Flora Republicii Populare Române [8-13]

Datorită sprijinului P.M.R. şi al Guvernului R.P.R., au fost iniţiate lucrări ştiinţifice de sinteză care, după părerea

283 27 251MB

Romanian Pages 3635 Year 1952

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Recommend Papers

Flora Republicii Populare Române [8-13]

  • 0 0 0
  • Like this paper and download? You can publish your own PDF file online for free in a few minutes! Sign Up
File loading please wait...
Citation preview

ACADEMIA REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

FLORA REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

REDACTORE PRINCIPALI: A cad.

TRAIAN SĂVULESCU

REDACTORE TOMI: A cad.

E. I. NYÂRÂDY

V III C O L L A B O R A TO R E S T O M I AL.

VIII-,

B E L D I E , AL . B U I A , | G H. G R I N Ţ E S C U | , I. G R I N Ţ E S C U , |M. G U Ş U L E A G I , I. M O R A R I U, A. N Y Â R Â D Y , Acad. E. I. N Y Â R Â D Y , A. P A U G Ă , |Acad. I. P R O D A N | , M. R Â V Ă R U Ţ , EM. Ţ O P A

EDJTIO ACADEMIAE

R E I P U B L IC A E PO PULARIS ROMANICAE

ACADEMIA

REPUBLICII

POPUL ARE

ROMÎNE

FLORA REPUBLICII

POPULARE

REDACTOR A cad.

RO MÎ N E

PRINCIPAL:

TRAIAN SĂVULESCU

REDACTOR AL VOLUMULUI: A cad.

E. I. NYÂRÂDY

V III COLABORATORII AL. B E L D I E ,

AL. B U I A ,

VOLUMULUI

| GH. G R I N Ţ E S C U | ,

VIII: I.

GRINŢESCU,

|M. G U Ş U L E A C I , I. M O R A R I U, A. N Y Â R Â D Y , Acad. E. I. N Y Â R Â D Y , A. P A U C Ă , |Acad. I. P R O D A N | , M. R Ă V Ă R U Ţ , EM. Ţ O P A

EDITURA

ACADEMIEI

REPUBLICII

POPULARE

ROMÎNE

FLORA

REPUBLICII

POPULARE

ROMÎ NE

REDACTOR PRINCIPAL: A cademician TR. SĂVULESCU REDACTORUL RESPONSABIL AL VOLUMULUI: A cad . E. I. NYÂRÂDY REDACŢIA: A cad. E. I. NYÂRÂDY, |M, GUŞULEĂC], L. ALEXANDRESCU, C. VÂCZY Redacţia lehnică şi corecturi: A I j. BELDIE

P R E F A Ţ Ă în volumul de faţă slnt prezentate 16 familii, cuprinzînd 71 genuri cu 418 specii, dintre care 311 specii spontane, 54 cultivate şi 53 hibrizi. Cea mai mare familie dintre cele tratate este familia Labiatelor, cu genurile foarte polimorfe şi critice Thymus şi Mentha. Labiatele cuprind numeroase specii de interes farmaceutic, precum şi plante ornamentale, de cultură. Familii însemnate sînt de asemenea Rubiaceele, Genţianaceele, Dipsacaceele, apoi Oleaceele cuprinzînd plante lemnoase de interes forestier şi ornamental şi Orobanhaceele, care sînt plante parazite, în mare parte dăună­ toare culturilor agricole. Tot în acest volum este prezentată familia Lentibulariaceelor, cuprinzînd interesante plante carnivore. La prelucrarea acestui volum am căutat să aplicăm regulile de nomen­ clatură botanică stabilite prin Congresul internaţional de la Paris din 1954. Astfel, se găsesc unele deosebiri faţă de practica folosită în volumele anterioare. Comitetul de redacţie a fost întregit in timpul cînd acest volum era deja cules şi la ultimele corecturi ne-au fost de un real ajutor tovarăşii: I. Grinţescu, I. Morariu, Tr. Ştefureac şi C. Zabariadi, numiţi ca membri ai Comitetului de redacţie pentru volumele următoare. REDACŢIA

ENUMERAREA SISTEMATICĂ A SPECIILOR Ord. T U B I F L O R A L E S (continuare) Fam. 89. Lcntibulariaeeae R. Br. Genul 448.* Pinguicula L. 1886**P. vulgaris L.......................................................................... P. alpina L............................................................................

Pag. 22 25

Genul 449. Utricularia L. U. U. 1890. U. U.

vulgaris L......................................................................... neglecta Lehm................................................................ minor L............................................................................. bremii Heer ...................................................................

26 27 27 28

Fam. — Bignoniaceac Pers. Genul — Catalpa Scop. — G. — C.

bignonioides T. Walt.................................................... speciosa Ward.................................................................

31 32

— T.

Genul — Tecoma- A. L. Juss. radicans A. L. Juss......................................................

32

Fam. — Pedaliaceae R. Br. Genul — Sesamum L. — S.

indicum L.........................................................................

33

Fam. 90. Orobanchaceae B. Juss. Genul 450. Orobanche L. O. O. O. O. O. O. O.

ramosa L.......................................................................... aegyptiaca Pers............................................................... brassicae Novopokr........................................................ caesia Rclib..................................................................... arenaria Borkh. purpurea Jacq................................................................ caerulescens Stephan ..................................................

* Genul Petunia = 447 (v. Adăugiri şi îndreptări la pag. 707). ** 1885, Petunia parviflora (v. Adăugiri şi îndreptări la pag. 707).

36 39

41 42 46

FLORA R.P.R.

8

Pag.

' O. 1900. O. O. O. O. O. O. O. O. O. O. 1910. O. O. O. O.

cumana Wallr. gracilis Sm............................................................................................................... alba Steph................................................................................................................ reticulata Wallr...................................................................................................... loricata Rchb........................................................................................................... picridis F. W. Schultz ..................................................................................... minor Sutton ......................................................................................................... caryophyllacea Sm. teucrii Holandrc.................................................................................................... Iuţea Baumg............................................................................................................ major L..................................................................................................................... alsatioa Kirschl....................................................................................................... flava Mart................................................................................................................ lucorum A. Br....................................................................................................... salviae F. W. Schullz.........................................................................................

47 47 49 53 55 55 59 60 61 62 66 67 68 70 70

Fam. 91. Acanthaceae A. I j. Juss. Genul 451. Acanthus L. A.

longiîolius H o st.....................................................................................................

75

Fam. 92. Verbenaceae A. L. Juss. Genul 452. Verbena L. V. V.

offioinalis L. supina L ...................................................................................................................

78 78

Genul— Vitex L. — V.

agnus-castus L........................................................................................................

81

Genul — Lantana L. — L.

camara L...................................................................................................................

82

Fam. 93. Labiatac B. Juss. Genul 453. Ajuga L. A. A. A. 1920. A. A. A. A. A. A.

chamaepitys (L.) Schreb...................................................................................... chia (Poir.) Schreb................................................................................................ laxmanni (L.) Benth. salicifolia (L.) Schreb........................................................................................... reptans L.................................................................................................................. gencvcnsis L............................................................................................................ pyramidalis L.......................................................................................................... x hybrida Kern.................................................................................................... x pseudopyramidalis Schur ............................................................................

T. T. T. T. T. T.

montanum L............................................................................................................ polium L.................................................................................................................. chainacdrys L......................................................................................................... botrys h .................................................................................................................... scordium L.............................................................................................................. scordioides Schreb. ............................................................................................

87 88 91 92 92 95 96 97 97

Genul 454. Teucrium h. 98 101 105 106, 107 108

9

ENUMERA»KA SISTEMATICA

Genul — Rosmarinus L. — R.

officinalis L.............................................................................................................

Pag. 108

Genul 455. Scutellaria L. 1930. S. S. S. S. S. S. S. S.

galericulata L......................................................................................................... hastifolia L............................................................................................................... altissima L................................................................................................................ columnae All. pichleri Vclcn........................................................................................................... orientalis L............ ................................................................................................. alpina L. supina L.

— L. — L.

angustifolia Mill.................................................................................................... latifolia (L. f.)Medik............................................................................................

113 114 117 118 121 121 122 122

Genul — Lavandula L. 125 126

Genul 456. Marrubium L. M. vulgare L................................................................................................................. M. praecox J a n k a ...................................................................................................... 1940. M. peregrinum L........................................................................................................... M. x remotum Kit....................................................................................................

127 131 131 132

Genul 457. Sideritis L. S.

montana L.

133

D. — D. D. D.

Genul 458. Dracocephalum L. thymiflorum L....................................................................................................... moldavica L........................................................................................................... ruyschiana L. austriaco m L..........................................................................................................

137 138 139 139

N. — N. N. N. N.

Genul 459. Nepeta L. cataria L.................................................................................................................. grandiflora M. B ................................................................................................... pannonica L........................................................................................................... parviflora M. B ..................................................................................................... ucranica L.

141 142 145 149 149

G. 1950. G. G.

Genul 460. Glecoma L. hederacea L............................................................................................................ hirsuta W. et K................................................................................................... X pannonica Borb...............................................................................................

151 152 155

— L.

Genul — Lallemantia F. et Mey. iberica (Stev.) F. et Mey...................................................................................

155

P. P. P. P. P.

Genul 461. PruneUa L. vulgaris L............................................................................................................... grandiflora (L.) Jacq.......................................................................................... laciniata L.............................................................................................................. x spuria Stapf x bicolor Beck .................................................................................................

157 158 161 162 163

10

FLORA R.P.R.

P. P. P.

x yariabilis Beck .............................................................................................. x pinnatifida Pers................................................................................................ X intermedia L in k ..............................................................................................

£55: 163 163 163

M.

Genul 462. Melittis L. melissophyllum L..................................................................................................

163

P. P. P.

Genul 463. Pkîomis L. tuberosa L............................................................................................................... pungens Willd........................................................................................................ moldavica Răv.......................................................................................................

167 171 172

L. L. 1960. L. L. L. L. L. L.

Genul 464. Lamium L»^ amplexicaule L...................................................................................................... bifidum Cirillo ..................................................................................................... bithynicum Benth................................................................................................. purpureum L.......................................................................................................... album L................................................................................................................... maculaLum L.......................................................................................................... x hybridum Vili................................................................................................... x holsaticum K rause.........................................................................................

175 176 177 178 178 182 185 185

G.

Genul 465. Galeobdolon Mnch. luteum Huds..........................................................................................................

186

G. G. G. G. G. 1970. G.

Genul 466. Galeopsis Ia ladanum L.............................................................................................................. angustifolia Ehrh................................................................................................... spcciosa Mill........................................................................................................... pubeseens Bess....................................................................................................... tetrahit L................................................................................................................ bifida Boenn...........................................................................................................

188 191 192 195 196 198

C.

Genul 467. Chaiturus Ehrh. marrubiastrum (L.) Rchb...................................................................................

199

L. L.

Genul 468. Leonurus L. cardiaca L............................................................................................................... quinquelobatus Gilib............................................................................................

200 203

— M.

Genul — Moluccella L. laevis L....................................................................................................................

204

B.

Genul 469. Ballota L. nigra L.....................................................................................................................

207

S. S. S. S. S. 1980. S. S. S.

Genul 470. Slachys L. lanata Jacq............................................................................................................ germanica L........................................................................................................... alpina L................................................................................................................... sylvatica L.............................................................................................................. palustris L. rccta L..................................................................................................................... patula Gris..............................................................................................: .............. intens Jka...............................................................................................................

