Interviuri 2001-2004 9789737765727, 0216836335

Citation preview

. -·····

•1.•••1•1111r

• • ••11. • .111111111111··: ••1··...111111111111111111111111•• .1111111.11•• • 111111111.r111111111111. • 111111111• ••••• ..1 111111111111111. 111:·... •1111111111111·11111111•·= ······ •; •1111. === .. •• 1111111.. ··===========-· IIIIIIP ·11111111 111111.1 •••11111• 11111 1111 • 11111111• •11• • •• r• •••

.

...,_ 11111

=:::t

... ;:;.. ~

-- ~ W '~

11111 ~·

1111 z

. ...

.,

~

• .. ~

ADRIAN NĂSTASE INTER VIURI

2001-2004

FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU

Adrian Năstase

Interviuri 2001-2004

Bucureşti

2009

FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU Bucureşti, Şos. Kiseleff nr. 47, sector 1, Bucureşti

Redactor: Ana Potra Coperta: Alexandru Pop Culegere computerizată: Adriana Ciungan i\ifanuela Catrina Tehnoredactare: Violeta Mihulin

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NĂSTASE, ADRIAN Interviuri I Adrian Năstase. - B ucureşti : Uranus, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-7765-72-7 32(498) Năstase, A.

Servicii editoriale: E ditura URANUS, Bucureşti www.editu rau ra nus.ro e-mail :[email protected] Bucureşti CP 7-62, 0722.268.633; fax 0216836335

ÎN LOC DE PREFAŢĂ Motto:

fi

„ Adevărul nu poate schimbat: răutatea îl poate ataca, ignoranţa îl poate lua în râs, dar in final el rămâne acelaşi "

Winston Churchill Paris, 29 noiembrie 200 I. Într-un interviu acordat canalului de televiziune al Parlamentului francez, afirmam că sărăcia reprezintă inamicul absolut al libertăţii . Desigur că poţi avea libertatea opţiunii, a exprimării, dar mai devreme sau mai târziu îţi vei da seama că libertatea este importantă în momentul în care dispui de resursele necesare pentru a trăi . Aşa arăta România acelui an, când încerca să-şi recompună o variantă de normalitate, după o guvernare care îi făcuse cunoştinţă cu haosul dezlănţuit. Recitind consemnarea acestei discuţii pariziene, rătăcită într-un ungher al computerului, m-a descumpănit relevanţa acelei observaţii - condamnate, în teorie, la un termen de valabilitate limitat - în zilele frenetice ale anului 2009. După stabilitate, creştere, perspective, aderare, ameninţarea sărăciei se reconturează acum pentru foarte mulţi dintre români. Criza economică, declanşată de factori exteriori României, a dezvăluit probleme structurale care nu fuseseră rezolvate după aderarea la UE şi care periclitează, din nou, situaţia financiară a milioane de români. Problema sărăciei extreme - în scădere în perioada 2000-2004, a redevenit o ameninţare a prezentului, informaţiile statistice arătând o creştere a acesteia. La fel, polarizarea socială. Ameninţarea şomajului şi scăderea puterii de cumpărare, pe fondul deprecierii monedei naţionale, toate sunt ameninţări , tot mai puternice, la adresa nivelului de trai. Or, atunci când se discută din nou probleme de fond privind situaţia financiară a majorităţii românilor, toate celelalte aspecte sunt trecute în plan secund. Este o lecţie a istoriei care ne arată că nimic nu este ireversibil. Ceea ce se înfăţişase drept o împlinire permanentă, de neschimbat, o trecere definitivă la următoarea etapă, fără posibilitatea întoarcerii în istorie, pare acum a fi doar un vârf al unui ritm fluctuant. Fluctuaţiile nu pot fi însă aleatorii; ele sunt atrase ori prevenite de oameni, proiecte, circumstanţe Dar pentru asta e nevoie de un alt volum ... Descoperirea mea aleatorie mi-a provocat, încă odată, curiozitatea rememorării . Unii actori de teatru nu suportă să privească înregistrări ale pieselor în care au jucat, indiferent de succesul sau de aprecierile de care s-au bucurat, considerând că magia spectacolului s-a consumat atunci şi acolo, în sala de teatru, prin ceea ce au oferit spectatorilor cu care au împărtăşit acele momente. Cu siguranţă, unora li se va părea deplasată comparaţia, dar m-am obişnuit de foarte mult timp ca tot ceea ce spun sau fac să aibă cel puţin tot atâţia contestatari pe cât suporteri, aşa că îmi asum riscul şi o fonuulez: nici mie nu mi-a plăcut, vreodată, să- mi recitesc sau să-mi revăd interviurile. Cele tipărite, mai ales, îmi creează sentimentul bizar că deschid nişte paranteze ale memoriei care au logică şi sens atunci când rămân închise, fiindcă

5

explicaţia totală, completă, desăvârşită, aparţine

momentului aceluia, din trecut, şi toată forţa nuanţelor se pierde în confruntarea cu prezentul. Mărturisesc însă că am avut un motiv pentru care acel fragment de consemnare mi-a generat apetitul pentru explorarea arhivelor în căutarea vorbelor de atunci: am vrut să cântăresc rezonanţa lor astăzi .

Suntem pe cale de a pune capăt perioadei de tran=iţie, afirmam, cu mândrie, pe 8 mai 2002, într-un interviu care urma să apară în L'Express Magazine. Nimeni, cu excepţia celor care au traversat, clipă de clipă, infernul postrevoluţionar românesc, nu va înţelege probabil vreodată ce însemna să ai, în sfârşit, legitimitatea şi j ustificarea de a lansa o astfel de sentinţă, ca oficial al statuJui român - sau ca român, pur şi simplu. Un cinic ar putea spune că invocam partea plină a paharului; jumătatea goală ni se desfăşoară abia astăzi în faţa ochilor: după tranziţie avea să vină criza. Mai întâi criza portocalie, apoi criza economică. La Roma, pe 21 ianuarie 2003, declaram pentru RAI că integrarea europeană este, in primul rând, un subiect de politică internă. Este o credinţă fermă a mea, care nu s-a alterat niciodată. Din păcate, o teză care ar fi trebuit să fie asumată de România cât mai ferm a fost abandonată cam în acelaşi timp cu ambiţiile europene şi coerenţa politicii externe ale ţării. Iar rezultatele nu au încetat să apară: integrarea nu numai că nu aduce beneficiile la care sperau - îndreptăţit - românii, dar vocea noastră în cadrul UE nu depăşeşte niciodată intensitatea sau semnificaţia zgomotelor de fond. În fine, descopăr şi o propoziţie a anului 2004, din 28 iunie, formulată în faţa reprezentanţilor Reuters la Istanbul. Spuneam aşa: trebuie să facem o analiză a mesajelor populaţiei, a agendei lor pentru viitor. Pentru că nici continuarea reformelor, nici direcţia către care mergem î.n plan european, nici priorităţile şi nici soluţiile nu pot fi decise de cei care conduc îară consultarea celor care vor trăi nemijlocit efectele acestor politici. Am crezut asta mereu, şi ca prim-ministru, şi ca simplu membru al unui partid. Şi ca instanţă decidentă, şi ca instanţă contemplativă. Şi acest lucru nu are cum să nu-mi evoce nefirescul perioadei pe care o trăim, marcată de reţete impuse cu forţa de sus, de teme şi priorităţi stabilite aproape dictatorial, de o agendă politică artificială, fabricată, aflată într-un univers paralel faţă de lucrurile pe care le gândesc, le discută sau de care se tem oamenii. Mă opresc aici din comparaţii, fiindcă, de la Voltaire, ştim cu toţii că e periculos să ai dreptate când puterea politică nu are ... Volumul de faţă nu vrea să dea lecţii şi nici măcar să predea istorie - deşi e 1 tentant - ci doar să consemneze fragmente ale unei normalităţi care astăzi ne lipseşte. O normaJitate care însemna că România stă de vorbă, de la egal la egaJ, cu partenerii săi externi, că are păreri despre subiectele ce preocupă Europa şi lumea în generaJ, îşi

Churchill spunea: ,,Istoria va fi blândă cu mine, pentru că eu intenţionez să o scriu'·. Asta da de aroganţă, nu? Cel puţin în cazul marelui om de stat britanic, această pretenţie era mai mult decât întemeiată. I

dovadă

6

controlează

propria direcţie şi îşi construieşte treptat o traiectorie, cu sprijinul unor prieteni pe care a ştiut să şi - i apropie. Am ales unele interviuri acordate presei străine în perioada 2001- 2004, anii în care am condus Guvernul României, fiindcă ele funcţionează ca o sinteză a unei lumi care se cerea explicată altora şi , astfel, se putea pune pe ea însăşi în perspectivă. Este aproape o Românie obiectivă, aşa cum a fost oferită de statul român în perioada în care am ocupat o funcţie de conducere. Am optat, de asemenea, pentru a reda dialogurile în forma lor naturală, netrecută prin filtrul editării din redacţiile de presă scrisă, pentru a le păstra prospeţimea provenită, uneori, inclusiv din asperităţi.

Adrian Năstase Bucw·eşti,

2009

7

CUPRINS „După

10 ani de sacrificii, nivelul de trai ou va mai scădea" - Interviu acordat cotidianului ,,Le Figaro", Bucureşti, Palatul Victoria, 4 mai 200 I I 15 „Civilizaţia românea scă este legată istoric de civilizaţia occidentală" - Interviu acordat unui grup de ziarişti străini, Bruxelles, 15 mai 200 I I 25 „România este cel mai mare şi mai stabil stat din Balcani" - Interviu acordat cotidianului portughez „Publico" , Lisabona, 3 iulie 200 I I 28 „Modelul Europei federale este inevitabil" - Articol apărut în cotidianul finlandez „Helsingin Sanomat", 16 octombrie 2001 I 31 „Priorităţile noastre rămân în continuare legate de economie" - Interviu acordat cotidianului cipriot ,,Phi leleftheros", 16 noiembrie 200 I I 33 „Lărgirea Uniunii Europene va fi un semnal de unificare a Europei" - Interviu acordat unui grup de ziarişti străini, Trieste, 22 noiembrie 200 I I 38 „Sărăcia reprezintă inamicul absolut al libertăţii" - Interviu acordat postului de televiziune ,,Public", Paris, 29 noiembrie 200 I I 41 „De ce România şi Bulgaria să aibă sentimentul că rămân în afară?" - Interviu acordat postului „Radio France International", Paris, 30 noiembrie 200 I I 43 ,,E timpul să veniţi în România, unde există stabilitate politică şi legislativă " Interviu acordat postului de radio „Europe I", Paris, 30 noiembrie 200 I I 47 „Hubert Vedrioe spune cu voce tare ceea ce Comisia Europeană gândeşte în tăcere" - Interviu acordat cotidianului ,,Le Figaro", 30 noiembrie 200 I I 51 „Bucureştii

sunt pe cale de a obţine victoria împotriva inflaţiei" - Interviu acordat cotidianului francez „Les Echos", Paris, 3 decembrie 200 I I 53 „ Viitoarea uniune politică va trebui să se dezvolte de jos în sus, de la cetăţeni la state şi de la state la Comunitate" - Interviu acordat publicaţiei on-line www.euractiv.com, 13 decembrie 200 I I 55 „Corupţia exista înaintea căderii Zidului Berlinului" - Interviu acordat publicaţiei ,,L' Expansion" , 20 decembrie 200 I I 59 „Bune sau rele, legile trebuie respectate de toată lumea" - Interviu acordat postului de televiziune maghiar „Duna TV", Budapesta, 22 decembrie 200 I I 61 ,,Simbolurile de stat din România trebuie respectate de toţi cetăţenii ţării" Interviu acordat Televiziunii Maghiare de Stat, Budapesta, 22 decembrie 200 I I 64 „Nemţii lucrează foarte bine cu românii" - Interviu acordat postului de radio „Deutsche Welle", Bucureşti , 14 martie 2002 I 67 „Dorim să impulsionăm investiţiile spaniole în ţara noastră" - Interviu acordat cotidianului „Cinco Dias", Barcelona, 20 martie 2002 I 69

9

,,România şi Bulgaria fac parte dintr-o centură de securitate pentru NATO" Interviu acordat ziarului bulgar „Standart", 23 martie 2002 I 72 „Noi nu suntem concurentul dumneavoastră în domeniul energetic" - Articol apărut în ziarul bulgar „Standart", 25 martie 2002 I 74 „Prin extindere Europa va fi mai puternică şi eficientă" - Interviu acordat revistei spaniole „Ejecutivos", Barcelona, aprilie 2002 I 77 „Din punct de vedere psihologic, pentru români este important ca România să devină membru al NATO'' - Interviu acordat cotidianului elveţian „Le Temps", Geneva, 14 aprilie 2002 I 80 „Suntem pe cale de a pune capăt perioadei de tranziţie" - Interviu acordat revistei „L'Express Magazine", Bucureşti, 8 mai 2002 I 82 ,,Pentru noi NATO şi UE nu se exclud, ci sunt două obiective complementare" Interviu acordat publicaţiei ,,Paris Match" (Intemational Promotional Supplements), Bucureşti, Palatul Victoria, 19 septembrie 2002 I 89 ,,O dată-limită ne poate influenţa în dinamica eforturilor pentru aderare" Interviu acordat cotidianului ,,Le Figaro", Bucureşti, Palatul Victoria, 25 septembrie 2002 I 92 ,,Este nevoie să luăm măsuri de sprijinire a comunităţii noastre din Ungaria" Interviu acordat postului de televiziune maghiar „Duna TV", Budapesta, I decembrie 2002 I 98 ,,Există standarde europene care trebuie respectate de către toate guvernele" Interviu acordat ziarului „Le Monde", Budapesta, I decembrie 2002 I 99 „Economia româ nească cunoaşte acum o perioadă de stabilitate" - Declaraţii acordate presei internaţionale, Berlin, 2 decembrie 2002 I 101 „ Vrem să învăţăm de la Polonia" - Interviu acordat cotidianului „Der Tagesspiegel", Berlin, 2- 3 decembrie 2002 I 105 ,,integrarea europeană este, în primul râ nd, un subiect de politică internă" Interviu acordat postului de televiziune italian „RAI lnternational", Roma, 21 ianuarie 2003 I 107 „Niciodată războiul nu este o soluţie inevitabilă " - Interviu acordat canalului de televiziune francez „LCI", Paris, 28 ianuarie 2003 I 108 „Există riscul dezbinării lumii occidentale" - Interviu acordat cotidianelor franceze „Le Figaro", ,,La Tribune", ,,Liberation", Paris, sediul Academiei Diplomatice I nternaţionale, 28 ianuarie 2003 I 114 „Am venit în Slovacia pentru a relansa colaborarea economică " - Interviu acordat postului local de televiziune din Zvolen, Slovacia, 6 martie 2003 I 117 „Putem să fim cu adevărat parteneri atunci când obiective comune cer acest lucru" - Interviu acordat Televiziunii Române, Londra, 11 martie 2003 I 118 „România se teme de o nouă fisură transatlantică" - Articol apărut în „Financial Times", Londra, 13 martie 2003 I 120 10

„Puterea economică tot mai mare a ţărilor UE va duce la o integrare politică tot mai accentuată" - Interviu acordat cotidianului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung", Berlin, 8 aprilie 2003 I 121 „O structură federativă a Europei este inevitabilă ca tendinţă " - Articol publicat în cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung", Berlin, 9 aprilie 2003 I 125 ,, Vrem să orientăm relaţia cu C hina către investiţii şi parcuri tehnologice" Interviu acordat Televiziunii Centrale Chineze, Beijing, 14 mai 2003 I 127 „Aşteptăm ca Italia să ne sprijine în mod deosebit pentru a finaliza negocierile de aderare" - Interviu acordat postului italian de televiziune „Rai Uno", Roma, 16 mai 2003 I 129 „Din punct de vedere strategic, România poate juca un rol important, mai ales în Balcani" - Interviu acordat cotidianului italian „II Sole 24 Ore", Roma, 16 mai 2003 I 131 „Este timpul ca în România să vină să investea scă şi marile grupuri de firme italiene" - Interviu acordat cotidianului italian „II Sole 24 Ore", Roma, 17 mai 2003 I 137 „Doar o Europă consolidată militar poate fi res pectată de SUA ca partener puternic" - Interviu acordat cotidianului german „Handelsblatt", Bucureşti, 5 iunie 2003 I 139 ,,Şi noi am trăit în dictatură " - Interviu acordat cotidianului austriac „Die Presse", 8 iunie 2003 I 141 „Nu vedem relaţiile noastre cu Europa sau cu Statele Unite excluzându-se unele pe altele" - Interviu acordat pub l icaţiei „International Herald Tribune", 18 iunie 2003 I 143 „Uniunea Europeană va deveni mai puternică prin acceptarea noilor membri Interviu acordat publicaţiei on-line www.euractiv.com, di.o Balcani" 19 iunie 2003 I 145 „Am angajat un dialog extraordinar de amical şi de util, în principal în marile capitale europene" - Interviu acordat postului de radio „Radio România Actualităţi", Porto Caras, Grecia, 21 iunie 2003 I 149 ,,Fiecare ţară trebuie să contribuie la reducerea riscurilor de securitate" Interviu acordat revistei „La Revue du Liban", Beirut, 23 iunie 2003 I 153 ,,Putem să împărtăşim din experienţa noastră în perioadele de tranziţie" Interviu acordat publicaţiei „Kuwait Times", 24 iun.ie 2003 I 158 „Poţi să începi o vânătoare de vrăjitoare sau poţi să abordezi rădăcinile adânci ale corupţiei" - Interviu acordat în cadrul emisiunii televizate „Breakfast with Frost", BBC News, Londra, 13 iulie 2003 I 163 „Am creat în ultimii ani u.n guvern cu o structură modernă" - Interviu acordat cotidianului austriac „Die Presse", Salzburg, 31 iulie 2003 I 165 „Este important să avem susţinere din partea populaţiei" - Interviu acordat Canalului public de televiziune al Senatului francez, Paris, 8 septembrie 2003 I 168

II

„NouJ model Dacia-Renault va fi o maşină de mare succes" - Interviu acordat postului „Radio France lnternational", Paris, 8 septembrie 2003 I 171 „O credibilitate şi mai mare prin mobilizarea eforturilor interne în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri" - Interviu acordat postului de radio „Radio România Actualităţi", Paris, 8 septembrie 2003 I 174 „Europa trebuie să decidă da că doreşte să joace un rol-cheie pe scena internaţională" - Interviu acordat cotidianului „Le Figaro", Paris, 9 septembrie 2003 I 177 „Cu noile instituţii, Uniunea Europeană va putea sa funcţioneze mult mai bine ca o putere globală " - Interviu acordat telefonic postului „Radio France International", Roma, 4 octombrie 2003 I 179 „Sperăm că Raportul anual al Comisiei Europene va reflecta progresele României în cursul ultimului an" - Interviu acordat ziarului „Luxemburger Wort", Luxemburg, 8 octombrie 2003 I 181 „Avem nevoie de mai muJtă vizibilitate" - Interviu acordat cotidianului saudit „The Saudi Gazette", Bucureşti , 28 octombrie 2003 I 185 ,,România are nevoie de nişe de export" - Declaraţii de presă, Brasilia, 30 octombrie 2003 I 188 ,,România este un partener de încredere al Statelor Unite în noua Europă" Articol publicat în „Chicago Sun-Times", 27 decembrie 2003 I 191 „România este o ţară europeană şi este legată de viitorul Europei" - Interviu acordat cotidianului „Financial Times Deutschland", Berlin, 9 ianuarie 2004 I 193 „România doreşte să ia parte la realizarea unei Europe puternice şi unitare politic" - Interviu acordat Agenţiei germane de presă „DPA", 9- 1O ianuarie 2004 I 197 „Ne-am dori să încheiem negocierile de aderare cu actuala Comisie" - Articol publicat în secţiunea de politică externă a cotidianului „Financial Times Deutschland", Beri in, 13 ianuarie 2004 I 202 „Parte a NATO şi a Uniunii Europene: iată noua Românie" - Interviu acordat cotidianului italian ,,Avvenire", 31 ianuarie 2004 I 203 „Comisia Europeană a considerat eforturile depuse de guvernul român impresionante" - Interviu acordat cotidianului spaniol ,,ABC", Madrid, 6 februarie 2004 I 206 „România - pe drumul aderării la Uniunea Europeană în 2007" - Interviu acordat Agenţiei de presă „Reuters", Bucureşti , 12 februarie 2004 I 209 ,,Am fi bucuroşi să sporim de zece ori numărul de turişti chinezi în România" Interviu acordat Televiziunii Centrale Chineze „Canal 2", Beijing, 16 februarie 2004 I 211 ,,2003 a fost unul dintre cei mai buni ani parcurşi de ţara noastră după 1989" Interviu acordat publicaţiilor „Perspective" şi „Lumea Contemporană", Beijing, 19 februarie 2004 I 213 12

„Am încercat să-i conving pe colegii chinezi că această perioadă este cea mai bună pentru a investi în România" - Interviu acordat pentru emisiunea în limba română a postului „China Radio International", Beijing, 19 februarie 2004 I 218 „Terorismul a lovit crunt Europa, S pania este în doliu şi, în momentele acestea foarte grele, s untem alături de aliaţii noştri spanioli - Interviu acordat postului de radio „Radio România Actualităţi", Bucureşti, 12 martie 2004 I 223 „Soldaţii noştri nu sunt în Irak pentru a lupta, ci pentru a aduce acea ţară la normalitate" - interviu acordat publicaţiei „The Wali Street Journal Europe", Bratislava, 18 martie 2004 I 227 „Increderea investitorilor germani este în creştere" - Interviu acordat revistei economice germane „VWD - Vereinigte Wirtschaftsdienste", Bucureşti , 23 martie 2004 I 234 „Suntem fermi în aplicarea reformelor în România" - interviu acordat Agenţiei de presă „Bloomberg", Bruxelles, 25 martie 2004 I 236 „Toleranţă zero: România elimină corupţia" - Comentariu publicat în „The Wali Street Journal Europe", 6 aprilie 2004 I 241 „Io anul 2007 vom fi membri UE" - Interviu acordat cotidianului elveţian „Neue Zurcher Zeitung", 22 aprilie 2004 I 243 ~

~

„Orgoliile trebuie să treacă în plan secund" - Interviu acordat revistei germane „Focus", Berlin, 22 aprilie 2004 I 246 ,,Din punctul de vedere al comerţului, România este deja o ţară membră a UE" Interviu acordat canalului de televiziune „TV 5 Europe", Paris, 30 aprilie 2004 I 248 „Tranziţia prea lungă a menţinut decalajul între Centrală'' - Interviu acordat cotidianului „Le Monde",

noi şi alte ţări din Europa Paris, 30 aprilie 2004 I 251

„Pentru România, l mai a fost o zi a s peranţei" - interviu acordat ziarului „L ' Europeenne de Bruxelles", Bruxelles, 13 mai 2004 I 254 „România - ţara oportunităţilor şi pentru companiile slovene" - Interviu acordat cotidianului sloven ,,Finance", 20 mai 2004 I 256 ,,Trebuie să facem o analiză a mesajelor populaţiei, a agendei lor pentru viitor" interviu acordat Agenţiei „Reuters", Istanbul, 28 iunie 2004 I 260 „Fiecare ţară în cadrul Alianţei Atlantice trebuie să vină cu ceea ce este specific situării sale geostrategice" - Interviu acordat Agenţiei de presă „RADOR", Istanbul, 28 iunie 2004 I 265 „Faptul că România a devenit membru al NATO a reprezentat încheierea Războiului Rece" - Interviu acordat în cadrul emisiunii „The Charlie Rose Show", PBS, New York, 19 iulie 2004 I 267 „Am participat la o reuniune istorică care a pus capăt într-un fel Războiului Rece" - Interviu acordat postului de televiziune „Prima TV" , New York, 20 iulie 2004 I 272

13

„Marile companii care vin în România vin şi pentru că în jurul României este o piaţă de 200 de milioane de locuitori" - Lnterviu acordat postului de televiziune „Real itatea TV", New York, 20 iulie 2004 I 275 ,,România este o ţară interesantă din punctul de vedere al investiţiilor strategice" - Interviu acordat postului de televiziune „Antena I", New York, 20 iulie 2004 I 277 „Nu doar încetarea focului, ou doar oprirea ostilităţilor, ci un proces de reconstrucţie, care să însemne r efacerea ansamblului paşnic" - Interviu acordat „Televiziunii Române", New York, 20 iulie 2004 I 219 „Dorim să contribuim la realizarea unei legături mai puternice între Europa şi Statele Unite" - Interviu acordat postului de televiziune „CNN International", Washington, 21 iulie 2004 I 282 „Românii doresc să se alăture familiei de valori căreia îi aparţin" - Interviu acordat publicaţiei „Oxford Business Group Report", JO august 2004 I 284

14

- 2001 „După 10 ani de

sacrificii, nivelul de trai nu va mai scădea "

Interviu acordat cotidianului „Le Figa ro" Bucureşti, Pa/01111 Victoria, 4 mai 2001

R eporter: Cum puteţi explica faptul că printre ţările candidate la extinderea Uniunii Europene, România are cel mai lent ritm de negociere? În luna martie 2000, România a deschis 5 capitole din cele 31 de capitole privind integrarea, iar în octombrie 2000 s-au început negocieri pentru încă două capitole deci, în total, şapte capitole, din care 6 au/ost încheiate, pe când Bulgaria a încheiat deja 9? Adrian Năstase : Am din nou impresia unei competiţii care exista, la un moment dat, în Europa Centrală, în perioada grupului de la Vişegrad, când fiecare voia să fie în faţă, ca un şcolar. După părerea mea, prioritatea noastră este de a ne rezolva problemele aici, la noi - problemele politice, economice şi sociale. În principiu, până în anul 2005 vom avea multe negocieri, iar în strategia guvernului nostru, pe care au aprobat-o toate partidele politice, avem intenţia să deschidem toate capitolele până în anul 2002. Deci este vorba de un proces accelerat de negocieri, deşi se consideră că noi avem unele probleme: suntem comparaţi cu bulgarii, cu turcii, cu estonienii ... Noi încercăm totuşi să ne rezolvăm problemele noastre şi să găsim cele mai bune soluţii. Reporter: Conform Eurobarometrnlui, reali=at la sfârşitul anului trecut, dintre ţările candidate la integrare, Ungaria are cele mai multe voturi: 46%, iar cele mai puţine le are România, 33%. Cum comentaţi acest fapt? Adrian Năstase : Eurobarometrul nu este un termometru care să ia temperatura exactă a candidaţilor, este mai degrabă o modalitate de a arăta o anumită imagine a felului cum este percepută realitatea în acest context, a eficienţei lobby-ului internaţional. Din acest punct de vedere, trebuie să acceptăm că ungurii ne sunt supenon. Reporter: Sunt cumva şi alte motive, de exemplu politice, economice? Adrian Năstase : Bineînţeles că sunt. Este vorba şi de o realitate economică, socială, de faptul că în ultimii patru ani am pierdut anumite şanse. S-a publicat recent Cartea albă a guvernării anterioare, care prezintă concis situaţia economică şi financiară a României la preluarea puterii de către actualul guvern. Or, se constată că în anul 1996 ţara noastră era mai aproape de Uniunea Europeană decât Bulgaria. Deci s-a pierdut, din nefericire, o perioadă esenţială în ultimii patru ani. Reporter: Dar în aceşti ultimi ani nu s-a îmbunătăţit nivelul de viaţă al I

.

·?

popu,aţze1.

Adrian N ăstase: lată, în acest sens, evoluţia produsului intern brut pe cap de locuitor, determinat în raport cu puterea de cumpărare. În 1996 acesta era de 6.600 de dolari. În anul 2000 exista deja o pierdere de 10%, el scăzând la 5.900. Putem, de asemenea, să comparăm produsul intern brut pe cap de locuitor faţă de alte ţări: în 1996, faţă de Polonia acesta era de 95%, iar faţă de Ungaria, din nefericire, era de 15

71%. 'ln anul 2000, faţă de Ungaria, acest procentaj a scăzut la 54%. Se poate deci vedea care era realitatea în 1996, se pot face, de altfel, comparaţii şi cu perioadele anterioare, când situa~a României nu era chiar aşa de rea, în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală. Dar, evident, preocuparea noastră, acum, nu este aceea de a face analize ale situaţiei din trecut, ci de a concepe o strategie a viitorului. Reporter: Sunt, totuşi, două observaţii. Prima ar fi că relansarea a început în anul 2000; creşterea produsului intern brut, creşterea economică au început în anul 2000. Adrian Năstase: Creşterea a fost de 1- 1,6%. Reporter: Exact. Dar în această Carte albă nu se menţionează şi datoriile care, în 1997, grevau mult. Deci aceste explicaţii rămân incomplete. Există totuşi o reformă care este întâr=iată, care trebuie continuată. Adrian Năstase: Această lucrare este, după părerea mea, foarte interesantă prin datele comparative pe care le conţi ne. Putem vedea aici că din 1996, trei ani la rând a fost o scădere a produsului intern brut de 1,6%. Creşterea a început, într-adevăr, în anul 2000. Este important să avem o fotografie a situaţiei economice a ţării în anul 2000. Revenind asupra întrebării pe care mi-aţi pus-o, privind situaţia prezentată de Eurobarometru, părerea .mea este că noi trebuie să ne aplecăm mult atât asupra situaţiei reale a ţării, cât şi asupra percepţiei ei în străinătate. Din nefericire, nu ne este uşor să schimbăm imaginea României, percepută în exterior ca o ţ.ară a minerilor, a câinilor omorâţi, o ţară a violenţe lor extreme - şi nu ca singura ţară latină în această regiune a Europei, o ţară cu o cultură şi o civilizaţie destul de vechi. Dec~ trebuie să ne preocupăm de promovarea propriei noastre imagini, ceea ce nu s-a reuşit în ultimii ani, dar nici mai înainte. Ungaria, pentru anumite motive mai speciale, a ştiut să facă acest lucru încă din perioada comunistă. Reporter: Vorbeam mai înainte că, deşi România cunoaşte o anumită relansare, ea rămâne în plutonul mai puţin avansat. Cum credeţi că veţi putea recupera această întâr:iere? Adrian Năstase: Trebuie să ne concentrăm cât mai mult asupra investiţiilor, aceasta este şi ideea esenţială a strategiei noastre. De exemplu, ieri, în şedinţa de guvern am aprobat mandatul pentru semnarea contractului în vederea fi nalizării lucrărilor la cea de a doua unitate a centralei nucleare de la Cernavodă. Este o investiţie ce se va desfăşura pe o perioadă de patru ani, cu o valoare de aproximativ 800 milioane de dolari. Reporter. Canada va trece înaintea Franţei în privinţa volumului de investiţii?

Adrian Năstase: Da, bineînţeles, prin această investiţie. Această investiţie este deja importantă şi prin comenzile existente, din industria orizontală, legate de aceste lucrări, comenzi care se ridică la I OOO miliarde de lei, numai în prezent Zeci de societăţi comerciale lucrează acum pentru centrala nucleară. Reporter. Este vorba de o investiţie suplimentară din partea Canadei. Adrian Năstase: Investiţia canadiană, care va trebui, în final, rambursată, reprezintă, de fapt, a şasea parte din finanţarea acestui obiectiv. Maj oritatea finanţării este asigurată de ţara noastră, o parte esenţială din bugetul pe acest an. Este o investiţie 16

deosebită

pentru România, căci peste patru ani vom avea o capacitate suplimentară importantă de energie electrică foarte ieftină, iar, pe de altă parte, este o investiţie în domeniul locurilor de muncă şi în produse folosite pentru finalizarea lucrărilor la această centrală. Acesta este un singur exemplu, dar există destule obiective de acest fel , iar noi considerăm că, printr-o organizare energică a muncii, vom avea în acest an o creştere economică de 4-5%. R eporter: Investiţiile străine în România, exceptând-o pe cea de mai sus, se dovedesc a fi cele mai mici din ţările Europei de Est. Conform datelor Consiliului investit.ori/or străini din România, care a publicat anul t.recut o Carte albă in acest sens, acest fapt se explică, mai ales, prin insuficient.ele garanţii prevăzut.e de legislaţia română. Deci, ce preconizaţi în acest domeniu? Adrian N ăstase : Într-adevăr, investiţiile străine în România nu au reuşit să depăşească un nivel pe care noi toţi îl considerăm foarte scăzut. Nu mă voi concentra pe ultimele statistici. Este evident că, în ultimii 10-l l ani, nu au fost prea multe investiţii . În această lucrare pe care v-am prezentat-o este precizat nivelul de investiţii pe fiecare an. Există două cauze ale situaţiei pe care aţi menţionat-o instabilitatea fiscală şi instabilitatea legislativă. În prezent, discutăm cu Consiliul investitorilor şi , în plus, am strâns o documentaţie internaţională, iar la guvern am discutat deja, într-o primă lectură, Codul investiţiilor directe. Este proiectul unei legi care va stabili, în urma consultărilor cu investitorii străini , facilităţile ce vor fi acordate acestora. Vă putem da acest proiect de lege. Reporter: Când credeţi că vafi adopt.al? Adrian Năstase: Până în Juna septembrie. Există, de asemenea, o preocupare pentru o reformă fiscală elaborată într-o formă mai inteligentă, privind taxele, impozitele. Sperăm ca prin aceste măsuri să crească număru.I investitorilor. Reporter: Aceast.ă reformă este cumva în lucru? Adrian Năstase: Da, vom avea textul peste două-trei săptămâni. Este vorba de proiectul de lege. Desigur, textul se va referi şi la TV A, care va fi diferenţiată, pentru diferite investiţii şi reinvestiţii în economia românească. Reporter: Aţi vorbit de creştere. Mizaţi pe o creştere importantă şi pe o inflaţie sub 27%. Conform previ=iunilor Băncii Naţionale a României şi ale Comisiei de statistică, această creştere vafi poate de 1, 9%, în timp ce inflaţia pe primele trei luni ale anului est.e deja superioară previziunilor. Nu sunt.eţi cumva prea optimişti? Adrian Năstase : Dumneavoastră vă referiţi la unele date publicate de Uniunea Europeană. Eu i-am dat domnului Verheugen2 un text care contrazice acest pronostic. De fapt, fiecare poate spune că economia se va relansa şi va creşte cu 10-20% .. . Dar datele din textul remis presei, privind anii 1999 şi 2000, nu erau corecte. Deci, prognoza s-a bazat pe cifre false, chiar dacă cel care, în Uniunea Europeană, a elaborat lucrarea menţionată era poate bine intenţionat.

2

Giinter Verheugen - politician german. A fost comisar pentru extindere în cadrul Comisiei Europene ( 1999-2004). În timpul mandatului său, Uniunea Europeană s-a extins cu IO noi state membre.

17

Reporter. Dar datele furnizate de către Ambasada Franţei la Bucureşti Serviciului de Expansiune Economică se bazează pe informaţii oficiale din România, publicate de Banca Naţională a României şi de institutul Naţional de Statistică. Adrian Năstase : Cifrele stabilite de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei prezintă o prognoză care a fost verificată cu experţi ai Uniunii Europene şi cu experţi din FMI. Cifrele pe care noi le-am dat au fost verificate de aceşti expe!Ji, care au fost de acord că Român.ia va cunoaşte o dezvoltare de aproximativ 4, I%. ln condiţiile în care va exista un timp favorabil culturilor agricole, ne putem aştepta chiar la o creştere de5%. R eporter. Începând din 1998, volumul exporturilor a crescut în. mod regulat, cel al importurilor a scă=ut în 1999 şi este în scădere, ceea ce nu este un lucru obişnuit. Ce puteţi spune despre acest deficit al balanţei comerciale? Adrian Năstase: Există o voinţă pronunţată de sprijinire a exporturilor. În privinţa importurilor ne orientăm spre introducea noilor tehnologii. În acest an, de exemplu, structura importurilor s-a schimbat, în sensul că s-au dat facilităţi, precum scutirea de taxe vamale, celor care importă tehnologii şi materie primă inexistentă în România, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii . Pentru ultimele trei luni am avut o creştere de 17% a producţiei industriale, în comparaţie cu anul trecut, datorată, în special, întreprinderilor mici şi mijlocii. Există o dezvoltare industrială bazată mai ales pe această sprijinire a acestor întreprinderi. Reporter: instituţiile .financiare internaţionale au criticat slăbiciunea sistemului bancar românesc, subliniind slaba participare străină. Am menţionat cifra de 55- 65% în Ungaria, Polonia, Cehia. Aceste instituţii au denunţat, de asemenea, conivenţa sistemului bancar românesc cu mafia.financiară legată de marile afaceri de spălare de bani. Adrian Năstase : Este foarte dificil de reorganizat, într-o economie de piaţă, bănci care au funcţionat în vechiul sistem. Faptul că banca Societe Generale a fost anul trecut considerată drept cea mai bună bancă străină de la noi demonstrează că băncile franceze, dar şi celelalte bănci străine, au o situaţie destul de bună aici. Sistemul de bănci private de la noi reprezintă deja 60o/o din sistemul bancar. Deci, dacă în ultimii ani am avut probleme, în perioada mai recentă am reuşit să asanăm acest domeniu. A fost deja privatizată Banca Agricolă. Am reuşit, în două luni, negocierile cu Banca Româno-Americană şi , mai ales, cu banca austriacă Raiffeisen, pentru privatizarea acestei bănci. Suntem, după cum vedeţi, pe cale de a reorganiza sistemul bancar. A veţi aici unele date destul de interesante privind sistemul băncilor comerciale. Trebuie să spun că sistemul bancar a fost, în ultimii patru ani, într-o situaţie destul de bună. Pasivul extern al băncilor a scăzut cu 66%. De altfel, puteţi vedea creditele acordate de bănci , o mai bună structură a acestor credite: o creştere de 13o/o pentru creditele standard demonstrând rezultatele pozitive ale acestui sector. Această tendinţă se va menţine cu siguranţă şi în viitor, prin procesul de privatizare cu participarea băncilor străine. Reporter: Dar în privinţa acuzaţiilor de corupţie ?

18

Adrian N ăstase: Acuzaţiile se refereau mai ales la Bancorex. Dar şi a1c1 situaţia este mai complexă, pentru că era, în 1996, o perioadă de transfer de putere, iar, după părerea mea, a existat un anumit interes politic creat în jurul acestei bănci. Reporter: Aţi încheiat un pact social cu principalele centrale sindicale, aţi abordat problema salariului minimal, a indexării pensiilor, a reducerii şomajului. Toate astea cu promisiunea de a menţine, într-o primă etapă, deficitul bugetar sub 4%. Cum le put.eţi concilia pe toate, care sunt atât de diferite? Adrian Năstase: lncercăm să vedem ce putem face din punct de vedere economic, din punct de vedere social. În privinţa acordului social, a fost pentru prima dată când a existat un consens al partidului politic de guvernământ cu sindicatele şi cu patronatele. Ideea era simplă: mărirea salariilor numai în cadrul inflaţiei prognozate. lncercăm să spunem oamenilor, şi cred că este foarte important, că după 10 ani de sacrificii, nivelul de trăi nu va mai scădea. Puterea de cwnpărare actuală a românilor, faţă de 1989, reprezintă 54%. În 1996 ea reprezenta 73%. Deci, în ultimii 4 ani ea a cunoscut o scădere de 20%. Reporter: Acestea sunt cifre oficiale. care nu iau în calcul economia subterană. Or, se spune că 50% din PIB provine din această economie subterană. Adrian Năstase: Aveţi dreptate, acestea sunt cifrele privind economia oficială. Dar cred că este important să revenim la problema sindicatelor, pentru că am fost criticaţi de acestea. Astăzi, de exemplu, una din confederaţii a declarat că a rupt acordul semnat cu noi. Ei afinnă că nu respectăm înţelegerile în privinţa salariilor. Evident, această poziţie este o presiune a sindicatelor şi a muncitorilor, dar pentru noi este important să menţinem scăzută inflaţia la un nivel convenabil faţă de anul trecut şi să folosim banii, în primul rând, pentru investiţii. Este o politică pe care noi am anunţat-o, dar care nu este Iipsită de dificultăţi. Reporter: FMI-ul v-a acordat în 1999 un credit stand-by de 535 milioane de dolari, iar în prezent se desfăşoară noi negocieri al căror obiect este mai puţin cunoscut.. Adrian N ăstase: Negocierile au ca obiect tocmai concilierea divergenţelor. Este un exerciţiu pe care îl facem cu FMI de treizeci de ani. Cunoaştem structura Fondului şi, evident, respectăm poziţia reprezentanţilor săi, dar, în acelaşi timp, noi considerăm că ştim mai bine situaţia de aici. Reporter: Aţi puteafi mai precis, mai concret? Adrian Năstase: Problema principală este aceea de a explica oamenilor care vin de la Washington importanţa dimensiunii sociale pentru orice proiect economic, suportabilitatea socială într-o ţară în tranziţie . Pentru nişte experţi , care lucrează în laboratoare economice, lucrurile pot fi clare, însă noi nu constn1irn o economie într-o ţară absolut nouă. Trebuie să găsim soluţii pentru situaţii foarte complexe, într-o ţară care a cunoscut multe frustrări. Şi trebuie, mai ales, să avem sprijinul populaţiei pentru continuarea reformei. Altfel, ne putem rătăci complet în această pădure. Reporter: Dar, în acelaşi t.imp, sunteţi de acord cu cele două principii ale FMI, care sunt, mai întâi, reducerea regulată a injlaţiei şi ... Adrian Năstase: Inflaţia este un virus al economiei şi noi încercăm să o reducem. Trebuie să menţionez că nu avem în multe privinţe păreri diferite de cele ale

19

FMI. La sfărşitul acestei luni, vom avea la Bucureşti o nouă echipă de negociatori ai FMI şi eu cred că, până la sfărşitul lunii iunie, vom avea un nou acord. De fapt, scrisoarea de intenţie va trebui adoptată în Consiliul de administraţie al FMI, în Juna august. Eu sunt mai degrabă optimist. Acum însă, există anumite diferenţe între poziţiile noastre pe care suntem convinşi că le vom concilia. Reporter: Veţi accepta, chiar dacă numai în parte, propunerile FMJ? Adrian N ăstase: Am şi acceptat şi trebuie să ajungem la un compromis valabil. Reporter. A doua condiţie cerută de FMJ este întărirea disciplinei.financiare. Cum o respectaţi şi pe aceasta, adică retragerea statului din sistemul industrial, mai ales din sectoarele energofage, reducerea numărului de funcţionari, a cheltuielilor de funcţionare ?

Adrian Năstase : Am început deja reducerea cu 30% a cheltuielilor de administraţie, iar în întreprinderi urmărim creşterea eficienţei pe baza productivităţii. În ceea ce priveşte disciplina fiscală, am luat şi în acest sector măsuri destul de dure. Au început să se vadă unele rezultate: de exemplu, băncile comerciale au mai multe credite de distribuit, avem o mai bună recuperare a taxelor, am redus cu miile personalul care lucrează la nivelul ministerelor. Reporter: Aceasta compensează oarecum ceea ce vi s-a reproşat, la început, anume că aţi constituit un guvern foarte numeros, cu peste o sută de secretari de stat ... Adrian Năstase : Cei care au afirmat aceste lucruri nu cunoşteau structura guvernului anterior. Înainte, exista un număr limitat de ministere, dar existau şi 38 de agenţii guvernamentale care, de fapt, erau direct subordonate primului-ministru şi reprezentau secretariate de stat. Eu m-am întrebat dacă pot conduce şi ministerele şi agenţiile guvernamentale şi am ajuns la concluzia că este mai bine să ataşez aceste agenţii ministerelor şi să pot gestiona mai bine activitatea guvernului. R eporter: Nu a/ost vorba de un atavism centralizator... Adrian N ăstase: Din contră, este o descentralizare, din punctul de vedere al primului-ministru, pentru că cele 38 de agenţii guvernamentale erau legate direct de premier şi eu mi-am spus că este mai bine să transfer răspunderea lor către ministere, unor secretari de stat. Iar numărul mare al acestor secretari de stat depinde de doi factori. În primul rând, în fiecare minister există un secretar de stat pentru legătura cu Parlamentul. Suntem un guvern minoritar şi avem nevoie să facem lobby în Parlament, să fim prezenţi la toate dezbaterile, căci acum funcţionează unele proceduri rapide în Parlament şi este nevoie de prezenţa permanentă a reprezentanţilor ministerelor. Reporter: Dar de ce nu putea.fi un purtător de cuvânt? Adrian N ăstase: Pentru că, de fiecare dată când venea un director, i se spunea să plece şi să vină ministrul. Un al doilea secretar de stat în ministere răspunde de pregătirea pentru integrarea europeană, de adoptarea acquis-ului comunitar. În acest scop există şi un Minister al Integrării Europene, care gestionează această reţea. Am creat deci pentru Comisia Europeană un partener care, atunci când se pregăteşte un proiect legislativ, va veghea ca el să respecte dispoziţiile Uniunii Europene.

20

În această statistică vedeţi cifrele care au fost date publicităţii şi care au fost luate în consideraţie de forurile internaţionale, iar alături, cifrele reprezentând realizările în anii 1999 şi 2000. După cum vedeţi, s-au făcut aprecieri şi prognoze pe baza unor date false. Acesta este, de altfel, textul pe care l-am dat domnului Verheugen. Reporter: În ce fa=ă vă aflaţi cu lichidarea marilor întreprinderi de stat, veţi continua acest proces? Adrian Năstase: Nu prea sunt partizanul acestei metode de a acţiona, în schimb privatizarea este foarte utilă şi aş da exemplul privatizării Băncii Agricole, proces realizat în două luni. S-a început şi privatizarea combinatului SIDEX Galaţi şi, după părerea mea, ea se poate finaliza până la jumătatea lunii iunie. Aceasta este privatizarea cea mai importantă din economia românească. A mai fost privatizat recent Oltchim, suntem în programul de privatizare PSAL I, PSAL 2 cu Banca Mondială, şi RlCOP, un program de privatizare cu Uniunea Europeană. Privatizarea întreprinderilor de stat, care au o mare pondere în economia noastră, va fi un proces deosebit de important. SlDEX, de exemplu, reprezintă 70% din producţia naţională de oţel. Reporter: Printre condiţiile politice puse de Uniunea Europeană pentru integrarea României era, în 1996, şi problema copiilor instituţionali=aţi. Ce s-a mai întreprins de atunci în această direcţie ? Adrian Năstase : Din 1990 nu s-au realizat prea multe lucruri. Fără îndoială, complexitatea aspectului a creat şi creează dificultăţi, manifestate şi prin lipsa de coerenţă în acţiuni. Uneori au existat şi anumite interese partizane ale unor organizaţii neguvernamentale. A fost vorba de unele ONG-uri i.nteresate mai mult de adopţie şi mai puţin de protecţia copiilor. Or, după părerea mea, soluţia de principiu ar fi adopţia naţională.

Reporter: Familii care să-i primească în mijlocul lor ... Adrian Năstase: Nu chiar: aceste familii sunt importante pentru găsirea unei formule alternative a unui cămin. Acum avem nişte programe foarte ambiţioase privind aceste familii provizorii, aproape 200 de proiecte, care sunt descentralizate în anumite regiuni, realizabile cu un sprijin important - 18 milioane de euro - din partea Uniunii Europene. Operaţiunea constă în faptul că noi găsim apartamente foarte ieftine, în regiuni mono-industriale cu preţuri mici şi, cu ajutorul bisericii, identificăm asistenţi sociali în vederea creării acestor familii provizorii pentru copiii instituţional izaţi. Este un proiect destul de important, este destul de greu de realizat, dar avem şi sprijinul Comisiei Europene. Ieri, am avut aici o discuţie foarte interesantă cu baroneasa Emma Nicholson, care se ocupă, din partea Uniunii Europene, de problemele legate de armonizarea legislaţiei, în special în domeniul protecţiei copiilor. În cursul excelentului dialog, am început rezolvarea problemelor abordate. De altfel, există un consultant al Uniunii Europene care lucrează cu noi şi eu sunt mai degrabă optimist în acest sens. Reporter: Şi s-au re=olvat aspectele de ordin legislativ? Adrian Nă sta se: B ineînţeles că suntem interesaţi să le rezolvăm , mai ales că am fost atacaţi , la un moment dat, de anumite ziare străine, că facem trafic, comerţ cu cop11. 21

Reporter: Este adevărat, cu un bacşiş adecvat totul se rezolvă mai uşor. Adrian Năstase : Dar asta nu este totul: se spune că în Italia, de exemplu, au fost găsiţi copii români cărora li s-au prelevat organe pentru transplant. De aceea, suntem pe cale de a reglementa mai strict, împreună cu Uniunea Europeană, regulile adopţiei internaţionale, ţinând cont şi de faptul că sunt sute de organizaţii neguvernamentale care şi-au reciclat fondurile. Se spune că 80o/o din banii aduşi de ONG-uri au fost luaţi înapoi pentru cheltuieli de gestiune. După părerea mea, trebuie introduse reguli foarte stricte în domeniul adopţiei. De exemplu, în Spania, pentru adopţia internaţională este obligatorie o anumită taxă, la fel în Statele Unite. Trebuie, de asemenea, să eliminăm marele număr de intermediari care se îmbogăţesc pe seama adopţiilor.

