România protestelor. 2017: Piața Victoriei vs. Cotroceni: interviuri de istorie orală [1 ed.] 9786069492901

Citation preview

COORDONATORI

Antonio Momoc I lonut, Butoi Adriana Stefan.el I Dan Podaru ,

0

A

e

I

p otest I r.

2017 Piata Victoriel vs.. Cotrocerd

lnterviuri de istorie orala Cuvant fnainte de Zoltan Rostas Postfata de Antonio Momoc

(~t) MIRIDIANE 2019

Cuprins

Cuvant inainte. . . . . . . . . . . . . . . . . .

5

PIATA VICTORIEI ©2019 by Meridiane Publishing Aceasta carte este protejata de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, punerea la dispozitia publica, precum ~i alte fapte similare efectuate fara permisiunea de 1inatorului copyrightului constituie incalcari legislative cu privire la proteqia proprietatii intelectuale ~i se pedepsesc in conformitate cu legile in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Romania protestelor - 2017 : Piata Victoriei vs. Cotroceni : interviuri de istorie orala / coord.: Antonio Momoc, Ionu1 Butoi, Adriana ~tefanel, Dan Podaru ; cuv. lnainte de Zoltan Rostas ; postf de Antonio Momoc. la~i : Meridiane Print, 2019 ISBN 978-606-94929-0- l L Momoc, Antonio (coord. ; postf) IL Butoi, lonu 1 (coord.) Ill. ~tefanei, Adriana (coord.) IV. Podaru, Dan (coord.) V Zoltan, Rostas (pref.)

32

Lozinca mea preferata, nu e ... PSD, e ,,DNA sa vina sa va ia!" . . . .

11

Sotia lui dactilografa intocmea liste 'cu revolutionari in ace! sediu al partidului comunist . . . . .

39

S-a vazut ca civilizati am fost, nu am fost nici golani, nici be~i ... c-au spus ca suntem plati~i

73

Ei strigau ca erau manipula\i cu o stida de bautura sau cu ceva. . . . . . . 132 Si acum tot comunism e, ' numai ca sub alte feie.

. . . . . . . . 157

In Piata Victoriei erau si persoane ca;e au participat din interes propriu ... spre deosebire de Piap Universica1ii in 1989 . . . . . • • • • · · · ·

. . . 167

Protestele mie mi se pare ca multe au fost alimentate ~i sunt in continuare alimentate de interese straine . . . . . . . . . 179

(:CHR()(:ENI Noi suntcm aici, iar baiawl nostru c dincolo, in Pia\a Vinorici: . . . . . . . . . . . . . .

223

La Cotroccni am v:uut ni~ll: amar;i\i, de cm.: au fi'icut mi,to ni,te prost-crescuti cum ,:,'\ nu aveau din\i 'in gu;·;l . . . . . . . • . . . . . . . . 2"i6 Sumcm deja o colonii.' a acl:stor grupuri de intcrcsc. l':kar de \ara ;1sw ati\r de frumoasa . . . . . . . 270 Asta cr:i c1 o contraponderc a cclor care rnanifcstau in Piata Vicrnriei undc totul era regiDH de protesit;ni~ti cu foane . mul\i bani: . . . . . . . . . . . . . . . .

. 301

l'o,tfa\;L C::i~tig:itori ~i pcrdan\i ai tranzi\ici po~tcomuni,t,· spre intcgrarca curopcanl . .

. JJO

Bibliografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540

4

CUV.ANT iNAINTE Din capul locului trebuie sa afirmam ca tentativa coordonatorilor acestui volum este interesanta, inedita, fiindca au seleqionat subieqii pentru interviu de istorie orala dintre participantii la doua proteste de amploare cu epicentrul in Bucure9ti, aparent ireconciliabile dar cu elemente inerent comune. Nu este prima tentativa de acest gen la Facultatea de Jurnalism 9i ~tiintele Comunicarii. Aceasta culegere de interviuri de istorie orala urmeaza volumelor de aceea~i factura, publicate incepand din 2003. Atunci am coordonat, impreuna cu regretatul Sorin Stoica, culegerea alcatuita din interviurile studen1ilor Istorie la firul ierbii, documente sociale orale. Succesul acestui volum ne-a indemnat ca, din jurnale de observatie 9i interviuri de istorie orala, sa mai publicam inca noua volume impreuna cu Antonio Momoc, Florentina Tone, Theodora-Eliza Vacarescu, de altfel ~i ei fo 9ti studenti ai facultatii amintite de la Universitatea din Bucure 9ti, unii dintre ei devenind intre timp cadre didactice. Acele volume, continuand investigatiile mele din anii '80 ai secolului trecut, au ,,forat" memoria acelora care au copilarit in epoca interbelica, au supravietuit anilor razboiului, au avut experienp regimului comunist din pozitii foarte diferite, au participat intr-un fel sau altul la revolutia din 1989 sau au experimentat munca in strainatate in perioada postsocialista. Povestirile de viata au avut darul

5

Rornarlia protestelor. 2017.

G

de a arrage atentia asupra perspectivei omului de rand privind istoria traita, care scapa celor care au ramas prizonieri istoriei evenimentiale, istoriei politice. Aceste sute de interviuri de istorie orala publicate reprezinta surse pentru istoria sociala pentru care nu exista surse arhivistice. Este vorba despre un program a carui importanra Nicolae Iorga o sublinia cand vorbea de istoria iarii ,,prin cei mici''. Folosirea interviului de istorie orala, dincolo de descoperirea vietii cotidiene, mai atrage atenria asupra necesitatii \ntelegerii perspectivei subiective asupra vietii sociale, dimensiune neglijata sau chiar negata de istoria mare obiectivd. Interviul de istorie orala, ca ~i celelalte documente, poate sa aiba, trebuie sa aiba, mai multe niveluri de lectura, pentru ca documentul de istorie orala are mai multe straturi. Interviurile cuprinse in acest volum, tocmai prin faptul ca au fost realizate cu participanti la proteste, la manifestari politice, se preteaza la o viitoare analiza a stratului ideologic al discursului !or. Citind pove~tile de viata ale acestor protestatari, sesizam, printre randuri, nu atat ideologii politice sistematice, ci, pentru a folosi o mult-citata definitie a lui Georges Duby, ,,ideologii populare", adica sisteme de reprezentari, de mituri, idei, imagini, semnificative intr-un anume moment istoric. Dar acest tip de configurarie a con~tiin1ei, reflectand cultura ~i pozitia sociala dintr-o anumita perioada a subiectului, nu este cu nimic inferioara, in termenii semniflcarii realitatii ~i ai fumizarii de motivatie pentru aqiune politica, ideologiilor formulate, structurate. Apdar, oricat de confuze, mitologice ar fl aceste ideologii populare, importanra lor consta in fapcul ca influentcaza comportamentul oamenilor. In acest sens, nu spunem ceva nou cand estimam ca nu atat realitatea, ci imaginile 9i micurile modeleaza aqiunile oamenilor. Dqi orice istorie orala poate fi citita din perspectiva ideologiilor, totu;;i, pe aceasta linie, cu siguranta antecedentele acestui volum sunt Activiftii mdrunfi 9i Tandr student caut revolufionar, caci in aceste carti s-au ales persoane

Prefata pentru povestea vietii pe baza angajamentului politic ~i implicarii in mi 9cari de protest. Volumul coordonat de Antonio Momoc, lonut Butoi, Adriana ~tefanel ?i Dan Podaru demonstreaza ca interviul de istorie orala poate fl utilizat 9i in surprinderea unor mi 9cari mai mult sau mai putin efemere. In el regasim cele doua reprezentari diametral opuse ale protestatarilor din Piata Victoriei si ale celor din Cotroceni, din ianuarie-febr;arie 2017. Cum anume se insereaza aceste metafore intense politice in povesrea de viata a oamenilor ramane sa descoperiti lecturand volumul de fara.

Zoltan Rostas

7

TA '

LO ZIN CA MEA PREFERATA, NU E ... PSD, E nDNA SA VINA SAVA IA!n Alexandra Ene

FI~A INTERVIU Persoana intervievata: Liliana Chivu Vanta: 5 9 ani Data na~terii: 20 aprilie 1958 Stare civila: necasatorita Copii: un copil Ocuparie actuala: Inginer la S.C ISPE S.A. Dupa protestele din ianuarie-februarie 2017 s-a inscris in USR unde este membra.

Copilaria. Unde v-ati nascut? Unde v-aµ pettecut copilaria? Cu ce se ocupau parintii? Cum era viata in comunism? M-am nascur 1i am crescur in Bucure~ti. Parinrii mei au divortat cand aveam 4 ani ;,i m-am murat cu ... , adica ne-am murat cu mama ~i cu parintii ei, deci am stat cu mama 9i cu parintii ei intr-un apartament in zona Pietei Romane. ~i ca 9i in copilarie a fost foarte bine, ca orice copil, normal (pauzd in vorbire), nu prea erau locuri, adica erau pe vremea aia inca mai erau la noi pe Strada ni~te parculere unde ne jucam, ca scrie aici de joaca, locuri de

11

Romania

joaca, acum nu mai sum, deci au disparut. Cu ... , cu sania era mai greu, ne dadeam pe ni 9te garaje care erau in panta aF, cu sania asta era problema iarna, dar ne bateam cu zapada, nu, deci o copilarie absolut normala, fara tata (rade), cat de normala poate fi.

Ati mai µnut legatura cu el?

12

Da, da, da! Acum numai el mai traie 9te 9i el numai pe mine ma are 9i sta 9i aproape, sta unde ne-am intalnit noi. Pe urma mama s-a recasatorit cand aveam eu 13 ani, atunci a inceput o perioada 9i mai buna pentru ca ei cam in fiecare saptimana ie9eau la restaurant 9i ma luau 9i pe mine (chicotefte). Nu era vara sa nu mergem la mare, la munte nu prea, nu eram monaniarzi niciunul dintre noi. Ce pot sa mai spun de copilarie?! Nu, deci eu am fost practic primul cu studii din familia mea. Cu ce se ocupau parintii? Mama era ... T erminase liceul si lucra ca 9i lu~rator comercial, iar tata, cu care n~ am avut foarte multe legaturi 9i care s-a recasa- torit imediat dupa divort a fost ofiter in Ministerul de Interne. Ce pot sa mai spun despre asta? Nu, nu am foarte multe de spus, in liceu a fost foarte ... , m-am cam izolat. Am facut liceul de Arhitectura, erau foarte multi , cu fite, ' cu ceaiuri ... Si , mie imi place sa dansez, enorm imi place sa dansez, dar (mica pauzd) eram 9i mai plinuta ap 9i aveam o impresie cam proasta despre mine 9i, nu cat sum acum, dar asta e alta poveste. M-am izolat 9i mergeam la teatru, citeam, deci am ... , m-am cultivat si mi-au placut foarte mult cartile si cu filmele mai ' ' ' pufin pe vremea aia; dupa, dupa ce am terminat facultatea am inceput sa merg la Cinemateca, da. Deci a9a cam pana prin '77 la cutremur, aveam 19 ani la marele cutremur.

2017.

Piata Victoriei

Cum afost?

Nasol, deci a fost ingrozitor pentru ca mai fusesera cutremure din astea micute ~a ee cutremur", 9tii. ~i aveam, lucram la ~n 'pr~i~ct fiind la Arhitectura, nu 9tiu daca ai auzit de rotringuri ca nu se lucra in Autocat, evident, erau rotringuri, aveau ni9te capace 9i stateau capacele in9irate pe di- ferite dimensiuni 9i eu le trageam in tu~ 9i au ince- put sa sari capacele 9i am zis: ,,Ah, e cutremur!" 9i nu se mai oprea 9i eram in camera mea care era o ca- mera de trecere acolo uncle am stat 9i a inceput sa se zgalraie mai tare, a venit 9i mama 9i ne-am adapostit sub grinda apartamentului. A fost ingrozitor, dupa care am ie9it pe Strada ca nu i!i mai venea sa Stai in casa Ji am vazut ni9te situarii ingrozitoare pentru ca fiind la Romana au fost blocuri care au cazut, am vazut o fata care nu 9riu daca 9i-a revenit, par- ca era nebuna saraca, ea era in du9 9i a cazut, baia i-a ramas, ea a ramas vie 9i i-au murit parintii. Adica au fost ni 9te (pufin supdratd), nu pot sa spun, cumplit, cumplit. Deci cam asta a fost, dar asta voiam sa spun, ca dupa cutremur a inceput perioada de restriqionare ~i culturala, 9i cu alimentele, pentru ca pana in '77, mi-aduc eu aminte, ca aveam 19 ani, deci ti-am zis, am trait totu9i ceva. Erau cum sum acum bacaniile, gaseai, iti ra9nea cafea pe loc, se gaseau figari, se gaseau bauturi de toate felurile, figari de import, dupa care au disparut toate 9i au inceput cu Nechezol, daca ai auzit de Nechezol, deci asta era un aspect destul de neplacut. Din punct de vedere al alimentelor, noi nu putem sa ne plangem ca am stat foarte mult la cozi pana prin '88 pentru ca mama lucrand in comert si fiind si un om foarte descurcaret avea relatii ~i ~~' deci chiar nu, eu nu am stat la coada. Dupa perioada asta, plus ca nu puteai sa pleci decat in ta.rile tratatului de la Varsovia ~i ... , ~i acolo vreau spun ca eu eram in ultimul

si

13

Romania protesteior 2017.

an de facultate (pufin revoltata), am sarit la facultate, eram in ultimul an de facultate ;,i am vrut sa fac o excursie in Uniunea Sovietica in care prindeam ~i zona Carelia care e acum la granip cu rarile, cred ca erau chiar iarile Baltice chiar ~i nu mi-au aprobat, deci chiar in halul asta era. Cu banii ce sa spun?! Deci te descurcai cu banii pentru ca nu aveai ce sa faci cu ei, nu? Daca nu puteai sa pleci, ce sa ... , cred ca ai auzit ~i tu. Noi nu am avut ma9ina, dar mama ~i cu sotul ei depusesera bani sa-~i ia una, dar nu au apucat ca sorul ei a murit in '88 (tu;e;te). Deci sea~tepta cu anii. Apartamentul era cu chirie, la stat, ca ap erau toate atunci.

Plateati mult? Mai stiti? , ' ' Ce anume?

Daca plateafi mult?

14

Chiria nu, chiria era acceptabila, nu. Dar eu cand m-am angajat, deci dupa ce am terminat facultatea m-am angajat aici unde sunt ~i acum am 33 de ani de institut, unde lucrez, m-am inscris sa primesc 9i eu o garsoniera ci sciteam, eram 5, nu? Bunicii, mama cu sorul ~i cu mine in doua camere, pe ho!, ci ~a erau trecute in documente. Or, nu re~eam sa ajung in capul listei pentru ci tot veneau altii, veneau din provincie care nu aveau deloc. A venit la un moment dat cineva in inspeqie 9i a zis ci cu stau in conditii de lux pentru ci aveam par- chet pe jos, astea erau condipi de lux? ~i calorifer cu incilzirc, la subsol era centrala, adici ni~te criterii din astea abcrante pentru ci noi eram daie peste gramada acolo, ti-am zis era un ho! de trecere, aveam pe trei pereµ numai u~i, bunicii treceau pe la mine prin dormitor, biro (sict sufi-ageria mea. Astea erau necazurile care ne chinuiau. Pe urma au inceput perioadele cind nu erau gaze, deci iarna era un chin, mama Sta' ;3 noaptea sa gateasca, deci nu se

Piata Victoriei

aprindea flacira de la aragaz. De opriri de curent, am avut noroc, in tot Bucure9tiul s-a oprit curentul, dar noi stateam in cartierul ala, erau ambasade, era spitalul de copii ,,Grigore Alexandrescu" ~i nu am avur pene de curent, dar n-aveam gaze ~i n-aveam apa calda din cauza ci n-ai gaze nu, daci ai centrala proprie la bloc. Ce sa-ti mai spun? Deci bine n-a fost, plus ca eu, in facultate mai putin, dar dupa ce am terminat, traseul meu, noi mergeam pe jos la institut de la mama, de unde stateam. Ma intersectam cu coloana lui Ceau9escu in fiecare dimineata aproape, bine ca nu ma impiedica prea mult ca ei treceau repede \'i oricum trebuia sa stau la semafor, dar de fiecare data ma gandeam cum sa fac sa-i arunc o bomba, deci numai asta aveam in cap. Deci, eu pe a9tia care se vaita ca vai ce bine era, eu nu pot sa-i inteleg, deci mie mi se pare ca au trait in alta lume. Ori nu le-a pasat, nu 9tiu ce sa spun, deci a fost rau. A fost rau, fi-am zis, din cauza oprimarii asteia ca ti se impunea ce sa faci. Nu spun ci fiind in facultate, am intrat ;;i in partid, dar ca ap era, cei care au medii mai mari erau primiti, altfel nu. Dar la prima ;;edinta m-am lamurit cum era cu partidul pentru ci erau tot felul de indivizi care se ... ca sa iasa ei in fa1a, te criticau (cu un ton dezamagit). ~i am ramas membru de partid pana in '89, dar aveam mustrari ca nu iau cuvantul. Ca, \'tii? D-as- tea ~a, nici nu 9tiu, deci pe mine nici nu au indraznit sa ma trimeata la spectacole pe stadioane. Nu faceam urat, dar nici nu ma uitam furmos la ei, ;;tii? (zambe1te). A fost, de exemplu ... ai auzit de mitingul din 21, ala mare cind s-a intrerupt ~i emisia, eu eram la institut, nu au indraznit sa ma trimita acolo. Eram mai rebela, dar un rebel a~a mai mult din priviri (rade), nu 9tiu cum sa spun. ~i bine cu 9efii mei nu prea! Nu, nu prea indraznea pentru ci n-am

15

Romania protestelor. 2017.

16

suportat sa fiu calcata pe coada, 9tii?! Dar am suferit altfel, am suferit, nefiind casatorita ma trimiteau in tot felul de permanente, pe la nenorocirile astea unde avem noi, ca e Institutul de Proiectari Energetice, la cemrala de la Turceni, la cemrala de la Giurgiu 9i am stat cu lunile pe acolo. ~i nu coma ca te imbolnavesti, ca acolo sa vezi conditii acolo sa '' ' ' vezi cumplit, fara apa calda, fara ... , acolo am avut 9i pene de curem. Era un bloc facut din prefabricate de 4 etaje 9i eu eram singura femeie, restul erau delegati din toate institutele ca erau multe institute pe vremea aia 9i de cercetare ~i de proiectare, :;,i furnizori de piese, toti erau barbafi. Dar nus-a imam plat nimic, problemele au fost ca am racit ca era cimentul rece 9i nu aveam apa calda, ~tii. Nu gaseai nimic de mancare, trebuia sa mananci la camina. La cantina dad te duceai in sala mare :;,i nu prea puteai sa nu te dud acolo, incepeau :;,i aruncau muncitorii, iar eu fiind singura femeie, ei mai aveau femei angajate acolo, dar eu eram in grupul asta de proiectami, , ingineri, mai asa. , Si ' aruncau cu cocoloa9e de paine, deci iti dai seama ce dementi, nu 9tiu, ma rog. Plus ca mirosul de carbune intra in haine, era cumplit. ~i banii miroseau a carbune, nu pot sa-ti spun cum arata; de exemplu a nins, la un moment dat a nins, s-a asternut zapada pe camp ca era un camp langa ce;~rala, a doua zi zapada era gri, pe tuvam, cenu:;,ie era. Ap, acum nu mai e ca au pus filtre 9i e mai bine, au pus chiar 9i pomi fructiferi prin curte 9i trandafiri, adica e altceva imr-adevar. Dar era cumplit, era cumplit 9i am stat 3 !uni acolo. ~i dupa 3 luni am zis ca vreau sa-mi iau transferul, n-aveam voie sa-mi iau transferul pentru ca era Ministerul Energiei care era, n-aveai voie sa faci orice vrei tu, 9tii?! Deci, nu puteai sa pleci cu transfer ca nu se accepta 9i voiam sa-mi dau demisia. Dad 1mi dadeam demisia,

Piata Victoriei

pierdeam 5 ani de vechime, ca atat aveam, din '84 pana in '89, aveam 5 ani de vechime, pierdeam 9i ca avansare, ca salariu, 9i ca pensie, dar eram hotarata sa-mi dau demisia. Noroc ca a venit Revolutia 9tii? A venit Revolutia. ' '

Cum erau scolile? ' Eu am avut o 9coala buna, profesori foarte buni. Ce m-a impresionat? Deci, aveam o profesoara de matematica care fusese studenta lui Titeica, deci mare matematician roman. Profesoa;a· de biologie, foarte dedicata, aveam laborator, am facut 9i cursuri de gospodarie (entuziastd), am invapt sa fac si maioneza, si nu mai stiu ce am mai facut, cev; duke, nu ~ai tin min~e ce in scoala generala spun. ~i o profeso~ra de istori: car: mi-a placut foarte mult, avea ea, saraca, o alergie la otet 9i i-am facut noi o figura, i-am dat cu otet pe tabla 9i cand a intrat in clasa, 9i-a aruncat catalogul 9i a ie9it (rd.de). Da, am fost rautacio 9i, dar era o doamna, era o doamna. Bine, si invatatoarea mea a fost o femeie absolut extraordinara, ~m avut noroc, am avut noroc. In 9coala generala, din clasa a VI-a, nu din a V-a, am ... , a venit o profesoara de engleza care chiar ne-a invapt, deci eu de atunci am invapt engleza, stiu foarte bine, am mai facut si in liceu, 9i i'h fa~ultate, dar deja nu mai aveam ~evoie, adica lecturi in plus, n~ltceva, literatura, dar bazele le-a pus binecuva~tata, nu mai 9tiu cum o chema, am impresia ca o chema Ionescu, dar nu sum sigura, deci 3 ani, din a VI-a pana in a VIII-a. Si pe urma, dupa 9coala generala, am imrat la Arhitectura cu meditafii pentru desen 9i nu mi-a placut deloc atmosfera, acolo era cu ,,mancatorie", cu nasul pe sus, deci ti-am zis. Si cam din anul II ' eu , ' am facut 5 ani, am fost ultima serie de 5 ani, din anul II m-am hotarat sa nu mai dau, dar nu 9riam

17

Romania protestelor. 2017.

18

unde sa dau, adica am fa.cut, am terminat, mi-am luat ?i diploma, am facut 9i proiectul, macheta de bloc, nu ;;tiu ce. Am luat 10 la matematica, la bac, dar la proiect nu, pentru ca nu aveam posibilitati. Ceilalti s-au dus pe la parinti, pe la ... , unde aveau. Si , m-am hotarat sa dau la Constructii , Hidrotehnice, asta am facut. Cum erau 9colile? Erau bune, era un sistem de invatamant mai bun. Nu pot sa-mi dau seama, eu daca ar trebui sa compar profesorii pe care i-a avut fata mea ... Acum, la primii 4 ani, cum se cheama? Nu e gimnaziu, primii 4 ani sum 9coala primara, cu invatatoare, m-am luptat 9i am tot intrebat in dreapta, in stanga care e cea mai buna invatatoare 9i la aia am dat-o 9i intr-adevar a fost nemaipomenit, deci Maria nu face nicio gre 9eala de ortografie, a prins foarte mult acolo. Pe urma intr-a 5-a 9i a 6-a a fost printre primii 3 din clasa 9i era un copil foarte sociabil, dar intr-a 7-a i s-au schimbat mai multi profesori 9i au venit unii care nu aveau nici in clin-nici in maneca cu pedagogia 9i cu psihologia pentru copii 9i (dezamdgitd) ;;i ma rog, am pierdut-o, adica a alunecat, nu mai, abia am scos-o, abia am scos-o, daca abia anul trecut a terminat liceul, iti dai seama, are 23 de ani, face saptamana viitoare 23 de ani. ~i nu, a fost nasol, era o directoare exact cum s-a intamplat acum, cand, anul trecut, nu 9tiu daca ai fost atenta, ministrul invaramantului, domnul Mircea Dumitru a cerut sa se dea examen pentru posturile de director de 9coli. Este foarte important sa ai un director de 9coala care este 9i bun manager 9i bun profesionist, deci nu pot sa spun ce panarama avea Maria ca directoare de 9coala, nu pot sa spun, care a adus oameni cu pile 9i care (incepe sd vorbeascd cu pisica). Da, deci e vorba de oameni, e vorba de oameni, eu a;,a zic. Ca materia este foarte incarcata, este cumplita, de exemplu, in

Piata Victoriei

clasa a 9-a am vrut si't o ajut pe Maria cu matematica, deci din a 7 -a, de unde era a treia in clasa la matematica, nu i-a mai placut matematica deloc si normal ca s-a rupt filmul (revoltatd) si ea in a 9-a ~i a 10-a a facut matematica. In a 9-a a~ luat cartea am incercat sa o ajut, deci nu intelegeam nimic, era filozofie, era nu 9tiu ce. Ca ~i eu ii citesc pe Liiceanu cape apa ~i aia era ceva de neconceput. Tu n-ai trecut prin treaba asta de curand? Da, ea :in a 9-a a avut parte de profesori care se bateau cu pumnii in piept ca materia lor e cea mai importanta, de 9i era la uman, deci asta spun, este vorba de oameni 9i acum nu 9tiu ce fel de oameni ies, care nu, deci sunt foarte dezamagita de invaramint, de sanitate nu pot sa spun pentru ca ma feresc ca de naiba de medici 9i de medicamente. A~a, de angajat, m-am angajat imediat pentru ca era obligatoriu sa munce9ti, da? ~i aveam dreptul sa luam repartitie, Bucuresti era oras inchis nu avea1· ' , ' ' voie sa-ti iei repartitie in Bucuresti, eu fiind si constructor hidro, erau institute de proiectari, cei care au avut parintii in institute au luat, ca se putea, dar oficial nu, deci se facea ca 9i acum. Dar, eu avand medie buna am avut dreptul la dubla reparci;ie. Ai auzit de dubla repartitie? Deci, se faceau 2 ani, era un fel de stagiatura, intr-un loc 9i pe urma puteai sa vii dupa 2 ani in Bucureni, tot eu :imi alegeam locul, deci eu puteam la repartitie sa-mi aleg. ~tii cum era? Foarte interesant, noi am fost asa, am fost in Bucuresti vreo 120 de absolventi, am a~ut ia Iasi si laTimiso;;a ca hidrotehnicieni si ,se B.cea ca un fel, de conf;rinta

;i

'

'

J

'

de ... , nu ~tiu cum ·sa zic pe vorbitori (speakers n.d.) era repartitia, toti, erau locurile 1nsirate pe tabela si in ordinea m~diilo~ aveai dreptul sa:ti alegi, bine:inieles ca aveau prioritate constantenii sa ia in Constanta acum s-a facut 9i la Consta~ta, nu 9tiu daca, dar ca de 3 ani, nu ~tiu daca de 5. Eu am facut 5 ani ~i

cr~d

19

Romania protestelor 2017.

facultatea. ~i am preferat sa imi aleg in acela~i minister, ti-am spus ca era foarte greu sa te transferi dintr-un minister in altul, deci erau constrangeri, erau constrangeri. A! Si nu ti-am zis de armata. Am facut ' ' armata, 5 ani, cumplit. Se facea armata si la femei?

'

20

Au facut femeile, a fost ideea Elenei Ceausescu, cred. Deci, nu pot sa-ti spun ce umilinta am ~rait ca toate ofiteresele alea care predau, ca faceam cursuri ~i o data ~e an, adica la sfar~itu! anului, vara, o luna aveam practica cum ar veni Ji faceam pe stadionul Steaua ca era al armatei 9i trebuia acolo sa ne punem costumele de antichimic, lopata mica de transee asta era amuzant, deci, luna aia era foarte a~u~anta. Dar cursurile din timpul anului, deci o data pe saptamana noi aveam 8 ore de cursuri la unitatea aia militara, nici nu mai ~tiu unde era, ca stiu ca imi era asa o rusine sa merg cu uniforma aia ~rin ora~ ~i treb~ia sa s~luti ofiterii, dar umilinta nu asta era umilinta era ca acele persoane, ca nu pot sale sp~n doam~e, te tratau cape ultimul gunoi ca lasa ca stim noi cum se iau exemenele. Fii atenta, deci ast~ a fost cumplit. Umilinta, intelectualii trebuiau sa fie umiliti, ~tii? Da. Deci cine spune ca era bine pe vremea lui Ceau~escu ... Si ti-am zis cu repartitia, deci atunci am luat aF, am l~at' stagiatura pe Vale~ Oltului, la Brezoi, daca ai auzit, unde se varsa Lotrul in Olt ~i 1ncepusera lucrarile la Barajul Gura Lotrului ~i a doua repartifie era aici la institutul unde lucrez acum, dar mama saraca n-a prea suportat ideea ca eu o sa stau 2 ani acolo ~i avand ea relatii de familie la partid, acolo erau relatii, ca si acum daca stai sa te gandesti, mi-au trimis fax ca po~ sa vin, nici nu ma instalase~ bine, dar nu, eu am facut hidrotehnica, vreau sa fac baraje 9i am stat 6 !uni. Ca dupa 6 luni au deschis alt baraj, mai in

Piata Victoriei

amonte pe Olt 9i au dat disponibili toti inginerii 9i eu cand am vazut, am venit la serviciu, fii atenta, ~i vad O lista pe UF ca sunt disponibile urmatoarele posturi ~i mi-am vazut numele acolo, ~i m-a apucat plansul, cum adica ma dai tu disponibila, nici nu spui dinainte 9i m-am suparat 9i am dat telefon la Bucure~ti, 9i am zis, mai e valabil faxul ala? ~i era valabil faxul. ~tii ce e ala un fax? De fapt, nu era fax, era telefax case dadea prin morse, nu ~tiu cum, deci era a!ta, a9a. ~i mi-am luat po~eta, deci nu mi-am luat bagajele ca aveam acolo bagaje, iti dai seama, a9ternuturi, aveam radiator electric, ca nu aveam incalzire. Deci am stat 6 !uni de iarna, dar o iarna cumplita ca au fost legaturile rupte, firele inghetate, deci o iarna din asta grea de tot, intr-o zona ca o caldura a9a, nu batea soarele acolo, am suportat tot frigul ala ca sa plec dupa 6 luni. ~i-am plecat, ti-am zis cu posetuta, ti-am zis si am venit si mi-am facut ' ' ' ' ' deta9area la institut, deci na, a fost cu pile. Altii, ti-am zis, au venit din prima, adica te duceai unde ai fost repartizat ~i iti dadeau o negatie, domne, nu am nevoie de cutare, de tovara~ul sau de tovarap, asta a fost. ~i la repartitie, deci, ti-am zis, eu am avut dubla repartitie, ce sa mai spun eu pe aici ca eu am multe de povestit dar poate te plictisesc. A~a, deci m-am angajat imediat, adica am terminat in iunie 9i m-am angajat pe 23 septembrie, am fost la mare, eii, pai cum?! Da. ~i cum era munca?! Munca aici la institut, ti-am spus cum era, erai mai fara relatii, dadeau tori in tine, ~tii, cape urma nu a mai funqionat pila, pana la transfer. Dadeau in tine, adica in sensul ca te trimiteau sale rezolvi probleme sefilor cum mi-au facut si cu detasarea aia de 3 luni, ' ' ' a dracu detapre, permanenta cum ti-am zis, la Turceni ~i dupa 3 !uni am vorbit cu varul mamei de la partid ca intamplator era ~eful de camera pe Sectorul 2, unde e institutul meu ~i am zis ca nu vrea

21

Romania protestelor 20 1 7.

22

sa-mi dea cransferul ~i s-a dus in audienra la director ~i nu a ob 1inut, pentru ca directorul avea pile 9i mai sus, era pus de Ceau9easca director la noi, tot politic, da, era un om 9colit in America, dar avea o boala, ne-a dat afara toate femeile de serviciu, a pastrat doar una pentru veceuri ca la veceuri chiar nu ne-a bacrat si trebuia sane facem noi curat 1n birou, t, ' ne-a dat galeti si maturi si i-am zis ,,Maturi ca", a~a ' ' ' i-a ramas numele (rdde), ,,Miturica". Nu aveam voie sa avem poze pe pereti, deci poti si-1i imaginezi, nu ai ajuns sa lucrezi intr-un loc, dar trebuie sa te simfi bine in locul in care lucrezi. Noi aveam poze cu ca1ei, cu peisaje, cu ... , mai aveam ~i proiecte puse pe pereti, nu nimic, flori, nimic, deci nimic, o nebunie, adica numai ca sa iti impuni ceva, 9tii, sa re constranga. ~i, deci, cum ti-am zis, ap, am lucrat, am facut proiectare, pe urma m-au chinuit cu detaprea asta, am vrut sa-mi iau transferul, nu s-a putut, asta era. Aa! Deci asta era ln '87 spre '88. ~i ln '88, aa, ca de ce nu mi-au dat, a chemat-o pe ;,efa mea care ma punea sa fac treburile astea 9i aia nu a recunoscut, ca nu e adevarat, ca nu puteam sa ne lipsim de doamna Chivu, pentru ca doamna Chivu e implicata in nu 9tiu ce proiect 9i unchi-mio nu a avut ce sa mai zica, eu i-am spus seara ca a min 1it, da, minteau cu nerw1inare, daca pofi sa-ti imaginezi, ca nu a avut argumente, 9tii, cum si zica. ~i atunci in ce proiect crezi cam-a implicat nenorocita aia? Ci daca nu i-am dorit cred ca nu mai triie9te la cat i-·am dorit (rdde), era o para9uti, lasi-mi 1n pace, nici nu vreau si-mi aduc aminte de femei din astea. Avea 9i barbatul foarte sus pus, 9tii, dar ii pliceau tinereii. M-a trimis in permanenti la Giurgiu, deci m-a luat de la Turceni, la Giurgiu nu se facea cu dormitul acolo, se facea in necare zi, deci in fiecare zi naveta cu autocarul, eram tot a~a, de la toate specialitatile, de la mai multe institute, un autocar

Piata Victoriei

plin de oameni ca ap cerea partidul sa fie oameni permanent la centralele termice sa meargi totul struni 9i daca cumva plesnea ceva, era jale. Nu pot si-ti spun ce au fa.cut, deci eu eram in perioada aia la Turceni, cum ti-am zis ca stiteam acolo, mi se pare ca o data la 3 saptimani aveam voie si vin acasa 3 zile ~i chiar alea 3 zile in care am fost eu acasi, sa-ri speli rufele ca alta explica1ie nu exista, de la ... , nu 9tiu ce era ista, unul Dinci, vice-prim-ministru, ceva de genul, unul din guvern, nenorocit care se ocupi de partea asta de energie. Era mai mare decat ministrul energiei, era mare, secretar de stat, nu ~tiu sa spun, nu prea mi preocupa guvernul pe vremea aia, acum mi preocupi, a dispus ca toti proiectantii, din 3 institute de proiecriri, toate 3 eram la Ministerul Energiei, si meargi si curere tunelele de carbuni, deci pe baieti, deci i-au dus pe biieti sa curete tunelele de cirbune, o bitaie de joc, deci asta era comunismul. Plus munca patriotici, munca patriotica in fiecare duminica trebuia si miturim bulevardul ista, cum ii cheami, Tei, Lacul Tei, pani la facultati, nu ~tiu daca ai idee unde sunt, vreo 3 km! Sau si dim zipadi 3 km, 9tii, da, deci nu existi 9i se lucra de iuni pani sambiti, de luni pani sambiti 9i duminica sa nu ai timp si-ti tragi sufletul, munci patriotica, la tineret, nu oricine. Nu am fost, am fost o singuri data la sortat de cartofi, tot cu institutul, dar cu facu!tatea, noi am avut noroc, fond contructori, nu ne-au dus la cules de struguri sau de porumb ca pe cei de la universitate, ca pe i~tia ca voi, Universitatea 9i Dreptul ca Dreptul tot la Universitate e, nu? Ee, veri~oara mea a facut Dreptul ~i a terminat in acela?i an cu mine. Ii ducea la cules, la Sarica Niculirel, nu mai 9tiu pe unde, la cules de struguri ~i de porumb, pe cuvant, deci nu e minciuna. Cum ri-ar pica tie sa nu ai vacanra, sa zica ,,trebuie sate duci si faci curare", nu'

23

Rornariia orotesteior. 2017

24

Ei, noi aveam, am avut 9i nu mai e acum, din pacate nu-1i mai pot permite pentru ca e prea scump, fond multe pntiere in rara de hidrotehnicieni, am facut practici, stateam cite o luna la un baraj din asta 9i ... , 9i invapm, dar ne 9i distram enorm, deci nu pot sa-ti spun ce bine era. Au fost aproapte toate locurile au fost foarte mi~to, foarte mi~to, acum nu mai e. ~i exclusiv de studii am facut 2, una am fost cam prin Bra~ov, Sibiu ~i, adica partea de Sud a tarii, ap. Tu de unde e~ti? Din Pite~ti, da, cred ca am trecut ~i pe acolo cu excursia ca altfel am trecut de nenumarate ori, eu sunt fan Curtea de Arge~, imi place foarte mult zona. ~i unde am fost in Portul Constanp care a fost foarte interesant, probabil ca era in decembrie, era cam frig, dar aia a fost interesanta, ~tii. ~i cealalta a fost interesanta. Nu, a fost frumos in facultate, acum nu se mai pot face ca-s foarte scumpe, ti-am zis, nu mai. Fie pntierele, eram cazati in ... are un nume dar am un lapsus acum. Organizarea de pntier, ei aveau un ... Majoritatea locurilor erau blocuri, blocuri facute ~i care au ramas ulterior pentru turism, cabane, ~tii? Da, acum nu mai sunt ~i ca sa ii cazezi la hotel, nu prea. Pe noi nu ne-a costar nimic. La ... intr-un singur loc ne-au pus, au zis ca sa ne scoatem banii de masa, cum ar veni, nu ne-au dat nimic ~i nici mare lucru nu am facut (rade), am o poza cu tarnacopul in mana. Da, nu, ne-am distrat bine in facultate, ne-am distrat bine. Ti-am zis ca am avut ~i noroc ca nu ne-au trimis la munci din astea idioate. ~i in institut, ti-am zis pe mine mai mult m-au calarit cu munca, nu cu placurele, nu cu manifestafii din astea. Iar in 21 eram, noi aveam Radiodifuziune, n-aveam televizor, aveam transmisiune radio, adica al institutului interior ;,i s-a transmis discursul lui Ceau~escu la radio ~i s-a auzit intreruprul ala, toata lumea s-a ... , a fost ap un val. Deci ideea e urmatoarea ca traiam in comunism fara sa avem cat de cat, cea mai vaga

Piata Victoriei

banuiala ca este finit acest lucru, ca se poate termini odata. Bine ca inainte, toata lumea asculta Europa Libera, au fost tot felul de mi~cari de linie, a fost Bra~ovul in '87, dar nu s-au cuplat restul oamenilor. A fost mi~carea asta de la Timi~oara care s-a auzit la Europa Libera, dar au incercat sa o mupmalizeze ~i ce a scos lumea in strada, ca eu asta le-am spus 9i acum, ei nu vor sa inteleaga, bine nu vor, nu ai ce sa faci, a fost, asta a fost. Cand am ie~it in Bucure~ti, deci dupa mitingul ala au ramas la Universitate ni~te tineri, care pe de o parte i-a arestat, au fost morti, deci au fost morti acolo din cate mi-a zis ?i mama. A, mama era nascuta pe 20 decembrie ~i eu deja ma mutasem, am o garsoniera in Tineretului, ma mutasem din '89 acolo. Nu, in '88 am cumparat-o, da, in primavara lui '89 m-am mutat la casa mea, dar mai treceam pe la mama ca era chiar pe traseul spre serviiu, ~tii? ~i in 20 am ramas la ea, fiind ziua ei am ramas la ea ~i am ramas la ea o saptamana pentru ca nu am mai putut sa plec de frica. Pentru ca pe 21 cand s-a dus ea, cand a fost? 21, nu mai ~tiu exact. Deci, cand s-a dus la serviciu, in Piap Romana, cand a trecut, spalau sangele cu furtunurile, iti dai seama ce a fost acolo. ~i chestia asta a scos lumea in strada, deci victimele. Noi, eu m-am dus la serviciu, stateam toti cuminti in bancile noastre, adica discutam intre noi, iti dai seama, cand s-a auzit un vuiet pe Barbu Vacarescu, ca sa iti faci o idee, deci institutul meu, ~tii unde e ~tefan eel Mare, nu? ~i Barbu Vacarescu vine perpendicular pe el, institutul meu e undeva la vreo 10 minute de mers de ~tefan eel Mare. ~i am auzit un vuiet venind dinspre Pipera, am zis ,,Vine Pipera!". Au venit, deci in Pipera era platforma industriala, ca ~i acum, acum sunt ~i mai mu!te, acum sunt multinationale acolo, dar erau foarte multe, era FEA de elemente de automatizare, erau calculatoare, tot felul. Oamenii aia au plecat pentru ca aveau,

25

Romania protestelor 2017.

au avut un mort, le murise cineva in noaptea aia. ~i au plecat revoltati 9i au strans de pe traseu toata lumea. ~i cand au ajuns la noi, au intrat in curte 9i directorul s-a dus sa incuie u 9ile 9i aia au vrut sa le sparga 9i atunci le-a deschis 9i au navalit, nu toti, dar au navalit 9i cu cati au mai fost 9i ne-am dus cu ei cu coloana pe, am ajuns la Romana 9i de acolo am luat-o exact pe invers decat a fost primul mar 9 daca 1-ai urmarit. Deci, a fost spontan. Tancuriie erau intre Universitate, daca 9tii bulevardul asta Magheru, de la Universitate spre Romana, la prima interseqie, strada care iese in Piata Revolutiei, se cheama Orizont, acolo erau tancurile. Nu v-a fost frica?