212 212 215 216 219 220 224 227

ENUMERAREA SISTEMATICĂ

11

Pa* S. S. S. S. S.

angustifolia M.B..................................................................................................... maritima L.............................................................................................................. annua L..................................................................... arvcnsis L.................................................................... X ambigua Sm......................................................................................................

228 231 231 232 233

B. — B.

Genul 471. Betonica L. officinalis L............................................................................................................. hirsuta L..................................................................................................................

234 236

— S. S. S. 1990. S. S. S. S. S. S. S. S. — S. S. S. S. S. S. S. S. S. S. S.

Genul 472. Salvia L. officinalis L............................................................................................................. ringens S. et Sm................................................................................................... glutinosa L.............................................................................................................. sclarea L.................................................................................................................. aethiopis L.............................................................................................................. pratepsis L.............................................................................................................. transsilvanica Schur............................................................................................. nemorosa L............................................................................................................. villicaulis Borb....................................................................................................... nutans L.................................................................................................................. austriaca Jacq........................................................................................................ splendens Ker-Gawl. vcrticillala L........................................................................................................... x simonkaiana Borb............................................................................................ X telekiana Simk.................................................................................................. X cernavodae Nyâr.............................................................................................. x sylvestris L........................................................................................................ X hybrida Schu r................................................................................................. x betonicifolia Etling.......................................................................................... x digcnea Borb..................................................................................................... X danubialis Borb................................................................................................ X sooi Vajda

239 240 243 244 247 251 256 256 259 260 263 264 267 268 269 269 269 270 270 270 273 273

— M.

Genul — Monarda L. didyma L.................................................................................................................

273

Genul 473. Zizipkora L. capi tata L................................................................................................................

274

2000. M.

Genul 474. Melissa L. officinalis L.............................................................................................................

275

G. C. G. G. G. G. G. G.

Genul 475. Calamintka Adaus. officinalis Mnch...................................................................................................... nepeta (L.) Savi .................................................................................................. acinos (L.) Clairv.................................................................................................. alpina (L.) Lam..................................................................................................... exigua (Sibth. et Sm.) Hay.............................................................................. vulgaris (L.) D ru ce............................................................................................. x jahniana Simk................................................................................................... x bolnokensis Simk.............................................................................................

280 283 284 288 292 292 294 294

Z.

FLORA R.P.R.

n

*

Genul 476. Satureja L. — S. S. S.

hortensis L.................................................................................................................. kitaibelii Wierzb........................................................................................................ caerulea Jka................................................................................................................

295 295 29G

Genul 477. Micromeria Benth. M. pulegium (Roch.) Benth..........................................................................................

297

Genul 478. Hyssopus L. 2010. H. officinalis L.................................................................................................................

298

Genul 479. Origanum L. O.

vulgare L.......................................................................................... Genul — Majorana Boehm.

— M. hortensis Mnch.

300 Genul 480. Thymus L.

— Th. Th. Th. Th. Tb. Th. Th. Th. Th. 2020. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th. Th.

vulgaris L. glaucus Friv................................................................................................................ callieri Borb.......................................................................... zygioides Gris......................................................................................................... marschallianus Willd. pannonicus AII........................................................................................................ serpyllum L................................................................................................................ glabrescens Willd. austriacus Bernh. pulegioides L.............................................................................................................. alpestris Tausch dacicus Borb............................................................................................................... longicaulis Presl illyricus Ronn............................................................................................................. jankac Cclak.............................................................................................................. balcanus Borb............................................................................................................. marginatus Kerner pulcherrimus Sch u r................................................................................................. comosus Heuff. x porcii Borb. x schurii Guşul........................................................................................................ x baumgarteni Guşul.............................................................................................

2030. L. L.

europaeus%................................................................................................................ exaltatus L. f.............................................................................................................

M. M. M. M. M.

pulegium h ................................................................................................................. arvensis L..................................................................................... verlicillala L.............................................................................................................. aquatica L................................................................................................................... rotundifolia L.............................................................................................................

305 306 309 309 313 314 314 315 316 320 323 324 325 327 327 329 329 330 333 334 334

Genul 481. Lycopus L. 337 338

Genul 482. Mentka L. 343 348 352 356

ENUMERAREA SISTEMATICA

18 Pag.

M. M. M. M. M. M. M. M. Al. M. M. Al. M. M.

viridis L..................................................................................................................... nemorosa Willd........................................................................................................ longifolia (L.) Nathh. x rubra Sm. X gentilis L. x piperita L................................................................................................... x hirta Willd.......................................................................................................... X braunii Oborny ............................................................................................... x pubescens Willd................................................................................................. x dalmatica Tausch x cinerascens H. Br. x haynaldiana Borb............................................................................................. X iraziana Borb. x laciniosa Schur

Genul — Perilla L. — P. ocymoidcs L............................................................................................................. Genul 483. Elsholtzia Willd. — E. ciliata (Thunb.) Hyl............................................................................................... — E. fruticosa (D. Don)Rehde:

359 360 363 377 377 378 381 381 382 382 385 385 385 386 386 389 390

Genul — Ocirnum L. — O.

basilicum L.

— P.

Genul — Plectranthiis L’IIer. fruticans L’Herit...................................................................................................

390 393

Genul — Coleus Lour. — C.

blumei Benth.

Fam. 94. Globulariaceae Lam. Genul 484. Globularia L. 2040. G. elongata Hegetschw.

P. P. P. P. P. P. P. P. P. 2050. P. P. P. P. P. P.

394

397

Ord. PJjANTAGINALES Fam. 95. Plantaginaccae Neck. Genul 485. Planlago L. major L..................................................................................................................... 402 media L..................................................................................................................... 405 lanccolata L. . 406 altissima L................................................................................................................ 410 atrata Hoppe ....................................................................................................... 413 tenuiflora W. ct K....................................................................................................... 414 coronopus L............................................................................... .*?..................... 417 maritima L..............................................................................................................; 417 holosteum Scop............................................................................................../___ 418 schwarzenbergiana Schur 421 genlianoides Sibth.etSm . 422 maxima Juss.......................................... ; .............................................................. 425 cornuţi Gouan ..................................................................................... 425 argentea C h aix..............................................................................................................426 indica L............................................................................................................. / 427

FLORA R.P.R.

Genul 486. Littorella Berg. uniflora (L.) Aschers.................................................

Pag.

427

Fam. 96. Gentianaccae B. Juss. Genul 487. Menyanthes L. trifoliata L.......................................................................

433

Genul 488. Nymphoides Hill peltata (Gmel.) O. Ktze............................................

435

Genul 489. Blackstonia Huds. perfoliata (L.) Huds.................................................... serotina (Koch) B e c k ................................................

43G 436

Genul 490. Centaurium. Gilib. spicatum (L.) F ritsch ................................................ uliginosum (W. et K.) B e ck .................................... pulchellum (Sw.) D ru ce............................................ umbellatum Gilib.

439 440 440 441

Genul 491. Lomatogonium A. Br. carinthiacum (Wulf.) A. Br.............................................

445

Genul 492. Swcrtia L. perennis L............................................................................ punctata Baumg.................................................................

446 446

Genul 493. Gentiana L. Iuţea L. ciliata L. cruciata L............................................................................. phlogifolia Scli. et Ky. pannonica Scop................................................................... punctata L........................................................................... clusii Perr. et Song. excisa Presl ....................................................................... asclepiadea L....................................................................... pneumonanthe L. frigida H aen ke................................................................... laciniata Kit........................................................................ nivalis L................................................................................ utriculosa L......................................................................... orbicularis S c h u r .............................................................. verna L................................................................................. tenclla Rotib. baltica Murb........................................................................ praecox A. et J. Kern..................................................... axillaris (E. Schm.) Murb............................................... austriaca A. et J. Kern. wettsteinii Murb................................................................. bulgarica Velen. x dorfleri Ronn.

451 452 455 456 456 459 459 460 463 464 467 467 468 471 471 472 473 473 474 477 478 478 479 479

Fam. 97. Apocynaceae B. Juss. Gen. 494. Vinca L. herbacea W. et K. minor L.................. major L ..................

483 483 484

ENUMERAREA SISTEMATICĂ

— A. — N.

P. 2090. C. G. — A. —

— —

— — —

— —

— — — — —

Genul — Apocynum L. venetum L............................................................................................................. Genul — Nerium L. oleander L..................................................................... Fam. 98. Asclepiadaceae Jacq. Gen. 495. Periploca L. graeca L................................................................................................................. Genul 496. Cynanchum L. vincetoxicum (L.) Pers....................................................................................... acutum L................................................................................................................ Genul — Asclepias L. syriaca 1.................................................................................................................

Genul — Hoya R. Br. H. carnosa (L.f.) R. Br............................................................................................ Fam. — Loganiaceae Bartl. Genul — Buddleia L. B. davidii Franch...................................................................................................... B. altemifolia Maxim.................................................................................................. Fam. 99. Oleaceac Hoffmsgg. et Link Genul 497. Fraxinus L. F. ornus L.................................................................................................................. F. excelsior L............................................................................................................. F. oxycarp Willd...................................................................................................... F. pallisae Willm....................................................................................................... F. americana L.......................................................................................................... F. pennsylvanica Marsh.......................................................................................... F. lanceolata Borkh................................................................................................. Genul 498. Syringa L. S. josikaea Jacq. f................................................................................................... S. vulgaris L....................................... S. chinensis Willd..................................................................................................... S. persica L................................................................................................................ Genul 499. Ligustrum L. L. vulgare L............................................................................................................... Genul 500. Jasminum L. J. fructicans L........................................................................................................... J. officinale L............................................................................................................ Genul — Olea L. O. europaea L............................................................................................................. Genul — Fontanesia Labili. F. fortunei Corr.......................................................................................................... Genul — Chionanthus L. Ch. virginica L.............................................................................................................. Genul — PhUlyrea L. Ph. latifolia L................................................................................................................

— F. — F. — F. F.

Genul — Forsythia Vahl suspensa V a h l..................................................................................................... viridissima Lindl................................................................................................... europaea Deg. et Bald........................................................................................ x intermedia Zabel .........................................................................................

15

Pa&485 485

489 490 493 494 49'j

495 495

498 501 505 505 506 509 509 510 513 514 515 515 519 519 519 520 521 521 522 522 524 524

FLORA R.P.R.

16

Fam. 100. Bubiaceae B. Juss. Gen. 501. Shcrardia L. arvensis L............................................................................................ .•................ Genul 502. Crucianella L.

Pag-

G.

oxyloba Jka........................................................................................................... Genul 503. Rubla L.

529

R.

tinctorum L...........................................................................................................

529

A. /V. A. A. A. A. A. 2110 A. A. A. A. — A. A. A. A. A.

Genul 504. Asperula L. arvensis L............................................................................................................... orientalis Boiss. el Hohen. rivalis Sibth. et Sm. debilis Ldb............................................................................................................. taurina L. odorata L................................................................................................................ glauca (L.) Bess. moldavica Dobr.................................................................................................... tinctoria L. ciliata Roch............................................................................................................ capitata Kit........................................................................................................... longiflora W. et K.............................................................................................. tenella Heuff.......................................................................................................... setulosa Boiss........................................................................................................ cynanchica L......................................................................................................... humifusa (M.B.) Bess.........................................................................................