Reporter: Economia paralelă reprezintă aproximativ 40% din PNB. Ea constituie o supapă de securitate pe plan social, dar o imagine puţin favorabilă pentru conducerea statului. Adrian Năstase: Este adevărat Acum însă, suntem pe cale să simplificăm procedurile, să scădem taxele şi impozitele pe profit, care generează această situaţie. Încercăm să scoatem la suprafaţă afacerile din economia subterană. Problema este că cea mai mare parte a întreprinderilor declară că sunt în pierdere, neplătind impozitele, contribuţiile sociale. Este o situaţie foarte complicată, care trebuie urmărită îndeaproape. Cu ocazia zilei de I Mai, în mesajul pe care l-am transmis, i-am rugat pe colegii şi pe prietenii mei să mă susţină în această luptă împotriva muncii la negru, care nu asigură securitatea muncitorilor, nici în cazul şomajului, nici în cazul pensiilor. Reporter: Începând din 1996 guvernele României s-au angajat să lupte împotriva corupţiei; de altfel, Comisia Europeană a atras atenţia asupra numeroaselor cazuri de corupţie din ţară. Ce ne puteţi spune despre acest subiect? Adrian Năsta se: Această problemă este destul de complicată, pentru că se datorează atât unor elemente subiective, cât şi unor situaţii obiective, care ţin de tranziţie, de această perioadă de schimbare de proprietate, de mental ităţi, de creare a primelor mari averi, o perioadă comparabilă cu cea din SUA la sfârşitul secolului XIX. Reporter: Cu condiţia ca ele să fie investite, să nu fie scoase în exterior ... Adrian Năstase: La început au fost construite case, vile, cumpărate automobile deosebite, dar acum banii sunt investiţi în afaceri mai serioase. După părerea mea, privatizarea este o bună soluţie în privinţa schimbării proprietarului. Proprietarul privat este mai atent, mai interesat în buna gestionare a capitalului. Chestiunea restituirii imobilelor confiscate este deja reglată, suntem pe cale de a regla şi problema restituirii celui de al doilea val al proprietăţilor agricole: pădurile. Am adoptat ieri o lege privind administrarea pădurilor, prin care se stabileşte că de acest aspect se poate ocupa fie ROMSI LV A, fie o organizaţie privată. Deci, prin instrumente de natură politică, pas cu pas, desfăşurate concret de instituţii ca Ministerul de Justiţie, Ministerul de Interne, se rezolvă astfel de probleme, şi nu prin campanii foarte ambiţioase şi extravagante. Reporter: Vi s-a reproşat recent că interveniţi în desfă.şurarea actului de justiţie, că nu-i respectaţi independenţa, amplificând puterile procurorului general al României de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, recent, secretarul

22

general al guvernului, care este unul din apropiaţii dumneavoastră, a cerut Tribunalului din Cluj să suspende procesul de /;chidare a băncii Dacia Felix. Adrian Năsta se : ln privinţa j ustiţiei, şi am discutat acest lucru cu dl Verheugen, dl ministru Stoica a înlocuit preşedi nţii de tribunale şi pe procurori după alegeri. De asemenea, el l-a subordonat pe procurorul general ministrului Justiţiei, printr-o modificare a legii sistemului judiciar. A înlocuit, deci, cel puţin 80 de preşed inţi de tribunale şi de procurori generali. În plus, a acordat procurorului general posibilitatea de a cere recursul în anulare, care în mod natural este un atribut al Curţii Supreme de Justiţie. Actualul ministru al Justiţiei a înlocuit numai opt persoane, dar nu ea singură, ci cu avizuJ Consiliului General al Magistraturii. R eporter: Dar se pare că procurorii înlocuiţi sunt printre cei care s-au ocupat de afaceri în care au fost implicate persoane care sunt acum la putere, de exemplu procurorul Buduşan. Aceasta seamănă cu o reglare de conturi. Adrian N ăstase: Consiliul General al Magistraturii nu este un colectiv de judecători, este un sistem de magistraţi , iar, după părerea mea, aici este vorba de o ierarhie şi o d isciplină ce trebuie respectate. Aţi menţionat şi problema băncii Dacia Felix. Secretarul general al guvernului a informat judecătorii că guvernul este pe cale de a analiza posibilitatea de a da o ordonanţă de urgenţă în această privinţă. R eporter: Pentru a o salva? Adrian N ăstase: Da. R eporter: Dar de ce neapărat această bancă, legată de fosta Securitate, de afacerea Caritas, de Banca Românească ... Adrian N ăstase: Aici sunt anumite interese divergente. Sunt cei ce aşteaptă lichidarea băncii, şi există o companie internaţională, interesată în această operaţiune. ln această situaţie, Banca Naţională, care este creditorul, ar putea obţine 9 milioane de dolari. Dar există cineva care vrea să o cumpere. Deci există două opţiuni pentru guvern. Fie de acceptare a l ichidării şi de a obţine 9 milioane de dolari, fie de a accepta cumpărarea acestei bănci, conform regulilor unanim admise, cu un câştig de 25 milioane de dolari. Deci, din punctul meu de vedere, 25 de milioane este mai bine decât 9 milioane. R eporter: România este ultima ţară fostă comunistă care a adoptat o lege, care este, de altfel, incompletă, după cum spun unii experţi, privind deschiderea arhivelor fostei Securităţi. Chiar dumneavoastră aţi considerat că acest lucru nu este util. Adrian N ă sta se: Eu am vrut doar să spun că lupta cu trecutul trebuie să se termine, ca să ne putem concentra asupra viitorului. Au trecut deja 10 ani de rupturi, de baricade şi de lupte cu trecutul. Restituirea proprietăţilor comuniştilor, restituirea proprietăţilor capitaliştil or, problemele legate de Securitate, problemele Revoluţiei .. Or, eu am zis că ne luptăm cu aspecte legate de trecut, în timp ce celelalte ţări se dezvoltă mai rapid ... R ep orter: Dar în Polonia se subliniază importanţa transparenţei asupra trecutului. Sau în Cehia ...

23

Adrian Năstase: După părerea mea, dacă s-ar fi făcut acest lucru imediat după Revoluţie - de acord, dar să facem asta după 10 ani ... nu mai eşti sigur dacă sunt dosare făcute de comunişti , de Securitate, de SRl ... De altfel, s-a văzut în ultimul timp cât de relative sunt unele docwnente privind trecutul. Deci, canalizăm energiile ţării pe subiecte care mai degrabă divizează, în loc să spunem „au trecut deja 10 ani de la Revoluţie, trecutul este trecut" ... Reporter: Şi credeţi, într-adevăr, că se poate construi democraţia şi un viitor mai bun fără a avea date despre trecut? Adrian Năstase: Eu nu ştiu precis cum a procedat Franţa în privinţa colaboraţionismului ... Reporter: Se descoperă cazuri şi în prezent ... Adrian Năstase: Cunosc, dar nu a existat un sistem permanent care să funcţioneze ca un tribunal al poporului. După părerea mea, dacă ar fi existat semne de întrebare asupra unor cazuri deosebite, ar fi trebuit să existe posibilitatea de a se obţine informaţii din ultimii ani. Dacă ar fi fost dosare deschise de Justiţie, dreapta, care se afla la putere, ar fi putut avea aceste observaţii. Eu cred că în astfel de cazuri cum sunt cele din Franţa, acum, este util să ştim ce s-a petrecut. Dar să menţinem, după zece ani, chestiunea dosarelor a milioane de oameni, să-j cercetăm pe preoţi, pe ziarişti , să nu mai ştim cine ce este, nu va duce la nimic bun. ln loc să ne concentrăm pe problemele de integrare în Uniunea Europeană, ne concentrăm pe problemele stalinismului în România.

24

„Civilizaţia românească este legată istoric de civilizaţia occidentală"

Interviu acorda t unui grup de ziarişti străini

Bruxelles, /5 mai 2001 Reporter: La Bratislava, Rusia a avertizat că orice nouă lărgire a NATO ar reprezenta o greşeală majoră. Nu sunteţi îngrijorat de această declaraţie? Adrian Năstase: Nu. Consider că aceasta a fost calea aleasă de autorităţile ruse pentru a fi prezente la o întâlnire la care nu au fost invitate. A fost un lucru tăcut foarte inteligent. Au reacţionat la un raport întocmit de două think-tank-uri din Slovacia şi Statele Unite. De fapt, absolut toţi prim-miniştrii prezenţi la Bratislava au accentuat faptul că decizia de a intra în NATO este inerentă dorinţei fiecărui stat de a-şi defini scopurile de politică externă în mod suveran. Deci, nici ei, nici noi nu privim problema lărgirii NATO ca pe o decizie antirusească. Ea este legată de trecutul nostru, de valorile noastre, de deciziile bi-partizane din ţara noastră. în România de exemplu, 85% din populaţie susţine lărgirea NATO şi integrarea României în cadrul acesteia. Nu cred că acest lucru a îngrijorat în vreun fel ţările prezente la întâlnirea de la Bratislava, pe care o consider extrem de importantă prin mesajul transmis de preşedintele Havel, susţinut de Zbigniew Brzezinski. Reporter: Vecinul dumneavoastră, Bulgaria, a adoptat deja un memorandum, permiţând trupelor şi echipamentelor NATO să tran=ile=e teritoriul bulgar fără aprobarea prealabilă a Par/amentului bulgar. România este pregătită să facă acelaşi lucru? Adrian Năstase: Da. Una din lecţiile războiului din Kosovo a fost foarte clară: aceea că este nevoie de o asemenea procedură între ţările partenere. De partea română exista deja intenţia de a prezenta la cartierul general NATO un proiect în acest sens. Rep orter: Atât în cadrul NATO, cât şi în cel al Uniunii Europene există îngrijorarea că economia României nu se ridică la performanţele celorlalte state candidate. România are o rată a inflaţiei de 40%, foarte mare comparată cu cea a câtorva din vecinii dumneavoastră. Ce reforme puteţi implementa în următoarele douăsprezece luni pentru a convinge atât NATO, cât şi UE că România este capabilă să adere la aceste organi=aţii? Adrian Năstase : Aceasta este valoarea inflaţiei de anul trecut În primele luni ale acestui an, rata inflaţiei a fost mult mai mică, şi estimăm o rată a inflaţiei de aproximativ 25%. Avem o serie de elemente noi, maj oritatea pozitive. Există o creştere a producţiei industriale de aproximativ I 3o/o în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, avem de asemenea o serie de semnale pozitive de la economia reală. Privatizarea a început să funcţioneze, am realizat deja privatizarea Băncii Agricole, sperăm că vom încheia privatizarea SIDEX până la sfârşitul lui iunie ... 25

Reporter. Fabrica de oţel ... Adrian Năstase : Cea mai mare fabrică de oţel din România. Se desfăşoară de asemenea o serie de proiecte foarte importante, PSAL 1, PSAL 2, negociate acum cu Banca Mondială, RlCOP, cu Uniunea Europeană. Proiecte foarte importante, care ne vor ajuta. Considerăm de asemenea semnificativ faptul că vom avea un nou acord stand-by cu FMJ în lunile viitoare, că vom negocia un nou acord cu Banca Mondială, şi că avem contacte strânse cu Uni unea Europeană. Avem hotărârea de a continua, şi sper că vom obţine rezultate pozitive. Reporter. O ultimă întrebare. Următoarele douăspre=ece lzmi vor fi hotărâtoare, atât pentru NA TO, cât şi pentru UE. Vă temeţi de reacţii naţionaliste sau antieuropene în România dacă uşile NATO şi UE nu se vor deschide? Adrian N ăstase: Nu, nu cred că se vor înregistra lucruri negative dacă răspunsul nu va fi favorabil. Sper că vom fi prezenţi la întâlnirea cu istoria la Praga, aşa cum a fost numit summit-ul care va avea loc acolo. Un răspuns pozitiv ar fi foarte important pentru noi, desigur, dar noi suntem oricum hotărâţi să realizăm reforma economică şi militară, şi cred că este foarte important să păstram această linie, şi să facem tot ce este posibil în aceste luni. Reporter. În ceea ce priveşte NATO, ce vă conferă siguranţa că România este capabilă să îndeplinească toate condiţiile NATO, nu numai cele militare, dar mai ales cele economice şi sociale? Adrian Năstase: În viziunea mea, cel mai important element este suportul general al partidelor politice şi al publicului. Aproximativ 85% dintre români susţin aderarea României la NATO. Acest lucru ne dă posibilitatea să impunem o serie de decizii în domeniul financiar. De exemplu, am luat hotărârea să acordăm armatei o poziţie prioritară în bugetul acestui an. În al doilea rând, acest suport este un stimulent pentru Parlament, pentru a adopta mai rapid legile care sunt legate de obiectivele NATO. Economia se mişcă mai bine în acest an, faţă de anul trecut, aşa că sperăm că vom avea mai multe resurse în anii viitori. Şi, de asemenea, am realizat multe în domeniul reformei armatei, există o cooperare excelentă cu NATO de mai mulţi ani, iar A l ianţa a avut aprecieri pozitive la adresa României în ultimele luni. Toate aceste elemente, împreună cu climatul existent în România reprezintă motive să credem că ţara noastră se va afla printre statele invitate să adere la NATO. Reporter. Pot să vă întreb ceva diferit? Care este atitudinea României faţă de programul de apărare antirachetă pus la punct de America? Adrian Năstase : Din punctul nostru de vedere, apărarea antirachetă este un proiect extrem de important. Considerăm că acest proiect va fi decis într-un mod favorabil. Ne-ar plăcea să l uăm parte la acest proiect chiar de la început. Considerăm că România are un rol strategic şi un sistem de early warning în cadrul ei ar fi important pentru întregul sistem. Am fi, deci, interesaţi să luăm parte la consultări încă din fazele iniţiale.

26

o istorie de 50 de ani de comunism. Nici această generaţie, nu au experienţa în a întreprinde acţiuni independente, de a gândi

Reporter.

Aveţi

nici următoarea independent. Adrian Năstase: Din acest punct de vedere, nu se poate spune că România pleacă de la zero. Civilizaţia românească este legată istoric de civilizaţia occidentală. Consider că există o metodă de a depăşi aceşti 50 de ani de comunism, şi cred că acest lucru a fost deja realizat cu generaţiile tinere. Cei care au început şcoală după 1989 nu mai au, bineînţeles, probleme. Mulţi au început să-şi facă studiile în străinătate. Cred că în ultimii zece ani, schimbările de mentalitate au început să apară.

27

" România este cel mai mare şi mai stabil stat din Balcani" Interviu acordat cotidianului portughez „Publico" Lisabona, 3 iulie 2001 Adrian Năstase, 51 de ani, prim-ministru al României şi lider al Partidului Social Democrat (PSD), conduce guvernul minoritar sprijinit în Parlament de deputaţii puternicei minorităţi maghiare. S-a aflat vinerea trecută la Lisabona, cu ocazia împlinirii a 50 de ani ai Internaţionalei Socialiste. Ţară latină şi balca nică, de religie ortodoxă, înconjurată de slavi şi maghiari, România se află î n plin proc.e s de aderare la NATO şi la UE. Pentru prim-ministrul de la Bucureşti, ţara sa poate avea un r ol decisiv în gestiunea conflictelor regionale.

Reporter: Cu două săptămâni în urmă, Parlamentul maghiar a adoptat un proiect destinat minorităţii maghiare care locuieşte în statele vecine, iar guvernul dvs. a reacţionat imediat, subliniind că va inter::ice aplicarea acestei legi pe teritoriul României, unde trăiesc 1,6 milioane de cetăţeni de origine maghiară. Adrian Năstase: Aceasta lege reprezintă, din punctul nostru de vedere, o modificare de poziţie în domeniul protecţiei minorităţilor. În concepţia modernă, statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţi naţionale este cel care este responsabil de protecţia drepturilor acestora. Conform prevederilor acestei legi, statul ungar este cel care răspunde de protecţia minorităţilor din ţările vecine Ungariei. Este o concepţie contrară celei a Consiliului Europei. Mai mult, ne putem imagina ce s-ar întâmpla dacă Albania ar proceda în acelaşi fe l cu albanezii care trăiesc în zonele învecinate, sau Rusia cu populaţiile de origine rusă din ţările baltice ... Reporter: Legea oferă maghiarilor care trăiesc în ţările vecine posibilitatea asistenţei medicale sau dreptul de muncă pentru o durata de trei luni pe an, în Ungaria ... Adrian Năstase : Dacă se doreşte invitarea unor persoane pentru a munci, acest lucru trebuie făcut fără discriminări şi pentru toţi cetăţenii unei ţări. De exemplu, vom semna în curând cu Portugalia un acord care permite ca un număr determinat de români să vină să muncească în ţara dvs., fără să le cerem sau să ni se ceară să fie de origine germană sau maghiară .. . Acest acord (cu Portugalia) cuprinde toţi cetăţenii României, conform unui criteriu cantitativ. După părerea mea, această lege ungară este o concepţie care nu se bazează pe principii modeme şi europene. E necesar să o considerăm drept o formulă electorală, înainte de alegerile de anul viitor din Ungaria. Din punctul nostru de vedere, este vorba de o lege de tip naţionalist, fundamentată pe etnicitate şi care ar fi putut fi aplicată doar în secolul XIX. Reporter: În contextul aderării la UE a Ungariei şi a României, cum vedeţi viitorul relaţiilor între cele două ţări, din moment ce, după integrare, este prevăzută diluarea frontierelor? Adrian Năstase : Cred că această lege constituie doar un mic incident în raporturile de bună vecinătate între România şi Ungaria. Să nu exagerăm. Înţelegem lupta electorală din Ungaria, centrată pe cine e cel mai patriot sau cel mai deschis faţă de minorităţile de dincolo de graniţă. Este vorba de populism. Mai mult, există alt

28

semnal pozitiv, acordul semnat cu guvernul social ist ungar în 1996, un tratat excelent care a creat bazele unor relaţii foarte echilibrate şi moderne. Reporter: Cât despre cererea României de a adera la NATO, guvernul dvs. aşteaptă o invitaţie formală la summit-ul de la Praga, de anul viitor? • Adrian Năstase : Da. Sunt optimist ln primul rând, este evident că prima fază a deciziei s-a consumat SUA şi europenii sunt de acord să deschidă porţile Alianţei. Mesajul este următorul : va exista o lărgire la summit-ul de la Praga. Apoi, cred că este important să vedem argumentele diferitelor ţări . Pentru ţările baltice, este important să se urmărească discuţiile dintre americani şi ruşi. Pentru Balcani, este necesară o ţară care să devină un partener foarte important pentru gestionarea conflictelor. După dezintegrarea lugoslaviei, România a rămas cel mai mare şi mai stabil stat din regiune. Putem remarca faptul că Iugoslavia rămâne într-o situaţie foarte complicată, mai ales după „episodul Milosevic" şi tensiunile care i-au urmat, alegerile în Albania sunt mereu foarte complicate, situaţia în Bulgaria de după alegeri nu s-a clarificat deocamdată, situaţia în Macedonia e foarte dificilă, rămâne problema Muntenegrului .. . Reporter: Se poate afirma că, pe plan intern, situaţia politică din România este stabilă? Adrian Nă sta se: Avem un guvern minoritar, dar cu o excelentă cooperare cu partidul maghiarilor din România. Acesta este un alt argument pentru stabilitatea politică. in Parlament există o majoritate stabilă care ne permite să fie aprobate legi foarte importante. Iar Comisia Europeană a adoptat un raport în care recomandă renunţarea la vize pentru România. Reporter: Care ar fi data ideală pentru România pentru aderarea la UE? Adrian Năstase : Agenda noastră prevede ca toate capitolele de negociere să fie deschise până la sfârşitul lui 2002 şi dorim să terminăm negocierile pe la mijlocul lui 2004, pentru a putea, eventual, participa la alegerile pentru Parlamentul European. Este evident că avem încă un drum lung de parcurs ... Reporter: fncă o dată, referitor la NATO, a fost remarcat de curând ajutorul SUA pentru reforma forţelor armate române, ţara dvs. a fost foarte elogiată pentru po=-iţia pe care şi-a asumat-o in timpul atacurilor aliate contra Jugoslaviei, prin deschiderea spaţiului său aerian aviaţiei Alianţei ... Adrian Năstase : Da, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, iar România posedă o funcţie strategică decisivă în Balcani. NATO nu este o organizaţie culturală, este o alianţă militară, iar România nu poate rămâne în afara acesteia. Ne „facem temele", încercăm să modernizăm şi să reformăm armata, este în curs un program de colaborare cu NATO ... Trebuie însă să adaug faptul că ne simţim foarte frustraţi , deoarece am considerat că, după al Doilea Război Mondial, s-ar fi putut adopta o poziţie pozitivă pentru România, dar ,,împărţirea" de atunci nu a inclus România în tabăra occidentală. Apoi, la Madrid, decizia de a extinde NA TO nu a ţinut cont, încă o dată, de România, iar românii speră ca, de data aceasta, la Praga, să se întâmple altfel. Unele ţări care au luat parte la invadarea Pragăi împreună cu forţele Pactului de la Varşovia sunt deja membre NATO, în timp ce România, care nu a participat la această invazie, nu este membru. lată alt paradox al istoriei politice a Europei. 29

Reporter: Cum

apreciaţi extrădarea

lui Milosevic

către

Tribunalul Penal

Internaţional?

Adrian Năstase: E complicat să comentezi această problemă. Este vorba de o decizie a sârbilor, ei sunt cei care trebuie să hotărască. 'In principiu, cred că, dacă cineva este vinovat, trebuie să se permită, mai întâi, desfăşurarea procedurilor interne. Nu este o problemă de jurisdicţie, de culpabilitate, este o problemă politică. Sârbii se află într-o situaţie foarte delicată şi au asistat la dezvoltarea conflictului, mai întâi la frontierele externe, apoi în Kosovo; există, de asemenea, zone „calde" în interiorul Serbiei. Cred că sunt conştienţi de faptul că este necesar să întreprindă ceva pentru a ieşi din acest cerc vicios şi de aceea mă abţin să emit o judecată. Din punct de vedere politic, Milosevic a fost sacrificat, dar, de fapt, el este cel care a prejudiciat de la bun început capacitatea de negociere a lugoslaviei cu puterile europene şi cu americanii. Este vorba de o decizie luată în contextul dezbaterilor interne între partidele politice: de aceea, nu pot face niciun comentariu . . mai precis.

30

,,Modelul E uropei federale este inevitabil" Articol apărut în cotidianul finlandez „Helsingin Sanomat" 16 octombrie 2001

Prim-ministrul României consideră

că

UE se va transforma într-un stat federal.

Intrarea în NATO, poate mai aproape decât intrarea în UE

Prim-ministrul social-democrat al Românjei, Adrian Năstase, care conduce România spre Occident, crede că Uniunea Europeană, mai devreme sau mai târziu, se va transforma într-un stat federal . „Dacă UE vrea să contribuie la globalizare şi să se descurce pe pieţele internaţionale, modelul de stat federal este inevitabil. Altfel, rămâne să fie un prizonier al djsputelor interne", a spus Năstase Într-un interviu. Viitoarele reforme ar trebui să transforme UE înainte de toate în direcţia eficienţei. România, ca şi celelalte ţări candidate, poate să-şi spună părerea despre reformele instituţionale ale UE fie şi doar ca observator, pe perioada negocierilor. Năstase, cunoscut profesor de drept internaţional la Universitate, a spus că a studiat diferite modele de integrare. Năstase, în vârstă de 5 I de ani, este considerat în România ca omul de garanţie al orientării occidentale, cu toate că partidul său PDSR este considerat moştenitorul Partidului Comunist. Până acum, partidul a căutat fără succes intrarea în Internaţional a Socialistă. Amprenta progresistă a lui Năstase se vede în dezvoltarea României În numai şase luni. El a urcat În postul de prim-ministru după alegerile din luna decembrie. În politică a participat tot deceniul 1990, mru întâi ca ministru de Externe la începutul anilor '90. Din perioada de dictatură a lui Nicolae Ceauşescu, În biografia lui Năstase nu sunt menţiuni despre activitatea sa politică. Pe bună dreptate, Năstase poate lăsa criticile comisiei UE din anii trecuţi pe seama fostului guvern. Pilotarea României spre UE nu este uşoară sub nicio formă. Dintre ţările candidate, România este cea mai înapoiată. Ţară de peste 22 de milioane de locuitori, nu are o economie funcţională de piaţă, o mare parte din întreprinderile de stat nu sunt privatizate, i nstituţia bancară tuşeşte rău. UE a criticat acum un an starea drepturilor omului, condiţiile caselor de copii şi proasta tratare a populaţiei de circa 2 milioane de rromi, precum şi corupţia. Năstase este optimist şi afirmă că negocierile de aderare pot fi încheiate până la sfârşitu l anului 2004. Negocierile României avansează cel mai greu dintre statele candidate, ea reuşind să încheie negocierile numai Ia opt capitole, cele mai uşoare. În total sunt 30 de capitole, dintre care ţările cele mru avansate au Încheiat 20. Optimismul său se bazează pe reformele planificate cu Fondul Monetar Internaţional este În curs de a Încheia un acord de reformă economică; situaţia mi norităţii ţigăneşti a început să se îmbunătăţească; raportul Parlamentului European relatează despre îmbunătăţirea situaţiei în casele de copii. Năstase spune despre corupţie că este o problemă dificilă în toate ţ.ările Europei de Est. Programul guvernului de combatere a corupţiei se află în prezent în dezbaterea Parlamentului. Năstase doreşte ca UE să considere În mod efectiv România ca ţară egală cu celelalte state candidate şi să elimine vizele până la sf'arşitul anului. Dintre ţările candidate, România este singura unde se aplică obligativitatea vizei pe zona UE. 31

Comisarul pentru extindere Gi.inther Verheugen şi-a exprimat recent sprijinul pentru dorinţele României. Speranţele integrării în NATO sunt în România mai mari decât cele privind UE. Năstase crede că România ar putea să obţină încă din luna noiembrie a anului viitor, la summit-ul de la Praga, invitaţia de aderare la NATO. Popularitatea NATO este extinsă : 85% din populaţie sprijină aderarea. La Helsinki, Năstase a purtat discuţii despre legea maghiarilor din ţările vecine Ungariei. El a criticat atât în interviu, cât şi la conferinţa de presă această lege, care dă ungurilor din străinătate nişte drepturi speciale în Ungaria. Aceştia, printre care şi cei din România, ar urma să primească un act propriu de identitate, prevăzând drepturi privind asistenţa medicală, precum şi dreptul de muncă pe timp de trei luni. Potrivit lui Năstase, această lege îi dezavantajează pe români şi este împotriva normelor comunitare. Năstase s-a întâlnit luni la Helsinki cu prim-ministrul Paavo Lipponen şi cu preşedintele Tarja Halonen. Marţi, el va face o vizită la universitatea din Oulu şi în Tehnopolis - oraşul tehnologic, cât şi la Nokia. Din delegaţie fac parte oameni de afaceri şi miniştri, care urmăresc atragerea de investiţii finlandeze în România. Se conturează posibilităţi în acest sens în domeniul energiei, în sectorul forestier şi în tehnologia informaţiei. (Tellervo Yrjdmd-Rantinoja)

32

„ Priorităţile

noastre rămân În continuare legate de economie"

Interviu acordat cotidianului cipriot „Phileleftheros"

16 noiembrie 2001

R eporter. România şi Cipru au stabilit relaţii foarte bune. În ce direcţii (politic, economic, cultural etc.) consideraţi că aceste relaţii se pot dezvolta? Cum poate.fi atinsă o astfel de cooperare? Adrian Năstase: România a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Cipru imediat după obţinerea independenţei de stat a acesteia şi, timp de mai bine de patru decenii, cooperarea a cunoscut o permanentă dezvoltare, atât în plan politicodiplomatic, dar şi în plan economic, ştiinţific, cultural şi artistic, al turismului, protecţiei sociale şi a mediului. Amploarea relaţiilor româno-cipriote este relevată şi de numărul mare de acorduri semnate de cele două guverne, precum şi de domeniile acoperite de aceste acorduri. Astfel, sunt în vigoare acorduri privind cooperarea industrială şi tehnică, cooperarea economică pe termen lung, transporturile aeriene, maritime şi cele rutiere, promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale, cooperarea în domeniul turismului, în domeniul sânătăţii şi ştii.nţelor medicale, al asistenţei sociale, al culturii şi ştiinţei. Un aport important la dezvoltarea relaţiilor bilaterale l-a avut desfiinţarea reciprocă a vizelor, situaţie care a impulsionat într-o mare măsură schimburile comerciale, culturale şi ştiinţifice şi a permis dezvoltarea unei diplomaţii a cetăţeanului , calea cea mai directă de apropiere dintre două popoare. Există premise ca relaţiile româno-cipriote să cunoască o evoluţie ascendentă, mai ales dacă luăm în calcul aspiraţiile celor două ţări de a se integra în Uniunea Europeană. De aici provine şi necesitatea de a dezvolta toate domeniile de cooperare, inclusiv în privinţa cooperării pe linia pregătirii pentru aderare, a procesului de negocier,e, a dezvoltării instituţionale şi a armonizării legislaţiei . ln ideea extinderii relaţiilor bilaterale, în acest an am ridicat nivelul românesc de reprezentare diplomatică, prin numirea unui ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Nicosia. Reporter. Cipru şi România sunt candidate la integrarea în Uniunea Europeană. La Bruxelles se crede că România se află la începutul acestui efort. Când consideraţi că România 11a fi pregătită din punct de vedere politic şi economic să intre în UE? Există o colaborare cu guvernul cipriot în acest sens? Adrian Năstase: În baza deciziilor Consiliului European de la Helsinki, din decembrie 1999, la 15 februarie 2000 au fost lansate oficial negocierile de aderare a României la UE, în cadrul primei conferinţe de aderare România- UE la nivel ministerial. Un moment de referinţă în viitoarea construcţie europeană l-a reprezentat Consiliul European de la Goteborg din iunie 2001 , care a statuat ireversibilitatea procesului de extindere a UE, a convenit o perspectivă relativ certă de finalizare a negocierilor cu statele candidate cele mai avansate (sfârşitul anului 2002) şi a asumat obiectivul participării acestora la alegerile pentru Parlamentul European din 2004, în

33

calitate de membre ale UE. A fost, totodată, exprimată solidaritatea cu România şi Bulgaria, în eforturile de aderare la UE. Ca urmare a circwnstanţelor favorabile create de Consiliul European de la Goteborg, obiectivul principal pe care România şi- l asumă în prezent constă în deschiderea tuturor capitolelor de negociere în cursul anului 2002 şi încheierea negocierilor de aderare în cursul anului 2004. România speră să semneze tratatul de aderare în cursul anului 2004, astfel încât să poată organiza alegeri naţionale pentru desemnarea propriilor reprezentanţi în viitoarea legislatură a Parlamentului European. România şi-a propus deschiderea unui nwnăr cât mai mare de capitole de negociere până la sfărşitul preşedinţiei belgiene a UE. Totodată, intenţionează să definitiveze şi să transmită Comisiei Europene, până la sfărşitul acestui an, toate documentele de poziţie. Guvernul român şi cel cipriot cooperează intens pe linia pregătirii pentru aderare. Recent, la 22 octombrie, o delegaţie de experţi români, condusă de domnul Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociator şef, s-a deplasat la Nicosia pentru convorbiri cu domnul George Vassiliou, negociatorul şef cipriot, şi experţii ciprioţi. Contactele pe această Iinie au un pronunţat caracter practic, contribuind la optimizarea procesului de negociere cu UE.

R eporter. Este România gata să devină membro NATO? România este unul dintre puţinele state din regiune care nu au probleme naţionale şi nu sunt angrenate în conflicte militare. Poate Juca ţara dumneavoastră un rol eficient în direcţia reali=ării condiţiilor pentru o pace permanentă În regiune? Adrian Năstase : Guvernul României este ferm angajat pe calea integrării în NATO şi decis să acţioneze, la un nivel de implicare maximă, pentru a determina o decizie favorabilă de invitare a ţării noastre să adere la Alianţă cu ocazia summit-ului de la Praga din noiembrie 2002, motiv pentru care am decis să coordonez personal demersurile pentru promovarea candidaturii Român.iei la NATO. Demersul românesc de pregătire pentru integrare se bazează, pe de o parte, pe o strategie politică având o structură coerentă iar, pe de altă parte, pe implementarea obiectivelor asumate prin Planul Naţional Anual (PNA) de pregătire a aderării la NATO. 85% din populaţia României se pronunţă pentru integrarea ţării noastre în NATO. Semnificativ este, totodată, şi faptul că 84% dintre militari sprijină fără rezerve aderarea la NATO. Autorităţile române acordă o importanţă deosebită Planului Naţional de Aderare, program menit să contribuie, de o manieră decisivă, la reformarea şi modernizarea societăţii româneşti în ansamblul său. PNA ciclul lll (2001- 2002) a fost aprobat în şedinţ.ă de guvern. Am dorit, în felul acesta, să transmitem Alianţei semnalul că România este determinată în a se pregăti temeinic pentru aderare. Aprobarea guvernamentală - care nu este obligatorie, din punctul de vedere al Alianţei indică tocmai importanţa pe care Executivul o acordă pregătirii pentru ca România să devină membru NATO. Guvernul român este hotărât să promoveze măsurile necesare de reformă în domeniul militar: constituirea unei armate mai flexibile şi mai profesionale, interoperabile cu structurile militare ale Alianţei ; reorganizarea structurilor de personal şi logistice; un management mai eficient al resurselor; armonizarea cadrului legislativ pe probleme de apărare. 34

În acest sens, acţionăm pentru a asigura resursele financiare necesare realizării reformei în armată. Bugetul MApN a sporit cu 18o/o faţă de anul precedent, atingând I mld. USD. Eforturile autorităţilor române se concentrează, în această perioadă, pe accelerarea procesului de reformă internă, într-o manieră care să garanteze succesul restructurării forţelor armate şi al realizării interoperabilităţii. Suntem conştienţi de faptul că integrarea în NATO depinde, într-o proporţie semnificativă, de relansarea economiei şi aducerea acesteia la un stadiu de dezvoltare care să asigure resursele necesare pentru susţinerea efortului de asimilare şi implementare a normelor şi principiilor promovate de Alianţă. Deşi mai sunt încă multe etape de parcurs, România a tăcut paşi importanţi pe calea pregătirii pentru aderare, fapt evidenţiat prin intensificarea dialogului dintre România şi NATO, îndeosebi cu ocazia derulării procesului de evaluare, de către Alianţă, a modului de implementare a obiectivelor asumate prin PNA ciclul li (2000-200 l ). Dintre progresele care au fost evidenţiate, inclusiv de către oficialii NATO, se numără: îmbunătăţirea semnificativă a situaţiei minorităţii rrome şi a copiilor instituţionalizaţi; raporturile României cu statele vecine, care reflectă deplin conduita echilibrată şi matură a autorităţilor de la Bucureşti în context regional ; exercitarea cu succes a preşedinţiei în exerciţiu a OSCE; contribuţia de substanţă la dezvoltarea cooperării regionale şi subregionale, îndeosebi prin prisma dinamicii avansate a proiectelor iniţiate de ţ.ara noastră (SEECAP - document comun de evaluare a riscurilor la adresa securităţii în Sud-Estul Europei - a fost menţionat drept unul dintre proiectele de maximă vizibilitate gestionate de România în cadrul NATO, fiind, totodată, menţionat ca o contribuţie importantă la dezvoltarea încrederii şi securităţii regionale în cadrul Comunicatului final al reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la Budapesta, din 30 mai a.c.). România poate juca şi joacă deja un rol important în realizarea condiţiilor pentru o pace permanentă în regiune. Recent, Parlamentul român a aprobat suplimentarea participării ţării noastre la Forţa de Stabilizare din Bosnia-Herţegovina (SFOR) şi la Forţa de Menţinere a Păcii din Kosovo, Republica Federală Iugoslavia (KFOR), iar contribuţia română, atât în cazul deţinerii preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, cât şi în cazul cooperării regionale, este foarte bine cunoscută. R eporter. Se schimbă priorit.ăţile comunităţii internaţionale după at.acurile t.erorist.e împotriva SUA? Adrian Năstase : Evenimentele din 11 septembrie 200 I au avut efecte perceptibile în plan internaţional. Consolidarea unei largi coaliţii internaţionale de luptă împotriva terorismului constituie un proces salutar, care evoluează în mod satisfăcător. Ne pare bine că putem remarca o apropiere importantă între NATO şi Rusia, între SUA şi Rusia, catalizată de obiectivul comun al combaterii terorismului. Credem că aceste evoluţii vor avea un efect pozitiv asupra întregului sistem de relaţii internaţionale.

Ca viitori membri ai Alianţei , urmărim cu atenţie evoluţia NATO şi considerăm că evenimentele tragice din SUA ar putea accelera procesul de extindere. Este posibil ca NATO să evolueze către o alianţă cu misiune globală şi nu restrânsă la spaţiul euroatlantic, pentru că ameninţările la adresa acestui spaţiu pot avea surse în

35

afara sa. De asemenea, s-ar putea pune un accent mai mare asupra apărării teritoriale, conform articolului V al Tratatului de la Washington. În ceea ce priveşte apărarea teritorială, credem că România poate avea şi în acest domeniu o contribuţie importantă.

Apreciem că decizia NA TO de a invoca articolul V al Tratatului de la Washington, pentru prima dată în istoria Alianţei , ca răspuns la un atac terorist, constituie semnalul unei reaşezări în ordinea de priorităţi a Alianţei. Se va realiza, cu siguranţă, la nivelul NATO o reevaluare a problemei terorismului, care va avea ca rezultat o nouă linie de conduită a organizaţiei. Reuniunea NAC3 de la Bruxelles din decembrie 2001 va avea în centrul atenţiei adaptarea Alianţei la noile ameninţări la adresa securităţii cu impact atât asupra Conceptului Strategic al NATO, cât şi asupra mecanismelor concrete de răspuns la aceste ameninţări . Va fi cu siguranţă un război îndelungat, dus însă cu alte mijloace decât cele clasice, în care cooperarea în domeniul schimbului de informaţii va căpăta noi dimensiuni, împotriva unui adversar invizibil, pentru care nu există niciun fel valori morale, gata oricând să recurgă la acte criminale, sacrificând vieţi omeneşti nevinovate şi provocând distrugeri materiale uriaşe. Reporter. Care este contribuţia României la lupta împotriva terorismului internaţional?

Adrian Năstase: România s-a aflat din prima clipă alături de SUA şi de statele membre NATO în condamnarea actelor teroriste din SUA. Răspunsul României la apelul SUA şi al NATO de sprijin în combaterea terorismului a fost ferm şi clar; răspunsul României a fost firesc, de solidaritate cu SUA şi cu Alianţa; mai mult, această solidaritate a fost demonstrată în mod concret, prin rapiditatea reacţiilor autorităţilor de la Bucureşti şi prin măsuri concrete. România şi-a adaptat rapid agenda politico-militară la evoluţiile din plan internaţional. Măsurile concrete adoptate de România au inclus: - Deciziile CSAT din 13 septembrie 200 I de a pune la dispoziţia SUA şi a NATO o echipă de căutare şi salvare şi de a se alătura NATO în acţiunile de combatere a terorismului internaţional ; - Hotărârea Parlamentului privind participarea României, împreună cu statele membre ale Alianţei , la acţiunile de combatere a terorismului internaţional , 19 septembrie 200 1; - Formarea Comitetului interministerial pentru situaţii de criză; - Includerea, în Planul Naţional Anual de pregătire a aderării României la NATO, a unor măsuri şi obiective referitoare la cooperarea internaţională în combaterea terorismului; - Punerea în aplicare, cu maximă rapiditate, a mecanismelor legislative şi procedurale de răspuns la solicitările Aliaţilor. Aceste măsuri au fost receptate într-un mod deosebit de favorabil de comunitatea internaţională Deşi toate statele candidate au oferit sprijinul lor pentru operaţiunile de retaliere pe care le va întreprinde SUA, numai România şi Bulgaria au Consiliul Nord Atlantic (NAC) - forul decizional al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Fiecare stat membru este reprezentat în NAC printr-un ambasador permanent.

3

36

prezentat oferte concrete, fiind amintit că aceste două ţări au contribuit în acelaşi mod într-o măsură importantă la efortul aliat în criza din Kosovo. Reporter. În pre=ent există iniţiative pentru soluţionarea problemei cipriote. România are relaţii internaţionale importante. Consideraţi că România poate folosi aceste relaţii pentru a contribui la soluţionarea problemei cipriote? Adrian Nă sta se: România a fost şi rămâne consecventă în susţinerea ideii conform căreia soluţionarea problemei cipriote trebuie realizată în concordanţă cu legislaţia internaţională, cu tratatele şi acordurile în vigoare, cu rezoluţiile pertinente ale ON~ şi, mai ales, î.n interesul celor două comunităţi din insulă. In acest sens, considerăm că există premisele unei soluţionări a problemei cipriote în cadrul favorabil creat de ONU, cu condiţia unei participări active şi a prezentării unor propuneri de substanţă, participare pe care suntem dispuşi s-o salutăm şi s-o încurajăm. Reporter. Care sunt priorităţile guvernului la 12 ani de la Revoluţie ? Adrian Năstase: Priorităţile noastre rămân în continuare legate de economie consolidarea economiei de piaţă, menţinerea unui ritm ascendent de creştere economică, accelerarea procesului de privatizare, impulsionarea procesului investiţional şi perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional. În acelaşi timp, avem în vedere şi dimensiunea socială a guvernării, încercând să găsim soluţiile cele mai bune pentru a rezolva problemele sociale ale categoriilor defavorizate. La sfârşitul mandatului actualei guvernări , România trebuie să aibă o economie de piaţă viabilă, care să posede capacitatea de a face faţ.ă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul UE. De aceea, încă de la început politica noastră a fost foarte clară, în direcţia consolidării unei situaţii stabile a proprietăţii, dinamizării procesului de privatizare şi modernizării economice. Politica internă şi cea externă a unei ţări constituie un continuum; nu se poate crea o ruptură între ceea ce realizăm pe plan intern - politic, economic şi instituţional - şi politica externă pe care o promovăm . O diplomaţie lipsită de suportul unor reforme interne substanţiale nu este credibilă, aduce mult cu demagogia şi, în consecinţă, nu este nici eficace. Aprecierile din exteriorul ţării cu privire la eforturile care se fac sunt pozitive. Avem, fără îndoială, aşteptări care sunt remarcate în exteriorul ţării cu aceeaşi acurateţe ca şi în interiorul ei. Dar eforturile noastre sunt înţelese, aşa cum sunt înţelese şi dificultăţile pe care le întâmpinăm. Guvernul se bucură de sprijin intern şi pot spune că, în contactele externe pe care le-am avut, am constatat simpatie şi înţelegere pentru ceea ce încercăm să facem şi pentru ceea ce am realizat în perioada care a trecut de la preluarea guvernării . Reporter. Este planificată o vi=ită oficială în Cipru? Adrian Năstase: Pentru perioada imediat următoare nu este planificată o vizită oficială în Cipru, dar suntem dispuşi să sporim numărul contactelor oficiale, în avantajul reciproc al ambelor ţări.

37

"Lărgirea

Ur1iunii Europene va fi un semnal de unificare a E uropei" 4

Interviu acordat unui grup de ziarişti străini Trieste, 22 noiembrie 2001

Reporter: Prima întrebare este legată de modul în care s-a desfăşurat întâlnirea dv. cu domnul premier Berluscon/ Adrian Năstase: Întâlnirea a fost foarte caldă, a fost, practic, o întâlnire de familie . Am avut plăcerea să-l întâlnesc pe domnul Berlusconi înainte de alegerile de acum un an şi am vorbit de multe ori la telefon. Suntem într-o situaţie foarte bună, în sensul că relaţia politică s-a desfăşurat foarte bine în ultimul an, iar relaţia economică, de asemenea, a evoluat excelent. Italia este pe locul întâi în ceea ce priveşte schimburile comerciale ale României. Anul acesta, schimburile comerciale bilaterale vor fi de peste 5 miliarde de dolari. Sunt mai mult de zece mii de societăţi mixte italiene în România, sunt investiţii de aproape o jumătate de miliard de dolari. Foarte mulţi oameni de afaceri din zona de nord a Italiei sunt prezenţi în România, în special în Banat şi în zona de vest. Aceste lucruri, ca şi comunitatea noastră latină, interesul comun pentru Balcani şi pentru flancul de sud al NATO fac ca relaţia noastră să fie destul de caldă şi foarte importantă. R eporter: Puteţi să ne spuneţi temele despre care aţi discutat astăzi? Adrian Năstase : Am discutat despre dorinţa noastră de a avea susţinerea Italiei în legătură cu eliminarea vizelor pentru călătoriile în ţările spaţiului Schengen, începând cu I ianuarie 2002 şi am confirmarea, în continuare, din partea domnului prim-ministru Berlusconi că Italia va sprijini România în această direcţie. Am discutat despre lărgirea NATO şi summit-ul de la Praga din 2002 şi despre dorinţa României de a fi acceptată ca membru al Alianţei Nord-Atlantice şi am confirmarea domnului primministru Berlusconi că Italia va sprijini acest demers. Am discutat despre viitorul Europei şi despre lărgirea Uniunii Europene şi suntem de acord că procesul de lărgire, care va însemna, în mare măsură, un semnal de unificare a Europei, trebuie să presupună stabilirea unui calendar foarte clar nu numai pentru zece ţări, ci pentru toţi, incluzând România şi Bulgaria. Din acest punct de vedere, sperăm să avem susţinerea Italiei la Consiliul European. De asemenea, am discutat despre relaţiile bilaterale dintre România şi Italia. Domnul prim-ministru a acceptat să facă o vizită în România în primul trimestru al anului viitor şi , din acest punct de vedere, consider că prin această vizită şi prin oamenii de afaceri care îl vor însoţi în România, vom putea da un semnal pentru lansarea şi mai puternică a parteneriatului strategic între România şi Italia, lansat în urmă cu patru ani. De asemenea, am discutat despre diverse proiecte economice, dar mai ales despre domenii în care am vrea să avem sprijinul firmelor italiene, urmând ~ Cu ocazia participării la summit-ul şefilor de guverne ai ICE (Iniţiativa Central-Europeană). Iniţiativa Central Europeană (!CE) este o formă de cooperare regională care reuneşte 18 state: Albania, Austria, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ucraina, Yngaria. , Silvio Berlusconi - prim-ministru al Italiei ( IO mai 1994-17 ianuarie 1995; 11 iunie 200 1-17 mai 2006; 8 mai 2008-prezent); ministru de Externe (6 ianuarie-14 noiembrie 2002).

38

să-i

trimit domnului prim-ministru, în următoarele două săptămâni, un aide-memoire vizând toate aceste domenii. Reporter: România are interes de a dezvolta raporturile economice cu Italia, care este un partener al dv. Vă gândiţi la intervenţia unui sector particular special italian în România? • Adrian Năstase: In acest moment, în mare măsură, colaborarea economică şi schimburile comerciale vizează industria uşoară. În România sunt, însă, numeroase proiecte în domeniul IT . Sunt, de asemenea, proiecte importante în domeniul construcţiilor şi în ceea ce priveşte mobilierul. Aş spune că acestea sunt până în prezent cele mai importante domenii în care sunt schimburi importante între România şi Italia. Există, însă, şi alte domenii speciale, cum ar fi colaborarea cu firma ANSALDO pentru centrala nucleară de la Cernavodă, dar şi industria de apărare, agricultura şi multe, multe altele. Reporter: Pot să ajute aceste schimburi la integrarea în Uniunea Europeană a României? Adrian Năstase: Aici este un cadru destul de interesant pentru a pune în legătură ţările membre ale Uniunii Europene cu ţările candidate, cu ţ.ările care nu sunt încă membre, deci este un mecanism de adaptare, care ajută din punctul de vedere al măsuri lor concrete, care se referă la uniformizarea spaţiului economic, politic şi comercial. De aceea, iniţiativa şi leadership-ul italian contează foarte mult şi planul de acţiune pentru anul următor este foarte ambiţios. Am să vă dau ca exemplu sprijinul pentru un proiect de infrastructură feroviară din România. Sunt multe alte proiecte, unele care ţin de criteriile politice, altele sunt legate de acţiuni în domeniul economic şi comercial. Reporter: Aţi vorbit un pic de problema vi=elor pentru cetăţenii români in spaţiul Schengen. În urmă cu nişte ani, a fost un important flux de persoane care veneau în Italia. Care este situaţia actuală şi care sunt garanţiile pe care România poate să le ofere împotriva imigraţiei ilegale? Adrian Năstase : Situaţia imigraţiei ilegale s-a reglementat chiar în condiţiile în care există cerinţa vizelor. Important pentru viitor este să încurajăm pe cei care sunt de bună credinţă şi care vor să călătorească, fie ca turişti, fie să-şi organizeze întâlniri cu oameni de afaceri occidentali, iar, pe de altă parte, trebuie pedepsiţi cei care nu respectă regulile. Noi am stabilit nişte reguli foarte dure pentru cei care încalcă legea: suspendarea paşaportului pentru o perioadă lungă de timp; am stabilit pedeapsa cu închisoarea pentru cei care trec ilegal nu numai frontiera română, dar orice frontieră; am adoptat cu cele mai multe dintre ţări tratate de readmisie, astfel încât cei care se găsesc rară un statut legal pe teritoriul unei alte ţări să fie predaţi în mod automat de către autorităţile statului respectiv autorităţilor române. Am discutat cu domnul prim-ministru Berlusconi şi această chestiune şi l-am asigurat că, dacă mai sunt şi alte chestiuni tehnice, care mai trebuie puse la punct, suntem gata să le rezolvăm. Reporter: România este cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei. Cooperarea Italiei cu România este în creştere. Cum credeţi că această cooperare dintre Italia şi România poate să favori=eze pacea în Balcani? Adrian Năstase: În ultimii zece ani, zona balcanică a fost foarte agitată. România a fost ţara cea mai stabilă în această perioadă. într-adevăr, după dezmembrarea lugoslaviei, România a rămas ţara cea mai mare din zonă. În momentul de faţă, nu sunt probleme

39

explozive în Balcani, dar există încă un potenţial latent. De aceea, România şi Italia, ca ţări importante pentru flancul sudic al NATO, sunt egal interesate în asigurarea păcii şi rezolvarea zonei Balcanilor, ceea ce, în mare măsură, poate să reprezinte un astfel de instrument. M-am întâlnit chiar în această dimineaţă - l-am văzut aici în hotel şi am vorbit - cu prim-ministrul lugoslaviei. Cred că şi Iugoslavia democrată poate să fie implicată cu un rol deosebit de pozitiv în procesului de pace. De aceea, cred foarte mult în rolul pe care ţările noastre pot şi trebuie să-l aibă în ceea ce priveşte evoluţiile din Balcani. Reporter: Multe state occidentale se gândesc şi sunt favorabile aderării Rusiei. Cum gândiţi dv. noua situaţie a Rusiei? Adrian N ăstase: Am urmărit cu mare atenţie evoluţiile în relaţia dintre Rusia şi NA TO sau dintre Rusia şi Statele Unite sau alte ţări membre ale Alianţei. Deocamdată, chiar dacă este vorba de o evoluţie, trecerea de la sistemul 19+ I la sistemul 20, aşa cum este sugerat, nu se pune încă problema, din câte am înţeles eu, a integrării Rusiei în NATO. Este vorba de o relaţie de parteneriat, care poate să presupună inclusiv participarea la acţiuni militare împreună. Noi sperăm ca România să devină membru al NATO cu ocazia summit-ului de la Praga de anul viitor şi apreciem faptul că relaţia dintre Rusia şi NATO nu va presupune un blocaj în ceea ce priveşte lărgirea NATO. Reporter: Cum vedeţi problema terorismului internaţional, există riscuri in România în această problemă? Adrian Năstase : Lupta împotriva terorismului internaţional este o luptă comună, o luptă a tuturor ţărilor care împărtăşesc aceleaşi valori. România a acceptat, la nivelul Parlamentului, la nivelul guvernului, nevoia de a sprijini logistic şi cu infrastructura necesară această luptă. România a deschis spaţiul aerian, maritim şi terestru pentru operaţiunile necesare împotriva terorismului internaţional. De asemenea, România s-a aliniat politicii internaţionale de blocare a operaţiuni lor economice, financiare care ar putea sprijini grupări teroriste şi guvernul a adoptat de curând o ordonanţă de urgenţă care să permită blocarea conturilor în eventualitatea unor situaţii limită. Totodată, există colaborare şi între serviciile de informaţii din România şi Italia sau între România şi alte ţări NATO. Schimbul de informaţii este, probabil, unul dintre elementele cele mai importante în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului internaţional. Desigur, dacă vor fi şi alte solicitări, România este gata să colaboreze cu prietenii şi aliaţii săi.

40

,,Sărăcia reprezintă inamicul absolut al libertăţii" 6

Interviu aco rdat postului de televiziune „Public" Paris, 29 noiembrie 2001

Reporter.: Domnule Adrian Năstase, ce se poate spune Revoluţia din decembrie?

că

a mai rămas din

Adrian Năstase: Revoluţia română, revoluţia în general din Europa de Est a reprezentat un punct de plecare. Într-un anwnit sens ea nu s-a terminat. Ceea ce noi numim tranziţie reprezintă de fapt revoluţia care continuă. Revoluţia a reprezentat începutul unui proces de schimbare, de transformare a structurii sociale, economice, a mentalităţii , deschiderea unui proces de reunificare a Europei. Revoluţia din Europa de Est a reprezentat un punct final al divizării Europei, a unei divizări ideologice, a unei divizări din punctul de vedere al pieţii . Pentru România, revoluţia a reprezentat, de asemenea, o schimbare a culturii şi a clasei politice, a regimului politic, a politicilor de corporaţie. A reprezentat o şansă pentru o anumită generaţie, din care fac parte şi eu. Revoluţia a reprezentat de asemenea un moment în care o serie de persoane s-au uitat spre trecut şi au încercat să-l impună pe acesta prezentului. Pentru alţii, revoluţia a reprezentat o manieră de a privi spre viitor. Reporter: Libertatea pe care aţi câştigat-o, pe care România a câştigat-o, reprezintă oare achiziţia cel mai greu de păstrat? Adrian Năstase: în momentul revoluţiei nu ştiam dacă democraţia este cea mai importantă sau dacă reforma economică. S-a considerat că reforma economică este cea mai importantă. Reporter: A reprezentat acest lucru o eroare? Adrian Năstase: Eu aşa cred. Din punctul meu de vedere reforma economică, mai ales într-un stat sau într-o regiune săracă, trebuie însoţită neapărat de o largă susţinere populară. Fără să înţelegem

nivelul suportabilităţii sociale, riscăm să creăm un fel de avangardă care se pierde, care pierde contactul cu populaţia. Libertatea reprezintă libertatea opţiunii , a exprimării, dar, destul de des, oamenii şi-au dat seama că libertatea este importantă în momentul în care dispui de resurse necesare pentru a trăi . Deci, într-un anumit sens, sărăcia reprezintă inamicul absolut al libertăţii. Reporter: Dar acest lucru reprezintă şi libertatea României de a candida pentru includerea în Uniunea Europeană. Uniunea nu este cumva prea exigentă cu România şi cu celelalte state candidate? Pentru că acest lucru presupune o serie de sacrificii suplimentare. Adrian Năstase: Acest lucru reprezintă un examen pe care trebuie să-l trecem. Dacă acest lucru reprezintă o chestiune tehnică, există bineînţeles, dificultăţi. Dacă este o problemă de opţiune politică, atunci România, ca şi celelalte zece candidate, are vocaţia de membru al acestei familii europene. 6

Canalul de televiziune al Parlamentului francez.