26

Nu, nu mi-a fost frica, era arat de multa lume ca ma impingeau, ma zdrobeau, era o vitrina a unui, a hotelului Ambasador, acolo 9tiu ca, deci acolo s-a oprit coloana ca erau tancurile 9i atat de multa lume era cane striveam unii de altii 9i la un moment dat s-a auzit, cred ca au inceput urale ceva, ca nu-mi dau seama, ca s-a destins tot, au plecat tancurilc. Cand a venit atata lume, au plecat tancurile 9i toata lumea a navalit pe Strada asta, pe Orizont 9i pe alte strazi care dau in Piata Revolutiei, s-a umplut piara. Ai vazut poze. Da, asta a fost 9i am fost acolo in Piata 9i am vazut elicopterul, adica am trait, am trait chestia asta. E, dupa aia a inceput teroarea, dupa aia a inceput teroarea eu fond 9i in centru acolo, chiar am crezut ca se trage, acum se ancheteaza ca de fapt, nu ar fi fost a9a. Am stat, noi aveam acolo unde stateam la mama, aveam obloane de lemn care se lasau ca sa faci umbra sau de furtuna 9i in dreptul u 9ii de la balcon se cobora oblonul pana jos, deci am stat cu oblonul pana jos 9i ne uitam la luminile alea ca 9i cum ar trage pu 9ca, adica zgomotul infernal a fost in zona noastra acoio, a mai fost

Piata Victoriei

9i 1n alte cartiere, dar acolo s-a concentrat pentru ca erau ambasadele, 9tii 9i televiziunea, foarte aproape de televiziune era locul, deci a fost toata mascarada asta, mie mi s-a pa.rut reala, eu nu am dubii. Dar, m-am dus la serviciu, la serviciu ce crezi ca am fa.cut, am facut 9i acolo am facut de garda. (Intra fata dumneaei in camera). Acolo mi-a amoqit gatul. Da, am facut de garda, am dormit pe birouri, ap, tu ~tii ce nasol e (rdde), da, a fost, a fost o perioada agitata. La metrou erau grupuri din astea de revolutionari care sa controleze actele, erau terori 9tii, cine 9tia ca nu exista terori 9ti. Dar, ma rog, a fost perioada aia nasoala, pe urma ne-am lini 9tit. Ca sa-ti spun ~i eu m-am bucurat ca !-am vazut pe Iliescu ca apare la televizor pentru ca eu 9tiam din facultate ca a fost invitat ca era directorul Direqiei Apelor cand a venit 9i ne-a finut un speech in facultate, dar cred ca era la Ape cand eram in facultate. ~i mi-a placut cum a vorbit, 9tii, are talent la vorbit. Numai ca au inceput sa apara adevaratii revolutionari, adica Doina Cornea, nu mai 9tiu cine a mai aparut, Liiceanu care au inceput sa spuna ,,domne, Stai un pie ca matale e~ti al lui KGB-ul" ~i m-am despartit de mama in momentul asta, dar nu am avut conflicte, ei au votat cu Iliescu, nu am fost la Piap Universitatii, nu pot sa ma laud cu chestia asta pentru ca, pe de alta parte probabil ~i eu am fost par;ial sub influenta aceea care spuneau ca sunt golani, ca PNT-ul e nu 9tiu cum, dar eu nu am votat cu FSN-ul nici in '90 macar, adica m-am de 9teptat la un moment dat, e adevarat ca am votat cu Alianta, Grupu! pentru Dialog Social care exista 9i acum, dar care nu a luat nici 5% ~i atunci mi-am da seama ca eu sunt lntr-o minoritate, sunt ~i minoritati, nu? ~i eu nu m-am nimerit in majoritati. Cam asta a fost. A, cu familia, cu familia. Mai era o problema pe vremea

27

Romania prntestelor. 2017.

28

lui Ceau1escu, apropo de familie, ai auzit de taxa de celibat? Tu ai fi platit taxa de celibat, daca ai 18 ani, deci la 18 ani, dar trebuie sa te angajezi, tu e~ti inca studenta, studentii nu plateau. Deci, din momentul in care te angajazi, daca nu aveai copii, indiferent ca erai casatorit sau necasatorit sau ca erau casatoriti ~i 1ncercau de 1000 de ani sa faca cop ii Ji nu reu~eau, trebuia sa platejti taxa de celibat. A! ~i mai era o porcarie, spariul locativ, aveai dreptul la 7 m 2 , daca depa~eai mai mult de 7 m 2 de persoana trebuia sa plate9ti spatiu excedentar, nu ai auzit de ap ceva, da, deci asta era, daca ai o casa mai mare, 3 camere ~i tu stai, cum am eu acum, am 4 9i eu cu fata mea, pai a~ plati de m-a~ usca la spafiu excedentar. Eu cu ai mei nu plateam pentru ca eram multi, ~tii? ~i dupa '90 cand, am avut noroc ca in bloc era un vecin care lucrase intr-un minister inainte si a avut relatii, s-a interesat si a aflat ca nu ' ' ' sum mo 9tenitori pe blocul ala ca era un bloc facut de ru 9i in 1950 ~i nu-l revendica nimeni ~i a reu 9it sa-1 cumpere, dar in momentul in care au facut actele sa-1 cumpere nu au mai aparut 2 camere acolo, au aparut 3 camere ca sa-i creasca pretul, dar, ma rog, a reu 9it mama sa-1 cumpere ~i asta a fost norocul meu. L-am vandut fiind central ~i am luat 4 aid, dar mama nu a mai apucat (trista), deci asta a fost durerea, ce sa spun, foarte greu a fost. Asta cu familia. Deci, in 1994 s-a nascut Maria, bunicul meu ~i cu sorul mamei erau deja du~i din '88, deci am ramas noi 4 cu Maria \>i mamas-a imbolnavit \>i a murit in '95, deci am ramas singura cu fata de un an eyi 7 !uni ~i cu bunica de 85, a fost greu, a fost greu, dar ma descurcam cu banii, ~tii, ca ~i inginer cum sunt acum nu pot sa spun ca mi-a fost foarte greu pana am avut-o pe Maria, pe urma am facut ~i extra, ~tii, am inceput sa dau meditatii de engleza ca ti-am spus ca ~tiu. ~i mi-am descoperit, cu Maria

Piata Victoriei

mi-am descoperit ca ?tiu sa fac casa ceva \>i o ~tiam pe metoda pe care am primit-o pe ... , pe care am invapt eu \>i am avut cativa copii la meditatii pentru ca am avut nevoie sa platesc femeie, bona, daca mama s-a dus nu aveam cum sa fac altfeL Am avut bona, cu care ne-am imprietenit foarte tare ;,i cand m-am mutat eu aici, s-a mutat \>i ea, dar din pacate ea nu mai e. Am avut o relatie foarte buna cu ea ~i ap m-am descurcat, \itii, adica nu imi ajungeau banii ca S-0 platesc ~i pe ea \ii ca sa mai (>i plecam vara la mare 9i la munte, am mai facut 9i ni 9te excursii 9i pe afara. Eu am mai fost \ii in timpul, pana in '90 am fost in 3 excursii, dar spre ru~i 9i au fost frumoase sa 9tii, au fost frumoase, da. Dar nici la Praga nu ajunsesem, abia pe urma, cu serviciul am reu 9it sa mai ajung. Am mai fost ~i prin excursii ap ~i cu Maria. ~i acum anul asta nu 9tiu acum unde mergem, am fost anul trecut, in Grecia am fost de 5 ori. Nivelul de trai. Nivelul de trai inainte de '89?

Daca vi se pare ca traiti mai bine acum decat atund? Adica a\J spus ca da, ca era viata mai grea atund. Evident ca e mai bine, evident, numai ca ~tii ce se intampla, mi-am dat \ii eu seama prin natura muncii mele. Eu vedeam case schimba partidul care ca9tiga, imediat schimba directorii la centrale, dar eu nu faceam legatura ca de ce ii schimba, am zis ,,domne, ii schimba ap ca vor ei sa-;;i puna oamenii lor, dar de ce i\ii pun oamenii lor?" (A mers sd se imbrace fi a revenit dupd cateva minute, a inceput cu alta idee, legatd de tranzifie). Am spus, aici cu tranzitia, am fost ocupata sa-mi cresc copilul nu prea, deci nu am avut ap conflicte, mama a votat cu cine a vrut, eu am votat cu cine am vrut. Aa, iti spuneam asta ca nu intelegeam de ce schimba directorii ~i toate ap. Pai directorii dupa, cand a luat doamna Kovesi ~efia ~i

29

Ror~arra protestelor. 2017.

30

au inceput sa apara tot felul de matrapaslacuri care s-au facut, atunci am deschis ochii ~i mi-am dat seama care era scopul, scopul era, ai vazut :,,i tu ca sunt tot felui de scandaluri :,,i manageri de spitale :,,i toate astea. Deci este ca :,,i cum mi s-ar fi luat o panza de pe ochi, m-am lamurit imediat. Eu nu am votat niciodata cu ei, nici cu FSN-ul, nici cu PSDSR, cu PNL am votat, cand era Basescu recunosc ca 1-am votat de 2 ori pe Basescu cu toate ca in momentul in care a adus-o pe Udrea, nu mi-a placut, nu mi s-a parut simpatica, nu 9tiu cum sa spun, recunosc ca e frumoasa, chiar e frumoasa, deci e o femeie frumoasa, dar nu aveam incredere in ea, nu 9tiam ce a facut ~i ce magarii face, dar nu-mi place privirea ei, nu :,,tiu ap am simtit, dar de votat I-am votat, lnsa au aparut tot felul de, cum sa zic, spoturi din astea de lamuriri, de clarificari, dar asta spun ca nu i-am votat, dar nu sufeream foarte tare, :,,tii. Dupa anul asta cu guvernul Ciolo9, altceva e, :,,tii. Adica a fost atat de puternica lovitura, mai ales ca nu ma a9teptam :,,i nu numai eu, multi, am zis ,,Domne, noi am stat in bula noastra, nu ne-am uitat ca in bula !or ce se vorbeJte, ce se spune :,,i cum s-a ajuns aici''. ~i faptul ca am vazut cum poate fi asta a fost eel mai dureros. Eu am facut pur :,,i simplu o depresie, u~oara, nu am ajuns la ... , pentru ca eu sunt berbec ~i nu fac chestii din astea, adica imi revin. Dar ce m-a facut sa revin, aveam facebook din 2008, am avut ni~te colegi, am avut un coleg tanar care de abia terminase, adica 9i-a facut licenta lucrand un an ~i ceva la noi ~i ei m-au batut la cap sa-mi fac facebook 9i a stat facebook-ul ala nefolosit ca aveam vreo 7 prieteni, nu mai multi, pe mma am mai adunat cand am fost in excursii, de prin 2013 ap am inceput sa mai adun prieteni 9i ajunsesem de aveam vreo l 00 9i ceva. Dar, in 2016, am vazut ca sunt grupuri, Dacian Cioh1, Klaus Iohanis.

Piata Victoriei

~i atunci cu Klaus lohanis ce am stat pe facebook, ce a fost 9i atunci cu turul II. Cam da, deci dupa 2013 am inceput sa ma uit pe facebook ca fi-am zis, nu ma uitam. Sunt friends cu Maria. Maria avea 500 de prieteni de la inceput de cand am intrat eu ca ea era mai veche. ~i deci eram in grupurile astea, in grupul Dacian Ciolo 9, Klaus Iohanis 9i Laura Codruta Kovesi care aveau cam aceea 9i admini, administratori, ei fond cam liberali. Eu cu liberalii nu am votat niciodata, nu am pasiune pentru liberali, dar, anul trecut mi-a atras atentia USR-ul, i-am votat la locale, i-a votat 9i Maria pentru ca m-am informat 9i mi-au placut foarte mult prezentarile !or dupa care m-am implicat in campania din iarna, din decembrie, i-am ajutat cu semnaturile, adica am strans 14 semnaturi, 9tii, pana 9i pe tata l-am convins sa semneze care vota cu PSD ca ii tot duceam materiale in fiecare zi, ia 9i cite9te, ia uite ce au mai facut, ia uite ce aia, nu e bine 9i pana la urma 1-am convins 9i a stat acasa ca mai mult de atat nu poti, iti dai seama. Dar, faptul ca imediat a scos buletinul sa-i tree datele acolo inseamna ca 9i-a dat seama 9i el ca ceva nu e in regula pentru ca ii impune sa aiba eel pu!in 200 de semnaturi numai pentru a se inscrie in cursa :;;i chestia asta 1-a convins pe tata imediat. Deci, 14 semnaturi le-am dus, cu asta i-am ajutat 9i cu 50 de lei, am donat online. ~i deci am fost la curent tot timpul, am fost la curent cu Europa FM, cu facebook, fara televizor, dar pe grupurile astea vezi tot timpul ce se vorbe 9te 9i la aia, 9i la aia 9i vezi ce orori au aratat 9i ce min uni, adica. ~i plus ca citesc, contribui, Revista 22, Hotnews, sunt foarte informata, 9rii, bine, site-uri serioase. Dar nu ma uitam ce se discuta dincolo, asra a fost 9ocul mare. Deci, a intrat USR-ul cu cat a intrat, ma a~teptam sa fie vreo 20, adica dublu ~i ceva, n-a fost, dar

Romania protesteior. 20·1

32

nu aia a fost, dezamagirea a fost ca au ie;,it a9a cum a ie 9it, nu mai zic de Firea (cu dezamdgire) ca alte nenorocire, da. ~tii ce face doamna Firea? Nu pot, am scris la vreo 3 jurnali 9ti ca ii am in lista de prieteni pe Cartianu, pe Ionel Stoica 9i nu mai ;;tiu, a 9i lui Dan Tapalaga de la Homews i-am scris, nu mi-au raspuns, doar Cartianu mi-a raspuns. Ca am o prietena din Cluj 9i tot vad imagini, te innebunesc, deci nu se poate ce a ajuns ora9ul ala, este fruntea fruntilor, o curarenie 9i o frumusere de pare cu hamace acolo, innebuneHi 9i am scris intr-o zi pe pagina doamnei Firea, ,,Doamna Firea sa 9tifi ca eu sum nascuta aici in BucureHL dar vreau sa va spun ca imi iau calabalacul 9i familia 9i ma mut intr-un ora9 unde e un primar cu bun-simf care are grija de cetateni" 9i cand ma uit dupa minute, nu mai era comentariul. Mai erau ni 9te, toate, deci erau vreo 30 de comentarii, nu m-am uitat la toate, dar am vazut ca toate erau pozitive, toate erau de lauda, ,,Vai, vai, vai", zic, mai ce se intampla aici, mi-a 9ters co-mentariul, ii mai scriu o data. Am vazut ca mai erau unele comentarii care aveau comentariu la comentariu, cand dau sa ma uit la comentariul de la comentariu, nu era nimic acolo, deci fusese 9ters. ~i am mai scris o data, m-a 9ters din nou 9i am mai scris a 3-a oara 9i am zis ,,Domne, cu cat va plate 9te doamna Firea ca sa 9tergefi?" 9i m-a blocat. Deci, asta le-am scris jurnali 9tilor, domne ar trebui sa facem cumva sa afle lumea ca acei oameni care stau zi ;,i noapte pe pagina ei personala 9i pe pagina Primariei, oficiala, exact acela;,i lucru se intampla sa nu-fi inchipui ca se intampla altceva. Oamenii aia sunt platiti din banii no 9tri, deci nu este admisibil ap ceva ~i ea vine ;,i se lauda pe toate posturile ca ce bine e vazut PSD-ul. Ei, normal ca e bine vazut daca tu 9rergi rau-vazutii (foarte revoltatd 1i pufin nervoasd).

Piata Victoriei

Da, deci cam asta a fost. ~i ziceam ca mi-am revenit din depresie ca am vrut sa unesc grupurile, domne stau sa citesc in 3 grupuri acela9i lucru sau sa postez o ;;tire de 3 ori, adica aceea9i 9tire de 3 ori 9i nu s-a putut, pe admini ii durea in cot. ~i impreuna cu alti 3 cunoscuti de pe grupuri, ca nu eram friends atunci, le-am dat friends, am deschis grupul ,,Platforma Romania l 00" 9i m-am facut, adid am fost admin acolo, ma rog, nu ne-am inteles, pe urma, o vreme am ie 9it, dar chestia asta, 9tii, mi-a dar a:p ~i ma ocup acum sa promovez rineri, sa promovez oameni, sa promovez proteste, sa promovez USR-ul, deci arat tot timpul ce au facut, ce initiative ca nu 9tie lumea, la televizor nu apare nimic, adica nu fac nimic, dar ei toata ziua fac. Sunt ni 9te oameni, i-am 9i cunoscut. Am fost la o dezbatere la parlament pentru ... , de Proclamatia Romania 2017, ai auzit? Vite ce scrie acolo, ,,Sustin Proclamatia Romania 2017". Deci, de la Timi 9oara a pornit ... sunt ni 9te puncte pe care toti protestatarii le-au acceptat 9i eel mai important este punctul 8, ,,fara penali in functii pub lice". Ei, asta a fost dezbaterea, am fost ~i eu acolo 9i i-am cunoscut personal, sunt ni 9te oameni extraordinari, deci nu pot sa-ti spun ce diferenta este intre toti mitocanii care sunt pe la PSD. Asta e politica. Nivelul de trai a crescut. Uite la mine problema a mai fost tot din cauza ... , deci toata perioada de guvernare a lui Ponta, nu au fost investitii, ori, eu lucrand in proiectare avem nevoie de investi;ii. Am avut un colectiv de 8 oameni, in 2012 eram 115 in seqie, acum mai suntem 16. Deci s-a tot dat afara si nu numai ca eu am acelasi salariu din ' ' octombrie 2008, deci din 2008 pana in 2017 am acela;,i salariu, a9a ca nu pot sa spun ca mi-a crescut nivelul de trai pentru ca mie mi s-a diminuat valoarea lui reala, daca socote 9ti la euro de la 800 mi-a

.33

Rornarna proteste!or. 2017.

34

scazut la 600 ~i in plus a fost 9i redus de 3 ori. Deci de 3 ori, o data la 6 luni, cand dadeau afara, ne reduceau cu 25% salariul pe o perioada, de nu mai 9tiu, 3 luni, 2 !uni, ceva de genul asta, dupa 6 luni, iara, 9tii. Deci de 3 ori a fast redus, nu marit ~i pe mine nu ma afecteaza deloc maririle astea pe care le fac 9i chiar daca m-ar afecta, sufar din altceva ca s-a furat 9i nu se cunoa~te ca s-a ... , nimic pe rara asta, nimic! E nenorocire. A 9a ca nu ai cum sa ... , nu. Dar eu prima oara am iqit la proteste sa 9tii, nu in 18 ianuarie, nu ala a fost primul protest, primul protest a fast in 11, nu 9tiu faarte multi pentru ca nu au fast, cred ca maxim 250 de oameni au fost la Universitate cand Avocatul Poporului a depus la Curtea Constitutionala exceptia de neconstitu', adica aia ca sa-1 scoata pe Dragnea pen' ... (se balbaie). Deci eu am citit toate ordonantele, dar nu pot sa le reproduc, dar de citit le-am citit pe toate, adica cine spune ca nu suntem infarmati e praf in ochi, adica am citit tot. Nu numai ca am citit toate comentariile jurnali~tilor sau ale expertilor, am citit toate comunicatele si , ale Parchetului si , ale CSM-ului, deci am citit tot. Si inclusiv ordonantele , ordonantele, , , pentru ca ... Dinainte sa zica a~tia ca nu le-am citit, le-am citit pentru ca mi-au fost puse sub ochi, nu de altceva, pe grupuri s-au tot postat. Deci asta a fast, primul protest a fost local, acolo la fantani, acolo la Universitate. Deci intentionat nu daduse zapada, trotuarele erau cura1ate pe vis-a-vis, dar in zona aia era zapada, am framantat-o cu picioarele. ~i pe urma in 18 cand a fast cu ,elefantul' la guvern 9i cu vizita Jui Iohanis ca Iohanis a ie9it seara ~i pe urma au inceput mar 9urile. Ei, vreau sa-ti spun ca marsurile, cele 2 marsuri care au fast de la Univer' ' sitate, din ce in ce mai multi lume, a fost extraordinar (a mers sd-fi pund un pahar cu apd).

Plata Victoriei

Ati mers singura la proteste? Aveam prieteni, mi-am facut prieteni pe grupurile alea 3 in care eram, 9tii, ca mai comentezi, mai vezi ca unul are aceea 9i idee cu tine ~i ii dai like si asa. Si eu nu am fast la protestele cu Ro 9ia Mon~an{i, ~u am fosr nici in 2014 pentru ca nu aveam cu cine, eu fond singura, Maria s-a izolat, ti-am zis si nu mai iese, ea a ie 9it pana sa aiba caderea aia, ea ~ra cu Basarabia, era prima in coloana, avea un drape! pe care I-a primit de la cineva. Sigur cu Klaus Iohanis ce am stat pe facebook, ce a fast 9i atunci cu turul II. Cam da, deci dupa 2013 am inceput sa ma uit pe facebook ca placarda e foarte incomoda, eu mi-am facut-o dintr-o curie de pizza, i-am scos marginile 9i da, am tot suprapus mesaje ca uite sunt mai mulre 9tii ca tot se schimba, intai a fast cu OUG-ul. Aa 9i mai aveam unu pe care nu am pus-o, uite pe asta ,,Groapa de gunoi". ~tii de ce nu am pus-o? Ca nu se vede ca e groapa de gunoi, poate sa fie protestatari in Piap Victoriei, de asta nu am mai pus-o, da. ~i de mar 9uri iti spuneam, am vorbit pe facebook cu o doamna din asta cu care m-am imprietenit 9i am facut schimb de telefoane ca sane intalnim si cu ea m-am intalnit atunci la, in 11 9i in 18. D;r in 18 nu am stat pana a plecat coloana ca au plecat, au fast putini dar au plecat. Dar pe 22 ea nu a mai venit, ea s-a cuplat cu altcineva, cu prieteni ca sa fie mai multi cand a fost puhoiul ala de oameni cares-a dus spre guvern. M-am dus singura 9i era lejer a9a pe trotuar 9i ma uit eu in dreapta, in stanga si vad o doamna micuta asa si zic ,,Buna seara , sum si ' eu singura". Mai, asa , de bine ne-am inte!es eu cu doaman aia, deci nu pot sa-ti spun. Bine era 9i placut afara nu era faarte frig, nu era gerul ala, in 11 a fast mai frig, plus ca am inceput sa ne mi9cam, m-a luat de brat, mi-a zis ,,eu sunt Monica", ,,eu sunt Liliana", nu i-am luat telefonul 9i nici nu ,

J

'

'

2017.

36

stiu cum o cheama si imi e asa de dor de ea cateodata, iti spun. Deci ~ot mar9ul ala pana la Guvern a fost nemaipomenit cu ea. Plus ca a fost ziua in care a venit Iohanis, nu 9tiam de ce ne-am blocat la Intercontinental 9i aF la 5 metri mai incolo am vazut ca e lume cu reflectoare, dar nu am 9tiut de ce, era Iohanis care venise pe acolo. Nu spun, au fost extraordinare mar 9urile alea. ~i pe urma au fost adunarile la Uni..', la Piap Victoriei, saptamanale, eu nu am fost in timpul saptamanii, eu daca ar fi fost sa ma due ma duceam de la 3 (ora 15) ca ai vazut ca sum la 2 pa9i, cred ca ti-am zis ca iau metroul o statie 9i ies la Piata Victoriei, dar nu era nimeni la 3, erau doar cei care stau la permanenra 9i ca sa ma intorc seara, plus ca eu ma scol la 5 dimineap. Ca nu suport aglomeratia, mi-am facut cerere la director sa-mi decalez programul, sa incep la 7 9i sa ies la 3 (15), la noi programul este glisant intre 8 9i 9, deci poti sa vii oricand intre 8 9i 9 9i sa ie9i imre 4 9i 5 (I 6- I 7), or, eu nu suport aglomeratia 9i daca plec la 7 jumate' simt ca a9a. ~i normal ca trezindu-ma la 5 ca sa-mi fac tabieturile, sa-mi beau cafeaua, sa nu 9tiu ce, nu mai poti sa te culci la 11 noaptea ca daca pleci din piata la 9, cums-a imamplat duminica 9i luni m-am sculat uite ap. Deci cam asta a fost situatiunea 9i am mai fost. ~i astazi a9 vrea sa ma mai due, dar nu cred ca mai sunt in stare, uite e deja 5 jumate' (17:30), imi pare rau. Eu le-am spus, domnule, dupa ce s-a abrogat ordonanta 9i s-a diminuat numarul pana la limita inferioara, adica raman 2, 3, 4 9i seara sum 20-30, trebuie sa ne organizam. Nu mai, deci acum sum alte. Lozinca mea preferata nu e ... PSD; e ,,DNA sa vina sa va ia'', aia imi place mie, ,,DNA sa vina sa va ia''. A 9i mai e, ,,Nu sumem o natie de hoti" 9i ,,Nu ati fost votati sa va gratiati", asta e ultima, dar aia cu ,,DNA sa vina sa va e preferata mea.

Victoriei Cat timp veti mai merge la proteste?

O sa merg, deci cand arde, cum a fost saptamana trecuta, am fost miercuri, am fost 9i duminca la mar;;, au fost putini, a ~i plouat. Dar nu, deci lumea nu a venit pemru ca nu era, cum sa zic, ultima suta de metri, era ultima mie de metri sau ceva. Decat ca mai are legea aia de parcurs ni~te etape, dar in momentul in care iese din Parlament nu prea mai poti sa-i faci nimica pentru ca daca nu poate sa o trimeata decat o data 9i a doua oara e obligatoriu s-o semneze, nu, nu 9riu. Dar parerea mea e ca ar fi trebuit sa se implice 9i organizatiile astea artistice, adica a ie9it Cartarescu singur, nu Uniunea Scriitorilor: cate unul. Liiceanu singur, nu toata uniunea filosofilor sau universitatii. Nu zic de Academie ca Academia lor e putreda, e cumplit ce e acolo, dar nu, nu, oamenii a9tia nu-mi dau seama pe ce lume traiesc ca este foarte grav ce se imampla, in loc sa se ocupe de guvernare vor sa se gratieze, sa, nu, e na- sol. Da, m-am gandir ca voi mai merge cand va fi cazul, deci numai cand va fi cazul.

Credeti , di Romania se va schimba in urmatoarea perioada? Eu cred ca deja a inceput sa se schimbe Romania, a inceput sa se schimbe (vorbe1te cu pisica). Da, a inceput sa se schimbe, oamenii se organizeaza. Merge destul de greu cu inregistrarile astea legale ca ~i eu am vrut sa fac cu o prietena, vrem sa facem un ONG, trebuie schimbata legea electorala pentru ca daca ramane ap nu sum pnse sa intra 9i partidele mid independente, dar merge foarte greu. Da, eu m-am implicat, domnul Ciolo 9 a zis sa nu a~teptam, sa ne implicam fiecare. Eu m-am schimbat fiindca ma uitam la filme (rd.de). Nu, adevarul e ca, uite, sa-ri arat ceva, mi-a scris un prieten pe messenger 9i eu 1-am postat pentru ca mi-a placut

37

f1ornan1a proteste,or 2017.

foarte mult cum a scris. Cam asta e adevarul ca ei spuneau nu mai 9tiu ce dupa protestul de .. , a nu aici, stai (cautd pe pagina persona/a de facebook un mesa} pe care £! postttse cu catevtt zile inainte). Nu FiU dad 1-ai vazut pe asta. L-ai vazut, nu? L-ai citit. E, cam asta e situatia, dar totu 9i vezi, m-am ales cu ceva bun, chiar bucuria de a trai, nu pentru ca ... , e tot timpul ~tii, teroarea asta ca trebuie sa-i paze9ti ca fac prostii. Cam asta e. E~ci multumita?

SOTIA LUI DACTILOGRAFA INTOCMEA LISTE ClJ REVOLUTIONARI IN ACEL SEDIU AL PARTIDULUI COMUNIST A

'

A

'

Gana Stoica

FI~A INTERVIU Persoana intervievata: Horia Aurel Varsta: 63 de ani Ocupatie: responsabil documenta;ii studii Scare civila: casatorit Copii: doi

38

Pentru inceput, v-~ ruga sa imi spuneti cand v-ati nascut ~i sa imi vorbiti in detaliu despre perioada co-

pilariei. M-am nascut in urma cu 63 de ani, in Bucure9ti, intr-o frumoasa zi de vara, dimineap. Era o zi luminoasa, insorita ~i acest lucru m-a marcat ~i ma descrie, SJ zic, pana in ziua de astazi. Imi place lumina foarte mult 9i, dimpotriva, zilele innorate sau ploaia ma deprima, chiar. M-am nascut cu cateva defecte, le consider eu, pentru ca a9a mi-a demonstrat viap. Adica sunt un om bun, corect 9i sensibil. Aceste lucruri nu mi-au adus mari beneficii in

39

r~omania protestelor 201 7.

40

viara, a~ zice chiar dimpotriva. Daca ar fi sa analizez viap - la 63 de ani pofi face o analiza -, trebuie sa recunosc, totuJi, ca am avut Ji noroc. Nu prea ~tiu cine sau de unde s-a ocupat de aceasta, apropo de divinitate. '.?i am pus problema divinitatii pentru ca m-am nascut imr-o perioada in care biserica 9i religia erau prigonite de sistemul comunist. Deci, ziceam ca ... a9 zice ca in viata am avut ~i noroc. 0 sa revin asupra acestui subiect putin mai tarziu. In privinta parintilor, bunicilor chiar, a9 putea remarca faptul ca - 9i am observat 9i asupra colegilor mei am facut aceasta observatie - ne cunoastem foar' ' te putin trecutul. Practic, rudele 9i neamurile care sum in viara ~i sum prezente domina cuno~tintele noastre, dar foarte greu ajungi la a doua, a treia generatie in urma. Bindnteles ca nu fac exceptie. Eu nu 1mi amintesc decat de bunici: bunicii din partea tatalui, deci parintii tatalui. Au trait in apropiere de Targu-Mum1, initial intr-o comuna, deci la iara, apoi s-au mutat in ora9. Au traversat perioade deosebit de dificile din cauza celor doua Razboaie Mondiale care le-au rapit ~i purinul pe care ii putea avea o familie modesta in acele vremuri. Nu cunosc nici cum au decurs evenimentele, nici alte detalii, dar la un moment dat bunicii din partea tatalui s-au mutat din Targu-Mure9 in Tarnaveni, acesta fiind un oras mic la o distanta destul ' ' de redusa de Targu-Mure 9. Ora~ul este amplasat pe Tarnava Mica, un rau. Inainte de Al Doilea Razboi Mondial stiu ca bunicul a lucrat ca functionar la ' ' primaria din Tarnaveni. Dupa razboi a lucrat tot ca functionar la CEC, deci Casa de Condici si' Con, semnatiuni, pana la pensionare. Bunica nu a lucrat niciodata. A fost casnica, s-a ocupat de gospodarie ~i de cre~terea celor doi copii pe care i-au avut ei. Tata a lucrat, ~tiu ca a lucrat inainte de razboi, la Combinatul Chimic din Tarnaveni, iar dupa 1945,

Piata Victoriei

noua putere, care, sa nu uitam, era impusa de ru 9i, 1-a considerat ca avand ,,origine sanaroasa". Aceasta era o condirie pentru a intra in grariile sistemului comunist. Deci pentru a fi agreat ~i selectat 9i a putea sa-!i permiri o cariera sau un loc de munca bun trebuia sa fii de origine sanatoasa. Binein!eles ca noul sistem, socialismul, a distrus atat oamenii cit 9i traditiile sau cultura pe care le creasera societatile anterioare. Tata a fost un om deosebit si acest ' ' lucru I-a facut in scurt timp remarcat, astfel incat in 1960 lucra deja in Bucure9ti. A fost repartizat dupa ~coala militara intr-unul din comandamentele Ministerului Foqelor Armate, ap se numea pe vremea respectiva. Deci MFA. Funqia in care lucra era foarte importanta. Copil fiind, eu nu am rea!izat la vremea respectiva, dar ulterior am inteles ca lucra intr-un mediu 9i erau ~i vremurile extrem de stresante, ceea ce i-a permis sa se pensioneze devreme, la 55 de ani.

Si mama dumneavoastra? '

Mama a lucrat ca funqionara. A fost, ce-mi amintesc mai bine, intr-o perioada - secretara la Facultatea de Geologie 9i Geografie a Universitarii din Bucure 9ti, apoi a lucrat la corectura Editurii Academiei Republicii pana la pensie. Despre bunicii din partea mamei, parinfii mamei, 9i ei au fost ardeleni. Au locuit intr-o comuna de langa Sibiu. Evident, au trecut prin acelea~i vremuri dificile din cauza celor doua Razboaie Mondiale. Familia mamei a fost mai apropiata de genul de familie de la tara, au fost 6 copii si bineinteles ca au dus o viata ' ' ' cat se poate de modesta. Pe bunicul din partea mamei nu 1-am cunoscut, din mai multe motive. A9 putea explica. ;

41

Romania proteste:or. 2017.

Varog!

In perioada interbelica orice raran facea tot posibilul pentru a achizitiona cat mai mult pamant. Era ceva normal. Pamantul era jocul de a obfine un trai ... ... decent.

42

Macar decent. Era singura posibilitate. In acei ani se petrecea un fenomen foarte interesant 9i poate dificil de inteles astazi. America era in plina dezvoltare 9i a te duce pana in America pentru a ca9tiga ceva bani nu era chiar dificil. In acest fel, foarte multi tarani au calatorit cu trenul pana in Franp, cu vaporul peste Atlantic 9i au reu 9it sa obtina sume probabil nu foarte mari lustruind pantofo calatorilor in trenurile de noapte. America fond o economie foarte dezvoltata 9i care se dezvolta rapid in acele vremuri, totul se derula acolo intr-un ritm ~i la ni~te proportii deosebite. Trenurile traversau continentul, calatori erau in permanenta, deci a obtine niJte bani din aceste servicii marunte nu era o problema. ~tiu ca bunicul s-a intors din Statele Unite cu o suma 9i a cumparat un teren pe care 1-a adaugat la purinul pe care ii avea. Mai 9tiu ca a repetat aceasta aqiune 9i, din pacate, la intoarcerea pe vapor, un consatean probabil i-a furat banii pe care ii ca9tigase in America. Dar, ca sa revin la esential, ideea este ca in momentul in care dupa razboi s-a declanpt colectivizarea - marea colectivizare in socialism - aceasta a insemnat ca statul, practic, a luat taranilor tot pamantul. ~i ideea a fost de a forma ni~te terenuri foarte mari, care se pot lucra mecanizat, in conditii mult mai eficiente. Ideea nu este rea, insa, in momentul in care bunicul, care facuse atatea sacrificii, a pierdut pamantul la care tinea atat de mult nu a rczistat ~i s-a sinucis. Imi mai amintesc perioadele pe care le-am petrecut

Piata Victoriei

la bunici, atat la cei din partea tatalui in Tarnaveni, dupa cum am spus, un ora9el de provincie din Ardeal, care mi-a lasat, de fapt, cele mai importante ~i mai adanc gravate 1n suflet amintiri. Am simti t intotdeauna ca acolo m-am nascut, acela a fost locul in care am deschis ochii asupra lumii. Primele imagini, primele senzatii, primele gusturi, mancarea pregatita de bunica, painea facuta in casa 9i viap fara griji sunt amintiri din acel loc. Bineinteles, la acea varsta, copil fond, am inregistrat totul fara a putea face conexiuni. Nu aveam experienta de viata. Dar ulterior am putut relua amintirile 9i le-am putut reinterpreta obtinand un lucru minunat care constituie de fapt copilaria, o parte a copilariei. Despre Tarnaveni ar trebui spus ca era un ora9 putin mai evoluat fata de altele. Evident, diferit de ceea ce insemna viata la pra pe care am trait-o la bunicii din partea mamei. Industria dezvoltata in Tarnaveni de-a lungul timpului a inclus un combinat chimic, din cate am inteles de la tata destul de important si o fabri, ca dimensiune si ' ca productie, , ca de sticla, o fabrica de caramizi. Aceasta bineinteles ca a generat un nivel de cultura 9i de civilizatie putin peste medie, iar comunitatea fond destul de restransa, imi amintesc foarte bine ca era dominata de bun simt 9i respect. Traiau in buna in;elegere in ace! loc romani, unguri, evrei 9i chiar tigani. Tiganii mi-i amintesc - ind o data revin, sunt imagini pe care le interpretez acum pentru ca atunci nu intelegeam foarte bine lucrurile - erau o specie, sa zic, deosebita de ... faceau pane din comunitate. Nu erau atat de dispretuiti 9i de exclu9i din viap civica. Faceau parte din populatia locala. Binein;eles ca nici nu faceau relele pe care 9i le permit intr-un ora9 mare in prezent. Mica industrie locala automobile. , prezenta , unor masini, , Pretindea cotusi In acest mod am vazut pentru prima data in viap

43

Romania protestelor. 2017.

mea ma~ini, camioane, pufine bineinteles ~i primitive cum puteau sa fie la vremea respectiva. Sunt totu~i 60 de ani de atunci. Fiind foarte rare, trecerea unui camion sau a unei n1a~ini pe strada copilariei mele era un eveniment pentru care lasam absolut totul, indiferent ca eram la joaca sau la masa. Pasiunea aceasta a rezistat in timp. In prezent, dupa 0 viata, pot sa zic dupa o viata de inginer auto, apartamentul meu adaposte~te cu greu o coleqie de 600 de machete miniaturi auto. Bineinteles ca nu le-am achizitionat nici in timp scurt, nic/propunandu-mi sa am o coleqie mare. Ele au venit incet, la inceput foarte lent, progresiv 9i acumularile s-au produs 9i in funqie de evenimentele din viara.

Sa inteleg ca nu ati pornit cu ideea ,,vreau sa imi fac o colectie de m~inute", pur ~i simplu le-ati adunat in timp?

44

Da. Prima ma9inuta mi-am cumparat-o prin clasa intaia sau a doua. Tin minte foarte bine ca mama imi dadea cate trei lei ca sa imi cumpar eugenii. Erau nii'te biscuifi cu crema de cacao la mijloc. 0 eugenie costa 65 de bani. Am strans banii pana cand am ajuns la suma de 40 de lei. 40 de lei in 1961-62 era o suma. Dar nici masinute nu se gaseau in tara pentru ca erau produse in' tariie capitaliste 9i schimburile de orice fel, in primul rand economic, dar 9i la nivelul culturii erau aproape nule in acele vremuri. A9 aminti aici calitatea, deci cine cunoaste, sau daca nu cunoa9te se poate informa, in 1960 firma Matchbox din Anglia avea un nivel, o acuratete 9i un nivel de detaliere al miniaturilor extraordinar. Sunt adevarate bijuterii. Iar acum, cand am lucrat in industrie 9i 9tiu cum se pot obtine prin turnare piese de metal, chiar i'i acum ma minunez observand 9i ma bucura sa studiez unele piese din coleqia care a inceput atunci.

