Despre autoritate

Citation preview

Despre autoritate Friedrich Engels

Scris: octombrie 1872 – martie 1873 Publicat: ˆın Almanacco Repubblicano, decembrie 1873 Sursa: Karl Marx, Friedrich Engels, Opere alese ˆın dou˘ a volume, edit¸ia a 3-a, vol. 1, 1967, Editura Politic˘a, p. 579-582

Despre autoritate∗ Friedrich Engels Unii sociali¸sti au pornit ˆın ultimul timp o adev˘ arat˘a cruciad˘a ˆımpotriva a ceea ce numesc ei principiul autorit˘ a¸tii. Este de ajuns ca ei s˘a declare c˘ a un act este autoritar, pentru a-l condamna. Se abuzeaz˘a atˆat de mult de acest procedeu sumar, ˆıncˆ at este necesar s˘a analiz˘am problema mai ˆındeaproape. Autoritatea ˆın sensul ˆın care este vorba aici ˆınseamn˘a impunerea unei voint, e str˘ aine; autoritatea presupune, pe de alt˘a parte, subordonare. ˆIntrucˆ at ˆıns˘ a ambele expresii sun˘ a nepl˘acut, iar raportul pe care ˆıl exprim˘ a este sup˘ ar˘ ator pentru partea subordonat˘a, se nas, te ˆıntrebarea dac˘ a nu exist˘ a vreun mijloc de a o scoate altfel la cap˘at, dac˘a ˆın actualele condit, ii sociale nu s-ar putea crea alte rˆanduieli sociale, ˆın care aceast˘ a autoritate s˘ a nu mai aib˘ a nici o rat, iune, s, i, prin urmare, s˘a dispar˘ a? Dac˘ a examin˘ am relat, iile economice, industriale s, i agrare care stau la baza actualei societ˘ at, i burgheze, constat˘ am c˘a ele au tendint, a de a ˆınlocui tot mai mult activit˘ at, ile izolate prin activitatea combinat˘a a oamenilor. ˆIn locul micilor ateliere ale unor produc˘atori izolat, i a ap˘arut industria modern˘ a, cu marile ei fabrici s, i uzine, ˆın care sute de muncitori supravegheaz˘ a mas, ini complicate, act¸ionate de abur; diligentele ¸si c˘arut¸ele de pe marile ¸sosele sunt ˆınlocuite de calea ferat˘ a, la fel cum micile b˘arci cu rame ¸si felucele cu pˆ anze sunt ˆınlocuite de vapoare. Ma¸sinile ¸si aburul pun treptat st˘ apˆ anire ¸si pe agricultur˘ a, ˆınlocuindu-i ˆıncet, dar sigur pe micii proprietari cu marii capitali¸sti, care cultiv˘a mari suprafet¸e de p˘ amˆ ant cu ajutorul muncitorilor salariat¸i. Astfel, pretutindeni activitatea combinat˘ a, complicarea proceselor, dependente unul de altul, iau locul activit˘ a¸tii independente a indivizilor izolat¸i. Activitatea combinat˘a presupune ˆıns˘ a organizare, dar este oare posibil˘ a organizarea f˘ar˘a autoritate? ∗ Acest articol a fost scris de Engels la insistent ¸ele repetate ale lui E. Bignami de a-i trimite un articol pentru culegerea Almanacco Repubblicano“. Bignami i s-a adresat ” pentru prima oar˘ a lui Engels cu aceast˘ a rug˘ aminte ˆın iulie 1872. La 3 noiembrie 1872, Bignami a comunicat c˘ a a primit articolul lui Engels, dar, o dat˘ a cu arestarea lui, articolul s-a pierdut. ˆIn martie 1873, Engels a trimis lui Bignami articolul Despre ” autoritate“, publicat ˆın cele din urm˘ a ˆın decembrie 1873. — Nota red. Editurii Politice (nota 394, vol. 1)

