ a relafliilor internaflionale în dimensiunea practicæ acflionalæ, încercând sæ aduc în domeniul concret gândirea, teoriile, gândurile, analizele pe care le°am realizat øi aøa. Î: Suntefli unul din cei mai tineri miniøtri ai Afacerilor Externe din istoria României. Tinereflea este un avantaj sau un dezavantaj? R: V°aø ræspunde cu formula atât de bine cunoscutæ din filosofia UNESCO, øi anume cæ tinereflea e o stare de spirit. Eu personal nu consider cæ vârsta reprezintæ un element esenflial în deciziile luate în legæturæ cu numirea noilor miniøtri. Cred cæ ceea ce a contat mai mult a fost dorinfla de a introduce un suflu nou, un spirit modern øi aceasta a venit în mare mæsuræ din implicarea în structurile de guvernare a unor cercetætori, a unor oameni care au stat oarecum în spatele unor birouri øi au urmærit viafla politicæ româneascæ øi mondialæ cu oarecare resemnare, dar øi cu dorinfla ca, la un moment dat, sæ contribuie la o schimbare profundæ socialæ øi politicæ. Existæ, færæ îndoialæ, o anumitæ tendinflæ în planul managerial, aceea de a folosi competenfla, energia fizicæ, în primul rând, dar øi competenfla desigur a oamenilor tineri, în funcfliile administrative, urmând ca, pe baza experienflei profesionale acumulate, aceøtia, într°o a doua fazæ a vieflii lor, sæ scrie cærfli, sæ contribuie la formarea, la pregætirea altor cadre de specialitate. La noi mecanismul a fost oarecum invers, în sensul cæ în prima perioadæ profesionalæ accentul era pus pe activitæflile øtiinflifice, urmând ca în ultima parte a vieflii profesionale sæ se realizeze implicarea administrativæ, ceea ce evident, înseamnæ în mare mæsuræ o pierdere pentru capacitatea de iradiere intelectualæ a unei persoane ajunsæ la maturitate profesionalæ. Cred cæ în definitiv a fi ministru înseamnæ a fi într°o anumitæ structuræ administrativæ primul dintre administratori; este o muncæ ce presupune efort de organizare øi prezenflæ fizicæ øi ar trebui sæ însemne întotdeauna o capacitate deosebitæ sau poate un instinct în a øti sæ°fli alegi colaboratorii sau consilierii. 211
ADRIAN NÆSTASE
Î: În timpul regimului ræsturnat de revoluflie, politica externæ a României era decisæ de o singuræ persoanæ, în speflæ de dictatorul flærii, aparatul diplomatic fiind un simplu executant, de cele mai multe ori a unor hotærâri aberante, subiective. Care este situaflia în prezent, ce schimbæri fundamentale s°au produs? R: Într°adevær, din pæcate, Ministerul de Externe a fost utilizat în principal pentru a transmite în stræinætate mesaje ce erau construite în altæ parte. Acest lucru a creat, færæ îndoialæ, øi o anumitæ mentalitate. Din acest motiv, unul dintre obiectivele imediate ale procesului de schimbare din Ministerul de Externe este acela de a crea, pe de o parte, compartimentele necesare pentru analiza diacronicæ a evenimentelor internaflionale, pe de altæ parte, compartimente pentru examinarea sincronicæ a faptelor internaflionale, planificarea politicæ. De asemenea, încercæm de a face ca tofli cei care lucreazæ în Ministerul de Externe, în centralæ sau afaræ, la oficii, sæ°øi utilizeze la nivel maxim creativitatea. Mulfli dintre cei care lucreazæ în minister sunt profesioniøti, sunt oameni care au acumulat foarte mult øi care, dacæ sunt motivafli în mod corespunzætor, pot sæ ofere foarte mult. Væ dau un exemplu: am început sæptæmâna aceasta un brainstorming (furtuna creierelor) în exercifliul de cæutare a unor idei noi în legæturæ cu problematica europeanæ. Modele øi scenarii europene la care participæ experfli din diferite direcflii ale ministerului. Încercæm, de asemenea, sæ conectæm ministerul la activitæflile øtiinflifice interne øi internaflionale øi sæ asiguræm punerea în aplicare a unui principiu important, øi anume luarea în considerare a activitæflii de cercetare pentru orice promovare în cadrul ministerului. De asemenea, o importanflæ deosebitæ va trebui s°o acordæm pregætirii profesionale la nivel cât mai înalt a diplomaflilor øi înnoirea cadrelor din minister. Î: În practica internaflionalæ, trimiøii diplomatici sunt de obicei oameni de profesie. La noi, în trecut, majoritatea ambasadorilor n°aveau nici o pregætire în domeniul diplomatic øi în cele mai multe cazuri nu cunoøteau 212
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
nici mæcar elementar o limbæ stræinæ. Ce schimbare se preconizeazæ în aceastæ direcflie? R: Aø vrea sæ væ spun cæ în momentul de faflæ sunt poate cel mult 6–7 ambasadori din vechiul regim care nu au fost rechemafli. Deci practic s°a realizat o înnoire în bunæ mæsuræ a tuturor ambasadorilor noøtri. Sigur însæ cæ existæ niøte dificultæfli în acest proces. Poate cæ, de altfel, nu întotdeauna au fost gæsite cele mai bune soluflii. Dar aici noi ne confruntæm cu o situaflie foarte dificilæ. S°a considerat la noi cæ diplomaflia nu reprezintæ o profesie în sine. S°a considerat cæ diplomaflii sunt activiøti care pot sæ fie rotafli, pot sæ fie transferafli, sæ fie aduøi sau trimiøi în altæ parte. Din acest motiv, numærul diplomaflilor de carieræ la noi nu a fost øi nu este foarte mare. În plus, în anumite situaflii, datoritæ unor excese de comportament, sæ le numesc aøa, unii dintre aceøtia nu mai pot fi utilizafli. Deci analiza de principiu trebuie sæ fie însoflitæ de soluflii practice. Iar dacæ la nivel de principiu lucrurile sunt foarte clare, la nivel concret apar nenumærate dificultæfli. De aceea, la noi a apærut o anumitæ tentaflie, aø spune normalæ øi aø spune chiar beneficæ, de a folosi, în acest moment, într°o anumitæ proporflie, personalitæfli ale vieflii culturale, personalitæfli ale vieflii øtiinflifice, oameni care sæ aibæ atât prestigiu intern, cât øi unul internaflional, în calitate de ambasadori. Desigur, ideal ar fi sæ putem trimite la toate ambasadele profesioniøti ai diplomafliei, diplomafli de carieræ øi probabil cæ acest lucru se va realiza în anii urmætori. Dar deocamdatæ trebuie sæ adoptæm soluflii mai flexibile øi sæ gæsim oameni credibili, în special pentru ambasadele noastre cele mai importante. Un rol deosebit îl va avea începerea unui proces de pregætire a tinerilor diplomafli. A plecat deja un anumit numær de studenfli trimiøi de Ministerul de Externe în mai multe flæri europene øi de pe alte continente. Un alt element pe care l°am introdus este oferirea a 10 burse pentru tinerii ce vor trece examenul de admitere la Øcoala de Înalte Studii Politice care urmeazæ sæ se deschidæ în cadrul Universitæflii Bucureøti. Deci 213
ADRIAN NÆSTASE
încercæm în felul acesta sæ cuplæm o anumitæ politicæ pe termen scurt cu o politicæ de pregætire a diplomaflilor pe termen lung. Î: Pe plan extern, îndeosebi în Occident, România nu se bucuræ de o presæ prea favorabilæ. Cauzele sunt multiple øi nu este nevoie sæ le mai amintim. Væ întreb ce preconizeazæ sæ facæ Ministerul Afacerilor Externe pentru a risipi îndoielile, lipsa de informare øi adeseori reaua°voinflæ ce persistæ faflæ de situaflia realæ din flara noastræ? R: Este adeværat cæ, deocamdatæ, pe plan extern — îndeosebi în flærile occidentale — România nu se bucuræ de o presæ prea favorabilæ, dupæ cum este tot la fel de adeværat cæ putem constata o tendinflæ de reducere a dimensiunii antiromâneøti în prezentarea øi comentarea realizærilor din flara noastræ în mass°media internaflionalæ. Ceea ce îøi propune Ministerul nostru de Externe este ca, prin mijloacele specifice pe care le are la dispoziflie, sæ contribuie în continuare la proiectarea în stræinætate a unei imagini obiective a României, de naturæ sæ permitæ celor interesafli o percepflie cât mai corectæ posibil a transformærilor structurale profunde pe plan politic, economic øi social care au loc în flaræ, a sensului adeværat al acestor transformæri, a specificului românesc al procesului de democratizare, proces în plinæ desfæøurare în partea noastræ a Europei. Vedefli dumneavoastræ, øi în acest domeniu, al prezentærii Românei peste hotare, s°au petrecut importante schimbæri. Nu ne propunem sæ proiectæm în stræinætate o imagine înfrumuseflatæ, îmbibatæ cu retuøuri cosmetice. Nu pregætim øi nu distribuim materiale idilice, exaltante, pentru cæ nu dorim în nici un fel sæ ne minflim pe noi înøine sau sæ încercæm sæ minflim pe alflii. Transparenfla, prezentarea strict obiectivæ a realitæflii constituie comandamentul de bazæ al activitæflii noastre în acest domeniu. Acflionæm pentru contacte cât mai numeroase cu reprezentanflii mass°mediei internaflionale, discuflia liberæ cu ziariøtii din flaræ øi din toatæ lumea, descætuøatæ de tipare øi de cliøee, la toate nivelurile, constituind în România o realitate pe care nimeni nu o mai poate tægædui. Încurajæm 214
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
prezenfla în flaræ a unui numær cât mai mare øi mai reprezentativ de trimiøi ai presei stræine. Încercæm sæ facem sæ pætrundæ în presa internaflionalæ øi punctele de vedere ale guvernului, nealterate de diferite intenflii mai mult sau mai puflin benefice, pentru ca opinia publicæ sæ°øi poatæ face o imagine despre eforturile poporului român øi din surse româneøti. Ambasadele noastre acflioneazæ intens în aceastæ direcflie, prin întâlniri multiple cu reprezentanflii presei scrise sau vorbite, interviuri, conferinfle de presæ, briefinguri, o largæ difuzare a textelor oficiale ale guvernului etc. Încercæm în acest mod sæ depæøim lipsa de informare pe care afli invocat°o în întrebarea dumneavoastræ. Desigur, de mare folos ar fi øi prezenfla unor talentafli ziariøti profesioniøti români în stræinætate în calitate de corespondenfli ai Agenfliei române de presæ „Rompres“ sau ai unor ziare, aøa cum existæ a largæ practicæ pe plan internaflional, pentru cæ orice ar face personalul ambasadelor noastre, diplomaflii nu pot suplini activitatea specificæ a corespondentului, ca sæ°i spun aøa, ,,clasic” de presæ. Este, deci, în interesul nostru, al Ministerului de Externe, de a încuraja trimiterea de corespondenfli români de presæ în principalele capitale europene, aøa cum a fost în trecut, renunflându°se în ultimii ani în mod arbitrar la o practicæ a cærei valabilitate este recunoscutæ pe plan internaflional, ca urmare a unor ,,indicaflii preflioase“ purtând pecetea cabinetului doi. Î: Øi acum, o întrebare oarecum de rutinæ. Care sunt direcfliile prioritare ale politicii externe româneøti în momentul de faflæ? R: Aøa cum am afirmat deja cu alte ocazii, politica externæ a României este chematæ sæ dea sens øi semnificaflie transformærilor profunde ce au loc pe plan intern, urmærind constant apærarea intereselor naflionale. Din acest motiv, orientærile în activitatea pe plan internaflional trebuie sæ fie rezultatul unui consens naflional, pe baza dialogului eficient cu toate forflele øi grupærile politice øi sociale, la care guvernul este øi ræmâne deschis. 215
ADRIAN NÆSTASE
Ca flaræ europeanæ, România øi°a recâøtigat prin Revoluflia din decembrie demnitatea øi dreptul de a participa, de la egal la egal, la noua construcflie europeanæ øi la viafla internaflionalæ. În raporturile cu flærile est°europene urmærim identificarea intereselor cu adeværat comune øi aøezarea pe baze noi a raporturilor în interesul reciproc, al bunei vecinætæfli øi al cerinflei înscrierii unui aport efectiv la procesele specifice de pe continent. Acflionæm pentru integrarea flærii noastre în institufliile europene øi implicarea ei nemijlocitæ în eforturile statelor semnatare ale Actului final de la Helsinki, pentru adâncirea acestui proces. Credem cæ solufliile rezonabile pentru protejarea securitæflii naflionale pot fi gæsite la interferenfla evolufliilor pozitive din cele douæ blocuri militare în plinæ desfæøurare cu direcfliile ce se vor contura la întâlnirea la nivel înalt a statelor CSCE de la Paris din noiembrie a.c. Am dovedit deja, prin activitatea depusæ la reuniunile europene din acest an, angajarea noastræ totalæ în procesul unei autentice renaøteri a încrederii, stabilitæflii øi colaborærii pe continent. Procedæm, de asemenea, la analiza realistæ a posibilitæflilor de dezvoltare a relafliilor cu toate statele din celelalte zone ale lumii, conform prioritæflilor naflionale øi schimbærilor în curs pe plan regional øi mondial. Glasul României în tratarea problemelor globale actuale este comandat de preocuparea pentru asigurarea unei autentice securitæfli în lume, realizarea dezarmærii, promovarea dezvoltærii social°economice a tuturor statelor øi tratarea în spiritul cerinflelor vremii, al aplicærii drepturilor omului, al comandamentelor ecologice øi al schimburilor de autentice valori spirituale. fiara noastræ îøi pæstreazæ încrederea în menirea øi capacitatea ONU de a fi mai mult decât un for de dezbateri utile. Consideræm cæ Organizaflia mondialæ poate înscrie, în mod crescând, un aport real la modelarea unor relaflii internaflionale în spiritul înflelegerii øi toleranflei reciproce, al conlucrærii statelor pentru progresul continuu al civilizafliei øi afirmarea libertæflii øi demnitæflii umane. 216
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 664 (1990). REZOLUfiIA 664 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 18 august 1990 Consiliul de Securitate, Reamintind Rezolufliile sale 660, 661 øi 662 (1990); Profund preocupat de securitatea øi integritatea cetæflenilor unor terfle state în Irak øi Kuwait; Acflionând în baza prevederilor capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite, 1. Cere ca Irakul sæ permitæ øi sæ faciliteze imediata plecare din Kuwait øi Irak a cetæflenilor terflelor flæri øi sæ acorde accesul imediat øi permanent al oficialitæflilor consulare la aceøti cetæfleni; 2. În continuare, cere ca Irakul sæ nu întreprindæ nici o acfliune care sæ punæ în pericol siguranfla, securitatea sau sænætatea unor asemenea cetæfleni; 3. Îøi reafirmæ decizia din Rezoluflia 662 (1990) cæ anexarea Kuwaitului de cætre Irak este nulæ øi neavenitæ øi, prin urmare, cere ca guvernul Irakului sæ°øi anuleze ordinele privind închiderea misiunilor diplomatice øi consulare din Kuwait øi retragerea imunitæflii personalului acestora, iar pe viitor sæ se abflinæ de la orice acfliuni de acest fel; 217
ADRIAN NÆSTASE
4. Cere secretarului general sæ realizeze consultæri urgente cu guvernul Irakului în vederea obflinerii conformærii depline øi imediate cu aceastæ rezoluflie øi sæ raporteze Consiliului în cel mai scurt timp. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Abdul Rasoul Mohagjer Hedjeazi, ambasadorul Republicii Islamice Iran. Aspecte ale relafliilor bilaterale.
22 august 1990 Constituirea Grupului de studii consacrat problemelor unitæflii europene. Øedinfla de constituire — la care au participat experfli, cercetætori, politologi, scriitori, ziariøti, reprezentanfli ai organismelor proeuropene de la noi din flaræ —, desfæøuratæ la sediul Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale „Casa Titulescu“, a fost onoratæ de prezenfla lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu unei echipe a Televiziunii norvegiene.
23 august 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Frank Wolf, deputat republican în Camera Reprezentanflilor din partea statului Virginia, SUA. Deputatul american se intereseazæ de unele aspecte ale vieflii interne din România, în special de evenimentele din 13–15 iunie 1990; de drepturile omului, libertatea presei; exprimæ puncte de vedere øi formuleazæ sugestii privind dezvoltarea relafliilor bilaterale. 218
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Giorgio Lazotti, de la „Expresso“ (Italia). 19.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Informare asupra vizitei mele în SUA. – Discutæ cu Teodor Meleøcanu vizita de mâine a preøedintelui Comisiei mixte de cooperare româno°irakiene. 20.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – De ieøit cu un mesaj privind Balcanii. – De vorbit cu Ilie Øerbænescu de la „Lumea Azi“ — articol pentru joia viitoare. – De væzut când vine adjunctul ministrului de Externe ungar.
24 august 1990 9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Închiderea ambasadei din Kuwait: Trebuie sæ asiguræm o prezenflæ diplomaticæ minimalæ øi sæ ne comunice cine øi cum va ræmâne. – Scrisoare cætre Petre Roman. Am aflat cu surprindere din presæ de hotærârea guvernului. Ar fi trebuit ca MAE sæ fie consultat, sau cel puflin ministrul sæu, care face parte din guvern. 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Roland Eggleston, øeful Biroului din Budapesta al postului de radio „Europa Liberæ“. Roland Eggleston: Doreøte sæ fie prezentate liniile directoare ale relafliilor României cu Comunitatea Europeanæ øi SUA. Adrian Næstase: Democratizarea institufliilor din România este un factor important, pe baza cæruia se îmbunætæflesc relafliile cu Europa Occidentalæ. 219
ADRIAN NÆSTASE
Acest proces de ameliorare este øi rezultatul unei politici mai active a României. Cæutæm sæ ne prezentæm mai corect øi mai deschis evolufliile în plan intern. Suntem încæ într°o situaflie øi o logicæ postrevoluflionaræ. Principala problemæ pentru politica externæ øi internæ este construirea încrederii. Încredere pe plan intern, în privinfla angajamentului autentic pentru democraflie. Aøteptærile sunt mari, iar rezultatul nu e destul de convingætor pentru anumite sectoare ale societæflii. În politica externæ, încercæm sæ cæutæm øi sæ exprimæm interesele comune tuturor forflelor politice. Roland Eggleston: Ce face actualul guvern pe plan intern pentru democratizare? Adrian Næstase: Democraflia e un sistem deschis, perfectibil; întotdeauna este ceva de fæcut. Parlamentul a început sæ lucreze pragmatic, stabilindu°øi o serie de prioritæfli. Deocamdatæ avem mai multe întrebæri decât ræspunsuri. Roland Eggleston: Exemple? Adrian Næstase: Spre exemplu, vrem sæ øtim mai clar ce s°a întâmplat în decembrie 1989. Este adeværat cæ, pânæ la urmæ, toatæ societatea româneascæ a fost parte la o „conspiraflie“ împotriva dictaturii. Adeværul iese la luminæ pas cu pas. Cæutarea consensului în societate. Oamenii vor dialog, lucru care are o importantæ semnificaflie politicæ. Avem un dialog între putere øi societate sau între diferitele segmente ale societæflii, un dialog opoziflie°putere. O dificultate în plus o reprezintæ existenfla unui segment care nu acceptæ legitimitatea puterii actuale øi angajarea într°o criticæ constructivæ. Roland Eggleston: Partidele politice sunt constructive în Parlament? Adrian Næstase: Noi, în MAE, suntem în contact cu reprezentanflii tuturor partidelor politice. Roland Eggleston: Intereseazæ poziflia României privind Tratatul de la Varøovia. 220
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Discuflia privind Tratatul de la Varøovia nu poate fi o discuflie în sine. Este legatæ de evolufliile din Europa de Est în ultimul an øi de viitorul Europei. Sunt mai multe procese în Europa: unificarea Germaniei, procesele centrifuge din URSS, schimbærile din Centrul Europei; toate afecteazæ Tratatul de la Varøovia. Tratatul de la Varøovia nu are viitor în Europa, în special dacæ CSCE va fi un succes. Roland Eggleston: România intenflioneazæ sæ se retragæ? Din punct de vedere militar, România nu este în Tratat, dar politic? Adrian Næstase: În acest moment, principala rafliune de existenflæ a Tratatului de la Varøovia e simetria. Nu e grabæ sæ særim dintr°o maøinæ care nu mai are benzinæ. Roland Eggleston: Va urma Reuniunea la nivel înalt a Tratatului de la Varøovia la Budapesta. Are România propuneri? Adrian Næstase: Avem diferite prioritæfli: conectarea României la institufliile europene plus Summitul CSCE. Reuniunile Tratatului de la Varøovia vor fi pentru noi în umbra acestora. Roland Eggleston: România are în vedere pe termen lung asocierea la Comunitatea Europeanæ? Adrian Næstase: Suntem gata pentru orice fel de cooperare normativæ øi instituflionalæ. Facem tot ce putem pentru a ne lega de Consiliul Europei øi de Comunitatea Europeanæ. Aceastæ legare va contribui la o vitezæ mai mare a evolufliilor din România. Roland Eggleston: Cehoslovacia øi Ungaria vor sæ fie membre ale Comunitæflii Europene înainte de sfârøitul secolului. Adrian Næstase: Ne aøteptæm la evoluflii asemænætoare pentru România. Da, dar poate nu atât de rapid. Roland Eggleston: Existæ un plan în timp? 221
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Va fi o evoluflie treptatæ. Vrem în primul rând semnarea acordului cu Comunitatea Europeanæ. Roland Eggleston: Acordul de cooperare øi comerfl: ce înseamnæ pentru România? Adrian Næstase: Va oferi un cadru mai bun pentru schimburi øi va permite României sæ beneficieze de anumite proiecte ale Comunitæflii Europene pentru Europa de Est, de împrumuturi financiare. Roland Eggleston: E echitabil sæ spunem cæ e important pentru România? Adrian Næstase: E important. Roland Eggleston: Clauza nafliunii celei mai favorizate cu SUA. Adrian Næstase: Este o problemæ internæ de decizie în SUA. Încercæm sæ avem discuflii la toate nivelurile, sæ convingem Administraflia øi Congresul cæ ceea ce vrem este un fair treatment, în care schimbærile din România, tendinfla acestora øi voinfla autenticæ de a merge pe calea democrafliei sæ fie înflelese ca mesaj clar al acestui guvern. Obflinerea clauzei va ajuta foarte mult infrastructura economicæ în România øi va constitui un factor important de îmbunætæflire a structurii politice a societæflii noastre. Roland Eggleston: Ambele pot fi importante pentru a ajuta democraflia. Adrian Næstase: Da. Roland Eggleston: Referitor la drepturile minoritæflilor, care e politica României în materie de minoritæfli. Unde se cere prea mult? Adrian Næstase: Trebuie înflelese structura etnicæ a nafliunii øi tradifliile, plus standardele europene, plus situaflia realæ din flaræ. În România avem un proces de restructurare a societæflii, care e o societate særacæ, cu frustræri politice øi etnice. Minoritæflile au unele aøteptæri înalte, iar alteori nu înfleleg cæ nu putem avea viteze diferite de schimbare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli. Schimbærile trebuie sæ fie armonioase øi cuprinzætoare. Am fæcut foarte mult pentru drepturile minoritæflilor. În ceea ce priveøte minoritatea ungaræ: ea are 41 reprezentanfli în Parlament. Sistemul øcolar a 222
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
fost revizuit pentru a face licee în limba maghiaræ. În învæflæmântul superior, peste 180 de materii se predau în limba maghiaræ. Se pregætesc peste 70 de manuale în limba maghiaræ. Am fæcut mult. Se vor face øi alte lucruri, dar avem nevoie de timp.. Ceea ce avem nevoie este o atitudine raflionalæ din partea celor ce nu înfleleg cæ a exercita presiune genereazæ numai extremism politic øi reacflii sociale. Speræm ca flærile care ne criticæ sæ facæ cel puflin tot atât pentru minoritæfli. Roland Eggleston: Va fi o nouæ inifliativæ în relafliile cu Ungaria la sfârøitul acestei luni? Adrian Næstase: Am transmis invitaflia la Budapesta. Trebuie sæ abordæm lucrurile pragmatic. Relafliile româno°ungare au rædæcini istorice, la fel øi problemele din aceste relaflii. Nu este de neînfleles cæ, atunci când se adreseazæ Occidentului, Ungaria foloseøte concepte noi, iar spre Est foloseøte concepte vechi, flinând de sfârøitul secolului XIX. Acest dublu standard este frustrant pentru România øi ne creeazæ dificultæfli în a înflelege poziflia realæ a guvernului ungar. În relafliile bilaterale trebuie sæ fim oneøti øi sæ spunem deschis ce nu ne place. Roland Eggleston: Exemplu? Adrian Næstase: Exemplu: ei încearcæ sæ creeze o imagine negativæ despre România în Europa, dorind sæ atragæ atenflia asupra drepturilor minoritæflilor, care este de fapt un instrument politic pentru a înlocui o politicæ naflionalistæ øi revizionistæ, nepermisæ de principiile Actului final, cu una la fel de periculoasæ, dar îmbræcatæ adecvat în principii generoase. Neputând pune deschis problema frontierelor, introduc ca substitut drepturile minoritæflilor. E un demers contraproductiv nu numai pentru relafliile bilaterale, ci øi pentru minoritatea maghiaræ din România, care se simte tutelatæ, plus reacflia care o genereazæ în rândul românilor din Transilvania. Sunt încurajate organizafliile neguvernamentale care promoveazæ teza Ungariei Mari. E frustrant pentru opinia publicæ de la noi, care cere guvernului sæ reacflioneze. Roland Eggleston: Face Ungaria asta? 223
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Luafli doar cartea prefaflatæ de Árpád Göncz. Roland Eggleston: Referitor la øcolile în limba maghiaræ, ei vor o universitate separatæ în limba maghiaræ. Adrian Næstase: Ce ne învaflæ exemplul american în acest domeniu? Vrem sæ urmæm exemplul american. Credem cæ, pentru a menfline identitatea culturalæ, esenflialæ este existenfla øcolilor în limba maternæ. E øi un standard internaflional în flæri care nu sunt multinaflionale. Dar nu universitæfli segregate etnic. Roland Eggleston: A auzit în Ungaria cæ unii vor sæ propunæ universitæfli private în limba maghiaræ în România. Adrian Næstase: Sunt foarte multe inifliative ungare în România. Nici nu avem timp sæ le inventariem øi sæ reacflionæm. S°a deschis o mare dezbatere în România în legæturæ cu învæflæmântul superior privat. Avem deja multe universitæfli în România, care nu au ocupate locurile. Pentru o universitate privatæ e nevoie de bani. De unde vor veni acum aceøti bani? Roland Eggleston: Sunt biserici care au propus învæflæmânt privat? Adrian Næstase: Ele au øcoli, fiecare pentru cultele respective. Se va fline seama de asta la elaborarea Constitufliei. Roland Eggleston: România nu e stat multinaflional. Cum se defineøte România? Adrian Næstase: E un stat unitar, cu minoritæfli. „Multinaflional“ înseamnæ un stat cu mai multe nafliuni. Se utilizeazæ duble standarde øi definiflii interpretabile, lucru care nu ne place. Roland Eggleston: Elveflia, Finlanda. Adrian Næstase: Situafliile sunt diferite. Noi avem o politicæ foarte deschisæ referitoare la minoritæfli. Vrem ca minoritatea maghiaræ sæ fie mândræ cæ træieøte în România. Roland Eggleston: În legæturæ cu Moldova, problema schimbærii frontierelor nu se pune. A existat o discuflie cu URSS? 224
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Romulus Neagu a venit sæptæmâna trecutæ de la consultærile cu URSS øi cu Chiøinæul. Încercæm sæ îmbunætæflim cooperarea în mod normal øi neantagonic. Vrem relaflii umane øi culturale foarte bune. Avem proiecte economice comune, joint ventures, pentru sprijinirea educafliei în Basarabia cu cærfli de culturæ. Cæutæm sæ fim cât se poate de constructivi. Roland Eggleston: Referitor la duminica færæ frontieræ. Adrian Næstase: Avem un mic trafic de frontieræ. Speræm sæ abolim viza øi sæ ajungem la „frontiere spiritualizate“ E o modalitate de a trece la construcflia noii Europe. Basarabia este un teritoriu cu locuire majoritar româneascæ. Roland Eggleston: Ce a discutat Romulus Neagu? Adrian Næstase: Probleme curente. Roland Eggleston: Ungaria: când vine ministrul de Externe? Adrian Næstase: Îl aøteptæm la sfârøitul lunii. Ungurii au acceptat vizita la nivelul ministrului. Geografia ne obligæ la cooperare. Interviul se terminæ la 11.10. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Felix Petrovici Bogdanov, ambasadorul URSS la Bucureøti. Negocierile de la Viena privind armamentele convenflionale din Europa. 12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Direcflia secretariat: sæ prezinte o situaflie cu vârsta medie a diplomaflilor; categorii de vârstæ, vârsta medie a directorilor øi directorilor adjuncfli. – Nota cu Turcia pentru primul°ministru øi preøedintele Ion Iliescu. 16.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Ion M. Anghel øi Ion Diaconu sæ facæ un text de ræspuns la interpelarea pentru Petre Roman, referitoare la sancfliuni legate de retragerea paøapoartelor. 225
ADRIAN NÆSTASE
18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut o declaraflie, ca purtætor de cuvânt, privind închiderea Ambasadei din Kuwait. 20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegrama de instrucfliuni pentru New York referitoare la compensaflii. – Comunicat pentru presæ: MAE a trimis la New York, din partea guvernului, elementele privind aplicarea sancfliunilor economice împotriva Irakului. 21.50 Întâlnirea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, cu ministrul irakian al Planificærii, Samal Majid Faraj. Adrian Næstase: Informare privitoare la evolufliile politice din Golf øi probleme bilaterale. Mâine dimineaflæ va fi primirea la preøedintele Ion Iliescu. Samal Majid Faraj: Mulflumeøte pentru primire. Relafliile dintre cele douæ flæri sunt istorice. Existæ relaflii economice diversificate de mulfli ani, care servesc interesele ambelor popoare. În ceea ce priveøte situaflia din zona Golfului, cred cæ avefli deja o imagine despre desfæøurarea evenimentelor. Problema acutæ: concentrarea serioasæ de trupe americane în zonæ. Aceste concentræri masive au scopul nu atât sæ apere liderii feudali din zonæ, cât sæ asigure SUA controlul asupra resurselor petroliere din regiune, astfel încât aceste resurse sæ poatæ fi exploatate în primul rând în interesul SUA øi al statelor occidentale. De mulfli ani, politica Irakului e claræ: naflionalæ øi independentæ. O astfel de politicæ nu e pe placul SUA. De aceea, SUA øi cercurile imperialiste cautæ de mai multe luni pretexte pentru a ataca Irakul. Ce s°a întâmplat în zonæ este rezultatul complicitæflii anumitor cercuri din zona Golfului øi din SUA. S°a început cu o campanie de propagandæ intensæ, legatæ de probleme de spionaj, de înarmare. S°a ajuns la ræzboiul economic declarat de Kuwait øi alte state din zonæ împotriva Irakului, pentru a°i slæbi capacitæflile dupæ ce a reuøit sæ 226
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
facæ faflæ unui ræzboi îndelungat. Sunt realitæfli cunoscute celor care væd zona din punctul de vedere al intereselor popoarelor. Se dovedeøte cæ evolufliile øi acfliunile sunt rezultatul unei politici planificate. În acest sens sunt în primul rând indiciile din campania împotriva Irakului privind deflinerea de arme de distrugere în masæ, gælægia provocatoare în jurul spionului cunoscut, condamnat øi executat pe drept în Irak øi, nu în ultimul rând, politica petrolieræ a unor flæri din zonæ, care au inundat piafla, pentru a provoca scæderea preflului petrolului. Ulterior, SUA au încercat folosirea Consiliului de Securitate pentru a impune decizii rapide, færæ dezbateri øi discuflii. Sunt rare cazurile în care au fost adoptate decizii atât de grave cu o asemenea rapiditate. Sunt pufline precedente în care sæ se fi realizat o asemenea concentrare de forfle în câteva zile. Ni se pare cæ SUA au procedat la o asemenea mobilizare de forfle ca øi cum ar avea în faflæ atât URSS cât øi China. Din aceste evenimente øi realitæfli obiective, apar foarte clar pozifliile ostile împotriva Irakului. La aceasta se adaugæ embargoul economic impus flærii noastre, care dupæ pærerea mea nu are precedent în istorie ca intensitate øi amploare, embargo care include chiar øi alimentele pentru copii. SUA încearcæ, recurgând la tot felul de presiuni asupra celorlalte flæri, sæ impunæ un embargo total împotriva Irakului. Aceastæ situaflie, la care asistæ o lume întreagæ, este respinsæ de toate forflele progresiste. Irak este hotærât sæ reziste SUA øi embargoului øi blocadei. Din acest motiv, rugæm øi cerem tuturor forflelor progresiste øi prietenilor sæ ne sprijine pentru depæøirea acestui embargo, pentru a se ajunge la soluflii paønice pentru toate problemele existente. Se pare cæ SUA sunt hotærâte sæ acflioneze în alt sens. Dovadæ e øi faptul cæ SUA au refuzat imediat, færæ a le studia, propunerile øi inifliativele preøedintelui Saddam Hussein1. Cu câteva zile în urmæ, ministrul de Externe irakian2 a solicitat SUA dialog cu Irakul, dar s°a reacflionat rapid cu refuz. 1
Saddam Hussein. Om politic øi de stat irakian. Preøedinte al Republicii Irak (1979–2003).
2 Tariq Aziz. Om politic øi de stat irakian. Ministru de Externe al Republicii Irak (1983–1991).
227
ADRIAN NÆSTASE
Isteria care dominæ reacfliile SUA øi ale unor flæri occidentale duce la rezultate catastrofale pentru zonæ øi întreaga lume. Embargoul economic loveøte nu numai interesele Irakului, ci ale întregii lumi, în primul rând flærile în curs de dezvoltare øi avem deja un numær de flæri prietene care au suferit prejudicii importante. Cum pot economiile flærilor în curs de dezvoltare sæ reziste la creøterea rapidæ a preflului flifleiului, care a ajuns la 31 dolari barilul? Noi, în Irak, suntem hotærâfli sæ rezistæm. Nutrim speranfla cæ prietenii ne vor înflelege øi vor manifesta înflelegere. Referitor la relafliile bilaterale: cifrele indicæ relaflii economice øi interdependenfle între interesele irakiene øi cele româneøti. Volumul schimburilor comerciale, inclusiv livrærile speciale, este important. Sunt øi cifre cæ Irakul datoreazæ peste 1 miliard dolari Românei øi cæ am cumpærat mult din România. Sunt multe întreprinderi româneøti care activeazæ în Irak. Irakul defline capacitæfli importante de investiflii în viitor. România are nevoie de petrolul irakian. Toate aceste interese comune sunt afectate de politica ostilæ a americanilor, nu din cauza noastræ, ci pentru cæ situaflia ne este impusæ. Suntem sinceri în dorinfla fermæ de a achita datoria, de a dezvolta relafliile economice. Trebuie sæ cæutæm mijloacele øi sæ pornim de la interesele economice comune, libere de presiunile imperialiste ale SUA. Nutreøte speranfla cæ întâlnirile cu prietenii din România vor facilita o mai bunæ înflelegere a realitæflilor din zonæ øi vor duce la gæsirea mijloacelor de a sigura continuitatea relafliilor economice, respectiv sæ se poatæ asigura aprovizionarea cu petrol a României øi achitarea datoriilor. România are nevoie stringentæ de aceste relaflii economice. În Irak, acflionæm øi avem un moral ridicat. Armata irakianæ este o armatæ capabilæ. Beneficiem de un sprijin popular larg, nu numai în Irak, ci øi în alte flæri arabe. În plus, multe alte forfle din lume ne sprijinæ. Suntem la curent cu pozifliile României. 228
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adreseazæ mulflumiri pentru aceastæ întâlnire. Vine pentru prima datæ în România, ca preøedinte al pærflii irakiene în Comisia mixtæ. A purtat discuflii fructuoase în Irak cu domnul Victor Stænculescu, pe atunci ministru al Economiei Naflionale1, cæruia i°a înlesnit o întâlnire cu preøedintele Republicii. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aprecieri øi informaflii. Færæ îndoialæ, este o ocazie bunæ sæ vedem împreunæ ce putem face într°un cadru internaflional din pæcate tensionat øi dificil. Noi înflelegem foarte bine acest lucru. Problemele flin, poate, de un moment crucial în istoria contemporanæ. Poziflia noastræ politicæ este cunoscutæ. Solicitæ Irakului sæ înfleleagæ cæ poziflia noastræ a fost una de principiu, o poziflie care se bazeazæ pe principiile Cartei øi care în nici un fel n°a fost îndreptatæ împotriva Irakului. Pentru a fi øi mai deschis, plecând de la ceea ce se întâmplæ în Golf, noi ne gândim în primul rând la interesele noastre naflionale, la riscurile unui precedent care pentru noi ar putea fi foarte periculos. O flaræ mai micæ ocupatæ de un vecin mai puternic. De aceea, poziflia noastræ a fost întotdeauna o poziflie care a încercat sæ evite tentaflia situærii la extreme. Prima recepflie diplomaticæ la care a participat ca ministru de Externe a fost la Ambasada Irakului. Singura întâlnire cu un grup de ambasadori a fost cu ambasadorii arabi. Nu trebuie sæ insiste asupra sentimentelor noastre, dar trebuie sæ flinem seama de cerinflele care decurg din propria noastræ situaflie de securitate øi din propriile noastre interese. Speræm cu toflii, în România, cæ se va putea produce o dezangajare øi cæ vom putea relua cursul relafliilor bilaterale. Dacæ putem în vreun fel sæ ajutæm în cadrul rezolufliilor adoptate de Consiliul de Securitate, vom fi foarte bucuroøi sæ o facem. Contæm foarte mult pe sprijinul dumneavoastræ prietenesc în privinfla rezolværii unor probleme care flin de anumite implicaflii ale prezenflei unor cooperanfli 1 Athanasie°Victor Stænculescu. Ministru al Economiei Naflionale (28 decembrie 1989– 16 februarie 1990).
229
ADRIAN NÆSTASE
români în Irak. Ne confruntæm cu presiuni din partea familiilor acestora. Sunt sentimente fireøti, umane, pe care le vrem respectate. Ar putea sæ existe anumite inconveniente economice pentru Irak, în anumite situaflii, însæ speræm în înflelegerea dumneavoastræ. Contæm foarte mult pe cooperarea dumneavoastræ în rezolvarea chestiunii ambasadei noastre în Kuwait. Samal Majid Faraj: Care este problema? Adrian Næstase: Problema este legatæ de termenul limitæ stabilit. Nu este o dificultate specificæ, ci o problemæ logisticæ øi de sprijin, privind repatrierea celor 14 persoane — 12 diplomafli øi personal administrativ, plus 2 copii, unul de 11 luni — pentru cæ am vrea sæ poatæ pleca mâine dimineaflæ sau cât de curând. Samal Majid Faraj: Cetæflenii români din Baghdad, ca øi din restul Irakului, sunt deplin liberi sæ pæræseascæ flara când doresc. Unii s°au aøteptat sæ vinæ odatæ cu el. Problema nu depinde de irakieni. Asiguræ cæ, imediat dupæ sosirea la Baghdad, va sprijini plecarea cetæflenilor români din Irak øi Kuwait. Ospitalitatea oferitæ de Irak cetæflenilor unor state occidentale. Am oferit aceastæ ospitalitate pentru a preveni izbucnirea ræzboiului, pentru a menfline pacea. Prin aceasta am vrut sæ determinæm SUA sæ se gândeascæ mai mult cæ sunt øi cetæfleni americani în Irak. E în scopul pæcii. Dacæ izbucneøte, ræzboiul va fi destructiv. Forflele colosale ale americanilor øi ameninflærile provocatoare aratæ cæ SUA øi°au pierdut controlul øi pornesc de la iluzia cæ sunt singura forflæ din lume. Din pæcate, øi°au ales ca primæ victimæ Irakul. Armata irakianæ e foarte puternicæ. S°a experimentat øi pregætit în ræzboiul de 8 ani1. Are peste 1 milion de soldafli øi circa 2 milioane de soldafli în armata popularæ. Irakul nu va tæcea; nu se va mulflumi sæ primeascæ lovituri; dar, nu vrem ræzboi, fiind conøtienfli de interesele generale ale omenirii. De aceea am oferit ospitalitate — poate nu va izbucni ræzboiul. 1
230
Ræzboiul irakiano°iranian (1980–1988).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Cetæflenii români sunt liberi. Orice problemæ ar apærea, dorim sæ fim la curent cu ea pentru a putea interveni. În ceea ce priveøte exigenflele noastre, dorinfla noastræ este ca România sæ înfleleagæ evenimentele în adeværata lor luminæ øi sæ acflioneze împreunæ cu ceilalfli pentru a se evita ræzboiul. În al doilea rând, ar fi util sæ se acflioneze pentru a se ridica embargoul economic, într°o primæ etapæ sæ nu se aplice cel puflin embargoul în cazul produselor alimentare care sunt cu destinaflie umanitaræ. În al treilea rând, România sæ aibæ un rol în acfliunea de apærare a economiilor flærilor în curs de dezvoltare din care øi noi facem parte, care færæ îndoialæ vor fi primele afectate dacæ embargoul va continua. În al patrulea rând, sæ ne gândim øi noi øi România la interesele noastre economice comune. Dorim ca relafliile noastre economice øi sæ se lærgeascæ, sæ gæsim mijloacele care sæ serveascæ acest scop chiar în condifliile actuale. Poate cæ aceasta implicæ pentru România anumite dificultæfli, dar Irakul este o flaræ cu potenflial, cu mari perspective de viitor. Dacæ relafliile economice cu România au atins valori de miliarde de dolari, în lumina pozifliilor pozitive pe care România le va adopta, acestea se vor dubla. Fraflii români sæ examineze acest aspect, pornind de la interesele pæcii øi umanitæflii, pentru a se face faflæ forflelor imperialiste øi pentru a se asigura dezvoltarea relafliilor între douæ flæri prietene. Adrian Næstase: Colegii vor sæ prezinte câteva din preocupærile noastre. Constantin Fota (ministru al Comerflului øi Turismului): Consecinflele pentru economia româneascæ sunt ample. Avem un volum mare de exporturi care nu se mai pot realiza. De asemenea, importuri care nu se pot realiza, inclusiv fliflei; lucræri la obiective economice sistate. Speræm cæ va fi pace øi vom relua relafliile. Existæ posibilitæfli mari. Suntem puøi în fafla unei situaflii de fapt pe care trebuie sæ o abordæm în mod realist, sæ vedem ce putem prezerva. În primul rând, problemele de ordin umanitar, în ceea ce priveøte personalul român în Irak. Reacflia aceasta emoflionalæ a personalului a depæøit previziunile 231
ADRIAN NÆSTASE
noastre. De la o atitudine calmæ, o datæ cu concentrarea de forfle militare, o mare parte vrea sæ vinæ acasæ. Avem 3.055 de oameni; 2.267 vor sæ plece. Au revenit 857 øi, în perioada urmætoare, va sosi un alt numær important. Samal Majid Faraj: E øocul datorat concentrærii. Apoi se vor reîntoarce. Constantin Fota: Pânæ la 28 august mai vin vreo 600. Nu°i putem influenfla. Unii vor sæ revinæ, dupæ cum sunt unii din flaræ care vor sæ meargæ. Sunt reacflii umane. Vrem sæ prezervæm utilajele într°o stare cât mai bunæ. Altæ problemæ este ce posibilitæfli avem, acum, de a face ceva împreunæ. Referitor la producflia agro°alimentaræ. Am explicat cæ astfel de posibilitæfli nu avem. Noi înøine suntem în situaflia de a importa produse agro°alimentare. Problema cu produsele agro°alimentare la noi a devenit o chestiune politicæ. Nu este cæ nu vrem, ci cæ nu putem, flinând seama de penuria de produse alimentare, al cæror export a fost sistat. Imediat ce situaflia în Golf se va îmbunætæfli — øi dorim din suflet sæ se rezolve paønic — vom relua relafliile la scara cunoscutæ. Samal Majid Faraj: Referitor la cetæflenii români: færæ îndoialæ nu condamnæm pe cei care se lasæ stæpânifli de teamæ øi neliniøte øi vor sæ pæræseascæ Irakul. Or, în momentul de faflæ viafla în Irak e normalæ; fabricile, uzinele, serviciile merg înainte. N°am fugit din Baghdad pentru a ne ascunde. În ceea ce priveøte companiile stræine, atât româneøti cât øi ale celorlalte state, au acflionat în Irak sute de companii. Abandonarea lucrærilor înseamnæ o încælcare de contracte. Aceasta are consecinfle pe plan financiar, al compensærii daunelor. La aceasta se adaugæ øi pærerea negativæ pe care s°ar putea sæ ne°o formæm despre companiile care abandoneazæ lucrærile. În anii de ræzboi cu Iranul erau momente grele. Era un ræzboi activ, dar foarte multe companii øi°au continuat lucrærile. Acum n°a fost nici un ræzboi; speræm ca toate companiile sæ°øi continue lucrærile pentru a nu fi penalizate. Dacæ România va înainta cereri de compensare la Consiliul de Securitate sau SUA din cauza pericolelor, credefli cæ li se va da curs? În Cartæ este un articol 232
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
care stipuleazæ ca cei implicafli în embargouri sæ fie compensafli. Sunt capabile øi dispuse SUA sæ plæteascæ statelor prejudiciile care le au datoritæ embargoului, flinând seama cæ ele sunt forfla care profitæ de acest embargo? Speræm sæ gæsim mijloace pentru a realiza cele patru obiective ale noastre de pace øi dezvoltare a relafliilor economice. În ceea ce priveøte cæile prin care România ar putea sprijini economic: 1. sæ recomande întreprinderilor sale sæ°øi continue activitatea; 2. sæ ne sprijine, înflelegând condifliile economice ale României în ceea ce priveøte produsele alimentare, importând anumite produse alimentare în contul Irakului, obflinând astfel øi un beneficiu important; 3. sæ ne livreze piesele de schimb øi echipamentele necesare; 4. ne°am exprimat disponibilitatea de a livra României cantitæfli de petrol cât poate lua; 5. în aceste posibilitæfli se înscrie øi livrarea de medicamente øi echipamente medicale în cadrul asistenflei umanitare — sæ ajute cel puflin copiii Irakului sæ nu moaræ de foame de dragul intereselor americane. SUA au trimis observatori la alegerile din statele foste socialiste pentru a supraveghea caracterul lor liber, dar nu s°a preocupat sæ trimitæ o misiune de observatori sæ vadæ cât de libere sunt alegerile din Kuwait. 50–100 de persoane din Kuwait deflin peste 200 miliarde de dolari. Interesele americane sunt clare. Nu e ciudat cæ SUA s°au implicat în asigurarea respectærii embargoului împotriva Irakului, astfel încât atacæ vasele care vin øi ies din Irak? Impunerea unei asemenea rezoluflii în Consiliul de Securitate va da mânæ liberæ Israelului sæ procedeze la fel. Israelul a ocupat teritorii în Palestina în ’67. Au luat mæsuri similare statele occidentale? Din contræ, din 1967 øi pânæ acum SUA au opus veto la orice decizie a ONU vizând soluflionarea problemei palestiniene. Speræm ca România, flaræ cu o politicæ independentæ, sæ se opunæ deciziilor de intensificare a embargoului, la inspectarea navelor. Speranfla noastræ este nu numai cæ se va opune unei astfel de rezoluflii, ci, ca prieten, sæ convingæ øi pe alfli membri ai Consiliului de Securitate sæ se opunæ. 233
ADRIAN NÆSTASE
Ne punem mari speranfle în relafliile noastre, în prietenia strânsæ cu România. Fiecare poziflie umanitaræ pozitivæ din partea României în aceste condiflii îøi va gæsi echivalentul în pozifliile noastre pe plan economic în viitor. Adrian Næstase: Câteva gânduri referitoare la poziflia noastræ privind situaflia din Golf. România a fost din decembrie 1989 øi pânæ acum, pe plan internaflional, sub o lupæ foarte atentæ. Înflelegem foarte bine dificultæflile economice øi comerciale øi implicafliile juridice legate de funcflionarea normalæ a contractelor. Contextul general nu mai este unul normal øi atunci nu credem cæ o anulare strict juridicæ nu poate fi o cale de ieøire din situaflia actualæ. Speræm în înflelegerea dumneavoastræ, chiar øi acolo unde din punct de vedere formal juridic nu se justificæ întreruperea activitæflii. În aceastæ dimineaflæ abia am reuøit oprirea unei greve a muncitorilor cooperanfli în Irak, în fafla MAE. Un element important este percepflia, elementul psihologic. Pentru familiile despærflite, neliniøtile sunt øi mai mari. Cerem, de asemenea, sprijin øi pentru transportul lor. Samal Majid Faraj: Cred cæ deja a fost, sau va fi, permisæ operarea curselor aeriene regulate. Adrian Næstase: Din pæcate, se cere plata în valutæ. De aceea muncitorii români n°au venit cu domnul ministru. Speræm cæ se vor gæsi soluflii, dacæ acest lucru se doreøte. Doru Panæ (ministru al Lucrærilor Publice, Transporturilor øi Amenajærii Teritoriului): Va fi bucuros sæ fie aprobat ca reprezentant al României în Comisia mixtæ. Irakul va gæsi, singur sau cu ajutorul prietenilor sæi, calea de depæøire a momentului de încordare care s°a creat. Balanfla de plæfli existentæ azi nu a împiedicat continuarea lucrærilor noastre. Va putea fi reglatæ în viitor. 234
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Momentul dificil este real. Împreunæ, putem trece peste el, acceptând cæ, în aceastæ fazæ a relafliilor economice, este necesaræ un timp o reducere a activitæflii, pentru a da satisfacflie unui numær — cât mai redus speræm — de muncitori care doresc ca pentru o perioadæ sæ facæ o întrerupere — un fel de concediu de odihnæ — în activitatea lor. Pentru a nu impieta asupra relafliilor comerciale, am dori sprijin ca øi beneficiarii contractelor — Ministerul Lucrærilor Publice, Transporturilor øi Amenajærii Teritoriului — sæ accepte temporar o sistare a lucrærilor, ca o situaflie derivatæ din conjunctura actualæ, chiar dacæ o asemenea întrerupere nu este prevæzutæ în contracte. Activitatea în øantier nu a suferit datoritæ faptului cæ beneficiarul, cu toate condifliile grele, a fæcut øi face eforturi pentru a asigura materialele — bænuiesc cæ nu e uøor — pentru ca noi sæ putem continua lucrærile. Acceptarea unei situaflii de reducere temporaræ a activitæflii ar permite pærflilor contractante sæ°øi continue ulterior lucrærile, diminuând pierderile economice la ambele pærfli. Cu aceastæ acceptare, ar trebui sæ se poatæ emite scrisori°suport, pe baza cærora se emit vizele de ieøire din Irak. Antreprizele noastre îøi vor menfline personal suficient continuærii activitæflilor strict necesare în aceastæ perioadæ de sistare provizorie. Moment în care apare o a doua rugæminte: pe plan local, sæ fie sprijinitæ activitatea de protecflie a echipamentelor care, datoritæ naturii lucrærilor, sunt împræøtiate pe o arie foarte largæ în zona Hilla. Concentrarea lor într°o singuræ zonæ ar fi greu de realizat, costisitoare øi ar crea senzaflia pæræsirii lucrærilor, senzaflie pe care nu o dorim. Ultima problemæ e legatæ de sprijinul pe care îl solicitæm în asigurarea zborurilor cu avioane tip charter româneøti pentru a lua oamenii direct de la Baghdad. Tranzitul prin Turcia øi Iordania mæreøte starea de nervozitate, la care se adaugæ problemele pe care le creæm flærilor vecine øi cooperanflilor noøtri, pe care dorim ca în scurt timp sæ°i putem aduce înapoi pentru terminarea lucrærilor øi extinderea relafliilor. Adrian Næstase: Sæ°l ascultæm øi pe Nicolae Nicolescu, secretar de Stat care ræspunde de problema petrolului. 235
ADRIAN NÆSTASE
Nicolae Nicolescu: În timpul ræzboiului cu Iranul, oamenii noøtri au lucrat øi sub gloanfle. Desfæøurarea forflelor armate i°a speriat foarte tare pe oamenii noøtri. Nu°i putem stæpâni. Au plecat øi din Iordania. Vrem sæ gæsim înflelegere. Noi eram pregætifli sæ triplæm activitatea în Irak în urmætoarele luni. Vrem înflelegere faflæ de dorinfla oamenilor noøtri de a veni acasæ. Sæ nu facem nici unii, nici alflii, caz de prevederile contractelor, care au un capitol unilateral de forflæ majoræ, în situaflii de genul celei de acum. Prin bunæ înflelegere sæ gæsim soluflii — aøa cum am gæsit cu Iordania — ca pentru o perioadæ scurtæ de timp oamenii sæ se retragæ, dupæ ce au asigurat în condiflii bune sondele, iar acestea sæ ræmânæ sub supravegherea pærflii irakiene. Am fæcut asemenea aranjamente cu Iordania. Am vrea o soluflie de acelaøi fel. Dupæ trecerea tensiunii, suntem gata sæ ne reluæm activitatea cu forfle sporite. Samal Majid Faraj: Færæ îndoialæ cæ toate aceste probleme pot fi examinate, când privim ansamblul øi problemele de interes pentru ambele pærfli, prin prisma intereselor comune. Ceea ce am dori noi de la prietenii români — sintetic: La nivel politic: dorim un rol activ øi pozitiv din partea României pentru a se determina retragerea forflelor americane øi occidentale din zonæ; blocarea deciziei privind embargoul economic; refuzul de a se ralia la orice decizie de folosire a forflei pentru a impune embargoul economic. La nivel bilateral: speræm ca relafliile comerciale øi economice sæ continue, îndeosebi în ceea ce priveøte aprovizionarea Irakului cu produse alimentare øi medicale, atât prin export direct, cât øi prin reexport: sprijin prin livræri de echipamente curente plus piesele de schimb necesare; continuarea achitærii datoriei cætre România prin livræri de fliflei în contul datoriei. Aceøti paøi pozitivi din partea prietenilor români vor fi de naturæ sæ continue relafliile politice øi economice atât în prezent, cât mai ales în viitor. Mulflumiri pentru prilejul oferit de a discuta cu noi. Speræ cæ discufliile vor fi fructuoase. Adrian Næstase: Mulflumim øi noi. 236
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Mâine va fi probabil întâlnirea cu preøedintele Ion Iliescu. Aøteptæm cu optimism noi discuflii — deøi nu este starea de spirit cea mai potrivitæ. Speræm cæ rafliunea va învinge. Întâlnirea se terminæ la 23.45.
25 august 1990 17.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Punctaj pentru americani. – Am introdus în mesajul nostru pozifliile SUA — îl va pregæti Radu Onofrei. – Romulus Neagu sæ vadæ articolul referitor la Ungaria. 19.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri al S UA. Adrian Næstase: Schimb de opinii despre vizita ministrului irakian al Planificærii. Face un rezumat al discufliilor. Larry C. Napper: Mulflumeøte. Va transmite la Washington. Poziflia României, a preøedintelui Iliescu va fi primitæ foarte bine la Washington. Apreciazæ cæ noi stæm pe principii. Costul e mare pentru noi (pentru români); e mare øi pentru ei (pentru americani). Costul pentru tofli e mare, dar øi mizele. Se impune aplicarea sancfliunilor øi la serviciile cætre guvernul irakian. Serviciile sunt acoperite de sancfliuni. Unele flæri øi°au continuat contractele dupæ sancfliuni. Sæ facem efortul de a retrage tofli muncitorii din Irak. Sæ dæm asiguræri cæ nu vom trimite noi muncitori, în cursul acestei crize. Oricum e bine ca cetæflenii români sæ fie retraøi. Adrian Næstase: Explicæ situaflia cooperanflilor români øi problemele legate de retragerea lor. 237
ADRIAN NÆSTASE
Larry C. Napper: Oamenii lor (cetæfleni americani) nu pot pleca din Irak, inclusiv diplomaflii. Sæ notificæm dacæ vom avea vreun avion irakian în România. Comportamentul României e impecabil în aceastæ privinflæ. Audienfla se terminæ la 20.00. 20.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Væzut textul Declarafliei Parlamentului României privind Dictatul de la Viena.
26 august 1990 11.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Observaflii la articolul pentru „Lumea Azi“. – Vin øi observafliile lui Romulus Neagu. – Terminæm lucrul la 13.30. – Transmit revistei „Lumea Azi“ articolul domnului Adrian Næstase: Europa viitorului sau Europa trecutului1 Puflin previzibile cu câtva timp în urmæ, schimbærile profunde care au loc în Europa Centralæ øi de Ræsærit, restructurarea raporturilor sovieto°americane, ca øi progresul extraordinar de rapid pe calea unificærii Germaniei au dat noi dimensiuni, dar øi o serie de alte „necunoscute“ problematicii securitæflii øi cooperærii pe continentul european. Doritæ, øi mai ales necesaræ, edificarea unei noi Europe ocupæ un amplu spafliu în câmpul gândirii øi acfliunii politico°diplomatice. Cum va aræta Europa viitorului nu constituie nici pe departe un simplu 1
238
Apærut în „Lumea Azi“, nr. 35, 30 august 1990, pp. 3–5.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
exercifliu teoretic, ci implicæ o enormæ responsabilitate pentru tofli factorii politici de pe continent øi, în primul rând, pentru cei guvernamentali. Schimbærile care au avut loc în ultima vreme au adus Europa într°un punct nodal al istoriei sale: realizarea practicæ a tranzifliei de la organizarea postbelicæ a raporturilor interstatale spre o arhitecturæ a unitæflii øi cooperærii. În eforturile care se fac — øi la care guvernul român înflelege sæ fie un participant activ, cu contribuflii proprii, constructive, cu abordæri care sæ serveascæ atât interesele fundamentale ale poporului român, cât øi cauza generalæ a securitæflii øi conlucrærii dintre statele europene — se manifestæ o atracflie, izvorâtæ din certe interese, pentru extrapolarea la scara întregului continent a modelelor øi institufliilor care øi°au gæsit deja o consacrare, chiar dacæ nu sunt încæ finite øi formeazæ uneori obiect de controverse. În acest proces de cæutare se urmæreøte fructificarea structurilor existente — Consiliul Europei, Piafla Comunæ, Tratatul de la Varøovia øi NATO — pentru problemele securitæflii, dar se imagineazæ øi structuri noi, pornind de la ideea unor organisme general°europene cu totul diferite — reuniuni ale øefilor de stat, reuniuni ale miniøtrilor Afacerilor Externe, un secretariat permanent, un centru pentru prevenirea øi soluflionarea conflictelor øi altele. Reuniunea la nivel înalt din toamna acestui an, procesul de negocieri care a fost declanøat la întâlnirea miniøtrilor de Externe ai celor 35 state de la Copenhaga, din iunie a.c., sunt chemate sæ caute solufliile cele mai bune în aceastæ direcflie. Nimeni nu poate nega, fiind de bunæ credinflæ, cæ varianta optimæ a institufliilor general°europene se poate degaja numai printr°o evaluare criticæ a alternativelor posibile øi construind, pe aceastæ bazæ, abordæri moderne, strâns ancorate în realitæfli. Aceste realitæfli sunt, în primul rând, existenfla statelor suverane øi independente, aøa cum sunt ele definite de dreptul internaflional contemporan, de actele politice øi juridice postbelice, diferenflele dintre state în planul nivelului dezvoltærii economice øi sociale, ca øi mozaicul de spiritualitæfli distincte øi fertile atât de specifice continentului nostru. 239
ADRIAN NÆSTASE
Preocupærile cele mai diverse la scara întregului continent, pe plan bilateral ori la nivel subregional, vizeazæ gæsirea solufliilor raflionale pentru ecuaflia securitæflii øi stabilitæflii, a încrederii øi cooperærii. Realismul politic pare sæ impunæ de pe acum conceperea procesualæ a construcfliei Noii Europe pornind de la meritele verificate de°a lungul anilor de cadrul oferit de CSCE øi prin adaptarea general°acceptabilæ a unor structuri existente. Consensul larg asupra faptului cæ Europa de mâine va trebui sæ fie democraticæ, paønicæ øi unitæ, exclude a priori gândirea øi acfliunile motivate ideologic, naflionalist ori dupæ criteriile puterii, fæcând necesaræ întærirea funcfliilor normative ale procesului, conceperea unui sistem general°european care sæ garanteze securitatea statelor participante øi sæ permitæ perfecflionarea cadrului colaborærii lor pe multiple planuri, în spiritul egalitæflii, respectului øi avantajului reciproc. Nostalgii periculoase Din pæcate, în eforturile de realizare a noilor obiective se manifestæ øi unele tentaflii, destul de puternice, de a imagina Europa viitorului privind cu nostalgie înapoi øi de a împinge în faflæ concepte ori modele de organizare a raporturilor intereuropene care nu au rezistat timpului, de pe vremea când configuraflia geopoliticæ a Europei avantaja pe cei puflini øi defavoriza pe cei mulfli, cærora le erau negate libertatea øi independenfla. În acest context, opfliunile inspirate din scenariile valabile Europei de ieri a dictatelor imperiale øi a asupririi naflionale — oricât de atrægætoare ar pærea hainele cu care se încearcæ astæzi îmbræcarea lor, pentru a putea fi proiectate în Europa de mâine — prejudiciazæ interesele generale ale stabilitæflii øi înflelegerii, ba chiar øi pozifliile promotorilor lor, fiind inacceptabile øi principial, øi practic. Iatæ de ce nu este pentru prima oaræ când autoritæflile noii Românii sunt nevoite sæ adopte o poziflie publicæ faflæ de unele teze øi acfliuni promovate de cercurile politice oficiale din Ungaria în legæturæ cu situaflia minoritæflii maghiare din flara noastræ øi perspectivele, prin aceastæ prismæ, 240
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a raporturilor bilaterale, prezentate toate în contextul edificærii noii Europe. Se poate distinge în atitudinea oficialæ a guvernului de la Budapesta un dualism suspect: pe de o parte, abordæri moderne, pozitive, constructive, atunci când privesc spre Vestul continentului, iar pe de altæ parte, abordæri îmbibate de nostalgia trecutului imperial, de dorinfla nedisimulatæ de reînviere a Europei de ieri, atunci când privesc spre Ræsæritul continentului, îndeosebi spre România. Încæ de la reapariflia pe harta Europei a statului ungar independent, în urma destræmærii Imperiului austro°ungar, barometrul raporturilor noastre bilaterale a indicat foarte rar un timp favorabil. Diversele regimuri care s°au succedat la cârma flærii vecine — inclusiv regimul horthyst, ca øi cel comunist — animate de spiritul revizionismului, au contestat explicit sau implicit justeflea reglementærilor de pace de la sfârøitul celor douæ ræzboaie mondiale. Surprinzætor este, însæ, cæ øi actualul prim°ministru, domnul József Antall1, a declarat la Congresul al III°lea al Forului Democratic Ungar, la începutul lunii iunie a.c., cæ „Trianonul ræmâne pentru mine o ranæ dureroasæ, datoritæ pierderii de teritoriu øi de populaflie. Noi acceptæm realitæflile istorice øi politice, dar nimeni nu ne poate pretinde sæ ne ascundem durerile îndreptæflite“. O asemenea poziflie ar fi provocat mai puflinæ surprindere øi îngrijorare venind din partea distinsului disident de ieri, dar afirmarea ei din postura unui øef de guvern, rezultat din primele alegeri libere postbelice din flara vecinæ, ridicæ la nivel oficial contestarea realitæflilor teritoriale europene, cu toate gravele consecinfle care pot decurge de aici. Este bine sæ reamintim cæ Ungaria a fost obligatæ sæ „cedeze“ ceea ce, de drept, nu i°a aparflinut niciodatæ. Desigur, aceste „pierderi“ nu au fost doar în favoarea României, ci øi a tuturor celorlalte state vecine Ungariei, ale cæror popoare øi°au exercitat dreptul la autodeterminare, întregindu°øi sau formându°øi statele naflionale. În ceea ce priveøte „durerile îndreptæflite“, este de ajuns sæ se 1 József Antall. Om politic øi de stat ungur, prim°ministru al Republicii Ungare (3 mai 1990–12
decembrie 1993). 241
ADRIAN NÆSTASE
menflioneze cæ, în teritoriile respective, populaflia maghiaræ nu a fost niciodatæ majoritaræ, nici dupæ cele mai trunchiate statistici ale fostului imperiu bicefal. Pretenflii contrare legalitæflii internaflionale Articolul 6, alineatul 3 din Constituflia Republicii Ungare specificæ: „Republica Ungaræ se simte ræspunzætoare faflæ de soarta maghiarilor care træiesc în afara frontierelor sale øi favorizeazæ cultivarea relafliilor acestora cu Ungaria“. În fapt, se pare cæ aceastæ prevedere, introdusæ nu demult în legea fundamentalæ a Ungariei, øi°a propus sæ ofere temei juridic întregii suite de acfliuni inifliate de guvernul ungar vizând condiflionarea raporturilor cu statele vecine de „reglementarea“ situafliei minoritæflilor maghiare de pe teritoriul lor, desigur dupæ viziunea imperialæ, paternalistæ de la Budapesta. Investigând semnificaflia stipulafliilor constituflionale amintite, s°ar putea deduce cæ orice stat ar fi îndrituit sæ emitæ pretenflii de a fi atras la reglementarea drepturilor fundamentale ale cetæflenilor altui stat, dacæ aceøtia vorbesc aceeaøi limbæ sau împærtæøesc valori culturale comune. Realitatea este cæ, în afaræ de Ungaria, nici unul din statele participante la CSCE nu a emis vreodatæ asemenea pretenflii øi nici nu s°a declarat dispus sæ le accepte, deøi practic toate aceste state au minoritæfli mai mult sau mai puflin numeroase pe teritoriile lor. Desigur, aici nu este vorba de opfliunea unui stat sau altul în aceastæ materie, ci de observarea unor principii de bazæ ale raporturilor internaflionale. Øi, totuøi, pe baza juridicæ øi moralæ øubredæ amintitæ, primul°ministru ungar s°a simflit încurajat sæ afirme mai departe în cuvântarea citatæ: „doresc sæ fiu prim°ministru al celor 15 milioane de unguri“. Opinia publicæ din flara noastræ øi din lume cunoaøte însæ cæ domnia sa a devenit prim°ministru doar în urma opfliunilor electorale din Ungaria, întrucât pentru formafliunea sa politicæ nu a fost chemat sæ se pronunfle la urne 242
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
nici un alegætor din numeroasele flæri ale lumii în care træiesc cetæfleni de etnie maghiaræ. Este evidentæ incompatibilitatea tuturor acestor pretenflii cu prevederile Actului final de la Helsinki, cu toate cæ actualele autoritæfli de la Budapesta afirmæ stæruitor, în prezent, cæ îøi îndeplinesc cu strictefle obligafliile ce decurg din acest document. Este suficient de reamintit cæ în Declaraflia din Actul final privind principiile care trebuie sæ guverneze relafliile dintre statele participante, primul este înscris cel privind egalitatea suveranæ øi respectarea drepturilor inerente suveranitæflii. În context, el este explicitat, între altele, prin dreptul fiecærui stat de a°øi stabili singur legile øi reglementærile. Substratul tezei „statului multinaflional“ În România a produs consternare øi îngrijorare condiflia pusæ de ministrul de Externe ungar, domnul Gezá Jeszenszky, în interviul acordat postului de radio „Europa liberæ“ la 8 august a.c., pentru existenfla unor „relaflii exemplare de bunæ vecinætate, chiar prieteneøti, cu România“, pentru care „Ungaria este pregætitæ“: „totul depinde de guvernul român, dacæ vrea sæ recunoascæ faptul cæ România este un stat multinaflional“. În fond, se cere Parlamentului român — cæci acesta este forul care elaboreazæ Constituflia flærii — sæ consacre ceea ce nu corespunde realitæflii. Aceastæ declaraflie nu poate fi interpretatæ numai ca o posibilæ figuræ de stil. Venind din partea unui ministru de Externe, ea are toatæ încærcætura politicæ pe care o conferæ aceastæ funcflie de ræspundere. Aserfliunea demnitarului ungur omite, probabil nu intenflionat, cæ træsætura naflionalæ sau multinaflionalæ a unui stat nu se proclamæ, ci este determinatæ de realitæfli. Punerea în discuflie a caracterului naflional unitar al statului român reînvie, de fapt, tezele øi practicile condamnate de vreme ale Cominternului, care nu au gæsit teren prielnic la noi, cu toatæ presiunea externæ exercitatæ, decât în concepflia unui numær infim de staliniøti. Rezistæ, 243
ADRIAN NÆSTASE
de altfel, oricærei investigaflii faptul cæ pe teritoriul României nu existæ nici o altæ nafliune în afaræ de cea românæ, ci doar minoritæfli naflionale ræspândite pe tot cuprinsul flærii. Færæ nici o intenflie de a idealiza trecutul, istoria noastræ probeazæ toleranfla poporului român faflæ de minoritæfli, ca øi faptul cæ nafliunea românæ nu a râvnit niciodatæ pæmânt stræin øi nu a dus ræzboaie pentru aservirea altor popoare. Existenfla minoritæflilor naflionale constituie o realitate istoricæ, fiind rezultatul proceselor complexe de migraflie a popoarelor, cunoscute øi în celelalte state europene. Întreflinerea unei psihoze antiromâneøti Ca øi cum recunoaøterea caracterului „multinaflional“ al statului român nu ar fi de°ajuns, oficialitæflile ungare condiflioneazæ mai departe însæøi „reintrarea României în Europa“ de satisfacerea pretenfliilor lor. Preøedintele Republicii Ungare, domnul Árpád Göncz1, declara în interviul din 6 iulie a.c. acordat ziarului „Bihari Naplo“ din Oradea: „Sunt convins cæ drumul României spre Europa trece prin Ungaria øi cheia acestuia o constituie rezolvarea problemei minoritæflilor“, potrivit preceptelor ungare, bineînfleles, iar la interval de o lunæ afirma în publicaflia austriacæ „Die Furche“ cæ, „în cazul vecinului nostru din sud°est, piatra de încercare a apartenenflei la Europa øi a exercifliului democratic o constituie asigurarea drepturilor individuale øi colective ale minoritæflilor“. Se poate uøor constata cæ cea mai înaltæ oficialitate din Ungaria doreøte sæ se erijeze în purtætorul de cuvânt al minoritæflilor naflionale din România, în virtutea unui mandat pe care nu i l°a conferit, de fapt, nimeni. La o examinare, fie øi sumaræ, a suitei de declaraflii arogante øi calomnioase la adresa României ale oficialitæflilor ungare, sensul lor apare clar: nu are importanflæ dacæ asemenea declaraflii au efect sau nu; important pentru acuzatori este sæ se „sensibilizeze“ opinia publicæ internæ øi, mai ales, sæ se prezinte Europei øi lumii o imagine deformatæ a 1 Árpád Göncz (1922). Scriitor, om politic øi de stat ungar. Preøedinte al Parlamentului (1989). Preøedinte al Republicii Ungare (2 mai 1990–4 august 2000).
244
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
României, care sæ faciliteze promovarea pozifliilor revizioniste ale Ungariei. Finalitatea revizionistæ a acestor maøinafliuni este lesne de constatat. Evident, este dificil sæ se reia vocabularul Cominternului, care califica România drept „stat imperialist“, cotropitor de „teritorii stræine“. Dar este suficient sæ se afirme, precum face ministrul de Externe ungar în publicaflia „Népszava“ din 7 august a.c., cæ „frontierele trasate în Europa Centralæ nu sunt numai nedrepte, ci øi artificiale, întrucât au despærflit aøezæri umane“. Pe de altæ parte, ce trebuie înfleles din declaraflia preøedintelui Ungariei, în interviul menflionat din 6 iulie a.c., cæ „sarcina maghiarilor transilvæneni este ca, dupæ posibilitæfli, sæ°øi punæ de acord paøii øi cu interesele statului ungar“? Subterfugii noi pentru repunerea în cauzæ a frontierelor Tot domnul Gezá Jeszenszky, care deplânge caracterul nedrept al graniflelor în Europa Centralæ, lanseazæ public, în acelaøi interviu publicat în „Népszava“, ideea unei grupæri subregionale denumite „Carpafli°Tisa“, care „ar cuprinde Slovacia ræsæriteanæ, Ungaria ræsæriteanæ, Transilvania øi Voivodina“ pentru cooperarea între provincii care „deøi aparflin unor state diferite fac parte din aceeaøi zonæ“. Ministrul de Externe ungar detaliazæ øi fundamenteazæ aceastæ idee, tot la 7 august a.c., într°un interviu publicat în ziarul sovietic „Izvestia“ afirmând: „Ne putem imagina o colaborare mai strânsæ în regiunea tiso°carpaticæ, între raioanele de est ale Ungariei, Cehoslovaciei, Transcarpatica sovieticæ, Transilvania româneascæ øi Voivodina iugoslavæ. Infrastructurile, legæturile economice, cândva puse la punct, ar putea sæ se dezvolte rapid øi cu succes aici“. Pledând, deci, pentru dezvoltarea de „legæturi economice, culturale øi politice intense“ øi în alte zone similare din Europa, demnitarul ungar aratæ cæ „într°o serie de cazuri, într°o mæsuræ sau alta, aceste legæturi existau deja, înainte de Primul Ræzboi Mondial, apoi însæ au încetat din pricina frontierelor rigide“. Nu este deloc greu de înfleles cæ aøa°zisa propunere de cooperare Tisa°Carpafli reprezintæ o încercare de reînviere 245
ADRIAN NÆSTASE
a unei zone în interiorul fostelor frontiere ale fostului regat maghiar. Deci, înapoi, în Europa trecutului! Øi, mai departe, ministrul ungar afirmæ cæ în Transilvania, în Evul Mediu, „certându°se, dar færæ conflicte etnice serioase, træiau împreunæ saøii, maghiarii øi românii care s°au stabilit acolo“, ignorând, cu bunæ øtiinflæ, cæ românii, ca popor, s°au næscut în Transilvania, nu s°au stabilit acolo, cæ peste ei au venit alflii, iar cæ în perioada menflionatæ românii — deøi majoritari — constituiau o populaflie færæ nici un fel de drepturi politice. Probleme consulare În interviul menflionat acordat postului de radio „Europa liberæ“, ministrul ungar face afirmaflii privind o aøa°zisæ inexistenflæ a unor înflelegeri consulare bilaterale. Bineînfleles, afirmaflia este legatæ exclusiv de problema deschiderii unui consulat al Ungariei la Cluj. Pentru informarea opiniei publice, este bine sæ se øtie cæ între România øi Ungaria existæ 14 acorduri, convenflii øi înflelegeri care reglementeazæ, practic, întregul ansamblu al activitæflilor consulare (desfiinflarea reciprocæ a vizelor, problemele de asistenflæ juridicæ, micul trafic de frontieræ etc.). Existæ 9 puncte de trecere a frontierei, din care 6 sunt pentru traficul internaflional øi se poartæ negocieri pentru creøterea numærului de asemenea puncte. Practic, cadrul juridic existent faciliteazæ øi simplificæ într°o mæsuræ considerabilæ activitatea consularæ, astfel încât deschiderea unui consulat maghiar la Cluj — ca øi a unui consulat român în Ungaria — nu pot fi justificate de necesitæflile practice ale muncii consulare, aøa cum aceasta este definitæ în convenfliile internaflionale în materie. Aceasta este explicaflia de fond a neacceptærii deschiderii consulatului maghiar de la Cluj. Dacæ guvernul ungar doreøte deschiderea unui consulat pentru alte scopuri decât cele consulare, trebuie sæ informeze cu claritate guvernul român, pentru a se putea analiza cu grijæ toate implicafliile posibile. Este adeværat cæ, imediat dupæ Revoluflie, autoritæflile provizorii ale României au acceptat, în principiu, ideea deschiderii consulatului. Aceasta s°a fæcut 246
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în condifliile în care guvernul maghiar øi°a manifestat deplina solidaritate cu scopurile Revolufliei române, pentru care poporul român, ca øi noile autoritæfli de la Bucureøti, au exprimat calde mulflumiri. La scurtæ vreme însæ, adeværatele fleluri ale atitudinii Ungariei faflæ de noul regim din flara noastræ au ieøit la ivealæ. Poziflia faflæ de România a autoritæflilor ungare s°a modificat fundamental — aøa cum s°a arætat mai sus — revenind în interiorul parametrilor promovafli de vechile regimuri de la Budapesta, ceea ce a obligat guvernul român sæ°øi reconsidere poziflia. Artificialitatea campaniei antiromâneøti Cele de mai sus reprezintæ doar o selecflie, departe de a fi exhaustivæ, din luærile de poziflie oficialæ ale exponenflilor puterii din Ungaria, care se produc cu o frecvenflæ tot mai mare øi care atestæ obiectivele revizioniste ale guvernului ungar, însoflite de o veritabilæ campanie antiromâneascæ în mediile de informare, ca øi în cele ale emigrafliei maghiare. Surprinzætor, în acest context, este doar faptul cæ înteflirea acestei campanii are loc dupæ o scurtæ perioadæ care a urmat Revolufliei din decembrie, când au existat semne cæ problemele acumulate în timpul vechilor regimuri din cele douæ flæri pot fi rezolvate pe o nouæ bazæ. Timpul a arætat cæ imposibilitatea materializærii acestei eventualitæfli nu s°a datorat numai grabei, puflin justificatæ, a pærflii ungare, ci în principal tendinflei de a folosi complexitatea situafliei din România øi fragilitatea noilor sale structuri statale pentru a obfline satisfacerea unor „revendicæri“ care nu au fost posibil de dobândit în ultimii 70 de ani, tocmai datoritæ caracterului nelegitim sau exagerat al acestor „revendicæri“. Aici este locul sæ se reafirme cu toatæ claritatea øi ræspunderea cæ România are locul sæu inconfundabil în Europa, dobândit în istorie færæ permisiunea nimænui øi færæ a abdica de la imperativele identitæflii sale, aøa cum este de altfel cazul oricærei alte flæri europene. Acest loc îøi are fundamentul în aportul secular al românilor la fæurirea, afirmarea øi apærarea valorilor civilizafliei de pe continent, în potenflialul economic 247
ADRIAN NÆSTASE
al României, complementar circuitului intereuropean øi, nu în ultimæ instanflæ, în aportul pe care flara noastræ îl poate avea la edificarea Europei de mâine. Guvernul român este profund preocupat de asigurarea evolufliei normale a raporturilor cu tofli vecinii, în primul rând cu Ungaria. Guvernul român urmæreøte cu perseverenflæ aceste raporturi, prin bunæ vecinætate. Aceasta înseamnæ, în mare mæsuræ, înflelegerea faptului cæ este necesar un cadru politic care sæ favorizeze armonizarea pozifliilor øi intereselor celor douæ flæri. Nu existæ însæ nimic comun între problematica drepturilor omului, respectiv a drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, øi chestiunea frontierelor. De aceea, nu se poate accepta ca problema minoritæflilor sæ fie utilizatæ pentru punerea în discuflie sau crearea unui climat internaflional tulbure øi ca substitut pentru pretenflii de revizuire a frontierelor în Europa. De altfel, conflinutul øi sensul dezbaterilor actuale din Europa în materie atestæ cæ poziflia României se încadreazæ în tendinfla generalæ de tratare a acestor teme. Noua Românie a dat suficiente dovezi cæ trateazæ drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale cu cea mai mare atenflie, prin prisma semnificafliei lor pentru raporturile bilaterale øi pentru atmosfera din Europa în aceastæ perioadæ de tranziflie spre noua structuræ a securitæflii øi stabilitæflii pe continent. Actuala escaladare de cætre oficialitæflile ungare a campaniei antiromâneøti pe aceastæ temæ urmæreøte, de fapt, sæ creeze presiuni asupra flærii noastre øi sæ distragæ atenflia de la imperativul necesitæflii de a trage concluzii din lecfliile istoriei, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la odiosul Dictat de la Viena, dupæ ce marcarea recentæ a semicentenarului Tratatului de la Trianon a fost din plin folositæ de propaganda ungaræ în scopuri revizioniste. Din fericire — nu numai pentru noi, dar pentru Europa øi întreaga lume — astæzi nu mai existæ un Hitler øi un Mussolini! Campania devine cu atât mai de neînfleles cu cât, în cadrul dialogului ministerial avut la Budapesta, la sfârøitul lunii iulie a.c., partea ungaræ 248
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a fost de acord cæ nu trebuie sæ se erijeze în avocat sau tutore al minoritæflii maghiare din România. Acordul realizat cu acest prilej de a se aborda toate problemele dintre flærile noastre de pe poziflii pragmatice øi a se continua dialogul în acest spirit este pe cale de a fi încælcat prin recentele afirmaflii ale øefului diplomafliei ungare care sugereazæ cæ „nu are sens sæ mergem la Bucureøti“ dacæ „întrevederea are loc de dragul întrevederii“ øi nu existæ cea mai micæ øansæ „pentru contribuflia noastræ la ameliorarea situafliei“ (minoritæfli maghiare — n.n.). Aøa cum s°a afirmat øi la Conferinfla privind dimensiunea umanæ a procesului CSCE de la Copenhaga, din iunie a.c., România, ca stat naflional unitar, cu sub 10 la sutæ populaflie aparflinând altor grupuri etnice, recunoaøte cæ drepturile acestora trebuie abordate realist øi cu responsabilitate, în spiritul democrafliei, libertæflii øi demnitæflii umane. Aceastæ problemæ nu priveøte doar „unele“ flæri europene, ci întreaga comunitate a statelor din zona CSCE, inclusiv Ungaria. De aceea, un inventar al acestora øi al situafliei lor concrete la nivel continental ar fi indispensabil pentru stabilirea unor standarde europene comune, menite sæ constituie baza de referinflæ pentru fiecare flaræ în evaluarea øi tratarea cu bunæ credinflæ a condifliei minoritæflilor naflionale. România recunoaøte necesitæflile educaflionale ale minoritæflii maghiare — ca, de altfel, ale tuturor celorlalte grupuri etnice din flaræ — øi, dupæ Revoluflie, au fost adoptate mæsuri semnificative în aceastæ direcflie, ignorate însæ de cercurile politice din Ungaria, pentru a încerca sæ impunæ mæsuri nerezonabile, care nu sunt acceptate în nici o flaræ europeanæ. Cât priveøte cererile avansate de autoritæflile ungare în „anumite probleme culturale“, prezentând public drept premisæ ca românii sæ renunfle la „opacitatea“ lor, în afara caracterului arogant øi jignitor, departe de ceea ce se cheamæ „respect reciproc“, denotæ menflinerea tacticii de a dicta soluflii pe fondul afirmafliilor de esenflæ denigratoare privind respectarea necesitæflilor fundamentale legitime care „în toate flærile 249
ADRIAN NÆSTASE
europene, flæri civilizate, sunt îndeplinite øi acelaøi lucru trebuie sæ se întâmple øi în România“. Acuzafliile ungare în privinfla intoleranflei faflæ de cetæflenii aparflinând minoritæflii maghiare nu au nici un fundament în viafla realæ. Dupæ cum se øtie, în flara noastræ nu a existat øi nici nu existæ o mentalitate de „ghetou“ în privinfla condifliei grupurilor etnice; nici în perioadele cele mai grele din trecut aceste grupuri nu au fost tratate pe mæsura acfliunilor de exterminare din alte flæri — inclusiv din Ungaria — astfel cæ orice acuzaflie de „pogrom“ este lipsitæ de fundament, pe lângæ faptul cæ termenul este folosit de o manieræ abuzivæ, revoltætoare. Nu este în interesul nafliunii române øi al flærii în general sæ°øi înfrumusefleze istoria, iar perioada de dupæ Revoluflia din decembrie a dovedit cu prisosinflæ capacitatea parlamentului, a guvernului øi a opiniei publice româneøti de a privi deosebit de critic trecutul. Dar oamenii øi, în fafla lumii, øtiinfla istoriei øi autoritæflile nu°øi pot asuma povara ræspunderii pentru acte øi fapte petrecute numai în mintea denigratorilor României. O asemenea mentalitate dæ frâu liber atitudinilor revizioniste, bazate pe pretenflii maximaliste, care au creat condiflii de dezechilibrare a vieflii economice øi sociale în cele douæ judefle în care majoritatea o formeazæ etnicii maghiari (Covasna øi Harghita) øi unde s°au fæcut øi se fac presiuni asupra populafliei române de a°øi pæræsi locurile de baøtinæ øi de muncæ. Este imposibil de susflinut cu pertinenflæ afirmafliile oficialitæflilor ungare cæ în România ar fi împiedicatæ libera circulaflie a persoanelor øi s°ar practica o acfliune de asimilare a minoritæflilor. Libera circulaflie peste graniflæ a persoanelor, dupæ Revoluflie, a devenit o astfel de realitate, încât chiar autoritæflile ungare invocæ insuficienfla punctelor de tranzit øi a cæilor de comunicaflie. Este însæ un fapt cæ fluxul predominant de persoane de etnie maghiaræ din România este pe direcflia Budapestei, unde poposesc cu predilecflie øi reprezentanflii de frunte ai minoritæflii maghiare. În prezent, în privinfla circulafliei informafliei, aceasta se desfæøoaræ în mod liber, conform normelor comune tuturor flærilor civilizate. Dar 250
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
denigratorii României uitæ cu bunæ øtiinflæ sæ menflioneze cæ în Ungaria se distinge existenfla unei anumite conduite impuse mijloacelor de informare în masæ. Aceasta a determinat, între altele, nedifuzarea interviului acordat la sfârøitul lunii iulie a.c., emisiunii „Panorama“ a televiziunii ungare, de domnul secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe român, Romulus Neagu, pe motive de oportunitate, deøi redacflia emisiunii îøi asumase în scris aceastæ obligaflie. Necesitatea de a privi spre Europa viitorului Acuzafliile nefondate øi pozifliile ultimative ale autoritæflilor din Ungaria, care se subsumeazæ, dar øi întreflin acfliunile potrivnice României din diverse medii stræine, provoacæ legitima îngrijorare a opiniei publice din flara noastræ. Ele sunt, de asemenea, o sursæ ce alimenteazæ tensiuni sociale øi conflicte care favorizeazæ elementele extremiste din ambele pærfli. Indiferent de faptul cæ manifestærile duømænoase ungare urmæresc acest scop sau nu, rafliunea în politicæ øi responsabilitatea pentru destinele propriului stat øi stabilitatea în Europa impun încetarea lor. Exercifliile politologice ale oficialitæflilor ungare atestæ cæ, în acest sfârøit de secol, Europa nu este scutitæ de spectrul întoarcerii la practici øi modele ce amintesc de vremurile mai vechi sau mai recente, când unor state li se dicta configuraflia geograficæ, ordinea internæ øi direcfliile dezvoltærii social°economice. Aceasta impune vigilenflæ pentru ca bunul simfl øi spiritul de ræspundere sæ învingæ în procesul anevoios de edificare a viitoarei Europe. Pentru binele øi interesul tuturor. Europa nu poate fi decât o unitate în diversitate, în care fiecare stat sæ aibæ locul sæu inconfundabil, potrivit propriei identitæfli naflionale, economice øi spirituale. fiærile noastre sunt vecine øi se confruntæ în mare mæsuræ cu probleme economice øi sociale de esenflæ oarecum similaræ, dacæ nu chiar mai ample în cazul Ungariei, moøtenite de la regimurile trecute. Tocmai în asemenea împrejuræri este în interesul fiecæreia din ele de a nu adæuga eforturilor, determinate de situaflia amintitæ, noi preocupæri pentru probleme 251
ADRIAN NÆSTASE
supradimensionate în raport cu amploarea lor realæ sau chiar inexistente. Doar prin respect reciproc øi luciditate, dialogul început luna trecutæ la Budapesta poate da roadele scontate, în interesul ambelor flæri øi mai ales al persoanelor în favoarea cærora se agitæ spiritele în Ungaria. Este momentul ca cele douæ flæri ale noastre sæ demonstreze, fiecare, lumii cæ maturitatea prevaleazæ asupra pasiunilor øi nostalgiei dupæ vremuri revolute, cæ sunt parteneri responsabili pe drumul început al construcfliei unei Europe a viitorului. Ar fi nerealist sæ se nege dificultæflile existente în calea noii construcflii europene, care sunt inerente datoritæ îndelungatei perioade de adversitate ideologicæ, suspiciunii øi neîncrederii izvorâte din rivalitæfli mai vechi sau mai noi, precum øi diversitæflii, normale în sine, a intereselor statale. Învingerea reflexelor øi a cliøeelor trecutului, de orice sorginte ar fi ele, este determinantæ pentru a nu se scæpa astæzi øansa istoricæ de a fæuri o Europæ pentru mâine. Tratarea cu realism a premiselor edificærii acesteia impune politicului pæstrarea øi valorificarea cadrului oferit de principiile definite în Actul final de la Helsinki care, rezistând vicisitudinilor confruntærii în dialog, din ultimii 15 ani, îøi pæstreazæ deplina valabilitate øi reprezintæ, de fapt, singura temelie solidæ pentru o întreprindere al cærei flel este colaborarea øi unitatea.
27 august 1990 11.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Teodor Meleøcanu — analizæ privind posibilitatea deschiderii de misiuni diplomatice cu Australia, la Bucureøti øi Sidney; sæ facem o întâlnire cu ministrul de Externe australian1. – Legætura cu Dan Amedeo Læzærescu. 1
252
Gareth Evans.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Dosar referitor la relafliile bilaterale cu Uruguay; în general, sæ se prezinte dosarul relafliilor bilaterale când ministrul merge la recepflia oferitæ de un ambasador. – De mers în Turcia pentru discuflii cu ministrul de Externe — de discutat pe marginea acestui subiect. 20.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri al SUA. La Bucureøti. Adrian Næstase: În legæturæ cu echipamentele militare vândute Irakului. Nu am vândut arme chimice. Am vândut un numær de mæøti øi de costume de protecflie. Larry C. Napper: Ar putea cæpæta o listæ? Adrian Næstase: E confidenflialæ. În altæ ordine de idei, noi privim cu anumitæ aprehensiune unele dezvoltæri din Bucureøti. Avem impresia cæ existæ din nou este un interes pentru a crea o situaflie destabilizatoare — e preocupant pentru guvern øi pentru primul°ministru. Am vrea sæ øtim poziflia guvernului american — dacæ suntem supuøi unui boicot. Încercæm în tot ce facem sæ fim în armonie cu SUA; nu observæm nimic concret din partea guvernului american. Facem tot ce putem din partea noastræ. Chiar dacæ nu avem experienflæ, nu suntem naivi. Vrem sæ ne cunoaøtem partenerii. Ar fi foarte important pentru noi. Avem multe informaflii. Unele sunt preocupante. Vrem sæ transmitem mesajul cæ dorim sæ cooperæm cu guvernul american. Dar avem nevoie de un ræspuns clar. Larry C. Napper: SUA nu doreøte sæ vadæ destabilizare în România. Adrian Næstase: Dacæ nu avem resurse, creøte tentaflia de a cæuta alternative. 253
ADRIAN NÆSTASE
Am dori o atitudine pozitivæ a guvernului SUA în orice formæ. Ne va ajuta sæ ne ocupæm de situaflia internæ. Se dæ impresia cæ guvernul nu este recunoscut. Dacæ puterea nu este legitimæ, se crede cæ totul este permis. Larry C. Napper: Va transmite la Washington. Adrian Næstase: Vrem sæ øtim exact ce se aøteaptæ de la noi øi vom acfliona în consecinflæ. Vrem sæ fim cât se poate de deschiøi øi cooperanfli. În limita intereselor noastre. Nu rezultæ cæ SUA vor sæ se angajeze public cu noi. Avem un sentiment de frustrare. Trebuie sæ fim deschiøi. Vrem un ræspuns clar. Vrem un tratament echitabil. Larry C. Napper: Înflelege øi va transmite. Mulflumiri.
28 august 1990 10.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Antonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasadorul Regatului Spaniei. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Pentru conferinfla de la Palma, va transmite o invitaflie din partea ministrului de Externe spaniol. Conferinfla are o mare importanflæ pentru ei. Spania, Italia, Franfla øi Portugalia — 4 flæri latine — propun o conferinflæ de cooperare øi securitate în Mediterana. Doresc ca România sæ vinæ alæturi de ei. Conferinfla va fi deschisæ de primul°ministru. Regele Juan Carlos1 va oferi o recepflie. Adrian Næstase: Bucuros de invitaflie. E o întâlnire foarte importantæ. Noi îi acordæm atenflie. 1 Juan Carlos I. Rege al Regatului Spaniei (din 22 noiembrie 1975; încoronat la 27 noiembrie 1975).
254
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ne intereseazæ dimensiunea latinæ a acestui exercifliu — foarte importantæ pentru noi — chiar dacæ nu suntem la Mediterana. Marea Neagræ e o prelungire naturalæ a ei. În acest moment, poate fi øi o dimensiune politicæ. Personal, este interesat de întâlnire. Vom acorda cea mai mare atenflie øi dacæ vom putea sprijini inifliativa spaniolæ, o vom face. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Suntem interesafli ca România sæ fie de la început acolo. Adrian Næstase: Va fi øi un moment important în context general european. Test înainte de Conferinfla CSCE de la Paris. Dezvoltærile latine pot fi importante în Europa, în prezent. Referitor la Clubul Diplomatic: sæ continue eforturile; sæ pornim de la zero; noul primar general e foarte dispus sæ ne ajute, inclusiv cu terenul de golf. Piafla Universitæflii — dificilæ pentru cæ e un test; se constatæ o manipulare a informafliei în legæturæ cu evenimentele. Audienfla se terminæ la 10.40. 16.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Activitatea legatæ de informare. – Legætura cu Procuratura, Poliflia øi Primæria. – Acordul cultural cu Franfla — de væzut ce s°a fæcut; un proiect de nou acord cultural. Terminæm la 17.05. 18.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – IRDO — de gândit o structuræ; consiliul de administraflie: 11 persoane; consiliu øtiinflific; comitet director plus directori adjuncfli pentru informaflie, documentare, cercetare, educaflie øi formare, administraflie øi informaticæ; circa 40 de oameni. – Proiectul de buget — la nivelul anului 1990. 255
ADRIAN NÆSTASE
– Rapoarte — situaflia drepturilor omului în România; situaflia drepturilor omului în zona CSCE; fiøe dezbateri. – Logisticæ. – De elaborat un proiect de lege pentru înfiinflarea Institutului. 20.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Un interviu referitor la raportul Mazilu — raportul e echilibrat pe tema pe care raportorul e specializat. În raport nici mæcar nu figureazæ numele de România. Suntem extrem de surprinøi de materialul øi interviul difuzat la „Europa Liberæ“. Este adeværat, însæ, cæ øi în februarie raportorul a fost prezent la Geneva, la Comisia Drepturilor Omului, øi cu acea ocazie a dat un interviu la „Europa Liberæ“, referindu°se la intervenflia pe care ar fi avut°o în cadrul Comisiei. În realitate, raportorul n°a fæcut decât sæ se scoale în picioare la una din øedinflele Comisiei. În aceste condiflii, domnul Crasnoselski a trebuit sæ dea o dezminflire în legæturæ cu aceastæ chestiune. Se pare cæ de data aceasta cel pe care l°a indus în eroare este Emil Hurezeanu. Regretæm cæ „Europa Liberæ“ se lasæ indusæ în eroare. Sigur, poate avea puncte de vedere proprii, dar nu credem cæ un specialist ca dânsul poate face confuzie între un raport øi o scrisoare personalæ. Comisia Drepturilor Omului are un raportor special pentru România, domnul Voyame, care a fost de curând în România.
29 august 1990 10.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De refæcut programul de vizite. – De fæcut o sintezæ a descrierii posturilor. 13.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vasile Grigore Gâlgæu — ræspuns în corespondenfla cu OMM. 256
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
15.45 Adrian Næstase îl primeøte pe deputatul Nicolae Olteanu (FSN), vicepreøedinte al Comisiei parlamentare pentru evenimentele din 13–15 iunie. – Când øi cum vor fi redactate concluziile Comisiei. – Ræmân zone albe: de ce s°au precipitat lucrurile atunci? 17.00 La Parlament, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Adunarea solemnæ pentru marcarea a 50 de ani de la Dictatul de la Viena. Parlamentarii români, senatori øi deputafli, au adoptat în unanimitate „Declaraflia Parlamentului României la împlinirea a 50 de ani de la Dictatul de la Viena“: Smulgerea, în urmæ cu o jumætate de veac, prin criminalul Dictat de la Viena, a unei pærfli din Transilvania øi anexarea acesteia la Ungaria horthystæ, impuse cu forfla de regimurile fasciste din Germania øi Italia, au constituit o nedreptate istoricæ, o încælcare flagrantæ a normelor de justiflie øi drept internaflional, a dreptului sacru al poporului român. Sfârtecarea trupului României, ce mai fusese amputat în acelaøi funest an 1940, valul de teroare øi cruzimi care a urmat dictatului, au rænit profund simflæmintele øi conøtiinfla naflionalæ a poporului român. Este meritul poporului nostru de a se fi alæturat la timp coalifliei antifasciste øi de a fi eliberat în anul 1944, prin sacrificiile sale øi jertfa de sânge a armatei române, în cursul ræzboiului antifascist, întreaga Transilvanie, realipind la patria°mamæ teritoriul ræpit prin acel dictat. Tratatele internaflionale din 1947 — recunoscând realitatea istoricæ — au consfinflit, pentru a doua oaræ, dupæ 1918, faptul cæ Transilvania a aparflinut øi aparfline pentru totdeauna României, cæ este în întregime teritoriu românesc. 257
ADRIAN NÆSTASE
Dupæ sfârøitul ræzboiului, popoarele din Europa de Ræsærit au fost supuse prin forflæ experimentului unei utopii færæ precedent, comunismul, contraræ întregii istorii europene. Utopia a proclamat o nouæ eræ de aøa°zisæ autenticæ prietenie între popoare øi a pretins cæ a rezolvat, pentru totdeauna, problema naflionalæ potrivit principiilor marxist°leniniste. În fapt, îndeosebi în cursul anilor ’80, nafliunea românæ, în totalitatea ei, cât øi minoritæflile naflionale au fost supuse unui program sistematic de øtergere a valorilor morale øi istorice definitorii pentru identitatea lor naflionalæ. Parlamentul României consideræ cæ, dupæ ræsturnarea regimului dictatorial, s°au creat condiflii favorabile pentru întronarea unor raporturi noi, fireøti, între tofli cetæflenii flærii, români øi de alte naflionalitæfli. Suferinflele de atunci trebuie sæ constituie astæzi un avertisment pentru ca nedreptatea øi asuprirea sæ fie excluse pentru totdeauna din viafla noastræ politicæ, silnicia aduce mai multæ silnicie, ura se preface în mai multæ uræ, dispreflul naøte disprefl, moartea împinge spre altæ moarte. Aceasta este învæflætura dramei din 1940. Astæzi, dupæ 50 de ani, alternativa constæ în înflelegere, reconciliere, libertate øi toleranflæ, dar de toleranfla structuralæ româneascæ nu trebuie sæ se profite, nici sæ se facæ abstracflie, în numele ei, de principiile democrafliei, aøa cum aceasta s°a stabilizat în statele pe care, øi pentru aceastæ lecflie de democraflie, le admiræm. Istoria recentæ a continentului nostru aratæ cæ sute de ani de confruntare se pot încheia printr°o reconciliere deschizætoare de drumuri noi. Pentru ca o asemenea conlucrare øi împæcare sæ aibæ loc este imperios nevoie de vrerea tuturor pærflilor, cu mintea deschisæ øi færæ gând ascuns. Parlamentul — ca întruchipare a suveranitæflii naflionale — reafirmæ în acest moment voinfla de a construi, cât mai grabnic, o societate pluralistæ, cu aceleaøi drepturi, libertæfli øi ræspunderi pentru tofli cetæflenii flærii, fie români, fie minoritæfli naflionale. Calea este una øi indivizibilæ: 258
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
aceleaøi drepturi pentru tofli, acelaøi respect pentru istoria øi identitatea nafliunii majoritare, ca øi a minoritæflilor naflionale. Democraflia, egalitatea øi identitatea nu înseamnæ însæ crearea unor autonomii, a unor enclave extrateritoriale, care, în final, sæ ducæ la crearea artificialæ a unui teritoriu multinaflional øi la dezmembrarea flærii. Politica dezinformærii, a insinuærilor, a campaniilor de presæ acuzatoare — ce se intensificæ pe mæsuræ ce drepturile minoritæflilor naflionale sunt recunoscute, lærgite øi efectiv aplicate — nu poate decât sæ întârzie øi sæ pericliteze evoluflia normalæ a societæflii noastre, sæ îngreuneze situaflia generalæ în care ne aflæm, sæ deformeze imaginea României peste hotare. Tensiunile create în mod artificial, manifestærile de dezordine øi de încælcare a ordinii publice nu sunt de naturæ sæ însenineze climatul din flaræ, ci, dimpotrivæ, ele accentueazæ dificultæflile economice øi sociale cu care se confruntæ poporul nostru, perpetueazæ incertitudinea øi instabilitatea. În acest context, consensul naflional trebuie sæ devinæ un obiectiv primordial al tuturor. Drepturile øi libertæflile democratice sunt øi ræmân aceleaøi øi egale pentru tofli cetæflenii României, indiferent de naflionalitate. Prin aceasta vom putea deveni parte alcætuitoare a comunitæflii continentale, a unei Europe a nafliunilor, una øi liberæ. Înfæptuirea intereselor supreme ale nafliunii implicæ realizarea unei colaboræri între toate forflele politice øi sociale ale patriei, participarea tuturor cetæflenilor la continuarea øi adâncirea procesului de democratizare a flærii, inaugurat de Revoluflia din decembrie 1989. Fie ca principiile øi valorile proclamate de ea sæ constituie liantul în stare sæ asigure conlucrarea tuturor acestor forfle, pe deasupra unor deosebiri programatice existente. Parlamentul României cheamæ pe tofli cetæflenii flærii sæ dea dovadæ de spirit constructiv øi moderaflie, de responsabilitate civicæ, sæ acflioneze pentru prevalarea interesului naflional, pentru scoaterea flærii din multiplele dificultæfli cu care se confruntæ, asigurându°i, astfel, un viitor prosper, un loc demn în Europa øi în concertul nafliunilor lumii. 259
ADRIAN NÆSTASE
Aceastæ declaraflie a fost adoptatæ de Parlamentul României în øedinfla din 29 august 1990, cu unanimitate de voturi. 19.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Tian Zengpei, adjunct al ministrului de Externe al Republicii Populare Chineze. Tian Zengpei: Informeazæ despre discufliile cu Teodor Meleøcanu. Prezentæri ale situafliilor interne din flærile noastre. Am constatat cæ flærile noastre doresc relaflii de prietenie. Salutæri din partea lui Qian Qichen. Va merge la sesiunea Adunærii Generale a ONU; aøteaptæ sæ se întâlneascæ cu Adrian Næstase; de aranjat întâlnirea prin misiunile de la New York. Adrian Næstase: Exprimæ bucuria øi satisfacflia sa faflæ de vizita oaspetelui chinez, care este o bunæ oportunitate pentru a schimba gânduri øi idei în legæturæ cu relafliile bilaterale. Salutæ delegaflia prietenilor chinezi la Bucureøti, venitæ pentru a gæsi cele mai bune cæi de dezvoltare a relafliilor dintre flærile noastre. Consideræm cæ relafliile bilaterale, independent de evolufliile politice, trebuie sæ se dezvolte øi trebuie sæ pæstræm cu mare atenflie ce am realizat bun în trecut øi sæ ne uitæm în viitor. În România, dupæ decembrie 1989, în contextul mai complex al aparifliei unor poziflii diferite în legæturæ cu politica externæ, curentul pragmatic, care s°a orientat øi a crezut în necesitatea dezvoltærii relafliilor dintre România øi China, a prevalat. Sunt relaflii de prietenie tradiflionalæ, dar øi interese comune, pe care înflelegem sæ le dezvoltæm mai departe. În momentul de faflæ, politica externæ româneascæ e îndreptatæ prioritar spre Europa — pentru rafliuni de politicæ internæ, dar øi pentru rafliuni economice øi de politicæ internaflionalæ. Securitatea fizicæ a României este legatæ de securitatea europeanæ. Nu înseamnæ cæ vom renunfla la vechile relaflii de prietenie øi cæ vom neglija ceea ce am realizat ca activitate de cooperare în alte pærfli ale planetei. 260
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În mod evident, economiile noastre sunt complementare øi acest lucru conteazæ în dezvoltarea cadrului de cooperare. Relafliile personale sunt foarte bune øi acest lucru ajutæ. Relafliile cu Ambasada la Bucureøti au fost øi sunt excelente. Mulflumiri pentru invitaflia de a vizita China. Aminteøte cæ a vorbit ieri cu preøedintele Ion Iliescu. Acesta ar fi deosebit de încântat sæ viziteze China în drumul spre Japonia, în luna noiembrie. Dacæ acest lucru va fi posibil, ar trebui sæ se întâmple în perioada premergætoare vizitei în Japonia, care este la începutul lunii noiembrie. Am dori aceastæ vizitæ cândva la mijlocul lunii octombrie, a doua decadæ. Ne°ar bucura o reacflie din partea lor cât mai curând. Tian Zengpei: Va raporta imediat la Beijing referitor la vizita în China. Vizita preøedintelui Iliescu este un eveniment foarte mare. Romulus Budura a vorbit cu preøedintele, care a salutat°o. Ræmâne de concretizat perioada; aøteaptæ o propunere mai concretæ din partea românæ. Dacæ este posibil, sæ facem o prezentare a pozifliei României referitoare la situaflia din Golf. Adrian Næstase: Pentru noi situaflia din Golf a pus probleme foarte dificile. A trebuit sæ alegem între o abordare politicæ — legatæ de necesitatea de a construi noua noastræ politicæ externæ, pe principiile dreptului internaflional, principii foarte solide øi în legæturæ cu principiile de politicæ internæ, de restructurare a societæflii româneøti — øi o abordare economicæ, strâns legatæ de interesele noastre în relafliile bilaterale cu Irakul. Dat fiind cæ Irakul are la noi o datorie de 1,7 miliarde dolari, precum øi faptul cæ în Irak lucreazæ un numær destul de mare de muncitori români în acfliuni de cooperare øi în numeroase uzine øi fabrici, deciziile noastre au fost greu de luat. Pânæ la urmæ soluflia care a prevalat a fost abordarea politicæ. Decizia a fost dureroasæ în mod evident, cu atât mai mult cu cât Irakul ne oferise cantitæfli suplimentare de petrol øi alte avantaje. Aveam øi o ræspundere specialæ, pentru cæ deflineam preøedinflia Consiliului de Securitate. 261
ADRIAN NÆSTASE
De la început am dat o declaraflie de condamnare a invaziei øi am sprijinit færæ rezerve toate rezolufliile Consiliului de Securitate. Trebuia sæ flinem mæsura øi sæ nu exageræm nici într°o parte, nici în alta. Am spus acest lucru øi irakienilor. Zilele trecute a fost în România un emisar al lui Saddam. A fost primit de preøedintele Ion Iliescu. S°au reafirmat principiile abordærii noastre referitoare la situaflia din Golf. Pe de altæ parte, aøteptæm øi vizita trimisului statului Kuwait, care va fi primit de preøedintele Ion Iliescu. Noi nu recunoaøtem efecte juridice ale intervenfliei militare irakiene în Kuwait øi am decis menflinerea ambasadorului nostru în Kuwait øi menflinerea relafliilor cu guvernul kuwaitian. Din acest punct de vedere, poziflia României e o poziflie principialæ øi, în acelaøi timp, optimistæ, în sensul cæ noi credem cæ toate pærflile trebuie sæ fie conøtiente cæ un conflict militar nu ar produce decât mari pierderi materiale øi politice, ceea ce ar trebui sæ conducæ la o soluflie politicæ, paønicæ, negociatæ. Speræm cæ muncitorii noøtri în Irak øi cei din Kuwait nu vor suferi nici un fel de urmæri. Consideræm cæ reflinerea unor persoane færæ voia lor în Irak nu are justificare øi am spus acest lucru øi reprezentantului preøedintelui Saddam Hussein. Poziflia noastræ în acest conflict nu a fost o poziflie îndreptatæ împotriva Irakului, ci în favoarea unor principii universale, principiile Cartei ONU. De îndatæ ce acest conflict se va estompa, va dispærea, suntem gata sæ reluæm toate relafliile noastre politice øi economice cu Irakul. Tian Zengpei: Acum problema îi este claræ. Poziflia Chinei se aseamænæ cu cea a României. Øi China a votat pentru cele cinci rezoluflii ale Consiliului de Securitate. Noi am condamnat invazia în Kuwait øi anexarea. Noi cerem ca Irakul sæ°øi retragæ trupele færæ condiflii din Kuwait. Recunoaøtem în continuare guvernul legitim al Kuwaitului. Noi consideræm cæ reflinerea unor persoane de cætre Irak este nefondatæ. În ceea ce priveøte ultima rezoluflie adoptatæ de Consiliul de Securitate, prin consultæri, din corpul ei s°a omis partea care subliniazæ folosirea minimæ a 262
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
forflei øi China a votat pentru. În acelaøi timp, suntem împotriva invaziei, dar øi împotriva ameninflærilor militare în regiune din partea unor mari puteri, fiindcæ ingerinflele militare din partea marilor puteri vor complica problemele de acolo; ar putea deranja rezolvarea politicæ a problemelor din regiune. Noi suntem pentru o rezolvare a problemelor în cadru arab, cu ajutorul ONU. În Kuwait am avut peste 4.800 de muncitori øi tehnicieni care au lucrat acolo. Când el a plecat din China, începuse retragerea lor; nu øtie dacæ au plecat tofli, dar crede cæ au plecat tofli, de la Baghdad, via Amman. Din surse stræine se spune cæ øi personalul Ambasadei chineze s°a retras de acolo, ceea ce nu înseamnæ cæ au retras øi ambasadorul. Poziflia de principiu nu s°a schimbat — au fost retraøi fiindcæ autoritæflile din Kuwait au întrerupt aprovizionarea cu apæ øi curent electric øi comunicafliile øi nu mai puteau træi. Asta nu înseamnæ cæ øi°au retras ambasadorul. Adrian Næstase: Aceasta dovedeøte identitatea pozifliilor noastre privind situaflia din Golf. Este absolut firesc în aceastæ chestiune cæ pozifliile noastre într°o situaflie foarte concretæ se suprapun; se dovedeøte capacitatea noastræ de a reacfliona asemænætor, pe baza principiilor dreptului internaflional. Dacæ îi intereseazæ evolufliile din Europa, felul în care va evolua URSS, raporturile sovieto°americane din perspectiva noastræ, cum vedem noi un centru de putere în Asia–Pacific, elemente de modificæri economice în cadrul internaflional øi global, consecinflele disparifliei abordærilor ideologice în Europa? Referitor la Europa — principala modificare o reprezintæ probabil unificarea Germaniei. Desigur, aceasta este rezultatul unei suite de procese care au dus la crearea condifliilor necesare pentru înfæptuirea unei Germanii unite. Aceste procese au început probabil în prima parte a anilor ’70 øi în special prin Actul final de la Helsinki, care a marcat trecerea de la sistemul bipolar în Europa la un sistem multipolar øi în care sistemele de presiune øi interferenflæ s°au modificat. Una din principalele funcflii ale blocurilor militare a fost sæ flinæ cele douæ Germanii despærflite øi sub un anumit control. Acest model, bazat pe existenfla a douæ familii ideologice, a început sæ disparæ la începutul anilor ’70 în Europa. 263
ADRIAN NÆSTASE
Franfla øi Marea Britanie sunt cele care pânæ la urmæ au declanøat procesul unificærii Germaniei. Folosind în mare mæsuræ, ca instrument politic, problema drepturilor omului, ele au atacat regimurile totalitare din Europa Ræsæriteanæ, ducând la o diminuare a legæturilor interne øi externe din interiorul Estului european. Acest lucru a contribuit la cæderea succesivæ a regimurilor comuniste din flærile membre ale Tratatul de la Varøovia øi la eliberarea Germaniei Ræsæritene din chinga militar°politicæ a flærilor socialiste. fiærile occidentale au sensibilizat foarte mult societæflile din Europa Ræsæriteanæ øi, în solufliile pe care le cautæ, aceste flæri privesc aproape exclusiv spre Occident. Este o situaflie care le face sæ gândeascæ unilateral øi sæ creeze între ele o concurenflæ care nu e productivæ. A apærut astfel o competiflie tot mai evidentæ între flærile ræsæritene pentru câøtigarea opiniei publice din flærile occidentale øi pentru o anumitæ legitimare politicæ în plan intern. Aceasta duce la mæsuri foarte ciudate, adesea pripite, e un fel de concurs de frumusefle. Spre exemplu, Ungaria: în acest spirit a declarat cæ va ieøi din Tratatul de la Varøovia, când toatæ lumea øtie cæ destinul Tratatului de la Varøovia este pecetluit. Nemaiexistând liantul ideologic, e evident cæ Tratatul îøi pierde funcfliile militare. Unii spun cæ cei mai interesafli în menflinerea Tratatului de la Varøovia ar putea fi, acum, americanii. Acest aparent paradox s°ar explica prin aceea cæ existæ, cel puflin în plan economic, o tentaflie de a scoate SUA din Europa, iar o justificare plauzibilæ pentru existenfla NATO ar fi însæøi existenfla unui bloc militar opus. Pe de altæ parte, alfli analiøti consideræ cæ o rafliune foarte importantæ a NATO ar fi ca, dupæ ce dispare acest „inamic“ iniflial, principala sa funcflie devine aceea de a „controla un prieten dinæuntru“ — Germania unitæ. Referitor la viitorul Europei øi cum îl vedem noi. Principala preocupare pentru flærile europene o reprezintæ securitatea lor într°un model continental. Aici, opfliunile sunt diferite. Unii mizeazæ pe dezvoltarea unui nucleu occidental, vest°european; alflii consideræ cæ este impor264
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
tant sæ construiascæ alianfle subregionale sau regionale; alflii cred cæ numai o soluflie paneuropeanæ, în sistemul CSCE, ar putea sæ rezolve aceste lucruri. Aceste aspecte vor fi discutate intens în lunile urmætoare în negocieri la nivelul experflilor, al miniøtrilor de Externe øi la nivel înalt, la Paris. Tian Zengpei: Mulflumeøte pentru analiza situafliei din Europa øi considerafliile privind viitorul Europei. Agenda discufliilor e foarte încærcatæ. Mâine dimineaflæ va continua cu Teodor Meleøcanu. Mulflumiri. Adrian Næstase: Væ asigur de întreaga noastræ disponibilitate de a gæsi cele mai bune forme de colaborare. Credem foarte mult în prietenia dintre poporul român øi poporul chinez. Vom face foarte mult pentru a fi la nivelul sentimentelor de prietenie øi la acela al relafliilor de mare corectitudine faflæ de noi. România este într°o situaflie specialæ, pe care o cunoaøtefli prin intermediul Ambasadei. Avem un moment politic important, în care vrem sæ câøtigæm opinia publicæ la acest proces de schimbare. Oamenii au nevoie sæ vadæ cæ ceva se schimbæ øi cæ încep sæ træiascæ mai bine. Acest lucru este dificil când noi ne confruntæm cu o politicæ internaflionalæ ostilæ, din cauza faptului cæ lucrurile nu s°au întâmplat — se pare — potrivit scenariilor pregætite pentru România. În acest moment, contæm foarte mult pe prietenia poporului chinez øi ne°am bucura dacæ am putea obfline un credit pentru bunuri de larg consum din China. Se încearcæ un fel de blocadæ faflæ de România, pentru a se aræta cæ guvernul nu poate fi eficient øi astfel sæ se schimbe starea de spirit a populafliei. Un credit pentru achiziflionarea de bunuri de consum, pentru satisfacerea nevoilor de consum ale unei populaflii care a ieøit din Revoluflie cu multe speranfle, ar fi important pentru noi în momentul de faflæ. Sæ transmitæ aceastæ rugæminte a noastræ conducerii chineze. Sæ transmitæ, de asemenea, cele mai bune gânduri. Tian Zengpei: Referitor la problemele ridicate, va raporta guvernului chinez. Mulflumiri pentru întâlnire. Întâlnirea se terminæ la 20.45. 265
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Comitetului Americano°Român (ARC) din New York. Percepflii eronate ale imaginii României în SUA. 21.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – A vorbit cu preøedintele Ion Iliescu — va primi pe trimisul kuwaitian mâine, 30 august, la ora 17.30. Va fi acolo Romulus Neagu. – Sæ°l primeascæ tot mâine Romulus Neagu.
30 august 1990 Conferinfla de presæ sæptæmânalæ flinutæ de Traian Chebeleu, ambasador, purtætorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, privind poziflia României faflæ de situaflia din Golf. În obiønuita conferinflæ de presæ sæptæmânalæ, domnul Traian Chebeleu, ambasador, purtætorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a subliniat cæ, pentru flara noastræ, izbucnirea crizei din Golf, prin invadarea Kuwaitului de cætre Irak, a ridicat probleme dificile. Guvernul a trebuit sæ alegæ între o abordare politicæ, în acord cu cerinflele edificærii noii societæfli democratice româneøti øi, mai ales, ale aøezærii politice externe pe principiile solide ale dreptului internaflional øi în armonie cu principiile de politicæ internæ, de restructurare a societæflii româneøti în sensul statornicirii statului de drept øi o abordare economicæ, strâns legatæ de interesele noastre în relafliile bilaterale cu Irakul. Importanfla acestor relaflii, în condifliile actualelor dificultæfli cu care este confruntatæ România, rezultæ din faptul cæ Irakul are o datorie faflæ de flara noastræ, însumând 1,7 miliarde dolari; în Irak lucrau un numær însemnat de muncitori øi tehnicieni — peste 3.000 — în cadrul mai multor acfliuni de cooperare; un numær însemnat de fabrici româneøti lucrau pentru exporturi în Irak. 266
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
A prevalat, dupæ cum este cunoscut, abordarea politicæ, chiar dacæ era dureroasæ din punct de vedere economic. României îi revenea øi o ræspundere specialæ, deoarece deflinea preøedinflia Consiliului de Securitate. Este cunoscut cæ, încæ de la primele ore ale invaziei, guvernul român a adoptat o declaraflie de condamnare. În spiritul acesteia, România a sprijinit adoptarea rezolufliilor cunoscute — condamnarea invaziei øi retragerea trupelor; impunerea de sancfliuni economice; cetæflenii stræini din Irak øi Kuwait ø.a. — iar preøedintele român al Consiliului, domnul ambasador Aurel Dragoø Munteanu, a avut contribuflii aprobate de numeroase guverne la elaborarea unor rezoluflii de consens sau, în orice caz, cu maximum de sprijin, de naturæ sæ exprime unitatea øi solidaritatea Consiliului într°o situaflie de violare claræ a principiilor Cartei, de naturæ sæ punæ în pericol pacea øi securitatea internaflionalæ. La 25 august 1990, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluflia 665 privind aplicarea sancfliunilor contra Irakului. Prin aceastæ rezoluflie Consiliul de Securitate cheamæ statele membre ale ONU, care coopereazæ cu guvernul Kuwaitului øi care au desfæøurat forfle maritime în zonæ, sæ foloseascæ asemenea mæsuri corespunzætor cu împrejurærile specifice, dupæ cum va fi necesar, sub autoritatea Consiliului de Securitate, pentru a opri toate navele comerciale care sosesc sau pleacæ în scopul inspectærii cargourilor acestora øi pentru a verifica destinaflia lor în scopul aplicærii stricte a dispozifliilor Rezolufliei 665 relativ la transporturile maritime. Rezoluflia a fost adoptatæ færæ nici un vot contra. Yemenul øi Cuba s°au abflinut. Faflæ de proiectul iniflial, rezoluflia prezintæ unele schimbæri care reflectæ preocuparea Consiliului pentru a adopta o atitudine mai prudentæ în ce priveøte folosirea forflei ca modalitate de oprire a navelor comerciale. Reprezentantul permanent al flærii noastre la ONU a avut, în calitatea lui de preøedinte al Consiliului de Securitate, un rol important în negocierea textului rezolufliei øi menflinerea solidaritæflii din Consiliu în problema conflictului din Golf. 267
ADRIAN NÆSTASE
Pozifliile noastre au fost prezentate færæ echivoc øi pærflii irakiene, atât pe canale diplomatice obiønuite, cât øi cu prilejul recentei primiri la Bucureøti a trimisului special al preøedintelui Irakului, domnul Samil Majid Faraj, ministru al Planului, în perioada 25–27 august. Cu acest prilej s°a transmis preøedintelui Iliescu un mesaj verbal care cuprinde poziflia Irakului faflæ de conflictul din Golf, precum øi considerente ale pærflii irakiene cu privire la situaflia relafliilor economice bilaterale în condifliile actuale. Partea irakianæ a deplâns faptul cæ diferite propuneri de dialog øi inifliative de pace ale preøedintelui Saddam Hussein au fost respinse de cætre SUA, færæ a fi analizate. În ceea ce priveøte relafliile economice bilaterale, a fost semnalatæ dorinfla pærflii irakiene de a le dezvolta øi în actualele condiflii. Partea românæ a prezentat poziflia sa, axatæ pe necesitatea unei soluflionæri politice a conflictului, prin retragerea forflelor militare irakiene øi respectarea suveranitæflii, independenflei øi integritæflii teritoriale a Kuwaitului øi a tuturor statelor din zonæ. A fost subliniatæ necesitatea intensificærii demersurilor politico°diplomatice, inclusiv pe linia favorizærii unei reglementæri arabe a crizei. Partea românæ a descurajat orice mæsuri de escaladare a tensiunii, inclusiv reflinerea unor cetæfleni stræini în Irak sau Kuwait, considerând cæ aceasta nu poate avea nici o justificare. În ceea ce priveøte raporturile bilaterale, continuarea øi dezvoltarea acestora vor putea fi asigurate dupæ soluflionarea crizei actuale. S°a reafirmat hotærârea de a respecta angajamentele ce decurg din ralierea sa la rezolufliile adoptate de Consiliul de Securitate în problema crizei din Golf, în ciuda prejudiciilor pe care aplicarea acestora le implicæ pentru economia sa. Purtætorul de cuvânt al MAE a subliniat cæ poziflia guvernului nostru în aceastæ crizæ nu a fost øi nu este îndreptatæ împotriva Irakului, ci este o poziflie în favoarea respectærii principiilor necesare valabile ale Cartei, singura bazæ viabilæ pe care se pot clædi relafliile dintre state. 268
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Pe de altæ parte, în seara zilei de 29 august, a început vizita în flara noastræ a trimisului special al emirului Kuwaitului, Sheikh Jaber Al Ahmad Al Sabah, ministru de Stat, care va transmite preøedintelui României, domnul Ion Iliescu, un mesaj din partea conducerii kuwaitiene. O preocupare prioritaræ pentru guvernul român o constituie protecflia intereselor øi garantarea securitæflii cetæflenilor români care lucreazæ în Irak. Am primit în repetate rânduri asiguræri cæ acestora nu li se va întâmpla nimic øi cæ, dacæ doresc, pot pæræsi Irakul. Suntem într°un permanent contact cu ambasada noastræ la Baghdad, cu colectivele de români de acolo øi acflionæm pentru facilitarea reîntoarcerii lor acasæ. O bunæ parte dintre ei s°a întors deja acasæ. În legæturæ cu dificultæflile economice suplimentare care rezultæ pentru România din aplicarea sancfliunilor, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins øi continuæ sæ întreprindæ o serie de demersuri. S°au dat instrucfliuni reprezentantului la ONU sæ acflioneze potrivit articolului 50 din Cartæ pentru atenuarea pagubelor pe care le suferæ economia româneascæ. Articolul 50 prevede dreptul statelor care înregistreazæ pagube deosebite în urma respectærii sancfliunilor sæ consulte Consiliul de Securitate. În cazul Rezolufliei 661 Consiliul a creat un Comitet care, între altele, examineazæ øi comunicærile statelor în chestiunea pagubelor. A fost întocmit un document care prezintæ date, fizic øi cifric, privind consecinflele aplicærii sancfliunilor pentru economia româneascæ øi care a fost prezentat acestui Comitet al Consiliului de Securitate. Ambasadele noastre au fost informate asupra dimensiunii prejudiciilor pe care le înregistræm øi au primit instrucfliuni corespunzætoare. Problema face obiectul unei preocupæri permanente a ministerului. Avem în vedere øi alte demersuri multilaterale øi bilaterale care urmæresc recuperarea prejudiciului sau crearea unor condiflii menite sæ faciliteze acfliuni de cooperare care ar putea atenua consecinflele pe care le suferim. 269
ADRIAN NÆSTASE
În legæturæ cu situaflia ambasadei noastre din Kuwait, România nu a recunoscut anexarea Kuwaitului øi, în consecinflæ, nu recunoaøte efectele juridice ale acestei anexæri ca rezultat al intervenfliei militare irakiene. Ca urmare, guvernul a decis menflinerea ambasadei noastre în Kuwait øi dupæ expirarea termenului de 24 august, stabilit de autoritæflile irakiene pentru închiderea ambasadelor, øi a menflinut relaflii cu guvernul legitim al acestei flæri. Ambasada noastræ continuæ sæ fie menflinutæ cu întregul sæu personal, atât cât era în momentul invaziei irakiene — 14 oameni în total, inclusiv membrii de familie ai personalului aflat la post. Pânæ în momentul de faflæ nu sunt chestiuni de naturæ sæ ne îngrijoreze legate de situaflia ambasadei noastre din Kuwait. Ambasadorul Traian Chebeleu a mai prezentat, de asemenea, unele activitæfli de politicæ externæ ale României, din ultima perioadæ øi a ræspuns, apoi, la întrebærile adresate de ziariøti. 19.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Programul Bob Dole. 19.30 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – Vizita delegafliei parlamentare americane — Bob Dole. – Mâine o discuflie privind vizita în Iugoslavia. – Ræspuns pozitiv americanilor referitor la echipa de medici: show of flag — de vorbit cu Teodor Meleøcanu. – Sesiunea Adunærii Generale a ONU — sæ facem o notæ la preøedinte. – Pânæ atunci, Reuniunea de la Paris. 22.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – BBC — de dat ræspunsul la presæ. – Baghdad — de dat ræspuns urgent. – Bob Dole — vizita la preøedinte între 14 øi 15.30. 270
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Declaraflie Petre Roman la TVR — americanii ne acuzæ cæ nu realizæm o veritabilæ democraflie în România. – De clarificat în discuflii: au fost observatori americani la alegeri, inclusiv Carruthers — raportul n°a fost dat publicitæflii, de ce? – Suspiciuni privind libertatea presei; acuzaflii de nerespectare a libertæflii individuale; afirmaflia cæ funcflioneazæ Securitatea; alegaflia cæ în România existæ oprimare a minoritæflii maghiare.