533 533 534 534 537 537 538 541 541 542 542 545 545 545 546 549

G. G. 2120 G. G. G. G. G. G. G. G. G. G. 2130 G. G. G. G. G. G. G. G. G. G. 2140 G.

Genul 505. Galium L. mollugo L............................................................................................................... silvaticum L.......................................................................................................... schultesii Vest ................................................................................................... pseudoaristatum Schur .................................................................................... verum L.................................................................................................................. flavescens Borb..................................................................................................... kitaibelianum Roem. et Sch. purpureum L......................................................................................................... pumilum Muit....................................................................................................... anisophyllum Vili................................................................................................. uliginosum L......................................................................................................... constrictum Chaub............................................................................................... palustre L.............................................................................................................. boreale L................................................................................................................ rubioides L............................................................................................................ rotundifolium L.................................................................................................... valanlioides M.B.................................................................................................. fruticosum Willd.................................................................................................. cruciata (L.) Scop................................................................................................ vernum Scop......................................................................................................... pedemontanum (Bell.) AII................................................................................. tricorne Stokes ................................................................................................... parisiense L...........................................................................................................

554 561 561 562 565 565 566 569 569 570 573 573 574 577 577 578 578 581 581 582 585 585 586

2100 Sh.

525

ENUMERAREA SISTEMATICĂ

G. G. G. G. G. G. G. G. G.

S. S. S. V. 2150 V. L. Ij. — L. L. — L. L. — L. — L. — L. — L. — S. — D.

A.

V. V. V. V. 2160 V. V. V. V. V. Y.

tenuissimum M.B. divaricatum Lam. aparine L. spurium L.............................................................................................................. verticillalum Danth............................................................................................. x prolazense Nyâr.............................................................................................. X oohroleucum W o lff....................................................................................... x eminens Gr. et Godr..................................................................................... x grecescui Prod................................................................................................. Fam. 101. Caprifoliaceac Adans. Genul 506. Sambucus L. ebulus L. nigra L.................................................................................................................... racemosa L............................................................................................................ Genul 507. Vibumum L. lan ta na L. opulus L................................................................................................................. Genul 508. Linnaea L. borealis L............................................................................................................... Genul 509. Lonicera L. caerulea L.............................................................................................................. alpigena L.............................................................................................................. nigra L.................................................................................................................... tatarica L............................................................................................................... xylosteum L.......................................................................................................... japonica Thunb. caprifolium L........................................................................................................ implexa Ait............................................................................................................ periclymenum L................................................................................................... Genul — Symphoricarpus Adans. racemosus Michx.................................................................................................. Genul — DiervUla Adans. florida Sieb. et Zucc........................................................................................... Fam. 102. Adoxaceae Fritsch Genul 510. Adoxa L. moschatellina L.................................................................................................... Fam. 103. Yalerianaceae Batsch Genul 511. ValerianeUa Mnch. coronata (L.) DC...................................................................................,.............. eriocarpa Desv...................................................................................................... dentata Pollich ................................................................................................... carinata Lois......................................................................................................... rimosa Bast........................................................................................................... membranacea Lois................................................................................................ turgida (Stev.) B etck e...................................................................................... locusta (L.) Betcke .......................................................................................... costata Stev.......................................................................................................... x zoltâni Borb.....................................................................................................

17

Pag. 586 587 587 587 588 588 588 589 589

590 593 593 594 597 598 602 602 605 606 606 609 609 610 610 611 611

612

616 617 617 621 621 622 622 625 626 626

FLORA R.P.R.

18

Genul 512. Valeriana L. V. officinalis L............................................................................................................ V. sambucifolia M ikan.............................................................................................. V. dioica L.................................................................................................................. — V. saxatilis L.............................................................................................................. V. montana L............................................................................................................. V. tripteris L.............................................................................................................. 2170 V. simplicifolia (Rchb.) Kabath............................................................................ V. x ambigua (Gr. et Godr.) Jâv.

***&» 627 628 631 631 632 635 635 636

Fam. 104. Bipsacaceae B. Juss. Genul 513. Cepkalaria Schrad. C. G. C. C.

laevigata (W. et K.) Schrad. transsilvanica (L.) Schrad................................................................................. radiata Gris........................................................................................................... uralensis (Murr.) R. et S...................................................................................

640 643 643 644

D. D. D. D.

pilosus L................................................................................................................. silvester Huds. laciniatus L............................................................................................................ x fallax Simk.......................................................................................................

648 648 651 652

S.

Genul 515. Succisa Neck. pratensis Mnch......................................................................................................

652

S.

Genul 516. Succiseîla Beck inflexa (Kluk) Beck.

655

Genul 514. Dipsacus L.

2180

K. K. K. K. K. K. K. K. K. K. K. K. K.

S. S. — S. S. S. 2190 S. — S.

Genul 517. Knautia L. longifolia (W. et K.) Koch ............................................................................ drymeia Heuff....................................................................................................... dipsacifolia (Host) Gr. etGodr.......................................................................... macedonica Gris................................................................................................... arvensis Goult........................................................................................................ dumetorum Heuff................................................................................................. x dobrogensis Prod..................................... x pseudodrymeia Szabâ x crăciunelensis Porc.......................................................................................... X simonkaiana S zab 6........................................................................................ x tulceanensis Nyâr............................................................................................ x ujhelyii Jâv...................................................................................................... x oecsemensis Nyâr............................................................................................. Genul 518. Scdbiosa L. ucranica L.............................................................................................................. ochroleuca L.......................................................................................................... canescens W. et K.............................................................................................. columbaria L........................................................................................................... banatica W. ot K................................................................................................. lucida Vili................................................................................................................. atropurpurea L........................................................................................................

656 659 660 664 667 671 675 675 675 675 675 676 676 679 680 680 683 683 684 685

SEMNE CONVENŢIONALE ŞI PRESCURTĂRI

III-X

0

O O0 4 %

fi

6 2

9 X

> < ± *

O

e ? — 7 mm alt. D1. diam. Exs. figHerb. Ic. m. Mrea Mţii

la sfîrşitul descrierii, indică lunile în care înfloreşte planta descrisă plantă anuală plantă hibernantă plantă bisanuală plantă perenă (vivace) arbore arbust floare masculă floare femelă floare hermafrodită specie hibridă mai mult, mai mare mai puţin, mai mic mai mult sau mai puţin plantă cultivată buruieni, a căror existenţă este legată de terenurile cultivate sau protejate de om plante din ţinuturile calde, cultivate la noi în camere plante dubioase pînă la 7 milimetri altitudine dealul diametru exsiccata figura herbar iconografie, ilustraţie monstruozitate mănăstirea munţii

Mt. Obs. PI. Păd. Pîr. Răsp. gen. r. Reg. Vf. V. N S E V FRE

FEF

FEAII

muntele observa ţiu ni planşa pădurea pîrîul răspîndirea generală raionul Regiunea vîrful valea Nord, miazănoapte Sud, miazăzi Est, răsărit Vest, apus Flora Romaniae Exsiccata. Un herbar întocmit la Cluj, între anii 1921— 1947, în 70 de exemplare şi trimis în schimb la diferite centre universi­ tare din ţară şi din străi­ nătate. S-au editat 2900 numere. Flora Exsicată Forestieră a R.P.R. Un herbar în­ tocmit de Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti, în 70 exem­ plare, începlnd din anul 1958. Flora Exsiccata austro-hungarica. Un herbar întoc­ mit cu acelaşi scop ca şi FRE, la Viena, între anii 1881 —1913, cuprinzînd şi

20-

FLORA R.P.R.

plante din ţara noastră. S-au editat în total 4000 numere. FHE Flora Hungariae exsiccata. Un herbar întocmit în centurii, la Budapesta, între anii 1912—1932, cuprinzînd şi plante din ţara noastră. S-au editat 1000 numere. HN Herbarium Normale, editat de I. Ddrfler la Vicna; cuprinde peste 5000 plan­ te, cîteva colectate din Romînia. ABZ Allgemoine Botanische Zeitschrift. A. et G. Syn. Aschersohn et Graebner: Synopsis der mitteleur. Flora. Bul. Grăd. Buletinul Grădinii BotaBot. Cluj nicc şi al Muzeului Bota­ nic de la Univ. din Cluj.

BK FI. NO MBL MNL MTK

OBZ TTK Verh. SVN

Verh. ZBG

Botanikai Kozlemenyek Budapest. Flora von Nicder- Osterreich Magyar Botanikai Lapok, Budapest. Magyar Novenytani Lapok, Cluj. Mathematikai SsTermeszettudomânyi KozleinSnyek, Budapest. Osterreichische Botanische Zeitschrift, Wien. Terineszettudomânyi Koz16ay Verhandlungen u. Mittheilungen d. Siebenbiirgischen. Vereins fur Naturwissenschaften, Hermannstadt. Verhandlungen u. Mittheilungen d. ZoologischBotanischen Gesellschafti Wien.

Obs. La răspîndirea în ţară a speciilor, localităţile despărţite prin virgulă aparţin aceluiaşi raion. Prin punct şi virgulă se despart localităţile aparţinînd la raioane deosebite

Ordinul TUBIFLORALES (continuare) Fam. 89. LENTIBULARlACEAE *) R. Br. Prodr. FI. Nov. Holl. I (1810) 429, sub Lentibulariae; Lindl. Nat. Syst. ed. 11(1836)286. Plante ierbacee, uneori acvatice, în cea mai mare parte fără rădăcini. Frunze lipsite de stipele, cele aeriene întregi, dispuse în rozete bazale; cele submerse multisectate, ± prevăzute cu vezicule. Flori 9, pentamere, bila­ teral simetrice (zigomorfe), solitare sau în raceme scurte la extremiLatea unor pedunculi lungi. Caliciucu 2 —5 diviziuni, bilabiat sau aproape regulat, persistent. Corolă gamopetală, bilabiată, cu labiul inferior prelungit în pin­ ten. Stamine 2, inserate la baza labiului superior. Ovar superior, unilocular, bicarpelar, multiovulat, cu placentaţie centrală. Polinizarea se face cu ajutorul insectelor sau cleistogam. Fruct capsular, polisperm, cu dehiscenţă neregulată, 2 —4-valvat sau pixidiform. Seminţe mici, rugoase, fără endosperm. Familia cuprinde 5 genuri cu cca 300 specii carnivore. Determinarea

genurilor

1 a Plante terestre, cu frunze aeriene nedivizate. Corolă albă sau violacee, cu gîtul îngust............................................................... 448. Pinguicula 1 b Plante acvatice, cu frunze submerse, multisectate, prevăzute cu vezi­ cule operculate. Corolă galbenă, cu gîtul larg............. 449. Utricularia SiGenul 448. P IN G TJIC U L A **) L. Gen. pl. [ed. I (1737) 5], ed. V (1754) 11. Plante terestre, perene, cu rizom foarte scurt şi rădăcini fibroase. Frunze în rozetă, pe faţă cu 2 feluri de glande: glande stipitate compuse din 2 celule bazale şi din alte 16 ce alcătuiesc sfera din vîrf, secretoare de substanţe vîscoase pentru prins insecte; glande sesile, digestive, mici, formate din cîte o singură celulă bazală şi din 4 —6 celule ce secretă cnzime proteolitice. Numărul glandelor digestive se ridică la 25.000 pe cm2. Flori solitare, lung *) Prelucrată de E m. Ţ o p a. **) De la latinescul pinguis = gras, deoarece frunzele acestei plante sînt groase şi cărnoase.

