România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol. 4: 1 martie-30 aprilie 1991 [4] 9738714842, 9789738714847, 9789738850934

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe ·· voLUMUL4 (1 martie-30 aprilie 1991)

FUND.ATI.A EUROPEA '

Bucureşti,

A TITULESCU

2007

Îngrijitor de ediţie: GEORGE G. POTRA Coperta: OCTA VLr\N p EN o A Redactor: AN,-\ POTRA

Martie 1991 1 martie 1991

D escrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NĂSTASE, ADRIAN România după Malta / Adrian Năstase - Bu . . . . . Europeană Titulescu, 2006-2007 . cureşt1 . Editura !•undaţia 5 voi. ISBN (10) 973-87148-4-2; ISB1 (13) 978-973-87148-4-7 Voi. 4. - Index. - ISBN (13) 978-973-88509-3-4

9.35 Adriau Năstase, mi11ist11t de Exteme al României, se întâlneşte cu Lim Keng Yaik, ministrul Industriilor Primare al Malaysiei. Se discută aspecte ale cooperării economice bilaterale. Întâlnirea se termină la 10.05. 10.35 Adrian Năstase, ministrtt de Exteme al României, în vizită la Institutul de cercetări pentnt cauciuc. Ni se face un briefing şi apoi o demonstraţie în legătură cu arborele de

cauciuc. Apoi vizităm diferite ateliere. Vizita se termină pe la 12.15.

327(498)

Servicii editoriale Edi~ra URANUS, www.editurauranus.ro Bucureşti CP_?-62., 0722 268 633, fax: 6836335 e-matl: [email protected] ' 2007

© T oate drepturile . asupra prezentei ediţii aparţin autoru lui ISBi (13) 978-973-88509-3-4

15.10 Adrian Năstase, ministnt de Exteme al României, se întâlneşte cu doamna Paduta Rafidali Aziz, ministntl Co111.erţului Intemaţio11al şi al

Industriei. Adrian Năstase: Vizita e scurtă. Se întâmplă multe lucntri pozitive în economia românească. Sectorul nostru privat este foarte tânăr. Are nevoie de îndrumare şi njutor. Paduta Rafidalt Aziz: Priv im foarte pozitiv la Europa de Est, cât de repede se pune pe picioare. Adrian Năstase: Român.ia este una din pieţele cele mai importante. Paduta Rafidah Aziz: Trebuie să valorificăm posibilităţile de cooperare. Adrian Năstase: Prin joint ventures pentru materii prime - în. domeniile cnuciurnlui, al uleiului de pnlntier, nl lemnului. Sunt unele proiecte dejn. Paduta Rafidah Aziz: Ne interesăm de condiţiile de investiţii în Ro111finin. 5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Recent am nme1•dnt Legen investiţii · lor strnine, în sensul • flexibilizării în priî,inţn taxelor vamale. Paduta Rafidah Aziz: Cum este cu impozitarea? Adrian Năs~ase: Sunt doi ani de scutiri de taxe pentru joint ventures. Paduta RafidahAziz: Aveţi proporţii minimale? Adrian Năstase: Nu. Paduta Rafidah Aziz: Aveţi Acord de garantare a investitiilor? Adrian Năstase: Avem pe cel vechi. Oricum, legea românii e foarte clarii.. Putem să reînnoim vechiul acord. Paduta Rafidah Aziz: Sectorul nostru privat priveşte cu interes la România Adrian Năstase: Cu unii am şi discutat deja. Principala idee este să facem 1;n aranjament „bridge-star". Paduta Rafidah Aziz: Ce fel de mecanism să fie? Adrian Năstase: Să fim fiecare poartă pentru regiunea respectivă. Paduta Rafi~ah :-4zi-:_: Ar fi bine să aveţi o promovare de piaţă mai agresivă. Part1c1paţ1 la largul de toamnă? Adrian Năs~ase: Am aprecia un sfat în această privinţă. Pa~uta Rafidah Aziz: S~ î.~ină nici un grup de oameni de afaceri, să facem un senunar~ urmat de o expoziţie. Am făcut nşa ceva cu Ungaria. Ei vor face toată populanzarea. Să stabilim datele din timp, prim ambasade. Să vină şi cineva politic - să e:xplice care este sistemul investitiilor străine, să se prezinte toate condiţiile. Spre exemplu, ei dau o conce;iune gmturită a pământului pe 60 de ani pentru investiţie. Să fie o zi întreagă de seminar şi, după seminar, cei interesaţi să negocieze direct. Adrian Năstase: Să încercăm şi la noi. PadutaARafidah Aziz: Da, dar mai bine să veniţi dumneavoastră aici. . In acest an vor face cu Spania şi Portugalia. Au nvut cu Ungaria, Pakistan, Vietnam şi China. Au 11enit şi ţări EFTA - Suedia şi Finlanda. A venit ministrul cu o mare delegaţie. Adrian Năstase: Foarte bine. Să organizăm asta foarte curând. Sperăm ca dunmeavoastră să veniti în România să vedeti resursele noastre, posibilităţile noastre, să vedeţi medi;tl politic din Românin. ' v

mişcarea

padttta Rafidah Aziz: A fost în Românin în anii '70, 5 zile, pentru cooperatistă.

V

•

În Ungaria a fost de doua an. Întâlnirea se termină la 15.25.

. Ceremouia sem.nării Acordului comercial. 15 30 ,fi'dalt Aziz (ministrul Comertului Internaţional şi al Industriei al pa du t a RaJ ' · ·· l · · · 1·)· Semni/'.icatia acordului - include clauza naţnmu ce ei mm . 'J • t · · a aysie · M 1rizate încumjeaza oamenn de afaceri şi participarea 1a expozi , ll. fiavo Î: prezent schimburile comer~iale su!tt reduse - sub 1 % din exportul Mnlaysiei. E puţin. Să folosim potenţuzlul existent. România - ca poartă pentru Europa de Est. . . Schimbările din sistemul economic întăresc încrederea sectornlm privat V

Îll

,

• •

•

•

_

•

•

a face afaceri cu România Se stabileşte o comisie comună de comerţ. Problemele de până acum - întârzierea de

plăţi şi dificultăţi de

depozitare. . . Speră că schimbările econonnce dm Romanza vor duce la expansiunea A

rapidă a economiei României.

