Investigații în analiza cognitivă de film 978-606-726-046-5

Studiul prezent se înscrie în direcția cercetărilor de teorie cinematografică cognitive inițiate de Noel Carroll și Davi

221 124 7MB

Română Pages 328 Year 2015

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Table of contents :
Introducere ...................................7
Începuturile.......... 7
Direcții de cercetare.............................. 9
Volumul prezent ................................. 10
Capitolele........... 12
Publicul țintă...... 16
Mulțumiri........... 16
Capitolul 1 - Noțiuni preliminare ale gramaticii cognitive .......................17
Categoria și prototipul ........................ 17
Prototipul........... 18
Sistemul lingvistic .............................. 19
Reuniunile simbolice .......................... 20
Schema în gramatica cognitivă........... 22
Domeniul semantic ............................. 23
Lexiconul /vs/ Gramatica.................... 26
Procesele cognitive în GC .................. 28
Semantica enciclopedică: cadrul și domeniul semantic ....... 29
Pragmatica cognitivă .......................... 30
Structura conceptuală și structura limbajului....................... 32
Semnificația este o conceptualizare.... 32
Semnificația este o simulare sub un aspect.......................... 34
Capitolul 2 - Profilarea și construalul .......................36
Construalul ........ 36
Construalul la Noel Carroll................. 74
Capitolul 3 - Construcțiile simbolice și discursul în Gramatica Cognitivă .............................79
Compoziția și relația de corespondență ............................... 79
Compoziția ca și categorizare............. 81
Schemele constructive ........................ 83
Două tipuri de compoziții : unipolare și bipolare ................ 84
Compuși cu anomalii semantice ......... 85
Elaborarea – e-site și montajul ........... 86
Autonomia și dependența ................... 88
Complementul /vs/ modificatorul – montajul..................... 92
Relațiile de dependență în structurile de montaj cinematografic .......................... 95
Construcții non-prototipice................. 96
Capitolul 4 - Discursul.............. 98
Reguli și restricții în discurs – categorizarea ....................... 98
Schemele constructive în discurs........ 99
Capitolul 5 - Scheme de construcție conceptuală în film..................... 104
Modificatorul .................................... 104
Modificatorul cinematografic ........... 106
Modificatorul și afectul..................... 112
Complementul................................... 112
Un experiment vizuo-verbal ............. 119
Situl cinematografic de elaborare (e-site) .......................... 123
Conectivitatea ................................... 126
Capitolul 6 - Punctul de referință ........................... 131
Introducere ....... 131
The Silence (Ingmar Bergman, 1963) ................................ 135
Ida (Pawel Pawlikovski, 2013)......... 137
Wonderful Life (Koreeda Hirozaku, 1998)......................... 138
Camera și centrul de profilare........... 138
Punctul de referință secundar și primar.............................. 140
Capitolul 7 - Metafora cinematografică ................. 141
The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989)................ 141
KIWI: exemplu de metaforă cinematografică.................... 178
Capitolul 8 - Sistemul descriptiv, eventul și metafora........................... 181
Sistemul descriptiv............................ 181
Eventurile......... 190
Montajul cinematografic................... 194
Eventurile, metaforele și sistemele descriptive .................. 196
Sistemul descriptiv în Alphaville (Jean-Luc Godard, 1965)............................... 212
Capitolul 9 - Ancorarea (grounding) și conceptualizatorii.................... 216
Ancorarea......... 216
Performativul .................................... 216
Ficțiunea .......... 217
Ciclul de control................................ 219
Nivele funcționale – conceptualizatorii ............................. 221
Scriptul și simularea mentală ............ 230
Capitolul 10 - Conceptualizatorii și rolurile narative ............................. 234
Conceptualizatorii expresiei principale.............................. 234
Conceptualizatorii expresiei subordonate .......................... 239
Nivelele narative la Edward Branigan ............................... 242
Naratorii încatenați în Fragii sălbatici (Ingmar Bergman, 1957)....................... 246
Focalizări în Mad Max: Fury Road (George Miller, 2015) ................................ 249
Rolurile narative în Reservoir Dogs (Quentin Tarantino, 1992)......................... 254
Profilarea cinematografică ................ 263
Capitolul 11 - Conceptualizatorii și rolurile afective: companionii evocați.......................... 265
Afectele și rolurile narative............... 265
Empatia și simpatia cinematografică ................................. 267
Companionul evocat......................... 270
Cinematograful ca o empatică „minte extinsă” ................. 272
Capitolul 12 - Analize de film...................................276
Naratorii disociați: The Enforcer (Raoul Walsh, 1951)..... 276
Le Plongeur (Jean Philippe Teddy, 1993) ......................... 282
The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989) ............... 285
Naratorii fuzionați: Cache (Michael Haneke, 2005).......... 287
Lost Highway (David Lynch, 1997) .................................. 294
Code inconnu (Michael Haneke, 2000)............................. 298
La Commune (1871) (Peter Watkins, 2000) ...................... 298
Ambiguitatea privirii la cameră ........ 299
Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice .................................301
O teorie matricială a domeniilor de analiză cinematografică ............................. 301
Primitivele conceptuale .................... 305
Diagrama domeniilor de analiză cinematografică ............. 306
Domeniul prefigurativ ...................... 307
Domeniul figurativ ........................... 308
Domeniul diegetic ............................ 308
Domeniul simbolic (4)...................... 309
Domeniul narativ .............................. 311
Domeniul conceptualizatorilor ......... 311
Domeniul afectelor ........................... 311
Domeniul discursului........................ 312
Glosar.......313
Referințe ...................................315
Indice........323
Filmele citate ............................326
Recommend Papers

Investigații în analiza cognitivă de film
 978-606-726-046-5

  • 0 0 0
  • Like this paper and download? You can publish your own PDF file online for free in a few minutes! Sign Up
File loading please wait...
Citation preview

MIRCEA VALERIU DEACA

INVESTIGA II ÎN ANALIZA COGNITIV DE FILM

1

Layoută iăcopert : Mircea Valeriu Deaca

Editura BrumaR 300050ăTimişoara,ăstr.ăA.ăPopoviciă6 tel.: 00744 787 959 e-mail: [email protected] www.brumar.ro

Director executiv: Loredana Tîrzioru Directorăeditorial:ăRobertă erban

EdituaăBrumarăesteăacreditat ădeăc treăCNCS (ConsiliulăNa ionalăalăCercet riiă tiin ifice) pentruădomeniulăArteă iă tiin eăUmaniste,ăsubdomeniulăArteăVizuale http://www.cncs-nrc.ro/wp-content/uploads/2013/01/viz.ed .01.2013.pdf

DescriereaăCIPăaăBiblioteciiăNaţionaleăaăRomâniei DEAC, MIRCEA Investigaţiiăînăanalizaăcognitiv ădeăfilmă/ăMircea Deaca. - Timişoaraă:ăBrumar,ă2015ă ISBN 978-606-726-046-5 791.43 2

MIRCEA DEACA

INVESTIGA IIăÎNăANALIZAăCOGNITIV ăDEă FILM

Ti ișoa a,MMXV 3

Sumarul Sumarul............................................................................................................................................4 Introducere ......................................................................................................................................7 Începuturile .............................................................................................................................................. 7 Direc iiădeăcercetare ................................................................................................................................. 9 Volumul prezent .................................................................................................................................... 10 Capitolele............................................................................................................................................... 12 Publiculă int .......................................................................................................................................... 16 Mul umiri............................................................................................................................................... 16 Capitolul 1 - Noțiuni preliminare ale gramaticii cognitive ........................................................17 Categoriaă iăprototipul ........................................................................................................................... 17 Prototipul ............................................................................................................................................... 18 Sistemul lingvistic ................................................................................................................................. 19 Reuniunile simbolice ............................................................................................................................. 20 Schemaăînăgramaticaăcognitiv .............................................................................................................. 22 Domeniul semantic ................................................................................................................................ 23 Lexiconul /vs/ Gramatica ....................................................................................................................... 26 Procesele cognitive în GC ..................................................................................................................... 28 Semanticaăenciclopedic :ăcadrulă iădomeniulăsemantic ......................................................................... 29 Pragmaticaăcognitiv ............................................................................................................................. 30 Structuraăconceptual ă iăstructuraălimbajului ......................................................................................... 32 Semnifica iaăesteăoăconceptualizare ....................................................................................................... 32 Semnifica iaăesteăoăsimulareăsubăunăaspect ............................................................................................ 34 Capitolul 2 - Profilarea și construalul .........................................................................................36

Construalul ............................................................................................................................................ 36 Construalul la Noel Carroll .................................................................................................................... 74

Capitolul 3 - Construcțiile simbolice și discursul în Gramatica Cognitivă .............................79

Compozi iaă iărela iaădeăcoresponden ................................................................................................. 79 Compozi iaăcaă iăcategorizare ................................................................................................................ 81 Schemele constructive ........................................................................................................................... 83 Dou ătipuriădeăcompozi iiă:ăunipolareă iăbipolare .................................................................................. 84 Compu iăcuăanomaliiăsemantice ............................................................................................................ 85 Elaborarea – e-siteă iămontajul .............................................................................................................. 86 Autonomiaă iădependen a ...................................................................................................................... 88 Complementul /vs/ modificatorul – montajul ....................................................................................... 92 Rela iileădeădependen ăînăstructurileădeămontajăcinematografic ........................................................... 95 Construc iiănon-prototipice .................................................................................................................... 96

4

Sumarul Capitolul 4 - Discursul ................................................................................................................. 98 Reguliă iărestric iiăînădiscursă– categorizarea ......................................................................................... 98 Schemele constructive în discurs ........................................................................................................... 99 Capitolul 5 - Scheme de construcție conceptuală în film ...................................................... 104 Modificatorul ....................................................................................................................................... 104 Modificatorul cinematografic .............................................................................................................. 106 Modificatorulă iăafectul ........................................................................................................................ 112 Complementul ...................................................................................................................................... 112 Un experiment vizuo-verbal ................................................................................................................ 119 Situl cinematografic de elaborare (e-site) ............................................................................................ 123 Conectivitatea ...................................................................................................................................... 126 Capitolul 6 - Punctul de referință ............................................................................................. 131 Introducere ........................................................................................................................................... 131 The Silence (Ingmar Bergman, 1963) .................................................................................................. 135 Ida (Pawel Pawlikovski, 2013) ............................................................................................................ 137 Wonderful Life (Koreeda Hirozaku, 1998)........................................................................................... 138 Cameraă iăcentrulădeăprofilare .............................................................................................................. 138 Punctulădeăreferin ăsecundară iăprimar ................................................................................................ 140 Capitolul 7 - Metafora cinematografică ................................................................................... 141 The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989) .................................................................................. 141 KIWI:ăexempluădeămetafor ăcinematografic ...................................................................................... 178

Capitolul 8 - Sistemul descriptiv, eventul și metafora............................................................ 181

Sistemul descriptiv ............................................................................................................................... 181 Eventurile ............................................................................................................................................. 190 Montajul cinematografic ...................................................................................................................... 194 Eventurile,ămetaforeleă iăsistemeleădescriptive .................................................................................... 196 Sistemul descriptiv în Alphaville (Jean-Luc Godard, 1965) ................................................................ 212

Capitolul 9 - Ancorarea (grounding) și conceptualizatorii ..................................................... 216

Ancorarea ............................................................................................................................................. 216 Performativul ....................................................................................................................................... 216 Fic iunea .............................................................................................................................................. 217 Ciclul de control................................................................................................................................... 219 Niveleăfunc ionale – conceptualizatorii ............................................................................................... 221 Scriptulă iăsimulareaămental ............................................................................................................... 230

Capitolul 10 - Conceptualizatorii și rolurile narative .............................................................. 234

Conceptualizatorii expresiei principale ................................................................................................ 234 Conceptualizatorii expresiei subordonate ............................................................................................ 239 Nivelele narative la Edward Branigan ................................................................................................. 242 Naratoriiăîncatena iăînăFragii sălbatici (Ingmar Bergman, 1957) ........................................................ 246 Focaliz riăînăMad Max: Fury Road (George Miller, 2015) ................................................................. 249 Rolurile narative în Reservoir Dogs (Quentin Tarantino, 1992) .......................................................... 254 Profilareaăcinematografic ................................................................................................................... 263

Capitolul 11 - Conceptualizatorii și rolurile afective: companionii evocați.......................... 265

Afecteleă iărolurileănarative .................................................................................................................. 265 Empatiaă iăsimpatiaăcinematografic ................................................................................................... 267

5

Sumarul Companionul evocat ............................................................................................................................ 270 Cinematografulăcaăoăempatic ă„minteăextins ‖ ................................................................................... 272 Capitolul 12 - Analize de film .....................................................................................................276 Naratoriiădisocia i:ăThe Enforcer (Raoul Walsh, 1951) ....................................................................... 276 Le Plongeur (Jean Philippe Teddy, 1993) ........................................................................................... 282 The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989) ................................................................................. 285 Naratoriiăfuziona i:ăCache (Michael Haneke, 2005)............................................................................ 287 Lost Highway (David Lynch, 1997) .................................................................................................... 294 Code inconnu (Michael Haneke, 2000) ............................................................................................... 298 La Commune (1871) (Peter Watkins, 2000) ........................................................................................ 298 Ambiguitateaăpriviriiălaăcamer ........................................................................................................... 299 Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice .................................301 Oăteorieămatricial ăaădomeniilorădeăanaliz ăcinematografic .............................................................. 301 Primitivele conceptuale ....................................................................................................................... 305 Diagramaădomeniilorădeăanaliz ăcinematografic ............................................................................... 306 Domeniul prefigurativ ......................................................................................................................... 307 Domeniul figurativ .............................................................................................................................. 308 Domeniul diegetic ............................................................................................................................... 308 Domeniul simbolic (4) ......................................................................................................................... 309 Domeniul narativ ................................................................................................................................. 311 Domeniul conceptualizatorilor ............................................................................................................ 311 Domeniul afectelor .............................................................................................................................. 311 Domeniul discursului ........................................................................................................................... 312 Glosar...........................................................................................................................................313 Referințe ......................................................................................................................................315 Indice............................................................................................................................................323 Filmele citate ...............................................................................................................................326

6

Introducere

Introducere Începuturile Proiectulăacestuiăstudiuăaăap rutăînăaniiă1992-1994ăcândăamădescoperitălaăBibliotecaăNa ional ăaăFran ei,ă înă timpulă cercet riloră asupraă filmuluiă iă tradi ieiă deă carnaval,ă oă trimitereă laă gramaticaă cognitiv ă elaborat ă deă Ronald W. Langacker (1987, 1990, 1991).ă Deă atunciă aceast ă surs ă deă inspira ieă teoretic ă mi-a oferit o idee intuitiv ădespreăcumăfunc ioneaz ăsauăcumăseăpoateăexplicaăcon inutulăsemanticăpeăcareăîlăavemăînăfa aăunoră peteă deă lumin ă proiectateă peă ună ecran.ă Aă fostă ulterioră nevoieă deă ună traseuă deă cercetareă pentruă aă descoperiă formul rileă careă s ă acopereă dataă experimental .ă Ast zi studiul prezentă esteă înă c utareaă enun uriloră deă „disconfirmare‖ăconformăprincipiuluiădup ăcareădialogulă tiin ificăcaut ăs ăidentificeăprobaăinfirmant ăpentruăaă putea avansa cercetarea. De iăînăaceaăperioad ăcercet rileămeleădoctoraleăasupraărela ieiădintreăcinematografia regizorului italian FedericoăFelliniă iătradi iaăeuropean ăaăfestivuluiăcarnavalescă ineauădeădomeniulăstudiilorăculturale,ăînăparalel,ă amă urmată cursurileă luiă Christiană Metză iă Rogeră Odină deă laă IRCAVă – Institut de recherche sur le cinema et l‘audiovisuel, Paris IIII – Sorbonne nouvelle. Alte nume de notorietate în teoria de film ocupau catedre la acest institut la începutul anilor 90: Michel Marie, Jacques Aumont, Dana Polan, Alain Bergala, Marc Vernet, Michele Lagny, Pierre Sorlin, Marie Claire Ropars,ăCharlesăTessonă iăJean-Louis Leutrat. Revenind la cuplul Metz-Odină s ă men ion mă c ă cei doi teoreticieni proveneau din orizontul teoretic al demersului lingvistic (structurală i,ă respectiv,ă pragmatic).ă De iă m ă orientasemă c treă criticaă deă cinemaă dină aniiă 1987ă forma iaă meaă filologic cuprindeaăunăaparatăconceptualădeăsemiotic ăaplicat ăretoriciiăliterare.ăLucrareaămeaădeălicen ăaăfostă dedicat ăsimboluluiăpoeticăînăoperaăluiăTudorăArgheziă iăcoordonat ădeăstilisticianulăIonăCoteanu.ăAstfel, fiind educată înă coalaă româneasc ă deă semiotic ă structural ă aă aniloră 80ă careă aă fostă extremă deă bineă racordat ă laă cercetareaăvestic ăînăpofidaăsitua ieiăpolitice, m-amăintegratămaiău orăînăspa iulăacademicăfrancezăalăteorieiă iă istoriei de film. Nume de profesori români din semioticaăromâneasc ă(lingvistic ,ăliterar ăsauăfolclor)ăst rneauă cuă u urin ă aten iaă înă departamenteleă deă tiin eă umanisteă occidentale.ă Cercet rileă universitareă franceze sunt pozi ionate înămodăexplicităcaădiferen iate fa ădeăcriticaădeăcinemaăa aăcumăesteăeaăpracticat ăînăperiodiceleădeă interpretareă iăeseuăaleăfenomenuluiădeăcinemaă1 . AtâtăChristianăMetzăcâtă iăRogerăOdin s-auăaplecatăasupraăîntreb rii:ă„cumăfaceăsensăcinematograful?‖ă sauă „cumă oă serieă deă peteă peă ecrană cap t ă semnifica ie?‖.ă Metză (1971,ă 1977,ă 1991),ă de iă aă avută treiă etapeă metodologice – structuralist-semiotic ,ă psihanalitic ă iă enun iativ-pragmatic ă – aă p strată deaă lungulă cariereiă saleăvieădorin aădeăaăordonaăteoreticădistinc iaădintreăfilmă iăalteăarteă iădeăaăidentificaăinvarianteleădiscursului cinematografic. Roger Odin (1991, 2000) a preluat cadrul metodologic al pragmaticii actelor de limbaj (J. L. Austin, 1962; John Searle, 1969) pentru a formula o semio-pragmatic ăăaăfilmului.ăIdeeaăluiăOdinăesteăsimpl .ă Spectatorul este înscris într-ună „contractă institu ional‖ă deă lectur ă aă filmului.ă Diferiteă contracteă reprezint ă moduriă deă aă în elegeă obiectulă film.ă Înă interiorulă uneiă institu iiă caă „ tiin a‖ă ună filmă esteă citită laă modulă 1

Critica de film de genul Cahiers du cinema sau ea p a ti ată î ‘o â ia după de ăt e u st ălu it e po e t al ei, Ale Leo “e a , ți e de p a ti a eseist i te p etati ă a fe o e ului, da u ăspu de la ge ul de î t e ă i pe a e e eta ea u i e sita ă o p esupu e. De a eea u e istă de ât a e efe i țe î a est studiu la acest praxis critic, nici din F a ța și i i di ‘o â ia. Î azul ost u de e sul a aliti ăspu de doa la o se ie de î t e ă i aso iate: „ u se p odu e se ifi ația î fil ? , „ u î țelege spe tato ul e a di sti ulii p eze ți pe e a ul de i e a? , „da ă e istă o dife e ță de e a is de ge e a e a se ifi ației î t e fil și alte edia sau „ a e este dife e ța, î azul î a e ea a e ista, di t e se ifi ația e ală și ea izuală? . Di pă ate î spațiul u i e sita o â es dife e ța di t e iti ă și teo ie este deseo i a se tă.

7

Introducere documentarăiarăînăinteriorulăinstitu ieiăculturaleăaă„artei‖ăfilmul este citit la modul artistic. În cultura secolului 20ăcontractulădominantăesteăcelăalămoduluiăfic ional.ăAstfelănuăexist ăfilmulăsauăunăsingurătipădeăfilmăci,ădată fiindă c ă actulă deă contextualizareă esteă înă responsabillitateaă spectatoruluiă careă cite teă obiectulă deă oă manier ă diferit ăînăfunc ieădeăcontextulăpragmatic,ăavemăînăfa aănoast ăoăserieădeăfilmeădiferite.ăModurileăidentificateă suntă :ă fic ionalizant,ă documentarizant,ă privată (filmulă deă familie),ă fabulizant,ă performativ,ă artistică – estetică iă spectacularizant.ăS ănot măc ăsuportulăexpresivăpoateăfiăidenticăde iărezultatulă„film„ăesteădiferit.ăDeasemeneaă Odină identific ă oă matriceă deă „opera ii‖ă pragmaticeă peă careă leă faceă spectatorulă pentruă aă generaă ună modă particular.ă Opera iileă luiă Odină auă locă laă diferite paliereă deă operareă iă sunt:ă figurativizarea (construc iaă unoră forme figuri abstracte, grafice), diegetizarea (construc iaăuneiălumiăposibileăînăcareăpoateăevoluaăunăagentădotată cu atribute umane), narativizarea (construc iaă uneiă schemeă iă aă uneiă succesiuniă deă etapeă ceă marcheaz ă oă evolu ieă temporal ă iă oă transformare),ă ficționalizarea (elaborarea unui cadru de discurs în care polii comunic rii:ăenun torulă iăreceptorulăsuntăsitua iăîntr-oălumeăfictiv ),ăpunerea în fază (acordarea genului de rela iiăintersubiectiveădinăinteriorulăfic iuniiăcuărela iaădintreăspectatoră iăobiectulăfilmăsau,ăaltfelăspus,ătipulădeă rela ieădintreă artefactulăfilmă iă receptor)ă i,ăînăceleă dină urm ,ă discursivizarea ,ă adic ă opera iaă deă construc ieăaă valoriloră iă ideiloră peă careă enun ulă cinematografică leă transmiteă audien ei.ă Distinc iileă dintreă moduriă suntă realizate,ă peă deă oă parte,ă deă prezen aă sauă absen aă uneiă opera iiă înă modulă compozită i,ă peă deă alt ă parte,ă dină ierarhiaă oriă concatenareaă opera iilor.ă Deă exempluă oă serieă deă filmeă „experimentale‖ă nuă auă opera iaă deă narativizare.ă Demersulă luiă Odină tindeă aă elaboraă „arhitecturaă func ional ‖ă aă opera iiloră aplicateă deă spectatoră atunciă cândă oă serieă deă „consemneă deă lectur ‖ă îiă indic ă acestuiaă c ă seă afl ă înă cadrulă unuiă tipă particulară deă contract institu ională cultural.ă Gramaticaă rezultant ă cuprindeă oă serieă deă unit iă (opera iile)ă deă tipă pragmatică (presupun un mod de utilizare a unor indici filmici) structurate într-oă sintax ă (modul)ă semiotică relevant .ă Modulăparticularăpoateăfiăgândităcaăoăopera ieă iădeătipăpragmaticăceăconstituieă„condi iileădeăsucces‖ă(felicity conditions)ăaleăunuiătipădeăactădeăenun areăoriăîn elegere.ăDarătotu i,ăpeădeăoăparte,ănuăexist ăoălimit ăteoretic ăaă tipuriloră deă filme,ă deă cinema,ă ob inuteă prină varia iaă condi iiloră deă contextă institu ională i,ă peă deă alt ă parte,ă opera iileănuăauăoăbaz ăempiricătestat ă2 . Demersulă cercet toriloră franceziă men iona iă seă înscrieă înă primulă rândă înă tradi iaă structuralist ă deă tipulă semioticiiăaplicateănara iuniloră(V.I.ăPropp,ăClaudeăLeviăStrauss,ăA.J.ăGreimas,ăGerardăGenette).ăTotu i,ăcumă proiectulă semiotică nuă ineaă seamaă deă aspecteleă psihologieiă umaneă cuă efecteă asupraă moduluiă deă generareă aă semnifica iei,ă înă paralelă s-aă constituită ună curentă poststructuralistă ală c ruiă figur ă emblematic ă aă fostă Jacques Derrida.ă Derridaă aă identificată „crizele‖ă iă contradic iileă generateă deă ducereaă laă limit ă aă logiciiă semioticiiă structurale.ăOăserieădeăcercet toriăcaăRolandăBarthes,ăTzvetanăTodorovăoriăJuliaăKristevaăauăfostămaiăfocaliza iă asupra textului literar iar al ii,ă cumă ară fiă Jean-Francois Lyotard, Jean Baudrillard ori Michel Foucault, s-au orientatămaiăpronun atăasupraă„textelor‖ăculturaleăelaborateăpeătimpiăistoriciămaiălungi.ăLucr rileălorăs-au bazat peăunăamestecăalăprincipiilorăstructuralisteă iăalăcelorăpost-psihanaliticeăceăpotăfiăg siteăînălucr rileăluiăJacquesă Lacan.ăCuăalteăcuvinteăpentruăaădaăseamaădeămecanismeleăpsihiceăpuseăînăoper ădeăc treăsubiectulăcareăîn elegeă iăproduceătexteăsemioticeăinvestiga iileădeăsurs ăpsihanalitic ăauăreprezentatăunăteren fertil de explorare. ChristianăMetz,ăpentruăaăsatisfaceăatâtăcerin aăgramaticalit iiăsemioticeăcâtă iăceaăaăadecv riiăpsihologiceă aplicateăfenomenuluiăcinematografic,ăaăie ităîntr-oăprim ăfaz ădinăcadrulăsemioticiiăstructuraleăpentruăaă„testa‖ă o abordare post-structural ă aă mecanismeloră psihiceă ceă regizeaz ă comportamentulă deă produc ieă deă sensă ală spectatorului în Le Signifiant Imaginaire (1977).ăApoi,ăînămodănea teptat,ăMetzăs-aăorientatăc treăno iunileădeă teorieă aă enun riiă sistematizateă deă lingvistul Emile Benveniste în Problèmes de linguistique générale (vol.1, 1966 ; vol.2, 1974). Noua lucrare a lui Metz, L’Enonciation impersonnelle ou le site du film (1991) se orienteaz ăasupraăaspectelorăpragmaticeăaleăactuluiăenun rii,ăadic ăaceleăelementeăcareăauăsemnifica ieădoarăînă func ieădeăcontextulădeăutilizareăalăuneiăexpresiiăverbaleă/ăvizuale.ăCarteaăsaădescrieăînădetaliuăaceleăfiguriă(deă stil)ăcinematograficăcareăauăsemnifica ieădoarădac ăspectatorulă ineăseamaădeăactulădeăenun areăcinematografic .ă Pe scurtăpentruăaăîn elegeăceeaăareăsensăînălumeaăvirtual ,ăfic ional ,ăsauăînădiegezaăfilmuluiăspectatorulătrebuieă 2

Pe t u o i t odu e e 2013 b).

8

ai î detaliu a de e sului de teo etiza e și a aliză p e- og iti ă a fil ului ezi Dea a

a și

Introducere s ăiaăînăconsiderareăpalierulăcondi iilorădeăfabrica ieăaleăfilmuluiăcaăactădeăenun are.ăAcestămecanismăconstituieă tocmaiăcon inutulăsemnifica ieiăfilmiceăsau,ăcuăalteăcuvinteăcondi illeădeăfabrica ieăalăenun uluiădefinescătocmaiă con inutulăenun uluiă/ăexpresieiăfilmice.ă Laăoăprivireăsecund ădeplasareaădeăinteresăaăluiăMetzănuăesteăizolat .ăÎnăaceea iăperioad ăMichelăColinăsaă orientată c treă aparatul gramaticii chomskiene generative în Langue, film, discours. Prolegomenes a une semiologie generative du film (1985)ă iăapoi,ăcaăprimulăteoreticianăfrancezădeăfilmăcareăaăf cutăacestăpas,ăc treă demersul cognitiv în Cinéma, télévision, cognition (1992). Dominique Chateau în Le cinéma comme langage (1987) s-aăbazatătotăpeăgramaticaăgenerativ .ăDanielăDayanăînăstudiulăs uădespreă Stagecoach, Western Grafitti. Jeux de langage et programmation du spectateur dans la Chevauchée fantastique de John Ford (1986) a adoptată iăelăoăpozi ieăpragmatic ăînăceeaăceăprive teăanalizaădeăfilm.ă i,ădesigur,ăOdinăcare,ăde iănuăaădorităoă desp r ireăradical ădeătradi iaăsemiotic ăstructural ,ăaăutilizatăînăseriaăsaădeăc r i, Cinéma et production du sens (1991)ă iăDe la fiction (2000), peădeăoăparte,ăno iunileădeăenun areăaleăluiăEmileăBenvenisteă i,ăpeădeăalt ăparte,ă pragmaticaă acteloră deă vorbireă dezvoltat ă deă Johnă Searle.ă Altfelă spusă peisajulă teorieiă deă filmă francezeă de la finalul anilor 80 nu a mai fost un bloc dependent de figurileă deă pror ă aleă structuralismuluiă ciă s-aă l sată „contaminat‖ă deă direc iileă deă cercetareă aă semnifica ieiă deă inspira ieă lingvistic ă americane.ă Cuă timpulă îns ă înă teoriaăclasicăsemiotic ăobserva iileăluiăEmileăBenvenisteăauăc p tatăoăimportan ăcrescând , reorientând emfaza deăaplica ieăteoretic .ăObserva iileăsaleăauăgeneratăunăcâmpăfertilădeăcercetareăatâtăînădomeniulăstudiilorăliterareă câtă iă înă celă ală studiiloră deă film.ă Teoriaă enun riiă inspirat ă deă Benveniste,ă deă fapt,ă marcheaz ă oă punteă deă leg tur ăcuăteoriaăactelorădeăvorbireăaleăluiăJ.L.ăAustină iăJohnăSearle.ăUnăelevăalăluiăEmileăBenveniste,ăAntoineă Culioli, în Pour une linguistique de l’enonciation (1990)ă aă produsă oă sistematic ă teoretizareă iă continuareă aă logiciiăenun riiăcaăfactorădecisivăînămecanismulădeăgenerareădeăsemnifica ie.ăNuăexist ăîns ăast zi,ădinăceeaăceă tiu,ă ună cercet toră careă s ă apliceă aparatulă teoretică ală luiă Culioliă înă domeniulă studiuluiă fenomenululuiă cinematografic.ăDar,ăironic,ăLangackerăînă2007ăafirm ăf r ăambiguitateăechivalen a demersuluiăs uăcategorică deăsemantic ăcognitiv ăcuăteoriaăenun riiăluiăCulioli.ăDeăfaptăînăviziuneaăluiăLangackerăceleădou ăgramaticiă suntă fe eleă uneiă singureă teoriiă aă enun rii pentruă careă structuraă limbajuluiă esteă ancorat ă înă discursă iă interac iuneaăsocial ăaăutilizatorilorăs i.ăPentruăelă„înăprincipiu,ăGramaticaăCognitiv ăesteăoăteorieăaăenun riiă (Culioli,1990)‖ă iară „dezvolt rileă saleă viitoareă voră faceă acestă aspectă maiă aparent‖ă (Langackeră 2007 : 450). In acestăfelăunăpodădeă„acord‖ăteoreticăseăpoateădesena peste Atlantic. Peă parcursulă cercet riloră meleă dină perioadaă 1990-1995,ă pentruă aă verificaă adecvareaă psihologic ă aă opera iilorădefiniteădeăOdină iăpentruăaăpropuneăoăcaleădeăanaliz ămaiăempiric ăaăfenomenuluiăcinematografic,ă am descoperit o serie de cercet riăînădomeniulă tiin elorăcognitive,ăast ziănumiteăneuro tiin e.ăNeuro tiin ele, peăscurt,ăreunescăstudiiă iăcercet riăempiriceădeăpsihologieăcognitiv ,ăneurofiziologieă iăneuroanatomie,ădară iă modele ale mecanismelor neuronale de procesare a stimulilor.ă Acesteă studiiă dauă oă baz ă deă verificareă aă adecv riiădintreăpropunerileăteoreticeă iărezultateleătesteloră/ăexperimentelorădeălaborator.ăDar,ăcomplementar,ă studiileădeălaboratorăauăgeneratăînăultimiiăaniăobserva iiăpeăcareăsintezaăteoretic ătrebuieăs ăle ia în calcul.

Dire ții de er etare Oă prim ă direc ieă deă investiga ieă aă fostă circumscris ă deă lucr rileă despreă imaginileă mentaleă (Shepardă Ță Kosslyn),ămodularitateaămin iiă(JerryăFodor,ăRayăJackendoff,ă1983),ămoduleleădeăinteligen ăartificial ăaleăluiă Marvină Minsky,ă re eleleă conec ionisteă (Paul Churchland, 1988),ă problematicaă con tiin eiă (Davidă Chalmers,ă DanielăDennet,ăAntonioăDamasio,ă2010)ăsauăstudiileădeăanatomoăpatologieăcortical ăaleăluiăMichaelăGazzanigaă oriă Jaakă Pankseppă (1998).ă Datorit ă acesteiă literaturi am avut ideea de a studia tipurile de handicapuri ale sistemuluiă corticală deă prelucrareă aă stimuliloră vizualiă pentruă aă identificaă iă izolaă proceseleă deă prelucrareă aă informa ieiă vizualeă iă aă leă delimitaă caă opera iiă generatoareă deă sensă înă domeniulă imaginii. Studiul nu s-a concretizat,ădarăamăavutăpl cutaăsurpriz ădeăaăconstataădup ă20ădeăaniăc ăideeaănuăeraălipsit ădeăinteresămaiăalesă înă contextulă crea ieiă unuiă cadruă deă tipă neuro tiin aă esteticiiă iă aă filmuluiă oriă ală disciplineiă deă studiuă numit ă psihocinematicaă(Shimamura,ă2013ăa;ă2013ăb;ă2012:ă14).ăAceast ădirec ieădeăstudiuăseăconcretizeaz ăast ziămaiă 9

Introducere alesăînăanalizaăactivit iiăcerebraleă/ăneuronaleăaăparticipan ilorăangaja iăînăexperien eăaleăproces riiăunorăstimuliă vizualiărealizat ăcuăajutorulăscanerelor de tip fMRI. Oăaădouaădirec ieădeăexplorareăaăfostăprovocat ,ăpeădeăoăparte,ădeăstudiileăluiăEleanor Rosch (1973, 1976) despreămodulădeăcategorizareăumană(prototipicalitatea)ă iădespreăsemnifica iaădependent ădeăsuportulăcorporală uman ale lui Georgeă Lakoffă(1985,ă 1987)ă i,ă peă deăalt ă parte,ă deă studiileăluiă Gillesă Fauconnieră(1984,ă 2002,ă 2007) referitoareă laă integrareaă conceptual ă iă spa iileă mentale, Jacques Fontanille (1989), Leana Coulson (2000,ă2000b)ă iăEveăSweetseră(2000,ă2008)ădespreăspa iile mentale.ăOăserieădeăstudiiădeăreferin ăauăap rutăînă volumul editat de Brygida Rudzka-Ostyn, Topics in Cognitive Linguistics (1988)ă ă iă înă volumulă editată deă Lawrence Weiskrantz, Thought Without Language (1988). Înă aceaă perioad ă amă aplicată înă studiulă despreă operaă luiă Federicoă Felliniă no iuneaă deă sistem descriptiv menit ă aă explicaă cuno tin eleă enciclopediceă peă careă leă areă spectatorulă despreă oă no iuneă sauă altaă (ună felă deă defini ieăcuăgrani eăneclareăreferitoareălaăoăno iuneăsauă„ceă timădespre‖).ăAcesteăinstrumente teoretice mi-au permisăs ădisocieză motivul de carnaval, figura cinematografic ă iă sistemul descriptiv evocat de un motiv sau altul (Deaca, 2009). Am detaliat în acest studiu conceptulă iărela iileăsaleăcuăno iuniăsimilareăîn capitolul 8 Sistemul descriptiv, eventul i metafora.

Volumul prezent Studiulă prezentă seă înscrieă înă direc iaă cercet riloră deă teorieă cinematografic ă cognitiveă ini iateă deă Noelă Carrollă iă Davidă Bordwell, pionierii acestui tip de abordare.ă Al iă exponen iă aiă acestuiă tipă deă abordare a fenomenului sunt Edward Branigan, Torben Grodal, Murray Smith, Tim J. Smith, Ed Tan, Carl Plantinga, Keith Oatley, Greg M. Smith, Arthur P. Shimamura (vezi Deaca, 2013 a, 2013 b pentru o prezentare a teoriilor sus inuteă deă ace tiă cercet tori). Schimbareaă deă paradigm ă aă adusă oă proliferareă atâtă aă studiiloră empiriceă cantonateăînăexplorareaăunorăaspecteăaleăfilmuluiă( iăimplicităabandonareaăunuiădemersămaiăcomprehensivăală fenomenului cinematografic de tip Gilles Deleuze) câtă iăoăproliferareăaăobiectului film 3 . Amăîncercatăs ăînscriuăstudiulăprezentăînăparadigmaă fuzzy aăacestuiătipădeăabordare.ăStudiulăreune teăoă colec ieă deă cercet riă ceă abordeaz ă aspecteă aleă teorieiă iă analizeiă deă filmă f r ă aă c utaă oă teorieă integratoare,ă oă nara iuneăteoretic ăglobalizant .ăDiferen aăconst ăînăinten iaăconstant ădeăaăaplicaăno iunileăgramaticiiăcognitiveă elaborate de Ronald W. Langacker discursului cinematografic. În definitiv exist ă inten iaă de a continua proiectul gramaticii de film sub auspiciile acestui curent lingvistic. Studiulănuăesteăoăintroducereăînălucr rileăcognitivi tilorăciăreprezint ădoarăoăserieădeărelu riă iăreformul riă ale cadrului conceptual al Gramaticii Cognitive (GC) iă ală observa iiloră desprinseă dină alteă cercet ri. Studiul configureaz ,ă exploreaz ă sauă investigheaz ă posibilit ileă deă aplicareă aleă no iuniloră GCă înă cazulă discursuluiă vizuală cinematografic.ă Dară aă fostă necesară deă aă ineă contă iă deă aă amintiă sauă procesaă studiileă empiriceă aleă neuro tiin eloră dină ultimaă vreme.ă Cadrulă cognitivă deă cercetareă - al fenomenuluiă mediaă audiovizuală iă înă particular al filmului – esteă asociată studiiloră deă laboratoră iă testeloră peă subiec iă umani.ă Scanareaă activit iiă cerebraleă înă cadrulă unoră sarciniă deă procesareă deă informa ieă esteă dejaă oă activitateă curent .ă Rezultateleă iă ipotezeleăacestorătesteăsuntădeăluatăînăcalculăînătimpulăinvestiga ilorăspeculativăteoretice.ă Volumulă prezentă reune teă oă serieă deă studiiă ceă exploreaz ă intui iiă iă propuneriă deă în elegereă aleă fenomenuluiă conceptuală cinematografic.ă Carteaă nuă reprezint ă oă teorieă unitar ă ci, peă modelulă neuro tiin elor, aduceă înă interiorulă unuiă fluxă deă investiga ieă informa iiă dină ariiă deă cercetareă disparate.ă Esteă inerentă i o consecin ăaădescentralit iiădomeniuluiăneuro tiin eloră iăaplica ilorăsaleăasupraăliteraturiiă iăfilmului. Ipotezele iăintui ileăauăfostăverificateăpeăunăcorpusădiversăfilmicăastfelăc ăsunt prezente în text o serie de analize mai mult sauămaiăpu inădezvoltate.ăCarteaăesteăceeaăceăspuneă iătitlul:ă o colecție de investigații.ăOăserieădeădiagrameă iă ilustra iiă acompaniaz ă textulă verbală cuă rolă deă aă ilustraă iă explicaă sauă focalizaă aten iaă lectoruluiă c r iiă c treă 3

Vezi a aliza î a ti olul lui F a es o Casetti, si pto ati i titulat „Theory, Post-Theory, Neo-Theories: Changes in Dis ou ses, Cha ges i O je ts din 2007 (comentat în Deaca, 2013a).

10

Introducere anumite aspecte aleă imaginiiă cinematografice.ă Caă iă înă alteă lucr riă precedenteă r mână îns ă partizanulă uneiă practiciă deă scriitur ă critic ă vizuo-verbal . Alegerileă cadreloră citateă dină filmeă iă repozi ionareaă oriă resintagmatizareaă loră înă pagin ă reprezint ă oă con tient ă alegereă non-verbal ă aă criticuluiă iă oă manier ă deă a valoriza,ă aă subliniaă iă aă recreaă traseeă deă în elegereă oriă interpretareă aă imaginiiă înă cauz .ă Investiga iileă nuă seă cantoneaz ă unică înă analizaă meta-teoretic ă ciă seă combin ă iă par ială cuă interpretareaă filmului,ă dară numaiă deă oă manier ă peă câtă posibilă „controlat ‖.ă Lucrareaă nuă esteă destinat ă aă sus ineă argumenteă pentruă oă interpretareă particular ăciădoarăaăexplicaă iădescrieămecanismeădeăconceptualizareăcareăfacăposibil ădeăoămanier ăparticular ă interpretarea unui suport expresiv audiovizual. Nu ne-a interesat la ce interpretare anume ar ajunge acest ipotetic lector spectator ci la cumăajungeăelăs - iăformezeăoăîn elegereă iăoăinterpretareăaăunorăstimuliăauraliă iă scopici. Peă deă oă parteă GCă impuneă ună cadruă teoretic,ă abstract,ă iară peă deă alt ă parte,ă observa iileă testeloră iă explor riloră cliniceă corticaleă aducă înă lumin ă oă serieă deă particularit iă aleă modului deă procesareă cognitiv ă ală creierului (brain).ăÎnăspecialălucr rileăluiăLawrenceăBarsalouădespreăsimul riă(1999) ori cele ale lui Vilayanur Ramachandran (2011, 2012) eviden iaz ă aspecteleă corporaleă (embodied)ă aleă cogni ieiă ceă nuă ină deă oă logic ă „computa ional ‖.ă Diferen aă dintreăcogni iaă modelat ăpeă bazaă unuiă algoritmă deă calculă deătipă generativă (logică arborescent)ă iăceaă„corporalizat ‖ă ineădeăideeaăc ătr s turileăcogni ieiăumaneăsuntădependenteădeăarhitecturaă anatomic ă iăfunc ional ăaăsuportuluiăbiologic neuronal.ăCaăs ăd mădoarăunăexempluănotatădeăZacksă(2010:ă2).ă Studii de neurofiziologie au constatat c ă informa iaă legat ă deă mi careă esteă legat ă deă procesareaă detect riiă limitei unui event. Ariileăcorticaleăcareăr spundăselectivălaălimiteleădeăeventăincludăatâtăoăarieăspecializat ăînă detectareaă mi c riiă câtă iă oă regiuneă ceă reac ioneaz ă selectivă laă mi careaă biologic .ă Alteă ariiă reac ioneaz ă selectivălaăpeisajeă iăcl diri,ălaăfe eleăumane,ăculoare,ălimbaj,ăcorpulăuman.ăPeădeăalt ăparteămecanismeăcomuneă sunt utilizateă deă cortexă pentruăîn elegereaă pove tiloră iă vie iiă naturaleă (Zacksă 2010:ă 12).ă Înă lucr rileăluiăJackă Gallantăg simănota iileăreferitoareăariile corticale specializate la procesareaăneuronal ăaăp r ilor corpului uman separateădeăceleăcareăreac ioneaz ălaămi c rileăcorpuluiăumană(Gallantă2012:ă1210ăsq).ăCategoriileăsemanticeă suntăimplementateăpeăh r ileămentaleăneuronaleăînăfunc ieădeăpregna aăacordat ădeăinterac iuneaăfunc ional ăcuă agentulă uman.ă Deă exempluă „atletul‖ă areă oă arieă dedicat ă proces riiă separat ă deă ceaă dedicat ă categorieiă deă „persoan ‖.ăCuăalteăcuvinteăceleădou ăcategoriiănuăseăafl ăîntr-oărela ieăierahic ădeăincluziuneăsemantic ăciăsuntă categoriiăegaleăcaăgreutateăsituateăpeăacela iăpalier înă„spa iulăsemanticăcortical‖.ăAceast ăstructur ăsemantic ă dependent ă deă arhitecturaă cortical ă esteă înă conflictă cuă oă structur ă func ională computa ional ă aă semnifica iei.ă Totodat ăsec iuniăneuronaleăspecializateăparticip ăînăacordălaăprocesareaăaltorătipuriădeăstimuliă(Gallantă2012:ă 1219). Dou ă efecteă esen ialeă potă fiă desprinse:ă cogni iaă areă ună substrată imanentă iă ireductibilă corporală deă semnifica ieă (schemeă ireductibileă careă auă semnifica ieă înă sineă pentruă ună corpă uman;ă e.g.ă schemaă de imagine „container‖)ă iă cogni iaă uman ă opereaz ă cuă judec iă deă categorizare ale obiecteloră dependenteă deă judec iă aproximativeă iăfunc ionaleădependente de o entitate corporal-uman .ăCategoriileăumaneăsuntăconglomerateădeă tr s turiă ceă nuă suntă niciă necesareă niciă suficienteă ciă sunt formate în jurul unui caz exemplar, un prototip. Categoriaă „pas re‖ă reune teă entit iă careă nuă de ină totalitateaă tr s turiloră definitoriiă aleă categoriei.ă Anumiteă exemplareă de ină maiă multeă tr s turiă – suntă maiă tipice;ă e.gă „vrabia‖ă – iară alteleă suntă atipiceă iă de ină pu ineă tr s turiăcomuneăcuăalteăexemplare – e.g.ă„stru ul‖. Semnifica iaăesteăimanentăcorporal ă iăimanent ăînăconceptualizare.ăSchemele de imagine, de exemplu, suntă„paterneăschematizateădeăactivitateăabstractizateădinăexperien aădeăziăcuăziăaăcorpului,ămaiăalesăceleălegateă deă experien aă viziunii,ă spa iului,ă mi c riiă iăfor ei‖ă (Langackeră 2008:ă 32;ă veziă iă Oakleyă T.,ă2007:ă 214-235). Astfelăoănuan ăradical ăpentruăacestăgenădeăabordareăconst ăînăîn elegereaăfaptuluiăc ăoăprocesareăaăunuiăcanală de expresie este inerent o conceptualizare. Canalul deăexpresieăsemiotic ăpoateăfiăînădomeniulăverbalului,ăsuitaă fonologic ,ă iară înă domeniulă vizualului,ă suitaă deă indiciă perceptualiă careă permită recunoa tereaă unuiă obiect.ă Peă scurtă conceptualizareaă nuă maiă areă nevoieă deă unitateaă simbolic ă a aă cumă aă fostă definit ă deă structuralismulă provenitădeălaăFerdinandădeăSaussure;ăundeăsemnulălingvisticăesteăformatădinăasociereaăarbitrar ăaăuneiăimaginiă mentaleă iă aă unuiă suportă expresiv iă generată deă c treă sistemulă deă opozi iiă dină sistemulă lingvistic. Semnul lingvistic nu esteă abandonat,ă dară elă reprezint ă doară ună cază deă manifestareă aă conceptualiz rii.ă Semnifica iaă 11

Introducere implic ă iăsimul riămotoriiă iăexist ă iăcontexteăînăcareăcuvinteleăabstracteăsuntăasociateăunorăsimul riăsenzorială motoriiă i,ăalteori,ăsuntăputernicăasociateăcuăvalen eăemo ionaleă(Koustaăetăal.,ă2011ăapudăZwaan,ă2014;ăBorghiă ȚăBinkofski,ă2014;ăPecherăȚăZwaan,ă2005ă iăZwaan,ă2008).ăSemnifica ia,ăînăanumiteăcontexte,ăpoateăfiădirectă în eleas ă(apprehended). Oădistinc ieăesen ial ăacestuiăcadruădeăexplorareăareăloc între procesele de tip bottom-up iăcelădeătipătopdown. Procesarea de tip bottom-upă ineă deă procesareaă automat ă aă informa ieiă deă laă percep iaă stimuliloră senzorialiălaăcunoa tere.ăProcesareaădeătipătop-downă ineădeăutilizareaăstructuriloră iăschemelorăde cuno tin eă înmagazinateăînămemorieăpentruăaăghidaăceeaăceăpercepem.ăBottomăimplic ăsistemeădeăprelucrareăaăsemnaleloră careă suntă cognitivă impenetrabile,ă încapsulate,ă insondabileă con tiin eiă iară topă implic ă structuriă mentaleă deă cunoa tereă careă potă fiă explorateă iă con tient.ă Fenomenulă deă procesareă bottom-upă implic ă proceseă deă operareă asupra stimulilor, încapsulate, automate, ce se traduc sub forma unor constrângeri corporalizate asupra conceptualiz rii.ă Peă deă alt ă parteă zonaă schemeloră top-downă implic ă o mai mareă suple eă interpretativ ă aă indiciloră percepu iă deă c treă subiect.ă Înă acestă sensă oă gramatic ă cognitiv ă nuă areă oă caracteristic ă dominantă pragmatic ăpentruăcareăcontextulădeăinterpretareădetermin ăsemnifica iaăciăareă iăoăcomponent ădeăconstrângeriă formal datorateămoduluiădeăprocesareăaăinforma ieiălaăetajeleăcorticaleădeănivelăjos.

Capitolele În capitolul 1 – Noțiuni preliminare al gramaticii cognitive - amă încercată oă sumar ă sistematizareă aă abord riiă GC.ă No iuniă pivotă aleă acestuiă demersă – categoria semantic ă iă prototipul,ă schema,ă reuniuneaă simbolic ,ă domeniulă semantic,ă conceptualizareaă – suntă definiteă iă explicate.ă Capitolul 2 – Profilarea i construalul – esteădedicatăînăprincipalădefini iilorăpeăcareăLangackerăleăofer ăasupraămoduluiăînăcareăoăexpresieă (fonologic ăsauăvizual )ăîiăpoateăoferiăutilizatoruluiăs uăoăcaleădeăconceptualizareăaăunuiădomeniuăsemanticăsauă unuiăcorpusădeăcuno tin e.ăAcestăcorpusădeăcuno tin e,ăcareăpoateăcuprindeă iăsitua iaădeăcomunicareăînăcareă suntăangaja iăvorbitorulă iăascult torulăunuiăenun ăoriăemi torulă iăreceptorulăunuiăartefactăaudiovizual,ăpoateăfiă în elesăcaăoă„scen ‖ăoriăoă„situa ie‖.ăOăanumit ăperspectiv ă iăcaleădeăconceptualizareăesteăsus inut ădeăsuportulă expresivăalăuneiăreuniuniăsimbolice,ăprofilareaă iăconstrualul. Construalul, în GC, fiind un fenomen ce poate fi descrisăînătermeniăvizuali:ă„înăcareăcon inutulăesteăcaăoăscen ăiarăconstrualulăeiăesteăoămanier ăparticular ădeăaăoă vedea‖ă(Langackeră2008:ă55).ăÎnăacestăcadruăoăserieădeăelementeădeicticeăfun ioneaz ăcaămodalit iădeăancorareă aăconceptualiz riiălaăunăterenăpeăcareăareălocăcomunicarea.ăFenonemenulăesteănumităancorareaăsauă„grounding‖ă (de la cuvântul englez ground, i.e. terenul). O serie de strategii lingvistice sau audiovizuale (cinematografice) de ancorareă aă semnifica ieiă evocateă laă terenulă peă careă areă locă produc iaă enun uluiă formeaz ă oă „retoric ‖ă aă ancor rii.ăÎnăacestăcapitol,ădeasemeneaăesteădetaliatămodulădeăaăconcepeăfic iuneaăînăGC.ăFic ionalitateaăapareă laă maiă multeă paliereă deă analiz .ă Peă deă oă parte,ă fic ionalitateaă ineă deă virtualitateaă entit iiă laă careă seă faceă referin ă – referin aă areă locă laă oă instan ă aă uneiă entit iă într-oă concep ieă deă realitateă - i,ă peă deă alt ă parte,ă discursiv,ădeăfaptulăc ăunăactădeăvorbireăsecundăsuprascrieăcon inutulăunui act de vorbire care este astfel pus întreăparantezeă iăî iăpierdeăfor aăilocu ionar ăconven ionalăatribuit .ăAmăalesăs ăaducăînădiscu ieăaiciămodulăînă careă Noelă Carrollă vedeă profilareaă cinematografic ă iă indiciiă cinematograficiă careă servescă laă elaborarea unui construal particular asupra unei scene conceptuale. În capitolul 3 – Construcțiile simbolice i discursul în Gramatica Cognitivă – focalizareaăareălocăasupraăconstruc iilorăunorăunit iăsimboliceădeămaiămariădimensiuniă (ceeaă ceă seă nume teă tradi ional sintaxa).ă Esen ialeă defini ieiă acestoră reuniuniă simboliceă suntă rela iileă deă coresponden ,ădeăcategorizareă iăde formare aăschemelorăconstructive.ăS ăreamintimăc ăacestăpalierădeăanaliz ă deceleaz ă nuă formeă sintacticeă abstractă formaleă ciă reuniuniă simbolice înă careă elementulă semantică primeaz .ă Construc iileă difer ă peă axaă elabor riiă iă schematicit iiă lor.ă Oă no iuneă important ă dezvoltat ă înă gramaticaă luiă Langacker este cea a sitului de elaborare, i.e. e-site. E-site-ul este un element conceptual (de semnifica ie) imanentă înă concep iaă uneiă unit iă simboliceă peă careă ună altă elementă simbolică îlă vaă elaboraă maiă înă detaliu.ă Înă fenomenulăcinematograficăanumiteăreuniuniăsimboliceăvorăcon ine,ăfiindăvorbaădeăcerin aădeăcon inutăaăGC,ăînă descriereaălorăsemantic ăunăelement imanent schematic conceptual. Cu alte cuvinte, în acest gen de abordare, 12

Introducere nuă exist ă elementeă lipsiteă deă semnifica ieă sauă elementeă deă tipă diacritică lipsită deă oă descriereă semantic .ă Deă exempluă iă ună elementă expresivă caă „mi careaă deă camer ‖,ă considerat ă înă modă tradi ională caă lipsit ă deă oă semnifica ieăparticular ă iăîn eleas ăcaăoăform ăpurăexpresiv ,ăesteăv zut ăcaăavândăînăinteriorulădescrieriiăsaleă semantice un e-siteăabstractăschematicăpeăcareăoăalt ăunitateăoăvaăelabora.ăAltfelăspusă„mi careaădeăcamer ‖ă esteă oă unitateă simbolic ă careă con ineăună elementăconceptuală extremă deă abstractă iă schematică reprezentat,ă dară prezent.ă Acestaă poateă fiă tocmaiă binomulă „obiectul‖ă /ă „subiectul‖ă viziuniiă laă careă d ă accesă „mi careaă deă camer ‖.ăÎntreăceleădou ăelementeăseăstabile teăoărela ieădeăautonomieă iădependen ă iădeăprofilareăcuămaxim ă subiectivitateăoriămaxim ăobiectivitate.ăCapitolul 4 – Discursul – descrieăformareaăunit ilorăsimboliceădeătipă discursivă iă formareaă unoră schemeă discursiveă conven ionaleă unuiă anumită num r de utilizatori. Tot aici este introdus ă no iuneaă deă „event‖ă (sinonimulă românesculuiă „eveniment‖).ă Eventulă esteă considerată oă unitateă conceptual ăceăprive teăsuiteădeăac iuniăconceptualizateăcaăunit iăaccesibileăcaăîntreguri.ă O serie de scheme constructiveăsuntădeăîn elesăcaăfiindăformateădintr-oăunitateădeătipăcomplementă iăoă unitateăcentruădeăprofilareăiarăalteleăsuntăconstruc iiăînăcareăunămodificatorăesteăasociatăsintacticăunuiăcentruădeă profilare.ăAcesteaăsuntăsimilareăconstruc iilorăsintacticeăformate dintre unăverbă iăunăcomplementă iăunănumeăcuă un adjectiv. Capitolul 5 – Scheme de construcție conceptuală în film – esteădedicatăidentific riiăconstruc iiloră cinematograficeă cuă compu iă modificatoră iă complement.ă Acesteă structuriă conceptualeă evocateă deă structuri expresiveăsuntăcomuneăverbaluluiă iăvizualului.ăCapitolul 6 – Punctul de referință – aduceăînădiscu ieăpunctulă deă referin ă fa ă deă careă ună obiectă referentă esteă identificat.ă Punctulă deă referin ă esteă entitateaă deă fundală careă serve teăpentruăaăidentificaă iăconceptualizaăobiectulă int ăprofilatădeăoăexpresie.ăDeăexempluă intaăuneiăc ut riă esteă obiectulă reperă dină frazele:ă „Undeă esteă Ion?‖,ă ‖Peă deal,ă lâng ă copacul lovită deă fulger‖.ă Diverseă conceptualiz riăsuntă„situate‖ăpeăunăpalierădeăconceptualizare sau într-oăconcep ieădeărealitateăînăfunc ieădeăună punctădeăreferin .ăUnăpunctădeăreferin ăseminalăpentruădiscursulăcinematograficăesteăentitateaăagent,ădotat ăcuă atribute umane, personajul. Câteva exemple din filmele lui Ingmar Bergman, Pawel Pawlikovskiă iăKoreedaă Hirozakuăilustreaz ăaplica iaăacesteiăno iuniăînăfenomenulăcinematografic. De iă amă evitată analizaă deă filmă interpretativ ă iă eseulă dedicată unuiă cineastă Capitolul 7 – Metafora cinematografică – esteă oă analiz ă maiă înă detaliuă aă filmuluiă The Seventh Continent al lui Michael Haneke ce deschideăoăreflec ieăasupraăperformativit iiăcinematografuluiăcaăactădeăcomunicareădeătipăvizual.ăMecanismulă metaforeiăconceptualeăesteădetaliatăînăcadrulăunorăabord riăcomplementareădeătipăGCădintreăcareăceaăaăluiăGilles Fauconnieră ocup ă primulă plan.ă Peă scurtă metaforaă esteă în eleas ă caă fiindă inclus ă unuiă modă performativă deă lectur ă înă careă oă ipotez ă deă lectur ă î iă g se teă „ra iunea‖ă iă structuraă înă discursulă cinematografică suport.ă Mecanismulăinterpret riiădiscursuluiăcinematograficăreprezint ăastfelăoăeuristic ăînăcareăunădomeniuăsemantică maiă abstractă î iă g se teă ună exempluă maiă concretă cuă ajutorulă c ruiaă poateă fiă conceput.ă Domeniulă semantică abstractăesteăconceputăcuăajutorulăunuiă„filtru‖ăconceptualăreprezentatădeăc tre reuniunile simbolice pe care le produceă discursulă cinematografică unuiă spectator.ă Justificareaă metaforeiă esteă gradual ă iă cuprindeă instan eă înă careă coresponden eleă dintreă domeniulă abstractă iă celă concretă suntă multipleă iă greuă deă evitată iă alteleă înă careă interpretareaăareăunăgradădeă„for are‖ăquasi-arbitrar ăaăcoresponden elorăjustificative.ăAmăadusăînădiscu ieă iăună miniăfilmădeăanima i,ăKIWI,ăpentruăaăpreg tiă capitolul 8 – Sistemul descriptiv, eventul i metafora. În acest capitolă amă detaliată no iuneaă deă sistem descriptiv. O subcategorie a sistemului descriptiv, atunci când acesta esteă procesată onlineă (i.e.ă înă contextulă unuiă fluxă temporală deă percep ii)ă ,ă oă reprezint ă eventul.ă Oă manier ă particular ă deă aă vedeaă lucrurileă ineă deă faptulă c ă oă concep ieă poateă fiă explorat ă înă detaliuă - iă atunciă cap t ă aspectulăuneiăsimul riăsenzorialămotoriiădeăgranula ieăsauărezolu ieăfin ă–, sau într-o modalitate în care anumite zoneă suntă con tientizateă caă formândă întreguriă (gestalturi)ă - iă areă aspectulă uneiă granula iiă oriă rezolu iiă maiă grosiere.ăConcep iaăpoateăfiăaccesat ăsubăinfluen aăuneiăschemeădinămemoriaădeălung ădurat ăcare,ăcaăatareăesteă inaccesibil ăcon tient.ăSistemulădescriptivăesteăformatădeăoăre eaădeăconexiuniădeăfundalănecesar ăuneiăprofil riă particulareă iăareăaceast ăgranula ie grosier ă(esteă coarse grained).ăUtilizezăînăacestăcapitolăno iuneaădeăsistemă descriptivă iăschem ăpentruăaădistingeăîntreămetonimieă iădou ăsubcategoriiăaleămetaforei:ăceaădescriptiv ă iăceaă hermeneutic .ăMetaforaăesteăastfelăîn eleas ăca oămanier ăsauăoăstrategieădeăaăacordaăsistemeădescriptiveă iădeăa formaăpun iădeăreordonareă iăreconfigurareăaăcon inutuluiăconceptual.ăăContinuândăinvestiga iaăasupraărela ieiă dintreăverbală iăvizualăterminăcapitolulăcuăoăipotetic ădirec ieăexploratorie. Pornind de la un recent articol al lui 13

Introducere RolfăA.ăZwaană„EmbodimentăandăLanguageăComprehension:ăReframingătheăDiscussion‖ă(2014)ăamăexplorată iă reluatăcuătitluădeăipotez ăoăideeămaiăvecheăexprimat ădeăJulianăJaynesă(1976)ădespreăposibilitateaăexisten eiăaă dou ă sistemeă deă reprezentareă neuronală implementate.ă Celeă dou ă sistemeă – numiteă deă Zwaană simbolică iă corporalizat, i.e. senzorial-motoriu – prezint ăelementeăschematiceăcomuneă iădiferen eădeătratareăaăcorpusuluiă deă cuno tin eă sauă inputuri.ă Peă deă oă parteă eleă comunic ă iă pară s ă aibeă un sistem comun de reprezentare schematic ,ă unic,ă deăfactur ă top-down,ă dar,ă peă deă alt ă parte,ă exist ă experimenteă careăaducă argumenteă pentruă eixten aăaădou ă„logici‖ădeătratamentăaăinputului.ăFormeădeăcomunicareăîntreăceleădou ăstrategii de reprezentare exist ă iăpotăfiăidentificateăsimptomeleăacestuiădeăgenădeăacordareăreciproc ă(ceăseăpoateămanifestaăcaămetafor ă înăanumiteăinstan eădeăconceptualizare).ăPentruăJaynesă– aăc ruiăteorieăseănume teă„minteaăbicameral ‖ă- sub unicul acoperi ăalăcortexuluiăceleădou ăemisfereăcon inădou ăsistemeădeăreprezentareă iădou ăentit iădintreăcareă una,ăînămodănormal,ăseăafl ăîntr-unămodădeăoperareănoncon tientă iăverbalăinhibat.ăă În capitolul 9 – Ancorarea (grounding) i conceptualizatorii – introducă no iuneaă luiă Langackeră deă conceptualizator.ăAceast ăinstan ăesteăfactorulăconceptualăcareăancoreaz ăcon inutulăconceptualălaăunăcontextă deă enun areă iă laă oă concep ieă deă realitate.ă Elă esteă oă instan ă imanent ă deă tipă e-siteă asociat ă obiectuluiă reprezentat.ăConceptualizatorulăesteăoăinstan ădeăsubiectivitateăgradualăconceput ădeălaăoămaxim ăabstractizareă sauăetiolareălaăoămaxim ăpersonificareăcaăpersonajăprofilat.ăCon inutulăobiectivăalăuneiăconceptualizatoriăpoateă fi asumat de o multitudine de conceptualizatoriăîntreăcareăseăpotăstabiliăoăserieădeărela iiădetaliateăînăurm torulă capitol.ă Fiecareă conceptualizatoră vaă profilaă con inutulă obiectivă reprezentată dină perspectivaă saă conceptual .ă Capitolul 10 – Conceptualizatorii i rolurile narative – seă concentreaz asupra rolurilor narative pe care ace tiaăleăasum ăînănara iuneaăcinematografic .ăNara iuneaăpoateăfiăîn eleas ăsubădou ăaccep ii.ăPeădeăoăparteă nara iuneaă r spundeă laă întrebareaă „despreă ceă esteă vorba‖ă iă prive teă con inutulă relat rii.ă Analitică seă poateă identificaăoăschem ăcomun ăistorisirilor.ăPeădeăalt ăparteănara iuneaăreprezint ămanieraătransmiteriiăinforma ieiă narativeăiarăîntrebareaăesteă„cumăafliă(despreăceăesteăvorba)‖.ăAmăidentificatăastfelăcinciăniveluriăundeăseăpoateă manifesta conceptualizatorul într-un discurs narativ cinematografic. Primul nivel este cel al ocurenței, i.e. obiectulă sauă scenaă profilat ă peă ecran.ă Ună conceptualizatoră umană – un experimentator – poate fi profilat în interiorulăsceneiăcaăunăelementăobiectalăaflată„peăscen ‖.ăAcestănivel este asumat de un construal particular, i.e. oă cadrareă particular ,ă ceă areă caă „regizor‖ă oă instan ă subiectiv ă numit ă profiler .ă Profilerulă esteă oă instan ă subiectiv ă virtual ă ceă seă puneă laă „dispozi ia‖ă altoră instan eă sauă puncteă deă vedereă ceă reprezint ă concep iiă deă realitateămaiăînglobanteă iămaiăcomplexe.ă Naratorul,ăaflatăînăafaraădiegezei,ăpoateă„controla‖ăprofilerulă iăpoateă fuzionaăcuăacestaăpentruăaăvedeaăocuren aădintr-oăperspectiv ăcoincident ăsauădiferit ădeăceaăaăprofilerului.ăCuă alte cuvinte indiciă aiă prezen eiă acesteiă concep iiă deă realitateă potă fiă decela iă peă ecran.ă Oă perspectiv ă modal ă (timp,ă actualitateă etc)ă apar ineă acesteiă perspectiveă conceptualeă asupraă ocuren ei.ă Oă instan ă alternativ ă esteă situat ăînăafaraăartefactuluiăfilmă– artefact careăpuneăînăoper ăunăscenariuădeăactădeăvorbireăaflatăsubăcontrolulă naratorului - iăesteăetichetatăcaăpovestitorul.ăAcestaăpoateăaduceăunăactădeăvorbireăsecundăceăasum ăsauăinfirm ă concep iaădeărealitateăaănaratorului.ăF r ăinterven iaăpovestitoruluiămodalitatea pe care o induce naratorul este virtual ă iănuăactual .ăActualitateaă ineădeăschimbulăinterlocutorilorăactualiăafla iăînăschimbulăsauăinterac iuneaă deă comunicare.ă Înă cazulă filmuluiă povestitorulă esteă instan aăcomunicant ăcareă puneă laă dispozi iaă spectatorului dispozitivulă institu ională iă actuală (deă aiciă iă acumă ală spectatorului)ă deă vizionareă iă deă ghidareă aă aten iei.ă Povestitorul se poate confunda cu autorul biografic, dar nu este necesar. Un spectator poate asista la filmul unui necunoscut. Expresiileăcinematograficeăsuntădisociateăînăceleăprincipaleă iăceleăsubordonate.ăExpresiileăsubordonateă suntăceleăînăcareănaratorulăesteăunăpersonajăceăserve teăfieăcaăpunctădeăreferin ăconceptualăpentruăceeaăceăesteă profilat pe ecran fie este un punct de vedere optic.ăPutemăspuneăc ăstructuraănarativ ăelaborat ăpentruăexpresiaă principal ăesteăreplicat ăcaăstructur ăsubordonat .ăÎnăacesteăinstan eă(deăgenulăflashback-urilor sau altor viziuni interioareămentaluluiăpersonajului:ăviziuniă„blurate‖,ădorin e,ăimagin ri, amintiri etc) profilerul imaginii este, prină defini ie,ă virtuală iă poateă reprezentaă fieă concep iaă deă realitateă aă personajuluiă careă areă oă amintireă sauă concep iaădeărealitateăaănaratoruluiăexpresieiăprincipale.ăAstfelăimagineaădeăpeăecranăpoateăreprezenta ceea ce î iăaminte teăpersonajulădinăperspectivaăsaăsauădinăperspectivaănaratoruluiăfilmului.ăOăserieădeăcontexeăopaceă sauă nara iuniă mincinoase (unreliable) pot avea loc atunci când indicii sunt ambigui iar profilerul nu poate 14

Introducere aduceă informa iaă careă s ă fac ă diferen aă deă atribu ie.ă Modulă deă articulareă ală expresiiloră subordonateă ineă deă paradigmaă focaliz riloră protagonistuluiă a aă cumă apareă laă Edwardă Braniganăînă Narrative Comprehension and Film (1992)ă(ceă ineăseamaădeăfocaliz rileădefiniteăînăcadrulăliteraturii de Gerard Genette). În finalul capitolului cuă titluă deă ilustrareă amă urm rită încaten rileă perspectiveloră conceptualizatoriloră laă Ingmară Bergman,ă Georgeă Miller ori Quentin Tarantino. Conceptualizatorii,ă astfelă defini iă caă instan eă deă subiectivitate,ă servesc în capitolul 11 – Conceptualizatorii i rolurile afective: companionii evocați – ca factori de coagulare ai afectelor. Conceptualizatorul este astfel conceput – pentru domeniul afectelor – ca un locăunde,ăînăurmaăuneiăevalu riiă cognitiveă aă ocuren eiă – seă poateă produceă oă emo ieă ceă simuleaz ă pozi iaă afectiv ă aă conceptualizatorului.ă Spectatorulăpoateăsimulaăimersiuneaăafectiv ăaăexperimentatorului,ădarăpoateăaveaă iăafecteămaiădistan ateăcaă celeăpeăcareănaratorulăoriăpovestitorulăleăpoateăaveaăfa ădeăocuren aă– scen ,ăsitua ieăsauăeventă– sauăfa ădeă artefactulă cinematografic.ă Conceptualizatorulă esteă ghidulă spectatoruluiă înă acestă „montagneă russe‖ă ( roller coaster )ă afectiv;ă elă îlă poateă coborîă iă imersaă înă dram ă peă spectatoră sauă îlă poateă ridicaă pentruă oă viziune mai deta at ă asupraălucrurilor.ăÎnă acestă contextă lucr rileă luiă Danielă Sternă(1998)ă auăfostă oăinspira ieă pentruă ideeaă „companionuluiăafectiv‖,ăentitateăconstituent ăaăeului,ădarăcareăareăoăparti ionareăseparat ăînăeconomiaăpsihic ă uman .ăTotăînăacestăcapitolăfilmulăesteăv zutăaăoă„minteăextins ‖ăob inut ăcuăajutorulăimagin riiă/ăsimul riiăunoră obiecteăexterneăpeăcareăleăopereaz ăspectatorulăceăextindăfunc iileămentaleăinterioare.ăFilmulăseăînscrieăastfelăînă logicaă prosteticiiă manifest ă iă înă alteă domeniiă culturaleă pornindă chiară deă laă verbală iă semiotică (veziă considera iileăluiăJacquesăDerridaăasupraăsuplimentuluiăprostetic).ă Capitolul 12, intitulat analize de film,ă prezint ă câtevaă ilustra iiă aleă diverseloră configur riă posibileă ob inuteădinăîncatenareaămai multorăperspectiveănarativeăasupraăuneiăocuren e.ăExemplific rileăpornescădeălaăună filmănarativăHollywoodăclasicămen ionatădeăMetz,ă The Enforcer (1951)ăceăesteăatribuită iăluiăRaoulăWalshă iă ajunge la filmul de gen docudrama al lui Peter Watkins, La Commune (1871) (2000). Alte scene ce includ multiple perspective narative sunt preluate din filme ca: Le Plongeur (Jean Philippe Teddy, 1993), The Seventh Continent (Michael Haneke, 2005), Lost Highway (Davidă Lynch,ă 1997)ă iă Code Inconnu (Michael Haneke, 2000). Capitolul 13 – O propunere de structurare a analizei cinematografice – esteă oă succint ă detaliereă aă paliereloră undeă areă locă analizaă cinematografic .ă Fiecareă nivelă sauă arieă deă analiz ă reprezint ă ună domeniuă deă conceptualizareă particular.ă Modelulă porne teă de laă principiulă conformă c ruiaă spectatorulă vaă identificaă iă vaă recunoa teăpaterneăînădomeniiăconceptualeădiferite.ăClasificareaătipurilorădeădomeniiăvaăselectaădomeniileădeă analiz .ăExpresiile, prinăautomatizareă iăconven ionalizare, vor fi schematizate. Anumiteăpaterneăvorăinstan iaă scheme conceptuale. Am luat în considerare în primul rând un nivel prefigurativ în care sunt prezente pe ecran succesiuni de forme expresive abstracte. Un secund domeniu este cel al figurativului în care scheme compozi ionaleă 2D suntă recognoscibileă iă producă în elegerea.ă Ală treileaă nivelă esteă celă diegetic. Domeniul diegeticăînseamn ă recunoa tereaăunuiă obiectă 3D.ă Oă serieă deăsubcategoriiăsuntă incluseă înă acestă vastă domeniu.ă Anumiteă configura iiă suntă reificateă caă instan eă aleă unoră situa iiă sauă scene.ă Proceseleă deă recunoa tere,ă deă categorizareăsauădeăsimulareăaăunorăsitua iiăsuntădominante.ăSpectatorulărecunoa teăobiecte,ădecoruri,ăagen i,ă tipuriă deă ac iuni,ă deă st riă mentale.ă Alteă configura iiă reprezint instan eă aleă unoră succesiuniă de ac iuniă iă manifest domeniul narativ înă careă spectatorulă recunoa teă schemeă deă ac iune,ă schemeă narative,ă schemeă deă eventă oriă modeleă deă event.ă Caă oă not , s ă remarc mă c ă seă poateă spuneă c ă aă recunoa teă ună domeniuă 2Dă caă figurativăsauănonfigurativăreprezint ăo subclas ăaăceeaăceănumimăaiciădiegetic.ăÎnăacestăsensăprimeleătreiăclaseă suntămanifest riăalăniveluluiăefectiv.ă Conceptualizatorul reprezint ăunădomeniuăconceptualădiferitădeăschemaă narativ ,ă dară legată deă nara iuneă caă form ă deă simulareă aă uneiă perspectiveă epistemice asupra nivelului efectiv. Conceptualizatorulăreprezint ăorganizareaăinforma ieiăefectiveăînăfunc ieădeăunăpunctădeăreferin iăoăsitua ieă deă comunicare.ă Domeniulăconceptualiz rilorădeătipăafectivă – nivelul analizei afectelor - implic ă ună domeniu modală diferită deă celă epistemic,ă dară avândă ună „aeră deă familie‖ă comună înă m suraă implic riiă uneiă evalu riă cognitiveăproiectateăasupraăniveluluiăefectivăînăfunc ieădeăoăserieădeăpreocup riă( concerns)ăpeăcareăleăsimuleaz ă sauăleătr i teăspectatorul.ăEvaluarea iăsimulareaăpotăfiăancorateădeăoăinstan ăsubiectiv ,ăconceptualizatorul.ăÎnă celeă dină urm ă discursul sauă nivelulă discursivă ancoreaz ă expresiaă cinematic ă înă actualulă interac iuniiă 15

Introducere cinematograficeă dintreă dispozitivulă cinemaă iă spectatorulă deă aiciă iă acum.ă Actul de comunicare este despre valorileă iă concepteleă vehiculateă deă artefactulă cinematografic.ă Desigură c ă oă lectur ă înă termeniiă genuluiă cinematografic în care se înscrie filmul are loc la acest nivel. Diversele domenii enumerate vor servi ca indici pentru categorizareaăartefactului.ăAstfelăexist ăfilmeăfigurativeăvsăabstracte,ăfilmeănarativeăsauăestetizanteăsau,ă înăfunc ieădeăidentificareaă3Dădeălaănivelulădiegetic,ăfilmeădeăac iune,ădeăart ă iăeseu,ăistorice,ăSF,ărealiste.ăCuă ajutorul nivelului conceptualizatoruluiă filmulăcomică sauă filmulă documentară oriă deă fic iuneă potăfiă identificate.ă Domeniulăafectivăpoateămodulaăpercep iaăunuiăfilmăcaăapar inândămelodrameiăsauăcomediei.ăDomeniulăafectivă esteăîns ă deă coroborată cuăperspectivaă unuiă conceptualizatoră sauă aă maiă multoraă faptă ceă poateă explicaă distan aă comic ăpeăcareăoăpercepemăîntr-oăserieădeăsitua iiăcareăpotăfiăresim iteăcaăserioaseăoriăpotăfiărecategorizateăcaă fiindăgeneratoareăaleăreac ieiădeărâs.ă

Pu li ul ți tă Studiulăseăadreseaz ăunuiămodelăidealădeălectorăceăporne teădeălaănivelulădeă graduate (de master) ce are competen eăînădomeniulăsemioticii,ăretoriciiă iăhermeneuticiiăliterare,ădară iăînădomeniulăteorieiă iăanalizeiădeă film.ăDeăaceeaădeămulteăoriăoăserieădeăno iuniă iătrimiteriănuăauăfostăexplicitate ori parafrazate suficient pentru o audien ămaiălarg .ăStudiulăprezentăesteădoarăoăetap ădeăcercetareăasupraămoduluiăînăcareăspectatorulăîn elegeă discursulăcinematografică iăasupraămoduluiăînăcareăanalizaădeăfilmăpoateăfiăabordat ă iăordonat .ăEste,ăcuăalte cuvinte, reflectarea unui travaliu în evolu ie (work in progress);ăaăunuiălaboratorădeăideiă iăabord ri.ăTexteleă iă analizeleă cinematograficeă auă fostă reuniteă pentruă aă serviă dreptă punctă deă reperă pentruă dezvolt riă iă complet riă ulterioare în alte circumstan eădeălucru.ă

Mulțu iri inăs -iămul umescăprofesoruluiăSorinăAlexandrescuăcareămi-aăoferităînăcadrulăCentruluiădeăExcelen ăînă StudiulăImaginiiă(CESI)ăoportunitateaădeăaăcontinuaăcercetarea.ăObserva iileăsaleăauăfostăprovocatoareăpentruăoă serie de reflec iiă iă recitiriă dină studiu.ăTotodat ă laă CESIă amă g sită modelulă academică occidentală peă careă l-am exersatălaăParisăIII.ăÎnăacestăcadruăe tiăliberăs ăgânde tiă iăs ăexploreziădomeniiă iăaspecteănecunoscuteădintr-o regiuneă ideatic ă f r ă impunereaă unuiă „cadru‖ă deă gândireă dejaă str b tut.ă Manieraă esteă simpl .ă Ceeaă ceă aiă deă f cutăî iăapar ine.ăIdeileă iăexpresiileăî iăapar inăiarăceeaăceăesteăesen ialăpentruăunăcentruădeăcercetareăesteădeăaă avansa într-oădirec ieădeăexplorareăpeăcareăs-oăpo iăînscrieăpeăoăplatform ădeăcomunicareă iădialog.ăInădefinitivă nuăexist ăpropuneriăteoreticeăinfailibileăsauăpereneăciădoarăpropuneriădeăeliminatăcareăîns ăpotăserviăcaăpuncteă deăreferin ăpentruăalteăexplor riăconceptuale.ăPrezentulăstudiuăesteă iăoăinvita ieălaăunăasemeneaădialog.

16

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e

Capitolul 1 - No iuni preliminare ale gramaticii cognitive Categoria și prototipul Câtevaăconcepteăsuntănecesareăpentruăaăîncepeăîn elegereaămaiăînădetaliuăaădemersuluiăcognitiv.ăUnăprimă concept a fost generat de analiza modului în care oamenii clasific ădiverseăobiecte:ăcategoria. Categoriile (df. George Lakoff, 1987)ăsuntăgrupuriădeăelementeăcuăgraniţeăextensibileădefiniteăpeăbazaăasem n rilorădeăfamilieă ("family ressemblance with extendable boundaries")ă (veziă iă Evansă 2006:28-9,ă 43,ă 169ă iă 248-286; Ungerer 2006:7-45). Categorizarea esteă oă opera ieă comparabil ă cuă recunoa tereaă unoră paterneă /ă structuriă înă sensulă înă careăcereăabilitateaădeăaărecunoa teăelementeăsimilareă iăcapacitateaădeăaăleăcategorizaăîmpreun .ăCategoriileă sunt fuzzy în sensul în care anumi iămembriiăaiăuneiăcategoriiăauăoăpozi ieămaiăcentral ă iăal iiăunaăperiferic iă permit – în cazul extrem – prezen a, existen aăaădou ăexemplareăjudecateăcaăapar inândăaceleia iăcategorii,ădară careănuăauăniciăoătr s tur ăcomun . Psihologul Eleanor Rosch (1973,ă1976)ăconstat faptulăc ăoăcategorieăesteă organizat ă înă jurulă uneiă instan eă prototip. Anumite exemplare ale categoriei (de exemplu: vrabia) sunt judecate ca fiind exemplareleă maiă reprezentativeă aleă categorieiă (deă exemplu:ă categoriaă pas re)ă fa ă deă alteleă judecateă caă fiindă instan eă maiă pu ină tipiceă (deă exemplu,ă ra a sauă stru ul).ă Apartenen aă laă oă categorieă esteă oă chestiune de gradualitate. Membrii unei categorii nu au un ansambluădeătr s sturiădefiniteădeăoămanier ăunic ă pentruă to iă membriiă s iă (esteă maiă degrab ă oă chestiuneă deă ‖asem nareă deă familie‖ă (vă iă Langackeră 1987:17; Ungerer, 2006). Categoriileăsuntăobţinuteăastfelăprinăjudec ţiăasupraă gradului de tipicalitate al unui obiect : cât de tipic esteăacestaăpentruăcategoriaăpeăcareăoăreprezint ă(despreăcategorieăveziă iăMicleaă2003:131ăsq).ă‖Asem n rileă deăfamilieădintreămembriiăuneiăcategoriiăpotăfiăbazateăpeăsimilarit iăformale,ădară iăpeăsimilarit tiăfunc ionale‖ă (idem:133). 4 Gradul de centralitate al unui membru într-o categorie reprezint deseoriăoăfunc ieăaămoduluiădeă interac ionareăcuăoăcategorieăparticular ălaăunămomentădată(Evansă2006:29).ă‖Categoriileăpotăgeneraăinduc iiă iă deduc iiă despreă indiviziiă inclu i într-oă clas ă deă obiecte;ă adic ă potă staă laă bazaă unoră predic iiă asupraă comportamentuluiăsauăevolu ieiăfenomenuluiălaăcareăseăaplic ă(cuprinzând un obiect într-oăclas ,ăcuno tin eleă despreă clasaă respectiv ă potă fiă relevanteă iă pentruă obiectulă înă cauz )‖ă (idem:136).ă ‖Oă categorieă poateă fiă reprezentat ă prină reprezentareaă mintal ă (conceptulă iă prototipul suntă reprezent riă simbolice),ă dară iă caă ună ―paternăspecificăalăvalorilorădeăactivareăîntr-oăre eaăneuromimetic ‖ă(Micleaă2003:145).ă‖Uneleăelementeă ale uneiăcategoriiăsuntăjudecateăcaă iăinstan eămaiătipiceăaleăcategorieiădecât altele; unii membrii ai categoriei sunt mai reprezentativi (efect de prototipicalitate)‖ă (idem:146).ă ‖Stabilireaă apartenen eiă laă ună grupă seă faceă prină compara iaă cuă prototipulă categorieiă fieă în elesă caă ună exemplară real fieă în elesă caă ună exemplară ideal al categoriei‖ă 5 .ă‖Multeăcategoriiăauăoădubl ăreprezentare,ăprototipic ă iăconceptual ‖ă(idem:150).ăDeasemeneaă Evansămen ioneaz ăfaptulăc ăunăaspectăimportantăalăreprezent riiăno iuniloră ineădeăcapacitateaădinamic ădeăaă

4

Mi lea iteaza di studiile lui ‘os h , t ăsătu ile atego iilo de aza: / au u si gu u a t i limbajul natural; 2/ au o mai mare frecventa de utilizare in limbajul vorbit; 3/ sunt invatate mai devreme decat categoriile supra- si sub-orodnate; 4/ pot fi definite ostensiv; 5/ categoriile de baza sunt cele mai abstracte categorii care pot fi asociate cu o forma fizica specifica (idem:135). 5 su ie tul u a a st age te di ta edie sau p ototipul atego iei espe ti e si e ista g ade dife ite de a st a tiza e i t e p ototip eal, ideal si o eptul Mi lea : -9).

17

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e formaăsimul riă(Evansă2006:254).ăExist ăposibilitateaădeăaăaveaăunăconceptăf r ăaăcunoa teăpropriet ileăsale,ă f r ăa-iăcunoa teădefini iaă(254-5). Exemple de categorii: Categoria fruct (m r;ăpiersic ;ăpar ;ăstrugure etc); m rul este entitatea prototip a categoriei. Categoria mamifer (balena,ă calul,ă maimu a,ă obolanul,ă elefantulă etc);ă dară nuă avemă ună prototipă (idem.ă 147). Peăscurtăcategoriileăbazateăpeăprototipicalitateăprezint ăgradeădeătipicalitateă(nuăto iămembrii categoriei suntă laă felă deă reprezentativiă pentruă categoriaă dat );ă marginileă categorieiă suntă neclare;ă nuă auă ună setă unică deă criterii,ă adic ă atributeă necesareă iă suficientă iă auă oă structuraă bazat ă peă ‖asem n riă deă familie‖ă (structuraă loră semantic ă areăformaă unoră lecturiă reuniteă iăsuprapuse)ă (Lewandowska-Tomaszczikă 2007:145).ă Semnifica iileă radialeăsuntălegateăprinăasem nareaădeăfamilieăcomun ăundeămembriiăuneiăclaseăîmpartăoăserieădeăcaracteristiciă dinăcareăniciăunaănuăesteăsuficient ăpentruăapartenen aălaăclasaădat . Similaritateaănecesar ăcategoriz riiăesteărezultatulăteoriilorăpersonale.ă‖Laănivelăculturalădiferiteăcategoriiă suntă generateă culturală iă prezint ă diferen eă deă laă oă cultur ă laă alta.ă Deasemeneaă ierarhiaă tr s turiloră luateă înă calculăesteădinamic ă iădepindeădeăcontext,ăinten ieăsauăcuno tiin eleădeăcareădispuneăsubiectul‖ă(Miclea 2003: 154).ăInăceleădinăurm ,ăpentruăMiclea,ă―clasificareaăesteămaiădegrab rezultatulăunuiăprocesădeăinferen ădecâtă ală uneiă judec tiă deă similaritate‖ă (idem:154).ă Pentruă aceea iă categorieă contextulă poateă determinaă prototipuriă diferite.ăPrototipulăpoateăfiăoărezultant ă―temporar ,ăcontextual ăaăanalizeiădescendenteămonitorizateădeăbazaădeă cuno tin e‖ă(idem:155).

Prototipul Sistemulă deă categorizareă umană seă bazeaz ă peă dou ă principii:ă (1)ă principiulă economieiă cognitiveă iă (2)ă principiulă structuriiă perceputeă aă lumiiă (Evansă 2006:256).ă Categoriileă potă fiă distinseă înă func ieă deă nivelulă deă includere. De exemplu o taxonomie (o clasificare) poate cuprinde trei nivele: nivel supraordonat (mobil ),ădeă bază (mas )ă iă subordonat (mas ădeăbuc t rie).ăRoschă(1976)ăaădescoperităc ănivelulădeăbaz ăesteăcelăînăcareă oamenii sunt mai capabili a oferi un ansamblu de atribute comune categoriei (257). Pe când categoriile subordonate au mai multe atributeănivelulădeăbaz ăesteăcelămaiăinclusivănivelălaăcareăseăg se teăunăansambluădeă atributeăcomune.ăLaănivelulăcategoriilorădeănivelădeăbaz ămembriiăcategorieiăîmp rt escămi c riămotorii (vezi iăUngereră2006:ă72). La acest nivel formele obiectelor suntăsimilare.ăAltfelăspusănivelulădeăbaz ăincludeămaiă multeăinstan eăcareăpotăfiăidentificateăînăfunc ieădeăformaăcomun ăaăcategorieiădecâtănivelulăsupraordonată(260).ă Categoriaădeănivelădeăbaz ăAUTOMOBIL,ăreprezentat ădeăsuprapunereaăunorăformeăaleăunorădiferite modele deă automobile,ă nuă implic ă diferen eă semnificativeă deă form ă iă esteă u oră identificabil .ă De iă laă nivelulă subordonat seă g s teă ună gradă maiă mareă deă similaritateă nivelulă deă baz ă esteă maiă inclusivă (260).ă Nivelulă deă categorizareădeănivelădeăbaz ăesteăcelămaiăimportantănivelăpentruăcategorizareaăuman ăpentruăc ăesteăcelămaiă inclusivă iă celă maiă informativ.ă Laă acesteă nivelă elementeleă dină interiorulă categorieiă auă ună maximumă deă similaritateăformal ,ădar,ăînărela ieăcuăalteăcategorii,ăsuntămultămaiăpu ineăsimilarit iăcuămembriiăaltorăcategorii.ă Acestă nivelă împac ă cererileă divergenteă aleă economieiă cognitive.ă Elă esteă nivelulă celă maiă informativă ală categoriz riiă(261).ăNo iuneaăeconomieiăcognitiveăaăfostădescris ăînătermeniiăvalidit iiăindiciloră( cue validity). Validitateaă indiciloră esteă ună conceptă probabilistică careă preziceă c ă ună indice sau atribut este mai valid ori relevantăpentruăoăcategorieădat ăcuăcâtăesteămaiăfrecventăasociatăcuămembriiăaceleiăcategoriiă(261).ăCategoriileă deănivelădeăbaz simultanăî iămaximizeaz ăgradulădeăincludereă iăcapacitateaădeădistinc ieăcareăareăcaărezultatăoă economieăcognitiv ăoptim ăceăofer ăoăcaleădeăeficien ămaxim ădeăreprezentareăaăinforma ieiădespreăobiecteleă întâlnite frecvent (261). Prototipulăprezint ăunăaspectăformalăholistică(esteăunăgestalt bineăformat)ă iăunăaspectă func ional (Ungerer 2006: 34-39).ă Par ileă saleă interneă sauă atributeleă sauă auă ună maximumă deă relevan ă func ional .ăUnăscaunătipicăesteăcel aleăc ruiăp r iăservescămaiăbineăfunc ionalitateaăsauăscopulăs u. Gestaltul unuiăprototipăpoateăfiăconceputăcaăunăfelădeă„reduc ieălaăesen ialulărelevantă iăvizualăde iăperceputăcaăunăîntreg‖ă 18

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i are ale gramaticii cognitive (Ungereră2006:ă38).ăUnăprototipăpoateăcon ineănuănumaiăaspecteleăgraficeăbineăintegrateăciă iăatributeătipice.ăDeă exempluăoă„c su ălaă ar ‖ătipic ăcon ineăprintreăalteăelementeăcomponenteă iăpropriet iădeătipăemo ională iădeă atitudineă (39).ă Cuă alteă cuvinetă reprezentareaă unuiă prototipă nuă esteă schematic ă ciă evoc ă oă reprezentare mai „bogat ‖ăînădetaliiiăevocatoare.ăPrototipulăpoateăfiăconceputăcaăunăpunctădeăreferin ce permite accesul la o categorieă iălaămembriiăs i Dină cercet rileă luiă Roschă reieseă c ă categorizareaă seă formeaz ă peă bazaă stimulilor perceptuali. Categoriz măpeăbazaăinputuluiăsenzori-perceptualădeăgenulăform ,ăm rime,ăculoareă iătextur ,ădară iăînăfunc ieă de un input kinestezic – senzori-motoriu - ceă reprezint ă modulă deă aă interac ionaă cuă obiectele.ă Importan aă nivelulă deă baz ă ine deă proeminen aă perceptual .ă Nivelulă deă baz ă reprezint ă celă maiă proeminentă nivelă deă categorizare.ăElăesteănivelulăcelămaiăabstractă(celămaiăinclusivă i,ădeci,ămaiăpu inăspecific)ălaăcareăesteăposibilăs ă aiăoăimagineămental ă(262).ăNuăputemăformaăoăimagineăaăcategorieiăMOBIL ăf r ăaăimaginaăunăscaunăsauăoă mas ,ă adic ă ună obiectă ceă apar ineă uneiă categoriiă deă nivelă deă baz .ă Nuă exist ă oă form ă recognoscibil ă sauă semnificativ ă laă nivelulă categoriiloră supraordonate.ă Ină termeniiă verific riiă perceptualeă obiecteleă sunt recunoscuteămaiărepedeăcaămembriiăaiăcategoriilorădeănivelădeăbaz ădecâtăcaămembriăaiăaltorătipuriădeăcategorii.ă Nivelulă supraordonată (deă exempluă VEHICOL)ă subliniaz ă atributeleă func ionaleă aleă uneiă categoriiă iă îndepline te oă func ieă deă colectareă (grupeaz ă împreun ă categoriiă asociateă strânsă înă reprezentareaă noastr ă deă cuno tin e).ă Categoriileă subordonateă îndeplinescă oă func ieă deă specificitateă (263).ă Categoriileă manifest ă atâtă efecteă deă prototipicalitateă (prototipulă areă ună num ră maiă mareă deă atributeă corela ionare)ă câtă iă rela iiă deă asem n riă deă familieă (265).ă Totu iă anumiteă categoriiă nuă auă prototipe.ă Prototipurileă suntă manifest riă deă „suprafa ‖.ăEleăreflect ănumaiăjudec iădeăcategorizareă iănuăreprezent rileăcognitiveăcareădauăna tereăacestoră judec iă(269).

Sistemul lingvistic Abilit ileănoastreălingvisticeăintegreaz ăinforma iaăperceptual ăîntr-oăstructur ămental ăcoerent ă iăbineă definit .ă Semnifica iileă codificateă deă simbolurileă lingvisticeă facă referin ă laă oă realitateă proiectat ,ă laă oă „reprezentareă mental ă aă realit iiă a aă cumă esteă eaă construit ă deă minteaă uman ă iă esteă mediat ă deă sistemeleă noastreăperceptualeă iăconceptuale‖ă(Evansă2006:9).

SISTEMUL LINGVISTIC PentruăGramaticaăCognitiv ă(GC)ă- a aăcumăesteădezvoltat ăînălucr rileăluiă Ronald Langacker - toate elementele unui sistem lingvistic sunt: (i) structurile fonologice, semantice și simbolice careă―auălocăcaă iăp r iăaleăexpresiilor‖;ă (ii) schematizările structurilor admise iă (iii) relațiile de categorizare între structurile admise (Langacker 2008:249). Aceastaă esteă ceeaă seă poateă numiă condi iaă deă con inută (content requirement) (Langacker 2009:2-3). Unit ileăpotăaveaăoriceădimensiuneă iăoriceăgradădeăcomplexitateăintern ă(Langackeră2009:3).ăCategorizarea unuiă elementă presupuneă oă schematizareă aă tr s turiloră sale.ă Semnificația lingvistică este considerată un caz special de conceptualizare (Langackeră 2008:25).ă Gramaticaă reprezint ă ceeaă ceă esteă comună înă rela iileă deă 19

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e împerechere dintreă sunetă iă semnifica ieă (altfelăspusă gramatica este de natură simbolică 6 ). Semantica este format ădinăstructuriăsemanticeăschematiceă iăspecificeă iărela iiădeăcategorizareăsemantice. De exemplu seriaă [ROSE],ă [DAISY],ă [TULIP]ă (trandafir,ă margaret ,ă lalea)ă d ă na tereă uneiă structuriă conceptualeă schematiceă careă identific ă ceeaă ceă esteă comună conceptuală [FLOARE]ă careă areă iă oă semnifica ieă lexical .ă Dară uneleă grupuriă nuă auă oă semnifica ieă lexicalizat .ă Deă exemplu:ă dină seriaă [HORSE],ă [DONKEY],ă [ZEBRA] (cal,ăm gar,ăzebra)ăseăextrageăoăconcep ieăschematic ă[HORSE-LIKE-CREATURE] (o-creatur -caun-cal)ăpentruăcareănuăexist ăoămodalitateălexical ădeăexpresie. Rela iileă deă categorizareă semantic ă suntă categoriz rile, indicate prin , [[FLOWER][TULIP]] ori [[HORSE-LIKE-CREATURE] [DONKEY]] sau extensiile semantice, indicate prin - - >, [[HORSE] - - > [DONKEY]]ăînăcareăm garulăesteăcategorizatăcaăunăfelădeăcalăatipică(Langackeră2008:26). Exempleă deă unit iă simboliceă permiseă deă regulaă (i)ă sauă de cerin aă deă con inută suntă substantiveă caă iă [[LUNA] / [luna]]ă (tulipaă sauă speran a) 7 .ă Clauzaă (ii)ă permiteă schemeleă deă clas ă deă genulă [[OBIECT] / [obiect]]ăcareădescriuăceeaăceăauăînăcomunăsubstantivele.ăClauzaă(iii)ăpermiteăs ăclasific măanumiteăelemente particulareăcaă iăsubstantiveă[[[OBIECT] / [obiect]  [[LUNA] / [luna]]] 8 (Langacker 2008:26). Categoriz rileă iă schemeleă aplicateă pentruă în elegereaă discursuluiă cinematografică suntă conceptualizariă careă auă fieă oă semnifica ieă lexicalizat ă fieă suntă concep iiă semanticeă lipsiteă deă modalit iă lexicaleă deă expresie.ă Pisica dintr-oă reprezentareă vizual ă esteă categorizat ă caă PISICA iă areă oă modalitateă alternativ ă lexical ă deă exprimare.ăRecunoa tereaăformelorăesteăoăcategorizare.ăDeăexempluărecunoa tereaăuneiăpisici se poate nota ca [[[FELINA] / [felina]  [[PISICA] / [imaginea_unei_pisici ]]]ăînăcazulăînăcareărecunoa tereaăseăfaceăprină intermediul schemei mai abstracte FELINA fa ădeăinstan iereaăsaămaiăconcret ă iămaiăînădetaliuăPISICA. De notatăc ăschemaăpoateăfiăob inut ădinăceeaăceăesteăcomúnă iăabstractizatădintr-oăserieădeăinstan eăparticulareăaleă

obiectuluiă înă cauz ă [[[PISICA] / [pisica]  [[PISICA_X] / [imaginea_unei_pisici _X]]]. Altfel spus pisica_x,ăsaăspunemăgriăcuădungiănegre,ăesteăoăinstan ăaăcategoriei supraordonate PISICA, o versiune sau o varian ăparticular .ă Roger Odin (2000) men ioneaz , ca un exemplu de film abstract, secven aădină 2001: A Space Odyssey (Stanley Kubrick) numit Jupiter i dincolo unde pe ecran apareă oă succesiuneă fluid ă de pete de culoare caleidoscopiceă aflateă înă mi careă iă transformare.ă Conceptualizareaă acestoră imaginiă înă mi careă nuă areă oă denumireălexical ,ădarăpoateăfiăcategorizat ădeăoăschem ă(sanc ionat )ădeăoăstructur ăsemantic ădeăgenulă[UNă FELăDEăC L TORIEăÎNăSPA IUă IăTIMP].ă

Reuniunile simbolice PentruăGCălexiconulă iăgramaticaăformeaz ăo gradație careăconsist ăînăprincipalăînăasambl riă/ăreuniuniă de structuri simbolice (Langacker 2008:5). Limbajul e format iă constrânsă deă func iileă saleă :ă func iaă semiologic (aceeaă deă aă permiteă conceptualiz riloră s ă fieă simbolizateă cuă suneteă iă gesturi)ă iă func iaă interactiv (comunicare,ămanipulare,ăexpresivitate,ăcomuniuneăsocial )ă(Langackeră2008:7)ă(Evansă2006:8-9). Limbajul,ă înă func iaă saă simbolic ,ă doară ajut ă sauă sus ineă construc iaă unoră conceptualiz riă maiă bogateă iă maiă elaborateă decâtă semnifica iileă minimaleă oferiteă deă limbajă (Evansă 2006:8).ă Totodat ă limbajulă poateă fiă utilizată 6

Ha i g o i depe de t dis e i le o te t, grammar is reasonably seen as residing in the abstracted commonality of sound-meaning pairings – that is, as ei g s oli i atu e , La ga ke : . 7 Cu i tele a ate u apitale î t e pa a teze păt ate ep ezi tă se ifi ațiile ia u i tele a ate o al între pa a teze păt ate ep ezi tă e p esia fo ologi ă sau g afi ă a u ității si oli e. 8 Examples of symb units allowed by case (i) or the content requirement are specific nouns like [[MOON]/[moon]] (tulip, and hope). Clause (ii) permits the class schema [[THING]/[thing]], describing what nouns have in common, and (iii) lets us lassif pa ti ula ele e ts as ou s, e g THING / thi g  [[MOON]/[moon]]] (Langacker 2008:26).

20

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii cognitive pentruă aă activaă cadreă deă experien (frames)ă careă formeaz ă structuriă deă cuno tin eă oriă informa iiă despreă ună domeniu sau altul (Evans 2006:11) (Coulson 2000:17-20).  ”Structuraă fonologic aă limbajuluiă esteă format ă dină sunete,ă gesturi,ă semneă ortograficeă manifestateăexplicită(neăintereseazaămaiămultăreprezentareaăcognitiv ăaăstructurilorăfonologiceă iă nuă implementareaă loră fizic ă actual ),ă deciă expresii capabile să îndeplinească un rol simbolizant” (Langacker 2008:15). Dar expresiile pot fi vizuale: gesturi, pictograme, grafice sau forme vizuale.  Structuraă semantic aă limbajuluiă esteă format ă dină conceptualiz riă exploatateă pentruă scopuriă lingvistice,ăcaăsemnifica iiăaleăexpresiiloră(Langackeră2008:15).  Structuraă simbolic încorporeaz ă oă structur ă fonologic ă iă unaă semantic ă iă poateă fiă reprezentat ăcaăoălegatur ăstabilit ăîntreădou ăstructuri;ăînăcareăfiecareăstructur ăesteăcapabil ăs ăoă evoceăpeăcealalalt .ă(Langackeră2009:1) De exemplu : pisic ă =ă [[PISIC ]ă /ă [pisic ]]ă esteă oă reuniuneă simbolic ă simpl ,ă dară reuniunileă simbolice pot fi si complexe. Eaăpoateăfiăreprezentat ăca:

Imagineaăpisiciiădinăfiguraă1.1ănuăreprezint ăunăreferentăînălumeăciăideeaădeăpisic .ăImagineaădinăcadruă reprezint ăsemnifica iaăconven ionalăîmperecheat ăcuăformaăpronun at ăcaă[pisic ]ă(Evansă2006:7). REUNIUNILE SIMBOLICE (symbolic assemblies) variaz ăînăfunc ieăde:ă 1. complexitatea simbolică (sharp < sharpen < sharpener < pencil sharpener < electric pencil sharpener ) (ascu ităăresult).ă Elă areă informa iiă auxiliareă associateăac iunilorătipice,ăelementeăpredictiveăprecumă iăoăcaleă(path)ă(shankă1977:43).ăScriptulăpoateăaveaăc iă ocolite, detururi (detours), interac iuniăsauăambiguit iă(shankă1977:60).ăCândăunăscriptăesteăinstan iată (called for use) actorii din poveste vor asuma roluri. ‖În elegereaăesteăfundamentat ăpeăcunoa tere.ăAc iunileăaltoraăauă sensădoarădac ăsuntăparteădintr-unăpaternădeăac iuniăcareăauăfostădejaăexperimentate.ăDeriva iileădeălaăpaternulă standardăsuntăprocesateăcuăoădoz ădeădificultate‖ă(Shankă1977: 67).ăTotodat ăcontextulădeăînv areăesteăasimilată con inutuluiă înv ată (Exemplu:ă studiuă deă cază înă Shank,ă 1977: 60). Exemplu în Bechtel (1993: 290) care ilustreaz ăcumăcopiiăgravăretarda iăauădificult iăînătesteleădeăevaluareăaăcuno tinteloră(ceăauăînv at)ădac ătestulă este efectuat într-oăalt ăcameraăsauădeăc treăunăaltăexaminatoră(apud.ăGarciaăȚăDeHaven,ă1974).

25

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e

Accesarea domeniilor Domeniile unei matrice complexe suntăînăsuprapunereăpar ial ă(overlap). Unele sunt centrale (activate automat), altele sunt maiăpu inăconsistentăevocateă iăalteleăsuntăatâtădeăperifericeăîncâtăsuntăevocateănumaiăînă circumstan eă specialeă (Langackeră 2008:48).ă Ună lexemă d ă accesă laă oă mul imeă deă domenii,ă dară oă faceă preferen ial:ăfacândăcaăuneleădomeniiăs ăfieămaiădegrab ăactivateă(likely to be activated ) (Langacker 2008:48). De exemplu : Cuțit (undeădomeniulăbuc t rie este central) /vs/ pumnal (undeădomeniulăvân toareăesteăcentral)ă (knife vs dagger ) sau escargot (unde domeniul fancy cuisine este central) /vs/ snail (melc) (unde domeniul fancy cuisine este periferic). Semnifica iaălexical ăîncorporeaz ăc iăconven ionaleădeăaăaccesaăoăpor iuneădeăcuno tiin eăenciclopediceă (Langackeră2008:49).ăTendin aădeăactivareăaăunuiădomeniuăeăprobabilistic ,ănuăabsolut ăiarăprobabilit ileăsuntă subiectă deă modulareă contextual ă i,ă înă celeă dină urm ,ă variaz ă înă timpă înă func ieă deă vicisitudinileă deă uză (Langacker 2008:49). Domeniile conceptuale exist ă independentă deă oriceă expresieă particular ,ă eleă nuă suntă specific lingvistice, ci sunt resurse conceptuale care pot fi exploatate pentru scopuri lingvistice , (Langacker 2008:53).ăNuăexist ăoălinieăspecific ădeădemarca ieă întreăsemnifica iaălingvistic ă iăcuno tin eleăgeneraleăsauă interpretareaă contextual ă (Langackeră 2008:50)ă 11 .ă Limbajulă nuă esteă ună ―modul‖ă sauă ―facultateă mental ‖ă autonom ,ăautoăcon inut ă(veziăFodor, 1983) (Langacker 2008:50).

Lexiconul /vs/ Gramatica Pentru GC lexiconul înseamn ă oă mul imeă deă expresiiă fixate,ă dară nuă exist ă oă linieă deă demarca ieă întreă lexiconă iă expresiileă nonlexicaleă (expresiiă maiă mariă decâtă ună cuvântă iă cuvinteă noiă – dollarless -,ă adic ă nonă familiareă iă nonă stabiliteă conven ional;ă familiaritatea i convenționalitatea sunt chestiuni de gradualitate) (Langacker 2008:16) 12 .ă ‖Gramaticaă iă lexiconulă formeaz ă oă continuitateă ceă poateă fiă descris ă caă oă suit ă deă reuniuniă deă structuriă simboliceă (perechiă form -semnifica ie)ă iară gramaticaă încorporeaz ă semnifica iaă caă unulă dinăpoliăs i‖ă(Langackeră2009:38).ăGramatica esteăformat ădinăreuniuniăsimboliceălegateăprinăcoresponden e.ăInă CGă oă mul imeă deă structuriă suntă acceptateă înă lexiconă caă unit iă lexicale,ă pornindă deă la unit ileă simboliceă schematică fonologiceă sauă semanticeă pân ă laă reuniunileă simboliceă deă oă indefinit ă complexitateă simbolic ă (idiomuri sau proverbe) (Langacker 2008:22). Nu există un loc unde se opre te lexiconul i începe gramatica, dar pot fi operate distinc iiă(peăbazaăspecificit ii,ădeăexempluă:ăuneleăunit iăspecificeăsuntăpriviteăcaăunit iă lexicale,ă dară alteleă suntă schematiceă iă tindă s ă fieă considerateă caă unit iă gramaticale)ă (Langackeră 2008: 22). Chiară iă elementeleă considerateă marker gramaticali cuă expresieă fonologic ,ă dară schematiceă semantică suntă priviteăinăCGăcaăavândăoăsemnifica ie.ă S ă not mă c ă schematizarea seă aplic ă înă cazulă unit iloră foneticeă sauă grafematice,ă adic ă literele.ă Variantele de liter :ă(a, a, a, a, a, a, a)ăsuntă recunoscuteă caă instan iindă ună tipăschematică deă(ăaă).ă Cuvinteleă graficeăsuntă iăeleărecunoscuteăpeăbazaăasocieriiăfamiliareă iăconven ionaleăcuăoăstructur ăsemantic .ăDealtfelă citimă primeleă treiă litereă aleă unuiă cuvântă iă parteaă deă susă aă literelor.ă Litereă obstruc ionateă înă parteaă deă josă aă grafismuluiă suntă recunoscute,ă dară celeă aă c roră parteă superioar ă esteă ascuns ă cuă oă masc ă suntă maiă greuă recognoscibile.ă Deasemeniă avemă dificult iă înă aă recunoa teă fe eă umaneă cuă ‖capulă înă jos‖ sau nu distingem diferen eleăfineădintreăfe eleăunorăindiviziădinăAsiaă(to iăchineziiăarat ă‖laăfel‖).ăDeăoămanier ăsimilar ăareălocă recunoa tereaăformelorăgraficeăpeăunăecrană:ăînăfunc ieădeăfamiliariteă iăconven ionalitate.ăDeasemnea,ăînăcazulă 11

12

26

the a se e of a spe ifi li e of de a atio that st i tl sepa ates li guisti ea i g f o eithe ge e al k o ledge o o te tual i te p etatio La ga ke : . a lea de a atio et ee le i o a d g a a is fa f o e ide t. … grammar can be described with symbolic assemblies that vary along the same parameters as those describing lexicon, and within the same ranges of values) (Langacker 2008:18).

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e filmului anumite structuri – unit iăsimboliceăcuăgradămareădeăspecificateă iăcomplexitateă- care sunt repetate în diverse filme: montajul în continuitate (Bordwell, 1985 a),ădialogulăfa ăînăfa ,ă cross cuttingul sunt mai mult sauă maiă pu ină familiareă iă conven ionale;ă suntă sanc ionateă deă oă schem ă tipă maiă abstract .ă Dară lexiconulă nuă prive teă doară paterneleă deă organizareă expresiv ă aă discursuluiă cinematografică (montajul,ă cadrarea)ă ciă iă recunoa tereaă obiecteloră dină diegez .ă Caă s ă fimă maiă explici iă categoriaă deă automobilă areă maiă multeă instan eă expresiveăînăfilm:ăcadillac,ărenault,ăcamionet ,ădaciaăetc.ă Clasele gramaticale, de iă nuă auă oă manifestareă fa i ,ă suntă oă mul imeă deă structuriă simboliceă careă func ioneaz ă laă felă înăanumiteă privin eă (substantiv, verb, adjectiv, adverb). Deci avem de a face cu membrii unorăclaseăînăcareăto iămembriiăinstan iaz ăoădescriereăsemantic ăschematic ăaăceeaăceăleăesteăcomunăabstractă 13 (Langacker 2008:23).

Exemplu: pentru clasa substantivului: un lucru, [[THING/LUCRU]/[...]],ănuăsuntăpropriet iăfonologiceă particulareă specificate.ă Oă expresieă esteă ună substantivă dac ă instan iaz ă aceast ă schem ă (Langackeră 2008:23). [[THING/LUCRU]/ [...]][[LUN ]/[lun ]ă(lună esteăunăsubstantivăpentruăc ăesteăoăstructur ăsimbolic ă care desemneaz ăunălucru). Regulile gramaticale. Regulaă înseamn ă caracterizareaă unuiă paternă subă formaă uneiă scheme.ă Eaă reprezint ă abloane / structuri / modele (template) abstracte obținute prin întărirea a ceea ce este comun inerent într-o mulțime de instanțe (Langackeră 2008:23).ă Cunoa tereaă unoră structuriă gramaticaleă esteă echivalent ă cuă st pânireaă unui inventar vast de reuniuni simbolice care diferă unele de altele în gradul de schematicitate i de complexitate simbolică (Langacker 2008:24) 14 .ăGramaticaăesteăfundamentat ădeăstructuriă simbolice,ă fiecareă reductibil ă laă oă împerechereă form -semnifica ieă (Langackeră 2009:2).ă Gramaticaă con ineă regularit iădeăvariiăgradeădeăgeneralitateă– paterne internalizate de utilizatori pe care lingvi tiiăleădescoper ă iă leădescriuă(Langackeră2009:2).ă‖Gramaticaănuăeăautonom ăfa ădeăsemantic ,ăsemanticaănuăesteăbineădelimitat ă iă niciă înă întregimeă compozi ional ă iară limbajulă î iă extrageă resurseleă dină sistemeă cognitiveă maiă generaleă iă capacit iămentaleădeăcareănuăpotăfiăseparate‖ă(Langackeră2009:40).ă Unit ileă simboliceă cinematografice suntă nuă peteleă deă lumin ă peă ecrană (caă iă analogă ală unit iloră fonologice)ăcareămaiăapoiăsuntăcomputateăînăunit iămaiă mari, ci sunt unități perceptuale instanță: fie cum e mi careaădeăcamer ă(areăsensă iăesteăapropiat ădeă marker -ul gramatical) – indici (cues)ădeălectur ă - fie sunt unit iă dejaă figurativizate – percep iiă dateă înă actulă deă lectur ,ă deă uză - i apoi diegetizate (reuniuni simbolice situate într-un univers conceptual-vizualăsauăînădomeniiăsemanticeădateă[[OăCAS ]/[imagineaăuneiăcase]].ă Potă s ă în elegă oă unitateă simbolic ă caă instan iindă ună lucruă (aă THING/ă UNă LUCRU)ă  [[O CASA]/[imaginea unei case]].ă Acestă lucruă vaă aveaă ună ―comportament‖ă ă - vaă rela ionaă cuă alteă unit iă reprezentateă înă proiec iaă cinematografic ă – astfel încât va fi considerat ca fiind un obiect într-un univers 13

14

the e e s of a lass all i sta tiate a s he ati des iptio ep ese ti g thei a st a t o 2008:23). A speake s k o ledge of g a ati al patte s esides i a ast i e to of s oli asse alo g the pa a ete s of s he ati it a d si oli o ple it Langacker 2008:24).

o alit

La ga ke

lies a gi g idel

27

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e conceptualădeăreferin ,ăoădiegez .ăImagineaăuneiăcaseăreprezint ăoăinstan ăaăunuiăobiectăînăuniversulădiegetică dat.ă Oă cas ,ă caă iă ună obiect,ă esteă solid ă iă constant ă înă timp.ă Oă unitateă simbolic ă careă nuă vaă respectaă acesteă premize – deăexempluăcasaăvaăaveaăzidurileămoiă iăformaăeiăseăvaămetamorfozaăînătimpă – vaăfiăconsiderat ăoă extensieă atipic ă aă schemeiă obiectale.ă Conceptulă deă cas ă presupuneă oă serieă deă inferen eă careă facă parteă dină defini iaăsaăenciclopedic .ăAcesteăinferen eăsuntăconven ionalizateă iăpresupunăoăschematizareăaălor:ăoăcas ăareă tipicăunăacoperi ăcareăeăsusă iăoăfunda ieăcareăeăjos.ăImagineaăuneiăcaseă‖peădos‖ăpresupuneăoărela ieăcuăaceast ă schem .ă Darăpotăsaăîn elegăoăunitateăexpresiv ăsimbolic ăcaăfiindăoăinstan iereăaăuneiăschemeăformale,ăadic potăs ă categorizez în alt domeniu conceptual (de exemplu: acela de discursăvizual)ă iăfacăastfelăoăanaliz ăaăprocedeeloră formale cinematografice. (O IMAGINE)  [[IMAGINEA UNEI CASE]/[imaginea unei case]]. Imaginea unei caseăreprezint ăoăinstan ăaăuneiăreprezent riăaăuneiăcase. Înăacesteăcondi iiăfilmul este un text format dinăunit iă simbolice de diverse naturi ce dau acces sau sunt categorizate în diverse domenii conceptuale. GCă areă oă structurareă deă tipă sistemă înă careă unit ileă subsumateă uneiă categoriiă îndeplinescă oă func ieă similar ,ădar,ăînăacela iătimp,ăsuntămutualăexclusive (Langacker 2009:223). Dar în GC nuăesteăacceptat ăpozi iaă structuralist ă conformă c reiaă elementeleă lingvisticeă î iă deriv ă valoareaă numai dină pozi iaă într-un sistem de opozi ii.ă Sarcinaă important ă esteă deă aă oferiă oă reprezentareă pozitiv ă înă termeniiă con inutuluiă conceptuală iă ală construalului.ă Sistemulă deă elementeă schematiceă gramaticaleă (elementeleă deă clas ă „închis ‖ă formeaz ă ună e afodajăsauăoă„schel ‖ăcareăstructureaz ăcon inutulădeăsemnifica ieăoferitădeăsistemulălexical.ăDinăperspectivaă gramaticii cognitiveănuăesteănevoieădeăaăpropuneăreguliăgramaticaleăc ciăsemnifica iaăschematic ăcodificat ădeă elemeteleă deă clas ă „închis ‖ă implic ă modulă înă careă unit ileă gramaticaleă potă fiă combinateă înă interiorulă unoră construc iiăcomplexeă(Evansă2006:514).

Procesele cognitive în GC O serie de procese cognitive – independente - suntăutilizateă iăintrinsecămanifestateăînălimbajăcumăarăfiă:ă 1/ Asocierea. Stabilireaă uneiă leg turiă psihologiceă întreă dou ă elementeă cognitiveă cuă poten ialulă deă aă influen aăoăprocesareăulterioar ă;ăa aăcumăseămanifest ăînărela iaăsimbolic ; 2/ Automatizarea. Oăstructur ăcomplex ăpoateăfiăautomat ă iăcereădoarăpu inăefortăcon tientă(cumăarăfiă legatulă iretuluiă sauă ală cravatei)ă ;ă oă structur ,ă prină repeti ie,ă poateă s ă ob in ă oă înr d cinare progresiv ă (progressive entrenchement) 15 i,ăeventual,ăpoateăs ădevin ăstabilit ăcaă iăunitateă(Langackeră2008:16) 16 ; 3/ Schematizarea. Procesulă deă extrac ieă aă ceeaă ceăesteă comună inerentă înă multipleă experien eă pentruă aă ajungeălaăoăconcep ieăavândăunănivelăsuperiorădeăabstrac ieă(Langackeră2008:17)ă 17 . Schematizarea poate avea locă laă oriceă nivelă deă abstrac ieă posibilă (Langackeră 2009:4). Exemplu: Ring = schema = entitateă circular ă >ă obiectă circulară >ă ornamentă circulară peă corpă >ă bijuterieă circular ă peă degetă =ă instan iere ori elaborare (Langacker 2008:17). 4/ Categorizarea înseamn ăinterpretareaăexperien eiăînăfunc ieădeăstructuriădejaăexistenteă iar categoria poateăfiăin eleas ăcaăoămul imeădeăelementeăjudecateăechivalenteăpentruăunăanumeăscopă(Langackeră2008: 17). 15

Aso ie ea epetata a u ui sti ul o ple du o a u ita atego ie dete i a a ti a ea ai apida a atego iei respective intr-o sarcina de recunoastere a stimulului, chair daca categoria respectiva nu face parte din nivelul de aza Mi lea 2003:135-6). 16 Vezi o definitie a schemei ca structura (pattern) de activare a unor descriptori sau trasaturi enciclopedice i ple e tata pe o etea eu o ala la Mi lea : da a, des hiza d usa u ei i liote i, i t eza i o i liote a, ne asteptam sa gasim in acelasi loc si carti, un scaun de birou, dar nicidecum un WC sau o cada de baie. Acest pattern de activare format prin propagarea starii de activare, excitativ spre unele unitati si inhibitiv spre altele, reprezinta schema cognitiva a unui bi ou . 17 « the process of extracting the commonality inherent in multiple experiences to arrive at a conception representing a higher level of abstraction » (Langacker 2008:17).

28

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e Categorizarea poate fi de elaborare înă m suraă înă careă oă structur ă instan iaz ă oă schem ă f r ă distorsiuneă sauă poate aveaă oă rela ieă cuă ună anumeă gradă deă conflictă cuă schemaă iă atunciă schemaă esteă ună prototipă (rela ieă deă extensie) (Langacker 2009: 4). „Oă expresieă particular ă esteă categorizat ă deă maiă multeă schemeă fiecareă reprezentândăoăfa et ăaăstructuriiăsale‖ (Langacker 2009:4). Dac Aăapar ineăuneiăcategoriiăatunciăelăpoateăfiăutilizatăpentruăaăcategorizaăoăalt ăstructur ,ăBăcare,ăînă acest caz, va deveni un membru al categoriei. Categorizarea are loc când A este schematic pentru B, astfel încâtăBăelaboreaz ăsauăinstan iaz ăpe A ( A B ). B este integral compatibil cu A, dar este caracterizat cu mai mult ăprecizieă iădetaliu. Exemplu: Ring (a)ăentitateăcircular ă arenaăcircular ă (b)ăAă=ăarenaăcircular ă- - >ăBă=ăarenaărectangular .ăAăesteăprototip iăBăoăextensie a lui ( marcat ca - >) Unit ileălexicaleăpotăfiăordonateăînăfunc ieădeăgradulălorădeăschematicitateăsauăspecificitate (5) entitate  creatur ă animal  câine  pudel do  act  propel  throw  fling In memorie – modul de stocare uman – schema areă iă oălatur ă 3Dă iăoă latur ă deă ‖computa ionalitate‖ă ob inut ădinăcombinareaăunuiăsetădeătr s turiăinvariante,ă‖primitiveăvolumetrice‖ă iă‖schemeăpreconceptuale‖ăînă recunoa tereaăobiecteloră(Marră2010: 305-320ă iăNoeăȚăThomsonă2002: 259ăsq).ă‖Inăfilmăcunoa temăunăobiectă atunciăcândă timăcumăpoateăfiăv zutăindiferentădeăpozi iaăînăcareăaăfostăactualăvizualizat.ăCunoa tereaănoastr ăaă obiectuluiăesteădeăa aănatur ăîncâtăputemăs ăneăimagin măc ăneămi c măîn untrulăspa iuluiă iăputemăs ăprelu mă diverese unghiuriă deă vizualizareă f r ă aă alteraă obiectulă cunoscut.ă Obiectulă cap t ă oă calitateă ―ideal ‖ă sauă ―abstract ‖.ă Cunoscândă cumă obiectulă ară puteaă fiă v zută esteă foarteă aproape de a imagina un obiect care nu e vizualizată deloc‖ă (Branigană 1992: 15).ă Givonă aminte teă c ,ă înă domeniulă limbajuluiă natural,ă construc iileă gramaticaleănuăsuntăre inuteădeăinterlocutori,ăciădoarăinforma iaălexical ă iăpropozi ional ă(Givon 2005: 107108).ă Modeleleă mentaleă peă careă construc iileă gramaticaleă leă manipuleaz ă iă leă activeaz ă suntă automate, impliciteă iă sub-con tiente.ă Structurileă gramaticaleă utilizateă înă discursă suntă uitateă înă profitulă informa iiloră propozi ionaleă iăaăstructuriiăcoerenteămulti-propozi ional .

Semantica enciclopedică: adrul și do e iul se a ti Sensul lexical areăoăstructurareăenciclopedic .ăElăesteăgeneratădeămanieraăparticular ădeăaăaccesaăună corpă deschisă deă cuno tin eă (open-body) care este conectat la un anume tip de entitate (Langacker 2008: 39; Evans 2006: 160 sq)) 18 .ă Cuvinteleă suntă puncteă deă accesă c treă depoziteă vasteă deă cuno tin eă sauă informa ieă legateă deă ună conceptă particulară sauă ună domeniuă conceptual.ă Componenteleă deă cunoa tereă (elementeleă dină corpusulădeăcuno tin e)ăauădiferiteăgradeădeăcentralitate.ăUnit ileălexicaleărezid ăînăc iăconven ionaleădeăacces laă domeniiă deă cuno tiin eă – nu exclusiv lingvistice – care sunt evocate variabil i probabilistic (Langacker 2008:39) 19 . Pentru Langacker un domeniu semantic reprezint ăexperien eămentale,ăspa iiăreprezenta ionale,ă concepte sauăcomplexeădeăconcepteă(Langackeră1987:147).ăAltfelăspusădomeniileăsuntăentit iăconceptualeădeă diverseăgradeădeăorganizareă iăcomplexitate.ăPentruăcaăoăstructur ădeăcuno tin eăs ăfieăconsiderat ăunădomeniuă semanticătrebuieăs ăofereăinforma ieădeăfundalăpentruăconcepteălexicaleăcareăs ăfieăîn eleseă iăutilizateăînălimbaj.ă 18

19

Despre distincția enciclopedie vs dicționar și cunoștințele enciclopedice la Umberto Eco,1976, A Theory of Semiotics, Indiana UP. http://www.visualthesaurus.com = un dicționar bazat pe tipicalitate și pe noduri de acces. Vezi deasemenea prezentarea unei rețele conexioniste de reprezentare a cunoștințelor formată di des ipto i și p o a ilități de oo u e ță la ‘u elha t, “ ole sk , M Clella d si Hi to , , apud Mi lea : ; etea o e tio ista : s .

29

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e Setulă deă domeniiă careă structureaz ă ună conceptă lexicală seă nume teă matricea de domenii ale acelui concept (Evansă 2006:ă 230).ă Deă exempluă cuno tin eleă noastreă despreă p s riă includă formaă lor,ă faptulă c ă suntă dintr-un materialăfizic,ăc ăperformeaz ăactivit iădeăgenulăzboruluiă iămâncatului,ăc ăauăunăcicluăaviarădeălaăouălaămoarteă etc. Astfel aceste aspecte ale conceptului de pasăre sunt specificate într-o varietate de domenii diferite cum ar fi SPA IUL,ăOBIECTELEăFIZICE,ăVIA A,ăTIMPULăetc.ă(Evansă2006:ă230). Perspectivaăenciclopedic ăasupraăsemnifica iei Semnifica iaă unuiă cuvântă nu poateă fiă în eleas ă independentă deă ună vastă repertoriuă deă informa iiă enciclopedice.ăInforma iileăenciclopediceăsuntădeterminateădeăinterac iuneaăuman ăcuăal iiă(experien aăsocial )ă iă cuă lumeaă înconjur toareă (experien aăfizic )ă(Evansă 2006: 206). Pentru Langacker domeniile fundamentale suntăstructuriădeăinforma iiăderívateădinăexperien eăsenzorialeă iăperceptualeăpreconceptualeăcareăformeaz ăbazaă pentru constituirea unor domenii mai abstracte ce corespund cadrelor semantice propuse de Fillmore (207). Cuvinteleăreprezint ăpuncteădeăaccesăc treăacestăsistemăde informa iiăsauădeăcuno tin e.ăSensul cuvintelor este legat de cadreleă semanticeă iă domeniileă deă experien ă uman ă (211).ă Ună cadru semantic (semantic frame) (Fillmore) (Evans 2006: 166, 222 sq) sau un domeniu semantic (Langacker) (Evans 2006: 166)ăreprezint ăoă schematizareă aă experien eiă (oă structur ă deă cuno tin eă sauă informa ii)ă careă esteă reprezentat ă laă nivelulă conceptuală iăp strat ăînămemoriaădeălung ădurat ă iăcareărela ioneaz ăelementeă iăentit iăasóciateăcuăoăscen ă culturalăconstituit ,ăoăsitua ieăsauăunăeventădinăexperien aăuman ă(211).ăCuvinteleă iăconstruc iileăgramaticaleă suntă astfelă func ională conectateă cuă domeniulă /ă cadrulă astfelă încâtă semnifica iaă loră nuă poateă fiă în eleas ă independent de cadrul lor asociat (222).ă Deă exempluă cuvântulă „aorta‖ă esteă legată deă ună conceptă lexicală particular care nuăpoateăfiăîn elesăf r ăcadrulăSISTEMăDEăCIRCULA IEăSANGVIN ăALăMAMIFERELORă (210).ă Deasemeneaă semnifica iaă codificat ă aă unuiă cuvântă esteă oă func ieă aă utiliz riiă sauă aă semnifica ieiă pragmatice.ăUnăcuvântănuăesteăsemnificativădecâtăcaăoăconsecin ăaăuneiăutiliz riă(211).ă Un cadru semantic este format (vezi Barsalou 1992a apud Evans 2006:223-225) din valori-atribută iăinvarianteăstructurale.

Prag ati a og itivă PentruăGCăesteăadoptat ăsemanticaăenciclopedic .ăPentruăGCăunăitemălexicală(unăcuvânt)ăareăoăserieădeă semnifica iiă (esteă polisemantic).ă Semnifica iileă suntă conven ionalizateă înă gradeă diferiteă (uneleă suntă prototip,ă alteleă suntă schem ă iă alteleă suntă rela iiă deă categorizareă prină careă seă formeaz ă oă re ea)ă (Langackeră 2008: 37). Semnifica iaăesteă(i)ăconsolidat ăînăminteaăindiviziloră iă(ii)ăconven ional ăpentruămembriiăuneiăcomunit iădeă 30

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e vorbire (a speech community) - darănumaiăunănum rălimitatădeăsemnifica iiăsatisfacăacesteăcriteriiă iăseăcalific ă caă iăunit iălingvisticeă(Langackeră2008:38).ă Avemă oă grada ieă deă laăinterpret rile noi, inovante (through incipient senses,) laă semnifica iiă lingvistică stabilite (Langacker 2008: 38).ă Semnifica iaă lexical ă nuă esteă niciă totală liber ă (pentruă c ă expresiaă evoc ă oă anumit ăzon ădeăcuno tin eă iăspecific ăoăcaleăparticular ădeăacces)ăniciătotalăfixat ă(pentruăc ăcentralitateaă – accesulăpreferen ială– este o chestiuneădeăgradualitateă iăpoateăfiăînl turat ădeăfactoriăcontextuali).ăGCăadopt ăoă perspectiv ă realistă lingvistic ă iă psihologic .ă Nici o graniță discretă nuă poateă fiă trasat ă întreă cuno tin eleă lingvisticeă iă celeă extralingvisticeă – oă asemeneaă grani ă esteă trasat ă empiric,ă nuă impus ă a priori (Langacker 2008: 39).ă Putemă daă unoră expresiiă complexeă ună nivelă deă semnificatieă pură lingvistic ?ă Nu,ă deoareceă p r ileă componenteănuăauăsemnifica iiălingvisticeăclarădelimitateă(ciăreprezint ă building blocks, sunt construite flexibil, suntăc iăconven ionaleădeăaccesăaleăunuiădomeniuădeăcuno tin eă– ne exclusiv lingvistice – care sunt evocate periodică iăprobabilistică(într-oăgrada ieălingvistică/vs/ănonlingvistic)ă(Langackeră2008: 41) (Evans 2006: 214). Ină cazulă expresiiloră complexeă câtă eă semantic ă iă câtă eă pragmatic ?ă Perspectivaă clasic ă eă modular ă iă compozi ional ă (sensulă expresieiă complexeă deriv ă dină semnifica iaă p r iloră sale)ă ceeaă ceă implic ă oă distinc ieă clar ăîntreăsemantic ă(semnifica iaăeădeterminat ăcompozi ional)ă iăpragmatic ă(interpretarea e o chestiune de context) (Langacker 2008: 40). Pentru GC semantica i pragmatica formează o gradație fără o limită precisă întreăceleădou ,ădarăcareăprezint ălaăextremeăfenomeneăcareăsuntăindiscutabilăaleăuneiaăsauăalteiaă(Langackeră 2008: 40). Semnifica iaăconven ional ăaăunuiăcuvântăesteădoarăoăschel ăsauăunăsprijinăpentruăoăconstruc ieădeă sens:ăselec iaăinterpret riiăapropriateăareălocăînăfunc ieădeăcontextulăenun uluiă(veziăEvansă2006: 161-2). „Cândă producemă sauă în elegemă expresiiă lingvisticeă neă angaj mă înă proceseă elaborate,ă sofisticateă deă construc ieăconceptual .ăEleăfacăapelălaăsensuriălexicaleă iăpaterneădeăcompozi ie,ălaăprincipiiădeăinterpretare caă metafora,ă amesteculă (blending),ă construc iaă deă spa iiă mentale precum iă invocareaă entit iloră fictive (capacitateaă imaginativ ),ă dară iă laă cuno tin eă generaleă iă contextuale‖ (Langackeră 2008:41).ă Cuvinteleă iă expresiileă suntă sugestiiă sauă elementeă deă sus inereă oriă instruc iuniă pentruă ă proceseă conceptualeă careă auă caă rezultatăconstruc iiădeăsemnifica ie.ăEleănuăsuntăcontainereăcareătransport ăsemnifica ieă(Evansă2006: 214). De exemplu utilizând metafora ((un) struț încăpățânat = (a) stubborn ostrich ) când te adresezi unui personaj uman, - deă exempluă cândă afirmiă c ă „Langackeră esteă ună stru ă înc p ânat‖ă - atunciă domeniulă surs ă (struțul)ă iă tr s turileă saleă relevanteă suntă proiectateă peă domeniulă int ă (omul)ă i,ă înă consecin ,ă seă creeaz ă concep iaă amestecat ă aă uneiă persoaneă careă exhib ă comportamentulă stru uluiă deă a- iă îngropaă capulă înă nisipă pentru a evita deăaăînfruntaăproblemeleă(oăserieădeăcuno tin eăgeneraleăceăapar inăcredin elorăpopulare).ăAceast ă creatur ăesteăfictiv ;ănimeniănuăcredeăc ăeaăexist ,ăiarăafirma iaăc ăaceast ăcreatur ă‖refuz ăs ăaccepteăexisten aă pragmaticii‖ă (refuses to contenance the existence of pragmatics)ă induceă construc iaă deă spa iiă mentaleă deă credin ă(belief)ă iăoăatitudineăspecific :ăcredin aăatribuit ăacesteiăcreaturiăc ăpragmaticaănuăexist .ăAtitudineaă c ă aceast ă creatur ă nuă iaă înă considerareă ideeaă c ă pragmaticaă ară existaă creeaz ă ună spa iuă mentală înă careă pragmaticaăexist ăcaăoăocuren ăpoten ial ăimaginar ă iăoăentitateăvirtual ăcareăcontempl ăexisten aăposibil ăaă pragmaticiiăesteăconjurat ăpentruăaăindicaăceeaăceăarăfiăfostăs ăfieăcazul,ădarăînămodăactualănuăesteă(Langackeră 2008: 41). În rezumat  Nuăexist ăoădiferen ădeăprincipiuăîntreăsemantic ă iăpragmatic  Cuno tin eleădeătipăenciclopedicăsuntăstructurate  Exist ăoădistinc ieăîntreăsemnifica iaăenciclopedic ă iăceaăcontextual  Cuvinteleăsuntăpuncteădeăaccesăc treăcuno tin eleăenciclopedice  Cuno tin eleăenciclopediceăsuntădinamiceă(Evansă2006: 215).