22

FLORA R.P.R.

pedicelate. Caliciu cu 5 diviziuni inegale. Corolă bilabiată, pintenată, deschisă la gît, cu labiul superior scurt şi bilobat, cel inferior mai lung şi trilobat. Capsula 2 —3-valvată sau cu dehiscenţă neregulată. Genul cuprinde cca 30 de specii răspîndite în regiunile temperate din emisfera nordică. Determ inarea speciilor 1 a Flori violacee, lungi de 16—26 mm, adesea cu 1—2 pete sau striaţiuni albe şi cu peri; pintenul conic subulat, de abia cît o treime din lun­ gimea corolei. Capsula lungă de 5—6 m m ..................... 1. P. vulgaris 1 b Flori albe sau ohroleuce, lungi de 10—20 mm, cu 1 —2 macule galbene şi cu peri; pintenul conic, cu mult mai scurt şi mai gros decît la prece­ denta. Capsulă lungă de 7 —9 mm .................................... 2. P. alpina • li&P. vulgdris L. Sp. pl. ed. I (1753) 17; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 120. — Foaie grasă. —Mocsâri hizoka. — Gemeines Fettkraut. —^KnpHHKa o6i>iKHOBeHHan. — Exs.: FRE nr. 1343 a—c .— Ic.: Pl. 1, fig. 5, 5a. 2J.. Plantă înaltă de 5 —10 cm, curizom foarte scurt şi numeroase rădă­ cini fibroase, scurte. Frunze bazale sesile, dispuse în rozetă, întregi, involute, galbene verzui, alungit obovaLe sau alungit eliptice, pe faţă vîscos glanduloase. Flori solitare, lung pedunculate. Caliciu cu pediceli fin glandulos păroşi. Corola împreună cu pintenul lungă de 18—22 mm, violetă, adesea cu 1 —2 pete sau siria li uni albe şi cu peri. Capsulă alungit ovoidală sau globuloasă, lungă de 5 —6 mm. Seminţe lungi de 0,5 mm. — V —VI. S t a ţ i u n e a . Pajişti umede, tinoave, din etajul montan pînă în zona alpină. R ă s p . î n ţ a r ă : M ţii Rodnei: Pietrosu Mare, Corongiş, Ineu, Prislop. M ţii Rarăului: Rarău la Pietrele Doamnei. M ţii Bistriţei: Ceahlău pe Piatra Pustnicului. M ţii Gurgkiului: la Sălard. M ţii Harghita: deasupra comunei Mădăraş. M ţii Ciucaşului: Tesla. Reg. Braşov: Hărman. M ţii Bîrsei: Piatra Mare. M ţii Bucegi: Vf. cu Dor, Piatra Arsă, Furnica. Caraiman, Babele, Obîişia, Doamnele, Bătrîna, Cocora, Peştera Ialomiţoi. M ţii Făgăraşului: Negoiu, La iţa, V. Bîlii, V. Doamnei, Vînăloarea lui Buteanu, Piscul Caprei, Lacul Urlca, Vf. Moşului, Vf. Piscului, Capra Budci la Groapa Mieilor, Groapă Iezerului, Cheia Gegiu, Paltina, Lespezi, Suru. Mt. Ghiţu. M ţii Gilâului: Şesul Craiului. V a r i a b i 1i t a t e a s p e c i e i 1 a Frunze alungit obovate, adesea verzi întunecate. Pediceli dispers şi fin glanduloşi, cu glandule lungi de 0,05 mm. Flori violele. Capsulă alungit ovoidală var. vulgaris. Reprezintă Lipul speciei. 1 b Frunze late, alungit eliptice, totdeauna verzi gălbui. Pediceli mai ales sub floare dens glanduloşi, cu glande de 0,15—2 mm. Flori azuriu lilachii. Capsulă globuloasâ P l a n ş a 1. — 1. Utricularia minor L., 1a, lb . floare văzulă în 2 poziţii. — 2. U. vulgaris L., 2a. floare văzută din dos, 2b. ramură frunzoasă submersă cu utricule, 2c. utriculă mărită, 2d. U. neglecta Lchm., inflorescenţă (după Gluck). — 3. V . bremii Heer., 3a. floare mărită, văzută din dos. — 4. Pinguicula alpina L., 4a. floare mărită. — 5. P. vulgaris L., 5a. floare mărită.

PLANŞA 1

LENŢI BULARIACEAE

25

vsr. transsilvânica Iirajina in Veroffentl. Geob. Inst. Riibel Zurich (1933) 136. — Sporadică în Mţii Bucegi şi Făgăraşului. O b s . Planta fiind carnivoră şi uşor de cultivat, se pretează pentru scopuri didac­ tice. Insecta poate fi digerată în 1—3 zile. în cazul cînd punem pe o frunză substanţe anorganice, ea se răsuceşte numai şi In scurt timp revine la poziţia normală. Sucul celular al frunzei, ca şi secreţia glandulară sînt atît de acide încît pot fi folosite pentru coagu-, larea laptelui. Răsp.

gen. :

Europa, mai puţin frecventă In regiunile de S.

2. P. alpina L. Sp. pl. ed. I (1753) 17; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 119. Exs.: FRE nr. 2580. —Ic.: Pl. 1, fig. 4, 4a. 2].. Plantă înaltă de 5 —15 cm, cu rizom foarte scurt, prevăzut cu nume­ roase rădăcini fibroase, scurte. Frunze rozulare, sesile, întregi, involute, obtuze, alungit obovate, vîscos glanduloase, galbene verzui. Flori solitare. Caliciu şi pediceli dispers glandulos păroşi. Corolă albă gălbuie, împreună cu pintenul lungă de 10—20 mm; labiul inferior cu 1 —2 macule galbene sulfurii şi cu peri; pintenul galben portocaliu sau verzui, conic, scurt şi gros. Capsulă lungă de 7 —9 mm, ascuţită, erectă, de 2 ori mai lungă deeît caliciul. Seminţe lungi de 0,5—0,6 mm.—V —VI. S t a ţ i u n e a . Izvoare, tinoave, pajişti şi stînci umede, din etajul alpin şi subalpin. R ă s p . i n ţ a r ă : M ţii Rodnei: Pietrosu Mare, ŞLiol, Faţa Meselor, Puzdrea Borşenească şi Vişinească, Piatra Rea, Corongiş, Gărgălău, Galaţi, Ineu. M ţii Rarăului: Rarău la Pietrele Doamnei, la Lătoace. M ţii Bistriţei: Ceahlău (la Boambe, Dosul Panaghici, Piatra Pustnicului). M ţii Gurgkiului: la Sălard. Alţii Ciucaşului: Tesla. M ţii Bîrsei: Piatra Mare, Postăvaru, Piatra Craiului. M ţii Baiului: Cumpătu, V. Rea. M ţii Bucegi: Vf. cu Dor, Furnica, Piatra Arsă, Jepi, Caraiman, Vf. Omu, Peştera Ialomiţci. M ţii GilăuJui: Scăriţa. Răsp.

g e n . : Eurasia.

Genul 449. U T R I C U L Â R I A *) L. Gen. pl. [ed. I (1737) 5], ed. V (1754) 11. Plante acvatice sau de mlaştini (în regiunile tropicale şi terestre), fără rădăcini, cu frunze submerse foarte mărunt laciniate şi cu apendici veziculoşi. Funcţia de absorbţie este îndeplinită de frunzele submerse, prevăzute cu 2 —3 straturi de celule asimilatoare. Vîrfurile unor ramificaţii foliare trans­ formate în mici umflături, în vezicule sau utricule. Lăstarii homomorfi sau heteromorfi, lipsiţi de măduvă. Peduncul floral ieşit din apă, cu 1 —2 bractei sau fără bractei. Flori în raceme laxe, cu caliciul bifurcat, persistent. Corolă galbenă, bilateral simetrică (zigomorfă), cu gîtul îngust, cu un pinten scurt, conic şi ± curbat. Stamine 2, scurte, puternic îndoite. Stigmat inegal bilo­ bat. Capsulă bivalvă sau cu dehiscenţă neregulată. *) Dc Ia latinescul utriculus = săculeţ, vezieul, după apendicii mici, veziouioşi care se formează pe frunzele submerse.

26

FLORA R.P.R.

Utriculele de la vîrful ramificaţiilor foliare lungi de 2 —5 mm, funcţio­ nează ca adevărate capcane, în care se prind diverşi infuzori, rotatori, crus­ tacee etc. ce pătrund în ele. Gura utriculei funcţionează ca o supapă ce se poate deschide numai în afară. Cînd animalul este introdus în utriculă, aceasta din albastră devine roşie, datorită antocianului ce începe să producă o enzimă proteolitică; după digestia microorganismului antocianul îşi recapătă din nou culoarea albastră. O plantă bine dezvoltată poate prinde pînă la 2000 de microorganisme în cursul unei perioade de vegetaţie. Este interesant că în veziculele digestive de (Jtricularia se află o microfloră bacteriană analoagă cu cea din intestinele vertebratelor (Bacterium coli). Genul cuprinde aproape 250 de specii răspîndite în regiunile tropicale şi temperate. Determinarea speciilor 1 a Lăstari homomorfi. Laciniile foliare distanţat ciliate, cu peri setiformi, toate cu utricule. Corola lungă de 13—20 mm, cu pintenul de mai multe ori mai lung decît l a t .................................................................................. 2 1 b Lăstari heteromorfi. Laciniile foliare neciliate. Corola lungă de 8 —11 mm, cu pintenul foarte scurt, noduros....................................................... 3 2 a Pedicelii de 2 —3 ori mai lungi decît bracteile. Labiul inferior cu marginea răsfrîntă ........................................................... 1. U. vulgaris 2 b Pedicelii de 3 —5 ori mai lungi decît bracteile. Labiul inferior plan ............................................................................................. 2. U. ncglccta 3 a Frunze divizate în 7 —15 (22) lacinii liniare, prevăzute cu 1 —5 (7) utri­ cule. Labiul inferior oval, cu margini revolute, lat de 6 m m . . 3. IJ. minor 3 b Frunze divizate în 9 —25 (50) lacinii terminale, prevăzute cu 1 —3 (4) utricule. Labiul inferior rotunjit, plan, lat de 10 mm..........4. U. bremii 1. U. vulgâris L. Sp. pl. ed. I (1753) 18; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 125. —Otrăţel. — Kozonscges rence. — Gemeiner Wasserschlauch. —IlycbipuaTKa oObiKiioBeHHaH. — JExs.: FRE nr. 1344 a. —Ic.: Pl. 1, fig. 2a — c. 4 . Plante acvatice, natante, lungi pînă la 60 (200) cm. Frunze submerse ovale, cu segmente multisectate, întinse în toate direcţiile, lungi de 1 —8 cm, cu lacinii distanţat setiform ciliate. Fiecare frunză cu 8 —200 utri­ cule. Raccm emors, înalt de 10—35 (54) cm, cu 4 —15 (23) flori terminale, laxe, Ia bază cu 2 —5 rizoizi reduşi. Pediceli scurţi, de 2 —3 ori mai lungi decît bracteile. Caliciu adînc bilobat. Corolă galbenă aurie; labiul superior orbicular, oval, bilobat, abia de 2 ori mai lung decît labiul inferior, cu marginea răsfrîntă. Fructe sferice, de 3 —5 mm în diem. —V II—VIII. S t a ţ i u n e a . Ape stătătoare şi lin curgătoare, cu substrat turbos. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Maramureş: Polău (r. Salu Mare); Reg. Cluj: Sâraţel (r. Bistriţa); Sînf.rjude. Sîntioana, Ţaga, Sic (r. Gherla); C'uj la Apahida la Tănl Negru, Sălicea, Fîn ţele Clujului, Sorneşeni; Someşul Rece (r. Huedin); Aiud. Lunca Mureşului (r. Aiud); Roşia Montana(r. Cîmpeni). Reg. Mureş Aut. M .: Tg. Mureş; Deda (r. Reghin); Joseni, Lăzarea (r. Gheorghicni); Ruşii Munţi (r. Topliţa); Siinioneşti, Vrabia, turbăria