31 august 1990 10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Alocufliunea preøedintelui Ion Iliescu — în limbi stræine. – Elemente economice pentru Aurel Dragoø Munteanu. 13.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede scrisoarea cætre BBC. – Deplasare în Turcia — Ion Goriflæ cu Nicolae Vladimir. – Delegaflia Congresului evreiesc european —10 septembrie. – Minoritæfli — reuniune Copenhaga — principii — sæ vedem. – Procesul de aderare la Convenflia din 1950 — sæ vedem ce stadiu, ce condiflii, ce elemente sunt necesare — telegramæ la Paris. 16.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De acord cu articolul pentru „Adeværul“. – Vizita în Iugoslavia — punctaje pentru discufliile cu Budimir Lon•ar. – Sesiunea Adunærii Generale a ONU — mandat; de examinat rolul ONU în noua conjuncturæ. – Forumul de Securitate øi Cooperare în Balcani — interese de securitate; particularizare CSCE —de væzut øi Palma de Mallorca. – Axa Balcani–Mediterana–Marea Neagræ. – Consultare pe problemele minoritæflilor cu Cehoslovacia øi Iugoslavia. 271
ADRIAN NÆSTASE
Septembrie 1990 1 septembrie 1990 9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Ideea de for: informez cum stau cu conceptul referitor la Balcani. 13.20 La Adrian Næstase , informare dupæ øedinfla de guvern. – Nemulflumire în legæturæ cu reorganizarea ministerului. În douæ sæptæmâni, sæ se pregæteascæ o situaflie cu structura de conducere øi personalul de execuflie din minister — câfli sunt noi øi ce vârstæ au. Legætura cu Vasile Florea øi Serviciul Secretariat — sæ compare lista anterioaræ de directori cu lista nouæ de directori, câfli sunt noi øi ce vârstæ au; media vârstei directorilor. În ceea ce priveøte cadrele de conducere — câfli sunt noi øi ce vârstæ au. Pentru personalul diplomatic, situaflie comparativæ pe categorii de vârstæ — sub 30, 30–40, 40–50, 50–60, peste 60, acum øi la 28 iunie când a fost numit guvernul. Graficul pe computer. – S°a discutat posibilitatea de a se repartiza pentru oamenii din provincie niøte apartamente în Capitalæ. Sæ facem o adresæ cætre guvern øi sæ obflinem niøte apartamente pentru a aduce oameni de la Cluj la desk°ul Ungaria — adresæ semnatæ de Adrian Næstase la Petre Roman; – Ion Goriflæ — de væzut situaflia invitafliei în Italia din partea lui De Michelis — Grigore Arbore. – De vorbit cu Romulus Neagu — ce s°a fæcut cu situaflia comisiilor mixte. – Clasor cu Hotærârile de Guvern la Cabinet — Ion M. Anghel sæ ia mæsuri — unul la el øi altul la Cabinet. – De vorbit cu Romulus Neagu — absolut necesar de a trimite douæ echipe, la Haga øi Londra — sæ aibæ contacte øi sæ discute — gen misiunea Baltazar — eventual în Portugalia — pentru o analizæ a ambasadelor — øi contacte. Ambasadele lor de aici sæ ne sprijine. În 5–6 zile sæ plece. Termin la 13.55. 272
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
14.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Sistem de modalitæfli de reglementare în Balcani. Facilitarea contactelor — networking — de adæugat sistem de informare, bazæ de date; dimensiunea umanæ; institut de cercetare. Sæ vadæ øi Teodor Meleøcanu pentru dimensiunea militaræ. 15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Pal Sz¨ts, ambasadorul Ungariei la Bucureøti, în vizitæ de ræmas bun. Pal Sz¨ts: Pleacæ, dupæ cinci ani la post. Mulflumeøte pærflii române pentru ajutorul primit în timpul misiunii sale. Îi pare ræu cæ în noile condiflii din România a avut foarte puflinæ posibilitate de a colabora. Priveøte spre viitor cu optimism. Mai avem greutæfli, griji — nu vrea sæ caute acum cauzele actualei stæri de lucruri. Convingerea sa este cæ, existând o voinflæ comunæ, putem depæøi aceste greutæfli. Îi pare ræu cæ nu va fi în acel moment în România când relafliile bilaterale vor fi absolut înseninate. Este absolut sigur cæ acea vreme va sosi. Va fi foarte satisfæcut ca, atunci când se va formula acest viitor democratic, cei ce vor analiza vor spune cæ øi el a pus câteva „cæræmizi“. A venit în România øtiind foarte puflin despre România. A venit færæ prejudecæfli, deschis, dornic sæ cunoascæ flara noastræ. Crede cæ în aceøti cinci ani a putut cunoaøte foarte mult din flara noastræ øi cæ øi°a fæcut øi foarte mulfli prieteni. A avut øi zile grele — dar cine nu a avut zile grele? Are øi amintiri plæcute. Omul uitæ greutæflile, mai devreme sau mai târziu, øi îøi aduce aminte de lucrurile frumoase. Cinci ani sunt mulfli; nu°i va uita niciodatæ. De multe ori nu i°a fost uøor. A fost o perioadæ foarte interesantæ, de schimbæri masive, nu doar în România, ci øi în Ungaria. Ce pot face dupæ cinci ani? Væ doresc foarte mult succes øi fericire øi foarte multæ forflæ øi sænætate pentru evoluflia planificatæ spre democratizarea societæflii. 273
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aceste cuvinte. Noi consideræm cæ relafliile româno°ungare sunt extrem de importante. Øi noi, probabil pentru alte motive, nu credem cæ ele se aflæ într°un moment foarte bun în aceastæ perioadæ. O analizæ foarte obiectivæ ne atrage atenflia cæ nici unul dintre noi nu°øi va schimba situaflia în Europa; vom fi întotdeauna vecini øi singurul mod inteligent în care trebuie sæ abordæm aceastæ realitate este sæ pornim de la acest lucru øi de la complementaritatea de interese, evidentæ pentru oricine. Øi pentru noi øi pentru dumneavoastræ este important sæ privim spre Japonia, spre exemplu. Dar niciodatæ condifliile de relaflii dintre România øi Japonia nu se vor compara cu condifliile excelente pe care le oferæ geografia flærilor noastre. Optimismul meu se bazeazæ pe elemente structurale obiective øi pe faptul cæ inteligenfla conducerilor din flærile noastre va duce pânæ la urmæ la legæturi funcflionale de mare valoare. În aceastæ abordare, credem cæ discuflii permanente foarte deschise øi directe, de fiecare datæ când apar probleme, sunt absolut necesare. De aici, câteva elemente centrale ale strategiei noastre în relafliile cu Ungaria: 1. Privim cu mult mai multæ atenflie ceea ce se întâmplæ la dumneavoastræ în flaræ, pentru a înflelege evolufliile. 2. Urmærim cu mare atenflie luærile de poziflie în flaræ sau în stræinætate øi încercæm sæ reacflionæm de fiecare datæ când luærile de poziflie nu corespund realitæflilor noastre, încercând în acest fel sæ prezentæm øi punctul nostru de vedere. Poate cæ uneori nici noi nu avem dreptate în totalitate când ne prezentæm punctul de vedere. Dar, în orice caz, nu vrem sæ læsæm lucrurile sæ se deruleze de la sine, ci încercæm sæ explicæm punctul nostru de vedere de fiecare datæ când apar probleme. 3. fiinând seama de complexitatea situafliei, care are elemente subiective øi obiective, noi credem cæ este foarte important sæ nu încercæm o abordare „totul sau nimic“, ci o abordare gradualæ, pas cu pas, pragmaticæ øi care sæ adauge în permanenflæ elemente constructive într°un proces care sæ schimbe øi mentalitæfli. 274
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
4. E foarte important sæ menflinem canalele de consultæri politice la toate nivelurile øi sæ nu ajungem la o situaflie oarecum paradoxalæ în care apare o anumitæ concurenflæ, un soi de competiflie de vitezæ, situaflie artificialæ, flinând seama de condifliile noastre geografice, în relafliile Ungariei øi României cu flærile occidentale, ignorându°ne aproape complet. Sæ plecæm de la ideea unor relaflii constructive, care pot fi foarte interesante atât pentru dumneavoastræ, cât øi pentru noi. Depinde foarte mult de liderii dumneavoastræ øi de ai noøtri sæ cæutæm cæile în care sæ nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, dezvoltând relaflii la absolut toate nivelurile — economic, cultural etc. În acest context, unele chestiuni care par tensionate sau sunt tensionate vor dispærea încetul cu încetul. Roagæ sæ transmitæ lui Géza Jeszenszky dorinfla de a°l întâlni cu absolut orice prilej, în orice formæ øi, de asemenea, dorinfla noastræ de a continua dialogul început de domnul Romulus Neagu la Budapesta, deoarece nu credem cæ un blocaj al relafliilor bilaterale ar servi poporului ungar sau poporului român. 5. Poziflia noastræ în ceea ce priveøte relafliile bilaterale este claræ: un interes deosebit pentru dezvoltarea acestora. Însæ, în acelaøi timp, o anumitæ fermitate, pe care probabil cæ afli observat°o, flinând de afirmarea punctelor noastre de vedere. Aceasta este abordarea cu paøi mici, concrefli, care sæ ofere încetul cu încetul condiflii pentru a realiza într°adevær relaflii de bunæ vecinætate. Este convins cæ la acele „cæræmizi“ pe care ambasadorul le°a pus în dezvoltarea relafliilor bilaterale vor trebui adæugate încæ alte multe „cæræmizi“, iar noi suntem hotærâfli, în ce ne priveøte, sæ participæm la o asemenea construcflie. Pânæ la urmæ, este vorba, în orice analizæ politicæ responsabilæ, mai puflin de dorinfle, ci mai mult de comandamente clare. Trebuie sæ dæm de°o parte anumite concepflii deformate, idei preconcepute, øi sæ dezvoltæm aceste relaflii pentru a asigura bunæstarea în cele douæ flæri. Suntem împotriva atitudinilor øi pozifliilor extremiste în politicæ, atât internæ, cât øi externæ. Credem cæ trebuie sæ ne caracterizeze demersurile moderate, raflionale, nu emoflionale. Au apærut elemente pozitive. Personal, am apreciat foarte mult tonul moderat al declarafliei Comisiei de Politicæ Externæ a 275
ADRIAN NÆSTASE
Parlamentului ungar. Cred cæ reacflia a fost evidentæ øi în ceea ce priveøte reacflia Parlamentului român. S°a væzut încæ o datæ cæ anumite tentaflii de poziflii de extremæ pot fi eliminate chiar în interiorul acestor structuri. E un proces de învæflare atât pentru dumneavoastræ, cât øi pentru noi. Întotdeauna felul în care se întâmplæ un lucru la dumneavoastræ determinæ tipul de reacflie la noi. De aceea, o reflinere reciprocæ poate contribui la menflinerea unei atmosfere în care contactele sæ funcflioneze în mod normal, firesc. Sunt convins cæ ne vom revedea. Sper cæ vefli explica în Ungaria cum vedem noi lucrurile, ceea ce va facilita modul de a privi din Ungaria relafliile cu România. Doreøte succes øi sænætate. Speræ cæ relafliile dintre poporul român øi poporul ungar sæ fie la nivelul cel mai înalt. Pal Sz¨ts: Mulflumeøte. Nu doreøte sæ deschidæ o disputæ. Nu poate sæ nu fie de acord cu cele mai multe dintre cele spuse de interlocutorul sæu. Subliniazæ cât de mult e de acord cu Adrian Næstase în multe privinfle. Reaminteøte cæ de aceea a spus cæ a înfleles øi cunoscut flara noastræ, chiar øi atunci când nu erau momente prea bune, pentru cæ a venit færæ prejudecæfli. În relafliile dintre cele douæ flæri e fundamental sæ læsæm de°o parte prejudecæflile. Azi nu are sens sæ punem degetul pe ræni vechi. Nici copilul dumneavoastræ øi nici al meu nu ræspund pentru fapte întâmplate acum 70 de ani. Acestea trebuie considerate închise. Noi suntem generaflia nouæ; vor veni generaflii øi mai noi. Nu trebuie sæ ne încærcæm viafla cu faptele bunicilor øi taflilor noøtri sau ale conducætorilor nafliunilor noastre de atunci, cu care nu avem legæturæ. Øtie cæ e foarte bine øi la noi øi la ei sæ scæpæm de acest balast. Mereu vor fi indivizi care pun degetul pe ranæ. Noi, care dorim sæ fim liderii unor nafliuni, care ne gândim la viitor, trebuie sæ depæøim aceste lucruri øi sæ gæsim elementele care ne leagæ øi sæ folosim toate acestea cu ceea ce avem comun. Nu spune pentru prima datæ acest lucru. L°a spus øi acum cinci ani. Sunt foarte pufline nafliuni 276
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în Europa øi în lume legate cu atâtea fire: conviefluire, culturæ comunæ, istorie comunæ, mii øi mii de legæturi de rudenie. Nici în viitor nu putem face abstracflie de acest lucru, pentru cæ viitorul va fi identic, comun, chiar øi dacæ avem cæi diferite de ieøire din situafliile în care au ajuns flærile noastre, mergem în aceeaøi direcflie. Nu e o tragedie diferenfla de poziflii. Sæ învæflæm unul de la altul. Sunt lucruri care le facefli mai bine, iar altele noi le putem învæfla împreunæ. Sæ fim deschiøi. Mai bine sæ spunem adeværul, chiar dacæ doare, decât sæ°l mæcinæm în noi. Aceasta genereazæ emoflii øi gânduri care nu sunt bune. E pentru paøii mici. Vrea sæ ne spunæ cum vede el lucrurile. În 1989, în ultima sæptæmânæ din decembrie, în Ungaria s°a format o situaflie care nu øtiu dacæ a existat vreodatæ în decursul istoriei noastre. O perioadæ lungæ de acum încolo, cu toate eforturile, nu vom mai crea o asemenea perioadæ, când am avut toate posibilitæflile de a læsa de°o parte toate problemele care au existat între flærile noastre øi pe o bazæ absolut nouæ sæ începem o colaborare fructuoasæ în interesul ambelor popoare. Nu doreøte sæ caute cauzele øi ræspunderile, dar, din pæcate, aceastæ situaflie ofertantæ s°a înræutæflit în mare mæsuræ. Începând din a doua parte a lunii ianuarie 1990, au apærut foarte mari preocupæri privind felul cum vom putea crea din nou o asemenea situaflie în care, færæ prejudecæfli, sæ realizæm o colaborare în interesul celor douæ popoare. Cu toate acestea nu e pesimist. Vede øi el semne pozitive. Vede voinfla noului guvern, înflelege situaflia internæ, greutæflile noastre. O problemæ este cât de departe poate merge guvernul în reformele pe care le gândeøte, ce fel de reacflie pot trezi ele într°un moment sau altul. Nu e pesimist. Dacæ ne întâlneam acum 2–3 zile, nu era aøa de optimist. Am trecut de 29–30 august. A auzit Declaraflia Parlamentului; a studiat Declaraflia; s°a uitat în presæ øi la TV, în diferite amintiri øi acfliuni comemorative — putem spune cæ a câøtigat gândul bun asupra extremismului. Aceasta e o direcflie bunæ. Acest lucru trebuie sæ aibæ reacflie pozitivæ øi în Ungaria. 277
ADRIAN NÆSTASE
Proverbul: cum e ziua, aøa e øi ræspunsul la „Bunæ ziua!“ Adrian Næstase: Dacæ noi am lua decizii care sæ influenfleze relafliile bilaterale, am ajunge rapid la soluflii. Aøa cum cunosc eu factorii de decizie din România, lucrul acesta este posibil în ceea ce priveøte partea românæ øi ar trebui sæ lucræm în aceastæ direcflie. În legæturæ cu starea de spirit din decembrie 1989 øi involufliile ce au intervenit în relafliile bilaterale care au urmat: lucrul era într°un fel normal øi previzibil. A fost un moment emoflional, afectiv foarte puternic, o idilæ romanticæ între doi adolescenfli. În momentul în care a trebuit sæ se punæ la cale cæsætoria, au apærut probleme. Trebuia sæ ne îndreptæm spre o cæsætorie de interes, unde lucrurile sæ fie foarte bine aøezate, o relaflie între douæ persoane mature, care øtiu sæ se respecte. Ar vrea sæ spunæ: cred în continuare cæ elementul determinant va fi dat de flexibilitate øi de voinfla de a face un pas înainte, chiar dacæ acest pas nu este neapærat justificat de momentul respectiv. Un exemplu foarte important e poziflia pe care a adoptat°o UDMR øi Domokos Géza în Parlament. Deøi foarte mulfli øi°au dat seama cæ, într°un fel, a fost efectiv o concesie, trebuie spus cæ a avut un impact pozitiv extraordinar în societatea româneascæ. Am apreciat aceastæ poziflie. Efectul unui astfel de mod de a privi lucrurile mi se pare foarte important. Aceste gesturi, care adeseori au o dimensiune formalæ, conteazæ extraordinar. Va trebui sæ învæflæm sæ facem astfel de gesturi la nivel politic. Spre exemplu, într°un moment în care România în plan extern e orientatæ spre statutul de invitat special la Consiliul Europei, o declaraflie publicæ a Executivului maghiar, de sprijinire a dobândirii acestui statut, care probabil se va obfline mai devreme sau mai târziu, ar putea avea un impact politic foarte important pentru poporul român. Astfel de lucruri, care ar conta foarte mult, inclusiv pentru minoritatea maghiaræ, deoarece ar deschide posibilitatea de a deveni parte la Convenflia Europeanæ a Drepturilor Omului øi de a intra în sistemul de acfliuni legat inclusiv de problemele minoritæflilor, ar însemna un element pozitiv. 278
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Relafliile bilaterale, dacæ vrem sæ le continuæm, adæugând øi nu sustrægând „cæræmizi“, trebuie animate de astfel de gesturi. Mulflumesc øi uræri de succese. Pal Sz¨ts: Mulflumiri. Pæræseøte România cu sentimente bune. Aceste propuneri vor putea ajuta øi mai mult. Nu putem exista altfel decât sprijinindu°ne reciproc. Audienfla se terminæ la ora 16.00. 16.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al româniei, primeøte în audienflæ pe Tugay Uluçevik, ambasadorul Republicii Turcia. Tugay Uluçevik: Pleacæ la Ankara pentru pregætirea vizitei. Ce dorinfle de program sunt? Adrian Næstase: Pentru noi, vizita are o semnificaflie specialæ. E prima vizitæ ca ministru de Externe în stræinætate. Credem cæ relafliile bilaterale au øanse foarte bune de dezvoltare. Suntem foarte interesafli în dezvoltarea cadrului balcanic. Principalul subiect de discuflie este fæurirea unei noi Europe; de asemenea, situaflia din Golf, Balcanii øi relafliile bilaterale. Speræm sæ avem discuflii foarte interesante. Suntem gata pentru orice alte sugestii. Tugay Uluçevik Aøteaptæ cu încredere vizita. Speræ cæ va contribui la îmbunætæflirea relafliilor. Vor fi multe probleme de relaflii bilaterale. Adrian Næstase: Vom avea un climat prietenesc. Va fi un pas într°o cooperare lungæ. Sæ gæsim noi idei de îmbunætæflire a sistemului instituflional, regulator, între flærile noastre. Sæ ne vedem cât de des posibil. Dorinfla nu e suficientæ. Trebuie lucrat intens. Speræm ca vizita sæ marcheze un progres. Ieri a venit o delegaflie de bancheri în România. Au propus burse pentru funcflionari øi studenfli. Relafliile au început bine. Va fi o contribuflie a Turciei la edificarea unui sistem economic nou în Europa. Apropierea geograficæ ne forfleazæ sæ cooperæm. Sæ folosim aceste øanse. 279
ADRIAN NÆSTASE
Tugay Uluçevik: Situaflia din Golf va fi pe agendæ. Sunt multe similaritæfli în pozifliile flærilor noastre — ambele respectæ embargoul. Adrian Næstase: Am dat rapid o declaraflie — la câteva ore dupæ invazie. Stæm pe o poziflie de principiu — necesitatea respectærii principiilor Cartei. Nu avem o poziflie anti°Irak. Decizia a fost grea pentru noi. Tocmai fæcusem un aranjament cu Irakul pentru o platæ a datoriei; o mare parte a industriei noastre lucreazæ pentru Irak. Avem efecte economice negative. Ne°am limitat la abordarea politicæ a relafliei noastre cu Irakul. Aveam øi responsabilitatea preøedinfliei Consiliului de Securitate. Faptul cæ toate rezolufliile Consiliului de Securitate au fost adoptate færæ voturi contra înseamnæ cæ noi am reuøit sæ contribuim la o abordare moderatæ, acceptabilæ tuturor. Tugay Uluçevik: Colegul american øi alflii au apreciat contribuflia reprezentantului român. Adrian Næstase: Am trimis un reprezentant special la New York cu instrucfliuni pentru reprezentantul nostru în Consiliul de Securitate øi am cæutat sæ ne opunem tentafliei puterii. Noi am acflionat pentru o abordare moderatæ, care sæ asigure retragerea trupelor. Tugay Uluçevik: Sancfliunile afecteazæ economia Turciei, datoritæ închiderii conductei. Irakul are circa 2 miliarde dolari datorie. Øi turcii fac sacrificii. Adrian Næstase: Trebuie sæ plætim pentru „privilegiul“ de a adopta o poziflie normalæ, un comportament moral. E foarte important øi pentru edificarea societæflii româneøti. E un semn cæ suntem foarte ataøafli ideii principiilor de drept internaflional. Aceasta va contribui la edificarea unei structuri de încredere în societate. Speræm sæ deschidem un canal de discuflii — la nivel ridicat. Tugay Uluçevik: A inaugurat un joint venture, „Trident“. O parte contribuie în valutæ, cealaltæ în lei. Compania turcæ a vândut 130 autobuze pentru turism, licenflæ Mercedes. Dacæ sunt sugestii de program. Adrian Næstase: Suntem deschiøi la orice sugestie de program. O conferinflæ de presæ ar fi utilæ, mai ales pentru presa turcæ. 280
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Programul: la latitudinea pærflii turce. Audienfla se terminæ la 16.20. 16.25 La Adrian Næstase, øedinflæ referitoare la vizita în Turcia. – Dosar — fiøe cu cei cu care se va întâlni. – De vorbit cu Vasile Florea — dacæ s°a cerut agrementul pentru Alexandru Mærgæritescu. – Fiøæ claræ cu activitæflile economice bilaterale. – Balcanii — un dosar separat. Reuniunea miniøtrilor de Externe, date, teme, probleme. – Dosar CSCE. – Fiøæ privind relafliile noastre cu Bulgaria. – Conceptul lor de colaborare la Marea Neagræ. 17.20 La Adrian Næstase, discuflie referitoare la Institutul Român pentru Drepturile Omului. – Consiliul de conducere: sæ fie oameni cu studii de drept. – Consiliul øtiinflific: 15 specialiøti, inclusiv specialiøti din stræinætate (Hans Van Thoolen — Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiafli; Adrian Zoller — Centrul ONU pentru Drepturile Omului). – Organism independent, cu personalitate juridicæ proprie. – De luat legætura cu preøedinflii celor douæ Comisii pentru drepturile omului de la Parlament. 18.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – La Compartimentul relafliilor cu emigraflia — de væzut ce s°a hotærât. – Øedinflæ de Birou executiv — luni, ora 9.00. 19.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Raportul Comisiei parlamentare pentru investigarea evenimentelor din 13–15 iunie: Preøedintele øi Petre Roman dau explicaflii în scris. Raportul 281
ADRIAN NÆSTASE
– – – –
va fi gata în jur de 12 septembrie. De luat legætura pentru concluziile la Raport cu fostul deputat FSN Nicolae Olteanu, acum prefect de Argeø. Cei ce pleacæ la post, sæ treacæ pe la Direcflia protocol; atenflie la felul în care se îmbracæ; sæ facem o circularæ pe aceastæ temæ. De væzut ce facem cu Manualul de Ceremonial Diplomatic. De completat schema la Cabinet. Doi oameni pentru Fundaflia Culturalæ.
21.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Marcel Dinu: oamenii noøtri sæ vorbeascæ la radio øi în presæ. Iugoslavia, Turcia, Balcani — de ieøit în public cu pozifliile noastre. – Referitor la Balcani: de pregætit un articol pentru sæptæmâna viitoare.
2 septembrie 1990 10.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Concurs de inifliere în politica externæ româneascæ — cu premii: sejur de documentare la ONU douæ sæptæmâni. – Europa Occidentalæ — Europa Ræsæriteanæ: proiecte de viitor. 11.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la alimente øi medicamente — embargo Irak — de discutat la Comitetul 461 al Consiliului de Securitate. – „Le Livre d’or du savoir vivre“. – Parlamentari în delegaflia românæ la ONU. – Canada — vizitæ dupæ New York; ce s°a fæcut cu perfectarea ei? – Cercetare comparativæ a decorafliilor — sistemul de decoraflii în principalele flæri — mai ales pentru stræini — care sunt reglementærile în materie; Direcflia protocol sæ cearæ informaflii øi precizæri. 282
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
15.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Declaraflia lui Bob Dole la Bucureøti — de transmis la New York øi Washington. – Concurs de inifliative diplomatice. 17.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De mers la noul sediu al ministerului. – De verificat camera pentru celula de crizæ, plus camera de reflecflie. – De vorbit cu Augustin Buzura, cu profesorul Marflian Niciu øi cu Alexandru Færcaø. – De discutat la UDMR pentru consultæri. – De acord cu sesiunea de comunicæri øtiinflifice. – Banca de date — miniøtri, parlamentari, oameni politici, ziariøti, oameni de øtiinflæ, lume academicæ. Terminæm la 18.10. 20.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – 20 de rânduri pentru Dumitru Tinu; Ion Diaconu: articol documentar privind drepturile omului — de væzut sumar. – Sorin Botez — telefon. – Géza Jeszenszky — telefon.
3 septembrie 1990 8.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Marcel Dinu sæ vadæ documentele diplomatice Titulescu; sæ facem copii xerox din paginile semnificative. 8.45 La Adrian Næstase, øedinflæ de Birou Executiv. – Referitor la øedinfla de guvern — Petre Roman doreøte date despre restructurarea Ministerului — trebuie definitivatæ prezentarea situafliei aparatului 283
ADRIAN NÆSTASE
– – – – – – – – – – –
de conducere: structuræ de vârstæ, grad de înnoire, plus rupere de vechiul mecanism. De reluat lectura posturilor de conducere de la poziflia de director. De clarificat situaflia celor care au venit sæ stea 2–3 sæptæmâni øi apoi sæ plece la post. Echipe la Haga, Londra øi Portugalia — investigaflie mai lungæ, de sprijinire a Ambasadei. Echipæ în Polonia. Londra: Sergiu Celac. Haga — sæ meargæ cineva; idem Portugalia. Varøovia — o echipæ cu oameni de relaflii publice. De væzut la Helsinki — la Congresul Partidului Radical unde a fost Antall øi au adoptat rezoluflii antiromâneøti; sæ cerem sprijin în zona opozifliei de la noi. Dan Hæulicæ — e bine sæ fie numit la UNESCO. Elemente de dezamorsare internæ: Comisia parlamentaræ pentru investigarea evenimentelor din 13–15 iunie — va fi un raport. Numirea lui Dan Amedeo Læzærescu la Vatican. Sæ ne mai gândim øi la numirea unor ambasadori din opoziflie — cineva din sistemul GDS, poate Octavian Paler, øi cineva din UDMR, eventual Lörincz; sæ reflectæm. Øedinfla se terminæ la 9.30.
9.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Romulus Neagu a vorbit cu ambasadorul francez1. – Referitor la UEO: precizæri. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, însofleøte pe Ion Iliescu, preøedintele României, în vizita oficialæ de prietenie în RSF Iugoslavia, efectuatæ la invitaflia Prezidiului RSFI (în perioada 3–5 septembrie). 1
284
Renaud Vignal.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
5 septembrie 1990 9.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente – Telefon de la Belgrad. Adrian Næstase interesat de evoluflia situafliei din Iugoslavia. – Se intereseazæ de comunicatul de presæ referitor la primirea ambasadorului Finlandei1. 20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Informez ce s°a întâmplat în cursul zilei. – De acord cu schimbul de vizite în Turcia.
6 septembrie 1990 9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Lörincz — de acord cu propunerea. – Pentru Antalya — de lucrat în limba englezæ — Elena Zamfirescu. 9.20 La Adrian Næstase: reacflie la problema paøaportului diplomatic. – Acest paøaport nu se obfline în baza legii, ci a aprobærii ministrului Afacerilor Externe. 14.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în vizitæ de prezentare pe Zygmunt Komorowski, ambasadorul Republicii Polone la Bucureøti. 15.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îi primeøte în audienflæ pe reprezentanflii corpului diplomatic, în problema Clubului Diplomatic. Adrian Næstase prezintæ soluflia pærflii române. 63
Bo Adahl. 285
ADRIAN NÆSTASE
16.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Antalya, cu avionul.
7 septembrie 1990 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la reuniunea de deschidere a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“ („Global Development Challenges“), organizatæ de PNUD. Turgut Özal (preøedinte al Republicii Turcia): Cuvânt de deschidere. Üner Kirdar (PNUD): Citeøte mesajul lui Javier Pérez de Cuéllar. William Draper (director general al PNUD): Salutæ în special prezenfla lui Andrei Lukanov øi a lui Adrian Næstase. Ali Bozer (ministru de Externe al Republicii Turcia): Cuvânt de salut. 11.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“, prezidatæ de Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia. Intervenflii: – Prinflesa Basma Bint Tallal (Iordania); – Andrei Lukanov (prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria); – Joseph Wheeler (preøedinte al Comitetului pentru Asistenflæ pentru Dezvoltare al OECD); – Lawrence Klein (profesor de economie øi finanfle la Universitatea Pennsylvania, laureat al Premiului Nobel); – Peter Wallenberg (preøedintele Comisiei Internaflionale de Comerfl). 16.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale 286
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
dezvoltærii“, prezidatæ de William Draper III, administratorul PNUD. Intervenflii: Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøte alocufliunea „Interdependenfle øi probleme globale. Câteva gânduri“: Præbuøirea sistemului „socialist“ sau „comunist“, axat pe o concepflie colectivistæ øi de economie planificatæ centralizatæ, a condus la schimbæri semnificative în constelaflia de forfle politicæ mondialæ, cu consecinfle pe care, astæzi, le putem cu greu evalua în întreaga lor complexitate. Cu toate acestea, una dintre aceste consecinfle pare sæ fie o serioasæ modificare a modelului interdependenflelor dintre actorii politici. De fapt, lumea bipolaræ ce s°a næscut în urma celui de°al Doilea Ræzboi Mondial a dobândit caracteristici multipolare în anii ’70 øi ’80, pæstrând totuøi o puternicæ træsæturæ bipolaræ legatæ de o componentæ ideologicæ. Astæzi, ne aflæm într°o perioadæ de tranziflie de la aceastæ lume multipolaræ la o alta, ce va trebui sæ se nascæ din interacfliunea a douæ tendinfle la care asistæm în momentul de faflæ: a) tentaflia de a evolua cætre o lume unipolaræ; b) aspiraflia cætre o altæ multipolaritate, a cærei componentæ puternicæ nu ar fi, de data aceasta, cea ideologicæ, ci cea economicæ, øi anume, forfla economicæ øi industrialæ. Pe de altæ parte, civilizaflia noastræ tinde sæ atingæ un punct de inflexiune în relaflia Omului cu Natura. Schimbæri færæ precedent afecteazæ conflinutul øi structura forflelor de producflie ale societæflii, provocate de progresele tehnologice, având un impact asupra naturii cererii øi ofertei sociale. Acest fenomen duce, la rândul sæu, la o interdependenflæ din ce în ce mai mare între agenflii economici. În mæsura în care acest progres devine stringent de dependent de acumularea de cunoøtinfle øi de utilizarea acestora, componenta economicæ îøi sporeøte prevalenfla de instrument 287
ADRIAN NÆSTASE
de putere, în timp ce discrepanflele sociale øi economice se adâncesc în cadrul societæflilor øi între diversele regiuni ale lumii. Trebuie sæ adæugæm la toate acestea problemele presante, extrem de serioase de mediu înconjurætor, ale cæror implicaflii pentru calitatea øi chiar existenfla vieflii pe Pæmânt nu pot fi suficient identificate. Din cele de mai sus, rezultæ cæ interdependenflele au dobândit nu doar noi dimensiuni, ci øi un nou conflinut — ce trebuie analizat mai îndeaproape pentru a se identifica care sunt problemele globale reale de astæzi øi sæ se ajungæ la o noi abordæri politice. Permitefli°mi sæ dau douæ exemple. În primul rând, nu avem cu tofli un simflæmânt de frustrare din caza Sudului, ca rezultat al schimbærilor din Est? Da, simflim, din caza aparentei competiflii dintre Est øi Sud pentru atragerea sprijinului economic al Vestului, un sprijin orientat, pânæ la revoluflia din Europa Ræsæriteanæ, de la Nord (considerat de°a lungul axei Est°Vest) cætre Sud. Am spus aparentæ, dat fiind cæ la o analizæ mai atentæ am descoperi cæ elementul cel mai activ în aceastæ inter°relaflie nu este concurenfla Est°Sud, ci politica de ajutorare practicatæ de Vest. Aceastæ politicæ s°a dovedit a fi atât un instrument axiologic cât øi un instrument de schimbare politicæ. Am asistat, în cadrul acestui model de interdependenfle în schimbare, la recurgerea netæ øi plinæ de succes la acest instrument în vederea promoværii schimbærii politice în Est. Ne°am putea gândi øi la alt exemplu: drepturile omului. Drepturile omului nu sunt, ca atare, elemente politice; ele aparflin categoriei de valori — un nivel suprastructural. Cu toate acestea, mai ales în ultimii 15 ani, drepturile omului au funcflionat ca elemente de schimbare politicæ. Schimbærile petrecute în Europa Ræsæriteanæ nu au fost fæcute prin forflæ militaræ, ci au fost mai ales rezultatul valorilor drepturilor omului, cu alte cuvinte al vectorilor axiologici pe fondul eøecului generalizat øi evident al sistemului socio°politic impus flærilor din aceastæ parte a Europei dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial, numit de unii „violenflæ simbolicæ“! 288
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Cele douæ exemple menflionate de mine evidenfliazæ un tip foarte complex de interdependenfle, ce apar ca rezultat al inconstanflei manifestærii lor la cele douæ nivele: axiologic øi politic. Dezvoltarea globalæ nu are doar dimensiuni economice øi sociale. Dimensiunea ei politicæ este fundamentalæ. Schimbarea din Est a fost înainte de toate macropoliticæ (inclusiv øansa de a avea o economie de piaflæ). – – – –
Claude de Kémoularia (Franfla). Maurice Strong (secretar general al Conferinflei pentru Mediul Înconjurætor). Al Nasset al°Hundran (ministru al Afacerilor Islamice al Kuwaitului). G.O.P. Obasi (director general al Organizafliei Meteorologice Mondiale).
20.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul de galæ oferit de Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia, în cinstea participanflilor la Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“.
8 septembrie 1990 Dimineafla øi dupæ amiaza: participare la grupuri de lucru la masa rotundæ. 20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul°bufet oferit de administratorul PNUD, William Draper III, în cinstea participanflilor la Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“. 289
ADRIAN NÆSTASE
9 septembrie 1990 Dimineafla øi dupæ°amiaza: participare la grupuri de lucru. 14.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Masei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“, prezidatæ de Ingrid Eide (Norvegia).
– – – – – – –
Intervenflii: Shirdat Ramphal (fost secretar general al Commonwealth°ului). Louis Emmery (preøedinte al Centrului de Dezvoltare al OECD). I.G. Patel (director la London School of Economics). Francis Blanchard (fost director general al Organizafliei Internaflionale a Muncii). Peter Thatcher (Institutul Mondial de Resurse, Washington). Üner Kirdar (PNUD). William Draper III (administratorul PNUD).
20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul°recepflie oferit de Üner Kirdar (PNUD), în cinstea participanflilor la Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“.
10 septembrie 1990 7.20 Adrian Næstase pleacæ la Istanbul, cu avionul. 20.00 Dineu oferit de Cahit Bayar, guvernatorul Istanbulului, în cinstea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. 290
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11 septembrie 1990 8.00 Adrian Næstase pleacæ la Ankara, cu avionul. 9.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, depune o coroanæ la Mausoleul Atatürk. 10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, începe convorbiri oficiale cu Ali Bozer1, ministru de Externe al Republicii Turcia. Ali Bozer: Bun venit. Prezintæ delegaflia. Propune ordinea de zi: relafliile bilaterale. Nu sunt prea multe de reglat în relafliile politice. E satisfæcut de relafliile politice dintre cele douæ flæri. Vizita lui Adrian Næstase i°a onorat, fiind prima vizitæ oficialæ. Am avut multe vizite de nivel înalt, care au contribuit la progresul relafliilor turco°române. Guvernul turc a decis sæ acorde României 2 miliarde lire turceøti pentru produse alimentare; decretul e semnat. Adrian Næstase: Foarte gentil; guvernul øi poporul român vor aprecia acest gest de prietenie. Ali Bozer: Au acordat 178 miliarde lire pentru ajutoare urgente. Sæ stabilim un mecanism de consultæri politice între cele douæ ministere. Ar fi util sæ avem consultæri regulate. Securitatea reprezentanflilor turci în România. Din timp în timp, au de suferit de pe urma unor acte împotriva proprietæflilor lor. Dacæ guvernul român ar lua unele mæsuri, ar saluta. Adrian Næstase: Avem privilegiul øi plæcerea sæ fim oaspeflii dumneavoastræ øi sæ încercæm sæ gæsim cele mai bune cæi de dezvoltare a relafliilor. 1
Ali Bozer. Om politic øi de stat turc. Ministru de Externe al Republicii Turcia (1990). 291
ADRIAN NÆSTASE
Prezintæ delegaflia. Ideea mecanismului de consultare: o susflinem. Relafliile politice bilaterale au fost foarte bune øi sunt convins cæ se mai pot dezvolta. De aceea, susflinem orice inifliativæ de naturæ sæ le dea impuls. Vom transmite preøedintelui Turgut Özal invitaflia de a veni în România. Mulflumim pentru asistenfla Turciei, acordatæ poporului român dupæ Revoluflie. Sæ adæugæm relafliilor noastre componenta parlamentaræ. În consultæri sæ revedem lista cadrului juridic. Suntem interesafli sæ progresæm în relafliile subregionale øi regionale. Sæ læsæm teren liber imaginafliei. Ali Bozer: De acord cu cooperarea parlamentaræ. Referitor la Marea Neagræ: subiectul intereseazæ partea turcæ. Ei pregætesc un proiect de cooperare la Marea Neagræ. Nu e încæ definitivat. De îndatæ ce°l vor finaliza, va fi util un schimb de pæreri asupra conflinutului lui. Au în vedere o cooperare economicæ, turisticæ øi bancaræ. Referitor la relafliile economice øi comerciale, nu e prea satisfæcut. Sunt la un nivel modest. Exporturile româneøti: 232 milioane dolari spre Turcia, în timp ce importurile româneøti sunt de 53 milioane dolari. Nu e o balanflæ rezonabilæ. În 1990, pe primele 6 luni: 146 milioane de dolari, practic, un nivel staflionar, din care exporturile româneøti 110 milioane øi numai 36 milioane dolari importuri din Turcia. Existæ o comisie mixtæ; trebuie sæ facæ eforturi mai mari pentru a îmbunætæfli comerflul exterior. Sunt multe acorduri româno°turce. Unele se referæ la domeniul economic. Comisia sæ vadæ care acorduri ræmân valabile øi care trebuie revæzute sau modificate: Acordul de cooperare economicæ øi tehnicæ, Acordul privind evitarea dublei impuneri. Sæ încheiem un nou acord de încurajare øi protecflie a investifliilor în România øi Turcia. Poate ajuta la dezvoltarea relafliilor. 292
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Creditul acordat de banca turcæ specializatæ „EximBank“, de 50 milioane dolari øi cumpærarea de cætre noi de energie electricæ, plus cooperare în domeniul bancar øi burse acordate unor stagiari români în bænci — 25 cursanfli — plus o bursæ pentru studii postuniversitare: exemple de cooperare care oferæ un nou curs relafliilor economice. În domeniul bancar au loc cele mai importante evoluflii în Europa. Un rol important au avut bæncile stræine care au deschis sucursale în Turcia. În aceastæ perioadæ, sistemul bancar turcesc s°a schimbat radical. S°au introdus cærfli de credit. Formalitæflile bancare au fost foarte mult simplificate. Un schimb de experienflæ în domeniul bancar e util pentru ambele pærfli. Sæ cerem Comisiei mixte sæ revadæ relafliile economice, inclusiv sæ modifice unele acorduri. Sæ°i încurajæm sæ lucreze regulat. Adrian Næstase: Referitor la securitatea diplomaflilor turci la Bucureøti: am înregistrat problema. O vom studia cu toatæ atenflia, în cooperare cu Ambasada. Completa noastræ cooperare. Referitor la aspectele economice: posibilitæflile sunt mai mari decât o aratæ cifrele. Se pot tripla schimburile noastre economice. Recunoøtinflæ pentru creditul acordat de Turcia în aceastæ perioadæ de tranziflie a economiei româneøti. Avem nevoie de credite pentru modernizare, pentru investiflii. Oamenii au mari aøteptæri. Suntem într°o situaflie economicæ øi politicæ specialæ. Este foarte important în aceastæ perioadæ se ne vedem adeværaflii prieteni. Apreciem creditele turceøti. Am saluta un credit de 200 milioane dolari — credit financiar. Ar fi un element foarte important pentru noi. Structurile noii puteri au început sæ funcflioneze. Dar færæ resurse pentru relansarea economiei, putem avea mari probleme sociale. De acord ca în Comisia mixtæ sæ se revadæ în detaliu marile proiecte de cooperare bilateralæ. E foarte important sæ se dea feu vert oamenilor de afaceri. Cadrul legislativ existæ. 293
ADRIAN NÆSTASE
De acord sæ încheiem cât mai curând Acordul de garantare a investifliilor. Ideea organizærii de seminarii cu specialiøti turci privind tranziflia la economia de piaflæ e foarte bunæ. Ducem lipsæ de manageri. Mulflumeøte pentru bursele în domeniul bancar. Ali Bozer: Seminarul sæ°l facem. Avem experienflæ în domeniul economiei de piaflæ. De acord cu investiflii ale oamenilor de afaceri turci în România. Sæ se facæ un consiliul al oamenilor de afaceri. Noi putem sæ°i încurajæm sæ investeascæ în România, în Turcia, sau în comun. Ar fi calea cea mai eficace de a face acest consiliu Cele 2 miliarde de lire turceøti sunt un ajutor. La creditul financiar de 200 milioane dolari: sæ ne gândim. Intenflia noastræ este sæ væ ajutæm. Vor vedea ce putem face. Referitor la acordul cultural româno°turc, întreabæ dacæ suntem mulflumifli. Trebuie sæ semnæm programul de aplicare în noiembrie a.c. Dacæ avem sugestii de dezvoltare a relafliilor culturale, sunt gata sæ le examineze. Adrian Næstase: Dezvoltarea relafliilor culturale poate influenfla pozitiv opinia publicæ. Existæ o lipsæ de informaflii culturale, despre ce se întâmplæ în flærile noastre. Poate stabilirea unor asociaflii culturale ar putea ajuta la amplificarea contactelor între scriitori, pictori ø.a.m.d. Am putea menfliona aici importanfla turismului — poate fi un vector important, cu toate dificultæflile inerente. Dacæ am putea°o face pe o bazæ mai largæ, poate ar dispærea necazurile. Ne°ar fi utilæ o cooperare cu Turcia în domeniul dezvoltærii turismului, unde resursele noastre sunt foarte mari. Ali Bozer: Partea turcæ nu are obiecflii la cooperarea în domeniul turismului. Dacæ vom avea agenflii de voiaj la Bucureøti, va fi øi mai dinamicæ. Adrian Næstase: Am început demonopolizarea turismului. Sunt øi firme private. Ali Bozer: Sæ punem în contact cele douæ ministere ale noastre pentru a discuta. 294
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: De acord, se va face. Ali Bozer: Dacæ mai este ceva de adæugat. Adrian Næstase: Relafliile consulare ridicæ unele probleme mai complexe. Øi noi suntem preocupafli de problemele care pot apærea ca urmare a unui turism dinamic, øi de cele paralele — prostituflie, piaflæ neagræ. Eventual sæ obflinem numele celor care se ocupæ de aøa ceva, în ideea de a lua mæsuri. Ali Bozer: Acum nu avem vize. De acord sæ continuæm aøa? Adrian Næstase: Da. Ali Bozer: OK. Noi propunem sæ se organizeze o consultare consularæ în septembrie–octombrie în Turcia. Adrian Næstase: Sæ o programæm în prima parte a lunii octombrie. Ali Bozer: Trebuie sæ revedem Acordul de asistenflæ juridicæ. Ne°ar trebui øi un Acord de cooperare privind transporturile terestre. De adæugat la lista cu acorduri economice. Linia RO°RO existæ. Linia de ferry°boat trebuie sæ intre în revizie. Sæ trecem sæ discutæm øi problemele regionale. Sæ vorbim în primul rând de cooperarea balcanicæ. Adrian Næstase: Pentru noi, cooperarea balcanicæ joacæ un rol important. Am putea asista la un transfer al confruntærii Est°Vest din Europa Centralæ spre flancul sudic. Tendinflele subregionale în Europa — nu e neapærat neîncredere în sistemul CSCE, dar e o preocupare suplimentaræ. Vom da detalii la reuniunea funcflionarilor superiori øi a miniøtrilor de Externe din flærile balcanice. Ali Bozer: În principiu, partea turcæ este favorabilæ colaborærii balcanice. Cum poate fi revitalizatæ — sunt unele divergenfle de idei. Sæ abordæm, pentru moment, aspectele practice, care nu creeazæ probleme politice celorlalte flæri. Exemple: proiecte de telecomunicaflii, crearea liniei de transport de energie electricæ, colaborarea economicæ. Lor sæ le acordæm în primul rând atenflie. Adrian Næstase: Sæ ne gândim la proiectul general øi sæ încadræm øi preocupæri pragmatice. 295
ADRIAN NÆSTASE
Ali Bozer: Ce facem cu proiectele privind armele chimice, nucleare? Tirana va fi un test. Convorbirile se întrerup la ora 12.00, urmând a fi reluate dupæ amiazæ. Ministerul Afacerilor Externe transmite Agenfliei „Rompres“ urmætorul comunicat de presæ: La 8 øi 9 septembrie a.c., Radio Budapesta a difuzat øtirea potrivit cæreia unele state, printre care România, Bulgaria øi Iugoslavia, ar fi semnalat Organizafliei Nafliunilor Unite cæ, din cauza dificultæflilor lor economice, nu sunt în mæsuræ sæ satisfacæ deciziile Consiliului de Securitate luate împotriva Irakului. În susflinerea acestei øtiri, Radio Budapesta invocæ o comunicare a secretarului general al ONU, Javier Pérez de Cuéllar. Aceeaøi øtire a fost difuzatæ øi de Radio „Vocea Americii“ la 8 septembrie a.c. În ceea ce priveøte România, Ministerul Afacerilor Externe declaræ cæ o astfel de øtire este total lipsitæ de temei øi apreciazæ cæ ea reflectæ lipsa de probitate profesionalæ a redactorilor respectivi. Secretarul general al ONU nu a fæcut nici o comunicare sau comentariu care sæ fi putut constitui temeiul unei astfel de mistificæri brutale a adeværului. Probabil cæ anumitor cercuri le este greu sæ accepte rolul pe care România, în calitatea sa de preøedinte pe luna august a.c. al Consiliului de Securitate, l°a avut în asigurarea solidaritæflii internaflionale care a stat la baza adoptærii celor cinci rezoluflii ale Consiliului în problema situafliei din Golf. Poziflia României în legæturæ cu problema ce face obiectul øtirii respective este foarte claræ øi a fost reafirmatæ consecvent atât în cadrul Consiliului de Securitate, cât øi în documentul înaintat organizafliei internaflionale de cætre Guvernul român cu privire la pagubele pe care flara noastræ le înregistreazæ în urma aplicærii sancfliunilor împotriva Irakului. Este de reflinut cæ în acest document se precizeazæ faptul cæ România, în ciuda dificultæflilor cu care este confruntatæ, îøi reafirmæ 296
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
hotærârea de a respecta cu strictefle øi de a aplica prevederile Rezolufliei 661 a Consiliului de Securitate prin care au fost instituite sancfliunile respective. Aceeaøi poziflie a României este reafirmatæ øi de reprezentantul român în Comitetul 661 creat de Consiliul de Securitate pentru a examina, potrivit articolului 50 din Carta ONU, comunicærile statelor în legæturæ cu pagubele suferite ca urmare a aplicærii sancfliunilor. În legæturæ cu øtirea transmisæ de Radio Budapesta ceea ce ne preocupæ nu este numai faptul cæ, încæ o datæ, un mijloc de informare în masæ din Ungaria se græbeøte sæ difuzeze în mod voit, distorsionat, øtiri care pun România într°o posturæ defavorabilæ în fafla opiniei publice naflionale øi internaflionale, ci øi „potenflialul diversionist“ al unor astfel de øtiri care ar putea sugera cæ solidaritatea internaflionalæ ce stæ la baza aplicærii sancfliunilor Consiliului de Securitate ar începe sæ dea semne de erodare. 15.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, continuæ convorbirile oficiale cu Ali Bozer, ministru de Externe al Republicii Turcia. Ali Bozer: Referitor la situaflia din Golf. Rezoluflia Consiliului de Securitate cere retragerea trupelor irakiene øi restabilirea legalitæflii în Kuwait. Turcia o sprijinæ. Turcia a condamnat anexarea Kuwaitului. Partea turcæ este de acord cu embargoul. Comunitatea Europeanæ øi o mare parte a flærilor arabe sunt de acord cu sancfliunile economice. Embargoul este unul din mijloacele paønice de a°l convinge pe Saddam Hussein. Turcia a aplicat minuflios sancfliunile economice. Pierderile suferite ca urmare a sancfliunilor sunt foarte importante pentru Turcia. Petrolul cumpærat din Irak s°a oprit complet. Irak are o datorie de 800 milioane dolari faflæ de Turcia, 297
ADRIAN NÆSTASE
care era plætitæ prin livræri de petrol. S°a oprit øi conducta. Schimburile economice au sistat total. Idem transporturile rutiere. Sancfliunile afecteazæ nu numai economia Turciei, ci economia mondialæ. Situaflia e mai complicatæ pentru ei, pentru cæ Turcia are graniflæ cu Irakul. E preocupatæ de stabilitatea în regiune. Turcia are relaflii bune cu flærile arabe. Nu vrea sæ°øi piardæ credibilitatea pe lângæ aceste flæri. Preocuparea lor este agresiunea asupra unui stat vecin, øi deci violarea dreptului internaflional; nu se pune în discuflie atitudinea faflæ de Irak. Cautæ sæ joace, în mæsura posibilului, un rol constructiv. Dacæ criza se poate rezolva paønic, nu sunt probleme. Toatæ lumea ar trebui sæ fie mulflumitæ. E nevoie sæ recurgem la forfla militaræ sau sunt øi alte mæsuri? Nu øtie nimeni în acest moment. fiærile CEE øi SUA exprimæ o serie de puncte de vedere diferite. O parte din flærile CEE sunt pentru intervenflia militaræ internaflionalæ, dacæ nu se poate degaja o soluflie paønicæ. Aceastæ tendinflæ este susflinutæ de SUA. O altæ parte din flærile CEE vor o altæ rezoluflie a Consiliului de Securitate pentru a se realiza o intervenflie militaræ, cu o forflæ militaræ sub egida ONU. E greu de evaluat care e tendinfla corectæ. Parlamentul Turciei a luat, din prudenflæ, decizia de a permite intervenflia militaræ a Turciei, dacæ situaflia o va cere. Ei speræ cæ nu va fi nevoie øi cæ Saddam Hussein va înflelege seriozitatea situafliei øi consecinflele nefaste ale unui ræzboi, care poate avea efecte în Europa. Pentru moment, trebuie aøteptate rezultatele sancfliunilor economice. Dacæ sancfliunile nu dau rezultate, va fi o nouæ reuniune a NATO øi discuflii la ONU. Poziflia netæ a Turciei este în favoarea unei soluflii paønice. Nu se poate convieflui cu o flaræ care duce o politicæ anexionistæ. Adrian Næstase: Pentru noi, problema s°a pus la fel. Decizia a fost dureroasæ: datorie de recuperat, proiecte industriale în curs de derulare în Irak. Cifra totalæ 298
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a pierderilor, directe øi indirecte: circa 3 miliarde dolari. Am decis în favoarea unei poziflii de principiu. Precedentele de genul invaziei în Kuwait pot fi foarte periculoase pentru o flaræ ca România. În mod logic am apreciat cæ dimensiunea politicæ e mai importantæ decât dimensiunea economicæ a opfliunilor noastre în materie de politicæ externæ în cazul de faflæ. Reacflia noastræ a fost foarte rapidæ, pentru a consolida în plan intern o mentalitate politicæ principialæ: dacæ eøti pentru statul de drept, trebuie sæ fii øi pentru legalitate internaflionalæ. Avem contacte strânse cu americanii. Sprijinim rezolufliile Consiliului de Securitate. Øi noi suntem pentru soluflie paønicæ, pentru a putea continua relafliile cu Irakul, care au fost bune. Constatæm pregætirea psihologicæ pentru o intervenflie militaræ, în care fiecare parte îøi demonizeazæ adversarii. Ali Bozer: În declaraflia Bush–Gorbaciov e un pasaj cam ambiguu referitor la mæsuri suplimentare, dacæ celelalte mæsuri eøueazæ. Mæsurile suplimentare trebuie sæ fie în conformitate cu Carta ONU. Problema este cæ dacæ sancfliunile economice nu reuøesc, acest pasaj are importanflæ practicæ. Impresia pærflii turce este cæ pasajul face referire la altfel de mæsuri. URSS øi o mare parte a flærilor CEE sunt în favoarea intervenfliei militare sub egida ONU. SUA pot avea câøtig de cauzæ în cele din urmæ. Este o puternicæ posibilitate în acest sens. A doua etapæ este importantæ: ce vom face dacæ Saddam nu e convins sæ nu se angajeze într°un eventual ræzboi? Pentru SUA e dificil sæ facæ paøi înapoi. Preøedintele SUA øi°a angajat prestigiul. E un adeværat impas. Se întinde coarda de ambele pærfli. Se va rupe. Nu e foarte liniøtit de a doua etapæ de mæsuri pentru eliminarea crizei. 299
ADRIAN NÆSTASE
Totuøi, nu e sigur, dar un ræzboi pare sæ fie inevitabil, dacæ înflelepciunea nu va prevala. Adrian Næstase: Din nefericire, domnul Bozer dreptate. E un impas grav, creat de psihologia ræzboiului øi de mândria nafliunilor, a liderilor. Pentru a evita angajarea, ar trebui fæcufli paøi de apropiere, în loc de a se întinde coarda. Trebuie acceptate toate regulile pozitive ale negocierii. Opfliunea militaræ e dificilæ øi pentru SUA, øi pentru comunitatea internaflionalæ. E foarte posibil de mers pe o soluflie politicæ, alæturi de crearea unei structuri de securitate în Golf, ca o contrapondere la Irak. În plus, e de væzut poziflia Iranului — care îøi va juca propria carte, devenind arbitrul în Golf. Totul depinde de o scânteie. Ali Bozer: Afli profitat de pe urma preflului petrolului? Adrian Næstase: Nu. Noi suntem hotærâfli sæ aplicæm embargoul. Am spus asta øi Irakului. Ali Bozer: E legat de aplicarea dreptului internaflional. Adrian Næstase: Speræm sæ se manifeste aceastæ solidaritate øi în alte privinfle. Ali Bozer: Speræm sæ se poatæ rezolva problema prin mijloace politice. Sæ trecem la problema cipriotæ. Consiliul de Securitate a adoptat recent o rezoluflie: douæ comunitæfli øi formarea unei federaflii, în care cele douæ comunitæfli sunt pe picior de egalitate din punct de vedere civic. Cu acest principiu, sæ negocieze. Noi putem sæ încurajæm comunitatea turcæ sæ ajungæ la o soluflie satisfæcætoare pentru tofli. Dupæ 1974, situaflia a fost foarte proastæ. Asta a creat o atmosferæ care nu întæreøte încrederea între cele douæ comunitæfli. De aceea, comunitatea turcæ vrea un statut clar: bizonalitate. Dacæ e asiguratæ securitatea pentru ciprioflii turci, problema e rezolvatæ. Opinia publicæ europeanæ nu a luat în considerare cu seriozitate dificultæflile întâmpinate anterior de comunitatea turcæ. 300
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Conferinfla de la Dublin a CEE a descurajat øi a decepflionat partea turcæ. Pânæ la Dublin, nu s°a vorbit niciodatæ de legætura între admiterea Turciei în CEE øi situaflia din Cipru. De ce acum? Asta spune totul despre atitudinea CEE. Rezolufliile ONU vorbesc de douæ comunitæfli . Atunci de ce doar o comunitate are dreptul sæ reprezinte întreaga insulæ? Ciprul a fæcut cerere de admitere în numele ambelor comunitæfli. Or, asta nu este de competenfla Comisiei. Comisia e însærcinatæ sæ studieze doar democraflia øi economia flærii în cauzæ. Cum poate comunitatea greacæ depune cerere în numele ambelor comunitæfli? Nu este de înfleles acest dublu standard. Dacæ CEE nu aplicæ regulile sale faflæ de tofli, baza existenflei CEE se preteazæ la multe interpretæri. Vrem sæ øtim cine e responsabil sæ rezolve aceastæ problemæ: ONU sau CEE. Vrem ca Pérez de Cuéllar sæ fie singurul care ia o decizie. Sæ se acflioneze sub bunele sale oficii. Turcii sunt, deci, de acord cu un stat independent, autonom, dar federal, în care cele douæ comunitæfli sæ aibæ drepturi egale. Adrian Næstase: Vom utiliza în analizele noastre informafliile date. Ali Bozer: Câteva cuvinte despre relafliile cu Grecia. Vrem relaflii bune. La reuniunea NATO de la Londra, cei doi prim°miniøtri s°au întâlnit. Au avut un început de dialog. A decurs bine. Dupæ aceastæ întâlnire, cele douæ ministere de Externe au avut o întâlnire pentru pregætirea de noi reuniuni la nivelul miniøtrilor de Externe sau al primilor°miniøtri. Sunt unele evoluflii importante. Important este sæ încetæm a ne mai certa în forurile internaflionale. Dacæ Turcia ia o atitudine, Grecia ia imediat o atitudine contraræ. Este nevoie de o micæ înflelegere în ceea ce priveøte organizafliile internaflionale — o anumitæ înflelegere reciprocæ. Sunt probleme care pot fi reglementate uøor, dar nu sunt reglementate pentru cæ nu sunt abordate. Adrian Næstase: E foarte important ca acest proces de apropiere sæ continue. Ne dæ o speranflæ în ceea ce priveøte relafliile Turciei cu Grecia, dar øi pentru normalizarea situafliei în spafliul balcanic. 301
ADRIAN NÆSTASE
Ali Bozer: Referitor la CSCE: câteva idei despre cele trei coøuri. Suntem partizanii reuøitei CSCE. Sunt, însæ, multe probleme. Una e formarea unui Secretariat: cum va fi? Cu ce puteri: mici sau extinse? Tendinfla actualæ e spre un Secretariat mic, pentru a urmæri aplicarea deciziilor luate. Referitor la cooperarea economicæ: de acord. Referitor la drepturile omului: în principiu, de acord. Din timp în timp, ne întrebæm de duplicarea care apare între Consiliul Europei øi CSCE. E de dorit evitarea suprapunerilor. Adrian Næstase: În acest domeniu, consultærile pot juca un rol important. Drepturile omului au constituit un instrument politic important pentru flærile occidentale, de°a lungul anilor, în confruntarea ideologicæ a Ræzboiului Rece. Acum este îndoielnic cæ mai putem aborda aøa lucrurile. În ceea ce priveøte România, existæ tendinfla de a folosi øi acum drepturile omului ca instrument politic împotriva flærii noastre. A venit în România un director adjunct al CSCE care a prezentat un raport inacceptabil. Sæ avem contacte directe, la telefon, între cabinete. Ali Bozer: De acord, o va face øi el. Convorbirile se terminæ la 16.45. 17.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Yîldîrîm Akbulut1, prim°ministru al Republicii Turcia. Adrian Næstase: Transmite un mesaj de prietenie cætre poporul øi guvernul turc, plus un mesaj special din partea primului°ministru Petre Roman. Yîldîrîm Akbulut: Mulflumiri. Îi va face plæcere sæ°l întâlneascæ pe primul°ministru român. Turcia este un bun exemplu pentru dumneavoastræ. Încercæm pe parcurs sæ diminuæm rolul statului în economie. 1
302
Yîldîrîm Akbulut, prim°ministru al Republicii Turcia (9 noiembrie 1989–24 iunie 1991).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Încurajeazæ investiflii ale oamenilor de afaceri turci în stræinætate, inclusiv în România. Primirea se terminæ la 17.30. 19.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Turgut Özal 1, preøedinte al Republicii Turcia. Adrian Næstase:Transmite øefului statului turc invitaflia preøedintelui Ion Iliescu de a vizita România. Solicitæ în numele guvernului României un credit financiar de 200 milioane dolari. Urmeazæ o discuflie despre experienfla Turciei. Turgut Özal: Doreøte sæ øtie cum sunt relafliile României cu Bulgaria, Ungaria øi Iugoslavia. Transmite cele mai bune uræri øefului statului român øi speræ cæ va putea sæ dea curs invitafliei. Primirea se terminæ la 19.50. 20.30 Dineu oferit de Ali Bozer, ministru de Externe al Republicii Turcia, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. Adrian Næstase rosteøte cu aceastæ ocazie un toast. 23.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ la aeroport o conferinflæ de presæ ziariøtilor turci. Adrian Næstase face o declaraflie. Întrebæri pe teme legate de cooperarea la Marea Neagræ; problemele etnice în Balcani; problema cipriotæ; situaflia din Golf. Conferinfla de presæ se terminæ la 23.25. 1
Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia (9 noiembrie 1989–17 aprilie 1993). 303
ADRIAN NÆSTASE
24.00 Adrian Næstase pleacæ spre Istanbul.
12 septembrie 1990 3.45 Adrian Næstase pleacæ spre Bucureøti. La revenirea în flaræ dupæ vizita oficialæ în Turcia, Adrian Næstase face o declaraflie reprezentanflilor presei române: A fost o vizitæ extrem de importantæ: am avut posibilitatea unor contacte la nivelul cel mai înalt. În afaræ de convorbirile cu ministrul de Externe turc, Ali Bozer, øi cu primul°ministru, Yîldîrîm Akbulut, am fost primit øi de preøedintele Turciei, domnul Turgut Özal. Existæ o foarte mare deschidere pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale româno°turce. Turcia øi°a manifestat disponibilitatea faflæ de România, acordând flærii noastre un ajutor în alimente în valoare de 2 miliarde lire turceøti, la încheierea unui acord în vederea deschiderii mai multor linii de credit pentru cumpærarea unor produse importante. Contactele la înalt nivel care vor urma vor contribui, neîndoielnic, la consolidarea relafliilor bilaterale, politice, economice øi culturale, întærind prin dialog climatul de securitate, cooperare øi încredere în Balcani. Ziarul turc „Milliyet“ publicæ un interviu cu Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe al României 1 În legæturæ cu criza din Golf, România, ale cærei relaflii cu Vestul au slæbit, læsându°øi deoparte interesele economice, s°a alæturat embargoului øi a fæcut din nou cu ochiul lumii vestice. 1 Publicat sub titlul: „Næstase, ministrul de Externe al României, flara de la care Vestul øi°a întors fafla: Nu este uøor sæ treci la o economie liberæ de piaflæ“.
304
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În momentul în care în România Ceauøescu era ræsturnat printr°o lovituræ de stat, anunflatæ ca „revoluflie popularæ“, Adrian Næstase lucra la Institutul de Cercetæri Juridice. Tânærul jurist avea sæ primeascæ sarcini în cadrul Comitetului de relaflii externe al Frontului Salværii Naflionale înfiinflat în timpul „revolufliei“. La întrebarea pe care i°am pus°o lui Næstase ca jurist, în legæturæ cu felul în care a fost judecat Ceauøescu, acesta ne°a dat urmætorul ræspuns: „Dorinfla mea personalæ ar fi fost ca procesul sæ fie mai lung, dar era vorba de o revoluflie“. Dupæ pærerea ministrului, cel mai greu lucru este schimbarea mentalitæflii românilor. El este de pærere cæ în România, trecerea mai rapidæ spre democraflie ar fi „mai ræu decât dacæ ai bæga un bæfl într°un stup de albine“. Susflinætor al apropierii în Balcani, ministrul român îmbræfliøeazæ cu cælduræ propunerea Ankarei privind crearea unei zone de colaborare economicæ între flærile cu ieøire la Marea Neagræ. Î: Ca øi Turcia, øi dumneavoastræ aveafli relaflii apropiate cu Irakul; ce v°a costat participarea la embargo? R: A fost o hotærâre pe care am luat°o greu, într°adevær, legæturile noastre economice erau foarte intense. Irakul ne datoreazæ 1,7 miliarde de dolari. Am ræmas cu mærfurile pe care le°am produs pentru Irak. Acordurile de colaborare sunt în suspensie. Românii care lucrau acolo s°au întors. Fiind primii care am reacflionat faflæ de invazie, dacæ vrem sæ înfiinflæm statul de drept, ne°am gândit cæ trebuie sæ dovedim øi faptul cæ ne adaptæm principiilor internaflionale. Î: În timpul evenimentelor din iunie, guvernul dumneavoastræ a pus minerii împotriva manifestanflilor øi au fost decese. Din aceastæ cauzæ, Comunitatea Europeanæ v°a suspendat ajutoarele. Politica pe care o urmafli cu privire la criza din Golf este un tribut pe care îl plætifli pentru a fi din nou în atenflia Vestului? 305
ADRIAN NÆSTASE
R: Nu. Am avut în vedere mai întâi interesele naflionale. Ceea ce i s°a întâmplat Kuwaitului, ni se poate întâmpla într°o zi øi nouæ. Acest lucru era mai presus de interesele noastre economice. Î: Capitalul stræin necesar redresærii economice nu se aratæ prea dornic sæ vinæ în România. R: Îmi dau seama cæ cele întâmplate în România nu sunt pe înflelesul vesticilor, dar dorinfla poporului era în acel sens. Dupæ Revoluflia din decembrie s°au produs mari schimbæri ale mecanismelor nu numai politice, dar øi economice. Nu este uøor sæ treci de la o economie pe bazæ de plan centralizat la o economie liberæ de piaflæ. Pentru modernizarea industriei, avem nevoie de capital stræin. În ultimii 10 ani, ne°am plætit datoriile externe, sacrificându°ne nivelul de trai. Datoritæ acestui fapt avem acum o poziflie mai bunæ, dar problema nu se rezolvæ numai prin schimbæri la nivelul vârfurilor. Noi recunoaøtem libertatea de a cælætori, unii îøi umplu valizele øi fac bursa neagræ. Øi asta o numesc inifliativæ particularæ. Pentru o democraflie realæ, trebuie sæ se creeze instituflii, sæ se modifice mentalitæfli. Conducætorii care vor abuza de funcfliile lor vor încetini acest proces. Oamenii care se aflæ în structurile intermediare nu se preocupæ de succesul acestui proces. De aceea suntem adepflii unei abordæri pe etape. Cel mai greu lucru în lume este sæ°i învefli pe oameni democraflia. Î: Existæ o diferenflæ foarte importantæ între flara dumneavoastræ øi celelalte flæri est°europene. La dumneavoastræ nu au existat niciodatæ grupuri opozante regimului. Înainte de Revoluflie nimeni nu auzise numele preøedintelui Iliescu. R: Nu sunt de acord. Existau dispute la nivelul intelectualilor øi al universitarilor. În afara culturii oficiale, exista øi o culturæ paralelæ. Iliescu nu era cunoscut în afara României, dar noi îl cunoøteam. Dacæ mæ întrebafli pe mine, adeværatul lucru s°a întâmplat în timpul Revolufliei. Disputele grupurilor de opoziflie dinainte de Revoluflie nu au nici o legæturæ cu cauzele rezultatelor Revolufliei. 306
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut rapid un toast pentru dejunul cu ambasadorii flærilor CEE. 13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, oferæ un dejun în cinstea ambasadorilor la Bucureøti ai flærilor CEE. 15.30 Deschiderea Reuniunii înalflilor funcflionari ai ministerelor Afacerilor Externe din flærile balcanice (la nivel de adjunct de ministru) (La Hotelul Bucureøti). Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøte cuvântul de deschidere a Reuniunii: Doamnelor øi domnilor, Îmi face o deosebitæ plæcere sæ væ adresez dumneavoastræ, participanflilor la Reuniunea înalflilor funcflionari ai ministerelor de Externe ai flærilor balcanice, un cordial øi prietenesc salut din partea guvernului României, împreunæ cu urarea de succes deplin lucrærilor acestei importante conferinfle. Întâlnirea pe care suntem onorafli sæ o gæzduim la Bucureøti în urmætoarele trei zile îmbracæ, prin scopul pe care øi°l propune øi prin momentul în care are loc, o semnificaflie deosebitæ. Ea permite flærilor noastre sæ efectueze un schimb de opinii în legæturæ cu stadiul øi perspectivele colaborærii multilaterale pe plan balcanic într°un moment de profunde transformæri în regiunea noastræ, ca øi pe întregul continent european. Întâlnirea este menitæ, de asemenea, sæ contribuie la pregætirea apropiatei reuniuni a miniøtrilor de Externe ai flærilor noastre, care este programatæ sæ aibæ loc luna viitoare la Tirana øi cæreia guvernul României îi acordæ cea mai mare însemnætate. Printr°o fericitæ coincidenflæ, prezenta întâlnire are loc în preajma unei aniversæri cu valoare de simbol. La începutul lunii octombrie, se împlinesc 307
ADRIAN NÆSTASE
60 de ani de la prima Conferinflæ balcanicæ de la Atena1, care a marcat iniflierea procesului colaborærii multilaterale în Balcani. Aøa cum aræta marele diplomat øi om de stat român, Nicolae Titulescu, ale cærui merite în fundamentarea teoreticæ øi promovarea practicæ a acestui proces sunt unanim recunoscute, la Atena s°au aøezat doar temeliile viitoarei construcflii a înflelegerii balcanice. În pofida vicisitudinilor istoriei din anii ’30 øi din perioada postbelicæ, flærile noastre, conøtiente de tradifliile øi interesele majore comune care le leagæ øi care decurg din apartenenfla lor la o zonæ sensibilæ øi distinctæ a Europei, au reuøit, prin eforturi conjugate, sæ ajungæ la gradul de conlucrare multilateralæ care se afirmæ cu tot mai multæ vigoare. În perioada care a trecut de la ultima dumneavoastræ reuniune din martie, România a traversat un moment de însemnætate crucialæ pentru viitorul øi dezvoltarea sa de perspectivæ. Prin sufragiul de la 20 mai 1990, poporul român a validat în mod categoric obiectivele proclamate de cætre Revoluflia din decembrie. Parlamentul øi preøedintele statului aleøi prin voinfla liber exprimatæ a întregului popor, precum øi guvernul desemnat în urma alegerilor, au mandatul de a conduce flara ireversibil pe drumul unei reale democraflii, al pluralismului politic, al orientærii spre o economie eficientæ, de piaflæ, al construirii unui stat de drept. Acest drum nu este uøor, depæøirea gravei situaflii moøtenite de la regimul totalitar pe care acum nouæ luni l°am aruncat pentru totdeauna peste bord, reclamæ imense eforturi. Locul nostru este, aøa cum a fost dintotdeauna, alæturi de celelalte popoare balcanice, de toate nafliunile europene. Prefacerile profunde care s°au produs øi se produc pe continent, mai ales începând cu mijlocul deceniului al øaptelea øi pânæ în prezent, au creat — în ciuda menflinerii încæ a unor stæri de neîncredere øi încordare între unele flæri din zonæ — premise mai favorabile extinderii colaborærii 1
308
Atena, 5–12 octombrie 1930.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
la nivel regional, în contextul adâncirii procesului de edificare a cooperærii øi a securitæflii în Europa. Istoria recentæ consemneazæ ca un eveniment de referinflæ pentru impulsul puternic pe care l°a dat colaborærii multilaterale în regiunea noastræ Reuniunea de la Belgrad, din februarie 19881, a miniøtrilor de Externe ai tuturor flærilor din Balcani. În spiritul înflelegerilor la care s°a ajuns, prin consens, a avut loc în cei doi ani øi jumætate care au trecut o întreagæ suitæ de reuniuni guvernamentale la nivel ministerial øi de experfli în domeniul politic, economic, cultural°øtiinflific, turistic øi în alte sectoare de interes comun, gæzduite de fiecare din cele øase flæri balcanice. Prin mæsurile preconizate, s°au pus bazele unei conlucræri fructuoase. S°a trecut, totodatæ, la instituflionalizarea reuniunilor funcflionarilor superiori ai ministerelor de Externe ai flærilor noastre, acestea desfæøurându°se pânæ acum la Tirana, Sofia, Atena øi, în prezent, la Bucureøti. Doresc sæ evidenfliez, totodatæ, multitudinea de manifestæri cu caracter neguvernamental în cele mai diferite domenii, care au contribuit la impulsionarea procesului amplu øi dinamic al colaborærii multilaterale, reliefând complementaritatea de interese øi destinul comun al popoarelor din aceastæ parte a continentului. Dialogul dezvoltat al flærilor balcanice în diverse domenii øi la diferite niveluri a pus în luminæ o arie tot mai largæ de interese comune, care invitæ la înflelegere øi la o colaborare cu mult mai largæ între flærile noastre. Premise favorabile pentru ridicarea pe o nouæ treaptæ a conlucrærii multilaterale în Balcani se degajæ øi din transformærile radicale intervenite în ultimul an în fizionomia politicæ europeanæ. Dezideologizarea relafliilor intereuropene, reducerea factorului militar în evoluflia acestor relaflii, creøterea compatibilitæflii economiilor statelor europene, orientarea tuturor spre promovarea valorilor comune în domeniul drepturilor omului, toate 69
24–26 februarie 1988. 309
ADRIAN NÆSTASE
acestea sunt de naturæ sæ deschidæ un capitol nou în cooperarea øi buna înflelegere dintre flærile noastre. În aceastæ viziune, preøedintele flærii, domnul Ion Iliescu, în cursul recentei vizite în Iugoslavia1, a formulat unele aprecieri øi sugestii vizând paøii pe care flærile noastre i°ar putea întreprinde împreunæ pentru a da un nou conflinut colaborærii balcanice, prin crearea a ceea ce am putea numi Forumul Securitæflii øi Colaborærii în Balcani. În esenflæ, se sugereazæ ca, în spiritul Actului final de la Helsinki øi al înflelegerilor realizate la reuniunile ulterioare ale CSCE, flærile noastre sæ examineze modalitæfli concrete de întærire a încrederii øi a securitæflii în zona Balcanilor, de dezvoltare largæ a relafliilor lor economice, tehnico°øtiinflifice, culturale øi în alte domenii, de conlucrare strânsæ în problemele umanitare, în promovarea øi garantarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului. În termeni concrefli, færæ a detalia fiecare din aceste componente, mæ limitez la a pune în luminæ conceptul de bazæ. Astfel, pe planul componentei politico°militare, ni se pare necesaræ instituirea unui sistem de consultæri politice interbalcanice, la diferite niveluri, care sæ asigure, pe de o parte, cadrul pentru impulsionarea colaborærii între statele balcanice în diverse domenii de interes comun iar, pe de altæ parte, clarificarea øi schimburi de vederi atunci când apar probleme bilaterale care reclamæ o abordare multilateralæ. În aceeaøi ordine de idei, socotim cæ ar fi importantæ convenirea unui set de mæsuri de întærire a încrederii între statele noastre care ar putea merge chiar mai departe decât mæsurile deja convenite pe plan general°european, având aplicabilitate între flærile vecine. Aceste mæsuri s°ar putea, de asemenea, referi la dezvoltarea contactelor pe linie militaræ, cum ar fi reuniuni ale miniøtrilor Apærærii sau ale øefilor de Stat Major. Pe acelaøi plan al încrederii øi al securitæflii, ar fi utilæ, în opinia noastræ, elaborarea unui sistem sau proceduri de prevenire øi aplanare a neînflelegerilor dintre statele din regiune. 1
310
3–5 septembrie 1990.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În legæturæ cu cea de°a doua componentæ — colaborarea economicæ, tehnico°øtiinflificæ øi în alte domenii, doresc mai întâi sæ evidenfliez faptul cæ, dupæ întâlnirea miniøtrilor de Externe de la Belgrad, în acest domeniu au avut loc cele mai multe acfliuni la nivel guvernamental sau de experfli. În acelaøi timp, este de relevat cæ, pe planul transpunerii în viaflæ a hotærârilor convenite, nu s°au realizat încæ progresele aøteptate. Iatæ de ce ni se pare cæ ar fi binevenitæ o reevaluare corespunzætoare a acestor activitæfli øi o mai bunæ adaptare a lor la realitæflile actuale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât unele din flærile reprezentate la aceastæ reuniune, inclusiv România, sunt angajate într°un proces de descentralizare administrativæ øi economicæ, de tranziflie spre economia de piaflæ, ceea ce este de naturæ sæ modifice substanflial conflinutul øi formele cooperærii balcanice. O reuniune balcanicæ, de genul Reuniunii CSCE de la Bonn, pornind de la principiile înscrise în Documentul final al acestei reuniuni, ar reprezenta, dupæ opinia noastræ, un cadru adecvat pentru o asemenea reevaluare. În ceea ce priveøte dimensiunea umanæ, valorile comune ale democrafliei øi ale pluralismului politic, înscrise în Documentul final al Reuniunii de la Copenhaga1, se creeazæ premise favorabile ca flærile noastre sæ colaboreze pentru garantarea respectærii drepturilor omului, pentru rezolvarea rapidæ øi echitabilæ a problemelor umanitare, pentru circulaflia liberæ a informafliei. La nivelul guvernelor ar fi, poate, de dorit sæ se acorde o atenflie mai mare multitudinii de organisme internaflionale neguvernamentale øi altor forme de colaborare multilateralæ neguvernamentalæ, mai mult sau mai puflin instituflionalizate, care reprezintæ forme de naturæ sæ contribuie substanflial la adâncirea înflelegerii øi apropierii între popoarele statelor balcanice. 1 Reuniunea Conferinflei pentru dimensiunea umanæ din cadrul CSCE, Copenhaga, 5–29 iunie 1990.
311
ADRIAN NÆSTASE
În acest sens, ar fi utilæ realizarea unui sistem de facilitare a contactelor între organizafliile balcanice neguvernamentale. Referitor la problemele etnice øi ale minoritæflilor naflionale, care în regiunea noastræ flin de însæøi esenfla relafliilor bilaterale, apreciem cæ ar fi în interesul fiecæreia din flærile noastre, ca øi în interesul general, sæ se elaboreze un cod al colaborærii statelor balcanice în problemele etnice øi naflionale, conflinând un ansamblu de norme øi principii menite sæ orienteze conduita statelor în colaborarea lor în aceste probleme. O colaborare eficientæ între flærile din regiune în aceastæ direcflie ar putea fi susflinutæ, dupæ pærerea noastræ, prin crearea unui Institut balcanic de studii øi cercetare în problemele etnice øi ale minoritæflilor. În noul climat european, cæruia Reuniunea CSCE la nivel înalt de la Paris îi poate imprima un nou impuls, procesul de edificare a Forumului de Securitate øi Colaborare în Balcani, la care m°am referit succint, ar putea fi sprijinit de elaborarea unei Carte a securitæflii øi colaborærii în Balcani, care sæ ofere fundamentul politico°juridic al Forumului øi care sæ preia øi sæ aprofundeze prevederile Actului final de la Helsinki, adaptându°le la exigenflele øi specificul Balcanilor. Prezentând aceste considerafliuni, îmi exprim convingerea cæ la apropiata întâlnire a miniøtrilor de Externe de la Tirana, flærile noastre vor acorda toatæ atenflia problemelor extinderii øi adâncirii relafliilor dintre ele pe multiple planuri, în interesul major al fiecæreia dintre ele, al pæcii, al înflelegerii øi stabilitæflii în Balcani, al accelerærii procesului CSCE spre o Europæ unitæ, paønicæ øi democraticæ. Cu aceste gânduri, urez mult succes reuniunii dv. øi o øedere cât mai plæcutæ în România. Væ mulflumesc pentru atenflie. Ceremonia se terminæ la 15.50. 312
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
16.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Grecia — mâine dimineaflæ la 9.00; de væzut ce øtim despre programele PHARE. – De precizat faptul cæ, în ultimii cinci ani, Adrian Næstase n°a avut vizæ pentru flærile occidentale. – Sergiu Celac a primit agrementul pentru Marea Britanie. 18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Primul°ministru ne°a transmis sæ vedem øi noi Declaraflia Comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 13–15 iunie. – Tematica la conferinfla de presæ de mâine — OK. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Tichaona Jokonya, secretar permanent al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Zimbabwe. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Arthur Schneier, rabinul oraøului New York, preøedintele Fundafliei „Apelul pentru conøtiinflæ“. 20.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Øtire despre declaraflia preøedintelui George Bush, care se referæ la flæri care nu au respectat blocada împotriva Irakului, în care sunt citate øi România øi Cuba. De væzut cine a dat°o. 20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îmi cere sæ fac mâine o recapitulare la conferinfla de presæ: de repetat poziflia noastræ; e vorba de introducerea în circuit a unei øtiri false — încælcarea embargoului — pe care noi ne batem pentru a o dezminfli. – Departamentul de Stat nu ne°a ajutat în acest caz, deøi cunoaøte poziflia noastræ de principiu, care este aceeaøi cu a lor. 313
ADRIAN NÆSTASE
– De arætat de unde se trage situaflia cea mai dificilæ. – Dupæ cele spuse de BBC, începem sæ ne întrebæm în mod serios cine are interes sæ deformeze poziflia României. – Deøi s°a dat o dezminflire la câteva ore, totuøi, din nou, se introduce pe circuitul marilor agenflii de presæ aceastæ øtire care nu are nici un fel de susflinere în realitate. 23.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – La conferinfla de presæ de mâine, în legæturæ cu desfæøurarea Colocviului Consiliului Europei de la Strasbourg, sæ se exprime pærerea noastræ cæ dacæ participanflilor li se dæ informaflie unilateralæ øi nu pluralistæ despre ce se întâmplæ în România, Consiliul Europei nu dispune de o informare echilibratæ despre evoluflia din flara noastræ. – Referitor la situaflia din Golf: reiteratæ disponibilitatea noastræ faflæ de solicitærile americane.
13 septembrie 1990 9.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Panayotis Economou1, director general în Ministerul Afacerilor Externe al Greciei. Panayotis Economou: Se întoarce mai devreme la Atena. Trebuie sæ°l însofleascæ pe primul°ministru în Japonia, cu misiunea sæ obflinæ dreptul de organizare a Jocurilor Olimpice la Atena. Îi putem ajuta prin Alexandru Øiperco2. 1 Panayotis Economou. Diplomat de carieræ grec. Fost secretar general în Ministerul Afacerilor Externe al Greciei. Ambasador al Greciei la Teheran (1975–1979), Haga (1981–1987) øi Madrid (1987–1990). 2 Alexandru Øiperco. Preøedinte al Comitetului Olimpic Român (1953–1959). Membru (1951–1998) øi vicepreøedinte (1982–1986) al Comitetului Olimpic Internaflional.
314
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Nu cunosc problema, dar ne°ar plæcea ca JO sæ fie la Atena. Salutæ aceste consultæri, cu atât mai mult cu cât legæturile bilaterale sunt la un bun nivel. Suntem gata sæ lucræm împreunæ pentru dezvoltarea susflinutæ a relafliilor în toate domeniile, cu accent special pe politic, pe schimburi parlamentare, dar øi în domeniul organizafliilor neguvernamentale. Øtim cæ în Grecia e o abordare prietenoasæ a relafliilor cu România. Panayotis Economou: Împærtæøeøte acest punct de vedere. Ei au luat o atitudine pozitivæ faflæ de România øi cer øi celor din CEE aceastæ abordare. Vor continua sæ ne susflinæ. S°a întâlnit cu ministrul Gheorghe Øtefan1 la Conferinfla de la Paris pentru flærile cel mai puflin dezvoltate. Acesta i°a cerut sprijin pentru CEE, G 24 øi Consiliul Europei. Problema G 24 a evoluat pozitiv. Ministrul grec de Externe a avut o atitudine foarte pozitivæ. S°a hotærât ca România sæ fie sprijinitæ de G 24. Decizia preliminaræ e sæ ajutæm — a fost consens. Referitor la activarea relafliei România–CEE — au adoptat o atitudine pozitivæ. Ei vor sprijini. Referitor la Consiliul Europei — vor încerca sæ sprijine cererile noastre. Ieri a discutat pe larg cu Romulus Neagu toate problemele de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Adrian Næstase: Mulflumeøte Greciei pentru toate demersurile ei în sprijinirea României. Pentru România, relafliile cu Grecia sunt foarte importante din mai multe motive, nu doar emoflionale. Rædæcinile istorice sunt foarte puternice. Sæ nu uitæm aceste lucruri acum, în perioada de schimbæri structurale în Europa. Suntem interesafli în contacte la diferite niveluri. Acordæm mare importanflæ relafliilor în regiunea Balcanilor. 1
Gheorghe Øtefan. Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei (28 iunie 1990–16 octombrie 1991). 315
ADRIAN NÆSTASE
Vizita preøedintelui Ion Iliescu în Iugoslavia øi vizita ministrului de Externe în Turcia sunt douæ semnale importante ale angajamentului nostru în Balcani. Roagæ oaspetele grec sæ transmitæ dorinfla României de a dezvolta foarte rapid relafliile. Suntem gata pentru contacte la orice nivel. Panayotis Economou: Vor studia cum sæ facem acest proces posibil. Poziflia lor claræ e sæ promoveze relafliile cu România. În aceastæ perioadæ, România are nevoie de sprijinul Europei. Ei sunt gata sæ acorde acest sprijin. Salutæri de la Andonis Samaras. Va fi la New York. Pânæ atunci va fi dificil de fæcut vreo vizitæ. Adrian Næstase: Speræm sæ discutæm la New York. Panayotis Economou: Sæ facem aranjamente pentru o întâlnire la New York. Adrian Næstase: Vom da instrucfliuni Misiunii noastre de la New York. E foarte important sæ începem aranjamente instituflionale pentru diferite comisii. Paøii mici sunt foarte importanfli. Panayotis Economou: Mulflumeøte pentru primire. Familia mamei lui vine din România. Adrian Næstase: Aminteøte cæ øi el are greci în familie. Primirea se terminæ la 9.25. 15.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Øtefan Stoikov, adjunct al ministrului de Externe al Republicii Populare Bulgaria. Øtefan Stoikov: Începe prin a spune cæ a primit instrucfliuni de la Lukanov dupæ întrevederea cu Adrian Næstase de la Antalya. Adrian Næstase: A transmis o scrisoare a lui Petre Roman cætre premierul bulgar. Øtefan Stoikov: România a pregætit foarte bine reuniunea. Propunerile au fost primite cu interes. În principiu, au constatat o convergenflæ cu vederile bulgare. Bulgarii sunt pentru o regiune mai stabilæ. 316
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Din partea lor, consideræ cæ relafliile bilaterale se dezvoltæ pe baza democrafliei în curs de consolidare în ambele flæri; ceea ce era înainte o dezvoltare forflatæ a relafliilor nu mai are sens. Apreciazæ cele douæ întâlniri ale primilor°miniøtri. Apreciazæ faptul cæ propunerea din mesajul preøedintelui Jelio Jelev a fost acceptatæ de preøedintele Ion Iliescu, care øi°a dat acordul pentru o expertizæ internaflionalæ (în cazul combinatului chimic de la Giurgiu). Schimburile economice øi culturale merg bine, se modernizeazæ. E nefericita problemæ ecologicæ în zona Giurgiu–Ruse. Acum se convine o expertizæ internaflionalæ. Ei sunt gata sæ accepte rezultatele øi sunt gata sæ procedeze în aceeaøi manieræ referitor la Kozlodui. În acest fel, putem obfline înlæturarea unui obstacol. În Bulgaria, e foarte greu de liniøtit opinia publicæ, dar e øi o situaflie obiectivæ în care toate forflele politice de la Ruse au luat atitudine. Sugereazæ României sæ nu punæ instalaflia în funcfliune pânæ la expertiza internaflionalæ. Adrian Næstase: Apreciazæ maniera francæ a pærflii bulgare. Suntem pregætifli sæ acflionæm în acest fel. Avem interese politice øi economice comune foarte importante. În ciuda unor situaflii agitate ale vieflii politice interne, situaflia geopoliticæ e claræ pentru ambele pærfli. Ceea ce ne leagæ foarte puternic. Sæ utilizæm contiguitatea geograficæ; sæ gæsim noi modele de cooperare politicæ, economicæ øi culturalæ. Acesta e øi scopul inifliativei noastre. Putem sæ ne imaginæm øi cooperarea la Marea Neagræ sugeratæ de Turcia øi URSS. În problema menflionatæ, a poluærii, avem puncte de vedere diferite. Sæ acceptæm acest fapt øi sæ gæsim soluflia prin expertizæ internaflionalæ — soluflie care sæ fie acceptatæ de cele douæ flæri — sæ nu ajungem la un conflict. Avem øi noi probleme cu centralele nucleare bulgare. Este o preocupare la noi în legæturæ cu tratamentul turiøtilor români în Bulgaria sau în tranzit prin Bulgaria. Este o presiune puternicæ la noi sæ aplicæm reciprocitate totalæ. Trebuie sæ flinem seama de aceste presiuni. Sæ transmitæ acest mesaj guvernului bulgar. 317
ADRIAN NÆSTASE
Cu holera s°a fæcut tapaj. Noi suntem mai interesafli ca ei în rezolvarea problemei. Sæ transmitæ disponibilitatea noastræ de a fi în contact pentru toate problemele. Øtefan Stoikov: Sæ creæm condiflii corespunzætoare de a rezolva problemele existente. Preøedintele Bulgariei studiazæ activ posibilitæflile concrete pentru o întâlnire. În perioada 27 septembrie–2 octombrie, Jelio Jelev sa va afla la New York. Va transmite dorinfla noastræ referitoare la turiøti. Bulgaria e o flaræ de tranzit. Au o situaflie dificilæ în privinfla aprovizionærii cu apæ. Lacurile de acumulare la baraje sunt practic goale. Se va introduce cartelarea alimentelor. E vorba de mæsuri preventive. Opinia publicæ bulgaræ e traumatizatæ de magazinele goale. Primirea se terminæ la 16.15. 16.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe øefii de delegaflii la Reuniunea înalflilor funcflionari din ministerele de Externe ale flærilor balcanice. Adrian Næstase: Suntem onorafli sæ væ avem ca oaspefli. În preocupærile actuale din Europa, pentru structurarea unei noi arhitecturi de securitate, e foarte important pentru noi sæ pregætim cât se poate de atent Reuniunea de la Tirana. Cooperarea regionalæ — un teren pentru satisfacflii. Sæ ne imaginæm ca o familie lucrând pentru mult timp împreunæ. Ne°am pus cu toflii întrebarea de ce este nevoie în zona noastræ øi ce trebuie sæ facem ca, într°o perioadæ de dinamism în Europa, Balcanii sæ aibæ o contribuflie mai mare în gândire strategicæ øi în acfliune practicæ. Noi ne°am adus contribuflia la acest brainstorming. E doar o bazæ pentru a obfline comentarii øi reacflii øi pentru a gæsi cea mai bunæ formæ de creøtere a structurii multilaterale balcanice. Va fi o foarte bunæ posibilitate de întærire a relafliilor bilaterale. 318
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Folosim aceastæ reuniune nu numai pentru ceea ce numim quiet diplomacy, ci øi pentru o preocupare dinamicæ pentru regiunea noastræ øi Europa în general. E foarte important sæ avem acest gen de reuniuni. Pot spori încrederea øi elimina percepfliile greøite. Avem nu numai interese geopolitice, ci øi interese economice complementare. Avem øi o lungæ tradiflie de colaborare guvernamentalæ øi neguvernamentalæ. E un moment în istoria Europei când fiecare e puflin temætor de viitor. Au loc mai multe procese în Europa: reunificarea Germaniei, procesul schimbærilor din URSS, în Europa de Est; procesele au viteze diferite øi e clar cæ Europa mileniului urmætor va fi diferitæ de Europa de azi. De aceea, fiecare flaræ cautæ sæ°øi revadæ aranjamentele de securitate øi, în paralel cu preocupærile pentru CSCE, sunt øi preocupæri subregionale. Noi cæutæm sæ ne definim o strategie pentru CSCE. Iar colaborarea subregionalæ poate fi foarte bunæ în procesele europene — poate chiar ajuta procesul CSCE. Avem douæ soluflii: sæ avem inifliative proprii sau doar sæ ne pronunflæm, prin da sau nu, la inifliativele altora. Important este sæ venim cu idei proprii în dezbaterile CSCE. Aceste posibile legæturi între dezbaterile în Balcani øi Europa se vor examina aici. Speræm ca popoarele balcanice sæ°øi facæ auzitæ vocea în concertul european. E foarte important sæ continuæm consultærile, sæ utilizæm orice posibilitæfli bune pentru a ne folosi imaginea în interesul fiecærei flæri, încercând sæ acflionæm pentru o Europæ mai democraticæ. Speranfla noastræ este cæ aceastæ reuniune va putea fi menflinutæ în sistemul dialogului balcanic ca un moment semnificativ, într°o perioadæ de o importanflæ crucialæ pentru Europa øi ca o contribuflie la Reuniunea miniøtrilor de Externe de la Tirana. Mulflumeøte în numele guvernului român pentru aceastæ colaborare constructivæ, de abordare a unei probleme comune într°o manieræ prieteneascæ. Succes lucrærilor pânæ la sfârøit. Sæ menflinem relafliile prieteneøti øi sæ gæsim cæi de creøtere a acestora. Speræm în continuarea dialogului. 319
ADRIAN NÆSTASE
Diviziunea muncii între cei ce vorbesc øi cei ce lucreazæ! Grecia: Particularitæflile flærilor noastre. Reuniunea e importantæ pentru cæ aratæ cæ flærile noastre pot sta la aceeaøi masæ øi cæuta forme de dialog. Turcia: Am avut o reuniune foarte utilæ. Sentimentul nostru este cæ Reuniunea de la Tirana va fi un succes. Bulgaria: Ieri øi azi am fæcut cu toflii o treabæ foarte bunæ. Dezbateri foarte utile; organizare excelentæ. Nouæ etapæ în colaborarea balcanicæ, având în vedere ce se petrece în Balcani. Discuflii foarte aprofundate — Reuniunea de la Tirana va fi foarte bunæ. Albania: Reuniunea e importantæ øi utilæ în dialogul balcanic. Ajutæ pacea øi stabilitatea în Mediterana øi Europa Impresia e cæ aceastæ reuniune a fost mai mult ca necesaræ. Drumul de la Atena la Bucureøti a fost marcat cu multe activitæfli; ele au dat conflinut cooperærii balcanice. E o bunæ pregætire pentru Tirana. Înaltæ apreciere a delegafliei sale pentru aøteptærile de la Tirana. E parte integrantæ din procesele europene. Iugoslavia: Reprezentantul ei este pentru prima datæ la Bucureøti. Foarte satisfæcut de organizare øi de conflinutul convorbirilor. Rezultatele sunt pozitive. E un pas important în pregætirea reuniunii de la Tirana. Poziflia Iugoslaviei referitoare la Balcani e foarte apropiatæ de a României. Mulflumeøte pentru organizare øi ospitalitate. România (Nicolae Micu): Din discuflii au rezultat multe elemente comune. Punct valid: sæ exploræm cæi de creøtere a încrederii în Balcani. Experienflæ bogatæ øi complementaritate — au multe de împærtæøit. A sosit timpul sæ intræm în detalii øi sæ trecem la rezultate concrete. Tirana va fi momentul în care sæ facem o declaraflie politicæ de naturæ sæ marcheze un pas înainte. Fiecare e convins cæ ce facem în Balcani e parte integrantæ din ceea ce se face la nivelul Europei. Aici noi avem în plus tradiflii istorice øi culturale comune. 320
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Putem ajuta procesul european sæ se dezvolte. fiærile noastre vor putea sæ°øi organizeze mai bine institufliile în Casa Comunæ Europeanæ. Vocea noastræ va fi mai bine auzitæ. Adrian Næstase: În Balcani, am început de mai multe ori construcflii, dar n°am reuøit sæ le punem acoperiø. E foarte important atunci când tofli vorbesc despre casæ, sæ nu ne propunem doar sæ intræm, ci sæ øi contribuim la construcflia ei. Altfel, s°ar putea sæ nu ne placæ. Mesajul: sæ fim acolo. Tofli øtim care sunt oportunitæflile, dar øi pericolele. Sæ fim parteneri la construcflia europeanæ. Mulflumiri øi uræri de succese. Speranfla de a ne revedea curând. Sæ fim mândri cæ avem un trecut øi cæ aparflinem unei mari regiuni a Europei øi sæ fim înflelepfli pentru a anticipa viitorul. Sæ transmitæ miniøtrilor øi guvernelor dorinfla noastræ de colaborare, de îmbunætæflire a relafliilor bilaterale øi multilaterale. Primirea se terminæ la 16.55. 17.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Virgil Constantinescu — instrucfliuni de acfliune. La Departamentul de Stat ambiguitatea continuæ. Øtirile despre România sunt utilizate de diferite agenflii de presæ în modalitæfli cel puflin criticabile, dacæ nu tendenflioase. – De verificat lista preøedinflilor comisiilor mixte guvernamentale de colaborare cu diferite flæri (componenflæ, eficienflæ etc.) 17.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Cu Dinh Ba, trimis special al ministrului de Externe1 al Republicii Socialiste Vietnam. 75
Nguyen Co Thach. Ministru de Externe al Republicii Socialiste Vietnam (1980–1991). 321
ADRIAN NÆSTASE
Cu Dinh Ba: Transmite salutul ministrului de Externe al RS Vietnam øi al conducerii de stat vietnameze adresat conducerii României. Transmite totodatæ cele mai bune uræri din partea conducerii MAE vietnamez. Poporul vietnamez a urmærit evolufliile din România cu înflelegere øi simpatie. Popoarele vietnamez øi român au relaflii îndelungate. Au fost lucruri pe care le puteam face øi le°am fæcut, dar øi lucruri pe care nu le°am putut duce la final. Pe baza relafliilor existente vom pæstra acelaøi nivel al relafliilor øi vom cæuta cæi de dezvoltare a relafliilor pe baze complet noi, în interesul popoarelor noastre. Înmâneazæ scrisoarea ministrului vietnamez de Externe cætre Adrian Næstase. În perioada anterioaræ, poporul vietnamez a obflinut anumite rezultate în activitatea de înnoire a întregii activitæfli economico°sociale. Vietnamul a trecut printr°o luptæ plinæ de dificultæfli øi sacrificii pentru obflinerea libertæflii øi independenflei sale. Aceasta pentru cæ nimic nu este mai de prefl ca independenfla øi libertatea. De aceea, Vietnamul respectæ dreptul la autodeterminare al celorlalte popoare, calea de dezvoltare aleasæ de celelalte popoare. Ministrul de Externe vietnamez l°a trimis în România înainte de toate pentru a exprima sentimentele de solidaritate ale poporului vietnamez øi a ne transmite uræri de a depæøi etapa dificilæ actualæ, de a construi o Românie prosperæ. Ureazæ popoarelor român øi vietnamez sæ construiascæ relaflii bune, sæ dezvolte relafliile existente. Ureazæ ministrului român succes în îndeplinirea misiunii. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru cuvintele calde de prietenie øi solidaritate. Mulflumeøte pentru mesajul transmis din partea ministrului de Externe. Sæ°l asigure din partea noastræ de întreaga disponibilitate în ceea ce priveøte dezvoltarea relafliilor bilaterale, flinând seama de necesitatea unei conduite de respect pentru evolufliile politice reciproce din flærile noastre. Fiecare din aceste flæri a avut sau are anumite cerinfle importante în evolufliile politice, atât la ei, cât øi la noi; au multe probleme încæ de soluflionat, dar aceasta nu trebuie sæ împiedice colaborarea bilateralæ. Pentru noi, respectul reciproc reprezintæ o condiflie esenflialæ pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Pornind de la aceastæ bazæ, putem organiza consultæri, precum aceasta de la Bucureøti, atât între ministerele de Externe, cât øi la nivelul altor ministere, 322
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
al organizafliilor sociale din flærile noastre. Aceasta ne va ajuta sæ ne cunoaøtem mai bine øi, pas cu pas, sæ descoperim posibilitæflile unor relaflii mai eficiente øi mai bune. Sunt multe lucruri pe care le putem face. Sunt nenumærate opfliuni de cooperare economicæ øi acfliuni culturale. Mæ bucur cæ avem posibilitatea unor consultæri utile la Bucureøti, cæ am putut afla despre evolufliile din Vietnam, despre pozifliile øi percepfliile Hanoiului în legæturæ cu zona în care ei sunt situafli, în special în legæturæ cu Cambodgia. Pentru noi, informarea în aceastæ zonæ e mai dificilæ, deøi am fæcut în acest sens eforturi la fafla locului, iar ajutorul lor în aceastæ acfliune e foarte important. Speræm ca problema cambodgianæ sæ fie rezolvatæ constructiv øi salutæm înflelegerile la care s°a ajuns la Jakarta în aceastæ chestiune. E în interesul tuturor flærilor din zonæ ca acest lucru sæ fie rezolvat flinând seama de toate interesele posibile. Speræm ca în acest proces de construcflie a unei societæfli progresiste în Cambodgia sæ putem, de asemenea, sæ aducem øi noi contribuflia noastræ, printr°o conduitæ care sæ fie conformæ cu standardele internaflionale. În privinfla relafliilor bilaterale cu Vietnamul, noi credem cæ ele pot fi dezvoltate atât în domeniul economic, cât øi în domeniul cultural. E nevoie sæ gæsim, dincolo de dificultæflile economice ale Vietnamului øi României, soluflii pentru o cointeresare reciprocæ. Lipsa de capital e o dificultate øi pentru dumneavoastræ øi pentru noi. Trebuie, poate, sæ gæsim formule mai flexibile, eventual pe bazæ de barter, care sæ poatæ satisface nevoile reciproce. Altfel, ar trebui sæ aøteptæm pânæ dupæ 1996 pentru a reîncepe relafliile economice, ceea ce n°ar fi o atitudine constructivæ. Speræ ca, împreunæ cu cei care se ocupæ de relafliile externe ale României øi Vietnamului, sæ gæsim acele domenii în care sæ se procedeze de îndatæ la întærirea schimburilor. Sunt øi chestiuni de naturæ instituflionalæ — organizarea Comisiei mixte — care trebuie rezolvate. Speræm cæ vor fi rezolvate curând. Asiguræ de întreaga noastræ înflelegere pentru modul deschis în care s°au purtat aceste consultæri øi roagæ sæ transmitæ din partea noastræ conducerii MAE 323
ADRIAN NÆSTASE
vietnamez øi conducerii de stat un mesaj de prietenie øi dorinfla întæririi relafliilor bilaterale. Cu Dinh Ba: Mulflumeøte pentru cuvintele bune la adresa pozifliilor lor, a prieteniei dintre flærile noastre. Mulflumeøte pentru salutul adresat din partea conducerii române conducerii de stat din Vietnam. Azi dimineaflæ a discutat cu domnul director Valeriu Tudor. Mâine vor continua schimburile de pæreri pe problemele bilaterale øi problemele de interes comun. În ceea ce priveøte cele douæ flæri, e nevoie de multæ gândire ca sæ se dea un plus de conflinut relafliilor dintre ele. E foarte important timpul pe care l°a petrecut în România. Ce putem face azi, sæ nu læsæm pe mâine. În ceea ce îi priveøte, vor face totul, într°un spirit nou, corespunzætor noii etape în care au trecut flærile noastre. Obiectivele acestor relaflii în perioada care urmeazæ. fiara lor trece acum prin mari dificultæfli, iar activitatea diplomaticæ a României e foarte dinamicæ. Are loc reuniunea balcanicæ. Ministrul de Externe albanez va gæzdui Reuniunea miniøtrilor de Externe din flærile balcanice. Felicitæ pentru politica externæ dinamicæ a României øi ureazæ mult succes. Politica externæ vietnamezæ vizeazæ acum deschideri largi. Dorim sæ promovæm o politicæ de deschidere cætre întreaga lume. Cunoaøtefli eforturile noastre vizând normalizarea relafliilor cu China1. Încercæm sæ normalizæm relafliile øi cu vechiul adversar, SUA2. E un proces în dublu sens. În ceea ce îi priveøte, au întreprins paøii necesari. Øi politica lor externæ a înregistrat succese importante. Øtie cæ ministrul e ocupat øi, totuøi, a rezervat timp pentru primire. Ureazæ succese øi exprimæ mulflumiri pentru primire. 1
În februarie–martie 1979, RS Vietnam øi RP Chinezæ au avut un conflict de frontieræ soldat cu lupte grele øi numeroase pierderi. 2 În 1994, SUA ridicæ embargoul decretat în 1975 împotriva Vietnamului, iar la 6 august 1995, cele douæ flæri restabilesc relaflii diplomatice. În noiembrie 2000, preøedintele SUA, Bill Clinton, face o vizitæ în Vietnam øi rosteøte o cuvântare la Universitatea din Hanoi. 324
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Relafliile dintre ministerele de Externe se vor dezvolta; cooperarea bilateralæ va fi tot mai bunæ Vietnamul e o flaræ ospitalieræ øi vom saluta o vizitæ a ministrului român de Externe. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru cuvintele de apreciere legate de un moment important pentru istoria noastræ, legate atât de construcflia politicæ internæ, cât øi de refacerea legæturilor noastre externe. E un efort deosebit pe care øi dumneavoastræ îl facefli, ceea ce ne apropie øi ne dæ siguranfla cæ oricând un dialog între noi este posibil. Mulflumeøte pentru invitaflia adresatæ. Øi noi suntem pentru contacte cât mai ridicate, la nivel, politic øi economic, care sæ ne permitæ sæ ne cunoaøtem øi sæ facem analize politice împreunæ øi sæ stabilim acfliuni bilaterale. Transmite cele mai bune gânduri ministrului de Externe, conducerii øi poporului vietnamez. Primirea se terminæ la 18.05. Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 666 (1990). REZOLUfiIA 666 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 13 septembrie 1990 Consiliul de Securitate, Reamintind Rezoluflia sa 661 (1990), paragrafele 3 (c) øi 4, în care se referæ, cu excepflia circumstanflelor umanitare, la alimente; Recunoscând cæ pot apærea împrejuræri în care va fi necesaræ livrarea de alimente cætre populaflia civilæ în Irak sau Kuwait în scopul ameliorærii suferinflelor umane; 325
ADRIAN NÆSTASE
Motivând cæ, în acest sens, Comitetul stabilit în baza paragrafului 6 din rezoluflia amintitæ a primit comunicæri de la mai multe state membre; Subliniind cæ este în sarcina Consiliului de Securitate, singur sau acflionând prin intermediul Comitetului, sæ determine ce fel de circumstanfle umanitare au apærut; Profund preocupat cæ Irakul nu s°a conformat obligafliilor sale în baza Rezolufliei Consiliului de Securitate nr. 664 (1990), referitoare la securitatea øi bunæstarea unui stat naflional terfl, øi reafirmând cæ Irakului îi revine întreaga responsabilitate în baza legilor umanitare internaflionale, inclusiv, unde este aplicabil, a Convenfliei a IV°a de la Geneva; Acflionând în baza capitolului VII din Carta Nafliunilor Unite, 1. Decide ca în scopul de a face precizærile necesare dacæ în sensul paragrafelor 3 (c) øi 4 din Rezoluflia 661 (1990) au apærut circumstanfle umanitare, Comitetul va fline constant în evidenflæ situaflia privind alimentele în Irak øi Kuwait; 2. Aøteaptæ ca Irakul sæ respecte, în baza Rezolufliei 664 (1990) a Consiliului de Securitate, obligafliile ce°i revin faflæ de terfle state øi reafirmæ cæ Irakul poartæ întreaga responsabilitate pentru securitatea øi prosperitatea acestora, în concordanflæ cu dreptul internaflional umanitar, inclusiv, acolo unde este aplicabilæ, Convenflia a IV°a de la Geneva; 3. Cere, prin prisma paragrafelor 1 øi 2 din aceastæ rezoluflie, ca secretarul general sæ cearæ urgent, cu titlu permanent, de la Nafliunile Unite øi alte agenflii umanitare adecvate, precum øi din alte surse, informaflii privind disponibilitæflile de alimente în Irak øi Kuwait, asemenea 326
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
informaflii urmând a fi comunicate regulat Comitetului de cætre secretarul general; 4. Cere, de asemenea, ca în primirea øi difuzarea unor asemenea informaflii o atenflie specialæ sæ fie acordatæ acelor categorii de persoane care ar putea sæ sufere în mod deosebit, cum ar fi copii sub 15 ani, femei însærcinate, cazuri de maternitate, oameni bætrâni øi bolnavi; 5. Decide cæ dacæ Comitetul, dupæ primirea rapoartelor de la secretarul general, decide cæ au apærut circumstanfle în care este o necesitate umanitaræ urgentæ pentru a trimite alimente în Irak sau Kuwait în scopul alinærii suferinflelor umane, va raporta prompt Consiliului deciziile sale asupra modului în care asemenea necesitæfli vor fi soluflionate; 6. Ordonæ Comitetului cæ, în formularea deciziilor sale, se va avea în vedere ca alimentele sæ fie date prin intermediul Nafliunilor Unite, în cooperare cu Comitetul Internaflional al Crucii Roøii sau cu alte agenflii umanitare apropiate øi distribuite de cætre acestea sau sub supravegherea lor în scopul asigurærii cæ alimentele vor ajunge la beneficiarii vizafli; 7. Cere secretarului general sæ uzeze de bunele sale oficii în scopul facilitærii livrærii øi distribufliei alimentelor în Kuwait øi Irak în concordanflæ cu prevederile acestei rezoluflii øi a altor rezoluflii pertinente; 8. Reaminteøte cæ Rezoluflia 661 (1990) nu se aplicæ la livrærile în scop strict medical, dar în legæturæ cu aceasta recomandæ ca livrærile medicale sæ fie exportate sub supravegherea strictæ a guvernului statului trimiflætor sau a agenfliilor umanitare competente. 327
ADRIAN NÆSTASE
14 septembrie 1990 10.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Programul Colocviului ADIRI. – Declaraflie referitoare la poziflia exprimatæ de Ambasada SUA la Bucureøti. Menflionæm cæ raporturile noastre cu Ambasada SUA la Bucureøti au fost deosebit de utile în clarificarea problemelor evocate. E regretabil faptul cæ mijloace de informare în masæ de prestigiu pun în circulaflie øtiri neverificate, de naturæ sæ proiecteze o imagine falsæ despre modul în care România îøi respectæ angajamentele. 17.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De dat la ambasade comunicatul Comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 13–15 iunie. 18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia de ziariøti chinezi, aflafli în vizitæ la invitaflia revistei „Lumea Azi“. Partea introductivæ a convorbirii lipseøte. Adrian Næstase ræspunde la mai multe întrebæri øi comentarii ale jurnaliøtilor chinezi. Adrian Næstase: Perspectiva noastræ asupra evolufliei internaflionale. În politica externæ, fiecare flaræ îøi proiecteazæ propriile interese în centrul preocupærilor. Încerc sæ prezint strategia de politicæ externæ româneascæ în cercuri concentrice, cu vârful compasului în România, nu în Europa Occidentalæ. Relafliile cu vecinii. Un cunoscut om politic român spunea, în glumæ, cæ cel mai bun vecin al României e Marea Neagræ. Øtiu cu toflii cæ problemele apar la frontieræ; deosebirile sunt cu vecinii. fiinând seama de istorie, de situaflia geopoliticæ, relafliile au fost sinuoase, miøcætoare. Relafliile cu URSS au pentru noi mai multe dimensiuni. 328
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Una este determinatæ de situaflia geostrategicæ : avem 2.000 km de graniflæ comunæ. E un factor pe care nu°l poate ignora nimeni, nici când e vorba de guvern, nici când este vorba de preøedinflie sau de parlament. Din punct de vedere economic, relaflia cu URSS este determinatæ de inerflia apartenenflei la un mecanism multilateral — CAER —, apoi de o anumitæ „suficienflæ reciprocæ“ de relaflii economice, care au fæcut ca produsele ce nu s°au vândut pe piafla occidentalæ sæ se vândæ pe pieflele noastre. Complementaritatea de interese: URSS are nevoie în permanenflæ de produse alimentare øi dispune de resurse naturale enorme, de care avem noi nevoie. O înflelepciune elementaræ ne face sæ construim relaflii de parteneriat cu URSS, cel puflin din acest motiv. În ceea ce priveøte Moldova de dincolo de Prut, existæ douæ niveluri de analizæ: unul emoflional, istoric — despre ceea ce a fost øi ceea ce este Basarabia în istoria românilor øi în imaginarul colectiv — care priveøte majoritatea populafliei øi dorinflele ei despre cum sæ fie cândva România. Apoi este nivelul politic, al responsabilitæflii guvernamentale. Aici trebuie sæ flinem seama de nenumærate elemente, între altele de situaflia politicæ internæ din URSS. Va avea loc o explozie politicæ necontrolatæ în Uniunea Sovieticæ? În Moldova de dincolo de Prut træiesc 1,5–2 milioane de ruøi, care pot fi o sursæ suplimentaræ de probleme identitare legate de statutul minoritæflilor, într°o Românie în care aceste probleme nu lipsesc, aøa cum nu lipsesc nici în URSS. Poziflia noastræ e aceea a „deschiderii supapelor“. Sæ dezvoltæm relafliile bilaterale cât mai amplu; schimburi de persoane, activitæfli economice, activitæfli culturale foarte bine organizate ø.a.m.d. Bulgaria: într°un fel, în ultimii 10 ani am acordat mai multæ atenflie relafliei cu vecinul din Sud. Ea era legatæ, aproape ombilical, de Uniunea Sovieticæ, de care depindea esenflial pentru materiile prime. Regimul trecut din România, pentru a crea o anumitæ imagine de dinamism politic, într°o perioadæ de izolare crescutæ, a acordat o mare importanflæ schimburilor de vizite cu Bulgaria. Dar acele vizite nu aveau multæ substanflæ. 329
ADRIAN NÆSTASE
Øi în Bulgaria s°au strâns, în plan intern, în ultima vreme, foarte multe probleme. De aceea unele reacflii ale lor în politica externæ sunt legate de imperativele acceptærii lor în contextul dat de politica internæ. În acest sens pot fi înflelese unele poziflii incorecte în legæturæ cu situaflia din arealul Giurgiu–Ruse, tratamentul turiøtilor români în tranzit ø.a.m.d. Le°am spus bulgarilor cæ, dacæ nu schimbæ rapid aceste lucruri, vom aplica o reciprocitate foarte strictæ. Aceste momente sunt însæ pasagere øi cred cæ în curând ne vom reîntoarce la relaflii amicale, mai ales în context balcanic. Cu Iugoslavia relafliile sunt foarte bune. Dorinfla de a dezvolta aceste relaflii existæ în mod foarte clar. Iugoslavia are o poziflie foarte specialæ, fiind lider al miøcærii de nealiniere. Privesc în trei direcflii: spre lumea a treia, spre Europa Occidentalæ øi, peste umær, în Balcani. Din pæcate, problema lor esenflialæ nu e internaflionalæ, ci internæ, øi anume tensiunile dintre Croaflia øi Slovenia øi celelalte republici, în special Serbia. Deosebirile sunt legate în special de condifliile economice. Pe de°o parte Croaflia øi Slovenia ar dori o confederaflie, în care cele douæ flæri, mai dezvoltate din punct de vedere economic, sæ beneficieze de întreaga piaflæ iugoslavæ, dar færæ obligaflii de solidaritate faflæ de ceilalfli, în timp ce restul republicilor doresc menflinerea federafliei øi ajutorarea de la nivel central a tuturor zonelor. Iugoslavia e prinsæ în nenumærate mecanisme øi încearcæ sæ°øi extindæ participarea la acfliunile subregionale — spre Mediterana, spre Europa Centralæ. Ceea ce e paradoxal, spre deosebire de alte zone din Europa, în privinfla Iugoslaviei interesele interne øi cele internaflionale sunt contradictorii: în afaræ, tofli vor Iugoslavia unitæ, spre deosebire de cei din interior, care o vor dezmembratæ. În ceea ce priveøte Ungaria, am fæcut o analizæ în „Lumea Azi“. E o relaflie greu de explicat numai printr°o analizæ a prezentului. Revoluflia a schimbat în România foarte multe lucruri, dar unul fundamental, nu: n°a putut°o pune în altæ parte a globului. Frontiera aceasta a fost de°a lungul istoriei controversatæ, cu multe dispute. Noi, care privim cu ochii deschiøi Cartea Istoriei, putem înflelege foarte bine 330
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
realitæflile democrafliei. Din pæcate, Ungaria are o privire nostalgicæ din timpurile imperiale, îndreptatæ spre secolul XIX. Noi vrem sæ ne îndreptæm privirea spre secolul XXI. Practic, toate problemele care au apærut sunt artificiale. În România, dupæ Revoluflie, au fost realizate foarte multe lucruri privind minoritæflile. Minoritatea maghiaræ are 41 de reprezentanfli în Parlament; acestora li se adaugæ reprezentanfli ai celorlalte minoritæfli din România. În Parlamentul ungar nu existæ nici un reprezentant al minoritæflilor. Nu cred cæ ar fi bucuroøi dacæ noi am aplica în România strict regimul pe care ei îl aplicæ românilor din Ungaria. Nu putem, însæ, realiza douæ viteze diferite de democratizare — una pentru majoritate øi una pentru minoritæfli. Suntem într°un proces de democratizare a tuturor structurilor, a tuturor zonelor flærii. Din acest punct de vedere, ne deranjeazæ cæ problema minoritæflilor este utilizatæ ca instrument politic Deoarece în Europa de astæzi nu se mai poate vorbi de schimbarea frontierelor, se utilizeazæ ca substitut chestiunea drepturilor minoritæflilor naflionale, pentru a menfline un climat tulbure, care nu poate duce la ceva bun. „Farmecul“ acfliunii ungare e cæ scenariul e scris pe mai multe roluri: guvernul — un anumit rol; opoziflia — un alt rol; emigraflia — un anumit rol; UDMR — altul. Poziflia noastræ în aceastæ chestiune e aceea a unei atitudini clare, ferme, cu reacflii imediate. În acelaøi timp, încercæm sæ avem o politicæ pragmaticæ, de construcflie, începând de jos în sus, prin acfliuni concrete, care pot fi duse la final, pentru a realiza o destindere a relafliilor bilaterale. Spre exemplu, întâlnirea secretarului de Stat Romulus Neagu la Budapesta: au fost identificate peste 30 de acfliuni concrete ce pot fi realizate în acest stadiu al relafliilor. Acesta este primul cerc. Al doilea cerc este cel subregional. Aici, în clipa de faflæ, zona noastræ de interes maxim o constituie Balcanii. Din acest punct de vedere, noi am preluat inifliativa øi am propus crearea Forumul de Securitate øi de Cooperare în Balcani, pornind de la filosofia CSCE, 331
ADRIAN NÆSTASE
cu aceleaøi trei dimensiuni esenfliale: politicæ, economicæ, umanitaræ. Încercæm, însæ, sæ gæsim specificitatea, conform intereselor acestei zone a Europei. Azi s°a încheiat o reuniune foarte importantæ, iar peste o lunæ va fi la Tirana o reuniune a miniøtrilor de Externe din flærile balcanice. Sigur, în Europa existæ o preocupare foarte mare pentru aranjamente subregionale. Unul din aceste aranjamente e „Gruparea Pentagonalæ“, formatæ din Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Italia øi Iugoslavia. În acest grup, care deocamdatæ are în principal o semnificaflie economicæ, dar începe sæ dobândeascæ o semnificaflie politicæ, fiecare din aceste flæri încearcæ sæ se lege cu o anumitæ zonæ din Europa. România øi°a exprimat dorinfla sæ participe la aceastæ grupare, indiferent de formæ, dar deocamdatæ opfliunea lor e de a o menfline închisæ. Italia are interesul de a°øi menfline o sferæ de influenflæ în zonæ în aceastæ perioadæ de reorganizare a Europei. Un strateg chinez spunea cândva cæ atunci când îfli faci o alianflæ, e bine sæ o faci cu vecinul vecinului. Europa e într°un moment de mare schimbare, în care toatæ lumea e preocupatæ de interesele de securitate. Unii consideræ cæ principala necunoscutæ în Europa e Germania. Øtiu cæ poziflia Chinei în aceastæ chestiune este identicæ cu a noastræ. Am discutat în urmæ cu doi ani cu reprezentanfli ai Institutului de Studii Strategice de la Beijing despre o axæ specialæ Bonn–Moscova. Am fæcut, cu ocazia vizitei adjunctului ministrului de Externe chinez, o analizæ a situafliei din Europa. Câteva cuvinte doar. În primul rând, Europa nu e numai o nofliune geograficæ. Conceptul este în primul rând politic. El e elastic, care poate cuprinde absolut orice în clipa de faflæ. Datoritæ configurafliei CSCE, Europa politicæ cuprinde SUA øi Canada. Pentru UNESCO, øi Israelul e în Europa. Ceea ce se încearcæ acum are mai multe dimensiuni: unele în care existæ interese comune; altele în care interesele sunt diferite. 332
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În plan politic, interesele comune sunt evidente, la nivelul Occidentului, inclusiv SUA øi Canada. Din punct de vedere economic, interesele sunt diferite între Europa Occidentalæ øi America. E posibil ca SUA, la fel ca în perioada de dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial, sæ se replieze din Europa, sæ se îndrepte spre Orientul Mijlociu — sursele de energie — ceea ce înseamnæ un rol mai important pentru Germania, mai ales dacæ URSS nu va mai avea, pentru o vreme, resursele necesare unei puteri globale. Cercul cel mai larg ar fi relafliile României cu America Latinæ, Asia øi Africa. Deøi zona noastræ de interes este Europa, noi acordæm atenflie øi relafliilor noastre cu celelalte continente. Relafliile cu SUA ar merita o analizæ distinctæ. Relafliile cu Africa: încercæm sæ le organizæm mai selectiv, devenind conøtienfli cæ nu suntem o putere globalæ care sæ°øi dezvolte relaflii politice cu fiecare stat african. La fel America Latinæ: deøi aceastæ relaflie va cæpæta o anumitæ prioritate, flinând seama de dimensiunea latinæ a identitæflii noastre, lucrurile vor fi mai selective. În Asia ne°am diferenfliat interesele: am stabilit relaflii cu Coreea de Sud; dezvoltæm relafliile cu „cei 4 mici dragoni“, færæ a afecta din punct de vedere politic prietenia cu poporul chinez. În ceea ce priveøte relafliile bilaterale cu China, încercæm sæ le dæm o dimensiune cât mai proeminentæ, sæ favorizæm schimburile economice øi schimburile politice. Ziarist: Mulflumeøte pentru prezentærile foarte clare øi succinte. Personal apreciazæ pozifliile adoptate de România faflæ de relafliile cu flærile vecine. E foarte important sæ avem relaflii bune cu vecinii, dar trebuie sæ se acflioneze de ambele pærfli. E foarte bine sæ pæstrafli relaflii bune cu URSS. 333
ADRIAN NÆSTASE
În ceea ce priveøte relafliile dintre China øi România — de aceeaøi pærere. De°a lungul anilor, relafliile dintre cele douæ flæri au fost foarte bune. Existæ sentimente de profundæ prietenie între cele douæ popoare, bazate pe egalitate, respect reciproc, înflelegere øi sprijin reciproc. fiara noastræ øi poporul chinez prefluiesc relafliile cu România øi poporul român. România depune toate eforturile pentru dezvoltarea relafliilor de prietenie dintre cele douæ flæri. Personal este convins cæ în ceea ce priveøte dezvoltarea relafliilor prieteneøti dintre cele douæ popoare nu existæ nici o dificultate. Poporul nostru urmæreøte cu mare interes evoluflia situafliei din România. Dorim ca aceastæ situaflie sæ fie stabilæ. Dupæ experienfla noastræ din ultimul deceniu, færæ stabilitate nu se poate face nimic. Dorim ca în România totul sæ intre cât mai repede pe fægaø normal. Dorim României prosperitate, iar poporului român fericire. Mulflumiri pentru primire. Primirea se terminæ la 19.45. 19.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Mircea Mitran, care pleacæ mâine la Tokyo. 22.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De acord cu ambasadorul Constantin Ene: deplasæri la Varøovia, Haga øi Lisabona.