Piata Victoriei

Dar doar le studiati, doar va uitati la ele, sau ... ? Nu, eram destul de copil incat sa ma 9i joc cu ele la vremea respectiva. Bineinteles ca aceasra perceptie a nivelului de calitate a evoluat in timp 9i am realizat la varsta maturitatii 9i valoarea, nu financiara, valoarea financiara nu m-a interesat niciodata, valoarea obiectului. Deci faptul ca reprezinta cat mai bine, sau cat mai aproape de realitate, obiectul real. Am avut in viata o perioada - o sa revin ~i la aceasta. Am avut in viata o perioada financiara, in primul rand, deosebita, cand mi-am permis, bineinteles vremurile moderne cu Internet cu comert pe idei, deci, virtual, mi-am permis sa achizitionez piese deosebite. Si in felul acesta colectia , ' a crescut de la sine. Deci nu fost o intentie, nu a fost ceva urmarit. Am fost ghidat numai de ... ~i acesta este principiul, de fapt sunt cateva principii ale achizitionarii unei machete sau miniaturi. In primul rand, sa fie foarte frumos detaliate, foarte frumoasa lucratura, ingrijita ~i sa reflecte, sa reprezinte cat mai bine modelul real. Sigur ca un nivel de detaliere avansat pretinde ~i sume mari de bani. Asta inseamna ca, ~i cred ca e valabil pentru multe tipuri de coleqii, orice coleqie este ~i costisitoare, financiar in primul rand. In al doilea rand, apropo de intrebare, a venit momentul in care m-a tentat foarte mult sa modific o macheta. ~i momentul acesta a fost legat de patrunderea televiziunilor prin cablu, cand am vazut la televizor primele curse, ele se desfa~urau de mult. Erau la vremea respectiva curse monomarker. Ferrari, de exemplu, organiza ~i desfa~ura un intreg calendar anual de curse cu ma~ini sau identice, exact acela~i tip, sau cu modele diferite. Existau ~i curse in care participau Porche-uri, Mercedes-uri, Ferrari-mi, ma rog, marcile cele mai cunoscute. Aston Martin. ~i prima tentatie a fost sa transform un Porche de strada intr-o ma~ina de curse. Asta a insemnat,

45

Rornarna pr oteste,or. 2017.

binelnfeles, colcctarea diverselor piese de la alte machete ;,i asamblarea lor pe una singura pentru a obfine rezultatul dorit. N-am terminat. Modificarile sunt 9i acum o parte foarte importanta a activitatii mele de coleqionar. Dar acum plec de la un proiect in care este clar ce ma9inura urmeaza sa fie modificata, care e forma finala in care trebuie sa ajunga 9i ce alte machete donatoare pot sa gasesc pentru a recupera diverse piese. Asta despre ma 9inure.

Ce imi mai puteµ spune despre copilaria dumneavoastra?

46

A 9 putea mentiona un fapt interesant care poate nu este con~tientizat. Intotdeauna lucrurile trebuie privite in ansamblu. La vremea cand eu eram un copil mic inca, viata era foarte dificila in Romania, deci vremurile cand eram eu la bunici, din cauza ca Al Doilea Razboi Mondial se incheiase cu numai noua ani in urma. Nici rarile capitaliste care fusesera mai avansate nu i\ii revenisera, cu atat mai pufin Romania care i9i schimbase \ii sistemul. Se incerca la vremea respectiva trecerea la socialism. ~i dupa cum a zis un prieten de-al meu: ,,socialismul nu prea a fost de natura sa aduca bogafie". A fost genul de societate care a aparut in tari sarace 9i pana la urma a adus tot saracie. Revenirea la un normal acceptabil dupa distrugerile razboiului era lenta ~i din nefericire poporul nostru - este o parcre strict personala, acum dupa ce am trait o viata intreagii in mijlocul acestui popor - era 9i sarac 9i incult. Voi folosi mai tarziu poate Ji cuvinte mai dure, dar care exist2 tocmai pentru a descrie o realitate. Ta 1 ziu am inteles, dar lucrurile se intamplau la vremea respectiva. Ru 9ii ne-au jefuit cat s-a putur. Apoi ne-au tarat pe acest drum gre 9it al steagului ro;,u pe care am ratacit timp de 50 de ani. Sigur ca din perspinute, deci cateva miniaturi pe care le adaugasera acolo -le spusesem intr-o scrisoare anterioara ca imi plac ~i ca fac coleqie-, dar ne-au trimis ~i orez, cacao, zahar, faina, cereale cu cacao pentru copii ~i o mare varietate de supe cu preparare rapida 9i inca multe altele, dar eu zic ca e suficient, enumerarea se poate opri aici. In scurt timp aceste lucruri m-au determinat sa invar limba franceza cat se poate de bine. Scopul meu era de a le mulrumi cum se cuvine pentru eforturile pe care nu incetau sa le faca. Am primit colete cu cele mai bune ~i cele mai diverse lucruri inca multa vreme dupa aceea. A~ zice ca 10 ani eel putin. Inca ne scriem 9i vorbim la telefon cu diverse ocazii. Pentru noi a ramas o mare placere sa trimitem la fiecare aniversare cate o cane po~tala scrisa de mana. Mi se pare ca in vremea Internetului, a e-mailului ~i a~a mai departe, a trimite un rand scris intr-un plic prin po~ta este totu~i deosebit. Noua, eel putin, ne face o mare placere. Aceasta prietenie extraordinara din partea unei familii de francezi pe care nu i-am cunoscut anterior ne-a ajutat in foarte multe randuri sa trecem peste greutatile din viata. Cei aflati la conducerea tarii Romania la acele vremuri nu aveau experieni:a 9i nici interesul de a face ceea ce era corect din punct de vedere politic pentru tara 9i nici ceea ce era corect fata de poporul roman. Pentru a-~i ascunde incapacitatea de a intelege 9i neputinta de a face ei au botezat vremurile de dupa revolutie ,,perioada de tranzitie". Au fost ani buni pentru nevertebratele care erau pe cale de a deveni oameni de afaceri 9i

61

Rorn5rna protestelor 20·1 7.

62

politicieni. La inceput, lucrurile au evoluat lent, cu o oarecare atenrie ~i chiar jenii din partea !or. Putin mai tarziu bipezii mai obraznici urcati rapid pe crengile de mai SUS au dezlanruit un capitalist la fel de primitiv ca 9i propriile lor fiinre. Dupii cum scrie intr-o carte foarte cititii, exact dupii chipul Ji asemanarea !or. Au mai trecut 10 ani. Lucram deja de 20 de ani 1n uzina numita Romprim, 1n proiectare. Am petrecut deci o perioada destul de indelungatii acolo, in care am vazut uzina crescand, dezvoltandu-se. Am participat personal la transformarea ei dintr-o uzina de repara 1ii auto in uzina de motoare Diesel pe care Ceau9escu ~i-a dorit-o. Apoi dupa revolutie ~i inainte de fapt am trait cu o permanenta nemultumire fata , , de felul cum eram tratat si , in esenta cum eram platit. Dupa revolu!ie nemulrumirea s-a schimbat. Incepea o lenta agonie care a durat ultimii l O ani, sau 10 ani dupa revolutie, perioada care a dus la distrugerea completa a industriei din Romania. In prezent, Romprim mai exista. Imi amintesc ca in acele vremuri destul de triste pentru noi care facusem lucruri memorabile in domeniul tehnic, vorbesc de perioada de la uzina, am avut un gand. Mi-am dorit sa schimb locul. Statusem in ace! atelier de proiectare timp de 20 de ani. Industria se destrama, colegii plecau. Cand am ramas o mana de oameni, m-au pus ~ef. Nu era de mine. Niciodata in viata nu mi-am dorit sa fiu Jef. Mi-ar fl placut sa fac parte dintr-un colectiv de oameni inteligenti de la care sa invar ceva nou. Minunea s-a 1ntamplat 1n anul 2000 cand am plecat de la Rom prim la o firma privati denumita cam pretentios Compania Industriala Grivip. Produqia era diversa, dar sfera de activitate era tot industria. Am primit exact ce mi-am dorit, un colectiv de numai 7 oameni care 9tiau totul despre cum trebuie proiectat un autobuz.

Piata Victoriei

Proiectant-Jef era un inginer foarte capabil, mai in varstii decat mine 9i care parasise Rom prim in urma cu numai un an. Lucrase ani multi la uzina care producea autobuze denumita Rocar. Era un tip curios si stia multe. Am cunoscut multi oameni care ' ' , erau buni intr-un domeniu sau aim!, dar intamplator sau nu ace 9ti oameni erau 9i oameni de caracter. ~eful meu era insa de departe mai bun decat toti cei pe care ii cunoscusem. La Romprim a lucrat la serviciul de pregatire al fabricatiei ;,i proiectele pe care le faceam eu treceau pe la el. A fost o perioada in care 9i-a dat seama de calititile mele 9i in momentul in care a avut nevoie de un specialist m-a chemat la Compania Industriala Grivip sa proiectim primul autobuz. Vazusem autobuze numai pe Strada ;,i am fost obligat sa invar totul in foarte scurt timp. Unele lucruri le-am invapt de la colegii de proiectare, altele facand gre 9eli. Bineinteles gre 9eli pe care am putut sa le corectez in timp util 9i fara sa afectez calitatea produsului. In 4 ani am participat la elaborarea a zeci de proiecte, unele dintre ele deosebite. Din pacate, salariul meu era o gluma proasta raportat la munca de conceptie pe care o faceam. Am trecut 9i prin perioade de mare stres. Dar creierul meu bun m-a ajutat sa ies cu bine intotdeauna. Imi placeau provocarile tehnice 9i curiozitatea m-a fa.cut sa asimilez noutatile fara o senzatie de oboseala. In acea perioada nu am facut eforturi numai eu. Ceilalti 6 colegi ai mei nu erau intrecuti decat de 9eful nostru care verifica absolut fiecare detaliu al unui proiect, precum fiecare 9urub de pe produsul care se na9tea sub ochii flOJtri. Trebuie sa spun ca multe piese au ie9it ;,i din mainile mele. ~i din mainile colegilor. Efectiv participam la produqic, deJi Jucram in proicctare. ~i mi se parea normal ce faceam pentru ca faceam cu pasiune. Dupa cum spuneam,

63

Romania protestelor 201 J

64

nu numai noi cei 7 pitici munceam non-stop. Patronul flrmei 9i ga~ca lui de 5 directori munceau ~i in weekend. In numai 4 ani, si-au construit vile si ' ' ~i-au luat ma9ini noi. In timp ce noi. .. Imi amintesc un episod dintr-o iarna. Suma de plata la intrerinere, pentru apartamentul nostru de 4 camere, locuit de 4 persoane, a fost 3.500.000 lei. Salariul meu era de 6.000.000 lei. Avansul la salariu era 3.000.000 lei. Am luat 500.000 de lei din banii soriei ~i am platit intretinerea. Nu era deloc corect! Dar dupa numai 4 ani am avut din nou un gand. ~tiam multe despre tehnica: tehnologii de fabricatie, proiectare de scule, dispozitive ~i verificatoare, ma~ini unelte, prelucrari mecanice, oreluri (calitati, prelucrare, tratamente termice etc.) 9i mai 9tiam cum se proiecteaza autobuzele ~i cateva tipuri de autospeciale. Dupa mai mule de 20 de ani de scris 9i vorbit cuno 9team 9i limba franceza. Mi-ar fi placut sa lucrez undeva unde sa pot profita de toate aceste cuno~tinre. ~i unde sa scap de saracia de salariu de la Grivira. Aceasta a doua minune s-a intamplat in 2004, cand am gasit in ziar un anunrFirma A.T.S., importatoarea oficiala a marcii Citroen pentru Romania, cauta un traducator pentru documemaria tehnica de specialitate. M-am prezentat, am dat o proba ~i am fost angajat. !mi aduc aminte cat s-a bucurat directorul tehnic dupa ce am fost angajat. Pana atunci, primisera nenumarate candidaturi dar erau numai fete care terminasera filologia ~i nu aveau nicio idee despre tehnica 9i automobile. Traducerile rezultate erau comedic pura. A fost prima mare schimbare 1n viata mea si a familiei mele. Plecam din proiectarea de ~zina, c~re insemna o camera nezugravita de peste l 0 ani, mobilier vechi ~i in buna masura deteriorat, mocheta veche rupta pe alocuri din cauza uzurii, frig iarna ;,i calduri insuportabile vara.

Piata Victoriei

C. P. Tariceanu tocmai i9i mutase firma A.TS. intr-un sediu nou, biroul era nou, mobilierul modern, aer conditionat, cafea la discreiie ... ~i totul se in 9ira pe un pogon de mocheta noui de cea mai buni calitate. Plus salariul. .. La Grivip primeam 6.000.000 de lei. Tariceanu imi didea 10.000.000 lei! In aceea9i perioada, fetele mele 9i-au gisit locuri de munca 9i presiunea financiara de pana atunci a dispirut, lisand loc unei perioade in care mi s-a parut ca, in sfar9it, merg catre locul meu din lume. Imi foloseam cuno~tinfele de limba franceza l'i intreaga experienti tehnica, acumulata in 24 de ani. Aveam multe de facut dar eram multumit de mine 9i de viara mea. Totul era frumos, prea frumos ca si fie adevirat. Dar era! Zi dupa zi, o !uni dupi alta, pana cand s-au implinit 3 ani. In primavara anului 2007, directorul A.T.S. ne-a chemat in biroul lui, pe rand, pe toti cei care lucrim in departamentul de import ~i ne-a anuntat ca, peste trei !uni, francezii vor deschide la Bucure9ti o filiala a marcii Citroen ~i, deci, el nu mai are nevoie de noi. A fost un mare ~oc. Mai ales dupi cei 3 ani de vis petrecufi in lumea noua ~i frumoasa la care simteam ca am dreptul. La 53 de ani imi pierdeam locul de munca pentru prima data. Democraria capitalista avea 9i aceasti fateta. In ce puteam spera decat intr-o minune? Se spune ca intamplarile deosebite nu prea au obiceiul si se repete. Nu 9tiu daca a fost o excepfie speciala pentru mine dar s-a intamplat. La deschiderea filialei Citroen de la Bucurqti, pe 1 iulie 2007, eram angajat ca responsabil documentatie tehnica 9i traduceri. Institutia era o ,,multinationala". La A.T.S. traisem fara sa ~tiu numai avanpremieri. Filiala Citroen a fost apogeul. Localul era superb. Era nou, modern 9i ... vast! Amplasarea, foarte aproape de centru. Mediul in care lucram era ,,ca in vest" iar libertatea, totali. Ca om

65

f\Ollldn1a pr otesteior 20 i 7.

responsabil ~i de bun-simr am raspuns automat, facand tot cc se putea pentru a raspunde prin calitatea muncii mele la conditiile excepfionale. Am invatat sa fac lucruri noi Ji am dat tot ce aveam mai bun timp de 5 ani. Mi se parea ca traiesc un vis ~i chiar a fost un vis frumos. lmi placea mediul, deschiderea catre lume (Internet fara restriqii), libertatea de a pleca oriunde ~i de a reveni la birou oricand ~i inca multe altele. Nu mi-au placut unii colegi, care, de~i detineau posturi importante, erau bine imbracati 9i aveau ma~ini de serviciu scumpe foloseau toate acestea numai pentru a masca un caracter urat, lipsa de cultura sau putinatatea mintala. Erau ipocriti, si , , parvenifi dar erau suficient de orientati pentru a ascunde fatetele unui caracter pe care societatea nu-l agreeaza. Babuinii lasati liberi au evadat in jungla comportamentului primitiv. Unii mi-au fost indiferenti dar au fost cifiva care au reu 9it chiar sa falimenteze filiala! Nu pare de crezut? Nici eu nu am inteles cum de a fost posibil. .. Adevarul este acela ca francezii de la Citroen s-au retras din Romania 9i din cauza conducerii catastrofale. Directorii generali, francezi, au fost sub orice critica iar directorii financiari, cetateni francezi, chiar daca au avut posibilitatea, nu au reu~it sa previna prabu~irea firmei. La inceputul anului 2013, seria de miracole s-a inchis, nu inainte de a-mi oferi inca o data posibilitatea de a merge mai departe. Dupa inchiderea filialei Citroen de la BucureJti, am urcat cu inima grea ~i sufletul pustiu intr-o barca de salvare mica ~i murdara care m-a dus in camp, la marginea ora9ului. Salvatorul meu nu a fa.cut un gest deosebit primindu-ma in firma Jui. Intr-un fel, a fost obligat: inainte de cadere, Citroen a pus la punct un sistem de preluare a importului de ma~ini prin concurentul de pana atunci, Trust Motors, importatorul marcii Peugeot. In acela~i protocol era

Piata Victoriei

prevazuta ~i preluarea tuturor angaja1ilor filialei Citroen de catre firma Trust Motors. Din 40 de angajafi ai filialei, am migrat la noul importator numai 3 persoane. Nu de la serviciul Comercial, nu de la Finaciar, nu de la Marketing. De la departamentul Tehnic! Din nou, apare o indicarie clara despre locul uncle se aduna fraierii ... Filiala Citroen era o multinarionala, importatorul Peugeot era un om de afaceri autohton. Diferen 1a este greu de explicat in cateva fraze ... Fapt este ci, in prezent, lucrez la o firma care importa vehicule produse de grupul PSA: Peugeot ~i Citroen. Aici am e9uat ... Ma simt ca o balena imobilizata pe plaja 9i parci a9tept ... Nu ~tiu nici eu ce mai pot spera, nu vine nimeni sa-mi spuna ce va urma in cei doi ani pe care 1i mai am pana la pensie ... Zac 9i la propriu 9i la figurat. De cuno 9tini:ele mele tehnice nu mai este nevoie, penrru ca Romania 9i-a distrus cu buna 9tiinta ~i cu inteni:ie marea industrie. Am fost obedienti 9i am acceptat indica1iile vestului. Contra unor comisioane, ateni:ii etc. Tot ce 9tiu, imi asigura numai un loc de munca 9i un salariu pe care orice inginer mecanic cu experieni:a mea, plus limba franceza tehnica exersata timp de 13 ani, 1-ar considera suficient pentru un fraier. Unul mare! Inainte sa incepem acest interviu, am spus di ma intereseaza in mod special povestea dumneavoastra de viata, dar ca vreau sa discutiim ~i despre un eveniment recent, dadi pot sa il numesc a~a. Despre protestde din Piafa Victoriei. ..

Sincer sa fiu, poate o sa revin in descriere, nu agreez absolut deloc marile adunari de oameni, nu imi fac placere 9i nu imi place in mod special multimea pentru ca acolo uncle se aduna mul 1i oameni se poate constata 9i lipsa de calitate. Daca 11i propui sa formezi un grup de un anumit nivel 9i te adresezi

67

Romania protestelor. 2017.

68

initial acestui tip de oameni reusesti sa aduci un ' , ' grup de oameni inteligenti sau speciali~ti intr-un domeniu, intr-un loc. In momentul in care multimea se aduna spontan intr-un loc apare vizibil lipsa de calitate. ~tiu ca protestele din Piap Victoriei au inceput in cursul lunii ianuarie 2017. A fost o reaqie corecta 9i justificata la aqiunile guvernului. Sincer vorbind m-am simtit exact ca multi cei din piata, am avut acelea~i sentimente de revolta. Revolta pentru ca la lumina zilei 9i fara nici un fel de retinere, nu zic jena, guvernul a incercat sa apere clasa politica 9i clar sa dea ni 9te libertati prost intelese. Deci practic sa salveze ni 9te politicieni de la inchisoare. Am urmarit la televizor protestele 9i am constatat, dar nu m-a interesat foarte mult, totusi, In sensul ca din ce in ce mai multi , evolutia. ' , oameni erau uniti, ie9eau in strada pentru a protesta. Ce sa zic? in general ~tiu ca au fost inregistrate proteste 9i in alte mari ora9e din tara. Mi 9carea devenise semnificativa 9i lua amploare. Informatia care explodase in media 9i evident era 9i in ziare a ajuns in sistemele de socializare 9i am colegi de birou care au participat la aceste proteste, aproape de la inceput. Erau mai familiarizati cu ceea ce se intampla acolo decat mine. ~tiu numai ca la un moment dat am fost surprins sa constat ca voiau sa mearga in Piap Victoriei, sa i9i sacrifice un weekend pentru a protesta. Unii dintre ei erau determinati, foarte implicati. Discutau 9i la birou despre ce se intampla. La un moment dat, pentru ca simteam ca e ~i locul meu acolo, am mers cu doi colegi in Piafa. Am plecat de la birou, am ajuns pe la FPte seara. M-a determinat sa merg sa vad ce se intampla 9i faptul ca, cu o zi inainte, a fost o zi deosebita in Piata Victoriei. Numarul protestatarilor a fost foarte mare pe data de 5 februarie. Evenimentul a fost prezentat la

Piata Victoriei

televizor. Ceea ce faceau guvernantii, in special Liviu Dragnea care era regizorul involuntar al acestei drame, jocul lui era intolerabil. Murdar. Facut pe fata. In bataia de joc. Ale~ii poporului faceau ceea ce faceau. Mi s-a parut intolerabil chiar ~i pentru un sat din Africa. Sat, nu stat. Era injositor, insuportabil. Eram iritati. Ca o paranteza, ca o clarificare la modul in care m-am raportat la protestele de acolo, ar trebui sa explic o intamplare mai veche. In 1989 am fost in Comitetul Central al Partidului Comunist in mod spontan, lucram la uzina 9i am fost trimi~i cu foqa cu autobuzul. Eram membru de partid, nu puteam sa lipsesc. La declanprea mi 9carilor din piata, in multime s-au propagat valuri de oameni care puteau deveni periculoase. Am fost prins la inghesuiala. Neavand o constitutie fizica deosebita am trait momente de teroare cand nu am mai simtit pamantul sub picioare. Eram strivit de cei care ma inconjurau. Nu am putut respira. Au fost clipe de co~mar. De atunci evit aglomeratiile. In nici un caz nu m-am angajat in marea de protestatari. Am ajuns acolo cu colegii, am insistat sa ramanem pe margine, sa observam de la distanta sigura, ceea ce am 9i facut. Practic pentru un bun observator nici nu era necesar sa patrunzi in multime, imaginile se derulau de la sine.

Si ce v-a atras atentia? Ce vi s-a pa.rut demn de remar' ' cat? Cum spuneam, am ajuns acolo iritat de aqiunile Guvernului, dar 9i motivat de marea adunare de duminica. Aceste aqiuni ale guvernului, nesimtirea incalificabila a guvernantilor 9i faptul ca ei se manifestau ca atare in urma unor alegeri libere, democratice, 9i faceau ceea ce faceau cu dezinvoltura. Un personaj cu nesimtirea lui Dragnea a

69

Ro1T12HhJ

70

protestelor. 2017.

transformat guvernul intr-o unealta personala. ~i folosea aceasta oportunitate pentru a se salva de la lnchisoare, de aici ?i graba pentru a promulga acea ordonanra de urgenra. In momentul in care societatea civila a inteles ~i observat mi~carile guvernantilor, totul a trebuit sa se deruleze la vedere. In piata ' ' am observat ca protestatarii erau uniti de acelea 9i sentimente, simteam la fel. Manifestirile oamenilor erau zgomotoase. Erau unii care ragu 9isera. Revolta era puternica. Dar la nivel exterior, multimea nu mi-a Intr-o zi a venit: ,,Ba, baieii, la voi e frig rau in clasa asta. La mine, unde lucrez eu e cald.", zice ,,Noi Stam in cama9a, Stam intr-un halat, Stam ... ". ,,Pai unde lucrati domn profesor?". ,,La ... Iernea sus la un Institut Nuclear. Atunci mi-am dat seama (ii eu ca na9ul meu 9i cu nap mea !ucrau acolo. ~i zic: ,,Pai, domn profesor, am 9i eu pe na 9ul meu, care m-a botezat, care ... ". ,,Cine, ma?". ,,Oprea Ion il cheama.". ,,Pe Oprica, ma?". Si din momentul ala ' ' atuncea zice ,,Ba, care vreti, ma, trei persoane, trei indivizi d-aicia, sa mergeti, ca s-a deschis un atelier de tratamente chimice. Care din voi vreti sa mergeti sa lucrati acolo, sa ... va pregateasca, sa fiti ... de baza". Niciunul, din ... cati a fost toara clasa aia, din trezeci 9i doi de elevi, niciunul n-a fost de-acord sa meargi: ,,Nu dam noi service-ul, nu dam ... ciubucurile din mana, pe ce? Sa mergem noi sa lucram, la ce sa lucram acolo? Ce, lucrez ... "

Liceul Dacia numai pentru Uzina 9i pentru service ... ~i zice ,,Ionele, vrei tu sa mergi? Macar ap, de proba, in practica ... faci practica". Mie daca mi-a placut 9i am vazut ce oameni sum acolo, cu ce oameni am avut de-a face si ... m-a atras. Si-am ra, ' mas acolo. Si din vacanta, eu veneam si intram si lucram 9i ajutam acolo. Se faceau piese, se faceau tot felul de instalatii pentru Cernavoda. Ma plateau oamenii, i.9i luau salariul 9i ei puneau mana de la mana 9i-mi dadeau 9i mie, 9i ... am primit in armata. Ni9te colegi deosebiti cu care am lucrat. Un an jumate am lucrat acolo ca dup-aia m-am mutat in '

J

reactor. Imi trimiteau bani in armata, mi-au trimis imbracaminte-n armata, pulovere, ciorapi, efecte ... Tot, tot ce-mi dadeam seama, pachet.

Cum a fost armata? Cum v-au luat? Stiati cati? ' '

ca o sa ple-

Armata a fost frumoasa. Frumoasa, nu zic ca n-a fost frumoasa. Am fost un pie derbedeu in armata. Fiindca 9tiam ca din armata n-are cum sa ma dea afara. $i. .. daca vedeam ca sunt multi numai cu pile, erau mulri pilo9i. Veneau toti, asta e nepotul lui colonenul nu stiu care, asta a lui nu stiu care asta nu face garda, 'asta nu face. Tinea ~umai..: zece, cin 9pe in 9i, p-a9tia-i baga-n garda, p-a9tia-i ... freca. Pana la urma, ca sa scape de gura noastra, sa nu mai plecam acasa ca eram aproape de Bucuresti. Eu urcam din Bucure9ti 9i mai coboram in Rosi~ri. Din Ro 9iori faceam o ora jumate (sic). '

Unde av fost in armata? La Mihai Bravu de Giurgiu. Dup-aia m-am mutat la Buzau, langa Vulcanii noroio 9i, la Berea.

Cat timp? Am fa.cut aproape doi ani de armata.

Liceul pentru asta pregatea, Liceul Dacia ...

1

Piata Victoriei

J

E o perioada lunga sau scurta, fata de ... Destul de lunga. Am prins prelungiri, trei luni de prelungiri, fata de termenul care-I. .. fata de un an 9i patru !uni. '

Cat se facea ... Da, da. Acolo a fost o armata placuta, a ... placuta in sensul ca era respectat, se facea baie la timp, erai respectat de cadre, erai. .. samba.ta. Baie, obligatoriu. Condi;ii, lenjerii. Lenjerie intima. Totul, erau schimbate. Deci nu se punea problema ...

95

Romania protestelor. 20·17.

Era disciplina. Disciplina ?i ordine ~i respect. Eram respectati. Comandantul nostru vorbea cu noi cu ,,Stimati colegi". Da.

Si ' nu toata lumea era asa. , Da. Comandantul trupelor chimice a fost fostul general Chip. Deci, a venit generalul Chip, deci un om marunt, a ... nu ;,tiu cum sa va spun, dar vorbea ... vorbea cu noi de la egal la egal. ,,Ce faci, tovara9e soldat? Cum te simti, e bine, ce va trebuie, aveti tot ce va trebuie?". Se taiau porci. Porcul care se taia se baga in magazie, se ... vedea carnea in mancare, se vedea mancarea igienica facuta. Aveam maistru ... maistra. Bucatar, care ne facea mancare buna, ne ... am fost respectati.

Dar, fata de alte locuri 1n care s-a facut armata, alti oameni care erau general. Atunci cand ajungeai la putere incepeai sa abuzezi?

96

Am avut pane 9i de ... ofiterul de contrainformatii. Un om care ne lua, venea cand erau sarbatori d-astea legale, venea ~i sta de vorba cu noi cum am sta noi acuma, sa zicem, la un pahar de bere ppte, opt in 9i. Bern o, desfacem o sticla de vin. ~i stam de vorba. ~i ne invap, incepand de la a cum te imbraca ... in viata civila, cum sa te-mbraci. ,,Bai, baiete, chiar daca costumul ala nu mai e la modi, dar daca tie-ti vine bine, daca ... ". Ne inva;a tot felul de chestii care ... poate acasa tata nu mi le-a spus sau mama. Sau, eu 9tiu, un veri 9or mai mare.

N-aveau de unde ... Da.

El era de la or~. De la ora~ de la Bucure 9ti. Deci. era ofiter de contrainformatii. ,,Ce va deranjeaza? Spuneti, ca nu

Piata Victoriei

vi se lntampla nimic". Deci ... ne respecta, pur ~i simplu. Noi eram in garda, pazeam un depozit chimic. Deci, el. .. avea 9i el incredere in noi. Ceea ce faceam noi nu faceau multi, ca nu multi ajungeau sa fie acolo, ca ... In alte unitati erau care dezertau, n-aveau, nici la munci agricole daca-i duceau, n-avea ce sa face cu ei. Erau, alegeau ~i ei mai cititi, mai educati, mai ...

Armata era pentru to\i... Da, armata era pentru toti, dar. . . erau triati, erau ale 9i, erau ...

Ierarhizati.

Da. Da ... Si considerati ca a fost un lucru bun? Etapa asta din ' ' viata dumneavoastra, armata? Da, da. Da. ~i acuma, daca-ar mai face armata, eu zic ca ... n-ar face rau pentru tineret pentru ca i-ar educa putin. Putin i-ar mai educa. Pentru ca sunt multi care ... nu-;,i gasesc rostul in viap asta, vor multe, nu fac nimic ...

Care sunt cele, sa zicem, trei mari lucruri cu care aµ ramas din armata? Ma visez. Ma visez 9i acum la ... cincizeci ;,i unu de ani, ma visez in armata. Nu 9tiu de ce. A, mi-a fost frica tot timpul de intuneric. ~i-am avut parte sa fac numai garda. Am facut numai paza, numai garda. M-a invapt cu ... deci am ramas, am ... curaj! Am prins curaj, sunt curajos. Disciplina. Curarenie. Deci, eu imi calc singur, calc ~i copiilor ~i so;iei daca e cazul. Nu ne obliga sa ne calcam. Venea 9i (bate din degete) doar se uita la tine. ~i trebuia sa-ti dai seama ca ... ba, hai ca astazi poate, eu 9tiu, am fost obosit, nu m-am barbierit. Dar, se uita ap 9i trebuia sa-ti dai seama ca ... nu e bine. Trebuie sa

97

Romar11a protesteior. 2017.

ma barbieresc, sa ma ... tinuta, sa-mi conspect lip ca e oleaca ... Educat, ingrijit, curajos.

Foarte frumos. ~i-apoi v-ati intors. Da. Aveam posibilitatea sa raman in armata. Nu am ramas, pentru ca ... parintii. Na 9ul meu a fost in Argentina pe vremea Jui Ceau~escu, a avut · posibilitatea sa ramana acolo, in anii '80, in '80, '82. ~i n-a ramas, deci avea posibilitatea sa ramana pe bani grei, era cred ca, acum cumpara un cartier de vile la cati bani putea sa faca, ce om ~ice, ce ... ce doxa de om era, ce 9tiinta era in el. Nu a ramas din cauza parintilor ca a zis ,,Parintii mei ce fac, sum batrani. Cine are grija de ei?". Nu exista ca acum aziluri, sa ... 9i cu ce sa due eu pe mama la azil? Ca mama are pensie de CAP, trei mii cincisute de ... trei ... Da, trei sure cincizeci de lei. Ce sa faca ea acolo? La azil? Am operat-o, a costat opera1ia douazeci 9i ceva de milioane. Doua mii cincisute de lei.

In '87 ati fost in armata. Da. 98

Si , v-ati , intors in anul. .. In '88. Am plecat in 10 mai '87 9i am venit in decembrie, pe 24 decembrie '88. Inainte de Craciun cu o zi. ~i foarte aproape de Revolutie. Da, fratele meu a prins revolutia in armata.

Cum era atmosfera cu un an inainte de revolutie? De fapt, din cat am discutat noi, de cand v-a\i nascut pana in momentul acesta, '88, '89. Cand s-a schimbat, cand ati simtit o schimbare? Schimbare nu s-a simtit fara sa ... se mai spuneau bancuri, se mai ... mmm ... la un pahar de vorba pe la o carciuma pe undeva. Dupa al Pai 9pclea Congres. Imediat, toata lumea a sperat case va

Piata Victoriei

schimba spre bine, se va da drumul la ... mancare, la benzina, la excursii.

Cand? In ce an? Pai, Al Pai~pelea Congres a fost inainte de ... in noiembrie.

In noiembrie '89. Da. ~i ... eram, in ziua aia am fost la fratele meu in armata. La Oradea.

Departe. Da, la Oradea, la Giri 9ul de Cri 9, era exact pe granira. ~i. .. cand am venit inapoi, deci am fost acolo ~i mi-a zis ,,Ba, nu mai sta.". Eu am vrut sa raman in Oradea la un hotel sa stau doua, trei zile, zice ,,Nu mai sta ca e nasol".

Se ~tia de pe atunci? Da. Deci, dupa congres, imediat, au inceput sa vorbeasca si-n armata si in ... toate domeniile, ' ' in toate sistemele, au inceput sa ... sa se vorbeasca ca gata, ceva iese. Am venit 9i-am plecat la Alexandria. Trebuia sa-mi iau o adeverinra de la ... de la comisiariat. Imi cerea la ... pentru inrolare, probabil pentru 1nrolare, ca ... mi-a spus sa-mi iau adeverinra de ... aveam livretul militar depus la Institut si sa-mi iau adeverinta, m-au dus sa-mi iau ade, ' verinra. In Ro;,iori, in tren, intr-un vagon erau ... e o comuna Buzescu. Numai de rromi, de caldarari d-a;,tia, care fac cazane, care fac. M-a vazut ca sunt strain a;,a fara de aia. Am apucat intre ei, acolo. Tot, tot vagonul era numai. .. ~i ... au inceput sa vorbeasca, sa injure. ,,Gata, cade Ceaw1escu, cade Ceau;,escu!" Nu ;,tiam unde sa plec. Sa sar pe geam n-aveam cum ca era un geam d-ala care se deschidea doar un sfert din ...

99

Romania protestelor. 2017.

Eragrav. Deci ei deja vorbeau, in Ro 9iori spre Alexandria, deci, tot vagonul. Deci, in vagonul uncle-am fost eu ei vorbeau ,,Gata, Ceau9escu va cadea, gata!"

am zis, s-a dat la statie, s-a intrerupt sta;ia, s-a luat semnalul la statie, 1-am vazut pe colonel prin curtea institutului ~i dup-aia au inceput sa iasa oamenii pe scari.

In decembrie?

Erau ~i politi~ti? Nu, politi 9ti nu erau. Pe peron erau politi 9ti! Erau politi 9ti. ..

Pai ~i era grav sa spuna ~a ceva ... Da, da. Pai cine avea curajul sa spuna ap ceva? Pai, dad aveai curajul? Pai, te salta imediat. Te lua 9i ... 5i ei au avut curajul 9i nu le-a facut nimeni nimic. Erau pe peron, dar ei vorbeau ;,i de pe peron, erau pe peron, vorbeau 9i pe peron.

Si dumneavoastra nu stiati cum sa va ascundeti. .. ' , ' ' Nu 9tiam ce sa fac, unde sa ma due, ca eram intre ei, eram singur, eram o mana de om, a9tia erau ditamai ~mapanii de oameni. 5i nu am avut curajul sa ... sa intru-n discutie. Dar se discuta.

100

Piata Victoriei

Atund ati stiut. ' ' Da, da. Am venit la Pitesti si la Pitesti aceeasi ' ' ' chestie era. )

Deja, in noiembrie. Da, da. S-a discutat ca gata. Cand ... in ziua cand ... a fugit Ceau~escu, noi nu 9tiam la lnstitut. Aveam ceistul nostru, Baranga, colonelul Baranga. Nu ... n-a deranjat niciodata cu nimic omul, manca cu noi la cantina ... Deci, v-am zis, nu ... n-am fost sa fim ... mai retinuti , , suntem acuma , mai infraiati suntem acuma decat ... inainte. Deci, acuma ne, ne ... Dad vorbe~ti cu cineva ceva, ,,Pai dar de ce-ai vorbit?", il trimite p-alaltul coada dupa tine ca ,,Ia vezi, ce-a zis ala despre, cine, cine-i ala? Ce-a zis despre mine, a vorbit despre cutare, a vorbit?". Atunci nu. 5i ... asta n-a spus nimic la nimeni, cand

Da. Ne-am urcat sus pe seqie, a zis unul, a ie9it unul, era mai nebunatic a~a, mai curajos: ,,A cazut Ceau~escu!"

Era ... fugise? Ap a zis, ,,A cazut Ceau~escu!". Am urcat pe seqie. Pe seqie era o lozinca, ,,Ceau~escu PCR", o vopsisem cu doua !uni inainte cu ro 9u. Noi, trei, patru colegi, o vopsisem.

V-a obligat. Ne-a pus acolo, eram la serviciu, ce? Te pune, aia faci.

E cultul personalitatii. .. 5i ... primul lucru ce am facut, am luat doua ciocane ~i ne-am urcat 9i-am daramat tablele alea pe care scria acolo ,,Ceau~escu PCR" 9i o ... din marmura era facuta ... Hm, avea ~i forma de cruce, cine-a facut-o, cine-a inventat-o. ,,Elena Ceau9escu, eel mai mare savant de renume mondial.. .". 5i-am spart-o :;,i pe aia. Am dat cu ciocanul in ea, un barns de vreo doua kile, trei kile.

Erafi ... Eram, eram inf1acarat, a~a, eram ... revolufionar. ~i dup-aia am fugit acas', la Teleorman, ~i-am stat o saptamana de zile ca mi-a fost frica, ca zic, daca nu-1 prinde pe Ceau?escu sunt primul care ma ia c-am urcat ~i pe cladire c-am urcat 9i pe cladire de-am daramat, am span, am participat ~i la ... de-am spart piatra, pe care era scris ,,Tovara~a Ceau9escu ... "

701

Romania protesteior. 2017.

Da. V-ati dus acasa de frica. De frica, o saptamana n-am mai venit la serviciu. Exista frica.. Da, da. Pe timpul lui Ceau~escu exista frica. Da, da. Era un regim ... milifie, polifie. Aveam securitatea. Eram paziti de securitate, la poarta securitate, in seqie securitate, pe perimetru securitate ...

Transporturile cum erau? Mi-afi povestit, afi fost in excursie, afi fost ... la, peste tot cu trenul. Trenul era primordial. Da.

Piata Victoriei

a comentat nimeni, nu ne-a, nu ne-a retinut nimeni, nu ne-a. Nici nu ne-a instigat nimeni, am ie;;it din propria initiativa toti. Arata lucru au facut, au intrerupt statia. Statia de emitie-receptie care este prototistica. ~i-am ajuns in Piap ... Milea.

Piata , Milea. Piap Milea. Deci, acolo, ne-am intalnit cu cei de la ... Fabrica de cauciuc, Fabrica de ... care nu mai exista, de la Textila, de la Arpechim, de la ... S-a umplut exact ca ;;i cand a fost ultima data Ceausescu la Pitesti, ultima data ' , cand a fost Ceausescu , la Pite9ti, era Piap Milea pana la ... Cinema Bucure9ti. Plina. Tot centrul. Tot centrul, plina, om langa om. Atunci ca te ducea forpt.