LENTIBULARIACEAE

27

Mohoş şi Lacul Sf. Ana (r. Cmc); Reg. Rr^op.-Recila-«Rctyi-Nyir * Hărman, Feldioara (r. Sf. Cheorghe); Valea Lungă, Blaj (r. Mediaş); Şaeş (r. Sighişoara); Agnita; Bradu, Nocrich, Guşteriţa, Ocna Sibiului, Sibiu la Dumbrava (r. Sibiu). Reg. Hunedoara: Teiuş (r. Alba); Ruşi (r. Haţeg). Reg. Crişana: Mârţihaz (r. Salonla); Chişineu-Criş. Reg. Banat: Arad; Timişoara, Ghiroda (r. Timişoara); Pudureni (r. Deta). Reg. Oltenia: Lacurile de la Sîrsca (r. Craiova); Jiana Veche, Mileni, Gogoşu, Burila Mare şi Mică (r. Vînju Mare). Reg. Bucureşti: Herăstrău,Lacul Căldăruşani (r. Urziceni); Lacul Snagov (r. Răcari) Bălteni, Lunca Cîlniştei lingă Gomana (r. Giurgiu); Ghimpaţi pe Milcovăţ (r. Drăgăneşti-Vlaşca). Reg. Dobrogea: Medgidia, Cernavodă (r. Medgidia): Tulcea în Balta Somovei, Delta Dunării, Sulina, Sf. Gheorghe, pe marginea bălţii Grindul Sărăturilor, Letea (r. Tulcea); Măcin. Reg. Galaţi: Suraia (r. Focşani). Reg. Iaşi: Cristeşti, Intre Borşa şi Vlădeni (r. Iaşi). Reg.Suceava: Bucecea (r. Botoşani); Sinăuţii de Jos (r. Dorohoi); Bosanci (r. Suceava); Vatra Dornei. Răsp.

gen.:

Eurasia, America de N.

2. U. neglăcta Lehm. Ind. Schol. Hamburg (1828) 38. —Ic.: Pl. 1. fig. 2d. 2J.. Plante acvatice natante, lungi pînă la 1,5 m. Frunze submerse, mari, cu lacinii multisectate, întinse în toate direcţiile, fine, laxe, distanţat setulos ciliate. Fiecare frunză cu 8 —75 utricule. Racem emers, înalt de 6 —60 cm, cu 3 —7 (12) flori terminale, laxe, prevăzut la bază cu 2 —3 rizoizi lungi de 1,5—8,5 cm. Pediceli de 3 —5 ori mai lungi decît bracteile (lungi pînă la 35 mm). Sepale ovat obtuze. Corolă deschis galbenă, la gît portocalie; labiul superior de 2 —3 ori mai lung decît palatinul circular, cel inferior cu margini drepte. —VII —VIII. S t a ţ i u n e a . Ape stătătoare şi lin curgătoare, cu fund turbos. R ă s p . t n ţ a r ă : Reg. Mureş Aut. M .: Răstoliţa (r. Topliţa); Tg. Mureş. Reg. Braşov: Reci la « Râtyi-Nyir * (r. Sf. Gheorghe). Reg. Crişana: Mărţihaz (r. Salonta). Reg. Dobrogea: Delta Dunării (r. Tulcea). Răsp.

gen.:

Europa, Africa de N.

3. U. minor L. Sp. pl. ed. I (1753) 18; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 125.Otrăţel pitic. — K.is rence. — Kleiner Wasserschlauch. —IIy3bipuaTKa fliajian. —Ic.: Pl. 1, fig. 1, la. 4 . Plantă debilă, cu lăstari acvatici şi tereştri; cei acvatici verzi, lungi de 8 —50 cm, cu frunze mici, subrotunde, lat eliptice sau reniforme, lungi de (3)4—10 (18) mm şi late de (4) 6 —10 (20) mm, dihotomic ramificate, cu 7 —15 (22) lacinii ascuţite, neciliate, cu 1 —5 (7) utricule lungi de 2 mm; cei tereştri gălbui, lungi de 3 —8 (13) cm, neramificaţi sau prevăzuţi cu 1—4 ramuri laterale, fiecare cu 1 —4(7 ) utricule. Racem erect, înalt de 2,5 —17 fm, cu 2,5 flori mici, lungi de 8 —10 mm, cu pintenul conic, de aceeaşi lungime şi lăţime. Sepale suborbicular acuminate. Corolă galbenă deschis, cu palatinul de regulă striat ruginiu; labiul superior de aceeaşi lungime cu palatinul, cel inferior lat de 6 mm, cu margini revolute. — V I—VIII.

FLORA R.P.R.

28

S t a ţ i u n e a . Ape stătătoare şi lin curgătoare, de 1 —4 cm adîncimer mai ales cu substrat turbos sau cu Sphagnum. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Mureş Aut. M .: Sovata (r. Tg. Mureş). Reg. Braşov: Hărman (r. Sf. Gheorghe); Arpaşu de Jos (r. Făgăraş). Reg. Dobrogea: Delta Dunării (r. Tulcea). Reg. Suceava: Vatra Dornei. O b s . Alături de forma normală dezvoltată In apă se află adesea şi f. terrestris Gluck (Wasser- und Sumpfg. II (1906) 4) legată de sol umed. Indivizii sînt sterili şi au aspect de muşchi. Lăstarii acvatici verzi, lungi de 2—5 (8) cm, cu frunze reduse, lungi de (1) 1,4—2,1 mm şi late de (1,5) 2,4—3 mm, fiecare cu cîte (2) 3—7 segmente lăţite, fără utricule sau cu utricule rudimentare; lăstarii tereştri gălbui, lungi de 1—3,5 cm, cu segmente laterale reduse la 1—2 utricule foarte mici. R ă s p . gen.:

Europa.

4. U. bremii Heer in Koell. Verz. plianer. Gew. Kant. Ziirich (1839) 142; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 125. - I c . : Pl. 1, fig. 3, 3a. 2J.. Lăstari acvatici lungi de 6 —15 (60) cm, cu frunze verzi, subrotunde, lat eliptice sau reniforme, lungi de 2 —20 ram şi late de 3,5—30 mm, diho­ tomic ramificate, cu 9 —25 (50) lacinii ncciliate. Fiecare frunză cu 1 —3 (4) utricule. Lăstari tereştri gălbui, lungi de 2,5 —6 cm, neramificaţi sau cu 1 —2 segmente laciniate, reduse la 1 —3 (8) utricule. Racem erect, înalt dc 5 —12 (42) cm, cu 2 —3 (5) flori mici, cu pinten scurt, conic. Caliciu bilabiat, format din sepale rotunjite, lat ovate. Corolă galbenă deschis, asemănătoare cu cea de la U. neglecta, dar cu mult mai mică; palatinul cu slriaţiuni brune; labiul superior de aceeaşi lungime cu palatinul, cel inferior rotunjit, plan, lat de 10 mm. Fructe mici, sferice, se dezvoltă foarte rar. —V II—VIII. S t a ţ i u n e a . Ape stătătoare şi lin curgătoare, de 2 —5 cm adîncime, mai ales cu substrat turbos. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. C luj: Cluj, Someşeni, Tăul Rotund lingă Apahida, Suatu la Cluj. Reg. Mureş Aut. M .: Turbăria Mohoş lîngă Lacul Sf. Ana (r. Ciuc). Reg. Braşov: Reci la «Retyi-Nyir » (r. Sf. Gheorghe). Hărman (r. Sf. Gheorghe); Arpaşul de Sus (r. Făgă­ raş). Reg. Bucureşti: Izvorani, Fundu (r. Răcari). Reg. Dobrogea: Delta Dunării (r. Tulcea). Răsp.

gen.:

Europa Centrală, Danemarca, Suedia, Anglia.

Fam. BIGNONIÂCEAE *) Pers. Syn. II (1807) 168. Arbori sau arboraşi, cu frunze opuse sau verticilate. Tulpini erecte sau căţărătoare. Flori cu caliciu bilabiat sau 5-fidat şi corolă gamopetală, campanulată sau infundibuliformă, cu tub oblic, bilabiată. Slamine 5, dintre ") Prelucrată de I. M o r a r i u. P l a n ş a 2. — 1. Catalpa bignonioides T. Walt., la. fruct. — 2. Tecoma radicans A- L. Juss., 2a. fructe.

PLANŞA 2

BIGNONIACEAE

31

care de obicei 3 sterile. Ovar superior, bilocular, cu stil simplu şi placentaţie parietală. Fruct capsulă lungă, cu seminţe aripate. Familia cuprinde cca 100 de genuri cu cca 700 specii. Determinarea genurilor 1 a "Arbori cu frunze simple. Flori albe .................................... — Catalpa 1 b Plante scandente, cu frunze compuse .................................— Tecoma Genul C A T Ă L P A * ) Scop. Intrcd. (1777) 170. Arbori cu frunze cordiforme. Florile grupate în inflorescenţe paniculat cimoase, cu corola campanulată, cu lacinii crispule pe margini. Caliciu cu 2 lacinii. Capsula lungă, liniară. Genul cuprinde cca 6 specii răspîndite în America şi Asia de E. C. bignonioides T. Walt. FI. carolin. (1788) 64. — Bignonia Catalpa L. Sp. pl. ed. I (1753) 622; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 10. - Catalpă. Trombitafa. —• Trompetenbaum — Karamna OmnoHueBaH* — Ic.: Pl. 2, fig. 1, la. Arbore înalt de 7 —15 m, cu scoarţa cenuşiu deschisă in tinereţe, apoi brăzdată, solzoasă şi roşietică. Lujeri viguroşi, verzui sau bruni, pubescenţi, cu muguri mici, globuloşi şi cicatrice mari, rotunde. Frunze mari, In verticile de cîte 3, lungi de 15—30 cm şi late de 12—20 cm, ovat cordi­ forme, acuminat cuspidate la vîrf, glabre cu excepţia nervurilor, puternic mirositoare. Peţioli lungi pînă la 20 cm. Inflorescenţe mari, paniculat cimoase. Flori mari, tubuloase, cu caliciu caduc, violaceu, format din 2 lobi întregi, mucronaţi; corolă lungă de cca 3 cm, albă, formată dintr-un tub oblic şi două labii largi, crispul ondulate pe margini, cel superior mai scurt, bilobat, cel inferior trilobat, la interior cu pete purpurii sau violete şi cu 2 dungi galbene. Stamine 5, dintre care 3 posterioare sterile. Fruct capsulă silicviformă, lungă de 15—25 cm, cilindrică, ascuţită la vîrf şi puţin comprimată, dehiscentă longitudinal in 2 valve. Seminţe dispuse în 4 serii, plane, turtite, prevăzute cu aripi laterale, terminate la extremităţi cu smocuri de peri mătăsoşi. —VI —VII. S t a ţ i u n e a . Cultivat ca arbore ornamental pe alei, străzi, prin gări şi parcuri. O b s . Extremităţile lujerilor adesea degeră iarna. Are lemn nu prea tare, dar rezistent la putrezirea în sol. Răsp.

g e n . : America de N.

*) Numele autohton al plantei în Carolina (America de N).

32

FLORA R.P.R.