•

•

Sectoarele noastre private să intre în contact ca sa facem dm Romanza V

•

A

•

poarta de intrare în Europa de Est. . . . Adrian Năstase: Mulţumeşte pentru ocazia de a vmta Malaysia, pentru a explica ce este nou în ultimele 400 de zile în România. România este o piaţă foarte interesantă. Vrem sa va conv11:g~m Ş~ sa creăm cadrul adecvat pentru cei ce vor să investească _în ~omanz~ şi ca guvernele să coopereze pentru a facilita schimburile econonnce şi :omerci:l~. Noile acorduri iau în considerare schimbările care au loc m Ronuznw. Este nevoie şi de cadrul instituţional - comitetul mixt - element V

V

•

•

V

important al acordului Plecăm cu o puternică încredere că relaţiile bilaterale, m general, şi relaţiile comerciale, în particular, se dezvoltă foarte mult. Avem ceî}(l special în comun - dificultăţi în trecutul popoarelor noastre A

•

de n deveni natiuni dezvoltate. Strategia. dumneavoastră este splendidă. O nve111 şi noi în Romfinia. 7

6

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Avem nu numai datoria de a crea cadntl şi de a stimula şi· . bu!,1·ze. Putem sa şi znfluenţi'im. mcura1n scInm In Român.ia, sectorul privat este încă la început. Facem t t ent .d ifi. o ce putem P ru a mcum1~ şi 1 en.ti ca domenii în care putem face societi'iti mixt Jyfulţumznz pentru ospitalitate. ' e. Increderea ci'i această vizitii va fi un pas important într-o Iun i'i · t ,· de cooperare. g is 01 ie A

V

A

•

•

•

•

•

Intervenţiile

se termină la 15.40. Se proce'!;enzi'i la s~mnar~n Acordului de către cei doi miniştri. Urmenza un cocteil oferit de gazde, care se încheie Ia 16.00.

16:0~ Conferinţă de presă comu11ă, susţinută de Adrian Năstase ministrul 1e Extern~ al României, şi Paduta Rafidah Aziz, niinistrul Comerţului Internaţional şi al Industriei al Malaysiei.

Întrebare: S-au focut aranjamente concrete? Adrian Năstase: f!i'im I~mlină verde pentru intensificarea relaţiilor economice. . R Pentru he. noz era mzportant si'i prezentăm noua identitate a R onzanzez, d upa evo 1u, . Al treilea scop - să creăm cadrul juridic. AI patrule~ sc~p : ci~m p_utem noi ajuta sectorul privat din România să descopere Ma~~ysza şi sa dmn mformaţii despre potenţialul pieţii româneşti pentm oamenu de afaceri malaysieni. Foarte m~tlţumit de contacte, care au fost prieteneşti. Intreb~re~ Ce stimulente (incentives) oferă România pentm oamenii de afaceri malayszem? Adrian Năstase: Am modernizat Legea investitiilor. Am discutat posibilitatea unui seminm'. în care să explicăm conditiile din România. ' Pa~uta Rafidah Aziz: A sugerat si'i facă un Program România - pentnt se mznar. Întrebare: În ce domenii? A_drian Năstase: Am început cu 3 dome,zii - palm oii, cauciuc şi Lemn. Avem şi alte proiecte pentru joint ventures + telecomunicntii. Să testăm întâi posibilităţile în câteva domenii. A

v

A

8

•

•

„ t bare· Tiirile ASEAN şi CEE - referitor la realizarea uniunii politice a J,r re · , . v . . V

•

•

CEE. Cum se caracterzzenza politica dumneav~nstr~ mcz cu c~a de l~ CEE '. ,Adriatt Năstase: Avem avantaje şi con.strangert geografice. Sa ne a1utam V

fiecare în. regiunile respective. . . . Avem un acord de cooperare şi începem negoc1erz pentru o asociere la CEE. . f,rtrebare: Sprijiniţi negocierile în. grup ale CEE cu 7;'1alayszn? .. . ,Adrian Năstase: Negocierea de grup e interesanta. A aven relaţu nzm bune între România şi Malaysia înseamnă şi relaţii mai bune ale României cu grupul respectiv. . . . . întrebare: Legat de războiul din Golf - aţi vorbit de participarea la reconstrncţia Kuwaitului? Paduta Rafidah Aziz: Sectorul nostnt privat trebuie să vadă ce poate face. Exportul de materiale de construcţii, materiale pentru locuinţe şi alte infrastructuri, drumuri şi şosele, produse alimentare şi o varietate de produse manufacturate. Vor cere ultimele informaţii despre cererea de produse de acolo. Sunt multe oportunităţi pentru noi de n participa acolo. Întrebare: Pe bază de la grup la grup? Paduta Rafidah Aziz: Nu numai, Întrebare: Numai Kuwait şi Arabia Saudită? Paduta Rafidalt Aziz: La început numai cu ei. De îndată ce vor obţine informaţii, le vor transmite sectorului privat. Întrebare: Cum veţi intra? Paduta Rafidah Aziz: Avem anumite avantaje - aşa cume cazul în domeniul industriei lemnului, pe care le exportăm în regiune. Întrebare: Când va avea loc întâlnirea cu cei din sectontl privat? Paduta Rafidah Aziz: Cât de curând. Întrebare: Competiţie cu firme franceze şi engleze? Paduta Rafidah Aziz: Vor fi ele în. primul rând, dar ele vor avea nevoie de mulţi subcontrnctori. Întrebare: Ce se întâmplă cu cei afectaţi de război. Paduta Rafidah Aziz: Vom ajuta pe cei care erau angajaţi în afaceri şi au l_:ebuit să le întrerupă. lntrebare: Ce s-n făcut cu plăţile datorate de Irak? Le ştergem? 9