31

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e

Stru tura o eptuală și stru tura li

ajului

Pentru Leonard Talmy (2000a, 2000b)ă limbajulă reprezint ă entit iă iă sceneă prină reflectareaă sauă codificareaă reprezent riiă conceptuale – reprezentareaă cognitiv (cognitive representation – CR). Prin investigareaăpropriet ilorălimbajuluiăputemăreconstruiăpropriet ileăsistemuluiăconceptuală iăputemăconstruiăună modelăalăacestuia.ăDou ăsistemeăsuntăfundamentaleăpentruăreprezentareaăcognitiv :ăunăsistemăcareăstructureaz ă conceptuală iăunăsistemădeăcon inutăconceptual.ăSistemul de structurare conceptual ăofer ăstructura,ăscheletulă sauăe afodajulăpentruăoăscen ădat ăiarăsistemulădeăcon inut aduce detaliileăsubstan iale.ăSemnifica iaăasociat ă sistemuluiă deă structurareă conceptual ă esteă schematic ă iară semnifica iaă asociat ă cuă sistemulă deă con inută conceptuală esteă complexă iă detaliată (Evansă 2006:192).ă Structuraăsemantic ă aălimbajuluiă reflect ă bipolaritateaă structuriiăconceptualeă iăseăbifurc ăînădou ăsisteme:ă sistemul deschis semantic iăsistemul semantic închis. Acesteă sistemeă semanticeă corespundă distinc ieiă formaleă dintreă elementeă deă clas ă deschis ă (cumă ară fiă substantiveăcaăom,ăpisic ,ămas ă,ăverbeăcaăaăfugi,ăaămâncaă iăadjectiveăcaăfericităoriătrist)ă iăelementeădeăclas ă închis ă(expresiiăidiomaticeăoriăpaterneăgramaticaleăcaădeclarativulăoriăinterogativul,ărela iileăgramaticaleădeătipă subiect ori obiect, cuvinte gramaticale ca în sau articolul definit). Înătimpăceăsemanticaădeăclas ădeschis ăaduceă con inutulădetaliatăsemanticaădeăclas ăînchis ăcontribuieălaăcon inutulăstructural.ăCon intulădeăclas ăînchis ăareă oă semnifica ie,ă de iă abstract .ă Elementeleă gramaticaleă codific ă oă semnifica ieă careă esteă legat ă de aspecte corporalizateăaleăexperien eiăumaneă(Evansă2006:193-4). PentruăTalmyăsistemulădeăstructurareăconceptual ăseă bazeaz ă peă ună num ră limitată deă sistemeă schematiceă careă organizeaz ă con inutulă bogată deă semnifica ieă ală elementelorădeăclas ădeschis .ăDiferiteăsistemeăschematiceăcolaboreaz ăpentruăaăstructuraăoăscen ădescris ădeă limbaj.ăTalmyăidentific ăpatruăasemeneaăsistemeăschematice: Sistemul configura ional (configurational)ăcareăstructureaz ăpropriet ileătemporaleă iăspa ialeăaleăuneiă scene cum ar fi diviziuneaă sceneiă înă p r iă iă participan iă (Evansă2006:195).ă Oăcategorieăschematic ăară definiă gradulădeăextensie,ăadic ăgradulăînăcareămateriaă(spa iul)ăsauăac iuneaă(timpul)ăsuntăextinseă(196).ă Sistemul perspectivei (perspectival)ă careă specific ă perspectivaă deă undeă esteă vizionat ă oă scen ă (197).ă Exist ăcategoriiăschematiceăcareăsuntăasociateăpunctuluiăspa ialăsauătemporalădeăundeăesteăvizionat ăoăscen . Sistemul aten ional (attentional).ăAcestăsistemăspecific ăcumăînten ioneaz ăvorbitorulăcaăascult torulăs ă î iădirec ionezeăaten iaăc treăentit ileăcareăparticip ălaăoăscen ădat ă(198).ă Sistemul for ei-dinamicii (force-dynamics).ă Acestă sistemă seă refer ă laă modulă înă careă obiecteleă suntă conceputeăînărela iaăcuăexercitareaăuneiăfor eă(199). Primele trei sistemeăsuntăderivateădinăinforma iaădinăpercep iaăvizual ăiarăsistemulăfor ei-dinamicii este generată deă kinesteziaă (experien aă corporal ă aă efortuluiă musculară oriă ală mi c rii)ă iă somasteziaă (experien aă corporal ăaăsenza iilorădeăpresiuneă iădurere)ă(199).ă

Sem ifi ația este o o eptualizare PentruăGCăsemnifica iile seăg sescăînăminteaăvorbitorilorăcareăproducă iăîn elegăexpresiileăă(Langackeră 2008:27). Aceastaă pozi ionareă teoretic ă seă opuneă pozi ieiă platonice (undeă semnifica iaă esteă nonă corporal :ă adic ă conceptulă deă ‖cerc‖ă esteă oă entitateă matematic ;ă oă pozi ieă transcedental ),ă pozi ieiă obiectiviste (unde semnifica iaăesteămul imeaăcondi iilorăsubăcareăeăadevarat ăpropozi iaă– oăform ădeăcoresponden ăcuărealitateaă exterioar ;ăveziă iăBucklandă2000:39sq)ăprecumă iăpozi ieiăinteractive (undeăsemnifica iaăesteănonălocalizat ,ăciă esteănegociat ădeăinterlocutoriăînăcontextulăfizic,ălingvistic,ăsocială iăculturală iăesteădistribuit ăînăcomunitatea deă vorbitori,ă înă condi iileă pragmaticeă aleă actuluiă deă vorbire,ă înă lumeaă înconjur toare)ă (Langackeră 2008:28).ă Pentruă Langackeră celeă dou ă pozi ii:ă cognitiv ă iă interactiv ,ă nuă seă exclud,ă ciă suntă compatibile. Pozi iaă pragmatic ă esteă adoptat ă par ială deă GC:ă circumstan eleă deă contextă relevanteă suntă parteă dină semnifica iaă uneiă expresii emise în context (Langacker 2008:29). (De exemplu: deschide mai mare, în cazul în care expresia e rostit ăînăcontextulă―laădentist‖,ăatunciădeschidăguraă iănuădeschidău aăcabinetului). Dar,ădeăoămanier ăesen ial ,ă 32

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e semnifica iaă uneiă expresiiă rezid ă înă activitateaă deă conceptualizareă aă vorbitoriloră individualiă (Langackeră 2008:29). Descriereaă sensuluiă reprezint ă semnifica iaă uneiă expresiiă pentruă ună singură vorbitoră (reprezentativ)ă (Langacker 2008:30). Semnificația este identică cu conceptualizarea; semnificația nu inseamnă concepte ci conceptualizări 20 . Semnificatia cuprinde „(1)ăatâtăconcep iileănoiăcâtă iăceleăstabilite;ă(2)ănuănumaiăno iuniă ―intelectuale‖,ădară iăexperien eăsenzoriale,ămotoriiă iăemo ionale;ă(3)ăîn elegeriăaleăcontextuluiăfizic,ălingvistic,ă socială iăcultural;ă iă(4)ăconcep iileăcareăseădezvolt ă iăseădesfa oar ăînătimpulădeăprocesareă(maiădegrab ădecâtă manifestate simultan). Astfel, dac ăanumiteă―concepte‖ăsuntăîn elese ca fiind statice, conceptualizarea nu este static ‖ (Langacker 2008:30) 21 .ăConstruc iaădeăsensăesteăoăconceptualizare,ăadic ăunăprocesădinamicăînăcareă unit ileălingvisticeăsuntădoarăsprijinăpentruăoăserieădeăopera iiăconceptualeă iăselec iaăuneiăinforma iiădeăfundal.ă Eleăimplic ăstrategiiădeăinferen ăcareărela ioneaz ăaspecteăaleăre eleiăconceptualeă iăcartografieri,ăadic ăleg turiă localeă întreă spa iiă mentaleă diferite,ă pacheteă deă informa iiă careă suntă construiteă on-lineă înă timpulă construc ieiă semnifica ieiă(Sweetseră1999ăapudăEvansă2006:162).  Conceptualizarea este dinamică Oă conceptualizareă areă oă desf urareă temporal ,ă areă ună aspectă temporală deă succesiuneă ceeaă ceă faceă naturale eaăimaginiiăînămi careă(fieăobiectulăin-cadruăfieăcameraădeăfilmat)ă iăcoinciden aăoriănon-coinciden aă uneiă conceptualiz riă aă unuiă procesă cuă ceaă exprimat ă deă c treă unit ileă simboliceă cinematografice.ă Siă oă fotografieăpoateăs ăinstan iezeăoăschem ă– o conceptualizare – dinamic .  Conceptualizarea rezidă într-o procesare cognitivă ―Conceptualizările rezidă în procesarea cognitivă.ă Aă aveaă oă anumit ă experien aă mental ă rezid ă înă ocuren aă uneiă anumiteă formeă deă activitateă neurologic ‖ă (Langackeră 2008:31)ă 22 . Conceptualizarile pot fi descrise sau fenomenologic (caracteriz măexperien aămental ă per se) sau din punctul de vedere al proces rii (caracteriz măactivitateaădeăprocesareăcareăoăconstituie).ăCeeaăceăexperiment măcaă iăproeminen aăentit iloră conceputeă esteă înă modă rezonabilăatribuită unuiă nivelă înaltă deă activareăneuronal .ă „Orice ordonareăconceptual ă sauăaccesămentalăsecven ialăimplic ăoăserialitateăcorespunzatoareăînăprocesareaăcareăoăconstituie‖ (Langacker 2008:31). De exempluă:ălecturaăalfabetuluiăînăcareăproceseleăneuronaleă iărutineleădeăprocesareăseăactiveaz ăînă lan ulăformatădin unitateaăprecedent ă iăunitateaăsuccesoră(Langackeră2008:31).ă  Conceptualizarea are o dimensiune temporală (Langacker 2008:31). Conceptualizreaăesteădinamic .ăEaăseădesf oar ăînătimpădeăprocesareă iar rutina sau calea specifică de desfă urare reprezintă un aspect semnificativ / important al experienței mentale (Langacker 2008:32). Exemplu:ă2ăexperien eămentaleădiferiteăau i o semnifica ie lingvistic ădiferit a/ un rând de copaci se întinde de la autostradă la râu. b/ un rând de copaci se întinde de la râu la autostradă.  Concep iileăauăoălatur ănontransparent Conceptualiz rileă nuă reflect ă simpluă iă directă lumea,ă ciă seă afl ă subă prevalen aă unoră dispozitiveă imaginativeă iă aă unoră construc iiă mentale,ă adic ceea ce numim lumile imaginare (ca în filme, basme, soap opera ,ămitologieă iăteoriiălingvistice)ă iăspa iileămentaleă(situa iileăipotetice,ăcredin eleăuneiăpersoane,ăoăsitua ieă într-unătimpă iăspatiuădat, precumă iăcon inutulărelat rii)ă(Langackeră2008:35).ă

20 21

22

ea i g is ot ide tified ith o epts ut ith o eptualizatio (Langacker 2008:30). oth o el a d esta lished o eptio s; ot just i telle tual otio s, ut se so , oto , a d e oti e experience as well; (3) apprehension of the physical, linguistic, social, and cultural context; and (4) conceptions that de elop a d u fold th ough p o essi g ti e athe tha ei g si ulta eousl a ifested . “o e e if o epts a e take as ei g stati , o eptualizatio is ot. La ga ke : . Conceptualizations reside in cognitive processing. Having a certain mental experience resides in the occurrence of a e tai ki d of eu ologi al a ti it La ga ke : .

33

Capitolul 1 - Noțiu i preliminare ale gramaticii cognitive

Se

ifi ația este o si ulare sub un aspect

Cogni iaă esteă ancorat (grounded)ă înă percep ieă iă înă experien aă corporal .ă Conceptualiz rile sunt conceptualiz riă ale (of)ă uneiă fa eteă aleă lumiiă (careă potă fiă lumeaă real ,ă lumileă mentale,ă chiară iă experien aă mental ă îns i)ă (Langackeră 2008:29).ă Concepteleă suntă ancorateă înă termeniiă unoră domeniiă fundamentaleă careă reprezint ă cuno tin eă generateă dină aspecteleă deă baz ă aleă experien eiă fieă descriseă înă termeniiă experien eiă senzoriale ale lumii externe fie în termenii unor st riă introspectiveă sauă subiectiveă (Evansă 2006:240).ă Concepteleă suntă ancorateă înă sistemulă „senzorială iă motor‖ă astfelă încâtă „reactiveaz ă experien eă trecuteă cuă ajutorulăreferen ilorălorăajutându-neădeăaceast ămanier ădeăaăac ionaăînămediulăînăcareăsuntemăimersa i‖ă(Borghiă & Binkofski 2014:1). Pentru Lawrence Barsalou (1999,ă apudă Evansă 240ă sq)ă exist ă ună sistemă reprezenta ională comună careă fundamenteaz ăatâtăpercep iaă(abilitateaădeăaăprocesaăinputădinălumeaăextern ăsauăintern ăcumăarăfiăcon tiin aă oriăexperien aădurerii)ăcâtă iăcogni iaă(abilitateaădeăaăfaceăaceast ăexperien ăaccesibil ăsistemuluiăconceptuală prină reprezentareaă acestoraă subă formaă conceptelor,ă împreun ă cuă informa iaă proces riiă careă opereaz ă asupraă acestorăconcepte).ăCogni iaăopereaz ăoff-lineă iăutilizeaz ăreprezent riămentaleă(concepte)ăcareăsuntăstocateăînă memorieă iăesteăindependent ădeăproceseleădeăexperiementareăale unui fenomen particular (Evans 2006:241). Pentru Barsalou simbolurile perceptuale,ăadic ăconceptele,ăsuntăreprezent riăneuraleăstocate în ariile senzorimotorii ale creierului. Conceptele sunt multi-modaleăînăm suraăînăcareăî iăob inăinforma iaădinăfluxuriă(streams) diferite senzori-perceptualeă iă introspectiveă (subiective).ă Eleă suntă integrateă înă sistemeă numiteă deă Barsalouă „simulatori‖.ăUnăsimulator esteăoăreprezentareămental ăcareăintegreaz ă iăunific ăsimboluriăperceptualeăaflateă într-oărela ieădat ă(deăexempluăexperien aănoastr ăcuăunăciocan).ă Dou ă tipuriă deă informa iiă suntă deă extrasă dintr-un simulator. Pe de oă parteă exist ă ună cadru schematic careăreprezint ăoăabstractizareăformat ădinădiferiteăsimboluriăperceptualeăevocateădeăoăstructur ăexpresiv ă– de exemplu „ciocanul‖ă- careăpermiteăexisten aăunuiăconceptăstabil.ăPeădeăalt ăparteăunăalădoileaătipădeăinforma ieă esteă extras ă dină simulator,ă oă simulare. O simulare este o reluare (enactment)ă aă uneiă seriiă deă experien eă perceptuale, dar într-oăform ăatenuat ăaălor.ăDeăexempluălaăauzulăuneiăfrazeădeăgenulă„imagineaz - iăc ăutilizezi ună ciocan‖,ă enun ulă î iă permiteă s ă construie tiă oă simulareă înă careă î iă po iă imaginaă ună ciocan,ă po iă s ă sim iă greutateaă iătexturaăluiăînămân ă iăs ăsim iăcumăl-aiărotiăpentruăaăloviăunăaltăobiect.ăAtâtăcadreleăcâtă iăsimul rileă sunt derivate din experien aă perceptual ă iă ofer ă reprezent riă aleă experien eloră noastreă 23 . Barsalou (2005) indic ă faptulă c ă semnifica iaă unuiă cuvântă nuă esteă ună pachetă deă tr s turiă careă descriuă categoriaă asociat ă ciă cuvinteleăsuntăîn eleseăpeăunăfundalădeăsitua iiăînăcareăareălocăentitatea,ăadic ădecorulăsauăinstala iaăînăcareăareă locă iăactivit ileăcareăauălocăînăacestălocă(131).ăAăîn elegeăceăînseamn ăunăSCAUNănuăseăbazeaz ănumaiăpeă tr s turileăfiziceăaleăobiectuluiăciă iăpeăstructuraădecoruluiăînăcareăareălocă(deăexemplu: oăsal ădeăcurs)ăprecumă iă func iaă saă înă acestă decoră (deă exemplu:ă aă ascultaă ună curs).ă Ună conceptă genereaz ,ă înă aceast ă perspectiv ă oă multitudineădeăreprezent riădeăsitua ieă iăfiecareăreprezentareădeăsitua ieăcon ineăentitatea,ădecorul,ăevenimentulă

23

De e e plu leziu i î a iile oto ii și so atose zo ii ati ge ea afe tează a ilitatea de a gâ di și de a ide tifi a categorii conceptual a i st u e tele legate de a este a ii de e pe ie ță. Leziu i î a iile de p o esa e pe epti ă izuală afe tează apa itatea de a a esa și a ipula atego ii o eptual legate de e pe ie ța izuală. “i ila , un subiect aflat într-u la o ato ă uia i se e e să des ie u auto o il a fa e o descriere în mod tipic dintr-o pe spe ti ă pa ti ula ă: piesele o po e te su t des ie î o tiguitate. Da ă se ofe ă u o te t, atu i pe spe ti a si ulată este i flue țată. Da ă su ie ții t e uie să își imagineze ă su t î afa a auto o ilului, atunci ei o des ie alte at i ute ale ași ii și așezate într-o o di e dife ită. Dease e ea da ă o te tul defi it este cel al subiectului aflat î i te io ul ași ii. A este e pe ie e t suge ează ă ad ul AUTOMOBIL î p eu ă u si ulă iile asso iate este azat pe e pe ie ța se zo i-motorie a automobilelor (Evans 2006:242).

34

Capitolul 1 - Noțiu i p eli i a e ale g a ati ii og iti e i informa iaăintrospectiv ărelevant ăpentruăaăactivitateădirec ionat ădeăunăscop.ăUnăconceptăesteăoă„colec ieădeă reprezent riădeăsitua ie‖ă(Barsalouă2005:156) 24 . Astfelă pentruă Barsalouă nuă esteă necesară aă fundamentaă exclusivă în elegereaă unoră concepteă abstracteă în termeniiă unoră domeniiă concreteă de iă mecanismulă deă proiec ieă metaforic ă deă laă ună domeniuă surs ă concretă laă unulă int ă abstractă poten eaz ă în elegereaă (Barsalouă 2005:133).ă Deă exempluă în elegereaă unuiă conceptă caă FURIAădepindeădeăexperien aăunorăsitua iiăcare declan eaz ăfuria,ăcumăesteăs ăexperimenteziăsubiectivă iăcumă cinevaă ac ioneaz ă iăseă manifest ă atunciă cândă eăfurios.ă Informa iileă deătipă situa ieă (informa iiă despreă entit i,ă cadrul,ăevenimentulă iăelementeleădeăintrospec ie,ăadic ăst rileămentaleăevocateădeăexperien aăevenimentului)ă suntănecesareăpentruăîn elegereaăunuiăconceptă(152).ăConcepteleăabstracteă – aiăc rorăreferen iănuăsuntăentit iă concrete,ă materialeă caă „mingile‖ă iă „pisicile‖ă – auă referen iă deă genulă „st riă mentale,ă eventuriă iă condi ii‖ă deă genulă‖gîndirea‖,ă„justi ia‖ăsauă„totalitarismul‖.ăEleăsuntămaiăcomplexe,ăevoc ăpropriet iă iărela iiă iăsuntămaiă u oră supuseă schimb rii.ă Pentruă Borghi i Binkofski (2014:19 sq) conceptele abstracte sunt ancorate în „percep ie,ăac iuneă iăsistemeleăemo ionale‖,ă„reactiveaz ăre eleleăsenzorimotoriiădinăcreier‖ăîns ăauăoă„mediereă lingvistic ămaiăimportant ‖ă(activeaz ăzoneleălingvisticeădinăcortexămaiămultădecâtăconcepteleăconcrete)ăastfelă încâtă„eticheta‖ălingvistic ăserve teăoăfunc ieădeăcoagulareămaiăevident ăpentruăexperien aămaiădiferiteă iămaiă „îndep rtate‖.ăRe eauaăcerebral ăesteămaiăactiv ăînăprocesareaăconceptelorăabstracte.ăConcepteleăabstracteăsuntă maiăsensibileălaăinfluen aăcontextuluiălingvistică iăculturală(2014:22;ă34).ăPentruăuniiăcercet toriăconceptele sunt reprezentateăînădou ăsistemeădeăreprezentareăbazateăpeăsimulare:ăunaădeătipănon-lingvistic ,ămodal ,ă iăoăaltaă asociat ăcuăexperien aălingvistic ,ăamodal ă(52).ăDarăr mâneădeămen ionatăfaptulăc ălimbajulăesteă iăelăancorată înă percep ie,ă ac iuneă iă sistemeleă emo ionale,ă deciă nuă esteă strictă amodală (53).ă Peă deă alt ă parteă structuriă iă mecanismeă aleă sistemuluiă motoră suntă reutilizateă înă practicaă lingvistic ă cerebral ă (53). Caă oă not , în elegemă sistemul descriptiv ca fiind în mare parte dependent de etichetele lingvistce cultural elaborate. Pentru un filozof ca Jesse Prinz (2002, apud Borghi & Binkofski 2014:55) categoriile abstracte sunt corelateăcuătr s turiă(„tr s turiăperceptibileăcontingentăcorelate‖)ăcareăpotăfiăperceputeă iăcareăpotăfiăfolosite ca semneăpentruăcategoriaădat .ăConcepteleăabstracteăsuntăancorateăînăsitua iiăconcrete,ădarăpotăfiăob inuteă iăprină reprezent riă metaforice,ăopera iiă mentale,ă conota iiă emo ionaleă iă etichetare.ă Concepteleă abstracteă evoc ă st riă interne perceptuale astfelăîncâtădincoloădeăsitua iiăpropriet iăintrospectiveăpotăcaracterizaăconcepteleăabstracte,ă înă modă particulară emo iile.ă Deă exempluă conceptulă deă „activitateă dotat ă cuă sens‖ă poateă fiă în eleas ă prină introspec iaămotiva iiloră iăemo iilorăasociate.ăUneleăconcepteăsuntăîn eleseăcuăajutorulăuneiăre eleădeătermeniă asocia iă (cuvinteă iă nuă simboluriă amodale)ă (55).ă Astfelă concepteleă abstracteă suntă ancorateă înă sistemulă senzorimotoră iă deasemeneaă activeaz ă re eleă deă cuvinteă maiă desă decâtă concepteleă concreteă (56).ă Ideea este sus inut ă iă deă Barsalouă pentruă careă cuno tin eleă suntă utilizateă deă maiă multeă sisteme.ă Reprezentareaă iă procesareaă concepteloră suntă realizateă atâtă deă sistemeleă lingvisticeă câtă iă deă celeă deă simulare.ă Avantajulă imaginiloră fa ă deă cuvinteă esteă datorat faptuluiă c ă acesteaă auă accesă directă c treă sistemulă conceptuală peă cândă cuvinteleănuă(61).ăInărezumatăconcepteleăabstracteăactiveaz ămaiămultăsitua ii,ăinforma ieălingvistic ă iăemo iiă comparatăcuăconcepteleăconcreteăcareăevoc ămaiămult ăinforma ieăsenzorimotorieă(64;ăveziă iă102ăsq)ă iăcareăauă o mai mare reprezentare sub forma imaginilor mentale (98).

24

Pe t u o o ple e ta ă des ie e a a estei poziții ezi și studiul lui ) aa & Madde Embodied Sentence Comprehension, 2005b: 234și i f a apitolul 9 – A o a ea g ou di g și o eptualizato ii / “ iptul și si ula ea e tală.

35

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Capitolul 2 - Profilarea i construalul Construalul Introducere Construc iileăgraficeăaleăcadruluiă iăplanului cinmatografic sunt,ăînăprim ăinstan ,ăde luat în considerare caă expresiiă aleă domeniuluiă figurativă iă ală figurativiz riiă ceă îlă precedeă peă celă alădiegezeiă iă diegetiz rii. ‖Esteă greuădeărezistatălaămetaforaăvizual ă iădeăaănuăconcepeăcon inutulăsemanticăcaăpeăoăscen ă iăconstrualul ca un modă particulară deă aă oă vizualiza‖ă(Langackeră 2008:55).ă Ină m suraă înăcareă concep iaă iă percep iaă vizual ă suntă similare Langackerăutilizeaz ătermenulădeăvizionareăpentruăamândou ă25 . Percep iaă esteă oă interpretareă iă oă construc ieă particular ă aă semnifica ieiă ;ă areă ambiguitateaă dintre produc torul textuluiă/ădiscursuluiă iăreceptorul discursului.ăOămetafor ăilustrativ ăpentruăacestăconceptăapareăînă filmul lui Cristopher Nolan, Inception (2010) unde visul este imaginată caă ună amestecă întreă percep ieă iă crea ie/concep ie [min. 26:36].

PentruăLangackeră(2007:431)ăconceptualizareaăesteăîntotdeaunaăconceptualizareaăaăceva,ăaăuneiăfa eteăaă „lumiiă realeă înă careă locuimă fieă aă uneiă lumiă construiteă ceă esteă înă ultim ă instan ă fondat ă peă experien aă lumiiă reale‖.ă Conceptualizareaă esteă oă form ă deă angajareă aă lumiiă iă includeă percep ia,ă dară iă activitateaă motorieă iă senza iileă kinestezice.ă i,ă înă înă celeă dină urm ,ă conceptualizareaă includeă în elegereaă deă c treă interlocutoriă a discursuluiă iă contextuluiă interactivă înă careă acestaă areă loc.ă Siă pentruă Julian Hochberg (2007:242) explorarea unuiăcâmpăvizualăesteăconstituit ăcaă‖rezultată iăscopăalăuneiăexplor riăactiveăperceptuomotorii‖.ă‖Semnifica iaă esteă identificat ă cuă conceptualizarea.ă Putemă construiă oă situa ieă dat ă deă maiă multeă feluriă alternative.ă Printreă dimensiunile construalului sunt nivelul de specificitate înăcaracterizareaăsitua iei,ăperspectiva adoptat ăpentruăaă oă ‖vedea‖,ă gradul de proeminență dat elementelor din interiorulă s u‖ă (Langackeră 2009:6ă i, pentru o introducereăaăno iunii, vezi Verhagen 2007:48-81).ăInăcontinuareăvomăvedeaămaiăînădetaliuăace tiăparametriăaiă conceptualiz rii. ÎnăviziuneaăGCăoăexpresieălingvistic ăevoc ăunăsetădeădomeniiăcaăbaz ăaăsemnifica ieiăsale (Langacker 2007:434).ăAcesteaăreprezint ămatriceaăconceptual aăexpresieiă iăareăoănatur ăenciclopedic ăfiindăunăcorpădeă cuno tin eă /ă informa iiă referitoareă laă oă entitateă conceptual ă desemnat ă deă expresiaă dat .ă Oriceă expresieă sauă unitateăsimbolic ăportretizeaz ăsauăconcepeăoăsitua ieădeăoămanier ăparticular .ăSemnifica iaăuneiăexpresiiănuă 25

36

to the exte t that o eptio a d isual per eptio are a alogous, I use the ter ei i g for oth” GC ch .7; v. si Tal La ga ke : . The e is, i fact, good reason that both film and natural language are special subsets of more general cognitive enterprises (Branigan 1992:17).

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul esteănumaiăcon inutulăconceptualăciă iămodulădeăconstruc ieăalăacestuiăcon inut.ăConstrualulăpoateăfiăîn elesă iă caăunăcadruădeăinforma iiă(frame of knowledge) ori un Model Cognitiv Idealizat (Idealized Cognitive Model) cu ajutorulăc ruiaăoăsitua ieăpoateăfiăconstruit ă(Verhagenă2007:49).ăConstrualulăareămaiămulteăaspecteăceăpotăfiă categorizate sub rubricile: specificității, proeminenței, perspectivei iădinamicității (435). Gramaticaă codific ă aspecteă schematiceă aleă experien eiă corporaleă iară aten ia,ă caă iă fenomenă perceptual,ă esteă unulă dină acesteă aspecte.ă Aten iaăesteăasociat ăcuăintensitateaă sauă nivelulă ridicată deăenergieă alăproceseloră cognitive traduse ca o mai mare proeminen ăaăexperien ei.ăUneleădinăproceseleăcognitiveălaăunămomentădată suntă maiă proeminenteă iă seă deta eaz ă dină fundală pentruă aă fiă intaă focaliz riiă aten iei.ă Aten iaă esteă diferen ială focalizat ăasupraăunuiăaspectăalăuneiăsceneăpeăcareăexpresiileăîl evoc .ăÎnălimbajădiferiteăexpresiiăsauăconstruc iiă gramaticaleăcareădescriuăoăscen ăajusteaz ăfocalizareaăasupraăunuiăaspectăparticularăalăsceneiăevocateă(Evansă 2006:536).ă Prinăalegereaă uneiă ajust riăfocaleă iă construc iaă uneiă organiz riă particulareă aă sceneiă de oă manier ă particular ăvorbitorulăimpuneăunăconstrual unicăasupraăsceneiăevocate.ăConstrualulăpoateăfiăîn elesăcaă„modulă înă careă vorbitorulă alegeă s ă „împacheteze‖ă sauă s ă „prezinte‖ă oă reprezentareă conceptual ‖ă (536).ă Deă exempluă avem diferen aădintreămodulăactivă iăcelăpasivă(George a ascuns papucii lui Lily ori Papucii lui Lily au fost ascun i de George).ăFiecareăconstruc ieăcodific ăunăconstrualăparticular.ăConstrualulăpoateăfiăîn eles,ăînăcazulă filmului,ă caă oătr s tur ă structural sau, a aăcumă define teă Davidă Bordwellăînă lucr rileă sale,ă caă nara iune. De exemplu dispari iaă Anneiă dină filmulă luiă Michelangeloă Antonioni,ă L’Avventura (1962) este o manifestare a construalului.ă Scenaă dispari ieiă poate fiă conceput ă cuă ajutorulă unoră c iă deă accesă cognitiveă alternative.ă Nara iunea sauăconstrualulăpoateăindicaăspectatorilorăloculăundeăaădisp rutăpersonajulăsau,ăcaăînăcazulănostru,ă ascundeăacestălocă iălas ăinterogareaădeschis ă26 . Construalul poate fi analizat înăfunc ieă deă câ ivaă parametri.ă Selec iaă determin ă careă aspecteă aleă sceneiă suntăaduseăaten iei.ăAstfelăunăparametruăesen ialăesteăprofilarea,ăadic ăsubliniereaăconceptual ăaăunuiăaspectăală unui domeniu conceptual. Profilarea implic ă selec iaă unuiă aspectă dintr-oă baz ă conceptual ă (537).ă Bazaă reprezint ăfundalulăfa ădeăcareăvorbitorulăconstruie teăscenaăsubăformaăconstrualului.ăDeăexempluăurm toareleă frazeăarat ăajust riăfocaleădiferiteăînătermeniiăprofiluluiă iăalăcantit iiădeăinforma ie:ăa.ă George a aruncat un pantof către televizor i l-a spart. b. George a aruncat un pantof c. George a spart televizorul d. Pantoful a spart televizorul e. Televizorul s-a spart.ă Bazaă uneiă expresiiă dateă esteă determinat ă deă cuno tin eleă enciclopedice. Schemaă unuiă lan ă deă ac iuneă presupuneă distinc iaă dintreă subiectă iă obiectă derivateă dină schemaă înă careă sursaăenergieiă(AGENTUL)ătransfer ăoăcantitateădeăenergieăunuiăreceptacolă(PACIENTUL).ăPentruăLangackeră polulă semantică ală expresieiă careă îndepline teă func iaă deă subiectă esteă numit ă trajector (TR) (acel subiect prototipădinamic).ăPolulăsemanticăcareăîndepline teăfunc iaădeăobiectăesteănumitălandmark sau punctul de reper (LM)ă (reperulă altfelă spus)ă (ceă reflect ă ideeaă c ă obiectulă prototipă esteă inertă sauă sta ionar)ă (541).ă Înă expresiileă lingvisticeă rela iaă trajector-reper (TR – LM)ă esteă oă instan ă aă fenomenuluiă aten ională iă perceptuală ceă organizeaz ăfiguraăfa ădeăfundal.ăLangackerădefine teăorganizareaăTR-LM în termenii asimetriei conceptuale dintreă participan iiă laă oă rela ieă profilat :ă TR este participantul cel mai focal sau mai proeminent iar LM reprezint ăparticipantulăsecund. Un alt parametru este perspectiva din care lucrurile sunt privite. Parametrul perspectivei genereaz ă ajust riăfocaleălaănivelulăasimetrieiădintreăceeaăceăeăpercepută iăinstan aăcareăpercepeă( perceived /vs/ perceiver ), altfel spus între un construal obiectiv iăunăconstrual subiectiv. Pentruăaăilustraăaceast ădistinc ieăLangackeră folose teăexemplulăuneiăperechiădeăochelari.ăDac ăpurt torulăochelarilorăîiă ineăînămân ă iăseăuit ălaăeiăochelariiă suntă obiectulă percep iei,ă ceeaă ceă eă perceput.ă Dac ă îns ă purt torulă îiă poart ă pentruă aă vedeă prină ei un obiect, atunciă aten iaă c treă ochelariă eă maiă slab ă iă eiă devină oă parteă component ă aă instan eiă perceptiveă (543).ă 26

Faptul ă a ato ul u e a ată î fil u de se află pe so ajul și ă s e a dispa iției u e e elă o is ie t și lo ul u de este as u s pe so ajul și faptul ă a est o st ual este jude at de ăt e spe tato a o de ia ță de la a ațiu ea tipi ă, lasi ă, î u ajează i te p eta ea alege ii a o fo ulă a ati ă de luat î o side a e î si e; a u aspe t fo al e apătă p oe i e ță. Dispa iția u ai este oti ată diegeti ât este jude ată la i el fo al a fii d a ifesta ea u ei o e ții de a iguitate și o i te e ție a „ eati ității auto ului ezi Bo d ell : apud G u d a : 415).

37

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul Deasemeneaă atunciă cândă aten iaă cuivaă esteă totală focalizat ă asupraă uneiă entit iă externeă construalulă subiectivă esteă atenuată (con tiin aă deă sine)ă înă fundală iară construalulă obiectivă esteă proeminent.ă Atunciă cândă aten iaă individuluiăesteăfocalizat ăpeăsineăconstrualulăsubiectivăesteăproeminentăiarăconstrualulăobiectivătreceăînăfundal.ă Celeădou ăpozi iiăseăafl ăpeăunăcontinuu.ăAtunciăcândăveziăunăfilmăcareăteă„absoarbe‖ăconstrualulăobiectivăeămaiă proeminentădecâtăcelăsubiectiv.ăConstrualulăsubiectivăeămaiăproeminentăatunciăcândăe tiăpeăbiciclet iăezi i sau când încerciăs ăintroduciăoăa ăînăurecheaăaculuiă(543) În cadrul perspectivei Langacker mai utilizeaz ă termenulă deă ground (terenul)ăcareă reprezint ă actulă deă vorbireă iă includeă participan ii,ă timpulă cândă seă vorbe teă iă contextulă fizică imediat.ă Expresiileă deicticeă facă oă referin ăspecific ălaăteren.ăUneleăplaseaz ăterenulăoff-scen ă iăalteleăîlăaducăpeăscen ăprinăfocalizareaăaten iei.ă Cuă câtă eă maiă mareă aten iaă peă terenă cuă atâtă elă esteă maiă obiectivă construit.ă Vorbitorulă iă ascult torulă potă fiă construi iăobiectivă iăadu iăpeăscen ăcândăsuntăprofila iădeăexpresiiăcaăeu ori tu.ăDac ăGeorge spune eu, atunci el seă plaseaz ăînă primă plană caă obiectăalăpercep iei.ă Vorbitorulă esteă astfelă obiectivat.ă Diferen aădintreă men iuneaă explicit ă aă terenuluiă (construalulă obiectiv)ă iă dependen aă implicit ă deă terenă (construalulă subiectiv)ă esteă oă diferen ădeăperspectiv ă(544).

Conceptualizarea și construalul Semnifica ia înseamn ă ―conceptualizareaă asociat ă expresieiă lingvistice‖ă (Langackeră 2008:4).ă Semnifica iaăuneiăexpresiiădepindeădeăunăsubstrat conceptual (background knowledge); iar o expresie impune un construal particular (Langacker 2008:4). Simbolul reprezint ă asociereaă întreă oă structur ă semantic ă iă oă structur ăfonologic ,ăastfelăîncâtăunulăîlăpoateăevocaăpeăcel laltă(Langackeră2008:5). ―Constructeleăesen ialeă propuseă pentruă descriereaă semantic ă (e.g.ă diverseă feluriă deă proeminen )ă suntă aplicabileă oric ruiă domeniuă cognitivă iăindependentădeăoriceămodădeăprezentare‖ă27 (Langacker 2008:12). Semnifica iaăuneiăexpresiiăpresupuneăunăsubstrat conceptual,ăadic ă:ă 1/ăconcep iiăevocateăsauăcreateăînădiscursulăanterior;ă 2/ angajamentul în evenimentul de vorbire (speech event),ă caă parteă aă uneiă interac iuniă socialeă aă interlocutorilor; 3/ăîn elegereaăcontextuluiăfizic,ăsocială iăculturală iă 4/ orice domenii care s-arădovediărelevanteăprintreăcareă iăfenomeneleăimaginativeă(metafora,ăamestecul,ă fictivitateaă iăconstruc iileădeăspa iiămentale)ă(Langackeră2008:42). Nuă exist ă oă semnifica ieă particular ă lingvistic ă iă unaă nonă lingvistic ă (aplicabil ă înă cazulă deă fa ă expresiilorăaudiovizuale).ăConcepteleădescriptiveăpentruăsemnifica ieăutilizateăînăGCăpentruălimbaănatural ăsuntă aplicabileă iăsemnifica ieiăgenerateăînărela iaăcuăalteămoduriădeăexpresie.ăRela iaădeăsimbolizareăareăloc între un con inută conceptuală iă oă structur ă expresiv ă ceă instituieă ună construală (aceleă peteă proiectateă peă ecranulă deă cinema).ăSeăpoateădeasemeneaăspuneăcaătextulăfilmicăesteăprodusulăunuiălimbajă(aleăc ruiăno iuniădescriptiveăleă vom elabora în continuare) ceă poateă fiă în elesă prină filtrulă no iuniiă deă construală iă analizată cuă ajutorulă unoră no iuniădescriptiveădeătip:ăspecificitatea,ăproeminen a,ăperspectivaăoriăfocalizareaăaten iei. Semnifica ia reprezint ă ‖oă conceptualizareă dinamic ,ă interactiv ,ă imagistic ă (analogic ,ă nonă propozi ional ),ă imaginativ ă (ceă cuprindeă metafora,ă amesteculă [ blending],ă fictivitateaă iă spatiileă mentale)‖ă (Langacker 2008:50sq). Conceptualizarea implic ăună con inutăconceptual (o matrice de domenii cognitive fundamentaleă iă non-fundamentale)ă iăunăconstrual impus (o formă particulară de a viziona o scenă; un mod particular de a percepeăacelăcon inut)ăă(Langackeră2008:43).ăEaăareăunăgradăde specificitate. Nivelul de specificitate apare în 27

38

The esse tial onstructs proposed for semantic description (e.g. various kinds of prominence) are applicable to any og iti e do ai a d i depe de t of a pa ti ula ode of p ese tatio La ga ke : 12).

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul exemplul paharul cu apă (mai specific) /vs/ containerul cu lichid (maiăpu inăspecific). Con inutulăconceptual reprezintă o matrice de domenii cognitive.ă Oă semnifica ieă rezult ă dină impunereaă unuiă construală asupraă con inutuluiăoferit de un domeniu (basic sau non basic), un cadru semantic (Fillmore) (Evans 2006:222 sq) 28 sau un ICM (Idealized Cognitive Model) (Lakoff) (Langacker 2008:46-7). Cadrele semantice sunt structuri de informa iiă generateă deă experien aă cotidian .ă Cunoa tereaă semnifica ieiă unuiă cuvântă esteă format ă înă parteă dină cunoa tereaă cadreloră individualeă laă careă ună cuvântă esteă asociată(Evansă 2006:166).ă Cadreleă semanticeă auă iăoă latur ădinamic .ăOameniiăpotăsimulaăoăentitateăconceptual ăcumăarăfiăoăac iuneăcareăimplic ăunăobiectăpeăbazaă unui cadru particular (Evans 2006:225). Astfel cuvinte ca: a cumpăra, a vinde, a plăti, a cheltui, costul, licitație, ofertă ori schimb suntăîn eleseăpeăbazaăaccesuluiălaăcadrulăEVENTăCOMERCIALăcareăaduceăfundalulă iă motiva iaă pentruă categoriileă reprezentateă deă acesteă cuvinte.ă Cadrulă ofer ă ună setă structurată deă rela iiă careă definescă cumă intr rileă lexicaleă deă genulă a plăti sau a cumpăra suntă suntă în eleseă iă cumă potă fiă utilizateă (Fillmore 1982:116-17, apud Evans 2006:225-6). Cadrul esteă ună sistemă deă reprezentareă deă cuno tin eă careă ofer ăoăserieălarg ădeăpoten ialeăsecven eădeăevent.ăCadrulăofer ăunăpoten ialădeăsecven eădeăevent. Verbul ales de vorbitor (a cumpăra sau a vinde) desemneaz ă oă „cale‖ă particular ă înă interiorulă cadrului;ă oă modalitateă particular ădeăaărela ionaărolurileăparticipanteădinăcadruăpentruăaăsubliniaăanumiteăaspecteăaleăcadruluiă(Evansă 2006:227).ăUneleăcadreăofer ămijloaceădeăaăcadraădiscursulăsauăcomunicareă iăsunt cadre de acte de vorbire (speech event frame).ă Acesteă cadreă schematizeaz ă cuno tin eleă despreă tipuriă deă contexteă interac ionaleă careă contribuieălaăinterpretareaă iăacceptareaăunorăcuvinteă iăconstruc iiăgramaticaleă(228). Avem astfel cadre pentru basme,ăprezent riăacademice,ăconversa iiăvorbite,ănecrolog,ăreportajeădeăziar,ăhoroscoape,ăscrisoriădeăafaceriă iă altele.ă Altfelă spusă cadreleă deă acteă deă vorbireă con ină cuno tin eă schematiceă despreă stilulă iă registrulă utiliz riiă lingvistice (Evans 2006:228). Construalul reprezint ăfaptulăc ăoriceăsemnifica ieăaăuneiăexpresiiăîncorporeaz ăoămanier ăparticular ădeă aă construiă sauă elaboraă con inutulă semantică evocată 29 .ă Limbajulă aduceă moduriă deă aă direc ionaă aten ia vorbitorilorălaăanumiteăaspecteăaleăuneiăsceneăevocateăsauăcodificateălingvistic.ăAceast ăabilitateăesteănumit ădeă Langacker (1987) profilare ori de Talmy (2000) cadrareăaten ional (attentional windowing) (Evans 2006:41 iă526-529). În exemplul de mai josă(dinăEvansă2006:41ăsq)ăfiecareăexpresieăprofileaz ăunăaspectăparticularăalăunuiă lan ădeăac iune a. B iatulăsparge vasul b. Vasul e spart deăb iat c. Vasul se sparge înăbuc i d. Vasul e înăbuc iă Aspectele pot fi reprezentate grafic ca in figura 2.2

28

29

„Fill o e p oposes that a frame is a schematisation of experience (a knowledge structure), which is represented at the conceptual level and held in long-term memory. The frame relates the elements and entities associated with a particular culturally embedded scene from human experience. According to Fillmore, words and grammatical o st u tio s a e elati ised to f a es, hi h ea s that the ea i g asso iated ith a pa ti ula o d o ga ati al o st u tio a ot e u de stood i depe de tl of the f a e ith hi h it is asso iated. E a s 2006: 222). a e p essio ea i g al a s i o po ates a pa ti ula a of o st ui g hate e o te t is e oked , (Langacker 2008: e e ele e t e okes so e o te t ho e e s he ati it ight e , a d o e sel , a o te t e oked is o st ued i so e fashio (Langacker 2008: 43).

39

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Exemplu: concep iaăunuiăpaharăpeăjum tateăplinăesteăcodificat ălingvisticădeămaniereădiferite: 1/ paharul cu apă =ădesemneaz ăcontainerul 2/ apa din pahar =ădesemneaz ălichidulădin untru 3/ paharul e pe jumătate plin =ă rela iaă dintreă volumulă ocupată deă lichidă iă poten ialulă deă volumă esteă profilat 4/ paharul e pe jumătate gol =ălaăfel,ădarădinăperspectivaăopus

Ună altă exempluă presupuneă con inutulă conceptuală definită caă oă c l torieă cuă ma inaă iă esteă oă instan ă aă schemeiă‖originea-calea-scopul‖ăă(source-path-goal) (fig.0)ă iătreiăconstrualeădiferiteăaleăacestuiăscript.ăFig.1ă puneăînăeviden ăorigineaăc iiădeăstr b tut,ăfig.2ăindic ădrumulăsauăcaleaăiarăfig.3ăfaceăproeminent ă intaăsauă loculădeăatins.ăCeeaăceănuăesteăreprezentatăvizualăareăoăprezen ăconceptual ădeăfundalăiarăfiguraăgrafic ăareăoă proeminen ădeăprimăplanăconceptual.ă

Fig.0

40

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Fig.1

Fig.2

Fig.3 Fig.4ăreiaăcon inutulăconceptualăreprezentatăînăfig.0,ădarăprofileaz ăelementeleăînăadâncime.

41

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Fig.4 Un cadru semantic este privit de un lingvist ca LeonardăTalmyă(2000ă iă2003) deăoămanier ăconceptuală universalist ă(veziă iăUngereră2006:ă219ăsq).ăPentruăTalmyăunăevent (oăstructur ădeăeveniment)ădeămi careă– un motion-event – are, înăafar ădeăceleătreiăelementeăidentificateădeăLangackeră– figura (traiectorul), terenul sau punctulă deă referin ă (landmarkul)ă iă caleaă (path) -, iă mi carea,ă conceput ă caă ună parametruă conceptuală independent.ă Mi careaă poateă fiă separat ă deă celelalteă elementeă iă reprezint ă ună componentă deă sineă st t toră ală acestor concep iiă deă eventă deă mi care.ă Talmyă maiă adaug ă „maniera‖ă iă „cauza„ă ă mi c rii.ă Înă totală aseă componenteăcognitiveădescriuăstructuraăconceptual ăaăunuiăeventădeămi care,ăadic ăfigura,ăterenulăsauăpunctulă deăreferin , calea,ămi carea,ămanieraă iăcauza.ăEleădefinescăceeaăceăTalmyănume teă cadrul de event (eventframe).ăElăesteădefinităcaăună„setădeăelementeăconceptuale iărela iiăcareăsuntăevocateăîmpreun ăsauăseăco-voc ă reciproc astfel încât putem spuneă c ă exist ă sauă constituie ună cadruă deă event‖ă (Talmyă 2000:ă 259).ă Expresiileă lingvisticeă instan iaz ă modulareaă acestoră parametrii.ăManieraă mi c riiă poateă fiă distins ă caă „aă fugi‖ă sauă „aă seă târî‖.ăCauzaăuneiămi c riăsauăaăblocajuluiăeiăesteăunăfactorăexprimatăsauănuădeăoăexpresieălingvistic .ăProcesulă cognitivădeăsubliniereăsauădeăaducereăînăprimplanulăaten ieiăaăanumitorăsec iuniăalăcadruluiădeăeventăseănume teă la Talmy cadrareăaten ional ă (windowing of attention) (Talmy 2000: 258-309). Procesul de inhibare a unei componenteăaăcadruluiăesteăetichetatăcaă„punereăînăelips ‖ă(gapping).ăDeaălungulăuneiăc iădinăacestăcadruădeă aten ieăoăserieădeăferestreădeăaten ieăpotăfiă„deschise‖ăsauă„închise‖.ăEsteăceeaăceăamăindicatămaiădevremeăcuă ajutorul cadreloră deă aten ie aplicateă con inutuluiă conceptuală ală c l torieiă cuă ma ina.ă Oă secven ă cinematografic ăpoateă„decupa‖ăunăcadruădeăeventăcuăajutorulăunorăplanuriăseparateădeăt ieturiădeămontajăceă izoleaz ă aten ională momenteă aleă mi c riiă iă eventuluiă sauă spectatorulă înă interiorulă unuiă plană secven ă poateă decupaă înă cadreă deă aten ieă fluxulă continuuă deă stimuliă deă peă ecran.ă Oriceă scanareă secven ial ă aă etapeloră uneiă mi c riăpoateăfiărezumat ădeăc treăspectatorăcaăoăscanareăsumativ ă iăacestaăpoateăre ineă înămemoriaădeălung ă durat ăunăinstantaneuărezumată/ăsintez ăalăac iuniiăreprezentate.ăSegmentele inhibate al unui cadru de event pot fiă reconstruite.ă Acestă lucruă înseamn ă c ă oricâteă por iuniă aleă unuiă cadruă voră fiă situateă înă ferestreă deă aten ieă (verbal sau vizual)ăcaleaă iăeventulăvorăfiă„întotdeaunaăconceptualizateăînăintegralitate„ă(Ungereră2006:ă223).ă Buc ileădeăcon inutăconceptualăaduseăînăprimplanulăcognitivăsuntătratateăcuăcapacit iăaten ionaleăsporiteă iăvor fiăreprezentateăcognitivădeăoămanier ămai elaborat ă iămaiăînădetaliu.ă

Cadreleădeăaten ieă„deschise‖ăperceptualăcinematograficăevoc ăunăcadruădeăeventăcorespondentăceăpoateă fiăparametratăînăaxele:ăfigura,ăpunctulădeăreferin ,ăcalea,ămi carea,ămanieraă iăcauzaămi c rii.ăMi careaăcaăatareă este un construct abstract conceptual, dară pregnantă perceptuală caă ună parametruă independent.ă Exist ă pacien iă care nu pot percepe o mi careăcontinu ăciăvorăidentificaăoămi careaăunuiăobiectăcaăoăsuit ădeădiapozitiveăstaticeă (de still frames) (Humphreys and Bruce 1989: 110; Zekiă 1993ă iă Movshonă 1990 apud Grodal 1997:46 ; Branigan 2006: 301 n. 3, 302).ăAcestăfenomenăneăaminte teădeă jump-cut‘s-urile utilizate de Jean-Luc Godard (A bout de souffle,ă1960)ă iăde „varia iileăincrementale‖ăutilizate de Yasujiro Ozuăcareăindic ătrecereaătimpuluiă 42

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul prinăblocareaămi c rii. Fiecareădintreăparametriiăcadruluiădeăevent,ăfocaliza iădeăunăconstrualăcinematografic,ă vor evocaăunăcorespondentăcadruădeăeventăinclusivăcare,ălaărândulăs uăvaăstabiliăoăprobabilitateădeăco-ocuren ă iă deă ierarhieă aă altoră elementeă componente.ă S ă maiă men ion mă c ă prezen aă unoră factoriă deă genulă mi care,ă manieraămi c riiăsauăal iăfactoriăperceptualiăevoc ăcadreădeăeventăneconven ionale.ăAstfelăace tiăfactoriăcap t ă oă pregnan ă stilistic ă f r ă îns ă aă fiă corela iă cuă oă semnifica ieă conven ional .ă Amă men ionată într-o lucrare precedent ă(Deaca,ă2013 a: 215-221) prezen aămasiv ăaă„modula iei‖ăacestor parametri expresivi perceptuali în lucr rileă teatraleă filmateă aleă luiă Romeoă Castellucciă înă Inferno (2008)ă iă Tragedia Endogonidia (2000-2004). Lipsaă conven ionalit iiă cadruluiă deă eventă duceă laă acceptareaă deă c treă spectatoră aă stimuliloră perceptualiă caă instan eăaleădomeniuluiădeăconceptualizareăabstractădeătipulămi carea,ăritmul,ăculoareaăetc. Neăintereseaz ăaiciă îns ăfaptulăc ăcinematografulăpoateăizolaăunăparametruăabstractăschematicăcaă„mi carea‖ă iăpoateămodulaăacestă domeniuădeăconceptualizareă(filmulăabstractăsauăexperimental)ăă iădeasemeneaăpoateăizolaăcuăajutorulăcadreloră deă aten ieă momenteă dintr-oă traiectorieă înglobant ă peă careă astfelă oă evoc .ă Parametrulă mi c riiă esteă oă ax ă deă manifestareăaăcanaluluiăexpresivăcinematografică iăesteăexploatatădeăcinea ti.ă Aceast ăreorientareădeăaten ie îi devine evident spectatorului atunci când, prinăeliminareaăconven ionalit iiăcadruluiădeăevent, el se va focaliza pe conceptualizarea stimulilorăcaăinstan eăaleădomeniuluiămi c riiăcaăatare.ăFenomenulăreprezint ăceeaăceăamă puteaănumiăoăreorientareăaăconceptualiz riiăasupraădomeniuluiăexpresivă(figurativ).

Specificitatea sau gradul de abstractizare al construalului Schematic sau specific ‖Specificitateaă r spundeă laă întrebareaă la ce nivel de precizie iă câtă deă înă detaliu eă caracterizat ă oă situa ie‖ă(Langackeră2008:55)ă(Langackeră2009:6)ă(Evansă2006:544ăsq).ăTermenulăseărefer ălaădiferen aădintre granularitateăsauărezolu ieă/vs/ăschematicitateă(vezi deăexempluătaxonomiile).ă‖Cumăschemaăesteăimanent ăînă instan iereă categorizareaă poateă fiă conceput ă caă recunoa tereaă înă ― int ‖ă aă uneiă structuriă categorizante‖ (Langackeră2008:225).ă‖Schema areăoăfunc ieădeăcategorizareăprinăcapturareaăaăceeaăceăesteăcomunăînr-o serie deăexperien eăprealabileă iăeaăpoateăfiăaplicat ăoric rei nou ăexperien e careăprezint ăaceea iăconfigura ie‖30 . O caracterizareă schematic ă esteă instan iat ă deă caracteriz riă maiă specifice,ă fiecareă avândă rolulă deă aă elaboraă specific rileă maiă pu ină detaliateă iă preciseă dină schem ă (Langackeră 2008:57).ă Oăexpresieă poateă specificaă deă oă manier ăschematic ăanumiteăfa eteăaleăuneiăsitua iiă iădeăoămanier ăcuămaiămulteădetaliiă(Langacker 2007:435). Anumiteă construc iiă gramaticaleă – cum ar fi cea a modificatorului – suntă structurateă peă rela iaă dintreă ună construalăschematică iăunulăspecific.ăFunc iaămodificatorilorăesteădeăaăpermiteăexisten aăunorăreprezent riăcuăună grad ridicat de specificitateăpeăbazaăunorămatri eăcareăsuntăschematiceăpentruătipuriădeăevenimenteă(Verhagenă 2007:51) Exemplu: rudă eăschematicăfa de mătu a iar rozatoare e schematic pentru un obolan mare Exemplu: rodent  rat  large brown rat  large brown rat with halitosis Taxonomii Exemplu: thing  object  tool  hammer  claw hammer Ceva  obiect  autovehicol  camion  camion-macara  camion macara uzat Rela iaăpoateăfiădeăelaborare () ) sau de extensie ( -->)ă/ărela iaăîntreăextensieă iăcategorizareă―extensia deă laă [A]ă laă [B]ă u ureaz ă apari iaă uneiă structuriă schematice,ă (A‘),ă fa ă deă careă iă [A]ă iă [B]ă suntă elabor riă (Langacker 2008: 225). Evans (2006: 540)ădiscut ăexempleleăurm toare: a. George a aruncat un pantof către televizor i l-a spart. b. George a aruncat un pantof. 30

aptu i g hat is o o to e tai p e ios e pe ie es, it a sa e o figu atio Langacker, 57).

e applied to a

e e pe ie e e hi iti g the

43

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul c. George a spart televizorul. d. Pantoful a spart televizorul. e. Televizorul s-a spart. Acesteăexempleăreflect ăgradulădeăajustareăfocal ăînătermeniădeăprofilareăasupraăuneiăscene ceăreprezint ă bazaăsaăoriăfundalulăpeăcareăseăconstuie te scena. Exemplul a. profileaz ăîntreagaăarieăaămatriceiăconceptualeăiară c. deasemenea,ădarăcuămaiăpu ineădetalii.ăExemplulăb. iaăînăconsiderareănumaiăînceputulăac iuniiăiarăe. numai finalul evenimentului.

Specificitatea în film Pe de o parte avem identificareaăunorăentit iă i,ăpeădeăalt ăparte,ăaăunorăprocese.ăUnăpersonajăepisodicăînă costumădeăpoli istăpeăunăholă(identificatăpeăpost-genericăcaă iă―unăpoli ist‖)ăreprezint ăoăastfelădeăspecificitateă redus .ăHitchcockăî iăsemnaăfilmeleăprinăprezen aăînăplanulădoiăalăunuiăplanăsubăformaătrec toruluiăanonim:ă―ună trec tor‖.ăInămulteăfilmeăclasiceăHollywoodăprocesulăunuiăzborăintercontinentalăeăreprezentatăschematicăgrafică caă ună avionă careă seă deplasez ă peă oă hart ă (Spielberg,ă Indiana Jones,ă1984).ă Sceneă sauăsitua iiă potă fiă descriseă schematicăsauăînădetaliu.ăSecven eleădeămontaj careărezum ăoăserieădeăevenimenteăpotăfiădescriseăcaă iădescrieriă s raceă înă detalii.ă Deă exempluă rezumatul introductiv din Citizen Kane (Orson Welles, 1941). Decorurile minimaleă indic ă deasemeneaă oă lips ă deă precizieă iă detaliuă înă prezentareaă uneiă sceneă 31 .ă Totodat ă gradulă deă ‖caricaturizare‖ă iă accentuareaă tr s turiloră perceptiveă aleă unuiă obiectă sauă uneiă sceneă indic ă specificitateaă reprezent riiă obiectuluiă (v.ă Hochbergă 2007: 169ă sq).ă Personajulă filmeloră luiă Gopo,ă sumară schi at,ă indic ă oă reprezentareă schematic ă aă individuluiă uman.ă Smith Murray (1995: 200)ă analizeaz ă gradul de tipizare al personajelor din filmul lui Eisenstein, Strike / Greva (1925).ăDeasemeneaăelăseăîntreab ăcumăarăputeaăfiăfilmată ună corpă umană astfelă încâtă s ă nuă instan iezeă tr s turiă particulare,ă specifice?ă Raspunsulă s uă esteă c ă neă putemă apropiaă graduală deă oă asemeneaă instan ă cuă ajutorulă filtreloră iă defocaliz riiă tr s turiloră particulareă pân ă laă dispari iaăcapacit iiădeăaăleărecunoa teă(Smith Murray1995: 112).ăTotu iăfiltrulăpoateăfiăinterpretatădeăspectatoră caă oă interven ieă subiectiv ă a camerei.ă Peă deă alt ă parteă Roger Odin faceă oă list ă aă indiciloră care-i permit spectatoruluiă s ă construiasc ă oă concep ieă generalizant .ă Ină asemeneaă cazuriă corpulă umană ‖semnific ‖ă elementele caracteristice ale unui tip sau un gen. In filmul analizat de Odin (2000), The Neighbours (Norman McLaren,ă1952),ăpersonajeleăreprezint ăoăcategorieă iănuăunăindividăparticular,ăadic ăînăcontextulăfilmuluiătipulă deă‖englezătipic‖. Branigan (2006: 238-9ăn.32)ăvorbe teădeă„evaluareaăgraduluiăînăcareăunănivelăperceputăalănara iuniiăesteă identificabilăsauădefinit‖.ăElăconcepeăoăax ăaăluiădefinită/vs/ăindefinit.ăPrimeleăplanuriădină Pierrot le fou (JeanLuc Godard, 1965)ăsuntăoăilustra ieăaăindefinit iiăînăimagineaădeăfilm.ă‖Culorileă iăformeleăpotădeveniădifuzeă iă indefinite,ă dară iă elementeleă nara iuniiă (ac iunea,ă evenimentul,ă cauzalitatea,ă personajulă – identificarea, personalitatea, identitatea de agent – motiv,ădecor,ăargumentă iătema.ăPlanurileăsuntărelevanteăpentruăpovesteă iă pentruăfinalulăei,ădarănuădeăoămanier ăconcret ă iănuăimediat.ăNumaiăanumiteădetaliiădispersateă(careănuăpotăfiă prezise)ăvorăfiărelevanteăcuplateăcuăoămetod ădeăaăpriviă iădeăaănaraăcareăpoateăfiăcaracterizat ăcaă( drifting) o plutireă înă deriv ,ă oă vagabondareă printreă obiecteă înă manieraă luiă Velasquez,ă pentruă aă cautaă interpenetr riă iă mi c ri.‖ăElăvorbe teă iădeăgradeădeăabstrac iuneăaleăcauzeloră iăac iuniloră(Branigană2006:315ăn.40). Totu iăs ănot măoădistinc ieăutil .ăUnădesenăfigurat schematic – s ăspunemăoăhart ăaăAfriciiăpesteăcareăseă deplaseaz ăunăavionă– poateăfiăoăreprezentareăschematic ăaăunuiăobiectă3Dădinălumeaănatural ă iăaăuneiădiegezeă (avionulă careă zboar ă deasupraă Africii)ă sauă poateă fiă oă instan ă oriă oă reprezentareă specific ,ă elaborat ,ă aă unuiă desen,ăoăreprezentareăgrafic ă(ilustrareaăgrafic ăaădiegezeiă„avionulăcareăzboar ădeasupraăAfricii‖).ăÎnăprimulă cază avemă oă instan ă schematic ă de „zbor‖ăiară înă ală doileaă cază avemă oă instan ăelaborat ăaă uneiă „ilustra iiădeă zbor‖. Rogeră Odină (2000)ă vorbe teădespreă diferen aă dintreă filmulă careă utillizeaz ă recunoa tereaă unoră obiecteă 31

Găsi la Ho h e g o a aliză a pat u ep odu e i fotog afi ă, dese u u dese ată la i elul t ată ii og iti e a pe epției i agi ilo Ho h e g

44

e, dese li ia și dese de a dă : .

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul dinălumeaănatural ă iăfilmeă„spectaculare‖ăînăcareăspectatorulărecunoa teăoăserieăobiecteăartefactăsauăsemn.ăUnă film care produce un amalgam al celor dou ămoduriăesteăWho Framed Roger Rabbit (Steven Spielberg, 1988).

Aria de acoperire ( scope) Aria de acoperire (scope) a domeniilor accesate reprezint ă ceă por iuniă aleă domeniiloră evoc ă iă utilizeaz ăcaăbaz ăpentruăsemnifica iaăexpresieiă(Langacker 2008:62, ch 3.2.3). Pentru fiecare domeniu pe care îlăevoc ăoăexpresieădat ăariaăsaădeăacoperireăesteă„con inutulăconceptualăcareăapareăînăcadrulăsubiectiv vizual inerentăîn elegeriiăsale‖ (Langacker 2008:63) 32 . Ariaădeăacoperireăreprezint ăgradul de acoperire a domeniului accesat :ă ceă por iuniă aleă domeniiloră evoc ă sauă utilizeaz ă expresia caă baz ă pentruă semnifica ie;ă câtă putemă include mental la un moment dat tiind c ăaparatulăvizualălimiteaz ăceeaăceăputemăvedeaălaăunămomentădată iă avemă ună ―viewing frame‖ă limitat (cadru vizual conceptual). Ariaă deă acoperireă esteă limitat ă (bounded); are numaiă oă deschidereă limitat ă (Langackeră 2008:63).ă Limitareaă saă poateă fi implicit ,ă impus ă înă cadrulă vizuală subiectiv,ă iănuănecesarăcuăabsolut ăprecizieă(unăcadruăvizualăsubiectivăconstantăînădimensiuniăpoateăsaăcon in ă virtualăoriceădimensiuneă(obiectiv )ăînădomeniulăvizionat,ă(Langackeră2008:63)ă(Lingvistic,ăaceea iăexpresieă―x e aproape de y‖ăpoateăfiăfolosităcuătrimitereălaăsitua iiăcuădimensiuniădiferite). Totodat ă„trebuieăs ădistingemă între ariaămaxim (maximal scope) a unei expresii într-unădomeniuă iăariaăimediat (immediate scope) întrunădomeniu,ăpor iuneaădirectărelevant ăpentruăunăscopăanume.ăAcoperireaăimediat ăesteăînărela ieădeăprimăplană fa ă deă fundalulă careă esteă ariaă maxim .ă Metaforic,ă ariaă imediat ă esteă ―regiuneaă deă peă scen ‖ă ‖ă (Langackeră 2008:63). Exemplu: cotul =ă ariaă maxim ă esteă concep iaă corpuluiă umană i ariaă imediat ă esteă concep iaă mâiniiă (Langacker 2008:63-4).

a/ corpul > brațul > mâna > degetul > închietură / falangă b/ corpul > capul > fața > ochiul > pupila / irisul c/ casa > u a > balamaua > urubul d/ ma ina > motorul > pistonul > inelul

32

fo ea h do ai it e okes, a e p essio s s ope is the o eptual o te t appea i g i the su je ti e ie i g frame inherent in its app ehe sio Langacker 2008: 63).

45

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Evans (2006 :231)ăvorbe teădespreăfaptulăc ădomeniileăsemanticeăsuntăorganizateădeăoămanier ăierahic .ă ‖Pentruăoăexpresieădat ăgradulădeăîncatenareăesteăcorelatăcuăgradulădeăpunereăînăprimăplană iău urin aădeăaccesă mental‖.ăInăexemplulă(încheietură – mân – bra )ăprimeleădou ăformeaz ăariaăimediat ăaă‖încheieturii‖ăcareă ieseăînăprimăplanăiară‖bra ‖ăseădeplaseaz ăînăfundalăă(Langackeră2008:65).ăDistinc iaădintreăariaămaxim ă iăceaă imediat ăseăaplic ălaăierarhiiăparteă/vs/ăîntreg,ădară iălaăverbeăcaă a examina vs examinând (be examining) în care domeniulă deă interesă eă timpulă iară gerunziulă introduceă aceast ă distinc ieă (Langackeră 2008:65).ă Exist ă astfelă oă ierarhieădeădomeniiăbazat ăpeăcomplexitateaăloră(Evansă2006 :232 sq). Cuăalteăcuvinteăstructuraăconceptual ăseă bazeaz ă înă celeă dină urm ă peă cuno tin eă careă nuă suntă dependenteă deă alteă aspecteă deă organizareă conceptual .ă Domeniileăcareănuăsuntăîn eleseăînătermeniiăaltorădomeniiăsuntădomeniileăfundamentaleă(derivateădinăexperien aă corporal ăpre-conceptual ăcumăarăfiăexperien aăsenzori-perceptual ).ăDomeniile fundamentale seăbazeaz ăpeă experien ă(TIMPULăsauăSPA IUL)ăsauăcorporalizareăiară domeniile abstracte sunt abstracte, dar complexe (MARIAJUL,ăIUBIREAăoriăMUZICOLOGIAăMEDIEVAL ). In cinematografie un exemplu de punere în prim plan al unei arii conceptuale apare nivelul de complexitateă iăgeneralitateăalăsitua iilorăreprezentate.ăElementeleădinăexpresiaăcinematografic ăsuntănoduriăde acces din i în sistemeă descriptiveă date.ă Ină filmă ariaă conceptual ă esteă ceaă aă niveluluiă de baz ă (basic level), nivelulă corporală umană iă tipologică deă baz .ă Nuă avemă reprezent riă aleă ariiloră conceptuală superioare;ă nuă vizualiz mă tipurileă abstracteă (deă genul:ă corpul,ă umanitatea,ă mamiferul).ă Peă deă alt ă parteă ariaă deă acoperireă înă compozi iaă imaginiiă 2Dă esteă dat ,ă laă nivelulă expresieiă cinematografice,ă deă c treă zonaă focalizat ă (aflat ă înă contrastă cuă zoneleă defocalizateă careă simuleaz ă lecturaă periferic ă aă câmpuluiă vizual).ă Zonaă focalizat ă esteă ună indiceădeădirec ionareăaăaten ieiă iădeăprofilareă(vă iăHochberg 2007 :261 sq).

Proeminența sau profilarea Proeminența sau cărui element îi dăm atenție Proeminen a,ă implic un focusă ală aten ieiă (oă punereă înă primă plană maiă puternic )ă (proeminence sau salience) (Langacker 2008:66). De exemplu, într-oă categorieă prototipulă areă oă proeminen ă maiă important ă decât extensiile. In taxonomii categoria de nivel fundamental (eg. hammer )ăareăoăproeminen ămaiămareădecâtă categoriaă subordonat ă (eg.ă claw hammer )ă iă decâtă ceaă supraordonat ă (eg. tool) (v Taylor 2004:&3.3) (Langackeră2008:66).ăProeminen aăimplic ăoăîndreptareăaăfocaliz riăaten ieiă(―a strong kind of foregrounding‖)ă 46

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

(Langacker2007 :436, fig. 17.6) Dou ă feluriă deă proeminen ă auă locă înă expresii:ă profilarea iă alinierea traiector /vs/ landmark (Langacker 2008:66 ; 2007:435) (Verhagen 2007 :50).ăPutemănotaăc ăfieăunăobiectăfieăoărela ieăpotăfiăprofilate.ă Atunciăcândăoărela ieăesteăprofilat ăunăparticipantăesteăidentificatăcaăentitateaăcareăesteălocalizat ,ădescris sau evaluat .ă Aceastaă esteă traiectorul (TR)ă iă poateă fiă caracterizată caă participantul focal principal (figura principal ăîntr-oărela ieăprofilat ).ăParticipantulăsecundarăidentificatăînărela iaădat ăeste numit landmark (LM) (Langacker 2007 :436).

Profilarea și obiect sau relație Ină percep iaă vizual ă ună elementă esteă loculă deă focalizareă ală aten ieiă (esteă figura)ă iă esteă percepută caă proeminentăfa ădeărestulăc mpuluiăvizuală(fundalul).ăOăexpresieăselecteaz ăunăcorpădeăcon inutăconceptual,ăoă bază (acoperirea maxim ăînătoateădomeniileămatriceiăsale)ăsau,ăconstruitămaiărestrâns,ăacoperireaăimediat ăînă domeniile active (adic por iuneaăpeăscen ă iăînăprimăplanăcaălocusăalăaten ieiădeăvizualizare,ă general locus of attention).ă Oă substructur ă particular ă înă ariaă de acoperireă imediat ă prime teă aten ia,ă profilul (concentrarea aten ieiă înă interiorulă arieiă deă acoperireă imediate)ă (Langackeră 2008:66)ă peă regiuneaă onstage (Langacker 2008:67) (Langacker 2009:7). Profilul poate fi caracterizat caă fiindă ‖ceeaă ceă expresiaă esteă conceput ă caă desemnândă sauă f cândă referin ă înă bazaă saă conceptual ă (its conceptual referent)‖ă (Langackeră 2008:66). Exemplu: A avea un parinte /vs/ a avea un copil sau a fi soț sau soție (Langacker 2009:7). Alte expresii desemneaz ăvariabilăaspecteăsauăreferen iăconceptuliădiferi i:ăaxul roții, spița roții, cercul roții ori roata .

Referentul conceptual, un profil poate fi un obiect sau o rela ie (Langackeră2008:68)ă(oărela ieăpoateăfiă invocat ăsauăactualăprofilat )ă 33 .ăă‖Profilul unei expresii este referentul său iărela iaădesemnat ăesteăaceea iă referen ialitateăcuăoădirec ieădeăaccesămentalădiferit ‖ă(Langackeră2008:68).ăUnă substantiv profileaz un obiect definit abstract ca orice produs al grup rii i reific rii iar un verb profileaz un proces definit abstract ca o rela ieăscanat ăsecven ialăînăevolu iaăsaăînătimpă(Langackeră2008:151). 33

as fo used o je t of o eptio the p ofile is o st ued ith the g eate deg ee of o je ti it

Langacker, 261).

47

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

(Verhagen 2007:55)

‖Avemămulteăcazuriădeădiferen ăînăsemnifica ieăgenerat ădeăalegeriăalternativeăaleăprofiluluiăînăaceea iă baz ă conceptual .ă Con inutulă esteă echivalentă iară contrastulă semantică esteă oă chestiuneă deă construală direc ionareaă aten ieiăc treă ună obiectă sauă oă rela ieă individualizat ă caă fiindă referentulă conceptualăalăexpresiei‖ă (Langacker 2008:70) 34 . De exemplu, înănara iune fluxulădeăinforma iiăfiltratădeăoăinstan ănarativ ăformeaz ă profilul unei scene. Înă aceast ă perspectiv ă suspense-ul unei scene cinematografice depinde de modul de profilare al scenei conceptuale. De exemplu, dac ăscenaăneutr ăfigureaz ăoăfemeieăcare,ănoaptea,ăscotoce teăînă dulapulăcuădosareăalăuneiăfirmeădeăavoca iăiar,ăînămontajăalternat,ăvedemăavocatulăurcândăsc rileăcareăducălaă biroul cu dulapul, atunciăinforma iaădinăplanulăsecundăprofileaz ăafectivă deăoămanier ăparticular ăscenaăcare,ă astfel, nu maiăesteăneutr .ăPlanulăneutru,ăacum,ăesteăintegratăîntr-unăcadruămaiălargă iădiferit.ăScenaă iăevocareaă simulativ ăaăceeaăceăvaăurmaă(eventulăintegrală iăsistemulădescriptivăalădeconspir riiăoriădezv luirii)ăcon ineă iă simulareaăafectiv ădinăparteaăspectatorului aămomentuluiăînăcareăe tiă„deconspirat‖.ăInforma iaănou ăproduceăoă substitu ieămetonimic :ăplanulăneutruănuămaiăesteăparteăaăsistemuluiădescriptiv:ă/oăfemeieăcaut ăunădosar/ăciăală sistemuluiădescriptivă/femeiaăesteăvinovat ădeăefrac ie/.ăPlanulă„neutru‖ănuăî iăschimb ăconfigura iaăpeăecranăciă este un alt component dintr-unăaltăsistemădescriptiv.ăS ănot măc ăînăplanulăneutruăpersonajulăfemininăareăunărolă de agent – este un TR- iar în planul suspense ea este un pacient – esteăunăLM.ăPrimaăinstan ăesteăoămostr ăaă schemei:ăOăFEMEIEăCAUT ăCEVAăiarăcea de doua evoc ăschema:ăUNăAVOCATăPRINDEăUNăHO . ”Profilulăuneiăexpresii – reprezint ăloculăspecificădeăconcentrareăaăaten ieiă(undeăseăfocalizeaz ăaten ia)ă – esteărestrânsălaăariaăsaăimediat ” 35 (Langacker 2008:133)ă(Evansă2006:537).ă‖Unăsubstantivănume teăunătipă deăobiectă iăspecific ăpropriet ileăpeăcareăoăentitateătrebuieăs ăleăaibeăcaăs ăfieăoăinstan ăaăacestuiătip.ăInămodă normalăspecificareaăunuiătipăinvoc ăunănum rădeădomeniiăcognitive,ăcolectivăidentificateăcaă iămatricea sa. In matriceăunădomeniuăparticularăst ăînăfa ăcaă iăacelaăînăcareăinstan eleătipuluiăparăs ărezideă(s ăaibeăloc).ăAcestaă poate fi numit domeniu de instan iere” (Langacker 2008:134) 36 .ăConceptualăceeaăceădiferen iaz ăoăinstan 34

35

36

“i e the o te t is effe ti el e ui ale t, these se a ti o t asts a e atte s of o st ual – in particular, the di e tio of atte tio to a thi g o elatio ship the e si gled out as a e p essio s o eptual efe e t (Langacker, 70). A e p essio s profile – being the specific focus of attention – is confined to its immediate scope) (Langacker 2008:133). A ou a es a t pe of thi g a d spe ifies the p ope ties a e tit ust ha e to ualif as a i sta e of this t pe. Usually this type specification invokes a number of cognitive domains, collectively referred to as its matrix (2.2.2.).

48

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul fa ădeăunătip este dat ădeăfaptulăc ă‖instan aăesteăspecificăgândit ăcaăocupândăoăloca ieăparticular ăînădomeniulă s uădeăinstan iere.ăInstan eăaleăaceluia iătipăsuntădistinseăunaădeăcealalt ăprinăfaptulăc ăocup ăloca iiădiferite.ă Domeniulă deă instan iereă esteă caracterizată iă deă faptulăc ă prezen aă sauă absen aă limit riiă ( bounding)ă determin ă categorizareaăunuiănumeăcaă iăă―countăorămass‖ă‖ă(Langackeră2008:134).

Metafora și focalizarea conceptuală Focalizarea reprezint ă selecția unui conținut conceptual i aranjarea prim plan (foreground) /vs/ fundal (background). Eaăreprezint ,ădeăoămanier ăgeneral ,ăoăîndep rtareăădeălaăunăstandardăsauăexploatareaă uneiă experin eă prealabileă dejaă stabiliteă pentruă interpretareaă uneiă experien eă posterioare. Domeniile sunt accesateăcaăcentraleăsauăcaăperiferice.ăCeleăcareăauăunănivelăînaltădeăactivareăseăprezint ăcaăîntr-un fel de prim plană iă suntă maiă accesibileă (Langackeră 2008:57).ă Discursulă anterioră poateă fiă considerată ună fundală =ă CDS (current discourse space) (Langacker 2008:56 si 59). Informația nouă în CDS esteăpus ăînăprimăplanăfa ădeă fundalulă informa iiloră dină CDS.ă Putem vorbi de relația prim plan /vs/ fundal atunciă cândă ―oă concep ieă oă precedeă sauă faciliteaz ă înă vreună felă anumeă emergen aă uneiă alteă concep ii‖ă (Langackeră 2008:58).ă Expresiile invoc ăoăcunoa tereădeăfundalăcaăbaz ăpentruăîn elegereaăloră(chiară iă― basic knowledge of our physical world as we experience‖).ăExempluăfilm:ăînăHitchcock,ă The Man Who Knew Too Much (1956). In scena de la Albert Hallăpersonajulăfeminin,ăJosephineăConwayăMcKenna,ătr ie teăexpresivădilemaăpeăfundalulădrameiăcrimeiăcareă seă preg te teă înă timpulă concertului.ă Planurileă expresieiă eiă facialeă formeazaă figuraă profilat ă peă fundalulă planurilor concertului [min. 1:31ă sq].ă Aceeasiă schem ă apareă înă cazulă dialoguluiă ―mut‖ă ală personajeloră peă fundalul muzical al concertului [min. 1:37].

Metaforaăesteăoăform ădeăprofilareă Anumiteă construaleă seă bazeaz ă peă impunereaă uneiă structuriă asupraă obiectuluiă conceptualiz riiă prină în elegereaăuneiăconceptualiz riăînărela ieăcuăoăaltaă(maiăalesăînăsitua iaădeăcomunicare)ă(Verhagenă2007:59).ă Formeă deă construaleă suntă iă celeă bazateă peă judecat ă iă compara ieă ceă implic ă categorizarea,ă metaforaă iă distinc iaăfigur ă/ăfundală(Verhagenă2007:56).ă Domeniul sursă al unei metafore areăoă―preceden ‖ădeăfundal fa ădeădomeniul țintă situat în primplan:ă―maiăconcretă iămaiăancoratăînăexperien aăcorporal ădomeniulăsurs ă aduce un fundal conceptuală înă termeniiă c ruiaă domeniulă int ă esteă v zută iă în eles.ă Vizionareaă inteiă peă primplanul domeniuluiăsurs ărezult ăîntr-unădomeniuăhibridăsauăunăspa iuăamestecă(amalgam)ă…ăputemăspuneă cu aceea iă validitateă c ă domeniulă surs ă iă domeniulă int ă reprezint ă împreun ă ună fundală pentruă emergen aă concep ieiăamalgam‖ă―amalgamulă mo tene teătr s turiăselectateădeălaăambeleădomenii,ădarăesteăadusăînăprimă planăprinăcodificareaălingvistic .ăFraza gândul care tocmai mi-a zburat din cap este un hibrid, un gând ca o pas reăcareăeăcapabilăs ăzboare.‖ă(Langackeră2008:58).ăMetaforaăcinematografic ăopereaz ăastfelăoămodulareă deă focalizareă conceptual ă aă unoră domeniiă semantice.ă ‖Descrierea , la rândul sau, este într-oă nara iune,ă caă ună Within the matrix, a particular domain stands out as the one where instances of the type are primary thought of as residing. In can thus be called the domain of instantiation Langacker, 134).

49

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul fundal peste care povestirea (story line: o serie de evenimente limitate (bounded)ă poateă s ă aibeă statutulă deă figur ă(Langackeră2008:59).

Organizarea profil /vs/ bază Unăcuvântăcaă„hipotenuz ‖ăaduceăunăpunctădeăaccesăc treăunăvastărepertoriuădeăcuno tin eăenciclopediceă asociateă cuă no inileă de triunghiuri cu unghiuri trepte, triunghiuri în general, figurile geometrice, calculul geometric,ă spa iul etc.ă Dară numaiă oă parteă aă acestuiă inventară esteă necesar ă pentruă în elegereaă semnifica ieiă cuvântului.ăParteaăesen ial ăaăre eleiădeăcuno tin eăesteănumit ădeăLangackerăaria (scope) cuvântului. Aria este divizat ă înă dou ă aspecteă careă suntă esen ialeă pentruă aă în elegeă ceă semnific ă acelă cuvânt:ă profilul iă baza. Profilulăesteăentitateaăsauărela iaădesemnat ăde cuvântăiarăbazaăesteăparteaăesen ial ădinămatriceaădeădomeniiă semanticeănecesar ăîn elegeriiăprofilului.ăÎnăexemplulă„hipotenuzei‖ăcuvântulădesemneaz ălaturaăceaămaiălung ă dintr-unătriunghiăcuăunghiădreptăiarăbazaăesteăconcep iaătriunghiuluiăîntregăcuătoateăceleătreiălaturi.ăProfilulăf r ă baz ăesteăininteligibil:ănuăexist ăoăhipotenuz ăf r ăunătriunghiăcuăunghiădrept.ăCuvântulăhipotenuz ădesemneaz ă oă substructur ă aă uneiă structuriă conceptualeă maiă mariă (Evansă 2006:237).ă Citândă dină Langacker:ă „valoareaă semantic ăaăuneiăexpresiiărezid ăniciăînăbaz ăniciăînăprofilăluateăseparat,ăciănumaiăînăcombina iaălor‖ă(Langackeră 1987:183).ăDinăaceea iăbaz ăseăpotăgeneraămaiămulteăprofile. Unăexemplulăprivitorălaăre eauaăfamilial ăbaz ăpentruăprofilareaăcuvântuluiă„unchi‖:

Înămodătipicănumaiăoăparteăaăprofiluluiăesteărelevant ăsauăactiv ăîntr-unăenun ăparticular.ăAceast ăparteă este zonaăactiv .ăEvansăaduceăînăaten ieăcâtevaăexemple:ă a. fotbalistul a dat cu capul în minge b. fotbalistul a pasat mingea c. fotbalistul s-a încruntat la arbitru d. fotbalistulăaăf cutăcuămânaăînădirec iaătribunei Înă(a)ăzonaăactiv ăaăentit iiăprofilate,ă„fotbalistul‖,ăesteăcapul;ăînă(b)ăesteăpiciorul;ăînă(c)ăfa aăiarăînă(d)ă suntăbra eleă iămâinile.ă

50

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Metonimia Metonimia reprezint ă ă ‖o schimbare de profil într-un domeniu conceptual dat (metonimia are un singur domeniu pe când metafora implic ăoăsimilaritateăabstract ăîntreă2ădomenii)‖;ăschimbă(shift) în profil (de ex: de la rela ieălaăobiect)ă(Langackeră2008:69)ă 37 . ”Unădomeniuăcognitivăcareăstabile teăoărela ieăîntreădou ă entit iă mediaz ă schimbulă deă profil 38. Vorbim de metonimie atunci când o expresie care, în mod obi nuit, profilează o entitate este utilizată pentru a profila o altă entitate asociată cu ea într-un domeniu dat.” (Langacker 2008:69) 39 . Exemplu: scenariul restaurantului unde clientii cer din menu desertul /vs/ persoana care a comandat un desert (ex: eu sunt tiramisu ) sau exemplul creatorului în locul produsului: a cumparat un Miro Metonimia poateăfiăîn eleas ăcaă”o schimbare în profil, o expresie care în semnificația sa fundamentală profilează o entitate, A, care este înțeleasă ca desemnând o altă entitate, B, care este asociata într-un fel anume cu A i deci este mental accesibilă prin A‖ă(Langackeră2008:250) [[VIETNAM-WAR] ---> [VIETNAM-WAR]], numele unui loc este utilizat pentru a desemna un eveniment care a avut loc acolo. Fiecare unitate de acest gen (waterloo, hiroshima, oklahoma city, chernobyl, vietnam)ă instan iaz ă extensiaă schematic ă [[PLACE-EVENT] - - > [PLACE-EVENT]]ă iă aceast schem ă eă invocat ăfrecvent pentruăaăsanc ionaănoiăexpresii. Unăaltăexempluădeămetonimieăînăcareăareălocă„schematizareaă categoriz rilor‖ă(Langackeră2008:251)ă 40 apare în expresia: a avut loc un fiasco electoral în Florida . Florida nu trebuie sa mai aibe loc.

Compozitia expresiilor Compozi ia expresiilorălingvisticeăcomplexe.ă‖Rela iaăstabilit ăîntreăcomponenteă iăstructuraăcompozit ă este oăinstan ăaărela ieiăfundală/vs/ăprimăplan.ăExpresileăcompoziteădifer ăînă analizibilitate ,ăadic ăîn gradul în careă elementeleă componenteă suntă proeminenteă iă câtă deă puternică contribuieă laă emergen aă saă (uneleă suntă construite din componente iar altele sunt prefabricateă iănuăsuntădecâtăactivate)‖ă(Langackeră2008:61).ă”Caleaă compozi ional (compositional path)ă esteă oă parteă aă semnifica ieiă uneiă expresii‖ă (Langackeră 2008:61).ă De 37

38

39

40

a i pli it shift i p ofile is othi g othe tha the u i uitous li guisti phe o e o k o as eto (Langacker, 119). Mediati g the shift i p ofile is a og iti e do ai esta lishi g so e o e tio et ee the t o e tities (Langacker, 69). e speak of eto he e a e p essio that o di a il profiles one entity is used instead to profile another e tit asso iated ith it i so e do ai Langacker, 69). e ha e the apa it ... to ge e alize o e elatio ships that a e ot e ide t i a si gle e p essio o usage e e t, in which case the s he atizatio s s ope e o passes ultiple e p essio s Langacker, 251).

51

Capitolul 2 - Profilarea și construalul exemplu: porc /vs/ carne de porc ; cousin /vs/ parent’s sibling’s child ; triunghi /vs/ poligon cu trei unghiuri. Înă filmă entit ileă hibridă potă fiă recunoscuteă caă fiindă gestalturiă sauă caă fiindă entit iă compuseă dină elementeă separate:ă animaleă caă sfinxulă oriă caă centaurul.ă Alteă entit iă compuseă suntă deă exempluă ‖omulă deă tinichea‖ă oriă Edward Scissorhands (Tim Burton, 1990). Ingerul din Der Himmel uber Berlin (Wim Wenders, 1987) este format din componente reunite sub o etichet ăcomun ă iăgradulădeăanalizabilitateăalăp r ilorăesteămaiămic.

Relația Trajector (TR) /vs/ Landmark (LM) ‖Seăg sescăexpresiiăcareăsuntăsemanticădistincteăde iăauăaceea iăbazaăconceptual ă iăprofileaz ăaceea iă rela ieă înă interiorulă lor.ă Ună construct teoretică careă d ă seamaă deă aceast ă diferen ă este oă alt ă form de proeminen ă reprezentat ă deă alinierea traiector (trajector - tr) focalizareaă primar (primary focus) /vs/ punctădeăreferin (landmark - lm) focalizareaăsecundar (secondary focus). In acest caz avem o relație i un grad de proeminență care este dat unuia dintre participanți. Traiectorul (tr) este entitatea care este localizat ,ă evaluat ă sauă descris ,ă careă areă proeminen aă focal ă ă (focalizareaă principal înă rela iaă profilat ).ă Landmarkulă (lm)ă reprezint ă ală doileaă participantă (focalizareaă secundar ) care este proeminent ca punct de referință în relația dată (Langacker 2008:70) (Langacker 2009:8-9).

(Langacker 2009:8)

Un alt exemplu în careă distinc iaă dintreă celeă dou ă propozi iiă esteă dat ă deă oă schimbareă aă perspectiveiă astfelăîncâtăseăschimb ăproeminen aădat ăparticipan ilorădinărela iaăprofilat ăesteăoferitădeăEvansă(2006 :542). Esteădeănotatăc ădirec iaăs ge iiăesteăaceea iăînăceleădou ăcazuriăpentruăc ăGeorgeăesteă„origineaăenergiei‖ăfieăc ă este participantul principal sau secundar.

52

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Exemplu : deasupra /vs/ dedesubt /

ori înainte /vs/ după (Langackeră2008:72).ă„ Contrastulăsemanticărezid ănumaiăînăgradulădeăproeminen ă conferit participan ilorălaărela iaădat ‖:ă„ deasupraă iădedesubtăcontrasteaz ăînăalegereaătraiectoruluiăcaracterizată ca participantul care este localizat sau indicat (assesed)‖ă(Langackeră2008:113).

have a parent (descrie un copil = tr) /vs/ have a child (descrie unăp rinteă=ătr)

Before iă after sunt în contrast în alegerea TR/vs/ălm,ănuăînăcon inutăsauăprofilareă(Langackeră2008:72).ă TR i LM suntăparticipan iăfocaliăprimară iăsecundarăîntr-oărela ieăprofilat ă(Langackeră2008:365).ă―Statusulădeă TR este întotdeaunaăimpus:ăesteăoăchestiuneădeăconstrual,ăniciodat ăinerentăînăsitua iaădescris ‖ – o modalitate 53

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul deă concep ieă aă uneiă situa iiă (Langackeră 2008:368)ă 41 . Organizarea TR – LM esteă inerent ă înă expresiileă rela ionaleăchiarădac ăelementeleăsubăfocusănuăsuntăexprimate explicit. ‖Oărela ieăeăconceptualădependent ădeă participan i;ăeaăevoc ,ăchiară iăschematic,ăparticipan iiăcaăunăaspectăintrinsecăalăconcep ieiăsale.ăInăconsecin ă participan iiă focaliă aiă uneiă relatiiă profilateă suntă parteă aă profiluluiă rela ional‖ (Langacker 2008:114). De exemplu: a înghiți are caăp rtiăaleăstructuriiăsaleăinterneăun TR =ăcelăcareăinghiteă iăun LM =ăcelăcareăeăînghi ită (Langacker 2008:113). In fraza: el l-a înghițit subiectulă iă pronumeleă obiectă apară explicit.ă (Langackeră 2008:113). Subiectul este nominalul care codific TR dintr-oărela ieăprofilat ,ăunăobiect este un nominal care codific ă un LM (Langacker 2008:365). TR si LM suntă participan iă focaliă primară iă secundară într-oă rela ieă profilat ă (Langackeră 2008:365).ă Aceast ă proeminen ă focal ă /ă conceptual ă seă traduceă înă ―accesibilitatea‖ă gramatical ă (Langackeră 2008:365).ă ‖Proemin aă focal ă reprezint ă direc ionareaă aten ieiă (caă oă resurs ă limitat ă aten iaătrebuieăs ăfieăalocat ă iăpentruăoăstructur ădat ămaiămulteăaloca iiăsuntăposibile‖ă(Langacker 2008:365). ‖TR si LM suntă elementeleă peă scen ăiluminateă deă ―reflectorul‖ă proeminen eiăfocale‖ă (Langackeră 2008:365).ă ‖Exist ă tendin aă natural ă caă aten iaă s ă fieă orientat ă c treă participan iiă careă auă ceaă maiă mareă proeminen ă cognitiv ‖ă(Langackeră2008:366). Exemplu: mirele sărută mireasa / mireasa sărută mirele /cuplul s-a îmbrăți at . În acest caz, chiarădac ă bride iă groom particip ă egală laă ac iune,ă vorbitorulă areă op iuneaă deă aă puneă înă focusă caă TR pe unul sau altul (primary focal participant) ca fiind procesual profilat, dar se poate profila grupul format de cele 2 entitati, (Langacker 2008:115). Exempluă esteă valabilă laă vizionareaă uneiă rela iiă intersubiectiveă sauă interumaneă înăfilmă prină verbalizareaă conceptualizariiă operat ă deă c treă spectator.ă Schemaă dialoguluiă fa ă înă fa ă presupuneă oă aliniereăaăentit ilorăprofilateăsuccesivăîntr-un fel de plan contraplan mentalărealizatăînăfunc ieădeăalternan aăTR - LM peăcareăoăopereaz ăspectatorulăimaginar. Alte exemple Adverbul,ăprepozi iaăsauăadjectivulăsuntăexpresiiăcareăprofileaz ăoărela ieănonăprocesual (atemporale) ; rela iaăprofilat ăesteăvizualizat ăholistică( iănuăscanat ăsecven ialăînătimp).ăObiecteleă iărela iileănonprocesualeă reprezint ăgrup riănaturaleăc ciăamândou ăconstruiescăoăsitua ieăîntr-o manier ăsumativ ă(Langackeră2008:119)ă 42 . Un adjectiv (ex: de tept) are un TR obiectă iăun LM nefocalizat.ăUnăadverbăesteăcomparabilădoarăc ăTR este oărela ieă i LM unăobiect.ăOăprepozi ieădeăgenulăîn are un LM ca obiect focalizat iar TR poate fi un obiect sau o rela ieă(Langackeră2009:10).ă ‖Inăconstruc iiăverbaleă(clausal)ăsubiectulăpură iăsimpluăcuprinde (apprehends) obiectul stabilind un fel deă‖contactămental‖ăcuăacesta‖ă Exemplu: I (saw/liked/remembered/imagined) the painting , (Langacker 2008:368) Schema sursa-calea- inta poateă staă laă bazaă construc iiloră mentaleă deă acestă gen.ă Oă caleă mental ă sauă perceptual ‖atinge‖ă oă alt ă entitate.ă Înă acestă contextă ‖ună subiectă poateă fiă caracterizată caă participantulă careă ini iaz ăoăinterac iuneăasimetric ăconceptualizat ăcaăimplicândăoăcaleădeălaăsubiectălaăobiectăsau,ămaiăsimplu,ă subiectul este participantul mai active într-oă asemeneaă interac iune‖ă (Langackeră 2008:369).ă Totodat ă rela iaă poateăfiătradus ăînătermeniiăextremădeăabstrac iăaiăschemei numite ciclul de control unde o entitate aduce în ariaăsaădeăcontrolăoăentitateăextern .ă

Relația agent /vs/ temă : dinamica forței

Orientarea agent iătem aărela ieiătr-lm (Langackeră2008:370ăsq).ăActorulătindeăs ăfieăfocusăalăaten iei.ă El poate fi aliniat fie cu agentul fie cu tema (Langacker 2008:367). Orientarea către agent i orientarea către temă.  Tema subsumeaza roluri pasive (pacient, mover, experiencer, zero ). (Langacker 2008:368) (Evans 2006:545). Temele apartin zonei pasive a scenei, (setting),ă decor,ă loca iaă iă situa iiă

41

42

Focal prominence is one dimension of the construal, a matter of how a situation is conceived and portrayed, not so ethi g o je ti el dis e i le i it (Langacker, 114 v si 365)). Thi gs a d o p o esual elatio ships ep ese t a atu al g oupi g si e oth o st ue a situatio i a su a fashio Langacker, 119)

54

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul stabileă undeă diverseă obiecteă suntă aranjate.ă Zonaă pasiv ă esteă ună decoră globală /vs/ă ună actoră punctual.  Agentul este prototipul subiect – subiectulăfiindăcapulăunuiălan ădeăac iuneă(participantăini ialăînă aceaăpor iuneăaăunuiălan ădeăac iuneăselectatăpentruăaăfiăprezentatăexplicit,ăsubăfocus)ă(Langackeră 2008:367). Agenții aparțin zonei active =ă ac iune,ă schimbare,ă for ,ă creaturiă mobileă careă ac ioneaz ăasupraălumii. Exemplu:  Floyd a spart geamul cu un ciocan AG=> INSTR=>Pat  Un ciocan a spart geamul AG=> INSTR=>Pat  Geamul s-a spart AG=> INSTR=>Pat Alte roluri tematice sunt = zero (participantăcareăexhib ăoăproprietate,ăocup ăoăloca ieăsauădoar e acolo), mover (presupuneă ună schimbă deă loca ie,ă ocup ă oă serieă deă loca iiă înă timp),ă pacient (are o schimbare în proprietateaăpeăcareăoăexhib ),ăexperiencer, (Langacker 2008:370). Fiecare rol poate fi participantul principal într-un proces tematic [= df a „minimal single participant process in which the theme’s role is passive” (i.e. nu esteăconstruităcaăoăsurs ădeăenergie)].ăUnăprocesătematicăpoateăfiăexprimatăindependentă – construal absolut conceptualizatăautonomă(f r ăreferin ălaăagentăsauăcauzalitateăagentiv )ă(Langackeră2008:371). Exemplu zero = prăjina e lungă / ea este acolo mover = vasul s-a scufundat / u a s-a deschis patient = ghiața s-a topit / geamul s-a spart experiencer = m ăm nânc ăpesteătotă/ era trist Un proces tematic este autonom conceptual (It broke / Ceva s-a spart) Unăprocesăagentivăîncorporeaz ăunăprocesătematică(He broke it / El a spart ceva )

V schema agentive process p 372 fig 11.3 Ună procesă autonomă tematică poateă fiă exprimată iă independent.ă Elă esteă centrulă (core) expresiei (ex: It broke );ă centrulă presupuneă no iuneaă deă agentivitateă (*He caused )ă care,ă fiindă dependent ă conceptual,ă nuă eă exprimat ăindependentă iăatunciăproducemăoăconcep ieădeănivelămaiăînaltăcareăesteăînăsineăautonom ă( He broke it). 2 feluri de procesare: 1/ăprinăurm rireaătransmisieiăfor eiăpeălan ulădeăac iune,ădeălaăagentălaătem ă iă2/ă undeăprocesulătematicăareăpreceden ăpentruăc ăancoreaz ăconcep iaă iăesteăcentrulădeăgravitateăalăconcep ieiă iă pentruăc ăesteăpresupusădeăc treăno iuneaădeăagentivitate.ă„Putem incepe cu miezul autonom conceptual, apoi continu mă cuă no iuneaă deă agentivitateă iă ajungemă laă conceptiaă intreag ă aă unuiă procesă agentiv‖ (autonom) (Langacker 2008:372). 1/ = oă caleă natural de procesare a elementelor într-oă structur ă complex . Mai multeă c iă naturaleă – primulăelementăalăuneiăc iăesteăpunctul de început (Langacker 2008:372).  Ordineaăcuvinteloră(primulăcuvântăînăordineaătemporal ).  Circuitulăenergieiădeaălungulălan uluiădeăac iune,ăcareăîncepeăcuăagentul.  Autonomiaăconceptual ăîncepeăcuăprocesul tematic.  Secven aădeăaccesăesteădeterminat ădeăproeminen aăfocal :ătr>lm>altul. Pentruă eficien aă proces riiă c ileă naturaleă tindă s ă seă coaliniezeă iă participan iiă s ăcoincid .ă În exemplul Floyd broke the glass. Floyd este punctul de început pentru c ileă aliniateă aleă ordiniiă cuvintelor,ă fluxulă energetic,ăproeminen aăfocal ă(primulăcuvântă=ăagentulă=ătraiector). ‖Orientareaătem ăsauăagentăreprezint ăc iă 55

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul alternativeă deă aă aduceă caleaă deă proeminen ă focal ă înă aliniereă cuă caleaă referitoareă laă con inutulă conceptual: punctul de început, traiectorul, coincide fie cu agentul fie cu tema, primul participant întâlnit pe cale bazat fie peăfluxulădeăenergieăfieăpeăautonomiaăconceptual ,‖ă(Langackeră2008:373). TR si LM suntădefini iăînătermeniiă proeminen eiă focaleă primareă iă secundare,ă (Langackeră 2008:72).ă ‖Câtă deă proeminent ă esteă oă entitateă – dac ă func ioneaz ăcaă iătr, LM sau nu depinde de construalul impus de elementele lingvistice utilizate, în acord cu valorileă loră semanticeă conventionale.‖ă (Langackeră 2008:73). ‖Oriceă structur ă într-oă structur ă simbolic ă faceă propriileăa ez riădeăfocus,ăastfelăoăentitateăsubăfocusăîntr-oăstructur ănuăvaăaveaăoăprofilareăsimilar ăînăalta.‖ă (Langacker 2008:73).

Perspectiva (de unde vedem) Aranjamentul de vizionare implicit și locația de vizualizare (vantage point) Oăcomponent ăaăaranjamentuluiădeăvizualizareăesteăloca iaădeăvizualizare (loca iaăactual ăaăvorbitoruluiă iăauditorului)ă(vantage point). În cazul: în față vs în spatele contrastulăsemanticărezid ăînăalegereaăTR i lm, nefiindă alteă diferen eă înă con inută oriă profilareă (Langackeră 2008:76;ă Langackeră 2007:436).ă Codificareaă lingvistic ădepindeădeăloca iaădeăvizualizareăpeăcareăoăasum m: Exemplu: dacă ai sta acolo, atunci copacul ar fi în fața pietrei Interlocutoriiăsuntăsepara iăînăspa iuă iătimp Exemplu Este cald acolo ori Nu sunt acolo acum. ―Aceast ăcapacitateădeăaăadoptaăfictivăsauăcelăpu inăposibilitateaăs ăacomodeziăoăloca ieădeăvizualizareă (vantage point)ă nonactual ă neă permiteă s ă descriemă oă situa ieă dină perspectivaă auditoruluiă sauă dină perspectivaă oric ruiăaltăindivid‖ă(Langackeră2008:76)ă43 . Exemplu: anul viitor va fi plin de surprize vs Șoe a crezut că anul viitor va fi plin de surprize (Joe believed that next year will be full of surprises). Loca iaădeăvizualizareăadoptat ăpentruăunăscopăparticularănuătrebuieăs ăfieăceaăactual a vorbitorului. De exemplu în fraza Șoe a spus să vi în pod / Joe said to come up into the attic loca iaădeăvizualizareăaăluiăJoeăesteă utilizat ădeăvorbitorăcaăbaz ăpentruăutilizareaăluiă a veni în loc de a te duce (Langacker 2007:436). Oăfraz ăceă implic ăunăverbăpresupozi ionalăca : Sue tie că Marcus va veni iănuăexpresia:ă„ tieăc ăMarcusăseăvaăduce‖ă exprim ăfaptulăc ăvorbitorulăspuneăcevaădespre ceeaăceă tieăelă iădespreăceeaăceă tieăSue.ăFrazaăcon ineădou ă puncte de vedere înscrise într-un singur verb. Pentru Sweetser (2008) punctul de vedere este 1/ modulădeăprezentareăalăcon inutuluiăînăfunc ieădeăsitua iaădeăcomunicareăstabilit ăîntreă vorbitoră iăascult toră iăceeaăceăeiăpotăs ăvad ă iăs ăating ă(aici,ăacolo,ăacesta,ăaceea,ău aăurm toare)ă atunciăcândăseăîn elegeăc ăvorbitorul-ascult torulăsuntă:ăacum,ăatunci,ămâine,ăanulătrecut.ăă 2/ ceea ce un participant imaginar poate vedea ori atinge dintr-oăloca ieăimaginar ăaflat ă într-ună spa iuă imaginară dată fiindă c ă posed mă ună sistemă neuronală careă spuneă dac ă cevaă seă afl ă înă sistemul personal (poate fi atins fizic) (39:09). 3/ ceea ce vorbitorul-ascult torulă potă s ă tie,ă gîndeasc ,ă presupuneă despreă un spa iuă mental (the/a; if/when/since), dară iă pronumeleă formale/informale oriă verbeleă presupozi ionaleă (11:41). 4/ ceea ce vorbitorul-ascult torulă simtă despreă con inutulă spa iuluiă relevantă (cumă evalueaz ăeiăafectiv,ăculturalăetcăspa iulărelevant) 5/ ceea ceă participan iiă imagina iă tiu,ă cred,ă presupun,ă estimeaz ,ă calculeaz ă despreă spa iileă relevante.ă Peă scurtă oriceă despreă modulă înă careă ună construală particulară ală unuiă individă esteă 43

56

this apa it to fi ti el adopt o at least a o odate a o a tual a tage poi t e a les us to des i e a situation from the perspective of the hearer or some other individual Langacker, 76).

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul specifică accesuluiă s uă cognitivă iă perceptuală (11:41).ă Dară iă posesia, identificareaă social ă iă diferen iereaăsocial . Punctul de vedere cinematografic poateă fiă literală în elesă caă localizareă aă punctuluiă deă vedereă iă metaforicăîn elesăcaăpozi ieăaănaratoruluiăfa ădeăevenimenteă(epistemic ă i de valori) (Carroll 1996:228). Cele dou ăschemeăpotăs ăcoincid ăsauănu.ă Pentru oameni accesul la multiple construale de puncte de vedere (point of view construal) asupra unei situa iiă esteă ună factoră importantă pentruă comunicareă iă cooperareaă social ă (Sweetser, 2008). Subiectivitatea reprezint ăprezen aăimplicit ăaăunuiăconceptualizatorăînăconstrual.ăDeixisulăreprezint ,ămaiăspecific,ăprezen aă implicit ăaăscenariuluiădeăactădeăvorbireă iăaăcontextuluiăînăconstrualulăcon inutuluiăexprimată(16:32).ăPentruă Langacker este materialul implicit, off-scen ,ădinăsemnifica ieă iămaiăalesăaspecteăaleăterenuluiădeăancorare.ăUnă exempluă deă subiectivizareăesteătransformareaă modaluluiă ceă exprim ă oă posibilitateă dină lumeaă natural ăîntr-un modal epistemic: el ar trebui să fie acum acasă.ăAdoptareaăunuiăpunctădeăvedereăareăoăbaz ădeăexperien ădeă con tiin , deă interac iuneă motorieă cuă obiecteleă dină jur,ă cuă percep iaă vizual ă aă obiecteleră iă aă factoriloră deă ocluziuneă aă vederiiă precumă iă cuă interac iuneaă social ă tactil ă iă motorie înă copil rieă (46:50). Deasemenea viziuneaă iă ac iuneaă motorieă precumă iă în elegereaă spa iuluiă percepută vizuală înă termeniă motoriiă reprezint ă factoriădeăcoeren ăaăviziunii.ăNeuroniiăoglind ăpermită iăsimulareaăac iunilorăaltora.ăPutemăastfel,ădeălaăoăvârst ă fraged ,ă categorizaă iă asociaă ac iunileă dină pozi iaă „dină interior‖ă iă dină pozi iaă ‖ă dină exterior‖;ă putemă adoptaă pozi iaă deă „participantă ‖ă iă deă observatoră dină ‖afar ‖ă (50:03).ă Acesteă experien eă potă fiă asociateă sauă distinse.ă Putem monitoriza f r ăcon tiin ăcontextulădinăjur.ă„ tim‖ăundeăsuntăcelelalteăpersoane dintr-oăînc pere f r ăaă accesaăpermanentăaceast ăinforma ie.ă timăc ăcinevaăeăînăspateleănostruă iă timăc ăcinevaădinăfa aănoastr ănuăneă poateăatinge.ăDeasemenea,ăremarc ăSweetser,ăavemăoă„agend ‖ăintern ăcareăneăpermiteăs ăneăsitu măcorpulăînă spa iuăînămomentulăînăcareăre inemăunănum rădeătelefon,ădeăexemplu.ăF r ăacestă markerătemporalănuăamă tiă careăesteăcon inutulăspecificăalăfiec ruiă3ădinănum rulăauzităsauămemorizat:ă3673542.ăCopiiăauăoăreac ieădiferit ă laăoameniă iălaăanimaleă iăpotăurm riăprivireaăunuiăadult.ăÎnăaceast ădirec ieăcopiiăî iăformeaz ădeja o Teorie a min iiă (TOM) cuă ajutorulă c reiaă potă concepeă c ă al iă oameniă auă st riă mentaleă diferiteă deă aleă lor. Con tiin aă fapuluiăc ăseăpoateăconstruiăoăcoeren ălocal ăaăunorăpuncteădeăvedereădiferiteăpoateăstaălaăbazaăunuiăetajămaiă completădeăcon tiin ăceăîn elegeăpuncteleădiferiteădeăvedereăcaăparteăaăuneiăsceneăcoerenteămaiăcuprinz toareă (57:29).ă Adul iă potă proiectaă experin aă interioar ă asupraă experien eiă mentaleă aă unuiă interlocutoră iă potă navigaă întreă acesteă coordonate,ă dară potă concepeă scenaă iă dintr-un exterior global. Eventuri complexe pot fi reprezentabile mental din mai multe puncte de vedere. Putem concepe – printr-un montaj analitic de tip cinematografic - oă scen ă dină exterioră (ună automobilă careă seă pr bu e teă într-oă pr pastie)ă sauă dină interioră (expresiaăfacial ăaă oferului).ă

O entitate poate fi construită subiectiv sau obiectiv.

Dac ,ă metaforic,ă conceptualizareaă înseamn ă vizualizareaă unei scene, atunci perspectiva reprezint ă aranjamentulădeăvizualizare,ăadic ăpunctulădeăundeăseăvizualizeaz ă(Langackeră2008:73).ă

Aranjamentul de vizionare înseamn ă rela iaă dintreă privitoriă iă ceeaă ceă esteă privit. Privitorii sunt conceptualizatori careăîn elegăsemnifica iaăexpresiilorălingvistice:ăvorbitorulă iăauditorulă(Langackeră2008:73)ă (Langacker 2009:6) (fig 9.1 2008:260). 57

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

‖Ună aranjamentă implicită comună înă interac iunileă conversa ionaleă deă fiecareă zi este acela în care interlocutoriiăseă afl ăîntr-oă loca ieă fix ă dină careă observ ă iă descriuăapari iileă actualeă dinăjurulă loră - din lumeaăînăcareăseăafl .ăAcestăaranjamentăesteăimplicităpresupusădecâtădac ănuăexist ăra iuniăcaăs ăasumeă contrariul.ă‖(Langackeră2008:74).ă‖Acestăaranjamentăimplicitătindeăs ăfieă―invizibil‖ăpentruănoi,ătotu iăelă esteă oă parteă esen ial ă aă substratuluiă conceptuală careă sus ineă semnifica iaă uneiă expresiiă iă îiă formeaz ă structura.‖ă(Langackeră2008:74).ă Sweetser (2008, https://www.youtube.com/watch?v=-EGxoAIQ0mM )ă indic ă faptulă c ă prezen aă uneiă persoaneă într-un spa iuăaduceăunăpunctădeăvedereăasupraăaceluiăspa iu,ăoăstructur ădeictic ă(6:08).ăTotodat ăputemăaveaăaccesălaă multipleăposibileăpuncteădeăvedereăaleăaceleia iăsitua iiă(7:51)ă Exemplu de aranjament implicit Șohn o sarută pe Mary sau Lampa e pe masă Exemplu: Vino sus în pod vs Urcă sus în pod (Langacker 2009:7) Aranjamentul implicit devine mai vizibil atunci când se faceăoăîntrebareăsauăoăcomand :ă Este lampa sub masa ? ori Sarut-o!.ăAtunciăfrazeleăcuprindăinterac iunea vorbitoră/vs/ăascult torăînăcadrulăunuiăactădeăvorbire.ă Eleănuăreporteazaăceeaăceăseăîntâmpl ,ăciăcuprind de fapt oărela ieăparticular ădeăinterac iuneăvorbitor-ascult tor (aceast ă semnifica ieă eă semnalizat ă deă c treă formeă distincteă (cumă ară fiă ordineaă cuvintelor,ă intona ia,ă i/sauă absen aăunuiăsubiectăexplicit),ă(Langackeră2008:74). Alteăformeăsuntăsitua iileăipotetice,ăuneleăcunoscuteăaăfiăfalseă iăc roraă leăurm rimădoarădezvoltareaăloră nonăfactual .ăExemplu: dacă ai fi întrebat care era direcția cea bună nu ne-am fi rătăcit. Deă exempluă acestă mecanismă areă loc,ă cumă vomă vedeaă înă capitolulă nara iuniiă cinematografice,ă înă cazulă nara iuniiă auto-con tienteă înă care oă trimitereă explicit ă laă spectatoră profileaz ă aranjamentulă deă vizionareă implicit. ”Ceeaăceăfaceămesajulăcoerentă iău orădeăintelesăesteăîn elegereaăsitua ieiăcomunicative,ăparteăaăunuiă tacităsubstratăconceptual.‖ă(Langackeră2008:75).

Subiectivizarea Deseori privitorul este conceput in mișcare în loc să ocupe o locație fixă /ă―mi careaăprivitoruluiăpoateă s ă generezeă oă percep ieă aă schimb riiă care,ă de iă deă natur ă virtual ,ă esteă descris ă caă iă actual ‖ă (Langackeră 2008:75) 44.ă‖Privitorulăînămi care– poate aflat într-unătrenăînămi careă– descrieăimpresiaăvizual ăob inut ăprină imaginareaă aranjamentuluiă implicită înă careă privitorulă esteă static‖)ă (Langackeră 2008:75)ă (Verhagenă 2007:54).ă Conceptualizareaă mi c riiă ―deă camer ‖ă caă atribută ală obiectuluiă vizionată esteă înă acestă exempluă exprimat ă lingvistic. It’s pretty through this valley She’s been asleep for 30 miles The trees are rushing at 90 miles per hour The forest is getting thicker 44

58

movement by the viewer can also engender a perception of change which, though virtual in nature, is described as if it were actual Langacker, 75)

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul Pentru Sweetser subiectivitatea reprezint ă prezen aă implicit ă aă conceptualizatorului în construal (16:20). Deixis-ul reprezint ăprezen aăimplicit ăaăscenariuluiădeăschimbăverbală iăaăcontextuluiăînăconstrualulă con inutuluiăexprimată(aspecteleăoff-stageăalăterenului)ăcumăarăfiăprivitorulă iăscenaăpriviriiăă( I am here now) (16:20). Subiectivizareaă poateă fiă exemplificat ă cuă ajutorulă transform riiă unuiă modală înă modală epistemic.ă Deă exemplu, He should be home by now poateăfiăinterpretatăcaă„arătrebuiăs ăfieăacas ăacum‖ăsauăcaă„probabilăc ăeă acas ăacum‖. Deasemenea timpul este perceputăînăfunc ieădeăsitua iaădeăvorbireă(esteăvsăaăfost).ă

Punctul de vedere și deixis – deferred viewing Punctul de vedere poate fi orientat asupra participantului la un event sau poate fi global (10:05). Totodat ăperspectivaăprivitoruluiăpoateăfiădisociat ădeăcentrul deădeixisă(20:32).ăDeăexempluăînăexpresiaă„pesteă mas ‖ădină(1)ăSue a sărit peste masă (dinăloca iaăei)ă iă(2)ă Sue a stat dncolo de masă (fa ădeăcinevaăaăc ruiă perspectiv ăesteăasumat ,ăposibilăaăvorbitoruluiăsauăascult torului).ăDeasemenea în exemplele: (1) O să vin la petrecerea ta (deixisă orientatăc treăascult tor)ă vsă (2)ă Vino la petrecerea mea (deixisă orientată c treă vorbitor).ă Sau în frazele (1) Poți să vi la petrecera mea? Da, desigur, voi veni ( # pleca, merge) la petrecerea ta. Loca iaăpersonal ă iăcentrulădeicticăpotăfiăseparateătemporală iăspa ialăînăprezentulăistoricăoriăprezentulă narativ (45:51). Si atunci (trecut)ăelăvineă iăspune (prezent). Si acum (prezent) mecanismele erau (trecut) la locul lor. Punctulădeăvedereă iăcentrulădeictic pot fi amestecate ori disociate (în sensul amestecurilor cognitive dat de Fauconnier). Inputulăvizualăimplic ăoăcorelareăcuăsistemulămotoră iăcuăcelădeăplanificareă(48:26).ăOăvedereănormal ă impuneă construc iaă uneiă experien eă motoriiă prealabileă aă realit iiă (47:40).ă Aă fiă aiciă implic ă ună amalgamă deă experien ă(experiential cluster )ă(49:00).ăDeasemenea,ăcuăajutorulăsistemuluiădeăneuroniăoglind , permitem o simulare f r ăac iuneămotorieăefectiv ăaăunorăac iuniăobservateăînăcontextulăapropiat.ăCategoriz măac iuniăpesteă limitaădintreăpunctulădeăvedereăalăparticipantuluiă iăunăpunctădeăvedereăextern.ăPutemăasociaă iădistingeăceleă dou ă perspectiveă (50:00).ă Putemă adoptaă punctulă deă vedereă ală pacientuluiă iă agentuluiă uneiă ac iuni.ă Putemă reprezentaăoăsitua ieălingvistic ă dintr-o perspectivă globală i de participant (58:20).ăPutemăvizualizaăoăscen ă dină punctulă deă vedereă ală unuiă participantăinternă iă unuiă participantă extern.ăTotodat ă putemă men ineă coeren aă între diverse puncte de vedere. Avem con tiin aăunorădiferiteăperspectiveăcaăp r iăaleăuneiăsceneămaiălargiăîns ă coerente. Putemă aveaă simpatieă cuă perspectivaă unuiă participantă (veziă infraă teoriaă TOM).ă Avem,ă caă înă pictur ,ă situa iiăvizualizateăceăcon inăatîtăperspectivaăprivitoruluiăcâtă iăun centruădeictic,ănumiteăperspectivaăamânat ă (deferred viewing)ă (20:32).ă Acesteaă implic ă spectatorulă înă vizionareaă uneiă sceneă cuă ajutorulă uneiă particip riă indirecte. Inăfilmăavemăplanuriăgeneraleăcareăcon inăunăpersonajăcareăprive te – areăexperien aăviziuniiăuneiăscene sauăactorulăcareăprive teăinsistentăobiectulăpeăcareăîlăvaămanipula i, prin editare de montaj în planul secund, privireaăîncapsulat ădeăcadrareaăimaginii ca POV. Când vedem pe cineva observând obiectul pentru a preg tiăoă ac iuneă asupraă acestuiaă reprezent rileă noastreă simbolice/vizualeă voră rezonaă iă vomă faceă predic iiă asupraă evenimentelor viitoare (vezi Zwaan 2014:232). Putem deasemenea proiecta o structur ădeăperspectiv ăspa iomotorieăasupraăîn elegeriiăunorădomenii mai pu inăconcreteăcaătimpul,ărela iileăsociale,ăcogni iaăsauăidentitateaădeăsineă(59:28).ăDarăputemă s ă iădesfacem amestecurileădeăperspective.ăUnăeventăpoateăfiăreprezentatăsimultanădinădou ăperspectiveăe.gămi careaăma inii c treăoăpr pastie iăexpresiaăfacial ăaă oferului dinăcabin . S ăd măunăexempluădeăperspectiv ăamânat ăsauăindirect ă– deferred viewing - ceăcon ineăatâtăunăcentruă deictic, personajul cinematografic, (numită aiciă punctă deă referin ) câtă iă ună „privitor‖ă extern. Cei doi sunt numi iăînăacestăstudiuăconceptualizatori.ăPentruăsimplificareăvomăluaăînăconsiderareădoarăpersonajul,ăentitateaă conceptualizatoareăcareăprive teăcevaăsituatăînăscen ăsauăînădomeniulăs uădeăaccesăoptic,ănumităexperimentator,ă iă oă instan ă secundar ,ă ună privitoră situată înă afaraă sceneiă careă contempl ă scenaă iă experimentatorul,ă dară dină exteriorulăacestuiăansamblu,ănumitănaratorul.ăFilmulăpoateăconstruiăaceast ăsitua ieăînăcareăpuncteleădeăvedereă 59

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul aleă naratoruluiă iă experimentatoruluiă suntă reprezentateă înă coexisten ă peă ecrană deă dou ă maniereă tipice. Naratorulănuăesteăprofilată(reprezentat)ăînăimagineăciădoarăindiciiăpunctuluiăs uădeăvedere.ă UnăprimăplanăAăreprezint ăpunctulădeăvedereăopticăalăunuiăexperimentator:ăunăpeisaj.ăUnăplanăsecundăBă reprezint ă experiementatorulă careă prive teă peisajulă iă planulă Că careă reprezint ă înă acela iă cadruă atâtă experimentatorulăcâtă iăobiectulăpriviriiăsale.ăDinamic,ăcuăajutorulăaătreiăcadre,ăfilmulăaduceăîmpreun ăînăplanulă Căatâtăperspectivaănaratoruluiăcâtă iăperspectiva experimentatorului asupra unui element vizualizat. Acela iălucruăesteăob inutăcuăajutorulăunuiăsingurăplanăînăcareăcameraăareăunătravelingăînăspate;ăoăform ă deă conceptualizareă dinamic ă aă scenei.ă Planulă esteă împ r ită înă treiă cadreă aten ionaleă echivalente cu planurile men ionateămaiăsusă(A,B,C).ăÎnăcadrulăAăexperimentatorulăareăviziuneaăunuiăobiectăprofilatăobiectivăînăscenaă reprezentat ;ăocuren aăunuiătipădeăobiect,ăînăcazulănostruăunăpeisaj.ăSpectatorulănuăareăaccesădecâtălaăviziuneaă obiectuluiă nuă i la imaginea experimentatorului care are acest POV. Spectatorul are doar indicii unei subiectivit iăcareăprive teă(deăexempluădac ăeăbeată iăimagineaădeăpeăecranăe,ăînăconsecin ,ăneclar ).ăAstfelăpeă ecran avem doar ocuren aăunuiăobiectă iăprezen aăunuiăexperimentatorădină„afara‖ăsceneiăcareăasum ărolulăunuiă narator. Ocuren aă esteă prezentat ă directă prină punctulă deă vedereă ală experimentatoruluiă /ă narator.ă În cadrul B experimentatorulă esteă adusă peă scen ă iă esteă obiectiv reprezentat pe ecran. El nu mai este narator, ci doar un experimentator al scenei laă aă c ruiă subiectivitateă spectatorulă nuă maiă areă acces (de exemplu nuă timă dac ă nuă cumva nu s-aătrezită iăacumăelăvedeăpeisajul clar sauăpoateăseăgânde teălaăaltceva). Înăaceast ăetap ăspa iulăgolă al naratorului esteăocupatădeăunănouănaratorăneprofilat,ădarăprezentăprinăpunctulăs uădeăvedereăasupraăsitua iei.ă Înă cadrulă deă aten ieă Că celeă dou ă puncteă deă vedereă suntă coincidenteă înă aceea iă scen .ă Naratorulă îiă ofer ă spectatoruluiă ună punctă deă vedereă asupraă situa ieiă iă elă areă accesă indirectă iă laă punctulă deă vedereă deictic al experimentatoruluiă/ăpersonajădinăsitua iaădat . Un prim exemplu este din The General (Buster Keaton, 1926) [1:05 :52 – 1:06 :12] iăaăfostăcomentatădeă Jean-Pierre Oudart pentru teoria suturii cinematografice (vezi Deaca 2013 : 348-351).

A.1_______________________A.2

A.3 _______________________ B Planulăesteăformatădinătreiăcadreăaten ionale:ăA.1,A.2ă iăA.3.ăObiectulăviziuniiăesteăreprezentatăînăA.1..ă Ună conceptualizatoră naratoră absentă peă ecrană vedeă aceast ă ocuren ă peisagistic :ă lizieraă uneiă p duri.ă Cadrulă aten ională A.2ă aduceă înă cadruă mi careaă solda iloră dină fa ă careă iesă dină spateleă copacilor.ă Eiă suntă conceptualizatorii experimentatoriăaiăscenei.ăNaratorulăseămanifest ădoarăprinăintermediulăunghiuluiădeăcamer .ă Înăcadrulăaten ionalăA.3.ăoănou ăserieădeăexperimentatoriăî iăfaceăapari iaăînăscen ăînăpartea de jos a imaginii: 60

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul unănouăgrupădeăsolda i.ăPunctulădeăvedereăasupraăsitua ieiăîiăapar ineănaratorului,ădarăpunctulădeicticăsauăaccesulă mentalălaăaceast ăscen ăesteăreprezentatăaiciăprinăprofilareaă(figurarea)ăexperimentatorilorăsolda i.ăS ănot măc ă pozi ionareaăînăscenaăfigurat ăaăexperimentatoriloră(grupulăprimă iăsecundădeăsolda i)ăimpuneăoăproximitateăaă punctuluiădeăvedereănarativăcuăcelăalăexperimentatorilorădinăgrupulăsecund.ăÎntreăceleădou ăgrupuriădeăsolda iă areălocăoăpozi ionareăînătermeniădeăsubiectăvsăobiect.ăDu maniiăsuntă„înăfa ‖ăarăprieteniiăsuntăalinia iă„al turi‖ă deă noi.ă Cadrulă A.3ă reune teă naratorulă iă experimentatorul.ă Planulă Bă neă prezint ă înă contra-plan un grup de solda iă careă seă afl ă pozi iona iă (sus)ăînă pozi iaă camereiă i, deci, a naratorului din planul A. Naratorul este în acest moment experimentatorul scenei. Naratorul este fie de identificat doar cu o viziune asupra lucrurilor fie cuăviziuneaăprimuluiăgrupădeăsolda iădeălaălizieraăp duriiăcareăauădevenităînăacestăplanănaratori. S ămaiăremarc m faptulăc ăsolda iiădinăjosulăimaginiiădinăcadrulădeăaten ieăA.3ăpotăfiăaceeia iăcareăsuntă profila iăpeăcreast ăînăplanulăBăsauănu.ăÎnăprimulăcazăcadrulăA.1ănuăesteăstrictăPOV-ulăsolda ilorădeăpeămargineaă de jos ci viziunea unui narator neprofilat. Datăfiindăc ăace tiaănuăsuntăînc ăprofila iăînăA.1ă iăA.2ăputemăspune c ă esteă POV-ul lor. Dinamic, scenaă esteă transformat ă iă naratoriiă – ceiă careă de ină POV-ul – devin experimentatoriăînăA.3.ăÎnăBăgrupulădeăsolda iădeălaălizier ăsuntănaratoriă iăauăun POVăalăsolda ilorădeăpeăcreast ă care,ăexplicit,ăauătrecutăînăpozi iaădeăexperimentatori.ăCeeaăceădorescăs ăsubliniezăesteăc ăA.1ăpoateăfiăunăPOVă alăsolda ilorăcareăvorăap reaăînăimagineăînăA.3ă – ei trec dinamic din rolul de narator la cel de experimentator lasândă loculă unuiă altă naratoră aflată „înăspateleă camereiă deă filmat‖ă -, dar poate fi la fel de bine POV grupului secundă deă solda i,ă ceiă deă peă creast .ă Înă planulă Aă avemă oă trecereă continu ă deă reconceptualizareă aă sceneiă iă obiectuluiă viziunii,ă du maniiă dină fa ,ă înă care obiectulă viziuniiă esteă v zută prină ochiiă unoră experimentatoriă iă apoi prin ochii unui narator separat. Camera face un fel de trecere prin capul experimentatorilor atâta vreme cât joac ărolulădeănaratoră iăapoiăîiăp r se teăpentruăăa-i vedea din exteriorăcaăsimpliăexperimentatoriăde iăexist ă remanen aăpunctuluiălorădeăvedereăreprezentatăînăscenaădescris .ăDeseoriăast ziăcameraădigital ăfaceăasemeneaă c l toriiă înă interiorulă organismelor.ă Înă cazulă luiă Keatonă travelingulă esteă conceptuală i,ă de iă nuă seă modific ă nimicădinăviziuneaădu manilor,ăpunctulădeăvedereăseămultiplic ,ăseădisociaz ăînădou ăviziuniăaflateăînăgenez .ă Prima viziune a naratorului-experimentator d ă na tereă uneiă viziuniă ceă apar ine unui nou narator separat de experimentator.ă Celeă dou ă coexist ă înă conceptualizareaă final ă aă imaginiiă dină A.3.ă de iă unaă directă (naratorulă nou)ă iă cealalt ă indirectă (experimentatorulă soldat). Planulă Bă expliciteaz ă iă profileaz ă (sauă personific )ă acestă naratorăschematică iăabstractăreprezentatăcaăviziuneăînăplanul A. Dac ăvomăconsideraăc ăplanulăAăreprezint ăPOV-ulăgrupuluiădeăsolda iădeăpeăcreast ăatunciăsolda iiădină josul imaginii dinăplanulăAănuăjoac ăunărolănarativ.ăDesigurăc ăpunctulălorădeăvedereă – ca experimentatori i punctădeăreferin ăconceptualăasupraă situa ieiădeăconfruntareă– seăaliniaz ăcuăcelăalănaratoruluiădeăpeăcreast .ă PlanulăBăreprezint ă iăPOVăsolda ilorădeălaălizier ăcareăaici,ădinăpozi iaădeăsimpliăexperimentatoriăpasiviădină A.2 devin naratori ai planului B. Al doilea exemplu este din Stagecoach (JohnăFord,1939)ă[1:09:17ă i.