15 septembrie 1990 9.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Muhamet Kapllani, adjunct al ministrului de Externe al Republicii Populare Socialiste Albania. Adrian Næstase: Un scurt salut; exprimæ dorinfla de colaborare bilateralæ. 334
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Muhamet Kapllani: Salut din partea ministrului de Externe albanez. Dorinfla de a°l întâlni la Tirana, la Reuniunea miniøtrilor de Externe din flærile balcanice, øi la New York Putem organiza schimb de vizite la nivelul primilor°miniøtri. Nu sunt obstacole pentru schimburi politice de nivel mai înalt. În comerfl putem face mai mult; n°am fæcut destul. Dorinfla pærflii albaneze de a îmbogæfli øi dezvolta relafliile. Au mare stimæ pentru poporul român. Avem puncte comune în istorie — mai mult decât cu alte flæri balcanice. Adrian Næstase: Sæ încercæm sæ utilizæm complementaritæflile. Consultærile de la Bucureøti sunt necesare pentru a avea rezultatele cele mai bune la Tirana øi apoi la Paris. Putem fi læsafli afaræ din scenarii; sæ ne promovæm mai bine interesele. Lucrurile se schimbæ rapid. Unificarea Germaniei va schimba multe lucruri în Europa. Sæ fim pregætifli. Ideea Forului Balcanic, ca parte integrantæ a CSCE, e øi un mijloc de a ne întæri pozifliile de negociere — decât individual, mai bine cu un grup de parteneri. Sæ arætæm cæ am învæflat din trecut, chiar dacæ avem probleme între noi. Problemele de familie se vor rezolva. Reuniunea de la Bucureøti a fost bunæ. Ajutæ øi relafliile bilaterale. Suntem gata sæ°i sprijinim în orice fel. Avem perspective bune. Muhamet Kapllani: Sprijinæ punctul de vedere potrivit cæruia cooperarea balcanicæ de acum doi ani øi jumætate e un proces bun øi sæ°l vedem ca parte integrantæ a întregului agregat european øi nu ca un apendice. Sæ nu ræmânem afaræ din Europa; sæ fim parte integrantæ. De acord cæ dacæ venim cu o voce mai puternicæ, unitæ, vom fi auzifli mai bine. Vrea punctul de vedere românesc cu privire la situaflia actualæ din Europa — în special ideea cæ træim într°o lume „unipolaræ“. Care sunt repercusiunile acestor dezvoltæri? 335
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Ne miøcæm de la o lume multipolaræ la un alt tip de multipolaritate, altfel organizatæ, în care actorii sunt în mare parte aceiaøi, deøi emergenfla unora noi pune probleme suplimentare. Unele state îøi reformuleazæ interesele øi îøi schimbæ mijloacele de acfliune. Noua lume multipolaræ va fi alcætuitæ din alte puteri. SUA sunt singurele care ræmân din prima lume multipolaræ. Apar puteri noi. Una e Germania, clar. Dacæ URSS se va fractura, succesoarea ei — Rusia — va fi, într°o primæ etapæ, doar o putere europeanæ. E o puternicæ tendinflæ de a construi o putere mozaicatæ, eventual în zona Asia– Pacific. Japonia se va implica inevitabil în activitæfli militare. În câteva decenii, conflictele în Asia s°ar putea dezvolta. Pentru Europa e important cum îøi va construi Germania zona sa de influenflæ. Franfla a folosit drepturile omului øi ONG°urile pentru acfliuni în Europa de Ræsærit. Marea Britanie a subliniat foarte mult dimensiunea atlanticæ a intereselor sale. Dacæ SUA se vor deplasa cumva dinspre Europa spre Golf — e o zonæ mult mai importantæ în petrol øi resurse — e clar cæ Marea Britanie va trebui sæ°øi regândeascæ politica spre Est în Europa, în special în Balcani. Italia încearcæ sæ°øi construiascæ propria zonæ de influenflæ în Centrul Europei. Sunt multe interese pentru aranjamente subregionale. Situaflia e destul de instabilæ, pentru moment. Nimeni nu e sigur cum va fi Europa pânæ când Germania nu se va aøeza clar. Principala competiflie în Europa este între unificarea Germaniei øi viitorul CEE. La inifliativa Franflei øi Marii Britanii, CEE încearcæ sæ°øi creascæ øansele de viitor øi sæ ia mæsuri în perspectiva unificærii Germaniei. De aceea, sunt tentaflii diferite în NATO øi CEE. Alianflele se modificæ — pentru prietenii dinæuntru. Muhamet Kapllani: De acord cæ Europa øi lumea se schimbæ rapid. Se dezvoltæ noi centre de putere. 336
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Reunificarea Germaniei e o mare provocare. Aranjamente subregionale — De Michelis lanseazæ inifliativæ dupæ inifliativæ. Crede cæ acesta e rezonabil. Întreabæ ce am hotærât referitor la observatori (la Reuniunea de la Tirana) — Italia? Mulflumeøte pentru primire. Primirea se terminæ la 9.40. 9.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Deplasarea la Palma de Mallorca — de acord, via Viena. – Pentru Vadim Zagladin — de acord program separat. 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Jaques Schmitz, de la „Het Parool“ øi „Vara Radio“ (Olanda). Jaques Schmitz: Prima problemæ: criza din Golf. România a declarat cæ respectæ rezolufliile Consiliului de Securitate. Guvernul a mai jucat vreun rol în rezolvarea crizei? Adrian Næstase: Poziflia noastræ a fost claræ de la bun început. La câteva ore am fæcut o declaraflie fermæ privind invadarea Kuwaitului øi am contribuit la adoptarea rezolufliei Consiliului de Securitate, pe care în august l°am prezidat. Ne°am declarat pentru respectarea principiilor Cartei, chiar dacæ decizia a fost dureroasæ — interese economice — fabrici, oameni — pierderi totale 3 miliarde dolari. Am dorit sæ acflionæm conform principiilor Cartei. Am transpus în plan intern mæsuri pentru aplicarea embargoului. Am fost mirafli de unele øtiri din mass°media øi suntem bucuroøi de dezminflirea datæ de Departamentul de Stat. Suntem împotriva oricæror încælcæri. Jaques Schmitz: Asta v°a adus în linie cu comunitatea internaflionalæ. Referitor la intrarea în Consiliul Europei: mai sunt acuzaflii privind nerespectarea drepturilor omului, legat de evenimentele din iunie. 337
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Trebuie înflelese evenimentele în contextul acelor zile. Trebuie înfleleasæ situaflia din dupæ°amiaza zilei de 13 iunie. Nu se øtia dacæ vor ataca sau nu. Poliflia era în blocaj psihologic. Armata la fel. Aveam oameni care ezitau. Sæ intervinæ sau nu? Douæ instituflii de bazæ ale statului nu funcflionau. Un guvern sprijinit larg nu avea nici un instrument de apærare. În acel context a fost lansat apelul cætre populaflie. Ceea ce nu era normal; dar nici împrejurarea nu era normalæ. Jaques Schmitz: Au fost trimiøi în judecatæ? Adrian Næstase: Comisia parlamentaræ de investigare a evenimentelor încearcæ sæ stabileascæ responsabilitæflile. Jaques Schmitz: Procuratura nu a fæcut nimic. Adrian Næstase: Sunt dosare în lucru. Jaques Schmitz: Sunt øi minerii audiafli? Adrian Næstase: Aceste evenimente trebuie væzute ca un fel de replicæ a cutremurului care a fost Revoluflia. Important pentru noi este sæ vedem adeværul, nu sæ facem inutile exerciflii de exorcizare. Jaques Schmitz: Dacæ guvernul øi preøedintele au fost unifli în acest apel? Adrian Næstase: Apelul a fost lansat populafliei. Nu øtiu sæ fi existat deosebiri de vederi. Jaques Schmitz: Preøedintele a fæcut apelul øi guvernul l°a sprijinit? Adrian Næstase: Nu s°au fæcut consultæri formale. Jaques Schmitz: A afectat imaginea României øi a preøedintelui. Primul°ministru a fæcut paøi pentru a se disocia? Adrian Næstase: Øi preøedintele s°a disociat. Au existat speculaflii privind deosebiri de vederi între preøedinte øi primul°ministru, dar nu sunt adeværate. Jaques Schmitz: Principala problemæ — opoziflia parlamentaræ øi extraparlamentaræ: au fost sau nu implicafli? Adrian Næstase: Sunt douæ opoziflii — una care respectæ democraflia parlamentaræ, care respectæ regulile, øi una care nu recunoaøte legitimitatea puterii. Aceste opoziflii sunt diferite în România, acum. 338
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Alegerile au fost observate din afaræ — exercifliu dificil — øi au fost considerate, citez: free and fair. Trebuie sæ recunoøti legitimitatea puterii øi apoi sæ te angajezi în dialog. Acest lucru s°a fæcut cu partidele. În Parlament s°a adoptat principiul cæ cele mai bune idei sæ câøtige. Sæ încurajæm dialogul cu opoziflia parlamentaræ øi neparlamentaræ. Preøedintele Iliescu a început largi consultæri. Jaques Schmitz: Implicarea opozifliei în politica externæ poate fi o strategie de urmat de cætre acest guvern? Adrian Næstase: Încercæm sæ implicæm diferifli membri ai partidelor — sæ lucreze în ambasadele noastre, sæ ne consultæm cu ei. Asta e calea noastræ de acum încolo. În politica externæ e nevoie de un consens în privinfla interesului naflional, iar acest consens îi cuprinde pe tofli. Jaques Schmitz: Înseamnæ asta cæ de°acum încolo va fi dialog? Înseamnæ cæ minerii nu vor fi rechemafli? Adrian Næstase: În nici o împrejurare acest lucru nu trebuie sæ se mai întâmple. Ar fi un dezastru pentru democraflie. Am început de foarte jos — e un proces. Trebuie sæ mergem repede. Guvernul e sub o mare presiune pentru a îmbunætæfli situaflia. Obiectivul e greu de atins pentru cæ resursele sunt limitate. Trebuie sæ dinamizæm structurile economice. Sæ terminæm cu mentalitatea „de vacanflæ“. Jaques Schmitz: Înflelege cæ nu se exclude posibilitatea ca guvernul sau preøedintele sæ recurgæ din nou la populaflie. Adrian Næstase: Poate n°a fost clar. Exclude aceastæ posibilitate. Jaques Schmitz: O problemæ de imagine a României e relaflia cu Ungaria. Recent, MAE a fæcut o declaraflie foarte puternicæ — acuzând de iredentism. Pe ce ne bazæm? Adrian Næstase: Pe declarafliile oficiale ale Ungariei. Problema drepturilor minoritæflilor este folositæ ca instrument politic. Explicæ pe larg ce s°a fæcut în România în domeniul drepturilor minoritæflilor, inclusiv în privinfla reprezentærii lor în Parlament, în logica discriminærii 339
ADRIAN NÆSTASE
pozitive. Nimeni, din acest punct de vedere, nu acordæ aceeaøi atenflie la ce s°a fæcut în Ungaria în domeniu. Nu putem avea douæ viteze de democratizare — una pentru minoritæfli øi alta pentru majoritate. România e un întreg. Nu putem produce insule — nu ne putem permite. Suntem fermi când declarafliile ungare nu sunt fair sau spun cæ drumul României spre Europa trece prin Ungaria. Suntem conøtienfli cæ avem interese comune. Încurajæm o abordare pragmaticæ, încercând sæ creæm structuri øi proiecte. Jaques Schmitz: Nu e temei sæ se spunæ cu sunt iredentiøti. Adrian Næstase: Pentru cæ juridic nu e posibil. Dar dacæ spui cæ „frontierele sunt artificiale“, care este consecinfla care s°ar impune? Cæ trebuie „corectate“. Nu? Jaques Schmitz: Se cer lucruri relevante pentru drepturile minoritæflilor. Adrian Næstase: Sæ aplicæm øi în România øi în Ungaria standardele europene. Suntem pentru o abordare generalæ a problemei minoritæflilor, cu standarde comune — europene. Dacæ am aplica noi standardele ungare, ce s°ar întâmpla? Dacæ sunt aøa de înalte, suntem gata s°o facem. Jaques Schmitz: Noua lege e în urma vechii legi din timpul lui Ceauøescu. Aici ungurii au dreptate! Adrian Næstase: Nu cred. Drepturile sunt bine definite în Pactele drepturilor omului. Noi vrem standarde internaflionale. În aplicarea lor, am fæcut mult mai mult. Avem licee, precum øi cursuri în limba maghiaræ la Universitatea din Cluj. Jaques Schmitz: Ungaria subliniazæ cæ guvernul român nu s°a disociat de extremiøtii români. Adrian Næstase: Problema e fals formulatæ. Guvernul nostru a adoptat o abordare moderatæ. 340
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Dificultatea provine din partea Ungariei, care pune mereu gaz pe foc. Exemplu: cartea prefaflatæ de preøedintele Göncz — astfel de lucruri provoacæ „extremiøtii“ români. Jaques Schmitz: Care e problema redeschiderii consulatului ungar la Cluj? Adrian Næstase: Avem 14 acorduri, nu avem vize, avem consulat la Bucureøti. Nu°i vedem rafliunea. Dacæ vor alte activitæfli — sæ ne spunæ. Jaques Schmitz: Ce aøteptæm de la unguri pentru îmbunætæflirea relafliilor româno°ungare? Adrian Næstase: Suntem gata pentru orice dialog. Eu am propus o discuflie cu omologul meu. La fel øi preøedintele Iliescu. Numai un dialog poate ajuta. Problemele nu trebuie læsate sæ se dezvolte de la sine. Pot exploda. În România, Transilvania e sensibilæ la orice se întâmplæ în plan bilateral. Dacæ semnalele din Ungaria sunt numai negative, se creeazæ o mare presiune asupra guvernului. Sæ dæm semnale pozitive, precum declaraflia lui Gyula Horn cæ România trebuie sæ fie în Consiliul Europei — foarte bine. Sæ o facæ øi oficial. Jaques Schmitz: Ce se face din partea României? A fæcut totul? Adrian Næstase: Nu cred. Fiecare sæ facæ un pas øi cealaltæ parte sæ ræspundæ. Primirea se terminæ la 11.00. 11.05 La Adrian Næstase, împreunæ cu Constantin Ene. – Sesiunea Adunærii Generale a ONU — program pentru preøedintele Iliescu. – Participarea lui Adrian Næstase la Sesiune: – Program de întâlniri. – Din Africa — Nigeria, Zimbabwe. – Delegaflia la ONU. – Seminar Poznan — ar fi bine sæ fim prezenfli. De fæcut o notæ de propuneri. 13.20 La Adrian Næstase, care avea consultæri cu Liviu Mureøan, deputat FSN. 341
ADRIAN NÆSTASE
– De organizat miercuri întâlnire cu Comisia de politicæ externæ a Parlamentului la ministru. – De vorbit cu Marcel Dinu sæ pregæteascæ un material de expunere. – De gândit dacæ e cazul sæ ræspundem la interpelarea din Senat referitoare la minoritæfli. 18.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede cuvântul de deschidere la ADIRI, fæcut de Elena Zamfirescu. – Consiliul Europei. – Adresæ la Academia Românæ — pentru documente diplomatice. 19.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Intervenflia de deschidere la Colocviul ADIRI: OK. – Dinu C. Giurescu — ar accepta sæ meargæ ca ambasador? – Completarea formularelor de vizæ pentru Spania.
16 septembrie 1990 10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Ræspunsul polonez la Reuniunea ministerialæ.
17 septembrie 1990 8.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Nanea. – De închis Clubul Diplomatic, începând de astæzi. 10.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Speech°ul preøedintelui pentru New York. – De introdus chestiunea cu Asociaflia Dunæreanæ — de detaliat. 342
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– De insistat pe ideea Canalului Rin–Dunære — avantaje pentru flærile enclavate — acces pe litoralul Mærii Negre. – De luat legætura cu Constantin Fota øi de væzut ce înseamnæ pentru noi, din punct de vedere economic, Canalul. 12.15 La Adrian Næstase, pe tema Raportului pentru Comisia de politicæ externæ a Parlamentului. – Ce s°a fæcut în politica externæ. – Analizæ a situafliei øi pozifliile noastre. – Analizæ pe organizaflii europene øi acfliunile noastre referitoare la ele — CEE øi Consiliul Europei. – Sesiunea Adunærii Generale a ONU. 12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Elvio Sciubba, gradul 33, Suveran Mare Comandor al Ritului Scoflian din Italia. Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire. Revedem toate structurile pentru reconstrucflia societæflii româneøti. Bucuros de aceastæ posibilitate øi sæ primim detalii în legæturæ cu structurile øi activitæflile posibile ale organizafliilor masone, a implicafliilor pentru societatea româneascæ. Masoneria în România: subiect timp îndelungat tabu. Primirea se terminæ la 13.05. Consiliul Miniøtrilor Afacerilor Externe al Pieflei Comune îøi dæ acceptul pentru semnarea Acordului de comerfl øi cooperare economicæ dintre România øi Comunitatea Economicæ Europeanæ, parafat la 8 iunie 1990 la Bruxelles. 343
ADRIAN NÆSTASE
Simpozionul internaflional cu tema „Viitorul Europei. Noi formule de securitate. Proiecte comune øi dimensiunea umanæ a cooperærii“ (17–20 septembrie), organizat de Academia Românæ øi Asociaflia de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale. La manifestare au participat cercetætori øi reprezentanfli ai Institutelor de studii internaflionale din Sofia, Praga, Paris, Bonn, Roma, Varøovia, Veneflia, Potsdam, Budapesta, Copenhaga, Utrecht, Lisabona, Moscova, Virginia de Nord (SUA), iar în rândul organizafliilor internaflionale reprezentanfli ai Direcfliei de studii a Parlamentului European, ai Societæflii Europene de Culturæ, ai Academiei de Drept European de la Florenfla øi ai Centrului European pentru Învæflæmânt Superior UNESCO. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøte cuvântul introductiv la deschiderea Simpozionului internaflional cu tema „Viitorul Europei. Noi formule de securitate. Proiecte comune øi dimensiunea umanæ a cooperærii“, organizat sub auspiciile ADIRI (în Aula Academiei Române). Europa s°a schimbat! Constatarea pare sæ frizeze banalul, cæci suita mutafliilor politice øi ideologice, sociale øi economice, redobândirea conøtiinflei confluenflelor culturale, deblocarea comunicærii intraeuropene valideazæ cotidian o afirmaflie de acest gen. La rândul ei, intensificarea reflecfliei asupra schimbærii — fie cæ îmbracæ forma contactelor guvernamentale, ce prilejuiesc întâlniri øi agende de lucru inimaginabile cu un an în urmæ, fie cæ se concretizeazæ în øirul ameflitor de colocvii, simpozioane øi conferinfle øtiinflifice cu tematicæ øi participare tot mai diverse — constituie un barometru sensibil al modificærii climatului european. Un climat ieøit din epoca glaciaræ a Ræzboiului Rece. Este, însæ, suficient sæ cântæreøti avansurile øi blocajele pe care le înregistreazæ, în toate punctele cardinale ale colflului nostru de lume, efortul de edificare — deja plauzibilei — a unitæflii europene, sæ înregistrezi 344
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
speranflele øi îngrijorærile ce stræbat chiar din titlurile studiilor øi comunicærilor øtiinflifice — øi, în acest sens, simpozionul pe care afli avut amabilitatea sæ îl onorafli cu prezenfla dv. nu face excepflie — pentru a remarca, dacæ nu cu scepticism, în orice caz cu luciditate, cæ vechile reflexe sau ecourile lor mai supraviefluiesc încæ. Nici timpul, nici competenfla dv. nu îmi permit sæ fac un amplu expozeu asupra celor ce s°au petrecut în lunile scurse de la cæderea „cortinei de fier“ sau un bilanfl al împlinirilor øi neîmplinirilor acestei perioade, în care încercæm sæ învæflæm conjugarea stabilitæflii cu schimbarea, dupæ ce atâta vreme am conjugat°o cu imobilismul. Aø remarca, totuøi, spre exemplu, cæ maniera în care s°au desfæøurat øi rezultatele la care au ajuns reuniunile CSCE de la Bonn øi de la Copenhaga justificæ, în bunæ mæsuræ, predicflii optimiste. În ambele cazuri, regula consensului nu a mascat, precum în anii precedenfli, ireductibile divergenfle de principiu, ci, din contra, a reflectat øi consolidat convergenfla în direcflia consacrærii øi promoværii valorilor øi principiilor statului de drept, pluralismului politic, drepturilor omului øi libertæflilor cetæfleneøti, ale pieflei libere, ca valori øi principii comune întregii Europe. Pregætitæ în acelaøi spirit, Reuniunea CSCE la nivel înalt, ce va avea loc la Paris în noiembrie, va deschide, la rându°i, noi orizonturi de speranflæ, dat fiind cæ definirea structurii instituflionale a singurului forum paneuropean existent pânæ în prezent oferæ o garanflie în plus ireversibilitæflii evolufliei spre dialog autentic, democraflie øi prosperitate. În acelaøi timp, nu pot fi trecute cu vederea obstacolele ce se ridicæ în calea acestui ambiflios, dar perfect legitim, proiect. Aø semnala, între altele, cæ existenfla celor „trei cercuri concentrice“ ale spafliului economic european, deøi obiectiv motivatæ pentru o vreme, confline riscul de a deveni, în timp, o sursæ de consacrare a unui „centru“, respectiv a unei „periferii“, economice — øi nu numai — europene. Împreunæ cu alfli factori, între care nu ar trebui neglijatæ tendinfla de punere sub semnul întrebærii a graniflelor stabilite dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial, 345
ADRIAN NÆSTASE
neconformæ — cu excepflia unificærii Germaniei în graniflele celor douæ state germane —, ci chiar total opusæ, principiilor consacrate de Actul final de la Helsinki, o atare situaflie de divizare economicæ a continentului ar ameninfla serios stabilitatea, împiedicând de facto edificarea unui sistem de securitate general european, emancipat irevocabil de logica politicii de bloc. Cæ o asemenea perspectivæ nu este rodul unor simple speculaflii se poate deduce inclusiv din tendinfla unor flæri de a bloca abia trasatele vase comunicante intraeuropene prin exaltarea exclusivismului caracteristic unor „cluburi închise“. Or, spiritul în care trebuie sæ acflioneze diferitele asociaflii subregionale — a cæror contribuflie de principiu la crearea premiselor viitoarei Europe este indiscutabilæ — este cel propriu CSCE. fiinând cont de aceastæ exigenflæ, proiectul românesc privitor la crearea Forumului de Securitate øi Cooperare în Balcani a încercat sæ realizeze o corelaflie optimæ între cerinflele specifice zonei de apartenenflæ a flærilor membre øi exigenflele cristalizærii, pe termen scurt øi mediu — øi prin intermediul acestui forum — a condifliilor capabile sæ favorizeze atingerea, în perspectiva termenului lung, a obiectivului pe care noi am optat, nu întâmplætor, sæ°l numim Noua Europæ. Desigur, este firesc ca, într°o perioadæ de rapide schimbæri, erorile de percepflie øi de decizie sæ fie mai frecvente decât în alte împrejuræri. Dar tocmai pentru cæ o atare dinamicæ acceleratæ este de naturæ sæ amplifice efectele negative ale erorilor — întrucât se îngusteazæ momentele de respiro în care sæ se efectueze corijarea lor — ar fi de dorit, aøa cum spune un proverb românesc, „sæ se mæsoare de zece ori øi sæ se taie o singuræ datæ“. Altfel, în locul fireøtii unitæfli în diversitate ce ar urma sæ defineascæ Europa de mâine, ar putea apærea noi fragmentæri øi divizæri. Chiar dacæ graniflele lor nu vor mai fi trasate de antagonismele ideologice, ele nu vor fi mai puflin pægubitoare — pentru lumea europeanæ, pentru lume în ansamblul ei — decât cele de ieri. 346
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Oamenii politici pot øi trebuie sæ facæ mult pentru a îndepærta o asemenea perspectivæ. Marja lor de miøcare este mai amplæ decât oricând, dar, în acelaøi timp, responsabilitæflile sunt infinit mai mari într°o lume în care propriile insuccese nu mai pot fi trecute, cu uøurinfla de ieri, asupra clasicului „adversar“. Imaginaflia, creativitatea au devenit sine qua non°uri ale actului politic, færæ de care actuala øansæ a noii Europe riscæ sæ eøueze în repetæri nedorite ale istoriei mai îndepærtate sau mai recente. Iatæ de ce apare tot mai evident cæ obiectivitatea øi spiritul de nuanflæ, acea abordare sine ira et studio a fenomenelor øi proceselor — definitorii pentru demersul øtiinflific — devin sfetnici indispensabili ai actului de decizie politicæ. Færæ o comunicare permanentæ, în ambele sensuri, între putere øi comunitatea øtiinflificæ este dificil, dacæ nu imposibil, de selectat astæzi itinerarul care sæ conducæ, din ansamblul viitorilor posibili, cætre acela care împlineøte optim, færæ a fi neapærat leibnitziana „cea mai bunæ dintre lumile posibile“, aspirafliile popoarelor cætre democraflie, pace øi prosperitate. Interpretând prezenfla dv. aici ca un ræspuns pozitiv la aceastæ invitaflie la dialog, flin sæ væ mulflumesc anticipat atât pentru luminile ce le vefli arunca asupra modului concret în care îøi cautæ Europa o nouæ identitate, cât øi pentru semnalele de avertisment pe care afli considerat de datoria dv. sæ le tragefli în acest moment de ræscruce al istoriei continentului, când pilonul cel mai solid al speranflei este luciditatea. Cu aceastæ ocazie, au mai adresat cuvinte de salut participanflilor Corneliu Mænescu, preøedintele Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale, øi Carin Berg, directorul Centului European pentru Învæflæmânt Superior cu sediul la Bucureøti. La festivitate au participat øefi de misiuni diplomatice, alfli membri ai corpului diplomatic acreditafli în România din flæri participante la CSCE. 17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De væzut ce e cu „Asociaflia Titulescu“ din Braøov. 347
ADRIAN NÆSTASE
21.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Sorin Botez va fi la New York în perioada 24 septembrie–3 octombrie. – Documentaflie despre ONU. – Telegramæ la Bruxelles: nu e normal sæ aflæm de la Traian Chebeleu øtirea aprobærii acordului cu CEE.
18 septembrie 1990 9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor handicapafli — notæ la primul°ministru — eventual sæ sprijine acordarea unei subvenflii. 10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegramæ la Bruxelles: este inadmisibil sæ aflæm de la radio despre neincluderea noastræ în Programul PHARE. 15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Vadim Zagladin1, consilier al preøedintelui URSS, Mihail Sergheevici Gorbaciov. Vadim Zagladin: Colocviul merge foarte bine. Intervenflia unui francez reflectæ atmosfera generalæ: suntem întrebafli de ce sovieticii au fost de acord cu Germania în NATO. Adrian Næstase: Cei care au fost pentru unificarea Germaniei încep acum sæ°øi punæ întrebæri. Vadim Zagladin: S°a crezut cæ URSS va împiedeca unificarea. Adrian Næstase: Unii consideræ cæ anumite flæri doreau sæ se ascundæ dupæ un „Nu“ al sovieticilor. „Da“°ul automat al sovieticilor i°a descumpænit. 1
Vadim Valentinovici Zagladin. Om politic rus. Consilier al preøedintelui URSS. Preøedinte al Comitetului sovietic pentru securitate øi cooperare în Europa. 348
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Vadim Zagladin: Responsabilitatea în Europa e comunæ. Adrian Næstase: Pozifliile noastre sunt constructive. Nu am cedat tentafliilor pozifliilor extravagante. Deciziile noastre în criza irakianæ erau de principiu — nu îndreptate împotriva Irakului. Este drept cæ acum asistæm la o cursæ de vitezæ între diferite procese. Avem complexul trecutului — CAER øi Tratatul de la Varøovia — cu o bazæ geopoliticæ. Se uitæ aceste elemente, atunci când ne raportæm la noile realitæfli. Cum vede domnul Zagladin politica sovieticæ în Europa? Vadim Zagladin: Primul pas e Germania øi complexul de probleme — intrarea în NATO — aceste condiflii au fost îndeplinite: diminuarea plafonului de arme convenflionale, refuzul — pe hârtie — al armelor de exterminare în masæ, frontiera cu Polonia, reorganizarea NATO e proclamatæ, armonizarea unificærii Germaniei cu procesul paneuropean. Acum este vorba de relaflii noi cu Germania — douæ tratate, unul e parafat — se vor semna dupæ 3 octombrie. S°ar vrea în noiembrie. Al doilea acord va fi economic — va oferi o bazæ solidæ pentru perspectivæ. Acum vine Parisul la ordinea zilei. Sunt procese diferite. Sunt contacte cu Franfla — se pregæteøte textul unui tratat de prietenie øi cooperare. De Michelis a venit cu aceeaøi propunere din partea Italiei. Gorbaciov a fost de acord cu crearea unei noi baze a relafliilor. Acum este ca dupæ Primul Ræzboi Mondial. Vrem ca toate aceste tratate sæ spunæ cæ totul se înscrie în contextul CSCE. Sæ spunæ cæ înainte de Conferinfla la nivel înalt sæ se semneze Declaraflia comunæ Tratatul de la Varøovia–NATO. Apoi Acordul Viena; s°a pregætit Acordul Viena II. E un pachet. Urmærim un început de instituflionalizare a CSCE. Ce e nou e Secretariatul — „lejer“, plus un Comitet de prevenire a crizelor. Adeværata cooperare europeanæ n°a început încæ. Sunt probleme care cer cooperare. 349
ADRIAN NÆSTASE
Acum se prezintæ propuneri concrete — încæ nu sunt gata. Va fi nevoie de consultæri la nivelul celor douæ ministere de Externe. Adrian Næstase: CSCE are o înfæfliøare occidentalæ. Noi consideræm un avantaj adoptarea structurilor occidentale. E mai curând o opfliune pragmaticæ. Din punct de vedere instituflional, anumite decizii pot crea dezechilibre. Încercæm sæ împingem abordarea subregionalæ — ca o forflæ pozitivæ — în Balcani, la Marea Neagræ, pentru a realiza o altæ bazæ — complementaritate economicæ øi interese de securitate comune — formule mai complexe, care sæ aibæ o greutate în negocierile europene. Vadim Zagladin: Structurile regionale øi subregionale nu împiedicæ. Referitor la Reuniunea balcanicæ, presa e la extreme: succes sau eøec. Adrian Næstase: Douæ elemente de analizæ: statele balcanice øi statele din afara procesului CSCE, plus opinia publicæ. Statele balcanice: toate au interes sæ avanseze pe calea cooperærii balcanice, din rafliuni diferite. Noi am avansat câteva idei. Væ vom pune la dispoziflie intervenflia noastræ la Reuniunea balcanicæ. Vadim Zagladin: Cum au fost primite aceste idei? Adrian Næstase: E o primire diplomaticæ bunæ. Sunt însæ øi o serie de reticenfle, scepticii se tem sæ nu ajungem din nou la ceva cosmetic. Iugoslavia øi Bulgaria sunt înclinate spre pragmatism. Turcia øi Grecia sunt interesate din cauza problemelor etnice. Albania e interesatæ øi ea, pentru cæ îi dæ posibilitatea sæ intre în joc. Unii încearcæ sæ priveascæ numai spre Occident, iar Balcanii sunt percepufli la fel ca în trecut. Vadim Zagladin: Expresia cæ Occidentul reprezintæ viitorul, iar Balcanii sunt trecutul este neproductivæ. Adrian Næstase: E optimist cæ putem integra în CSCE o zonæ cu un astfel de trecut. Pentru Ungaria, Balcanii nu au nimic atrægætor, regiune în care România are conexiuni foarte bune. În percepflia ungaræ, Balcanii au fost un eøec tot timpul. 350
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Italienii sunt interesafli. Alflii nu prea se intereseazæ. Pentru opinia publicæ, procesul are o conotaflie pozitivæ: demonstreazæ existenfla componentei active a CSCE. Conotaflia negativæ a procesului vine din perceperea posibilitæflii „refacerii Orientului“. Ungaria ar vrea sæ se deplaseze în Vest, dacæ s°ar putea împreunæ cu Transilvania, bineînfleles. Se vorbeøte de Europa Centralæ øi de Europa Ræsæriteanæ, care ar fi de clasa a II°a: Bulgaria, România, Iugoslavia ortodoxæ. Se încearcæ divizarea Europei în trei: Europa Occidentalæ, Europa Centralæ øi Europa Ræsæriteanæ. Pentru noi, inifliativa Forului Balcanic a fost un test, pentru a vedea reacflii. Pregætim øi alte inifliative: ele ne dau posibilitatea sæ vedem care ne pot fi partenerii. Raporturile de pânæ acum cu URSS: corecte. Fiecare avem probleme. A deranjat cæ am læsat supapele deschise, inclusiv cu Moldova. Dupæ Revoluflie, a fost tentaflia de a pleca cu bagaje cu tot în Occident. A jucat înflelepciunea. Complementaritate existæ în plan economic. Viktor G. Boiko (reprezentant comercial — Ambasada URSS): Întâlnirea de la 3 octombrie de la New York a miniøtrilor de Externe. Adrian Næstase: Nu ne°am gândit la o agendæ, dar, desigur, vom vorbi øi despre procesele de schimbare din Europa øi cæile de abordare a noii Europe. Vadim Zagladin: Cu flærile Pentagonalei: URSS nu sunt împotriva unei lærgiri a contactelor. Adrian Næstase: Am cerut sæ fim observatori. Ei n°au vrut sæ lærgeascæ cadrul, dar ni s°a spus cæ putem participa la proiecte. Pentagonala a cerut sæ fie observator la Reuniunea balcanicæ. Noi am zis cæ e posibil pe bazæ de reciprocitate. Pentagonala vrea sæ facæ legæturi øi cu alte grupæri: prin Iugoslavia cu Balcanii; prin Italia, cu Mediterana. Vadim Zagladin: Nu se exclude ca, în viitor, URSS sæ fie observator. 351
ADRIAN NÆSTASE
De ce insistæ ei ca la Reuniunea privind Mediterana sæ se discute problemele ecologice; întâi cæ e pentru toatæ lumea; în al doilea rând pentru cæ e legat de ecologia Mærii Negre. Italienii au imaginaflie politicæ. Adrian Næstase: Pentru noi e foarte important sæ avem o nouæ dinamicæ a politicii externe. Dorim sæ gæsim idei pentru a ræspunde adecvat noilor realitæfli. Politica externæ a fost øi pentru URSS un motor al politicii interne. O politicæ externæ româneascæ vizibilæ øi creatoare ne poate ajuta în eforturile de stabilizare internæ. Vadim Zagladin: La Moscova am avut o întâlnire cu COPPPAL1. Ei sunt de acord sæ discute cu europenii: poate cæ ar fi de interes øi pentru voi. Adrian Næstase: Încercæm sæ facem ceva special pentru relaflia cu latino°americanii. Trebuie sæ avem consultæri. E o perioadæ dificilæ. Ar fi o eroare sæ ne ignoræm în politica internaflionalæ. Este o presiune enormæ øi o tentaflie imperialæ claræ. Sæ înflelegem lecfliile Istoriei, dar mai ales sæ învæflæm din ele. Apreciazæ modul deschis al schimbului de opinii. Vadim Zagladin: Ideea care a stat la baza vizitei sale la Bucureøti: sæ dea ræspunsuri la o serie de probleme øi sæ aprofundeze relafliile. Adrian Næstase: Apreciazæ ocazia de a întæri o relaflie naturalæ øi necesaræ. Primirea se terminæ la 18.20. 18.25 La Adrian Næstase, împreunæ cu Constantin Ene øi Gheorghe Tinca. – Se discutæ componenfla delegafliei la Sesiunea Adunærii Generale a ONU. 1 Cel mai important Forum al partidelor politice din America Latinæ øi Caraibe. A fost creat la 12 octombrie 1979, la Oaxaca (Mexic), din inifliativa Partidului Revoluflionar Instituflional (PRI) din Mexic.
352
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
19 septembrie 1990 11.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului. Corneliu Mænescu: Cuvânt de deschidere. Adrian Næstase: Prezentare a politicii externe øi a structurii MAE. Concepflia guvernului în probleme actuale ale politicii externe, prioritæflile de acfliune, iniflierea øi amplificarea unor contacte la nivel guvernamental în scopul extinderii colaborærii øi al mai bunei cunoaøteri a noilor realitæfli ale societæflii româneøti dupæ Revoluflia din decembrie 1989. Victor Anagnoste: A fost la Strasbourg — congres la care se discutæ probleme referitoare la România — o reuniune a avocaflilor. A avut o întâlnire cu doamna Catherine Lalumière. Avocatul francez cunoøtea cæ CEE va da feu vert pentru semnarea Acordului cu România. Se acordæ importanflæ Raportului Comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 13–15 iunie. Atmosfera la Consiliul Europei tinde sæ devinæ favorabilæ. Adrian Næstase: În cadrul Consiliului Europei, drepturile omului nu au încetat sæ aibæ o dimensiune politicæ. Lia Manoliu: Speræ cæ practica întâlnirilor cu Adrian Næstase se va repeta. A avut ocazia sæ urmæreascæ presa øi TV germane øi este øocatæ de ce propagandæ ni se face în exterior. Întreabæ dacæ noi facem ceva pentru a contrabalansa aceastæ propagandæ. E o suferinflæ profundæ pentru cei ce iubesc flara sæ vadæ cum este prezentatæ. Sæ ne gândim øi la sport, ca un mijloc de apropiere, dar øi de constituiere a unei imagini pozitive a României. Emigraflia românæ e un factor important. Sæ ne apropiem de ea. Adrian Næstase: Problema Ministerului Informafliilor e nerezolvatæ — lipsæ de spafliu øi oameni — dar øi lipsa presiunii Parlamentului. 353
ADRIAN NÆSTASE
Unele atribuflii ale lui încercæm sæ le preluæm noi, în minister. Ne pregætim de 1 Decembrie — am cumpærat 1.000 casete. Rompres nu are agenfli de presæ în stræinætate — birouri de presæ cel puflin la Viena øi Budapesta. E nevoie de bani øi oameni. Sæ fim demni în relafliile noastre cu alte flæri. Proiectul Institutului Român pentru Drepturile Omului este pus sub egida Parlamentului. Suntem singura flaræ din Europa care nu are un institut de relaflii internaflionale. Costel Gheorghiu (deputat): Poziflia noastræ faflæ de BBC. Adrian Næstase: Problema trebuie pusæ într°un context mai larg — problema creærii imaginii. Sæ fim rapizi în a produce informaflie. Radu Homescu (senator): Exprimæ dorinfla øi nevoia ca parlamentarii sæ fie informafli în domeniul politicii externe — sinteze documentare, declaraflii de presæ, convenflii, tratate. Se intereseazæ de posibilitatea aducerii în flaræ a osemintelor unor personalitæfli. Cum au demarat lectoratele în stræinætate? Sæ facem ceva sæ arætæm cæ românii noøtri nu sunt fligani. Sæ demaræm legæturi instituflionalizate cu ONG°uri în domeniul drepturilor omului — Amnesty International — am putea preîntâmpina deserviciile de imagine. Ce poziflie are MAE? Ar fi bun un demers din partea Parlamentului? Marinel Burduja (senator): Aprecieri privind promptitudinea cu care MAE a ræspuns atacurilor din exterior. Infracfliunea privind abuzul de paøaport. A identificat posibilitæfli de lærgire a colaborærii pe baze de schimburi la nivelul oraøelor. Au cerut guvernului licenfle de export pentru a finanfla unele manifestæri de export — vânzarea unor exponate. 354
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Care e punctul de vedere oficial privind „rana de peste Prut“? Membru Comisie: Ce preocupæri are MAE în privinfla crizei din Golf? Dacæ e de aøteptat ca SUA sæ accelereze procedura acordærii clauzei nafliunii celei mai favorizate? Membru Comisie: MAE nu are øi o direcflie care sæ se ocupe de populaflia românæ din stræinætate? Membru Comisie: Compoziflia de bazæ a MAE. Câfli dintre cei prezenfli în minister pânæ la Revoluflie mai sunt în activitate? Referitor la Mircea Ræceanu — cum s°a soluflionat aceastæ problemæ? Poziflia României la Conferinfla de la Copenhaga — documentul n°a fost publicat în flaræ. Dacæ se preiau pe plan intern înflelegerile de acolo, în special referitoare la minoritæfli? La Tulcea, dacæ existæ mic trafic cu URSS? Nicolae Ciocan (deputat): Referitor la criza din Golf — dacæ Occidentul are în vedere acordarea unei compensaflii, cum s°au dat øi flærilor din prima linie? Care e poziflia Japoniei øi flærilor ASEAN în ceea ce priveøte posibilitatea de a participa la reconstrucflia flærii noastre? Petriøor Morar (deputat): Relafliile României cu flærile din Asia — e o zonæ cu multe disponibilitæfli. Problema Moldovei — cineva de acolo vorbea de o Moldovæ unicæ. Dacæ MAE poate asigura facilitæfli pentru deplasæri neoficiale ale parlamentarilor români — cazare, întâlniri? Dacæ vom solicita reparaflii Germaniei faflæ de România? Adrian Næstase: Ræspunde la întrebæri. Încercæm sæ asiguræm facilitæfli corpului diplomatic din Bucureøti. Promitem sæ trimitem sinteze mai importante pentru Parlament. Ar fi bine ca Parlamentul sæ°øi facæ un Centru de documentare propriu. Osemintele personalitæflilor româneøti aflate în stræinætate —în atenflie. Am luat unele mæsuri privind pe Nicolae Titulescu. Lectoratele — responsabilitatea Ministerului Învæflæmântului. 355
ADRIAN NÆSTASE
Turiøtii români — nu putem face prea mult în acest moment. Relafliile cu Ungaria — poziflie claræ øi fermæ în ceea ce priveøte acfliunile guvernamentale. Pentru tensiunea intervenitæ — trebuie sæ gæsim soluflii raflionale. Sæ creæm un standard european privind minoritæflile. În prezent sunt 14 ONG°uri româneøti care se ocupæ de drepturile omului. Trebuie sæ°øi gæseascæ locul în societatea româneascæ. „Abuzul de paøaport“ — activitatea infracflionalæ nu e legatæ de paøaport, ci de individ. Referitor la Moldova — sæ organizæm o dezbatere. Avem o responsabilitate de a pæstra situaflia sub control. Situaflia din Golf — pierderile sunt evidente. Nu e o legæturæ directæ între Golf øi clauza nafliunii celei mai favorizate. Sunt unele negocieri. Problema e de naturæ politicæ. Acordæm atenflie legæturilor cu emigraflia. Primenirea MAE: de acord, færæ sæ neglijæm nevoia de securitate pentru informaflii externe øi contrainformaflii; se exclude total componenta de contrainformaflii pe plan intern. Mircea Ræceanu — este în SUA. Documentul de la Copenhaga — e public. Sæ facem o colecflie de documente. Micul trafic de la Tulcea — vom vedea øi vom da un ræspuns. Pentru Japonia, Europa de Ræsærit reprezintæ doar 1% din comerflul lor exterior. Nu se græbesc. Ei sunt într°o perioadæ de studiu. Problema reparafliilor a fost prezentatæ guvernului pentru examinare. Corneliu Mænescu: Subliniazæ marele interes pentru expunerea lui Adrian Næstase. Comisia urmæreøte, în limitele atribufliilor, acelaøi scop. MAE a dat sprijin ori de câte ori am cerut. Mulflumeøte MAE pentru sprijin. Dorinfla de a coopera cât mai strâns. Øedinfla se terminæ la 13.05. 356
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
13.30 Dejun în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, oferit de ambasadorul Venezuelei la Bucureøti, Milos Alcalay, cu ocazia consultærii ambasadorilor latino°americani acreditafli la Bucureøti. 16.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Jinqing Wang, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureøti. Jinqing Wang: Preøedintele Jiang Zemin invitæ pe preøedintele Ion Iliescu pentru o vizitæ oficialæ în China în perioada 30 octombrie–3 noiembrie. În perioada 2–11 noiembrie, înainte de propunerea pærflii române, au fost aranjate trei vizite la nivel de øef de stat. Dupæ 13 noiembrie pânæ la sfârøitul lunii noiembrie, programul conducerii chineze este deja foarte încærcat. Dorim sæ cunoaøtem dacæ aceastæ perioadæ este convenabilæ sau nu. Ministrul Qian Qichen invitæ pe Adrian Næstase în perioada 12–16 octombrie în China — care corespunde cu perioada propusæ de noi. Dacæ suntem de acord? Partea chinezæ doreøte sæ cunoascæ cât mai curând preferinfle de program, numærul de persoane din suitæ øi funcfliile lor. Adrian Næstase: Exprimæ marea plæcere sæ se întâlneascæ din nou cu ambasadorul. Mulflumeøte conducerii chineze pentru veøti, în numele preøedintelui Ion Iliescu. Perioada pentru vizita preøedintelui Ion Iliescu: vom da un ræspuns cât de curând. În ceea ce priveøte vizita sa, Adrian Næstase transmite mulflumiri pentru invitaflie; ea corespunde propunerilor noastre. Sæ transmitæ acceptarea invitafliei împreunæ cu mulflumiri. Pentru program: sæ ræmânem în legæturæ, sæ gândim împreunæ cel mai bun program. Este tentat sæ lase programul la latitudinea pærflii chineze, convins cæ ea va face cele mai bune alegeri. 357
ADRIAN NÆSTASE
Urmeazæ o perioadæ destul de încærcatæ. Va fi foarte important sæ asiguræm o consultare permanentæ øi un flux continuu de schimb de vizite între noi. Mai sunt programate vizite importante: Institutul de Studii Strategice de la Beijing øi o invitaflie a Institutului Poporului Chinez pentru Relaflii Internaflionale. Încercæm sæ facem o delegaflie cât mai reprezentativæ. Jinqing Wang: Domnul Andrei Pleøu a schimbat perioada vizitei pentru anul viitor. Este øi o invitaflie pentru ministrul Victor Stænculescu. În luna noiembrie va merge øi domnul Constantin Fota. Sesiunea Comisiei mixte e o altæ problemæ: încæ nu s°a propus sæ aibæ loc. Sæ ne gândim la convocarea ei dupæ vizita domnului Constantin Fota în China. Adrian Næstase: Am pornit deja motoarele, ceea ce e un lucru foarte bun. Audienfla se terminæ la 16.40. 17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vizita în China. De întocmit o notæ privind acceptarea vizitei la nivelul ministrului de Externe în perioada 12–16 octombrie. – Vizita preøedintelui Ion Iliescu în China. – Nota de convorbire Adrian Næstase–Alan Green Jr.: de trimis la preøedintele Ion Iliescu. – Deplasarea la Tirana — de væzut în ce stadiu se aflæ pregætirile. 19.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Program Petre Roman — vizitæ la Bruxelles, la CEE — eventual Belgia øi Italia. – Romului Neagu — de acord cu includerea Muftiului în delegaflie.
20 septembrie 1990 8.50 La Adrian Næstase, pe tema Clubului Diplomatic. – Apar informaflii pe canale neautorizate; sursa de informare se aflæ în MAE. 358
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– De subliniat — decizia s°a luat la solicitarea corpului diplomatic din Bucureøti — toflii decanii; situaflia e neclaræ de ani de zile — Consiliul de conducere, organele statutare nu mai funcflioneazæ; Adunarea Generalæ numeøte Consiliul, iar Consiliul numeøte preøedintele executiv. – Problema e cæ în Clubul Diplomatic nu intræ numai corpul diplomatic — vin o mulflime de persoane care n°au nimic de°a face cu Clubul Diplomatic. – Au fost plângeri cæ nu mai funcflioneazæ conform statutului øi s°a solicitat reluarea activitæflii pe baze strict legale. – Ministrul e preøedinte de onoare. Nu a fæcut decât sæ ia act de hotærârea decanilor regionali ai corpului diplomatic øi de cea a reprezentanflilor actualului Consiliu de Administraflie. – Suspendarea are caracter temporar — pentru a permite flinerea Adunærii Generale a diplomaflilor øi care vor hotærî ce vor face mai departe. – Clubul Diplomatic e o persoanæ juridicæ øi va decide conform statutului sæu în privinfla modului de funcflionare øi a personalului de execuflie pe care îl doreøte. – Interesul MAE este ca instituflia sæ funcflioneze în mod statutar øi civilizat øi sæ serveascæ exclusiv corpul diplomatic din Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Ernö Rudas, ambasadorul Republcii Ungare la Bucureøti, în vizitæ de prezentare. 12.45 Dejun oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, de Allan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Participæ øi Sorin Botez (PNL). 15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – A vorbit cu senatorul Ioan Baboø. E de acord ca acesta sæ facæ parte din delegaflia la Adunarea Generalæ a ONU. 359
ADRIAN NÆSTASE
20.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Semneazæ notele pentru delegaflia la Sesiunea Adunærii Generale a ONU øi paøapoarte diplomatice pentru Sorin Botez øi Ioan Baboø. – Audienfla lui Hans Van Thoolen (HCR), fixatæ pe 22 septembrie, la ora 17.
21 septembrie 1990 9.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Deplasarea la Palma de Mallorca: sæ mai vorbim la prânz. – Interviu pentru „România Liberæ“: de vorbit cu Marcel Dinu øi Direcflia presæ. 10.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Audienfla cu ambasadorul Irakului. S°a conturat o idee: Irakul sæ dea petrol prin Comitetul de sancfliuni pentru lumea a treia. 11.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Cu Romulus Neagu — referitor la situaflia Berlin. – Întâlnire cu James Baker III: dacæ se face pe 9 octombrie, e OK! – De urmærit telegrama de la Berlin a lui Romulus Neagu. 14.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Declaraflia MAE: vizita preøedintelui Ion Iliescu în SUA e pentru Adunarea Generalæ a ONU øi UNICEF. – Teodor Meleøcanu: numit purtætor de cuvânt în lipsa lui Traian Chebeleu. – Marcel Dinu: pregætirea unui program de politicæ externæ; s°a promis unul în douæ luni de la constituirea guvernului. – Ioan Maxim sæ ia legætura cu secretarul general al guvernului pentru nota cu structura de vârstæ — într°o sæptæmânæ de transmis, cu datele respective. 360
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Ce s°a întâmplat cu Institutul pentru Drepturile Omului, s°au gæsit øi aprobat banii? – De luat stenograma øedinflei Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului. – Referitor la Clubul Diplomatic: de dat un comunicat. Am încercat; se pare cæ nu e unitate de vederi în Clubul Diplomatic; nouæ ni se pare cæ lucrurile nu funcflioneazæ bine acolo; este datoria Adunærii Generale de a pune lucrurile la punct; vom fi dispuøi sæ ræspundem în continuare la orice solicitæri.
22 septembrie 1990 9.20.La Adrian Næstase, cu probleme curente. În birou era øi ministrul Mediului, Valeriu Eugen Pop. – Sæ punem pe cineva de la Ministerul Mediului în delegaflia la Palma de Mallorca. – Din partea primului°ministru Petre Roman — cerere pentru un studiu: Balcanii în context mediteranean — dimensiune istoricæ, dimensiune strategicæ øi dimensiune culturalæ. – În discursul la Palma de Mallorca: de subliniat interesele comune regiunilor Balcani–Mediterana. – Constantin I. Turcu sæ caute în Arhivæ tot ce fline de inifliativa de „Uniune Latinæ“ a lui Mihai Antonescu. 10.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Antonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureøti. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Palma de Mallorca — un proces specific, distinct de CSCE, având ca obiect stabilizarea Mediteranei — o zonæ mai siguræ; sæ scadæ presiunea migratorie din Africa de Nord (24 milioane de persoane); sæ atenuæm polarizarea religioasæ — un conflict de civilizaflii. 361
ADRIAN NÆSTASE
Problema Mediteranei a fost pânæ acum un apendice al CSCE øi o zonæ de disparitæfli Nord°Sud în Mediterana. Vrem sæ aibæ relaflii cu CSCE, sæ profitæm de experienfla CSCE, dar procesul Mediteranei sæ fie independent. Cine sæ participe? fiærile efectiv riverane, plus flærile europene care au interese în Mediterana, inclusiv România. URSS øi SUA de asemenea trebuie sæ fie prezente. O propunere priveøte modelul de securitate. S°a exprimat øi poziflia extremæ ca URSS øi SUA sæ fie în afara aranjamentului — nu e de dorit. Altæ propunere este ca Mediterana sæ nu fie o zonæ de securitate, ci una de apærare. Experienfla CSCE — avem acum o securitate mai mare, dar øi o ræspundere mai mare faflæ de drepturile omului. În Mediterana — cooperare economicæ mai mare, mai multæ securitate øi previzibilitate în comportamente. Un alt obiectiv: sæ promovæm mai activ în aceastæ zonæ ideea de toleranflæ — religii diferite — nu numai drepturile omului. Adrian Næstase: Vom sprijini inifliativa. La întâlnirea de la Palma, suntem interesafli în mod obiectiv de legætura Marea Neagræ–Marea Mediteranæ — mediu, transporturi, comerfl; e un spafliu comun balcano°mediteranean. Poate vom gândi o conferinflæ Balcani–Mediterana. E foarte important sæ se producæ separat dezvoltarea proiectelor, pentru a se armoniza apoi mai bine procesele. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Spune cæ øi ei promoveazæ ideea de proces gradual; pentru faza I: probleme politice, extramilitare; faza II: probleme militare. Adrian Næstase: Spune cæ se bucuræ de posibilitatea de a merge în Spania. Politica externæ româneascæ trebuie sæ se coordoneze foarte bine cu politica externæ spaniolæ. Sæ gândim o „axæ latinæ“. Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Sæ facem o „Pentagonalæ latinæ“. Adrian Næstase: Referitor la Clubul Diplomatic. Lucrurile merg foarte ræu. 362
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De væzut ce e cu actul de privatizare; ce e cu statutul înregistrat? Regimul bunurilor Clubului. O scrisoare cætre ambasador — sæ°øi precizeze punctul de vedere în legæturæ cu Clubul Diplomatic. Punctul de vedere oficial al ambasadelor. Audienfla se terminæ la 11.00. 11.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Spectacol românesc la Lausanne. – O trecere în revistæ a pozifliilor noastre privind situaflia din Golf, plus o introducere politicæ. – Întâlnire cu emigraflia la New York — cu personalitæfli. 13.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la øedinfla Consiliului de Securitate din 24 septembrie: trebuie sæ plecæm din Palma pe 24 septembrie dimineafla. – S°a aprobat ca Paul Everac sæ fie ambasador la Paris. – De acord cu Elena Zamfirescu la Comisia a III°a. – Vede diverse lucræri curente. – Vede declaraflia referitoare la comentariul lui „Deutsche Welle“. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Hans Van Thoolen, director la Înaltul Comisariat Pentru Refugiafli al Nafliunilor Unite (UNHCR), Geneva. Referitor la Institutul Român pentru Drepturile Omului: se oferæ consultanflæ României. Hans Van Thoolen subliniazæ faptul cæ România ar putea profita economic de pe urma refugiaflilor care cer azil din rafliuni economice, dar motivat politic. Audienfla se terminæ la 17.45. 363
ADRIAN NÆSTASE
19.45 Dineu oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al româniei, cu soflia, în cinstea lui Hans Van Thoolen (UNHCR — Geneva).
23 septembrie 1990 13.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Reuniunea CSCE privind Mediterana de la Palma de Mallorca. Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la plecarea la Reuniunea CSCE de la Palma de Mallorca øi ulterior la New York, la øedinfla Consiliului de Securitate, la sesiunea Adunærii Generale a ONU øi la Reuniunea la nivel înalt pentru copii. Reuniunea la care plec astæzi se va desfæøura la Palma de Mallorca, în perioada 24 septembrie–19 octombrie. Este o reuniune CSCE referitoare la Mediterana, la care vor lua parte flærile semnatare ale Actului final de la Helsinki, ca øi state mediteraneene neparticipante la CSCE. Ea va fi consacratæ cæilor øi mijloacelor de aprofundare a cooperærii în zonæ, inclusiv protecflia sistemelor mediteraneene. Se va elabora un raport cuprinzând concluzii øi recomandæri care, împreunæ cu alte documente, vor fi prezentate cu ocazia Întâlnirii la nivel înalt a CSCE de la Paris, în luna noiembrie. Delegaflia românæ va prezenta punctele noastre de vedere în legæturæ cu ideea creærii unui forum mediteranean pentru securitate øi cooperare, precum øi pe cele referitoare la spafliul de continuitate øi interferenflæ culturalæ balcano°mediteraneanæ. Vom formula în acest sens unele propuneri de activitæfli care se înscriu în încercarea de a contura relaflii mai strânse între zona sud°estului european øi cea a Mediteranei. Din 25 septembrie voi fi prezent la New York, unde voi participa la øedinfla Consiliului de Securitate al ONU, organizatæ la nivel ministerial, 364
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
iar apoi voi fi prezent la lucrærile sesiunii a 45–a a Adunærii Generale a ONU, precum øi la Reuniunea la nivel înalt pentru copii, ce se desfæøoaræ sub egida UNICEF.
24 septembrie 1990 14.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Francisco Fernández Ordóñez, ministru de Externe al Regatului Spaniei. Francisco Fernández Ordóñez: Se aratæ interesat de situaflia politicæ internæ din România. Subliniazæ cât este de important sæ fie liniøtite temerile partidelor politice. Spania a realizat un acord cu toate partidele politice øi au fæcut cererea de admitere în Consiliul Europei înainte de adoptarea Constitufliei. Adrian Næstase: Apreciazæ poziflia Spaniei øi experienfla sa în gestionarea revenirii la democraflie. Încercæm sæ construim un consens intern pentru admiterea în Consiliul Europei. Aøteptæm cu mare interes vizita lui Felipe González. Putem încuraja vizite reciproce de parlamentari. Sæ vedem øi cum putem întruni cât mai rapid Comisia mixtæ. 15.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniunea CSCE privind Mediterana. Ministrul de Externe al Spaniei, Francisco Fernández Ordóñez, deschide lucrærile. Dæ cuvântul Regelui Spaniei. Juan Carlos I : Salutæ asistenfla. Exprimæ speranfla în reuøita Conferinflei. Existæ o ræspundere colectivæ în protecflia Mediteranei, la care se adaugæ spiritul de cooperare pe care CSCE l°a fæcut sæ triumfe în Europa. Sæ tragem învæflæminte din experienfla trecutului. 365
ADRIAN NÆSTASE
Spiritul mediteranean este acela de a dori sæ contribuie la o lume mai bunæ. Uræri de succes. Francisco Fernández Ordóñez: Declaræ deschisæ oficial Reuniunea. Anunflæ cæ Albania a cerut sæ fie observator. Cererea a întrunit consensul. Citeøte discursul delegafliei Spaniei. Sæ gæsim un diagnostic comun problemelor Mediteranei øi sæ ne punem de acord asupra tratamentului. Sæ rezolvæm cauzele øi nu efectele — dezvoltarea flærilor în curs de industrializare. Spiritul nou european sæ se transmitæ în Mediterana. Proiectul de cooperare în Mediterana, pragmatic øi flexibil. Conferinfla pentru Cooperare øi Securitate în Mediterana: proces global. Gianni de Michelis (ministru de Externe al Republicii Italiene, preøedinte în exercifliu al CSCE): fiærile Mediteranei sunt 17. Convenflia de la Barcelona de protecflie a Mediteranei. Cooperarea dintre flærile riverane. Dialogul Nord–Sud. Noua structuræ mediteraneanæ — sæ aibæ o componentæ economicæ puternicæ. Structura sæ includæ øi flærile Mærii Negre, SUA øi flærile CEE. Budimir Lon•ar (ministru de Externe al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia): Europenii sæ nu se concentreze numai pe problemele europene. Monopolizarea Mediteranei ar avea efecte grave. Sæ aplicæm mæsurile de creøtere a încrederii, adaptate de CSCE, la procesul privind Mediterana. Grupul nealiniat al flærilor mediteraneene — întâlnirea de la Alger — vor relafliile cele mai bune cu Europa. Contribuflia Pentagonalei, a flærilor riverane Mærii Negre la cooperarea în Mediterana. Interferenfla a trei mari culturi în Mediterana, legate de islam, de Bizanfl øi de lumea catolicæ. John Davies (SUA): Problemele mediului înconjurætor. 366
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Democraflie. Libertæflile politice øi libertæflile economice merg mânæ în mânæ. fiærile est°europene: sæ fie ajutate sæ depæøeascæ moøtenirea ecologicæ ræmasæ de la vechile regimuri. Forul potrivit e CSCE. Importantæ e voinfla de a dialoga. Prinflesa Maria Pia Kothbauer (Principatul Liechtenstein): Scopuri comune în CEE. Problemele care mai ræmân din conflictul Est–Vest în zona Mediteranei nu pot fi ignorate. Leif Mevik (ambasador, Norvegia): Ia notæ cu interes de propunerea de Conferinflæ pentru Securitate øi Cooperare în Mediterana. E interesantæ øi constructivæ. Sæ nu dæm CSCE sarcini care pot fi realizate în altæ parte. Vorbeøte de nevoia protecfliei mærilor europene, pledând pentru flærile baltice. Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la Conferinfla CSCE privind Mediterana: Domnule preøedinte, Excelenfle, Distinøi reprezentanfli, Væ rog sæ°mi permitefli sæ încep prin a adresa câteva cuvinte de gratitudine guvernului Spaniei, precum øi guvernului autonom al Insulelor Baleare. Am fost primifli cu cordialitate øi prietenie, sentimente atât de caracteristice poporului spaniol. În plus, splendidele aranjamente øi facilitæfli ce ne°au fost asigurate de distinsele noastre gazde oferæ reuniunii noastre condiflii ideale de lucru fructuos. În toate acestea, vedem un semn în plus al puternice angajæri a guvernului øi a poporului spaniol pe calea dezvoltærii cu succes a procesului CSCE. Delegaflia României participæ cu mare interes øi justificate speranfle la actuala întâlnire CSCE referitoare la Mediterana. 367
ADRIAN NÆSTASE
Scopul cæreia este chemat sæ îi serveascæ aceastæ conferinflæ øi circumstanflele internaflionale în care are loc dau întâlnirii noastre o semnificaflie deosebitæ. Desigur, suntem cu toflii aici, în fascinantul oraø Palma de Mallorca, pentru a gæsi, în urma discufliilor, punerea în practicæ øi dezvoltarea prevederilor Actului final de la Helsinki referitoare la securitatea øi cooperarea în zona Mediteranei. În concordanflæ cu ordinea de zi aprobatæ anul trecut la Viena, ni se cere sæ procedæm la un larg schimb de pæreri privind cæile øi mijloacele de promovare a cooperærii øi întæririi securitæflii øi stabilitæflii în aceastæ zonæ de interes major pentru toate flærile noastre. Reuniunea este chematæ, de asemenea, sæ ia în considerare, la nivel de experfli, aspectele specifice ale cooperærii cu scopul de a determina dezvoltarea economicæ øi socialæ mai rapidæ a flærilor din regiune øi în special a flærilor în curs de dezvoltare. Examinarea mæsurilor de a proteja printr°o acfliune conjugatæ mediul înconjurætor øi ecosistemele mediteraneene este un alt subiect major care dæ greutate specialæ acestei întâlniri. Noi credem cæ toate aceste probleme asiguræ un teren solid pentru interesele øi preocupærile comune pentru toate flærile noastre care ar face posibil ca propriile noastre discuflii sæ ducæ la rezultate specifice øi substanfliale. Schimbærile fundamentale care au avut loc în Europa recent nu fac decât sæ întæreascæ nevoia pentru o cooperare øi înflelegere mai profunde între toate flærile noastre øi în regiunea Mediteranei. Evolufliile de pe continentul european cætre o nouæ structuræ de relaflii interstatale, libere de dispute ideologice, competiflii militare, incompatibilitæfli economice øi controverse privind drepturile omului, face posibilæ deschiderea unor noi perspective pentru relafliile dintre flærile CSCE øi celelalte nafliuni mediteraneene. De aceea, în concepflia noastræ, convocarea acestei reuniuni în conjunctura istoricæ actualæ este cea mai importantæ pentru eforturile de promovare a flelurilor exprimate în Actul final de la Helsinki øi dau un dinamism proaspæt eforturilor de a lærgi cooperarea øi a întæri securitatea în Mediterana. 368
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Noi consideræm cæ în momentul când 35 de state CSCE deschid un nou capitol al relafliilor lor, interacfliunea dintre flærile din zona Mediteranei ar trebui sæ fie ridicatæ la un nivel mai înalt al calitæflii øi obiectivului. Aceastæ convingere a determinat România sæ salute inifliativa care a fost luatæ de patru flæri mediteraneene de a conveni la convocarea unei conferinfle privind securitatea øi cooperarea în Mediterana. Sunt mai multe motive care au determinat poziflia pozitivæ a României faflæ de acest proiect. În primul rând, opinia noastræ verificatæ este cæ o cooperare mai largæ, o mai mare stabilitate øi o securitate sporitæ într°una din regiuni au un impact favorabil direct asupra zonelor învecinate øi dincolo de acestea. În cazul special al Mediteranei, care este o componentæ deosebitæ a procesului CSCE, corelafliile în numeroase domenii dintre aceastæ regiune øi continentul european sunt bine stabilite øi recunoscute. Orice proces care tinde spre relaflii mai bune între nafliunile riverane acestei mæri reprezintæ o contribuflie realæ spre dezvoltarea procesului CSCE cætre o Europæ unitæ, paønicæ øi democraticæ. În plus, cu cât se va nuanfla acest proces, cu atât vor fi mai numeroase ocaziile pentru flærile europene sæ°øi intensifice cooperarea bilateralæ øi multilateralæ cu celelalte state mediteraneene. Noi salutæm toate eforturile øi inifliativele de a spori cooperarea øi a mæri securitatea în regiunea Mediteranei øi datoritæ aøezærii ei în apropierea Balcanilor, unde se aflæ România. Într°un anume fel, fiecare dintre aceste regiuni este o continuare a celeilalte. Øi sunt bucuros væzând cæ tot mai multe flæri ale celor douæ regiuni sunt din ce în ce mai preocupate de aceleaøi probleme øi sunt hotærâte sæ îmbunætæfleascæ cooperarea øi sæ construiascæ un climat de încredere reciprocæ în regiunile respective. Aceste flæri au multe lucruri în comun privind realitatea, experienfla øi modul de abordare. De exemplu, România consideræ, de asemenea, cæ schimbærile radicale care au avut loc în Europa deschid perspective øi mai largi pentru dezvoltarea relafliilor de cooperare øi o mai bunæ înflelegere 369
ADRIAN NÆSTASE
reciprocæ între toate flærile balcanice. Øi este satisfæcætor sæ vezi o nouæ hotærâre politicæ din partea tuturor nafliunilor acestei regiuni de a transforma Balcanii, prin cooperare øi eforturi conjugate, într°un important factor favorabil accelerærii procesului CSCE. În fond, noi gândim, de asemenea, în termenii unui For al securitæflii øi cooperærii în Balcani, ale cærui funcflii primordiale ar fi stimularea traducerii integrale în viaflæ în aceastæ regiune a prevederilor de bazæ ale Actului final de la Helsinki øi ale documentelor CSCE subordonate. Aceasta ar include componenta politicæ øi a securitæflii acestui proces prin promovarea unor mæsuri acceptate pentru a creøte încrederea reciprocæ øi securitatea în Balcani; componenta care exprimæ dorinfla tuturor flærilor balcanice de a spori cooperarea în domeniul economic, tehnologic, øtiinflific, precum øi în alte domenii; iar dimensiunea umanæ, solicitând o interacfliune mai strânsæ între nafliunile acestei regiuni, are ca scop asigurarea deplinului respect al drepturilor umane øi soluflionarea problemelor umanitare. În noul climat european, care ar putea lua un nou avânt sub influenfla Reuniunii la nivel înalt a flærilor CSCE de la Paris, procesul de constituire a Forumului pentru Securitate øi Cooperare în Balcani, la care tocmai m°am referit, ar putea fi sprijinit de adoptarea unei Carte a Securitæflii øi Cooperærii în Balcani. O astfel de cartæ ar putea asigura baza politicæ øi juridicæ a forumului øi ar putea reafirma øi dezvolta reglementærile Actului final de la Helsinki, având în vedere necesitæflile øi specificul Balcanilor. Desigur, interesele comune ale nafliunilor care træiesc în Balcani øi acelea din regiunea Mediteranei nu se limiteazæ la apropierea geograficæ a celor douæ regiuni. Zona vitalæ a protecfliei mediului înconjurætor oferæ un câmp larg cooperærii dintre nafliunile Balcanilor øi ale Mediteranei. De exemplu, România a proclamat de curând Delta Dunærii „Rezervaflie a biosferei“ øi a inifliat acfliuni la scaræ naflionalæ øi internaflionalæ pentru protejarea mediului pe Dunære øi în Deltæ. Aceasta ar putea constitui un punct de interes pentru celelalte flæri ale Mærii Negre øi ale Mediteranei. 370
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Numeroasele interconexiuni ale culturii øi civilizafliei dintre popoarele Europei de Sud°Est øi ale Mediteranei constituie un alt motiv pentru interesul arætat de România pentru inifliativa de a organiza o conferinflæ pentru securitate øi cooperare în Mediterana. În fine, noi privim interesul crescând pentru relaflii mai largi între toate flærile reprezentate la aceastæ întâlnire ca un exemplu pentru viitorul dialog Nord°Sud. Este evident cæ nafliunile europene øi celelalte flæri mediteraneene, conlucrând pentru reducerea decalajelor în dezvoltare în domeniile economic, social, øtiinflific, tehnologic øi altele, îøi pot aduce contribuflia majoræ la procesul european CSCE øi la pacea øi stabilitatea în Mediterana. Domnule preøedinte, Potrivit ordinei de zi, reprezentanflii tuturor nafliunilor prezente la aceastæ întâlnire vor studia în urmætoarele patru sæptæmâni aspectele concrete øi posibilitæflile de græbire a dezvoltærii economice øi sociale a flærilor din regiunea Mediteranei. În acelaøi timp, îøi vor concentra atenflia asupra gæsirii solufliilor la problemele deosebit de importante ale protejærii ecosistemelor în Mediterana. Cred cæ suntem cu toflii de acord cæ problemele supuse dezbaterii sunt de o importanflæ majoræ pentru sprijinirea proceselor de dezvoltare øi asigurarea unei mai mari securitæfli øi stabilitæfli în regiune. Pentru a servi efectiv acestui scop, va fi esenflial pentru discufliile øi schimburile noastre de vederi sæ redactæm o minutæ care sæ conflinæ concluzii specifice øi recomandæri. Pentru ca astfel de concluzii øi recomandæri sæ aibæ eficacitate, ele ar trebui sæ prevadæ mæsuri concrete în anumite zone care joacæ un rol decisiv în dezvoltarea contemporanæ. Una din liniile de acfliune ar trebui sæ flinteascæ, dupæ pærerea noastræ, eliberarea schimburilor economice de barierele artificiale, promovând transferul de tehnologie, capital øi informaflie øtiinflificæ øi tehnicæ. De asemenea, ea ar asigura acordarea de facilitæfli în cadrul strict al preferinflelor de vamæ øi comerfl ale flærilor în curs de dezvoltare. 371
ADRIAN NÆSTASE
Aceastæ conferinflæ ar putea, de asemenea, sæ recunoascæ importanfla transferului de tehnologie øi a dezvoltærii economice integrate. Ar putea, de asemenea, sæ încurajeze stabilirea de zone economice ale liberului schimb øi implementarea unor proiecte øi programe de cooperare regionalæ, cu sprijinul guvernelor øi organizafliilor internaflionale cum ar fi CEE, Comisia Economicæ pentru Europa, UNEP, OMS, FAO, ITU øi IMO. Astfel de proiecte øi programe ar putea fi instituite în domenii de interes øi importanflæ prioritare cum ar fi industria, transporturile, telecomunicafliile, agricultura, cercetarea, protecflia mediului înconjurætor, dezvoltarea unor noi surse de energie, turism, protecflia patrimoniului cultural. De o mare importanflæ pentru realizarea flelului acestei conferinfle ar fi extinderea øi diversificarea contactelor directe, schimburilor de experienflæ øi de date, informafliile, metodele øi materialele statistice. Un rol major în aceastæ privinflæ l°ar avea organizarea întâlnirilor de experfli øi mese rotunde pe subiecte referitoare la economia orientatæ spre piaflæ, cu scopul de a armoniza øi a adopta standarde comune, în spiritul angajamentelor asumate în cadrul întâlnirii CSCE de la Bonn, în domeniul economiei øi al Întâlnirii CSCE de la Sofia privind mediul înconjurætor. Concluziile întâlnirii ar putea recunoaøte cu deplin succes o mai mare disponibilitate din partea nafliunilor Europei de a participa mai activ la formarea personalului øi la acordarea de asistenflæ tehnicæ flærilor în curs de dezvoltare ale acestei regiuni. În ceea ce o priveøte, România acordæ o importanflæ deosebit de mare intensificærii relafliilor sale cu statele mediteraneene în curs de dezvoltare. Aceasta ia forme variate incluzând schimburi de vizite, trimiterea de specialiøti, mai ales învæflætori øi profesori, în aceste flæri, stabilirea de relaflii de cooperare cu institutele de cercetare mediteraneene. Include, de asemenea, prilejuri de efectuare a studiilor universitare øi postuniversitare în România, intensificarea legæturilor dintre camerele de comerfl, partici372
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
parea mai largæ la târgurile øi expozifliile internaflionale, înfiinflarea unui centru de cooperare economicæ cu flærile mediteraneene. Unul dintre rezultatele acestei reuniuni ar fi întærirea bazelor legale ale cooperærii mediteraneene în diverse domenii. Suntem în cæutarea unor mæsuri pentru a adera la diferitele instrumente legale care guverneazæ activitæflile internaflionale pentru protejarea mediului înconjurætor, precum øi în alte domenii în Mediterana. Aceastæ reuniune ar trebui sæ contribuie la dezvoltarea cooperærii internaflionale cu scopul de a preveni cu strictefle depozitarea de materiale toxice øi dæunætoare în largul mærii, în apele teritoriale øi în lacuri. Un factor important care, aøa cum am mai spus, asiguræ o bazæ comunæ solidæ pentru înflelegerea reciprocæ între popoarele Europei de Sud°Est øi în regiunea Mediteranei este existenfla în aceastæ regiune a unei varietæfli de culturi øi civilizaflii. Deøi având un caracter diferit, ele au coexistat istoric una în vecinætatea alteia øi s°au influenflat reciproc spre folosul tuturor. Pentru a releva øi a înflelege mai bine ceea ce este comun între popoarele Europei de Sud°Est øi din zona Mediteranei din punctul de vedere al valorilor culturale øi spirituale, ar fi de mare interes, în concepflia noastræ, sæ convocæm o reuniune de specialiøti øi experfli asupra „Interferenflelor culturale øi spirituale ale civilizafliilor mediteraneene“. Am fi bucuroøi sæ gæzduim o astfel de reuniune în România. Domnule preøedinte, Un rezultat plin de succes al acestei reuniuni ar determina færæ îndoialæ un climat politic mai bun în Mediterana øi ar adânci spiritul de încredere reciprocæ øi mai buna înflelegere între flærile acestei regiuni. Aceasta ar crea condiflii mai favorabile pentru examinarea mæsurilor de încredere øi securitate, precum øi mæsuri pentru controlul øi reducerea forflelor armate din aceastæ regiune. Aceasta ar contribui, de asemenea, la instalarea unui climat mai bun pentru aplanarea conflictelor existente care au menflinut o stare de tensiune øi au afectat negativ cooperarea øi înflelegerea între nafliunile din regiunea Mediteranei. 373
ADRIAN NÆSTASE
Înainte de a încheia, aø dori sæ reiterez dorinfla øi hotærârea României, care este irevocabil angajatæ într°o politicæ de democratizare originalæ, spre pluralism, economie de piaflæ øi deplinul respect al drepturilor omului, sæ facæ tot posibilul pentru a contribui, în mod pozitiv, la succesul acestei reuniuni, la dezvoltarea cooperærii øi întærirea securitæflii øi stabilitæflii în Mediterana. Alex Bodry (ministru al Mediului din Marele Ducat de Luxemburg): Sæ dæm atenflie mediului înconjurætor. Sæ asiguræm flærilor mai puflin dezvoltate condiflii de dezvoltare. Greøelile trecutului sæ nu se mai repete. Utilizarea energiei este piatra unghiularæ a oricærei politici economice øi de mediu raflionale. Øedinfla se terminæ la 17.35. 18.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de organizatori în cinstea participanflilor.
25 septembrie 1990 7.30 Adrian Næstase pleacæ la Madrid, cu avionul. 12.45 Adrian Næstase plecæ la New York, cu avionul. Sosirea la New York la 14.40. 17.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla Consiliului de Securitate al ONU la nivelul miniøtrilor Afacerilor Externe, prezidatæ de Eduard Øevarnadze, ministru de Externe al URSS. 374
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 670 (1990). Rezoluflia 670 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 25 septembrie 1990 Consiliul de Securitate, Reafirmând Rezolufliile sale 660 (1990) din 2 august 1990, 661(1990) din 6 august 1990, 662 (1990) din 9 august 1990, 664 (1990) din 18 august 1990, 665 (1990) din 25 august 1990, 666 (1990) din 13 septembrie 1990 øi 667 (1990) din 16 septembrie 1990; Condamnând ocuparea în continuare a Kuwaitului de cætre Irak, refuzul acestuia de a renunfla la acfliunile sale øi sæ punæ capæt anexærii deliberate øi deflinerii cetæflenilor unui stat terfl împotriva voinflei lor, cu violarea flagrantæ a Rezolufliilor 660 (1990), 662 (1990), 664 (1990) øi 667 (1990) øi a dreptului internaflional umanitar; Condamnând, de asemenea, tratamentul aplicat cetæflenilor kuwaitieni de cætre forflele irakiene, inclusiv mæsurile luate de a°i forfla sæ°øi pæræseascæ propria flaræ øi ræul tratament al persoanelor øi proprietæflii din Kuwait, prin încælcarea dreptului internaflional; Observând cu adâncæ îngrijorare încercærile persistente de a eluda mæsurile cuprinse în rezoluflia 661 (1990); Observând, de asemenea, cæ un numær de state øi°au limitat personalul diplomatic øi consular irakian din flærile lor øi cæ alte flæri intenflioneazæ sæ procedeze în acelaøi fel; 375
ADRIAN NÆSTASE
Hotærât sæ asigure prin toate mijloacele necesare aplicarea strictæ øi completæ a mæsurilor înscrise în Rezoluflia 661 (1990); Hotærât, de asemenea, sæ asigure respectarea deciziilor sale øi prevederilor articolelor 25 øi 48 din Carta Organizafliei Nafliunilor Unite; Afirmând cæ orice acte ale guvernului Irakului care sunt contrare rezolufliilor sus°menflionate sau articolelor 25 sau 48 din Cartæ, precum Decretul nr. 377 din 16 septembrie 1990 a Consiliului Revoluflionar de Comandæ din Irak, sunt nule øi neavenite; Reafirmând hotærârea sa de a asigura conformitatea cu rezolufliile sale prin folosirea la maximum a mijloacelor politice øi diplomatice; Salutând folosirea de cætre secretarul general a bunelor sale oficii pentru a promova o soluflie paønicæ bazatæ pe rezolufliile pertinente ale Consiliului øi apreciind eforturile sale neîncetate în acest scop; Relevând guvernului din Irak cæ faptul de a nu se conforma în continuare termenilor Rezolufliilor 660 (1990), 661(1990), 662 (1990), 664 (1990), 666 (1990) øi 667 (1990) ar putea conduce la alte acfliuni serioase ale Consiliului în conformitate cu Carta, inclusiv cu prevederile capitolului VII; Reamintind prevederile articolului 103 al Cartæ; Acflionând în conformitate cu capitolul VII al Cartei, 1. Cheamæ toate statele sæ°øi îndeplineascæ obligafliile de a asigura stricta øi completa conformitate cu Rezoluflia 661 (1990) øi în special cu paragrafele 3, 4 øi 5 ale acesteia; 376
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
2. Confirmæ cæ Rezoluflia 661 (1990) se aplicæ tuturor mijloacelor de transport, inclusiv aeronavelor; 3. Decide ca toate statele, indiferent de existenfla unor drepturi sau obligaflii conferite sau impuse prin orice acord internaflional sau orice contract aflat în derulare sau licenflæ sau autorizaflie, adoptate anterior datei prezentei rezoluflii, vor refuza sæ dea permisiunea oricærei aeronave sæ decoleze de pe teritoriul lor, dacæ aeronava ar transporta orice încærcæturæ spre sau din Irak sau Kuwait, cu excepflia alimentelor destinate unor scopuri umanitare, autorizate de Consiliul de Securitate ori de cætre Comitetul Consiliului de Securitate, aøa cum s°a stabilit prin Rezoluflia 661 (1990) privind situaflia dintre Irak øi Kuwait øi în conformitate cu Rezoluflia 666 (1990) sau a aprovizionærilor destinate strict scopurilor medicale sau numai UNIMOG (Grupul de observatori militari ai ONU pentru conflictul Iran–Irak); 4. Decide, de asemenea, cæ toate statele vor refuza sæ permitæ oricærei aeronave destinate sæ aterizeze în Irak sau Kuwait, indiferent de statul în care este înmatriculatæ, sæ survoleze teritoriul lor, cu excepflia cazurilor când: a. Aeronava aterizeazæ pe un aeroport desemnat de cætre acest stat, situat în afara Irakului sau Kuwaitului, în scopul de a se permite inspecflia ei pentru a se constata cæ nu existæ la bordul acesteia nici o încærcæturæ interzisæ prin Rezoluflia 661 (1990) sau prin prezenta rezoluflie øi, în acest scop, aeronava poate fi reflinutæ atât timp cât este necesar; sau b. Zborul respectiv a fost autorizat de cætre Comitetul Consiliului de Securitate; sau c. Zborul este atestat de cætre Organizaflia Nafliunilor Unite ca servind exclusiv scopurilor Grupului de Observatori Militari; 377
ADRIAN NÆSTASE
5. Decide în continuare ca fiecare stat sæ ia toate mæsurile necesare pentru a asigura cæ orice aeronavæ înregistratæ pe teritoriul sæu sau operatæ de un operator care are sediul principal al companiei sale sau domiciliul permanent pe teritoriul sæu se conformeazæ cu prevederile Rezolufliei 661 (1990) øi cu prezenta rezoluflie; 6. Decide, de asemenea, ca toate statele sæ notifice în timp util Comitetului Consiliului de Securitate cu privire la orice zbor între teritoriul sæu øi Irak sau Kuwait cæruia nu i se aplicæ cerinfla de aterizare menflionatæ în paragraful 4 de mai sus, øi la scopul unui astfel de zbor; 7. Cheamæ toate statele sæ coopereze la luarea unor asemenea mæsuri atunci când sunt necesare, în conformitate cu dreptul internaflional, inclusiv Convenflia de la Chicago privind Aviaflia Civilæ Internaflionalæ, din 7 decembrie 1944, pentru a asigura punerea efectivæ în aplicare a prevederilor Rezolufliei 661 (1990) sau ale prezentei rezoluflii; 8. Cheamæ, de asemenea, toate statele sæ reflinæ orice vase sub pavilion irakian ce intræ în porturile lor øi care sunt sau au fost folosite contravenind Rezolufliei 661 (1990), sau sæ nu permitæ intrarea unor astfel de vase în porturile lor, cu excepflia împrejurærilor recunoscute de dreptul internaflional ca necesare pentru salvgardarea vieflii omeneøti; 9. Reaminteøte tuturor statelor obligafliile lor prevæzute de Rezoluflia 661 (1990) privind îngheflarea tuturor activelor irakiene øi protejarea activelor guvernului legitim al Kuwaitului øi al agenfliilor acestuia, amplasate înlæuntrul teritoriului lor øi sæ raporteze Comitetului Consiliului de Securitate cu privire la acele active; 10. Cheamæ, în plus, toate statele sæ furnizeze Comitetului Consiliului de Securitate informaflii privind acfliunile întreprinse de ele pentru îndeplinirea prevederilor cuprinse în prezenta rezoluflie; 378
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11. Afirmæ cæ li se cere Organizafliei Nafliunilor Unite, agenfliilor sale specializate øi altor organizaflii din sistemul ONU sæ ia mæsuri corespunzætoare pentru a pune în practicæ prevederile Rezolufliei 661 (1990) øi cele ale prezentei rezoluflii; 12. Decide sæ analizeze, în eventualitatea eludærii prevederilor Rezolufliei 661(1990) sau ale prezentei rezoluflii, de cætre un stat sau de cætre cetæflenii sæi, sau pe teritoriul sæu, mæsurile necesare împotriva statului respectiv pentru a preveni o astfel de eludare; 13. Reafirmæ cæ dispozifliile Convenfliei de la Geneva cu privire la protecflia persoanelor civile în timp de ræzboi, din 12 august 1949, se aplicæ Kuwaitului øi cæ, în calitate de înaltæ Parte Contractantæ la Convenflie, Irakul este obligat sæ respecte în întregime prevederile sale øi, în special, este socotit ræspunzætor, potrivit Convenfliei, pentru gravele încælcæri comise de acesta, ca øi persoanele particulare care comit sau dispun comiterea de încælcæri grave ale dispozifliei acesteia. Adoptatæ la reuniunea 2 943 cu 14 voturi pentru øi 1 împotrivæ (Cuba).
– – – – –
Vorbitori miniøtrii de Externe: James Baker, SUA; Roland Dumas, Franfla; Joe Clark1, Canada; Douglas Hurd, Marea Britanie. O frazæ de reflinut: „It is not the United States against Irak, but the States United“. Reprezentanflii Republicii Finlanda; Republicii Côte d’Ivoire (ambasadorul); Federafliei Malaysia; Republicii Federale Democratice Etiopia. 1
Joe Clark. Om politic øi de stat canadian. Ministru de Externe al Canadei (1984–1991). 379
ADRIAN NÆSTASE
Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în øedinfla Consiliului de Securitate al ONU: Domule preøedinte, Aø dori mai întâi sæ°mi exprim satisfacflia de a væ vedea prezidând Consiliul de Securitate. Am privilegiul de a saluta în dumneavoastræ pe un reprezentant al unei flæri prietene, un mare diplomat øi un campion al idealurilor Nafliunilor Unite în viafla internaflionalæ. Ne°am întrunit aici pentru a adopta o nouæ rezoluflie a Consiliului de Securitate la punctul din ordinea de zi intitulat „Situaflia între Irak øi Kuwait“. Cu puflinæ vreme în urmæ am adoptat Rezoluflia 670 (1990) care urmæreøte întærirea sancfliunilor øi a altor mæsuri luate împotriva Irakului, conform capitolului VII din Carta ONU. În calitate ce coautor al acestei rezoluflii, România acordæ o importanflæ deosebitæ tuturor dispozifliilor sale øi crede cæ aplicarea ei ar putea juca un rol decisiv în reglementarea paønicæ a crizei din Golf. Aceastæ poziflie nu este nouæ pentru flara mea. Este reafirmarea categoricæ a unei poziflii constante care a fost exprimatæ încæ din primele ore ale crizei. Permitefli°mi sæ o reamintesc pe scurt. La începutul lunii august, la øase ore dupæ ce Irakul a invadat Kuwaitul, guvernul român a declarat cæ nimic nu poate justifica folosirea forflei împotriva unui stat independent øi suveran øi a chemat la oprirea ostilitæflilor øi retragerea imediatæ a forflelor armate dincolo de frontierele naflionale ale celor douæ flæri. România a participat activ øi a contribuit direct la redactarea rezolufliilor care condamnæ Irakul øi cer retragerea imediatæ øi necondiflionatæ a forflelor irakiene øi aplicarea, împotriva Irakului, a sancfliunilor prevæzute de Cartæ. În zilele care au urmat, guvernul român a promulgat legea necesaræ a aplicærii Rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de Securitate øi asigurærii cæ sancfliunile vor fi respectate de cætre tofli cetæflenii români øi toate întreprinderile øi institufliile române. Procedând astfel, flara mea øi°a exprimat profundul ataøament pentru ideea de moralitate øi legalitate 380
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în toate sferele vieflii naflionale øi internaflionale. De fapt, acestea constituie însæøi esenfla øi obiectivul organizafliei noastre, pusæ în joc în aceastæ perioadæ criticæ. Nu încape nici o îndoialæ cæ ræspunsul cel mai urgent la problemele ridicate de situaflia gravæ din Golf se aflæ în aplicarea dispozifliilor pertinente ale Cartei Nafliunilor Unite øi a rezolufliilor Consiliului de Securitate. În aceastæ privinflæ, unul din aspectele cele mai încurajante este cæ Consiliul de Securitate a fæcut dovada aptitudinii sale de a°øi exercita puterile øi funcfliunile. Cele opt rezoluflii adoptate de cætre Consiliul de Securitate în problema de care ne ocupæm sunt cea mai bunæ dovadæ cæ Consiliul este ferm hotærât sæ se achite de responsabilitæflile pe care i le°a încredinflat comunitatea mondialæ a nafliunilor. Consiliul exprimæ nu numai punctul de vedere al membrilor sæi, dar øi sentimentul general al comunitæflii mondiale care condamnæ anexarea unui stat suveran, membru al ONU. Consiliul a exprimat totodatæ o normæ importantæ de drept internaflional amintind Irakului cæ acfliunile sale, contrare Cartei ONU, sunt nule øi neavenite. În acelaøi timp, trebuie semnalatæ hotærârea Consiliului reflectatæ în activitæflile sale oficiale øi informale în vederea garantærii respectærii rezolufliilor Consiliului de Securitate datoritæ utilizærii tuturor mijloacelor politice øi diplomatice. În acest sens, guvernul meu doreøte sæ dea din nou expresie profundei sale recunoøtinfle faflæ de domnul Javier Pérez de Cuéllar, secretarul general al Organizafliei Nafliunilor Unite, pentru inifliativele øi eforturile sale personale øi pentru cæ øi°a pus preflioasa sa experienflæ în serviciul eforturilor noastre comune. Rezoluflia 670 (1990) pe care am adoptat°o astæzi cere tuturor statelor sæ°øi achite obligaflia de a asigura aplicarea strictæ øi integralæ a Rezolufliei 661 (1990) øi confirmæ cæ aceasta se aplicæ tuturor mijloacelor de transport, inclusiv aeronavelor. Aceastæ rezoluflie confline numeroase dispoziflii de importanflæ deosebitæ, care vizeazæ în mod evident sæ oblige Irakul sæ aplice precedentele rezoluflii ale Consiliului de Securitate. 381
ADRIAN NÆSTASE
fiara mea se angajeazæ sæ sprijine pe deplin Rezoluflia 670 (1990). Guvernul român va lua mæsurile care se impun pentru a o aplica integral, aøa cum a fæcut°o øi dupæ adoptarea Rezolufliilor 661 (1990) øi 670 (1990). În plus, aø vrea sæ spun cæ, urmare faptului cæ respectæ cu strictefle sancfliunile împotriva Irakului, România suferæ pierderi considerabile, evaluate la peste 3 miliarde dolari. Dificultæflile noastre sunt cu atât mai mari cu cât economia noastræ este într°o situaflie precaræ. Aceste pierderi øi dificultæfli survin într°un moment de o importanflæ decisivæ pentru reformele economice din România øi provoacæ suferinfle suplimentare pentru poporul nostru. Cu toate acestea, suntem convinøi cæ anumite valori internaflionale sunt vitale pentru ansamblul comunitæflii mondiale. Una dintre ele este solidaritatea. Aceasta s°a manifestat elocvent prin înseøi activitæflile Consiliului de Securitate. Tocmai în acest spirit de solidaritate trebuie sæ depunem toate eforturile posibile pentru a gæsi soluflii în mæsuræ sæ atenueze dificultæflile acelor flæri care, pentru cæ respectæ deciziile Consiliului de Securitate, sunt grav afectate, în domeniile economic øi social, prin aplicarea rezolufliilor care impun sancfliuni economice Irakului. Conform articolului 50 al Cartei ONU, o serie de flæri, printre care øi România, au cerut consultæri care, dupæ pærerea noastræ, ar trebui sæ fie pragmatice øi sæ faciliteze identificarea de soluflii în scopul de a acorda asistenflæ flærilor care sunt grav atinse prin aplicarea sancfliunilor împotriva Irakului. Ne°am felicitat pentru adoptarea Rezolufliei 669 (1990) prin care Consiliul de Securitate a încredinflat Comitetului creat conform Rezoluflei 661 (1990) sarcina de a examina cererile de asistenflæ formulate în conformitate cu articolul 50 al Cartei øi de a face recomandæri preøedintelui Consiliului de Securitate pentru a le da o urmare corespunzætoare. Nutrim speranfla cæ acest comitet se va achita de sarcinæ într°o manieræ constructivæ øi spre deplina satisfacflie a tuturor pærflilor interesate. 382
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Numeroase state, ca øi secretarul general, au afirmat cæ invazia øi pretinsa anexare a Kuwaitului au trezit o reacflie istoricæ din partea Consiliului de Securitate. Prezenta reuniune ministerialæ a Consiliului este un eveniment care subliniazæ valoarea politicæ considerabilæ a acestei reacflii. Violarea Cartei ONU øi a dreptului internaflional nu ar putea fi comisæ færæ a fi sancflionatæ. Rezoluflia 670 (1990) este o mærturie limpede. În aceastæ privinflæ, Consiliul de Securitate øi°a adus o contribuflie care n°ar trebui subestimatæ la reglementarea paønicæ a crizei din Golf, ceea ce indicæ în mod clar cæ nu vor putea fi realizate progrese în ceea ce priveøte situaflia în întreaga regiune atâta timp cât criza actualæ nu va face obiectul unei soluflii conforme cu poziflia adoptatæ de Consiliul de Securitate. Rezoluflia 670 (1990) este o dovadæ suplimentaræ cæ întreaga comunitate internaflionalæ este hotærâtæ sæ respingæ încælcærile flagrante ale principiilor fundamentale ale dreptului internaflional. Noi împærtæøim opinia dupæ care, în situafliile de conflict, ONU poate sæ ofere soluflii juste øi onorabile. Speræm sincer cæ vor fi reîntærite capacitatea ONU de edificare a pæcii øi autoritatea sa, garantæ a primatului dreptului în relafliile internaflionale. – Eduard Øevarnadze; – Kuwait; Øedinfla se încheie la 19.40.
26 septembrie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la lucrærile celei de a 45°a sesiuni a Adunærii Generale a Organizafliei Nafliunilor Unite. 383
ADRIAN NÆSTASE
10.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Anatoli Maksimovici Zlenko1, ministrul de Externe al Republicii Ucraina. Anatoli Maksimovici Zlenko: Sæ privim în viitor. Suntem vecini. Sæ cooperæm nu numai economic, ci øi politic. Au în vedere lærgirea cooperærii. Declaraflia din 16 iulie2 le dæ posibilitatea dezvoltærii relafliilor cu stræinætatea, în primul rând cu flærile vecine. Au stabilit contacte cu Ungaria, Cehoslovacia øi Polonia. Aøteaptæ vizita ministrului de Externe polonez în Ucraina în octombrie. Continuæ contactele cu Cehoslovacia; s°a væzut ieri cu Jiri Dienstbier. Au discutat posibilitatea unei cooperæri mai active, inclusiv posibilitatea unui schimb de reprezentanfli diplomatici, precum øi relaflii consulare øi comerciale. Cehoslovacia a propus sæ acrediteze un diplomat pe lângæ MAE ucrainean. Ambasadorul cehoslovac s°a interesat de acreditarea sa pe lângæ guvernul ucrainean. E o chestiune nouæ; examineazæ modalitæflile. Este mai mult sau mai puflin un pas constructiv propus de Cehoslovacia. Au decis sæ continue schimburile de vederi. Referitor la România — flaræ vecinæ — avem interes reciproc. Nu propune stabilirea imediatæ de relaflii diplomatice. Au examinat noi posibilitæfli de cooperare, în primul rând cu flærile vecine, dar nu numai cu ele. Ei se gândesc øi la alte flæri, unde sunt cetæfleni ucraineni: Canada, flæri latino°americane. Prioritatea o reprezintæ însæ flærile vecine. 1 Anatoli Maksimovici Zlenko. Diplomat ucrainean. Ministru de Externe al Republicii Ucraina (1990–1994). Reprezentant al Ucrainei la ONU (1994–1997) øi ambasador la Paris (1997–2000). 2 În anii glasnostiului gorbaciovian, Ucraina îøi afirmæ identitatea naflionalæ, la 16 iulie 1990 fiind votatæ suveranitatea Republicii, iar la 24 august 1991 este proclamatæ independenfla Republicii Ucraina.
384
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Relafliile economice: vor încerca sæ sprijine dezvoltarea lor. Au o Comisie de stat pentru relafliile economice, condusæ de un viceprim°ministru. Preocuparea lor e sæ stimuleze relafliile economice. Cum vedem posibilitatea unui schimb de reprezentanfli diplomatici? Adrian Næstase: Exprimæ în primul rând plæcerea de a°l întâlni. Avem aceeaøi abordare. Sæ gæsim soluflii. Ne gândim serios la domeniile consular øi cultural. Noi suntem gata pentru orice relaflii. Urmærim schimbærile din URSS øi Ucraina. Încercæm o abordare înfleleaptæ. Problemele pot fi sensibile. Suntem pentru o abordare prieteneascæ. Suntem în favoarea cooperærii bilaterale. Aøteptæm de la ei propuneri pentru relaflii. Ei øtiu mai bine ce pot face. Nu vrem sæ fim contraproductivi, de aceea suntem receptivi la pozifliile lor. Anatoli Maksimovici Zlenko: Mulflumeøte pentru abordarea prieteneascæ. Va informa pe primul°ministru1 de aceastæ abordare prieteneascæ. La Kiev existæ Consulatul general al României; deocamdatæ acolo e doar un om. Vor lua legætura øi cu cei de la Moscova. Întreabæ dacæ românii au propuneri similare cu Cehoslovacia: dorim sæ acreditæm un ambasador sau un diplomat pe lângæ guvernul ucrainean? Adrian Næstase: Pentru noi ar fi interesant — dar vrem sæ se øtie cæ avem green light din partea lor, care øtiu dacæ e bine sau nu în acest moment. Noi suntem gata.2 Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ situaflia la ei e cam complicatæ acum. Ne îndeamnæ sæ urmærim atent ceea ce se întâmplæ la Kiev. Cu Moscova nu e nici o problemæ. Constituflia øi Declaraflia de independenflæ le permit noi abordæri. 1 Vitali Masol. Om politic øi de stat ucrainean. Prim°ministru al Republicii Ucraina (28 iunie–17 octombrie/23 octombrie 1990). 2 La 1 februarie 1992, România øi Ucraina stabilesc relaflii diplomatice la nivel de ambasadæ; ambasade la Bucureøti øi Kiev.
385
ADRIAN NÆSTASE
Au prevederi suficiente pentru a putea acredita un reprezentant diplomatic român — examineazæ cum. Adrian Næstase: Suntem convinøi de importanfla unor relaflii foarte bune în viitor. Din partea noastræ este un interes larg øi înflelegere. Existæ cadrul legal, dar øi elemente politice. Anatoli Maksimovici Zlenko: Poate reuøim sæ organizæm contacte la nivel de lucru între ministerele de Externe. Adrian Næstase: Salutæm o vizitæ a ministrului ucrainean de Externe la Bucureøti. Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ va veni cu plæcere. Adrian Næstase: Examinæm øi cealaltæ propunere. Anatoli Maksimovici Zlenko: Reprezentantul nostru permanent la ONU, Ghenadi Udovenko, are contacte foarte bune. Primul°ministru ucrainean va veni. Mulflumeøte pentru întâlnire. Adrian Næstase: Reciproc. Sæ ne utilizæm imaginaflia. Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ pentru ei e foarte important de stabilit contate politice. Întâlnirea se terminæ la 10.25. 10.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Adunærii Generale a ONU, prezidatæ de Guido de Marco, ministru de Externe al Maltei. Hans°Dietrich Genscher (ministru de Externe al RFG): Nu o Europæ germanæ, ci o Germanie europeanæ. Vor accepta responsabilitæfli în Europa øi în lume. Conflictele ideologice sæ nu fie înlocuite acum de conflicte datorate deosebirilor de nivel de dezvoltare. 386
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Tot continentul trebuie sæ fie angajat pe drumul care duce la democraflie parlamentaræ. Unificarea Germaniei nu°i va face sæ uite de unificarea Europei. URSS aparfline Europei. Færæ URSS nu poate fi Europæ unitæ. Mai mare transparenflæ pentru transferurile de arme. Semne ale unei ere noi în soluflionarea diferendelor. Agresiunea øi øantajul trebuie tratate ca atare — apropo de Golf. Niciodatæ ONU nu a fost atât de unitæ împotriva unei agresiuni. Potenflialul de peace°keeping al ONU — de folosit la maximum. Sæ creæm un international legal system — un al treilea Pact, pentru dreptul la un mediu curat, pentru reducerea poluærii. Douglas Hurd (ministru de Externe al Marii Britanii): Câtæ deosebire între Adunarea Generalæ de anul trecut øi cea de anul æsta! Subliniazæ semnificaflia zilei de 3 octombrie1: big day for Germany and for Europe. 11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Abu Hassan Haji Omar2, ministru de Externe al Federafliei Malaysia. Adrian Næstase: Relevæ interesul pærflii române pentru relaflii bilaterale solide, atât economice, cât øi politice. Cæutæm parteneri pentru modernizarea economiei noastre øi revedem legæturile noastre economice. Urmærim evolufliile din Malaysia. Interes pentru dezvoltarea relafliilor economice. Abu Hassan Haji Omar: Exprimæ plæcerea de a°l întâlni pe ministrul român. De acord cæ relafliile bilaterale în prezent sunt bune, dar conflinutul e cam scæzut — în ceea ce priveøte schimbul de vizite la nivel înalt. 1 La 3 octombrie 1990 au avut loc festivitæflile oficiale care marcheazæ reunificarea Germaniei. 2
Abu Hassan Haji Omar. Om politic øi de stat malaysian. Ministru de Externe al Federafliei Malaysia (1987–1991). 387
ADRIAN NÆSTASE
Avem un numær de acorduri bilaterale — cel puflin øase acorduri din 1972 — dar neutilizate pe deplin. Deschiderea economiei de piaflæ româneøti creeazæ oportunitæfli. „Grupul celor 15“ s°a întâlnit la Kuala Lumpur în iunie 1990. Vor sæ promoveze relafliile de cooperare Sud–Sud. Unele flæri europene vor putea participa la proiectele pe care ei le au în vedere. Iugoslavia e interesatæ. Unul dintre principalele proiectele pe care le au în vedere e un aranjament bilateral de plæfli, pentru ca relafliile economice sæ se poatæ dezvolta, sæ fie garanflii de platæ. Primul°ministru malaysian1 a indicat ca România sæ fie printre flærile cu care sæ coopereze. Altæ problemæ: cum putem dezvolta legæturile dintre sectorul privat din Malaysia cu Europa de Est, prin intermediul României. România are mari posibilitæfli. Dacæ Malaysia øi România pot dezvolta relafliile — ei au conexiuni bune în Asia de Sud°Est, iar noi în Europa de Est. Ei pot trimite o echipæ comercialæ sau pot primi o echipæ a noastræ la ei. Comisia mixtæ — el a fost preøedintele pærflii malaysiene în Comisie — sæ avem una în prima jumætate a anului viitor la Kuala Lumpur. Îl invitæ pe Adrian Næstase în Malaysia, într°o vizitæ oficialæ. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru invitaflie. În fapt, privim în acelaøi fel relafliile bilaterale. E interesantæ abordarea lor pentru contacte cu o arie mai largæ. Nu putem sæ ne ræspândim în toate flærile. Ar fi o oportunitate foarte bunæ. E foarte favorabil acestei idei. Vom cæuta sæ o evaluæm cât mai curând. O echipæ a unor firme private malaysiene în România e foarte bine venitæ. Economia noastræ are un potenflial mare. E nevoie de modernizare. E un 1
Datuk Seri Mahathir bin Muhammad. Om politic øi de stat malaysian. Prim°ministru al Federafliei Malaysia (1981–2003). 388
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
moment crucial, când industria depinde de investiflii stræine. E important cine vine acum. Nu avem datorii. Avem o largæ infrastructuræ economicæ. Multe utilaje sunt învechite. Dar pot fi modernizate cu know how adecvat øi cu investiflii. Malaysia are importante realizæri economice. Poate putem învæfla de la ei øi poate ne pot ajuta cu management øi infrastructuræ. Suntem complementari. Cea mai bunæ cale e sæ intensificæm relafliile politice øi economice. Va ridica problema în guvern. Vom trimite o echipæ economicæ øi apoi îi invitæm pe ei sæ vadæ ce îi intereseazæ. Sæ folosim conjunctura actualæ. Cadrul juridic e foarte important. Sæ dæm un impuls activitæflii Comisiei mixte. Firmele private au nevoie de anumite garanflii. Ministrul va prezida Comisia mixtæ de partea malaysianæ? Vom încerca acelaøi nivel. Abu Hassan Haji Omar: Practica noastræ e ca preøedinflia Comisiei sæ fie asiguratæ de ministrul de Externe. Adrian Næstase: Atunci sæ procedæm øi noi la fel. Vom putea face øi o vizitæ oficialæ. Îl adreseazæ invitaflia sæ vinæ în România. Abu Hassan Haji Omar: Managementul øi infrastructura sunt principalele domenii de interes? Adrian Næstase: Mai sunt øi altele: investiflii pentru modernizarea unor întreprinderi, plus firme mixte. Avem nevoie de know°how pentru a fi competitivi. Dorim sæ învæflæm din experienfla lor în aceastæ perioadæ de tranziflie. Suntem interesafli în bunuri de consum. E o perioadæ în care nu avem credite externe. Ne°ar interesa øi credite comerciale. Sæ punem oamenii responsabili în contact. Abu Hassan Haji Omar: Creditul e legat de Acordul de plæfli — care e important pentru noi. 389
ADRIAN NÆSTASE
Avem o echipæ de la Banca Centralæ øi Ministerul Finanflelor care merge în unele flæri, în special latino°americane. Acordul e o prioritate. Malaysia a semnat deja cu Venezuela øi Nigeria øi negociazæ cu alflii. Adrian Næstase: Putem trimite acolo o echipæ de specialiøti. Abu Hassan Haji Omar: E important øi Acordul de navigaflie. Adrian Næstase: Îl vom negocia. Noi avem contacte foarte bune cu flærile latino°americane. Abu Hassan Haji Omar: Cum se vede viitorul Europei Ræsæritene în urmætorii câfliva ani? Adrian Næstase: Sunt douæ posibile evoluflii: abordarea individualæ a problemelor øi o modalitate bazatæ pe o structuræ comunæ a flærilor ieøite din totalitarism, prin care sæ°øi afirme interesele în relafliile cu Occidentul. Pentru moment, problema fline mai mult de evoluflia politicæ internæ din flærile est°europene. Cea mai mare parte a acestor flæri se confruntæ cu probleme politice interne; fiecare dæ prioritate relafliilor cu Europa Occidentalæ; au complexul apartenenflei la CAER øi la Tratatul de la Varøovia. Pentru moment, se ruøineazæ sæ spunæ cæ au ceva comun cu „Europa Ræsæriteanæ“. Europa Occidentalæ nu va putea absorbi pur øi simplu Europa de Est. Abu Hassan Haji Omar: „Statele Unite ale Europei“ sunt încæ departe. Adrian Næstase: Corect. Unii dintre interlocutorii mei consideræ cæ nimeni nu e interesat cu adeværat de aøa ceva în acest moment. Germania — nu. Dupæ reunificare, încercând, probabil, sæ°øi dezvolte propria sferæ de influenflæ. Franfla, din considerente istorice, nu ar fi interesatæ de astfel de evoluflii confederaliste. Nu vor vrea o confederaflie cu un vecin mai puternic dupæ re°unificare. Marea Britanie — idem. Ca subiect de propagandæ, „Statele Unite ale Europei“ constituie unul foarte interesant, dar, ca proiect politic, nu e posibil de realizat pânæ la sfârøitul secolului. 390
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Abu Hassan Haji Omar: Europa de Est se va concentra întâi pe dezvoltare economicæ internæ øi apoi la nivel continental. Întâlnirea se terminæ la 12.00.
27 septembrie 1990 9.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu John Edwin Mroz, preøedinte al Institutului de Studii de Securitate Est°Vest. John Edwin Mroz: A fost la reuniunea de la Strasbourg. Acolo a fost øi Doina Cornea. Occidentul nu vede bine România. De væzut ce putem face pentru a schimba lucrurile. Adrian Næstase: Explicæ pe larg evolufliile politice, economice øi sociale din flaræ. Important este sæ punem economia pe noi principii, sæ o facem sæ funcflioneze. Problema noastræ este cæ, pe lângæ opoziflia politicæ, avem o minoritate radicalæ, care contestæ violent legitimitatea puterii. John Edwin Mroz: La Strasbourg, oamenii au aplaudat°o pe Doina Cornea când a vorbit de revenirea securitæflii, hærfluirea oponenflilor etc. Minerii au fost un dezastru. Adrian Næstase: Nu existæ o alternativæ a guvernului la cursul ferm spre democratizare. Avem nevoie de oameni cu care sæ avem dialog constructiv. John Edwin Mroz: Anunflæ cæ va veni în vizitæ în România. Sæ aducem un seminar pe democratizare în România. Vrea sæ discute cu multæ lume, inclusiv din opoziflia din România pentru a face o evaluare. Adrian Næstase: E foarte important sæ nu se destabilizeze România, ci sæ o implicæm în procesul european. 391
ADRIAN NÆSTASE
John Edwin Mroz: La 16 noiembrie începe un program. Va transmite la Cabinetul lui Adrian Næstase toate informafliile. Adrian Næstase: Noi o sæ°i trimitem informaflii referitoare la Balcani. John Edwin Mroz: Doina Cornea are mulfli sprijinitori; e o femeie foarte curajoasæ. Întâlnirea se terminæ la 9.35. 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bolivariene Venezuela, Reinaldo Figueredo Planchart1. Adrian Næstase: Bucuros de cunoøtinflæ. Dorim sæ°l salutæm la Bucureøti. Petre Roman va fi în America Latinæ în noiembrie–decembrie. Va fi o întâlnire între cei doi premieri. Suntem foarte interesafli în dezvoltarea relafliilor cu America Latinæ, în special cu Venezuela. Casa Americii Latine la Bucureøti; sæ stabilim detalii — statut, funcfliuni. Avem principii economice cunoscute. Disponibilitatea noastræ de a dezvolta contactele economice directe. Dezvoltare — spre introducerea economiei de piaflæ. Economia româneascæ are potenflial. Suntem implicafli într°un efort de modernizare. Încercæm sæ nu ne læsæm tentafli de o abordare izolaflionistæ. Reacfliile din America Latinæ au fost excelente. Speræm mult ca dimensiunea politicii noastre spre America Latinæ sæ fie utilæ. Reinaldo Figueredo Planchart: Simpatii naturale între România øi Venezuela. Urmæreøte cu foarte mult interes procesele din România. 1
Reinaldo Figueredo Planchart. Om politic øi de stat venezuelean. Ministru de Externe al Republicii Bolivariene Venezuela (1989–1992). 392
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Vede cu o enormæ neliniøte ce se întâmplæ în Europa, mai ales dezvoltarea eurocentrismului. Dincolo de problemele imediate trebuie asiguratæ stabilitatea necesaræ dezvoltærii. Sunt experienfle foarte interesante în America Latinæ. La Budapesta a fost foarte impresionat de francheflea discufliilor — voinfla de a gæsi soluflii de dezvoltare a relafliilor cu Grupul Rio. Grupul Rio se lærgeøte cu Chile øi Ecuador. Venezuela are mare interes în relafliile cu România. Se gândeøte la o vizitæ în Europa de Est. A trebuit sæ o amâne — datoritæ evenimentelor cunoscute — implicafliile invaziei irakiene privesc pe toatæ lumea. A avut un mic dejun cu troica CEE referitor la criza din Orientul Mijlociu øi din Golf. Dincolo de evenimentele la zi, au discutat consecinflele pentru multe flæri ale acestei crize. Ei au arætat cæ e necesar de a gæsi cæi de a discuta. Dacæ relafliile URSS–SUA au permis evolufliile din Europa de Est, speræ cæ tot ele vor face ca sistemul ONU sæ poatæ ræspunde tuturor elementelor Cartei — securitate øi dezvoltare. Aici e interes pentru a discuta cu actorii principali — øi România e un actor principal. Referitor la vizita lui în România: se gândeøte la începutul anului viitor. Apoi vom fixa vizita preøedintelui Pérez1. Petre Roman va fi foarte bine primit la ei. Sæ vedem ce proiecte de cooperare economicæ putem realiza. Adrian Næstase: Am fost sigur cæ va fi un contact facil între noi. Vor fi ocazii sæ ne revedem. E bine sæ „spafliem“ vizitele. Din punct de vedere politic, e bine sæ începem cu vizita sa, la începutul anului viitor. Situaflia din Golf e dificilæ øi pentru noi din punct de vedere economic. Ne costæ câteva sute de milioane de dolari lunar. Contæm pe prieteni, între care øi Venezuela. 1
Carlos Andrés Pérez. Om politic øi de stat venezuelean. Preøedinte al Republicii Bolivariene Venezuela (2 februarie 1989–31 august 1993). 393
ADRIAN NÆSTASE
Oamenii aøteaptæ schimbæri peste noapte. Aøteptærile depæøesc posibilitæflile reale de schimbare. Vom lucra pentru interesele noastre comune. Reinaldo Figueredo Planchart: Vom avea dejunul cu Grupul Rio. Mulflumeøte pentru sprijinul promis candidaturii ambasadorului Aguilar1 la CIJ. Întâlnirea se terminæ la 10.25. 11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Kang Sok Ju, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe2 al RPD Coreene. Kang Sok Ju: Felicitæri pentru numire. Speræ sæ promovæm relafliile pe bazæ de interes reciproc, egalitate øi neamestec în treburile interne. În conformitate cu noua situaflie din lume, flara sa dezvoltæ relafliile cu flærile occidentale øi Japonia. Apreciazæ eforturile guvernului român pentru a stabiliza situaflia internæ. Vrea sæ ne spunæ despre situaflia de la ei. Au fost discuflii cu Sudul la nivelul primului°ministru3. Poziflia lor e ca dialogul coreean sæ se flinæ între Nord øi Sud, færæ amestec din afaræ. E periculos sæ te bazezi pe forfle din afaræ. Principalele puncte în dialog sunt reducerea tensiunii øi ajungerea la un sistem confederal. 1 Andres Aguilar Mawdsley. Jurist venezuelean. Membru al Curflii Internaflionale de Justiflie (1991–1995). 2 Kim Yong Nam. Ministru de Externe Al Republicii Populare Democrate Coreene (1983–1998). 3 La 4 septembrie 1990, primul°ministru nord°coreean, Yon Hyong Muk, a fæcut o vizitæ la Seul.
394
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
S°a convenit sæ se continue discufliile la diferite niveluri în ceea ce priveøte admiterea în ONU. Sudul n°a acceptat propunerea lor sæ intre pe un loc. Coreea de Sud acflioneazæ pentru a obfline separat calitatea de membru, ceea ce va ruina procesul de unificare. Ei vor sæ vinæ la ONU prin acord. Adrian Næstase: Plæcere de a avea aceastæ discuflie. Poziflia noastræ referitoare la calitatea de membru e claræ øi e aceeaøi — e o problemæ a poporului coreean; sæ hotærascæ singuri. Am spus asta øi sud°coreenilor. Coreenii sæ stabileascæ care e cea mai bunæ soluflie pentru ei. Nu vrem sæ ne amestecæm. Kang Sok Ju: E clar. E o poziflie înfleleaptæ. Problema admiterii la ONU e o problemæ de discutat de cætre coreeni. Stabilirea relafliilor cu Coreea de Sud nu înseamnæ schimbarea pozifliilor dumneavoastræ. E o problemæ de free choice, o abordare normalæ. Dorinfla lor e sæ aibæ o cooperare cât mai strânsæ cu România. Ureazæ succese. Adrian Næstase: Mulflumiri. Întâlnirea se terminæ la 12.00. 18.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de Hans°Dietrich Genscher, ministru de Externe al RFG. 19.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de Jiri Dinstbier, ministru de Externe al Republicii Federative Cehæ øi Slovacæ. 20.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul oferit de Roland Dumas, ministru de Externe al Republicii Franceze, în cinstea delegafliilor flærilor francofone. 395
ADRIAN NÆSTASE
28 septembrie 1990 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Tserenpiliin Gombosuren1, ministru de Externe al Republicii Populare Mongole. Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire. Sæ ne gândim la viitorul cooperærii. Sunt dezvoltæri în flara noastræ; la ei de asemenea. Sæ le luæm în considerare. Sæ gæsim modalitæfli de dezvoltare a relafliilor în noile condiflii. Am avut relaflii bune în trecut. Sæ le continuæm. Suntem într°un moment special de dezvoltare a culturii politice øi economice. România se miøcæ spre o nouæ economie. E interesatæ în relaflii largi, cu parteneri diversificafli. Ar fi util sæ intensificæm contactele politice între ministerele de Externe — consultæri politice — øi sæ gæsim cele mai bune posibilitæfli în domeniul economic. Suntem complementari într°o anumitæ mæsuræ. Trebuie sæ încurajæm firmele româneøti sæ meargæ în Mongolia øi oamenii de afaceri de la ei sæ vinæ la noi sæ vedem ce putem face. Comisia mixtæ sæ funcflioneze. Suntem gata sæ extindem relafliile bilaterale øi în domeniile øtiinflei øi culturii. Tserenpiliin Gombosuren: Bucuros de întâlnire øi de schimbul de vederi privind dezvoltarea relafliilor bilaterale. De acord cu prezentarea succeintæ a lui Adrian Næstase privind relafliile bilaterale. Am avut relaflii bune în trecut. Sæ le continuæm. De acord sæ învigoræm relafliile flinând seama de dezvoltærile pe plan intern. Ei vor sæ menflinæ relafliile cu România în toate domeniile. Experflii din ambele flæri din cadrul Comisiei mixte vor examina cæile concrete de dezvoltare a relafliilor bilaterale. 1
Tserenpiliin Gombosuren. Om politic øi de stat mongol. Ministru de Externe al Republicii Populare Mongole (1988–1996). 396
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Credem cæ relafliile din trecut vor fi o bunæ bazæ pentru dezvoltarea în continuare a relafliilor. E important sæ avem contacte politice regulate între cele douæ ministere de Externe. Ambasadele sæ°øi joace rolul. Speræ cæ noul ambasador al României în Mongolia va veni cât de repede posibil. Împærtæøeøte interesul pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Speræ sæ gæsim modalitæfli concrete de cooperare. În trecut, lucrau pe bazæ de planuri cincinale. Începând din 1991, vor trece øi ei la o nouæ economie. Adrian Næstase: Gândim la fel în privinfla relafliilor bilaterale. Sæ încercæm sæ folosim ceea ce am construit pânæ acum pentru dezvoltarea cooperærii în viitor. Dacæ e de acord, vom vorbi cu responsabilii economici — sæ°i punem în contact cu partea mongolæ, sæ vadæ exact ce pot face. Tserenpiliin Gombosuren: De acord. Ar saluta o delegaflie de experfli români în Mongolia la sfârøitul acestui an sau începutul anului viitor. Adrian Næstase: Øi la nivel parlamentar sæ facem schimburi. Tserenpiliin Gombosuren: Nu e o problemæ. Adrian Næstase: E important sæ menflinem contactul, sæ discutæm direct, nu prin fax. Tserenpiliin Gombosuren: Foarte bucuros de întâlnire. Speræ cæ ne vom întâlni din nou, la Bucureøti sau în Mongolia. Adrian Næstase: Ar fi bucuros sæ°l salute în România, în vizitæ. Întâlnirea se terminæ la 10.20. 10.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Gareth Evans1, ministru de Externe al Australiei. 1 Gareth Evans. Om politic øi de stat australian. Ministru de Externe al Australiei (1988–1996).
397
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Vestea bunæ despre România o reprezintæ în acest moment schimbarea dinamicii în societatea româneascæ. Gareth Evans: Vrea niøte date despre problemele interne din România. Adrian Næstase: România a fost într°o situaflie de blocaj. În scurt timp a trebuit sæ facem multe lucruri — bune øi rele. Tendinfla de evoluflie este pozitivæ. Trebuie sæ schimbæm structurile politice ale regimului anterior øi sæ facem tranziflia la economia de piaflæ. Parlamentul e principalul instrument al schimbærii, atât în ceea ce priveøte democratizarea, cât øi în trecerea la organizarea economiei pe principiile pieflei libere. Parlamentul a început sæ funcflioneze. El trebuie sæ elaboreze øi o nouæ Constituflie. Avem multe partide politice. Drepturile omului — s°au fæcut multe lucruri. Gareth Evans: Problema minoritæflii maghiare. Adrian Næstase: E legatæ de drepturile omului. Nu putem avea douæ viteze de democratizare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli. S°au deschis multe øcoli în limba maghiaræ. Noi suntem deschiøi la dialog pe aceastæ temæ, dar nu putem fi de acord cu folosirea problemei minoritæflilor pentru a ridica problema frontierelor. Ungurii sunt 1,7 milioane — sunt în minoritate chiar øi în Transilvania. Guvernul are o poziflie moderatæ. Ungurii au pus în funcfliune o uriaøæ maøinærie propagandisticæ, cæreia noi nu øtim sæ°i ræspundem convingætor, deøi realitatea este de partea noastræ. Trebuie sæ învæflæm sæ ne construim imaginea. Le°am spus ungurilor cæ vrem relaflii bune, constructive — sæ reducem tensiunea. Ideea cæ România e un stat multinaflional este total greøitæ. Accentul nostru în politica externæ este Europa, nu Ungaria. Gareth Evans: România este interesatæ de dezvoltærile din zona Asia–Pacific? 398
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Introducem øi o strategie complementaræ celei privitoare la evolufliile din Europa. Am avut vizita ministrului de Externe din Coreea de Sud. Interes pentru Japonia øi Australia. Vrem schimb de ambasade la Canberra øi Bucureøti. Gareth Evans: Au deschis o nouæ misiune la Praga. Vor examina când vor putea face acest pas în România. Sorin Botez: Problema minoritæflilor e în mare mæsuræ artificialæ, stimulatæ de extremiøti de°o parte øi de alta. N°au fost niciodatæ neînflelegeri: au fost întotdeauna interese. PNL e în bune relaflii cu ungurii. Situaflia e tensionatæ artificial. Situaflia e mai bunæ acum ca în urmæ cu câteva luni. Noul guvern a fost format din oameni curafli øi bine intenflionafli. Se face o distincflie între ce fac ei øi ce vrea vechea structuræ. Øi partidul øi noul guvern luptæ împotriva vechii structuri. Gareth Evans: E posibil sæ se recheme minerii? Sorin Botez: Minerii au fost folosifli. În majoritatea lor nu erau mineri. Noul guvern are o atitudine complet diferitæ. Ponderea realæ a PNL ar fi 25–28% — e de departe cel mai puternic în România. În Parlament se lucreazæ bine. Adrian Næstase: Alegerile viitoare vor avea loc în 2 ani. Va fi o nouæ Constituflie. Sorin Botez: Modelul e foarte asemænætor Constitufliei din 1923. Gareth Evans: Care sunt competenflele preøedintelui? Adrian Næstase: Deocamdatæ, ele sunt relativ neclare; Constituflia va tranøa. Probabil cæ vor fi ceva de genul celor ale preøedintelui francez, dar mai reduse. Îl invitæ sæ vinæ la Bucureøti. Când ar putea face aceastæ vizitæ? Gareth Evans: Poate vine la anul, în 1991. Îl invitæ, la rândul lui, pe Adrian Næstase. Întâlnirea se terminæ la 10.55. 399
ADRIAN NÆSTASE
11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Uffe Ellemann°Jensen1, ministru de Externe al Regatului Danemarcei. Uffe Ellemann Jensen: Vrea sæ aibæ o idee despre ce se întâmplæ în România. Care e stadiul elaborærii Constitufliei? Sunt probleme foarte importante pentru relansarea relafliilor. Adrian Næstase: Exprimæ mulflumiri pentru asistenflæ øi sprijin la CEE. Am fæcut greøeli: ele se explicæ prin frustræri, aøteptæri exagerate, conflicte uitate, dar nerezolvate. Tendinfla principalæ e pozitivæ. S°au fæcut multe lucruri. E important sæ conectæm România la structurile europene, pentru a pune astfel presiune privind drepturile omului, tranziflia la economia de piaflæ. Tendinfla pozitivæ se va accentua. E un loc comun sæ se spunæ cæ nimic nu s°a schimbat în România. E o exagerare. Existæ libertatea presei. Nu e numai pe hârtie. Vrem sæ schimbæm structurile politice øi administrative, sæ îmbunætæflæm societatea. Uffe Ellemann°Jensen: Speræ sæ vinæ în noiembrie, sæ inaugureze ambasada. Doreøte sæ°l sprijinim pentru gæsirea unei reøedinfle. Adrian Næstase: Asiguræ cæ va ajuta. Uffe Ellemann°Jensen: Am închis°o în urmæ cu câtva timp, datoritæ evolufliilor nesatisfæcætoare din România lui Ceauøescu; a fost un gest de protest. Sorin Botez: A fost foarte bine cæ afli închis ambasada. În mare mæsuræ Adrian Næstase a spus adeværul. S°au produs schimbæri. E încæ un drum lung pânæ la democraflie. Cei care reprezintæ opoziflia fac o distincflie claræ între actualul guvern øi vechea politicæ. România a fost dintotdeauna europeanæ øi trebuie sæ ræmânæ. 1 Uffe Ellemann°Jensen. Om politic øi de stat danez. Ministru de Externe al Regatului Danemarcei (1982–1993).