Zed de mii de oameni.

CFR-ul? Da. CFR-ul era de baza in Romania. Transportul auto mai mult local. 102

1

Intre localitafi. Da, da. ~i, ce aveau, ni;;te autocare la agentiile de turism, din Muntenia. Ni;;te Iran National. Vechi, dar cu alea ... Uite ca atunci reu 9eam sa mergem, acum nu mai reu;,im. Acum s-au schimbat ... S-au schimbat, nu-ti ajung banii. Haideti sa ramanem la revolutie. Decembrie '89. Sti, ' ' afi deja cu o luna ca ceva o sa se-ntample. Afi fost pus, din intamplare mai mult sau mai putin, in t:renul ala ... cu acei oameni. .. care v-au prevestit ... In ziua cand ... cand Ceau;;escu a fugit, am ie9ir cu autobuzele din institut, s-a ridicat bariera de catre ofiterul de la poarta care era. S-a ridicat. .. nu

Zeci de mii de oameni, te ducea fortat atunci, cu pancarte, cu ... A;;a ... Acum, toti am ie9it, nus-a legat nimeni, n-a ie;;it nimeni, niciun politist n-a facut, am stat acolo. Singura chestie ca zicea ca ... erau, eu 9tiu, instigatori, probabil, tot de pe la Securitate, infiltrafi, sa spuna ca o sa se traga, ca la Bucure;;ti se trage, s-a facut, s-a ... chestii din astea. Dar, eu, cat am fost, cat am participat, pana noaptea, tarziu, cat am stat in ziua aia cand am plecat atunci, cand a fugit, in ziua cand a fugit Ceau~escu, nu ne-a rerinut nimeni, s-a deschis bariera de la poarta ca e poarta meralica, poarta 9i cu bariera. Putea sa va tina acolo, , Da, putea sa nu ne dea drumul, sa stea. Aveam atata Securitate acolo, atata ... soldari, ofireri, subofiteri, putea sa puna mana pe arme 9i ne tinea acolo, pana la urma eram in timpul programului,

103

Romania protestelor. 2017.

eram ... ca asta s-a intamplat in jurul pranzului. Pe la doi 9pe, unu. 21. Mai tineti minte data? Era decembrie.

Da ... In ziua cind a fugit el cu elicopterul, exact atunci, ca noi pana atunci n-am mai ~tiut nimic. Si era si frig, dar nu mai stiati de frig, nu mai stiati. ' ' ' ' ' ' N-am mai avut treaba, nu, n-am mai avut treaba.

Ati fost acolo in piata. Da.

Langa revolutionari. .. Tori. Toti revolurionarii, am fost. .. brat la brar am stat. Singura chestie, incepusera sa faca, ca ;,i acum. La ... la mitingurile astea. Se gasesc tot felul de ... gonaci din a9tia, de zvonaci, de ... sa spuna ca ... sa intarate, sate faca sate agiti ca sa se ... ia, sa te ia un jandarm, sa re ia un politist, sa te ia .. .

Dar politi~tii, jandarmii, ei ce pozitie aveau? Nimic! 104

Nimic ... Nici ... au stat in pozitia de drepri. Niciunul nu a comentat nimic, niciunul. ~tiau ca sistemul cade, ei erau deja ... Am avut unchi, ie9it la pensie, colonel de Securitate, de contrainformarie. Sandu Ristea. Care-au stat fara sa puna mana, n-au avut pistoale, n-au ... mi-au povestit. M-am dus cu el acasa, la Beuca, in tren am plecat cu el din Gara Pite?ti. Mi-a povestit, cind rl vedeau, ca erau multi naveti 9ti, erau multi d-a~tia, care-I cuno 9teau, ~tiau cine e. Fugeau din compartiment, am stat decit eu cu el in compartiment, n-au avut curaj sa stea cu el. Pentru ca e securist 9i-i impu 9ca, ?i ... Ca ... Dar ala era un om ca 9i mine ... n-a avut legatura cu sistemul. A fost un angajat, a fost, dar nu a participat, n-a vrut sa se

Piata Victoriei

implice, sa ... Mi-a povestit odata, zice: ,,Ba, tu 9tii ca eu am putut sa-1 impu;;c pe Ceau~escu de cateva ori?". El a lucrat la contrainformatii ?i la filaj la Bucure9ti ~i-a venit la Pite9ti, aici, tot din cauza parinfiior, sa fie mai aproape ca erau parinfii batrani. Tara! lui era handicapat, avea un picior taiat. ,,Dar copiii mei n-am vrut sa fie cop iii de criminal. Am avut posibilitatea sa-1 impu;;c de-atatea ori, c-am stat langa el, am fost in ... Puteam sa-l impu9c! Nu l-am impu;;cat.". La revolutie a spus: ,,Ne-am bagat 9i-am stat in birouri inchi 9i, armamentul depus, nu am avut treaba cu nimeni. Cu nimeni, cu nimeni.". Acum am plecat ~i noi dupa cinci zile. $i-am plecat cu el pe tren 9i mi-a povestit. Nus-a imtamplat. ,,Noi daca era sa ... ", asta mi-a spus el, ,,Noi daca era, Securitatea, sa fim de partea lui Ceaw,;escu, dura mult. .. ". Securitatea n-a fost de partea lui Ceau9escu.

~i credeti ca Ceau~escu putea sa-i puna pe cei de la Securitate sa-i tmpu~te pe toti din Strada? Putea sa dea astfel de ... Putea sa dea! Putea sa dea, dar ei n-au vrut. Deci, ei 1-au tradat. Securitatea, oamenii iui I-au tradat.

Si-i un lucru bun sau nu? ' Eu zic ca la avantul care 9i-l luase el de ... nu mai recuno 9tea poporul, de ... Eu zic ca a fost un lucru rau. Pentru ca el n-a mai avut oameni langa el, n-a mai finut la popor. ~i-un lucru bun ca Securitatea I-a tradat. Ca Securitatea l-a tradat. Si-a cazut. ' $i-a cazut. Armata ... L-au omorat.

Laun moment data vazut, e cu noi. Stanculescu, care-a fost mana lui dreapta, a mers pe doua fronturi. ,,Daca ramane sunt cu el, daca nu ramane ... "

105

Romania pr otestelor. 2017.

Mercenar. Au fost oameni care aveau de c:¾tigat din moartea lui ~i oameni care aveau de c:¾tigat dadi ramanea in continuare.

Da.

Cum sunt oamenii ace~tia pentru dumneavoastra? Eu fiind copil nascut la rara, n-am avut de-a face cu ... mafioti, cu 9mecheri, cu ... tradatori. Pentru mine-i un rradator, pentru mine nu pot sa-1 numesc om. Chiar daca sta cu mine la masa ~i-mi vorbe 9te frumos, imi ... Deci eu nu pot sa-1 numesc om. Un asemenea tip de om care ... acum te vinde ... Acum te cumpara, acum te vinde.

~i. .. apoi a venit Iliescu. S-a schimbat deceniu1. Anii '90.

106

Regimul Iliescu, daca Iliescu ... nu lasa mana libera acestor ... ca nu pot sale spun oameni. Lui Nastase, se vad acuma ace 9ti oameni ... lui ... asta care e arestat acuma, de i-a dat patru ani de pu9carie, de-a fost la Consiliul Europei ... Lui Severin, lui ... la cati. Cati, citi, citi, citi ... Le-a dat mana libera, a9tia au facut ce-au vrut. Ari vazut unde s-a ajuns, din cauza lui Iliescu. Daca Iliescu era ... sa fi fost cinstit, demn. Sa nu lase tofi golanii aia, ca a9tia au fost ni 9te golani, ni 9te excroci. Degeaba sunt ei oameni doxari, ca ei ... ei sunt buni oratori, sunt buni avocari, ca sunt doxari, ii duce capul, au 9coli ... Da-i duce capul pentru ei, la prostii. Nu pentru poporul de rand, pentru norod. Pai ei au fa.cut numai rau, au vand pra, pur 9i simplu. Au inchis combinate care s-au facut cu ... cu ... milioane de, de dolari pe vremea lui Ceau~escu, care acei dolari erau luati de unde? Din laptele tau, ca sate creasca, din unt, din mancare, din ... se lua din raria de zi de zi s-o vanda, sa dea cereale, sa dea mancare, sa dea, sa faca industrie. Au inchis fabrici, fabrid de apa grea care e cea mai mare din

f

Piata Victoriei

Europa. Au inchis combinate chimice, combinate siderurgice ... pur 9i simplu, au luat 9paga 9i le-au inchis. La.sari ... incepand de la Iliescu, deci Iliescu e primul vinovat de la revolutie incoa.

Libertatea era buna. Da. Dar ... cums-a ajuns la Iliescu?

Nu stiu, strainatatea a avut influenta, eu stiu, ' ' , rusii. Sau, cred ca toti. .. sa ne distruga. '

'

Poporul este unit? Nu mai e unit poprul.

In anii '90 ... Unit 9titi cand a fost? Unit poporul? Acum s-a vazut, cand a fost poporul. .. la acest miring de la ... in ce data a fost?

Pana sa ajungem aid, in ianuarie, la inceput ... Da ... Deci mai unit ca acum n-a fost niciodata. Nici macar?

107

Lao greva. Nus-a mai fa.cut o greva. Tot din cauza asta. Au spart sindicatele. Au facut de-a~a natura sa nu mai aiba o ... o masa ... de, de oameni, sa poata sa iasa la un miting, sa- 9i ceara ni~te drepturi. Au spart sindicatele ... Au venit firme straine. Nu e un lucru rau, e un lucru bun. Dar, a~tia n-au treaba cu sindicatul. Asta a venit, spune clar, ,,Ba, baiete? Tu cari bani vrei? Arata. Tu, pe postul asta atat iti ofer, atata ... esti de-acord, ii iei, nu ... du-te-n alta parte!". Au span sindicatele, nu mai avem sindicate, nu mai avem nimic. Sindicatul, aveam 9i noi sindicat. ~i-era un drept. Ce sa mai faci acuma? Din ce sa mai platim pensii? Pentru ca noi nu mai avem investirii, nu mai avem. Daca-au inchis ... Totul, s-au )

1 Plata Victoriei

Romania protestelor 2017.

justitia, pana s-au schimbat, pana sa se puna ei. .. a9tialatii deja-~i facuserii plinul ~i bagajele ~i erau bine-mersi. .. 9i pregatifi pentru urmatoarea canditatura. Deci la Constantinescu a fost eel mai mare fiasco posibil din toti anii.

inchis toate unitatile de stat, toate unitatile mari. S-a vandut energia, s-a vandut petrolul, s-a vandut ... Tot, tot, tot, tot. Numai nuclearul nu putem sa-1 vindem ca asta nu se poate vinde. In rest am vandut tot ce se poate putem produce. Padurile le-au vandut.

Considerati , ca daca venea cineva in locul lui Constantinescu, capabil... putea sa indrepte raul asta fa.cut in aia Jase ani?

Anii '90. '90, 2000. Iliescu Constantinescu - Iliescu. Am avut incredere in Constantinescu ca se va schimba ceva. Am avut rude care ... au rude in Danemarca, in ... care-au plecat 9i-au zis: ,,Daca mai iese tot Iliescu, noi nu mai venim. Apartamentul-ti va riimane tie 9i vedem noi cum luam legatura prin ap 9i ne trimiti banii ... ". Eram vecini de ... de perete. ,,Va ie~i Iliescu, nu mai veni.". A ie9it Constantinescu, au venit. A fost eel mai mare fiasco cu Constantinescu. Deci cu Iliescu ma.car a fost coruptie la nivel inalt, in fine ...

0 mana de fier. Un om un pie mai puternic, un pie mai. .. sa nu ... sa nu lase atata libertate celor din justitie, celor din politie, ce ... Nu 9tiu, sunt legile atat de ... Am vazut astazi o emisiune la televizor, unul a omorat o fetitii de ... trei 9pe ani. Fara permis de conducere ;,i baut. $i i-a dat cinci ani. Din a~tia cinci ani a facut vreo trei ~i s-ar putea sa vina acasa. In Anglia ... in Anglia ... daca facea aceea11i fapta, deci avea peste 25 de ani de zile de pu~carie.

Pe fata.

108

Nu mai vedea lumina zilei.

Pe fata... Constantinescu, la Constantinescu ... nici macar nu ne-a mai bagat nimeni in seama. Ei nici ma.car n-au 9tiu ce sa faca, ce ... de uncle s-o ia, unde sa ... ce intreprinderi au, ce ... Deci era pur ~i simplu cum a~ intra eu intr-o ... intreprindere ~i-mi zice: ,,Bai, hai, apuca-te ~i repara fiarele astea de-aicia, singur".

Nu mai vedea. Deci, ~i atunci ei au dat legile in a~a fel incat sa fie, sa se acopere ei! Ca ei ~tiau ca deja ... ,,Ba, cineva ne prinde ~i pe noi, cand ~i cu ce ... dar ma.car, m-a prins, m-a prins! Eh!" Le-a dat lege, sa oleaca pe la beciul domnesc, le mai da un an de zile, daca i-1 da ... oricum nu 1-a facut, ~i-au ramas cu milioane de euro furate ~i rara n-are bani! Sa plateasca salarii, sa plateasca ... tineretul sta farii locuri de munca.

N-au mai avut de unde ... Cesa faca? Pai. .. dar ei nu ~tiau ce sa faca, nu ~tiau ce e de facut. Nu 9tiau.

Acel pumn de fier nu putea fi ... poporul? Poporul?

Nu Jtiau ce sa faca sau de unde sa inceapa?

Da. Poporul unde era?

N-aveau speciali~ti, n-au avut oameni.

A fost mintit.

N-au avut oameni. ..

Min\it.

N-au avut, n-au ~tiut de unde sa-nceapa. $i-atuncia, cei din spate au profitat ~i-au inceput sa fore. Lini9titi, pentru ca ei n-aveau ... Incepusera cu

Le-a promis tot felul de ajutoare, le-a dat ajutoare sociale la toti. I-a facut sa nu mai. .. ei daca

1

109

Romania protestelor 2017.

n-au mai avut de lucru sa se duca la serviciu ce era sa faca? S-a bucurat cu ala, cu ... o mie cinci sute de lei cat ii da pe ... pe luna. Un milion jumate, doua milioane, cat are, alocatie la copii, cu nu ;,tiu ce ... S-au bucurat ;,ice zice ... ,,Ne-a dat PSD-ul, ne-a facut PSD-ul!", sau nu neaparat PSD-ul, putea sa fie orice alt partid la putere.

Dumneavoastra credeati... inca de cand a cazut comunismul ati crezut in cine a fost la putere? A fost un moment? Cred ca-m fost eel mai ... bucuros. Ce! mai bucuros am fost, ma certam cu veri;,orii mei mai mari ;,i eram eel mai increzator in ... in ...

Noualume.

110

~i-mi spune un unchi, mai batran, cioban de meserie. ,,Ionele ... peste 25, 30 de ani daca-oi mai rrai ne-om mai intalni, tata, dar eu spun ca e putin ;,i a;,tia 25, 30 de ani. Sa vedem vreo schimbare ... daca n-o fi .. Tataie zice: ,,Ba! 0 sa platifi ;,i fumul care iese pe co;,. Nu va mai bucurati. Ca noi am mai fost pe mana tarani;,tilor. .. inainte. ~i fumul care ie;,ea pe co 9 I-am platit! Munceam la (nu se infelege) pentru un sac de porumb. Mi-1 dadea, dar munceam cate-o saptamana. Mi-1 dati.

S-au schimbat ~i sunt pw1i conducatori. .. noi. La timpuri noi, conducatori noi.

Ati , fost 1n mai multe seri? Da, da!

Si cum sunt acesti conducatori? ' '

Si ' cand aiungeati , , acasa urmareati ' la televizor ce se intampla in toata tara?

Cum sa fie? Sunt ai PSD-ului, sunt cu ,,Sa nu vorbe~ti, nu sunt bani, nu sunt, nu avem cutare, nu se poate, nu ... economii.". Au promis ca fac ... minciuni. Ceri ceva, ceri o piesa, ceri. .. o scula, ceva, 1ti trebuie ceva ~i faci un bon, spui, ,,Domne ... ", te trimite sa repari ceva, sa schimbi ceva, ,,Pai nu, n-am de unde sa-ti dau, vezi ~i tu ce faci ... ". Am ajuns sa aducem de-acasa, sa aducem scule de acasa sa facem treaba ... Da.

124

Piata Victoriei

Da.

~i ce parere aveµ? Dar. .. problema e alta. Ca, astazi mergeam la protest, in aceasta seara mergeam la protest ~i maine dimineata la serviciu deja venea ... directorul ~i ~tia ce-am facut, de ce am fost acolo, filmati pe telefon de colegi cu care lucram in intreprindere.

~i... a ie~it PSD-ul, in decembrie 2016, anul trecut. ~i ajungem in punctul culminant, in care •.. au facut un lucru, care-ati spus dumneavoastra, c-au vrut, ca n-au vrut, I-au facut. Ati auzit de Ordonanta 13?

Si , cum v-ati , simtit , atund? ~i i-am spus, nu pot sa va reproduc cum i-am spus, ca mi-am permis sa i-o spun, ca e cu un an mai mare decat mine. Ca eu dupa revolutie n-am ca~tigat nimic. . . decat sa mananc rahat cit vreau. Atat am ca~tigat, in restul nu ... ~i nu-mi interzici mie sa merg la un miring ~i sa-mi ... sa ... sa rabufnesc, sa-mi spun eu tot pasul, toata durerea mea!

Da.

Puteti sa-mi spuneti ce ~tiµ despre acest lucru? Ordonanta care ... ei vor sa ~i-o dea sa scape de pu~carie, de faptele rele care (sic) le-au facut. Ei vor sa se-acopere, sa-~i acopere toate nedreptatile \ii toate nelegiuirile care le-au facut, sa scape, sa nu mai faca pu~carie. Sa scape (>i pe cei care sunt.

Impreuna cu multi. .. lmpreuna cu colegi de-ai no~tri. Zic, pe vremea lui Ceau~escu nu mi-a interzis nimeni sa ... N-am fost, ca nu s-au facut mitinguri, dar ... am mai vorbit, am mai spus un bane politic, am mai. .. am fost intr-o seara la o carciuma ~i erau cinci securi~ti l:anga noi. .. Ji unul din colegii mei imita pe Ceau~escu. Pe aia i-a bufnit rasul, s-au mutat ei de

~i la un an dupa ce ati ie~it in strada la Colectiv, dupa acea durere, dupa acea manie, dupa acea ... rasuflare, pe care ati.,. Acumulat-o.

l

12S

Romar11a protestelor. 20 I /.

la masa, ne-au lasat acolo, au vazut ca ne simtim bine 9i ... ei s-au mutat de la masa ?i ne-au lasat pe noi. ~i tu ajungi acum sa-mi spui mie ca de ce-am fost la mi ting? De ce-am avut o boxa dupa mine, de ce-am purtat un banner pe care scria ce scria? Care-i problema? Va e frica? Cand le-am spus, a fost o ~edinta, pai ce, ati ajuns cape vremea lui Ceau9escu sa nu umblam mai multi de trei pentru case creaza o ... mai mult de rrei ... deja e ... d-asta ... Doamne, grup ... infraqional. Mai mu!t de trei persoane, sa nu mai umblam, sa nu mai vorbim, de ce stam de vorba, de ce discutam politica dupa ora patru? Da, asta se spune, pentru ca toti sunt de la PSD.

Bani care puteau sa fie ... Bani care putea sa puna pra pe p1e10are, sa puna atata industrie care e cazuta. Au in chis ... Combinatul de apa grea de la Turnu Severin care costa miliarde de euro. Numai retehnologizarea aia care-au facut-o acuma, de miliarde de euro e facuta. L-au inchis pe 9paga ... politic. ~paga, au luat 9paga ca sa cumpere din alta parte 9i I-au inchis ... De l O ani sun tern membri europeni... ~i n-avem niciun drept ... eu consider can-am niciun drept, membru european, nu am niciun drept.

Si-ati continuat sa iesiti. ' ' ' ' Da, am continuat, am ieijit.

V-ati gandit vreodata sa plecati din tara?

Pentru ce-ati ie~it?

Cu tot cu copii, cu familie?

Pentru drepturile noastre, pentru cane simfim ingraditi, nu suntem remunerafi, nu suntem, suntern mintifi, ne-au promis ca ne dau salarii, ca ne maresc salarii. 126

Piata Victoriei

Si lumea a votat ... ' Lumea a votat cu incredere!

Cu :incredere ... Si ei stau acuma, se cearta ... intre ei, stau, toti ' ' sunt penali, nu-i suport pentru ca tofi sunt penali. Deci, nu suport atata timp cat pe mine ma conduce un pu~caria9, care ala trebuie sa Stea in pu~carie, locul Jui e in pu?carie, atata tima cat el a furat. ~i se vorbesc de sume ... astronomice, nu c-a furat cinci struguri sau mai ?tiu eu ... o gaina de nu ~tiu unde. Se vorbe?te de milioane de euro! ~i pentru el daca vorbe?te de trei milioane, trei sute de milioane de euro, parca zice ca a luat. .. trei lei.

A, sum prea batran, plecam. Cu totul. Imi pare rau ca mi-am chemat copilul, a fost plecat in Ger. .. in Anglia, 9i-mi pare rau c-am insistat sa vina inapoi, imi pare rau pentru el. Are facultate, v-am spus, masterat, imi pare rau ca 1-am facut sa vina-napoi. Inginer de patru ani de zile, munce 9te, 9tie ce-are de facut. Deci munce 9te, 9tie ce-are de facut, nu sta ... pur 9i simplu, pe-un scaun la un birou 9i a9teapta sa vina ora patru sa piece acasa. Munce?te, face, produce, sa stea pe salariul minim pe economie ... pentru ca ... nepoata lui Gentea 9i nepotul lui ... nepotul... Nepo;-ii! Ca 9i-au adus toate neamurile. ~i-au angajat, aia stau bine-mersi, pe colo, pe colo, nu fac nimic 9i trebuie sa ... banii no 9tri sa ... plateasca p-ailalti. ~i daca vorbe 9ti ceva, gata! Au mutat, am avut coleg care ... a protestat pur 9i simplu, lnainte de protestul de la Guvern. ~i-a zis ,,Pai ce se poate a9a ceva? Cum adica nu ne dai voie sa plecam?", sane ducem la ... ca ,,Ce cautati voi la Bucure9ti?". Ca vorbeam in lnstitut ca plecam in autobuze, ca plecam, mergem in

127

Piata Victoriei

Romania protestelor. 20·17.

~i cei care au fost la prot:estele pro-PSD, aveti vreun om, cuno~teti un om simplu care-a fost:?

seara asta la Bucure 9ti, care merge cu ma;,ina, care, hai, ca luam un microbuz, mergem, curare. ,,Ce ba, ce cautati voi acolo?! Ce cutare, ce cutare?!".

Oameni ... simpli ... simpli salariati de la mine.

Si ' ei au fost platiti? , Nu, sunt sub tutela lui Gentea, sunt oamenii lui din seqie. Unde-a fost 9ef de seqie, sunt oamenii lui de sectie, care aia-i duce la sedinte ii duce la ... cotizanft , , ,

~i-ati fost? Da! Am stat chiar langa jandarmii de la Guvern.

In Piata Victoriei? ' Da, 1n Piap Victoriei, langa jandarmi am stat. Oameni civilizati, oameni ...

Si... din comuna, de-aid ... ' Nu, d-aici nu.

~i. .. in paralel cu protestul acesta mai exista un protest. Protestul de la Cotroceni.

N-a fost nimeni?

De la Cotroceni.

Nu, nu ...

~i am avut ~i noi, in Pite~ti, un protest pro-PSD.

Cum e lumea aid?

Da.

Multi sunt 9i faprnici ... acum e cu PNL-ul, acum e cu PSD-ul. Cand a fost PNL-ul la putere a fost cu PNL-ul, dup-aia s-a dat cu PSD-ul.

Cu majoritatea primarilor din judet... Cunoasteti vreun om care a fost la acel protest? ' ' ' Sigur, Cristi Gentea. Care e pre9edintele, e directorul Securitatii Nucleare la SCN, pre 9edintele PSD Pite 9ti 9i papalitii Jui. 128

Va referiti la Primarie. Da, da ... la Primarie ~i vecinii no 9tri pe aici.

0 Primarie in Romania, in judetul Arge~, care ...

Dar ... oameni simpli ...

Inclusiv primarul, a fost penelist ~i s-a mutat laPSD.

Toata seqia.

Care-au fost ...

Ded, un primar, fost penelist.

Da, sigur.

Penelist. Penelist \'i cu ... state vechi ... Si a reu~it sa-1, ca nu-i da fonduri, ci nu-i da una, ~a nu-i da alta ~is-a trecut la PSD.

~i ... ~titi zvonurile acelea ca protestatarii din Piata Victoriei au primit bani? Asta a fost stire de televiz~r ' ' data pe mai multe canale.

Este vorba de interese .. .

Cafiva din colegii no 9tri, cu care nu lucrez eu, dar sunt colegi 1n seqie, ne 1ntrebau, ,,Ba, dar cu cat v-a platit?" ~i i-am spus, ba, ai imbatranit degeaba. Ai imbatranit degea ... de ce n-ai mers si tu sa iei bani!? Sa iei bani, ca.ti bani am luat eu .. : Da, ei au lansat zvonurile ca suntem platifi, suntem, ca sunt bauti, ca d-aia-au plecat, ca sum bauti, ca sunt ...

Da, interese .. .

Daca puteti sa ... ~i salariafi, care ... dup-aia care-au fost, de n-a fost cu PSD-ul 9i-a fost cu alt partid, a fost cu ALDE, cu nu ~tiu ce, gata, I-a facut ~i a plecat din

l

129

Rorn5nia ormestelor 2017.

Primarie, nu ca 1-a dat el afara, dar a facut de-ap natura sa piece singur. Daca-ati putea face ceva, ce-a\i face? Pentm Romania in momentul acesta, pentru familia dumneavoastra ... pentru ca familia dumneavoastra sa traiasca intr-o tara mai huna ...

130

Ca unul singur niciodata n-ai ce sa faci, decat singura modalitate e sa-ti convingi colegii, prietenii ... concerarenii, sa, sa, sa fie ... unire, sa fie toti uniti, sa credem toti in acela9i 1el, sa mergem to 1i pe aceea 9i direqie. Dar. .. nu se mai poate face nimic. S-au ... s-au ... oamenii s-au invrajbit intre ei, se invrajbesc intre ei ... Car1ile sum facute, sum ap de vechi radacinile ca deja ... nu po 1i sa mai discu 1i cu ... la nivel inalt. Sa zicem ca mergem la Consiliul Jude1ean, ca mergem la Primarie, ca mergem ... ~i la Primarie aici, te duce, iti vorbe 9te frumos, te duce cu zaharelul ;,i nu ... Spre exemplu mie nu mi-a dat o 9tampila care ei sum de vina 9i n-a vrut sa mi-o puna. Nu a vrut sa-mi puna ca au auzit ca injuram de PSD pe drum 9i ... m-a 1inut 9i nu pot sa leg 380v, uite, am platit, stau cu 48 de milioane blocari la bloca1i la (nu se infelege) ... doar pentru ca am vorbit impotriva PSD-ului, ca nu e dreptate ;,i ca nu ... ~i daca toti copiii, tot tineretul din tara asta ar fl copiii dumneavoastra, ce sfat parintesc le-ati da pentru ce va mai veni? Sfat parintesc ... un sfat parintesc, dar care multi nu-I mai iau in considerare, multi dintre copiii a9tia tineri, indusiv copiii mei. Ei cred ca deja au ajuns, sum pe picioarele !or, vad lumea cu alti ochi, noi am imbatranit, suntem imbatraniti, suntem ... le-a9 spune sa i~i 1nvete, sa termine o facultate, sa-;,i termine o 9coala 9i sa puna mana pe munca ~i sa nu se mai increada ln minciunile la politicieni. Sa nu creada-n

Piata Victoriei

minciuni, sa nu creada, sa-;,i vada de treburile !or, sa ... sa ... sa-9i faca ei o ... cum sa va spun eu, 0 ga9ca a !or de prieteni, dar care sa nu ... in rau. In bine, sa mearga, sa, sa, sa ... ajute pe cineva! Sa ajute. Spre exemplu, acuma, am vazut la fii-meu, au facut, au donat sange ~i banii i-au donat la ni~te copii pe la Valcea, la o fundatie, se ocupa cineva cu o fundatie 9i ... vad ca-au inceput sa se mai schimbe, totu~i. Dar le e frica. Au inceput sa mearga la serviciu, daca la facultate ii indoctrineaza, ca sum tot de la PSD, la facultate cine e, Valeca e profesor ~i mai care ... ~i-i indoctrineaza cu tot felul de chestii ~i-i pune sa faca tot felul de adeziuni, tot felul ~i-i ... face sa ... sa se impra;,tie. Si noua ne trehuie unire. ' Da, noua ne trebuie unire. Cei mai batrani ... mai poti mai face cu ei. Mai batrani ... cei ca mine, ap, de la 50 de ani. Ca cei batrani ... nu mai po;i lupta cu ei, ca ... ~i-un cuvant final? Sa fie dreptate. Vreau sa fie dreptate. Deci, pe cei care eu nu i-am votat anul acesta, dar care i-am votat in anii rrecuti, ca tot ei sunt, sa-~i dea seama ca ... ~i ei au copii, ~i ei au parinti (fncepe sa pldnga;, cum eu plang pentru parintii mei ca sunt batrani ~i neajutorati ~i nu are cine sa-i ajute 9i nu-i poti ajuta cu prea multi bani pentru ca nu avem, ei poate ca au ... Sa se uite 9i ei in urma, sa se uite ~i ei, sa vada ... poporul asta, sa ... piece a~a, cand se due in campanie electorala, sa se uite, sa intre intr-o curte de om, sa vada ... ,,Ba, dar chiar noi traim in Romania?" Sa-;,i dea seama ca ~i ei sunt romani. Sa lase la o pane, sa nu mai fore, sa puna mana 7i sa aiba grija, sa dea legi 9i sa le respecte!

Piata Victoriei

in ce an v-ati nascut?

EI STRIGAU CA ERAU MANIPULA TI I CU O STICLA DE BAUTURA SAUCUCEVA w

~

w

Sanziana Stanciu

PISA INTERVIU

132

M-am nascut in anul 1959, pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Fiind micut n-am ~tiut durerile de atunci, care erau situatiile comunismului. Marindu-ma, am inceput sa gust 9i eu din ele. Fiind copil mai mic ~i avand trei surori mai mari, ele voiau sa piece la joaca, parintii ziceau mereu ,,Ai grija de baiat, ai grija de baiar!"

Pe;soana intervievata: Arion Nicolae Nascut in 1959, pensionar Casatorit, un copil Originar din satul Corbu, com. Catina, jud. Buzau Studii: liceu, grup 9colar profil mecanic, 9coala profesionala Strungar-caroserist Protestatar anti-OUG 13 in Ploie~ti

Pentru inceput v-~ ruga sii imi spuneti cate ceva despre locul in care v-ati nascut, despre copilaria dumneavoastrii. Ce vii amintiti, orice ... Ma numesc Arion Nicolae, m-am nascut din parintii Arion Alexandru, Arion Maria, in satul Corbu, comuna Catina, judetul Buzau. Un peisaj foarte frumos, 0 zona frumoasa.

Parintii dumneavoastrii cu ce se ocupau? Ce faceau ' atunci? Mama era casnica, dar muncea 9i ea la CAI~ Tata lucra la o intreprindere de stat, IAS, cum se numea atunci. Ulterior s-a pensionat pe caz de boala, s-a imbolnavit. ~i mama le spunea mereu surorilor mele ,,Aveti grija de baiat, aveti grija de baiat ca va omor!"

Erati singurul baiat! Singurul baiat. ~i imi punea basma in cap ~i ma punea pe un zid ca sa stau cuminte acolo 9i ele se jucau cat era uli 1a de mare. ~i trecea lumea ~i ma scuipa. ,,Ma, tu e~ti fata sau baiat?" / ,,Baiat!" / ,,~i de ce ai basma? Uncle e sor-ta?" I ,,Se joaca". 0 ga baba Lisandrina, o batrana. A murit la 90 9i ceva de ani. 0 alerga cu batul pe sora cea mare a mea. ,,Du-re 9i ia baiatul dupa zid ca cade 9i te omoara ma-tal" Am crescut cu chin.

Despre bunid vii amintiti ceva? Erau in viata? prins in viata? Bunicii din partea lui tata. Bunicul 1-am prins in viata. Bunica n-am prins-o ca nu eram nascut, muris~ mai inainte, cazuse podul grajdului ~i a murit, a decedat pe loc. Bunicul nu avea un cior ca facuse si Primul Razboi si Al Doilea ' ' Mondial din care 9i tata s-a intors din Al Doilea Razboi Mondial fara omoplatul la umarul sting.

133

Roma,·,o protestelor. 2017

Bunica din partea mamei am prins-o pana aproape in dasa a ~aptea sau a opta. Jucam carri, tabinet cu ea, venea mama :;;i ne lua cartile ~i le baga pe foe ca sa nu mai ma joc cu ea, sa ma due cu vacile. Baga bunica mana in foe, scotea cartile de acolo, copiam alte cartoane si viap, copilaria a 1nceput sa se mareasca, sa imi dea de chin.

Mergeati , cu vitele sau cu animalele. Asta faceau toti ' copiii ma gandesc sau majoritatea din sat, nu?

134

Aveam ... Da, bineinteles, dar fiecare se ducea cu vaca lui, dar noi fiind patru stringeam toate vacile de pe ulip satului 9i cu ale noastre doua, doi junci, doua vitele. Le luam pe toate 9i ma duceam ca toamna sa am :;;i eu o pereche de teni 9i noi pentru la 9coala. Luam carrile, le agapm prin pruni, mai ma suiam dupa un mar care ramanea razler pe varful pomului 9i il mincam. Ma prindea ploaia, bagam car;ile in punga de nailon ca sa nu mi le ude. Veneam la douasprezece cu vacile acasa, ma duceam la ;,coala. Cand veneam la patru, la cinci le dadeam drumul, iar pana seara la opt-noua. Carrea ... asta era traiul!

Asa in comunitate, asa , era ceva obisnuit , , era atund acolo ... Da, pai nu munceai, nu mancai! Fiecare cat era de mic trebuia sa faca un lucru.

Simteati, regimul comunist chiar , , sa spunem asa, ,

daca ... Regimul comunist era prea dur ca aveam lampa cu gaz, televizor nu aveam, la zece seara se stingea lumina, care abia lumina, sa stingea (sic) luminile. Mai faceam temele :;;i la lam pa, a9a. Dimineap pina la ziua una dintre surori imi scria repede ca seara se termina oazul din lampa si' nu mai vedeam sa t,

r !

l

Piata Victoriei

scriu eu. lmi scria tema repede 9i ... m-am marit, am ajuns la :;;coala. In clasa intiia cand m-am dus, invararoarea era preoteasa din sat. Cand m-am dus in banca intai, un fost coleg de al meu care a murit, din prima zi a venit cu piciorul rupt, in ghips. Mi-a zis ,,Tu, Arioane, Stai cu el ca 11 cheama Simion. Sa ai grija de piciorul lui in banca! Sa nu ii dai peste picior, sa nu il lovei?i" / ,,Am inreles, tovarap invatatoare!" A trecut clasa intaia (sic), clasa a doua, a trecut i a treia, a patra. 9

Aveti vreo amintire din cidul primar care, nu ~tiu, v-a :ramas asa , undeva in memorie si ' nu cred ca o sa o ui-

tati vreodata? Ceva legat de ~coala ...

0 bataie crunta in clasa a cincea, care nu mai aveam posibilitatea, adica nici sa invat, se inmulrise ;;i mai multe materii ne daduse, nu era ca in ciclul 1-4 §i am ramas pe craca la istorie, sa raman corigent. Au venit ploile de toamna, a venit garla mare 9i n-am putut sa mai ma due acasa, m-am intors inapoi la ;,coala. Ne-a adunat invaratoarea pe tofi ~i a zis ,,Stafi in clasa pina vin parinfii sa va ia. Stau cu voi aici''. A venit tata 9i atunci s-a scapat invaratoarea 9i i-a spus ca SUnt pe muchie sa raman corigent la istorie. Mi-a dat doua palme in clasa, a zis ca imi ia 9i cizmele din picioare. Dad nu vreau sa invar carte, la boi cu mine. Deja ca eu ma duceam cu el dimineara, in vacan 1a, la ora trei jurnatate-patru ma sculam 9i ma duceam cu el pe linia grajdului la CAP. El fiind pensionar de boala, ie;,ise de la IAS, de la gostat, cu o pensie de 400 de lei, mica, nu ne ajungeau la familie.

Erafi o familie numeroasa, cum afi spus, era .... Patru copii cu ei doi, mai era bunica din partea mamei care zacea de era paralizata, mai era o sora de-a lui bunicul din partea tatalui, care avea o

1 35

Romania protestelor. 2017.

136

odaifi langa casa noastra 9i era 9i aia destul de inaintata in varsta. Tot mama trebuia sa ii duca sa manance, ii facea mancare decat ca ii facea focul. Era o odaira lipita de casa noastra. In dasa a opta am mai luat iar o bataie pentru un mar dulce. 0 sora a lui taica-miu avusese casa unde fusese casatorita 9i sotul ei fond plecat prin razboi cu tata, na 9ul Ilie, ca a9a ii ziceam dupa na9ica ca ea m-a botezat. ,,Na9ica, zic, ma due sa iau 9i eu doua mere dulci din gradina de la matale de cola?" I ,, Du-te 9i ia de pe jos!" Eu ca drac de copil am intins mana pe craca si, am luat de SUS si , m-a vazut. Ca ap era, fructele se puneau la adapost pentru iarna, legumele. ,,Aaaaa! Ce faci acolo? Iti rup mainile daca ... !" ~i a auzit mama cand a zis ca imi rupe mainile 9i nu 9tiu ce 9i a venit mama cu un arac, mi-a dat vreo doua aracuri din alea pe spinare 9i de frica n-am mai intrat in casa. M-am dus noaptea 9i m-am culcat in podul grajdului, mi-am fa.cut gaura in fan 9i acolo am dormit. Dupa ce s-au culcat ei, m-am dat jos. Aveam o bucatarie de vara, unde gatea afara, m-am dus, am scormonit prin toate cratitele, am ma.neat un pie de mamaligura 9i am gasit lapte fiert acolo, am ma.neat si m-am dus si m-am bagat iar la culcu9. O saptamina am stat pod, in fan. Ma sculam, plecam, luam vitele dupa ce pleca tata, ma duceam cu ele, veneam, le aducem, iar dispaream ca sa nu dau ochii cu tata, ca mai imi dadea 9i el o chelfaneala, dupa ce imi daduse maica-mea chelfaneala. In dasa a opta, am terminat, nu era cum e acuma, ca se face ....

i;

Ati dat examen de capacitate? Nu, nu. S-a terminat dasa a opta 9i a zis ca sa dam ni 9te bani ca sa facem ca un fel de chef. Directorul ~colii a luat cate un sue pentru noi, a dat

Piata Victoriei

mana cu noi 9i ,,La revedere!" Deci clasa a opta s-a terminat 9i am plecat la irigat in comuna Sabangia, j udetul T ulcea. Ce varsta aveati? ' Paisprezece ani, porneam spre cincisprezece. Cand a auzit tata ca a venit un delegat de acolo ca ii trebuie oameni pentru irigat, mi-a fa.cut valiza imediat, o valiza de lemn, mi-a pus doua bucarele de 9unca acolo, a taiat un coco;;el din ala micut, un pui 9or, mamaligura, turta coapta pe plita cum era atunci 9i am plecat la irigat. ~i am venit, trebuia sa vin pe 1 septembrie, ca asa a fast conventia intre ei pentru trei luni ~i s-a schimbat situafia ci ne-a dus pe 1 octombrie. Intre timp, taica-miu s-a dus de la diriginta din clasa a opta care era in sat, acolo, fond ... si era ploie9teanca, dar era stagiara, I-a indrumat p~ taica-miu sa imi aduca dosarul la Ploie~ti, la Grupul ~colar Petrol Teleajen, ca are nevoie cu contract intreprinderea de strungari, lacatu1i, electricieni, mecanici auto, vopsitori, sudori, ce meserie vreau sa imi aleg. Fara sa ~tiu cand am venit de acolo ne-a adus cu ma 9inile, cu grau, cu porumb, ce ne dadea ca nu ne dadea bani, prea putini bani ce ne dadea. Care a muncit mai mult a luat 9i bani, care n-a muncit n-a luat nici bani, nici cereale. Si am luat ppte saci de grau, patru de porumb ~i ~a~te sute de lei care era atunci foarte mari pentru mine. Afi fost singur atunci?