41

Reporter: Acest lucru

repre=;ntă

o misiune

sau

imposibilă,

cea pe

asumat-o şi pe care o îndepliniţi de aproape un. an? Adrian Năstase: Este o misiune dificilă, adevărat, dar nu una imposibilă. Este important să beneficiem de susţinerea populară, există mult mai multă încredere în noi în interiorul ţării şi mult mai multă credibilitate în exterior. Avem prieteni, în primul rând Franţa. Cred că este un pariu pe care îl vom care

v-aţi

dificilă

câştiga.

42

„De ce România şi Bulgaria să aibă sentimentul că rămân În afară?" lnterviu acordat postului „Radio France International" Paris, 30 noiembrie 2001

Reporter: Ministrul de Externe francez, Hubert Vedrine7, a afirmat că nu e o mare diferenţă între a integra 1O state şi a integra 12. Cum priviţi raportarea sa la problema lărgirii UE? Adrian Năstase: Domnul ministru Vedrine a avut meritul de a arăta că, în definitiv, discuţia ca atare păstrează încă anumite ambiguităţi şi apelul său pentru coerenţă în ceea ce priveşte abordarea viitoare a fost extrem de util şi solicită o reflecţie responsabilă din partea liderilor europeni. În esenţă, domnul Yedrine a spus că, dacă este vorba de o abordare tehnică, atunci fiecare ţară va trebui să dea dovadă de performanţe proprii, să arate în negocieri individuale felul în care reuşeşte să îndeplinească criteriiJe respective. Atunci de ce zece ţări? Este de presupus că acestea sunt toate identice, aJeargă cu aceeaşi viteză. Este greu de crezut Este evident că există o diferenţă şi atunci de ce zece şi nu douăsprezece? Şi de aici întrebarea pe care a pus-o domnul Vedrine şi care mi se pare extrem de bine venită. Dacă trecem la o abordare politică, atunci de ce zece ţări şi nu douăsprezece, pentru că semnalul politic este acela al reunificării Europei după căderea comunismului. De ce România şi Bulgaria să aibă sentimentul că rămân în afară? Este vorba, în definitiv, de o problemă geopolitică, este vorba de o chestiune cantitativă, de clienţii politici ai unei puteri sau alteia în Europa şi este vorba, în definitiv, chiar de o problemă morală, pentru că România a plătit destul de greu aranjamentele postbelice. România a plătit, în primul rând, cu o paranteză istorică de 50 de ani de comunism şi nu a fost întrebată nici după al Doilea Război MondiaJ care ar trebui să fie destinul său, locul său, unde să se afle, pe stânga sau pe dreapta pe pal ierul ideologic. De aceea, ar fi stupid ca România să plătească încă o dată un preţ pentru ceea ce nu ea a hotărât Practic, punctul de vedere francez, exprimat de altfel nu numai de domnul Yedrine, dar şi la întâlnirile pe care le-am avut cu preşedintele Republicii, cu prim-ministrul, cu preşedintele Senatului, cu preşedintele Adunării NaţionaJe, cu responsabili importanţi din partidele de opoziţie din Franţa, toţi mi-au spus acelaşi lucru, toţi au sprijinit un punct de vedere clarificator legat de un eveniment istoric, european. În definitiv, de ce să facem doar o discuţie academică despre viitorul Europei când putem să avem o discuţie responsabilă, în contextul lărgirii europene? Sunt mulţumit de întâlniriJe pe care le-am avut, de mesajele pe care le-am primit, de felul în care Franţa, în acest moment de răscruce pentru continent, în acest început de mileniu, a contribuit la dezbaterea privind politica europeană.

7

Hubert Vedrine - ministru de Externe al Franţei (2 iunie 1997-6 mai 2002).

43

Reporter: Spuneaţi şi ieri, de altfel - această idee o susţineaţi foarte bine in conferinţa de la Senat - că este probabil momentul să schimbăm puţin optica chiar despre Uniunea Europeană. lată, dacă o deci=ie politică a hotărât, la un moment dat, ca România să fie in lagărul comunist, fără ca românii să fie intre baţi, de ce nu ar fi o asemenea decizie politică de dorit actualmente pentru ca să se decidă integrarea realmente a României în UE, aşa cum, de altfel, românii o doresc. lnsă, pe de altă parte, nu trebuie să uităm că dincolo de faptul că se va pune accentul pe o decizie politică, există şi nişte factori economici care sunt mai grei decât orice şi, de altfel, nu este un secret pentru nimeni că Germania a avut foarte multe reticenţe în această privinţă, pentru că ea şi-a pus mai degrabă decât alţii întrebarea - cine plăteşte pentru cine? Adrian Năstase : Putem să discutăm cine plăteşte fiecare convorbire telefonică, dar putem să punem întrebarea cine plăteşte pentru centrala telefonică. Preţul , costurile pot fi evaluate extrem de diferit, depinde la ce ne raportăm . Fie că se plăteşte pentru pregătirea pentru aderare, fie că se plăteşte după aderare.. . Poate costurile ar fi mult mai mici în aceste condiţii. Dacă vom lua situaţia Greciei, a Spaniei, a Portugaliei ... Reporter: La momentul respectiv ... Adrian Năstase : . . . la momentul respectiv, putem să înţelegem foarte multe lucruri. Dar germanii, din câte am văzut din poziţia exprimată astăzi de cancelarul Schroder î.n ziarele franceze, aşa cum este reluată cel puţin în ziarele din Franţa, nu ar fi împotrivă. Eu cred că dezbaterea ca atare nu a avut loc într-un mod foarte serios. Până la urmă, niciuna din marile ţări europene nu are ceva împotrivă. Am impresia că mai degrabă asistăm la un moment la care discuţia care avusese loc la n.ivelul funcţionarilor este preluată de nivelul oamenilor politici, ceea ce mi se pare extrem de pozitiv. Reporter: f ntr-adevăr, s-ar putea ca România să fi declanşat o largă conştienti=are a necesităţii de a se trece la o nouă etapă politică. Pe de altă parte, însă, domnule prim-ministn,, nu putem să nu observăm faptul că în toate rapoartele, dincolo de dorinţa noastră de a le ignora puţin şi de a le atenua gravitatea, În toate rapoartele România este, la multe capitole, sever criticată şi, în acelaşi timp. dv., care aţi avut o tribună liberă în ziarul „Le Monde " cu câteva săptămâni În urmă ... vă semnale= faptul că ziarul „Le A.fonde " pune problema justiţiei, pune problema raportului între politică şi justiţie În România şi atâtea alte probleme. problema securităţii graniţelor. .. Sunt probleme foarte concrete pe care şi le pune Uniunea Europeană.

Adrian N ăstase: Sigur. Depinde cum ne raportăm la o anumită realitate. Eu pot să vă spun, pe de altă parte, că România a avut cea mai mare dinamică, cea mai bună dinamică între ţ.ările candidate. România a avut anul acesta o creştere economică de 5%. România a reuşit să pornească un proces foarte ambiţios de dezintlaţie. România a reuşit să menţină un deficit bugetar de 3,5% anul acesta, a adoptat un buget pentru anul viitor cu un deficit de 3%. România a reuşit, după negocieri

44

foarte dure cu Fondul Monetar Internaţional , să confirme acest acord la Washington. România are note mult mai bune din partea agenţiilor de rating. Dacă privim dinamic aceste lucruri, sunt motive de încurajare. Sigur că sunt foarte multe lucruri de rezolvat. Justiţia şi politica? Daţi- mi voie să vă spun, cu uşoară uim.ire: am dat ordin de curând să facem o evaluare, să vedem câte dintre procesele pe care le are guvernul au fost câştigate de guvern sau de către cei cu care noi ne-am judecat, şi v reau să spun că, cel puţin într-o primă evaluare în şedinţa de guvern, noi nu reuşim să câştigăm niciun proces. Asta înseamnă că justiţia nu este independentă? Poate că da, sub un anumit aspect, dar în niciun caz că nu este independentă datorită faptului că este dependentă faţă de guvern, din moment ce noi nu reuşim să câştigăm niciun proces la Curtea Supremă de Justiţie . Vreau să avem aceste date, le vom pune la dispoziţia publicului. Dar am impresia că există foarte multe temeri pe care ar trebui să le contracarăm.

R ep or ter: Subliniaţi, tot ieri, în conferinţa de la Senat, ideea că românii ar încasa foarte greu f111.Strarea de a fi în afara Uniunii Europene; atâta vreme cât majoritatea românilor este pentru integrarea în Uniunea Europeană, se consideră europeni. De fapt, se pune pentru prima dată problema a rămâne dincolo, în deşertul petardelor, sau a intra în Uniune. În această privinţă, trebuie să semnalăm totuşi că imaginea României este, în continuare, extrem de negativă. Nu amintesc de faptul că despre România vorbesc numai reportaje negative, dar şi aceşti cerşetori, aceste prostituate care există în continuare în România... Desigur, nu este politica guvernului - dar, în acelaşi timp, guvernul nu propune altă imagine. Scriitorul nu poate să meargă la conferinţe, sculptorul nu-şi poate transporta sculpturile, nu are bani, echipa de teatru nu are bani să meargă în Occident, să propună o altă imagine despre România. Recent, preşedintele Iliescu a lansat promisiunea unui program ambiţios, inclusiv reconstituirea Institutului Român pe modelul lui British Council. Ce se poate face concret în aceste =ile pentru îmbunătăţirea imaginii României? Adrian Nă sta se: Este o discuţie foarte lungă, nu cred că o să am timpul necesar, din cauza constrângerilor de timp de la postul dv. de radio, să vă dau toate explicaţiile, dar vreau să vă spun, între altele, că am hotărât împreună cu domnul preşedinte Poncelet&să organizăm un Semestru al Culturii Române în Franţa, într-o perioadă foarte scurtă, şi cred că lucrul acesta va fi important. în ceea ce priveşte felul în care poate fi sprijinită dimensiunea culturală, de curând a avut loc la Bucureşti relansarea Salonului oficial de pictură, de artă. Tot de curând, în România a avut loc Festivalul Enescu, un eveniment excepţional. Zilele acestea, s-a desfăşurat Festivalul Caragiale. Sunt enorm de multe lucruri care se petrec. Sigur că sunt multe lucruri care ar trebui să se întâmple mai bine, sunt absolut de acord, dar aici cred că este interesul nostru comun de a găsi soluţiile adecvate. Christian Poncelet - politician francez de orientare conservatoare; preşedinte al Senatului Franţei timp de zece ani ( 1998- 2008).

8

45

Reporter: Ultima întrebare. Ascultătorii noştri ne-au solicitat să vă punem o întrebare. România a semnat, cel puţin cu Franţa, un acord în privinţa securităţii sociale pe care nu îl aplică. În mod concret, cetăţenifrance=i de origine română care au lucrat în România nu pot beneficia de pensia la care ar avea dreptul, probabil pentru că România nu are fondurile necesare. Adrian Năstase: Este o problemă pe care ar trebui să o vedem mai îndeaproape. Eu nu am să risc să vă răspund Îară să fiu bine documentat. Mi se pare firesc ca cei care au contribuit pentru pensiile sociale - este o chestiune de principiu să beneficieze de acestea oriunde s-ar afla, este dreptul lor. Ştiu că aceeaşi problemă există în Grecia, există în Israel. Să-mi daţi voie să văd această chestiune când voi aj unge acasă. Reporter: Vă mulţumesc foarte mult!

46

"E timpul să veniţi În România, unde există stabilitate politică şi legislativă" Interviu acordat postului de radio „Europe 1" Paris, 30 noiembrie 2001

R eporter: Bună ziua! Adrian ţară,

N ăstase: Bună

ziua! venit, în direct la „Europe 1" şi în

Reporter: Bine aţi vă simţiţi ca la dumneavoastră acasă.

Franţa.

Aici, în această

Adrian Năstase: Este adevărat, mă simt foarte bine aici şi datorită originilor noastre comune, graţie limbii franceze care ne leagă, precum şi datorită valorilor comune pe care le împărtăşim. Reporter: Domnule Adrian Năstase, de unde vine ataşamentul dumneavoastră personal pentru Franţa, aţi trăit aici? Adrian Năstase: Nu, am avut unele legături excepţionale cu lumea juridică franceză: în calitate de profesor de drept internaţional am organizat mai multe colocvii în ultimele decenii. Reporter: Şi aţi venit la Paris? Adrian Năstase: Da, am venit de mai multe ori la Paris, la Sorbona, unde m-am întâlnit cu dl decan Colliard, care era profesor, precum şi cu alte cadre universitare. Îmi place mult Franţa, ca tuturor românilor, de altfel. Reporter: Şi la Paris aţi venit, deci, înainte de a deveni persoana oficială care sunteţi acum. Adrian N ăstase: Ne-a plăcut dintotdeauna Parisul; de altfel, se spunea că Bucureştii erau Micul Paris. Avem tradiţii comune formidabile de arhitectură, de pictură, de artă, în general. Reporter: Aş dori să vă pun o întrebare personală, pe care mulţi şi-au pus-o: există oare o legătură intre Adrian Năstase şi Ilie Năstase, care a venit şi aici să vă salute, care vă însoţeşte ? Adrian Năstase: În primul rând există o legătură de prietenie: suntem prieteni buni, ne cunoaştem de mult timp, am avut chiar experienţe comune în politică ... Reporter: În tenis ... Adrian Năstase: Şi în tenis; llie Năstase este un om deosebit, o persoană care reprezintă foarte bine România. Reporter: De la cel de-a/ Doilea Război A1ondial, domnule Năstase, popoarele Europei de Est şi Centrale au suferit mult. România a cunoscut comunismul, dictatura naţionalistă a lui Ceauşescu. Spuneţi, în privinţa ţării dumneavoastră, pentru că rănile nu s-au vindecat complet: ,. nu putem uita ", dar aţi iertat? Adrian Năstase: Într-adevăr, cred că este singurul mod în care putem concepe viitorul Europei, viitorul ţării noastre, pentru că am suferit o anumită istorie după al Doilea Război Mondial, chiar şi înainte. Am suportat consecinţele acestor evenimente istorice, care se cunosc, şi sperăm că nu vom fi din nou pedepsiţi . Au fost evenimente istorice care nu au depins de noi, ne-au fost impuse. Reporter: Da, dv. , românii, vă simţiţi cam singuri.

47

Năstase: Aşa

este. Am avut acest sentiment de mai multe ori în cursul istoriei şi sperăm că, de această dată, nu va mai fi cazul. Reporter: Este pe cale să reînceapă o mare de=batere in legătură cu extinderea Uniunii Europene. Comisia de la Bruxelles nu a reţinut România şi Bulgaria printre ţările care ar putea adera peste trei ani. Unii spun că pentru România acest eveniment va avea loc peste şapte ani sau şase ani. Domnul Hubert Vedrine a explicat că Franţa nu vede o mare diferenţă între aderarea a 10 ţări şi aderarea a 12 ţări. Pentru dumneavoastră este important, aveţi sentimentul, venind aici, că Franţa vă susţine? Adrian Năstase : Franţa ne susţine. Am avut ocazia să-i întâlnesc pe domnul preşedinte al Republicii, pe domnul prim-ministru, precum şi alte persoane oficiale. Pot să spun că Franţa, cu toată elita sa politică, susţi ne România. Aş spune chiar mai mult, Franţa susţine o poziţie de principiu care este foarte importantă. în fapt, când vorbim despre extindere, vorbim despre reconstrucţia Europei şi dacă încercăm să folosim dimensiunea politică în aceste dezbateri, este dificil să înţelegem de ce IO ţări şi nu 12. Reporter: Se spune că există întâr=ieri economice, există nişte criterii economice. Adrian Năstase : Într-adevăr, apelul domnului Vedrine era un apel la coerenţă: fie se foloseşte criteriul tehnic şi, în acest caz, fiecare ţară trebuie să răspundă pentru performanţele sale, să-şi negocieze problemele, fie se foloseşte criteriul politic şi, în acest caz, mesajul ar trebui să fie foarte clar: România ar trebui să fie inclusă. Reporter: Şi peste cât timp? Ştiu că aveţi o creştere de 5%, o apreciere bună făcută recent de FMI, o politică mai degrabă liberală, evitând excesele liberale. Dar în cât timp aţi putea recupera aceste întârzieri? Adrian Nă sta se : Cred că România a avut în acest an cele mai bune rezultate dintre ţările candidate: o creştere de So/o, acordul cu FMI, rata şomajului 8%, un deficit bugetar de 3,5%. O politică foarte înţeleaptă şi sunt convins că vom avea rezultate durabile. Reporter: Domnule prim-ministru, în trei =ile, la Paris, aţi întâlnit antreprenori, oameni de afaceri. Ce le spuneţi ca ei să aibă încredere în ţara Adrian

dumneavoastră?

Adrian Năstase : Este simplu, le spun: e timpul să veniţi în România, unde există stabilitate politică, stabilitate legislativă şi un climat prietenesc pentru investitori. România este o ţară unde puteţi, chiar dacă nu vorbiţi limba ţării, să înţelegeţi titlurile articolelor din ziare, este o ţară în care vă simţiţi ca la dum neavoastră acasă.

Reporter: Şi dacă ei ar putea remarca, după cum se spune, că Bucureştii fac parte, împreună cu Berlinul, dintre oraşele-capitale care se transformă foarte repede şi care sunt ca nişte şantiere? Adrian Năstase: Într-adevăr, există o dezvoltare excepţională. România reprezintă, totuşi , ţara cea mai mare din Balcani şi, în orice caz, dintre ţările candidate,

48

a doua ca mărime, după Polonia. Este o ţară cu resurse excepţionale, cu un potenţial intelectual deosebit. Reporter: Un portret excepţional al ţării dumneavoastră. Aveţi un guvern care este tânăr, căutaţi să moderni=aţi ţara, dar, întrucât veniţi de foarte departe, pe ce reforme insistaţi? Adrian Năstase : Înainte de toate, reforma economică, necesitatea privatizării, clarificarea conceptului de proprietate, dar în acelaşi timp şi o protecţie socială, care să poată suporta reformele, o politică bipartizană în ceea ce priveşte obiectivele de politică internaţională.

R eporter: Şi ascultaţi opoziţia ?

Adrian N ăstase: Îi ascultăm, recent au depus mai multe moţiuni în Parlament, unde ne întâlnim pentru a discuta moţiunile simple pe anumite obiective ale politicii guvernului. Reporter: În România vă simţiţi mai aproape de Germania, de Franţa, de Europa? Adrian Năstase: În România se poate vorbi despre aceste subiecte în limba franceză, pentru că este normal, datorită unei culturi generale venită din istorie, a culturii legislative .. . Şi Germania reprezintă un partener important din punct de vedere economic. R eporter: Spuneţi că limba franceză e încă majoritară ca limbă străină? Adrian Năstase: Într-adevăr, este mesajul pe care l-am adus cu mine de data aceasta. R eporter: Şi aţi fost primit la preşedintele Republicii, ceea ce a impresionat pe toată lumea, la primul-ministru, v-aţi întâlnit cu domnii Fabius9, Moscovici/0, Poncelet, plecând de aici veţi discuta cu domnul Forni' 1. Este adevărat că aţi solicitat un consilier francez domnului Lionel Jospin care să vă ajute la aderare? Adrian Năstase: într-adevăr, pentru că, dacă vorbim de România în cadrul extinderii şi al acestei reunificări , cred că este foarte normal să avem consecvenţă în idei. Domnul Jospin a acceptat şi eu sunt foarte mulţumit. Reporter: Există, în toate acestea, o zonă de umbră, dureroasa problemă a adopţiilor. Le-aţi suspendat pentru că au fost nişte abu=uri ale traficanţilor de copii? Ce răspundeţi familiilor franceze care doresc să adopte copii români? Adrian Năstase: Permiteţi -mi mai întâi un comentariu general. Sunt aici pentru a încerca să elimin anumite stereotipuri privind România. Există o percepţie care datează mai degrabă din anii ' 90. Cred că trebuie să încercăm împreună să eliminăm cauzele acestei percepţii deformate. În privinţa copiilor, există, în primul rând, problema protecţiei acestora în România, pentru care noi ne simţim responsabili.

Laurent Fabius - membru al Partidului Socialist francez, fost prim-ministru al Franţei ( 17 iulie 1984-20 martie 1986). rn Pierre Moscovici - membru al Partidului Socialist francez, fost ministru al Afaceri lor Europene ( 1997- 2002) în cabinetul condus de Lionel Jospin, raportor al Parlamentului European. II Raymond Fomi - politician francez, fost preşedinte al Adunării Naţionale (2000-2008).

9

49

Reporter: Mult timp, acest sentiment de responsabilitate nu a existat: erau orfelinate şi copii abandonaţi ... Adrian N ă sta se: Într-adevăr, dar am făcut eforturi excepţionale, sunt schimbări extraordinare, mai ales în colaborarea cu Uniunea Europeană şi chiar cu Franţa. În privinţa adopţiilor internaţionale, a trebuit să le întrerupem la un moment dat, ca să schimbăm un sistem care era corupt, care funcţiona prost. Vom avea noi legi peste câteva luni, dar vreau să spun celor care au parcurs deja procedura de adopţie până la o hotărâre a justiţiei că problema lor va fi rezolvată peste două săptămâni , pentru că suntem pe cale de a examina foarte atent aceste situaţii. Reporter: Vă mulţumesc, domnule Năstase. Să nu îi uităm pe sportivi. Se pare că au cerut un antrenor pentru echipa de rugby. Şi vă mulţumim. foarte mult pentru magnifica Angela Gheorghiu, pentn, că ea cântă Traviata, Mimi în Boema, Tosca, în filmul cu soţul său france=. şi este adevărat că cel mai bun exemplu de apropiere franco-română este acest cuplu. . . Vă mulţumesc că aţi venit în direct Adrian N ăstase: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia dumneavoastră. Reporter: Aţi descoperit la Paris că nu sunteţi singurul care să constataţi că România reînnoieşte legăturile cu istoria şi cu Europa. Mulţumesc foarte mult! (Jean-Pierre Elkabbach)

50

" Hubert Vedrine spune cu voce tare ceea ce Comisia Europeană gândeşte în tăcere " Interviu acordat cotidianului „Le Figaro" 30 noiembrie 2001 Un prim pas pentru

Buc ureşti

Este o vizită făcută la momentul potrivit. Aflându-se într-o vizită oficială de trei zile la Paris, în această săptămână, prim-ministrul român, Adrian Năstase, nu a ratat ocazia de a discuta cu Lionel Jospin despre teza lărgirii cu .12 ţări. încântat de cuvintele lui Hubert Vedrine, Adrian Năstase vede în acestea „o încurajare şi o recunoaştere a eforturilor realizate de România de la deschiderea negocierilor de aderare, în februarie 2000". Cu această ocazie, prim-ministrul român a solicitat lui Lionel Jospin desemnarea unui „consilier" francez care să sprijine Bucureştii în negocierile de aderare. Ce semnificaţie dă el „micii fraze" a şefului diplomaţiei franceze? ,,Fie se negociază pe baza unor criterii tehnice şi economice, şi predomină principiul diferenţierii, fie se negociază pe baza criteriilor politice şi, în acest caz, de ce să fie izolate două ţări situate, în plus, într-o parte a Europei totdeauna foarte vul nerabilă?" în realitate, continuă prim-ministrul, ,,Hubert Vedrine nu face decât să spună cu voce tare ceea ce Comisia Europeană gândeşte în tăcere: grupul celor I O candidaţi nu este omogen şi nicio ţară nu îndeplineşte în întregime criteriile de aderare. Acest fapt confirmă că l ărgirea, adică reunificarea Europei, este un proces eminamente politic" . în iunie 200 I, aminteşte Adrian Năstase, Consiliul European de la Goteborg îşi exprimase solidaritatea politică faţă de România şi Bulgaria. ,,Din nefericire" constată prim-ministrul român - ,,această declaraţie nu a fost urmată de efecte. Cuvintele domnului Vedrine constituie, poate, un prim pas. Sper, în orice caz, că ele vor suscita discuţii aprofundate la apropiatul Consiliu European de la Laeken", prevăzut peste două săptămâni. Dar dacă „un big bang" cu 12 ţări corespunde „preocupărilor formulate de mult timp" de către Bucureşti , România este oare gata pentru acest eveniment? ,,Aceasta depinde de criteriile de care se ţine seama", răspunde Adrian Năstase. ,,În orice caz, noi nu dorim să întârziem aderarea celorlalte state candidate şi, cu sprijinul Comisiei Europene, vom face tot posibilul pentru a recupera întârzierea noastră. în raportul său anual, Bruxelles-ul a evidenţiat, de altfel, o tendinţă pozitivă a economiei româneşti".

Prim-ministru al României din decembrie 2000, Adrian Năstase poate, într-adevăr, să fie mândru de un bilanţ onorabil, mai ales de o reluare a creşterii economice (5% în acest an) şi o relansare a reformelor structurale (privatizări şi restructurarea sectorului energetic). La începutul lunii noiembrie, FMJ a dat o notă bună Bucureştilor, acordându-i un credit stand-by de 383 milioane de dolari. Este un lucru îndrăzneţ, ştiindu-se că cele cinci acorduri stand-by semnate începând din 1990 fuseseră toate suspendate, pentru că guvernele precedente nu şi-au onorat promisiunile privind reformele. Comisia Europeană a recunoscut, de asemenea, ,,progrese importante" în domeniul drepturilor omului, prin dezincriminarea homosexualităţii şi introducerea 51

suspendării în dreptul penal. Format în perioada comunismului, Adrian Năstase, în vârstă de 51 de ani, se declară un partizan hotărât al unei economii liberale şi ferm decis să integreze România în structurile euroatlantice. Măsurile luate până în prezent de guvernul său merg în această direcţie. Demarcându-se de politica promovată de către partidul său între anii 1992- 1996 (Partidul Democraţiei Sociale din România,

devenit Partidul Social Democrat), prim-ministrul a dobândit o credibilitate care lipsea majorităţii predecesorilor săi. Dar, rămân încă multe de făcut pentru redresarea unei ţări sfâşiată de o jumătate de secol de obscurantism. De exemplu: să fie convinşi occidentalii, foarte prudenţi , să investească în România, (unde volumul investiţiilor străine este cel mai slab din Europa de est); să se combată o economie subterană care reprezintă 50o/o din PIB, sau să se pună capăt unei corupţii generalizate. Respectând consemnele de austeritate a economiei din partea FMJ, guvernul trebuie, în acelaşi timp, să ţină în frâu o situaţie socială alarmantă 44% din populaţia României trăieşte sub pragul de sărăcie.

Adrian Năstase afirmă că este „conştient" că drumul care duce către Uniunea Europeană va fi lung. ,,Este posibil ca România şi Bulgaria să nu fie pregătite pentru aderare în 2004, recunoaşte prim-ministrul. Până acum, de altfel, noi ne fixasem ca termen l ianuarie 2007. ln orice caz, oricare ar fi scenariul adoptat, este esenţial ca România şi Bulgaria să fie menţinute în centrul procesului de lărgire. Aceasta ar fi cea mai bună garanţie împotriva riscului unei marginalizări , chiar a unei destabilizări a acestor două ţări . În plus, ar fi un semnal pentru a se încuraja accelerarea reformelor." (A rie/le Thedrel)

52

„Bucureştii sunt pe

cale de a obţine victoria împotriva inflaţiei"

Interviu acordat cotidianului francez „Les Echos" Paris, 3 decembrie 2001 Prim-ministrul român, Adrian Năstase, a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită oficială la Paris, unde s-a î ntâlnit cu Jacques C hirac, cu Lionel J ospin, prec.um şi cu conducători de î ntreprinderi. El co nsideră că prioritatea dată creşterii economice nu a împiedicat guvernul social-democrat să relanseze reformele.

Reporter: Victoria partidului dumneavoastră la alegerile legislative a fost interpretată ca un sentiment de „ de=interes al românilor pentru reforme ". După un an de guvernare, ce răspundeţi la această critică? Adrian Năstase: Să nu ne facem iluzii, noi am beneficiat de un vot de respingere faţă

de guvernarea care reuşise să reducă PNB-ul cu 12% în patru ani. Dar, după zece ani de experienţ.ă şi de tranziţie, era esenţial să relansăm economia. Este tocmai ceea ce am făcut noi, deoarece creşterea a atins 5% în acest an şi va fi, fără îndoială, tot atât anul viitor De asemenea, noi am adoptat la începutul acestui an o lege care elimină taxele vamale asupra importurilor de echipamente pentru micile întreprinderi.

Reporter: Fără îndoială, dar, în domeniul stabilităţii macroeconomice, România pare a fi cu mult în urma celorlalţi. Inflaţia varia=ă în jurul a 40%, iar deficitul balanţei curente este echivalent cu 6% din PNB. Adrian Năstase: Suntem pe cale să obţinem victoria împotriva inflaţiei: creşterea preţurilor

a trecut de la 100% în 1999, la 41% în acest an. Ea nu va depăşi 22% anul viitor şi va fi sub IOo/o în 2004. Deficitul bugetar a fost, şi el, scăzut la 3,5% din PJB în acest an şi va atinge 3% anul viitor, conform proiectului de Buget care a fost aprobat de Parlament - trebuie să subliniem acest lucru - pentru prima dată în termenul cerut. Am influenţat sindicatele şi patronatul să semneze un acord privind moderaţia salarială, în luna februarie anul curent. Ratificarea, acum o lună, la Washington, a acordului cu FMI, ilustrează foarte bine seriozitatea angajamentului nostru. Iar agenţiile de rating au reevaluat recent datoria noastră.

Reporter: Ce preconizaţi să faceţi pentru a atrage investitori străini, care se plâng, în general, de opacitatea procesului de privati=are, de corupţie, de birocraţie? Adrian Năstase: 'intreprinderile occidentale, mai ales cele franceze, nu se plâng prea mult. Franţa este principalul investitor străin şi al treilea partener comercial al nostru. Şi sunt foarte încurajat de întâlnirea cu reprezentanţii întreprinderilor franceze, zilele acestea. Renault va lansa un nou automobil în România, tocmai s-a înfiinţat o uzină de elicoptere, Lafarge este foarte activ la noi, Dialog, în domeniul telefoniei mobile, reuşeşte foarte bine. Totuşi, este adevărat că privatizările nu au fost o reuşită totală, timp de zece ani. Noi le-am relansat, prin vânzarea recentă a SIDEX, care reprezenta 80% din pierderile întreprinderilor publice. În domeniul luptei împotriva corupţiei, avem un plan care prevede o implicare mai profundă a justiţiei şi a inspectorilor generali din ministere.

53

Reporter: Hubert Vedrine tocmai a propus, spre surprinderea ţărilor mai bine plasate, ca cele douăspre=ece candidate să adere la Uniune toate împreună. întrun fel de big-bang, în timp ce, până acum, Bulgaria şi România păreau condamnate să intre la trei-patru ani după celelalte. Adrian Năstase: Aceasta este o poziţie de bun simţ. Ori privilegiem criterii tehnice, şi atunci ţările vor trebui să intre una după alta, după ce au terminat negocierile, sau considerăm că este o chestiune pur politică, de vocaţie europeană, şi atunci nu este niciun motiv să facem o distincţie între, pe de o parte, un grup de zece cand idaţi care, de altfel, nu au o situaţie prea omogenă şi , pe de altă parte, Bulgaria sau România. (Yves Bourdillon)

54

,, Viitoarea uniune poHtică va trebui să se dezvolte de jos în sus, de la cetăfeni la stateşi de la state la Comunitate" Interviu acordat public.a ţiei on-line JYWJY.euractiv.com 13 decembrie 2001

Reporter: În contextul apropiatului summit de la Laeken, care este vi=iunea României asupra viitorului Europei? Adrian Năstase : România şi-a stabilit drept obiectiv fundamental de politică naţională aderarea la Uniunea Europeană. La sfârşitul anului 2004, se preconizează încheierea viitoarei Conferinţe Interguvernamentale, cu semnarea unui nou Tratat sau fundament juridic al Uniunii Europene (în situaţia în care va avea loc o restructurare radicală a Tratatelor existente), care ar putea intra în vigoare în cursul anului 2006. Aceasta înseamnă, în acelaşi timp, că aderarea României se poate produce aproape concomitent cu transformarea Uniunii Europene, de unde şi interesul natural al societăţii româneşti de a se implica în această dezbatere şi de a contribui cu idei şi soluţii pentru o viitoare structură din care va face şi ea parte. Opţiunea României în acest domeniu porneşte de la premisa că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor europeni au încă sentimente puternice faţă de identitatea lor naţională şi manifestă un ataşament profund pentn, statul ai cărui cetăţeni sunt. De aceea, viitoarea uniune politică va trebui să se dezvolte de jos în sus, de la cetăţeni la state şi de la state la Comunitate. Metoda coordonării şi a cooperării consolidate între state membre (care s-a dovedit deja eficientă) este cea care trebuie aplicată. România aspiră la o Uniune Europeană constituită ca o federaţie de state-naţiuni, construită pe doi piloni: primul, comunitar, consolidat, iar al doilea, interguvernamental, restructurat. Viitoarea Uniune va fi astfel una duală: una Economică şi Monetară şi una Politică . Detaliat, în ceea ce priveşte pilonul PESC, mai ales în lumina acţiunilor în cadrul luptei antiteroriste, apare ca oportună problema regândirii viitorului pilierilor ,,interguvernamentali", nu în sensul punerii în discuţie a naturii sau existenţei acestora, cât mai ales a formei în care aceştia se concretizează, pentru o mai mare coerenţă. Locul Europei în lume ar trebui definit prin următorii parametri: cel mai fidel aliat al SUA, ancora Rusiei în comunitatea de state democratice şi libere şi influenţă comercială şi financiară (prin euro) în toate zonele lumii. Europa ar trebui să rămână însă fidelă metodelor sale de promovare externă a valorilor sale, prin bine cunoscutele acţiuni preventive, o concentrare mai mare asupra dezvoltării şi comerţului - acorduri de tip ACP 12 cu statele în curs de dezvoltare - şi o atenţie sporită acordată multilateralismului, organizaţiilor şi metodelor sale. În ceea ce priveşte Uniunea Economică şi Monetară, aceasta trebuie să fie deschisă şi să rămână accesibilă noilor membri ai Uniunii Europene, cu precădere în ceea ce priveşte aderarea la moneda unică. Ideea principală a întregii construcţii europene trebuie să fie aceea de reunificare a continentului. Principiul şanselor egale de vocaţie universală în sfera de preocupări a UE - trebuie să se aplice în toate evoluţiile viitoare ale UEM. Mai mult decât a rămâne deschisă pentru noi membri, este Ţările ACP (Africa, Caraibe, Pacific) - statele care au semnat „Conven~a de la Lome" (acord comercial între UE şi 71 de state din Africa, Caraibe şi Pacific). 12

55

vital ca UEM să menţină principiul şanselor egale pentru aceştia, prin păstrarea aceloraşi criterii de aderare la euro ca şi în cazul unor noi aderări. Singurul scenariu viabil, cel puţin pe termen mediu şi în. absenţa evoluţiei spre uniformizare fiscală, este cel al disciplinei monetare şi fiscale. Jn acest context, în paralel cu armonizarea unor politici, precum cea fiscală, o atenţie deosebită trebuie acordată, în perspectivă, problemelor referitoare la mobilitatea forţei de muncă şi flexibilitatea pieţei forţei de muncă în statele membre şi la nivelul UE. Un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi reducerea efectelor negative ale unor şocuri asimetrice vor contribui, pe de altă parte, la creşterea sprijinului din partea opiniei publice faţă de construcţia europeană.

În privinţa fondurilor structurale, România susţine păstrarea actualului grad de naţionalizare. Intervenţia structurală este absolut necesară pentru păstrarea coeziunii economice şi sociale într-o Europă unită, în care statele membre aderă la aceiaşi parametri şi la aceleaşi politici economice. Aspectul referitor la redistribuire este vital în contextul unei Uniuni Economice şi Monetare, la fel şi menţinerea principiului solidarităţii europene, care este la baza acestor politici. Politica comercială trebuie să rămână compatibilă cu celelalte politici comunitare (în abordare temporală şi geografică).

În ceea ce priveşte justiţia şi afacerile interne, România susţine necesitatea dezvoltării spaţiului comun de Iibertate, securitate şi justiţie, însă cu păstrarea unui echilibru între cele trei componente, în special în ceea ce priveşte raporturile dintre libertate şi securitate. Din punctul de vedere al punerii î.n practică a componentelor de securitate şi justiţie, se cere întărirea rolului Europol şi integrarea sa în ordinea comunitară, precum şi crearea unui parchet european. România priveşte ca deosebit de importantă crearea unei poliţii de frontieră unice la nivel european, în mod necesar însoţită de crearea unui instrument comun de finanţare a acesteia. Reporter: Cum ar trebui să funcţione=e instituţiile europene, după părerea dumneavoastră?

Adrian Năstase: Consiliul va reprezenta în continuare instituţia care va reflecta interesele statelor membre în cadrul Comunităţii , însă activitatea acestuia trebuie raţionalizată, iar funcţiile sale trebuie mai clar delimitate. Problema deficitului democratic (a cincea mare temă luată în discuţie) pare a fi rezolvată prin extinderea competenţelor Parlamentului European. În condiţiile dezvoltării şi consolidării componentelor economic-financiar şi politic-securitate, devine din ce în ce mai dificilă coordonarea activităţii Consiliului de către CAG 13 şi , în schimb, devine mai oportună creşterea rolului ECOFIN 14. Cele două formaţiuni ale Consiliului vor coordona activităţile Consiliului potrivit competenţelor pe care le au. Consiliul European este cel care a avut cel mai mult de câştigat de pe urma transformărilor instituţionale din ultimul deceniu, iar în ultimii ani s-a afirmat drept centrul de greutate al triunghiului instituţional. Consiliul European ar trebui să primească unele drepturi de decizie în domeniile de interes strategic pentru Uniune, în situaţiile care reclamă urgenţă maximă Consiliul de Afaceri Generale al UE; în denumire completă Consiliul de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE - este format din miniştrii de Externe ai statelor membre, la lucrări luând p,arte în anumite situaţii şi miniştrii Afacerilor Europene sau din alte domenii. 4 ECOFrN - Consiliul Economic şi Financiar al UE - este format din miniştrii de Finanţe şi ai Economiei din statele membre. 13

56

şi dreptul de conciliere atunci când apar divergenţe între CAG şi ECOFIN. Preşedintele Comisiei Europene va trebui să fie ales în comun de Parlamentul Europe3!1 şi de Consiliul European, asigurându-i legitimitate totală în faţa Comunităţii. ln privinţa numărului de comisari, România susţine o dimensiune a acesteia conformă cu numărul de state membre după principiul „un stat - un comisar". O

limitare a acestui număr ar putea eventual fi acceptată, cu condiţia ca pentru ţ.ările care nu vor avea pe durata unui mandat un comisar cu cetăţenia respectivă, să se creeze task-force-uri cu un mandat ce are durata celui al Comisiei, pe problemele ardente ale Comunităţii . Preşedintele Comisiei ar putea de asemenea primi un rol de ,,facilitator" pentru deblocarea situaţiilor procedurale între Consiliu şi Parlament, atunci când procedura de conciliere nu se soldează cu niciun rezultat. România susţine generalizarea procedurii de co-decizie şi oferirea de competenţe preşedintelui Comisiei pentru a evita blocaje instituţionale, aşa cum a fost expus mai sus. Parlamentul ar putea alege preşedintele Comisiei prin majoritate de voturi, la propunerea Consiliului European. România consideră că este în spiritul deschiderii faţă de cetăţenii europeni crearea unui „Comitet al Parlamentelor Naţionale", în spiritul transparenţei faţă de cetăţenii Europei. În ceea ce priveşte Constituţia Europeană, România priveşte într-o lumină favorabilă chestiunea restructurării tratatelor şi susţine necesitatea unei Constituţii Europene sau a unui Tratat Constituţional al UE. Acesta va fi un exerciţiu delicat din punct de vedere politic şi tehnic. România sprijină ideea separării legislaţiei primare a UE într-una fundamentală, de genul unei Constituţii, care să prevadă şi o procedură clară pentru amendamente viitoare. Astfel, Constituţia!fratatul Constituţional ar trebui revizuită numai după consultări generale şi directe ale cetăţenilor Europei, potrivit practicilor naţionale însă. Rezultatele referendumului irlandez dovedesc validitatea acestui proces. Tratatul suplimentar care ar rezulta în urma acestui exerciţiu şi care ar sistematiza cea mai mare parte a acquis-ului ar putea urma o procedură diferită pentru revizuire, mai simplă şi mai flexibilă. Este î.nsă extrem de important ca, printr- un asemenea pas, acquis-ul să nu îşi piardă din substanţă şi mai ales politicile comune să nu fie afectate. Această Constituţie ar trebui să includă, in corpore, actuala Cartă a Drepturilor Fundamentale, ceea ce ar consolida Uniunea Politică şi identitatea europeană a cetăţenilor. Deja, în unele state membre, prevederi ale acestui act încep să fie implementate, uşurând astfel generalizarea forţei obligatorii la nivel de Uniune, în mod gradual. Cu toate acestea, procesul trebuie să se desfăşoare în cadrul general oferit de viitoarea Constituţie a Uniunii Europene. În ceea ce priveşte pregătirea următoarei Conferinţe Interguvernamentale, ar trebui, de asemenea, să ne concentrăm atenţia şi asupra acţiunilor externe şi limitelor geografice ale UE. Chiar dacă aceasta nu ar face parte din activitatea propriu-zisă a viitoarei Convenţii, totuşi ar trebl-'i profitat de activitatea acesteia pentru a aborda problema respectivă în subsidiar. ln acest context, România consideră că o asemenea dezbatere ar putea contribui la definirea unei abordări strategice a Uniunii faţă de viitorii săi vecini de la Est, Republica Moldova, Ucraina şi Belarus. Includerea primelor două ţări printre participanţii la Conferinţa Europeană reprezintă un pas important către implicarea lor mult mai substanţială în construcţia europeană de ansamblu.

57

Considerăm

că

summit-ul de la Laeken poate oferi statelor candidate posibilitatea de a se implica mult mai activ în viitoarea construcţie europeană şi ar fi o bună ocazie de a se lua o decizie de sprijinire a României. Reporter: Ce măsuri va lua în continuare România pentru impulsionarea aderării la Uniunea Europeană, ţinând cont şi de Raportul Comisiei UE pe 2001 ? Adrian Năstase: Eliminarea vizelor pentru români, decisă de către Consiliul Miniştri lor de Justiţie şi Afaceri Interne, este un semn concret că România se bucură de credibilitate pe plan extern, că a luat măsurile necesare pentru securizarea frontierelor. Vom acţiona în continuare cu hotărâre în acest domeniu, pentru a dovedi că încrederea acordată se justifică. Sunt prioritare întărirea capacităţii administrative, crearea unui mediu legislativ stabil, continuarea procesului de scădere a inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, pe fondul continuării procesului de restructurare a economiei reale. Vom continua restructurarea în industrie şi vom extinde procesul de privatizare; de asemenea, guvernul este preocupat de consolidarea sistemului financiar-bancar, îmbunătăţirea disciplinei fiscale, mai ales în rândul întreprinderilor de stat Guvernul va aplica o serie de strategii sectoriale: de exemplu, în domeniul agriculturii, urmărim întărirea capacităţii administrativ~, dezvoltarea rurală, creşterea competitivităţii , îmbunătăţirea calităţii produselor. ln domeniul mediului, sunt prioritare crearea şi dezvoltarea infrastructurii, implementarea unor tehnologii nepoluante. Guvernul va analiza punctual conţinutul Raportului şi va întocmi un program de accelerare a pregătirii României în vederea aderării la Uniunea Europeană, în conformitate cu constatările şi sugestiile Comisiei. Dorim ca România să fie un actor important în procesul de extindere a UE, iar pentru aceasta suntem pregătiţi să ne asumăm angajamente pe care suntem conştienţi că le putem respecta.

58

" Corupţia

exista Înaintea căderii Zidului Berlinului"

Interviu acordat publicaţiei „ L' Expaosioo"

20 decembrie 200/ În România, reforma împotriva haosului Lupta anticorupţie, privatizările, revoluţia agrarl ... Prim-ministrul Adrian Năstase îşi prezintă planul pentru redresarea uneia din mai sărace din Europa

ţările

cele

Adrian Năstase, în vârsta de 52 de ani, a fost numit prim-ministru la sfârşitul anului 2000 de către preşedintele Ion Iliescu, după victoria în alegeri a partidului lor, Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR). Acest fost profesor de drept internaţional povesteşte cum intenţionează să procedeze pentru revigora r ea uneia din ţările cele mai sărace din Europa, a cărei producţie pe cap de locuitor, de cincisprezece ori mai mică decât a Franţei, ou depăşeşte pe cea a Egiptului.

Reporter: Atunci când cineva este numit prim-ministru al unei adânceşte

ţări

care se

în sărăcie, ce măsuri se iau cu prioritate? Adrian Năstase : Cel mai urgent era să adoptăm un plan de stabilizare a economiei. între 1997 şi 1999, producţia a scăzut cu 15%. Nicio altă ţară din Europa Centrală şi Orientală nu a cunoscut o astfel de recesiune. În plus, inflaţia, în jur de 40%, era cea mai ridicată din această regiune. Noi am tăcut eforturi deosebite, mai ales pentru a reduce acest deficit public. Iar rezultatele sunt pozitive. Creşterea va aj unge aproape de 5% în 200 I, cel mai bun rezultat dintre toate ţările candidate la aderarea în Uniunea Europeană. Noi suntem într-o etapă de tranziţie. Reporter: De asemenea, tocmai aţi semnat un acord cu FMI? Adrian Năstase: Nu este niciun secret: o ţară nu poate trăi durabil peste nivelul posibilităţilor sale. Din acest motiv, planul FMI-ului nu este nici extravagant, nici genial, ci numai realist Fondul s-a schimbat în ultimii ani, a devenit mai pragmatic, iar noi nu am suferit de vreun dogmatism. AcorduJ pe care l-am semnat cu el nu a fost elaborat în birourile de la Washington, înainte de a ne fi impus în bloc. L-am discutat mult în ultimele şapte luni. Reporter: Privati=ările sunt o etapă indispensabilă pe calea dezvoltării? Adrian Năstase : Crearea unui puternic sector privat, cu o structură clară a proprietăţii şi a controlului, reprezintă o prioritate. Societăţile private nu deţin decât 30% din capitaluJ ţării, ceea ce este foarte puţin. În plus, eu sunt pragmatic: în toate ţări le care au privatizat serviciile esenţiale, ca, de exemplu, apa, energia sau telecomunicaţiile, calitatea serviciilor s-a îmbunătăţit Or, sectorul nostru petrolier, de exemplu, nu funcţionează decât la jumătatea capacităţilor sale. Reporter: Corupţia nu este oare un obstacol în. calea pri11ati=ării? Adrian Năstase: Corupţia exista înaintea căderii Zidului Berlinului. Adaptarea societăţii la economia de piaţă nu a tăcut decât să mărească numărul factorilor de risc. Noi tocmai am construit, cu ajutorul Băncii Mondiale, un program naţional de prevenire, care urmăreşte, între altele, elaborarea unui cod deontologic pentru funcţionari. De asemenea, vom modifica legea finanţării partidelor politice şi vom simplifica formalităţile administrative. 59

Reporter: O de=voltare durabilă presupune o agricultură modernă. Cum poate ea.fi reformatăjă.ră a provoca o criză socială ? Adrian Năstase: Noi trebuie să trecem agricultura românească din secolul XIX în secolul XXI. Gândiţi-vă că sunt 6 milioane de agricultori pentru 9 milioane de hectare, deci cam 1,5 hectare pe agricultor. Cu gospodării de asemenea mărime nu se poate face decât agricultura de subzistenţă. De aceea, noi am început să înfiinţam ferme de talie mai adecvată. Contăm pe ajutorul Uniunii Europene în acest sens. De asemenea, mizăm mult pe dezvoltarea filierei agroalimentare şi a agroturismului. Reporter: Şi industria tradiţională este sufocată. Cum intenţionaţi să o revitalizaţi ?

Adrian Năstase : Trebuie să întărim sectoarele industriei tradiţionale, mai ales textilele şi mobila, care au deja o experienţă şi o bună competitivitate în materie de costuri. Am creat importante facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cum ar fi scutirea de taxe pe profiturile investite, o reducere a impozitului asupra beneficiilor şi un regim de impozitare atractiv pentru microîntreprinderi. Mizăm, de asemenea, pe dezvoltarea turismului. Sectorul noilor tehnologii cunoaşte, şi el, o dezvoltare rapidă. Datorită facilităţilor fiscale, societăţile străine au început să dezvolte parcuri tehnologice industriale de vârf. Noi credem mult în eficienţa acestui sistem, prin care sunt plasate în acelaşi Joc întreprinderi şi cercetători din universităţi. În acest fel a luat naştere Silicon Valley!

60

,,Bune sau rele, legile trebuie respectate de toată lumea " Interviu acor dat postului d e televiziune maghiar „Duna TV" Budapesta, 22 decembrie 2001

Reporter: Domnule prim-ministru, ne puteţi spune care au fost nemulţumirile părţii române legate de legea statutului maghiarilor care trăiesc în afara graniţelor Ungariei? Adrian Năstase : Dacă veţi lua primele variante ale legii, veţi vedea anwnite raţiuni pentru care s-au creat, la un moment dat, o anwnită suspiciune şi o anumită nemulţumire. O referire la Tratatul de la Trianon, ideile legate de reîntregirea naţiunii maghiare, formule care, cel puţin în România, creează o anwnită nemulţumire. De aceea, în măsura în care legea rămâne ceea ce în mod firesc trebuie să fie - o lege de sprij inire a identităţii celor care aparţin minorităţii maghiare în România - ea va avea întregul sprijin din partea Guvernului României. Repet, mecanismul european în această materie prevede responsabilitatea primară a statului pe teritoriul căruia se află minoritatea respectivă, care este răspunzător pentru toţi cetăţenii săi, inclusiv pentru minoritari, şi pentru asigurarea drepturilor lor. Pe de altă parte, toate ţările europene trebuie să se supună unor standarde europene fixate, în principal, prin Convenţia-cadru de protejare a drepturilor minorităţilor, adoptată în 1995 de către Consiliul Europei. În fine, există acorduri bilaterale, care fixează anumite elemente de protecţie suplimentară prin înţelegerea dintre cele două ţ.ări. De aceea, legea privind statutul maghiarilor din străinătate a creat, la început, sentimentul că este mai curând un instrument politic decât un element juridic şi instituţional de sprijin pentru minoritarii maghiari din alte ţări. În plus, în momentul în care Austria a fost eliminată dintre ţările care erau vizate în această lege, s-a văzut foarte clar că legea avea, în mod evident, fie un standard mai ridicat, fie neconformităţi cu standardele europene, ceea ce a creat o nemulţumire şi mai mare.