400
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Speræ cæ guvernul nou luptæ împotriva structurilor vechi, care sunt încæ puternice. E convins cæ revenirea comunismului e exclusæ. Proiectul de Constituflie e foarte liberal. Are ca model Constituflia din 1923. Adrian Næstase: Existæ o Comisie pentru elaborarea noii Constituflii, care lucreazæ cu experfli stræini. Sorin Botez: Problema va fi aplicarea Constitufliei. Va putea fi referendum pe un singur capitol: republicæ sau monarhie. Uffe Ellemann°Jensen: Care e timing°ul? Sorin Botez: Proiectul va fi gata în decembrie. În 18 luni trebuie sæ se voteze. Adrian Næstase: Alegerile vor fi în 2 ani. Lucrurile se miøcæ. Vrem sæ avem posibilitatea sæ ne pledæm cauza. E absolut necesar sæ læmurim populaflia cât de importantæ e tranziflia la economia de piaflæ — sæ nu piardæ încrederea în democraflie. Sorin Botez: Opoziflia e liberalæ. Tineretul liberal e foarte activ. Au stabilit relaflii peste tot. Uffe Ellemann°Jensen: Vin øi în Danemarca. Adrian Næstase: E un moment de entuziasm. Mulflumiri cæ trimite în România pe preøedintele Comisiei mixte: sæ începem activitatea economicæ la nivelul firmelor. Sunt posibilitæfli de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Uffe Ellemann°Jensen: Aøteaptæ raportul Comisiei parlamentare privind evenimentele din 13–15 iunie pentru a avea o imagine claræ asupra drepturilor omului. Sorin Botez: Trebuie sæ se spunæ clar cæ au fost greøeli. Uffe Ellemann°Jensen: Ei cunosc øi admiræ ce a fæcut noul guvern. Vor sæ vadæ situaflia stabilizatæ. Adrian Næstase: Noi insistæm ca raportul sæ fie terminat cât mai repede. Sorin Botez: Ei se învârt în jurul tufiøului. Noul guvern luptæ împotriva vechilor structuri. Adrian Næstase: E vorba de oameni la toate nivelurile. De aceea trimitem bucuroøi oameni sæ vadæ cum funcflioneazæ structurile democratice. 401
ADRIAN NÆSTASE
Uffe Ellemann°Jensen: Avem un Fond pentru democratizare. Eventual sæ vedem dacæ putem face ceva ca sæ sprijine România folosind acest Fond. Aøteaptæ cu interes vizita în România. Adrian Næstase: Vom face aranjamentele necesare. Întâlnirea se terminæ la 11.40. 11.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Mark Eyskens, ministru de Externe al Regatului Belgiei. Adrian Næstase: Ne stræduim sæ ne conectæm la structurile europene. Mark Eyskens: A urmærit de la Paris cæderea lui Nicolae Ceauøescu. Era întâlnirea euro°arabæ. Roland Dumas a citit un bilet. Miniøtrii de Externe ai flærilor CEE au aplaudat; arabii, neîncrezætori. Se gândesc la noi. Vorbesc de România de fiecare datæ. Facefli progrese considerabile. Din când în când îøi mai pun problema øanselor egale ale tuturor forflelor politice. A fost în România în 1984, la o expoziflie comercialæ. L°a întâlnit pe Nicolae Ceauøescu. L°a frapat statura sa foarte micæ. A væzut muzeul cu aurul dacilor, care e foarte bogat. A væzut øi etajele superioare: grotesc ca decor. Nicolae Ceauøescu era faraonic. Speræm cæ vefli participa la procesele din Europa. Adrian Næstase: Øi la construcflia europeanæ. Sunt foarte multe probleme de rezolvat. Fond democratic. Potenflial economic. Vrem sæ participæm. Mark Eyskens: Referitor la Comisia parlamentaræ de investigare a evenimentelor din 13–15 iunie — care e stadiul? Adrian Næstase: Comisia a dat un comunicat. Mai are nevoie de timp. Sorin Botez: A fost în Belgia. Comisia parlamentaræ lucreazæ. Nu e uøor. Forflele progresului speræ sæ ajungæ la concluzii care sæ dezvæluie adeværul despre evenimente. 402
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sediul partidului lor a fost complet distrus. Lucrurile s°au schimbat. Noul cabinet e format din oameni bine intenflionafli. Mai sunt probleme cu vechile structuri care sunt încæ puternice. Poporul român nu e responsabil de ce s°a fæcut, ci vechii comuniøti. Mark Eyskens: E foarte important pentru noi øi pentru opinia publicæ din Belgia. Existæ interes pentru cooperare economicæ cu România, care are o mare capacitate economicæ — pentru atragerea investifliilor. Sorin Botez: Mâna de lucru e calificatæ øi ieftinæ. Legæturi vechi cu Belgia — Constituflia din 1923 a fost „copiatæ“ dupæ cea belgianæ. Mark Eyskens: Mai avefli trupe sovietice? Adrian Næstase: Nu mai avem demult, din 1958. Sorin Botez: Nicolae Ceauøescu a fæcut un truc care a reuøit. Adrian Næstase: URSS este un partener economic major. Ce e important pentru noi e sæ încercæm sæ facem conexiuni cu mecanismele economice øi sistemele instituflionale europene — va ajuta cadrul juridic øi instituflional pentru democratizare; va da încredere oamenilor cæ sistemul economiei de piaflæ funcflioneazæ. E un moment important. Mark Eyskens: Cum e cu demonopolizarea? Cine devine proprietar? Sorin Botez: Situaflia e grea cu pæmântul. Adrian Næstase: Pentru pæmânt, s°a fæcut o lege — 3 milioane hectare în arendæ. Ideea e sæ se transforme în proprietate. Pentru industrie — nu sunt bani pentru privatizare. S°a stabilit un sistem ca 30% din capitalul deflinut de stat sæ fie distribuit gratuit. Mark Eyskens: Întreprinderile stræine pot contribui la privatizare, dar trebuie sæ aibæ încredere. Sorin Botez: O pot face condiflionat. Pozitiv e øi cæ flara e foarte bogatæ øi are oameni inteligenfli. Mark Eyskens: Nu avefli datorii. Care e ponderea agriculturii? 403
ADRIAN NÆSTASE
Sorin Botez: 30–35%. Mark Eyskens: La noi e 2–3%. Adrian Næstase: Problemele agriculturii pot fi rezolvate cu formarea profesionalæ necesaræ. Mark Eyskens: Va lua legætura cu organizafliile agricultorilor din Belgia care sunt foarte interesafli sæ stabileascæ legæturi. Sorin Botez: E util sæ învæflæm agricultura modernæ. Mark Eyskens: Va lua legætura cu organizafliile agricultorilor. Adrian Næstase: La noi problema principalæ e a managerilor. De aceea accesul la PHARE e foarte important. Mulflumeøte pentru acceptul privind semnarea acordului cu CEE. Pentru noi PHARE e foarte important pentru demarajul economic. Pentru a înflelege, trebuie venit la fafla locului. L°am saluta în România. Contactele politice la toate nivelurile ar fi foarte importante. Primul°ministru Petre Roman a avut contacte cu personalitæfli politice din Belgia. Aceste contacte pot fi utile. Mark Eyskens: Sæ ne vedem cu regularitate. Adrian Næstase: Sæ încurajæm schimburile economice. România reprezintæ un potenflial economic interesant. Existæ o infrastructuræ care poate fi modernizatæ. Sorin Botez: E importantæ pentru echilibrul politic al Europei. E singura flaræ de culturæ europeanæ. Mark Eyskens: Rusa se mai învaflæ? Adrian Næstase: Nu prea se mai învaflæ. Mark Eyskens: Cum vedem viitorul URSS? Adrian Næstase: Va exploda, într°un fel sau altul. Procesul e totuøi inevitabil. Ei mai au acel spirit mesianic al panslavismului. Urmærim cu atenflie ce se întâmplæ. Se vorbeøte mult de posibilitatea unei dictaturi militare. Existæ sentimentul pericolului. Pânæ acum existau supape. 404
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Mark Eyskens: Referitor la minoritæfli — grupul cel mai important e ungar. Au autonomie culturalæ? Adrian Næstase: În materie de învæflæmânt s°au fæcut progrese. La Universitatea din Cluj se predau 184 materii în maghiaræ. Nu putem avea douæ viteze — una pentru majoritate øi una pentru minoritæfli. Am fæcut eforturi pentru menflinerea identitæflii lor culturale: 7 teatre, ziare, TV. Problemele nu flin de asigurarea drepturilor omului, ci sunt utilizate pentru a ridica chestiunea frontierelor — care nu e posibil sæ fie ridicatæ altfel, în baza Actului final de la Helsinki. Am spus ungurilor cæ suntem pentru o abordare constructivæ, dar øi fermæ. Mark Eyskens: Existæ o miøcare separatistæ în Transilvania? Adrian Næstase: E o tendinflæ încurajatæ din afaræ. Ungurii nu s°au împæcat niciodatæ cu Tratatul de la Trianon øi au o nostalgie a Imperiului. Se spune cæ ungurii sunt oprimafli în România: a se vedea poziflia lui Otto de Habsburg. Sorin Botez: Problema minoritæflilor la noi e o falsæ problemæ. Grupurile etnice de la noi au avut întotdeauna cele mai bune relaflii cu românii. Sunt unele elemente extremiste; sunt stimulate din Ungaria cu bani. Adrian Næstase: Ei cheltuiesc foarte mulfli bani pentru prezentarea falsæ a situafliei Transilvaniei. Sæ dezvoltæm relafliile treptat, pentru a nu trezi reacflia de respingere a populafliei majoritare. Mark Eyskens: E o problemæ mai generalæ. Adrian Næstase: Noi am propus o Cartæ europeanæ a minoritæflilor. Ungurii vor acord bilateral. Vrem sæ dezvoltæm standardele general europene în materie. Sorin Botez: Tofli ungurii din Ungaria care au venit în Transilvania au fost øocafli cæ nu au gæsit nici o crizæ. 405
ADRIAN NÆSTASE
Mark Eyskens: În Belgia s°a instituit o anumitæ autonomie culturalæ. Au mici parlamente ale celor douæ comunitæfli. Adrian Næstase: În Belgia lucrurile sunt diferite. Comunitæflile au ponderi sensibil egale. La noi, ungurii reprezintæ 7% din populaflie. În ultima vreme, ungurii încearcæ sæ scoatæ pe români din cele douæ judefle în care sunt majoritari, pentru a realiza astfel o autonomie administrativæ pe criterii etnice. Sunt interese politice care complicæ lucrurile. Nu prea înflelegem rezervele faflæ de România în Consiliul Europei. Mark Eyskens: Trebuie îndeplinite condifliile de aderare. Adrian Næstase: Dacæ URSS øi Turcia au fost acceptate, nu vedem care este problema cu noi! Întâlnirea se terminæ la 12.25. 12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Domingo Felipe Cavallo1, ministru al Relafliilor Externe øi Cultelor al Republicii Argentina. Adrian Næstase: E un privilegiu sæ°l întâlneascæ. Încercæm sæ reînnoim dimensiunea latino°americanæ a politicii noastre externe. Domingo Felipe Cavallo: Au remarcat øi se bucuræ. Nafliunile noastre sunt prietene. Adrian Næstase: Ceea ce trebuie sæ facem e sæ gæsim cæile de a accelera schimburile de vizite, de a încuraja contactele la diferite niveluri, în special economice. Noi încercæm sæ ne modernizæm economia. Avem nevoie de parteneri. Vrem know how pentru modernizarea infrastructurilor. E foarte important sæ ne angajæm în acest dialog continuu. 1 Domingo Felipe Cavallo. Om politic øi de stat argentinian. Ministrul Relafliilor Externe øi Cultelor al Republicii Argentina (1989–1991).
406
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Domingo Felipe Cavallo: Argentina a fost prima flaræ care a recunoscut guvernul în România. Au fost unele invitaflii din partea vechiului guvern, dar nu le°au dat curs. Petre Roman s°a væzut cu preøedintele Menem1 la Milano. Vor sæ°l invite în Argentina, ar fi o nouæ întâlnire a celor doi. În prezent, ei organizeazæ o cælætorie în Polonia øi URSS. Va fi dificil de inclus România în itinerar. Va mai merge øi la Vatican. Preøedintele Menem va mai organiza øi alte vizite în Europa în 1991 øi va include øi România. Vizitele vor impulsiona relafliile. Vor saluta vizite ale primului°ministru øi preøedintelui României în Argentina. Ei fac mari schimburi economice. Suntem în situaflii asemænætoare — trecere la economia de piaflæ, privatizare. Sæ schimbæm idei. Adrian Næstase: Speræm sæ primim vizita preøedintelui Menem în România. Ar marca un moment politic. Domingo Felipe Cavallo: Vor vedea. Adrian Næstase: Øi o vizitæ scurtæ ar da un semnal. Pierdem o jumætate de an. Depinde de ei, dar e foarte importantæ pentru relafliile bilaterale. Primul°ministru deja planificæ vizita în America Latinæ pentru noiembrie 1990. E foarte important sæ realizæm un contact politic. Bucuroøi sæ°l avem pe ministrul argentinian de Externe la Bucureøti øi sæ vadæ la fafla locului ce se petrece. Trebuie sæ regândim cadrul juridic bilateral, pentru a°l adapta la noile schimbæri. Domingo Felipe Cavallo: Va fi dejunul cu Grupul Rio. Adrian Næstase: E foarte important sæ menflinem legætura øi sæ facem schimburi de vizite. Sæ fie øi schimburi de vizite la nivel parlamentar. 1
Carlos Saúl Menem. Om politic øi de stat argentinian. Preøedinte al Republicii Argentina (8 iulie 1989–10 decembrie 1999). 407
ADRIAN NÆSTASE
Domingo Felipe Cavallo: Invitæ pe Adrian Næstase øi Sorin Botez sæ vinæ în Argentina. Sorin Botez: Trebuie dezvoltate øi relafliile culturale. Adrian Næstase: Organizæm o „Casæ a Americii Latine“ la Bucureøti. Domingo Felipe Cavallo: Excelentæ idee! Sorin Botez: Grupul interparlamentar român a adresat invitaflii de a face grup de prietenie cu Argentina. Domingo Felipe Cavallo: Va discuta cu preøedintele Senatului. Ei practicæ grupuri de prietenie cu alte parlamente. Întâlnirea se terminæ la 12.45. 13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit de ministrul de Externe al Venezuelei, Reinaldo Figueredo Planchart, secretar pro°tempore al Grupului Rio, în cinstea miniøtrilor de Externe din flærile din Europa Ræsæriteanæ. 15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Héctor Gros Espiell 1, ministru de Externe al Republicii Orientale a Uruguayului. Héctor Gros Espiell: Bucuros cæ ideea „Casei Americii Latine“ la Bucureøti prinde teren. Adrian Næstase: Bucuroøi sæ o gæzduim. Héctor Gros Espiell: Sæ facem reuniunea Grupului Rio în 1991. Adrian Næstase: Sæ vinæ sæ deschidæ „Casa Americii Latine“. Héctor Gros Espiell: Eventual sæ dea o bibliotecæ juridicæ øi tablouri uruguayene. Adrian Næstase: Sæ vorbeascæ øi cu ceilalfli miniøtri de Externe sæ doneze cærfli. 1 Héctor Gros Espiell. Om politic øi de stat uruguayan. Ministru de Externe al Republicii Orientale a Uruguayului (1990–1993.
408
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Héctor Gros Espiell: Va vorbi cu ei în acest sens. Adrian Næstase: Sunt modelele de la Roma øi Paris. La Roma e ILA — Institutul Latino°American. Depinde de latino°americani ce funcflii va avea — doar culturalæ sau øi economicæ. Héctor Gros Espiell: Øi economicæ. Adrian Næstase: Poate øi o mini°Cameræ de Comerfl. Héctor Gros Espiell: Va vorbi cu colegii. Va transmite un telex la Bucureøti sæ facæ o reuniune a ambasadorilor latino°americani øi sæ vadæ. Adrian Næstase: Noi suntem gata sæ asiguræm plata chiriei. Héctor Gros Espiell: De acord. Sorin Botez: Inifliativa Parlamentului de a face grupuri parlamentare de prietenie. Încæ nu s°a primit ræspunsul parlamentelor latino°americane. Adrian Næstase: Cadrul juridic actual este legat de situaflie øi structuri anterioare din România. E nevoie sæ refacem unele acorduri pentru a reflecta schimbærile din flaræ. Sæ revedem Acordul de garantare a investifliilor stræine în România. Sæ°l semnæm în timpul lucrærilor Comisiei mixte. Héctor Gros Espiell: Partea uruguayanæ nu are probleme. Au semnat acorduri de garantare a investifliilor cu Elveflia, RFG, Suedia, Polonia, Olanda etc. Sæ ridicæm problema prin ambasadele noastre. De acord sæ°l semnæm la Comisia mixtæ. Adrian Næstase: Sæ organizæm vizita ministrului uruguayan de Externe la Bucureøti. Vine la ei primul°ministru Petre Roman øi aøteptæm o datæ pentru vizita preøedintelui. Héctor Gros Espiell: Vizita lui Petre Roman e foarte importantæ. Preøedintele lor merge în Europa în 1992 — poate cu ocazia aniversærii a 500 ani de la descoperirea Americii de cætre Columb. 409
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Pe lângæ contactele la nivel înalt, sæ avem øi contacte politice directe, bilaterale, între ministere. Héctor Gros Espiell: Sæ facem un schimb de scrisori pentru a stabili un sistem de consultæri. Au un asemenea sistem cu flæri occidentale øi URSS: o datæ pe an. Adrian Næstase: Pe plan economic e mult de fæcut: sæ punem oamenii în contact. Héctor Gros Espiell: Ei sunt interesafli sæ vândæ portocale. I s°a spus de interesul României de a cumpæra orez. Sæ vorbim despre aceste chestiuni la Comisia mixtæ. Adrian Næstase: Sæ participe la TIB, sæ stabileascæ contacte. Héctor Gros Espiell: A început foarte bine exportul de autoturisme de teren în Uruguay. Au în vedere øi o a doua etapæ, pentru autocamioane. Adrian Næstase: Sæ gæsim modalitæfli de barter. Héctor Gros Espiell: În Comisia mixtæ vor fi din MAE, dar øi reprezentanfli din sectorul privat. Adrian Næstase: Speræm sæ se dea un impuls prin Comisia mixtæ. A fost o plæcere. Revedere la Bucureøti sau Montevideo. Sæ ne gândim la o organizaflie latino°europeanæ. Héctor Gros Espiell: Sæ folosim Uniunea Latinæ. Foarte bucuros cæ ideea privind „Casa Americii Latine“ la Bucureøti se materializeazæ. Întâlnirea se terminæ la 15.30. 15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Ali Akbar Velayati1, ministru de Externe al Republicii Islamice Iran. Adrian Næstase: Avem un ambasador2 energic al Iranului la Bucureøti. 1 Ali Akbar Velayati. Om politic øi de stat iranian. Ministru de Externe al Republicii Islamice Iran (1981–1997). 2 Abdul Mohadjer Hedjeazi.
410
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
A fost o bunæ cooperare în trecut. Noul guvern e hotærât sæ continue øi sæ dezvolte relafliile cu Iranul. În România au fost schimbæri. A existat o dimensiune arabæ øi persanæ a politicii externe. Acum, Europa este elementul central. Cæutæm sæ legæm România de Europa, de institufliile europene. Criza din Golf a avut un efect negativ asupra relafliilor cu Irakul. Multe bunuri care se exportau în Irak nu mai pot fi exportate. Avem pierderi de circa 3 miliarde de dolari. Poziflia noastræ nu e împotriva Irakului, ci o poziflie în spiritul principiilor Cartei. România e o flaræ micæ. Nu ne plac precedentele de acest fel în relafliile internaflionale. Speræm cæ lucrurile se vor solufliona prin mijloace paønice øi sæ reluæm relafliile cu Irakul. În aceste împrejuræri, sunt argumente suplimentare pentru a dezvolta relafliile cu Iranul. Acum, când ne gândim la noi proiecte, când suntem complementari, e cazul sæ acflionæm. Vom avea Comisia mixtæ în decembrie a.c. Vrem sæ intensificæm contactele la diferite niveluri, între ministerele de Externe. Schimburi de vizite între parlamente. Ali Akbar Velayati: Plæcere de a°l întâlni. Tradiflional, am avut relaflii bune cu România. Sunt bucuroøi acum sæ vadæ cæ am avut o Revoluflie cu succes. În trecut am avut relaflii bune øi diversificate cu România, mult mai bune ca acelea cu cea mai mare parte a flærilor est°europene. Am avut proiecte comune. Industria româneascæ øi cooperarea industrialæ sunt cunoscute în Iran. Nu e greu de a satisface oamenii øi de a relua relafliile bilaterale în comerfl, economie, industria petrolieræ. E nevoie însæ de muncæ. Noi, în cele douæ ministere de Externe, sæ ne convingem colegii din guverne sæ acflioneze. Crede cæ trebuie sæ sprijinim Comisia mixtæ. 411
ADRIAN NÆSTASE
Vicepreøedintele însærcinat cu Departamentul Planificærii este preøedintele pærflii iraniene în Comisia mixtæ cu România. Adjunctul lui va vorbi cu el. De asemenea, cei doi ambasadori sæ realizeze contacte pentru a promova relafliile de cooperare economicæ. Avem øi ceva relaflii de cooperare culturalæ. Sunt circa 1.000 studenfli iranieni în România, cei mai mulfli la medicinæ. Datæ fiind situaflia în Golful Persic, dacæ sunt împotriva ocupafliei Kuwaitului de cætre Irak, nu au o atitudine ostilæ faflæ de Irak. Ei respectæ normele internaflionale. Adrian Næstase: Speræm sæ gæsim oameni interesanfli, care sæ promoveze relafliile economice. Din partea noastræ va fi ministrul Eugen Dijmærescu, ministrul pentru Economie øi Reformæ. El urmæreøte toate schimbærile din economia româneascæ. Vom trimite un ambasador competent, domnul Vasiliu1. Cooperarea economicæ a început, de fapt, foarte bine. Trebuie sæ convingem colegii sæ°øi facæ datoria. Vrem sæ continuæm sæ fim parteneri buni. Problema petrolului e foarte importantæ pentru noi. Au fost unele acorduri, pe care poate le revedem. Contactele politice vor fi foarte folositoare. Sæ avem consultæri între cele douæ ministere de Externe. Contacte la nivelul miniøtrilor. Noi suntem gata pentru cele mai bune contacte la toate nivelurile. Mulflumiri pentru posibilitatea de a°l întâlni. În Golf, situaflia e explozivæ, cu perspective imprevizibile. Am aprecia evaluarea pærflii iraniene. Ali Akbar Velayati: Am avut contacte cu Irak. Nici noi nu øtim ce vor face. Nici noi nu putem prezice ce are în minte conducerea Irakului. Au fost flæri foarte apropiate de Irak, precum Kuwait øi Arabia Sauditæ. N°au putut prezice atacul Irakului; altfel, nu ar fi sprijinit Irakul împotriva Iranului. Au dat Irakului 70 de miliarde de dolari în ræzboiul împotriva Iranului. Kuwaitul le°a dat cel puflin 19 miliarde. La fel, Emiratele Arabe Unite. 1
412
Ioan Emil Vasiliu.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: A fost straniu ca Irakul sæ accepte o mare parte din cererile iraniene. Asta e greu de înfleles. Au jucat totul pe o carte. Ali Akbar Velayati: Acest om e „unic“ în istorie. Am avut deja un asemenea om. Adrian Næstase: Sæ ne ajute în problemele legate de aprovizionarea cu petrol. Ali Akbar Velayati: Discutæm la Comisia mixtæ. Întâlnirea se terminæ la 16.00. 17.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Gianni de Michelis, ministru de Externe al Republicii Italiene. Adrian Næstase: Facem eforturi sæ adâncim democraflia. Suntem în proces de tranziflie de la totalitarism spre democraflie. S°au luat decizii bune, dar øi unele greøite. Învæflæm din mers. Încercæm sæ ne conectæm la institufliile europene. Deblocarea semnærii acordului cu CEE are nu numai efecte economice, ci øi politice. Suntem în proces de elaborare a Constitufliei. Parlamentul e principalul vehicul al stabilitæflii politice øi sociale în România. Referitor la reforma economicæ, încercæm sæ realizæm un cadru juridic adecvat. Recent am adoptat o lege care sæ favorizeze inifliativa privatæ. Suntem în favoarea dezvoltærii relafliilor bilaterale cu Italia. Mulflumiri pentru asistenfla umanitaræ din ultimele luni — importantæ pentru populaflia României. Sæ dezvoltæm contactele politice — consultæri pe diferite probleme politice øi specifice. Existæ o invitaflie pentru preøedintele Italiei1. O reînnoieøte pentru când se consideræ potrivit. 1
Francesco Cossiga. 413
ADRIAN NÆSTASE
Primul°ministru Petre Roman lanseazæ la rândul lui o invitaflie pentru preøedintele Consiliului de Miniøtri1. Existæ o invitaflie øi pentru ministrul Comerflului din Italia sæ vinæ în România. Va merge acolo domnul Eugen Dijmærescu în octombrie — ræspunde pentru reformæ. Nu am reuøit încæ sæ gæsim un ambasador corespunzætor. Sunt multe de fæcut în domeniul economic øi cultural. Sæ avem consultæri pe unele proiecte subregionale, CSCM, Balcani, grupul Pentagonalei. Poate øi o „pentagonalæ latinæ“, cu Italia ca pivot. Gianni de Michelis: În privinfla CEE — decizia de semnare a Acordului cu România — trebuie øtiut cæ se vor aplica regulile G 24 în ceea ce priveøte comerflul. Ræmâne participarea la programul PHARE, care e încæ suspendatæ. Sæ ajungem cât mai curând la deblocarea PHARE. În linii mari, calea de a°i convinge pe ceilalfli e sæ se finalizeze concluziile Comisiei Parlamentare privind evenimentele din 13–15 iunie cât mai curând. Pe baza acestor concluzii se poate spune cæ relafliile se vor normaliza din nou. În acest caz, putem lua în considerare România pentru a începe negocierile pentru asociere de gradul III cu CEE. În octombrie, încep negocieri paralele cu Iugoslavia, Cehoslovacia øi Polonia. E foarte important ca România sæ nu ræmânæ în afara procesului. La sfârøitul lui octombrie, începutul lui noiembrie, sæ luæm decizia pentru G 24 øi apoi pentru a treia generaflie de acorduri. Importantæ cererea de admitere în Consiliul Europei. De acum øi pânæ la anul vor fi primite flærile din Estul Europei. Sugereazæ ca, în paralel cu Comisia parlamentaræ, Petre Roman sæ meargæ în unele capitale — în special Londra, Bonn øi sæ termine la Bruxelles. În Italia nu e necesar, dar dacæ vine e binevenit. Invitæ pe Adrian Næstase în Italia. Pentru el va fi greu sæ vinæ în România pânæ la sfârøitul anului. 1
414
Giulio Andreotti.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sæ vinæ Adrian Næstase în noiembrie. El ar veni în ianuarie–februarie la Bucureøti. Referitor la cooperarea regionalæ, nu se gândesc la lærgirea Pentagonalei, dar pot primi România la unele din grupurile de lucru. Ei îl vor trimite pe Vitalone1 ca observator la Tirana. Ar fi utilæ o cooperare regionalæ la Marea Neagræ. E bine sæ fie o reflea de acorduri de cooperare subregionalæ care sæ creeze condiflii pentru integrarea europeanæ, care va lua timp. Ei sunt gata sæ participe ca observatori. Referitor la relafliile bilaterale — bucuroøi sæ ne spunæ ideile lor. La anul vor avea o lege nouæ pentru colaborarea culturalæ cu Europa de Est. Speræ sæ aibæ øi bani pentru susflinerea cooperærii culturale. Speræ sæ facæ ceva bun în 1991 pe plan cultural. Sæ folosim legæturile culturale tradiflionale. Sorin Botez: A avut onoarea sæ°l întâlneascæ la Bucureøti. În România au avut loc lucruri bune, dar øi mai puflin bune. Ce s°a întâmplat dupæ evenimentele din iunie — noul guvern s°a angajat pe o linie democraticæ, foarte similaræ cu a PNL. Legile adoptate de Parlament sunt destul de bune, deschizând cæi de cooperare. Gianni de Michelis: Sunt foarte bucuroøi sæ audæ astfel de lucruri. Sorin Botez: Speræ cæ, în cele din urmæ, Comisia parlamentaræ va prezenta lucrurile aøa cum au fost. Întâlnirea se terminæ la 17.40. 17.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Isidoro Malmierca Peoli 2, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Cuba. Isidoro Malmierca Peoli: Bucuros de întâlnire. 1
Claudio Vitalone. Subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Italiei. Isidoro Malmierca Peoli. Om politic øi de stat cubanez. Ministrul Relafliilor Externe al Republicii Cuba (1976–1992). 2
415
ADRIAN NÆSTASE
Vor sæ adreseze invitaflia cætre Adrian Næstase de a veni în Cuba. Nu øtie care ar fi perioada convenabilæ. S°au produs mari schimbæri. E important cum putem menfline øi chiar dezvolta relafliile bilaterale. O vizitæ a lui Adrian Næstase în Cuba ar permite mæsuri practice în aceastæ direcflie. Oricare ar fi evaluarea caracterului schimbærilor care s°au produs, flæri precum Cuba øi România trebuie sæ°øi strângæ relafliile. Avem voinfla sæ avansæm pe aceastæ cale. În plus, flærile noastre sunt în Consiliul de Securitate — asta obligæ la un contact mai strâns, mai ales când sunt situaflii atât de complexe. În momentul de faflæ ei sunt foarte preocupafli de situaflia din Golf. Pentru Cuba e clar, ca øi pentru celelalte flæri, cæ invadarea Kuwaitului de cætre Irak nu poate fi acceptatæ sau toleratæ. În acelaøi timp, s°a creat o atmosferæ care pare cæ ne duce la o confruntare militaræ. Asta va avea consecinfle negative atât pentru flærile din regiune, cât øi pentru flærile în curs de dezvoltare. Consecinflele pentru economia mondialæ vor fi teribile. Simte cæ nu s°a fæcut tot posibilul pentru o soluflie paønicæ. Credem cæ trebuie exercitatæ toatæ presiunea posibilæ asupra Irakului pentru a se retrage. În acest sens, Cuba a fæcut demersuri pe lângæ flærile arabe pentru cæ ele au un rol special de jucat. De asemenea, s°au adresat Iugoslaviei, ca preøedinte al miøcærii de nealiniere. fiærile nealiniate, de asemenea, pot exercita aceastæ presiune asupra Irakului. Obflinerea acestei retrageri din Kuwait — nu credem cæ poate fi un act care sæ se cumpere. Credem cæ nimic nu trebuie dat Irakului sæ se retragæ. Irakul trebuie convins sæ se retragæ, øi asta repede. Cu cât mai repede se vor încheia suferinflele populafliei Kuwaitului cu atât mai bine. Impasul actual creøte pericolul militar. Aceastæ problemæ cere toatæ atenflia. Cuba a prezentat un proiect de rezoluflie în Consiliul de Securitate, îndemnând sæ se continue eforturile secretarului general. Speræ ca România sæ i se 416
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
alæture pentru a menfline eforturile pentru o soluflie politicæ. Acesta e principalul subiect al Consiliului de Securitate. Sunt øi alte lucruri, dar sæ vorbim de relafliile bilaterale, vizita lui Adrian Næstase în Cuba øi aceastæ crizæ. Adrian Næstase: Sunt bucuros sæ væ cunosc opiniile. Înflelegefli consecinflele unor decizii în contradicflie cu dreptul internaflional øi obstacolele în tratarea acestei probleme dificile. Suntem cu toflii într°o situaflie specialæ. Ca întotdeauna, deciziile internaflionale sunt adoptate flinând seama øi de consideraflii interne. Problemele în România sunt foarte complicate, pentru cæ aøteptærile sunt mari, iar unele scenarii nu s°au confirmat. Trebuie sæ pornim din nou motoarele. Acum este entuziasm øi avem sprijinul popular. Avem încredere în succes. Poziflia noastræ faflæ de criza din Golf a fost claræ. Nu putem accepta invadarea unei flæri. Ne gândim øi la noi. Ne apæræm øi interesele proprii în acest fel. Urmærim evenimentele øi plætim un prefl mare pentru noi. Pierderile noastre sunt de peste 3 miliarde dolari. Irakul are o datorie de 1,7 miliarde dolari øi multe articole de consum nu le mai putem exporta. Trebuie sæ flinem seama, când decidem, nu numai de conflinutul problemei, ci øi de mediul care înconjoaræ problema. Suntem în favoarea unei soluflii politice atât din rafliuni de principiu, cât øi practice, pentru cæ vom putea restabili relafliile cu Irakul. În ceea ce priveøte mijloacele, sunt uneori aspecte formale la fel de importante ca øi fondul. Adesea aspectele formale sunt utilizate ca instrumente politice. Când vom lua o hotærâre asupra problemelor ridicate, va trebui sæ luæm în considerare toate aceste elemente. Între prieteni trebuie sæ fim sinceri. Referitor la invitaflia de a vizita Cuba — mulflumeøte foarte mult. Vom vedea programul de vizite øi vom da un ræspuns. Sæ continuæm relafliile. Cuba a fost o flaræ prietenæ øi vrem sæ continue sæ fie prietenul României. 417
ADRIAN NÆSTASE
Isidoro Malmierca Peoli: A ascultat unele lucruri pentru care e emoflionat. A împlinit de curând 60 de ani. Important în aceste reuniuni este tocmai abordarea sinceræ. Produsele româneøti sunt apreciate în Cuba. Avem øi noi produse care pot interesa România. Schimburile reciproce pot creøte. Ne gândim la o vizitæ care, dincolo de importanfla politicæ, sæ fie utilæ øi dezvoltærii relafliilor. Tofli trecem prin situaflii dificile. Nu putem presupune cæ embargoul impus Irakului va fi un fenomen de scurtæ duratæ. Va dura ani de zile. Se bucuræ de întâlnire. Speræ sæ°l primeascæ în Cuba, în funcflie de calendar. Ar aprecia o propunere cât mai curând. Îøi vor ajusta programul. În mæsura posibilului, ar dori o indicaflie asupra perioadei vizitei. Øi°au luat ræmas bun de la ambasadorul român. Va veni unul nou. Øi ei se gândesc sæ schimbe ambasadorul la Bucureøti. Se gândesc la un ambasador în conformitate cu dorinfla lor de strângere a relafliilor. Adrian Næstase: Mulflumiri. Suntem conøtienfli de dificultæfli. Suntefli øi suntem latini. Vom avea întotdeauna o dimensiune de prietenie, care va fi un element complementar la relafliile diplomatice. Referitor la vizitæ — o va examina cu cel mai mare interes øi vom face propuneri privind data. Speræm sæ putem dezvolta contactele politice, ca øi relafliile economice. Træim într°o lume stranie, de aceea trebuie sæ abordæm lucrurile pragmatic, flinând seama de faptele vieflii. Întâlnirea se terminæ la 18.10. 418
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
18.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de Alois Mock1, ministru de Externe al Republicii Austria. În cursul zilei, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, s°a mai întâlnit cu Enrique Silva Cimma2, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Chile; Luis Fernando Jaramillo Correa3, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Columbia; José Francisco Rezek4, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Federative a Braziliei; Fernando Solana Morales5, ministru al Relafliilor Externe al Statelor Unite Mexicane. 20.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul oferit de Javier Pérez de Cuéllar, secretar general al ONU.
29 septembrie 1990 Dimineaflæ: Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la întâlnirea preøedintelui României, Ion Iliescu, cu preøedintele Republicii Turcia, Turgut Özal. 1
Alois Mock. Om politic øi de stat austriac. Ministru de Externe al Republicii Austria (1987–1995. 2 Enrique Silva Cimma. Om politic øi de stat chilian. Ministru al Relafliilor Externe al Republicii Chile (1990–1994). 3 Luis Fernando Jaramillo Correa. Om politic øi de stat columbian. Ministru al Relafliilor Externe al Republicii Columbia (1990–1991). 4 José Francisco Rezek. Om politic øi de stat brazilian. Ministru al Relafliilor Externe al Republicii Federative a Braziliei (1990–1992). 5 Fernando Solana Morales. Om politic øi de stat mexican. Ministru al Relafliilor Externe al Statelor Unite Mexicane (1988–1993). 419
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniunea la nivel înalt consacratæ copiilor–UNICEF (29–30 septembrie). 17.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu ministrul de Externe al Republicii Ungare, Géza Jeszenszky1. Géza Jeszenszky: Întreabæ dacæ Adrian Næstase øtie cæ el e un vechi prieten al poporului român. E istoric øi profesor. A vorbit cu respect de România øi a subliniat studenflilor sæi cæ nu numai ungurii au suferit în trecut, ci øi românii. Au luptat secole împotriva turcilor — noi nu suntem slavi sau germani. El subliniazæ acest lucru. Când a vizitat România era tânær. În ultima fazæ a regimului Ceauøescu nu i s°a mai permis vizita, pentru cæ a luat atitudine dupæ revolta de la Braøov. El a fost între cei 180 intelectuali unguri care au semnat declaraflia în sprijinul Braøovului. Era perioada de maximæ degradare în regimul Ceauøescu. În iunie 1990 a fost unul din semnatarii declarafliei semnate de mulfli români exilafli. Nu numai el personal, ci øi guvernul ungar øi parlamentul au aceleaøi sentimente faflæ de români, exprimæ simpatie. Deschiderea cu care românii au primit ajutoarele ungureøti în decembrie — medicamente, alimente etc. E trist cæ s°a permis ca acest spirit sæ moaræ. Orice ar spune investigafliile privind evenimentele de la Târgu Mureø øi Bucureøti, încrederea multor unguri a fost spulberatæ. Apreciazæ faptul cæ noul guvern, inclusiv Adrian Næstase, face eforturi pentru a schimba lucrurile. Au impresia cæ foøtii securiøti au încæ influenflæ — nu în guvern, ci în societate. Ei au influenflat evenimentele de la Târgu Mureø. Sunt mulfli în 1
Géza Jeszenszky. Om politic øi de stat maghiar. Ministru de Externe al Republicii Ungare (23 mai 1990–15 iulie 1994). 420
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
România care nu vor reconciliere øi e bucuros cæ Adrian Næstase are alte intenflii, pozitive. Adrian Næstase: Apreciazæ ocazia de a discuta franc. Spunem ce ne place øi ce nu. În multe lucruri avem abordæri diferite, datoritæ background°ului, culturii, dar ce avem în comun e o anumitæ capacitate de înflelegere øi de soluflionare a problemelor. Sæ ne uitæm mai mult la viitor decât la trecut. Ne situæm pe linie moderatæ, evitând abordæri extreme. Ne propunem sæ gæsim proiecte prin care sæ reducem tensiunea øi lipsa de încredere. Sæ îmbunætæflim relafliile prin paøi mici, prin propuneri concrete. O casæ de culturæ la Bucureøti — sæ restabilim încrederea la nivelul opiniei publice, care e foarte puternic afectatæ; sæ slæbim presiunea, care e teribilæ uneori. Putem considera ideea sæ flinem reciproc lecflii pentru studenfli. Vom putea începe cu facultæflile de øtiinfle politice. Personal, ar putea face un curs de drept internaflional. Sæ ne explicæm pozifliile. Uneori ne blocæm în biased perceptions. Sunt øi lucruri reale în spate uneori. Ce putem face este sæ gæsim interesele comune. Ne aflæm descoperifli într°un mediu nou. Tratæm unilateral cu Europa Occidentalæ. Uneori nu e uøor. Instituflional ar fi mai uøor. Exemplu: America Latinæ, care are dialog în bloc cu CE. E greu sæ gândim acum ceva sæ contracaræm logica în care a fost structurat øi a funcflionat CAER. Suntem împreunæ, legafli de geografie øi de anumite interese comune. Nu avem acum propuneri concrete privind posibilitæfli instituflionale de întærire a legæturilor în interiorul CAER. Existæ preocuparea privind participarea la grupæri subregionale. Vom fi mai activi în politica externæ. E uøor sæ vorbim de Japonia øi America Latinæ. Dar suntem vecini; e mai uøor sæ facem comerfl între noi. 421
ADRIAN NÆSTASE
Nu de publicitate avem nevoie acum. Nu vrem sæ facem capital politic din întâlnirile cu ungurii. Vrem sæ intræm în normalitate. Problemele nu vor dispærea rapid. Sæ arætæm o abordare constructivæ. Sæ fim în contact direct. Aøteptæm vizita adjunctului sæu la Bucureøti sau la alte niveluri. Géza Jeszenszky: Un adjunct al sæu va veni pentru discuflii în România øi va sta un întreg sfârøit de sæptæmânæ. Szokai1 va fi dispus sæ continue discufliile, fiindcæ sunt prejudecæfli în opinia publicæ. Sæ lucræm treptat, pas cu pas. Sæ abordæm tensiunea la rædæcinæ. Rædæcina în ochii românilor e cæ ei cred cæ e o problemæ teritorialæ în spatele acfliunilor maghiarilor. Ei nu au asemenea intenflii la nivelul guvernului. Sunt români ciudafli care vorbesc de Tisa ca graniflæ. Ar fi important sæ spunem publicului românesc cæ nu existæ o asemenea problemæ, cæ Ungaria nu are pretenflii teritoriale faflæ de România. Sunt mulfli în România care ræspândesc aceste idei. Sunt øi minoritæfli stupide în Ungaria, cei care sunt extremiøti. Nu sunt în Parlament. Sunt sub 1%. Sunt øi împotriva lui; îl acuzæ cæ nu reprezintæ interesele Ungariei. E foarte important sæ nu facem publicitate acestor extremiøti. Referitor la abordarea pas cu pas — e o posibilitate. El are o propunere diferitæ. Nu°i place „marele salt“ înainte. Dar trebuie sæ încercæm un asemenea pas în relafliile româno°ungare. URSS–SUA, Germania–URSS øi alflii au fæcut°o. Putem sæ încercæm ambele. Preferinfla lui este de step by step — gesturi; sæ facem lucruri care pot sæ nu fie uøoare. Ei sunt gata. Nu au pretenflii teritoriale. În Ungaria, toate problemele minoritæflilor vor fi acoperite de o lege nouæ. La ei minoritæflile sunt mici ca pondere. Transilvania e foarte importantæ pentru România ca pæmânt istoric, pe care mulfli îl væd ca leagæn al românilor. 1 Szokai Imre. Secretar de Stat adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare.
422
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Transilvania e importantæ øi pentru Ungaria, unde limba maghiaræ s°a pæstrat când au fost invadafli de otomani. Preocuparea pentru Transilvania nu trebuie interpretatæ ca o pretenflie teritorialæ. Nu e mult de a cere României sæ creæm un teritoriu heritage (moøtenire), foarte important pentru ambele flæri. În paralel, putem construi relaflii extinse în mai multe domenii. Relafliile economice øi cooperarea regionalæ — foarte interesafli; e deschis pentru discuflii la nivel de experfli. Cooperarea economicæ, centre culturale — OK, dar opinia publicæ ar aprecia foarte mult dacæ am îndeplini acordurile încheiate anterior. Ei au propuneri concrete. Când a fost Romulus Neagu la Budapesta, a sperat cæ va fi un succes. Acesta a spus cæ în multe probleme nu avea mandat. Pentru unii din România, eu sunt foarte nepopular — dar ei sunt o minoritate. În grupul extremist se include „Vatra Româneascæ“ — nu au fæcut prea bine la alegeri — e OK. Noi am luat o atitudine foarte bunæ când „Vatra“ s°a opus prefectului. Universitatea în limba maghiaræ e a doua mæsuræ — va fi apreciatæ de ungurii din România øi din Ungaria. Problema întâlnirii la nivel înalt. Nu se opune. O poate repeta în public. Prezenfla României în diferite instituflii europene trebuie facilitatæ. Ei vor ajuta. Nu vor „cortinæ de fier“ între România øi Ungaria. Întâlniri la nivel înalt pot avea loc, dat trebuie lucruri concrete. Punctele spuse de el sunt concrete. Preferæ o vitezæ ridicatæ. Dacæ Germania øi Franfla au putut trece peste trecut, putem s°o facem øi noi. Adrian Næstase: De acord cu aceastæ ultimæ remarcæ. Referitor la declaraflii ale oficialilor ungari, cæ nu sunt pretenflii teritoriale — suntem bucuroøi de aceastæ precizare, dar românii cunosc foarte bine din istorie, datoritæ experienflei, diferenfla între declaraflii øi fapte. Salutæm declarafliile, dar în acelaøi timp încercæm sæ vedem øi ce înconjoaræ aceste declaraflii. 423
ADRIAN NÆSTASE
Suntem foarte sensibili la ce se spune. Exemplu Otto de Habsburg øi declarafliile sale, plus ONG°ul din Canada, care promoveazæ pretenflii teritoriale în Transilvania, ne obligæ sæ fim precaufli. Este o politicæ pe termen scurt øi una pe termen lung. Urmærim toate aceste elemente. Important e sæ edificæm o atmosferæ de încredere realæ. Declaraflii oficiale sunt OK, dar nu sunt totul. Referitor la propuneri: væ declarafli în favoarea unor lucruri pragmatice, dar ele sunt acele elemente asupra cærora nu suntem de acord. De ce nu începem cu cele 34 puncte unde suntem de acord? Referitor la Universitatea din Cluj: avem 180 cursuri în limba maghiaræ. Foarte importantæ e percepflia øi cum væd oamenii aceste lucruri în Transilvania. Avem destule probleme øi færæ Universitatea din Cluj în acest moment. Nu ar fi înflelept pentru guvernul nostru. „Marele salt“ nu poate fi realizat cu Universitatea sau Consulatul. Acestea vor duce la tensiuni mai mari. Dacæ arætæm semne de bunæ vecinætate, putem sæ pregætim condiflii pentru paøi mai importanfli. Aceasta e principala tendinflæ în guvern. E imposibil sæ gæsim argumente pentru a susfline aceste lucruri. Reacfliile pe care le primim zilnic sunt negative. Este evident faptul cæ un mecanism propagandistic al ungurilor din stræinætate lucreazæ cu succes pentru a face o imagine negativæ asupra României. Nu øtim care e legætura cu guvernul ungar — dar e o puternicæ presiune asupra guvernului nostru. Sæ ne angajæm într°un fel de contacte permanente pentru a reduce tensiunea. Sæ facem paøi mici pentru a construi încredere. Géza Jeszenszky: E istoric. A studiat imaginea din stræinætate a diverse flæri. Presa stræinæ poate scrie mult. Punctul esenflial e cum e flara. Nici Otto de Habsburg øi nici altcineva din Europa nu a pretins schimbarea frontierelor. Ei au zis cæ drepturile omului øi ale minoritæflilor nu sunt garantate în România. 424
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Nu e numai pærerea Ungariei. Evenimentele de la Bucureøti au convins multæ lume cæ e ceva de criticat în România. Nu ungurii au creat asta. Nu trebuie sæ acordæm presei mare atenflie. Important e sæ facem ce trebuie. Sæ invitæm lumea sæ vadæ. Invitafli pe Otto de Habsburg. Mulfli sunt pentru respectarea drepturilor omului, dar nu sunt pentru schimbarea frontierelor. Sunt 34 de puncte de acord. Ei au fost de acord øi ele pot fi îndeplinite. Szokai a transmis un Memo, dar partea românæ nu a ræspuns la el. Sæ ne concentræm pe altele. În problema cu Consulatul, care e un lucru simbolic øi practic, ungurii l°ar vedea ca ceva de bunævoinflæ. Mulfli ar vedea asta bine. Nu e sigur cæ majoritatea româneascæ e împotrivæ. Dacæ lucrurile sunt bine explicate. Adrian Næstase: Nu înfleleg care ar fi contribuflia Ungariei la Cluj. Doar noi am putea face schimbæri acolo. Ce ar face însæ Ungaria pentru „pasul mare“? Géza Jeszenszky: Avem un acord semnat cu mulfli ani în urmæ — deschiderea de consulate la Cluj øi Debrecen. Dacæ ar fi 2 milioane de români, le°am oferi øcoli øi universitæfli. Nu putem garanta cæ într°o presæ liberæ nu apar prostii. Dar sunt multe cærfli care vorbesc pozitiv de relaflii bune româno°ungare. Adrian Næstase: Am vrea sæ le primim. Avem multe exemple negative în ultimul timp. Sæ încercæm sæ eliminæm ce nu e corect øi sæ gæsim soluflii. Sæ pæstræm spiritul discufliilor. Înræutæflirea relafliilor nu poate fi în interesul Ungariei øi nici al României. Avem sentimentul cæ prezentarea situafliei din Transilvania în culori negative poate fi un argument pentru a încerca sæ facem din Transilvania o problemæ internaflionalæ, regiune autonomæ etc. E un sentiment adânc de neîncredere în conøtiinfla românilor. Dacæ acest sentiment nu dispare, nu putem construi. Problema e sæ ne construim treptat încrederea. Multe lucruri vor dispærea. 425
ADRIAN NÆSTASE
Géza Jeszenszky: De acord. Germania øi Franfla au trebuit sæ spunæ lucruri neplæcute populafliilor lor. Adrian Næstase: Øi noi putem face asta. Putem sæ o facem împreunæ, bilateral sau unilateral. Trebuie sæ participæm la edificarea încrederii. Géza Jeszenszky: Nu°i place ideea cæ trebuie sæ numere câfli au fost omorâfli, de cine øi unde. S°au scris multe articole despre anii ’40 în România. Sæ facem o cercetare comunæ despre acea perioadæ. Ei sunt gata. Adrian Næstase: Suntem pentru o informare mai bunæ. Géza Jeszenszky: Cærflile de øcoalæ trebuie schimbate. Adrian Næstase: De acord øi cu asta. Dar în sensul adeværului istoric. Întâlnirea se terminæ la 18.25.
30 septembrie 1990 18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Întâlnirea Tratatului de la Varøovia la nivelul miniøtrilor Afacerilor Externe; prezideazæ Jiri Dienstbier, ministru de Externe al Republicii Federative Cehæ øi Slovacæ. Jiri Dienstbier: Cere scuze pentru întârziere. Anunflæ douæ probleme pe ordinea de zi: 1. Transformarea Tratatului de la Varøovia; 2. Prelungirea negocierilor la Viena. Sæ începem cu punctul 1. Dupæ øedinfla Consiliului, au ræmas câteva lucruri nerezolvate. Sæ ne ocupæm de aceste probleme. Au de propus variante de compromis. 426
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Referitor la crearea grupei militare consultative — sæ se reuneascæ la nivelul øefilor de Stat Major, plus principiul rotafliei. Fiecare flaræ sæ organizeze reunirea grupei militare. Sæ începem consultæri privind posibilitatea folosirii elementelor acestui sistem. Textul s°a distribuit. Se propune ca reuniunea Comisiei sæ aibæ loc la jumætatea lunii octombrie a.c., la Varøovia. Suntem de acord? De acord cu întrunirea Consiliului Politic Consultativ la începutul lunii noiembrie? Krzysztof Skubiszewski (ministru de Externe al Republicii Polone): E greu sæ intræm în detalii pe problemele ridicate de Dienstbier. Discufliile de la Sofia vor continua la Varøovia. Încæ nu am încheiat discufliile în comisii; deci sæ nu hotærâm. Tratatul de la Varøovia øi°a pierdut funcfliile, ca urmare a schimbærilor din Europa. Capætæ importanflæ convenfliile bilaterale. Polonia discutæ cu URSS. Convorbirile au continuat azi. Au convenflii bilaterale øi cu alte flæri din Tratatul de la Varøovia. Au propus datele øi aøteaptæ ræspuns. Jiri Dienstbier: Ce date? Krzysztof Skubiszewski: 21 octombrie. Alternativ ar fi o datæ pe care n°o øtie. Jiri Dienstbier: N°am primit nimic! Krzysztof Skubiszewski: O vor spune sæptæmâna viitoare. Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Republicii Ungare): Consultærile pot fi utile dacæ servesc un scop: realizarea øi întærirea unui sistem general de securitate europeanæ care sæ înlocuiascæ Tratatul de la Varøovia. Reuniunea de la Sofia nu a arætat suficient de clar cæ aceasta este direcflia. Mecanismele existente ale Tratatului de la Varøovia pot continua, dar nu crede cæ, dacæ suntem de acord cu inutilitatea blocurilor militare în Europa, trebuie sæ creæm noi instituflii. Nu este momentul de vorbit pe larg despre natura 427
ADRIAN NÆSTASE
Tratatului de la Varøovia, dar scopul cel mai util pe care îl putem servi în lunile urmætoare e sæ terminæm cu aspectul militar al Tratatului de la Varøovia pânæ la sfârøitul anului viitor øi apoi sæ lucræm pentru desfiinflarea Tratatului de la Varøovia, care sæ aibæ un puternic impact asupra lumii, arætând bunævoinflæ. Ei nu vor o retragere unilateralæ, dacæ e posibil. Vor sæ lucræm cu toflii în direcflia arætatæ. De acord cu Skubiszewski cæ acordurile bilaterale pot fi utile între noi øi cu alfli vecini. Acorduri acceptabile pentru tofli. Pânæ la un sistem general european de securitate, în plus faflæ de acordurile bilaterale, sæ vizæm întærirea procesului CSCE. Guvernul sæu nu are obiecflii sæ gæsim împreunæ o poziflie comunæ la diferitele conferinfle în procesul CSCE. Jiri Dienstbier: Am impresia cæ la Reuniunea de la Budapesta vom decide sæ acflionæm pentru desfiinflare. Eduard Øevarnadze (ministru de Externe al URSS): De acord cu propunerea Dienstbier. De acord sæ continuæm la Varøovia, iar la Budapesta sæ hotærâm asupra viitorului Tratatului de la Varøovia. Jiri Dienstbier: Suntem de acord sæ lucræm pânæ la Budapesta. Luben Goflev (ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria): Detalii despre Reuniunea de la Sofia. Sunt gata pentru un document la Budapesta. Jiri Dienstbier: Nu trebuie sæ luæm aici nici o decizie definitivæ. Sæ reflinem înflelegerea generalæ cu privire la o nouæ abordare. Dacæ unele flæri au reflineri principiale. Adrian Næstase: Întâlnirea are rostul de a continua schimbul de opinii privind funcfliile viitoare ale Tratatului de la Varøovia. Dupæ pærerea noastræ, aceastæ acfliune se desfæøoaræ normal. Întâlnirea de la Varøovia ni se pare necesaræ. 428
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Este øi o altæ problemæ — în afaræ de soarta Tratatului de la Varøovia — care priveøte structurarea unor noi mecanisme de securitate subregionale sau general°europene. Este concurenflæ între sistemele mai largi øi sistemele bilaterale. Poate va trebui sæ schimbæm — dar nu acum. Jiri Dienstbier: Crede cæ situaflia e claræ. Nu trebuie sæ continuæm discuflia actualæ. Vom dezbate detalii la Varøovia. Cehoslovacia are øi unele propuneri concrete — de discutat la Varøovia. Trecem la punctul 2, referitor la Acordul CFE. Adrian Næstase: Se bucuræ cæ lucrurile evolueazæ într°o direcflie pozitivæ. Suntem foarte interesafli sæ se realizeze un acord în aceastæ chestiune cât mai curând posibil, evident înainte de Reuniunea de la Paris. Un element deosebit îl reprezintæ contactele despre care am aflat azi øi clarificarea plafoanelor. Înflelegem cæ pot apærea noi elemente în urma viitoarelor întâlniri. Putem ca, pe baza acestor date, sæ væ transmitem comentariile noastre cel mai târziu în decurs de o sæptæmânæ. Øi vom vedea apoi cea mai bunæ formulæ de a continua. Suntem foarte interesafli ca aceste aranjamente sæ se încheie cât mai curând. fiinem seama de interesele noastre în acest domeniu. Jiri Dienstbier: Felicitæ pe prietenii din RDG pentru procesul de reunificare a Germaniei: ei ne pæræsesc. Reprezentantul RDG: Mulflumiri. Subliniazæ cæ ei au participat în mod constructiv în ultima vreme la dialogul din sânul Tratatului de la Varøovia. Nu væd probleme în transformarea Tratatului de la Varøovia. Speræ sæ se rezolve prin consens — transformarea lui într°un sistem general de securitate europeanæ. Pleacæ din Tratatul de la Varøovia, dar nu renunflæ la parteneriat. Elaborarea Declarafliei Comune a Tratatului de la Varøovia–NATO ne va avea drept parteneri. Trec de la o parte la alta, la finalizare. 429
ADRIAN NÆSTASE
Mulflumiri pentru parteneriat. Ureazæ înflelegere bunæ în Tratatul de la Varøovia în legæturæ cu problemele în discuflie. Speræ în stabilitate în Europa. Jiri Dienstbier: Mulflumeøte pentru participare. Experflii urmeazæ sæ se întâlneascæ la 3 octombrie. Întâlnirea se terminæ la 20.05.
Octombrie 1990 1 octombrie 1990 10.55 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Francisco Fernández Ordóñez1, ministru de Externe al Regatului Spaniei. 15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniunea miniøtrilor de Externe ai statelor participante la CSCE. Øedinfla de deschidere este prezidatæ de James Baker, secretar de Stat al SUA. James Baker: Cuvânt introductiv, în care insistæ pe dimensiunea transatlanticæ a problemelor puse în fafla CSCE. George Herbert Walker Bush (preøedintele SUA): În numele poporului american, îmi face o mare plæcere sæ væ urez tuturor bun°venit în Statele Unite. Este un lucru deosebit de salutar cæ aceastæ întrunire a Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa, prima care s°a desfæøurat vreodatæ pe pæmânt american, are loc în vremuri 1 Francisco Fernández Ordóñez. Om politic øi de stat spaniol. Ministru de Externe al Regatului Spaniei (1985–1992).
430
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de schimbæri de seamæ. Aøa cum Europa intræ într°o nouæ eræ promiflætoare, tot astfel se întâmplæ cu relafliile Americii cu Europa. Noi americanii suntem unifli cu Europa de moøtenirea øi istoria noastræ comunæ, precum øi de legæturile noastre culturale. Prin Alianfla atlanticæ øi parteneriatul mai larg ce uneøte cele douæ continente øi popoare, am pus capæt divizærii Europei øi putem privi acum o nouæ Europæ, întreagæ øi liberæ. Împreunæ putem construi un nou parteneriat transatlantic la CSCE, o comunitate de nafliuni libere care trece peste oceanele dintre noi. În anul care a trecut, cred cæ suntem tofli de acord, am fost martorii unei lumi în schimbare. Cu câteva clipe în urmæ, chiar în aceastæ clædire, miniøtrii de Externe ai Franflei øi Marii Britanii, ai Uniunii Sovietice øi Statelor Unite au semnat un document care a suspendat toate urmele drepturilor øi responsabilitæflilor celor Patru Puteri în Germania øi care intræ efectiv în vigoare din momentul unificærii Germaniei. Trebuie sæ væ spun cæ înainte de a pleca de la hotel am væzut acest lucru la televizor. Pentru mine, øi cred cæ pentru numeroøi americani, a fost un moment foarte emoflionant, întrucât, cu acele træsæturi finale de condei, apune cu adeværat o eræ de neînflelegeri øi dezbinare. Calea este acum deschisæ pentru o Germanie unitæ, suveranæ øi democraticæ. Ne bucuræm alæturi de germani cæ nafliunea lor este din nou unitæ øi vom saluta în curând intrarea unei Germanii unite în comunitatea statelor participante la CSCE. Mult aøteptata zi de særbætoare a Germaniei este punctul culminant al unui an de schimbæri care a transformat, într°adevær, un continent. Aceastæ transformare stæ mærturie forflei principiilor înscrise în carta fundamentalæ a CSCE, Actul Final de la Helsinki. Acolo, în drepturile øi libertæflile fundamentale ale omului, stabilite la Helsinki cu 15 ani în urmæ, regæsim cauza øi catalizatorul a ceea ce numim Revoluflia din 1989. În cele mai întunecate zile de dictaturæ, acele principii au vestit o stea luminoasæ, inspirând oamenii obiønuifli sæ sævârøeascæ fapte extraordinare. 431
ADRIAN NÆSTASE
Gândifli°væ la Walesa1, pærintele Solidaritæflii; øi la Saharov2 øi la umanismul sæu neînduplecat în fafla represiunii; øi la Havel, Mazowiecki3 øi Antall, care nu cu mult timp în urmæ erau deflinufli politici øi acum sunt preøedinte øi prim°miniøtri a trei dintre cele mai noi democraflii ale lumii; øi la Jelev, alt fost deflinut politic, acum preøedinte al Bulgariei. Gândifli°væ la toate milioanele de femei øi bærbafli obiønuifli, liberi în sfârøit sæ spunæ tot ce au pe suflet, liberi sæ træiascæ, sæ munceascæ øi sæ se închine dupæ cum doresc. CSCE împærtæøeøte acest monumental triumf al spiritului omenesc. Suntem chemafli acum sæ flinem pasul cu uriaøele transformæri politice care au schimbat fafla Europei, sæ creæm o CSCE care sæ consolideze aceste mari câøtiguri pentru libertate øi sæ apropiem Estul øi Vestul — în Europa Ræsæriteanæ øi Centralæ, o CSCE în stare sæ contribuie la împæmântenirea øi consolidarea principiilor democratice atât de greu dobândite; o CSCE care sæ contribuie la asigurarea unui fundament trainic al libertæflii în noua Europæ ce se naøte acum. În iulie, la Summitul de la Londra, liderii Alianflei Atlantice au avansat o serie de propuneri menite sæ consolideze CSCE øi sæ canalizeze energiile ei în noi direcflii. Adresæm o chemare nafliunilor membre ale CSCE sæ creeze un Centru de Prevenire a Conflictelor, sæ continue succesul repurtat de CSCE în stabilirea mæsurilor de edificare a încrederii øi securitæflii care au contribuit într°o mæsuræ atât de mare la reducerea riscului izbucnirii unui ræzboi din accident sau din calcule greøite øi la concilierea conflictelor; sæ creeze un mic secretariat permanent care sæ serveascæ CSCE, un secretariat care sæ poatæ susfline un program accelerat 1
Lech Walesa. Om politic øi de stat polonez. Lider al miøcærii Solidarno∞©. Premiul Nobel pentru Pace (1983). Preøedinte al Republicii Polone (22 decembrie 1990–23 decembrie 1995). 2 Andrei Dmitrievici Saharov (1921–1989). Fizician rus. Dizident, unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Drepturile Omului. Premiul Nobel pentru Pace (1975). 3 Tadeusz Mazowiecki. Om politic øi de stat polonez. Unul dintre liderii Solidaritæflii. Prim°ministru al Republicii Polone (24 august 1989–4 ianuarie 1991). 432
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de consultæri øi conferinfle ale CSCE; sæ înfiinfleze un birou de alegeri al CSCE, care sæ supravegheze desfæøurarea unor alegeri libere øi corecte, aplicarea principiului democratic fundamental din care derivæ toate celelalte. Permitefli°mi sæ spun cæ sper, în numele Statelor Unite, cæ aceste noi instituflii pot fi situate oriunde este posibil în noile democraflii din Europa Centralæ øi Ræsæriteanæ. În sfârøit, la Summitul de la Londra am lansat o invitaflie cætre toate nafliunile membre sæ convoace o adunare a Europei, un parlament în cadrul cæruia familia în continuæ creøtere a democrafliilor, vechi øi noi, îøi poate plænui un curs comun cætre aceastæ nouæ Europæ, întreagæ øi liberæ. Astæzi, când ne pregætim pentru un summit al nafliunilor CSCE, adresez miniøtrilor chemarea sæ facæ din aceastæ reuniune o piatræ de hotar în istoria CSCE. Øi, în acest scop, permitefli°mi sæ menflionez încæ un domeniu în care progresul este hotærâtor: negocierile în curs de desfæøurare cu privire la forflele convenflionale din Europa. Un acord cu privire la reducerea forflelor convenflionale ræmâne un element de primæ importanflæ a noii arhitecturi a securitæflii pentru Europa. Øi, din acest motiv, Statele Unite cred cæ un acord cu privire la armele convenflionale este o premisæ esenflialæ pentru un summit CSCE. Øi astæzi adresez un apel negociatorilor care lucreazæ acum la Viena sæ°øi intensifice eforturile în sæptæmânile urmætoare. Væ pot promite solemn cæ Statele Unite vor coopera pe toate cæile posibile. Trebuie sæ rezolvæm problemele ræmase în suspensie øi sæ ajungem la un acord astfel ca summitul sæ poatæ avea loc anul acesta. Cu cincisprezece ani în urmæ, într°o Europæ în care Estul era despærflit de Vest, CSCE a oferit perspectiva unei Europe unite, întregi øi libere. Astæzi, cu o nouæ Europæ accesibilæ, CSCE ræmâne esenflialæ pentru tot ceea ce poate deveni Europa. 433
ADRIAN NÆSTASE
Aøadar, væ urez încæ o datæ bun venit în Statele Unite. Fie ca spiritul care a impulsionat Europa sæ ghideze discufliile noastre øi væ urez succes deplin. Mulflumesc tuturor foarte foarte mult. 15.15 Continuarea øedinflei, dupæ plecarea preøedintelui George Herbert Walker Bush. Prezideazæ reprezentantul Republicii San Marino. Hans°Dietrich Genscher1 (ministru de Externe al RFG): E o datæ memorabilæ în care ne reunim. Ne aflæm în ajunul reunificærii Germaniei. Pentru a treia oaræ în istorie, SUA au jucat un rol important pentru pacea Europei. Noi dorim unitatea europeanæ împreunæ cu SUA. Capitolele luminoase øi întunecate sæ le avem permanent în minte. Responsabilitatea specialæ a Germaniei faflæ de poporul evreu. Respingerea politicii de putere. Renunflarea la folosirea forflei. Ceea ce a fæcut posibile evolufliile a fost întoarcerea URSS cætre Europa, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov. Reafirmæ responsabilitatea Germaniei unite faflæ de pacea în Europa. Nici în viitor Germania unitæ nu va ridica pretenflii teritoriale. Nu vor folosi forfla decât în acord cu Constituflia lor øi cu Carta ONU. Renunflarea la armele nucleare, armele chimice øi biologice. Hotærârea lor de a reduce armata Germaniei unite la 370.000 oameni. Germania va avea suveranitate deplinæ, pe plan intern øi extern. În NATO vor contribui la pacea øi stabilitatea Europei. Speranfla pentru o nouæ calitate în relafliile internaflionale. Sæ avansæm cu hotærâre pe calea unificærii Europei. Germania unitæ va avea propria sa responsabilitate pentru unificarea Europei, în conformitate cu procesul CSCE. 1
Hans°Dietrich Genscher. Om politic øi de stat. Ministru de Externe al Republicii Federale Germania (1982–1992). 434
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
La 15 ani de la Actul final, Summitul CSCE are sarcina de a ridica procesul CSCE la un nivel nou øi a pune bazele unor instituflii. Vrem o Europæ bazatæ pe regula de drept øi pe democraflie. Baza o constituie individul øi libertæflile sale. Protecflia efectivæ a minoritæflilor, cheia de boltæ a viitoarei Europe. Mai sunt, însæ, multe de fæcut. Salutæ oferta Elvefliei de a gæzdui o conferinflæ privitoare la protecflia minoritæflilor în 1991. Libertatea øi democraflia oferæ baza prosperitæflii. Europa trebuie sæ fie o arie tehnologicæ øi de protecflie a mediului. Crearea de economii de piaflæ în Europa Centralæ øi Ræsæriteanæ. Poziflia Germaniei în centrul Europei e o manifestare a chemærii sale europene. Cooperarea responsabilæ a statelor membre e absolut esenflialæ. Sæ aplicæm documentele de la Sofia øi Bonn. Moøtenire culturalæ comunæ — sarcina Simpozionului pentru cooperare culturalæ de la Praga în 1991. Dezarmarea ræmâne cheia Casei Comune Europene. Trebuie sæ ajungæ din urmæ dezvoltærile politice. Summitul de la Paris e de o importanflæ covârøitoare. Nici o flaræ sau un grup de flæri nu trebuie sæ aibæ mijloace militare mai mult decât strictul necesar pentru apærare. Sæ gæsim un nou catalog de mæsuri de creøtere a încrederii înainte de summit. Reuniunea de la Paris permite ridicarea procesului CSCE la un nou nivel. De acord cu Franfla privind o Declaraflie asupra relafliilor prieteneøti. CEE nu se bazeazæ pe idei øi principii hegemonice. Urmæreøte prosperitatea. Propunerea Mitterrand: o confederaflie în care sæ aibæ loc øi URSS, demnæ de luat în seamæ. Sæ fim de acord asupra creærii de noi instituflii la Paris — reuniunea øefilor de stat o datæ la doi ani; Consiliu de Securitate øi Cooperare în Europa, format din miniøtrii de Externe, care sæ se întâlneascæ de douæ ori pe an. Lucrærile lor ar putea fi pregætite de înalfli funcflionari, cu ajutorul unui secretariat. Propune Berlinul ca prim loc de întâlnire a Consiliului miniøtrilor. 435
ADRIAN NÆSTASE
Sæ vedem eventual reuniuni ale miniøtrilor Apærærii øi øefilor de Stat Major; Comitet de prevenire a crizelor, plus implementarea mæsurilor de creøtere a încrederii (CMB). Acestea trebuie sæ fie principalele puncte de discuflie. CSCE nu se limiteazæ la Europa. O reuniune importantæ are loc la Palma de Mallorca. Unificarea Europei înseamnæ mai multæ securitate øi cooperare în întreaga lume. Asta deja se vede în Consiliul de Securitate øi în Adunarea Generalæ a ONU. Nu vom tolera invadarea unei flæri sau violarea dreptului internaflional. Speræ în reuøita activitæflii Comitetului pregætitor al Summitului de la Paris. Gianni de Michelis (ministru de Externe al Italiei, preøedinte în exercifliu al CSCE): Adreseazæ mulflumiri guvernului SUA pentru gæzduirea reuniunii la care sunt discutate documente atât de importante pentru CSCE. Lecflia unificærii Germaniei este aceea cæ putem læsa deoparte trecutul recent trist al Continentului, pentru a da un nou impuls construcfliei noii Europe. Asta va fi confirmat solemn la Summitul de la Paris. Activitatea Comitetului pregætitor de la Viena merge bine. Speræ cæ CFE va fi semnat la Paris. Cei 12 au prezentat un corp coerent de idei la Viena. Sfârøitul divizærii nefireøti a Europei. Reuniunile la nivel înalt — o datæ la doi ani, iar ale Consiliului miniøtrilor — de douæ ori pe an, sprijinit de un mic secretariat. Centrul de prevenire a conflictelor — aplicând pentru moment CBM. Adunarea Parlamentaræ va sprijini activitatea noastræ democraticæ. În plus, putem organiza un mic centru pentru monitorizare øi asigurarea alegerilor libere. Uffe Ellemann°Jensen (ministru de Externe al Regatului Danemarcei, reprezentând CEE): Mulflumiri gazdelor americane. Reuniunea actualæ are o importanflæ specialæ. Sæ facem din ea un precedent pentru reuniunile viitoare. 436
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Marcheazæ încheierea unificærii Germaniei. Germania e vecinæ Danemarcei øi partener apropiat. Tribut special eforturilor lui Hans°Dietrich Genscher. 35 nu va mai fi o cifræ magicæ. Albania a cerut sæ fie observator. Speræ cæ va aræta cæ e gata øi în mæsuræ sæ îndeplineascæ toate cerinflele CSCE. Sunt øi alte flæri care vor sæ fie observatori — îndeplinesc toate condifliile. Speræ cæ în curând vom saluta Lituania, Letonia, Estonia. Uimifli de viteza cu care confruntarea face loc cooperærii. Conflictele etnice øi naflionale reapar. Trebuie sæ facem tot posibilul ca Summitul CSCE sæ previnæ reapariflia conflictelor etnice. Pare sæ fie de acord cu stabilirea unui secretariat al CSCE. Ei au propus Copenhaga drept sediu al secretariatului, dar cedeazæ pentru Praga. Reuniunile de experfli pe problemele minoritæflilor naflionale pot fi utile. Sæ nu pierdem din vedere interesele cetæflenilor noøtri. Încheie cu un apel cætre negociatorii din Viena, sæ facæ un efort pentru a pregæti la timp documentul pentru Paris. 16.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Douglas Hurd 1 ministru de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii øi Irlandei de Nord. Douglas Hurd: Începe prin a remarca foarte buna cooperare cu România în Consiliul de Securitate. Adrian Næstase: Este o oportunitate de a demonstra profunzimea schimbærilor din România øi ataøamentul la principii. Douglas Hurd: Cum e în România? Au un puternic interes pentru evolufliile din România. Cum merge? Adrian Næstase: Mulflumiri pentru CEE. Existæ multe frustræri în România. Mulfli vor schimbæri peste noapte. 118
Douglas Hurd. Om politic øi de stat britanic. Ministru de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii øi Irlandei de Nord (1989–1995). 437
ADRIAN NÆSTASE
Partidele din opoziflie coopereazæ cu puterea pe teme punctuale. Îl avem cu noi în delegaflie pe Sorin Botez, deputat liberal. Pentru noi, cel mai important obiectiv este sæ creæm condifliile pentru a practica democraflia øi economia de piaflæ. Sæ schimbæm mentalitatea cetæflenilor øi a funcflionarilor statului. Problema noastræ a fost cæ nu am avut o a doua echipæ. Partidul Comunist øi organizaflia de tineret cuprindeau jumætate din populaflia activæ. O opoziflie liberalæ în ceauøism nu a fost posibilæ. Se fac lucruri bune în guvern øi parlament. Sunt tineri øi juriøti buni. Douglas Hurd: Ce a cauzat daune drepturilor omului în România? Cazuri individuale în închisori; acestora trebuie sæ le acordæm o atenflie specialæ. Adrian Næstase: Noi am fæcut o serie de greøeli. Dar nici nu am fost în mæsuræ sæ prezentæm lucrurile bune pe care le°am fæcut în aceste luni. Tendinflele sunt pozitive. A deveni parte la convenfliile europene ale Consiliului Europei ar crea o presiune mai mare asupra evolufliilor noastre. De aceea, nu prea înflelegem rezistenfla opusæ la intrarea României în Consiliul Europei. Consiliul Europei a invitat la reuniuni aproape numai oameni din opoziflie. Societatea noastræ e foarte complexæ. Trebuie sæ flinem seama de foarte multe lucruri. Douglas Hurd: Speræ cæ treptat se vor face progrese øi va fi o mai mare înflelegere în CEE. Adrian Næstase: Avem un contact foarte bun cu ambasadorul Marii Britanii1. Speræ cæ ministrul va veni la Bucureøti sæ vadæ schimbærile. Douglas Hurd: I°ar plæcea. N°a mai fost în România. Cum e cu minoritatea ungaræ? Adrian Næstase: Am avut o discuflie foarte bunæ cu ministrul de Externe al Ungariei. 1
438
Michael W. Atkinson.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Problema cu drepturile minoritæflilor e legatæ de o situaflie specialæ. Ungurii au 41 de membri în Parlament. Li s°au garantat øcoli în limba maternæ, TV, instituflii culturale etc. Ei folosesc uneori problema ca un substitut politic. Asta e frustrant pentru noi. Noi am propus o abordare pas cu pas. Unele lucruri pe care le fac creeazæ nemulflumire în opinia publicæ româneascæ. Nu putem avea douæ viteze de democratizare: una pentru minoritæfli øi alta pentru majoritate. Declarafliile lor în sensul cæ „drumul României spre Europa trece prin Ungaria“ nu ne plac. Crede însæ cæ existæ posibilitatea de dialog. Douglas Hurd: Care e situaflia cu URSS? Adrian Næstase: Problema e dificilæ. Existæ o problemæ emoflionalæ. E o convingere majoritaræ cæ Basarabia se va uni cândva cu România. Desigur, însæ, nu facem demersuri oficiale. Am semnat Actul final de la Helsinki øi°l respectæm cu strictefle. În raporturile cu toate statele, respectarea principiilor independenflei, suveranitæflii øi integritæflii teritoriale sunt valori cardinale øi inalienabile. Deschidem, în mod firesc, supape pentru reducerea tensiunii. Douglas Hurd: Ureazæ succes în misiune. Întâlnirea se terminæ la 16.40. 16.50 Adrian Næstase revine în sala Reuniunii ministeriale a CSCE. Roland Dumas (ministru de Externe al Republicii Franceze). Mark Eyskens (ministru de Externe al Regatului Belgiei): Europa a cunoscut dezvoltæri spectaculoase. C’est toute l’Europe qui se retrouve, sub preøedinflie americanæ. Mulflumeøte pentru ospitalitate. 439
ADRIAN NÆSTASE
Felicitæ poporul german pentru maturitatea doveditæ cu prilejul reunificærii. Sæ øtergem sechelele militare a 40 de ani de confruntare, sæ generæm un nou echilibru militar de securitate. Parisul sæ fie punctul de plecare al unei mutaflii calitative. Centrul de prevenire a conflictelor — sediul ar putea fi la Viena. Programe importante referitoare la drepturile omului, convenite la Copenhaga. Normele Consiliului Europei vor avea prioritate pentru membrii Consiliului Europei. Importanfla creærii unei Adunæri Parlamentare a CSCE, în strânsæ colaborare cu Adunarea similaræ a Consiliului Europei. Lucrærile Comitetului pregætitor de la Viena au avansat bine. Hans van den Broek1 (ministru de Externe al Regatului fiærilor de Jos): Mulflumiri SUA pentru organizarea reuniunii. Noua realitate care s°a conturat demonstreazæ faptul cæ SUA øi Canada au vocaflie europeanæ. Discutæm acum o „nouæ fazæ“ a CSCE. Plæcut impresionat sæ afirme cæ reuniunea marcheazæ încheierea procesului de reunificare a Germaniei. Exprimæ încrederea lor în Germania unitæ øi poporul ei. Speræ cæ vom ajunge la finalizarea documentelor CSCE înainte de summit. Elementul cheie în noua structuræ CSCE va fi Consiliul miniøtrilor de Externe øi reuniunea øefilor de stat øi de guvern. E nevoie sæ introducem un element de flexibilitate. Sæ prevedem posibilitatea convocærii unei reuniuni ministeriale în caz de crizæ. E important ca raportul Comitetului pregætitor sæ nu fie numitorul comun minim, ci sæ reflecte noua realitate politicæ — lucræm împreunæ pentru depæøirea Ræzboiului Rece. 1 Hans van den Broek. Om politic øi de stat olandez. Ministru de Externe al Regatului fiærilor de Jos (1982–1993).
440
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sæ lansæm un apel al CSCE cætre Irak — cæ intenflionæm sæ ræmânem unifli împotriva agresiunii. Arætæm cæ noua Europæ nu se retrage în sine. 17.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Hans°Peter Furrer, director al Afacerilor Politice în Secretariatul Consiliului Europei. Hans°Peter Furrer: Situaflia nu e uøoaræ. Mulfli parlamentari cred cæ încæ nu sunt progresele aøteptate. Evenimentele din iunie: nu øtie cum merg lucrærile Comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor; consecinflele acestor evenimente; cei care sunt încæ în închisoare. Acordul Consiliului Miniøtrilor de a ræspunde cererii Comisiei parlamentare de a trimite un grup de experfli pentru redactarea Constitufliei. Vor trimite 3–4 experfli la mijlocul lunii octombrie. Nu øtie rezultatele discufliilor. Adrian Næstase: Ca orice flaræ, avem prieteni øi neprieteni. Situaflia la noi e dificilæ. Elementele pozitive ale evolufliei trebuie menflionate øi încurajate. Sunt grupuri parlamentare cu opinii diferite în Adunarea Parlamentaræ a CE; înflelegem, e normal. Ce nu înflelegem e atitudinea Secretariatului, care ar trebui sæ fie neutru. Suntem surprinøi de Raportul Imbert1. Acest gen de raport dæ o imagine care nu e corectæ. Vine în România patru sæptæmâni færæ a solicita vreun contact cu guvernul. Secretariatul Consiliului Europei trebuie sæ aibæ aceleaøi unitæfli de mæsuræ pentru tofli. Consiliul Europei a admis URSS øi Turcia, dar pentru noi se foloseøte un alt standard. 1
Pierre°Henri Imbert, director al Drepturilor Omului în Secretariatul Consiliului Europei. 441
ADRIAN NÆSTASE
Noi facem schimbærile necesare în România nu din cauza Consiliului Europei, ci pentru cæ suntem convinøi de necesitatea lor. Calitatea de membru în Consiliu, poate ajuta procesul de normalizare democraticæ a României. Ungaria va fi membru cu drepturi depline luna viitoare øi noi nu primim nici mæcar statut de invitat special. Hans°Peter Furrer: Imbert a fæcut o chestiune personalæ. El nu a transmis raportul ca urmare a unui mandat explicit. L°a arætat unor oameni pe care i°a ales dupæ criteriile sale. El era liber sæ o facæ. Dar nu e un element al Consiliului Europei. Nu e oficial. Adrian Næstase: Îl aøteptæm sæ vinæ sæ ia contact cu guvernul. Hans°Peter Furrer: Spune cæ ei fac frecvent rapoarte neoficiale. Evocæ posibilitatea unei discuflii autentice cu guvernul român, aøa cum se face la Consiliul Europei. Adrian Næstase: Doreøte sæ explice mai bine situaflia din România. Cum a mai spus altor oficiali europeni, pe scena politicæ existæ douæ feluri de opoziflie. Probleme ridicæ opoziflia radicalæ, care contestæ legitimitatea puterii. Pentru o analizæ echilibratæ øi o apreciere corectæ, Consiliul Europei sæ stea de vorbæ øi cu aceia care°i reprezintæ pe cei 85% dintre cetæfleni care susflin guvernul. Nu cred în coincidenfle. Raportul Imbert, chiar dacæ nu e oficial, creeazæ mari daune României. Ar fi bine ca Imbert sæ ia în discuflie toate evolufliile din România. Nu øtim cum sæ ne definim poziflia faflæ de rolul Secretariatului Consiliului Europei în procesul CSCE. Hans°Peter Furrer: Important e raportul Comisiei parlamentare de anchetæ privind evenimentele din 13–15 iunie. Cum merge redactarea Constitufliei: e crucial. Adrian Næstase: Suntem sub o mare presiune øi în interior. Cu o asemenea imagine în exterior, forflelor care doresc destabilizare în interior le este mai uøor. 442
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Hans°Peter Furrer: Care sunt aceste forfle? În situaflia actualæ din România — e un guvern care merge spre democraflie —, acuzafli mereu cæ sunt forfle care vor sæ opreascæ procesul; unde sunt? Adrian Næstase: În multe locuri, pentru cæ în opt luni nu pofli schimba radical lucrurile dintr°o flaræ: administraflie, poliflie, servicii secrete etc. Nu pofli schimba mentalitæfli. Hans°Peter Furrer: Înseamnæ cæ vechile forfle sunt încæ puternice. Adrian Næstase: Ele existæ, vin din trecut Dacæ nu suntem ajutafli sæ avansæm øi sæ convingem cæ acesta este drumul cel bun, vor tinde sæ revinæ. Hans°Peter Furrer: Ce face guvernul împotriva acestor forfle? Adrian Næstase: În primul rând, legi în Parlament. Schimbarea cadrului legal va modifica raporturile dintre instituflii øi va reduce influenfla vechilor structuri. Am schimbat 70% din personalul MAE; 90 % din ambasadori. Creæm un Institut pentru Drepturile Omului. Consiliul Europei trebuie sæ fie cel mai interesat în aceastæ evoluflie. Hans°Peter Furrer: Sæ examinæm ce poate face Consiliul Europei. Adrian Næstase: Vrem sæ creæm un Institut pentru Drepturile Omului sub egida Parlamentului. Ne ajutafli? Hans°Peter Furrer: Unul dintre experflii constituflionali va veni în România, sæ°l vadæ pe Adrian Næstase øi sæ°i spunæ ce ar putea face Consiliul Europei. Ar fi o misiune pe o bazæ oficialæ. Adrian Næstase: Asta vrem. Guvernul nu doreøte sæ fie unicul partener al Consiliului Europei, dar nici sæ fie total ignorat. Hans°Peter Furrer: Imbert nu va fi o piesæ decisivæ în procesul de decizie. Adrian Næstase: Dar daunele s°au produs. Hans°Peter Furrer: Tot ce e în Raport e greøit? 443
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Nu asta e problema. Noi am fi putut da explicaflii despre unele dintre aspectele incriminate, care sunt prezentate unilateral øi nu flin cont de evolufliile din România. Hans°Peter Furrer: Sæ cerem ca un expert constituflional sæ vinæ în România. Adrian Næstase: Da. Problema e cæ la noi oamenii sunt nemulflumifli din cauza unui tratament pe care îl consideræ discriminatoriu; tofli sunt admiøi acolo, numai noi nu. Hans°Peter Furrer: Abordarea e sæ procedæm pas cu pas; sæ lucræm pas cu pas. A fost o invitaflie pentru preøedintele României sæ participe la Consiliul Europei. Adrian Næstase: Am vrut sæ fim foarte deschiøi. Hans°Peter Furrer: Sæ arætæm cæ România este gata de cooperare. Adrian Næstase: Sæ speræm cæ vizita expertului constituflional va contribui la acest lucru. Întâlnirea se terminæ la 17.45. 19.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la bufetul°dineu oferit de secretarul de Stat al SUA, James Baker, cu ocazia Reuniunii ministeriale a OSCE.
2 octombrie 1990 9.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a OSCE. Prezideazæ João de Deus Pinheiro1, ministru de Externe al Republicii Portugheze. Krzysztof Skubiszewski (ministru de Externe al Republicii Polone): Mulflumiri pentru ospitalitate. 1
João de Deus Pinheiro. Om politic øi de stat portughez. Ministru de Externe al Republicii Portugheze (1987–1992). 444
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Subliniazæ rolul SUA, de stabilizator în problemele europene. Salutæ Albania ca observator. Salutæ orice aranjament prin care Lituania, Letonia øi Estonia pot fi asociate la procesul CSCE. Actul final are unele prevederi anacronice. Se pronunflæ pentru accelerarea negocierilor de la Viena. Obiectivele poloneze la Summitul de la Paris: sæ tragem concluzii din dezvoltærile din Europa. Conflictele ideologice flin de istorie. 9.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Andonis Samaras, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Elene. Andonis Samaras: A vizitat România dupæ Revoluflie. Foarte interesat în evolufliile de la noi. Suntem foarte apropiafli. Simflim prietenie. Nu avem probleme. Pregætifli în gæsirea cæilor de promovare a intereselor noastre în CEE. Sæ°i spunem cum sæ acflioneze. Putem conta pe el. Ungaria, Polonia, Cehoslovacia au gæsit cæi de tratament preferenflial. Au început bulgarii. România ræmâne în urmæ — impresia cæ sunt probleme politice. Sæ promovæm un ansamblu de mæsuri ofensive. Adrian Næstase: Apreciazæ foarte mult poziflia Greciei. Bucuroøi sæ øtim cæ putem sæ contæm pe ei. Vorbeøte despre complexitatea problemelor de la noi øi despre nevoia de a fi analizate cu realism øi obiectivitate. Trece în revistæ relafliile bilaterale øi reflectarea lor la nivelul institufliilor. Apreciazæ buna cooperare economicæ. S°au produs schimbæri, care se reflectæ øi în relafliile între flærile noastre, atât în bine, cât øi în ræu. E de dorit sæ facilitæm vizite ale Camerelor de Comerfl; sæ vadæ ce posibilitæfli sunt. Acum România îøi stabileøte partenerii. 445
ADRIAN NÆSTASE
Andonis Samaras: Vestul întotdeauna se uitæ la posibilitæflile de dezbateri libere, de liberæ exprimare etc. Adrian Næstase: Am înfleles acest lucru. Dovadæ: reprezentantul PNL face parte din delegaflia românæ la ONU. Încercæm sæ ne îmbunætæflim imaginea. Avem nevoie de încredere øi ajutor. Nu înflelegem atitudinea Consiliului Europei. Probabil ni se va amâna acordarea statutului de invitat special. Andonis Samaras: Vor transmite o telegramæ ambasadorului lor. De ce fac asta? Adrian Næstase: Vor sæ vadæ ce se întâmplæ. Referitor la relafliile bilaterale — sæ creøtem viteza contactelor între noi la toate nivelurile. Andonis Samaras: Oricând simflim cæ primul°ministru doreøte sæ vinæ în Grecia, oricât de curând, sæ°i anunflæm. Adrian Næstase: Ar vrea sæ meargæ cât mai curând. Andonis Samaras: Vom transmite o invitaflie oficialæ. Adrian Næstase: Sæ discutæm relafliile noastre øi sæ avem consultæri pe teme CSCE. Andonis Samaras: Sæ sincronizæm acest lucru cu vizita lui Adrian Næstase la Atena. Sæ indicæm orientarea spre economia de piaflæ. Vor fi imediat efecte. Adrian Næstase: Mesaje øi la oamenii de afaceri greci: sæ vinæ în România. Andonis Samaras: Va vorbi cu Camera de Comerfl. Întâlnirea se terminæ la 9.40. 9.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, revine la øedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a OSCE. Continuæ intervenfliile miniøtrilor Afacerilor Externe din flærile membre ale CSCE. 446
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ali Bozer (ministru de Externe al Republicii Turcia): Mulflumeøte americanilor. Salutæ colegii germani pentru unificarea patriei. Jiri Dienstbier1 (ministru de Externe al Republicii Federative Cehæ øi Slovacæ): Declaræ cæ sunt gata sæ lucreze pentru o Confederaflie europeanæ. Acceptæ propunerea preøedintelui Mitterrand sæ gæzduiascæ discuflii la Praga în acest scop. La Tratatul de la Varøovia Cehoslovacia va acfliona pentru degajarea unor soluflii acceptabile pentru tofli. Douglas Hurd (ministru de Externe al Regatului Marii Britanii øi Irlandei de Nord): Sunny meeting! din mai multe puncte de vedere. Cæi de dezvoltare a CSCE: proces de consultæri politice, întâlniri regulate CSCE. Cæi de protecflie a minoritæflilor. Gabrielle Gatti 2 (secretar de Stat pentru Relaflii Externe al Republicii San Marino): Mulflumiri guvernului SUA, flaræ indisolubil legatæ de securitatea europeanæ. Europa depæøeøte gravele dificultæfli. Andonis Samaras (ministru de Externe al Republicii Elene): Vorbeøte în primul rând despre tragedia Ciprului. Adreseazæ mulflumiri SUA. Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la Reuniunea ministerialæ a CSCE: Domule preøedinte, Doresc de la bun început sæ exprim distinsului secretar de Stat, domnul James Baker, gratitudinea noastræ pentru excelenta organizare a acestei 1 Jiri Dienstbier. Om politic øi de stat cehoslovac. Ministru de Externe al Republicii Federative
Cehæ øi Slovacæ (1989–1992). 2 Gabrielle Gatti. Om politic øi de stat san°marinez. Secretar de stat pentru Relaflii Externe al Republicii San Marino (1986–2002). 447
ADRIAN NÆSTASE
reuniuni de importanflæ majoræ øi pentru ospitalitatea øi cordialitatea cu care am fost primifli. Ne întâlnim aici la New York într°un moment unic al istoriei europene. Pe vechiul continent au loc mai multe procese de adâncæ semnificaflie care schimbæ radical fizionomia sa politicæ. Viteza acestor procese este diferitæ. Probabil cel mai rapid dintre ele este unificarea nafliunii germane care va fi încheiatæ în mod oficial mâine. Folosesc acest prilej pentru a adresa cordiale felicitæri distinøilor miniøtri de Externe ai RFG øi RDG în acest moment solemn de cea mai mare însemnætate pentru viitorul poporului german øi pentru toate flærile europene. Sub presiunea popoarelor, regimurile autoritare sau totalitare din Europa Ræsæriteanæ au fost obligate sæ pæræseascæ scena øi flærile respective s°au angajat pe calea unei democraflii reale, a pluralismului politic, a economiei de piaflæ øi a respectului deplin pentru drepturile øi libertæflile fundamentale ale omului. Aceste flæri îøi afirmæ în mod viguros noua lor identitate. Reuniunile CSCE de la Bonn øi Copenhaga au marcat puncte de referinflæ în istoria contemporanæ a Europei, în sensul cæ, pentru prima datæ, toate nafliunile CSCE împærtæøesc aceleaøi valori economice øi sociale pe care se construiesc societæflile lor. Membrii celor douæ alianfle militare create în anii Ræzboiului Rece nu se mai consideræ adversari. Cursa înarmærilor care a menflinut Europa într°o stare de ostilitate øi tensiune a cedat locul politicii de reducere negociatæ a forflelor øi armamentelor. Ca urmare, capætæ contur viziunea unei Europe noi. S°au creat condiflii pentru ca toate nafliunile CSCE sæ dezvolte între ele relaflii cu totul noi întemeiate pe adeværatæ cooperare, raporturi autentice de parteneri øi încredere reciprocæ. Noua Românie, creatæ de Revoluflia din decembrie, se gæseøte confruntatæ cu probleme de mare complexitate. Nu existæ o experienflæ mondialæ pentru tranziflia de la moøtenirea unui regim totalitar la democraflie, pe care o træim în prezent. Obstacolele care trebuie depæøite sunt 448
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
numeroase øi serioase. Cu toate acestea, guvernul român este hotærât sæ continue cursul spre construirea unei societæfli cu adeværat democratice, în conformitate cu standardele europene general acceptate. În acelaøi timp, el este hotærât sæ restabileascæ vocaflia politicii externe a României care a conferit originalitate flærii în perioada dintre cele douæ ræzboaie. Într°adevær, viziunea lui Titulescu despre o Europæ guvernatæ de forfla dreptului øi nu de dreptul forflei este astæzi pe cale de realizare. Guvernul nostru îøi va aduce partea sa de contribuflie la transpunerea acestei viziuni într°o realitate vie. Dupæ cum s°a subliniat, pe bunæ dreptate, în cursul dezbaterii noastre, noi ne°am întrunit în pragul unui capitol nou al procesului CSCE, care trebuie sæ conducæ la un sistem de securitate mai trainicæ, de cooperare largæ øi mai bunæ înflelegere între nafliunile noastre. Reuniunea la nivel înalt care urmeazæ sæ aibæ loc la Paris, în mai puflin de 7 sæptæmâni, va lua hotærâri de profundæ semnificaflie în aceastæ privinflæ. Suntem aici pentru a conveni asupra paøilor care trebuie întreprinøi în continuare pentru a asigura deplinul succes al acestei reuniuni istorice. Dupæ pærerea noastræ, pânæ în prezent s°a realizat mult în ce priveøte elaborarea documentelor de bazæ care urmeazæ sæ fie aprobate la sau în contextul reuniunii de la Paris. Spiritul constructiv øi seriozitatea care prevaleazæ în lucrærile Comitetului pregætitor de la Viena ne conferæ siguranfla cæ va fi posibil ca reuniunii øefilor de stat sau de guvern ai flærilor noastre sæ i se prezinte un proiect de document final substanflial spre examinare øi aprobare. În acelaøi timp, importante probleme ræmân încæ sæ fie rezolvate. Nu încape îndoialæ cæ viitoarea arhitecturæ de securitate øi cooperare în Europa trebuie sæ includæ ca o componentæ de bazæ aranjamente pentru reducerea în continuare a forflelor øi armamentelor la un nivel care sæ excludæ total recurgerea de cætre vreun stat participant la acte de agresiune. O asemenea structuræ spre a fi viabilæ trebuie sæ cuprindæ, dupæ pærerea noastræ, mæsuri suplimentare de întærire a încrederii øi securitæflii, care sunt indispensabile pentru stabilirea unui climat adecvat de încredere reciprocæ — premisæ 449
ADRIAN NÆSTASE
pentru o autenticæ cooperare între nafliunile noastre în toate domeniile. De aceea, noi credem cæ delegafliilor flærilor noastre la negocierile de la Viena trebuie sæ li se transmitæ instrucfliuni corespunzætoare care sæ permitæ finalizarea înainte de deschiderea Conferinflei de la Paris a Tratatului asupra reducerii armamentelor în Europa øi a unui nou acord privind mæsuri de încredere øi securitate. Domnule preøedinte, În opinia noastræ, cadrul instituflional care va orienta øi armoniza activitæflile de cooperare ale flærilor noastre în anii care vin va fi stabilit øi se va dezvolta ca un proces. Primii paøi în aceastæ direcflie vor fi hotærâfli la Paris. Dupæ cum putem constata, se contureazæ un larg consens în favoarea organizærii de reuniuni periodice la cel mai înalt nivel øi de conferinfle ale miniøtrilor de Externe. Existæ, de asemenea, o înflelegere cæ, printre institufliile paneuropene care se vor crea în aceastæ fazæ vor figura øi un Centru pentru prevenirea conflictelor øi un Secretariat restrâns. Ne aøteptæm ca un asemenea centru sæ cuprindæ la momentul potrivit proceduri de reglementare paønicæ a diferendelor. Reuniunea CSCE de experfli privind reglementarea paønicæ a diferendelor, care urmeazæ sæ aibæ loc la începutul anului viitor la La Valetta, îøi va aduce contribuflia sa în aceastæ privinflæ. În sfârøit, se observæ un consens în favoarea creærii unei Adunæri parlamentare a CSCE, ca o importantæ dimensiune a viitorului cadru instituflional general european. Ca flaræ care, dupæ mai mult de o jumætate de secol, a organizat primele alegeri libere sub supravegherea observatorilor din majoritatea flærilor CSCE, România priveøte cu simpatie ideea creærii unui organism de supraveghere a alegerilor libere øi corecte din flærile participante. Domnule preøedinte, Consideræm cæ procesul CSCE poate primi un impuls suplimentar prin aranjamente øi proiecte regionale convenite în conformitate cu diferitele grade de complementaritate între statele din zonele respective. 450
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În ceea ce o priveøte, România a enunflat proiectul unui Forum de securitate øi cooperare în Balcani, întemeiat pe îndelungatele tradiflii de acfliuni multilaterale din aceastæ regiune øi pe noile cerinfle determinate de schimbærile radicale din flærile balcanice. Acest proiect este conceput ca o parte integrantæ a procesului CSCE øi are ca scop facilitarea aplicærii obiectivelor øi principiilor acestui proces la condifliile specifice din aceastæ regiune. Speræm cæ apropiata reuniune de la Tirana a miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice va da un nou impuls cooperærii multilaterale din aceastæ zonæ øi, implicit, pæcii øi securitæflii în Europa. Ne gândim, de asemenea, la o cooperare multilateralæ între flærile dunærene în vederea folosirii mai largi a potenflialului acestui mare fluviu european pentru promovarea cooperærii între flærile respective. Existæ valoroase idei øi pentru dezvoltarea cooperærii multilaterale în zona Mærii Negre. Cei care, sæptæmâna trecutæ, am avut prilejul sæ participæm la deschiderea reuniunii CSCE pentru Mediterana la Palma de Mallorca am putut constata hotærârea declaratæ a tuturor flærilor noastre de a transforma prin eforturi comune aceastæ regiune sensibilæ într°o zonæ de pace, securitate øi stabilitate. Sprijinul larg de care s°a bucurat la aceastæ reuniune inifliativa spaniolo°italianæ de pregætire a unei conferinfle de securitate øi cooperare în Mediterana se întemeiazæ pe convingerea generalæ cæ asigurarea pæcii øi stabilitæflii în aceastæ zonæ vecinæ a Europei este de extremæ importanflæ pentru realizarea obiectivului pe care îl urmærim cu toflii pe continentul european. Aø îndræzni sæ adaug cæ, în aceastæ micæ lume interdependentæ, ceea ce este adeværat pentru Mediterana este valabil øi pentru alte regiuni ale globului. De cea mai mare importanflæ în aceastæ privinflæ vor fi disponibilitatea øi hotærârea noii Europe democratice, paønice øi unite de a folosi marele sæu potenflial øi energiile sale pentru apærarea normelor de drept pretutindeni în lume. Suntem profund convinøi cæ, prin eforturi comune, flærile noastre au capacitatea de a juca un rol hotærâtor în prevenirea în viitor a unor acte iresponsabile de genul aceluia care, cu douæ luni în 451
ADRIAN NÆSTASE
urmæ, a aruncat omenirea într°una din cele mai profunde, mai costisitoare øi mai periculoase crize de dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial. Doresc sæ væ asigur cæ România, pe mæsura capacitæflii øi posibilitæflilor sale, va coopera într°un mod constructiv cu toate celelalte state participante pentru crearea unei noi Europe eliberate de dispute politice, economice øi ideologice, øi de competiflii militare øi capabile sæ contribuie în mod efectiv la soluflionarea problemelor globale ale timpului nostru. Alois Mock (ministru federal al Afacerilor Externe al Republicii Austria): Apreciazæ schimbærile revoluflionare din Europa Centralæ øi Ræsæriteanæ. Aøteptærile austriecilor înainte de Summitul de la Paris privesc încheierea acordului CFE. Acordæ atenflie supravegherii activitæflilor militare neobiønuite. Subliniazæ importanfla dimensiunii umane a CSCE øi mecanismele de promovare a drepturilor omului. Centrul de Prevenire a Conflictelor la Viena: încântat sæ°l gæzduiascæ, dacæ e acceptat de pærfli. Vor pune la dispoziflie toate facilitæflile. Consiliul Europei va putea servi drept reper democratic pentru toate statele. Necesitatea unei dimensiuni parlamentare a CSCE — Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei sæ se mæreascæ cu statele nemembre — aceasta ar legitima democratic noua arhitecturæ europeanæ, cu includerea SUA øi URSS. Summitul de la Paris — impuls pentru o metodæ general°europeanæ de reglementare paønicæ a diferendelor. Diviziunea Europei s°a simflit mai mult în Germania. Unificarea Germaniei întruneøte deplinul sprijin al Austriei. Unificarea Germaniei simbolizeazæ depæøirea divizærii Europei. Sæ sprijinim procesul de democratizare în Albania. Mulflumeøte guvernului SUA pentru invitaflie. Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Republicii Ungare): Cortina de fier e dærâmatæ øi bucæfli din ea se vând ca suveniruri. Subliniazæ nevoia dezvoltærii colaborærii transatlantice. 452
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Problema minoritæflilor — de gæsit soluflii pentru coexistenfla comunitæflilor etnice. Problema minoritæflilor — factor esenflial al stabilitæflii în Europa — reclamæ acfliune urgentæ. Reuniunea de experfli prevæzutæ pentru 1991 poate juca un rol foarte important. Idem despre „Open Sky“: reuniunile de la Ottawa øi Budapesta pot duce la rezultate palpabile. Speræ în continuitatea proceselor pozitive øi cæ se vor lua decizii politice corespunzætoare. De acord cu stabilirea unui Centru de Prevenire a Conflictelor în Viena, cu CBM øi mæsurile adiflionale ce vor fi stabilite de Summitul de la Paris. Mult timp diviziunea Est°Vest pærea definitivæ. 11.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Alois Mock, ministru federal de Externe al Republicii Austria. Adrian Næstase: Bucuros sæ°l vadæ. Constatæ cu satisfacflie cæ unele dintre facilitæflile consulare s°au rezolvat. Alois Mock: Mulflumiri. A spus ambasadorului român despre importanfla pe care Austria o acordæ cooperærii în zona Dunærii. Inifliative în relafliile lor cu Italia, Iugoslavia, pentru stabilirea unei cooperæri regionale — Alpo°Adria — pentru cæ remarcæ o anumitæ cerere de coordonare regionalæ. Ar saluta dacæ ne°am referi øi la cooperarea la nivel regional, nu numai între state. Oamenii au nevoie de contacte directe. Dacæ oamenii se cunosc, cooperarea e mai productivæ øi conflictele mai puflin posibile. Adrian Næstase: Dunærea va fi foarte importantæ. Vrem sæ dezvoltæm facilitæfli la Marea Neagræ. Poate prezenta interes pentru Austria. Alois Mock: Proiectul a fost prezentat Austriei anterior. 453
ADRIAN NÆSTASE
E nevoie de schimbarea infrastructurii în România. Sæ încercæm sæ creæm ceva referitor la poluarea Dunærii. Problemele devin importante. Legætura cu canalul Rin°Main va duce la creøterea transporturilor. E nevoie de mæsuri de protecflie a mediului. Sæ încercæm sæ lucræm în Comisia Dunærii pentru a preveni înræutæflirea situafliei. Comisia Dunærii a fost creatæ în alte condiflii istorice. Adrian Næstase: Vom cæuta sæ facem acest lucru. Alois Mock: Va face o notæ pentru ambasadorul lor la Strasbourg. Adrian Næstase: Mai sunt øi problemele transportului. Sæ avem niøte consultæri la nivel de experfli în probleme de transporturi. Încercæm sæ fim mai activi. Încercæm dezvoltarea legæturilor societæflii româneøti cu alte societæfli. Avem probleme interne, nu doar de naturæ politicæ sau democraticæ. Au fost greøeli. Tendinfla e însæ pozitivæ. Încercæm sæ stabilim un dialog cu toate forflele politice. Parlamentul a început sæ funcflioneze bine, generând multe legi noi. Pregætim noua Constituflie. Funcflioneazæ serios øi Comisia parlamentaræ de investigare a evenimentelor din iunie. Acordul cu CEE este foarte bun. O anumitæ frustrare priveøte aderarea la Consiliul Europei. Alois Mock: Evenimentele din iunie au generat temeri øi îndoieli cu privire la cursul democratic. Spune cæ ei aduc în delegaflia la ONU øi partidele de opoziflie. Adrian Næstase: Delegaflia parlamentaræ la Strasbourg are 10 persoane: 6 reprezintæ opoziflia øi 4 sunt din partidul de guvernæmânt. Încercæm sæ construim un consens naflional în astfel de probleme care privesc viitorul nostru în institufliile europene. Participarea la Consiliul Europei ar da o vitezæ mai mare procesului de democratizare. Alois Mock: Spune cæ linia lor politicæ e de sprijinire a intrærii flærilor vecine în Consiliul Europei. 454
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Referitor la alegeri: constatæ cæ au fost unele evenimente. Vorbeøte despre situaflia dificilæ a Poloniei, atât economicæ, cât øi socialæ. Sunt de înfleles dificultæflile. Situaflia Iugoslaviei: aceøtia au posibilitatea sæ participe la o serie de grupuri de lucru în Consiliul Europei. În prezent, datoritæ problemelor generate de apropiatele alegeri din republici, care vor conta în evaluarea candidaturii lor, øi pentru iugoslavi e iritantæ poziflia CE. Dacæ avem nevoie de experienfla lor, vor fi la dispoziflia noastræ, în modul cel mai simplu. Adrian Næstase: Bilateral — sunt øanse de dezvoltare a cooperærii economice. România — potenflial puternic. Avem nevoie de manageri øi know°how. Speræm sæ vinæ cât mai mulfli oameni de afaceri din Austria. Alois Mock: Unde apar Coreea de Sud, Japonia øi Africa de Sud e o piaflæ importantæ. Adrian Næstase: Ar fi importante contactele politice la nivelul miniøtrilor de Externe øi primilor°miniøtri. Sæ încurajæm schimburile. Alois Mock: Va informa Ministerul Economiei, Ministerul Finanflelor øi Camera Economicæ despre intenfliile pærflii române. Vor vedea ce impulsuri pot da. Adrian Næstase: Evocæ vizita omologului austriac în România — e aøteptat. Întâlnirea se terminæ la 12.00. 12.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Gabrielle Gatti, secretar de Stat pentru Relaflii Externe al Republicii San Marino. Adrian Næstase: Îi adreseazæ invitaflia sæ vinæ la Bucureøti. Gabrielle Gatti: Mulflumeøte pentru invitaflie. Referitor la cererea de admitere în Consiliul Europei: Adunarea Parlamentaræ a înregistrat cererea de admitere a României. Speræ în rezolvarea favorabilæ a cererii. 455
ADRIAN NÆSTASE
San Marino e gata pentru lærgirea relafliilor cu România. Aøteaptæ, la rândul lor, vizita lui Adrian Næstase în San Marino. Adrian Næstase: Sæ ræmânem în contact pe toate subiectele de interes comun. Poate realizæm una dintre vizite pânæ la sfârøitul anului. Întâlnirea se terminæ la 12.25. 12.30 Adrian Næstase revine la øedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a OSCE. Continuæ luærile de cuvânt ale miniøtrilor Afacerilor Externe. René Felber1 (consilier federal pentru Afacerile Externe al Confederafliei Elvefliene): Trebuie sæ fim ambiflioøi în tot ceea ce ne propunem în legæturæ cu noile procese europene. Metoda general°europeanæ de reglementare a diferendelor sæ devinæ un exemplu pentru toate nafliunile. Referitor la minoritæflile naflionale — problemele lor pot suscita tensiuni øi periclita stabilitatea; subliniazæ nevoia urgentæ a unei discuflii asupra solufliilor care pot întruni consensul celor interesafli. Repetæ oferta de a organiza reuniunea experflilor pe problemele minoritæflilor, dacæ e posibil în 1991. Referitor la instituflionalizarea CSCE, e pentru structuri cât mai suple øi mai debirocratizate. Dimensiunea parlamentaræ a CSCE: e de acord cu ceea ce a propus Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei. Jón Baldvin Hannibalsson2 (ministru al Afacerilor Externe al Republicii Islanda): Pentru prima datæ o reuniune a CSCE are loc în SUA. Felicitæ poporul Germaniei cu ocazia unificærii. 1 René Felber. Om politic øi de stat elveflian. Consilier federal pentru Afacerile Externe al Confederafliei Elvefliene (1988–1993). 2 Jón Baldvin Hannibalsson. Om politic øi de stat islandez. Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Islanda (1988–1995).
456
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
E de acord cu un secretariat mic, dar eficient. Speræ în aderarea Albaniei. Astfel CSCE poate sæ devinæ un forum cu adeværat european. Georgios Iakovou1 (ministru de Externe al Republicii Cipru): Subliniazæ importanfla dimensiunii transatlantice a CSCE. Sæ evitæm exagerærile. Sunt mulfli factorii care au contribuit la schimbærile din Europa, pe lângæ CSCE. Suntem într°o perioadæ de tranziflie în Europa, la care CSCE trebuie sæ se adapteze. Luben Goflev2 (ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria): Salutæ Albania. Unificarea Germaniei — eveniment istoric — felicitæri cælduroase. Øedinfla se terminæ la 13.10. 15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a CSCE, prezidatæ de Kjell Magne Bondevik3, ministru de Externe al Regatului Norvegiei. Preøedintele øedinflei: Convenim acum mandatul pentru consultæri. E o øedinflæ închisæ. Sæ se prezinte raportul Comitetului pregætitor de la Viena. Spania: Prezintæ raportul. Austria: Renunflæ la cuvânt Finlanda: Salutæ unificarea Germaniei. Speræ sæ fie un element de uniune a Europei. Consultærile sæ înceapæ la începutul anului 1991 pentru un nou mandat. 1
Georgios Iakovou. Om politic øi de stat cipriot. Ministru de Externe al Republicii Cipru (1983–1993). 2 Luben Goflev. Om politic øi de stat bulgar. Ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria (1990). 3 Kjell Magne Bondevik. Om politic øi de stat norvegian. Ministru de Externe al Regatului Norvegiei (1989–1990). 457
ADRIAN NÆSTASE
Suedia: Mulflumeøte Spaniei pentru raport. Sæ se flinæ seama de interesele de securitate ale tuturor statelor. Trebuie un nou mandat de negocieri militare, la Helsinki. SUA (James Baker): SUA sunt de acord ca negocierile militare sæ se poarte cu 34 de flæri, nu cu 22, ca pânæ atunci. Finlanda: Reuniune la nivelul miniøtrilor de Externe la Helsinki. Belgia: Declaraflia lui Baker — OK. Sæ ne gândim la mecanismul de reglementare paønicæ a diferendelor. R.F. Germania: Referitor la ce a spus Finlanda privind opinia care se contureazæ, ca sæ se organizeze Consiliul miniøtrilor, aminteøte cæ Suedia a spus ieri cæ ar dori ca una din primele reuniuni sæ aibæ loc la Berlin. În numele guvernului, îøi rezervæ poziflia cu privire la oferta Finlandei. Polonia: Susfline observaflia lui Eyskens referitoare la Curtea Internaflionalæ de Justiflie — e un organism autonom, neutru. La Curte sæ se meargæ øi cu litigii politice. Adunarea Parlamentaræ de la Strasbourg poate juca un rol în sistemul parlamentar al CSCE. Olanda: Sprijinæ ce a spus Eyskens referitor la reglementarea paønicæ øi rolul institufliilor existente. Poate øi Curtea Permanentæ de Arbitraj sæ joace un anumit rol. De acord cu înfiinflarea unui Centrul de Prevenire a Conflictelor. Drepturile omului: sæ folosim mai bine experienfla øi structurile de la Consiliul Europei. Ungaria: E un aspect important neabordat de Comitetul pregætitor: acela al minoritæflilor. Cere sæ se includæ recomandæri specifice referitoare la drepturile minoritæflilor. La Copenhaga tofli au vorbit despre importanfla problemei. Revolufliile din Europa Ræsæriteanæ — au reapærut pasiuni naflionaliste; sæ le prevenim. Ar fi foarte important sæ avem o reuniune de experfli referitoare la minoritæfli. Bucuros de oferta Elvefliei. Trebuie sæ fie la nivel de experfli juridici. 458
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Unii delegafli din salæ se tem cæ dacæ se adoptæ standarde europene s°ar crea probleme. Reprezentantul Consiliului Europei: De acord cu Belgia øi Olanda referitor la sarcinile Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului. Sæ stabilim o diviziune a muncii eficientæ. Salutæ declaraflia ungaræ. Reuniunea din Elveflia va fi de o semnificaflie extraordinaræ. E un subiect tehnic. Sæ nu°l evitæm. Adrian Næstase (ministru de Externe al României): Ideea unei reuniuni de experfli pe minoritæfli este bunæ. Pentru a°øi atinge obiectivele, se cere însæ sæ fie bine delimitat mandatul ei. Referitor la componenta parlamentaræ a CSCE: e o idee bunæ. Reglementarea paønicæ a diferendelor — sunt instituflii care existæ în domeniu; sæ le folosim. Douglas Hurd (ministru de Externe al Regatului Marii Britanii øi Irlandei de Nord): Urmeazæ aceleaøi puncte ca øi noi. E øi o abordare distructivæ a problemei minoritæflilor. Sæ renunflæm la aceastæ abordare. Sprijinæ reuniunea pe chestiunea minoritæflilor. Referitor la reglementarea paønicæ a diferendelor — sæ nu fim dogmatici. Elveflia: Mulflumeøte celor care s°au pronunflat în favoarea propunerii Elvefliei. Definiflia minoritæflii reprezintæ o problemæ pe care trebuie sæ o rezolvæm de o manieræ satisfæcætoare. Polonia: De acord cu ce au spus Olanda øi Austria. Dacæ sunt mai multe centre de prevenire a conflictelor, sæ fie unul øi la Varøovia. Dorim ca la Varøovia sæ funcflioneze un Centru pentru alegeri libere. De acord cu abordarea lui Douglas Hurd privind minoritæflile. Canada: Sprijinæ reuniunea de experfli pe probleme privitoare la minoritæfli. Sæ nu privim exclusiv negativist la societæfli cu coexistenfle culturale diferite. Sæ vedem øi experienflele lor pozitive; abordærile conflictuale nu sunt o fatalitate. Preøedintele de øedinflæ: S°au ridicat probleme interesante. 459
ADRIAN NÆSTASE
Elemente comune: rolul organizafliilor existente în materie de reglementare paønicæ a diferendelor; rolul Consiliului Europei în domeniile drepturilor omului, culturii øi educafliei; problema minoritæflilor — organizarea unei reuniuni de experfli. Este acord larg asupra viitoarelor structuri. Mai sunt probleme cu Centrul de Prevenire a Conflictelor. Reuniunea a adus o contribuflie utilæ. Mulflumeøte pentru participarea la discuflie. Întâlnirea se terminæ la 16.40. 16.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ reluatæ a Conferinflei ministeriale a CSCE, prezidatæ de René Felber, ministru de Externe al Confederafliei Elvefliene. James Baker (secretar de Stat al SUA): Prezintæ cele douæ proiecte de documente: Declaraflia privind criza din Golf øi Comunicatul final. Declaraflia Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa privind criza din Golf Consecvenfli cu principiile înscrise în Actul final de la Helsinki, care cælæuzesc relafliile noastre reciproce, noi, miniøtrii de Externe ai statelor participante la Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa (CSCE), întrunifli la New York, ne alæturæm Organizafliei Nafliunilor Unite în condamnarea invadærii øi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak. Aceste acfliuni pericliteazæ ordinea justæ øi paønicæ mondialæ, la care relafliile europene de mai strânsæ colaborare aduc o importantæ contribuflie. Cerem guvernului Irakului sæ se retragæ imediat øi necondiflionat din Irak. Cæutând o soluflionare paønicæ, sprijinim deplin toate rezolufliile pertinente adoptate de Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite øi suntem hotærâfli sæ asiguræm punerea lor în practicæ deplinæ øi efectivæ. 460
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ne exprimæm sprijinul faflæ de flærile care au suferit în mod special din cauza crizei provocate de Irak øi ne reafirmæm hotærârea de a conlucra pentru a asigura ca povara rezistenflei împotriva agresiunii sæ fie asumatæ în mod echitabil de cætre tofli. Dorim sæ contribuim la securitatea øi bunæstarea în regiune, pentru a promova pacea, toleranfla, stabilitatea, cooperarea øi dezvoltarea economicæ øi, de aceea, suntem hotærâfli sæ sprijinim eforturile menite sæ rezolve conflictele din regiune øi sæ se ajungæ la o pace dreaptæ, cuprinzætoare øi durabilæ în conformitate cu rezolufliile pertinente ale Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite. New York, 2 octombrie 1990 Comunicatul Reuniunii de la New York a miniøtrilor de Externe ai statelor participante la CSCE (1) Miniøtrii de Externe ai celor treizeci øi cinci de state participante la Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa s°au întrunit la New York, în zilele de 1–2 octombrie 1990, pentru a analiza progresele pregætirilor pentru întâlnirea øefilor de state øi de guverne de la Paris. Aceasta a fost prima reuniune a CSCE care a avut loc vreodatæ în Statele Unite. (2) Miniøtrii au acordat o mare importanflæ caracterului cuprinzætor al procesului CSCE, care reuneøte popoare øi guverne din Europa, Statele Unite øi Canada. Procesul CSCE øi°a dovedit vitalitatea în anii grei de confruntare øi neîncredere între Est øi Vest øi s°a dezvoltat într°un fundament important al unei noi Europe. În noua eræ a relafliilor dintre statele CSCE, obiectivele stabilite la Helsinki în 1975 au fost realizate într°o mæsuræ neprevæzutæ nici mæcar cu câfliva ani în urmæ. Miniøtrii au cæzut de acord cæ rolul CSCE trebuie sæ fie sporit pentru a ræspunde noilor împrejuræri favorabile cooperærii. 461
ADRIAN NÆSTASE
(3) În aceastæ privinflæ, miniøtrii au luat în discuflie activitatea depusæ de Comitetul de Pregætire a Summitului CSCE de la Paris, care se întruneøte din 10 iulie la Viena. Discufliile lor au reflectat convergenfla de pæreri cu privire la amploarea øi obiectivele Reuniunii la cel mai înalt nivel de la Paris øi noile mæsuri importante care sunt posibile acum în cadrul procesului CSCE. Ei øi°au exprimat speranfla cæ prin eliminarea tensiunii øi sporirea cooperærii, flærile CSCE vor fi în mæsuræ sæ aducæ o contribuflie øi mai mare la micøorarea tensiunii în alte pærfli ale lumii. (4) Miniøtrii au aprobat Agenda pentru Summitul de la Paris, anexatæ prezentului Comunicat. Au convenit ca Summitul sæ aibæ loc, aøa cum s°a planificat, în perioada 19–21 noiembrie 1990. Cu toate acestea, au recunoscut cæ se consideræ esenflial ca un Tratat asupra Forflelor Armate Convenflionale în Europa sæ fie pregætit pentru a fi semnat la acea datæ. Ei øi°au exprimat speranfla cæ Summitul va aproba o serie de mæsuri substanfliale de întærire a încrederii øi securitæflii. (5) Miniøtrii au salutat Tratatul referitor la reglementarea finalæ cu privire la Germania, socotindu°l un pas istoric înainte cætre o Europæ întreagæ øi liberæ. Miniøtrii au recunoscut în unanimitate cæ unificarea Germaniei reprezintæ o contribuflie importantæ la stabilitate, cooperare øi unitate în Europa. (6) Miniøtrii øi°au exprimat profunda gratitudine faflæ de poporul øi guvernul Statelor Unite pentru excelenta organizare a Reuniunii de la New York øi pentru cælduroasa ospitalitate oferitæ participanflilor la Reuniune. New York, 2 octombrie 1990 Angelo Sodano1 (ministru de Externe al Sfântului Scaun): Face trei comentarii referitoare la criza din Golf: 1
462
Angelo Sodano. Ministru de Externe al Sfântului Scaun (1988–1990).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Prima observaflie: Natura religioasæ a Vaticanului îl obligæ sæ sublinieze primatul soluflionærii paønice. Mesajul Papei Ioan Paul II — sæ nu avem ræzboi. A doua observaflie: Toate situafliile critice îl intereseazæ. Evenimentele din Golf fac urgent necesaræ o soluflie pentru Liban øi Palestina. A treia observaflie: Necesitatea de a proteja populaflia civilæ, copiii, bolnavii, refugiaflii — care nu sunt participanfli la ræzboi. Cu aceste observaflii a subscris la consens. Preøedintele de øedinflæ: Secretarul executiv sæ punæ la dispoziflia presei cele douæ comunicate. Cedeazæ locul la preøedinflia reuniunii øefului delegafliei americane. James Baker (secretar de Stat al SUA): Douæ mesaje: O nouæ ordine militaræ în Europa trebuie sæ meargæ mânæ în mânæ cu o nouæ ordine politicæ. Subliniazæ importanfla semnærii Tratatului CFE. Reuniunea se închide la 16.55. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, a avut în cursul zilei o întrevedere cu Krzysztof Skubiszewski, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Polone. S°a discutat despre dezvoltarea relafliilor româno°polone øi, în context despre realizarea vizitei în Polonia a ministrului de Externe al României. 20.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul oferit de Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, în cinstea miniøtrilor de Externe din flæri est°europene.
3 octombrie 1990 10.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a celei de a 45°a sesiuni a Adunærii Generale a ONU, 463
ADRIAN NÆSTASE
sub preøedinflia lui Guido de Marco1, ministru de Externe al Republicii Malta. Vorbeøte preøedintele României, Ion Iliescu. 11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniunea Ministerialæ a Grupului celor 77. Este asistat de Ion Barac, consilier la Misiunea permanentæ a României la ONU. Declaraflia lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la Reuniunea Ministerialæ a Grupului celor 77: Domnule preøedinte, Stimafli colegi, Este un privilegiu pentru mine sæ reprezint noua Românie la aceastæ Reuniune a Grupului celor 77 øi sæ particip, pentru întâia oaræ, la dezbaterile lui. Væ transmit cu acest prilej mesajul de prietenie øi cooperare al guvernului României. Este în acelaøi timp un mesaj al hotærârii nezdruncinate a flærii mele de a participa în viitor la eforturile comune fructuoase, depuse pe bazele trainice ale respectului, intereselor øi avantajelor reciproce. În România au avut loc radicale schimbæri politice, sociale øi economice dupæ Revoluflia din decembrie 1989, ale cærei idealuri au dobândit legitimitate prin rezultatele alegerilor de la 20 mai 1990. Ele au deschis calea plasærii economiei României pe baza principiilor economiei de piaflæ, a întemeierii statului de drept, înzestrat cu structuri democratice, fundamentate pe pluralism øi pe promovarea neabætutæ a tuturor drepturilor øi libertæflilor omului. 1
Guido de Marco. Om politic øi de stat maltez. Ministru de Externe al Republicii Malta (1989–1996). 464
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Aceasta este noua bazæ ce va fundamenta viitoarea participare a României la activitæflile din cadrul Grupului celor 77. Schimbærile profunde ce au loc în prezent în flara noastræ dezvæluie situaflia precaræ a economiei naflionale. Acestea, împreunæ cu experimentul færæ precedent în istorie al trecerii de la un sistem rigid de planificare centralizatæ la un sistem bazat pe concurenflæ, amplificæ parametri definitorii pentru România ca flaræ în curs de dezvoltare. Tematica reuniunii evidenfliazæ preocuparea noastræ a tuturor, acum în pragul noului deceniu, pentru care a nouæ Strategie de Dezvoltare internaflionalæ urmeazæ sæ fie adoptatæ de cætre Adunarea Generalæ. Cauzele rezultatelor slabe obflinute în implementarea Strategiei anterioare au constituit subiectul unor ample dezbateri în diverse foruri, cea mai recentæ fiind cea din cadrul sesiunii speciale, care a avut loc în prima jumætate a acestui an. Au fost exprimate diverse considerente øi a fost constituit un valoros portofoliu de idei øi de propuneri. Aø dori sæ menflionez, în mod special, remarcabilul raport „Provocare cætre Sud“, alcætuit de Comisia Sudului. Acest raport identificæ o serie de mijloace øi direcflii de acfliune care sæ punæ capæt øi sæ schimbe marginalizarea în continuare a flærilor în curs de dezvoltare în economia mondialæ øi în viafla politicæ øi sæ revitalizeze procesul de dezvoltare din economiile noastre. Credem cæ dacæ dorim sæ progresæm în aceastæ direcflie, acfliunile noastre viitoare vor trebui sæ se bazeze pe realitæfli. Mi°aø permite sæ enunfl, în aceastæ privinflæ, trei exigenfle pe care le consider esenfliale pentru înregistrarea unui nou început. În primul rând, abordærile noastre trebuie sæ reafirme rolul decisiv deflinut de efortul intern în formularea øi implementarea strategiilor noastre naflionale pentru dezvoltare. În al doilea rând, devine din ce în ce mai evident cæ ræspunsurile corespunzætoare la problemele globale existente øi, în mod special, la cele ridicate de særæcie în vaste regiuni ale globului, precum øi la noile provocæri cu care trebuie sæ se confrunte civilizaflia noastræ, nu pot fi gæsite decât 465
ADRIAN NÆSTASE
pe baza unui parteneriat autentic. Un astfel de parteneriat trebuie sæ asigure recunoaøterea intereselor fiecæreia dintre pærfli. Existæ premise obiective pentru aceasta, întrucât o continuare a situafliei anilor ’80 cu privire la rezultatele economice øi comerciale înregistrate de flærile în curs de dezvoltare s°ar dovedi dezastruoasæ nu doar pentru ele, ci ar afecta serios perspectivele de dezvoltare în restul lumii. C atare, aceasta reprezintæ færæ îndoialæ o responsabilitate împærtæøitæ în comun de toate flærile. În al treilea rând, ideea responsabilitæflii fiecærui stat pentru consecinflele propriilor politici economice asupra situafliei economice a altor flæri øi a economiei mondiale, în general, trebuie reafirmatæ cu tærie. Împærtæøim opiniile cæ rezultatele sesiunii speciale ale Adunærii Generale din aprilie au deschis calea spre realizarea unui nou consens în privinfla dezvoltærii. Revitalizarea conceptului øi a mijloacelor de cooperare internaflionalæ, a cærei necesitate a ajuns sæ fie acum general recunoscutæ, implicæ un dialog autentic în vederea identificærii prioritæflilor, în contextul unui model de dezvoltare concentrat asupra fiinflei umane øi a nevoilor ei. Suntem, de asemenea, încrezætori în valoarea øi potenflialul oferite de cooperarea economicæ øi tehnicæ dintre flærile în curs de dezvoltare. Cu toate cæ s°au înregistrat anumite rezultate în acest domeniu, nevoia consolidærii bazelor ei øi a adâncirii relafliilor noastre reciproce continuæ sæ fie un obiectiv ce trebuie atins. Aø dori sæ reafirm dorinfla României de a participa activ la acest proces. 12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Faruk Kaddoumi, øeful Relafliilor Externe al Organizafliei pentru Eliberarea Palestinei. Adrian Næstase: Începe prin a exprima plæcerea de a°l cunoaøte pe Faruk Kaddoumi, o personalitate a poporului palestinian. 466
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Cunoaøte pozifliile noastre referitoare la conflictele din Orientul Mijlociu. Øtie øi problemele cu care se confruntæ acum România. Dorim sæ pæstræm echilibrele în toate aspectele politicilor interne øi externe. Nu reuøim tot timpul. Prietenia cu flærile arabe e foarte importantæ. Problemele create de criza Golfului au venit într°un moment foarte greu pentru noi tofli. Cæutæm sæ dezvoltæm relafliile cu tofli actorii crizelor din regiune, dorim sæ pæstræm deschise canale de comunicare. Speræm sæ continuæm relafliile noastre bune cu OEP . Faruk Kaddoumi: Relafliile cu România sunt adânci, de prietenie. Menflinem aceste relaflii pe baze principiale. Apreciazæ mult sprijinul României pentru cauza palestinienilor øi rolul jucat în promovarea cauzei pæcii în Orientul Mijlociu. În mijlocul crizei din Golf, Israelul a amplificat activitatea teroristæ împotriva poporului palestinian. La 22 septembrie alt masacru, similar cu cel din iunie — sute de oameni morfli. Acum statul evreu cautæ sæ extindæ aceste acfliuni øi pe Malul Occidental, în taberele de refugiafli. Giorgio Giacomelli (raportor independent în teritoriile palestiniene, mandatat de Comisia pentru drepturile omului a Nafliunilor Unite) însuøi a raportat incidentele øi a dat publicitæflii o declaraflie. Au cerut la vremea respectivæ convocarea Consiliului de Securitate. Dacæ Israelul continuæ sæ lase coloniøtii sæ atace satele øi taberele de refugiafli palestinieni, trebuie sæ aibæ loc o dezbatere în Consiliul de Securitate asupra acelor incidente. Ceva trebuie fæcut. România a avut øi are øi acum un rol important în Consiliul de Securitate. Putem adopta un proiect de rezoluflie care sæ ofere un minim de protecflie pentru populaflia palestinianæ. Ei vor pregæti acest proiect de rezoluflie de îndatæ ce se va anunfla convocarea Consiliului de Securitate. Roagæ sæ sprijinim convocarea Consiliului de Securitate cât mai curând posibil. 467
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru franchefle. Noi suntem într°o poziflie criticæ. Încercæm sæ construim o anumitæ stabilitate, un anumit compromis pentru imaginea noastræ în exterior øi nu prea avem mult spafliu de manevræ. Acum încercæm sæ vedem how much is too much. Am avut în acest timp o comunicare cu Irakul. Ei au înfleles. Vom încerca sæ facem tot ce putem, dar în limitele noastre. Færæ sprijin economic nu supraviefluim. Ne vom strædui sæ facem tot ce putem în situaflia noastræ dificilæ. Faruk Kaddoumi: Roagæ doar sæ sprijinim convocarea Consiliului de Securitate. Convocarea Consiliului e necesaræ pentru a opri escaladarea conflictului de cætre Israel. Întâlnirea se terminæ la 12.40.