A.1

A.2

A.3

61

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

(...) B 01:09:30

C.1 01:11:06

C.2 01:11:08

C.3 01:11:14 Planulă Aă eă formată dină dou ă cadreă deă aten ieă (1ă iă 3)ă iă oă tranzi ieă prină panoramareă rapid ă (2). Planul include obiectul viziunii – tr suraă- iăsubiectulăviziuniiă– indieniiădeăpeăcreast .ăA.1ăpoateăfiăînăacela iătimpă POV-ulăexperimentatorilorădinăA.3ă iăpunctulădeăvedereălorădeăvedereăcaănaratori.ăCadrulăA.3ăfaceăoădisociereă clar ăîntreărolulănarativă iăcelădeăexperimentator.ăÎnăBăsuntăprofila iăexplicit experimentatorii scenei. În C. 1, 2 iă3,ădinamic,ăsuntăajustateăpozi iileăcelorădou ăpuncteădeăvedere.ăC.1ăesteădominantăPOVăalăexperimentatorilor,ă indienii. C.2 reprezint ă înă modă egală punctulă de vedere în scen ă ală indienilor,ă punctă deă referin ă conceptuală deictică asupraă situa ieiă descriseă (indieniiă atac ă tr sura),ă iă punctulă deă vedereă ală naratoruluiă situată în afara scenei.ăÎnăC.3ădomin ăpunctulădeăvedereăalănaratoruluiăcinematică iămaiăpu inăal indienilor. Ultimul exemplu este din Mad Max: Fury Road (George Miller, 2015). Milleră reiaă iă intensific ă cinematografiaă luiă Ford.ă Planulă Aă areătreiă cadreă deă aten ie.ă A.1ă prezint ă obiectulă viziunii.ă A.1ă insist ă asupraă plec riiă iădispari ieiăsaleădincoloădeăliniaădeăorizont.ăCadrulăA.3ăintroduceădinădreaptaăurm ritorii.ăCadrulăesteă un deferred viewing iă oă viziune indirect ă ceă con ineă perspectivaă naratoruluiă iă ceaă deictică mental ă aă urm ritorilor.ăPlanulăesteăoărecompunereăaăcadrelorăC.1ă iăC.2ădeălaăFord.

A.1 (02:01)

A.2 (02:03)

A.3 (02:11)

Planulă Bă repet ă construc iaă cuă ajutorulă uneiă recadr riă aă imaginiiă dină B.1ă pentruă aă l saă s ă seă vad ă înă dreaptaăsus,ăpeăcreast ,ăurm ritorii.

B.1(48:01)

62

B.2 (48:05)

B.3 (48:08)

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul Planurileă Că iă Dă repet ă figuraă de iă întreă celeă dou ă planuriă esteă oă elips ă umplut ă cuă ună cross cutting (cadreădinăproximitateaăcamionuluiădinăvale).ăPlanulăCăesteă iăunăPOVăalăurm ritoruluiăde iăconceptualizareaăsaă eăamânat .ăPlanulăDăesteăunăplanădeăconceptualizareăindirect,ădeferred.

C (49:39) (...)

(...) D (50:41)

PlanulăEăreiaăoăcompozi ieăînăadâncimeămaiăapropiat ădeăplanulăCăalăluiăFordă iăprofileaz ămaiăclarăliniileă desenateădeădirec iaădeăurm rireăînăperspectiva câmpului vizual. E.1 este, din nou, punctul de vedere optic – POV-ulă urm ritoriloră – coincident cuă punctulă deă vedereă ală naratoruluiă iară E.2ă con ineă punctulă deă vedereă ală naratorului disociat deăpunctulădeăreferin ămentalăalăurm ritorilor.ă

E.1

E.2

Ancorarea și deixisul Construal Subiectiv /vs/ Construal Obiectiv Unăaltăaspectăalăaranjamentuluiădeăvizionareă iăapropiatăno iuniiădeăloca ieădeăvizualizareăesteă subiectivitatea /vs/ obiectivitatea;ărela iaădintreă Conceptualizatoră iăobiectulă conceptualizată (Langackeră 2008:77).ă Subiectulă percep ieiă esteă construită cu subiectivitateă maximal cândă nuă v dă decâtă obiectulă percep iei,ă dară nuă iă dispozitivulăcuăcareăpercepă(asimetrieămaxim ăînă rolulădeăvizionare)ă(―construalulăsubiectivăesteăcaracteristică privitorului ca atare – caăunălocădeăexperien ăaflatăoffăscen ăcareănuăesteăelăînsu iăperceput‖)ăă/vs/ăiarăobiectulă percep ieiă esteă construită cuă obiectivitateă maximal , (construalul obiectiv – focalizarea pe scenă a atenției) (Langackeră2008:77,ă260).ă(Langackeră2009:149ăsq).ăOăentitateăconstruit ăobiectivăesteămaiăproeminent ădecâtă atunciă cândă eă construit ă cuă subiectivitateă maxim .ă Construalulă obiectivă seă coreleaz ă cuă profilareaă iă men ionarea explicit ă iară construalulă subiectivă seă coreleaz ă cuă ună locusă implicită ală con tiin eiă (Langackeră 2008:77) 45 .ă (Exemplu:ă ‖Ochelariiă devină proeminen iă atunciă cândă îiă construiescă obiectivă iă m ă uită laă eiă /vs/ă atunci când fac parte din sistemul meu vizual sunt subiectivă construi iă iă nonă proeminen i.‖ă (Langackeră 2008:77) (vezi deasemenea Evans 2006:543). ‖Conceptualizareaăcareăconstituieăsemnifica iaăuneiăexpresiiăseă extindeă dincoloă deă con inutulă peă scen ă (careă nuă exist ă izolat)ă iă cuprindeă iă modulă deă în elegere al conceptualizatoriloră offă scen ă înă contextulă aranjamentuluiă deă vizionare.‖ă (Langackeră 2008:77).ă ‖Ină rolulă loră tacită deă subiec iă aiă concep iei,ă vorbitorulă iă ascult torulă suntă întotdeaunaă parteă aă substratuluiă careă sus ineă semnifica iaăuneiăexpresii‖ (Langacker 2008:77). In I, you, we ace tiaăseădeplaseaz ăînămaxim ăobiectivitate;ă vorbitorulă iăascult torulăsuntăexplicităprofila i,ăexplicitămentiona i,ă iăconstrui iăobiectivă(Langackeră2008:78). ‖Subiectulăconceptualizatoră(Conceptualizer)ăseăangajeaz ăînăactivitateaădeăconceptualizareă iăesteălocusă alăexperien eiădeăconceptualizare,ădarăînărolulăs uădeăsubiectănuăesteăînăsineăconceptualizat.ăUnăaspectăesen ială 45

„Objective construal thus correlates with profiling and explicit mention, and subjective construal with an implicit locus of consciousness (Langacker 2008: 77).

63

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul alăactivit iiăsubiectuluiăesteădirec ionareaăaten iei.ăConstruităcuămaximumădeăsubiectivitateăelăesteăoăprezen ă conceptualizatoareă implicit ă careă esteă totală absorbit ă înă în elegereaă obiectuluiă percep iei‖ă (Langackeră 2008:260).

Ancorarea reflect ăasimetriaăîntreăsubiectulă iăobiectulăconcep iei,ăadic ăîntreăconceptualizatoră iăceeaă ce este conceptualizat.ă Rolurileă deă obiectă sauă subiectă ală conceptualiz riiă suntă fa eteă aleă rela ieiă deă conceptualizare – a aăcumăapareăeaăînăfiguraă9.1.ăSubiectulă(S)ăseăangajeaz ăînăactivitateaădeăconceptualizareă iă esteă locusă ală experien eiă conceptuale,ă dară înă rolulă s uă deă subiectă elă nuă esteă conceput.ă Ună aspectă esen ială ală activit iiăsaleăconst ăînădirec ionareaăaten iei.ăInăcadrulăglobalăalăcon tiin eiăelăindic ăc treăregiuneaă―peăscen ‖ă iă singularizeaz ă ună elementă peă scen ă careă esteă focalizareaă aten iei.ă (Langackeră 2008:260).ă ‖Ancorareaă esteă format ădinăvorbitoră iăascult tor,ăactulădeălimbajălaăcareăparticip ă iăcircumstan eleăimediateă(timpulă iăloculă vorbirii).ă Caă iă oă platform ă pentruă în elegereaă con inutului evocat, terenul (ground)ă apar ineă semnifica ieiă fiec reiă expresii,ă chiară iă atunciă cândă eă construit ă cuă maxim ă subiectivitate.‖ă Rolulă ancor riiă esteă deă aă fiă ună punctădeăreferin ătacit (Langacker 2008:78). Terenul (ground)ăreprezint ăloculă iătimpulăînăcareăseăvorbe te,ă participan iiălaăactulădeăvorbireă iăinforma iileăpeăcareăleăîmp rt escă(Evansă2006:575) Inăviziuneăobiectulăpercep ieiăesteă– focalizareaăaten ieiăvizualeă– entitateaăpeăscen ăspecificăprivit .ăCeeaă ceăv dăochiiă(subiectivăconstrui i c ciăeiăv d,ădarănuăpotăfiăv zu i)ăesteămaximalăobiectivăconstruit.ăCuăunăgradă maiămicădeăobiectivitateăesteătotăceeaăceăesteăcurentăvizibilăatâtăpeăscen ăcâtă iăoff-scen ă(Langackeră2008:261).ă Concep iaă subsumeaz ă percep iaă caă ună cază special (Langacker 2008:261). Pentruă semnifica iaă lingvistic ă Conceptualizatoriiăprimariăsuntăvorbitorulă iăascult torulăaăc rorăinterac iuneăînăproducereaă iăîn elegereaăuneiă expresiiă formeaz ă ancorarea. Ină acestă rolă amândoiă func ioneaz ă caă subiecteă aleă concep iei.ă Profilul, aria imediat ă iăariaămaxim ăpotăidentificateăcuăfocusăalăaten iei,ăregiuneaăpeăscen ă( onstage)ă iăîntreagaăzon ădeă con tiin .ă Caă obiectă aflată înă focusă ală concep iei,ă profilulă esteă construită cuă maximumă deă obiectivitateă (Langacker 2008:271).

A= formulaăcanonic ăaăexpresiilor B = cum ar fi de exemplu în expresia mâine (tomorrow)ă;ăundeăexist ăoăprofilareăaăancor rii astfel încât timpulăenun riiăesteăunăpunctădeăreferin ătemporal,ădarănuăseăfaceăoăreferin ăexplicit ălaăacestămoment.ăÎnă 64

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul aceea iă categorieă intr ă iă expresiile careă indic ă oă atitudineă aă conceptualizatoruluiă fa ă deă obiectulă conceptualiz riiăcumăarăfiăpejorativul ‖commie‖ăînălocădeă‖communist‖.ă C =ă deă pronumeleă ‖tu‖ă (you)ă undeă ascult torulă esteă legată deă Obiectulă conceptualiz rii,ă elementulă profilat. Si varianta sa D undeă rolulă duală ală Hă =ă Ascult torulă caă obiectă iă subiectă ală concep ieiă nuă esteă indicată (Langacker 2008:262).

Ancorarea (grounding) Ancorarea (grounding) desemnează evenimentul de vorbire, participanții la evenimentul de vorbire (vorbitor i ascultător), interacțiunea lor i circumstanțele imediate (timpul i locul unde se vorbe te) 46 (Langackeră2008:259).ă(Langackeră2009:149ăsq;ă265;ăEvansă2006:544).ăElementeleădeădeterminareăancoreaz ă expresiileă nominaleă prină profilareaă uneiă instan eă aă uneiă categoriiă („o pisic ‖ă dină categoriaă „pisic ‖)ă iă aducă informa iiădespreăfaptulăc ăparticipan iiălaăschimbulăverbalăsuntădejaăfamiliariăcuăreferentulă(pisica)ăsauădac ă referentul este prezent în contextul imediată fizică (aceast ă pisic ).ă Elementeleă deă determinareă auă propriet iă deicticeă(demonstrativulă iăposesivulăcareăcodific ăunădeixisăspa ială iăunădeixisăpersonal)ă(Evansă2006:575).ă Expresiileăcareăauăoăfunc ieădeăancorareăsuntăpredicate de ancorare (grounding predications)ă iăsuntăcategoriiă schematiceă aleă claseiă cuă careă interac ioneaz ).ă Pentruă Langackeră predica iaă deă ancorareă aă unuiă nominală profileaz ăunălucruă iăesteăunănominalăschematică(575).ăAstfelă(a)ăpisica (adic ăX-articolăhot râtăreprezint ăXcunoscută nou ) ; (b) aceast pisic ă (demonstrativ-Xă reprezint ă X-aproape de mine) ; (c) acea pisic ă (demonstrativ-Xă reprezint ă X-departe de mine) ; (d) pisica mea (X-posesivă reprezint ă X-careă îmiă apar ine)ă (575). Parafrazele indicate între paranteze expliciteaz ăterenulăcareădevineăprofilatăcaăunăconstrualăobiectivăiară profilulădeterminantuluiăesteărestric ionatălaăentitateaăancorat .ăTerenulăînăacestăcazăesteăimplicită iăoăchestiuneă deăconstrualăsubiectiv.ăPredica iaădeăancorareăprofileaz ăoăentitateăancorat ăschematic ăiarăatunciăcândăeaăesteă combinat ă cuă ună nominală acestaă elaboreaz ă entitateaă ancorat ă iă aduceă ună con inută deă semnifica ieă (576).ă Reprezentareaăschematic ăaăuneiăpredica iiănominaleădeăancorareăesteăexemplificat ăca : [[[GROUND]/[…]ă/ă[[LUCRU]/[…]]] Oă fraz ă nominal ă – nominalul – profileaz ă ună lucruă (obiect)ă careă esteă ancorat,ă i.e.ă areă oă indica ieă gramaticalizat ă asupraă rela ieiă saleă cuă situa iaă deă vorbireă (Langackeră 2009:34).ă Ancorarea stabile teă oă conectareăfundamental ăîntreăinterlocutoriă iăcon inutulăevocatădeănominalăsauădeăoăpropozi ieă(finite clause) (Langackeră 2008:259).ă Caă iă platformaă deă în elegereă aă con inutuluiă evocat,ă ancorareaă intr ă înă semnifica iaă oric reiă expresiiă chiară iă cândă eă construit ă cuă subiectivitateă maximal ă 47 (Langacker 2008:78). Ancorarea reflect ă asimetriaă dintreă conceptualizatoră iă conceptualizată (Langackeră 2008:260).ă Ancorareaă nominal ă (nominal grounding)ă esteă oă func ieă semantic ,ă nuă oă categorieă gramatical ă /ă oă serieă deă elementeă auă aceast ă func ieă deă ancorare,ă (Langacker 2008:273) = articolul, demonstrativul, cuantificatori. Pentru verbe sunt timpulă iămodalitateaă(veziă iăEvansă2006:570-575). „Elementeleă deă ancorareă apar ină zoneiă deă propriet iă deă tipă epistemică (timp,ă realitate,ă existen ,ă identificare);ă profileaz ă lucrulă ancorată iă maiă pu ină rela iaă deă ancorare.ă Ancorareaă esteă subiectivă construit ă (offstage iăimplicit ).ăFocalizareaăaten ieiăseăconcentreaz ăasupraălucruluiăsauăprocesuluiăprofilat‖ (Langacker 2009:149)

46

47

speech event, participants (speaker and hearer), their interaction, and the immediate circumstances (notably the time and place of speaking Langacker 2008: 259). as the platfo fo app ehe di g the o te t e oked, the g ou d e te s i to the ea i g of e e e p essio , e e he o st ued ith a i al su je ti it Langacker 2008: 78).

65

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Obiecteleă dureaz ă înă spa iuă iă ună tipă al unui obiect areă maiă multeă instan eă înă simultan.ă Problemaă epistemic ăesteăidentificarea (esteăelăacestălucruăsauăaltul).ăPentruăeventăeleăauăloc.ăDe iăsuntămaiămulteăinstan eă aleăunuiătipădeăprocesăproblemaăepistemic ăesteăexistența (are sau nu loc) (Langacker 2009:150-1). Obiectele suntăconceputalăautonomeăiarăverbeleăsuntăconceptualădependenteădeăparticipan iiălaăproces . Tipul fundamental ală unuiă verbă esteă indicată prină specific rileă oferiteă deă componenteleă nominale.ă Ună tipă elaborat:ă deă exempluă Sheila a ridicat o floare nu doar a ridicat.ă Problemaă epistemic ă esteă diferit ă pentruă nominală iă propozi iaă verbal :ă identificareaă iă apoiă existen aă (ocuren a).ă Rela iaă epistemic ă esteă asociat ă ciclului de control (Langacker 2009:152) Ancorareaăesteăprezent ăînăoriceăimagineădiegetic ăcaăoăplatform ăconceptual ăaăsitua ieiădeăcomunicare;ă modulat ă deă consemneă deă lectur ă deicticeă sauă deă obiectivizareă aă pozi ieiă subiectiveă aă emi toruluiă (profilerului):ă mi c rileă deă camer ,ă oprireaă camerei iă prezen aă camereiă caă focară ală imaginii. Ceea ce David Bordwell (1985),ă dup ă observa iileă luiă Arthur Danto,ă nume teă self-conscious narrative. Ancorarea poate fi analizat ă înă termeniă narativiă a aă cumă îiă prezint ă Edward Branigan în Narrative Comprehension and Film (1992). Francesco Casetti propunea analiza lecturii cinematografice în termeni pronominali (eu/tu/el). Conform cadruluiăteoreticăalăGCăancorareaăareălocăînăinteriorulăreprezent riiă(sauăreprezint ăunăpalierădeăconceptualizareă peăcareăputemăs -lăidentific măcuăprofilerul). Termenii pronominaliăpotăfiăsitua iăînăacestăcadru.ăCaă iăplatform ă conceptual ăaăsitua ieiădeăcomunicareăancorareaăpoateăfiăpus ăpeăscen ăcuăajutorulăindicilorăcareăobiectiveaz ă loca iaă deă vizualizare:ă i.e.ă mi careaă deă camer .ă Pentruă Christiană Metză (1991)ă elementele de ancorare sunt m rcileă deă enun are ceă desemneaz ă activitateaă discursiv ă (reflexie,ă metadiscursă sauă comentariu)ă (157).ă Acesteaăpotăfiă„oriceăurm ămaiăap sat ăaă„activit iiămanipulatorii‖ăaăcinematografului‖ăsauăoriceăm rciăcareă spună„esteăcinema!‖ă(212).ăPentruăMetzăfilmulăglobalănuăareădeictice,ăciăcon ineădoarăună„deicticădeăactualizareă genulă„iat !ă(voici,ăvagădemonstrativ,ătacită iăprezentăcareăesteămaiădegrab ăpropriuăimaginiiădecâtăfilmuluiă(....)ă un fel de indicativ (designatif)ăslabădiferen iat‖ă(22).ă

Strategii lingvistice de ancorare a. Strategia descriptiv , utilizarea unor descrieri (Langacker 2008:276 sq). O descriere selecteaz o cantitateădeăcandida iăcareăsuntăeligibili înăvirtuteaăconformit iiăcuădescriereaădat ă(Langackeră2008:277) Exemplu: Papagal > papagal brazilian > papagal brazilian vorbitor > papagal brazilian vorbitor cu tupeu > papagal brazilian vorbitor cu tupeu care nu ne-a lăsat să dormim noaptea trecută cu un flux constant de obscenități b. Strategia deictic , identificarea referentului în contextul discursului. I, you, this (eu, tu, acesta) reprezint ă referin aă constant ă înă rela ieă cuă situa iaă deă vorbire,ă referindu-se laă vorbitoră iă ascult tor,ă ceiă careă asum ă acesteă roluriă laă oă ocazieă dat .ă Identificareaă ă relativ ă laă contextulă discursivă esteă efectuat ă deă c treă elementul de ancorare (Langacker 2008:277). Unăelementădeăancorareăpoateăfiăindica iaăprinăgestulăindicativă orientatăc treăobiectulăaflatăînăcontextulădiscursiv:ădeăexemplu în: I want this [->] În imaginea unei case exist ăunădeictic implicit de genul aceasta este o casă careăînglobeaz ărela iaăceluiă careăvede/produceăcaăproduc toră iăcelăcareăvede/produceăimaginea ca spectator (contextul de comunicare) în invita iaădeăvedea/ăpercepeă/ăproduceăidentificareaăimagineă=ăoăcas .ăPentruăAumontăimagineaăunuiărevolverănuă 66

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul esteă echivalentulă termenuluiă ―revolver‖,ă ciă vehiculeaz ă implicită un enunț de tipul “iată un revolver” sau “acesta e un revolver” careă las ă s ă ―transpar ă ostensiaă iă voin aă deă aă faceă s ă semnificeă obiectulă dincoloă deă reprezentareaăsaăsimpl ” (Aumont 2008:63). Punctul de vedere optic subiectiv – POV – esteă iăelăunăindicatoră alăancor rii.ă Ancorareaă utilizeaz strategiaă deictic .ă ‖Efectulă ancor rii,ă înă sine,ă esteă acelaădeă aă direc ionaă aten iaă c treăunăcandidatăidentificatădoarăinătermeniiăstatutuluiăsauăînădiscursăindiferentădac ăvreunătipăesteăspecificată lingvistic.ă A ă spuneă c identific ă ună referentă …ă descriereaă reduceă cantitateaă deă candida iă deă luată înă considerare‖ăă48 (Langacker 2008:277). c. Articoleleă hot râteă iă nehot râte.ă Articoleleă hot râteă suntă folositeă atunciă cândă expresiaă nominal ă faceă referin ă laă cevaă cunoscută sauă familiară vorbitoruluiă iă ascult toruluiă dată fiindă c ă esteă dejaă proeminent.ă Articoleleă nehot râteă suntă utilizateă atunciă cândă vorbitorulă introduceă înă conversa ieă cevaă nouă sauă nefamiliară (Evans 2006:570 sq). Articolul hot râtă the este un cazădegeneratădeăindicareămental .ăArticolulănuăreu e teăs ă indiceăniciăfizicăniciăprinădistinc iaăproximală(acesta ) /vs/ distal (acela ).ăElăseăbazeaz ăpeăfaptulăcaăreferentulă s uăesteăinstan aăceaămaiăevident ăaăunuiătip,ădarăspecificareaăsaădeătipăfiindămaximumăschematic ă(unăobiect)ă iă nuăfaceănimicăcaăs -l identifice, (Langacker 2008:286). O reprezentare a articolului definit the în expresia the smart woman (femeia de teaptă) g simăînăfiguraă1.33ă (Langacker 2009:37).

Demonstrativul (acesta /vs/ acela ) inroduceă distinc iaă dintre o regiuneă proximal ă iă unaă distal ă (proximal region /vs/ distal region) (Langacker 2008:283) ca în exemplul I want this [->] . În acest caz ‖vorbitorulădirec ioneaz ăactivăaten iaăascult torului la un referent specific care este prezent fizic în contextul discursului.ăDac ăareăsuccesăatunciăel induceăoăstareădeăcon tiin ăintersubiectiv ăînăcareăinterlocutoriiăîmpartă ( iă tiuăc ăîmpart)ăoăfocalizareăreferen ial ‖.ăDirec ionareaăfizic ă – prinăgestulădeăar tareă – este un analog al procesuluiămentalănumită―singling out‖,ăcaracteristicăancorariiănominale.ă„Demonstrativulăcuăindicareaădirec ieiă 48

G ou ding employs the deictic strategy. The effect of grounding, in and of itself, is to focus attention on a candidate identified just in terms of its discourse status, irrespective of whether any type is specified linguistically. I will say that it singles out a efe e t. … the des iptio sh i ks the pool of a didates to e o side ed Langacker 2008: 277).

67

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul esteă formaă ceaă maiă puternic ă deă identificareă – activ,ă fizică manifestată iă obiectivă construit‖ (Langacker 2008:281).

Rezultatulăinten ionatăesteăreferin aămental ăcoordonat în care vorbitorul iăascult torul î iăîndrept ă momentanăaten iaălaăaceea iăinstan ăaăunuiăobiectă(thing instance) (Langacker 2008:282). Un demonstrativ cuă ar tarea prespuneă oă arieă deă inteă posibileă vizibileă dină ancorare.ă Elă reprezint ă candida iă eligibili din aria imediataădeăaten ieă(concern).ăAceastaăconfigura ieăoăconstitutieăcadrul curent de discurs antecedent folosit caă inpută deă ună demonstrativă careă indic ă (Langackeră 2008:283). Semnifica iaă uneiă expresii,ă dină aceast ă perspectiv ,ă esteă contribu iaă saă înă discurs:ă atâtă structuraă peă careă oă impuneă înă cadrulă curentă deă discursă iă a tept rileăpeăcareăleăinduceăreferitorălaăalteăcadreă(Langackeră2008:282)ă(veziădemonstrativele).ăCDS (current discourse space) reprezint ăoriceăesteăîmp r ităîntreăvorbitoră iăascult torăcaăbaz ăpentruădiscursălaăunămomentă dat. Ancorarea este parte a CDS. Cadrul curent de discurs reprezint ariaă deă interesă laă oă anumitaă etap ă aă discursuluiă careă eă ob inută dină aducereaă laă ziă aă cadruluiă antecedentă înă acordă cuă semnifica iaă expresieiă dateă (Langacker 2008:281).

Aăar taăcuădegetulă=ăarhetipăconceptuală Ex I want this [->] / Eu vreau asta ‖Încorporareaăsaăînădemonstrativeăproduceăelementeădeăancorareăcareăsuntăprototipăcelăpu inăînăsensul de aă reprezentaă formaă ceaă maiă puternic ,ă proeminent ,ă deă aă identificaă (singling)ă ă (fa ă deă careă alteă formeă deă ancorareăsuntămaiăîndepartate)‖ă(Langackeră2008:284).ăGestulăindicativăcuădegetulă iăcuăprivireaăsuntăelabor riă ale arhetipului de ancorare deictic gaze (veziăno iunileădeă continuity editing iă intense continuity (Bordwell 1986, 2008). Demonstrativele sunt utilizate în discurs anaforic (seărefer ălaăcevaădejaămen ionat) Exemplu am început un proiect de cercetare major. Scopul acestui proiect este să dovedească existența phlogistonului c. Strategia cuantifica ional (Langackeră2008:280).ăDe iăauăreferen iăfictiviă iăauăportan ăasupraăunuiă setădeschisădeăsitua iiăsubstantiveleăancorateădeăc treăcuantificatoriărelativiăr mânăoămodalitateăimportant ăde a 68

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul gândiă laă situa iiă actualeă (Langackeră 2008:280)ă 49 . Exemplu majoritatea papagalilor sunt vorbăreți / most parrots are talkative.

Strategii cinematografice de ancorare – enunțarea – Metz Cartea lui Christian Metz L’Enonciation impersonnelle ou le site du film (1991)ă stabile teă oă list ă aă elementelorăexpresiveăcare,ăînăfilm,ătrimitălaăcircumstan eleăproduc ieiăenun ului / imaginii de pe ecran (imagini cinematografice).ăImagineaăproiectat ăpeăecranăpresupuneăunăpolădeăfocar (oăinstan ăcareăproduceăimaginea)ă i o int (oă instan ă c reiaă îiă esteă destinat ă imaginea).ă Pentruă Metză spectatorulă ocup ă simultană celeă dou ă pozi iiă (13).ă Trimiterileă laă contextulă careă genereaz ă imagineaă vorbe teă despreă „cinemaă sauă despreă pozi iaă spectatorului‖ă (19-20).ă Înă anumiteă por iuniă aleă fluxuluiă filmică seă produceă oă „dedublareă metafilmic ă (metadiscursiv ‖ă careă indic ă înă „relief‖ă produc iaă iă nuă produsul‖ă iă careă „vorbe teă despreă „însu iă textulă caă despreăunăact‖ă(20). Metzăafirm ăc ăacestă„pliu‖ăsauă„cut ‖ăînă„textura‖ăfilmuluiă(ună repli)ăacoper ănomenclaturaăcurent ăaă posturilorăenun iative :ăfilmulăînăfilm,ăadresareaăoff,ăadresareaăin,ăimagineaăsubiectiv ,ăfiguraăplană/vs/ăcontraplan, flashback-ul etcă (20).ă Dată fiindă c ă produc torulă finală ală unuiă filmă nuă poateă ap reaă înă rela iaă comunica ional ă cuă spectatorulă ciă doară produsul,ă adic ă filmulă însu i,ă pentruă Metz,ă „enunțătorul este filmul” însu i.ă Înă acestă sensă oriceă apari ieă aă uneiă instan eă deă studioă cinematografică c reiaă iă seă atribuieă origineaă imaginilorădejaăvizualizateă(diegeza)ăesteădejaăinclus ăînădiegez ă iăprodus ădeăoăinstan ăauctorial ăinvizibil ă peăecrană(filmulăînsu i).ădeăexempluăfinalulădină E la nave va (Federico Fellini, 1983) ori cel din De ce trag clopotele, Mitică (LucianăPintilie,ă1981)ăreprezint ăoăasemeneaăfigur ăstilistic ădeădeconspirareăaăcondi iilorădeă produc ie.ăEnun areaăfilmic esteăoă„enun areăasupraăfilmului‖.ăEaăesteămetadiscursiv ăasupraă„unuiătextăcareă con ineăînăelăfocarulă iă inta‖ă(30).ă Analizele lui Metz sunt focalizate rând pe rând pe dispozitive ca :ăadresareaădirect ălaăcameraă iă privireaălaăcamer ă(39ăsq),ăvocileăde adresare din afara imaginii (vocile off ale unui narator sau ale unui personaj (53 sq), cartoanele intertitlurilor explicative (63 sq), ecranele secunde sau cadrele în cadru profilateă (72ă sq),ă oglinzileă caă dispozitiveă deă „supraimpresiune‖ă (79ă sq),ă denun area dispozitivului cinematografică iăpunereaăînăabisă(mise en abime)ăaăprocesuluiăs uădeăproduc ieă(86ăsq),ăfilmeleădinăfilmă (94 sq), imaginile subiective (POV-urile)ă iă celeă semi-subiectiveă (obiectiv ,ă dară asociat ă viziuniiă unuiă personaj, figura unei amorseă subiectiveă (115ă sq),ă dară iă imaginileă „subiectiveă f r ă subiect‖ă (130)ă oriă deconectarea camerei de ochiul uman caracteristic camerei digitale (133), vocile-over ale unor personaje ce nu apar în imagine (137 sq), regimul obiectiv orientat manifestat prin profilarea unor scheme formale cinematograficeă(t ieturileădeămontaj,ăefecteleăoptice,ăsalturileădeăe alonaj,ărepeti iileăfrapante,ămontajulă rapid,ăelipseleăparadoxale,ăpunctua iileăintercalateăsauămi c rileădeăcamer ăpronun ate)ă(166)ă iăimaginileă neutre (nobody’s shots)ăcareă inădeămodalit iădeăfigurareăspecificeăunorăgenuriăcinematograficeă(167ăsq).ă S ănot măc ăacesteăpaterne,ăprinăînr d cinareă/ăăautomatizareăsuntăinstan eăaleăunorăschemeăconceptuale.ă Acesteăschemeăcompozi ionaleăceăreflect ăstructuriăconceptualeăschematicăreprezint ăechivalentulă„regulilor‖ă gramaticale. Comentariileă luiă Metză despreă montajă anun ă abordareaă cognitiv .ă Montajulă esteă oă interven ieă discursiv ănonăiconic ă(nonăvizual )ăînăcareăfilmulă„utilizeaz ăimaginileăcaă iăpeăcuvinte‖ iă„înlocuie teăfor aă imagistic ă caă cuvântuluiă cuă for aă verbal ă aă imaginii‖ă (182).ă M rcileă deă enun areă desemneaz ă activitateaă discursiv ăprintr-unăsemnalămaiămultăsauămaiăpu inăizolabil,ăprintr-ună„gest‖ă iăcare,ăastfel,ăseă„deta eaz ‖ăfiindă „metadiscurs, reflexieă sauă comentariu‖ă (157).ă Ină mareă acesteă m rciă voră fiă identificateă înă capitolulă dedicată nara iuniiăcare,ăpentruăBranigan,ăîl înlocuie teăpeăcelădeăenun are.ă

49

Despite thei fi ti e efe e ts, o i als g ou ded a tual situatio s Langacker 2008: 280)

elati e ua tifie s a e a i po ta t

ea s of thi ki g a out

69

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul

Referința și ficțiunea Type (tip) /vs/ instance (instanța) – instanțierea Lexemele, numeleă iă verbulă desemneaz ă ună tipă deă obiectă sauă ună tipă deă procesă (Langackeră 2008:265). Lexemul areă oă func ieă clasificatorie (type specifications) iar propozi ia (clauzaă nominal ă oriă finit )ă areă oă func ieă referen ial ă (Langackeră 2008:264ă sq). ‖Ună nominală sauă o propozi ieă (clauz ă finit )ă profileaz ă oă instan ancorat a unui tip deă obiectă oriă proces‖ă (Langackeră 2008:264).ă Limbajulă cinematografică nuă conceptulizeaz ă cuă ajutorulă expresiiloră vizualeă lexemeă sauă entit iă ceă auă ună rolă deă aă specificaă tipuriă ciă func ioneaz ăcuăajutorulăunorăexpresiiăcompuseăceăprofileaz ăinstan eăancorate.ăIntr-oăimagineănuăv dă‖cas ‖ă sauă‖revolver‖ăciă‖aceastaăesteăoăcas ‖ă/ă‖acestaăesteăun revolver‖. ‖Ancorareaă func ioneaz ă caă ună punctă deă referin ă iă permiteă accesulă mentală laă indiviziă particulari‖ă (Langackeră 2008:266).ă Instan iereaă (profilare,ă specificitateă opus ă tipului)ă esteă gândit ă caă avândă oă loca ieă particular ăînădomeniulăinstan ieriiăceeaăceăserve teălaăaăoădistingeăfa ădeăalteăinstan e.ăInstan eleăsuntăinstan eă concepute (Langackeră2008:268).ăPropozi iaănominal ă iăceaăfinit ăauăoăfunc ieăreferen ial .ăEleădirec ioneaz ă aten iaălaăunăobiectăsauălaăunăprocesăparticularăc ruiaăiăseăatribuieăunăstatusăepistemicăparticularăînărela iaăsaăcuă ancorarea (Langacker 2008:264) 50 . Exemplu : Fată mănâncă prună / girl likes boy =ăexpresieănonăancorat ăcareădefine teăunătipădeăsitua ieă/vs/ă Fata asta mănâncă această prună / the girl likes this boy =ă faceă referin aă laă oă situa ieă specific ă careă implic ăindiviziăparticulari.

Concep iaăuneiăinstan eăoăîncorporeaz ăpeăceaăaătipuluiăpeăcareăesteăbazat .ă Instan ierea esteăopera iaă mental ă careă serve teă s ă transformiă oă concep ieă tipă într-oă concep ieă instan iat ă (Langackeră 2008:267).ă „Specificitateaă maiă mareă aă uneiă instan eă fa ă deă tipulă s uă esteă limitat ă deă faptulă c ă esteă conceput ă caă iă oă instan ‖ 51 .ă Pentruă c ă nuă eă reductibil ă laă ună factoră independentă (caă elaborareaă iă profilarea)ă instan iereaă trebuieăs ăconsisteăîntr-oăopera ieămental ăseparat ă(Langackeră2008:267).ăDomeniulădeăinstan iereăesteăpentruă verbeă timpulă iă pentruă numeă spa iul.ă (Langackeră 2008:268)ă ‖Oă instan ă esteă în eleas ă caă avândă oă loca ieă particular ăînădomeniulăinstan ieriiăsale,ăfapt careăserve teăaăoădistingeădeăalteăinstan e” (Langacker 2008:268). Putem spuneăc ă„întreă tipă iăinstan ,ă primulă suprim ă ideeaă c ă entitateaă profilat ă ocupaă oăloca ieă particular ,ă distinctiv ‖ (Langacker 2008:268). ”Instan iereaă esteă oă opera ieă mental ă – instan eleă suntă instan eă concepute careăpotăsauănuăs ăreprezinteăobiecteăsau proceseăactuale‖( Langacker 2008:268). Adic ăo pisică / a cat poateăfiăvirtual ăcaăînăexemplulăSamantha dore te să aibe o pisică (Samantha wishes she had a cat ).ăDe iă pisicaălaăcareăseăfaceăreferin ăesteăoăinstan ăeaăesteăoăinstan ăvirtual .

50

51

70

grounding elements which establish an epistemic relationship between the ground and the profiled thing or process instance La ga ke : . The g eate spe ifi it of a i sta e is-à-vis a type may thus be limited to the very fact of its being conceived as an i sta e Langacker 2008: 267).

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul Exemplu: Pentru că Șennifer are o pisică i Șulie are o pisică (Since Jennifer had a cat. Julie also had a cat).ă‖Nuăareăsensăs ăîntrebiăundeăesteăeaăînărealitate.ăOăinstan ăareăoăloca ieăparticular ăcaăinstan ,ăadic ăceeaă ceăînseamn ăs ăfieăoăinstan ă iănuăunătip‖ă52 (Langacker 2008:269).

Referen iăvirtualiă iăreferen iălaănivelădeădiscursă

Profilareaăreprezint ăreferin aăîntr-oăconcep ie. ‖Profilulăuneiăexpresiiăesteăreferentulăs uăînăcontextulă bazeiăsaleăconceptuale.ăPerăse,ăprofilareaăesteăindependent ădeăoriceăutilizareăînădiscursă iăînseamn ăreferin aă conceptual ă(conceptual reference)ăsauăreferin aăînăinteriorulăuneiăconcep iiă(reference within a conception ) – adic ă reprezint ă aceaă sub-structur ă identificat ă caă iă focusă ală aten ieiă înă contrastă cuă alteă fa eteă aleă aceleia iă concep ii‖ă(Langackeră2008:269).ăExempluăosia fa ădeăconcep iaăro iiă- roata - esteăoăform ădeăaăatrageăaten iaă asupraăacesteiăp r iiăaăconcep ieiăro ii,ăoămodalitateădeăaăgeneraăoăreferin ălaăaceast ăparteăcentral .ă‖Peădeăalt ă parte la nivel de discurs ună nominală profileaz ă oă instan ă ancorat ă aă unuiă tipă peă careă oă identific ă caă iă referentulă s u‖ă (Langackeră 2008:270).ă Laă nivelă deă discursă dou ă expresiiă auă acela iă referentă discursivă (Langacker 2008:270). Referen iăvirtualiă iăancorareaăîn lumeaă“real ” ‖Profilulă uneiă expresiiă esteă referentulă acesteiaă înă contextulă bazeiă saleă conceptualeă – este substructura identificat ă caă focusă ală aten ieiă înă contrastă cuă alteă fa eteă aleă aceleia iă concep ii‖ă (Langackeră 2008:269). Referin aă laă nivelulă discursuluiă (utiliz mă acelea iă expresiiă nominaleă pentruă obiecteă dină lumeaă real ,ă dară iă pentru unicorni, jedi, hobbits – entit iăcareăexist ăînăoălumeăreal ,ăimaginat ăsauăposibil ).ă„Indiferent despre ceă lumeă vorbimă facemă referin ă laă entit iă careă suntă numaiă virtuale (sauă fictive)ă decâtă laă uneleă careă exist ă actual‖ 53 (Langacker 2008:270). Nominalele careădistingăoăinstan ăancorat ăaăunuiătipăcaă iăreferentulălor au ca proprietate particular ăfaptul c ăprofileaz ăoăinstan virtual maiădegrab ădecâtăunaăactual .ă‖Distinc iaă– instan ă virtual ă /vs/ă actual – depinde deă spa iulă mentală peă care-lă ocup ă oă instan ă …ă putemă spuneă c ă oă instan ăvirtual ăesteă―conjurat ‖ăpentruăunăscopăspecialălimitată iănuăareăunăaltăstatusăînăafaraăspa iuluiămentală asociatăacestuiăscopă‖ă54 (Langacker 2008:271) 55 . Exemplu: a/ Dacă ar avea un Porsche ar învăța să conducă b/ o osie (hub) este parte a unei roți c/ orice hobbit are un unicorn d/ nu am nici un fel de animal de companie (pets)(I don’t have any pets) aă=ăsituatieăipotetic ăcontrafactual ă(counter to fact). bă=ăoăafirma ieăgeneric ăundeăreferen iiăsuntăchema iăcaăelementeăîntr-oăsitua ieăvirtual ăinvocat ăcaăoă caracterizareăgeneral ăaăunorăasemeneaăobiecte.ă că=ăoăafirma ieăgeneric ădespreăoălumeăimaginat . dă=ăneag ăexisten aă iăatunciănuămen ioneaz ăniciăunăfelădeăanimalădeăcompanieă(stabile teăunăreferentălaă nivel de discurs). toateăexpresiileădeămaiăsusăauă iăpronumeăcoreferen iale a/ ... o … pe ea la biserică 52

53

54

55

when it is said that instances have a particular location, this characterization pertains to the very idea of an instance: what it means to be an instance rather than a type La ga ke : 269). hate e o ld e hoose to talk a out, e o o l efe to e tities that a e o l virtual (or fictive) rather than a tuall e isti g , o i als that si gle out a g ou ded i sta e of a t pe as thei efe e t. Thei spe ial p ope t is that they profile a virtual instance rather than an actual o e Langacker 2008: 270). The distinction – virtual vs actual instance - hi ges o the e tal spa e a i sta e o upies … e a sa that a i tual i sta e is o ju ed up fo a li ited spe ial purpose and has no status oustside the mental space associated with that purpose (Langacker 2008: 271). Și pe t u Metz : fi țiu ea sau eea e este fi ti î fi țiu e „ u este o igi ea, i odul de a fi al eea e este spus … .

71

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul b/ … a cărei parte este c/ …. i crede că el îl ingrijeste cu atenție d/ … i astfel nu trebuie să îi îngrijesc. Jacques Aumontă adopt ă oă pozi ieă opus ă iă în elegeă referentulă cinematografică caă fiindă ―oă categorie,ă oă clas ădeăobiecte‖ă iănuăoăinstan ăancorat ăaăunui tipă(Aumontă2008:72).ă[―Consist ăînăcategoriiăabstracteăcareă seăaplic ărealit ii,ădarăcareăpotălaăfelădeăbineăs ăr mân ăvirtualeăsauăs ăseăactualizezeăîntr-unăobiectăparticular‖].ă Fotografiaăuneiăpisiciănuăareăcaăreferentăpisicaăparticular ăcareăaăfostăaleas ăpentruăfotografie,ăciăareăcaăreferentă maiădegrab ăîntreagaăcategorieăaăpisiciloră[―trebuieădistinsăîntreăactulădeăfotografiereăcareăareănevoieădeăoăpisic ă particular ă iăatribuireaăunuiăreferentăimaginiiăv zuteădeăc treăcelăcareăsauăceiăcareăoăprivesc‖].ăUnăobiectăesteă fotografiatăsauăfilmatăcaă iăreprezentantăalăcategorieiălaăcareăapar ine.ăReferentulăunuiăfilmădeăfictiuneănuăesteă obiectul particular filmat ci un tip verosimil de obiect.ă Deă exempluă ună tipă verosimilă deă calăs lbaticăînă cazulă unui film al c rui personajă principală eraă ună cal.ă Nuă adopt mă aiciă acest punct de vedere, ci pe cel al lui Langacker:ăentitateaăprofilat ăesteăoăinstan ăaăunuiătip.ă

Ancorarea și concepția “realității” ‖Cândăvorbimădespreălumeăatunciănuăneăpunemăîntrebareaăreferitoareălaăunăobiectă―exist ?‖, ciă“despreă careăobiectăeăvorba?”.ăGrijaăepistemic ăprincipal ănuăesteăexisten a,ăciăidentificarea (Langacker 2008:296). Astfelă ancorareaă nominal ă seă centreaz ă peă problemaă direc ion riiă aten ieiă laă ună referentă particulară dintr-o mul imeă (pool)ă deă candida iă eligibili‖ă (Langackeră 2008:296).ă ”Pentru verbe problemaă st ă invers.ă Neă punemă întrebarea asupra existen ei – evenimenteleă prină naturaă loră nuă dureaz ă - nu identificarea este problema epistemic ,ă ciă dac ă evenimentulă areă loc;ă dac ă exist ă el,ă (condi iaă evenimentuluiă înă rela iaă cuă ocuren aă saă actual ăsauăpoten ial )‖ă(Langackeră2008:296). ‖Fiecareă individă dezvolt ă oă concep ieă aă realit ii ;ă interac iuneaă lingvistic ă eă oă form ă deă negociereă iăde ajustareăaăeiă;ăconcep iileădeărealitateăauăunăterenăcomunăcentratăpeărealitateaăimediat ăaă ancor riiă (ground) în sine – aiciă iă acumă ală situa ieiă deă vorbireă 56 .ă Pentruă fiecareă situa ieă peă careă oă descriemăexist ăoănevoieădeăa-i indica statutul epistemic. Terenulădeăancorareă iăconcep iaădeărealitateăaă vorbitoruluiă func ioneaz ă caă puncteă deă referin ă pentruă judec ileă epistemiceă exprimateă deă c treă elementeleădeăancorareă‖ă(Langackeră2008:297).ă ‖Ceeaă ceă conteaz ă caă ―realitate‖ă înă acesteă condi iiă esteă oriceă lucruă careă poateă fiă prezentată caă iă con inutulăuneiăpropozi iiăancorate.ăOriceălucruăcuprindeăevenimenteă iăsitua iiăstabileă(ocuren eăfizice),ă dară iă – pentruă c ă accept mă caă real ă existen aă altoră conceptualizatoriă aleă c roră concep iiă aleă realit iiă difer de ale noastre – con inutulăaltorăconceptualiz ri,ăniveleădeăconcep ieă(layers of conception - each representing the content of the next)ăsuntăacceptateăcaăreale‖ă(Langackeră2008:297). ‖Oă ocuren ă construit ă imaginativă poateă fiă conceput ă caă real ă deă c treă vorbitoră iă prezentat ă caă real ăprinăancorareaăpropozi ional ă(clausalăgrounding)ă...ă(ălumiăimaginareădinăfilme,ăromane,ămituriăetcă )ăceeaăceăconteaz ăcaărealitateăpentruăscopulălingvisticăesteăceea ce vorbitorul concepe ca fiind real‖(ă Langacker 2008:297). De exemplu în gândul mi-a zburat din cap fraza descrie pentru vorbitor ceea ce s-a întâmplat în realitate. ―Realitateaăinvocat ăînăpropozi iiă(clauzeăfinite)ăcaăbaz ăpentruăoăjudecat ăepistemic ănuăeste,ăînăconsecin ,ădeă identificatăcuă―lumeaăreal ‖ăsauăcuălucrurileăconsiderateă―reale‖ăîntr-un sens comun, nonlingvistic, ci cuprinde întregă spectrulă ocuren eloră conceputeă laă careă apar ină acesteă judec i,ă asaă cumă suntă exprimateă înă propozi iiă finite‖ă(Langackeră2008:298). ”Realitateaăconceput ăeste ceea ceăconceptualizatorulăaccept ăînămodăcurentăcaă iăoăinforma ieăstabilit (established knowledge). Ancorareaă clauzal ă indic ă statutulă ocuren eiă profilateă înă rela ieă cuă oă concep ieă deă 56

72

the g ou d a d the speake s o eptio of ealit fu tio as asi poi ts of efe e e fo the episte i judge e ts e p essed g ou di g ele e ts Langacker 2008: 297).

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul realitate. Vorbitorul este conceptualizatorul relevant (Langacker 2008:298). Cand spun Șill este gravidă indică faptulă caă graviditateaă eiă esteă parteă dină concep iaă mea deă realitateă iă aă nim nuiă altuiaă (Langackeră 2008:298). Ancorarea este o chestiune de apreciere / judecare a vorbitorului. “Oă afirma ieă (pentruă careă vorbitorulăî iăasum ăoăresponsabilitate)ănuăesteălaăfelăcaăoăpropozi ieă – este mai degraba un fel de act pentru careă oă propozi ieă poateă fiă utilizat . Numaiă înă contextulă acestuiă actă concep iaă deă realitateă invocat ă deă c treă ancorareaăpropozi ional ăesteăînăîntregimeăidentificat ăcuăceaăaăvorbitoruluiăactual‖...ă―dac ăvomăconsideraăoă propozi ieă înă izolare,ă f r ă ună contextă maiă largă deă identificare,ă conceptualizatorulă invocată pentruă ancorareaă propozitionalaănuăesteădecâtăvirtual‖ă(Langackeră2008:298)ă 57 . ”Într-o propozi ieăfinit ăizolat ă – f r ăună context mai larg de identificare –conceptulizatorul invocat pentru scopul de ancorare este virtual (Langacker 2008:298). Multeăpropozi iiăpotăfiăutilizateăînăcontexteădeăgenul: după ce spune Șack, Șill e gravidă; Bănuiesc că Jill e gravidă, dar nu tim încă; Nu e cazul ca Șill să fie gravidă; Șill e gravidă – sigur, mai spune-mi încă una.

Cadrele de acte de vorbire Ină acestăsensă seă poateă citiăfrazaăluiă Metză conformă c reiaă ‖oriceăfilmă eă unăfilmă deă fic iune‖.ă Deă aiciă iă dificultatea documentaruluiădeăaăpropuneăunăsetădeăindiciădeăcau iuneădeăresponsabilitateăpentruăoălumeăreal .ă Obiectele,ăentit ileă iăevenimenteleăreprezentateăînăfilmăsuntăconceptualizateăînădomeniulălorădeămanifestareă semantic , dar acesta râmâne virtual atâta vremeăcâtănuăexist ăindiciiăintegr riiăsaleăîntr-oăconcep ieădeărealitateă a unui conceptualizator definit. Eleăsuntănoduriădeăaccesăprofilateă iăancorateălaăunădomeniuăsemanticădat,ăună sistemă descriptiv.ă Concep iaă deă realitateă aă conceptualizatoruluiă esteă asumat ă deă c treă acestaă iă propus ă interac iuniiăob inuteăcuăajutorulăactelorădeălimbaj.ăFilmeleărealistăclasicănarativeăconceptualizeaz ăoărealitateă virtual ăpropus ăspectatorului.ăF r un statut ancorat epistemic laăoăconcep ieădeărealitateăacceptat ăînălumea natural ăsuntă iăfilmeleădeătipulă 8 ½ careăfacăoăbucl ăautoreferen ial .ăStatutulădeăancorareăalăimaginilorăeste,ă cumă vomă vedeaă maiă depare,ă ambiguu:ă nuă timă frecventă dac ă apar ină uneiă instan eă auctorialeă diegeticeă sauă regizoruluiă careă realizeaz ă filmul.ă Ină acestă sensă mecanismulă seam n ă cuă celă ală ‖unitarității‖ă descriseă deă LeonardăSuskindăînăcareăunăsistemăî iăpierdeăpunctulădeăreferin ăini ialăînăfavoareaăaădou ăposibileăc iăc treăună punct de origine. Documentarele, pentru a fi ancorate într-oă concep ieă deă realitateă ceă poateă fiă judecat ă înă contextulă afirma iiloră despreă lumeaă natural , au de propus indicii care,ă înă prim ă instan ,ă pot identifica asumarea conceptualizatorului i, secundar, pot propune cadrul de judecare a condi iilor de oportunitate (felicity conditions,ăveziăAustin)ăînăcareăsuntăf cuteăacteleădeăvorbire.ă Înăacestăsensăputemăvorbiădeădiferiteătipuriădeăconceptualizatoriăcareăsuntăevoca iădeă cadre de acte de vorbire (speech event frame) (vezi supra cadrele deăacteădeăvorbireălaăEvans,ă2006).ăRepetândănot măc ăacesteă cadreă schematizeaz ă cuno tin eleă despreă tipuriă deă contexteă interac ionaleă careă contribuieă laă interpretareaă iă acceptareaă unoră cuvinteă iă construc iiă gramaticaleă (228). Avemă astfelă cadreă pentruă basme,ă prezent riă academice,ăconversa iiăvorbite,ănecrolog,ăreportajeădeăziar,ăhoroscoape,ăscrisoriădeăafaceriă iăaltele.ăAltfelăspusă cadreleă deă acteă deă vorbireă con ină cuno tin eă schematiceă despreă stilulă iă registrulă utiliz riiă lingvistice (Evans 2006:228).ăTraducândă termenulă caă sistemă descriptivă constat mă c ă avemă sistemeă descriptiveă culturală formateă careădefinescătipologiaăgenurilorădeădiscurs.ăAcesteaănuănumaiăc ăstabilescăoăserieădeăstereotipeăformaleă iădeă con inută(oăserieădeă„reguli‖);ăschemeă iăpaterneădeăconstruc ieăaătextelor,ădarăstabilescă iăgenurileăliterareăoriă cinematografice.ă Genurileăcinematograficeă suntă astfelă conceputeăfiindădefiniteă culturală iăreprezint ăcategoriiă cuăexempleăprototipă iăatipice.ăTotăînăacela iăsensăîn elegemă iăjudecareaăestetic ăaădiferitelorăopereăartistice.ă Judecataăestetic ă– a aăcumănoteaz ăCarrollă(2008: 198, 220-221) – esteăaplicat în interiorul jocului de limbaj 57

A state e t fo hi h the speake takes espo si ilit is ot the sa e as a fi ite lause – it is, rather, one kind of act for which a finite clause can be employed. It is only in the context of this act that the reality conception invoked lausal g ou di g is full ide tified ith that of the a tual speake , … if e o side a fi ite lause in isolation, ith o la ge o te t to ide tif it, the o eptulize i oked fo lausal g ou di g is o l i tual La ga ke 2008:298).

73

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul definit de un cadru de acte de vorbire. Cadrul de act de vorbire instituie condi iileădeăoportunitateă iăcondi iileă deă eficacitateă raportateă laă tipulă deă discurs:ă deă ac iune,ă horror,ă anchetaă criminalistic ,ă muzical,ă comedie,ă melodramatic,ăartăcinema.ăÎnăacestăsensăseăpoateăîn elegeă iăpropunereaăluiăRogerăOdină(2000)ăconformăc reiaă nuăexist ăunăsingurăcinemaăciăoămultitudineădefinit ădeăcontracteăinstitu ionaleădiverseă(documentar,ăfic iune,ă filmădeăfamilie,ăfilmădeăart ). Oăserieădeătr s turiăformaleăoriădeăcon inutăsuntăluateăînădiscu ieăcaăpertinenteă pentru un tip de discurs sau altul. PentruăCarrollăceeaăceăconteaz ăînăvalorizareaăfilmelorăconst ăînăevaluareaă scopuluiăculturalăpeăcareăfilmulăîlărealizeaz ă iăînăevaluareaăinteresulăciviliza ionalăpeăcareăîlăserve teăfilmul.ă Filmul în sine nu are un scop, dar utilizarea filmului are un rol în sistemul culturii.

Construalul la Noel Carroll Pentru Langacker expresiile lingvistice e afodeaz oămanier ădeăaăaccesaăcon inutulăconceptualăsubăună aspect: construalul. Noel Carrollă define teă laă nivelulă expresiiloră vizualeă construalul ca o form ă deă ghidajă aă aten ieiăcuăajutorulăcadr riiăvariabile (variable framing)ămanifestat ăînăfilmăcaăindicare (index), punere între paranteze (bracketing)ă iădimensionalizare (scaling) (Carroll & Seeley 2013:62 sq). Imaginileăcinematograficeăseăaseam n ăcuăobiectulăreprezentatădeăoămanier ăsuficient ăpentruăaăsus ineă recunoa tereaăobiectului.ăPentruăaărecunoa teăunăobiectăesteănevoieădeăcapacitateaădeărecunoa tereăperceptual ă natural ăutilizat ăînăcondi iileăcotidiene.ăRecunoa tereaăseăbazeaz ăpeăcategorizareaăunuiăstimulăcaăapar inândă uneiăclaseăfamiliareădeăobiecte.ăExpresiileăcinematiceăsuntăformateădinăcadreă iăplanuriădiscontinueă(spa ială iă temporal)ăceăreprezint ăscene.ăÎnăacestăcadruăteoreticăcognitivismulăî iăsus ineădiferen aăfa ădeăalteăabord riă prină„afirma iaăc ăfilmeleăsuntăreprezent riăpictorialeă(pictografice)ăcareăaducăoăinforma ieăsuficient ăpentruăcaă spectatoriiă s ă accesezeă con inutulă loră vizuală utilizândănuă maiă multă decâtă capacit ileă loră naturalăperceptuale‖ă (58).ă Dară secven eleă cinematiceă prezint ă oă „perspectiv ă careă esteă spa iotemporală discontinu ă iă perceptuală rarefiat ‖.ă Mi c rileă deă camer ,ă mi c rileă deă focalizareă (deă exempluă zoom-in) sau tehnicile de montaj sunt dispozitive formale de control aleă aten ieiă iă deă filtrareă aă informa iei.ă Astfelă filmeleă suntă dispozitiveă deă administrareă aă aten iei,ă instrumenteă conceputeă pentruă aă direc ionaă aten ia spectatoruluiă c treă tr s turiă perceptualeă proeminenteă responsabileă pentruă ună con inută afectiv,ă descriptiv,ă narativă iă semantică (58).ă Ace tiă indiciădeărecunoa tereăpotăfiăpictorialărarefia iă(schematici)ăsauăpliniă(cuădetalii).ă Filmeleă func ioneaz ă caă aparateă deă gestiuneă aă aten ieiă conceputeă pentruă aă focalizaă percep iaă asupraă acelor aspecteă aleă scheleiă cadreloră iă planuriloră diagnostică pentruă ună con inută descriptivă sauă narativ.ă Dispozitiveleăformaleădeăcontrolăaleăaten ieiăpunăînăeviden ătr s turileădiagnostic,ăadic ătr s turile senzorial suficiente pentruă caă ună organismă s ă recunoasc ă perceptuală identitatea,ă forma,ă loca iaă iă disponibilitateaă obiecteloră iă evenimenteloră dină mediu.ă Înă acestă sensă anumiteă loca iiă deă vizualizareă aleă obiecteloră suntă maiă informative decât altele. Este suficient, în acest model, de a profila doar o parte a unei scheme pentru a activa întreagaăschem ăceăpermiteăoăoperareăcognitiv ă iămotorieăasupraă iăpeăbazaăei. Deăexempluăoăprivireălateral ăaăunuiăceasănuăprezint ăinteresă iăniciănuăeălaăfelădeărelevant ăinforma ională ca o privireădeă„sus‖.ăDeasemeneaăoăprivireăfrontal ăaăunuiăcalăaduceăpu in ăinforma ieădespreădimensiuneaă iă posturaă sa.ă Oă privireă lateral ă sauă dină treiă sferturiă vaă corectaă aceast ă lips .ă Dar,ă dac ă schimbiă sarcinaă sauă utilizarea obiectului, atunciăoăalt ăperspectiv vaăfiămaiăeficient .ăDac ădore tiăs ăîntorciăarculăceasuluiăoriăs ă verificiă din iiă caluluiă oă alt ă perspectiv ă aă obiectuluiă esteă maiă bun .ă Tr s turileă diagnostică suntă pertinenteă înă func ieădeăoăsarcin ăsauăunăscopădeăîndeplinit.ăSchimbareaăcomportamentului sauăschimbareaăsarciniiăaltereaz ă modulă înă careă categoriz mă obiecteleă iă evenimentele.ă Schimbareaă categorieiă cuăcareă identific mă ună stimulusă perceptualăaltereaz ămodulădeăaăconferiăproeminen ăp r iloră iătr s turilorăsale.ăOă„reprezentareăaăaspecteloră relevanteăpentruăoăsarcin ădat ă(oăutilizareădat )ăaleăunorăobiecteă iăevenimenteăînăraportăcuăorientareaăacestoraă 74

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul fa ă deă ună organismă esteă suficient ‖.ă Ună cadruă deă recunoa tereă diagnostică al unui obiect aduce un model al moduluiăînăcareăunăorganismăî iăacordeaz ăeficientăpercep iaălaăscopurileăsaleăcomportamentale.ă Înă condi iileă deă percep ieă normal ă deă ziă cuă ziă re eleă neuronaleă aten ionaleă ghideaz ă percep iaă prină amorsareaă sistemeloră senzorialeă laă a teptareaă unoră tr s turiă diagnostică pentruă sarcinaă curent ă din contextul comportamental.ă A teptareaă top-downă amorseaz ă oă a teptareă iă inhib ă informa iaă careă poateă distrage.ă Noiă percepem doar ceea ce avem nevoie într-un context de comportament. Structurile top-downă dicteaz ă careă scopuriă iă a tept riă suntă derivateă dină în elegereaă contextuluiă curentă iă dinăinforma iaă declarativ ă (declarative knowledge)ă despreă structuraă iă func iaă obiecteloră iă evenimenteloră (60).ă Înă secven eă deă ac iuniă motoriiă neă orient măaten iaădoarălaăloca iileădeătr s turiădiagnostic.ăPercepemădoarăceeaăceăesteănecesarăpentruăaăsus ineăună comportamentă iară paterneleă deă ghidajă aă aten ieiă suntă controlateă deă rutineă vizualeă automateă careă scaneaz ă tr s turileădiagnostic. Altfelăconceputăsecven eleădeăac iuniăauăunăsetădeăpuncteănodaleă(puncteădeăancraj)ăcare, probabilistică iă statistic,ă nuă numaiă c ă nuă contrazică schemaă întregului,ă dară iă reprezint ă locurileă deă maxim ă greutate.ăF r ăprezen aălorăsecven aădeăac iuniănuăarăfiărecunoscut ă– sanc ionat ădeăoăschem ă– caăapar inândă unei categorii date. Este necesar ă prezen aă unoră obiecte,ă aă unoră configura iiă vizualeă iă aă unoră secven eă deă ac iuniămotoriiăpentruăaărecunoa te,ădeăexemplu,ă„sp latulăuneiăce tiădeăcafea‖.ăFluturatulădinămâiniăoriăprivitulă insistentăpeăfereastr ănuăsuntătr s turiădiagnosticăpregnanteăaleăcategorieieănumiteăaiciă„sp latulăuneiăce tiădeă cafea‖.ăUnăcadruădiagnosticădeărecunoa tereăaăunuiăobiectăaduceăunămodelăpentruămodulăînăcareăorganismul se acordeaz ă eficientă laă ună scopă deă ac iuneă (60).ă Înă suiteă deă ac iuniă spectatorulă – în lumea natural ă iă înă fa aă ecranului de cinema – codific ă atâtă câtă eă necesară pentruă aă identificaă tr s turileă diagnostic.ă Rutineă vizualeă stereotipăsuntăautomatizateăpentruăaădirec ionaăaten iaădoarăc treătr s turileădiagnosticăaleăunorăetapeăceăapar ină unor sarcini simpleă operateă deă subiectă înă lumeaă natural .ă Cumă ară fiă „sp latulă uneiă ce tiă deă cafea‖.ă Carroll men ioneaz ăfaptulăc ăjuc toriiădeăcricketăprofesioni tiănuăurm rescăcontinuuăcuăprivireaătraiectoriaăuneiămingiă ciă doară fixeaz ă punctulă deă pornireă iă celă ală impactuluiă dină fa aă loră (Landă Ță McLeod,ă 2000,ă apudă Carrollă 2013:60).ă Similară înă cazulă înă careă facemă ună ceaiă sauă ună sandwichă ochiiă urm rescă doară loculă unde,ă înă clipaă urm toare,ă seă vaă deplasaă mâna,ă adic ă loca iaă urm toareă înainteă caă efectuareaă motorieă s ă aibeă locă (land & Hayhoe,ă 2001,ă apudă Carrollă 2013:ă 61).ă Carrollă sintetizeaz ă c ă suporturileă (indiciiă cuă alteă cuvinte)ă deă recunoa tereăcareăsus inăreprezentareaăpictorialănaturalist ăaălumiiănaturaleă– amăspuneăaăobiecteloră iăac iuniloră – sunt rarerfiate (sparse) iar realizatoriiădeăfilmeăpotăs ăfoloseasc ăconven iiăstilisticeăpentruăaăconduceăaten iaă spectatoruluiăc treăunăsetăminimădeăindiciăperceptualiădiagnosticăpentruăa-iăpermiteăspectatoruluiăs ăelaborezeă con inutulădescriptiv,ănarativăsauăartisticărelevantăalăuneiăopere.ăAcesteăobserva iiăsuntădeăcorelatăcuăcadrul de event al lui Leonard Talmy (vezi supra) ce define teăschemaăînglobant ăactivat ăcuăajutorulăunorăferestreădeă aten ieăsau,ăînăexemplulăluiăCarroll, deătr s turiădiagnostic nodale ale obiectului ori eventului. Deasemenea pot fiăstudiateămaniereleădeăstructurareăaăacestorăpuncteănodaleăînăfilm.ăPuncteleănodaleăsuntăelementeă„surpriz ‖ăînă careăexist ăoăprobabilitateămareăcaăobiectulă/ăeventulăs ăaibeăoălimit ă iăs ăpoat deveni un alt tip de obiect ori event. Nodurile suntăfiguriăa ezateăpeăfondulăuneiăconstanteăa tept riădeăcontinuitateăaăobiectuluiăă/ăeventului.ă Fondulă esteă ceeaă ceă esteă constantă iă „areă toateă ansele‖ă s ă nuă schimbeă cuă nimică paternulă înglobantă ală con inutului schematic al obiectulu ori eventului. Aceste momente de fundal, neinteresante iănesemnificativeă c ciănuăauăinciden ăasupraăcategoriz riiătipuluiădeăobiectăoriăeventăpotăfiăuitate,ăinhibateăoriăignorateădeăc treă subiectul uman. Astfel percepem intuitivă filmeă „plicticoase‖ă iă filmeă careă profileaz ă doară momenteleă deă tr s turiă diagnostică iă ină treaz ă aten iaă spectatorului.ă Astfelă înă film,ă teatruă oriă educa ieă scopulă realizatoruluiă esteădeăaăconstruiăunăcanalăexpresivăperceptualăînăcareăs ăfieăprofilateăaceste momente nodale în interiorul unor scene previzibile iănuădeăaăprofilaămomentele previzibileădejaăconceptualizateădeăspectator.ăAnumiteăsecven eă audiovizualeăprofileaz ăexclusivămomenteleădiagnostică iă inăspectatorulăcaptivă iăalteleăinsist ăperceptiv asupra por iunilorăcareăauăfostădejaăexplorateăcognitivădeăspectator.ăPeăscurtăputemăanalizaăcumăanumiteăsecven eădeă filmă suntă maiă soporificeă decâtă alteleă înă m sura absen eiă îndelungateă aă momenteloră nodale.ă Caă s ă d mă ună exemplu simplu intrarea într-un imobil se poate decupa într-ună plană deă intrareă dină strad ă iă ună altulă ceă reprezint ă intrareaă într-ună birouă deă laă ună etajă oarecareă indicată prină peisajulă deă peă geamulă înc periiă (traseulă intermediară aă fostă l sată peă seamaă cogni ieiă eventuluiă peă careă oă elaboreaz ă spectatorul).ă Ună decupajă maiă plicticos ar reprezenta înăplanăsecven ăoriăcu ajutorul montajului i elementele intermediare ale modelului de 75

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul event deăgenul:ăpersonajulădeschideă iăînchideău aădeălaăparter,ăseădeplaseaz ăînăhol,ăapas ăpeăbutonulăliftului, a teapt ăliftul,ăintr ăînălift,ăa teapt ăînălift,ăieseădinăliftăetcă58 . Ină cazulă filmuluiă indiciiă (tr s turileă diagnostic)ă suntă rarefia iă iă producă ună diagnostică ală con inutuluiă descriptiv,ănarativă iăartisticăproeminentăalăartefactuluiădat.ăIndicii suntăindica iiă(subăoăform ăinvers ădecâtăceaă dină ordineaă cotidian ă natural )ă deă o reconstruc ieă aă structuriloră top-downă aferenteă acestora.ă Ac iuneaă spectatoruluiă esteă oă form ă deă retro-engineering;ă peă bazaă indiciloră reprezenta iă pe ecran, spectatorul poate reconstrui cadrulă deă vizionareă func ional ă ală obiecteloră iă evenimentelor.ă Indiciiă desigură suntă categoriza iă înă domeniiăsemanticeă(înăsistemeădescriptive)ă iăformuleaz ămoduriăparticulareădeăconcep ieăsauăindic ătraseeădeă conceptualizare ale acestor matrici semantice. În filmul narativ clasic tr s turileă diagnostică cinematografice suntă pozi ionateă înălocurileă nodaleă aleă unoră ac iuniă iă sceneă peă careă unăsubiectă leă utilizeaz ă înă secven eleă deă ac iuniăpeăcareăleăperformeaz ăînăcotidian.ă Filmeleă iă expresiileă cinematiceă (cameraă iă focalizarea,ă montajulă iă sunetul)ă selecteaz ă iă poten eaz ă proeminn aăperceptual ăaătr s turilorădiagnosticăaleăunuiăcon inutădeătipădescriptiv,ănarativ,ăafectivăsauăartistică al filmului. Cadrareaă variabil serve teă laă poten areaă proeminen eiă elementeloră dină sceneleă reprezentate.ă Utilizareaămi c riiădiscontinueădeăcamer ă(montajul),ăaămi c riiăcontinueădeăcamer ă(panoramarea,ătrackingul,ă tilt,ă mi careaă deă macaraă etc)ă iă mi c rileă deă focalizareă (zoom-ul)ă indexeaz ,ă pună între paranteze iă ofer ă oă dimensiuneă informa ieiă diagnostică dintr-oă secven ă cinematografic .ă Indexarea esteă oă form ă deă indicareă gestual ăcuăoăcamer ăpentruăaăindicaăundeăs ăteăui iă iălaăceăs ăteăui i:ă„prive teăacolo!‖ă(62).ă Punerea între paranteze este o form ădeălimitareăaăcâmpuluiădeăvizionareă iăoămodalitate de a scoate dintre paranteze ceea ce nu este relevant sarcinii date. Dimensionalizarea esteă oă consecin ă aă mi c riloră deă camer ă :ă „mi c rileă deă camer ă schimb ă m rimeaă relativ ,ă orientareaă iă contextul acelor aspecte ale contextului la care ni s-a atras aten ia‖.ăPlanădetaliulăsauăplanulăapropiată(close-up)ăpunăîntreăparantezeăcon tiin aănoastr ăaămediuluiădiegetică cinematograficădeăoămanier ăceămimeaz ăariaăfocaliz riiăaten ieiăunuiăpersonajă(63). În condi iileănormaleădeăcomportamentămi c rileăoculareăsuntăasociateăunorăac iuniămotorii.ăPercep iaăînă contexteleăobi nuiteăesteăghidat ădeăscripturiăcareăproducăpaterneăstereotipădeăaten ieăorientat ăc treănecesit ileă activit iiă derulate.ă Rolulă acestoră scripturiă esteă deă aă oferiă doară informa iaă perceptual ă necesar ă laă momentulă optimă pentruă aă sus ineă comportamentulă orientată c treă ună scopă (64).ă Înă cazulă filmuluiă diagnosticitateaă informa ieiă prezentateă înă planuriă iă secven eă suntă cuplateă cuă comportamentulă personajelor. Filmele sunt „scripturiă aten ionaleă externă impuse‖ă aten ieiă spectatorului.ă Spectatorul,ă înă aceast ă perspectiv ,ă esteă ună participant pasiv 59 aă c ruiă aten ieă esteă condus ă deă structuraă informa ional ă aă filmului,ă adic ă deă inten iileă comunicative ale regizoruluiă (65).ă Secven eleă construiteă cuă ajutorulă spectatorului,ă observatorul interesat, mimeaz ăstructuraă iăcaden aăstructurilorădeăaten ieăconstitutiveăexperien elorăperceptualeădeăziăcuăziăpeăcareăleă calchiaz ă (65).ă Eleă calchiaz ă rutineleă vizualeă pe care spectatorul le-ară executaădac ă ară fiă prezentăînă mijloculă ac iunilorăreprezentate.ăAnumiteăsecven eăcareăreprezint ăac iuniăslabăconectateăsemantică(treceriăbru teădeălaă unăspa iuădiegeticălaăaltul)ăprinăt ieturiădeămontajăsuntăra ionalizateădeăspectatorătotăînăcadrulăaceleia iăstrategiiă cognitive.ăSpectatorulăvedeălaămomentulăpotrivităceeaăceăareănevoieăs ăcunoasc ăatunciăcândăeărelevantăs ă tie.ă Astfelăpozi iaăcamereiădeăfilmatăesteăîn eleas ăcaăoăstrategieădeăaducereăînăaten ieăaăinforma ieiărelevante din punctădeăvedereănarativ;ăoăform ădeăaă„ghidaăaten iaăc treăaceleăaspecteăaleăunuiăplanădiagnosticăpentruăarculă narativăalăpove tii‖ă(65). Spectatorulă asimileaz ăinforma iaă oferit ăcuă ajutorulă cadr riiă variabileă înă schemaă narativ ă careă esteă ună modelă dinamică ală evenimenteloră careă seă desf oar ă înă nara iuneă (66).ă Deă exempluă psihologiaă comun ă aă spectatorilorăofer ăoăgam ădeăscheme,ăprocedeeăeuristiceă iăreguliădeăbunăsim ăcareăleăpermită spectatorilor s ă interpretezeă iă s ă prezic ă comportamentulăindivizilorăumaniă înătermeniădeăst riămentaleă stereotipă asociateăcuă 58

Desigu ă a eastă suită edu da tă de i e î a u ite fil e de „a tă o opțiu e stilisti ă se ifi ati ă. Ceea ce ne i te esează este faptul ă „lu gi ea și „ edu da ța se e ței u poate fi pe epută u ai da ă e a is ul de og iție ge e ează odelul de situație de la p i ele odu i diag osti pe epute pe e a . 59 E istă studii a e a ată ă a eastă pasi itate u este totală și ă o sti ula e oto ie joa ă u ol î p o esul î țelege ii a ati e a fil elo și î î țelege ea a eea e a e lo pe e a “pee , ‘e olds, “ allo & )a ks, ; )a ks, “pee & Reynolds, 2009 apud Carroll & Seeley 2013:65)

76

Capitolul 2 - Profilarea și o st ualul ac iuniăobi nuiteă(66).ăÎn elegereaăpeăcareăoăavemăcaăspectatoriăaăpsihologieiăcomuneă iăaărela iilorăcauzaleăcareă guverneaz ălumeaă neă permităs ăleg mă informa iaăprezentat ă înă cadreă iă planuriăoriăsecven eă iăs ăoper mă cuă inferen eăceăproducăceleămaiăbuneăexplica iiădespreăceeaăceăareălocăînăpoveste.ăAcesteăscheme sunt dispozitive aten ionaleă peă careă regizoriiă leă utilizeaz ă pentruă aă produceă a tept riă narativeă iă pentruă aă umpleă lacuneleă oriă elipsele care apar pe ecran într-oă nara iuneă spa iotemporală discontinu ă iă perceptuală lacunar ă (67).ă Înă acestă contextă Carrollă men ioneaz ă nara iuneaă erotetic ceă reprezint ă oă strategieă deă aă provocaă iă sus ineă aten iaă spectatoruluiălaăunăsetădeăîntreb riăorganizateăierarhicăceăpunăbazeleăunuiăcontextăceădetermin ,ălaărândulăs u,ă diagnosticitatea elementelor planurilor individuale iă formeaz ă astfelă structurileă deă aten ieă careă definescă experien aă cinematic ă (67).ă Deasemeneaă reac iileă emo ionaleă suntă mijloaceă deă aă evaluaă semnifica iaă comportamental ă aă stimuliloră prezenta iă iă focaliza iăpeă ecrană (67).ă Cadrareaă variabil esteă utilizat ă pentruă aă prezenta informa iaădiagnosticăpentruăevalu riăafectiveăcareădeclan eaz ăcognitivăreac iiăcorporaleăcontextuală relevanteăpentruăoăreac ieăemo ional .ăEvalu riiăemo ionaleăsuntăproduseădeătipuriăgeneraleădeăsitua iiăcareăsuntă criterial sau categorial apropriate. De exempluăsitua iileăpericuloaseăcareăreprezint ăunăpericolăpentruăsiguran aă noastr ăsuntădeclan atoriăcriterialărelevan iăpentruăevaluareaăemo ional ăaăfricii.ă(68).ăRegizoriiăprefocalizeaz ă criterial (criterially prefocusing)ăsceneleă iăsecven eleăînăcareăfactoriiădeclan atoriăpertinen iăpentruăaăprovocaă anumiteăemo iiăsuntăexprima iădeăoămanier ăproeminent ă iăastaădeăobiceiăcuăajutorulăcadr riiăvariabileă(68).ă Astfelă aă imaginaă ceeaă ceă cadrareaă variabil ă neă arat ă înă contextulă locală ală secven eiă cinematiceă este suficient pentruăaăinduceăreac iiăemo ionaleăputerniceăcare,ălaărândulălor,ăinfluen eaz ămodulăînăcareăaudien aăurm re teă ac iuneaă(68).ăÎnăcontexteleănarativeăspectatoriiăutilizeaz ăindiciiădiagnosticăpentruăaămodelaă iăpreziceăaspecteă globale ale comportamenteloră reprezentateă peă ecran.ă Acesteă proceseă deă tipă senzorial,ă afectiv,ă motoră iă aten ională formeaz ă ună circuită inter-modală integrată careă poten eaz ă capacitateaă deă aă codificaă tr s turileă diagnostică necesareă pentruă percep iaă obiectelor, evenimentelor iă ac iuniloră înă contexteleă perceptiveă comuneă (70).ă Înă rezumată Carrollă rezum ă modelulă deă aten ie selectiv ă careă permiteă explicareaă moduluiă înă careă spectatoriiă genereaz ă oă experien ă bogat ă aă filmuluiă pornindă deă laă oă colec ieă discontinu ă deă materialeă bruteă (stimuli)ăprezenta iădeăregizorulăfilmului:ă „ună setă minimă deă indiciă diagnostică esteă reunită iă trimisă maiă departeă pentruă procesareaă perceptual ăcuăfiecareăîntrez rireăaămediuluiăextern,ăcuăfiecareăsacad ăocular ,ăcuăfiecareăschimbareăaă focaliz riiă aten iei.ă Aceast ă informa ieă esteă potrivit ă cuă informa iaă declarativ ă aă structuriiă iă func ieiă obiectuluiăoriăaătipuluiădeăevenimentă iăesteăutilizat ăpentruăaăgeneraăa tept riăcategorialeăatâtădespreă identitateaăobiecteloră iăevenimentelorăsituateăcâtă iăpentruăa generaăa tept riăcategorialeăasupraădespreă identitateaă obicteloră iă evenimenteloră dină contexulă exterioră locală iă despreă loca iaă unoră tr s turiă proeminenteă pentruă oă sarcin ă dat ,ă despreă structuraă iă loca iaă aceloră obiecteă iă p r iă necesareă pentruă îndeplinirea scopurilor noastre curente. Un feedback top-downăaten ionalăesteăutilizat pentru a amorsa sistemulă vizuală înă aă a teptaă apari iaă acestoră tr s turiă proeminente pentruă oă sarcin ă dat ă înă locuriă particulare.ă Aceast ă informa ieă esteă utilizat ă pentruă aă genera ună modelă spa ială schi ată ală conteztuluiă localăcareăesteă inutăactivăonlineăînămemoriaăspa ial ădeălucruă iăadusălaăziăprinărepeti iiăaleăbucleiădeă feedbackă pentruă aă acomodaă informa iaă diagnostică nou ă iă dinamicaă înă cursă deă desf urareă aă lumiiă perceptuale. Acelea iăproceseăsuntăutilizateăofflineăînăra ionalizareaă/ăgândireaăspa ial ă iăînăefectuareaă unorăsarciniădeătipăimagineămentalăvizual ăcareămodeleaz ăstructuraăperceptual ă iădinamicaăscenelor,ă obiecteloră iă evenimentelor.ă Acelea iă proceseă suntă utilizate în contextul filmelor pentru a genera a tept riăperceptualeănecesareăaăumpleăgolurileă iăpentruăaălegaăîn elegereaănarativ ăaăunuiăplanăsauăaă uneiăsecven e‖ă(71)ă Ariileăcorticaleăprefrontaleăasociateămemorieiăspa ialeădeălucru,ăplanific riiămotoriiă i preg tiriiămotoriiă servesc atâtă pentruă aă facilitaă orientareaă lin ă aă corpuriloră noastreă înă îndeplinireaă sarciniloră perceptualeă câtă iă pentruă aă generaă modeleă deă anticipareă aleă schimb riiă perceptualeă dină contextă ceă potă preziceă cumă ceeaă ceă percepem se va schimbaă atâtă fa ă deă propriileă noastreă mi c riă câtă iă fa ă deă mi c rileă altoră agen i.ă Acesteă a tept riămotoriiăinfluen eaz ăceeaăceăpercepemăcuăajutorulăacelora iăproceseă iăc iădeăoperareăcaă iăjudec ileă deă categorizareă perceptual ă iă dauă seamaă deă structuril iă succesulă rutineloră vizualeă careă conducă activit ileă 77

Capitolul 2 - P ofila ea și o st ualul noastreă zilnice.ă Subă form ă deă ipotez ă Carrollă indic ă faptulă c ă acesteă a tept riă referitoareă laă schimb rileă perceptualeă careă voră aveaă locă neă permită înă cazulă filmeloră s ă integr mă deă oă manier ă continu ă planurile discontinue spa iotemporal, constitutiveăsecven elorăcinematice, în evenimente narative coerente (71). Un mecanism similar are loc în cazul afectelor.ă Proceseleă neurofiziologiceă careă neă permită s ă recunoa temă importan aă comportamental ă aă obiecteloră iă evenimenteloră dină lumeă iă careă dirijeaz ă reac iileă noastreăcorporaleăgenereaz ădeasemeneaăa tept riăcategorialeăcareăpoten eaz ăsensibilitateaănoastr ăperceptual ă la aspectele proeminente / importante pentru anumite sarcini de realizat în context. La cinema cuplarea anticip riiă cuă valen ă iă a tept rileă locală perceptualeă reprezint ă ună instrumentă peă careă regizoriiă îlă utilizeaz ă pentruăaăconduceăunătraficăcognitiv,ăpentruăaăformaăîn elegereaănoastr ăaănara iuniiă iăpentruăaăneă ineăinteresa iă deăpoveste.ăÎn elegereaănarativ ăreprezint ăoăsarcin ăcognitiv ăceăimplic ăasimilareaăuneiăinforma iiăperceptualeă spa iotemporală discontinueă într-ună modelă global,ă coerentă iă unificat,ă dară totodat ă flexibilă iă dinamică (71).ă Acesteăproceseăcalchiaz ăstructuraăpercep ieiăcotidieneăcareălaărândulăs uăpresupuneăintegrareaăunorăinforma iiă diagnostic în modele perceptuale iărutineăcareău ureaz ăsarcinileăcotidiane de efectuat (71-2). Ipotezaă luiă Carrollă conformă c reiaă acelea iă mecanismeă neurofiziologiceă careă dirijeaz ă interac iuneaă cotidian ăstauălaăbazaăexperien eiăcinematograficeăesteătotu iăcompletat ădeăunăexperimentăcareăindic ăfaptulăc ă „în elegereaăsecven elorăcinematiceăareănevoieădeăunăanumeăgradădeăînv are,ădeăoăfamiliaritateăanterioar ăcuăoă serie deă conven iiă cinematografice‖ă (Schwann & Ildirar,ă 2010)ă (72).ă Înă experimentulă citată suntă acheta iă ună num ră dată deă spectatoriă careă tr iauă înă sudulă Turcieiă iă nuă maiă v zuser ă cinemaă sauă televiziuneă iă careă erauă capabiliăs ărecunoasc ăobiecteleădinăfilm,ădar aveauădificult iăînăaădescrieăcon inutulăsecven elorăcinematiceă elaborate prin tehnici standard (planuri subiective, planuri de situare, plan / contra-plan). Dar, men ioneaz ă Carroll, dac ăplanurileăreprezentauăunăpersonajăstatică(unăomăînăpicioare)ăangajat într-un dialog montat plan / contra-plană oriă dac ă ună plană subiectivă reprezentaă ceeaă ceă vedeaă ună personajă situată într-oă înc pereă atunciă spectatoriiăauădescrisăcorectăsitua iaăslabă(subă25ș).ăDac ăîns ămontajulădescriaăpersonajeăangajateăînăactivit iă cotidieneă(aăpreg tiăunăceai,ăaăg ti,ăaăduceălemneăpentruăfoc)ăatunciăperforman aăspectatorilorăaăcrescutălaă56ș.ă PentruăCarrollăacestălucruăesteăconsistentăcuăpredic iaăteorieiăsale.ăActivit ileăperceptualeăzilniceăsuntăsituateăînă contexteă deă mediuă iă comportamentă careă constrângă disponibilitateaă indiciloră perceptualiă (72).ă Totu iă s ă remarc mă c ă rezultatulă studiuluiă poateă fiă corelată cuă observa iileă luiă Langackeră conformă c ruiaă apari iaă uneiă schemeăesteădatorat ărepeti ieiă iăînt ririiăunuiăcircuităneuronalăactivatădeăc treăoăsuccesiuneădeăacte.ăAltfelăspusă în elegereaă unoră paterneă oriă structuriă deă construc ieă cinematografic ă depindeă iă deă gradulă deă familiaritateă cuă respectivaă structur ă în eleas ă caă oă extensieă aă uneiă schemeă antecedentă elaborate.ă Cu alte cuvinteă „educa ia‖ă cinematografic ăfaceărecognoscibileăoăserieădeăpaterneăcompozi ionaleăfilmice.

78

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Capitolul 3 - Construc iile simbolice i discursul în Gramatica Cognitiv Co poziția și relația de orespo de ță Modulă deă construc ieă ală expresiiloră lingvisticeă compuseă aduceă oă lumin ă înă plusă asupraă analizeiă structuriloră semanticeă rezultateă dină asociereaă maiă multoră unit iă expresive.ă Pentruă aă analizaă modulă deă compozi ieă aă expresiiloră lingvisticeă Langackeră porne teă deă laă exemplulă uneiă simpleă expresiiă compuse:ă concep iaă compus ă aă ‖capacă deă borcan‖ă /ă ă jar lid în care elemente corespondente sunt suprapuse iar specifica iileălorăsuntăamestecateăpentruăaăformaăoăconcep ieăcompus ă60 (Langacker 2008:163). Jar =ăprofileaz ăunăobiect,ăborcanul,ăunăcontainer fizic deschis în partea de sus. Lid =ăprofileaz ăunăobiect,ăcapaculăpentruăidentificareaăuneiădeschideriăînăparteaădeăsusăaăunuiă container iăevocă un container schematic. Intreăacesteăelementeăexist ăoărela ieăde coresponden stabilit ăîntreăcontainerulăschematicăevocat de capacul iăcontainerulăprofilatădeă borcan ;ăeleăsuntă2ăreprezent riăaleăaceleia iăentit iăconcepute.ăElementeleă corespondenteăsuntăsuprapuseă iăspecific rileălorăsuntăfuzionateăînăconcep iaăcompus ,ă(Langackeră2008:163). Fig 6.3 p.164

i Fig.6.2 p.163

60

« corresponding elements are superimposed, and their specifications merged in forming the composite conception » (Langacker, 2008:163).

79

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Coresponden ele definesc suprapuneri conceptuale între structurile componente ale unei structuri compozite care dau baza pentru integrarea lor (Langacker 2008:184 sq). Exemplu: je leve la main / I raise the hand / I raise my hand / eu ridic mâna Elle ferme les yeux / she closes the eyes / she closes her eyes / ea închide ochii Il ouvre la bouche / he opens the mouth / he opens his mouth / el deschide gura Expresiileăfavorizeazaăimplicităatribu iaăp r iiă- mâna, ochi, gura – actorului Veziăschemaă i subschemaăcorespondent ăaăridic riiămâinii Fig 7.1 p185 & 7.2

Verbul a ridica / lever / raise profileaz ăunăevenimentăcareăeăstructuratădeăunătrajectorăcareăexerseazaăoă for ă(sageataădubl )ăastfelăîncâtălandmarkulăseămi c ă(oăs geat ăsimpl )ăînăsus (Langacker 2008:186). Unăexempluădeăconstruc ieăprototip:ăfemeie deșteaptă Din (Langacker 2009:10-11)

80

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Adjectivulă ‖de teapt ‖ă define teă oă calitateă asociat unui TR definită schematic.ă Substantivulă ‖femeie‖ă esteă profilulă nominală ală uneiă entit i.ă reuniuneaă loră ‖femeieă de teapt ‖ă define teă maiă înă detaliuă TR al adjectivului. Oă construc ieă esteă oă reuniuneă deă structuriă simboliceă legateă prină coresponden eă iă rela iiă deă categorizare (Langacker 2009:12)

Co poziția a și ategorizare Conceptualizareaă emergent ă esteă oă entitateă deă sineă st t toareă cuă propriet iă careă nuă suntă preziseă deă elementeleăcomponente.ăElementeleăcomponenteăsuntălegateănuănumaiăprinăcoresponden e,ăciă iăprinărela iiădeă categorizare, (Langacker 2008:165). Fig 6.4 p.165

Categorizarea apare atunci când Aă esteă schematică pentruă Bă careă elaboreaz ă sauă instantiaz ă peă Aă (Langacker 2008:17 (1.3.1). O categorie este un set de elemente judecate ca echivalente pentru un scop anume. Intr-oă rela ieă deă categorizareă structuraă categorizant ă seă afl ă înă fundală iar în prim-plan– structura de care ne ocup mă – esteă intaăcategoriz riiă(structuraăcareăesteăcategorizat )ă(Langackeră2008:165).ăStructuraăcompus ă este în prim-planăfa ădeăcomponente.ăO structură categorizantă nu este exhaustivă țintei ci numai oferă o cale de a înțelege ținta (v metafora), [CÂINE]  [PUDEL], (Langacker 2008:165). Structurile dintr-o reuniune 81

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

simbolic ăcomplex ădefinescăoăcaleăcompozi ional deăoriceălungimeă(Langackeră2008:166ă iă3.2.2ăpă60ăsq).ă Semnifica iaă uneiă expresiiă cuprindeă structura semantică i calea compozițională (înă rela ieă primă plană /vs/ă fundal) Ex jarlid factory iăjar lid factory supervisor (Langacker 2008:166-7) Fig 6.5 p167

Fig 6.6 p.169

S ăsubstituimăelementeleăcomponenteădinăaceast ăschem ăcompozi ional ăcuăAă=ăPlanul cinematografic Aă (ună personajă careă prive teă c treă cevaă – schematică reprezentată prină direc ionalitateaă priviriiă – situate offcadru) iăcuăBă=ăunăobiectăoarecare.ăAstfelă‖lid‖ăsauă‖capacădeă...‖ăvorăfiăplanulăAăiară‖jar‖ăsauă‖borcan‖ăvorăfiă planul B. Elementulăschematicăreprezentatăcaă‖obiectăcareăesteăprivit‖ădinăplanulăAăesteăcaracterizată iăprofilată înăplanulăB.ăCompozi iaăformeaz ăoăunitateăcompozi ional ăfrecvent ăcareăpoateăfiătradus ăschematicăcaăfig.6.3ă 82

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

i fig.6.4 ori fig.6.7. Este ceea ce am identificatăcaăfiindăoăprivireădeictic ăceăinstaureaz ăoăleg tur ădeăprivireă (eyeline match)ă întreă dou ă planuri.ă Schemaă conceptual ă compozi ional ă esteă identic ă înă cazulă expresieiă linigvisticeă iăceleiăcinematograficăvizuale.ăÎntreăelementeleăprofilateă(privireaă iăobiectulăprivit)ăexist ărela iiă deă coresponden ă iă deă categorizare.ă Aceast ă succint ă analiz ă reprezint ă iă argumentulă pentruă afirma iaă existen eiăuneiăgramaticiăcognitiveă i,ăprinăurmare,ăaăposibilit iiăexisten eiăunuiălimbaj cinematografic. O teorie deăfilmăpresupuneăoăgramatic ăiar,ăînăacestăcaz,ăgramaticaăesteădeătipăcognitiv.ă Structura semantică compozită profilează aceea i entitate ca una din structurile componente (Langackeră2008:192).ăStructuraăcompozit ă―mo tene te‖ăprofilulăuneiaădinăstructurileăcomponenteă iăanumeă ceaăcareăvaăfiăprofilădeterminant ă(înăcapacădeăborcană/ă jar lid =>ăcapacă/ălidăesteăprofilădeterminant ăpentruă structuraăcompozit ă=ă jar lid = un fel de capac / lid), (Langacker 2008:192). In the closet (înădulap)ăprepozi iaă în esteăprofilădeterminant ăpentruăexpresiaăcompus ăcareădefine teăoărela ieădeăincluziuneăspa ial ă(Langackeră 2008:193). The head se nume te partea profil determinantă (Langacker 2008:193-4). (Excep iile sunt formate de structurile apozitive (profileă corespondente,ă redundanteă aleă celoră dou ă structuri componente – ex: fiul meu, doctorul); profilele reunite (conflated) în construc iiălocative imbricate (nested) (ex: sus, în cameră, în dulap, pe raft); exocentrice (ex: pickpocket / hoț de buzunare – formaăcompus ă î iăderiv ăsemnifica iaădintr-unădomeniuăcognitivă(practicaădeăaăfuraădinăbuzunare)ăcareănuăeăevocat ădeăniciăoă structur ăcomponent ăindividual,ă(Langackeră2008:197).

Schemele constructive Reuniunile schematice sunt scheme constructive (Langacker 2008:167). „Gramatica este un set de modeleăconven ionaleăcareăstabilescăcumăseăconstruiescăreuniunileăsimbolice‖ (Langackeră2008:168).ăă‖Acesteă modeleă suntă iă eleă reuniuniă simbolice,ă dară schematice, adic ă reprezint ă schemeleă constructive.ă Eleă suntă înv ateă într-ună processă deă schematizareă dină expresiiă ocurenteă subă formaă unoră reprezent riă scheleticeă aleă tr s turiloră organiza ionaleă comune.ă Oă schem ,ă dejaă înv at ,ă vaă serviă caă modelă pentruă aă trataă noiă expresiiă realizateăpeăacelasiăpatern‖ăă61 (Langacker 2008:168). Schematizarea reprezint ună procesă deă extragereă aă ceeaă ceă eă comună laă multipleă experien eă pentruă aă ajungeălaăoăconcep ieăsituat ălaăunăgradămaiămareădeăabstrac ieă/ăelaborareăsauăinstan iereăspecific .ăDeăexempluă structurile simbolice de genul editării în continuitate sau dialogul față în față. „Oăschem ăconstructiv ăinvocat ăpentruăproducereaă iăîn elegereaăuneiăexpresiiădateăparticip ălaăoărela ieă de categorizare cu aceea expresie‖ (Langackeră 2008:170).ă Dac ă expresiaă esteă conform ă cuă specifica iileă schemei atunci ea o instan iaz ăintegrală iăesteăoăelaborare ( [SCHEMA]  [EXPRESIE]ă)ăiarădac ăexist ăună conflict în specificare atunci vorbim doar de o extensie ([SCHEMA] ---> [EXPRESIE]. Fig.6.7 p.171

61

the a e a ui ed th ough a p o ess of s he atizatio , ei g a st a ted fo o u i g e p essio s as skeletal representations of shared organisational features. Once learned, a schema serves as template for dealing with novel e p essio s o the sa e patte Langacker 2008: 168).

83

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Rela iileă interneă construc iilorăsuntă sintagmatice iară ărela iileăcareă apar ină rela ieiă deă categorizareă suntă paradigmatice (rela iaă întreă schem ă iă instan ieri)ă (Langackeră 2008:171).ă Ună setă limitată deă schemeă constructiveă potă s ă sanc ionezeă ună num ră deschisă deă expresiiă poten ialeă careă leă instan iaz ă (Langackeră 2008:173). Schemele constructive – caă iă expresiileă – potă aveaă oriceă gradă deă complexitateă simbolic .ă Intreă schemeăexist ăgradeădeăconven ionalizareă iădeăconsolidare.ăSchemaă iăinstan iereaă―suntăpaterneădeăprocesareă neural ‖.ăăSchemeleăsuntămaiădegrab ăimanenteăînăinstan ierileăloră(lying within them) (Langacker 2008:174). Pentruă semnifica iaă uneiă expresiiă suntă definitoriiă iă ―cuno tin eă generale,ă în elegereaă contextuluiă precumă i capacit ileăimaginativeăcumăarăfiămetafora,ămetonimia,ăfictivitateaă iăamestecul‖ă(Langackeră2008:170)ă62 .

Două tipuri de o poziții : u ipolare și ipolare Compozi iileăunipolareă Cumăseăcombin ăelementeămaiămiciăînăelementeămaiămari. 1)ăEntit ileăconstitutiveăformeaz ă grupuri la nivele de organizare succesive mai înalte (De exemplu: o echip ădeăfotbalăorganizeaz ăjuc toriiăînăechipe,ăechipeleăînădivizii, diviziileăînăreuniuniăcareăconstituieăoălig ) 2)ăEntit ileăconstitutiveăseăînsumeaz ăprinăinvocarea segmentelor unul câte unul în timp într-o secvență de apariție apropriată (De exemplu:ăoăcaleăcomplex ăeăimaginat ăprinăsegmenteăunulăcâteăunulă:ăAmăc l torită de la San Diego la Kansas City la Chicago la Milwaukee) 62

84

ge e al k o ledge, app ehe sio of the o te t, a d i agi ati e apa ities like blending (v3.3.1) (Langacker 2008: 170)

etapho , metonymy, fictivity, and

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

3) Prin ierarhii parte-întreg unde fiecare entitate concepută oferă configurația necesară pentru conceptualizarea următoarei, care o i încorporează (De exemplu: de la corp la picior la genunchi), (Langacker 2008:177) Compozi iileăbipolareă Deăexempluădescriereaăuneiăc l toriiăpoateăs ăavanseze prin grupări conceptuale prin reconfigurări i alterări (Langacker 2008:177 sq). (De exemplu: I traveled between San Diego and Milwaukee via Chicago and Kansas City)ăînălocădeăaăutilizaăoăcompozi ieăunipolar : I travelled from San Diego to Kansas City to Chicago to Milwaukee

Co puși u a o alii se a ti e Exemplul lui Noam Chomsky: (4) Colorless green ideas sleep furiosly (5) Friendly young dogs bark harmlessly Frazaăeăsemanticăanomal ă/ăaberant ăiarăcuvinteleărespect ăunăpaternăsintactică:ă green ideas sau tall idea (aberant ăpentruăc ăsubstantivulănuăsatisfaceărestric iileăimpuseădeăc treăadjectivătraiectoruluiăs u)ă(Langackeră 2008:190-1) 63 . Dar tall idea esteă gramatical,ă adic ă respect ă ună paternă comună prină careă adjectivulă modific ă substantivul (gira fa înaltă, buna idee, măr verde)ă sau,ă altfelă spus,ă instan iaz ă oă schem ă careă descrieă acestă paternă(unăadjectivăprofileaz ăoărela ieănonăprocesual ăcuăunăobiectăcaătraiectoră iăcuăunălandmarkănefocalizat).ă Exemplul (4) este comparabil cu tall idea ,ă adic ă accept ă semantică iă fonologică schemeă careă oă sanc ioneaz ,ădarăeste conceptualăincoerentădac ăelementeleăsuntăintegrateăînămanieraăspecificat ădeăschemeleă date

La Bunuel, Le chien andalou (1929), sau înă zonaă filmuluiă suprarealistă compozi iileă sauă schemeleă compozi ionaleă suntă gramaticaleă îns ă abera iaă na teă dină incompatibilit iă semanticeă deă asociereă aă obiecteloră profilate.ă Altelă spusă exist ă oă incompatibilitateă întreă sistemeleă descriptiveă asociate.ă (Deasemeneaă iă laă Peter Greenaway).ă Deă exempluă înă planulă Aă avemă ună personajă careă trageă cevaă greuă cuă oă sfoar .ă Putemă spuneă c ă planulă profileaz ă ună TR (personajul)ă careă exercit ă oă ac iuneă asupraă unui LM (ceva care nu e focalizat în expresiaă vizual ).ă Înă planulă B avem focalizat un obiect (un pian 64 )ă careă conformă schemeiă compozi ionaleă reprezint ăînădetaliu LM dinăplanulăA.ăExpresiaăcompozit ăesteăgramatical ă(esteăinstan iat ăoăschem ăaăac iuniiă dintre un TR i un Lm), dar are o anomalie la nivelul sistemului descriptivăevocată(bazaăconceptual ăprofilat ).ă 63

64

Whe o espo di g ele e ts a e supe i posed to fo the o posite se a ti st u tu e, thei spe ifi atio s clash instead of merging into a coherent conception – …. like t i g to fi a ellipti al peg i to a e ta gula hole (Langacker 2008: 191). I fil pla ul B p ofilează două pia e pe a e se află î ti și doi ăga i o ți și, pe jos, t ași de a eleași sfo i, doi p eoți.

85

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Unăomăcareătransport ăunăpianăîlăpuneăpeăunătrollerăsauăunădispozitivăcuăro iă iănuătrageădeăunăpianăf r ăro i.ă Interpretareaăpoateăfi:ălectur ădiegetic ă(oălumeăposibil ăînăcareăpersonajulăesteăunăidiotăsauăîn care lucrurile se facă dup ă alteă reguliă sauă vaă fiă oă explica ieă maiă târziuă înă filmă aă ceeaă ceă pareă oă abera ieă acum)ă sauă oă lectur ă metaforic ă undeă compunereaă expresiv ă aă elementeloră ‖omulă trageă pianul‖ă esteă domeniulă surs ă pentruă ună domeniuă int ă(s ăspunemăsuferin a,ăculpabilitateaăcaă‖oăpiatr ălaăinim ‖ă‖sisif‖ăsauă‖ăportăoăgreutateăînăsuflet‖).ă Conformă unuiă altă sistemă descriptivă deă genulă ‖fiecareă î iă poart ă cruceaă înă spate‖ă metaforaă poateă fiă ‖îmiă tragă via aăînăspateăcaăpeăunăpianădezarticulat‖,ă‖via aăesteăunăpianădezarticulată(sauălaăcareănuăseăcânt )‖. Scenaăpoateăfiăreprezentat ăexpresivădeătreiămaniereădiferite:ăunăplanăsecven ăcuădou ăcadreăaten ionale,ă unăcadruăcareăcuprindeăîntreagaăexpresieă‖omulătrageăpianul‖ăsauăcompozi ionalăcuădou ăplanuriăasociate cu o t ietur ădeămontaj.ăCeleătreiămaniereăsuntăconceptualiz riădiferiteăaleăscenei.ăFiecareăavândăunăconstrualădiferită iăoămanier ădeăscanareădiferit . Deasemeneaă ună plană contraplană poateă reprezentaă oă incongruitateă înă diegez ă careă poateă fiă interpretat metaforic sau literal. ÎnăplanulăAăesteăprofilat ăoăfemeieăcareăprive teăoff-cadruăiarăînăplanulăBăvedemăoăvac ă a ezat ăpeăunăpat.ă

Elaborarea – e-site și e-site

o tajul

Ină construc iileă simboliceă auă locă rela iiă deă categorizare.ă In structurile compuse este tipic ca una din substructuri să conțină un element schematic proeminent pe care cealaltă substructură o elaborează. Unul din componenteleă uneiă construc iiă areă oă sub-structur ă schematic ă peă careă cealalt ă component ă oă elaboreaz ă (oă caracterizeaz mai în detaliu). Elementul schematic care va fi elaborat de cealaltă componentă se nume te sit de elaborare ( e-site ), (Langacker 2008:198) (Verhagen 2007:105 sq). In exemplul jar lid : lid / capacul evoc ăunăcontainerăschematicăpeăcareă jar / borcan îlăspecific ămaiăînă detaliu. In exemplul în expresia John Wayne ate the toast (JW a mâncat toastul)ăprocesulăprofilatădeăverbulă‖aă mânca‖ă areă caă participan iă centraliă schematiciă peă cinevaă careă m nânc ă iă oă mâncareă schematică reprezentat (vezi Tuggy 2007:106 Figura 4.12). Înăfiguraă4.12aăpartcipan iiăschematiciăsuntăelabora iăcaă„JohnăWayne‖ă iă „toastul‖.ăStructuraăcareăcon ineăe-site-ulăesteădependent ădeăparteneriiăs iăsintagmatici.

86

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

In exemplul femeie de teaptă : femeie elaboreaz ă traiectorul din adjectivul de teaptă (Langacker 2009:12). Structurile componente categorizează structura complexă compusă. Este un caz special al asimetriei dintreăstructuraăcategorizant ă iă intaăcategorizat .ăStructurileăcomponenteăevoc ă iămotiveaz ăanumiteăfa ete aleă structuriiă compuse.ă ‖Femeieă de teapt ‖ă elaboreaz ă categoriaă femeieă iară fa ă deă adjectivulă de teapt ă structuraăcompus ă‖ femeie de teapt ‖ăesteăoăextensieă(Langackeră2009:13).

Aceast ă sub-structur ă schematic ă categorizeaz ă cealalt ă component ă într-o rela ieă deă elaborare,ă (Langacker 2008:198). In exemplul: in the closet (în dulap)ăprepozi iaă‖în‖ăprofileaz ăoărela ieănonprocesual ă stabilit ă întreă 2ă lucruriă iară coresponden aă seă stabile teă întreă landmarkă iă profilulă substantivului.ă Landmarkul este specificatăînăprepozi ieăschematic,ădarăînădetaliuăînăcomponentaănominal .ăAceastaăsubstructur ăschematic ă categorizeaz ăcealalt ăcomponent ăîntr-oărela ieădeăelaborare.

87

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

(Langacker 2013: 193)

Langacker 2008: 198 Fig 7.10) Relația de corespondență reprezintă referința comună, dar relația de elaborare este una de caracterizare , (Langacker 2008:198) (ex: in the closet). Corespondența indică faptul că landmark ul prepozițional i profilul nominal fac referință la aceea i entitate (sunt manifestări ale aceleia i entități). Structurileăcomplexeăsuntăcompuseăprinăe afodareă(scaffolding). Rela iileădintreăplanuriă(cadreădeăaten ie)ăundeăexist ăcoreferin ,ădară iăe-situriăcareăcreeaz ăa teptareaă pentruă oă caracterizareă maiă elaborat ă ulterioar ă înă discurs.ă Bordwellă vorbeste de carlige (hooks) la nivelul montajuluiăîntreăplanuriă iăsecven e.ăDeăexempluăînăplanulăAăunăpersonajăspuneă―mergemălaămalulăm rii‖ă iăînă planulăBăavemăunăvizualăalămaluluiăm rii.ăBordwellăvorbe teădeă4ătipuri:ă de la sunet la sunet (o linie de dialog în plan A are o continuare de dialog în plan B); un sunet către o imagine ; imagine la imagine (un soi de match on action cuă elips )ă iă oă imagine către un sunet.ă Func iileă carligeloră suntă multiple:ă s ă ofereă oă accelerareă aă tempouluiă filmului;ă s ă câ tigeă oă subliniere;ă s ă creezeă oă nara iuneă maiă clară declarat ă caă atareă (oă formaă deă adresareăc treăaudien );ăpoateăs ăprovoaceăoădezorientare;ăpoateăs ădeaăimpresiaăunuiăfilmăunitarăsauăpoateăfiăoă form ădeămanipulareă65 .

Auto o ia și depe de ța O structur ă dependentă se referă schematic la o structură de suport autonomă ca un aspect intrinsec al caracterizării sale (Langacker 2008:199). Unele structuri prin natura lor sunt dependente de altele, structuri autonome (alinierea A/D).ăPutemăspuneăc ălucrurileăsuntăautonome din punctul de vedere al conceptualizarii, dar o relație este dependentă conceptual de participanții la ea (Langacker 2008:200). Nu putem conceptualiza rela iaă – ca peste, dedesubt, aproape – f r ă caă s ă invoc mă – chiară iă schematică – entit ileă careă particip ă laă aceastaărela ieă(Langackeră2008:200).ăOăstructur ăeădependent ădeăoăaltaăînăm suraăînăcareăcealalt ăelaboreaz ă oă substructur ă maiă proeminent ă (salient) (Langacker 2008:201). In near the door celeă dou ă structuriă potă elaboraă cevaă evocată celă pu in poten ială deă cel lalt.ă Astfelă putemă spuneă c ă aproape de elaboreaz ă u a c ciă 65

http://www.davidbordwell.net/essays/hook.php

88

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

aproape de u ă esteă oă concep ieă maiă elaborat ă decâtă doară u a.ă Cunoa tem,ă dină cuno tin eleă enciclopediceă despreălumeaănatural ăc ău ile,ăcaăentit iăfizice,ăparticip ăînărela iiăspa ialeăcuăalteăentit i.ăAstfelă aproape de instan iaz ăaceast ăspecificareăschematic .ăCelădou ărela iiădeăelaborareănuăauăunăstatusăegal. Pentru Langacker „e-site-ul lui aproape de esteăproeminentă(landmarkulăs uăfiindăunăparticipantăfocalizat)ă iădestulăde schematic fa ădeău a. Prin contrast, e-site-ul definit pentru u a esteăperifericăfa ădeăcaracterizareaăsaăsemantic .ăRela iileă spa ialeăaleăuneiău iăcuăalteăobiecteănuăsuntăparteădnăprofilareaănominal ă iăniciănuăesteănecesarăaăfiăactivateăînă minte în utilizareaăexpresiei‖.ăExpresiaă aproape de ofer ăpeădeăalt ăparteăoăconsisten ăe-situluiărela ionalămaiă mare decât cea a aceluia iăe-siteăspa ialădinău a. Astfel aproape de / near este mai puternic dependent de u ă / door decât inversul (Langacker 2008:201).

(Fig 7.12 2008: 201) Acest exemplu este similar cu structura unei structuri conceptuale prezentate de Langacker (2007:442) de genul: (the) table near (the) door / masa aproape de u ă

S ă urm rimă explica iaă figuriiă oferit ă deă Langackeră (2007:472).ă Oă expresieă simbolic ă particular ă eă format ă dintr-oă construc ieă /ă reuniuneă (assembly)ă deă structuriă simbolice,ă fiecareă fonologică determinat .ă 89

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Schemeleăconstruc ionaleăcareădescriuăformareaălorăconsist ăînăconstruc iiăsimboliceăînăcareătoateăsau unele din structurileă utilizateă suntăatâtă semantică câtă iăfonologică schematice.ă Schemeleă deă construc ieăcategorizeaz ă( iă suntăimanenteăîn)ăexpresiileăcareăleăinstan iaz ,ăa aăcumăsuntă iăschemeleădeăclas ăgramatical . Specifice sau schematice structurile simbolice sunt legate (connected) - iă astfelă formeaz ă construc iiă /ă reuniuniă – prin corespondențe iă rela iiă deă categorizare.ă Ună exempluă esteă expresiaă nominal ădinăfiguraă17.9ă the table near the door .ăCoresponden eleăsuntăindicateăprinăliniileăpunctate. Eleăindic ăfaptulăc ăstructuriăsimboliceăseăsuprapunăconceptualăprinăinvocareaăunorăentit iăconstruiteă caăfiindăacelea i.ăS ge ileăindic ărela iaădeăelaborareă iădeăextensieă(s geat ăplin ăsauăpunctat )ă iăfaptulă c ă anumiteă structuriă simboliceă (sauă substructuri)ă suntă înă întregimeă sauă par ială imanenteă înă alteleă iă astfelăcontribuieălaăemergen aălor.ăÎnăparticular,ăceeaăceăesteăconsideratătradi ionalăcaăoă„compozi ie‖ă semantic ă iă gramatical ă esteă în elesă înă Gramaticaă Cognitiv ă caă oă chestiuneă deă categorizare.ă Dou ă niveleă deă compozi ieă suntă indicateă înă figuraă 17.9.ă Laă nivelulă deă „jos‖ă dou ă structuri componente, aproape iă u ă,ă categorizeaz ă structura compusă, aproape de u ă.ă Laă nivelulă deă „sus‖ă structurileă componente masa iăaproape de u ă categorizeaz ăîntreagaăstructur ,ămasa aproape de u ă (masa de lângă u ă).ă S ă remarc mă c ă aproape esteă schematică fa ă deă aproape de u ă i masa fa ă deă masa aproape de u ă.ă Peă deă alt ă parte,ă dină cauzaă discrepan eiă deă profilare,ă aproape de u ă constituie o extensieăfa ădeău ă iar masa aproape de u ă fa ădeăaproape de u ă. Laă ună nivelă deă organizareă coresponden eleă „orizontale‖ă specific ă careă fa eteă aleă structuriloră componenteăseăsuprapunăconceptuală iăastfelăproiecteaz ăc treăaceea iăsubstructur ălaănivelulăstructuriiă compuse. Astfel landmark-ul (LM) lui aproap de corespunde profilului lui u ă careă astfelă „unific ‖ă pentruăaăformaăconcep iaăcompus .ăLaănivelulăsuperiorătraiectorulă(TR)ăluiăaproape de u ă corespunde profilului lui masa .ă Esteă tipică caă oă structur ă component ă s ă con in ă ună elementă schematică careă s ă corespund ăprofiluluiăunuiăaltăcomponentă iăs ăfieăelaboratădeăacestăcomponent.ăAceast ăsubstructur ă schematic ăesteănumit ă sit de elaborare (elaboration site sau e-site)ăindicatăînădiagram ăprinăha urare.ă S ge ileăorizontaleăindic ăfaptulăc ău a elaboreaz ălandmark-ul schematic al lui aproape de iar masa elaboreaz ă traiectorulă schematică ală luiă aproape de u ă.ă Esteă deasemeneaă tipică caă oă structur ă component ăs ăimpun ăprofilulăs uăniveluluiăstructuriiăcompuse.ăAstfelă aproape contribuie la profilul lui aproape de u ă (careăprofileaz ăoărela ieădeăproximitateă iănuău a)ăiarămasa contribuie la profilul lui masa aproape de u ă (careă profileaz ă masa).ă Numită determinant de profil (profile determinant) elementulăcareăprevaleaz ăesteămarcatăînădiagram ăcuăunădreptunghiăbolduit.ă(441) (...)ă ă clasaă gramatical ă c reiaă îiă apar ineă oă structur ă esteă inerentă specificat ă deă c treă naturaă profiluluiă s u.ă Diverseă aspecteă aleă organiz riiă saleă gramaticaleă suntă inerenteă înă rela iileă deă coresponden ă iăcategorizare.ă(442) Centrul de profilare (head-ul) la un nivel de organizare este profil determinant la acel nivel, adic ,ăesteăstructuraăcomponent ăalăc reiăprofilăcorespundeăprofiluluiăstructuriiăcompozit.ăÎnădiagramaă 17.9 aproape este deci centrul de profilare (head-ul)ăalăconstruc ieiăaproape de u ă iar masa esteăfa ă de masa aproape de u ă.ăDistinc iaădintreăună complement iăună modifier ineădeădirec iaădeăelaborareă fa ădeăunăcentruădeăprofilareă(head). Un complement elaborează un e-site proeminent din centrul de profilare. Astfel u a este complementul lui aproape de.ăPeădeăalt ăparteăunămodificatorăcon ineăunăesite proeminent elaborat deăc treăcentrulădeăprofilareă(head). Aproape de u ă esteăunămodificatorăfa ă de masa .ă No iunileă gramaticaleă de subiect iă obiect sunt caracterizate în termenii constructelor semanticeătraiectoră(TR)ă iălandmarkă(LM).ăUnăsubiectăsauăunăobiectăreprezint ăoăexpresieănominal ăală c reiă profilă corespunde,ă respectivă traiectoruluiă iă landmark-uluiă uneiă rela iiă profilate date. U a este astfelăobiectulăprepozi ieiăaproape de dinădiagramaă17.9.ă i,ăde iănuăesteătradi ionalănumităsubiect,ăprină aceast ădefini ieămasa areăoărela ieădeăsubiectăcuăaproape de u ă. (442) „Oăreuniuneăsimbolic ăesteăcategorizat ădeăoriceănum rădeăschemeădeăconstruc ieăcareăcorespundă diverseloră fa eteă aleă sale.ă Schemeleă activeă reprezint ă paterneă conven ionaleă deă limbajă iă servescă caă matri eăpentruăformareaăunorăreuniuniăparticulareăînăcareăsuntătotalăsauăpar ialăimanente.ăPrintreăacesteaă seăg sescăceleăimanenteăreuniuniiădinădiagramaă17.9ăcumăarăfiăceaăaăconstruc ieiăprepozi ionaleă iăceaăînă 90

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

careăconstruc iaăprepozi ional ămodific ăunăsubstantivăcentruădeăprofilare.ă iăcumăceaădinăurm ăoăfaceă trimitereălaăconstruc iaăprepozi ional ăeaăoăîncorporeaz ăca oăcomponent ăaăei.‖ă(443).ă „Înăm suraăînăcareăconfigura iileăstructuraleăsuntăreluateăeleădauăna tereălaăschemeăconstructiveădeă oriceăm rimeăceăîncorporeaz ăoriceănum rădeăconfigura iiăcaăsubstructuri.ăÎnăplusăoriceătipăparticularădeă configura ieă – cum ară fiă expresiaă prepozi ional ă sauăoă combina ieă deă substantivă plusă ună modificatoră – esteă caracterizată nuă numaiă deă oă singur ă schem ,ă ciă deă oă familie deă schemeă ceă reprezint ă varianteă construc ionaleă precumă iă generaliz riă aflateă laă diferiteă niveleă deă abstractizare.ă Caă iă alteă aspecteă aleă organiz riiălingvisticeăconstruc iileăgramaticaleăformeaz ăcategoriiăcomplexe,ăînămodănormalăorganizateă înă jurulă unoră prototipe.ă Eleă potă fiă modelateă caă re eleă înă careă fiecareă nodă esteă oă schem ă deă construc ieă întreag „ „(...)ăschemele dintr-oăre eaăvariaz ădeălaăstructuriăspecifice,ăceăîncorporeaz ăelementeălexicale,ălaă caracteriz riă maximală schematiceă aleă unoră structuriă /ă paterneă generale.ă Acesteă schemeă variaz ă deasemeneaăînăgradulălorădeăînr d cinareă iăînău urin aădeăactivareăpentru categorizarea noilor expresii. Dac ăschemeleădeănivelăabstractăînaltăsuntăaccesibileăconstruc iileăsuntăînăîntregimeăproductive.ăÎnămodă normală îns ă schemeleă deă nivelă josă suntă activateă astfelă încâtă numaiă ună num ră limitată deă expresiiă suntă subsumate (dintreătoateă celeă careăsuntă sanc ionateă deăschemeleă deă nivelulă celă maiăînalt)ă iăjudecateăcaă acceptabile (443). Acestăfenomenăseămanifest ăînăcazulăimaginiiăcinematografice.ăObiectulăreprezentatăelaboreaz ăe-site-ul spa ialăalăceeaăceăamădenumită„camera‖ă(de filmat) (7.12 (a)).ăDarătotodat ăobiectulăcon ineăunăe-site care este elaborată deă cameraă (static ă iă apoiă graduală maiă proeminentă înă cazulă camereiă aflateă înă mi care) (7.12 (b)). Cameraăîns ăareăoăprofilareăvizual ădejaăschematic ă– mai ales în cazul camerei statice, fixe – ceea ce produce oăasimetrie.ăCameraăesteădependent ădeăelementulăprofilat,ăobiectulăreprezentatăesteămaiăspecificăcaăelaborareă dec tă landmarkulă schematică dină e-site-ulă reprezentată deă camer .ă De iă fiecareă component ă areă ună gradă deă dependen ădeăcealalt , exist ăoăasimetrieămarcat ăastfelăîncâtă„asimetriaăîntr-oădirec ieăesteămaiăputernic ă iă maiăevident ‖.ăÎnăacestăcaz,ăcameraăvsăobiectulăreprezentatăpeăecran,ăcameraăesteămaiădependent ădeăobiectulă reprezentatădecâtăinversul.ăProeminen a iăelaborareaăsuntăchestiuniădeăgradualitate.ă Cumă proeminen aă iă elaborareaă suntă gradualeă uneleă compuseă potă s ă arateă oă asimetrieă A/Dă pentruă c ă ambele sunt dependente una de alta fie ambele sunt autonome (Langacker 2008:201). De exemplu mi c rileă deă camer ă indicativeă pentruă oă situareă într-oă scen ă suntă structuriă dependenteă deă obiectele autonome reprezentate.

Fig. 10.6 p.322 91

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Complementul /vs/ modificatorul – montajul

Înăexemplulădinăfiguraă4.12ăbă iăcăavemădou ăsitua iiăînăcareăstructuraăcompus desemneaz ăfieăentitateaă JOHNăWAYNEăAăMÂNCATăfieăentitateaăTOASTUL.ăÎnăbăJOHNăWAYNEăAăMÂNCATădetermin ăprofilulă structurii compozit iar în c TOASTUL este determinantul profilului. În figura 4.12b JOHN WAYNE A MÂNCAT este elementul central semantic numit head (John Wayne a mâncat toastul) iar în figura 4.12c TOASTUL este centrul de profilare (toastul pe care John Wayne l-a mâncat). Determinarea profilului reprezint ă oă rela ieă deă schematicitateă înă careă structuraă compozită elaboreaz ă profilulă unuiă component determinant.ă Cândă elementulă careă determin ă profilulă dintr-oă construc ieă depindeă deă ună partener(i)ă sintagmatic(i)ăcaăînă4.12băatunciăavemăoăconstruc ieădeătipăcentru de profilare-complement. Invers, atunci când elementul non-centru de profilare (non-head) depinde de determinantul de profil ca în figura 4.12c atunci avem oăconstruc ieădeătipăcentru de profilare-modificator. Valen aă define teă num rulă deă participan iă deă careă ună verbă areă nevoieă pentruă aă aveaă oă semnifica ieă complet .ăDeăexemplulăverbulă a muri implic ăunăsingurăparticipant.ăUnăverbăcaă a iubi implic ădoiăparticipan iă (Lily îl iube te pe George).ă Valen aă acoper ă ceeaă ceă esteă descrisă caă rela iaă dintreă centru de profilare iă dependent (Evans 2006:583). Head-ulă uneiă frazeă esteă ună constituentă laă nivelulă unuiă cuvântă careă determin ă statusul categorial al frazei (un nominal este head pentruă oă fraz ă nominal ).ă Centrul de profilare determin ă semnifica iaăfrazeiă iăselecteaz ăelementeleădependente. Un complement esteăoăstructur ăcomponent ăcareăelaboreaz ăoăsubstructur ăproeminent ă– un centru de profilare.ăEsteăoăunitateălaănivelădeăfraz ăcareă„completeaz ‖ăsemantică iăstructuralăhead-ul. Head-ul este profil determinant la un anume nivel. „Esteăstructuraăcomponent ăaăc reiăprofilăesteămo tenit ădeănivelulăstructuriiă compoziteă iăcareădetermin ăcategoriaăgramatical ăaăstructuriiăcompuse‖ (Langacker 2009:16). De exemplu o prepozi ieă esteă deseoriă incomplet ă f r ă oă fraz ă nominal ă careă oă urmeaz ă iă care,ă înă acesteă condi ii,ă esteă complementulă prepozi ieiă (Evansă 2006:583).ă Centrul de profilare esteă dependentă iă complementulă autonom. (Langacker 2008:202 sq). Invers un modificator esteăoăstructur ăcomponent ăcareăcon ineăoăsubstructur ăproeminent ăelaborat ă deă c treă head.ă Astfelă centrul de profilare esteă autonomă iă modificatorul este dependent. (Langacker 2008:203). Modificatorul esteăoăunitateă„op ional ‖ălaănivelulăfrazeiăcareăaduceăoăinforma ieămaiăcontingent .

92

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Valen aăesteădeterminat ădeăcâ ivaăfactori.ă(1)ăstructurileăcomponenteăaleăuneiăstructuriăsauăconstruc iiă împartă aspecteă comuneă aleă structuriiă loră (Evansă 2006:584).ă Ună numeă elaboreaz ă ună TR schematic al unui adjectiv atributiv (pe te roz) (pink fish). (2) Un element determin ă profilulă structuriiă compozită caă întreg.ă Înă frazaă prepozi ional ă „sub pat”, sub profileaz ă oă rela ieă iară pat profileaz ă ună lucru.ă Frazaă caă întregă „mo tene te‖ăprofilulărela ionalăalăprepozi ieiămaiădegrab ădecâtăunălucruăc ciădescrieăproprietateaăuneiăentit iă deăaăfiălocalizat ăînăspa iuă(585).ăStructuraăcompozităareăaceast ăsemnifica ieăcaciăprepozi iaădetermin ăprofilulă construc iei.ă Cenrul de profilare este elementulă careă determin ă profilulă întregiiă structuriă frazale.ă Într-un alt exempluă „acelă papuc de sub pat‖ă frazaă prepozi ional ă „deă subă pat‖ă modific ă substantivulă „acelă papuc‖.ă Elementulăcareădetermin ăprofilulăconstruc ieiăîntregiăesteăsubstantivulăiarăfrazaănominal ăcaăîntregăprofileaz ă ună„lucru‖.ă(3)ăStructuraăcomponent ăcareăaduceăoăelaborareăesteăconceptualăautonom ă(caă pe tele / fish din pink fish ori femeia din femeia de teapt ă sauă pat din sub pat)ă iară structuraă elaborat ă esteă dependent ă c ci,ă pentru a avea sens integral are nevoie de o elaborare (ca pink, de teapt ori sub). Pentru Langacker acest aspectăschematicăalăuneiăstructuriăcomponenteăcareăesteăelaborat ăîntr-oărela ieădeăvalen ăesteăunăelaboration site (e-site).ăAltfelăspusăatunciăcândăcomponentaădependent ădetermin ăprofilulăconstruc ieiăiarădeterminantulă profilului esteă elaborată iă deciă dependentă deă structuraă careă oă elaboreaz ă avemă oă structur ă deă tipă centru de profilare-complement (Evans 2006:586). Complementul esteăoăstructur ăcomponent ăcareăelaboreaz oăsubstructur ăschematic ădinăhead.ăCentrul de profilare este dependent iar complementul este autonom. (aproape de u ă). In expresia (cu un Ph.D) Ph.D esteă complementă ală luiă ‖cu‖ă pentruă c ă elaboreaz ă oă substructur ă aă luiă cu (TR – lm):ă adic ă landmarkulă (ună participant focal din cu). Centrul de profilare este dependent de complement pentru a i-se elabora un LM schematic. Invers un modificator esteăoăstructur ăcomponent ăcareăcon ineăoăsubstructur ăschematic ăelaborat ăde c treă centrul de profilare. In acest caz centrul de profilare este autonom iar modificatorul este dependent (o mas aproape de u ă) (Langacker 2008:203) (Langacker 2009:15-16) (Langacker 2009:16). De teaptă modific ăfemeie c ciăcentrul de profilare = femeie elaboreaz ăoăsubstructur ăaăluiăde teaptă (TR =). În acest caz componentulăautonomădetermin ăprofilulăpentruăc ăcentrul de profilare nu are nevoie de modificator pentru a î iă completaă semnifica iaă pentruă c ă fieă esteă dejaă conceptuală autonomă (esteă predica iaă nominal ă prototip)ă fieă pentruă c ă esteă dejaă oă rela ieă predicativ ă (ună verb)ă careă areă dejaă semnifica iaă completat ă deă ună complementă (Evans 2006:586). Modificatorulăreprezint oărela ieăpredica ional ăcareăareănevoieădeăună centru de profilare pentru a-iăelaboraăunăaspectăalăstructuriiăsaleăschematice.ăÎnăexemplulă„acel papuc deăsubăpat‖,ăelementulăcareă determin ăprofilulă„acel papuc‖ăesteăautonomăiară„de sub pat‖ăesteădependentă(areăunăTR schematic care are nevoie de o elaborare). Centrul de profilare „acel papuc‖ăelaboreaz ăTR schematicăală„de sub pat‖.ă„Sub pat‖ă 93

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

esteă maiă degrab ă ună modificator decât un complement. Modificatorul este dependent de centrul de profilare pentru a-i elabora un aspect schematic al structurii sale, un TR schematic.

(Langacker 2013: 203) Dină punctulă deă vedereă ală GCă coresponden ele,ă profilareaă iă aliniereaă tr/lmă formeaz ă oă caracterizare conceptual ă ă ceă poateă distingeă subiectulă deă obiect.ă Subiectulă corespundeă TR iar obiectul unui lm. Expresii diferiteăpotăexprimaăacelea iărela iiăgramaticale.ă În exemplele de mai jos Fig. 7.17 (Langacker 2008: 210)ă iă fig. 7.18 (p.211)ăavemădou ăexempleădiferiteădeăstructurareăaăconstituen ei,ădarăcareănuăschimb ăidentificareaă subiectului (Alice) cu TR i obiectului (Bill) cu LM rela ieiă conceptuale.ă Altfelă spusă oă ordonareă înă planuriă cinematograficeă nuă vaă aveaă impactă asupraă identific riiă TR i LM angaja iă înă rela ie.ă C iă alternativeă deă aă reprezentaă iă grupaă elementeă componenteă voră ajungeă laă acee iă concep ieă compus.ă Considerenteă deă natur ă conceptual ăenciclopedic ăvorădefiniăcareăprotagonistăseăidentific ăcuăpozi iaătr/subiectulă iăcareăcuăceaădeălm. Unăsistemădescriptivămanifestatănarativăoriăprinăangajamentulăemo ionalăalăspectatoruluiăvaădefiniăcineădintreă ceiădoiăprotagoni tiăangaja iăîntr-oăinterac iuneăvizual-discursiv ăesteăsubiectul.