R ep orter: Faptul că acordul semnat astă=i menţionează că legea trebuie revi=uită înseamnă că legea nu corespunde acestor idei europene in momentul de faţă? Şi ce înseamnă formula de revizuire ? Adrian N ăstase: Lucrurile acestea nu le-am spus numai noi. Aceste aspecte privesc revizuirea legii în următoarele puncte: unu: introducerea drepturilor economice şi sociale în spectrul general al protecţiei minorităţilor, ceea ce nu figurează nicăieri în documente internaţionale privind protejarea minorităţilor; doi: acordarea documentelor prevăzute de lege pentru non-maghiari - rudele, care nu sunt maghiari, ale maghiarilor care trăiesc în străinătate, ceea ce ne duce foarte departe chiar de spiritul legii, legea vizând ungurii care trăiesc în afară şi identitatea lor spirituală, rară niciun fel de legătură, în mod evident, cu ceea ce menţiona ea. Nici nu cred că poate fi acceptată ideea unei integrări spirituale, culturale a celor care sunt non-maghiari, pe elementele de spiritualitate maghiară; trei: procedurile de acordare a docwnentelor cu elemente de

61

extrateritorialitate. Aceste elemente au fost criticate şi de către Comisia de la Veneţia, au fost evidenţiate şi de comisarul european pentru minorităţi naţionale şi de către Uniunea Europeană. Pe această bază, în mod evident, va trebui să se facă o modificare a legii. Noi, însă, suntem conştienţi, în relaţia cu România cel puţin, că legea nu poate fi modificată în substanţa sa decât dacă Parlamentul este în sesiune. Or, Parlamentul ungar nu este în sesiune, el se va întruni probabil înainte de alegeri, sau mai curând. după alegeri - nu vreau să mă amestec în această chestiune - de aceea, modificarea legii nu se va putea face decât ulterior. Ne interesa, însă, să găsim o soluţie pentru a detensiona relaţiile în perioada interimară, de la I ianuarie până la momentul modificării legii. Cele două guverne nu pot să modifice această lege şi nicio altă lege în Ungaria, dar ele pot să limiteze api icarea unora dintre efectele legii şi, practic, memorandwnul pe care l-am semnat vizează efectele, modificarea unora dintre efectele legii în ceea ce priveşte cetăţenii români de etnie maghiară. Reporter: lnte,pretaţi această declaraţie de astăzi că partea ungară a promis că va revizui, că va fi modificată legea în aceste puncte? Adrian Năstase: Textul este foarte clar, îl aveţi la dispoziţie. Reporter: A/ost o declaraţie ambiguă a părţii maghiare? Adrian N ăstase: Nu, nu a fost o declaraţie ambiguă. Domnul prim-ministru a semnat în calitate de şef al guvernului, nu în calitate de preşedinte al FIDESZ. O obligaţie luată de guvernul ungar va trebuj onorată de oricare dintre guvernele Ungariei, indiferent cine câştigă alegerile. Reporter: UDMR sprijină Guvernul României. Care este po=iţia politică în problema imnului Ungariei care a/ost intonat la Târgu i\1ureş? Adrian Nă sta se: Noi avem anumite legi în România, cum aveţi şi dv. în Ungaria, bune sau rele, ele trebuie respectate de toată lumea, indiferent de etnie şi în calitate de cetăţeni ai României. Dacă legile nu sunt bune, va trebui să le modificăm. Însă, atâta vreme cât ele există, ele trebuie respectate. Pe de altă parte, mi se pare normal ca Imnul Ungariei să se cânte în anumite situaţii, împreună cu Imnul României. Dacă se cântă un singur imn la anumite reuniuni, e greu de acceptat în România că imnul acela trebuie să fie imnul ungar. Sunt anumite probleme de sensibilitate naţională în România, aşa cum bănuiesc că există şi în Ungaria şi acestea trebuie respectate. Reporter: O ultimă întrebare. Aţi menţionat sensibilitatea care există şi din partea maghiară, mai ales dacă este vorba despre ceangăii din Moldova. Acolo, în anumite declaraţii se afirmă că este ridicolă această abordare maghiară, cum că ceangăii ar aparţine naţiunii maghiare şi că trebuie să înveţe limba maghiară. Care este punctul de vedere al guvernului în această prolemă? Adrian Năstase: Preferam să nu-mi puneţi această întrebare, pentru că aş fi dorit să rămânem pe o notă care să mă facă ceva mai simpatic pentru telespectatorii dv ... Mi-e teamă că nu am să reuşesc. Punctul meu de vedere este că această problemă a fost construită artificial, se încearcă utilizarea acestei chestiuni. Este una dintre ideile

62

accentuate într-un mod incorect. Ea a fost utilizată întâi la Consiliul Europei. Acum, se continuă această chestiune într-un mod care mie nu mi se pare normal. De aceea, vreau să vedem modalitatea în care se vor finaliza discuţiile la Consiliul Europei, iar, între timp, aş vrea să- i rog pe cei care se duc cu foarte mare entuziasm în alte părţi, pentru a se inspira cum să înceapă să răspândească învăţătura maghiară în Moldova, în rândul ceangăilor, să mai aştepte o vreme până clarificăm aceste lucruri. Personal, nu încurajez această linie, după cum nici guvernul. Reporter: Vă mulţumesc. Adrian Năstase: Vă mulţumesc şi eu.

63

„Simbolurile de stat din România trebuie respectate de foţi cetăţenii ţării" Interviu acorda t Televiziunii Maghiare de Stat Budapesta, 22 decembrie 2001

Reporter: Domnule prim-ministru, sunteţi mulţumit de re=ultatul vi=itei dv. la Budapesta? Adrian Năstase: Sunt mulţumit, în primul rând, deoarece această formulă a fost sugerată de mine. În al doilea rând, ea reprezintă o variantă prin care am putut să ieşim dintr-o situaţie care era foarte delicată. Legea există şi era greu de modificat în Parlament în săptămânile care urmează. De la l ianuarie, ea trebuia aplicată şi există o problemă la care nu aveam soluţii. Din punctul meu de vedere, protecţia minorităţilor naţionale se realizează, în principal, de către ţările, guvernele pe teritoriul cărora trăiesc aceste minorităţi. Există standarde europene care reglementează nivelul general, care trebuie urmărit de toate ţ.ările, în fiecare constituţie, iar, pe de altă parte, există acorduri bilaterale care, în anumite situaţii , ajută la realizarea unora dintre aceste drepturi. în situaţia noastră, noi am luat ca pe un fapt împlinit legea adoptată de Parlamentul ungar, dar am observat că această lege trece dincolo de ceea ce este tradiţional, şi anume protejarea drepturilor culturale, mergând, cum spuneam, spre zona drepturilor economice şi sociale, ceea ce nu poate fi regăsit şi nu se regăseşte, de fapt, în standardele europene în materie. De aceea, existau două soluţii , fie să încercăm să eliminăm din lege această prevedere, ceea ce era greu de realizat, fie să găsim o soluţie prin care această problemă să nu mai fie relevantă. Şi am ajuns la a doua soluţie folosind un mecanism destul de complex, şi anume, am utilizat Acordul pentru munca sezonieră încheiat între România şi Ungaria de curând şi care stabilea o cotă de 8.000 de persoane care aveau dreptul să lucreze pe perioade limitate în cealaltă ţ.ară şi atunci, eliminând această cotă, prin acordul bilateral, realizăm sau oferim aceste drepturi întregii populaţii sau celor care doresc din ţările respective să lucreze sezonier, rară însă să mai utilizăm o discriminare etnică. Dacă Ungaria este atât de generoasă, ea îi poate sprijini pe toţi cetăţenii din România, dacă doreşte, într-o formulă pe care o doreşte convenabilă, dar eu înţelesesem că legea este pentru sprijinirea maghiarilor care trăiesc în România. De aceea, era destul de ciudat că o lege care avea ca sens să menţină identitatea culturală a maghiarilor din România, pentru ca, eventual, ei să nu fie asimilaţi de către români, acum să încerce ... nu aş spune neapărat asimilarea românilor din familiile mixte, dar, oricum, introducerea lor într-un sistem cultural care nu era al lor. Această prevedere, care a fost criticată de Comisia de la Veneţia, nu avea niciun fel de legătură cu scopul legii. De aceea, mi se pare absolut normal că aceasta prevedere a fost eliminată, cel puţin în relaţia cu cetăţenii României. R eporter: Cum puteţi comenta chestiunea legată de intonarea imnului Ungariei la o şedinţă a UDMR? Adrian N ăstase : Poziţia mea este că justiţia, organele de justiţie trebuie să-şi facă datoria, rară niciun fel de ingerinţă din partea guvernului. Dar, dacă mă întrebaţi care este punctul meu de vedere personal, am să vă spun că mi se pare mult mai

64

normal ca cetăţenii români, pe teritoriul României, să intoneze lmnul de stat al României. Nu ştiu dacă este firesc ca cetăţeni ai României să intoneze, în anumite situaţii şi la acţiuni politice, cum era cea pe care aţi menţionat-o, Imnul de stat al Ungariei. Cred că aici avem o problemă şi va trebui să o rezolvăm î.n perioada următoare. Există o anumită ambiguitate, se spune că aceeaşi melodie reprezintă şi imnul de stat al Ungariei, şi un psalm religios, şi un cântec tradiţional, şi imnul naţiunii maghiare. Eu am sugerat ca, eventual înainte de intonarea melodiei respective, să se urce cineva pe scenă şi să spună: acum cântăm imnul de stat al Ungariei, sau acum cântăm un psalm religios, ca să nu mai cădem în greşeală, pentru că nu ştim niciodată ce anume se intonează şi atunci, ca să se evite această ambiguitate, cred că aceasta ar fi una dintre sol uţii I Totuşi, aş vrea să fie foarte clar: noi ţinem la exerciţiul suveranităţii pe teritoriul României, în toate zonele statului şi credem că simbolurile de stat din România trebuie respectate de toţi cetăţenii ţării în cadrul obligaţiei de loialitate faţă de stat, pe care toţi cetăţenii ţării o au. Pe de altă parte, statul încurajează, cum este şi firesc, identitatea culturală, menţinerea spiritualităţii celor care aparţin unor minorităţi naţionale. Aceste două acţiuni complementare trebuie sprijinite şi trebuie avute în vedere cu foarte mare seriozitate. Reporter: Care este punctul dv. de vedere în legătură cu manualele în limba maghiară folosite în şcoli unde învaţă copii români de etnie maghiară? Adrian N ăstase: Eu sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul acestei cooperări. Această cooperare nu se poate baza decât pe seriozitate şi pe o foarte mare claritate în ceea ce priveşte lucrurile pe care le avem de tăcut. Să fie foarte clar, în România nu se vor putea folosi în şcoli decât manuale aprobate de Ministerul Educaţiei din Guvernul României. Restul pot să fie cărţi de poveşti, cărţi de lectură, de literatură care să se pună în biblioteci ... Asta este altceva, dar manualele trebuie, toate, aprobate de minister. Sistemul de învăţământ în România - nu ştiu cum este în Ungaria - este sistemul aprobat de Parlament şi de Constituţie. De aceea, ceea ce cerem este doar respectarea legii, nu altceva, şi eu cred că toată lumea trebuie să se subordoneze acestei cerinţe. in rest, sigur că şi noi avem numeroase observaţii. Unii dintre colegii mei spun ca în UDMR există două tabere, că există un grup extremist, un grup radical care are atitudini care nu pot fi înţelese sau depăşite . Cred că trebuie să ţinem seama, în prim,!;11 rând, de conducerea UDMR, pe care eu o apreciez foarte mult, ca şi colegii mei. ln ceea ce priveşte partidul nostru, partidul meu, Partidul Social Democrat, avem peste 600 mii de oameni şi s-ar putea ca unii dintre ei să aibă poziţii care să fie uşor diferite. Acest lucru, în măsura în care nu contravine Constituţiei, trebuie să fie acceptat într-un sistem democratic. Reporter: Ne puteţi spune ceva în legătură cu integrarea României în NA TO şi în Uniunea Europeană? Adrian Năstase : În ceea ce priveşte integrarea euroatlantică, lucrurile sunt clare, pentru că, iată, astăzi, în memorandwnul despre care am vorbit, ne sprijină şi Ungaria, aşa că suntem pe drumul cel bun. Sunt optimist în legătură cu decizia de la Praga, dar în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, lucrurile sunt clare sub două aspecte: decizia de principiu de integrare a României în Uniunea Europeană a fost

65

luată şi

este o decizie ireversibiJă, deci problema care contează acum este când se va produce acest lucru şi aici depinde în primuJ rând de felul în care lucrăm noi acasă. Este important că în perioada următoare, pe baza deciziei de la Laeken, tocmai datorită faptului că nu figurăm între primii zece, avem dreptul la o susţinere suplimentară financiară, tehnică - şi aici, din nou va depinde de noi să folosim cât mai inteligent aceste resurse interne şi resurse externe, pentru a face ca procesuJ acesta să se desfăşoare cât mai rapid. Nu suntem neliniştiţi în legăhtră cu această chestiune, cu atât mai muJt cu cât am primit un frumos cadou de Sfăntul Nicolae - eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în ceea ce priveşte călătoriile lor în spaţiul Schengen, iar relaţia noastră cu Uniunea Europeană este deosebit de constructivă. Repet, viteza de croazieră va depinde de ce vom face noi în următoarele luni.

66

- 2002 ,,Nemţii lucrează foarte

bine cu românii"

Interviu aco rdat postului de radio „Deutsche Welle" Bucureşti, 14 martie 2002

Re.porter: Domnule prim-ministru, anul 2002 marchează împlinirea a 35 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Federală Germania. Pe de altă parte, preşedintele federal va vi=ita săptămâna viitoare România. V-aş ruga, pentru început, să faceţi o scurtă prezentare a relaţiilor bilaterale româno-germane sau germano-române. Adrian Năstase : Este un moment important în care putem să ne gândim la trecut, putem să privim prezentul relaţiilor noastre şi felu l în care se desfăşoară acestea, putem să ne gândim, mai ales, la viitor. Vreau să subliniez faptul că relaţiile României cu Germania în ultimul an dar aprecierea priveşte o perioadă mult mai lungă - au fost şi sunt excepţionale. Această legătură a fost extrem de importantă pentru poporul român, datorită sprijinului din partea Germaniei pentru accelerarea pregătirii ţării noastre în vederea aderării la UE, care a fost esenţial în anumite domenii, din care aş vrea să menţionez un singur exemplu: eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Schengen. Acest obiectiv nu s-ar fi putut realiza fără votul hotărâtor al Germaniei. Un rol esenţial , cu adevărat, l-au avut colegii din Cabinetul german şi consider că vizita pe care am realizat-o anul trecut în Germania, întâlnirile cu cancelarul Gerhard Schroder au dat un impuls deosebit, au dat acea notă de încredere reciprocă, stabilind elementele care puteau să însemne credibilitate. Aş vrea, totuşi , să mai menţionez un moment la care am fost martor: este vorba de Tratatul între România şi Republica Federală Germania, intitulat: ,,Colaborare prietenească şi parteneriat în Europa", pe care l-am iniţiat împreună cu fostul ministru german de Externe, domnul Genscher, şi de la a cărui semnare, la Bucureşti, vom aniversa luna viitoare 10 ani, întrucât evenimentul a avut loc în aprilie 1992. Este un document de pionierat, pentru că, dincolo de rolul său pentru relaţia bilaterală, am inserat în acel text şi prevederi referitoare la etnicii germani din România, cu mult înaintea adoptării Convenţiei Cadru a Consiliului Europei în materie de protecţia mi norităţilor şi acest lucru mi se pare extrem de important. Dacă vorbim, totuşi, de perioada de când eu conduc guvernul în România, vreau să sub! iniez faptul că anul precedent a fost cel mai rodnic, după 1989, în dezvoltarea raporturilor româno-germane. Guvernul român a acordat în această perioadă - şi va acorda şi în anii care vin - o importanţă centrală relaţiilor cu Germania. Reporter. Domnule prim-ministru, ce poate aduce România în relaţia aceasta de parteneriat, relaţia aceasta bilaterală pentru că e nevoie întotdeauna de două drumuri, de un „dus şi întors " în aceste relaţii ? Adrian Năstase : Nu mai suntem la început, astfel încât răspunsul meu aici este ceva mai uşor de dat, pentru că bănuiesc că miile de întreprinderi mixte care s-au creat au descoperit deja interesul firesc pentru piaţa românească şi pentru relaţia bilaterală. Este vorba aici de o tradiţie deosebită.

67

În anii ' 70, industrializarea în România, sau procesul de modernizare industrială, s-a făcut în mod deosebit cu echipamente germane şi într-un program foarte ambiţios cu firmele din Germania, cu Republica Federală a Germaniei, la momentul acela. Acea perioadă a putut să fie revitalizată după 1989 într-un mod destul de inteligent, iar firmele germane au descoperit în România o piaţă de desfacere destul de largă, cea mai mare din zona aceasta a Balcanilor, mai ales după dezmembrarea Iugoslaviei, iar din punct de vedere geostrategic, România a jucat şi va continua să joace un rol important în această zonă. Astfel, în măsura în care Germania a fost interesată întotdeauna de zona Balcanilor, relaţia cu România este în mod obiectiv, sau ar trebui să fie, importantă. Dar eu cred că am trecut dincolo de aceste elemente strict obiective şi cred că relaţia aceasta se bazează de acum şi pe o relaţie subiectivă nemţii lucrează foarte bine cu românii. În acest sens, putem afirmă că avem deja foarte multe proiecte realizate în comun şi, în ultima vreme, am discutat despre firmele germane şi proiectele lor în România, atât în ce priveşte privatizarea, cât şi sub aspectul investiţiilor greenfield. Ieri, în cadrul şedinţei de guvern, am aprobat funcţionarea la Bucureşti a Camerei de Comerţ România-Germania, care va crea, în mod categoric, condiţii şi mai bune de dezvoltare a cooperării în acest domeniu. S-au luat tot felul măsuri pe linia investiţiilor străine şi a creării unui mediu de afaceri mai bun. Sigur că mai sunt încă multe de făcut, dar, în orice caz, sunt de menţionat: exerciţiul la nivel guvernamental din anul trecut; felul în care s-a colaborat la nivelul ministerelor de Interne, pentru înlăturarea obstacolelor în ceea ce priveşte eliminarea vizelor; felul în care am colaborat în plan internaţional ; relaţia la nivel parlamentar; sprijinul reciproc în diferite locuri; consultările la nivelul partidelor politice - există o relaţie deosebită între PSD şi SPD. În privinţa acestui ultim aspect, vreau să menţionez că SPD avut un rol extrem de important în ceea ce priveşte primirea partidului pe care îl conduc în Internaţionala Socialistă. R ep orter: Domnule prim-ministru, v-aş ruga, în final, să adresaţi câteva cuvinte Forumului de dialog care are loc astă=i şi mâine la Institutul Goethe. Adrian Năstase : Acest exerciţiu de dialog, această deschidere către cetăţenii celor două ţări, această legătură care coboară cumva de la ultimul etaj al unei construcţii care, rară îndoială, este funcţională şi foarte ambiţioasă, spre zona contactului direct între cetăţeni, este o iniţiativă extraordinar de importantă. Contăm, atât din punctul de vedere al proiectelor bilaterale, cât şi din punctul de vedere al proiectelor internaţionale, cum ar fi integrarea României în UE sau integrarea României în NATO, pe o decizie pe care o sperăm pozitivă, la Praga, în noiembrie. Societatea civilă va avea un rol deosebit de important în privinţa acestor proiecte, a atingerii acestor obiective. De aceea, acest forum de dialog reprezintă o ocazie de a crea acel ţesut de legături vitale care să sprijine, pe termen mediu şi pe termen lung, ceea ce la nivel politic a început foarte bine. R ep orter: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc! Adrian Năstase : Vă mulţumesc şi eu!

68

„Dorim să impulsionăm investiţiile spa11iole În lara noastră" Interviu acordat cotidianului „Cinco Dias" Barcelona, 20 martie 2002

15

Ţările

care aspiră la integrarea în Uniunea Europea.nă au asistat, săptămâna trecută, pentru prima dată, la sesiunile de lucru ale Consiliului European. Pe lângă familiarizarea cu funcţio narea Uniunii, prim-ministrul României, Adrian Năstase, a venit cu o misiune concretă: trezirea interesului oamenilor de afaceri spanioli faţă de oportunităţile pe care le oferă ţara sa, implicată în procesul de privatizare şi reforme structurale, care trebuie să deschidă poarta unei E urope faţă d e care, acum, se simte departe.

Reporter: Este prevăzut ca România să intre în Uniunea Europeana cu al doilea grup de ţări candidate, în 2007. Ce trebuie făcut pentru a fi pregătită când va sosi acest moment? Adrian Năstase: Pentru noi este foarte important să avansăm în domenii precum coeziunea socială, liberalizarea serviciilor, piaţa forţei de muncă, educaţie. Câteva dintre aceste lucruri pot părea foarte îndepărtate, însă în ultimii ani am învăţat de la Spania că un efort susţinut de dezvoltare economică este motorul care face societatea însăşi mai coerentă. Reporter: Care este principala provocare economică cu care se corifruntă ţara dumneavoastră?

Adrian Năstase: Principala provocare o constituie creşterea economică. Însă suntem destul de optimişti în acest sens. Anul trecut am înregistrat o creştere economică de 5,3%, una dintre cele mai dinamice din regiune şi sperăm ca această tendinţă să se menţină. Stabilitatea socială este, de asemenea, foarte importantă, crearea de noi locuri de muncă, menţinerea sprijinului social pentru reformele economice, impulsionarea privatizărilor şi consolidarea dreptului de proprietate. Reporter: Cum veţi proceda? Adrian N ăstase: Procesul de privatizare este foarte important. În 10 zile vom prezenta în Parlament o lege pentru impulsionarea privatizărilor care va permite să transmitem un mesaj clar, în acest sens, atât în ţară, cât şi în exterior. Dorim să impulsionăm investiţiile străine şi, în mod concret, pe cele spaniole. Relaţiile noastre comerciale cu Spania suferă, din nefericire, de o lipsă de vizibilitate, în parte cauzată de unele eşecuri din trecut în proiecte importante. însă avem un mare potenţial şi trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea şi mai puternică a acestor relaţii. Reporter: Cum vă gândiţi să impulsionaţi relaţiile bilaterale în domeniul investiţiilor şi comerţului? Adrian Năstase: Primul

lucru pe care îl vom face este acela de a da un mesaj politic, clar, de interes reciproc. Evident, oamenii de afaceri iau propriile decizii, însă un mesaj al ambelor guverne, în acest sens, poate fi de folos. Este posibil să vizitez Spania, oficial, la invitaţia premierului Aznar16, în a doua jumătate a acestui an. Prin

15

16

Cu ocazia participării la Consiliul European de primăvară de la Barcelona. Jose Maria Aznar - prim-ministru al Spaniei (4 mai 1996-17 aprilie 2004).

69

această vizită

doresc impulsionarea unui forum care să se concentreze asupra ariilor în care se pot face afaceri. Reporter: Puteţi exemplifica? Adrian N ăstase : Există multe domenii în care putem lucra împreuna. Oferim mari oportunităţi în industria lemnului şi mobilei, textilă, în servicii, construcţii, transporturi ... Reporter: Privati=ările pot repre=enta, de asemenea, o oca=ie interesantă pentru companiile spaniole. Adrian Năstase: Da, deja şi-au manifestat interesul de a participa. Până în prezent am liberalizat 25% din sectorul electric. Şi vom continua cu cel al gazului natural, cu te lecomunicaţiile. În acest domeniu, al industriei telefonice, piaţa va fi liberalizată 100% de la I ianuarie 2003. Din păcate, în 1999 nu a reuşit un proiect cu Telefonica. Însă avem multe companii interesate. România este, de asemenea, o importantă zonă de tranzit a gazului natural din Caucaz. Multe companii catalane şi spaniole sunt interesate de ţara noastră, Fadesa, spre exemplu. Dacă vom aplica un program eficient putem atinge curând I OOO de milioane de dolari în schimburile comerciale. Reporter: Veţi reali=a acţiuni specifice pentru promovarea investiţiilor străine şi a celor spaniole în concret? · Adrian N ăstase: Spania deţine acum conducerea UE, această semnifică faptul ca în România se ştiu mai multe despre această ţară şi , de asemenea, că în Spania a sporit interesul pentru ţările candidate la integrare. Anul trec.ut am aprobat o lege privind investiţiile străine directe în sensul sprijinirii acestora. lnsă suntem conştienţi de ceea ce avem de oferit: stabilitate legislativă şi o piaţă destul de importantă. România este cea mai mare piaţă din Estul european. În două săptămâni, vom avea o agenţie specifică pentru investiţii. Reporter: Inflaţia este foarte ridicată, chiar dacă s-a redus în mod drastic. Adrian Năstase: Am trecut de la 220% de a~um câţiva ani, la 40o/o în anul 2000, 30% în 200 I şi speram ca în 2002 să fie 22%. ln doi ani, sperăm să scadă sub 10%. În privinţa şomajului, avem încrederea că la sfârşitul acestui an va fi 9%, faţă de 12% anul trecut. Ne bazăm pe crearea a I00.000 de noi locuri de muncă, în principal în firmele mici şi mijlocii. Reporter: Care Europa o preferaţi, cea pe care o apără A=nar şi Blair sau cea a axului Jospin- Schroder? Adrian Năstase: Avem multe de făcut în viitor şi nu este necesar să ne pronunţăm pentru una din cele două, chiar dacă cred că ambele sunt compatibile. ,,85°/o din

populaţie sprijină

integrarea î n UE"

România se gândeşte să facă tot posibilul pentru a deschide toate capitolele de negocieri pe drumul integrării în UE pe durata preşedinţiei spaniole şi are încredere în ratificarea acordurilor în 2005 sau 2006. Năstase recunoaşte faptul că negocierea capitolului agricol „va fi cea mai complicată, datorită potenţialului agriculturii noastre şi fondurilor necesare pentru subvenţii"

Prim-ministru.I nu consideră că perioada de tranziţie constituie o problemă prea dificilă: ,,Mai degrabă este vorba de îndeplinirea criteriilor de convergenţă".

70

Referitor la opinia publică, aceasta sprijină, majoritar, procesul de apropiere de puterile din Vestul continentului. ,,85% din populaţie sprijină apropierea noastră de UE şi NATO şi se pronunţă în favoarea revenirii la familia noastră naturală, veritabilă", a adăugat demnitarul. Năstase se arata decis să „despartă trecutul nostru recent, care ne-a legat de blocul comunist, împotriva voinţei noastre" . Şi este convins că are sprijinul compatrioţi lor săi în această strategie: ,,Oamenii privesc extinderea UE şi NATO ca pe o formă de reîntoarcere la originile noastre" . Şi Rusia? ,,Nu ştiu, cred că Rusia şi NATO sunt mai aproape ca niciodată. Rusia are interes în stabilirea de alianţe cu ţările din Europa Occidentală cu care împărtăşeşte obiective similare." (Pilar Abril)

71

„România şi Bulgaria fac parte dintr-o centură de securitate pentru NA TO" Articol apărut în ziarul bulgar „Standart" 23 martie 2002

de Adrian Năstase

În 25-26 martie, la Bucureşti, se va desfăşura prima întâlnire la nivel de primrniniştri ai ţărilor din procesul Vilnius, care candidează la NATO. Prim-ministrul al României, domnul Adrian Năstase, a avut amabilitatea să acorde un inte rviu ziarului ,,Standart". Textul complet al interviului îl vom publica luni (25 martie). Astăzi, prezentăm opinia domnului prim-ministru Adrian Năstase î n legătură cu şansele Bulgariei şi României de a fi invitate să adere la NATO, în luna noiembrie, la Praga.

,,Integrarea în NATO reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale politicii externe a ţări lor noastre. Nu vedem apartenenţa la această organizaţie ca pe un scop în sine, ci ca pe un instrument pentru garantarea intereselor naţionale. Atacurile teroriste din SUA de la 11 septembrie 200 I au provocat schimbări semnificative la nivel mondial. Cea mai mare parte a comunităţii internaţionale a înţeles că aceste atacuri nu au fost îndreptate nuinai împotriva SUA, ci împotriva valorilor comune pe care le împărtăşesc ţări le civilizate din întreaga lume, indiferent de religie sau sistem politic. Aceste ţări au condamnat cu fermitate atacurile teroriste şi fiecare, în funcţie de poziţia şi capacitatea sa, s-a oferit să contribuie în mod concret la lupta antiteroristă. România şi Bulgaria nu au tăcut excepţie şi s-au aflat şi de această dată, aşa cum era firesc, de aceeaşi parte a baricadei. Ţările noastre au reacţionat cu promptitudine la tragicele evenimente din SUA şi au oferit sprijin necondiţionat autorităţilor americane. Statele din Sud-Estul Europei, atât cele membre NATO, cât şi cele partenere, au demonstrat că înţeleg să-şi asume responsabilitatea în primul rând pentru a împiedica această regiune să devină o zonă de tranzit sau de sprijin pentru acţiuni teroriste. România şi Bulgaria s-au implicat în mod activ în iniţiativele regionale privind combaterea terorismului. Este evident faptul că primirea unor noi membri în NATO este o decizie preponderent politică. România şi Bulgaria, ca state candidate pentru integrarea în NATO, trebuie să acţioneze în direcţia îndeplinirii obiectivelor asumate prin MAP (Membership Action Plan). În ceea ce ne priveşte, trebuie să fim convinşi că a fost întreprins tot ceea ce a depi ns de noi, în privinţa aderării la Alianţă. Alături de îndeplinirea obiectivelor MAP, contribuţia României şi Bulgariei la securitatea regională, acţiunile ca furnizori de securitate şi participarea la acţiuni comune cu NATO (amintesc, în acest sens, contribuţia la KFOR, SFOR) şi la lupta împotriva terorismului (prin participarea la lSAF) sunt atuuri ale celor două ţări în cursa pentru aderarea la Alianţă. La acestea putem adăuga considerente de ordin geopolitic, România şi Bulgaria reprezentând, în privinţa suprafeţei teritoriului, cele mai importante dintre statele candidate la aderare. Prin situarea lor geografică, România şi Bulgaria constituie un pod între Europa Centrală, Peninsula Balcanică şi Turcia. 72

Aderarea României şi Bulgariei la NATO ar contribui la crearea unui spaţiu terestru şi aerian integrat în cadrul Alianţei, o punte între statele din Europa Centrală membre ale Alianţei şi cele din flancul sudic. În acest mod s-ar crea o centură de securitate, incluzând Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia şi Turcia, în jurul ariei de instabilitate din Balcanii de vest. Extinderea spaţiului de stabilitate şi securitate sud-est european, integrat NATO, ar fi benefic şi în termenii transferului de stabilitate şi securitate spre Asia Centrală şi regiunea Caucazului. Toate acestea ne îndreptăţesc să considerăm că România şi Bulgaria sunt două candidate credibile pentru viitoarea lărgire a Alianţei , cu ocazia summit-ului de la Praga. România şi Bulgaria se află aproape de NATO, aproape de obiectivul integrării rapide în Alianţă. Obţinerea invitaţiei de aderare depinde de noi, de ceea ce vom întreprinde în perioada următoare, de seriozitatea şi eficienţa abordării măsurilor stabilite prin planurile de acţiune."

73

„Noi nu suntem concurentul dumneavoastră în domeniul energetic" Interviu acordat ziarului bulgar „Standart" 25 martie 2002

Adrian Năstase este născut la 22 iunie 1950, la Bucureşti. A urmat cursurile Universităţii din Bucureşti, în specializările Drept, Sociologie şi Drept Internaţional. Este profesor asociat la Universitatea Sorbona. A lucrat ca profesor universitar. A publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice, î n România şi în str.iinătate şi colaborează activ cu diferiţi autori în domeniu, români şi străini. Din 28 decembrie 2000 este prim-ministru al României. A acordat primul interviu ziarului „Standart" în februarie 2001.

Reporter: Prim-ministrul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, şi-a început, recent, la Bucureşti, programul său de vizite în ţările balcanice. A avut, oare, o semnificaţie aparte, această vizită a primului-ministru al Bulgariei în România? Adrian N ăstase: Aş începe prin a reaminti ca, în august 200 I, am avut plăcerea de a fi primul oaspete străin cu care s-a întâl nit premierul Simeon SaxaCoburg Gotha, la scurt timp după numirea sa în funcţia de şef al Executivului de la Sofia. Relaţiile de bună vecinătate, prietenie şi cooperare dintre România şi Republica Bulgaria se reflectă şi în aceste întâlniri la nivel înalt, cu valoare de simbol, ce impulsionează adâncirea colaborării dintre statele noastre. în acest context aş situa şi vizita la Bucureşti a domnului Simeon SaxaCoburg Gotha, la începutul turneului său sud-est european. Dintre statele vecine şi chiar din regiune, suntem singura ţară cu care Bulgaria împarte aceleaşi obiective strategice de politică externă, aflându-ne în aceleaşi stadiu în cadrul proceselor de integrare europeană şi euroatlantică. În acest context, mi se pare natural şi logic ca omologul bulgar să îşi înceapă un turneu în regiune cu România. Reporter: Sofia şi Bucureştii au afirmat că doresc să angrene=e. în mod

activ, Spania şi Italia, alături de Grecia şi Turcia, în sprijinirea candidaturile lor pentru NATO. Care sunt paşii pe care România şi Bulgaria îi vor face, în continuare, pe linia dinami=ării lobby-ului în favoarea flancului sudic al Alianţei? Adrian Năstase: Pentru România şi Bulgaria sprijinul Greciei şi al Turciei este deosebit de important În acelaşi timp însă, ambele ţări au nevoie de sprijin cât mai puternic şi mai larg. Deja, câteva ţări membre NATO, importante în cadrul alianţei , au semnalat sprijinul pentru cooperarea cvadrilaterală şi interesul de a i se alătura.

România a elaborat un set de propuneri care vor fi discutate pe timpul reuniunii de la Atena a miniştrilor de Externe şi care vor constitui puncte de referinţă pentru un plan de acţiune comun, menit să susţină candidatura României şi Bulgariei la NATO. Propuneri.le vizează acţiuni şi măsuri concrete, unele dintre ele tăcând referire chiar la acest principiu al „cercurilor concentrice" pe care l-am enunţat mai sus. În plus, faţ.ă de cele deja menţionate, intenţionăm să extindem dimensiunea acestei iniţiative cvadrilaterale prin asocierea unei dimensiuni tehnice, militare, care ar

74

urma să- i sporească eficienţa, conferindu- i, pe lângă caracterul politic, un pronunţat sens pragmatic, uşor de asimilat de ţăriJe care ar urma să se alăture, chiar şi de cele din flancul nordic al Alianţei. Prin acest demers dorim să facem cunoscut faptul că invitarea Bulgariei şi a României ar completa în mod fericit intervalul de spaţiu geografic existent în flancul sudic şi ar favoriza o redistribuire a sarcinilor de securitate pentru ţările din aceasta zonă, practic o „descărcare" în mod evident benefică. Rep orter: Pentru prima oară Grupul Vilniu/ 7 se reuneşte la nivel de primminiştri. Ce re=ultat aşteaptă România de la acest forum ? Adrian Năstase: România doreşte ca summit-ul prim-miniştrilor statelor Grupului Vilnius să fie un eveniment important şi util pentru fiecare dintre ţările participante şi pentru aspiraţiile noastre comune. Evenimentul nu aparţine în exclusivitate României, ci tuturor candidaţilor, iar noi suntem profund interesaţi ca această reuniune să pună în valoare potenţialul participanţilor şi dorinţa fiecăruia de a-1 pune la dispoziţia Alianţei. Ca organizatori suntem interesaţi ca evenimentu] de la Bucureşti să fie o afirmare clară a spiritului de solidaritate, a culturii cooperării, a justeţii continuării procesului de integrare. Vom pleda pentru o extindere robustă a NATO, echilibrată geografic, dar vom accentua, în acelaşi timp, importanţa dimensiunii sudice în cadrul procesului de extindere şi contribuţia candidaţilor din Europa de Sud-Est la lupta împotriva terorismului şi a ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii. Intenţionăm , de asemenea, să asigurăm o mai mare vizibilitate a ţărilor candidate, într-un moment în care ţările membre ale Alianţei privesc cu atenţie sporită către acestea, pentru a le evalua performanţele. Reuniunea este extrem de importantă pentru consolidarea ideii lărgirii Alianţei în zone geografice cu potenţial de furnizare a securităţii, în contextul general al ameninţărilor asimetrice, care pot fi contracarate numai prin eforturi conjugate. Rep orter: Există probleme nerezolvate în relaţiile bulgaro-române? Adrian Năstase : Relaţiile interstatale vor fi întotdeauna caracterizate printr-o gamă largă de domenii de interes reciproc, care sunt supuse dezbaterilor şi negocierilor la nivel guvernamental. Nu trăim într-o lume utopică, iar unele aspecte ale relaţiilor bilaterale, mai ales dintre state vecine, sunt subiectul unor discuţii în vederea găsirii de soluţii reciproc acceptabile. Din această perspectivă trebuie privite şi raporturile dintre România şi Bulgaria, unde există mai multe domenii care sunt supuse unui proces de amplificare şi dezvoltare, căutându-se în permanenţă soluţii, începând de la nivelul experţilor. Ambele state sunt ataşate valorilor europene şi euroatlantice, fiind conştiente că dezvoltarea dialogului politic la toate nivelele reprezintă singura modalitate de subliniere a calităţii relaţiilor bilaterale. Reporter: Comisia Europeană doreşte ca Bulgaria să scoată din fimcţiune reactoarele vechi de la CEN Ko=fodui. În acelaşi timp, România îşi dezvoltă propria 17 Grupul statelor de la Vilnius (V l O) - formulă sub care erau cuprinse cele l O state candidate la NATO în acel moment: Albania, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, România, Slovacia şi Slovenia.

75

strategie nuclearo-energetică, prin CEN Cernavodă. Este, oare, România un concurent al Bulgariei pe piaţa balcanică a energiei? Ar putea apărea tensiuni în acest domeniu? Adrian Năstase : De ce trebuie să privim totul prin prisma aspectului concurenţial ? România şi Bulgaria au fiecare propriile lor strategii energetice, existând eforturi de armonizare a acestora, un exemplu concludent reprezentându-l participarea în comun la proiectul de interconectare a reţelelor de energie electrică din Sud-Estul Europei, finanţat de guvernul canadian. Prin această prismă, nu văd de ce obligaţiile pe care Bulgaria şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană s-ar reflecta în relaţiile româno- bulgare. Acestea sunt condiţii pe care fiecare stat angrenat în procesul complex de aderare la UE trebuie să le respecte. Rep orter: Care sunt domeniile ce urmea=ă a fi activizate în cooperarea bilaterala? Ce întâlniri urmea=ă să aibă loc în planul relaţiilor româno-bulgare, in viitorul apropiat? Adrian Năstase : în urma vizitei domnului Simeon Saxa-Coburg Gotha, printre altele, am pus accentul pe intensificarea cooperării economice. Un element esenţial al relaţiilor româno-bulgare îl reprezintă creşterea volumului schimburilor comerciale. În acest sens, am decis cu omologul bulgar găsirea unor noi oportunităţi pentru amplificarea conexiunilor şi conlucrării în domeniul comerţului, transporturilor, infrastructurii. în ceea ce priveşte viitoarele contacte româno-bulgare, în perioada imediat următoare, aş menţiona vizita în România a domnului Ognian Gherdjikov, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria, în perioada 28- 30 martie, precum şi participarea preşedintelui Bulgariei, domnul Ghiorghi Părvanov, la reuniunea la nivel înalt a trilateralei România- Bulgaria- Grecia, pe care o va organiza partea română în perioada 18- 19 aprilie a.c. Totodată, avem în vedere realizarea în acest an a vizitelor oficiale ale preşedintelui României, a mea ş, a preşedintelui Senatului României în Republica Bulgaria. Aş încheia apreciind că intensificarea colaborării bilaterale într-un mod eficient şi deschis, promovând într-un mod solidar candidaturile ţărilor noastre la NA TO, constituie o plus-valoare pentru invitarea României şi Bulgariei de a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice la summit-ul de la Praga.

76

„Prin extindere Europa va .i mai puternică şi eficientă"

Interviu acordat revistei spaniole „Ejecutivos" Barcelona, aprilie 2002

18

Prim-ministrul României, Adria n Năstase, afirmă că „Europa trebuie să facă faţă d escentralizării structurilor sale" . România se află în plin ă fază de adaptare la criteriile cerute pentru viitoarea sa aderare la UE, prevăzută a avea loc în 2005 sau 2006. Privatizarea, consolidarea proprietăţii, restituirea tere nurilor şi explorarea sectoarelor de activitate mai dinamice, constituie unele exemple ale europenizării economiei româ neşti.

R eporter. Când este prewrută aderarea României la Uniunea Europeană ? Adrian Năstase: Pentru noi integrarea este foarte importantă şi ne pregătim pentru a deveni membru al UE, concentrându-ne, între timp, asupra realizării unei serii de transformări interne: procesul de privatizare, consolidarea proprietăţii şi restituirea terenurilor. Căutăm noi domenii în care putem înregistra succes, ca de exemplu în industria de software. Aşa că, pe de o parte, ne facem munca acasă, iar pe de altă parte ne aflăm în proces de negociere pentru integrarea în UE. Pentru noi este foarte importantă realizarea acestor două procese într-o formă complementară. Ne va lua o perioadă de timp însemnată. În acest an putem deschide toate capitolele de negocieri. Sperăm ca Spania să ne sprijine în acest sens. În orice caz, ne gândim că trebuie să finalizăm această fază până la sf'arşitul acestui an. După aceea, ne vom concentra pe finalizarea negocierilor înainte de începutul anului 2004. În final , totul va depinde de procesul de ratificare, astfel încât momentul în care putem deveni membri ai UE poate oscila între 2005 şi 2006. Reporter. Care sunt principalele avantaje pe care le oferă piaţa românească investitorilor spanioli? Adrian Năstase: Oamenii de afaceri spanioli, care vor veni în România, vor descoperi că pot citi meniurile din restaurante, că pot citi titlurile din ziare deoarece provenim din aceeaşi familie lingvistică cu cea spaniolă, şi se vor simţi ca acasă. Italienii au descoperit, deja, acest lucru şi avem o balanţă comercială în jurul a 6 miliarde de dolari cu ei. Cu Spania, în prezent, relaţia comercială este de doar 200 de milioane de dolari. Astfel, este foarte important să facem tot posibilul pentru a explica guvernelor că România este o piaţă mare de desfacere, de 22 de milioane de persoane. „Utilizarea deplină a forţei de muncă este o ţintă dificil de atins"

Vom explica faptul că este vorba de cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei, după Iugoslavia. Trebuie să educăm populaţia, să adoptăm programe în acest sens. De asemenea, dorim să demonstrăm că suntem o ţară cu stabilitate socială şi politică,

18

Cu ocazia participării la Consiliul European de primăvară de la Barcelona.

77

aspect care este foarte important pentru investitori. Astfel, sperăm ca manageru spanioli să poată călători şi cunoaşte această nouă piaţă. Reporter. Care sunt sectoarele cele mai active ale economiei româneşti? Adrian Năstase: Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile, industria lemnului, mobilei, industria textilă şi echipamentele electrice. Reporter. Care sunt impresiile dumneavoastră privind relaţiile diplomatice dintre guvernul român şi guvernul spaniol? Adrian Năstase : Sunt excelente. Premierul Aznar a fost, cu câteva luni în urmă, în România. Eu intenţionez să revin în Spania în al doilea semestru al acestui an. Sunt prevăzute o serie de vizite, la nivel de miniştri. Există o relaţie bună şi cred că ceea ce trebuie să facem este să lucrăm pentru intensificarea cooperării economice şi comerciale. Reporter. Sub ce formă credeţi că ţările din zona centrală şi de est a Europei pot contribui la expansiunea Uniunii Europene? Adrian N ăstase: Uniunea Europeană - numele este foarte clar şi semnificativ - include tot continentul. Astfel, nu există discuţii dacă ţările din zona centrală şi de est a Europei trebuie să facă parte din această Uniune. Toate ţările din Europa trebuie să ne integrăm în acest bloc. Este bine pentru competiţie şi în domeniul economic. Noi vom contribui economic şi politic la ideea unei Europe întregi şi libere. La aceasta trebuie să adăugăm că Europa va fi mai puternică şi eficientă. Acesta este un lucru care deja este acceptat de componentele din întreg continentul. „Europa este, în prezent, o casă mai mare pentru români"

Reporter. Poate Europa depăşi, ca bloc economic, Statele Unite? Adrian Năstase: Până în prezent, UE a fost percepută ca un loc cu propriile sale probleme. Membrii Uniunii Europene sunt consideraţi ca puteri locale. Europa va fi o putere acceptând noi membri, care, în plus, vor arbitra economia continentală. Reporter. Credeţi că Europa poate ajunge la utili=area deplină a forţei de muncă, aşa cum susţine preşedinţia spaniolă? Adrian Năstase: Spania a înregistrat un mare succes generând noi locuri de muncă în ţară. Este uimitor. Însă, nu sunt sigur că şomajul poate fi eliminat 100% în Uniunea Europeană. Trebuie să avem în vedere că este necesară crearea a mii de locuri de muncă, însă în timp ce construim noi locuri de muncă, altele dispar. Pe de altă parte, există problema proaspeţilor absolvenţi Să ne gândim că avem un procentaj al şomajului structural care există, iar şomajul nu poate scădea sub acest procentaj. Este dificil. Este însăşi evoluţia economiei cea care determină rezultatele. Reporter. Sunteţi adeptul unei Europe a Naţiunilor sau al unei Europe a Regiunilor? Adrian N ăstase: Naţiunile au fost foarte importante de-a lungul secolelor în • Europa. Naţiunile sunt esenţiale pentru cultură, mentalitatea oamenilor etc. ln timp ce regiunile reprezintă, poate, un drum pentru a face lucrurile mai eficiente. Dar, un lucru

78

nu îl poate exclude pe celălalt. Regiunile sunt importante, însă Europa trebuie să menţină identitatea naţiunilor care formează continentul. Reporter. Cum este Europa pe care o visaţi dumneavoastră? Adrian Năstase: Pentru noi, românii, Europa a început să fie o realitate, din decembrie anul trecut. Acum, românii pot călători prin Europa. Nu se simt străini , diferiţi, ci aparţinând aceleaşi familii. Europa este, în prezent, o casă mai mare pentru români. Există, în mod evident, diferenţe. Cum vede fiecare organizarea. Consider că Europa va trebui să-şi descentralizeze structurile: acum am descoperit că porţile, ferestrele românilor sunt egale cu cele ale spaniolilor, ale germanilor. .. este un proces de convergenţă. Un proces pentru creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea infrastructurii de transport, etc. Avem aceleaşi aspiraţii, în România, ca şi în Spania: un proces care să ne permită a face lucrurile împreună şi care să ne ofere un sentiment al apartenenţei. (Raque/ Baos şi Antonio Gigirey)

79

„Din punct de vedere psihologic, pentru româ11i este important ca România să devină membru al NA TO" Interviu acordat cotidianului elveţian „Le Temps" Geneva, 14 aprilie 2002

Reporter: Domnule prim-ministru, mă bucur să vă văd, mai ales în timpul unei perioade în care, în mod vi=ibil, cota României este foarte sus, mai ales în ceea ce priveşte aprecierea Bruxelles-ului, la NATO. A1ai sunt şase luni până la summit-ul de la Praga, din noiembrie. Conform ultimelor declaraţii ale dlui Armitage 19, dar nu numai ale lui, avem impresia că această dată va fi cea bună pentru Bucureşti. Dumneavoastră ce părere aveţi? Adrian N ăstase: În primul rând, aceasta este o speranţă bazată pe o aspiraţie, pe o evoluţie, pe un anumit trecut, pentru că, între cele două războaie, românii se considerau ca membri ai familiei europene şi aceasta, pentru că Titulescu, de exemplu, venea la Geneva ca la el acasă. Eu cred că este important să înţelegem , în acelaşi timp, că mai avem multe transformări esenţiale de realizat, de continuat, în România, deci ceea ce este important este un proces de schimbări interne. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de unele evol uţii internaţionale, de după 11 septembrie 2001 , dar mai ales de evoluţiile interne din ţările membre NATO, ca şi de evol uţiile politice din ţările candidate. Deci, ecuaţia este destul de complexă şi ar fi dificil să spunem înaintea summit-ului care va fi rezultatul. Pentru moment, putem constata o anumită evoluţie pozitivă a percepţiei privind angajarea României pe drumul transformărilor pozitive economice, politice şi militare. Marţi mă voi deplasa la Bruxelles, la o reuniune a ambasadorilor Consiliului NATO şi Comitetului Miniştrilor, unde voi încerca să transmit un mesaj şi să prezint şi o sinteză a ceea ce am făcut în domeniul militar şi în domeniul politic. Au fost .la noi echipe de evaluare din partea NATO şi, în principiu, lucrurile merg mai degrabă bine, dar mai avem muJte de făcut. Reporter: Este pentru ultima dată când aveţi posibilitatea, la acest nivel, să puteţi apăra România înaintea summit-ului de la Praga? Adrian Năstase: Da, într-adevăr. Reporter: Nu mai aveţi vreo altă întâlnire dumneavoastră sau preşedintele Iliescu cu conducerea Alianţei? Adrian Năstase: În principiu, nu. Acesta este ultimul dialog în acest caz, este un format realizat cu toate ţările candidate, dar, recent, am avut la Bucureşti o întâlnire cu ţările candidate, la care au participat zece prim-miniştri , o reuniune numită „Primăvara Noilor Aliaţi". A fost o formulă care a încercat să dea speranţă, să creeze un fel de presiune psihologică, pentru că avem convingerea că în ţările membre există şi o dezbatere privind ideea extinderii. Deci, eu sper că la Bruxelles vom fi în măsură să prezentăm noile evoluţii şi să transmitem acest mesaj de angajare foarte responsabilă în direcţia schimbări lor militare, economice şi politice. 19

Richard L. Annitage - adj unct al secretarului de Stat al SUA (26 martie 200 l-22 februarie 2005).