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN N ĂSTASE

cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, Acordul comercial şi Acordul privind transportul maritim. în afară de acestea, am avut numeroase schimburi de 1 păreri, în special cu ministrul malaysian de Externe , dar şi cu alte personalităţi politice, l-am întâlnit pe ministrul Industriilor Primare, pe ministrul Comerţului şi pe titularul portofoliului Apărării, făcându-mi o idee mai clară asupra potenţialului de perspectivă al relaţiilor bilaterale. Sper ca această vizită să conducă la stabilirea unor legături mai intense, atât la nivel politic, cât şi la cel economic. Trebuie să realizăm faptul că nu vom putea întreµne relaţii economice intense cu toate ţările de pe toate continentele, va trebui să ne alegem parteneri serioşi pe fiecare continent şi să dezvoltăm după aceea, în formă de reţea, relaţii intense, în jurul acestor tări, investite cu functia de centru, de bază de plecare; mizez pe această formulă inteligentă şi eficientă, care ne va da, în acelaşi timp, posibilitatea unui acces privilegiat la surse importante de materii prime şi va contribui la o mai bună comercializare a produselor noastre. Pe plan politic, consecinţele decurg în mod firesc şi sunt vitale pentru o cooperare permanentă, atât la nivel bilateral, dar mai ales în cadrul organizaţiilor internaţionale. În luarea de decizii, este esenţială idei:tificarea partenerilor pe care poţi conta.

P_aduta ~afida!i ~ziz: Nu. Vom căutn să recuperăm ce se ante p . Vor ajutn firm ele pmmte _sa-şz recupereze ce nu pierdut. Conferinţa se termină La 16.25. 23.05 Plecarea la Viena.

2 martie 1991 2.00-3.30 (ora locală) Escală la New Delhi. 7.30 (orf! locală) Sosirea la Viena. In~âmp_ină ambasadorul Constantin Georgescu. Mzc de;un la ambasadă.

12.00 Plecarea la Bucureşti. Sosirea la Bucureşti la 14.30 (om locală).

f

Decl~ra_ţi_e deApresă făcută de Adrian Năstase, ministrul de Exten Romamet, la mtoarcerea din vizita oficială întrepri nsa~ m M a laysia. . ie al 'J' A

. îi:_ ter~eni c~ncreţi, în cadrul Comisiei mixte, a cărei sesmne, mche1~tă ~rm semnarea unui Memorandum, a avut loc ~ această_ ocazie ş~ care a înregistrat participarea inclusiv a unor ~e. parti:ulare dm România, s-a reuşit identificarea domeniilor pnontare m cola~orarea bilaterală, printre care aş mentiona comerţul cu ~aucmc, ulei de palmier şi ţiţei malaysi~, ce urmează a f1 procesat în ţara noastră . Se conturează de asemenea · . : o cooperare m ceea ce pnveşte lemnul exotic şi mdustriahzarea acestuia prin producerea de mo bilă, ce urmează . a fI exportată pe alte pie ţe. sem Pe lângă ~ctivităţile legate de Comisia mix tă, s-a ajuns la e narea unor -~mportante acorduri care asigură cadrul juridic g neral al relaţnlor româno-malaysiene, cum ar fi Acordul de A

•

'

15.45 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De fă.cut un mic punctaj pentnt mâine referitor la vizita în Malaysia . 17.50 Telefon Haga. Mă sună Constantin Rădulescu, secretar I la ambasadă - din partea însărcinatului cu afaceri al Kuwaitului a primit un telefon că nu s-a primit mesaj de felicitare pentru emir, ci numai pentnt primul-ministru, ministrul de Externe şi ministrul de stat pentru Afaceri Externe. De văzut ce s-n întâmplat.

1

10

I

Abu Hassan bin Haji Omar. 11

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

3 martie 1991 10.15 La Adrian Năstase, cu probleme curente. InteŢViurile d~te ~n cursul vizitei de tradus şi de dat la „Rompres".

Proiectul Unzurm Latine - de văzut. Aducerea la zi a acordurilor cu Turcia - de actualizat; mâine - telefon ambasadorului turc. Punctaj cu vizita lui Geza Jeszenszky - de preg~tit programul vizitei. Acordul „cer deschis". Telegrama transmisă de Ion Diaconu la New York. Textul prin fax al rezoluţiei Consiliul de Securitate de azi noapte. Terminăm pe la 10.40. 12.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De elaborat o strategie de politică externă în noile conditii. Directiile să dea

fişe, cu direcţiile de acţiune - împreună cu Marcel Di~u. Ter~en pentru fişe - 1 săptămână. Pr?iec_tul.cu Uniunea Latină - Constantin Ene. În 1943 n fost o iniţiativă n luz Mzhnz Antonescu cu ţările latine. Să aşteptăm nota de la Niculae Micu . Să-i prezentăm un proiect de acord. ~eactun!iz~rea relaţi!l~r cu Turcia - pinţă de 80 milioane care nu poate fi ignorata; sa reactualizam Tratatul din 1934. Schimbul de telegrame Ion Diaconu-Aurel Dragoş Munteanu. Avem 50-300 albanezi. Comis~a pentru Drepturile Omului - a ieşit bine. Să facem o prezentare ln confennţa de presă săptămânală. Gala UNICEF. Vizita doamnei Purificacion Quisumbing din Filipine. Adresă la ':~drei ~l~şu. De transmis că ambasadele arată jalnic. Să ne ajute cu tablouri şz mobzlzer. De vorbit cu Marin Mitriş. Ani~ersare_;z Nicolae Titulescu. O scurtă prezentare n programului pentru Adnan Nnstnse la TV. Idei ale lui Titulescu şi care pot fi achtalizate. La ceremonia de deschidere să-l invităm pe preşedinte. Vizita în Iugoslavia - de acord pe 7 martie. De acord să primim pe reprezentanţii comunităţilor de români.