3

S˘ a presupunem c˘ a revolut¸ia social˘ a i-a r˘ asturnat pe capitali¸sti, a c˘aror autoritate dirijeaz˘ a ˆın prezent product¸ia ¸si circulat¸ia avut¸iilor. S˘a mai presupunem, situˆ andu-ne cu totul pe pozit¸ia antiautoritari¸stilor, c˘a p˘amˆantul ¸si uneltele de munc˘ a au devenit proprietatea colectiv˘a a muncitorilor care le folosesc. Dispare oare atunci autoritatea sau numai ˆı¸si schimb˘a forma? S˘ a vedem. S˘ a lu˘ am, de exemplu, o filatur˘ a de bumbac. Bumbacul trebuie s˘a treac˘ a prin cel put¸in ¸sase operat¸ii consecutive ˆınainte de a se transforma ˆın fire, iar aceste operat¸ii se efectueaz˘ a de cele mai multe ori ˆın s˘ali diferite. Apoi, pentru buna funct¸ionare a ma¸sinilor, este nevoie de un inginer care s˘ a supravegheze ma¸sina cu abur, de mecanici pentru reparat¸iile curente ¸si de mult¸i muncitori necalificat¸i pentru transportul produselor dintr-o sal˘a ˆıntr-alta etc. Tot¸i ace¸sti muncitori — b˘ arbat¸i, femei ¸si copii — sˆınt obligat¸i s˘ a ˆınceap˘ a ¸si s˘ a termine lucrul la o or˘ a stabilit˘a de autoritatea aburului, care nu se sinchise¸ste de loc de autonomia individual˘a. ˆInainte de toate, muncitorii trebuie deci s˘ a cad˘ a de acord ˆın ceea ce prive¸ste orele de munc˘a ¸si, de ˆındat˘ a ce aceste ore sˆınt stabilite, tot¸i, f˘ar˘a except¸ie, trebuie s˘a le respecte. Pe urm˘ a, ˆın fiecare sal˘ a se ivesc ˆın fiecare minut probleme de am˘ anunt legate de procesul de product¸ie, repartit¸ia materialelor etc., probleme care trebuie rezolvate imediat, pentru a evita ˆıntreruperea brusc˘a a ˆıntregii product¸ii. S ¸ i, indiferent cum s-ar rezolva aceste probleme, fie prin hot˘ arˆırea delegatului pus ˆın fruntea ramurii respective de munc˘a, fie, dac˘a este posibil, printr-o hot˘ arˆıre a majorit˘ a¸tii, voint¸a fiec˘arui individ ˆın parte trebuie s˘ a se supun˘ a ˆıntotdeauna, iar aceasta ˆınseamn˘a c˘a problemele vor fi rezolvate ˆın mod autoritar. Mecanismul automat al unei fabrici mari este cu mult mai despotic decˆıt au fost vreodat˘a micii capitali¸sti, pentru care munceau muncitorii. Cel put¸in ˆın ceea ce prive¸ste orele de munc˘a, deasupra port¸ii acestor fabrici se poate scrie: Lasciate ogni autonomia, voi a cu ajutorul ¸stiint¸ei ¸si al geniului inventiv omul ¸si-a che entrate! 1 Dac˘ supus fort¸ele naturii, acestea, independent de orice organizare social˘a, se r˘ azbun˘ a pe el, supunˆındu-l, ˆın m˘ asura ˆın care le folose¸ste, unui adev˘arat despotism. A voi s˘ a desfiint¸ezi autoritatea ˆın marea industrie ˆınseamn˘a a voi s˘ a desfiint¸ezi industria ˆıns˘ a¸si — s˘ a desfiint¸ezi ma¸sina de filat act¸ionat˘a de abur, pentru a te ˆıntoarce la roata de tors. S˘ a lu˘ am alt exemplu — calea ferat˘ a. S ¸ i aici cooperarea unui mare num˘ ar de persoane este absolut necesar˘ a; aceast˘a cooperare trebuie s˘a aib˘ a loc la ore foarte precise, pentru a se evita accidentele. S¸i aici prima 1 Engels parafrazeaz˘ a inscript¸ia de pe poarta iadului ˆın poemul lui Dante Divina ” comedie“: Infernul“, cˆ antul III, strofa 3. — Nota red. Editurii Politice (nota 395, ” vol. 1)