Singur din familie, dar mai multi oameni din sat 9i mai eram ;,i copii mai mari. Aveam doi colegi de varsta mea. Nu mai mi-aduc aminte prea bine cum ii cheama. Unul Bocan Dan, care a fost coleg cu mine cu toate ca era in varsta, mai mare cu un an ca mine ca ramasese repetent si unul nu mai tin '

'

137

r:;omania orotesteior. 2017.

mime decat Ion. Nu ;,tiu cum ii zice dupa numele de familie. Deci v-ati intors de la munca. si ati a.flat ' ' , aJ' ungeti la scoala. , la Ploiesti, , '

ca trebuie sa

Am venit la Ploie;,ti ca imi facuse tata contract pe cinci ani. Liceul aparrinea de intreprinderea IUPR Teleajen.

V-a suras ideea sau nu era chiar ceea ati fi vrut sa faceti? Eu stiu, poate ati fi vrut sa continuati scoala. ' ' , ' ' Ca mi-a suras, ca nu mi-a suras, trebuia sa vad ;,i de vaci, de boi, de mizerie. Pe partea ailalta, nu ma induram de mieluti, de vitei, primavara cand ii ' ' fata ;,i ma jucam cu ei. Aid sa facem o paranteza, ati spus ca mai aveati trei surori, nu? Ele plecasera, ramasesera acasa ... ? Plecasera la liceu, ele erau mai mari ca mine.

Erati eel mai mic ... Ce! mai mic. 138

Practic ramaseserati singurul acasa, era randul dumneavoastra sa plecati la scoala, sa spun asa. , ' ' De fapt ;,i cat au fost ele mici, nu prea le-a placut munca. Lor le-a placut cartea. Cea mare la brazde nu mergea ca o ardea soarele, cea mijlocie daca venea la brazde, pleca dupa o ora sau doua ca daca vedea un gu 9tere sau un ;,arpe ,,Nu mai vin ca ma mananca 9erpii", cea mica ca nu poate sa dea cu furca pe capita, sa faca capita sau nu stiu ce, n Ramai , , , acasa ~i fa mancare, mama, tu!" ~i nu ;,tiu ce ::;i gata. Deci tot eu eram calul de bataie. Erati calit cu munca, da. Am venit in Ploie 9ti cu tata, deci pe data de 1n-

tai octombrie, deci trebuia sa vin pe 15 octombrie.

Piata Victoriei

Asta in ce an era, ~a aproximativ?

In '74. Era directorul liceului, atunci grupul ~colar ii ziceam, pe urma a devenit liceu, Ro;,u Jean.

La ce erati inscris la liceu? La ce profil? Profil mecanic.

Profilul l-ati ales dumneavoastra sau la fel, a fost impus? A fost impus. Profilul mecanic era dupa nevoile intreprinderii. Intreprinderea iti platea cantina, caminul. Imbracamintea, rechizitele, tot.

Ded practic ~coala va asigura cam tot ce aveafi nevoie atund. De tot, cinci ani ca sa nu parasqti intreprinderea, deci faceai ;,i cursuri de calificare. ~i ne-a primit directorul Jean, Ro 9u Jean, acolo ;,i a zis ca ,,Domnule, intreprinderea asta are viitor, dar mai multi strungari vrea, electricieni prea putini 9i nu 9tiu ce. Luam in ordinea mediilor". ~i m-a bagat in ordinea mediilor strungar caroserist. Am facut ucenicie 9ase luni. Deci doua ore faceam teorie la 9coala, restul numai practica in intreprindere. ~i te repartiza la cate un muncitor. Ala nu avea curajul sa re lase pe tine sa porne9ti tu ditai dihania de ma9ina. Te punea: curara 9panul, 9terge ma9ina, du-te la alimentara, ia-mi o paine, ia-mi bomboane, curata gratarul de 9pan, adu piesa aia de dincolo, mut-o pe ailalta, desfa universalul, unge bacurile, ma rog. Mai luam 9i cate un 9ut in fundule; ap, cand ... , ca a;,a era atunci ... Bocancii cu talpa de lemn 9i aia. Inginerul- 9ef care era pe seqie era 9i dirigintele nostru, care ne invap strungarie, ~i teoria, 9i practica. ~i 1ntr-o zi i-am spus ,,Tovara9ul diriginte, nu mai ma due la nea Tanase!/ De ce? Pentru ca ma bate ca sa ma due sa ii iau coniac de la poarta, tuica, bomboane 9i ;igari 9i pe mine nu ma lasa sa ma apropii nici de strung!" M-a luat dirigintele, m-a inteles 9i

139

Piata Victoriei

Romania protestelor. 2017.

noroiul, aici ~osea, sa mergi in adida~i, intr-o sanda, care eu eram invatat cu cizme, noroi pana la genunchi. ..

mi-a zis o saptamana sa nu mai ma due la practica, sa ma due numai la ore, restul sa ma due in camin sa ma odihnesc.

Stateati in camin. ' In caminul 9colii, patru elevi intr-o camera.

A fost o schimhare pe care ap resimtit-o, da! Totala. Cesa vii spun, a trecut ~i asta, un an jumatate, aproape doi de ucenicie.

Ati plecat din satul natal, ati venit in Ploie~ti, aid la un liceu. Ati mai venit cu dneva din sat?

Bun, pe langa faptul ca mergeati ~i la practica, merla scoala ohisnuita, sa spunem asa, cum va disgeati , ' ' ' trati, mergeati in oras, nu stiu, ma gandesc ca faceati , ' ' ' ' ceva ~i pe langa ~coala.

Da! Mai erau din sat de la noi, altii care erau la profesionala, dar erau anul doi, anul trei altii 9i ei cand am venit aici in Ploie9ti am venit cu opt colegi din clasa a opta.

Aveam trei pedagogi care faceau la schimb. Deci sambata 9i duminica ceream bilet de voie doua ore sa ma due la film in ora~. ~i aici vreau sa fac o remarca.

Aaa, nu ati fost chiar singur ~a.

140

Dintre care numai eu am ramas in Ploie9ti. Totii au abandonat, au fugit de contracte, au plecat, dintre care am avut 9i doua colege 9i patru baieti. Au fost Albinoiu Elena, Olaru Otilia, Popescu Gheorghe, ca baiefi, eu, 9i Cufitei Viorel, din Lera, ala avand un var mai mare, Cutitei Petre, care era anul trei la profesionala. ~i cand ne-a vazut pe toti: ,,Bai Viorele, tu ai mutat tot satul aici?", ne-a luat la mi 9to ~i nu 9tiu ce. Am terminat ucenicia, am luat cu 8,66 ucenicia, pe urma a zis ca sa mai facem inca un an 9i jumatate de profesionala, dar ne platea ucenicia, cat munceam in fabrica ne platea.

Spuneti, chiar va ... Prima data cand a aparut primul film in ora~ ,,0 floare 9i doi gradinari" de am vazut 9i eu la ,,Cinemascop", acum ii zice Cinema ,,Patria'', ,,0 floare 9i doi gradinari", pe urma a aparut ,,Nea Marin, miliardarul", filme din astea romane~ti, eu nu vazusem nici la televizor, nici nimic. Dupa doua ore trebuia sate duci la pedagog cu biletul, daca intarziai, primeai pedeapsa, te baga la ... , maine erai de serviciu la canrina, curatai cartofi, curatai ceapa, ca faceam ~i la cantina tot cu randul eram programati, elevi de spalat caminul, elevi de spalat la cantina.

Ded castigati si bani in felul acesta! Parintii va spriJ"i' ' ' ' neau cat timp erap aid la ~coala?

Fiecare aveati o responsahilitate.

Nu! Mancarea o aveam asiguratii, imbracamintea prea putin ce avea sa mai imi dea ~i parinfii ca le aveau ~i pe celelalte trei, care erau la liceu.

Care erau saptiimana trecura la cantina, saptamana asta la camin, de facea pe holuri 9i astea, in camere ne faceam fiecare singuri, rufe ne spalam singuri.

Cum vis-a parut sa veniti, nu ~tin la 14-15 ani dintr-un sat de undeva de la tara intr-un oras, un oras maricel sa spunem ~a. ' ' '

Banuiesc ca va mai duceati si acasa ... ' ' Acasa, aveam ~i spalatoria liceului, liceu ii zice acum, dar atunci ii zicea Grupul ~colar Profesional

Mi s-a parut ceva suspect, adica eu nu mai vazusem pana atunci strazile, eu eram invapt cu

1

141

Roman:o proteste:o, 2017. Petrolul-Teleajen, avea spalatorie,dar nu ne primea noua lenjeria noastra corporala, primea numai lenjeria caminului, cear~afuri, fe 1e de perna, paturi nici atat.

Va descurcati singur! Din ce improvizam. Mai aduceam de acasa sapun de casa, mai spalam ciorapii, chilotul, maioul. Am terminat ~i profesionala in '78.

Si ce calificare ati obtinut? ' ' ' Calificare strungar-caroserist, cu media 8,66, muncitor calificat atestat pe post, asta in februarie, cand am obtinut diploma. Am lucrat pana in data de 23 iunie cand m-a luat militar. Ati plecat militar.

142

Am plecat militar din PloieJti. M-a repartizat la grupul de pompieri Buzau, de unde m-a repartizat la unitatea de pompieri Ramnicu-Sarat. Acolo am ajuns in jurul orei 12:00, ne-a bagat la masa civili, am ma.neat, dupa care ne-a bagat la tuns zero, echipament militar. Imai ne-a dat pijamale, ne-a facut botezul pompierilor, nc-a udat cu furtunul, ne-am pus pijamalele fiecare la uscat, ne-am imbracat soldat si ' am intrat in ordinele militare. Patru zeci si , cinci de zile am facut instruqie la catarama, am depus juramantul, dupa ce am depus juramantul in colaborare cu unitatea 18, 68 din Ramnicu-Sarat care era infanterie, noi prea pufini in subunitate de pompieri ~i nu avea rost sa vina adtea cadre militare pentru depunerea juramantului, am depus odata cu ei in aceea~i unit;:ite. Atunci a venit sora cea mica ;;i cu mama, cane{ am depus juramantul. Fiecare dupa ce am depus juramantul avea voie sa Stea de vorba cu parinrii, in unitate la noi, ne-a dus inapoi, pe iarba, pe canapea, pe o piatra ...

Piata Victoriei

Aveati 18 ani, nu? Aveam aproape 19 ani, 18 ani ~i ceva. Am stat de vorba cu mama ~i cu sora cat am stat. Asta era duminica, de lunea s-a dat armata jos din pod. La cinci deJteptarea, dezbracat pana in brau, foga afara la inviorare, doua ture de garaj Ji doua ture de gradina-aveam ~i gradina care in unitate depuneam legume, mai aveam ~i fructe, ce ne trebuia pentru noi. Doua rure din alea, doua rure din alea, te duceai in dormitor, faceai patul, luai prosopul, sapunul, pasta de dinti, te duceai la spalator, te spalai, coborai jos unde erau valizele, scoteai crema, faceai lustrul sa se vada mustata in cizme, barbierit trebuia sa fii zilnic ca daca trecea comandantul cu un pie de vata pe aici pe barba, se agata un fir din ala, erai nebarbierit. .. ~i a trecut perioada armatei, ciclul 1, alea 4 5 de zile, dupa care in ciclul doi s-a schimbat situatia ca nu imi venea sa mai plec de acolo, sa mai vin, nici la strungarie, nici la oi.

incepuse sa va placa! Am fost ales 9i pus in funqia de ~ef de centrala relefonica. Tot acolo?

Tot, in aceea~i unitate de pompieri. Faceam de la ppte seara la ~apte dimineap. Primeam toate apelurile telefonice care erau pentru focuri, pentru incendii, pentru orice. Trebuia sa iti iei trusa cu documentele necesare, foga la ma9ina, bagai alarma ~i plecai cu 9oferul ~i cu echipajul la incendiul respectiv unde notasei adresa. Dad dadeai gre~ vreodata ~i scriai vreo adresa gre 9ira, plateai motorina sau benzina automobilului. Dar nu mi s-a intamplat, am fost foarte bine vazut. Prima perioada am fost pe o malina ATI cu un plutonier care era un

143

Romania protestelor 2017.

pie cam moale. Ii ziceam toti in unitate ,,Puturosul" ~i ma9ina era cam harbuita, dupa mi-a adus o ma~ina APCT de 3000 de litri 9i m-a luat un ajutant pe ma;,ina lui, care mi-a spus a!p: ,,Eu am grija de volan, tu ai grija de documente ?i de statii de pe ma 9ina". Era foarte bine dotata ma~ina, bine echipata, soldatii aveau intrare pe alta pane, eu pe alta pane, ~oferul pe alta parte, fiecare era organizat 9i eram numai urgenta 1, la incendii. Luam legatura cu baza ca Buzaul era baza, noi eram subunitate, erau Parcul 1, noi Parcul 2, cum era conventia in parola. A trecut ;,i ciclul 2, care a fost eel mai frumos, s-a scurs printre degete, mi s-a parut doar scurt de 0 saptamana.

Dar a durat cat? A durat noua !uni. Toata armata am facur un an ~i opt !uni.

Bun. Ce s-a intamplat dupa aceea?

144

Dupa ce m-am liberat, am revenit acasa, in armata ajurantul voind, cand mai aveam vreo doua !uni sa ma eliberez, s-a rugat de mine sa raman, sa raman in continuare ca imi face el acte 9i ma ajuta sa raman la pompieri in continuare ca o sa dau ni 9te examene, ies un sergent major, pe urma o sa avansez in grad 9i nu 9tiu ce. Dar nu ati , ramas ...

Nu am ramas datorita motivului ca tata mi-a spus ap ,,Am un singur baiat, vino acasa ca am facut casa ... "

V-ati intors 1n satul natal ... M-am intors in sanil natal. Eu acum cat am fost 9i eu mi!itar mi-am facur o prietena acolo.

I

Piata Victoriei

in Buzau sau in Ploie~ti? In Ramnicu-Sarat cat am fost milirar. Am tinut legatura cu ea in continuare. Dupa ce m-am liberat, am venit la casa parinteasca. ,,Tata, trebuie sa ma due sa incep munca inapoi ... " Am venit in Ploie9ti la intreprinderea unde aveam contractul.

V-ati intors in Ploie~ti inapoi. M-am intors in Ploiqti, mi-am luat funqia de strungar - caroserist inapoi, mi-am luat camera la caminul de nefamili 9ti, unde trebuia sa platim acum, ca nu eram elevi.

Nu mai erati elev, nu mai erati nimic, munceati ~i plateati! Ce varsta aveati acum, in perioada aceasta? 19 ani 9i jumatate, aproape 20, cand m-am liberat. Aveam spalatoria caminului, unde duceam lenjeria, mai dadeam cate o ciocolatica la femeile alea, mai bagam ~i noi cate o cama~a, cate un maiou, le infa9uram in cear9afuri, nu ziceau nimic saracele ca erau multumite. ~i vad ~i acuma camera mea, numarul pe u 9a la camera, 44, etajul trei, pe partea dreapta, cum intri la intrare, aveam geamurile spre strada. Era 1n apropiere de intreprindere. Lucram la trei schimburi, aveam unul mai batran, care lucram cu el pe strungo-carusel, din Valea Calugareasca, acum e batran, are vreo 90 ~i ceva de ani. M-a sunat zilele astea 9i am vorbit cu el la telefon, Lungu Gheorghe ii cheama, din Valea Calugareasca. Iar celalalt, Cutitei Petre, care a fost din comuna cu noi, sta tot 1n Ploie9ti, pe strada Cantacuzino, in zona Paltinir Are un baiat ~i o fata, care sum studenti, dar nu 9tiu daca au terminat, nu I-am mai vazut demult.

145

Roman,a proteste1or 2017.

Ati spus mai devreme ca atund cand ati fost in armata, v-ati facut o prietena. Ati mai tinut legatura dupa ce v-ati intors in Ploie~ti?

Am tinut legatura cu ea. Dupa ce am inceput munca, am invitat-o la Ploie 9ti 9i am cerut-o in casatorie.

Ati cerut-o in casatorie. Cati ani aveati atunci? '

'

'

20 de ani 9i ea terminase liceul intre timp cat am fost eu militar. Ne-am casatorit, am stat o perioada de vreo trei luni la camin, in camera de nefamili9ti. Dupa care conducerea intreprinderii a spus ap ,,Domnule, iti cauti gazda pana se construie 9te blocul intreprinderii ca nu mai aveam locuri".

Asta prin ce an era? In '80-'81.

Piata Victoriei

Aid in ce an era cand v-ati recasatorit? In '84. Deci, ne-am casatorit, la un an ~i ceva a venit pe lume un baieieL Arion Mire!, care a~a mi-a placut mie numele de Mire!. Maica-sa s-a lncurcat cu un 9ofer de tir 9i a disparur, lasandu-mi-1 o perioada mie, I-am crescur singur.

L-ati crescut aid in Ploiesti? ' ' Aici in Ploiqti. Dupa care prin interventia justitiei ~i rribunalului mi I-a luat. Am tinut legatura cu el pana s-a facut mare. Acum e casatorit in Germania. Am o nepotica de trei ani~ori aproape. S-a stabilit, e casatorit in Germania. Tin legatura cu el. ~i am ramas iar singur. Dupa care am zis ,,Domnule, batranetile se apropie" 9i am decis sa ma casatoresc. M-am recasatorit a treia oara.

Aid in ce an era? Deci inca perioada comunismului.

146

Da, ca in '80 m-am liberat eu, sa zic '80-'8 l. Am stat trei luni la camin dupa care mi-am gasit o camera cu chirie in Piap Anton, uncle am stat din august pana in februarie. O camarura cu un godin din fier, mai furam de la fabrica cate o 9ipca, care 0 Scandura, de uncle gaseam de faceam focul. In februarie s-a dat in folosinta blocul in care 9i in ziua de astazi locuiesc in el. ~i norocul mi-a fost, am fost trecut pe lista, printre care 9i eu 9i am apucat un apartament la etajul 4, pe strada Cri 9an, din Ploie9ti, care 9i in ziua de azi locuiesc in el. M-am casatorit, am venit cu ea aici. Imamplarea a fosr sa nu fim impreuna, dupa un an 9i ceva ne-am despartit, la care vreo 9ase !uni de zile ea a decedat.

Ded prima so tie a dumneavoastra a decedat ... M-am recasatorit. 0 ruda din partea mamei, vazandu-ma singur i-a zis lui maica-mea: ,,Mai Marioaro, mai cumnata, hai sa o dam pe Fiorica lu' nepotul asta". Am luat-o pe Fiorica, ne-am casatorit.

In '89 a murit raica-miu, avea baiarul un an 9i cateva luni, in '93-'94 m-am recasatorit. Bun. ~ vrea sa ne :intoarcem putin inapoi, pana in recasatorit a treia oara si sa imi P erioada cand v-ati ' ' spuneti cate ceva despre perioada comunismului, ceva despre viata de zi cu zi de atund, daca ati putea sa detaliati putin aid. Cum ati simtit toata perioada, totu~i aveati o familie atund, pana sa vii despartiti? Era greu, era greu. Ma sculam la trei noaptea, fond o alimentara a statului in colt aici, ma sculam la trei noaptea cu sticlele de lapte ~i iaurt, ca nu i~i dadea daca nu duceai sticle sau borcana~e de iaurt la schimb. ~i stateam pana la 8 cand deschidea ca sa prind doua, rrei borcana~e de iaurt, un pachet de um ~i doua de lapte. Cand luam salariul ne mai duceam cite trei-patru colegi pe la Urziceni, pe la Slobozia 9i veneam cu maruntaie de animale: limba, ficat ...

':47

Romania protestelor. 2017.

Da,da. Ce ne dadea. Nu mai vorbesc, uncle erau adida~i de pured, era bataie ~i omor. De c~tigat, c~tigati bine? Cum va descurcati din punct de vedere economic?

Din punct de vedere economic ca~tigam bine, 1700 de lei era salariul de baza, dar lucram in acord, eu ie~eam 2000-2300, plus prime ce mai luam pe fiecare luna, deci din aia mi-am facut ~i mobila ~i tot. Acum in ziua de azi nu pori sa mai faci niciun un scaun, d' apoi sa mai iei mobila. Ded dumneavoastra c~tiga\i destul de bine, sotia muncea atund, sotia , cu care aveati , copilul?

Nu, ea era casnica. Bun ded era totusi greu sa va nrocurati, stiu eu ali' r ' ' mente sau lucruri de care aveati nevoie!

Se gaseau mai greu, da, dar se gaseau pe sub mana. Deci masline, ma duceam la Hotel Prahova, daca voiam sa iau masline, gaseai pe sub mana. 148

Dadi. aveai pile, reu~eai sa •..

Botezul baiatului 1-am facut cu Feteasca ~i Merlot, n-aveam frigider, le-am pus in apa rece in cada, masline ~i cu came de mici am luat tot de la Hotel Prahova, pe sub mana, prin cuno~tinte, prin secretarul de partid, care era pe uzina, dupa care m-a facut ~i pe mine membru de partid, PCR, sa devin ~i eu comunist, singe inrait. $i am inceput, m-am ridicat, m-am ridicat, am facut liceul la seral. Ded in perioada comunismului nu a fost chiar atat de bine. Castigati bine, dar nu puteati sa obtineri ceea ' ' ' ' 't ce va doreati.

Iti' oferea, dar trebuia sa si' dai. Deci ca sa hi, mareasca salariul la o luna cu 15 bani, trebuia sa munce~ti ca sa ca~tigi aia 15 bani.

r

Piata Victoriei

Perioada comunismului era ln felul urmator: marea salariul cu 5-10 la luna ~i luna viitoare se anunra in ziar, in ,,Scanteia'', ziarul mare, ,,Se mare9te pretul la duzina de chibrituri". Deci nu se face cum era un leu, se face un leu ~i 15 bani duzina de chibrituri, dar tu cu doua !uni de zile lnainte luai pe aia 15 bani care marea salariul. Aia marea salariul lnainte ~i pe urma scumpea, acuma dupa cum se vede ca e invers, a~tia intai ne ia 9i pe urma, ne mai da cand viseaza ei sau cand le ramane !or ceva. Momentan sunt pensionar de boala ... Bun, bun, pana sa ajungem, sa spun, in ziua de astazi, a trecut comunismul cum a trecut ... Va amintiti ce faceati in perioada in care comunismul s-a dus, in '89. Unde erati? In '89 lucram la aceca 9i intreprindere, dar nu mai eram pe funqia de strungar, eram pe funqia de 9ef de formarie de pompieri, ie~ise ~eful de pompieri de la uzina la pensie ~i eu facand armata la pompieri, m-a trecut pe mine fortat de la strung, ca nu voiam sa plec. Intre care au inceput divergenrele, dadeau muncitorii foe, spargeau, faramau. Deci erati , aid oras, , in Ploiesti , cand, sa spunem, ca in tara lucrurile au degenerat.

Pe Strazi harmalaie, galagie. Ati partidpat la vreun protest atund? Nu. Atunci am fost in fabrica inchi}i, intreprinderile erau inchise. Singura intreprindere, din ce ~tiu eu ~i am auzit, Vega 9i cu l Mai, care au fost scapafi in ora9 ;,i au facut ravagii. Noi intreprinderile mai mici, la marginea ora~ului n-am fost lasati sa iesim in centrul orasului. ' ,

149

Romar 1a prmeste1or. 2017.

Bun, dar dumneavoastra ce simteap.? Nu aveati voie, teoretic, sa participap. la vreun protest contra regimului, dar in interior ce simfeati? Voiap sa se termine sau ... ? Voiam sa se termine mai repede tot baiamucul ca nu 9ciai de cine te fere 9ti, cine iti da in cap, care e cu tine ~i care e langa tine, care e dupa rine?

Erati con~tient ca oamenii protestau ca sa cada regimul Ceausescu. Dumneavoastra va doreati , ' sa cada reg imul Ceausescu sau nu voiati o schimbare? ' ' Nu voiam sa cada regimul Ceau9escu, dar voiam schimbarea, adica in mai bine, ca din ce in ce se strangea 9urubul, nu mai gaseai nimic, incepuse sa dea painea la ratie, incepuse cartofii la ratie. uleiul-un kilogram la ratie, un kilogram de zahar la ratie, pentru membru de familie. Da, totul era cartelizat in acea perioada.

Dar nu voiam sa moara lume, sa moara oamenii nevinovari, adica impu9cati nevinovati, cum a murit ;;i Ceau 9escu, impu9cat nevinovat ca nu a facut el ce a facut.

S-a terminat cu comunismul, am intrat in perioada '90. Aid, va rog, sa imi detaliati. Cum s-a schimbat viata dumneavoastra dupa intrarea in democratie exact. In democratie s-a schimbat viap prea putin. Eu am mers pe linia mea, in continuare.

V-ati pastrat locul de munca. sau ... ? Locul de munci 1-am pastrac pana m anul 1998, cand am fost dat in 9omaj case restructurau, au inceput privatizarile de intreprinderi, nu 9tiu ce, ~i am fost dat in 9omaj.

r

Piata Victoriei

Bun. Sa spunem Ill toata perioada aceasta, dupa caderea comunismului pana ati spus ca ati intrat in ~omaj, cum ati resimtit-o? Vi s-a parut ca ati dus-o mai bine sau mai rau? Bun, deci 8 ani, mai bine un pie, dar din punct de vedere financiar mult mai rau.

Ded din punct de vedere finandar lucrurile nu s-au imbunatatit. Mergeau spre moarte. In '98 m-a dat in ~ornaj, mi-am gasit alt loc de munca, pe la Sala Sporturilor, din Ploie9ti, Olimpia, ca fochist, am stat vreo 2 ani ~i pe acolo. Am plecat ~i de acolo ca s-au restructurat 9i de acolo treburile, la paza.

In tot acest interval aveati, alta familie, nu? Da. 0 alta familie care o am 9i acum. Eu 9i soria.

V-ati , recasatorit, dar nu ati , mai avut alt copil, aveti , un singur baiat. Un singur baiat am care s-a stabilit in Germania ;,i o singura nepofica. Mai am o neporica din partea sorei cea rnici, care o cheama Mirica Alexandra, e prin judetul Buzau, prin comuna Calvini.

Sa ne apropiem pufin de zilele noastre. In anul 2007 Romania a intrat in Uniunea Europeana. Cum ati resimtit asta? Dumneavoastra, om de rand, ce s-a intamplat? Ati simtit vreo schimbare, nu ati simtit? Nu, pentru ca Romania era deja in Europa, deci ca am intrat in Uniunea Europeana, asta e un fel de ,,Hai ca te-am primit pe U9a ~i te duci tot eu afara, dar stai tot cu mine aici, ln casa asta". Deci Romania s-a indatorat intrand in Uniunea Europeana, s-a inharnat la ni~te bani de dat ca Stint multe state, poate mai sarace ca noi, care trebuie sa contribuic cu bani la Uniunea Europeana.

1r::::-1 ,.)I

Piata Victoriei

Romarna protesteior 2017.

Dumneavoastra ce ati facut 1n ultimii l O ani?

Sofia dumneavoastra actuala are vreun copil?

In ultimii 10 ani, deci in 2011 am ie1it la pensie pe caz de boala, nu am dat niciun leu, nimic, decat un singur buchet de flori la o asistenta care a umblat de mi-a facut dosarul. La ora actuala sunt pensionar pe caz de boala, gradul 2 ;,i imi due zilele.

Nu.

Ded dumneavoastra ave;i baiatul ~i atat. Atat. Els-a stabilit in Germania acolo. Eu mai tree prin centru cand e ea plecata, mai case gura pe colo, pe colo, mai sunt cetateni care joaca table.

Aveti o pensie care va multmne~te?

~

vrea sa revenim un pie in actualitate. Despre protestele care au avut loc acum, in iarna... Ce parere aveti despre ele?

Pensia de boala care o am (sic) e de 704 lei, dar nu am limita de varsta, deci acuma am facut dosarul, sa ii dau in judecata ca sa imi dea cei 25 de ani de grupa a doua ~i 15 de a intaia daca s-o rezolva, sa ies ~i eu la limita de varsta ~i sa vedem ce pensie mi s-o recalcula sau cum s-o face.

Am vazut mai intai la televizor. Erau protestele din capitala pentru hotararea Guvernului, data de Guvern, hotararea 13, cu gratierea, cu astea. ~i am vazut ca a inceput sa ia amploare 9i in alte ora~e.

Ded acum va pettecep timpul ca un simplu pensionar ...

Stiu ca au fost si aid in Ploiesti, la noi. ' ' ' ~i aici in Ploie~ti. Eu jucand table in pare cu cineva acolo, cu un prieten de al meu, am vazut ca s-au strans cateva zeci de mii de oameni acolo 9i ne-am dus 9i noi sa vedem.

Ce pot sa mai fac ~i eu, pe cine sa ajut, mai ma due cu ziua, se duce ~i sotia cu ziua pe uncle putem sa mai ca;,tigam un ban ca sa platim datoriile la stat.

Va lipse~te ceva din munca de dinainte, din perioada de dinainte sa ajungep la pensie? 152

~tiati cii este vorba despre protest sau pur ~i simplu erati curios ce se intampla, ma, hai sa vad ~i eu?

Nu imi lipse~te nimic, dar ceva e un go! in suflet, e un go! neumplut in suflet. Daca nu ie;,eam la pensie de boala ~i nu pica comunismul poate era mult mai bine, mai departe.

Ati spus di. tineti legatura cu baiatul. El ce face acum?

Eu 9tiam ca vazusem la televizor, i-am povestit 9i lui ca e vorba de protest, dar nu 9tiam daca cere exact hotararea Guvernului, zic poate protesteaza pentru altceva. Ne-am dus acolo, ne-am trecut pe o nota un cetatean, care a zis ca e 9eful, liderul protestatarilor ~i daca vrem sa participam 9i a doua zi 9i a treia zi. Am participat O saptamana, printre care am venit 9i pe Cantacuzino, am defilat din fap Primariei, cu tobe, cu fluiere, cu rignale, steaguri, cantand imnul Romaniei, pana in fata la DNA, pe Cantacuzino. 0 saptamana de zile cat au rinut protestele, am fost.

E ~ofcr pe tir, in Germania. S-a stabilit in Dortmund, cu familie cu tot. Tiu legatura cu el ;,i o data pc an vine in pra.

Ati fost in fiecare seara la.,.? ' In fiecare seara, nu mereu a finut aceea~i perioada de timp, o data doua ore, o data trei ore.

Aveti ~a un regret dupa perioada aceea. Pentru ca puteam sa fac mai multe, pe timpul comunismului faceai mai multe, cu ce munceai mai mult, cu atat erai mai bine vazut ~i iti dadea. Acuma poti sa munce~ti pana re baga in pamant ca a;,tia tot nu iti da nimic. Zilnic tree prin ora;,, mai ma uit ~i eu pe la vreo vitrina ca pensionar.

j

153

Romania protestelor. 2017.

V-ati dus de fiecare data cu dneva?! Cu cineva m-am dus, nu singur, deci cu oameni 9i cu cuno~tinte din anturajul meu.

I

Piara Victoriei atuncea, scapau toti pu;,caria9i 9i mai multi ... Dar ei fond informati au inteles-o ;,i spuneau sa fie ordonanp abrogata, numarul 13.

Ati avut ~i dumneavoastra, nu ~tiu, un banner, ceva sau pur ~i simplu v-ap dus, ati scandat, ap empatizat cu ceea ce cereau oamenii atund?

Ati vazut acolo, ma gandesc, oameni de toate varstele.

Doi prieteni de-ai mei, le-a dat un banner de acolo 9i scria ,,Jos Guvernull" Din cauza ordonantei numarul 13, iar mie mi-a dat un f1uier, sa f1uier continuu din el.

Oameni mai in varsta. Sofia dumneavoastra a partidpat ~i ea?

Ded ati partidpat, sa zic ~a, activ la protest. Da.

Spune;i-mi, oamenii pe care i-ap vazut acolo, cum i-a;i sim;it? Oameni care voiau sa schimbe ceva, adica erau oameni care in;elegeau situa;ia ~i voiau sa schimbe sau oameni care, nu ~tiu, nu erau foarte bine informa;i ~i mergeau dupa curentul de opinie? Cum sa va spun eu dumneavoastra, erau oameni care erau manipulati, deci nu 9tiau despre ce e vorba. 154

Ded a;i vazut ~i oameni care erau pur ~i simplu acolo fara sa cunoasca ... Sa fipe degeaba, erau manipulati de altii care ziceau ca trebuie dat jos Guvernul, dar nu 9tiau despre ce hotarare e vorba, nu 9tiau care e Guvernul, nu cuno;,teau nici membrii Guvernului sau pre;;edintele Guvernului, ei strigau ca erau manipulati cu o sticla de bautura sau cu ceva, care zicea ,,Jos GuvernuH Jos Guvernul!", oracaiau 1ntruna.

Dar ati intalnit si oameni care ... '

' Am intalnit ;,i oameni care erau, cum sa va spun eu dumneavoastra, informati perfect ;,i care nu sustineau daramarea Guvernului, ci modifkarea ordonantei, hotararii 13, ca daca nu era abrogata

Incepand de la copilul de 6 ani, care a venit cu el pe umeri 9i pana la 90 9i ceva de ani.

Nu! M-a indrumat sa nu mai ma due, sa nu mai rnerg, ca sa stau la un Joe, sa stau la un Joe, in banca mea 9i nu, nu a vrut sa participe sub nici 0 forma ea.

•~i

La un moment dat spus di ap mers o saptamana, dupa ce dumneavoastra nu ap mai mers, protestde au continuat sau ap. hotarat sa nu mai mergeti? Au continuat, dar din zi in zi s-au impufinat populatia ~i oamenii de acolo pana s-a pierdut, deci s-a inchis, n-a mai avut cine sa mai se dud.

Dumneavoastra de ce nu afi mai mers? Afi considerat ca nu mai e necesar, nu ati mai simtit, nu stiu actiu' ' ' ' , nea aceasta ca ceva care sa aiba un rezultat concret? Ce s-a intamplat? Chiar dad ma duceam ~i chiar dad nu mai ma duceam, rezulcatul tot ala era. Deci ei fac ce vor, noi traim cum putem. Cam a~a ar veni. Ca dad noi le cerem, ei nu ne dau, in niciun caz.

Dar credefi di toate protestele care au avut loc, in toate or~ele, mai ales in Capitala, pentru di acolo a fost un numar foarte mare de oameni, credeti ca toti oa, ' menii ~tia care au ie~it ~i au strigat ceva au reusit sa schimbe ceva cu adevarat sau nu stiu, la un niv~l superficial? Cum simfifi lucrurile ai~i? Pe undeva, sa zic, cred ca a schimbat ceva, dar majoritatea cred ca toate protestele astea nu i-a

155

Romania protestelor. 2017.

racut decat sa le atraga atentia guvernantilor ca sa tina fraiele cat mai strans in mini, ca sa nu mai fie proteste, ca sa nu mai faca ala, dar ei i9i vad de drumul lor. Cum a spus ca amendeaza pe eel care iese in strada ~i striga, intre 6 luni ~i 5 ani de pu9carie, pai daca eu, e libertate ~i democratie, vreau sa strig acum ,,Jos Iohannis!" cum sa imi dai 6 ani de pu9carie? Maise nume 9te democratie asta? Nu!

$I ACUM TOT COMUNISM E, NUMAI CA SUB ALTE PETE I

Ded in definitiv credeti ca protestele nu au ... Nu au niciun rost, fiecare ar trebui sane apudm cu dinti de treaba, sa muncim mai mult, sa punem economia rarii pe picioare, sa nu se mai fore din pra 9i sa dam drumul la motoarele care trebuie sa aduca agricultura 9i economia tarii cum a fost odata, sa traiasca tot romanul cat mai bine, nu, pe timpul comunismului nu era trei paturi de societate, pro~ti, buni ~i foarte buni sau saraci, un pie mai avuti ~i boga;ii, care erau boierii. Nu, n-aveam ce manca, ma duceam de ceream la boier 9i tot aveam loc de mund in continuare. 156

Miruna Isabella Ene

FI~A INTERVIU Persoana intervievati: Mihai Auraru Varsta: 59 de ani Originar din Craiova De cativa ani traie!ffte in Pite9ti, insa cei mai importanti ani din viara i-a petrecut la Craiova. Ultima ~coala absolvita: Liceul Industrial ,,Electroputere", la seqia seral A lucrat la Institutu! de cercetari Ji proiectari; in prezent e pensionar. A lucrat 14 ani, pana in 1992, deoarece reumatismul poliarticular I-a impiedicat sa continue. Protestatar anti-OUG 13 in Pite9ti

Dumneavoastra, sa spunem ~a, sunteµ una dintte acele peroane care facand o comparaµe intre regimul actual ~i regimul trecut, intt-un fel il regretaµ pe cd trecut? Pe eel trecut il regret. ~ vrea sa va multumesc frumos

pentru timpul acordat!

~i eu vi multumesc domni 9oara, sa fl.ti sanatoasa!

Ap

prins din plin pe.rioada comunismului, cum ati ttti~~ ' Fiind copil, n-am simfit prea bine, cum nici copiii din ziua de azi nu simt prince tree. Nici acum nu se trece prin ceva grozav in tara asta. Din clasa a 2-a sau a 3-a aveam ore speciale la flnalul saptamanii ~i

157

Romania protestelor 2017.