->f 0. speciosa Ward. ap. Engelm. in Bot. Gas. V, 1 (1880); FI. U.R.S.S: XXIII (1958) 10. Se deosebeşte de precedenta prin frunzele nemirositoare, caliciul verde şi gîtul tubului corolei larg deschis, la interior cu 3 —4 linii filiforme, închis violete. Capsula mai subţire şi mai lungă, ajungînd pînă la 50 cm. Specie foarte rustică, cu creştere repede, atingînd înălţimi de 35 —45 m. Are un lemn excepţional de trainic. — Sporadic cultivată. Ob s . Se mai cultivă la noi: C. ovala Don., C. bungei C. A. Mey., C. jargesii Bureau.

Genul T E C 0 M A *) A.L. Juss. Gen. pl. (1789) 129. Genul cuprinde cca 80 de specii răspîndite mai ales în America tropicală. -)(- T. rădicans A.L. Juss. Gen. pl. (1789) 139. —Campsis radicans Seemen Journ. Bot. V (1867) 362; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 2. — Bignonia jadicans L. Sp. pl. ed. I (1753) 624. —Trompetă, Tecomă. — Kuszo trombitavirâg. — Klettertrompete. — KaiwncHC yKopeHmonţaHCH. — Ic*: Pl. 2, fig. 2, 2a. f. Arbust căţărător, înalt pînă la 10 m, cu ramuri întinse, lungişi subţiri, netede, emiţînd rădăcini aeriene. Muguri foarte mici; cicatrice larga. Frunze opuse, imparipenat compuse, lungi de 15—20 cm, cu 7 —11 perechi de foliole, scurt peliolate sau aproape sesile; foliole eliptice, ovate sau alun­ git ovate, de 3 —6 cm lungime, lung acuminate, serate, cuneate sau rotun­ jite la bază, pe faţă glabre, pe dos păroase mai ales pe nervuri. Flori mari, bisexuate, bilateral simetrice, în cime terminale. Caliciu tubulos campanulat, cu 5 lobi triunghiulari. Corolă tubuloasă, alungit infundibuliformă (ca o mică trompetă), lungă de 7 —9 cm, puţin curbată, roşie portocalie, cu 5 lobi obtuzi. Stamine 4, didiname. Ovar superior, bilocular. Fruct capsulă alungit cilindrică, lungă de 8 —12 cm, cu numeroase seminţe turtite, alungit eliptice, cu 2 aripi. — V II-V III. Cultivată adesea prin parcuri şi grădini, ca plantă ornamentală, indicată pentru ornarea zidurilor şi gardurilor. Răsp.

g e n . : America de N.

Fam. PEDALIACEAE **) R. Br. Prodr. FI. Nov.Holl. I (1810)519 sub Pedalinae; Lindl.Nat. syst. ed. II (1836) 281. Plante cu flori hermafrodite, bilateral simetrice. Caliciu 5-fidat. Corolă tubuloasă sau campanulată, 5-lobată, subbilabiată. Stamine 4, didiname. Ovar superior, cu 2 —4 loculi, cu numeroase ovule. Stigmat 2 —4-lobat. Familia cuprinde 4 genuri, răspîndite în Africa tropicală şi India de E. *) Abreviaţia numelui mexican al plantei Tecomaxochitl. **) Prelucrată de Acad. E. I. N y â r ă d y.

PEDALIACKA E-OROBANCHACEA E

33

Genul S E S Â M U M *) L. Gen. pl. [ed. I (1732)318] ed. V (1754) 282. Flori solitare, axilare. Corolă campanulată, cu lobul inferior mai lung. Stamine cu anterele fixate dorsal. Fruct capsulă 4-unghiulară, 4-loculară. Genul cuprinde cca 16 specii răspîndite în Africa de E şi India dc E. * S. indicum L. Sp. pl. ed. I (1753) 634; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 12. — Susan. — Szezâm. — Sesampflanze. — KymKyT boctouiibih. O. Plantă ierbacee, înaltă pînă la 2 m, cu tulpină erectă, pubescentă, simplă sau ramificată. Frunze inferioare opuse, ovale, acute, cele superioare alterne, lanceolate, întregi sau inegal dur dinţate, pe faţă slab păroase, pe dos numai pe nervuri păroase. Flori aproape sesile sau scurt pedicelate, lungi de 2 cm, violacee sau galbene. Ovar păros, cu stil lung şi stigmat bifurcat. Fruct capsulă dehiscenlă, alungită, lungă de 20—30 mm, mucronată, pubes­ centă, cu 60—70 seminţe turtite, lungi de 3 mm şi late de 1,5 mm. —VII. î n t r e b u i n ţ ă r i . Plantă foarte mult cultivată în regiunile tropicale şi medite­ raneene. Începînd din anul 1953 este cultivată şi la noi. Seminţele conţin 50—60% ulei comestibil, odorant şi de culoare deschisă; se folosesc pentru garnisirea produselor de patiserie şi simigerie, precum şi la fabricarea indigoului şi penicilinei, iar din ulei se fabrică săpunuri fine. Din plantă se extrag materii odorante, iar din funingine se fabrică un tuş fin. Răsp.

g e n . : Africa tropicală.

Fam. 90. OROBANCHÂGEAE **) B. Juss. Hort. trian. (1759) ord. 25 sub Orobancheae; LindI. Nat. Syst. ed. II (1836) 287. Plante anuale sau perene, lipsite de clorofilă, parazite. Tulpină simplă sau puţin ramificată. Frunze sevamiforme. Inflorescenţă terminală în formă de spic, racem sau corimb. Flori $, bilateral simetrice (zigomorfe). Caliciu gamosepal, tubulos sau campanulat, cu 3 —5 lobi dinţaţi sau retezaţi, mai rar cu 2 —3 sepale libere. Corolă gamopetală, în formă de tub erect sau recurbat, cu 5 diviziuni, bilabiat; labiul superior bilobat sau întreg, cel inferior trilobat. Stamine 4, libere, didiname, inserate pe tubul corolei. Ovar superior, unilocular, multiovulat, cu 4 placente parietale, ± concrescute în perete. Fruct capsulă, cu seminţe numeroase. Familia cuprinde 13 genuri, răspîndite în emisfera nordică şi cîteva în ţinuturile tropicale, dintre care la noi se află numai unul. Genul 450. OR OBÂNCHE* * * ) L. Gen. pl. [ed. I (1737) 183], ed. V (1754) 281. (1753) 6 3 3 .- Kopsia Dumort. Comm. bot. (1822) 16. — Phelipaea Desf. in Ann. Mus. Paris X (1807) 298, tab. 21. —L u p o a i e , V e r i g e i . *) De la cuvînlul sesamon, numele plantei la grecii antici. **) Prelucrată de A l. B u i a . ***) De la Orobus, numele grecesc al unei leguminoase parazitate şi anchein = a sugruma. 3 - c. 840

34

FLORA R.P.R.

Plante anuale sau perene, parazite pe rădăcinile altor plante, diferit colorate, fără clorofilă. Rădăcinile propriu zise lipsesc, fiind înlocuite prin haustori. Tulpina simplă, rar ramificată, tare, groasă, cărnoasă, la bază adesea bulbos îngroşată, gălbuie, brunie sau violetă, adesea acoperită cu peri glan­ duloşi, articulaţi. Frunze scvamiforme, alterne, la bază adesea mai nume­ roase. Flori dispuse în spice sau raceme terminale, rar solitare în axilele bracteilor, uneori la bază cu 2 bracteole. Caliciu persistent, cupuliform sau campanulat, 4 —5-dinţat, lobat sau fidat, cu laciniile laterale întregi sau bidinţate. Corolă tubuloasă, dzbilabiată; labiul superior întreg, emarginat sau bilobat, cel inferior trilobat, cu lobii la vîrf răsfrînţi sau ghebos îndoiţi spre exterior. Stamine cu filamente filiforme şi antere introrse. Stil de obicei 1, simplu, erect, la vîrf puţin arcuit, cu stigmat capitat sau 2 —4-lobat. Fruct capsulă uniloculară, polispermă, dehiscentă prin 2 valve, ce rămîn la capete unite, rar dehiscentă spre vîrf. Seminţe foarte mici, de 0,03—0,07 mm în diam., cu albumen marc, cornos. Genul cuprinde cca 100 de specii, în majoritate răspîndite în Eurasia, cîteva în Africa şi America. Determinarea

speciilor

1 a Flori scurt pedicelate, cu o bractee mai mare şi 2 bracteole mai mici Caliciu cu sepalele unite, i campanulat, cu 4 (5) dinţi în treg i.... 2 1 b Flori de obicei sesile, cu o singură bractee, fără bracteole. Caliciu în spate şi în faţă fidat, reprezentat prin 2 sepale laterale, 1—2-dinţate. .7 2 a Tulpină ramificată, cu ramuri purtătoare de flori.................................3 2 b Tulpină simplă, neramificală, foarte rar numai la bază puţin rami­ ficată ..................................................................................................... 5 3 a Flori mici, lungi cel mult de 12 (15) mm, palid galbene, cu limbul cerul eu violaceu nuanţat ............................................................... 1. O. ramosa 3 b Flori mai mari, lungi de 15—37 m m ....................................................4 4 a Antere glabre. Flori lungi de (18) 20—30 (24) mm___3. O. hrassicae 4 b Antere bogat păroase. Flori mai lungi de 25 mm___2. O. aegyptiaca 5 a Dinţii caliciului mai scurţi decît tubul. Corola de (18) 25 —30 (32) mm lungime, cu tub alb gălbui, spre labii albăstrui violetă. .6. O. purpurea 5 b Dinţii caliciului mai lungi decît tubul sau egali cu acesta.................. 6 6 a Antere glabre. Corolă lungă de 20—25 mm, deschis sau mai închis albastru violetă, cu nervuri mai închise.............................4. O. caesia 6 b Antere alb lanat păroase. Corolă lungă de 26—35 (40) mm, albastru violetă ...............................................................................5. O. arenaria 7 a Stamine fixate în mijlocul tubului corolei, ± umflat sub punctul de inserţie ..................................................................................................... 8 7 b Stamine fixate cca în treimea inferioară a tubului corolei sau chiar la baza lui. Tubul neumflat sub locul de inserţie a staminelor..........9 8 a Axa inflorescenţei, bracteile şi caliciul arahnoideu lînos păroase. Tubul corolei ± curbat în partea superioară................. 7. O. caerulescens 8 b Axa inflorescenţei, bracteile şi caliciul scurt glandulos păroase sau glabrescente. Tubul corolei foarte curbat în partea superioară 8.0.cumana

0R0BANCHACEA1S

3f)