80

Reporter. De ce este atât de important pentru România să facă parte din NATO? Se înţelege explicaţia politică, geopolitică, dar ce schimbări aduce această aderare din punct de vedere psihologic pentru cetăţeanul de rând? Înseamnă oare aceasta pentru el: ,, De acum suntem occidentali, odată ce România a intrat în NATO "? Adrian Năstase: Din punct de vedere psihologic, pentru români este important ca România să devină membru al NA TO, pentru că timp de 50 de ani au simţit o frustrare: România, o ţară latină, o ţară cu o istorie foarte veche în Europa, care se considera o parte dintr-un sistem de valori care este cel al Europei Occidentale, a fost lăsată la o parte după cel de-al Doilea Război Mondial, şi ultimii 50 de ani înainte de Revoluţie au reprezentat o paranteză în istoria românilor, care în majoritate, adică 85o/o, sunt în favoarea integrării ţării în NATO. Acesta este un procentaj enorm, din cauza faptului că românii se consideră o parte a familiei euroatlantice, deci, psihologic, este adevărat că acest lucru este foarte important. Dar şi din punct de vedere economic această integrare este importantă pentru noi, fiind clar că, pentru investiţii pe termen lung, occidentalii ar dori să ştie că România este sub umbrelă NATO. Deci, vă puteţi închipui că, din punctul de vedere al investiţiilor, o decizie favorabilă la Praga ar conta mult pentru România. Reporter: Cum are loc reforma forţelor armate? Se aud lucruri pozitive, dar şi îndoieli, privind, de exemplu, schimbările psihologice, mai ales în cadrul fostei Securităţi, pentrn care este ceva mai dificil să devină compatibilă cu NATO faţă de alţii, mai tineri. Dacă există această preocupare, cum consideraţi că o veţi rezolva? Adrian Năstase: Securitatea şi Armata nu s-au avut bine niciodată. Am avut, chiar înainte de 1989, o dispută aproape permanentă între Armată şi Securitate. Reforma în Armată este dificilă, este adevărat, dar pentru alte motive. Este vorba de o chestiune de finanţa~e; anul trecut s-a decis ca nivelul bugetului pentru apărare să fie peste 2,3% din PIB. Incercăm , deci, să alocăm bani pentru reforma Armatei. Am vizitat acum două zile un centru de formare al subofiţerilor români care sunt pregătiţi, antrenaţi de ofiţeri americani şi din NATO. Este un centru în oraşul Piteşt~ la aproximativ 100 km de Bucureşti. Este important de ştiut că avem acum sute de ofiţeri şi de subofiţeri care sunt pregătiţi în strânsă colaborare cu NATO. Există un proiect, o strategie foarte clară în domeniul militar începută de ceva mai mult de zece an~ şi, după părerea mea, nu vom avea multe probleme din acest punct de vedere. Reporter: Aceşti ofiţeri vorbesc engleza? Care este procentajul de ofiţeri români ce pot vorbi acum vorbi curent engleza cu alţi ofiţeri? Adrian Năstase: După părerea mea, sunt foarte mulţi ofiţeri şi subofiţeri români care pot vorbi engleza şi nu este vorba de cei care participă la misiuni de menţinere a păcii în Afganistan, în Kosovo, în Bosnia, ci de un program special. Am vizitat la Piteşti, în acelaşi timp, un centru de pregătire lingvistică, o pregătire specifică pentru Armat~, cu manuale, cu metode foarte moderne pentru învăţarea rapidă a limbii engleze. In orice caz, în România, există o tradiţie a educaţiei

81

~,Suntem pe cale de a pune capăt perioadei de tranziţie " Interviu acordat revistei „L'Express Magazine" Bucureşti,

8 mai 2002

Reporter 1: Domnule prim-ministru, sunteţi prima personalitate pe care o întâlnim în ţară. Vă mulţumim pentru că ne-aţi primit. Am fost sprijiniţi şi de ambasadorul dumneavoastră la Bruxelles, care a confirmat importanţa acestui proiect la care lucrăm şi pe care vi-l voi prezenta rapid. Suntem aici, î.n România, pentru un raport în legătură cu situaţia economică şi a preţurilor, raport care va fi publicat în luna noiembrie, în acelaşi timp cu desfăşurarea lucrărilor summit-ului NATO de la Praga. De fapt, obiectivul nostru este de a pre=enta România ca o ţară care iese din i=olare, o ţară pe calea modernităţii, a creşterii economice, precum şi de a pre=enta noul rol internaţional pe care ea îl joacă. Vom face cunoscute reformele care sunt în curs: cea a administraţiei publice, a apărării naţionale, moderni=area stn1cturilor, privatizarea. Ne vom concentra pe noul rol pe care îl va juca România în viaţa internaţională.

Pentru „L 'Express Magazine" avem nevoie de o prezentare mai amplă. Aceasta este o revistă cu o calitate editorială, prezentând portrete importante din punct de vedere economic şi politic. Este foarte apreciată de mulţi francezi. Avem o ediţie pentru Paris şi regiunea pariziană, pentru 10 milioane de francezi, fiind publicată o ediţie şi pentru Departamentele de peste Mări şi la nivel internaţional: Europa, Asia, America şi Africa, pentru ţările francofone, şi pentru zona francofoniei, în care intră şi România. Ne bucurăm că avem un interlocutor care vorbeştefrance=a. Reporter 2: De la venirea noastră la Bucureşti am remarcat primirea noastră foarte favorabilă ... Adrian Năstase: Sunt uşor de descifrat pentru dumneavoastră şi numele magazinelor, titlurile articolelor din ziare, datorită originilor noastre comune ... R eporter 2: Chiar şi în privinţa spiritului, ne putem da seama că există un spirit latin comun al popoarelor noastre. · Adrian Năstase: Într-adevăr, mie mi se reproşează destul de des că nu ajung să prezint direct concluzia unui raţionament. Noi simţim mereu nevoia de a expune mai înainte premisele, pentru a putea apoi să ajungem la o concluzie. Este o nevoie firească de a explica, de a ne convinge mai întâi pe noi înşine. Acesta este, bineînţeles, spiritul francez, spiritul cartezian. Reporter 1: Sejurul nostru în România este, în principiu, de două luni. Sigur că totul depinde de mulţi factori, dar vom încerca, chiar de mâine, să învăţăm puţin limba română. Adrian Năstase: Nu va fi prea uşor gramatica este complicată. Reporter 1: Cunosc puţin gramatica polone=ă, mi-am spus că cea română va fi la fel de dificilă şi probabil că voi reuşi cel puţin să pronunţ câteva cuvinte esenţiale.

Reporter 2: După 1989, a urmat în România o perioadă de instabilitate politică şi de încercări de revenire la normal. De doi ani, de la venirea dumneavoastră, România începe să-şi revină, în domeniile economic, politic şi social.

82

Aţi

putea să ne României?

schiţaţi

un

bilanţ

al acestor doi ani de eforturi în plan economic ale

Adrian Năstase: România, ca toate ţările din Europa de Est, Europa comunistă, a avut probleme de adaptare la noua situaţie, la principiile şi regulile economiei de piaţă, dar şi din punct de vedere politic. Bineînţeles, după 1989, am adoptat acest sistem. Aveam, înainte de '89, un singur partid politic, dintr-o dată am avut, după '89, 200 de partide. în privinţa ziarelor, aveam înainte 3-4 ziare, trecând brusc la mult mai multe ziare. Cei zece ani care au trecut au fost ca un fel de cutie neagră cu evoluţii pe cât de dificile, pe atât de costisitoare: dificil de înţeles, mai degrabă experimente, mai multe alternanţe la putere, şi stânga şi dreapta, personalităţi diferite. Suntem pe cale de a pune capă} acestei perioade de tranziţie, pentru a reveni la normal, din toate punctele de vedere. ln privinţa partidelor politice, există un prag de 5% de intrare în Parlament, unde acum sunt cinci partide politice. Există, deci alianţe politice, formule politice, am ajuns la un sistem în care familia partidelor politice româneşti seamănă cu familiile partidelor europene: familiile social democrată, liberală, creştină, un partid rezervor pentru frustrările sociale şi naţionaliste - Partidul România Mare, precum şi un partid al maghiarilor care trăiesc în România. Noi, PSD, am încheiat cu acest partid, UDMR, un protocol, care a reprezentat o schimbare de mentalitate la nivelul coabitării etnice şi care, în acelaşi timp, de la alegerile din 2000, a constituit un element foarte important pentru noi toţi. Cred că este important să considerăm această perioadă, începând din 1990, în ansamblul său, perioadă care a cunoscut o inflaţie de 200%, dar care, de doi ani, a început să scadă: acum doi ani era 40%, apoi puţin peste 30o/o, acest an va fi 20% şi sperăm că peste doi ani ea să scadă sub l 0%. Această revenire la normal se constată şi în privinţa statutului proprietăţii. Proprietatea, înainte de ' 89, era pur şi simplu proprietatea statului. ln prezent, redistribuim această proprietate prin privatizare: s-a făcut mult în această privinţă, dar mai continuăm, ca şi în privinţa restituirii bunurilor, terenurilor, averilor bisericilor. Trebuie să consolidăm statutul proprietăţii, pentru a da mai multă încredere investitorilor străini care vin la noi. Deci, de la alegerile din anul 2000, noi am reuşit să inversăm evoluţia economică pe care a avut-o ţara în perioada 1996-2000, evoluţie care a dus la o scădere cu 12% a PIB-ului. Anul trecut am avut o creştere de 5,3%. Am dezvoltat o relaţie foarte constructivă cu FMI. Sper că la sfârşitul acestei luni vom avea un rezultat pozitiv al Acordului. Va fi pentru prima dată când România îşi va fi respectat angajamentele cu FMI. Cu conducerea Băncii Mondiale vom avea mâine o analiză şi sper că vom avea un rezultat pozitiv în privinţa unor proiecte care reprezintă 300 de milioane de dolari. Am reuşit şi un test de credibilitate prin eliminarea vizelor pentru românii care vor să călătorească în Europa de Vest. A fost destul de dificil să pregătim infrastn1ctura, legislaţia şi mecanismele necesare, inclusiv noile paşapoarte, ofiţerii de legătură cu unele ţări occidentale. Am avut anumite probleme nu puţin importante cu unele ţări ca, de exemplu, Germania, dar şi Franţa, Spania, Austria. Am încheiat cu aceste ţări acorduri de readmisie, am armonizat anumite prevederi legislative pentru a incrimina încălcarea de către cetăţenii români a legislaţiei acestor ţări. Am reuşit

83

astfel, nu cu puţin efort, să impunem responsabilizarea cetăţenilor români, să creăm credibilitate externă, ceea ce cred că este foarte important. Am ajuns la stabilitate macroeconomică - vă vom da câteva date statistice am reuşit să eliminăm vizele de călătorie pentru români, ceea ce a fost o dovadă de credibilitate, dar şi de acţiune responsabilă a guvernului. Am rezol vat anul trecut problema copiilor handicapaţi, a celor cu dificultăţi. Raportul Uniunii Europene în acest domeniu a fost foarte pozitiv la sfârşitul anului trecut, consecinţă a numeroaselor măsuri pe care le-am luat. Am descentralizat sistemul şi, cu ajutorul colegilor noştri din judeţe, am obţinut rezultate foarte bune. Bineînţeles, vom continua. Vă vom da toate documentele necesare. Mâine vom finaliza această strategie privind protecţia copilului, în general, a copiilor care vor fi adoptaţi până la sf'arşitul acestui an, vom moderniza cadrul instituţional , care va intra în vigoare în prima jumătate a anului viitor, precum şi mecanismul adopţiilor internaţionale, care să nu permită actele de corupţie care existau mai înainte. De altfel, ceea ce noi am realizat în acest domeniu constituie un prim rezultat în privi12ţa Iuptei împotriva corupţiei. ln acest an suntem interesaţi să finalizăm demersurile privind extinderea NATO, iar pe plan intern suntem interesaţi să finalizăm reforma politică, constituţională şi administrativă. Avem dezbateri privind modificarea Constituţiei. După zece ani de la adoptarea ei trebuie să revedem anumite dispoziţii, soluţii, formule de alegere a parlamentarilor. Vom folosi un sistem diferit, competenţe diferite ale celor două Camere ale Parlamentului, care, pentru moment, au competenţe identice, ceea ce nu este o situaţie prea fericită şi pe care o vom schimba. Vom modifica şi sistemul alegerii parlamentarilor, numărul parlamentarilor, finanţarea partidelor politice şi alte câteva elemente ce vor trebui incluse în textul noii Constituţii.

Din punct de vedere administrativ, este important să modernizăm structurile administraţiei , după modelul francez, lucrăm în comun cu Uniunea Europeană la acest proiect, care este una din priorităţile acestui an. Pentru anul viitor avem două priorităţi absolute. Prima o constituie finalizarea negocierilor cu UE; până la stărşitul acestui an vom deschide toate capitolele şi sperăm să finalizăm toate negocierile până la sf'arşitul anului 2003, după care vom pregăti tratatul de aderare, în 2004. La fel de important pentru noi este şi să acordăm mai multă atenţie problemelor sociale, ţinând cont de faptul că reforma economică va produce o anumită creştere economică, iar oamenii vor trebui să simtă în standardul lor de viată o anumită evoluţie. Iată, pe scurt., unele din obiectivele şi rezultatele pe care le-am atins după alegerile din 2000. Reporter 2: În ceea ce priveşte privatizarea, una din priorităţile dumneavoastră, ştim că au fost privati=ate 7. OOO de intreprinderi începând din 1990.

Cele mai mari întreprinderi publice vor cunoaşte această schimbare. Care este, pentru dumneavoastră, raportul procentual între întreprinderile publice şi intreprinderile private în prezent? De asemenea, care sunt, de fapt, modalităţile de a implementa acest sistem de privatizare în aceste principale întreprinderi? Adrian Năstase : Privatizarea, la început, a fost, mai degrabă, o opţiune axiologică, în primul rând o operaţie economică. Eram sub presiunea unei privatizări

84

rapide, condiţie necesară de trecere la capitalism. Deci, în anumite cazuri, privatizarea a fost considerată ca un obiectiv normal. Acum încercăm să vedem acest subiect întrun mod mai complex. După părerea mea, privatizarea este importantă pentru o mai bună gestiune a afacerilor, eventual pentru o capitalizare în vederea dezvoltării producţiei şi, poate, pentru a găsi mai uşor piaţă de desfacere. Am descoperit că este mai important să vindem decât să producem, ceea ce este, de altfel, mai dificil. Cea mai mare parte a companiilor româneşti au înţeles că este mai bine să faci parte dintr-un lanţ, care are posibilitatea de a vinde la nivel internaţional , decât să fii un producător izolat, care nu reuşeşte să-şi vândă produsele, pe o piaţă internă sau pe o piaţă externă.

Privatizarea este, de asemenea, importantă şi pentru consolidarea statutului proprietăţii. Pentru investitori este important ca ei să ştie cine este proprietarul unei uzine, al unui teren, al unei hale de producţie. Noi, guvernul, am cerut Parlamentului un vot de încredere privind adoptarea Legii asupra accelerării privatizării, acwn 2- 3 luni. Puteţi vedea textul acestei legi, prin care încercăm să accelerăm mecanismele, procedurile de privatizare. Întreprinderile private contribuie la PIB cu o valoare mai mare decât a întreprinderilor de stat, deci mai mult de 50%. Ceea ce este important este să finalizăm privatizarea Băncii Comerciale Romăne, banca cea mai importantă din România. Procesul a început, este în faza de consultanţă, iar cel mult peste un an banca va fi privatizată. în sistemul bancar, de altfel, băncile private reprezintă cam două treimi, deci sectorul este privatizat. Mai există un proiect important, privatizarea companiei petroliere Petrom. În prezent, se discută procedurile de privatizare. Procesul va dura mai multe luni şi va fi probabil terminat la începutul anului viitor. Noi avem o listă de companii care vor fi privatizate prin colaborare cu Banca Mondială. În acest scop există programul PSAL l şi programul PSAL 2, reprezentând baza acestor privatizări . Puteţi avea lista întreprinderilor care acum sunt în procedură de privatizare, cele mai mari întreprinderi româneşti. Suntem pe cale de a privatiza şi întreprinderile de stat din domeniul agricol, pe baza unei legi speciale în acest domeniu. Ceea ce rămâne încă de privatizat, domeniu în care mai sunt discuţii, este cel serviciilor, al utilităţilor, precum şi sistemul energetic. Chiar şi în aceste domenii am început să avem rezultate: am început procedurile de privatizare pentru un număr de 22 hidrocentrale, a căror construcţie a fost demarată înainte de 1989, dar care nu au fost finalizate. Suntem interesaţi să avem capital extern pentru finalizarea lucrărilor, după care investitorul va utiliza hidrocentrala un anumit număr de ani, urmând ca apoi ea să intre în sistemul naţional. Am lansat documentele pentru licitaţie internaţională în acest scop acum câteva săptămâni. Din nefericire, pe plan internaţional există un surplus de oferte, pentru că toate ţările Europei de Est fac privatizările în acelaşi timp. Economiile lor se resimt, din această cauză, într-o anumită măsură. În anumite cazuri, totuşi , am reuşit să avem preţuri toarte interesante. În al doilea rând, după părerea mea, privatizarea ar fi trebuit să se desfăşoare ca un element al unei strategii economice sectoriale, pentru că ea a continuat o structură economică existentă înainte de 1989. Privatizarea combinatului SIDEX, cel mai mare combinat siderurgic din această regiune, nu a transformat aceste

85

uzine într-un centru de tehnologia informaţiei, acolo se produce tot oţel , este vorba tot de siderurgie. Bineînţeles, s-a schimbat proprietatea, modul de gestiune. Dar, din punct de vedere economic, a rămas tot un centru siderurgic important. Pentru noi, acum este important să dezvoltăm domeniile tehnologice de vârf, prin care putem obţine un profit mai important Reporter 2: Vorbeaţi de concurenţa importantă a ţărilor din Est în domeniul privatizării. România are totuşi câteva avantaje în domeniul resurselor naturale, al po=i/iei sale strategice - acces la Marea Neagră, o mână de lucru mai degrabă calificată, care nu este scumpă. Care sunt, după părerea dumneavoastră, sectoarele industriale de viitor pentru România? Adrian Năstase: Este tocmai ce voiam să spun. Prin privatizare se reface structura economică anterioară. Ea este importantă, dar trebuie completată cu investiţii în domenii profitabile, domenii mai importante, ca, de exemplu, domeniul lT, de înaltă tehnologie. În acest domeniu este interesant ceea ce noi am reuşit să facem. Prin măsuri legislative şi fi nanciare am reuşit să dezvoltăm producţia de software, în mici centre din mai multe oraşe - Timişoara, Braşov, Bucureşti. Aceste domeniu este foarte important pentru noi, avem o mână de lucru foarte calificată în acest domeniu şi mulţi ingineri români, specialişti în lT, lucrează acum în SUA, Germania, Franţa, Olanda. De aceea, este esenţial pentru noi să dezvoltăm acest sector, în care avem un export foarte important şi pe care îl consider ca unul din cele mai importante pe care le avem. De altfel, el începe să fie util în anumite domenii, cwn ar fi achiziţiile de anumite bunuri, pe care le fac instituţiile publice. Aceste achiziţii se fac acum pe baza unui program de licitaţii prin internet~ În acest mod s-a reuşit reducerea cu 30% a preţului acestor produse cumpărate. ln două luni au fost mai mult de 2.500 de operaţiuni de vânzare-cumpărare prin Internet. Este un mecanism care împiedică manifestarea corupţiei, fiind foarte transparent şi aj utându-ne să eliminăm intermediarii. Din punct de vedere administrativ acest sistem oferă multe posibilităţi de punere în contact a cetăţeanului cu autorităţile publice. Ieri, de exemplu, am stat două ore să parcurg mesajele primite prin poşta electronică. Primesc multe mesaje cu diferite remarci sau observaţii, pe care eu le trimit apoi specialiştilor spre a se lua măsuri, dacă este cazul. Am primit astfel un mesaj de la o companie care se ocupă de calculatoare, care îmi semnalează că au fost controlaţi de cei de la „protecţia consumatorului", persoane care nu prea cunosc specificul activităţii companiei, sens în care, compania fiind nemulţumită de acest control, îmi sugerează unele măsuri. Intenţionăm să introducem acest sistem de poştă electronică pentru fiecare ministru. Avem, după cum vedeţi , un site al guvernului, care prezintă toate detaliile activităţii noastre, inclusiv în engleză şi franceză, putând fi accesat de oricine. Reporter: Care este strategia dumneavoastră în domeniul turismului şi, eventual, ce legătură veţi face între turism şi IT, pentru a avea un succes? Adrian Nă sta se: În primul rând, să privatizăm cât mai rapid infrastructura din turism, ceea ce se va finaliza în acest an. Peste câteva zile vom avea o vânzare a unor obiective turistice prin licitaţie publică, transmisă şi de către televiziune. Vor fi privatizate câteva hoteluri şi vile de pe litoralul Mării Negre.

86

' prezent, suntem pe cale să modernizăm litoralul Mării Negre, anuJ acesta ln s-a făcut mult în acest sens, am reluat contactele cu marii operatori de turism francezi şi germani, ceea ce cred că este foarte important. lată, deci, că reînnoim activitatea turistică pe litoralul Mării Negre. În al doilea rând, este importantă modernizarea staţiunilor de sporturi de iarnă prin lărgirea pârtiilor, fapt pentru care Predeal şi Azuga sunt incluse într-un proiect foarte ambiţios. Programul ,,Europa" este legat de ceea ce am spus până acum privind modernizarea litoralului Mării Negre. Dezvoltarea sa va lua ceva timp. În legătură cu „Dracula Parc", lucrurile sunt puţin mai complicate, din cauza faptului că există o anumită reticenţă privind locul construirii acestui parc. Din punctul meu de vedere, trebuie să dezvoltăm un turism mai agresiv. Până acum am avut doar un turism paternalist, pentru capitaliştii de mijloc, ce veneau să se odihnească pe timpul concediului, să se trateze cu Gerovital şi să se plimbe puţin prin peisajul pitoresc al ţ.ării, cu puţină echitaţie şi ţuică. Era deci o perioadă de refacere a capacităţii de muncă într-un cadru patriarhal pentru cei care veneau din Vestul Europei. Or, acest gen de turism nu aduce mulţi bani. De aceea, trebuie să ne gândim la un alt fel de hrrism, mai agresiv. Nu putem nega legenda conform căreia Dracula este originar din România. Deci cred că nu s-ar putea pune problema că americanii sau englezii ar putea câştiga bani din fructificarea acestei legende, aşa cum dorim noi să o facem , nu vor fi, deci, probleme de rivalitate, sau de conştiinţă. Ceea ce trebuie să ne preocupe este crearea de noi locuri de muncă şi încurajarea turismului, inclusiv turismul acesta popular, bazat pe unele teme binecunoscute. Singura problemă care mai trebuie rezolvată este stabilirea locului unde va fi plasat acest parc. Discuţiile pe marginea acestui subiect nu s-au terminat şi cred că avem interesul să găsim cea mai bună soluţie în săptămânile unnătoare, dar forţând prea mult (soluţia „Sighişoara"), riscăm să blocăm proiectul. După părerea mea, trebuie să continuăm a reflecta asupra alegerii celui mai bun loc. în principiu, proiectul ar putea fi finalizat către sf'arşitul anului viitor, poate 2004. Viteza realizării lui depinde de partenerul care va fi găsit şi de concepţia construcţiei.

Reporter 2: Ce mesaj principal avantaje are România, faţă de vecinii săi?

doriţi să adresaţi

cititorilor

noştFi?

Ce

Adrian Năstase : România este singura ţară latină din această regiune. Există o legătură tradiţională formidabilă între România şi Franţa: tradiţii şi origini comune, o comunitate culturală valoroasă, muJte interese economice reciproce, sprijinul permanent primit de România de la Franţa în ctrrsul istoriei. Putem, deci, continua aceste tradiţii excepţionale, căutând să atragem capitalul francez. Trebuie să continuăm procesul de extindere a învăţării limbii franceze în şcoli şi de promovare a schimburilor universitare, care se desfăşoară într-un mod exemplar. România, faţă de ţările vecine, are anumite elemente specifice. După dezmembrare a lugoslaviei, România reprezintă ţara cea mai mare în această zonă a Europei de Sud-Est Ea oferă şi un model de armonie interetnică, este o ţară cu o piaţă economică importantă, cu o bună poziţie geostrategică, cu o cale iluvială, Dunărea şi canalul Dunăre-Marea Neagră. Important este de menţionat şi faptuJ că pe

87

aici va trece şi conducta care va transporta petrolul din Caucaz, de la Marea Caspică spre Occident România şi Bulgaria pot reprezenta podul, teritoriul securizat între ţările Europei Centrale, membre ale NATO, şi ţările din linia frontului , în lupta împotriva terorismului. România este importantă şi prin capacitatea sa de a colabora în mod tradiţional cu ţările mediteraneene, precum şi cu alte ţări. Cred că România a demonstrat că este o ţară ce poate reprezenta un partener credibil şi un prieten al Franţei în această regiune. Reporter I: Aş dori să aflu părerea dumneavoastră asupra societăţilor din această listă, pe care am dori să le vizităm foarte rapid ... Adrian Năstase: Romtelecom este o societate mixtă, TAROM la fel. Romsys - da, o idee foarte bună: am vizitat de curând această companie privată specializată în domeniul calculatoarelor; are 200 de salariaţi şi are o cifră de afaceri de 20 de milioane de dolari pe an, plătind 5 milioane de dolari impozit .. • ln legătură cu data apariţiei articolului dumneavoastră, mă întreb dacă el n-ar putea apărea ceva mai devreme decât aţi spus dumneavoastră. Rep or ter 1: Credeţi că arfi mai convenabil septembrie-octombrie? Adrian Năsta se: Da, ar fi mult mai bine, pentru ca să apară înainte de summit-ul de la Praga un material important despre România în limba franceză, fiind necesar un timp şi pentru difuzarea lui, iar dacă, până atunci, veţi mai avea nevoie de o documentare suplimentară colaboratorii mei vă vor sta la dispoziţie. R ep orter I : Domule prim-ministru, vă mulţumim!

88

,,Pentru noi NA TO şi UE nu se exclud, ci sunt două obiective complementare" Interviu acordat publicaţiei ,,Paris Match" (Ioteroatiooal Promotiooal Supplemeots) Bucureşti, Palatul Victoria, 19 septembrie 2002

Reporter: Domule prim-ministru, mulţumindu-vă pentru amabilit.atea de a ne pnm1, v-am solicitat. acest interviu pentru că dorim să facem un reportaj despre România, pentru a arăt.a şi alte faţete ale României decât cele mult prea vehiculate in ultimul timp. Dorim să aflăm măsurile oficiale pentru punerea în valoare a diferitelor seci.oare, cele mai importante ale economiei, aspecte politice. Vrem să arătăm o altă imagine a României, care, până acum, nu este prea favorabilă. Am dori să comentaţi câteva subiecte de politică internaţională, ce reprezintă NATO şi Uniunea Europeană pentru România. Progresele macroeconomie ale României, ral.a creşterii de 5%, sunt lucruri care dovedesc fapt.ul că in România lucrurile progresea=ă. În ultimul timp, atât. dumneavoastră, cât şi preşedintele 1/iescu, afirmaţi că este nevoie de mai multă transparenţă, fie că este vorba de privati=area Petrom, fie despre alte subiect.e. În câteva cuvint.e, ne-aţi putea spune care este st.rat.egia guvernului în domeniul economic, ce se face pentru a impune mai multă transparenţă şi mai puţină corupţie în • . ? Romama. Adrian Năstase: Noi am trăit în ultimul deceniu ceea ce s-a numit perioada de tranziţie. Tranziţia a fost o cutie neagră din punct de vedere economic, politic, o perioadă de experimentare. Strategia noastră urmăreşte revenirea la normalitate. Am experimentat un sistem cu un singur partid, înainte de 1989, apoi am avut două sute de partide politice. Acum, cu un prag de 5% pentru intrarea în Legislativ, avem cinci partide politice în Parlament. Deci, în prezent, şi cu atât mai mult peste câteva cicluri electorale, cetăţenii pot într-adevăr să judece diferitele oferte şi diferitele opţiuni politice. Pentru mine, unul dintre obiectivele esenţiale ale guvernulu.i este clarificarea statutului proprietăţii. Corupţ.îa a crescut din cauza unor proceduri diferite prin care proprietatea de stat a putut fi transformată în proprietate privată - fie prin procesul de privatizare, fie prin procesul de restituire a unor proprietăţi sau prin alte mijloace. Cred că trebuie să facem un efort pentru finalizarea procesului major de privatizare. Este ceea ce facem în prezent, când continuăm restituirea proprietăţilor foşti lor proprietari: casele, terenurile, pădurile. Vor mai fi , desigur, şi persoane nemulţumite. Pentru că după o jumătate de secol este dificil să repunem lucrurile exact în starea în care se aflau după război. Dar, în orice caz, cred că este important să încercăm. Pentru a vă da un exemplu, până la sf'arşitu l acestui an 90o/o din titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole vor fi remise proprietarilor. Aproape la fel va fi şi cu titlurile de proprietate pentru păduri , care au fost înapoiate foştilor proprietari. Aceasta ar fi, deci, o direcţie pe care eu o consider esenţială pentru eliminarea unei părţi a con,pţiei care s-a dezvoltat în jurul acestor tranzacţii. Privatizarea este un alt mijloc de realizare a acestui obiectiv, aşa cum este şi transparenţa. Noi am început în acest an să facem achiziţiile guvernamentale pe baza licitaţiilor electronice, pe Internet: am avut deja mai mult de 15.000 de oferte de cumpărare pe Internet. Interesant este că astfel preţurile de cumpărare au scăzut cu

89

30-40o/o datorită acestei transparenţe, prin care ofertele pot rămâne pe Internet, fără a exista un contact personal cu cei care pot decide, la nivelul instituţiilor publice. Un al treilea mijl~c important ar fi consolidarea instituţiilor care trebuie să lupte împotriva corupţiei. lncepând cu I septembrie funcţionează instituţia Parchetului anticorupţie, care are sarcina de a Iupta împotriva corupţiei. Există, de asemenea, o preocupare pentru crearea unui cadru juridic şi legislativ mai adecvat. Sunt, deci, optimist atât în privinţa acestu.i cadru general, cât şi în legătură cu măsurile speciale luate pentru domeniul economic, prin care vom ajunge la diminuarea corupţiei. Am menţionat domeniul economic, avem în atenţie mediul de afaceri. Împreună cu Consiliul investitorilor străini din România, am decis să punem în aplicare 75 măsuri specifice destinate îmbunătăţirii mediului de afaceri din România. 2/3 din aceste măsuri se aplică deja, printre ele fiind existenţa unei singure instituţii pentru demersurile de îmegistrare a societăţilor comerciale în România şi alte numeroase măsuri care, sperăm să fie bine percepute şi să ofere o imagine pozitivă. R ep orter: Şi care ,să fie însoţite de o schimbare de mentalitate. Adrian Năstase: lntr-adevăr. R eporter: Să trecem acum la probleme internaţionale. Aţi fost ieri la Oslo. În prezent sunt, ca probleme mari, Praga, Copenhaga, Uniunea Europeană. Prin situarea sa geografică, România este foarte importantă pentn, Uniunea Europeană. Ea este un partener istoric, o punte de legătură cu ţări ca Turcia, Ucraina, Rusia, aţi reînnoit alianţele cu ele. Sunteţi ... nu neapărat între mai multe focuri, dar, oricum, trebuie să dovediţi multă diplomaţie. Deci, nu găsiţi că este cam dificil, astăzi, să mulţumeşti pe toată lumea: pe americani, care nu se înţeleg totdeauna cu UE, cu unele ţări din UE? Nu sunteţi puşi uneori să alegeţi între aceste părţi? Adrian Năstase: Nu, nu cred, noi avem o idee foarte clară: să revenim în familia de care aparţinem , Europa. După cel de-al Doilea Război Mondial, România a fost despărţită de această familie prin acordurile de la Yalta, comunismul i-a fost impus României. Aceasta nu a fost o opţiune a românilor. Deci, pentru noi, adevăratul sfărşit al Războiului Rece este acum, prin decizia de la Praga, de integrare în NATO. Am avut, de asemenea, ca obiectiv esenţial, la nivelul guvernului, suprim~ea vizelor pentru români în spaţiul Schengen, obiectiv realizat în decembrie trecut. In acest an sperăm într-o decizie pozitivă la Praga, iar în anii următori urmează integrarea europeană: sperăm să deschidem toate capitolele de negociere până la sfărşitul acestui an, să finalizăm negocierile până la începutul anului 2004 şi să devenim membri ai Uniunii la începutul anului 2007. Aceste obiective sunt susţinute de cel puţin 80% din români, după cum arată foarte clar toate sondajele de opinie. În ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii, există evoluţii extrem de pozitive cum sunt, de exemplu, cele cu Ungaria, cu Bulgaria; nu voi intra în detalii - nu avem timp - dar este clar că relaţiile cu aceste două ţări s-au dezvoltat din punct de vedere politic şi economic într-o manieră foarte evidentă în ultimele luni. Apoi, relaţiile cu Serbia, de asemenea s-au dezvoltat. Dl Djindjic20 a vizitat România în acest an, eu am fost în Iugoslavia acum mai puţin de o săptămână, deci sunt evoluţii foarte interesante de 20

Zoran Djindjic - prim-ministru al Serbiei (25 ianuarie 2001- 12 martie 2003)

90

menţionat. În ceea ce priveşte Ucraina, dl preşedinte al României se află în prezent acolo, în vizită oficială, şi sunt sigur că ambele ţări sunt interesate să dezvolte relaţii constructive. R ep or ter: Când îl veţi întâlni cu preşedintele Franţei, de exemplu, cum aţi vedea diferenţele de vederi în domeniile politic şi economic între Franţa şi Statele Unite? Cum se plasea:.ă România faţă de aceste chestiuni. aş spune filosofice şi politice, care durea:.ă de mai mulţi ani şi care pare că au ajuns acum la un paroxism? Adrian Năstase: Pentru noi, NA TO şi UE nu se exclud, ci sunt două obiective complementare. De altfel, când se vorbeşte la noi despre familia europeană spunem foarte des familia euroatlantică, pentru a îngloba Statele Unite într-un sistem de valori. Mi se pare că este timpul în care ţările europene au dorit să se asocieze cu Statele Unite. ln privinţa Irakului, abordarea generală aş spune că este aceeaşi. Doar metodele de soluţionare a problemelor sunt poate diferite. Şi dacă am înţeles bine, ideea de consultare în cadrul Consiliului de Securitate va prevala, ceea ce cred că este foarte bine. Pe de altă parte, este vorba despre un regim care nu a acceptat până acum niciuna din rezoluţiile Consiliului de Securitate. Cred că cel mai negativ mesaj care ar putea fi dat ar fi o divizare de abordare între ţările europene şi Statele Unite în privinţa Irakului. Având două abordări diferite, cu siguranţă va câştiga Irakul din punct de vedere internaţional şi , de asemenea, din punct de vedere al eficienţei. Noi nu suntem într-o poziţie de a conduce acest proces de găsire a compromisului, dar aşteptăm cu interes şi încredere sfârşitul său. Aceeaşi părere o avem şi despre CPI. La un moment dat, am avut impresia că exista o diferenţă de abordare între UE şi România. În realitate, era o diferenţă între Statele Unite şi Europa. Aşteptăm în această Jună o formulă de compromis, iar, în acel moment, acordul între România şi SUA va putea fi absorbit de acest pachet de noi formule acceptabile pentru europeni şi pentru amencan1. Reporter: Încrederea se va îmbunătăţi atunci. Adrian Năstase: Într-adevăr. În ce mă priveşte, am posibilitatea să discut cu mulţi prieteni francezi despre aceste subiecte. Aceştia cred că timpul este foarte important pentru noi . Am discutat de curând cu unii conducători ai UE şi cred că această problemă se va rezolva. Sunt încredinţat că această situaţie este şi o lecţie privind necesitatea unei consultări între ţările noastre, în viitor. R ep orter : Domule prim-ministru, aş mai fi rămas cu plăcere cu dumneavoastră, îmi pregătisem vreo patnceci de întrebări, bineînţeles pe mai multe teme. Vă mulţumim foarte mult că ne-aţi primit şi vă promitem că vom face tot posibilul ca reportajul să apară pe I decembrie ... Dorim să prezent.ăm în revista noastră maga:.in şi o altă/aţă a României. Adrian Năstase: Va fi o zi mare atunci. Pentru că România nu este numai ţara cerşetorilor. Ei există nu de azi sau de ieri. Cerşetorii sau ţiganii sunt de mult timp în Europa. Este normal ca acest reportaj, prin imagini, prin cuvintele domnului preşedinte şi ale mele, să inducă un mesaj de prietenie, să exprime o realitate schimbată în România. Chiar şi Franţa are nevoie să aibă în cadrul Uniunii Europene prieteni, parteneri apropiaţi . (Casilda Uriarte)

91

„ O dată-limită ne poate influenţa În dinamica eforturilor pentru aderare" Interviu acordat cotidianului „Le Figaro" Palatul Victoria, 25 septembrie 2002

Bucureşti,

Reporter: În noiembrie, summit-ul de la Praga trebuie să oficializeze intrarea României în NATO. Ce repre=intă acest lucn, pentn, dumneavoastră? Adrian Năstase : Este important pentru că poate reprezenta sfârşitul Războiului Rece pentru România, sau închiderea parantezei deschise la Yalta pentru istoria României. Aşteptăm un răspuns care nu este numai strategic, militar, politic, ci şi axiologic. Este o formulă prin care vom recâştiga sentimentul de a reveni în propria noastră familie. De altfel, din această cauză 80% dintre români susţin integrarea României în Alianţa atlantică. Acesta este motivul pentru care decizia de la Praga are o foarte mare miză pentru politica română, precum şi pentru români. Noi aşteptăm de la această decizie un mesaj pozitiv al familiei euroatlantice. Reporter: Plecaţi astăzi la Bruxelles pentru a vă întâlni cu dl Prod/1? Adrian Năstase : Da, sunt mai multe subiecte care ne interesează. În primul rând este vorba de procesul de negociere cu Uniunea Europeană; dorim deschiderea tuturor capitolelor până la sfârşitul acestui an. Aceasta este o operaţie tehnică complicată, implicând o serioasă muncă profesională, de aceea mă bucur că am o consilieră franceză aici, pe dna Coman, care are un rol foarte important în înţelegerea aspectelor celor mai delicate ale negocierii cu UE. În plus, există un minister care se ocupă în mod special de negocierile cu UE, Ministerul Integrării Europene, precum şi secretari de stat pentru integrarea europeană la aproape toate ministerele. În acest fe l, avem o structură guvernamentală destul de importantă în acest domeniu . • ln al doilea rând, sunt interesat în a transmite anumite mesaj e, de a cunoaşte poziţia Comisiei pentru reuniunea de la Copenhaga din decembrie, privind o dată limită pentru integrarea României, anul 2007. De asemenea, sperăm să avem şi o decizie privind momentul finalizării negocierilor, în 2004, precum şi în ceea ce priveşte semnarea Tratatului de aderare, înaintea sau în al doilea semestru al anului 2004, pentru ca să putem participa, cu un anumit statut, la alegerile europene, ca observatori, sau printr-un alt aranjament pe care l-am putea discuta. Noi suntem interesaţi să obţinem o foaie de parcurs actualizată şi, bineînţeles, în obţinerea unui sprijin suplimentar pentru România, ţinându-se cont de finalizarea discuţiilor cu primii invitaţi. Un alt subiect, al treilea, este acordul pe care noi l-am semnat cu americanii privind CPI22 , încheiat într-un moment în care nu se cunoştea prea bine miza sa, nici necesitatea consensului european, care începea atunci să se formeze. Eu cred, totuşi, că negocierile, compromisurile care vor exista între UE şi americani vor putea absorbi şi acest acord în pachetul de aranjamente care vor fi convenite. Romano Prodi - preşedinte al Comisiei Europene (septembrie 1999- noiembrie 2004). Curtea Penală Internaţională sau Tribunalul Penal I nternaţional - curte de justiţie internaţională a cărei sarcină este aceea de a j udeca persoane care au comis genociduri, crime contra umanităţii şi crime de război .

21 22

92

De altfel, Acordul nu a fost încă ratificat de Parlamentul nostru. Re.porter: Comisia Europeană se pare că nu a fost prea mulţumită de semnarea acordului? Adrian N ăstase: Problema nu este între UE şi România, ci între UE şi SUA. În plus, printr-un mecanism de consultări bilaterale mai profund şi permanent vom evita pe viitor acest gen de neînţelegeri. R eporter: Aţi menţionat negocierile pentru aderare la UE. Aţi încheiat multe capitole? Adrian Nă sta se: Capitolele sunt închise provizoriu. Am închis 17 până acum. Ne-am concentrat mai mult pe deschiderea tuturor capitolelor. Sperăm ca în lunile viitoare să deschidem toate capitolele, după care, bine înţeles, vom începe să ne ocupăm mult mai serios de închiderea lor. R eporter: Datele pe care le propuneţi, începutul anului 2004, pentru finali=area negocierilor şi data limită, 2007. sunt susţinute şi de Bulgaria, sau sunt numai propuneri româneşti? Adrian Năstase: Grupul celor zece ţări vizează o anumită dată de integrare. România şi Bulgaria care trebuie să aibă altă dată. Bulgaria, pentru moment, este mai bine situată în ceea ce priveşte capitolele care sunt negociate, dar ei ştiu foarte bine că 2007 este, totuşi, momentul, mai mult sau mai puţin acceptat, pentru intrarea României şi Bulgariei în UE. Şi , în orice caz, 2007 este începutul unui program financiar la nivel bugetar. Deci, este important să privim candidaturile şi din această perspectivă.

R eporter: Am citit că dl Verheugen a afirmat că 2007, pentru aderarea României, este o dată rezonabilă. Adrian N ăstase: Aşa este. R eporter: V-aţi schimbat cumva atitudinea faţă de europeni, pentru că, la început, erau foarte reticenţi în privinţa acestei date, nu spuneau nimic, atunci când dumneavoastră vorbeaţi de 2007? Adrian Năstase : Eu i-am explicat dlui Rasmussen23 , prim-ministrul danez, precum şi dlui Verheugen, că o dată limită va fi pentru noi, ca şi pentru Comisie, un mijloc foarte puternic de a continua negocierile într-un mod foarte dinamic, şi la toate capitolele. Fără un termen rezonabil şi Îară o perspectivă foarte clară, nu ne putem concentra apoi asupra altor priorităţi. Deci, atât din punct de vedere psihologic, cât şi politic, o dată limită ne poate influenţa în dinamizarea eforturilor. Cred că acest argument a fost înţeles. Mai există un argwnent simplu: Îară o dată limită, acceptată de Comisie şi de membrii Uniunii, procesele de ratificare pentru noua configuraţie a Uniunii ar putea amâna, pentru motive foarte diferite, intrarea României şi Bulgariei. Tentaţia de a adăuga acestui grup - România şi Bulgaria - alte ţări ca, de exemplu, Turcia sau Croaţia, care, foarte firesc, vor să devină membri, dar aceasta, bineînţeles, ar putea complica negocierile pentru noi. Deci, o dată limită, după părerea mea, ar fi o dată rezonabilă pentn, ambele ţări.

Singura problemă, pe care sper, totuşi, să o rezolvăm, este data intermediară 2004, pentru finalizarea negocierilor. Această dată depinde, într-un fel , de procesul de 23

Anders Fogh Rasmussen - prim-ministru al Danemarcei (27 noiembrie 2001 - 5 aprilie 2009).

93

negociere. Deocamdată, nu se ştie încă, totul se va desfăşura conform celor prevăzute. Trebuie să se ţină cont de aceste lucruri şi cred că există o anumită bunăvoinţă din partea UE. Dl Verheugen, la Salzburg, a afirmat acest lucru foarte clar, în public, că 2007 este acceptabil. Cât despre 2004, trebuie să se ţină cont de anumite circumstanţe de la sfârşitul acestui an. Reporter: După OECD, România ar trebui să inregistre=e în acest an o creştere de 3,5- 4%. Ne puteţi confirma dacă este aşa? Se pare că este cea mai mare creştere dintre ţările Europei Centrale şi de Sud. OECD mai afirmă că această cifră po=itivă nu trebuie să influenţeze, in continuare, nevoia accelerării reformelor, mai ales investiţiile statului român în economie şi în lupta împotriva corupţiei. Adrian Năstase : Destul de des trebuie să corectăm unele cifre care sunt date în exterior. Pentru acest an avem deja o creştere de 4,4%, vom avea deci o creştere de 4,So/o de creştere pentru acest an. Pentru anul trecut am avut 5,3%, iar anumite organisme dăduseră o previziune de 3,5- 3,8%. Reporter: Şi aceasta a fost rata cea mai ridicată din grupul PECO? Adrian N ă sta se: Da, într-adevăr. Desigur, OECD cw1oaşte multe aspecte şi dă sugestii ... De exemplu, se pare că ei au pus în acest raport şi afirmaţia că şedinţele guvernului român durează prea mult timp. Ar trebui, deci, să ni se spună, eventual, printr-un consilier, cât timp ar trebui să dureze şedinţa de guvern ca să fie mai eficientă.

Dar, în afara acestui gen de patronaj intelectual şi profesional, pe care îl primim gratis din partea unor organizaţii, cred că este important pentru noi să lucrăm cu aceste organizaţii~ Am avut o excelentă colaborare cu FMI, cu Banca Mondială. R eporter: ln privinţa reproşului care vi se aduce, că reformele nu progresează încă destul de repede? Adrian Năstase: Reformele nu avansează cum se doreşte nici în SUA, nici în Marea Britanie, nici în Germania. Sunteţi de acord, sau nu? R eporter: Mi se pare că nu are nicio legătură ... Adrian Năstase : La fel România, Bulgaria, Ungaria nu avansează prea repede. în orice caz, dacă această creştere economică este cea mai ridicată din ţările candidate, dacă rata de creştere este a doua în Europa, eu văd, totuşi, că se fac lucruri pozitive. Bineînţeles că reforma trebuie continuată, dar ni se va da oare un motor suplimentar, un carburant mai bun pentru ca reforma să meargă mai repede? Există totdeauna stereotipuri în acest domeniu. Avem nevoie de lucruri mai concrete, dacă sunt sugestii, eventual. Pot să vă dau un exemplu: pentru mediul de afaceri sunt probleme. Noi am identificat 77 măsuri care trebuie luate în acest domeniu. Vi le pot enumera. Pot să vă spun că 2/3 din ele au fost deja puse în aplicare. Pot să vă mai spun că mai există l/3 din măsuri care trebuie puse în aplicare. Deci, dacă ne concentrăm nu pe stereotipuri, ci pe măsuri concrete, putem avansa. Altfel, facem filosofie politică mai generală, discontinuă. Reporter: Aceste probleme au făcut ca investiţiile străine în ţara dumneavoastră să.fie foarte scăzute, faţă de celelalte ţări din regiune. Adrian N ăstase: Pot să vă spun că investiţiile străine în România au avut anul trecut nivelul cel mai ridicat din ultimii zece ani: 1,4 miliarde de dolari. Reporter: Şi anul anterior, spre exemplu?

94

Adrian Năstase: În jur de I miliard. Deci, oricum, există o creştere, care este spectaculoasă în acest domeniu. Fireşte, am vrea să avem mai mult. Dar este un proces legat de împrejurări, de cadrul legislativ, de istorie economică în România. Cred că cel mai important lucru este să ne concentrăm pe dinamică. Or, dinamica este foarte pozitivă. Am avut plăcerea să văd un raport prezentat acum câteva zile privind investiţiiJe străine în lume. Era un raport privind aceste investiţii între 1998 şi 2000, care plasa România pe locuJ 57. Este interesantă situaţia, dar pentru România trebuie să adăugăm că la sfârşitul anului 2000 am avut alegeri şi un nou guvern. Deci, dacă am vrea să avem o situaţie actuală, ar trebui să vedem ce s-a petrecut începând de atunci. Pentru restul lumii este desigur interesantă acea statistică, dar, pentru România, această prezentare acum, la doi ani de la instalarea nouJui guvern, a datelor privind investiţiiJe care s-au realizat înaintea alegerilor nu este deloc relevant. Acum avem un cadru nou pentru investiţiile străine, cu măsuri specifice pentru investitori, interesate pentru mediul de afaceri, o nouă agenţie, ARJS (Agenţia Română pentru lnvestitorii Străini), deci o nouă filosofie de abordare, iar rezultatele sunt destul de interesante. Reporter: Pe 4 octombrie veţi face o vi=-ită în Franţa. Despre ce veţi discuta cu dl Raffarin? Adrian Nă sta se: Cred că mai întâi trebuie să ne cunoaştem , să stabilim contacte. La Paris, este o echipă nouă guvernamentală. Trebuie să stabilim legături directe chiar şi la nivelul miniştrilor. Bineînţeles, trebuie dat şi un mesaj foarte clar privind funcţionarea relaţiilor politice, pentru ca să avem consecinţe la n.ivelul oamenilor de afaceri şi în domeniul comerţului. Mă bucură foarte mult această vizită. Cred că relaţiile cu Franţa vor continua să fie formidabile. De altfel, au fost muJte proiecte în care Franţa ne-a susţinut pentru aderarea la UE, dar şi în procesul de aderare la NATO sprijinul său este foarte important. Vom discuta, de asemenea, despre rezultatele vizitei dlui Sarkozy 24 la Bucureşti, urmările aranjamentelor convenite, cred că va fi semnat şi un document în acest domeniu pentru facilitarea schimbului de informaţii şi adoptarea unor soluţii practice; mai sunt probleme de legislaţie în Franţa şi în România care trebuie încă puse la punct. Există, de altfel, un ofiţer de legătură al Poliţiei române la Paris, au fost create echipe care, după părerea mea, au fost foarte eficiente, pentru că, de câteva zile se vede că mulţi români de etnie rromă, cerşetori au plecat din Franţa în Elveţia, ceea ce demonstrează eficienţa măsurilor convenite împreună. Rămâne acum să colaborăm cu Elveţia în acelaşi _spirit. Reporter: Jn afara măsurilor pe care le veţi lua împreună cu Franţa, ce preconizaţi în acest domeniu, în România? Adrian Năstase: Aceasta este o problemă care nu datează de curând. Suntem preocupaţi de ani de zile de aceste aspecte. Pe scurt, aş spune că după anul 2000, după alegeri, noi am descentralizat preocupările în acest domeniu; comunităţile locale sunt mult mai implicate, iar rezultatele sunt mai bune. Lucrăm împreună cu reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, precum şi cu alte organizaţii, ca UNICEF; am avut 24

Nicolas Sarkozy - ministru de Interne al Franţei (7 mai 2002- 3 1 martie 2004; 3 I mai 200526 martie 2007).

95

până

de curând un consilier britanic în domeniul protecţiei copilului, iar rezultatele sunt destul de încuraj atoare, în sensul că multe din fostele case de copii, care fuseseră într-o situaţie foarte dificilă, au fost desfiinţate, iar copiii au fost luaţi în familii. Astfel, şi-au încetat activitatea aproape 72 de astfel de case de copii. Eu cred că în acest domeniu sunt rezultate interesante. De altfel, în Raportul UE de anul trecut aţi văzut - şi cred că şi anul acesta va fi aceeaşi situaţie - comentarii destul de pozitive. Bineînţeles, acestea nu sunt probleme pe care să le rezolvăm în doi ani, noi vom continua, iar peste câteva zile vom publica o carte privind copiii în dificultate din România, prin care explicăm complexitatea problemei înainte de 1989, prezentând, mai ales, preocupările noastre actuale pentru o nouă legislaţie. Avem mai mult de zece proiecte de lege, care sunt deja pregătite; le voi lua cu mine la Bruxelles, pentru că vrem să avem consultări foarte exacte, foarte pragmatice cu reprezentanţii Comisie privind noua legislaţie. lată, deci, că aceste legi vor fi mâine în faţa dlui Prodi. Reporter: Una din aceste legi se referă, mi se pare, la adopţia internaţională?