12

OO La Adrian Năstase, cu probleme curente. 14 · De acord cu scrisoarea către James B~k~1:. . . - De dat dmmul la discuţiile cu poszbzli noi ambasadon m cursul zilei de A

•

•

mâine. 4 martie 1991 l0.55 La Ad1'ian Năstase, cu problenie c_ urente.

De verificat dacă telegrama referitoare la discuţia cu Aleksnndr Bessmertnîh s-a transmis la Moscova. Ul 13 martie ora 11 .00 întâlnire cu Alan Green jr. De făcut tot dosarul relatiilor cu SUA. Mi;rcuri ora 10.00 - întâlnire czt Andrei Pleşu. De la DC şi DTA un punctaj cu mobilier - ce s-a luat din minister. . Numele de ambasadori - dacă a fost consultat Comelru Manescu. V

Adrian Năstase, ministru de Extenie al României, primeşte pe asistentul secretarului de Stat pentn, drepturile omului din Ministerul Afacerilor Externe filipinez, dr. Purificacion Qitisu!~bin_g_· . . Au fost abordate: respectarea drepturilor omuluz m Filipine şz Romanza; activităţile şi cooperarea dintre cele două ţări în Comisia ONU pentru Drepturile Omului. A

•

13.30 Dejun oferit de Adrian Năstase, ministru de Externe al României,

în onoarea doamnei Purificacion Quisumbing, reprezentant al Filipinelor în Comisia pentru Drepturile Omului (la restaurantul Triumf) . Dejunul se termină pe la 15.30. 17.40 La A drian

Năstase,

cu problenze cztrente. Vede cele două inteniiuri - de acord. Vede scrisoarea către James Bnker - OK.

21.00 La Adrian Năstase, cu p1'obleme curente.

De discutat o vizită a lui Geza Jes zenszky la Comisia de politică externă. 13

ADRIAN NĂSTASE

5 martie 1991

9.25 La Adrian Năstase, cu probleme curente. De făcut un punctaj pentru mâine la întâlnirea cu ziariştii - o completare la Cartea Albif. Adrian Năstase, ministru de Extenze al României, primeşte pe Francis W.S. Milne, ambasador extraordinar şi pleuipotenţiar al Australiei la Bucureşti, cu reşedinţa la f!elgrad. 10.50 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Vrea să mai vadă mesajul către Jmnes Baker. Ambasadorul Săndulescu să vină azi la 12.30.

Adrian Năs tase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu delegaţia Gntpului de prietenie cu România din cadrul Adunării Naţionale a Franţei, condusă de Franrois Massot, preşedintele gntpului. Au fost abordate teme privind perspectivele continentului european, cu o referire specială la situaţia URSS după dizolvarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia, în condiţiile existenţei pe mai departe a Alianţei Nord-Atlantice. Partea franceză s-a interesat de stadiul în care se află lucrările de elaborare a Constituţiei României şi, în general, de creare a sistemului instituţional în ţara noastră.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

• . la Adunarea regională - Participarea parlamentarilor romani ctul 2 pan ă a AIPLF. . ettropear3 _ Raport privind vizita lui Anders B7ork. pa netu reprezentanţilor pnvzn. d participarea la reuniunea d .d pwic i t lor statelor participante la CSCE de la Ma 11. • pnrlamen e . .·1 d 1·tică externa dm Balcani. pwictu l 5 - Reuniunea Comisu or e pa z ti 1 4 _ Nota V

•

V

Punctu l 6

•

•

- Programul activităţilor externe pe perioada martie-iulie 1991.

Şedinţa se încheie la 17.30.

OLa Adrian Năs tase, cu probleme cu~~n:e. 18.0 d . t · C ·siei de politica externa. - Informez asupra şe m,ez o1!1-z . t . t Turcia din 1933 - să vorbească - Să-i procur tex~t~ Tratatului de prze en:~~1,t a-l rimi la Bucureşti o zi. la telefon cu mmzstntl de Externe ~re/ ·r Lonc?r care ne-a invitat să fim Vizita în Iugoslavia. L-a sunat pe u zmz ' acolo la ora 14.00. Să luăm avionul pentru ora 11.00. V

19.35 La Adrian Năs tase, cu probleme curente. Înzi dă telegramele văzute. . l de la el Nu cantine Tratatul cu Turcia din 1933. Nu trebuie sa p ecam . , mare lucm. v

13.00 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Vrea să vadă candidaţii pentru D PP - în birou la el. 13.30 La Adrian Năstase, împreună cu Elena Zamfirescu. Primeşte candidaţii la DPP.

•

v

6 martie 1991

Politica de securitate a R omâniei1 ·• na,ti" onale Garantarea securităţn primordială a fiecărui guvern.

15.20 Şedinţa Comisiei de politică extemă a Parlamentului.

reprezintă

obligaţia

Punctul 1 - A vizarea unor proiecte de lege. • · · p u bl"cat rul Afacerilor Externe al Romame1. .1 . în Adrian ~ . ~ Studii nlocutiuni, interuiun 1990-1996, N ăstase, R.onuînin şi 11 011n nr/11techLm 11w11rlin1a. , . B ucureşti, 1996, pp. 262-264.

1

14

.