9 a Marginea dorsală a corolei dreaptă, uşor concavă sau curbată, cu labiul superior brusc curbat în jos, spre vîrf iarăşi îndreptat în sus............. 10 9 b Marginea dorsală a corolei de la bază pînă la vîrf destul de uniform pronunţat c u rb a tă ................................................................................... 17 10 a Corolă galbenă brunie sau gălbuie ca lutul, cu limbul bruniu sau brun purpuriu (niciodată roşietic), chiar şi uscat rămîne bruniu sau purpuriu negricios ..........................................*..................................................... 11 10 b Corolă albă sau roşietică; limbul cu nervuri db roşictice, liliachii sau purpurii, chiar şi uscat rămîne purpuriu negricios............................... 13 11 a Stamine inserate la baza corolei sau cel mult cu 3 —5 mm deasupra bazei. Antere mucronate.................................... 15. O. caryophyllacea 11 b Stamine inserate totdeauna deasupra bazei corolei, în treimea infe­ rioară, mai sus de 5 mm de la bază. Antere de-abia mucronate.. 12 12 a Flori erecte. Stigmat purpuriu........................................ 16. O. teucrii 12 b Flori patent erecte. Stigmat galben sau albicios................. 17. O. Iuţea 13 a Partea superioară a corolei cu peri glanduloşi, violaceu purpurii sau roşietici, ce stau pe ridicături închise, astfel încît corola apare punctată; marginea laciniilor adesea glandulospăroasă........................................14 13 b Partea superioară a corolei cu peri de culoare deschisă. Corola nu apare punctată; marginea laciniilor glabră.................................................... 15 14 a Laciniile caliciului alungit lanceolate, uşor acuminate. Corolă albă sau rozee ...................................................................................... 10. O. alba 14 b Laciniile caliciului lat ovate, abrupt acuminate. Corolă gălbuie sau violacee .......................................................................11. O. rcticulata 15 a Flori mici, rar mai lungi de 12—14 mm. Scvame lungi de 1,5 mm 14. O. minor 15 b Flori mai mari, lungi de 14—22 mm. Scvame mai lungi de 1,5 mm. .16 16 a Caliciu cu lacinii alungite, pînă la 2/3 sau chiar pînă la bază fidate sau bidinţate, cu dinţi înguşti, filiformi. Bracteile ± mai scurte decît florile .............................................................................. 12. O. loricata 16 b Caliciu cu lacinii rotunjit ovate, cel mult pînă la mijloc inegal dinţate, cu dinţi lăţiţi la bază. Bracteile adesea mai lungi decît florile 13.0.picridis 17 a Stamine inserate la baza tubului corolei sau numai puţin mai sus 9. O. gracilis 17 b Stamine inserate în 1/3—1/4 inferioară a tubului corolei................. 18 18 a Tulpină peste tot abundent scvamată, la bază cu scvame imbricate. Spic îndesuit, multiflor.......................................................................... 19 18 b Tulpină numai la bază abundent scvamată, în rest lipsită de scvame sau puţin scvamată. Spic ± laxiflor....................................................20 19 a Tubul corolei deasupra inserţiei staminelor puţin lărgit, cu laciniile pe margini glabre sau glabrescente........................................ 18. O. major 19 b Tubul corolei deasupra inserţiei staminelor ventricos lărgit, cu laci­ niile pe margini glandulos păroase.............................19. O. alsatica

36

FLORA R.P.R.

20 a Stil abundent glandulos păros. Labiul superior întreg sau subemarginat .................................................................................. 22. O. salviae 20 b Stil glabrescent. Labiul superior al corolei emarginat sau bilobat..21 21 a Flori mici, lungi de 16 —19 mm. Corolă gălbuie sau rozee..21. O. lucorum 21 b Flori mai mari, lungi de cca 20 mm. Corolă galbenă sau ohroleucă 20. 0. flava Secţia I. TRI6NYCHON Wallr. Schedul. crit. I (1822) 314 et Orob. gen. Diaskene (1825) 23 et 58. Flori scurt pedicelate, la bază cu o bractee mai mare şi cu 2 bracteole. Caliciu gamosepal, scurt sau campanulat, cu 4 (5) dinţi întregi. Corolă bilabiată, sub inserţia staminelor ± umflată.

1. O. ramosa L. Sp. pl. ed. I (1753) 633; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 70. O. micrantha Wallr. Schedul. l.c. 315. — Kopsia ramosa Dumort. Comm. bot. (1822) 16. —O. cannabis Vaucher in Duby Bot. gali. I (1828) 351. — Phelipaea ramosa C. A. Mey. Enum. pl. Cauc. (1831) 104. —Lupoaia tutunului. — Dohânyfojto szâdor. — Aestige Sommerwurz. — 3apa3nxa BeTBHcran. —E xs.: FRE nr. 185 a,b. —Ic.: Pl. 3, fig. 1,1a. O. Tulpină erectă, înaltă de 3 —40 cm, adesea ramificată de la bază, foarte rar neramificată, ohroleucă, scurt glandulos păroasă, parţial scvamată, la bază puţin bulbiform îngroşată. Scvame mici, eliptice, lungi pînă la 1 cm, glandulos păroase. Florile dispuse la vîrful ramurilor, în spice multiflore, laxe, alungite, lungi pînă la 20 cm, cele inferioare scurt pedicelate. Florile cu o bractee şi 2 bracteole de lungimea caliciului, rar puţin mai scurte, glan­ dulos păroase. Caliciu scurt campanulat, 4-dinţat, cu dinţi acuminaţi, subtrinervali. Corolă lungă de 10 —12 (15) mm, tubuloasă, mai sus de inserţia staminelor îngustată şi de aici spre labii dilatată, în partea de sus puţin curbată, glandulos puberulă, palid galbenă, cu limbul ceruleu violaceu, mai rar alb, bilabiat; labiul superior cu 2 lobi acuţi, cel inferior trilobat, cu lobi subegali, rotunjiţi sau îngustaţi, pilos ciliaţi. Stamine concrescute cu partea îngustată a tubului, cu filamente în partea superioară ± glabre şi antere la bază rotunjite, spre vîrf acute. Stil scurt, dispers glandulos păros, cu stigmat subdisciform sau campanuliform, 3 —4-lobat. Capsulă lungă de 6 —7 mm, de lungimea caliciului sau mai lungă, 2-valvată, rar 3 —4-valvată. Seminţe numeroase, mici, elipsoidale sau globuloase, de 0,2 mm în diam.—YI-X. S t a ţ i u n e a . Parazitează pe rădăcinile plantelor cultivate, de ex .: Cannabis saliva, Nicotiana tabacum şi mai rar pe Zea mays, Lycopersicumesculentum, Ilelianthus annuus, Perilla ocymoides, Begonia semperflorens7 P l a n ş a 3. — 1. Orobanche ramosa L., la. floare. — 2. O. caesia Rchb., 2a. floare. — 3. O. arenaria Borkh., 3a. floare. — 4. O. purpurea Jacq., 4a. floare. — 5. O. caerulescen$ Steph., 5a. floare.

PLANŞA S

OROBANCIIACEAE

39

Pelargonium zonale, Petunia hybrida, Salvia splendens, *5. coccinea, Tropaeolum majus, Coleus blumei. Rar se întîlneşte pe Fftis vinifera, Fagopyrum sagittatum şi Heliotropium peruvianum. Tot rar se instalează şi pe rădăcinile unor plante sălbatice, c a : Xanthium spinosum, Lamium album, L . maculatum, L. purpureum, Heliotropium europaeum, Galium tricorne, Scandix pectenveneris, Melilotus officinalis, Polygonum aviculare, Daucus carota, gelica officinalis, Conium maculatum, Humulus lupulus, Geranium pusillum. Răsp.

î n ţ a r ă * Comună în toate regiunile ţării. Variabilitatea

speciei

1 a Tulpină şi inflorescenţă ramificată f. polyclonos Wallr. Orob. gen. Diaskene (4825) 64. — O. ramosa var. robusta Cel. in Sitzb. Bohm. Prag (1874) 61. — Cea mai comună formă. 1 b Tulpină şi inflorescenţă neramificată, simplă. Plantă de obicei mai mică f. mon6clonos Wallr. l.c. — Phelipaea ramosa var. monoclonos Rouy FI. Fr. XI (1909) 159. — Maramureş: Borşa (r. Vişeu). iteg. Cluj: Cheia Turzii (r. Turda), iteg. Oltenia: Poiana Mare, Golenli (r. Calafat). R ă s p . g e n . : Eurasia, Africa, America de N.

2. O. acgyptiaca Pers. Syn. II (1807) 181; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 60. — Phelipaea aegyptiaca Walp. Repert. III (1844—45) 463. O. Tulpini gracile sau mai rigide, la bază claviform îngroşate şi ± ramificate, glandulos păroase, sevamate. Scvame lanccolate, lungi de 0,5 — 1,5 cm, glandulos păroase sau glabrescente. Inflorescenţa spic cilindric, multiflor. Flori erect patente, cele inferioare cu pediceli lungi pînă la 2 cm, rar sesile, cu bractei lanceolate, glandulos păroase, cu bracteole Înguste, mai scurte decît sepalele. Caliciu scurt campanulat, 4-dinţat, cu dinţi lanceolat subulaţi, ± de lungimea tubului. Corolă lungă de (20) 25 —37 mm, la bază ± umflată, iar deasupra inserţiei staminelor îngustată, ± infundibuliformă, glandulos păroasă; labiul superior dorsal curbat, bilobat, cu lobii acuţi sau rotunjiţi; labiul inferior trilobat, cu lacinii orbiculare sau ovate, cu margini întregi sau denticulate, păroase. Stamine glabrescente, glanduloase, cu antere bogat şi lung păroase. Stil dens şi scurt glandulos păros, cu stigmat bilobat. Capsulă lungă de 7 —12 mm, de lungimea dinţilor caliciului sau puţin mai lungă, bivalvată, glabră. Seminţe ovoide, lungi de 0,4—0,6 mm.—IV —IX. S t a ţ i u n e a . Parazitează pe rădăcinile de Brassica oleracea, Lycopersicumesculentum, S . melongena, S. nigrum, Cucumis sativus, Nicotiana rustica etc. R ă s p . î n ţ a r ă : La noi în ţară încă nu s-a aflat specia tipică, ea fiind repre­ zentată prin: f. rectiîl6ra Beck Monogr. Orob. (1890) 102. — O. longijlora Rchb. Iconogr. VII (1829) 47, fig. 932. — Phelipaea longijlora C. A. Mey. Enum. pl. Cauc. (1831) 104. — Kopsia longijlora Dumort. Comm. bot. (1822) 18. — Flori suberecte (nu patente).Corola cu tubul îngustat. — Reg. Dobrogea: Negru Vodă, Chirnogeni (r. Negru Vodă). Răsp.

gen.:

Crimeea, Asia Mică, Persia, Africa.

40

FT.ORA R.P.R.

3. O. brâssicac Novopokr. Izv. Donsk. Inst. solsk. IX (1929) 47, 54; FL U.R.S.S. XXIII (1958) 62. —0. muteli Schultz ssp. brassicae Novopokr. l.c. VIII (1928) 52, fig. 1. —O muteli Auct., non Schultz. —0. ramosa Auct. rom., p.p. O. Plantă robustă, înaltă de 20 —40 (50) cm, cu tulpină îngroşată la bază, ramificată, fin glandulos păroasă, cu scvame mici, ± obtuze. Flori albastre violacee, dispuse în spice multiflore, alungite sau scurte, în vîrful tulpinii principale şi al ramificaţiilor. Bracteea de lungimea caliciului sau mai scurtă. Bracteole lanceolatc, de lungimea tubului caliciului sau mai lungi. Caliciu lung de (7) 10—12 mm, scurt campanulat, cu 4 dinţi ovaţi sau triunghiular lanceolaţi, scurt glandulos păroşi. Corolă lungă de (18) 20 —23 (24) mm, tubuloasă, dreaptă sau puţin curbată, ± scurt glandulos păroasă; labiul superior bilobat, cel inferior crenat sau emarginat. Staminele fixate la 5 —8 mm mai sus de baza tubului, în partea inferioară fin păroase, în cea superioară glabre sau glabrescente, cu antere glabre, gălbui. Stil glabru, cu stigmat violaceu. Capsulă lungă de (7) 8 —9 (10) mm. Seminţe rotund elipsoidale, lungi de 0,4—0,5 mm. — VII. S t a ţ i u n e a . Parazitează pe rădăcinile de Brassica oleracea var. capitata, mai rar pe var. gongylodes şi pe Lycopersicumesculenlum. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Banal: Aradul Nou. Reg. Oltenia: Işalniţa (r. Graiova). Reg. Bucureşti: Băneasa ; Olteniţa. Reg. Dobrogea: M edgidia; Tulcea. Reg. Ga­ laţi: Brăila. O b s . Poziţia sistematică a acestei specii este controversată. în 1928 Novopokrovsky a descris-o sub numele O. muteli Schultz ssp. brassicae, iar în 1929 a ridicat-o la rangul de specie. Unii autori, ca Beii in, sînt de părere că O. brassicae nu este alLceva decît O. muteli. După Novopokrovsky, O. brassicae se deosebeşte de O. muteli prin anterele şi baza filamentelor păroase. După Beck şi Hayek însă, O. muteli poate avea anterele şi filamentele atît glabre cîl şi păroase. Exemplarele de O. muteli din Modena, care se află în Herb. Muz. Cluj, au baza filamentelor glandulos păroasă. R ă s p . gen. :

U.R.S.S. europeană de S.