158

camam la cor. lnvapm camece patriotice pemru a-i cama lui Ceau9escu. L-am vazut pe generalul Charles de Gaulle, in '68, impreuna cu Ceau9escu. Ne-a scos la 7 dimineap pe noi, copiii, imbraca\i in cama9a 9i pamaloni, dar era foarte frig. Trebuia sa Stam cu tricolorul in mana si cand trecea Ceausescu trebuia ' ' sa scandam ,,Ura, Ceau;,escu! PCR!!" Treaba e ca el a venit pe la 12 9i jumatate. Oeci, va dati seama, ne-a fost greu. Copii fiind, aveam nevoie de apa, mancare, poate ~i un flanel pe deasupra. Insa nu ne-au i am facut liceul la Seral. Am terminat liceul. N-am reu9it la facultate ~i a trebuit sa ma due la o 9coali tehnica financiara. Am facut doi ani de zile dupa care, am terminat-o \>i am ~i lucrat \>i am imrat la facultate la Seral la Academia de Studii Economice Bucure9ti. Am facut cinci ani de zile, vreau sa vi spun ca tot ~a mi-a fost greu pemru ca cu aproape cinci ani ;,i cu patru de liceu, eu am lucrat ~i nu am avut o saptamana de concediu. Pe undeva, mi-a prins bine ca a mers vechime in campul muncii, dar pe de alta parte parca tineretea mea a trecut, ~a, pe langa mine. M-am casatorit, lucram (>i m-arn casatorit cu actuala mea sotie, am doi copii. Copilul, un baiat de ce sa va zic, bi. iatul eel mic are 29 de ani, matale ca.ti ani ai, 20, 21? 18. Am o familie &umoasa, doi baieti, eel mare este casatorit, la casa lor, la fiecare am reusit, asa, cu mari ' eforturi sa le fac cite o casa si cite o masina, atat am ' ' putut eu, altii poate au palate. Cel mare mi-a daruit doi nepofei, un baiat \>i o fetifa. Ce! mic inca nu e casatorit, are 31, 32 de ani ;,i cind o fi sa fie. Eu am la.sat tot la Bucure9ti, unuia dintre copii, celuilalt i-am luat un apartament ;,i am revenit aid. Chemarea pamantului, cine a spus, chemarea pamantului este destul de puternica, eel pufin in ceea ce ma prive;,te, am incercat si riman ~i am ramas un om foarte sincer, un om apropiat, adica niciodata nu mi-am pierdut cumpatul. Vreau sa vi spun ca din punct de vedere profesional la terminarea facultatii am lucrat intr-o mare companie, Loteria romana, cine zice, i;,tia cu lozul in plic, dar nu e ~a, e o )

l

Romania proteslelor 2017.

cornpanie puternica care aduce statului, aduce bani, a adus 9i aduce bani irnen9i la bugetul statului. De acolo, drurnul meu a capatat valenie mai deosebite, in sensul ca am fost chemat avea directorul sucursalei Arge~, contabil-~ef, am coordonat peste 5.000 de oameni, am ajuns director general adjunct, dupa care printr-o conjunctura, dat fiind faptu! ca, directorul general

Piata Victoriei

1

a inceput sa faca prostii mari de tot, a mancat PW/caria, n-a facut prostii in sistemul de securitate al Loteriei, ci cu Copos, cu omul de afaceri Copos, a vandut, a cumparat el apartamente, spa1ii comerciale mai bine zis la un pret, la pretul pietei 9i i le-a vandut lui Copos de cinci ori mai mult ca sa ciJtige, sa ca;,tige Copos 9i atunci m-am retras 9i m-am dus c director general la Bingo, 9i acum mai e Bingo asta pe aici 9i am fost director general la Bingo cu o echipa spaniola, am facut Bingo 9i la Pite;,ti, apaream la televizor in fiecare duminica ~i cu Loeerie la fel, mama pe aici (ii cu vecinii: ,,Tata Ioana, ti-am vazut baiatul duminica la televizor" (o imita pe vecind). Mama tot ap, o fata mai a\>a: ,,de ma, eu 9tiu ce o face pe acolo" 9i face ,,ti-am vazut baiarul la televizor" 9i ap, ap, ap. M-am retras, am plecat ca s-a desfiintat (>i Bingo acela relatia cu spaniolii (>i m-am dus la o firma greceasca Cosmorom era, acuma e Telekomul asta, ap firma de telefonie 9i tot ap am fost primit acolo cu mult respect, am muncit, mi-am vazut de treaba mea, este foarte important sa iti vezi de treaba ta, eu mi-am vazut de treaba mea, adica am fost un baiat disciplinat, un baiat, chiar daca vreti, supus, care mi-am respectat colegii, subalternii ;,i bine ca nu au fost subalterni, mai ales ca ma ridicasem din mijlocul dan 9ilor, nu puteam sa, cum sa va spun eu, poate le repro 9am, ma, daca m-ari ales, haidqi alaturi de mine ca n-am vrut, am facut ca in Caragiale, daca m-ati ales, haideti sa punem mana sa facem treaba, n-am dat pe nimeni afara, n-am jignit pe nimeni. Am fost comunist. ~i va spun 9i de ce am fost comunist, parintii mei simpli membri de sindicat, dar ca sa ajung in Ministerul Finanrelor, de la Loto, una din cerinre era sa fii membru de partid. Cand eu m-am prezentat la examen 9i m-a intrebat un adjunct al Ministrului: ,,Mai, Domnul Nira,

183

Piata Victoriei

Romdnta protestelor. 2017.

184

e9ti ma, membru de partid?", ,,domnule Ministru, nu sunt, sunt un simplu sindicalist" ... 9i a zis ca trebuie sa ma fac membru de partid 9i a sunat pe directorul general de la Loterie: ,,Bai, directorule, ma sa-1 iei pe baiatul asta sa-1 faci membru de partid", - eram un pu;,ti, - ca altfel nu pot sa-l primesc in Finan~e, mai ales la Direqia Valutara 9i atunci in trei zile, ca atunci trebuia sa fie un raport, trebuia sa primeasca trei, patru muncitori ca sa primeasca ;,i un harrogar ca mine 9i m-a facut membru de partid, n-am imbrati;,at ideea, darn-am avut incotro, aveam un simplu carnet de partid, participam la 9edinte, participam la ;,edinte, unde se ridicau probleme, eu habar n-aveam, probleme de valuta, de rari ;,i stateam ;,i eu in banca mea acolo 9i n-am luat niciodata cuvantul, nu ma simteam pregatit sa iau cuvantul in fata, aveam un directora9 in schimb, Eremia il chema, Dumnezeu sa-1 odihneasca, ma simpatiza el pe mine, cand pleca in strainatate 9i cand venea din strainatate, ma chema: ,,Mai, Nita, ia vino ma incoace" imi dadea un pachet de figari, el director 9i cand se termini 9edinP ma chema pe mine: ,,Ma, ia zi, cum am vorbit eu la ;,edinta?", eu ce dracu sa-i spun, domnule ati vorbit foarte bine, ma legam ;,i eu de o, de o, acolo ati punctat foarte bine ,,Bravo, ma Nita'. A9a, eu in comunism, pe timpul Jui Ceau;,escu, deci toata lumea avea un salariu, era modest, dar eu de la Ministerul Finantelor, de exemplu, am primit apartament de doua camere, avand intemeiata familia 9i primul copil, am primit un apartament de doua camere in timp ce, pe de alta parte, eram inscris pentru o locuinta, proprietate personala ;,i am renunpt la idee, de ce sa platesc, nu plateam nimic, o duceam greu cu aprovizionarea, eu recunosc, veneam pe aici, mai i'mi dadea mama doua oua sau o gaina, dar in Bucure9ti cu orice ma descurcam, in

afara de aprovizionare, adica cu carnite, se bagase cartele pe ulei pe oua, greu, greu de tot, 9i atunci, iar 9mecherii, care erau 9mecheri erau ap numitele cartele de comenzi, unde 9mecherii aveau legitimafie 9i se duceau 9i luau tot ce vrea, salam de Sibiu, alea, alea 9i venea nenea sfecla la mine 9i-mi zicea: ,,mai domnu director, baga-ma 9i pe mine acolo la prajitura acolo, sa dau ;,i eu ceva, sa am 9i eu pentru familie un kilogram de came 9i a;,a'', ,,ba, sa vezi ca nu 9tiu ce", ;,i al dracu venea sambara, se ducea 9i intra cu ma9ina in curte 9i deschidea portbagajul, ,,ia uite ba, am luat o roata de ca9caval, am luat trei salamuri de Sibiu" ;,i eu n-aveam un kilogram de came. Ce sa-ri mai spun domni 9oara, mai intreaba-ma ;,i dumneata.

in ta.rile in care ati fost, cum a fost, cum vi s-au pa.rut fata de Romania? Deci am fost in multe ;ari, am fost in Africa, in Zaire 9i ca un respect pentru ei, am reprezentat pra, m-am dus acolo cu o delegarie, eu de la Ministerul Finantelor, Banca Romana de Comert ' ' exterior, Ministerul de Interne, ne-am dus in Zaire, capitala Kinshasa ca exista Congo, Brazzaville 9i Congo, Kinshasa, unde a fost colonie belgiana 9i Congo, Brazzaville peste fluviul Congo, care erau cu comuni~ti 9i a;,tia cu capitali 9tii 9i Mobutu Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga, din respect pentru ei, am invapt numele (rade), erau la pamant, erau saraci. Mobutu avea formula lui, pentru poporul meu, natura e darnica, o banana, un 9!ap, fiind o zona ecuatoriala, un 9lap ln picioare d-ala de bagai degetul ap, pantaloni scurri 9i cadea o a9a, nenorocire, o inflatie fantastica, un politist care era bine platit avea 120 de zairi pe luna, care insemna aproape doua kilograme de pe9te 9i Mobutu tinea la moneda lui narionala, zairu, 9i spunea ca un zairu e

L

185

Rornarm protestelor. 2017.

186

mai mare decat un dolar american, dar cand colo la piap neagra cinci sau 9ase zaire era un dolar ~i am mers acolo, .. ce se intampla, Ceau 9escu stabilise relatii cu Mobutu 9i lucrau foarte multi medici, profesori, ingineri in Zair 9i potrivit legii erau obligati ca o parte din veniturile care le ca9tigau sa plateasca impozirul, cum se plate9te impozitul pe salariu, o parte era in dolari 9i arunci fond o moneda liber convertibila se putea transfera in Romania, o parte se acumula in caseria ambasadei ;,i atunci am plecat, noi, o delegatie de aici ca sa stabilim ce s-ar putea cumpara din Zair ca sa valorificam banii srarului de fapt ;,i asta a fost prima data, ca am fost 9i a doua oara 9i am stabilit ap: din Zaire se poate cumpara filde 9, filde 9ul zairesc (sic) fond unul de calitate, foarte bun, se poate cumpara aur, aur prelucrat de congolezi ;,i mai ales de belgieni, aur belgian, bratari de filigran ~i nu mai 9tiu ce 9i stofa, cam a9a, 9i am venit in pra, am prezentat raportul 9i intamplarea a fa.cut sau ap, am plecat doua oara ca sa valorificam efectiv ;,i am primit mandatul sa cumparam aur 9i de dimineara, am plecat cu ma 9ina ambasadei, cu domnul ambasador, plecam cu delegaria 9i ne duceam in magazine prezidentiale, care erau o nenorocire, domni 9oara, pai erau hoteluri din tabla din asta de punem noi pe casa, doi pe doi ap, se numea hotel Hilton, hotel Sheraton, hotel nu 9tiu ce, re apuca rasul 9i ma duceam in magazinele prezidentiale 9i ii spuneam aleia ca vreau ~i eu doua verighete pentru sorie, doua pentru nu 9tiu, draci laci 9i pana la urma tot panoul ala i-1 luam, ii dadeam ciubuc, aveam aprobare din tara, ii dadeam 20 de zairi ciubuc la un panou din ala, ii dadeam bani 9i am adus in final, am strans in caseria ambasadei vreo 15 kilograme de aur de inalta calitate, adica prelucrat, filigrane, bra1ari, a9a nu noi le-am adus, le aduceau baietii prin curier diplomatic din a~tia

Piata Victoriei

unde potrivit conventiilor internationale n-au voie ' ' ' eu pe zairesc daca vine in Romania sa-1 controlez la geanta 9i tu pe mine, 9i aia !-au carat ;,i dupa o luna de zile, ne-au chemar la Banca Narionala sa reconstituim, ca facusem ni;,te ... cu proces verbal, copie ~i original, unul acolo, unul acolo ~i cine le-a luat, Ceau;,easca 9tie (rade)... 15 kilograme de aur ap. Am fost in Australia, la un congres international pe linie de Loterie, am fost in Japonia, eram in federafia de atletism, eram membru ~i am fost in Japonia la un ekiden cum ii spuneau, o intrecere a fetelor pe l O km, au ca;,tigat, ca;,tigasera de ani de zile locul I 9i ne-au oferit in afara de echipament, Asics, e si acum firma asta, Asics acum 15 20 de ani si nu ' ' prea gaseau masura mea ;,i mai eram cu un antrenor asa ' mai inalt si , nu aveau masuri si , ne-au fa.cut masuri trei zile ;,i ne-au adus echipament dupa masurile noastre. A\ia, pe unde n-am mai fost, in Europa, in afara de Albania, cred ca am fost cam peste tot, Franta, Anglia, Olanda, majoritatea in interes de serviciu, in Grecia am fost de doua ori cu familia, in concediu de odihna, o data cu ma;,ina ;,i o data cu avionul ;,i ne-am dus in Insula Creta acolo, superb, pacat ca Grecia acuma, ei au fa.cut o politica gresita, au acordat multe salarii mari si , , mai ales pensii ;,i acuma cum s-a intamplat la noi cu Basescu, sa vii sa tai cu 25%, cu 30%, o pensie e un drept ca;,tigat ;,i nu prea mai ai dreptul sa-1 anulezi. Altceva ce sa va mai spun. Mai sugcreaza-mi tu daca vreL

Perioada comunista fatii de perioada de acum vi se pare mai bunii?

1

Din punct de vedere al libertafii, nu mi se pare buna acea perioada. Atunci nu eram nici informati '' ne cam mulrumisem, cu domne (sic), atata c salariul, atata e, a9a, dar nu erau probleme, cum de exemplu eu nu ;,tiu sa fi avut probleme ca aoleu

187

Romania protestelor.

188

vine chiria, sa platesc chiria, aoleu ca vine lumina, nu erau astfel de probleme, deci era a~a de a9ezata treaba asta, astazi e greu, mai ales pentru voi tinerii este foarte, foarte greu. Ceau9escu, la Politehnica sau nu 9tiu unde, stabilea numarul de locuri, adica in Politehnica mie trebuie sa-mi iasa 50 de ingineri, TCM construqii de ma9ini, fiecare primea o repartizare in funqie de note, cei mai buni ramaneau in ora9ele, re 9edinp de judet, ceilalti mai slabuti se mai duceau 9i la ... , cum era nepoata mea ca nu a vrut sa o lase cumnatul meu sa o lase la medicina 9i ii spunea ca unde sa se duca ea la medicina, te duci in comuna cutare, cine? acolo barbatul tau poate sa fie daca nu e casatorit, poate sa fie preotul, primarul, politistul 9i cine dracu, inginerul zootehnist sau ap cam asta (rade). Astazi, libertatea a fost, zic eu, dupa mine, inteleasa putin gre 9it, apropo de protestele astea, este bine ca avem libenatea de a ne exprima punctul de vedere, dar parca, parca undeva a inceput sa se 9i exagereze, numai ultimele proteste, astea cu Ordonanta asta 13, de 9i au retras-o, au recunoscur a~tia, eu nu, n-am facut, doar asta ce v-am spus cu carnetul, este sincer ce v-am spus eu, trebuia sa intru acolo 9i nu eram obligat de nimeni, veneau aia 9i plateam o cotizatie de 3 lei sau de 5 lei 9i asta eram. ~a, cu protestele astea, mie mi se pare ca multe au fost alimentate 9i sunt in continuare alimentate de interese straine. Cea mai mare nenorocire este ca multi se lasa manipulati, dar am fost, daca ii intrebai la Piata domne, , Victoriei, daca ii intrebai asa, ' am auzit pe net, netul asta a adus mari avantaje, dar si mari nenorociri, uitati-va cum tinerii, ca dvs., se ' ' pierd pe retelele astea de socializare 9i se intampla o mie si , o mie de nenorociri, asa, ' ,,domne zice pai am citit pe net 9i am vorbit cu Vasilica 9i cu Popica, haide ba sa mergem ~i noi acolo", dar saracii nu 9tiau

2m 7.

Piata Victoriei

9i sunt manipulati, va spun eu, de interese externe care vor sa termine aceasta tara, vor Transilvania s-o ia, vor Transilvania s-o ia, a venit si Ciolos asta ' ' ' care a nenorocit pra, a aparut 9i USB-ul ~i acum USR-ul asta, Uniunea Salvati Romania, Nicusor ala ' ' Dan, un nenorocit care, sponsorizati si subventionati de Ciolo9 asta, asra un ungur ~a;e l~i iub;9_ te pra 9i care vrea sa cucereasca (dd cu pumnul in masii) Ardealul, scuzati-ma, care vrea sa cucereasca Transilvania, iar noi, eu am simpatizat, poate 9i acum, de 9i am un gust amar cu PSD-ul asta, au ca9tigat alegerile, asta e voinp poporului pana la urma ca toata lumea a recunoscur ca n-au fost fraude asa dar in loc sa profite de treaba asta ca au aju~s 'l; putere 9i au facut un program de guvernare interesant pentru muncitorul de rand, pentru pensionari, pentru elevi, pentru studenti, ei s-au lasat ap, ap, ap 9i pana la urma se alege praful, n-au luat, adica sa iei taurul de coarne, bai frate, asa, asa asa sa vedeti dvs. acum ce o sa se intample ~u le~:a ~s:a a salarizarii unice, c-o sa se ridice in fiecare luna altul ca vrea mai a9a mai ap, nu se poate sa dai 200%, nu se poate cu pensiile astea, sau cum au dat pentru cre9terea copilului, ca au venit cativa 9mecheri din a9tia care 9i-au trecur ni 9te venituri pentru cre9terea copilului 112 mii de euro pe luna, adica nu mi se pare corect, apar ~i anomalii. Iohannis este omul trimis din afara, el i~i pregate~te o alta prezidentie acum, urmatoarea etapa, nu se poate, nu se poate, el nu ~tie sa vorbeasca liber 3 minute, sta cu foaia in fa.ta, nu se poate, te faci de rasul lumii, nu are o conceprie, nu are nimic, ce spune ala, ce spune ala. Ce viitor avem? Eu nu prea vad un viitor. In primul rand, cum spun a9tia ~i pe buna dreptate, noi avem o cre§tere economica, dar bazata pe consum, pe consum, adica iau frigidere ~i ma 9ini din Germania, vin in tara, eu ii platesc si banii se due '

'

189

Romania p:otestelor 2017.

, 90

la muncitorul, la omul din Germania, in loc sa ramana aici, asta e o cre 9tere artificiala a consumului, deci trebuie investitii, 9osele nu avem, autostrazi nu avem, n-avem nimic, suntem la pamant 9i suntem o tara mica. Ne punem cu americanii acum cu Deveselul s.a 9i ru:;;ii stau aici in coasta noastra 9i maine poimaine, au luat Crimeea, maine 9i poimaine o sa ia 9i Republica Moldova, prin referendum cum au procedat in Crimeea, am auzit domne ca multa lume ar vrea sa treaca de partea lor, hai sa facem un referendum 9i au bagat coada acolo 9i uite, domne, poporul vrea sa treaca de partea Rusiei 9i au luat Crimeea, cine a marait, au zis a9tia o data, de doua, de trei ori, acuma se uita de R. Moldova 9i sa vedem si, acum ce o sa fie si , cu Dodon ala care e pro Rusiei cu asta, cu Putin e in brate 9i a9tia ca e pro Europa, nu e pro Europa ca ei sunt pro Europa, dar cand vin la vot, la referendum, da a9 vrea sa trecem de partea Rusiei, adevarat ca poate au dreptate ca decat sa mor aicea de prost cu saracia mea, mai bine ma lipesc 9i eu de unul, dar uite ca nu e bine pentru noi, nu e bine pentru noi. In legatura cu Revolutia, deci eram la Loterie, pe Calea Victoriei 9i sotia mea era acasa, la Bucur Obor, la etajul 14 am stat, Bucur Obor unde e deasupra magazinului, Bucur Obor, are 14 etaje, da domne eu stateam la etajul 14, mai aveam un rand de spalatorii deasupra 9i a incepur razmelni;a, m-a sunat sotia, ma uite ap, ap, a9a, zice - tree de la 23 uzinele -, treceau muncitorii spre Comitetul Central, dar au fost cateva zile inainte cand a fost Ceau9escu plecat in Iran 9i s-au intamplat la Timi 9oara necazurile, de acolo a plecat Revolutia ;;i directorul meu de la Timi 9oara mi-a dat un telefon, domne uirati asa asa asa, era saracul si timorat si nu stia ce sa faca, acolo incepuse sa vandalizeze, deci Ceau 9escu tot cadea, ca zice lumea ca nu cadea, chiar daca ar l

l

J

J

1

J

l

Piata Victoriei

mai fi dat caldurica, purina caldurica 9i putina papica, eu spun la nivelul Bucure9tiului, faceam un frig domni 9oara, tin minte ca intr-un Revelion, am stat la etajul 14, am luat covoarele de pe jos sa ne incalzim ca nu aveai nici gaze, era nenorocire 9i Ceau9escu asta a fa.cut, daca dadea caldurica, dar tot a cazut regimul comunist, a cazut in toata Europa 9i deci cand a venit Gorbaciov in Romania lui i-a spus, mai gata, nu mai merge, pereistroika, nu mai tine, deci gata el a crezut ca e nemuritor smecherii din jurul lui I-au pacalit ca poporul il i:be9te foarte, foarte mu!t 9i lui pur 9i simplu nu i-a venit sa creada ca poporul traia a9a cum traia 9i ca de fapt ii ura 9i s-a produs tot ce s-a produs. Parerea mea ca n-au fa.cut bine ca I-au impu9cat, eu 1-am avur la mine la un 9prif pe generalul Lucescu, care a fost avocatul apararii procesului, simularea de proces care i s-a fa.cut lui Ceausescu si n-au fost cum ' ' ' sa va spun, s-au repezit in trei zile sa-1. .. ap, motivand ca vezi Doamne vor inceta focurile pe Strada 9i ca mureau oameni 9i ca au fost infiltrati agenturi straine, e posibil, e posibil si asta, dar acum si mai , ' demu!t, multi oameni ii compatimesc sau mai bine zis, 9i-ar dori sa, deci orice tanar, chiar daca ma repet, purea sa aiba un loc de munca, la tofi figanii Ii se gasisera un loc de munca, intr-adevar la mana a 2-a, la pregatirea lor de 4 sau nicio dasa, toti tinerii puteau sa primeasca un apartament 9i plateau chirie modica. Cand a venit Revolutia, eu luasem o garsoniera, nu, aveam o garsoniera din fondul locativ al statului si ma intreba, zice, ,,domne, nu vreti ' ' sa o cumparari?", ,,da, a9 vrea sa o cumpar" ... era o garsoniera frumoasa, in ansamblu Mara9qti 9i am intrebat ,,dar cat m-ar costa?" 9i zice ,, 140 de mii de lei", pe banii respectivi, va fac imediat compararia, era salariul meu pe o luna jumatate 9i m-am uitat erau fostele ecranuri, la doamna aia: ,,doamna, cat

191

Romania protestelor 2017.

ati spus?", ,,uitati aici am listele, garsoniera, 140 de mii", pai 9i a9 vrea sa cumpar, nu i-am spus eu ca ma due si mai cer la un coleg si vin si-ti aduc banii ' ' ' ' la o garsoniera in buricul targului ~i acum nenorocire cu prima casa, cu ANL. Internetul asta a adus mari avantaje, dar 9i mari dezavantaJ· e, astia care ne vor raul tarii ' ' , imediat pe net, hai sa ne intalnim ca asa si asa si se intalnesc' ' , ' cum ati vazut sute de mii de oameni, poate ca au fost si mai multi, zic ei aicea in Piata Victoriei am ' ' ' ' fost acolo, va repet, deci erau grupuri, grupuri de tineri cu pancarte pro si contra, la urma stiti ca au fa, ' ' cut sus la Cotroceni, au facut pensionarii care erau pro PSD 9i in Piap Victoriei erau impotriva PSD 9i s-a dus 9i Iohannis, cea mai mare gafa, s-a dus acolo, era un meeting neautorizat 9i acum, astea sunt gafele PSD-ului, in continuare sunt meetinguri neautorizate, a9a prevede legea ca un meeting trebuie sa fie autorizat, sa spui care e obiectivul meetingului tau, ce vrei, adica poti sa spui orice, dar sa-mi spui 9i mie, daca se intampla o nenorocire, macar sa 9tiu sa-1 trag pe Nea Ione! la raspundere, ,,bai, Nea Ionele", a9a, zici sa sunteti paznici, ca pe gura, pe lozinci, pe cadavre d-alea, pe fotografii, pe ce vreti dvs ... 9i acum multi tremura ca aoleu! daca nu facem asa se iese in Strada, eu zic sa lasi oamenii sa-si faca tr~aba si la un moment dat prin 'reprezentatie,,,,uite ba nen~, ai zis a9a 9i a9a, uite in plan extern a9a, a9a". Dupa parerea mea, eu zic ca nu e bine cane-am lipit prea mult de americanii astia, credeti ca rusii ' ' , nu 9tiu in orice dipa cea ma mica mi 9care care o facem noi alaturi de americani, ;;tiu precis ca e normal, cum erau ... si eu, rusii erau in Cuba si erau ' ' ' monitorizati de catre americani 24/24 asa si aici doamne fe;e 9te maine poimaine, Putin'e foa;te pe~ riculos, dar Putin e iubit de popor, economia Rt~siei merge frumu 9el 9i le dau facilitati daca lntrebi pe )

}

192

Piata Victoriei

un rus de Putin zici ca e Dumnezeul !or 9i ca a adus maretia Rusiei ... 9i pentru mine, uite, un om de rand sunt bucuros ca am o aluna decat sa ma tii cu parole, parole, parole. Nu sunt controlate ni 9te preturi, ma refer la astea, la caldura, pai nu e posibil, in Romania aproape 40% din rezervele de gaze 9i de titei le realizeaza din productie proprie si atunci au '' ' ' crescut preturile si vii tu la statia de benzina si ai vi' ' ' ' zut 3 lei, 5 lei, 7 lei, 2 lei ... eu cand am luat prima masina era benzina un leu si a tinut-o Ceausescu 5 ani de zile, nici nu se punea problema, bine pana cand au aparut necazurile, a rationalizat-o, aveai 40 1 pe luna 9i cam asta. Nu e bine drumul pe care mergem, acum s-a invatat si omul nu prea mai munceste, imi cer scu' ' ' ze fad de tine ca esti tinerica, sunt multi tineri care ' ' ' zic lasa ca imi dau mama 9i tata, lasa ca plec in strainatate, imi fac o facultate ~i plec, nici acolo nu sum cainii cu covrigii in coada, am fost mai ales in interes de serviciu, am fost, dar si acolo viata e dura ' ' ' zice pai are 2.000 de dolari, da, dar uita ca 1.000 de dolari plate9te o chirie 9i cu toate prerurile ~i la papa si la incaltaminte si mai sunt ... uite eu am o cunos~inta foar~e buna ~are e in Anglia, sum tineri au si ceva de ani si au plecat si cu o fetid. dupa ei, a avut ' ' ' in Pitesti o covrigarie si' au imprumutat si asa, n-au ' putut, deci eu iti spun ca sunt ni 9te oameni minunati, n-au putut sa faca nimic, i-au omorat comroalele ~i ~paga, deci la o covrigarie, ea vindea covrigul un leu, dau un exemolu ... si avea si casa de marcat, la un leu si alti' smecheri fac smecherii de sute de ' mii ~i nu elibereaza niciun bon, nu ii elibereaza nimic, apropo de surse de atras la bugetul statului ~i pana la urma au dat falimem ~i au plecat in Anglia sa munceasca ~i o due bine, sunt demni ... e greu departe de casa, mai greu, am inteles ca vin prin august pe aici, e greu deparce de casa. dar asta e viap. 1

'

'

'

30

)

)

)

i

)

'

'

)

193

Romania

194

Tinerii vor, 9i pe buna dreptate vor sa piece 9i pe buna dreptate ca vor sa plece, domne ma due 9i eu sa ca9tig un ban, majoritatea daca sunt la o anumita varsta se gandesc sa ca9tige un ban, sa vina inapoi 9i zice muncesc doi ani de zile 9i ma intorc 9i fac o casuta si imi cumpar o masina si cum era si pe timpul lui Ceausescu foarte muiti m~ncitori pl~cau. Eu am fost in Maroc odata la P;r Nador, Por Nador este la 700 de km de Rabat, granip cu Spania. M-am dus acolo din partea Ministerului Finantelor ca sa lamurim muncitorii ca nu vor mai primi diurna cat o primeau, ci va primi o diurna mai mica 9i va primi echivalentul in lei in tara si , , au sarit aia pe noi acolo i pe buna dreptate, ,,domnule ambasadorl", pentru 9 ca eram in frunte cu ambasadorul, noi eram o delegatie domnule ambasador!" ... pai dvs. vreau sa va ' '" spun ceva, eu sunt plecat doi ani din pra 9i eu n-am mai venit in pra 9i am copil acasa de 3 !uni de zile, dvs. ce va imaginati cand ajung inapoi in Romania care este primul lucru pe care il fac, dadea divorr sau altul domne ca am 9i eu o fata 9i intr-adevar veneau cu banii 9i i9i luau o casa, o ma9ina 9i pentru fetita doua inele, doi cercelu9i 9i 5 m de stofa 9i pe timpul ala daca se ducea in strainatate ca9tiga ... eu simt de la mine cand ma duceam in delegatie, aveam diurna, ma duceam numai la 9prituri la alea, la alea, la alea 9i tot parca ziceam sa ma due la mine acasa si sa ma intalnesc cu vecinul sau cu colegul de serviciu, haide ba, sa bem o berica, 3 lei era o bere 9i acolo dadeam, cand am fost acolo in Iraq am adus 9i eu putin aur in pra, era o bere un gram jumatate de aur, faceam socoteala, era o bere 5 dinari 9i gramul de aur era 3 dinari 9i nu 9tiu cat 9i am zis ba, las-o dracu de bere, cand ma intorc acasa tot sa bag bere in mine, sa Strang sa iau 9i eu un inelu9 (rade). Cesa va mai spun domni 9oara, multe sunt de spus, ne omoara, dar asta e balcanismul nostru, ne

2017.

Piata Victoriei

omoara sistemul medical, ne omoara fantastic, eu o simt pe propria piele, am avut intotdeauna un salariu mare 9i potrivit salariului am platit contributie la asigurari sociale, nu te baga nimeni in seama, eu ma lupt cu un diabet, care se pare ca l-am luat pe sistem nervos 9i nu te baga nimeni in seama, medicul meu de familie cand m-am dus 9i o sa-i sar o data in gat sa vad ce se intampla, nu ma mai due la tine 9i cu asta basta, ,,programeaza-te peste o saptamana, da spuneti repede, alo! ce faci draga? ai luat materialele alea de construqie sa terminam casa? ce spuneati ca a9a, pai stati sa va dau acolo" ... adica o bataie de joc 9i prin spitale la fel, nu sum bani zic ei, dar nu e interes ... adica, au aparut 9i policlinici particulare, care scoti tu banu' acum 9i te duci si te simti, adica esti onorat si bine tratat si ' ' ' ' ' cam asta. In alte domenii, avem ~i noi o uzina care mergea la Mioveni Ji a9tia nu vor sa faca 9i ei o autostrada ca francezii 9i aia ameninta, nu sunt du~i la biserica, ne-a spus o data, de doua ori, ca au dat si in Maroc putin ca vor sa fad Lodgy ala si astia ' ' ' ' ai nostri nu sunt in stare, Ponta 1si da demisia pen' ' tru ca, Condrea, (sic) SRI-stul il ameninp: ba, nu te apuci de autostrada? ca vezi ca pleci in America 1ntr-o vizita 9i o sa te bruiam ;;i primul ministru ii e frica, se retrage 9i plead, deci interese, sa se faca o autostrada mare pana nu ;,tiu uncle, pana la Satu Mare, pana la Nadlac, sa traverseze toata pra, nu se vrea, nu se vrea, este foarte, este foarte grav.

Cu familia cum vii mai intelegeti acum, daca mai tineti legatura ... despre proteste ati vorbit in familie? Eu mai vorbesc, deci amandoi baietii sunt la Bucure;;ti, casa in care am stat eu cu soria a ramas baiatului eel mic ~i eel mare ;,i-a facut casa, e bine de tot, ei nu se due la proteste, dar traiesc cu impresia ca sunt de acord cu ele, cu protestele, tot le

195

2017.

spun, nu ii mai intereseaza, nu ma deranjeaza, nu ii mai intereseaza, eu le-am spus altceva, zic, dar nici asa nu, de ce nu plecati in strainatate, de ce nu va ' ' duceti? ... amandoi au facultati. '

'

Ce facultate au racut?

196

Cel mic a facut Politehnica, probleme din astea de IT, gen d-astea, e tare, ap, a fost plecat 9i el in toata lumea, eel mare a luat-o mai greu, a facut o facultate, nu de agentie mobiliara, de turism 9i le-am spus ca de ce nu plecati ca sa 9titi 9i voi ca sanatosi sunteti, mintea va merge si zic ca daca sun, ' ' tern tari, sa va duceti in Australia ca daca suntem tari, avem acest telefon 9i vorbim de trei ori pe zi, iar eu veneam in fiecare duminica la Bingo la Pite9ti aici, ca se dadeau ma9ini 9i alea, 9i ma obligau 9i veneam de la Pite 9ti 9i poate nu treceam pe la mama, pe aici, poate nu treceam ca n-aveam timp sau ma gandeam ca sunt cu contabilul- 9ef, merg aia pe acolo sa zica ca am ocolit sa-i aduc lu' mama doua paini, se descurca mama ... 9i zic eu daca a9 fi fost mai tanar. .. Ji eu am avut un mare handicap, nu am \itiut limbi straine, daca am plecat de la taranoaia de aici si Ministerul Finantelor a facut cursuri inten' ' sive de engleza, de franceza, de exemplu am avut ocazia viefii mele 9i a plecat un coleg, el facuse mai multa engleza 9i a plecat ... a infiintat Ceau 9escu Banca Romano- Egipteana 9i colegul meu a plecat directorul partii romane in Banca Egipteana cu sediul la Cairo, era boierul boierilor, avea salariu de, de nu platea, poate Ji romanu', dar platea ala. Spunea, domne, eram 9i eu director Ji tu, le dam acela 9i salariu, sa fim pe picior de egalitate, conjuncturi in viafa, deci daca eu nu ma duceam in Ministerul Finantelor, ramaneam la Loterie, dar si asa a fost bine, ' ' ' am revenit in Loterie 9i toti erau cu liceul, saracii 9i spuneau de mine, mai, domnul ministru, mata e9ti

Piata Victoriei

baiat de perspectiva, vino ma, inapoi aic1, eu lmbatranesc 9i a9a a fost, a avut dreptate, m-am trezit director economic cu 5.000 de oameni 9i la urma director general adjunct 9i au fost vremuri frumoase 9i cu greutati, da, azi Loteria, au aparut alte firme, ii face praf, pana 9i Click-ul asta, ziarul asta nu 9tiu ce vanzari face.

Copiii s-au casatorit? Deci, baiatul eel mare, nascut in '75 are 41 de ani, 42, e casatorit, are 2 copila9i, am un nepofel de vreo 5 ani 9ori 9i ceva 9i o neporica de 7 ani 9ori, lucreaza acuma in Dragonul Ro 9u, au cateva firme acolo in Dragonul Ro 9u, cam greu, dar ca9tiga ni 9te bani, si-au cumparat intr-un cartier rezidential ' ' 9i-au cumparat un apartament superb, au ma 9ini, au un vapora9 pe Snagov pe acolo, d-asta de agrement pe acolo, dar muncesc domni;,oara, deci la ei programul incepe la ora 6 dimineara, la Dragonul Ro9u, acolo se deschid 9i atunci vin firmele sa faca aprovizionarea, la 5-6 ... 9i au doi copila9i, 9i-au bagat o bona in casa, a mai ajutat-o mama mea, dar a murit, a mai ajutat-o soacra-sa, greu rau de tot.

Amandoi lucreaza acolo? Amandoi lucreaza la acee~i ... asta, greu, greu de tot ... asta cu copila9i mai ales cum sunt oamenii ~tia care pleaca in strainatate, tot a9a pentru o bucata de paine 9i lasa copila9i cu bunica, se produc adevarate traume, adevarate traume ... eu 9tiu o data ca m-au adus ai mei intr-o colonie la Eforie Nord, eram mic 9i aveam probleme sanitate 9i m-au dus acolo si imi era dor de ei, eram baiat, aveam si eu vreo ' ' 12-13 ani ~i plangeam, plangeam, era dormitor din ala cu 30 de copii cu valiza luati 2 saptamani sa ne tina la mare sa ne mai intarim oasele 9i plangeam dupa mama ~i eu baiat la 12-13 ani venea tata ~i imi zicea ,,ce ai ma, vrei sa te iau acasa?" a~ vrea sa mai O

O

O

197

Rom:lrna

198

iei acasa (rd.de) 9i era bine acolo, 5 feluri de mancare pe zi 9i tot ce vrei. Eu, personal, deci daca, deci ca sa pleci in strainatate sunt cateva condifii, una e sa fii sanatos, ca daca e9ci bolnavior de o masea sau de nu 9tiu ce, te nenoroce 9te, sa fii avenrurier, sa te duci sa te zba;i acolo 9i trei sa nu-;i pese nici de mama, nici de tata, nici de frari, eu n-am indeplinit conditiile astea ... 9i limbi straine obligatoriu, eu limbi straine n-am 9tiut 9i am fost mai mamos ap cu familia mea, acolo, e bine, e rau, am venit in fiecare Craciun de cand ma 9tiu eu, de 40 de ani 9i am taiat un pore aici 9i am facur o pomana porcului 9i o tuica fiarta 9i am plecat inapoi la ale mele, dar n-am uitat de unde am plecat, asta este foarte important sa nu ui;i de unde pleci, eu n-am putut sa uit, am atatea cuno9tinre care imi zic: ,,eee, ce ma, eu nu ma cobor, eu sunt cineva, nu mai vorbesc cu Vasilica". Am aici un var de-al meu care (sic) 1-a crescut mama 9i tata 9i a plecat de aici, un unchi de al meu 1-a eras la munca 9i acum Gelu nu mai tine minte 9i eu 1-am dus 9i in America, a fost cu mine in America ca erau ni 9te lozuri cu ca9tiguri in excursii in America 9i am vorbit 9i cineva din, cu fata de la comercial 9i aia zic ,,domne, nu ma inrereseaza pe mine, dari-mi banii, nu 9tiu cat era, 15 mii de lei" 9i am vorbit cu Gelu 9i a zis ,,pai, cum sa nu?!" 9i a mers cu mine in America intr-o excur- sie din asta de 2 saptamani la campionatul mondial de fotbal din '94 cand ai no 9tri s-au calificat 9i a fost campionatul in America ;,i ne-am calificat 9i in sferturi 9i ne-am dus in Boston, in Nordul Statelor Unite. Cam asta. ~i celalalt copil?

Celalalt copil a ramas in apartamentul meu de la Bucur Obor, nu vrea sa se, ma rog, nu vrea, nu a venit timpul sa se casatoreasca, este mai cam cu ,,figurine" fata de asta mai mare, este mai libertin, mai infipt, numai dad va dau un exemplu, a facut

2017.

Victoriei cursuri de engleza la Ambasada Angliei din Bucure9ti 9i a luat nu 9tiu ce titlu acolo de poate sa faca traduceri legalizate, adica s-a bagat, a jucat 9ah 9i a ajuns cu o echipa de ph in Franp, deci pe mana lui, bine 9i eu i-am dus in Grecia, pe unde nu i-am dus 9i nu-i arde de insuratoare, dar din cate ;,tiu eu a9a, e stabil, nu e din ala cu o fata vorbesc 3 zile, cu alta 7 zile, ce vorbesc ei, sau cum 9titi 9i dvs. ce vorbiti voi la varsta voastra. Eu inainte, pe timpul meu, adica eu eram la liceu spre exemplu, la Sera! 9i nu aveam decat sambata libera, se inrampla sa se fad ap numitul ceai, ce se intampla, toti stateam la bloc, intr-un cartier pe la Podul Constanta, cartierul Pajurei i se spunea pe acolo ;,i vorbeam sau era ziua cuiva, hai sa facem un ce insemna asta, ne intalneam intr-un apartament la tine sau la dansul, cumparam un kg de lichior sau un litru de vin, cumparam ni 9te parizer cu paine 9i un magnetofon TESLA B4 nu mai 9tiu cum 9i punea acolo, punea muzica acolo pana la 11 ca pana la urma batea (bate in masa) ,,alooo! ce faci taticule?" 9i ne mai trezeam dimineap la 5-6 9i zaceam pe scaune, pe acolo 9i mai trageam o tura dimineata 9i plecam acasa, dar cand luam o fata in brate, aoleu cadea cerul pe mine, ia uite ba, 9tii? acum a~tia sa ma ierti domni9oara, e pe dezbracate, care se dezbraca mai repede (rd.de) ... cam asta este evolutia.

Si cu sotia cum v-ati intalnit? ' ' '

Cu sotia, lucram la Finante 1'i printre altele ma ocupam de schimburi valutare pentru cetatenii romani. .. 9i sum 9i acum cetateni romani care plead in Bulgaria, intr-o excursie d-asta organizata asta, astazi plecau in grupuri in Rusia, chiar in China, in ta.rile socialiste, pentru ca pe rile capitaliste nu aproba Ceau9escu, e Ceau9escu, Ministrul Finantelor nu avea competente sa aprobe

199

Romania protestelor. 2017.