94

Capitolul 3 - Co st u țiile si

Relațiile de depe de ță î stru turile de

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

o taj i e atografic

Putem analiza structuriă compozi ionaleă cinematografice în termeniiă dependen eiă iă autonomiei. De exemplu planulă Aă (oă persoan ă xă careă prive te)ă poate fi considerat ca fiind format dintr-un complement/autonomă(oăpersoan ăx)ăcareăelaboreaz ăoăsubstructur ăaăhead/dependentă(x=TR prive te y=lm). PlanulăAăreprezint ătraiectorulărela ieiădefinit ădeăprivire.ăÎnăplanulăBăunăaltăcomplement/autonomă(persoanaăy)ă elaboreaz ăoăsubstructur ăproeminent ăînăplanulăAă(oăpersoan ăxăcareăprive teăy)ăcareăesteăunăhead/dependent. Compozi iaă esteă format ă dină ‖xă îlă prive te peă y‖ă totă a aă cumă o masă aproape de u ă formeaz ă oă structur ă conceptual ă complex .ă Remarc mă cumă structuraă conceptual ă complex ă poateă fiă realizat ă iă înă termeniiă schemeiă deă urm rire‖,ă schemaă narativ ă aă urm ritoră /vs/ă urm ri iă (adic ă avândă agen iă umani)ă sauă poateă fiă realizat ă printr-ună travelingă deă laă primă planulă u iiălaă ună plană generală careă cuprindeă ‖masa aproape de u ă‖.ă Conceptualiz rile,ăconstrualulă iăscanarea,ăsuntădiferite. Deăexempluămi c rileăde camera traveling în spate care formeaz ătranzi iiăc treăstructuriăconceptualeămaiămariăsuntăcomplemen i.ăMi c rileădeăcamer ăsuntădependenteă deă structuriă reificate,ă obiectaleă dină spa iulă diegetică reprezentată (scena).ă Ună travelingă laterală define teă oă compozi ieăînăcareăobiecteleăsuntăsituateăînăspa iuăcaăînă„o masă aproape de u ă‖.ăStructuraăcompozitădeănivelă maiăînaltăvaămo teniăprofilulăobiectuluiădesemnată„o masă‖ăsituat ă„aproape de u ă‖.ăÎnăcazurileăunuiătravelingă înainte ori înapoi structura compozit elaboreaz ă profilulă unuia dintreă elementeleă componenteă aleă mi c riă formate din doi poli: un TR iăunălm.ăStructuraăcompozităpoateămo teniăprofilulă centrului de profilare,ăadic ă obiectulăprofilatăînăimagine,ă intaăfocaliz riiăcamereiă iăvomăaveaă„o cameră se apropie de un obiect‖.ăDar,ăpeă deăalt ăparte,ăstructuraăpoateămo teniăprofilulăunuiăheadăelaboratădeă„ camera de filmat‖.ăAstfelăstructuraăvaăfiă interpretat ăcaă„o cameră de filmat se apropie de un obiect‖.ăFa ădeăelementulămi c riiă(profilatăcaăheadăal construc iei,ă dară dependent)ă celeă dou ă obiecteă suntă complemen iă autonomiă ceă elaboreaz ă elementeleă schematiceăaleămi c rii.ăObiectulădinăimagineăesteăprofilată iăexplicităelaboratăpeăecranăcaă„ un obiect filmat în mi care‖ă iară mi careaă este,ă înă acestă caz,ă un modificator ală obiectuluiă desemnat.ă Cameraă nuă esteă profilat ă înă imagineă iă r mâneă reprezentat ă schematică caă traiector al mi c riiă fa ă deă careă obiectulă esteă ună landmark:ă „o cameră de filmat se apropie de obiect‖. Aten iaă spectatoruluiă nuă seă focalizeaz ă asupraă obiectuluiă int ă ciă asupraămi c riiădeăcamer .ăAlteăsecven eădinăfilmăpotăelaboraăcameraăschematicăreprezentat ăînămi careaădeă camer .ă Oăcamer ă astfelă poateă fiăconceput ă/ă elaborat ă deă maiă multeă maniere.ăOă manier ă esteăceaă clasic ă înă care dispozitivul mecanic, fotografic de înregistrare al imaginilor poate fi elaborat, descris ori manipulat de personajeleă diegetice.ă Alteoriă cameraă esteă antropomorf ă iă elaborat ă caă ună personajă aflată înă mi careă fa ă deă obiectulă int .ăCâteodat ,ăcaăînă horror movie, mi careaăcamereiăcon ineă iăevoc ămonstrulăsauăpredatorulăcareă urm re teăvictima.ă 95

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

Co stru ții o -prototipice Construc iileăprototip con ină (i) dou ăstructuriăcomponente;ă (ii) oăstructur ăcomponentăprofileaz ăunăobiectă iăcealalt ăoărela ie;ă (iii) profilul nominal corespundeăunuiăparticipantăfocalăalărela ieiă(trajectorăsauălandmark);ă (iv) acestăparticipantăesteăschematic,ăfiindăelaboratădeăc treăcomponentulănominal;ă (v) structuraăcompus ămo ten teăprofilulăuneiaădinăstructurileăcomponenteă(Langackeră2009:16). Cerin aă esen ial ă esteăcaă oă construc ieă s ă cuprind ă oăreuniuneă deăstructuriă simboliceă careă s ăfieălegateă prină coresponden e.ă Înă GCă rela iileă gramaticaleă esen ialeă suntă conceptualeă iă descriseă prină coresponden eă (captured by correspondences), nu în termenii structurii constituente (Langacker 2009:17) 1/ăunămorfemăpoateăfiăconsideratăoăreuniuneădegenerat ăcuăunăsingurăelementăsimbolic. 2/ăconstruc iiăcuămaiămulteăcomponenteăsimboliceăreunite:ă big / ugly / vicious / dog (fiecare trajector al fiec ruiăadjectivăcorespundeăprofilului nominalului). 3/ăalteăconstruc iiănuăauăunăcentru de profilare,ăunădeterminantădeăprofil,ă(oăsingur ăstructur ăcomponent ă aăc reiăprofilăcorespundeăprofiluluiăstructuriiăcompuse)ă(head-ul) : 1.1. structuri apozitive (my friend Henri Kissinger ); In Langacker (2009:16 sq). 1.2ăstructuraăcompus ăcompacteaz ă(conflates) profilele componentelor (nested locative) : (7) The hammer is in the garage, on the workbench, behind the electric saw. ;ăfiecareănominalăspecific ă loca iaătrajectorăcuămaiămult ăprecizie - îlărestrângeălaăoăarieămaiămic ă- localizeaz ăTR înărela ieăcuătrei LM diferi iă;ăDe exemplu în fraza Ciocanul este în garaj, pe masa de lucru, în spatele fierăstrăului electric. Oriceă num ră deă locativeă poateă fiă adunată deă aceast ă manier ă f r ă aă leă puteaă adunaă caă iă constituen i.ă Fiecareălocativăspecific ăloca iaătraiectoruluiăcuăoăprecizieămaiămareă(19)ăfa ădeăunălandmarkădiferitădeăfiecareă dat ă(văfilmul lui David Lynch, Blue Velvet) 1.3ăconstruc ieăexocentric ăundeăprofilulăstructuriiăcompuseăeădiferit de profilul structurilor componente : pickpocket. Limbiă(Luiseno)ăînăcareăjuxtapunereaăaădou ăexpresiiănominaleăreprezint ăidentitateaăreferen ial ă( omul acela = du manul meu , omul acela este du manul meu (Langackeră2009:21).ăConstruc iileăapozi ionaleă iăceleă equativeăsuntănonăprototipiceăînăm suraăînăcareăceleădou ăconstruc iiăcomponenteăprofileaz ăobiecte.ă Nuăesteănecesarăcaăunănominalăs ăspecificeăunăparticipantărela ional.ăSi,ădeasemenea,ănu este necesar ca e-siteăs ăfieăunălucru, ci poate fi iăoărela ieă(move fast) ca în adverbele de gen repede (dinăfrazaă„Xăseămi c ă repede‖)ă(Langackeră2009:22).ăNiciănuăeănecesarăcaă un e-siteăs ăfieăunăparticipantăfocală(woman smart adic ă smartăînărela ieăcuăfemeile)ă(smart woman profileaz ăfemeiaăiară woman smart profileaz ăoărela ie)ă(Langackeră 2009:23).ăConstruc iiăînăcareăstructurileăcomponenteănuăauăe-site (go away angry) unde integrarea se face pe bazaă coresponden elor.ă Supărat este un adjunct. Calitatea de modificator, complement sau adjunct este gradual ă (‖eticheteă convenabileă pentruă configura iiă tipiceă careă apară cuă diferiteă gradeă deă distinc ieă înă construc iileăgramaticale‖)ă(Langackeră2009:25) Expresiileă noiă suntă analizabileă iară expresiileă stabiliteă lexicală suntă maiă pu ină analizabileă ;ă eleă suntă receptate ca reuniuni preîmpachetate (prepackaged assemblies) iar componentele nu sunt accesate mental separat (flinger > complainer > computer > propeller > drawer ). Esteăobi nuităcaăunăelementăconceptualăs ăaibeămaiămulteăroluri,ăfiecareăfiindăcodificatălaăun nivel dat al structurii (10) She threw a rock into the pond. (Langacker 2009:32). Piatra esteă i LM al verbului a arunca iăTR alăprepozi ieiăîn (lac).

96

Capitolul 3 - Co st u țiile si

oli e și dis u sul î G a ati a Cog iti ă

97

Capitolul 4 - Discursul

Capitolul 4 - Discursul Reguli și restri ții în discurs – categorizarea Oălimb ăesteăceeaăceăvorbitoriiăfacă iănuăde in.ăEsteăoăactivitateă iăfa eteleăsaleă– motrice, perceptuale sau mentale - suntă controlateă sauă constituiteă deă proces riă neuronale.ă Esteă oă activitateă cognitiv (Langacker 2008:216).ăFiindăvorbaădeăinterela ionareăesteăîns ă iăoăactivitate sociocultural .ăAnumiteăabilit iăcap t ,ăprină repetareaăunorămodeleădeăactivitate,ămaiămult ărobuste e.ăUneleădinăacesteăpaterneăleăreific mă iăleăidentific mă cuă unit iă lingvisticeă (acesteă unit iă consist ă înă aspecteă repetateă deă activitateă deă procesare 66 (Langacker 2008:216). Abilit ileăseădezvolt ăcaăproduseăaleăinterac iuniiăsocialeăînăcontextăculturală(Langackeră2008:218).ă Regularit ileăreificateăsuntă―unit i‖ăînăsensulăunorărutineăcognitiveă înr d cinate iă―conven ionale‖ăînă sensul reprezent riiăunorăpracticiălingvisticeăînăanumiteăcomunit iădeăvorbire (speech community) (Langacker 2008:218).ăActivitateaădeăprocesareălingvistic ăcareăconstituieăunit ileălingvisticeănuăeăstrictălocalizat ăîntr-o arieă definit .ă Niciă structurileă lingvistice nu sunt distincte sau independente de fenomene non lingvistice, ci încorporeaz ăcuno tin eă iăabilit iăcareănuăsuntăspecificălingvisticeă(fenomeneămentaleăcaăpercep ia,ăasocierea,ă abstractizarea,ă categorizarea,ă reificarea,ă ritmul,ă secven ialitateaă temporal ă iă controlulă motor)ă (Langackeră 2008:217).ăUnit ileălingvisticeăseăsuprapună iăseăincludăuneleăpeăalteleăcaă iăcomponente.ă Schemele sunt cel maiă bineă în eleseă caă aspecteă inerenteă aleă activit iiă deă procesareă înă careă rezid .ă Eleă suntă imanenteă înă instan ierile lor care, caă iă formaă schematic ă aă literei, sunt inerente înă formeleă specificeă aleă fiec ruiă fontă particular (Langacker 2008:217). Regulile sunt scheme. Actuala utilizare a limbajului = usage event (evenimentul de uz) (Langacker 2008:220). GC este un model bazat pe utilizarea structurii limbajului (usage-based model) i are cerința de conținut. Unit ileăsuntă limitateă laă structuriă careă apară înă evenimenteleă deă uză cuă ajutorulă aă dou ă proceseă cognitiveă fundamentale: schematizarea și categorizarea (Langacker 2008:220). Rela iaădeăcategorizare este una de elaborare în care schemaăesteăcompletămanifestat ,ăf r ădistorsiune,ăînă int ;ăaltminteriăesteăvorbaădeăoă extensie.ăFiecareăform ă de categorizare – elaborareaă iă extensia – potă fiă capabileă deă aă deveniă prină recuren ă unit iă conven ionaleă lingvistice,ă(Langackeră2008:220).ăDinăevenimenteleădeăuză(eventăusage)ăsuntăformateăunit iălingvisticeăcareă seă combin ă înă asambl riă careă suntă laă rândulă loră unit iă lingvisticeă – uneleă suntă schematiceă fa ă deă alteleă iară schemeleă suntă imanenteă înă instan ierileă lor.ă Maiă generală unit ileă suntă conectateă prină rela iiă deă categorizareă (elaborareă iăextensie)ă=>ăformeaz ăre eleă(cumăsuntădeăexempluăsemnifica iile lui ring ). Interpretarea unui eveniment de uz (o utterance)ăesteăoăchestiuneădeăcategorizareă(‖unit iăparticulareă aleă limbiiă suntă invocateă pentruă aă categorizaă fa eteă particulareă aleă unuiă eventă deă uz‖ă (Langackeră 2008:222).ă UnitateaăBă(=ăexpresieănou )ăesteăcategorizat ăsauăelaborat ădeăAă(=ăunitateăconven ional ălingvistic )ă iădeciăBă esteă interpretat ă caă iă manifestândă peă Aă înă eventă deă uz.ă Dac ă categorizareaă luiă Bă deă c treă Aă areă locă deă maiă multeăoriă iăseăproduceăoăînt rireă(ună entrenchement)ăaărela ieiăatunci, în acest caz, B cap t ăstatusădeăunitateă conven ional ă(Langackeră2008:223). Exemplu mail iă email. Extensiaă seă bazeaz ă peă în elegereaă aă cevaă comună atâtă surseiă câtă iă intei (Langackeră 2008:225).ă Categorizareaăpoateăfiă conceput ă caă oărecunoa tereă aă structuriiă categorizanteăînă int .ă Dac ăîntreăceleădou ăAă iăBăexist ăunăconflict,ăatunciăseăgenereaz ăoăsuspendareăsauăoverridingăaleătr s turiloră luiăAăpentruăaăob ineăoăstructur ăabstras ăA‘ăobservabil ăînă int ăBă((A‘) (B)).ăRezult ăunăA‘ăcareăeăoăextensieă fa ă deă Aă ini ială (as a stripped-down version of it)ă iă schematică atâtă fa ă deă Aă cată iă deă B, (Langacker 2008:225).ăExtensiaădeăaă[A]ălaă[B]ăajut ălaăemergen aăuneiăstructuriăsemanticeămaiăschematiceă[A‘]ăfa ădeă 66

98

these patte s of eu al p o essi g ha e oales ed as e t e hed og iti e outi es that a eeded Langacker, 2008:216).

e a ti ated he e e

Capitolul 4 - Discursul careă atâtă [A]ă câtă iă [B]ă suntă elabor riă ...ă elaborareaă fiindă oă form ă particular ă deă extensieă înă careă [A]ă esteă recongnoscibilăînă[B]ăf r ămodificare.ă[A]ăsiă[A‘]ăseăintegreaz ăprinăcolapsareă(v.ădiagramaăbăp.226ă 67). Este mecanismulăpeăcareăîlăidentificamăînărela iaădeăsanc ionareă(clovnă/vs/ănebunădeăcarnaval)ă(veziăsupra).

Schemele constructive în discurs In expresii compuse schemele constructive care au sens iă aducă oă contribu ieă semantic ă suplimentar ă expresiei ca atare influen eaz ă interpretareaă itemuluiă lexicală componentă (Langackeră 2008:245). Schemele contructiveă potăs ă înt reasc ,ăs ăsuplimentezeă iăchiarăs ăsuprascrieăcon inutulăconceptualăalăitemuluiălexicală component (Goldberg, 1995, 2006) (Langacker 2008:245) Cerin aădeăcon inutăstipuleaz ăc ăsingureleăunit iăsuntăsemantice,ăfonologiceă iăsimboliceăcareă(i)ăsuntă p r iă aleă expresiilor,ă (ii)ă schematiz riă aleă structuriloră permiseă iă (iii)ă rela iiă deă categorizareă întreă structurileă permise. Rela iileădeăcategorizareăsuntăpermiseăcaăunit iăsubăregulaă(iii)ă iăpentruăc ă(ii)ăpermiteăschematiz riă ale structurilor permise, schematizarea se poate aplica i categorizărilor, schema rezultantă este o generalizare de nivel înalt,ă (Langackeră 2008:249).ă Pentruă c ă structurileă componenteă iă celeă compuseă suntă legateă prină rela iiă deă categorizareă oriceă schem ă deă construc ieă reprezint ă schematizareaă categoriz riiloră (Langacker 2008:250) 68 . Oăserieădeăconstruc iiădeămontajăsuntăgramaticaleăde iălaăprimaăvedereăeleăproducăsurpriz .ăCeleădou ă exempleă dină filmulă suprarealistă practicată deă Bunuelă instan iaz ă schemeă cinematograficeă clasice.ă Langackeră ofer ă exemplulă expresieiă ceă prezint ă oă anomalieă semantic ă tall idea / o idee înaltă care,ă de iă incongruent ă semanticăesteăgramatical ăfiindăinclus ăînăparadigmaă adjectivelorăcareămodific ăunănumeădeăgenulă:ă o gir afă înaltă, o idee bună, un măr verde (Langackeră 2008:ă 191).ă Schemaă compozi ional ă esteă identic .ă Incompatibilitateaă semantic ă ineă deă ceeaă ceă amă numită sistemulă descriptiv.ă Schemeă compozi ionaleă suntă gramaticaleă de iă rela iileă fondateă peă sistemeleă descriptiveă evocateă deă obiecteleă reprezentateă aducă înă aten ieă incompatibilit iă iăanomalii.

(Langacker 2008: 191 fig. 7.5) 67

68

e te sio fo A to B fa ilitates the e e ge e of a o e s he ati st u tu e, A , ith espe t to hi h oth A a d B a e ela o atio s. … ela o atio ep ese ts a spe ial ase of e e sio , he e A is e o giza le i B ithout odifi atio . A a d A the ollapse, as see i diag a page 226). « since component and composite structures are linked by categorizing relationships, every constructional schema represents the schematization of categorizations » (Langacker 2008: 250).

99

Capitolul 4 - Discursul

Construc iileăstructurilorădiscursiveă– structuraăverbal ăă Construc iaăstructurilorăareălocăînămodăsimultanălaămultipleăniveleădeăorganizareăceăimplic ăperioadeădeă timpă diferiteă deă procesareă (Langackeră 2008:486).ă Cadreleă aten ionaleă iă propozi iileă ( clause) – care în mod tipic coincid – pară s ă fieă unit ileă primareă aleă discursuluiă (Langackeră 2008:486).ă „Canonic, un discurs este format dintr-oă serieă deă expresiiă deă tipă propozi ieă (clause)ă fiecareă constituindă ună cadruă aten ional.ă Ină fiecareă propozi ieăprocesulăprofilatădeăc treăacestaăesteăfocusulăaten ieiăînăinteriorulăcon inutuluiăobiectivăcareăocup ă fereastraădeăaten ieăimpus ădeăc treăcadrulădeăaten ie‖ (Langacker 2008:486) (v fig. 13.6 a). Cadrulădeăaten ie con ineă a tept riă asupraă ceeaă ceă aă fostă iă ceeaă ceă vaă urmaă înă discurs.ă Oă a teptareă fundamental ă esteă caă ună element schematic evocat în cadrul de atentie curent va fi specificat în mai mult detaliu mai devreme sau mai tarziu în discurs (Langacker 2008:487) (v fig. 13.6 b.) = sit de elaborare discursiv (discourse-level elaboration site). Pentruă tipulă deă analiz ă cinematografic ă peă careă îlă propunemă cadrulă deă aten ie este o construc ieă conceptual ă discursiv ă peă careă oă construie teă spectatorul.ă Acestă cadruă deă aten ieă reprezint ă oă configura ieăstabil ăînămemoriaădeăscurt ădurat ăceăcuprindeăatâtăcaracteristiciăspa iale aleăobiectuluiăprofilată iă aleă rela iiloră cuă alteă elemente non-profilateă peă ecrană iă caracteristiciă temporale.ă Temporală cadrulă deă aten ieă reprezint ăoăunitateătemporal ădiscret ăînăcareănuăauălocăvaria iiămariăaleăocuren elor.ăConfigura iaăplastic ăesteă stabil ă iăpredictibil ăpeăoădurat ădefinit de timp.

„Unătipăfundamentalădeăa teptareădiscursiv ăesteăcaăunăelementăschematicăevocatăînăcadrulăcurentăs ăfieă specificat mai în detaliu mai devreme sau mai târziu în discurs‖ (Langacker 2008:487). Sit de elaborare discursiv (discourse level elaboration site ) In jar lid (capacădeăborcan)ăcapacăevoc ăschematicăunăcontainerăspecificatămaiăînădetaliuădeăborcan;ăînă girafa înaltă girafaăelaboreaz ătrajectorulăschematicăalăluiăînalt;ăînă pickpocket buzunarăelaboreaz ălandmarkăală lui pick. Exempluădeăconstruc ieăaăunuiădiscursăcuăajutorulămaiămultorăcadreăaten ionale: (14) I just ran into Șill. // She’s upset. // She really thinks // her daughter might move, // so she won’t see her any more.

100

Capitolul 4 - Discursul

Structurileăconven ionaleădeăconstruc ieăaleădiscursului. Aceste paterneăparăs ăformezeăunăcontinuumă cuăschemeleăconstruc ionaleăutilizateălaănivelădeăcompozi ieăgramatical . 1/ Combinareaă propozi ieiă principaleă cuă ceaă complementar (combine matrix clause with its complement) = schema de constructie. De exemplu de genul crede fa ădeăcă fiica ei se va muta. Fiica ei se va muta instan iaz ă ceeaă ceă eă schematică înă crede,ă elaboreaz ă propozi iaă schematică evocat ă deă crede. Sau propozi iaă I just ran into Jill nuăfaceădecâtăs ăintroduc ăcaătopicăpeă Jill (discourse participant). Jill va fi topic pentruădiscursulăcareăurmeaz :ăshe is upset, she really thinks….ă(Langackeră2008:489)ă Propozi iile (especially finite clauses)ă suntă unit iă deă discursă fundamentaleă ceă cuprindă cadre aten ionale ‖Ună discursă reprezint o serie de expresii de formată propozi ie,ă fiecareă constituindă ună cadruă aten ională (oă propozi ieă complet ă esteă unaă careă esteă ancorat :ă eaă individualizeaz ă oă instan ă aă unuiă tipă deă processă iăîiăspecific statutulăfa ădeăevenimentulădeăuză iăinterlocutoriiă(....)ăfieăc ăpersist sauăseăschimb ăînă timpăoărela ieăpersistent ăînătimpăesteănumit ăproces.ăUnăverbăspecific ăunăprocesăiarăoăpropozi ieădesemneaz ăoă instan ăancorat ăaăunuiătipădeăproces‖ăă(Langackeră2008:354ăsqq.)ă Oă rela ieă urm rit ă înă timpă esteă numitaă ună proces. Verbul specific ă ună tipă deă procesă iară oă propozitieă (clauz )ă finit ă oă instan ă ancorat ă aă unuiă tipă deă proces,ă (Langackeră 2008:354).ă Rela iileă suntă conceptuală dependente,ă concep iaă loră presupuneă concep iaă participan ilor.ă Acesteă proceseă suntă asimilateă cinematografic eventurilor. Propozi iileă(clauzele)ăsuntăîn eleseă iădescriseăpeăbazaăunorăconcepteăarhetipaleăcareăreprezint ăaspecteă fundamentaleă aleă experien ei.ă Arhetipeleă conceptualeă func ioneaz ă caă iă prototipeă pentruă elementeleă propozi ionaleă (clauzale)ă iă sunt factor determinant major al aranjamentului lor structural (Langacker 2008:355). Arhetipeăpentruăelementeleăpropozi ionaleă(clausale). 1. Decorul global (global setting) iă participan ii. Decorulă tipică eă formată dină camere,ă cl diriă iă regiuni geografice care suntă conceputeă caă iă g zduindă ună evenimentă maiă degrab ă decâtă participândă laă eleă (interac ioneză cuă cameraă doară cândă oă m sor,ă oă explorez,ă oă pictez).ă Ină oriceă 101

Capitolul 4 - Discursul

2. 3. 4. 5.

6. 7.

8.

orice moment un participant e într-oăloca ie.ăParticipan iiăinterac ioneaz ăîntreăeiă iădoarăocup ăo loca ieă(Langackeră2008:355) modelul billiard-ball (uneleăobiecteădauăenergieă iăalteleăleătransmităsauăleăreceptioneaz ). lan ulădeăactiune (oăserieădeăinterac iuniădeăfor ,ăfiecareăimplicândătransmisiuneaăenergiei). roluri arhetipale (setting,ă loca ia, participantul,ă dară iă agentă /vs/ă pacient,ă apoiă instrument,ă experimentatoră(experiencer),ămoveră iăzero). modelul scenei (stage model).ăProcesulăgeneralăesteăacelaăalăvizion riiăuneiăpieseădeăteatru;ădină ariaămaxim ădeăvedereăalegemăoăzon ăcaălocusăgeneral alăaten ieiă(peăscen )ă(ariaăimediat )ă iăînă aceast ă arieă alegemă s ă neă îndrept mă aten iaă peă anumiteă elementeă (actoriă iă decoruri)ă (ceeaă ceă profil m). actul de vorbire ( a vorbi, a asculta, a te angaja într-o interactiune sociala – a afirma, a ordona, a intrebaă iăaăpromite). Aranjamentul de vizionare implicit – AVI (default viewing arrangement). El presupune 2 interlocutoriăafla iăîntr-oăloca ieăcareăutilizeaz ăunălimbajăcomunăpentruăaădescrieălumeaădinăjurulă lor). Aceste arhetipe, prin combinare, produc Modelul de Eveniment Tip – MET (canonical event model).ă Acestaă esteă ună evenimentă limitat,ă deă for ,ă înă careă ună agentă ac ioneaz ă asupraă unuiă pacient pentru a produce o schimbare de stare. Acest eveniment este în zona de focalizare a aten ieiă situat ă înă ariaă imediat ă (peă scen )ă fiindă în elesă deă c treă ună privitoră (viewer ) din zona offscen ă iă careă nuă eă implicat.ă Toateă acesteaă avândă locă într-un global setting) (Langacker 2008:357 ).

Zwaană (2015)ă (veziă iă infraă :ă Sistemulă descriptiv,ă eventulă iă metaforaă /ă eventurile)ă consider ă c ă receptorulăunuiădiscursăconstruie teăreprezentarea unui modelădeăsitua ie (event-indexing model) format dintroăserieădeăreprezent riădeăevent.ăAcesteaăsuntărela ionateăînăinteriorulăunuiămodelăde situa ieăpeăaxeleătimpului,ă spa iului,ăentit ii,ăcauzalit iiă iămotiva iei.ăS ăremarc ăc ăacesteămodelăcorespundeăcuăcelăalăluiăLangacker în m suraăînăcareăceiăcinciăparametriiăindica iădeăZwaanăsuntăelementeleăîntreăcareăseăstabilescăcoresponden eădeă laăoăunitateăreprezenta ional ălaăalta.ăCuăfiecareănou ăpropozi ieăcareăapareăînădiscursulăverbalăseăformeaz ăoă reprezentareădeăeventăcareăesteăintegrat ăprinăsuprapunereăcuăreprezentareaădeăeventăaflat ăînămemoriaădeălucruă aă subiectuluiă înă func ieă deă celeă cinciă dimensiuniă men ionate.ă ă Dac ă eventulă nouă areă locă înă acela i cadru temporal ca eventurile din memoria de lucru, atunci are loc oăsuprapunereăînădimensiuneaătemporal ;ăînăaceea iă regiuneă spa ial ,ă suprapunereă spa ial ;ă aceea iă entitateă (obiectă sauă personaj),ă coresponden ă deă entitate;ă cauzalitateaărela ionat ,ăoăsuprapunereăcauzal ă iădac ăeventulăesteăoăparteăaăuneiăstructuriădeăscopăalăac iuniiă atunciă areă locă oă suprapunereă motiva ional ă (1).ă Langackeră vorbe teă deă faptulă c ă oă schem ă esteă format ă dină suprapunereaăunorăinstan eăceăpotăfiăimaginateăcaăstraturiă(layers) transparente suprapuse din care elementele comuneă /ă invarianteă suntă p strateă înă memoriaă schemei.ă Pentruă Zwaană caracteristicileă dină dimensiunileă timp,ă spa iu,ă entitate,ă cauzalitateă iă motiva ieă suntă elementeleă nodaleă careă permită formareaă unuiă modelă deă situa ie.ă Acestaăesteăactualizatăprinăprocesareaăînătimpăaăunorăreprezent riădeăeventăactivateădeănoiăunit iădiscursive.ăCuă câtăexist ăoăsuprapunereămaiămareăaăeventuluiănouăcuăceleăvechiă(dinămemoria de lucru) cu atât procesarea noii unit iăexpresiveăcareăreprezint ăeventulăeămaiăfacil ă iăcuăatâtăeămaiăputernic ăleg turaădintreăeventulănouă iă 102

Capitolul 4 - Discursul eventurileă dină memoriaă deă lucruă cuă reprezentareaă saă înă memoriaă deă lung ă durat .ă Efecteleă acestoră cinci dimensiuni sunt aditive. PentruăZwaanăimplica iaăteoretic ăesen ial ăesteăconstatarea c ăprocesareaălimbajuluiă implic ă „reprezent riă senzorială motorii‖ă (2).ă Pentruă perspectivaă adoptat ă înă studiulă prezentă – încadrat ă înă viziuneaă cognitiv ă aă gramaticiiă luiă Langacker – evocareaă unoră simul riă senzorială motoriiă ineă deă fenomenulă conceptualiz riiă iănuăintr ăînăconflictăcuăperspectivaăluiăZwaană iăBarsalouă(ciădimpotriv ; vezi infra capitolul 9 – Ancorareaă(grounding)ă iăconceptualizatoriiă/ăscriptulă iăsimulareaămental ;ăLangackeră2009:ă197ăsq). i pentruăZwaanărela iileătextualeă(modelateăcaăsuprapuneriădeăargumente ori co-ocuren aăstructurilorălingvistice) auăunăimpactăasupraăîn elegeriiădiscursului.ăIpotezaăputernic ăesteăc ăproceseleălingvisticeă iăreprezenta ionaleă se constrâng mutual. „co-ocuren aălingvistic ăconduceălaăpredic iiăreferitoareălaăconstruc iileălingvisticeăcareăvorăurmaă iă laă reprezent rileă perceptualeă asociateă iară simul rileă perceptualeă ducă laă predic iiă asupraă aspecteloră perceptuale viitoare iăasupraăconstruc iilorălinvisticeăasociate‖ă(Zwaană2015:2).

103

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Capitolul 5 - Scheme de construc ie conceptual în film Înă subcapitolulă dedicată adres riloră scriseă (cartoaneleă explicativeă dină filmeleă mute)ă Christiană Metză (L’Enonciation impersonnelle ou le site du film, 1991)ădistingeădou ătipuri deăinterven ii. Prima este format dină clasaă cartoaneloră careă doară exprim ă scrisă ceeaă ceă spună personajele.ă Acesteaă suntă considerateă deă Metză „diegeticeă sau,ă maiă exact diegetizateă deă c treă spectatoră înă virtuteaă uneiă conven iiă deă atribu ieă metonimic ‖ă (Metză 1991:64).ă Eleă suntă „puseă înă gura‖ă personajeloră careă apară înainteă sauă dup planulă careă reprezint ă enun torulă frazei iară fa aă personajuluiă cuă buzeleă careă seă mi c ă esteă echivalentulă cognitivă ală uneiă frazeă declarative deă genulă „Elă spuneă c ă P‖.ă Acestă cartonă esteă similarulă baloaneloră de dialog ale personajelor din benzile desenate. Peă deă alt ă parteă Metză identific ă i ceaă deă aă douaă clas ă deă cartoane.ă Celeă careă explic ă metadiscursivă imaginileă iăintroducă„unădiscursăsecundăcare-lăcomenteaz ăpeăcelăpeăcareăîlădesf oar ăimaginile,ăgrefat pe ele iăstr duindu-seăs ăprogramezeădescifrareaălor‖ă(64).ăUnăexempluăarăfiăformatădinăplanulăAăcareăreprezint ăoă femeieă iădin planulăBăînăcareăesteăînscrisătextulă„eraăoăfemeieănenorocit ‖.ăCartonul comentariu are valoare de metadiscursă iă ineădeăpovestire,ănuădeădiegez .ăElăesteăoă„glos ă iăoăconfirmare (sauăunăanun ,ădac ăesteăplasată înainte),ădarăadaug ăsecven eiăideeaăprecis ădeă„nenorocire‖ăcareăseădistingeăgreu,ăînăimagine,ădeădisperare, de triste e,ădeăc dereănervoas ăetc.ăComentariulăesteă iăunăaditiv‖ă(65).ă Altfel spus indicii expresiei personajului trimităc treăoăstareăafectiv ăinsuficientădeăelaborat ăsauădeăconcret .ăCartonulăexplicativăverbalăelaboreaz ămaiă în detaliu, mai concretă acestă tipă deă stareă afectiv ă exprimată ma schematic de indicii faciali sau corporali ai personajului.

Modificatorul Putem înlocui textul din exemplul secund al lui Christian Metză cuă urm torul:ă „femeieă nenorocit ‖.ă Acesta este echivalent cu exemplul de construc ieăconceptual ăoferit de Ronald Langacker:ă„femeie de teaptă‖ă (smart woman) (2009:12) (vă iăGeeraertsăȚăCuyckensă2007:442ăsq;ă493).

104

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Construc iaă aduce,ă peă deă oă parte,ă ună adjectivă reprezentată înă fig.1.9ă caă oă entitateă schematic ,ă abstractă desemnat ănumit ăTR (traiectorul)ăsituat ăpeăoăscal ădesemnat ăgraficăcaăoăpozi ieădat ăsituat ădeasupraăunuiă gradădeăreferin ănă(ceăarăindicaănormalitatea)ă i,ăpeădeăalt ăparte,ăoăentitateăW careăelaboreaz ămaiăconcretăTR schematicăexistentăînăsemnifica iaăadjectivului.ăParteădinăsemnifica iaăunuiăadjectivădeăgenulă„de tept‖ăesteădeă configurată caă oă entitateă abstract ă ceă seă traduceă prină perifrazaă „cinevaă esteă de tept‖.ă Construc iaă „femeieă de teapt ‖ă induceă oă coresponden ă întreă acestă „cineva‖ă abstractă reprezentată înă structuraă conceptual ă aă adjectivuluiăcuăentitateaămaiăconcretăelaborat ădeăc treăsubstantivulă„femeia‖.ăă Unit iăsemanticeămaiămariă iămaiăcomplexeăsuntăsimilar formateădinăcombina iaăunorăstructuriăsimbolice componente.ăDeăexempluăoăfraz ăasem n toare cuăceaăaă„femeiiăde tepte‖ăarăfi:ă„pe te roz‖ă(pink fish). Roz desemneaz sau, altfel spus, profileaz ăoăsubparteăaădomeniuluiăSPECTRULăCROMATICă iăaduceăcaăparteăaă structurii sale semantice un traiector schematic. Acest traiector schematic este specificat doar ca un OBIECT FIZIC sau oăinstan ăschematic ăaăluiăLUCRU.ăElăesteănumităînăGramaticaăCognitiv ăunăsit de elaborare, un esite. Altfelăexprimatăsemnifica iaăluiă„roz‖,ăunitateaălexical ăceăreprezint ăoăinstan ăaăclaseiălexicaleăadjectiv, reprezint ărela ionareaăcu o entitate, un traiector care este „roz‖.ăDe iătraiectorulănuăeăspecificată timăc ă„roz‖ă esteărela ionabilăînăacestăfelă(calitateaăcromatic ătrebuieăs ăfieăproprietateaăcuiva),ălucru care este parte a ceea ceă înseamn ă caă „roz‖ă s ă fieă ună adjectiv.ă „Pe tele‖ desemneaz ă ună tipă specifică deă obiectă fizică peă lâng ă alteă specifica ii.ăAsociereaăacestorădoiăpoliăînăfraz ăcartografiaz ă cuvântul specific semantic, pe te, pe traiectorul schematic al cuvântului roz (Evans 2006:582). În acesteă construc iiă avemă ceeaă ceă Gramaticaă Cognitiv ă denume teă un modificator (modifier ),ă adic ă oă fraz ă op ional ă careă areă oă func ieă deă modificare,ă adic ă „roz‖ (Evans 2006:584). Ea esteăoăpredica ieărela ional ăcareăareănevoieădeăun centru de profilare (head) pentru a i se elabora ceva schematic din structura sa. Predica iaărela ional ăcaracterizeaz ăentitateaădesemnat ădeăheadăîntrun domeniu semantic.Centrul de profilare este conceptual autonomă iară predica iaă rela ional ă esteă conceptual dependent .ă Deasemeneaă înă frazaă „papucul de sub pat‖,ă de sub pat este un modificator care are un e-site reprezentată deă traiectorulă definită schematică caă ‖cevaă careă seă afl ă subă pat‖ă care este elaborat de papucul iă deasemenea este dependent de centrul de profilare (head), papucul. Ună substantivă elaboreaz ă ună traiectoră schematic TR alăunuiăadjectivăatributivăcaăînăfrazaă„pe te roz‖.ăUn alt exemplu prezentat de Evans este cel al frazei: (1) oăfat la o stație de autobuz legându- i un al. În acest exemplu la o stație de autobuz iălegându- i un al sunt modificatori ai substantivului o fată (584). Aceast ă structur ă apareă înă desf urareaă unoră planuriă cinematografice careă expliciteaz ă calit ileă uneiă entit iă (personaj)ă dat.ă Calit ileă adjectivaleă aleă entit iiă suntă desf urateă înă situa iiă iă ac iuniă efectuateă deă personaj.ă Deă exempluă personajulă focalizată poateă s ă fieă reluată înă secven eă deă ac iuniă careă reliefeaz ă calit ileă saleă (deă exempluă deă naivitate,ăprostieă sauăinteligen ).ă Ună filmă intitulată „django eliberat/dezl n uit‖ă (django unchained)ă poateă fiă tocmaiă exemplificareaă prină instan eă diferiteă deă ac iuneă iă eventuriă aleă calit iiă indicateă verbal în titlu. 105

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Figura 1.11ă(Langackeră2009:ă14)ăreprezint ăschemaăsemantic ăconstructiv a paternului de combinare a unui adjectiv cu un nume. Înăparteaăstâng ăeăfiguratăschematicăadjectivulăceăprofileaz ăoărela ieănonăprocesual ă nonă specificat ă înă careă seă afl ă ună traiectoră f r ă ună landmarkă focalizat.ă Oă rela ieă nonă procesaul ă (sauă atemporal )ă implic ă concep iaă timpului,ă dară deă oă manier ă holistic ă – manifestat ă deă claseă gramaticaleă caă adjectivul,ăadverbulă iăprepozi iaă- înăopozi ieăcuăverbulăcareăscaneaz ărela iaăsecven ial înătimp,ăînăevolu iaăsaă în timp. Un adjectiv are un lucru ca traiector, dar nu are un landmark focalizat (de ex: de tept). Un adverb are caătraiectorăoărela ieămaiădegrab ădecâtăunălucru.ăOăprepozi ieă(deăex:ăîn) are un lucru ca landmark focalizat, dar traiectorulă s uă poateă fiă ună lucruă oriă oă rela ieă (Langackeră 2009: 9-10). În parteaă dreapt este reprezentarea schematic ăaăunuiănumeăcareăprofileaz ăunălucru.ăTraiectorulăadjectivalăesteăunăsitădeăelaborareă iăcorespundeă profiluluiănominal.ăNumeleădetermin ăprofilulăconstruc ieiăastfelăîncâtăstructuraăcompozităprofileaz ăunălucruă careă caă oă parteă neprofilat ă dină bazaă saă conceptual ă particip ă într-oă rela ieă codificat ă deă adjectiv(Langackeră 2009:ă13).ăOăschem ădeăconstruc ieăesteăoăreuniuneăsimbolic ,ăareăoăsemnifica ieăconstruc ional ăabstract ăcareă aduceă ună elementă deă semnifica ieă reuniuniiă celoră dou ă subansamble:ă specific ă categoriaă gramatical ă aă elementelor componenteă iă propriet ileă loră rela ionaleă (coresponden ele,ă categorizarea,ă determinareaă profilului) (Langacker 209: 14).

Modificatorul cinematografic Cinematografic rela iaădintreădou ăplanuriădescris ăsubăformaăformulei de reaction shot de tip Kuleshov poate fi iăeaăoăinstan ăaărela ieiădeătipămodificator /vs/ centrul de profilare (head).ăConstruc iaădeătipăKuleshovă esteă oă expresieă careă instan iaz o schem ă constructiv imanent ă iă oă elaboreaz ă deă oă manier ă particulară individual .ăPentruăanaliz ăvomăutilizaăoăsecven ădeăplanuriăceăreprezint ,ăplanulăA.1,ăoăfemeieăcuăunăcopil,ă i,ă înă planulă B.1,ă fa aă luiă Hitchcock.ă Înă planulă A.2ă seă afl ă oă femeieă înă bikiniă a ezat ă peă iarb ă iară înă planulă B.2ăă aceea iăfa ăaăluiăHitchcock.ăă Într-oă prim ă instan centrul de profilare (head)-ul este Planul B, denumit Hitchcock. El este profil determinant i autonom iar modificatorul dependent este planul A,ăadic ă femeia (o parteăneprofilat ăaăbazeiă conceptuale similar cu adjectivele roz ori trist). Femeia traseaz ăschematicăceeaăceăvaăfiăelaboratăînăplanulă secund.ă Planulă Bă elaboreaz ă maiă înă detaliuă ceeaă ceă esteă schematică reprezentată înă planulă A.ă Înă B.1 avem un personaj comp timitor (careă exprim ă compasiunea)ă iară înă B.2ă avemă ună personajă libidinosă (careă exprim ă atrac iaăsexual ădeăvoaierist). Calit ileărespective:ăcompasiuneaăvsăatrac iaăsexual ăsuntăevocateăschematicădeă planurile A. Construc iaă esteă similar ă anaforeiă retroactive (backward anaphora ) (Van Hoek 2007:904). Hitchcock exprim ămaiăînăconcretă iăelaboreaz ămaiăînădetaliuăcevaăschi atăînăplanulăA, femeia . Totodat ăs ămaiăindic măc ,ădinăaceast ăperspectiv ,ăplanulăBăreprezint ăunăelementăconceptualăautonomă iar planulă Aă reprezint ă ună elementă modificator dependentă conceptual.ă Func iaă unuiă modificator este de a 106

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil permiteăprezen aăunorăreprezent riăcuăunăgradădeăspecificitateămaiămareăpeăbazaăunorămatri eă(template) care, în sine,ăsuntăschematiceăfa ădeăoăserieădeătipuriăde evenimente (events) (Verhagen 2007:51).

Planul A.1

Planul B.1

Planul A.2

Planul B.2

Totu i,ă înă aă douaă instan ,ă putemă spuneă c ă elementulă autonom,ă centrul de profilare ală construc iei,ă elementul profil determinant este femeia . Planul A – femeia – elaboreaz ăcevaăcareăesteăschematicăreprezentată în planul B – Hitchcock – care este un modificator înăacestăcaz,ădependent.ăExpresiaăfe eiăluiăHitchcockăesteă echivalentul adjectivului roz oriăaăexplica ieiădeătipulătristă (din femeia tristă). Femeia exprim ămaiăînăconcretă iăelaboreaz ămaiăînădetaliuăcevaăschi atăînăplanulăB, Hitchcok. Înăprimulă iăînăalădoileaăcazăinterpretareaăseăbazeaz ăpeăunăelementămetonimicădinăconstruc iaăcelorădou ă personaje femeia /Hitchcock. Acest element metonimică poateă s apar in ă sistemuluiă descriptiv asociat sau simul riiă evocateă deă c treă imagineaă respectiv . Laă acestă nivelă sistemulă descriptivă devineă operantă c ci, în absen aăunuiăsistemădescriptivăculturalăformat, spectatorul nu poate construi anumiteăleg turiădeăsemnifica ie. Imagineaă femeiiă sauă imagineaă fe eiă luiă Hitchcockă reprezint ă ună gestalt,ă oă figur ă accesibil ă recunoa teriiă spectatoruluideăoămanier ăunitar .ăSpectatorulădiegeticărecunoa teăunăobiectă3D.ăDarătotodat ăspectatorulăareăînă fa ă ună compus,ă oă unitateă simbolic ă format ă dină maiă multeă tr s turiă sauă elementeă componenteă (hainele, costumul,ăgestul,ăexpresiaăfe ei,ăexpresivitateaăochilor).ăAceste elemente – a aăcumăvomăvedeaămaiădeparteă– auă oă prezen ă probabilistic ă înă figuraă compusă iă evoc ă sistemeă descriptiveă corespondente.ă Deă exempluă costumulăfemeiiăevoc ădescriereaă/femeiiăcasnice/ăasociat ăseriozit iiămunciiăpeăcândăcostumulădeăbaieăevoc ă situa iileă iădescriereaădiverstimentuluiă iăaătimpuluiăliber,ăalăflirtuluiă iăaăcontextelor deălibertateăsexual ăaleă femininului.ăÎnăacestăsensăconota ia reprezint ăgreutateaăprobabilistic ăaăunuiăcontextăevocatădeăunăelement.ă

107

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil Imaginea femeii (cazul prim)ă con ineă metonimică ună obiectă asociată (copilulă dină bra eleă mamei)ă sauă o expresieă corporal (femeiaă înă bikini)ă careă evoc ă schematică ună afectă asociată peă careă expresiaă luiă Hitchockă oă elaboreaz ămaiăconcret. Femeia este modificator. La acest nivel costumul de baie al femei face parte dintr-un sistemă descriptivă ală /dorin eiă sexuale/ă (ceă cuprindeă iă situa iileă careă provoac ă afectul).ă Într-oă alt ă cultur ă deă genulă aborigeniloră nuditateaă nuă esteă resim it ă atâtă deă pregnantă caă ună declan atoră ală dorin eiă erotice.ă Astfel expresia femeie u oară / atrăgătoare nu s-ar aplica. Esteă deă men ionat c ă imagineaă femeiiă esteă ună compusă format dintre un centru de profilare femeia iăunămodificator adjectival compasional(ă) (fa ădeăcopil)ă/ăsexualatrăgător .ăModificatorulăadjectivalăcompasionalăoriăsexualăî iăg se teăcorespondentulăîn expresia de pe fa a lui Hitchcock. Altfel spus planul A este un compus conceptual format dintr-ună centruă deă profilareă iă ună modificator: femeie compasională / sexual-atrăgătoare iar planul B este un compus format din centrul de profilare Hitchcock iăunămodificatorăexprimatădeăexpresiaăfe eiăsale:ăcompasională / sexual incitată. Expresia compusăformat ădinăreuniuneaăcelorădou ăplanuriămo tene te centrul de profilare al lui Hitchcock. În cazul în care ar fi o reuniune de dou ăcentreădeăprofilareădoarăal turateăamăaveaăoăstructur ăapozitiv iăoădiscontinuitateă (ceeaăceănuăareălocăînăefectulăKuleshovăundeăexpresiaăfe eiăpersonajuluiădinăplanulăbăesteăinterpretat ădeăc treă spectatorăînăfunc ieădeăceeaăceăesteăreprezentatăînăplanulăA).ăÎn interpretarea în care femeia este modificatorul iară Hitchcockă esteă centrulă deă profilareă oă substructur ă proeminent ă dină imagineaă femeiiă corespundeă cuă oă substructur ădinăcentrulădeăprofilareăalăstructuriiăcompusăsuperioare.ă Structuraăcompusăformat ădinăceleădou ă planuri A iăBăesteăformat ădinădou ăstructuriăcompusădeănivelăinferiorăcare,ăfiecare,ăcuprinde o reuniune centru deăprofilareă iăunămodificator.ă Într-oă structur ăapozitiv ă - apozi ia - dou ă expresiiăcareă profileaz ă unălucruă suntăjuxtapuse.ă Niciă una dintre expresii nu impune cu excluxivitate un centru de profilare expresiei compus. Fiecare centru de profilare ală expresiiloră componenteă seă reg se teă sauă corespundă caă ună aspectă ală expresieiă compus.ă Expresiaă compusă „desemeneaz ăoăsingur ăentitateăcaracterizat ădeădou ăseturiădeăspecific riăsemantice‖ (de exemplu: fiul meu, doctorul).ăPutemăspuneăc ăniciăunaădinăstructurileăcomponenteănuăreprezint ăcentrulădeăprofilareăalăexpresieiă compus (Langacker 2008: 194; vezi fig.7.7, p. 195).

Imaginea lui Hitchcok (cazul secund)ăcon ineămetonimicăoăexpresieăfacial ăcareăî iăg se teăoăreliefareă concret ăînăprimulăplan.ăDeăexempluăelăeătristăpentruăc ăaăv zutăună„accident‖,ăeăcompasionalăpentruăc ăaăv zută ună „copil‖ă sauă areă oă privireă libidinoas ă pentruă c ă aă v zută ună „corpă feminină atractiv‖.ă Expresiaă saă esteă schematic ă fa ă deă oă instan ă careă materializeaz ă abstrac ia. Hitchcock este modificator. Femeia determin ă profilul expresiei compozit.

108

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Modificatorul,ă de iă e-siteă i,ă prină consecin ,ă schematică iă dependentă înă m suraă înă careă areă ună profilă estompat,ăcaracterizeaz ăelementulăautonomăprofilădeterminant.ăElăcaracterizeaz ăelementulăprofilatărelativălaă unădomeniuăsemantic.ăÎnăprimulăcază/dorin aăsexual /ăiarăînăalădoileaă/expresiileăfacialăumane/.ăÎnăexemplulăcuă pe tele roz (pink fish) modificatorul roz caracterizeaz ăelementulăprofilatădeăexpresiaăcompus,ăpe tele, relativ la domeniul cromatic. În femeia de teaptă modificatorulă caracterizeaz ă femeia în termenii inteligen eiă iară centrul de profilare elaboreaz ătraiectorul aflatăschematicăînăacestătipădeărela ieăscalar ă(maiămultăsauămaiăpu ină de tept). O a treia interpretare seăimpune.ăObserv măc ă Hitchcock con ineăunăe-site schematic reprezentat de actulădeăaăprivi.ăAăpriviăpresupuneăoărela ieăîntreăunătraiector iăun landmark: cineva TR prive te ceva LM. Planul Bă profileaz ă iă elaboreaz ă subă formaă luiă Hitchcock traiectorul (cineva )ă rela ieiă schematiceă evocate de actul privirii.ă Planulă Aă profileaz ă iă elaboreaz ă subă formaă femeii landmarkul (ceva )ă dină rela iaă schematic .ă Caă posesor al privirii Hitchcock este subiectul iar femeia, ca element accesat de privire, este obiectul. Femeia din planul A este complementul autonomădinărela iaăe-site din centrul de profilare careăîns ăla un nivel superior este un element dependent.ăDependen aăîns ăareălocănumaiălaănivelulăconceptualiz riiăactuluiădeăaăpriviănuă iăaă lui Hitchcock. Hitchcock esteă posesorulă priviriiă adic ă subiectulă observatoră conceptualizator.ă Totu iă planulă Bă este centrul de profilare (head)ă iă elaboreaz ă cevaă careă esteă schematică reprezentată caă structur ă rela ional ă înă planulăA.ăÎntreagaăconstruc ieămo tene teăprofilulănominalăalăplanuluiăB, centrul de profilare (head).

109

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

În planurile în care în planul A apare obiectul privit iar în planul B apare privitorul avem o structur ăădeă tip e-site în care un conceptualizator-privitor este schematic reprezentat în profilarea obiectului vizualizat din planul A. Esteăcaă iăcumăHitchcokăarăfiă– retroactiv – expresiaăelaborat ăaăunuiătraiector schematic reprezentat în planul A.

Langackeră indic ă faptulă c ,ă într-oă construc ieă prepozi onal ă deă genulă aproape de u ă (similar ă cuă ceaă ilustrat ă aiciă cuă ajutorulă verbuluiă a privi din exemplul prive te u a)ă putemă vedeaă c ă structuraă component ă aproape de esteă dependent ă deă elementulă autonom u a careă îiă elaboreaz ă landmarkulă schematic.ă Dară deopotriv ăputemăspuneăc ăaproape de elaboreaz ău a înăm suraăînăcareăaproape de u ă reprezint ăoăconcep ieă maiă elaborat ă iă maiă detaliat ă decâtă doară u a.ă Parteă dină informa iileă noastreă enciclopediceă despre u iă esteă format ă dină cunoa tereaă faptuluiă c ă acestea,ă caă entit iă fizice,ă particip ă înă rela iiă spa ialeă cuă alteă entit i.ă 110

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil Aproape de esteăoăinstan ăaăacesteiăspecific riăschematice.ăÎnădiagramaă(a)ă landmarkul expresiei schematice prive te este elaborat deăc treău a.ăDar,ăinvers,ădiagramaă(b)ăneăindic ăfaptulăc ăprive te elaboreaz ăoă„rela ieă schematicălocativ ăimplicit ăînăsemnifica iaănominalului‖ă(Langackeră2013:ă200). Totu iă e-siteă dină interiorulă expresieiă nominală esteă periferică caracteriz riiă saleă semantice.ă Rela iileă spa ialeă aleă u iiă fa ă deă alteă obiecteă nuă facă parteă dină profilulă nominaluluiă iă potă s ă fieă ignorateă înă timpulă utiliz riiăexpresiei.ăDeasmeneaăgradulădeăelaborareăalăluiăaproape de esteălimitat.ăDe iărela iaădeătipăaproape de este mai specific ădecâtăceaădinăinteriorulănominalului, totu iănominalulăesteămaiăspecificădecâtălandmarkulădină expresiaă rela ional ă (201).ă Putemă spuneă c ă fiecareă structur ă component ă elaboreaz ă cevaă evocată celă pu ină poten ialădeăc treăcealalt .ăÎntr-oăanumeămanier ăfiecareăstructur ăcomponent ăesteădependent ădeăcealalt .ă i totu iă tindeă s ă existeă oă asimetrieă marcat ă astfelă încâtă dependen aă într-oă direc ieă esteă maiă puternic ă iă maiă evident ă(201). Deă oă manier ă similar ă expresiaă conceptual ă schematică reprezentat ă deă o imagineă (oă fotogram )ă presupune un conceptualizator responsabilă deă concep iaă prezentat .ă Formaă deictic ă implicit ă aă imaginii,ă deă exempluăaăunuiăpistol,ăeste,ăa aăcumăafirmaăMetz,ănuă„unăpistol‖ăciă„acestaăesteăunăpistol‖ iăimplic ăconcep iaă unui agent conceptualizator situat în afara scenei. Remarc mădeasemeneaăcaracterulădiscursivă(deăpovestire)ăală interven ieiăplanuluiăBăcareăpoateăfiă„dinăafara‖ădiegezeiăconstruiteăînăplanulăA.ăDesigurăc ăceiădoiăprotagoni tiă aiăimaginiiă(femeiaădinăiarb ă iăHitchcock) suntăintegra iăîntr-oădiegez ăcomun ăînăcareă„Hitchockăprive teădeă pe marginea terenului o femeie înăiarb ‖ iăcareăare,ălaărândulăs u,ăunăsubiectă– privitor conceptualizator.

(Langacker 2008:260, fig. 9.1) S ăaducemăîn discu ieărela iaăbidirec ional dintreăAă iăB.ăÎntr-un caz A, femeia în iarbă, este un e-site dependentă iarăstructuraă compozită mo tene te profilul adus de B autonom centru de profilare careă elaboreaz ă ceea ce e schematic definit în A : subiectul careăprive teăunăobiect iăcareăcalific ăobiectulăprinăreac ia,ăexpresiaă facial ă aă personajuluiă reprezentat, Hitchcock. În al doilea caz B con ine un e-site în care un traiector este profilată iă areă ună landmark care va fi elaborat retroactiv de A ce va deveni centrul de profilare. În planul B avemăprofilareaă„nominal ‖ăaăunuiăpersonajăcareăcon ine,ămetonimic,ăprivireaă(actulădeăaăprivi)ăceăreprezint ă schematic un landmark ceăcorespundeăobiectuluiădinăplanulăA.ăPlanulăBăesteăoăconstruc ieăconceptual ăînăcareă un traiector esteăprofilată iăesteăcentru de profilare autonom i un e-siteăesteăreprezentatădeăconcep iaăactuluiădeă a privi ceva. Actul de a privi are un traiector schematică reprezentată deă ună subiectă privitoră iă ună landamark schematic reprezentat de un obiect privit. În planul B avem elaborat traiector-ul,ădarănuă iălandmarkul. Planul Aăelaboreaz ăobiectulăprivirii.ă ÎnăprimulăcazăBăelaboreaz ăoăcalificareădinăconcep iaăobiectuluiăprivirii,ăoăqualiaăaăobiectului:ăfaptulăc ă obiectulă„con ine‖ăoăprivire. În cazul secund B este parte dintr-un e-site ca subiect al actului de a privi. Ină primulă cază Aă con ineă oă specificareă schematic , o sugestieă virtual .ă Înă cazulă secundă Aă specific , ca elaborare mai în detaliu a landmarkului ac iuniiădeăaăprivi,ăobiectulăprivirii.ă 111

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Modificatorul și afectul Situa ia reprezentat ă înă planulă Aă prezint ă indiciiă deă afectivitateă aiă unuiă conceptualizatoră schematică imaginată deă spectator:ă respectivă comp timitoră sauă voaierist.ă S ă relu mă efectulă Kuleshovă înă acestă contextă ală discu iei.ăS ăpresupunemăc ăplanulăAăreprezint ăa.1ăoăfarfurieădeăsup ,ăa.2ăcopiiăcareăseăjoac ă iăa.3ăoăfemeieă decedat ă înă co ciugă iară planulă Bă fa aă identic ă înă celeă treiă sintagmeă cinematograficeă (oă fa ă „inexpresiv ‖).ă Simulareaăschematic ăprinăempatieăcuăunăconceptualizatorăvirtualăalăsceneiăreprezentateăîn planul A (a.1, a.2. a.3)ă cuă ajutorulă indiciloră deă peă ecrană esteă realizat ă imaginativă deă c treă spectator.ă Cuplulă conceptualizatoră – afectă corespondent:ă a.1ă foameaă sauă interesul,ă a.2ă atrac iaă afectiv ă fa ă deă copiiă iă a.3ă triste eaă evocat ă deă imaginea femeiiădecedateăî iăg se teăcorespondentulăînăconstruc iaăexpresieiăactoruluiădinăplanulăB.ăAstfelăelăîiă pareă spectatoruluiă înfometat,ă înduio ată sauă trist.ă Secven aă planuriloră esteă metonimic ă iă presupuneă oă cartografiereădeătipămetonimă(adic ădeplasareaăunuiăprofil într-unădomeniuăsemantic).ăIndiciiănecesariăsimul riiă iă în elegeriiă categoriz riiă expresieiă facialeă aă actoruluiă dină planulă Bă seă g sescă înă planulă A.ă Uneiă conjug riă diegeticeă iănarativeăaăplanurilorăleăcorespundeăoăconjugareămetonimic ăafectiv .ăFenomenul este etichetat ca o „cadrareă contextual „ă aă atribu iiloră socialeă (înă studiulă luiă Mobbsă Ță al.ă 2006ă apudă Oatleyă 2013:277-278). ConcluziaăluiăOatleyăesteăc ăfilmul,ăînămodulăafectivăalăidentific riiă iăempatieiăcuăpersonajulănuămaiăesteă„dusă înainte‖ă doară deă secven aă temporal ă deă succesiuneă ciă seă poateă manifestaă caă oă progresieă aă emo iiloră spectatorului;ă„astfelăprogresiaăemo iilorăspectatoruluiăpoateădep iănara iuneaăînărela iaădialectic ădintreăceleă dou ‖ă(Oatleyă2013:279).ă Putemănotaăc ăoăschem ăafectiv ăesteăevocat ăînăasociereăcuăunăconceptualizatorăschematic,ăvirtual,ăîntrunăplanăcinematograficădată iăapoiăpoateăfiămetonimicăproiectat ă(cartografiat )ă iăelaborat ămaiăconcretăînăună planăurm torăsau,ăretroactiv,ăîntr-un plan antecedent. Deasemenea noteaz ăOatley,ăschemeleăcinematograficeăsuntăfieăsanc ionateădeăschemeăcotidieneăfieăsuntă înv ateă (279).ă Ideeaă existen eiă unoră construc iiă cinematograficeă careă suntă dobânditeă prină repeti ieă iă automatizareătindeăs ăaduc ăunăargumentătezeiăluiăLangackeră conformăc reiaăgramaticaăesteăformat ădintr-un continuumădeăschemeă iăconstruc iiămaiămultăsauămaiăpu inăschematice elaborateăînătimpă iăînr d cinate.

Complementul Anumiteă construc iiă auă ună centru de profilare prepozi ională careă profileaz ă oă rela ie iă întreagaă construc ieă mo tene te acest profil. De exemplu sub pat este format din centrul de profilare sub (care este conceptual dependent)ă iăoăstructur ăautonom ăconceptualăcareăreprezint ăcomplementulă pat. Întreagaăstructur ăprofileaz ă oărela ieădintreădou ăcomponenteă iănuăun obiect.ăEaăcon ineă sub careăprofileaz ăoărela ieă iă pat careăprofileaz ă ună obiect,ă dară întreagaă construc ieă profileaz ă oă rela ieă înă sensulă c ă „descrieă oă proprietateă aă uneiă entit iă înă termeniiă loca ieiă saleă înă spa iu‖ă (Evansă 2006:585). Complementulă esteă oă structur ă careă elaboreaz ă cevaă schematic,i.e. un e-site din centrul de profilare,ă celă careă determin ă profilulă expresiei,ă iă esteă autonom conceptual.ăEsteăoăfraz ăcerut ădeăcentrul de profilare pentru a o completa. Centrul de profilare sau determinantul profilului unei structuri conceptuale este elementul care determin ăprofilulăfrazeiăîntregiălaăcareăparticip .ăAstfelă sub pat poate fi integrat într-o expresie mai mare de genul papucul de sub pat.ăAtunciăcândăunitateaăprepozi ional sub pat modific ăunăsubstantivăcaăpapucul (ca în exemplul pește roz)ărezult ăc ădeterminantulăprofiluluiăîntregiiăfrazeăesteăsubstantivul papucul, adic ăexpresiaă careăprofileaz ăunălucruă iănuăoărela ie.ăConstruc iileăauăoăstructur ăorganizat ăsubăformaăunor straturi în care fiecare strat are un alt determinant de profil (Evans 2006:585). [ LUCRU Acest papuc [ RELA IE de sub [ LUCRU pat ]]] Structuraăcomponent ăcareăofer ăoăelaborareăesteăconceptualăautonom ă(caăpe teleădinăpeștele roz ori pat din sub pat)ăiarăstructuraăcareăesteăelaborat ăesteădependent ăconceptualăpentruăc ăareănevoieădeăoăelaborareă pentruăaădeveniădotat ăcuăsemnifica ieă(fully meaningful) (ca roz din peștele roz‖ăoriăsub din sub pat). Aspectul 112

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil schematic al unei structuri componente care este elaborat într-oă rela ieă deă acordă este un sit de elaborare (elaboration site sau e-site) (Evans 2006:586; Tuggy 2007:105-107 sq). Coeren aă sintactic ă aă construc iiloră expresiveăseăbazeaz ăpeărela iileădeăschematicitate.ăOă(sub)-structur ăîntr-oăentitateăesteăidentificat ăcuăentitatea adiacent ă sauă cu oă substructur ă aă ei.ă Atunciă cândă întreagaă structur ă aă uneiă entit iă esteă identificat ă cuă oă substructur ăaăceleilalte,ăatunciăexist ăoărela ieăclar ădeăschematicitateăîntreăceleădou .ăSubstructura schematic caracterizat ăesteănumit ăsitădeăelaborareă(elaboration site sau e-site). Exist dou ătipuriădeăstructuriădeăconstruc ie: modificatorii iăcomplemen ii. În cazul modificatorilor ei sunt structuri componenteă elaborateă deă c treă ună centru de profilare. Componentul autonom este determinantul profilului i nu are nevoie de un modificator pentru a- iăcompletaă semnifica iaăfieăpentruăc ăesteăconceptualăautonomăfieăpentruăc ăesteăoăpredica ieărela ional ă(unăverb)ăaăc reiă semnifica ieăesteădejaăcompletat ădeăunăcomplement.ăModificatorulăesteăoăpredica ieărela ional ăcareăareănevoieă de un centru de profilare careăs -i elaboreze un aspect al structurii sale schematice. De exemplu în acest papuc de sub pat determinantul profilului acest papuc este autonom iar sub pat este dependent (are o structur ă conceptual ăînăcareăexist ăunătraiector schematic ce are nevoie de a fi explicitat, elaborat; exprimat ca ceva (= TR schematic ) este sub pat). Centrul de profilare papucul elaboreaz ăacestătraiector schematic din ceva este sub pat ceeaăceăînseamn ăc ăsub pat esteăunămodificatorămaiădegrab ădecâtăunăcomplementă(Evansă2006:586-7). În cazul complemen ilor avemă oă structur ă careă elaboreaz ă ună centru de profilare. Altfel spus atunci cândăcomponentulădependentăesteădeterminantăalăprofiluluiă iăcaăatareăesteăelaboratădeă iă este dependent de o structur ăcare-lăelaboreaz ăavemăoăstructur ăcentru de profilare-complement.ăDeăexempluăînăfrazaănoastr ă sub pat prepozi iaă sub determin ăprofilulă iăesteădependent ădeăcomplementulăs uă pat careăelaboreaz landmarkul schematicăalăprepozi iei.ăPrepozi iaărela ional ăsub formeaz ăunăcupluăîntreăunătraiector i un landmark: ceva (= TR schematic ) este sub altceva (= LM schematic).ăComplementulăesteăautonomăconceptuală iădependentădeăunăcentru de profilare sau profil determinant care este conceptual dependent. Complementul constituie, umple ori completeaz ă semnifica iaă dină centrul de profilare al unei fraze (Evans 2006:586). Ină termeniiă rela ieiă deă dependen ă conceptual ă centrul de profilare este dependent de complement care-iă elaboreaz ă un landmark schematic iar modificatorul este dependent de centrul de profilare care-iăelaboreaz ăunăaspectăalăstructuriiăsaleă schematice. Pe scurt complementul esteă oă structur ă component ă conceptuală autonom ă careă elaboreaz ă elementulă profil determinant care este conceptual dependent (sub = dependent profil determinant vs pat = complement autonom ) iar modificatorul esteă oă structur ă component ă conceptuală dependent ă elaborat ă deă c treă elementulă profilă determinant care este conceptual autonom (pe te = autonom profil determinant vs roz = modificator dependent) (veziă iă Langacker 2007:442 sq) (figura 34.6 din Van Hoek 2007: 904) .

113

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Distinc iaă dintreă complementă vsă modificator se poate concepe ca incluziune sau excluziune dintr-un profilăcompus.ăUnăelementăalăc ruiăprofilăesteăinclusăînăprofilulăcompusăesteăunăcomplementăiarăunulăcareăesteă exclus din compozit este un modificator (Van Hoeck 2007:903 vezi supra figura 34.6) În exemplul cinematografic prezentat mai sus în cazul modificatorului putem concepe o traiectorie conceptual ă înă careă planulă Bă (Hitchcockă prive teă ceva)ă seă g se teă înainteaă planuluiă Aă (obiectulă priviriiă luiă Hitchcock). În acestăcazăplanulăAăelaboreaz ă– caă iăcomplementă– un landmark schematic exprimat verbal prin construc iaă Hitchcock = TR prive te ceva = LM schematic.ă Schemaă corespondent ă esteă ceaă ilustrat ă deă rela iaă dintreăobiectulă iăsubiectulăconcep ieiădinăfig.9.1.ăÎnăacestăcazărela iaăinstaurat ădeăoăprivireăaăcuivaăc treăcevaă esteă profilă determinant ă (Planulă B)ă iară obiectulă vizualizată (Planulă A)ă esteă complementul.ă Deă dataă aceastaă complementul este conceptual autonom iar centrul de profilare este conceptual dependent. Dialogul plan-contra plan Înătermeniiăconstruc iilorădeămontajăcinematograficăputemăaveaăoă construc ie tipic ăînăcareăunăpersonajă (a)ă îlă prive teă peă ună personajă secundă (b).ă Ună cadru de situare poate reuni înă aceea iă imagine celeă dou ă personaje. În acest exempluănuă inemăcontădeăconstrualulăparticulară(unghiulădeăfilmare).ăExpresiaăvizual ăeste sinonim ăcuăfraza verbal : x îl prive te pe y.ăExpresiaădefine teăschematicărela iaădintreădou ăentit i:ă(a)ă iă(b).ă Rela iaăschematic ădesemneaz ăprofilulăexpresieiă iăesteăcentrul de profilare,ădarăesteăconceptualădependent ădeă celeădou ăentit iăcareăelaboreaz ăe-site-ul schematicădefinitădeărela ie.ăDeăexempluăînăfraza de mai sus sub pat, sub este dependent conceptual i este centrul de profilare iar pat este autonomă conceptuală iă complementulă centrului de profilare. Alte exemple ar fi (unde complementul este indicat în italic): designer de scaune, Jennifer îl iube te / place / vede pe George, este foarte atras de ea , peste drum.ăUnăaltăexempluăesteă„Jennifer îl vede pe George‖.ă Rela iaă centrului de profilare, a vedea, areă ună traiectoră schematică Xă iă ună landmarkă schematică indicată Y.ă Jenniferă elaboreaz ă e-site-ulă definită deă X,ă traiectorul,ă dină rela iaă careă impuneă profilulă expresiei ca centru de profilare vede iar Georgeă elaboreaz ă e-site-ulă definită deă Y,ă landmarkulă dină aceea iă rela ie.ă(vă iăGeeraertsăȚăCuykensă2007:442;ă782;ă903-) Putem avea, cinematografic,ăînăacesteăcondi ii,ătreiăconstrualeădiferiteăaleăsceneiădate.ăTreiăexpresiiădate. În paranteze sunt indicate elementele e-site iar cu bold complementul expresiei.ă Expresiaă cinematografic ă (construalulăpuneriiăînăcadru)ăindic ăzonaăactiv ăaăscenei profilate. (a) Jennifer îl vede pe George (b) Jennifer (îl vede (pe Y)) 114

Capitolul 5 - Sche e de o st u ție o eptuală î fil (c) George (este văzut (de X)) Astfelăavemăurm toareleăcadre din The White Ribbon (Michael Haneke, 2009).

(a)

(c)

(b) Înătermeniiăanalizeiăconceptualeăschemaăconstructiv ăesteăurm toarea:

115

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Putemă indicaă oă variant ă din filmul lui Haneke în careă expresiaă rela ional ă esteă cadrat ă înă diagonalaă adâncimiiă câmpuluiă deă dou ă oriă înainteă deă aă exprimaă doară personajeleă careă elaboreaz ă e-site-ul centrului de profilare rela ional definit de actul de a privi pe cineva.

116

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Oă variant ă aă sceneiă construie teă oă segmentareă ceă întârzieă apari iaă formal ă aă centrul de profilare reprezentat de planul de situare al personajelor reunite în jurul mesei familiale.

117

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Tipic, un asemenea e-siteăevoc ă oă scen ,ă oă situa ieă sau simul ri de situa ii ce fac inteligibil ceea ce e cadrat,ă dară careă auă caă efectă „invizibilitatea‖ă t ieturii de montaj. În contrast scena reuniunii din jurul mesei familiale introduce o amânareăaăplanuluiădeăsitua ieăasociat ăuneiăsecven riăcaden ateăaăplanurilorăportretăaleă 118

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil personajeloră„vinovate‖ăastfelăc ăt ieturaădeămontajădevineăperceptibil .ăFiecareăplanăprofileaz ă„opresat„ădeă tat l-pastorăcareăfixeaz ,ăîn elegem,ăpeărând.ăJuxtapunereaăcaden at ăizoleaz ăfiecareăplan-portret.ăT ieturaăde montajă esteă integrat ă caă marc ă expresiv ă aă limiteiă deă laă ună personajă laă altul.ă Suitaă deă planuriă aduceă oă discontinuitateă aă enumer riiă celoră vinova iă situa iă fiecare,ă izolat,ă înă limiteleă unuiă cadruă „carceral„ă deă fixare:ă portret de fotografie de act de identitate (obsesie militaro-administrativ-totalitar ).ă Într-o interpretare metaforic ăconstrualulăfiec ruiăcadruăpermiteăemergen aăspa iuluiă int :ăspa iul represiv care induce serializarea (cazon ă iăadministrativ )ăaăindividuluiăredusălaăunăportretăa ezatăîntr-oăsuit ăpeăcareănuăoăcontroleaz ,ăcareăseă afl ă subăsupraveghereaă priviriiăscrut toareăaă uneiă figuriă deă putere-parental .ă Deă remarcată iă includereaă so ieiă pastoruluiă înă seriaă copiiloră vinova i.ă Cuplulă familială esteă anulată înă favoareaă prezen eiă dictatorialeă aă tat lui.ă Evocareaă aspecteloră funerareă aleă portretuluiă esteă iă eaă deă re inută pentruă construc iaă metaforic ă aă scenei.ă Deasemeneaăoăconcatenareăapozitiv ăareăloc.ăFiecareăcadruăportret esteăoăapozi ieăaăc reiăprofilareătrimiteălaăoă unic ă entitateă profilat ă deă ansamblulă profil riloră particulare.ă Aceast ă entitateă abstractizat ă esteă ceaă aă vinovatuluiăfa ădeăcareăfiecareăportretăparticularăreprezint ăoăinstan .ă Înă viziuneaă luiă Christopheră Roweă gradulă deă prezen ă peă ecrană vsă off-ecrană ală uneiă entit iă ine de un contractăinstitu ionalămoralăcinematografic.ăAnumiteălucruriăcareănuăsuntăperceptibileăpeăecrană inădeăanumit ă valorizareă sauă tabuizareă cultural .ă Scenaă meseiă dină filmulă luiă Hanekeă formuleaz ă oă concep ieă aă situa ieiă individului vinovat care este conceputăcaăobiectăalăpriviriiă(supravegherii),ăcaăelementă„cadrat‖ădup ăoăt ietur ă deămontajă iăcaăportretăanonimizatăîntr-oăserialitateăuniformizant . Fiecare portret este izolat într-oăcelul ăplană dinăcareănuăpoateăcomunicaăcuăceilal iăjuxtapu iăciăpoateădoar,ălaălimit ,ăr spundeăpriviriiătat lui-pastor. Esen aă umanit iiăindividualizanteăesteă tears ăînăprofitulătransform riiăsaleăîntr-oăentitateăsituat ăoff-cadruă iăabstract ,ă ceaăaăvinovatuluiăceăseădefine teădoarăprinăculp . Culpabilitatea nu are motiva ieăciăesteădoarăefectulăîncadr riiă iă obiectiviz riiă subiectuluiă deă c treă privireaă unuiă altuia,ă dotată cuă putereă prină acestă raportă asimetric. Dac ă vinovatulăesteăprofilatăpeăecran,ăareăoăreprezentareăscenic ,ăculpabilitateaăireprezentabil ăesteăinaccesibil ăfiindă conceptualăstabilit ăoff-cadru. Pentru Rowe, în lucrarea sa despre cinematograful lui Haneke, „exist ăoădimensiuneăsocio-etic ăceăiaăna tereădinăcontractulăimplicităstabilităîntreăfilmă iăspectator,ă maiăaparentăînăfilmulă„clasic‖ăalăcinematografuluiăHollywood,ădarăprezentăînătoateătipurileădeăfilmă iăcareă ineă deă ceeaă ceă eă acceptabilă s ă fieă prezentă sauă absentă peă ecrană deă oă manier ă convenit ,ă acceptat ă conven ional.ă (...)ă Prină acestă contractă oă experien ă aă ru iniiă esteă poten ială introdus ă înă experien aă filmului.ăEaăesteăbazat ăpeătermeniiăstabili iăaiăgraduluiădeăexpunereăvizual ăaăcâmpuluiăcinematicăpermisă spectatoriloră iăpeătonalitateaăafectiv ăaăacesteiăexpuneri‖ă(Rowe,ă2014:ă127)ă69 .

Un experiment vizuo-verbal Înă articolulă despreă rela iaă dintreă compozi iaă estetic ă iă informa iaă peă careă oă de ineă iă oă manipuleaz ă spectatorul uneiă compozi iiă graficeă staticeă Palmer,ă Schlossă iă Sammartinoă ă dorescă s ă identificeă rela iaă deă potrivireădintreă oă compozi ieă grafic ă iă oă conceptualizareăcanonic ă aă scenei reprezentate (Palmer, Schloss & Sammartino 2013:214-217). Eiăauăpusăînăpractic ăună experiment în care subiec ii auăînăfa ăcinciăcompozi ii 69

Fil „e a les the utilizatio of te h i ues su h as flashbacks, parallel montage, the replaying of scenes from different spatial co-o di ates o pe spe ti es, a d so o . A fil s ilieu is a t ue ultipli it i oth a te po al a d spatial se se, a d thus o e a ualif as off-s ee oth o je ts a d a tions that are spatially present but never enter the frame and interregnal actions or events not given a scenic representation. there is a socio-ethical dimension which emerges in the form of an implicit contract between the film and the viewer, most apparent i lassi al o Holl ood i e a ut p ese t i all t pes of fil , ith ega d to hat a app op iately occur on- and off-screen. (...) through this contract that an experience of shame is potentially introduced into the filmgoing experience, based upon the terms it establishes with regard to the degree of visual exposure the audience is gi e to the i e ati field, a d the affe ti e to alit of this e posu e ‘o e:

119

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil grafice ceăreprezint ăunăc l re ăfiguratăpeăunăfundalăuniformăînămi careăsau,ăaltfelădescris,ăceăcon ineăunăindiceă alămi c rii, o neclaritateădatorat ămi c riiăsauăceeaăseănume teăună motion blur .ăPozi iaăc l re uluiăvariaz ădină stânga cadrului la dreapta cadrului în cinci instantanee.ăSubiec ilorăliăs-au mai prezentat trei titluri: cal de curse (racehorse), primul cal alergător (front runner )ă iă ultimul (dead last).ă Predic iaăexperimentatoriloră aăfostă c ă titlul primul cal vaă selectaă compozi iaă înă careă c l re ulă seă afl ă înă margineaă dină dreaptaă aă cadruluiă iă areă un spa iuă golă în stânga cadrului – înă sistemulă deă referin ă compozi ională grafică - i/sau în spatele calului – în sistemulă deă referin ă diegetic.ă Spa iulă golă dină spateleă caluluiă implic ă faptulă c ă acestaă seă afl ă înaintea competitorilorăs iănev zu iă(nereprezenta i).ăDeasemeneaăexperimentatoriiăs-auăa teptatăcaăformula ultimul s ă selecteze alegereaăcompozi iilorăînăcareăc l re ulăseăafl ăînăstângaăcadruluiăiarăgolulăseăafl ăînăfa aăsaăceeaăceă implic ăfaptulăc ăacestaăesteăcuămultăînăurmaăcompetitorilorăs i.ă Cuăalteăcuvinteăconceptualizareaăverbal ăs-a potrivit prin cartografiereă cuă conceptualizareaă evocat ă vizuală careă aă con inută oă izomorfieă deă corel riă dintreă sistemulădeăreferin ăspa ialăgrafică iăcelăspa ial-obiectal diegetic. Similare experimente au fost formulate cu obiecte absente din imagine aflate în spatele sau înă fa aă obiectulului reprezentat (de genul „aăurm ri peăcineva‖ sau „aăfiă urm rit deă cineva‖). Într-un alt experiment spa iulăgolădinăimagineăpoateăfiăv zutăcaăconsistentăcuăinterpretareaă diferitelorăp r iăcomponente ale schemei c l toriei.ă Evans (2006:185)ă prezint ă exemplulă schemeiă ORIGINEA-CALEA- INTAă careă areă ună locă deă pornire,ăoădestina ieă iăoăserieădeăloca iiăsuccesiveăcareărela ioneaz ăorigineaă iădestina ia.ăEaăesteăunăgestaltădeă experien :ăareăoăstructur ăintern ,ădarăapareăcaăunăîntregăcoerent.ăAstfelătitlulă„omămergând‖ă(walking man) se potrive teă compozi iiloră înă careă figuraă esteă pozi ionat ă înă centrulă cadruluiă iară „finalulă c l toriei‖ (journey’s end)ă cuă compozi iaă înă careă figuraă esteă înă dreaptaă cadruluiă iă titlulă „început‖ă ( starting out) se potrive teă cuă compozi iaăînăcareăfiguraăseăafl ăînăstângaăcadrului 70 . Subiec ilorăliăs-aăcerutăs - iăimagineze c ăsuntăarti tiăcareăauădecisădejaătitlulă iăobiectulădinăimagineă iăauă de ales acum oăcompozi ieădinăcele cinci posibile pentru a o înscrie într-unăcadruărectangular.ă iăapoiăauăavută deăevaluatăcompozi iileăpentruăfiecareătitluăînăfunc ieădeăcâtădeăpl cutăesteticăliăs-a p rut. Rezultatele indicate în figuraă al turat ă (fig.8.11)ă auă ar tată oă structur ă consistent ă cuă a teptareaă cercet torilor.ă Cândă titlul a indicat ideeaă c ă obiectulă figurată eraă înainteaă unoră obiecteă evocate schematic sauă eraă laă finalulă uneiă c l toriiă atunciă curbaădeăpreferin ăs-aăîndreptatăc treăpozi iileăfinaleăaleăilustra iilor,ăadic ăceleăînăcareăfiguraăreprezentat ăesteă în dreapta cadruluiăorientat ăc treămargineaăsauăexteriorulăei.ăAtunciăcândătitlulăaăsus inutăideeaăconformăc reiaă obiectulăreprezentatăeraăînăspateleăunorăobiecteăabsenteăsauălaăînceputulăuneiăc l toriiăatunciăcurbaădeăpreferin ă aătinsăc treăcompozi iileăînăcareăfiguraăeraăsituat ăînăstângaă iăorientat ăc treăinteriorulăcadrului.ă

70

O se ie de studii au a ătat ă su ie ții p efe ă o pozițio a e e t ală î ad u a u ui pe so aj a e p i ește f o tal la a e ă ăt e spe tato ul ad ului și o pozițio a e late ală atu i â d pe so ajul p i ește late al. O e titate a e p i ește la stâ ga este p efe at pozițio ată la d eapta î ad u și u a a e p i ește la d eapta este preferabil pozițio a ilă î stâ ga o poziției Pal e , Ga d e & Wi ke s, , apud “ ith Ti : . “ ith susți e ă pozițio a ea î fil a u ui a to e p i ește off- ad u ușo de alat față de e t u i agi ii ep ezi tă u i di e pe t u a spe tato ul să-și o ie teze ate ția la u spațiu de e pe tati ă u de a apă ea ți ta di pla ul u ăto .

120

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Câtevaă observa iiă reiesă dină acesteă experimente. Fiecareă limb ă î iă constrângeă vorbitoriiă s - iă orientezeă aten iaăasupraăanumitorăaspecteăaleăsceneiăpentruăaăoăcodificaăînălimbajă(Evans 2006:90 sq). Dar structura unui limbajăpoateădoarăinfluen aă(nuădetermina)ămodulăînăcareăvorbitoriiăperformeaz ăproceseleăcognitive.ăIndiferentă deă limbaă utilizat ă avemă constrângeriă universaleă deă tipă mediuă înconjur tor,ă experien ,ă structuraă aparatuluiă perceptiv,ăcorporalitateă(corporalitatea,ăprincipiileădeăGestalt,ănaturaăcategoriz riiăumane)ăcareăneădetermin ăs ă conceptualiz mă laă felă indiferentă deă limbaă utilizat .ă Diferiteă op iuniă lingvisticeă deă aă codificaă ideiă neă potă influen aă modulă deă aă ra ionaă iă deă aă rezolvaă probleme.ă Paterneleă lingvisticeă deă sensă reprezint ă formeă conven ionaleă deă aă codificaă structuraă conceptual ă pentruă scopurileă comunic rii.ă To iă oameniiă împ rt escă oă capacitateădeăconceptualizareăcomun ,ădarăacesteăelementeăcomuneănuăsuntădecâtăconstrângeriăceădelimiteaz ăoă varia ieădeăposibilit iă(Evansă2006:101).ăDeăexempluălimbajeleădifer ăînămodulăînăcareărela iaăspa ial ădintreă figur ă iă terenă esteă configurat ă chiară iă pentruă sceneă spa ialeă similare.ă Parti iaă elementeloră dintr-oă scen ă înă categoriiă diferiteă esteă codificat ă lingvistică (Evansă 2006:87-90).ă Naturaă reprezent riiă spa ialeă înă limbajă areă consecin eă asupraă abilit iloră non-lingvisticeă aleă vorbitorului.ă Obi nuin eă verbaleă înă limbajă încurajeaz ă obi nuin eă deă gândireă (Evansă 2006:101).ă Limbajulă nuă numaiă reflect ă structuraă conceptual ă ciă iă d ă na tereă conceptualiz rii.ă Modulă înă careă limbajeă „taie‖ă sauă „eticheteaz ‖ă lumeaă poateă influen aă gândireaă iă ac iuneaă non-lingvistic diferen ial. Dar,ă cuă titluă deă ipotez ,ă oă serieă deă configur riă conceptualeă umaneă asociaz ă elementeă dină domeniiă conceptualeădiferiteăf r ăaărespectaălogicaăparticular ăunuiădomeniuădat (caracterulăs uălogicăcomputa ional). Amăputeaăspuneăc ariile cortexului proceseaz ădeăoămanier ă„oarb ‖ăelementeădintr-un domeniu cu ajutorul unuiă altă domeniuă asociat.ă Asociereaă poateă ineă deă arbitrariulă configur riloră lingvistice. Diverse module de procesareăcognitiv ăordoneaz ăelementeleăcomponenteăaleăunuiăaltădomeniuăsubăoăform ădeă„punereăînăfaz „ă sau racordare (tuning). Arthur Shimamura în carteaăsaădespreăexperien aăarteiăExperiencing Art: In the Brain of the Beholder men ioneaz ăfaptulăc ăpersoaneleăcareăcitescădeălaăstângaălaădreaptaăprefer ăcompozi iile orientate de la stânga la dreapta în contrastăcuăpersoaneleădinăciviliza iiăcareăauăoăscriereăordonat ăinversă(2013 a: 92-93). Majoritateaă lectoriloră engleziă prefer ă compozi iileă unuiă obiectă dinamică ordonateă peă direc ionalitateaă stângaă c treădreapta.ăAceast ăprejudecat ăapareă iăînămodulăînăcareăneăimagin măscenariiădiverseădeăac iune.ă Atunci cândăsubiec iiăsuntăruga iăs ădesenezeăoăimagineăcareăs ăilustrezeăverbeădeăac iuneăcaă a da sau a împu ca ei deseneaz ătipicăagentulă(peăcelăcareăd ăsauăpeăcelăcareăîmpu c )ăînămargineaădinăstângaăaăcompozi ieiăastfelăc ă 121

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil ac iuneaăseădesf oar ădeălaăstânga la dreapta (Chatterjee, A., Maher, L. M., & Heilman, K. M. (1995) apud Shimamura 2013 a: 93).ă Înă plusă fa ă deă aceast ă predispozi ieăsubiec iiă pară s ă prefereă compozi iileă graficeă înă careăobiectulăcareăpareăs ăseămi teăînăscenaăreprezentat ădeăimagineăseădeplaseaz ăînădirec ia centrului imaginii iănuăc treăexteriorulăei,ăc treămargineaăcadruluiă(Palmer, S. E., Gardner, J. S., & Wickens, T. D. (2008), apud Shimamura 2013 a: 93).ă Altfelă spusă obi nuin eleă deă scanareă aleă unuiă textă (conceptualizareaă expresiei) automatizateă iăînr d cinateămodific ă iăpunăînăfaz ămodulădeăconceptualizareăalăunuiădomeniuădeăsemnifica ieă (în elegereaădinamicit iiăuneiăsceneăsauăaăuneiădiegeze).ă Ună experimentă realizată deă Oatleyă iă Yullă (1985)ă (ină Oatleyă 2013:271)ă asupraă filmului lui Heider & Simmer (1944) (https://www.youtube.com/watch?v=n9TWwG4SFWQ ; Experimental study of apparent behavior.ăFritzăHeiderăȚăMarianneăSimmel.ă1944)ăpropuneăsubiec ilorăparticipan iălaătestătrei titluri explicative pentruăfilm:ă„povesteaăunuiăfurt‖,ă„mamaăstresat ‖ă iă„iubitulăgelos‖.ăTitlurileăauăindusăprivitoriiăs ăutilizezeă calificative psihologice în rezumatul filmului (a scăpa, a urmări, iubiții)ă iănuăverbeăimpersonaleădeăgenulă„aă se mi ca‖. Paterneleădeămi c riăcoordonateă(indiciiăvizuali)ăauăsus inutăschemeădeătipă„furtul‖,ă„sc patulădeăsubă urm rire‖ăoriă„fugaăînăsecret‖.

Un studiu al lui Jeffrey M. Zacks (2013:227-243)ăidentific ăsimptomeleăcareăneădetermin ăs ăcredemăc ă exist ăunăformat de codificare al informa ieiăcognitiveăcomun maiămultorămodalit iăsenzorialeă iăaccesibilăprină diferiteă formeă deă expresieă (înă particulară lingvistică iă vizual).ă Pornindă deă laă cadrulă teoretică ală cogni ieiă corporalizate (embodied cognition) – sus inut ădeăLawrenceăBarsalouăînăteoriaă sistemului simbolic perceptual (1999) - putemăidentificaădou ăipotezeădeălucru:ăreprezent rileăeventurilorăpeăcareăleăobserv mă iăleăperform mă împ rt escă ună mediuă reprezenta ională comună iă acestă mediuă p streaz ă informa iaă specifică modal ă despreă obiecteă iăeventuriă(sunetulăuneiăvoci,ăculoareaăunuiăm r,ăsentimentulădeăgreutateăalăunuiăobiect).ăAc iuneaă iă percep iaăauăevoluatăbiologicăîmpreun ă iăareăsensăaăspuneăc ăîmpartăacelea i structuri anatomice de procesare atunciăcândăesteăcazulă(236).ăPeăscurtăatunciăcândămânc măunăm r,ădeăexemplu,ăariiădinăcortexulăasociativăaducă împreun ăinforma iiădespreăpropriet ileăsenzorialeă iămotoriiăaleăexperien eiădateă(culoareaăm rului,ămirosul s u,ă gustulă s uă precumă iă programeleă motoriiă pentruă apucată iă mestecată oriă senza iaă m ruluiă înă mân ă oriă înă gur ).ă Rezultatulă esteă oă reprezentareă numit ă simulare. Atunci când vedem pe cineva – înă via aăreal ă oriă peă ecran - mâncândă ună m ră stimulareaă vizual ă activeaz ă simulatori ceă activeaz ă laă rândulă loră propriet iă modală specificeăcareănuăsuntăprezenteăînăstimululăvizual.ăÎnăaceast ăperspectiv ăteoretic ăreprezent rileăunorăeventuriă 122

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil suntăsimul riăbazateăpeăinputulăprezentă i experien aătrecut ăcareăincludăinforma iiămodaleă(senzorial-motorii) situateăînăafaraăreprezent riiădeăpeăecran.ăPentruăaătestaăaceast ăteorieăZacksăaăanalizatăreac iileăcerebraleăaleă spectatorilorălaăschimb rileădeăsitua ieăreprezentateădeăfilmulăcitat.ăDou ătipuriămodalăspecificeădeăschimb riăauă fost alese:ăschimb riădeăobiectă iădeăloca ieăspa ial .ăUnăprimărezultatăaăfostăconstatareaăc ăaăasistaălaăscenaăînă careă personajulă apuc ă noiă obiecteă înă timpulă curgeriiă nara iuniiă duceă laă oă activareă similar ă aă ariilor motorii responsabileă cuă acestă tipă deă ac iune.ă Schimb rileă deăobiectă ducă laăcre tereaă activit iiă cortexuluiăpremotoră iă cortexului somato-senzorială(237).ăAcela iălucruăaăfostăconstatată i înăcazulămemorieiăspa iale.ăConcluziaăaăfostă c ă atunciă cândă „vedemă filmeă antren mă activitateaă simulatoriloră careă reprezint ă informa iaă modală specific ă referitoareă laă situa iaă reprezentat ă încluzândă iă modalit iă dincoloă deă viziuneă iă auz‖ă (238).ă Acela iă rezultată privitorălaăschimb rileăspa ialeă iădeăobiectăaăavutălocă iăînăcazulălecturiăunorătexteăscrise.ăConcluziaăluiăZacksă esteă c ă „reprezentările de event construite atunci când cite ti despre un event împart trăsături de conținut specifice cu reprezentările construite atunci când prive ti un event similar pe ecran‖ă(239).ăAcesteăcon inuturiă suntămodalăspecificeă iăpunăînăeviden ăideeaăc ăcogni iaăcorporalizat ăsus ineăîn elegerea.ăÎnăceeaăceăprive teă retoricaăfilmuluiăaăaduceăindiciădiegeticiăsauănondiegeticiădespreăstructuraăunuiăeventădinăpovestireăfaciliteaz ă în elegereaăpeăcareăoăareăspectatorul.ăDeasemeneaăesteăimportantădeănotatăc ăunăstadiuăalăreprezent riiămentaleă aăunuiăeventăesteăsimilarăindiferentădac ăeventulăaăfostăperceputăpeăviu,ăpeăecranăsauăcitităîntr-o carte.

Situl cinematografic de elaborare (e-site) Oăalegereălingvistic ăselecteaz ăoăconfigura ieăparticular ărealizat ăîntreăoăfigur ă iăunăfundal.ăUnăsitădeă elaborare (e-site)ă profileaz ă oă construc ieă conceptual ă verbal ă iă vizual .ă Înă exemplulă c l re uluiă înă curs ă elementul grafic abstract reprezentatăcaăunăspa iuăgolăprofileaz ăoărela ieăfa ădeăcareăelementulămaiăînădetaliuă reprezentată (c l re ul)ă reprezint ă ună complement.ă Schematică întreagaă compozi ieă profileaz ă oă rela ieă dintreă dou ăentit iădintreăcareăunaăesteăschematicăreprezentat .ăDac ăprofilareaăareălocăasupraăentit iiămaiăînădetaliuă reprezentateă (c l re ul)ă atunciă elementulă schematică reprezentată esteă ună modificator. Dac ă profilareaă areă locă asupraă rela ieiă ceă reune teă elementeă particulareă atunciă entitateaă reprezentat ă înă detaliuă (c l re ul)ă esteă ună complement.ăProfilareaăesteădependent ădeăalocareaăresurselorăaten ionaleăcareăfacădiferen aădintreăceeaăceăesteă perceputăcaăfigur ă iăceeaăceăreprezint ăfundalul.ă Deănotatădeasemneaăc ăindiceleăgraficădeămi careăsauăspa iulăgolăreprezint ăun e-site. Aceste e-site este instan iată într-ună domeniuă semantică (ună sistemă deă referin )ă careă esteă cartografiată sauă integrată într-un alt domeniu semantic (Fauconnier 2002, 2007). Cu alte cuvinte un indice deă absen ă grafic ă (ună „gol‖ă compozi ionalăsauăindiceleăuneiămi c riădinădomeniulăunuiăspa iuă2-D) este integrat în domeniul diegetic 3-D al cursei de cai. Domeniul semantic evocat este ceea am numit un sistem descriptiv.ă No iuneaă deă sistemă descriptiv seăafiliaz celeiădeă„matriceădeădomeniiăcognitive‖ă(Langackeră2008:43),ă„cadruăsemantic‖ă(Evansă 2006:222 sq), ICM - (Idealized Cognitive Model) (Lakoff) (Langacker 2008:46-7)ă oriă simul riă mentaleă (Barsalou 1999, apud Evans 2006:240). Elementul e-site, i.e. golul reprezentată compozi ională înă sistemulă deă referin ă 2-D,ă evoc ă schemeă deă genulă„oăcurs ‖ăsauă„oăurm rire‖ăceăimplic ăoărela ieăcuădou ăelementeăegaleăcaăimportan .ăÎnăaceast ărela ieă schematic ă ună elementă traiectoră (TR)ă (urm ritorulă sauă urm ritul)ă seă afl ă într-oă rela ieă cuă ună elementă deă referin ,ă ună landmarkă (LM)ă (urm ritorulă sauă urm ritul).ă Profilareaă particular ă sauă construc iaă expresiv ă vaă determinaăcareădintreăceleădou ăelementeăesteăfiguraădinăprimăplană iăcareăesteăceaădinăfundal.ăOăprofilareăpoateă reprezentaăînăprimăplanăurm ritorulăsau,ăalternativ,ăcelăcareăesteăurm rit. Aceea iă schem ă deă rela ieă esteă evocat ă subă formaă „c l toriei‖.ă Cumă vomă vedeaă ună sistemă descriptivă particularăesteăevocatădeăoăserieădeăelementeăexpresiveăsauădeăindiciăcareăinstan iaz schema într-un domeniu semantic.ăAstfelărecunoa tereaăformeiăcaluluiăoriăaăechipamentuluiăhipicăvaăevocaăsistemulădescriptivăală„curseiă deă cai‖.ă Dac ă elementulă profilată înă detaliuă ară fiă fost,ă s ă spunem,ă ună vaporă atunciă amă fiă evocată sistemulă descriptiv al „c l torieiăpeămare‖.ăSchemaărela ional ă iăconstruc iaăceăutilizeaz ăoăprofilareăaărela ieiăoriăaăuneiă 123

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil entit iăpozi ionateăînămodăparticularăînăinteriorulăacesteiărela iiăsuntăidentice,ăadic ăschematiceă iăimanenteăînă construc iaăparticular . Profilarea iăorientareaăaten ieiăimpunătraseeăconceptualeădiferite.ă S ăvedemăunăexempluăalternativ. La începutul filmului The Graduate (Absolventul, Mike Nichols, 1967) protagonistul, Benjamin Braddock (Dustin Hoffman) iese dintr-ună avionă iă într ă înăculoarulă terminaluluiă dină aeroportulădinăLosăAngeles.ăDeăîndat ăceăacestaăp e teăpeăcovorulărulantăorizontalăcameraăîncepeăoămi careădeă trackingălateralăastfelăîncâtăpersonajul,ăde iăînămi care,ăr mâneăfixatăînăcol ulădin dreapta al cadrului gol (Figura 1.1).

(fig. 1.1 in Shimamura 2013b:2) Spa iulă golă vaă fiă umplută cuă liniileă deă textă aleă genericului.ă Oă muzic ă nondiegetic ă esteă inserat :ă The Sounds of Silence ală luiă Simonă iă Garfunkel,ă hită emblem ă ală „alien riiă sociale‖.ă Oă voceă diegetic ă off-cadru anun ă laă difuzoareleă dină aeroportă :ă „P stra iă direc iaă deă mersă peă dreaptaă covoruluiă rulant.ă Dac ă dori iă s ă dep i iă v ă rug m s ă oă face iă peă parteaă stâng ‖.ă Comentariulă luiă Shimamuraă referitorălaă semnifica iaă acestuiă plan de începută esteă urm torul:ă „Secven aă deă începută anticipeaz ă întregulă filmă ceă relateaz ă istoriaă unuiă absolventădeăliceuăceăînainteaz ăînăperioadaăadult ăaăvie iiăf r ăniciăunăscopăsauădirec ie.ăBenjaminăseămi c ă de iăpareăc ănuăseăîndreapt ănic ieri‖ă(Shimamuraă2013b:1). Spa iulă golă dină fa aă personajuluiă esteă ună sită deă elaborareă ală rela ieiă definiteă caă ‖înă fa a‖.ă Mi careaă deă deplasareă aă personajuluiă evoc ă schemaă unuiă traseuă ceă areă ună început,ă ună mijlocă iă ună final.ă Elementeleă deă profilareădiegetic ă(personajul,ăvârstaăsa,ăaeroportul)ăevoc ăsistemulădescriptivăalădrumuluiăînăvia .ăProfilareaă expresiv ăaăspa iuluiăgolă(schematic, neelaborat în detaliu,ălipsitădeăconcrete eă iărelief)ăreflect ătocmaiălipsaădeă con inută aă „drumuluiă înă via ‖ăpeă care-l are de parcurs personajulă înă viitor.ă Personajulă parcurgeă ună traseuă iă acestaănuăseăconcretizeaz ăînăcevaăfigurabilăciăr mâneăcaăoămi careăcontinu ăceănuăî iădefine teăcon inutulădeă mi careă c treă ceva.ă Schematică imagineaă esteă oă instan ă aă uneiă construc iiă centruă deă profilare – modificator: personaj indecis. Mi careaă profilat ,ă peă deă alt ă parte,ă r mâneă oă pur ă str batereă intranzitiv ă aă spa iuluiă gol.ă Echivalentulă acesteiă structuriă ară fiă expresiaă „masa aproape de...‖ă (the table near...). E-situl schematic din structuraărela ional ă aproape de esteăreprezentatădoarăcaăspa iuăgolădiegeticăprofilatăcaăatare.ăAceast ăstructur ă compozi ional ăesteăcartografiat ăpeădomeniulăsemanticăevocatăală„parcursuluiăvie ii‖ăce presupune o serie de entit i,ăobiecteăsauăevenimenteăpeăcareăleăîntâlne teăprotagonistul,ăentitateaăprofilat ăînădetaliuăcaătraiector al rela iei.ă Dac ăprofilareaă iărespectivămecanismulăaten ionalăesteăfocalizatăpeăpersonajăatunciăindiceleădeămi careă iă absen aă unuiă obiectă concretă figurată reprezint ă ună fenomenă deă tipă modificator iară dac ă profilareaă areă locă asupraărela ieiăatunciăpersonajulăesteăunăcomplement.

124

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

(Evans 2006:539) Un exemplu complementar poate fi selectat din filmul După dealuri (Cristian Mungiu, 2012). De aceast ădat ,ăînăcontrastăcuăcadrulădină The Graduate aliniereaătraiectoruluiă(figuraăprofilat )ăvsăe-site-ul nu mai are loc paralel cu ecranul ci în adâncimea câmpului vizual.

125

Capitolul 5 - Scheme de o st u ție o eptuală î fil

Conectivitatea Principiiăgeneraleădeăconstruc ieăaădiscursului 1. construie teăpe ceea ce a fost deja stabilit. 2. prezint ămaterialulăcuăoărat ăposibil ădeăgestionat (Langackeră2008:490):ăoăpropozi ieăsauăunăcadruă deădiscursăsauăcadruăaten ionalăintroduceăunănouăparticipantăsauăoănou ăidéeărelevant ,ăsemnificativ ă (altfel spus, nu mai multe) 3. un discurs este mai fluent atunci când structuraă produs ă laă fiecareă etap ă esteă autonom (selfcontained)ă iănuăareănevoieădeăexpresiiăulterioareăpentruăaăc p taăoăinterpretareăcoerent ă(Langackeră 2008:490) 4. evit ănecesitateaăreevalu rii (backtracking) fie prin reconsiderarea sau prin refacerea a ceea ce a fost dejaăachizi ionată(Langackeră2008:490) 5. ordineaăprezent riiăarătrebuiăs ăfieăconform ăuneiă c iănaturaleădeăaccesămental,ăadic ăoăordonareăaă elementelorăstabilit ăpeăfundamenteănonălingvisticeă(ordineaătemporal ăsauăordonareaăcauzal ăînăcareă unăevenimentăd ăna tereăîntr-un fel oarecare unui altuia (Langacker 2008:490) 6. unădiscursătrebuieăs ăfieăcoerent iăcoeziv.ăCoeren aăînseamn ăc ătoateăseă inăîmpreun ă iăauăsensăiară coezivitatea este o chestiuneă deă legareă împreun ;ă înă modă tipică prină suprapunerea formei sau a conținutului (Langacker 2008:491). Fenomeneleă discutateă înă capitoleleă antecedenteă potă fiă puseă înă rela ieă cuă experien aă conectivit iiă conceptualeădintreăelemente.ăDe iăconectivitateaăesteăunăcontinuumăseparatădeăgradualit iă iănuădeălimiteădeă segmentareădistincteăeaăpoateăfiăcategorizat ăcaăputernic ,ăslab ăsauădiscontinu ă(VanăHoeckă2007:937/906ălaă 945/914). PentruăHoekăexist ătreiătipuriădeăconectivitate:ă puternică atunci când o expresieărela ional ăleag ădou ă elementeă componenteă deă oă manier ă explicit ă (906), slabă atunciă cândă doiă nominaliă suntă con inu iă înă acea iă unitateădeădiscursă(oăfraz ăsauăunăenun )ă,ădarănuăsuntăexplicităconecta i, iăînădiscontinuitate atunci când are loc oădeplasareădeăaten ieăîntreăceleădou ănominale.  Conectivitateaăputernic ă Conectivitateaăputernic areălocăatunciăcândăceiădoiănominaliăsuntăinterconecta iăastfelăîncâtăunulăesteă construităcaăapar inândădominionuluiăceluilalt.ăExemplulăesteă„John i-a pus o batistă în buzunarul său‖.ă John iă buzunarul suntă complemen iiă verbuluiă aă puneă (cinevaă TR_complement_autonom pune head_dependent ceva LM_complement_autonom ). Buzunarul face parte din dominionul subiectului John identificat cu TR din expresia rela ional .ăAl său esteăunămodificatoră iănuăcorespundeădirectăunuia dintreăparticipan iiăprofila iădeăverb.ăDară nominalul buzunarul său din buzunarul lui John apar ineădominionuluiăsubiectului.ăăDac ăconsider mă„profilulă verbuluiă caă fiindă oă fereastr ă deă proeminen ă careă includeă înă eaă complemen ii, neă putemă imaginaă aten iaă caă orientându-se automat de la traiector (figura) la landmark iăastfelăc treăoricare dintre complemen ii încastra iă înăobiect‖ă(907). Complemen ii unui centru de profilare iăcomplemen iiăcomplemen ilorăformeaz ăoăsecven ă puternicăinterconectat ădeăpuncteădeăreferin ă iădominioaneăînăcareăfiecareăpunctădeăreferin ăserve teăcaăpunctă de vedere (vantage point)ăpentruăaă„vedea‖ăconcep iileăcareăseăaglomereaz ăînălan ulădeăcomplemen i.ă Într-o fraz ăsubiectulătindeăs ăfieăpunctulădeăreferin ăprimară iătindeăs ăfieăloculădeăempatieăsauăpunctul deă vedereă înă sensulă înă careă „vorbitoriiă v dă câteodat ă scenaă imaginat ă prină ochiiă subiectului‖.ă Punctulă deă referin ă esteă aproapeă identică cuă ceeaă ceă seă nume teă punctulă deă vedereă doară c ă nuă implic ă deă oă manier ă subliniat ăfaptulăc ăcinevaăarăvedeaăprinăochiiăindividuluiăsauăarăaveaăexperien aăgândurilorăsaleă(900).ăObiectulă 126

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil esteăaădouaăfigur ăînăfraz .ăEsteămaiăproeminentădecâtăcelelalteănominaleădinăfraz ăcuăexcep iaăsubiectuluiă iă func ioneaz ă caă punctă deă referin ă pentruă nominaleleă dină dominionulă s u.ă Fa ă deă elementeleă dină dominionă func ioneaz ăcaăoă„lentil ‖ăconceptual ăprinăcareăconceptualizatorulă„vede‖ădominionul.ăPeădeăoăparteăpunctulă deă referin ă areă oă proeminen ăcareă îlă deta eaz ă deăcontextulă s u,ă dară apoiă seădizolv ă înă fundală exercitândă oă influen ăasupraăconstrualuluiăconcep iilorăcareăsuntăsubăfocalizareaăaten iei,ădarăelăînsu iănuămaiăocup ăcentrulă aten ieiă(897).ăDominionulăreprezint ăconcep iileăaccesateădinăperspectivaăpunctuluiădeăreferin .ăUnăpunctădeă referin ă esteă fieă proeminentă fieă apareă înainteaă altoră elementeă înă structurileă lineareă (deă exempluă alfabetul). Configura iileădeăpunctădeăreferin ă iădominionăpotăfiăstabilite,ăînr d cinateă iăconven ionale. Deasemenea anumi iă modificatori,ă înă func ieă deă semnifica iaă lor,ă potă fiă conecta iă puternică cuă profilulă frazeiă (cuă subiectulă iă obiectul,ă dară nuă înă aceea iă m sur ă caă iă complemen ii)ă (908).ă Ei suntă numi iă modificatori proces interni. Ei corespundă uneiă „p r iă interneă aă bazeiă neprofilateă dină concep iaă descris ă deă fraz ‖.ă Exemplulă luiă Vană Hoekă este:ă John a spart sticla careă poateă con ineă înă scenaă imaginat ă iă elementeă adi ionaleăcaă:ăinstrumentulă(e.g. cu un ciocan), un decor (e.g. în parc la ora cinci),ăparticipan iăperifericiă(e.g.ă în fața a cinci martori în timp ce Sally privea cu groază).ă Ace tiă modificatoriă ceă descriuă acesteă elementeă elaboreaz ă „por iuniă aleă concep ieiă semnificative, dar neprofilate, descriseă deă verbă iă astfelă seă comport ă caă complemen ii‖ă (908).ă Modificatorii proces interni elaboreaz ă elementeă caă participan iă perifericiă care nu corespundă participan iloră directă profila iă înă rela iaă evocat ă deă c treă verb,ă cadrulă temporală iă spa ială iă caracteristiciăsuplimentarealeăparticipan ilorăcentraliăcumăarăfiămodulălorădeăaăar ta,ăinten iileăsauăsentimenteleă (908). Modificatoriiă procesă interniă suntă construi iă înă dominionulă subiectuluiă fieă c ă îlă preced ă fieă c sunt în succesiunea acestuia. În film o serie de cadre analitice descriu elemente asociateăpunctuluiădeăreferin ăa aăcumă vom vedea în scena din The Silence (IngmarăBergman,ă1963).ăEleănuăsuntămetonimeăaleăcompozi ieiăglobale.ă Deseori suportul conceptual care face caă ocuren aă loră s ă fieă puternică probabil ă accesuluiă via punctul de referin ă esteă unăsistemă descriptiv (inclusivă sistemulădescriptivă ală genuluiăcinematografic).ă Deăexempluă dac ă punctulădeăreferin ăesteăunăpersonajăaflatăîntr-oădiegez ădeăsecolăXVIIIă(e.g.ăCasanovaăalăluiăFedericoăFellini), atunciăplanurileădescriptiveăurm toareăvorăfiă„ata ate‖ăacesteiădiegeze. În acest sens scena din începutul 2001: A Space Odyssey (StanleyăKubrick,ă1968)ăfigureaz ăoălung ăelips ătemporal ăîntreăneolitică iăviitorulă spa ială îndep rtat.ă Celeădou ăplanuriăsuntădiscontinueăde iătrecereaădeălaăunăplanălaăaltul,ăînăacestăcaz,ăseărealizeaz ă prinăpunctulădeăreferin ăalăpersonajuluiă(maimu ă iăom)ăalăc ruiădominionăcon ineă iăinstrumentulă(într-un caz ună osă cuă ajutorulă c ruiaă poateă vânaă iă înă cel laltă navaă spa ial ă cuă ajutorulă c reiaă omulă poateă faceă ună saltă evolutivăînăspa iu).ăSistemulădescriptivăcareăcuprindeăosulăcaăinstrumentădeăcioplităsau echivalent al unei arme iănavaăspa ial ăcaăinstrumentădeădeplasareăînăcosmosăpermităconstruc iaăconceptual ăaăunuiădominionăaccesibilă omuluiă(precursoruluiăs uămaimu aăcât i omului contemporan). PentruăLangackerăadjectivele,ăadverbeleă iăprepozi iileăprofileaz ărela iiănonăprocesuale,ănonătemporaleă (rela iiăaleăc rorăevolu ieăînătimpănuăesteăfocalizat ăciăesteăv zut ăholisitc,ăatemporal)ă(Langackeră2008:ă99).ă Rela iileă suntă dependenteă deă participan iiă laă rela iaă dat ă iară traiector iă landmark dină acest ă rela ieă potă fiă laă rândulălorărela iiă(Invitații au plecat înainte ca ea să fi ajuns aici) (115). Prepozi iileăprofileaz ădoiăparticipan iă focali (traiector respectiv landmark;ă fieă obiectă fieă rela ieă laă rândulă lor).ă Adjectiveleă profileaz ă ună singură participantă focală iă anumeă ună traiector care este un lucru (fast worker / muncitor rapid o mutare excelentă) (116);ăcalific ăunăactor.ăAdverbeleăfocalizeaz ăună traiector careăesteăoărela ieă iăcalific ărela iaă(work fast / a munci repede sau a muta excelent). Adverbeleă calific ă contextulă sauă decorulă (outside, the crowd was getting restless / afară, mulțimea devenea nelini tită).ăPrepozi iileăindic ăloca iaă(she put it on the shelf) sau instrumentul (he was stirring the soup with a spoon). Construc iaăcomplementăvsămodiferăprofileaz ăconstruc iiăconceptualeădiferite. În frazele: he tried to annoy his mother (construc ieă deă tipă complement)ă vsă he cried to annoy his mother (construc ieădeătipămodificator). To annoy his mother esteăcomplementăfa ădeăto try pentruăc ăspecific ă oă activitateăschematic ăesen ial ă semnifica ieiă verbului,ă int ă c treă careă eă direc ionatăefortulă subiectului.ă Prină contrast to cry desemneaz ăoăreac ieăemo ional ăînăcareănuăesteăinerent înăsemnifica iaăsaăfaptulădeăaăfaceăună 127

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil efortăcon tientăpentruăaărealizaăunăscop.ăFrazaăindic ăfaptulăc ăplânsulăesteăinten ionatăs ăoăiriteăpeămam ,ădară acestă lucruă nuă esteă inerentă înă semnifica iaă verbului. To annoy his mother esteă oă contruc ieă adverbial ă modificator alănucleuluiăpropozi ionalăhe cried careăspecific ăaceast ăac iuneă(204).ă Adverbeleă iăconstruc iileăadverbialeăcalific ăocuren eleăînătermeniădeăpropriet iădeăgenulătimpul,ălocul,ă maniera,ă gradul,ă varia ia,ă mijlocul,ă scopul,ă atitudinea,ă judecataă epistemic ă (362)ă :ă she was walking very unsteadly (adverbulă deă manier ),ă he reluctantly agreed to settle out of court (adverb de atitudine) sau undoubtedly they made the wrong decision (adverbulă exprim ă oă judecat ă epistemic )ă (362).ă Deasemenea propozi iileă subordonateă adverbialeă caracterizeaz ă propozi iaă principal ă aă uneiă frazeă cuă referin ă laă timpul,ă mijlocul, cauza sau scopul (419-420). Exemplul ales de Langacker este Alice left before Bill arrived / Alice a plecat înainte ca Bill să fi ajuns).ă Înă acestă exempluă ună conectoră deă tipă prepozi ional sau, altfel spus , o conjunc ie – before – leag ăceleădou ăpropozi ii.ăAl iăconectoriăsuntă:ădup ,ăcând,ăînătimpăce,ădac ,ăpentruăc ,ăînă pofidaăetc.ăEiăprofileaz ăoărela ieănonprocesual ăceăcon ineăînăsemnifica iaăsaăună traiector iăunălandmark. În frazaăcitat ă Alice left este traiector alăconectoruluiă iă Bill arrived este landmarkul rela iei.ăCele dou ăpropozi iiă specific ă traiector / landmark alăconectorului.ă Astfelăpropozi iaă adverbial ăspecific ă landmark al conector ca complement. Darăpropozi iaăadverbial ă– before Bill arrived - modific ăpropozi iaă„principal ‖ă– Alice left. Ea caracterizeaz ăpropozi iaăprincipal ăcaămodificator.ăExist ădou ăinterpret riăaleăfrazei.ăUnaăînăcareăpropozi iaă subordonat ă– before Bill arrived – este doar un modificator adverbial al c rui profil seăestompeaz în favoarea profilului compusului, eventul lui Alice care pleac ă ce elaboreaz ă maiă înă detaliuă ceeaă ceă esteă exprimată schematicăînăconstruc iaăconceptual ădinăpropozi iaăsubordonat .ăÎnăaădouaăinterpretareăceleădou ăpropozi iiăî iă men inăprofilulăînăexpresiaăcompus.ăFrazaăesteăoăstructur ădeăcoordonareănuădeăsubordonare. Langackeră remarc ă faptulă c ă ocuren aă profilat ,ă de iă esteă inclus ă într-oă ancorare,ă poateă fiă în eleas ă independentă caă oă fraz ă complet .ă Altfelă spus, propozi iaă subordonat ă prezint ă ă „oă anumeă rezisten ă laă aă fi subordonat ă înă manieraă înă caeră profilulă s uă esteă suprascrisă (overridden)‖ă (421).ă Poateă s ă fieă cazul în care interlocutoriiă auă op iuneaădeă aă re ineă profilulă s uăindependentă deă greutateaă iăimportan aă saă înă contextulăs uă semanticăoriăstatusulăs uăînădiscursă(421).ă Revenind, conectoriiă asociaz ă propozi iaă principal ă cuă ceaă subordonat ă specificândă tipulă deă rela ie:ă temporal ă(înainte, după, până când),ăcauzal ă(din cauză, pentru că),ăconcesiv ă(de i, în pofida),ăcondi ional ă (dacă, în caz că) etc. Dină acesteă exempleă putemă vedeaă c ă ună plană analitică poateă s ă seă afleă într-oă rela ieă deă complementă (s ă elaboreze prin profilare autonomăceeaăceăspecific ăschematicăoărela ieădat de tip e-site din planul centrului de profilare)ă i,ă laă ună altă nivel,ă poateă s ă aibeă oă rela ieă deă tipă modificator dependent ce specific ă ceeaă ceă esteă elaboratăprinăprofilareădeăc treăplanulăcentru de profilare autonom. Prin profilare, ca complement, planulă secundă î iă p streaz ă pregnan aă deă profilareă autonom ă fa ă deă planul centru de profilare aăc ruiădependen ăarăfiăestompat .ăDar,ăpe deăalt ăparte,ăelăî iăp streaz ă iărela iaădeă element dependent de profilul planului centru de profilare autonom.ă Înă acesteă condi iiă sistemulă descriptivă ală planului principal, centrul de profilare, va clarifica statutul dominant de complement sau modificator al planuluiă „subordonat‖.ă ă Amă v zută deasemeneaă înă cazulă „femeia‖ă vsă „Hitchcock‖ă c ă direc iaă deă interpretareă depinde de alegerea unui profil centru de profilare autonom (femeia sau Hitchcock)ă peă careă cel laltă îlă caracterizeaz ăcaămodificator.ăStructuraăcompusăvaăre ineăprofilulăunuiaădintreăplanuriă iăvaăestompaăpregnan aă celuilalt.ăDesigurăc ăelementeleăpotăfiăinterpretateăcaă iăelementeăparticipanteălaăoăstructur ădeăcoordonareă(deă genul:ăxă iăyă iăz)ăcuădou ăprofileăcoexistent.ăPlanurileăconjuncteăsunt, în acest caz, elemente egale aflate într-o rela ieăsimetric .ăNiciăunulănuăseăafl ăînădominionulăceluilaltă iăneăafl m înăfa aăuneiădiscontinuit i.ă Langackeră maiă men ioneaz ă structurileă înă careă propozi iaă subordonat ă modific ă expresiaă nominal .ă Coresponden aăareălocăîntreăreferentulănominalăalăpropozi ieiăprincipaleă iăunăparticipantădinăprocesulădesemnată deăpropozi iaăsubordonat ărelativ .ăAcestăelementănumităpivotăareăunărolăatâtăînăsubordonat ăcâtă iăînăpropozi iaă principal ă ceă con ineă nominalulă modificat. În fraza the book I was reading offended her / cartea pe care o citeam a ofensat-o propozi iaă subordonat ă relativ ă I was reading / o citeam modific ă cartea . Cartea este pivotul. El este atât traiector înă propozi iaă principal ăundeă areă rolulă deă subiectă câtă iă landmark înă propozi iaă relativ (423-424). 128

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil

Conectivitateaăscenicăspa ial . Langackerăvorbe teădespreăprofilele compactate / fuzionate (conflated profiles),ăadic ăaceleăexpresiiăînă care profilul structurii compozit nu este identificat cu nici ună profilă dină vreoă structur ă component ă luat ă individuală ciă cuă entitateaă complex ă ob inut ă dină fuzionareaă lor.ă Profilulă fiec reiă structuriă componentă corespundeă uneiă fa eteă aă profiluluiă structuriiă compozit.ă Numaiă împreun ,ă colectiv,ă formeaz ă întregul. De exemplu în fraza: aparatul tău de fotografiat este sus, în dormitor, în dulap, pe raftul de sus expresia localizeaz ă traiectorulă prină „zoomă in‖ă succesiviă c treă ariiă dină ceă înă ceă maiă mici.ă Fiecareă elementă locativă plaseaz ătraiectorulă într-oă loca ieă restrâns ă peă careă urm torulă oă preiaă caă ariaăimediat ă pentruă interpretareaăsaă (Langacker 2008: 194-6).ă Planurileă cinematograficeă analiticeă construiesc,ă deă oă manier ă similar ,ă indiciiă necesariă form riiă uneiă sceneă complexeă ceă reprezint ă fuziuneaă rela iiloră componenteă dintreă ună traiectoră iă oă loca ieădinăinteriorulăunuiăspa iu.ăTraiectorulăesteăfrecventăconceptualizatorulă– personajul - care se poate afla în interiorul unei camere sau poate fi un substitut conceptualizant (camera ca privire subiectiv exploratorie a unui spa iuădiegeticăinterior:ăoăcas ,ăoăînc pere). Un exemplu de privire exploratorie apare la începutul filmului L’Annee derniere a Marienbad (Alain Resnais, 1961).  Conectivitatea slab ă Rela iiă slabe de conectivitate apar atunci cînd modificatorii nuă elaboreaz ă niciă oă parteă aă concep ieiă invocat ădeăfraz .ăInăacesteăsitua iiărela iaădintreămodificatoriă iăalteăelementeădinăfraz ăesteăslab ă iă„nuăexist ă oă direc ionareă aă aten ieiă automat ă deă laă profilulă frazeiă laă modificator‖ă (908).ă Modificatorii sunt proces externi. Acest gen de modificatori aduc un comentariu asupreaă con inutuluiă frazeiă sau descriu o lume imaginat ănecesar ăîn elegeriiăfrazei (908). Printreăace tiaăseănum r ăelementeleăcareăelaboreaz ăspa iiămentaleă (modificatoriăcareădefinescăoălumeăimaginar ăsauăunăpunctădeăvedereăînăcareăfrazaăesteăcontextualizat ),ăfrazeă careă rela ioneaz ă frazaă dat ă cuă discursulă iă comentariiă iă aduceriă aminteă ( aftertoughts). Exemplele lui Van Hoek sunt: Tom Cruise este acuzat de omor în ultimul său film. Rosa c l re teăunăcalăînăfotografiaăei realizat ădeăBen. John este descris ca un om de maniere în biografia sa .  Discontinuitatea Discontinuitatea apareăatunciăcândăceleădou ăelementeăsuntăseparateădeăoăschimbareăaten ional ăînăcareă nici unul nu se afl în dominionul celuilalt (911). Discontinuitatea depinde de genul de text. Dintr-un alt unghi de abordare constat m c ă modeleleă deă eventă auă caă limit ă percep iaă schimb riiă deă mi care,ăschimb rileădeăcondi iiănarative majore (spa iu,ătimp,ăpersonajeleă iăinterac iunileădintreăeleăprecumă iă interac iunileă loră cuă obiectele,ă rela iileă cauzaleă iă scopurileă personajelor)ă iă îndeplinireaă scopuluiă ac iuniiă reprezentate.ăModeleleădeăeventă iăschemeleădeăeventărespectiveăasigur ăcontinuitateaăpercep ieiăeventuluiăînă pofidaă uneiă structuriă deă suprafa ă expresiveă (t ieturileă deă montaj)ă (Zacks,ă 2011: 1489–1517). T ieturileă deă montajă careă opereaz ă discontinuit iă spa iale, temporale,ă dară suntă continueă înă ac iuneă i nu produc discontinuit iăconceptuale.ăDiscontinuit ileădeămontajăaleăac iuniiăauăavutăimpactăputernicăasupraăsegment riiă înă eventuriă discrete,ă generândă unit iă deă ac iuneă independente,ă iară discontinuit ileă produseă prină t ieturileă deă montaj au produs efecte minore. T ieturileădeămontajăsuntăasociateăunorăschimb riădeăactivitateăînăariileăvizualeă deăprocesareăimediat .ăSchimb rileăspa io-temporaleă iădeăac iuneăauăprodusăpaterneădiferiteădeăactivareă iăauă adusădovadaăc ă„mecanismeăspecializateăaleăunorăregiuniădeăprocesareăperceptual ădeănivelăînaltăsuntăangajateă înăaămen ineăcontinuitateaăac iuniiăînăfa aădiscontinuit ilorăspa iotemporale‖ă(Zacksă2011:1489) Putemă consideraă cuă titluă deă ipotez ă c ă sistemulă descriptivă esteă activată deă c treă ună modelă deă situa ieă descriptiv ă (realizată deă c treă profilareaă perceptual ă particular ă aă uneiă scene).ă Profil rileă particulareă iă categoriz rileă operateă înă cadrulă recunoa teriiă deă paterneă iă obiecteă suntă sanc ionateă deă c treă scheme;ă suntă instan ieriă aleă unoră scheme. Un elementă majoră pentruă creeareaă continuit iiă esteă dată deă punctulă deă referin ă personaj (un conceptualizator aflat în interiorul diegetic al scenei reprezentate) ce are asociat un dominion 129

Capitolul 5 - “ he e de o st u ție o eptuală î fil conceptual. Totăcuătitluădeăipotez ăputemăspuneăc ăt ieturileădeămontajăîn interiorul dominionului, al modelului deăsitua ie,ă iăîn interiorulăunuiăsistemădescriptivănuăproducădiscontinuit i.ăModelulădeăsitua ie,ăcaă iămodelulă de event, reprezint ă oă activareă deă scurt ă durat ă înă memoriaă deă lucruă iă esteă asociat ă simul riloră corporale. Schemeleă caă abstractiz riă extraseă dină experien ă permită recunoa tereaă obiecteloră iă sceneloră reprezentate.ă Sistemeleădescriptiveăsuntămatriceădeădomeniiăconceptualeăceăreunescăinforma iiăenciclopediceă(parteăsimul riă parte cultural dobândite ca eticheteăpentruădefini ii)ădinămemoriaădeălung ădurat .ăSistemul descriptiv este mai sensibilălaădefini iileălingvistice iălaămediulăculturalăcareăîl formeaz .ăModelulădeăsitua ie este mai dependent deăexperin aăsenzorimotorieăiarăsistemulădescriptivăesteămai dependent de medierea experien ei lingvistice (vă iă Borghi & Binkofski 2014: 19 sq). Intensitateaă activ riiă uneiă re eleă interne din sistemul descriptiv este dependent ădeămodelulădeăsitua ieăsauădeăprofilareaăparticular ăaăsceneiăreprezentate.ăProfilarea este un punct de acces într-oă re eaă enciclopedic iă activeaz ă oă zon ă deă noduriă proxime.ă Activareaă noduriloră dină re eaă depindeă deă distan aă dintreă punctulă deă accesă iă diferiteă noduri.ă Distan aă esteă definit ă deă num rulă opera iiloră semantice de tip metonimicăoriămetaforicănecesareăacces riiăunuiănod succesiv dinăre ea.ă

130

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță

Capitolul 6 - Punctul de referin Introducere Punctulădeăreferin reprezint capacitateaănoastr ădeăaăinvocaăoăentitateăconceput ăînăcalitateădeă punct de referință (R) pentru a stabili un contact mental cu o alta; altfel spus reprezint ă capacitateaă de a accesa mentalăoăentitateăprinăoăalta.ăEntitateaăaccesat ăesteă intaă(T)ăînărela iaădeăpunctădeăreferin .ăSetulădeăentit iă accesibile cu ajutorul sau printr-ună punctă deă referin ă (setulă deă inteă poten iale oriă deă entit iă asociate) sunt colectiv denumite dominionul (D) (Langacker 2009:46). PentruăLangackerăconstruc iileăposesiveăauăcaăvaloareă semantic ăschematic ărela iaădeăpunctădeăreferin (47).ăDiverseătipuriădeărela iiăauăvaloareăprototipic ăcumăarăfi proprietatea,ă rela iileă deă rudenieă oriă rela iileă parteă – întreg (82).ă Înă englez ă posesorulă reprezint ă punctulă deă referin ăconceptualăceăofer ăaccesămentalălaăentitateaăposedat ă( the mayor’s cellphone, Zelda’s quilt, my foot, the baby’s diaper, their office, his problems, my bus, the student’s qualifications etc).ăEsteădeăremarcatăc ăînă român ăentitateaăposedat ăesteăpunctulădeăreferin ă(fusta Zeldei, telefonul primarului, piciorul meu, scutecele copilului, biroul lor, problemele sale, autobuzul meu, calificările studentului etc). Înă acestă tipă deă rela ieă ună conceptualizator (C)ăatrageăaten iaăc treăoăentitateăcareăserve teăcaăpunctădeăreferin ă(R).ăAceast ădirec ionare aăaten ieiăevoc ăunăsetădeăentit iăasociate colectivădenumiteădominionulă(D)ăînăcareăunaăesteă intaă(T).