4. O. caesia Rchb. Iconogr. VII (1829) 48; FL U.R.S.S. XXIII (1958) 46. - I c . : Pl. 3, fig. 2, 2a. 2J.. Tulpină viguroasă, înaltă de 10—30 cm, simplă, striată, abundent scvamată, cu foarte numeroşi peri glanduloşi, galbeni alburii, alungiţi, aproape lînoşi. Scvamele inferioare eliptice, glabrescente, cele supei ioare lanceolate, lungi pînă la 18 mm, dens glandulos păroase. Spic multiflor, cu flori la început erecte, mai tîrziu orizontal patente, cele inferioare scurt pedicelate, cele superioare sesile. Bractei aproape egale cu caliciul, bogat glandulos păroase; bracteole ± liniar lanceolate, mai lungi decît tubul cali­ ciului. Caliciu tubulos campanulat, 4-dinţat, cu dinţii lanceolaţi, acuminaţi,

0K 0 T ÎA X C 1 1 A C E A K

41

erecţi, ± de lungimea tubului, multinervaţi, glandulos păroşi. Corolă lungă de 20—25 mm, îngustat tubuloasă sau în treimea inferioară mai umflată, şi mai sus treptat lărgită în formă de pîlnie, curbată înainte, apoi erectă, deschis sau mai închis violet albăstrie, cu nervuri mai închise, dens glandulos păroasă; labiul superior profund bilobat, cu lacinii acuminate sau rotunjite, + inegal dinţate; labiul inferior eliptic, alungit rotunjit sau acuminat. Staminele fixate în partea îngustată a corolei, cu filamente glabre sau puţin păroase la bază şi antere glabre. Stil glandulos păros, rar glabrescent, cu stigmat bilobat, alb şi fin papilos păros. Capsulă lungă de 7 —9 mm. Seminţe elipsoidale, lungi de 0,3—0,4 mm. —V —VIII. S t a ţ i u n e a . Parazitează în cuiburi, pe rădăcinile de Artemisia absinthium, A. austriaca, A . pontica, A . campestris, mai rar pe unele specii de Thymus şi Pelargonium. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Cluj: Finaţele Clujului şi Floreşti. Reg. Hunedoara: Alba Iulia, Vinţul de Jos (r. Alba). Reg. Braşov: Dumbrăveni (r. Sighişoara). Reg. Banat: Cenad (r. Sînnicolau! Mare). Reg. Oltenia: Filiaşi; Scgarcea. Reg. Dobrogea: Basarabi (r. Medgidia); Negru Vodă, Măcin. Răsp.

gen. :

Europa, Siberia de V, Asia Mică, Asia Centrală.

5. O. arenâria Borkh. Beitr. Deutsch. FI. in Romer’s Neu. Magaz. Bot. I (1797) 6.; FI. U.R.S.S. XXIII (1958) 50. — O. laevis L. Sp. pl. ed. I (1753) 632, p.p. — O. comosa Wallr. Sched. crit. I (1822) 314. — Phelipaea arenaria Walp. Rep. Bot. III (1844) 459. — Kopsia borkhauseni Camei in Pari. FI. ital. VI (1885) 355. - Ic.: Pl. 3, fig. 3, 3a. 2ţ. Tulpină viguroasă, înaltă de 20 —50 (60) cm, simplă, la bază uşor îngroşată, albă gălbuie sau uşor violacee, glandulos păroasă, bogat scvamată. Scvamele inferioare adesea imbricate, cele superioare lanceolate, erect patente, lungi pînă la 2 cm. Inflorescenţa spic multiflor, cilindric, densiflor, rar laxi fior. Flori suberecte, cele inferioare scurt pedicelate, cu o bractee lanceolată, ± egală cu caliciul, glandulos păroasă şi 2 bracteole recurbate, lanceolate. Caliciu campanulat, cu 4 dinţi ± de lungimea tubului, lanceolaţi sau liniar alungiţi, acuminaţi, glandulos păroşi. Corolă lungă de 26—35 (40) mm, în treimea inferioară ± umflată, în rest infundibuliformă, suberectă, cu linia dorsală sub labiul superior puţin recurbată, albăstrui violetă, uşor păroasă; labiul superior bilobat, cu lobi acuţi sau rotunjiţi, ± dinţaţi şi reflecţi; labiul inferior alungit, patent, 3-laciniat, cu lacinii aproape tot atît de late cît lungi, întregi sau dinţate, alb păroase. Stamine fixate în treimea inferioară a tubului, cu filamente ± păroase, spre vîrf uneori glandulos păroase, cu antere alungit ovate, către bază alb lanat păroase. Stigmat bilobat, alb mătăsos. Capsulă ovată, subconică, acuminată, lungă de 9 —10 mm. Seminţe elipsoidale, de 0,50—0,55 mm în diam. —V —VII.

42

FLORA R.P.R.

S t a ţ i u n e a . Parazitează pe rădăcinile de Artemisia campestris, A. absinthium, A. vulgaris, mai rar pe Anthemis cotula, Stachys reda, Eryngium maritimum, Chrysopogon gryllus. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Maramureş: Uiziccni (r. Cărei). Rtg. Cluj: Floreşli, Cluj Cojocna; Turda la Cîmpia Turzii. Reg. Braşov: Sighişoara, Dumbrăveni (r. Sighişoara); Braşov; Hărman (r. Sf. Gheorghe); Guşteriţa, Slimnic (r. Sibiu). Reg. Hunedoara: Alba Iulia; Sebeş. Reg. Crişana: Săcueni; Valea lui Mihai (r. M» ghita); Beiuş. Reg. Oltenia: Vîrciorova (r. T. Severin); Pătulele Punghina (r. Vînju Mare); Poiana Mare, Desa, Nebuna (r. Calafat); Dăbuleni, (r. Corc bia); Tîmbureşti, Rojiştea (r. Segaicea); Apele Vii (r. Caracal). Reg. Dobrogea: Negru Vodă, Techirghiol; Medgidia, Cernavodă, Năvodari (r. Medgidia); Tulcea. Reg. Galaţi: Ilanu Conache (r. Galaţi). Variabilitatea

speciei

1 a Corolă lungă de 36—40 mm. Dinţii caliciului mult alungiţi f. gigantifldra Borb. Homokp. nov. (1896) 130. — Reg. Banat: Sviniţa (r. Orşova). Reg. Oltenia: Punghina (r. Vinju Mare). 1 b Corolă mai scurtă, lungă de cel mult 35 m m ................................................................ 2 2 a Dinţii caliciului şi bracteolele liniar alungite f. stcnoslpala Beck Monogr. Orob. (1890) 130. — O. aren. f. euxina Velen. Suppl. fl. Bulg. I (1898) 222. — Reg. Oltenia: Desa (r. Calafat). Reg. Dobrogea: Negru Vodă. 2 b Dinţii caliciului lanceolaţi. Corolă ceruleu violacee f. arenaria. — O. arenaria f. typica Beck Monogr. Orob. (1890) 129. — în localităţile indicate la specie. R ă s p . g e n . : Europa, din Portugalia pînă în U.R.S.S. de S, Asia Mică, Transcaucazia, Frigia.

6. 0. purptirea Jacq. Fl. U.R.S.S. XXIII (1958) 45. 406. — O. purpurascens J. F. caerulea C. A. Mey. Enum. pl.

Enum. Vindob. (1762) 108 et Obs. (1762) 252; — O. caerulea Vili. Hist. pl. Dauph. II (1787) Gmel. Syst. II. 2 (1791) 954. — Phelipaea cauc. (1831) 104. —Ic .: Pl. 3, fig. 4, 4a.

2ţ. Tulpini rigide, simple, înalte de 15—63 cm, la bază puţin îngroşate, furfuraceu sau făinos glancfuloase, adesea violete purpurii, scvamate. Scvame îngust lanceolate, furfuraceu glanduloase sau glabrescente, lungi pînă la 2 cm. Spic simplu, rar uşor ramificat, ± cilindric, multiflor, cu florile erect patente; cele inferioare scurt pedicelate, cele superioare sesile. Bracteea lanceolată; bracteole îngustate, furfuraceu glanduloase, adesea mai scurte decît caliciul. Caliciu campanulat, 4-dinţat, cu dinţi lanceolaţi, acuţi, ± de lungimea tubului. Corolă lungă de (18) 25 —30 (32) mm, tubuloasă, în treimea inferioară puţin umflată, apoi uşor gîtuită, mai spre vîrf uşor recurbată, cu tubul alb gălbui, spre labii ± albăstrui violetă, glandulos păroasă; labiul P l a n ş a 4. — 1. Orobanche cumana Wallr., la . floare. — 2. O. gracilis Sm., 2a. floare, 2b. stamină. — 3. O. Iuţea Baumg., 3a. exemplar mic, 3b. floare. — 4. O. major L., 4a. floare, 4b. stamină.

PLANŞA 4

OKOliANCHACF.AE

45

superior lobat, cu lacinii eliptice, subacute, reflexe; labiul inferior trilobat, cu lacinii egale, eliptice, rotunjite, adesea dinţate, bogat şi scurt păroase. Stamine fixate în treimea inferioară a tubului corolei, cu filamente glabre sau cel mult scurt păroase şi antere glabre sau spre vîrf păroase. Stil glandulos păros, cu stigmat bilobat, alb sau ceruleu. Capsulă lungă de 8 —9 mm, cu deschidere apicală. Seminţe elipsoidale, de 0,45—0,50 mm diam. —V I—VII. S t a ţ i u n e a . Parazitează pe rădăcinile de Achillea millefolium, A. setacea, A. nobilis, A. crithmifolia, A. campestris, A. clypeolata, Chrisanthemum macrophyllum, Anthemis austriaca, Cirsium acaule, specii de Artemisia •ele. Apare în cuiburi sau sub formă de indivizi răzleţi. R ă s p . î n ţ a r ă : Reg. Maramureş ^orş&ir. Vişeu). Reg. Cluj:M.t. Crăciuncl, SîngeorzBăi, Ilva Mică (r. Năsăud); Bistriţa, Iad (r. Bistriţa); Cluj la Floreşti, Fînaţcle Clujului şi Cojocna; Călăţele, Stana (r. Huedin); Iara, Cîmpia Turzii (r. Turda). Reg. Mureş Aut. M.: Tg. Mureş; Reghin, BrîncovcncşLi (r. Reghin); Mt. « Ocsem », Miercurea Ciuc (r. Ciuc); Reg. Braşov: B aşov; Sf. Gheorghe. Hărman (r. Sf. Gheorghe); Dumbrăveni, Sighişoara