Adrian N ăstase: Da. Reporter: Dar sunt anumite ONG-uri care au multe critici privitoare la privilegierea adopţiilor naţionale; aczcă că nu s-au luat măsuri pentru încurajarea adopţiilor internaţionale, că există măsuri ca acestea devin ultimul recurs, ultima soluţie ... Adrian N ăstase: Este adevărat, aceasta este filosofia noastră. Reporter: Problema este că ne putem întreba dacă România poate reuşi să re=olve ea sigură această problemă: 45% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie ... Adrian Năstase : Este o exagerare. Reporter: Este o cifră oficială. Adrian N ăstase: Sunt o mulţime de cifre în acest domeniu, multe comisii care se ocupă de aceste aspecte; oare se ia în calcul şi economia subterană? Nu este uşor de explicat. în România nu am avut până acum, dacă nu mă înşel, nicio persoană care să fi murit de foame. Fireşte, este o sărăcie evidentă în rândul populaţiei , dar, din când în când, sunt şi anumite exagerări. Reporter: Contestaţi cifra că 45% din populaţie trăieşte sub pragul de ....... ? sarac1e. Adrian N ăstase : Nu ştiu ce înseamnă acest prag de sărăcie, pentru că, dacă luăm numai salariul. .. dar, în România, 47% din popu laţie trăieşte în localităţi rurale, cu o agricultură de subzistenţă. Cum o vom calcula? Cred că este o problemă ce trebuie privită mai atent, iar ceea ce este mai important este că, în ultimii doi ani, societatea română, prin creşterea de aproape 10% a obţinut un spor de 4 miliarde de dolari. Acesta este un element indiscutabil pozitiv, care se va reflecta în nivelul salariilor şi, implicit, în nivelul consumului. Problema cea mai gravă, din ceea ce aţi menţionat, este, poate, situaţia pensionarilor. Există mai mult de 6 milioane de pensionari la o populaţie activă de 5 milioane de salariaţi. De aceea este dificil, mai ales pentru pensionari, să se găsească soluţii . Revenind la adopţii, pentru România, ca şi pentru alte ţări , problema copiilor români este o problemă care ţine de responsabilitatea societăţii române. Noi trebuie să

96

găsim soluţii, am început acest lucru, există mai multe programe care sunt foarte ambiţioase. Adopţia internaţională a fost o formulă care a dat naştere unei corupţii extrem

de comp! icate şi care a creat o imagine catastrofală pentru Românja_ De aceea, am oprit adopţiile internaţionale, pentru că, la un moment dat, copilul român devenise un fel de marfă folosită de anumite organizaţii neguvernamentale, acestea făcând anunţuri pe Internet gen: ,,copii români de vânzare, pentru adoptat; 20-30-50 de mii de dolari", mai ales pe piaţa SUA. Deci au fost oprite adopţiile până în momentul în care vom avea o legislaţie cu răspunderi foarte clare şi structuri adaptate de aplicare a acestor dispoziţii. Repet, este o problemă a autorităţilor române, dar şi până acum am răspuns, totuşi, unor situaţii de urgenţă, implicând cifre mult mai mici. Mai există şi acum trafic de copii, organizaţii neguvernamentale care tratează copiii ca pe nişte mărfuri. Or, noi nu putem accepta acest lucru şi nu-l vom accepta. Eu am spus-o foarte clar: chiar în momentul în care adopţiile internaţionale vor fi reluate, într-un cadru legislativ, aprobările şi funcţionarea vor fi sub controlul statului, al instituţiilor guvernamentale. R eporter: Dar de ce nu rămâneţi numai la adopţiile naţionale, din moment ce este vorba de salvarea copiilor? Adrian Năstase : Motivele acestei filosofii există şi în Franţa. R eporter: Franţa nu este România, unde situaţia socială este mult mai gravă. Adrian Năstase: Se vor aproba adopţiile internaţionale numai în cazurile în care nu vom putea găsi o soluţie în ţară. Vom încuraja adopţiile naţionale - sunt, totuşi , copii români ... R eporter: Dar nu aţi luat măsuri pentru a le încuraja. Adrian Năstase: Ba da, au fost luate măsuri şi vom continua în această direcţie. Este vorba de ajutoare financiare alocate familiilor care iau copii în îngrijire. (Arie/le Thedrel)

97

„Este nevoie să luăm măsuri de sprijinire a comu11ităţii noastre din Ungaria" Interviu acordat postului d e televiziune maghiar „Duna TV" Budapesta, I decembrie 2002

Reporter: Domnule prim-ministru, aţi discutat cu domnul Medgyess/; posibilitatea creării unei burse Gojdu. Care au fost, printre altele, problemele ridicate de dv. care ar favori=a comunitatea românească ? Adrian N ă sta se: Am discutat mult cu domnul Medgyessy, nu numai acum, problemele comunităţii româneşti din Ungaria. Din păcate, această comunitatea scăzut numeric foarte mult de-a lungul anilor, mulţi români au fost asimilaţi sau, în orice caz, numărul lor s-a redus considerabil. Este nevoie să luăm măsuri de sprijinire din România pentru comunitatea noastră de aici din Ungaria, dar, bineînţeles, este şi datoria guvernului ungar să adopte măsurile necesare pentru a proteja această minoritate. Una dintre probleme este aceea a învăţământului în limba maternă. Deocamdată, limba română se învaţă ca o limbă străină, cu un număr foarte mic de ore, două ore pe săptămână. Este evident că aceste lucruri sunt insuficiente. Am discutat, de asemenea, despre autoguvernări şi faptul că a apărut un fel de ethno business; sunt foarte mulţi cei care de fapt nu sunt români sau nu pot să îi reprezinte pe românii din Ungaria în conducerea acestor autoguvernări. Reporter: Din păcate, timp de patru ani, partea maghiară nu a făcut nimic în acest sens. Adrian Năstase: Din păcate. Şi am ridicat această problemă în discuţia cu preşedinta Parlamentului ungar, precum şi în discuţiile cu domnul Medgyessy. Sper ca în viitor să apară modificările necesare în legea electorală şi în celelalte reglementări, care să permită aceste schimbări . În plus, am dori ca şi în Ungaria minorităţile să poată fi reprezentate în Parlament. Ar fi o modalitate prin care interesele lor să poată fi mai bine apărate . Am discutat despre Fundaţia Gojdu şi despre modul în care această fundaţie ar putea să însemne şi un loc care să simbolizeze relaţiile româno-maghiare în trecut, despre nevoia de a exista un Muzeu al Românilor aici, la Budapesta, de a avea o prezenţă semnificativă în plan artistic, în plan arhivistic, în plan istoric într-un astfel de muzeu, care ar putea să fie găzduit în clădiri le Fundaţiei Gojdu. Bursa este, fără îndoială, una dintre idei, o bursă comună care să poată fi dată pentru românii din Ungaria pentru a învăţa aici sau, din contra, pentru unguri care să meargă să înveţe în România. Cred că aceste eforturi sunt necesare pentru a asigura o relaţie mai puternică, inclusiv la nivelul schimburilor de tineri şi care să determine noi atitudini, noi mentalităţi . Oricum, pentru noi este important şi vom privi cu mult mai multă atenţie în viitor identitatea culturală a minorităţii de români care trăieşte în Ungaria.

25

Peter Medgyessy - prim-ministru al Ungariei (27 mai 2002- 29 septembrie 2004).

98

„Există standarde

europene care trebuie respectate de către toate guvernele"

Interviu acordat ziarului „ Le Monde" Budapesta, I decembrie 2002 că, in perspectiva noilor frontiere ale UE, problema minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei şi deci a Legii statutului nu mai constituie o problemă pentru relaţiile dumneavoastră cu Budapesta. Adrian Năstase: Trebuie să încep cu începutul. Am considerat, şi mai consider şi acum, că această lege nu era necesară. Există o răspundere a guvernelor europene faţă de minorităţi şi există standarde europene care trebuie respectate de către toate guvernele. Există, printre altele, Convenţia Consiliului Europei din 1995,

Reporter: Domnule prim-ministru, se pare

privind

apărarea minorităţilor naţionale, şi

urmărească

cred că este foarte important să se să se conformeze răspunderii care le revine

felul în care guvernele reuşesc din aceste documente. În al doilea rând, sunt tratatele bilaterale, care au capitole foarte importante privind minorităţile naţionale. Un exemplu este Tratatul din 1996 între România şi Ungaria, cu un capitol foarte important privind cooperarea bilaterală în domeniul minorităţi lor şi care prevede un întreg sistem instituţional, care trebuie să monitorizeze chestiunea minorităţilor în cele două ţări ale noastre. Deci, în principiu, astfel de legi nu sunt necesare, pentru că, prin adoptarea lor, am putea avea foarte bine impresia că guvernele nu mai sunt obligate să răspundă de ceea ce ele fac în privinţa minorităţilor lor, pentru că există un alt guvern care se ocupă ele. Legea avea, în plus, prevederi în domeniul drepturilor economice şi sociale care nu au fost n iciodată menţionate în conţinutul documentelor internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale, pentru că aceste documente se refereau numai la drepturile culturale. Deci, în situaţia care exista la începutul anului trecut, am solicitat avizul Comisiei de la Veneţia, care depinde de Consiliul Europei, în această privinţă. Vă amintesc faptul că răspunsul acestei Comisii a fost mai degrabă negativ în privinţa Legii statutului. Dar Legea era deja adoptată şi ea s-ar fi putut aplica începând cu l ianuarie a acestui an. Urmau alegeri parlamentare în Ungaria şi, deci, această lege era, în plus, un argument al campaniei electorale. Noi am ţinut cont de toate acestea, eu am venit aici în decembrie anul trecut, am semnat un Memorandwn cu domnul Orban26, cu precizarea că noi nu suntem de acord cu anumite prevederi ale legii, care erau extrateritoriale. Domnul Orban a recunoscut că trebuia schimbată legea în următoarele şase luni. Noul guvern a înţeles mesajul care venea din România şi din Slovacia - la început şi Austria era vizată - dar autorităţile un&are au precizat că legea se va aplica numai maghiarilor din România şi din Slovacia. ln prezent, continuă presiunea ven.ită de la Bruxelles, pentru că legea nu este considerată ca fiind conformă cu spiritul acquis-ului comunitar şi cu ansamblul standardelor europene. În plus, Consiliul Europei a desemnat deja un raportor din cadrul Comisiei juridice a drepturilor omului 26

Viktor Orban - politician maghiar, membru fondator al partidul ui FlDESZ; prim-ministru al Ungariei (6 iulie 1998- 27 mai 2002).

99

a Adunării Parlamentare, pe dl Jurgens, care trebuie să viziteze ţările noastre în Juna decembrie27, dar mai sunt şi alte autorităţi implicate în această problemă. Acum, după părerea mea, nu mai există o problemă între România şi Ungaria, ci între Ungaria şi Comunitatea europeană, într-un sens mai larg, pentru că majoritatea instituţiilor europene consideră că legea nu este compatibilă, în mai multe din părţile sale, cu standardele europene. Pentru noul guvern situaţia este dificil de gestionat pentru că, pe de o parte, îşi dă seama că legea nu aduce mare lucru, iar, pe de altă parte, există presiunea opoziţiei de dreapta. Eu consider, deci, că acum, după invitaţia de la Praga, avem interesul să ne menţinem poziţia responsabilă, să nu creăm tensiuni sau probleme şi cred că există acelaşi interes şi din partea domnului Medgyessy, pe care îJ respect. Reporter: Partidul său a votat, totuşi ... Adrian Năstase : Era, însă, înainte de alegeri, când exista ca miză votul electoratului maghiar şi al comunităţilor maghiare, o miză a campaniei electorale. Reporter: Şi nu vă temeţi că aceasta este o temă mai profundă de care este preocupată Ungaria, care ... Adrian Năsta se: Ba da, bineînţeles, este o temă care datează de 80 de ani. Au existat de mult timp tezele revizioniste, apoi problema drepturilor colective. Dar am reuşit, împreună cu dl Medgyessy, să semnăm o Declaraţie asupra unui parteneriat pentru Europa secolului XXI, între România şi Ungaria. Noi nu mai dorim să continuăm cu problemele din trecut. Fără îndoială, există radicali: în România cei care se întrebau ce caut eu în Ungaria chiar de Ziua Naţională a României, precum sunt şi în Ungaria cei care se întreabă pentru ce am venit. Dar există şi o nouă generaţie de relaţii politice, conform cărora trebuie să oferim un mesaj de prietenie, focalizat pe viitor.

La 6 decembrie 2002, Adrian Năstase a pnm1t, la Palatul Victoria, pe Erik Jurgens, raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei.

27

100

„Economia românească cunoaşte acum o perioadă de stabilitate' Declaraţii acordate presei internaţionale18 Berlin, 2 decembrie 2002

Reporter: Ce înseamnă pentru România acest parteneriat cu NATO şi cum vor evolua relaţiile ţării dumneavoastră cu Rusia în perspectiva aderării? Adrian Nă stase : Cred că este important pentru români să îşi înfrângă sentimentul de frustrare pe care l-au simţit după cel de-al Doilea Război Mondial. Românii au considerat că sunt o parte integrantă a civilizaţiei Europei de Vest şi după cel de-al Doilea Război Mondial, din cauza unei anumite conjuncturi politice, au fost lăsaţi în afara spaţiului cultural căruia credeau că îi aparţin. Mulţi români şi -au făcut studiile în Germania după cel de-al Doilea Război Mondial, alţii au studiat în F ranţa şi Anglia. Românilor le-a fost foarte greu să accepte această separare ideologică. Din această cauză, ei au considerat că în 1989 au marea şansă să se întoarcă în familia căreia i-au aparţinut. Nu le-a fost uşor. Au descoperit că le trebuie vize să călătorească în Vest şi asta până anul trecut - şi vreau să subliniez aici rolul important pe care ministrul Schily 1-a avut în susţinerea eliminării vizelor pentru români. Săptămâna trecută, la Praga, românii au realizat că Războiul Rece s-a terminat. Integrarea în NATO nu este atât o problemă de securitate, de a intra într-o structură de apărare. 80o/o dintre români au susţinut în acelaşi timp integrarea României în structurile Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în Uniunea Europeană. Dorinţa de integrare se datorează mai ales sentimentului de frustrare care venea din trecut. Sunt sigur că şi în Rusia oamenii doresc să se ia o decizie în această privinţă, mai ales din cauza trecutului, a frustrărilor în domeniul ideologic. îmi amintesc că am discutat cu domnul Kasianov 29 despre lărgirea NATO cu prilejul vizitei pe care am efectuat-o la Moscova. A fost un moment de apropiere între NATO şi Rusia şi i-am spus domnului prim-ministru că suntem nerăbdători să intrăm în NATO, pentru că avem impresia că Rusia ar putea intra înaintea noastră şi ar impune veto aderării noastre... din această cauză ne grăbeam să aderăm! Cred că este important să înţelegem ce mare sentiment de frustrare a generat ideologia comunistă în Europa de Est. Oamenii doreau o anumită schimbare, să fie consideraţi cetăţeni ai Europei, ai unei Europe unite. Acest lucru nu a fost prea bine înţeles până acum şi este important pentru percepţia viitorului. M-aţi întrebat dacă procesul este ireversibil. Vă voi răspunde din perspectiva experienţei acumulate în cei treisprezece ani de regim democratic în ţara mea. De la Vizita la Berlin din 2 decembrie 2002 a fost prilejuită de aniversarea a 50 de ani de la crearea Comitetului de Est al Economiei Germane. În cadrul acesteia, premierul român a avut discuţii cu Gerhard Schr&ler, cancelarul Gennaniei, Otto Schily, ministrul de Interne al Gennaniei, Susanne Kastner, vicepreşedinta Bundestag-ului, precum şi cu reprezentanţi ai cercurilor oamenilor de afaceri (Daimler-Chrysler, Siemens, Commerzbank, Ruhrgas, Metro, Ferrostaal). 29 Mihai Kasianov - om politic rus, prim-ministru al Federaţiei Ruse (7 mai 2000-24 februarie 2004). 28

JOI

început am considerat că democraţia şi reformele merg mână în mână. Acest lucru este foarte clar. Trebuie să rezolvăm în acelaşi timp problema reformelor, a indicatorilor macroeconomici, să îndeplinim condiţiile de aderare la NATO şi UE, să facem tot posibilul pentru a concretiza aspiraţiile poporu[uj_ Nu este un lucru uşor, de aceea avem nevoie de acest parteneriat Suntem într-o situaţie foarte dificilă, suntem într-o zonă de interferenţă a intereselor organismelor financiare internaţionale cu cele ale Rusiei. Comerţul nostru cu Rusia înregistrează un mare deficit; exporturile în valoare de 200 milioane dolari iar importurile în valoare de l miliard şi 200 de milioane. Din această cauză trebuie să împrumutăm bani de la Banca Mondială şi să- i vărsăm în contul datoriilor către Rusia. Este o situaţie foarte stranie. Sunt foarte multe paradoxuri în economia şi în societatea noastră, de aceea trebuie să colaborăm cu dumneavoastră, să învăţăm din experienţa dumneavoastră. Apreciem foarte mult ceea ce aţi făcut pentru România, şi aici menţionăm sprijinul acordat ţării noastre de Comitetul de Est. Este mult mai important să se exporte decât să se producă. Spre exemplu, noi am reuşit să producem avioane, dar nu am reuşit să vindem nici măcar unul Este la fel de important să fii o verigă într-un lanţ de producţie multinaţional şi acesta este şi scopul colaborării noastre cu Mercedes Benz şi cu alte companii. R eporter: De::voltarea economică, dacă nu dă re=ultate, poate pune in pericol democraţia? Adrian N ăstase : Suntem interesaţi în procesul democratic, în relaţia dintre performanţa economică şi aspiraţiile sociale. Aş dori să subliniez un element care a avut un rol foarte important în societatea noastră accentul pus pe drepturile omului şi pe respectarea drepturilor minorităţilor. În ţările noastre, în trecut, era o anumită prejudecată care nu permitea ca la baza solidarităţii să fie toleranţa şi cred că ceea ce s-a întâmplat în România a fost o schimbare de atitudine în rândul societăţii civile: concentrarea pe drepturile omului şi ale minorităţilor. Ţara noastră a înregistrat mari progrese în această direcţie . Precum ştiţi, între România şi Ungaria a existat o anumită stare de tensiune legată întotdeauna de trecut, de ceea ce s-a întâmplat în secolul al XIX-iea, sau la stărşitul Primului Război Mondial. Am fost recent la Budapesta; am sărbătorit pentru prima oară Ziua Naţională acolo împreună cu prim-ministrul Ungariei. A fost un lucru uimitor pentru cei ce cunosc istoria regiunii noastre, el aparţine însă noii mentalităţi. Am înţeles că solidaritatea este mai importantă decât competiţia. Am descoperit că vom putea obţine rezultate mult mai bune dacă vom colabora cu Bulgaria în vederea integrării în NATO şi s-a dovedit a fi o alegere înţeleaptă. Reporter: Cum percepeţi evoluţia economică a României in perspectiva integrării în structurile europene şi atlantice şi în perspectiva colaborării cu Germania? Adrian N ăstase Dacă vom continua să avem o creştere economică de 5,3 procente, precum am avut anul trecut - anul acesta ea s-a situat în jurul a cinci procente - sunt sigur că în următorii zece ani economia noastră se poate integra celei europene. Am certitudinea că, în acest caz, mai mult de 60% din comerţul nostru se va 102

desfăşura

cu Uniunea Europeană. Cred că dacă vom reuşi să ducem la bun sfârşit reformele economice, cifra de afaceri cu Germania se va ridica la mai mult de 5 miliarde dolari. Sper că vor creşte investiţiile germane în România, care acum se situează în jurul cifrei de I miliard de dolari. Sunt sigur că economia românească cunoaşte acum o perioadă de stabilitate, vom continua să urmărim obiectivele sociale . . ş, economice. Pentru noi, a fost important să primim invitaţia de a adera la NATO, deoarece mult timp România a fost considerată un pământ al nimănui, acest lucru a avut un impact negativ asupra investiţiilor în România. Acum am siguranţa că vor fi mai multe investiţii în România, iar în zece ani ţara noastră va deveni o membră importantă a Uniunii Europene. Dacă am reuşit să ne consolidăm în zece ani relaţiile comerciale, dublându-ne cifra de afaceri la 5 miliarde, acest lucru se datorează sprijinului acordat de Germania. în ultimii ani investiţiile germane î.n România s-au ridicat la mai mult de un miliard de dolari. Am considerat că relaţiile dintre ţările noastre sunt foarte importante din perspectiva găsirii unor parteneri pentru implementarea unor măsuri economice în România. Declaraţii acordate presei după Întrevederea

cu Gerhard Schroeder, cancelarul R epublicii Federale Germania

Adrian Năstase: Am avut o discuţie excelentă cu domnul Schroeder, a fost o discuţie pe probleme bilaterale, în cadrul căreia i-am înmânat domnului cancelar şi un material de sinteză cu diverse comentarii şi propuneri de proiecte. Există o comunicare excelentă între guvernele noastre, am avut în permanenţă un sprijin deosebit din partea Guvernului german. Vreau să reamintesc sprijinul din partea domnului ministru Schily în ceea ce priveşte eliminarea vizelor pentru români, anul trecut, sprijinul deosebit din partea Germaniei pentru reuniunea de la Praga, sprijinul pe care îl avem în cadrul pregătirilor pentru Uniunea Europeană. Toate aceste lucruri se adaugă eforturilor pe care le-am văzut şi astăzi , aici, de a prezenta România ca un partener deosebit, alături de Rusia, care în momentul de faţă este extrem de importantă din punctul de vedere al spaţiului şi al pieţei pe care le poate oferi. Este foarte interesant - pentru a face o comparaţie - că relaţiile comerciale între România şi Germania, în momentul de faţă, sunt de aproape 5 miliarde de dolari, în timp ce relaţiile Germaniei cu Rusia sunt de aproximativ 25 de miliarde de dolari, deci de 5 ori mai mult. Totuşi, cred că este destul de clar faptul că, ţinând cont de aceste date, relaţiile bilaterale economice româno-germane sunt foarte intense. De aceea, cu ocazia acestei reuniuni de aniversare a 50 de ani de la crearea Comitetului de Est al Economiei Germane30, mi s-a părut interesant faptul că a fost pus accentul în mod special pe relaţia foarte strânsă cu Rusia şi cu România.

° Comitetul

3

de Est al Economiei Germane - Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft interesele economiei germane în definirea relaţiilor economice cu statele din estul Europei şi CSI. coordonează

103

De asemenea, discuţiile pe care le-am avut cu domnul cancelar, atât pe probleme bilaterale, cât şi pe probleme europene, ne-au permis să evaluăm ceea ce am făcut până acum şi, mai ales, ce ne rămâne de făcut de acum înainte. Vă mulţumesc. Declaraţii acordate după Întrevederea

cu Mihail Kasianov, prim-ministru al Federaţiei Ruse11

Adrian Năstase: Am avut o discuţie foarte bună cu premierul Kasianov, discuţie care a urmat unei conversaţii mai lungi pe care am purtat-o astăzi , la Berlin, în legătură cu diverse aspecte care ţin de colaborarea noastră economică şi politică. Există, trebuie să recunoaştem, o viteză destul de mică în desfăşurarea schimburilor economice pe care le avem; n-aş spune că există un blocaj, dar există o anumită indiferenţă în relaţia noastră bilaterală. De aceea, încercăm să creăm mai multă vizibilitate politică pentru a relansa aceste legături atât în plan politic, cât şi în plan economic. Am discutat cu prim-ministrul rus despre relaţiile politice, despre tratatul bilateral, despre proiectele în curs, despre ceea ce ar trebui realizat, despre vizitele care ar trebui finalizate, inclusiv la nivel de miniştri, pentru a vedea mai bine, pe diverse segmente, ce anume ar trebui făcut în continuare. Am discutat despre nevoia de a încuraja oamenii de afaceri din România să meargă în Rusia, dar nu numai la Moscova, ci şi în zonele în care există pieţe de desfacere interesante şi în care, sigur, colegii noştri din Rusia, la nivelul conducerii politice, ar putea să ne ajute, ar putea să îi ajute pe aceşti oameni de afaceri să găsească cu mai multă uşurinţă pieţele de desfacere. Pornind de la ideea că există un deficit de balanţă comercială foarte mare - aproape un miliard de dolari, anual, între exporturile şi importurile noastre cu Rusia-, este extrem de important pentru noi fie să găsim o cale de a mări exporturile către Rusia, fie, dacă nu, să găsim modalităţi de a reduce importurile din Rusia. Dar importul din Rusia înseamnă, în principal, gaz metan şi acest lucru înseamnă căldură pe timp de iarna. Nu vreau să intru în amănunte în legătură cu formule alternative posibile dar, în măsura în care considerăm că este important să echilibrăm oarecum schimburile noastre comerciale, va trebui să găsim soluţii, repet, de mărire a exporturilor spre Rusia. în plus, am avea nevoie să încurajăm crearea de iniţiative locale, am dori să realizăm societăţi mixte cu parteneri n1şi , care să asigure şi siguranţa operaţiunilor comerciale pe teritoriul Federaţiei Ruse. Am discutat şi despre vizita premierului rus în România, probabil în prima parte a anului viitor, în luna martie, împreună cu un grup important de oameni de afaceri. Repet, vrem să dăm mai multă vizibilitate pentru aceste relaţii bilaterale. Relaţia la nivelul celor două guverne poate fi mult îmbunătăţită. Am discutat şi despre aceste lucruri şi consider că este o prioritate pentru noi, la n.ivelul guvernului, să acordăm mai multă atenţie acestor legături. Vă mulţumesc. În cadrul aceleiaşi vizite la Berlin, premierul român a fost invitat şi la masa rotundă cu tema „Procesele de transformări în Europa de Est - cum evoluează acestea?", alături de Mihail Kasianov, prim-ministrul Federaţiei Ruse; Zoran Djindjic, prim-ministrul Serbiei; Jean Lemierre, preşedintele BERD; Wolfgang Clement, ministrul german pentru Economie şi Muncă; Klaus Mangold, preşedintele Comitetului de Es t al Economiei Germane. 31

104

,, Vrem

să învăţăm

de la Po/011ia"

Interviu acordat cotidianului „Der Tagesspiegel" Berlin, 2- 3 decembrie 2002

Reporter: Domnule prim-ministru, guvernul dumneavoastră şi-a atins unul din cele două ţeluri. NA TO a invitat România să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Ce cred românii despre acest lucru? Adrian Năstase : Decizia care a fost luată la Praga a fost foarte importantă, din punct de vedere psihologic, pentru ţara mea. Românii au fost foarte frustraţi după al Doilea Război Mondial. Ei au considerat România ca fiind situată în zona tampon dintre Europa de Vest şi Europa de Est. De aceea summit-ul NA TO de la Praga a fost un adevărat semnal. Şi, în mod natural, cetăţenii au anwnite aşteptări de la calitatea de membru. Există speranţa că, pe măsură ce ne vom apropria de Europa de Vest şi SUA., nivelul de trai va creşte. Reporter: Al doilea ţel mare al dumneavoastră este aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Mulţi sunt de părere că România nu este încă suficient pregătită ... Adrian N ăstase : Noi nu ascundem faptul că mai sunt lucruri de tăcut. Dar am demonstrat că suntem destul de dinamici. Rata creşterii economice în România a atins anul trecut nivelul de 5,3o/o, cea mai mare din Europa de Sud-Est, iar anul acesta ne aşteptăm la o rată a creşterii de 4,7- 5%. Comerţul cu ţările din Uniunea Europeană a crescut la cel mai înalt nivel de până acum; la fel şi volumul investiţiilor. De asemenea, agenţiile de rating internaţional certifică că, în România, climatul economic s-a îmbunătăţit. Numai cu firme germane au fost create până acum IO.OOO de jointventures. Reporter: În acelaşi timp, însă, nu trăieşte aproape jumătate din populaţia României, ca şi înainte, din practicarea agriculturii prin metode învechite? • Adrian N ăstase: Aceasta este o problemă. ln acest domeniu dorim să învăţăm din modul în care s-au desfăşurat negocierile Poloniei cu Uniunea Europeană. De asemenea, există un întreg pachet de investiţii destinate unui program pentru modernizarea regiunilor agricole. Reporter: In vestitorii străini atrag atenţia asupra schimbărilor frecvente ale cadrului juridic ... Adrian N ăstase : E adevărat. Trebuie să modificăm în continuare legislaţia românească în funcţie de standardele Uniunii Europene. Anumite schimbări sunt absolut necesare. Dar, şi în acest domeniu, facem progrese mari, care sunt confirmate de Comisia Europeană. Reporter: Investitorii străini critică, de asemenea, corupţia din ţara dumneavoastră. Ce se întreprinde împotriva acestui fenomen ? Adrian Nă stase : Cel mai important este faptul că procedurile au devenit mai transparente. În acest sens, toate deciziile guvernului pot fi consultate pe Internet. Procesul de trecere la economia de piaţă stimulează fenomenul corupţiei, de aceea trebuie să finalizăm cât mai curând acest proces. Am creat un Parchet Naţional Anticorupţie şi suntem în curs de a realiza un program anticorupţie. Dar pe termen scurt nu se înregistrează rezultate spectaculare.

105

Reporter: În cadrul de=baterii SUA- Uniunea Europeană privind Curtea Penală Internaţională, România a fost prima ţară care a încheiat un acord privind acordarea de imunităţi soldaţilor americani. Bruxelles-ul nu a fost deosebit de încântat de un astfel de gest din partea unei ţări candidate ... Adrian Năstase: Am explicat colegilor din cadrul Uniunii Europene că, pentru noi, mai ales după dezamăgirea înregistrată la summit-ul NATO di.n 1997, primirea invitaţiei de a adera la NATO la summit-ul de la Praga este deosebit de importantă. În momentul în care am încheiat acordul cu SUA, nu ne-a fost clar cât de importantă este problema identităţii europene şi cât de sensibilă este tema Curţii Penale Internaţionale. Mai târziu, am decis împreună cu colegii americani ca acest acord să nu fie ratificat de Parlamentul României până nu este găsit un modus vivendi între Uniunea Europeană şi SUA. Cred că acum problema a fost rezolvată. Avem o relaţie excelentă cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu Comisia Europeană. Reporter: Există o controversă privind intrarea Turciei în Uniunea Europeană. Care este poziţia dumneavoastră ? Adrian Năstase: Mă număr printre cei care sprijină această decizie. Turcia se află acum într-o fază de schimbări politice. Această ţară încearcă să-şi regăsească propria identitate şi să intensifice legăturile cu Europa Occidentală - mai ales acum după alegeri. După părerea mea nu trebuie să lăsăm Turcia să se descurce singură. Fie această ţară va deveni o parte a societăţii de valori vest-europene, fie va deveni mai strâns legată de puterile conservator-islamiste. (Sven Lemkemeyer)

106

- 2003 " Integrarea europeană este, în primul rând, un subiect de politică internă" Interviu acordat postului de televiziune italian ,,RAI International" Roma, 21 ianuarie 2003

Reporter: Bine aţi venit, domnule prim-ministru. Aţi afirmat că în perioada următoare, guvernul va elabora un program special privind integrarea României. A veţi în vedere un lobby politic, diplomatic pentru campania de aderare la Uniunea Europeană şi ratificarea pentru parlamentele ţărilor NA TO? Adrian Năsta se: Trebuie să dau mai multe răspunsuri sau ar trebui să dau un răspuns mai complex. În primul rând, cred, sunt convins, că efortul nostru pentru integrare europeană înseamnă să înţelegem că subiectul integrării europene nu este un subiect de pol itică externă, un subiect exterior, ci este, în primul rând, un subiect de politică internă, un subiect care ţine de eforturile noastre în interior pentru a modifica, în mod real, i nstituţii , norme, structuri economice, mentalităţi , pentru a aduce spre România, pe de o parte, valorile şi , pe de altă parte, standardele de bunăstare din Uniunea Europeană. Aceste lucruri sunt esenţiale şi, aici, vorbim despre o realitate care trebuie îmbunătăţită. De aceea, lobby-ul reprezintă doar o componentă suplimentară, un element care poate să însemne un efort esenţial de a schimba realitatea; din acest punct de vedere, eforturile noastre sunt cuprinse în programul pe care l-am realizat, precum şi în cel pe care l-am pregătit pentru următorii ani a fi aplicat la nivelul ministerelor, dar şi la nivel local. Sigur, lobby-ul este important, în ideea de a transfera informaţii despre ce facem în România către exterior şi pentru a explica şi în ţările membre ale Uniunii Europene ce poate să aducă România ca membru al Uniunii Europene, căci , în mod firesc, nimeni din populaţia ţărilor membre nu va fi entuziasmat de venirea României dacă nu există, totuşi, un avantaj şi pentru aceste ţări. Nu este vorba doar de generozitate din partea Uniunii Europene şi a ţăril or membre, ci este vorba şi de un interes comun pe care trebuie să-l descoperim şi să-l prezentăm. De aceea, în cadrul eforturilor instituţionale, în cadrul Ministerului Integrării Europene pe care l-am creat special pentru aceste lucruri, la nivelul secretarilor de stat care se ocupă de integrarea europeană în cadrul ministerelor, la nivel Comitetului interministerial şi al Comitetului executiv recare le-am creat în interiorul guvernului pentru a coordona aceste proiecte, cu ocazia discuţiilor la nivel politic care vor sublinia consensualismul necesar pentru proiectul pe care îl punem în aplicare, vom încerca să subliniem importanţa acestei dimensiuni de integrare europeană pentru viitorul societăţii româneşti. Şi, în final , aş spune că încercăm , prin relaţii le la nivel parlamentar, să adăugăm şi această dimensiune, care este extrem de importantă pentru a convinge partenerii noştri că ne facem temele şi că integrarea României în Uniunea Europeană este în interesul ţării noastre, dar şi în interesul comun al ţări lor membre ale Uniunii. Reporter: Vă mulţumim, domnule prim-ministru, şi vă urăm succes. Adrian Năstase: Mulţumesc şi eu. 107

,, Niciodată războiul nu este

o soluţie inevitabilă"

Interviu acordat canalului de televiziune francez „LCI" Paris, 28 ianuarie 2003

Reporter: Domnule prim-ministru, veniţi, se pare, deseori in Franţa ... Adrian Năstase Sunt convins de importanţa menţinerii unor contacte apropiate, mai ales cu ţara dumneavoastră. Am fost încântat să pot veni acum patru luni în Franţa, dar nu voi putea veni mai des decât numai pentru ocazii excepţionale, pentru marcarea unor drumuri istorice comune, spre a reflecta şi a acţiona pentru un viitor al Europei. Sprijinul Franţei a fost mereu important pentru noi, iar recent, Franţa ne-a ajutat mult pentru obţinerea unei decizii foarte pozitive la Copenhaga, unde s-a stabilit o foaie de parcurs şi o dată precisă pentru invitarea României de a adera la Uniunea Europeană în 2007. Este un lucru important, aşa cum a fost important votul francez şi pentru invitarea României să devină membn1 al NATO, ceea ce a însemnat pentru ţara noastră că ea nu va mai rămâne un fel de cordon sanitar, o zonă periferică a Europei. România nu mai este numai o ţară din regiunea Balcanilor, ci aparţine acum comunităţii ţărilor euroatlantice. Iată, deci, un motiv al vizitei mele acum, aici. Reporter: În legătură cu problema irakiană, ce părere aveţi despre cuvintele lui Donald Rumsfe/d31, privind „ vechea Europă, Franţa-Germania ", ,. noua Europă, noile ţări ... "? Sunteţi de acord cu poziţia americană, se poate face această distincţie? Adrian Năstase: Dacă România este considerată una dintre din ţările „noii Europe", ea face parte, categoric şi din Vechea Europă; noi avem o istorie foarte lungă, unul dintre strămoşii noştri a fost chiar împăratul Traian, nu am sosit recent în Europa. Cred, însă, că este important acum să se înţeleagă bine această situaţie - criza irakiană. România înţelege foarte bine o astfel de criză: pe timpul războiului din Golf, în I 991 , eu eram ministru de Externe, România era membn1 nepermanent al Consiliului de Securitate. Criza a avut consecinţe economice foarte importante: ţara noastră a pierdut aproape 2 miliarde de dolari, din cauza embargoului. Din această cauză, bineînţeles, situaţia poate fi considerată acum printre priorităţile mecanismelor instituţiilor internaţionale, priorităţi care se pot schimba, aşa cum s-ar putea întâmpla pe timpul preşedinţiei Greciei, în cazul unui război cu Jrakul. Noi suntem, deci, foarte conştienţi de miza acestei crize. Pentru România, nu se pune problema de a alege între Uniunea Europeană şi NATO. Pentru noi aceste organizaţii sunt complementare. Pentru noi, dacă va fi o breşă în privinţa poziţiilor de abordare a crizei între europeni şi Statele Unite, vom înţelege că Saddam Hussein a câştigat deja războiul. Cred, deci, că trebuie să încercăm, toate ţările, să revedem această situaţie, să creăm un front comun, cu un sprijin internaţional global, care să poată sublinia puterea valorilor care sunt la baza acestei acţiuni internaţionale. Noi suntem în favoarea unei formule de acţiune colectivă în Irak, capabilă să facă faţă unei contraofensive de imagine şi să poată gestiona cu bine această situaţie.

Donald Rumsfeld - Secretar de Stat al Apărării al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 200 1- 18 decembrie 2005). 32

108

Am fost la Davos acum câteva zile, unde l-am întâlnit pe Colin Powe11 33 . El a pronunţat un excelent discurs, a avut o atitudine calmă în ceea ce priveşte relaţiile cu europenii, dar, în acelaşi timp, a explicat pentru ce trebuie să existe o poziţie foarte clară, foarte precisă, faţă de Saddam Hussein. El a explicat că Saddam Hussein a folosit armele chimice în conflictele pe care le-a avut, a invadat teritoriul unei alte ţări ... Acela trebuie deci, izolat, trebuie găsită o formulă comună de abordare din partea comunităţii internaţionale. Reporter: Sunteţi, deci, mai apropiat de po=iţia americană decât de poziţia franco-germană asupra Irakului? Adrian Năstase : Nu am spus acest lucru! 'ln ceea ce ne priveşte, noi ne simţim foarte apropiaţi de poziţia românească. Reporter. Care este poziţia românească? Adrian Năstase: Poziţia românească este că niciodată războiul nu este o soluţie inevitabilă. Eu nu am făcut decât să- l citez pe un mare diplomat român, care venea foarte des în Franţa şi care a fost de două ori preşedinte al Adunării Societăţii Naţjunilor, Nicolae Titulescu. Deci, de ce nu şi acum, o soluţie de acest gen? Bineînţeles, aici este vorba de o situaţie specială, în care se poate, totuşi , utiliza, ca în anumite cazuri, forţa politică. Putem da aici şi exemplul României: comunismul lui Nicolae Ceauşescu. Nici în România, nici în Europa, acest sistem nu a fost doborât cu rachete Pershing, Cruise... A fost vorba de o implozie creată de o evoluţie la înalt nivel a unui sistem de dezvoltare, de concepte, de drepturi ale omului, care s-a stărşit, ca, de altfel, şi în Iugoslavia. Nu bombardamentele au dus la înlocuirea lui MiJosevic, ci o evoluţie internă, o implozie a sistemului. Desigur, în Irak este mai dificil, pentru că Saddam Hussein i-a eliminat pe contestatarii săi apropiaţi din ţară. Cred, totuşi, că trebuie imaginată o mişcare internă, creat un mecanism de blocare în jurul dictatorului, care să fie eliminat prin forţa comună a opoziţiei interne. Reporter: În ca=ul unui ră=boi contra Irakului, veţi pune la dispo=iţie teritoriul României? Adrian Năstase : Noi avem interesul să nu reprezentăm nici în viitor un fel de zonă tampon între Europa Occidentală şi zona fostei Uniuni Sovietice. Pentru noi NATO contează mult, pentru a se spune foarte clar că România face parte din zona securizată de NATO. Şi, bineînţeles, dacă avem anumite drepturi în acest sistem, avem şi anumite responsabilităţi. in acest cadru am lucrat cu americanii şi cu ceilalţi membri ai Alianţei şi vom continua în acest sens. Reporter: Sunteţi de acord cu ceea ce se spune, că România încearcă să seducă Statele Unite, să se apropie de NA TO prin intermediul Statelor Unite? Aţi semnat un acord bilateral privind extrădarea soldaţilor americani acţionând in misiuni internaţionale. Există impresia că încercaţi o acţiune de bunăvoinţă faţă de Statele Unite, apropiindu-vă mai mult de Statele Unite decât de Europa. Sunteţi de acord cu aceste păreri? Adrian Năstase : Repet, este o falsă percepţie. Trebuie, totuşi, să amintim că la summit-ul de la Madrid, în 1997, România, care era un candidat pentru a adera la 33

Colin Powell - Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2001 - 26 ianuarie 2005).

109

NATO, nu a reuşit, din cauza americanilor, care se temeau că o extindere atât de mare ar fi putut să le pună o problemă naţională. Trebuie spus, de asemenea, că nicio putere europeană membru NA TO nu a invocat un drept de veto pentru a susţine, atunci, România. Deci, pentru noi era foarte important, în momentul când avea să se discute la Praga dacă aveau să fie invitate trei ţări , cinci sau şapte, ca România să obţină o decizie pozitivă. Fiecare ţară îşi cunoaşte propriile sale probleme. Pentru noi, acel moment era foarte important. Am învăţat lecţia şi din ceea ce s-a petrecut la Madrid. Relaţia cu Statele Unite este foarte importantă, dar România va continua să fie o ţară europeană, nu ne vom deplasa teritorial, pe celălalt continent. Am dori să se înţeleagă faptul că România vrea să facă o politică internă şi internaţională conformă propriilor sale interese. Cred că România a fost multe secole obiectul unor jocuri de culise privind teritoriul său, economia sa. Noi putem să fim prieteni, aliaţi ai unei ţări sau ai alteia, dar este foarte firesc să ne unnăm propriile noastre interese. Noi avem propriile noastre obiective, avem prieteni şi aliaţi. Printre prietenii şi aliaţii noştri se află Statele Unite. Până recent, a existat impresia unei comunităţi euroatlantice, adevărat motor al evoluţiei internaţionale. Iar eu sunt convins că, pe baza prieteniilor şi a cooperării, el se va reface. Deci, nu trebuie să ne punem într-o situaţie penibilă, cu atât mai mult cu cât noi ne considerăm o ţ.ară similară celor din Uniune, cu o istorie foarte specială, importantă, cu rădăcini latine, o ţară care datorează mult prietenilor săi francezi şi europeni, în general, precum şi americanilor, chiar în formarea statului naţional român unificat, după Primul Război Mondial. Datorăm , deci, mult prietenilor şi, de aceea, nu putem încuraja o breşă, o dezbinare între prieteni. Reporter: Polonia a fost sancţionată pentru că a cumpărat material american. România va trebui să înlocuiascăpeste câţiva ani aparatele Mig 21 şi Mig 29. Veţi achi=iţiona mai det;.rabă material american decât material european? Adrian Năstase : ln această privinţă, părerea mea este puţin diferită. Eu consider că România a câştigat mult devenind membru NATO, făcând parte dintr-un mecanism de alianţe, care îi dă posibilitatea, conform art. 5 al Tratatului, de a fi apărată contra pericolelor potenţiale . Mai înainte, România, în situaţia sa concretă, ar fi trebuit să se pregătească, eventual, pentru un război spre vest, contra NATO şi un altul spre est, contra Rusiei, ceea ce, evident, era foarte greu de realizat. Bineînţeles, militarii vor să aibă toate dotările posibile: arme, avioane, vase de război, rachete de tot felul. Am dorit să aderăm la Alianţă pentru a participa, în cadrul Alianţei, la o diviziune a muncii, să folosim avantajele comparative pe care le are fiecare ţară. De exemplu, România are un anumit rol prin Dunăre, prin ieşirea la Marea Neagră, venind cu un fel de valoare adăugată pentru Alianţ.ă. Thaceea, eu le-am cerut militarilor să se consulte cu partenerii cum putem folosi mai bine banii pe care ne putem permite să-i cheltuim în acest domeniu. Deci, nu vom trece la cumpărarea unor avioane, vase, submarine, sisteme de apărare antiaeriană, radare etc., ci vom discuta cu prietenii noştri cum să cheltuim ban.ii pe care i-am stabilit prin buget pentn1 toate acestea. Este, prin urmare, o falsă problemă aceea a achiziţionării a zeci de avioane americane sau europene. Poate că România nu va avea nevoie de acest gen de echipamente şi, datorită situaţiei sale teritoriale, va fi mai bine să achiziţionăm şi să folosim radare şi echipamente antiaeriene.

11 o

Reporter: Dar va trebui totuşi să înlocuiţi av;oanele actuale Mig 21 şi 29 ... Adrian Năstase: Nu trebuie neapărat să le înlocuim. Pentru ce să le înlocuim? Poate e nevoie să dezvoltăm o forţ.ă aeriană specifică României. Poate că noi vom putea cumpăra numai radare sau echipamente de apărare antiaeriană. Reporter: Le veţi cumpăra, totuşi, d;n producţia euTopeană, ca o modahtate de a vă apropia de Uniunea Europeană în care doriţi să ;ntraţi? Adrian Năstase: Dacă am înţeles bine, secretarul general al NATO are un rol important în aceste decizii, dar eu cred că operaţiunile de acest gen nu trebuie să implice interesele europenilor şi, mai ales, interesele Alianţei. Eu cred mult într-o diviziune a muncii. Dacă suntem un membru al A l ianţei, înseamnă că am dorit să facem parte dintr-o echipă. Jar în această situaţie ne aşteptăm să ni se spună: ,,este important ca voi să faceţi acest lucru, puteţi să aduceţi acest avantaj Alianţei". Pentru că, dacă fiecare începe să cumpere de pe piaţă ceea ce se găseşte mai bun, din motive politice, Alianţa nu mai are sens. Reporter: Nu aţ; fost. puţin şocaţi aflând că Polonia a cumpărat mater;al american şi nu european? Adrian Năstase : Am învăţat din aceşti ani de când fac politică să nu încerc să explic gesturile altora. Pot, totuşi, să vă explic poziţia României, care a fost foarte clară.

Pentru noi, este important, de exemplu, să dezvoltăm flota aeriană comercială de transport. În acest domeniu poziţia noastră a fost foarte clară: în trecut am cumpărat aparate Boeing, vom mai cumpăra, dar am cwnpărat şi aparate Airbus şi vom continua să mai cumpărăm . Eu cred că, pentru anumite categorii de avioane, trebuie să reflectăm foarte pragmatic, dar şi cu prietenie. Am vorbit cu prietenii mei aici, despre Airbus, dar am vorbit şi cu prietenii noştri americani despre viitoarele aparate Boeing. Trebuie găsite, deci, formule care se justifică şi din punct de vedere economic. Pentru operaţiuni ale Alianţei este clar că nu vor fi implicate avioane româneşti, chiar dacă vor fi avioane performante. De aceea, este, poate, mai bine să fie construite aparate care sunt, eventual, utile Alianţei. Altfel, pentru un teritoriu ca cel al României, Îară un sistem rapid de alarmă, avioanele nu vor avea timp să decoleze. Nu este, deci, o chestiune de jucărie pentru militari, o chestiune care să justifice un anumit număr de generali din domeniul aviaţiei, ci este o chestiune de decizie politică : am devenit membri ai Alianţei pentru a gestiona împreună resursele financiare de care dispunem şi a ajunge la o formulă adaptată care să aibă sens. Reporter: Dacă mi-aţi permite, aş dori să trecem acum la un alt subiect, frontierele Europei. Nu sunteţi cumva puţin şocat de faptul că Europa lasă uşa deschisă Turciei, în timp ce dumneavoastrăfaceţ; eforturi mari să.. . · Adrian Năstase: Nu, eu cred că este o formulă inteligentă. Cred că este important să fie lăsată uşa deschisă Turciei. Trebuie să se înţeleagă faptul că acolo clasa politică trece printr-un moment important, iar dacă nu se va încuraj a apropierea Turciei de Europa, ea se va întoarce către un fundamentalism care se va afla la porţile Europei, reprezentând un pericol foarte important în anii viitori. De aceea, cred că este important ca în Turcia să fie modernizate structurile, oamenilor să le fie acordată încredere, deci ca Turcia să fie încurajată să devină membră, să-şi modernizeze economia şi societatea civilă. Reporter: Credeţi că Europa va cuprinde şi Turcia ş; Rusia?

111

Adrian Năstase: Cred că, din punct de vedere politic, există o geometrie variabilă privind fiecare proiect. În 1975, deşi era o formulă europeană, participarea la CSCE, Conferinţa pentru Securitate în Europa, era cam bizară: erau şi americanii şi canadienii. Europa, la urma urmei, continentul european, poate fi un pretext pentru o formulă politică servind familia euroatlantică. Eu cred, deci, că este important să se ţină cont şi de Rusia şi de Turcia, Rusia fiind prezentă atunci la reuniunea CSCE. Reporter: Vă puteţi, deci, imagina o Europă atât de mare? Adrian Năstase: Într-adevăr. Ar fi dificil să se separe inima Europei de restul ... În prima etapă, primele proiecte ale Uniunii Europene erau o formulă ce cuprindea un număr restrâns de state, chiar din Europa Occidentală. Reporter: Aş dori să ne spuneţi câteva cuvinte despre reformele pe care le-aţ; ;n;ţ;at pentru a vă conforma normelor europene în vederea aderării. Vi se va da, m; se pare, un miliard de euro, până in 2010, pentru reabzarea reformelor. Şi apo;, se vorbeşte mult de corupţie in România. Aveţi, cumva ;mpresia că efortur;/e pe care le faceţi sunt eficiente ? Adrian N ăstase: Ultimii ani au fost foarte importanţi pentru noi, au avut loc schimbări enorme, în urma unor procese de transformări desfăşurate împreună cu FMI. Am reuşit o stabilizare macroeconomică a indicatorilor. Aln avut, pentru al doilea an, o creştere economică de mai mult de 5%, există o scădere accentuată a inflaţiei şi toate cifrele statisticilor privind macroeconomia sunt foarte bune. Suntem, însă, conştienţi de necesitatea continuării reformelor în întreprinderi, de instituirea unei politici industriale, de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, de creare a noilor întreprinderi, de sprijin acordat tinerilor. Toate acestea au nevoie, însă, de mai mult timp. Avem relaţii foarte bune cu UE şi suntem pe cale să finalizăm negocierea capitolelor de aderare până la sfârşitul lui 2004-începutul lui 2005; în aceste eforturi avem tot sprijinul Uniunii Europene, al Comisiei de la Bruxelles. Aţi amintit de swna aceea de bani care ne va fi alocată, este un proiect important pentru noi. Suntem conştienţi că trebuie să ne continuăm eforturile. Aţi menţionat şi fenomenul corupţiei , care, pentru unii, este un nume care acoperă toate nemulţumirile, frustrările, disfuncţiile din sistem. Sol uţia pe care am iniţiat-o este în desfăşurare. Există un întreg program în acest sens, am înfiinţat un Parchet Naţional Anticorupţie, dar punem accent şi pe procedurile de transparenţă. Există mai mult o susceptibilitate de corupţie. Am decis să finalizăm toate procedurile de privatizare în turism; unele au avut loc prin internet, prin proceduri electronice. Toate achiziţiile se fac prin Internet. De exemplu, medicamentele pot fi cumpărate de pe piaţă numai prin proceduri transparente on-hne, electronice. Toate produsele petroliere, alte produse petrochimice, când este vorba de comenzi de stat, de societăţi în care statul este acţionar majoritar, pot fi vândute şi cumpărate numai prin acest fel de proceduri. Deci transparenţa este o procedură de a ne convinge partenerii că suntem foarte serioşi în ceea ce priveşte evoluţia situaţiilor despre care se vorbeşte. Vama reprezintă încă o problemă a corupţiei în prezent. Am primit recent un grup englez de specialişti în acest domeniu, stabilind că ei vor trimite experţi , deci

112

vom fi ajutaţ.i de experţi englezi, sperăm şi francezi, care vor lucra împreună cu oamenii noştri de la vamă pentru eliminarea acestor suspiciuni de viciu al corupţiei. Mai avem un important proiect de transformare a administraţiei publice, în cooperare cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială. Există şi un sociolog venit din partea societăţii civile, care lucrează în guvern şi răspunde de acest proiect, avansând soluţii importante în acest domeniu. După cum vedeţi, facem eforturi, dar este foarte dificil, întrucât într-o societate în care nivelul de viaţă este foarte scăzut, unde salariile sunt, de asemenea, foarte mici, există o anumită tentaţie nu doar la nivelul funcţionarilor publici, ci şi la nivelul conducătorilor. Am învăţat un lucru important şi legat de restituirea proprietăţilor. Am avut în această perioadă de tranziţie o schimbare completă de proprietăţi . Or, în acest proces erau mereu intermediari, chestiune care nu prea era clară. Dacă vom reuşi privatizarea, restituirea proprietăţilor, proprietarii pri vaţi vor fi interesaţi în primul rând ei înşişi să aibă o situaţie economică clară. Anul trecut, de exemplu, 90o/o din terenurile agricole au fost redate foştilor proprietari. Este un proces foarte complicat, în care sunt multe frustrări. Dar eu nu pot discuta pe această bază, iar soluţia este eliminarea treptată a tuturor motivelor de suspiciune. Reporter: Nu credeţi cumva că ultimele legi pe care le-aţi adoptat sunt făcute pentn, a restrânge puţin libertatea presei? Adrian Năstase: Dacă îmi veţi da exemple concrete, voi putea să vă răspund. Altfel, vă pot spune că există doar o anumită suspiciune că se doreşte crearea unei presiuni asupra presei, urmărindu-se ca ea să fie mai puţin critică la adresa guvernului. S-a demonstrat în mai multe rânduri, că, chiar dacă mai sunt greşeli în acest sens, noi suntem gata să le corectăm. S-a discutat la un moment dat dacă este normal să existe un drept de răspuns la afirmaţiile tăcute în unele articole. A fost o dezbatere interesantă, care a avut un final pozitiv. Nu s-a insistat la nivel legislativ în acest sens şi eu cred că, inclusiv în acest domeniu, trebuie folosite standarde europene, nu trebuie să se inventeze. Deci, eu nu cred că există aici o problemă, ci doar, din când în când, sunt discuţii în privinţa libertăţii presei .. . Reporter: Dar sunt discuţii furtunoase ... Adrian Nă stase : Recent, după moartea unui ziarist, au început discuţii asupra vieţii sale private, ceea ce a făcut să se revină asupra acestui subiect: până la ce nivel se poate accepta ca presa să facă publice unele informaţii.