Punctulă deă referin ,ă fa ă deă elementeleă dină dominion,ă func ioneaz ă caă oă parteă central ,ă dară subiectivă construit ă aă fundalului.ă Esteă oă parteă esen ial ă aă „lentilei‖ă conceptualeă cuă ajutorulă c reiaă conceptualizatorulă „vede‖ădominionul.ăPunctulădeăreferin ănuăesteăelăînsu iăcentrul aten iei.ăPeădeăoăparteăpunctulădeăreferin ăesteă selectatăpentruăc ăieseăînăreliefăfa ădeăcontextulăînconjur tor (chiară iăprinăfaptulăanteceden ei)ă i,ăpeădeăalt ă parte,ă punctulă deă referin ă seă „contope teă înă fundal‖.ă Elă exercit ă oă influen ă asupraă construaluluiă concep ieiă aflate în centrul aten iei,ădarănuăocup ăcentrulăaten ieiă(GeeraertsăȚăCuykensă2007: 928 / 897 – Van Hoek). Un elementătindeăs ăfieăpunctădeăreferin ădac ăesteăproeminentăsauăapareămaiăîntâiăînăsuitaăexpresiv ăliniar ă(898).ă Proeminen aăapareăînăurmaăasimetrieiăfigur /fundalăsauădistinc ieiăprofil/baz .ăPreceden aălinear ăreprezent ălaă rândulăs u unăfelădeăproeminen .ă „Rolulăsubiectuluiăcaăpunctădeăreferin ăprimarăîntr-oăfraz ăreprezint ă iăfaptulăc ăacestaătindeădeăaă fiăloculăempatieiăsauăalăpunctuluiădeăvedereăînăsensulăînăcareăvorbitoriiăî iăimagineaz ăoăscen ăprinăochiiă unui subiect. Chiar iăatunciăcândănuăoăfac,ătotu i,ăsubiectulăfunc ioneaz ăcaăunăpunctădeăreferin .ăUnă punctădeăreferin ăesteăaproapeăidenticăcuăceeaăseănume teăînămodănormalăunăpunctădeăvedereăcuăexcep iaă faptuluiăc ăunăpunctădeăreferin ănuăareănevoieăs ăimpliceădeăvreoă manier ăcapital ăîn faptulăc ăcinevaă vedeăprinăochiiăunuiăindividăsauăexperimenteaz ăgândurileăluiăsauăei.‖ă(899) 131

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță „Singurulălucruănecesarăpentruăaăfaceădintr-unăpunctădeăreferin ăunăpunctădeăvedereădeplinăesteă sentimentulăaccentuatăc ăcinevaăempatizeaz ăcuăoăpersoan ăparticular ăsauăc ăvedeăprinăochiiăluiăsauăei.ă Empatia totu iăesteăoăchestiuneădeăgradualitate.‖ă(912)ă71 . Teoriaămin iiă– TOM Oăexplica ieăaă„coeren ei‖ădeăatribu ieăpeăcareăspectatorulăoăsimteăatunciăcândăînăprimulăplanăavemăună personaj careăprive eăoff-cadruă iăînăplanulăsecundăavemăobiectulălaăcareăprive teă ineădeămodulăînăcareăoameniiă construiescăînc ădeălaăprimeleăluniădeăvia ăconfigura iaăuneiă„teoriiăaămin iiă(TOM).ăIn elegemăc ăunăpersonajă seăuit ălaăobiectulădinăplanulăsecundădatorit ăfaptuluiăc ăîn elegemăc ăelăse gânde te la acel obiect. Aăurm riăoă privireăînseamn ăaăîn elegeăc ăexist ăoăleg tur ăîntreăobiecteă iăgândireă iăc ăacestălucruăesteăutilizabilăpentruăaă împ rt iăaten iaăcuăaltcineva.ă Abilitateaăini ial ădeăaămonitoriza comportamentulă iăorient rileădeăaten ieăaleă altoră entit iă esteă esen ial pentruă aă dezvoltaă aptitudinileă necesareă pentruă în elegereaă inten iiloră lor.ă Astfelă copilulădeălaăoăvârst ăfraged ăesteăpre-determinat a- iăfocalizaăaten iaăpeăfe eă(facelike objects)ă iăî iăfixeaz ă aten iaăpeă inteăindicateăcuăajutorulămi c rilorăoculareăaleăunuiăaltăagentă(veziăLevin,ăHymelăȚăBakeră2013:244ă sq). Acesteăobserva iiăîns ănuăgaranteaz ăc ăcopilulă iăîn elegeăst rileămentaleăaleăceluilalt.ăDeăabiaăpeălaă9ăluniă copilul prezint ă comportamenteă simptomă aleă faptuluiă c ă realizeaz ă c ă cinevaă utilizeaz ă oă direc ionareă iă oă focalizareă aă aten ieiă iă opereaz ă asupraă acesteiă focaliz ri.ă Altfelă spus, copilulă în elegeă c ă împarteă aten iaă orientat ă c treă oă int ă cuă ună altă privitoră (247). iă mi c rileă oriă ac iunileă cuivaă suntă schematizateă prină teoriaă min iiă sauă altfelă spusă sufer ă oă atribuireă deă credin e,ă dorin eă iă scopuri.ă Experimentulă luiă Heideră iă Simmelă (1944, https://www.youtube.com/watch?v=n9TWwG4SFWQ )ă arat ă c ă spectatoriiă unoră mi c riă peă ecrană aleă unorăobiecteădeăgenulăcercuriăoriătriunghiuriăinterpreteaz ămi c rileăcaăac iuniăsauăoăserieădeăeventuriădotateăcuă oăstructur ăcauzal ă(caă iăcumăarăfiăagen iăumani).ă Totu iăexist oăvariabilitateăînă„adâncimea‖ăcuăcareăTOMă esteăaplicat ăpentruăaăinterpretaăeventuriă(248).ă Inăimagineaădeămaiăjosăconfigura iaăspa ial ăfigur ăvsăfundalăesteădeterminat ădeăadoptareaăunuiăpunctădeă referin

Dac ă seă adopt ă oă pozi ieă deă cadruă deă referin ă subiectivă (vorbitorulă sauă enun torulă oriă conceptualizatorulăreprezint ăelementulădeăsituare ; projector-based) atunci expresia „înăfa ‖ăprofileaz ăozn71

„The su je t s ole as p i a efe e e poi t ithi the lause ea s that it also te ds to e a lo us of e path o point of view, in the sense that speakers sometimes view the imagined scene through the eyes of the subject. Even when they do not, however, the subject still functions as a reference point. A reference point is almost identical to what is commonly called a point of view, except that a reference point need not involve any salient sense that one is seeing th ough the e es of the i di idual o e pe ie i g his o he thoughts. „The o l thi g eeded to ake a efe e e poi t a full-fledged point of view is a vivid sense that one is empathizing ith a pa ti ula pe so o seei g th ough his o he e es. E path is ho e e a atte of deg ee.

132

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță ul din prim plan (vezi Evans 2006 :71-75).ăInăacesteăcazuriăvorbitorulăî iăproiecteaz ăloca iaăsa de vizualizare caă ună cadruă deă referin .ă Dac ă îns ă cadrulă deă referin ă esteă locală spa ială ( ground based) atunci ozn-ul din planulătreiăesteă„înăfa ‖,ăi.e.ăînăfa aăgrupuluiădeăozn-uri. Concep iaătemporalit iiăseăbazeaz ădeasemeneaăpeă modele cognitive concurente :ămodelulăînăcareătimpulăseămi c ăfa ădeăunăobservatorăstatic,ămodelulăînăcareăună observatorăseămi c ădeaălungulăaxeiătemporaleă iămodelulăînăcareădou ăevenimenteăsuntăsituateăunaărelativăfa ă deăcealalt ă(Evansă2006 :84-87) 72 . Dominionul unui punctădeăreferin ăseăextindeălaăelementeleălaăcareăesteăconceptualăconectată iăpoateăfiă descrisă caă oă conectivitateă puternic ă sauă slab ă (Vană Hoekă 2007:898).ă Leg turileă puterniceă iauă formaă complementuluiă iămodificatoruluiă(906ăsq).ăModificatoriiăaducăelementeăconceptualărela ionateăcuăelementulă profilată deă oă expresie.ă Eiă elaboreaz ă por iuniă semnificative,ă dară neprofilateă aleă concep ieiă profilateă ( iă auă înă acesteăcondi iiăunăcomportamentăsimilarăcomplementului).ăAce tiămodificatoriădescriuăparticipan iiălaăo scen ă careă nuă corespundă laă participan iiă profila iă înă rela iaă verbului ;ă contextulă sauă decorulă spa ială oriă temporală iă caracteristiciă suplimentareă aleă participan iloră centraliă cumă ară fiă aspectulă lor,ă inten iileă sauă sentimenteleă loră (908). Deasemenea conectivitateaă poateă fiă slab .ă Modificatoriiă „proces-extern‖ă includă constructoriă deă spa iiă mentaleă (modificatoriă careă definescă oă lumeă imaginar ă sauă ună punctă deă vedereă înă careă expresiaă esteă contextualizat );ăfrazeăcareărela ioneaz ăpropozi iaălaăunădiscursămaiălargă iăcomentariiă(909). Discontinuitatea apare atunci când cei doi nominali suntăsepara iădeăoăschimbareădeăaten ieă iăniciăunulă dinăelementeleănominaleănuăseăafl ăînădominionulăceluilalt (911). Oă observa ieă interesant ă pentruă domeniulă profil riiă cinematograficeă oă reprezint ă noteleă luiă Langackeră referitoare la schema posesiei (2009). Expresiile posesive evoc ă faptulă c ă Ră – punctulă deă referin ă - are un control activ asupra lui T - intaăconceptualiz rii.ăAcestălucruăfunc ioneaz ăcaăobiectulăconcep iei.ăDominionul poateăfiăîn elesăcaăsetulădeă inteăasupraăc roraăRăexercit ăcontrol,ăregiuneaădinăsferaădeăactivitateăaăpunctuluiădeă referin .ăÎnăfiguraă4.2ăesteăreprezentatăcuăoăs geat ăcontinu .ăDeasemeneaăînăaceea iăfigur ăs ge ileăpunctate reprezint calea de acces mental a conceptualizatorului. Activitatea lui C (conceptualizatorul) nu este parte a situa ieiă descriseă ciă esteă subiectivă construit .ă Esteă ună aspectă ală procesuluiă deă conceptualizareă careă nuă esteă elă însu iăconceput.ăAceast rela ieăconstruit ăînăcareăCăinvoc ăunăRăcaăpunctădeăreferin ăpentruăaăaccesaămentală unăTăreprezint ăschemaăposesivelor.

Celeădou ăc iădeăaccesă– controlulăobiectivăalăluiăRă iăaccesulămentalăalăluiăCă – suntăapropiate.ăRela iaă obiectiv ăaăluiăRăc treăT aduceăbazaăpentruărela iaăsubiectiv ăaăluiăCăcareăutilizeaz ăRăpentruăaăaccesaămentalăT.ă Înă virtuteaăfaptuluiăc ăCăcapteaz ăcontrolulăluiăRăasupraăluiăTăelătraseaz ăoăcaleămental ădeălaăRălaăT.ăCaleaă mental ăsubiectiv ăaăluiăCăesteăimanent ăînăconcep iaărela ieiăobiective:ăcaleaămental ăsecven ial ădeăaccesă– 72

Dease e ea o epția t e utului și iito ului pot fi situate î fu ție de o ito și de a esul său la i fo ații. Astfel trecutul poate fi o eput a fii d î „fața a estuia dat fii d ă este fo at di t -o se ie de ele e te u os ute deja și de i izi ile; t e utul este eea e a ăzut, e pe i e tat și u os ut ia iito ul, a fe o e e u os ut, poate fi situat î „spatele o ito ului “ eetse .

133

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță maiă întâiă conceptualizareaă luiă Ră iă apoiă aă luiă Tă – esteă ună aspectă inerentă ală conceptualiz riiă luiă Ră careă controleaz ăpeăTă(Langackeră2009:85).ă Înăexempleleăurm toareăesteădificilădeăaăidentificaăoăform ăprinăcareăRăobiectivăcontroleaz ăsauăareăună accesăprivilegiatăasurpaăluiăT.ăRolulăposesoruluiăesteăunulăpasivăde iăelăfunc ioneaz ăcaăunăpunctădeăreferin ă iă reprezint ăunăpunctădeăaccesămentalăinvocatădeăconceptualizatoriăpentruăaăidentificaăoă int ăparticular : his age; the dog’s enormous size; the applicant’s nationality; the table’s rough surface; my critics; the door’s hinges; their situation; șennedy’s assassination; our very existence; the car’s present location; her complexion; the year’s most tragic event; the moon’s average surface temperature Pentruă Langackeră rela iaă dintreă prototipulă posesivă iă schemaă posesivă esteă oă instan ă aă subiectiviz rii, adic ăaăinstan eiăînăcareăoărela ieăobiectivăconstruit ădispareă iălas ăloculăuneiărela iiăconstruiteăsubiectivăcareă eraăimanent ăînăconcep iaăsaă(85). Posesivele servesc iă înă aă ancoraă diverseă entit iă (lucruriă sauă procese)ă (88).ă Deă exemplulă înă fraza:ă Arthur’s nephew („nepotulă luiă Arthur‖)ă pentruă scopulă discursivă „nepotul‖ă esteă identificat: el este nepotul lui ArthurălocalizatăînădominionulăluiăArthură(deciămentalăaccesibilăprinăconcep iaăluiăArthur) (88). Predica iileădeăexisten ăsuntăoăform ăgeneralizat ,ămaximalăschematic ăaăuneiăspecifica iiălocativeă(98)

În mod tipic o expresieă locativ ă identific ă oă regiuneă delimitat ă înă careă oă entitateă poateă fiă g sit ă prină invocareaă unuiă obiectă deă referin .ă Obiectulă deă referin ă esteă ună punctă deă reperă fa ă deă careă seă specific ă ună domeniu de cercetare (99).

Oă alt ă manifestareă aă rela ieiă deă punctă deă referin ă seă manifest ă înă construc iileă cuă ună topic. Aceste construc iiă suntă construiteă dintr-un nominal – careă func ioneaz ă caă topică – urmată deă oă fraz ă careă exprim ă oă propozi ieăreferitoareălaătopică(dou ă„ferestreădeăaten ie‖ăfiecare cu un profil diferit). De exemplul nominalul profileaz ăunăobiectăiarăpropozi iaăunăproces De exemplu : 134

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță Your uncle, he really should get married. / Unchiul tău, chiar ar trebui să se căsătorească. That colour, I just don’t like it. / Culoarea asta, chiar nu-mi place. The lottery, I never have any luck. / Loteria, n-am avut niciodată noroc. Aăspuneăc ă„faceăreferin ăla‖ăînseamn ăc ăpropozi iaăseăpotrive teăundevaăînăcorpulădeăcuno tin eăevocată de nominalul topic (48). Profilul nominal poate fi caracterizat ca punctă deă referin ,ă corpulă deă cuno tin eă asociatăcaăfiindădominionulăaccesibilăprinăacestaăiarăpropozi iaăcaăoă int ă(unăelementăînădominionulăpunctuluiă deăreferin )ă(48).ă Construc iiăcuădublu subiect (49) Ună punctă deă referin ă esteăreprezentată deă profilareaă metonimic ă aă uneiă entit i.ă Adic ă profilareaă zoneiă active a uneiăentit iăprofilate.ă Un experiment citat de Barsalou (video, Brain’s Modality Specific Systems – [19:10] httpswww.youtube.comwatchv=jdzI9FN0jwwă )ă demonstreaz ă c ă în elegereaă aă dou ă fraze în care apare cuvântulă „pas re‖ă („Pas reaă st teaă lini tit ă înă copac‖ă iă „Pas reaă aă zburată repedeă deaă lungulă cerului‖)ă esteă corelat ă cuă oă simulareă corespondent ă aă formeiă obiectuluiă (cuă aripileă închiseă /vs/ă cuă aripileă deschise).ă Altfelă spusăsimulareaăcon ineă iăoăcomponent ăvizual ăprofilat .ăPutemăastfelăextrapolaăfaptulăc ăo anumit ăprofilareă vizual ăareăconsecin eăasupraăconceptualiz riiăobiectului.ă Totăunăpunctădeăreferin ăesteăreprezentatădeăpersonajulăprofilat. În cazul în care o profilare particular ăînă cadru/planăaăunuiăobiectăesteăînărela ieăcuăunăpunctădeăreferin ă(unăpersonalăexperimentatorăalădiegezei)ăeaăareă consecin eăasupraămoduluiădeăstructurareăalăsimul riiă diegetice (sistemădescriptivă iăscript).ăExperimentatorulă personaj este un punct deăreferin ăpentruăoăsimulareădiegetic ăaămoduluiăînăcareăoăentitateăsentient ă(cuăcareă spectatorulă empatizeaz )ă areă oă rela ieă cuă oă diegez .ă Tr s turileă sauă qualiaă profil riiă operateă deă c treă camer ă (profiler) – de exemplu un plan doi bluratădeăoăfilmareăcuăoăfocal ălung ă– suntăatribuiteăexperien eiăsimulateăaă experimentatoruluiăpersonaj.ăEleăcaracterizeaz ăexperien aăsaăaădiegezei.ă Exist ă oă ambivalen ă aă situa iiloră înă careă conceptualizareaă esteă deă atribuită simul riiă experien eiă experimentatoruluiăpersonajăsauăreprezent riiăsaleăoperateădeăc treăcameraădeăfilmată(profilerul)ă(veziăînăacestă sens Langacker 2009:194 sq; fig.7.4). Putem considera cazurile de discurs cinematografic în care avem un cross-cutting (montaj paralel) c tre oăscen ăînăcareăaparăal iăprotagoni ti,ădiferi iădeăpersonajulăpunctădeăreferin .ăConceptualizareaăacesteiăsceneă secundeăesteăoperat ădeasemeneaăînărela ieăcuăpunctulădeăreferin ăalăexperimentatoruluiăpersonajăprincipal. Deasemeneaă seă poateă spuneă c ă regizoriiă – prină folosireaă dup ă oă t ietur ă deă montajă aă uneiă mi c riă deă camer ă oriă aă mi c riiă unuiă obiectă înă imagineă ceă nuă reprezint ă ună substitută ală unuiă plană deă situareă – ajut ă spectatorulăs ăsegmentezeămentalăfilmulăînăevenimenteăseparate.ăActivitateaăvizual ădatorat ămi c riiăintroduceă semnalulăînceperiiăunuiăaltăevenimentăsuit ăînchis ădeăac iuni.ăMi careaăesteăunăindiceăutilăatâtăînălumeaăreal ă câtă iăînălumeaăfilmuluiăpentruăaăidentificaăînceputulăuneiăsuccesiuniădeăac iuniă iăaăunuiăevenimentă(Brunick,ă Cutting & DeLongă2013:140ăceămen ioneaz ăoăserieădeăstudiiăaleăluiăSpeeră iăZacks).ăMi careaăpoateăfiăcorelat ă cuă ună punctă deă referin ă conceptuală ce-iă permiteă spectatoruluiă accesulă laă oă secven ă deă elementeă conexeă conceptualeă(oăscen ăsauăunăevent diegetic).

The Silence (Ingmar Bergman, 1963)

135

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță 1

2

3

4

5

6

7

8

10

11

12

13

14

15 The Silence (Ingmar Bergman, 1963)

În acest exemplu cinematografic planurileăcareăurmeaz ăcopiluluiăcareăprive teăafar ăsauăînăînc pereănuă reprezint ă strict punctulăs uă optic deăvedereăciăreprezint ăexpresiiăcareăprofileaz ăunădominionăaccesibilăprină personajă caă punctă deă referin . Obiectele reprezentate diegetic în aceste cadre suntă inte,ă adic ă elementeă dină dominionulăpunctuluiădeăreferin Pozi iaă în plonjeu a camerei de filmat din planurile 1,ă 3ă iă 4ă reia, ca modificator, modul de conceptualizareă aă unuiă punctă deă referin ă (b iatul)ă aă inteiă concep ieiă (decorulă diegetică exterioră ală str ziiă aglomerate).ăDeasemeneaăcadreleădeăaten ieădinăplanurileă10ă iă11ăprofileaz ăobiecteăaccesateăviaăpunctulădeă referin .ă Zonaă activ ă aă obiectuluiă priviriiă (picioareleă mamei)ă reprezint ă complementulă actuluiă deă aă priviă ală b iatuluiăiarăunghiulădeăfilmareăcaracterizeaz ămodulăs uădeăaccesăconceptualăreprezentândăunămodificatorăesite al protagonistului. Modificatorulăcaracterizeaz ă iăcalitateaăexperien eiămentaleăaăpersonajului. În acest sens planurileăceăapar inădominionuluiăunuiăpersonajăpunctădeăreferin ăsuntăprefocalizateădup ă criteriiă emo ionaleă (Carrollă 2008:159;ă 2014:215)ă – eleă evoc ă schematică emo iiă - iă moduleaz ă empatiaă oriă alinierea cu personajul (Smith M, 1995).ăCadrareaăvariabil ă iăal iăfactoriădeăprofilareăaăsceneiăconfer ă qualia experien eiă personajuluiă cuă careă spectatorulă esteă aliniat. Planurileă atribuibileă unuiă dominionă formuleaz ă oă dispozi ieă afectiv (ună gestaltă sauă oă schem ă cuă ajutorulă c reiaă avemă experien aă lumiiă fic ionaleă (Plantingaă 2014:143 sq). POV-ul pentru Carroll este o reprezentare aăexperien eiăvizualeăaăpersonajuluiăconstruit ăpentruăaădirijaă aten iaă noastr ă c treă oă informa ieă „critic ă iă pentruă aă articulaă stareaă mental ă aă personajului‖.ă Secven eleă deă POVă suntă perceputeă caă „inflec iuniă aleă st riloră mentaleă aleă personajelor,ă gândurilor,ă scopurilor,ă dorin eloră iă emo iiloră lor‖ă (Carrollă 2014:247). Dină aceast ă perspectiv ă efectulă Kuleshovă esteă datorată deă evocareaă uneiă 136

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță schemeă afectiveă înă planulă careă reprezint ă ună obiectă vizualizat.ă Totodat ă empatiaă iă aliniereaă cuă ună personaj confer ă planuriloră careă urmeaz ă descrieriiă saleă ună tonă afectivă dependentă deă aceast ă aliniereă (vă iă Smithă M. 2012:91ăcaăoăexplica ieăaăfenomenuluiădeăanomalous suspense).

Ida (Pawel Pawlikovski, 2013) Oă scen ă dină Ida (Pawelă Pawlikovski,ă 2013)ă poateă ilustraă ideeaă c ă personajul,ă considerată punctă deă referin ăpentruăunădominion,ăofer ăaccesulăc treăunădomeniuăsemantic.ăProtagonista filmului,ăoătân r ăorfan ă ceăp r se teă coalaăcatolic ăînainteă deăjur mântulădeăcastitateăpentruăa- iăvizitaăm tu aă iăpentruăaădescoperiă mormântulă p rin iloră s iă evrei,ă seă g se teă ad postit ă pentruă oă noapteă înă incintaă uneiă biserici.ă Pân ă înă acestă momentă timă – dină ceeaă ceă nara iuneaă ne-a prezentat – c ă Idaă tr ie teă ună momentă deă cump n ă în ceea ce prive teă identitateaă eiă ceă alterneaz ă întreă credin aă catolic ă iă aspecteleă confuzeă iă contradictoriiă aleă vie iiă profane sau istorice. Biografiaăeiăesteăformat ădinăp rin iiăabsen iăevreiăuci iăînătimpulăr zboiuluiăpentruăaăli se furaăcasa,ădinărela iaăcuăoăm tu ăcareăaăcolaboratăînăexcesăcuăregimulăcomunistăcaăprocuroră iăjudec toră iădină descoperirea experien eloră deă via ă înă exces.ă Universulă s uă mentală esteă populat,ă peă deă parte,ă cuă obiecteleă decoruluiăreligiosă i,ăpeădeăalt ăparte,ăcuălumeaăprofan ăcontradictorie,ăpasional ă iăambigu . Î n prim ul cadr u perso Fig. 1 – min.22:54 Fig. 2 – min.22:57 Fig. 3 – min.23:02 najul este a ezatăpeăunăpatădeăcampanieăînăinteriorulăuneiăbiserici.ăFiguraăeiăesteăprofilat ăînăcadruă ca fragment dintr-un ansambluădiegeticămaiăvast:ăinteriorulăbisericii.ăPrivireaăeiăesteăambiguuădirec ionat ăc treăunăspa iuăoff-cadru (esteă oă privireă deictic )ă sauă esteă oă privireă înă „gol‖;ă oă privireă „interioar ‖ă (fig.1).ă Cadrulă urm toră reprezint ă figura statuii unui înger dintr-ună interioră arhitecturală deă biseric .ă Esteă evidentă c ă obiectulă seă înscrieă atâtă înă spa iulădeăaccesădiegeticăalăc ruiăpunctădeăreferin ăesteăIdaăcâtă iăînăspa iulămentalăalăpersonajului.ăAcestăspa iuă cuprinde obiectele universului enciclopedică diegetică ală bisericiiă iă celuiă mentală ală credin ei.ă Cadrulă secundă poateă fiă obiectulă priviriiă protagonisteiă (înă diegez ),ă ceeaă ceă iă imagineaz ă personajulă (înă spa iulă s uă ideatică mental)ă sauă poateă fiă ună comentariuă ală naratoruluiă careă neă arat ă un metonimă ală acestuiă spa iuă mentală iă careă poateăfiăunăinsertămetaforicăceăechivaleaz ătân raăcuăîngerulă(fig.2).ăAltfelăspusăpoateăfiăoămetafor ădeăgenulă „Idaăesteăunăînger‖.ăăProfilareaăparticular ăaăstatuii,ăadic ăcadrareaădeăjos,ăesteăindiceleăuneiăpriviri subiective, adic ăaăunuiăpersonajădeătalieăuman ăcare,ăînădiegez ,ăprive teăstatuiaădeăsubăsoclu.ăIndiceleădeăsubiectivitateă determin ăoăincludereăaăprofil riiăînăspa iulămentalăalăpersonajului.ăIdaăreprezint ăpunctulădeăaccesăc treăspa iulă diegetică i mental al bisericiiă iăreligieiăcatolice.ăProfilareaăparticular ă(deăjosăînăsusălaănivelulăuneiătaliiăumane)ă ancoreaz ădiegeticăplanulă i,ăprobabilisticătindeăs ăaibeămaiămulteă anseăaăfiăoăviziuneăaăpersonajuluiă(exterioar ă optică sauă interioar ă imaginar ). Deasemeneaă qualiaă cadr riiă înă contra-plonjeu este un modificator al privirii subiective. Înăplanulăurm toră(fig.3)ăceeaăceăap reaăschematică iădoarăcaăprofilareă(indiceleăuneiăsubiectivit i)ăesteăelaborată perceptual în detaliu ca figura în prim plan a Idei.ăProfilareaădeăast ădat ăesteăînăcontrapunctăcuăceaădinăfig.2ă adic ăesteăoăfilmareădeăsusăînăjosă iălateral,ădar,ădeăremarcat,ăcuăunăsaltăpesteăax.ăPrivireaăpersonajuluiăpoateăfiă atâtădeictic ă(Idaăîntins ăpeăpatăseăuit ăînăsusălaăstatuiaăîngerului)ăcâtă iăinterioar ă(Idaăîntins ăpeăpatăcontempl ă imaginea unui înger). 137

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță

Wonderful Life (Koreeda Hirozaku, 1998)

Fig.1

Fig.2 Fig.3 Diverseătraseeădeăconceptualizareăpotăfiăconfigurateăcuăajutorulăpunctuluiădeăreferin .ăÎnăaceast ămicroă scven ădou ăpersonajeăprivescăunăecranădeătelevizorăpeăcareăseăderuleaz ăsceneădinăvia aătrecut ăaăpersonajuluiă înă vârst ă dină primulă plană (fig.2).ă Sceneleă biograficeă suntă filmateă deă oă instan ă anonim ;ă ună felă deă martoră permanentăalăimaginilorăpeăcareăleăemiteăvia aăcuivaă(fig.1).ăÎnăscenaădinăfig.1ăb rbatulăîmpreun ăcuăso iaăstauă înăcas .ăElădoarmeăiarăeaăcite te.ăTân rulăcareăasist ă iăelălaăderulareaămemorieiăecranizateăaăvârstniculuiă iăîlă ajut ăpeăacestaăînădemersulăs uădeărecuperareăaăimaginilorăvie iiăsaleătrecuteă(elăfiindădecedată iăînăaceast ăscen ă î iărevedeăvia aăpost-mortem) i-aăcunoscutăso iaăcuăaniăînăurm .ăFig.1ăesteăunăPOVăretroactivăc ciădescoperimă înăfig.2ăcontextulădeăvizionareăcareăîlăareăpeăvârstnicădreptăpunctădeăreferin .ăFig.3ăîns ăprezint ăoăambiguitate deă atribuire.ă Esteă eaă concep iaă deă realitateă aă vârstniculuiă sau,ă altfelăspus,ăimagineaă profilat ă (ceă reprezint ă oă reprofilareă aă figuriiă 1)ă accesibil ă strictă prină punctulă deă referin ă ală personajuluiă înă vârst ?ă Reprezint ă eaă reprofilarea subiectiv ăaăimaginiiădinăfig.1ăoperat ădeăc treăvârstnic?ăSauăesteăeaăindiceleăprofil riiăsubiectiveăaă personajuluiătân răcareăseăconcentreaz ăasupraătr s turiloră iăgesturilorăfemeiiădin imagine? Este Fig.3 un POV alătân rului?ăFig.3ăreprezint ăunăobiectăalăpriviriiăceăschematicăevoc ăunăconceptualizator.ăFig.2ăfuzioneaz ăînă acest rol 2 conceptualizatori. Desigură c ă imagineaă recadrat ă dină fig.3ă apar ineă înă primulă rândă camereiă deă filmată deă atunci care a recadratăscenaăintim ăsauăaăcamereiădeă acum careărecadreaz ăimagineaădeăpeăecranulămonitorului.ă intaăesteă figuraăfemeiiăiarăpunctulădeăreferin ăesteăfieăunăprotagonistăfieăcel lalt.

Camera și centrul de profilare Înăfilmăpozi iaă iămi careaăcamereiăcaracterizeaz ăscenaăreprezentat ăînăimagine.ăObiectul reprezentat în imagineăesteăcentrulădeăprofilareă iăcomplementul expresiei aproape de.ăA aăcumău a este un element autonom careă elaboreaz ă landmarkulă structuriiă prepozi ionaleă X - traiector dependent aproape de Y - landmark autonom. Expresia desemneaz ăoărela ieăspa ial ă(veziăLangacker 2013: 202-203). La un nivel superior X = masa este centrul de profilare iar expresia aproape de u ă reprezint ă ună modificator (ca roz din pe te roz). Cumă amă v zută Langacker exist ădou ăinterpret riăaleăexpresieiălocative.ăUnaăînăcareău aăelaboreaz ăceeaăceăesteăschematicăînă elementul centru de profilare (un landmark e-site)ă iăoăaltaăînăcareăstructuraăprepozi ional ărela ional ăesteăceaă careăelaboreaz ăcevaăimanentă iăschematicădinăstructuraăintern ăaăobiectuluiăreprezentat (vezi Langacker 2008: 200-201). În acest caz aproape de u ă esteă oă concep ieă maiă elaborat ă iă maiă detaliat ă decâtă elementulă „modificator‖,ău a.ăExpresiaăfunc ioneaz ăcaăunăcentruădeăprofilareăiarău a ca un modificator ceăcaracterizeaz . Prin analogie, în cazul expresiiloră vizualeă înă careă oă camer ă esteă rela ionat ă cuă ună obiectă reprezentat, putem consideraă c ă avemă dou ă traseeă deă conceptualizareă diferite.ă Unaă înă careă u a este complementul elementului rela ională exprimată deă pozi iaă camereiă (cadrareaă iă compozi iaă cadruluiă cinematografic)ă iă elaboreaz ă ună landmark schematic ale acestei expresii, dar putem considera i c ă expresiaă format ă dină caracteristicile compozi ionaleăaleăcamerei elaboreaz ăceeaăceăesteăspa ialăimanent în obiectul reprezentat ca modificator. Aceast elaborareă ineă deă concep iaă construalului.ă Centrul de profilare autonom este elaborarea camerei. 138

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță Totodat ă camera,ă astfelă definit ,ă peă deă oă parte,ă areă ună aspectă deă subiectivitateă (esteă oă subiectivitateă opus ă obiectivit iiăobiectuluiăreprezentat)ă i,ăpeăde alt ăparte,ăreprezint ăunăamalgamăînăcareăcalit ileăobiectuluiăsuntă transpuseăsubăformaăcalit ilorăcadr riiăstaticeăsauămobile.ăAltfelăenun atăcalit ileăobiectuluiăreprezentatăsunt,ă caă iăqualia,ăaspecteăaleăcadr rii.ăUnăobiectănuăesteăvizionatăînăsine ci numai prin intermediul imaginii. Obiectul perceputădeăspectatorăpeăecranulăcinematograficănuăeste,ăcumăap reaăînăexemplulădeămaiăsus,ăoău ă ci aproape de u ă sau aceasta e o u ă.ăExperien aădeăconceptualizareăaăobiectuluiăînăsineăesteădiferit ădeăconceptualizarea cadrat ăspa ialăstaticăsauămobilăaăobiectului.ă Pentruă aă ilustraă acesteă afirma iiă s ă vedemă dou ă exempleă deă cadr riă înă careă tr s turilă compozi ională ob inuteă prină prezen aă camereiă suntă proiectateă sauă cartografiateă asupraă obiectuluiă reprezentată i a scenei imaginate. David Bordwell în analiza sa a filmelor lui Wes Anderson, Moonrise Kingdom (2012)ă iă Grand Budapest Hotel (2014) ( http://www.davidbordwell.net/blog/2014/07/20/moonrise-kingdom-wes-inwonderland/ ; http://www.davidbordwell.net/blog/2014/03/26/the-grand-budapest-hotel-wes-anderson-takesthe-43-challenge/ )ă remarc ă utilizareaă compozi iiloră planimetriceă cuă simetrieă bilateral ă marcat ă iă aă camereiă pozi ionateă înă unghiuriă drepteă ceă evoc ă compozi iileă luiă Busteră Keaton.ă Aceast ă pozi ionareă aminte teă deă ilustra iileă c r iloră pentruă copiiă (modern fairy tale). Dar,ă elementă semnificativă pentruă demonstra iaă prezent ă Bordwellă vorbe teă iă deă cadrareaă comic (funny framings ; laă Jacquesă Tati,ă Busteră Keaton,ă fra iiă Coenă http://www.davidbordwell.net/blog/2007/04/30/funny-framings/ ).ă Deă exempluă cadr rileă cuă focalaă extremă deă larg ăpotăfiăresim iteăcaăinerentăcomiceăoriătablourileăgeometriceăpotăgeneraăumor.ăPozi iaăspa ial ăaăcamereiădeă filmatăprofileaz ăoăcaracteristic ăcomic ăaăsitua ieiăreprezentate.ă

139

Capitolul 6 - Pu tul de efe i ță

Pu tul de referi ță se u dar și pri ar Obiectulăreprezentatăesteăpunctulădeăreferin ă(R)ă– unălandmarkăspa ială– necesar pentru a specifica un domeniuă deăc utareă conceptual ă(D)ăînăcareă seă g se teă intaă (T).ăTă ocup ă oăloca ieă accesibil ă prină R.ă Ră esteă landmarkul iar T este traiectorul (unicornul Tinta este aproape de Dominionul u ă Referin a). R este invocat deăc treă Conceptualizator caăpunctădeăreferin ăpentruăaă„ancora‖ădomeniulădeăc utare.ă(veziă Langacker 2009: 99 sq). Expresiaădeăexisten ăesteăoăspecificareălocativ ămaximăschematic .ă Asemeneaăpuncteădeăreferin ăsecundare aparăînăplanurileăcinematograficeăînăcare,ădup ăoăt ietur ădeămontaj,ăcameraăporne teăo mi careădeăexplorareăaă spa iuluiădiegeticăcuăpunctădeăpornireăunădetaliuădinăscenaăreprezentat (ocuren a). Darăseăpoateăproduceă iăoă„schimbare de profil deălaărela iaăînăcareăTăesteăsituatăînăraportăcuăRă(n.m.ăs ă spunem unicornul în rela ieă cuă elementulă punctă deă referin ,ă u a)ă laă oă rela ieă asociat ă înă careă Ră controleaz ă (ofer ă ună accesă mentală c treă T)‖.ă Înă aceast ă perspectiv ă Ră nuă maiă esteă landmarkulă ciă reprezint ă traiectorul,ă codificată caă subiectulă gramatical,ă iară Tă r mâneă landmarkulă (Langacker 2009: 107-108; 142). Punctul de referin ăalăconcep ieiăesteăînăacesteăcazuriăcelăcareă„posed ‖ăimagineaăcaăinăplanurileăcinematograficeădeătipă POV. Punctulădeăreferin ăidentificatăcaătraiectorulăexpresieiărela ionaleădevineăunăcontrolorăactivăcuă„accesădeă tipă fizic,ă socială i/sauă deă experien ă laă T‖. Punctulă deă referin ă primar este, în acest caz, experimentatorul sceneiăreprezentateă(ocuren a),ăadic ăagentulăcareăperformeaz ăoăac iuneăsauăareăoăexperien ămental . În acest caz dominionul nu mai este interpretat doar în termeni purăspa ialiăciăfactoriiăexperimentaliădomin ă(105-6).

140

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Capitolul 7 - Metafora cinematografic The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989) “the cinema, death at work‖ Jean Cocteau (apud Elsaesser 2005 :429) Leo Serban 2009 :140

Despre metaforă Oă manier ă alternativ ă deă aă discutaă despreă metafor înă filmă const ă înă utilizareaă no iuniloră deă spa iiă mentale i de integrareă conceptual (Fauconnier 2007:351-376; Turner 2007: 377-393; Forceville & Eduardo Urios-Aparisi (eds.) 2009). Pornind de la Teoria Metaforei Conceptualeă dezvoltateă deă Lakoffă iă Johnsonăputemăconsideraăc ămetaforaăesteăoămanier ădeăaăgândiă(Lakoffă1993:210).ăEaăreprezint ăîn elegereaă iă experimentarea a unui tip de lucru în termenii altuia (Lakoff & Johnson 1980:5 ; Grady 2007:188). Gândirea uman ă seă bazeaz ă peă ună mecanismă conceptuală metaforică careă nuă esteă restric ionată laă modalitateaă lingvistic ă (Forcevilleă 2009:4).ă Metaforaă nuă esteă inerentă ună fenomenă lingvistic.ă Eaă poateă fiă conceput ă caă ună paternă deă gândire ce se poate exprima în forme non verbale,ăprinăimaginiă iăgesturiă(Gradyă2007:189).ăOăno iuneăcentral ă aămetaforeiăconceptualeăesteăceaăaăcartografierii.ăTermenulăreprezint ăstabilireaăunorăcoresponden eăîntreăidei.ă Oăformul ăschematic ăaămetaforeiăpoateăfiăreprezentat ăcaă„AăesteăB‖.ăAăeste inta metaforei iar B este sursa ei. De exemplu în metafora :ăVIA AăESTEăOăC L TORIE „c l toria‖ăesteădomeniulăsurs ăiară„via a‖ă esteădomeniulă int .ăDeăexempluămetaforaădevineămanifest ăîntr-oăfraz ădeăgenul :ă‖Elăesteălaăo încruci are de drumuri‖ăînăcareăoăstareămental ă(ezitarea)ăesteăconceput ăcaăoăloca ieăînăspa iu.ăSursaăuneiămetaforeăesteăpus ă înăprimăplană iădescris ă(esteădescriptibil ăsauăreprezentat ).ăOă int ăînăgeneralăabstract ăesteăconceptualizat ăînă termeniiă maiă concre iă aiă sursei.ă Metaforeleă creativeă proiecteaz ă tr s turiă sauă aspecteă aleă surseiă asupraă inteiă (Forceville 2009:12) (Evans 2006 :299).ă Tr s turile,ă propriet ileă sauă aspecteleă sursei,ă înainteă deă aă fiă cartografiateă peă oă int ,ă suntă rela ionateă metonimică înă interiorulă sursei.ă Metonimia esteă deă în elesă caă oă cartografiereă interioar ă aă unuiă subdomeniuă dintr-ună domeniuă deă experien ă sauă conceptuală (Urios-Aparisi 2009:98).ăMetonimiaăpuneăînăprimăplanăsursaă iăduceăînăfundală inta.ăDeăexempluăaăutilizaătermenulădeă„înc ăun watergate‖ăpentruăcalificareaăuneiăsitua iiădateăreprezint ăprofilareaăunuiăsubdomeniuă(localizareaăgeografic )ă pentruă ună domeniuă maiă comprehensivă (activitateaă politic ă iă ac iuneaă deă spionajă ilegal ă careă duceă laă ună dezastru politic). Câteva exemple de metafore sunt UN ARGUMENT ESTE O C L TORIE, IUBIREA ESTE O C L TORIE, CARIERA ESTE O C L TORIE,ăEMO IILEăSUNTăFOR E ;ăVIA AăEăOăC L TORIE ; VIA AăEăOăSCEN ; SUCCESUL E SUS ;ăAăÎN ELEGEăESTEăA VEDEA. Anumite metafore non-verbale iămultimodaleăreliefeaz ăapecteăaleămetaforelorăconceptualeăcareănuăsuntău orădeăexprimatăînăformaălorăverbal ă (de exemplu PUTEREA ESTE MARE ; A FI ONEST ESTE A FI DREPT – înăaccep iaăsaăspa ial )ă(Forcevilleă 2009:13).ăOamenii,ăpentruăaăîn elegeăconcepteăabstracteă(deăexempluăVIA A,ă TIMPULăsauăEMO IILE),ăleă

141

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă în elegăînătermeniiăunorăfenomeneăconcreteă 73 . Pentru a descrie metafora putem folosi modelul amestecului (blending theory)ădezvoltatădeăFauconnieră iăTurneră(2002).ăAiciăînălocădeăaădefiniăunădomeniuăsurs ă iăunulă int ăteoriaădescrieădou ăspa iiămentaleăinput careăsuntăcombinateăpentruăaăgeneraăunăspa iulămentalăconceptuală amestec.ăCeleădou ăspa iiăinputăauătr s turiăcomuneă(unăspa iuăgeneric)ă i,ăprinăcartografiereaăunorătr s turiădeă laă ună spa iuă laă altul,ă combina iaă nou ă permiteă generareaă unuiă spa iuă amestec.ă Metaforaă esteă oă submul imeă aă categorieiă deă amestecă conceptuală careă produceă maiă multeă tipuriă deă spa iiă mentaleă amestec.ă Esteă deă notată c ă metaforeleăvizualeăpermităinversareaă inteiă iăsurseiă(Forcevilleă2009:24),ădarănuăînăacela iătimpă(rela iaădintreă int ă iă surs ă esteă ireversibil )ă(33).ă Elementeleă deă similaritateă nuă suntărestrânseă laă propriet i,ăciă iă laărela iiă dintreă obiecte,ă situa iiă iă rela iiă dintreă obiecteă iă situa iiă cuă atitudiniă emo ionale,ă dorin eă iă dispozi ii comportamentaleăaleăoamenilor.ăCartografiereaăpoateăcuprindeăstructuriădeărela iiăinterneăunuiăspa iuăinpută(ună cadru, script sau un sistem descriptiv) (Forceville 2009:29 ;ăvă iăGradyă2007:191).

Înăcazulăinterpret riiămetaforiceăaăunorăimaginiătrecereaădeălaăoăinterpretareaăreferen ial ă(denotativ )ăaă imaginiiălaăunaămetaforic ă(conotativ )ăăasociat ăuneiăproces riăinferen ialeăpoateăfiăgenerat ăsauăprovocat ădeă „detectareaăuneiăincongruit i‖ăîntreă„referen iiăvizualiăprototipăînmagazina iăînămemorieă activa iăînăpercep iaă imaginiiă iă configura iaă actual ă vizual ă aă imaginiiă careă formeaz ă metaforaă (Forcevilleă 1996:115 ; Yus 2009:155) 74 .ăImagineaămental ăaăunuiăobiectăînmagazinat ăînămemorieăcon ineăelementeăvizualeă iăatributeă tipice (sau schematice) aleă obiectuluiă dat.ă Referentulă prototipă ală uneiă imaginiă deă pisic ă vaă con ineă atributeă tipiceă aleă pisiciloră careă permită oă recunoa tereă rapid ă (tipă deă p r,ă culoarea,ă urechile,ă ghearele,ă coada,ă forma,ă labele).ăDeasemeneaăimagineaăprototipăschematic ăvaăcon ineă iăoăsintax ăvizual ătradus ăsubăformaăobiecteloră tipicăasociateăobiectului.ăA tept rileădeăasociereăaăobiectuluiăcuăunăscenariuătipicăcareăcuprindeă iăalteăobiecteă careă formeaz ă oă sintax ă vizual ă prototipă (pisicaă peă oă ramur ,ă peă acoperis,ă peă oă pern ,ă jucându-se cu un ghemotoc) (Yus 2009:154) 75 .ăPrezen aăsauăabsen aătr s turilorădinăceleădou ăcategoriiă(referentăvizualăprototipă 73

Co eptele a st a te su t ai „dispe sate pe o se ie de situații o i e pe ie țe e e plifi atoa e Ba salou : ia etafo ele pot pu e î elief a u ite aspe te ale o ți utului o eptual al a esto a . ‘ep eze ta ea oțiu ilo a st a te este ai o ple ă fii d ai puți lo alizată î o te te situațio ale de ât o eptele o ete și se fo alizează ai ult asup a „asup a o ți utului so ial, e e i e țial și i t ospe ti . Pe t u u ifi a ea u o experie țe ai a ia ile și ai dife ite aso iate oțiu ilo a st a te li ajul și eti heta ea li g isti ă joa ă u ol ese țial de „lipi e Bo ghi & Bi kofski : -21). 74 Altfel spus detectarea unei anomalii într-un sistem descriptiv generat atât natural cât și o e țio al / ultu al eea e este „out of pla e , st a iu sau i o siste t dete i ă o ee alua e a odului de le tu ă. 75 Pentru Barsalou (2005 : ep eze ta ea o eptuală a e fo a u ei situații pe epute ia o atego ie dată este o epută intr-o situație ele a tă, u izolată : „atu i â d oa e ii o eptualizează oțiu ea de “CAUN ei î ea ă să

142

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă iă sintaxaă vizual ă prototip)ă seă potrivescă unoră schemeă înmagazinateă înă memoriaă spectatoruluiă iă faciliteaz ă recunoa tereaă obiectului (Evans 2006 :221 sq ; 240 sq). Grade de iconicitate pot fi astfel identificate. Incongruitateaăesteănumit ădeăYusăcaăindicator ad-hoc iăesteădefinit ăcaăoăaranjareăvizual ăoriăoăconfigurareă creat ădeăoăinstan ăauctorial ăcuăoăinten ieăsauăscopăcomunicativă iăalerteaz ăspectatorulăpentruăaăproduceăună efortămentalăconceptualăinferen ialăcareăvaăc utaăpotrivireaămetaforic ăceaămaiăeconomic ăînătermeniiădeăefortă mentală iă ceaă maiă relevant ă pentruă cartografiereaă deă laă imagineaă surs ă laă oă imagineă int ă (Yusă 2009:155). PentruăRogerăOdină(2000)ăace tiăindicatoriăsuntăconsemneădeălectur . Deseori, în cazul metaforei vizuale, cele dou ădomeniiăconceptualeăpotăfiăperceptualăprezenteăcaăimaginiăceăpermitărecunoa tereaăaădoiăreferen iădiferi iă coexisten iăînăacela iăcadru.ăEleăpotăfiăfuzionateăsauăseparate.ăUnăcazăextremădeăfuzionareăaădou ăimaginiă iădoiă referen iăeăformatădeăimagineaăduck-rabbităaăluiăWittgenstein.ăInăcazulăopusăunaădintreăimaginiăesteăabsent .ă Rela iaă dintreă imagineaă surs ă iă ceaă int ă esteă format ă peă bazaă uneiă opera iiă inferen ialeă asupraă informa ieiă enciclopediceăaăreferentuluiăs uăprototipă(ceeaăceăamănumităsistemădescriptiv)ă(Yusă2009:156). Indiciiăcareăorienteaz ăspectatorulăînăfa aăuneiămetaforeăvizualeăsau înăconcepereaăuneiăsimilarit iăîntreă dou ădomeniiăconceptualeăsunt : asem nareaăperceptual (dou ălucruriăsuntăasem n toareăprinădimensiuni,ă culoare,ă pozi ie,ă postur ,ă textur ,ă materialitateă sauă manier ă deă aă fiă reprezentate) ; satisfacereaă uneiă pozi iiă func ionaleă într-un context dat (a pune un obiect într-un context poate evoca un alt obiect pentru care contextulădatăesteănaturalăsauăconven ional) ; indici simultani (dou ălucruriăsuntăsemnalateăînămoduriădiferite ; identificareaămetaforic ăesteăob inut ă prinăreprezentareaă inteiă iăsurseiăînăacela iătimp)ă(33).ă(vă iăYusă2009:ă 153ă sq).ă Totu i,ă înă cazulă extrem,ă oriceă dou ă lucruriă juxtapuseă potă fiă în eleseă caă avândă oă rela ieă metaforic .ă Astfel,ădac ăcinevaăspuneă„via aăesteăunăfruct kiwi‖,ăatunciăseăpotăelaboraătr s turileăcomuneăcuăajutorulăc roraă seă stabile teă ună terenă comună pentruă oă cartografiereă metaforic ă deă laă ună domeniuă laă altul.ă Ină acesteă condi iiă limitaă uneiă interpret riă metaforiceă ară fiă imagina iaă iă abilitateaă deă aă interpretaă expresiileă bazateă peă contextul pragmatic (Grady 2007:197). Ună exempluă deă metafor ă vizual g simă laă Yusă (2009 :157)ă ceă ară puteaă fiă rezumat ă caă MEDIAă TELEVIZUAL ăESTEăUNăDROG.ăÎnăimagineăoăsering ăareălaăcap tulăs uăînălocădeăacăunăturnădeăteleviziune. Pentruă Yusă incongruen aă reprezent riiă graficeă aă domeniuluiă surs ă (seringa)ă esteă ună indicatoră ad-hoc care alerteaz ă iăincit ălaăoălectur ămetaforic ăaădomeniuluiă int ă(televiziunea).ăEsteădeăremarcatăc ăseringaăesteăună metonim al drogului în general iar turnulă deă televiziuneă esteă ună metonimă interioră domeniuluiă „massă mediaă televizual ‖.ăEsteădeăremarcatăc ăunădomeniuăsemanticăevocatădeăunămetonimăesteăunăcadru careăschematizeaz ă elementeleă iăentit ileăasociateăuneiăsceneădateăprecumă iărela iileădintreăeleă(văEvansă2006 :222). Domeniul conceptual evocată poateă cuprindeă atâtă tr s turileă fiziceă aleă obiectuluiă câtă iă situa iileă înă careă elă seă poateă manifestaă (ună conceptă con ineă oă simulareă deă situa ieă careă cuprinde entitatea, decorul, evenimentul din care poateă faceă parteă iă informa iaă relevant ă pentruă oă activitateă organizat ă înă virtuteaă unuiă scopă precumă iă stareaă mental ăaăagentuluiă(Barsalouă2005 :134) ;ăelăesteă„oăcolec ieăextins ădeăreprezent riăsitua ionale‖)ă(Barsalouă 2005:156) 76 .

si uleze u u ai u s au , i o situație pe eptuală ai o pletă e i lude spațiul î o ju ăto p e u ele a ți, o ie te, e e i e te și stă i i t ospe ti e . 76 Desp e si ulă i și e pe ie țe se zo ial oto ii la Ba salou Bo ghi & Bi kofski :61 sq ; 98 sq)

și age ții

143

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Filmulă luiă Haneke,ă citită înă modulă metaforic,ă reprezint ă ună spa iuă int ă abstractă (FILMUL ori ARTA VIZUAL )ă cuă ajutorulă unuiă spa iuă surs ă concretă (EVENIMENTELEă DINă VIA Aă UNEIă FAMILII sau VIA A).ă Ună tipă deă metafor ă similar ă apareă înă discursulă publicitară ală m rciloră comerciale.ă Oă marc ă poateăfiă conceput ă cognitivă cuă ajutorulă unoră metaforeă deă genulă MARCAă ESTEă UN ORGANISM VIU sau, mai specific,ă M RCILEă SUNTă OAMENI (Koller 2009 :45-6). Deseori companiile sunt reprezentate sub forma COMPANIA X ESTE OăECHIP ; COMPANIA X ESTE UNăALERG TOR.ăDiscursulăpublicitarădezvolt ă (declin )ă scenariulă sportivă ală alerg torului.ă Deasemeneaă Urios-Aparisiă analizeaz ă metaforaă publicitar ă AUTOMOBILUL ESTE OăPERSOAN / UN ATLET (2009:100-2). Lectura metaforic ăesteăprovocat ăfieădeă un element aflat în incongruitate într-ună sistemă descriptivă dat,ă fieă deă ună consemnă deă lectur ă datorată genuluiă discursivăoriăcontextuluiăpragmaticădeăreceptareăaădiscursului,ăfieădatorit ăfaptuluiăc ,ăcitit ădecontextualizat,ă imagineaănuăesteăsuficientădeărelevant ă iăatunciăspectatorulăaplic ătrepteăinterpretativeăinputuluiăsauăproceseădeă recategorizare.ă Spectatorul,ă înă c utareaă relevan ei,ă vaă generaă ună concept*ă ad-hoc (Yus 2009:167-8). Pentru aplicareaă relevan eiă spectatorulă va aplicaă oă schem ă deă în elegereă aă unuiă actă discursivă (adic ă vaă imaginaă ună conceptualizatoră iăunăactădeăvorbire,ăunăscenariuădeăactădeăvorbire)ă(Yusă2009:148-9) 77 .

Schema Metafora implic ăextensiaădeălaăună standard (sensul literal sau sursa metaforei) care este o schem fa ă deă intaă(sensulăfiguratăsauăoăelaborareăoriăoăinstan ăaăschemei)ă(Tuggyă2007:102ăsq).ăÎnămetafor ăconfigura iaă cognitiv ădefinit ă(designated cognitive configuration) sau profilul poateăfiăîn elesăcaăoăstructur ăinvariant ăceă r mâneăconstant ăfa ădeăbaza conceptual ă(domeniulăconceptual)ăcareăseăschimb ăînăprocesulădeăalternan ădeă laăsurs ălaă int .ăÎnămetafor ăoăschem ăcoerent ă(C)ăeăextras ăădinăsensulăliteral/figurată(Aă iăBăsauăstandardulă iă inta)ăcareăsuntăconsiderateăsubcategoriiăsauăinstan eăaleăei.ăInăcazulănostruădomeniulăconceptuală„VIA A‖ă(A)ă esteă sursaă metaforeiă careă impuneă configura iaă cognitiv ă (profilul)ă careă vaă fiă cartografiat ă peă domeniulă int ,ă „FILMUL‖ă (B),ă careă vaă fiă oă elaborareă sauă oă instan ă aă categorieiă „via a‖.ă Percep iaă similarit iloră sauă aă coresponden elorăantreneaz ămecanismeăconceptualeăcareă„func ioneaz ăsimilarăcuărecunoa tereaădeăobiecte‖ă (Coulson 2000b:182). Mecanismul de cartografiere are ca rezultat extragerea unei schemeăsauăspa iuăgenerică (C)ăcareăareăcaăinstan eăatâtăsursaăcâtă iă inta.ăAceast ăschem ăamănotat-oăcaă„filmul*‖ă 78 . Recursiv, în filmul 77

Pe t u teo ia ele a ței ezi “pe e & Dei d e , . Elementele analogice din cele două spații i put „fil ul și „ iața su t o p i ate î spațiul a este fo a u ei ide tități sau pseudo-ide tități eti hetată a iața*.

78

144

ezulta t su

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă luiă Haneke,ă aceast ă structur ă conceptual ă este,ă într-oă secund ă etap ,ă sursaă (A*)ă metaforeiă careă areă caă int ă domeniul „via a‖ă (B).ă Cartografiereaă deă laă Aă laă Bă reprezint ă „ajustareă focal ‖ă înă careă profilareaă esteă dezangajat ă deă entit ileă dină scenaă reprezentat ă (sistemulă descriptivă sauă domeniulă cognitiv)ă iă proiectat ă caă element structurant asupra unui alt domeniu conceptuală(Tuggyă2007:104)ăfieăc ăîlănumimădomeniuăcognitiv,ă script,ăscen ,ăcadru,ăICM,ăscenariu,ăcâmpăsemanticăpoten ial,ăspa iuămentalăsauăsistemădescriptiv.ăă

Domeniul cognitiv este,ă conformă luiă Ronaldă Langackeră omniprezent:ă „unit ile semantice sunt caracterizateă cuă referin ă laă domeniiă cognitiveă careă potă fiă oriceă conceptă sauă sistemă deă cuno tin eă careă poateă serviăcaădomeniuăpentruăacestăscop‖ă i,ăpentruăFillmore,ă„oriceăsegmentăcoerentădeăcredin e,ăac iuni,ăexperien eă ori fenomene imaginativeă umane‖ă (Tuggyă 2007:104).ă Pentruă Tuggyă indiferentă deă modulă înă careă leă numimă acesteă domeniiă conceptualeă suntă oă „mul imeă deă concepteă interrela ionateă înă careă sauă înă rela ieă cuă anumiteă entit iăpotăfiăidentificateăpentruăaăfiăprofilate.ăEsteăoăschem ăspecializat ăf r ăoăprofilareăprespecificat ‖ă(104).

Amestecul emergent TransferulădeăprofilădeălaăAălaăBă iăinversăgenereaz ăunăspa iuăamestec careăcon ineăaspecteăselectateăaleă structuriiăfiec ruiădomeniulăconceptualădiferită(via aă/ăfilmul)ă iăoănou ăstructur ăemergent ă(Tuggyă2007:109ă sq). Amestecul implic ă „stabilireaă unoră cartografieriă par ialeă întreă modeleleă cognitiveă aleă diferiteloră spa iiă mentaleă dină re eaă iă proiec iaă uneiă structuriă conceptualeă dintr-ună spa iuă înă altul‖. Exemplulă esteă celă ală dou ă yachturiăcareăauănavigatădeălaăSanăFranciscoălaăBostonălaădistan ădeăunăsecolă iăcareăsuntăreuniteăînăamesteculă careădescrieăunăconcursădintreăoănav ă iăfantomaăceilelalte.ăIlustra iaăesteăoferit ădeăTuggyă(2007:110)

145

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Amestecul rezultantăcon ineărela iiădeăschematicitateăîntreăelemente,ăsanc ion riăpar ialeăîntreăstructurileă cognitiveăimplicate.ăInăcazulăfilmuluiăluiăHanekeăsistemeleădescriptiveăimplicate:ă„via a‖ă iă„filmul‖ă(Aă iăB)ă suntă interela ionateă laă nivelulă unoră substructuriă careă suntă puseă înă rela ieă deă cartografiereă metaforic ă cuă substructuriădinădomeniulăcorespondent.ăDeaălungulădesf ur riiăfilmuluiăanumiteăsubstructuriă(a1,ăa2,ăa3,ă...ă an)ăsuntăfieădomeniuăsurs ăfieădomeniuă int ăpentruăsubstructurileăsistemuluiădescriptiv corespondent (b1, b2, b3,ă...ăbn).ăÎnăceleădinăurm ăceleădou ămariădomeniiăcognitiveăparăs ăalternezeăînăpozi iaălorădeăsurs / int .ăEleă seă aseam n ă astfelă figuriloră ambigueă unde,ă laă nivelulă percep iei,ă putemă alternaă profilareaă dintreă figur ă iă fundal. Un exemplu edificator este cel al figurii duck / rabbit alăluiăWittgensteinăcareăpoateăfiăv zut ăalternativă caădesenulăuneiăra eă(spreăstânga)ăsauăalăunuiăiepureă(spreădreapta):

146

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Genericul

Primele patru planuri ale genericului sunt cadre analitice (analitic cut), descriptive, similare în compozi ie,ăceăaducăînăprofilăfragmenteleămetonimiceăaleăunuiăautomobil.ăGraficăcadreleă2 iă4 sunt similare : ună cadruă înă cadruă (fieă farulă ma iniiă fieă lunetaă fa ă privit ă dină exterior).ă Oă singur ă mi careă esteă asociat ă obiectelor imobile :ăunăjetădeăspum ă„opacizeaz ‖ăelementeleă„ecran‖ă(geamulăcareăpermite,ăprinătransparen ,ă viziuneaăaăceeaăceăesteă„în untru‖).ăSpumaănuăpermiteăviziuneaăaăceeaăceăesteăîn untrulăma inii.ă Urm torulăplană(5) este un contra-plan fix secven ăformatădinămaiămulteăcadreăaten ionaleă 79 . Camera esteă fixat ă înă interiorulă ma iniiă înă spateleă aă dou ă personajeă umaneă careă privescă spreă exterioră iă spreă ecranulă formatădeălunetaăfa ăaăautomobiluluiă 80 .ăPeăacestăecranăseăsitueaz ămi carea (adic ămobilitateaăunorăformeă iă figuriăcareădevinătreptatărecognoscibile).ăTreptatăgeamulăseădezopacizeaz ăprinădispari iaăspumeiă iălas ăs ăseă vad ă periileă mecaniceă careă formeaz ă ună baletăabstractă deă culoareă iă mi careă(sauă altfelă spusă unăspectacolădeă film non figurativ,ă experimental).ă Întreă personajeleă dină în untruă careă privescă spectacolulă formată peă ecranulă geamuluiăma iniiă iădispozitiveleămobileăaleăsp l torieiăseăconstituieăoăopozi ieăînăchiasmăîntreăelementulăumană imobilă (presupusă animat)ă iă ună mecanică mobil (presupusă obiectă inanimată iă imobil).ă Spectacolulă peă careă personajeleă îlă privescă esteă celă ală unuiă obiectă inanimată mobil.ă Înă continuareă prină suprascriereă seă imprim ă genericulă careă neă indic ă faptulă c ă avemă înă fa ă „ună filmă deă Michaelă Haneke‖ă iă titlulă acestuiaă „Ală apteleaă continent‖.ăS ăremarc măc ătextulăpuneăîntreăparantezeăvizualulădinăecranulăînăecran :ă„unăfilmădeă[ăecranul i imaginea mobilă din interiorul său ]ăMichaelăHaneke‖.ăEsteădeăremarcatăemfazaătextuluiădeăgeneric :ă„unăfilmă deă…‖ăcareăneăindic ăfaptulăc ăavemăînăfa ăoămostr ădeăfilm ;ăc ănuăsuntemăînăfa aăuneiăpove tiăsauăaăuneiă diegezeă („acestaă esteă ună cupluă într-oă ma in ‖)ă ciă înă fa aă unuiă artefact,ă ună obiectă construită („acestaă esteă ună film‖).ăSuntemăinvita iăs ăvedemăoărealizareăcinematografic ăcaăartefactă iănuăs ăneăl s măcaptiva iădeăoăistorie ; s ă vedemă aspecteleă formaleă aleă obiectuluiă iă nuă celeă deă con inut.ă Indiciiă cinematograficiă suntă inteligibiliă caă instan eă aleă domeniuluiă semantică „artefactulă film‖ă iă nuă caă reprezent riă (simul ri)ă ale unei diegeze de tipul „via aăuneiăfamiliiăaustriace‖.

79

U ad u ate țio al este u a a ja e t izual o stituit a u gestalt, a esi il o știi ței. “t u tu a u ita ă pe eptuală o ți e atât așteptă ile eate de dis u sul a te io și eează așteptă i asup a dis u sului a e a u a. U pla se e ță este fo at di t -o suită dis o ti uă de ad e ate țio ale. 80 Retroactiv planul poate fi un POV al fetei, Eva, dar în primele momente ale fil ului pla ul u a e o at i uție su ie ti ă i este u pla „ a ato ial eat i uit eu ui pe so aj.

147

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Planul 6 reprezint ăoăreluareăaăplanuluiă4 iădezv luieăunăcadruămaiăîndep rtatăalăautomobilului,ăunăplană deă situare.ă Înă primaă parteă aă planuluiă textulă genericuluiă „opacizeaz ‖ă caă iă spumaă deă laă sp l torieă imagineaă automobiluluiă iară înă parteaă aă doua,ă cuă ajutorulă unuiă panoramică laterală deă urm rireă aă automobilului,ă cameraă cadreaz ă iă seă opre teă asupraă unuiă afi ă publicitară ceă poart ă titlulă „ Welcome to Australia ‖.ă Australiaă esteă ală apteleaăcontinent.ă

Afi ulă eă realizată înă contrastă cuă imaginileă anterioare.ă Elă prezint ă ună exterioră înă careă seă distingă oă plaj ,ă valurileă i,ă înă planulă trei,ă ună munte.ă Înă primă plană seă afl ă mineralulă pietreloră iă ală plajei,ă imobil,ă aflată într-o lumin ăclar ,ăartificial ă– deă„carteăpo tal ‖.ăÎnăplanulăsecundăseădistingăvalurileăanimateă iăapoi,ăînăfundal,ăoă coast ă deă munteă profilat ă caă oă umbr ă minerală imobil .ă Afi ulă – generic – reiaă opozi iaă dintreă animată /vs/ă inanimată iăîntreădeschis-transparentă/vs/ăînchisăcromatică iăopac.ă Imaginea,ădiegetic,ăesteăambigu .ăAvemăînă fa ăunăestuară i,ăînăfundal,ăseăvedeăcoastaămuntoas ăaăversantuluiăopusăsauă– oăfigur ăimposibil ă– apaăm riiăseă continu ăînăprofilulămuntelui ?ăăPeădeăalt ăparteăartificialitateaăsaăcontrasteaz ăcuăimaginileăsp l toriei.ăEsteăună peisaj situat într-un acolo,ă accesibilă vizuală iă provocatoră imaginar,ă dară inaccesibil,ă fiindă oă imagineă iă nuă oă realitate 81 . Planulăfinalăalăsecven eiădeăgenerică(7)ăesteăunăcadruănegru,ăopacăceăinterziceăvedereaă iăpoateăreprezentaă ceea ceăseănume teăoăt ietur ădeămontaj.ăPlanulădureaz ă12ăsecundeă i,ăprinălungime,ădevineăăsesizabilănuăcaăoă t ietur ădeămontajăimperceptibil ,ăciăcaăunăplinăperceptibil,ăcaăoăfigur ăstilistic ăîncorporat ăînătexturaăfilmului.ă Spectatorul vede o opacitate, o interdic ieăsau,ăînătermeniăvizuali,ăoăcecitateăaăpriviriiă82 . Planul poate fi un plan strictăabstractăsauăpoateăfiăoămostr ădeătaietur ădeămontaj :ă„aceastaăesteăoă‖t ietur ădeămontaj‖.

81

Acolo locativ pe t u ă i agi ea este situată î t -u alt spațiu este desp e u alt spațiu dife it de el de aici) diferit de cel diegetic pe a e îl o upă pe so ajele și un acolo de tip „i agi e pe t u ă a e at i utele u ei i agi i și u t a spa e ța do u e ta ă a fil ă ii u ui spațiu diegeti p i . I agi ea este o ost ă token de i agi e a e a și u o e o pu ă i agi e a a elui e a. 82 Bellou o ește de tăietu a de o taj i ațio ală a e se alo ează î si e Bellou : .

148

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Despre metonimie Metonimia,ăesteădefinit ăînăteoriaăcognitiv ăcaăoăschimbareăaăprofiluluiăîntr-un domeniu cognitiv ;ă„bazaă conceptual ă r mâneă stabil ă iară profilulă seă schimb ‖ă (Tuggyă 2007:104).ă Bazaă conceptual ă esteă ceeaă ceă amă numit sistemul descriptiv.ă Tuggyă define teă acestă domeniuă conceptuală caă „ună setă coerentă deă concepteă interela ionateă înă careă sauă fa ă deă careă entit iă potă fiă identificateă ( singled out) pentru a fi profilate. Este o schem ăspecializat ăcareănuăareăoăprofilareăprespecificat ‖ă(104).ăAcesteăconceptualiz riălipsite de profil sunt dificilădeămen inutăcaăobiecteăaleăconcep ieiă iănuăsuntăautomatizate.ăDarăschematiz rileăpar ialeăimplicateăînă interiorulă loră potă fiă automatizateă iă înr d cinateă (entrenched).ă Dac ă domeniileă lipsiteă deă profilă suntă sauă nuă considerate schemeă pentruă elementeleă dină interiorulă loră domeniileă profilateă nuă sunt.ă Ină cazulă ROAT ă -- > AUTOMOBILăconceptulădeă„automobil‖ăesteăcoextensivăcuădomeniulăbaz ăalăcelorădou ăconcepteăimplicateăînă schematicitateaăpar ial ădintreăeleă(adic ăunăvehicolăcuăro i).ăBazaăcomun ăaămetonimieiăînăcareăparteaă(roata)ă ineăloculăîntreguluiă(automobilul)ăesteăunăautomobilăcareănuăesteăprofilată iăniciănuăareăniciăoăsubcomponent ă profilat .ăPentruăTuggyă„acestăconceptăpoateăfiăactivatăcaăoăschem ăpentruăceleădou ăsemnifica iiămetonimiceă rela ionate,ădarăsemnifica iaăluiăAUTOMOBIL,ăcareăprofileaz ăîntregul,ăesteăunăconceptădiferitătocmaiăpentruă c ă esteă profilat‖ă(104).ă Altfelă spusă sistemulă descriptivă ală automobiluluiă careăserve teă dreptă bazaăînăinteriorulă c reiă areă locă oă schimbareă deă profilă esteă oă conceptualizareă diferit ă deă semnifica iaă profilat ă aă ro iiă iă deă ceaă profilat ăaăautomobiluluiă(de iăacestaădinăurm ăarăfiăcoextensivăcuăbazaăconceptual ăcomun ).ăConceptualizareaă particulară profilat ă esteă pus ă apoi,ă caă domeniuă surs ,ă într-oă rela ieă cuă ună domeniuă int ă profilată (s ă spunemă „rolaăpeăcareăesteăînf urat ăpeliculaăînăcameraădeăfilmatăsauăînăaparatulădeăproiec ie‖).ăAmândou ădomeniileă profilate sunt subdomenii ale sistemelor descriptive nonprofilate, schematice, generic definite, în cazul filmululuiăluiăHaneke,ăcaăfiindăVIA Aă iăFILMULăori,ăînăal iătermeni,ă„condi iaăuman ‖ă iă„cinematicitatea‖.ăă Oăprofilareăparticular ăaăunuiăelementămetonimă(roata,ălunetaăautomobiluluiăprofilat ădinăexteriorăsauădină interior, placa de înmatriculare)ă generat ă deă oă figurareă cinematografic ă particular ă (oă cadrareă particular )ă permiteă elaborareaă unoră coresponden eăcuă elementeămetonimă dină bazaă conceptual ăoriă sistemulă descriptivă ală filmuluiă(rolaădeăfilmăsauăcasetaăcuăpelicul ,ăecranulădeăcinema,ăclaculădeălaăfilm ri).ă Pentruă exemplificareă s ă vedemă oă modelizareă aă sistemuluiă descriptivă (cadrulă semantic)ă referitoră laă automobil (Evans 2006:225).

149

Capitolul 7 - Metafora cine atog afi ă

Spațiile input Pentruă oă lectur ă metaforic ă aă secven eiă genericuluiă oă serieă deă similitudiniă sau coresponden eă suntă descoperiteă întreă ună domeniuă conceptuală surs ă iă ună domeniuă conceptuală int ,ă întreă celeă dou ă sistemeă descriptiveăviaăelementeleămetonim.ăSistemulădescriptivăsurs ăfuzioneaz ăelementeădeăfigurareăsauădeăprofilareă cu elemente diegetice (calit ileăsuntăfuzionateăînăobiecteăsauăprofilareaăoriăconstrualulăpermiteăaccesulăc treăoă matriceă conceptual ,ă sistemulă descriptiv).ă Manieraă deă aă reprezentaă obiectulă faceă parteă dină defini iaă enciclopedic ăaăobiectului.ăDeasemeneaăimagineaăcinematografic ofer ăindiciiă83 care-iăpermităspectatoruluiăs ă construiasc ă sauă s ă e afodezeă oă concep ieă careă esteă deseoriă maiă complex ă decâtă sensulă literală codificată deă imaginiă(vă iăYusă2009:150).ă Ipotezaăcareăpoateăsus ineăoăasemeneaălectur ăvaăcartografiaădeăoămanier ătop-downădomeniulă‖familiaăînă ma in ă laă sp l torie‖ă peă domeniulă int ă ‖filmul‖ă sauă ‖dispozitivulă cinematografic‖ă („spectatoriiă înă fa aă ecranuluiă cinematografic‖).ă Deă oă manier ă bottom-upă oă serieă deă elementeă aleă imaginiiă iă diegezeiă suntă cartografiate pe domeniulă int .ă Do e iul sursă : VIAȚA

Do e iul ți tă : FILMUL

Planul 1 – placa de înmatriculare Cla ul de la fil ă i Planul 2, 4, 5 – lu eta față a Cad u î ad u și ep eze ta ea auto o ilului p ofilată di i te io dispozitivului cinematografic al audie ței di o s u itatea sălii aflată î fața e a ului pe a e se desfășoa ă o se ie de lu i i î iș a e 83

I di ii su t o figu ații e p esi e sau pate e o ga izate a gestaltu i pe epti ile î semantice (sisteme descriptive).

150

i tutea situă ii lo î do e ii

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă Tăietu i a aliti e de o taj Rola de film T e e ea alte ată de la opa itate la 6 tra spa e ță, de la o figu al la figu alitate Planul 7 – i te e ție e t a-diegeti ă Tăietu a de o taj i e atog afi ă e poate fi at i uită u ei i sta țe a ati e a e poate i di a et oa ti și statutul de ost e de i e atogafi itate și pla u ilo anterioare figurative Pla ul _ afișul u „Al șaptelea “pațiul i agi a , a tifi ial al u ui „A o ti e t da și sup apu e ea i se tului șaptea a tă verbal în planul 5_c Planul 1-4 Planul 3 “pu a și te tul ge e i ului di pla ul

Rezultatulăsauăspa iulăconceptualăamestecăpoateăfiănotatăFILMUL*.ăDomeniulăconceptuală„filmul*‖ăesteă formată metaforică dină amesteculă domeniuluiă surs ă prezentă perceptibilă peă ecrană iă celă int ă ală filmului.ă Acestă domeniuăconceptualăpoateăsus ineătezaăc ăfilmuluiăluiăHanekeăesteăunăfilmădespreăfilmăsauădespreădispozitivulă cinematografic, un meta-film 84 .ă Spa iulă conceptuală amestecă FILMUL*ă con ineă oă serieă deă tr s turiă sauă propriet iăemergenteăceăaparăînătimpulăîn elegeriiăsauăconceptualiz rii,ăadic ăînăprocesulăinterpret riiămetaforeiă (Yus 2009:152). Recursiv filmul lui Hanekeăvorbe teădespreăfilmăf cândăsauăpunândăînăactăunăfilm.ăPusăînă abime filmul* este produsul unui conceptualizator-realizatoră iăalăuneiăparticulareăpuneriăînăactăcinematograficăaăuneiădiegeze.ă Acestăconceptualizatorăaduceăpeăecranăelementeă(tr s turiăsauăaspecte)ădinăceleădou ăinputuriă– domeniulăsurs ă iăcelă int ă- iăproduceăunăspa iuăamestecăpeăcareăl-amănumităFILMUL*.ăDar,ărecursiv,ăacestănouăspa iuăinpută rezultantă(FILMUL*)ăesteălaăunăsecundănivelădeălectur ăspa iulăinputăsurs ăpentruăoănou ămetafor careădeăast ă dat ăareăoădirec ieăinvers ădeăcartografiere.ăSpa iulă int ăesteăpovesteaăuneiăfamiliiăsau,ăînătermeniămaiăgenerali,ă condi iaă uman .ă Rezultatulă amestecă metaforică esteă CONDI IAă UMAN *.ă Indiciiă formaliă expresiviă cinematograficiă prezint ă ambiguitateaă identificat ă înă cazulă ambiguit iiă dintreă figur ă /vs/ă fundal.ă Ceeaă ceă serve teă pentruă profilareaă spa iuluiă int ă „filmul‖ă esteă reprezentată deă chiară indiciiă cinematograficiă diegeticiă surs ăcareăprofileaz ă„via a‖.ăăDarădiegezaăesteăprofilat ădoarădeăstructuraăcinematograficăexpresiv ăaăfilmuluiă peă careă îlă vedemă desf urându-seă peă ecran.ă Noulăspa iuă amestecătransfer ă iă comprim ă elementeleă analogiceă existenteă dină diegez ă iă dină structuraă expresiv ă pentruă aă leă transfera,ă caă profil,ă asupraă unuiă nouă domeniu i.e „condi iaăuman ‖ FilmulăluiăHaneke,ădeăoămanier ăperformativ ,ăreprezint ăsauăfiltreaz ădeăoămanier ăparticular ămodulădeă aă concepeăcondi iaă uman ăcareă înăacestă modă devineăună produsă ală FILMULUI*ă sauă esteăîn eleas ă prinăfiltrulă conceptual al noii conceptualiz ri.ă Metaforaă secund ă ară fiă VIA A E FILM,ă adic ă oă variant ă aă metaforeiă VIA A E Oă SCEN .ă Cuă alteă cuvinteă condi iaă uman ă esteă oă condi ieă filmic ă /ăă cinematic .ă Sau,ă pusăînă al iă termeni,ă condi iaă uman ă areă tr s turileă artefactuluiă cinematografică iă al imaginii produse de film. Grady (2007:201)ăvorbe teădespreăfaptulăc ămetaforaăconduceălaăreconceptualizareaădomeniuluiăsurs ăsauăpermiteăună feedbackă deă laă spa iulă amestecălaă fiecareă dină celeă dou ă spa iiăinput.ă Totu iă consideră c ă avemă dou ă metaforeă fiecare avândăoăcartografiereădiferit ă:ăFILMUL E VIA A iăVIA A E FILMUL. Evans (2006 :297)ăaduceăaminteăexemplulăaădou ămetaforeăcareăposed ăacelea iădomeniiăconceptuale,ă dară suntă direc ionateă înă „oglind ‖:ă OAMENII SUNT MA INI iă MA INILE SUNT OAMENI („Ion s-a defectat‖ă iă„Automobilul nu vrea s ăporneasc ăînăaceast ădiminea ‖).ăObserva iaăconst ăînăfaptulăc ădiferiteă cartografieriă auă locă întreă celeă dou ă metafore.ă Înă primaă atributeleă mecaniceă iă func ionaleă aleă ma iniloră suntă cartografiate pe domeniul uman iar înă exemplulă secundă no iunileă deă dorin ă iă voin ă suntă cartografiateă peă domeniulăma inii.ăDe iăîmp rt escădou ădomeniiăfiecareămetafor ăesteădiferit ăc ciăseăbazeaz ăpeăcartografieriă diferite. 84

Un fil al ă ui ge e i poate fi itit î a eeași heie a dis u sului (Christopher Nolan, 200).

etafo i desp e i e ati itate este Memento

151

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă Inăceleădinăurm ăunăexempluăcinematograficăesteăoferitădeăRohdină(2009:419)ă iăesteăpreluatădinăfilmulă lui Fellini, Il Bidone (1955).ăProtagonistulăfilmului,ălaăfinalulăfilmului,ăarunc ăoăultim ăprivireăc treădrumulădeă munteăundeăapareăunăgrupădeăfemeiăînso iteădeăcopii.ăFinalul,ăcitităsimbolic,ăilustreaz ăviziuneaăpersonajuluiă care, înaintea sa vedeă femeileă caă „îngeri‖.ă Metaforaă ară fi:ă FEMEILE SUNT ÎNGERI. In afara indicilor de lectur ă intertextual ă (prezen aă înă alteă filmeă fellinieneă aleă acesteiă metafore)ă cartografiereaă seă bazeaz ă peă oă coresponden ăgrafic .ăTotu iămetafora,ăînăurmaăuneiăstrategiiădeălectur ăalternativ ăesteăbi-direc ional ă iăpoateă fiăcitit ăă iăinvers : INGERII SUNT FEMEI.

Descoperimă astfelă bidirec ionalitateaă rela ieiă dintreă domeniulă surs ă iă celă int ,ă 85 dară iă faptulă c ă interpretareaă (hermeneutica)ă textuluiă filmică depindeă deă ună mecanismă deă cartografiereă metaforic .ă Înă cazulă interpret rii, înterpretulă„caut ‖ăunădomeniuă int ăcareăs ăfieăcompatibilăcuădomeniulăsurs ăprezentă iăfiguratăpeă ecran. În cazurileăstandardizateă(locurileăcomuneăcultural)ădomeniulăsurs ăactiveaz ăunădomeniuă int .ăÎnăalteă cazuriă îns ă efortulă esteă deă aă propuneă iă identificaă indiciiă audiovizualiă careă potă sus ineă oă cartografiereă aă domeniuluiăsurs ăpeăunădomeniuă int .

Modul descriptiv și performativ de lectură Coulson & Oakley (2000b:184-5)ă iă Eveă Sweetseră (2000)ă vorbescă despreă utilizareaă descriptiv (depictive)ă sauă performativ (performative)ă aă limbajuluiă iă aă imaginilor.ă Diferen aă dintreă cele dou ă moduriă const ăînărela iaăcauzal ăconceput ădintreădou ăspa iiămentale,ăunaăpentruăreprezentareă iăunaăpentruăceeaăceă esteăreprezentat.ăÎnăenun urileădescriptiveăîncercareaăvorbitoruluiăesteădeăaă„potrivi‖ăcuvinteleălaălumeaădescris ă iară înă enun urile performative încercarea este de a conforma sau de a potrivi lumea la cuvinte 86 . Pentru afirma iileădescriptiveăspa iulăreprezentatăareălocăînainteaăspa iuluiăcareăreprezint ,ăeste ontologic antecedent. În afirma iileă performativeă spa iulă reprezentată este cauzată deă spa iulă reprezentare;ă actulă deă reprezentare,ă prină performa aăsa,ăconstituieă( iăperformeaz ăcaăunăagentăcauzal)ăstructuraăspa iuluiăreprezentată(Sweetseră2000)ă 87 .ăAceast ăanaliz ăaăperformativit iiăesteăcomun ăsemnifica ieiălingvisticeă iănon-lingvistice.ăOăpictur ăpoateăfiă citit ăînămodulădescriptiv,ăperformativăsauăînăceleădou ăfeluri.ăOăpictur ărupestr ăceăreprezint ăunătaurăpeăunăzidă deăgrot ăpoateădescrieătaurulăcareătocmaiăaăfostăvânatăcuăoăziăînăurm ăsauăpoateăs ăfieăoăurareădeăsuccesăpentru vân toareaă viitoare.ă Deasemeneaă reprezent rileă metaforiceă potă fiă utilizateă descriptivă pentruă aă reprezentaă oă realitateăcareăexist ădejaăsauăpotăfiăutilizateăperformativăpentruăaăafectaăoărealitate.ăSweetserănoteaz ăc ăalbulă este folosit descriptiv de femeileă careă seă c s torescă pentruă aă reprezentaă inocen aă loră iă performativă deă ceiă 85

Ma ti Hilpe t î u sul său online de li g isti ă og iti ă e țio ează deasemenea acest fenomen al idi e țio alității di t e u do e iu su să și u do e iu ți tă :33], [19:37], 2015, A course in Cognitive Linguistics: Metaphor https://www.youtube.com/watch?v=R0BYLpwSM6E&index=2&list=PLKgdsSsfw-faeun9_0LVETPT-ZGpKptlj ). 86 Noțiu ile utilizate, da puți itate î lite atu a de spe ialitate su t ela o ate de “ea le . 87 Vezi și La ga ke pentru care într-un performati „e e tul p ofilat este i teg al ide tifi at u e e i e tul de o i e î suși (2009:157, 192, 284).

152

Capitolul 7 - Metafora cinematografică peniten iă pentruă a-iă ajutaă s ă seă purifice.ă Rela iaă deă cartografiereă dintreă celeă dou ă spa iiă – reprezentareă iă reprezentat – seăbazeaz ăpeăcontiguitate,ăsimilaritateă iăanalogie.ăÎnăcazulăfilmuluiăluiăHanekeăceleădou ădirec iiă deălectur ăsuntăasociateădeăoămanier ămetaleptic .ăOăschi ădinăMarie-LaureăRyană(2006:214)ăesteăilustrativ ă pentruăacestădubluăcircuitădeălectur ăsauădeădeterminareădintreă„filmul‖ă iă„via a‖.

AltfelăspusăfilmulăluiăHanekeăpoateăfiăoăinstan ăaăceeaăceăMarie-Laure Ryan (2006:212-214) numea o metaleps ăontologic în care o deschidere între nivele poate opera o contaminare sau o interpenetrare a lor. Prinăautoreferin ădomeniileăontologiceăsuntăamestecateă iăastfelă„con inutulăimaginiiănuămaiăesteădeterminatădeă referentă ciă maiă degrab ă construc iaă imaginiiă determin ă comportamentulă referentului‖.ă Deă oă manier ă autoreferen ial ăceeaăceăesteăreferentulăimaginiiădinăfilmulăluiăHanekeăesteăînăacela iătimpăutilizată(use)ă iămen ionată (mention). Reluând ca citat un fragment din analiza lui Roger Odin a filmului lui Jean Epstein, Le Tempestaire (1947)ăputemăconsideraăc ă iăfilmulăluiăHanekeăpareă„un discursăasupraăma iniiăcinemaăcaăma in ăfilozofic ;ăoă ma in ă care,ă departeă deă aă seă mul umiă aă reproduceă lumea,ă oă interogheaz ,ă într-ună cuvânt,ă gânde te‖ă (Odină 2000:122).ăFilmulănuă ineăunădiscursădespreăcinemaăciă„este,ăînăsine,ădiscursădespreăcinema.ăElăseărefer ălaăoă realitateăpeăcareăoăconstituieăelăînsu i.ăActulădeăaăenun aăseăidentific ăcuăenun ulăactuluiă(...)ăpeăscurt,ăfilmulă faceă ceeaă ceă spune‖ă (2000:123).ă Caă iă textă performativă filmulă luiă Hanekeă seă focalizeaz ă asupraă travaliuluiă enun riiăcinematografice. Performativul este auto-referen ială – seărefer ălaăoărealitateăpeăcareăoăconstituieăelă însu iă- iăastaădinăfaptulăc ăesteă„efectivăenun atăînăcondi iileăcare-lăformeaz ăcaăact‖. Odină men ioneaz ă caă factoră ceă determin ă lecturaă performativ ă aă peliculei momentele de defazaj ale spectatoruluiăcareăra ionalizeaz ăsauăinterpreteaz ăelementeăsauătr s turiădinădiegez ă iădinăsuportulăexpresivă (domeniulă surs ă ală metaforei)ă caă fiindă manifest riă aleă sistemuluiă descriptivă peă careă l-am identificat cu FILMUL* (domeniulă int ).ă Totodat ă amă identificată înă procesulă interpretativă oă etap ă secund ă careă esteă constituit ă dintr-oă inversareă aă traiectorieiă metaforeiă înă careă domeniulă int ă concepută devineă domeniulă surs ă cartografiată peă domeniulă int ă CONDI IAă UMAN *.ă Cadrele finale ale filmului lui Haneke – prin interpelarea privirii - îns ăpotăduceăcuăgândulălaăcondi iaăspectatorial .

Travaliul filmului după Thierry Kuntzel Putemăamintiăaiciăanalizaădeăreferin ăaăluiăThierryăKuntzelă(1972,ă1975)ă– deăinspira ieăfreudian ă- care consider ă c ,ă prină ac iuneaă deă imobilizareă aă fluxuluiă cinematografic,ă criticulă poateă descifraă semnifica iaă peliculei.ă Analizaă criticuluiă tindeă aă descoperiă ună „genotext‖ă aflată subă aspectulă fenomenologică ală sistemuluiă semnificant filmic. Acesta este identificată caă fiindă produsulă mecanismeloră deă condensareă iă deplasareă semantic ă(laăfelăcaă iăînăcazulătravaliuluiăvisuluiădinăperspectivaăluiăFreud).ăAnalizeleăsaleătextualeălaăfilmeleă M (Friză Lang,ă 1931)ă iă The Most Dangerous Game (Irving Pichel, Ernest B. Schoedsack,ă 1932)ă caut ă s ă identifice travaliul metaforei înă interiorulă activit iiă filmului.ă Filmul,ă pentruăKuntzel,ă poateă fiă caracterizată caă fiindăformatădeăoăserieădeă‖conglomerateăsemiceăsauăconstela ii‖ăpeăcareăputemăs ăleăconsider măcaăprecursoareă no iuniiădeăsistemădescriptiv.ăNo iuneaădeăconstela ie laăKuntzel,ăcareăoăînlocuie teăpeăceaădeăsemn,ăd ăseamaă atâtădeăeterogeneitateaăsemiotic ăaăfilmuluiăcâtă iădeădiseminareaăsemnifica ieiăînămultipleămateriiăaleăexpresieiă (coduriăspecificeă iănonspecificeăfilmului,ăgrafice,ăiconografice,ăaurale).ăDeplasareaădeălaăoăconstela ieălaăaltaă 153

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă oriă deă laă ună motivă laă altulăreprezint ă oă mobilitateă liber ă careă seă mut ă deă laăoă modalitateă deă expresieălaă alta.ă Aceast ă deplasareă esteă deă concepută caă oă deplasareă metaforic ă ceă sus ine,ă paralelă cuă succesiuneaă narativ ,ă traseulă deă semnifica ieă ală filmului.ă Inceputulă filmuluiă The Most Dangerous Game condenseaz ă iă genereaz ă metaforică textulăfilmică ulterior.ă LecturaăluiăKuntzelăesteă oă activitateă deăconstruc ieăfigural ă careă nuă maiă esteă linear ,ăprogresiv ăsauăformat ăprinăad ugire.ăAceast ălectur ăapar ineăunuiăsubiectăfragmentat,ănonidenticăcuă sineă (a aă cumă îlă identific ă teoriaă psihanalitic ă sauă este,ă înă glosaă luiă Jacquesă Derrida,ă subiectulă „scriiturii‖).ă Spa iulă iă timpulă citiriiă filmuluiă suntă deă în elesă caă oă activitateă deă repeti ieă iă rememorareă undeă deplasareaă serve teănevoiiădeăcenzur ăpsihanalitic ăiarăcondensareaăserve teălaăfigurareaădorin ei.ăFiguraăini ial ăaăfilmuluiă dezvolt ăoămatriceăfantasmatic ăcareăvaădaăform ă iămi careărela iilorădeădorin ădinăfic iune ;ă„matriceaătuturoră urm toareloră reprezent riă narativeă iă secven e‖ă (Kuntzel 1975: 20)ă („Matrice.ă Atemporalitate.ă Oă structur ă goal ă careă vaă fiă umplut ă deă maniereă diferiteă deă viitoriă actan i ;ă oă matri ă înă careă seă voră mulaă diverseleă nara iuni‖).ă Travaliulă deă transformareă areă locă deă laă ună elementă manifestă laă altulă (19).ă Semnifica iaă esteă „ancorareaă progresiv ă aă sensuluiă (definireaă progresiv ă aă enigmei)‖ă (24).ă Secven aă narativ ă serve teă aă faceă ‖figuraă ini ial ă deă citit‖ă oriă „aă vectorizaă tabularitateaă ini ial ă aă filmului‖ă (25).ă Primaă secven ă aă filmului,ă genericul,ăesteăoăentitateăautonom ăcareăesteăvalid ,ăprinădeplasareămetaforic ,ăpentruăîntregulăfilmă(„separând,ă legând ;ăt ind,ălipind ;ăplasândăsegmenteădistincteăcapălaăcapăpeăaxaălinear ăaăprogresiei – aătimpului,ănara iunii,ă misterului,ă emo iei,ă semnifica iei‖)ă (25).ă Secven aă clasic ă esteă reuniuneaă aă dou ă tendin e :ă „înă timpă ceă eă prezentat ă caă autonom ,ă caă ună segmentă deta abil,ă narativă iă formală autosuficient ,ă esteă înă acela iă timpă oă leg tur ă într-ună lan ‖ă (25)ă conformă unuiă aranjamentă deă scen ă înă careă consecu iaă continu ă prezint ă ună întregă spa io-temporală experimentată caă fiindă far ă elips ă (faultless)‖ă (33).ă Kuntzelă continu ă iă noteaz ă repeti ia,ă reluareaă iă r spunsulă dintreă prologulă filmului iă nara iuneaă primar ă aă filmuluiă (vân toarea) ; reluarea elementelorădinăgenerică iădinăprologăcareăsuntăreînscriseăînăfilm.ăSecven aădinăprologărepet ăfilmul,ădarădeăoă manier ădiferit ,ăelăfiindăprodusulăunuiătravaliuădeădeplasare.ă(59).ăCeeaăceăesteăprezentăînăsecven aăini ial ăaă filmuluiăvaăfiădeănerecunoscutăînăsecven eleăulterioareădatorit ăac iuniiădeplas riiă iăcondens rii,ăalunec riiă iă supraimpunerii elementelor (60-61), dar receptat de spectator ca un fel de déjà-vu.ă Înă desf urareaă filmuluiă ceea ceăapareă„aăfiăv zutănuăesteăaltcevaădecâtăceeaăceăamăv zutădéjàăînămomentulăînăcareăamăfostăinformatăc ă filmulăvaăîncepe‖.ăAstfelăfilmulăesteăstraniuă(uncanny)ă„deoarece constituieăoăpunereăînăscen ăaă„iubirii‖ămeleă pentru cinema ;ăadic ăceeaăceăm ăducădeăfiecareădat ăs ăv dă(dinănou)ăcuăfiecareănouăfilm ;ăpropriaămeaădorin ă – nesfâr itărepetat ă– pentru re-prezentare‖ă(63).ăAltfelăspusăspectatorulăvineăs ăvad ăc ăaăvenităs ăvad ă(ceeaăceă genereaz ă iăimpresiaădeăgol).ăVomăvedeaăc ăfinalulăfilmuluiăluiăHanekeălaărândulăs uădeasemeneaăpoateăfiăcitită caăoăpunereăînăscen ă– metaforic ă– a teoriei lui Kuntzel.

Scena 2 – trezirea familiei Georg Planul 8 este similar planului 1 iă reprezint ă oă reluareă aă claculuiă cinematografică careă marcheaz ă începutul unei noiă scene.ă Planurileă careă urmeaz ă suntă t ieturiă metonimiceă aleă scenei.ă Peă ecrană apară doară fragmenteleă corporaleă aleă personajelor.ă Planurileă con ină dou ă cadreă aten ionale:ă unulă înă careă nuă apareă decâtă obiectulăinanimatălipsitădeămi careă(podeaua,ăcearceaful,ăperdeaua,ău a,ăpahareleăcuăperiu eleădeădin i,ăma inaă deă cafea,ă servieta,ă masaă iă u aă garajului)ă iă ună ală doileaă înă careă ună fragmentă corporală umană faceă oă ac iuneă (picioareleă înă papuci,ă mânaă careă deschideă u a,ă apuc ă periu eleă deă din i,ă leag ă ireturile,ă toarn ă cafeauaă sauă introduceădosareăînăserviet ).ăPlanurileă13 iă21 introducăoăautonomieăaăinanimatuluiămobilă(u aădinăapartamentă iău aăgarajului),ăunăinanimatădotatăcuăoămobilitateămecanic ăautonom ădeăunăagentăuman.ăLaăfelăcaă iăspumaă alb ădinăscenaăgenericului,ăunăobstacolăopacăabstractăpreg te teăintrareaăînăimagineăaăunuiăfigurativ.ăPlanulă11 doarăintroduceă„cortina‖ăăalbuluiăperdeleiăceăreiaăalbulăcovoruluiădinăplanulă9_băsauăalbulău iiădină13_bă iă13_d. Planul 21 reprezint ă trecereaă mecanic ă deă laă opacitateaă albuluiă laă figuraă automobiluluiă careă intr ă înă cadruă urmat ădeăînchidereaăpor iiămetaliceăaăgarajului.ă 154

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă S ăremarc măînăcontinuareăcoresponden eleădintreădiegezaăsurs ă„via aăfamiliei‖ă iăspa iulă int :ăfilmul.ă Planurile pun în contrast o ordine uman ă iăunaă nonuman ,ăobiectal .ăGraficăfiguraăcontrastuluiădintreăalbă iă negruă domin ă (planurileă 11, 13, 16, 21). Planul final, 22,ă introduceă marcaă cinematograficit ii:ă t ieturaă deă montajăcareăesteărepetat ăcaăt ieturaăoperat ădeăcadrareăasupraăunuiăobiectăprofilmic (corpul uman). Mecanica din planul 21 evoc ăautomatismulăobturatoruluiăaparatuluiăfotograficăsauădeăfilmat.ăAcestăobturator,ăcaă iău aă din planul 13,ă evoc ă aparatulă deă filmată inanimat,ă dară mecanică mobilă ceă permite,ă caă iă perdeauaă dină 11, obscuritateaă iă transparen aă viziunii.ă Planulă 17 reiaă iă condenseaz ă figuraă animatuluiă situată într-un container transparentă(pe tiiădinăacvariu)ă iăaflatăîntr-un cadru în cadru (fereastra din fundal). Planul 20 elimin ăumanulă pentruăaăprofilaăobiecteleă iămâncarea deăpeămas .ăPlatourileădeăpeămas ăpotăfiăoăexpresieăaămetaforeiăcareăleag ă ideile de mâncare (IDEILE SUNT MÂNCAREA sau IDEILE SUNT OBIECTE FIZICE) (Schilperoord & Maesă2009:235).ăSau,ăaltfelăspus,ăunăcon inutăconceptual,ăideatic,ăesteăreprezentatăcaăoăserie de obiecte fizice. Oăcoresponden ăareălocă iăîntreămasaăpe tilorădinăacvariuă iămasaămatinal ăaăfamiliei. Referin aă laă cinematicitateă esteă înt rit ă deă stilulă deă cadrareă extremă metonimică careă faceă oă referin ă intertextual ălaăstilulăcineastuluiăRobertăBresson.

155

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Scenele 3 – 6 – viața cotidiană a familiei Georg În scena 3 celeătreiăpersonaje,ăGeorg,ăAnaă iăEva,ăsuntăfilmateă iăcadrateăînămomentulăînăcareăîntr ăînătreiă spa iiă distincteă iă tipiceă pentruă via aă cotidian :ă coala,ă magazinulă opticianuluiă i fabrica (parkingul fabricii). Fiecareăplanăesteăsubliniatăcaăfiindăunăplanădeăfilm.ăFiecareăplanăeăurmatădeăcadrulănegruăalăt ieturiiădeămontajă devenităunăplanăautonomă iănuăoăimperceptibil ăsauăpu inăperceptibil ăfigur ădeăpunctareăaăsintaxeiănarative,ăun diacritic.ăPlanulănegruăeste,ăprinădurat ,ăunăplanăautonomă iăunăplană„plin‖ăcareăreprezint ăabsen aăposibilit iiă deă aă recuno teă formeă oriă figuriă diegetice.ă Elă esteă expresiaă unuiă con inută conceptuală deă genulă substan aă cromatic ă sauă masaă abstract ă aă unei peteă negre.ă Elă esteă oă expresieă careă seă autosimbolizeaz ă (Langackeră 1987:79) 88 .ăCon inutulăs uăsemanticăseăidentific ăcuăstructuraăsaăexpresiv .ăDeăexemplu,ădac ăcinevaăspune:ă „elăaăie itădinăcamer ă iău aă(BUM)‖ăăexpresiaăsonor ăseăconfund ăcuăstructura semantic ăcare,ăînăacestăcaz,ă esteăchiarăsunetulăf cutădeău aăcareăaăfostătrântit ălaăplecare.ăPercep iaăstructuriiăexpresiveăportanteăseăconfund ă cuăconcep iaăsemantic ăaăsunetuluiăputernic.ăPutemăspuneăc ăneăafl măînăfa aăunuiăcazădeădesemantizare,ădarănu iădeădeconceptualizare.ă În continuare scena 4,ă aă fabricii,ă aminte teă deă iă evoc ă stilulă cinematografică dină Desertul ro u al lui Michelangelo Antonioni (1964). În scena 5 fata,ă Eva,ă simuleaz ă cecitatea.ă De iă înă scena 4 cadrarea era dominat ă deă planurileă generaleă aiciă cameraă adopt ă pozi iaă planuluiă apropiată iă profileaz ă maiă pregnantă fa aă personajului.ă Dialogulă dintreă profesoar ă iă Evaă introduceă schemaă cinematografic ă aă dialoguluiă fa ă înă fa ă realizat ăcu ajutorul privirii deictice off-cadru.ăHanekeăreaduceăaiciăopozi iaădintreărefuzulăpriviriă iăacceptareaă priviriiă(care,ăprinăsimilaritate,ăneăaduceăaminteădeăînchidereaă/ădeschidereaăobturatorului),ădară iădeărolulăjucată mai devreme de planul negru.

88

Langacker (2008:475-

156

u ește a est tip de fo

ule e p esi e.

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Scena 6 reiaătemaăocularit ii.ăSo ia,ăAna,ăînăaceast ăscen ăceădescrieăcotidianulămunciiăeiădeăopticiană adopt ăpozi iaăcameramanului,ăaăceluiăaflatăînăspateleăcamereiădeăfilmat.ăSpa iulăsurs ăalădiegezeiă„cabinetulă opticianului‖ă iă profilulă corespondentă suntă cartografiateă peă domeniulă int ă ală „travaliuluiă cameramanului‖.ă Cadreleăsubliniaz ăopera iaămecanic ăaăcontroluluiăcamerei.ăPlanurileădetaliuăaleăochiuluiăamintescădeămetaforaă cinematografic ădinăfilmulăluiăDzigaăVertov,ă Man With a Movie Camera (1929).ăCaă iălaăVertovămetaforaăesteă bidirec ional :ăCAMERA (de filmat) ESTE UN OCHI iăOCHIUL ESTE OăCAMER ăDEăFILMAT 89 .

Surcadrareaă cuă irisă aă plană detaliuluiă ochiuluiă repet ă metaforaă cinematicit iiă diegezeiă 90 .ă Totodat ă ac iuneaă Aneiă deă aă inspectaă analitic-anatomică ochiulă umană neă aminte teă deă faptulă c ă filmulă esteă oă art ă aă 89

Cartea lui Francois Jost, L’œil a era (1987) face o descriere a acestui sistem descriptiv. Pe t u Dziga Ve to a e a este supe ioa ă o hiului u a a u o hi ideal - cine-ochiul - care vede de la sine mai ult de ât eea este p esupus ă a edea o hiul Bellou :96). Viziu ea ași i a e ă de fil at ep ezi tă ceea ce ochiul uman nu poate vedea. A eastă „supravedere , otează Bellou , este eea e e pe i e tează spe tato ul î fața o ti utății fil ului pe a e îl ede, da a e, la â dul său, ede p i ei stala ea „ iziu ii supe ioa e pe a e o e e ită a e a „asup a ealității ă eia îi estituie t ăsătu ile, ate ia, se zația . Pentru Jean Epstein ochiul

90

157

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă controluluiă iă ghidajuluiă aten iei.ă Seă poateă spuneă c ă filmulă esteă oă „ma in rieă aă aten iei‖ă (Carrollă Ță Seeleyă 2013:53-75)ă iăsubiectulăuneiă„cercet riăaămi c riiăochiului‖.ăDorin aădeăcunoa teăundeăprivescăspectatoriiăînă timpulă filmuluiă aă fostă oă precocupareă deă deceniiă aă teorieiă cinematograficeă cuă începereă deă laă investiga iileă teoretice ale lui Eisenstein (Smith Tim 2013:167-8ă sq).ă Seă poateă spuneă c ă filmulă esteă concepută caă oă rela ieă dintreădou ăpriviri:ăceaăaărealizatoruluiămanifestat ăcaăoăcamer ădeăfilmatăoriăcaăecrană iăceaăaăspectatorului.ă Întreă ceiă doiă areă locă oă rela ieă deă inter-privire (o inter-locu iuneă scopic )ă deă supraveghereă reciproc ă înă careă ecranulăteăprive teăpeătineăspectatorăprivind.ăLaăHanekeărela iaădevineăcorporal-anatomic ă iăeăreprezentat ăcaă inspec iaăreciproc ăaădou ădispozitiveăoculare.ăS ăremarc măc ăplanulătreiădinăsuccesiuneaăcitat ăaiciă– al unui ochi – poateăs ăreprezinteălaăfelădeăbineăochiulăAneiăsauăalăpacienteiăsale.ăDesigurăc ăschemaăac iuniiăînăcareăună agentă opereaz ă (aiciă prină inspec iaă scopic ),ă Anaă înă ocuren ,ă asupraă unuiă pacientă careă sufer ă ac iunea,ă aiciă Pacienta,ă esteă ceaă maiă probabil ă conceptualizareă aă succesiuniiă deă planuri.ă Înă dialogulă fa ă înă fa ă cinematografic (mai ales în suita de single sau în filmarea over the shoulder )ădou ăpriviriăseăscruteaz ăreciproc.ă Dar,ătotodat ,ănimicănuăneăîmpiedic ăs ăconsider măplanulătreiăunăplanădetaliu al ochiului Anei. Cu alte cuvinte planulă treiă suprapuneă probabilistică celeă dou ă ipotezeă deă interpretare.ă Caă superpozi ieă planulă treiă esteă ochiulă agentuluiă iăpacientuluiădeopotriv .ă Urm toareleăplanuriăaleăsecven eiăfigureaz ăoădesfigurareăsauăoăreasamblareăfigural ăaăochiuluiă;ăadic ă exactă ceă seă vaă întâmplaă maiătârziuă înă filmă prină ac iuneaă deă demontajă aă caseiă familiale.ă iă aici,ă caă excurs,ăs ă reamintimăpropunereaăluiăKuntzelăînăcareăfilmulăarăfiăoădeplasareăînăsuccesiuneă(sintagmatic )ăaăuneiăstructuri staticeă(paradigmatice)ăsau,ăalfelăspus,ăarăfiădezvoltareaă iăexplorareaănarativ ăaăunuiăprocesămetaforic.ăă

Montajul Sceneleă careă urmeaz ă suntă grupateă înă unit iă careă premergă deciziaă sinucideriiă familieiă iă repet ă scenaă condensat ă înă scenaă deă generic.ă Eleă potă fiă cititeă metaforică înă cheiaă cinematicit ii.ă Cadrulă 01 reia figura cadruluiăcinematograficăcareăopereaz ăoăt iereăaăcorpuluiăumanăsauăprofileaz ămetonimicăparteaăpentruăîntreg.ă Lista cifrelor din casa de marcat din cadrul 02 poate fi citit ă înă cheiaă dispozitivuluiă cinematografică caă ună metonimăalăproduc ieiădeăfilmă( iăalăfinan elorăimplicateăînăproduc iaăartefactuluiăcinematografic).ăCadrulă 03 trimiteălaăsuitaăelementelorăcifriceăcareăînso escăproduc iaăcinematografic .ăCadreleă04-06 repet ăplanulă21, dar cuăpozi ionareaăcamereiăînăaxulădeă180°,ăînăcontraplan.ăProfilateădeăaceast ădat ădinăinteriorulăcamereiăobscureă descoperimăfiguraăobturatoruluiăcuădeschidereaăc treăluminaăexterioar ă(04), intrarea în imagine a unui obiect – automobilul containeră prină aleă c ruiă geamuriă transparenteă seă potă identificaă personajeleă familieiă – (05)ă iă închiderea obturatorului-u aădeăgarajăpentruăaăl saădinănouălocăobscurit iiă(06). Privirea în gol a personajului feminin, Ana, (07)ă esteă urmat ă deă ună POVă careă nu ilustreaz ă decâtă oă strad ă goal ,ă lipsit ă deă anima iaă personajelorăumane,ălipsit ădeăfactorulăumană(08)ă iăapoiădeăoăt ietur ădeămontajăînănegruă(09). Cadrul 10 reia figuraă cadruluiă înă cadruă iă identific ă imagineaă corpuluiă umană înă interiorulă uneiă încadr ri produse de dispozitivul televizual/cinematografic. În contrapunct 11 reiaăcadrulăînăcadruădeătipăfotografică iătemaăorbiriiăiară 12 perspectivaăcinematic ăasupraăpeisajuluiăcareăcon ineăîntâlnireaăimposibil ădintreămineral-statică iăacvaticmobil. cinematografic este un ochi în afa a o hiului a e s apă de ego e t is ul iziu ii pe so ale apud Bellou Astfel fil ul lui Ha eke eia o te ă t adițio ală a a epțiilo date oțiu i de a e ă de filmat.

158

:96).

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Aflat ă subă semnulă uneiă alteă zile oă alt ă secven ă începeă cuă cadrulă claculuiă cinematografică (13)ă iă introduce în 14 figura scrisorii, a grafiei vizualizate (a scenariului cinematografic în sistemul descriptiv al dispozitivului cinematografic). Scrisoarea reia voceaă offă aă Anneiă careă înso e teă oă parteă dină filmă iă careă recite teă textulă scrisoriiă saleă c treă cumnataă sa,ă mamaă luiă Georg.ă Cadreleă 15-22 realizeaz ă decupajulă familieiă aflateăpeă oseaăînăma in .ăCadr rileăprofileaz ăobscuritateaăpar ial ăaăviziuniiăprinăgeamul ud al automobilului. Cadreleăasociaz ăintroducereaăpersonajelorăumaneăînăinteriorulăunuiăcontainerădeătipulăsalaădeăcinemaă(eiăv dăînă exterior printr-unăcadruăecranăfereastr ăoălume,ăoădiegez ).ăPeădeăalt ăparteăpersonajeleă– din perspectiva unei camerere exterioare – suntăcadra iăcuăajutorulăunuiăcadruăînăcadruă(lunetaăautomobilului)ăcaăpersonajeleăsituateă înă interiorulă unuiă spa iuă situată dincoloă deă ecranulă cinematografic.ă Totodat ă similaritateaă dintreă protagoni tiiă filmuluiă iăcadavreleăvictimelorăunuiăaccidentărutierăesteăsubliniat ăprinăînveli ulădeăplasticăpar ialătransparentă careă las ă s ă întrevad ă corpurileă acestora.ă Corpurileă accidenta iloră suntă vizibileă subă ună înveli ă par ială transaparent (17)ălaăfelăcaă iăcorpurileăprotagoni tilorăproiectateădincoloădeăvoalulăapeiă iăspumeiădeăpeăecranulă luneteiăma iniiă(16 iă20).ăDeasemeneaăsituareaăînăinteriorulăunuiăcontainerăaflatăînăspateleăunuiăecranăasociaz ă configura iaăînăcareăseăg sescăprotagoni tiiăcuăsitua iaăpe tilorădinăinteriorulăacvariuluiă(22 i 23).

159

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Planul 24 introduceătemaăexcesuluiăculinarăaflatăînăcontrapondereăstilistic ăcuăpauperitateaăpeisajuluiădeă acas ,ă deă peă strad ă iă deă laă uzin .ă Asociereaă dintreă excesulă carnavalescă ală vie iiă iă pl ceriloră culinareă neă aminte teă deă filmulă luiă Marco Ferreri, La Grande bouffe (1973)ă undeă condi iaă iă instrumentulă mor iiă suntă tocmaiăexcesulăsexuală iăculinar.ă

Tăietura de montaj S ăvedemăcâtevaăaccep iiăaleăno iuniiădeăt ietur ădeămontajăpentruăaăexploraămaiădeparteăsemnifica iileă peă careă leă provoac ă iă ordoneaz ă filmulă luiă Haneke.ă Seană Cubittă (2004:45)ă consider ă t ieturaă deă montaj efectulă tehnică careă permiteă construc iaă unuiă orizontă temporală ă ceă genereaz ă obiecteă cinematiceă unificateă iă discrete;ă„dup ăt ietur ăîntregulăesteăoăchestiuneădeă‖re-cogni ie‖,ăunăefectătemporal‖ă(48).ăT ieturaădeămontaj „transform ă senza iaă înă percep ieă într-oă form ă retrospectiv ă deă ordonareă aă unuiă fluxă crud,ă indiferen iată ( iă mecanic),ăînăobiecteăidentificate‖ă(49).ăT ieturaăprovoac ăoădubl ămi careătemporal ăatâtăretrospectiv ăcâtă iă proiectiv ă („recunoa tereaă iă a teptarea,ă unific ă întreă eleă obiectulă cinematică înă timpă iă spa iu,ă dar,ă înă acela iă timp,ădubleaz ăsubiectulăcareăesteăatâtăst pânăcâtă iădominatădeăîntregulăimaginar‖)ă(50).ăT ieturaă„spa ializeaz ă timpulă dină afaraă timpuluiă pixelului‖ă iară oriceă excluziuneă esteă oă invita ieă deă aă „anticipaă sauă amintiă ceeaă ceă r mâneănev zut,ăceeaăceăseăpetreceăînainteăsauădup ,ăînăsauăînăafaraăcadrului‖ă(51).ăT ieturaăprovoacaămultipleă unit iă iăierarhii.ă Deasemenea pentru Raymond Bellour în Le corps du cinema (2009)ă t ieturaă deă montajăesteă asimilat ă dispozitivuluiă ghilotineiă iă obturatoruluiă careă opre teă fluxulă mi c riiă înă instantaneulă deă tipă fotografieă /ă fotogram .ăElăafirm ăc ă„principiulăinvizibilit iiăinterneăma inilorăcareăcaptureaz ăvia aăproducândămoarteaăsaă prinăîntrerupereaămi c riiăreprezint ăprincipiulăfotografiei‖ă(41).ăObturatorulăseăînscrieăînăliniaăclipeiăinvizibileă aă ghilotinei.ă Obturatorulă reproduceă metaforică func ionareaă ghilotinei.ă Dispoziveleă deă spectacolă aleă mor iiă (morgaă iă muzeulă deă cear )ă precumă genealogiaă filmuluiă dină moarteă (cadavruă sauă sculptur )ă reprezint ă imobilitateaăfiguriiăfa ădeăcareămi careaăfilmuluiăinstituieănegareaăuneiăinstan eămecaniceăascunseă(fotogramaă iă stopă cadrul)ă (43).ă Priviteă lucrurileă înă aceast ă perspectiv ă descoperimă c ă descompunereaă iă recompunereaă mi c riiăpropriiăfilmuluiă inădeă„principiulăinvizibilit iiăma inilorăcareăcaptureaz ăvia aăproducândămoarteaăsa,ă conformă principiuluiă intreruperiiă mi c riiă propriiă fotografiei‖ă (40),ă dară peă careă mi careaă filmic ă instituieă aparentă negarea.ă Fotografia,ă conformă luiă Rolandă Barthes,ă atest ă urmeleă fantomelor ;ă „prezen aă inefabil ă aă mor ilorăseăamestec ăînăfotografiaăspirităcuăsufletulă iăcorpulăcelorăvii‖ă(36).ăInstantaneul introduce spiritualul înăinteriorulăma iniiă iădeposedeaz ăprivireaăuman ădeăceeaăceătotu iăoă„investe te‖,ăadic ă‖incon tientulăoptic‖ă (36).ă Ună dubluă traiectă seă deseneaz ă ă întreă omă iă ma in ,ă întreă spirituală iă mecanic.ă Ină celeă dină urm ă efectulă ghilotin ăalăobtur riiămi c riiăprovoac ăoăîntoarcereăaătimpuluiăasupraăluiăînsu iă(56). Poateă c ,ă înă celeă dină urm ,ă istoriaă arteiă esteă compus ă dină alterna aă imobiluluiă careă provoac ă imaginară mobilitateaă iămobilitateaăcareăseăfondeaz ăpeăimobilitateaăfondatoare. OăserieădeăelementeădinăfilmulăluiăHanekeătrimităc treăreflexiaăasupraăno iuniiădeă„t ietur ădeămontaj‖.ăOă parteă dină acesteaă figureaz ă sauă pună înă scen ă dispozitivulă cinematografică ală t ieturiiă deă montaj.ă T ieturaă deă 160

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă montajăesteă asociat ă orbiriiă iă absen eiă viziuniiă a aă cumă oă faceă Anaă careăseă consider ă oarb .ă Haneke,ă putemă spune,ă faceă oă trimitereă explicit ,ă peă deă oă parte,ă laă t ieturaă deă montajă inobservabil ă deă c treă spectatoră iă careă asigur ăcontinuitateaăcinematografic ă i,ăpeădeăalt ,ăparteăprofileaz ăcaăelementăabstract,ănonfigurativ,ăt ieturaă deă montajă prelungit ă ceă segmenteaz ă înă sceneă filmul.ă Inhibi iaă percep ieiă t ieturiiă deă montajă ceă asigur ă continuitateaădiegetic ăreprezint ătocmaiă– în spirit deconstructiv derridean – oăform ădeăabsen ăsauăinhibi ieă incon tient ăaăvederiiăcareăfondeaz ăposibilitateaăvederiiă iăîn elegeriiăcon tienteăaăuneiădiegezeăcoerente.ăPeădeă alt ăparteăHanekeăaduceăînăfocalizareăcaăobiectădiegeticăplinătocmaiăorbireaă iăt ieturaădeămontajăcaăelementă diegetizat;ăfilmulă„vorbe te‖ădespreădispozitivulăcinemaă91 .

Demontajul Referința la Jacques Villegle Secven aă puneriiă înă oper ă aă sinucideriiă familieiă esteă metodică „decupat ‖ă deă Hanekeă totă a aă cumă protagonistul,ă Georg,ă propuneă caă demolareaă interioruluiă caseiă saleă s ă fieă f cut ă „sistematic‖.ă Opera iaă cinematografic ă aă montajuluiă careă decupeaz ă oă diegez ă (realizată deă conceptualizatorulă autor,ă Haneke)ă esteă similar ămetodiceiăac iuniădeădecupare,ădeădemontareăaăinterioruluiăcaseiăoperat ădeăprotagonistă(05).ăReferin aă cultural ăa opera ieiăprotagonistuluiă ineădeăartaăplastic .ăPicturaăEveiă(01 iă15)ăaminte teădeăgraficaăluiăJeanMichel Basquiat.

Totu iăs ănuătrecemăpreaărepedeăpeălâng ăcompozi iaăsimilar ăfigurală iăcromaticăcuăaranjareaăculinar ăaă ultimei cine (fig. 02 iăfig.06). Cadrele 07 - 11 reprezint ăprimăplanuriăaleăfotografiilorăpeăcareăprotagonistulăleădesprindeădeăpeăpere iiă casei.ă iăacesteăimaginiăreprezint ăcondensatăraportulădintreăalbă iănegru,ătransparen ă iăopacitate,ăfiguralitateă iă abstrac iune.ă Deă oă manier ă maiă evident ă cadrulă 07 (care la prima vizionare nu pare a fi o fotografie în diegez ă ciă oă „vedere‖ă aă camereiă deă filmată aflat ă înă interiorulă caseiă protagon tilor)ă reiaă figuraă obturatoruluiă cinematograficăcare,ăprinăinser iaărepetitivămecanic ăaăobscurit ii,ăpermiteăiluziaămi c riiăobiectuluiăsituatăînă afara camerei obscure 92 . Motivul este reluat de cadrul 14 înăcareăperdeauaăopac ăesteăînl turat ă iălas ăs ăintreă înăînc pereăluminaădinăexteriorulăcasei.

91

“tudiul lui Jeff e M. )a ks desp e o st u ția e e tu ilo î fil : a alizează odul de elațio a e di t e tăietu ile de o taj „i izi ile a e u au i ide ță asup a o st u ției ep eze tă ii u ui e e t diegeti și ele care se suprapun pe momentele de trecere de la un event la altul. 92 A est pla a u ță ad ele i ițiale din Cache (Haneke, 2005) unde imaginea – su dete i ată – poate să ilust eze viziu ea su ie ti ă a u ui pe so aj sau a u ui „ a ato i e atog afi . Pla ul fotog afiei de pe pe ete ale ă ui a gi i

161

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Cadrul 12, reluat în 22, reia motivul montajului (un story board deăimaginiăfixeăcareărezum ăcadreădină film). În cadrul 22 montajulă esteă elă însu iă de-montată iă decupat.ă Totă a aă cumă picturaă Eveiă esteă decupat ă laă rândul ei în 15.ăDecupajulăasupraăc ruiaăinsist ăcadreleăfilmuluiăneăaduceăaminteădeăoăaădouaăreferin ăcultural ă plastic ,ăopereleăluiăJacquesăVillegleăcareăreprezint ăfragmenteăde irateădinăafi eăpublicitare.ăCeeaăceăopereaz ă protagoni tiiănuăesteăoădestruc ieăaăcaseiă iăobiectelorădinăinterior,ăciăoănou ărefigurareăaălor,ăoăreasamblareădeă tipădeconstruc ie.ăOăprim ăimagineăaăacesteiă„deconstruc ii‖ăapareăînă13.

Pictur ădeăJacquesăVillegle sunt e hi ale te u ad ul i e atog afi ep ezi tă o figu ă si ila ă u ea a plajei aust alie e u de u ști imaginea unei fotog afii sau este o i agi e a fil ului î suși.

162

da ă e

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă Decupajulă areă locă înă diegez ă (17)ă iă înă opera iaă cinematografic .ă Cadreleă 25 – 27 reprezint ă ună plană continuuădecupatăînătreiăcadreăaten ionaleă(u aăalb ăînchis ,ăpicioareleăAnneiăcareăseăduceălaăbaieă iăcareăapoiăseă întoarceăînăcameraădeăundeăaăplecată i,ăînăfinal,ău aăalb ăînchis ).ăSecven aămontat ăareăîns ăsensăînăasociereaă cuăplanulăurm torănegruă(28).ăAstfelăavemăalternan aăcromatic ăalbă/vs/ănegru,ămobilă/vs/ăimobilă iăceaădintreă planulăcontinuuădotatăcuăoămi careădiegetic ă iăunăplanăauctorial,ăabstractănegru.ăAcestăplanăesteăambiguuăînă m suraăînăcareănuămaiăreprezint ădiegezaăprim ă(aăistorieiăprotagoni tilor)ăciăreprezint ăoădiegez ăsecund ,ăceaă a cinematicit ii.ăCadreleă17, 18 iă22 reprezint ăefectulăactuluiădeădeconstruc ie.ăMetaforaăOMUL ESTE UN ANIMALă/ăPE TE apareădinănouăsubliniat ăînăcadrulă20 ceăreprezint ăpe teleăînăagonieăprintreăbuc ileăt iateă de hârtie (cadrul este reluat ca agonie în 32) 93 . Cadrele 21, 24 iă29 reiau motivul animatului situat dincolo de unăecranăcareădesfigureaz ăsauăcareătaie.

93

Aluzia ultu ală poate fi la fil ul Mo t P tho , The Meaning of Life (1983).

163

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Planul 03 careăreprezint ăsemn turaăpus ăpeătestamentulăscrisăesteăreluatăînăcadrulă33 atunci când Georg, înainte de a lua otrava, scrijele teăpeăzidădataămor ii.ăAcesteăplanuriăintroducăunănouăsistemădescriptiv,ăcelăală scriituriiă iăalăsemn turii.ăS ăneăamintimăc ădeconstruc iaănuăesteăunăactădeăanihilareăaăcevaăciăunătravaliuădeărestructurare, de des-figurareă iă recartareă aă elementeloră unuiă ansambluă careă pareă imuabilă iă lipsită deă criz ă oriă contradic ie.ă Ceeaă ceă faceă Georgă esteă oă reasamblareă aă elementeloră componenteă aleă caseiă iă vie iiă sale;ă ună decupajăsauăunădemontajăcareăgenereaz ăunănouăartefactă(planulă22 este relevant din acest punct de vedere). Cadrul 16 esteădeasemeneaărelevantăînăcontextulădiscu iei.ăAc iuneaăprotagonistuluiăesteăceaădeăaăsfâ ia,ă deă aă t iaă sauă deă aă dezmembra.ă Metaforică ac iuneaă seă poateă citiă caă oă manier ă deă aă conceptualizaă actulă 164

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă cinematografic.ă Aă faceă filmă înseamn ă a t ia,ă aă descoaseă iă esteă oă manier ă deă aă absenteizaă iă prină „t ierea‖ă montajului ceea ce este viu.

Referința la Jacques Derrida Dou ă texteă potă aduceă oă lumin ă asupraă acesteiă ultimeă ipoteze:ă Glas ală filozofuluiă Jacquesă Derriddaă iă studiul de cinema al lui Christian Metz, Le signifiant imaginaire.ăNeăamintimăaiciădeăno iunileădezvoltateădeă filozoful Jacques Derrida în Glas :ă„signacoupure et signacouture‖ă(1974:192).ăAăsemnaătextulăscrisărevineăaă t iaă iă aă desp r iă – aă creaă oă diferen ă iă oă opozi ieă fondatoare sensului pentru structuralismul provenit de la Saussure - iăaă eseăînăarticul rileădesf ur riiătemporaleă iănarativeăaleătextului.ăDesigurăc ărecunoa temă iăaiciă prezen aă t ieturiiă semnificanteă (axaă paradigmatic )ă iă inser iaă articul riiă discursive (axaă sintagmatic ).ă Aă descoaseădevineăgestulăcreativăprinăexcelen . Semn turaăcaăelementăinteriorătextuluiădevineăunăefectăinteriorăobiectuluiă(6ă/ă10)ăiarăcaăelementăexterioră seădeta eaz ăcaă„ceeaăceădeschideăochiiăorbind‖.ăS ăneăamintimăînăacestăcontextăc ăHaneke,ădup ăbiografie,ăesteă ună filozof.ă Semn turaă (semnă deă proprietateă oriă posesieă aă artefactului)ă esteă pusă înă coresponden ă cuă ună dispozitivăparadoxalătombalădeădoliuă iădeăorbireăceăfondeaz ătotodat ămi careaădeăecloziuneăaăsemnifica iei. „Laăsignature reste demeure et tombe. Le texte travaille à en faire son deuil. Et réciproquement. Recoupe sans fin du nom et du verbe, du nom propre et du nom commun dans le cas du rebut. (8 /11). „Inlassable,ăleălabeurăpourăreconstituerăleăcorpusăglorieuxăetăintégral d'une propriété, dans la signature authentique et sans organe, n'aura pas échoué, toujours, à la fin (aura du seing) : ce qui le met en mouvement, son premier voleur, volens nolens, ce qui fait écrire, c'est ce qui écarte et sème, essaime signacoupure et signacouture. Ce qui désingularise, descelle, désigle, ouvre les yeux en aveuglant.‖ă (188/192) „Siămêmeănousăpouvionsăreconstituer,ămorceauăparămorceau,ălțemblèmeăouălaăsignatureădțunănomă propre, ce serait seulement pour dégager, comme d'une tombe un enterré vivant, cela même que Genet, ni moi, n'aurions jamais réussi à signer, à rattacher aux lignes d'un parafe, et qui cause de ce fait. Le texte dénommé de Genet, nous ne le comprenons pas ici, il ne s'épuise pas dans la poche qùe je coupe, couds et relie. C'est lui qui la troue, la harponne d'abord, la regarde; mais la voit aussi lui échapper, emporterăsaăflècheăversădesăparagesăinconnus.‖ă(187ă/ă191) Derridaă vorbe teă înă Glas deă construc iaă textuluiă dină citate,ă fragmenteă iă grefeă (184ă /ă 188).ă Georgă recompuneăprinăt iereădinăîntregulăcaseiăunăaltăartefact;ănuămaiăpu inăinteligibilăciădoarămaiăpu inăfigurativ,ămaiă abstract. Filmul lui Haneke taie prin montaj un întreg pentru a permite astfel recuperarea unei noi inteligibilit iăcuăajutorulăfragmentelorădecupate. Détachements du signe, bien sûr (il ne vous a pas échappé, plus haut, que" ce qui était détaché, et détaché, comme toujours, dans notre chambre, c'était un signe, « signe, détaché dans notre chambre ». C'est là qu'on vole). Que le signe se détache, cela signfie bien sûr qu'on le coupe de son lieu d'émission ou de son.appartenance naturelle; mais la séparation n'est jamais parfaite, la différence jamais consommée. (184 / 188) Aussi ne le trouve-t-on jamais ici ou là, dans la configuration unique d'un texte. Il se prête, s'affecte ou se vole toujours. Au moment où vous croyez le lire ici, commenter ou déchiffrer ce texte-ci, vous êtes commenté, déchiffré, observé par un autre: ce qui est resté. (165 /169) „touteă thèseă estă (bande)ă uneă prothèse;ă ceă qui se donne à lire se donne à lire par citations (nécessairement tronquées, coupures, répétitions, succions, sections, suspensions, sélections, coutures, greffes,ăpostiches,ăorganesăsansăcorpsăpropre,ăcorpsăpropreăcouvertădeăcoups,ăparcouruădeăpoux).‖ă(185 / 189) 165

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă „Cțestăainsiăquțunătexteăsțentiche.ăDțunăautre.ăCelaăneăvaăpasăsansăprofitsăetăpertesăpourălțorganismeă quiăsubitălaăgreffeăaprèsăsțêtreăfaităracoler.‖ă(186ă/ă190)ă Vomă vedeaă spreă finalulă filmuluiă luiă Hanekeă cumă „textul‖ă sauăfilmulă produceă oă dispersareă aă identit iiă personajuluiăînătraseeleămetaforiceăautoreferen ialeăcareăpozi ioneaz ă iăanuleaz ăînăacela iătimpădistinc iileădeă aiciă /ă acoloă iă deă euă /ă elă oriă celeă dintreă via ă iă filmă (sau,ă altfelă spus,ă mediaă audiovizual :ă fotografia,ă televiziunea, cinematograful ori textul scris). „Cetteă mascaradeă (quelqueă partă ilă définită deă ceă motă laă féminité),ă carnavală entreă lesă deuxă paranthèses contre-pointées, elle regarde donc à la fois vers l'Est et vers l'Ouest, terre et mer, le lever et le coucher du soleil. Tout le monde bande et s'incorpore dans le travesti, les opposés en tout genre, le soleilăetălesăpoissonsădțunăcôté,ălaămerăetălaănuitădeălțautre.‖ă(272ă/ă274) „Laăforceărareăduătexte,ăcțestăqueăvousăneăpuissiezăpasăleăsurprendreă(etădoncălimiter)ăàădire : ceci est cela ou, ce qui revient au même, ceci a un rapport de dévoilement apophantique ou apocalyptique, un rapport sémiotique ou rhétorique déterminable avec cela, ceci est le sujet, ceci n'est pas le sujet, ceci est le même, ceci est l'autre, ce texte-ci, ce corpus-ci. Il est toujours question d'autre chose encore. Force rare.ăAălaălimite,ănulle.ăIlăfaudraitădireăpuissanceăduătexte.‖ă(218-9 / 222-3)

Figuralul Pornindă deă laă considera iileă luiă Philippeă Duboisă (2004)ă despreă figural putem deasemenea interpreta filmulă caă oă punereă înă scen ă aă no iuniiă deă figural.ă Pentruă Dubois,ă careă disociaz ă întreă figurativul (adic ă recunoa tereaă unuiă obiect,ă aă referentuluiă imaginii),ă figuratul (sensul secund sau metaforic al imaginii), figurabilul (adic ăceeaăceăînc ănuăeăfiguratăsauăeăposibilădeăfigurat)ă iă figuralul careăreprezint ă„ceeaăceăr mâneă dup ăeliminareaăreferentuluiă iăsensuluiăsecund,ădarămaiăr mâneăfigurabil‖ă(65).ăAstfelămodulădeăfiguralitateăală imaginiiăfilmiceă ineădeăprezen a intens ăaădetaliuluiăceăformeaz ăoăfigurareăplastic ăaăevenimentelorăvizualeă sau,ă cuă alteă cuvinte,ă evenimentulă vizualit iiă (ală imaginiiă caă imagine)ă (65).ă Ină figurală vedemă cinematografulă v zândăsauăfaptulăc ăactulăînsu iădeăaăvedeaăseăexpuneăintensăcaăopera ieă(66)ăsauăvedemă modulăspecificădeă figurareăprinăcareăobiecteleădeărecunoscutăpentruăspectatorăsuntădateăaăfiăv zuteă(57).ăFiguralulăareătr s turileă unuiăeveniment,ăaleăunuiăproces.ăElăareăceeaăceăseăpoateănumiăfulguran ăprinăfaptulăc ăsidereaz ăprinăapari iaă subit .ăFiguralulăseămanifest ăcaăoăsf iereă(une dechirure)ăaăfigur rii,ăoădesfigurareăaăsemnuluiă(69).ăPractică aceast ămanifestareăareălocăprinăalterareaăăsauădesfigurareaăaăceeaăceăesteăfiguratărealizatădeădiverseămaniereăînă film.ă Peă deă alt ă parteă sfâ iereaă areă locă prină efectulă deă alteritateă sauă deă dez-asem nareă (dissemblance), acele momenteă careă facă preaă mult ă supraexpunereă sauă facă oă pat ă asupraă ceeaă ceă esteă figurată (68-9) – o materie inform .ăAceast ămaterieăinform ăseăpoateămanifestaăcaăgratajăalăpeliculei,ăluminaăorbitoare,ăcea aăcareăacoper ă câmpulă vizibilă oriă caă form ă obscur ă 94 .ă Desigură aceast ă figur ă obscur ă apareă înă interven iileă planuriă negreă (t ieturiădeămontaj)ăinsistentărepetateădeăHaneke. Înăceleădinăurm ăsfâ iereaăareăoăform ădeăprezen ăceă ineădeă„for aăintrinsec ăaămaterieiăimaginii‖ă(70).ă Rezumat,ăfiguralulăluiăDuboisăesteă„unăevenimentăalăimaginiiăceăapareălaămodulăfulguran ei,ă ineădeăoăsfâ iereă înă es turaă reprezent rii,ă procedeaz ă prină alterareă sauă alteritateă iă genereaz ă efecteă deă prezen ă intens ă aă materiei‖ă (71).ă Totodat ă figuralulă iaă aspectulă unuiă detaliuă (ună punctă ală imaginiiă sauă ună punctă deă imagine,ă detaliuăintensivăceăorbe teă iădeschideăoămi careăaăintensit ii).ăDetaliulăproduceăoăexpansiuneăaăpriviriiăcaăună întreg intensiv (72). Exemplul lui Dubois este cercetarea, cadru cu cadru, a fotografiei din parc din Blowup 94

Des ope i figu i de ge ul ad ul lu g opa olo at eg u sau oșu , g ataje pe peli ulă a e sfâșie te tu a diegeti ă a fil ului pe t u a ea figu i a st a te pe e u și te te u atu i ște sătu i î fil ul lui Jea -Luc Godard, Le e t d’est (1970) (min. 1:09:58 – 1:15:00).