4 octombrie 1990 9.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, vede comentariul la discursul lui Géza Jeszenszky; e de acord cu el. 10.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Luis Fernando Jaramillo Correa, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Columbia. Luis Fernando Jaramillo Correa: Îi pare ræu cæ preøedintele Columbiei1 n°a putut sæ°l întâlneascæ pe preøedintele Ion Iliescu. Adrian Næstase: Înflelege cæ existæ o agendæ extrem de încærcatæ. Cum øtifli, existæ o invitaflie pentru preøedintele Columbiei, sæ vinæ în România, pe care o reconfirmæm. 1
468
César Gaviria Trujillo. Preøedinte al Republicii Columbia (7 august 1990–7 august 1994).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
E foarte bine cæ primul nostru ministru va vizita Columbia în noiembrie–decembrie. Speræ cæ øi omologul sæu va veni în România, când va putea. Sæ dezvoltæm relafliile economice øi culturale. Am inifliat o „Casæ a Americii Latine“ la Bucureøti. Am obflinut o clædire, iar chiria va fi plætitæ de guvern. Aøteptæm donaflii, cærfli, picturi — contribuflie spiritualæ. Relafliile economice — sæ fie de substanflæ, sæ ajute relafliile politice. Sunt mai multe proiecte în curs, ce pot fi discutate de comisia mixtæ, care se va convoca în toamnæ sau la anul. E important sæ se menflinæ mæcar nivelul actual. Trebuie sæ încurajæm întreprinzætorii privafli. Sunt unele acorduri în negociere — pentru minerit, acord de plæfli. Subliniem nevoia de a crea un cadru juridic mai bun. Luis Fernando Jaramillo Correa: E plæcut sæ afle cæ primul°ministru vine în Columbia. Vizita va contribui la îmbunætæflirea relafliilor. Putem atunci fixa data comisiei mixte — e foarte important pentru a explora posibilitæflile. Îi va fi plæcut sæ contribuie la Casa Americii Latine, sæ trimitæ cærfli øi opere de artæ. De îndatæ ce va ajunge la Bogota va vedea cum pot contribui cât mai bine. E un proiect foarte bun. Va ajuta la mai buna cunoaøtere a Americii Latine. Va fi un centru de unde America Latinæ va putea fi fæcutæ cunoscutæ populafliei României. Adrian Næstase: Ministrul cunoaøte sentimentele noastre faflæ de America Latinæ. Øi în forurile multilaterale ne putem consulta unii cu alflii. Pas cu pas, sæ construim øi sæ promovæm proiecte comune. E foarte important sæ legæm flærile latino°americane de cele latino°europene. Luis Fernando Jaramillo Correa: Aici, la ONU, putem colabora. Sæ avem contacte foarte bune øi între cele douæ ministere. Mulflumiri pentru invitaflia adresatæ preøedintelui. Nu e uøor sæ plece în Europa. 469
ADRIAN NÆSTASE
Nu are cælætorii în viitorul apropiat. Va merge în Spania în 1992, când se aniverseazæ 500 de ani de la descoperirea Americii. Adrian Næstase: Poate vine atunci la Bucureøti. Luis Fernando Jaramillo Correa: Pânæ în prezent, nu are nimic programat în Europa. Vom menfline contactul. Problema principalæ e sæ mærim comerflul între noi. E important sæ se întâlneascæ oamenii de afaceri, Camerele de Comerfl. Aceasta e esenflial. Nu numai relaflii politice bune, ci øi economice. Adrian Næstase: Sæ trimitem o echipæ de experfli în economie. Luis Fernando Jaramillo Correa: Sæ vinæ la Bogota sæ vadæ exact. În prezent Columbia îøi deschide economia, liberalizeazæ investifliile, exporturile øi importurile. E un flux mai uøor de bunuri øi de capital. E un moment foarte bun. Adrian Næstase: Øi noi intræm într°o nouæ fazæ de restructurare economicæ. Nu avem datorii. Încercæm sæ ne modernizæm structurile. E momentul sæ ne gândim la formarea de joint venture. Luis Fernando Jaramillo Correa: Acum e momentul potrivit. La întoarcerea la Bogota va explora posibilitæflile de a da curs invitafliei de a veni la Bucureøti. Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire. Speræ sæ°l vadæ la Bucureøti. Sæ menflinem contactul direct. Întâlnirea se terminæ la 10.30. 10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniunea ministerialæ a miøcærii de nealiniere. Prezideazæ Budimir Lon•ar1, ministru de Externe al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. 1
Budimir Lon•ar. Om politic øi de stat iugoslav. Ministru de Externe al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (1987–1991). 470
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Budimir Lon•ar: Polonia a cerut statut de observator. În conformitate cu procedura obiønuitæ, solicitarea va fi discutatæ în Biroul coordonator pentru o decizie cât mai curând posibil. Ræzboiul Rece este la sfârøit. Criza din Golf e o ameninflare globalæ. Miøcarea constatæ o serie de transformæri profunde øi dramatice în relafliile internaflionale, ca urmare a unor procese dinamice øi complexe. Un nou sistem, multipolar, care va trebui sæ înlocuiascæ bipolaritatea øi sæ asigure stabilitatea. 11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Diego Cordovez Zegers1, ministru al Relafliilor Externe al Republicii Ecuador. Adrian Næstase: Remarcæ pe ambasadorul Ecuadorului 2 la Bucureøti, a cærui muncæ este excelentæ. Am saluta vizita domnului ministru øi ne°am bucura sæ discutæm øi la Bucureøti. Exprimæ speranfla de a lucra împreunæ la proiecte comune — bilaterale øi multilaterale. Casa Americii Latine la Bucureøti: relateazæ discuflia avutæ cu ambasadorii flærilor latino°americane la Bucureøti. Am gæsit sediu. Solicitæ sprijin pentru finalizarea proiectului, inclusiv prin donaflii de cærfli. Sæ fie un centru cu adeværat cultural. fiinem la acest proiect. Refacerea cadrului juridic al relafliilor culturale øi economice ar fi utilæ øi necesaræ. 1
Diego Cordovez Zegers. Om politic øi de stat ecuadorian. Ministrul Relafliilor Externe al Republicii Ecuador (1988–1992). 2 Marcelo Fernandez de Cordova. 471
ADRIAN NÆSTASE
Relafliile economice. Schimburile comerciale bilaterale sunt de doar câteva milioane de dolari, departe de a exprima posibilitæflile celor douæ flæri. Comisia mixtæ de colaborare economicæ ar putea da un impuls, ca øi vizitele ministeriale øi la nivel de experfli. Speræm sæ continuæm øi cooperarea pe plan multilateral. Acordul cultural: poate ne gândim cum sæ°l folosim mai bine. Va fi o expoziflie de picturæ ecuadorianæ la Bucureøti. Diego Cordovez Zegers: Bucuros de cunoøtinflæ. Mulflumeøte pentru ajutorul dat organizærii expozifliei de picturæ. A spus ambasadorului nostru înainte de decembrie 1989 cæ menflinerea unor relaflii economice strânse era o problemæ complicatæ. Se datora constrângerilor ideologice ale sistemului din România. Atunci a fæcut o comisie care sæ examineze cum pot creøte schimburile comerciale cu flærile socialiste. Erau probleme tehnice complicate. Sæ utilizæm o analizæ a schimburilor comerciale dintre flærile noastre pentru o discuflie generalæ pe aceastæ temæ, eventual în SELA1 sau CEPALC2. El poate propune asta. Adrian Næstase: Suntem cu atât mai mult de acord, cu cât am vrut sæ fim observatori. Diego Cordovez Zegers: CEPALC sæ stabileascæ un task force sau un grup de lucru special. Adrian Næstase: OK! Sæ vadæ ce resurse øi ce posibilitæfli existæ pentru a ne atinge obiectivele. Diego Cordovez Zegers: Putem stabili relaflii mai de conflinut. Mulflumeøte cæ am numit un ambasador. Ambele pærfli sæ examineze mai bine øi sæ gæseascæ un mecanism mai bun. A cerut secretarului executiv al CEPALC sæ meargæ în Europa. Altfel, pierdem timp. Adrian Næstase: De acord; sæ organizæm un task force. 1 2
472
Sistemul Economic Latino°American. Comisia Economicæ a ONU pentru America Latinæ øi Caraibe.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Diego Cordovez Zegers: În America Latinæ este acum o tendinflæ, chiar un entuziasm, spre integrare economicæ. Poate s°ar putea stabili mecanisme de cooperare România–Grupul Andin. Adrian Næstase: Suntem deschiøi la tot felul de idei — sæ participæm la lucrærile comune. Diego Cordovez Zegers: Se stabilim un mecanism de a obfline pentru România statut de observator la Grupul Andin. De exemplu, sprijinul din partea Ecuadorului øi Venezuelei este suficient; prin sistemul de integrare se pot consulta øi restul. Primul lucru e sæ stabilim ce schimbæri sunt în România, ce putem face pentru a le încuraja øi sprijini. Adrian Næstase: Un asemenea sistem ar fi de folos pentru noi. Sæ gæsim o modalitate mai articulatæ pentru a dezvolta relafliile flærilor latino°americane cu România. Diego Cordovez Zegers: O posibilitate de luat în considerare: România sæ trimitæ o misiune de informare Ecuador; se pot astfel examina probleme foarte practice. Adrian Næstase: Primul°ministru Petre Roman va face o vizitæ în America Latinæ; va ajuta la dezvoltarea contactelor cu flærile din regiune. Diego Cordovez Zegers: Sunt mulfli oameni care vorbesc limba spaniolæ în România. E foarte bine pentru Casa Americii Latine. Experienfla de la Paris e excelentæ. Ambasadorul lor la Bucureøti îl împinge mereu sæ facæ lucruri pentru România. Adrian Næstase: E un proiect foarte serios. E una din cele mai frumoase vile din Bucureøti. Vrem sæ°i dæm culoare latino°americanæ. Diego Cordovez Zegers: Poate fi foarte important. Sunt foarte mulflumifli de ambasadorul român în Ecuador. Are personalitate latino°americanæ. Adrian Næstase: Acest lucru e important la nivelul opiniei publice. E în acord cu conceptul latino°european, care îi place. 473
ADRIAN NÆSTASE
Diego Cordovez Zegers: De Gaulle a avut aceeaøi idee, pentru cæ Franfla e o flaræ latinæ, care vede lucrurile prin prisma latinitæflii ei. Adrian Næstase: Se vorbeøte øi de Portugalia, care e flaræ latino°europeanæ. Øi ea are o prezenflæ semnificativæ în zonæ. Diego Cordovez Zegers: Øi România poate urma aceastæ cale. Întâlnirea se terminæ la 11.30. 11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu David Coore1, ministru de Externe al Jamaicæi. Adrian Næstase: Relafliile bilaterale pot fi mai bune. Avem dificultæfli pentru cæ nu avem ambasade, dar avem ambasadori acreditafli. Sæ ne gândim împreunæ cum sæ dæm conflinut relafliilor bilaterale. Transmite invitaflia de a vizita România. Oricând e bine venit. Sæ trimitem un grup de experfli, sæ vedem exact ce posibilitæfli de dezvoltare a relafliilor existæ. David Coore: Salutæ interesul special al României pentru relaflii cu Jamaica. Ar saluta posibilitatea de a veni în România. Au urmærit cu interes øi admiraflie eforturile poporului nostru pentru a schimba sistemul. Nu e o sarcinæ uøoaræ. Înflelege eforturile pentru a depæøi situaflia. Interesul României pentru dezvoltarea relafliilor — nu poate spune care e aria cea mai promiflætoare. Va da instrucfliuni ambasadorului lor de la Moscova. Care sunt principalele domenii de export? Adrian Næstase: Avem o varietate de lucruri care pot fi de interes: autoturisme, autobuze, echipament industrial, bunuri de consum. Avem o infrastructuræ. Nu e modernæ, dar e eficientæ. Uneori ai nevoie de un tractor. Care nu trebuie neapærat sæ fie „ultimul ræcnet“. 1
474
David Coore. Om politic øi de stat jamaican. Ministru de Externe al Jamaicæi (1989–1993).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ce producem noi poate fi interesant øi pentru ei. David Coore: De unde ia România materii prime? Jamaica produce minereu de fier øi bauxitæ. Aici e o posibilitate de schimb. Adrian Næstase: Sæ vinæ experfli din Jamaica sæ vadæ ce putem oferi. David Coore: Au avut aranjamente foarte bune cu URSS referitoare la bauxitæ. Acum au probleme. Adrian Næstase: E un mare târg la Bucureøti în octombrie. David Coore: Nu prea mai e timp. Adrian Næstase: E o posibilitate foarte bunæ sæ vadæ ce producem øi ce ar putea sæ cumpere. David Coore: Au un reprezentant comercial la Bruxelles. Îl pot trimite acolo. O vor face. Cum e turismul în România? Adrian Næstase: E o resursæ importantæ, unde putem merge mai repede cu reforma øi cu privatizarea. S°au format companii turistice. David Coore: Turismul e foarte important pentru ei. Ei pot schimba informaflii øi experienflæ. Ar putea fi util. Adrian Næstase: Crede cæ da. Vom informa oamenii noøtri din turism sæ ia legætura. David Coore: Spune cæ au o flotæ foarte activæ. Fratele lui mergea des în România. Adrian Næstase: Sæ dezvoltæm toate astea. Ne pot ajuta în efortul nostru de a ridica nivelul de trai. Turismul øi agricultura pot fi de mare ajutor în urmætorii doi–trei ani. Industria va lua timp mai mult pentru a fi relansatæ. David Coore: Producefli petrol. Adrian Næstase: Numai o treime din necesar. Restul importæm. Cu Irak pierdem mult. David Coore: Spune cæ øi ei au fost ostaticii crizei petrolului. Importæ mult petrol. 475
ADRIAN NÆSTASE
Au hotærât sæ creeze un mecanism care sæ le permitæ amortizarea viitoarelor escaladæri de prefl. Ei au luat o inifliativæ în Caraibe pentru a face aranjamente internaflionale. Øevarnadze a fæcut øi el acest tip de analizæ, pentru a preveni pericole de genul situafliei din Golf. Vor face follow°up la TIB. I°ar face plæcere sæ°l întâlneascæ pe Adrian Næstase în Jamaica. Întâlnirea se terminæ la 12.00. 13.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit de Georgios Iakovou, ministru de Externe al Republicii Cipru, în cinstea preøedintelui Adunærii Generale a Organizafliei Nafliunilor Unite. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Eduard Øevarnadze1, ministru de Externe al URSS. Eduard Øevarnadze: Se scuzæ cæ a amânat întâlnirea programatæ, dar ieri au discutat cu SUA referitor la negocierile privind armele convenflionale. Apare problema armelor ofensive strategice. S°au eliminat unele puncte majore de dezacord. Adrian Næstase: Foarte mulflumit de faptul cæ întâlnirea a putut fi reprogramatæ. Suntem între parteneri, care lucreazæ pe baza încrederii reciproce. Înflelegem foarte uøor, mai ales cæ reducerea armamentelor este pentru binele tuturor. Suntem tofli interesafli în rezolvarea pozitivæ a crizelor. E un succes pentru tofli. Eduard Øevarnadze: Ceea ce a discutat ieri intereseazæ pe tofli europenii. Tofli sunt interesafli în succesul Summitului de la Paris. 1 Eduard Ambrosievici Øevarnadze. Om politic øi de stat rus. Ministru de Externe al URSS (1985–1991).
476
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Se poate vorbi de succes dacæ avem tratat CFE (Treaty on Conventional Forces in Europe). Rezultatele palpabile stau la baza succesului. Apoi sunt declarafliile. Cele mai importante probleme sunt cele ale dezarmærii. Ne obiønuim cu evenimente mari. E cu adeværat dificil sæ putem ajunge la convorbiri pe teme de dezarmare la un asemenea nivel în Europa. E un lucru cu adeværat extraordinar. Putem deja vorbi de o Europæ nouæ. Înflelege cæ avem în România probleme grele de rezolvat. În special probleme interne: sociale, economice. S°a dovedit cæ edificarea statului de drept nu e chiar atât de uøoaræ cum pærea. Când vorbim de culturæ democraticæ, ne gândim la expresia de vârf a unei societæfli democratice. Înflelege foarte bine problemele øi ce se întâmplæ în România. Este convins cæ mergem pe calea cea bunæ, în ciuda dificultæflilor, obstacolelor, erorilor. Calea principialæ e justæ, iar asta reprezintæ lucrul cel mai important. Adrian Næstase: Am impresia cæ træim o perioadæ foarte interesantæ din punct de vedere al analizei øi înflelegerii fenomenului. Dar, în acelaøi timp, este o perioadæ destul de periculoasæ, care va marca viitorul Europei. Pe scurt, câteva idei referitoare la situaflia din România, câteva aspecte ale relafliilor bilaterale øi comentarii asupra problemelor internaflionale. Situaflia internæ a fost øi este complexæ. O delegaflie de senatori americani a spus cæ schimbarea din România se va produce ca în Nicaragua. Aceastæ situaflie a avut consecinfle interne øi internaflionale. Pentru noi problema este sæ convingem societatea româneascæ øi comunitatea internaflionalæ de faptul cæ drumul românesc duce la democraflie øi stat de drept. Parlamentul a început sæ funcflioneze. În delegaflia noastræ a fost vicepreøedintele PNL. Lucrurile merg, în general, bine. Am fæcut øi erori, dar tendinfla e pozitivæ. Avem probleme economice, dificultæfli legate de tranziflia la economia de piaflæ. A construi un stat de drept e foarte greu, iar în plan economic trebuie refæcute în întregime structurile unei economii noi. 477
ADRIAN NÆSTASE
Parlamentul a adoptat deja câteva legi în aceastæ direcflie. Guvernul e mai ales tehnocrat, compus din tineri provenifli din universitæfli øi institute de cercetare. Nu exista o echipæ de schimb, ca în Polonia. Au trebuit cæutafli oameni în institutele de cercetare. Încercæm acum cu mult entuziasm øi bunævoinflæ sæ facem progresele cele mai rapide. În MAE am schimbat multe structuri. Am adæugat departamente noi — drepturile omului, CSCE, emigraflia — øi aducem oameni cu mentalitæfli noi. Am schimbat, de asemenea, oamenii din MAE, cea mai mare parte a ambasadorilor — aproape 90%; am fæcut øi alte schimbæri necesare pentru a demara maøinæria diplomafliei române, dar de o manieræ mai inteligentæ. Abordarea noastræ în politica externæ este bazatæ pe necesitatea unui dialog foarte franc øi constructiv cu toate nafliunile øi institufliile internaflionale. Un exemplu sunt contactele øi pozifliile pe care le°am adoptat în ceea ce priveøte relafliile bilaterale cu Ungaria. Am considerat cæ e mai bine sæ nu se acumuleze problemele øi sæ reacflionæm de fiecare datæ când nu suntem de acord cu declarafliile oficiale ale pærflii ungare. Aceastæ abordare a avut succes. Aici, la New York, m°am întâlnit de douæ ori cu ministrul ungar. Ne°am înfleles foarte bine. I°am explicat cæ noi suntem cei mai interesafli sæ rezolvæm problemele minoritæflilor, dar cæ nu putem avea douæ viteze în procesul de democratizare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli. Am fæcut eforturi pentru drepturile minoritæflilor; etnicii maghiari din flara noastræ au 41 de locuri în Parlamentul României. În Ungaria nu e nici un reprezentant al minoritæflilor în Parlament. Putem da øi alte exemple. Problema principalæ cu care ne confruntæm este generatæ de convingerea celor mai mulfli dintre români cæ unii utilizeazæ drepturile minoritæflilor pentru a se pune în discuflie frontierele flærii. Dupæ adoptarea Actului final de la Helsinki, asta nu se mai poate face oficial. Se încearcæ de o manieræ indirectæ — øi cu atât mai periculoasæ — de a repune în discuflie aceastæ problemæ. Chiar øi discursul de aici al ministrului ungar pune probleme øi enunflæ teorii contrare dreptului internaflional. 478
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Soluflia aleasæ e sæ dæm ræspunsul nostru imediat øi sæ transmitem poziflia noastræ în fiecare caz. Am propus pærflii ungare o modalitate pragmaticæ de abordare a relafliilor bilaterale, pentru cæ avem impresia cæ cel mai important e sæ disipæm tensiunea, sæ construim un climat general bun, sæ facem multe lucruri care chiar sunt la îndemâna ambelor pærfli. E mai important sæ discutæm relafliile noastre bilaterale, dar am simflit nevoia sæ precizez cum concepem dialogul nostru cu Ungaria. Înflelegem sæ fim moderafli în tot ce facem. Nu ne plac extremele. De aceea, nu am fæcut declaraflii spectaculoase referitoare la Tratatul de la Varøovia øi CAER, pentru cæ nu vrem sæ utilizæm aceste elemente pentru uz intern, pentru a construi un soi de legitimitate efemeræ. Câteva comentarii referitoare la relafliile bilaterale. Suntem conøtienfli de tradiflia foarte lungæ a acestor relaflii, cu tot ceea ce au implicat ele, mai bun sau mai puflin bun. Prezentul øi viitorul acestor relaflii sunt foarte importante. Avem interese comune, interese economice øi culturale. Sunt, desigur, tendinfle în România care ne cer sæ privim numai spre Vest. E la modæ. Noi, însæ, avem nevoie de o analizæ mai realistæ øi nu atât de simplistæ. E imperios necesar sæ acordæm o atenflie specialæ relafliilor bilaterale. Încurajæm contactele la toate nivelurile politice. Trebuie sæ transmit salutærile preøedintelui Ion Iliescu, pe care l°am væzut înainte de a veni aici. Suntem foarte mulflumifli de vizita care a avut loc. Primul nostru viceprim°ministru a avut la Moscova contacte foarte pozitive. Existæ, de asemenea, invitaflia pentru preøedintele Ion Iliescu de a vizita URSS. Sæ gæsim momentul cel mai bun de a realiza aceastæ vizitæ. Am fi foarte bucuroøi sæ dezvoltæm contactele politice între cele douæ ministere de Externe. Am avut deja consultæri cu ocazia vizitei domnului Romulus Neagu, secretar de Stat la MAE øi membru al guvernului. 479
ADRIAN NÆSTASE
Trebuie sæ ne gândim la cadrul juridic. Sunt negocieri în curs. Suntem foarte favorabili abordærilor pragmatice, pentru a ajunge la acorduri cât de repede posibil. Detaliile pot fi discutate de specialiøti. Suntem foarte deschiøi pentru a ajunge cât mai rapid la acorduri. Ne oprim aici. Dacæ mai e timp, discutæm øi probleme internaflionale. Nu se pune problema intrærii în Europa, pentru cæ suntem în Europa, ci de a participa, cu drepturi egale, la construcflia viitoarei Europe, cu noile noastre posibilitæfli, cu interesele noastre. Eduard Øevarnadze: Mulflumiri. E foarte bine cæ am reuøit sæ ne întâlnim. Noi suntem deschiøi pentru contacte, discuflii, dialog pe orice probleme. Pentru flara noastræ procesele în curs sunt foarte complexe, dificile, contradictorii øi în continuæ evoluflie. Suntem vecini. Am cooperat timp de decenii, dacæ nu chiar sute de ani. Avem tratate de cooperare. Au fost desigur greøeli, erori, contradicflii, dar øi momente bune. Relafliile între popoare, organizaflii, instituflii, persoane continuæ. Trebuie sæ respingem tot ce a fost artificial øi nefavorabil dezvoltærii. Popoarele noastre sprijinæ ce a fost bun în relafliile reciproce. Pentru prima datæ avem posibilitatea de a discuta. Eu sunt contra relafliilor formale øi pentru un plus de deschidere, franchefle. Putem vorbi la telefon. Eu o fac adesea. Altfel nu îmi imaginez relafliile. fiærile noastre pot face mult pe aceastæ cale. Noi, ca øi voi, suntem în fafla unor probleme foarte serioase. Suntem în curs de a distruge trecutul, dar nu am construit nimic nou. Proces destul de greu. A fost la Bucureøti când tancurile erau în stradæ. A avut convorbiri foarte interesante cu preøedintele. A simflit entuziasmul revoluflionar. Era revoluflie paønicæ, la fel ca perestroika. Revoluflia cea mai dificilæ e în conøtiinflele oamenilor. Primii ani au fost de mare entuziasm, sprijin larg — totul era ascendent. 480
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Dacæ schimbærile nu dau rezultate imediate, vine perioada de frustrare, în special în domeniile economic øi social. Vrea sæ spunæ deschis cæ la ei situaflia complicatæ vine din faptul cæ schimbærile politice au venit mai repede ca rezultatele reformelor economice. Poporul a fost uøurat cu adeværat de schimbarea politicæ; dar asta a durat unu–doi ani, dar apoi, cu magazinele goale, începe sæ vorbeascæ deschis øi se pronunflæ împotriva a tot ce e revoluflionar. Pentru ei, fundamentalæ este rezolvarea problemelor economice. Nici la ei, ca øi la noi, n°au avut o concepflie. Tofli am crescut în sistemul administrativ de comandæ. Am simflit cæ trebuie sæ procedæm la schimbæri. Când au venit dilemele, cum sæ procedæm, nu aveam soluflie pregætitæ. Îøi aminteøte de primele legi promulgate. Li s°a pærut cæ e vârful statului de drept, dar într°un an au devenit perimate. Acum se adoptæ a doua sau a treia oaræ unele legi. La complexitatea situafliei se adaugæ factorul naflional. Toate republicile sunt libere, suverane — am recunoscut. Dar asta mergea împreunæ cu structuri unitare. Toate miøcærile spre libertate au fost oprimate. Acum, republicile au dreptul sæ ridice problema: ce înseamnæ suveranitatea? Adrian Næstase: Am avut convorbiri cu ministrul de Externe al Ucrainei. Ne°au propus un schimb de diplomafli. Am spus ca ei sæ ne spunæ ce pot face øi ce nu. Eduard Øevarnadze: Øtifli în ce sunt interesafli miniøtrii ucraineni. Au o opoziflie foarte puternicæ, care vede multe probleme în ceea ce fac guvernanflii de la Kiev. Aceøtia le spun cæ færæ acordul Moscovei nu pot face nici un pas. „Ce suveranitate e asta?“, se întreabæ oamenii. De aceea, ei cautæ mæsuri, paøi pentru ca populaflia sæ vadæ cæ fac ceva real pentru sentimentul naflional. E un proces foarte dificil øi foarte complex. fiinând seama cæ sunt 15 republici, 15 state, e clar cæ trebuie o nouæ uniune. ca sæ nu mai vorbim cæ sunt nu øtiu câte partide. Adrian Næstase: Noi avem 106. Eduard Øevarnadze: Probabil cæ la noi cifra trebuie înmulflitæ cu 15. 481
ADRIAN NÆSTASE
Asta e viafla realæ. Nu putem face minuni. Subliniez douæ din sarcinile noastre: trecerea la economia de piaflæ — proces foarte dificil øi complex — pentru cæ nimic nu va fi simplu. Procesul atinge interesele multor cetæfleni. În al doilea rând: formarea unei noi uniuni — un nou Tratat de uniune pentru relaflii pe o bazæ nouæ între republici. Urmætorii doi–trei ani vor fi foarte dificili. Sunt convins cæ vom reuøi sæ avem noi relaflii. Vom ajunge la schimbæri foarte pozitive în economie — pentru cæ potenflialul economic al flærii e imens. Avem o bazæ destul de solidæ — øtiinflificæ, tehnicæ, bogæflii naturale, oameni de øtiinflæ. Avem tot ce trebuie pentru a creøte potenflialul economic real al flærii. Urmætorii doi–trei ani vor fi decisivi. De aceea, orice experienflæ e importantæ pentru noi, în special a vecinilor. Studiem toate experienflele — japonezæ, polonæ, românæ — tot ce e pozitiv, dar øi ce°i negativ. Dezbaterile din societate au un caracter foarte ascuflit. Relafliile noastre bilaterale — vrem sæ fie construite pe principiul încrederii øi bunei vecinætæfli. Trebuie sæ schimbæm informaflii, experienflæ, de aceea încurajeazæ dialogul bilateral. Are impresia cæ nu ne raliem mecanic la procesele europene. Trebuie sæ devenim o parte integrantæ a Casei Comune, pæstrându°ne specificitatea øi sæ ne aducem contribuflia proprie la acest proces. Numai aøa vom îmbogæfli experienfla europeanæ. De aceea, e pentru consultærile cele mai largi, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul miniøtrilor. Totul se schimbæ rapid în lume. Exemplu: dacæ trebuie sæ discutæm situaflia din Golf — sæ ne întâlnim øi sæ discutæm. Speræm sæ fie ultima situaflie negativæ, dar nu sunt sigur. Trebuie sæ avem consultæri largi øi frecvente. Sæ schimbæm reprezentanfli pentru contactele necesare. De acord cu abordarea relafliilor bilaterale — sunt foarte importante. Interdependenfla în domeniile economic, øtiinflific, tehnic, cultural e foarte ridicatæ. 482
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Procesele de restructurare aduc noi probleme. Ceea ce a fost folositor din relafliile noastre trebuie pæstrat. Avefli dreptate sæ nu ne græbim cu concluzii. Încæ acum 30 de ani am propus desfiinflarea blocurilor militare. Dacæ nu mai suntem adversari, la ce ne trebuie blocurile militare? Spre asta ne îndreptæm, spre dizolvarea lor. În cadrul Tratatului de la Varøovia putem influenfla multe procese. Dacæ nu era Apelul de la Moscova, nu era nici Declaraflia de la Londra. La fel se pune problema øi când discutæm despre organizafliile economice. CAER — de refæcut serios. Desigur, ne putem ralia la alte organizaflii de acest tip. Trebuie timp pentru a regândi totul. De acord cæ nu trebuie procedat ca într°o competiflie — cine e primul spre Est sau spre Vest. Noi nu creæm probleme. Noi suntem gata sæ cooperæm cu SUA, Germania, Japonia etc. Dar e un proces. Nu se poate rupe brusc cu URSS. E satisfæcut cæ noi avem o abordare realistæ øi rezonabilæ în ceea ce priveøte relafliile bilaterale. Sunt gata sæ construiascæ relafliile cu noi pe principii de egalitate deplinæ, respect — mai ales cæ avem probleme øi obiective comune. Suntem interesafli în acorduri. Interesul e reciproc. Nu mæ îndoiesc cæ vom coopera. Adrian Næstase: Mulflumiri. Speræm sæ avem øi alte posibilitæfli de a ne vedea. Eduard Øevarnadze: Asiguræ cæ preøedintele Ion Iliescu se bucuræ de respect din partea conducerii lor. Trebuie ca vizita sæ aibæ loc. Vom discuta despre datæ. Întâlnirea se terminæ la ora 18.00. 18.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de William Draper III, director general al PNUD, în onoarea lui Salim Ahmed Salim, secretar general al Organizafliei Unitæflii Africane. Plecarea la 18.50. 483
ADRIAN NÆSTASE
5 octombrie 1990 Nota verbalæ transmisæ Ambasadei române la Budapesta de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare prezintæ salutul sæu Ambasadei României la Budapesta øi are onoarea sæ°i aducæ la cunoøtinflæ urmætoarele: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare îøi exprimæ satisfacflia pentru cæ, la New York, între miniøtrii Afacerilor Externe ungar øi român a avut loc o întâlnire care i°a oferit domnului ministru Næstase prilejul sæ dea glas dorinflei guvernului român de a dezvolta relafliile bilaterale. Ministerul Afacerilor Externe ungar îøi exprimæ speranfla cæ aceastæ dorinflæ a pærflii române va fi susflinutæ de fapte concrete. Dupæ pærerea pærflii ungare, raporturile s°ar normaliza într°adevær, în mæsura în care, dincolo de dorinfla declaratæ public, România ar urma în chip neabætut principiile europene, atât pe planul demersurilor ei internaflionale, cât øi în politica sa externæ, îndeplinindu°øi obligafliile liber asumate în diferitele documente internaflionale. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseøte øi acest prilej pentru a reaminti cæ a recurs la toate mijloacele de care dispune pentru a stimula colaborarea bilateralæ. Se aflæ, totodatæ, în situaflia regretabilæ de a atrage, nu pentru prima oaræ, atenflia autoritæflilor române competente în legæturæ cu manifestærile evident negative, care provoacæ tulburæri øi incitæ la uræ, contrare atât practicii ungare, cât øi declarafliilor oficiale româneøti, desfæøurate îndeosebi prin intermediul presei øi al publicisticii, unde uneori fac declaraflii excesive personalitæfli din rândul opiniei publice, precum øi ale unor partide øi organizaflii. Cu profund regret øi îngrijorare se constatæ, ceea ce se cunoaøte, în ultima vreme øi în România (de exemplu, comunicatul privind excluderea domnului Eugen Barbu din Uniunea Scriitorilor), cæ partea românæ tolereazæ activitatea legalæ a unor persoane øi organizaflii fasciste, respectiv øovine, 484
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
care acflioneazæ nepedepsite, promovând ura faflæ de tot ce este stræin, adicæ ungar, evreiesc, fligan. Toate acestea sunt cu putinflæ øi se manifestæ în activitatea curentæ desfæøuratæ în unele sfere ale societæflii româneøti într°un moment în care România doreøte sæ se ataøeze unei Europe care a læsat demult în urmæ epoca naflionalismului. Este suficient sæ ne referim la incalificabilele aprecieri ale domnului Gelu Voican, fæcute la Geneva, în legæturæ cu care partea ungaræ posedæ dovezi concludente, precum øi la materialele incitatoare, scandaloase, de nuanflæ fascistæ din „România Mare“. Sursa originaræ a gândirii politice româneøti este oglinditæ în numærul 35 al revistei „Lumea Azi“, din 30 august 1990, unde autorul, printre altele, acuzæ politica externæ ungaræ de stalinism, nostalgie imperialæ, aspiraflii revizioniste, interpretând tendenflios declaraflii ale conducerii politice ungare. Publicafliile româneøti (numai pentru exemplificare, pot fi amintite seria de articole apærute în august în „Tineretul liber“, aprecierile cinice ale domnului Ion Coja în ziarul „Azi“ din 3 octombrie) exprimæ øi disemineazæ acelaøi spirit anacronic. „Adeværul“ din 29 øi 30 septembrie foloseøte pânæ øi procesul ultimului ministru de Externe al fostei dictaturi în sprijinul atitudinilor de acest fel, precum øi pentru justificarea actualelor manifestæri antiungare. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare este conøtient de faptul cæ nu este posibilæ influenflarea directæ a libertæflii de exprimare a opiniilor. Nu poate înflelege, totuøi, faptul cæ, pânæ în prezent, partea românæ nu a gæsit calea øi modalitæflile de a se detaøa de manifestærile extremiste dintotdeauna din România øi — în consens cu obligafliile sale internaflionale øi cu puterea legii — de a se pronunfla împotriva forflelor care instigæ la ura dintre rase, religii øi etnii. Toate acestea sunt deosebit de îngrijorætoare øi pentru cæ, potrivit informafliilor pærflii ungare, aceste forfle obscure care acflioneazæ în România, doresc sæ foloseascæ evenimentul comemorærii martirilor luptei noastre pentru libertate din 6 octombrie, de la Arad, særbætoarea naflionalæ a Republicii Ungare de la 23 octombrie, ca øi alte aniversæri, în scopul instigærii sentimentelor 485
ADRIAN NÆSTASE
antimaghiare, pentru a provoca grave ciocniri. Este necesar sæ se atragæ atenflia, în modul cel mai serios, pærflii române, pentru a o determina sæ întreprindæ tot ce îi stæ în putinflæ pentru înfrânarea acestor forfle øi împiedicarea acfliunilor plænuite. În caz contrar, întreaga ræspundere va reveni pærflii române. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseøte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei României asigurarea înaltei sale considerafliuni. 12.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Boutros Boutros Ghali1, ministru de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt. Boutros Boutros Ghali: Referitor la francofonie, consideræ cæ România are un loc în organizaflie. Sfârøitul Ræzboiului Rece îl preocupæ foarte mult sæ nu se facæ în detrimentul apropierii Nord°Sud. Adrian Næstase: Aminteøte cæ România este singura flaræ exsocialistæ implicatæ în Grupul celor 77 øi în Miøcarea de nealiniere. Situaflia s°a schimbat. Încercæm sæ pæstræm aceastæ dimensiune a politicii externe româneøti. Criza din Golf aratæ o schimbare de pattern în problemele internaflionale. Boutros Boutros Ghali: În perioada comunistæ, Europa de Est a avut un rol important prin asistenflæ tehnicæ, pregætire de studenfli pentru flærile în curs de dezvoltare. Trecerea la o nouæ etapæ a dus la ruperea relafliilor cu flærile în curs de dezvoltare. Normal, pentru cæ sunt probleme de adaptare. Dar, la fel de adeværat e øi cæ Europa Occidentalæ acordæ o atenflie mai micæ Sudului, pentru cæ se concentreazæ pe Europa de Est. 1 Boutros Boutros Ghali. Om politic øi de stat egiptean. Ministru de stat la Ministerul Afacerilor
Externe al Republicii Arabe Egipt (1977–1991). 486
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Este o eroziune a proiectelor de asistenflæ tehnicæ spre flærile în curs de dezvoltare. Situaflia e mai rea acum ca în urmæ cu ani. Apropierea Est°Vest corespunde cu o erodare a asistenflei Nordului cætre Sud. De asta ne temem: de o marginalizare. Adrian Næstase: Într°un sens, România aparfline øi Nordului øi Sudului. Boutros Boutros Ghali: În Egipt, sunt foarte interesafli de participarea României la dezvoltarea lor. ONU e un canal foarte important de afirmare a intereselor Sudului. Adrian Næstase: Øi pentru noi e important cadrul multilateral. Noi ieøim dintr°o anumitæ izolare. Nu urmærim numai schimbarea de imagine, ci dorim sæ avem øi contribuflii la structurarea øi dezvoltarea proceselor. Referitor la relafliile bilaterale — acordæm atenflie øi interes relafliilor noastre. Vom lucra la îmbunætæflire. E important sæ continuæm øi sæ relansæm relafliile. Aøteptæm vizita ministrului de Externe al Egiptului1 — e foarte importantæ când o anumitæ clarificare e necesaræ pentru oamenii de afaceri. Avefli un ambasador2 foarte bun la Bucureøti. Contacte politice, consultæri între ministerele de Externe, în special în perioade dificile — sunt foarte importante. Putem învæfla uneori de la dumneavoastræ, pentru a avea o mai bunæ percepflie a situafliei. Trebuie sæ te bazezi pe prieteni øi am fi bucuroøi sæ avem comentariul lor. Avem un ministru consilier pentru contacte cu Liga Arabæ. Ne va ajuta sæ înflelegem mai bine structurile instituflionale. Aranjamentele pentru plata datoriei — au fost primite foarte bine la Bucureøti. Sæ îmbunætæflim cadrul juridic al relafliilor bilaterale øi sæ încercæm contacte mai frecvente între camerele de comerfl, oamenii de afaceri. Piafla româneascæ se deschide. Sunt posibilitæfli de investiflii, joint ventures — directe sau private, plus instituflii precum Comisia mixtæ. 1 2
Esmat Abdel Meguid. Saad Aboulkheir. 487
ADRIAN NÆSTASE
Relafliile noastre sunt importante. Trebuie sæ le îmbunætæflim. Sæ facem contactele necesare, la nivelul potrivit. Boutros Boutros Ghali: Pe deplin de acord cu importanfla menflinerii acelor dezvoltæri pozitive de dinainte de Revoluflie. Existæ o voinflæ politicæ de a continua relafliile intense cu România. E important sæ înflelegem ce se întâmplæ în România øi Europa de Est. Vor informaflii referitoare la regiune. Referitor la Golf: s°a întâlnit cu Baker, Øevarnadze. Poziflia Egiptului corespunde pozifliei celor douæ mari puteri. Ei sunt pentru aplicarea rezolufliilor Consiliului de Securitate, împotriva oricærei concesii fæcute Irakului — nici o schimbare a frontierelor Kuwaitului, nici Constituflie, nici referendum în Kuwait. Nu putem impune alegeri sau plebiscite. Încercæm încæ sæ degajæm o soluflie paønicæ, acceptabilæ. Sunt în contact cu Irakul øi cu alte flæri. Toate flærile arabe sunt pentru aplicarea rezolufliilor Consiliului de Securitate, dar sunt nuanfle în privinfla trupelor stræine. Yemen, Libia, Sudan — sunt în contact. În ciuda faptului cæ øansele de soluflie politicæ sunt minime, trebuie încercat. Dacæ e sæ fie acfliune militaræ, sæ fie în cadrul ONU. Va fi o situaflie de post°war era — pentru cæ va fi un precedent. Avem conflicte în Libia, Rwanda. Irak–Kuwait va fi un precedent privind diferendele internaflionale. E o ocazie pentru flærile mici sæ reafirme principiile. În Ræzboiul Rece, flærile nealiniate erau între douæ superputeri. Ideea lor de bazæ era oprirea Ræzboiului Rece. Ræzboiul Rece øi decolonizarea s°au terminat. Trebuie sæ fie ceva care urmeazæ. Asta e problema în raporturile Nord°Sud. Cadrul e ONU — unde sæ lucræm serios. Aici putem avea un condominium internaflional. E important ca, dacæ e sæ impunem o soluflie Irakului, ea sæ fie prin ONU. Problema palestinianæ e importantæ. Israelul sæ nu aibæ iluzia cæ, datoritæ crizei din Golf, problema s°a uitat. Sæ ne concentræm pe problema Kuwaitului. Pasul urmætor e sæ folosim acest precedent pentru a aborda problema palestinianæ. 488
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Avem principiul cæ nu putem accepta dobândirea de teritorii prin forflæ. Prioritatea este Kuwaitul. Urmætoarea prioritate e problema palestinianæ. Deøi øansele sunt limitate, încercæm totul pentru o soluflie politicæ. Adrian Næstase: Foarte interesant punct de vedere. Apreciem ce face Egiptul. De acord cu ce a spus. Poziflia noastræ referitor la problema palestinianæ øi la situaflia din Golf e foarte claræ. Fiecare din ele sæ fie rezolvatæ pe meritul ei. E important sæ acordæm atenflie fiecæreia. Pentru noi, una din problemele cele mai dificile e legatæ de dificultæflile economice prin care trecem. Am pierdut peste 3 miliarde de dolari. Explicæ în ce constau pierderile în Irak. Am dezvoltat o industrie petrochimicæ mare. Avem nevoie sæ importæm petrol. De aceea, ne°am adresat Consiliului de Securitate. Boutros Boutros Ghali: Ei au aceeaøi problemæ. Ei au un milion de oameni în zonæ. Încasau de la oamenii lor 2 miliarde de dolari pe an. A doua ramuræ afectatæ e turismul, care a fost dereglat. Irakul are øi o datorie foarte importantæ faflæ de Egipt. Ei au decis cæ, în ciuda acestei situaflii, e mai importantæ apærarea principiului: nu pot accepta ca un membru al familiei arabe sæ fie anexat altuia. Dacæ se acceptæ, aceasta e sfârøitul solidaritæflii arabe. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru precizæri. Boutros Boutros Ghali: Bucuros sæ ne vedem la Cairo sau Bucureøti. Contactele sunt importante — genereazæ dezvoltæri øi dau direcflii. Adrian Næstase: În ultimele 10 luni nu am avut la Bucureøti nici un oficial arab la nivel ridicat. Boutros Boutros Ghali: Problema e foarte grea. Ei erau implicafli în gestionarea problemelor diplomatice generate de 12 ræzboaie — Sudan, Somalia, Mozambic, Mauritania, Senegal, Sahara, Ciad etc., OEP. Practic întregul Minister de Externe egiptean încearcæ sæ acopere toate aceste dispute. Acum e ceva în Rwanda. Aceste lucruri se petrec pe seama 489
ADRIAN NÆSTASE
dezvoltærii relafliilor lor cu Europa de Est, dar øi cu Europa Occidentalæ; la fel cu Asia øi America Latinæ. Ei sunt o flaræ micæ. Nu se poate sæ aibæ o diplomaflie de superputere. Va încerca sæ vinæ în România. Întâlnirea se terminæ la 12.30. 12.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Olara A. Otunnu, preøedinte al International Peace Academy (IPA). Olara A. Otunnu: Transmite pentru început o serie de materiale documentare. Adrian Næstase: Mulflumeøte øi spune cæ, în ultima vreme, România a primit o serie de vizite ale unor reprezentanfli ai ONG°urilor cu vocaflie în domeniu, lucru bun pentru noi . În calitatea sa de vicepreøedinte al ADIRI, îl asiguræ de sprijinul sæu pentru dezvoltarea relafliilor cu IPA. Suntem interesafli sæ lucræm în continuare. Suntem bucuroøi sæ°l primim la Bucureøti. Olara A. Otunnu: Spune cæ vor sæ promoveze alternative multilaterale paønice de reglementare a diferendelor. Lucreazæ pe cazuri specifice: Cambodgia, Africa de Sud, explorând opfliuni de soluflionare a crizelor. Organizeazæ ateliere (workshops) øi conferinfle tematice. Una, foarte importantæ pentru ei, va fi la Moscova, în februarie 1991, cu tema: „Noi abordæri ale reglementærii paønice a diferendelor internaflionale“. În ianuarie 1991, la Tokyo se va discuta despre „Componenta civilæ a operafliunilor de menflinere a pæcii“. Urmætoarea temæ va fi legatæ de problematica pæstrærii pæcii în Africa de Vest. Mai fac stagii øi seminarii de pregætire în domeniul operafliunilor de menflinere a pæcii — pentru diplomafli øi militari. Se mai ocupæ de mæsuri de creøterea încrederii pe plan subregional. Cele mai cunoscute sunt seminarul pe care îl organizeazæ la Viena øi cel de la Philadelphia, pentru diplomafli cu grade superioare. 490
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Extind acum preocupærile lor la Asia de Sud°Est, cu accent pe Cambodgia. Fac øi un seminar privind Africa, cu accent pe Sahara Occidentalæ øi Liberia. Acum discutæ despre Europa de Est. Au øi un program de cercetare focalizat pe conflicte, peace°keeping, securitate, securitate colectivæ ø.a. Ei încearcæ sæ°øi extindæ activitæflile. De acord sæ exploreze cu România ce putem face în România sau în subregiune. Adrian Næstase: Avem o inifliativæ referitoare la Balcani — Forumul de Securitate în Balcani. Va fi pe un format asemænætor cu CSCE. Noi avem în vedere sæ abordæm aspecte militare la Forum. Poate ne vor ajuta, eventual sæ gândim un proiect comun. Olara A. Otunnu: Abordarea este extrem de asemænætoare cu ceea ce fac ei: gândesc øi propun mæsuri de întærire a încrederii (Confidence Building Measures). Adrian Næstase: Pentru noi e foarte important sæ o axæm pe CBM, sæ dezvoltæm un climat politic pozitiv pentru evitarea conflictelor. Olara A. Otunnu: Ei ar fi gata sæ ajute, pentru cæ la IPA au øi o parte de activitæfli care se ocupæ de prevenirea conflictelor. Cautæ sæ foloseascæ experienfla CSCE la Africa Centralæ, care este o zonæ de conflicte potenfliale. Adrian Næstase: Asta e o idee. Sæ exploræm øi altele. Suntem interesafli în extinderea colaborærii cu IPA. Olara A. Otunnu: Ne va spune când va putea veni. Adrian Næstase: Vom transmite o invitaflie oficialæ. Olara A. Otunnu: Va transmite invitaflii la diferitele lor seminarii — Viena, Philadelphia. Adrian Næstase: Sæ ræmânem în contact. Întâlnirea se terminæ la 12.50. 491
ADRIAN NÆSTASE
6 octombrie 1990 HOTÆRÂRE pentru aprobarea Statutului Corpului diplomatic øi consular al României Guvernul României hotæræøte: Articol unic.– Se aprobæ Statutul Corpului diplomatic øi consular al României, ce face parte integrantæ din prezenta hotærâre. Prim°ministru Petre Roman Bucureøti, 6 octombrie 1990 Nr. 1 070
STATUTUL Corpului diplomatic øi consular al României CAPITOLUL I Dispoziflii generale Art.1.– Corpul diplomatic øi consular al României este format din personalul diplomatic øi consular de carieræ, angajat în Ministerul Afacerilor Externe pentru activitatea în administraflia centralæ sau la misiunile diplomatice, misiunile permanente pe lângæ organizafliile internaflionale, oficiile consulare øi la alte reprezentanfle cu caracter diplomatic ale României. 492
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ministrul Afacerilor Externe, secretarii de stat øi subsecretarii de stat, atâta timp cât deflin aceste funcflii, fac parte de drept din Corpul diplomatic øi consular al României. Art.2.– Prezentul statut se aplicæ persoanelor care au calitatea de membri ai Corpului diplomatic øi consular al României. Pe timpul cât membrii Corpului diplomatic øi consular se aflæ în misiune în stræinætate, li se vor aplica, dupæ caz, øi prevederile tratatelor la care România este parte, precum øi regulile care decurg din normele øi principiile dreptului internaflional general. Membrilor Corpului diplomatic øi consular al României li se aplicæ dispozifliile legale în vigoare cuprinse în legislaflia muncii øi cele referitoare la funcflionarii publici, în mæsura în care prin prezentul statut nu s°au stabilit alte reguli privind regimul drepturilor øi obligafliilor lor. Art.3.– Calitatea de membru al Corpului diplomatic øi consular al României o poate avea numai persoana care îndeplineøte urmætoarele condiflii: a) dovedeøte loialitate deplinæ øi necondiflionatæ faflæ de statul român øi de politica externæ a acestuia; b) are, el øi soflia (soflul), cetæflenia românæ în exclusivitate øi domiciliul permanent în România; c) se bucuræ de toate drepturile politice øi civile înscrise în Constituflie øi nu a suferit o condamnare cu caracter penal (fac excepflie infracfliunile la regulile de circulaflie pe drumurile publice, sævârøite din culpæ); d) a absolvit un institut de învæflæmânt superior recunoscut de stat øi posedæ diploma respectivæ; e) cunoaøte cel puflin o limbæ stræinæ de circulaflie internaflionalæ; f) are aptitudinile fizice øi psihice pe care le reclamæ activitatea în domeniul relafliilor externe; g) are o conduitæ demnæ øi corectæ în societate; h) are contract de muncæ cu Ministerul Afacerilor Externe; 493
ADRIAN NÆSTASE
i) a obflinut unul din gradele diplomatice sau consulare menflionate la art.5, în conformitate cu dispozifliile prezentului statut. Art.4.– 1. Membrii Corpului diplomatic øi consular se aflæ în raporturi de subordonare faflæ de Ministerul Afacerilor Externe øi acflioneazæ pentru promovarea politicii externe astfel cum este stabilitæ de guvernul român. Comportarea lor nu trebuie sæ vinæ în conflict cu calitatea lor oficialæ øi cu îndatoririle ce le revin. 2. Membrii Corpului diplomatic øi consular nu pot face parte din partide politice sau alte organizaflii cu caracter politic, nu se vor implica în activitæflile partidelor øi organizafliilor politice øi nu se vor situa pe pozifliile acestora. CAPITOLUL II Gradele diplomatice øi consulare øi modul de acordare a acestora Art.5.– 1. Membrii Corpului diplomatic øi consular, alflii decât cei menflionafli în art.1 alin.2, pot avea urmætoarele grade: a) Gradele diplomatice: – ambasador – ministru plenipotenfliar – ministru consilier – consilier – prim°secretar – al doilea secretar – al treilea secretar – ataøat b) Gradele consulare: – consul general – consul – viceconsul – agent consular 494
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
2. Trecerea de la un grad diplomatic la unul consular øi invers se poate face numai cu respectarea condifliilor de echivalare a gradelor, flinându°se seama de corespondenfla între grade, vechimea în stagiu, examenele de grad susflinute. Art.6.– Gradul de ambasador øi cel de ministru plenipotenfliar sunt conferite prin decret al preøedintelui României, iar cel de consul general, în cazul numirii la post în stræinætate, prin hotærâre a guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Externe. Celelalte grade diplomatice øi consulare se acordæ prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, la recomandarea fæcutæ de Comisia pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare, în baza rezultatelor obflinute la examen sau concurs øi cu respectarea reglementærilor legale. Art.7.– 1. Avansarea în grad a membrilor Corpului diplomatic øi consular se face prin examen sau concurs, cu îndeplinirea urmætoarelor condiflii: a) sæ aibæ stagiul prevæzut în art.8 din prezentul statut pentru gradul respectiv; b) sæ fi obflinut calificativul øi recomandærile de avansare necesare în anii de stagiu, prin aprecierile profesionale; c) sæ nu aibæ sancfliuni disciplinare. 2. Pentru acordarea gradelor de ataøat sau agent consular, respectiv avansarea în gradul de prim°secretar sau consul, este necesar sæ fi reuøit la concursul instituit în acest scop. Art.8.– Stagiile minime care sunt necesare pentru avansarea de la un grad la altul sunt urmætoarele: a) pentru gradele diplomatice: – 3 ani de la ataøat la al treilea secretar; – 4 ani de la al treilea secretar la al doilea secretar; – 3 ani de la al doilea secretar la prim°secretar; – 4 ani de la prim°secretar la consilier. 495
ADRIAN NÆSTASE
b) pentru gradele consulare: – 4 ani de la agent consular la viceconsul; – 5 ani de la viceconsul la consul; – 4 ani de la consul la consul general. Pentru a li se conferi gradul de ambasador sau de ministru plenipotenfliar, pot fi propuøi miniøtrii consilieri øi consilierii sau consulii generali care au un stagiu în activitate de cel puflin 5 ani în administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Externe, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Art.9.– Membrii Corpului diplomatic øi consular pot fi admiøi la examen sau concurs, în mod excepflional, la împlinirea a jumætate din stagiul cerut pentru gradul respectiv, dacæ au obflinut în aprecierile profesionale din ultimii 2 ani calificativul øi recomandærile de avansare necesare. De aceastæ prevedere pot beneficia øi persoanele care au titluri øtiinflifice sau desfæøoaræ activitate øtiinflificæ în domeniul relafliilor externe. Avansærile la excepflional sus°menflionate nu pot depæøi 10% din totalul avansærilor din anul în curs pentru gradul respectiv. Aceastæ prevedere nu se referæ la gradele de prim°secretar øi consul, care se acordæ pe bazæ de concurs. Art.10.– Acordarea gradului de ataøat sau de agent consular se face pe baza rezultatului obflinut la concurs. În afaræ de cele stabilite în art.3, candidaflii la concurs trebuie sæ îndeplineascæ urmætoarele condiflii: a) sæ nu fi depæøit vârsta de 30 ani; b) sæ aibæ o vechime în muncæ de minimum 2 ani; c) sæ fi îndeplinit obligafliile care decurg din legea privind serviciul militar; d) sæ fie apfli, din punct de vedere al sænætæflii, pentru activitatea diplomaticæ øi consularæ, în orice condiflii de climæ øi efort. 496
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sunt admiøi la concurs în special licenfliaflii în domeniile øtiinflelor politice øi relafliilor internaflionale, dreptului, øtiinflelor economice, istoriei, precum øi filologiei. Lista candidaflilor admiøi a lua parte la concurs se stabileøte de ministrul Afacerilor Externe la data încheierii înscrierilor. Art.11.– Avansarea la gradul de prim°secretar sau de consul se face pe bazæ de concurs. Pentru admiterea la concursul de prim°secretar sau de consul, candidaflii trebuie sæ îndeplineascæ, pe lângæ cele prevæzute în art.3 øi 4, urmætoarele condiflii: a) sæ nu fi depæøit vârsta de 48 ani; b) sæ fi îndeplinit stagiul prevæzut pentru aceste grade; c) sæ fi efectuat pânæ la data prezentærii la concurs un stagiu la o misiune diplomaticæ sau un oficiu consular de cel puflin 2 ani; d) sæ fi obflinut, în aprecierile profesionale, calificativele øi recomandærile de avansare necesare în anii de stagiu; e) sæ cunoascæ cel puflin douæ limbi stræine, din care una sæ fie de circulaflie internaflionalæ. Pot fi admiøi la concursul de prim°secretar sau consul candidaflii care, deøi nu îndeplinesc condiflia prevæzutæ la alineatul precedent lit. c), întrunesc condiflii de pregætire øi experienflæ în muncæ, dobândite în cadrul activitæflii desfæøurate în Ministerul Afacerilor Externe. Prevederile art.9 alin. 1 se aplicæ în mod corespunzætor pentru admiterea drept candidat la concursul de prim°secretar sau de consul. Admiterea la concursul de prim°secretar sau de consul se aprobæ, în acest caz, prin ordin al ministrului Afacerilor Externe. Candidaflii care ating limita de vârstæ prevæzutæ la alin. 2 lit. a) în anul în care nu s°a organizat concurs pot participa la concursul urmætor. Art.12.– Concursul pentru acordarea gradului de ataøat sau de agent consular ori pentru avansarea la gradul de prim°secretar sau de consul se organizeazæ anual în funcflie de locurile disponibile. 497
ADRIAN NÆSTASE
Modul de organizare øi desfæøurare a concursurilor pentru acordarea gradului de ataøat sau agent consular ori pentru avansarea la gradul de prim°secretar sau de consul va fi stabilit printr°un regulament aprobat de ministrul Afacerilor Externe. Art.13.– Candidaflii care au obflinut media de promovare a concursului, însæ nu s°au clasat pentru posturile disponibile în schemæ, se mai pot prezenta o singuræ datæ la un nou concurs de ataøat sau de agent consular, cu respectarea prevederilor art.10. Candidaflii care au obflinut media de promovare a concursului, însæ nu s°au clasat pentru posturile disponibile în schemæ, se pot prezenta din nou la concurs pentru gradul de prim°secretar sau consul, cu respectarea prevederilor art.11. Candidaflii care nu au obflinut, însæ, la douæ sesiuni media generalæ acordærii gradului nu se mai pot prezenta la o altæ sesiune. Art.14.– Pot fi admise sæ se prezinte la examenul sau la concursul pentru acordarea de grade diplomatice sau consulare øi persoanele care nu sunt angajate în Ministerul Afacerilor Externe, dar au desfæøurat o activitate care poate fi asimilatæ cu cea din acest minister. Condifliile de admitere sunt cele prevæzute în art.3 în ceea ce priveøte admiterea în Corpul diplomatic øi consular al României øi cele din art.6, 7 øi 8–11 în ceea ce priveøte admiterea la examen. Admiterea la examen sau concurs se face prin ordinul ministrului Afacerilor Externe. Art.15.– Pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare, inclusiv persoanelor nou angajate în minister, precum øi pentru promovarea celor care au grade diplomatice øi consulare, se instituie în Ministerul Afacerilor Externe Comisia pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare. Comisia este compusæ din: preøedinte — un secretar de stat — øi patru membri (1 ambasador, 1 director, øeful Consiliului juridic øi øeful Direcfliei de personal) øi prezintæ propunerile sale ministrului Afacerilor Externe. 498
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
CAPITOLUL III Drepturile øi obligafliile specifice membrilor Corpului diplomatic øi consular al României Art.16.– Membrii Corpului diplomatic øi consular au urmætoarele drepturi specifice: a) sæ li se recunoascæ øi sæ°øi menflinæ calitatea de membri ai Corpului diplomatic øi consular al României, iar pierderea acesteia sæ nu se facæ decât în condifliile prezentului statut; b) sæ deflinæ funcflii în centrala Ministerului Afacerilor Externe, la misiunile diplomatice, misiunile permanente, oficiile consulare øi alte reprezentanfle cu caracter diplomatic ale României, în raport cu pregætirea øi capacitatea lor profesionalæ, cu gradul øi vechimea în munca diplomaticæ sau consularæ, experienfla dobânditæ øi în conformitate cu prevederile statului de funcflii în vigoare; c) la recunoaøterea importanflei pe care o are pentru flaræ activitatea lor øi la acordarea sprijinului øi asistenflei pentru ca ei sæ o poatæ desfæøura cu probitate øi în deplinæ demnitate, în afara presiunilor politice øi a altor încercæri de naturæ a le afecta prestigiul; d) sæ li se elibereze paøaport diplomatic, în condifliile stabilite prin dispozifliile legale în vigoare; e) sæ beneficieze în stræinætate de privilegiile, imunitæflile øi facilitæflile pe care dreptul internaflional sau tratatele la care România este parte le conferæ; f) sæ beneficieze de distincfliile øi onorurile specifice gradului diplomatic sau consular pe care îl au, conform normelor øi practicilor internaflionale; g) sæ beneficieze de formele de perfecflionare a pregætirii profesionale øi specializare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe; h) sæ aibæ, la condiflii egale, prioritate la avansare în grad øi la promovarea în funcfliile de conducere, în cazul în care posedæ titluri øtiinflifice (inclusiv cursuri de calificare øi de limbi stræine, cursuri postuniversitare øi burse în stræinætate) în domenii legate de activitatea Ministerului 499
ADRIAN NÆSTASE
Afacerilor Externe sau au desfæøurat activitæfli øtiinflifice în specialitæfli corespunzætoare activitæflii Ministerului Afacerilor Externe; i) sæ beneficieze, o singuræ datæ, de concediu de studii færæ platæ de cel mult 30 de zile pentru pregætirea øi prezentarea la concursul de prim°secretar sau consul; j) sæ activeze în cadrul asociafliilor profesional°øtiinflifice din România øi din stræinætate, sæ prezinte conferinfle øi sæ publice pe teme de specialitate, cu respectarea prevederilor de la art.4 øi 17 lit. e); k) sæ participe la activitæflile sindicale øi la cele ale funcflionarilor publici; l) sæ participe la activitæflile diplomatice øi recreative (în condifliile stabilite de conducerea Ministerului Afacerilor Externe); m) sæ fie înscriøi în Anuarul Corpului diplomatic øi consular al României; n) sæ se retragæ din cadrul Corpului diplomatic øi consular al României. Art.17.– Membrii Corpului diplomatic øi consular al României au urmætoarele obligaflii specifice: a) sæ acflioneze cu loialitate øi ræspundere pentru realizarea politicii externe a României; b) sæ apere interesele statului øi cetæflenilor români în cadrul relafliilor externe; c) sæ respecte legile statului român, sæ pæstreze secretul de stat øi sæ asigure protecflia datelor øi informafliilor pe care le deflin; d) sæ aibæ în toate împrejurærile o comportare demnæ øi moralæ ireproøabilæ; e) sæ nu facæ declaraflii care ar putea prejudicia relafliile României cu alte state sau organizaflii internaflionale sau ar crea guvernului român dificultæfli în realizarea politicii sale externe; f) sæ respecte, færæ a se aduce atingere privilegiilor øi imunitæflilor lor, legile statelor pe teritoriul cærora îøi desfæøoaræ activitatea øi sæ nu se lase implicafli în activitæfli care ar reprezenta un amestec în treburile interne ale acestor state; faflæ de organizafliile internaflionale la care participæ România sæ aibæ o comportare conformæ cu obligafliile care rezultæ din 500
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
statutul recunoscut de România; sæ nu abuzeze de privilegiile øi imunitæflile de care beneficiazæ în virtutea calitæflii lor de agenfli diplomatici sau consulari; g) sæ nu foloseascæ poziflia lor oficialæ pentru a°øi crea avantaje în probleme de interes personal; h) sæ nu exercite în statul acreditar vreo activitate profesionalæ sau comercialæ în vederea unui câøtig personal (în afaræ de flinerea de conferinfle, lecflii sau activitæfli de creaflie literaræ øi øtiinflificæ sau publicisticæ ce ar putea fi remunerate øi care nu contravin statutului diplomatic); i) sæ anunfle instituflia despre modificærile importante în ceea ce priveøte cetæflenia, starea lor civilæ øi alte fapte care au relevanflæ pentru calitatea lor de diplomafli. Art.18.– Membrii personalului diplomatic øi consular, cu excepflia øefilor de misiune, pot fi trimiøi la post în exterior, de regulæ, dupæ o perioadæ de doi ani în Ministerul Afacerilor Externe. Membrii personalului diplomatic øi consular, cu excepflia øefilor de misiune, nu pot fi menflinufli într°un post în exterior mai mult de cinci ani, iar în flærile cu condiflii de climæ greu de suportat, aceastæ perioadæ nu va depæøi trei ani. Rechemarea în administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Externe a membrilor personalului diplomatic øi consular, cu excepflia øefilor de misiune øi a rechemærii cu caracter disciplinar, se face cu un preaviz de minimum trei luni. Membrii personalului diplomatic øi consular nu pot fi trimiøi din nou la post în flæri care au — minimum øase luni pe an — un climat greu de suportat, înainte de împlinirea a doi ani de la înapoierea din misiunea precedentæ. CAPITOLUL IV Salarizarea membrilor Corpului diplomatic øi consular al României Art.19.– Salarizarea membrilor Corpului diplomatic øi consular din administraflia centralæ se stabileøte pe baza reglementærilor în vigoare, 501
ADRIAN NÆSTASE
în raport cu funcflia de încadrare, gradul diplomatic sau consular øi vechimea în specialitate. Membrii Corpului diplomatic øi consular, care lucreazæ în stræinætate, beneficiazæ de salarii în valutæ, indemnizaflii în valutæ øi în lei, în raport cu funcflia de încadrare, gradul diplomatic sau consular, vechimea în specialitate øi condifliile deosebite de climæ în care îøi desfæøoaræ activitatea, astfel încât sæ se asigure condiflii corespunzætoare de muncæ øi viaflæ personalului respectiv. Salariile øi celelalte indemnizaflii în valutæ se stabilesc øi sunt supuse indexærii potrivit prevederilor legale în vigoare. Art.20.– Øefii ad°interim ai misiunilor diplomatice, respectiv ai oficiilor consulare ale României, primesc, pe timpul cât se aflæ în stræinætate, salariu potrivit funcfliei de încadrare øi gradului diplomatic pe care îl au, precum øi un spor de øef de misiune. Cuantumul sporului de øef ad°interim de misiune øi condifliile în care se acordæ se stabilesc prin hotærâre a guvernului. Art.21.– Personalul diplomatic øi consular care lucreazæ în flæri cu climæ greu de suportat beneficiazæ, potrivit dispozifliilor legale, de: – reducerea timpului de lucru; – concediu anual suplimentar de odihnæ; – adaos la vechimea în muncæ pentru drepturile de asiguræri sociale; – vaccinæri øi medicamente preventive gratuite, conform reglementærilor prevæzute prin dispozifliile legale speciale. CAPITOLUL V Pierderea øi retragerea gradelor diplomatice øi consulare Art.22.– Calitatea de membru al Corpului diplomatic øi consular al României se pierde de cætre cei care înceteazæ de a mai fi angajafli ai Ministerului Afacerilor Externe. 502
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Membrul Corpului diplomatic øi consular care candideazæ pentru a fi ales în parlament sau ca preøedinte al României, ori în alt organ de stat cu caracter electiv, se consideræ cæ a renunflat la calitatea sa de membru al Corpului diplomatic øi consular. Gradele de ambasador, ministru plenipotenfliar, ministru consilier øi consul general se pot pæstra ca titlu onorific de cei care îl au în momentul ieøirii la pensie. Art.23.– Gradele diplomatice øi cele consulare se pierd sau pot fi retrase în cazul neîndeplinirii condifliilor prevæzute la art.3 øi 4, respectiv al nerespectærii obligafliilor prevæzute la art.17. Pierderea sau retragerea gradelor diplomatice øi consulare se constatæ sau se decide prin decret al Preøedintelui României, pentru gradele de ambasador øi ministru plenipotenfliar, prin hotærâre a guvernului, pentru consulul general numit la post în stræinætate øi, respectiv, prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, pentru celelalte grade diplomatice. Art.24.– În Ministerul Afacerilor Externe se va înfiinfla øi va funcfliona Consiliul de onoare al Corpului diplomatic øi consular al României. Consiliul va fi ales de Colegiul ministerului. În Consiliul de onoare al Corpului diplomatic øi consular al României vor fi discutate cazurile de indisciplinæ, precum øi alte acte care aduc atingere calitæflii de membru al Corpului diplomatic øi consular al României. CAPITOLUL VI Dispoziflii finale øi tranzitorii Art.25.– Perioadele în care membrii Corpului diplomatic øi consular al României îøi desfæøoaræ activitatea ca funcflionari la organizafliile internaflionale sau sunt trimiøi la specializare se consideræ stagiu în munca diplomaticæ øi consularæ. 503
ADRIAN NÆSTASE
Art.26.– Angajaflii Ministerului Afacerilor Externe cu grad diplomatic øi consular din administraflia centralæ, precum øi personalul cu grad diplomatic øi consular de carieræ de la misiunile diplomatice, misiunile permanente pe lângæ organizafliile internaflionale øi oficiile consulare ale României, fac parte din Corpul diplomatic øi consular al României cu gradele pe care le au la data intrærii în vigoare a prezentului statut. Ministerul Afacerilor Externe întocmeøte Anuarul Corpului diplomatic øi consular al României. (Ministerul Afacerilor Externe, Anuarul diplomatic øi consular al României, 1990, Bucureøti, 1991, pp. 19–28)
20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Bucureøti cu avionul, via Frankfurt øi Viena.
7 octombrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Adeværul“ (domnului Dumitru Tinu)1 Î: A fost un adeværat maraton diplomatic. Domnule ministru, ce au însemnat pentru România aceste evenimente? R: Posibilitatea de a lua parte la o serie de reuniuni care, într°un fel sau altul, contureazæ dimensiunea preocupærilor actuale în politica mondialæ. Prima dintre aceste reuniuni a fost øedinfla Consiliului de Securitate, organizatæ pentru întâia oaræ la nivelul miniøtrilor de Externe, care a adoptat Rezoluflia 670 privind situaflia din Golf. În ceea ce mæ priveøte, am participat la toate reuniunile desfæøurate în aceastæ perioadæ la New York. Am avut, totodatæ, contacte cu numeroøi miniøtri de 1
504
Publicat sub titlul ,,Sæ ne debarasæm de complexe“, în „Adeværul“, 7 octombrie 1990.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Externe din Europa, din Asia, Africa, America Latinæ, încercând sæ°mi conturez mai bine posibilitæflile de colaborare bilateralæ. Un aprofundat dialog multilateral s°a desfæøurat în cadrul Reuniunii ministeriale a CSCE, care a prilejuit precizarea unor puncte de vedere comune în pregætirea Conferinflei la nivel înalt de la Paris. De asemenea, am participat øi am prezentat poziflia flærii noastre la Reuniunea Grupului celor 77, a miniøtrilor din flærile nealiniate, la o alta organizatæ de flærile aøa°numitului Grup de la Rio øi a Grupului de legæturæ cu flærile est°europene, la o întâlnire de lucru a miniøtrilor din flærile balcanice. Tot în aceste zile, a avut loc øi o întâlnire a miniøtrilor de Externe din flærile participante la Tratatul de la Varøovia. Î: Avefli sentimentul cæ prezentarea pozifliilor româneøti de la tribuna unor asemenea importante reuniuni, convorbirile purtate personal au reuøit sæ facæ mai bine înflelese evolufliile din flara noastræ? R: Dupæ pærerea mea, da. Ne aflæm într°un moment în care am schimbat direcflia de miøcare, când, prin comparaflie, maøina trece din marøarier în viteza întâi. Este poate momentul cel mai dificil. Pentru cæ existæ peste hotare o anumitæ percepflie negativæ remanentæ. Øi singura cale de acfliune pentru a convinge cæ este vorba de o nouæ realitate øi o nouæ identitate ræmâne dialogul. Eu cred cæ am început sæ facem acest lucru. În cursul discufliilor purtate — øi vreau sæ adaug cæ la unele din ele au mai participat øi prof. Sorin Botez, deputat din partea Partidului Naflional Liberal, øi senatorul Ioan Baboø — am remarcat adesea reacflii pozitive, fiind evidentæ pentru interlocutori schimbarea modului de abordare a problemelor, a limbajului, disponibilitatea noastræ pentru contacte øi dialog. Din acest punct de vedere, convorbirile prelungite purtate cu ministrul de Externe al Ungariei, Géza Jeszenszky, cu alfli miniøtri, au permis o mai bunæ înflelegere a mecanismelor interne care determinæ atitudinea în politica externæ. Î: Pentru cæ afli amintit de întâlnirea cu ministru1 de Externe ungar, am reflinut din relatarea apærutæ øi în presa noastræ cæ a fost pe larg 505
ADRIAN NÆSTASE
abordatæ problema minoritæflilor naflionale, problemæ reprezentând un segment al dimensiunii umane a securitæflii europene. Partea ungaræ a flinut sæ sublinieze din nou deosebirile existente în modul de abordare, Budapesta insistând pentru un „mare salt“, în vreme ce Bucureøtii consideræ cæ important este sæ se înainteze, chiar dacæ cu paøi mai mici pentru început. Deci, s°a fæcut un pas înainte — mare sau mic? R: Sunt douæ lucruri distincte aici. În primul rând, este vorba de convorbirea pe care am avut°o cu ministrul Jeszenszky øi care a fost deosebit de sinceræ øi deschisæ. În ceea ce mæ priveøte, i°am spus exact felul în care privim noi relafliile bilaterale øi elementele necesare pentru scæderea tensiunii existente în aceste relaflii. S°au manifestat în mod evident diferenfle mari în punctele noastre de vedere, dar, cum am spus, discufliile au fost foarte sincere øi acest lucru mi se pare esenflial. Sigur, pentru noi, important este sæ nu ne propunem neapærat un mare salt, pentru a relua formula ungaræ, care de fapt are în vedere redeschiderea consulatului de la Cluj øi a Universitæflii „Bolyai“. Pentru noi, cel mai important este crearea unui cadru de colaborare care sæ ducæ la modificarea unei anumite mentalitæfli, a unor suspiciuni existente. Am în vedere sensibilitatea românilor în legæturæ cu acest dublu standard de apreciere de cætre partea ungaræ a problemei minoritæflilor: pe de o parte — mesaje pozitive la nivel oficial, iar pe de altæ parte — un bombardament propagandistic permanent, cu abordæri incorecte asupra situafliei minoritæflii maghiare din flara noastræ. În al doilea rând, este vorba de discursul rostit de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei în Adunarea Generalæ a ONU. Ceea ce m°a surprins a fost ponderea foarte mare acordatæ problemei minoritæflilor naflionale øi reafirmarea unor teze pe care eu personal nu le consider îndreptæflite. Î: Pentru exactitate, sæ precizæm cæ ministrul ungar nu a fæcut nici o referire la România. R: Da, øi acest lucru mi se pare un element pozitiv. Discursul a fost o expunere de principiu. Cred cæ trebuie sæ ne angajæm într°o dezbatere 506
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de idei, în cadrul cæreia sæ prezentam punctele noastre de vedere. Vreau sæ spun cæ la Reuniunea ministerialæ CSCE de la New York am susflinut propunerea ungaræ privind organizarea unei reuniuni de experfli consacratæ problematicii minoritæflilor naflionale, în vederea elaborærii unui standard european în chestiunea minoritæflilor. Noi am început sæ creæm — øi în parte am creat — standarde foarte înalte privind drepturile minoritæflilor øi, comparativ cu Ungaria øi cu alte flæri, nu avem nici un motiv a ne crea complexe. De altfel, noi am øi propus la Copenhaga elaborarea unui cod care sæ cuprindæ drepturile minoritæfli1or naflionale, o propunere similaræ prezentând øi pe plan balcanic. Ceea ce vrem este elucidarea øi elaborarea unor standarde la nivel european øi nu crearea unor standarde speciale, diferite, cu Ungaria. Astfel vom elimina interpretærile tendenflioase cu privire la situaflia cetæflenilor români de origine maghiaræ. Deci, trebuie sæ avem o atitudine deschisæ, foarte constructivæ, færæ a mai fi tot timpul în defensivæ. Î: Sintetizând, care ar fi direcfliile de acfliune ale diplomafliei româneøti? R: Indubitabil, Europa reprezintæ principalul punct de interes pentru noi. Din acest punct de vedere, ne intereseazæ foarte mult pregætirile pentru Conferinfla la nivel înalt de la Paris. Toate evoluflii1e din Europa ne privesc într°un fel sau altul øi trebuie sæ flinem seama cæ rapiditatea schimbærilor devanseazæ orice scenarii ce se elaboreazæ. Este vorba de unificarea Germaniei, de noile configuraflii la nivelul blocurilor militare. Va trebui sæ venim cu propriile noastre idei øi sæ contribuim la construirea Europei. 0 Europæ în care sæ se regæseascæ interesele tuturor statelor øi deci øi interesele noastre. Ne preocupæ, de asemenea, cadrul internaflional multilateral, atât general°european, cât cel al Organizafliei Nafliunilor Unite. România a avut o situaflie de crizæ din cele mai grave. Ceea ce a implicat riscuri, dar a conferit øi prestigiu flærii noastre. 507
ADRIAN NÆSTASE
Existæ øi o dimensiune economicæ a preocupærilor noastre de politicæ externæ. Dorim sæ dezvoltæm legæturile cu zonele cele mai dinamice ale lumii. O altæ direcflie este a unei deschideri fireøti, care are nu numai aspect economic, ci øi politic øi cultural, spre America Latinæ. Existæ o dorinflæ reciprocæ de contacte, de colaborare. În aceastæ orientare se înscrie øi ideea deschiderii unei Case a Americii Latine la Bucureøti, care sæ devinæ punctul de iradiere a culturii øi spiritualitæflii latino°americane. Î: Se vorbeøte despre imaginea României în lume... R: Eu cred cæ am depæøit deja, într°o oarecare mæsuræ, problema modificærii imaginii în exterior øi în clipa de faflæ trebuie pur øi simplu sæ funcflionæm normal, deci ca o diplomaflie a unei flæri ce pæøeøte spre o stare democraticæ atât în ce priveøte structurile sale interne, cât øi acfliunile sale internaflionale. Asumându°ne aceastæ nouæ identitate, lucrurile vin de la sine. Cred, deci, cæ trebuie sæ depæøim acest complex privind imaginea internaflionalæ øi sæ fim noi înøine. 17.15 Adrian Næstase soseøte la Bucureøti. Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrul de Externe al României, la întoarcerea în flaræ de la New York, unde a participat la lucrærile sesiunii Adunærii Generale a ONU øi la Reuniunea internaflionalæ la nivel înalt consacratæ copiilor. Turneul întreprins la New York øi, mai înainte, la Palma de Mallorca, precum øi contactele avute, au fost foarte interesante øi utile. Întrevederile pe care le°am avut cu omologii mei au pus în relief dorinfla României de a se implica mai mult în problemele care confruntæ omenirea, de a°øi spori participarea la viafla internaflionalæ. La Palma de Mallorca, am prezentat în fafla miniøtrilor de Externe din flærile participante la CSCE punctul de vedere al României referitor la un spafliu mediteranean legat 508
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de cel balcanic øi european. Am avut, de asemenea, întâlniri importante cu miniøtrii de Externe europeni, în special cu colegii mei spaniol øi italian. La New York, am participat la mai multe reuniuni ale miniøtrilor de Externe din diferite zone geografice. Am avut discuflii cu un numær de aproape 60 de miniøtri de Externe. De asemenea, la ONU am fæcut cunoscutæ poziflia flærii noastre faflæ de situaflia gravæ din Golf, subliniind necesitatea gæsirii unei soluflii paønice în locul recurgerii la forflæ. Cred cæ am reuøit sæ creæm o nouæ imagine a României democratice în lume.
8 octombrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe, ziarului „România Liberæ“1 Î: Domnule ministru, afli urmærit desigur intervenflia dlui Géza Jeszenszky, ministrul de Externe al Ungariei, în plenara Adunærii Generale a ONU, la 3 octombrie 1990. Domnul Jeszenszky s°a ocupat îndelung de tema, de acum familiaræ, a minoritæflilor naflionale. R: Cam un sfert din intervenflie, dacæ nu mai mult. Î: Corect. Cum vi se pare, în raport cu pozifliile exprimate pânæ acum de domnul Jeszenszky øi, în general, de guvernul ungar? R: Mi se pare ca fiind nouæ încercarea de a prezenta într°un limbaj aparent moderat aceleaøi poziflii, aceleaøi teze. Mai frapeazæ øi ambiguitatea în formulæri la partea consacratæ minoritæflilor, care lipseøte din restul intervenfliei unde ideile sunt prezentate clar øi precis. Iatæ, spre exemplu, ideea cæ „piatra unghiularæ a democrafliei øi domniei dreptului“ øi „elementul indispensabil al stabilitæflii europene“ ar consta în „toleranflæ, recunoaøterea vieflii autonome, garantarea pæstrærii identitæflilor øi 1 Publicat sub titlul „S°a schimbat politica Budapestei în problema minoritæflilor?“, în „România Liberæ“, 8 octombrie 1990.
509
ADRIAN NÆSTASE
specificitæflilor diferitelor minoritæfli naflionale, etnice, religioase øi lingvistice, precum øi respectarea drepturilor lor individuale øi colective“, ca øi cum nu democraflia este cea care asiguræ egalitatea pentru tofli cetæflenii unei flæri, indiferent de origine etnicæ, religie sau limbæ. Øi apoi, ce înflelegefli dv. din „recunoaøterea vieflii autonome“? Despre a cui „autonomie“ este vorba — a individului aparflinând minoritæflii sau a minoritæflii înseøi? Dacæ ne referim la individ, exigenfla este superfluæ, viafla acestuia neputând fi altfel decât autonomæ. Dacæ ne referim la minoritæfli, lucrurile se schimbæ. Cu greu îmi imaginez cæ pretenfliile la autonomie ale diferitelor minoritæfli în Europa Ræsæriteanæ ar putea servi la „stabilitatea“ continentului. Dimpotrivæ, cred cæ asemenea pretenflii nu pot avea decât un efect destabilizator în aceastæ parte a lumii. Observ, de asemenea, din nou reluarea conceptului de „drepturi colective“ ale minoritæflilor, respins net la reuniunile internaflionale sub egida ONU øi CSCE, între care reuniunea asupra dimensiunii umane a CSCE de la Copenhaga, în iunie a.c. Documentele adoptate atât la ONU, cât øi la CSCE se referæ — nu færæ temei — doar la „drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor“ øi nu la „drepturile minoritæflilor“ ca atare. Amintesc cæ România a propus la Copenhaga elaborarea unei Declaraflii asupra drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice øi religioase, prezentând øi un proiect. Ideea noastræ era de a se ajunge la standarde general acceptate de toate flærile CSCE, pe care apoi fiecare sæ le aplice propriilor cetæfleni. Legat de aceasta, nu pot sæ nu remarc o altæ afirmaflie a dlui Géza Jeszenszky, atunci când „salutæ conøtiinfla crescândæ cæ drepturile minoritæflilor naflionale, etnice, religioase øi lingvistice formeazæ o parte integrantæ a drepturilor recunoscute ale omului“. În realitate, situaflia este exact inversæ. Tendinfla generalæ pe plan internaflional este de a considera cæ respectarea drepturilor universal recunoscute ale omului asiguræ, implicit, øi drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor, flinând seama cæ tofli oamenii sunt egali în drepturi. 510
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Î: Pare cam egocentricæ aprecierea cæ „garantarea drepturilor omului øi a drepturilor minoritæflilor pentru cei peste trei milioane de etnici unguri care træiesc în flærile vecine cu Ungaria constituie o condiflie fundamentalæ pentru dezvoltarea armonioasæ a relafliilor interstatale în Europa“. Poate cæ s°ar fi putut înflelege, dacæ ideea de condiflionare ar fi fost cantonatæ la relafliile Ungariei cu flærile vecine. R: Este, færæ îndoialæ, o exagerare. În plus, prin „condiflii“ puse de unul din parteneri, niciodatæ øi nicæieri nu s°a ajuns la relaflii armonioase între state. Î: Ministrul ungar evocæ „drepturi øi obligaflii“ ale comunitæflii internaflionale „de a urmæri cu atenflie situaflia minoritæflilor, de a preveni conflictele potenfliale øi, în cazul violærii drepturilor lor, sæ restabileascæ protecflia juridicæ øi sæ stabileascæ responsabilitatea statului în cauzæ“. La ce anume drepturi øi obligaflii credefli cæ se referæ? R: Cred cæ ne aflæm în fafla unei pure retorici, cu tentæ propagandisticæ. Nu existæ aøa ceva. Dacæ este sæ luæm ad°literam aceastæ afirmaflie, prima observaflie este cæ nofliunea de „comunitate internaflionalæ“ este o abstracfliune; ea nu poate fi purtætoare de drepturi øi obligaflii. Se înfleleg cumva prin comunitate internaflionalæ instituflii precum ONU, CSCE sau Consiliul Europei? Greu de spus. Cert este însæ cæ nici Carta ONU, nici Actul final øi alte documente ale CSCE sau statutele Consiliului Europei nu conferæ nimænui asemenea drepturi øi obligaflii. Î: Subliniind importanfla pe care Ungaria o acordæ protecfliei drepturilor minoritæflilor naflionale, ministrul ungar a vorbit de stabilirea unui mecanism internaflional în acest scop. Despre ce este vorba? Se preconizeazæ crearea unui asemenea mecanism? R: Aici pare sæ fie vorba de o propunere sau inifliativæ ungaræ. Am menflionat mai înainte cæ nu existæ drepturi ale minoritæflilor ca atare, din punct de vedere juridic. Deci un mecanism pentru a asigura protecflia unor asemenea drepturi nu ar avea obiect. Dacæ este vorba de un mecanism care sæ se ocupe de apærarea drepturilor persoanelor aparflinând 511
ADRIAN NÆSTASE
minoritæflilor — deci de un aspect al protecfliei drepturilor omului — este altceva øi poate fi discutat. Ar trebui sæ øtim mai precis ce se are în vedere. Î: Afli vorbit mai la început cæ, apelând la un limbaj mai moderat, ministrul ungar a reafirmat teze øi propuneri vechi. Avefli probabil în vedere teza „responsabilitæflii“ pentru ungurii care træiesc în afara frontierelor Ungariei. R: Da, dar nu numai. Sæ începem cu teza „responsabilitæflii“. Noi am mai criticat°o, arætând cæ este contraræ dreptului internaflional. Responsabilitatea pentru cetæflenii unui stat nu poate aparfline decât statului respectiv, guvernului sau parlamentului sæu. Øi totuøi, domnul Jeszenszky vorbeøte cu seninætate de „responsabilitatea noastræ, în conformitate cu dreptul internaflional, pentru ungurii care træiesc în afara frontierelor noastre ca minoritæfli“. Afirmaflia nu are nici o acoperire. Este gratuitæ. Øi sæ mai sesizæm o nuanflæ: se vorbeøte de ungurii care træiesc în afara Ungariei „ca minoritæfli“. Deci, dacæ nu sunt recunoscufli „ca minoritæfli“ — presupun cæ acesta este cazul minoritæflilor ungureøti din Franfla, SUA, Marea Britanie, America Latinæ øi alte locuri — Ungaria nu mai simte nici o „responsabilitate“ pentru soarta lor. Admiflând pentru o clipæ cæ teza enunflatæ de domnul Jeszenszky ar sta în picioare, ne°am putea întreba care este temeiul moral pe care guvernul de la Budapesta ar trebui sæ se simtæ ræspunzætor pentru soarta unora, dar nu øi a altora. Nu ar fi vorba de aceleaøi drepturi ale omului øi într°un caz øi în altul? Evident cæ modul în care se pune problema are o motivaflie politicæ øi n°are nimic comun cu dreptul internaflional. Aø mai evidenflia, în susflinerea observafliei, cæ este de remarcat acelaøi atac la adresa Tratatului de la Trianon care caracterizeazæ luærile de poziflie ungare din ultimul timp øi, implicit, un atac la adresa frontierelor actuale în Europa, într°un limbaj care s°a vrut „moderat“. Væ redau aceastæ frazæ din discursul ministrului de Externe ungar: „Furtunile grele ale istoriei în secolul XX, care nu s°au purtat cu milæ faflæ de nafliunilor mici, øi deciziile care au servit interesele altor puteri 512
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
au forflat milioane de unguri sæ træiascæ în afara frontierelor cu statut de minoritate“. Dv. ce înflelegefli de aici? Øi ni se mai spune de cætre colegii noøtri unguri cæ nu remarcæm declarafliile oficiale ungare care vorbesc de hotærârea Ungariei de a respecta frontierele actuale din Europa?! Ceea ce am remarcat este, de fapt, cæ într°o cuvântare în care un sfert din spafliu a fost consacrat problemei minoritæflilor, nu s°a reamintit deloc cæ Ungaria s°ar pronunfla pentru inviolabilitatea frontierelor. Greøim noi oare când spunem cæ, de fapt, agitând problema minoritæflilor, actualul guvern ungar urmæreøte repunerea în discuflie a realitæflilor teritoriale din Europa? Aø vrea sæ greøim, dar din pæcate totul, inclusiv cuvântarea pe care o discutæm, aratæ contrariul. Î: Ministrul ungar a mai vorbit despre „o sarcinæ foarte importantæ øi urgentæ“ de elaborare a unui instrument internaflional cu forflæ juridicæ obligatorie pentru protecflia universalæ a minoritæflilor. Ne aflæm øi aici în fafla unei idei ungureøti sau este vorba de vreo dezbatere concretæ în curs, în vreun organism internaflional? R: Nu cunosc sæ fie o problemæ în examinarea activæ a vreunui organism internaflional. Øi aici cred cæ este vorba mai curând de o sugestie sau propunere a Ungariei. Am explicat deja cæ nu putem vorbi, cel puflin în termeni strict juridici, de drepturi ale minoritæflilor. Din acest punct de vedere un asemenea instrument nu ar avea obiect. Dacæ s°ar avea în vedere „drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor“ — ceea ce este posibil — s°ar pærea cæ un asemenea instrument ar fi necesar. Drepturile acestora pot fi foarte bine protejate prin instrumentele deja existente pentru apærarea drepturilor omului. Oricum, ideea este enunflatæ destul de vag øi pentru a distinge dacæ ne aflæm în fafla unei idei retorice sau a unei propuneri de fond, ar trebui sæ øtim mai în detaliu ce se are în vedere. Î: Øi totuøi, ceva trebuie fæcut în materie de minoritæfli pe plan internaflional. Ce propunefli dumneavoastræ sau ce propune guvernul român sæ se facæ în materie? 513
ADRIAN NÆSTASE
R: Færæ îndoialæ cæ trebuie fæcut ceva. Am amintit deja cæ România a propus la reuniunea CSCE de la Copenhaga un proiect de Declaraflie asupra drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice øi religioase. Propunerea îøi pæstreazæ actualitatea. Am mai propus, de asemenea, — este adeværat, în contextul Balcanilor, dar la recenta reuniune ministerialæ a CSCE de la New York am sugerat cæ putem sæ avem în vedere întreaga zonæ a statelor participante la CSCE — ideea unui cod de conduitæ privind colaborarea între state în problemele minoritæflilor etnice øi naflionale. Ideea noastræ este de a se adopta standarde general acceptate pe plan european pentru tratamentul minoritæflilor. Dat fiind cæ discutæm intervenflia în Adunarea Generalæ a ONU a colegului meu ungur, aø remarca aici cæ deøi a consacrat o mare parte a acesteia problemelor minoritæflilor, a gæsit cu cale sæ consacre doar trei rânduri — øi acestea în formulare generalæ — politicii guvernului ungar faflæ de minoritæflile care træiesc în Ungaria. Ne putem gândi, desigur, sæ luæm drept standard general european tratamentul pe care Ungaria îl acordæ minoritæflilor care træiesc pe teritoriul sæu. Øtifli, desigur, cæ mai multe organizaflii neguvernamentale øi parlamentari români cer guvernului sæ aplice minoritæflilor din România un tratament identic cu cel aplicat de guvernul ungar minoritæflilor din Ungaria. Suntem gata sæ discutæm acest lucru în CSCE. De altfel, cum am spus la reuniunea ministerialæ de la New York, suntem în favoarea unei reuniuni de experfli, în 1991, care sæ examineze problema elaborærii unor astfel de standarde general acceptate pe plan european. 10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede nota cu numirea privind semnarea acordului cu CEE de cætre Petre Roman. – Vizita în Bulgaria. – De la Petre Roman: notæ despre întâlnirea cu reprezentanflii Tratatului de la Varøovia; cehii, polonezii øi ungurii au dat o Declaraflie de neîncredere, 514
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
cæ ei nu sprijinæ manevrele militare, dar cæ noi øi URSS dorim acest lucru. Vom da o declaraflie tæioasæ: noi nici în trecut n°am participat cu trupe la manevre ale Tratatului, cu atât mai puflin am face°o acum, când nimic nu le justificæ. Oricum componenta militaræ a Pactului e în scædere; de fæcut urgent. – De pregætit o scrisoare pentru Petre Roman, adresatæ ziaristei americane Barbara Walters în legæturæ cu reportajul difuzat în cadrul emisiunii TV 20/20. Urmætoarele idei: situaflia copiilor cu handicap ocrotifli în casele de copii nu mai e chiar aøa cum este prezentatæ; s°a înfiinflat recent, în subordinea primului°ministru, Comitetul de sprijin al Institufliilor pentru Ocrotirea Copilului, pentru a îmbunætæfli calitatea îngrijirii acestor copii; intenflionæm sæ°i propunem lui Ion Berindei sæ facæ parte din acest comitet; o invitæ în România sæ vadæ cum se prezintæ aceste lucruri în prezent. – Pregætirea vizitei lui Petre Roman la CEE — Luxemburg, Belgia, Paris. 14.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la mutarea în noul imobil: actualul sediu trebuie evacuat pânæ la 10 octombrie. – Problema manevrelor øi aplicafliilor militare nu s°a discutat. Din 1968, singura flaræ care nu a participat la aplicafliile militare cu trupe ale Tratatului de la Varøovia a fost România. – Vizita în Bulgaria se va face la 29–30 octombrie. – Vizita în China — de væzut dosarele cu Teodor Meleøcanu. 15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Sintezæ referitoare la participarea la Sesiunea Adunærii Generale a ONU, de redactat împreunæ cu Marcel Dinu. 17.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Alfred Joannes Vermandel, prorector la Universitatea Anvers. Primirea se terminæ la ora 18.00. 515
ADRIAN NÆSTASE
18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Discuflii cu cei de la ADIRI (Alexandru Færcaø) — se discutæ componenfla delegafliei care pleacæ la Budapesta: Dan Amedeo Læzærescu, Alexandru Færcaø, Ioan Popa. – Sæ fim mai prezenfli în presæ cu punctele noastre de vedere. – Împreunæ cu Bogdan Baltazar, vede scrisoarea cerutæ de Petre Roman. – Vede comunicatul de presæ referitor la speculafliile maghiare privind participarea României la manevrele militare în cadrul Tratatului de la Varøovia. – Vizita preøedintelui Ion Iliescu în Japonia; problemele care sæ fie punctate în cadrul convorbirilor. Idei posibile: Japonia la CSCE; membru permanent în Consiliul de Securitate; primirea lui Hisashi Owada (preøedinte al Institutului Japonez de Probleme Internaflionale).
9 octombrie 1990 10.05 La Adrian Næstase întâlnire referitoare la Clubul Diplomatic. – Discuflie pe marginea noului statut. – Circularæ la ambasade: refacerea listelor cu componenflii Clubului; cine sunt sau doresc sæ fie membri; sæ facem o reînscriere a membrilor. – Formarea unui Grup de inifliativæ, stabilirea membrilor lui, apoi pregætirea unei Adunæri Generale. 14.00 La Adrian Næstase, în legæturæ cu reacflia ungaræ la articolul din „Lumea“: – Articolul din „Lumea“ e semnat de ministrul de Externe român, lucru care se pare cæ nu s°a remarcat. – Am vrea sæ øtim ce e tendenflios în abordarea pærflii române. – Limbaj diplomatic — „atrage atenflia“; vrem un standard european în materie de drepturi ale minoritæflilor etnice! – Credeam depæøit modul de abordare al pærflii ungare. 516
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
19.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegrame urgente. – Pentru mâine doreøte o evaluare a tuturor vizitelor posibile ale preøedintelui Ion Iliescu: Moscova, China, Grecia. – Tot pentru mâine: idei noi privitoare la dezvoltærile din Europa øi la rolul CSCE, de prezentat preøedintelui Ion Iliescu.
10 octombrie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Judy Dempsey, de la „Financial Times“ (Marea Britanie). 12.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Informez asupra øedinflei Camerelor reunite ale Parlamentului, la care am asistat în cursul dimineflii. – Alexandru Færcaø: problemele organizærii ADIRI. – Deplasarea la Tirana. – Vizita în Italia: stadiul pregætirilor, subiecte care vor fi abordate. 22.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Conferinfla de presæ de mâine: tematica abordatæ, subiecte delicate, poziflii oficiale. 22.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Scrisoare cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian, cu copii ale articolului lui Adrian Næstase, apærut în „Lumea“, referitor la problema minoritæflilor, plus interviul din „România Liberæ“. – Notæ verbalæ ca ræspuns la cea trimisæ de MAE ungar Ambasadei României la Budapesta. 517
ADRIAN NÆSTASE
11 octombrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „România Liberæ“ (doamnei Crina Sârbu)1 Î: O toamnæ deloc banalæ, marcatæ de evenimente de proporflii — unificarea Germaniei, criza din Golf — care reflin atenflia întregii lumi, ca øi de o întreagæ suitæ de mari dezbateri, în diferite oraøe occidentale, dar mai cu seamæ la New York, la care au fost prezenfli øi reprezentanflii flærii noastre. ,,O agendæ bogatæ“, subliniazæ domnul ministru de Externe, Adrian Næstase, menflionând cæ ,,acesteia i s°au alæturat numeroase contacte bilaterale cu numeroøi miniøtri de Externe de pe toate continentele“. Ce credefli cæ au însemnat, însæ, toate acestea, pentru politica noastræ externæ? R: Cred cæ este vorba, mai ales, tocmai de stabilirea contactelor. De o cunoaøtere personalæ, nemijlocitæ, care în diplomaflie conteazæ enorm. De posibilitatea de a discuta deschis despre relaflii bilaterale øi internaflionale. A fost util pentru noi sæ prezentæm modul în care gândim øi felul în care acflionæm în domeniul politicii externe, sæ adæugæm anumite inifliative româneøti în spectrul preocupærilor de întærire a securitæflii internaflionale øi de dezvoltare a cooperærii. De asemenea, cred cæ un rol foarte important l°a avut implicarea noastræ în mecanismele instituflionale multilatera1e. Î: Cum considerafli cæ este întâmpinatæ aceastæ dinamicæ? R: Cu un anumit zâmbet de bunævoinflæ. Î: Numai? R: Øi cu interes. Se manifestæ øi surprinderea de a avea parteneri care doresc discuflii de fond, care vin cu idei øi care nu ezitæ sæ se angajeze în contacte foarte sincere. 1
Publicat sub titlul „Dl ministru Adrian Næstase: Putem fi credibili în dialogul internaflional“, în „România Liberæ“, 11 octombrie 1990. 518
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Î: A existat un punct forte al pozifliei noastre la reuniunea CSCE? R: Participarea noastræ a însemnat, pe de o parte, prezentarea unui punct de vedere articulat în legæturæ cu dimensiunile clasice ale procesului CSCE, aøa°numitele „coøuri“, øi cu urmærile conferinflei. Iar pe de altæ parte, încercarea de a introduce în acest mecanism mai larg a unor inifliative subregionale. Cum este øi cea a Forumului de securitate øi cooperare în Balcani. Totodatæ, am prezentat o idee care a figurat øi în discursul domnului Ion Iliescu la ONU, de creare a unei asociaflii dunærene, de colaborare a flærilor riverane. În domeniul protecfliei mediului, al transportului fluvial øi în perspectiva canalului Rin°Mein, pentru asigurarea unui trafic eficient între Marea Nordului øi Marea Neagræ. Ideea este de a crea facilitæfli portuare la Marea Neagræ, inclusiv pentru statele anclavate. Î: Care sunt perspectivele Tratatului de la Varøovia? R: Reuniunea care a avut loc s°a înscris pe o dinamicæ foarte claræ legatæ de destructurarea, aø afirma, a Tratatului de la Varøovia. Este o tendinflæ foarte limpede — eliminarea dimensiunii militare, care a fost justificatæ de o fundamentare ideologicæ în urmæ cu decenii. Øi care, dispærând, dispare însuøi rostul acestui bloc militar. Pentru o perioadæ de tranziflie. Tratatul îøi va modifica radical funcfliile øi activitatea. Rostul sæu în aceastæ perioadæ de tranziflie va fi doar unul politic. O altæ chestiune dezbætutæ a fost cea a Tratatului privind armele convenflionale, de importanflæ maximæ în perspectiva reuniunii de la Paris. Î: Pe mulfli dintre omologii dumneavoastræ i°afli întâlnit probabil pentru prima datæ în calitatea de ministru. Ce satisfacflii v°au oferit aceste contacte? R: Pentru fiecare am avut unele obiective foarte precise. Dar mai important decât orice a fost dorinfla de a stabili însuøi contactul øi o anumitæ bazæ pentru contacte viitoare. De aceea, elementul esenflial pe care l°am urmærit a fost o prezentare echilibratæ, credibilæ, a evolufliei din flaræ øi a intereselor noastre privind dezvoltarea relafliilor bilaterale. 519
ADRIAN NÆSTASE
Î: Afli afirmat zilele trecute cæ, acum, principalul ar fi sæ fim noi înøine. Frumoasæ formulæ, dar nu vi se pare cam vagæ? R: Când am spus cæ trebuie sæ fim noi înøine m°am referit la faptul cæ fiind foarte sensibili la percepfliile externe, tindem sæ construim mesajul nostru în funcflie de anumite aøteptæri, de anumite nemulflumiri ale noastre din plan extern. Ceea ce modificæ prezentarea, în sensul cæ noi construim — sau am construit, pentru o vreme — pornind din afaræ spre înæuntru. Datoritæ, aø spune, chiar unui complex, legat de imaginea noastræ externæ, øi care are explicaflii fireøti. Când am afirmat cæ trebuie sæ fim noi înøine, adicæ sæ ne prezentæm cu propria identitate, am înfleles cæ trebuie sæ ne asumæm tot ceea ce este bun øi ceea ce este ræu în evolufliile noastre interne øi în felul acesta cred cæ vom putea fi credibili. Î: Avefli impresia cæ, la ora actualæ, percepfliile la care væ refereafli încep sæ se modifice? R: Eu cred cæ da. Sigur cæ aici se cer urmærite øi zone diferite ale lumii. Nu se poate face o analizæ globalæ. Î: Vorbeafli despre dificultæfli — pe care o considerafli a fi cea mai importantæ în acest moment? R: Sunt foarte multe. Deøi, dupæ pærerea mea, în momentul de faflæ existæ deja o anumitæ deschidere internaflionalæ pozitivæ, ea se va substanflia numai pe dezvoltærile, în continuare, pe plan intern. Mæ gândesc mai ales la dinamica mecanismului economic. Sunt înflelese, desigur, greutæfli1e schimbærii structurilor economice, dar aø menfliona cæ în discufliile pe care le°am avut a fost evocat øi faptul cæ nu se munceøte suficient. Aøadar, o construcflie rapidæ øi coerentæ a mecanismelor noastre economice, cu angajarea deplinæ a forflei de muncæ, va reprezenta un factor de accelerare a investifliilor stræine. Multe oferte au început sæ soseascæ. Investitorii stræini sunt în clipa de faflæ deja gata sæ investeascæ în România, dar ei aøteaptæ aceastæ reîncepere a activitæflii economiei de piaflæ, în care 520
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
sæ existe partenerii necesari — øi forfla de muncæ øi personalul — dispuøi la o cooperare foarte eficientæ. C.S.: Încrederea, deci, nu se câøtigæ uøor… 18.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îi dau scrisorile cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian øi Nota verbalæ cætre unguri, plus telegramele sosite azi. 19.00 Adrian Næstase prezideazæ øedinfla Colectivului de conducere a MAE. – Referitor la Clubul Diplomatic: sæ încercæm sæ nu mai ieøim în presæ cu acest subiect. De reglementat accesul la magazinul diplomatic: exclusiv pentru corpul diplomatic din Bucureøti. – La Praga, în discufliile privitoare la reducerea armamentelor, au ræmas în suspensie tancurile øi artileria. Întrerupem la 19.25: Adrian Næstase este chemat la Petre Roman. 20.00 La Adrian Næstase, împreunæ cu Nicolae Vladimir øi Ioan Maxim. – Vin trei firme de consulting franceze. – Avem nevoie de trei birouri de presæ la Washington, Paris øi Berlin: sæ°i sprijinim logistic pe inifliatori. – Atenflie la utilizarea clædirilor fostei RDG. – Am primit o scrisoare de la Ingvar Carlsson1 referitoare la copiii handicapafli, adresatæ preøedintelui Ion Iliescu. 21.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Aprobæ scrisoarea cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian, referitoare la „drepturile colective“, øi nota verbalæ de ræspuns adresatæ pærflii ungare, 1
Ingvar Gösta Carlsson. Om politic øi de stat suedez. Prim°ministru al Regatului Suediei (28 februarie 1986–3 octombrie 1991). 521
ADRIAN NÆSTASE
pe care o lasæ la Romulus Neagu, pentru a obfline aprobarea de la Petre Roman øi preøedintele Ion Iliescu. Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrul de Externe al României, la plecarea la Beijing, unde întreprinde o vizitæ oficialæ la invitaflia omologului sæu chinez. Vizita pe care o voi efectua este motivatæ economic øi politic øi dæ expresie orientærii politicii externe a României care, fiind localizatæ mai ales spre Europa, încearcæ sæ stabileascæ contacte flexibile øi eficiente øi cu celelalte zone ale globului. Din punct de vedere economic, avem un interes evident în a exporta produse româneøti øi, de asemenea, sæ obflinem bunuri de consum. Vizita în China se înscrie într°o viziune politicæ pragmaticæ, ce nu este distorsionatæ de prejudecæfli sau false percepflii. Programul vizitei înscrie, între altele, convorbiri între øefii diplomafliilor celor douæ flæri øi o primire la preøedintele RP Chineze. 23.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Beijing, via Karachi, pentru o vizitæ oficialæ în China.
12 octombrie 1990 Nota verbalæ a Ministerului Afacerilor Externe al României transmisæ Ambasadei Republicii Ungare la Bucureøti: Bucureøti, 12 octombrie 1990 Ministerul Afacerilor Externe al României prezintæ salutul sæu Ambasadei Republicii Ungare la Bucureøti øi are onoarea sæ°i aducæ la cunoøtinflæ urmætoarele, în legæturæ cu Nota verbalæ transmisæ, la 5 octombrie 1990, Ambasadei române la Budapesta de Ministerul Afacerilor Externe ungar. 522
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ministerul Afacerilor Externe al României a examinat cu atenflie Nota verbalæ menflionatæ. Reacflia sa este de consternare faflæ de momentul pe care partea ungaræ l°a ales pentru a transmite nota, faflæ de conflinutul ei, precum øi faflæ de tonul ei. Nota verbalæ parvine într°un moment în care, dupæ convorbirile de la New York dintre miniøtrii de Externe ai celor douæ flæri, partea românæ a ræmas cu impresia cæ s°a ajuns la o mai bunæ înflelegere a pozifliilor fiecærui guvern øi la concluzia comunæ cæ, de ambele pærfli, trebuie continuate eforturile de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Or, Nota verbalæ ridicæ serioase îndoieli cæ guvernul ungar actual doreøte cu adeværat disiparea tensiunilor apærute între cele douæ flæri øi aøezarea raporturilor dintre ele pe temelia sænætoasæ a principiilor dreptului internaflional înscrise øi în Actul final al CSCE. Pe lângæ o abordare incorectæ a evolufliei raporturilor bilaterale, se formuleazæ acuzaflii total nefondate la adresa autoritæflilor de stat øi a organizafliilor politice din România. Nu este, din pæcate, pentru prima datæ când, dupæ Revoluflia din decembrie 1989 se ræspunde cu o inacceptabilæ aroganflæ la mâna întinsæ cu generozitate øi prietenie de partea românæ. Ministerul Afacerilor Externe ungar insinueazæ cæ dorinfla pærflii române de dezvoltare a relafliilor bilaterale „nu ar fi susflinutæ de fapte concrete“ øi opineazæ — la fel de insinuant — cæ raporturile dintre cele douæ state vor putea fi normalizate „în mæsura în care, dincolo de dorinfla declaratæ public, România ar urma în chip neabætut principiile europene, atât în planul demersurilor ei internaflionale, cât øi în politica sa externæ øi ar da satisfacflie, în mod indubitabil, obligafliilor liber asumate în cele mai diverse documente internaflionale“. Aceste afirmaflii sunt absolut gratuite. Partea ungaræ îøi reaminteøte, færæ îndoialæ, cæ abia la insistenfla deosebitæ a Ministerului Afacerilor Externe român s°au putut realiza consultærile de lucru, la nivel de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în iulie 1990, în cadrul cærora partea românæ a fæcut un ansamblu de propuneri, dupæ pærerea sa realiste, de naturæ sæ aducæ un suflu pozitiv 523
ADRIAN NÆSTASE
în raporturile dintre cele douæ flæri. Tot partea românæ este cea care insistæ øi acum pentru continuarea convorbirilor în vederea finalizærii unui acord asupra mæsurilor convenite în principiu cu acel prilej. Preøedintele României, domnul Ion Iliescu, øi°a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu preøedintele Republicii Ungare, Árpád Göncz, pentru a examina ansamblul relafliilor româno°ungare, idee respinsæ de partea ungaræ. Acestea sunt doar câteva fapte concrete. Din pæcate, în afaræ de douæ–trei exigenfle nerealiste, repetate în mod obsesiv de partea ungaræ — øi care de fapt nu au legæturæ directæ cu dezvoltarea relafliilor dintre cele douæ flæri — afirmafliile oficiale cæ Ungaria ar dori raporturi normale, de bunæ vecinætate cu România, sunt cele care nu au nici un fel de susflinere în fapte concrete. Deocamdatæ, partea românæ este nevoitæ sæ constate cæ, în ceea ce priveøte conlucrarea sinceræ øi deschisæ, monologheazæ insistent, în speranfla cæ partenerii unguri vor renunfla cât mai curând la condiflionæri øi la pretenflii færæ perspectivæ. Ar fi, pe de altæ parte, interesant de øtiut ce înflelege Ministerul Afacerilor Externe ungar prin „principii europene“ øi prin „obligaflii liber asumate în cele mai diverse documente internaflionale“. Ministerul Afacerilor Externe român susfline cæ România îøi îndeplineøte cu bunæ credinflæ toate obligafliile contractate pe plan internaflional, în conformitate cu dreptul internaflional. Dacæ Ministerul Afacerilor Externe ungar are impresia — aøa cum pare sæ sugereze Nota verbalæ — cæ partea românæ nu respectæ vreun „principiu european“ sau vreo obligaflie pe care øi°a asumat°o, Ministerul Afacerilor Externe român ar aprecia dacæ i s°ar aduce la cunoøtinflæ mai precis care sunt aceste principii øi obligaflii. Prin „principii europene“ partea românæ înflelege Decalogul principiilor care trebuie sæ guverneze raporturile dintre statele participante la CSCE, înscrise în Actul final de la Helsinki. Or, dacæ este vorba de aceste principii, se poate lesne constata cæ tocmai unele poziflii oficiale øi pretenflii privind statutul minoritæflii maghiare din România sunt incompatibile 524
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
cu „principiile europene“, îndeosebi principiile I, IV øi VI din Decalogul menflionat. Ministerul Afacerilor Externe ungar mai afirmæ cæ „în ceea ce îl priveøte, a folosit toate mijloacele care îi stau la dispoziflie pentru a promova aceastæ colaborare bilateralæ“. Trebuie spus cu regret cæ Ministerul Afacerilor Externe român nu a putut identifica în nici una din acfliunile întreprinse de actualul guvern ungar elemente care ar putea susfline aceastæ afirmaflie; a putut constata, în schimb, numeroase acfliuni — între care øi Nota verbalæ la care se ræspunde prin prezenta — care vin sæ stânjeneascæ colaborarea reciprocæ, sæ împiedice statornicirea unor relaflii normale între cele douæ state. La fel de contraræ realitæflii este øi afirmaflia din Nota verbalæ cæ în România ar avea loc manifestæri indubitabile „care nasc tulburæri øi aflâflæ la uræ, aflate în direcflie contraræ în raport cu practica maghiaræ, ca de altfel øi cu declarafliile oficiale româneøti“. Øi aici realitatea este exact inversæ. Partea ungaræ este cea care, abuzând de libertatea de circulaflie în România asiguratæ dupæ Revoluflia din decembrie, a încurajat deplasæri masive de cetæfleni unguri în România pentru a „comemora“ diverse aniversæri — ultima datæ la 6 octombrie 1990 la Arad — care, de fiecare datæ, au generat acte de învræjbire naflionalæ, excese øi manifestæri de lezare a sentimentelor naflionale ale poporului român øi care inevitabil au stârnit reacflii din partea populafliei româneøti. Ministerul Afacerilor Externe ungar îøi permite sæ aducæ guvernului român acuzaflia lipsitæ de orice temei, prin afirmaflia jignitoare cæ „partea românæ tolereazæ activitatea legalæ a unor persoane øi organizaflii fasciste, respectiv øovine, care acflioneazæ nepedepsite, promovând ura faflæ de tot ce este stræin, adicæ maghiar, evreu sau fligan“. Dacæ aceste reproøuri trebuie aduse cuiva care „doreøte sæ se ataøeze unei Europe ce a læsat în urmæ demult epoca naflionalismului“, atunci acesta este actualul guvern ungar care, cel puflin în ceea ce priveøte relafliile cu România, pare sæ nu aibæ o altæ linie de conduitæ decât aceea a naflionalismului. 525
ADRIAN NÆSTASE
Se mai referæ Nota verbalæ, în acest context, la „declaraflii incalificabile“ atribuite de postul de radio „Europa Liberæ“ domnului senator Gelu Voican°Voiculescu — în legæturæ cu care se afirmæ cæ partea ungaræ defline dovezi convingætoare, dar nu produce nici una — øi care au fost clar dezminflite de senatorul român, precum øi la unele materiale apærute în presa româneascæ pe care le calificæ drept „incitatoare, scandaloase, de coloraturæ fascistæ“. Desigur cæ, în condifliile libertæflii presei de dupæ Revoluflia din decembrie, guvernul român nu poate fi flinut în nici un fel ræspunzætor pentru diversele articole øi luæri de poziflie care apar în presæ. De altfel, materiale asemænætoare au apærut øi apar cu duiumul în presa ungaræ constituindu°se adesea în adeværate campanii de presæ antiromâneøti; pentru acest lucru, Ministerul Afacerilor Externe român nu face ræspunzætor Ministerul Afacerilor Externe ungar øi speræ sæ nu greøeascæ. Nota verbalæ se referæ la articolul apærut în revista „Lumea Azi“ din 30 august 1990. Ministerul Afacerilor Externe român refline faptul cæ partea ungaræ ignoræ deliberat cæ autorul materialului este ministrul Afacerilor Externe al României, pentru a putea, astfel, sæ îøi permitæ calificæri neuzitate în relafliile dintre state la adresa politicii române. Aøa°zisele „acuzaflii“ din acest articol la adresa politicii ungare sunt formulate exclusiv pe baza luærilor de poziflie oficiale ale unor persoane cu funcflii de cea mai mare ræspundere în statul ungar — declaraflii care s°au înmulflit în mod îngrijorætor, ceea ce a øi determinat publicarea acestui articol. Partea românæ ar fi recunoscætoare dacæ ar fi informatæ de partea ungaræ asupra acelor declaraflii fæcute de persoanele oficiale ungare care nu au fost bine înflelese øi „interpretate tendenflios“. Contrar evidenflei, Ministerul Afacerilor Externe ungar afirmæ cæ „nu poate înflelege faptul cæ partea românæ, pânæ în prezent, nu a gæsit acele mijloace øi modalitæfli prin care sæ se detaøeze de manifestærile extremiste dintotdeauna din România øi, în consens cu obligafliile sale internaflionale øi puterea legii, sæ se pronunfle împotriva forflelor care aflâflæ ura de rasæ, 526
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
religioasæ øi etnicæ“. Este greu de crezut cæ ar fi putut scæpa Ministerul Afacerilor Externe ungar declaraflia Parlamentului României din 29 august 1990, chemând între altele pe tofli cetæflenii flærii „sæ dea dovadæ de spirit constructiv øi moderaflie“, ca øi nenumæratele declaraflii publice ale preøedintelui flærii øi ale primului°ministru de condamnare a manifestærilor extremiste de orice fel din România. În schimb, Ministerul Afacerilor Externe român nu a înregistrat pânæ în momentul de faflæ nici o declaraflie ræspicatæ a actualului guvern ungar, care sæ se detaøeze de manifestærile de extremism „dintotdeauna“ din Ungaria. Nota verbalæ atinge culmea insolenflei când vorbeøte de „forfle obscure care acflioneazæ în România“ øi care „vor sæ foloseascæ evenimentul comemorærii martirilor luptei noastre pentru libertate din 6 octombrie, de la Arad, a særbætorii naflionale a Republicii Ungare de la 23 octombrie ca øi alte aniversæri în scopul aflâflærii de sentimente antimaghiare, provocæri øi ciocniri grave“. De când, în conformitate cu „principiile europene“ cetæflenii unei flæri îøi marcheazæ aniversærile naflionale pe teritoriul altei flæri? Toleranfla excesivæ a guvernului român faflæ de marcarea în România a unor zile decretate særbætori de guvernul ungar, cu participarea masivæ a cetæflenilor Ungariei, s°a dovedit contraproductivæ; reacflia fireascæ la jignirile aduse sentimentelor naflionale ale poporului român, care au însoflit de fiecare datæ pânæ acum asemenea comemoræri este atribuitæ „forflelor obscure“ din România, în vreme ce, de fapt, acestea sunt forfle din Ungaria, øi nu tocmai obscure. Într°o atitudine de°a dreptul arogantæ, Ministerul Afacerilor Externe ungar îøi ia libertatea „sæ atragæ atenflia pærflii române în chip serios“ asupra a ceea ce consideræ necesar cæ trebuie sæ facæ guvernul român. Sæ fie acesta vreun nou standard european în limbajul diplomatic? În orice caz, Ministerul Afacerilor Externe român nu°l recunoaøte øi nu°l poate accepta ca limbaj de comunicare între douæ state suverane øi independente. Cum un asemenea limbaj nu se întâlneøte pentru prima datæ în corespondenfla diplomaticæ adresatæ pærflii române de partea ungaræ, Ministerul Afacerilor 527
ADRIAN NÆSTASE
Externe al României doreøte sæ aducæ la cunoøtinfla Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare cæ, în viitor, orice demers sau document diplomatic în care acesta îøi va mai permite „sæ atragæ atenflia“ sau sæ foloseascæ formule asemænætoare va fi respins de plano. Ministerul Afacerilor Externe al României constatæ cu regret cæ, prin poziflia øi prin aprecierile inacceptabile, cuprinse în Nota verbalæ a Ministerului Afacerilor Externe ungar, se ridicæ noi obstacole în calea bunei vecinætæfli, a conlucrærii normale, se prejudiciazæ dialogul pe care partea românæ a dovedit cu prisosinflæ cæ îl doreøte întemeiat pe respect reciproc, în concordanflæ cu exigenflele fundamentale ale dreptului internaflional, ale civilizafliei europene. Ministrul Afacerilor Externe al României subliniazæ øi cu acest prilej necesitatea imperioasæ ca partea ungaræ sæ renunfle la asemenea acfliuni provocatoare øi sæ se angajeze, aøa cum declaræ, pe calea dialogului constructiv øi a bunei vecinætæfli. În acest sens, aøteptæm în continuare ræspunsuri concrete la numeroasele noastre inifliative menite sæ determine ameliorarea atmosferei în relafliile bilaterale øi înscrierea acestora pe un fægaø constructiv. Ministerul Afacerilor Externe al României foloseøte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Republicii Ungare la Bucureøti asigurarea considerafliunii sale. 19.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, soseøte la Beijing. Este întâmpinat de un adjunct al ministrului de Externe chinez.