4

condit¸ie este voint¸a dominant˘ a care rezolv˘ a toate problemele subordonate ei, fie c˘ a aceast˘ a voint¸˘ a este reprezentat˘ a de un singur delegat, fie de un comitet ˆıns˘ arcinat s˘ a aduc˘ a la ˆındeplinire hot˘ arˆ area majorit˘a¸tii persoanelor interesate. S ¸ i ˆıntr-un caz ¸si ˆın cel˘ alalt avem de-a face cu o autoritate foarte categoric˘ a. Mai mult: ce s-ar ˆıntˆ ampla cu primul tren expediat dac˘ a autoritatea funct¸ionarilor de la c˘ aile ferate asupra domnilor c˘al˘atori ar fi desfiint¸at˘ a? Necesitatea autorit˘ a¸tii — ¸si ˆınc˘ a a unei autorit˘a¸ti dintre cele mai categorice — este ˆıns˘ a mai evident˘ a ca oriunde pe un vas aflat ˆın largul m˘arii. ˆIn clipe de pericol, factorul de care depinde aici viat¸a tuturor este ca tot¸i s˘ a se supun˘ a imediat ¸si absolut voint¸ei unei singure persoane. Ori de cˆ ate ori expun asemenea argumente celor mai ˆınver¸sunat¸i antiautoritari¸sti, ei nu pot r˘ aspunde decˆ at: Da! Este adev˘arat, dar aici ” nu este vorba de autoritatea cu care ˆınvestim pe delegat¸ii no¸stri, ci de o ˆıns˘ arcinare! “ Ace¸sti domni ˆı¸si ˆınchipuie c˘ a au schimbat obiectul schimbˆand denumirea lui. Iat˘ a cum ˆı¸si bat joc de oameni ace¸sti profunzi cuget˘atori. Am v˘ azut, a¸sadar, c˘ a, pe de o parte, o anumit˘a autoritate, indiferent de felul ˆın care a fost conferit˘ a, iar pe de alt˘ a parte o anumit˘a subordonare sunt lucruri care — independent de organizarea social˘a — ni se impun o dat˘ a cu condit¸iile materiale ˆın care are loc product¸ia ¸si circulat¸ia produselor. Pe de alt˘ a parte, am v˘ azut c˘ a condit¸iile materiale ale product¸iei ¸si ale circulat¸iei se complic˘ a ˆın mod inevitabil o dat˘a cu dezvoltarea marii industrii ¸si a marii agriculturi ¸si c˘ a au tendint¸a de a extinde tot mai mult sfera acestei autorit˘ a¸ti. Este, prin urmare, absurd s˘a consider˘am c˘ a principiul autorit˘ a¸tii este absolut negativ, iar principiul autonomiei — absolut pozitiv. Autoritatea ¸si autonomia sunt relative, sferele lor de aplicare se schimb˘ a o dat˘ a cu diferitele faze ale dezvolt˘arii sociale. Dac˘a autonomi¸stii s-ar mult¸umi s˘ a spun˘ a c˘ a organizarea social˘a a viitorului va restrˆ ange autoritatea numai ˆın cadrul acelor limite ˆın care condit¸iile product¸iei ar face-o inevitabil˘ a, s-ar mai putea ajunge la o ˆınt¸elegere cu ei; ei sunt ˆıns˘ a orbi ˆın fat¸a tuturor realit˘ a¸tilor care fac necesar˘a autoritatea ¸si obiecteaz˘ a numai ˆımpotriva cuvˆ antului ca atare. De ce nu se mult¸umesc antiautoritari¸stii s˘ a vocifereze ˆımpotriva autorit˘ a¸tii politice, ˆımpotriva statului? Tot¸i sociali¸stii sˆınt de acord c˘a statul politic, ¸si o dat˘ a cu el autoritatea politic˘ a, vor disp˘area ca urmare a viitoarei revolut¸ii sociale; aceasta ˆınseamn˘ a c˘ a funct¸iile publice ˆı¸si vor pierde caracterul politic ¸si se vor transforma ˆın simple funct¸ii administrative, care ap˘ ar˘ a adev˘ aratele interese sociale. Dar antiautoritari¸stii cer ca statul politic autoritar s˘ a fie desfiint¸at dintr-o dat˘ a, ˆınc˘ a ˆınainte de a fi desfiint¸ate 5

condit¸iile sociale care l-au generat. Ei cer ca primul act al revolut¸iei sociale s˘ a fie desfiint¸area autorit˘ a¸tii. Au v˘ azut oare vreodat˘a ace¸sti domni o revolut¸ie? O revolut¸ie este, f˘ ar˘ a ˆındoial˘ a, lucrul cel mai autoritar posibil. Revolut¸ia este actul prin care o parte din populat¸ie impune voint¸a ei celeilalte p˘ art¸i cu ajutorul pu¸stilor, baionetelor ¸si tunurilor, deci cu ajutorul celor mai autoritare mijloace; iar dac˘ a partidul victorios nu vrea ca lupta lui s˘ a fi fost zadarnic˘ a, trebuie s˘ a-¸si ment¸in˘a dominat¸ia prin frica pe care armele sale o inspir˘ a react¸ionarilor. S-ar fi ment¸inut Comuna din Paris m˘ acar o singur˘ a zi dac˘ a ea nu ar fi recurs ˆımpotriva burgheziei la aceast˘ a autoritate a poporului ˆınarmat? N-ar trebui oare, dimpotriv˘a, s˘ a i se repro¸seze Comunei c˘ a nu a recurs ˆın suficient˘a m˘asur˘a la aceast˘a autoritate? A¸sadar, una din dou˘ a: ori antiautoritari¸stii nu ¸stiu ce spun, ¸si ˆın acest caz seam˘ an˘ a doar confuzie, ori ¸stiu ce spun, ¸si ˆın acest caz tr˘adeaz˘a mi¸scarea proletariatului. S ¸ i ˆıntr-un caz ¸si ˆın cel˘alalt ei slujesc react¸iunea. Federico Engels

6

Scris de F. Engels ˆın octombrie 1872 – martie 1873. Publicat pentru prima oar˘ a ˆın decembrie 1873 ˆın Almanacco Repubblicano“ per ” l’anno 1874. Se tip˘ are¸ste dup˘ a K. Marx ¸si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucure¸sti, Editura politic˘ a, 1964, p. 309–312. Nota red. Editurii Politice

7

Proletari din toate t, ˘arile, unit, i-v˘a!