113

,,Există riscul dezbinării lumii occidentale"

Interviu acordat cotidianelor franceze „ Le Figaro", La Tribune" Liberation" '' Diplomatice ' "Internaţionale, 28 ianuarie 2003 Paris, sediul Academiei

Reporter: Donald Rumsfe/d a vorbit recent despre „noua Europă " şi „ vechea Europă ".

Cum priviţi această distincţie, din perspectiva ţării dvs.? Adrian N ăstase: Suntem o ţară revenită recent la democraţie, o ţară pur şi simplu europeană. Nu cred deloc în această distincţie, care se încearcă să se facă. Cred că Europa este pe cale să creeze o solidaritate care este absolut necesară. De altfel, este ceea ce se discută şi în cadrul Convenţiei pentru viitorul Europei, ceea ce se încearcă să se creeze la nivel instituţional, deoarece la un anumit nivel de putere economică, Europa are nevoie să-şi creeze şi o identitate politică. Procesul de lărgire a UE reprezintă o modalitate de a merge în acest sens. Reporter: Ceea ce secretarul de Stat însărcinat cu apărarea părea că vrea să spună, este că ţări ca România sunt mai aproape de SUA decât Franţa sau Germania. Adrian Năstase: Tocmai de aceea am spus că poate nu ar trebui tăcută această d istincţie între „vechea" şi „noua" Europă. După părerea mea, acest mecanism maniheist, cu buni şi răi, nu poate ajuta pentru că Europa Occidentală, lumea occidentală, a încercat, după al Doilea Război Mondial, să creeze mai ales o unitate axiologică.

Sunt oare, acum, aceste valori diferite între Europa şi SUA? Nu cred acest lucru. Este mai degrabă o problemă de conj unctură şi trebuie să subliniem încă o dată ceea ce am mai spus astăzi şi anume că nu ne putem permite să-l lăsăm pe Saddam Hussein să câştige un război chiar înainte ca această confruntare să înceapă, pentru că, dacă reuşeşte să dezbine familia euroatlantică şi să creeze sentimentul unei schisme, acest lucru va fi foarte periculos. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru crearea acestei unităţi de acţiune.

Reporter: Care este po=iţia României faţă de o acţiune unilaterală, un război declanşat

împotriva Irakului? Adrian Năstase: Cunosc destul de bine toate situaţii le care se pot imagina. Comentariile mele în cunoştinţă de cauză sunt aceleaşi. Există şi au existat divergenţe pe probleme concrete, dar, în cele din urmă, există un fundament care este esenţial să fie apărat. Deci există riscul de a se crea acum un sentiment de dezbinare a lumii oIo. Populaţia poate, deci, vedea că măsurile pe care le-am adoptat au fost în beneficiul românilor. Nu a fost vorba de o simplă reformă teoretică macroeconomică, ci ea a avut impact asupra oamenilor. Chiar ieri a apărut un sondaj de opinie cu rezultate foarte interesante pentru partidul meu, pentru guvern: avem în toate sondajele din ultimele luni un nwnăr de intenţii de vot mai mare decât cel pe care l-am avut în anul 2000. Ceea ce este destul de interesant într-o regiune a Europei unde imaginea guvernelor, după câţiva ani de guvernare, se deteriorează mult. Este exemplul Poloniei, sau a l altor ţări . Cred că noi am reuşit într-un mod inteligent să gestionăm problemele campaniei electorale, precum şi nevoile reale de modernizare a tării.

Reporter. Cred că vizita dumneavoastră chiar în. preajma ceremoniei de la Dublin. privind extinderea nu este cu totul întâmplătoare. Sunteţi aici pentru a vă asigura, într-un fel, că veţi fi sprijiniţi în continuare în această fccă. Ce ii solicitaţi domnului Chirac şi domn.ului Raffarin? Vă veţi vedea cu dl preşedinte, n.u? Adrian Năstase: Da, peste o oră. Este important pentru noi să continuăm să fim pe scenă, de a nu rămâne simpli spectatori în procesul de extindere a UE, de a fi siguri că mesajul cu ocazia zilei de I mai va fi un mesaj salutând un succes referitor la cele IO ţări care devin acwn membre, dar şi un mesaj de încuraj are pentru români.

(Henri de Bresson)

253

,,Pentru R omânia, 1 mai a fost o zi a sp eranfei" Interviu acordat zia rului „L'Europeenne de Bruxelles" Bruxelles, I 3 mai 2004

Prim-ministrul român, Adrian Năstase, a fost la Bruxelles săptămâna trecută. Obiectivul său? Să facă înţelese „obiectivele unei Românii noi şi moderne, care încearcă să se apropie de Bruxelles". Foarte concret, grija sa este de a aprofunda dialogul cu instituţiile europene, pentru ca agenda stabilită pentru Bulgaria şi România de către Consiliul European să fie respectată închiderea negocierilor de aderare în acest an, semnarea Tratatului de aderare în 2005 şi intrarea în Uniune în 2007. Cu preşedintele Prodi, el a trecut în revistă problemele care mai rămân de rezolvat. ,,Eu sunt mai degrabă optimist", a mărturisit el ziarului „L 'Europeenne", cu ocazia unui interviu în exclusivitate. I mai a fost, în acest an, o zi de sărbătoare sau o zi dureroasă pentru România, absentă din primul - foarte mare - vagon al extinderii? Adrian Năstase dă la o parte întrebarea cu un gest al mâinii: ,,A fost o zi de speranţă! " El a văzut în ea o confirmare a faptului că promisiunile de extindere vor fi respectate, cu atât mai mult cu cât a primit „mesaje de încurajare" de la Gunter Verheugen şi de la principalii responsabili europeni: ,,Noi suntem convinşi că proiectele româneşti şi bulgare se vor realiza în curând. Românii sunt foarte optimişti . Aderarea va diminua puţin frustrările de după război, oferindu-le ocazia să se simtă din nou membri ai familiei europene" . Parlamentul european, totuşi, a fost foarte critic în privinţa României în cursul ultimelor săptămâni. Există oare vreun pericol ca România să nu adere la Uniune în 2007? Adrian Năstase nu crede deloc în această posibilitate: ,,Era un moment de enervare, de tensiune legată de subiectul foarte sensibil al adopţiilor internaţionale de copii", o problemă deja „depăşită" după părerea sa: ,,Noi îl rugasem pe comisarul Verheugen să dea nişte explicaţii pe 25 aprilie. Atunci când trebuia discutat acest subiect, i s-a spus că lucrurile sunt normale şi s-a discutat despre problema Cipru. " l UL.. În acest timp, Bucureştii au ţinut cont de preocupările exprimate de parlamentarii europeni, stabilind o listă de măsuri prioritare care urmează a fi luate până la sfârşitul lunii iunie, este vorba de „39 de măsuri importante şi 130 de acţiuni concrete, din care noi am realizat deja două treimi" . Aceste măsuri au fost prezentate preşedintelui Prodi şi comisarului Verheugen cu ocazia vizitei domnului Năstase, iniţiindu-se şi „contacte foarte apropiate" cu preşedintele Parlamentului European, Pat Cox61 . Chestiunea este, deci, pe o direcţie bună, explică prim-ministrul român „noi ne concentrăm acum pe cele opt capitole, patn, urmând să fie finalizate până la sfârşitul preşedinţiei irlandeze şi celelalte patru în cursul celui de al doilea semestru". La întrebarea de a şti pentru ce România a întârziat în procesul de tranziţie economică faţă de vecinii săi, Adrian Năstase răspunde : ,,concluziile nu sunt valabile pentru toată perioada de după 1989. De exemplu, în ultimii 4 ani, în timp ce guvernul tăcea eforturi de a recupera o anumită întârziere, România a cunoscut o perioadă de creştere economică de peste 5% pe an. Este un nivel de creştere cu mult superior faţă celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe de altă parte, creşterea investiţiilor 61

Pat Cox - preşedinte al Parlamentului European ( 15 ianuarie 2002- 20 iulie 2004).

254

străine în România considerabilă."

a fost superioară celei din alte ţări . Deci, evoluţia României este

Nu este mai puţin adevărat că România rămâne arătată cu degetul de unii, mai ales în ceea ce priveşte corupţia-< care ar prevala. Adrian Năstase nu ocoleşte problema dar, încă o dată, o nuanţează. ,,ln ţările din Est, perioada de tranziţie a creat o situaţie întrucâtva specială, în timpul căreia a crescut considerabil nivelul corupţiei din motive legate de transferul, destul de des brutal, al bunurilor statului în domeniul privat. Noi a trebuit să restituim multe proprietăţi agricole, pământuri, dar şi păduri şi imobile. Tentaţia a fost enormă la nivelul oamenilor politici şi din administraţie. Dar acum, din moment ce restituirea proprietăţilor a fost aproape realizată, cred că nivelul corupţiei va descreşte ." în domeniul pieţelor publice, situaţia s-a ameliorat, de asemenea, explică domnul Năstase, prin cooperarea cu instituţiile europene şi prin utilizarea fondurilor europene pe baza unor „proceduri foarte transparente". Trebl,!ie să menţionăm, în stărşit, că autorităţile române îşi întăresc arsenalul legislativ : ,,ln ultimii doi ani, noi am introdus măsuri pentru reglementarea conflictelor de interese şi pentru a face publice averile oamenilor politici . Deci, putem urmări mai bine problema tentaţiei unor oameni politici de a-şi mări câştigurile ilegal. Şi procurorul anticorupţie a început să funcţioneze bine. Am investit în această instituţie fondurile necesare, ceea ce nu a fost simplu din punct de vedere bugetar, dar eu cred că toate măsurile vor produce efecte, cum a produs presiunea Bruxelles-ului şi a capitalelor membre". România nu vrea să adere la Uniune numai din motive economice. De altfel, explică Adrian Năstase, ,,din punct de vedere economic, România este un membru de facto al Uniunii, deoarece 80o/o din schimburile economice se fac cu ţările membre". Bucureştii vor, de asemenea, ,,să construiască o nouă identitate europeană" pe plan politic, participând la dezbaterea asupra viitorului instituţional şi constituţional al Europei. La ce fel de uniune politică se poate gândi o ţară care are trupe în Irak? „Rezultatul testului unui nou parteneriat între Europa şi America se va hotărî pe acest subiect. Eu cred că soluţia pentru Irak va fi luată prin implicarea Naţiunilor Unite şi a Consiliului de Securitate, al cărui membru nepermanent este acum România şi a cărui preşedinţie o va exercita în Juna iulie. Este, deci, important să ne întoarcem către Consiliul de Securitate şi să găsim o soluţie politică. Este singurul mod de a evita reacţii emotive şi subiective." Domnul Năstase promite: dacă i se va permite, România va reprezenta la Consiliul de Securitate „şi interesele Uniunii Europene".

255

,., România - ţara oportunjfăfilor şi pentru companiile slovene" Interviu acordat cotidianului sloven „Finance"

20 mai 2004 În interviul acordat ziarului „ Finance", prim-ministrul român Adrian Năstase a vorbit despre situaţia economică din România şi des pre oportunităţile pe care piaţa româneasca le oferă companiilor slovene. În următorii trei ani, după încheierea reform elor economice din România, în această ţară vor apărea noi oportunităţi de afaceri pentru partenerii sloveni. Premierul român Adrian N ăstase a adresat companiilor slovene invitaţia de a urma exemplul celorlalte ţări membre UE, devenind tot mai prezente în România, şi a abordat, de asemenea, o serie de teme economice.

Reporter: Cum ar putea fi îmbunătăţită cooperarea economică dintre cele două ţări şi care sunt domeniile in care piaţa românească oferă cele mai mari oportunităţi companiilor slovene interesate? · Adrian Nă sta se: La ora actuală, cooperarea economică dintre România şi Slovenia este concentrată, în special, asupra domeniului industrial, în care Slovenia a obţinut realizări deosebite, mai ales în industria farmaceutică. Investitorii străini nu au explorat încă suficient posibilităţile oferite de agricultură, sectorul serviciilor, energetic, turism, de industria de prelucrare a lemnului şi a sticlei, de industria ceramicii şi textilă. Nici oportunităţile existente în domeniul mediului, unde România a stabilit deja proiectele prioritare pentru perioada 2003- 2006, privind alimentarea cu apă şi tratarea corespunzătoare a reziduurilor. Pentru a putea dezvolta cooperarea econom.ică bilaterală, avem nevoie şi de un acord bilateral privind transportul combinat. Negocierea şi semnarea acestui acord vor oferi companiilor româno-slovene posibilitatea de a impulsiona circulaţia mărfurilor şi a serviciilor în cele două ţări. Aceasta va fi una din priorităţile noastre. Personal, consider că deschiderea unei reprezentanţe economice slovene la Bucureşti va contribui, într-o măsură considerabilă, la extinderea şi aprofundarea, în continuare, a cooperării economice bilaterale. Acest lucru ar trebui să constituie un obiectiv prioritar şi mă bucur ca Ministerul sloven al Economiei şi oamenii de afaceri din Slovenia prezenţi deja în România sprijină foarte mult acest proiect. Totodată, sal utăm prezenţa oamenilor de afaceri sloveni la ediţia din toamna acestui an a Târgului Internaţional de la Bucureşti , considerând că aceasta constituie o dovadă a creşterii interesul ui Sloveniei faţă de iniţierea unor relaţii de afaceri cu companiile româneşti sau pentru dezvoltarea proiectelor de cooperare existente. Reporter: Care sunt provocările cu care se confruntă România în procesul privatizării şi al construirii infrastructurii rutiere şi ce rol credeţi că arputeajuca, in aceste domenii, companiile slovene ? Adrian N ăstase : În ceea ce priveşte infrastructura, în România a fost deja iniţiat procesul de privatizare al tuturor conexiunilor feroviare secundare, fiind organizate licitaţii publice pentru o parte a reţelei feroviare din diferite regiuni ale ţării . Procesul este în curs de derulare, iar continuarea sa în viitor ne va permite să eliminăm o mare parte din pierderile înregistrate în sectorul feroviar. De asemenea, în următorii ani va continua procesul de construire a infrastructurii rutiere, în special a

256

autostrăzilor, care constituie unul din obiectivele noastre prioritare de cea mai mare importanţă. Adresăm companiilor slovene invitaţia de a participa la ambele procese, de a colabora atât la privatizarea căilor ferate române, cât şi la construirea sistemului

de autostrăzi .

rapoartelor ;niernaţionale, România se numără pr;ntre ţările care în v;itor vor deveni şi mai atractive pentru investiţiile străine directe. Care sunt aşteptările guvernulu; român în această d;recţie ? Adrian Năstase: Politica macroeconomică a României este orientată mai ales spre restructurarea şi privatizarea celor mai mari întreprinderi de stat conform unui program coerent de reforme, în scopul asigurării unei creşteri economice constante. De aceea, considerăm că politica investiţiilor străine, creşterea constantă a volumului exporturilor româneşti , dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi dezvoltarea regională durabilă şi echilibrată sunt cele mai importante instrumente ale procesului de reforme. în România, investiţiile străine au fost considerate un factor economic cheie încă din 1990, când economia internă a început să se transforme într-o economie de piaţă, întrucât acestea au determinat creşterea capitalului intern, contribuind totodată la modernizarea managementului şi a tehnologiei şi facilitând accesul la pieţele internaţionale. După 200 I, datorită trendurilor pozitive din economia românească, a intrării în vigoare şi aplicării noilor reglementări din domeniul promovării investiţiilor străine în România şi creării noii structuri guvernamentale specializate, investitorii străini au început să-şi schimbe părerea despre România, pe care au început să o perceapă ca un mediu de afaceri mai favorabil , ceea ce a determinat şi creşterea încrederii în politica de investiţii a guvernului. Pentru România, anul 2003 s-a încheiat cu succese remarcabile, atât în domeniul politicii externe, cât şi în acela al evoluţiilor economice şi politice interne. Creşterea economică a fost susţinută şi de sporirea cu circa 38o/o a volumului investiţiilor străine directe. Conform datelor statistice furnizate de Banca Naţională a României, în anul 2003, valoarea totală a investiţiilor străine directe a fost de aproape 1.574 de milioane de USD, în timp ce valoarea medie a investiţiilor străine directe din ultimii 13 ani (1991- 2003) a fost de numai 803 de milioane de USD pe an. Până la stărşitul anului trecut, în România fuseseră atrase investiţii străine directe în valoare de 10,43 miliarde USD. Proiecţiile pentru acest an sunt la fel de promiţătoare. Anul 2004 va fi marcat de privatizarea Băncii Comerciale Române, a sectorului energetic şi a companiei Petrom. Pe lângă aceasta, bunele rezultate obţinute în domeniul parcurilor industriale, în sectorul privat şi în sfera continuării dezvoltării capitalului intern, vor determina, la rândul lor, creşterea cu 30- 40% a volumului investiţiilor străine din România. În aceste condiţii, considerăm că, la sfărşitul acestui an, valoarea totală a investiţiilor străine se va ridica la 12- 12,5 miliarde USD. R eporter: Care va fi, in opin;a dumneavoastră, evoluţia viitoare a Acordului Central-European de Comerţ Liber (CEFTA), care a pierdut deja o parte d;n membr; ca urmare a extinderii UE?

R eporter: Conform re=ultatelor analizelor

257

ş;

Adrian Năstase : Recenta extindere a Uniunii Europene va provoca schimbări majore în activitatea CEFTA, care, la ora actuală, numără numai trei membri: România, Bulgaria şi Croaţia. Aderarea la UE a cinci dintre foştii membri CEFTA, printre care se numără şi Slovenia, va determina schimbări esenţiale în ceea ce priveşte rolul, locul şi ponderea CEFTA. impactul acestor schimbări asupra României va fi foarte puternic, făcându-se simţit mai ales în domeniul comercial, întrucât Polonia, Ungaria şi Cehia realizau 60% din totalul schimburilor comerciale din cadrul CEFTA. Efectul acestor schimbări nu va putea fi contracarat decât parţial de primirea de noi membri în CEFTA. R eporter: În plan macroeconomic, atât România, cât şi Slovenia şi-au fixat ca obiectiv reducerea inftaţiei. Cum abordea=ă guvernul român această problemă? Adrian Năstase: Controlul inflaţiei constituie unul dintre principalele noastre obiective. în ultimii ani am reuşit să ne apropiem de atingerea lui. Dacă ne luăm după datele statistice, constatăm imediat că în Slovenia rata inflaţiei este exprimată, de o bună bucată de timp, numai printr-o singură cifră, în timp ce noi de-abia acum vom atinge acest obiectiv. În 2003, Slovenia a reuşit să reducă rata inflaţiei la mai puţin de 5%, pe când în România inflaţia atinsese, în aceeaşi perioadă, o rată de 14%. Ne-am propus ca în acest an să reducem inflaţia la sub IOo/o. De altfel, se ştie că e mai uşor să reduci rata inflaţiei de la 300 la 50%, decât să ajungi de la 5 la 1,5- 2%. Atât România, cât şi Slovenia, vor trebui să-şi concentreze eforturile în direcţia reducerii inflaţiei la 1,5-2%, în vederea îndeplinirii unuia dintre criteriile aderării la zona euro. începând din anul 2000, rata inflaţiei a cunoscut o diminuare constantă. Dacă mă uit la ultimele statistici, constat cu satisfacţie că în aprilie, inflaţia atinsese 0,5% în Slovenia respectiv 0,6% în România. Asta înseamnă ca suntem pe calea cea bună şi că în acest fel ni se deschid perspective mai clare, indicând că în 2004 vom reuşi să ne atingem pbiectivul de a reduce rata inflaţiei la 9%. ln pregătirea bugetului pe 2005 am pornit de la premisa că rata inflaţiei va fi de7%. Principalii piloni pe care se sprijină procesul scăderii inflaţiei în 2004 vor fi reprezentaţi de aplicarea unei serii de măsuri. Una dintre acestea este politica precaută în sfera salariilor din sectorul de stat, a căror creştere va fi mai mică decât rata medie a inflaţiei. Vom continua procesul de restructurare a marilor întreprinderi de stat. După disponibilizarea unui număr de 60.000 de angajaţi în 2003, în acest an vom continua procesul de restructurare şi la nivel microeconomic. Astfel, vor fi restructurate căile ferate, minele de cărbuni şi alte 19 mari întreprinderi de stat, aflate acum în proprietatea AVAS. Vom depune eforturi şi în direcţia reducerii deficitului bugetar de la 2,4 la 2, I o/o din PIB, pentru a diminua cererea agregată în exces şi a reduce inflaţia. Reporter: Care sunt celelalte măsuri economice, programe şi obiective asupra cărora guvernul român îşi va concentra atenţia în acest an şi in viitorul apropiat? Ce influenţă va avea asupra reali=ării obiectivelor stabilite de guvern faptul că 2004 este an electoral în România? Adrian Nă sta se : 2004 va fi hotărâtor pentru România, întrucât în acest an depunem eforturi pentru a obţine recunoaşterea statutului de economie de piaţă

258

funcţională în raportul pe care Comisia Europeană îl va toamnă. România intenţionează ca, până la sfârşitul acestui cu Uniunea Europeană şi să semneze Tratatul de aderare

da publicităţii în această an, să încheie negocierile în 2005, pentru a deveni

membru deplin al UE în 2007. Din punct de vedere economic, guvernul se va concentra asupra sprijinirii învăţământului şi perfecţionării, a încurajării micilor întreprinzători, activităţilor comerciale, şi utilizării noilor tehnologii. În acest context şi ţinând seama de realizările din anul 2003, guvernul român estimează că anul acesta vom atinge o rată a creşterii economice de 5,5%, care va fi bazată pe creşterea semnificativă a investiţiilor. Conform obiectivelor stabilite, producţia industrială şi agricolă vor cunoaşte o creştere de 5%. Cu ajutorul resurselor interne şi al fondurilor străine, volumul investiţiilor va creşte cu 10%. Conform prevederilor, volumul exporturilor româneşti va creşte cu I Io/o faţă de anul trecut, atingând valoarea de 1,7 miliarde USD, iar importurile vor cunoaşte o creştere de I0%. Importul de echipamente îşi va menţine un ritm accelerat şi în 2004, asigurând modernizarea efectivă a economiei. Deşi ne-am putea aştepta ca eventualele efecte negative ale anului electoral să afecteze evoluţia situaţiei economice, sunt convins că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca dezvoltarea economică şi stabilitatea macroeconomică să nu aibă de suferit de pe urma alegerilor. Aş dori să evidenţiez şi anumite aspecte referitoare la perioada 2004- 2008. În această perioadă, PIB ar urma să crească, în medie, cu 5,2%, formarea capitalului fix brut cu 50%, ceea ce reprezintă o creştere anuală medie de 11 %, iar rata inflaţiei se va diminua treptat, ajungând la 2% în 2008. Producţia industrială va creşte, în medie, cu 5%, iar cea agricolă va înregistra o creştere medie de 3,5%. Volumul anual al exporturilor va cunoaşte o creştere medie de 9%, iar al importurilor de 8-9%. Suntem hotărâţi ca, în această perioadă, să menţinem procentul deficitului contului curent sub 5% din PIB. De altfel, politicile macroeconomice ale României au fost definite şi înscrise foarte clar în programele economice de preaderare. (Albina Kenda)

259

,, Trebuie să facem o analiză a m esajelor populaţiei, a agendei lor p entru viitor" Interviu acorda t Agenţiei „Reuter s" Istanbul, 28 iunie 2004

R eporter: Vă mulţumesc că aţi acceptat să îmi acordaţi acest interviu. Domnule prim-ministru, îmi puteţi spune cum îşi asumă România rolul de membru NATO, dacă au existat unele provocări şi dificultăţi neaşteptate legate de NATO? Adrian Năstase : Suntem deja un membru cu drepturi depline, dar ne pregătim de aproape zece ani. În consecinţă, majoritatea lucrurilor au fost realizate, harta, programele de pregătire au fost îndeplinite în detaliu în timpul celor aproape zece ani de parteneriat şi cred că acum, după ce am participat la operaţiuni în diferite regiuni ale lwnii împreună cu forţele NATO, mai ales în Afganistan, dar şi în Kosovo şi Bosnia Herţegovina, putem spune că suntem mai bine pregătiţi să înţelegem sarcinile Alianţei . Acest proces de apropiere de Alianţă a fost foarte important pentru reforma armatei noastre, deoarece a trebuit să trecem printr-un şir îndelungat şi uneori dificil de schjmbări în sistemul militar. Acum, cred că forţele noastre armate se bazează pe un sistem modern şi, aşa cum am demonstrat în diverse operaţiuni , avem capacitatea nu numai de a fi un aliat formal, dar şi de a participa ca un adevărat partener în operaţiuni comune concrete. R ep orter: Aţi menţionat Afganistan şi Irak. România are efective în Irak. Situaţia din ce în ce mai grea din Afganistan şi Irak afectează sprijinul de care se bucură coaliţia din partea populaţiei sau hotărârea guvernului de a sprijini aceste operaţiuni?

Adrian Năstase : Sunt situaţii diferite în Afganistan şi în Irak. În Afganistan, se poate observa hotărârea politică evidentă a Alianţei Nord Atlantice de sprijinire a operaţiunilor, a procesului de reconstrucţie şi a celui electoral care va urma. Se înregistrează o evoluţie pozitivă, să sperăm că vizita preşedintelui Hamid Karzai 62 va contribui la crearea unui mediu propice unei dezvoltări susţinute din punct de vedere politic, economic, social, electoral în Afganistan. In ceea ce priveşte Irakul, preşe­ dintele Bush a făcut un anunţ excelent în această dimineaţă, şi anume că transferul puterii către guvernul irakian s-a realizat astăzi. Este extrem de interesant acest fapt, deoarece bazându-se pe noua rezoluţie a Consiliului de Securitate, pe faptul că, cruar dacă NATO nu ar fi intervenit în Irak, era dispus să antreneze forţele de poliţie irakiană. Sunt veşti bune şi este clar, că în ciuda tensiunilor existente în interiorul ţării , aceste ultime decizii, evoluţii vor avea un impact pozitiv. Din partea noastră, suntem hotărâţi să sprijinim procesul de reconstrucţie şi stabilitate din Irak, şi sperăm că o soluţie politică va prevala. Transfen1l suveranităţii este parte a acesteia, după părerea mea, şi sperăm că pe baza acestor mici evoluţii, ONU şi NATO îşi vor putea aduce contribuţia într-o mai mare măsură. R ep orter: Luaţi în considerare posibilitatea trimiterii de mai multe trupe • . • I k? romaneşll 1n ra . Adrian N ăstase: Nu. Ham id Karzai - preşedinte al Administraţiei de Tranziţie (22 decembrie 2001 - 7 decembrie 2004); preşedinte al Republicii Islamice Afganistan (7 decembrie 2004- în prezent).

62

260

Reporter: Să beneficie=e de antrenamentul NATO. Adrian Năstase: Pentru moment avem mai puţin de 800 oameni acolo. Avem trupe de asemenea în Afganistan, în Kosovo, în Bosnia Herţegovina. Capacitatea de a trimite trupe acolo este limitată de resursele existente. Suntem gata să colaborăm cu aliaţii noştri în cadrul acestor cifre, pentru a face redistribu~a potrivit operaţiunilor care sunt necesare, adaptându-ne la priorităţile legate de operaţiunile mii itare. Reporter: Referitor la NATO, s-a discutat despre crearea de ba=e in România, când credeţi că decizia de creare de baze NATO în România ar putea fi luată?

Adrian

N ăstase:

Baze americane sau baze NATO? Reporter: Americanii vor lua decizia asupra ba=elor americane. Când credeţi că va.fi luată o asemenea decizie? Adrian Nă sta se: Decizia depinde de americani, suntem un stat membru NATO, în consecinţă bazele NATO pot fi amplasate oriunde. Unii oameni nu realizează de fapt că, fiind parte a Alianţei, orice locaţie a armatei din România este deja o bază NATO, deoarece este parte a infrastructurii NATO. Dacă discutăm despre bazele americane, este un lucru puţin diferit, dar în cadrul general al alianţei noastre cu NATO, ne exprimăm disponibilitatea de a primi aceste noi şi flexibile baze mobile pe teritoriul românesc Reporter: Când credeţi că se va întâmpla un asemenea lucru? Adrian Năstase : Acest lucru nu depinde de noi. Reporter: Depinde de Statele Unite. Adrian N ăstase: Este o decizie care aparţine conducerii americane. Reporter: Ce ne puteţi spune despre procesul de integrare în Uniunea Europeană ? Bulgaria şi-a încheiat acum capitolele în domeniul acquis-ului comunitar, România a rămas în urmă în unele domenii, se vorbeşte despre o decuplare. Adrian Năstase: Unde se vorbeşte de o decuplare? Reporter: Sunt speculaţii privitoare la această posibilitate. Adrian Năstase : Au fost, dar, după decizia de la Bruxelles a Consiliului European, este foarte clar că nu va fi vorba de nicio decuplare. Reporter: În consecinţă, România se opune unei decuplări cu Bulgaria? Adrian Năstase: De fapt nu există vreo problemă în această privinţă, deoarece este clar că fiecare ţară trebuie să fie luată în considerare pe baza propriilor merite. Cine poate să îşi imagineze că, odată ce Uniunea Europeană a stabilit pachetul de negocieri şi pentru aderarea celor zece ţări , doar pentru două ţări vor fi două pachete separate de negocieri? Ar fi foarte ineficient şi extravagant. De fapt, decizia adoptată la Bruxelles e foarte clară în această privinţă. Uniunea Europeană şi Comisia Europeană vor începe elaborarea unui Tratat comun de aderare cu Bulgaria şi România împreună în iulie şi de asemenea în agenda alcătuită de Consiliul European se specifica foarte clar finalizarea capitolelor de negociere cu Bulgaria şi România în 2004. Bulgaria a realizat acest lucru mai devreme dar, ca într-un examen de absolvire, ai la dispoziţie trei ore să rezolvi problemele, şi poţi fi gata după o oră, două ore, dar totuşi ai trei ore la dispoziţie pentru a termina un test. Bulgaria şi România au avut ca termen limită 2004. România este în această agendă şi sunt sigur că vom reuşi. 261

Reporter: Veţi reuşi până la sfârşitul acestui an? Adrian Năstase: Două capitole vor putea fi finalizate la sf'arşitul acestei luni. R eporter: Care sunt aceste capitole? Adrian Năstase: Aceste capitole sunt energia şi serviciile. Apoi alte două capitole pot fi gata la sfârşitul lui iul ie: concurenţa şi politica regională. Cele două capitole finale vor fi gata în septembrie- octombrie, justiţia şi afacerile interne şi mediul. Cred că vom reuşi să le finalizăm. Recent, la Bucureşti , comisarul pentru extindere Gi.inther Verheugen a făcut o declaraţie foarte clară, spunând că nu mai sunt obstacole politice în închiderea negocierilor, au rămas numai aspectele tehnice care urmează să fie sol uţionate de experţii noştri . R eporter: Dacă această decuplare ar avea loc şi ar amâna pentru o vreme aderarea, care ar fi consecinţele unei asemenea măsuri pentru România? Cred că aderarea nu ar mai avea loc în 2007. Adrian Năstase: Poate că aţi auzit că Bulgaria a acceptat o clauză de monitorizare, clauza de precauţie, care va fi de asemenea acceptată de România şi care este o garanţie că procesul de implementare se va desfăşura în mod corespunzător; dacă nu, atunci Bulgaria sau România ar putea deveni membre ale Uniunii Europene nu în 2007, dar în 2008. Aceasta este ideea generală a acestei clauze de precauţie, dar ne angajăm să îndeplinim aceste angajamente şi nu le vom lăsa neîndeplinite. Cred că această clauză constituie o garanţie în plus pentru România şi Bulgaria şi sunt convins că ambele ţări vom fi capabile să ne îndeplinim angajamentele. R eporter: Atât procesul de integrare în NATO, cât şi integrarea în UE sunt reali=ări legate de guvernul dumneavoastră; alegerile se apropie, credeţi că alegătorii î.şi vor aminti acest lucru în noiembrie? Sau timpul a trecut şi au alte preocupări? Adrian Năstase: Este o întrebare foarte bună. De obicei, oamenii nu îşi amintesc lucnrrile bune, se concentrează pe disfuncţionalităţi, probleme personale, ei consideră că aceste realizări sunt evoluţii fireşti. Anul trecut, oamenii erau foarte preocupaţi de aderarea la NATO, acum este un lucru atât de natural încât nici nu îi acordă atenţie. A fost acelaşi, lucru cu eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în spaţiul Schengen. In 200 I, am reuşit să eliminăm vizele pentru români. Milioane de români călătoresc în Europa. Ei consideră acest lucru absolut natural, deşi înainte stăteau la coadă în faţa ambasadelor. Am realizat mult în domeniul stabilităţii macroeconomice, în ultipii ani, din 200 I am înregistrat o creştere economică de mai mult de cinci procente. ln acest an, creşterea economică a ajuns până la 6 procente. Am finalizat primul acord stand-by cu FMI din ultimii 25 ani. Suntem acum pregătiţi cu un nou acord de supraveghere cu FMI, care sperăm să fie aprobat de conducerea FMI pe 7 iulie. Mai mult, s-au înregistrat o mulţime de evoluţii în privinţa programelor sociale şi Banca Mondială a indicat foarte clar că în România în '96 nivelul sărăciei era de 20%, iar în timpul guvernării următoare aceasta a crescut la 35%. Din 200 I, nivelul sărăciei în România, potrivit Băncii Mondiale, a scăzut de la 35 de procente la 25 de procente. Vestea bună este că reformele economice conduc la rezultate pe plan social şi cred că acesta este un lucru foarte bun.

262

Dar toate acestea sunt date generale, ele ţin de sfera macroeconomică. Oamenii însă aşteaptă miracole, aşteaptă ca multe lucruri să fie realizate foarte repede şi există întotdeauna o oarecare tendinţă spre populism, demagogie, în ţări care nu sunt foarte bogate. Alegerile locale în România au fost un test foarte interesant. Este clar că, în ciuda faptului că partidul meu a obţinut rezultate mai bune acum decât la alegerile locale din 2000, am obţinut mai puţin decât ne aşteptam şi am pierdut primăriile în unele oraşe mari. Trebuie să facem o analiză a mesajelor populaţiei , a agendei lor pentru viitor. Aceasta ar cere poate o reorientare a strategiei noastre pentru următoarele luni.

R ep orter: Dacă vafi necesar, cu ce partide veţi forma o coaliţie ? Adrian Năstase : Este foarte dificil să facem evaluări în acest moment, tot spectrul politic este foarte volatil. Avem un sistem de două partide mari cu aproape 35% şi două partide mai mici, Partidul România Mare şi Partidul Umanist şi de asemenea un partid etnic, cum este UDMR. O mulţime de aranjamente ar putea fi posibile până în septembrie, octombrie şi noul guvern trebuie să se bazeze pe o majoritate clară, mai ales după finalizarea negocierilor. Anii 2005, 2006 vor fi dificili pentru noul guvern, deoarece perioada de implementare va coincide cu aceşti ani, înainte de 2007. R eporter: Am înţeles că preşedintele Iliescu nu poate candida pentru un alt mandat. Veţi candida sau va candida un alt membru al partidului dumneavoastră la alegerile prezidenţiale ? Adrian Năstase : Vom face un anunţ destul de repede, trebuie să-l facem, cel mai probabil eu voi fi candidatul, colegii mei consideră că trebuie să candidez pentru preşedinţie, dar nu am luat încă o decizie. Totuşi suntem foarte hotărâţi să câştigăm alegerile prezidenţiale şi să avem o conducere foarte puternică pentru viitor la nivelul preşedinţiei.

Suntem, de asemenea, hotărâţi să îmbunătăţim activitatea şi mesajul nostru pentru alegerile generale ca partid şi să câştigăm pentru a continua activităţile executive la nivelul guvernului, ceea ce am început. Acesta este un lucru esenţial pentru viitorul ţării. Sper că nu vom fi în situaţia de a repeta erorile care au fost făcute de coaliţia care includea partidul liberal şi alte partide în perioada 1997- 2000, când am avut cea mai mare recesiune economică şi cea mai mare parte a programelor a eşuat, am îmegistrat un eşec la Madrid în 1997, am rămas în urma unor state din Uniunea Europeană, iar Bulgaria reuşise în 2000 să elimine vizele pentru bulgari, în timp ce România din păcate era în urmă, din cauza unor greşeli făcute în acea vreme. Sper că vom opri această etapă de „stop and go" şi vom continua cu un proces macroeconomic foarte coerent, o politică foarte hotărâtă de integrare europeană, o abordare graduală a programelor sociale.

R ep orter: Un nivel al sărăciei de 25% este totuşi un procent semnificativ în oricare parte a lumii. Adrian Năstase: Dar este mai puţin de 35o/o, aşa cum era în 2000, când am venit la putere. R ep orter: Aceasta este cea mai mare provocare pentru România? Adrian Năstase: Este un lucru important. Am avut de abordat mai multe probleme în acelaşi timp, lipsa credibilităţii internaţionale în 2000, o rată uriaşă a recesiunii economice, un nivel ridicat al sărăciei , de 35 de procente, o rată crescută a

263

inflaţiei,

mai mare de 45 de procente în 2000. A trebuit mai întâi să însănătoşi.m mecanismul economic şi acum rata inflaţiei este la 8- 9 procente. A trebuit de asemenea să ne concentrăm pe creşterea economică, de la o rată negativă de 5 procente, am trecut la o creştere pozitivă de 5 procente pe an. Acest lucru a fost important, dar am creat în acelaşi timp beneficii sociale, iar rezultatul a fost că rata şomaj ului a scăzut de la aproape IO procente la 7 procente în ultimii doi ani, o mulţime de programe sociale au fost stabilite, au fost introduse salarii minime pentru persoanele foarte sărace. Am reuşit să dublăm nivelul pensiilor pentru cei care au lucrat în agricultură. Am iniţiat anumite programe speciale pentru copiii şcolari, precum „Cornul şi laptele". Vom derula în toamnă alt proiect pe care l-am considerat foarte important şi l-am numit „Bani de liceu". Aproape 100.000 de tineri care provin din familii sărace vor primi bani de la stat pentru a-şi continua studiile la nivel liceal. Multe lucruri au fost realizate, nu doresc să intru în detalii în ceea ce priveşte politica externă, relaţiile bilaterale, relaţiile cu NATO, Ungaria, Bulgaria. Sunt foarte multe lucruri importante care au fost realizate. Reporter: Pentru cei săraci ? Adrian Năstase: Da. Reporter: Care este mesajul pentru ei? Să rămână calmi? Adrian Năstase: Mesajul nostru este că înţelegem că nu am putut realiza atât cât ne-am dorit, dar am realizat unele lucruri şi suntem gata să continuăm cu mai multă hotărâre pentru a realiza aceste obiective importante, pentru a îmbunătăţi situaţia oamenilor săraci, pentru a spori încrederea cetăţenilor în comunităţile locale, pentru a consolida credibilitatea statutului român în Europa şi la nivel global.

Reporter: Vă mulţumesc. (Ayla Jean Yackley)

264

„Fiecare ţară În cadrul Alianţei Atlantice trebuie să vină cu ceea ce este specific situării sale geostrategice" Interviu acordat Agenţiei de presă „ RADOR" 3 Istanbul, 28 iunie 2001'

Reporter: Domnule prim-ministru, cum

apreciaţi

re=ultatele Consiliului primul la care România a participat în calitate de membru cu

Nord-Atlantic de astă=i, drepturi depline? Adrian Năstase : Consiliul Nord-Atlantic de la Istanbul a fost oarecum umbrit de anunţul făcut de preşedintele Bush, în timpul reuniunii, în legătură cu transferul de suveranitate către guvernul irakian. Dar poate că tocmai acest anunţ arată importanţa unei noi structurări mondiale, a unei formule în care unilateralismul iniţial este înlocuit de nevoia unui sprijin mai larg; în cazul NATO este i.nteresant faptul că s-a acceptat ca pregătirea pentru forţele de ordine să fie realizată de către Alianţă, de forţele din lrak. Pe de altă parte, ceea ce mi se pare, de asemenea, important, este faptul că s-a reuşit realizarea unei operaţiuni deosebit de eficiente pentru Afganistan, în care operaţiuni militare şi civile conduc societatea afgană către un proces electoral care să demareze, de fapt, mecanismele democratice în această ţară. Revin la ceea ce cred că au fost temele principale ale discuţiilor: relaţia transatlantică, relaţia dintre Europa şi America, Afganistanul, sub aspectul pe l-am prezentat, Irakul, cu clivajele pe care încă le cunoaştem şi cu speranţa că următoarea lună, în cadrul Consiliului de Securitate în care România va avea preşedinţia, va putea să beneficieze de acest moment favorabil , transferul de suveranitate către guvernul irakian. De asemenea, preocuparea pentru extindere, o politică a uşilor deschise pentru cele trei ţări semnatare ale Cartei Adriatice, mă refer la Albania, Macedonia şi Croaţia şi, în continuare, ţinând seama de evoluţii pozitive posibile, Serbia-Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina. Aş menţiona şi dezvoltările legate de Marea Neagră, de spaţiul de securitate în Marea Neagră şi zona caucaziană, dar şi iniţiativele legate de Mediterană, de zona Mediteranei, Africa de Nord. Iată, dec ~ o agendă extrem de largă pe probleme pe care, fără îndoială, le-am putut observa inclusiv în ceea ce pri veşte tratarea unor parteneriate cu Ucraina sau cu Rusia, şi vor avea loc consilii pentru a examina aceste probleme din punctul de vedere al relaţiilor externe ale NATO. Toate aceste teme au figurat pe ordinea de zi. Astăzi a fost difuzat un comunicat al summit-ului de la Istanbul, cu o trecere sumară în revistă a acestor discuţii, care, însă, pe alocuri, au fost extrem de fierbinţi. Reporter: Domnule prim-ministru, ce măsuri va lua Guvernul României, care vor fi primele dispo=iţii pe care le veţi da, astfel încât sarcinile care ne revin nouă, din această reuniune, să poatăfi îndeplinite şi să mergem cu fruntea sus înainte? Adrian Năstase: Nu sunt probleme speciale din punct de vedere al forţelor militare. Este evident că sunt multe lucruri de rezolvat, dar ele sunt de natură mai curând tehnică, .la nivelul Ministerului Apărării , ele ţin de acum de experienţa câştigată de forţele noastre. În Afganistan va trebui să lucrăm mai mult, dar trupele 63

Reuniunea de la Istanbul a Consiliului Nord-Atlantic este prima la care România a participat în calitate de membru cu drepturi depline al NATO.

265

noastre sunt foarte calificate pentru ceea ce fac acolo, iar în ceea ce priveşte Irakul forţele noastre sunt de aproximativ 700 de persoane şi ele s-au obişnuit deja cu terenul. Sperăm însă că în perioada următoare climatul politic, climatul de securitate nu se vor înrăutăţi. Deci, nu văd probleme deosebite, eforturi speciale pe care să trebuiască să le facem în perioada care urmează. Reporter: Domnule prim-ministru, mai am o întrebare foarte scurtă: foarte aproape aici, este o navă militară românească, fregata Mărăşeşti. Ce v-au =is colegii cu care aţi stat de vorbă ştiind că aceasta este o navă a noastră? Adrian N ăstase: Putem să observăm, încă odată, că România participă la Alianţa Atlantică nu doar în cadrul unor seminarii despre securitate, ea are şi capacitatea să-şi transporte forţele cu avioane foarte mari, există logistica necesară şi dotarea forţelor noastre armate este deosebită. Mai este un aspect pe care l-am subliniat de fiecare dată fiecare ţară în cadrul Alianţei Atlantice trebuie să vină cu ceea ce este specific situării sale geostrategice. Sunt ţări care sunt anclavate, nu ştiu, le iau la întâmplare, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, sunt alte ţări care au acces la mare şi, din acest punct de vedere, este evident că noi trebuie să investim mai mult în forţele noastre maritime. Faptul că suntem prezenţi aici cu o fregată, că ne-am angajat să cumpărăm două noi fregate din Marea Britanie (una dintre ele va fi probabil operaţională pentru forţele române din luna septembrie), arată că această linie pe care am construit-o la nivel executiv poate produce rezultate şi ea este justificată de ceea ce înseamnă apărare comună. Fiecare dintre ţări, repet, trebuie să vină cu ceea ce-i este specific, ceea ce poate să fie util pentru apărarea spaţiului comun.

Reporter: Vă mulţumesc.

266

„Faptul că Româ11ia a devenit membru al NA TO a reprezentat încheierea Războiului Rece" Interviu acordat în cadrul emisiunii „The Charlie Rose Show", PBS New York, 19 iulie 2004

Reporter: Adrian Năstase se află aici. El este prim-ministrul României. Totodată, dânsul este liderul Partidului Social Democrat şi fost ministru de Externe. Mâine se va întâlni cu Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. România deţine preşedinţia Consiliului în această lună. Prim-ministrul se va Întâlni, de asemenea, cu preşedintele Bush şi cu membri ai Administraţiei, miercuri, la Washington. Mă bucur să îl am la această masă pentru prima oară astăzi. Bine aţi venit! Adrian

Năstase : Mulţumesc

Reporter: Mă bucur să Adrian

foarte mult. vă avem aici.

Năstase: Mulţumesc.

Reporter: Două lucruri s-au întâmplat în România în ultima perioadă. În primul rând, aţi aderat la NA TO. Ce aduce nou acest lucru, pe /ângăfaptul că vă oferă un fel de scut protector? Adrian Năstase: A fost un moment foarte important pentru români. Faptul că România a devenit membru al NATO a reprezentat încheierea Războiului Rece. După acordul de la Yalta, România a rămas în afara familiei occidentale, iar România a avut un statut ambiguu până şi în ultimii ani, un fel de zonă tampon între Est şi Vest. Odată ce România ... Reporter: la fel ca Iugoslavia. Adrian N ăstase: Da, da, până la un punct. Odată ce România a devenit membru al NATO, acum acest statut s-a schimbat complet, prin urmare suntem foarte mândri să fim din nou membri ai familiei .. . Reporter: Şi ulterior veţi.fi membri ai Uniunii Europene? Adrian Năstase: Foarte curând. Cred că suntem pe calea cea bună pentru a deveni membri ai UE în 2007. în acest an sperăm să închidem toate capitolele şi să semnăm acordul cu Uniunea Europeană în 2005. Reporter: Nu aveţi niciun dubiu în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor cerinţelor necesare pentru a deveni membru? Adrian Năstase : Uniunea Europeană nu este o ţară, nu este o asociaţie sau organizaţie unde intri odată ce totul este în ordine, odată ce totul este perfect. Este o asociaţie în cadrul căreia poţi grăbi anumite lucruri pe care oricum trebuie să le faci. Acesta este motivul pentru care unele dintre negocieri se concentrează pe angajamente, dar procesul de modernizare al ţării merge mână în mână cu procesul negocierilor cu Uniunea Europeană. Şi am tăcut progrese uriaşe în ultimii ani, nu numai în economie, nu numai în ceea ce priveşte indicatorii macroeconomici, dar mai important a fost faptul că am reuşit să eliminăm vizele pentru românii care călătoresc în Europa. Astfel, ei pot învăţa despre valorile lumii occidentale. Ei pot câştiga mai mulţi bani şi se pot întoarce şi investi în mici afaceri. Majoritatea tinerilor noştri pot acum călători în Europa şi în afara ei către diverse universităţi şi se pot întoarce în ţară. Astfel, există un proces accelerat de modernizare. De aceea, Uniunea Europeană este importantă pentru noi. Şi este la fel de importantă ca şi NATO.

267

Reporter: Aveţi 700 de militari în Irak Adrian Năstase: 760. R eporter: 760, mai corect. De ce aţi luat această deci=ie când acest război este atât de controversat în Europa? Şi Spania a decis să trimită trupe. Franţa nu. Germania nu a trimis. Rusia nu a trimis. Adrian Năstase: Poate că am înţeles în România, mai bine decât în alte ţări, şi mai ales după evenimentele de la 11 septembrie, faptul că în Irak exista un fel de cutie neagră pentru terorism. Şi era extrem de important să abordezi problema aceasta. În timp ce unii oameni au hotărât că pot părăsi zona, ca într-un fel de situaţie mondială de stand-by, cred că a fost o decizie bună de abordare a problemei într-un mod direct. Poate că am o părere preconcepută, deoarece în 1990 şi I 991 , ca ministru de Externe şi pe timpul când România era membru al Consiliului de Securitate, am prezidat o importantă întâlnire a ONU, care a decis să abordeze invadarea de către Irak a Kuwaitului. De atunci, sistemul de monitorizare a fost pus la punct pentru a controla o serie de evoluţii , evoluţiile negative din Irak. Acum cred că decizia a fost una corectă. Şi după un timp, poate că putem vedea că soluţia politică este mai importantă decât cea militară, decât strategia militară. De aceea sunt foarte bucuros că o importantă rezoluţie asupra Irakului a fost adoptată de Consiliul de Securitate. Mă bucur că transferul de suveranitate s-a realizat recent şi că guvernul interimar din Irak face ceea ce treblLie în această perioadă de tranziţie Dorim să transferăm din înţelepciunea din România, dacă o putem numi aşa, dobândită după o perioadă de dictatură. Reporter: Să le arătaţi cum vă descurcaţi după ce aţi ieşit din ghearele unei dictaturi? Adrian Năstase: Exact. Reporter: Şi ce experienţă sau ce lecţii aveţi şi care pot fi semnificative pentru ei? Adrian Năstase: Cred că poate avea importanţă pentru ei, întrucât este clar că trebuie să creezi un model politic care să ofere posibilitatea luării unei decizii politice pentru poporul irakian. în România am creat o adunare care pentru doi ani a trasat noua Constituţie. Şi de atunci am avut patru teste electorale. În unele dintre acestea, am câştigat; în altele, am pierdut. A fost un transfer de putere, prin alegeri în România, de fiecare dată de la un partid la altul. Şi mai avem unele la sfârşitul acestui an. Dar a fost important pentru popor să ştie că el poate decide. Şi cred că aceasta este lecţia importantă care poate fi transferată în Irak. Şi am mai fost întrebat înainte, după ce Spania a decis să îşi retragă trupele, de ce România nu face la fel. Şi am spus că nu poţi după ce ai adus un bolnav la spital pentru operaţie să îi spui că ai greşit, că poate să ia o aspirină şi apoi să pleci din spital şi să laşi pacientul pe pat acolo. Nu merge aşa. Aşa că trebuie să mergem înainte cu soluţia politică, prin cooperarea cu ONU şi Consiliul de Securitate. Nu putem spune că americanii au o problemă, să- i lăsăm să se descurce în continuare acolo. Este problema noastră comună. Irakul poate deveni o problemă foarte serioasă, dacă nu reuşim să înţelegem că o decizie politică este necesară şi că trebuie să contribuim cu toţii. Reporter: Ce părere aveţi de posibilitatea ca in Irak totul să fie OK? Că va deveni stabil, democratic şi o societate, în forma lor proprie?