·

·

Maten al elaborat de Mnust~

15

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE Transformările radicale care au avut loc pe contin

european, entu1 G . . îndeosebi schimbările din Europa de Est ş·I um.f.icare ermame1, au readus în prim-planul preocupărilor multor sta a euro~en~. căutarea unor noi forme şi mijloace de protectie te secuntăţi1 lor. Aceste căutări au un caracter mai· p ' a E IE . ronuntat în stu__ urope1, m bună parte în contextul hotărârii, justificat d desfimţare a structurilor militare ale Tratatului· de la Varşovia. _e, e In ceea ce pnveşte România, experienta de du ă răzb 1. la • pt datestă că apartenenţa · . o aliantă ' militară nu ră~punde 111 erese1or e securitate ale ţăr_ilor participante. De aceea, ţările părti la Tr_a~tul de la Varşovia au hotărât recent să desfiinteze struchl ·1 militare ale acestuia. ' n e Concluzia care decurge constă în aceea că în cond.tiil contem~orane, securitatea nu poate fi garantată p~in înloc~ire: unor alianţe cu alte grupări politico-militare bazate pe interese opuse sau competitive. . .. Po~ti~a de securitate a României cuprinde următoarele duecţti prmc1pale de acţiune, desfăşurată pe mai multe planuri: . a. Planul general-european, prin dezvoltarea şi consohda~ea în continuare a componentei de securitate a procesulu~ C~CE. -~rin Carta de la Paris pentru o nouă Europă, s-au consfmţit paşi rmportanţi în această directie: - a _f~st reafirmat clar angajamentul' celor 34 de state partic1pan~e ~a CSCE de a respecta strict cele zece principii ale Actulm fmal de la Helsinki, printre care obligaţia de a nu recurge la forţă sau la amenintarea cu forta în raporturile internationale· ' ' - st~tele din cele două alianţe politico-militare din Europa au mcetat să se mai considere adversari, angajându-se să conlucrez~ c~ parteneri pentru o Europă paşnică, A

A

•

°

'

I

democratică ş1 unită;

- ~u fost adoptate noi măsuri de creştere a încrederii rec1~roce şi de întărire a securităţii statelor de pe continent;

16

- pentru prima dată, s-a încheiat un ·atat de reducere drastică a armamentelor conventionale ofensive din ' Europa; - s-a convenit continuarea negocierilor atât pentru adoptarea unor noi măsuri de încredere şi securitate, cât şi pentru reducerea la nivele şi mai scăzute a forţelor armate şi armamentelor; - s-a creat un cadru institutional menit, în principal, să contribuie la garantarea sec~rităţii statelor participante la CSCE: reuniuni periodice, o dată la doi ani, a acestor state la nivelul cel mai înalt; reuniuni anuale ale Consiliului de Miniştri şi, cel puţin de două ori pe an, ale Comitetului funcţionarilor superiori ai ministerelor de Externe; Centrul permanent pentru prevenirea conflictelor, cu sediul la Viena; proceduri de reglementare paşnică a diferendelor dintre state. România a contribuit direct la aceste aranjamente şi acţionează pentru consolidarea lor în perspectivă . b. Planul subregional, prin promovarea activă a unor programe de cooperare cu state din regiunea în care suntem situaţi. Aceste programe cuprind: . - Forumul balcanic, în care cele şase state dm această regiune - România, Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia - acţionează pentru o cooperare largă între ele, pentru creşterea încrederii reciproce şi pentru promovarea drepturilor omului în zona Balcanilor, în spiritul Actului final de la Helsinki şi al altor documente CSCE; - crearea unei zone de cooperare economică a Mării Negre vizând înfăptuirea unor ample programe de cooperare în diverse domenii între cele patru state riverane la Marea Neagră - România, Bulgaria, Turcia şi URSS; - formularea şi înfăptuirea unor proiecte complexe de cooperare între ţările dunărene prin restabilirea h·a diţiilor 17

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

de conlucrare dintre statele situate în bazinul celui n1a1· . mare fl uvm european - Dunărea. Tangenţa acestor programe de cooperare cu securitat constă în aceea că ele sunt menite să contribuie la mentine e~ .. m zonele respective. rea şi Conso l1.darea s ta b·1· 1 1tă p.1 Ele au drept scop, în acelaşi timp, accelerarea dezvoltă ·· · t· ru econ?~1~e ~ 1ecăr~i~ dintre statele participante, inclusiv a Romame1. In condip.1le prezente, şi cu atât mai mult p~rspectivă, stabilitatea su~regională şi cea naţională decurgân: dmtr~o dezvoltare economică sănătoasă constituie componente esenţiale ale securităţii. Caracteristic pentru toate cele trei programe mentionate este caracterul lor deschis. Toate au fost concepute c~ părti componente ale procesului CSCE şi sunt menite să contribuie Ia accelerarea acestuia. . Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte grupări din vec?1ătatea noastră, cum este iniţiativa Pentagonală şi cu atât mai mult gruparea trilaterală. În condiţiile noilor realităţi din Europa, când toate statele continentului cooperează ca parteneri pentru întărirea securitătii şi dezvoltarea cooperării general-europene, România dezvoltă~ dia!og activ cu principalele instituţii europene, inclusiv NATO şi Uruunea Europei Occidentale, îndeosebi cu organizatiile parlamentare ale acestora. ' c. Planul bilateral, prin încheierea de noi tratate de prietenie şi colaborare cu toate statele vecine, precum şi cu alte state europene şi de pe alte continente. Aceste tratate, în special cele cu rtările vecine vizează printre altele, prevenirea oricăror situaţii din raporturile dintre ele de natură să afecteze securitatea lor natională. d. Planul naţional, prin stimularea dezvoltării unei economii moderne şi eficiente, prin realizarea unitătii de actiune a tuturor românilor din ţară şi de peste hotare, în, promo;area A

intereselor naţionale şi prin asigurarea unei capacităţi de apărare moderne şi eficiente. e. Planul global, prin promovarea dinamică în cadrul ONU şi în alte foruri universale a dreptului şi legalităţii internationale, a nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa, a red~cerii fortelor armate şi armamentelor, a creării de mecanisme pentru reglementarea tuturor diferendelor dintre state exclusiv prin mijloace paşnice, a operaţiunilor ONU de menţinere a păcii.