200

l O dolari, veneau oameni amarati, iin minte ca sufeream alaturi de ei, cu boli grave 9i primea de la Ministerul Sanatatii urmatoarea adresa, zice (aratd cu degetul pe masd): Ministerul Sanatatii este de acord cu plecarea dvs. pentru operatii, pentru tratament in Franta, Italia, nu ;,tiu unde, dar exista o virgula, dar nu 1;,i asuma niciun fel de raspundere din punct de vedere valutar-financiar, adica nu le dadeau 5 bani 9i cum sa re duci acolo 9i atunci mai veneau la noi la Finante, la Valutara, iar noi n-aveam competente, noi fara competenp noastra, dar nu ne spunea ce sa facem, n-aveai unde ce sa le spui daca nu ne da, eu 9riu, Ministerul de Externe sau Ministerul Sanatatii sa aiba un fond stabilit, nu. A9a 9i o vecina de-a ei care era profesoara de matematica mergea mereu in excursii ;;i ne-am cunoscut fara sa vrem, mai ales ca stateam prin acela9i Cartier 9i a adus-o pe nevasta-mea acolo 9i ne-am cunoscut acolo, i-am facut rost de ni 9te, nu 9riu ce era RMB, moneda chinezeasca, ap, a9a 9i ne-am imprietenit, mi-a dat un telefon sa-mi spuna ca a fost bine pe acolo 9i mi se pare ca mi-a adus o waga, nici nu mai 9tiu ce, un ibric de arama sau nu 9tiu ce ;,i ne-am imprietenit incet, incet. Ea a mai fost casatorita 9i i-a murit barbatul, tragediile vietii, i-a murit barbatul, ea e o fata minunata ... conteaza foarte mult 9i se formeaza 9i in timp astea, familia 9i mai ales ce se intampla in familie, ajungi la un moment dat, eel putin in familia mea, eu 9tiu ce am de facut, ea 9tie ce are de facut, nu trebuie sa, cum sa zic ne-am uzat, ne-am complementat (sic) de a;;a maniera, ea 9rie ca trebuie sa faca asta, iar eu ca trebuie sa fac asta, asta nu inseamna ca nu sum contradiqii, ca nu sunt certuri ... sunt 9i certuri, pe mine ma doare capul 9i ea vrea sa danseze, ba, lasa-ma ca ma doare capul (rade) vine vorba, adica nu se poate, cine spune ca intr-o familie, gen ca la mine in familie e

Piata Victoriei

miere, nu e adevarat, nu exista, suntem oameni 9i suntem 9i supu;,i gre 9elii, dar totul e sa ramana fondul de respect, daca exista acest fond de respect fata de ap, ma! a avut dreptate, ciocul mic, taci tu, mai, a avut dreptate!, ciocul mic, tac eu. Uite, ca au trecut 30 9i ceva de ani de casnicie, care 40, 9tiu ziua cand e nascuta, ea 9tie ziua in care m-am nascut, o mai incurc pe asta cand ne-am casatorit, in iulie parca, nu aude nu? catre sotie: nu trage cu urechea (rade), foarte discreta fara. Cam asta. Amo Skodita, d-asta, o Dacie ~i ma tot gandesc sa o schimb, dar nu am bani, chiar acum am fost la a9tia cu programul asta Rabla 9i am vazut o Toyota, baiatul eel mic i-am luat (sic) o Toyota Yaris, buna de tot, 9i am vazut acum o Toyota Hibrid 9i electric 9i pe benzina 3,3, porne~ti cu electric ~i mergi nu 9tiu cat 9i aia se auto incarca, nu e sa Stai cu ea in priza 7-8 ore, dar cu toate taxele, 6 mii jumatate reducere 9i cu prima decasare de la alta ma9ina, ajungea la 13 mii, dar nu am de unde sa scot 13 mii, nu am, eu din punct de vedere al banilor am stat bine, intotdeauna am ma.neat tot ce am dorit ~i daca tot am investit in copii \ii daca acum copiii pur ~i simplu zboara singuri, eu ma rezum la strictul necesar, avem 9i noi niFe bani stran 9i, dar nu pentru o ma9ina, ma gandeam ca mai cum par o ma9ina nou, ma gandeam la aceasta Dacie, Loganul asta de 1200 cm parca ~i are ~i un motor performant care consuma ~i bine 9i merge 9i fantastic, am vazut eu, dar am fost ieri ;,i m-am lamurit, vreau eu sa-mi formez punctul de vedere 9i am venit aseara: ,,mai, fata, nu e de noi, hai sa tragem de Skoda asta cat se poate", nu ne face niciun necaz, mai zgariata, n-am ce sa fac. Despre ultimii 10 ani daca put:eti sa ne spunefi ceva?

Pai, ulcimii 10 ani domni~oara Stint anii de pensie, ultimii 10 ani au fost anii de pensie, am fost

201

Romania

202

9i ;;omer, la un moment dat am plecat de la Loteria Nationala din funqia de conducere sa ma due director general la aceasta societate Bingo, societate., o parte actiuni ale Loteriei 9i a!ta parte a unui grup de investitori spanioli, cand s-a terminat magareata, am vrut sa ma intorc inapoi in Loterie ca ap ramasese cu directorul general de care v-am spus eu, un nenorocit 9i acum cred ca mai e prin pu;;carie ;,i am zis: ,,domnule, uitati a9a 9i a9a, vreau sa ma intorc", nu voiam neaparat la funqia care am avut-o, dar sa ma intorc acolo, am petrecut acolo in Loterie 20 9i ceva de ani, deci 20 de ani, am avut doua locuri de munca, 9i nu a fost de acord 9i mi-am dat demisia 9i am ramas 9i 9omer 9i am o perioada grea de tot, eu imaginati-va ca aveam salariul atunci la Bingo, cum era la momentul respectiv, aveam 13 milioane salariu 9i cand m-am dus la 9omaj 9i m-a vazut unul de acolo 9i nu i-a venit sa creada ,,domne, ;,titi cat va putem da noi maximul ajutor de 9omaj? 800 de mii" 9i eu aveam salariul cu o luna, doua inainte de 13 milioane, va dati seama, am suferit ca un caine, asta e situatia, dupa aceea m-am rdncadrat acolo, m-am dus la societatea asta de telefonie Cosmote, la urma Cosmorom 9i acuma Telekom asta 9i mi-au dat aia bani multi de tot, de am ie9it la pensie cu o pensioara frumoasa, nu 9tiu parca 2 mii 600 e mult, e mult fata de o medie, eu 9tiu de l 0 mii sau de, a9a, 9i la pensie nu e bine deloc, sa ramai a9a domni9oara sa ramai pana la 20, pana in 25 de ani, adica in primul rand te simti inutil, eu eram pregatit de treaba asta. La ca.ti ani ati iesit? ' ' ' La 63 de ani, dupa aceea te parasesc prietenii, colegii, mai ales ca eu aveam 40 de directori, de Sf. Gheorghe, de ziua mea: ,,la multi ani 9efu, la la la" eu am fost pregatit suflete9te pentru treaba asta, de

2017.

Piata Victoriei

11 august, ziua mea de na;;tere: ,,;;efu la la cand mai vii 9i pe la noi, mai mergem la Tulcea, mai prindem o 9tiuca, mai mergem la Vaslui, mai bem un 9pri( ... Eiii, primul an dupa pensionare m-au sunat vreo 20, al doilea an m-au sunat vreo al treilea an nu m-a mai sunat nimeni (rd.de), dar eu eram pregatit, pentru ca a9a e viata domni 9oara, ap e viap, am nevoie de tine acum sau cand nu mai am nevoie de tine, te 9i uit, asta e viap 9i am inceput sa recuperez, ce sa mai recuperez, sa ma apuc de agricultura, aici imi pun doua ro 9ii, doua cepe, televizor ca sa-mi ocup timpul, un ziar, un rebus, am inceput acum cu rebusul asta sa-mi ocup timpul ;;i ma apuca asa un dor, sotia ma imreaba ce am, si ma , ' ' apuca un dor 9i ma due la Pite9ti sau pe la Topoloveni, ma sui in ma9ina ;;i ma due sa vad lumea, ma due sa vad, sa ma plimb prin magazine chiar daca nu iau nimic, pentru ca innebunesc aici, eu care am avut O viata tumultoasa, tin minte ca azi am picat la servici' 9i poimaine am plecat in Tel Aviv, la Israel, eram cu valiza facuta 9i 9tiam, ba cate zile sunt? 7 zile, pai 9tiam ca 7 9osete, 3 cama9i, 5 cravate, un costum 9i un pamalon de rezerva, ca daca e haina, mai mergi 9i cu un pulover, dar daca se rupe pantalonul in fund (rd.de), nu mai merge, cam asta, 9i imi este greu. Am observat, este 9i o barfa aici la tara, doamne ce barfa, eu n-am crezut, ala ap 9i ap, ala asa si asa, si cand am intrebat pe cineva, pe un apro' ' , piat de-al meu: ,,mai, dar de ce ai facut gardul asta, ulucile atata imre de distanra?", ,,eu nu vreau sa ma vada, nu vreau sa vad pe nimeni ca trece pe Strada si poate sa tread oricine si' nu vreau sa ma vada ni, meni, sa se uite la mine: ia uite ala", ca stau la masa cu o fara 9i un baiat. ~i zic pai de ce ,,ca sa vad pe Strada cine", se due la biserica 9i se roaga popa de ele, ,,bai, mai taceti din gura', ca se due acolo ,,la la la la ce a facut aia, ce a facut aia'', la asta nu ma }

203

Piata Victoriei

Romania protestelor. 2017.

dat si pentru masini si in aceeasi zi a luat si A-ul si ' ' ' ' ' ' B-ul Dar nu au mania vitezei, am observat eu, nu au mania vitezei, ~i asta e bine, ca atunci cand ai intrat pe 9osea e9ti al 9oselei, n-ai cum sa fii, tu mergi regulamentar 9i celalalt vine saracul, a adormit sau ce s-a intamplat (se gdnde1te). Cu copiii mei pastrez o legatura stransa, o legatura telefonica mai ales.

a9teptam, sa te ajute sau sa-ti spuna cineva ca mai intreb 9i eu cum sa fac, pai uite fa ap 9i ap.

A fost mai bunii viata la Bucuresti sau v-a pliicut mai ' ' mult?

204

Pai, mi-a placut ca era anturajul in care ma invarteam, domni 9oara, faptul ca ma duceam la serviciu 9i faceam cu placere, e bine sa faci ce-ti place. Eu a9 fi vrut sa ma fac pilot, am terminat liceul, aveam un vecin de apartament, unde stateam cu parintii, era cu doi ani mai mare ca mine, el a terminat liceul 9i s-a dus langa Bra90V 9i a terminat 9coala de aviatie, de piloti. , scoala , , Eu cand am terminat, acolo admiterea se dadea din 3 in 3 ani, eu cand am terminat trebuia sa mai a9tept 2 ani de zile 9i nu se 9tia daca intru 9i parintii mei nu au fost de acord, ba, stai 2 ani vagabond, fa ceva, 9i colegul meu Gicu a iesit pilot M-am intalnit o data cu el, nu stiu unde , ' am fost eu, la Vaqovia, m-am intalnit odata cu el in avion, era la carlig acolo 9i m-a luat, m-a pus acolo si , mi-a aratat si , mie cum se zboara, am vazut butoanele pe acolo pe Otopeni, pe nu 9tiu ce, 9i el a iesit , la pensie frumoasa de tot, a iesit , la 40 si , ceva de ani, conjunctura in viata, chestia de conjunctura, el faptul ca a fost cu 2 ani mai mare, a reu 9it 9i a dat, a9 fi vrut sa ma fac pilot, sanatos eram, aventurier poate ca nu eram ... probabil iti trebuie acolo, 9tii cand pleci, dar nu 9tii cand te intorci, avioanele sunt periculoase, nu sunt cele care aduc cele mai multe ... cele mai multe moqi le aduc 9osele astea, adica tinerii a9tia, le iau parintii ma9ini puternice si nu sunt constienti. Baietii mei n-au asa, celalalt ' ' ' ala micul, la 18 ani 9i cateva zile a dat examenul, ca la 18 ani avea voie, 9i in aceea 9i zi a dat pentru A motociclete 9i a luat, eu nu m-am bagat, puteam sa ma bag, nu m-am bagat in niciun fel, am zis ce rost are ... 9i a dat dimineata motociclete 9i dupa masa a )

)

l

Vii mai vedeti? ' Ne mai vedem, in sensul ca mai vin 9i ei pe aici, eel mare cu copii, doi, e ocupat, dar eel mic e mai derbedeu ap, ,,vino ma 9i tu", mai ma due eu, ma mai sui in ma9ina, de 9i eu va spun sincer domni9oara ca e destul de delicat, adica eu vorbesc de bani 9i de benzina, ca sa ma due pana la Bucure9ti 9i inapoi, imi trebuie un milion, un milion 9i ceva, adica eu nu zic ca e un efort mare, dar totu 9i, se simte putin, bai am bagat un milion, un milion atunci 9i se aduna ca 9i aici ca ~i la ora9 9i aici platqti telefonul, 9i aici plate9ti televizorul, 9i aici platesti lumina si mai vine si impozitul pe casa si ' ' ' ' impozitul la masina, si revizia, si ITP, si alea, si alea, ' ' ' , ' se aduna. In rest, am 1ncercat cu animalele de toate, am crescut 9i la inceput am crescut 9i doi porci ~i sa-i tai Ji mi-a fost greu, am crescut 9i curci, am crescut 9i rate, acum mai am ni~te gaini. La toamna, n-am mai mai luat pui ca plecam in America, avem o invitafie, ne-am scos pappoartele, sotia mea il avea mai de mult, dar eu acum mi 1-am facut 9i avea emorii ca aoleu ~i i-am zis, aoleu, mai fata, aia ma cauta in baza !or de date ~i ma vede ca am fost de doua ori, ma intreaba in ce an am fost, am fost in '94, se uita acolo 9i gata, nu ma intreaba nimic, sa avem ni~te bani ca o sa ma intrebe daca avem cont, am dus actele casei ~i am pus ni 9te bani acolo ~i zic a doua zi sa-i retrag ca am prezentat extrasul de cont, dar nu m-a intrebat nici dracu ~i ne-a dat viza

205

Roma ma

206

pe 1O ani. ~i de asta n-am mai luat ca ma intreaba toata lumea: ,,n-ai mai luat pui, n-ai mai luat pui", n-am mai luat, dar nimeni nu ;;tie in afara de voi care va consider ca 9i prietenii mei, nu 9tiu cum sa fac, adica sa nu ;;tie, sa nu ;;tie, o sa le spun, domne am plecat, m-am mutat la Bucure9ti, a9a 9i gainile am zis ca le tai, am o Jada frigorifica 9i cine sa ma dud, aici e problema ca dad ma due eu, nu pot sa las ma 9ina in aeroport, o s-o las la copil, dar unul e la Bucur Obor 9i ce e acolo la Bucur Obor, e nenorocirea dupa lume, a9a, pana la urma gasesc eu o solutie, dar nu vreau sa stie nici Georgica ca dupa, stie ' , , tot satul, varul meu, cu ala e nenorocire, securist, a fa.cut armata pe la Securitate cand vine e: ,,ma, vezi sa nu te impiedici, ia uite ce ai sapat acolo, ia uite pomu' asta i-au cazut frunzele" I-am zis ,,mai stai in banca ta, securistule!"(rade), eu nu am fa.cut armata domni 9oara, e o chestie interesanta, eram la facultate ca v-am spus ca am facut-o la Sera! 9i eu n-am primit de la Comisariat, n-am primit ordin din asta de chemare la armata 9i m-am trezit prin anul 4 de facultate, aveam aproape 30 de ani, m-am pomenit cu ordin, m-a chemat la sectorul 8 atunci, m-a chemat la armata aoleuuu, ala micul nu s-a nascut ca diferenta , 1ntre ei este de 10 ani, ca asa , a vrut Oumnezeu, cu copil, cu nevasta, aoleu, bai frate, ce fac eu, m-am dus la Comisariat, era o femeie acolo 9i ma intreaba ,,domne, ce e cu dvs. aici?" Ei mi-au pierdut fip aia, fiecare are o fi;;a 9i mi-au pierdut fi 9a 9i le-am zis: ,,doamna, pai eu sunt bolnav, am familie", ma due la baiatd ala de 18 ani sau ap iti dai seama imi zice ,,mo 9ule, stanga 1mprejur, culcat pe burta' 9i i-am zis i in februarie ne-au dat drumul. La toti. (tu;9te). Dupa aceea ne-am eliberat, dupa facultate am fa.cut un stagiu de pregatire la Radau 1i, deci ne-au eliberat cu gradul de sublocotenent in rezerva. Dupa aceea, nici nu mai Jtiu ce, ne-au avansat dupa un stagiu de pregatire ultra-u 9or, liber, eram deja absolventi de facultate, eram, nici cei de acolo nu erau asa riguro 9i, ne-au lasat foarte in voie, deci am facut cam 10% dintr-un program militar normal. Am fost avansa1i, dupa aceea flecare am plecat unde aveam repartifie.

Da.

Cum a fost perioada din armata?

310

Deci reusind la facultate, am facut armata la termen r:dus, la o unitate militara, la Sighetu Marmatiei, la Graniceri. Am avut ... fara falsa modestie, o armata fericita. Deci, acolo era un corp separat de resrul unitatii in care eram doua companii de militari cu ter~en redus. Ne-au dat uniforme noi, bocanci, tot nou. Ofiterii cei mai buni, conditii de masa excep;ionale. Am facut instruqie cam o luna de zile, instructie de front, rot, dupa aceea, mai moale 9i dupa aceea, in mai in '76 am fost trimi9i cite o luna la un pichet in frontiera, in zona Tisei. Sarasau, Teceu ~i unii au fost chiar la cea vestica, la Valea lui Mihai, la unguri acolo. Despre armata am numai lucruri bune de spus. Intr-adevar aveam ore de pregatire politica, mergeam seara la Telejurnal, vedeam, dupa Telejurnal mergeam la masa. ~i am avut 9i norocul de a fi prima genera1ie de m ilitari

Via;a de student cum arata in timpu! regimului comunist? Cel putin unde am facut eu, la Ploie~ti era o viata, pentru cei care nu aveam probleme cu restanrele, superba!

Ce facultate afi facuti' Petrol 9i Gaze, Ploie9ti, electro-mecanica, tehnologica. Deci era o facultate, cred, din folclorul local 9i-al colegilor ceilal1i, era cea mai grea facultate din pra. Deci din, sa zicem din 100 de studenri care au intrat la admitere, terminau, de 9i am auzit ca era plan, cam 30 terminau din 100. Cam a:p era ... deci rezistau numai cei mai buni. Intr-adevar, acolo era un nivel de exigenra maxim, nu 9tiu daca se putea mai mult de atat, condi 1iile de cazare 9i de masa excep 1ionale, fiind platiti de Ministerul Petrolului, burse 9i astea erau nelimitate, deci puteai sa iei oricat, pureau sa ia to 1i din grupa bursa

311

Romania prmesteior. 2017.

daca aveau medie. Deci, jos palaria pentru Institurul de Petrol 9i Gaze. Acum deja este Universitate, dar cred ca s-a diluat din importanta lui. ~i atunci erau foarte mul;i straini. Deci cred ca depa9eau numarul romanilor la Petrol 9i Gaze. Erau foarte multi veniti cu contracte, cu plata in valuta. Trei sferturi 9i din aceia erau buni. Era un sfert care venisera tot a9a, baieti de bani gata, sa faca afaceri, dar ... bine, afaceri la modul la care se puteau face atunci, mic trafic de tigai, de blugi, de parfumuri, de ... ma rog.

312

Va ajutau parinµi din punct de vedere finandar? Se stie ca un student are nevoie ... ' Din pacate nu ma puteau ajuta, fiindca tatal meu murise in 1969, deci cand eram in clasa a VII-a, ap ca am fost nevoit sa iau tot timpul bursa. In anul doi am reu 9it sa iau bursa republicana. Luam 1050 de lei, plateam cartela 9i caminul 550 9i imi ramaneau in mana 500 de lei care atunci erau imen9i pentru un student. Un student normal, nu extravagant, cu tigari, cu baruri, cu ce fac acum, baietii de bani ' ' gata, de Dorobanti. ~i din a9tia ii dadeam maica-mii, mai aveam 3 frati acasa, 300 de lei. Eu imi opream 200 de lei 9i imi ajungeau. Mai mergeam cu na9u' pe tren, Comarnic-Ploie9ti, ma descurcam, nu cheltuiam, n-am fumat niciodata, de 9i atunci era in voga Kent-ul, la Ploie9ti era patria Kent-ului, cred. Nu se fuma in pra mai mult ca acolo, fiindca veneau negrii cu baxuri intregi. Am vazut diplomate pline de sure de lei romane 9ti, din acelea albastre, din trafic de Kent, de ce mai aduceau ei, blugi, parfumuri, ciorapi de fete, din astea ... Si ceilalti trei frati ai dvs. au fa.cut facultate? ' , ' Nu, n-au facut facultatea, sora mea s-a angajat la 17 ani in comer{, ca vanzatoare, ceilalti, mai mici, eel de-al treilea a murit la o jumatate de an de la angajare, a murit la 18 ani jumate, intr-un

Cotroceni accident de ma 9ina 9i celalalt lucra ca muncitor necalificat, a murit la 32 de ani in '94. ~i-acum mai traiesc eu 9i sora mea.

Cum a aratat viata , dumneavoastra dupa ce ati ' terminat facultatea? Dupa ce am terminat facultatea am fost repartizat, adica am ales la magistrale, la conducte magistrale la Bra9ov, la gaz metan. Acolo am lucrat, cum sa spun, am intalnit un colectiv exceptional, m-am integrat foarte bine, dar era departe. Faceam naveta Comarnic-Bra9ov cu trenul, plecam la 4 dimineap, ajungeam la 6 seara. Mai erau treburi acasa, trebuia sa o ajut pe maica-mea 9i m-am transferat la ,,Vulturul" Comarnic. Faceam naveta pe jos, de-acasa. Am reu 9it sa iau transferul de la Ministerul Petrolului, la Ministerul Materialelor de Construqii 9i am venit la ,,Vulturul" Comarnic. Directorul de acolo mi-a ... , m-a angajat, mi-a promis, dar m-a trimis la Azuga sa invat meserie 2 ani. Doi ani s-au intamplat sa fie, puteam sa stau mai mult acolo, dar tot ap cu un stagiar mai rebel I-a contestat a zis ca ... ni 9te chestii 9i i-a zis: Dad tu conte~ti astea, e normal ca Ciusa din Comarnic sa faca naveta la Azuga? ~i ... i-a du-re tu la Azuga sa vina el, ca e acasa. ~i m-a adus la Comarnic ;;i acolo am lucrat 30 de ani, uncle m-am simfit exceptional de bine. De9i, eram primul, aaa subinginer acolo, erau numai mai 9trii, era, acolo era o dictatura a mai;,trilor, erau vechile relafii de partid, sindicat, era o mafie ... 9i se sprijineau ca i;;i facusera mici favoruri fiecare, cu bilete la tratament, la mare. Atunci, partidul 9i sindicatul erau legea. Deci nu se putea face nimic fara consimtamantul secretarului de partid ... Prqedintelui sindicatului, mai purin, acuma depinde ~i de persoana care era aleasa. De exemplu, cand lucram faceam referat de premiere, eram la trei mese de lucru. Cei

313

. r

Romania protestelor. 2017.

premiati, eu 9i conducator, 9i la urma era trecut 9i secretarul de partid. El la fiecare referat lua l 000 de lei prima. Ceea ce atunci era o jumatate de salariu, dar astea erau principiile atunci 9i erau impamantenite 9i nu s-au schimbat niciodata. S-au schimbat cu plecarea directorului de atunci, a venit revolutia in '89 9i dupa aceea s-au mai ... dar dupa aceea a inceput bunul plac. Atunci erau macar, erau ni~te verigi care te puteau controla. Trebuia sa treci de mai multe. Era partidul care lua masurile, era Sindicatul, era Consiliul ora9enesc, a~tia ~i mai aveau putina frica. Eh, dupa '90, totul era trecut la bunul plac.

Si in ce consta, mai exact, meseria dumneavoastra? ' Am fost, am condus echipele de intretinere, electricieni, mecanici, zidari, tamplari, am fost 9ef de schimb, la schimbul 2 9i 3, eram director peste toata fabrica, eu conduceam, fond fabrica cu foe continuu, schimbul 2 9i 3, conduceam toata fabrica, eram director general peste tot ce mi 9ca in fabrica aceea. 314

Cand ati reusit sa va intemeiati o familie? ' ' ' In 1980 m-am casatorit, am facut nunta, am plecat in voiaj de nunta la mare, o saptamana, dupa aceea am inceput serviciul. Dupa doi ani am avut-o pe fata mea, Andreea ... etapele, 9coala, deci: gradinira, 9coala, liceu, facultate, s-a casatorit 9i ea, si-acum, asteptam un nepotel. '

'

'

Ati locuit in casa parinteasca? Nul M-am ... deci, avand in vedere ca maica-mea ramasese cu fratele meu eel mic, casa fond tipic comarniceana, cu putine camere, i-am lasat pe ei acolo 9i eu m-am mutat la sorie cu speranta sa-mi fac O casa noua, numai pentru mine 9i pentru sorie. Lucru pe care pana in '90, I-am rew1it. In '90 am

Cotroceni

terminat definitiv casa, fondca am 9i cununat o pereche de fini, deci in '90, ?i, in aceeasi casa si locu. ' ' iesc 9i sunt foarte mulfumit de ce mi-am construit!

Sa vorbim putin despre revolutia din '89. Da!

Cum ati participat dumneavoastra? Nu, nu am participat! Aaaa, eram la Comarnic 9i am vazut in diren de la ora 12 9i zece, cam ~i un sfert, pana seara la opt, am vazut continuu! Tot programul la televizor, toata dezinformarea care a fost! Dupa aceea, pana noaptea tarziu am vazut tot! Dupa ce am inceput serviciul, fin minte ci pe 25 fusesem schimbul 2 ~i se anunpse in cursul zilei ci se va da filmul cu procesul Ceau9e9tilor la Targovi9te. ~i am terminat schimbul doi, aveam o sala de consiliu cu o masa, incipeau cam 30 de persoane la ea, toata conducerea, aaa ... de la ,,Vulturul", ne-am adunat acolo, plus au venit ~i dfiva muncitori erau 9i in picioare, la televizor sa vedem. S-a tot amanat, s-a tot aminat, cred ca pe la l jumate - 2 s-a dat filmul. Bineinteles ci atunci, atunci am crezut ca fraierii ci totul este real, de9i refill perfect cand s-a citit sentinp, la urma spuneau cu drept de recurs in doua saptamani. Ceea ce mi-a ramas intiparit: cum adici cu drept de recurs, nu prevede legea! ~i la ... in 5 minute i-au impu9cat! Ma rog! Ap au fost jocurile facute atunci! Dupa aceea, noi am lucrat in continuare, nuu, auzeam, am avut chiar o muncitoare care a fost in Bucure9ti, la mama ei, care era internata in spital, ~i mi--a povestit cum a vazut cu ochii ei cum, iqind din metrou, o tanara fata de vreo 20 ~i ceva de ani a fost irnpu9cara drept in frunte! Efectiv i-a explodat fruntea! Nu 9tiu ce fel de glonr, probabil din acelea dum ... zimpte, nu 9tiu cum erau, mi-a zis, efectiv a vazut cum i-a umplut fara de sange in frunte! ~ice mi-a povestit ea, femeie simpla, n-avea niciun interes sa ma minta,

315

Romania protestelor 2017.

316

nu era isteria care a urmat cu terori~tii, ca a vazut terori9ti legati de paturi, imbracati in uniforme de camuf1aj, kaki, spunea ca erau aa ... legati de paturi. Erau unii raniti ~i legati de paturi! Deci nu pot sa uit chestia asta, fata traie1te 9i acum. Are vreo 50 9i ceva de ani ~i mi-a spus: ,,M-am speriat cand i-am vazut!" Deci, peste tot unde mergea in zilele alea, deci asta se intampla prin 26- 27 decembrie in Bucuresti, unde te intorceai auzeai numai focuri de, dee arme. ~i ea, saraca, avand mama in stare grava, operata la spital, s-a dus, bine, era 9i mai mica 9i nu con9tientiza pericolul la care se expunea. Bine, nimeni nu putea sa conceapa ca in toate lucarnele marilor constuqii din Bucure9ti se putea trage, uncle erau cuiburile de mitraliere, luneti9ti, ~i ea, retin ca atunci mi-a spus ca a vazut terori~ti, bine nu mi-a zis ea terori~ti, ca nici nu era termenul vehiculat nici in presa, nici la televizor, nici oral, dar mi-a zis: ,,Am vazut ni 9te straini. Cred ca erau straini, ca erau maslinii la fata, nu erau ca ai no~tri, in combinizoane negre, kaki, de camuflaj, legati de paturi ~i militari care ii pazeau". Probabil ca mergand la rezerva unde era mama ei operata, mai erau u~ile deschise, ea probabil ca a stat mai multe ore acolo, s-a plimbat pe holurile alea 9i a vazut. Deci, 9i nu e prima marturie care (sic) o aud despre chestiile astea, deci terori 9tii, dupa parerea mea, sunt ferm convins ca au existat. Nuce incearca acum domnul Iliescu sane spuna ca e o inventie, ~i ma rog, to\i cei care vor sa apere, sa-~i apere cuceririle revolutionare de atunci.

Dumneavoastra ati privit aceasta revolupe de la televiwr, din cate mi-ati spus! Da, da pai nu aveam altcum. Bine-nteles ca la Comarnic se organizasera ni 9te unitati de sprijin ale revolutiei, sa aparam fabrica ,,Vulturul", sa aparam DNl, erau tot felul de zvonuri ca vin, ca vine un

Cotroceni convoi de blindate, ~titi cum erau atunci! La barajul Paltinul ca s-ar putea otravi barajul Paltinul, de unde se alimenteaza Campina, Ploie 9tiul, Moreniul, Breaza ~i acolo au fost lucrurile putin mai delicate, flindca era pericolul imens! Deci, se ... acolo fond in salbaticie, avand foarte purine case imprejur, se putea foarte u~or otravi apa. Din fericire a fost, totul era un plan diversionist, facut de profesioni~ti, nu era nimic intamplator!

Cum ati privit dumneavoastra caderea regimului comunist? Deci. .. inevitabila! Inevitabila, dar nu la modul asta! Deci, faptul ca se vorbea, deci eu atunci ascultam frecvent Europa Libera ?i se intamplasera caderea regimului, in noiembrie Zidul Berlinului picase, in Bulgaria Jidkov picase pe cale pa~nica, Cehoslovacia - revolutia de catifea, Polonia, nu mai zic! Deja lucrurile erau acolo dare, noi a~teptam cand se va intampla. Problema, cred ca la 90% din cei care gandeau politic si erau ancorati in realitate era cand se va intampla. Deci, toti ~~teptam sigur! Din pacate, s-a intamplat intr-un mod groaznic pentru Romania. Jocurile dupa parere mea ca au fost facute 90% in afara! Rusia si America si-au dat mana peste capul nostru ?i ~i-a~ impartit sferele de influenta de ap maniera ca sa fie bine pentru toti! Din pacate, Gorbaciov a cam luat reapa la faza asta, flindca dupa aceea a urmat si el. Ceea ce eu de-atunci eram convins ca se va i~tampla. Fiindca americanii nu mai suportau inca un spin in coasta lor, ~i americanii §i vesticii 1n general, nu i-au suportat pe ru~i niciodata, pe bol9evici. Din '45 lucrurile s-au racit total ~i iremediabil cu Moscova, de cand Churchill a zis celebra: ,,S-a intins o Cortina de fier peste Europa!" Deci, de-atunci si lucrurile au evoluat tot in rau pentru omenire, din cauza

317

Romania protestelor. 2017.

conflictului latent, din pacate, din fericire acest conflict se mai estompeaza pentru ca au aparut alte ... a aparut ameninprea Chinei, care mai atenueaza din ura contra ru\>ilor, bine a ru\>ilor ca popor, a conducerii lor. Din pacate, din fericire Putin a fost eel care a restabilizat Rusia. I-a dat trei sferturi din mareria din '90, lucru de apreciat. Fiindca nu pu .. fiindca daca continuau cu vechiul pre\>edinte Boris Eltin, lucrurile puteau sa devina, ~i in mod sigur aaa, denaturau. Coborau pe o panta periculoasa. Cum v-a afectat pe dumneavoastra schimbarea regimului? De la comunism la democratie? ,

318

Deci, pentru mine schimbarile nu au fost prea mari! Niciodata nu mi-am facut iluzii ca schimbarea regimului iti va u\>ura viap. Totul. .. eu am mers pe foq:ele proprii! ~i la intreprindere, v-am spus. Pana in '90 era tirania mai\>trilor, care s-a domolit dupa '90, a plecat directorul, dupa aceea, profesionalism, respectarea programului \>i a sarcinilor de lucru, ~i respect! Atat! Astea trei, aaa conduc viata omului. Nu trebuie sa Stai sa se schimbe guvernul ca sa-ri fie tie bine, sau \>eful. Iti faci sarcinile, nu se leaga nimeni de tine daca ti-ai facut sarcinile. Din contra, dupa '90 s-au facut mai multe premiere, bine ;,i atunci inainte se faceau, dar lua mai multi, dupa aceea au inceput sa fie premiate meritele personale. Nuu colective, cum erau atunci cu ga\>tile lor. ~i am avut un serviciu, am umblat numai prin pra, la biroul de compensari, am cunoscut foarte, foarte multa lume buna! Buna, buna! In special in Ardeal, o zona a rarii in care rela\iile umane cantareau enorm \>i sunt ni\>te oameni de cuvant, respectuo\>i, ceca ce spre surprinderea mea, ma rog, la inceput era mai mult curiozitate, am fost in toate zonele locuite de unguri. Am fost la Miercurea Ciuc, am fost la Cristuru Secuiesc, Odorhoiul Secuiesc, 9i m-am

Cotroceni inteles exceptional cu oamenii de acolo. Cd putin la nivelul conducerii unde am fost eu. Deci nu, parerea mea, daca esti respectuos cu ei si respecti si esti ' ' ' ' un om normal cum trebuie sa fii, nici ei, ca nimeni nu e nebun, aa, deci am cunoscut pe langa conducerea intreprinderilor unde am fost, am fost intr-un bar acolo 9i erau numai unguri. Furn, bautura, muzica, numai muzica ungureasca. S-au uitat la mine ca la cineva strain ca, ora9 mic, Cristuru Secuiesc. M-au primit, m-au ... la urma ne-am dat mana cu totii ... dar, va spun, parerea mea este ca oamenii strica relatiile intre oameni, tot oamenii strica.

Cum ... Lipsa de educatie, dupa parerea mea!

Cum arata viata cotidiana in anii '90? Foarte relaxata! Foarte relexata 9i dupa '90 au inceput sa isi , arate adevarata fata, , foarte multi ' oameni! Foarte multi care isi , arivisti, , , infranau pornirile ca ni9te fiare, ni 9te 9acali, fara ... calcau totul in picioare, sa ajunga, sa obtina, sa in9ele, deci nu mai erau oamenii care au fost pana in '89. Nu 9tiu, ii tinea in frau mediul care era atunci, dar dupa '90 9i-au dat drumul intr-adevar 9i, bine, trei sferturi din ei au picat, 9i-au frant elanul, acaparator. Aaa ... pe plan social lucrurile au mers bine, a inceput nebunia de la televizor, presa care inundase standurile cu tot felul de ... trei sferturi erau maculatura pentru fraieri, erau diversi de gazete pe care ' aveau , sefi , ni 9te ziari~ti pe care ii plateau foarte mult, erau dezinformari, erau ... deci nu stiai ce sa mai alegi deci , iti trebuia un filtru personal foarte serios, ca sa, sa discerni din ce se publica, din ce aparea la televizor, erau dteva canale care erau cri-mi-na-le, criminale prin mesajele care le transmiteau 9i prin incitarile la care se dadeau, dar 9i acum se pare ca acum s-au mai, aaa, sum numai insulite, care inca mai au )

319

Romania protestelor. 2017.

un sprijin, probabil vin din partea lui Soros, instibaa tot, nu vor sa fie bine Romaniei si , ceea ce ma surprinde sum ~i europarlamentari romini care la Bruxelles ne fac efectiv de ris ... Deci parca ar fi platiti 9i de ceilalti, nu numai de Romania, deci e o atitudine pe care nicidata n-am putut s-o inteleg.

Dar cum ati privit, primit dumneavoastra aceasta libertate informationala, culturala pe care o oferea regimul democratic comparativ cu eel comunist?

320

Sa stiti ca nu e mare diferenta, aa, in regimul ' ' ' comunist, n-avea nimeni curaj sa vina cu ni 9te mirsavii la televizor sau sa publice niste mirsavii in ga;ete. Nu aveau curajul. Fiindca, ~ra 9i ... ' in primul rand era cenzura, cenzura ... parerea mea e ca nu a gre 9it a9a cum se spune, ca ... cenzura. Au fost arti9ti, actori care au fentat foarte frumos cenzura 9i 9i-au spus ... Mircea Dinescu, Ana Blandiana, toti care au ... de exemplu 1-am auzit pe Florian Pitti9 intr-un spectacol la Cimpina, te cutremurai cit curaj avea. Toata lumea aplauda tacit. De9i, probabil ca in sala era si-acolo un securist care asculta si el ' ' si ... sa nu ne luam chiar asa ca toti au fost o apa ' ' ' 9i-un pamint, ca erau toti indoctrinati 100%. Ce! putin, parerea mea ca 30% erau oameni de calitate, oameni care nuu ... , nus-au dedat ei la tot ce se spune acuma. Acum sum ziari 9ti tineri care n-au trait ambianp anilor aia 9i mi-e greu sa, lee greu sa inteleaga ca totu 9i nu se putea mu!t mai mult decit s-a putut.

0 schimbare la nivelul magazinelor, supermarket-urilor a existat. Cum ati vazut dumneavoastra aceasta ' schimbare? Din pacate, la acest capitol lucrurile sum de modul, aducem de afara ca rominii sa cumpere. Romanii sa cumpere, daca se poate tot de la Vest. Tot de la Vest. Produqia romaneasca este, in derizoriu,

Cotroceni

industria nu mai vorbim. Deci aici s-au fa.cut cele mai mari mar 9avii. Declararia nefericita a lui Petre Roman care a zis ca industria romineasca e un morman de fiare care (sir), probabil, ca 9i-acum dinsul o regreta, o regreta amarnic. ~i faptul ca aici s-au facut cele mai mari fraude, la privatizaril Bine, privatizarile in esenta erau bune, dar nu s-a urmarit realizarea contractelor de privatizare. Pentru ca acolo se prevedea clar mentinerea obiectului de activitate, mentinerea muncitorilor, investitii tehnologice, investitii de mediu, au venit repari, au ... un an-doi s-au conformat, dupa aceea au fa.cut 9mecherii cu facturi false, cu tot, cu lucrari inventate, au ... le-au supt, le-au falimentat, le-au vindut la fier vechi. Cu acord, cu acordul, parerea mea, ca a celor de la FPS, de la gurvern.

Cum vi se pare existenta unui numar diversificat de produse? Foarte buna! Foarte buna! Nimeni nu contesta, din pacate, dupa ultimele 9tiri care au aparut, Vestul lucreaza cu doua masuril Pentru ei super calitativ, pentru restul mai pu1in calitativ, la acelea9i preturi 9i cu aceea 9i marca! Dar, Vestul niciodata nu a oferit nimic pe gratis! Vestul, dupa parerea mea e eel mai rapace competitor pe piata mondiala! Fiindca, ei a9a au, asta e cultura vestica! Ei a9a s-au imbogatit prin colonii!

Povestiµ-ne cate ceva despre familia dumneavoastra!

0 familie normala! Am o fata foarte de 9teapta care nu mi-a creat niciun fel de probleme, a fa.cut deja 35 de ani, de mica am invatat-o sa demonstreze ca e buna! Si asta a facut! A terminat facultatea printre primii, a fost diriginti, 9i-a luat definitivatul prima in invaramint la liceu la Breaza, s-a cisatorit, din pacate in invaramant salariile sum mici, s-a mutat la Bucure9ti 9i ea, 9i soiul, acum lucreaza la

321

RorT1an1a prot.esteior 2017.