13 octombrie 1990 9.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri oficiale cu Qian Qichen, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze. 528
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Qian Qichen: Îl salutæ pe oaspetele român. Aminteøte cæ s°au væzut la New York. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru primirea cælduroasæ. Apreciazæ acest lucru ca pe o expresie a tradifliei relafliilor dintre popoarele noastre, de lungæ duratæ. Suntem deciøi sæ întreflinem în continuare aceleaøi bune relaflii. Ne°am væzut la ONU. N°am putut vorbi. Ocazia de acum e beneficæ. Qian Qichen: Cu prilejul Sesiunii Adunærii Generale a ONU i°a produs o deosebitæ satisfacflie întâlnirea cu preøedintele Ion Iliescu. Curând acesta va veni, la rândul sæu, în China. Vizita dumneavoastræ e apreciatæ ca foarte importantæ. Cu acest prilej sæ facem un schimb rodnic de pæreri despre dezvoltarea relafliilor øi pregætirea vizitei preøedintelui Ion Iliescu în China. Cu toate cæ nu suntefli pentru prima datæ în China, ca ministru de Externe e prima vizitæ. Prezintæ partea chinezæ la convorbiri. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aprecieri øi prezintæ echipa noastræ. Qian Qichen: Adreseazæ tuturor un bun venit. Apreciazæ cæ între cele douæ popoare existæ relaflii tradiflionale de prietenie øi colaborare prieteneascæ. Indiferent de ce se întâmplæ pe plan intern øi de schimbærile care se produc în fiecare flaræ, aceastæ stare de lucruri nu se schimbæ. Sunt convins cæ aceastæ vizitæ în China constituie un foarte bun prilej de a contribui la cunoaøterea øi încrederea reciprocæ. Putem aborda multe probleme, pe care sæ le prezentæm øi sæ le discutæm. Dupæ tradiflia noastræ, invitæm pe oaspete sæ ne spunæ câteva gânduri. Adrian Næstase: Suntem mulflumifli de posibilitatea acestui dialog øi de ocazia care ni se oferæ pentru a ne sfætui cu privire la cea mai bunæ cale de a proceda, pentru a întæri cooperarea bilateralæ. Voi prezenta evolufliile interne din România, apoi aspecte ale relafliilor bilaterale øi unele evoluflii internaflionale. Qian Qichen: De acord. Adrian Næstase: Încep cu ceea ce s°a întâmplat în România în ultimele luni. 529
ADRIAN NÆSTASE
În decembrie ’89, în România a avut loc o schimbare profundæ a structurilor politice interne. Revoluflia din decembrie a însemnat pentru noi o modernizare a cadrului politic intern øi, în acelaøi timp, o posibilitate de a urma evolufliile politice, cele mai multe dintre ele pozitive, din Europa de Ræsærit. Specificul schimbærilor politice din România e dat de faptul cæ la noi nu a avut loc o evoluflie gradualæ a modificærilor, ci în decembrie 1989 s°a produs o rupturæ bruscæ a structurilor vechiului regim. Acest lucru a determinat, pe de°o parte, o reacflie foarte violentæ a acestora øi chiar incidente sângeroase, iar pe de altæ parte a apærut un moment de discontinuitate la nivelul structurilor statului øi, deci, ruptura de sistem. Cauzele Revolufliei din decembrie se regæsesc în primul rând în structurile interne din România, dar øi în schimbærile din Europa de Est, care au implicat mutaflii politice radicale în Cehia, RDG, Bulgaria øi care au antrenat în aceastæ miøcare politicæ øi România, conform unei evoluflii care pærea inevitabilæ. Exista evident o nevoie de înnoire economicæ øi socialæ în România. Acest lucru, din pæcate, nu s°a putut face paønic, gradual, øi a fost nevoie de miøcarea popularæ care a dus la înlæturarea structurilor totalitare. Ceea ce a urmat præbuøirii regimului este însæ lucrul cel mai important. Întrebarea era: în ce direcflie se va îndrepta societatea româneascæ? Au apærut mai multe posibilitæfli, prin faptul cæ libertæflile de expresie, de întrunire øi asociere au fost restabilite. Au fost create numeroase partide, pe întreaga plajæ de exprimare politicæ, de la stânga la dreapta. Numærul lor este astæzi de 106. În perioada pânæ la alegerile generale din 20 mai s°a dat o luptæ foarte puternicæ între aceste forfle politice. În ceea ce priveøte scena politicæ øi orientærile societæflii româneøti: de°o parte centru°stânga, dominat de FSN øi de cealaltæ parte, centru°dreapta, care concentreazæ partidele de opoziflie. Este foarte interesant cæ, spre deosebire de alte flæri din zonæ, orientarea de centru°stânga, social°democratæ, e cea care a avut sprijinul masiv al societæflii româneøti, deøi abia am ieøit din comunism. La alegerile din 20 mai, aproape 65% din alegætori au votat pentru FSN øi pentru programul sæu, iar 82% 530
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
în favoarea candidatului FSN la preøedinflie, Ion Iliescu. Aceastæ situaflie atipicæ a creat foarte multe probleme øi dificultæfli pe plan internaflional pentru România. Se pare cæ aøteptærile internaflionale în privinfla României erau oarecum diferite øi, comparând cu ce s°a întâmplat în celelalte flæri est°europene, se poate observa foarte uøor discrepanfla în culoarea politicæ a guvernærilor: Ungaria are guvern de centru°dreapta; Cehoslovacia construieøte o relaflie specialæ cu SUA; RDG a cunoscut acele evoluflii care au condus la o reunificare acceleratæ, care este mai degrabæ o înghiflire de cætre RFG; în Bulgaria, datoritæ presiunilor externe, preøedintele a fost schimbat øi adus un preøedinte din opoziflie. Practic, România e singura flaræ est°europeanæ care are atât o orientare politicæ de centru°stânga, cât øi structuri conduse de reprezentanfli ai social°democrafliei. Dificultæflile noastre flin tocmai de acest fapt: cæ Revoluflia nu a dus la o intrare a stângii în opoziflie. Din acest motiv, am trecut øi trecem în continuare printr°o fazæ de restructurare øi dificultæfli interne, pe care speræm sæ le depæøim, dar percepfliile deformate ne°au creat øi ne creeazæ probleme. Marile noastre atuuri: sprijin popular masiv pentru politica FSN øi pentru guvern, inclusiv pentru preøedintele Ion Iliescu; faptul cæ România e o flaræ relativ importantæ în Europa øi e foarte importantæ în zona geostrategicæ în care se aflæ, în special în Balcani; România are un potenflial economic foarte important, construit totuøi cu mari eforturi; infrastructuræ productivæ importantæ, care poate fi relativ uøor modernizatæ. De aceea piafla româneascæ e una interesantæ øi atractivæ. Cum evolueazæ lucrurile dupæ alegerile din 20 mai? A început sæ se construiascæ o politicæ viabilæ øi democraticæ. Parlamentul øi°a început activitatea. Sunt reprezentate 10 partide, care au trecut pragul electoral. Au început sæ fie adoptate legi importante, cum este legea societæflilor comerciale, care încearcæ sæ asigure cadrul legislativ pentru trecerea la o economie de piaflæ. A început sæ funcflioneze un dialog politic în plan intern. Preøedintele Ion Iliescu s°a întâlnit cu preøedinflii principalelor partide din flaræ, creându°se un consiliu prezidenflial în care sunt discutate principalele probleme politice ale flærii. 531
ADRIAN NÆSTASE
Acest dialog se desfæøoaræ øi în celelalte planuri. Ministerul Afacerilor Externe are consultæri cu responsabilii cu probleme internaflionale din celelalte partide româneøti. Din delegaflia noastræ la ONU a fæcut parte øi vicepreøedintele PNL Sorin Botez, responsabil cu problemele externe. În afaræ de aceste elemente concrete, în general, activitatea partidelor se desfæøoaræ normal. Libertatea de expresie e nelimitatæ — sunt peste 1.000 de ziare øi reviste. Dar ne aflæm într°o perioadæ de tranziflie, de clarificæri. Partidele politice încep sæ°øi revadæ platformele lor. Sunt numeroase interese externe, care încearcæ sæ modifice evolufliile politice româneøti. Încercærile de a modifica cursul evenimentelor din România a cæpætat expresia cea mai claræ la 13–15 iunie. A fost un moment de testare a tinerei democraflii româneøti. Grupuri foarte violente, care exprimau poziflia unor forfle politice interne radicale, contestând legitimitatea autoritæflilor alese democratic, au dat foc la instituflii centrale ale statului — Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaflii, TV — încercând sæ creeze un climat de destabilizare politicæ. Desigur, acest lucru s°a petrecut în condifliile în care existau blocaje în dialogul între diferitele grupuri sociale, perturbæri ale politicii øi, lucru øi mai grav, slæbiciunea extremæ a statului, ale cærui instituflii erau contestate, datoritæ implicærii lor în reprimarea revoltei populare care a dus la Revoluflia din decembrie. Arestarea unora dintre conducætorii miøcærilor anarhice era de neconceput pentru cei care nu acceptau ca armata øi poliflia sæ°øi facæ datoria în cazul acestor fenomene violente. În aceste condiflii de extremæ fragilitate a statului s°a fæcut apel la populaflie, la cei care prin votul de la 20 mai øi°au exprimat opfliunea politicæ fundamentalæ pentru democraflie øi stat de drept. Astfel a fost posibil episodul regretabil al aparifliei în Bucureøti a minerilor, care au fæcut o serie de excese, de care guvernul s°a delimitat. Bineînfleles cæ, în esenflæ, s°a reproøat guvernului faptul cæ a „supraviefluit“ acestei încercæri, iar intervenflia minerilor a fost transformatæ în instrument de izolare politicæ a României. 532
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Dupæ mai multe luni, perspectiva asupra evenimentelor, inclusiv cea internaflionalæ, s°a schimbat. Mesajul nostru esenflial e cæ societatea româneascæ se îndreaptæ spre democraflie, economie de piaflæ, parlament funcflional. Se elaboreazæ noua Constituflie. Avem nevoie de înflelegere øi sprijinul partenerilor noøtri. Dimensiunea politicæ a transformærilor interne pare cæ este bine pusæ în miøcare. Chestiunile de interes imediat sunt în clipa de faflæ cele economice. Guvernul actual a prezentat un program pragmatic, bine elaborat, de tranziflie la economia de piaflæ. În aceastæ perioadæ se urmæreøte, pe de o parte, crearea mecanismului economic øi a cadrului legislativ necesare acestui obiectiv, iar pe de altæ parte, relansarea economiei. Aceastæ tranziflie creeazæ mari probleme. Avem mari dificultæfli în actuala etapæ, legate de modificarea mult prea lentæ a mentalitæflilor, în contrast cu nevoia de trecere cât mai rapidæ spre o societate a bunæstærii. Oamenii au foarte multe aøteptæri, datoritæ vieflii grele pe care au træit°o øi acum aøteaptæ ca toate lucrurile sæ se rezolve imediat. De aceea, productivitatea muncii a scæzut; producflia industrialæ a scæzut; rata inflafliei este de aproape 20% în aceastæ perioadæ. Existæ, desigur, explicaflii, legate în special de trecerea de la o economie excesiv monopolizatæ la o economie demonopolizatæ — ceea ce produce foarte multe perturbæri. Evoluflii pozitive s°au produs în agriculturæ, unde, datoritæ faptului cæ s°a redat pæmântul flæranilor, s°au obflinut rezultate mult mai bune. Un factor de agravare pentru economia româneascæ l°a constituit criza din Golf, deoarece România avea de obflinut 1,7 miliarde de dolari, pentru care urma sæ primim petrol. Pe de altæ parte, foarte multe din exporturile româneøti erau îndreptate spre Irak, astfel cæ economia noastræ a suferit o pierdere de circa 3 miliarde de dolari ca urmare a acestei crize. Un element important pentru dezvoltarea economicæ a României îl va reprezenta aportul de capital extern pentru modernizare. Din acest punct de vedere au început sæ aparæ semne pozitive. Existæ deja foarte multe firme care øi°au manifestat interesul de a investi în România. 533
ADRIAN NÆSTASE
Pe de altæ parte, s°au creat peste 4.000 de firme particulare în România, din care 400 societæfli mixte cu parteneri externi. Rezumând, România e într°un moment de dinamism economic — cu dificultæfli, dar øi realizæri. Tendinflæ generalæ e pozitivæ. S°au realizat multe lucruri bune. Cu efort intern øi sprijinul prietenilor noøtri vom putea merge mai rapid spre o societate a bunæstærii. Qian Qichen: Mulflumiri pentru prezentare. Atât guvernul chinez, cât øi poporul chinez manifestæ interes deosebit faflæ de ce se întâmplæ în România, datoritæ faptului cæ de mulfli ani existæ relaflii de colaborare între România øi China. Într°adevær, în Europa de Est au avut loc schimbæri foarte mari. Bineînfleles, în fiecare flaræ sunt motive interne, dar toate au avut ca fundal øi tendinflele internaflionale complexe. Forflele interne øi stræine din aceste flæri vor sæ foloseascæ aceste ocazii în interesul lor. Guvernul chinez urmeazæ întotdeauna politica de respect reciproc øi neamestec în treburile interne ale altor flæri. De aceea, faflæ de schimbærile din Europa de Est ne pronunflæm pentru respectarea opfliunii fiecærui popor øi privim cu înflelegere alegerile lor. Constatæm cu satisfacflie cæ guvernul român a câøtigat sprijinul øi încrederea poporului român în aceste condiflii foarte complexe. De asemenea, constatæm cu satisfacflie eforturile depuse de guvernul român în ceea ce priveøte apærarea intereselor naflionale, a independenflei øi suveranitæflii de stat împotriva amestecului din afaræ, pentru dezvoltarea flærii, pentru refacerea economicæ. Apreciem mæsurile luate de guvernul român în vederea atingerii acestui obiectiv. Înflelegem întru totul cæ pe drumul pe care l°afli ales vor fi obstacole øi dificultæfli. Suntem convinøi cæ le vefli depæøi. Mai important, cu toate cæ situaflia se schimbæ, este faptul cæ relafliile de prietenie dintre cele douæ flæri øi popoare nu s°au schimbat. De asemenea, apreciem cæ noul guvern român stæruie în dezvoltarea relafliilor cu China øi persevereazæ în pozifliile sale principiale în problemele care implicæ China. 534
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Guvernul chinez acordæ o deosebitæ atenflie relafliilor cu România øi doreøte ca, pe baza celor cinci principii ale coexistenflei paønice, sæ menflinæ øi sæ dezvolte relafliile cu România. Aø vrea sæ prezint foarte scurt situaflia din flara noastræ. Sunt trei evoluflii importante: s°au realizat o stabilitate politicæ, o stabilitate socialæ øi o dezvoltare armonioasæ a economiei. Conform condifliilor sale naflionale, China a reuøit sæ instaureze un sistem politic democratic øi a reuøit funcflionarea bunæ a sistemului sæu politic. Partidul Comunist Chinez coopereazæ øi colaboreazæ cu cele 8 partide democratice din flaræ. Cele 8 partide democratice au existat înainte de eliberarea flærii øi au colaborat ani îndelungafli cu Partidul Comunist Chinez în timpul Revolufliei øi au luptat împreunæ cu Partidul Comunist în perioade istorice. De aceea, spunem cæ în China am realizat un sistem de colaborare multipartide sub conducerea Partidului Comunist. În ceea ce priveøte dezvoltarea economicæ, dupæ doi ani de rezistenflæ øi reaøezare a lucrurilor, rata inflafliei a scæzut de la 18,5% în 1989 la 4% în acest an. De fapt, preflurile s°au stabilizat øi ritmul de creøtere a economiei e tot mai ridicat. Prevedem în acest an o creøtere economicæ de 6%. China este flara care øi°a adoptat politica de deschideri øi reforme — prima dintre flærile socialiste — din 1979. În aceastæ perioadæ, am reuøit sæ valorificæm un capital stræin de peste 58 miliarde de dolari. Pentru asta am înfiinflat unitæfli øi companii cu capital mixt chino°stræin, de colaborare chino°stræinæ øi cu capital chinez independente — peste 20.000 de unitæfli. Indiferent ce probleme vor mai apærea, aceastæ politicæ de deschidere economicæ nu se va schimba. Noi apreciem cæ politica pe care am adoptat°o øi obiectivul pe care îl urmærim e sæ construim în China un socialism cu caracter chinezesc. Am adoptat aceastæ politicæ conformæ condifliilor concrete din China. Consideræm cæ situaflia diferæ de la flaræ la flaræ øi fiecare flaræ øi popor au dreptul sæ°øi aleagæ calea de dezvoltare øi politica. Nu ne amestecæm niciodatæ 535
ADRIAN NÆSTASE
în treburile altor state øi suntem împotriva amestecului în treburile noastre interne. Bineînfleles, reforma pe care am realizat°o diferæ de reforma pe care ar dori flærile occidentalæ sæ o adoptæm. Noi nu permitem amestecul de nici un fel în treburile noastre interne. Cu toate cæ sancfliunile economice au condus la dificultæfli în economia noastræ, flærile care aplicæ sancfliuni economice împotriva Chinei pierd øi ele. De aceea, dupæ un an flærile occidentale au început sæ slæbeascæ sancfliunile lor economice. Au început sæ recunoascæ douæ fapte: I — China nu poate fi izolatæ øi nici nu îngenuncheazæ în fafla sancfliunilor; II — aceste sancfliuni sunt împotriva intereselor lor. De aceea, au început sæ discute cu noi refacerea cât mai curând a relafliilor. Cu prilejul sesiunii Adunærii Generale a ONU, s°a întâlnit cu tofli miniøtrii de Externe din flærile occidentale. Tofli øi°au manifestat dorinfla de a restabili relaflii normale cu China. De aceea, situaflia politicæ øi economicæ din flara noastræ este stabilæ. Obiectivul pe care îl urmærim la ora actualæ: în anii ’90 sæ dublæm produsul naflional. Am învæflat din trecut cæ creøterea economicæ nu trebuie sæ fie excesivæ. Am avut perioade când ritmul a fost de peste 15% — a creat disproporflii în economie. Consideræm cæ ritmul adecvat este 6% øi în 10 ani putem dubla produsul intern. Adrian Næstase: Extrem de utilæ øi interesantæ aceastæ trecere în revistæ a realizærilor poporului chinez. Câteva cuvinte în legæturæ cu relafliile bilaterale. Nu cred cæ mai e nevoie sæ subliniez încæ o datæ dorinfla noastræ, a poporului român de a dezvolta mai departe relafliile sale cu poporul chinez. Aceste relaflii au un trecut foarte bogat øi aø menfliona cæ se împlinesc 110 ani de la contactele stabilite la Paris de marele om politic øi diplomat român Mihail Kogælniceanu øi prietenii sæi chinezi, cu care ocazie s°au stabilit primele relaflii politice româno°chineze. 536
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În momentul de faflæ, desigur, datoritæ unor motive pe care le putem detalia øi le înflelegefli foarte bine, România are un interes prioritar în Europa. În acelaøi timp, însæ, noi dorim foarte mult sæ dezvoltæm acele relaflii care øi°au dovedit valoarea øi sunt în continuare foarte importante pentru poporul nostru. Între acestea se înscrie cu prioritate relaflia pe care noi înflelegem s°o dezvoltæm cu China, cu poporul chinez, care dupæ pærerea noastræ, dæ expresie unor interese fundamentale øi nu unor interese de conjuncturæ. La baza acestor raporturi øi noi punem, de asemenea, respectul pentru principiile de conduitæ internaflionalæ, ale dreptului internaflional — respectul suveranitæflii øi neamestecul în treburile interne, în esenflæ. Aceasta este, de altfel, øi justificarea pozifliilor flærii noastre în legæturæ cu problema Taiwanului, care se bazeazæ pe respectarea consecventæ, principialæ, a acestor comandamente. Chiar dacæ e la modæ, poate, în Europa sæ prezinfli Taiwanul sau sæ primeøti oaspefli din Tibet, noi consideræm esenflial sæ apæræm principiile din totdeauna. De aceea, noi dorim sæ dezvoltæm contactele politice la toate nivelurile, atât la nivelul guvernului, cât øi al parlamentului, al partidelor politice, sindicatelor, în culturæ, turism ø.a.m.d. Din acest punct de vedere, consideræm cæ o importanflæ deosebitæ pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale o va avea vizita preøedintelui Ion Iliescu în China la invitaflia preøedintelui Republicii Populare Chineze. De asemenea, vizitele care se profileazæ pentru perioada urmætoare ale unor membri ai guvernului — Comerfl, Interne, Apærare øi alflii — toate acestea vor crea un cadru de contacte politice necesar pentru dezvoltarea mai departe a relafliilor bilaterale. În aceastæ nouæ fazæ a raporturilor româno°chineze, un rol deosebit revine legæturilor pe linie parlamentaræ. Speræm cæ schimbul de delegaflii pe acest plan va putea contribui la dezvoltarea relafliilor bilaterale. De asemenea, credem cæ a foarte utilæ continuarea consultærilor pe linia MAE. Ne°am bucurat de vizita ministrului adjunct de Externe adjunct Tian Zengpei în România. Consideræm cæ astfel de contacte sunt deosebit de utile. 537
ADRIAN NÆSTASE
Aø trece pentru câteva minute la problemele schimburilor comerciale øi economice în general. Este foarte clar, dupæ pærerea noastræ, cæ potenflialul economic al României øi Chinei reprezintæ premise foarte bune pentru dezvoltarea cooperærii economice. Este clar, de asemenea, cæ interesele noastre economice sunt complementare øi, din acest punct de vedere, putem face paøi înainte în perioada urmætoare. Deøi existæ un anumit deficit economic, e foarte clar cæ el e temporar. Noi credem cæ în urmætoarele luni se va produce o înviorare economicæ puternicæ, bazatæ pe modernizare øi retehnologizare. De aceea, contactele bilaterale între factorii competenfli din cele douæ flæri vor juca un rol deosebit în perioada urmætoare. Noi speræm sæ se desfæøoare cât mai curând cea de°a IX°a sesiune a Comisiei mixte de colaborare economicæ øi sæ se stabileascæ programul de mæsuri de colaborare economicæ. Tocmai datoritæ importanflei pe care guvernul român o acordæ acestei comisii, în calitate de preøedinte al acesteia a fost desemnat domnul Anton Vætæøescu, ministru de stat, prim colaborator al primului°ministru în problemele economiei. În noile condiflii economice, va trebui, desigur, sæ gæsim cele mai bune formule pentru viitor — speræm sæ aibæ loc cât mai curând negocieri pe un nou acord comercial øi de plæfli începând cu anul viitor. Un aspect deosebit de important, din punct de vedere nu numai obiectiv, ci øi subiectiv îl reprezintæ posibilitatea obflinerii unui credit comercial care sæ permitæ achiziflionarea de bunuri de consum din China. Acest lucru ar fi important în primul rând ca un gest din partea poporului chinez faflæ de poporul român — care ar consolida relafliile prieteneøti — deoarece poporul român se confruntæ cu multe probleme. Un asemenea gest ar conta enorm în perspectiva relafliilor bilaterale. Aø ridica din nou aceastæ problemæ, ca un element important de a suda relafliile nu doar la nivelul conducætorilor, ci de a revitaliza sentimentele poporului român faflæ de poporul chinez. În mæsura în care acest lucru ar fi acceptabil la nivel de principiu, detaliile ar putea fi discutate. E vorba de bunuri de consum disponibile la dumnea538
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
voastræ, færæ a crea probleme pieflei interne chineze, øi cu posibilitatea de returnare a acestui credit într°o perspectivæ de termen mediu cu exporturi de produse din România spre China, cu produse care ar fi interesante pentru flara dumneavoastræ. Desigur, detaliile pot fi discutate, dar ideea mi se pare deosebit de interesantæ øi de aceea o subliniez. O ultimæ chestiune în legæturæ cu dimensiunea economicæ e legatæ de posibilitatea atragerii unor investitori din China la construirea unor obiective economice în România. Din acest punct de vedere, extinderea relafliilor de afaceri între firme româneøti øi chineze prezintæ perspective interesante. Ar exista un deosebit interes pentru extinderea cooperærii industriale în exploatarea cærbunelui, industria constructoare de maøini øi industria uøoaræ. M°aø referi pe scurt la relafliile cultural°øtiinflifice. Nouæ ni se pare cæ negocierea øi încheierea programului de aplicare a acordului cultural pe perioada 1991–93 prezintæ o deosebitæ importanflæ. De asemenea, sesiunea Comisiei mixte de colaborare tehnicæ øi øtiinflificæ ar prezenta interes deosebit. În ceea ce priveøte dorinfla guvernului român de a continua øi aceastæ dimensiune, semnificativ este cæ în calitate de co°preøedinte al Comisiei a fost desemnat un alt membru al guvernului, Andrei fiugulea, secretar de Stat la Ministerul Învæflæmântului. În încheiere, câteva cuvinte despre relafliile consulare. Noi consideræm cæ aceste relaflii pot facilita toate celelalte categorii de raporturi. De aceea, un cadru cât mai bine sistematizat øi cât mai bine fæcut poate oferi condiflii de eficienflæ maximæ pentru relafliile bilaterale. Speræm, de aceea, cæ negocierile care încep la 18 octombrie la Bucureøti vor duce la definitivarea convenfliei consulare øi semnarea ei cât mai curând. Speræm, de asemenea, sæ putem sæ încheiem o convenflie de asistenflæ juridicæ øi dorim, de asemenea, sæ realizæm cât mai curând deschiderea unui consulat general al României în China pe baza înflelegerii deja existente. Acestea sunt principalele elemente pe care am dorit sæ le aduc în discuflie. Dupæ pærerea mea, acest tip de dialog direct are un rol foarte important în 539
ADRIAN NÆSTASE
avansarea mai rapidæ în dezvoltarea relafliilor bilaterale. Speræm cæ vom continua analiza relafliilor bilaterale la Bucureøti øi væ adresez invitaflia de a veni la Bucureøti pentru a continua discufliile pe problemele bilaterale øi pe alte probleme. Qian Qichen: În primul rând mulflumiri sincere pentru invitaflia adresatæ. Cred cæ anul viitor, dacæ timpul îmi va permite, aø putea sæ vizitez flara dumneavoastræ. În ceea ce priveøte relafliile bilaterale, afli exprimat pæreri foarte bune, pe care în marea lor majoritate am dorit øi eu sæ le abordez. În primul rând, exprim mulflumirile noastre pentru pozifliile juste ale guvernului român în ceea ce priveøte problemele Taiwanului øi Tibetului. În al doilea rând, consideræm cæ schimbul de vizite între conducætorii Chinei øi României sunt foarte importante pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale øi constituie un impuls pentru dezvoltarea acestor relaflii. Aøteptæm cu interes vizita preøedintelui Ion Iliescu în China øi ne°am gândit cæ ar fi mai bine ca aceasta sæ aibæ loc în perioada 14–19 ianuarie 1991. Øi în alte domenii avem schimburi bune. Salutæm vizitele pe care le vor efectua miniøtrii Apærærii, Comerflului øi Turismului, øi Culturii în China. De acord cu extinderea relafliilor dintre cele douæ parlamente, inclusiv înfiinflarea de grupuri de prietenie în ambele parlamente — propunere formulatæ de Parlamentul român, confirmatæ de domnul preøedinte Wan Li în contactele cu domnul ambasador1. În ceea ce priveøte relafliile de colaborare dintre cele douæ ministere de Externe, adreseazæ mulflumiri pentru foarte buna primire rezervatæ domnului Tian Zengpei, adjunct al ministrului, øi speræ cæ øi Ministerul Afacerilor Externe român va trimite oficiali de nivel pentru consultæri. Speræm ca ambasadorii øi reprezentanflii noøtri din organizafliile internaflionale sæ menflinæ relaflii de colaborare. De asemenea, salutæ înfiinflarea unui consulat român la Shanghai. 1
540
Romulus Ioan Budura, ambasador al României la Beijing (4 iunie 1990–17 iulie 1995).
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De acord ca într°un viitor cât mai apropiat sæ semnæm convenflia consularæ între cele douæ flæri. În ceea ce priveøte acordul de asistenflæ juridicæ, de acord sæ începem tratative pentru discutarea documentului øi sper cæ vefli da varianta dumneavoastræ. În ceea ce priveøte programul de aplicare a Acordului cultural pe perioada 1991–93, de acord sæ începem discuflii pentru finalizare. Aøteptæm documentul dumneavoastræ. De acord ca, pânæ la sfârøitul anului, sæ convocæm sesiunea Comisiei mixte de colaborare tehnico°øtiinflificæ. În ceea ce priveøte relafliile economice øi comerciale bilaterale, consideræm cæ ele sunt o componentæ foarte importantæ a relafliilor bilaterale. Pe baza egalitæflii øi avantajului reciproc, dorim sæ dezvoltæm în continuare aceste relaflii. Având în vedere cæ în sistemul economic øi de comerfl exterior din ambele flæri au intervenit schimbæri importante øi având în vedere schimbærile în plan intern, forma iniflialæ de clearing între cele douæ flæri s°a dovedit ineficientæ în ceea ce priveøte relafliile reciproce. Am fost informat cæ foarte curând delegaflia de experfli români se va deplasa în China pentru a discuta la Ministerul Comerflului Exterior problema sistemului de plæfli. Constatæm cæ tendinfla generalæ e ca forma de clearing sæ se transforme în sistem de plæfli în valutæ. Fireøte, schimbarea sistemului de plæfli va influenfla într°o mæsuræ volumul de schimburi pentru o perioadæ. M°aø referi la faptul cæ departamentele guvernamentale din ambele flæri vor avea un control mai dificil. Mai mult, vor trata direct firmele. Probabil, la început volumul schimburilor va scædea, datoritæ dificultæflilor. Dupæ o perioadæ de adaptare, suntem convinøi cæ aceastæ situaflie se va îmbunætæfli. Sunt convins cæ departamentele de comerfl exterior din ambele flæri nu vor renunfla la unele forme de schimburi tradiflionale. Referitor la sesiunea a IX°a a Comisiei mixte, partea românæ a propus convocarea în luna noiembrie. Propunerea e în curs de analizæ la departamentul de resort. Dupæ ce vor avea o pærere, ne vor informa imediat. 541
ADRIAN NÆSTASE
În ceea ce priveøte creditul comercial pe care partea românæ l°ar dori, solicitarea a fost formulatæ øi cu prilejul vizitei lui Tian Zengpei. A transmis aceastæ idee — în curs de analizæ la departamentul de resort. Ar vrea sæ luæm legætura directæ cu departamentul de resort pentru a transmite idei mai concrete. În ceea ce priveøte documentele în discuflie øi problemele care urmeazæ a fi rezolvate — toate acestea intræ în sfera pregætirilor pentru vizita preøedintelui Ion Iliescu — inclusiv documentul ce ar urma sæ fie semnat sau hotærârile ce urmeazæ a fi luate cu acel prilej — sæ ne pregætim pentru ca ele sæ constituie rezultate ale vizitei domnului preøedinte. Mai avem timp sæ discutæm aceste probleme. În ceea ce priveøte preøedintele pærflii chineze în Comisia mixtæ de colaborare economicæ øi tehnico°øtiinflificæ, nu vom face nici o schimbare; la comisia mixtæ cultural°øtiinflificæ nu e nici o schimbare — tot un adjunct al ministrului. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru modul de abordare a problemelor. E evident cæ avem un punct de vedere constructiv în legæturæ cu relafliile bilaterale øi aici cred cæ un rol deosebit în dezvoltarea lor, în condifliile în care premisele existæ, trebuie sæ°l aibæ imaginaflia noastræ. Dacæ credefli cæ mai avem vreme, v°aø propune câteva elemente mai importante privind politica externæ româneascæ øi modul în care privim anumite evenimente internaflionale. Desigur, aici lucrul cel mai dificil e de realizat o sintezæ øi în acelaøi timp o soluflie. Sæ încerc, totuøi, sæ prezint, pe de°o parte, câteva dintre liniile prioritare ale politicii externe româneøti øi, în acelaøi timp, unele elemente ale politicii internaflionale. Dupæ Revoluflia din decembrie, România a trebuit sæ°øi regândeascæ øi politica externæ, flinând seama de noile idei pe care le°a implicat modificarea politicæ internæ din flaræ. Din acest punct de vedere, existæ cel puflin douæ motive pentru ca România sæ se orienteze în principal spre Europa. Este vorba în primul rând de valorile Revolufliei, care în mare mæsuræ au fost identificate de poporul român cu valorile 542
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
europene, în principal cu acelea ale Europei Occidentale. Este vorba de concepte øi valori precum democraflia, drepturile omului ø.a. De aceea, în perioada postrevoluflionaræ din România nu s°ar fi putut øi nici nu se poate propune o altæ linie de politicæ externæ decât una europeanæ, centratæ pe aceste valori, care au importanfla despre care am vorbit. Un rol important îl joacæ øi competiflia dintre flærile est°europene pentru a obfline recunoaøterea din partea Consiliului Europei, prin intrarea în aceastæ organizaflie. Este vorba de un nivel al acfliunii politice care e oarecum artificial, dacæ ne referim la capacitatea realæ de a face schimbæri de fond într°un timp atât de scurt, dar mecanismul în care ne°am angrenat este bazat pe imagine, care determinæ o puternicæ presiune din partea opiniei publice. A doua motivaflie e mult mai pragmaticæ, mai conformæ cu prioritæflile României øi bazatæ pe elemente economice. România nu°øi poate moderniza economia, nu poate realiza o economie de piaflæ decât cu sprijinul cercurilor economice occidentale — e foarte important ca ea sæ fie conectatæ la mecanismele instituflionale ale cooperærii economice din Europa. Pe de altæ parte, e deosebit de important ca România sæ capete acces la anumite facilitæfli economice, care sæ fie obflinute prin intermediul CEE, G 24 ø.a. Deblocarea semnærii Acordului comercial cu România de cætre CEE a reprezentat un element deosebit de pozitiv în apropierea României de mecanismele economice europene. Apare un element suplimentar de presiune pentru o politicæ externæ centratæ pe spafliul european. El este esenflial legat de securitatea României în contextul european, în condifliile în care Tratatul de la Varøovia se destructureazæ øi în mæsura în care apar tot felul de inifliative subregionale de asigurare a securitæflii în Europa øi în cadrul mai larg de edificare a unei noi Europe în cadrul CSCE. Organizarea securitæflii europene va fi un exercifliu deosebit de dificil. România nu face parte dintre cei care au o abordare naivæ în legæturæ cu unificarea Germaniei. Sunt unii care cred cæ problemele în Europa s°au terminat datoritæ unificærii Germaniei. Noi credem cæ problemele vor continua, iar unele se vor dezvolta øi mai mult în viitor. 543
ADRIAN NÆSTASE
Germania se va dezvolta ca o putere economicæ deosebitæ în Europa. Va începe sæ°øi construiascæ unele zone de influenflæ. Cætre unele se va îndrepta Germania însæøi, iar alte flæri se vor îndrepta ele însele spre Germania, ca fluturii spre o lampæ strælucitoare. În acelaøi timp, ceea ce se întâmplæ în URSS e deosebit de complicat øi poate crea foarte multe probleme. Dupæ pærerea noastræ, în URSS se încearcæ o politicæ de deschidere a supapelor, pentru disiparea tensiunilor interne, dar nu e foarte sigur cæ acest proces va reuøi. În orice caz, se produce un fenomen foarte interesant. În timp ce puterea Germaniei creøte, puterea URSS scade în mod comparativ. Oricum, axa Bonn–Moscova a fost principala axæ de schimbare în Europa øi va continua sæ reprezinte un element esenflial în sistemul de securitate europeanæ. Una din problemele esenfliale în Europa e legatæ de dimensiunea atlanticæ a securitæflii europene, cu alte cuvinte dacæ americanii vor ræmâne sau nu în Europa. Existæ douæ poziflii contradictorii: pe de°o parte, poziflia celor care doresc menflinerea NATO, pentru ca Germania sæ fie controlatæ în interiorul acestui pact militar øi, pe de altæ parte, sunt cei care ar dori scoaterea americanilor din Europa, din perspectiva unor interese strict economice. În orice caz, e clar cæ vor apærea — au øi apærut — tentaflii revizioniste, care pornesc de la dorinfla de schimbare a statutului politic øi ajung pânæ la dorinfla de schimbare a frontierelor. Reperele principale ale acestui proces sunt urmætoarele: dorinfla de separare a flærilor baltice de URSS; schimbarea paønicæ a frontierelor prin unificarea Germaniei; utilizarea problemei minoritæflilor naflionale ca instrument politic alternativ pentru schimbarea frontierelor. Aceasta e modalitatea utilizatæ de Ungaria în relafliile sale cu România, Iugoslavia, Cehoslovacia. Oricum, este clar cæ desfiinflarea sistemului de control perfect prin blocurile militare a dus la apariflia unor probleme care existau, dar erau îngheflate, în interesul „binelui colectiv“ al membrilor celor douæ blocuri militare. Se observæ øi o anumitæ dorinflæ a flærilor europene de a introduce opfliuni proprii în preocupærile de organizare europeanæ. De aici, unele propuneri de 544
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
creare a unor structuri subregionale. Spre exemplu, Pentagonala formatæ în Europa Centralæ de Ungaria, Austria, Iugoslavia, Italia øi Cehoslovacia. Apoi, preocuparea de a crea o Conferinflæ pentru securitate øi cooperare pentru Mediterana. De asemenea, inifliativa noastræ de organizare a unui Forum al Securitæflii øi Cooperærii în Balcani, ca parte integrantæ a procesului CSCE. Existæ, de asemenea, o propunere a Turciei de organizare a unei asociaflii la Marea Neagræ — cu participarea României, Bulgariei øi a statelor din Sudul Uniunii Sovietice. Deosebit de interesantæ e noua inifliativæ a României, lansatæ de preøedintelui Iliescu în discufliile de la Adunarea Generalæ a ONU de creare a unei asociaflii dunærene, care sæ dezvolte relafliile dintre flærile riverane Mærii Negre øi Dunærii, flinând seama de posibilitæflile oferite de canalul Dunære– Marea Neagræ øi Rin–Maine–Dunære. Asociaflia vrea sæ sublinieze ideea noastræ de a crea facilitæfli portuare la gurile Dunærii øi la Marea Neagræ, ceea ce va permite statelor neeuropene sæ°øi stabileascæ facilitæfli portuare øi depozite, iar de acolo prin gurile Dunærii sæ pætrundæ în Europa, în special dupæ 1992. Situaflia din Europa e deosebit de complexæ. Un moment important îl va reprezenta Reuniunea de la Paris la nivelul øefilor de stat øi guvern. Speræm sæ ne prezentæm cu puncte de vedere interesante care sæ contribuie la o mai bunæ organizare europeanæ. În orice caz, noi nu concepem noua Europæ ca o fortæreaflæ autarhicæ, separatæ øi, în continuare, consideræm cæ o dimensiune importantæ a politicii europene trebuie sæ priveascæ relafliile Nord°Sud øi problema dezvoltærii. Dupæ ce a dispærut axa ideologicæ Est°Vest, România ar trebui sæ°øi stabileascæ locul în Nord sau în Sud, ceea ce nu e foarte simplu. România e øi în Nord øi în Sud. În încheiere, referitor la situaflia din Golf: poziflia României a fost foarte claræ, s°a bazat pe cerinfla respectærii principiilor Cartei ONU. Ea nu a fost îndreptatæ împotriva Irakului. Efectiv, a fost vorba de o poziflie principialæ. De aceea, poziflia noastræ a fost moderatæ, din care am încercat sæ excludem excesele øi pozifliile extreme. Speræm sæ se ajungæ cât mai rapid la o soluflie 545
ADRIAN NÆSTASE
politicæ, cu atât mai mult cu cât interesele noastre au fost afectate foarte serios de aceastæ crizæ. Încercæm sæ dezvoltæm relafliile noastre cu toate flærile arabe. Aø aminti vizita recentæ în Qatar øi Arabia Sauditæ efectuatæ de secretarul de Stat în MAE Romulus Neagu. În legæturæ cu acest conflict se pot face nenumærate speculaflii. Nu intru în acest labirint care trebuie sæ flinæ seama de invazia din Kuwait, de preocuparea pentru controlul zæcæmintelor petroliere din Orientul Mijlociu øi preocuparea pentru forfla militaræ a Irakului în zonæ. Ne oprim aici, pentru cæ timpul ne constrânge, deøi e plæcut sæ stæm de vorbæ. Qian Qichen: În ceea ce priveøte situaflia internaflionalæ, afli fæcut o analizæ foarte bunæ, în special asupra situafliei din Europa. Este un lucru care meritæ salutat: destinderea relafliilor SUA–URSS. Am greøi dacæ am crede cæ lumea va fi liniøtitæ øi va urma pace dupæ destinderea relafliilor URSS–SUA; nu e realist sæ se creadæ asta. A dispærut confruntarea dintre blocurile militare, dar au apærut noile probleme, fiindcæ vechiul model de structurare a relafliilor în plan internaflional a dispærut, iar cel nou nu s°a format — schimbæri pe plan internaflional øi ciocniri inerente. Criza din Golf a dovedit tocmai acest fapt. În Europa, dupæ unificare, Germania a devenit o forflæ în creøtere, iar URSS îøi pierde din forfla de mare putere, dar ræmâne o putere importantæ ca potenflial; de aceea, Europa nu poate avea o perioadæ liniøtitæ. În aceastæ situaflie, diplomaflia chinezæ øi obiectivele politicii externe a Chinei ræmân aceleaøi — relaflii externe de pace, o politicæ independentæ, autonomæ, care urmæreøte ca obiectiv important menflinerea pæcii în lume øi instaurarea unui mediu propice de pace pentru construcflie în China. Un principiu pe care l°am subliniat în ultimul timp este instaurarea noii ordini internaflionale, în primul rând relaflii normale între state, bazate pe cele cinci principii ale coexistenflei paønice. De aceea, fie cæ este vorba de o nouæ politicæ de forflæ ori de fapte øi acfliuni care contravin principiilor relafliilor între state, indiferent dacæ e pe plan internaflional general sau pe plan regional — sunt fapte care meritæ vigilenflæ øi opunere. 546
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Vor apærea în viitor multe organizaflii regionale sau subregionale. Dacæ aceste organizaflii sunt economice, ele cautæ dezvoltarea comunæ a tuturor membrilor lor øi nu sunt exclusiviste — acesta este un lucru bun. Dacæ aceste organizaflii sau grupæri urmæresc obiective de extindere în detrimentul intereselor altor flæri, ele vor fi periculoase. Consideræm cæ noua politicæ de forflæ sau noul plan de acaparare a lumii nu vor avea posibilitæfli de reuøitæ. În orice caz, lumea nu va avea în viitor o liniøte perfectæ. Esenflial e ca prin forfle proprii sæ ne construim bine flara. China øi°a propus acest obiectiv de politicæ externæ. Adrian Næstase: Un punct de vedere pe care îl respectæm øi îl apreciem. Ræmân, din pæcate, în afara discufliei noastre numeroase subiecte privind evoluflii foarte interesante pentru noi de pe alte continente. Noi am propus un document, pe care l°am transmis de la Bucureøti — un aide°mémoire — care cuprinde în mare ce am discutat øi am cæzut de acord, dacæ apreciafli cæ ar fi un document util al acestei întâlniri øi desigur dacæ mai e timp pentru a reflecta asupra lui øi îl putem semna. Qian Qichen: Mai avem timp sæ ne consultæm. Referitor la situaflia din Asia mai discutæm øi la masæ. Întâlnirea se terminæ la 11.55. 12.15 Dejun oficial oferit de ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Qian Qichen, în cinstea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. Dejunul se terminæ la 13.30. 16.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Yang Shangkun1, preøedinte al Republicii Populare Chineze. 1 Yang Shangkun, preøedintele Republicii Populare Chineze (8 aprilie 1988–27 martie 1993).
547
ADRIAN NÆSTASE
Yang Shangkun: Ureazæ bun sosit oaspetelui român. Întreabæ ce face preøedintele Ion Iliescu. Adrian Næstase: Încearcæ sæ revinæ la ora Bucureøtilor, dupæ o cælætorie destul de lungæ la New York. L°a rugat sæ transmitæ cele mai bune gânduri øi uræri de succes preøedintelui Yang Shangkun, precum øi faptul cæ aøteaptæ cu interes vizita în China, care îi va face mare plæcere. Yang Shangkun: Cu aceleaøi sentimente doreøte sæ°l vadæ cât de curând. Adrian Næstase: Am plæcerea de a transmite mesajul din partea preøedintelui Ion Iliescu. Yang Shangkun: Mulflumeøte. Partea chinezæ doreøte ca între cele douæ flæri sæ fie un schimb de vizite cât mai frecvent, pentru o cunoaøtere reciprocæ cât mai profundæ. Vefli merge øi în Sud, e foarte bine. China e o flaræ foarte mare. E important de væzut øi alte locuri. În ultimii ani, putem aprecia cæ dezvoltarea flærii noastre e bunæ. Domnul ministru v°a prezentat aceastæ dezvoltare. Dupæ cum cunoaøtefli, dupæ 4 iunie 1989, flara noastræ a suferit de pe urma sancfliunilor economice. Aceste sancfliuni economice au fost exercitate de câteva flæri capitaliste dezvoltate. Poziflia noastræ faflæ de aceste sancfliuni este claræ: în primul rând, suntem împotriva lor; în al doilea rând, nu ne temem de ele. Ne opunem lor pentru cæ e nedrept. Nu sunt motive. Occidentalii au primit informaflii incorecte øi au ajuns la concluzii greøite. Ei au crezut cæ prin aceste sancfliuni economice vor schimba direcflia pe care am ales°o. Ei au subestimat forfla partidului øi poporului nostru. Chiar dacæ nu ne e teamæ, presiunea existæ din partea lor. Singura soluflie e sæ°i facem faflæ. Ei au apreciat greøit capacitatea de rezistenflæ din partea poporului øi statului chinez împotriva presiunilor din afaræ. China e o flaræ cu o economie nu prea dezvoltatæ, cu diferenfle foarte mari între regiuni, dar capacitatea de rezistenflæ împotriva presiunilor e destul de mare. 548
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De fapt, istoria noii Chine, de la înfiinflare, este o istorie a existenflei øi dezvoltærii sub diferite presiuni. Bineînfleles, aceste sancfliuni ne°au cauzat pierderi. Dar aceastæ decizie a Occidentului, de a exercita presiuni øi prin presiuni sæ îngenuncheze poporul, iar partidul øi guvernul chinez sæ schimbe cursul dezvoltærii nu e una potrivitæ pentru relaflii normale între parteneri egali. Prin eforturi de mai bine de un an, unele dificultæfli sunt depæøite. De exemplu, aøa cum v°a fost prezentat øi de cætre ministru, dupæ o creøtere masivæ a preflurilor, acum e o situaflie echilibratæ. Creøterea preflurilor a generat øi inflaflie. Am pus în circulaflie mai multæ monedæ. Aceastæ situaflie s°a îmbunætæflit într°o mæsuræ. Øi cu România, în comerflul exterior, am avut dificultæfli într°o perioadæ. Øi în domeniul cooperærii în producflie am avut dificultæfli. De exemplu, mai multe societæfli comerciale øi°au retras reprezentanflii dupæ 4 iunie. Numærul turiøtilor stræini care viziteazæ China a fost restrâns. Unele obiective øi contracte de colaborare cu capital stræin, deja semnate, au fost anulate. Se poate spune cæ dupæ eforturi de mai bine de un an situaflia s°a îmbunætæflit, iar sancfliunile economice din partea unor flæri au fost slæbite în bunæ mæsuræ. Domnul ambasador a venit tocmai în aceastæ perioadæ a Asiadei1. Prin organizarea Asiadei, am reuøit sæ lichidæm blocajul din partea unor flæri în domeniul politic øi schimburile s°a multiplicat. Domnul ambasador, care vorbeøte limba chinezæ øi are cunoøtinfle în China, poate aprecia caracterul schimbærilor din China. La ambasadæ sunt mulfli buni cunoscætori ai limbii chineze, care au condiflii foarte bune de muncæ deoarece pot lucra direct, færæ translatori. Cunoaøtem cæ øi în România mai sunt cunoscætori de limba chinezæ, ceea ce e foarte bine. Situaflia din flara noastræ e, pe ansamblu, în continuare îmbunætæflitæ, dar mai avem dificultæfli care trebuie depæøite. Unele sunt mai mari øi mai greu de depæøit. 1
Cea de°a XI°a ediflie a Asiadei (o Olimpiadæ a flærilor asiatice) a avut loc în vara anului 1990. 549
ADRIAN NÆSTASE
De exemplu, în ceea ce priveøte populaflia, în fiecare an creøte cu 15–16 milioane — e o problemæ foarte gravæ. Dupæ ce omul se naøte, îi trebuie hranæ, îmbræcæminte, casæ, educaflie. Deci, avem obligaflia ca prin politica noastræ sæ putem controla creøterea populafliei. Avem mai multe soluflii øi politici, dar trebuie sæ le aplicæm mai exigent în planificarea populafliei. Færæ o planificare foarte serioasæ, surplusul anual de cereale nu e suficient pentru noii næscufli. De aceea, în ceea ce priveøte dezvoltarea economicæ, agricultura e încæ pe primul plan, sæ facem ca în agriculturæ sæ avem activitæfli bune. Într°un cuvânt, am trecut printr°o perioadæ mai dificilæ øi acum situaflia se îmbunætæfleøte treptat. În ceea ce priveøte situaflia României, ne bucuræm cæ în flara dumneavoastræ s°a realizat o stabilitate. De fapt, în momentul actual, am lansat chemarea la stabilitate, care e pe primul loc — e øi politica noastræ. Færæ stabilitate, starea de spirit pozitivæ a populafliei, domnia ordinii, disciplina în producflie nu se pot concepe. De aceea, ne bucuræ foarte mult cæ situaflia României s°a stabilizat øi se stabilizeazæ tot mai mult. Între China øi România existæ relaflii tradiflionale, îndelungate de prietenie. Pe baza acestei situaflii stabile, avefli succes în construcflia dumneavoastræ. Dorim sæ dezvoltæm în continuare relafliile de prietenie cu România. Øi în trecut relafliile noastre au fost foarte bune. Sunt convins cæ sub conducerea preøedintelui Ion Iliescu, pe baza situafliei stabilizate, relafliile noastre de colaborare nu numai cæ se pot reface, ci se pot dezvolta. Noi adresæm cu acest prilej urarea ca România sæ aibæ succes øi reuøitæ în dezvoltarea flærii. Dumneavoastræ cunoaøtefli cæ am lansat invitaflia ca preøedintele Ion Iliescu sæ viziteze China. Speræm sæ°l vedem cât mai curând la Beijing. Cu acest prilej, vom purta discuflii mai profunde øi mai pe larg. Alte detalii au fost prezentate de domnul ministru. Nu le mai repet. Am formulat propunerea ca ambasadorul dumneavoastræ, vechi prieten al poporului chinez, sæ aibæ cunoøtinfle cât mai profunde despre realitatea noastræ, 550
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
sæ ne facæ sugestii, iar prin schimburi de pæreri øi prietenie sæ dezvoltæm relafliile de colaborare. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru onoarea primirii øi pentru cuvintele adresate. Am putut sæ înflelegem mai bine realizærile øi perspectivele de dezvoltare ale poporului chinez. Domnul preøedinte Iliescu, pe care l°am væzut înainte de plecare, m°a însærcinat sæ væ transmit gândurile cele mai bune øi sæ afirm neræbdarea de a veni sæ væ vadæ øi sæ ia cunoøtinflæ de realizærile poporului chinez. De altfel, are prieteni personali în conducerea dumneavoastræ øi îøi aduce aminte cu plæcere de anii de facultate, când era coleg cu Li Peng1. Yang Shangkun: Au fost colegi. Øi Li Peng ne vorbeøte de acest fapt. Adrian Næstase: De asemenea, m°a rugat sæ transmit cele mai bune salutæri øi pentru ceilalfli membri ai conducerii partidului — Deng Xiaoping2, Jiang Zemin3. Væ rog sæ acceptafli cele mai bune gânduri din partea preøedintelui Iliescu, a celorlalfli conducætori români, cu dorinfla de a întæri pe mai departe relafliile de prietenie cu poporul chinez. Yang Shangkun: Mulflumiri. Øi secretarul general Jiang Zemin a fost în România. Adrian Næstase: Faptul cæ domnul Romulus Budura a fost numit la Beijing nu e întâmplætor. Se datoreazæ atât faptului cæ e foarte apropiat de preøedintele Iliescu, cât øi faptului cæ a participat direct la începutul construcfliei democratice în România în decembrie ’89 øi nu în ultimul rând cæ poate lua direct legætura cu dumneavoastræ øi cu tot ce înseamnæ bogæflia culturalæ chinezæ. 1 Li Peng, premier al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze (24 noiembrie 1987–17
martie 1998) 2 Deng Xiaoping (1904–1997). Om politic øi de stat chinez. Personalitate proeminentæ a vieflii politice din China. Secretar general (1956–1967) øi vicepreøedinte (din 1977) al C.C. al Partidului Comunist Chinez. Vicepreøedinte al Consiliului de Stat (1954; 1975–1976 øi 1977–1980). Vicepreøedinte (1975–1976) øi preøedinte (1981–1990 al Comisiei Militare a C.C. al Partidului Comunist Chinez. A contribuit la iniflierea unui amplu program reformator al societæflii chineze. 3 Jiang Zemin. Om politic øi de stat chinez. Secretar general al Partidului Comunist Chinez (din 24 iunie 1989). Preøedinte al Republicii Populare Chineze (din 27 martie 1993). 551
ADRIAN NÆSTASE
Yang Shangkun: Pronunflia domnului ambasador în limba chinezæ e mai corectæ decât a mea. Noi vorbim un dialect. Domnul ambasador øi Isticioaia1 vorbesc în limba oficialæ. Adrian Næstase: Câteva cuvinte despre ceea ce se întâmplæ în România. Noi ne°am gæsit dupæ luna iunie a.c. într°o situaflie asemænætoare cu cea pe care o evocafli dumneavoastræ în legæturæ cu China. S°a încercat øi în legæturæ cu România sæ se obflinæ o anumitæ izolare internaflionalæ. Ea nu poate sæ reuøeascæ, în primul rând datoritæ faptului cæ existæ un sprijin masiv al populafliei pentru conducerea actualæ øi pentru programul de reformæ pe care aceasta îl propune, iar în al doilea rând, pentru cæ România, ca øi China, are numeroøi prieteni øi acest lucru conteazæ foarte mult în momentul de faflæ. Procesul democratic a început prin modificarea structurilor politice pe plan intern, prin funcflionarea democraticæ a parlamentului øi activitatea foarte energicæ a guvernului, care vizeazæ în special trecerea la economia de piaflæ. Încercæm, în acelaøi timp, sæ asiguræm protecflia socialæ necesaræ pentru populaflie, încât sæ nu adæugæm noi sacrificii la ceea ce a reprezentat o lungæ suferinflæ a poporului român. De aceea, e extrem de important în momentul de faflæ sæ modernizæm industria, sæ asiguræm investiflii de capital øi sæ asiguræm sæ funcflioneze bine agricultura. Noi suntem în acest moment într°o perioadæ în care avem anumite dificultæfli, care flin de începutul unui nou proces economic. Dificultæflile sunt mai mari øi din cauza faptului cæ, dupæ Revoluflie, au crescut foarte mult speranflele øi aøteptærile populafliei. Oamenii au crezut cæ problemele lor pot fi rezolvate uøor øi în timp foarte scurt. Starea de spirit a oamenilor e foarte importantæ în acest moment, când se realizeazæ tranziflia spre economia de piaflæ øi oamenii trebuie sæ fie convinøi cæ formulele la care recurgem sunt cele mai bune pentru tranziflie. Din pæcate, primele mæsuri de restructurare a economiei, care necesitæ o liberalizare a preflurilor controlate de stat, au produs inflaflie øi o lipsæ de bunuri 1
552
Viorel Isticioaia°Budura. Diplomat român.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de consum, lucruri care nu sunt favorabile în acest moment pentru starea de spirit a populafliei. De aceea, noi am adresat rugæmintea prietenilor noøtri chinezi sæ obflinem sprijin pentru cumpærarea prin credit de bunuri de consum, încât, færæ stânjenirea pieflei dumneavoastræ, sæ satisfacem cererea de bunuri pe piafla româneascæ. Noi încercæm în continuare sæ stimulæm apariflia cât mai multor întreprinderi mici øi mijlocii, sæ încurajæm inifliativa particularæ, pentru a obfline cât mai rapid ridicarea nivelului de trai al oamenilor. Avem peste 4.000 de întreprinderi mici øi mijlocii øi 400 societæfli mixte. Începem sæ primim tot mai multe oferte de investiflii în România. Mulfli investitori consideræ cu România e o piaflæ interesantæ, pentru cæ nu avem datorii externe. Pe de altæ parte, s°au fæcut foarte multe investiflii în industrie øi infrastructuræ, care chiar dacæ e învechitæ, poate fi folositæ øi modernizatæ. În ceea ce priveøte cooperarea internaflionalæ, am avut privilegiul de a mæ întrefline cu domnul ministru øi am trecut în revistæ numeroase aspecte. Yang Shangkun: Am urmærit cu atenflie expunerea dumneavoastræ asupra situafliei din România. Unele dificultæfli pe care le întâmpinafli dumneavoastræ sunt asemænætoare cu ale noastre. Poate cæ diferæ numai gradul de dificultate. Suntem într°o fazæ de experimentæri øi dorim sæ îmbunætæflim cât mai mult economia socialistæ cu elemente ale economiei de piaflæ. În domeniul atragerii de capital stræin — întreprinderi mici øi mijlocii øi chiar capital stræin exclusiv — avem unele experienfle. Acestea au avut loc mai întâi în provincia Guangdung, unde vefli merge, pentru cæ acolo aceastæ politicæ a început mai devreme. Consider cæ e o idee foarte bunæ sæ vizitafli Guangdung pentru cæ vefli avea ocazia sæ væ documentafli la fafla locului care experienfle sunt utile dumneavoastræ øi care experienfle trebuie uitate. Vizita la Shenzhen e foarte bunæ, de asemenea. Totul e nou construit: de la un sat færæ importanflæ, a ajuns la 550.000 de locuitori în foarte scurt timp. 553
ADRIAN NÆSTASE
Consider cæ din aceste experimente øi realizæri se poate învæfla reciproc. Chiar am o idee ca, în viitor, sæ trimitefli grupe de experfli sæ se documenteze øi sæ vadæ ceea ce am încercat øi am reuøit în acest domeniu în mod concret, ce v°ar fi util. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru informaflii. Yang Shangkun: Cu acest prilej, aø dori ca în numele secretarului general Zemin øi al primului°ministru Li Peng sæ transmit preøedintelui Iliescu cele mai bune gânduri. Øi ei aøteaptæ vizita preøedintelui Iliescu. Speræm sæ°l vedem cât mai curând. Li Peng mereu vorbeøte de preøedintele Iliescu, care i°a fost coleg. Mâine vefli fi în provincie. Sper sæ mai revenifli în China. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru ospitalitatea deosebitæ. Speræm cæ împreunæ vom putea lucra la o dezvoltare cât mai rapidæ a relafliilor româno°chineze. Avem o øansæ care nu trebuie sæ o risipim. Vom cæuta sæ folosim toate posibilitæflile în acest scop. Yang Shangkun: Mulflumiri. Primirea se terminæ la 16.50.
14 octombrie 1990 9.00 Adrian Næstase pleacæ cu avionul la Guangzhou (Canton). Sosirea la 11.45. 12.00 Dejun oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, de cætre reprezentantul guvernului popular al provinciei Guangdung Dejunul se terminæ la 13.30. 14.40 Adrian Næstase pleacæ cu trenul la Shenzhen. Sosirea la 16.31. 554
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte øi are convorbiri cu Zhang Hongyi, viceprimar al municipiului Shenzhen, urmate de un dineu oferit de primar în onoarea ministrului român al Afacerilor Externe. Dineul de terminæ la 20.50.
15 octombrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe, ziarului „Libertatea“ (domnului Emil Jurcæ)1 Î: Domnule ministru, care sunt principalele obiective ale apropiatei Conferinfle a miniøtrilor Afacerilor Externe din flærile balcanice — cea de°a doua — ce va avea loc la Tirana între 24 øi 25 octombrie a.c.? R: Participanflii la Conferinflæ îøi propun sæ facæ un bilanfl al cooperærii multilaterale dintre flærile balcanice în decursul celor doi ani øi jumætate care au trecut de la prima întâlnire a miniøtrilor de Externe ai tuturor flærilor balcanice, care a avut loc la Belgrad, în februarie 1988. Un al doilea obiectiv esenflial al Conferinflei de la Tirana vizeazæ examinarea modalitæflilor de extindere øi aprofundare a colaborærii balcanice, în interesul dezvoltærii economice øi sociale a tuturor statelor din Balcani, al pæcii, securitæflii øi înflelegerii în aceastæ regiune. fiærile balcanice se prezintæ la Conferinfla de la Tirana cu un bilanfl bogat de cooperare multilateralæ. În ultimii ani, aceste flæri, prin numærul considerabil de reuniuni balcanice care au avut loc, au examinat împreunæ principalele direcflii øi domenii de conlucrare în folosul reciproc. Dezvoltarea industrialæ, modernizarea agricolæ, transporturile øi comunicafliile, turismul, protecflia mediului înconjurætor, întærirea încrederii øi 1 Publicat sub titlul „Sunt mulfli factori care pledeazæ în favoarea deschiderii unei faze noi în raporturile interbalcanice“, în „Libertatea“, 15 octombrie 1990.
555
ADRIAN NÆSTASE
respectului reciproc — sunt numai câteva din manifestærile colective ale statelor balcanice din ultimii doi ani øi jumætate. Dacæ aceastæ perioadæ poate fi consideratæ ca o fazæ de explorare activæ a potenflialului de conlucrare interbalcanicæ, apropiata Conferinflæ de la Tirana poate, prin concluziile øi rezultatele sale, deschide calea spre o fazæ, sæ spunem aplicativæ, de elaborare øi înfæptuire a unor proiecte øi programe concrete de colaborare multilateralæ în domenii de interes reciproc. Î: Ce semnificaflie are reuniunea de la Tirana, având în vedere cæ în aceastæ zonæ, cât øi în Europa, s°au produs mari mutaflii politice? R: Dupæ pærerea mea, Conferinfla de la Tirana are loc într°un moment unic în istoria europeanæ, care favorizeazæ conferirea unor dimensiuni noi conlucrærii interbalcanice. Sunt mai mulfli factori care pledeazæ în favoarea deschiderii unei faze noi în raporturile dintre flærile balcanice. Transformærile profunde care au avut loc în ultimul an pe continentul european, în special în Europa de Est, au produs efecte multiple. Relafliile dintre nafliunile europene, inclusiv cele balcanice, au încetat sæ mai fie marcate de disputele ideologice, care timp de peste patru decenii au menflinut Europa øi întreaga lume într°o stare de permanentæ tensiune. Drepturile omului se transformæ vizibil dintr°un teren de confruntare într°o sferæ de cooperare. Competiflia militaræ care, în întreaga perioadæ postbelicæ, a eliminat atmosfera de Ræzboi Rece, accentuând continuu pericolul de conflict, a cedat locul negocierilor pentru reducerea substanflialæ a armamentelor øi forflelor armate. Unificarea Germaniei constituie øi ea o expresie a spiritului nou care prevaleazæ în raporturile dintre flærile continentului european. În aceste condiflii, în prim°planul raporturilor intereuropene, în special în Balcani, avanseazæ cooperarea economicæ, tehnico°øtiinflificæ, culturalæ øi în alte domenii, care serveøte intereselor majore ale tuturor flærilor. Î: Recent, la New York a avut loc un schimb de pæreri între miniøtrii Afacerilor Externe din flærile balcanice. Ce s°a degajat în urma acestei reuniuni? 556
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
R: Toate flærile balcanice au în prezent o viziune similaræ în legæturæ cu perspectivele extinderii colaborærii balcanice. Acest lucru s°a remarcat clar cu prilejul reuniunii adjuncflilor miniøtrilor de Externe ai acestor state, care a avut loc la Bucureøti în prima parte a lunii septembrie. Schimbul de pæreri prilejuit de întâlnirea miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice, care a avut loc la New York, la inifliativa ministrului de Externe al Albaniei, a dat expresie voinflei politice a acestor flæri de a da un impuls nou relafliilor dintre ele. Se afirmæ tot mai mult înflelegerea generalæ cæ dezvoltarea colaborærii multilaterale øi bilaterale pe diverse planuri în Balcani este de naturæ sæ conducæ la un climat mai bun de încredere øi respect reciproc, facilitând astfel soluflionarea neînflelegerilor care mai persistæ în aceastæ regiune. Î: Cum vede flara noastræ aceastæ conferinflæ? Care este rolul flærilor balcanice în contextul actual european? R: Ca øi celelalte flæri balcanice, øi România apreciazæ cæ securitatea øi cooperarea în Balcani constituie o parte integrantæ a procesului de securitate øi cooperare din Europa, care, în ultimul timp, cunoaøte o dinamicæ nouæ. Luna viitoare, la Paris, øefii de stat sau de guvern ai nafliunilor europene, SUA øi Canadei vor lua hotærâri de însemnætate majoræ pentru viitoarea organizare a pæcii øi colaborærii în Europa. Vor fi create primele instituflii paneuropene menite sæ orienteze activitæflile de cooperare la scara întregului continent în direcflia unei Europe democratice, paønice øi unite. Conferinfla de la Tirana are posibilitatea sæ aducæ, prin rezultatele sale, o contribuflie concretæ la succesul reuniunii de la Paris. Se are, de altfel, în vedere ca întâlnirea de la Tirana a miniøtrilor de Externe sæ adreseze Reuniunii la nivel înalt de la Paris un mesaj conflinând hotærârea flærilor balcanice de a impulsiona, prin extinderea conlucrærii dintre ele, procesele de cooperare øi securitate la scara întregului continent. Dupæ pærerea noastræ, premisele favorabile care s°au deschis pe plan politic în Europa permit flærilor balcanice, care au vechi tradiflii de 557
ADRIAN NÆSTASE
cooperare øi interese comune, sæ joace un rol activ în accelerarea procesului de stabilire a unei noi structuri de securitate øi cooperare pe continentul european. Pornind de la acest flel, România a propus recent crearea unui Forum pentru Securitate øi Cooperare în Balcani, care sæ ducæ la îmbunætæflirea relafliilor dintre flærile regiunii ca o parte integrantæ a procesului CSCE. 7.45 Adrian Næstase participæ la micul dejun dejun oferit de Yi Shao Hui, øeful Biroului Shenzhen Properties & Resources Development. Micul dejun se terminæ la 8.20. 8.30 Adrian Næstase viziteazæ Parcul „China Splendidæ“. Vizita se terminæ la 10.15. 11.10 Adrian Næstase viziteazæ Expoziflia industrialæ Shenzhen. Vizita se terminæ la 11.45. 13.30 Adrian Næstase pleacæ cu trenul la Guangzhou. Sosirea la 15.22. 15.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României are o întâlnire cu Gu Yongjiang, adjunct al ministrului Relafliilor Economice øi Comerciale cu Stræinætatea, urmatæ de vizita la Târgul de toamnæ Guangzhou. Vizita se terminæ la 16.30. 18.30 Adrian Næstase pleacæ cu avionul la Beijing. Sosirea la Beijing la 21.15. 558
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
16 octombrie 1990 10.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Zhou Peiyuan, vicepreøedinte al Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez. Zhou Peiyuan: Aø începe prin a°mi exprima bucuria noastræ pentru vizita dumneavoastræ în China øi pentru vizita la Consiliul nostru øi væ adresez un bun venit dumneavoastræ øi celorlalfli oaspefli români. Între cele douæ popoare existæ relaflii de prietenie îndelungatæ øi tradiflionale. Am avut øi avem schimburi frecvente de vizite. În vizita dumneavoastræ, afli avut întâlniri cu preøedintele Yang Shangkun, afli vizitat partea de Sud a Chinei, mai ales zona specialæ Shenzhen, în care am aplicat cea mai avansatæ politicæ de deschidere øi reformæ. Suntem bucuroøi cæ ne vizitafli la sediul Consiliului Naflional. Pentru mine e o onoare sæ væ primesc având în vedere cæ am vizitat de trei ori România. Prima mea vizitæ a avut loc în 1984. Am participat împreunæ cu un profesor universitar din Shanghai øi cu un prorector al Universitæflii din Beijing la centenarul Universitæflii Bucureøti. În 1981 øi 1986 am condus delegaflia Consiliului Naflional a Conferinflei Politice Consultative în România. Mæ bucur foarte mult de reîntâlnirea cu domnul ambasador Romulus Budura. În 1950, la Beijing am avut întâlniri cu el, unul din cei cinci tineri studenfli din flærile est°europene care au venit la mine. Mæ ocupam de problemele studenflilor stræini. Era prima serie de studenfli stræini trimiøi în China popularæ. Øi doamna Budura a fost împreunæ cu domnul Budura. S°au cunoscut atunci øi s°au cæsætorit. În 1953, am fost transferat la Universitatea Beijing øi tot acolo s°a transferat øi grupul de studenfli stræini. Øi acolo am fost directorul care se ocupa de studenflii stræini. Dintre tofli studenflii stræini aflafli atunci la Beijing, domnul ambasador Budura a fost cel mai bun în limba chinezæ. Vorbea limba oficialæ, cultæ, foarte corect, chiar mai corect ca mine. Cunosc foarte bine nu numai pe domnul øi 559
ADRIAN NÆSTASE
doamna ambasador, ci øi pe fiica lor1, care a studiat limba chinezæ øi a fost la mine acasæ. Astæzi, cu deosebitæ bucurie væ primim la sediul Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez øi aø invita pe secretarul general adjunct al Consiliului Naflional sæ væ prezinte câte ceva din activitatea Consiliului, din preocupærile noastre. Secretarul general adjunct: Pentru mine e o deosebitæ plæcere sæ væ cunosc. Cu aceastæ ocazie, aø dori sæ væ prezint activitatea Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez, precum øi problemele legate de colaborarea multipartide, sub conducerea Partidului Comunist. Având în vedere cæ între Consiliul Naflional al Conferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez øi organizafliile similare ale dumneavoastræ au avut loc schimburi frecvente øi se cunosc foarte bine, voi fi succint în prezentarea Consiliului nostru. Conferinfla Politicæ Consultativæ a Poporului Chinez este o organizaflie de front unit, sub conducerea Partidului Comunist, øi organ executiv al sistemului de consultæri politice øi cooperare multipartide din China. Consiliul Naflional grupeazæ reprezentanfli ai celor 8 partide democratice din China, 6 grupuri populare, organizaflii færæ partid, reprezentanfli ai etnicilor chinezi de peste hotare, reprezentanfli ai minoritæflilor conlocuitoare. În flara noastræ, Adunarea Poporului este organul legislativ suprem, iar Conferinfla Politicæ Consultativæ este organul suprem de consultæri politice. De la înfiinflare, Conferinfla noastræ a cunoscut un proces continuu de dezvoltare. La primul Consiliul Naflional, constituit imediat dupæ eliberare, am avut numai 180 de membri. În actualul Consiliu, al VII°lea, avem peste 2.000 de membri. Dintre membrii Consiliului Naflional, reprezentanflii partidelor democratice øi personalitæflile færæ partid deflin 60%, fapt care dovedeøte dezvoltarea øi întærirea frontului unit din flara noastræ. Principalele sarcini øi obiective ale Conferinflei noastre sunt: flinând sus steagul patriotismului øi socialismului, sæ contribuim la unirea tuturor oamenilor, la 1
560
Tatiana Isticioaia°Budura.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
mobilizarea tuturor factorilor pozitivi, la stabilitatea øi unitatea întregului popor, la politica de deschidere øi reformæ, la construirea øi întærirea democrafliei øi legalitæflii, la realizarea politicii „o flaræ, douæ sisteme“ øi la unificarea patriei noastre. Funcflia principalæ a Conferinflei noastre e consultarea politicæ øi controlul democratic. Toate politicile øi mæsurile importante luate de Partidul Comunist sau guvernul central, toate problemele majore legate de modernizarea socialistæ a flærii øi problemele mai importante de interes deosebit pentru poporul nostru trebuie sæ treacæ prin faza consultærilor politice cu Conferinfla noastræ, iar prin aceste consultæri sæ asiguræm un proces de construcflie democraticæ, formulând propuneri, critici øi puncte de vedere asupra activitæflii partidului øi guvernului. Existæ o deosebire între controlul exercitat de Conferinfla noastræ øi cel exercitat de Adunarea Naflionalæ Popularæ. Adunarea Naflionalæ Popularæ exercitæ un control mai mult din punct de vedere legislativ, ca organ suprem al puterii. Conferinfla noastræ exercitæ un control democratic. Cu toate cæ controlul democratic din partea Conferinflei noastre nu reprezintæ o putere de restrângere legalæ, el contribuie în mod esenflial la democratizare øi conducerea øtiinflificæ a societæflii noastre. De aceea, Conferinfla noastræ reprezintæ un canal foarte sigur prin care partidul øi guvernul reuøesc sæ valorifice rolul democrafliei øi sæ asimileze sugestiile întregului popor. Ca structuræ organizatoricæ, avem pe plan naflional un Consiliu Naflional al Conferinflei, consilii øi comitete pe provincii, municipii øi judefle — peste 3.000 de organizaflii øi organisme ale Conferinflei, iar membrii organizafliilor Conferinflei noastre la diferite niveluri însumeazæ peste 410.000 de membri. Consiliul nostru se întruneøte în plen o datæ pe an. Comitetul permanent al Consiliului se întruneøte de 3–4 ori pe an, iar Comitetul prezidenflial, format din preøedinte øi vicepreøedinfli, ori de cât ori e nevoie. Membrii Consiliului Naflional care se întâlnesc o datæ pe an asistæ la sesiunea ordinaræ a Adunærii Naflionale Populare, discutæ planurile øi concluziile activitæflii guvernului øi formuleazæ sugestii, propuneri øi critici. 561
ADRIAN NÆSTASE
Pentru activitæflile curente de consultare politicæ øi control democratic, avem 14 comisii specializate, care cuprind toate domeniile de activitate: culturæ øi educaflie, medicinæ øi sport, industrie, economie, apærare naflionalæ ø.a. Membrii acestor comisii asiguræ în mod permanent documentarea øi constatarea în problemele de interes major, formuleazæ propuneri øi puncte de vedere sub formæ de rapoarte scrise, care sunt transmise organelor competente ale guvernului. Avem o activitate curentæ sub formæ de mofliuni ale membrilor Consiliului. Orice membru al Consiliului Naflional poate formula sugestii øi propuneri sub formæ de mofliuni. Avem øi o comisie specializatæ care trimite mofliunile la organul executiv competent, care are datoria sæ ræspundæ cu privire la problemele ridicate în mofliune. În fiecare an organizæm deplasæri ale membrilor Consiliului Naflional în toate pærflile Chinei pentru documentare øi cercetare. Într°un cuvânt, formele de activitate sunt multiple øi diversificate, øi joacæ un rol foarte important în viafla politicæ a flærii noastre, prin valorificarea democrafliei øi mobilizarea tuturor factorilor pozitivi. Aø vrea sæ væ prezint foarte sumar sistemul nostru de colaborare multipartid. Dupæ cum øtifli, existæ 8 partide democratice în flara noastræ. Aceste partide democratice au luat fiinflæ în perioada luptelor democratice. În timpul Revolufliei democratice, aceste partide democratice au avut relaflii strânse de colaborare cu Partidul Comunist. Iar prin colaborarea îndelungatæ cu Partidul Comunist, aceste partide democratice au recunoscut adeværul cæ numai Partidul Comunist Chinez reuøeøte sæ dezvolte China, sæ o scoatæ din starea de særæcie, semifeudalæ øi semicolonie în care se afla China. De aceea, ræspunzând pozitiv la propunerea Partidului Comunist, aceste 8 partide democratice au participat øi participæ la activitatea Conferinflei Politice Consultative, fiecare devenind o parte componentæ a frontului unit al Chinei. Dupæ eliberare, aceste 8 partide au hotærât sæ ia o decizie — opfliune istoricæ — acceptând principiul conducerii de cætre Partidul Comunist øi al cæii socialiste. Aceste principii au fost înscrise în documentul constitutiv al fiecærui 562
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
partid. De aceea, relafliile de colaborare strânsæ au luat fiinflæ în cursul anilor îndelungafli ai luptelor comune. De fapt, acest sistem de colaborare multipartide øi de consultæri politice sub conducerea Partidului Comunist a devenit în anii noøtri o politicæ fundamentalæ a flærii. Este o politicæ ce se potriveøte situafliei concrete a Chinei øi care a ræspuns necesitæflilor concrete ale Chinei. Sistemul de colaborare multipartide sub conducerea Partidului Comunist este diferit de sistemul pluripartidist, fiindcæ în relafliile dintre Partidul Comunist øi partidele democratice, Partidul Comunist este partid de guvernæmânt, iar aceste partide democratice sunt partide care participæ la guvernare. În flara noastræ, Partidul Comunist conduce organele puterii, elaboreazæ politica, principiile øi orientærile majore ale dezvoltærii flærii noastre. Iar nofliunea de partide participante la guvernare exprimæ colaborarea strânsæ cu Partidul Comunist øi acceptarea conducerii de cætre Partidul Comunist. Foarte simplu definind aceastæ nofliune, e conducerea de cætre un singur partid øi o colaborare între mai multe partide, iar funcfliile principale ale partidelor democratice în aceastæ privinflæ sunt comune: participarea la guvernare, dezbaterea politicilor majore øi controlul democratic. Participarea la guvernare de cætre partidele democratice se realizeazæ în 4 forme: I — organizarea de întâlniri øi consultæri democratice øi politice între Partidul Comunist øi partidele democratice; se organizeazæ consultæri politice în toate problemele legate de politici øi mæsuri majore care vor fi luate de organele executive, precum øi schimbæri øi numiri în cele mai importante funcflii de conducere superioaræ a statului; II — membrii Conferinflei noastre îøi desfæøoaræ activitatea øi valorificæ rolul lor în cadrul Adunærii Naflionale Populare; de fapt, deputaflii noøtri în Adunarea Naflionalæ Popularæ sunt aleøi de alegætori în circumscripflii øi nu direct de cætre partidele democratice; deputaflii care sunt membri øi reprezentanfli ai partidelor democratice în Adunarea Naflionalæ Popularæ activeazæ dupæ regulile Adunærii Naflionale; de aceea, nu sunt grupuri parlamentare ale partidelor democratice; III — numirea reprezentanflilor partidelor democratice ca membri ai guvernului; la ora actualæ, la nivel 563
ADRIAN NÆSTASE
ministerial în Consiliul de Stat øi la nivelul conducerii provinciilor avem 18 reprezentanfli ai partidelor democratice sau persoane færæ partid, numifli ca membri ai conducerii la acest nivel; acum, ca numær nu sunt mulfli, însæ urmeazæ a fi recomandafli de cætre partidele democratice øi alfli reprezentanfli, care speræm sæ fie numifli ca miniøtri, miniøtri adjuncfli, guvernatori øi viceguvernatori ai provinciilor; IV — cea mai obiønuitæ e participarea reprezentanflilor partidelor democratice la Conferinfla Politicæ Consultativæ; fiecare partid este un membru colectiv al Conferinflei noastre. De fapt, sistemul de colaborare multipartid sub conducerea Partidului Comunist este un sistem politic de partide cu caracter chinezesc care este în continuæ îmbunætæflire øi perfecflionare. Aceste partide democratice s°au dezvoltat foarte mult de la eliberarea flærii. În primii ani de dupæ eliberare, de la proclamarea Republicii Populare, numærul membrilor acestor 8 partide democratice nu depæøea 10.000 de oameni. La ora actualæ, avem peste 380.000 de membri ai partidelor democratice. Partidele democratice au, în afaræ de organul central — comitetele centrale ale partidelor lor —, în toate provinciile øi municipiile mai importante, organe de conducere øi organizaflii locale, afaræ de Taiwan øi Tibet. Cu toate cæ numærul de membri ai partidelor democratice nu este foarte mare, calitativ ei joacæ un rol foarte important în societate, dat fiind cæ ei sunt personalitæfli marcante, foarte reprezentative pentru cercurile de care aparflin, la diferite niveluri. Cam aceasta e prezentarea. Zhou Peiyuan: Domnul secretar general adjunct a fæcut o micæ expunere. Speræm cæ a fost cuprinzætoare. dacæ domnul ministru øi membrii delegafliei au întrebæri, vom ræspunde cu multæ plæcere. Adrian Næstase: Dafli°mi voie sæ væ spun cât de onorafli suntem de aceastæ primire, pe care o consideræm deosebit de importantæ pentru noi. În al doilea rând, aø vrea sæ væ spun cæ este o plæcere øi un privilegiu pentru noi de a fi fost primifli în cadrul vizitei de preøedintele Yang Shangkun, faptul cæ am avut convorbiri foarte utile cu ministrul Qian Qichen øi am avut ocazia 564
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
sæ vizitæm regiunile sudice ale Chinei, unde am constatat realizærile deosebite ale poporului chinez. Øi pentru mine este o ocazie deosebitæ de a revedea China dupæ o perioadæ de 5 ani; atunci am avut cinstea de a vizita centre universitare importante din China, am flinut mai multe prelegeri øi am avut întâlniri importante cu mulfli specialiøti din domeniile dreptului internaflional øi relafliilor internaflionale. Pânæ în decembrie 1989 am lucrat la Universitatea din Bucureøti, Institutul de Cercetæri Juridice. De aceea, e o deosebitæ plæcere sæ væ cunosc, deoarece cunosc prestigiul dumneavoastræ øtiinflific øi autoritatea dumneavoastræ în lumea academicæ. Mulflumesc secretarului general adjunct pentru expunerea fæcutæ øi, înainte de a face unele comentarii øi întrebæri, sæ fac o scurtæ prezentare a situafliei din România, a evolufliilor din ultima vreme. În România, în decembrie 1989, s°au produs schimbæri fundamentale în structurile politice øi economice. Au fost rezultatul unor cauze øi condiflii interne, ca øi al unora externe, legate de o anumitæ evoluflie în Europa Ræsæriteanæ øi în Europa în general. În ceea ce priveøte opfliunea politicæ a poporului român, ea s°a evidenfliat foarte clar cu ocazia alegerilor de la 20 mai, fiind evidentæ o opfliune de centru°stânga. Cadrul politic, însæ, s°a schimbat foarte mult. În clipa de faflæ, în România existæ peste 100 de partide. Principalul partid este Frontul Salværii Naflionale, care a câøtigat în alegeri 65% din voturile exprimate. FSN este un partid social°democrat, care se înscrie în gama largæ a partidelor social°democrate, cu orientare de centru°stânga øi care a exprimat cel mai bine opfliunea de înnoire economicæ øi socialæ în România. Preøedintele FSN a fost domnul Ion Iliescu, care, dupæ alegerile din 20 mai, când a fost ales preøedinte al flærii cu 83%, a trebuit, conform Legii electorale, sæ°øi dea demisia de la conducerea FSN. Guvernul actual este un rezultat al voinflei exprimate cu ocazia alegerilor øi e un guvern fæcut de FSN. Este adeværat cæ elementul esenflial care s°a avut 565
ADRIAN NÆSTASE
în vedere la desemnarea membrilor guvernului a fost mai puflin culoarea politicæ øi îndeosebi competenfla profesionalæ. Dintre celelalte partide, mai importante sunt PNL — un partid de centru — øi PNfi — un partid de centru°dreapta. Acestea sunt øi partidele tradiflionale, istorice din România, care, însæ, øi°au pierdut foarte mult din baza lor politicæ øi socialæ. Ele reprezintæ, împreunæ, cam 10% din voturile alegætorilor. Mai existæ un partid creat pe o bazæ etnicæ — UDMR — care are 41 de reprezentanfli în Parlamentul României øi, de asemenea, partide ecologiste øi altele, care asiguræ o reprezentare mai largæ în Parlament a expresiilor politice de orientare diferitæ. Raporturile dintre aceste partide sunt, uneori, contradictorii. Ele prezintæ programe øi orientæri diferite pentru dezvoltarea societæflii româneøti. Aceasta în condifliile în care existæ numeroase diferenfle între grupurile sociale din interior øi interese din afaræ în legæturæ cu evoluflia viitoare politico°socialæ a României. Din aceste motive, cele 10 luni din decembrie pânæ acum au fost marcate de dispute foarte puternice øi uneori chiar violenfle, care au marcat expresia acestor orientæri diferite øi interese divergente. O perioadæ foarte fierbinte a fost perioada alegerilor din mai. În momentul de faflæ, viafla politicæ e mult mai calmæ, în sensul cæ problemele au fost preluate de guvern, care a devenit flinta fireascæ a criticilor, iar celelalte partide politice încearcæ sæ se refacæ pentru lupta politicæ de la alegerile care vor avea loc în mai puflin de doi ani. În Parlament, fiecare din aceste partide, sau cele mici, mai slab reprezentate, prin cooperare, au organizate grupuri parlamentare. Viafla parlamentaræ se desfæøoaræ normal, constructiv. Principala preocupare sunt proiectele de reglementæri care sæ asigure trecerea la economia de piaflæ øi construirea de structuri democratice interne. O sarcinæ prioritaræ o reprezintæ elaborarea Constitufliei, care urmeazæ a fi definitivatæ în urmætoarele 12 luni øi care va constitui legea structurilor democratice ale flærii. Existæ o adeværatæ explozie a libertæflii de exprimare la nivelul ziarelor, al televiziunii. Sunt peste 1.500 de ziare în clipa de faflæ, ceea 566
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
ce reprezintæ de 15 ori mai mult ca înainte. Aceasta creeazæ øi o atmosferæ internæ mai tensionatæ, legatæ de modul de exprimare politicæ øi de cæutare a acelui stil de armonizare a libertæflii øi responsabilitæflii. În România este, deci, o perioadæ de cæutæri, de fræmântæri, ca øi cum cineva ar fi miøcat apa într°o canæ cu ceai øi se aøteaptæ aøezarea frunzelor, dupæ o perioadæ care dorim sæ nu fie prea lungæ. Speræm ca lucrurile bune pe care le°am început sæ continue øi avem satisfacflia sæ simflim, în guvern, sprijinul masiv al populafliei. În ceea ce priveøte poporul român, el are din totdeauna o deosebitæ prietenie faflæ de poporul chinez. Speræm sæ dezvoltæm contactele la nivel politic, parlamentar, cât øi între partide. Speræm, de aceea, sæ se stabileascæ contactele necesare între Conferinfla Consultativæ øi partidele din România, în funcflie de orientærile øi preocupærile lor, astfel încât sæ existe un contact cât mai bun între forflele politice care existæ la noi øi la dumneavoastræ. Desigur, ca ministru de Externe, nu mai pot fi avocat al FSN. M°am angajat sæ nu fac politicæ internæ în aceastæ perioadæ. În ceea ce priveøte, însæ, o perioadæ foarte importantæ în viafla politicæ româneascæ, în care am fost secretar al FSN, principalele probleme interne øi apærarea unor principii øi valori democratice, au fost idei care mi°au ræmas foarte aproape øi în care continuu sæ cred. Trebuie, totuøi, sæ spun cæ am început colaborarea la toate nivelurile, atât al parlamentului, cât øi al guvernului. Pot sæ dau un exemplu în ceea ce priveøte activitatea MAE. La sesiunea Adunærii Generale a ONU, unul dintre membrii delegafliei române a fost un reprezentant al PNL — principalul partid de opoziflie — vicepreøedintele sæu øi responsabil cu problemele externe ale partidului. Acestea au fost câteva cuvinte pe care am dorit sæ le spun. Mulflumesc pentru ocazia de a schimba gânduri øi informaflii despre evolufliile politice din flara noastræ. Este extrem de important sæ menflinem legæturile, sæ øtim ce se întâmplæ în flærile noastre øi sæ menflinem contactele. Zhou Peiyuan: Mulflumesc foarte mult, în numele Consiliului Naflional al Conferinflei noastre. 567
ADRIAN NÆSTASE
În presæ s°au publicat articole øi øtiri despre evenimentele care au urmat dupæ decembrie ‘89. Nu cunosc situaflia îndeajuns de mult. Prin expunerea dumneavoastræ am putut cunoaøte mai bine problemele legate de sistemul social°politic din flara dumneavoastræ. Mæ bucur foarte mult cæ am fost informat de dumneavoastræ cæ situaflia politicæ din flara dumneavoastræ e stabilæ. De asemenea, mæ bucur foarte mult pentru afirmaflia dumneavoastræ cæ între cele douæ popoare existæ relaflii tradiflionale de prietenie. Prin vizita dumneavoastræ, afli contribuit la dezvoltarea relafliilor dintre cele douæ popoare øi prin aceastæ discuflie cu dumneavoastræ am putut cunoaøte mai bine problemele României. Respectæm opfliunea poporului român øi suntem convinøi cæ poporul român va alege calea cea mai potrivitæ de dezvoltare a flærii sale. De asemenea, ne bucuræ foarte mult afirmaflia dumneavoastræ cæ trebuie sæ întærim relafliile de colaborare øi schimburile între guvernele noastre øi cu Conferinfla noastræ Consultativæ. În ceea ce priveøte schimburile viitoare între Conferinfla noastræ øi dumneavoastræ, putem lua legætura ori prin Ambasadæ, ori prin MAE. Având în vedere cæ dumneavoastræ v°afli fæcut timp în programul dumneavoastræ pentru a ne vizita, în numele Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez exprim încæ o dat mulflumiri dumneavoastræ, domnului ambasador øi celorlalfli oaspefli, pentru onoarea øi plæcerea fæcutæ. Øtiu cæ væ întoarcefli foarte curând în flaræ. În numele Conferinflei, al meu personal, urez drum bun delegafliei dumneavoastræ øi toate cele bune. Adrian Næstase: Mulflumesc foarte mult pentru aceastæ ocazie deosebitæ, pentru cæ am avut posibilitatea sæ væ cunosc øi sæ cunosc din activitatea Conferinflei. A fost pentru noi ocazie foarte bunæ de a înflelege ce se întâmplæ în viafla politicæ a Chinei øi o mare plæcere personalæ de a înflelege problemele în procesul de deschidere a Chinei øi de modernizare a societæflii chinezeøti. Întâlnirea se terminæ la 11.20. 568
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
11.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu personalul Ambasadei României de la Beijing. Ambasadorul Romulus Budura: Face o prezentare a carierei intelectuale, profesionale øi politice a ministrului de Externe, specialist în drept internaflional. Vorbeøte de felul în care sunt percepute actualele orientæri de politicæ externæ, de nevoia promoværii ferme a intereselor flærii. Adrian Næstase: Relafliile externe reprezintæ un domeniu esenflial pentru viafla societæflii noastre. Încercæm o deschidere mai mare pentru strategiile de dezvoltare a societæflii româneøti. Efort imens, care se loveøte de multe obstacole. Noile structuri ale MAE reflectæ prioritæflile politice ale flærii, acum øi în perspectivæ preocuparea pentru înnoire øi dorinfla de conectare la procesele europene. Va trebui sæ facem un efort în Europa. E dificil din cauza unor atitudini greu de înfleles, blocaje de comunicare, deformæri de percepflie, datoritæ unor lobby°uri cu interese speciale. Urmærim, însæ, o politicæ cu deschideri spre alte zone de interes — cum e China. Nu ne limitæm la o fortæreaflæ în Europa. Acestea sunt øi argumentele pentru politica noastræ europeanæ, pe baza „loviturii de biliard“: bila care deschide mai multe direcflii de acfliune în viitor. Activitatea Ambasadei de la Beijing e esenflialæ pentru o dinamizare øi mai mare a relafliilor între România øi China. Sæ ne ferim de a ne læsa atinøi de incompetenfla celor care încearcæ sæ construiascæ direcflii rigide pentru orientærile politicii noastre externe. Existæ o apreciere la Bucureøti pentru activitatea Ambasadei. Ne vom întâlni într°un sediu nou. Vrem ambianflæ modernæ. Întâlnirea se terminæ la 12.00. 12.30 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în onoarea ministrului de Externe chinez Qian Qichen, în incinta ambasadei. Dejunul se terminæ la 14.25. 569
ADRIAN NÆSTASE
14.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la conferinfla de presæ cu jurnaliøti chinezi øi corespondenfli ai agenfliilor de presæ stræine. Ambasadorul Romulus Budura deschide conferinfla de presæ. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face, pentru început, urmætoarea declaraflie: Ne aflæm la capætul vizitei oficiale pe care am întreprins°o în Republica Popularæ Chinezæ, la amabila invitaflie a domnului Qian Qichen, ministrul de Externe al flærii dumneavoastræ Personal sunt deosebit de mulflumit de aceastæ vizitæ. Principalul ei rezultat este, dupæ pærerea mea, reafirmarea voinflei celor douæ guverne de a continua øi dezvolta, în noile condiflii ale proceselor democratice pe care le°a declanøat în România Revoluflia din decembrie øi ale transformærilor din China, în contextul politicii de reformæ øi deschidere, în ultimul deceniu, relafliile româno°chineze, care au îndelungate tradiflii bune de colaborare øi prietenie. În timpul vizitei, domnul Yang Shangkun, preøedintele Republicii Populare Chineze, mi°a fæcut cinstea de a mæ primi, prilej cu care i°am remis un mesaj scris din partea preøedintelui României, domnul Ion Iliescu. Am reflinut cu satisfacflie interesul cu care partea chinezæ priveøte — ca øi noi, de altfel — vizita preøedintelui român în China, avutæ în vedere a se realiza la începutul anului viitor. Am avut, totodatæ, o convorbire de fond cu domnul Yang Shangkun, care mi°a vorbit despre unele din preocupærile majore actuale ale conducerii chineze privind reforma economicæ øi ridicarea standardului de viaflæ al poporului. Am convingerea cæ invitaflia formulatæ de domnul preøedinte ca un grup de specialiøti români sæ studieze experienfla reformelor economice øi a zonelor economice speciale din China va fi primitæ cu mult interes în flara noastræ. În cursul dimineflii de astæzi am fost primit de domnul Zhou Peiyuan, vicepreøedinte al Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative 570
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
a Poporului Chinez, cu care am avut un schimb de vederi asupra transformærilor øi restructurærilor pe care le cunosc flærile noastre. În cadrul dialogului politic cu conducætorii chinezi, am remis, prin intermediul domnului ministru Qian Qichen, un mesaj scris al domnului Petre Roman, prim°ministru al României, cætre domnul Li Peng, premier al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. Mesajul prezintæ în 10 puncte propuneri concrete ale guvernului român menite sæ asigure dezvoltarea în avantajul reciproc a relafliilor de colaborare dintre România øi China. Am avut convorbiri substanfliale cu domnul ministru Qian Qichen. În cursul convorbirilor ne°am informat reciproc asupra situafliei din flærile noastre, am examinat cæile øi modalitæflile cele mai potrivite de a acfliona pentru întærirea sub toate aspectele a raporturilor româno°chineze øi am schimbat opinii despre unele probleme internaflionale. Concluziile la care am ajuns împreunæ pentru a asigura dezvoltarea relafliilor bilaterale au fost consemnate într°un aide°mémoire, pe care l°am schimbat în cursul întâlnirii de astæzi de la Ambasada românæ. Am convenit cæ baza solidæ a relafliilor dintre România øi China o reprezintæ principiile dreptului internaflional, îndeosebi respectarea suveranitæflii øi independenflei naflionale a fiecærui stat, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi øi avantajul reciproc. Am stabilit împreunæ sæ continuæm consultærile între ministerele de Externe ale celor douæ flæri. Am avut plæcerea sæ adresez dlui Quian Qichen invitaflia de a face o vizitæ oficialæ în România; invitaflia a fost acceptatæ øi sper ca vizita sæ se realizeze în cursul anului viitor. Convorbirile noastre au pus în evidenflæ, de asemenea, utilitatea extinderii schimburilor pe linie parlamentaræ, economicæ, øtiinflificæ, culturalæ øi în alte domenii. Un rol important în convorbirile noastre l°au avut problemele schimburilor comerciale øi ale cooperærii economice dintre România øi China. Am fost de acord ca cele douæ ministere de Externe sæ sprijine convocarea Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economicæ øi tehnicæ, 571
ADRIAN NÆSTASE
pentru a se examina în mod concret cæile cele mai potrivite de intensificare a cooperærii economice øi de asigurare a unei perspective durabile relafliilor româno°chineze în acest domeniu. Am fost puternic impresionat de potenflialul economic al Chinei, pe care am putut sæ îl constat cu ocazia vizitei pe care am întreprins°o în provincia Guangdung, cu sprijinul Ministerului chinez de Externe øi al Biroului relafliilor externe al guvernului popular al acestei provincii, în prezenfla personalæ a øefului biroului, domnul Huang Qun. Discufliile cu domnul Zhang Hongyi, viceprimar al municipiului Shenzhen, øi vizitele pe care am avut prilejul sæ le efectuez la diverse unitæfli economice cu sprijinul primæriei, mi°au relevat diversitatea domeniilor în care s°au putut realiza progrese, gradul înalt de folosire a forflei de muncæ, dinamismul dezvoltærii acestei zone economice speciale, care aduce o mare contribuflie la extinderea relafliilor economice ale Chinei. De asemenea, întâlnirea pe care am avut°o cu domnul Gu Yongjiang, adjunct al ministrului Relafliilor Economice øi Comerflului Exterior, la Guangzhou, precum øi vizitarea propriu°zisæ a diverselor pavilioane ale Târgului de toamnæ de la Guangzhou, mi°au întærit convingerea cæ existæ domenii în care China øi România pot fi parteneri economici interesanfli una pentru cealaltæ, cu efecte benefice pentru fiecare flaræ. În ansamblu, sunt de pærere cæ vizita noastræ în China va contribui la întærirea øi diversificarea relafliilor prieteneøti øi de colaborare româno°chineze. „Associated Press“: Întreabæ dacæ în relafliile bilaterale nu existæ o anumitæ stânjenealæ datoritæ legæturilor chinezilor cu Nicolae Ceauøescu. Adrian Næstase: Relafliile între popoare sunt mai importante ca relafliile dintre persoane. Nu vede nici o dificultate în asta. Relafliile de prietenie dintre români øi chinezi au o lungæ tradiflie. „Radio Beijing“: Sæ ne spunefli principiile de bazæ ale politicii externe româneøti. 572
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Liniile de bazæ ale noii Românii democratice se bazeazæ pe afirmarea øi promovarea unor noi valori — ale democrafliei øi drepturilor omului. E o cerinflæ vitalæ, deoarece întregul proces de schimbare din România are la bazæ aceste valori. Din acest punct de vedere, o orientare prioritaræ pentru politica externæ româneascæ este conectarea rapidæ øi constructivæ la procesele europene øi la mecanismele instituflionale europene. De asemenea, politica noastræ externæ încearcæ sæ construiascæ într°un mod pragmatic legæturi flexibile cu zone de interes pentru România din alte spaflii geografice. În esenflæ, noi încercæm sæ prezentæm un mesaj pentru lumea exterioaræ, un mesaj clar despre trendul pozitiv din România øi sæ prezentæm în afaræ noua identitate a României, færæ ambalaje cosmetice, arætând ce e pozitiv, dar øi dificultæflile øi greøelile pe care aceste procese le implicæ. Cred cæ elementele esenfliale în clipa de faflæ sunt determinate de schimbærile politice interne, de sensul acestor schimbæri, de faptul cæ noi trebuie sæ prezentæm în afaræ o politicæ de consens naflional, în care øi prin care sæ fie definite øi apærate interesele naflionale, iar acest lucru nu poate fi fæcut decât prin dialog politic responsabil între diferitele partide politice øi grupæri sociale în interiorul flærii. „Reuters“: S°a spus cæ partea chinezæ va discuta un acord privind furnizarea de arme României. E adevær în asta? Adrian Næstase: Nu cred. Oricum, n°am discutat acest subiect. România poate produce armele necesare pentru apærarea sa øi, în general, avem alte prioritæfli în cooperarea cu China, iar acestea sunt economice. „Dalian News Agency“: Vom continua barterul sau facem øi cu România la fel ca øi cu celelalte flæri din Europa de Est? Adrian Næstase: De la anul, vom avea noi reguli — decontæri în valutæ liber convertibilæ. Din pæcate, asta va crea unele dificultæfli pentru relafliile bilaterale, dar e un pas necesar, dacæ vrem sæ punem relafliile noastre, ca øi economiile noastre, pe o bazæ sænætoasæ. E posibil sæ avem un nivel mai scæzut de schimburi 573
ADRIAN NÆSTASE
în perioada urmætoare, dar multe interese complementare. Speræm sæ depæøim acest moment critic cu ajutorul firmelor particulare. „Associated Press“: Dacæ s°au fæcut estimæri cu cât de vor reduce schimburile? În ultimul timp, schimburile au scæzut drastic. Dacæ putem da cifre? Adrian Næstase: Sunt greu de evaluat acum efectele negative ale trecerii la decontæri în valute liber convertibile. Credem cæ va fi o scædere, dar nu putem face o evaluare exactæ. Referitor la a doua problemæ: dupæ Revoluflie, ca urmare a unor cauze interne, a fost evidentæ tendinfla scæderii productivitæflii muncii øi a diminuærii exporturilor. Tendinfla reducerii relafliilor economice a început înainte de Revoluflie, pentru cæ vechiul regim a urmærit scæderea severæ a importurilor din China. „Reuters“: Putefli da cifre privind comerflul? Adrian Næstase: Nu avem încæ cifre fiabile, dar pot spune cæ au scæzut sensibil. Unul dintre obiectivele noastre a fost sæ înflelegem noile structuri din China øi sæ explicæm structurile româneøti, ajutând astfel la restabilirea canalelor pentru relaflii comerciale mai bune. Putem importa mult din China, în special bunuri de consum, øi øtim cæ o parte importantæ din bunurile noastre prezintæ interes pentru importuri în China. România are un potenflial, nu are datorii externe, ne modernizæm structurile. Avem nevoie de bunuri de consum pentru ridicarea nivelului de trai al poporului øi de a ne angaja activ la crearea economiei de piaflæ. În aceastæ privinflæ, know how, noi tehnologii, investiflii în general sunt foarte importante. Experimente ca cele din Shenzhen pot fi interesante spre a fi examinate de experflii noøtri pentru a vedea cum se utilizeazæ capitalul stræin. Conferinfla de presæ se terminæ la 15.15. 18.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întoarce cu avionul la Bucureøti, cu escale la Karachi øi Abu°Dhabi. Sosirea la Bucureøti la 5.30 (ora localæ, 17 octombrie). 574
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
17 octombrie 1990 La revenirea în flaræ din vizita oficialæ efectuatæ în RP Chinezæ, la invitaflia omologului sæu, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face o declaraflie Agenfliei „Rompres“: Sunt deosebit de mulflumit de vizita pe care am fæcut°o, de contactele pe care le°am avut, de faptul cæ am putut sæ discutæm la cel mai înalt nivel despre relafliile bilaterale øi despre posibilitæflile de a îmbunætæfli schimburile comerciale øi culturale, de a stabili un dialog eficient la nivelul miniøtrilor de Externe øi la nivelul altor factori de decizie. Am fost deosebit de onorat sæ fiu primit de preøedintele Chinei, iar discufliile pe care le°am avut cu omologul meu chinez au fost deosebit de utile. De altfel, am convenit un aide°mémoire în care sunt prevæzute diferite modalitæfli de amplificare a relafliilor bilaterale atât pe plan politic, cât øi pe plan economic. Deosebit de interesantæ a fost vizita fæcutæ în sudul Chinei øi în zonele economice speciale. Aceste zone pot reprezenta un interes deosebit în ceea ce priveøte modul de realizare a unor investiflii stræine, datæ fiind dinamica deosebit de rapidæ în construirea unor obiective economice prin importul de licenfle øi tehnologii moderne. Am convenit sæ trimitem în aceastæ zonæ o echipæ de experfli români care sæ poatæ urmæri aceste metode interesante pentru noi øi economia româneascæ. 19.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Reacflie la ce a spus Géza Jeszenszky — text pentru Adrian Næstase. – Conferinfla de presæ. – Publicaflia „Expres“ face — referitor la încælcarea embargoului — aprecieri iresponsabile. – Întâlnirea Consiliului Politic Consultativ al Tratatului de la Varøovia, din 3–4 noiembrie, Budapesta este una foarte importantæ. Se va pune problema contactelor cu Ungaria. Sæ avem o „Carte Albæ“ pe chestiunile relafliilor cu Ungaria. 575
ADRIAN NÆSTASE
– Sæ facem un comitet interdepartamental pentru minoritæfli — material în limba englezæ; sæ fie la dispoziflia delegafliilor. Aurel Stoica øi oameni de la MAE, Ministerul Învæflæmântului, SRI, Academie, Mihai Neagu, Ministerul Culturii, Departamentul Cultelor sæ prezinte ce s°a fæcut în România în problemele minoritæflilor. Sæ folosim ceea ce avem: materiale din Minister — declaraflii oficiale — declaraflii ale organizafliilor ungureøti din emigraflie, Rompres — materiale de presæ mai deosebite. – ABC a difuzat filmul nostru cu handicapaflii. – Scrisoare de ræspuns la felicitærile lui Hélène Ahrweiler, preøedinta Centrului Pompidou. – De vorbit cu Sændulescu1 øi Sorin Botez. – Dosarul Mânzatu — de væzut la Budapesta. 12.05 La Adrian Næstase , cu probleme legate de Reuniunea de la Budapesta. – Activitatea ONG°urilor din diaspora maghiaræ. – Dosar cu relafliile româno°ungare pentru vineri — articolul din Lumea, cartea lui Árpád Göncz øi cartea lui Raoul Øorban. – Hærfli. – Istoricul Transilvaniei. – Documentul de la Copenhaga. – Sinteza propunerilor lui Romulus Neagu. – Dosarul pentru vineri dimineafla.
18 octombrie 1990 13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îi primeøte pe Keba Mbaye (Senegal), vicepreøedinte al Curflii Internaflionale de Justiflie, øi pe Eduardo Valencia°Ospina, grefierul Curflii. 1
576
Ionel Sændulescu, lider PNL.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Keba Mbaye: Îi oferæ lui Adrian Næstase un album al Curflii. Adrian Næstase: Exprimæ plæcerea de a°l revedea. Prima datæ s°au întâlnit la o sesiune referitoare la drepturile omului la Strasbourg. Ca om cu preocupæri serioase în domeniu, ræmâne ataøat problemelor de drept internaflional. Reaminteøte accentul pus pe rolul Curflii Internaflionale de Justiflie în discursul preøedintelui Ion Iliescu la Sesiunea Adunærii Generale din acest an. Interes reînnoit faflæ de Curte din partea României. Trebuie sæ dezvoltæm contactele nu numai la nivel guvernamental, ci øi la nivel neguvernamental — reflea de ONG°uri, care sæ poatæ schimba mentalitatea în favoarea unei conduite bazate pe regula de drept. Încercæm sæ obflinem sprijinul comunitæflii internaflionale pentru modernizare nu numai din punct de vedere economic, ci øi o schimbare fundamentalæ în modul în care tratæm relafliile între cetæfleni øi stat. Vom organiza consultæri internaflionale pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului. Implicarea ONG°urilor româneøti, care nu au cunoøtinfle suficiente în domeniul drepturilor omului, este încæ departe de ceea ce ar trebui sæ fie . Drepturile omului sunt importante în primul rând pentru omul de pe stradæ. Trebuie sæ depolitizæm conceptele øi sæ stabilim mecanismele necesare controlului modului în care ele sunt exercitate øi respectate. Problema reglementærii paønice a diferendelor între state ræmâne problema cea mai importantæ a relafliilor internaflionale. Rolul dreptului internaflional, dupæ dispariflia axei ideologice Est°Vest, creøte øi oferæ o posibilitate suplimentaræ de dezvoltare a rolului Curflii Internaflionale de Justiflie. Multe deosebiri de abordare aveau o bazæ ideologicæ. Speræ cæ vizita lui Keba Mbaye în România, contactele cu studenflii, discufliile de la ADIRI i°au permis sæ se edifice asupra modului în care privim noi procesele politice interne, dar øi conexiunile societæflii româneøti cu comunitatea internaflionalæ, ambele întemeiate pe un rol mai important al regulii de drept. 577
ADRIAN NÆSTASE
Keba Mbaye: Mulflumeøte pentru invitaflie. I°a permis sæ vadæ o flaræ pe care n°a cunoscut°o, într°un moment în care fiii ei sunt angajafli într°o schimbare beneficæ. E un prieten al flærii noastre. Senegalezii au fost colonizafli 300 de ani, au devenit independenfli în 1960, cunosc azi probleme øi mai grele ca cele pe care România le are în acest moment, de aici simpatia normalæ øi naturalæ faflæ de eforturile României. Despre invitaflia primitæ a vorbit cu preøedintele Curflii Internaflionale de Justiflie, care i°a spus cæ e importantæ øi a ales sæ fie însoflit de grefierul Curflii — pentru cæ el reprezintæ memoria Curflii, un eminent jurist, care cunoaøte toatæ lumea. El îøi încheie misiunea în februarie 1991. Raporturile României cu exteriorul, problema drepturilor omului øi modul în care este înfleles rolul Curflii sunt subiectele de interes. Îøi aminteøte de reuniunea din 1972 de la Strasbourg, unde a abordat problema dreptului la dezvoltare. A vorbit cu ambasadorul Constantin Ene referitor la Institutul Român pentru Drepturile Omului. El e aici ca prieten al României. Ne va spune ce gândeøte, ca un român. A consacrat o mare parte a activitæflii sale drepturilor omului. În 1961, la primul Congres al juriøtilor din Scoflia a prezentat o comunicare pe aceastæ temæ. Avem dreptate sæ acordæm o importanflæ considerabilæ acestei probleme. Drepturile omului constituie o necesitate realæ, nu o modæ, în special când se trece de la demagogie la acceptarea principiilor democrafliei. Tentaflia e mare de a fi prea prudent. Ar fi o eroare de a fi obnubilat de aspectul academic al problemei. Avefli un popor care aøteaptæ, are nevoi care trebuie satisfæcute, sæ i se dea ocazia sæ°øi expunæ revendicærile. Un prieten îi spunea cæ România a ieøit din comunism øi nu are o stângæ politicæ. Vefli avea în curând; ea trebuie sæ fie un factor de promovare a respectærii drepturilor omului øi de promovare a revendicærilor. 578
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Se întreabæ dacæ în conceptul de Institut pentru Drepturile Omului nu trebuie fæcutæ o distincflie între un organism mai curând de cercetare øi un organism care, færæ a fi de protecflie, sæ fie de apærare a acestor drepturi. Sæ nu insistæm prea mult pe aspectul academic. Denumirea de Institut clasificæ instituflia drept un organism academic. Sæ mai reflectæm la denumire. Sæ i se dea un nume mai percutant, mai militant. Existæ azi în domeniul protecfliei øi cvasiprotecfliei drepturilor omului douæ mari posibilitæfli: institutul fie se ataøeazæ la Ombudsman (Avocatul Poporului), ca structuræ de mediere, la Parlament, fie se constituie øi funcflioneazæ ca ceva independent, cu personalitæfli independente. Ce propunem noi pare a fi ceva intermediar. E foarte bine cæ o treime dintre membri sunt stræini. Adrian Næstase: Vom avea un cadru constituflional, care va susfline ideea de Ombudsman — o comisie parlamentaræ sau independentæ — idee reflinutæ în proiectul de Constituflie. Avem 14 ONG°uri româneøti care se ocupæ de aspectul militant. Ele cunosc foarte puflin în domeniul drepturilor omului. Vor sæ se implice, dar nu cunosc conceptele, normele øi sistemele internaflionale de protecflie. Ambele aspecte se vor dezvolta. Ideea Institutului este de a susfline pe ambele aspecte. Institutul va avea 4 scopuri; documentare, acces la bænci de date; informaflie pentru opinia publicæ româneascæ øi pentru ONG°uri; cercetare, pentru a menfline contactul cu dezvoltærile teoretice; educaflie, formarea acceleratæ pentru diferite categorii de persoane, cum sunt ofiflerii de poliflie sau judecætorii. Institutul trebuie sæ acflioneze pe ambele dimensiuni. L°am pus sub egida Parlamentului, pentru ca Institutul sæ nu devinæ obiect de manipulare de cætre forflele politice sau guvern. Va trebui, desigur, sæ vedem reacflia socialæ. Un mic studiu pe aceastæ problemæ a fæcut Hans Van Thoolen (în acest moment preøedinte al Fundafliei Martin Ennals). 579
ADRIAN NÆSTASE
Keba Mbaye: Din experienfla lui personalæ: institutele de obicei se ataøeazæ universitæflilor. Ele nu intereseazæ prea mult ONG°urile øi nici indivizii. Ce e important e soluflionarea problemelor practice. Comisia Drepturilor Omului din cadrul ONU este permanent acuzatæ din diverse pærfli cæ deciziile ei au conotaflii politice. ECOSOC i°a cerut într°un târziu sæ le studieze øi pânæ la urmæ ECOSOC a adoptat Rezoluflia 1.503, solicitând sæ facæ o veritabilæ protecflie a drepturilor omului. Institutul român va ajunge la asta. I se vor adresa cereri øi solicitæri, dacæ e legat de cele 4 domenii øi subpunctele respective. Ar fi pæcat sæ nu i se dea noi competenfle. Sæ mai prevedem posibilitatea ca Parlamentul sæ°i dea øi alte sarcini legate de promovarea øi protecflia drepturilor omului. Se poate deschide o posibilitate de dezvoltare ulterioaræ. Sæ vedem posibilitatea organizærii de întâlniri nu numai cu organizafliile româneøti ci øi din stræinætate, pentru a fline seama de experienfla altora. Adrian Næstase: Excelent. Eduardo Valencia°Ospina: Sprijinæ ce a spus Mbaye. Keba Mbaye: Pentru text va mai discuta cu Ion Diaconu. Referitor la rolul Curflii Internaflionale de Justiflie, avem aerul cæ am fi pompierii care aprind incendii pentru a le stinge. Curtea Internaflionalæ de Justiflie vrea sæ fie mai puflin ocupatæ, pentru cæ statele au învæflat øi admit sæ îøi rezolve paønic diferendele. Sunt bucuroøi când personalitæflile politice vorbesc de rolul Curflii, cum a fæcut preøedintele Ion Iliescu la 3 octombrie. Au reflinut ce le°a spus ambasadorul Constantin Ene, cæ România a încetat formularea rezervelor la unele Tratate în legæturæ cu recurgerea la Curtea Internaflionalæ de Justiflie. Speræ cæ va fi un prim pas, nu øi ultimul. A fost frapat aici de voinfla autoritæflilor române de a instaura democraflia cea mai puræ, respectarea drepturilor omului, øi de a se deschide lumii exterioare, cu respectarea primatului dreptului. Asta e o garanflie pentru România în ceea 580
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
ce priveøte viitorul. În acest sens, el e optimist. Speræ cæ Polonia nu va fi singura flaræ din blocul comunist care sæ accepte jurisdicflia obligatorie a Curflii. Adrian Næstase: Sæ continuæm discufliile la dejun. Sæ ne gândim la traducerea în limba românæ a jurisprudenflei Curflii Internaflionale de Justiflie, care e cea mai bunæ formæ de sprijinire a cercetætorilor dreptului internaflional. E foarte important pentru specialiøtii români. Eduardo Valencia°Ospina: Vrea sæ asigure cæ Ministerul Afacerilor Externe øi Universitatea Bucureøti au o documentaflie asupra Curflii. Poate oferi ceva pentru viitorul Institut, lucruri pe care sæ le transmitæ cu titlu gratuit. Primirea se terminæ la 15.50. 14.10 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în onoarea lui Keba Mbaye, vicepreøedinte al Curflii Internaflionale de Justiflie. Dejunul se terminæ la 15.25. 17.15 Adrian Næstase primeøte în audienflæ pe Ottorino Janone1, reprezentantul rezident al PNUD la Bucureøti. Ottorino Janone: A vrut sæ°l cunoascæ. E aici de doi ani. A træit evenimentele ante° øi postrevoluflionare. Studiazæ modalitatea cea mai eficientæ de a ajuta autoritæflile. A dus la New York programul guvernului. Adrian Næstase: Azi, primul°ministru a prezentat un program economic deosebit de interesant. Ottorino Janone: E ataøat de România. 1 Ottorino Janone. Coordonator rezident pentru activitæflile operaflionale ONU. Reprezentant al Programului Nafliunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) la Bucureøti.
581
ADRIAN NÆSTASE
În stræinætate, au o percepflie rea despre ce se petrece la noi. Presa închide ochii în fafla erorilor altora. Diaspora noastræ nu joacæ un rol prea pozitiv. N°a susflinut cæ la noi lucrurile sunt perfecte, dar sunt în curs discuflii øi analize pentru îmbunætæflirea lor. A gæsit la Banca Internaflionalæ pentru Reconstrucflie øi Dezvoltare o poziflie mai favorabilæ faflæ de România. Responsabilul cu Europa, Eugenio Larri, priveøte România cu simpatie. La Departamentul de Stat i s°a spus cæ sunt permise doar ajutoare umanitare. La ONU, sunt unele proiecte vechi øi unele noi. A obflinut 800.000 dolari pentru recensæmântul din 1992, pentru cumpærarea a peste 120 computere, pentru a întæri Direcflia de statisticæ. România e slabæ din punct de vedere economic; statistica aratæ un venit naflional de 6.000 dolari pe cap de locuitor, conform datelor ONU. În noua conjuncturæ politico°socialæ, se vor pune în lucru unele proiecte pentru a da o consistenflæ realæ programului guvernamental. Câteva proiecte foarte interesante. Primul priveøte dezvoltarea micilor întreprinderi private: vor crea un birou de consiliere pentru micile întreprinderi. Pânæ acum n°a apærut nici una de producflie; s°au înfiinflat numai în domeniul serviciilor. Doar unitæflile productive vor schimba flara. Al doilea este un proiect priveøte redeschiderea fostei CEPECA — acum se numeøte IROMAN — pentru formare de manageri. Al treilea proiect, în curs de elaborare porneøte de la faptul cæ guvernul are intenflia sæ privatizeze întreprinderile de stat. Pentru a vinde o întreprindere,, trebuie sæ°i cunoøti valoarea; e o treabæ de audit profesional, care nu existæ în România. Vor trimite o echipæ pentru a forma tineri români pentru 1–2 ani, dupæ care se vor descurca singuri. Aici a primit unele comentarii de la New York. Au fæcut un proiect asemænætor în Polonia øi unul în Ungaria — au vândut întreprinderi mari pe prefluri mici øi au dat vina pe ONU. Dar i°a convins pânæ la urmæ de importanfla proiectului. Vor sæ facæ ceva în domeniul mediului — preocupare prioritaræ pentru ONU øi pentru guvern. A luat legætura cu domnul Pop øi cu secretarul de stat pentru Mediu. Au cerut unei echipe româneøti un mic studiu. Vrea sæ cearæ laboratoare 582
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
mobile cu electronicæ sofisticatæ, care în câteva minute fac analiza apei øi aerului. Sæ întocmim pentru guvern o hartæ ecologicæ øi sæ gæsim punctele cele mai dificile. Øtie cæ sunt preocupæri la noi pentru asta, dar nu avem aparaturæ. Guvernul român e coresponsabil pentru dezvoltarea acestor proiecte. Adrian Næstase: Îl invitæ sæ vadæ discursul preøedintelui Iliescu în plenul Adunærii Generale a ONU. A fæcut o referire la PNUD. Sæ°i dæm o copie. Ottorino Janone: ONU e o junglæ. Este o deosebire între PNUD øi celelalte organisme ale ONU. PNUD e ca o bancæ, care ajutæ. BIRD dæ bani cu condiflii. PNUD ajutæ guvernele sæ°øi realizeze obiectivele. BIRD nu dæ, ci împrumutæ, deci nu riscæ nimic. La PNUD contribufliile sunt voluntare. Comunicarea publicæ promovatæ de PNUD e bunæ. Adrian Næstase: Am participat la o acfliune foarte bunæ la Antalya. Ottorino Janone: O altæ problemæ pe care a întâlnit°o la New York este aceea de a trata toate flærile din Europa de Est în bloc. Este adeværat cæ toate sunt în tranziflie, dar în stadii diferite. Adrian Næstase: Întrucât noi le facem pe toate deodatæ, poate sæ fie un avantaj. Ottorino Janone: Problemele sunt complexe. Trebuie schimbate mentalitæfli, ceea ce este lucrul cel mai greu. Schimbærile se fac pas cu pas. fiærile nu pot fi tratate în bloc. E simplist. Fiecare flaræ are specificul ei. România n°are datorii, dar n°are tehnologia avansatæ a Cehoslovaciei. Încearcæ reconvertirea unor proiecte, cum este cazul Institutului de la Bæneasa pentru maøini agricole. A vorbit cu directorul ca pe baza unei dotæri tehnice primite — computere — sæ conceapæ utilaje agricole pentru proprietæfli mici. Se pare cæ guvernul a decis ca unele institute sæ se autofinanfleze. Unele vor supravieflui; altele sunt condamnate. Au o rezervæ pentru a finanfla instituflii care se autofinanfleazæ, rezervæ obflinutæ prin îngheflarea unor proiecte, ca de exemplu cel cu industria aeronauticæ. Adrian Næstase: Am discutat cu Draper sæ facem un seminar în România cu bani — lei — din contul contribufliei noastre la PNUD. 583
ADRIAN NÆSTASE
Ottorino Janone: Se poate face asta. El a propus øi o reuniune pentru mediul înconjurætor. Moldova sovieticæ are intenflia de a propune o Convenflie cu flærile baltice, România øi Bulgaria au øi ele probleme în domeniu, de aceea ar fi de dorit sæ avem o legislaflie unitaræ. Putem face o reuniune cu sprijinul PNUD. Avem o listæ de proiecte în pregætire, ca de exemplu reforma fiscalæ, reforma bancaræ. Adrian Næstase: Avem proiecte de legi în aceste domenii. Ottorino Janone: Chiar øi pentru investiflii. Trebuie væzut ce fac vecinii. Sæ ne aliniem la ce fac ei, pentru a fi competitivi. Sæ oferim condiflii pentru investiflii mai atractive decât vecinii. De væzut ce fac ei: nu e spionaj, ci o cooperare tehnicæ. Adrian Næstase: I°a plæcut întâlnirea øi entuziasmul lui Ottorino Janone. Ottorino Janone: Dupæ entuziasm tot ræmâne ceva. Trebuie væzute lucrurile de o manieræ favorabilæ. El vorbeøte celorlalfli despre schimbærile din România. „Le diable n’est pas si noir comme on le paint. Il faut croire en ce qu’on fait.“ Bucureøti e ultimul lui post. Îi ureazæ succes lui Adrian Næstase øi României. Audienfla se terminæ la 18.05. 22.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la declarafliile lui Géza Jeszenszky, fæcute la Bonn — de conceput o scrisoare pentru miniøtrii de Externe ai flærilor CSCE. – Articolul din „Financial Times“: de væzut ce concluzii putem trage din el. – Referitor la Tirana: de fæcut o discuflie mâine, de luat øi fiøe bilaterale.
19 octombrie 1990 10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Semneazæ raportul asupra vizitei în China. 584
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Sorin Botez (PNL) a fost aici; mulflumiri pentru ONU øi Simpozionul din Malta. – Pentru Sorin Botez: de organizat un turneu de conferinfle la Paris, în perioada 10–17 decembrie. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ambasadorul Republicii Coreea la Bucureøti, Hyun Hong Lee. Relaflii bilaterale. Vizita la Seul a ministrului de Externe român. 15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Nota referitoare la discuflia cu Hans°Peter Furrer de la Consiliul Europei; de primit delegaflia care vine pe 22 octombrie. – De acord cu anunflul public al primirii delegafliei SUA luni la 16.30. 18.20 La Adrian Næstase, împreunæ cu ambasadorul Constantin Ene. – Se analizeazæ propunerea Turciei în legæturæ cu cooperarea la Marea Neagræ. – Consultarea referitoare la Institutul pentru Drepturile Omului. – Punerea în practicæ a Statutului Corpului diplomatic øi Anuarul vor fi fæcute de Constantin Ene. – Atribufliile economice ale MAE.
20 octombrie 1990 9.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De analizat participarea la acfliuni protocolare, apropo de recepflia de ieri de la Ambasada Ungariei. 11.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Rezoluflia inifliatæ de SUA în Consiliul de Securitate: OK, o sprijinim, reprezintæ punctul nostru de vedere din august. 585
ADRIAN NÆSTASE
15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Sæ fim de acord cu invitarea Italiei ca observator la Tirana. 18.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede o serie de telegrame. – Vede scrisoarea cætre Stænculescu: OK. Agenflia „Rompres“ difuzeazæ comunicatul ce i°a fost remis spre difuzare de Ministerul Afacerilor Externe: Ministrul Afacerilor Externe, domnul Adrian Næstase, a luat act cu satisfacflie de declarafliile fæcute de domnul Géza Jeszenszky, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, cu ocazia conferinflei de presæ a premierului ungar, József Antall, la Clubul presei din Washington, la 19 octombrie 1990, în sensul cæ Ungaria va sprijini intrarea României, ca øi a altor flæri est°europene, în Consiliul Europei øi cæ „Ungaria nu doreøte sæ vadæ România izolatæ de restul Europei“. Salutæm aceste declaraflii ca mergând în direcflia îmbunætæflirii raporturilor româno°ungare. Punerea lor în aplicare serveøte atât interesele României, cât øi cele ale Ungariei øi contribuie la consolidarea procesului CSCE.