166

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă (Antonioni,ă 1966)ă ceă „deseneaz ă oă adev rat ă traiectorieă aă ochiuluiă iă aă gândiriiă figurale‖ă (73).ă Detaliulă deă asemeneaăproduceăoăabstractizareămanifestat ăcaă„adâncirea,ăprinădetaliulăimaginii,ăînămateria,ăînăformaă iă/ăsauă înă culoareă pentruă aă ajungeă laă indeterminareaă figurativ ‖ă (73),ă adic ă laă cadreleă careă reprezint ă peteă albeă sauă negreăindistincte.ăUltimaăimagineăm rit ădeăprotagonistulăfotografădină Blowup nuămaiăesteădecâtăoăcompozi ieă deăpeteăalbeă iănegre,ăindistincte,ăunătablouăabstractă(74).ăFiguralulăeste,ăînăconcep iaăluiăDuboisăunăevenimentă alăimaginii,ădarăesteă iăconstruc ieăceăseămanifest ăînăopera iaădeămontaj,ădeconstruc ieădeăsensă iădeă„ es tur ă deăleg turi‖ăundeădetalii-evenimentăsuntăsuccedateădeăleg turi-evenimentă(„travaliuădeăinven ieădeăînl n uiriădeă imaginiăsauădeăînl n uiriădeăevenimenteăvizuale‖)ă(76). Ceea ce este relevant, în contextul analizei filmuluiă luiă Haneke,ă ineă deă figuralulă peă careă regizorulă îlă aduce,ă caă iă Antonioni,ă înă materiaă filmului.ă Intregă filmulă esteă oă continu ă reluareă aă transform riiă gradualeă aă imaginiiădeălaăcevaăundeăunăobiectăeăfigurată iăeărecognoscibilălaăoăimagineăabstractăopac ă(fieăcaăacoperireăaă câmpuluiăvizualăcuăoăcea ăsauăspum ăalb ăfieăcuăoăsuprafa ăneagr ;ăformeădeădecupaj).ăPlanulăfinalăînăcareă ecranulă golă ală televizoruluiă (deă faptă alternan ă abstract ă deă puncteă albeă iă negre)ă esteă simptomatică pentruă aceast ăparadigm .ăDeasemeneaăplanulăcareăfigureaz ăt ieturaădeămontajăeste,ăcontextualizatăînădiverseăsistemeă descriptive, o figurare a figuralului lui Dubois – indeterminareaăfigurativ ă-,ăt ieturaădeămontajăafi at ăcaăfigur ă aăcinematicit iiă iăoămetafor ăaăorbirii,ăoăvizualizareăaăabsen eiăvederii.

Intermediu interpretativ Cinematografia lui Haneke poate fi concepută ca o problematizare a relației dintre media: cinema, televiziune, video. Christopher Rowe (2014) în teza sa de doctorat despre cinematografia lui MichaelăHanekeăsus ineăideeaă c ăregizorulăprofilaz ăelipsaăsauăabsen aă(gap)ăformat ăînăspa iulădintreămediaă(cinema,ăvideo,ăteleviziunea) iă subiectivitateaă uman .ă Înă rela iaă noastr ă cuă diverseă mediaă de-conectateă unaă fa ă deă alta,ă iă înă specială televiziunea,ă iauă na tereă dezmembr riă aleă comunic rii,ă în elegerii,ă iubiriiă iă compasiuniiă (17).ă Cameraă luiă Haneke expune lipsa de continuitate (reductions and disconnections)ă careă suntăatâtă interioareă filmuluiă câtă iă inevitabileăînămomentulăîntâlniriiădintreăfilmă iăalte media audiovizuale (17). CinematografiaăluiăHanekeăpuneăfa ăînăfa ăcadrulăcinematică iăecranulătelevizuală iăscoateăînăeviden ă incompatibilitatea dintre ele. Altfel spus, subiectulă filmuluiă luiă Hanekeă esteă explorareaă „cadruluiă cinematografic, ecranuluiădeă televiziuneă iă incomesurabilitateaă intermedial ă aă acestoră dou ă fenomene,ă abisulă (void)ăcreatădeăabsen aăunuiămediuăcomunădeăexpresieă(17) Platformaă teoretic ă aă luiă Roweă seă bazeaz ă înă primulă rândă peă literaturaă luiă Gillesă Deleuze.ă Citândă dină Deleuze iăGuattariădină What is Philosophy? (1994).ăRoweăexploreaz ăoăform ădeăautonomieăaăopereiădeăart ă careăesteăindependent ădeămediulădeăexpresieă iăseăpoateăconcepeăcaă„unăblocădeăsenza ii,ăadic ,ăunăcompusădeă percepteă iă afecte‖ă non-imagisticeă iă non-reprezenta ionaleă (21-22). Perceptele sunt independente de orice 167

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă subiectă umană careă ară percepeă a aă cumă afecteleă suntă separateă deă oriceă sentimentă oriă subiectă afectat.ă Acesteă fenomeneă iă senza iileă peă careă leă formeaz ă exist ă „înă absen aă omului‖ă (22).ă Percepeteleă i afectele care constituieă „blocuriă deă senza ii‖ă suntă for eă cosmiceă - „chaosmice‖ă - care sunt aduse într-oă „cas ‖ă sauă suntă teritorializate.ă Mediaă laă careă faceă referin ă Roweă esteă „oriceă – material ori virtual ; simplul sau complex ; organic, electronic sau digital – careă produceă sauă „dezvolt ‖ă percepteleă iă afecteleă careă voră fiă mulateă înă configura iiă specifică senzorialeă deă c treă opereleă deă art ‖ă (22).ă Aceast ă scurt ă defini ieă construie teă oă perspectiv ă asupraă mediaă înă careă „produc iaă perceptuală iă afectiv ă aă mediaă esteă divor at ă deă oriceă no iuneă dotat ă cuă sensă aă subiectuluiă centrală sauă corporalizat‖ă (23).ă Mediaă esteă perceput ă înă aceast ă perspectiv ă caă avândăoăvia ăautonom ă(23)ă95. Desigur,ădeterminat ădeăoăviziuneăimanentist ăaăsemnifica iei,ăpozi iaăluiăRoweăaccept ăc ăoperaădeăart ă esteă„independent ăăatâtădeăartistăcâtă iădeăreceptor‖.ă i,ămaiămult,ămediaăcaăoă„carne‖ănon-organic ‖ăoriăcaăoă substan ărevelatoră(înăsensulărevelatoruluiădinălaboratorulăfotografic)ăaăcomponentelorăcrudeăaleăpercepteloră iă afectelorăesteăatâtă‖material ăcâtă iăimaterial ,ăimagistic ă iăinformatic ,ămodern ă iăpostmodern ‖ă(23).ă i pentru Stanley Cavell (1979, 2005) filmul este într-oărela ieădeă„scepticism‖ăcuăspectatorulă:ă„filmulă esteăoă imagineă înă mi careăaă scepticismului‖ă („film is a moving image of skepticism‖).ă Altfelă spusă „faptulăc ă filmulăprezint ăcevaăcareăînămodăclarăseăîntâmpl ă iănuăareălocălaăfelădeăclarăaiciă iăacumăcreeaz ăoăacceptareă iă oă respingereă aă veracit iiă imaginiiă înă mi careă careă nuă eă niciodat ă peă deplin iă completă rezolvat ă generândă oă fascina ieănesfâr it ă iăcontinu ‖ă(24).ă Ecranul de televizor lipsit de semnal din ultimele planuri din The Seventh Continent este un substitut al mediaă televizual ă care,ă caă atare,ă reprezint ă ună gol ce, indiferent la subiectulă uman,ă mobilizeaz ă percepteă iă afecte.ă Golulă dintreă mediaăproduceă deă asemeneaă ună„compusă deă corpuriădeă senza ieă într-un mediu emergent maiă mare‖ă (26).ă Pentruă Rowe, Hanekeă r mâneă ună modernist (înă accep iaă terminologic ă aă luiă Cavell)ă înă maniera în care creeaz ăoă„nou ămedia‖ăpoten ial ădinămediaăexistenteă iădinăgolulăiscatăîntreăeleă i,ătotodat ,ă dintr-oă perspectiv ă laă felă deă licit ,ă proiectulă s uă esteă postmodern înă m suraă înă careă aduceă înă primă plană iă subliniaz ăfor aămediaăindiferentădeăoriceăpoten ial artistic pe care l-arăposedaă(26).ăÎnămodăesen ialăpentruătezaă luiă Roweă prezen aă „dialogului‖ă întreă mediaă (cinema,ă televiziune,ă video)ă pusă înă scen ă deă cinematografiaă luiă Hanekeăscoateălaăiveal ă„percepteleă iăafecteleăspecificeăgoluluiădintreămedia‖,ăunăabisăpeăcareăîlăînfrunt măînă fiecareăziăînăvia aăcontemporan ă iăcareăaă„infiltratăcinematografulăcontemporanădeăoămanier ăsemnificativ ‖ă (26). Acest abis intra- iăinter-mediaăeste,ădinăperspectivaăluiăRowe,ăexperimentatăcolectivăcaăoă„diminuareăaă afectului‖,ăevenimentăendemicătuturorăformelorădeăproduc ieămedia,ăunăfenomenăcareăî iăg se teăr d cinileăînă „absen aăunuiăsineăperceptualăsauăunăcentruăînăinteriorulăuneiămultiplicit iădeăformeămedia‖ă(26).ăAsist mălaă absen aăindividuluiăumanăcareăfaceălocăunui fluxămediaăcareă„dezafecteaz ‖ăindividulă(atâtăînăsensălocativă– ca un imobil dezafectat – câtă iăînăsensăafectiv).ăFilozofiaăluiăHaneke,ăînăinterpretareaăluiăRowe,ădescrieăprocesulă deă înlocuireă ală modeluluiă deă angajareă afectiv ă aă uneiă persoaneă cuă oă situa ieă „existen ial ă sauă experimental ă diferit ‖.ăÎnăaceast ăsitua ieănuămaiăexist ăună„sineăprezentăcareăs ăoperezeăafectul‖ă(there is no longer a self present to do the feeling ).ăAfecteleă iăsentimenteleăexist ,ădarăsuntă– într-un orizont postmodern – impersonale iăaflateăîntr-oăderiv ă(free-floating)ădominat ădeăunăfelădeăeuforieăparticular ă(16). Putem apropia demersul lui Haneke de comentariile lui Marie-Laure Ryan (2006:76) despre reality show-ulă contemporan.ă Eaă remarc ă faptulă îngrijor toră c ă privimă reprezentareaă vie iiă caă peă oă fic iuneă deă divertismentăf r ăs ă inemăseamaădeăviolen aăoperat ăasupraăindividuluiăaăc ruiăvia ăprivat ăesteăinvadat ă iă f r ă s ă fimă aten iă laă via aă peă careă oă sacrific mă atunciă cândă experiment mă hiperealitateaă televizat .ă Astfelă conformă eiă „suntemă maiă aliena iă deă realitateă deă copiaă presupusă exact ă aă eiă decâtă deă lumileă deschiseă deă imagina iaănarativ ‖ă(76).ă iăseăîntreab ăeaăînăcontinuareădac ăideeaăvie iiăumaneăcaăspectacolăaădevenităatâtădeă acceptat ăîncâtănuămaiăsuntemăaten iălaăimplica iileăsaleărevolt toare?ă R mână îns ă convinsă c ă aceast ă rela ionareă dintreă diverseleă moduriă sauă tipuriă deă audiovizuală (cinema,ă televiziune,ă video)ă esteă ună factoră centrală ală maiă multoră filmeă aleă luiă Haneke,ă dară credă c ă acestă „abis‖ă (reprezentabilă doară subă formaă expresieiă metaforiceă iă aă metadiscursului)ă esteă ceeaă ceă fondeaz ă discursulă 95

„a la ds ape of

168

edia o je ts o e do ed ith a deli ious life a d auto o

of thei o

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă audiovizuală(elaboratădeădiverseămaniereădeăc treăfiecareătipădeădiscursăaudiovizual)ă iăcare,ăîntr-adev r,ădezumanizeaz .

Prezența non-imaginii în The Seventh Continent Pentruă Roweă indiciiă cinematograficiă analiza iă suntă :ă t ieturaă deă montajă prelungit (black-screen ”spacers”), imaginea plajei australiene iă ecranul de televizor static careă eă „lipsită deă oă for ă afectiv ă iă semnificant ‖ă (35).ă Ace tiaă îns ,ă pentruă interpretareaă sa,ă nuă suntă situa iă înă regimulă cinematografică ciă auă oă origine extra-cinematic ă(„unaccountable as an element of cinematic representation ‖)ă(35).ăEiăsuntăconsidera iă non-imaginiăceăpunăînăscen ăgolulăsauăabisulă(void)ăcareă„afecteaz ăcâmpulăperceptualăalăpersonajelorădinăfilmă câtă iă filmulă însu i‖.ă Eiă suntă indiciă ceăapar ină uneiă formeă deă expresieădiferit ,ă oă „profund ăabsen ăcareă esteă ireprezentabil ăviaăoăvizualizareeăconven ional ‖ă(35).ăPentruănoiăacesteăelementeăceă inăde oăcriz ăaăviziuniiă (atâtă aleă personajeloră câtă iă aă spectatorului)ă nuă ină neap rată deă oă alt ă media,ă ciă suntă dimpotriv ă constitutiveă mediuluiăcinematografic.ăDeasemeneaăRoweăconsider ăc ădecupajeleădeămontajămetonimiceă(planurileădetaliuă scurte de tip bressonian)ă ‖evoc ă montajulă iă cadrareaă deă televiziuneă i,ă înă particular,ă publicitateaă TV‖ă (35).ă Totu iăHanekeă(dinătextulăcitatădeăRowe)ăm rturise teăc ărolulăacestorăcadreăesteădeăaăoferiă‖nuădoarăimaginiădeă obiecte,ă ciă obiectivizareaă vie ii‖ă (39).ă T ieturile deă montajă lungi,ă „planurileă negre‖ă dup ă Haneke,ă „instituieă sp rturiăînăcâmpulămedialăînsu i‖ă iăfor eaz ă„unăelementăintrospectivăînărecep iaăfilmului‖ă(„a temporary space for spectatorial self-reflection‖).ă Prină suspensiaă mi c rii, planurile negre activeaz ă oă con tientizareă maiă poten at ă aă spectatoruluiă asupraă temporalit iiă filmiceă i,ă temporar,ă „neag ă prezen aă imaginii‖,ă formuleaz ă oă retragereă dină vizuală iă dină „regimulă s uă deă permanent ă vizibilitate‖ă (42).ă Deasemeneaă ecranulă statică ală televizorului din scenaă final ă reprezint ă ună „spa iuă negativă sauă ună vacuumă fa ă deă imagineaă filmului‖ă (42).ă Pentruă Roweă t ieturileă deă montajă auă caă scopă s ă declan ezeă oă reflec ieă aă spectatoruluiă asupraă „materialit iiă mimeticeă iătemporaleăaăfilmului‖,ăs ăindiceăoădiferen formal ăîntreăcinematografulădeăart ă iăcinematografulă comercialăoriăteleviziuneăprinăintroducereaăunorăstopuriă iăg uriăînăcurgereaăimaginiloră iăintegrareaăunorănonimaginiă directă înă sistemulă deă imagineă ală filmuluiă (38).ă Dac ă acesteă figuriă retoriceă dauă na tereă unoră noiă „poten ialit iă afectiveă iă reflexive‖ă pentruă mineă eleă suntă tocmaiă elementeleă ă constitutive,ă „c r mizile‖ă discursuluiăcinematografic.ăSiătotodat ăeleăsuntăaduseăînăprimăplanulăcinematograficăpentruăaăfiăcitate,ăpentruăaă fi expuse ca mostre ilustrativeăaleăcinematicit ii.ă Este de remarcat în acest context analiza posterului cu Australia care are un statut ambiguu în cea ce prive teăposesorulăpriviriiăsale.ăLaăînceputulăfilmuluiăposterulăapar ineădiscursuluiăcamereiăsauănaratorului.ăInă reapari iileă saleă ulterioareă posterul,ă caă imagineă înă mi care,ă poateă s ă apar in ă regimuluiă deă „visă subiectivă sauă imagineădinăfantezia‖ăluiăGeorg,ădeciăunuiăpersonajăcuărolădeănarator.ăImagineaăAustralieiăesteăoăimagineă de film, o imagine din filmă iăoăimagineădin diegez ,ăextern ă iăapoiăintern ăpersonajului.ăRoweăremarc ăasociereaă imaginiiăAustralieiăcuămoarteaăpornindădeălaăreplicaăAnei,ăcareăîntrebat ăfiindădeăceădore teăs - iăretrag ăbaniiă deă laă banc ă r spundeă c ă familiaă vaă „emigraă înă Australia‖.ă Evidentă c ă emigra iaă reprezint ă sinucidereaă („ună semnificantăalănihilismului‖ăalăunuiănon-loc) (39-40).ăDup ămoarteaăEveiă iăînchidereaătelevizoruluiăimagineaă plajeiăaustralieneăesteăreintrodus ă iăreprezint ă„nuăoăviziuneăcâtăoăabsen ăaăviziunii‖ă(40).ăImagineaăAustraliei nuăpoateăfiătrasat ăc treăposesiaăunuiăpunctădeăvedereăsingulară iăsubiectiv.ăPlanurileăfinaleăaleăfilmuluiăindic ă pierdereaărela ieiădintreăsubiectă/ăobiectă iădintreăcelăcareăvedeă iăcelăcareăeăv zută(41).ăAmăad ugaăc ăînăscenaă final ă aă filmuluiă imagineaă „subiectiv ‖ă aă luiă Georgă esteă capturat ă deă ecranulă televizoruluiă careă devine,ă amă spune,ăfocarulămecanică iăinumanăalăacesteiăimagini. SiăanalizaăluiăRoweăremarc ăobiectivizareaăcareăleag ăpozi iaăspectatoruluiă iăaăpersonajelorăpornindădeă la primeleăplanuriădeălaăsp l torieă(41).ăInăfinal,ăprecumăremarc măînăprezentaăanaliz ,ăimagineaăAustralieiăesteă produsulăunuiădispozitivăcinematograficăcareăeludeaz ăsubiectivitatea.ăCitândădinăRowe:ă„unăsistemădeăimagineă careăevolueaz ăînăjurulăunuiăgolăfundamentalădivor atădeăoriceăreprezentareăaărealit iiăsubiectiveăsauăobiective:ă „imaginea‖ăcareăst ăînăloculăuneiănon-imaginiăabsolute‖ă(42).ă(„Focalizareaăfilmuluiăasupraămecaniciiăviziuniiă caă ună modă deă definireă ală subiectivit iiă esteă transmis ă cuă ajutorulă non-func ion riiă viziuniiă iă aă insuccesuluiă schimbuluiăinterpersonală iăinter-afectiv. The Seventh Continent prezint ăoăsitua ieăînăcareărareoriăprivireaăesteă 169

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă orientat ă c treă al iiă ciă dimpotriv ă esteă direc ionat ă c treă ma ini/dispozitiveă mecaniceă iă mediaă careă solicit ă aten iaăspectatorial :ăsp l toriaădeăma ini,ăma inaădeănum ratăbanii,ăpublicitatea,ăteleviziunea‖)ă(41) PentruăRoweăimagineaăstatic ăaăecranuluiădeătelevizoră ineădeălogicaădiscursuluiă(media)ătelevizată iănuă de logica dispozitivului cinematografic sau de logica dispozitivelor audiovizuale : „ideeaăc ănuăexist ăoădiferen ăsemnificativ ăîntreăimagineaăecranuluiădeătelevizorăstatică iăscenaă plajeiăaustraliene,ăamândou ăfiindănon-imaginiălipsiteădeăcon inut ;ăideeaăc ăviziuneaăutopic ăaămor iiăaă fostădistrus ăiarărela iaădintreăpropor iaădeăsemnală/vs/ăzgomotăaăfostăîmpins ălaăextremărevelândăastfelă naturaă saă adev rat ă deă constructă mediaă iă nuă deă viziuneă utopic iă ideeaă c ă modulă deă percep ieă ală televiziunii a definit, determinat sau s-aă rev rsată înă fiecareă rela ieă vizual ă dină filmă atâtă dintreă subiectivit ileăspectatoruluiă iăaleăpersonajelor,ădară iăinclusivăînărela iaăabstract ădintreăscenaăplajeiă iă imagineaăcinematografic .‖ă(42)ă

Individul / monitor TV Darăpentruăanalizaăprezent ăecranulătelevizoruluiăesteăoăinstan ăaăceeaăceăfundamenteaz ăimagineaădeă cinemaăsauădeătelevizoră(videoăoriădigital ăînăultim ăinstan ),ăadic ăceeaăceăamăputeaănumiă„oăpur ăprivireăf r ă origineă iăcap t‖ă(a purely abstract gaze without origin or termination ) sau un „punctădeăvedereăalăobiectelor‖ă (43).ă Ină atariă condi ii,ă remarc ă Rowe,ă existen aă personajeloră esteă amestecat ă cuă ceaă aă obiecteloră peă careă leă posed .ă Destructurareaă obiecteloră esteă sinonim ă cuă destructurareaă personajelor.ă Pentruă Hanekeă distrugereaă tuturor posesiuniloră familieiă esteă oă metafor ă aă„situa ieiă noastre‖ă (43).ă Singurulăobiectăcareă r mâneă întregă înă cas ă dup ă ceă Georgă îiă distrugeă interiorulă esteă doară ecranulă televizorului.ă Roweă remarc ă schimbulă deă repliciă întreă Ana,ă Georgă iă Alexander,ăfrateleă Anei,ă referitoră laăîntrebareaă peă careăacestaă dină urm ă i-o pune asupra posibilit iiăcaăfiecareăomăs ăaibeăunămonitorăînăloculăcapuluiăastfelăîncâtăoricineăarăputeaăs -iăvad ăgândurileăceă peăunăecran.ăPlanulăfilmuluiăurm re teădoarăfe eleăprotagoni tilorăiluminateădeăalterna aădeălumin ăaăecranuluiă televizorului.ăPeăfe eleălorănuăeănimicămaiămultădecâtăînăreflec ieăpâlpâireaăaăceeaăceăeăprezentăpeăecranulădină fa aă loră (43).ă Roweă trageă concluziaă c ă eiă astfelă dejaă posed ă monitoareă înă locă deă cap.ă Rela iaă cuă monitorul (ecranulă televizorului)ă depersonalizeaz ă subiectulă iă obiectulă iară subiectul-spectatoră esteă ună „quasi-material aparată deă înregistrareă aă ma iniiă temporaleă aă celuiă deă ală doilea‖ă (43).ă Ecranulă dispozitivuluiă esteă ecranulă dină capul subiectului care produce o rela ieăparticular ăcuăunăhibrid,ă„subiectul-obiectătelevizual‖ă(43).ăRela iaăesteă vidat ădeăcon inut :ăprivitorul,ăGeorg,ăesteălipsitădeăvia ă iăcon tiin ăiarăecranulăesteăaproapeălipsitădeăcon inută audiovizual.ă Ecranulătelevizoruluiă doarăindic ăabsen a semnalului cu ajutorul zgomotului alb/negru static. În cadreleăfinaleămarginileăecranuluiătelevizoruluiănuămaiăsuntăvizibileăiarăecranulăcinematograficăeă„dominatădeă non-imagineaăzgomotuluiădeăfondăalăecranuluiătelevizorului‖ă(46).ăăă Deasemenea Rowe remarc ă înă scenaă final ă schimbulă deă plană /ă ă contra-plană întreă pozi iaă luiă Georgă (subiectulăprivirii)ă iăpozi iaămonitoruluiădeătelevizoră(obiectulăprivirii)ăcareăseăinverseaz .ăPlanurileăalternateă ceă pară s ă derulezeă filmulă vie iiă luiă Georgă suntă construiteă din punctul de vedere optic al lui Georg care este asimilatăceluiăalămonitorului.ăImaginileăreprezint ăsauăauăcaăpunctădeăreferin ăoptic ăsubiectiviateaăluiăGeorgă deă „atunci‖,ă dară exprimat ă prină intermediulă monitoruluiă careă „acum‖ă seă situeaz ă înă pozi iaă privitorului imaginiloră deă atunci.ă iă Roweă remarc ă dialogulă deă „priviri‖ă dintreă monitoră iă Georgă iă faptulă c ă monitorulă capteaz ăprinătravelingă iă„influen eaz ădinamicaăimaginiiă iănon-imaginiiădinăaceast ăscen ‖ă(46).ăPlanurileădeă imagine ale lui Georg sunt captateă iă asumateă deă percep iaă televizual ,ă modă deă monitorizareă aă subiectului.ă EcranulădeătelevizorăeăconsideratădeăRoweăunăabisăsauăunăelementăanomalieăînăcâmpulăvizualăalăfilmuluiăr s rită dină interiorulă cadruluiă cinematică (47).ă Înă termeniiă propu iă înă studiul prezent ultimele planuri ale filmului alterneaz ă centrulă deă profilareă iă complementulă dină construc iaă plan/contra-plană realizat ă întreă ecranulă televizoruluiă(ini ialăînărolulădeăobiectăalăpriviriiăunuiăsubiectăuman)ă iăprivireaăluiăGeorgă(ini ialăaflat în rolul unui subiect-agentăsauăfocarăalăactuluiăprivirii).ăAmăputeaăspuneăc ,ărapidaăalternan ăplan/contra-plan, are ca efectă oă diminuareă aă caracteruluiă deă centruă deă profilareă aă cadruluiă ceă reprezint ă agentulă umană iă corelativă oă cre tereăaăgraduluiăde centruădeăprofilareăaăcadrelorăecranuluiă„zgomot‖ăalătelevizorului.ă 170

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Filmul post-mortem Semnificantul imaginar Cadrele de la 34 la 48 suntăextraseădinăsecven aăfinal ăînăcareămembriiăfamilieiădeceda iăsuntăreuni iăînă înc pereaăobscur ăundeădoarătelevizorulămaiăfunc ioneaz ăînăgol.ăSareăînăochiăfaptulăc ăumanul,ăunăanimatăprină defini ie,ă esteă înă aceast ă scen ă final ă înă posturaă inanimatului,ă aă unuiă rigor mortis, iar inanimatul mecanic – televizorul – esteă ceeaă ceă esteă dotată cuă anima iaă mobilit iiă 96 . Aceast ă opozi ieă reiaă cadrulă dină interiorulă automobiluluiăaflatălaăsp l torieădinăgenericăundeăAnaă iăGeorgăsuntănemi ca iă iădoarăperiileădeălaăsp l torieă situate dincolo de ecranul parbrizului sunt intens animate. Planul 34 repozi ioneaz ă înă chiasmă umanulă în pozi iaăinanimatului.ăCeeaăceăesteămecanicăesteăproiectatăînăzonaăanimatului.ăAceast ăconstruc ieăsintetizeaz ă iă structuraădeăsemnifica ieăaăfilmului.ăTr s turaădeăimoblitateăinanimat ăesteătransferat ăumanuluiăiarămobilitateaă umanuluiă esteă transferat ă obiectuluiă inanimat.ă Planulă reprezint ă înă interiorulă containeruluiă camera obscura (undeăînăplanulădoiăseăvedeăfereastraăecranăsauăobturatorăcinematografic)ăunăumanălipsitădeăvia ă(desicat)ăaflată înă fa aă unuiă ecran-monitoră audiovizuală ceă con ineă oăimagineă abstract .ă Metaforică ceeaă ceă reprezint ă diegetică imaginea – VIA Aă FAMILIEIă LUIă GEORGă - esteă sursaă metaforic ă careă structureaz ă domeniulă int ,ă FILMUL*.ă Acestă nouă conceptă semantică amestecă vaă puteaă fi,ă pentruă oă nou ă lectur ă metaforic ,ă ceeaă ceă structureaz ,ă caă iă domeniuă surs ,ă domeniulă int ă ală CONDI IEIă UMANE.ă Remarc mă deasemeneaă c ă FILMUL*ăesteăconstruităcaăoăserieădeăcontainereăimbricate.ăSpa iulăînc periiăcasei,ăcontainerulăcamereiăobscureă cinematografice,ăadic ăceeaăceăesteăFILMUL*ăcon ine,ăînăinteriorulăs u,ăreduplicat ,ăoărela ieădintreăunămonitoră (ecranulă deă televizor)ă iă ună uman.ă Mecaniculă iă umanulă auă oă pozi ieă inversat ă înă ceeaă ceă prive teă anima ia.ă Christian Metz în Le Signifiant imaginaire (1977)ă define teă semnificantulă cinematografică caă oă „urm ă de memorie‖ă înă careă actorul,ă decorulă iă cuvinteleă reprezentateă suntă absen eă prezenteă înă fa aă spectatoruluiă (1977:43).ă Semnificantulă cinematografică esteă pregnantă laă modulă absen ei.ă Peteleă deă lumin ă deă peă ecranulă cinematografic,ă reprezint ă semnificatulă cinemaă prină anulareaă prezen eiă sale.ă Laă teatru,ă deă exemplu,ă semnificantul,ăactri aăSarahăBernhardt,ăesteăprezentăînăsal ă iătrimiteălaăunăsemnificatăabsent,ăpersonajulăFedra.ă Laă cinemaă spectatorulă esteă înă fa aă unuiă semnificant,ă reprezentareaă cinematografic ,ă care trimite la un semnificat,ă actri aă S.B.,ă careă esteă absent.ă Acestă semnificată absentă – actri aă S.B.ă – trimite, în calitate de semnificant la un nou semnificat care este personajul Fedra. Semnificantul cinematografic pentruăMetz,ăde iădeă oăevident ăbog ieăperceptual ,ăesteămarcatădeăirealitateă iăneăimplic ăînăimaginară(1977:45).ăLiteral,ăînăfilmulă luiăHaneke,ăGeorgădevineăoăabsen ăînăm suraăînăcareăesteăînscris,ăcaăimagine,ăînădispozitivulăcinematografică (camera obscura diegetic iăreprezentareaăcinematografic ălaăcareăasist mănoiăcaă iăspectatoriăaiăfilmuluiăluiă Haneke) 97 . Totă pentruă Metză identificareaă cinematografic a spectatorului în dispozitivulă deă proiec ieă cinematografic ăareălocăcuăcameraădeăfilmată(48).ăSpectatorulăesteăabsentădeăpeăecran,ădarăprezentăînăauditoriumă caă iă „instan aă careă constituieă semnificantulă cinematografic‖ă (48)ă i,ă totodat ,ă elă esteă ună „ecrană secund‖.ă Spectatorul este absentă deă peă ecrană caă iă perceput,ă dară prezentă acoloă caă iă celă careă percepeă (54).ă „Pentruă aă în elegeă filmulă trebuieă s ă percepă obiectulă fotografiată caă absent,ă fotografiaă saă caă prezent ă iă prezen aă acesteiă absen eă caă semnificant ‖ă (57).ă Spectatorulă cinematografică seă identific ă cuă sineă caă pură actă deă percep ie,ă caă oă condi ieă aă ceeaă ceă esteă percepută iă deciă cuă ună subiectă transcedentală careă apareă înainteă deă fiecareă „esteă aici‖ă (there is) (49). Identificându-seăcuăprivireaăcaăatareăspectatorulăseăidentific ăcuădispozitivul camerei de filmat. 96

Co fuzia di t e u a și tele izo e a i tește de e a i a ide tifi ă ii spe tato ului de fil e ți e de „î o po a ea în interior a unor ansambluri î a e e p oie tă . Fie a e spe tato se e u oaște și se ede u ele e t di „ ate ia lu ii sele tată și p oie tată pe u e a de dispozit ul fil i . Bellou otează ă „ e ide tifi ă la i e a u lu ea a i agi e, u „lu ea a e de i e p op ia sa i agi e Bellou : u u itat di Deleuze di Imaginea- iș are). Si Edga Mo i aso iază i e atog aful și eie ul – ași a de aptat și p oie tat i agi i și ași a e tală Bellou 2009:304). 97 Se poate spune că fil ul lui Ha eke se î s ie î ceea ce Bellour (2009:374), comentând filmele lui Fritz Lang (Mabuse, Metropolis , u ește o „gâ di e desp e i agi e e aso iază i ediat p i i ea și oa tea .

171

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă Echivocă iă ubicuuă spectatorulă faceă ună actă deă proiec ieă caă iă proiectorulă cinematografică dină salaă obscur ă iă deasemenea,ăpasiv,ărecepteaz ăcaă iăunăecrană(50)ăsau,ăaltfelăspusăseăsitueaz ăînădou ăpozi iiădiametralăopuse:ă proiector-activ vs ecran-pasiv.ăTehnologiaăfotografieiăseăconformeaz ăfantezieiăactuluiădeăpercep ieăcare,ăcaă iă cameraă deă filmat,ă esteă oă proiec ieă c treă obiectă iă oă introiec ieă aă urmeiă obiectuluiă peă suprafa aă deă celuloidă aă peliculei : „Suntădou ărazeăconiceăînăauditorium:ăunaăcareăseăsfâr e teăpeăecrană iăporne teădinăcabinaădeăproiec ieă iă înă viziuneaă spectatoruluiă înă m suraă înă careă aceastaă esteă proiectiv ă iă oă altaă careă porne teă dină ecrană iă esteă depus ă înă percep iaă spectatoruluiă înă m suraă înă careă aceastaă esteă introiec ieă (peă retin ,ă ală doileaă ecran)ă (51).ă „Cândăspunăc ăv dăunăfilmăamăînăcapăunăamestecăunicăformatădinădou ădirec ii:ăfilmulăesteăceeaăceăprimescă iă esteădeasemeneaă iăceeaăceăeliberez,ăc ciăacestaănuăpre-exist ăînainteaăprezen eiămeleăînăsal ă iăeă suficientăs ă închidăochiiăcaăfilmulăs ăînceteze.ăEliberându-lăeuăsuntăproiectorulăcinematografică iăreceptându-l sunt ecranul cinematografic;ă înă combina iaă dintreă acesteă dou ă figuriă suntă camera,ă adic ă ceeaă ceă indic ă iă totu iă înregistreaz ‖ă(51).ă Constituireaăsemnificantuluiălaăcinemaădepindeădeăoăserieădeăefecteădeăoglind ăaflateăînălan ă iănuădoarăcaă oăsingur ăreduplicare.ă „Ină acestă felă cinematograful,ă caă oă topografieă seă aseam n ă acelă altă „spa iu‖,ă echipamentulă tehnică cinematografic (camera, proiectorul,ă peliculaă cinematografic ,ă ecranulă etc),ă precondi iaă obiectiv ă aă întregiiă institu ii:ă a aă cumă timă aparateleă con ină deasemeneaă oă serieă deă oglinzi,ă lentile,ă aperturiă iă obturatoare,ă sticleă prină careă treceă lumina:ă reprezint ă oă reduplicareă înă careă echipamentulă devineă oă metafor ă (precumă iă origineaă real )ăaăprocesuluiămentalăinstituit‖ă(1977:51) Totodat ă pentruă Metză pulsiuneaă deă aă percepeă (careă combin ă pulsiuneaă scopic ă cuă ceaă invocatorie)ă „reprezint ă concretă absen aă obiectuluiă s u‖ă înă distan aă peă careă oă creeaz ă (59).ă Voaierismulă ineă laă distan ă obiectulă(obiectulălaăcareăteăui i)ă iăsursaă/ăorigineaăpulsiuniiă(adic ăorganulăcareăgenereaz ăimagineaăobiectului:ă ochiul);ă „voaierulă nuă seă uit ă laă ochiulă s u‖.ăVoaierulă ineă obiectulă scopicălaă distan :ă „voaierulă reprezint ăînă spa iuăfracturaăcare-lăsepar ăpentruătotdeaunaădeăobiectulăviziunii;ăelăreprezint ăaceast ăinsatisfac ieă(careăesteă ceeaă ceă areă nevoieă pentruă aă fiă ună voaieur)ă iă deasemeneaă satisfac iaă saă înă m suraă înă careă eaă esteă unaă deă tipă voaieristic‖ă(60).ăAstfelălaăcinemaăspectatorul,ăvoaieristic,ăvedeăcevaăcareăseălas ăv zutăf r ăîns ăaăseăprezentaă vederii,ăcare„ăaăp r sităînc pereaăînainteădeăa- iăl saăoăurm ăvizibil ăaici‖ă(63).ăCinematografulăofer ăoăefigieă inaccesibil ,ăsituat ăîntr-un altundeva, pe o alt ăscen ă(aăabsen ei)ă iătotu iăreprezint ăaceast ăabsen ăînădetaliuă (61).

Scena finală Cadrele 34-36 suntă oă punereă înă pagin ă aă uneiă figuriă clasiceă cinematograficeă desf urateă înă treiă etape:ă plan general (34),ăplanădetaliuăalăfe eiăunuiăpersonajăuman, un single (35) urmat de un contra plan, punct de vedere subiectiv (un POV) (36).ăUnădialogăcinematicăareălocăîntreăpersonajulăumanăimobilizată iăecranulădotată cuă oă mobilitateaă intern ă abstract ă – locă ală tuturoră posibilit iloră imaginare.ă Imaginileă imaginare sunt retrospectiveăfilmului,ăsuntăextraseăsauăgrefeădinăfilmulăpropriuzis.ăTotu iăesteădeăre inutăc ăPOV-ul nu poate fi alăpersonajuluiăumanăc ciăGeorgăesteădefunct,ăciăalăcamereiăcareăfaceăunătravelingăînainte,ăcareăeădotat ăcuăoă mobilitate proprie. Sau,ă altfelă privit,ă cameraă reproduceă ună POVă ală unuiă defunct,ă oă privireă deă „dincolo‖ă sauă privireaă unuiă spectatoră absent,ă focarulă cinematografic.ă Privireaă protagonistuluiă esteă absent ă iă înlocuit ă deă oă camer ăimpersonal .ăAceast ăfigur ăneăaminte teădeăteoriaălui Metz din Enunțarea impersonală sau originea filmului.

172

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

În lucrarea lui Christian Metz din 1991 L’enonciation impersonnelle ou le site du film teoreticianul franceză reiaă oă maiă vecheă teorieă lingvistic ă aă luiă Emileă Benvenisteă pentruă aă identificaă m rcile sau urmele subiectivit iiă oriă aleă actuluiă deă aă enun aă (enun area)ă înă enun ulă oriă textulă cinematografic.ă Peă bazaă moduluiă binarăalăactuluiăcomunic riiăformatădinăemi toră iăreceptorăsau,ăînăal iătermeni,ămaiăempirici,ăautoră iălector,ăelă descrieă actulă enun riiă caă fiindă constituit,ă laă ceiă doiă poliă aiă s i,ă dină dou ă subiectivit i :ă enun torulă (enonciateur )ă iăenun atarulă(enonciataire).ăDeasemeneaăceleădou ăinstan eăpotăfiăconsiderateăcaăreprezentând,ă pe de o parte,ăfocarulăsauăsursaădiscursuluiă i,ăpeădeăalt ăparte,ă intaăsauădestina iaăacestuia.ăÎnăprimulărândăMetză consider ă c ă spectatorulă ocup ă acesteă dou ă roluriă sauă eleă potă fiă considerateă dou ă instan eă deă încarnareă aleă spectatorului.ăSpectatorulăocup ăastfelăpozi iaăfocaruluiă(înăm suraăînăcareăseăidentific ăcuăcameraădeăfilmat)ă iă ceaăaă inteiă(înăm suraăînăcareăfilmulăîlăprive teă(Metză1991 :13). Spectatorul este astfel scindat într-unăeuă iătuă înăacela iătimp.ăM rcileăenun riiăcinematograficeăsuntăcatalogate de Metz ca :ăprivireaălaăcamer ,ăvoice-over, cartoaneleă deă generică sauă celeă intermediară explicative,ă cadreleă înă cadru,ă oglinzile,ă figurileă deă denun areă aă dispozitivuluiă cinematografic,ă filmulă oriă filmeleă înă film,ă imaginileă iă suneteleă subiective,ă voice-over a unui personajăetc.ăfilmul,ăprinăutilizareaăacestorăm rciăaleăenun rii,ăneăvorbe teănuădespreăoărealitateăextern ătextuluiă ciă „despreă elă însu i,ă despreă cinemaă sauă despreă pozi iaă spectatorului‖ă (19-20).ă Enun area,ă dină aceast ă perspectiv ,ăreprezint ă„capacitateaăenun uluiădeăaăseăpliaăpeăalocuri,ădeăaăap reaăînărelief‖ă i,ăcaăactăsemiologică careă vorbe teă despreă textul însu iă caă despreă ună act,ă deă aă indicaă produc iaă iă nuă produsulă (20).ă Construc iaă textual ă cinematografic ă esteă metafilmic ă (nuă deictică orientat ă c treă ună exterioră textului,ă circumstan eleă enun rii).ăCinematografulăastfelă ineădeăoăpractic ăaăutiliz riiăenun iativeăaăoric ruiăsemn,ăsemnăcareăpoateăfiă prelevatădinădiegez ă iăs ărealizezeăoăîntoarcereăimediat :ă„esteăconstruc iaăcare,ăpentru oăclip ,ăvaăluaăvaloareă enun iativ ‖ă(21)ă(157).ăM rcileădeăenun are,ăaceleăurmeăaleăactivit iiămanipulatoriiăaleăcinematografuluiă(deă exempluăoăelips ăspecialămarcat ăcaăabrupt )ăreprezint ăunămetalimbajăcareăafirm ă„esteăcinema !‖ăoriă„suntă cinema !‖ă(212).ăEnun areaăfilmic ăesteă„impersonal ,ătextual ,ămetadiscursiv ă98 iăcomenteaz ăsauăoglinde te,ă dup ăcaz,ăpropriulăenun ‖ă(210).ăPentruăMetzăfilmulănuăareădeictice,ăciăcon ineădoarăunădeictic deă„actualizare‖ă deă genulă „iat !‖,ă adic ă ună vagă demonstrativ,ă tacită iă prezentă careă esteă maiă degrab ă propriuă imaginiiă decâtă filmuluiă(22).ăNuăexist ăunăenun iatoră iăunăenun iatar,ăciădoarăunăbinomăconstituităîntreăunăenun iatară iăenun ,ă întreă spectatoră iăfilm.ă Enun torulă esteă filmul,ă filmulă caă surs ă oriă focară ală enun uluiă cinematograficăcare,ăcaă atare,ăreprezint ăfilmulăcaăactivitateă((26).ăEnun areaăfilmic ăesteă„întotdeaunaăoăenun areăasupraăfilmului‖.ăEaă esteămetadiscursiv fa ădeăunătextăcareăpoart ăînăsineăatâtăfocarulăcâtă iădestina iaă(30).ăSiăprivireaăareăaceea iă ambivalen ăînăm suraăînăcareăesteăactiv ă iăpasiv ă iă„prime teă iăproiecteaz ‖ăpermi ândăastfelăreversibilitateaă focaruluiă iă inteiă(33).ăFocarulă iă intaăsuntădou ădirec iiăinterioareăgeografieiăfilmului :ă„importantăesteădeăaă descrieă traseulă acestoră amprenteă (aă celoră careă auă f cută iă aă celoră careă privesc)ă acumă depersonalizată iă transformatăînăstareaădeăpeisaj‖(34). Vorbind despre figura privirii personajuluiălaăcamer ăMetzăanalizeaz ăambivalen aăacesteia.ăÎnăaceast ă configura ieăcinematografic ăfiguraă intei esteăreprezentat ădeăpunctulădeădestina ieăalăpriviriiăpersonajuluiăcareă coincideă cuă cameraă deă filmată (privit ),ă cuă loculă camereiă iară focarul este reprezentat prin ochii personajului privitoră(33).ăPrivireaăluiăGeorgălaăcamer ă(figă35)ă ineădeăaceast ăpozi ionare.ăMetzăcontinu ăargumenta iaă iă afirm :ă„dac ăspectatorul,ărealăsauăimaginar,ăoriăanalistulă(…)ă‖întorc‖ătextulăînăacela iăsensăcuăcelăpropus de privitorulălaăcamer ădiegetic,ăacesta,ăînăacesteăcondi ii,ăjoac ărolulădeăfocar,ădară iădeă int ăc ciăelăseăafl ăsubă foculăcamereiădeăfilmat‖ă i,ăapoi,ă„dac ăorient mămentalătextulăînăacela iăsensăcuăcelăpropusădeăcamer ,ăatunciă aceastaădevineă intaăprivitoruluiă i,ădeopotriv ,ăproduceăexisten aăacesteiăpriviri,ăpentruăc ăeaăesteăcameraădeă filmată i,ă înă consecin ,ă focarul‖ă (33).ă Celeă dou ă roluriă – focară iă int ă – auă ună caracteră abstractă iă textuală (perceptiv),ăsuntădou ădirec iiăinterioareăgeografieiăfilmuluiă(34).ăCaă iăm rcileădeăenun areăfilmic ă iăaceast ă figur ăesteăînr d cinat ăînă„principiulăunuiăre-pliuătextual‖ă(65).ăMetadiscursive,ăacesteăfiguriăconstruiescăună 98

Metz aduce aminte de disti ția di t e utiliza e use și ita e mention) din filozofia anglo-sa o ă a e apa e e ide țiată î ita ea u ui u â t: „BOU a e t ei lite e. . În aceste co te te opa e li ajul a ifestă efle ia e u ță ii î e u ț Metz : .

173

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă „discursă secundă careă comenteaz ă ceeaă ceă desf oar ă imaginileă grefându-seă peă eleă iă f cândă efortulă deă aă programaădescifrareaălor‖ă(64).ăCeeaăceăseăg se teăînăfa aăecranuluiăesteă„unăgol,ăunănonălocăpeăcareăunăprivitoră diegetic,ăprivireaălaăcamer ăînăinveste teă iăîiăd ădensitate‖ăiarăpersonajulăcareăseăuit ălaăcamer ă„prezint ăscenaă caăv zut ădeăcinevaăaltulădecâtăceiăcareăsuntădiegeticăînscri i‖ă(127). Vorbind despre planurile subiective (POV-urile) (în cazul analizei noastre vezi mai jos fig. 36, 37, 43, 44)ăMetzăidentific ăprivitorulăacestorăplanuriăcuăoă„subiectivitateăf r ăsubiect‖ă(128).ăAcesteăplanuriăidentific ă spectatorulăcuăpersonajulăprivitorăîns ăaceast ăidentificareăeădoarăspa ial ,ănuă iăpsihologic ,ăafectiv ăsauăuman ă (129). El – rând pe rând spectator sau camera - esteăunălocăcareă„areăaptitudineaădeăaăasiguraăprinădelega ie putereaă activit iiă enun iativeă veritabile‖ă (129).ă Acesteă imaginiă incit ă aă „disociaă orientareaă enun iativ ă aă textuluiădeăoriceăideeădeă‖persoan ‖ăsauădeăfiin ăuman ‖ă(130).ăCameraădinăspateleăpriviriiăPOVăesteăoăpur ă ma in ăcaăînăfilmulăluiăMichaelăSnow, La region centrale (1971) ori în cel al lui Werner Nekes (Makimono, 1974).ăCameraădigital ăvaădeconectaămaiătârziuăcameraădeăochiulăuman.ăÎnăacesteăcondi iiă„focarulăveritabilăală unuiă filmă esteă oă activitateă nuă oă persoan ‖ă (143).ă Travelingulă înainteă esteă oă referin ă laă Wavelength (Michel Snow, 1977) (fig. 46).ăCombinatăcuăalternan aădeăalb-negru în pâlpâire (fig. 47) planulăneăaminte teădeăfilmeleă experimentale al lui Ernie Gehr, Serene velocity (1970) ori de cele ale lui Tony Conrad, The Flicker (1966). Focarul se înscrie numaiăcaăenun areăreperabil ăînăenun ,ăabsen ăaăunuiăeuăsituatăînăafaraătextului,ăoăabsen ă identificabil ădoarăcaăoă„prezen ‖ăpurătextual ă(190).ăFocarulăfilmuluiă iăimaginiiăcinematograficeăesteă„unălocă deă absen ,ă figur ă paradoxal ă aă originii‖ă (189).ă Haneke, în bun student al filozofiei la Viena, produce filme enun ădeăgenulăfilmuluiăanalizatăcareăseărefer ăcuăajutorulăunorăm rciăsauăindiciădeăenun areălaăaceast ăinstan ă deă„proferare‖-enun areăconceput ătocmaiăcaăoă„pliere‖ăceăproduceăunăregistruădistinctădeălectur ăalăenun uluiă (vă iăMetză1991 :214).

Enunțarea impersonală Cadreleăfinaleăaleăfilmuluiăsuntărândăpeărândădeăcititămetaforicăcaăilustr riăaleăimaginaruluiăviziuniiă 99 . Dar ele sunt imaginarul unui absent (protagonistul care, mort fiind, nu mai poate vedea imaginile) 100 ; ele sunt rezultatul unui imaginar produs de un dispozitiv mecanic, camera sau cinematograficitatea. Planurile proiecteaz ă imaginileă într-ună spa iuă altundevaă iă leă absenteific ă înă acela iă timp.ă Treptată figuraă planul-contra plană î iă pierdeă diferen aă iă devineă ună exempluă ală „imaginii‖ă produseă deă ună dispozitivă careă recursivă seă autogenereaz ăf r ăoprire.ăÎntr-oăprim ălectur ăplanulă36 eăinterpretatăcaăfiindăoăinstan ăaăschemei plan contraplan iăesteăinterpretatăcuăunăPOVăalăpersonajuluiăuman.ăDar,ăînăacela iătimp,ăconstat măc ăesteăunăPOVăalăcamereiă de filmat, nu al protagonistului care, mort fiind, nu mai poate vedea. Dar, cum planul 36 este POV al camerei deă filmat,ă iă planul 35 este deasemena un POV al camerei de filmat. Sau, avansând mai departe firul interpretativ,ăcumă iăGeorgă iătelevizorulăsuntăentit iăinumaneăînăm suraăînăcareăsuntălipsiteădeă„anima ie‖,ăsuntă entit iă inanimate,ă potă – mediateă deă cameraă impersonal ă – „dialoga‖ă subă formaă POV-ului reciproc. Cu alte cuvinte,ă cameraă deă filmată mediaz ă întreă dou ă absen eă careă seă instituieă reciprocă prină transferă metaforic.ă Imaginileă amintireă sauă cadreleă flashbackă suntă deasemenaă preluateă deă ună absentă careă seă identific ă doară cu cameraă/ăspectatorulăsinguraăentitateăaăacesteiădrameăcareăpoateădaă„anima ie‖ă iăsemnifica ieăjoculuiădeăluminiă iăumbreădeăpeăecran. 99

Secvența a i tește de s e a de de ut di Silence (ingmar Bergman, 1963 – i . : a e pu e î elație de dispoziti i e atog afi opilul di uloa ul t e ului și peisajul e te io ad at de fe east a o pa ti e tului Bellour 2009 :238-240). Bellou o ește desp e o si ila ă pozițio a e a p otago istului i o ilizat î t -o a e ă de spital a e u ai poate de ât să e e o eze i agi i ale t e utului di Johnny Got His Gun (Dalton Trumbo, 1971) (Bellour 2009 :242-3). 100 Bellou e țio ează a ti ula ea î doi ti pi a iziu ii ope ată de La a . I p i a etapă iziu ea ți e de g a a de a identifica eea e este de ăzut și t i ite la „ple itudi ea i agi a ă a e pe ie ței fo datoa e a ogli zii . I a doua etapă iziu ea este su jugată de u „efe t fas i ato iu ; de la fascinum, o hiul ău a e a e a efe t op i ea iș ă ii și o o ul lite al al ieții. P i i ea fas i ato ie e depi de de faptul ă „o i e do i ță u a ă este azată pe ast a e pu e î a t fatalitatea „tăietu ii și lipsei , oțiu i p op ii logi ii psiha aliti ii Bellou :294 ; Lacan 1973 :107-8).

174

Capitolul 7 - Metafora ci e atog afi ă

Figurile cinematografice și lectura performativă Câtevaăsecven eăsuntăatâtădescrieriăaleăuneiădiegezeăfic ionaleăcâtă iăreferin eălaăfiguriăcinematografice,ă schemeă compozi ionaleă aleă discursuluiă cinematografic.ă Realitateaă peă careă oă descriuă – cinematograficitatea instan iat ăsubăaspectulăunorăschemeădeăcompozi ieăcinematografic ă– este exact ceea sunt sau fac planurile din compozi ie.ă Caă atareă eleă nuă maiă suntă utilizate,ă ciă citate.ă Întreagaă secven ă final ă esteă construit ă peă structuraă alternan eiă iă repeti ieiă figurilor,ă pozi iiloră iă planurilor;ă principiulă definitor al artei cinematografice 101 . În figura 1 descoperimă oă figur ăclasic ă aă planuluiăcareăreprezint ă dinăexterioră unăecrană dincoloă deă careăseă afl ă cuplulăAnaă iăGeorg.ăPlanulăsecundăesteăunăcontra-planădinăinteriorulăautomobiluluiă iăputemăspuneădeăpartea cealalt ăaăecranului;ăînăprimulăplanăopacăiarăînăalădoileaăblurat.ăÎnăplanulăalătreilea,ăprinăsupraimpozi ie,ăesteă înscrisă titlulă filmuluiă caă rezumată explicativă ală celoră treiă planuri.ă Amă rezumaă acesteă planuriă caă oă referin ă laă 101

Vezi Bellour (2009 :334sq).

175

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă sistemul descriptiv al ecranuluiă (obturat,ă abstractă ininteligibilă /vs/ă par ială inteligibil)ă dincoloă deă careă seă potă „vedea‖ă reliefuriă mecanice,ă produseleă imaginareă aleă unoră simulacreă mecanice)ă iă ală condi ieiă spectatoriale.ă Spectatorulăesteăimobilizatăînăobscuritateaăs liiădeăcinemaăînăfa aăunuiăecranăpeăcareăsuntăproiectateăumbreleăsauă urmele unor obiecte absente. F ig.1

Figuraă2ăaă iăb reiauăfiguraă„obturatorului‖ă iăaăcamereiăplasateăînăplană/vs/ăcontra-plan. F ig.2_a

F ig.2_b

Figura 3 reiaă figuraă clasic ă aă dialoguluiă fa ă înă fa ă bazată peă privireaă deictic ă orientat ă c treă afaraă cadrului.ăAccesibilit iiă iăcoeren eiădiegeticeăEvaăîiăopuneăorbirea,ărefuzulăpriviriiă iăînchidereaăochiloră(rim ăaă obturatoruluiăreprezentatădeău aăgarajuluiăsauădeăecranulăopac). F ig.3

Figura 4ăaă iăb reprezint ădeăaceast ădat ăcameramanulă(Ana)ăaflat ăînăspateleăcamereiădeăfilmată iăaă dispozitivului mecanic de reglaj al imaginii. Imaginile POV ale Anei impun tema ochiului-camer ,ă dară iă aă deform rilor,ăanamorfozelorădatorateăefectelorăspeciale cinematografice. F ig.4_a

F ig.4_b

Figura 5 reprezint ă iăeaăoăfigur ăclasic ăaăceleiădeăaă apteaăarte.ăUnăplanădescriptivăalăpersonajuluiăcareă prive teăc treăexteriorulăcadruluiăesteăurmatădeăunăPOVă iăapoiădeăoăinterven ieădiacritic ăauctorial ,ăt ietura de montajă opac .ă Suitaă deă cadreă pareă ună montajă ilustrativă ală diverseloră figuriă cinematograficeă destinateă uneiă audien eădeă coal .ăFilmulăfaceăreferin ălaămontajulăcinematografică(singleăcuăprivireădeictic ă– POV – t ietur ă deămontaj)ăf cândăsauăpunând în act tocmai acest tip de montaj cinematografic. F ig.5

176

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă

Figura 6 ilustreaz ă similaritateaă cadr riiă unuiă cadruăînă cadru (oglinda în care seă reflect ăbuzeleă Anei,ă ecranulătelevizoruluiăînăcareăseăprofileaz ăunăpersonajă iăacela iăecranăînăcareăimagineaăesteăabstract . F ig.6

Figura 7 reprezint ă ceeaă ceă numeamă filmareaă deă tipă Bressonă înă careă cameraă esteă strictă metonimic .ă Totodat ăfiguraăobturatoruluiădinăfiguraă2_aăesteăreiterat .ă F ig.7

Figuraă8ăaă iăbăreprezint ăoăalternan ăoperat ăîntreăcategoriiăclarădelimitateădeăimagine:ăfiguraăuman ă iă primă planulă expresiei,ă peisajulă imaginară ală uneiă„alteăscene‖ă iăplanulă largă iă imagineaăabstract ă format ă dină intermiten aă imaginiiă alb/ă negruă ceă poateă fiă considerat ă matriceaă (originarul)ă „istorică iă formal‖ă ală imaginiiă cinematografice 102.ă Imagineaăcareăpâlpâieăesteăsubstras ăpriviriiăumaneă iăactivit iiăumaneăfiindăoăimagineă generat ădeăoăma in ăceăreprezint ăoăconversieăvizual ăaăvaria ieiădeăradia ieă(deămicround )ăcosmic ădeăfundală (cosmic microwave background radiation).ăAlternan aăilustreaz ăipostazeătipăaleăimaginaruluiăcinematografic:ă figurativulă uman,ă peisagistică iă filmulă abstract. Dar,ă totodat ,ă secven aă final ă esteă ună citată ală montajuluiă dialectică ală luiă Eisensteină laă careă seă faceă referin ă ca la un model de cinematograficitate (vezi Grundmann 2010: 414). F ig.8_a

F ig.8_b

Punctulădeăreferin aă iăconceptualizatorulăî iăalterneaz ăpozi iaăînăconstruc iileăcinmatograficeăsuccesive.ă Georg devine din privitor al ecranului (subiectul privirii) celă careă eă privită deă ecrană (obiectulă privirii),ă adic ă ocup ăpozi iaăspectatorulăsau,ăaltfelăformulat,ă„capulăluiăesteăunămonitor‖.ăInăfig.8_a cadrele 2 iă3 indic ăfiguraă clasic ăînăcareăGeorgăocup ăpozi iaăsubiectuluiăiarăecranulămonitoruluiătvăpozi iaăobiectului privirii. Cadrul 4 dină aceea iă suit ă substituieă subiectulă priviriiă cuă ună altă obiectă ală priviriiă :ă iă anumeă ceeaă ceă seă vedeă prină „ecranul‖ăluneteiăma iniiălaăsp l torieă(ceeaăceăaăv zutăGeorgăînătimpulăfilmului).ăAstfelăcadrulă4 este locul din figura plan-contra-planăînăcareăarăfiătrebuităs ăseăafleăsubiectulăprivirii,ăsubiectulăanimatăcareăvedeă iăconcepeă ceeaă ceă esteă v zută i,ă înă acela iă timp,ă esteă obiectulă priviriiă protagonistului,ă ună obiectă dotată cuă oă anima ieă mecanic ,ăinuman .ăDiferen aădintre subiectă iăobiect,ăgeneratoră iăreceptacolăalăpriviriiăesteăanulat .ă 102

Vezi în acest sens Bellour (2009 :338-40). Planul imaginii alb/negru în inte ite ță t i ite la fil ul e pe i e tal al lui Tony Conrad (The Flicker, . Dease e ea t a eli gul î ai te ăt e o i agi e di a e poate apă ea u i agi a fotografic de tip peisaj marin aduce aminte de filmul experimental al lui Michael Snow (Wavelength, 1966-67). Pentru Bellou i po ta ța i te ite ței di „fli ke tie t à la pu et ue so a st a tio d sig e, sa i tualit de e a t i t ieu e à ta t de fil s da s les uels so p i ipe s i a e pou affe te d u e puissa e si guli e les l e ts figu s .

177

Capitolul 7 - Metafora cinematografi ă Georgă esteă înă pozi iaă uneiă priviriă aă altuiaă îndreptat ă c treă extraă diegez ă sauă spa iulă spectatoruluiă care,ă astfel,ăeăînglobatăînăfic iuneăcaăpartenerăalăschimbuluiăscopică(euăspectatorul din exterior diegezei devin intern diegezeiăînăpozi iaăplanăvsăcontra-planăaăecranului,ăeuăsuntăceeaăceăvedeăoăprivireăpostămortem,ăadic ăecranulă vidă iăpoten ialăalăecranului,ăeuăsuntăunăecranăpostămortemă 103 – celăcareăvedeă iăcareăeăv zută(proiectoră iăecran înă acela iă timp).ă Astfel,ă prină alterna ă iă gradualitateaă travelinguluiă înainte,ă prină coreferin eă încruci ateă iă anafor ădiferen eleădintreăpozi iiăsuntăestompate.ăDeasemeneaăcadrulă1 din suita Fig.8_b oăreprezint ăpeăAnaăînă pozi iaăsubliniat ăsintacticăaăluiăGeorgă(celăcareăprive teăpostămortemăecranulămonitoruluiăcuăoăprivireălipsit ădeă via );ăeaăesteăînăpozi iaăsubiectului.ăPeădeăalt ăparteăeaăesteăînăpozi iaăunuiăobiectăalăpriviriiăinternalizateă(nonă explicite)ăaăluiăGeorg.ăCaăsubiectăAnaăprive teăc treăspectatoră– Georg. Ea, ca receptacol, este obiectul la care prive teăspectatorulă– Georg. Contra-planul (adica Fig.8_b cadrul 2)ăneăprezint ,ăînăsimultan,ăobiectulăpriviriiă Aneiă situată dincoloă deă axulă camerei,ă adic ă spectatorul-Georg-camera de filmată iă subiectulă schimbuluiă deă privirii,ăinstan aăcareăoăprive teăpeăAna,ăadic ămonitorulăsauăecranul.ăAstfelăsuitaădeăplanuriăanuleaz ădistinc iaă dintre plan /vs/ contra-plan, animat /vs/ inanimat, obiect al privrii /vs/ subiect al privirii, spectator /vs/ imagine, generator al imaginii /vs/ receptor, proiector /vs/ ecran 104 . Cadrul Fig.8_b 3 ilustreaz ă laă modulă peisajuluiă aceast ă reuniuneă imposibil ă dintreă animată iă inanimată sauă dintreă munteleă minerală careă izvor teă dină apaă animat .ăCadrulăFig.8_b 4 anuleaz ădistinc iaădintreăfigurativă iăabstractăprinăal turareaăcelorădou ăplanuriăînă schemaă unuiă fa ă înă fa .ă Celeă dou ă cadreă ilustreaz ă imaginiă aă c roră diferen ă seă anuleaz .ă Dou ă priviriă imposibile – c ciă suntă dou ă obiecteă aleă uneiă priviriă – seă reflect ă una înă altaă iă eludeaz ă subiectulă uman.ă Singurulămediatorăr mâneăîns ăspectatorulăcaăfinalăposesorăalăpriviriiăsau,ăaltfelăspus,ăcaăabsen ăgeneratoare.ă

KIWI: exe plu de

etaforă i e atografi ă

Ună exempluă deă metafor ă cinematografic :ă http://www.youtube.com/watch?v= sdUUx5FdySs

103

KIWI,ă

filmă

deă

anima ieă

Acest ecra a i tește de „e a ul isului al psiha alistului Be t a Le i : u e a al a e este i tual î o i e is pe a e se p oie tează i agi ile isului apud Bellou : . 104 “ hi a ea de pla și suita de pla u i e o ie e eiau i sta ta ee di fil î s iu o e tele fil ului, p i dilata e și focalizare, în ceea ce se poate numi, pe urmele lui Deleuze din Imaginea-timp și Bellou , u e t a-timp (timpul în pe soa ă o i ti pul î sta ea sa pu ă apud Bellou : ; -3)

178

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă Kiwiă esteă ună filmule ă animată deă 3ă minuteăcareă poateăfiă g sită cuă u urin ă peănet.ă Protagonistulă clipului esteăanun atădinăgeneric:ăKiwi!.ăKiwiăesteăoăpas reăcuăaripiărudimentare,ăatrofiateă(cf.ăWikipedia).ăPrimulăplană – un plan apropiat - ‖construie te‖ămetonimicăfiguraărecognoscibil ăaăp s rii.ăRecunoa tereaăp s riiăareălocă subăinciden aăcategorieiă[PAS RE]ăcuăajutorulătr s turilorădistinctiveăaleăformeiă iăciocului.ăLipsaăclarămarcat ă graficăaăaripilorăindic ăatipicalitateaăp s rii.ăKiwiăesteăoăpas reăatipic ,ăaproapeăoănon-pas reăsauădeăinclusăîntroăcategorieăînc ănedefinit ă[PAS RE] [KIWI] (despre categoriaăpas reăveziăînăLewandowska-Tomaszczik 2007:146; Ungerer 2006: 24 sq).ăObiectulădiegeticăevoc ăschemaăăp s riiă(printreăcareă iăcapacitateaădeăaăaveaă aripiă iă deă aă zbura).ă Deasemeneaă prină gradulă redusă deă specificitateă ală tr s turiloră constitutiveă figura protagonistului tinde a indica ună tipă (oă categorieă abstract )ă iă maiă pu ină ună individă particular.ă Ună exempluă similarăarăfiărela iaădintreă[CÂINE] [HIEN ]ăcareăevoc ăoăschem ăsupraordonat ădeăgenulăCARNIVOR-CUASPECT-CANINă iăfa ădeăcareăhienaăarăfiăun fel deviant de câine (Tuggy 2007:112). Inăurm toareleăplanuriăprotagonistulăfaceăoăserieădeăac iuniăcareăevoc ădomeniulăuman:ă‖faceăefortulădeăaă trageăînăspateăoăsfoar ‖,ă‖seăscarpin ‖,ă‖seă tergeădeătranspira ieădup ăefort‖,ă‖bateăcuie‖,ă‖seăbucur ă iăd ădină picioareă caă dină mâini‖ă iă poart ă ‖oă casc ă deă aviator‖.ă Desemeneaă ac iunileă saleă auă consecin eă asupraă unoră elementeănaturale:ăcopaciiăpeăcareăîiăplanteaz ăartificială(cuăcuie)ăînăpicioare,ădarăînăplanăorizontalăpeămargineaă unuiăpereteădeăstânc ăvertical.ăAc iuneaătr deaz ăinten iaă iăaplicareaăunuiăplanăcuăunăscopă iăactivareaăschemeiă deă ac iuneă (modelul de eveniment tip iă ciclul de control).ă Categorizareaă ac iuniloră iă atributuluiă c tiiă deă aviatorăstabilescăoăserieădeăcoresponden eăcuădomeniulă‖uman‖.ăAtipicalitateaăpas riiăpermiteărecategorizareaă saă caă apar inândă umanuluiă iă impuneă direc iaă deă sanc iuneă deă laă standardă /ă schem ă laă int ă /ă instan :ă [OM]ă [KIWI].ăRela iaăesteădeăcategorizare.ăKiwiăesteăoăinstan ăsanc ionat ădeăschemaăevocat ădeă[OM]. Kiwi este unămixădeătr s turiăumaneă iăanimaliere iăevoc ăceleădou ădomeniiă(sauăsistemeădescriptive).ăAceast ădubl ă categorizare a protagonistului permite utilizarea unei lecturi metaforice în care unul dintre domenii va fi cel surs ă (celă concret)ă pentruă ună domeniuă int ă (maiă abstract).ă Domeniulă surs ă /kiwi/ va fi cartografiat pentru în elegereaădomeniuluiă int ă/om/. Profilul va fi impusădeădomeniulăsurs .ăAstfelă‖omulăesteă un kiwi‖ăvaăpuneă înăprimăplanăfiguraădomeniuluiăsurs ă(kiwi)ăcaămetafor ăcartografiat ăpeădomeniulă int ă(umanul).ăDesigurăc ă lecturaămetaforic ătrimiteăintertextuală iălaămetaforaăpascalian :ă‖omulăesteă o trestie, darăoătrestieăgânditoare‖ă careă verbală articuleaz ă raportulă dintreă schemaă careă filtreaz ă iă focalizeaz ă iă domeniulă int ă ală umanului.ă Deasemeneaăoădefini ieădesăcitat ăaăomuluiăaduceăînăprimăplanătr s turileădeă‖biped‖ă iă‖lipsitădeăpene‖ăde iăoă defini ieăenciclopedic ăincludeă iăabilit ileăcognitiveă iălinvisticeăaleăomului,ădexteritateaămanual ă iăabilit ileă saleătehnologice,ăaparen aăfacial ă iăformaăcorporal ă iăcomportamentulăcomplexăsocială(văTuggyă2007:88ă iă 113).ă Lakoffă iă Turneră (1989:195)ă discut ă despreă frecventeleă metaforeă deă genulă PERSOANELEă SUNTă ANIMALE (Ahile este un leu). Comicul,ă ‖infantilitatea‖ă iă ‖fragilitatea‖ă protagonistuluiă evoc ă deasemeneaă fragilitateaă ‖trestiei‖ă dină intertextulă citat.ă De iă handicapată deă lipsaă aripilor/bra eă protagonistulă reu e teă s ă performezeă ac iuniă inten ionaleă umaneă (s ă legeă sfoara,ă s ă bat ă cuieă iă s ă construiasc ă ună decoră dup ă ună plan).ă Acela iă lucruă eă evocatăprinăatributulătrestieiăgânditoare,ăadic ăcapacitateaădeăaăurm riăinten ionalăunăplanăcognitiv.ă In planurileă finaleă aleă clipuluiă Kiwiă seă arunc ă înă pr pastieă iă vaă c deaă peă lâng ă copaciiă planta iă deă elă artificială peă pereteleă deă stânc ă vertical.ă C dereaă datorat ă gravita ieiă devine,ă înă plană continuu,ă prină rotireaă camereiădeăfilmatăînăaxăorizontal,ăună‖zbor‖ădeasupraămultitudiniiădeăcopaciăcare,ăacum,ăsuntăpercepu iăcaăoă p dureă peă ună câmpă orizontal.ă Eă deă remarcată scanareaă secven ial ă (deă proces)ă aă evenimentuluiă impus ă deă continuitateaă planului.ă C dereaă impus ă deă condi iaă fizic ,ă real ă aă protagonistuluiă esteă imaginat ă caă fiindă oă form ă deă zbor.ă Desigură c dereaă esteă categorizat ă deă schimbareaă punctuluiă deă vedereă ală sceneiă caă oă form ă atipic ă deă zbor:ă [ZBOR] [C DERE].ă Zborulă imposibilă înă condi iaă realit iiă (c derea)ă este,ă subă condi iaă imagina ieiă(produsulăinten ional),ăunăzboră‖real‖.ăKiwiăaăplantatăcopaciiădeăoămanier ăartificial ă iăimproprieă realuluiă tocmaiă pentruă aă construiă decorulă unuiă actă fic ională deă imagina ie;ă pentruă aă seă puteaă deplasaă peă ‖deasupra‖ă peisajuluiă creată artificial.ă Handicapulă personală îlă oblig peă protagonistă s ă schimbeă coordonateleă lumiiă (prină creeareaă cuă ună enormă efortă aă uneiă multitudiniă deă copaci)ă iă astfelă într-oă scurt ă clip ă s ă poat ă s ă transformeă fic iuneaă înă realitate:ă protagonistulă zboar ă caă iă cumă ară aveaă aripi.ă Prină planuriă subiectiveă optic (POV)ă iă prină în elegereaă deă c treă spectatoră aă transform riiă opticeă aă camereiă careă vedeă ‖subiectiv‖ă planulă 179

Capitolul 7 - Metafo a i e atog afi ă vertical transformându-seă înă plană orizontală condi iaă personajuluiă esteă condi iaă spectatorului.ă Kiwiă î iă imagineaz ă c ă zboar ă iă acestă lucruă devineă realitateă iară spectatorulă realizeaz ă c ă iă elă esteă înă condi iaă protagonistuluiă deă aă imaginaă oă realitateă imposibil .ă Celeă dou ă entit iă – kiwiă iă spectatorulă filmuluiă – imagineaz ăoăfic iune:ăKiwiăesteăînăzboră iăeu,ăspectatorul,ăv d, caă iăprotagonistul, unăzbor.ăOăfic iuneăînăcareă ceiădoiăsuntăpozi iona iăfa ădeădomeniulă‖realitateaăgravita ieiă iăaălipseiădeăaripi‖ă iăamândoiărealizeaz ătruculă cinematograficăcaăfiindăsinguraăform ădeăie ireădinăaceast ăstareăaăhandicapului.ăAdic ăoăfals ăie ire.ăFinalul filmuluiă focalizeaz ă st rileă protagonistuluiă c ruiaă îiă crescă ni teă simili-aripi,ă areă oă lacrim ă (posibilă dină cauzaă vântuluiăsauăpoateădinăcon tiin aăinutilit iiăefortului),ădispari iaăsaădup ăoăperdeaădeănoriă i,ăînăceleădinăurm ,ă sunetul off-cadru al uneiălovituriă(probabilăsunetulăizbituriiădeăp mântăaăpersonajului).ă Totu iăceeaăceăintereseaz ăînăaceast ăanaliz ăesteăcartografiereaătr s turiloră iăac iunilorădomeniuluiăsurs ă ‖p s reaăkiwi‖ăasupraădomeniuluiă int ă‖omul‖ă iăformareaăunuiăspa iuăamestecă‖condi iaăuman ‖.

180

Capitolul 8 - Sistemul descripti , e e tul și

etafo a

Capitolul 8 - Sistemul descriptiv, eventul i metafora Sistemul descriptiv Semnificația autosimbolizantă și prefigurativul Pornimădeălaăideeaăc ăsemnifica iaăuneiăreprezent riăvizualeăesteăînămodăfundamentalăprodusulăutiliz riiă sale 105 . Aceast afirma ieăsus ineăorientareaăpragmatic ăaăabord rii.ă Semnifica iaăuneiăreprezent riădateăesteă echivalent ă cuă oă conceptualizare,ă adic ă „ună procesă sauă oă suit ă deă evenimenteă cognitiveă aă c roră ocuren ă constituieă oă experien ă mental ă dat ‖ (Langackeră 1987:111).ă Aceast ă afirma ieă circumscrieă orientareaă cognitiv ă aă abord riiă 106 .ă Spa iulă semantică esteă ună ‖câmpă deă poten ială conceptual‖.ă Oă structur ă semantic ă reprezint ă‖oăloca ieă iăoăconfigura ieăsituat ăînăspa iulăsemantic‖ă(Langackeră1987:76).ăSunetul, de exemplu, reprezint ărutineăperceptiveă iăesteăoă‖entitateăconceptual ‖,ădeciăoăsubregiuneăaăspa iuluiăsemantică(Langackeră 1987:79).ăSeăpoateăremarcaăfaptulăc ă i vizibilulăeste,ălaărândulăs u,ăoăsubregiuneăaăspa iuluiăsemantic. Astfel un simbol lingvisticăesteădefinitădeăc treăoă‖coresponden ăîntreădou ăstructuriăsituateăînăspa iulă semantică(conceputădeăoămanier ălarg )ădintreăcareăunaăocup ăsubregiuneaăfonologic ăînăparticular‖ă(Langackeră 1987:79). Pentru simbolurile vizualeă semnificantulă ară fiă subregiuneaă vizual ă aă spa iuluiă semantic. Se poate spuneăc ăunăuzăparticularăalăunuiăsimbolăeăformatădintr-oăconceptualizareă iăoăexpresieă(fonetic ,ăgestual ăoriă vizual ).ă Conceptualizareaă includeă iă în elegereaă eiă contextual .ă Lexemeleă suntă c iă conven ionalizateă deă aă accesaăoăinforma ieăenciclopdic ădejaăstabilit ă(Langackeră2008:ă457-459).ăPrinărepeti iaăelementelorăcomuneă iă înr d cinareaă unoră utiliz riă particulareă oă structur ă expresiv ă esteă automată asociat ă uneiă conceptualiz ri. Deasemenea seăformeaz ăoăschem ăabstractizant ăceăacoper ăceeaăceăesteăcomunăacestorăexperien eăparticulare.ă Exist ăcazuriădeă‖auto-simbolizare‖ (1)

B iatulăaăie ităf cândăzgomot.

Inăacestăexempluăavemăoăunitateăsimbolic ăstabilit ăîntreăoăconfigura ieăsemantic ă[ăAăFACEăZGOMOTă ]ă iăoăconfigura ieăfonologic ă/ăgrafic ă[ăaăfaceăzgomotă].ăUnitateaăsimbolic ărezultat ăesteădeăreprezentatăca : [ [A FACE ZGOMOT] / [a face zgomot] ] Dac ăîns ăînlocuimăconfigurareaăfonologic ă/ăgrafic ăcuăoăconfigura ieăsonor ăob inemăoăunitateă‖autosimbolic ‖.ăConceptualizareaăsunetuluiăpoateăfiăconsiderat ăsemnifica iaăexpresieiă(adic ăoărutin ăperceptual ă careă poateă fiă considerat ă oă entitateă conceptual ). Altfel spus conceptualizarea domeniului expresiv este 105 106

U ătoa ele apitole su t o es ie e a apitolului i t odu ti di Dea a . Asup a a o dă ii se io-p ag ati e ezi Odi și dease e ea: a, , , . Pe t u o abordare în te e ii a telo de li aj ezi Da iel Da a . Ia asup a u ei defi iții se sului azate pe utiliza ea li g isti ă vezi Langacker (1991:105).

181

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

asociat ăconceptualiz riiăînse i.ăUnitateaăsimbolic ăidentific ăceleădou ădomeniiăîntr-oăsingur ăconceptualizare.ă Putemă deasemneaă spuneă c ă unitateaă seă autocategorizeaz .ă Întreă procesareaă expresieiă iă conceptualizareaă eiă exist ă gradeă deă izomorfism. În cazul auto-simboliz riiă exist ă oă identitate.ă Înă cazulă simboluriloră utilizateă înă coduriădeăconstruc iiăcomputa ionaleă– deăexempluănota iaăabstractămatematic ă– atunciărela iaănuăesteăizomorf ă ciădoarădeăasociereăautomat .ă (2)

B iatulăaăie ită[ZGOMOT]

Aceast ă opera ieă esteă aplicabil ă iă ‖regiuniiă vizualeă aă spa iuluiă semantic‖ă (Langackeră 1987:76/79-81). Rela iiă deă sensă potă aveaă locă f r ă intermediarulă limbiiă naturale.ă Structurileă simboliceă auă semnifica ieă deă oă manier ănon-verbal ă(rutineăperceptiveăcareăse auto-sanc ioneaz ăcaăînăcazulărecunoa teriiăfe elor)ă(Langackeră 1987 :429).ăRela iileăsimboliceăauălocăîntreădomeniiăsemanticeădiferite.ăInțelegerea este definită ca un proces de corespondențe simbolice realizate între cei doi poli ai simbolului (Langacker 1987:62). Fenomene ca muzica,ăoăparteădinăliric iăfilmeleăexperimentaleănon-figurativeă inădeăpolulăauto-simboliz rilor.ăTotu i,ăde iă schema s-arăconfundaăcuăocuren aăparticular ,ăeventulădeăuzăareăoăparticularitateădeăexperien ăceeaăceăfaceăc ă structuraăexpresiv ăesteăasociat ă iăeventuluiăînăcareăareăloc.ăDeăexempluăzgomotulău iiăcareăseătrânte teăesteă asociată conceptualiz riiă eventuluiă înglobant:ă gesticaă personajului,ă contextul discursiv antecedent, afectul asociat.ă Structuraă expresiv ă esteă asociat ă simbolică conceptualiz riiă simul riiă evenimentuluiă iă experien eiă corporale asociate. Experien eleăcinematograficeădeă„art ăabstract ‖ăînăcareăsimbolulăesteăformatădintr-oăstructur ăexpresiv ă careăesteăasociat ăproprieiăconceptualiz ri,ăsemnifica iaăsaăesteăconceptualizareaăsa,ăadic ăexperien aămental ă oriăprocesareaămental ăasociat ăinclusivăexperien aămotorie,ăsenzorial ă iăemo ional ă(Langackeră2008:ă30-33). Înăaceast ăzon ădeăexperien ăseăsitueaz ăpre-figurativul. Structuraăsemantic ă(‖predica ia‖)ăesteăcaracterizat ăînăraportăcuăunădomeniuăcognitiv (adic ă‖oriceăfelă de conceptualizare :ă oă experien ă perceptual ,ă ună concept,ă ună complexă conceptual,ă ună sistemă deă cuno tin eă elaborată etc‖ă (Langackeră 1990:3)).ă Predica iileă sauă structurile semantice sunt rutine conceptuale care organizeaz ăunăsistemă(enciclopedic)ădeăcuno tin e.ă Complexulă deă semnifica iiă ală unuiă elementă dată esteă formată deă c treă semnifica iileă saleă schematiceă iă extensiile sale (Langacker 1990:2-3).ăăRela iileăunei unit iăsuntădeăelaborareă(deălaăschem ălaăoăinstan iereăceă implic ă oă diferen ă deă gradă deă specificitateă (Langackeră 1990 :113)ă iă deă extensieă (deă laă prototipă laă valoriă periferice)ă(Langackeră1987:370).ăAcesteărela iiăsuntăcazuriădeăcategorizare.ă

Sistemul descriptiv Amăelaboratăînă1994ăoăanaliz ăaăfilmelorăluiăFedericoăFelliniăînăraportăcuăno iuneaădeăsistemădescriptiv pentru a da seama de modul în care cinematografia regizorului italian reiaă iă modific ă structuriă conceptualeă caracteristiceă tradi ieiă culturale a carnavalului (Deaca 2009: 9-29).ă Analizaă urm reaă modulă specifică deă reconfigurare a elementelor componente dintr-ună sistemă descriptivă dezvoltată iă înr d cinată deă oă conven ieă cultural ăînănoiăfiguriă iăimaginiăhibridătipiceăfilmelorăregizoruluiăitalian. Conceptul de sistem descriptiv ( SD ) este apropiat de concepte ca, de exemplu, ‖cadre‖ă (frames) (Fillmore, 1975; Minsky 1975: 212; 227), ‖schemata‖ă(Rumelhartă1976),ă‖scripturi‖ă(scripts) (Shank & Abelson 1977:9-10), Modele Cognitive Idealizate (ICM = Idealized Cognitive Models;ăansambluă semantică undeă elementeleă suntălegateă prinărela iiă metonimiceă sau metaforice) (Lakoff 1985, 1987:68 sq), „modelă cognitiv‖ă (Ungereră 2006), ‖spa iuă mental‖ă (Fauconnieră 1984ă /ă 1985)ă sauă deă ‖matriceă deă domeniiă cognitive‖ă (Langackeră 1990:2-3). Cadrul este definit de Fillmore (1975: 124) ca un sistem de alegeri lingvistice asociate cu instan eă prototipă aleă unoră scene.ă Altfelăspus, este formatădeăoăre eaădeăop iuniălingvisticeăasociateăcuăoăscen ăsauăoăsitua ie.ăElămaiăesteădefinitădeăFillmoreăîntr-o paradigm ă cognitiv ă caă reprezentândă „cadreă specificeă deă informa iiă unificateă sauă schematz riă coerenteă aleă 182

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

experien eiă(1985:ă223)ă iăcaă‖structuriăcognitiveă(...)ăinforma iiăpresupuseădeăconcepteleăcodificateădeăcuvinteă (Fillmoreă iăAtkinsă1992:75).ăExemplulăluiăFillmoreăesteăcelăalăeventuluiăcomercialăsauătranzac iaăcomercial ă defnit de actul de a cumpăra ceva (veziăUngereră2006:ă209ăsq).ăCadreleăpotăfiăconceputeăcaăoămanier ădeăaă descrie contextul cognitiv de fundal asociat unor categorii cognitive,ă ună tipă deă modelă cognitivă ceă reprezint ă cuno tin eleă iă ideileă /ă credin eleă despreă situa iiă specificeă frecventă recurenteă înă lumeaă natural-social .ă Scripturile luiăShankă iăAbelsonăsuntămodelateăaăreprezentaămaiădegrab ăsecven eleădeăeventăînr d cinateăîn careăsecven aăesteăcauzalăconectat ă(deăexemplulăscriptulărestaurantului) (vezi Ungerer 2006: 214 sq). Modelul cognitiv al lui Ungerer (2006: 47) include,ăînăcontrastăcuăcadreleăluiăFillmore,ă iăscenarii de ac iune.ăModelulăcognitivăesteăunăfenomenămental,ăoă„reprezentareăaăinterac iuniiădintreăconceptele‖ăevocateădeă o expresie careă esteă rela ionat ,ă laă rândulă s u,ă cuă reprezent riă cognitveă stocateă înă memoriaă deă lung ă durat ă referitoareă laă câmpuriă deă experien .ă Modelulă cognitivă esteă deschisă iă ordoneaz ă informa iileă enciclopediceă despreăunădomeniuădeăexperien .ăElăeste,ălaărândulăs ărela ionat,ăcuăalteleăîntr-oăarhitectur ă„conec ionist ‖ă(înă re ea) No iuneaă deă sistemă descriptivă este împrumutat deă laă Michaelă Riffatterreă înă lucr rileă saleă despreă produc iaă literar ă de sens107 . Sistemulă Descriptivă reprezint ă ună lan ă asociativă reglată nu numai de raporturi semanticeă ciă iă cuă ajutorulă unoră informa iiă enciclopedieă sauă a tept ri (ceeaă ceă Searleă (1983)ă în elegeă prină no iuneaă deă fundală (background))ă iă suntă activeă într-ună spa iuă socială laă ună anumeă moment. Sistemele descriptiveă î iă g sescă expresiaă înă diverseă texteă atestateă înă spa iulă socială (literareă sauă nu).ă Ele sunt create, vehiculate,ă transmiseă iă corectateă înă interac iuneaă social .ă Autorulă iă receptorulă unoră expresiiă culturaleă auă cuno tin ădeăoăserieădeădefini iiă/ăcli eeălaăunămomentăistoricădat.ăEleăapar inăunei ‖comunit i interpretative‖ă (interpretive community, Fish 1980). Sistemulă descriptivă (SD)ă esteă oă matriceă complex ă ceă reune teă maiă multeă domeniiă cognitiveă necesareă caracteriz riiăuneiăentit i.ăUnăSDăstructureaz ăună‖spa iuămental‖.ăElăesteăoă‖regiune‖,ăadic ă‖unăansambluădeă entit iă legateă întreă ele‖ă (Langackeră 1991 :113)ă prină rela iiă deă interconexiune (‖atunciă cândă evenimenteleă cognitiveă careă oă constituieă suntă compozanteă coordonateă aleă unuiă evenimentă deă ordină superior‖).ă Ună SDă cuprindeă ‖situa iaă deă discurs,ă structurileă deă caz,ă scenice,ă cognitive,ă inten ionale,ă institu ionale,ă culturale,ă sociologice,ăconceptuale,ăadic ătotăceeaăceăesteănecesarăpentruăaăutilizaă iăîn elegeălimba‖ă(Villardă1991). UnăSDăseăcaracterizeaz ăprinăgradulăs u de specificitate. El se poate confunda cu un singur domeniu : de exemplu,ă/spectacolul/ăesteădomeniulăpentruăact,ăscen ,ăprologă iăantractă(Langackeră191:110).ăFiecareăentitateă enumerat ă profileaz ă substructuriă particulareăînăaceast ă baz ă (Langackeră 1988:74). Spectacolul este, în acest caz,ă ună domeniuă înă matriceaă complex ă aă predicatelor,ă oă component ă aă no iuniloră deă ună ordină maiă mareă (Langacker 1988:73). UnăSDăseămanifest ăcaăoămatriceăcomplex ă iăeterogen ăc ci,ăcaă iăstructur ăsemantic ,ă cuprinde mai multe domenii de manifestare (Langacker 1987:157 sq.). Elementele sale componente sunt într-o rela ieă deă conceptualizareă înă sensulă înă careă concep iaă unuiă elementă particulară esteă inclus ă iă activeaz ă conceptualizarea SD global (v. Langacker 1987:228). Conceptualiz rileă suntă rela iiă ‖slabe‖ă c ciă depindă deă asocia ii.ă Conven ionalizateă SD-urileă suntă ‖structuriă deă sensă compuse‖ă iă integreaz ă elementeleă (conceptualiz rile)ăpeăbazaăunorăcoresponden e.ă Nodurileă unuiă SDă suntă conceptualiz riă iară rela iileă suntă h r iă deă proiec ieă metaforic ă sauă metonimic . Dup ăLakoffă(1987)ănodurileăcorespundăunorăscenariiătipiceă(script-uri),ăelementeăprototipăaleăcategoriei,ăh r iă metonimiceă(‖oăsitua ieăsauăoăsubcategorieăundeăunămembruăsauăunăsubămodelăesteăutilizată(deseoriăpentru un scopălimitată iăimediat)ăpentruăaămanifestaăcategoriaăcaăîntreg‖ăLakoffă1987 :79),ăh r iămetaforiceă iăstructuriă propozi ionaleă (cumă ară fiă stereotipele)ă iă structuriă vizualeă (imaginiă mentaleă conven ionaleă sauă imaginiă 107

A eastă oțiu e este si ila ă î azul el ai si plu … u ei defi iții de di țio a . Ea dese ează u model ideal la a e se o fo ează poziti sau egati total sau pa țial efe i țele oast e la u se ifi a t dat . “iste ul des ipti poate fi deja odifi at a tualizat î te t a și ehi ol al u ei etafo e și ep ezi tă o ețea de se ifi a ți , la țu i aso iati e p ee iste te te tului sau o ețea de u i te aso iate u ul altuia, o ețea o ga izată î ju ul u ui u â t u leu î o fo itatet u se e ul a estui u leu u de fie a e o stitue t al siste ului fu țio ează a și eto i al a estui u leu ‘iffate e : / și 1982:58).

183

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

schematice) (Lakoff 1987 :272 sq ; 286).ăEsteădeăremarcatăc ă‖modeleleăcognitive‖ăsauă‖sistemeleădescriptive‖ă implic ăschemeăcareăsanc ioneaz ăinstan ieriăînăalteădomenii.ă UnăSDăpoateăfiăreprezentatădeăoăschem .ăInăacestăcazăavemăînăfa ăextensiiădeăuzăsauăunămecanismădeă sanc ionareă înă careă oă conceptualizareă ‖surs ‖ă (schemaă careă sanc ioneaz )ă esteă cartografiat ă peă ună domeniuă ‖ int ‖ă (instan iereaă sauă extensia)ă (Lakoffă 1987:83ă sq.).ă Schemaă esteă oă matri ă (ună template)ă abstract ă careă reprezint ă caracteristicileă comuneă aleă structuriloră peă care leă categorizeaz ,ă structuriă careă elaboreaz ă sauă exemplific ăoăschem .ăSchema difer ădeăoălist ădeăcriteriiăpentruăc ăesteăeaăîns iăunăconceptăautonom.ăSinguraă diferen ă fa ă deă instan ierileă saleă esteă faptulă c ă esteă caracterizat ă cuă maiă pu in ă specificitateă iă detaliiă dec tă exemplific rileă saleă (Langackeră 1991:102).ă Schemaă iă instan ierileă saleă reprezint ă aceea iă entitateă laă ‖gradeă diferiteădeăspecificitate‖ă(Langackeră1987:91). Sistemeleă descriptiveă depindă deă oă istorieă cultural ă înă m suraă înă careă entit ileă careă oă compună suntă produseă iăasociateăcultural.ăDeăexempluăputemăaveaăunăplanăAăînăcare,ăînăstânga,ăeăreprezentatăunăpersonajăînă planăapropiatăceă ineăînămân ălaăurecheăunătelefonăfixă(cuăfir)ăiarăînăplanulăBăunăpersonajădiferităcareă ine la urecheăunăaparatădeătelefonăsimilar.ăSchemaădialoguluiăfa ăînăfa ăneăajut ăs ăsanc ion măceleădou ăplanuriăcaă f cândăparteădintr-unădialogălaătelefon.ăCunoa tereaăenciclopedic ăaăfaptuluiăc ăînădialogulălaătelefonăexist ăoă distan ăînăcareăvocea de aiciă iăacum nuăserve teăcomunic riiăneăajut ăs ăconstruimăoăa teptareăaădistan ei mari dintre interocutori. T ieturaă deă montajă poateă fiă categorizat ă caă oă instan ă aă uneiă schemeă ceă desemneaz ă [DISTAN Aă MARE].ă Ună filmă comică poateă s ă disconfirmeă aceast ă a teptare:ă celeă dou ă personajeă potă s ă seă g seasc ă înă aceea iă camer .ă T ieturaă deă montajă esteă perceput ă înă acestă cază caă ună indiceă ală distan eiă dintreă interlocutori.ăDeasemeneaăalegereaăunuiătipădeătelefonăsauădeăautomobilăcreeaz ăa tept riădatorateăconstruc iei elementeloră componenteă aleă obiectului,ă inclusivă a teptareaă caă alteă elementeă diegeticeă s ă apar in ă aceleia iă epoci.ăDac ăînăplanulăBăalăexempluluiăcitatăavem oăcadrareădetaliuămetonimic ăaăuneiămâiniăcareăînvârteădisculă unuiătelefonăarăintraăînăcontradic ieăcuăunătelefonăportabilăceăeădotatăcuătaste.ăAmestecurileădeăentit iăhibrideă formateă dină elementeă aglomerateă provenindă dină sistemeă descriptiveă diferiteă creeaz ă posibilitateaă exercit riiă unuiămodădeălectur ămetaforic .ă Nodurileăuneiăre eleăde tip sistem descriptivăsuntăevocateăasociativă iăprobabilistică(unăelementăareăoămaiă mareăpregnan ăprobabilistic ădeăaăfiăasociatăsau,ăgradual,ămaiămic ).ăNodurileăsuntă iăconceptualiz riăceăauăoă etichet ă lingvistic ,ă oă expresieă conven ională verbalizat ă caă unitateă simbolic .ă Leg turileă sinapticeă cerebraleă suntăplasticeă iăseă„adapteaz ‖ăexperien ei.ăOăexperien ărepetat ăcreeaz ăoăfamiliaritateădeăasociereă iăevocareă aăunorăelementeăconceptualeăconexe.ăFamiliaritateaăgenereaz ăfluen a.ăFenomenulădeăamorsare, i.e. prezentarea unuiăstimulăprealabilăcareăcondi ioneaz ăpercep iaăunorăindiciăîntr-oăsuit ădeăstimuliăprezenta iăsubiectuluiădup ă amors ă ineădeăaceast ăform ădeăcoagulareăaăuneiăseriiădeăelementeăevocatăînăfundal deăoăconcep ieădeăprimă plan. Deasemenea, similar, oăserieădeăcuvinteăevoc ăînăfundalăunăcuvântăasociat.ăÎntr-oăexperien ăsubiec iiăauă avut de memorat o serie de cuvinte ca : u ă, geam, umbră, casă, deschis, perdea, cadru, privire, vânt, ecran etc.ăDup ăexpunereaălaăstimuliămaiămultăde jum tateădinăsubiec iăauăavutămemoriaăfals ăc ăcuvântulăfereastră a fost prezentat. Cuvântul fereastră esteăasociatăacestorăcuvinteăiarăcaleaădeăaccesăc treăcuvântulăfereastr ăaăfostă activată puternică iă aă generată ună sentimentă deă familiaritateă (Roediger & McDermott, 1995: 803-814 apud Shimamura 2013 a: 106-107) (veziă iăinfraă:ăcapitolulăEventurile i sistemele descriptive). No iuneaădeăsistemădescriptivăesteăsimilar ăcuăceaădeămodelăcognitiv.ăUngererăindic ăfaptulăc ămodelulă cognitiv permite modificarea în timpă aă categoriiloră iă aă conceptualiz rilor.ă Ungerer (2006: 45-58)ă remarc ă faptulă c ă prototipeleă uneiă categoriiă seă schimb ă înă timpă înă urmaă modific riiă atributeloră esen ialeă categoriei.ă Acest lucru are loc ca efect al presiunii contextului. Prototipele suntă puncteă deă referin ă pentruă categoriiă cognitive.ă Contextulă poateă schimbaă „greutatea‖ă sauă importan aă unoră atributeă relevanteă pentruă oă categorie.ă Contextulăpoateăprofilaăatributeăcareănuăsuntăproeminenteă iăpoateăintroduceănoiăatributeă iăimplicaăreevaluarea importan eiă atributeloră dejaă existente.ă Exempleă perifericeă aleă uneiă categoriiă potă deveni,ă subă presiuneaă contextului, exemple bune sau prototipe ale unei categorii. Contextul, pentru Ungerer, este un fenomen mental necesar caracteriz riiă uneiă unit iă semanticeă (apropiată deă ideeaă luiă Searleă pentruă careă elă reprezint ă presupozi iileădeăfundalănecesarăcaăunăenun ăs ăfieăinteligibil).ăOă situa ie esteăoăinterac iuneăîntreăobiecteădină lumeaănatural .ăOăreprezentareăcognitiv ăaăinterac iuniiădintreăconcepteleăevocateăînăminteădeăc treăoăsitua ieă 184

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

reprezint ăcontextul cognitiv (48-49). Categoriileăcognitiveăactivateăsuntăasociateăuneiăre eleădeăalteăcontexteă stocateă înă memoriaă deă lung ă durat .ă Acesteă reprezent riă cognitiveă înmagazinateă careă apar ină unuiă domeniuă semantic sunt numite de Ungerer model cognitiv. Pentru Ungerer modelel cognitive sunt deschise, selective, darăniciodat ăexhaustive.ăEleăsuntăasociateăînăre eleă(49-50). Ele depind de cultura în care utilizatorulătr ie teă sauădeămodeleăculturale.ăModelăculturalăsauămodelăcognitivăsuntădou ăaspecteăaleăaceluia iălucru.ăDatăfiindăc ă modeleă cognitiveă evolueaz ă înă timpă ele produc efecteă asupraă selec ieiă atributeloră relevanteă uneiă categorii.ă Prototipul de /BIROU/ înă Japoniaă („m su eă undeă po iă staă cuă picioareleă încruci ate‖)ă iăînă Europaă („mas ă cuă picioareăînalteă iăsertare‖)ădifer ăînăfunc ieădeăoăfunc ionalitateăcultural .ăDeăexempluăcategoriaă/AUTOBUZ/ă areă caă atributeă „galben‖,ă „ coal ‖ă iă „copii‖ă înă Stateleă Unite iară înă Angliaă atributeleă deă „ro u‖,ă „transportă public‖ă iă„munc ‖ăsuntămaiăproeminente.ăCeleădou ăconceptualiz riăsuntădiferiteădeălaăoăcultur ălaăaltaă(5455).

Sistemul descriptiv și teoria minții TOM Teoriaă min ii (TOM) (Levin & al 2013 :244ă sq)ă presupuneă oă defini ieă peă careă oă areă spectatorulă despreă reprezent rileă mentaleă aleă unuiă agentă uman reprezntat pe ecran. Spectatorul are o teorie – oă a teptareă – referitoareaălaăst rileămentaleăpeăcareăleăareăacestăagent. Acestea suntăpresupuseăaăfiăinten ionale iăorganizateă cauzală înă func ieă deă ra iuniă determinante.ă Spectatorulă în elegeă - dină experien eleă trecute ale percep iei unor ac iuniă peă careă leă facă agen iiă umaniă - c ă exist ă înă spateleă realit iiă vizuale,ă perceptuale, un fundal cognitiv specificăformatădinăcredin e,ădorin eă iăscopuriăale unorăagen iăviiăcareăgândesc.ăOăserieădeăîn elegeriăalăunoră istoriiă iă unoră eventuriă vizualeă dină filmeă suntă derivateă dină teoriileă min iiă peă careă leă auă spectatorii.ă Dină perspectivaăpeăcareăoăadopt măaiciăTOM nuă ineăatâtădeăîn elegereaăcuăajutorulăschemelorăcareăsuntăintan iateăciă areăunăaspectămaiădegrab ăexplicabilăcuăajutorulăsistemuluiădescriptiv.ăPrinărepeti ieăîns ăanumiteăsecven eădeă conceptualizareăsuntăînr d cinateă iăformeaz ăscheme.ă De exemplu în planurile analizate de Levin din filmul lui David Lynch (Blue Velvet, 1986) în elegem,ăînă absen aăuneiăalteăinforma iiădespreăorientareaăprivirii,ăc în rela iaădintreăplanulăDă iăplanulăEăurecheaădinăiarb ă esteă înă acela iă spa iuă diegetică iă c ă este conectat ă laă direc iaă priviriiă personajului.ă Aceast ă informa ieă situa ional ăprovine dinăcunoa tereaăpeăcareăoăavemădespreăcumăoameniiăseăuit ălaălucruriă iăcumăseăgândescălaă eleă(LevinăȚăal.2013:246).ăAstfelăpentruăLevină„principiulăcognitivăcareăorganizeaz ăîn elegereaăacestuiăeventă esteă în elegereaă noastr ă aă faptuluiă c ă se uită la ureche pentru că se gânde te la ea‖ă (246).ă Spectatorulă îiă atribuie lui Jeffrey un proces de gândire care l-aăcondusăs ăseăuiteălaăobiectulăoff-cadru dinăplanulăDă iăF.ă

185

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Deasemeneaă subiec iiă suntă tenta iă s ă atribuieă st riă mentaleă unoră agen iă careăseămi c ă cuă vectoriă deă tipă umană (247).ă Peă deă alt ă parteă subiec iiă potă s ă nu proiecteze atribute umane robo ilor sauă agen ilor mecanici (248).ă Dată fiindă c ă spectatoriiă potă s ă prezic ă suitaă deă ac iuniă dintr-ună eventă bazată peă credin ele,ă dorin eleă iă scopurileă unuiă agentă umană iă pot,ă înă acestă cadru,ă s ă ignoreă oă ordineă „amestecat ‖ă aă unoră micro-ac iuni.ă Deă exempluăunăclipăcuăoăfemeieăcareăturnaăoăcea c ădeăcafeaăaăfostăeditat ăîntr-o serie de planuri. Micro-ac iunileă au fost :ăactorulătoarn ăcafeauăînăcea c ,ăadaug ăzah r,ăamestec ăcuălinguri aă iăapoiăbea.ăInăanumiteă secven eă videoă actorulă aăluată linguri aă dină cea c ă înainteădeă aă o folosi la amestecat.ă Subiec iiă nuă auă v zută r sturnareaă ordinii. Deseoriă înă diverseă nara iuniă filmiceă spectatoriiă urm rescă „fluxulă mentală deă credin eă ală personajului‖ă pentruă aă daă coeren ăsuiteiă deă ac iuni.ă Suspense-ul seă bazeaz ă peă în elegereaă peă careă oă areă spectatorulă c ăună personajănuă tieăsauănuăesteăcon tientădeăprimejdiaăcareăîlăpa te ;ăareăoăfals ăcredin ădeăsiguran .ăAlternativă vedemăfilmeăînăcareăoăserieădeăac iuniăgreuădeăexplicatălaăprimaăvedereăpotăfiăîn eleseădoarădac ăidentific mă credin ele,ădorin eleă iăscopurileăpersonajeloră(252).ăInăacestămodăspectatorulăesteăimplicatăafectivăînăm suraăînă careăadopt ăoăperspectiv ăimersat ă iăaliniat ăcontextuluiămentalăalăpersonajuluiă(261-263).

Relația de sancțiune Procesulă deă lectur ă sauă deă interpretareă aă unuiă ansambluă expresivă dat,ă verbală sauă vizual,ă seă faceă prină mecanismul semantic numit sanc iune (‖Înă m suraă înă careă oă structur ă int ă esteă înă acordă cuă unit ileă conven ionaleăaleăgramaticiiăacesteăunit iăsanc ioneaz ăacestăuz‖ăLangackeră1987 :55). „O verbalizare sau o vizualizareă simbolizeaz ă oă conceptualizareă prină sanc ionareaă uneiă structuriă deă sens‖ (Langacker 1987:67). Sanc ionarea se reduce la un proces de categorizare. ‖Oă unitateă conven ional ă define teă oă categorieă iă sanc ioneaz ă oă structur ă int ă înă m suraă înă careă ceaă deă aă douaă esteă judecat ă deă c treă utilizatoră caă fiindă ună membruă ală categoriei‖ă (Langackeră 1987:68).ă Apartenen aă laă oă categorieă esteă ‖determinat ă deă asem n rileă percepute cu exempleleă caracteristice‖ă(Langackeră 1991:102).ă Într-oă structur ătaxinomic ă elementulă superioră esteă oă schem ă iară elementulă inferioră esteă oă elaborareă sauă oă instan iere.ă ‖Oă instan iere este în întregime compatibil ă cuă specific rileă schemei,ă dară eă caracterizat ă cuă maiă multeă detalii‖ă (Langackeră 1987:68).ă Deă exemplu, în domeniul botanic [COPACUL] reprezint ă elementulă categorizantă iară stejarulă instan iereaă categoriei. [stejar] : [ [copac] -> [stejar] ] Sauăînăreprezentareaăvizual ăaăclovnuluiăacestaăesteăoăinstan ăaăcategorieiă[ACTORULUI]: [clovn] : [ [actor] -> [clovn] ] . Esteăunăcazădeăsanc iuneătotal atunciăcândă intaăesteăjudecat ăcaăfiindăoăinstan iereănonăproblematic ăaă categorieiă careă oă define te;ă oă elaborare‖ă (Langacker 1987:69) sau reprezint ă ună cază deă sanc iuneă par ial ă atunciă cândă intaă esteă judect ă caă fiindă oă instan iereă par ial a categoriei din care face parte; este o extensie. Percep iaăuneiăsimilarit iăpermiteăconstruc iaăuneiăstructuri care va fi o extensie. Alegerea unui termen pentru aă desemnaă ună obiectă implic ă oă judecat ă deă categorizareă (Langackeră 1987:69).ă Deă exempluă unitateaă careă sanc ioneaz ă(termenulălexicală[creion]ăsanc ioneaz ă intaăcareăesteăutilizareaăparticular ăaăvocaliz rii (creion') careăsimbolizeaz ănouaăconceptualizareă(CREIONț). Exemplulă luiă Langackeră esteă urm torul :ă Unitateaă lexical ă struț esteă utilizat ă pentruă aă sanc ionaă ună evenimentă deă uză înă careă secven aă fonologic ă simbolizeaz ă ună tipă particulară deă persoan ă (deă exemplu atunci când spun :ă‖Langackerăesteăunăstruț înc p înat‖) 186

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

(ă[ă[STRU ]ă/ă[stru ]ă]ă- - ->ă(ă(PERSOAN ț)ă/(stru ț)ă)ă) „Unitateaă careă sanc ioneaz ă uzulă nouă esteă unitateaă lexical ă cuă sensulă s uă literală iă structuraă int ă esteă unitateaălexical ăcuăun sens nou, un sens figurativ‖ (Langacker 1987:70). S ăproiect măacela iăexempluăînădomeniulăvizuală iăs ăutiliz măapelativulăclovnăadresatăuneiăpersoane. [ [CLOVN] / (clovn) ] - - ->ă(ă(PERSOAN ț)ă/ă(clovnț)ă) (clovnul)ă iă (clovnulț)ă reprezint ă dou ă conceptualiz riă diferiteă ceă potă fiă descriseă caă ună ansambluă deă tr s turiă iăatribute.ăConven ionalitateaăuneiăunit iăsimboliceăésteăjudecat ăînăfunc ieădeăgradulădeădistorsiuneă peăcareăîlăsufer ăstructuraăcareăsanc ioneaz ăpentruăaăputeaăs ăfieăcoincident ăcu intaă(Langackeră1987:71).ăăă Rela iaădintreăoăunitateăsimbolic ă iăoăaltaăpoateăfiăconceput ăcaăoărela ieădeăsimbolizare : [[CLOVN]ă/ă[clovn]]ă/ă[[PERSOAN ]ă/ă[clovn]] Iară similaritateaă observat ă (fundamentat ă peă oă judecat ă deă categorizareă stabilit ă între [[CLOVN] --> [PERSOAN ]])ăd ăna tereăuneiănoiăconceptualiz riă[CLOVNăță]ăcareăcon ineătr s turiăcomuneădinăă[CLOVN]ă iădină[PERSOAN ]ă)ă(Langackeră1987:374-5).

Dou ăsistemeădescriptiveăpotăfiăpuseăînăraportăcuăajutorulăuneiărela iiădeăsanc ionare. UnăSDă int ăpoateă instan iaăunăaltul.ăAstfel potăutilizaătermenulădeăcarnavală iăSDăcorespondentă/carnaval/ăpentruăaădesemnaăună spectacol de circ la care asist: [ [CARNAVAL] / (carnaval) ] - - -> ( (CIRC') / (carnaval') ) Seăremarc ăurm 1. 2. 3. 4. 5.

toarele : /carnavalul/ăesteăoăinstan ăschematic ăînăraportăcuă/circul/ /circul/ăsimbolizeaz ă/carnavalul/ /circul/esteăoăinstan ădeă/carnaval/ /circulț/ă iă/carnavalul/ăsuntăsanc ionateădeăoăschem ăcomun ,ă/carnavalulț/ /carnavalulț/ăesteăunăspa iuămentalăamestecăformat dinăextensiaăcelorădou ăSD

(i.e.ăastfelă‗carnavalulăț/ăesteăoăconceptualizareăcareăpermite,ăînăcadrulăs u,ăcaăoădescriereăaă/circului/ăs ă trimit ă laă /carnaval/ă a aă cumă conectorulă lexicalizată [DRAMA]ă permite,ă înă cadrulă s u,ă caă oă descriereă aă [ACTORULUI]ăs trimit ălaă[PERSONAJ]ă(v.ăFauconnieră1984). 187

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Sancțiunea bidirecțională Unămecanismăbidirec ionalăseăpoateăinstaura.ăOăunitateăsimbolic ădat ă(ceăapar ineăsistemuluiădescriptivă careă sanc ioneaz ,ă sursa,ă cumă ară fi,ă deă exemplu : /carnaval/) [ [NEBUN] / (nebun)ă ]ă esteă figurat ă sauă reprezentat ăoriăinstan iat ăcaă iăunitateaăsimbolic ă(ă(CLOVN)ă/ă(nebunț))ăînăsistemulădescriptivă/circul/.ăUnăsetă deă tr s turiă careă definescă unitateaă simbolic ă ‖nebunul‖ă sanc ioneaz ă oă utilizareă careă esteă oă extensieă sauă oă metafor reprezentat ădeă(nebunț)ă.ăInăconsecin ăclovnulăesteăoăinstan ăaăcategorieiănebunulăcareăareărolulădeă prototip.ăRela iaădintreăceleădou ăelementeăesteăproiectat ălaănivelulăcelorădou ăSDăcorespondenteă(ă/carnaval/ă- -> /circ/ ). Acest exemplu este un cazădeătraseuădeăproduc ieădeăsemnifica ieăcareăiaăcaă iă‖surs ‖ăunit ileă simboliceă aleă carnavaluluiă pentruă aă categorizaă instan eleă deă uză aleă intei,ă ‖circul‖.ă Unit ileă simboliceă aleă discursuluiă cinematografică felliniană suntă deă concepută caă iă varianteă sau extensii ale carnavalului. Categoria reper – nebunulă iăSDăcorespondentă/carnavalul/ă- seăreg se teăextins ăcuăunănouămembru.ăOăschem abstract ă sauă ună amestecă conceptuală careă sanc ioneaz ă celeă dou ă contexteă deă uză – nebunulă iă clovnulă – este conceptualizat .ă S ănot măc ăacela iămecanismăapareăînăexemplulăluiăMats Rohdin din Federico Fellini (Il Bidone, 1955) undeă niciă oă tr s tur ă formal ă laă nivelulă deă „suprafa ‖ă ală filmuluiă nuă indic ă prezen aă metaforei. Înă secven aă final ăaăfilmului personajulăcareătrageăs ămoar ăvedeăpeădrumăunăgrupădeăfemeiă iăcopiiăcareăpoart ăînăspateă leg turiădeăbe e.ăFemeileădeălaă ar ă(domeniulă int )ăesteăinterpretatămetaforicădeădomeniulă‖înger‖ă(domeniulă surs )ăpeăbazaătr s turilorădeă‖aripi‖ăaleăleg turilorădeăvreascuriăpeăcareăleăducăînăspate:ă‖femeileăsuntă îngeri‖ă (Rohdin 2009:418-9). Domeniulăconceptualăală‖îngerului‖ăesteăsursaăcareăstructureaz ădomeniulă int ă‖femeile‖ă iară metaforaă corespondent ă esteă ‖femeiaă esteă înger ‖.ă Rohdină men ioneaz ,ă pentruă justificareaă metaforei,ă iă intertextul lui Dante, La Divina Commedia ,ă (comparată cuă metaforeleă ‖via aă eă oă călătorie‖,ă ‖moarteaă eă oă plecare‖ă iă‖divinulăesteă sus‖ădinăLakoffăȚăTurneră1989:9-11, 150-1).ăGrupulădeăfemeiăîlăconduceăînăsusăc treă paradis pe personajulă careătrageă s ă moar ăa aă cumă oăfaceă iă Beatriceă laă Dante.ăSunetulă vântuluiă esteă asociată prezen eiădivineă(undeăvântulăesteăasociatăluiăDumnezeuăînăGenezaă(8:1)).ăInterpretareaămetaforic ăaăfemeiloră caăîngeriăprovineădinăcontextualiz riădeăgenul:ăalteăfilme ale lui Fellini, elemente tematice, expresii stilistice, coresponden eăgrafice.ăMetafora în acest caz se identifică cu stilul filmului.

In cazul scenei finale din Il Bidone Rohdină analizeaz ă posibilitateaă bidirec ionalit iiă metaforei (Rohdină 2009:421sq).ă Elă noteaz ă c ă discu iaă asupraă metaforeiă seă apleac ă asupraă moduluiă înă careă interpretulă caut ă oă int ă pentruă aă seă potriviă uneiă surseă pentruă aă creaă oă metafor ă (Johnsonă andă Malgadyă 1980:266ă apudă Rohdin).ăProcesareaăfigurativ ,ămetaforic ,ăesteăoăstrategieădeălectur ăînăcontexteleăcareăcaut ăoriginalitateaă iă noutateaătextuluiăcumăarăfi,ădeăexemplu,ăînăscriereaăacademic ă(Gibbsă1994:448-9ă iăSteenă1994ăapudăRohdin).ă Metafora din filmul lui Fellini, femeileă suntă îngeriă (undeă sursaă îngerulă esteă cartografiat ă peă intaă vizuală reprezentat ăînăfilm:ăfemeile)ăesteăprovocat ădeăoăinterpretareăextra-textual .ăOăinterpretareăalternativ ăarăfiăceaă 188

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

înă careă metaforaă ară fiă inversat ă astfelă încâtă îngeriiă suntă femei. Acestă lucru,ă dup ă Rohdin,ă ară corespundeă perspectiveiăînăcareăsursaăînămetaforeleălingvisticeăesteă‖întotdeaunaăoferit ădeăc treădescriereă(adic ădeătextăsauă deăsuportulăexpresivăperceptiv)‖ă(Indurkhyaă1992:18-19ăapudăRohdin).ăOăsugestieăalternativ ăasupra modului înăcareăputemădecideăasupraă inteiă iăsurseiăesteădat ădeăalegereaă inteiăcaădomeniulăcareăareăceaămaiăputernic ă denota ieă sauă careă apar ineă pove tiiă (story)ă (dup ă Whottockă 1990:31-32ă apudă Rohdin).ă Caă iă oă constatareă Rohdinăconsider ăc ădiferiteăcontexteădeălectur ădetermin ăinterpre iiăs ăaleag ădiferiteăc iăsauămodalit iădeăaă determinaă intaă iăsursa,ăf r ăaădaăprioritateăuneiăproceduriădeterminat ăînăavansăînăfelulădescrisădeăIndurkhyaă iă Whittock. Elăconsider ăc ,ăînăcazulăfilmuluiăluiăFellini,ăfemeileăsuntă intaăiarăîngeriiăsuntăsursa,ă iănuăinvers,ă pentruăc ă‖utiliz măîngeriiăpentruăaăpredicaăcevaădespreăfemei‖ă(Rhodină2009:422). Deasemeneaă iăNoelăCarrollăaccept ăc ă‖esteăposibilăcaăelementeăincongrueăsauăjuxtapuseăimplauzibil,ă dar care totu iăsuntăfizicăposibilădeăăîngem nată(compossible)ăpotăprovocaăoăinterpretareămetaforic .‖ă(Carrollă 1996:223) 108 . Metaforele nu sunt doar abstracte. Ele pot reuni domenii concrete. Anumite metafore sunt bidirec ionaleă întreă domeniulă surs ă iă domeniulă int ă (de exemplu: camera este un ochi sau ochiul este o camer în filmul lui Dziga Vertov, Man With a Movie Camera , 1929).ăMetaforeleăfilmiceăinvit ăoăexplorareă bidirec ional ămaiădesădecâtămetaforeleălingvistice.ăAcestăgenăde metaforeăpotăap reaăinăimaginiădinăfotografieă sauă pictur . Martină Hilpertă înă cursulă s uă deă lingvistic ă cognitiv ă men ioneaz ă deasemeneaă acestă fenomenă ală bidirec ionalit iiă dintreă ună domeniuă surs ă iă ună domeniuă int ă ([18 :33], [19:37] A course in Cognitive Linguistics: Metaphor https://www.youtube.com/watch?v=R0BYLpwSM6E&index=2&list=PLKgdsSsfwfaeun9_0LVETPT-ZGpKptlj ). La nivelul expresiei cinematografice men ionateă anterioră lectura rela ieiă clovnă vsă nebună deă carnavală sufer ă oă nou ă etap .ă Spa iulă amestecă con ineă iă SDă ală /circului/ă activată deă figuraă prototipă ală clovnului.ă Caă unitateă simbolic ă eaă esteă utilizat ă pentruă aă cartografiaă sauă pentruă aă structura conform logicii sale interne domeniulă‖ int ‖,ăadic ănebunulădeăcarnaval.ăÎnăacestăcazăclovnulăesteăoăunitateăsimbolic ăcareăsanc ioneaz ăoă nou ăutilizareăaă‖nebunului‖ăaăc ruiăstructur ăesteăperceput ăcaă iăoăvariant ăaăclovnului.ăCategoriaănebunulăde carnavală esteă perceput ă caă oă variant ă aă clovnulă deă circ.ă Contextulă deă uză esteă ună contextă înă careă func iiă pragmaticeă potă s ă fieă stabiliteă întreă celeă dou ă SDă corespondente.ă Aceast ă nou ă etap ă deă lectur ă inverseaz ă direc iaă iă utilizeaz ă expresiaă cinematografic ă pentruă aă elaboraă iă sanc ionaă ună nouă uză ală unit iiă simboliceă ‖nebunul‖ă iă SDă /carnavalul/.ă Raportulă dintreă celeă dou ă esteă deă simbolizareă motivat ă c ciă esteă realizat ă cuă ajutorulă uneiă judec iă deă categorizareă ceă ineă seamaă deă similarit ileă dintreă celeă dou ă structuriă semantice.ă Aceast ă rela ieă implic ă ună procesă metaforică undeă nebunulă /ă SDă /carnavalul/ă esteă domeniulă int ă pentruă domeniulăsurs ă‖clovnul‖ă/ăSDă/circul/.ăÎnăexemplulădeămaiăsusădomeniulă‖femeia‖ăesteădomeniulăsurs ăpentruă domeniulă int ă‖îngerul‖ăiarămetaforaăcorespondent ăesteă‖îngerulăesteăfemeia ‖.ă Acestă traseuă deă lectur ă înă doiă timpiă seam n ă cuă traseulă hermeneutică unde, înă primaă etap , oă intui ieă ini ial ăghideaz ălecturaă iăapoi,ăînăetapaăsecund ăaăanalizei,ăî iăg se teăverificareaă/ămotivarea.ăPrimaăsitua ieă seăreprezint ăca: A --> B [[NEBUN] / [nebun]] - -> [[CLOVN] / [nebun']] Iarăaădouaăseăprezint ăcaăoărescriereăaăluiăB : B= [[CLOVN] / [clovn]] - -> [[NEBUN] / [clovn']] 108

This suggests that further research should be done into the type of incongruous , or implausible , or unlikely j uxtapositions that , when saliently posed , can function like physical noncompossibility. Or, perhaps salience alone can elicit metaphorical thinking in some cases. But these are questions that may possibly e ui e a othe theo a d e tai l a othe pape . Ca oll : .

189

Capitolul 8 - Sistemul desc ipti , e e tul și

etafo a

Altfel spus la nivelul sistemului descriptiv înglobant circul - din care face parte clovnul - poate fi judecat ca o extensie a carnavalului (un caz al acestei categorii) – din care face parte nebunul de carnaval.ăDac ă oă asemeneaă ‖ipotez ă deă lectur ‖ă devineă operatorieă atunciă categoriaă ini ial ,ă surs ,ă deă laă careă seă stabile teă categorizareaă seă reg se teă îmbog it .ă Categoriaă ini ial ă devineă oă categorieă maiă larg ă ceă con ineă ună nouă membruă(înăocuren ,ăcircul).ăAcestănouămembruă– caăunitateăsimbolic ăsauăSDă– vaăorganiza,ălaărândulăs u,ăînă termeniiă iălogicaăpropriiăspa iulăsemanticăamalgamănouăconstituit.ă

Eventurile Jeffreyă Zacksă aă dezvoltată oă teorieă ceă prive teă modulă deă percep ieă iă în elegereă al evenimentelor, denumite aici eventuri.ăOăre eaădeăregiuniăaleăcreieruluiăumanăesteăorientat ăc treăprocesareaălimitelor dintre eventuri. (Zacks 2001: 651). Un event esteă definită caă „ună segmentă deă timpă situată într-oă loca ieă percepută deă c treă ună observatoră caă avândă ună începută iă ună final‖ă (Zacksă 2004:ă 979).ă Trecerileă sauă schimb rileă deă laă ună event sau de laăoăactivitateălaăaltaăseăbazeaz ăpeăidentificarea tr s turilor stimulilor de tip bottom-up cum ar fi caracteristicileă senzorialeă iă caracteristicile mi c rii.ă Tr s turileă senzorialeă suntă indiciă aiă structuriiă eventului.ă Tr s turile senzoriale la care face referin ăZacksăpotăfi sunetulăunuiăclopo elălaă coal ,ăzgomotulăprodusădeăună metroă careă ajungeă înă sta ieă sauă diminuareaă luminiiă înainteaă începeriiă uneiă reprezenta iiă teatrale.ă Schimbareaă mi c riiăsauăaătipuluiăoriăaăcantit iiădeămi careăesteădeasemenaăun indice pentru trecerea la un alt event. Atunci cândăunăînot torăajungeălaămargineaăbazinuluiă iăurc ăpeăuscatătipulădeămi careă corporal ăseăschimb ă iăpoateă serviă laă indicareaă finaluluiă unuiă eventă iă începereaă unuiă altuia.ă Ună observatoră poateă identificaă limitele unui eventă iăpeăbazaărecunoa teriiătipuluiădeăactivitateă iăsegmentareaăacesteiăactivit iăînăfunc ieădeăcunoa tereaăsauă informa iaăpeăcareăoăareădespreăaceaăactivitate.ăStructurileădeăcuno tin eăsuntăreprezent riăcareăcon inăpaterneă recurente de covarian .ăAceste structuri au fost descrise ca scheme, scripturi sau modele de situație (Zwaan, 1988; Zwaan, 2015) (Zacks 2004: 980 iă despreă eventă înă filmă veziă deasemeneaă Cutting & Iricinschi, 2015; Magliano, Miller, & Zwaan, 2001; Zacks, Speer, Swallow, & Maley, 2010)). Aceste structuri potăs ăreprezinte i inten iileăactorilorăimplica i.ăÎn acest caz segmentareaăeventurilorăpeăbazaăstructurilorădeăcunoa tereăesteădeă tip top-down. Acest tip de procesare top-downămoduleaz ăprocesareaăbottom-up a caracteristicilor senzoriale. Modulareaă areă caă produsă faptulă c ă indiciă senzorialiă identiciă potă conduceă laă paterneă diferiteă deă segmentareă dependenteădeăstareaădat ăaăcuno tin eloră(982).ăStructurileădeăcuno tin eăpotăfiăactivateăatâtădeăconfigura iiădeă caracteristiciă senzorialeă câtă iă deă descrieriă verbaleă (982)ă sauă instruc iiă experimentaleă (984)ă iă suntă numiteă scheme de event. Schemele de event sunt similare cu schemele (Rumelhart, 1975), scripturile (Shankă iă Abelson,ă1977)ă iămodele de situație (vanăDijkă iăKintsch,ă1983; Zwaan, 1998; Zwaan, 2015). Episoadele sunt memorateăschematicăînăfunc ieădeăscopurileăparticipan iloră iădeăoăsecven ăstatistic ădeădependen eă(oăschem ă narativ )ă (282).ă Episoadeleă instan iaz ă schemeă ceă con ină oă situa ieă careă creeaz ă ună scopă iă episodulă esteă interpretatăînătermeniiăacesteiăschemeăînăcareăunăprotagonistăîncearc ăs ăating ăacestăscopă(281).ăSchemaăesteă recursiv ă iăcon ineăsubstructuri ce con inălaărândulălorăac iuniăcuăscopuriădelimitate.ăOăpovesteăcon ineăoăserieă deă eventuriă careă suntă segmentateă iă ierarhizateă înă acordă cuă aceast ă structur ă deă scopuriă iă sub-scopuri. A sumarizaăoăpovesteăînseamn ăaăreduceăsauăaăîndep rtaăniveleădeăjosădinăreprezentareaăierarhic .ăAmintireaăuneiă pove tiă duceă laă sumarizare.ă Înă urm rireaă uneiă pove tiă observatorulă urm re teă indiciă deă schimbareă cumă ară fiă timpul, locația în spațiu, obiectele iăpersonajele prezente în decor pentru o procesare de tip bottom-upă i,ădeăoă manier ătop-down, cauzele iăscopurile (sau motivația) sus inăinferen eăbazateăpeăcuno tin eădejaăînv ateă(282, veziă iăZwaană2015:1).

190

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

În studiul din 2007 (:273–293),ă „Eventă Perception:ă Aă Mind–Braină Perspective‖,ă Zacksă nume teă abordareaă segment riiă structurilor de paterne procesate de observator EST (event segmentation theory). În acest model inputul senzorial este procesat astfel încât genereaz reprezent riă multimodaleă cuă con inută semantic ce codific ă informa iiă careă privescă identitateaă iă loca iaă unuiă obiect,ă traiectoriileă deă mi careă iă identit ileă iăatitudinileăaltorăoameni.ăProcesareaăcon ineăoăorientareătemporal astfelăîncâtăproduceăpredic iiă despreă stareaă viitoareă aă reprezent riiă perceptuale.ă Mecanismulă biologică deă percep ieă con ineă ună markeră temporalăalădesf ur riiăeventuluiăînătimp.ăAltfelăspusăatâtăconstruc iileăspa ileăexterneăperceputeăoriăsitu rileă corpuluiă observatoruluiă înă spa iuă con ină ună indiceă deă trecereă aă timpuluiă (veziă înă acest sens Neurophysics of Space, Time and Learning | Mayank Mehta – YouTube : https://www.youtube.com/watch?v=JUPORxRBfYU (min.ă 42:30).ă Astfelă extragereaă conturuluiă uneiă mi c riă duceă laă oă predic ieă asupraă viitoareloră loca iiă aleă obiectuluiăperceputăiarăinferen aăasupraăscopuluiăuneiăpersoaneăduceălaăpredic iiăasupraămi c rilorăsaleăviitoare 109 .

109

Vezi Whitney David (2015, Balancing Visual Prediction and Visual Stability).

191

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Procesareaăperceptual ăesteăghidat ădeăoăserieădeăreprezent riănumiteă modele de event (event models) careă reprezint ă „ceeaă ceă seă petreceă acum‖ă iă determin ă oă stabilitateă variabilit iiă inputuluiă sensorială (274).ă Modeleleă deă eventă suntă multimodaleă iă integreaz ă informa iaă dină modalit ileă vizuale,ă auditiveă iă altele.ă Eleă sunt similare cuă „fi iereleă deă obiecte‖ă (object files)ă ceă auă rolulă deă aă p straă constan aă obiecteloră înă percep iaă vizual ăceăseămodific ăînătimp sauăcuăreprezent rileădeăac iuniădeăscurt ădurat . Modelele de event sunt propuse pentruăaămediaăconstan aăperceptual ăînămi careaăbiologic ă(274).ăEleăsuntăreprezent riădinămemoriaădeălucruă implementateă prină „schimb riă tranzienteă înă activareaă neuronal ă maiă degrab ă decâtă prin schimb riă deă termenă lungădinăpregnan aăsinaptic ‖ă iănuăsuntăaccesibileăcon tiin eiăde i,ăînăanumiteăcircumstan e,ăeleăpotăfiăaccesateă par ială con tient. Ele primesc inputul top-down de la schemele de event (event schemata )ă ceă reprezint ă „reprezent riă memorateă semantică ceă con ină tr s turiă communeă aleă eventuriloră întâlniteă anterior‖ă (275). Ele con ină informa iiă asupraă mi c riiă obiecteloră iă actorilor,ă informa iiă statisticeă despreă viitoareleă paterneă deă mi careă iădespreăscopurileăactorilorăimplica i.ăEventurileăsuntăsegmentateăpeădimensiuniătemporaleădeădurat ă lung ă iăscurt ăînăfunc ieădeăoăsegmentareămaiăbrut ăsauămaiăfin ă(deălaăcâtevaăsecundeălaăzeciădeăminute) sau, amăputeaăspune,ăînăfunc ieădeăoărezolu ieă/ăgranularitateămaiămareăsauămaiămic .ăAstfelăcoexist ăreprezent riă bruteă iăfineăaleăeventurilor.ăDeăexempluăsp latulăunorăvaseălaăbuc t rieăcon ineăoăserieădeăeventuriădelimitateă deăsp latulăfiec ruiăvasă iăunăeventăglobalăceăseătermin ălaăfinalulăopera ieiăîntregi.ăLimiteleăeventurilorăsuntă datorateăpercep ieiăuneiăeroriăînăconstan aăunuiăpatern;ăadic ăpercep iaăuneiăvaria ii de predictibilitate.ăTotodat ă eventuriădeăscurt ă iădeălung ădurat ăsuntăimbricateă iăprocesateăîn simultan în paralel. Segmentarea în eventuri poateă fiă operabil ă peă maiă multeă activit iă înă paralel.ă Deă exempluă laă oă petrecereă aniversar ă aă unoră copiiă observatorulăpoateăsegmentaăînăsimultanăactivit ileăcopiiloră iădialogulăcuăp rin ii.ăAcesteăobserva iiăneăsus ină ideeaăc ăunănivelănarativăcoexist ăcuăunăaltulăla un nivel schematic iăc ăsuccesiviiăconceptualizatori,ăfiecareă dotatăcuăunăpunctădeăreferin ,ăsus inădiverseăsegment riăînăeventuriăprocesateăînăparalel,ădarăsituateăpeăm rimiă diferite de timp. Astfelăfiecareănivelănarativădinăinteriorulăuneiăpove tiăesteămen inutăînămemoriaăspectatoruluiă deă filmă caă ună fi ieră separată ceă cuprindeă fiecareă ună traseuă deă conceptualizare a scenei reprezentate diferit. Fiecareă eventă areă ună modelă deă eventă iă oă schem ă deă event.ă Înă contrastă sistemeleă descriptive sunt sisteme conceptualeăapropiateădeăschemeleădeăeventăcareănuăcon inăonlineă iăinforma iaăde procesualizareătemporal ăciă suntădoarăreprezent riăschematiceă iăsumativeăaleăuneiădesf ur riătemporaleă(ceăelement vine înaintea a ce alt element).ă Sistemeleă descriptiveă permită oă segmentareă spa ial ă înă termeniă deă obiecteă iă conglomerateă reificateă (rela iiăperceputeăcaăpersistenteăînătimpă iăscanateăsumativ)ăiarămodelele deăeventăpermităoăsegmentareăînăunit iă discreteă aă fluxuluiă temporală (pentruă aă în elegeă succesiunile deă ac iuniă caă eventuri).ă A aă cumă remarc ă Zacksă (2007b:80)ă pentruă aă recunoa teă ună obiectă observatoriiă îlă segmenteaz ă spa ială înă p r i componente– „segmentareaăînăspa iuăesteăimportant ăpentruăîn elegereaăobiectelor‖.