'

A

I

18

12.10 Adrian Năstase, ministm de Externe al Rom.âniei, se întâlneşte cu directori şi redactori şefi din presa română. Deschide Adrian Dolwtaru (la Clubul presei străine).

Întâlnirea se termină la 14.00 Urmează o cupă de şampanie. Plecăm spre MAE la 14.30.

Alocutiune rostită de Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al 1 Româ~iei la întâlnirea cu directori şi redactori şefi din presa română. Europa a constituit prioritatea activităţii diplomatice a României în ultimele cinci luni - a declarat miercuri, 6 martie, în cursul unei conferinţe de presă ministrul de Externe român, domnul Adrian Năstase, aducând ca argumente în acest sens vizita preşedintelui român în Italia, care a avut ca rezultat afluxul în tara noastră a unor oameni de afaceri italieni, dornici să ' investească în România, precum şi vizita şefului statului român2 la Papa Ioan Paul al Il-lea. Au fost remarcate relaţiile foarte bune ale României cu Turcia3, întărite de vizita premierului român în această ţară,

I

1

Ştire difuzată de Agenţia „Rompres".

ln perioada 31 ianuarie-2 februarie 1991, Ion lliescu, preşedintele României, însoţit de Adrian Năstase, ministrul de Externe al Rom.iniei, a efectuat o vizită în Italia şi la Vatican. 3• . ~n. perioada 24-25 ianuarie 1991, Petre Roman, prim-minish·u al României, a efectuat o VIZltă oficială în Turcia.

2

19

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

remarcându-se că foarte mulţi oameni de afaceri turci doresc să investească în România, deschizâ11d chiar şi unele linii de credit. A fost relevat, totodată, caracterul pozitiv al vizitei premierului român la Paris1, primirea sa de către preşedn1tele Fra11 BUS h.

3

Pub!!c~t su~ t!tlul ,.Tratatul cu Uniunea actual , m ,.D11n111eata", IO aprilie J 991.

Sovietică

o gestiune

inteligentă

a momentului

În drum spre ţară, dl Adrian Năstase, ministrul român al Afacerilor Externe, care l-a însoţit pe preşedintele Ion Iliescu în vizita sa în Uniunea Sovietică, a acordat trimisului special al ziarului „Dimineaţa" un interviu. Î.: Domnule ministru, ati asistat la semnarea noului Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie dintre România şi Uniunea Sovietică, care a fost negociat în amănunt de experţi ai Ministerului de Externe şi de către dv. personal. Au existat momente mai dificile în timpul acestor negocieri? În ce au constat ele şi cum au fost depăşite? R.: Negocierea unui astfel de tratat porneşte de la o primă confruntare care este absolut firească, generată de concepţia ce patronează în mod firesc proiectele avansate. Deci, negocierea propriu-zisă a pornit de la două proiecte de tratat: unul propus de Ministerul nostru de Externe şi altul propus de Ministerul de Externe sovietic. Evident că au existat diferente destul de mari în abordarea problemelor. Eu cred - desigur fără a intra în amănunte în ceea ce tine, într-un fel, de farmecul discret al diplomaţiei şi care presupune un proces dificil de acomodare şi de influenţă prin argumente în legătură cu cea mai bună formulă posibilă - că în mare măsură concepţia noastră se regăseşte integral în economia tratatului ce a fost semnat la Moscova. Î.: Cum „arată" această concepţie? R.: În mod esenţial, concepţia noastră a avut două repere de bază. Primul, nevoia de a ieşi dintr-o legătură normativă, care însemna consacrarea unei alianţe militare. La momentul ratificării noului tratat va înceta valabilitatea Tratatului de asistenţă militară dintre România şi Uniunea Sovietică. Al doilea reper este legat de situaţia nouă din Europa de Răsărit în urma destrămării Tratatului de la Varşovia şi, în acelaşi timp, de necesitatea de a reflecta într-o legătură absolut necesară cu vecinii importanţi schimbările esenţiale ce au avut loc în Europa, în general, în ţara noastră şi, de asemenea, în Uniunea Sovietică. I

I

I

352 353

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

De aici, necesitatea de a realiza o infuzie de valori europ ~~-o le?ătură normati~ă, juri~ic~ _şi care să aibă ace~~: fiz1ononue nouă, constrmtă pe pnnc1pml dreptului internati 1 · al , ona ş1 pe v on1e europene. De asemenea, un alt reper important fost acela al realizării unui cadru pentru o altă mentalitate da condui!ă pe care cred că o poate înţelege absolut oricine. e I.: Aveţi în vedere importanţa deosebită a Uniunii Sovietice nu numai ca partener politic? R.: Da. Pentru noi, Uniunea Sovietică este o importanta sursă de materii prime şi, în acelaşi timp, o piaţă de desfacere extrem de atrăgătoare. Trebuie să ne dăm seama că în conditiile noastre economice această situaţie se impune să fie formafuată printr-un acord de cooperare care să permită realizarea fluidă, la nivelul agenţilor econmnici, a contactelor şi a relatiilor economice. Un alt reper important este legat de clarificarea prin discuţii foarte deschise a punctelor sensibile din raporturile bilaterale cu Uniunea Sovietică. Î.: S-au obţinut rezultate concrete în această directie? R.: După părerea mea, rezultate pozitive în' ceea ce priveşte aceste chestiuni sensibile nu se pot obţine prin confruntare, ci printr-o discuţie, printr-un dialog permanent, foarte deschis, dar care să fie orientat în mod pragmatic şi în mod constructiv. Şi aici sunt mai multe elemente. În primul rând, Republica Moldova. Trebuia, în definitiv, să lămurim felul în care privim relaţia noastră cu Moldova. Să facem acest lucru în secret, evitând discuţia publică şi oficială a acestei chestiuni cu Moscova, sau într-un mod demn şi în acelaşi timp pragmatic, ţinând seama totodată şi de ceea ce s-a întâmplat în aceste decenii în Republica Moldova, de dorinta Moldovei de a-şi afirma suveranitatea şi în perspectivă ~dependenţa? Aceste realităţi a trebuit să le introducem într-un computer inteligent, care a produs acest text de tratat ce ţine seama, după părerea mea, de toate interesele noastre. El nu împiedică şi nu presupune servituţi asupra unor opţiuni, ci înseamnă pur şi simplu O 1