22 octombrie 1990 8.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Viulen G. Pozdneakov, însærcinat cu afaceri a.i. al URSS la Bucureøti. Viulen G. Pozdneakov: A primit sarcina de a transmite un mesaj cætre preøedintele Ion Iliescu. Domnul Iliescu nu era la Bucureøti. A vorbit cu Mihai Bujor°Sion, cæruia i s°a transmis sensul mesajului, færæ detalii øi a primit 586
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
ræspunsul cæ preøedintele Iliescu e de acord cu propunerea preøedintelui Mihail Sergheevici Gorbaciov de amânare a reuniunii Comitetului Politic Consultativ. Preøedintele Iliescu a cerut sæ se dea detaliile mesajului. Translator (citeøte mesajul în traducere în limba românæ): „În prezent, în legæturæ cu problemele urgente de naturæ internæ øi externæ e necesar sæ se revinæ asupra datei Consiliului Politic Consultativ. Data de 3–4 noiembrie nu e optimæ. Dupæ cum e cunoscut, conflinutul principial al reuniunii trebuie sæ fie sesizarea caracterului øi problemelor legate de transformærile din Tratatul de la Varøovia, în condifliile schimbærilor radicale din Europa øi din lume. Din acest punct de vedere, aøa cum s°a convenit în iulie, avem sarcina de îngheflare a activitæflilor Tratatului de la Varøovia, pentru a îl pune în concordanflæ cu construcflia structurii europene de securitate. Aceste decizii trebuie sæ fie adoptate nu în ajun, ci dupæ întâlnirea la vârf de la Paris. Va fi semnatæ Declaraflia comunæ NATO–Tratatul de la Varøovia, conform cæreia ambele blocuri nu se vor mai considera adversare. Va fi semnat Acordul de limitare a armamentelor convenflionale în Europa. La Paris vom putea, o datæ în plus, sæ avem un schimb de opinii privind situaflia Tratatului de la Varøovia øi problemele bilaterale. Bazat pe rezultatele reuniunii CSCE de la Paris, sæ le dezvoltæm prin mæsuri ulterioare. Astfel, CSCE ar da un impuls construcfliei europene. Semnarea Tratatului privind repartizarea cotelor naflionale de armamente va fi soluflionatæ separat de reuniunea viitoare a Tratatului de la Varøovia.“ Viulen G. Pozdneakov: Doreøte sæ adauge cæ aceastæ propunere ar putea sæ creeze probleme cu Ungaria øi Cehoslovacia. De aceea, contæm pe sprijinul dumneavoastræ în aceastæ problemæ. Spune deschis cæ proiectul Declarafliei politice a Consiliului Politic Consultativ, care a fost elaborat de Cehoslovacia, nu e convenabil pentru partea sovieticæ. Aceasta e esenfla mesajului preøedintelui nostru. 587
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Ne°am dat seama de importanfla acestui mesaj. Referitor la conflinut, nu avem nici un fel de dificultæfli în a accepta aceastæ amânare. În plus, suntem de acord cu rafliunile invocate pentru aceastæ amânare. S°ar putea sæ aparæ unele reacflii diferite. Suntem alæturi de aceastæ inifliativæ øi sæ ne spunefli cum sæ o sprijinim dacæ va fi nevoie. Viulen G. Pozdneakov: Întreabæ dacæ avem o copie a proiectului cehoslovac. Adrian Næstase: Nu, am dori sæ ne dea cât mai repede o copie. Audienfla se terminæ la 8.50. 9.00 Øedinfla de colegiu a MAE. Adrian Næstase: Pe scurt, câteva probleme care se cer rezolvate. 1. Au apærut unele tensiuni, mici dificultæfli de transmitere a informafliilor, o serie de percepflii nu tocmai pozitive în legætura MAE cu guvernul øi preøedinflia. Sæ stabilim un sistem mult mai strict de reguli, pentru pæstrarea structurilor ierarhice ale MAE. La solicitæri directe, rugafli pe cei în cauzæ sæ facæ demersurile pe cale ierarhicæ, iar pentru situaflii urgente sæ se asigure informare perfectæ pânæ la vârf. Petre Roman i°a vorbit de un proiect de discurs pentru CEE. Ar fi un text semnat de Romulus Neagu. Sæ flinem seama cæ primul°ministru are o abordare foarte modernæ. Uneori ne°a spus cæ avem o abordare conservatoare. La nivelul unora dintre membrii guvernului øi al primului°ministru apare ideea existenflei unei anumite anchilozæri în MAE, ceea ce nu e bine. Schimbarea de registru sæ se reflecte în toate luærile noastre de poziflie. 2. Începând de sâmbætæ, la cabinet va lucra øi Dan Bârliba. Va urmæri toate telegramele care intræ øi ies, pentru a se asigura o informare coerentæ a ministrului. Sæ asiguræm o informare cât mai bunæ. 588
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
3. Sæ urmærim dinamica relafliilor cu Ungaria. Existæ riscul ca Ministerul Afacerilor Externe sæ aparæ ca o instituflie cu poziflii radicale, în timp ce Ministerul Apærærii Naflionale apare ca promotorul celor moderate. Sæ fim ceva mai flexibili. 4. Completarea structurilor: am cam neglijat problemele de personal. Sæ facem rapid un concurs pentru Direcflia de planificare politicæ — care practic nu existæ. Sæ°l organizæm în douæ sæptæmâni; sæ spunem ce dorim. Sæ reflectæm la completarea conducerilor direcfliilor. 5. În general, materialele pe care le discutæm apar destul de târziu. Trebuie sæ avem timp de reflecflie øi corecflie. 6. De refæcut nota cu propuneri de ambasadori pentru preøedintele Iliescu. Ideea principalæ este sæ folosim øi români din stræinætate. 7. În MAE trebuie sæ motivæm mai bine oamenii. Sæ avem un trend ascendent la capitolul calitate, inclusiv în privinfla angajaflilor. Pentru Italia era ideea cu Grigore Arbore Popescu. De deblocat numirea øi la Geneva. 8. Sæ facem øedinfle sæptæmânale. Constantin Ene: Susfline ideea øedinflelor sæptæmânale: e o necesitate. Sæ recurgem mai frecvent la formula task force. Adrian Næstase: De acord. Constantin Ene: La concurs sæ completæm øi Direcflia juridicæ øi Colectivul pentru drepturile omului. Adrian Dohotaru: S°a fæcut un material de interes despre emigraflie. De væzut ce a fæcut Marcel Dinu. Circuitul telegramelor trebuie revæzut, pentru cæ ne informæm mai repede din presæ. Adrian Næstase: Sæ vedem cum ne putem informa mai rapid decât prin presæ. Dan Bârliba sæ vadæ øi buletinele Rompres. Trebuie neapærat rezolvatæ problema Centrelor culturale. 589
ADRIAN NÆSTASE
MAE sæ se implice hotærât. De luat legætura cu Fundaflia, Ministerul Culturii øi Academia — sæ facæ un grup, plus Ion M. Anghel, pentru fundamentare juridicæ — care sæ ofere o soluflie pe care sæ o propunem guvernului. Pentru director sæ se facæ un consiliu interdepartamental, la nivel de subsecretar de stat. În altæ ordine de idei, anunflæ cæ au început cursuri la Facultatea de Drept. Cei din MAE pot sæ fie implicafli în aceste cursuri. Referitor la Reuniunea de la Tirana — Balcanii — problema a creat un mare interes øi o anumitæ teamæ — dæ o dimensiune de unitate peste diferenflele bilaterale. Sæ mergem cu lucruri foarte interesante. Sæ promovæm idei cât mai curajoase øi constructive, pentru a ræmâne ceva; sæ se facæ totul în formulæri moderne. Balcanicii sæ poatæ observa cæ exprimæm gândirea cea mai avansatæ; sæ acreditæm percepflia unei zone interesante, cu care se poate negocia. Foarte interesantæ prezenfla italianæ ca observator. Teodor Meleøcanu: Italia vrea o zonæ de influenflæ undeva în Europa. Nicolae Micu: Încæ din februarie 1988 s°a fæcut o anumitæ instituflionalizare — miniøtrii de Externe — întâlniri la doi ani; adjuncflii de miniøtri — de douæ ori pe an; reuniuni sectoriale. Noi concepem Balcanii ca parte integrantæ a CSCE. Balcanii sunt în urmæ. Sæ facem din ei un factor de accelerare a proceselor. Conferinflele de pânæ acum au fost exploratorii. Tirana poate reprezenta saltul necesar, dacæ adoptæ un program de cooperare. Mutafliile din Europa produc o realiniere de forfle pe continent. Existæ pericolul ca flærile balcanice, care au conflicte bilaterale, sæ cearæ marilor puteri sæ intre în joc, folosind acest discurs despre construcflia europeanæ, pentru a°øi face o sferæ de influenflæ în Balcani. Exemplu: Italia. Toate flærile sunt hotærâte sæ nu permitæ astfel de dezvoltæri în zonæ. Pentru asta trebuie sæ lase problemele bilaterale de°o parte øi sæ gæseascæ modalitæfli de colaborare. Mai multæ colaborare multilateralæ creeazæ încredere, o atmosferæ mai bunæ pentru soluflionarea problemelor bilaterale. 590
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Conferinfla CSCE de la Paris — instituflionalizarea CSCE se va aplica øi Balcanilor — creeazæ un climat nou. Factorul ideologic s°a retras — era un obstacol în abordarea problemelor din zonæ. În problema drepturilor omului, ele sunt pe planul doi. Pe plan economic, orientarea spre economia de piaflæ creeazæ capabilitæfli de cooperare cu mai mult succes. Estomparea importanflei blocurilor: factor pozitiv, nu mai acflioneazæ ca o frânæ. Toate flærile balcanice au ca preocupare în aceastæ fazæ dezvoltarea; aici interesul comun e cel mai pregnant. Propunerea de Forum în Balcani ar fi de fapt suma acestor întâlniri. Vom sugera întâlniri o datæ pe an la nivelul miniøtrilor de Externe øi o datæ la nivelul adjuncflilor de miniøtri. Se continuæ întâlniri la nivel înalt; în Europa se contureazæ ideea flinerii lor o datæ la doi ani. Problema principalæ e dacæ putem sæ o gæzduim noi — apare ca o chestiune de consens. Ideea dimensiunii parlamentare a Forumului. Sæ nu forflæm instituflionalizarea. Adrian Næstase: Sæ mergem ceva mai departe. Nicolae Micu: Punem accent pe cooperare, securitate øi problemele social°umanitare. Adrian Næstase: Ca lucruri noi — posibilitatea eliminærii vizelor. Nicolae Micu: O punem. Adrian Næstase: Posibilitatea structurærii unei zone de comerfl liber. Va crea un impact serios. Constantin Ene: Paralel cu Balcanii a apærut propunerea turcæ privind zona de cooperare la Marea Neagræ. Mai e øi Pentagonala. Se pune problema delimitærii proiectelor: ce vrem în Balcani øi ce dorim la Marea Neagræ. 591
ADRIAN NÆSTASE
Principala diferenflæ e cæ în Balcani se abordeazæ o chestiune politicæ øi care merge în adâncime. Sæ pedalæm pe întærirea dimensiunii politice. Sæ lansæm ideea rotafliei preøedinfliei de la o reuniune la alta. Duce la consolidare. Abordarea noastræ esenflialæ e cæ dorim un for multilateral. Sæ introducem o notæ de flexibilitate. Sæ concepem forme de colaborare la care pot sæ participe 2–3 state. În acest context s°ar pune øi problema instituflionalizærii — a unui for care sæ coordoneze activitatea øi care nu fline neapærat de guvern — sæ facem comitete naflionale în Balcani. Denumirea Forumului „securitate øi colaborare“ — pe plan european aveam blocuri — în ce mæsuræ „securitatea“ ca atare e punct de sprijin. A pune securitatea pe prim plan ne poate duce la înghefl. Noi suntem flæri de o anumitæ dimensiune øi potenflial; nu avem cu noi flæri mari, cu cuvânt mai greu. Interesul italian e pozitiv. În ideea legærii Balcanilor de Mediterana, sæ gândim legæturi cu Franfla, Spania. Balcanii plus Mediterana constituie o lume în sine. Turcii cu Marea Neagræ introduc în ecuaflie URSS — poate fi un avantaj din punct de vedere economic. Ioan Maxim: Deøi flærile balcanice au probleme cu minoritæflile, ele se apæræ mai bine împotriva demersurilor revizioniste ale ungurilor. În poziflia noastræ, numai flærile balcanice ne pot ajuta. Sæ conlucræm strâns cu ei. Teodor Meleøcanu: Problema minoritæflilor sæ fie una din chestiunile fundamentale — mare atenflie pe plan european. Sæ formæm un grup de experfli. Susfline ideea de preøedinflie în exercifliu øi un mic secretariat. Consultæri cu CEE/ONU. Un domeniu de cooperare: prevenirea terorismului øi combaterea traficului cu droguri. De mers pe ideea de încredere. Adrian Næstase: Sæ facem o propunere de grup de experfli, un grup de legæturæ. De mers cu un pachet mare de propuneri. 592
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sæ facem o structuræ bunæ pe MAE. De reflinut deviza de la New York, „The Balkans: A New Partnership“ — „Balcanii — o Nouæ Abordare“. Ideea preøedinfliei e excelentæ. Øi de a pune accent pe cooperare, în sens larg, chiar øi în spafliul securitæflii. Sæ mai facem o trecere în revistæ dupæ amiazæ. Sæ fie un discurs plin de substanflæ. Alte probleme: Dimineaflæ a fost însærcinatul cu afaceri sovietic — referitor la Consiliul Politic Consultativ de la Budapesta — øi a transmis un mesaj din partea lui Gorbaciov pentru amânarea øedinflei. Nota de audienflæ øi mesajul de trimis urgent la preøedintele Iliescu. Øedinfla se terminæ la 10.30. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia condusæ de Alfred Sikes, preøedintele Comisiei Federale pentru Comunicaflii din SUA. 12.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede nota de audienflæ cu Viulen G. Pozdneakov. – Vizita în Bulgaria: de luat pe cineva de la Mediu øi un parlamentar din opoziflie. 13.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Reuniunea UNESCO de la Sinaia: invitat sæ participe la øedinfla de închidere. 14.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vizitæ la preøedintele Iliescu: de refæcut documentele pânæ la ora 19.30. – Preøedintele Iliescu la CSCE. De întrebat de prezenfla militarilor în delegaflii. – Vizite pentru preøedinte, inclusiv URSS: studiu pânæ la 18.30. 593
ADRIAN NÆSTASE
– Lista ambasadorilor, de cerut lui Ioan Maxim. – Scrisoarea cætre Géza Jeszenszky. 15.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Proiect de mesaj al preøedintelui Ion Iliescu pentru Conferinfla de la Tirana: de schiflat rapid. 15.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Notæ de o paginæ despre practica særbætoririi Zilei Armatei: cine trebuie sæ participe la ea; de væzut cum s°a mai fæcut. 19.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vizita la preøedinte: vede dosarul pregætit. – Intervenflia preøedintelui la Tirana: încæ nu e gata.
23 octombrie 1990 8.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Lista ambasadorilor, færæ Luxemburg øi Geneva. – Colocviu 11–12 decembrie în Italia, organizat de Partidul Socialist Italian. Participare de la guvern, plus FSN, pe tema „Încotro se îndreaptæ România?“ De vorbit cu Grigore Arbore Popescu. Sæ fie în delegaflie øi Adrian Severin, Petru Rareø, N.S. Dumitru, Vladimir Pasti. Ion Goriflæ sæ se ocupe de organizare øi sæ flinæ legætura cu Arbore Popescu. – Programul de vizite ale preøedintelui: Tokyo, OK. – La Paris, Ion Goriflæ sæ propunæ o primire la preøedintele Mitterrand øi, eventual, o prelungire a vizitei cu 1–2 zile dupæ summit. – Pentru 1991, Roma sæ fie programatæ la început de ianuarie, pentru ca sæ urmeze Beijing, Moscova. – Pentru februarie–martie: øde organizat o vizitæ a preøedintelui în America Latinæ: Argentina, Venezuela, Mexic, Brazilia, Uruguay. 594
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– Vizitæ a preøedintelui în Grecia sau o vizitæ a preøedintelui Greciei în România, între 10–15 decembrie øi sæ ne spunæ care e ultima vizitæ pe care o va face în aceastæ perioadæ. 9.10 Consultare internaflionalæ referitoare la crearea Institutului Român pentru Drepturile Omului, la sediul ADIRI. Ioan Oancea, deputat, vicepreøedinte al Comisiei pentru drepturile omului, deschide reuniunea. Alocufliune rostitæ de Adrian Næstase, ministru al Afacerilor Externe, la consultærile privind înfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului: Distinøi oaspefli, Doamnelor øi domnilor, Sunt fericit cæ pot sæ væ transmit un salut prietenesc øi mulflumiri pentru cæ afli acceptat invitaflia de a participa la aceste consultæri pentru înfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Prezenfla dumneavoastræ în capitala României este binevenitæ în aceste momente când guvernul a pornit pe calea unui proces profund de modernizare nu numai la nivel economic, ci øi la nivelele social øi spiritual. La ambele nivele avem nevoie de ajutorul øi sfatul statelor cu o democraflie avansatæ. Revoluflia din decembrie a deschis calea pentru schimbæri structurale rapide în societatea româneascæ. Opfliunea ireversibilæ a poporului nostru este de a reconstrui întreaga societate pe bazele pluralismului politic, ale principiilor statului de drept, ale principiilor economiei de piaflæ øi ale respectærii drepturilor omului. Nestingherita exercitare a drepturilor omului øi a libertæflilor fundamentale în conformitate cu normele europene reprezintæ preocuparea centralæ a guvernului României. Noi avem 595
ADRIAN NÆSTASE
în vedere standardele cele mai înaintate ale democrafliei parlamentare øi ale drepturilor omului. Cred cæ suntem pe calea cea bunæ. Desigur, în entuziasmul øi eforturile noastre am fæcut øi greøeli. Unele din ele sunt foarte serioase. Am fost pedepsifli — dacæ pot spune aøa — øi plætim un prefl greu pentru acestea. Iar acestea se adaugæ, în loc sæ le diminueze, la dificultæflile pe care le avem în realizarea tranzifliei de la o societate în ruinæ — atât economic, cât øi moral — la o societate sænætoasæ øi democraticæ. Problemele pe care le avem de rezolvat sunt de o mare complexitate, iar obstacolele de învins sunt semnificative. Suntem, cu toate acestea, hotærâfli sæ luptæm pânæ la sfârøit. În acest scop, intenflionæm sæ ne echipæm cu o legislaflie øi cu instituflii adecvate, capabile sæ faciliteze øi, desigur, sæ garanteze aøezarea societæflii româneøti pe baze democratice. În acest context, suntem bucuroøi sæ væ întâmpinæm astæzi aici. Subiectul supus dezbaterii este protecflia øi promovarea drepturilor omului. Exprimându°ne în termenii conceptelor øi ai valorilor, atenflia care se acordæ acum drepturilor omului semnificæ, dupæ pærerea mea, o hotærâtæ revenire a individului — un individ responsabil, având controlul asupra propriului destin øi fiind înzestrat cu demnitate øi drepturi. Ceea ce ne preocupæ este protecflia individului. Nivelul naflional ræmâne în mod primordial zona în care drepturile umane øi libertæflile democratice trebuie sæ fie protejate. În acest spirit am adoptat un numær de legi øi mæsuri menite sæ corecteze nedreptæflile øi abuzurile comise de vechiul regim øi sæ promoveze øi garanteze libertæflile øi drepturile umane fundamentale. Alte legi øi normative sunt în lucru cu scopul de a spori receptivitatea faflæ de drepturile omului respectând standardele fundamentale øi aplicarea lor în cadrul României. În plus, în aproximativ un an øi jumætate, speræm sæ avem o nouæ constituflie, cuprinzând dispoziflii adecvate referitoare la protecflia drepturilor omului. 596
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Pe de altæ parte, avem militanfli pentru drepturile omului øi noile lor asociaflii øi organizaflii — care deja au apærut în România, cifrându°se la un numær de 12 — øi care reprezintæ o componentæ necesaræ în cadrul general al protecfliei drepturilor omului. Cei mai mulfli din aceøtia sunt oameni entuziaøti øi de bunæ credinflæ, sincer ataøafli cauzei drepturilor omului. Totuøi, lor le lipseøte — în general vorbind — cunoaøterea adecvatæ a conceptelor, normelor fundamentale øi a instrumentelor privind promovarea øi protecflia drepturilor omului. În condifliile de astæzi din România, Institutul Român pentru Drepturile Omului este chemat sæ umple golul existent între prevederile legislative øi militantismul pentru drepturile omului, cu o instituflie capabilæ sæ le sprijine pe amândouæ. N°aø vrea sæ intru în mai multe amænunte, de vreme ce afli primit cu toflii deja proiectul de lege care stipuleazæ scopurile øi modul de funcflionare al institutului, aøa cum le vedem noi. Aø dori doar sæ accentuez importanfla sarcinilor de a promova informarea publicæ privind standardele øi instrumentele care asiguræ drepturile umane, inclusiv facilitæflile pentru cursurile de inifliere în special pentru persoanele care deflin responsabilitæfli specifice pentru promovarea øi protecflia drepturilor omului. Ca proiect pentru consultærile noastre, în crearea acestui document, am avut în vedere experienfla internaflionalæ în acest domeniu øi în special aceea a flærilor de unde venifli. Un distins expert internaflional în acest domeniu, domnul Hans Van Thoolen, care, din pæcate, nu poate fi prezent aici astæzi, ne°a oferit ajutorul sæu neprefluit. Træsætura specificæ a institutului nostru, pentru a ræspunde nevoilor actuale ale societæflii româneøti, este, de asemenea, reflectatæ în modul în care urmeazæ sæ fie structurat. Acflionând sub auspiciile Parlamentului, consiliului de conducere al institutului ar urma sæ cuprindæ øefii grupurilor parlamentare, precum øi preøedinflii comisiilor drepturilor omului din cadrul Senatului øi al Adunærii Deputaflilor. 597
ADRIAN NÆSTASE
Institutul ar avea, de asemenea, un consiliu øtiinflific compus din 15 membri din diferite sectoare ale societæflii româneøti, care vor redacta programele øi le vor supune atenfliei directorului executiv. Avem în vedere posibilitatea ca pânæ la o treime din membrii acestui organ sæ fie persoane din afara flærii. Nu voi merge mai departe cu prezentarea detaliatæ a acestui proiect deoarece sper cæ textul care v°a fost prezentat este suficient de clar. Sper ca tofli sæ avefli amabilitatea de a°l studia în detaliu. Dacæ, înainte de a începe discufliile, avefli întrebæri, aø fi bucuros sæ le dau ræspuns. Contæm pe experienfla dumneavoastræ øi vom primi cu bucurie comentariile dumneavoastræ, precum øi sugestiile dumneavoastræ care ar putea îmbunætæfli atât conceptul de bazæ, cât øi textul proiectului de lege. Cu aceste gânduri, doresc sæ væ mulflumesc încæ o datæ pentru amabilitatea de a veni la Bucureøti pentru a ne sprijini. Sunt de asemenea, foarte recunoscætor distinøilor ambasadori care ni s°au alæturat în strædania noastræ. Ioan Oancea: Sæ începem dezbaterile. Asbjörn Eide (Norvegia): Cunoaøte de mult pe Adrian Næstase. Consideræ cæ România are o sarcinæ foarte importantæ. Dezbaterea despre drepturile omului trebuie sæ fie cât se poate de largæ øi cu participarea ONG°urilor. O sarcinæ a Institutului urmeazæ sæ fie discutarea cu ONG°urile a rapoartelor guvernului privitoare la respectarea convenfliilor internaflionale. Goran Melander (Suedia): E o încercare importantæ, aceea de a crea o conøtiinflæ despre respectarea strictæ a drepturilor omului în România. Sunt dornici sæ coopereze cu noul Institut. Radu Filipescu (Comitetul Helsinki România): A primit cu interes aceastæ inifliativæ. Prezintæ avantajele øi dezavantajele implicærii guvernului øi ONG°urilor în aceste tipuri de proiecte. 598
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Irina Moroianu°Zlætescu (AROLID): Felicitæ pe Adrian Næstase pentru inifliativæ øi pentru activitatea în favoare drepturilor omului înainte de Revoluflie. Necesitatea de a forma cadre — poliflie, judecætori — pentru a°i conøtientiza în privinfla importanflei respectærii riguroase a drepturilor omului. Ræmâne de precizat în lege cine va numi preøedintele, vicepreøedintele øi secretarul general ai Institutului. Cât priveøte Consiliul de administraflie trebuie menflionat cvorumul øi numærul de voturi pentru a lua decizii; dacæ Consiliul e prea mare, sæ fie un birou executiv. Directorul executiv sæ nu aibæ drepturi discreflionare pentru angajarea øi concedierea staffului. Sæ facæ doar propuneri. Referitor la training ar fi de dorit ca în facultæflile de poliflie, drept, ziaristicæ sæ se introducæ drepturile omului în programele analitice. Ioan Oancea: Sæ fie generalizat studiul lor în întreg învæflæmântul superior. Renaud Vignal (ambasadorul Franflei la Bucureøti): O întrebare referitoare la articolul 5. Nu apare riscul ca în Consiliul de administraflie sæ domine opoziflia? Adrian Næstase: Problema acestui Institut e credibilitatea. Ministerul Afacerilor Externe nu a fæcut decât sæ prezinte Parlamentului un proiect. Aici se opreøte rolul guvernului. Vrem o comparaflie cu institutele din alte flæri. Cea mai bunæ garanflie pentru o independenflæ totalæ, pentru a nu lega Institutul cu guvernul øi, în acelaøi timp, de a°i asigura resursele financiare ar fi de a°l pune sub egida Parlamentului. Legea trebuie sæ aibæ o anexæ cu fondurile necesare. Parlamentul va vota banii pentru Institut. Consiliul are obligaflia sæ flinæ seama de curentele de idei din societate. Ioan Leø (Adunarea Deputaflilor): Interpretarea ambasadorului francez e corectæ. Institutul nu e nici øtiinflific øi nici pur politic. Din câte øtie, sunt øi alte institute asemænætoare sunt sub egida parlamentelor. 599
ADRIAN NÆSTASE
Am fæcut puflin pentru difuzarea dreptului internaflional în cazul respectærii drepturilor omului în România. Øi în alte cazuri opoziflia este majoritaræ: în delegaflia la Strasbourg øi în Biroul Comisiei pentru redactarea Constitufliei. Rodica Stænoiu (Liga pentru Apærarea Drepturilor Omului): Întrebarea mea vine din regretul cæ nu cunosc textul din Lege referitor la rolul ONG°urilor; deci care este relaflia Institutului cu ONG°urile? Adrian Næstase: Institutul va fi o instituflie neguvernamentalæ. Asta nu va însemna cæ Institutul va fi format din activiøti pentru drepturile omului. Va exista o relaflie complementaræ. Vor trebui stabilite legæturi bazate pe încredere øi parteneriat. Institutul poate pune la dispoziflie cunoøtinfle, acces la bænci de date. Toate acestea trebuie negociate. Asbjörn Eide (Norvegia): Aratæ cum se procedeazæ în Norvegia øi în flærile nordice: informafliile øi documentaflia sunt difuzate pentru ONG°uri øi guvern pe o bazæ imparflialæ, lucru de dorit øi aici. Institutul sæ nu devinæ campionul unei cauze sau al alteia. Sæ fie cumva detaøat de lupta de zi cu zi în domeniul drepturilor omului. Misiunea sa principalæ este sæ discute rapoartele guvernului øi sæ formuleze recomandæri. Goran Melander (Suedia): Independenfla Institutului e esenflialæ, dar greu de realizat în practicæ. Institutul suedez e privat øi are un acord formal cu Universitatea, iar la finanflare depinde total de guvern, care le poate tæia fondurile. Gabriel Iosif Chiuzbaian (Vicepreøedinte al Uniunii Juriøtilor Democrafli): Transmite salutul celor care lucreazæ la Palatul de Justiflie. Rolul ONG°urilor este acela de a se constitui în grupuri de presiune asupra guvernului, pentru a determina schimbærile necesare. Se face o pauzæ la 10.20. 10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Consiliului Europei. 600
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Venim de la o consultare asupra Institutului Român pentru Drepturile Omului, sub egida Parlamentului. Explicæ pe scurt cum vede partea românæ Institutul øi rolul lui. Speræm sæ ne implicæm tot mai mult în activitatea din Consiliul Europei. A face parte din acesta ajutæ foarte mult normalizarea vieflii politice øi sociale interne. Sunt øi frustræri în raporturile noastre cu Consiliul Europei. Raportul Imbert a creat multæ nemulflumire. Dorim sæ se discute cu toate pærflile implicate øi Consiliul sæ prezinte problemele în mod echilibrat. Schimbarea lucrurilor în România presupune un efort extraordinar. Sunt probleme complexe, care cer o abordare nuanflatæ. Din pæcate, Raportul Imbert a coincis øi cu participarea la Colocviul Democrafliei. Delegaflie: Imbert are o poziflie particularæ. Situaflia în Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei a fost mult mai nuanflatæ. Nu s°a pus problema de a închide României poarta în nas. Parlamentarii lor vor sæ cunoascæ mai multe amænunte. Vor veni la Bucureøti pentru a vedea din nou situaflia. Ei interpreteazæ rezoluflia ca încurajatoare. Va mai fi o rundæ de consultæri în ianuarie. România are acum lista preocupærilor Consiliului Europei: cele 7–8 puncte din rezoluflie. Primul°ministru o va întâlni mâine pe doamna Lalumière. Adrian Næstase: Spune cæ a avut o discuflie foarte sinceræ cu Hans Furrer la New York. Comparativ cu situaflia altor flæri aflate în tranziflie, simflim un tratament diferit faflæ de noi. „Poartæ închisæ“ în stræinætate are consecinfle interne. Vrem sæ participæm øi sæ contribuim activ la Consiliul Europei. Delegaflie: Ei pot ajuta la Institutul pentru Drepturile Omului. 601
ADRIAN NÆSTASE
România se simte mai sever tratatæ ca alte flæri. Dar, graflie televiziunii, România a fost cunoscutæ în mod cu totul diferit de celelalte flæri. Aceasta a creat anumite aøteptæri, care nu s°au împlinit. Decizia Consiliului Miniøtrilor e un semnal — de a ne invita sæ devenim parte la trei convenflii: convenflia culturalæ (nu se pune în discuflie natura europeanæ a culturii româneøti), plus alte douæ mai tehnice, care au valoare politicæ. Sunt gata sæ trimitæ misiuni øi în legæturæ cu alte convenflii. Adrian Næstase: De acord cu aceste misiuni. Vrem sæ vedem cæ existæ înflelegere faflæ de problemele noastre øi sæ fim ajutafli unde avem nevoie. Constituflia pe care acum o discutæm în Parlament vrem sæ fie una din cele mai moderne din Europa. Institutul pentru Drepturile Omului ar putea fi sprijinit prin acces la banca de date a Consiliului Europei øi formarea de specialiøti în domeniu. Delegaflie: Ei au programul „Demostene“, care va spori mult în 1991. Va putea fi folosit pentru cursuri de formare de specialiøti români. Pot organiza reuniuni øi cælætorii de studii pentru alte ministere: Ministerul Justifliei, de Interne etc. Oricare cerere de cooperare în acest domeniu va fi bine primitæ. Adrian Næstase: Partea românæ este gata sæ sprijine astfel de activitæfli. Cunoaøte posibilitæflile øi rolul Consiliului Europei. Vrem o dinamicæ mai mare a inserærii noastre în Consiliul Europei. Nu vrem o operaflie cosmeticæ. ONG°urile noastre se disting prin entuziasm, dar foarte pufline au cunoøtinfle despre drepturile omului. Delegaflie: Vor sæ ne ajute în domeniul juridic, al pregætirii magistraflilor. Adrian Næstase: Avem multe legi de adoptat! Schimbarea cadrului legislativ ia timp. Încântat de cunoøtinflæ. Sæ ræmânem în contact. 602
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Aøteptæm relaflii prieteneøti cu Consiliul Europei, care este un element de coeziune moralæ în Europa. Vom sprijini Consiliul Europei în cadrul dimensiunii parlamentare a CSCE. Primirea se terminæ la 11.20. Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, postului de radio „România Actualitæfli“ privind crearea Institutului Român pentru Drepturile Omului øi consultarea internaflionalæ în acest sens, în curs de desfæøurare la Bucureøti: În mod evident, dupæ Revoluflie a apærut un entuziasm firesc în legæturæ cu aceastæ problematicæ øi, de asemenea, un interes real pentru problematica drepturilor omului, în general. Dar, dincolo de aceste preocupæri fireøti, este important sæ creæm cadrul instituflional pentru a asigura o cât mai bunæ informare, documentare, cercetare øi, nu mai puflin, o educaflie în domeniul drepturilor omului. Acestea sunt, de altfel, øi obiectivele pe care tinde sæ øi le propunæ viitorul Institut Român pentru Drepturile Omului. În ceea ce priveøte cadrul în care va funcfliona — øi acesta este, de fapt, rostul consultærii la care participæm, cu invitarea unor extrem de cunoscufli specialiøti în domeniul drepturilor omului din lume (directorul Institutului Norvegian pentru Drepturile Omului, directorul Institutului Suedez pentru Drepturile Omului, dupæ ce am avut deja o rundæ de negocieri øi de discuflii cu un foarte cunoscut specialist în domeniul drepturilor omului, Hans Van Thoolen, care a creat øi Institutul Olandez pentru Drepturile Omului) — pornim de la aceastæ experienflæ internaflionalæ în domeniu øi încercæm sæ gæsim cea mai bunæ formulæ pentru a asigura „coloana vertebralæ“ a acestei instituflii. Este vorba de credibilitatea sa, capacitatea sa de a funcfliona independent într°un spafliu politic care este, în mod firesc, tensionat øi unde interesele politice pot sæ tindæ înspre o utilizare în scopuri politice a unei astfel de instituflii. Soluflia ce se prefigureazæ este o organizare a acestui institut sub egida 603
ADRIAN NÆSTASE
parlamentului, care sæ poatæ sæ°i asigure un control øi o independenflæ realæ prin reprezentarea grupurilor parlamentare în Consiliul sæu de direcflie. Apoi, va exista un Consiliu øtiinflific, care va fi format din cei mai buni specialiøti în acest domeniu, iar o treime dintre aceøtia vor fi, probabil, specialiøti stræini, astfel încât, Institutul, credem noi, va avea posibilitatea sæ umple un vacuum extrem de important în viafla noastræ intelectualæ øi în viafla noastræ socialæ, astfel încât sæ ofere sprijinul necesar pentru numeroasele organizaflii neguvernamentale ce existæ deja în domeniul drepturilor omului. 16.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Tirana, cu avion special, însoflit de Nicolae Micu, Iulia Cojocaru øi Marilena Petric. Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, Agenfliei „Rompres“ înainte de plecarea la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ de la Tirana: Conferinfla miniøtrilor Afacerilor Externe ai flærilor balcanice, care va avea loc la Tirana în perioada 24–25 octombrie, se prezintæ ca un eveniment de semnificaflie majoræ. Ea are loc în momentul de confluenflæ dintre sfârøitul unei ere øi începutul unui capitol nou în istoria europeanæ. Transformærile radicale de pe continentul european, îndeosebi din Estul Europei, inclusiv din Balcani, deschid perspective promiflætoare pentru extinderea øi adâncirea colaborærii øi înflelegerii dintre statele balcanice. Speræm cæ documentul final al Conferinflei va da expresie noilor dimensiuni ale conlucrærii transbalcanice în anii ce vin. Participanflii la Conferinfla de la Tirana vor adresa Reuniunii CSCE la nivel înalt de la Paris un mesaj care va fi færæ îndoialæ relevant pentru ceea ce îøi propun nafliunile din zona Balcanilor în raporturile dintre ele, pentru contribuflia însemnatæ pe care ele o pot aduce la dezvoltarea 604
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
procesului general°european, la întærirea pæcii, securitæflii øi cooperærii la scara întregului continent. Este o realitate cæ în Balcani se manifestæ un spirit nou de deschidere, de disponibilitate pentru colaborarea multilateralæ, în pofida faptului cæ între diferite flæri din aceastæ regiune se menflin stæri de tensiune, probleme încæ nesoluflionate. Noi mergem la Tirana în ideea de a da un nou impuls acestei disponibilitæfli, dorind sæ contribuim activ la punerea bazelor unui nou parteneriat, ale unui cadru de colaborare multilateralæ între statele balcanice care sæ conducæ, în timp, la statornicirea unui climat de încredere reciprocæ, atât de necesar soluflionærii problemelor care mai existæ. Vom prezenta pe larg, la Conferinfla de la Tirana, ideile noastre cu privire la programul de colaborare multilateralæ în Balcani, într°un cadru pe care l°am putea numi „Forumul Balcanic“. Acesta ar fi menit sæ se afirme ca un mijloc de aplicare într°o formæ extinsæ, flinând cont de specificul, experienfla øi tradifliile conlucrærii dintre flærile din aceastæ regiune a continentului, în spiritul înflelegerilor convenite în cadrul Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa. Sosirea la 17.55 (ora localæ). Interpelare parlamentaræ adresatæ ministrului Afacerilor Externe, Adrian Næstase, de senatorul Dumitru Cælueanu. Interpelare: În flara noastræ, a funcflionat, pânæ la începutul instaurærii puterii comuniste, o foarte importantæ instituflie internaflionalæ. Prin aceasta, numesc Comisia Dunæreanæ. Aceastæ comisie avea sediul în flara noastæ, în apropierea gurilor Dunærii, unde de fapt, trebuie sæ°øi aibæ locul, acolo unde Dunærea este maritimæ øi unde se fac principalele activitæfli de pe Dunære; locul ei era, de asemenea, în România întrucât, 605
ADRIAN NÆSTASE
dupæ cum se øtie, majoritatea cursului Dunærii se aflæ pe teritoriul flærii noastre. Ea a fost mutatæ, mæ rog, nu are sens sæ dezbatem acum motivele. Întrebarea mea este urmætoarea øi este adresatæ domnului ministru de Externe: dacæ s°au inifliat acfliuni în ceea ce priveøte redarea dreptului øi locului acestei importante instituflii internaflionale. Ræspuns: 1. În legæturæ cu regimul navigafliei pe Dunære, pânæ în anul 1948 au fost înfiinflate douæ instituflii internaflionale: a) Comisia Europeanæ a Dunærii, cu sediul la Galafli, instituitæ prin Tratatul de la Paris din 1856 øi formatæ din reprezentanfli ai Angliei, Franflei, Prusiei, Sardiniei øi mai târziu Italiei (state neriverane), precum øi reprezentanfli ai unor flæri riverane (Rusia, Turcia, Austria) avea sarcina de a executa anumite lucræri tehnice la gurile Dunærii. Prin aceastæ comisie, care avea competenfle supranaflionale, statele neriverane îøi promovau interesele la gurile Dunærii, contrar prevederilor Congresului de la Viena din 1815, care atribuiau în competenfla exclusivæ a statelor riverane la cæile de apæ internaflionale reglementarea øi controlul navigafliei. România a devenit membru al Comisiei Europene a Dunærii în anul 1878, dupæ Congresul de la Berlin. Competenfla acestei Comisii a fost extinsæ pânæ la Galafli (Tratatul de la Berlin din 1878) øi apoi pânæ la Bræila (Tratatul de la Londra din 1883). Existenfla Comisiei Europene a Dunærii a fost reconfirmatæ prin Convenflia de la Paris din 23 iulie 1921 privind statutul definitiv al Dunærii. b) Comisia Internaflionalæ a Dunærii, cu sediul la Bratislava, înfiinflatæ în 1921 øi formatæ din reprezentanfli ai statelor riverane Dunærii øi reprezentanfli ai statelor neriverane, membre la Comisia Europeanæ a Dunærii (Franfla, Anglia, Italia), avea de asemenea atribuflii largi de 606
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
supraveghere øi control al navigafliei asupra Dunærii fluviale de la Ulm la Bræila, precum øi asupra unor afluenfli ai Dunærii øi a canalelor naturale øi artificiale. 2. La Conferinfla de la Belgrad din 30 iulie–18 august 1948, a fost semnatæ Convenflia de a Belgrad di 18 august 1948 privind regimul navigafliei pe Dunære care consacræ principiile enunflate încæ de la Congresul de la Viena din 1815, potrivit cærora problemele legate de administrarea øi controlul navigafliei sunt de competenfla exclusivæ a statelor riverane. Aceasta a determinat statele neriverane care au participat la Conferinfla de la Belgrad (Anglia, Franfla, SUA) sæ nu semneze Convenflia. Prin articolul 5 din Convenflia de la Belgrad a fost creatæ „Comisia Dunærii“ formatæ pentru prima datæ din reprezentanfli ai flærilor dunærene, câte unul pentru fiecare din aceste flæri (România, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria øi URSS). 3. Art. 13 din Convenflie prevede cæ sediul Comisiei Dunærii se stabileøte la Galafli, dar Comisia poate sæ°øi schimbe sediul printr°o hotærâre luatæ cu majoritatea membrilor ei. Pânæ în anul 1954 sediul Comisiei Dunærii a fost la Galafli. În anul 1953, Iugoslavia a propus schimbarea sediului Comisiei Dunærii de la Galafli la Budapesta, motivând cæ prin aceasta se vor asigura condiflii mai bune pentru desfæøurarea activitæflii Comisiei øi a funcflionarilor din Secretariatul acesteia. România a fost de acord cu schimbarea sediului, precizând cæ imobilul unde îøi avusese sediul Comisa Dunærii (Galafli) trebuie sæ fie pus la dispoziflia Administrafliei Fluviale a Dunærii de Jos, creatæ în baza Acordului româno°sovietic din 1953. Cu unanimitate de voturi, Comisia Dunærii a hotærât schimbarea sediului sæu de la Galafli la Budapesta. 4. În ultima perioadæ de timp, cu ocazia discufliile asupra chiriei pentru imobilul°sediu al Comisiei, unele flæri dunærene (România, URSS, 607
ADRIAN NÆSTASE
Bulgaria, Cehoslovacia) s°au pronunflat pentru gæsirea, în Budapesta, a unui imobil mai mic care sæ corespundæ din punct de vedere tehnico°economic øi financiar desfæøurærii normale a activitæflii Comisiei Dunærii. În situaflia în care o asemenea soluflie nu va fi gæsitæ într°un viitor apropiat, reprezentanflii statelor membre ale Comisiei Dunærii ar urma sæ studieze posibilitatea transferærii sediului Comisiei într°o altæ flaræ dunæreanæ. Deocamdatæ guvernul român nu a întreprins alte acfliuni în problema sediului Comisiei Dunærii, aøteptând oferta guvernului ungar pentru un nou imobil.
24 octombrie 1990 10.00 Øedinfla de deschidere a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Republicii Populare Albania. Reis Malile (Albania): Procesele pozitive din Europa creeazæ condiflii pentru avansarea cooperærii balcanice. Albania va face tot posibilul pentru succesul Conferinflei. Ramiz Alia1 (preøedintele Prezidiului Albaniei): Speræ ca reuniunea sæ ducæ la întærirea prieteniei între statele balcanice. Tendinflele pozitive din relafliile internaflionale au favorizat colaborarea bilateralæ øi multilateralæ în regiune. Sunt probleme øi tensiuni în regiune. E nevoie de o nouæ viziune, nu numai pentru cooperarea în Balcani, ci øi în Europa. Balcanii sunt parte integrantæ a Europei, dar øi o forflæ activæ pentru edificarea ei. 1 Ramiz Alia, preøedinte al Prezidiului Adunærii Populare a Republicii Populare Albania (22 noiembrie 1982–30 aprilie 1991).
608
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Vorbeøte de înapoierea relativæ în multe domenii a flærilor din regiune. Sæ discutæm problemele într°o manieræ constructivæ. Albania va face tot ce depinde de ea pentru întærirea cooperærii balcanice, ca parte integrantæ a cooperærii europene. Reis Malile: Mulflumiri. Luæm câteva minute pauzæ. Reluæm øedinfla cu alegerea preøedintelui. Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Propune pe Reis Malile. Luben Goflev (ministru de Externe al Bulgariei): Sprijinæ. Reis Malile: Consens. Mulflumeøte celor doi miniøtri. Ordinea de zi este øi ea adoptatæ. Conform practicii, delegafliile vor lua cuvântul în ordinea alfabetului englez, iar Albania va fi ultima; øi aceastæ propunere se adoptæ. Luben Goflev: Constatæ cæ sunt prezente condiflii pentru reapariflia diferendelor politice în sânul nafliunilor balcanice øi între nafliuni, minoritæfli etnice etc. Problemele apærute pot sæ fie soluflionate acum în limitele naflionale. Sæ nu ne „rebalcanizæm“. Conflictul din Golf este foarte aproape de Balcani, øi existæ condiflii sæ influenfleze evolufliile din regiune. Propune ca poziflia claræ a flærilor balcanice în legæturæ cu acest subiect sæ fie înscrisæ în Documentul Final. Bulgaria e gata sæ devinæ gazdæ permanentæ a unei structuri instituflionale a Forului øi sæ gæzduiascæ viitoarea reuniune a miniøtrilor de Externe din flærile balcanice în toamna viitoare la Sofia. Elaborarea principiilor de bunæ vecinætate între flærile noastre ar fi un lucru pozitiv. Doresc sæ organizeze øi reuniunea miniøtrilor Apærærii la Sofia. Andonis Samaras (ministru de Externe al Greciei): Mulflumiri guvernului albanez. De acord cu ce a prezentat Bulgaria referitor la instituflionalizare. Bulgaria poate fi gazda unui asemenea secretariat. Vorbeøte despre ameninflarea centralelor nucleare în regiune. Propune constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie. 609
ADRIAN NÆSTASE
Este de acord cu Albania în ceea ce priveøte elaborarea principiilor de bunæ vecinætate în Balcani. Prin CEE, Grecia e gata sæ sprijine celelalte flæri. Discurs rostit de Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe, la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ: Domnule preøedinte, Stimafli colegi, Doamnelor øi domnilor, Doresc, înainte de toate, sæ exprim profunda satisfacflie pentru organizarea acestei importante conferinfle øi sæ transmit guvernului Albaniei cele mai calde mulflumiri pentru excelenta pregætire a reuniunii øi pentru ospitalitatea cordialæ cu care am fost primifli. Îmi face, de asemenea, o deosebitæ plæcere sæ ne revedem la mai puflin de trei sæptæmâni dupæ ultima noastræ întâlnire de la New York. În acest context, aø dori sæ adresez domnului Ahmet Kurtcebe Alptemoçin sincerele noastre felicitæri pentru desemnarea sa ca ministru al Afacerilor Externe al Turciei øi sæ°i urez succes deplin în exercitarea noilor sale ræspunderi. Domnule preøedinte, Ne gæsim aici, în frumoasa capitalæ a Albaniei, pentru a pune bazele unui nou parteneriat în Balcani. Din acest punct de vedere, conferinfla noastræ are o triplæ însemnætate. În primul rând, importanfla deosebitæ a acestei conferinfle este datæ de momentul în care ea are loc. Printr°o fericitæ coincidenflæ istoricæ, ea se desfæøoaræ exact într°un moment de cotituræ al istoriei europene, când ia sfârøit o epocæ øi începe o alta nouæ, esenflial diferitæ. Transformærile fundamentale care au avut loc în Europa, în special în Europa de Est, dupæ prima asemenea conferinflæ, de la Belgrad, øi recenta unificare a Germaniei au creat pe continentul european o situaflie nouæ. Actualele realitæfli europene, substanflial schimbate, sunt de naturæ, dupæ pærerea 610
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
noastræ, sæ deschidæ noi orizonturi pentru cooperarea øi conlucrarea dintre flærile noastre, atât ca magnitudine, cât øi ca profunzime. La prezenta conferinflæ, avem prilejul sæ evaluæm împreunæ aceste perspective øi sæ gæsim cæile cele mai potrivite de a folosi noile condiflii în interesul nostru comun. În al doilea rând, conferinfla este chematæ sæ facæ un bilanfl al activitæflilor multilaterale balcanice din ultimii doi ani øi jumætate øi sæ formuleze, pe baza experienflei acumulate øi a realitæflilor actuale din Europa, obiective noi øi mai ambiflioase pentru viitor. În ultimii ani, guvernele noastre au examinat împreunæ, în cadrul numeroaselor reuniuni balcanice care au avut loc, principalele domenii de cooperare. Dezvoltarea industrialæ, modernizarea agricolæ, comerflul, transporturile øi comunicafliile, turismul, protecflia mediului înconjurætor, întærirea încrederii øi respectului reciproc sunt numai câteva din aceste domenii. Dacæ aceastæ perioadæ poate fi consideratæ drept o etapæ de explorare activæ a sferelor de conlucrare interbalcanicæ, actuala conferinflæ trebuie sæ deschidæ calea spre o nouæ etapæ de implementare a unor proiecte øi programe concrete de interes reciproc, pe baze multilaterale. În sfârøit, dar nu în ultimul rând, întâlnirea noastræ are loc într°un moment de finalizare a pregætirilor pentru Conferinfla CSCE la nivel înalt de la Paris, când se întrevæd deja principalele hotærâri care vor fi adoptate. Ele au o relevanflæ directæ pentru scopurile pe care le urmærim cu toflii. Aplicarea fidelæ de cætre flærile noastre a înflelegerilor la care se va ajunge la Paris, inclusiv în domeniile reducerii armamentelor øi mæsurilor de încredere øi securitate, va contribui la îmbunætæflirea climatului politic øi în regiunea noastræ. Pe de altæ parte, standardele, normele øi obiectivele convenite sau care vor fi puse de acord la nivel european reprezintæ pentru flærile noastre doar un punct de plecare, dacæ dorim cu adeværat ca interacfliunea balcanicæ multilateralæ sæ devinæ un factor de accelerare a procesului CSCE. 611
ADRIAN NÆSTASE
Cred cæ nu existæ motive sæ fim privifli ca nerealiøti când ne propunem un asemenea obiectiv. Avem interesul comun de a ne uni eforturile pentru asigurarea progresului tuturor øi al fiecæreia dintre flærile noastre. Cheia dezvoltærii contemporane o constituie tehnologia modernæ øi funcflionarea eficientæ a economiei. Costurile ridicate de producflie depæøesc adesea posibilitæflile øi capacitæflile unei singure flæri. Ceea ce putem face unindu°ne eforturile øi resursele, nici una dintre flærile noastre nu o poate face singuræ. Tradifliile ne unesc øi ele. Popoarele noastre aparflin unor culturi øi civilizaflii diferite. De°a lungul secolelor, însæ, ele s°au influenflat øi îmbogæflit reciproc, dând naøtere unor puternice træsæturi comune øi unui sentiment de apropiere care reprezintæ, astæzi, un factor important de apropiere øi de înflelegere reciprocæ. Tocmai pe aceastæ bazæ, ideea solidaritæflii balcanice s°a afirmat în ultimele øase decenii, cu o forflæ mereu crescândæ, îmbræcând forme instituflionale, îndeosebi la nivel neguvernamental. Prin Conferinfla de la Belgrad a miniøtrilor de Externe din 1988, s°au pus bazele unui proces cuprinzætor de colaborare, atât la nivel guvernamental, cât øi neguvernamental. Dat fiind cæ noi tofli concepem relafliile dintre statele din Balcani drept parte integrantæ din procesul CSCE, liniile de acfliune asupra cærora flærile noastre trebuie sæ°øi concentreze eforturile ar putea fi cælæuzite de Actul final de la Helsinki øi celelalte documente adoptate la reuniunile CSCE ulterioare. În legæturæ cu aceasta, salut ideea trimiterii de cætre reuniunea aceasta a unui mesaj Summitului de la Paris care sæ sublinieze contribufliile noastre la acfliunea noastræ comunæ în vederea dezvoltærii procesului CSCE. O cerinflæ a vremurilor noastre este cooperarea în economie, tehnologie, culturæ øi alte domenii direct legate de progresul uman. De fapt, reuniunile balcanice øi activitæflile lor au fost dedicate în marea lor majoritate acestor subiecte. Dezbaterile ce au avut loc la aceste reuniuni 612
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
au dezvæluit clar caracterul complementar al intereselor øi al destinului comun al popoarelor noastre în aceastæ parte a lumii. Dacæ ar fi sæ mæ refer la România, aø menfliona programul complex de reformæ economicæ, supus cu câteva zile în urmæ Parlamentului român de cætre primul°ministru Petre Roman. Implementarea acestui program în urmætorii câfliva ani va aduce o revizuire radicalæ a economiei româneøti, plasând°o pe baza principiile de piaflæ øi de concurenflæ. Schimbæri fundamentale similare au loc în gestionarea øi orientarea economicæ ale altor flæri balcanice. Faptul acesta atrage dupæ sine o reevaluare øi regândire a formelor øi prioritæflilor cooperærii balcanice. Noile condiflii ale economiilor descentralizate øi de piaflæ impun plasarea în fruntea agendei noastre a preocupærilor pentru identificarea unor noi forme de cooperare multilateralæ. De aceea, o reuniune balcanicæ similaræ reuniunii CSCE de la Bonn, ar fi, dupæ pærerea noastræ, deopotrivæ necesaræ øi urgentæ pentru reconsiderarea în întregime a relafliilor economice dintre flærile noastre. Am fæcut propuneri precise în acest sens, mai ales cu privire la dezvoltarea cooperærii balcanice în domeniile informaticii øi comunicafliilor, creærii unei bænci de date în agriculturæ øi a unui institut de cercetæri øi studii medicale, a unei utilizæri mai eficiente a resurselor montane, a întreprinderilor mici øi mijlocii. În opinia noastræ, toate aceste propuneri sunt de mare actualitate pentru economiile flærilor noastre. Am dori sæ supunem atenfliei domniilor voastre øi ideea explorærii posibilitæflilor øi modalitæflilor de înfiinflare de cætre flærile balcanice a unei zone de comerfl liber. Turismul a devenit o componentæ majoræ a dezvoltærii economice. De aceea, guvernele flærilor noastre trebuie sæ încurajeze realizarea unei reflele turistice balcanice, capabilæ sæ gestioneze mai bine considerabilul potenflial turistic al regiunii. În aceastæ privinflæ, acordæm o mare importanflæ urmætoarei reuniuni balcanice în domeniul turismului. 613
ADRIAN NÆSTASE
Referindu°ne la componenta economic a relafliilor noastre, salutæm disponibilitatea Comisiei Economice ONU pentru Europa de a sprijini elaborarea øi implementarea unor programe øi proiecte specifice în regiunea noastræ. O cooperare multilateralæ balcanicæ intensificatæ duce færæ doar øi poate la o mai mare încredere øi la un respect reciproc sporit între flærile noastre, care, la rândul lor reprezintæ un important factor stimulator pentru aceastæ cooperare. Întærirea încrederii între statele noastre ræmâne, dupæ pærerea noastræ, un obiectiv prioritar ce trebuie atins. O mæsuræ pozitivæ în acest sens ar fi, de pildæ, crearea unui sistem de consultæri politice interbalcanice la diverse niveluri. Astfel de consultæri au rostul de a clarifica øi de a asigura schimburile de vederi asupra problemelor ce necesitæ o abordare multilateralæ. În acest scop, ne°am putea gândi la stabilirea unor linii telefonice directe între ministerele noastre de Externe în vederea unei comunicæri rapide atunci când situafli o impune. Credem, de asemenea, cæ trebuie sæ se acorde atenflie stabilirii unei serii de mæsuri pentru întærirea încrederii între statele balcanice, ce ar putea depæøi mæsurile asupra cærora s°a cæzut de acord la nivel general european. Un început s°a realizat deja de cætre reuniunea la nivel de experfli, ce a avut loc la Bucureøti în 1989. Totuøi, acesta a fost doar un început modest; modul de abordare trebuie reconsiderat în lumina noilor parametri politici øi de securitate a realitæflilor de azi din Balcani. Trebuie luat în considerare øi un mecanism care sæ evite percepfliile militare distorsionate øi sæ permitæ rezolvarea oricæror probleme generate de activitæflile militare ale unui stat de naturæ sæ îngrijoreze alt stat. Acest mecanism ar putea asigura schimburile rapide de informaflii øi clarificarea activitæflilor militare suspecte, consultæri bilaterale între flærile interesate øi consultæri multilaterale cu participarea altor sau a tuturor flærilor balcanice. Printre mæsurile de sporire a încrederii în Balcani s°ar putea include dezvoltarea contactelor militare, precum reuniunile miniøtrilor Apærærii 614
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
øi/sau ale øefilor de Stat Major, precum øi contactele în domeniul învæflæmântului militare, inclusiv schimburile de studenfli. În sfârøit, în aceeaøi sferæ a încrederii, ar fi util sæ se cadæ de acord asupra unui sistem de proceduri pentru prevenirea øi rezolvarea disputelor øi tensiunilor între statele din regiune. Un astfel de sistem ar include o varietate de mijloace, precum consultærile øi negocierile directe, bunele oficii, medierea øi concilierea. Folosirea unui astfel de sistem nu ar aduce, bineînfleles, nici un prejudiciu libertæflii statelor de a alege mijloacele considerate potrivite pentru rezolvarea disputelor lor. Ar oferi, totuøi, posibilitæfli inifliativei politice de a încuraja înflelegerea dintre flærile din regiune. Contactele umane care sunt un factor de întærire a încrederii reciproce ar fi mult facilitate de simplificarea formalitæflilor de obflinere a vizelor pânæ la renunflarea la cerinflele de vizæ pentru cetæflenii din flærile noastre ce cælætoresc în regiunea balcanicæ. De aceea, sugeræm luarea în considerare cu prioritate a acestei chestiuni. În ceea ce priveøte dimensiunea umanæ, valorile comune ale democrafliei øi pluralismului politic, incluse în Documentul final al Reuniunii de la Copenhaga cæruia i°au subscris flærile balcanice, oferæ acestor flæri o bazæ solidæ de conlucrare în vederea asigurærii respectærii depline a drepturilor omului, rezolværii rapide øi corecte a problemelor umanitare øi a unei libere circulaflii a informafliei. Cadrul creat de CSCE øi structurile europene existente oferæ condiflii pentru o largæ cooperare balcanicæ în acest domeniu. Un motiv pentru care, în trecut, Balcanii au avut reputaflia de a fi „butoiul cu pulbere al Europei“, este legat de problemele minoritæflilor naflionale øi etnice. Suntem de pærere cæ noile realitæfli europene oferæ condiflii pentru ca aceste probleme sæ înceteze sæ mai fie un mær al discordiei în relafliile dintre state. În ceea ce ne priveøte, dorim, împreunæ cu guvernele altor state balcanice, sæ contribuim la pæstrarea identitæflii, a valorilor culturale øi spirituale, a limbii materne a cetæflenilor de origine românæ din aceste state. În acest spirit, credem cæ ar fi în interesul general al statelor balcanice 615
ADRIAN NÆSTASE
øi, în acelaøi timp, al garantærii efective øi al apærærii drepturilor specifice ale persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale øi etnice, sæ fie elaborat un cod de cooperare al statelor balcanice în problemele privind minoritæflile etnice øi naflionale. Acest cod ar stabili, într°un limbaj legal precis, o serie de norme øi principii, care sæ ghideze comportamentul statelor øi sæ promoveze soluflii pentru aceste probleme. O mare parte a surselor de neînflelegere øi de tensiune între flærile balcanice, care apar de obicei ca rezultat al lipsei de norme de comportament general acceptate în acest domeniu, ar putea fi astfel evitate. O cooperare eficientæ între state în acest domeniu ar putea fi sprijinitæ de înfiinflarea unui Institut Balcanic de Cercetare øi Documentare în problemele minoritæflilor naflionale øi etnice, capabil sæ ofere guvernelor date øi fapte privind situaflia realæ politicæ, economicæ, socialæ øi culturalæ a persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale øi etnice øi sæ recomande soluflii care sæ fie adoptate la nivel guvernamental. În acest sens, aø dori sæ supun atenfliei dumneavoastræ ideea convocærii unei reuniuni la nivel de experfli din flærile noastre care sæ analizeze conflinutul posibil al unui astfel de Cod, precum øi fezabilitatea institutului sugerat de noi; punerea în practicæ a acestor idei la nivel balcanic ar reprezenta, neîndoielnic, o contribuflie notabilæ la eforturile depuse în cadrul CSCE pentru protecflia drepturilor cetæflenilor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice øi religioase. Progresele treptate øi paralele în toate aceste domenii ar fi evident facilitate de punerea în miøcare a unor forme instituflionale de cooperare în domeniu, ce ar putea constitui un Forum Balcanic. Ar fi în concordanflæ cu evolufliile sociale øi politice cætre democraflie ale flærilor din regiune øi cu mæsurile de instituflionalizare a procesului CSCE. Ne gândim, desigur, la mæsuri care sæ asigure o oarecare periodicitate a reuniunilor la diverse niveluri ale factorilor de decizie din statele balcanice. În ceea ce priveøte reuniunile miniøtrilor de Externe, salutæm disponibilitatea flærilor noastre de a fline astfel de întâlniri la intervale mai scurte, o datæ pe an. 616
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Reflinem cu satisfacflie cæ existæ o convergenflæ de opinii în favoarea organizærii unei prime reuniuni a øefilor de stat sau de guvern ai flærilor noastre. România ar fi onoratæ sæ gæzduiascæ o astfel de Conferinflæ, care ar da un impuls decisiv îndeplinirii aspirafliilor noastre comune cætre un nou parteneriat în Balcani. Ne°am putea gândi, de asemenea, la o structuræ parlamentaræ în Balcani pentru a da activitæflilor multilaterale din domeniu un caracter mai reprezentativ øi o bazæ mai largæ de sprijin. Dezvoltarea relafliilor între nafliunile balcanice în diverse domenii øi la diferite niveluri, guvernamentale øi neguvernamentale, face necesaræ armonizarea acestor activitæfli la nivel naflional. Crearea în flærile noastre a unor organisme de cooperare balcanicæ ar satisface o astfel de cerinflæ. Toate aceste structuri, împreunæ cu organizafliile balcanice existente sau ce ar putea fi create în diverse domenii, grupurile de lucru privind subiecte concrete, precum øi alte posibile aranjamente între flærile noastre ar putea forma, aøa cum am subliniat, un Forum Balcanic. Conceput ca o expresie a unui nou parteneriat în Balcani, acest Forum ar fi, în acelaøi timp, nu doar un semn al marilor schimbæri politice, economice øi sociale din Europa, ci øi un instrument cu ajutorul cæruia flærile participante la el vor contribui la consolidarea procesului CSCE. În aceastæ privinflæ, flinând seama de asemenea, de experienfla altor zone de cooperare, ar fi important øi util, dupæ pærerea mea, sæ fim de acord ca flara gazdæ a ultimei Conferinfle a miniøtrilor de Externe sæ reprezinte Forumul Balcanic în relafliile sale cu alte grupuri de cooperare cu preocupæri similare pânæ la urmætoarea Conferinflæ de acest fel. Domnule preøedinte, Am ascultat cu mare interes propunerile avansate de alte delegaflii la aceastæ Reuniune. Ele constituie o confirmare în plus a preocupærii comune a flærilor noastre de a da un nou impuls relafliilor noastre, precum øi a similitudinii de abordare a perspectivelor dezvoltærii acestor relaflii. 617
ADRIAN NÆSTASE
Aø dori sæ væ asigur de dorinfla sinceræ a guvernului român de a constata cæ aceastæ conferinflæ de la Tirana va deschide, prin concluziile øi rezultatele sale, o nouæ paginæ în istoria cooperærii balcanice. Dezvoltarea unei astfel de cooperæri øi consolidarea securitæflii în Balcani prin contribuflia pozitivæ a tuturor statelor din regiune sunt, într°adevær, obiective ale politicii externe româneøti. Væ mulflumesc pentru atenflie. Se ia o pauzæ la 11.20. 12.00 Reluarea lucrærilor Conferinflei Ministeriale Balcanice. Prezideazæ Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Mulflumeøte lui Adrian Næstase pentru felicitæri. Eforturile interbelice pentru stabilizarea Balcanilor ne°au impus o serie de concluzii. Ele au ajutat la cristalizarea colaborærii balcanice multilaterale. Mulflumeøte miniøtrilor care au contribuit la declanøarea procesului de apropiere între nafliunile balcanice, pentru spiritul lor de previziune. Exprimæ satisfacflia faflæ de noul climat politic din Europa. Salutæ tendinflele din regiune spre democraflie pluralistæ øi economie de piaflæ: conditions to launch a new drive. Sunt unele probleme între flærile noastre. Sæ nu facem din ele obstacole în schemele de colaborare multilateralæ. Sæ ne eliberæm de sentimente naflionaliste înguste øi de prejudecæfli. Colaborarea multilateralæ în Balcani sæ se bazeze pe aceeaøi trei piloni ca øi CSCE. Minoritæflile etnice în Balcani sunt încæ un subiect sensibil, dar, pe mæsura îmbunætæflirii relafliilor, vom putea sæ depæøim barierele psihologice. 618
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Consideræm bunæ ideea unei reuniuni la nivel înalt, deøi ea nu este nouæ. Acum apare posibilæ datoritæ evolufliilor politice. Turcia ar fi gata sæ o gæzduiascæ în 1992. Reuniunile miniøtrilor sæ fie anuale. Dimensiunea militaræ a asigurærii securitæflii øi stabilitæflii în zonæ nu trebuie ignoratæ. Dimensiunea economicæ øi comercialæ a cooperærii se rezumæ la domenii curente. Întâlnirile la nivelul miniøtrilor responsabili de domeniu nu au dat rezultate. Propune un Comitet economic, alcætuit din miniøtrii Comerflului — condus anual, prin rotaflie, de cætre fiecare flaræ membræ — care sæ discute proiecte multilaterale, regionale, dar øi comerflul bilateral. Propune un Grup de lucru pentru înfiinflarea unei Bænci Balcanice de Dezvoltare. Dimensiunea culturalæ. Combaterea terorismului. Concluzioneazæ: To make history is within our power (Stæ în puterea noastræ sæ facem istorie). Budimir Lon•ar (secretar federal pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei): Problemele zonei implicæ soluflii care cer consens øi avansarea cu small steps (paøi mici). Nu e în favoarea unor soluflii græbite (hasty solutions), dar e de acord sæ reevaluæm factorul timp. Iugoslavia este o flaræ cu patru vecini balcanici. Nu am acoperit încæ toate posibilitæflile de cooperare între noi. Buna voinflæ este un lucru bun, dar asta nu înseamnæ cæ putem ignora realitæflile politice ale regiunii. Avem nevoie de un mecanism de colaborare mai elaborat. Cere sæ se renunfle la „ræzboaiele psihologice”, care au drept flintæ unele dintre flærile din Balcani. Ele nu fac decât ræu. More good will and tolerance (Mai multæ bunævoinflæ øi toleranflæ) pentru a gæsi soluflii la problemele din Balcani. Probleme privind minoritæflile sunt în toate flærile balcanice. Nimeni nu are dreptul sæ le ignore. 619
ADRIAN NÆSTASE
Cooperarea regionalæ contribuie la formarea unei noi mentalitæfli în Europa. Întâlniri la nivelul miniøtrilor de Externe ar trebui sæ aibæ loc cel puflin o datæ pe an. Reis Malile: Obiectivul pe care ni l°am propus reclamæ eforturi stæruitoare. Putem ajunge la un nivel de colaborare regionalæ niciodatæ atins pânæ acum. Importantæ poziflie geopoliticæ a regiunii. Aøteptærile øi nevoile popoarelor noastre dicteazæ necesitatea de a depæøi problemele moøtenite din trecut. Invazia Irakului în Kuwait dovedeøte cæ ameninflærile la adresa pæcii n°au dispærut. Speræ cæ instituflionalizarea CSCE va pune baze durabile pentru pacea øi securitatea în Europa øi în lume. Organizaflia noastræ trebuie sæ aibæ raporturi cu CEE. Suntem la începutul unei instituflionalizæri a colaborærii multilaterale în Balcani. Sæ trecem la reuniuni anuale ale miniøtrilor de Externe, ca for politic al regiunii. fiinerea unei reuniuni la nivel înalt ar fi importantæ; ar deschide noi orizonturi. Mæsurile de încredere sæ devinæ obiect al preocupærilor noastre. Avem nevoie de mecanisme care sæ trateze în profunzime problemele economice, culturale øi umanitare. Colaborarea balcanicæ este o alternativæ pozitivæ øi realistæ. Balcanii sæ avanseze în ritmul timpurilor noastre. Activitæflile culturale pot contribui la mai buna cunoaøtere a valorilor comune. Sugereazæ o reuniune a miniøtrilor Sænætæflii din flærile balcanice. Contacte parlamentare øi colaborare pe linia ONG°urilor. Convingerea cæ lucrærile se vor desfæøura într°o atmosferæ prieteneascæ. Reis Malile (Albania, ca preøedinte al Conferinflei): Înainte de închiderea øedinflei: am primite mesaje de la preøedintele Turciei, preøedintele Republicii Populare Bulgaria, secretarul general al ONU, ministrul de Externe al URSS, Maica Tereza din Calcutta. Øedinfla se încheie la 13.20. 620
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
14.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Ahmed Alptemoçin1, ministru de Externe al Turciei. Ahmed Alptemoçin: Aminteøte faptul cæ a fost în România ca ministru de stat, iar de trei ori în calitatea sa de copreøedinte al Comisiei mixte româno°turce, ultima datæ în 1984. Foarte interesant cum lucrurile s°au schimbat atât de rapid în România. Adrian Næstase: Unele probleme provin tocmai pentru cæ saltul a fost prea mare. Ne°am pierdut calmul necesar gestionærii unor astfel de schimbæri radicale. Acum cæutæm sæ ne regæsim, pentru a stabiliza lucrurile øi pentru a consolida ceea ce am fæcut bine. Unul din cei mai buni parteneri potenfliali e Turcia. Noi suntem gata sæ construim pe aceastæ idee, Aminteøte cæ a vizitat recent Turcia. A discutat cu profesorul Ali Bozer. Au fost discuflii foarte bune. Roagæ interlocutorul sæ transmitæ salutæri lui Ali Bozer. A avut onoarea de a fi primit de preøedintele Turgut Özal øi de primul°ministru. Am stabilit o legæturæ. A participat la întâlnirea lui Ion Iliescu cu Turgut Özal de la New York øi a fost impresionat de întrebarea foarte directæ a preøedintelui Özal cum ne poate ajuta. Asta e atmosfera realæ în relafliile româno°turce: foarte pozitivæ øi prieteneascæ. Sunt lucruri practice. Întâlnirea Comisiei mixte a fost un succes. Am început diferite proiecte noi, am înfiinflat o subcomisie care ajutæ guvernul român în tranziflia la economia de piaflæ. Mulflumeøte pentru donaflia de alimente a guvernului turc, care a fost cælduros apreciatæ de populaflia României. E øi problema de a beneficia de un credit de 200 milioane de dolari pentru a ajuta economia României într°un moment foarte special, când e nevoie de aceøti bani pentru a porni puternic motoarele. Nu avem datorie externæ, dar nici credite. Aceste lucruri sunt în curs de discuflie. Ele sunt foarte importante 1 Ahmed Alptemoçin. Om politic øi de stat turc. Ministru de Externe al Republicii Turcia (1990–1991).
621
ADRIAN NÆSTASE
pentru noi. Øtim cæ putem conta pe Turcia. A discutat cu preøedintele Turgut Özal: e favorabil, dar sunt proceduri interne. E important de øtiut cæ România este într°un moment în care are nevoie de capital stræin pentru a se moderniza, iar Turcia e în mæsuræ sæ investeascæ. Suntem gata sæ sprijinim inifliativa turcæ referitoare la Marea Neagræ; gata sæ pregætim conferinfla sugeratæ; sæ vedem cum poate susfline aceastæ inifliativæ cooperarea europeanæ. Douæ lucruri: o vizitæ a primului°ministru în Turcia øi vizita preøedintelui Turgut Özal în România, ca urmare a invitafliei preøedintelui nostru. Am fi bucuroøi dacæ vizitele ar putea avea loc cât mai curând. În mediul nostru contactele politice sunt foarte importante pentru a deschide cooperarea în diferite domenii — politic, parlamentar. Speræm sæ acflionæm împreunæ în interesul binelui comun. Ahmed Alptemoçin: Mulflumiri pentru explicaflie. Turcia a efectuat mari reforme în ultimii 10 ani øi a adoptat economia de piaflæ în toate domeniile. Am schimbat multe legi øi am adoptat amendamente la legile vechi. Toate aceste schimbæri au stimulat spiritul întreprinzætor, care a fæcut posibilæ o dezvoltare economicæ susflinutæ. Am întreprins privatizarea întreprinderilor de stat; am stimulat companiile private sæ se dezvolte; le°am încurajat în formarea de joint ventures cu companii occidentale. Know how°ul acumulat poate fi împærtæøit României. Vor fi bucuroøi sæ o facæ. E nevoie sæ facefli schimbæri în legislaflie, sæ facilitafli joint ventures øi investifliile de capital stræin, iar transferul profitului sæ fie permis. Dacæ asta se face, vefli vedea cæ economia se dezvoltæ foarte repede. Sunt unele companii turce care se pregætesc sæ vinæ în România pentru joint ventures. E un anumit comerfl, dar nu e suficient, flinând seama de potenflial. Acest comerfl trebuie lærgit, iar relafliile diversificate. E o mare simpatie în Turcia faflæ de România, care nu este de datæ recentæ. A existat øi înainte; personal, venea în România ca acasæ. Acest feeling trebuie folosit pentru dezvoltarea relafliilor. 622
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Referitor la credit, nu øtie suma, dar o anumitæ sumæ de început se va stabili,iar asta va accelera totul. Schimbærile radicale din România øi din celelalte flæri din Europa de Est fac inoperante una dupæ alta înflelegerile existente. E nevoie de o cooperare mai strânsæ, dar øi de un nou cadru juridic. Black Sea Project e foarte interesant. A fost sprijinit de tofli. A discutat cu Bulgaria dacæ e pregætitæ sæ vinæ la o asemenea organizaflie, alæturi øi de o superputere. Noi suntem obiønuifli cu superputerile; nu avem motive sæ ne temem dacæ øtim ce vrem de la aceastæ cooperare. Marea Neagræ e patrimoniu comun. Sæ acflionæm împreunæ pentru a opri poluarea, pentru creøterea rezervelor de peøte. Sæ folosim acest patrimoniu comun pentru a fi împreunæ. În viitor o putem lærgi. Deja sunt unele flæri la care am înregistrat interes. Sunt multe domenii pe care putem sæ le examinæm. E o mare plæcere sæ°l salute aici; speræ cæ nu va fi ultima noastræ întâlnire. Ca ministru de Externe, va face tot ce poate pentru a ajuta øi sprijini proiectele de dezvoltare ale României. Sæ fie sigur de asta. Va transmite remarcile de la aceastæ întâlnire primului°ministru øi preøedintelui Özal øi este sigur cæ reacflia lor va fi pozitivæ. Adrian Næstase: Vorbim aceeaøi limbæ. Ce am admirat în istorie e marele respect dovedit de unul pentru altul, în ciuda nenumæratelor ræzboaie. Suntem într°un mediu internaflional nou, în care putem da un impuls cooperærii. Prima mea vizitæ ca ministru de Externe a fost în Turcia øi are amintiri foarte bune. Pæstreazæ sincere sentimente prieteneøti Turciei. Ar fi bucuros sæ°l salute la Bucureøti, la momentul cel mai potrivit, cât mai curând. Numai acest gen de contacte poate contribui la slæbirea tensiunii puternice care existæ acum în România, dovedind cæ evoluflia duce la normalitate. În România au fost multe schimbæri, juridice øi structurale. Altele se vor mai face. 623
ADRIAN NÆSTASE
Sunt deja joint ventures — câteva sute, inclusiv cu Turcia. Potenflialul economiei româneøti e mare. Cæutæm parteneri economici. E important ca echipe de experfli sæ vinæ în România sæ vadæ exact ce pot realiza ca investiflii benefice. În plus, sæ învæflæm din experienfla dumneavoastræ din ultimii 10 ani, sistemul financiar, sistemul fiscal, bancar, care sunt mai aproape de situaflia noastræ decât, spre exemplu, cele din sistemul britanic. Turcia a trebuit sæ depæøeascæ obstacole aproximativ asemænætoare celor cu care ne confruntæm noi. Unele lucruri sunt deja pe calea bunæ, urmând unor idei bune. Echipe de experfli turci fac deja vizite de informare øi de evaluare. Comisia mixtæ a fost o ocazie foarte bunæ pentru a se vedea cum se poate lucra la nivel mediu. Mulflumiri pentru aceastæ posibilitate. Speræ sæ fie doar prima întâlnire øi sæ°l vadæ cât mai curând la Bucureøti. Sunt importante nu numai contactele bilaterale, ci øi cele multilaterale. În Europa se imagineazæ scenarii øi au loc încercæri de modelare a unor pærfli ale continentului, iar aceste lucruri ne întæresc convingerea cæ putem construi în Balcani øi la Marea Neagræ. Putem foarte bine sæ fim parteneri. Ahmed Alptemoçin: Ne vom sprijini reciproc. Este un institut bancar la Istanbul. Vin bancheri din flæri stræine, fac cursuri øi se familiarizeazæ cu sistemul bancar internaflional øi turcesc. Vor veni 25 de bancheri din România øi asta va fi foarte util sistemului. Programe de acest gen pot fi fæcute øi în alte domenii, precum cele de banking sau business administration. Putem trimite în România tehnicieni øi experfli în multe alte domenii, cum ar fi taxarea. Ei au stabilit un sistem de Value Added Tax (TVA) în 1985, dupæ o discuflie de peste 15 ani în Turcia. Nimeni nu credea cæ se va putea aplica færæ probleme. În câteva luni de aplicare, totul a fost perfect. E o mare experienflæ, care væ poate fi transferatæ, pentru a vedea ce amendamente au adæugat cadrului standard. Adrian Næstase:Avem acest sistem în studiu. Ahmed Alptemoçin: TVA e una dintre principalele trei surse de venit ale bugetului. 624
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Am schimbat regulile vamale. Suntem pe cale de a ne adapta la sistemul vamal al CEE, folosind acelaøi tarif. Øi asta se poate împærtæøi. Au fæcut softuri pentru computere. Au un mare potenflial de a ne ajuta. În România a vizitat diferite companii care produc maøini øi utilaje grele. În Turcia au companii mici øi mijlocii, care lucreazæ foarte eficient. Poate reuøim o cooperare astfel încât companiile mici øi mijlocii sæ°øi manufactureze piese în uzinele de utilaj greu româneøti; o parte din produse pot fi expediate în România pentru asamblare, dupæ cum accesorii øi piese de schimb pot fi expediate în Turcia. Avem probleme la exportul de maøini grele øi echipamente. Poate gæsim împreunæ terfli care sæ cumpere. Desigur e o problemæ de costuri — sunt foarte înalte. Pentru a fi competitivi, mai multe companii trebuie sæ se asocieze, pentru scæderea preflului, pentru ca produsul sæ devinæ competitiv. Sæ gæsim diverse cæi øi mijloace de creøtere øi diversificare a relafliilor. Sunt gata sæ facæ tot ceea ce depinde de ei. Speræ cæ vom avea curând rezultate. Adrian Næstase: Speræ cæ va fi folositoare experienfla lui de dinainte, dar øi cea de ministru de Externe, pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Întâlnirea se terminæ la 15.15. 15.40 Øedinflæ plenaræ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Budimir Lon•ar (secretar federal pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei) Ideea secretariatului balcanic la Sofia este sprijinitæ de Grecia. Trebuie sæ îmbunætæflim aspectul instituflional al cooperærii. Celelalte cooperæri regionale s°au dezvoltat ca procese globale, fiecare având dinamica sa autonomæ. Sæ fim flexibili. Sæ stabilim un coordonator, care se va roti. Acum va fi Albania; ea va acoperi øi nevoile de secretariat. Øedinfla urmætoare va fi la Sofia, øi atunci Bulgaria va fi coordonator, cu secretariatul respectiv. 625
ADRIAN NÆSTASE
Øedinflele anuale reprezintæ o idee susflinutæ de tofli. E un acord general pe aceastæ propunere. Sæ decidem asta. Dacæ e necesar, sæ avem reuniuni suplimentare. Este de acord cu propunerea ca urmætoarea reuniune sæ aibæ loc în Bulgaria în toamna anului 1991. Cât priveøte reuniunea miniøtrilor Apærærii în prima jumætate a anului 1991: deocamdatæ, nu poate spune nici da, nici nu acestei propuneri. Va consulta guvernul sæu. Sæ o notæm ca recomandare, færæ a decide. De acord cu înfiinflarea unui Institut de cercetæri economice la Atena. Contactele între parlamente: OK. Elaborarea unui document privind relafliile de bunæ vecinætate e o inifliativæ legatæ de propunerea fæcutæ de Albania. Sæ unim aceste propuneri, cu conflinut similar. Referitor la propunerea lui Adrian Næstase, privitoare la constituirea unui sistem de consultæri politice, putem sæ o facem; sæ°i dæm o finalitate. Mecanism pentru controlul activitæflilor militare care nasc suspiciuni: propunerea se leagæ de miniøtrii Apærærii. Sæ fie pe agendæ. Sæ o revedem la reuniunea înalflilor funcflionari. Sistem de prevederi pentru reglementarea paønicæ a diferendelor: se leagæ cu cea anterioaræ. E importantæ. Sæ o discutæm la reuniunea înalflilor funcflionari. Cod de cooperare între minoritæfli øi Institut balcanic de documentare øi cercetare: sunt interconectate. În principiu, sprijinæ ideea elaborærii unui cod øi sæ vedem ulterior restul. Forum Balcanic: e interesant øi atractiv. Sæ o mai studiem øi la înalflii funcflionari. Turcia: flinerea unui summit în 1992. În principiu, sæ recomandæm asta, dar færæ a spune data. Comitet economic balcanic: sæ studiem mai atent propunerea. E foarte interesantæ ideea. 626
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Cameræ de Comerfl øi Industrie comunæ balcanicæ — la fel, sæ fie studiatæ la înalflii funcflionari. Festival de arte balcanice în 1991: de sprijinit. Reuniunea miniøtrilor Sænætæflii în Turcia în 1991: de acord. Albania propune un Document asupra principiilor bunei vecinætæfli; e o propunere foarte importantæ, legatæ de cea propusæ de Grecia. Poate fi una din cele mai importante propuneri pentru reuniunea la nivel înalt. Camera de Comerfl — seamænæ cu propunerea Turciei — sæ o examinæm împreunæ. Adrian Næstase: Avem în aceastæ dimineaflæ un foarte bun brainstorming. Suntem într°o nouæ fazæ a cooperærii multilaterale. Sæ discutæm identitatea øi reprezentarea externæ a reuniunii øi apoi proiectele concrete. S°au dat multe exemple øi propuneri. Vorbim de sarcini, dar nu avem imagini clare. Noi construim un mecanism. E consens sæ fie reuniuni anuale ale miniøtrilor de Externe, un summit, eventual øi altele. Sæ le numim cumva. Noi propunem Balkan Forum, dar poate fi øi alta. Sæ nu ne græbim cu instituflionalizarea. Avem douæ etape: prima pe bazæ de rotaflie øi a doua, sæ ne gândim la un secretariat permanent. E important sæ ne concentræm pe proiecte. Sæ constituim un repertoriu din cele mai bune; oricum noi le putem sprijini aproape pe toate. Avem un mare avantaj în mâinile noastre; sæ°l folosim. Andonis Samaras (ministru de Externe al Greciei): Acceptæ propunerea Bulgariei. Avem nevoie de a lega instituflionalizarea de eficienflæ. E vorba de funcflionalitate, pe care o poate asigura un instrument permanent. Aruncæm pe masæ idei excelente. Avem nevoie de un mecanism coordonator, un secretariat permanent. Ideea româneascæ: sæ fie ceva permanent øi ceva nepermanent. Conceptul de rotaflie prin definiflie e ceva nestabil. De aceea, cu întâlniri anuale ale miniøtrilor de Externe e mai eficient. 627
ADRIAN NÆSTASE
Referitor la miniøtrii Apærærii: de flinut pe agendæ øi întrebat miniøtrii Apærærii. În principiu, nu avem obiecflii. Institut de cercetæri economice la Atena: a fost deja acceptat. Sunt gata sæ°l facæ øi sæ prezinte un buget. Ar fi pozitiv sæ°l legæm de reuniunea miniøtrilor Economiei sau a Camerelor de Comerfl. De acord cu banca propusæ de Turcia. Referitor la mæsuri de încredere: sæ aøteptæm deciziile de la Viena, apoi sæ vedem ce facem. Referitor la grupul interparlamentar — e imperativ dacæ vrem sæ întærim comunicarea. fiine de „chimia“ necesaræ pentru prietenie. Referitor la proceduri de reglementare a diferendelor, am mai discutat problema la New York. Depinde øi de decizia CSCE; sæ vedem ce iese. Sæ nu creæm ceva neconcordant cu CSCE. Sæ aøteptæm; sunt de acord cæ e nevoie de aøa ceva. Referitor la minoritæfli naflionale: vor fi douæ reuniuni: una la Sofia øi alta la Ankara în legæturæ cu aspectele umanitare, care includ minoritæflile. Sæ le discutæm acolo. Ideea Festivalului — a Turciei — e foarte bunæ øi o sprijinim. De acord cu reuniunea miniøtrilor Sænætæflii. Rezultatele nu pot fi decât fructuoase. Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Regiunea devine tot mai importantæ în lume øi în Europa. E o key security region. De acord ca în privinfla mæsurilor de încredere sæ aøteptæm Viena. Referitor la Forum: nu au dificultæfli sæ°l sprijine, dacæ va fi cum s°a prezentat. Noi luæm în calcul totalitatea activitæflilor care se fac pentru dezvoltarea relafliilor dintre flærile noastre, ele vor fi transpuse în cadrul Forumului. Cum va fi definit øi instituflionalizat Forumul sunt probleme de discutat în viitor. Referitor la summit: dacæ avem reuniuni ale miniøtrilor de Externe anual, ale miniøtrilor Economiei anual, vom avea nevoie de un summit. Reafirmæ oferta ca acesta sæ aibæ loc în Turcia. 628
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Referitor la secretariat: sprijinæ ce a spus Iugoslavia. Sæ avem un coordonator, prin rotaflie, care sæ asigure øi secretariatul. Secretariatul permanent va fi posibil sæ°l stabilim în viitor, nu acum. Sæ vedem nevoile noastre. Referitor la principiile bunei vecinætæfli, nu avem obiecflii. Sprijinæ cele propuse. Luben Goflev (ministru de Externe al Bulgariei): Mulflumeøte pentru sprijinirea unor idei øi propuneri bulgare. Secretariatul internaflional — gândit foarte modest øi simplu, doar sæ ne dea o minimæ coordonare. Dacæ însæ nu e acceptabil, de acord cu abordarea Lon•ar. Foarte fericit cæ reuniunea urmætoare va fi la Sofia. Promite sæ o organizeze bine. Referitor la reuniunea miniøtrilor Apærærii: e un sentiment general cæ e bine sæ fie flinutæ pe agendæ øi sæ o reluæm. N°are dificultæfli cu ideile turce referitoare la Festival, Bancæ. Am vrea mai multe informaflii despre ele: cum sæ se organizeze. Propunerile Greciei: nu are probleme sæ le accepte pe toate. Referitor la Institutul privind minoritæflile: sæ organizæm o dezbatere într°o reuniune de experfli, sæ vedem cum s°ar putea face. Referitor la reuniunea miniøtrilor Sænætæflii, sæ se consulte cu Sofia. Nu poate spune acum. Andonis Samaras: Referitor la instituflionalizare: Cu cât avem mai multe propuneri øi idei, sarcina noastræ e tot mai grea, dacæ nu avem ceva specific. Coordonatorul viitor va avea mult de lucru. Asta creeazæ probleme øi pentru summit. Øefilor de stat trebuie sæ li se dea o agendæ bogatæ. Lor trebuie sæ li se dea propuneri concrete. Summitul sæ fie numai dupæ o pregætire corespunzætoare. Sæ avem propuneri elaborate pentru a le supune øefilor de stat. Luben Goflev: Sæ dæm o øansæ Bulgariei sæ pregæteascæ ceva ce se poate în acest sens. Adrian Næstase: Numeroase idei din cele supuse dezbaterii le putem sprijini. 629
ADRIAN NÆSTASE
Sæ avem o listæ a tuturor acestor propuneri, pentru a vedea care sunt cele care întrunesc consensul sau un sprijin puternic. Vor fi diverse mecanisme permanente, care presupun sedii în flærile noastre. Ar fi raflional sæ avem o listæ a acestora øi sæ avem o repartiflie echitabilæ a acestor sedii. Referitor la secretariat: nu putem sæ ne opunem ca cineva sæ detalieze ideile. Sæ mergem gradual øi sæ ne folosim de experienfla altor organizaflii internaflionale, care au utilizat sistemul rotafliei preøedinfliei. Sæ avem un organism în fiecare flaræ, în contact permanent cu coordonatorul. Opinia noastræ este cæ ar fi raflional sæ mergem pas cu pas, sæ evaluæm experienfla noastræ, sæ avem în vedere eficienfla — putem combina secretariatul permanent cu preøedinflia rotativæ. Dupæ ce plecæm, sæ flinem legætura cu coordonatorul øi sæ vedem ce mecanisme vom construi. Sæ gæsim abordarea justæ — nici prea rapidæ øi nici prea lentæ. Ahmed Alptemoçin: Dæ detalii referitoare la întâlnirea miniøtrilor Sænætæflii, cerute de Bulgaria. Explicæ de ce e nevoie de reuniune. Budimir Lon•ar: Reuniunea noastræ e foarte productivæ. Nici o propunere nu poate fi respinsæ; toate trebuie sæ fie examinate. Propune sæ le identificæm pe cele în care putem lua decizii. Altele sæ le discutæm ulterior. Reis Malile: Are o lungæ listæ a propunerilor. De acord cu ce a spus Lon•ar. Trebuie sæ se acflioneze cu realism: ce putem conveni, ce putem studia, ce vom relua în viitor. Sunt trei grupuri de probleme: politice, economice øi umanitare. Propunerile nu sunt numai rezonabile, ci øi animate de dorinfla stimulærii cooperærii balcanice. Una din propunerile cele mai importante este instituflionalizarea. De acord cu ce a spus Bulgaria. Sæ læsæm sæ elaboreze un document cu idei øi sæ ni se facæ propuneri la reuniunea înalflilor funcflionari. E timpul sæ trecem la o fazæ mai concretæ. Ne°am reunit, s°au fæcut propuneri: sæ caracterizæm colaborarea. Dar nici sæ nu creæm flinte false: liste 630
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
prea lungi de activitæfli, reuniuni etc. Nu vom ajunge la nimic bun, lucru contraproductiv pentru ceea ce ne°am propus. Ce ne angajæm sæ punem în aplicare. Sugereazæ ca grupul care a lucrat pentru comunicat, flinând seama de discuflii, sæ reia toatæ lista propunerilor pentru a vedea ce se poate face — unele se pot pune în comunicat, altele spre studiu, altele sæ fie reluate ulterior. Luben Goflev: El a încercat sæ întocmeascæ o listæ a tuturor propunerilor fæcute. Sunt 25. Reis Malile: Ei au o listæ mai scurtæ. Fiecare delegaflia sæ°øi facæ lista propunerilor sale. Budimir Lon•ar: Principala sarcinæ e finalizarea comunicatului. Grupul sæ se reuneascæ. Dupæ ce terminæ comunicatul, sæ vadæ care din propunerile din listæ pot fi incluse în comunicat. Sæ prevedem acolo øi reuniunea înalflilor funcflionari. Reis Malile: De acord ca fiecare delegaflie sæ°øi pregæteascæ lista propunerilor. Facem o pauzæ de 20 de minute. Se vor prezenta propunerile în grupul de lucru. Øedinfla se ridicæ la ora 17.00. 18.18 Øedinflæ plenaræ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Reis Malile: Avefli în faflæ toate propunerile. Budimir Lon•ar: Evident nu le putem discuta pe toate. Sæ ne punem de acord cu cele pe care le includem în comunicat: reuniunea miniøtrilor, anual; urmætoarea reuniune la Sofia, în anul viitor. Sæ fim de acord sæ lucræm pentru un summit peste doi ani. Instituim un coordonator, ca soluflie temporaræ de a îmbunætæfli aspectul organizatoric al cooperærii. Sæ acceptæm ca numeroasele propuneri sæ fie discutate la nivel de înalfli funcflionari. 631
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Sprijinæ ce spune Lon•ar. Andonis Samaras: Sæ spunem cæ e de dorit ca summitul sæ fie în 1992. Sæ fie o dorinflæ. Sæ nu decidem în numele primilor°miniøtri. N°are probleme cu miniøtrii Sænætæflii. De acord cu Lon•ar, dar atenflie la formularea legatæ de summit. Reis Malile: De acord cu Lon•ar, cu observafliile celorlalfli, øi de acord cu reuniunea miniøtrilor Sænætæflii, plus reuniunea miniøtrilor Transporturilor, la Tirana în 1991, care e deja o decizie. Andonis Samaras: E o decizie øi pentru Institutul de cercetæri economice la Atena. Reis Malile: Vom scrie asta. Vom pune øi summitul ca recomandare. Luben Goflev: Sæ punem o anexæ cu lista propunerilor. Reis Malile: E o propunere acceptabilæ. Ahmed Alptemoçin: Nu e practicæ. Sæ spunem cæ celelalte propuneri vor fi examinate, nu e nevoie sæ le anexæm. Nu e un raport. Luben Goflev: Lon•ar a spus sæ avem listæ. Adrian Næstase: Anexa e o falsæ problemæ. Speech°urile noastre sunt publice, iar propunerile cunoscute. Ahmed Alptemoçin: Noi nu facem un raport, ci un comunicat. Luben Goflev: Depinde de Lon•ar. El doar a sprijinit. Reis Malile: Aici nu e o problemæ. Avem discursurile. Sæ trecem la examinarea Comunicatului øi a Mesajului. Øedinfla se ridicæ la 19.55. 20.25 Reluarea øedinflei plenare a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Reis Malile: Formula pentru Albania — lucratæ de miniøtrii de Externe ai Turciei, României øi Bulgariei, plus amabilitatea lui Samaras. Citeøte textul — OK. 632
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Andonis Samaras: Speræ cæ remarcile acrimonioase sunt uitate. Reis Malile: E posibil. Andonis Samaras: Dacæ sunt propuneri referitoare la minoritæfli? Ahmed Alptemoçin): Textul pe baza documentelor de la Viena øi Copenhaga. Andonis Samaras: Nu poate accepta. Luben Goflev: Propune un compromis. Reis Malile: Sæ mergem la dineu. Andonis Samaras: Referitor la propunerea Bulgariei: ar fi înclinat sæ o accepte, cu mici corecturi de englezæ. Ahmed Alptemoçin: Încercæm un compromis. Ei nu pot sprijini propunerea bulgaræ. Sæ lucræm pe textul actual. Budimir Lon•ar: E târziu. Sprijinæ propunerea Turciei. Andonis Samaras: Nu øtie de ce nu se acceptæ propunerea bulgaræ. Reis Malile: Sæ se explice în grup. Andonis Samaras: Totuøi, vrea sæ øtie de ce. Budimir Lon•ar: Nu vrea aici polemicæ. Argumentul unuia e egal cu argumentul altuia. Propunerea bulgaræ e bine intenflionatæ, dar îi lipseøte punctul. De ce nu acceptæ Samaras propunerea de compromis a Turciei? Andonis Samaras: El a explicat de ce nu poate accepta propunerea Turciei. Este evident un impas — trebuie sæ tragem consecinflele. Ahmed Alptemoçin: Textul lucrat a luat multe ore. Noi propunem ceva bazat pe documentele de la Viena øi Copenhaga. Andonis Samaras: Vrea sæ progresæm. În propunere poate sæ se facæ numai referire la documente. Budimir Lon•ar: Sæ o discutæm la nivelul înalflilor funcflionari. În chestiunea minoritæflilor nu avem aceeaøi poziflie E deschis sæ lucreze cu ceilalfli. Reis Malile: Nu e posibilæ o soluflie. 633
ADRIAN NÆSTASE
Sæ ridicæm øedinfla. Sæ discutæm propunerea în grupul de lucru. Ridicæm øedinfla øi grupul de lucru de înalfli funcflionari, la nivel de adjuncfli de ministru, sæ lucreze începând de la ora 23.00. Øedinfla se ridicæ la 21.10. 21.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul oferit de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Dineul se terminæ la 23.10.
25 octombrie 1990 0.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la reuniunea Grupului de lucru, prezidatæ de Muhamet Kapllani, adjunct al ministrului de Externe al Albaniei. Grecia: are un compromis referitor la minoritæfli; citeøte formula de compromis. Budimir Lon•ar: Felicitæ Grecia øi Turcia pentru compromis. Sprijinæ compromisul. Andonis Samaras: Sunt satisfæcufli de rezultat. Adrian Næstase: Acceptæm propunerea. Ahmed Alptemoçin: Acceptæ øi el propunerea. Muhamet Kapllani, preøedintele Grupului de lucru: Grupul de lucru va lucra în continuare asupra propunerii de inclus în Documentul final. Budimir Lon•ar: Sæ începem azi la 10.30 în loc de 10.00. Preøedintele Grupului de lucru: OK, azi la 10.30. Adrian Næstase øi ceilalfli miniøtri pleacæ la 0.55. În continuare ræmân experflii. 11.20 Øedinflæ plenaræ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. 634
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Secretarul (Petraq Pojani — Albania): Citeøte Comunicatul. Reis Malile: Dacæ sunt obiecflii. Nu sunt: OK. Secretarul (Petraq Pojani — Albania): Citeøte Mesajul cætre Summitul CSCE de la Paris. Reis Malile: Dacæ sunt obiecflii. Nu sunt. OK. Ahmed Alptemoçin: Rezultate pozitive. Eforturile constructive ale tuturor øi ale preøedinfliei Conferinflei. Am identificat noi domenii de cooperare øi remarcæ spiritul de cooperare al delegafliilor. Mulflumeøte gazdelor albaneze pentru ospitalitate øi organizare øi membrilor secretariatului øi staffului tehnic. Sæ ne revedem cu bine la Sofia. Luben Goflev: Conferinfla devine parte integrantæ a CSCE. Corespunde dezvoltærilor internaflionale. Satisfacflie pentru activitatea desfæøuratæ. Importanfla intensificærii dialogului politic în Balcani. Mulflumeøte pentru ospitalitate øi facilitæfli. Adrian Næstase: Suntem la sfârøitul unei Conferinfle pe care o consideræm un mare succes pentru viafla popoarelor balcanice. Putem organiza regiunea într°un spafliu de prietenie øi cooperare. Sunt mai multe procese la baza acestei reuøite: evolufliile pozitive din flærile noastre, acumularea de paøi øi progrese în relafliile noastre, în special în ultimii ani, øi schimbærile din Europa, în general. Asistæm la un proces ce se dezvoltæ cu mai multe viteze, care include eforturile subregionale, ca parte integrantæ a eforturilor regionale. Am fæcut un exercifliu de gândire colectivæ, determinat de un nou momentum, în cadrul unui efort de a pune împreunæ propuneri care se organizeazæ pe douæ planuri: unul care vizeazæ instituflionalizarea øi, cel de°al doilea, al trecerii de la activitæfli sporadice, separate, la o etapæ de proiecte mai consistente. Cele douæ cuvinte care caracterizeazæ Conferinfla: dialog øi pragmatism. 635
ADRIAN NÆSTASE
Mai e un cuvânt: prietenie, care s°a manifestat atunci când a fost nevoie sæ depæøim unele dificultæfli. Am marcat o nouæ etapæ în cooperare — un nou parteneriat, în care flærile balcanice se simt parteneri de cooperare în contextul mai larg al arhitecturii Europei. Mulflumeøte organizatorilor, guvernului Albaniei, ministrului øi colaboratorilor, care au fæcut un efort excepflional pentru a asigura desfæøurarea normalæ, într°o atmosferæ prieteneascæ a lucrærilor noastre. Andonis Samaras: Satisfacflie deplinæ pentru lucræri. Elementul principal: dialogul — „sarea øi piperul democrafliei“. Voinfla fiecæruia de progres. Mulflumeøte preøedintelui, colaboratorilor øi secretariatului, precum øi pentru facilitæflile oferite de guvernul albanez. Look forward la Sofia. Budimir Lon•ar: Se alæturæ mulflumirilor pentru flara gazdæ pentru ospitalitatea caldæ. Profunda satisfacflie a delegafliei iugoslave cu privire la rezultatul ultimelor douæ zile de lucru. Conferinfla o vede ca pe o continuare a inifliativei Iugoslaviei de acum trei ani. Atunci au susflinut deschiderea unei noi ere în Peninsula Balcanicæ. Acum putem sæ arætæm cæ flærile balcanice vor sæ inaugureze o nouæ paginæ în istorie øi sæ trimitem mesaj lumii cæ Balcanii vor sæ evolueze. Între timp, în Europa s°au produs multe schimbæri de dimensiuni neaøteptate. Acum când facem bilanflul, constatæm cu satisfacflie cæ am anticipat dezvoltærile din Europa øi, în acelaøi timp, ne°am adus contribuflia la procesele europene. Putem fi mândri cum am reuøit sæ ne legæm de dezvoltærile din Europa øi avem încredere cæ Balcanii vor fi tot mai mult recunoscufli ca o zonæ de pace, stabilitate øi cooperare, parte integrantæ a Europei. Mulflumiri guvernului albanez. Reis Malile: Mulflumeøte pentru spiritul de cooperare amicalæ. A fost nevoie de bunæ voinfla tuturor pentru a face sæ avanseze cooperarea balcanicæ. 636
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Mulflumeøte grupului de lucru pentru activitatea depusæ øi Secretariatului. Mulflumeøte jurnaliøtilor øi mijloacelor de informare în masæ, care aduc o contribuflie importantæ la comunicarea între popoare. Conflinutul reuniunii noastre prevede necesitatea promoværii dialogului politic, pentru a face sæ avanseze pacea, securitatea øi colaborarea în Europa. Comunicatul convenit este un document important al colaborærii balcanice, un stadiu calitativ nou. Suntem mai conøtienfli de justeflea opfliunii noastre, de faptul cæ putem contribui la accelerarea dezvoltærilor pozitive din zonæ cu lucruri dintre cele mai concrete. Øedinfla se ridicæ la 12.05. 14.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei. Reis Malile: Am avut o tradiflie a relafliilor pe care trebuie sæ o reluæm. În Albania, de°a lungul anilor, au fost studenfli români iar studenfli albanezi au studiat în România. Paradoxal, unii, de o parte øi de alta, nu mai øtiu limba natalæ. Trebuie sæ reluæm, spre beneficiul reciproc, aceste relaflii. Aø dori sæ væ mulflumesc pentru ceea ce afli fæcut pentru încheierea cu succes a Conferinflei. Apreciez în special contribuflia dumneavoastræ øi a delegafliei române, care a muncit pentru conferinflæ cu cea mai mare seriozitate. E o expresie a politicii externe româneøti, a dorinflei ca Balcanii sæ meargæ pe drumul cel bun. E o aspiraflie a poporului nostru. Vorbim mult despre alte zone ale lumii. Permitefli°mi sæ væ spun cæ ambasadorul Nicolae Micu øtie câte tone de hârtie se consumæ la ONU. Pentru problemele din Balcani væ asigur cæ se consumæ foarte puflinæ. În adevær, sæ facem mai mult schimburi de idei despre cum vedem noi Balcanii, dar øi alte zone. Casa noastræ este în Balcani. Nu putem decide pentru alte zone, trebuie 637
ADRIAN NÆSTASE
sæ ne gândim întâi la noi. Alæturi de aceasta, sæ întærim colaborarea øi pentru alte regiuni. Probleme politice sunt multe. E nevoie ca dialogul politic sæ se desfæøoare mai alert. Væ invit cu plæcere sæ revenifli într°o vizitæ oficialæ în Albania, într°un moment diplomatic convenabil. Avem multe lucruri comune. Nu existæ nici o problemæ care sæ ne despartæ. Cu Iugoslavia øi Grecia avem câteva probleme pe care, în spiritul discufliilor prieteneøti, avem încredere cæ le vom depæøi. Cu România nu avem absolut nici o problemæ. Existæ o bazæ foarte sænætoasæ pentru ca relafliile noastre sæ meargæ înainte, atât sub aspect politic, cât øi sub aspect economic. Trebuie sæ activæm Comisia mixtæ, schimburile culturale, tehnico°øtiinflifice. Preøedinflii Iliescu øi Alia au avut o convorbire foarte bunæ, de înflelegere în privinfla politicii relafliilor bilaterale, dar øi un contact uman foarte bun. Parcæ se întâlneau doi vechi prieteni, deøi se vedeau pentru prima datæ. O foarte bunæ atmosferæ a creat øi preøedintele Iliescu prin ceea ce ne°a povestit cæ, în tinerefle, a participat la construcflia cæii ferate în Albania. Avea o memorie foarte bunæ. Important a fost însæ conflinutul discufliilor preøedinflilor Iliescu øi Alia. Adrian Næstase: Mulflumesc foarte mult pentru ospitalitate øi væ asigur cæ pentru noi aceastæ Conferinflæ reprezintæ un mare succes în sine, dându°ne, în acelaøi timp, satisfacflia pentru a ne bucura de reuøita unei reuniuni care a avut loc la dumneavoastræ. Sunt douæ motive pentru aceastæ satisfacflie. Poziflia noastræ este deja foarte claræ — atât în ceea ce priveøte relafliile bilaterale, cât øi în legæturæ cu modul în care concepem colaborarea multilateralæ în Balcani. Væ asigur cæ guvernul român este extrem de deschis øi de interesat în a dezvolta relafliile bilaterale cu Albania. Pentru noi e important sæ menflinem øi sæ dezvoltæm relafliile între popoarele noastre. Sigur, cunoaøtem foarte bune cæ existæ dificultæfli øi la noi øi la dumneavoastræ. Noi, însæ, ne propunem sæ ne ocupæm numai de problemele noastre, nu øi de ale altora. Fiecare popor sæ°øi gândeascæ singur solufliile. 638
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Ce ne intereseazæ e relaflia de prietenie dintre cele douæ popoare. Din acest punct de vedere existæ posibilitæfli foarte bune de dezvoltare. Mulflumesc pentru invitaflie. O accept cu plæcere. fiinând seama de calendarul nostru, aø fi disponibil la sfârøitul primului trimestru din 1991, în martie. Reis Malile: Foarte bine. Adrian Næstase: Cu sinceritate, doresc sæ fac aceastæ vizitæ øi mulflumesc pentru invitaflie. Referitor la relafliile bilaterale, e important sæ se dezvolte contactele politice øi, de asemenea, sæ dæm substanflæ economicæ øi culturalæ relafliilor bilaterale. S°a fæcut foarte puflin în plan cultural øi e necesar sæ ajungem la un acord în acest domeniu. E øi preocuparea dumneavoastræ cæ sunt generaflii care nu mai cunosc limba natalæ. Trebuie sæ asiguræm continuitate pe planul relafliilor culturale. De asemenea, pe plan economic sæ dæm substanflæ acordului de cooperare. În acest moment de schimbæri, øi la noi øi la dumneavoastræ, e important sæ gæsim cele mai bune cæi de cooperare, în formule pe care le avem la dispoziflie, cu resursele pe care le avem. S°ar putea ca firme româneøti sæ participe la obiective în Albania, cu plata în produse. Øi noi avem probleme legate de investiflii, dar aceste lucruri trebuie urmærite cu atenflie. Sæ trimitem reciproc grupuri de experfli economici care sæ investigheze posibilitæflile de schimburi. Noi am putea trimite o echipæ de experfli din mai multe departamente pentru a vedea ce se poate face. Øi invers. Sunt doar câteva idei. Existæ în societæflile noastre multe posibilitæfli. Important este sæ avem aceastæ comunicare permanentæ øi sæ dorim sæ ne folosim creativitatea pentru a gæsi cele mai multe proiecte de colaborare. Ambasadorul dumneavoastræ1 la Bucureøti e foarte bun partener; de asemenea, øi ambasadorul nostru2 la dumneavoastræ. Pot asigura canale de comunicare. 1 2
Piro Vito. Gheorghe Micu. 639
ADRIAN NÆSTASE
Sæ ne gândim øi la alte vizite de miniøtri, în diferite domenii, pentru a impulsiona aceste relaflii, care întotdeauna au fost foarte bune øi, în acest moment, au o øansæ foarte bunæ de a se revigora øi recæpæta dimensiunea de prietenie pe care au avut°o în interesul reciproc. Reis Malile: Ideea trimiterii de echipe de experfli de la diferite departamente e foarte bunæ. A existat o atmosferæ artificialæ. Au intervenit factorii externi în relafliile noastre. Acum e altæ atmosferæ, altæ istorie. Sæ reînviem relafliile noastre — cu schimburi de deputafli, parlamentari, diferite vizite — cât mai multe contacte. Sæ regeneræm relafliile noastre; ceea ce simflim sæ traducem în viaflæ. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru ospitalitate. Adreseazæ încæ o datæ felicitæri pentru reuøita Conferinflei. Întâlnirea se terminæ la 14.45. 19.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ de Ramiz Alia, preøedinte al Prezidiului Adunærii Poporului a Republicii Populare Socialiste Albania, în cinstea participanflilor la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ. Adrian Næstase pleacæ la ora 21.00. 21.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede comunicatele convorbirilor cu Reis Malile øi Budimir Lon•ar; e de acord cu ele.
26 octombrie 1990 8.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Bucureøti, cu avionul special. Sosirea la Bucureøti la ora 12.00. 640
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Declaraflia acordatæ în exclusivitate Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la întoarcerea în flaræ de la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ de la Tirana: Conferinfla miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice de la Tirana a avut un dublu obiectiv, øi anume de a evalua realizærile din ultimii doi ani, în special de la conferinfla precedentæ de la Belgrad øi, de asemenea, de a gândi noi posibilitæfli privind sincronizarea conflictelor balcanice cu procesele ce au loc în Europa. Din acest punct de vedere, mi se par semnificative øi interesante, în acelaøi timp, preocupærile de instituflionalizare a cooperærii în Balcani. Au apærut idei numeroase, documentul final cuprinzând de altfel unele indicaflii foarte clare în acest sens. Este vorba de stabilirea unei periodicitæfli mai mici pentru întâlnirile miniøtrilor de Externe, de întâlniri care trebuie sæ aibæ loc la un an de acum încolo, apoi a fost evocatæ posibilitatea unei întâlniri la vârf pentru flærile balcanice, aceastæ chestiune fiind sub un examen foarte atent. De asemenea, a fost acceptat rolul de coordonator prin rotaflie, un alt element propus spre instituflionalizare, toate acestea puse sub o denumire pe care noi am propus°o øi care va fi în detaliu dezbætutæ la întâlnirile viitoare, cea de Forum Balcanic. Ideea centralæ este de a crea pentru Balcani o identitate proprie, de a ne putea prezenta, în momentul în care venim în contact cu celelalte subcomponente europene. Sub aspectul instituflionalizærii, s°au fæcut numeroase propuneri, multe dintre ele fiind reflinute în documentul final. Apoi, sub aspectul proiectelor concrete, cred cæ putem sæ observæm o modificare netæ de abordare. Este vorba de ceea ce noi am denumit un nou parteneriat, în sensul cæ, flinând seama de complementaritatea economicæ, de avantajele care le poate oferi un spafliu economic mai larg, putem sæ gândim proiecte concrete, într°o abordare pragmaticæ, flinând seama de resursele noastre øi mærind credibilitatea flærilor din Balcani faflæ de interesul investitorilor stræini. Sunt numeroase astfel de proiecte; s°au fæcut aproape o sutæ de propuneri, a fost un entuziasm deosebit 641
ADRIAN NÆSTASE
pentru a marca interesul din interior privind colaborarea balcanicæ. Aø spune cæ a existat øi un interes din exterior, dovedit prin dorinfla de a participa în viitor ca observatori la lucrærile a ceea ce noi numim deja Forumul Balcanic, concretizat prin oferte interesante. Aø exemplifica prin oferta venitæ din partea Comisiei Economice pentru Europa a Nafliunilor Unite, care a propus realizarea unor proiecte comune balcanice care sæ fie finanflate prin intermediul comisiei. Perspectivele numeroase, cadrul multilateral øi buna posibilitate pentru contacte bilaterale au caracterizat aceste zile. Am avut ocazia de a mæ întâlni la Tirana øi de a avea discuflii bilaterale pe probleme de interes comun cu miniøtrii de Externe din Turcia, Grecia, Iugoslavia øi Albania, cu ministrul de Externe bulgar urmând sæ mæ întâlnesc peste douæ zile la Sofia, cu ocazia vizitei pe care am proiectat°o în comun. 15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Prezint punctajul privind vizita la Tirana, fæcut pentru preøedintele Ion Iliescu øi primul°ministru Petre Roman. 19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vedem „Proiectul de Declaraflie“ referitor la Moldova, proiect al guvernului. Declaraflia e inoportunæ øi iresponsabilæ. – De pregætit un ræspuns la invitaflia ministrului de Externe vietnamez.
27 octombrie 1990 10.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte în audienflæ pe Eduard Lieazar, profesor la Institutul Hoover. Adrian Næstase: Trebuie sæ fac o constatare, pentru început: problemele interne dau de lucru politicii externe. Mai nou, ne confruntæm cu blocarea, în Ungaria, a frontierelor, din cauza scumpirii preflului benzinei. 642
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Eduard Lieazar: Cum øtifli, fostul secretar de Stat George Schultz e la Hoover Institute. Ca rezultat, s°au ocupat de Europa de Est øi au început niøte programe, care acoperæ numai Polonia øi Ungaria. E vorba de Departamentul de Stat care a fost la originea acestor programe. În primævaræ, speræ sæ vinæ øi oameni din România øi Cehoslovacia în cadrul acestui program, oameni foarte tineri, între 25 øi 30 de ani. E un program inifliat de George Schultz. Adrian Næstase: Noi vrem sæ°i trimitem cât mai repede. Eduard Lieazar: Sunt unele probleme logistice. Trebuie sæ facæ rost de bani, din donaflii private. Ei au nevoie de circa 10 milioane dolari pentru programele lor. Cautæ sæ organizeze o mare conferinflæ, care sæ incorporeze toate flærile est°europene, inclusiv URSS. Va fi prezidatæ de Schultz øi va avea drept temæ aspecte referitoare la dezvoltærile din Europa de Est øi ce poate face pentru sprijinirea proceselor democratice. Vor sæ implice øi România, unde au contacte foarte bune. Au fost la ei Sergiu Celac, Robert Deutsch, Cætælin Zamfir, Theodor Stolojan etc. Adrian Næstase: Am avut oameni de la Hoover Institute invitafli la ADIRI în anii trecufli. Arhivele de la dumneavoastræ sunt foarte bune. Cea mai bunæ cale de a influenfla o societate e sæ introduci un „virus“, în cazul nostru „virusul“ democrafliei øi al legalitæflii actului de autoritate. Cea mai bunæ soluflie ar fi sæ pregætim diplomafli la Hoover Institute. Suntem interesafli în programele Institutului Hoover. Eduard Lieazar: E un mare interes în SUA pentru Europa de Est. Evenimentele din Golf sunt o tragedie pentru Europa de Est, pentru cæ abat atenflia de la dezvoltærile din Ræsæritul Europei. E o nefericitæ distragere a atenfliei øi a dat temporar înapoi preocupærile faflæ de Europa de Est. Speræ cæ problema Irakului se va rezolva în câteva luni. Ei se ocupæ mult de problemele economice în Europa de Est, pentru cæ acestea pot influenfla evolufliile de pe scena politicæ. Adrian Næstase: Pe ce anume væ concentrafli atenflia în acest moment? 643
ADRIAN NÆSTASE
Eduard Lieazar: Actuala Administraflie e puflin diferitæ de Administraflia Reagan. Ei erau mult mai optimiøti cu privire la Cehoslovacia. Acum sunt cam dezamægifli. Deøi totul pare sæ lucreze pentru cehi, lucrurile nu stau chiar aøa. Polonia a avut parte de o mare atenflie, pentru cæ au fost puternic promovafli øi au o populaflie foarte mare în SUA. Comunitatea româneascæ în SUA nu e prea mare. Atitudinea fireascæ a imigranflilor este sæ se uite la fosta flaræ. Acum cei de la Hoover Institute nu pun un accent deosebit pe vreo flaræ. Pentru el personal, e foarte importantæ stabilitatea internæ a flærilor din zonæ. Acesta e cel mai important criteriu pentru oamenii de afaceri. De asemenea, e fundamental pentru investifliile stræine sæ fie legi rezonabile. Adrian Næstase: Putem fi ajutafli sæ stabilim standarde rezonabile? Ce elemente ar trebui reflectate în aceste legi pentru a fline seama de preocupærile oamenilor de afaceri, cum sæ pregætim o lege în acest scop? Eduard Lieazar: În SUA, fiecare stat are legile sale. Companiile pot alege legile dupæ care sæ funcflioneze. Tofli aleg legile din Delaware. Problema e ca legile respective sæ fie efectiv aplicate în flara respectivæ. Adrian Næstase: Ca „lege a contractului“ se poate alege. E nevoie de o lege bunæ øi pentru repatrierea beneficiilor, pe lângæ legea contractului. Eduard Lieazar: Corect. În Occident sunt multe cooperative investment. Japonia a investit mulfli bani în SUA, în special la Los Angeles øi în Hawaii. E mai important pentru japonezi decât pentru SUA. E suficient sæ faci un Tax Law cu impozite mari, pentru a°i alunga pe investitorii stræini. Dacæ e investiflie americano°japonezæ, existæ o garanflie de tratament corect, de aceea sunt de preferat acest gen de investiflii. Adrian Næstase: Ar fi foarte interesant øi util dacæ am reuøi sæ organizæm în comun seminarii în România, cu experfli americani, la care sæ participe conducætori de întreprinderi români. Ar fi o cale de a transmite informafliile la niveluri mai joase. Eduard Lieazar: Suntem obligafli sæ evaluæm corect implicafliile economice ale tranzifliei, cu atât mai mult cu cât ele au øi implicaflii politice. 644
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Pe piafla muncii, în SUA, dacæ ar fi øomaj 25–30%, ar fi revoluflie. Cætælin Zamfir: Speræm sæ nu avem mai mult de 10%, în condifliile unei restructuræri industriale pe care nu o putem ocoli. Adrian Næstase: Important e øi cum sunt distribuifli. În Galafli, dacæ am avea peste noapte 20.000 de øomeri, am genera o problemæ foarte gravæ. România are multe zone monoindustriale. Eduard Lieazar: În legæturæ cu øomajul e nevoie sæ fie organizatæ locuirea (housing°ul). Altfel apar probleme. Pentru a fi posibilæ mobilitatea forflei de muncæ, e nevoie de spaflii de locuit. Oamenii se mutæ doar dacæ au stimulente, iar unul important este ca locuirea sæ fie mai ieftinæ. Adrian Næstase: Noi nu avem aceastæ mentalitate, sæ te retragi în zone mai ieftine, atunci când ai probleme financiare. Eduard Lieazar: Spune cæ nici la ei nu era aceastæ mentalitate pânæ acum 25 de ani. E o problemæ de oportunitate: întâi trebuie sæ li se ofere astfel de stimulente. Adrian Næstase: România e o piaflæ economicæ potenflial foarte interesantæ pentru investifliile stræine. Stabilitatea politicæ øi socialæ e foarte importantæ. În ultimul timp, percepflia despre stabilitate în România s°a îmbunætæflit. Speræ sæ se îmbunætæfleascæ în continuare. Acum se pot obfline cele mai bune condiflii în România pentru investiflii. Sunt deja câteva sute de joint ventures. Americanii par mai rezervafli. Direcflia noastræ e claræ. Viteza schimbærilor necesare sau ierarhizarea lor pot fi diferite. Trebuie sæ°i convingem pe investitori sæ vinæ. Eduard Lieazar: Ce are atractiv în acest moment SUA? Industria informaticæ øi business skills. 20% din studenflii lor, care provin din Japonia øi Coreea de Sud, aleg ca direcflii de pregætire domeniul business°ului. Ei nu vin în SUA pentru capital, ci pentru pregætire. Nici în Japonia nu e interesant sæ trimitefli studenfli. Locul potrivit e SUA. Exportul lor cel mai mare este educaflia. E important ca SUA sæ se implice în pregætirea de cadre pentru Europa de Est, pe pieflele respective. 645
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Am dori sæ trimitem niøte diplomafli la Stanford, cât de curând posibil, eventual în primævaræ — gæsim tineri — e cel mai bun început pentru România. Eduard Lieazar: Speræ sæ facæ asta pentru noi. Audienfla se terminæ la 11.35. 13.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telefon la Budapesta: sæ ne flinæ la curent oræ de oræ cu evoluflia evenimentelor din Ungaria. – Ambasadorul francez1 a comunicat Preøedinfliei acordul preøedintelui François Mitterrand de a se vedea cu preøedintele Ion Iliescu. Spre searæ vine Ion Goriflæ, care l°a primit pe ambasadorul ungar2. Acesta a cerut o declaraflie din partea guvernului român, de sprijinire a ordinii de drept din Ungaria. 21.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegramele de la Budapesta øi demersul ambasadorului ungar la Bucureøti. – În continuare lucræm la Declaraflia guvernului nostru. Vorbeøte la telefon cu preøedintele Ion Iliescu øi cu primul°ministru Petre Roman. Dæm drumul la Declaraflie, care la 23.45 se citeøte la TVR.
28 octombrie 1990 10.05 Adrian Næstase, în øedinflæ cu delegaflia care merge în Bulgaria. Adrian Næstase: Nu e o cælætorie prea lungæ, dar e importantæ. 1 2
646
Renaud Vignal. Rudas Ernö.
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Relafliile cu vecinii sunt pline de substanflæ, dar øi de tensiuni. E mai uøor sæ stabilim contacte cu America Latinæ, unde se discutæ la viitor. Cu vecinii se discutæ la prezent. S°a reuøit dezamorsarea unui exercifliu ALA pe malul românesc al Dunærii, care urma sæ se desfæøoare în fafla zonei centralei nucleare de la Kozlodui. Prezintæ programul vizitei. De pregætit douæ mesaje scrise pentru preøedintele Ion Iliescu øi primul°ministru Petre Roman. Referitor la situaflia din Ungaria, de remarcat cæ øi în Bulgaria situaflia energeticæ e la fel de criticæ. Situaflia din Moldova impune sæ avem o atitudine moderatæ. Ne dæm seama cæ e o diversiune. Sæ fim atenfli la sensibilitatea sovieticilor, care consideræ cæ e o problemæ a lor. Declaraflia Parlamentului e o poziflie de principiu. La nivelul guvernului, o declaraflie oficialæ ar crea o mare problemæ. Situaflia politicæ în Bulgaria e complicatæ, în condifliile în care situaflia economicæ e foarte dificilæ. Mariajul de convenienflæ preøedinte–primul°ministru. Tendinflæ de supralicitare a problemelor faflæ de opinia publicæ bulgaræ, în ceea ce priveøte relafliile cu noi. Referitor la problemele generate de combinatul chimic de la Giurgiu, mergem pe ideea unei expertize internaflionale în ambele flæri. De organizat discuflii separate la Parlamentul de la Sofia. De gândit la contacte pe liniile altor ministere: de pus pe hârtie o serie de propuneri. Øedinfla se terminæ la 11.00. 11.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De prezentat în conferinfla de presæ, într°o declaraflie introductivæ, faptul cæ s°a ajuns la un acord privind repartizarea tancurilor øi artileriei, în cadrul convorbirilor privind armamentele convenflionale. – Referitor la vizita în Italia: sæ vedem ce componenflæ va avea delegaflia. 647
ADRIAN NÆSTASE
– În intervenflia la Roma trebuie sæ atingem subiecte privind drepturile omului; legætura cu Consiliul Europei, inclusiv posibilitatea semnærii de cætre România a celor 3 convenflii. De enumerat cele la care am devenit parte în ultimele luni. Inventar pe drepturile omului. Ambele Camere ale Parlamentului au comisii pentru drepturile omului. – În proiectul de Constituflie este acceptatæ instituflia Ombudsman°ului (Avocatul Poporului). – Consultæri tripartite: Iugoslavia, Cehia øi Ungaria. – Consultæri cu Ungaria. – Preøedinflii comisiilor mixte: de revæzut lista, pentru a completa locurile vacante. 18.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Sofia cu un avion special pentru vizita oficialæ în Republica Popularæ Bulgaria. Înainte de plecare, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face o declaraflie Agenfliei „Rompres“: Vizita în Bulgaria marcheazæ dorinfla noastræ fireascæ de a evalua cât mai bine relafliile bilaterale øi, mai ales, de a gæsi soluflii pentru a orienta împreunæ schimburile dintre flærile noastre, atât în plan politic, cât øi economic, cultural øi în alte domenii. De aceea, în mod evident, diplomaflia bilateralæ trebuie sæ joace un rol esenflial în ceea ce priveøte aceastæ viziune pozitivæ øi constructivæ pe care o împærtæøim cu colegii noøtri bulgari. Existæ, færæ îndoialæ, ca întotdeauna între vecini, care sunt alæturi atât în complementaritatea intereselor lor economice, cât øi în unele probleme care se creeazæ în mod inevitabil în conviefluirea unuia alæturi de celælalt, anumite dificultæfli, dar care au foarte bune perspective de a fi soluflionate. 648
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De aceea, sunt foarte optimist în legæturæ cu rezultatele vizitei øi consider cæ împreunæ vom putea sæ gæsim acele zone de interes în care ritmul de dezvoltare al relafliilor bilaterale sæ fie cât mai mari. Sosirea la Sofia la 19.10. 20.30 Dineu oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, de Luben Goflev, ministru de Externe al Bulgariei.