192

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Modeleleădeăeventăsuntăreprezent riăînămemoriaădeălucruă(nuăceaădeălung ădurat )ă iăsuntăimplementeateă deă schimb rileă tranziente în activareaă neuronal .ă Eleă nuă suntă accesibileă con tiin eiă (274)ă iă seă aseam n ă cuă zonele tampon episodice (episodic buffer )ă(275).ăÎnămajoritateaătimpuluiă„con inutulăunuiămodelădeăeventăesteă insensibilă laă inputulă imediată senzorială iă perceptuală iă ofer ă oă reprezentareă stabil ă aă eventuluiă curentă careă ghideaz ăprocesareaăperceptual ‖ă(275).ăDe iăcoexistenteăînăsimultanăniveleleăpotăfiăfocalizateăselectivădeăc treă observator:ă„observatoriiăpercepălimiteleăeventurilorăpeăm rimiădeătimpădiferiteăînăsimultan,ădarăseăfocalizeaz ă selectivă laă oă m rimeă deă timpă caă r spunsă laă instruc iuniă sauă alteă manipul riă experimentale‖ă (278).ă Înă cazulă filmului spectatorul se poate focaliza pe un nivel sau rol narativ astfel încât celelalte sunt inhibate. Focalizarea este declan at ădeăindiciă(dinăinteriorulăfilmuluiăsauădinăexteriorulăs u,ăconsemneădeălectur )ăprintreăcareăunărolă importantă îlă joac ă vocileă narativeă offă (diegeticeă sauă nonă diegetice,ă voice-over ). O serie de experimente au relevatăc ă„beneficiulăcodific riiăierarhiceăaăfostămediatădeătendin aăparticipan ilorădeăaăsegmentaăierarhicăcuă ajutorulă unoră simul riă aleă eventuriloră dină punctulă deă vedereă ală actorilor‖ă astfelă încâtă seă poateă consideraă c ă 193

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

„codificareaăierarhic ăaăfacilitatăsimulareaăperspectiveiăactorilor‖ă(279). ConcluziaăluiăZacksăasupraăsimul riiă eventuluiă cuă ajutorulă unuiă actoră sus ineă ipotezaă peă careă oă prezent mă aiciă iă anumeă aceeaă aă prezen eiă unuiă conceptualizator care,ă caă punctă deă referin ,ă ofer ă coeren ă iă stabilitateă conceptualiz riiă uneiă scene.ă Identificareaăunuiăconstrualăparticulară iăaăunuiăconceptualizatorăîiăpermităspectatoruluiăs ămen in ăstabilitateaă concep ieiăunuiăeventăsauăscen ăcareăaăfostăînăprealabilăcategorizat .ăCodificareaăierarhic ăînăeventuriămaiămariă (cu granula ieă maiă mare)ă iă uneleă maiă miciă (cuă granula ieă maiă mic )ă depindeă iă deă adoptareaă perspectiveiă actoruluiă careă execut ă oă serieă deă ac iuni.ă Astfelă adoptareaă perspectiveiă unuiă conceptualizatoră influen eaz ă limiteleăeventurilorăsimulate.ăPutemăcorelaăaceast observa ieăcuăinfluen aăexercitat ăasupraănara iuniiădeăc treă un rol narativ (un conceptualizator) la un nivel diegetic sau cinematic. Pe scurt eventul unui text filmic conceptualizat din perspectiva unui povestitor este diferit de cel rezultat prin segmentareaă diegetic ă aă eventurilorădatorat ăunuiănarator.ăAdoptareaăperspectiveiăunuiăconceptualizatorăpermiteăsegmentareaădiferit ăînă eventuriăaăuneiăsuiteădeăac iuni.ăAstfelăspectatorulăpoateăstocaăînămemorieăoăserieădeăconcep iiăetajateăierarhic.ă Unele au o rezolu ieămaiămareă(sunt maiăschematice)ă iăalteleăauăoărezolu ieămaiăînădetaliu.ăConceptualizatorulă asociat scenei reprezentate este, la nivelul ariilor mai abstracte, mai etiolat. Altfel spus el este mai atrofiat ca pregnan .ăTotu iăeleănuăsuntăinăsuperpozi ieăciăspectatorulăpoateăalternaăfocalizareaăaten ieiădeălaăunăsegmentălaă altul. Înă acela iă sensă Zacksă afirm ă c ă „reprezent rileă deă eventă construiteă laă lecturaă unuiă textă împ rt escă tr s turiădeăcon inutăcuăreprezent rile construite atunci când este vizionatăunăeventăpeăecran‖ă(Zacksă2013:239).ă Simul rileă produseă laă lectur ă iă laă vizionareă suntă modală specifice înă sensulă înă careă con ină informa iiă sauă tr s turiă deă con inută modală specificeă despreă situa iaă reprezentat ă (incluzândă modalit iă dincoloă deă viziuneă iă audi ie)ă(238).ăăă Segmentareaăînăeventuriăesteăoăform ădeăcontrolăcognitivăceăadministreaz ăaloca iaăresurselorăcognitiveă înă timp.ă Aceast ăregulareăpoateă fiă în eleas ăcaă oă form ă deă aten ieă astfelăîncâtăaten iaă esteă concentrat ăasupraă momentelor comportamentală relevanteă (276).ă Modeleleă deă eventă men ină „reprezent riă stabileă aă ceeaă ceă seă petreceă acumă iă suntă aduseă laă ziă peă bazaă cre teriloră tranzienteă deă predic ieă deă eroareă perceptual ‖ă (277).ă Segmentarea eventurilor: 1. nu are nevoie de un efort de aten ieăcon tient ,ă 2. este un mecanism de control cognitiv, 3. are loc simultan pe perioadeădeătimpămultipleăde iăunăobservatorăseăpoateăfocalizaăpeăoă m rimeădeădurat ăparticular ă(278),ă 4. includeăinforma iiădinămultipleăcanaleăsenzoriale,ă 5. depinde de schimbare – atunciăcândălumeaăesteăstatic ,ăpredic iaăesteău orădeărealizatăi 6. depindeădeăcuno tin eăprealabileă(schemeădeăevent).ă

Montajul cinematografic Segmentareaă eventuriloră esteă ierahic ă (279).ă Înă acesteă condi iiă montajul cinematografic poate fi o indica ie deă „suprafa ‖ă careă poateă s ă corespund ă sauă nuă cuă limiteleă eventurilor.ă Oă t ietur ă deă montajă coincident ă cuă oă limit ă deă eventă ajut ă laă memorizareaă episodului.ă Memoriaă unuiă eventă esteă facilitat ă atunciă cândăindiciiădeăsuprafa ăsus inăstructuraăintrinsec ăintern ăaăeventuluiă iămemoriaăesteădeteriorat ăatunciăcândă structuraădeăsuprafa ăesteăînăconflictăcuăstructuraăeventuluiă(279).ăMemoriaăt ieturilorădeămontajăesteăabsent ă înătimpulărelat riiăpost-filmă(Zacksă2013:231).ăT ieturileădeămontajănuăcreeaz ălimite de event în film. Limitele deăeventăînăfilmăsuntădateădeăschimb rileătr s turilorăsitua ieiăreprezentateă(231)ă iădeăschimb rileăcondi iilor narativeă(spa iu,ătimp,ăpersonajeleă iăinterac iunileădintreăeleăprecumă iăinterac iunileălorăcuăobiectele,ărela iileă cauzaleă iăscopurileăpersonajelor)ă(232).ăÎn experimentele lui Zacks prezen aăuneiăt ieturiădeămontajănuăaăm rită probabilitateaă percep ieiă uneiălimiteă deăevent.ă Ună mecanismă top-downă deă procesareăareă unărolă înă construc iaă 194

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

unuiă podă pesteă discontinuit ileă provocateă deă oă t ietur ă deă montajă înă inputulă senzorială care,ă înă sineă nuă suntă proeminenteă înă în elegereaă con tient ă (233).ă Esteă posibilă caă t ieturileă deă montajă s ă ofereă oportunitateaă deă aă reprezentaă schimb rileă înă situa iaă reprezentat ă careă s ă conduc ă laă percep iaă uneiă limiteă deă event,ă dară ele,ă înă sine,ănuăfacăaceast ămunc ă(235).ăSimplaăprezen ăaăuneiăt ieturiănuăesteăsuficient ăpentruăpercep iaăuneiălimiteă deăevent.ăModulăînăcareăesteăoperat ăt ieturaăpoateăconta.ă Segmentarea eventului depinde de schimb riăînăcontextă iădeăinforma iiăantecedente.ăSchemeleădeăeventă potă s ă con in ă inferen eă despreă planuriă iă scopuriă aleă ac iuniiă (279).ă Deasemeneaă eleă con ină dependen eleă statisticeă secven ialeă (280).ă Segmentareaă esteă dependent ă (bottom-up)ă deă mi careă (stopurile, schimbarea direc ieiăsauăvaria iaăvitezeiădeădeplasare)ă iă(top-down)ădeăfinaliz rileăscopurilor.ăEventurile sunt complexe cu oăstructur ătemporal .ăEleăauăunăînceput,ăunămijlocă iăunăfinal.ăEleăpotăcon ineăalteăeventuri.ăUneleăeventuriă con inute suntă maiă importanteă decâtă altele.ă Ună exempluă ară fiă „aă mergeă laă sta iaă deă benzin ‖.ă Caă iă înă cazulă experien eiă cotidieneă iă înă cazulă fluxuluiă deă stimuliă cinematograficiă construim oă reprezentareă aă unoră p r iă discrete dintr-un flux continuu. Eventurile sunt multimodale;ăeleăcon inăinforma iiădespreăsim minte,ăatingere,ă gustă sauă mirosă (suntă simul riă înă sensulă utilizată deă Barsalou).ă Pentruă aă faceă clară pentruă spectatoră ună eventă iă pentru a-lăajutaăaăîn elegeăoăordineătemporal ăesteău orădeăaăar taăunăsetădeăeventuri în ordinea din poveste. Atunciăcândăordineaătemporal ăesteăspart ăviolareaăordiniiăesteăindicat ăcuăajutorulăunorăelementeădinăpovestireă sauăformale.ăAtâtămontajulăcâtă iădialogulăindic ădiscontinuitateaătemporal .ăFilmeleăintroducăindiciădeăordineă temporal ă aă eventuriloră dină povesteă pentruă aă facilitaă în elegerea.ă Practicileă deă montajă ajut ă spectatoriiă prină introducereaă unoră indiciă aiă segment riiă eventuriloră (231).ă Dară t ieturileă deă montajă nuă suntă cauzeă pentruă percep iaă limiteloră eventuriloră înă film.ă Oă ipotez ă alternativ ă ară fiă c ă schimb rileă suntă cauzeă aleă percep ieiă limitelorăeventurilor.ăOameniiătindăs ăperceap ăgrani eleăeventurilorăatunciăcândăstareaălucrurilorăseăschimb .ă ExperimentulăluiăZacksă iăechipaăaăfostăefectuatăpeăfilmulă The Red Balloon (Albert Lamorisse, 1956) 110 .ăDe iă t ieturileădeămontajăproducă„largiădiscontinuit iăvizuale‖ăceăimplic ăoăactivitateămaiăintens ăînăariileăvizualeă cerebraleă totu iă determinanteă pentruă identificareaă limiteloră eventuriloră auă fostă schimb rileă dină situa iileă reprezentateă (schimb riă deă tipă spa ial,ătemporal,ă obiectal,ă deă personaj,ă deă intera iuneăîntreăpersonaje,ă cauzaleă sauădeăscopăalăac iunii)ă(233).ăT ieturileădeămontajănuăauăefecteăasupraăsegment riiăeventuriloră(236).ăT ieturileă inducă r spunsuriă puterniceă înă sistemulă vizuală primar,ă dar,ă înă sine,ă acesteă reac iiă nuă suntă proeminenteă pentruă în elegereaă con tient .ă Propunereaă luiă Zacksă esteă c ă procesarea de tip top down ce porne te de la reprezentarea mentală pe care o au spectatorii referitor la situația reprezentată joacă un rol activ în creearea unor poduri peste discontinuitățile din inputul senzorial i creează un event con tient perceput (233). T ieturileădeămontajădeăcontinuitateăsuntăplasateăînătimpulămi c riiăcuăp strareaădirec ieiădeămi careăsauăprină suprapunereaădintreă intaăaten ieiăspectatoruluiăcuăapari iaăobiectuluiă int ăaăaten ieiă(unăpersonajăseăuit ălaăună obiectăînăplanulăAă iăapoi,ăînăplanulăB,ăesteăreprezentatăobiectul).ăOăconcluzieăapareăaăfiăc ăsegmentareaădină filmădepindeădeăstructuraăeventurilorăreprezentateă iănuădeămodulăînăcareăacesteăeventuriăsuntămontate.ă Oă întrebareă esen ial ă ceă urmeaz ă acesteiă observa iiă seă refer ă laă naturaă reprezent riiă mentaleă aă spectatorului. Pornind de la cadrulă teoretică ală cogni ieiă corporalizate (embodied cognition) – sus inut ă deă Lawrence Barsalou în teoria sistemului simbolic perceptual (1999) - putemăidentificaădou ăipotezeădeălucru:ă reprezent rileăeventurilorăpe careăleăobserv mă iăleăperform măîmp rt escăunămediuăreprezenta ionalăcomună iă acestămediuăp streaz ăinforma iaăspecificămodal ădespreăobiecteă iăeventuriă(sunetulăuneiăvoci,ăculoareaăunuiă m r,ăsentimentulădeăgreutateăalăunuiăobiect).ăAc iuneaă iăpercep iaăauăevoluatăbiologicăîmpreun ă iăareăsensăaă spuneă c ă împartă acelea iă structuriă anatomiceă deă procesareă atunciăcândă esteăcazulă (236).ă Peă scurtăatunciă cândă mânc mă ună m r,ă deă exemplu,ă ariiă dină cortexulă asociativă aduceă împreun ă informa iiă despreă propriet ile senzorialeă iă motoriiă aleă experien eiă dateă (culoareaă m rului,ă mirosulă s u,ă gustulă s uă precumă iă programeleă motoriiă pentruă apucată iă mestecată oriă senza iaă m ruluiă înă mân ă oriă înă gur ).ă Rezultatulă esteă oă reprezentareă numit ă simulare. Atunci când vedem pe cineva – înă via aă real ă oriă peă ecrană - mâncândă ună m ră stimulareaă 110

Experiment descris în detaliu în Zacks (2010, The ai s utti g-room floor: segmentation of narrative cinema). Vezi dease e ea Maglia o et al. u ul di t e p i ele studii a e p opu e ă „ odelele de situație ge e ate de fil e sunt i de ate pe ai ulte di e siu i de o ti uitate situațio ală și ă pate ele ide tifi ate su t si ila e te telo e ale a ati e și fil elo a ati e.

195

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

vizual ă activeaz ă simulatoriă ceă activeaz ă laă rândulă loră propriet iă modală specificeă careă nuă suntă prezenteă înă stimululă vizual.ă Înă aceast ă perspectiv ă teoretic ă reprezent rileă unoră eventuriă sunt simul riă bazateă peă inputulă prezentă iăexperien aătrecut ăcareăincludăinforma iiămodaleă(senzorial-motorii)ăsituateăînăafaraăreprezent riiădeă peă ecran.ă Pentruă aă testaă aceast ă teorieă Zacksă aă analizată reac iileă cerebraleă aleă spectatoriloră laă schimb rileă deă situa ieăreprezentateădeăfilmulăcitat.ăDou ătipuriămodalăspecificeădeăschimb riăauăfostăalese:ăschimb riădeăobiectă iă deă loca ieă spa ial .ă Ună primă rezultată aă fostă constatareaă c ă aă asistaă laă scenaă înă careă personajulă apuc ă noiă obiecteăînătimpulă curgeriiănara iuniiă duceă laă oă activareă similar ăaă ariiloră motoriiă responsabileă cuă acestătipădeă ac iune.ă Schimb rileă deă obiectă ducă laă cre tereaă activit iiă cortexuluiă premotoră iă cortexuluiă somato-senzorial (237).ă Acela iă lucruă aă fostă constatată iă înă cazulă memorieiă spa iale.ă Concluziaă aă fostă c ă atunciă cândă „vedemă filmeă antren mă activitateaă simulatoriloră careă reprezint ă informa iaă modală specific ă referitoareă laă situa iaă reprezentat ăîncluzândă iămodalit iădincoloădeăviziuneă iăauz‖ă(238).ăAcela iărezultatăprivitorălaăschimb rileă spa ialeă iădeăobiectăaăavutălocă iăînăcazulălecturiăunorătexteăscrise.ăConcluziaăluiăZacksăesteăc ă„reprezentările de event construite atunci când cite ti despre un event împart trăsături de conținut specifice cu reprezentările construite atunci când prive ti un event similar pe ecran‖ă(239).ăAcesteăcon inuturiăsuntămodalăspecificeă iăpună înă eviden ă ideeaă c ă cogni iaă corporalizat ă sus ineă în elegerea.ă Înă ceeaă ceă prive teă retoricaă filmuluiă aă aduceă indici diegetici sau nondiegetici despre structura unuiăeventădinăpovestireăfaciliteaz ăîn elegereaăpeăcareăoăareă spectatorul.ăDeasemeneaăesteăimportantădeănotatăc ăunăstadiuăalăreprezent riiămentaleăaăunuiăeventăesteăsimilară indiferentădac ăeventulăaăfostăperceputăpeăviu,ăpeăecranăsauăcitităîntr-o carte. Un event nou într-un film este semnalat cu ajutorul unui plan de situare ( establishing shot) sau un plan de re-situare (re-establishing shot).ă Schimbareaă deă loca ieă esteă ună indicatoră maiă puternică decâtă schimbareaă personajului ori a timpului pentru a determinaă limitaă unuiă nouă event/ă scen (Cutting & Iricinschi, 2014). Dimensiuneaă cadr riiă (shot scale) i durata planului (shot length) sunt indici pentru segmentarea filmului în sceneă/ăeventuri.ăDiscursulăseădesf oar ăcaăoăserieădeă(re)focaliz riă iă aduceri la zi ale modelui schematic al eventului narativ sau al scenei.

Eventurile, metaforele și sistemele descriptive Sistemul descriptiv și modul metaforic de lectură Pornindă deă laă observa iaă luiă Zacksă (2007ă b:80)ă conformă c reia,ă pentruă aă recunoa teă obiecteă i scene, subiec iiădescompunăobiecteleăînăp r iă(v.ăBiederman,ă1987)ăputemăpropune,ăcuătitluădeăipotez ,ăunăparalelismă întreă segmentareaă eventuriloră iă segmentareaă obiectelor.ă Deă oă manier ă bottom-up observatorul unei imagini segmenteaz ă inputulă vizuală cuă ajutorul unui modelă deă situa ie (echivalentulă spa ială ală modeluluiă deă event)ă (Zwaan, 1998, Zwaan 2015).ă Modelulă deă situa ieă define teă constan aă obiectului, dar, pentru Zwaan (2015) cuprindeă iăoăserieădeăreprezent riădeăevent. Deăoămanier ătop-downăacestămodelădeăsitua ieăesteăcorelatăcuăoă schem ădeăsitua ie sauăobiectă(echivalentulăschemeiădeăevent).ăLaăunănivelădeăconcep ieăabstract ăobiectul sau scenaă reprezentat în film este categorizat cu ajutorulă uneiă scheme.ă Obiectulă esteă concepută înă rela ieă cuă oă schem ă corespondent .ă Subiectulă sauă spectatorulă areă oă experien ă integrat ă aă unuiă obiectă sauă uneiă situa iiă spa iale.ă Obiectele din interiorul unei sceneădateă(deăexemplu,ăoă„plaj ‖,ăună‖birou‖,ăună„livingăroom‖ sau o „diningăroom‖)ăreprezint ăelementeleăcomponenteăcuăajutorulăc roraăspectatorulăcategorizeaz ătipulădeăscen .ă Obiecteleă componenteă suntă echivalentulă tr s turiloră componenteă aleă unuiă obiectă simpluă (deă exempluă ună „scaun‖ă sauă ună „birou‖).ă Diferen aă const ă înă nivelulă deă segmentareă aă unit ii:ă mic ă (ună obiect)ă sauă mareă (oă scen ).ă Sceneleă cuprindă oă serieă deă obiecteă tipă cuă relevan ă statistic ă mare.ă Deă exemplu,ă într-un living room tipică voră fiă observateă oă mas ,ă oă canapea,ă ună zid,ă oă podea,ă oă decora ie,ă oă fereastr .ă Conformă luiă Dustin Stansburyă(Stansburyăetăal.,ă2013)ăcategoriz măpeăbazaăcunoa teriiăfaptuluiăc ăobiectele reunite într-oăscen au oăcoprezen ăstatistic .ăStansbury, caă iăJack Gallant, utilizeaz ăpentruăaăcreeaăconfigura iaăspa iuluiăsemantic 196

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

înă careă seă situeaz ă categoriileă lexiconul din WordNet ( http://wordnet.princeton.edu/ i http://www.visualthesaurus.com/ ). Unele obiecte sunt tipic întâlnite în interiorulăunuiătipădeăscen ă iăalteleămaiă pu in.ă Alfelă spusă „oameniiă utilizeaz ă cuno tin eleă dobânditeă despreă cumă obiecteleă suntă coprezenteă înă lumeaă natural ă pentruă aă categorizaă scenele‖ă (Stansburyă 2013:ă 1025).ă Prezen aă unuiă num ră deă obiecteă într-oă scen determin ă inferen eă asupraă categorieiă laă careă apar ineă scena iară oă categorieă suscit ă evocarea unuiă num ră deă obiecteătipice.ăFiecareăcategorieădeăscen ăreprezint ăastfelă„oălist ădeăprobabilit i‖ă(„probabilitateaăcaăunăobiectă particular dintr-un vocabular fixăs ăaibeălocăîntr-oăscen ‖).ăAsociereaăobiectelorăesteăprobabilistic ă iăfiecareă obiectă areă asociat ă oă „greutate‖ă deă ocuren .ă Anumiteă obiecteă auă ună gradă deă verosimilitateă maiă mareă deă prezen ăînăinteriorulăunuiătipădeăscen ă iăalteleăauăunăgradămaiăsc zut.ă

Dar,ăcuăajutorulăunuiămecanismăaten ională– inducereaăuneiăproeminen eăaten ionaleă-, spectatorul poate „explora‖ă lan ulă deă elementeă conceptualeă peă careă leă evoc ă obiectulă identificat.ă Acestă lan ă esteă sistemul descriptiv (SD). Sistemul descriptiv esteă evocată iă amorsată deă c treă activareaă schemei.ă Ună sistemă descriptivă esteăoăconceptualizareămaiăînădetaliuăaăschemeiă iăpermiteăintrospec iaăoriăscanareaăunuiăansambluădeăconcep iiă corelateă obiectuluiă recunoscută iă subsumate (laă ună nivelă deă granula ieă abstractă schematic )ă uneiă scheme.ă Profilareaăparticular ăaăimaginiiăfotograficeăoriăcinematografice,ăcuăajutorulăindicilorădeăprofilareăai obiectului reprezentat, îi permite spectatorului o cale de acces în interiorul unui sistem descriptiv (SD). De exemplu profilareaăparticular ăcuăajutorulăunuiăplanădetaliuă(cadrareaăuneiămâini)ăvaăfiăcategorizat ăcuăajutorulăschemeiă [MÂNA]ă iă vaă evocaă înă fundală concep iaă „bra ului‖ă iă aă „corpului‖ă ceă apar in sistemului descriptiv corespondent: un /om/. Sistemul descriptiv este echivalentul scenei sau a matricei de domenii semantice definiteă deă Langackeră iară rela iileă înă interiorulă sistemuluiă descriptivă suntă deă tipă metonimică înă acestă caz.ă Deasemeneaă esteă deă notată c ă recategorizareaă areă locă atunciă cândă oă eroareă deă probabilitateă /ă deă predic ieă aă 197

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

limitelorăobiectuluiăoriăaăp r ilorăcomponenteăaleăunuiăobiectăesteădetectat .ăEroareaădeăprobabilitateă(detectareaă unuiăstimulăpu inăprobabil)ăduceălaăm rireaăinforma ieiărelevanteăpentruăsubiectă iăprovoac ăunămecanismădeă c utareăactiv ădeăsensă(deăposibilitateădeăcategorizare)ăastfelăîncâtănouaăexperien ăs ăpoat ăfiăcomprehensibil ă subiectului.ăS ăremarc măaiciăsimilaritateaăcuăciclulădeăcontrol definit de Langacker.

Sistemul descriptiv areăcaracteristiciădeăimagineămental ăînăm suraăînăcareăobservatorulăpoateăexploraă mentalăansamblulăelementelorăconectateădinăinteriorulăs uă(vezi Miclea 2003:160-184, Deaca 2013 b: 90-92). Elementele interne ale unui sistem descriptiv sunt reuniteă cuă ajutorulă coresponden eloră iăasocierilorăceă suntă maiă multă sauă maiă pu ină automatizate.ă Elementeleă potă fiă conexe,ă probabilistică i/sauă metonimică asociate,ă activateămaiătareăsauămaiăslabă(auăoăgreutateădeăactivare)ă i,ăde iăpresupunăsimul riăancorateăsenzorial motoriu, suntăfrecventădependenteădeăconstruc iiăcognitiveăordonateăcuăajutorulăetichetelorălingvisticeă iăaăuneiăproces riă simbolice (vans 2006: 88; Borghi & Binkofski, 2014). Experien aăcon tient ăaăuneiăconceptualiz riăpoateăaveaălocălaănivelulăprofil riiăparticulareă(construalul)ă sauălaănivelulăsistemuluiădescriptiv.ăModelulădeăsitua ieăsauămodelulădeăeventăsuntăcategorizateădeăoămanier ă incon tient ă de iă experien aă ansambluluiă deă „obiecte‖ă ceă formeaz ă oă scen ă dat ă esteă con tient .ă Schemaă corespondent ă (deă situa ieă sauă deă event)ă nuă esteă accesat ă con tient.ă Eaă func ionaz ă schematică înă fundală i,ă atunciă cândă esteă explorat ă cuă aten ie,ă cap t ă oă rezolu ieă maiă înă detaliuă – manifestat ă caă sistemă descriptivă iă construal - iăseăsitueaz ăsubăoăintrospec ieăcon tient .ăPutemăluaăînăconsiderareăaiciăfactoriiăfenomenologiciăaiă experien eiăcon tienteăa aăcumăsuntăargumenta iăînălucr rileăluiăGiulioăTononiă iăCristofăKochă(Tononiă2012,ă 2014,ăKochă2014).ăPentruăceiădoiăcercet toriăcâtevaăaxiomeăaleăexperien eiăcon tienteăpotăfiăelaborate:  Existen a.ăCon tiin aăesteăoăexperien ăintrinsc ăceăspecific ăoăstructur ădeăauto-cauzalitate.  Compozi ia.ăCon tiin aăesteăstructurat .ăEaăareăcomponenteăaleăcompozi ieiăglobaleă iăaspecte.  Informa ia.ă Eaă difer ă deăalteă experien eă posibileă(unărepertoriu)ă iăcon ineă oă„diferen ă careă faceădiferen a‖.  Integrarea.ăCaămecanismăeaăesteăintegrat ă iănuăpoateăfiădescompus ,ănon-ireductibil ăînăsubsisteme non-interdependente.ăOăexperien ăesteăoă„form ‖ăcuămaiămulteăsub-sisteme.  Exclusivitatea.ăEsteăoăunic ăexperien .ăNuăesteăoăsuperpozi ieăciăsistemulătrebuieăs ăfiăunică pesteă elementeleă saleă iă pesteă granularitateaă saă spa io-temporal ă particular .ă Eaă trebuieă s ă specificeă numaiăoăsingur ăstructur ădeăcauz ă iăefectă iăanumeăceaăcareăesteămaximăireductibil .ă Experien aăcon tient nuăareănevoieădeăemo ie,ălimbaj,ăcon tiin aădeăsineă iămemoriaădeătermenălung.ăEaă reprezint ,ă putemă spune,ă ună modă deă func ionareă ală experien eiă mentale.ă Eaă nuă seă confund ă cuă mecanismul aten iei:ă1/ăputemăfiăcon tien iădeăceeaăceăfocaliz măaten ional,ă2/putemăs ăneăfocaliz măaten iaălaăcevaăf r ăaăfiă con tien iădeăuneleăsauătoateăatributeleăsaleă iă3/ăputemăfiăcon tien iădeăcevaăf r ăaten ie.ăCon tiin aăareăniveleă deăgranula ie spa io-temporal ă(Koch,ă2014).ăRemarc măaiciăc ăprofilareaăparticular ă iăsistemulădescriptivăpotă 198

Capitolul 8 - Sistemul des ipti , e e tul și

etafo a

fiăexplorateă con tientăiară schemaă nuă esteă accesibil ă acestuiă modă deă explorare.ă Înă filmă indiciiă vizualiă ghidez ă aten iaă iă con tiin aă c treă aspecteă ceă sus ină diverse trasee de conceptualizare ale sistemelor descriptive. În scanareaă temporal ă aă uneiă imaginiă (deă exemplu,ă temps morts cinematografici) spectatorul poate explora din proprieă ini iativ ă ună sistemă descriptivă iă asocia iileă eventualeă aleă obiectuluiă sauă scenei recunoscute. Alteori imagineaă cinematografic ă desf urat ă înă timpă permiteă doară indicareaă unoră aspecteă ceă permită activareaă unoră schemeădeăoămanier ăabstract ăpentruăscurtătimpăf r ăîns ăaăpermiteăexplorareaăsistemuluiădescriptivăaferent.ă Sistemul descriptivăesteăfulgurantăactivată iădoarăpeăoăzon ăimediat ălipsit ădeăgranula iaădetaliului.ăÎnăplanurileă cinematograficeădeădurat ăscurt ă– cu timp de conceptualizarea scurt - spectatorulăesteăatentălaăanumi iăindiciă iă proceseaz ăinfluxulădeăstimuliăcuăajutorulăunorăscheme,ădarănuăpoateăcon tientizaăalteăelementeă iănuăareătimpă s ăexplorezeăsistemulădescriptiv.ăDimensiuneaăsfereiădeăac iuneăaăcon tiin eiăperceptualeăesteădiferit ăînăcazulă recunoa teriiădeăobiecteă iăsceneăoperat ăcuăajutorulăuneiăschemeă iăînăcazulăactiv riiă iăexplor riiăcon tienteăaă unui sistem descriptiv. Ună studiuă citată deă Zwaană (2015)ă men ioneaz ă faptulă c ă experien aă personal ă cuă eventurileăistorisiteăverbalămoduleaz ăputernicăinterac iunileădintreăariileăsuperioareă iăinferioareădinăsistemele deăprocesareăvizual ă iămotorie (Chow et al., 2015, apud Zwaan, 2015). Caă iăînăcazulăeventurilorăsistemeleădescriptiveăauălimiteădatorateăpercep ieiăabsen eiădeăprobabilitateă;ă absen aă constan eiă categorialeă aă obiectului.ă Percep iaă uneiă „erori‖ă duceă laă oă reconsiderareă aă categorialit ii:ă obiectulăesteăadusăînăcon tiin ă iăesteăexploratăpentruăaăiăseăjudecaăapartenen aălaăoăcategorie.ăEroareaăpoateăfiă generat ădeăpercep iaăuneiăformeăceăasociaz ătr s turiăproveniteădinădou ăsistemeădescriptiveăconcurente e.g. entit ileă hibrideă ceă con ină elementeă dină dou ă categoriiă distincteă (omă iă pas re)ă sauă poateă fiă oă secven ă deă ac iuniă ceă poateă fiă clasificat ă caă apar inândă uneiă categoriiă diferite.ă S ă vedemă ună exempluă deă entitateă hibridă format ăcuăajutorulăamesteculuiădeătr s turiăproveniteădinădou ăcategoriiădistincte.ăÎnăfilmulădeăanima ieăKIWIă analizată caă exempluă deă metafor ă cinematografic ă (http://www.youtube.com/watch?v= sdUUx5FdySs ) protagonistul este oă pas reă kiwiă ceă reune teă tr s turiă deă omă iă deă pas reă (Deacaă 2013b:ă 116-117). Fiecare categorieă esteă sanc ionat ă deă oă schem ă respectiv ă [OM]ă iă [PAS RE].ă Prezen aă unuiă elementă perceptuală particularădeclan eaz ăactivareaăunuiăsistemădescriptivăconcurentăcelui dominant prezent, cel care are statutul deă figur ăfa ă deă ună fundal.ă Deă exempluă personajul kiwiăesteărecunoscutăcaăfiindă oă pas re iă evoc ăsistemulă descriptivă/pas rea/,ădară„cascaădeăaviator‖ăpeăcareăoăpoart ă iătipulădeăac iuniăpeăcareăleăefectueaz (e.g. bate cuie)ă evoc ăsistemulă descriptivă /om/.ă Recapitulândăconsider mă c ă profilareaă particular ,ă construalulă imaginiiă entit iiăkiwi,ăesteăsanc ionat ădeăcategoriaă[PAS RE]ăcareăcon ineăsistemulădescriptivă/pas re/ăceăesteăformată din elemente enciclopediceă semanticeă deă genul:ă „areă ună cioc‖,ă ‖areă pene‖,ă „areă aripi‖,ă „zboar ă cuă ajutorulă aripilor‖.ăSchemaăesteăimanent ăînăinstan aăparticular ădeăpas reăkiwi.ăS ănot mădeasemenaăc ăabsen aăaripiloră determin ă clasificareaă p s riiă kiwiă caă oă pas reă atipic .ă Sistemulă descriptivă esteă implicită iă nuă esteă explorată con tient.ăPrezen aăunuiăelementăincongruentăcuăsistemulădescriptivăpas re,ăi.e.ă„cascaădeăaviator‖ăceăreprezint ă un fragment din ansamblul definit de sistemul descriptiv imediat /aviator/ă iăde cel generic de /om/ăformeaz ă limitaă dintreă celeă dou ă categoriiă iă elementulă careă provoac ă dină parteaă spectatoruluiă oă procesareă con tient .ă Esteă deă men ionată c ,ă înă structuraă WordNet,ă „cascaă deă aviator‖ este un meronim ală „aviatorului‖ă (adic ă ună numele unui constituent sauăaăuneiăp r iămetonimiceăaăceva.ăXăesteăunămeronimăalăluiăY,ădac ăXăesteăoăparteăaă luiăY).ăÎnăaceast ărela ieă„aviatorul‖ăesteăună holonim.ă„Aviatorul‖ăesteă i un hiponim (adic ăunătermenăutilizată pentru aădesemnaăunămembruăalăuneiăclase.ăXăesteăunăhiponimăalăluiăY,ădac ăXăesteă(unăfelăde)ăY)ăalăclaseiădeă obiecteăgenericădenumiteă„om‖.ă„Omul‖, în acest context, este un hipernim,ăadic ăunătermenăgenericăutilizată pentruăaădesemnaăoăclas ăîntreag ădeăinstan eăspecificeă(YăesteăunăhipernimăalăluiăX,ădac ăXăesteă(unăfelăde)ăY)) (vezi http://wordnet.princeton.edu/man/wngloss.7WN.html ) 111 . Esteă deasemeneaă deă men ionată c ă rela iaă metaforic ădintreăpas reă iăomănuăareălocălaănivelulămetonimuluiă„cascaădeăaviator‖ă iăcategoriaă[PAS RE]ăciă 111

Utilizarea din WordNet a termenului de hiponim u este de o fu dat u utiliza ea uzuală a te e ului a ă ui se ifi ație de i ă di f .hyponyme, adi ă u u â t al ă ui se s este i lus î se sul altuia DEX u a fi legu ă față de a tof, o o , idi he, a ză et . Hipo i ul o u o espu de te e ului de holonim di Wo dNet. Î f a eză î să e hi ale ța este ai si plă: h po e pa ti ula , spe ifi = hiponim iar hyperonym (comun, general, generic) = hipernim.

199

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

areălocăîntreăceleădou ădomeniiăsemanticeălaănivelăschematic sau generic [PAS RE]ăvsă[OM].ăRela iaădintre celeădou ădomeniiăsemanticeăpoateăfiăconstruit ă– conceptualizat ăînătreiămaniere diferite:  Rela iaă poateă fiă citit ă laă modul literal iă astfelă kiwiă esteă percepută doară caă oă entitateă hibrid;ă Kiwiăesteăoăpas reăhibrid.  Rela iaă poateă fiă citit ă laă modul metaforic la nivelul meronim/holonim înă careă rela ia metonimic ăcareăfundamenteaz ămetaforaăesteăpregnant ă– i.e.ă„kiwiăesteăun aviator‖ă/ă„aviatorulăesteă un kiwi‖.  Rela iaă poateă fiă citit ă la un nivel generic i atunci modul metaforic are loc la nivelul hiponim/hipernim iară rela iaă metaforic ă areă locă între domenii semantice concepute schematic , „pas reaăesteăun om‖ăoriă„omulăesteăoăpas reă(kiwi)‖. Cascaă deă aviatoră esteă ună elementă dină sistemulă descriptivă /aviator/ă careă esteă categorizată caă oă instan ă particular ăaăcategorieiă[OM].ăSuccesiuneaădeăschemeăeste de la maxim abstract [OM] la concret [AVIATOR] iă apoiă laă particulară „kiwi‖,ă adic ă construalulă particular prezent on-line pe ecran.ă Desigură c ă profilareaă particular ă„kiwi‖ăesteăsanc ionat deăschemaă[PAS RE].ăSistemulădescriptivăală/pas rii/ăcon ineă iăasocierea aripilor cu zborul. Aripile lui kiwi suntăatrofiateăpân ălaăabsen ăceeaăceăîiăconfer ăatipicalitatea.ăDarăcascaădeă aviatoră esteă elementulă corespondentă dină sistemulă descriptivă ală /aviatorului/ă ceă seă asociaz ă unuiă sistemă descriptiv comun celor dou ăprofil riă(kiwi iăaviatorul),ăi.e.ă/zborul/.ăProfilareaăsurs ,ăînălecturaămetaforic ,ăă– kiwi - esteăînăprimăplană iăareăstatutulădeăfigur ăfa ădeăunădomeniuă int ăreprezentatădeă[AVIATOR]ă iă[OM].ă Totodat ă profilareaă particular ă esteă oă instan ă deă omă atipic (este ună omă lipsită deă aripiă careă areă doară oă casc ă asociat ă zborului,ă dară nuă iă instrumentulă func ional, iă e dotat cuă tr s turiă aviare)ă sauă oă instan ă deă pas reă atipic ă (oă pas reă f r ă aripi).ă Explorareaă con tient ă aă sistemeloră descriptiveă iă aă leg turilor de asociere metonimic ădinăinteriorulălorăpermite,ăînăacestăcaz,ăoădubl ăcategorizareăpeăbazaăaădou ăschemeădiferite.ăPrină activareaămecanismuluiăaten ionalădeătipăfigur ăvsăfondăceleădou ăschemeăpotăfiăpuseăîntr-oărela ieămetaforic .ă Domeniulă surs esteă figuraă iară domeniulă int ă esteă fondul.ă Rezultatulă amestecă (dină accep iaă luiă Fauconnier)ă poateă fiă „rulat‖ă înă sensulă înă careă subiectulă poateă exploraă laă ună nivelă maiă concretă decâtă schemaă rela iileă iă elementeleăcorespondenteădinăceleădou ăsistemeădescriptive. Totu iăs ăremarc măaiciăc ăprofilareaăparticular ă kiwi esteăunăhibridăceăactiveaz ăatâtăsistemulădescriptivă /pas re/ă iă schema corespondent [PAS RE]ă câtă iă sistemulă descriptivă /aviator/ă oriă /om/ă iă schemaă [OM].ă Aceast ăprofilare compozit constituieădomeniulăsurs ăpentruămetaforaă:ăomulăesteăoăpas reăkiwi.ăRela iaănuăareă locăîntreăomă iăpas reăînăgeneralăciăomulăesteăîn elesăprinăfiltrulăprofil riiăparticulareăaăluiă kiwi.ăRela iaăareălocă întreăschemaăumanuluiă iăschemeleăactivateădeăprofilareaăparticular ăkiwi.ăÎntreagaăconcep ieăareălocălaăunănivelă schematic,ădarăporne teădeălaăunătraseuăconceptualăparticular,ăunăconstrualăceăreune teădou ăschemeăalternative.ă Aceast ăreuniuneăesteăprivit ălaămodulăalternativăalăfiguriiăvsăfondăcaăsurs ăpentruădomeniulă int ăalăumanului.ă Deasemeneaăacestăcazăpoateăfiăoămanifestareăaădisimetrieiăcauzateădeăpunctulădeăreferin iădeădirec iaăpeăcareă oăimpuneăuneiăconceptualiz ri. Totu iăseăpuneăîntrebareaăasupraădisimetrieiălecturiiămetaforice.ăDeăceăpareămaiănaturalăaăcitiă„omulăesteă oăpas reăkiwi‖ă iănuă„pas reaăesteăun om kiwi‖?ăSau,ăaltfelăspus,ădeăceădiscursulănuăesteădespreăp s riăciădespreă oameni.ă Peă deă oă parteă atipicalitateaă p s riiă kiwiă trimiteă laă statutulă s uă particulară deă grani ă categorial .ă Deasemeneaăconstrualulăprofileaz ălaănivelulăexpresivăoăpas reă iănuăunăomă i,ăcaăatareăîiăconfer ăstatutulădeă figur ă iădeăpunctădeăaccesăc treădomeniulă int .ăÎnăceleădinăurm ăseăpoateăsugeraăc ăac iunileăp s riiăkiwiădină film sunt categorizateă deă schemeă deă agentă (ac iunileă saleă auă scopuriă iă inteă deă tipă uman).ă Oă teorieă aă min ii (TOM)ăeste,ăcaăschem ătop-down,ămaiăpregnant ăîn elegeriiăumane.ăAstfelăanumiteăschemeă– dintre care cele asociate domeniului uman – sunt maiă relevanteă iă maiă importanteă ierarhică înă enciclopediaăsauărepertoriulădeă informa iiăumanădecâtăaltele.ă

200

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Entități atipice S ă vedemă ună exempluă înă careă construalulă vizuală profileaz ă oă entitateă uman ă cuă oă singur ă tr s tur ă incongruent :ăoăfemeieăcuăoăcoad ădeă apăsauăo femeie cuăoăperecheădeăaripi.ăSchemaăimanent ăesteă[OM]ăiară sistemulă descriptivă dominantă esteă /omul/.ă „Coadaă deă ap‖ă esteă ună markeră vizuală careă indic ă oă limit ă întreă categorii.ăSchemaăcorespondent ăesteăceaăaăcoziiă[COAD ]ăiarăsistemulădescriptiv este cel al /mamiferelor/ sau ală /animalului/.ă Entitateaă amestecă poateă fiă considerat ă ună omă atipică sauă ună animală atipică (veziă figura 1). În acestă cază construalulă figureaz ă oă femeieă cuă coad ă sauă oă femeieă cuă aripi.ă Femeiaă esteă domeniulă dominantă iă sistemulădescriptivădominant.ăSpectatorulă„vede‖ăoăfemeieăcuăunăapendice.ăConstrualulă(c)ăesteăsanc ionatădeă (a)ă schemaă umanuluiă iă deă (b)ă schemaă coziiă careă îns ă nuă activeaz ă oă explorareă aă sistemulă descriptivă ală animalit ii.ăFemeiaăcuăcoad ăesteăoăinstan ăatipic ăaăumanului.ă Entitatea este echivalentul scenei pe care o men ionaăStansburyăiarăceleădou ăobiecteăcomponenteă(femeiaă iăapendicele)ăauăoăpregnan ădeăactivareădiferit ă ceăesteătransferat ăîntregului.ăObiectulă„femeia‖ăareăoăpregnan ămaiămareăînăsistemul semantic uman iar cea a „apendiceluiăanimalier‖ămaiămic .ăCeleădou ăschemeănuăsuntăactiveălaăacela iănivelăînăsistemulădescriptivădeă careă apar in.ă „Coada‖, un meronim, este o parte a sistemului descriptiv al /animalului/, un holonim, iar ca hiponim esteăoăinstan ăparticular ădeă[APENDICE],ăunăhipernimăschematic.ă„Femeia‖ particular reprezentat ă – „femeiaă cuă coad ‖ă - este un hiponim, un tip de, al unui hipernim schematic de genul [FEMEIE]. Fiecare schem ăesteăinstan iat ălaăunăaltănivelăînăcomplexulăsistemului descriptiv. Apendicele este o parte imediat ăa uneiă conceptualiz riă înglobanteă deă nivelă superioră iară femeiaă poate fiă conceptualizat ă laă ună nivelă superioră deă cuprindere – poateăfiăoăinstan ăaăuneiăcategoriiămaiăabstracte– de genul [FEMININUL] ori [UMANUL] sau, poateă fiă parteă dină conceptulă deă /cuplu/ă oriă celă ală /caseiă familialeă (copil riei)/ .ă Cuă alteă cuvinteă pozi iaă înă sistemulă descriptivă determin ă traseulă deă conceptualizare. ‖Femeiaă cuă coad ‖ este un tip sauă oă instan ă de femeie atipic ăcareăare,ăîn particular, un element component mai rar întâlnit.

Entități hibrizi Culturalăomulăatipicăesteăconsideratăoăabera ieăsauăoămonstruozitateăi.e.ăoăentitateămarcat ăbiologicăcuă însemnulăboliiă(unăomă chiop)ăsauăalăunuiăcaracterăstraniuăspirituală(esteăunăomămarcatăcuăună„semn‖).ăSistemulă dominantă esteă celă antropomorfă ală umanuluiă ceă func ioneaz ă caă punctă deă referin pentru conceptualizarea amestec.ă Amesteculă conceptuală areă totu i,ă înă contextă cultural,ă oă etichet ă lingvistic datorat ă automatiz riiă iă denomin riiă conceptualiz rii. Entitateaă desemnat esteă oă instan ă deă „drac‖.ă Entitateaă hibridă activeaz ă deopotriv ăoăconceptualizareăschematic ă(ună[DRAC]ă iăunăsistemădescriptivăcorespondentă/dracul/ăprecumă iă schemaă[OM]ă iăsistemul descriptiv /om/. Acesteăentit iăformeaz ăoăunitateăglobalizant ăcomplet ăconsiderat ă o categorie aparte. Alteăentit iăhibridăsimilareăpotăfiă„centaurul‖,ă„pegasul‖,ă„inorogul‖,ă„îngerul‖ăsauă„sirena‖ă (vezi figura 2).ăSchemaăentit iiăhibridăcon ineăîn modăegalătr s turiădintr-unăsistemădescriptivă iăaltul, dar este înă sferaă deă influen ă aă uneiă singureă scheme. [CENTAURUL], [SIRENA], [INGERUL] etc. Activarea unei schemeă înseamn ă procesareaă uneiă reprezent riă abstractă elaborate.ă Activareaă unuiă sistemă descriptiv aduce în 201

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

con tiin ă reprezent riă ceă cuprindă ansambluriă deă schemeă iă formeaz ă oă reprezentareă global ă maiă detaliat ă înă careă rela iileă suntă maiă clară eviden iate.ă Pentruă aă aveaă oă imagineă aă acestuiă mecanismă putemă s ă spunemă c ă schema este analogul imaginii unuiă copacă privită deă laă distan ă înă contrejoură astfelă încâtă copaculă areă doară profilat ,ă peă fondulă cerului,ă doară limitaă iă forma.ă Activareaă sistemuluiă descriptivă permiteă oă vizualizareă aă detaliilorăramuriloră(rela iile)ă iăfrunzeloră(elementeleăcomponente)ăsub un aspect particular.

Celeădou ăfiguriămen ionateăsuntămaniereădinădiferiteădeăa accesaă iăaăaduceăînăcon tiin ă(aăexplora)ălaă un gradient mai abstract-schematică sauă maiă elaborată conceptualizareaă amestec.ă Celeă dou ă moduriă prezint ă oă diferen ă deă gradientă deă con tientizareă iă deă abstractizare.ă Câtevaă observa iiă seă potă desprinde.ă Sistemulă descriptiv din figura 2 esteăînăacestăcazăformatăculturală iăcuprindeăsitua iiăsimulate,ădarăesteăprodusă iăînăurmaă proces riiă unoră defini iiă lingvistică oriă iconic culturală elaborate.ă Incongruitateaă anatomic ă provoac ă aten iaă iă procesareaăcon tient ăaăstimulilorăperceptivi.ăIncongruitateaăesteăînărela ieămetonimic ăcuăsistemulădescriptivă evocată (coadaă esteă asociat ă conceptualiz riloră referitoareă laă draci).ă Incongruitateaă esteă diferen aă careă faceă diferen a.ăAmesteculăpoateăgeneraăoălectur ăînătermeniiăunuiăsistemădescriptivădominantă(entitateaăhibridăesteă un om atipic sau un drac,ăsiren ,un sfinx ori un înger prototip).

202

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Utilizarea metonimică Uneleă expresiiă vizualeă aducă înă pozi iaă deă figur ă sau,ă altfelă spus,ă profileaz ă oă parteă dintr-un sistem descriptivă înă interiorulă uneiă sceneă ceă con ineă iă alteă elementeă componente.ă Construalulă aduceă oă parteă aă unuiă întregăînăfa înăinteriorulăuneiăsceneădeăcategorizat.ăScenaăcompus ănuăareăoăcategorieăsupraordonat ăculturală stabilit .ă Parteaă nuă esteă niciă oă parteă aă unuiă întregă atipică (femeiaă cuă coad )ă iă niciă nuă este oă tr s tur ă aă unuiă întregăconven ional categorizat (care ar fi o instan ăaăuneiăschemeăconven ionalăstabiliteădeăgenulă„sirena‖).ă Elementulă componentă ală unuiă sistemă descriptivă esteă utilizată înă calitateă deă sauă caă iă categorieă oriă schem ă aă sistemului descriptiv înglobant într-ună ă compusă ceă figureaz ă oă categorieă diferit . Cu alte cuvinte elementul component dintr-unăsistemădescriptivăesteăconceputăcaăoăinstan ăaăschemeiăcareărezum ăsistemulădescriptiv. Ună exempluă verbală esteă dată deă Langacker.ă Atunciă cândă m ă referă laă ună clientă dintr-un restaurant ca „ciorba de la masa de laău ănuăeămul umit ‖ăfacăoămetonimie.ăă„Ciorba‖ăesteăparteăaăsistemuluiădescriptivăală /clientului din restaurant/,ă dară esteă oă instan ă aă schemeiă [ALIMENT]ă fiindă ună felă mâncare. Utilizarea particular ă aduceăelementulăcomponentăînăpozi iaă deăinstan ăaă schemei [CONSUMATORUL] --> [CLIENT LAă RESTAURANT].ă Construc iaă simbolic ă ă poateă fiă reprezentat ă caă [CLIENTULă LAă RESTAURANT]ă / [ciorba]ă iă esteă inclus ă înă sistemulă descriptivă /restaurantul/.ă Înă aceast ă utilizareă metonimic ă „ciorba‖ă nuă maiă 203

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

este o parte a sistemuluiădescriptivă/clientul/ăciăesteăoăinstan ăaăei,ăunătipădeă[CLIENT]. Sistemul descriptiv al /restaurantului/ – caă scen ă sauă caă schem ă categorizant ă ă – cuprindeă elementeă caă „osp tarul‖,ă buc tarul‖ă iă „clientul‖ă iă oă schem sau un script deă rela iiă între elemente. Pentru Langacker metonimia reprezint ă oă schimbare a profilului (construalului) în interiorul unui domeniu semantic (un sistem descriptiv) (Langacker 2013: 69).ă Profilareaă „ciorbei‖ă înlocuie teă profilareaă „clientului‖ în interiorul sistemului descriptiv al /restaurantului‖ cuă careă esteă asociat ă înă acestă sistemă descriptiv.ă ă Aceast ă profilareă particular ă esteă oă caleă deă accesăconceptualăînăinteriorulăsistemuluiădescriptivădiferit ădeăceaăînăcareă„clientul‖ăarăfiăfostăprofilatăînăscena reprezentat .ă Deasemeneaă profilareaă particular ă - „ciorba‖ă - permiteă activareaă unoră simul riă iă sistemeă descriptiveăasociateăcuăfelulădeămâncareălaăcareăseăfaceăreferin .

Exemplulă alesă deă Langackeră esteă celă înă careă expresiaă Miroă dină „amă cump rată ună Miro‖ă de i,ă înă modă normal,ăprofileaz ăoăpersoan ,ăvaăevocaăconcep iaăoperelorăsaleă iăconcep iileăreferitoareălaăpicturiăînăexpozi iiă sauălaăc r ileăcareăreprezint ălucr rileăunuiăartist.„Miro‖ăvaădesemnaăoăoper ădeăart ;ăvaăfiăoăinstan ăsauăunătipă de oper ădeăart (vezi figura 3).

Ilustra iaă coperteiă romanuluiă luiă Hansă Jakobă Christoffelă vonă Grimmelshausenă (1622-76), Aventurosul Simplicissimus (1669)ă aă c ruiă autoră esteă necunoscut reprezint ă oă creatur ă hibrid:ă om,demon,ă pas re,ă animală iă reptil ă 112. Personajul

112

A

Lege da ilust ației se poate t adu e a: „M-a ăs ut di fo a și Phoe i . A z u at î ae , da u -am pierdut. ălăto it peste ape. A ălăto it peste pă â t. Dea lu gul a esto pe eg i ă i a de e it fa ilia u lu u i a e -

204

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

romanuluiă esteă ună picaroă careă vagabondeaz ă înă timpulă r zboiuluiă deă treizeciă deă ani.ă Romanulă esteă parteă realistă parteă fantezieă iăalegorie.

Similar în cazul unei pictograme de genul celei prezente mai sus – Simplicissimus elementele componente aleăentit iiăfigurate ca un ansamblu eteroclit (?)ăreprezint ăp r iădinăsistemeădescriptiveăcare, în cazulăuneiăinterpret riămetonimice,ăsunt conceptualizate ca scheme ale sistemului descriptiv înglobant. „Aripa‖ă entit iiă compus figurate este o parte a sistemuluiă descriptivă /pas rea/ iă esteă oă instan ă aă categorieiă [INSTRUMENT DE ZBOR]. Înă utilizareaă particular „aripa‖ esteă conceptualizat ă ca o profilare instan ă aă sistemuluiă descriptivă /pas rea/.ă Acestă sistemă descriptivă areă imanentă iă schema [PAS REA]ă i este inclus în sistemul descriptiv supraordonat al /regnului animal/. Înăacestăcazăfiguraăgrafic ăaă„aripii‖ăeste,ămetonimic,ăoă instan ăaăcategorieiăpas re.ăEntitateaădesemnat ădeăaceast ăcategorieăpoateăfiăinclus ăînăsistemulădescriptivăală /gr diniiăzoologice/caăunulădinăobiecteleăanimateăexistenteăînăaceast ănou ăreuniune.ăÎnăaceast ălectur ă„aripa‖ă esteăoăinstan ăaă„p s rii‖ăceăformeaz ăunăamalgamărezultatădinăasociereaăcuăalteăcategoriiăcumăarăfiă„m garul‖ă oriă„pe tele‖.ăExpresiaăvizual ăaăentit ii eterogeneăpoateăfiăoăinstan ăaăcategorieiă[GR DINAăZOOLOGIC ]. Dar înăexpresiaăparticular ădesenulăp s riiă(ocuren aăsaăcaăfigurareăgrafic )ăesteă oăinstan ăa schemelor cu grade mai mari de abstractizare [REPREZENTARE] --> [SIMBOLă /ă DESENă sauă PICTOGRAM ]. Ea evoc ă sistemul descriptiv în care mai multe desene sunt asociate cum ar într-un /catalog/, /atlas/ sau o /enciclopedie/. Entitatea compus formală reprezentat ă grafică ca i o entitate hibrid are,ă caă unitateă simbolic ,ă semnifica iaă deă [CATALOG]ă oriă [ENCICLOPEDIA].ă Catalogulă nuă reune teă „pene‖,ă „coziă deă pe te‖ă sauă „picioareă deă m gar‖ă ciă reune te expresii care sunt asociate categoriilor supraordonateă deă genulă p s ri,ăpe ti,ă m gariăceăreprezint ăinstan eăaleăcategorieiăsupraordonateă[REGNULăANIMAL].

O notă S ăremarc mătotu iăc ă„Simplicissimus‖ăesteădominantăuman.ăTr s turileăsaleădeăfigur ăuman ădomin ă recunoa tereaăfiguriiăgrafice.ăAstfelălecturaăimaginiiăseăpoateăefectuaăcuăprioritateăînăformulaărecunoa teriiăuneiă entit iăumaneăatipice.ăSecundăimagineaăpermiteălecturaăînătermeniiăentit iiăhibridăceăareă iăunănumeăpropriu,ă Simplicissimus.ăDeasemeneaămodulămetonimicădeălectur ărecategorizeaz ăoăserieădeăelementeăcomponenteăaleă entit iiă iă leă înscrieă înă sistemeă descriptiveă maiă abstracte,ă maiă generice.ă i,ă înă ultim ă instan ,ă oă lectur ă metaforic ă poateă procesaă figurileă recunoscute.ă Metaforică „Simplicissimus‖ă poateă fiă oă metafor ă aă colec ieiă textualeăenciclopedice,ăaăgr diniiăzoologiceăuniversale,ăaăcroniciiăistoriceăsauăaăromanuluiăpicaresc.ă Lectura prioritar ă umanizant ă provine,ă ipotetic,ă dină dominan aă arieiă corticaleă specializateă înă recunoa tereaă fe eloră umaneă careă esteă unaă dină celeă maiă puterniceă dominanteă dină spa iulă semantică mental.ă Deasemeneaă figurileă corporală umaneă prezint ă oă extrem ă varietateă de iă sunt categorizateă deă aceea iă schem :ă [CORPUL UMAN].ăRecunoa tereaăfigurilorăumaneăadmiteăoăvariabilitateăextrem ă iăoăschem ăpregnant .ăAriiă corticaleăspecializateărecunoscăcorporalitateaăuman ănumaiădinămi careaăînăspa iuăaăunorăpuncteă(indici)ăsituateă la nodurileădeăjonc iuneăcorporalaă(cotul,ămâna,ăbra ul,ătrunchiul,ăcapul).ăÎnăacestăfelăentitateaăfigurat ăgrafică esteă interpretat ă preferen ială caă ună omă cuă tr s turiă amestecă iă nuă esteă oă figur ă pură compozită format ă dină elemente cu statut cognitiv egal. Deasemeneaă esteă deă luată înă considerareă c ă înă metafor ă rela iaă dintreă domeniulă surs ă iă celă int ă esteă reglat ă deă c treă „ună setă deă constrângeriă ceă regleaz ă ceă coresponden eă suntă eligibileă pentruă cartografiere‖ă iă motiveaz ă ariaă deă selec ieă aă acestora.ă Acesă filtru seă nume teă aria de cartografiere (mapping scope)ă iă esteă format,ădup ăUngerer,ădinătreiăcomponente: 1. Schemele de imagine universaleă (în untru-afar ;ă înă fa -în spate; container-con inut; parteîntreg; calea: au întrista și a e deseo i i-au plă ut. Și apoi? A să e u țe la e u ie și să t ăias ă î pa e .

pus toate a estea î a eastă a te pe t u a itito ii, la fel a

i e,

205

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

2. Corel riă fundamentaleă deă genulă „ac iunea/schimbareaă seă coreleaz ă cuă mi carea;ă cauzaă vsă efectul; scopul- inta;ăprezen a-existen a 3. Evalu riădependenteăculturalăcecon inăoăserieădeăatributeăcorelateăunorăentit iă(oăpersoan ăeste,ă înăculturaăoccidental ,ăbogat ,ătân r ,ăproast ăsauăfrumoas ;ăunăanimalăesteăputernic,ămaiestos, agresiv sau murdar iar obiectele sunt de valoare, durabile, utile sau fragile) (Ungerer 2006:119120). Aceast ăno iuneăacoper ăfunc iaăsistemuluiădescriptiv. Deăexempluăînăpropozi iaă John este un porc este în eleas ăcaăindicândăfaptulăc ăJohnăesteă„murdar‖ă iă„nuăareămaniere‖ăde i,ăînăalteăculturi,ăporciiăpotăfiăasocia iă cuă alteă atribute.ă Înă Chinaă tradi ional ă porculă areă atributeă asociateă deă genulă „dr g l eniei‖.ă Ariaă deă cartografiereă esteă înr d cinat ă iă conven ional ă pentruă oă cultur .ă Aria de cartografiere este un instrument culturalăceăpermiteăaplicareaăacestuiaăpentruăaăcreaăleg turiăîntreăno iuni. Înămetafor ăcartografierea,ăa aăcumă esteă restrâns deă ierarhiaă intern ă aă arieiă deă cartografiere,ă poateă fiă focaliz ă numaiă peă ună setă minimă deă coresponden e.ă Domeniulă int ă esteă echipată puternică cuă atributeă bineă înr d cinateă asociateă iară metaforaă esteă utilizat ădoarădeăaăsubliniaăsauăfocalizaăaten iaălaăcâteva atribute suplimentare (126). Aria de cartografiere esteăaplicabil ă iămetonimiei.ăAriaădeăcartografiereăaduceăunăcontextădeăinterpretareă pentruărelevan aă/ăpertinen aăinterpret riiămetaforice.ăUngererăaduceăcâtevaăexempleăînăacestăsensă(2006:128).ă Dac ăvomăcomparaă(1a)ăToate brațele pe punte cu (1b) Toate capetele pe punte vomădescoperiăc ăînăcontextulă /naviga iei/ă evocată deă cuvântulă „punte‖ă vomă constataă pertinen aă maiă mareă aă „bra elor‖ă caă p r iă aleă corpului/persoaneiădecâtăceaăaă„capetelor‖.ăDeasemeneaăuniversitatea,ăînămodărelevantăareănevoieădeămaiămult ă „minte‖ădecâtădeă„bra eădeămunc ‖ăînă(2a)ă Universitata are nevoie de mai multe mâini îndemânatice vs (2b) Universitatea are nevoie de mai multe capete istețe.ăSistemulădescriptivăală/universit ii/ăd ăoăimportan ămaiă mareă capacit iiă intelectualeă decâtă abilit iloră fiziceă umane.ă Ungereră aminte teă c ă ariaă deă cartografiereă esteă echivalent ăcuămodeleleăcognitiveă(129).ăOămetonimieăastfelăreprezint ădeplasareaăunuiăprofilăînăinteriorulăunuiă sistem descriptivă iară metaforaă esteă oă cartografiereă deă laă ună sistemă descriptivă laă altul.ă Desigură c ă oă arieă deă cartografiereă poateă fiă constituit ă deă oă reuniuneă slabă conectat ă deă indiciă enciclopediiă asocia iă cuă modeleă cognitiveădiferite,ădarărela ionate.ăDeăexempluăînăfraza casa de Windsor sunt evocate trei sisteme descriptive: /familiaă regal /,ă /monarhia/ă iă /istoriaă angliei/.ă Înă ceeaă ceă prive teă conven ionalitateaă eaă seă poateă decelaă înă exempleleăurm toare:ă Am mâncat ieri un excelent Mary vs Am cumpărat ieri un Picasso. Crea iaăpl cinteiăluiă Maryă esteă restrâns ălaă comunitateaă uneiă familiiă particulareăiară Maryă nuă esteă resim it ă caăfiindăreprezentativ ă pentruă intaă conceptual ă aă unuiă „tort deă excep ie‖ă peă cândă sistemulă descriptivă ală /pictoriloră faimo i/ă sus ineă metonimiaă„autorulăpentruăoălucrare‖ăînăcazulăluiăPicassoă(130).ăă

Utilizarea metaforică descriptivă sau hermeneutică Astfelă desenulă analizată propuneă oă schimbareă deă profilă metonimic înă dou ă sistemeă descriptiveă diferite (aripa  pas reaă regnul animal  obiect; desenul aripii  desenul  simbol  reprezentare  obiect),ădară iă un transfer metaforic. Entitatea hibrid Simplicissimus reprezentat ăca amalgam de obiecte heteroclite poate fi conceptualizat ă înă categoriaă obiecteloră de tip animală iă astfelă reprezint ă oă instan ă aă gr diniiă zoologiceă sauă poateăfiăîn eleas ăînăcategoriaăreprezent rilorăsimboliceăundeăvaăfiăoăinstan ădeăsauăunătipăparticularădeăcatalog.ă Sistemulădescriptivăpas reăeăinclusăînăsistemulădescriptivăalăgr diniiăzoologiceăiarăsistemulădescriptivăalăp s riiă semnăînăsistemulădescriptivăalăcolec iilorădeăcatalog,ăalăenciclopediilor.ăExpresiaă vizual ăcompus rezultat ăînă urmaă uneiă conceptualiz riă metonimiceă esteă oă metafor ă pentru domeniul /zoo/ sau pentru /enciclopedie/. Metaforaăarăfiă„enciclopediaăesteăo gr din ăzoologic ‖.ăProfilareaăparticular ăaă/gr diniiăzoologice/ăserve teăcaă domeniuă surs ă pentruă în elegereaă domeniuluiă int ,ă /enciclopedia/.ă Metaforaă reprezint ,ă dup ă Langacker,ă transferulăunuiăprofilădeălaăunădomeniuălaăaltul.ăTotodat ăoăaădouaădirec ieădeătransferăpoateăfiăoperat .ăDeăast ă 206

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

dat ă înă direc ieă invers .ă Metaforaă ară fiă „gr dinaă zoologic ă esteă o enciclopedie‖.ă Astfelă în elegă conceptulă deă gr din ăzoologic ăcaăunăfelădeăenciclopedie,ăcaăoăinstan ăatipic ăaăcategorieiă[ENCICLOPEDIA].ă Astfel unăamestecăformatădinătr s turiăumaneă iăanimaleăcaăînăexpresiaăvizual ă„oăfemeieăcuăcoad ădeă drac‖ă poateă fiă accesată deă oă manier ă metaforic ă iă subiectulă vaă în elegeă intaă (OMUL) prin filtrul conceptualiz riiăsurseiămetaforeiă(DRACUL). Astfel avem o serie deăexpresiiămetaforiceădeăgenul:ă„unădracădeă copil‖,ă„unădracădeăfemeie‖,ă„o femeieăîndr cit ‖ăceătrimitălaămetaforaă„femeiaăeăun drac‖ăsau,ăînăcazulăînăcareă femeiaă eă figurat ă cuă aripiă „femeiaă e un înger‖.ă Laă ună nivelă deă rezolu ie,ă gradient,ă imagineaă femei cuă coad ă evoc ă schematică categoriaăfemininuluiă (oă femeieă atipic ă cuă coad ,ă cuă aripiăsauă cuă barb ),ă dară laă ună nivelă deă rezolu ieă maiă detaliată ă iă accesată con tientă (oă meta-cogni ie)ă sistemulă descriptivă feminină includeă iă reprezentarea apendicelui anatomic careăevoc ăsistemulădescriptivăală/dracului/ăoriă/îngerului/ă(veziăfigura 4). Entitateaăprofilat ăesteărecategorizat ăcaăoăinstan ăaăschemeiăună[DRAC]ăsauăună[ÎNGER]ă iătotodat ăpermiteă emergen aăunuiăamestecăceăcon ineăoătraiectorieădeăconceptualizareăde la un sistem descriptiv (/femeia/) la altul (/dracul/ăoriă/îngerul/).ăCaăînăfigurileădeăcontrastăfigur ăvsăfondăconcep iaăamestecăpoateăfiăconceptualizat ăcaăoă instan ădeădracăoriădeăîngerăi.e.ăoă„femeieăîndr cit ‖.ăRela iaădintreăconceptualiz riăesteăde tip posesie ca în expresiaă„femeiaădracului‖ă(sauă„omulădracului‖).ăObiectulăposedată – caăînă„fusta Zeldei‖ă - este punctul de accesăc treăsistemulădescriptivăală/dracului/.ăCeeaăce,ălaăunănivelădeărezolu ie,ăp reaăaăfiăoăentitateăautonom ă (/femeia/) este integratămetonimicăînădomeniulăsemanticăalăconceptuluiăconcurent.ăDomeniulăsurs ăalămetaforeiă esteăcelăală/dracului/ăoriă/îngerului/.ăDomeniulă int ăesteăfemeiaăconceptualizat ăcaăunăfelădeădracăcuătr s turiă feminine. Similar pas reaă kiwiă esteă ună felă deă om. Sistemul descriptiv evocat de Kiwi este cel stereotip al omului – generat cultural -,ădarăaccesatăpreferen ialădeăindiciiădeăumanitateădinăexpresiaăvizual ă.ăAcest tip de metafor ăpoateăfiăetichetat ăcaămetafor ădescriptiv . Figura 4:ă(a)ăreprezint ăcategoriaăFEMEIA, intaămetaforei; (b), categoria DRAC, sursa metaforei, iă(c)ă conceptualizarea amestec. Traseulă deă conceptualizareă ofer ă pregnan ă în elegeriiă luiă (c)ă caă oă instan ă aă categoriei (b). Cercul radial din (c) reprezint ăexpresiaăprofilat .ă

Alternativă spectatorulă poateă modificaă traseulă deă conceptualizareă iă poate,ă înă acesteă condi ii,ă s ă vad ă draculăsauăîngerulăcuătr s turiăfeminineă(veziăfigura 5). În acest caz îns ădraculăsauăîngerulăesteăoăinstan ăaă femeii profilateăcaăamestecădeă/om/ă iă/drac/.ăEsteăoăinstan ădeăfeminitate.ăÎnăacestăsensăpas reaăkiwiăera,ăîntr-o prim ălectur ămetaforic ,ăoăinstan ăaăumanuluiă(„kiwiăeă un om‖)ăiarăînăceaădeăaădouaăomulăesteăoăinstan ăaă p s riiă kiwiă („omulă eă oă pas reă kiwi‖).ă Înă acestă cază categoriaă generic ă aă umanuluiă esteă propus ipotetic în timpul lecturii interpretative.ă Opera iaă deă în elegereă presupuneă oă cartografiereă aă tr s turiloră ă categorialeă aleă expresiei vizuale surs ăasupraăuneiăcategoriiăcareăesteăinterpretat ăcaăfiindăoăinstan ăaăacesteia.ăOmulăesteăună felădeăpas reăkiwi.ăSistemul descriptiv corespondent evocat este construit ad-hocădeăc treăexpresiaăvizual ă iăseă confund ă cuă întregă construalul,ă profilareaă expresiei,ă iă nuă cuă ceeaă ceă evoc ă doară unii indici din expresie. În acest caz putem vorbi despre metaforaăhermeneutic . Înămodulădeălectur ămetaforicăhermeneuticăinterpretul,ă amăspune,ăpropuneăini ială- cuătitluădeăipotez ă– oăcategorieă int ă iăapoiăcaut ăoăra ionalizareăsauăoăpotrivire careăs ăjustificeălecturaăspa iuluiă int ăcuăajutorulăspa iuluiăsemanticăsurs . 207

Capitolul 8 - Sistemul des ipti , e e tul și

etafo a

Figura 5:ă(c)ăesteă iăcategoriaăprofilat ă iăcategoriaăsurs ăaămetaforeiăfinale.ă(b*)ăesteădomeniulă int ăală metaforei care este o altă instan ăaăcategorieiă(b).ă(a)ă iă(b)ăsuntăcategoriiăsurs ăpentruăcategoriaă(c),ăentitateaă profilat .ă

Neăpunemăîntrebareaăasupraărela ieiădintreăcazurileăenumerateăaiciăcaăfiguraă1ă– 4ă iăconceptualizatoriiă/ă rolurileă narative.ă Putemă astfelă consideraă c ă înă figuraă 1ă iă 2ă avemă oă instan deă profilare,ă oă ocuren ă ceă presupuneăunăprofiler.ăDeasemeneaăconceptualizareaădinăfiguraă3ăesteăasociat ănaratoruluiăiarăceaădinăfiguraă45 povestitorului. Constat mă c ă anumiteă categoriiă sunt incluse în sistemeă descriptiveă maiă complexeă iă suntă dominante pentruă cogni ie.ă Nuă toateă domeniileă auă aceea iă pregnan ă (sinaptic ă iă deă automatizareăînă memoriaă deă lung ă durat ).ăAstfelăsuntemămaiădispu iăaăîn elege categoriaăumanuluiăînătermeniiăuneiăsimul riăaă„îngerului‖ăoriăaă „p s rii‖ădecâtăaăcitiăînăprincipalăpeăacesteaădinăurm ăprinăfiltrulăumanului.ă„Femeia„ăesteămaiădegrab ăunătipă deă îngeră decâtă ară fiă „îngerul‖ă ună felă particulară deă femeie.ă De iă intaă (umanulă – femeia) sunt categorizate ca formeă particulareă aleă schemeiă imanenteă peă careă leă instan iaz ă (îngerul) construalulă sauă modelulă deă situa ieă construit on-lineăactiveaz ăsistemeădescriptiveămaiăcomplexeă iădominanteăînăarhitecturaăcognitiv .ăÎnăceleădină urm ăsistemulădescriptivăumanăeste cel care înglobeaz ăoănou ădescriereă iăesteăprincipalulăsubiectădeăinteres. Presupunem,ăipotetic,ăc ăprocesareaăon-lineăaăstimulilorăactiveaz ătemporarăunămodelădeăsitua ieăînăcareă celeă dou ă obiecteă suntă fuzionateă (omă vsă pas re).ă Umanulă esteă categorizată iă reprezint ă oă instan ă aă „p s riiă kiwi‖ăînăaceast ăprocesareăcognitiv particular .ăReuniuneaăom/pas reădinăansamblulă„pas reaăkiwi‖ăareăstatută deăschem ădeăsitua ie.ăOăserieădeăelementeăschematiceăaleăcogni ieiăp s riiăsuntăcartografiateăasupraăcogni ieiă schematice a umanului. Procesarea on-line aduce în prim plan – ca figur ă iăpunctădeăreferin ă– modelul de situa ieăală„p s riiăkiwi‖ă(reuniuneaăparticular ădeăstimuliăprocesa iăperceptualăaiciă iăacum).ăSpectatorulăesteă con tientă deă informa iaă senzorial ă iară simulareaă esteă ancorat ă senzorială iă motor.ă Noulă modelă deă situa ie constrângeă activareaă iă asociereaă elementeloră dină celeă dou ă domeniiă semantice.ă Înă acestă cază paternulă deă activareăesteădependentădeămodalitateaăvizual ,ădar, înăalteăcondi ii, un discurs verbal poate face la fel de bine aceast ăfunc ie.ăPriviteălucrurileăschematicăumanulăesteăoăinstan ăaăcategorieiănouăformate:ă„pas reaăkiwi‖ăcareă serve teăpentruăaăclasificaăumanul.ă Dar,ă laă ună secundă nivelă deă cogni ie,ă sistemulă descriptivă ală p s riiă esteă inhibată înă favoareaă sistemuluiă descriptiv al umanului care, în rela iaă deă rivalitateă pentruă dominare,ă seă activeaz ă pentruă aă încorporaă nouaă configura ieă iăinverseaz ădirec iaădeăacordă(veziă iăGallant, 2013). La un nivel de gradient schematic schema umanuluiăvaăsanc ionaănouaăinstan ăreprezentat ădeă„pas reaăkiwi‖ă(metafora)ă iăoăvaăincludeălaăunănivelădeă gradientă maiă detaliată înă arborescen aă sistemuluiă descriptivă referitoră laă ceeaă ceă esteă umanul.ă Înă interiorulă sistemuluiă descriptivă elementeleă componenteă suntă modeleă deă situa ieă asociate.ă Asociereaă loră poateă fiă maiă puternicăactivat ăsauămaiăslab.ăOrdonareaălorăesteăconstrâns ădeăapartenen aălaăoăcategorieăschematic ăînămodulă deăprocesareăschematic,ăcuăoăgranularitateămare,ădar,ădac ăsuntăprocesateăsubăoăform ădeăgranularitateămic ,ă 208

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

atunci ele sunt asociate mai liber. Sistemulă descriptivă ală umanuluiă cuprinde,ă printreă alteă conceptualiz riă (deă exempluăceaădeăagentăresponsabilăpentruăacteleăsale)ă iăceaădeă„pas reăkiwi‖.ă StudiulăluiăGallant,ă„Attentionă duringănaturalăvisionăwarpsăsemanticărepresentationăacrossătheăhumanăbrain‖ă(Gallant,ă2013)ăindic ăfaptulăc ă orientareaăaten ieiăc treăoăcategorieădat ăexpandeaz ăreprezentareaăcortical ăaă inteiăaflateăsubă„lupa‖ăaten iei.ă Ariiăcorticaleăcareăini ialănuăsuntădedicateăcategorieiăseăpunăînăfaz ăsauăseăacordeaz pentru a procesa categoria indicat ă(tuning).ăMecanismulădeăexpandareăalăreprezent riiăcategorieiă iăaăcategoriilorăsimilareăsubăpresiuneaă aten ieiă esteă înso ită deă comprimareaă categoriiloră careă suntă semantică disimilare.ă Aten iaă expandeaz ă reprezentarea categoriilor care sunt semantică similareă chiară cândă inteleă nuă suntă prezenteă înă percep ie.ă DeasemeneaăZwaană(2015:2)ăindic ăfaptulăc ăgradulădeăactivareăalăreprezent rilorăsenzorialămotoriiăformateăînă timpulă proces riiă unuiă discursă verbală areă locă înă func ieă deă contextulă verbală (ună verbă caă „aă t ia‖ă genereaz ă diferiteă activ riă aleăcortexuluiăpremotoră înă func ieădeăcontextulăliterală iă celăfigurativ de uz). Putem vorbi în acestăcazădeăoăprezen ă„concret ‖ăvsă„abstractăschematic ‖ăaăelementuluiădat.ă Anumite elemente componente din sistemul descriptivăauăoăpregnan ădeăactivareăînămemorieămaiămare.ă Eleăsuntămaiăpregnanteă iăseăafl ămaiă„înăcapulălistei‖ă( top of the mind). Acest fenomen este similar cu cel al amintiriiăunuiăfilmăînăcareăr mânăîntip riteăînămemorieădoarăcâtevaăcadreăimobile. Aceste cadre sunt descrieri vii, intense, fulgurante ale unor momente ce par desprinse din ansamblul filmului i nuăreprezint ăschematică filmulăsauăvreoăsecven ăparticular ădinăfilm.ăEleăauăcaracterulăuneiăproces riăintenseăon-lineăceăreune teăsubăo scen ă perceptual ă ună ansambluă deă obiecte.ă Acestă lucruă nuă înseamn ă c ă sistemulă descriptivă con ineă exclusivă simul riă senzorială motoriiă multimodale.ă Sistemulă descriptivă con ineă iă defini iiă bazateă peă utilizareaă unoră elemente simbolice, lingvistice care au o origineă cultural .ă Elementeleă deă natur ă simbolic-lingvistic ă permită fuzionareaădetaliilorăînăunit iăreprezentateăschematic.ăUnit ileăschematiceăpotăfiăastfelăstructurateă iăconceputeă înăunit iămaiăînglobanteăfieămaiăcomplexeăfieămaiăschematice.ă Procesareaă cognitiv ă p streaz ă înă permanen ă inaccesibilitateaă schemeloră înă zonaă incon tientului,ă dară permiteă accesulă con tientă înă explorareaă uneiă sceneă (modelă deă situa ieă procesată pornindă ă deă laă oă procesareă perceptual ăaăunuiăansambluădeăstimuli)ă iăînăexplorarea unui sistem descriptiv. Anumite obiecte din interiorul sistemeloră descriptiveă suntă eleă înseleă simboliceă (lingvistice)ă iă schematice.ă Printreă acesteaă suntă diagrameleă (schemeleă grafice),ă nota iileă simboliceă (nota iaă matematic ),ă elementeleă gramaticaleă markeră (conjunc iiă sauă prepozi iile),ă cuvinteleă abstracteă sauă cadreă oriă construc iiă deă planuriă cinematograficeă stereotip.ă Eleă însele,ă conceputeăcaăeticheteăsauăcaăreprezent riăsuperficialeă(shallow representations)ăbazateăpeăreprezent riădeătipă cuvânt, pot fi instan eăaleăunorăconceptualiz riăschematiceăsauăpotăfiăexplorateăînădetaliuăoriăînăconcrete eaălor.ă Înă rezumată conceptualiz rileă instan iaz ă schemeă abstracteă incon tientă procesate.ă Conceptualiz rile pot tindeă c treăună modă deă granularitateă maiă mic ă iă atunciătindă s ă conceap ăentit ileăconceputeă subăformaă unoră sceneă/ămodeleădeăsitua ieăsauăsubăformaăsistemelorădescriptive.ăÎnăacestăcazăsimul rileăancorateăînăexperien eă particulareă senzoriiă motoriiă auă preceden ă iă pregnan .ă Acesteă conceptualiz riă suntă explorateă con tient.ă Deasemeneaăoăserieădeăcuvinteădesemneaz ăconcepteăabstracteăceăreunescăelementeăsimboliceăpu inăancorateăînă experien eă senzorială motorii.ă Concepteleă reunescă reprezent riă deă tipă schematică i.e.ă ceă suntă deă tipă etichet ă lingvistic ă iă incluseă înă paterneă deă construc ieă lingvistic .ă Conceptualiz rileă potă s ă tind ă c treă ună modă deă procesareă cognitiv ă cuă granularitateă maiă mareă astfelă încâtă detaliileă suntă îndep rtateă subă oă form ă deă elagajă pentruăaăl saăloculăunorăconcep iiăde tip abstract ale scenelor imaginate. Privit dintr-oăalt ăperspectiv ăacestămecanismădeăfocalizareăalternativ ăneăaduceăaminteădeăconceptulăluiă Jacquesă Derridaă numită „sousă rature‖ă înă careă oă serieă deă tr s turiă vizibile seă tergă r mânândă doară lizibile.ă Perceptibilitateaăvizual ăseă tergeăpentruăaădeveniădoarăunăfenomenălizibil.ăLizibilitateaăconceptualiz rilorăesteă astfelăunămodădeăprocesareăceăabstractizeaz ă iăschematizeaz ăprinăelagaj,ăi.e.ăprinăt iereaăunorădetaliiăpentruăoă ob ineăoăform ădorit ămaiăsimpl ă iămaiăeficient ăpentruăoăsarcin ădat .ă

209

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafora

Un supliment vizuo-verbal – „mintea bicamerală” Seă impuneă oă observa ieă ceă prive teă leg turaă dintreă vizuală iă verbal.ă Expresiaă vizual ă esteă oă conceptualizareă iă ună eventă senzorială motoriu.ă Eaă seă afl ă subă inciden aă uneiă recunoa teri de patern sau de obiectă(înăfunc ieădeădomeniulădeăinstan iere).ăCaăatareăexpresiaăesteăoăinstan ăaăconceptualiz riiăconexeădină domeniulăsemantic.ăExpresiaăvizual ăesteăini ialăasociat ăunuiăobiectădinălumeaănatural .ăDeăexempluăimaginea uneiăpisiciăesteăasociat ăprobabilisticăcuăobiectulăpisicaădinălumeaănatural .ăSeăpoateăspuneăc ăimagineaăpisiciiă este,ă pentruă mecanismulă deă recunoa tereă uman,ă ună felă deă pisic ă sauă oă pisic ă atipic .ă Prezen aă ulterioar ă aă imaginii – înă absen aă obiectului – evoc ă sistemulă descriptivă careă leă asociaz .ă Sistemul descriptiv este aici formatădinăevenimentulădeăuz,ăadic ăeventulăînăcareăoăexpresieăverbal ăoriăgrafic ăesteăasociat ăînăcontextulădeă uzăcuăobiectulădinălumeaănatural .ă Esteădeăremarcatăc ăoăschem comun ăleăcategorizeaz . Portretul cuiva – unei persoane umane familiare – esteăunăfelădeăinstan ăaăpersoaneiădinălumeaănatural . Înătimpă iăînăcontexteă repetateă deă uză elementulă expresivă esteă elagată (simplificat)ă pentruă aă deveniă doară oă form ă sanc ionat ă de categoriaăsemantic ădat .ăSchemaăcategorial ăareăunăcaracterăabstract,ădarăevoc ăunăsistemădescriptivăformată dinăsimul riă iăscripturiădeăcontexteădeăocuren .ăSuiteleădeăcataloageăoriăordon rileăsintagmaticeădeăelementeă pictogramatice pun în discurs o serie de paterneă sanc ionateă deă schemeă conceptualizanteă corespondente.ă Procesulă deă asociereă laă nivelulă expresieiă poateă fiă automatizat.ă Procesulă deă recunoa tereă iă evocare este automatizat.ăTreptatăexpresiaăvizual ăî iăpierdeăiconicitateaăastfelăîncâtătr s turile sale nu mai sunt izomorfe cu obiectulă iă prinăsimplificareă devineă ună simpluă semnă grafic.ă Oăserieădeă semneă graficeă reuniteă servescăaceea iă func ieăsemiotic astfelăîncâtăoăconceptualizareăautomatizat ăaăunuiălan ădeăsemne sauăoăsuit ădeăac iuniămotorii vocale permiteă recunoa tereaă iă evocareaă uneiă conceptualiz riă careă oă caracterizeaz .ă Dac ă ini ială rela iaă deă schematicitate este predominant ătreptatărela iaădeăco-ocuren ăîntr-unăsistemădescriptivădevineădominant .ăLa felăcaă iăobiecteleăaăc rorăocuren ăesteădeterminat ăprobabilisticăpentruăaăfiăcategorizateăîmpreun ăcaăoăscen ă sauăunăobiectăcorespondentădinălumeaănatural ăsemneleăgraficeăauăprobabilit iădeăco-ocuren ăpentruăaădeveniă inteligibile iă pentruă aă evocaă obiecteă iă sceneă dină lumeaă natural .ă Astfelă deă laă iconică iă vizuală laă verbală iă simbolic amodal se poate stabili un continuum. Dac ă oă liter ă ini ială poateă aveaă statutulă deă scen / conceptualizare – adic ă formeaz ă ună gestaltă ceă esteă asociată non-arbitrară cuă referentulă s uă – cu timpul ea se simplific ă prină schematizareă (devineă prină uză diagramatic)ă astfelă încâtă poateă intra,ă caă elementă componentă abstractă înă alteă conceptualiz ri.ă Acesteaă dină urm ă joac ă rolulă deă conceptualiz riă non-arbitrareăînă rela iaă cuă oă conceptualizareăsemantic .ăPutemăspuneăc ălaăunăpolăalăacestuiăcontinuuăseăafl ăexpresiileă(conceptualiz rile)ă autosimbolizante - deăgenulăinterjec iiloră- iălaăcel laltăcap tăseăg sescăexpresiileăasociateăunorăreprezent riă vagi,ăpu inădefinite sau extrem de etiolate, abstracte cum ar fi articolul definit (art. –aădinămas ă/ămasa).

Articolul lui Zwaan,ă„Embodimentăand Language Comprehension: ReframingătheăDiscussion‖ă(2014),ă puneă înă discu ieă pozi iaă simbolic ă (unități abstracte, amodale i arbitrare)ă iă pozi iaă corporalizat ă (unități concrete, multimodale, non-arbitrare încastrate în percepție, acțiune i emoție)ă fa ă deă limbaj.ă Elă remarc ă faptulă c ă avemă nevoieă deă abstractizare,ă dar,ă seă întreab ,ă trebuieă caă simbolurileă s ă fieă amodale iă arbitrare?ă Reprezent rileă deă tipă cuvântă potă fiă multimodaleă împlicândă reprezent riă vizuale,ă auditorii,ă tactileă iă motorii.ă Putem vorbi, scrie,ă tipografiaă iă auziă cuvinteă iară uniiă dintreă noiă leă potă iă sim i.ă Exist ă cuvinteă non-arbitrare asociateă deă referen iă cuă careă auă oă co-ocuren ă situa ional ă iară anumiteă cuvinteă abstracteă î iă ob ină ancorareaă corporal ăînăcontexteăemo ionale.ăCuvinteleăauăoăco-ocuren ăcuăobiecteleăreferent:ăagen i,ăobiecte,ăeventuriă iă leg turiădeăasociereăînăcuvinteă iăreferen iăseăstabilescăînămemorie.ăSistematicitateaăco-ocuren eiăcuvântului cu referentulă deriv ă dină paterneleă deă co-ocuren ă aleă entit iloră (230).ă Discursulă genereaz ă reprezent riă mentaleă 210

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

careăformeaz ăcontextulăenun uluiă iăpotăsuprascrieă(override)ăpaterneleădeăasociereădinălumeaănatural ă(231).ă Zwaan propune o clasificare aă formuleloră deă incluziuneă aă situa ieiă comunicativeă iă aă situa ieiă referen ialeă (despreă ceă esteă vorba:ă cadrulă spa io-temporal,ă agen ii,ă obiecteleă iă eventul). Elă aduceă înă discu ieă conectareaă produs ă întreă eventulă auditoră (cuvântulă vorbit)ă iă eventulă vizual.ă Oă nou ă experien ă vizual ă aă obiectuluiă modific ă reprezentareaă iă activeaz ă reprezentareaă cuvântuluiă iară ună nouă eventă articulatoră iă auditivă înt re teă leg turaădintreăreprezentareaăcuvântuluiă iăreprezentareaăvizual ăaăobiectuluiădinălumeaănatural .ăAstfel atunci cândăvedemăpeăcinevaămanipulândăobiectulăreprezent rileăsimboliceă iăvizualeăvorărezonaă iăvomăfaceăpredic iiă (232). Pentruă gramaticaă cognitiv ă „unit ileă lingvisticeă suntă paterneă schematizateă deă ac iune‖.ă Eleă potă fiă în eleseăcaăinstruc iuniăpentruăreceptor.ăAcesteaă inădeădirec ionareaăaten iei.ăDeăexemplu,ăcuvântulă„cot‖ăduceă laăinstruc iaădeăaăconceptualizaăbra ulă iădeăaăfocalizaăaten iaăasupraăp r iiăcareăseăîndoaieă – profilulăluiăbra .ă Utilizarea unui cuvând constituie o punere în act a instruc ieiă peă careă oă manifest ă (embodies) (Langacker 2009:155). Clasificareaă luiă Zwaană con ineă demonstrația (situa iaă deă comunicareă iă scenaă suntă co-ocurente,ă aiciă iă acum), instrucția (atunciăcând,ădeăexemplu,ăceremăcevaăcareănuăesteăimediatăînăzonaăvizual ), proiecția (atunci cândă proiect mă oă situa ieă viitoareă /ă trecut ă cuă ajutorulă cartografieriiă deă laă oă situa ieă actual :ă cumă vaă ar taă interiorul acestei case atunci când vom aduce mobila), deplasările (descriereaă înă nara iunile în care reprezent rileăcorporatizateăîmpartăscenaăcomunic riiăcuăreprezent rile simboliceăceăfunc ioneaz ăcaăelementeă substitutăpân ăcândăoăinforma ieădeătipăcorporalizatăpoateăs ăseăacumuleze înădiscurs)ă iăabstractizările (atunci când sunt utilizate conceptele abstracte ceă activeaz ă pu ineă reprezent riă ancorate,ă dară careă î iă potă dobândiă ancorareaă prină emo iiă iă poateă evocaă repreznt riă ancorateă cuă ajutorulă metaforei). Deă notată deasemeneaă c ă proiec iileăimplic ăimaginiămentaleăcareăpotăfiăconsiderateă„utiliz riăcon tienteăaleăsimbolurilor corporalizate‖ă (232).ă Reprezent rileă simboliceă iă celeă corporatizateă formeaz ă oă re eaă interactiv ă înă care,ă peă deă oă parte,ă elementele se constrâng reciproc i,ă peă deă alt ă parte,ă activitateaă seă deruleaz ă înă cascad ă deă laă reprezent rileă simbolice la cele corporalizate.ă Înă celeă dină urm ă Zwaan, referindu-seă laă în elegere,ă constat ă c ă exist ă reprezent riăsuperficialeăbazateăpeăalteăreprezent riădeătipăcuvânt.ă Filmul este un flux de stimuli multimodali afla iă predominantă laă mijloculă acestuiă continuuă înă careă conceptualizareaă expresieiă iă conceptualizareaă semantic ă suntă înă strânsă raportă deă constrângere.ă Filmulă îns ă evit ă conven ionalizareaă stereotipeloră sauă schemelorădeăconstruc ieăcinematografic .ăDesigurăc ,ămultimodal,ăfilmulăînglobeaz ădiscursulăaudiovizuală iă cel lingvistic în acest continuum. Într-oădirec ieăsimilar ăZwaanăpropuneăoăbidirec ionalitateădeăinfluen ăîntreă unăsistemădeăprocesareălingvisticăsimbolic ăaăcon inutuluiăconceptuală iăunăsistemădeăactiv riăsenzorialămotorii.ă Cele dou ăsistemeădeăreprezentare – simbolică iăsenzorialămotoriuă– seăinfluen eaz ăpeămodelulăunuiămecanismă deă„ambreiaj‖.ăDeăîndat ăceăunăcontextăsenzorialămotoriuăaăfostăacumulatăatunciăactivareaăseăpropag ăînăceleă dou ădirec ii,ădeălaăsistemulăsimbolicălaăcelăsenzorialămotoriuă i invers (Zwaan 2015:2). Înăaceast ăperspectiv ă teoretic ă exist ă oă modalitateă deă schematizareă simbolic ă realizat ă peă ună canală expresivă lingvistică (proprieă gramaticiiăcognitiveăaăluiăLangacker)ă i,ăparalel,ăoămodalitateădeăschematizareăînămemoriaădeălung ădurat ăaă situa iilorăreprezentateăsenzorialămotoriuă(sceneă iăeventuri).ăCeleădou ăsistemeădeăreprezentareăseăinfluen eaz ă reciproc deămanieraă„acord rii‖ăpeăcareăoămen ionaăJackăGallant.ăTotodat ăputem,ăcuătitluădeăipotez ,ăconsideraă c ăexist ăunăalătreilea nivelădeăreprezentareăsuficientădeăabstractăînăcareăelementeăcomuneăcelorădou ăsistemeădeă reprezentare se suprapun. Candida iă posibiliă potă fiă schemaă deă imagineă oriă schemeleă deă for ă dinamicitateă elaborateădeăgramaticaăcognitiv ăaăluiăLeonardăTalmyă(2000). Conceptualiz riăceăauălocădominantăpeăcanalulă expresivă voră determinaă activ riă probabilisticeă aleă contexteloră lingvisticeă deă ocuren ă (e.g.ă ceă anumeă areă maiă multeă anseă deă aă ap reaă sintagmatică dup ă ună nominal).ă Conceptualiz riă ceă seă dezvolt ă dominant la nivelul simul riloră deă reprezentareă senzorială motorieă voră determinaă probabilistică co-ocuren aă altoră elementeă dină modelulă deă situa ieă sauă deă event.ă Celeă dou ă sistemeă deă reprezentare,ă paralele,ă nuă suntă atâtă deă încapsulateă precum procesele bottom-up, dar totu i p streaz ă ună gradă deă independen ă ceă leă împiedic ă o fuzionare integral .ă Eleă voră p straăună felă deăinterac iuneă dialogic ă deă tipă ambreiajăînă careă fiecare,ă laă rândulă s u,ă poateă modulaă/ăacordaăgradulă iălimiteleădeăactivareăaleăsistemuluiădeăreprezentareăconcurent. Caăs ăfimămaiăexplici iă o serie de scheme abstracte – deăgenulăschemelorădeăimagineămen ionateă - vor fi clonate atât în sistemul de reprezentareă simbolic ă câtă iă înă celă deă simulare.ă Celeă dou ă sistemeă deă reprezentareă nuă suntă produseleă unoră 211

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

scheme unice comune i,ăde iăsimilare,ăeleăseăvorăg siăseparat înscriseăînăre eleleăneuronaleăaleăfiec ruiăsistemă de reprezentare particular. Metaforică eleă potă fiă reprezentateă caă dou ă înc periă careă comunic ă înă interiorulă aceluia iăimobil;ăoăform ădeă„minteăbicameral ‖ 113 . Zwaanăvorbe teădeăoăîmp r ireăpoten ial ăaămunciiăîntreă reprezent rileăsimboliceă iăceleăancorateăînăexperien .ăReprezent rileăsimboliceăpotăfunc ionaăcaăunăsubstituentă sauăunăindicatorăînămemoriaădeălucruăceăapar ineăuneiăre eleădeăasocia iiăsemanticeăcareăvorăfiă„încarnate‖ăcuă reprezent riăsenzorialămotoriiădeăîndat ăce un context suficient se va fi acumulat (4). În acest model conceptele abstracteăpotăfiăutilizateăînădiscursădeăoămanier ăcataforică (trimităc treăcevaăînăviitor)ă iădezangajeaz sistemul senzorialămotoriuădeăreprezentareăpentruăaăpreg tiăterenulăpentruă„umplerea‖ăcuăoăinforma ieăsenzorialămotorieă viitoareă înă discursă ceă vaă formaă oă instan iereă aă conceptului.ă Deasemeneaă conceptulă abstractă poateă fiă utilizată anaforic, ca un rezumat sinteticăfinal,ă iăareăcaăefectăasociereaăreprezent riiăsenzorialămotoriiădejaăformateădeă discursăcuăoărepreprezentareăsimbolic ăceăfunc ioneaz ăcaăunăindicatoră(pointer)ăînămemorieă(5).

Sistemul descriptiv în Alphaville (Jean-Luc Godard, 1965) Oă scurt ă scen ă dină Alphaville (Jean-Lucă Godard,ă 1965)ă aduceă înă aceea iă diegez ă maiă multeă sistemeă descriptive. Protagonistul,ă Lemmyă Caution,ă ună agentă secretă american,ă caut ă subă acoperireaă deă jurnalistă oă persoan ădisp rut ăînăAlphavilleăcuăajutorulăc reiaăs ăpoat ăeliberaăora ulădeăunăconduc torătiranic.ăÎntr-oăscen ă elăajungeălaăpiscinaăunuiăhotelăundeăvaăputeaăg siăoăpist .ăAiciăareălocăunădialogăînăfa aăunuiăspectator de balet sportivăînăpiscin ăalternatăcuăexecu iaăunorărevolu ionariăînăacela iăloc.ă Oăprim ălinieădescriptiv ă a scenei în careăevolueaz ăpersonajulăesteăconstruit ăînăjurulădecoruluiădeă/hotel/ (punereaăînăscen ăaăculoarelor,ăliftuluiă iă piscineiăunuiăhotel).ăOăaădouaăesteăelaborat ăpeăparadigmaă/puterii/ (prezen aăunorămilitariă iăaăreprezentan iloră puteriiăînăuniform ă iăînăcostumeleănegre de politicieni). Iar o a treia esteădefinit ăcaă/jurnalismul/.ăPutem opera diverseăschimb riădeă nivel metonimicăsauădeăfocalizareăschematic ăăpentruăaăîn elegeăsecven aă iăarticul rileă dintre cele trei sisteme descriptive. Putereaăesteăprofilat ăcuăajutorulăunorăpersonajeăînăuniform ă(civil ă iămilitar )ă iăaăuneiăopozi iiădintreă protagoni tiă revolu ionariă iă contraă revolu ionari.ă ă Sistemulă descriptivă ală execu ieiă revolu ionarilor are loc în decorulă hoteluluiă iă ală baletuluiă spectaculară – sportiv. Baletul spectacular sportiv se înscrie ca metonim al puteriiă iă ală spectacularuluiă mediaă represiv de iă esteă coincidentă cuă sistemulă descriptivă ală /hotelului/ă ←ă /divertismentului/. Totodat ă protagonistulă seă insereaz ă înă sistemulă descriptivă ală puteriiă caă spionă iă genereaz ă schemaă narativ ă aă intrigiiă poli istă detectivistice.ă Înă celeă dină urm ă protagonistul – ca reporter fotograf ce ia instantanee ale scenei - iăspectacularulăbaletuluiăacvaticădauăna tereăunuiăalăpatrulea sistem descriptiv: cel al /reprezent rii/ deătipăfotografieăsauăcinema.ăOpozi iaăareălocăîntreăfotografiaădeăpres ă(proletar ă iăminimalist ă înă mijloace)ă iă spectacolulă asociată luxuluiă (hotelulă iă genulă deă produc ieă cinematografic ă hollywoodian ).ă Protagonistul este un metonim al cameramanului ori al regizorului cineast autor iar spectacolul baletului reprezint ăunăgenămediaădeătipămusic-hall Hollywood, un cinematograf asociat puterii corporatiste represiv anti revolu ionare. Scenaă seă traduceă astfelă metaforică caă discursă despreă rela iaă dintreă Putereă (cuă derivatulă s uă mediaticoă spectaculară deă genă Hollywood)ă iă Artistă (reprezentată caă ună spionăsauă ună reporteră revolu ionară subă acoperireăceăurm re teădestabilizareaăsistemului). Putereaăesteăprofilat ăcaăunăamalgamăceăreune teăelementeă dină sistemeleă descriptiveă corelate:ă /jurnalismul/,ă /spectacolulă media/,ă /ac iuneaă contra-revolu ionar /.ă 113

Cartea lui Julian Jaynes, The Origin of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind se azează pe ipoteza e iste ței a două siste e de ep eze ta e lo alizate, g osso odo, î ele două a ii o ti ale ajo e: ea stâ gă dedi ată utiliză ii li g isti e și ea d eaptă dedi ată u o fe o e e asi ilate izualului. O se ația ajo ă a lui Ja es ți e de ideea ă a ia d eaptă poate p o esa sti uli și poate afe tua a țiu i se zo ial oto ii, da u poate e aliza o știe t ezultatele p o esului. Desigu î a u ite azu i p odusele a estei p o esă i se pot a ifesta a e p esii e ale diso iate de e t ul de e pe ie ță o știe tă esi țit a e t ul de ide titate al eului. A păst at di a eastă iziu e doa ideea lo ă ii a două siste e de ep eze ta e e p odu s he e si ila e a st a te da lo alizate î două a ii o ti ale dife ite și eaflate su u u i „ e t u de o a dă .

212

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

Conglomeratulă esteă spa iulă surs ă pentruă metaforaă ceă reprezint ă puterea.ă Alegereaă iă profilareaă explicit ă aă protagonistuluiă neă permiteă s ă citimă metaforică iă parametriiă semanticiă aiă personajului,ă Lemmy,ă careă vaă reprezentaăcondi iaăsauăstatutulă/artistului/ăînăraporturileăsaleăcuă/puterea/.ă Sistemulădescriptivăcon ine,ăpeălâng ăobiecte,ă iăoăserieădeăac iuniădatăfiindăc ăesteăstructuratăsubăoăform ă conceptual ăcorelat ăcuăceaălingvistic ă(con ineăelementeănominaleă iăelementeădeăproces).ăPersonajulăastfelăareă ună interviuă cuă direc iaă hotelului,ă faceă ună reportajă (faceă fotografii)ă iă areă oă întrevedere – dialog cu un reprezentant al puterii. Sistemulă descriptivă esteă oă matriceă deă domeniiă semantice.ă Caă atareă elă areă oă structur ă intern ă deă genulă structur riiăsemanticeădescriseădeăGramaticaăCognitiv .ăEl esteăpopulatăcuăoăserieădeăentit iăobiectualeă iăcuă procese.ă Proceseleă definescă atâtă timpulă concepută (rela iileă secven ialeă dintreă elementeleă interneă matriceiă conceptuale)ă câtă iă timpulă deă concep ieă (manieraă deă aă procesaă serială elementeleă componente).ă Eaă comport ă deasemeneaă ună construală careă indic ă punctulă deă accesă înă aceast ă re eaă deă noduriă conceptualeă 114 . Sistemul descriptivăesteăindicatăsauădeclan atădeăc treăoăstructur ăexpresiv ădat ăcareăimpuneă iăunăconstrualăparticular.ă Indiciiăfigurativiăsauădiegeticiăsuntăreconfigura iăînăfunc ieădeăpunctulădeăaccesăprovocatădeăimagineăc treăună sistemădescriptivăsauăaltul.ăProtagonistulăspionăinduceăschemaănarativ ădetectivistic ă iăceaăaăopozi ieiăîntreăună elementă disturbantă iă oăstructur ă deă putere.ă Ună metonimă permite,ă caă punctădeă acces,ă accesulă c treă ună sistemă descriptivăcare,ălaărândulăs u,ăserve teăcaăspa iuăsurs ăpentruăoărela ieămetaforic ăintra-textual ăcuăunăaltăspa iuă descriptivă coexistent.ă Elementeă dină spa iulă /putere/ sunt cartografiate pe domeniul /spectacular/ iă peă celă ală /hotelului de lux/. Gesturile personajeloră iăpozi iaălorăînădecoră(execu ia,ăfotografiatul,ăschimbulădeăpriviriă iă confrunt rileă corporaleă dintreă personajeă deă tipă antagonistică sauă deă congruen -complicitate)ă imprim ă oă structur ădeăac iuneă(oăschem ănarativ )ă iăoăcorela ionareăaăelementelorăcareăapar inăuneiăstructuriădeăagen iă iă ac iuni.ăTreptatăunit iăsimboliceăabstracteăsuntăcreateăprinăe afodarea construc iilorăconceptualeădeăasociereăînă interiorulăsistemelorădescriptiveă iăprinăcorela iileădeăcategorizareăceăsus inăopera iiămetonimiceă iămetaforice. [min. 40:00] (27 planuri)

01

03

02a

04

02b

05

02c

06a

114

Ba salou e țio ează u e pe i e t î a e două f aze / Pasă ea stă li iștită pe o a u ă și / Pasă ea z oa ă li iștită pe e a ti ează ai apid o si ula e e tală o o eptualiza e o figu ată de o a ie ă g afi o espo de tă. Adi ă i agi ea o ie tului a e o fo ă a e se pot i ește u fo a o ie tului i pli at î f aza e ală: / o pasă e e ti al așezată u a ipile pliate dea lu gul o pului s / o pasă e o izo tal pozițio ată u a ipile des hise Ba salou, o fe i ța ideo , https . outu e. o at h =jdzI FN j

213

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

etafo a

06b

06c

07a

07b

08

09a

09b

10

11

12

13a

13b

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

214

Capitolul 8 - “iste ul des ipti , e e tul și

26

etafo a

27

215

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Capitolul 9 - Ancorarea (grounding) i conceptualizatorii Ancorarea Ancorarea esteă definit ă caă oă indica ieă gramaticalizat ă proiectat ă asupraă rela ieiă dintreă ună elementă profilată iăsitua iaădeăvorbire,ădeăproducereăaăexpresiei, precumă iăoăinforma ieăreferitoareălaăstatutul epistemic al unuiălucruăsauăprocesăfa ăactulădeăvorbireă iăparticipan iiălaăelă(Langackeră2009:34ăsq;ă86;ă119).ăRela iaădeă ancorare esteădefinit ăînăfunc ieădeăoăserieădeăno iuniăepistemice:ătimpul,ărealitateaă iăidentificarea.ăLangackeră descrie demonstrativul (acesta/acela )ăcaăindividualiz ndăunăreferentăparticularăînăsitua iaădiscursiv ăimediat ă ceăareăunăcon inutăconceptualădeătipulăindic riiămentaleă(a kind of mental pointing ) (2009:120). Deasemenea esteădeăre inutăc ă„subăoădefini ieăextins ăorice structur ăînăcareăterenulăareămaiămultădecâtăoăprezen ăminimal ă poateăfiăconsideratăaăaveaăoăfunc ieădeăancorare‖ă(Langackeră2008:262). Deă exempluă articoleleă definiteă iă indefiniteă suntă elementeă deă ancorareă ( o casă sau casa /vs/ casă, neancorat). În aceste exemple o - iă–a sunt articole careăauăunăcon inutăsemanticădefinităschematicăceăindic ă faptulăc ăunăvorbitoră iăunăascult torăî iădirec ioneaz ăaten iaăc treăoăaceea iăentitateăfocalizat ,ăcaracterizat ă schematic ca un lucru (2009:37).ăÎnăconstruc iaăglobal ă(higher level construction)ăacestălucruăfunc ioneaz ăcaă un e-site. Deasemenea demonstrativele de genul acesta /vs/ acela func ioneaz ăpeăoăax ăproximală/vs/ădistal.ă Ancorareaăpoateăfiăîn eleas ăcaăpresupunândăoăreferin ămental ăcoordonat ă(articolulăhot rât)ăsauăcaăstabilindă aceast ăcoordonareă(demonstrativele)ă(2009:87) Elementeleădeăancorareăseă„refer ălaăfa eteăaleăterenuluiădeăoămanier ăgeneralizat i.e. ca roluri într-un scenariu de act de vorbire‖(2009:155).ăUnit ileălingvisticeă„invoc ăterenulă iăfa eteleăsaleăvariateăschematic,ă caăentit iăvirtuale (Langacker 1992d) sau ca roluri (Fauconnier 1985) prin generalizarea unei serii deschise de instan eăparticulare.ăOăinstan ăactual ădeăuzăconstituieăoăpunere în act a scenariului de act de vorbire în care interlocutoriiă iă alteă fa eteă aleă terenuluiă suntă identificate cuă rolurileă dină scenariu.ă Astfelă chiară iă elementele deictice auă oă semnifica ieă conceptuală abstract ă independent ă deă utiliz rileă particulare.ă Eleă auă atâtă ună rolă semanticăcâtă iăpragmatic,ăcelădeăalădoileaăreie indădinăidentificareaăunorăentit iăparticulareăatunciăcândăesteă pus în act.‖ă (2009:155).ă Terenulă func ioneaz ă caă ună punctă deă referin ă iă permiteă accesulă mentală laă indiviziă particulari (Langacker 2008:266).

Performativul În performativ de exemplul terenulă cap t ă oă preganan ă esen ial ă defini iei.ă Înă acest tip de acte de vorbire „evenimentulăprofilatăesteăînăintegralitateăidentificatăcuăactulădeăvorbire‖ă(Langacker 2009:157)

216

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

(vă2009:figă6.3ă(d)ăp.157)ă( iăLangackeră2008:470ăfig.13.4) Inăactulădeăaăordonaăinterac iuneaăvorbitor-ascult torădinăterenulădeăancorareădevineăeaăîns iăoăinstan ăaă ordon riiă iăactulădeăvorbireăesteăidentificatăcuăevenimentulăprofilatăpeăscen ăiarăinterlocutoriiăcuăparticipan iiă s iă (Langackeră 2008:469)ă (Langackeră 2008:467ă /ă 478ă – 469/480). Ordonareaă conceptual ă aă elementeloră sub forma aranjamentului de vizionare poateă daă seamaă deă modulă deă în elegereă aă unoră acteă deă vorbire.ă Metaforaă „scenei‖ă poateă daă oă lumin ă asupraă acestuiă mecanismă (veziă Ungereră 2006:200ă sq).ă Expresiileă constativeă orienteaz ăaten iaăc treă„participan ii‖ădeă„peăscen ‖ă cuămaxim ăobiectivitateă iălas ă„spectatorii‖ăînăfundalulă arieiă deă con tiin ă cuă maxim ă subiectivitate.ă Normaă esteă ceaă aă relat riiă laă persoanaă aă treia.ă Aranjamentulă deă vizionare al scenei poate fi orientat egocentric iă nuă eventulă esteă explicită focalizată ciă rea iaă dintreă vorbitor/ascult toră (spectatorii)ă esteă explicit ă iă exprimat ă cuă ajutorulă deicticeloră deă genulă persoaneiă I.ă Alteă deictice de genul acum iă aici sau asta exprim ă referin aă laă pozi iaă deă vizionareă aă vorbitorului. Actele de vorbireăpragmaticeădeăgenulăaser iilorăoriăordinelorăpotăfiăexplicateăînătermeniiăorient riiăaten ieiădeălaăscen ălaă spectator. Rela iaădintreăeventulăpeăscen ă iăspectatorulăoffscen ă(vorbitorul/ascult torul)ăreprezint ăoăinstan ăaă rela ieiădintreăfigur ă iăfundal. Terenul de ancorare alăuneiăexpresiiăreprezint ăastfelăloculădeăvizionareădinăcareă spectatorulă(vorbitorul/ascult torul)ăconceptualizeaz ăcon inutulăevocatădeăunănominalăsauăoăpropozi ieă(clauz )ă (Langacker 1991: 498 apud Ungerer 2006: 201). Terenul de ancorare este format nu numai din localizarea spa ial ă iătemporal ăciă iădintr-o conceptualizare a psihologiei modului în care actul de vorbire va avea succes. Rela iaă dintreă scen ă i terenulă deă ancorareă seă poateă desf uraă peă axeleă parametriloră timpului,ă modului,ă determin rlorănominaleă iăaăpronumelorăindefinite.ăÎnăperformativulăcinematografic,ăcumăarăfiăcelărealizatăcuă ajutorul privirii la camera de filmat, actul de comunicare implicit (maxim subiectiv în fundal) evocat de indicii cinematograficiădeăorientareăaăaten ieiă(veziăcapitolulă Construalul la Noel Carroll)ăesteăadusăpeăscen ăexplicit (maximăobiectivăcaăfigur ).ăDarătotodat ăprivireaălaăcamer ăsitueaz ăterenulădeăancorareăextrafic ionalăînăcareă seă desf oar ă schimbulă actuluiă deă vorbireă cinematografică înă careă esteă situată spectatorulă – paradoxal – în interiorulăterenuluiădeăancorareăalăfic iuniiăreprezentate.ăAltfelăspusăareălocăoăviolareăaărestric ieiăde container a parti ieiă deătipă spa iuă mentalăceă define teă diferen aădintreă ună actă conversa ională/ă deă vorbireăintraă fic ională iă unulă extraă fic ional.ă Derutaă constatat ă deă spectatoră esteă consecin aă acesteiă viol riă aă diferen eiă deă nivelă deă ancorare epistemic ăaăeventuluiăreprezentat.ăăă

Fi țiu ea Fic ionalitatea seămanifest ăatunciăcândăscenariul deăafirma ieă(deăexemplu)ăesteăinclusăîntr-un scenariu maiă elaborată careă treceă pesteă specific rileă primului.ă Deă exempluă oă afirma ieă poateă fiă f cut ă cuă oă inten ieă ironic :ă„Bush este cinstit, informat, înțelept i inteligent. i eu sunt regina Irakului‖.ăAceast ăfraz ăpoate fi analizat ăcaăfiindăoăafirma ieăfictiv ,ăadic ăunaăcareăesteăinterpretat ăîntr-un context mai larg în care vorbitorul doar pretindeăc ăpuneăînăactăscenariulădeăafirma ieă(Langackeră2009 :159). 217

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii Înăgramaticaăcognitiv ăoăinstan ăaăunuiătipăpoateăfiăactual ăsauăvirtual ă(fic ional ).ăOăinstan ăvirtual esteăunaăcareăesteă„conjurat ‖ă(imaginat )ăpentruăunăanumităscopă iăcareănuăareăniciăunăstatusăînăafaraăspa iuluiă mentalăconstruităpentruăacestăscop.ăDistinc iaăactual/ăvirtuală ineădeătipulădeăspa iuămentalăocupatădeăreferentulă nominală iănuăesteăechivalent ăcuăopozi iaădefinită/ăindefinită(hot râtă/vs/ănehot rât) (Langacker 2009:93-4). a. Evelyn hopes to invent a perpetual motion machine . / Evelyn speră să inventeze o ma ină de mi care perpetuă. b. Whenever we have a party, a guest breaks a glass. / De câte ori avem o petrecere, un invitat sparge un pahar. c. We don’t have a dog. / Nu avem un câine. d. If you buy a diamond ring , you should insure it. / Dacă vei cumpăra un inel, ar trebui să-l asiguri. e. A kitten is born with blue eyes. / O pisică se na te cu ochii alba tri. A aăcumăa fost indicat de Fauconnier (1985) un referent specific (i.e. actual) este construit ca existând în actualitate,ănuăînăspa iulămentalăcareăreprezint ădorin aăsubiectuluiăiarăunăreferentănon-specific (i.e. virtual) este construităcaăexistândănumaiăînăspa iulădorin eiă iăcareănuăcorespundeăniciăunuiăindividăactual.ăElăesteă„conjurat‖ă doarăpentruăaăcaracterizaăaceaădorin .ăTotu iăoăinstan ăaăacestuiătipăesteăstabilit ăcaăunăreferentădiscursiv (6) a. He wants to marry a Norwegian. She is tall and blonde./ El vrea să se căsătorească cu o norvegiană. Ea este înaltă i blondă. [specific/actual] b. He wants to marry a Norwegian. She has to be tall and blonde. / El vrea să se căsătorească cu o norvegiană. Ea trebuie să fie înaltă i blondă. [non-specific/virtual] Convers un nominal definit (articulată hot rât)ă poateă desemnaă oă entitateă virtual .ă Ună exempluă esteă oă descriere de rol ca în exemplul 7 de mai jos.ă Referen iiă nominaleloră subliniateă nuă suntă indiviziă actuali,ă ciă instan eăvirtualeăaleătipurilorăloră(engine, winner, president) identificate prin rolul lor într-un scenariu sau un modelăcognitivăidealizat.ăRolulăpoateăfiăinstan iatădeăunăindividăactualăsauădeăc treădiferi iăindiviziăînămomenteă diferite,ădarărolulăperăseăesteădoarăoăinstan ăimaginat ăaătipuluiăceăexist ădoarăînăspa iulămentalăceăreprezint ă scenariul sau modelul (94-95). (7) a. The most important consideration in buying a car is the engine. / Cel mai important factor în achiziția unui automobil este motorul. b. The winner will receive a very nice trophy. / Câ tigătorul va primi un trofeu. c. In this corporation, the president keeps getting younger. / În această corporație pre edintele întinere te pe zi ce trece. Deasemenea Langacker înăcapitolulădedicatăfic iunii (2008:271)ămaiămen ioneaz ăcazurileă deă„instan ă virtual ăaăunuiătip‖ă(tigrul din tigrul este o felină) (526)ă iădeă„instan ăreprezentativ ăaăunuiătip‖ă(clientul din astăzi de dimineață de trei ori un client a cumpărat un piton) (526- 527) i conceptualizatorul invocat de un elementădeăancorareă(524).ăOăentitateăesteăfictiv ăatâtaăvremeăcâtăesteăconsiderat ăindependentădeăuzulăs u.ăOă unitateă lingvistic ă dat ă esteă „dezangajat ‖ă deă contextulă deă uză iă deă experien . Semnfica iaă saă esteă virtual ă atunciăcândăesteăluat ăînăconsiderare independentăfa ădeăuz.ăPronumeleă eu iă tu,ăcaăunit iăconven ionale,ăfacă referin ălaăvorbitoră iăascult torădeăoămanier ăabstract ,ăgeneralizat .ăNumaiăînăcazulăuneiăutiliz riăactualăînă contextă facă referin ă laă ună vorbitoră iă ascult toră actual.ă Acela iă lucruă areă locă înă cazulă scenariuluiă deă actă deă vorbire, conceptualizatorului invocată deă elementeleă deă ancorareă iă predicateleă deă atitudineă propozi ional ă (525). Entitateaăprofilat ădeăunănumeălexicalăsauădeăunăverbăesteădoarăunătipădeălucruăsauăprocesă i,ăcaătip,ăesteă virtual .ăNumaiăancorat ăentitateaăprofilat ăesteăconceput ăcaăoăinstan ăaătipuluiăs uă iănumaiăînăcontextulăunuiă eventăparticularădeăuzăinstan aăpoateăfiăidentificat ăcuăunăindivididăactualădinălumeaănatural ă(525)

218

Capitolul 9 - Ancorarea (grou di g și o eptualizato ii

Ciclul de control ‖Ciclul de control (Langackeră2002c)ăareăformaădeăbaz ăschi at ăînăFiguraă5.5.ăÎnăfazaăini ial ădeăbaz ă un actor (A) (conceput într-unăsensălargăalătermenului)ăcontroleaz ăoămul imeădeăentit iă(cercurileămici)ăcare, colectiv, deăoămanier ăstaticărelaxatăconstituieăceeaăceăseănume teădominionulăs uă(D).ăInăfazaăurm toareăoă int ă (T)ăintr ăînăcâmpulăsauăariaădeăinterac iuneăpoten ial ă(F)ăaăactorului.ăAcestălucruăcreeaz ăoăstareădeătensiuneă pentruăc ăactorulătrebuieăs ăinterac ionezeăcuă intaădeăoămanier ăoarecare.ăModulătipicădeăaăseăocupaădeă int ă este de a o aduce într-un fel sau altul sub controlul actorului,ăadic ădeăaăexercitaăoăfor ă(s geataădubl )ăcareăareă caărezultatăincludereaă inteiăînădominionul actorului.ăRezultatulăacesteiăac iuniăesteăoăsitua ieămodificat ăcareă esteădinănouăstatic ă(oăstareădeărelaxare)‖ă(Langackeră2009 :130; 152). Înăgramaticaăcognitiv ăciclulădeăcontrolă esteă oă schem fundamental ă (inerentă semantic )ă cuă ajutorulă c reiaă alteă construc iiă deă semnifica ieă seă potă construi.ăEaăesteăsimilar ,ădeăexemplu,ăcuăceaădeăcontainerăsauăconceptualizareaăschematic ăaămodeuluiă„bileiă deăbiliard‖ăînăcareăunăobiectăî iătransfer ăfor aăunuiăaltăobiect 115 . Ciclul de control epistemic reprezint ă manifestareaă acesteiă schemeă înă domeniulă informa iei.ă Eaă se actualizeaz ăprinădiferiteămanifest riălingvistice.ăMaiăîntâi ciclul de conrol apare în ceea ce sunt numite în mod tradi ională „predicateă deă atitudineă propozi ional ‖.ă Înă acesteă cazuriă pozi iaă epistemic ă aă conceptualizatoruluiă fa ă deă oă propozi ieă esteă pus ă peă scen ă iă profilat .ă Procesulă astfelă definită poateă fiă ancorată pentruă aă formaă oă fraz ă(careăconstituieăoăpropozi ieădeăunănivelăsuperior).ăAsemeneaăpredicateă inădeădiferiteăfazeăaleăcicluluiădeă controlădinăcareădou ăsunt esen iale: fazaăpoten ial ă iăfazaărezultant .ăVerbulăaăsuspecta,ăaăb nuiă(to suspect), deăexemplu,ăprofileaz ăstareaădeătensiuneăînăcareăconceptualizatorulăînclin ăînăaăacceptaăpropozi iaăînăconcep iaă saă deă realitate,ă dară nuă aă luată înc ă actuală aceast ă ac iune.ă Prină contrast,ă aă tiă ( to know) profileaz ă stareaă deă relaxareărezultant ădinăaceast ăac iune;ăsitua iaăstabil ăînăcareăpropozi iaăesteăoăparteăstabilit ăaăconcep ieiădeă realitate (2009:161) Deasemenea ciclul de control epistemic este manifest în anumite scenarii de acte de vorbire. Implicit, de exemplu, scenariulă deă afirma ieă implic ă faptulă c ă vorbitorulă accept ă oă propozi ieă caă fiindă parteă dină realitate.ă Aceast ărela ieăr mâneăoffstageă iăneprofilat ,ăparteădinăsubstratulăconceptualăcareăfundamenteaz ăinterpretarea elementeloră explicite.ă Dac ă facă afirma iaă c ă „Alice a prins un oarece‖ă euă propună faptul c ă propozi iaă exprimat ă deă frazaă finit ă apar ineă concep ieiă meleă aă realit iiă elaborate.ă Înă ceeaă ce-lă prive teă peă vorbitoră scenariulădeăafirma ieăimplic ăfazaăde rezultat a ciclului de control (161).ăOăafirma ieăintroduceăoăpropozi ieăînă ariaădeăaten ieăaăascult toruluiăundeăvaăfiătratat ădeăoăoarecareămanier .ăÎnăacesteăcondi ii vorbitorul poate avea inten iaăcaăafirma iaăs ăinduc ăac iuneaădeăaăacceptaăpropozi iaăînăconcep iaădeărealitateăaăascult toruluiă(161).ă

115

“e poate spu e ă a eastă s he ă este i sta țiată de s he a a ațiu ii, de se e ța de a țiu i și e e tu i e o stituie o isto ie, o a ațiu e. a eastă s he ă p esupu e o sta e i ițială de ela a e, o dis upție u ată de o te siu e și de o a țiu e epa ato ie a e a ezulta, î fi al, î t -o sta e de ela a e și de e hili u odifi ată.

219

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Ciclulă deă controlă esteă ună modelă cognitivă aplicabilă laă oă serieă larg ă deă experien eă umane:ă fizice,ă perceptuale,ă mentaleă iă sociale.ă Deă exempluă dină punctă deă vedereă perceptuală aă auziă sauă aă vedeaă cevaă este o chestiuneădeăaăaduceăsubăunăcontrolăperceptual.ăMental,ăspuneăLangacker,ăformul mă iăevalu măpropozi iiă i,ă înăparte,ăleăaccept măcaăparteăaădominionuluiăceăcuprindeăviziuneaănoastr ăasupraărealit iiă(131). Langackeră seă ocup ă deă predicateleă ceă privesc achizi iaă cuno tin eloră propozi ionale.ă Laă acestă nivelă actorul este un conceptualizator, inta esteă oă propozi ieă iară dominionulă esteă viziuneaă asupraă realit iiă aă conceptualizatorului (dominionul epistemic) (131). El { tie / crede / gânde te / realizează / acceptă / e sigur / e convins} că Bush este un pacifist. He {knows / believes / thinks / realizes / accepts / is sure / is certain / is convinced} that Bush is a pacifist. „Ariaăimediat ăaăcon tiin eiăesteăîntr-adev răunăfelădeăpunctădeăpornireă iăunăpunctădeăaccesăpentruă în elegereaă aă ceeaă seă manifest ă înă interiorulă s u.ă Codificareaă saă caă subiectulă gramaticală – punctul de pornireă pentruă în elegereaă procesuluiă propozi ională – seă conformeaz ă astfel unei strategii generale de prezentareă lingvistic ă observabil ă laă nivelulă multoră altoră fenomene:ă ceaă deă aă porniă cuă cevaă mareă sauă atotcuprinz toră iăaăapoiădeăaăfaceăună„zoom‖ălaăcevaămaiămicăcon inutăînăprimul.ăConstruc iileădecoră – subiectăa aăcumăsuntăilustrateăînă(9)ăreprezint ăunăexemplu.ăAltele,ădeădiferiteăfeluri,ăsuntăexemplificateă înă(41):ăinversiuneaălocativ ,ălocativeăîmbricate,ăcitateăbibliceă iăcompuseăparte-întreg.‖ă(141)ă116 (9) a. In the driveway sat a brand new luxury car. b. He’s staying in La Jolla, at La Valencia Hotel, on the sixth floor, in room 619. c. the book of Job, chapter 28, verse 17 d. fingernail, door handle, tire tread, tree root, jar lid, table leg, mountain top (vădeasemeneaă iăLangackeră2008:481/470ă Ciclul de control se poate manifesta în cazul interpel riiă laă camer .ă Ună exempluă putemă g siă într-un film ca La Commune (Paris, 1971) (PeterăWatkins,ă2000ăt:1:50:00ăsq)ăînăcareăpersonajulădinăfilmăinterpeleaz ă 116

„The i ediate s ope of a a e ess is i deed a ki d of sta ti g poi t a d poi t of a ess fo app ehe di g hat is manifested within it. Coding it as the grammatical subject – starting point for apprehending the clausal process – thus conforms to a general strategy of linguistic presentation observed in many other phenomena: that of starting with so ethi g la ge o i lusi e, the zoo i g i to so ethi g s alle o tai ed i it. “etti g-subject constructions, illustrated in (9), are one case. A few others, of diverse sorts, are exemplified in (41): locative inversion, nested locatives, biblical citations, and whole-pa t o pou ds.