354

gestiune inteligentă a momentului actual şi posibilitatea construirii unui cadru care să permită discutarea şi a altor chestiuni. î.: Vă referiţi la precizările făcute de preşedintele Ion Iliescu în cadrul conferinţei de presă de la Moscova? R.: Desigur. Aşa cum s-a văzut la această conferinţă, este vorba despre discutarea unor aspecte privind tezaurul românesc transportat în Rusia în anii Primului Război Mondial, chestiunea Insulei Şerpilor. Toate aceste lucruri pot să fie discutate, se poate căuta în viitor o soluţie pentru ele în măsura în care noi asigurăm climatul politic necesar pentru acest cadru. Tratatul asigură - din acest punct de vedere - şi cadrul normativ care va influenţa viitorul într-un mod pozitiv,răspunsul la toate semnele noastre de întrebare şi, în special, fluxul relaţiilor cu vecinul nostru de est, care este şi care va rămâne important. î.: Principiul inviolabilităţii frontierelor, înscris în tratat, ne asigură dintr-o parte, se spune, din Vest. Dar, în unele cercuri se apreciază că tratatul ar însemna abandonarea unor interese ale noastre în Est, respectiv a Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Hertei. În ce măsură este conform cu realitatea un asemenea pun'ct de vedere? Eu cred că inviolabilitatea frontierelor . nu înseamnă şi imuabilitatea lor. Poate că, din această perspectivă, tratatul nu înseamnă închiderea unei porţi, ci dimpotrivă? R.: Sigur, aţi arătat foarte corect, aşa e. În primul rând inviolabilitatea frontierelor înseamnă imposibilitatea de a le schimba prin forţă. Acesta este principiul consacrat prin dreptul international înscris şi în Actul final de la Helsinki pe care l-au semnat' toate tările inclusiv România. Deci, principiul există . Nu cred că cineva îşi poate propune să consemneze într-un tratat principiul că frontierele pot fi schimbate prin forţă. ~u _cred acest lucru şi cred că şi cei care critică unele formulăn dm trata~ nostru nu-şi pun serios această chestiune. Pe de altă parte, m Actul final de la Helsinki există o prevedere foarte clară în sensul că frontierele pot fi schimbate pe cale paşnică. Aceasta a fost I

f

355

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

prevederea şi acesta a fost cadrul normativ care au permis unificarea celor două Germanii. Deci, după părerea mea, noi trebuie să ţinem seama pe de o parte de formulările şi de principiile dreptului internaţional şi pe de altă parte de realitătile politice. În acelaşi timp, eu cred că acceptarea acestor principii se regăseşte de altfel în tratatele semnate de ţările vest-europene cu Uniunea Sovietică. Această prevedere se regăseşte în tratatul dintre Uniunea Sovietică şi Franţa, dintre Uniunea Sovietică şi Italia, dintre Uniunea Sovietică şi Germania. Deci, această formulare aproape că nu era necesară, deoarece un tratat bilateral nu poate să schimbe şi nu poate să stabilească excepţii faţă de principiile dreptului internaţional, iar pe de altă parte, România - ca orice ţară din comunitatea internaţională - este legată de prevederile generale ale dreptului internaţional. În măsura în care noi am reactionat la situatia creată prin invadarea Kuwaitului de către Irak, am făcut-o tocmai în baza unor principii generale de drept şi ca o idee a unei angajări foarte ferme a noastre pentru construirea unui stat de drept în interior, dar în acelaşi timp, a respectării unei comunităţi de drept internaţional în afară. Sigur, există o istorie pe care o cunoaştem cu toţii, mulţi dintre cei care se referă la situaţia Basarabiei şi la relaţiile noastre cu Republica Moldova se concentrează pe prezentarea unor elemente istorice. De acord. Ştim cu toţii istoria, dar, dincolo de aceasta, problema care se pune este aceea a prezentului: ce facem? Din câte am observat totuşi, cei care prezintă cu lux de amănunte o istorie pe care o cunoaştem de altfel cu totii nu oferă absolut nimic concret ca o alternativă la I

I

I

acţiunea noastră politică.

Î.: Într-o discuţie pe care am avut-o cu dv. la Centrul internaţional de conferinţe din Moscova vorbeaţi despre o iniţiativă a ministrului nostru de Externe în ce priveşte Republica Moldova. Ati vrea să reluati ideea? R.: Este vorba despre o idee care a apărut în urma unei discuţii cu domnul preşedinte Iliescu şi ea ţine seama, este în I