29 octombrie 1990 9.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cu Luben Goflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria. Luben Goflev: Deschide convorbirile. Prima vizitæ oficialæ a unui ministru de Externe român în 12 ani. Salutæ prezenfla oaspeflilor din România. Ureazæ øedere plæcutæ. Vizita e scurtæ. Suntem însoflifli aici de reprezentanflii unor partide în parlamentele flærilor noastre. E un element nou. Vom lucra în acest fel în viitor. Prezintæ delegaflia bulgaræ. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru invitaflie. E într°adevær o deosebitæ bucurie pentru noi sæ putem sæ fim împreunæ øi sæ discutæm problemele bilaterale øi, eventual, alte probleme internaflionale. Oricum consideræm deosebit de pozitiv faptul cæ am reuøit sæ reluæm contactele la nivelul miniøtrilor de Externe. Speræm sæ avem posibilitatea sæ realizæm cât mai des asemenea întâlniri. Ce caracter are întâlnirea noastræ de astæzi: de lucru, amicalæ, oficialæ? Luben Goflev: Vizitæ oficialæ de prietenie de lucru! Adrian Næstase: Important e cæ am început convorbirile. Prezintæ delegaflia noastræ. 649
ADRIAN NÆSTASE
Suntem onorafli de prezenfla parlamentarilor în delegaflie. Separaflia puterilor nu trebuie dusæ atât de departe încât sæ separæm øi aceste întâlniri. Ne bucuræ cæ suntem într°o formulæ mixtæ, care sæ întæreascæ relafliile pe linie parlamentaræ. Luben Goflev: Propune sæ începem cu relafliile bilaterale. În jur de 10.30 întrerupem discufliile, pentru cæ mergem la Andrei Lukanov, apoi la preøedintele Jelio Jelev. Reluæm apoi convorbirile la 15.00 øi le încheiem spre searæ. Problemele pe care le putem rezolva: OK; ce nu putem, le trecem la experfli. Apoi întâlnire cu presa în jur de 17–17.30. La 20.00, ultimul ritual oficial: un dineu în cinstea lui Adrian Næstase. Vizita la Ambasadæ poate avea loc dupæ conferinfla de presæ. Apoi dæ cuvântul oaspeflilor. Adrian Næstase: Programul e foarte bun. Câteva cuvinte referitor la relafliile politice. Exprim recunoøtinfla României øi a poporului român pentru solidaritatea exprimatæ de poporul bulgar, pentru ajutorul material øi moral care a fost acordat poporului român dupæ Revoluflia din decembrie ’89. Bulgaria a fost printre primele flæri care au recunoscut legitimitatea noii conduceri a României. Un element extrem de pozitiv pentru discufliile noastre de astæzi e faptul cæ relafliile româno°bulgare nu sunt împoværate de elemente negative sau de confruntæri venind din trecut. Avem posibilitatea unui dialog larg øi deschis, la toate nivelurile, pe principii pe care le agreæm øi suntem de acord cu ele. Sunt unele realizæri, unele vizite care au avut loc. Încæ în ianuarie ’90 un vicepreøedinte al guvernului bulgar1 a vizitat România; au fost douæ 1
Gheorghi Pirinski, vicepreøedinte al Consiliului de Miniøtri al R.P. Bulgaria, a fæcut o vizitæ în România la 4 ianuarie 1990. A fost primit de Petre Roman, prim°ministru; Mihai Drægænescu, viceprim°ministru; Victor Stænculescu, ministru al Economiei Naflionale; Nicolae M. Nicolae, ministru al Comerflului Exterior. 650
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
întâlniri1 între primii°miniøtri øi, în special, întâlnirea celor doi preøedinfli 2 de la New York. Au avut loc diferite alte întâlniri între miniøtri øi miniøtri adjuncfli. Aceste contacte trebuie intensificate. Ne bucuræ cæ existæ propunerea realizærii vizitei în Bulgaria a preøedintelui Iliescu. Ne°ar bucura dacæ ne°afli spune ce perioadæ este avutæ în vedere. De asemenea, se are în vedere realizarea unei noi întâlniri între primii°miniøtri, o vizitæ a unei delegaflii parlamentare øi întâlniri între miniøtrii Mediului øi Justifliei. Procesele democratice din flærile noastre oferæ condiflii foarte bune de a adæuga continuitæflii care a existat în tradifliile de prietenie între popoarele noastre øi o deschidere nouæ. Referitor la relafliile economice, este evident cæ atât economia româneascæ, cât øi economia bulgaræ sunt într°o perioadæ de tranziflie, de restructurare øi acest lucru necesitæ identificarea intereselor complementare øi definirea celor mai buni øi mai interesanfli parteneri. În acest moment, e foarte important sæ lucræm la nivel economic, în momentul în care se formeazæ mecanismele economice ale pieflei libere øi încurajând legæturile dintre producætorii particulari. Avem condiflii foarte bune de a dezvolta cooperarea în producflie, dar e foarte clar cæ, la nivelul guvernului, noi trebuie sæ asiguræm un nou cadru juridic øi politic pentru dezvoltarea acestor relaflii. Existæ cam 50 de acorduri între 1 Vizita de lucru la Sofia a lui Petre Roman, prim°ministru al României, la invitaflia preøedintelui
Consiliului de Miniøtri al Republicii Bulgaria — 11 mai 1990. Ion Iliescu, preøedintele României, îl primeøte pe Andrei Lukanov, preøedintele Consiliului de Miniøtri al Republicii Bulgaria, care efectueazæ o vizitæ de lucru în România, la invitaflia primului°ministru Petre Roman — 4 iulie 1990. La întâlnire ia parte øi Petre Roman. Cei doi prim°miniøtri semneazæ un protocol privind colaborarea în domeniul protecfliei mediului înconjurætor împotriva poluærii zonelor limitrofe frontierei de stat româno°bulgare. 2 Cu ocazia participærii lui Ion Iliescu, preøedintele României, la lucrærile celei de a 45°a sesiuni a Adunærii Generale a ONU øi la Reuniunea mondialæ la nivel înalt consacratæ copiilor, sub egida UNICEF — în perioada 28 septembrie–5 octombrie 1990. 651
ADRIAN NÆSTASE
flærile noastre. Este evident cæ ele trebuie regândite øi reactualizate, în funcflie de schimbærile politice øi economice. E important sæ fie convocatæ sesiunea Comisiei mixte guvernamentale de colaborare economicæ øi tehnico°øtiinflificæ øi reactualizat Programul de adâncire a cooperærii øi specializærii în producflie dintre România øi Bulgaria. Aceste acorduri, care au multe elemente interesante, numeroase obiective interesante, ar putea fi analizate cu ocazia sesiunii Comisiei mixte. De asemenea, trebuie sæ reînnoim convenfliile de specializare øi cooperare în producflie, care expiræ la sfârøitul anului 1990. În prezent, avem 16 asemenea convenflii în derulare. Cred cæ trebuie avutæ în vedere øi definirea a noi contracte de cooperare. Unele sunt în stadiu de negociere — spre exemplu în legæturæ cu autoturismele Dacia øi Aro — øi în forme foarte interesante care presupun livræri din Bulgaria de componente øi subansamble, plata urmând sæ se facæ în autoturisme. Putem avea în vedere folosirea capacitæflilor disponibile din România øi Bulgaria în urma restructurærii economice, ca øi activitatea societæflilor mixte, care au realizat lucruri bune în comercializarea pe terfle piefle. Multe din posibilitæflile noastre economice sunt asemænætoare øi, de aceea, propunem øi un schimb de experienflæ øi consultæri în domeniul noii legislaflii privind trecerea la economia de piaflæ. Dumneavoastræ avefli unele idei foarte interesante. Øi la noi au apærut idei interesante. Problemele sunt asemænætoare øi, deoarece ræspunsul pe care trebuie sæ°l dæm e foarte urgent, am putea evita prin consultæri unele greøeli. Acordæm importanflæ øi semnærii Acordului de cooperare economicæ øi comercialæ în urmætorii ani øi Protocolului de reglementare a problemelor referitoare la lichidarea plæflilor, recent negociate. Va fi foarte important sæ trecem la un nou sistem de plæfli începând cu 1991 øi, din acest punct de vedere, e importantæ încheierea noului Acord comercial pentru 1991. Ar fi posibil øi ar trebui sæ încercæm oprirea curbei descendente în relafliile comerciale øi sæ încercæm formule noi, eventual prin crearea de zone libere, 652
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
prin utilizarea împreunæ a unor avantaje comune pe care le oferæ Dunærea øi Marea Neagræ. Foarte rapid am putea relansa relafliile în domeniile culturii, øtiinflei, învæflæmântului øi mijloacelor de informare în masæ. Luben Goflev: A ascultat cu atenflie punctele de vedere ale pærflii române. Mulflumeøte pentru expunere. Ceea ce afli spus e øi concepflia pærflii bulgare. E firesc. Practic suntem în aceeaøi etapæ a dezvoltærii Revolufliei. Dumneavoastræ în decembrie, noi ceva mai devreme. Noi demontæm în prezent sistemul totalitar. În Bulgaria, ne bucuræm acum de un sistem politic pluralist. Intræ în viaflæ transparenfla. Greu, dar societatea se democratizeazæ. În Parlament avem principalele forfle politice ale flærii. O experienflæ unicæ este cæ a fost ales un preøedinte care a fost conducætorul UFD øi pe de altæ parte avem un guvern al unui partid socialist, cu câfliva independenfli. Socialiøtii ar fi dorit un guvern de coaliflie. Spre regretul nostru, nu s°a realizat. Elaborarea programului economic al guvernului merge mai greu în momentul de faflæ. Speræm sæ fie adoptat. Se efectueazæ compromisuri politice, precum depolitizarea Ministerului Apærærii, Ministerului de Externe, Ministerului de Interne, tribunalelor øi Procuraturii. Pe de altæ parte, echipa care lucreazæ la Preøedinflie e mixtæ — socialiøti øi Uniunea Forflelor Democratice. Acestea sunt momente caracteristice pentru politica noastræ internæ, dar se reflectæ asupra relafliilor bilaterale. Un alt aspect al politicii noastre vine din faptul cæ Bulgaria se aflæ într°o situaflie economicæ destul de grea. Aceastæ perioadæ va dura destul de mult. Restructurarea economiei planificate într°o economie de piaflæ trebuia sæ înceapæ în urmæ cu câteva luni, dar începe abia acum. Va dura øi va presupune sacrificii în toate domeniile. Toate forflele politice sunt unanime în a afirma cæ noi suntem în plinæ crizæ economicæ, crizæ care s°a complicat în ultimele luni din cauza situafliei din Golful Persic. Sunt 1,5 miliarde de dolari pierderi pentru Bulgaria pânæ la sfârøitul anului. Mai e øi o problemæ a muncitorilor în Irak. Sunt 700 de 653
ADRIAN NÆSTASE
muncitori bulgari. Vicepremierul Bulgariei s°a întors de acolo øi, dupæ convorbiri grele cu preøedintele Irakului, din pæcate færæ rezultate concrete în legæturæ cu soarta acestor bulgari. Acestea sunt aspectele ce caracterizeazæ politica noastræ. Nu se poate ca ele sæ nu se reflecte asupra politicii externe, în special asupra relafliilor cu vecinii. Referitor la relafliile bilaterale: noul climat în Europa øi Balcani ne permite sæ vorbim deschis, sæ spunem ce gândim, cu scopul de a rezolva problemele cu flærile vecine, în special cu România prietenæ. Problemele între flærile noastre nu sunt mari. În spiritul noii gândiri politice, a noilor relaflii din Europa, sunt profund convins cæ guvernele noastre vor gæsi limbajul comun sæ rezolve aceste probleme care preocupæ popoarele român øi bulgar. În primul rând, va trebui sæ trecem în revistæ toate înflelegerile din ultimii 45 de ani. Multe sunt învechite øi formale, nu ræspund scopurilor pentru care au fost semnate. În noua situaflie economicæ, øi la noi øi la dumneavoastræ, ar fi util ca relafliile noastre sæ fie puse pe o nouæ bazæ juridicæ. Tratatul de prietenie øi colaborare din 1970 nu mai poate produce efectele dorite øi o sæ fie nevoie ca un grup de juriøti sæ lucreze asupra lui øi sæ ne propunæ o nouæ variantæ, corespunzætoare Europei noi øi relafliilor de azi. Sæ fie un model modern de tratat între douæ state balcanice vecine la sfârøitul secolului XX. În legæturæ cu aceasta, sæ discutæm aspectele noi pe problema securitæflii, legat de concepflia noastræ cu privire la colaborarea balcanicæ, cu aspectul global privind situaflia din Europa. Suntem convinøi cæ Bulgaria øi România sunt într°o zonæ specificæ, în flancul de Sud. Meritæ sæ se treacæ în revistæ acest moment nou, nu numai de cætre diplomafli, ci øi de cætre militari. Bulgaria a fæcut schimb de delegaflii militare cu Ungaria, Turcia øi Grecia, la nivelul øefilor de Stat Major. O asemenea întâlnire între miniøtrii Apærærii øi øefii de Stat Major din flærile noastre, în 1991, va fi utilæ. În domeniul politic, aø începe cu relafliile între preøedinfli. Începutul s°a fæcut la New York. La întâlnirea cu preøedintele Jelev vom dezvolta acest subiect. 654
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De acord sæ ajutæm øi sæ stimulæm parlamentarii bulgari øi români sæ°øi activizeze relafliile parlamentare, comisiile ecologicæ, culturalæ sæ aibæ întâlniri de lucru dinamice. Sunt importante øi legæturile dintre diferite partide din România øi Bulgaria — e un câmp vast de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Sunt partide øi la noi øi la dumneavoastræ care au idei øi scopuri comune, care pot gæsi puncte de interes comune øi care pot sæ sprijine relafliile bilaterale. Referitor la relafliile economice: cu regret semnalæm o mare stagnare în ultimii ani. N°o putem justifica invocând cauze obiective. Partea bulgaræ crede cæ trebuie sæ continuæm sæ facem ce depinde de noi pentru a sprijini ministerele de Comerfl Exterior øi sæ orienteze firmele care se înfiinfleazæ sæ caute puncte comune. La noi privatizarea creeazæ o atmosferæ nouæ. Nu mai dicteazæ o instituflie. Cu toate acestea, am impresia cæ ministerele noastre au o anumitæ posibilitate sæ ajute cu informaflii, consultæri, sfaturi. Parlamentele, comisiile economice pot ajuta. Greutæflile noastre sunt groaznice. Dacæ ne gândim la faptul cæ øi CAER îøi micøoreazæ rolul, la care adaugæ, de la 1 ianuarie 1991, plæfli în valutæ, practic ajungem la realitatea cæ aceste legæturi din ultimii 40 de ani se pot præbuøi. Dacæ nu luæm mæsuri preventive, noi vom pierde, nu altcineva. Sæptæmâna trecutæ au început consultærile pentru Acordul de cooperare. Speræm cæ va ajuta la întærirea relafliilor bilaterale. Afli expus anumite idei. Le vom examina cu experflii. Fifli convinøi cæ le vom supune atenfliei Ministerului Comerflului Exterior. Îmi permit sæ væ sugerez sæ ridicafli aceste probleme øi la primul°ministru Lukanov. Pânæ acum ne bucuram de comisii mixte standard. Cu timpul, aceste comisii s°au transformat în maøinærii grele, birocratice. Adeseori se reunesc formal, adoptæ protocoale. Sæ ne gândim øi noi la ce structuræ vor trebui sæ aibæ comisiile viitoare, cine sæ le conducæ, ce fel de programe, cu ce probleme sæ se ocupe. Sæ se reactualizeze componenfla lor øi la noi øi la dumneavoastræ. Multe din persoanele de pânæ acum nu mai sunt active. 655
ADRIAN NÆSTASE
Referitor la relafliile culturale, dezvoltarea lor este o necesitate. Avem tradiflii de secole. Aceste legæturi nu s°au întrerupt de°a lungul timpului. Au fost desigur suiøuri øi coborâøuri. E un canal important de dezvoltare a relafliilor. Sæ ajutæm mai mult la intensificarea contactelor directe între instituflii de culturæ. Sæ nu mai treacæ toate legæturile prin institufliile culturale de stat. Tot ce face statul e foarte scump øi banii nu ajung. Contactele directe dau posibilitatea ca fundaflii øi sponsori sæ le finanfleze. O idee: centrele culturale — român la Sofia øi bulgar la Bucureøti — nu s°au creat. Noi avem dorinfla, dar posibilitæflile noastre sunt limitate. Ministerul Culturii nu are valutæ. Noi suntem pentru soluflii reciproc avantajoase, pentru facilitæfli care sæ reducæ din costuri. Sæ reactivæm legæturile între academiile de øtiinflæ. Existæ o comisie permanentæ de colaborare. Se ocupæ de diferite probleme de istorie, în special pentru protecflia monumentelor istorice. Existæ cel puflin 100 monumente istorice care prezintæ interes. Adrian Næstase: Referitor la relafliile culturale, afli amintit unele probleme de interes. Absolut de acord cæ dimensiunea culturalæ a relafliilor bilaterale e extrem de importantæ, cu atât mai adeværat cu cât istoria culturilor noastre e deosebit de bogatæ øi beneficiem de unele lucruri bune în domeniul culturii de°a lungul deceniilor. E øi dorinfla noastræ de a stimula dimensiunea culturalæ a relafliilor. De acord cu centrele de culturæ. A existat un acord, dar nu s°a pus în aplicare. Poate sæ examinæm posibilitæflile de soluflionare în planul reciprocitæflii, prin preluarea de cætre fiecare parte a cheltuielilor legate de desfæøurarea activitæflilor. Luben Goflev: România sæ subvenflioneze Centrul pe urmætorii cinci ani. Adrian Næstase: În ceea ce priveøte dificultæflile economice, din pæcate situaflia noastræ e foarte asemænætoare. Luben Goflev: Sæ trasæm sarcinæ direcfliilor culturale ca, împreunæ cu ministerele Culturii, sæ gæseascæ soluflii. 656
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: S°ar putea gæsi formule. E o soluflie foarte bunæ ca Direcflia noastræ culturalæ, care la noi a fost masiv implicatæ în centre de culturæ, împreunæ cu Ministerul Culturii, sæ discute cu partea bulgaræ aceste aspecte. De acord cu Comisia pentru monumente culturale øi istorice. Avem o istorie cu multe evenimente cu semnificaflie comunæ. E pæcat cæ ultima sesiune a acestei comisii a avut loc acum trei ani. Acelaøi lucru despre Comisia mixtæ de istorici, Comisia mixtæ de reflectare a istoriei în manualele øcolare øi cursuri universitare. De asemenea, øi aici cadrul juridic e foarte important øi trebuie negociat øi semnat noul program de schimburi culturale. Avefli dreptate când vorbifli despre legætura dintre academii. Cadrul anterior era mai limitat. Avea un specific, dar s°au fæcut, totuøi, multe lucruri bune între oamenii de øtiinflæ. Sæ preluæm ce a fost valabil øi sæ construim relafliile în continuare. Un domeniu din ce în ce mai important îl reprezintæ legæturile directe între televiziuni, mijloacele de informare în masæ, societæfli ale ziariøtilor. Sæ încercæm sæ sprijinim øi în aceste domenii relafliile dintre flærile noastre. Luben Goflev: De acord. Adrian Næstase: Aø încheia aceastæ prezentare, care priveøte asociaflii de prietenie, centre de culturæ, grupuri parlamentare de prietenie, precum øi cadrul instituflional øi cel juridic. Din lipsæ de timp, nu putem discuta detaliat despre ce va trebui sæ facem cu alte ocazii. Cert este cæ avem nevoie de un schimb de informaflii mai profund în legæturæ cu evolufliile politice din flærile noastre. Luben Goflev: Sæ organizæm consultæri speciale, cu profesioniøti øi parlamentari. O masæ rotundæ, pe durata a douæ zile. Adrian Næstase: Ar fi important. Deøi suntem vecini, nu avem înflelegerea cea mai bunæ asupra evolufliilor din flara dumneavoastræ. Simt acest lucru în ceea ce mæ priveøte. Uneori e greu øi pentru mine sæ flin pasul cu volumul de informaflii privitoare la schimbærile care au loc în vecinætatea României. Avem de°a face cu o dinamicæ extraordinaræ în domeniul media, numai în presa scrisæ avem 1.500 de ziare. 657
ADRIAN NÆSTASE
Luben Goflev: Øi noi vreo 500, din care vreo 400 se ocupæ de sex. Adrian Næstase: S°au înfiinflat circa 100 de partide. Dupæ ce au trecut proba alegerilor, acum se produc fuziuni de partide. Viafla politicæ e foarte dinamicæ. Trebuie sæ ne ajutæm sæ înflelegem. Percepflia evolufliilor de pe scena politicæ a fiecæreia dintre flærile noastre se reflectæ în relafliile bilaterale. Luben Goflev: De acord. Adrian Næstase: Am demarat un program de reformæ economicæ. Sunt foarte multe idei. Toatæ aceastæ dinamicæ internaflionalæ trebuie sæ fie înfleleasæ, atunci când luæm decizii cu mare impact politic øi social. E nevoie sæ discutæm mai mult øi sæ explicæm mai bine øi opiniei noastre publice ce se întâmplæ. E posibil uneori ca flærile noastre sæ fie reflectate în presæ numai prin chestiuni care genereazæ controverse. Ne oprim aici. Luben Goflev: Mergem la primul°ministru. Aveam obligaflia sæ menflionez o problemæ importantæ. Sæ stabilim lucrurile cu poluarea în zona de frontieræ. Dupæ 4 iulie, lucrurile s°au schimbat. De 9 ani, în Bulgaria, acest lucru a devenit o problemæ politicæ, care a implicat Ministerul de Externe, primul°ministru øi preøedintele. Noi acceptæm ideea expertizei internaflionale care sæ dea o soluflie neutræ, conform standardelor europene, la problemele de naturæ ecologicæ din zona Giurgiu–Ruse. Mulflumesc pærflii române cæ a fost de acord cu expertiza internaflionalæ. Iniflial au fost douæ idei: fie apelæm la CEE, fie la UNEP (United Nations Environment Programme). Apoi am fost de acord cu UNEP. De asemenea, reprezentanflii AIEA sunt aici pentru a examina condifliile de securitate de la centrala nuclearæ Kozlodui II. Tot acest proces îøi gæseøte o soluflie. Ca miniøtri de Externe, sæ ne aducem contribuflia la degajarea unor soluflii reciproc acceptabile. Ambasadorii noøtri sæ urmæreascæ dezvoltarea evenimentelor øi sæ ne raporteze tot ce trebuie sæ avem în atenflie pentru a clarifica o datæ pentru totdeauna aceste lucruri. Øi România øi Bulgaria sunt interesate în aflarea adeværului. Suntem gata sæ respectæm concluziile prezentate de experfli. Speræm sæ dea o soluflie. Putem sæ 658
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
ajungem øi la arbitraj internaflional — Curtea Internaflionalæ de Justiflie — dar e de dorit sæ nu ajungem acolo. Cel mai mult depinde de colegii noøtri de la Mediu. Adrian Næstase: Sunt bucuros cæ am ajuns la singura concluzie raflionalæ, care e fireascæ, de a recurge la o expertizæ internaflionalæ, imparflialæ, în condifliile în care e evident cæ fiecare parte are percepflii proprii øi uneori apar elemente emoflionale. În mod evident, de°a lungul mai multor luni, punctele noastre de vedere au fost diferite. E o soluflie foarte bunæ. Suntem bucuroøi cæ azi se trimite scrisoarea ambasadorilor noøtri la Geneva cætre directorul executiv al UNEP în legæturæ cu expertiza internaflionalæ. Suntem de acord cæ aceasta poate fi o formulæ bunæ, constructivæ, de a depæøi o perioadæ cu dificultæfli în relafliile bilaterale, care au transformat o problemæ tehnicæ, foarte importantæ pentru viafla oamenilor din zonæ, într°o problemæ politicæ. Nu trebuie sæ læsæm ca lucruri mai complicate — care, de altfel, pot avea soluflii raflionale — sæ marcheze relafliile bilaterale. Întâlnirea se terminæ la 10.40. 10.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Andrei Lukanov1, prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria. 167
Andrei Karlov Lukanov (26 septembrie 1938–2 octombrie 1996). Om politic øi de stat bulgar. S°a næscut la Moscova, într°o familie de exilafli comuniøti. Bunicul sæu a fost o victimæ a epurærilor staliniste. S°a reîntors împreunæ cu familia în Bulgaria, dupæ instalarea comunismului, iar tatæl sæu a fost ministru de Externe (1956–1961). Andrei Lukanov a intrat în P.C. Bulgar în 1963 øi øi°a început cariera în serviciul diplomatic. A reprezentat Bulgaria la ONU øi la CAER. A devenit ministru al Comerflului Exterior în 1987, dar a demisionat în 1987 øi a participat la ræsturnarea lui Todor Jivkov. A fost unul dintre conducætorii de frunte ai aripii reformatoare a partidului comunist øi ultimul prim°ministru comunist al Bulgariei (3 februarie 1990–7 decembrie 1990). A fost acuzat de deturnare de fonduri øi arestat în 1992, dar acuzafliile au fost retrase. A ræmas un participant activ la viafla politicæ, în cadrul Partidului Socialist Bulgar, pânæ la moartea sa. În 1995 a început sæ critice personalitæflile politice pe care nu le credea suficient de reformatoare sau despre care bænuia cæ ar avea tendinfle staliniste. A fost asasinat în fafla blocului în care locuia, împuøcat în cap øi în piept de un trægætor solitar care nu a fost prins niciodatæ. Nu se cunosc 659
ADRIAN NÆSTASE
Andrei Lukanov: Bucuros sæ°l salute pe Adrian Næstase dupæ întrevederea de la Antalya. Nu a reuøit sæ vorbeascæ cu Luben Goflev înainte de întâlnire. Câteva cuvinte despre aspecte importante ale relafliilor bilaterale. Acordæm øi vom acorda o importanflæ deosebitæ relafliilor cu România. Dupæ pærerea mea, nu poate fi altfel. Nu cred cæ orice zgomot de fond ar trebui sæ umbreascæ acest adeværat principiu, care e valabil øi pentru Bulgaria øi pentru România, al bunei vecinætæfli. Suntem nu numai state vecine, legate prin relaflii diverse øi prin tratate øi contracte, dar øi flæri ale cæror scopuri øi principii coincid foarte mult, care aspiræ la o societate democraticæ, de echitate socialæ, bazatæ pe economia de piaflæ. Avem interese internaflionale comune, legat de procesele europene øi balcanice. Consider cæ acest adevær necesitæ sæ fie relevat. Aceasta este poziflia conducerii flærii — nu numai a lui øi a guvernului; e împærtæøitæ øi de preøedinte, care a avut posibilitatea sæ o spunæ preøedintelui Iliescu la New York. În alte împrejuræri, aceste fraze ar fi sunat ca formule de serviciu. În condifliile de azi, trebuie sæ dæm un conflinut material, politic øi economic acestor relaflii. Dupæ pærerea mea, antrenarea generalæ în problemele politice, ecologice, n°ar trebui sæ scadæ atenflia acordatæ problemelor economice. La baza dificultæflilor de azi ale Bulgariei øi României în trecerea la economia de piaflæ se aflæ, într°o mare mæsuræ, deformafliile moøtenite de la regimul totalitar øi evolufliile internaflionale nefavorabile. N°ar trebui sæ uitæm relafliile economice. Suntem gata în mod realist sæ vedem ce trebuie sæ facem în aceastæ direcflie, având în vedere cæ în mai puflin de un an am intrat într°o lume nouæ, când se schimbæ în mod revoluflionar regulile vieflii economice, baza juridicæ øi, corespunzætor, posibilitæflile guvermotivele asasinærii sale, dar se bænuieøte cæ a fost omorât de un asasin plætit de unul dintre duømanii sæi politici sau de afaceri. Un antreprenor bulgar, apropiat al guvernului socialist din zilele acelea, a fost arestat øi acuzat de organizarea acestui asasinat. Din cauza legæturilor complexe ale lui Lukanov cu Rusia øi cu fostele flæri comuniste, precum øi cu fostele cercuri comuniste din Bulgaria, persistæ mari dubii cæ adeværul despre moartea sa va fi vreodatæ dezvæluit. 660
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
nului de a influenfla asupra solufliilor macroeconomice, inclusiv în domeniul schimburilor externe. Aø dori sæ subliniez nevoia de a ne strædui sæ gæsim o rezolvare a crizei ecologice øi a problemelor pe care le creeazæ în opinia publicæ, care genereazæ atitudinea nu întotdeauna reflinutæ a mijloacelor de informare în masæ. În ceea ce priveøte problemele ecologice consider cæ, în esenfla lor, nu sunt de nerezolvat, dar presupun soluflii comune de o parte øi de alta. Cele douæ pærfli sæ se opreascæ øi sæ nu mai dea vina una pe cealaltæ. Sunt argumente tehnice de o parte øi de alta. Sunt øi lucruri inventate ca urmare a inerfliei, a suspiciunii øi a unui reflex deja creat. Problema poate fi soluflionatæ. Suntem convinøi — am spus acest lucru øi domnului Petre Roman, prieteneøte — cæ unitæflile industriale de la Giurgiu ar trebui mutate. Nu pentru a crea dificultæfli politice øi economice pærflii române, ci pentru cæ acestea foarte greu pot fi menflinute la anumifli parametri tehnologici. Mereu se întâmplæ ceva — coroziuni, erori umane, zeci de alte cauze, care nu permit ca aceste capacitæfli sæ fie exploatate într°un mod care sæ nu ducæ la poluæri sporadice sau regulate în atmosferæ. Sæ aøteptæm rezultatele expertizei internaflionale, cu care partea românæ e de acord, dar, deocamdatæ, aceasta este poziflia noastræ øi nu este îndreptatæ spre ascuflirea relafliilor. Væ rugæm sæ înflelegefli cæ nu e un capriciu, o poziflie determinatæ de nervozitate. Aceste capacitæfli sunt organizate într°un mod pe care dumneavoastræ nu l°afli accepta. Numai Elena Ceauøescu putea concepe astfel lucrurile. E o moøtenire cu care ne confruntæm împreunæ. E o problemæ cu care ne confruntæm la Ruse. Cæutæm sæ realizæm programul nostru. Dacæ sunt necesare mæsuri din partea noastræ, le vom lua, inclusiv oprirea realizærii unor produse. Avem problema centralei atomice. Trebuie sæ luæm o decizie definitivæ pentru Belene. Parlamentul nostru trebuie sæ ia o hotærâre. Vom avea în vedere poziflia României la luarea unei decizii. Blocarea de acum e temporaræ. Existæ garanflii cæ vom avea în vedere poziflia dumneavoastræ, în întregul complex de condiflii pe care sæ le luæm în seamæ. 661
ADRIAN NÆSTASE
La Kozlodui centrala e în funcfliune øi ne vom baza pe expertiza internaflionalæ a AIEA în stabilirea viitorului ei. În ceea ce priveøte soarta blocurilor generatoare, mai vedem: ori vor fi oprite, ori modernizate, astfel ca sæ se asigure o funcflionare stabilæ øi în securitate. Poziflia noastræ e claræ. Dacæ ni se recomandæ o asemenea modernizare, o vom face, organizând în întregime acest program sub control internaflional, în permanent contact cu partea românæ; dacæ nu, ræmâne oprirea ei. Øi acum în lume sunt multe centrale nuclear°electrice care au probleme sæ se înscrie în totalitatea standardelor Agenfliei de la Viena. Sunt mulfli factori în ecuaflie: pregætirea øi disciplina personalului, monitorizarea permanentæ a activitæflilor nucleare. Avem încredere în institufliile financiare internaflionale, ca øi în flærile puternice øi influente din Occident — Germania øi Franfla — cæ vor participa la finanflarea unei asemenea modernizæri. Noi privim în modul cel mai serios problema. Ar fi o crimæ faflæ de poporul nostru sæ avem o altæ poziflie. Nu evitæm discuflia, ci dorim sæ o ducem pânæ la capæt, pânæ la ultima consecinflæ, care nu poate fi decât oprire sau modernizare. Suntem interesafli øi de continuarea discufliei în legæturæ cu unitatea de la Cernavodæ. Nu pentru cæ dorim sæ echilibræm problemele. Sunt probleme diferite, care privesc securitatea unor oameni. Sæ nu ne târguim. Fiecare problemæ e importantæ în sine. Aøteptæm ca partea românæ sæ fie pregætitæ pentru o asemenea discuflie. E o problemæ care e dictatæ de frontieræ. Apropierea mai mare creeazæ riscuri mai mari. Riscuri sunt øi la o distanflæ ceva mai mare, ceea ce nu se poate nega. Aøteptæm propunerile dumneavoastræ. Sunt øi alte probleme — Cælæraøi, Nicopole, Vidin, Silistra — în care sunt exigenfle ale populafliei. La Silistra dorim sæ construim un combinat de celulozæ cu parametri ecologici ridicafli, cu echipament occidental modern. Problemele trebuie sæ le discutæm, chiar dacæ ajungem sau nu la semnarea Convenfliei. Prin propuneri deschise øi cu expertiza internaflionalæ, formularea textelor juridice nu va fi imposibilæ. 662
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sæ convenim nu sæ eliminæm aceste probleme, dar sæ eliminæm tensiunile în jurul lor, sæ arætæm opiniei publice disponibilitatea de a le rezolva. Ultima problemæ: mæ fræmântæ foarte mult rolul mijloacelor de informare în masæ, care în ultimul timp formeazæ sentimente negative în populaflie. Poate cronologic noi am fost primii. Eu nu accept o asemenea abordare conflictualæ. Oricât ar fi de greu. Din fericire, sau din pæcate, nu dæm directive ce poziflie sæ adopte mijloacele de informare în masæ. Personal consider cæ guvernul ar putea sæ încurajeze presa în respectarea normelor democratice, sæ pledeze pentru o atitudine mai moderatæ, mai demnæ în examinarea acestor probleme, deoarece, færæ a ne da seama, se poate forma o atitudine durabilæ de ostilitate, care sæ afecteze colaborarea. Popoarele noastre au avut confruntæri øi nu trebuie sæ privim liniøtifli aceste excese. Noi, ca guverne, sæ demonstræm voinfla noastræ de dialog constructiv. Cu domnul Roman am încercat, nu færæ succes. Transmitefli preøedintelui Iliescu øi prietenului Roman cele mai bune uræri, calde uræri de succes în misiunea lor publicæ. În mod atent øi cu simpatie urmærim ce realizafli dumneavoastræ. Sæ transmitefli domnului Roman cæ eu consider necesar sæ ne gândim la o nouæ întâlnire în viitorul apropiat, pe baza celor convenite între dumneavoastræ øi Goflev, un program de acfliuni în viitorul apropiat. Adrian Næstase: Mulflumesc pentru ocazia de a ne întâlni din nou. Îmi aduc aminte de discuflia din Antalya, de schimbul de gânduri foarte deschis. Transmit din partea domnului Roman un mesaj de prietenie øi succes. Domnul Roman m°a rugat, în special, sæ væ spun cæ examineazæ întotdeauna cu atenflie mesajele de la dumneavoastræ øi doreøte ca împreunæ cu dumneavoastræ sæ lucreze pentru disiparea tensiunilor care pot sæ aparæ øi, în mod deosebit, pentru relansarea relafliilor economice. Câteva cuvinte în legæturæ cu problemele comentate. Øi noi urmærim cu atenflie evolufliile economice øi politice de la dumneavoastræ. Dorim la fel de mult ca øi dumneavoastræ sæ dezvoltæm relafliile economice øi politice. Am avut discuflii foarte bune în cursul dimineflii cu domnul 663
ADRIAN NÆSTASE
Goflev øi echipa sa. Sunt convins cæ aceste relaflii directe vor ajuta foarte mult la impulsionarea relafliilor bilaterale. Øi noi avem multe dificultæfli economice. Petre Roman a prezentat1 de curând un program de reformæ economicæ. Vefli vedea felul în care încercæm sæ facem faflæ dificultæflilor. Chestiunile concrete le vom discuta în convorbiri. Avefli dreptate cæ trebuie sæ rezolvæm acele aspecte care deplaseazæ centrul atenfliei de la dezvoltarea relafliilor bilaterale. E un moment foarte important acordul nostru reciproc în legæturæ cu realizarea unei expertize internaflionale, tocmai pentru eliminarea percepfliilor distorsionate. Pe aceastæ bazæ putem merge foarte bine mai departe. Øi la noi øi la dumneavoastræ sunt percepflii exagerate. Øi noi suntem sub presiunea unor grupuri ecologiste în legæturæ cu unele probleme de poluare, dar øi în legæturæ cu problema generalæ a centralei nuclearo°electrice. Soluflia expertizei internaflionale din partea UNEP este bunæ. Chiar azi ambasadorii noøtri la Geneva transmit directorului executiv acordul pentru realizarea expertizei. În ce priveøte centrala nuclearæ, expertiza AIEA e o soluflie înfleleaptæ, cu care ne putem prezenta în fafla opiniei publice din cele douæ flæri. Referitor la mijloacele de informare în masæ, diagnoza dumneavoastræ e adeværatæ. Nici noi nu dorim sæ mai avem controverse. Putem influenfla în aceastæ direcflie prin mesajele pe care le introducem în discursul public. Istoria unor poziflii distorsionate are deja câteva luni øi trebuie sæ oprim acest proces în mod inteligent. Vizita noastræ în Bulgaria este o bunæ ocazie sæ introducem mesaje pozitive în mijloacele de informare în masæ. Vom avea o conferinflæ de presæ. Avem o 1 La 18 octombrie 1990, în øedinfla Camerelor reunite, primul°ministru, Petre Roman, prezintæ
„Raportul privind stadiul aplicærii reformei economice øi necesitatea accelerærii acesteia“. Este dezbætut programul privind liberalizarea preflurilor, transformarea relafliilor de proprietate în agriculturæ, restructurarea sistemului bancar, liberalizarea salariilor, devalorizarea leului (hotærârea guvernamentalæ intræ în vigoare la 1 noiembrie 1990). 664
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
echipæ de presæ de la Bucureøti. Vom sublinia rezultatele pozitive ale acestor convorbiri øi, astfel, pas cu pas, sæ speræm cæ ne îndreptæm spre ceea ce considerafli øi dumneavoastræ ca fiind important: ameliorarea imaginii ambelor flæri în presæ øi în mijloacele de informare în masæ, pentru a crea mediul propice pentru dezvoltarea relafliilor economice øi politice. Mulflumesc pentru ocazia de a væ fi întâlnit. Dorinfla noastræ este de a dezvolta în toate planurile relafliile bilaterale. Andrei Lukanov: Mulflumesc. Primirea se terminæ la 11.25. 11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Jelio Jelev1, preøedinte al Republicii Populare Bulgaria. Luben Goflev (ministru al Afacerilor Externe al Bulgariei): Informeazæ cum au decurs convorbirile. Schimbærile din cele douæ flæri dau posibilitatea activizærii relafliilor bilaterale. În domeniul economic am constatat stagnarea, un proces care nu este de datæ recentæ. Avem dorinfla ca, pe baza economiei de piaflæ, sæ le dezvoltæm. Am constatat cæ trebuie sæ revigoræm sistemul Comisiei mixte øi sæ revizuim întregul cadru juridic, inclusiv Tratatul de prietenie. Am discutat øi despre relafliile culturale, constatând cæ nu sunt probleme de altæ naturæ decât lipsa banilor. Am vorbit øi de problemele ecologice. Am constatat cæ de azi invitæm oficial la Geneva UNEP sæ facæ o expertizæ internaflionalæ. De asemenea, AIEA sæ facæ o expertizæ la Kozlodui. Domnul Lukanov a pus unele probleme în acelaøi sens, dorind ca aceste dificultæfli øi probleme sæ nu împiedice dezvoltarea relafliilor bilaterale. Adrian Næstase: E o sintezæ foarte bunæ. 1 Jelio Jelev. Om politic øi de stat bulgar. Preøedinte al Republicii Bulgaria (1 august 1990–22 ianuarie 1997).
665
ADRIAN NÆSTASE
Jelio Jelev: Aø dori sæ spun câteva cuvinte începând cu ultimul aspect. Cu România noi întreflinem nu numai relaflii apropiate, de bunæ vecinætate. Noi iubim aceastæ flaræ pentru cæ e în moøtenirea noastræ, ca nici o altæ flaræ. Revoluflia noastræ, toatæ miøcarea noastræ revoluflionaræ s°a pregætit de pe partea cealaltæ a Dunærii, sub acoperirea statului român. Din aceastæ cauzæ, încæ din copilærie fiecare bulgar cunoaøte locul României în istoria noastræ, în trecutul nostru. De aceea, e cu atât mai regretabil ca unele probleme sæ creeze necazuri, neplæceri care sæ umbreascæ relafliile. Consider cæ avem interese comune øi, pe aceastæ bazæ, trebuie sæ ne stræduim sæ lichidæm toate elementele conflictuale care ar putea influenfla negativ relafliile între noi, inclusiv problemele ecologice, unde cred cæ ajungem la o înflelegere. Ele vor primi o soluflie echitabilæ. Sper cæ se va demonstra înflelegere øi faflæ de problemele culturale, mæ refer øi la Øcoala Hristo Botev, cavoul fraflilor Gheorghiev, care sunt foarte importante ca element al renaøterii bulgare. În acest spirit, am vorbit foarte sincer cu preøedintele Iliescu la New York. Am ræmas cu impresiile cele mai bune despre el. Rog sæ°i transmitefli salutul meu øi uræri de bine. Adrian Næstase: Mulflumesc încæ o datæ pentru aceastæ amabilæ ocazie pe care mi°o oferifli pentru a væ spune cât de mult dorim sæ lucræm împreunæ pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. În acest sens, din partea preøedintelui Iliescu, transmit cele mai calde salutæri øi speranfla de realizæri cât mai bune în programul deosebit de complex de înnoire a societæflii bulgare. Îøi aduce aminte cu deosebitæ plæcere de întâlnirea de la New York, care a însemnat øi o bunæ posibilitate de a impulsiona contactele politice, relafliile economice øi culturale øi dezvoltarea acelui spirit care sæ deblocheze unele dintre problemele controversate. Ar trebui sæ introducem, probabil, øi o dimensiune filosoficæ a relafliilor noastre: noi vedem dincolo de aceste lucruri concrete, de unele proiecte de colaborare, posibilitatea unor meta°abordæri, care sæ permitæ dezvoltarea în primul rând a climatului de cooperare la cele douæ popoare, crearea interesului pentru convenirea unor înflelegeri în plan economic øi cultural. Din acest punct 666
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
de vedere, noi consideræm cæ e un adeværat nou început, o foarte bunæ ocazie de a conecta miøcærile de schimbare din România øi din Bulgaria, de a examina complementaritatea intereselor noastre, pe care sæ le punem într°un spafliu economic bilateral, cu posibilitæfli extinse. De asemenea, sæ le integræm într°un cadru balcanic mai larg, despre care am discutat de curând la Tirana øi sæ începem împreunæ sæ dæm mai mult conflinut participærii noastre la construcflia viitoarei arhitecturi europene. Jelio Jelev: Bine. Consider cæ putem examina aceste lucruri pentru a stabili noi posibilitæfli de colaborare. Ar fi un bun prilej de a invita pe preøedintele Iliescu pentru o vizitæ în Bulgaria. Va fi o onoare vizita lui în Bulgaria. Cred cæ aici va gæsi o primire foarte caldæ, prieteneascæ. Aceasta ne va da posibilitatea øi de a discuta despre posibilitæfli de cooperare de largæ perspectivæ. Adrian Næstase: Va transmite preøedintelui Iliescu amabila invitaflie. Øtiu cæ doreøte sæ vinæ cât mai curând. Speræm cæ vizita va putea fi realizatæ într°o perioadæ convenabilæ. Cred, de asemenea, cæ realizarea unui consens asupra mijloacelor de soluflionare a problemei poluærii pe calea unei formule imparfliale de expertizæ internaflionalæ poate fi începutul unui proces de expansiune în relafliile bilaterale, pe care va trebui sæ°l folosim cu inteligenflæ. Jelio Jelev: Cred cæ ambele pærfli sunt în acord asupra importanflei relansærii relafliilor noastre. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru vizitæ øi pentru ocazia de a°l întâlni pe preøedintele Jelev. Jelio Jelev: Se bucuræ cæ cel dintâi ministru de Externe care îl viziteazæ vine dintr°o flaræ vecinæ. Luben Goflev: De 12 ani miniøtrii de Externe ai celor douæ flæri nu s°au întâlnit. Adrian Næstase: Am fost la Sofia acum 12 ani ca cercetætor la Institutul de Cercetæri Juridice din Bucureøti pentru a participa la o reuniune øtiinflificæ. 667
ADRIAN NÆSTASE
Luben Goflev: Adrian Næstase este primul ministru de Externe care este primit oficial la preøedinte. Adrian Næstase: Onorat de primire. Primirea se terminæ la 11.50. 15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, continuæ convorbirile cu Luben Goflev, ministru de Externe al Bulgariei. Luben Goflev: Informeazæ pe cei care n°au fost la primiri în legæturæ cu discufliile lui Adrian Næstase cu Andrei Lukanov øi Jelio Jelev. Invitaflia adresatæ preøedintelui Iliescu a fost acceptatæ; prin ambasade urmeazæ sæ se stabileascæ perioada vizitei. Parlamentarii au avut øi ei întâlniri. Am aprecia dacæ am fi informafli asupra convorbirilor parlamentarilor. Sæ ne informeze ce aprecieri au ei. Emil Tocaci (senator PNL de Prahova): Întâlnire foarte interesantæ øi plæcutæ cu parlamentarii bulgari. Suntem silifli de presiunea opiniei publice sæ devansæm dezbaterea øi adoptarea Constitufliei. Referitor la minoritæfli, spune cæ a gæsit situaflii aproape identice. Boyko Kostov (parlamentar bulgar din partea PSB): Informeazæ øi el despre discufliile cu parlamentarii români. Parteneri inteligenfli, vecini cu compatibilitate psihologicæ. Luben Goflev: Dacæ Adrian Næstase mai are ceva de adæugat. Adrian Næstase: Nu trebuie sæ epuizæm totul acum. Sæ avem rafliuni pentru a ne întâlni în viitor. For the record: am fæcut paøi în rezolvarea unor probleme consulare øi de trafic la frontieræ, unde au apærut probleme øi vor mai apærea, probabil, pânæ lucrurile se vor aøeza. Discufliile dintre direcfliile consulare oferæ un cadru suficient de bun pentru soluflionarea problemelor imediate. Salutæm acest lucru, pentru cæ øi el a creat o anumitæ emotivitate øi o anumitæ stare de încordare a percepfliei. 668
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Sunt multe subiecte pe care le putem discuta. Unele au fost discutate între parlamentari, ca în cazul tratamentului minoritæflilor românæ øi bulgaræ din flærile noastre, ceea ce simplificæ discufliile. Noi ne°am bucura ca în viitor românii sæ fie recunoscufli ca minoritate în Bulgaria. Evident, alæturi de celelalte minoritæfli. Luben Goflev: Dispunem de informaflii cam câfli se consideræ români în Bulgaria? Adrian Næstase: Au fost mai mulfli, dar au ræmas mai puflini, cum se spune în statisticile CEE. În mæsura în care existæ o astfel de comunitate de români, iar noi acordæm în România minoritæflii bulgare un tratament care speræm sæ fie la nivelul celor mai bune standarde europene, ca reprezentare politicæ øi posibilitæfli de învæflæmânt în limba maternæ, ne°am bucura dacæ un astfel de tratament ar fi acordat øi minoritæflii române în Bulgaria. Sigur, noi putem sæ væ spunem cum înflelegem sæ asiguræm drepturile minoritæflii bulgare. Existæ un reprezentant în Parlament, care va fi foarte activ. Luben Goflev: În privinfla minoritæflii bulgare din flara dumneavoastræ o ducem bine. Adrian Næstase: Nu avem dificultæfli cu minoritatea bulgaræ øi putem vorbi foarte deschis. Ceea ce mi se pare remarcabil la aceastæ discuflie e cæ am putut discuta despre relafliile bilaterale în liniile lor de forflæ, cæ am putut sæ fixæm principiile generale øi sæ dæm câteva jaloane importante pentru activitatea practicæ. Suntem gata sæ abordæm în continuare problemele internaflionale. E o problemæ nediscutatæ, dar se înflelege de la sine cæ trebuie sæ întærim consultærile între ministerele de Externe, periodic, pe ansamblul problemelor bilaterale sau specifice pe anumite probleme internaflionale. Când vor apærea probleme în viafla internaflionalæ care ne intereseazæ, sæ organizæm imediat consultæri bilaterale. Luben Goflev: Mulflumeøte pentru problemele ridicate în mod sintetic. 669
ADRIAN NÆSTASE
Consulii au fæcut o treabæ bunæ. Afli început sæ lucrafli la podul Giurgiu– Ruse. Noi suntem puflin în urmæ. Din datele noastre, au fost 265.000 treceri în anul trecut. Anul acesta — circa 1,3 milioane treceri pânæ la 30 septembrie. Aceasta aratæ cæ sarcina e complexæ, de unde rezultæ necesitatea unei bune organizæri de ambele pærfli pentru rezolvarea problemelor. În legæturæ cu minoritæflile — mæ bucur cæ parlamentarii au discutat. În Bulgaria, indiferent de evenimentele de dupæ noiembrie 1989, independent de multitudinea partidelor, în problemele naflionalitæflilor toate partidele øi forflele politice sunt unitare în abordare. În aceste probleme ne conducem dupæ documentele ONU, dupæ Carta ONU, documentele CSCE — Viena, Helsinki, øi aceasta a reieøit øi la Tirana. Delegaflia noastræ øi a dumneavoastræ au avut foarte pufline greutæfli comparativ cu dificultæflile dintre delegafliile greacæ øi turcæ. Aceste documente vor fi cuprinse în Constituflie. Tofli cetæflenii sunt egali în fafla legii, indiferent de religie, origine etnicæ, limbæ etc. Atenflie egalæ faflæ de tofli cetæflenii bulgari. În legæturæ cu consultærile dintre ministerele de Externe — de acord — între conducerile MAE øi la nivelul direcfliilor politice — færæ formalitæfli, pentru soluflionarea unei probleme sau a alteia. Sæ nu læsæm sæ se acumuleze problemele. Reamintesc Øcoala Hristo Botev, Casa culturii bulgare, deøi sunt chestiuni bine cunoscute. Sunt unele probleme care trebuie rezolvate. Am prefera sæ primim terenuri pentru a reface aceste monumente importante pentru noi. De asemenea, MAE ar fi de acord — ca soluflie alternativæ —sæ primim de la statul român despægubiri pentru ambele obiective. Pentru casa bulgaræ — 1,5 milioane (dolari SUA), pentru casa de culturæ — 600.000. Sunt chestiuni pentru experfli, noi reflinem problema. Preøedintele Jelev a amintit de cavoul fraflilor Gheorghiev din Cimitirul Bellu din Bucureøti. Dacæ afli væzut, în Piafla Universitæflii sunt statuile celor doi frafli care au organizat Centrul universitar din Sofia. O altæ chestiune supusæ atenfliei: construirea complexului Ambasadei bulgare la Bucureøti. Responsabilii din cele douæ ministere de Externe sæ revadæ 670
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
problema. Existæ o dificultate cæ noi am construit ambasada când era în vigoare sistemul de plæfli în ruble. Sæ vedem care e soluflia de a construi acum complexul Ambasadei bulgare la Bucureøti. Sunt chestiuni de care trebuie sæ ne ocupæm. Direcfliile competente din cele douæ ministere sæ se ocupe de rezolvarea problemelor, împreunæ cu ambasadorii. Eventual sæ trecem la problemele internaflionale. Adrian Næstase: Sigur cæ farmecul acestor discuflii e cæ, pe plan bilateral, putem gæsi în permanenflæ elemente noi pentru a întæri legæturile noastre øi cæ direcfliile noastre politice ne fac întotdeauna un sumar foarte voluminos cu aceste probleme. Øi eu øi dumneavoastræ am enunflat probleme pe care va trebui sæ le vedem cu ræbdare øi înflelepciune. Referitor la problemele internaflionale, sæ ne oprim la trei probleme importante, la care, dacæ dorifli, mai adæugæm øi altceva: problemele balcanice, proiectul zonei la Marea Neagræ øi reuniunea la nivel înalt a CSCE. Referitor la Golf, pozifliile noastre sunt foarte clare, cunoscute. Avefli pierderi economice. Din pæcate, øi noi avem. Le cunoaøtefli. Nu putem adæuga foarte mult. Putem încerca sæ ghicim ce se va întâmpla, dar cei ce vor controla evoluflia evenimentelor sunt alflii, dacæ vor reuøi s°o facæ. Un conflict are consecinfle încæ de la declanøare, indiferent de ce cred sau vor unii øi alflii. Luben Goflev: Poate avefli ceva prognoze. Adrian Næstase: Glumind, dacæ îi întrebi pe meteorologi care este probabilitatea de a se confirma prognoza lor, aceøtia ræspund: 40%; atunci te întrebi, normal, de ce nu anunflæ cealaltæ variantæ, care are o probabilitate mai mare. Dincolo de prognoze, e foarte important sæ urmærim situaflia øi sæ încercæm sæ prezentæm totuøi foarte clar pe plan internaflional pierderile noastre economice. Noi am sprijinit propunerea dumneavoastræ la Tirana, cu amendamente foarte bune legate de pierderile economice. Luben Goflev: De acord. Balcanii sunt subiectul nostru cel mai proaspæt de sæptæmâna trecutæ. Am fost aproximativ trei zile împreunæ, ne°am ascultat luærile de cuvânt øi declarafliile fæcute. Am încercat sæ venim cu idei øi în diplomaflia de culise. 671
ADRIAN NÆSTASE
Aø dori sæ subliniez øi sæ salut public mæiestria lui Adrian Næstase în modul de lucru cu ceilalfli miniøtri. Pentru mine a fost prima întâlnire la nivelul miniøtrilor de Externe, afaræ de cea de la New York. Chiar ministrul turc era nou. Aceastæ dinamicæ în schimbarea oamenilor a avut un anumit ecou la turci. Procesul colaborærii balcanice se va dezvolta øi în viitor. Are în sine specificul relafliilor din Balcani. Dacæ ar fi sæ vorbim concret, naflionalismul existæ øi va continua sæ existe, iar noi, flæri membre ale Tratatului de la Varøovia, vom avea o cu totul altæ atitudine faflæ de Tratatul de la Varøovia. Asta va crea o atmosferæ absolut nouæ în Balcani. Vom putea conta pe securitatea europeanæ, pe relafliile cu flærile occidentale, pe relaflii bilaterale de bunæ vecinætate dintre flærile balcanice, færæ amestec în treburile interne. Trebuie sæ recunoaøtem cæ avem interese mult mai importante cu flærile balcanice, decât cu alte flæri. Trebuie sæ recunoaøtem realitatea aøa cum este, nu sæ o înfrumuseflæm. Iar în aceastæ realitate intræ multe lucruri: conflicte latente, asimetrii militare, programe de înarmare etc. Asta trebuie sæ aibæ în vedere diplomaflia. Avem øi interese economice øi culturale în Balcani. Propunerile de colaborare balcanicæ sunt foarte mari, dar trebuie sæ avem o abordare realistæ: dezvoltæm colaborarea în domeniile unde este posibil acest lucru. Sæ nu læsæm impresia cæ acflionæm doar pentru prestigiu, ci sæ promovæm o politicæ în conformitate cu interesele tuturor flærilor balcanice. În ceea ce priveøte raporturile bilaterale, în mod firesc cel mai important element al colaborærii este în primul rând dimensiunea lor balcanicæ, în care problemele naflional°etnice continuæ sæ joace încæ un rol important. Nu trebuie sæ fim robii a ceea ce a ræmas din trecut. Sæ cæutæm soluflii. Sæ læsæm la dispoziflia oamenilor de øtiinflæ sæ gæseascæ soluflii aspectelor care de acum flin de istorie, sæ se întâlneascæ, sæ discute øi sæ ne prezinte concluziile lor. Nu trebuie sæ implicæm forflele politice øi diplomaflia în problemele în suspensie, nesoluflionate pânæ acum. Suntem convinøi cæ se va îmbunætæfli colaborarea în zonæ øi credem cæ nu întâmplætor am fæcut propunerea de Secretariat al Cooperærii Balcanice, e 672
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
adeværat foarte mic, câte un om din fiecare flaræ, plus principiul rotafliei în fiecare an. Am propus Sofia ca sediu, dar dacæ vor hotærî sæ fie la Varna, e OK. O altæ idee a noastræ, în care am primit un sprijin øi din partea lui Adrian Næstase, priveøte întâlnirea miniøtrilor Apærærii øi øefilor de Stat Major. Sæ se întâlneascæ, sæ se cunoascæ øi sæ øtie ce se are în vedere prin colaborarea balcanicæ în noua epocæ. Ne bucuræm cæ urmætoarea întâlnire a miniøtrilor de Externe va fi la Sofia. Încæ de pe acum suntem gata sæ lucræm la pregætire, împreunæ cu ceilalfli. În curând vom avea un secretariat pentru pregætirea întâlnirii øi vom analiza cele peste 20 de idei incluse în documentul de la Tirana. Adrian Næstase: Câteva gânduri referitoare la colaborarea balcanicæ. Momentul acesta pentru Balcani este cu totul deosebit. El permite afirmarea realæ a Balcanilor pe continentul european. Argumentele sunt multiple: dispariflia diviziunilor ideologice, tendinfla spre unificarea conceptelor economice, preocuparea pentru contribuflia zonelor subregionale la construcflia europeanæ, destructurarea Tratatului de la Varøovia care, în special în aceastæ zonæ, îøi avea umbrela de acoperire. Summitul CSCE de la Paris. Din acest punct de vedere, reuniunea de la Tirana a însemnat o afirmare a importanflei Balcanilor atât dinæuntru cât øi din afaræ, iar tentativa unor flæri de a veni ca observatori dovedeøte acest lucru. De aceea, existæ foarte bune perspective atât în ceea ce priveøte instituflionalizarea procesului balcanic, cât øi abordarea pragmaticæ, la nivel de proiecte, cum afli subliniat øi dumneavoastræ. Noi am apreciat foarte mult aceastæ abordare øi discursul pe care l°afli rostit. Ele dovedesc o atitudine nouæ, care face trecerea de la nivelul acfliunilor de propagandæ, specific Balcanilor în trecut, la o fazæ aplicativæ, legatæ de proiecte concrete. Øi noi suntem pregætifli sæ contribuim la afirmarea unui parteneriat pe care am propus sæ°l denumim Forum Balcanic. 673
ADRIAN NÆSTASE
În perioada urmætoare sæ realizæm consultæri pe aceste probleme øi sæ vedem exact, flinând seama de recomandærile din Comunicatul final, de celelalte propuneri de pe waiting list ce anume trebuie fæcut mai departe. Cred cæ acest subiect trebuie sæ ne preocupe în mod deosebit, cum la fel cred cæ în viitor cooperarea balcanicæ poate reprezenta un instrument deosebit de important øi pentru depæøirea unor probleme internaflionale. Va exista mai multæ credibilitate pentru proiectele balcanice, pentru investiflii în proiecte comune øi premise pentru eliminarea de condiflii politice în politica de investiflii. Sunt multe argumente pentru a avea un follow°up la deciziile de la Tirana, cæruia îi acordæm foarte multæ importanflæ. Luben Goflev: Poziflia lui e asemænætoare. Sæ facem consultæri bilaterale în ceea ce priveøte colaborarea balcanicæ. Vor putea fi implicate direcfliile politice. Noi avem douæ direcflii: una pentru Balcani øi una pentru relaflii bilaterale. Sæ facem un grup de lucru temporar pentru a analiza evenimentele în 1991. Adrian Næstase: De acord. Luben Goflev: Referitor la zona Mærii Negre, pot sæ fiu scurt. Am primit propunerile turce în formæ scrisæ. Sunt foarte generale, nu prea concrete. Unele idei merg foarte departe, dacæ citim printre rânduri. Am creat un grup de lucru, care studiazæ aceste propuneri. Am discutat cu ministrul de Externe turc la Tirana. A fost expusæ o concepflie generalæ, nu una concretæ, cu proiecte care se pot materializa între 5 øi 50 de ani. Turcii au un mare interes øi vor sæ øtie dacæ bulgarii se vor consulta cu URSS pe tema propunerilor lor. Înainte sæ ne consultæm noi cu sovieticii, e interesant de øtiut cum vede partea românæ aceste idei. În perioada urmætoare sæ facem consultæri pe aceastæ temæ, sau când se discutæ în legæturæ cu Balcanii sæ se adauge aceastæ temæ. Sunt lucruri de foarte mare interes. Unele trebuie gândite mult mai profund. Sæ vedem ce ne oferæ aceste propuneri desebit de interesante. 674
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Adrian Næstase: Propunerea turcæ e foarte tentantæ øi interesantæ. Øi noi încercæm sæ citim printre rânduri. De aceea, trebuie sæ circumscriem pærflile la acest proiect, care e foarte larg în momentul de faflæ øi foarte selectiv în ceea ce priveøte URSS, øi sæ vedem exact dacæ e vorba de o propunere de zonæ de coprosperitate, pe un model destul de imperial, care a funcflionat înainte de al Doilea Ræzboi Mondial în altæ zonæ, dar, în acelaøi timp, sæ ne dæm seama dacæ un proces de internaflionalizare, care creeazæ o zonæ de desfæøurare mai largæ, poate sæ ofere avantaje certe. Øi noi suntem preocupafli sæ definim foarte clar obiectivele øi structura unei astfel de zone. Sunt de acord cu dumneavoastræ sæ organizæm consultæri, fie speciale, fie în cadrul celor — mai generale — referitoare la Balcani. Luben Goflev: Ce pærere avefli: Iugoslavia sæ fie invitatæ sæ participe la aceastæ zonæ? Adrian Næstase: Øi Europa a fost „lærgitæ“ cu SUA øi Canada la CSCE. Dacæ Marea Neagræ devine concept politic, pot fi invitate SUA øi Iugoslavia, Depinde ce vrem. Din punct de vedere geografic, zona e foarte claræ. Luben Goflev: Referitor la Pentagonalæ: dorim ca participarea statelor membre la evolufliile din Balcani sæ nu se ræceascæ. Sau poate situaflia în Iugoslavia face ca interesul pentru Pentagonalæ sæ fie mai mare?! Adrian Næstase: Iugoslavia încearcæ sæ priveascæ mai mult spre Occident, de unde un interes mai mare pentru Pentagonalæ. Pentru Balcani, trebuie sæ se uite înapoi. La o primæ vedere, interesul lor pentru Pentagonalæ este încurajat mai ales de modul de a privi al Sloveniei øi Croafliei la Balcani. Ræmâne de væzut dacæ Pentagonala e o formulæ viabilæ. Din punct de vedere politic e cam artificialæ. Existæ probabil interes din punct de vedere economic. Balcanii au o conotaflie politicæ foarte importantæ. Cu trecerea timpului, Balcanii vor câøtiga în competiflia cu Pentagonala øi punctul de vedere al Iugoslaviei se va schimba. 675
ADRIAN NÆSTASE
Luben Goflev: Ce credefli despre Paris? Adrian Næstase: Va fi færæ îndoialæ evenimentul anului. Mergem acolo cu cea mai bunæ echipæ a noastræ, formatæ din preøedinte, primul°ministru, ministrul de Externe, parlamentari. Suntem interesafli, nu aøa cum s°a spus în presa românæ, sæ „intræm“ în Europa, pentru cæ suntem în Europa prin culturæ, istorie øi viitorul inevitabil. Dorim sæ participæm la construcflia unei Europe în care interesele noastre sæ fie apærate. Urmærim, de aceea, cu foarte mare atenflie pregætirile de la Viena. Încercæm la acest nivel sæ introducem elemente constructive din punctul nostru de vedere. Reuniunea de la Paris va fi foarte interesantæ, dar nu va face decât sæ consemneze un anumit proces. Ce e foarte interesant, în momentul de faflæ, vine din faptul cæ problema esenflialæ a proceselor în derulare va fi generatæ de confruntarea dintre atlantism øi ideile paneuropene. Din acest punct de vedere, pozifliile americane din ultima perioadæ meritæ sæ fie urmærite. De asemenea, probabil cæ vom consemna la un moment dat, poate în acest an la Paris, dar oricum în viitorul apropiat, consecinflele politice ale creøterii economice datorate reunificærii Germaniei. Este cert cæ asistæm, pe de o parte, la preocupæri care merg pe scenariul privitor la modelul de securitate colectivæ europeanæ — dar care e mai puflin vizibil în aceastæ perioadæ de tatonæri, în care accentul cade mai mult pe remodelarea NATO —, iar pe de altæ parte asistæm la o anumitæ competiflie în câøtigarea unor zone de influenflæ, mai mult sau mai puflin latentæ între Germania, Franfla, Italia. Europa e acum o fragmentare geopoliticæ, în care contururile sunt mai mult sau mai puflin aparente. Reuniunea de la Paris nu va aduce clarificæri. Efectele schimbærilor din Europa, în special în Europa de Est, reunificarea Germaniei, destructurarea Tratatului de la Varøovia vor apare mai clar începând din anul viitor. De aceea, multe lucruri vor aræta altfel la Helsinki, în 1992. 676
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Întâlnirea de la Paris va consacra politica dezagregærii axei ideologice Est–Vest øi un moment de tensiune în relafliile sovieto°americane, dar involufliile politice din URSS, ca øi celelalte procese vor afecta masiv istoria Europei, începând din lunile urmætoare. Luben Goflev: Mulflumesc. Dupæ mine, meritæ fixate câteva observaflii. fiara noastræ acordæ o deosebitæ importanflæ Declarafliei de la Paris cu privire la relafliile prieteneøti între flærile participante la CSCE. De acord cæ la Paris se instituflionalizeazæ întregul proces început la Helsinki în 1975. Vor începe întâlniri regulate la nivelul miniøtrilor de Externe, la nivelul specialiøtilor mai des. Probabil, øefii de stat øi guvern se vor întâlni mai des ca pânæ acum. Pentru noi e foarte important Centrul de Prevenire a Conflictelor. În acest complex de factori analizæm poziflia Bulgariei, o mai mare garantare a securitæflii noastre, flinând seama cæ situaflia în Balcani se schimbæ rapid, iar Tratatul de la Varøovia dispare încet°încet. Pentru o Bulgarie micæ, nu ræmâne decât locul într°un sistem de securitate colectivæ. În ceea ce priveøte problema delegafliei, în afaræ de preøedinte s°ar putea sæ participe un grup mare de reprezentanfli. Øi ei prevæd participarea primului°ministru, ca øi delegaflia noastræ. Acesta va fi evenimentul anului — pentru cæ au loc rar asemenea întâlniri. Speræm cæ va fi un pas nou pentru stabilizarea situafliei din Europa. La Viena, delegaflia românæ øi delegaflia bulgaræ au contribuit mult la soluflionarea problemelor procesului de pregætire. Suntem mulflumifli de colaborarea celor douæ delegaflii pentru reuniunea de la Paris. Despre Golf nu pot sæ spun nimic nou. Bulgaria a luat decizia de a trimite un contingent de voluntari, în conformitate cu rezolufliile ONU, desigur, dacæ Arabia Sauditæ va cere. Nu øtiu care e poziflia României. Nu aratæ interes de a trimite voluntari? 677
ADRIAN NÆSTASE
Adrian Næstase: Øi poziflia noastræ a fost de a sprijini eforturile internaflionale legat de evolufliile din Golf, cu elemente logistice, cu caracter defensiv. Am oferit posibilitatea pentru soldaflii americani de a veni în hotelurile øi stafliunile turistice româneøti de la Marea Neagræ sau de la munte. Ne°am oferit sæ trimitem echipe de medici, elemente de protecflie antichimicæ, dar nu ne°am gândit sæ trimitem militari în zonæ. Ideea e de a participa numai cu caracter defensiv. Luben Goflev: La 17.30 vom face o conferinflæ de presæ. Boyko Kostov (deputat bulgar, PSB): Îl rog pe domnul Adrian Næstase, în acest moment de crizæ economicæ, într°o situaflie deosebit de dificilæ în care sunt oamenii de øtiinflæ bulgari, care se exprimæ în lipsa unor resurse, sæ ne spunæ cum putem sæ facilitæm contactele între oamenii de øtiinflæ din flærile noastre. Foarte straniu: contactele între oamenii de øtiinflæ nu au fost la nivelul apropierii geografice. Cunosc realizærile oamenilor de øtiinflæ români, grupul lui Simionescu1 în domeniul gerontologiei. Deci, contactele pe aceastæ linie nu sunt la nivelul care ar trebui. Am putea împreunæ sæ contribuim la întærirea nivelului øtiinflific al colaborærii. Sæ creæm posibilitatea participærii la simpozioane øi congrese internaflionale care se organizeazæ într°o flaræ sau alta, facilitæfli pentru publicaflii comune. Putem crea reviste øtiinflifice comune, comunitæfli øtiinflifice, pentru cæ ce vrem sæ facem nu se poate face cu ce avem individual. Sæ intensificæm contactele între academii, întâlnirile oamenilor de øtiinflæ. Criza economicæ se reflectæ øi în domeniul informafliilor. Aceasta e rugæmintea. Adrian Næstase: Mulflumesc pentru aceste gânduri. Ca cercetætor nu pot decât sæ fiu de acord. Mulflumesc cæ mi°afli dat posibilitatea sæ transmit cercetætorilor români aceastæ dorinflæ. 1 Cred cæ parlamentarul bulgar avea în vedere pe oamenii de øtiinflæ români Nicolae Simionescu
øi Maya Simionescu. 678
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
De acord cæ putem colabora chiar în condiflii de crizæ — plata reciprocæ a participærii. Un contact între academii va fi foarte important. Voi vorbi cu academicianul Mihai Drægænescu, preøedintele Academiei. Luben Goflev: Mulflumesc. Exprim sentimentele cele mai profunde cæ am putut discuta o serie de probleme foarte interesante, sæ spunem multor lucruri pe nume, færæ ambiguitæfli. Væ mulflumesc pentru nivelul înalt de competenflæ cu care afli onorat discufliile. Mulflumesc øi colaboratorilor dumneavoastræ pentru ajutorul pe care îl dafli ambasadorului nostru la Bucureøti. Asigur pe ambasadorul Petrescu de sprijinul nostru. Alexandru Petrescu: Aproape cæ sunt musafir zilnic al Ministerului de Externe. Luben Goflev: Am primit o listæ cu probleme de rezolvat. În timp scurt, sæ ne consultæm concret la nivelul direcfliilor de specialitate. Va fi mult de lucru dupæ expertiza internaflionalæ. Colegii de faflæ de la cele douæ ministere sæ ne ajute pentru clarificarea pânæ la capæt a problemelor ecologice. Adreseazæ uræri de multæ sænætate. Ne vom revedea într°o atmosferæ relaxatæ øi neoficialæ. Adrian Næstase: Mulflumesc øi eu. A fost pentru noi o ocazie deosebitæ de a gândi împreunæ cu dumneavoastræ în legæturæ cu problemele noastre comune. Discufliile ne°au ajutat sæ ne clarificæm multe lucruri, datoritæ modului foarte deschis øi amical de a discuta. E un început foarte bun. El va produce efecte în multe alte compartimente ale vieflii noastre politice, la nivelul diferitelor instituflii øi, în acest fel, vom fi dat un impuls pentru o dezvoltare fireascæ a relafliilor bilaterale. Mulflumesc foarte mult pentru ospitalitatea pe care o apreciez în mod deosebit. Sunt aparte miøcat de spiritul de prietenie, care a creat acest climat ce ne°a permis o discuflie deschisæ øi constructivæ. 679
ADRIAN NÆSTASE
Am venit cu aceste gânduri în flara dumneavoastræ. Gândurile noastre s°au întærit în discuflii. Vom duce cu noi la Bucureøti o dorinflæ sinceræ de a pune în aplicare cât mai rapid lucrurile discutate, încercând sæ materializæm acest dialog politic. Mulflumesc. Luben Goflev: Încheiem aici. Convorbirile se terminæ la 17.05. 17.30 Conferinflæ de presæ comunæ a miniøtrilor de Externe ai Bulgariei øi României. Adrian Næstase: Suntem foarte mulflumifli de discufliile purtate astæzi la Ministerul de Externe bulgar. Am fost onorafli de posibilitatea avutæ, de a fi primifli de preøedintele Jelev øi de primul°ministru Lukanov. Aceastæ vizitæ înseamnæ reluarea, dupæ 12 ani, a contactelor la nivelul miniøtrilor de Externe din România øi Bulgaria. Pare paradoxal, dar aøa este. Am reuøit în câteva ore sæ clarificæm numeroase aspecte legate de relafliile bilaterale øi sæ gândim împreunæ posibilitæflile de dezvoltare în viitor a acestor relaflii. În mod concret, am abordat relafliile politice, economice øi culturale. Am discutat despre unele dificultæfli existente în relafliile bilaterale. Starea de vecinætate creeazæ nu numai avantaje, dar inerent poate duce la diferende. E important sæ le discutæm øi sæ le depæøim. Un pas important l°am realizat în ceea ce priveøte protecflia mediului, chestiunile ecologice în zona Giurgiu–Ruse. Azi, ambasadorii noøtri la Geneva au transmis scrisoarea prin care cerem efectuarea unei expertize internaflionale în zona de frontieræ, în legæturæ cu aspectele ecologice. Cererea a fost adresatæ PNUE, instituflia cea mai competentæ pentru a realiza o examinare imparflialæ a contenciosului, care sæ permitæ luarea mæsurilor necesare. Un test 680
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
important a fost depæøit. Speræm ca astfel de elemente pozitive sæ contribuie la crearea unui climat de realæ bunæ vecinætate. De asemenea, am putut sæ observæm progresele realizate în ultima vreme în ceea ce priveøte traficul de persoane øi mærfuri, problemele consulare øi vamale. Aceste lucruri au fost discutate în mod constructiv. S°au fæcut numeroase propuneri pe linia celor deja avansate la discufliile direcfliilor de culturæ din ministerele noastre. Din punct de vedere economic, am examinat cadrul instituflional existent. Am cæzut de acord sæ regândim øi sæ refacem cadrul juridic. Sunt circa 50 de acorduri care trebuie revæzute, ca urmare a schimbærilor la nivel politic øi economic în flærile noastre. Am avut pe agenda de discuflii øi problemele internaflionale. Ne°am sfætuit cu privire la consecinflele deciziilor luate øi la continuarea acfliunilor convenite la Summitul de la Tirana privind cooperarea în Balcani. De asemenea, am discutat în legæturæ cu proiectul creærii unei zone economice a Mærii Negre øi am schimbat puncte de vedere øi comentarii în legæturæ cu reuniunea la vârf de la Paris, Am exprimat aprecierea noastræ deosebitæ pentru modul în care s°au desfæøurat consultærile, pentru rolul important al contactelor personale, modul deosebit de deschis øi elegant în care am purtat discufliile cu Luben Goflev øi modul constructiv în care s°au purtat discufliile la preøedintele Jelev øi primul°ministru Lukanov. Luben Goflev: Mulflumesc pentru participare. Vizita domnului Adrian Næstase este un eveniment, pentru cæ dupæ o pauzæ de 12 ani se organizeazæ o întâlnire a miniøtrilor de Externe ai celor douæ flæri. E foarte importantæ øi ea are loc într°o atmosferæ nouæ. Træim într°o Europæ nouæ, în Balcani noi. S°a încheiat recent o întâlnire importantæ la Tirana. Træim într°o epocæ de demontare a regimurilor totalitare în România øi Bulgaria. Aceasta s°a reflectat în discufliile cu colegul meu. Mulflumeøte pentru evaluarea fæcutæ discufliilor. Total de acord øi cu toate constatærile omologului sæu român. 681
ADRIAN NÆSTASE
Pentru a dansa tango trebuie doi. Celælalt partener a fost un partener excepflional, care înflelege din jumætate de cuvânt. S°a discutat tot ce am dorit. Speræm ca legæturile stabilite între noi sæ continue, pentru a rezolva problemele împreunæ. S°au discutat atent mai multe subiecte de naturæ politicæ, economicæ, culturalæ, ecologicæ. Pentru relafliile noastre politice a fost de mare importanflæ sæ se sublinieze rolul celor douæ ministere de Externe øi consultærile pe care le vom menfline în viitor la nivelul øefilor de secflii, în mod operativ. Întâlnirea noastræ a fost interesantæ. Pentru prima datæ, la convorbirile noastre, în ambele delegaflii au fost prezenfli membri ai parlamentelor. E ceva nou în practica întâlnirilor la nivelul miniøtrilor de Externe. Menflionez øi faptul cæ, vorbind de întærirea relafliilor, am stabilit sæ analizæm Tratatul de asistenflæ øi prietenie semnat între România øi Bulgaria, care nu mai corespunde situafliei din flærile noastre. Despre relafliile culturale, aø adæuga cæ cele douæ flæri s°au înfleles sæ deschidæ reprezentanfle culturale la Bucureøti øi Sofia. Deschiderea depinde de rezolvarea problemelor financiare. Am vorbit mult despre relafliile economice. Vom regândi Comisia mixtæ øi celelalte organisme economice pentru a realiza interesele ambelor flæri, care trec la economia de piaflæ. Sper cæ vom øti sæ stæpânim arta de a încuraja firmele sæ stabileascæ relaflii directe. Mulflumeøte delegafliei române. Asiguræ cæ vor lucra pentru întærirea relafliilor. Preøedintele Jelev l°a invitat pe preøedintele României sæ viziteze Bulgaria. „Poporul Liber“: 1. Cum evolueazæ relafliile româno°bulgare? 2. Azi s°a terminat întâlnirea de la Timiøoara pe problemele drepturilor omului. Unii jurnaliøti au spus cæ singurul mod de a acfliona al guvernului e de a se sinucide! Adrian Næstase: 1. Ræspunsul e simplu. Dacæ la Tirana eram optimiøti, dupæ aceastæ vizitæ suntem øi mai optimiøti. 2. A doua întrebare are legæturæ mai mult cu politica internæ româneascæ øi mai puflin cu relafliile româno°bulgare. 682
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Faptul cæ o asemenea conferinflæ poate avea loc în România, cæ se pot spune asemenea lucruri dovedeøte o schimbare fundamentalæ în legæturæ cu drepturile omului în România. Dacæ e cazul sæ acceptæm, în numele drepturilor omului, un øantaj al individului în societate, îmi e greu sæ spun. Societatea va decide. Trebuie remarcat în aceste zile øi un alt eveniment de la Bucureøti: o consultare cu cei ce conduc instituflii de apærare øi promovare a drepturilor omului, pentru crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului. Sunt foarte multe lucruri de fæcut în România în domeniul drepturilor omului. Trebuie sæ pornim însæ de la un lucru esenflial: de la definirea claræ a ceea ce înseamnæ drepturile omului, pentru cæ drepturile omului nu reprezintæ un concept care poate fi folosit în orice scopuri øi în toate direcfliile. Vladimir Jelenkov („Asahi Shimbun“, Japonia): Având în vedere întâlnirea de la Paris, existæ unele neînflelegeri în Tratatul de la Varøovia pe problemele armelor convenflionale? Adrian Næstase: Pot sæ væ spun cæ øi aceastæ chestiune a fost rezolvatæ zilele trecute. Øi în acest domeniu, prin flexibilitate, s°a putut ajunge la stabilirea cotelor de armament. Chestiunea e depæøitæ. Luben Goflev: Fræfleøte ne înflelegem foarte bine pe problemele tancurilor øi armelor convenflionale. Întâlnirea va avea loc. Anghel Andreev („Otecestvene Vestnik“): Problemele ecologice de la Giurgiu–Ruse — le rezolvæm noi sau aøteptæm sæ le rezolve celelalte organizaflii? Adrian Næstase: Noi înøine va trebui sæ facem lucrurile; øi le vom face. Desigur, sunt percepflii diferite în legæturæ cu anumite aspecte tehnice. Am decis sæ apelæm la o expertizæ internaflionalæ. În ceea ce priveøte mæsurile practice, aceasta va fi o a doua fazæ, în care va fi nevoie de cooperare, de comisii mixte, de acfliune în fiecare flaræ, dat fiind cæ afecteazæ în primul rând pe cetæflenii proprii. Crina Sârbu („România Liberæ“): Nu e foarte uøor sæ pætrunzi pe pieflele occidentale. Dacæ s°a avut în vedere lærgirea complementaritæflii ambelor piefle, în sensul lærgirii schimbului de produse în viitor? 683
ADRIAN NÆSTASE
Luben Goflev: Relafliile noastre bilaterale au fost în centrul atenfliei. Am discutat aceste probleme. Am fost de acord cæ trebuie lærgite pieflele. Acum nu putem face niøte proiecte practice. Trebuie ca firmele sæ gæseascæ soluflii — cooperare, ieøirea pe terfle piefle. Cele douæ ministere de Externe se angajeazæ sæ ajute, dar nu putem interveni direct. Agenflia de presæ „CTK“: Cum se vor analiza rezultatele expertizei internaflionale? Adrian Næstase: Cred cæ aici trebuie sæ folosim specificul spiritului diplomatic. Sæ acflionæm pe etape. Expertiza mai întâi: se vor stabili faptele. Apoi: vom porni de la ideea de a avea o zonæ de mediu bine protejatæ în jurul obiectivelor industriale incriminate. Luben Goflev: Nu am ce spune în plus. Vom face tot ce ni se va propune de cætre UNEP. Nora Stoicikova („Democraflia“): Poziflia României în problema curæflærii aerului øi a regiunii Giurgiu–Ruse este dependentæ øi de alte aspecte, în special având în vedere decizia categoricæ a Bulgariei în problema centralei nucleare? Existæ o legæturæ între cele douæ probleme? Adrian Næstase: Singura legæturæ e cæ vizeazæ probleme ecologice. Sunt douæ expertize internaflionale diferite. În ceea ce priveøte Giurgiu–Ruse, expertiza internaflionalæ e organizatæ de UNEP. În ceea ce priveøte centrala nuclearo°electricæ, ancheta va fi realizatæ de Agenflia Internaflionalæ pentru Energie Atomicæ. „Poporul Liber“: 1. La Tirana, delegaflia românæ a avansat ideea unui For Balcanic. De ce a prezentat aceastæ idee abstractæ øi nu a fost de acord cu ideea de Secretariat? 2. Dacæ FSN va dezvælui evenimentele de la sfârøitul anului 1989 referitoare la Revoluflie? 3. Dacæ se vor lua mæsuri pentru oprirea activitæflilor de speculæ la frontiera româno°bulgaræ? Adrian Næstase: Referitor la FSN, nu pot spune mare lucru. Ministerul Afacerilor Externe nu se implicæ în politica internæ. 684
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
În ceea ce priveøte problemele Forului Balcanic, nu øtiu în ce mæsuræ e abstractæ ideea de a da un nume la ceea ce facem. Acolo am explicat cæ Forumul Balcanic dæ un nume unui cadru mai larg de întâlniri øi activitæfli. E o „piele“ pentru ceva care a început sæ capete schelet øi musculaturæ. Ideea secretariatului permanent e foarte interesantæ. Nimeni nu a spus cæ e împotrivæ. Probabil cæ, în cele din urmæ, la el se va ajunge. Problema care s°a pus a fost de a lucra pe etape øi în perspectiva viitoarei reuniuni de la Sofia a miniøtrilor de Externe øi a unei întâlniri balcanice la vârf. Deocamdatæ, soluflia a fost aceea a unui coordonator, care sæ asigure prin rotaflie reprezentarea „Forumului Balcanic“ øi activitæflile sectoriale inerente. Deci, nu e o opoziflie, ci o punere într°o dimensiune temporalæ a efortului de instituflionalizare care se contureazæ în Balcani. Referitor la speculæ, sunt chestiuni de fapt, de drept øi instituflionale. Pânæ acum nu am analizat aceste chestiuni. Când încercæm sæ liberalizæm societatea, apar foarte multe probleme, foarte multe frustræri øi se deschide teritoriu pieflei negre. Probabil, fenomenul nu se întâlneøte numai în România. Speræm cæ mæsurile luate la noi, care interzic scoaterea de bani din flaræ peste limita de 500 lei øi mæsurile de control care vizeazæ sæ nu se depæøeascæ limita financiaræ admisæ sæ ajute la reducerea fenomenului. Speræm cæ, pe mæsura ameliorærii condifliilor de viaflæ, aceste probleme vor dispærea sau mæcar vor deveni periferice. Luben Goflev: Direcfliile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe au realizat o întâlnire pe aceste probleme. În trecut, pe podul de la Giurgiu–Ruse treceau 300.000 oameni anual, iar pânæ acum, în acest an au trecut 1,2 milioane de oameni. Aceastæ evoluflie a traficului genereazæ greutæfli. Ca urmare, ambele flæri au luat mæsuri de lærgire a facilitæflilor de tranzit øi, în acelaøi timp, se va întæri controlul, la care vor participa øi forflele oraøelor Giurgiu øi Ruse. Am vrea sæ împiedicæm asemenea fenomene. În condiflii de dificultæfli economice, trebuie sæ încercæm sæ controlæm tendinflele de „piaflæ neagræ“. 685
ADRIAN NÆSTASE
Crina Sârbu („România Liberæ“): Întrebare pentru domnul Luben Goflev: care sunt preocupærile Bulgariei pentru integrare europeanæ? Ce succese øi ce dificultæfli întrevede? Luben Goflev: Nu aøtept probleme øi dificultæfli în legæturæ cu întâlnirea CSCE de la Paris. Acesta va fi evenimentul anului, care trebuie sæ se încheie cu succes. Delegafliile vor fi conduse de preøedinfli øi vor cuprinde miniøtri øi experfli. Pentru Bulgaria e foarte important sæ se încheie o înflelegere între tofli participanflii, care sæ defineascæ sfera nouæ a securitæflii europene. Foarte important mi se pare faptul cæ procesul se instituflionalizeazæ. Miniøtrii de Externe se vor întâlni frecvent, plus întâlniri la alte niveluri. Se va crea un centru pentru prevenirea conflictelor; e ceva unic, n°a mai existat. Întâlnirea de la Tirana a adresat un mesaj CSCE. „Radio Bucureøti“: A reieøit o dorinflæ puternicæ de a îmbunætæfli relafliile. Dacæ s°a conturat periodizarea consultærilor? La ce ne putem aøtepta în viitorul apropiat? Luben Goflev: Nu voi greøi când spun cæ între noi se stabileøte o relaflie prieteneascæ. Am cæzut de acord sæ se întâlneascæ øefii direcfliilor politice, plus reprezentanflii direcfliilor consulare din nou, experflii în problemele ecologice. Alexandru Câmpeanu („Adeværul“): Dacæ s°au folosit discufliile pentru a continua ideile din Comunicatul reuniunii de la Tirana privind colaborarea balcanicæ øi s°a ajuns la convergenflæ în privinfla acestor idei? Luben Goflev: Noi suntem de acord cæ ideea unei întâlniri a miniøtrilor Apærærii øi øefilor de Stat Major nu a avut succes la Tirana, dar cred cæ, pânæ la urmæ, vom gæsi o cale pentru a o instituflionaliza. Trebuie sæ determinæm øi celelalte flæri pentru a fi de acord. Adrian Næstase: Am convenit ca problemele cooperærii balcanice sæ facæ øi obiect de consultæri la nivel de directori în minister. Numærul foarte mare al inifliativelor formulate la Tirana, ca øi hotærârea din Comunicatul final reclamæ o activitate susflinutæ în perioada urmætoare pentru aplicarea lor. Conferinfla de presæ se încheie la 18.15. 686
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
20.00 Dineu oficial oferit de Luben Goflev, ministrul de Externe al Bulgariei, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. Dineul se terminæ la 23.00. Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezoluflia 674 (1990). REZOLUfiIA 674 (1990) adoptatæ de Consiliul de Securitate la reuniunea 2951 din 29 octombrie 1990 Consiliul de Securitate, Referindu°se la Rezolufliile 660 (1990), 661(1990), 662 (1990), 664 (1990), 665 (1990), 666 (1990), 667 (1990) øi 670 (1990), Subliniind nevoia urgentæ de retragere imediatæ øi necondiflionatæ a tuturor forflelor irakiene din Kuwait, de restabilire a suveranitæflii, independenflei øi integritæflii teritoriale ale Kuwaitului, precum øi a autoritæflii guvernului sæu legitim, Condamnând acfliunile comise de autoritæflile irakiene øi de forflele de ocupaflie prin luarea de ostatici a unor cetæfleni din terfle state, precum øi alte acfliuni raportate Consiliului de Securitate, cum sunt distrugerea evidenflelor populafliei, plecarea forflatæ a kuwaitienilor, stræmutarea populafliei în Kuwait øi distrugerea øi confiscarea proprietæflii publice øi private din Kuwait, inclusiv echipamente øi provizii spitaliceøti, prin încælcarea deciziilor Consiliului, Cartei Nafliunilor Unite, celei de a Patra Convenflii de la Geneva, Convenfliilor de la Viena privitoare la Relafliile Diplomatice øi Consulare øi a dreptului internaflional, 687
ADRIAN NÆSTASE
Exprimând grava îngrijorare pentru situaflia cetæflenilor unor terfle state aflafli în Kuwait øi Irak, inclusiv a personalului misiunilor diplomatice øi consulare ale acelor state, Reafirmând cæ cea de°a Patra Convenflie de la Geneva se aplicæ la Kuwait øi cæ, în calitate de Înaltæ Parte Contractantæ a Convenfliei, Irakul are obligaflia de a se conforma deplin tuturor stipulafliilor ei øi cæ este în mod special ræspunzætor în termenii Convenfliei pentru gravele încælcæri comise de el, tot aøa cum sunt persoanele care comit sau ordonæ comiterea unor încælcæri grave, Reamintind eforturile depuse de secretarul seneral în privinfla securitæflii øi bunæstærii cetæflenilor unor terfle state aflafli în Irak øi Kuwait, Profund îngrijorat din cauza costurilor economice øi a pierderilor øi suferinflelor provocate persoanelor din Kuwait øi Irak ca urmare a invadærii øi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak, Acflionând în virtutea capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite, *** Reafirmând flelul comunitæflii internaflionale de menflinere a pæcii øi securitæflii internaflionale prin încercarea de a rezolva diferendele øi conflictele internaflionale prin mijloace paønice, Reamintind rolul important pe care îl joacæ Organizaflia Nafliunilor Unite øi secretarul sæu general în soluflionarea paønicæ a diferendelor øi conflictelor în conformitate cu prevederile Cartei, Alarmat din cauza pericolelor prezentate de actuala crizæ provocatæ de invazia øi ocuparea irakianæ a Kuwaitului, care ameninflæ direct pacea øi securitatea internaflionalæ, øi încercând cæ preîntâmpine orice altæ înræutæflire a situafliei, 688
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Face apel la Irak sæ se conformeze rezolufliilor pertinente ale Consiliului de Securitate, în special Rezolufliilor 660 (1990), 662 (1990), 664 (1990), Reafirmând hotærârea sa de a asigura respectarea de cætre Irak a rezolufliilor Consiliului de Securitate prin folosirea la maximum a mijloacelor politice øi diplomatice, A 1. Cere ca autoritæflile øi forflele de ocupaflie irakiene sæ înceteze imediat øi sæ se abflinæ de la luarea de ostatici din rândurile cetæflenilor unor terfle state, de la maltratarea øi oprimarea cetæflenilor kuwaitieni øi ai unor state terfle øi de la alte acfliuni, precum cele raportate Consiliului de Securitate øi descrise mai sus, care nesocotesc deciziile Consiliului, Carta Nafliunilor Unite, a Patra Convenflie de la Geneva, Convenfliile de la Viena privitoare la Relafliile Diplomatice øi Consulare øi dreptul internaflional; 2. Invitæ statele sæ examineze informafliile autentificate care se aflæ în posesia lor sau le sunt prezentate cu privire la gravele încælcæri comise de Irak, menflionate în paragraful 1 de mai sus, øi sæ punæ aceste informaflii la dispoziflia Consiliului de Securitate; 3. Reafirmæ solicitarea sa adresatæ Irakului de a°øi îndeplini imediat obligafliile faflæ de cetæflenii din terfle state aflafli în Kuwait øi Irak, în conformitate cu Carta, a Patra Convenflie de la Geneva, Convenfliile de la Viena privind Relafliile Diplomatice øi Consulare, principiile generale ale dreptului internaflional øi rezolufliile pertinente ale Consiliului; 4. Reafirmæ, de asemenea, solicitarea sa ca Irakul sæ permitæ øi sæ faciliteze plecarea imediatæ din Kuwait øi Irak a acelor cetæfleni din 689
ADRIAN NÆSTASE
terfle state, inclusiv personalul diplomatic øi consular, care doresc sæ plece; 5. Cere ca Irakul sæ asigure accesul imediat la alimente, apæ øi servicii de bazæ necesare protecfliei øi bunæstærii cetæflenilor kuwaitieni øi ale cetæflenilor unor state terfle aflafli în Kuwait øi Irak, inclusiv personalul misiunilor diplomatice øi consulare din Kuwait; 6. Reafirmæ cererea sa ca Irakul sæ protejeze imediat siguranfla øi bunæstarea personalului diplomatic øi consular øi a proprietæflilor øi anexelor acestora din Kuwait øi Irak, sæ nu procedeze la nici o acfliune care sæ stinghereascæ aceste misiuni diplomatice øi consulare în îndeplinirea funcfliunilor lor, inclusiv accesul la cetæflenii lor øi protejarea persoanei øi intereselor lor øi sæ anuleze ordinele sale cu privire la închiderea misiunilor diplomatice øi consulare din Kuwait øi la retragerea imunitæflii personalului lor; 7. Cere secretarului general, în contextul exercitærii neîntrerupte a bunelor sale oficii cu privire la securitatea øi bunæstarea cetæflenilor unor terfle state aflafli în Irak øi Kuwait, sæ caute sæ îndeplineascæ obiectivele paragrafelor 4, 5 øi 6 de mai sus øi, în mod special, prevederea referitoare la alimente, apæ øi servicii de bazæ pentru cetæflenii kuwaitieni øi pentru misiunile diplomatice øi consulare din Kuwait øi la evacuarea cetæflenilor unor terfle state; 8. Reaminteøte Irakului cæ, în conformitate cu dreptul internaflional, este ræspunzætor pentru orice pierdere, daunæ sau prejudiciu care ar apare cu privire la Kuwait øi terfle state øi la cetæflenii acestora, ca urmare a invadærii øi ocupærii ilegale a Kuwaitului de cætre Irak; 9. Invitæ statele sæ strângæ informaflii pertinente cu privire la pretenfliile lor øi ale cetæflenilor sau corporafliilor lor de restituire sau despægubire 690
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
financiaræ de cætre Irak în vederea unor aranjamente ce ar putea fi stabilite în conformitate cu dreptul internaflional; 10. Cere ca Irakul sæ se conformeze prevederilor prezentei rezoluflii øi ale rezolufliilor anterioare, în caz contrar Consiliul de Securitate fiind nevoit sæ ia alte mæsuri în conformitate cu Carta; 11. Decide sæ ræmânæ activ øi permanent sesizat de aceastæ problemæ pânæ când Kuwaitul îøi redobândeøte independenfla øi pacea se va restabili, în conformitate cu rezolufliile pertinente ale Consiliului de Securitate. B 12. Este încredinflat cæ secretarul general îøi va pune la dispoziflie bunele sale oficii øi, dupæ cum va considera de cuviinflæ, le va continua øi va depune eforturi diplomatice în vederea ajungerii la o soluflionare paønicæ a crizei provocate de invadarea øi ocuparea Kuwaitului de cætre Irak, în conformitate cu Rezolufliile Consiliului de Securitate 660 (1990), 662 (1990) øi 664 (1990), øi cere tuturor statelor, atât celor din regiune, cât øi altora, sæ continue pe aceastæ bazæ eforturile lor în acest scop, în conformitate cu Carta, pentru a îmbunætæfli situaflia øi a restabili pacea, securitatea øi stabilitatea; 13. Solicitæ secretarului general sæ raporteze Consiliului de Securitate rezultatele bunelor sale oficii øi ale eforturilor sale diplomatice.
30 octombrie 1990 8.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Bucureøti, cu avionul special. Sosirea la Bucureøti la 9.25. 691
ADRIAN NÆSTASE
La întoarcerea din vizita oficialæ de prietenie în Republica Popularæ Bulgaræ, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face urmætoarea declaraflie: Dupæ pærerea mea, a fost o vizitæ foarte reuøitæ, în primul rând pentru cæ ea a marcat înflelegerea faptului cæ acolo unde punctele de vedere diferæ, trebuie sæ cæutæm, totuøi, o soluflie raflionalæ, iar aceastæ soluflie raflionalæ a fost gæsitæ prin discuflii inteligente øi printr°o formulæ pe care nu o poate contesta nimeni. Øi anume, recurgerea la o expertizæ independentæ, o expertizæ internaflionalæ, realizatæ de instituflia care are cea mai mare autoritate în acest domeniu. Este vorba de stabilirea cu imparflialitate a faptelor øi cred cæ acest lucru a dezamorsat întreg ansamblul de tensiuni øi dimensiunile emoflionale pe care problemele ecologice le°au avut în ultimele sæptæmâni în relafliile bilaterale. Eliminând aceste distorsiuni, am putut dupæ aceea sæ ne concentræm pe o abordare pragmaticæ, pe problemele concrete ale contactelor politice, normale, pe îmbunætæflirea relafliilor economice, flinând seama de modificærile din spafliile noastre economice øi modificærile economice din Balcani øi din Europa, în general. fiin sæ aræt cæ, în timpul vizitei, am avut discuflii deosebit de constructive, desfæøurate într°o ambianflæ amicalæ. 12.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Analizæ privitoare la deplasarea la Budapesta, pentru semnarea acordului militar. Delegaflia: øeful Statului Major, plus referent pe Ungaria, plus un interpret, plus presæ, plus interpret de rusæ. – Deplasarea în Italia: Direcflia juridicæ øi a tratatelor va face un mic speech. Sæ spunem în 5 minute ce am fæcut noi în domeniul drepturilor omului. – Institutul pentru Drepturile Omului: în proiectul de lege sæ mergem cu variante de structuræ, plus proiect de buget. S°a încheiat runda de consultæri cu oamenii politici øi cu societatea civilæ. De fæcut o expunere de motive, 692
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
plus o prezentare a inifliativei în Parlament. De væzut procedura: ce avize luæm? – Dosar documentar cu istoricul negocierilor militare øi faza urmætoare. – Parlamentari în delegaflie. Adrian Næstase va vorbi cu Corneliu Mænescu. 13.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Punctaje China, Tirana, Sofia, propunerea turcæ privind Marea Neagræ. – Plecarea la Budapesta e stabilitæ pentru vineri, ora 20.00. 14.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Merge la preøedintele Iliescu øi are nevoie de toate datele care privesc procesul CSCE øi pe cele privitoare la vizite. – Referitor la românii din Irak: sæ°l cheme Romulus Neagu pe ambasadorul irakian. – Raportul Federafliei Internaflionale a Drepturilor Omului (FIDH): de compus o scrisoare din partea lui Petre Roman, cu mulflumiri pentru interesul lor. Avem de fæcut urmætoarele precizæri în legæturæ cu problemele ridicate de dumneavoastræ: 1, 2, 3,… dar precizæm øi faptul cæ raportul nu dæ elemente constructive în anumite chestiuni pe care le abordeazæ. Totul într°un stil decent, cu argumente pertinente, bazate pe starea de fapt. – În cazul Comisiei parlamentare privitoare la evenimentele din 13–15 iunie, e vorba de o misiune de stabilire a faptelor. 17.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Clarificæri referitoare la Declaraflia privind nefolosirea forflei, care va fi adoptatæ la Summitul CSCE. 17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îi dau informaflii referitoare la accidentul nuclear din Bulgaria. – Îi dau dosarul pentru vizita la preøedintele Iliescu. 693
ADRIAN NÆSTASE
31 octombrie 1990 9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Întreabæ dacæ mai e ceva nou cu Doru Braia1. 10.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Se discutæ crearea Comitetului român pentru problemele emigrafliei. A discutat cu Cârciumaru2, Neamflu3 øi Mareø4. 10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De væzut Direcflia culturalæ; doreøte sæ obflinæ observaflii cu privire la noul tip de demersuri culturale în exterior. – Vizita în Italia: o conferinflæ de presæ; o declaraflie de politicæ externæ la Institutul Italian de Relaflii; sintezæ a politicii externe româneøti, cu trimiteri la securitatea europeanæ. – Proiectul de intervenflie la CSCE: doreøte sæ stea de vorbæ cu Nicolae Micu. – Sosirea la Paris pe 18 noiembrie, ora 17.00. – Pentru speech, sæ folosim ce avem în legæturæ cu CSCE øi reuniunea de la Tirana pentru o informare reciprocæ privind experienflele în activitatea multilateralæ regionalæ: Balcani, Scandinavia, Marea Neagræ, Mediterana. Sæ conectæm evolufliile øi cooperarea din Balcani. – Comisia Dunærii, cea de la Galafli øi Convenflia Dunærii referitoare la utilizare øi potenflialul de colaborare, argumente pentru a susfline transformarea ei în principala arteræ europeanæ de transport , pe axa Dunære–Main–Rin. 1
Începând din 30 octombrie, de pe la ora 21.00, Traian Chebeleu se ocupæ de Doru Braia, cæruia i s°a promis vizæ. El transmite la Budapesta consulului Neculai Sava sæ°i spunæ lui Doru Braia sæ depunæ cerere pentru a i se elibera un nou paøaport. 2 Marin Cârciumaru. Diplomat român. 3 Ion Neamflu. Diplomat român. 4 Nicolae Mareø. Diplomat român. 694
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
– O cooperare pentru o mai bunæ comunicare — dimensiunea ecologicæ; de articulat mai bine Asociaflia Dunæreanæ — dimensiunea economicæ; sursæ de apæ. – Aceastæ Conferinflæ este un element nodal în istoria Europei; depæøirea ideii de blocuri militare, ideologice; e un context politic nou, care permite o cooperare largæ pentru dezvoltarea relafliilor europene pe toate planurile. – Coøul 3 (referitor la drepturile omului) nu mai pune probleme. – Foarte importantæ discuflia liberæ — fiøe pentru problemele de abordat øi fiøe pe problemele pe care le pot ridica alflii. – Speech°ul sæ aibæ o articulare intelectualæ, un limbaj nou, elevat. Sæ avem douæ–trei proiecte. – Primul draft sæ fie gata înainte de plecarea la Tokyo. – Sediu pentru instituflia privitoare la reglementarea paønicæ a diferendelor: de lansat ideea sæ fie la noi. 13.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îl informez despre telegramele urgente. – Îi prezint date referitoare la viza pentru Doru Braia. 13.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit în cinstea ambasadorului iugoslav la Bucureøti, Boro Denkov, cu ocazia plecærii definitive de la post. Dejunul se terminæ la 15.20. 17.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Situaflia din Moldova. – Referitor la Italia: sæ prezentæm elemente pozitive despre economia româneascæ øi o evaluare a perspectivelor ei. – Statistica referitoare la structura de personal. 19.00 La Adrian Næstase, cu telegrame urgente. 695
696
INDICE DE PERSOANE
A Aboimov, Ivan 16 Aboulkheir, Saad 487 Adahl, Bo 285 Ahrweiler, Hélène 576 Akbulut, Yîldîrîm 302, 304 Alcalay, Milos 357 Alia, Ramiz 608, 638, 640 Alptemoçin, Ahmed Kurtcebe 609, 618, 621, 622, 624, 628, 630, 632, 633, 634, 635 Amaduzzi, Luigi 107, 113, 114 Anagnoste, Victor 353 Andreescu, Gabriel 88, 133 Andreev, Anghel 683 Andreotti, Giulio 414 Andronic, Octavian 132 Andropov, Iuri Vladimirovici 12 Anghel, Ion M. 102, 115, 124, 225, 272, 590 Antall József 241, 284, 432, 586 Antonescu, Ion 134 Antonescu, Mihai 188, 361 Aræpaøu, Teoctist 101 Arbore Popescu, Grigore 272, 589, 594 Atkinson, Michael W. 438 Aziz, Tariq 227 B Babiuc, Victor 72, 75, 77 Baboø, Ioan 359, 360, 505 Baker III, James A. 15, 21, 53, 192, 197, 202, 360, 379, 430, 444, 447, 458, 460, 463, 488 Baltazar, Bogdan 90, 148, 272, 516 Barac, Ion 464
Barbu, Eugen 484 Bayar, Cahit 290 Bælcescu, Nicolae 87 Bæsescu, Traian 73, 76 Bârlædeanu , Alexandru 517, 521 Bârliba, Dan 588, 589 Bârsan, Victor 133 Bercea, Florin 74, 75 Berceanu, Radu 74 Berg, Carin 347 Berindei, Ion 515 Beschloss, Michael R. 15 Bjorck, Anders 79 Blackwell, John Kenneth 52, 53 Blanchard, Francis 290 Bleahu, Marcian 76 Bodry, Alex 374 Bogdan, Radu 179 Bogdanov, Felix Petrovici 84, 225 Boiko, Viktor G. 351 Bondevik, Kjell Magne 457 Bota, Liviu 108 Botev, Hristo 666, 670 Botez, Sorin 283, 348, 359, 360, 399, 400, 401, 402, 403, 404, 405, 408, 409, 415, 438, 505, 532, 576, 585 Bozer, Ali 286, 291, 292, 294, 295, 296, 297, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 447, 621 Braia, Doru 694, 695 Brætianu, Ion I. 194 Brejnev, Leonid Ilici 12, 15, 16, 27 Broek, Hans van den 440 Brucan, Silviu 53
697
ADRIAN NÆSTASE Brzezinski, Zbigniew 18 Budura, Ana Eva 559 Budura, Romulus Ioan 261, 540, 551, 559, 569, 570 Buhoaræ, Marin 148, 187 Bujor-Sion, Mihai 586 Bunescu, Aristotel 203 Burduja, Marinel 354 Bush, George Herbert Walker 10, 14, 15, 16, 17, 20, 37, 41, 52, 299, 313, 430, 434 Buzura, Augustin 283 C Callimachi, Scarlat 59 Carlsson, Ingvar Gösta 521 Carruthers 271 Cartner, Holly 85, 86, 87, 88 Cavallo, Domingo Felipe 406, 407, 408 Cælueanu, Dumitru 605 Câmpeanu, Alexandru 686 Câmpeanu, Radu 70 Cârciumaru, Marin 694 Ceauøescu, Elena 661 Ceauøescu, Nicolae 15, 20, 27, 49, 188, 305, 340, 400, 402, 403, 420, 572 Celac, Sergiu 28, 284, 313, 643 Cernenko, Konstantin Ustinovici 12 Chebeleu, Traian Vasile 45, 46, 84, 106, 115, 132, 150, 192, 202, 266, 270, 348, 360, 694 Chiricæ, Andrei 73, 76 Chirilæ, Marian 185 Chiflac, Mihai 134 Chiuzbaian, Gabriel Iosif 600 Churchill, Winston Leonard Spencer 10, 11, 12 Ciauøu, Dumitru 149 Cimma, Enrique Silva 419 Ciobanu, Rodica 125 Ciocan, Nicolae 355 Clark, Joe 379 Clinton, William Jefferson (Bill) 324 Cofariu, Mihæilæ 87 Coja, Ion 485 Cojocaru, Iulia 604 Columb, Cristofor 409
698
Constantintescu, Dan 75 Constantinescu, Virgil 321 Coore, David 474, 475 Cordova, Marcelo Fernandez de 471 Cordovez Zegers, Diego 471, 472, 473, 474 Cornea, Doina 391, 392 Correa, Luis Fernando Jaramillo 419, 468, 469, 470 Cossiga, Francesco 413 Costea, Doru 89, 160 Coøman, Ofelia 6 Crasnoselski 256 Cu Dinh Ba 321, 322, 324 D Danielescu, George 75 Datuk Seri Mahathir bin Muhammad 388 Davies, John 366 Delgado Mallarino, Victor Alberto 157 Dempsey, Judy 517 Deng Xiaoping 551 Denkov, Boro 695 Deutsch, Robert 643 Diacon, Vasile 174 Diaconu, Ion 149, 225, 283, 580 Dienstbier, Jiri 384, 395, 426, 427, 428, 429, 430, 447 Dijmærescu, Eugen 72, 412, 414 Dinescu, Mircea 149 Dinu, Marcel 148, 178, 185, 282, 283, 342, 360, 515, 589 Dinu, Neculai 149 Dohotaru, Adrian 149, 160, 202, 589 Dole, Bob 270, 283 Domokos Géza 278 Draper III, William 286, 287, 289, 290, 483, 583 Drægænescu, Mihai 650, 679 Dumas, Roland 379, 395, 402, 439 Dumitru, Gheorghe 148 Dumitru, N.S. 594 E Eagleburger, Lawrence S. 22 Economou, Panayotis 314, 315, 316
ROMÂNIA DUPÆ MALTA Eggleston, Roland 31, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225 Eide, Asbjörn 598, 600 Eide, Ingrid 290 Ellemann-Jensen, Uffe 400, 401, 402, 436 Emmery, Louis 290 Ene, Constantin 148, 149, 150, 155, 168, 186, 202, 334, 341, 352, 578, 580, 585, 589, 591 Enescu, Mihai 148 Ennals, Martin 579 Erickson, John 19 Espiell, Héctor Gros 408, 409, 410 Evans, Gareth 252, 397, 398, 399 Everac, Paul 363 Eyskens, Mark 402, 403, 404, 405, 406, 439, 458 F Faraj Samal Majid 226, 230, 232, 234, 236, 268 Færcaø, Alexandru 283, 516, 517 Felber, René 456, 460 Figueredo Planchart, Reinaldo 115, 392, 394, 408 Filimon, fraflii 196 Filipescu, Radu 88, 598 Florea, Vasile 90, 107, 149, 150, 160, 172, 201, 272, 281 Ford, Gerald 20 Fota, Constantin 73, 76, 168, 231, 232, 343, 358 Fromm, Erich 13 Furrer, Hans-Peter 441, 442, 443, 444, 585, 601 Furukawa, Kiyoshi 201 G Gardner, Lloyd C. 11, 19 Gatti, Gabriele 447, 455 Gaulle, Charles de 474 Gâlgæu, Vasile Grigore 256 Genscher, Hans-Dietrich 386, 395, 434, 437 Georgescu, Constantin 77 Ghali, Boutros Boutros 486, 487, 488, 489 Ghenden, Dosoryn 157 Gheorghiev, fraflii 666, 670 Gheorghiu, Costel 354 Giacomelli, Giorgio 467 Giurescu, Dinu C. 342
Golu, Mihai 75 Gombosuren, Tserenpiliin 396, 397 Göncz Árpád 137, 224, 244, 341, 524, 576 Gorbaciov, Mihail Sergheevici 10, 13, 14, 15, 24, 25, 31, 37, 41, 125, 162, 299, 348, 349, 434, 587, 593 Goriflæ, Ion 148, 271, 272, 594, 646 Goflev, Luben 428, 457, 609, 629, 631, 632, 633, 635, 649, 650, 653, 656, 657, 658, 660, 663, 664, 665, 667, 668, 669, 671, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 681, 683, 684, 685, 686, 687 Grecu, Pavel 148 Green, Alan, Jr. 32, 84, 107, 174, 189, 193, 194, 195, 358, 359 Greene, Marylin 196, 197, 198, 199, 200, 201 Greenhouse, Stephen 91 Grey, Saul 124 Gruia, Stelian 106 Gu Yongjiang 558, 572 Guétienne, Michel 203 Gugui, Eduard 134 H Habsburg, Otto de 405, 424, 425 Hannibalsson, Jón Baldvin 456 Hashim, Anwar 84, 113 Havel, Václav 22, 432 Hæulicæ, Dan 284 Hedjeazi, Abdul Rasoul Mohadjer 218, 410 Hjerten, Stefan 124 Homescu, Radu 354 Hoon Kang Young 171 Horn Gyula 341 Huang Qun 572 Hundran, Al Nasset al- 289 Huntington, Samuel Phillips 30 Hurd, Douglas 379, 387, 437, 438, 439, 447, 459 Hurezeanu, Emil 256 Hussein, Sadam 227, 262, 268, 297, 298, 299 I Iakovlev, Aleksandr Nikolaevici 25 Iakovou, Georgios 457, 476
699
ADRIAN NÆSTASE Iancu, Avram 87 Iliescu, Ion 55, 70, 86, 136, 148, 174, 190, 201, 225, 226, 237, 261, 262, 266, 268, 269, 271, 284, 303, 306, 310, 316, 317, 339, 341, 357, 358, 360, 419, 464, 468, 479, 483, 516, 517, 519, 521, 522, 524, 529, 531, 537, 540, 542, 545, 548, 550, 551, 554, 565, 570, 577, 580, 583, 586, 587, 589, 593, 594, 621, 638, 642, 646, 647, 651, 660, 663, 666, 667, 668, 693 Imbert, Pierre-Henri 441, 442, 443, 601 Ioan Paul II, papæ 463 Ionescu, Cræciun 209 Ionescu, Eugen 131, 149 Ionescu-Quintus, Mircea 75, 77 Isticioaia-Budura, Tatiana 560 Isticioaia-Budura, Viorel 552 J Janone, Ottorino 581, 583, 584 Jelenkov, Vladimir 683 Jelev, Jelio 317, 318, 432, 650, 654, 665, 666, 667, 668, 670, 680, 681, 682 Jeszenszky Géza 115, 172, 178, 243, 245, 275, 283, 420, 422, 424, 425, 426, 427, 452, 468, 505, 506, 509, 510, 512, 575, 584, 586, 594 Jiang Zemin 357, 551, 554 Jivkov, Todor 659 Jokonya, Tichaona 313 Joong Choi Ho 161, 162, 164, 169, 170, 171, 172, 463 Jowitt, Kenneth 178 Juan Carlos, rege 254, 365 Junescu, Gheorghe 149 Jurcæ, Emil 555 K Kaahaleh, Hichan 91 Kaddoumi, Faruk 466, 467, 468 Kamman, Curtis W. 202 Kang Sok Ju 394, 395 Kapllani, Muhamet 334, 335, 336, 634 Kémoularia, Claude de 289 Kennedy, Robert F. 7 Kirdar, Üner 286, 290
700
Kirk, Roger 32, 189, 190, 193, 195 Klein, Lawrence 286 Kogælniceanu, Mihail 59, 536 Kohl, Helmuth 125 Komorowski, Zygmunt 285 Kostov, Boyko 668, 678 Kothbauer Maria Pia, prinflesæ de Liechtenstein 367 L Lalumière, Catherine 77, 79, 353, 601 Larri, Eugenio 582 Lazotti, Giorgio 219 Læzærescu, Dan Amedeo 191, 252, 284, 516 Lee, Hyun Hong 89, 585 Leø, Ioan 599 Lieazar, Eduard 642, 643, 644, 645, 646 Linardos, Georges S. 107 Lipatti, Valentin 188 Lon•ar, Budimir 271, 366, 470, 471, 619, 625, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 636, 640 Lörincz 284, 285 Lukanov, Andrei 286, 316, 650, 651, 655, 659, 660, 665, 668, 680, 681 Lupu, Nicolae 134 M Maica Tereza 620 Maiorescu, Mircea 76 Malile, Reis 608, 609, 618, 620, 625, 630, 631, 632, 633, 634, 635, 636, 637, 639, 640 Malmierca Peoli, Isidoro 415, 418 Mampuya, Musungayi Nkuembe 113, 115 Mandelstam, A. 62 Manoliu, Lia 353 Marco, Guido de 386, 464 Mareø, Nicolae 694 Marinescu, Bogdan 74 Marmeliuc, Mihnea 74 Marflian, Dan 517, 521 Masol, Vitali 385 Maxim, Ioan 107, 360, 521, 592, 594 Mawdsley, Andres Aguilar 394 Mazilu, Dumitru 132, 256 Mazowiecki, Tadeusz 432
ROMÂNIA DUPÆ MALTA Mænescu, Corneliu 124, 347, 353, 356, 693 Mærculescu, Petru 76 Mærgæritescu, Alexandru 172, 281 Mânzatu, Ion 576 Mbaye, Keba 576, 577, 578, 580, 581 Meguid, Esmat Abdel 487 Meili, Sven 148 Melander, Goran 598, 600 Meleøcanu, Teodor Viorel 90, 148, 149, 202, 219, 252, 260, 265, 270, 273, 360, 515, 590, 592 Menem, Carlos Saúl 407 Mevik, Leif 367 Michelis, Gianni de 272, 337, 349, 366, 413, 414, 415, 436 Micu, Gheorghe 639 Micu, Nicolae 90, 148, 187, 320, 590, 591, 604, 637, 694 Mimica Bezmalinovic, Sergio 113 Mircea, Tudor 149 Mitran, Mircea 160, 161, 172, 195, 334 Mitterrand, François Maurice Marie 23, 28, 106, 435, 447, 594, 646 Miura, Kazushi 103 Mladenov, Petar Toøev 111 Mock, Alois 78, 79, 419, 452, 453, 454, 455 Moiø, Vasile 77 Moldovan, Ioan 76 Montbrial, Thierry de 29, 31, 108, 109, 110, 111, 112 Montesquieu, Charles de Secondat, baron de la Brède 69 Morales, Fernando Solana 419 Morar, Petriøor 355 Moroianu-Zlætescu, Irina 599 Mroz, John Edwin 103, 391, 392 Muk Yon Hyong 171 Mun Biong Rok 125 Munteanu, Aurel Dragoø 189, 192, 202, 267, 271 Mureøan, Liviu 77, 341 N Nam Kim Yong 394 Nanea, Vasile 90, 160, 161, 342
Napper, Larry C. 237, 238, 253, 254 Næstase, Adrian passim Neagu, Mihai 576 Neagu, Romulus 74, 105, 106, 125, 148, 149, 150, 180, 219, 225, 237, 238, 251, 266, 270, 272, 275, 284, 315, 331, 358, 360, 423, 479, 522, 546, 576, 588, 693 Neamflu, Ion 694 Nguyen Co Thach 321 Niciu, Marflian 283 Nicolae, Dan 76 Nicolae, Nicolae M. 650 Nicolescu, Nicolae 235, 236 Niculescu Duvæz, Bogdan 74 Nisbeth, Steve 84 Novæceanu, Darie 161, 201 Nuñez Garcia-Sáuco, Antonio 103, 104, 114, 115, 254, 255, 361, 362 O Oancea, Ioan 595, 598, 599 Oancea, Stelian 149 Obasi, G.O.P. 289 Olteanu, Nicolae 257, 282 Omar, Abu Hassan Haji 387, 389, 390, 391 Onofrei, Radu 237 Ordóñez, Francisco Fernández 365, 366, 430 Otunnu, Olara A. 490, 491 Owada, Hisashi 516 Özal, Turgut 286, 289, 292, 303, 304, 419, 621, 622, 623 P Paler, Octavian 284 Panæ, Doru 73, 234 Pasti, Vladimir 594 Patel, I.G. 290 Penda, Octavian 6 Peng Li 551, 554, 571 Pérez de Cuéllar, Javier 286, 296, 301, 381, 419 Pérez, Carlos Andrés 393 Pescaru, Valeriu 74 Petrescu, Adrian 149 Petrescu, Alexandru 679
701
ADRIAN NÆSTASE Petric, Marilena 604 Petricu, Gheorghe 106 Pinheiro, João de Deus 444 Pirinski, Gheorghi 650 Pleøu, Andrei 72, 358 Pojani, Petraq 635 Pop, Napoleon 90, 150 Pop, Valeriu Eugen 73, 361, 582 Popa, Ioan 516 Popescu, Dan Mircea 72, 76 Popescu, Gheorghe 149 Popiøteanu, Cristian 133 Potra, Ana 6 Potra, George G. 6, 45 Pozdneakov, Viulen G. 125, 586, 587, 588, 593 Preda, Eugen 90 Puchala, Donald 26 Putin, Vladimir 26 Q Qichen Qian 260, 357, 528, 529, 534, 540, 546, 547, 564, 569, 570, 571 R Radu, Nicolae 149 Ramos, Alice 108 Ramphal, Shirdat 290 Rareø, Petru 594 Rafliu, Ion 70, 90, 100 Ræceanu, Mircea 355, 356 Reagan, Ronald 18, 644 Rezek, José Francisco 419 Ribeiro, Julio Francis 108, 158, 159, 160 Rice, Condoleezza 14, 16, 17 Ridgway, Rozanne 189 Roh Tae Woo 162 Roman, Petre 23, 37, 41, 45, 58, 71, 106, 124, 136, 168, 178, 202, 219, 225, 271, 272, 281, 283, 302, 316, 358, 361, 392, 393, 404, 407, 409, 414, 473, 492, 514, 515, 516, 521, 522, 571, 588, 613, 642, 646, 647, 650, 651, 661, 663, 664, 693 Roosevelt, Franklin Delano 10 Roøu, Gheorghe 149
702
Rudas Ernö 359, 646 Russel, Alec 91 S Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah 269 Saharov, Andrei Dmitrievici 432 Said, Raouf 113 Salim Ahmed Salim 483 Samaras, Andonis 316, 445, 446, 447, 609, 627, 629, 632, 633, 634, 636 Sava, Neculai 694 Sændulescu, Ionel 576 Sârbu, Crina 135, 518, 683, 686 Schmitz, Jaques 337, 338, 339, 340, 341 Schneier, Arthur 313 Schultz, George 643 Sciubba, Elvio 343 Scoppa, Renato Bova 188 Scorflan, Gheorghe Dorin 77 Scowcroft, Brent 20, 21 Severin, Adrian 72, 77, 106, 594 Shangkun, Yang 547, 548, 549, 551, 552, 553, 554, 559, 564, 570 Sikes, Alfred 593 Simionescu, Maya 678 Simionescu, Nicolae 678 Skubiszewski, Krzysztof 427, 428, 444, 463 Snegur, Mircea 174 Sodano, Angelo 462 Sofronie, George 62 Spiess, Ludovic 75 Spiroiu, Niculae 73, 75 Stalin, Iosif Vissarionovici 10, 12, 19 Stanciu, Emil 203 Stænculescu, Athanasie-Victor 73, 86, 229, 358, 586, 650 Stænoiu, Rodica 600 Stoica, Ion Aurel 72, 74, 75, 576 Stoicikova, Nora 684 Stoikov, Øtefan 316, 318 Stolojan, Theodor 45, 71, 72, 74, 643 Strong, Maurice 289 Szöcs Géza Stefan 77
ROMÂNIA DUPÆ MALTA Szokai Imre 422, 425 Sz¨ts Pal 114, 115, 116, 273, 276, 279 Ø Øerbænescu, Ilie 219 Øerban, Victor 149 Øevarnadze, Eduard 15, 16, 198, 374, 383, 428, 476, 480, 481, 483, 488 Øiperco, Alexandru 314 Øorban, Raul 576 Øtark, Alexandru 125, 201 Øtefan, Gheorghe 73, 315 T Talbott, Strobe 15 Tallal, Basma Bint, prinflesæ 286 Talwalkar, Govind 158, 159 Tamaø, Sergiu 134, 149 Tarschys, Daniel 61 Tænase, Virgil 105 Teaci, Dumitru 77 Terfloth, Klaus 91 Thatcher, Margaret Hilda 185 Thatcher, Peter 290 Thoolen, Hans Van 281, 360, 363, 364, 579, 597, 603 Tinca, Gheorghe 149, 352 Tinu, Dumitru 133, 283, 504 Titulescu, Nicolae 47, 59, 64, 136, 137, 179, 283, 308, 347, 355, 449 Tocaci, Emil 76, 668 Tökes Laszlo 173 Trujillo, César Gaviria 468 Tudor, Valeriu 149, 160, 161, 324 Turcu, Constantin I. 361 fi fiæranu, Petre 149 fiipu, Ioan 73 fiuflui, Nicolae 149 fiugulea, Andrei 74, 539 U Udovenko, Ghenadi 386
Ulici, Laurenfliu 150 Uluçevik, Tugay 89, 279, 280 Ursu, Doru Viorel 72 V Valencia-Ospina, Eduardo 576, 580, 581 Van Dyne, Chet 107 Vasiliu, Ioan Emil 412 Vætæøescu, Anton 72, 538 Védrine, Hubert 37, 41 Velayati, Ali Akbar 410, 411, 412, 413 Vermandel, Alfred Joannes 515 Vignal, Renaud 284, 599, 646 Villey, Michel 64 Vito, Piro 639 Vladimir, Nicolae 90, 134, 149, 172, 202, 271, 521 Voican-Voiculescu, Gelu 485, 526 Voyame, Joseph 52, 56, 102, 256 W Walesa, Lech 432 Wallenberg, Peter 286 Walters, Barbara 515 Wan Li 540 Wang, Jingqing 357, 358 Wheeler, Joseph 286 Wolf, Frank 218 Y Yi Shao Hui 558 Z Zagladin, Vadim Valentinovici 31, 337, 348, 349, 350, 351, 352 Zamfir, Cætælin 74, 643, 645 Zamfirescu, Elena 285, 342, 363 Zengpei, Tian 30, 260, 261, 262, 265, 537, 540, 542 Zhang Hongyi 555, 572 Zhou Peiyuan 559, 564, 567, 570 Zisu, Mihai 73 Zlenko, Anatoli Maksimovici 384, 385, 386 Zoller, Adrian 91, 281
703
704
LISTA ILUSTRAfiIILOR
1.
Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe al României (28 iunie 1990–19 noiembrie 1992).
2.
29 ianuarie 1990, Geneva. Adrian Næstase, øeful delegafliei României, participæ ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.
3.
8 februarie 1990, Geneva. Adrian Næstase, øeful delegafliei României, participæ ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.
4.
28 iunie 1990, Bucureøti, Atheneul Român. Prezentarea membrilor guvernului. De la stânga la dreapta: Constantin Fota, Ion Aurel Stoica, Anton Vætæøescu, Mihai Zamfir, Andrei Pleøu, Adrian Næstase, Romulus Neagu, Mihai Zisu.
5.
3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Întâlnirea membrilor guvernului României cu preøedintele României, Ion Iliescu, øi cu preøedinflii Camerelor: Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian. De la dreapta la stânga: Adrian Næstase, Doru Viorel Ursu, Victor Babiuc, Mihai Zisu, Constantin Fota, Andrei Chiricæ, Athanasie°Victor Stænculescu, Andrei Pleøu, Gheorghe Øtefan, Valeriu Eugeniu Pop, Theodor Stolojan.
6.
3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Noua echipæ guvernamentalæ este primitæ de Ion Iliescu, preøedintele României, Alexandru Bârlædeanu, preøedintele Senatului øi Dan Marflian, preøedintele Camerei Deputaflilor.
7.
3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Adrian Næstase este felicitat de Ion Iliescu cu ocazia prezentærii noului guvern la preøedinflie.
8.
24 iulie 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întrefline cu Hermann Heinemann, ministrul Muncii, Sænætæflii øi Ocrotirilor Sociale al guvernului Landului Rhenania de Nord°Westfalia, aflat în vizitæ de informare în România. În plan secund, Traian Pleøca, secretar I. 705
ADRIAN NÆSTASE
9.
6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, cu Adrian Dohotaru, la numirea acestuia ca director al Direcfliei presæ.
10. 6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, salutæ la Aeroportul Otopeni, la sosire, pentru o vizitæ oficialæ, pe Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea. 11. 6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, salutæ pe Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, la sosirea la Palatul Victoria pentru tratative. 12. 6 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Convorbiri oficiale între delegafliile românæ, condusæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi sud-coreeanæ, condusæ de Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea. În dreapta lui Adrian Næstase: Mircea Mitran øi Traian Chebeleu. 13. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, semneazæ Acordul comercial øi Acordul de cooperare economicæ, tehnicæ øi øtiinflificæ dintre cele douæ flæri. 14. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, se felicitæ pentru semnarea documentelor comune. 15. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Conferinfla de presæ a miniøtrilor de Externe ai Republicii Coreea øi României. 16. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Cotroceni. Ion Iliescu, preøedintele României, primeøte pe Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, în prezenfla lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României. 17. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Cotroceni. Ion Iliescu, preøedintele României, se întrefline cu Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, în prezenfla lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României; Vasile Secæreø, ministru, øeful Departamentului de analizæ politicæ al Preøedinfliei României øi a ambasadorului Emilian Manciur. 18. 25 septembrie 1990, New York. Øedinfla Consiliului de Securitate al ONU, care a adoptat Rezoluflia 670 privind Ræzboiul din Golf. De la dreapta la stânga: James Baker, secretar de Stat al SUA, Pérez de Cuéllar, secretar general al ONU, Douglas 706
ROMÂNIA DUPÆ MALTA
Hurd, ministru de Externe al Marii Britanii, Eduard Øevarnadze, ministru de Externe al URSS, Adrian Næstase, ministru de Externe al României. 19. 25 septembrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, vorbind în øedinfla Consiliului de Securitate, care a adoptat Rezoluflia 670 privind Ræzboiul din Golf. În rândul doi: Aurel Dragoø Munteanu, ambasadorul României la ONU, øi ambasadorul Traian Chebeleu, director de cabinet al ministrului de Externe. 20. 1 octombrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, cu James Baker, secretar de Stat al SUA, la capætul unei convorbiri. 21. 3 octombrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la întâlnirea lui Ion Iliescu, preøedintele României, cu Giulio Andreotti, prim°ministru al Republicii Italiene. În plan secund: Vasile Secæreø, ministru, øeful Departamentului de analizæ politicæ al Preøedinfliei României. 22. 4 octombrie 1990, New York. La a 45°a sesiune a Adunærii Generale a ONU, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Eduard Øevarnadze, ministru de Externe al URSS. 23. 13 octombrie 1990, Beijing. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri oficiale cu Qian Qichen, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze. În dreapta lui Qian Qichen — Tian Zengpei, adjunct al ministrului de Externe chinez. În dreapta lui Adrian Næstase — Romulus Ioan Budura, ambasadorul României la Beijing, Valeriu Tudor, directorul Direcfliei Asia øi Orientul Îndepærtat; în stânga — Viorel Isticioaia°Budura. 24–25. 13 octombrie 1990, Beijing. Dejun oficial oferit de Qian Qichen, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, øi soflia sa, în cinstea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi a sofliei acestuia. 26. 13 octombrie 1990, Beijing. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Yang Shangkun, preøedintele Republicii Populare Chineze. În dreapta lui Adrian Næstase — Romulus Ioan Budura, ambasadorul României la Beijing; în stânga lui Yang Shangkun — Qian Qichen, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze. 27. 14 octombrie 1990, Shenzhen. Adrian Næstase cu soflia sa într°un scurt moment de relaxare. 707
ADRIAN NÆSTASE
28. 24 octombrie 1990, Tirana. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rostindu°øi discursul la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ. În stânga sa, Gheorghe Micu, ambasadorul României la Tirana, iar în dreapta sa, ambasadorul Traian Chebeleu, director de cabinet. 29. 24 octombrie 1990, Tirana. Într°o pauzæ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu reporterului Virgil Tatomir de la Televiziunea Românæ. 30. 28 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi Luben Goflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, la dineul oficial oferit de partea bulgaræ. 31. 29 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Andrei Lukanov, prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria. În dreapta lui Andrei Lukanov — Luben Goflev. În stânga lui Adrian Næstase — Alexandru Petrescu, ambasadorul României la Sofia, ambasadorul Traian Chebeleu, Ion Goriflæ, directorul Direcfliei Europa. 32. 29 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi Luben Goflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, la conferinfla de presæ cu ziariøtii bulgari, români øi stræini.
708