Sirrdicatul Poli 1i~tilor, so1ul la barrd, la BRD, din pacate nu are copii. Asta e singurul lucru care nu e, imi da un ... , ap, un gust de neimplinire. Restul, totul este in regula!

Si sotia dumneavoastra este pensionara la fel ca dum' ' neavoastra? Nu! So1ia lucreaza! Nu are decat 56 de ani, dar spera ca peste un an, cu vechimea pe care o ca;;tiga de la Breaza prin doua procese, uncle a lucrat pana in 2004, sa iasa la pensie.

Ce fel de procese? Cum?

Ce fel de procese? Deci, pentruu ... , deci, este posibilitatea ca 1n locurile de munca considerate de grupa a doua, in cazul in care angajatorul nu recunoa 9te acest lucru, se judeca la tribunal 9i prin sentinta judecatoreasca este obligat sa recunoasca ca ai lucrar in grupa a doua 9i sa iei sporuri de vechime patru arri, 25% la an, adica la patru ani lucrati sa iei un an vechime! 322

Unde a lucrat? La Mefin Sinaia, s-a numit pana in '90, dupa aceea s-au separat ~i s-a numit dupa aceea Hidrojet Breaza!

Povestiti-ne despre ultimii 10 ani din viata dumneavoastra. Din 2007 pana in prezent. Da, deci aaa ... am lucrat la ,,Vulturul" pana in 2009, cand s-au desfonpt locurile de munca. Intreprinderea ;;i-a oprit produqia, am fost un an in 9omaj. De ce s-a intamplat acest lucru?

Deci, criza economica ... deci faptul ca actualele combinate de oreL la care ,.Vulrurul" exporta, aaa ... a furnizat pemru o 1elarii s-au inchis, celelalte

Cotroceni piese, fabricile de zahar s-au 1nchis, combinatele chimice s-au inchis, principalii nostri clienti... si ' ' ' au fost nevoiti sa opreasca fabrica. Am fost un an un ~omaj, dupa aceea am avut ni;;te probleme la inima, m-am pensionat de boala ;,i in timpul asta mi-am vazut de gospodarie, am mers la pescuit saptamanal, e un lac de acumulare, Paltinu', in zona, cam la vreo 15 km de Comarnic.

in ce fel ati , resimtit , dumneavoastra efectele crizei economice dupa 2008-2009? Sincer, ca persoana nu prea le-am simrit, in sensul ca lucruri aveam, preturile ... ~i nu sunt un tip care sa fie implicat ap in consumuri mari, deci normal. Nu fac abuzuri, nu am nevoie de vacanre exotice, nu am yahturi, ma~ini, nu! Deci ... un trai modest! Modest, dar frumos.

in anul 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana. Cum a~ vazut dumneavoastra aceasta aderare? Un lucru inevitabil! Face parte din Europa! Din moment ce au vrut sa ne aduca in modul lor de abordare a ... 9i economic ~i politic 9i social.. .. era inevitabil sa ne atraga ~i pe noi, fiindca ei ~i-au planificat de la inceput: Romania e o piara imensa de vanzare a produselor lor. Ei tot timpul au lucrat in sensul asta.

Cum v-a afectat pe dumneavoastra aderarea la Uniunea Europeana? Nu m-a afectat! Declt faptul, mandria ca faci parte de uncle trebuia sa faci pane! Eram considera1i tot timpul esticii Europei, la marginea Europei, ei ziceau ca noi suntem frontiera estica a Europei, dar noi nu suntem numai in Nato, intr-adevar suntern frontiera estica a NATO! Dar ca civilizatie, ca tot, nu suntem la marginea Europei, cum zic ei! Mai e ~i Rusia dupa noi! ~i Ucraina!

323

Romania protestelor. 2017

Familia dumneavoastra a fost afectata in vreun fel de aderare? Pe fiica de exemplu?! Fiica nu. Pentru ca fiica ~i-a facut drumul ei. A invarat foarte bine, nuu ... eu am rew1it S-0 tin la facultate in conditii bune! Deci, nu a afectat-o cine Jtie ce!

Ma gandesc ca poate a calatorit in ... Da! Deci, din acest punct de vedere! Acesta este un punct de vedere, dar ~titi cum, pe burta goala, nu prea 1ti vine sa te plimbi, dar cine are bani, 9i ceea ce e un lucru pentru Romania exceptional, poti sa mergi cu buletinul in toata Europa, poti sa mergi unde vrei! Dar pentru cei care au venituri suficiente!

In ultimul an au avut o serie de schimhari politice. In principal s-a schimhat guvernul. Dumneavoastra ati fost in decemhrie 2016 la vot?

324

Da! Ca de obicei am votat cu PSD-ul, fiindca, fiindca tot timpul am ... , am considerat ca au eel mai bun program, aa ... pentru sprijinirea maselor largi a populatiei. Marii majoritati! Tocmai de aceea, cand am vazut ca au inceput protestele din Piap Victoriei 9i vorbind cu ginerele meu care a fost acolo 9i mi-a descris din varianta Jui, atmosfera 9i ce se striga acolo, vazand 9i la televizor, m-am hotarat sa merg 9i eu cand am vazut ca au inceput protesrele la Cotroceni ca o contrapondere a celor din Piap Victoriei. Am ajuns acolo, Jtiam de la Gara de Nord cum se ajunge acolo, frumos, am vazut atmosfera, erau oameni seriosi, ' erau foarte multi, oameni nevoia 9i, erau pensionari multi, erau oameni care traiau numai din salariu, am vazut. Ce m-a impresionat: un batran adus in carucior cu rotile de soria Jui. ~i intamplator am vorbit 9i despre pensia Jui ... ~i acum era mulrumit ca o sa-i creasca, nu cu multe

Cotroceni procente, dar rezonabil o sa-i creasca pensia. Se strigau lozinci: ,,Respectafi voinfa poporului!'' Acest partid a fost ales, nu pentru oamenii lui in special, cat pentru programul lui electoral, pe care au promis solemn sa-1 respecte!

Afi fost singur sau insofit la protest? Noo, singur am fost, fondca am fost de multe ori in Bucure9ti, soria lucra, fata este anti-PSD-ista, ap ca nuu ... 9i nici nu mizam pe ajutorul ei. Deci am fost singur, am vazut, am observat am si scandat aa ... la unison cu cei din jurul. . .' Pala~ului, a fost o atmosfera de oameni adevarati nu asa cu gurile 9tirbe cum a zis domnul. .. Liic~~nu, ~arele filosofl A 9a ...

Si ce lozind ati strigat dumneavoastra? ' ' ,,Jos Iohannis"! Lasafi PSD-ul sa-9i puna rn aplicare programul, asta era esenta. Deci lumea a iesit acolo, in special pentru faptul ca domnul Iohan~is s-a dat clar de partea aaa, Opoziriei, s-a 9i afipt public cu ei in Piata Victoriei, ceea ce constitutional este total interzi/ si cei de la PSD trebuie lasati sa-si puna programul i~ aplicare, pentru cares-au a~gaja~!

~i Cate zile ati fost dumneavoastra la protestul de la Cotroceni? 0 singura zi am fost, am stat cateva ore, ca eram legat 9i de tren 9i vremea nu era chiar prietenoasa, dar mi-am satisfacut curiozitatea sa vad pe viu reaqia oamenilor fara de ... , asta fiind ca o contrapondere a celor care manifestau in Piata Victoriei unde acolo totul era regizat, era... ;aa... era o adevarata regie facuta de profesioni 9ti cu foarte multi bani!

325

Romania protesteior. 2017.

Daca ar fi sa comparati viata dumneavoastra de dinainte de anii '90 cu cea din anul 2017, cum ar arata aceasta comparape? Bine, comparatie nu se poate face la modul, tragi o linie ~i spui cum a fost acolo, cum a fost acum, cum e acum! Totul e in viata sa re adaptezi! Totul e sa te adaptezi vremurilor! Nu poti trai intr-un turn de filde~! Iti faci pana la 20 de ani un orizont de cunoastere si dupa aceea ramai acolo .... ideal! Deci trebuie sa 'te adaptezi, deci la o intreprindere e un director, are un stil de a conduce, vine altul te adaptezi la noile idei ale noului director! Alt loc de munca, alte anturaje, alte ... deci, viata se schimba si cine nu face fata, clacheaza! Deci, ~u, unul sunt foarte fericit! Am 'trecut cu bine prin toate schimbarile din '79 de cand m-am angajat, deci nu ... nu regret nimic! Asta a fost, le-am luat ca atare, n-am putut sa ma implic mai mult, asta e adevarat, nu mi-a placut din facultate sa, n-am fost membru de partid, n-am vrut sa ma inscriu!

Ati ' avut ocazia sa va inscrieti? , 326

Da, cum sa nu! Am avut! Am avut chiar ... la modul imperativ! ,,Hai sa fii membru de partid!" ~i nu am vrut!

Cine v-a propus? (tu1erte) 0 profesoara la facultate (turette) ... atunci te recomanda cineva ca sa intri in organizatie. Nu-mi placeau ~edintele, nu-mi placeau, adica, erau prea festivi 9ti! Trebuiau sa se poarte altfel! Cei care erau membri de partid, chipurile, la ~edinte, probabil la ~edinte erau instruiti sa dea exemplu, sa fie intr-un fel asa asa! Eu eram o fire libera! Mi-a placut sa fiu 1:b~/ Niciodata nu mi-a placut sa lucrez la birou! Tot timpul am refuzat munca de birou! Nu rezist sa stau 8 ore in birou, sa lucrez ! Deci, pe teren, intre oameni, in natural

Cotroceni

Dar ce avantaJ· e ati ' fi avut daca ati , fi acceptat sa fiti , membru de partid? Muire avantaje am fi avut! Deci faptul caaaa, in '80, o colega, lucram la Azuga, m-a turnat la Securitate, na~ul ei era ~eful Securitatii din Sinaia, ca ne intalneam acolo, la locul ei de munca, prieteni 9i vorbeam despre politica, ascultam ,,Europa Libera". Si am fost la Sinaia, au fost chemati toti, am fost si ' ' ' ' eu chemat! Acolo am recunoscut, l-am pacalit foarte frumos pe 9eful Securitafii. I-am spus: ,,Dom'le, intr-adevar au fost discufii, au fost, dar fara implicare in mase ... 9i cu asta 1-am dat gata 9i am dat o declaratie! In care, printre cei participanti i-a enumerat el, ca avea dosarul in fata, 9i zic a fost 9i ea! ~i el a avut un moment de tresarire, acolo a fost total inabil, 1-am prins ca nu voia, 9i zice ,,Bine! Scrie-o 9i pe ea" 9i mi-am dat seama ca ea ne-a turnat, 9i dupa aceea, la numiri in funqie eram cam evitat! Fiindca se 9tia! Mi-a zis 9eful de la cadre cand am venit la ,,Vulturul": ,,Baai, uite ca ai avut chestia aia, ap, ~a, asa!" Bine, la un chef mi-a zis! Eram si , ' prieteni foarte buni, mi-a zis: ,,~tii ca ... " 9i mi-am dat seam a ca Securitatea mi-a pus-o la dosar 9i eu o aveam la dosar! Dar nu m-a afectat! Eu eram mulrumit! Deci, fapta se intamplase! ~i nuu, nu imi pare rau! Ca a9a a fost! Am facut-o, am zis-o, am recunoscut-o! ~i-acolo, dar ce mi-a placur masa Securitafii: ,,Baai, tu e9ti baiat simplu, bai! Baiat sarac! Tun-aide ce sane injuri ca astia care au pierdut masini, aaa fabrici, uzine, ma, ' sini, terenuri, tu n-ai de ce sa ... " Da dom'le, asa este! ' ' Si mi-a zis: ,,Va stiu eu pe von Ascultati muzica, nu ' ' ' stiu ce ... si vorbiti". Dom'le, dar fara implicare in ' ' , mase, i-am zis! ~i cu asta, !-am dat gata 9i-am scapatl Colegul meu, celalalt, in schimb a avut, a avut mult de tras! Fiindca el a fost capos, de 9i 9i el participase! Dar el, cand am fost acolo, pe drum de la Azuga la Sinaia, plangea! ,,Ne bat a9tia, ne baga la beci!"

327

Rornarna protestelor 2017.

~i pe mine m-a ameninpt! ,,Bai, tu e~ti bun acolo la tine la fabrica, eu sunt bun aici! Ce vrei, sa te bag la beci? Sa te bat, sa te lqin, sa lqini, sa te aduc inapoi? " ~i-atunci, am zis, bai a~tia se hotarasc sa faca chestia asta! Atunci am recunoscut! Asta a fost ! In viata trebuie sa treci peste tot ! Mai ales ca, o facusem, nu eram pe nedrept!

Dadi ar fi sa vorbip. despre cea mai grea perioada a vietii dumneavoastra, care ar fi aceea? ' Cea mai grea perioada au fost primii ani de liceu! Primul an de liceu, fiindca eu invarasem la ~coala din sat, din cartierul in care locuiesc eu ~i era nivelul scazut fata de altele, ~i dupa aceea am fost la liceu la Petrol, unde v-am spus, ii ziceau «Bastilia». Profesorii foarte exigenti, incepusem desen tehnic sa facem.

Cotroceni in natura, saptamanal ma due la pescuit, la Palcinul, cand incepe sezonul la ciuperci ma due ~i-aduc foarte multe, aduc foarte multe alune de padure, adun prune, dnd se fac, mere, pere, nuci, chestii casnice pentru un om inca in putere!

Din punct de vedere economic, cum va afecteaza regimul in momentul de fata? N-am o pensie mare! Am o pensie, eu m-am obi~nuic in viata sa ma intind cat mi-e plapuma! Pentru ca n-am guscuri exagerate! Nu beau, nu fumez, sum foarte, adica sum mulrumit la modul in care imi pot satisface strictul necesarl Nu am luxuri, nu am alte chestii din astea! Deci, eu unul, sunt multumit! Daca continua viata asa dtiva ani sunt foar;e mulrumit! , , , ,

Dar ganditi-va la cea mai grea perioada, raportandu-va la regimul politic de atund!

328

Noo! N-am avut probleme de genul asta! Deci nu pot sa dau acum vina pe regim! N-am avut niciodata probleme cu regimul! Chiar nu am avut, fiindca nici nu am fost omul care sa dau ocazia sa fiu luat la, la pus in discurie, cum se facea acunci, nu ~tiu, sa fiu blamat, sa fi ... nu, nu! Am avuc o purtare exemplara, zic eu! Faptul ca n-am fost niciodata, nicio mustrare n-am avut! Din contra, m-am purtat foarte, foarte frumos cu muncitorii! ~i-acuma, cu cei cu care ma intalnesc ma respecta ~i ce bun am fost cu ei! Fara falsa modestie!

Cum este viata dumneavoastra in momentul de fata? ' ' Viata dumneavoastra de pensionar? E o viata ce sa am totul nie, am gaini, de legume pe

de pensionar ind in putere, imi plaaranjat in curte, sa fie ordine, curaream dine, am tot, am o mica gradina care o ingrijesc, ma due foarte mule

329

Postfat6

POSTFATA , CASTIGATORI SI PERDANTI AI TRANZITIEI POSTCOMUNISTE , SPRE INTEGRAREA EUROPEANA I

I

I

Antonio Momoc

330

Pe linia deschisa de studiile de istorie orala coordonate de Zoltan Rostas, interviurile cu protestatari din acest volum surprind pove9tile de viara ale unor oameni obisnuiti care au in comun, la prima ' ' vedere, participarea premeditata sau spontana, de durata sau ocazionala, fie la mi 9carea anticoruprie din Piap Victoriei din Bucure9ti, fie la protestele de la Palatul Cotroceni indreptate impotriva Pre9edintelui, din 2017. Coordonatorii volumului au organizat interviurile in doua parti: prima pane, intitulata Piapa Victoriei reune 9te 7 interviuri. A doua pane, Cotroceni, cuprinde 4 interviuri. De 9i doar cinci dintre subieqii grupafi in prima pane au protestat efectiv la Guvern, in Piara Victoriei, doi dintre ei participand la evenimente de protest similare din rara, ln ora9ele Pite;;ti ~i Ploie~ti, tofi imparra9esc ln buna masura aceea 9i convingere ca Ordonanra de Urgenra nr. 13 i~i

propunea absolvirea de fa.pre de coruprie ale unor politicieni dubio 9i aflari vremelnic la putere sau in conducerea Partidului Social Democrat. Pentru seqiunea Cotroceni au fost selectate 3 interviuri de isrorie de viara cu participanti la protestul de la Palatul preziden;ial, dar include ;;i un interviu cu o participanta la un miting pro-PSD organizat la Tirgovi~te. Mai mult, la finalul primei parri apare un participant inedit in Piara Victoriei care a mers la protestele din fap cladirii Guvernului doar penrru a se convinge ca ceea ce credea el despre ,,tinerii manipulari pe rerelele sociale, care primesc gratuitate pe transport de la PSD," se confirma. Impreuna cu colegii mei cercetatori de la Facultatea de Jurnalism 9i ~tiin;ele Comunicarii, Universitatea din Bucure9ti, Ionuf Buroi, Adriana ~tefanel 9i Dan Podaru, la cursul de Fundamente ale $tiinpelor Sociale am fixat ca tema de curs un interviu de istorie de viata cu participanri la protestele din ianuarie-februarie 2017: fie cele organizate impotriva Guvernului PSD 9i a Ordonan1ei de Urgenta nr. 13, fie cele desfa9urate langa Palatul prezidential din Dealul Cotroceni. Miza interviurilor, nemarturisita studentilor, a fost aceea de a intelege motivariile profunde, reprezentarile socio-politice, valorile, ideologia populara, menralitatea, convingerile 9i percepfiile celor care s-au mobilizat 9i au participat la cele doua protesre care au avur loc aproape simultan. Pe 5 februarie 2017, intre 6 sure de mii 9i aproa- pe 1 milion de romani au ie9it pe strazi in toata rara 1mpotriva OUG 13 emisa in noaptea de 31 ianuarie 9i a legilor aministiei 9i gratierii. Era unul din cele mai impresionante proteste de dupa 1989. In seara zilei de 5 februarie, cand Guvernul PSD abroga OUG13, 300 de mii de oameni au ie9it in Piap Victoriei din Bucure9ti ;,i au luminat in noapte cu lanternele telefoanelor mobile. Era o manifestatie a

Ro mama

332

luminilor pentru Justitie. In replica, doua-trei mii de protestatari, majoritatea in etate, au ie9it zile la rand, in februarie 2017, la Palatul Cotroceni, militand ~i scandand pentru respectarea rezultatelor votului din decembrie 2016. Protestele de la Cotroceni orientate impotriva Pre9edintelui Klaus Iohannis au fost de mult mai mica aploare, dar s-au replicat 9i ele in tara. Spontan sau planificat, protestele din Bucure~ti, impotriva Guvernului sau pro-PSD, au contagiat marile ora9e din Romania. Protestele pentru Justitie au continuat in Piata Victoriei, la dimensiuni din ce in ce mai reduse, dupa retragerea OUG13. Mai ales in weeekend 9i in special duminica, oamenii s-au adunat in piata ca in zile de festival: pe 12 februarie 201 7 protestatarii #rezist din fata Guvernului au format un tricolor uri~; cei din multime au primit coli A4 in culorile ro 9u, galben ~i albastru, iar unii manifestanti au purtat haine intr-una din culorile drapelului national. Apoi, pe 26 februarie, tot cu ajutorul telefoanelor mobile, 5 mii de protestatari #rezist au construit in mod simbolic drapelul Uniunii Europene, de aceasta data luminand hartii albastre ~i galbene. Acesta este momentul surprins de Andrei Pungovschi in fotografia de pe coperta acestui volum, exprimand apartenenta ideologica a organizatorilor la comunitatea europeana ~i la valorile democratiilor liberale occidentale. Societatea civila civila din Romania intra intr-o nou etapa a maturizarii sale. In timp ce evenimentele erau ind in derulare, la inceputul semestrului al II-lea, studentii anului II, inscrisi la cursul Fundamente ale Stiintelor So, ' ' ciale, au primit ca tema sa identifice ~i sa intervieze participanti la protestele anti-OUG 13 din Bucure~ti sau din marile ora~e, fie la manifestatiile de la Cotroceni sau la mitingurile organizate de PSD ca reaqie la protestele anti-guvernamentale. Apoi, pana

2017.

Postfata

la examen, studentii au transcris interviul exact ap cum a avut loc, fara editarea continutului, potrivit metodei de cercetare care le-a fost explicata la seminar. Cercetarea calitativa bazata pe metoda istoriei orale nu i~i propune stabilirea adevarului istoric; investigatia in adancime, divagatiile din discursul subiectului ~i parantezele narative, atitudinile ~i convingerile personale sunt cele cautate pentru a aduce la suprafata motivatiile psihologice care mobilizeaza la actiunea colectiva. Studentii au fost instruiti sa ur, ' ' mareasca viata subiectului intervievat asa cum aces' ' ta ~i-o aminte~te, sa stimuleze defularea, emotiile ~i reprezentarile celui intervievat, sa transcrie dialogul exact cum s-a derulat, cu eventualele gre~eli de exprimare, cu regionalisme sau arhaisme, cu inerentele pauze de gandire, sincope ~i cu mici observatii care sa descrie comunicarea non-verbala sau paraverbala. Cei 7 subieqi inclu~i in capitolul Piafa Victoriei au varste intre 59 ~i 73 de ani, 6 dintre ei sunt barbati ~i o singura femeie, 4 dintre ei traiesc sau au originea in mediul urban, 3 traiesc in mediul rural, 2 au domiciliul in Bucuresti, unul in Pitesti si altul in ' ' ' Ploie~ti, 4 dintre ei au studii superioare, iar 3 studii liceale. Cei 4 subieqi din seqiunea Cotroceni aveau la momentul interviului varste intre 59 ~i 84 de ani, 3 sunt femei ~i un singur barbat, toti au domiciliul in urban (mic 9i mare), dintre care unul in Bucure~ti; trei au studii superioare ~i unul studii liceale. Fara a-~i propune reprezentativitatea, cercetarea tativa fundamentata pe istoria este o sondare in imaginarul colectiv. Diflcultatea declarata de cei mai multi studenti in elaborarea temei de curs si in ' ' ' tificarea subiectului prin metoda bulgarelui de zapada a reprezentat-o varsta celui intervievat: cele mai multe din interviurile neselectate spre publicare au

333

Romarna protesteior. 201 7.

314

avut ca subieqi, participanti la protestele din Piata Victoriei, oameni tineri, cu varsta sub 59-60 de ani. Fara a fi folosit un ghid de interviu, convorbirile de istorie de viata au atins cateva episoade semnificative din istoria recenta: imaginea subieqilor despre comunism sau despre monarhie, viap cotidiana de dinainte de 1989, traseul lor in cariera 9i mobilitatea sociala in funqie de relatia lor cu Partidul Comunist sau cu Securitatea, opinia lor despre Ceau9escu, perceptia !or despre revolutia din 1989, despre certificatele de revolutionar, parerile lor despre pre;;edintii Romaniei, in special despre Ion Iliescu 9i Traian Basescu 9i, inevitabil, despre Klaus Iohannis. Studentii au fost curio 9i sa ;;tie ce cred subieqii lor despre rolul retelelor sociale 9i al facebook in mobilizarea din strada in 2017, despre nivelul de credibilitate al jurnali9tilor televiziunilor de ;;tiri 9i influenp liderilor de opinie din media traditionala asupra opiniei publice, sentimentele 9i atitudinea subieqilor cu privire la aderarea 9i integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, protejarea drepturilor omului 9i sanqionarea deraierii de la calea europeana, responsabilii pentru situatia actuala a Romaniei. Iar una din conduziile care se desprind este aceea ca atat televiziunea cat 9i social media reprezinta pentru protestatari platforme cruciale de modelare 9i formare ale opiniei comune, de coagulare a credintelor, de declan;;are a emotiei populare, de fabricare a sensului politic 9i de construqie a ,,faptelor alternative". Ap cum poveste9te una dintre participantele din Piata Victoriei (59 de ani, inginer constructor hidro, studii superioare, necasatorita, un copil, domiciliu in Bucure9ti), organizarea pe orizontala pe facebook a facilitat mobilizarea celor conectati in retea, pe internet: Aveam prieteni, mi-am focut prieteni pe grupurile alea 3 (de facebook

Postfat6 n. r.) in care eram, ftii, ca mai comentezi, mai vezi ca unul are aceea1i idee cu tine 1i ii dai like 1i a1a .... cu Klaus Iohannis ce am stat pe facebook, ce a fast ;'i atunci cu turul II (2014 n.r.). Cam da, deci dupd 2013 am inceput sa ma uit pe facebook. Fara indoiala, in percerria participantilor la Cotroceni, globalizarea, Uniunea Europeana, puterile occidentale se fac vinovate de crizele inteme politice sau economice. Pentru ace~ti protestatari, dupa 1990 atat guvemarile liberale cit 9i cele socialiste sau social-democrate sum responsabile pentru distrugerea economiei nationale, pentru transformarea tarii intr-o ,,colonie a Vestului" 9i pentru raportul de ,,vasalitate cu Occidemul". T eoria conspiratiei, nostalgia varstei de aur a comunita1ii (inainte era mai bine) ~i mitul strainului care ne vrea raul (Soros, Ciolo9, Iohannis) funqioneaza aici. Ei blameaza pierderea suveranitatii nationale 9i rezoneaza la discursul politic al celor care acuza cancelariile occidentale, oamenii de afaceri straini, pietele financiare sau companiile multinationale pentru starea economica 9i sociala actuala. PSD este apreciat nu pentru leadershipul sau, ci pentru ca este singura formatiune care are grija de oamenii cu salarii sau venituri mici, de cei mai vulnerabili, cei care au nevoie de asistenta sociala, de urbanul mic abandonat, de ruralul pauper. Este partidul care se ingrije;;te de conditiile de munca ale angajatilor, ale bugetarilor 9i de asigurarea unui trai decent pentru cei amenintati de 9omaj sau pentru cei fara locuri de munca. A9a cum observa Hanspeter Kriesi, atunci cind introduce clivajul ci9tigatori-pierzatori, ace 9tia sum perdantii tranzitiei spre capitalism ~i ai procesului integrarii; saraci, nevoia9i, mode9ti, uneori marginali ai sistemului, precarieni, ei nu rcsimt decit vag avantajele aderarii la Uniunca Europeana. Societatea deschisa, mobilitatea, posibilitatca de a calatori rara vize sau a zbura cu avionul dintr-o

335

Roman,a proteste,or 2017.

capitala europeana in alta reprezinta gesturi exotice, neobi 9nuite, pe care nu 9i le permit ei, ci copiii !or: fie integrati economic 9i competitivi in actuala economie de piata libera, fie obligati sa piece la munca in strainatate 9i sa se stabileasca in diaspora.

136

Participant la Cotroceni, in varsta de 62 de ani (pensionar, din ora9ul Comarnic, jude1ul Prahova, studii: Facultatea de Petrol 9i Gaze, Ploie9ti): ,, ... e un lucru pentru Romania excepfional, pofi sd mergi cu buletinul in toatd Europa, pofi sd mergi unde vrei! Dar pentru cei care au venituri suficiente!" Sau o participanta la Cotroceni, in varsta de 84 de ani (originara din localitatea Ineu, jud. Arad; studii liceale: ~coala Normala de Educatoare din Beiu 9, juderul Bihor, fosta educatoare la Casa de Copii din Oradea): ,,$i stand de vorbd cu ei, le dddeai peifectd dreptate, nu erau sprijinifi nici acuma de Pre1edinte. Dincolo, Pre1edintele, in schimb, mergea. Iohannis s-a dus in mijlocul protestatarilor fi acolo ii incuraja sd lupte roman contra roman. Bdtranii, sdracii, de la Cotroceni, plangeau ;·i ziceau ,,Prqedintele ne desparte de familii! Ne rupe fara in doud! Noi suntem aici, iar bdiatul nostru e dincolo, in Piafa Victoriei! Acasd nu mai sunt infelegeri intre frafi, intre rude!" Deci era ceva a1a de neinfeles. Eu totufi am fast de partea celor de la Cotroceni". Mai tineri 9i mai adaptati la provocarile 9i riscurile capitalismului de tranzitie, protestatarii din Piap Victoriei se dedara in numar mai mare susfinatori ai Uniunii Europene 9i apreciaza oportunitatile societatii deschise 9i ale integrarii. Ei ii considera vinovati pentru !ipsa de modernizare 9i de progres pe politicienii corupfi. Angajati 1n corporatii multina;ionale, activi 9ti sau ong-i 9ti cu proiecte finanpte din fonduri europene, antreprenori

Postfata sau mici intreprinzatori, ei sunt dintre cei care au gustat din confortul 9i prosperitatea lumii occidentale, care refuza izolationismul sau suveranismul, ' care se tern de autarhie ~i iliberalism 9i care au profitat din plin, in plan personal sau pemru afaceri, de libertatea de circularie. Totusi motivatiile celor care au iesit in Piata ' ' ' ' Victoriei variaza de la intentia de daramare a Guvernului PSD, de la inlaturarea de la purere a unui partid etichetat ,,ciuma ro~ie", pana la abrogarea unei ordonante care ii protejeaza pe politicienii corupti (fara schimbarea Guvernului) ;,i chiar din dorinp de a verifica ipoteza ca cei din pia;a sum de fapt ,,manipulati pe facebook, pe rerele sociale" ~i ,,nu cuPentru a-si' confirma lor ca manifestantii ' nose motivele reale" ale protestului. Printre protestatarii anti-OUG13, eel putin doi sum critici la adresa celor alaturi de care s-au mobilizat in strada. Iqit la proteste la Ploie9ti (in varsta de 58 de ani; originar din satul Corbu, com. Catina, jud. Buzau; casatorit, un copil; scudii: profil mecanic, ;,coala profesionala; ocupatia: strungar- caroserist, fochist), un manifestam exprima opinia ca multi dimre cei alaturi de care a protestat ,,erau manipulafi de alfii care ziceau cd trebuie dat jos Guvernul, dar nu ftiau despre ce hotdrare e vorba, nu ftiau care e Guvernul, nu cuno1teau nici membrii Guvernului sau pre1edintele Guvernului, ei strigau cd erau manipulafi cu o sticlz de bduturd sau cu ceva, ettre zicea ,Jos Guvernul! jos Guvernul!''. ordcdiau fntruna". ~i tot el completeaza: ,,cum sd vd spun eu dumneavoastrd (am intalnit fi - n. r.) infarmafi pofect ti care nu susf ineau diiramarea Guvernului, ci modificarea ordonanfei, hotdrarii 13, cd dacd nu era abrogatd atuncea, scdpau tofi puJcdriatii fi mai multi".

337

Rornc3riiJ

338

Altcineva (in varsta de 71 ani; pensionar, originar din jud. Arge~, comuna Cateasca, studii: ~coala profesionala a CFR-ului, facultate la seral la Academia de Studii Economice Bucure~ti; a lucrat in Direqia Valutara ~i Relafii Financiare cu strainatatea in Min. Finantelor) a participat ocazional la protestele din Piap Victoriei din Bucurqti ;,i s-a pozitionat foarte critic la adresa participantilor #rezist mobiliza;i pe facebook: ,,Astdzi, libertatea a fast, zic eu, dupd mine, infeleasd pufin gre1it, apropo de protestele astea, este bine cd avem libertatea de a ne exprima punctul de vedere, dar pared, pared undeva a inceput sd se ti exagereze, numai ultimele proteste, astea cu Ordonanfa asta 13, deti au retras-o, au recunoscut dftia, eu nu, n-am focut ... Ata, cu protestele astea, mie mi se pare cd multe au fast alimentate ti sunt in continuare alimentate de interese strdine. Cea mai mare nenorocire este cd multi se lasd manipulafi, dar am fast, dacd ii intrebai la Piafa Victoriei, dacd ii intrebai ata, domne, am auzit pe net, netul asta a adus mari avantaje, dar fi mari nenorociri, uitafi-vd cum tinerii, ca dvs., se pierd pe refelele as tea de socializare... dar sdracii nu ftiau ti sunt manipulafi, vd spun eu, de interese externe care vor sd termine aceastd fard, vor Transilvania s-o ia, vor Transilvania s-o ia, a venit 1i Ciolot dsta, care a nenorocit fara. Iohannis este omul trimis din afara, el ffi pregdte1te o altd prezidenfie acum, umzdtoarea etapd, nu se poate, nu se poate, el nu 1tie sd vorbeascd fiber 3 minute, std cu faaia in fora". Percepfia ca cei care protesteaza ,,in partea cealalta" sunt manipulati o exprima participanri la am· bele proteste. Cineva din Piap Victoriei (in varsta de 73 de ani, studii superioare: a absolvit lnstitutul de Petrol ;,i Gaze: din urban, cu domiciliu in Ploie;,ti, a lucrat la Rompetrol) la intrebarea,, Ce pdrere avefi de.pre protestele care au avut we Ji lri Cotroceni?"

2017

Postfata raspunde: .,Fiecare are dreptul la pdrere. in funcfie de pregdtire fi de modul de gandire are dreptul la opinie. Cd erau influenfafi ti cd mm adeptii Antenei 3, care ii scot in stradii ... " Parcurgand aceste interviuri de istorie de viafa, cititorul ramane cu urmatoarea constatare: dincolo de ce ii desparte, dincolo de clivajul perdanti versus ca~tigatori ai integrarii europene 9i ai globalizarii, observam mai multe perceptii, reprezenrari sau atitudini care ii unesc pe participantii la protestele din 2017. De~i au reprezentari diferite cu privire la proiectul european sau cu privire la legile justitiei sau despre masurile economice ale Guvernului social-democrat versus viziunea unui Pre 9edinre liberal, cei mai multi (indiferent ca sum protestatari anri-OUG 13 sau anti-Iohannis) au varste apropiate, s-au socializat in buna masura in epoca national-comunismului, idealizeaza intr-o anumita masura perioada de dinainre de 1989, i~i afirma nemultumirea fata de lipsa de solidaritate sociala, fac repro 9uri guvernarilor post-comuniste 9i exprima temeri sau ingrijorari asemanatoare legate de procesul tranzitiei ~i de modul cum a evoluat Romania in cei aproape 30 de ani de la revolurie.

339

Bibliografie

Rostas, Zoltan, Tone, (coord.), Tandr student caut revolufionar. vol. 1. Ed. Curtea Veche, Bucure~ti, 2011. Sitton, Thad, Mehaffy, George L., O.L., Jr. Davis, Oral History: A Guide for Teachers (and others); University of Texas Press: Austin, USA, 1983.

BIBLIOGRAFIE

340

Atkinson, Robert, Povestea vief:ii. Interviul (First published in 1998 by Sage Publications, Inc.) Tradus de Nastuta, Sebastian. Polirom, I~i, 2006. Atkinson, Robert, The Life Story Interview. Sage Publications, Thousand Oaks, California, USA, 1998. Kriesi, Hanspeter, Edgar Grande, Romain Lachat, Martin Dolezal, Simon Bornschier ~i Timotheos Frey, West European Politics in the Age of Globalization. Cambridge University Press, 2008. Momoc, Antonio, ,,Particracy against Democracy". In Adi, Ana, Lilleker, Darren. (editori); #Rezist. Romania's 2017 anti-corruption protests: causes, development and implications; Quadriga University of Applied Sciences: Berlin, Germany, 2017, pp. 12-17. Online:http:/ / eprints. bournemouth. ac.uk/29647/l/romanian_protests_2017 _publication_FINAL_nk. pdf Pop, Sorin. ,,lstorie Orala. Documente sociale orale '; in Observator cultural, nr. 197, 02.12.2003. Online:http://www.observatorcultural.ro/ISTO RIE-O RALA.-Documente-sociale-orale. Rostas, Zoltan, Momoc Antonio (coord.), Bi1nifari, descurcdrefi, supraviefuitori, Curtea Veche, Bucure?ti, 2013. Rostas, Zoltan, Momoc, Antonio (coord.), Activi1tii mdrunfi (Istorii de viafd), Ed. Curtea Bucuresti, 2007. Rostas, Zoltan, Stoica, Sorin (coord.), Istorie la firul ierbii, documente sociale orale, Bucure~ti, 2003.

341

Antonio Momoc Antonio Momoc (n. 1978) este specialist in comunicare, conferenriar universitar la Facultatea de J urnalism ~i ~riintele Comunicarii, Directorul Departamenmlui Antropologie culmrala si Comunicare (Universitatea din Bucure9ti), titular al cursurilor, de Fundamente ale ~tiinrelor Sociale, Marketing politic, Publicitate electorala, In-troducere in Comunicare Online. Este trainer si consultant in managementul repucariei, media relations, m~nagementul per-formantei, abilitati de prezentare 9i comunicare publica. Este doctor in sociologie, are un master in stiinte politice, un master in stiintele comunicarii, o licenta in jur~alis~ 9i relatii publice 9i o li~entii in 9tiin~e politice. A fost bursier United States Insti-tute on Journalism and Media, la Ohio University, E.W. Scripps of Communication 9i bursier FSE cu o deplasare de cercetare a populismulul italian, la Universitatea LUISS ,,Guido Carli" din Roma, la School of Government. Este speaker, cu o experienra in jurnalismul de radio ;;i televiziune de peste 15 ani, 9i autor al carfilor Comunicarea 2.0, New media, participare ri populism (Adenium, Ia9i, 2014) 9i Lapcanele politice ale sociologiei interbelice. ~coala gustia!1d fntre carlism fi legionarism (Curtea Veche, Bucure9ti, 2012). lmpreuna cu Zoltan Rostas a coordonat volumele de istorii de viata Bitnifari, descurcdrefi, supravie(uitori (Curtea Veche, 2013) 9i Activiftii mdrunfi (Istorii de viafd) (Cunea Veche, Bucure;;ri, 2007).

lonut Butoi Ionut Butoi (n. 1980) este doctor :in sociologie, lector la Facultatea' de Jurnalism ;;i $tiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; are interese de cercetare in domeniul istoriei sociale a Roma~iei interbelice 9i a sociologiei romanqti, indeosebi a Scolii Gustiene. Este autorul carfii dublu premiate Mircea Vul;dnescu. 0 rnicroistorie a interbdicului rorndnesc (Eikon, 2015). A coordonat, alaturi de Zold.n Rostas, mai multe proiecte de cercetare colective dedicate fenomenului ~colii Gustiene, a publicat studii in domeniu in ,eviste de specialitate. Membru al grupului informal de cercetare Cooperativa Gusti ~i editor al site-ului www.cooperativaf iO.

Adriana $tefanel Adriana ~tef'anel (n. 1979) este lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalisrn 9i Studii ale Comunicarii, Universitatea din Bucure9ti. Doctor in sociologie. Esre interesata de comportamentul electoral, fake-news, nationalism i popu9 lism, imaginarul politic 9i analiza discursului politic. In 2015 a d9tigat o bursa postdoctorala de la ICUB Insritutul de Cercetare al Universitatii din Bucurqti pentru a efectua cercetari asupra populismului ~i discursului politic. A publicat lmaginarul cofectiv al e!ectoratului (Ed. Institutul European, Ia i, 2014) 9 ~i a co-edirat Political Communication and European Parliamentary Elections in Times of Crisise (Ed. Palgrave, 2016).

Dan Podaru Dan Poda.ru (n. 1972) este lector univ. dr. in cadrul Departamentului de Antropologie Culturala ~i Comunicare la Faculratea de Jurnalism (ii ~tiintele Comunicarii, Universitatea din Bucure9ti. Este Doctor in ~tiinrele Comunicarii din anul 2013. Domeniile sale de interes academic indud semiotica modei, fashion studies, studiile de gen 9i murariile de gen la nivelul modei, domeniul comunicarii publice si interactiunea universului modei cu publicitatea. In anul 2013 a publicat volumul Semiotica modei. Mutatii de gen in moda contemporana la Editura Universitatii din Bucuresti si este co-autor al volumelor Modd, gen 1·i id;ntitate, volu~ p~blicat in 2015 la Editura Tri tonic, Bucure 9ti 9i Societatea contemporand, intre comunirare artefactural.d ti stil, publicar in anul 2017 la aceeasi edirura. ,