356

I

definitiv O expresie a prevederilor din tratatul pe ~p.re tocm~ l-am încheiat cu Uniunea Sovietică. După cum se ştie, u_n_u~. dm articolele acestui tratat consemnează posibi~tatea stabihru de legături directe cu republicile unionale. Dm aces~. pune! ~e vedere relatia noastră cu Republica Moldova, cu fraţii noştri dm Republica Moldova, are o semnificaţie deosebită. Legătura î~să va trebui să fie monitorizată într-un mod coerent, la ru~el guvernamental în România. De aici a apărut i~eea de a orgaru~a un subsecretariat de stat în cadrul Ministerulw de Externe roman care să se ocupe de relaţiile cu Republica Moldova. . . î.: După desfiinţarea Tratatului de la VarşoVIa, Uru~nea Sovietică _ se pare, se desparte mai greu de unele avantaJe care i le asigura acest organism. În ce priveşte tratatul cu noi, a încercat Uniunea Sovietică să-şi impună un anume punct de vedere în ideea de a-şi păstra unele avantaje? R.: Nu. Eu cred că Uniunea Sovietică a încercat să arate că, din contră, se poate despărţi de mentalitatea ce a ~vernat organizarea Tratatului de la Varşovia şi că este, că a a1uns la nivelul de deschidere necesar pentru a trata, pe o bază nouă, cu vecinii săi şi cu alte ţări europene. Eu cred că, din aces! punct de vedere Uniunea Sovietică a avut intenţia, inclusiv pnn tratatul încheiat cu noi, să dovedească că poate să fie un stat european modern şi că poate să-şi construiască relaţiile b~aterale pe o bază de egalitate cu state chiar mai mici decât ea. Dm acest pun~t de vedere, Uniunea Sovietică se află într-un proces de constrwre a unei retele de astfel de tratate. A încheiat deja tratate cu Franţa, Italia, Germania, Turcia şi negociază tratate, în momen~ ~e faţă, şi cu alte tări cum sunt Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi altele. Deci, după părerea mea, Uniunea Sovietică nu încea:că ~ă substituie valorile şi concepţiile din Pactul de la Varşovia p~m aceste tratate, ci încearcă mai curând să realizeze o anum1t~ concepţie privind propria sa securitate, pe un ~t model. De~i, este clar pentru oricine că destrămarea P~c.tul~ d_e la Varşovia înseamnă crearea unui vid de legătură politică şi dm acest punct

ye

357

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

de vedere dintre Uniunea Sovietică şi foştii săi parte nen. · Er . . normal d ec1 ca Uruunea Sovietică să încerce să colmat a "d · d 1· eze acest v1 h ŞI. mo a 1tatea pentru care a optat este tocmai aceas t a de a mc eia tratate bilaterale. Î.: .Domnule ministru, ştim acum cu mai multă prec1z1e · · ce . .. · aR fă cu t ŞI ce intenţii are Uniunea Sovietică. în ce O priveşte omarua mtenţionează să încheie şi ea astfel de tratate cu · ' • 1 • vecmu ŞI cu a te state dm zona m care se află? R.: Sigur, situatia din Europa Centrală şi de Răsă ·t · n este d tul d es e ~pecială, m sensul că după destructurarea Pactul · d la Var~ovia, CAER, s-a produs O rup;r~ : legătur_ilor care au funcţionat 111tre statele din această zonă ti de_ mai ~ulte decenii. Concepţia României a fost aceea ca~p p~rmul mvel al acţiunii politice să organizăm O retea de tratata bilaterale, car~ să îmbine dimensiunea de cooper~e cu aceea : fundarr_1e~tulm de dre~t internaţional şi care să sprijine deci protecţia 111tereselor naţionale româneşti. Astfel, noi am deschis p~ocese de negociere pentru încheierea unor astfel de tratate bilat:rale cu Fra__nţa, Italia,_ S~ania, Turcia şi, de asemenea, sper că vo~ ~cepe curand nego~1en cu Polonia, Germania şi cu alte ţări. Deci, 111cercăm să orgaruzăm relatiile noastre bilaterale într-un cadr~ juri~ic şi politic care să asigure posibilitatea noastră de expr~are 111 Europa. Pe de altă parte, sigur că noi nu ne limităm exclusiv la acest nivel şi încercăm să ne organizăm O anumită concepti , e 111 ceea ce priveşte crearea unor mecanisme internaţionale de securitate.

A

A

•

•

•

A

A

'

după des~ţar:a

A

•

9.05 Adrian ":'lăstase, ministn, de Externe al României, se întâlneşte cu

Laurent Fabius, preşedinte al Adunării Naţionale a Republicii Franceze. Laurent Fabius: Bun venit. Preşedintele Mittermnd va fi la Bucureşti săptămâna viitoare. Cum merge politica internă. Dar cea externă? Adrian Năstase: De câteva luni, situaţia este destul de tensionată din punct de vedere economic şi social.

Am început o

primă etapă de liberalizare a preţurilor la

1 noiembrie.

Aceasta a creat o anumită tensiune, explicabilă. A scăzut ni~elul de ~~aţă. A fost creştere la c~rca i~n ~nilion de preţuri. A doua etapa va fi la 1 aprilie, plus O măsuri de protecţie sociala. . Oamenii în România au trăit decenii de suferinţă. Pentru români, şomajul este greu de acceptat conceptual. Este o stigmatizare socială. Situaţia este sub control, dar sunt probleme. A avut loc Conferinţa FSN - a stabilit direcţii pentru Executiv. Structurile locale au început să funcţioneze mai bine. Multe lucruri depind de relansarea economiei. Sunt 100.000 de întreprinderi private. Producţia şi productivitatea muncii au_~că~itt. Ne lipsesc managerii. Avem nevoie de capital şi de credite pent~-u maten~ prime. . Sunt şi avantaje. Ţara este destul de bogata. Sunt şi resurse interne turism, nivel bun de educaţie. Avem nevoie de o strategie coerentă - pentru coabitare a diferitelor forţe sociale. Din punct de vedere internaţional - s-au deschis conexiunile cu instituţiile europene, raporturile cu vecinii. Am vizitat Polonia, Turcia, Bulgaria în ultimele două săptămâni. Am semnat Tratatul bilateral cu sovieticii. Am început să ne uităm mai clar la situaţia Republicii Moldova, de o manierii pragmatică.

Încercăm să ieşim din marşarier şi să intrăm în viteza I. Suntem

preocupaţi de situaţia din Golf, lucrăm pentru o soluţie la

ONU.

Sunt multe lucruri care ne apropie. Laurent Fabius: Cunosc puţin România. Am multă stimă pentru Petre Roman. Situaţia este dificilă. Călătoria lui Fran