268

Adrian Năstase: Nu sunt doar dorinţ.e. Sunt sigur că toate acestea se pot realiza. Am fost impresionat de transferul de suveranitate. Am fost foarte bucuros să văd că la summit-ul NATO de la Istanbul a început să apară un consens în cadrul NATO privind antrenarea forţ.elor de poliţie din Irak. Şi sunt foarte bucuros să văd că majoritatea oamenilor înţeleg acum că a construi pace şi stabilitate înseamnă şi a reconstrui economia din Irak. Oamenii de acolo aveau un nume pentru duşman. Era Saddam Hussein. După ce a fost prins, frustrările au rămas . Am fost acum două săptămâni în Irak. Am zburat cu un elicopter peste partea sudică a Irakului. A fost foarte trist să văd că aproape nu mai rămăsese nimic din economie. La fel ca în timpurile medievale. îmi pot imagina că oamenii aceia, cei aflaţi în partea sudică şi care au suferit în timpul cruzimii lui Saddam, sunt acum încă frustraţi . Ei vor soluţii foarte, foarte repede. Şi dacă nu le dai puterea de a decide, îşi vor direcţiona furia către trupele americane sau către coaliţie. Reporter: Ocupaţia nu e bună niciodată pentru nimeni. Adrian N ă sta se : Nu. Dacă este ocupaţie. Dar dacă este un parteneriat pentru reconstrucţie, are sens şi asta poate aduce efecte pozitive. Reporter: Dacă, să spunem, preşedintele sau secretarul de Stat şi secretarul Apărării, cu care vă veţi întâlni, vă vor spune că avem nevoie de mai multe trupe, şi că am vrea să vă dublaţi contribuţia ? Adrian Năstase : Aş spune că putem ajuta pe muJte alte căi. Dar trebuie să discutăm despre di versele modal ităţi în care putem face asta. Cred că este important acum nu atât dacă adăugăm 10 sau 100 de militari acolo. Reporter: Arfi ok? Adrian Nă sta se: Nu cred că asta este important. Valoarea adăugată ar putea fi aducerea de experienţă din partea noastră, experţ.i pentru crearea noilor instituţii; avem mai mulţi experţi care lucrează la asta. Şi mai cred că este importantă implicarea companiilor cu experienţă în reconstrucţia Irakului. Deci, din nou, nu cred că de această dată soluţia militară ar fi cea mai importantă. Reporter: Cât de mult din această părere - cum că aţi avea destule trupe acolo şi că aţi dori să continuaţi în plan economic sau altfel - cât de mult din această părere, deci=ie, judecată este produsul a ceea ce vedeţi ca fiind re=istenţă din partea românilor /a ră=boi şi la participarea României acolo? Adrian N ăstase: Nu, nu este ... Reporter: Nu este o situaţie similară celei din Spania? Adrian Năstase: Nu, deloc. Reporter: Nu aveţi teamă că terorismul ar lovi... Adrian N ăstase: Sigur, trebuie ca noi toţi să fim conştienţi că teroriştii există peste tot în lume. Dar nu e numai asta. E important să înţelegem că România contribuie cu mai mult de 2.000 de militari şi în Afganistan, în Kosovo, şi în alte zone. Până în prezent, pentru o ţară ca România, cu problemele economice pe care le avem până acum, aceasta este o contribuţie majoră. Avem în plus trupe de trei ori mai numeroase pentru a le înlocui. Deci, cel puţin 6.000 de militari sunt dej a angajaţi în aceste procese. Este mai muJt o problemă de susţinere economică. Dar şi , după părerea mea, de nevoia de a căuta o alternativă, soluţii complementare şi am menţionat o parte dintre ele. 269

Reporter: Corect. Procesul lui Saddam. Sunteţi jurist. Mai predaţi oca=ional cursuri la Facultatea de Drept, presupun. Vafi acesta procesul secolului? Adrian Năstase: Ei bine, îmi pot imagina ... Reporter: E un secol scurt până în pre=ent. Adrian Năstase : Este o problemă foarte dificilă. E un subiect dificil deoarece... în primul rând, trebuie definită baza legală. Trebuie decis, dacă te angajezi, începi un proces pe baza unor probleme interne sau, să spunem, pe baza dreptului internaţional , crime împotriva umanităţii sau păcii şi securităţii. Deci va fi dificil de hotărât pe ce bază legală începi procesul. Şi apoi, îmi pot imagina că toată lumea va încerca să amâne procedura. Marii fi losofi spun că cel mai dificil lucru în viaţă este să iei o decizie, pentru că nu ştii niciodată ce s-ar putea întâmpla dacă ai fi ales o altă variantă. Consider că a lua o decizie va fi foarte dificil. lată de ce nu vreau să mă gândesc la cei care trebuie să ia o hotărâre în acest sens. Reporter: Problema este care? Adrian Năstase: Problema este a bazei pe care va fi judecat. Deoarece dacă te angaj ezi într-o direcţie greşită, atunci vei crea un erou sau vei genera frustrare - de aceea cred că va fi într-adevăr una dintre cele mai disputate decizii, din punct de vedere legal, cel puţin, dacă nu politic, pentru tot restul secolului. Reporter: Nu s-a ajuns niciodată în acest punct în România, nu? Ceauşescu a fost omorât de un pluton, nu? Adrian Năstase : O revoluţie nu poate fi judecată după constituţiile existente acutn. Şi, de la Revol uţia franceză, ştim că de obicei o revoluţie este realizată împotriva legilor existente. Deci oamenii luptă pentru un nou sistem legal. lată de ce este foarte dificil să faci evaluări ale deciziilor luate în timpul revoluţiilor. Reporter: După părerea dumneavoastră, uitându- vă înapoi, România ar fi fost mai bine acum dacă el şi familia lui ar fi fost aduşi la judecată şi supuşi unui proces public în Bucureşti? Adrian Năstase: Din punct de vedere al sistemului legal, al percepţiei , da. Dar altfel, aşa cum ne amintim din acele vremuri, pe perioada în care a fost ascuns au existat o mulţime de terorişti şi oameni care omorau persoane nevinovate doar pentru că aceştia credeau că Ceauşescu ar putea reveni la putere. Şi odată ce suntem aici, stând confortabil, putem face evaluări ale acelor vremuri .. . Reporter: Este uşor să judecăm, dar atunci era mult mai dificil. Adrian Năstase : Exact. lată de ce nu am luat parte la acea decizie, dar am devenit ministru de Externe după câteva luni, după decembrie I 989. Dar oricum, trebuie să spun, deoarece am locuit în Bucureşti în acele zile şi săptămâni , a fost o perioadă foarte dură şi tensionată. Era foarte mult terorism, crime, situaţii neclare .. . Doar după ce Ceauşescu şi soţia lui au fost executaţi, lucrurile au luat o altă d irecţie, iar procesul reconstrucţiei a început. Desigur, uitându-ne înapoi putem discuta despre felul în care s-au desfăşurat lucrurile. Reporter: După cum spuneaţi, şi eu mă gândeam la faptul că există şi problema fostelor afiliaţii, partide. Ştiţi că una dintre marile probleme a fost aceea legată de Partidul Baas, care a fost principalul partid al lui Saddam. Şi în acelaşi ca= şi dumneavoastră aţi avut numeroşi oameni care înainte au fost în Partidul Comunist din România cărora li s-a dat o şansă de a candida la guvernare.

270

Adrian Năstase: Acesta a fost unul dintre comentariile noastre când am discutat de urmările, de implementările politice. in România, Partidul Comunist a fost mai mult ca un sindicat, cu 4 milioane de membri. Desigur, dacă i-am fi scos pe toţi în afara vieţii politice sau publice după aceea, ar fi fost foarte dificil să ai o forţă directoare a schimbării. Aşa a fost în România, avem o generaţie de tranziţie, o generaţie care încerca înainte de 1989, care încearcă şi acum să realizeze câte ceva, în mod liber şi democratic, dar sunt conştient de faptul că doar tinerii - care sunt pregătiţi acum - vor fi cei care vor face schimbările reale în România şi altundeva în Europa de Est. Îmi imaginez că este la fel şi în Irak. Poporul irakian a făcut parte din Partidul Baas doar pentru că altfel nu ar fi avut o slujbă. Deci, dacă nu înţelegem funcţionarea unei astfel de societăţi, este foarte dificil să reorientăm procesul de schimbare. R eporter: Ce aţi făcut după revoluţie În ceea ce priveşte armata, cu oamenii care erau în armată? Aţi dat afară doar câţiva oameni din conducere şi v-aţi asigurat că menţineţi armata la locul ei? Adrian Năsta se: Este diferit. În România, armata a fost poate unul dintre cei mai importanţi vectori ai schimbării. Şi annata nu a acceptat să tragă în poporul de pe străzi.

R eporter: Şi acesta este parţial motivul succesului revoluţiei. Adrian Năsta se : Exact. Problema a ţinut mai mult de serviciile de informaţii şi de forţele de securitate. Deci, a fost puţin diferit de Irak Reporter: Armata a/ost mai devotată statului decât persoanei. Adrian Năstase: Exact. Şi cred că asta este important, deoarece armata a creat factorul de stabilitate, şi factorul continuităţii şi mediul în care procesul politic al schimbării a avut loc. R eporter: Ne-a făcut plăcere să vă avem În acest program şi să au=im experienţele României. Şi aş spune că nu sunteţi înrudit cu Jlie Năstase, aşa cum v-am întrebat la început. Adrian Năstase: Nu, nu sunt, dar sunt prieten apropiat cu el. Reporter: Da? Adrian Năstase : Da, într-adevăr. Reporter: Aţi jucat vreodată tenis cu el? Adrian N ăstase: Da, am jucat.

R eporter: Aţi câştigat? Adrian

Năstase :

Nu, desigur. Dar ele fantastic . R eporter: Un cetăţean mândru ... Adrian Năstase: Şi lăsaţi -mă să vă spun că la un moment dat a fost candidatul partidului meu la primăria Bucureştilor. Din păcate ... R eporter: Nu a câştigat. Adrian Năstase: Nu a câştigat. .. R eporter: Vă mulţumesc pentru participare. Adrian Năstase: Vă mulţumesc pentru invitaţie. R eporter: Prim-ministrul României!

271

„Am participat la o reuniune istorică care a pus capăt într-un kl Războiului R ece" Interviu acordat postului de televiziune „Prima TV"

New York, 20 iulie 200/>4 Unite şi-l avem aşa pe premierul Adrian Năstase, preşedintele Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Bună seara domnule prim-ministru. Bun venit. Adrian Năstase : Bună seara. Reporter: De ce este importantă pentru România această preşedinţie a ·1· Cons11ul w ·?. Adrian N ăstase: Această preşedinţie ne oferă în mod evident vizibilitate maximă în cadrul Naţiunilor Unite şi ne oferă posibilitatea de a pune în valoare o experienţă deosebită pe care am acumulat-o în aceste şase Juni de când suntem membri ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, dar şi anumite tradiţii ale diplomaţ.iei

Reporter: Revenim de data aceasta din studioul

Naţiunilor

româneşti.

Este o bucurie pentru mine să fiu din nou aici, la sediul Naţiunilor Unite, cu cât mai mult cu cât, în urmă cu mai bine de 10 ani, am fost aici tot într-o perioadă în care România era membră a Consiliului de Securitate. Am participat la o reuniune istorică care a pus capăt într-un fel Războiului Rece şi a revigorat Consiliul de Securitate, ca instrument de data aceasta nu de luptă între două zone ideologice, două organizaţii de securitate care erau într-un echilibru instabil ci, mai ales, într-un moment în care valori noi începuseră să treacă dintr-o zonă în alta a lumii. Faptul că, atunci, în cazul condamnării agresiunii Irakului împotriva Kuwaitului, niciunul dintre statele membre permanente nu au ridicat dreptul de veto ne dovedeşte că, în acel moment, Războiul Rece se încheiase cu adevărat. Reporter: Cum suntem văzuţi astă..-i noi ca români faţă de perioada aceea? Mai bine, suntem mai de încredere? Adrian N ăsta se : Mult mai bine. Sigur, au contat foarte mult lucrurile interne pe care le-am realizat, credibilitatea noastră externă dovedită în acţiunile la care ne-am angajat, dar şi participarea noastră în diferite zone ale lumii alături de parteneri importanţi , în calitate de aliaţi ai NATO. Suntem în zone unde soldaţii noştri şi -au riscat viaţa nu doar pentru ţara noastră, dar şi în numele unor valori importante. Participăm la procesul de reconstrucţie, la operaţiuni de menţinere a păcii şi în Irak, şi în Afganistan şi în Kosovo. De asemenea, avem participări importante şi cu experţi în ceea ce priveşte procesele de stabilizare ale acestor zone. Este important, de asemenea, faptul că la această reuniune, noi am reuşit să ducem cu un pas mai departe, într-o etapă pe care o consider importantă, această abordare a conflictelor. Mulţi s-au concentrat până acum pe negocieri, pe gestionarea conflictelor, mai ales în prevenirea unor operaţiuni militare. Alţii s-au ocupat de dimensiunea - să spunem militară - în sensul armistiţiilor şi oprirea operaţiunilor militare. Cu ocazia reuniunii G_onsiliului de Securitate al ONU, a cărui preşedinJie era deţinută la acel moment de România. ln acele zile a avut loc şi întâlnirea cu preşedintele Statelor Unite, George W. Bush.

64

272

Noi am încercat acum să integrăm toate aceste elemente într- un mecanism mai larg de gestionare a proceselor postconflict, adăugând procesul de reconstrucţie, de consolidare, de stabilizare a situaţiei la ceea ce era dimensiunea militară tradiţională, dimensiunea politică mult mai importantă. De asemenea, am încercat să reunim toate organjzaţiile care, într-un fel sau altul, după ce a început acest proces de descentralizare a gestionării conflictelor, în urma încheierii Războiului Rece, se ocupau de conflicte din zonele lor. Şi, atunci, avem, pe de-o parte, Naţiunile Unite cu rolul special al Consiliului de Securitate în baza capitolului 8 iar, pe de altă parte, toate celelalte organizaţii, în încercarea de a evita aceste suprapuneri care există, de a stabili o diviziune a muncii între diferite structuri. Este un efort extraordinar, dar eu cred că este absolut necesar. Tot ceea ce aflăm din ceea ce se întâmplă în lume, deşi , uneori, poate că nu suntem destul de atenţi la ceea ce se întâmplă în afara spaţiului european, ne arată că sunt o mulţime de conflicte, sunt tragedii, forme de genocid pe care uneori nu le urmărim cu suficientă atenţie, preocupaţi, cum este şi firesc, de problemele noastre de acasă, dar aceste lucruri există în lumea în care trăjrn şi noi. Ceea ce se întâmplă în Sudan în momentul de faţă reprezi.ntă un exemplu de astfel de situaţie. Rep or ter: Oameni care nu se pol apăra ... Adrian Năsta se: Sunt încă lucruri pe care noi le ştim din trecut, drame extraordinare. Recent, în Sudan, mai mulţi studenţi au fost legaţi , închişi într-o clădire şi li s-a dat foc. Sunt drame cumplite datorate, adeseori, fanatismului, conflictelor etnice. Toate aceste lucruri, repet, există în jurul nostru, unele dintre ele apar şi în zone mai apropiate de noi. Una dintre legendele, stereotipurile pe care noi le cunoşteam erau că în Europa nu pot să aibă loc conflicte locale. Ei bine, am văzut ce s-a întâmplat în Iugoslavia, am văzut ce s-a întâmplat în Kosovo. Acolo există, încă, un potenţial de conflict pe care trebuie să îl urmărim cu atenţie. De aceea, eu cred că avem şi o responsabilitate, de a interveni cu experienţa noastră, de a încerca să aducem şi pe alţii care sunt preocupaţi la fel ca şi noi de aceste terne şi să introducem, în discuţia aceasta mai largă pe terna gestionării conflictelor, şi dimensiunea de dezvoltare, de reconstrucţie, de refacere. Când am fost în Irak, am fost şocat să văd faptul că armata poloneză - acolo unde se află şi o participare românească, la Babylon - se ocupă cu proiecte de infrastructură locală. Administrează sume importante de banj pentru a reface drumurile, infrastructura locala. De aceea, acum nu mai putem vorbi doar de aspectele militare, ci, în mai mare măsură, de operaţiunj complexe şi , de aceea, noi am dedicat această dezbatere la New York stabilizării postconilict. Este, deci, o temă extrem de importantă, ba chiar pleacă până la urmă de la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de la agenda de fiecare zi a Consiliului de Securitate, conflicte care apar în permanenţă de la Haiti, Sudan, Kosovo, Afganistan şi pot continua cu o mulţime de astfel de conflicte în lume. Putem să stăm deoparte? Eu cred că nu. Avem o anumită experienţă, avem oameni foarte buni în diplomaţie, relaţii foarte bune la nivelul organizaţiei internaţionale şi , practic, am pus împreună aceste experienţe, i-am adus aici pe mulţi dintre prietenii noştri , la această dezbatere care pune România într-o lumină extrem de favorabilă şi îi oferă un rol deosebit în acest domeniu.

273

Reporter: Am înţeles. Mai avem foarte puţin hmp. Două cuvinte. V-aţi întâlnit aseară cu oameni de afaceri americani. Vin americanii în România? Ce părere au ei, mai nou, despre noi? Adrian Năstase: Sunt foarte mulţi americani în România - unii mai şi pleacă, de exemplu, ambasadorul american 65 - dar a venit noul ambasador66 american. Se întâmplă foarte multe lucruri pe această relaţie, comerţul nostru cu Statele Unite a crescut enorm, am avut în 2003 nivelul cel mai înalt al schimburilor comerciale, dar aşteptăm în continuare investiţii mult mai puternice. Sunt câteva proiecte importante pe care le-am discutat, n-am să intru în detalii acum, dar ieri, împreună cu un grup de oameni de afaceri din România, care m-au însoţit aici la New York, am avut o întâlnire deosebită cu mari firme americane şi am încercat să realizăm această joncţiune la nivelul oamenilor de afaceri din România şi din Statele Unite şi, încetul cu încetul, să ducem relaţia noastră de la ceea ce în mod tradiţional era doar comerţ la ceea ce noi dorim foarte mult în perioada următoare, şi anume investiţii strategice. Reporter: Vă mulţumesc mult că aţi acceptat invitaţia noastră.

65 66

Michael E. Guest - ambasador al SUA la Bucureşti (24 septembrie 2001 - 8 iulie 2004). Jack Dyer Crouch n - amba~ador al SUA la B ucureşti ( 16 iulie 2004- 28 februarie 2005).

274

„Marile companii care vin În România vin şi pentru că În jurul României este o piaţă de 200 de milioane de locuitori" Interviu acordat postului de televiziunei'Realitatea TV" New York, 20 iulie 2001'

Reporter: De=baterea de astii=i are ca scop identificarea metodelor prin care cooperarea dintre Naţiunile Unite şi organizaţiile regionale să poată fi consolidată. Mai precis, este vorba despre îmbunătăţirea capacităţii organi=aţiilor regionale de a preveni şi de a gestiona conflicte. Trebuie să vă spun că la de=batere au participat repre=entanţi ai NATO, ai Uniunii Europene, ai Ligii Statelor Arabe, ai OSCE, precum şi reprezentanţi ai altor organi=a/ii regionale. Tema propusă de România a fost primită cu interes şi cu apreciere atât de către membrii Consiliului de Securitate, cât şi de către membrii organizaţii/or regionale. Lângă mine în acest moment se află preşedintele Consiliului de Securitate al ONU, premierul Adrian Năstase. Bună seara domnule premier. Năstase: Bună seara. Reporter: Ne puteţi spune ce

Adrian

concluzii se pot desprinde acum

după

prima

parte a reuniunii? Adrian N ăsta se: Aş spune, în primul rând, o concluzie firească este aceea de interes în legătură cu această temă. Consiliul de Securitate, în mod obişnuit, se ocupă de conflictele care intră în jurisdicţia sa, conform Cartei ONU. Dar am observat cu toţii , în ultimii ani, faptul că anumite conflicte locale sunt gestionate tot mai mult într-un sistem descentralizat şi, în mod special, după încheierea Războiului Rece, de anumite organizaţii locale, unele dintre ele mai eficiente, altele mai puţin eficiente. Până la urmă însă, efectele sunt globale, ele creează tensiuni, uneori dificultăţi umanitare, cum este cazul conflictului mai vechi ce a reizbucnit în Sudan. Ceea ce a contat foarte mult a fost interesul de a pune împreună nu doar modalităţile tradiţionale de soluţionare a diferendelor - negocieri, beneficii, mediere, conciliere, arbitraj , soluţionare judiciară - , ci de a vedea şi felul în care această soluţionare a diferendelor în cadrul organizaţiilor regionale poate să fie pusă împreună în capitolul 8 din Cartă. Deci, prima concluzie: este o temă de interes deosebit. A doua concluzie este legată de faptuJ că este nevoie de o mai bună coordonare, de o viziune a muncii între aceste organizaţii. A treia concluzie este legată de faptul că nu mai putem să discutăm doar despre gestionarea conflictelor în termeni de prevenire sau în termeni de oprire a operaţiunilor militare. Ne dăm seama tot mai mult că, dacă pacea respectivă, sau mai bine spus armistiţiul obţinut î n baza unei formule de soluţionare politică nu este după aceea consolidat într-un proces de reconstrucţie, focul va continua să mocnească şi el poate să izbucnească după aceea în flăcări foarte puternice. România este interesată şi din punct de vedere regional să evite astfel de evol uţii, mă refer la Kosovo sau la unele dintre zonele di.n apropiere, dar suntem interesaţi să fructificăm şi o experienţă

Cu ocazia reuniunii G_onsiliului de Securitate al ONU, a cărui preşedinJie era deţinută la acel moment de România. ln acele zile a avut loc şi întâlnirea cu preşedintele Statelor Unite, George W. Bush.

67

275

deosebită

pe care am avut-o inclusiv de când am obţinut preşedinţia OSCE-ului şi unde activitatea noastră a fost extrem de intensă. Aş spune apoi că este vorba de o temă de interes pentru Naţiunile Unite pentru că, în definitiv, dacă veţi lua agenda Consiliului de Securitate veţi vedea că temele cele mai frecvente sunt cele legate de diferite conflicte, începând cu problemele din Haiti, continuând cu Sudan, Kosovo, Afganistan şi Irak Există un foarte mare interes şi, din acest punct de vedere, eu cred că noi am avut posibilitatea să marcăm foarte puternic rolul şi contribuţia României la acest proces de clarificare, de rezolvare într-o perspectivă de construcţie şi stabilizare a conflictelor din diferite regiuni iar, pe de altă parte, să marcăm mai puternic un anumit rol regional. România poate să aibă un astfel de rol; cred că fiecare ţară ar trebui să şi - l dorească, pentru că orice naţiune trăieşte într-un anumit mediu, într-o anum.ită ambianţă şi ştim din istoria noastră că nimeni nu vine să investească, spre exemplu, în România, doar pentru piaţa de 22 de milioane de locuitori, dacă au loc războaie în Iugoslavia. Marile companii care vin în România vin şi pentru că în jurul României este o piaţă de 200 de milioane de locuitori, dar dacă nu este o ambianţă paşnică şi dacă nu reuşim să construim, să clădim o relaţie care să fie eficientă în termeni comerciali, dar şi strategici evident pierdem noi, în primul rând, dar pierd şi prietenii noştri din regiune. La fel gândesc mulţi dintre partenerii noştri la această dezbatere. Sunt absolut convins că are loc o discuţie nu doar juridică ci, în primul rând, o discuţie politică, o discuţie în care subliniem faptul că aspectele militare î.ntr-un conflict sunt foarte importante, dar până la urmă dimensiunea politică este cea care poate să dea siguranţă. Reporter: Domnule prim-ministru, în toamnă Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să adopte o rezoluţie privind legalitatea =idului de secw·itate din Cisiordania. Care ar fi opţiunea României dacă ar fi în măsură sau ar trebui să ia o deci=ie în acest sens? Adrian Năstase: Deocamdată nu pot să comentez foarte mult acest aspect. Chiar astăzi are loc o dezbatere foarte importantă la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Rezoluţia respectivă ne va arăta drumul pe care se poate merge. Sigur, ceea ce pot spune acum este următorul lucru: Curtea Internaţională de Justiţie poate să facă analize juridice importante, dar, după părerea mea, până la urmă conflictul dintre Israel şi palestinieni ţine de o dimensiune politică integrată, pe care va trebui să o urmărim cu foarte mare atenţie şi cred că trebuie să acordăm tot sprijinul nostru. Reporter: Vă mulţumesc foarte mult domnule premier. Adrian N ăstase: Şi eu vă mulţumesc.

276

„România este o ţară interesantă din punctul de vedere al investiţiilor strategice" Interviu acordat postului de televiziune „Antena 1" New York, 20 iulie 2004

Reporter: România deţine preşedinţia Consiliului de Securitate într-o perioadă destul de delicată pe plan mondial şi mă refer aici nu doar la lrak, ci şi la Bosnia, Georgia sau Kosovo. O perioadă delicată şi pentru ţara noastră pentru că, vă reamintesc, avem trupe in multe dintre aceste =one de conflict. Tema propusă a=i de România pentru de=batere a fost colaborarea dintre Naţiunile Unite şi organizaţiile regionale din întreaga lume. Nu doar Uniunea Europeană, NATO sau OSCE, ci şi Liga Arabă sau organi=aţiile africane. De ce discutăm despre această temă ne va spune preşedintele Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, premierul Adrian Năstase. Bună seara! Spuneţi-ne, de ce aţi considerat că această temă trebuie să marche=e preşedinţia României la Consiliul de Securitate? Adrian N ăstase: Dacă ne uităm cu atenţie la agenda Consiliului de Securitate, vedem că principalele probleme sunt conflictele regionale tot mai numeroase, care nu pot fi controlate în mod eficient. Se fac eforturi în diferite părţi ale lumii, diverse organizaţii încercând fiecare să „stingă focul". Am considerat că, în acest moment, trebuie să ridicăm cumva nivelul abordării, să punem problema, în primul rând, a evitării paralelismelor - Naţiuni le Unite, prin Consiliul de Securitate, având un rol extrem de important în acest domeniu - dar, în acelaşi timp, să asigurăm subsidiaritatea, cu alte cuvinte, un efort benefic al organizaţii lor locale. În plus, am dorit să trecem de la abordarea clasică a gestionării diferendelor, a soluţionării paşnice, cum se spunea pe vremuri, la ceea ce este procesul de stabilizare, procesul postconflict, care, dacă nu este abordat în mod inteligent, poate lăsa să mocnească focul în continuare şi apoi să răbufnească. Vedem bine ce s-a întâmplat de curând în Sudan, unde acest dezastru umanitar creează o emoţie extraordinară peste tot la Naţiuni le Unite. De aceea, am dorit să reunim eforturile Naţiunilor Unite şi, pe de altă parte, să vedem care ar fi cele mai bune soluţii de coordonare cu I 0- 15 organizaţii regionale, care sunt prezente aici şi care au avut o intervenţie extrem de interesantă în dezbaterea publică din şed inţa de azi a Consiliului de Securitate. Reporter: Aţi făcut nu numai politică, ci şi - să zicem - afaceri. Aici, la New York, v-aţi întâlni cu reprezentanţii unor importante companii americane. Puteţi să ne spuneţi cu ce re=ultate plecaţi de aici? Adrian Năstase: Am reuşit să aducem relaţii le comerciale româno-americane la cel mai înalt nivel de până acum. Este deja un pas înainte, dar efortul nostru trebuie să se concentreze mai mult pe investiţiile americane din România. Există un mare potenţial şi interes la noi în această privinţă. Am făcut unele modificări în legislaţie în ultima vreme. Unul dintre reprezentanţii Camerei de Comerţ Româno-Americane este şi consilier al primului-ministn1. Încercăm să vedem ce anume nu funcţionează din punctul de vedere al americanilor care vin în România, al oamenilor de afaceri. Pe de 277

altă

parte, am avut o întâlnire deosebit de utilă cu reprezentanţii uneia dintre cele mai mari firme americane. Trebuie să le oferim încrederea că România este o ţară interesantă din punctul de vedere al investiţiilor strategice. Cred că am reuşit acest lucru şi sper ca, în lunile următoare, rezultatele să se vadă. Rep orter: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc.

278

,,Nu doar Încetarea focului, nu doar oprirea ostilităţilor, ci un proces de reconstrucţie, care să Însemne refacerea ansamblului paşnic " Interviu acordat „Televiziunii Române" New York, 20 iulie 2004

R eporter: Bună seara, domnule prim-ministru Adrian Năstase. Aş dori să vă întreb: aţi adus în jurul mesei Consiliului de Securitate, pe lângă cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, repre=entanţi ai Naţiunilor Unite, ai NATO, ai Uniunii Ţărilor Arabe. Adrian Năsta se : Bună seara, în primul rând, şi aş sublinia şi eu: este extrem de plăcut pentru mine să fiu din nou la sediul Naţiunilor Unite, în special în această calitate, ca preşedinte al Consiliului de Securitate, într-un moment în care România este membru al Consiliului. Mă bucur să fiu din nou aici şi pentru că, în urmă cu mai bine de zece ani, în calitate de ministru de Externe am fost la o reuniune a Consiliului de Securitate, care atunci revitaliza Cons ii iul de Securitate, la sfârşitul perioadei Războiului Rece. Am organizat împreună cu colegi din foarte multe organizaţii internaţionale această reuniune, care încearcă să discute despre procesele de stabilizare. Am încercat să punem împreună diverse eforturi politice, în condiţiile în care, în lume, a apărut un proces de descentralizare, din punct de vedere al gestionării crizelor şi conflictelor internaţionale, existând anumite suprapuneri sau lipsă de acţiune coerentă între Organizaţia Naţiunilor Unite, pe de o parte, şi, pe de altă parte, o mulţime de organizaţii regionale, care înţeleg să se ocupe tot mai mult nu doar de problemele economice, dar şi de probleme de securitate. Se vede foarte clar faptul că, în momentul de faţă, conflictele locale care, înainte de 1989, erau gestionate de o arhitectură bipolară, acum reprezintă o zonă de preocupare pentru multe dintre organizaţiile acestea locale şi multe dintre ele cu un rol important. Dacă nu reuşim să le punem într-o anumită relaţie de funcţionalitate, evident aceste conflicte vor continua să mocnească şi noi avem tot interesul şi în zona noastră, să spunem Kosovo, dar şi în zone apropiate, să punem oarecare ordine şi să asigurăm nu doar încetarea focului, nu doar oprirea ostilităţilor, ci un proces de reconstrucţie, care să însemne refacerea ansamblului paşnic. Reporter: Aceasta este, în fond, o anali=ă realistă a ceea ce se întâmplă acum pe plan mondial. Aş vrea să forţăm un pic cheia imaginaţiei poate şi să-mi spuneţi cum ar arăta tabloul ideal, când toate aceste organizaţii, sub marea umbrelă ONU, ar colabora. Adrian Năstase: Aceasta este într-adevăr o situaţie ideală. Problema nu este neapărat să colaboreze, problema este să evite paralelismele şi, pe de altă parte, să accepte principiul subsidiarităţii, o anumită diviziune a muncii. Nu poţi să te ocupi de toate problemele la fel de eficient, nu poţi să fii şi în Sudan, nu poţi să vezi şi în Balcani care sunt problemele, nu poţi să fii şi în Caucaz. De aceea, doar Naţiunile Unite şi, în mod special, Consiliul de Securitate pot să aibă această anvergură gl obală, dar, pe de altă parte, celelalte organizaţii pot să fie eficiente şi pot să asigure, pe baza acestui principiu de subsidiaritate, o acţiune concretă la faţa locului. Organizaţia Unitatea Africană, Organizaţia Statelor Africane sau Liga Arabă au un rol extraordinar 279

de important, pentru că ele pot să aplice şi un anumit model bazat pe valori comune, nu solutii care să pară cumva impuse din afară, de un alt sistem de valori, de mentalit~ţi, ci un sistem de concentrare internă. lntâlnirea de astăzi este extrem de importantă, pentru că ea depăşeşte ceea ce era până acum abordarea tradiţională în cadrul medierii - bune oficii, arbitraj şi anchetă, armistiţii ş. a.m.d.

Lucrurile sunt mult mai complicate. S-a văzut în Irak acest lucru în mod foarte clar. Nu mai este vorba doar de operaţiuni militare şi, în mod evident, noile ameninţări la adresa securităţii, păcii internaţionale, în momentul de faţă nu mai pot fi considerate doar o dimensiune militară. Este vorba de o dimensiune politică majoră şi eu cred că acesta este elementul cel mai important care a apărut aici, faptul că reuşim să introducem o altă modalitate de a considera situaţiile postconflict, nu doar ca o îngheţare a operaţiunilor militare, ci mai ales ca un sprijin pentru reconstrucţia societăţii respective. Criza care se desfăşoară acum în Sudan, în Darfur, care este probabil cea mai mare criză umanitară şi o tragedie tunană, prima din secolul în care am intrat, ne arată că lucrurile grave, lipsa de comunicare, genocidul la limită sunt experienţe, tragedii care, din păcate, pot fi repetate. Şi reprezentantul Uniunii Europene a vorbit despre o mulţime de proiecte pe care, fără îndoială, trebuie să le urmărim împreună. R eporter: Daţi-mi voie să le spun telespectatorilor că această reuniune va continua şi, în această după-amiază, se va încheia cu adopt.area Declaraţiei prezidenţiale a preşedinţiei româneşti. Trebuie să vă întreb, aţi vorbit ieri după semnarea unui Acord cu Depart.amentul Energiei SUA de două proiecte extrem de int.eresante, unele dintre ele pe termen mai lung, altele proiectat.e cumva înt.r-un viitor, pe care-/ sperăm cât mai apropiat.. Este vorba de conducta de gaze Constanţa. Eu pentru prima dată aud despre acest lucru, de activitatea reactorului nr. 3 de la Cernavodă. Aţi mai avut de asemenea aseară o întâlnire cu oameni de afaceri, instituţii ext.rem de importante. Este o altă dimensiune a vizitei dumneavoastră aici? Cum se concretizează? Adrian Năstase : Deocamdată este o pregătire a zilei de mâine. La Washington vor avea loc întâlnirile politice importante, dar, la New York, ştim foarte bine, este un cerc economic foarte puternic. Foarte multe dintre companiile americane au sediul aici. În plus, am avut o întâlnire deosebită cu secretarul de Stat pentru Energie al Statelor Unite, Abraham Spencer. A fost o întâlnire utilă, pentru că am dorit să ducem mai departe înţelegerile care au fost deja stabilite, inclusiv prin semnarea unui memorandum între ministrul Dan Ioan Popescu şi Abraham Spencer. R eporter: Aceasta ar suna foarte bine pentru români ... Adrian Năstase: Deocamdată discutăm despre construcţia celei de-a treia unităţi de la Cernavodă. Ştiţi că există patru incinte, construite iniţial şi lăsate în părăsire o lungă perioadă de timp. Prima un.itate funcţionează deja şi a doua este pe terminate, iar, probabil, în următoarele luni va fi gata, şi ar fi păcat să lăsăm acest proiect îară o viziune, îară o perspectivă în timp, şi sunt foarte bucuros că americanii, care oferă partea convenţională a turbinei de la Cernavodă, se angajează să asigure continuitate proiectului nostru, inclusiv pentru ceea ce considerăm că este important, şi anume a treia unitate de la Cernavodă.

280

Reporter: Domnule prim-m1mstru, vreau să vă mulţumesc foarte mult. Trebuie să mai spun telespectatorilor că vizita in America a premierului Adrian Năstase este undeva pe la mijloc. Va continua mâine cu o întâlnire extrem de importantă, la Washington, cea mai importantă, fără îndoială, cea cu preşedintele George W. Bush. Vom mai reveni mâine într-o altă transmisiune în direct, unde să sperăm că premierul Adrian Năstase vafi din nou invitat. Deocamdată, atât de la New York.

28 1

„Dorim să contribuim la realizarea unei legături mai puternice Între E uropa şi Statele Unite" Interviu acordat postului de televiziune „CNN International" Washington, 21 iulie 2004

Reporter: Domnule Năstase, aţi afirmat. că est.e necesară o implicare a comunităţii internaţionale în Irak în continuare. Comunitatea internaţională a fost pre=entă de la început acolo. Până la urmă, rapoartele informative pre=entat.e de ambele părţi ale Atlanticului sugerează că nu există niciun fel de arme de distrugere în masă în Irak, iar informaţiile precedente au fost false. Adrian Năstase : Cred că este foarte important ca implicarea să se menţină. Au fost realizate multe lucruri, dar sunt încă multe de făcut. Transferul suveranităţii, cât şi rezoluţia Consiliului de Securitate au fost hotărâri majore, dar rămâne de realizat un lucru foarte important şi anume transferul puterii decizionale către poporul irakian. Nu vom mai avea o astfel de ocazie, nu dimensiunea militară este aspectul cel mai important. Cel mai important lucru este împiedicarea celor care vor să creeze dezordine în Irak, să îndepărteze poporul irakian de propriul viitor. Irakienii au trăit sub dictatură, au ocazia acum să-şi construiască propria societate, bazată pe valori noi, democratice şi trebuie să- i ajutăm în acest sens.

Reporter: Bazându-ne pe ceea ce

cunoaştem

în acest moment. despre informaţiile care au circulat înaintea ră=boiului, se cuvenea să intervină comunitatea int.ernaţională în maniera în care a făcut acest lucru?. Adrian N ăstase: Putem continua să privim înapoi, eu prefer să privim înainte, să observăm ceea ce trebuie realizat în continuare. Este clar că în Irak a existat un fel de cutie neagră a terorismului. Noi, românii, am avut experienţa dictaturii şi poate că am înţeles mai bine potenţialul negativ, problemele existente acolo. Cred că important acum pentru poporul irakian este construcţia unui viitor, cu sprijin internaţional. Reporter: Aţi devenit membru NATO în acest an, aveţi în acest moment 700 de militari şi personal contractual în Irak. Care ar fi rolul NATO în Irak în viitor? Adrian N ăstase: Este o evoluţie pe care am abordat-o şi ieri în cadrul Consiliului de Securitate. România deţine acum preşedinţia Consiliului de Securitate şi a organizat o dezbatere având ca temă procesele de stabilizare şi managementul conflictelor. Noutatea este că nu mai putem să ne concentrăm numai pe încetarea focului şi oprirea operaţiunilor militare. Devine din ce în ce mai importantă concentrarea pe evoluţiile postconflict. Ce se întreprinde în Irak acum este legat mai mult de reconstrucţia ţării din punct de vedere economic, dar şi politic şi, din acest motiv, doresc să confirm şi să subliniez încă odată că în acest moment dimensiunea politică a devenit mai importantă decât cea militară în Irak. Reporter: O evoluţie îngrijorătoare ast.ăzi în Irak: răpirea a 6 muncitori din diferite ţări. Aţi criticat po=iţia oficialilor filipine=i de a-şi retrage trupele din Irak pent.ru a salva viaţa unui cetăţean filipine=. Sunteţi convins că, dacă nişte cet.ăţeni români ar.fi luaţipri=onieri în Irak, aţi manifest.a aceeaşi disponibilitate de implicare? Adrian Năstase : Nu cred că există vreo ţară care să nu fie într-o oarecare măsură vulnerabilă la terorism. Dar trebuie să ne asumăm responsabilitatea la scară mondială. 'Incercăm să continuăm cu o anumită viziune şi, din propria noastră experienţă, este clar că realizarea unui consens internaţional ar putea ajuta poporul

282

irakian. Dorim să demonstrăm că suntem interesaţi nu numai de propriile probleme, ci vrem să obţinem o anumită credibilitate în arena internaţională. Am reuşit să fim un partener al NATO, dorim să contribuim la realizarea unei legături mai puternice între Europa şi Statele Unite. Dorim să creăm un nou sens al responsabilităţii şi să răspândim pe cât posibil democraţia în lume. Permiteţi-mi să declar că vom dovedi seriozitate în încercarea de a continua în această direcţie, bazându-ne pe anumite valori pe care am încercat să le consolidăm în România în ultimii ani. Acesta este motivul participării noastre în Irak, nu pentru că doream să ne trimitem trupele acolo în scopuri militare. Dorim să oferim sprijinul nostru şi nu cred că trebuie să- i lăsăm să acţioneze pe cei care creează dezordine, anarhie. Nu am dorit să- i critic pe filipinezi, nu critic guvernele străine, fiecare guvern ia propriile decizii, dar am dorit să subliniez faptul că ar putea fi contraproductiv dacă fiecare dintre noi ne izolăm pe o mică insulă şi lăsăm lucrurile să evolueze în direcţia greşită. Acesta este mesajul pe care am dorit să-l transmit. Reporter: Permiteţi-mi să vă întreb doar un singur lucru. Ce speraţi să obţineţi

din partea Statelor Unite, sau din partea altor membri ai Coaliţiei, ca urmare a sprijinului dumneavoastră în conflictul din Irak? Adrian Năstase: Sprijinul nostru nu este parte a unor negocieri. Ne-am considerat parteneri şi am încercat să oferim pe cât posibil sprijinul nostru. Sigur că, dacă vom avea nevoie de ajutor, îl vom cere. Ne facem datoria, dorim să acţionăm ca partener responsabil al Statelor Unite, al NATO, al tuturor prietenilor noştri din lume. Reporter: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru, pentru participare.

283

„Românii doresc să se alăture familiei de valori căreia Îi aparţin " Interviu acordat publicaţiei " Oxford Business Group Report" I Oaugust 2004

R eporter. Gm,ernul condus de Partidul Social Democrat (PSD) a promovat mai mult de 4 ani schimbări majore în destinele interne şi externe ale României. Care consideraţi că sunt provocările cheie pe care le-aţi întâmpinat ca prim-ministru? Adrian Năstase : Deşi am câştigat alegerile din 2000, am funcţionat cu un guvern minoritar. În anul 2000, ne-am confruntat cu două probleme maj ore. Prima o reprezintă faLJtul că România părea oarecum izolată, la periferia continentului euroatlantic. ln acelaşi timp, România tocmai traversase o perioadă de 4 ani de recesiune economică. Astfel, provocarea căreia guvernul nostru a trebuit să- i facă faţă a fost atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Pe plan intern, ne confruntam cu un mediu macroeconomic dificil. Când am preluat puterea, în anul 2000, rata inflaţiei era de 45%. Am încrederea că anul acesta vom avea un nivel al ratei inflaţiei sub 10%. Restabilirea creşterii economice a reprezentat o altă provocare. Rata recesiunii între 1997 şi 2000 era de 13%. Această tendinţă s-a manifestat din nou în anul 200 I, când nivelul economiei a crescut cu 5%. Revitalizarea economiei la nivel macroeconomic a pus bazele a tot ceea ce a realizat guvernul nostru de atunci. Eforturile noastre au culminat prin finalizarea, anul acesta, a primului acord stand-by cu FMI. Pentru prima dată din 1989, guvernul a încheiat un acord stand-by fix. Mediul macroeconomic a fost foarte important în pornirea motoarelor dezvoltării economice. Mai departe, pe plan intern, a fost important să abordăm problemele determinate de sărăcia severă din tară. . Cifrele recente ale Băncii Mondiale .ind ică faptul că 36% din populaţia României trăieşte într-o sărăcie accentuată. In termeni generali, cred că am reuşit să reducem rata sărăciei. Unii sunt de părere că procesul economic al tranziţiei a adus beneficii doar magnaţilor. De fapt, cifrele provenite de la Banca Mondială reprezintă o dovadă clară a faptului că rata sărăciei a scăzut O altă provocare a reprezentat-o clarificarea statutului proprietăţii. Acest lucru a fost realizat prin mod ificări constituţionale. În urma unui referendum de anul trecut, drepturile de proprietate sunt acum protejate de Constituţie. Ne-am concentrat atenţia şi asupra restituirii de proprietăţi vechilor proprietari. În ceea ce priveşte proprietăţile rurale, 97% din acestea au fost restituite. De asemenea, modernizarea sistemului politic a fost foarte importantă pentru noi. După 10 ani, am iniţiat procesul de modificare a Constituţiei, ceea ce ne oferă posibilitatea de a ratifica, printr-o procedură spec ială în Parlament, intrarea României în NATO şi UE, Îară a fi nevoie de un referendum. Clauza UE a fost deja aprobată în cadrul referendwnului de anul trecut Reporter: Problemele interne au fost adesea influenţate de evenimente din arena politică externă. Care consideraţi că au fost evenimentele cheie, din momentul preluării puterii de către dumneavoastră? Adrian Nă sta se : Au fost 4 evenimente importante. Primul eveniment l-a reprezentat eliminarea vizelor pentru românii care doreau să călătorească în spaţiul Schengen. România se afla în urma ţărilor din grupul Vişegrad (ţările centraleuropene), inclusiv a Bulgariei, care încheiase un Acord de vize Schengen încă din

.

284

anul 2000. Era foarte frustrant deoarece acest lucru reprezenta un alt mesaj transmis poporului român, conform căruia românii aparţineau periferiei. Acest obstacol a fost depăşit în anul 2001 , având o importanţă psihologică şi economică. Milioane de români călătoresc astăzi liber, unii dintre ei lucrând în străi nătate în baza unor acorduri bilaterale. Acest lucru le-a oferit şansa de a strânge bani, de a-şi ajuta familiile şi le-a deschis noi orizonturi. Pentru mulţi dintre ei, acest lucru a fost asemenea unui program de pregătire. În anul 2002, am dorit să ne concentrăm asupra procesului de aderare la NATO. La Praga, am primit invitaţia de a ne alătura Alianţei. 'Incheierea procesului a avut Joc în anul 2004, când România a devenit stat membru cu drepturi depline al NATO. Cel de-al treilea obiectiv - deşi nu al treilea în ordinea importanţei - îl reprezintă procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate că România rămăsese în urmă în acest domeniu, sperăm să finalizăm negocierile în cursul acestui an, să semnăm Tratatul de Aderare în anul 2005 şi să devenim stat-membru cu drepturi depline al UE în 2007. Cel de-al patrulea obiectiv în arena politicii externe l-a reprezentat clarificarea relaţiilor noastre de vecinătate. Era important acest lucru, mai ales în relaţiile noastre cu Ungaria. Prin semnarea unui Acord de parteneriat pentru secolul XXI, am reuşit să depăşim unele dificultăţi care îşi aveau originea în trecut, şi am reuşit să ne concentrăm asupra viitorului. O manifestare a acestei relaţii de succes o reprezintă alianţa noastră parlamentară cu partea ungară. R ep orter: Au fost em;se câteva argumente pentru a explica întâr=ierea procesu/u; de tran=i/ie al României. În opinia dvs. , pentru care motiv a întârziat •. ? Romama. Adrian Năstase : Aţi ridicat un aspect important privind motivul pentru care România a rămas în urmă din punct de vedere economic. România a avut la început, într-adevăr, o mulţime de probleme. Trebuie să ne amintim faptul ca fostul lider Nicolae Ceauşescu a dorit să plătească toate datoriile externe ale României. Acest lucru s-a realizat într-o perioadă de aproximativ 10 ani , în anii ' 80. Până în 1989, România plătise aproximativ IO miliarde de dolari, dar sacrificând în acelaşi timp modernizarea economiei. Deşi această perioadă s-a încheiat îară nicio datorie externă, nu s-a folosit oportunitatea de a se investi în tehnologia industrială modernă. Atenţia, nici în 1989, nu s-a îndreptat către modernizarea industriei, ci către modalitatea de a modifica statutul proprietăţii . Aceasta reprezenta cea mai importantă problemă la acea vreme. Acest aspect a determinat un nivel scăzut al investiţiilor pentru alţi IO ani care au urmat. România a început cu adevărat să-şi modernizeze economia în ultimii ani cu ajutorul investiţiilor greenfield. Prin urmare, perioada de tranziţie a reprezentat, în termeni economici, un fel de perioadă de stand-by. Printre factorii care au împiedicat un proces de tranziţie mai rapid în România se numără şi lipsa autostrăzilor performante, care să lege România de Vestul Europei. Aveam doar 100 km de autostradă construită în anii ' 60. În plus, România trebuia să abordeze problema procentului ridicat al populaţiei implicate în agricultură, între 30% şi 40%. Modernizarea agriculturii reprezenta o mare problemă pentru România, pentru că trebuia să ne întoarcem în secolul XIX pentru a putea ajunge în secolul XX. A 285

trebuit să dăm înapoi pământul ţăranilor, astfel încât au rezultat 6,5 milioane de gospodării care deţineau IO milioane de ha, suprafaţa medie a acestora fiind de 1,5 ha. Este clar faptul că nu se poate avea o agricultură modernă la un asemenea nivel de fragmentare.

Reporter: Există voci care susţin că România se confruntă în continuare cu poziţii geostrategice dificile. România se află la mijlocul disputei dintre Europa şi SUA. Secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a trasat distincţia dintre vechea Europă şi noua Europă. România aparţine vechii Europe sau noii Europe? Adrian N ă sta se : În ceea ce priveşte comentariul domnului Donald Rumsfeld cu privire la vechea şi noua Europă, opinia mea este că această demarcaţie este artificială. Pe de o parte, toate ţările europene sunt vechi, din punctul de vedere al istoriei, culturii şi civilizaţiei. Pe de altă parte, este clar că fiecare ţară europeană are propriile ţeluri şi priorităţi. Românii doresc să se alăture familiei de valori căreia consideră că- i aparţin. Este clar că România va continua să rămână o ţară europeană, iar viitorul său este strâns legat de viitorul Europei. Noi nu percepem Europa şi NATO ca fiind alternative. Ele sunt complementare. Era important pentru noi să ne eliberăm de vechea percepţie conform căreia România reprezintă o zonă tampon între Vest şi Est.

Reporter: Anul 2004 are o importanţă crucială in ceea ce priveşte negocierile României cu Uniunea Europeană. Relaţia României cu Bruxelles-ul nu a fost lipsită de tensiuni. Care este re=ultatul probabil al acestor evenimente? Adrian N ăstase : Este clar faptul că acest an nu este cel mai bun an pentru negocierea aderării noastre la UE. Există o anumită tensiune legată de faptul că nu a fost încă finalizată Constituţia Europeană. în al doilea rând, încă au loc dezbateri privitoare la aderarea Turciei la UE. Dificultatea digerării grupului mare al celor 10 noi state membre s-a adăugat tendinţei de euroscepticism în Europa. Toate aceste elemente au dat naştere unei anumite incertitudini. Dar, oricum, acestea sunt evoluţii naturale. Speranţa noastră este că lucrurile se vor aşeza în cele din urmă şi , dupji aprobarea noii Constituţii Europene, în iunie, procesul extinderii poate continua. ln ceea ce ne priveşte, trebuie să ne concentrăm mai mult asupra aspectelor considerate critice, pentru a ne convinge partenerii că suntem serioşi nu nwnai în luarea angajamentelor, ci şi în respectarea acestora.

286