220

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizatorii direct spectatorul. Spectatorulă nuă poateă introduceă ună dialogă mutuală adaptativ,ă dară poateă concepeă oă reflec ieă asupraă mesajuluiă sauă concep ieiă deă realitateă transmis ă cuă ajutorulă personajului.ă Interpelarea spectatorului reprezint ăoăvariant ădeămanifestareăaăcicluluiăcontrolăînăcareăpersonajulădinăocuren aăfic ional ,ădiegeza,ăaduceă la acela i nivelăepistemicăspectatorulăaflatăînăafaraădiegezeiă iăînăafaraădiscursuluiăartefact,ăfilmulăînsu i, deci situat într-un alt dominion epistemic. Salaă deă judecat ă areă oă similar ă punereă înă scen ă aă acteloră deă vorbire.ă Interpel rileăîntreăacuzatoră iăacuzatăsuntăinterzise,ădarăto iăseăadreseaz ăuneiăter eăpersoane:ăjudec torul.ă

Nivele fu țio ale – conceptualizatorii Ancorarea virtuală Terenulăancor rii indic ă„evenimentulădeăvorbire,ăparticipan iiă(vorbitorulă iăascult torul),ăinterac iuneaă loră iăcircumstan eleăimediateă(timpulă iăloculăvorbirii)‖ă(Langackeră2009:234;ăLangackeră2008:270/259). „Oă ocuren este ceva care are loc: unăeventăsauăoăsitua ie.ăOăpropozi ieăeăformat ădintr-oăocuren ă iăoăevaluareăaă statutuluiăs uăepistemic.ăAstfelăeaăinvoc ăunăconceptualizator careăîn elegeăocuren aă iăfaceăevaluarea.ăDatorit ă acestuiă strată adi ională oă propozi ieă eă maiă complex ă iă maiă abstract ă decâtă ocuren aă peă careă seă bazeaz ă (Langacker 2008:441). Ancorareaă virtual . Ancorareaă propozi ieiă presupuneă în elegerea,ă dară iă adoptareaă uneiă pozi iiă epistemice (real vs ireal; imediat vs non-imediat) (Langacker 2009: 265-272).ăUnăconceptualizatorăcareăadopt ă oăatitudineăepistemic ăfa ădeăunăevent sauăoăsitua ieăconstituieăunăeventăsauăoăsitua ieălaăunănivelăsuperiorădeă organizareă (265).ă Situa iaă unuiă conceptualizatoră careă adopt ă oă pozi ieă epistemic ă fa de un proces poate func ionaăcaăunăobiectăalăconcep ieiăfa ădeăcareăoăatitudineăepistemic ăpoateăfiăadoptat ă iăa aămaiădeparte.ăOă expresieăpoateăprezentaăoăpropozi ieăcareăesteăcandidatăpentruăaăfiăîncorporat ăîntr-oăviziuneăasupraărealit ii.ă Ea este o entitateă virtual ă caă obiectă ală contempla ieiă (266).ă Entit iă virtuale sau fictive suntă evocateă f r ă caă vorbitorulăs ăaduc ăunăangajamentăasupraăvalidit iiăsauărealit iiăpropozi ieiăexprimateă(266) Poate că vor termina proiectul la timp. Oă clauz ă finit ,ă oă expresieă aduceă cuă ajutorulă elementeloră deă ancorareă ună statusă epistemică situa ieiă profilateăfa ădeăunăconceptualizatoră iăoăconcep ieădeărealitateă iădefine teăastfelăoăpropozi ie. Darăeaăevoc ă Conceptualizatorul iădominionulăs uăepistemicăcaăentit iăvirtualeănuănecesarăidentificateăcuăvorbitorulăactuală iăcuăconcep iaăsaădeărealitateă(268).ăAceea iăpropozi ieăesteădisponibil ăinspec ieiădiver ilor conceptualizatori astfelăîncâtăfiecare,ădinăperspectivaăsa,ăpoateăevaluaăvaliditateaăsa.ăOăclauz ăfinit ăprofileaz ăunăprocesă– p - iă îiă specific ă statusulă epistemică fa ă deă ună conceptualizatoră (C).ă Intern,ă clauzaă nuă specific ă niciă ună conceptualizator particular,ă ci,ă maiă degrab ,ă invoc ă Că caă oă entitateă virtual ă prinăgeneralizareaă asupraătuturoră conceptualizatorilorăpoten iali.ăPutemăspuneăc ăp este virtual ancorat. Procesul p este actual ancorat atunci când C este identificat cu un conceptualizator actual, implicit cu vorbitorul actual. Acest mecanism produce o propozi ie. (268). Procesul p esteăsituatăînătimpă iărealitateăcuăreferin ălaăunăconceptualizatorăparticular,ăareăoă adres ăcareăîlădistingeădeăalteăinstan eăaleăaceluia iătipădeăproces.ăDar,ăînăcontinuare,ăoăevaluareăesteănecesar .ăAă cunoa teăadresaănuăesteăsimilarăcuăaă tiădac ăvorbitorulăaccept ăpropozi iaăcaă iăconform ăcuăviziuneaăsaăactual ă asupraă lumiiă (268).ă Aă formulaă oă propozi ieă nu esteă similară cuă aă oă asertaă sauă aă oă îmbr i a.ă Procesulă deă formulare,ă evaluareă iă acceptareă esteă oă alt ă manifestareă aă cicluluiă deă control.ă (...)ă Ancorareaă unuiă procesă creeaz ăoăpropozi ieăoferindu-iăunăstatusăepistemicăvirtual.ăPropozi iaăpoateăfiăevaluat apoi pentru a determina dac ăstatusulăs uăepistemicăvirtualăpoateăfiăacceptatăcaăunulăactual.ă(268).ăIdentificareaădintreăvorbitorulăactuală iăconceptualizatorulăvirtualăinvocatădeăelementulădeăancorareăesteăgradual ă(slab ăsauăputernic )ă(269)

221

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

În figuraă9.4ăbă iădăterenulăvirtualăî iăpierdeăvirtualitateaă iăesteăasimilatăcuăterenulăactuală iăastfelăpotăfiă colapsate ca în 9.4 (c). Identificarea vorbitorului cu C ca în figura 9.4 (c) este poate un fel de caz implicit (271).ă Caă s ă aibeă locă clauzaă finit ă trebuieă s ă fieă clauzaă principal ,ă nuă prezentat ă caă privireaă unuiă altă conceptualizator.ăDeasemeneaăclauzaănuătrebuieăs ăfieăcalificat ădeăunăadverbădeăgenulă poate care o extrage din actualitate.ăEnun ulăclauzeiătrebuieăs ăfieăîncastratăînăactulădeăvorbireăalăaser ieiănu,ădeăexemplu,ăalăinterog rii.ă iătrebuieăs ăfieăunăactăactualădeăaser ie,ănuăunăactădeăaser ieăvirtualăcumăarăfiăînă8(e)ă( Ei vor termina proiectul la timp. i eu voi fi ales Papa de la Roma / They will finish the project on time. And I will be elected pope) (271). Efectul lui poate esteădeăaăaduceăunăstratădeăizola ieăepistemic ăprotejândăsauăaducândăunăscutăfa ă de deplinaăimplica ieăaăuneiăaser iiăcurateă(271). Ancorareaăesteădeictic ă iăcentrulădeicticăpeăcareăîlăinvoc ăancorarea esteănumaiăvirtuală(sauă„suspendat‖ă – floating)ăpân ăcândăesteăancoratălaă acum iă aici al unui conceptualizator specific (vezi exemplul p. 269-270) (270).

Conceptualizatorii Astfel putem distinge mai multe nivele de organizare în care se faceăreferin ălaăvorbitoră iăascult tor.ăInă primulă rândă interlocutoriiă suntă invoca iă deă aă oă manier ă general ă i.e.ă caă roluriă oriă caă p r iă aleă semnifica ieiă abstracte ale elementelor de ancorare (Langacker 2009:159). În al doilea rând vorbitorulă iă ascult torul figureaz ,ădinănouăcaăroluri,ăînăscenariiădeăacteădeăvorbire.ă i,ăînăceleădinăurm ,ărolurileădeălaăacesteădou ăniveleă suntădeădistinsădeăvorbitorulă iăascult torulădinăcontextulăunuiăevenimentăparticularădeăuz.ăCând oăfraz ăesteă actuală utilizat ă pentruă aă performaă ună actă deă vorbireă anumită interlocutoriiă deă laă acesteă treiă niveleă suntă identifica i :ă vorbitorulă iă ascult torulă asum ă rolurileă celoră dină actulă deă vorbireă care,ă laă rândulă lor,ă suntă identifica iă cuă ceiă invoca iă deă elementeleă deă ancorare.ă Evenimentulă deă uză esteă oă adev rat ă punereă înă actă aă scenariului (Langacker 2009 :159). Langackerănoteaz ăc ăelabor m oăconcep ieăaărealit iiăcareăareăoăserieădeănivele.ăLaănivelulădeăjosăsuntă evenimenteleă iăsitua iileăcaăatare,ăprototipulăfiindăoăac iuneăfizic .ăRealitateaăconceput – la acest nivel – este reprezentat ădeăoămul imeădeăocuren eărealizate ;ăi.e.ăceeaăceăconceptualizatorulăaccept ăc ăaăavutălocăsauăc ăseă ob ineă laă momentulă prezent. Acestălucruă reprezint ă în elegereaă direct ă aă ocuren eleoră (tipică fizice).ă Ună nivelă superioră reflect ă capacitateaă noastr ă deă aă imaginaă asemeneaă ocuren e.ă Astfelă extrapol mă dină realitateaă fundamental ăpentruăaăvedeaăunăprocesăcareăareălocă iădevineărealăcum ar fi în expresiile modale (Alice ar putea 222

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii prinde un oarece).ăPutemădeasemeneaăconceptualizaăoăocuren ăcaăfiindăcandidatăpentruăincludereaăsaăîntr-o realitateăf r ăîns ăaăoăaccepta,ăcumăarăfiăînăcazulănega iiloră( Alice nu a prins un oarece).ăAceast ăcapacitate reprezint ă realitateaă elaborat .ă Realitateaă elaborat ă esteă format ă dintr-ună setă deă propozi iiă careă privescă ocuren eleă inclusivă evaluareaă statusuluiă loră epistemic.ă Realitateaă elaborat ă poateă fiă articulat ă peă numeroase niveleă înă func ieă deă capacitateaă noastr ă deă aă conceptualizaă al iă conceptualizatoriă precumă iă con inutulă conceptualiz riloră loră (Langackeră 2009 :160).ă (vă diferen aă dintreă ocuren ă iă propozi ieă înă Langackeră 2008:441sqă iădespreărealitateaăconceput ăînă2008:298 sq). De exemplu Bill crede că Alice a prins un oarece. Expresia reprezint ă oă propozi ieă deă nivelă superioră despreă faptulă c ă Billă areă ideeaă deă nivelă inferioră c ă Aliceăaăprinsăună oarece.ăChiarădac ăvorbitorulă tieăc ăAliceănuăaăprinsă oareceleăelăaccept ăpropozi iaădeănivelă superiorăcaăvalid ,ăparteădinărealitateaăelaborat .ăNum rulănivelelorăpoateăfiăînăprincipiuăoricare:ă Chris tie că Bill crede că Alice a prins un oarece, Dave a spus că Chris tie că Bill crede că Alice a prins un oarece, etc i produceăconfigura iiădeăspa iiămentaleădeăcomplexit iăindefiniteă(Langackeră2009 :160-161). ‖Oăpropozi ieă– ună procesă ancorată deă c treă oă propozi ieă – poateă fiă în elesă deă oriceă num ră deă conceptualizatoriă fiecareă cuă ună punctădeăvedereă iăoăpozi ieăepistemic ‖ă117 (Langacker 2008:445). Exemplu: Șill era sigură că pisica mea era înfometată / Jill was sure that my cat was hungry. JillăesteăCăprimarăpentruăpropozi ia:ă pisica mea era înfometată,ăa aăcumăVorbitorulă(V)ăesteăCăprimară pentruăpropozi iaăc ă Jill era sigură.ăPrimaăpropozi ieăapar ineăconcep ieiădeărealitate aăluiăJă iăceaădeăaădouaă apar ineă concep ieiă deă realitateă aă luiă V.ă Jillă iă atitudineaă eiă epistemic ă suntă peă scen ă ( onstage)ă iă construiteă obiectiv iar implicarea vorbitorului este în afara scenei ( offstage)ă iăimplicit .ăVăcareăformuleaz ăîntreagaăfraz ă trebuieăs ăîn eleag ă iăpropozi iaăcomplementar ă(f r ăcaăînămodănecesarăs ă iăsubscrieălaăea).ăJillănuăîntre ineă necesarăoăpropozi ieăceăprive teăcertitudineaăeiă iăniciănuăareăaccesălaăfaptulăc ăVăo face acum. Când multipli C sus ină aceea iă propozitieă seă puneă întrebareaă aă cuiă concep ieă esteă reflectat ă într-un fenomen de expresie particular? Frazaă invoc ,ă caă iă ună aspectă crucială ală semnifica ieiă sale,ă configura iaă deă spa iiă mentale din 12.13(a). Deci Păfigureaz ,ăde iăindirect,ăînăconcep iaădeărealitateăaăluiăV.ăPănuăesteăacceptat ăcaăreal ,ăciăVă accept ăcaărealăfaptulăc ăPăesteăacceptat ăcaăreal ădeăc treăJă(înăconcep iaăeiădeărealitate)ă(Langackeră2008:446) Dar în exemplul Jill a realizat că pisica mea era înfometată.ăFrazaăimplic ăfaptulăcaăVăaccept ăpeăPăcaă real ăindependentădeăpozi iaăepistemic ăaăluiăJillă– în 12.13 (b). De exemplu Șill nu a realizat că pisica mea era înfometată nuăareăinciden ăasupraăvalidit iiăluiăPăpentruăV.ă

Langacker dezvolt ă oă diagram ă aă niveleloră func ionale evocateă deă oă fraz (Langacker 2008:484 / 495 niveleăfunc ionaleă(13.3.2)). Astfel pentruăoăfraz ăca: I like it / Îmi place “In principle a proposition – the grounded process expressed by a finite clause – can be apprehended by any number of conceptualizers, each with their own vantage point and epistemic stance regarding it” (Langacker 2008: 445). 117

223

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Avemă patruă niveleă func ionaleă [Evenimentul de uz [Scenariul de afirma ieă [Ancorareaă [Con inutulă obiectiv]ă]ă]ă].ăFiecareănivelăimplic ăunăconceptualizator cuăunărolădistinctăfa ădeăsemnifica iaăexpresiei.ă 1. Con inutulă obiectivă cuprindeă procesulă profilată iă participan ii.ă Ină exemplulă nostruă place / like desemneaz ăoărela ieămental ăînăcareăunăexperimentatoră(Eu / I)ăareăoăatitudineăpozitiv ăfa ă de un stimulus (ceva / It). 2. Con inutulăobiectivăesteăancoratăpentruăaăformaăoăfraz .ăÎnăacestăcazăancorareaădeătipă zeroăindic ăfaptulăc ărela iaăprofilat ăesteăimediat ăterenuluiă(ground)ă iăacceptat ădeăCăcaăreal .ăCăesteă un conceptualizator virtual iă nuă esteă invariabilă identificată cuă vorbitorulă actuală (Ță 12.3.2).ă Niciă procesulăancoratănuăreprezint ăunăactădeăvorbire particular ;ăesteădoarăoăpropozi ieăceăareăpoten ialulădeă aă fiă utilizat ă deă maiă multeă feluri.ă „Oă clauz ă finit ă nuă constituieă oă promisiuneă sauă oriceă altă actă deă vorbire ;ădoarăexprim ăoăpropozi ieăf r ăunăstatutăepistemicăintrinsec‖ă(Langackeră2008:471). 3. Atunciăcândăesteăutilizat ăîntr-unăactădeăvorbireăoăpropozi ieăesteăinclus ăînăscenariulă apropriată (scenariulă deă afirma ieă înă exemplulă dat)ă care,ă caă oă unitateă lingvistic ă abstract ,ă invoc ă interlocutoriiădeăoămanier ăgeneral .ăScenariileăactelorădeăvorbire sunt bazate pe modele culturale. Ca maniereărecunoscuteă deăinterac ionareăînăsocietateă acesteă modeleă suntă invocateăcaă domeniiă cognitiveă (2008 :470).ă Modeleleă culturaleă invocateă deă acteleă deă vorbireă suntă scenariiă familiareă deă interac iuneă social ă iă lingvistic ă (2008 :471).ă „Caă parteă aă unuiă modelă cognitivă abstract,ă actulă deă vorbireă iă participan iiăsuntăentit iăvirtualeă– caă iăreferen iiăluiăEu sau Tu sau ca conceptualizatorul unui element deăancorare‖ă(Langackeră2008 :471). 4. Numai în contextul unui uz actualăvorbitorulă iăascult torulăvirtualiăsuntăidentifica iăcuă indivizi specifici (2008:484). În mod implicit conceptualizatorii de la diferite nivele sunt identici. Atunci când I like it esteăenun at ăcaă oă afirma ieă adev rat ă vorbitorulă actuală î iă asum ă rolulă vorbitoruluiă dină scenariulă deă afirma ie,ă rolulă luiă Că înă elementulă deă ancorare,ă iă rolulă experimentatorului înărela iaă profilat .ă Rolurileă suntă distincteă fiecareă avândă oă func ieă diferit ă iă auă deseoriă ună conceptualizatoră diferit.ă Dac ă schimb mă I like it cu He likes it / Îi place experimentatorulă peă scen ă nuă maiă esteă identificată cuă vorbitorul.ă Înă Perhaps he likes it / Poate că îi place adverbulădistingeăvorbitorulădeărolulăluiăCădinăancorareaăfrazei:ăfa ădeăCăvorbitorulănuăaccept ăînămodănecesară procesul profilat ca fiind real. Deasemenea C este distinct de vorbitor în scenariul de act de vorbire ca în întreb riă (Does he like it? / Îi place? )ă sauă atunciă cândă oă afirma ieă aparent ă esteă redirec ionat /ă ă suprascris (overriden) într-un scenariu complex. Deasemenea un vorbitor actual poate fi distinct de cel invocat în scenariul de act de vorbire. Vorbitorul doară raporteaz ă oă afirma ieă aă unuiă altă individ,ă dară vorbitorulă nuă subscrieă laă con inutulă afirma ieiă raportate.ă (2008:484). In acesteă cazuriă oă afirma ieă aparent ă esteă înglobat ă caă parteă dintr-ună scenariuă sauă oă construc ieă mental ămaiăcomplex ă(2008 :473).ăOămodalitateăînăcareăunăvorbitorăspuneăcevaăf r ăaăsubscrieă iădoarăspuneă înă„ecou‖ăapareăînăcitate.ăInăacesteăcazuriă„vorbitorul î iăsuspend ăconcep iaăsaădeărealitateă iăseăpentruămomentă seăidentific ăcuăpunctulădeăvedereă(pretins)ăalăunuiăvorbitorăanterior‖ă iă„prinăreiterareaăpropozi ieiăoă ineăvieă pentruăaăfiăluat ăînăconsiderare,ădeseoriăducândălaăneacceptareaăei‖ă(473).ăInăironie „presupunereaăc ăvorbitorulă subscrie la ceea ce este spus este neutralizat (overridden)ă atunciă cândă scenariulă deă afirma ieă esteă încorporată într-ună scenariuă maiă complexă deăafirma ieăcuă oăinten ieă ironic ‖ă (473).ă Pentruă Odin deasemenea fictivizarea ineă deă construc iaă unuiă enun toră careă seă prefaceă sauă careă simuleaz ă ună actă deă vorbireă deă aser ie,ă dară f r ă inten iaă deă aă p c li‖ă sauă deă aă min iă (Odină 2000 :51) i careă seă g se teă într-ună spa iuă propriu,ă deconectată deă lumeaăreal ă(„espaceăinquestionnable‖). Conceptualizatorulă deă laă ună nivelă figureaz ă înă concep iaă sus inut ă laă ună nivelă superioră imediat.ă Înă He likes it / Îi place rela iaă deă experimentareă profilat ă peă scen ă esteă în eleas ă deă Că dină elementulă deă ancorare.ă Procesul ancorat este propozi iaăîn eleas ădeăvorbitorulădinăscenariulădeăafirma ieăcareăesteăîn elesădeăvorbitorulă actuală dină evenimentulă deă uz.ă Nivelurileă definescă oă ax ă ceă seă extindeă deă laă entit ileă construiteă obiectivă (procesulăprofilată iătraiectorulăs u)ălaăsubiectulăultimăalăconcep iei. În acest mod înăcon inutulăobiectivăalăuneiă 224

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii expresiiă apareă oă organizareă fractal ă similar ă ceă implic ă conceptualiz riă imbricate:ă Sharon claims that his mother believes that he likes it. (2008:484) Astfel „oăpropozi ieă– procesul ancorat exprimat deăoăfraz ăfinit ă(finite clause)ăpoateăfiăîn elesădeăoriceă num ră deă conceptualizatori,ă fiecareă cuă punctulă s uă deă vedereă iă pozi iaă epistemic ă corespondent ă fa ă deă aceasta‖ă (Langacker 2008: 445 (12.3.2)). Într-oă fraz ă caă Peter i-a spus lui Șane că Henry a fost de acord / Peter told Jane that Henry agreed suntă invoca iă nuă maiă pu ină deă 6ă conceptualizatori:ă Peter,ă Jane,ă Henry,ă ascult torul,ă vorbitorulă iă persoanaă cuă careă Henryă aă fostă deă acord.ă Conceptualizatorul poate fi identificat cu Peter, Jane ori unul dintre interlocutori sau un alt individ identificat în contextul discursiv. O descriere complet ăaăsemnifica ieiăfrazeiătrebuieăs ăindice,ăpentruăfiecareăconceptualizatoră(C)ăceăpropozi ieăîn elegeă iă cumăseărela ioneaz ălaăconcep iaădeărealitateăaăluiăC.ă(2008:445). „Accept mă caă real ă existen aă altoră conceptualizatoriă care,ă fiecareă laă rândulă s u,ă esteă angajată înă conceptualiz riă iăconstruie teăoăproprieăconcep ieăaărealit ii.ăAvemăastfelăconfigura iiăcaăînăfiguraă7.10ă înăcareăC0ăaccept ăcaăreal ăpropozi ia c ăC1ăaccept ăcaăreal ăpropozi iaăc ăXăesteăacceptat ăcaăreal ădeă c treăC2.ăXăfigureaz ăînăconcep iaădeărealitateăR0ăaăluiăC0,ădarăesteănumaiăindirectăaccesibil .ăPentruăaă „ajunge‖ă laă Xă C0ă trebuieă s ă treac ă printr-oă caleă epistemic ă cuă maiă multeă trepteă careă treceă prină al iă conceptualizatoriă iăconcep iileălorăaleărealit ii‖ă(Langackeră2009:201-206)

Realitateaăesteăastfelăcomplex ă iăimplic ă„configura iiăelaborateădeăspa iiămentaleăavândăoriceănum rădeă niveleă ierarhice‖.ă Printreă acesteaă suntă i construc iile mentaleă caă inventarele,ă scripturileă iă generaliz rileă structurale.ă Acesteaă suntă entit iă virtualeă careă con ină eventuriă virtuale.ă Existen aă loră esteă parteă aă realit ii.ă (2009:206).

Structuri subordonate Clauze subordonate (finite clause complements) reiau exemplul unei structuri de conceptualizare imbricate laă ună altă nivelă undeă structurală avemă oă clauz ă principal ă iă unaă subordonat ă fiecareă exprimândă respectivă oă propozi ie.ă Rolulă vorbitoruluiă înă conceptualizareaă propozi ieiă clauzeiă principaleă esteă paralel ă cuă rolulăsubiectuluiăînăconceptualizareaăpropozi ieiăexprimateădeăclauzaăsubordonat ă(Langackeră2009:272ă iă292ă sq) (272).

P0 iă P1 reprezint ă propozi iileă exprimateă deă clauzaă principal ă iă ceaă subordonat .ă A aă cumă subiectul clauzei principale C1 esteăunăconceptualizatorăfa ădeăpropozi iaăP1 a aă iăvorbitorulăC0 este un conceptualizator 225

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii fa ădeăP0.ăRela iaădintreăC1 iăP1 esteăpeăscen ăcaă iăobiecteăaleăconcep ieiăfocalizateăiarărela iaădeăîn elegereăaă lui P0 r mâneăoffăscen ăcaă iăsubiectulăimplicităalăconcep ieiă(272). Exemplul: (11) Joe suspects Alice is unhappy. / Șoe bănuie te că Alice este nefericită. Joe, subiectul clauzei principale, C1 nuăesteăîns ăsingurulăcareăîntre ineăpropozi iaăP1 ciă iăvorbitorulăcaă conceptualizatorăoffăscen ăalăsemnifica ieiăîntregiiăfraze.ăOăclauz ăfinit ădescrieăpropozi iaăpeăcareăoăexprim ă dinăpunctulădeăvedereăalăvorbitoruluiăchiară iăcândăreprezint ăpropozi iaăîntre inut ădeăunăaltăconceptualizatoră (273).

Propozi iaăp este ancorat .ăEaăesteăoăclauz ăfinit ă iăinvoc ăunăconceptualizatorăvirtual. Terenul virtual abstractăinvocatădeăclauzaăfinit ăesteăslabăidentificat ăînădiscursăcuăterenulăactuală(v.ăc).ăPropozi iaăexprimat ă esteă unaă formulat ă deă vorbitoră iă caracterizat ă dină punctulă deă vedereă ală terenuluiă actual.ă Dară vorbitorulă nuă îmbr i eaz ănecesarăaceast ăpropozi ie.ă În (11) porpozi iaăesteădoarăpus ăînăfa ăcaăcevaăc treăcareăsubiectulă clauzeiă principaleă (Joe)ă înclin .ă Dară vorbitorulă nuă iaă niciă oă pozi ieă actual ă înă ceeaă ceă prive teă validitateaă saă (275). Repetândăobserv măc ăîntr-oăfraz ăcaă(11)ăexist ădoiăconceptualizatoriăfa ădeăpropozi iaăP1 exprimat ădeă clauzaăsubordonat ăcomplement.ăLaăunănivelăeaăreprezint ăpropozi iaăfa ădeăcareăsubiectul clauzei principale C1 înclin .ăClauzaăprincipal ăprofileaz ăconceptualizareaăluiăC1 a lui P1. Înă acela iă timpă vorbitorulă C0 deasemeneaă în elegeă P1 caă oă parteă inerent ă aă conceptualiz riiă atitudiniiă propozi ionaleăaăluiăC1 fa ădeăea.ăOăpropozi ieăincludeă iăno iuneaăc ăeaăesteăsuficientădeăautonom ăpentruăaăfiă v zut ă deă diferi iă conceptualizatoriă fiecareă între inînd-oă dină punctulă s uă deă vedere.ă Oă fraz ă caă (11)ă descrieă evaluareaăpeăcareăoăfaceăsubiectulăclauzeiăprincipaleă iăvorbitorulăîn elegeăpropozi ia dinăpunctulăs uădeăvedereă ală terenuluiă actual.ă În elegereaă vorbitoruluiă esteă ceaă explicită codificat ă înă clauzaă finit .ă Cuă toateă acesteaă vorbitorul actual C0 seăidentific ănumaiădeăoămanier ăslab ăcuăconceptualizatorulăvirtual,ăCă(simplu).ăDe iăC 0 formuleaz ăpropozi iaăîntre inut ădeăC1 elănuăîmbr i eaz ănecesarăaceast ăpropozi ieă(275). Clauza complement Alice is unhappy descrie P1 dină perspectivaă vorbitorului,ă dară în elegemă frazaă caă semnificândăfaptulăc ăJoeăîn elegeăP1 din perspectiva sa (276)

226

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Ancorareaăfrazei,ăclauzeiăprincipale,ăindic ăfaptulăc ăp (procesul profilat) este acceptat ca real. Procesul profilatăesteăfaptulăc ăJoeăsuspecteaz ăPă iăapar ineăunuiădominionă(D)ăalăunuiăconceptualizatoră(C).ăÎnăcazulă implicităvorbitorulăspuneă(11)ă iăchiarăoăspuneăcaăoă„aser iuneăsincer ‖.ăAstfelăterenulăactualăesteăidentificatăînă modă puternică cuă terenulă virtuală evocată deă elementulă deă ancorareă iă potă fiă colapsate.ă Propozi iaă P 0 – Joe suspectează P1 – esteăparteăaăconcep ieiădeărealitateăaăvorbitoruluiăactuală(277).

Vorbitorul actual C0 îmbr i eaz ă propozi iaă exprimat ă deă clauzaă principal ă iă doară formuleaz ă propozi iaăexprimat ădeăclauzaăsubordonat ăpentruăaăcaracterizaăsuspiciuneaăluiăJoe.ăP 1 figureaz ăînăconcep iaă de realitate a vorbitorului, dar numai indirect,ă caă oă caracterizareă aă ceeaă ceă Joeă suspecteaz ă – numaiă rela iaă profilat ă aă luiă Joeă careă suspecteaz ă esteă directă portretizat ă caă fiindă real .ă iă totu iă înă termeniiă ancor riiă loră amândou ăpropozi iileăsuntădescriseălingvisticădinăpunctulădeăvedereăalălui C0.

227

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Identificarea lui C cu vorbitorul actual este un caz special ce corespunde unui uz particular al unei clauze finiteăînăcareăvorbitorulăfaceăoăafirma ieăsimpl ,ănonăcalificat ăceăexprim ădirectăceeaăceăcredeăvorbitorulăaăfiă adev rată (292).ă ă Dară exist ă situa iiă înă careă vorbitorulă utilizeaz ă oă clauz ă finit ă f r ă aă oă prezentaă caă oă reprezentare a ceea ce crede de fapt vorbitorulăînsu i.ăDeăexempluăpoateăfiăoăîntrebareă iănuăoăafirma ie:ătatăl său este foarte bogat? / Her father is very rich? (1) a. Her father is very rich? b. Perhaps her father is very rich. c. Her father is very rich, you say. That’s ridiculous. d. I doubt that her father is very rich. e. My brother suspects that her father is very rich. Conceptualizatorul invocat de elementul de ancorare al clauzei tatăl său este foarte bogat nu are o identitateăparticular .ăCăesteămaiădegrab ăunăconceptualizator generalizat sau virtual, unul care este imaginat ca o modalitate de a reprezenta ideea unui conceptualizatorăcareăevalueaz ăp fa ădeăconcep iaădeărealitateăală lui C (293). Astfelăînăfiguraă10.3ă(a)ăoăclauz ăfinit ăimplic ăcelăpu inădoiăconceptualizatoriă iă2ăniveluriădeăconcep ie.ă Primul este vorbitorul actual, conceptualizatorul actual, reprezentat ca C0.ăVorbitorulăîn elegeăclauza,ăadic ăoă înglobeaz ămentalăsauăîiăcuprindeăcon inutul.ăCaăparteăaăsemnifica ieiăsaleăclauzaăinvoc ăunăconceptualizator,ă C,ăcareăîn elegeăocuren aăprofilat ,ăp,ă iăadopt ădeasemeneaăoăpozi ieăepistemic ăfa ădeăea.ăÎnăfiguraă10.3 (a) C accept ăp caăapar inândăconcep ieiăsaleădeărealitate,ăRCă(293). Atunciăcândăvorbitorulădore teăs ădescrieăpunctulăs uădeăvedereăasupraărealit iiăelăasum ărolulăluiăC.ăCă poate fi identificat,ăînăexempleleămen ionateămaiăsus, cu interlocutorul (c), cu altcineva (e) sau cu nimeni în particulară (1bă iă 1d)ă (293).ă Oă clauz ă finit ă implic ă celă pu ină doiă conceptualizatoriă iă dou ă niveleă deă concep ie.ă Vorbitorulă actual,ă conceptualizatorulă ini ial,ă adic ă C0.ă Vorbitorulă în elegeă clauza.ă Parteă dină semnifica iaăeiăesteăinvocareaăunuiăconceptualizator,ăC,ăcareăîn elegeăocuren aăprofilat ,ăp,ă iăadopt ăoăpozi ieă epistemic ăfa ădeăea.ă(293).ăÎnădiagramaă(a)ăCăaccept ăfaptulăc ăpăapar ineăconcep ieiăsaleădeărealitate,ăRC.ăCaă un caz special vorbitorul C0 poateăs ăseăidentificeăcuăCă iăs ăasumeărolulăluiăCăînărealizareaăjudec iiăexprimateă de ancorarea clauzei (b). Ca un rezultat C0 ocup ă loculă luiă Că înă rela iaă deă ancorareă astfelă încâtă RCă esteă concep iaădeărealitateăaăvorbitorului,ănotatăcaăRC0 în (c). Acest lucru areălocăatunciăcândăvorbitorulăutilizeaz ă clauzaăfinit ăpentruăaăfaceăoăafirma ieăcareăreflect ăonestăviziuneaăsaăasupraărealit iiă(293). 228

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Oăclauz ăfinit ăexprim ăoăpropozi ie.ăOăpropozi ieă(P)ăesteădefinit ăcaăunăprocesăancorat:ăPă=ă[G-->p]. Eaă eă format dintr-un proces (p)ă iă oă evaluareă epistemic ă realizat ă deă ună conceptualizator,ă indicată deă ună element de ancorare (293). Atunci când vorbitorul C0 utilizeaz ă iă în elegeă oă clauz ă finit ă vorbitorulă conceptualizeaz ănuănumaiăprocesulăprofilat,ăp,ăciă iăîn elegerea procesului realizat ădeăun alt conceptualizator, caăînăfiguraă10.3ă(a).ăPutemăs ănuăfimăcon tien iăc ăsuntă2 roluri de conceptualizare fieăpentruăc ăvorbitorulăseă identific ăcuăCă– caăînă(b)ă iă(c)ă– fieăpentruăc ăCăesteăunăconceptualizatorăvirtuală iăr mâneăimplicit.ăDarăexist ă dou roluri. Prină faptulă c ă putemă conceptualizaă propozi iiă f r ă aă asumaă rolulă luiă Că rezult ă c ă ele au un fel de autonomie, fiind independente de orice conceptualizator autonom.ă Astfelă esteă posibilă caă diferi iă conceptualizatoriă s ă între in ă aceea iă propozi ie,ă fiecareă în elegând-oă dină punctulă s uă deă vedereă particular.ă (294). Acestălucruăseămanifest ăînăcazurileădeăsubordonareă(complementation). Într-oăfraz ăcaă1(e) e. My brother suspects that her father is very rich ./ Fratele meu bănuie te că tatăl ei este foarte bogat Atâtă vorbitorulă câtă iă subiectulă clauzeiă matriciale,ă my brother ,ă în elegă propozi iaă exprimat ă deă clauzaă finit ă her father is very rich.ăDarăniciăunulădinăconceptualizatoriănuăseăidentific ăînămodănecesarăcuărolul lui C dină elementulă deă ancorare.ă Niciă unulă nuă subscrieă laă ideeaă c ă tat lă s uă esteă foarteă bogată caă fiindă oă reflec ieă adev rat ă aă concep ieiă saleă deă realitate.ă Frateleă doară suspecteaz ă c ă tat lă eă bogat,ă dară nuă tieă acestă lucruă iară vorbitorul doar descrie atitudinea fratelui. Elementul de ancorare exprimat de este localizeaz ătat lăînărealitateaă imediat ,ădarăapar ineăunuiăconceptualizatorăvirtualăCăalăpropozi iei.ăVorbitorulă iăfrateleăsuntăexterniăacesteiă propozi iiă iăniciăunulănuăseăidentific ăcuăC.ă(294).ăÎnăsubordonateleăcomplementăoăpozi ieăepistemic ăanalog ă celeiăgramaticalăexprimateădeăelementeleădeăancorareăesteălexicalăexprimat ădeăc treăpredicatulămatricei. Într-oă clauz ă finit ă Că iă rela iaă deă ancorareă suntă offă scen ă iă neprofilate.ă Ceeaă ceă este profilat este procesul ancorat, p,ănuă iărela iaăsaăcuăterenul.ăÎntr-oăconstruc ieăcuăsubordonat ăcaă1(e)ăoăpozi ieăepistemic ăeă profilat ă deăpredicatulăclauzeiă matrice,ă caă sigur sau ca suspectează iar conceptualizatorul este explicit ca un participant focalizat,ă tipică caă subiectulă clauzeiă matrice.ă Clauzaă matriceă esteă iă eaă laă rândulă s uă ancorat ă iă întreagaăfraz ăesteăîn eleas ădeăvorbitor.ăDeciăavemă4ăconceptualizatoriă iă4ăniveleădeăconcep ie (294). Exemplu: My wife is sure the dog will bite her friend / Soția mea este sigură că câinele îl va mu ca pe prietenul ei. Înă figuraă 10.4ă clauzaă subordonat ă câinele îl va mu ca pe prietenul ei esteă format ă dintr-un proces profilat (câinele îl mu că pe prietenul ei)ă iă ancorareaă (îl va mu ca). Procesul este înă afaraă concep ieiă deă realitateăaăluiăC.ăÎnăparteaăstâng ăaăfiguriiăesteăreprezentat ăancorareaăclauzeiăprincipaleă– matrice – soția mea este sigură.ăAncorareaăsitueaz ărela iaăprofilat ăînărealitateaăimediat ,ăcaăparteăaăRC.ăRela iaăprofilat ăcon ineă un conceptualizator – identificatăcuăso iaămeaă– careăareăoăpozi ieăepistemic ăfa ădeăoăpropozi ie.ăÎnăparticulară este sigură specific ă faptulă c ă so iaă accept ă propozi iaă caă parteă aă concep ieiă eiă deă realitateă (RCW).ă Rezult ă dou ăclauzeăfinite:ăsoția mea e sigură iăcă căinele il va mu ca pe prietenul ei.ăFiecareăexprim ăoăpropozi ie,ă etichetateăcaăP1ă iăP2.ăCeleădou ăsuntălegateădeăoărela ieădeăcoresponden ăîntreăP2ă iăpropozi iaăschematic ă(P)ă evocat ădeăe sigură (propozi iaăacceptat ăcaăreal ).ă

229

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii

Dac ă fraza este prezentat caă oă afirma ieă adev rat ă atunciă vorbitorulă C0 seă identific ă cuă conceptualizatorulăvirtualăalăfrazeiămatriceăinvocatădeăancorareaăsa.ăÎnăacesteăcondi iiăso iaăesteăsigurăparteădină concep iaă deă realitateă aă vorbitoruluiă (RCă =ă RW).ă Predicatul sigur implic ă faptulă c ă so iaă seă identific ă cuă conceptualizatorulăinvocatădeăancorareaăclauzeiăsubordonate.ăDac ăso iaăaccept ăvaliditateaăpropozi ieiă câinele îl va mu ca pe prietenul ei,ăatunciăso iaă– caă iăCă– preziceăviitoareaăocuren ăaăprocesului câinele îl mu că pe prietenul ei.ă Astfelă Wă seă identific ă cuă Că iară RCWă esteă egalizată cuă RC.ă Astfelă de iă suntă patruă roluriă deă conceptualizareăînăconcep iaăcompusăavemănumaiădoiăconceptualizatori (296). Propozi iaăexprimat ădeăoăclauz ă– subordonat complement – specific ăoăpropozi ieăschematic ăinvocat ă deă cealalt ă clauz ,ă principal ă – matriceaă (296).ă Pentruă oă clauz ă matriceă exist ă ună participantă rela ională particulară(C1)ăaăc ruiăatitudineăfa ădeăpropozi iaăcomplementă(P)ăesteăceaăcareăconteaz . Dac ăvomăluaăînăconsiderareăexempleleădină(2): a. Esteăadev rat c ăghea aăpolar ăseătope te.ă(ăP=tr;ăCăgeneral) b. tim c ăghea aăpolar ăseătope teă(ăPă=ălm;ăC1ă=ăTR subiectul) c. Ea l-a convins c ăghea aăpolar ăseătope teă(Pă=ălm2;ăC1= lm1 obiectul) d. Mi se pare c ăghea aăpolar ăseătope teă(Pă= LM ;ăC1ă=ăobiectăprepozi ional)

Scriptul și si ularea

e tală

Scriptul:ă„unăscriptăesteăcaăunăorar,ăcuădiferen aăcaăevenimenteleăreprezentateăpotăaveaălocăînăoriceătimpă– într-adev rădeăoricâteăoriăeănevoieă– doarăcaăeleăs ăaibeălocăînăsecven aăcorect ă(dinăscript).ăÎnăcitireaăunuiăscriptă oă secven ă virtual ă deă evenimenteă reprezentateă esteă mentală construit ă dină descriereaă loră iă interpretateă caă modele care sunt de emulat pentruăaăproduceăevenimenteleăactualeăcareăconstituieăoăperforman ‖ă(Langackeră 2009:197).ăSimulareaămental (mental simulation) este definit ăca:ă„Unăeventăamintităesteăoăsimulareămental ,ă oă activareă par ial ă aă experien eiă originale.ă Înă cazulă scripturilor,ă inventareloră mentaleă iă generaliz riloră 230

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii referitoare la structuraăinerent ăaălumiiăoăocuren ăvirtual ăpoateăfiăpură iăsimpluăoăchestiuneădeăîn elegereăaăeiă deăc treăvorbitorăcaăcon inutulăesen ialăalăuneiăfrazeăfinite‖ă(cuătrimitere la Barsalou) (Langacker 2009: 199). Simulareaă mental ă presupuneă iă construc iaă unoră concep iiă careă aproximeaz ă ceeaă ceă al iiă gândescă iă inten ioneaz .ăSeăpoateăspuneăc ăunaădinăpl cerileăpove tiloră iănara iuniloră ineădeăprovocareaălansat ăaudien eiă de aăelaboraăconceptualizatoriă iăconcep iiădeărealitateăipoteticeăimbricateăsauăînl n uite,ă„oăordineăcomplex ădeă inten ionalitate‖ă ceă tr deaz ă intui iaă spectatoruluiă despreă existen aă unoră „st riă mentaleă multipleă iă mutuală dependenteădeăsupozi ii,ădorin eă i cuno tinte‖ă(Claytonă2011:34,ă37)ă118 Totodat ăseăpoateăspuneăc ăspectatoriiăalterneaz ăoălectur ălaăpersoanaăIă(aăunuiăprofiler imersat în suita narativ )ă iăoălectur ălaăpersoanaăIIIă(aăunuiănaratorăceăprive teădinăexterioră(Ryană2006:189-190) 119 . Gregory Currieă(2012:119)ăaduceăaminteădeăstudiileădeăneurologieă(VittorioăGalese)ădespreă„neuroniiăoglind ‖ăceăpermită „rezonan aămutual ăaăcomportamentelorăinten ionalăsemnificativeădeătipăsenzori-motorii‖ă(119).ăDar,ăîn acest context,ă oă serieă deă neuroni,ă numi iă „neuroniă canonici‖ă suntă implica iă înă reac iileă noastreă înă fa aă artifacteloră artistice.ăAce tiăneuroniăseăactiveaz ăatunciăcândăapuc măunăobiectăsauăcândădoarăvedemăunăobiectăcareăpoateăfiă apucat.ă Astfelă r spundemă laă obiecteă iă laă oportunit ileă deă ac iuneăpeă careăacesteaă leă prezint ă prină simulareaă mental ăaăinterac ion riiămecanic-motorie cu ele 120 .ăCurrieămen ioneaz ăfaptulăc ,ăînăplusăfa ădeăexperien aă uneiăinterac iuniăimaginareăcuăobiecteăcareăprezint ăposibilitateaădeăaăfiămanipulate,ăsuntemăcapabiliădeăaăretr iă momenteleăcareăauăformatăunăobiect.ăAstfelăaă„vedeaărezultatulăcomportamentuluiăuneiăpersoaneăpoateăprovocaă oă mi careă imaginat ă sauă simulat ă careă reproduceă acelă comportament‖.ă Gallese,ă dup ă Currie,ă sugereaz ă c ă activ riă similareă sus ină sentimentulă ac iuniloră întreprinseă deă arti ti; lucr rileă luiă Pollockă oriă Giacomettiă fiindă dateă caă exemplu.ă Considera iileă luiă Currieă sus ină ipotezaă noastr ă expus ă aiciă conformă c reiă oă serieă deă indici sunt utiliza iă deă lector/spectatoră înă diverseă domeniiă semantice.ă Ună domeniu esteăcelă ală crea ieiă unuiă artefact.ă Astfelăsimulareaăuneiăac iuniăareălocănuănumaiălaănivelulăsimul riiăunuiăcomportamentădiegetică(ac iunileăunuiă personaj din film),ădară iăînăinteriorulăuneiăac iuniăenun iativeăsauădeăactădeăvorbireănarativăcareăareăcaăobiectă diegeza.ăIndicii,ăînăacestăcaz,ăsuntăurmeleăactivit iiăunuiăagentăinten ională(„urmeleăuneiăactivit iăumane‖)ăsauă m rcileă deă enun areă prezenteă înă textul cinematografic 121 .ă Deă exempluă înă cazulă picturiiă ace tiă indiciă ceă auă înregistrată activitateaă uman ă suntă urmeleă l sateă deă pensul ă sauă deă instrumentulă cuă ajutorulă c ruiaă materiaă plastic ăaăfostăfasonat .ăDesigurăc ăacesteămi c riăimaginateăsuntăînăgeneralădificilădeădescrisă iărecesive,ădară dauă ună sentimentă corporală ală corporalit iiă („artifactualit ii‖)ă obiectuluiă artistic.ă Pentruă Currieă ceeaă ceă esteă distinctivă pentruă fotografieă esteă tocmaiă colapsareaă distinc ieiă dintreă „reprezentareă iă urme‖;ă reprezentarea obiectuluiă iă urmeleă activit iiă autoruluiă 122 . Astfel spectatorul concepe Conceptualizatori cu diverse roluri func ionaleă – pornindă deă laă experimentatorulă ocuren eiă careă poateă fiă activareaă uneiă simul riă sauă unuiă scriptă pân ă laă conceptualizatorulă careă proceseaz ă artefactulă suportă expresiv.ă Indiciiă dină diverseă suporturiă expresiveă 118

„ ‘o i Du a s i t igui g suggestio that g aspi g o ple o de s of i te tio alit i fe i g that someone knows that another someone wants them to know, and so on) may be fundamental to the human experience of the art of sto telli g. “ee Du a . Cla to : . 119 „ As we have seen, literary theory already accepts dramatic enactment, or mimesis, as an alternative to representation, or diegesis. My suggestion, then, is to regard simulation as a legitimate member of the pa adig that i ludes these t o odes. ‘ a : . „ While narrative involves constative acts, the quests of games as ell as the uests of life elo g to the o de of the pe fo ati e: the pla e s a tio s akes e e ts happe , athe tha des i i g the . But if the pla e s i put ou ts i the ga e-world as the performance of actions, these actions are replayed on the screen through constative acts of the system. These constative acts may take the form of e al etelli gs … .„ „ This means that players are not only agents but also spectators of their own pretended actions. The game experience is therefore halfway bet ee li i g life a d at hi g a o ie. ‘ a : . 120 Patologia u ită „ o po ta e t de utiliza e dete i ă su ie tul să apu e u paha u apă și să ea deși u îi este sete și paha ul a fost doa p eze tat Cu ie : . 121 Și e p esia fo eti ă este o side ată u gest, a a țiu e oto ie de tip gest. 122 „Ou e jo e t a d u de sta di g of ‘e aissa e pai ti g, o Yo u a s ulptu e, o just a out a thi g a tifa tual, depends on our sense — in its most basic form a bodily sense — that the object in question is the result of a deliberate a d skilful a t of aki g. Cu ie : .

231

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii (auditiv, verbal, vizual – veziă iă Zwaan,ă 2005ă 123 )ă cinematograficiă servescă caă instruc iuniă deă activareă aă proceseloră cognitiveă iă permită e afodareaă unoră construc iiă func ionaleă ce se situeaz ă pornindă de la experimentareaă diegezeiă laă contemplareaă artefactuluiă expresivă înă sine.ă Înă fiecareă domeniuă exist ă instan ieri,ă elabor riă iăschemeăconstructiveăceăpotăfiăanaliticădecelate.ă Caă ună argumentă pentruă sus inereaă acesteiă pozi iiă s ă men ion mă experimentulă realizată deă Zwaan,ă Stanfield & Yaxely (2002) citat de Lawrence Barsalou (https://www.youtube.com/watch?v=jdzI9FN0jww ; Brain's Modality-Specific Systems: Dr. Lawrence Barsalou ; min: 18:20ă sq).ă Eiă pornescă deă laă ipotezaă c ,ălaă lecturaăunorăfraze,ăsubiec ii,ăpentruăaăîn elegeăconceptulălaăcareăseăfaceăreferin ,ăî iăreprezint ăsemnifica iaăcuă ajutorulă unoră simul riă despreă ceeaă ceă spuneă frazaă iă nuă cuă ajutorulă unoră structuriă deă calculă simbolic. Astfel subiec ilorăliăs-auăprezentatădou ăfraze:ă Pasărea stătea cuminte în copac. (expresia implic ăoăpas reăcuăaripileăstrânse) Pasărea zbura pe cer . (expresia implic ăoăpas reăcuăaripileădeschise)

Dup ălecturaăfrazelorăsubiec ilorăliăs-a cerutăs ănumeasc ăobiectulădinăimagine.ăFaptulăc ăaripileăp s riloră suntăstrânseăvsădeschiseăesteădoarăimplicată iănuăexplicitămen ionatăînăfrazeleăcitate.ăPredic iaăcercet torilorăaă fostă c ă participan iiă laă experimentă voră simulaă stareaă aripiloră p s riloră laă careă seă faceă referin .ă Astfelă eiă voră identifica mai repede imaginea în care forma aripilor este consistent cuă formaă aripiloră implicat ă deă frazeleă citate.ăEiăauădescoperităc ăatunciăcândăimagineaăeraăconsistent ăcuăimplica iaădeăform ăparticipan iiăauăfost mai 123

„‘e e tl de eloped a ou ts of la guage o p ehe sio p opose that se te es a e u de stood o st u ti g a perceptual simulation of the events being described. These simulations involve the re-activation of patterns of brain activation that were formed during the comprehender's interaction with the world. In two experiments we explored the specificity of the processing mechanisms required to construct simulations during language comprehension. Participants listened to (and made judgments on) sentences that described motion in a particular direction (e.g. "The car approached you"). They simultaneously viewed dynamic black-and-white stimuli that produced the perception of movement in the same direction as the action specified in the sentence (i.e. towards you) or in the opposite direction as the action specified in the sentence (i.e. away from you). Responses were faster to sentences presented concurrently with a visual stimulus depicting motion in the opposite direction as the action described in the sentence. This suggests that the processing mechanisms recruited to construct simulations during language comprehension are also used during visual perception, and that these e ha is s a e uite spe ifi . Di http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15617669

232

Capitolul 9 - A o a ea g ou di g și o eptualizato ii rapiziăînănumireaăobiectului.ăLaăfelădiferi iăparametriiăcareănuăsuntăexplicitămen iona iăînăfraz ăcaăorientareaăoriă mi careaăauăajutatălaărapiditateaăuneiăidentific riăaăimaginiiăcorecte.ăăă

PentruăZwaană(2008)ăîn elegereaăsemnifica ieiălingvistice presupune o simulare motorie a ceea ce este reprezentată numit ă „rezonan aă motorie‖.ă Înă timpulă în elegeriiă lingvsticeă dou ă tipuriă deă simul ri,ă rezonan eă motorii au loc. Rezonanța motorie comunicațională are loc atunci când sistemul motor (asociat neuronilor oglind )ă reac ioneaz ă laă actulă deă comunicareă înă sineă iară rezonanța motorie referențială reac ioneaz ă laă con inutulă comunicată (Zwaan,ă 2008:ă 836; 845).ă Înă primulă cază sistemulă simuleaz ă produc ia enun uluiă iară înă cazul secund sistemulă motoră „simuleaz ă ac iuneaă careă esteă descris ă deă enun maiă degrab ă decâtă produc iaă enun uluiăînăsine‖ă(837).ăÎnăprimulăcazăascult torulăvaăanticipaăceeaăceăvorbitorulăvaăspuneămaiădeparteăiarăînă cazul secund el va anticipaăceeaăceăseăvaăîntâmplaămaiădeparteăînăsitua iaădescris .ăTotodat ăexist ăoădisociereă întreă rezonan aă motorieă activat ă laă nivelă lexicală iă laă nivelulă construc iiloră sintacticeă („reprezent rileă construc ionale‖)ă(841).ăÎnăceeaăceăprive teărela iaădintreăverbală iăvizualăputemămen ionaăc ăregiuniăcorticaleă activeăînătimpulăobserv riiăuneiăac iuniăsuntăactiveă iăînătimpulăîn elegeriiăuneiăfrazeă(842)ălucruăceăsugereaz ăc ă „în elegereaă ac iuniiă iă în elegereaă limbajuluiă împ rt e teă substrateă neuronale‖ă (843). Deasemenea în urm rireaălaălecturaăuneiănara iuniărezonan aămotorieăesteăasociat ă„schimb rilorăinterac iunilorăpersonajuluiăcuă unăobiect‖ă(843). Pentruă momentă dou ă concluziiă sus ină propunerileă avansateă înă aceast ă lucrare.ă Rezonan aă motorieă iă simulareaă esteă asociat ă separat cuă con inutulă evocată (adic ă ocuren aă reprezentat ă cinematografic:ă scenaă sauă situa iaăoriăeventulăreprezentate)ă iăcuăenun areaă(adic ăactulădeăaătransmiteăinforma iaănarativ;ănaratorulăsauă povestitorul).ă Aceast ă observa ieă neă determin ă s ă disociemă celeă dou ă instan e:ă ocuren aă iă naratorulă sau,ă înă terminologiaăluiăLangacker,ăobiectulădeăentitateaăsubiectiv careăancoreaz ăocuren a.ăAădouaăconcluzieăimplic ă personajulăprivităcaăpunctădeăreferin ăpentruăactivareaăunorăsegmenteădeătipăevent privitoare la succesiunea de ac iuniăreprezentat ăînădiscursulăverbalăoriăvizual.ă

233

Capitolul 10 - Conceptualizato ii și olu ile a ati e

Capitolul 10 - Conceptualizatorii i rolurile narative Conceptualizatorii expresiei principale Ocurența și construalul La nivelul imaginii realizate ca un plan cinematografic avem ocuren a unuiătipădeărela ieă – procesual sau non-procesual - sau o configurareă obiectual .ă Obiectulă recunoscută (categorizată caă ună tipă deă obiectă sauă rela ie)ă evoc ă ună sistemă descriptiv (o matrice de domenii semantice enciclopedice) asociat unui event (o structur ă schematic ă deă etapeă narative)ă oriă uneiă situa iiă iă îiă provoac ă spectatoruluiă oă simulare.ă Ună eventă presupuneăoăserieădeămomenteădeă‖vârf‖ă(a aăcumăindic ăCarrollăȚăSeeley 2013) iăesteăscanatăsecven ial. La nivelulă ocuren eiă areă locă recunoa tereaă /ă identificareaă unuiă tipă deă obiectă sauă proces;ă ună lucruă sauă ună procesă profilat.ăDac ălaăacestănivelăneăsitu măînăordineaăverbal ăaănominaluluiăetapaăurm toareăpresupuneăoăindicare a existen ei.ă Oă expresieă cinematografic ă esteă ceeaă ceă înă limbajă esteă oă clauz ă (propozi ie) în sensul de finite clause. Construalul introduce un act de ostensie – o indicare – realizat înăfunc ieădeăunăconceptualizator virtual iădeăoăsitua ieădeăvizionareă(oăperspectiv ădeictic ăceăincludeăterenulăostensiei sau un viewing arrangement)ă iă transform ă ocuren aă unuiă tipă într-oă instan ă actual a tipului de obiect sau proces reprezentat (grounded instance of a type). (1) O casă (indic ăunătip) (2) Aceasta este o casă (indic ăoăinstan ăancorat ) Construalulă reprezint ă oă profilareă particular ă (organizat )ă subă formaă cadrului,ă cadruluiă deă aten ieă sauă planului ce are loc la timpul prezent. Timpul conceptualizat este scanat sumativ iar timpul de conceptualizare esteăscanatăsecven ial.ăOărela ieăcareăseădesf oar ăînătimpulăconceputăcoincideăcuătimpulăpercep ieiăsale.ăDou ă cadreăsuccesiveăaleăaceleia iăsceneănuăintroducăoăelips ătemporal ăciătindăc treăcoexisten ă iăsimultaneitateaă temporal .ăSuccesiuneaăevenimentuluiădinătimpulăconceputăesteăintrodus ăcuăajutorulăconcep ieiăuneiăschemeă temporaleă aă evenimentelor.ă Responsabilitateaă pentruă prezen aă acesteiă elipseă temporaleă sauă aă secven ializ rii apar ineănaratorului.ăIndica iaătimpuluiătrecutăapar ineădeăconcep iaădeărealitateăaănaratorului. In imaginea construal poate s ă fieă reprezentată ună experimentator (un personaj) care, ca agent, are tr s turaă conceptualiz riiă i, astfel,ă esteă ună conceptualizator.ă Caă atareă elă esteă punctulă deă referin c treă ună domeniu sau un sistemădescriptivădat.ăInăacesteăcondi iiăspa iulăpeăcareăîlă„locuie te‖ăesteăoădiegez . El poate sau nuăs ăcoincid ăcuăprofilerul.ăPlanuriăsuccesiveăsuntăinterpretateăcuăajutorulăpunctuluiădeăreferin .ăÎnăacesteă condi iiă experimentatorulă coincideă cuă profilerulă iă cuă naratorul.ă Laă acest nivelul numit C4ă seă manifest ă procesulă deă recunoa tereă deă obiecte,ă areă locă instan iereaă uneiă sceneă sau/ iă desf urareaă unuiă event.ă Laă acestă nivelăschemeădeăscen ăoriădeăeventăsuntăaplicateătopăbottom.ăAiciăseămanifest ăocuren a iăpoateăs ăfieăfigurată un experimentator (unăagent)ăînăscenaăconceput .ăDecorulăuneiăsceneădefine teăunădomeniuăspa ialăiarăeventulă define teăunădomeniuătemporal.ăPunctulădeăreferin ădiegeticăpoateăfiăreprezentatădeăunăpersonaj.ăEsteădeănotată c ăacestănivelăpoateăs ăseămanifesteălaănivelulăunuiăplanăsauăalămaiămultorăplanuriă(deăexempluă:ăplanuriăanalitic descriptive aleăuneiăscene).ăT ieturaădeămontajăpoateăaveaălocăînăinteriorulăsceneiăsauăeventuluiăconceput iănuă serve teălaădelimitareaăuneiănoiăunit i. Conceptualizatorul poate fi reprezentat cu maximum de obiectivitateă iă atunciă esteă profilată peă scen ă caă experimentatoră sauă poateă fiă reprezentată cuă maximumă deă subiectivitateă caă oă 234

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e instan ă deăfundal,ă conceptualizatorulă virtual alăsceneiă reprezentate.ă Ocuren aă ocup ă primplanulăaten ională iă prezen aăobiectiv ăpeăscen .ă

Profilerul Profilerul (C3)ă ghideaz ă cuă ajutorulă indiciloră aten ionaliă resurseleă deă aten ieă iă focalizareă aleă spectatoruluiăasupraăsimul rii,ăeventuluiă iămodulădeăevocareăalăsistemuluiădescriptiv (careăp r iăaleăunuiăobiectă suntă aduseă înă primulă plană ală profil riiă perceptuale);ă adic ă formeaz ă ună construal.ă Profilerul este un conceptualizatoră virtuală iă nuă esteă profilat.ă Elă areă oă maxim ă subiectivitateă fiindă oă instan ă deă fundală fa ă deă obiectul reprezent rii.ă Caă atareă elă esteă laă „dispozi ia‖ă unuiă narator.ă Elă seă g se teă în diegez iă areă locă aici iă acum. Esteădeănotatăc ăoăserieădeăconstrualeăsuccesive se poate desf ura cinematograficăcaăoăserieăcontinu ădeă cadreădeăaten ie (planulăsecven )ăsauăcaăoăserieădiscontinu ădeăplanuriăanaliticeă(unămontajădeăplanuri).ăCuăalteă cuvinte C virtual al construalului nu este limitat la un plan ci se poate identifica la nivelul unei suite de planuri. Limitele sunt oferite de sistemul descriptivăsauădeăstructuraăunuiăevent.ăÎnăcazulăunuiăplanăsecven ăeventulăseă poateădesf uraăcontinuuăînăîntregimeaăsa;ăf r ăelipse.ăDeăexempluăpreg tireaăuneiăcafele.ăÎnăcazulăunuiămontajă deă planuriă acesteaă potă sauă nuă s ă coincid ă cuă momenteleă importanteă aleă ac iunii.ă Spectatorulă nuă memoreaz ă elipseleă dintreă momenteleă importanteă ciă re ineă structuraă ac iuniiă globale.ă Montajulă poateă s ă fie izomorf cu momenteleă importanteă sauă nu.ă Coeziuneaă montajuluiă areă locă înă func ieă deă coeziuneaă suitei de momente ale eventului. Montajul care are loc în interiorul scenei/event la nivelul profilerului are loc iăeădedublat extrascen /eventălaănivelulăatitudiniiăepistemiceăaăactuluiădeăreprezentareăimaginar ănarativ . La nivelul profilerului îns ă scenaă iă eventulă potă fiă conceputeă caă nonă imediateă iă nonă reale, virtuale. Indicii de profilare sunt categoriza iă înă domeniulă profil riiă sauă ală nara iunii.ă Întreă niveleă areă locă oă gradualitate.ă Indiciiă ceă permită oă simulareă (Barsalou)ă suntă construc iiă deă tipă modificator iă metonimeă aleă unor domenii de conceptualizare narativ . Construalulă astfelă concepută transform ă ocuren aă iă ancorareaă într-oă propozi ie,ă adic ă oă concep ieă abstractizat ăaăancor riiă(abstracted meaning of grounding).ăLaăacestănivelăfunc ionalăneăsitu măînădomeniulă efectiv în careăostensiaăareăpregnan .ăEsteădeănotatăc ănivelul efectiv nu are loc exclusiv la nivelul expresiei unui plan sau a mai multor planuri.

O notă despre mișcarea cinematografică Oădiscu ieăprovocatoareăapareăatunciăcândăvomălua înăconsiderareămi careaăînăfilm. Mi careaăobiecteloră dinădiegez ă este,ădup ăThomson-Jones în articolul Sensing Motion in the Movies (2013: 115-132),ăoă„iluzieă impentrabil ‖ăînăsensulăînăcareăariileăcorticaleădedicateăproces riiămi c riiănuăfacădiferen aădintreămi careaădină lumeaănatural ă iăceaădeăpeăecran.ăCuăalteăcuvinteănuăexist ă„niciăoădiferen ărelevant ăîntreăprocesareaăcortical ă aăobiectuluiăuneiăiluziiă iăprocesareaăcortical ăaăcevaăcareăesteăactualăpentruăaăfiăperceput‖ă(131). Elementele diegeticeăauăoăpregnan ăclarămarcat ădeă„veridic‖.ăAăvedeaăobiecteăînămi careănuăpoateăfiănegatăsauăignoratădeă spectatorăa aăcumăunăsubiectănuăseăpoateăîmpiedicaăs ăciteasc ăoăsuit ădeălitereăcaăformândăunăcuvântăsauănuă poate elimina qualia culorii dintr-ună obiect.ă Culoareaă iă mi careaă suntă atributeă imanenteă obiectului.ă Atunciă cândă vizualiz mă oă scen ă nuă suntemă angaja iă aă imaginaă cumă neă afl m,ă caă spectatori,ă înă pozi iaă camereiă dină diegez .ăAstfelăvedemăsceneădiegeticeăelaborateădeăunăprofilerăf r ăîns ăaăcon tientizaăpozi iaănoastr ăînălumeaă diegetic .ăÎnăacestăsensăpentruăThomson-Jonesăfic iuneaăesteăindeterminat .ăDarăputemădeasemeneaăs ăadopt mă oăpozi ieămaiădistan at ă iăs ăneăimagin măc ăvedemăscenaăreprezentat ă(125).ăAltfelăspusăs ăneăcon tientiz m rolulădeăprivitorăînăscenaăimaginat .ăDac ăînăprimulărolăprofilerulăvirtualăesteă„ghidul‖ăatunciăînăsecundulărolă naratorulăesteăghidulăpozi ion riiănoastreăspectatoriale.ă 235

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ative Ună ală doileaă genă deă mi careă cinematografic ă esteă dată deă mi careaă camerei de filmat sau de mi careaă cadrului.ăMi careaăcadruluiănuăesteăperceput ăcaăoătr s tur ăaăobiectelorăreprezentateăciăaăuneiăsubiectivit iă careă vede.ă iă pentruăThomson-Jonesă mi careaă cadruluiă poateă fiă oăchestiuneă deăaă imaginaă cevaă deă oă manier ă oarecare.ă Aceast ă manier ă poateă fiă „impersonal ă sauă personal ,ă propozi ional ă sauă experen ial ‖ă (128).ă Spectatorul,ă aflată înă fa aă camereiă careă seă mi c ,ă î iă poateă „imaginaă c ă cinevaă seă mi c ă sauă î iă imagineaz ă mi carea‖.ă Înă ală doileaă cază elă nuă î iă puneă problemaă ancor riiă subiectvit iiă aflateă înă mi care.ă Caă iă înă cazulă „iluziilorăimpenetrabile‖ănuăexist ăoădistan areăiarăfic iuneaăesteăastfelăindeterminat .ăPentruămodelulăadoptată aiciăprofilerulăesteăvirtualăiarăspectatorulăesteăabsorbitădeăobiectulăînămi careăsauădeămi careaăcadrului.ăÎnăcazulă înăcareăspectatorulăvedeă„c ăcinevaăseămi c ‖ăatunciăelă„contempl ă( entertain)ăpropozi iaăc ăcinevaăseămi c ă f r ăaăfiăangajatălaăadev rulăaceleiăpropozi ii‖.ăSpectatorulăadopt ărolulănaratoruluiăinstan ăextradiegetic .ăăSau, alternativ,ăspectatorulă„doarăpură iăsimpluăî iăimagineaz ăc ăunăeventăareălocă iănuăseăimagineaz ăpeăsineăv zândă sauăauzind,ă tiindăsauăavândăgrij ădeăeventăa aăcumăeăelăimaginatăcaăavândăloc‖ă(128).ăÎnăacestărolulăesteăală profilerului. În cazul profileruluiăspectatorulă„î iăimaginaz ăviuăcumăesteăs ămi tiăînăfelulăimplicatădeămi careaă cadruluiă iă aă punctuluiă deă vedereă optic‖.ă Aă imaginaă mi careaă joac ă ună rolă importantă înă în elegereaă loca ieiă relativeă iă aă orient riiă obiecteloră dinălumeaă natural .ăAă imaginaă mi careaă reprezint ă ună aspectă ală vizualiz riiă con tienteă careă activeaz ă neuroniiă motoriiă iă corespundeă neurologică mi c riiă actualeă corporaleă aă subiectuluiă (Goldman, 2006: 147-191 apud Thomson-Jones, 128). Deseori în acest sens, în cazul filmului, este descris sentimentulăspectatoruluiăc ăseămi c ăîn interiorul lumiiădescriseădeăimagineaăfilmic .ă

Experimentatorul În interiorul diegezei poate fi profilat un experimentator (personajul)ă(C4)ăcareăreprezint ăunăpunctădeă referin ă diegetic.ă Elă esteă înconjurată deă ună spa iuă reală laă careă are accesă fizică i/sauă mental;ă ună universă deă referin .ăConstrualulăpoateăs ăcon in ăindiciiădeăcoinciden ăcuăacestăuniversădeăreferin ăsauănu.ăDiferen aăesteă gradual .ăDeăexempluăputemăaveaăunăconstrualăînăcareăsimultanăpeăecranăaparăatâtăpersonajul,ăoău ădeschis ă cât iă delicven iiă situa iă înă înc pereaă al turat peă careă noiă îiă vedem,ă dară nuă iă personajul 124 . În acest caz punctulădeăreferin ădiegeticănuăcoincideăcuăperspectivaăsubiectiv ădeăundeăesteăvizualizat ăscena;ăunăpunct de vedereăalternativ.ăConceptualizatorulăexperimentatorăesteăunăpunctădeăreferin ăpentruăunădecor,ăoăsimulareăsauă unăeventăaccesibileădinăpunctulăs uădeăvedere.ăConstrualulăseăpoateăadaptaăsauămulaăpeăaceast ăperspectiv ăsauă se poate disocia. Sweetserămen ioneaz ăvedereaăindirectăamânat (indirect deferred viewing) în profilarea unui privitorăînăinteriorulăuneiăsceneăreprezentateădeăunătablou.ăÎnăcazulădisocieriiăoăinstan ănarativ ăcinematic ăseă faceă manifest ă peă scen ă – esteă profilat ă – deă oă manier ă obiectiv .ă Acestă narator indic ă oă atitudineă sauă oă evaluareăaăeventuluiăaccesibilăexperimentatoruluiă iăconstruie teăo rela ieăcuăeventulă(ceăvaăreprezentaăunănouă event la un nivel superior).ăAceast ăinstan ăaduceăoăpozi ionareăepistemic ăasupraăocuren ei.ă

Naratorul intaăconceptualiz rii,ălaăacestănivelăalăancor rii,ăesteăprocesulăprofilată(eventăsauăsitua ie)ă(X).ăGraduală indiciănoiătransform ăprofilerulăînăceeaăceăamănumitănaratorul cinematic.ăAce tiăindiciăsuntă  De TIMP.ă Procesulă esteă situată laă oă distan ă fa ă deă centrulă diegetică reprezentată deă conceptualizatorul numit profiler în termenii de imediat vs non-imediat.ă Dac ă aceast ă distan aă nuă eă 124

Vezi analiza lui David Bordwell (1985 a: 126efe itoa e la est i țio a ea auditi ă a a esul pe so ajului la o s e ă î apo t u i fo ațiile izuale pe a e le ofe ă a e a asup a dialogului ga gste ilo aflați î î ăpe ea adia e tă din The Big Sleep (Howard Hawks, 1946).

236

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e marcat ă(marcareă0),ăatunciăavemăunăprofiler.ăDac ănivelulăefectivăalăocuren eiăesteăsituatălaăoădistan ă temporal ăatunciăavemăunănarator.  De MOD.ăProcesulăesteăconceputăcaărealăvsăirealăsauăînăalteămodalit i (poateăfiă„calificat‖ă iă caă fic ional).ă Absen aă modalit iiă indic ă prezen aă profileruluiă iară prezen aă saă peă ceaă aă naratorului.ă Flashbackulă unuiă subiectă careă vedeă blurată evenimenteleă trecuteă reprezint ă oă modalitateă deă indicaă oă stareă mental ă aă uneiă amintiriă pu ină exacte.ă Ună flashforwardă ipotetică reprezint ă oă modalitateă deă aă vizualizaă ună viitoră probabil.ă Modalitateaă reprezint ă „for aă subiectiv ă experimentat ă atunciă cândă simul mă mentală realitatea‖ă (R)ă astfelă încâtă cuprindemă eventulă profilată (Langacker 2009:212) sau accept măocuren aăprofilat ăcaăvalid .ă  De PERSPECTIV . Procesul esteă concepută înă scen ă /ă diegez ă – profilerul - sau din afara scenei / diegezei - naratorul.ă Acesteă formeă deă construală indic ă ună punctă deă vedereă ală unuiă conceptualizator.ăProfilerulă iănaratorulăpotăaveaăpuncteădeăvedereă diferite fa ădeăoăscen .ăNaratorulă sceneiă dină „toalet ‖ dină scenaă analizat ă maiă josă dină filmulă luiă Tarantino prive teă lucrurileă dintr-o perspectiv ă diferit ă decâtă ceaă aă profileruluiă deă acumă iă aiciă dină scenaă dat .ă Laă nivelulă expresieiă cinematograficeăputemăs ănuăavemăniciăunăindiceăvizualădiferit pentru un conceptualizator sau altul.  ILOCU IONAR.ă Acestă parametruă introduceă aspectulă interac iuniiă iă expresieiă narative.ă Profilerulă esteă focalizată asupraă ocuren eiă peă careă oă transform ă într-oă propozi ieă (înă sensulă plină ală termenului) iar naratorul faceăunăactăilocu ionarădeăgenulădescrieriiădintr-oăperspectiv ăextra-diegetic . Treptată oă diferen ă seă insereaz ă peă aceast ă ax .ă Dac ă înă cazulă profileruluiă construalulă (formată dină ocuren ă iăoăancorareăaăocuren ei)ăesteăorientatăasupraăprocesuluiăprofilată(eventăsauăsitua ie)ă– realitatea de baz - (P)ăînăcazulăănaratoruluiăconstrualulăareăcaă int ăoăpropozi ieă– realitateaăelaborat format ădintr-un set deăpropozi iiă– peăcareăoăutilizeaz ăîntr-un scenariu de act de vorbire. Naratorul cinematic (C2) introduce o apreciere sau o conceptualizare extra-diegetic ă iă ceiă patruă parametriiă deă func ionalitateă asupraă procesului,ă eventă sauă situa ie reprezentat ,ă i.e.ă aspectele de distan ă temporal ,ă deă mod,ă deă perspectiv ă iă deă for ă ilocu ionar .ă Înă aceast ă situa ieă naratorulă introduceă ciclulă deă control.ăÎntreăC3ă iăC2ăareălocăciclulădeăcontrol.ăTotodat ăceleădou ăinstan eăseăafl ăpeăoăax ăcontinu ăînăcareă anumiteăinstan eăsunt categorizateăcaăC2ăoriăcaăC3.ăC2ăintroduceăunăscenariuădeăactădeăvorbireăalăc ruiă int ăesteă procesul profilat. Deasemenea naratorul se înscrie pe axa nivelului epistemic înă careă intaă esteă con inutulă iă structuraă realit iiă conceputeă ;ă rela iiă acceptateă caă reale.ă Propozi iaă principal ă (basic clause)ă exprim ă oă propozi ieă negociabil ă careă areă ună Conceptualizatoră iă oă evaluareă epistemic .ă Ciclulă deă controlă epistemică dină aceast ă propozi ieăreprezint ăcontrolulăuneiărealit iădeăbaz ă(basic reality),ăadic ăistoriaăunuiăproces,ăeventăsauăsitua ie.ă Esteăoămodalitateaădeăaăinstruiăascult torulădinăinterac iuneăc ăprocesulăprofilatăesteăreal.ă

Povestitorul Nivelulă urm toră esteă celă ală evenimentuluiă deă uză particular,ă discursivă iă extra-fic ională ală c ruiă conceptualizator este un povestitor, C1. La nivelul discursiv areălocădistinc iaădintreăoăatitudineădocumentar ă sauăfic ional .ăPovestitorul (C1) vaăintroduceă iăoăatitudineămodal ă iăoăm sur ădeădistan are într-un context discursiv fa ădeăacum iăaici al construalului din C2ă iăC3.ăExtrafic ional, elăvaăcalificaămodalănara iuneaă iăvaă consim iăoriăevaluaădinăpunctulăs uădeăvedereăconcep iaădeărealitateăpropus .ăDac ăună„conceptualizatorăadopt ă oăpozi ieăepistemic ăfa ădeăunăeventăsauăoăsitua ieăcare,ăînăsine,ăconstituieăunăeventăsauăoăsitua ieălaăunănivelă superioră deă organizare‖ă atunciă „situa iaă unuiă conceptualizatoră careă adopt ă oă pozi ieă epistemic ă fa ă deă ună procesăpoateăînăsineăfunc ionaăcaăobiectulăconcep ieiăfa ădeăcareăoănou ăpozi ieăepistemic ăpoateăfiăadoptat ‖ă (Langackeră2009:266).ăObiectulăconcep ieiănoiăesteăpropozi iaăexprimat ădeăconstrual.ăPovestitorulăpoateăs ăseă identificeăcuăconceptualizatorulăconstrualuluiă(C3ăsauăC2)ă i poate subscrie la evaluarea acestuia. 237

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Înăexemplulădispari ieiăAnneiădină L’Avventura (Michelangelo Anonioni, 1962) (citat în capitolul despre construal)ăremarcamăfaptulăc ădispari ia,ăadic ărefuzulănaratoruluiădeăaăar taăloculăînăcareăseăafl ăpersonajulă i laă careă celelalteă personajeă nuă auă accesă esteă astfel,ă prină profilareaă tocmaiă aă refuzuluiă deă aă adoptaă conven iaă omniscien eiă narative,ă adusă înă primplanulă aten ieiă spectatorului.ă Faptulă c ă filmulă (produsulă naratoruluiă cinematic) refuz ăs ădeaăseamaădeăsoartaăpersonajuluiădevineăcentrulăaten iei.ăResponsabilitateaădispari ieiăesteă asumat ădeăinstan aăpovestitorului,ărolăextrafic ional.ăSpectatorulăvaămotivaătextualădispari ia,ăadic ăoăvaăpuneă peă seamaă conven ieiă deă gen:ă „personajulă aă disp rută pentruă c ă avemă înăfa ă unăfilmă pusă înă scen ă deă unăautoră cineast‖.ă Strategiaă retoric ă aă luiă Antonioniă esteă deă aă creaă curiozitateaă prină comportamentulă diegetică ală personajeloră careă pună cuă insisten ă întrebareaă asupraă sor iiă Anneiă iă prină refuzulă cuă atât mai frustrant de a adoptaă conven iaă nara iuniiă omniscienteă clasice.ă Spectatorulă sfâr e teă prină aă motivaă absen aă nuă înă cadrulă diegetic ci ca un fapt formal al artefactului cinematografic. Fiecareă nivelă poateă s ă „pun ă peă scen ‖ă cuă maxim ă subiectivitateă oriă maxim ă obiectivitateă conceptualizatorul.ăConceptualizatorulăesteăreprezentatăcuămaxim ăobiectivitate atunciăcândăesteăelăînsu iăpusă peă scen ă sauă profilată astfelă încâtă elă devine obiectulă reprezent rii.ă Conceptualizatorulă esteă reprezentat cu maxim ă subiectivitate atunciă cândă elă esteă implicită înă fundalulă concep iei.ă Ună conceptualizatoră explicită esteă profilată caă experimentatoră iă implicită atunciă cândă areă locă ocuren aă unuiă eventă oriă scen ă f r ă agentulă conceptualizator.ăMaximaăobiectivitateăcorespundeăprofil riiăconceptualizatoruluiăcaăexperimentatorăpeăscen ă iară maximaă subiectivitateă corespundeă profil riiă saleă implicite.ă Fiecareă dintreă instan eleă prezentateă aici:ă experimentatorul,ăprofilerul,ănaratorulă iăpovestitorulăpotăs ăfieăpersonificateăîntr-oădiegez .ăTrecereaădeălaăună nivelă laă altulă seă faceă prină aplicareaă schemeiă cicluluiă deă controlă astfelă încâtă niveleleă superioareă fagociteaz ă niveleleăinferioareăcare,ăprinăacestămecanism,ătrecăînăprimăplanăconceptuală iăinhib ăconceptualizareaăniveleloră superioareăimpliciteă iămaximăsubiective.ăDac ărolurileănarativeăsuntăină„superpozi ie‖ăînăac iuneaăconceptual ă a spectatoruluiăeleă„colapseaz ‖ăc treăunărolănarativăsauăaltul.ă

Autorul biografic Autorul biografic reprezint ă ă (C0)ă persoanaă biografic ă peă careă oă acces mă cuă ajutorulă m rturiiloră dină lumea natural cotidian ă iăcareăesteăresponsabilulăproduc ieiăpeliculei.ă

Rezumat Înărezumatăavemăunăprimănivelăalăocuren eiă(indicatăcuăXăsauădeăLangacker cu p)ăceăreprezint ăprocesulă sau obiectul profilat.ăÎnăocuren ăpoateăfiăreprezentatăunăexperimentatoră– personaj indicat cu C4. Construalul este configurat de profiler (C3) iă de narator (C2). Construalulă profileruluiă reprezint ă oă vedereă ata at ă obiectului.ăProfilareaăesteăvirtual ă iădeterminat ădeăunăaiciă iăacumădiegetic.ă Construalul narativ reprezint ăoă evaluareăepistemic ăaăniveluluiăefectiv.ăAcest nivel introduce un scenariu de act de vorbire virtual. inta sa, ca punctă deă referin ă într-oă baz ă de cuno tin eă – matrice de domenii sau sistem descriptiv -, este o realitate de baz ă iă formeaz ă oă propozi ieă deă baz .ă Povestitorulă (C1)ă reprezint ă nivelulă discursivă iă introduceă ună nouă scenariuădeăactădeăvorbireăorientatăc treăpropozi iaăexprimat care poate fi actual. Fiecare conceptualizator are oăconcep ieădeărealitateăproprie; deălaăceaădeăbaz ălaăceaăelaborat . { X1  [C3  C2 = P]  C1 } / C0

238

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e

C e pe i e tato ul = X , o u e ța – nivel C4 OCURENȚA - Focalizat exterior, profilat, diegetic în efectiv s e ă, pe so aj experimentator, un proces profilat : e e t o i situație, te e ul este i tual C al elementului de ancorare - construal C3 PROFILERUL virtual, neprofilat epistemic imediat – real A o ează o p opoziție ai i și a u diegeti Expresie de bază C al scenariului de act de vorbire, imaginar – C2 NARATORUL (Narator cinematic) extra-diegetic, episte i și i te a ti A o ează pe u te e a tual, a t de o i e E p esie ela o ată I t odu e o odaliza e și ti pul C al evenimentului de uz particular, actual – C1 POVESTITORUL (Narator filmic) extra-fi țio al e pli it discursiv / implicit) Ca e î ățișează sau î u ii țează e a e sau assent) C al p odu ției fil ului C0 AUTORUL biografic

Conceptualizatorii expresiei subordonate În situa iaăunuiăPOV experimentatorul (C4) vaăpreluaă iăvaăcolapsaăceleătreiănivele superioare – C1, C2, C3 - într-oă singur ă concep ieă deă realitateă peă careă oă vaă enun aă înă rolulă s uă deă naratoră iă deă povestitor.ă Îns ă aceast ăconcep ieăvaăfiăla rândul ei inta unei noi evalu riăepistemiceădeălaăunănivelăsuperioră– ceăimplic ăoăalt ă suit ăformat ădintr-unănaratorăcinematică iăunăpovestitor.ă intaăevalu riiănuămaiăesteădoarăocuren aăini ial ăciă evaluareaă eiă deă c treă conceptualizatorul-experimentator al POV-ului.ă Altfelă spusă expresiaă principal ă ceă exprim ă oă propozi ieă negociabil ă (cuă ună Conceptulizatoră iă oă evaluareă epistemic )ă orientat ă prină ciclulă deă controlăasupraăuneiăocuren eădevineăoărealitateă(oăconcep ieăocuren )ăceăesteăevaluat ăepistemicădeăunănivelă conceptualăsecund.ăRealitateaăesteăformat ădintr-oăsuit ădeăpropozi iiăacceptateăcaăvalide,ăoărealitateăelaborat .ă Realitateaălaăacestănivelăesteăformat ădintr-oăserieădeăpropozi ii.ăă Expresiaă cinematografic ă subordonat (complementar )ă define teă ună procesă iă oă pozi ieă epistemic ă fa ădeăocuren ,ădarănuăstabile teăstatusulăepistemicăalăexpresieiăcaăunăobiectăsituatăîntr-oăconcep ieădeănivelă maiăînalt.ăNuăproduceăniciăunăangajamentăasupraăvalidit iiă(realit ii)ăexpresieiăcaăatare. Ea este un candidat pentruăaăfiăîncorporat ăîntr-oăperspectiv ăconceptual ăasupraărealit ii.ăEa,ăînăsine,ănuăafirm ăsauănuăstabile teă includereaă saă înă concep iaă deă realitateă aă conceptualizatoruluiă expresiei cinematografice principale (v Langacker 2009:266).ă Înă acesteă condi iiă expresiaă subordonat ă evoc ă configura iaă epistemic ă proprieă caă oă entitateă virtual ,ă caă obiectă ală contempl rii.ă Expresiaă subordonat ă aduceă oă pozi ionareă epistemic ă fa ă deă oă situa ieă profilat ă fa ă deă ună conceptualizatoră iă oă concep ieă deă realitate,ă dară evoc ă conceptualizatorulă iă 239

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e dominionulă s uă caă entit iă virtualeă nuă necesară identificabileă cuă conceptualizatorulă iă concep iaă deă realitateă aă expresiei principale (268). ÎnătermeniămaiătehniciăLangacker,ăcuăreferin ălaăfraze,ăafirm : „Ună enun ă profileaz ă ună procesă – indicat ca p bold - iă îiă specific ă pozi iaă epistemic ă fa ă deă ună conceptualizatoră (C).ă Internă enun ulă nuă specific ă ună conceptualizatoră particulară ciă invoc ă Că caă oă entitateă virtual ă prină generalizareaă tuturoră conceptualizatoriloră poten iali.ă Putemă spuneă c ă p este virtual ancorat. Procesul p este actual ancorat atunci când C este identificat cu un conceptualiztor actual, implicit vorbitorul actual. Acest mecanism produce oăpropozi ie.‖ă(268).ă Aceast ă propozi ieă nuă con ineă informa iaă asupraă accept riiă propozi ieiă caă fâcândă parteă integrant ă dină viziuneaă actual ă aă vorbitoruluiă asupraă lumii.ă Aă formula oă propozi ieă nuă înseamn ă aă oă îmbr i a sau a o afirma. Expresia poate fi conjurat ăpentruădiverseăscopuriă i,ălaărândulăei,ăareăoăvirtualitate.ăMaiăesteănecesară ună nivelă deă conceptualizareă înă careă ună enun toră actuală îmbr i eaz ă expresiaă caă parteă aă moduluiă înă careă elă vedeaă lumeaă actual.ă Acestă procesă deă formulare,ă evaluareă iă acceptareă esteă oă alt ă manifestareă aă cicluluiă deă control (268). Langackeră ofer ă câtevaă exempleă deă distan areă fa ă deă validitateaă (realitatea)ă propozi ieiă exprimateă deă subordonat (8) a. Perhaps they will finish the project on time./ Poate că vor termina proiectul la timp. b. It’s not the case that they will finish the project on time./ Nu e cazul că vor termina proiectul la timp. c. They will finish the project on time?/ Vor termina ei proiectul la timp? d. Joe believes they will finish the project on time./ Șoe crede că vor termina proiectul la timp. e. They will finish the project on time. And I will be elected pope. / Vor termina proiectul la timp. i eu voi fi ales papă. Trebuieă remarcată c ă ini ială expresiaă principal ă areă oă construc ie format ă dină ocuren ,ă construalulă (profilerulă diegetică iă naratorulă extra-diegetic)ă iă ună povestitoră extrafic ional.ă Deă îndat ă ceă esteă inclus ă caă subordonat ăîntr-oăexpresieăcomplex ă(oăocuren ădeătipăpropozi ieăX2)ăvaăsuferiă(1)ăoăcolapsareăîntr-oăsingur ă instan ăaăpovestitoruluiăcareăseăvaăsituaădoarălaănivelulăprincipaleiă(notatăaiciăcaăC1*)ă iă(2)ăprofilerulă(C3ă iă C3*)ăvaăfiăoăinstan ăvirtual ăaflat într-oăstareădeăsuperpozi ie.ăIndiciiădeăprezen ăaăuneiăinstan eănarativeă(C2ă iăC2*)ăvorăfaceădistinc iaădeăperspectiv ăasupraăocuren ei.ăDinăacestămotivăfaptulăc ăC*ăseăpoateăidentificaăcuă perspectiva construaluluiă asupraă ocuren eiă ini ialeă iă poateă subscrieă laă evaluareaă dină expresiaă subordonat ă implicităesteăoăchestiuneădeăuză iădeătransparen ăgenerateădeămecanismulă de colapsare (1)ă iădeăsuperpozi ie (2).ăAcestaăpoateăfaceăuzădeăunăcicluădeăcontrolădirectăc treărealitataădeăbaz ăsauăc treărealitateaăelaborat 125 . Formulaăsintetic ăpropus ăarăfi: { X1  [C3  C2 = P]  C1 } = { X2 } { X2 }  [C3*  C2* = P*]  C1* O u e ța X C virtual al imaginii subordonate C3 C personaj a e asu ă i agi ea C2 su o do ată sau olul lui C i tual C virtual al imaginii principale C3*

Nivel efectiv Nivel epistemic - P Profiler diegetic – neprofilat Nivel epistemic-interactiv - Narator diegetic – profilat P Epistemic – P* Profiler diegetic virtual – neprofilat, C narator a e poate asu a o epția C2* Epistemic-interactiv - P* Narator cinematic extra

125

Un caz tipic pentru scindarea naratorilor apare în documentarul Grizzly Man We e He zog, u de e istă o o u e ță î t e pe so ajul a e fil ează și editează pa te di ate ial T ead ell și He zog a ă ui o e-off se i se ează î o tajul se u d și i pu e o se u dă sele ție de o taj ate ialului p i ului egizo Paul Wa d î Nel es 2012: 222).

240

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e de realitate a lui C personaj C de uz

C1* Discursiv

diegeti fi țio al Povestitor (narator filmic) e t afi țio al explicit/implicit

C autor istoric = C0 S ărelu măaceast ădiagram ăînăcazulăsecven eiădeăplanuriăanalizateămaiăsusăînăcareăplanulăAăreprezint ă„femeiaă înăiarb „ăiarăplanulăBă„Hitchcock‖. PlanulăCăreprezint ădoarăinforma iaădeăfundală(dinăSpa iulăcurentădeădiscurs,ă CDS)ă înă careă seă manifest ă ună Povestitoră (C1*),ă responsabilă ală statutuluiă discursului,ă iă ună Naratoră (C2*),ă responsabilă ală diegezeiă ceă cuprindeă „Hitchcock‖_„femeiaă înă iarb ‖ă .ă Povestitorulă i/sauă naratorulă potă fiă coinciden iăcuă Hitchcock (astfel notat aici cu (Hitchcock_2) ?)ăsauănu.ăÎnăscenaăanalizat ădeăEdwardăBranigană din The Wrong Man aceste roluri sunt asumate de entitatea Hitchcock.ă Peă deă alt ă parteă informa iaă roluluiă naratoruluiă i/sauăpovestitoruluiăesteătransmis ă iăpeăalteăcanaleămedia:ăe.g.ăconsemneădeălectur ăcritice,ăafi ulă filmului,ăgenericulăscris,ăoăvoceăoveră iăoăvoceăoff,ăoăsuit ădeăplanuriăformateădinăcadreădeăaten ieăsuccesive. În ilustra aă prezent ă liniaă format ă dină treiă liniiă indic ă coresponden eleă dintreă povestitor,ă naratoră iă experimentatorul planului B, Hitchcock propriu-zisă(X),ăinstan ăprofilat ăînăimagine.ă

În planul B, expresia principal constat măc ăexperimentatorulă(X)ăareă iărolulădeănaratorădiegeticăfa ădeă Că iă naratoră extra-diegetică fa ă deă planulă Aă (C2).ă Înă acestă plană esteă prezentă iă profilerulă (C3*)ă asumată deă naratorulă C2*ă iă corespondentă profileruluiă dină planulă Aă (C3).ă Naratorul Hitchcock_2 poate accesa via 241

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e profilerulăatâtăplanulăBăcâtă i,ăindependent,ăplanulăA (Aiciăindicatăcuăajutorulăaădou ăliniiă/ătraseeăalbeăpunctateă extinseă c treă celeă celeă dou ă cercuriă albe).ă Altfelă spusă seă poateă caă planulă Aă s ă reprezinteă ună POVă ală luiă Hitchcock_2ă iănuăalăluiăHitchcockădinăplanulăB.ăOp iuneaădeterminat ădeăcontiguitateaăjuxtapuneriiăplanuriloră Aă iăBătindeăîns ăpreferen ialăc treăoălectur ăînăcareăprofilerulădinăAăesteăasumatădeăHitchcock,ănaratorulădină planulăB;ăadic ăplanulăAăesteăunăPOV al lui Hitchcock (C2). ÎnăplanulăAăavemăunănouăexperimentatoră(X),ă„femeiaăînăiarb ‖ă iăunăprofilerădiegetic,ăvirtual,ăneprofilată (C3).ăÎnăcazulăuneiăconstruc iiădeătipămodificatoră„femeiaăînăiarb ‖ăpoateăfiămodificatorul care con ineăun e-site schematic ce va fi elaborat de centrul de profilare din planulăBăsauădeăinstan eleănarativeădinăspa iulădiscursivă antecedent reprezentat aici ca planul C. Modificatorulăcaracterizeaz ăăconcep iaădinăplanulăBă(Hitchcock)ăcareă elaboreaz ă ceeaă ceă esteă schematică reprezentată înă planulă Aă (femeiaă înă iarb ).ă În cazul unei lecturi de tip complementă planulă Aă iă respectivă entitateaă profilat ă înă imagine,ă „femeiaă înă iarb ‖, elaboreaz ă e-site-ul schematic imanentă înă concep iaă priviriiă /ă expresieiă lui Hitchcock. În lectura de tip modificator Hitchcock elaboreaz ămaiăînădetaliuăe-site-ulăasociatăobiectuluiăprivităsauăprivireaăasociat ăobiectuluiăcaăoăqualiaăinerent ă înădescriereaăei.ăÎnălecturaădeătipăcomplementăfemeiaăelaboreaz ăcaălandmarkăcon inutulăpriviriiăluiăHitchcockă ce are rolulădeăsubiectă(careăreprezint ătraiectorulărela ieiănonprocesualeădefinit ădeăactulăprivirii).

Nivelele narative la Edward Branigan Edward Branigan în Narrative Comprehension and Film (1992: 86sq) aă propus,ă pentruă aă în elegeă desf urareaă nara iuniiă înă termeniiă luiă „cumă iă când‖ă „contextele‖ă perceptualeă etajateă înă câtevaă nivele.ă Înă niveleleăunuiătext,ăcontextele,ăauălocăopera iiămentaleăcareăvorăorganizaăinforma iaăaural ă iăvizual ăînăpaterneă narative de eventuri. Fiecare nivel define te un cadru epistemică înă careă informa iaă poateă fiă descris .ă Nivelulă esteăastfelă iăoădescriereăparticular ăaăunuiăeventă(91).ă Braniganăconstruie teăunămodelăformatădină8ăniveleănarativeăceăpresupunăunăemi toră iăunăreceptor.ăPeă deă oă parteă exist ă naratoriiă (autorulă istoric, autorul implicit / explicit,ă naratorul)ă iă peă deă alt ă parteă exist ă personajeleă iăfocalizareaănara iunii.ăNaratoriiăsuntăsitua iăînăafaraădiegezei.ăAcesteăinstan eăsauăagen iănuăsuntă imanen iă înă filmă ciă constituieă parteă dină schemaă narativ ă aă spectatorului;ă reprezint ă eticheteă pentruă aă indicaă limiteăconceptualeăsauădisparit iăîntr-unăansambluădeăinforma ii.ăSchemeleăpeăcareăleăutilizeaz ăBraniganăsuntă cadre cognitiveă sauă proceduriă deă orientareă careă ajut ă laă transformareaă informa iiloră iă creeareaă unoră limite perceptuale. Nivelul narativ esteă oă form ă deă punereă înă parantez ă (bracketing) pentru a indica întinderea (scope)ăaăcuantificatorilor,ăconectivelor,ăpredicateloră iăvariabilelorăpropozi iilorănarative.ăEsteăoăparteădintr-o procedur ăsauăprocesădeăcunoa tere. Dac ăalegemăs ăconsider măc ăinforma iaăeăde inut ădeăunănaratorăipotetică sauă fic ională înă textă atunciă nara iuneaă vaă fiă v zut ă caă „metodaă prină careă naratorulă î iă prezint ă informa iaă saă nou ;ădac ăneăimagin măcumăesteăcaănoiăs ăposed măinforma iaădinătextăatunciănara iuneaăvaăfiămetodaăpeăcareă oăfolosimăpentruăaăvorbiădespre,ăaăexplicaă iăaădezvoltaăinforma iaăpeăcareăoăamăob inut-o‖ (Branigan 2006:238 notaă31).ăTextulăesteădefinităcaăoă„anumit ăcolec ieădeădescrieriăaleăunuiăartefactăcareătrebuieăs ăfieăunulăcareăs ă materializezeăunăsistemăsimbolicăiarădescrierileăoferiteătrebuieăs ăfieăsanc ionateădeăc treăsocietate‖ă(Branigană 1992:86). Exemplele analizei sale sunt luate din The Wrong Man (Alfred Hitchcok, 1956).

242

Capitolul 10 - Conceptualizato ii și olu ile a ati e

(fig. 19 Branigan 1992:87) NARATORII Autorul istoric.ă Entitateă parteă psihologic ,ă parteă social .ă Autorulă esteă oă persoan ă biografic ,ă dară iă oă legend ă cultural ă creat ă deă alteă texteă culturale.ă Astfelă textulă este produs dintr-oă situa ieă istoric ă iă areă oă dimensiuneă nonfic ional (Branigan 1992:87-8) 126 . El se poate reprezenta, de exemplu, ca o voce extra diegetic ă cumă ară fiă înă Procesul (The Trial, Welles, 1962) la finalul filmului unde genericul de final este exprimat prin vocea lui Orson Welles. Nivelulăextraăfic ional este un nivel de tranziție care mediază între ficțiune i non ficțiune;ă„afirma iileă despreăoăfic iuneăinclus ănuăpotăfiăemiseădinăinteriorulăfic iuniiăînse i,ăciămaiădegrab ătrebuieăs ăfieăemiseădintrună contextă maiă abstractă decâtă celă laă careă seă refer ‖ă (Branigană 1992:88).ă Nivelulă extraă fic ională esteă necesară pentruăaăvorbiădespreă„obiecteăcaăfiindăfic ionaleălaăunănivelă„maiăjos‖ăalătextului‖.ăDescrierileănonăfic ionaleă suntămaiăînainteădeădescrierileăfic ionaleăpentruăc ăseăaflaăsubăunăregimăreferen ial.ăPentru a organiza activitatea interpretativ ăaăspectatoruluiănaratorulăst ăînăafaraăfilmuluiăconsideratăfic ional.ăNivelulăextraăfic ionalăesteăună ansambluădeă„consemneădeălectur .ăNivelulăextraăfic ionalăpoateăfiăexplicităsauăimplicit. (Branigan 1992:89)

126

Astăzi se poate o se a u e i i e t al u ui dis u s e e oluează î ju ul „auto ului și se e p i ă pe platfo a media a sitului web al egizo ului, pagi a sa de Fa e ook, i te iu ile și ă țile sale. Pe de o pa te se e a ă do i ța egizo ului de a se afi a a e titate e e p i ă o iziu e a tisti ă pe so ală asup a lu ii și, pe de altă pa te, e istă o do i ță a audie ței de a a ea u egizo , o i sta ță o igi a ă Watso itează di Da a Pola , , Tho as “hatz, , și Tho as Elsaesse , , î Nel es : .

243

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e

„Autorulăimplicit” este considerat o nara iuneăextra-fic ional ăimplicit ceăregleaz ăinforma iaăîntrun text (Branigan 1992:90-91). Aceastaăinstan ădefine teăvirtualălimiteleăaăceeaăceăpoateăfiăv zută iăauzităînă filmă f r ă îns ă s - iă defineasc ă limiteleă propriiă existen e.ă Cadrulă deă referin ă esteă întregulă textă (nonfic ional). Pentru Metz autorul implicit este format dintr-ună„setădeăopera iiăpeăcareăleăsim imăc ăsuntălaăbazaăaăceeaăceă facemăcaăs ăob inemăsemnifica ieă iăcaăs ăob inemăstructuriăsauăpaterne‖ă(Branigană1992:94). Nara iuneaă implicit ă nonă diegetic ă sau narator cinematic. In The Wrong Man apare o informa ieă despreă diegez ă careă neă orienteaz ă înă rela iaă cuă lumeaă pove tii („umarked nondiegetic narration, or implied „nondiegetic narrator””)ă (Branigană 1992:99).ă Vorbe teă despreă lumeaă diegetic ă dină interiorulă fic iuniiă iă nuă vorbesteădespreăfic iuneădintr-unăpunctădeăvedereănonfic ională(Branigană1992:99).ă Nara iuneaă implicit ă diegetic sau naratorul diegetic este o descriereă posibil ă aă sceneiă înă limiteleă diegezei sau pe fundalul epistemic al diegezei („fictional story world‖)ă iănuăînăcadrulădeăreferin ăalăîntreguluiă textă(nonăfic ional).ăCadrulădeăreferin ăesteădiegeticădeătipul:ă„dacă un spectator în diegeză s-ar afla acolo ar vedea i ar auzi...‖ă(Branigană1992:95-96),ăadic ălumeaăpove tiiă(fic ionale).

Oă concluzieă esteăcaă nara iuneaă opereaz ă laă maiă multeă niveleă iăspectatorulă poateă descrieă textulăînă maiă multe feluri fiecare situat într-un contextăparticulară iăcuăunăscopăparticulară(Branigană1992:96).ăAstfelămuzicaă de fundal de la începutul filmului The Wrong Man poateăfiăinterpretat ăînătreiăfeluriădiferite:ăini ialăoămuzică extra-ficțională, apoi, prin montaj-secven (extrase dintr-oăîntreag ăsear ălaăbar),ămuzicaăesteăunaătipic ăpentruă oăsear ălaăclub,ădeciăoămuzică non-diegetică i,ăînăceleădinăurm ,ădevineăoămuzică diegetică (în momentul în careăvedemă iăforma iaădeăjazz)ă(Branigană1992:96-7).ăMuzicaăesteăaceea i,ădarăesteăauzit ăînătreiăfeluriădiferite;ă percep iaăbottom-up a fundal sonor a fost re-aranjat ă (smoothly integrated)ăînăfunc ieă deăipotezeleă top-down 244

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ative diferiteă referitoareă laă rela iileă dintreă muzic ă iă lumeaă pove tiiă istorisite.ă Înă acesteă condi iiă epistemice „spectatorulăî iărevizuie teăipotezeleă iăcaut ăoăpotrivire‖ă(Branigană1992:97). Pentruă Branigană faptulă caă dataă deă peă ecrană poateă fiă acomodat ă cuă oă multitudineă deă interpret riă (caă iă sensulăprepozi ieiă„în‖ădină‖aăfiăîn club‖ăsauăcaă iăsensulăcamereiădeăfilmatăcareăesteă‖în‖ă)ăesteăoăcaracteristic ăaă nara iuniiăclasiceă(Branigană1992:97-8).ăAltfelăspusăstructuraăportant ă iăformeleărecunoscuteăpermităoăserieădeă multitudineădeăinterpret riănarativeăcareănuăseăexcludămutual. FOCALIZAREAă IăPERSONAJUL Informa iaăesteălimitat ălaăceeaăceăesteăexplicităpusăînăactădeăc treăpersonajeă– ceeaăceăfacă iăspun. Dac ă nara iuneaăesteăoăserieădeăepisoadeăadunateăcaăunălan ăcauzalăfocalizată iăfocalizareaăesteă„unăcentruăcontinuu‖ă sauăunăprotagonistăatunciăpersonajulă iăac iuneaădefinescă iălimiteaz ădezvoltareaălogic ăaăfiec ruiaă(Branigană 1992:101). Acest nivel este nara iuneaă nonă focalizat (sau descrierea) asupra personajului în care rolul personajului nu mai este de a fi focalizareaă actual ă sauă poten ial ă aă unuiă lan ă cauzală ciă laă aă fiă oă surs ă deă informa iiă despreă ună lan ă cauzal.ă Oă informa ieă specific ă esteă oferit ă prină focalizareaă prină (cuă ajutorul)ă unuiă personaj,ă atâtă internă câtă iă externă (Branigană 1992:101).ă Focalizareaă trimiteă laă faptulă c ă ună personajă areă experien aăaăcevaăprinăvedereaă iăauzulăaăceva.ăPersonajeleăneă‖spun‖ăpovesteaă‖tr indăîn‖ălumeaăloră iăvorbindă cu alte personaje. In nara iuneaănonăfocalizat ăcuno tin eleănoastreăsuntălimitateălaăceeaăceăesteăexplicit pus în actădeăpersonaje,ăceăfacă iăceăspun. (Branigan 1992:100-101) Focalizareaăextern reprezint ăoăm sur ăaămoduluiădeăcon tientizareă(perceptiv)ăalăpersonajului,ădarădină exteriorul personajului.ă(Esteăoăpozi ionare semi-subiectiv ăînăm suraăînăcareăvedemălaăceăseăuit ăpersonajulă atunciăcândăseăuit ălaăceva,ădarănuădinăpozi iaăsaăunic ăspa ial ;ătrebuieăs ăinfer măc ăamăv zutăceeaăceăaăv zută elă iă a aă cumă aă v zută el.ă Ună eyeline match este un dispozitivă careă serve teă aă focalizaă nara iuneaă externă cuă ajutorulăpersonajului)ă(Branigană1992:103).ăFocalizareaăextern ăreprezint ăceeaăceăvedeă iăaudeăpersonajulădină evenimenteleă narative.ă Spectatorulă vedeă ceeaă ceă vedeă personajulă dară nuă dină pozi iaă deă experien ă aă personajului.ă Primeleă 32ă deă planuriă aleă filmuluiă îlă stabilescă peă Mannyă caă iă centrul aten ieiă iară nara iuneaă acestorăplanuriăaăfostăfocalizat ăexternăprinăpersonaj.ăExperien eleăpersonajuluiăpotăfiăexpuseăexternăsauăintern.ă In focalizareaă intern deă suprafa lumeaă pove tiiă iă ecranulă seă identific ă înă numeleă personajului;ă focalizareaă reprezint ă percep iaă personajului.ă Focalizareaăimplic ă ună personajă careă experimenteaz ă cevaă prină vedereă iă auz.ă El poateă deasemeneaă s ă experimentezeă prină gândire,ă amintire,ă interpretare,ă întrebare,ă temere,ă credin ,ădorin ,ăîn elegereăsauăsentimentulăvineiă127 . Focalizareaăintern de adâncime esteămaiăprivat ă iămaiăsubiectiv ă iăeaăvariaz ădeălaăsimplaăpercep ieă (plană POV),ă laăimpresiiă (POVă defocalizateă careă indic ă faptulă c ă personajulă eă ame it,ă beată sauă drogat)ăsauă laă gânduriă maiă profundeă (vise,ă halucina iiă sauă memorii)ă (Branigană 1992:103).ă Ină focalizareaă intern ă lumea pove tiiă iăecranulăsuntăcolapsateăunaăînăaltaă iăăformeaz ăoăidentitateăperfect ăînănumeleăpersonajului. „Niveleleănara iuniiăpotăfiăstructurateăastfelăîncâtăs ăproduc ăefecteăneobi nuiteăpentruăc ăindic ădomeniiă epistemologice care pot fi complementareăsauăopuse‖ă(Branigană1992:105).ăInămodăstrictăexist ătrei tipuri de nara iune: naratorul oferă afirmații despre; un actor sau un agent acționează asupra sau se acționează asupra sa iă un focalizator are experiența a ceva; „Nara iunea,ă ac iuneaă iă focalizareaă suntă treiă moduriă alternativeă deă aă descrieă cumă informa iileă potă fiă emiseăsauăob inute‖ă(Branigană1992:105).ăCeeaăceăleădistingeăsuntăpresupunerileădiferiteăaleăspectatorululuiăcaă oăcondi ieădeăachizi ionareăaăinforma iei.ăFocalizarea este încercareaădeăaăreprezentaă„con tiin aăaăceva‖ă iăcuă ajutorul unui experimentator (experiencer ) (Branigan 1992:106-7).ă Sauă cuă ajutorulă aă ceeaă ceă nume teă 127

O a aliză î te e ii a ati i defi iți de B a iga – apli ată la a atorii din Fight Club (David Fincher, 1999) - se găsește la Fe e z .

245

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Langacker un conceptualizator. Prezentarea teoriei narative a lui Branigan neă serve teă caă punctă deă reperă iă compara ieă cuă explorareaă no iuniiă deă conceptualizatoră situată înă raportă cuă ună rolă narativă sauă altul.ă Rolurile narativeăpotăfiăîn eleseăconformăschemeiă pe care am propus-o mai sus ce are avantajul, în viziunea din acest studiu, deăaăfiămaiăsimpl ă iădeăaăp straăoăcoeren ăno ional maiăcuprinz toare. Peădeăalt ăparteăpropunereaăpeă care am facut-oăînăstudiulăprezentăformuleaz ăoăpunteăcomun ăno ional ăpentruăanalizaăverbaluluiă iăvizualului.ă Deasemeneaă focaliz rileă suntă traduseă înă gramaticaă cognitiv ă caă profilareă vsă non-profilare. Non focalizareaă iăfocalizareaăextern ăcorespundăprofil riiăunuiăpunctădeăreferin ăpersonajăcareăesteăreprezentatăcuă maximumă deă obiectivitate.ă Distinc iaă indic ă gradualitateaă accesuluiă laă oă diegez ă cu ajutorul punctului de referin :ă i.e.ă maiă distant ă (non-focalizarea)ă iă maiă apropiat ă (focalizareaă extern ). Focalizareaă intern ă deă suprafa ă corespundeă expresiiloră subordonateă modalizateă atribuibileă unuiă punctă deă referin ă narator. Focalizareaă intern ă deă adâncimeă aă luiă Branigană corespundeă unuiă plană ceă elaboreaz ă ună e-site schematic al privirii protagonistului iăaduceăobiectivă(peăscenaăreprezent rii)ăsubiectivitateaăconceptualizatorului.

Naratorii î ate ați î Fragii săl ati i (Ingmar Bergman, 1957) Imaginile din Wild Strawberries / Fragii sălbatici (Ingmar Bergman, 1957) analizate de Branigan în Narrative Comprehension and Film (1992:ă 104)ă aducă înă discu ieă suprapunereaă unuiă num ră semnificativă deă naratori într-oăsingur ăimagine. Observa iaăsaă ineădeăideeaăc ă„focalizareaăprintr-un personaj depinde de nivele narativeă deănivelă maiă înaltă careă definescă iă ancoreaz ă personajulăcareă areă oă experien ‖ă (104).ă Aceste nivele narativeă suntă înă superpozi ieă (superimposed)ă i,ă parteă dină ele,ă potă fiă expliciteă iă chiară seă potă aflaă înă conflictă mutual.ă Aceast ă situa ie,ă spuneă Brangian,ă poateă generaă „reprezent riă neobi nuiteă aleă subiectivit iiă unuiă personaj‖ă(104).ă

Braniganăporne teădeălaăplanulăînăcareăunăpersonaj, Sara, îiăarat ăProfesorului Isak Borg oăoglind ăînăcareă seă vedeă fa aă unuiă alt / acela i Borg.ă Planulă esteă produsulă aă celă pu ină aseă niveleă narative reprezentate ca instan eăconceptualizator care,ădup ăBraniganăopereaz ă„înăsimultan,ădarănuăîntotdeaunaăînăarmonie‖.ăSecven aă laăcareăfaceăreferireăBraniganăcon ineăoăscen ă– povestit ădeăProfesorulăBorgăcaănarator-voice-over – în care el, Borg, adoarme pe drum într-oăma in ă i are un vis în care este martorul uneiăsceneădinătinere eăînăcareăaparăoă serieădeăpersonajeădisp rute/defuncte,ădarăse i înt lne teăcuăSara,ăiubitaăsaădinăcopil re,ăcuăcareăinterac ioneaz ă verbal. Pe de o parte el se vede pe sine în vis martorul inaudibilă iă invizibilă ală uneiă sceneă dină trecut, dar, totodat ,ăelăseăvedeăpeăsineă iăcaăună actor audibilă iăvizibilăsituatăînăaceast ăscen .ăDatăfiindăc ăplanurileădină careăfacăparteăceleădou ăilustrateăaiciănuăprezint ădoiăagen iăpeăecran:ăunămartorăalăac iuniiădinăvisă iăunăactorăală ac iuniloră dină visă oă situa ieă deă atribuireă paradoxal ă iaă na tere.ă Pentruă modelulă prezentată aici,ă inspirată deă gramatica lui Langacker, profilerul virtual permite simultan oă dubl ă atribu ieă naratorial (fiind ceea ce se nume teă oă expresieă deă atitudineă propozi ional ).ă Aceast ăstructur ăareă caă efectă iă amestecuriă deă modalizareaă 246

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e temporal ăaă imaginii.ă Imagineaăesteă modală calificat ,ădeă exemplu,ă deă unănaratoră caă ireal ,ă condi ional ă iă laă timpulătrecută iădeăunăsecundănaratorăcaăreal ,ăactual ă iălaătimpulăprezent.ăFiecareănarator introduce un punct deăvedereănarativă iăoăancorareădiferit ăasupraăuneiăuniceăprofil riăaăuneiăocuren e.ăă Istoriaă profesoruluiă Borgă este,ă caă oă parti ionare,ă oă nara iuneă cadruă clasic ă înă careă profesorulă esteă experimentatorul.ă Eaă esteă indicat ă caă nara iuneaă cadruă (SP-1).ă Înă interiorulă acesteiaă Borgă î iă asum ă rolulă deă narator responsabil al unei noiănara iuni,ăc l toriaăcuăma ina,ăindicat ăcaă(SP-2). Înăma inaădinăistoriaăscris ădeă profesorul Borg Borg personajul adoarmeă iăviseaz ăoăscen ăcuăelăînsu i într-oăp dureăundeăoăîntâlne teăpeăSaraă (SP-3).ă Spectatorulă în elegeă planulă înă careă Saraă îiă arat ă luiă Borgă dină visă oă oglind ă ceă reflect ă chipulă s uă înă func ieădeăacesteăinstan eănarativeăantecedente.ă În termenii analizei pe care o propun în acest studiu vomăaveaăurm toareleăinstan eănarative: - Un autor istoric, Ingmar Bergman, Borg-1. Pentru Branigan Borg-1 esteă responsabilulă nara iuniiă cadru (SP-1).ă Pentruă analizaă dezvoltat ă aiciă Borg-1ă ară reprezentaă maiă degrab ă fuzionareaă povestitoruluiă iănaratoruluiăfilmului.ăProfilerulăesteăîntotdeaunaăubicuu.ăElăesteăvirtuală iăseă„puneălaă dispozi ia‖ă unuiă naratoră sauă altul.ă Profilerul,ă amă spune,ă devineă actuală numaiă subă formaă ancor riiă narative.ăAltminteriăelăr mâneăvirtual. - UnăCădiscursivăextraăfic ionalăimplicit, povestitorul. - UnăCăcinematic,ănondiegetic,ăalăspa iului mental cadru (SP-1), naratorul. - Un C virtual, diegetic, profilerul - Un C experimentator, Borg-2,ă adic ăpersonajulă careădevineă sauăiaă rolulă unuiă Că naratoră diegetică înă spa iulămentalăaănara iuniiăcadruă(SP-1).ăElăpoveste teăînă voice-over despre o poveste pe care ar fi scris-o ceă areă caă subiectă oă c l torieă cuă ma inaă (SP-2).ă Înă spa iulă mentală secund,ă nouă creat,ă experimentatorul are rolul unui C cinematic-secund. Îl auzim pe Borg-2 vorbind, dar nu îl vedem vorbind deaălungulăsecven eiănouăcreate (SP-2). - Dimpotriv ă un Borg-3 este vizualizat ca experimentator-2ă înă ma in ă deă c treă naratorul cinematic Borg-2ă iădeăunăprofiler virtual (ce poate fi asumat atât de Borg-2, personajul devenit narator al SP2,ăcâtă iădeănaratorulănara iuniiăcadruăSP-1, Borg-1). Pentru Branigan Borg-3,ceăareăoăconversa ieăcuă ocupan iiădinăautomobil,ăesteăoăentitateăprofilat ăceăperformeaz ăac iuniă iăinterac ioneaz ăînădiegez ă caăună„simpluăpersonajă(nonfocalizată iăexternăfocalizat)‖.ă - Borg-3 adoarmeă înă ma in ă iă î iăimagineaz ă ună visă înă careăapareă elă caă personajă (SP-3). El devine astfel pentruăacestănouăspa iuădiegeticăun nou narator, Borg-4ăcareăproduceăunănouăspa iuămental,ăună spa iuă oniric,ă formată dină imaginileă visuluiă s u. Borg-3, experimentator, ia din nou rolul unui Ccinematic-3,ună nouă narator,ă adic ă Borg-4. SP-2 (diegeza călătoriei cu ma ina)ă iă SP-3 (diegeza întâlnirii din pădurea din vis) sunt expresii subordonate succesive în urma cadrului narativ principal. Imaginile din vis sunt,ă pentruă Branigan,înă focalizareă intern ă c ciă reprezint ă ceeaă ce viseaz ă/ăimagineaz ăunăpersonaj. - Maiămulteăplanuriăîlăreprezint ăpeăBorg-5, personajul din visul lui Borg-4. Dar, în interiorul diegezei visului oă serieă peă planuriă reprezint ă punctulă s uă deă vedere.ă Acesteă planuriă reprezint ă imaginiă subordonateă peă careă leă asum ă Borg-5ă înă rolulă s uă deă Că , diegetic în SP-3ă iă apar ină unuiă SP-4 generat de Borg-5ă înă rolulă s uă deă C-cinematic-4,ă adic ă deă nouă narator. Borg-5 vede/imagineaz /infereaz ă sceneă iă ac iuni iar planurile rezultante sunt într-un grad secund de focalizareăintern .ăÎnăacesteăplanuriăBorg-5 aflat în diegezaăvisuluiăesteămartorulăpropriuluiăvisă iăpeă ecranăvedemăceeaăceăelăvedeă/ăî iăaminte teă/ăimagineaz .cuăalteăcuvinteăunăBorgăînăma in ăare un vis despreăoăscen ădinătrecutăînăcareăapareă iăelăcaămartorăîntrupat,ăprofilat,ădarăinaccesibilăpersonajeloră de atunci. Treptat planurile filmului sunt ceea ce acest martor, la rândulăs uăî iăimagineaz ăc ăarăfiă posibilă i,ăpeăecran,ăvedemăceeaăelăgenereaz ăcaăunănouăvisă(visulăpersonajuluiădinăvis).ăDarăacesteă noiă profil riă nuă suntă POVă ciă suntă profil riă laă persoanaă aă III-a.ă Astfelă seă creeaz ă o ambiguitate. Spectatorulăvedeăceeaăceăviseaz ăBorgădinăvisăsauăceeaăceăviseaz ăBorgădinăautomobil.ă Personajele dinăvisăsuntălaăvârstaădeă20ădeăaniădinătrecut.ăÎns ăSaraălaăunămomentădatăiăseăadreseaz ăluiăBorg, experimentator de 78 de ani din vis, careă contempl ă evenimentele petrecuteă înă trecutulă s u.ă 247

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Personajul Sara din vis nu mai este Sara de atunci, peă careă i-oă aminte teă Borg, ci devine un personajă careă iă seă adreseaz ă luiă Borg-5 acum. În definitiv în visul lui Borg-4ă Saraă ară fiă trebuită s ă vorbeasc ă cuăună Borgă deăatunci,ăînă vârst ă deă 20ădeă ani,ă nuă cuă ună Borg-5 dintr-ună viitorăfic ionalimaginar produs de un Borg-4ădeă78ădeăani.ăÎntâlnireaăcuăSaraăesteăprodusulăimagina ieiăluiăBorg-5 dină visă careă ocup ă ună rolă deă Borg-6ă naratoră ală acesteiă întâlniri.ă Nuă timă cuă siguran ă dac ă Saraă apar ineăunuiănouăspa iuădiegeticăSP-4 – ceăî iăimagineaz ăBorgăexperimentatorămartor în propriul vis – sauăesteăspa iulădiegeticăSP-3, visul lui Borg din automobil,Borg-4. Asfel Borg-5 este produsul posibilă aă dou ă instan eă narative:ă celă careă viseaz ă înă ma in ă – Borg-4 - i/sauă celă careă viseaz ă laă rândulăs uăînăvisulăluiăBorg-4 –adic ăBorg-5ăînsu i.ăImaginileădeăpeăecranăsuntăfieăPOVăaleăluiăBorg5ă sauă îlă profileaz ă peă Borg-5 ca un nou Borg-6 experimentator peă scen ă iă subiectivă caă Borg-6 narator off-scen . Pentruă modulă nostruă deă aă vedeaă lucrurile,ă inspirată deă gramaticaă cognitiv ă aă luiă Langacker, profilerulă virtuală seă puneă laă dispozi iaă unoră instan eă naratorialeă alternativeă aflateă înă superpozi ie,ădarăcolapsateălaăfiecareăinterpretareăparticular .ăCa in figurile grafice ambigue de genul duck-rabbit (Wittgenstein) observatorul nu poate procesaă simultană celeă dou ă interpret riă ciă poateă doară operaă ună singură traiectă conceptuală ceă distingeă oă figur ă fa ă deă ună fond.ă Astfelă profilerulă întâlnirii din vis cu Sara este fie produsul lui Borg din vis cu rol de narator fie produsul lui Borg din automobil cu rol de narator. Indicii expresivi de pe ecran sunt identici, dar traseul conceptual este diferit.ă Înă consecin ă exist ă dou ă conceptualiz riă diferiteă (dou ă obiecteă dac ă prefer mă oă pozi ieă ontologic )ă – virtuale - ,ă dară numaiă unaă esteă actual .ă Avem de a faceă cuă dou ă unit iă simboliceă diferiteă caă înă cazulă omonimeloră lexicaleă înă careă ună unică suportă expresivă evoc ă dou ă semnifica iiă lingvistice diferite. - Borg-5 este confruntat cu oglinda pe care i-oăarat ăSara în care este reprezentat chipul unui Borg-6* de 78 de ani în rolul de experimentator. Sara, înă celeă dou ă cadreă ilustrateă aici,ă iă seă adreseaz ă personajuluiădinăfa aăeiăcaă iăcumăacestaăarăfiăunăBorgădeă20ădeăaniăc ruiaăîiăarat ăînăoglind ăviitorul:ă „Te-aiăprivităînăoglind ,ăIsak?ăAtunciăoăs - iăar tăcumăar i.‖ă Imaginea acestui Borg-6* esteăasumat ă atât de Borg-5,ă dar,ă fiindă iă produsulă unuiă profiler virtual,ă poateă fiă generat ă deă spa iileă mentaleă succesive, aflateăînăsuperpozi ie,ă iăastfelăimaginea-Borg-6* poateăfiăcolapsat ăcuăoricare dintre cei 6 Borg imbrica i.ă Borg-6 poate fi asumat modal de un Borg narator sau de un Borg povestitor. Con inutulăconceptualăalăimaginiiădinăoglindaăSareiădepindeădeătraseulădeăconceptualizareăelaborată deăspectatorulăimaginii.ăSemnifica iaăimaginiiă ineădeăacestătraseuăcare colapseaz ăsecven ialăoăserieă deăroluriănarativeăaflateăînăsuperpozi ie.ă Branigană remarc ă faptulă c ă traseulă conceptuală dină cadreleă citateă esteă complexă iă ambigu.ă Care „Isakă Borg‖ă esteă cadrată iă reflectată înă oglind ?ă Cineă prezint ă aceast ă imagine?ă Cineă î iă asum ă actulă modală iă discursivăalăsceneiă iăreflec ieiădinăoglind ?ăBraniganăpropuneăoălectur ămetaforic ăînăcareăaceast ăcomplex ă structur ănarativ ăreprezint ăconsisten aăformat ăînătimpăaăeului.ăBorgăesteăinvitatăs ăseăcontempleăpeăsineădină mai multe „distan e‖.ăNara iuneaăesteăformat ădinăniveleălogicădistincteăcareăesteăurmat ădeăoătransgresiuneăaă limitelor.ă Oă serieă deă niveleă distincteă iă traseeă conceptualeă situateă alternativă înă lumeaă natural ,ă înă imagina iaă scrisului,ăînăvisăsauăînădorin eăsuntăfuzionate într-oăimagineăparadoxal ăînăm suraăînăcareăcon ineăatâtăoăserieădeă traseeă alternativeă aflateă înă superpozi ie,ă dară iă doară posibilitateaă în elegeriiă numaiă înă limiteleă uneiă colaps riă particulare.ăImagineaăreflectat ă iăBorgădinăoglind ăsunt simultan produsul unor trasee conceptuale alternative ceăamestec ărealitateaănatural ă/ămental ă iăfic ional peăunăsingurăsuportăexpresiv:ăimaginea.ăBorgăcaăpersoan ă iăegoăesteădoarăoăimagineăderivat ădinămultipleătraseeăconceptualeă(oăreflec ieăaparent ăaăcevaăesen ialăsituată altundeva)ă iăoăentitateăhibridăformat ădinăreuniuneaăparadoxal ăformulat ălaăîntâlnireaădintreăunăsingurăsuportă expresiv:ăreflec iaăînăcadrulăoglinziiă iăoămultitudineădeătraseeădeăîn elegereă(oăsuperpozi ie)ăcareăîns ănuăpotăfiă concepute împreun ă ciă doară par ială (colapsat).ă Ramurileă acesteiă arborescen eă deă conceptualiz riă nuă potă fiă sesizateăglobală(nuăpotăfiăperceputeăcuăgranula ieădeădetaliu)ăciădoarăindicateăschematicăsauăîn elese / apucate în detaliu doar ramur ăcuăramur .Fiecareăramur ăeste expresia unui ciclu de control. Metaforaăemergent ăesteăatâtă aănaturiiăartefactuluiăartistică(scris,ăvizual;ăliteratur ,ăfilm)ăcâtă iăaănaturiiăcon tiin eiă iăeuluiăbiografic.ăCaă iălaă 248

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e HanekeălaăBergmanămetaforaăesteăbidirec ional .ăStructuraătextual ăaăartefactuluiăartisticăreprezint ăunămodădeă aăconcepeăcondi iaăuman ă iăstructuraăeuluiăumanăreprezint ăoămodalitateădeăaăîn elegeăobiectulăartistic.ă

Fo alizări î Mad Max: Fury Road (George Miller, 2015) Filmul Mad Max: Fury Road (George Miller, 2015) reia istoria eroului seriei de filme Mad Max ce se petrece în peisajul dezolant postapocalipticăundeăluptaăpentruăbenzin ,ăap ă iăsupravie uireăsuntăpreocup rileă constanteăaleăcelorăr ma iăînăvia . Dou ăsuiteădeăcadreăsuntărelevanteăpentruăconstruc iaăconceptual ăpeăcareă i-oăformeaz ăspectatorulădespreăprotagonist. În prima A.1. / B.1. avem un plan ce-lăreprezint ăpeăMaxăprivindă în exterior dincolo de barele unui obstacol care-lăîmpidic ăs ăias ădinăsubterană iăunăcontra-planăalăfe eiăfeti eiă sale defuncte care-lăinterpeleaz . Înăaădouaăsuit ăA.2.ă/ăB.2.ăîn plan Max este profilat în raccourci r nitădeăoă s geat ădeăarbalet ă iăculcatăpeăacoperi ulăuneiăcisterneăcu capul în prim planul imaginii. În contra plan apare dinăchipulăfeti eiăsale.ăAceste planuri suntăoăsuit ădeăcadreăsingle (adic ăportret)ăînăcareăînăAăavemă„eroul‖ă iăînă Bă„oăfat ‖. Figura 1

Planul A.1. min. 4:40

Planul B.1. min. 4:41

Planul A.2. min 1:36:38

Planul B.2. min 1:36:38

Ceeaăceăneăintereseaz ăesteă iămodulăînăcareăoăsuccesiuneătemporal ădeăcadreădauăna tereăunuiădiscursă coerentă iă coeziv.ă Conformă schemeiă dezvoltateă deă Branigană înă figuraă 1ă avemă oă suit ă deă planuriă A/Bă ceă desf oar ă oă nara iuneă nonă focalizat :ă personajulă esteă „privit‖ă dină exterioră deă c treă ună naratoră intra/extraă diegetic.ăÎnăplanurileăBă1/2ăavemăunăPOVăadic ăoăfocalizareăintern ădeăadâncime sauăoăimagineăceăreprezint ă ceea ce percepe personajul. Conform schemelor propuse în acestă studiuă succesiuneaă deă planuriă sus ineă (prompts)ă ună e afodajă conceptual.ăS ănot măpentruăînceputăc ăspectatorulăareăinforma iaădeăfundalăprealabilăconstruit ădeănara iuneaă filmuluiă(dinăspa iulăcurentădeădiscurs)ăc ăeroulăaăfostăfug rită iăprinsăînăde ertă i,ăacum,ăseăafl ăînchisăîntr-un subterană deă undeă încearc ă s ă scape.ă Înă planulă Aă spectatorulă tieă dejaă c ă eroul,ă urm rită prină labirintulă subteranului,ăaăajunsălaăoădeschidereăc treăexteriorăblocat ăîns ădeăoăserieădeăbareămetalice.ăSchemaădeăac iuneă presupuneăunăeventăcoerent:ăeroulăîncearc ăs ăscape,ăfugeă iăaccesulăc treăexteriorăeăblocatădeăoăfereastr ăcareă las ăprivireaăs ătreac ădincolo,ădarănuă iăcorpulăpersonajului.ăMomentulăbloc riiăesteăunăfinalădeăevent:ăeroulă fuge tensionat – înspâimântat c treă ună dincoloă eliberator,ă dară mi careaă saă eă oprit ă (oă mi careă dinamic ă tensionat ăc treăunăscopăcorporalăactivăeăstopat ădeăoăstaz ăblocant ).ăPeădeăalt ăparte,ămetaforic,ăplanulăevoc ă condi iaă prizonieruluiă sauă pu c ria ului,ă i.e.ă individulă careă eă izolat într-ună containeră iă nuă maiă areă accesă corporalăc treăspa iulăexteriorăalădorin eiădeălibertateăciădoarăunăaccesăvizual.ă Vedem aici o manifestare a schemei ciclului de control.ăUnăagentăareăoăstareădeătensiuneăc treăoă int ă exterioar ădominionuluiăs uăpeăcareătindeăs ăoăcontroleze,ăîncorporezeăsauăînglobeze.ăAgentulăesteă iăobiectulă/ăă 249

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e punctulădeăreferin caătraiectorăspa ialăfa ădeăcareăeăspecificatăunădominionădeăc utareă(search)ăcognitiv.ă intaă c ut riiăocup ăunădomeniuădeăc utareădefinităînăfunc ieădeăpunctulădeăreferin ,ăagentul.ă intaăocup ăoăloca ieă accesibil ăviaăpunctulădeăreferin ă(veziăLangackeră2009:99-105).ă intaă– oăfat ă - este,ăînăaceast ăschem ădeă posesiv-locativ, landmarkul accesat viaă traiectorulă punctă deă referin ă – eroul – rela ie.ă Rela iaă esteă deă tipulă expresiilorăcuă„aăavea‖.ăPunctulădeăreferin ăesteăinvocatăînăplanulăA1/2ăpentruăaă„ancora‖ădomeniulădeăc utareă elaborată înă planulă Bă 1/2.ă Aceast ă structur ă ineă deă nivelulă profilerului.ă Expresiaă reiaă structuraă conceptual ă aă unei formule verbale posesive de genul Zelda’s quilt / fusta Zeldei. Controlul posesorului, când e exercitat, nu esteă numaiă corporală ciă iă mental.ă Caracterizareaă schematic ă indicat de Langacker este cea a unui Conceptualizatorăcareătraseaz ăoăcaleămental ădeălaăposesor,ăpunctulădeăreferin ătraiector,ălaă int ,ălandmarkulă (104).ăInterpretatăspa ialădominionulăpunctuluiădeăaccesăesteălocativădeăgenulăexpresiilorăcuă„aăfi‖.ăPunctulădeă referin ăce-iăpermiteăconceptualizatoruluiăaccesulămentalălaăoă int ăesteăunăcontrolorăactivăcuăaccesăfizic,ăsocială iăexperien ialăală inteiă(104-5).ăPentruăLangackerătrecereaădeălaăemfazaăasupraălandmarkuluiă( intei)ălaăemfaza – proeminen aă focal ă - asupraă punctuluiă deă referin ,ă codificată caă subiectulă gramaticală ineă deă mecanismulă metonimiei.ăFrazaăcorespondent ăarăfiăthe hero’s girl / fata eroului.ăProeminen aăarăaveaălocăasupraăeroului.ă Dac ă accentulă esteă proiectată asupra feteiă atunciă avemă oă schem ă deă tipă locativă caă înă unicornul este în grădină (fataă esteă înă domeniulă deă accesă ală eroului).ă Eroulă este,ă deă aceast ă dat ,ă landmarkulă careă permiteă situarea traiectorului: fata sau unicornul. Ce l-arădeterminaăpeăspectatorăs ăspun ăc ăfataăseăafl ăîntr-unăspa iuămentală iănuăînăaceea iădiegez ăcuă eroul?ăDeăceăamăaveaăimagineaăpercep ieiăimaginareăaăerouluiă iănuăasupraăpercep ieiăsaleădinădiegezaădat ?ăDeă ceă fataă esteă imaginat ă iă nuă real ?ă Oă serieă deă indiciă cinematograficiă potă fiă adu iă înă discu ie.ă Înă primulă rândă profilareaăcromatic ăaăcelorădou ăpersonajeă(culorileăutilizate)ămarcheaz ăoădiferen .ăPozi iaăjosă(eroul)ăvsăsusă (fata)ă accentueaz ă oă diferen .ă Situareaă erouluiă înă interiorulă unuiă eventă careă iaă sfâr it:ă eroulă seă opre te din alergareăesteăpus ăînăcontrastăcuăfataăcare,ăesteăîntr-unăaltăevent:ăeaăst ă iăprive teăînăjosălaăerou.ăSonorăvoceaă feteiă ineădeăunăaltăspa iuăaural.ăÎnăceleădinăurm ăceleădou ăeventuri:ăeroulăalearg ăînăinterioră iăfataăprive teădină exteriorăevoc ăsistemulădescriptivăalăîncarcer rii.ăÎnăacestămodelăcognitivăsauăculturalăîncarceratulăesteădominată deăoăstareădeătensiuneăc treăobiectulăinaccesibilăcorporal,ăexteriorulă iălibertatea.ăMetaforicăexteriorulăesteăună spa iulă mentală accesibilă doară viaă imagina ieă iă visă (dorin ă figurat ă sauă reprezentat ă caă artefactă mental).ă Exteriorulăseăînscrieăînăparadigmaămetaforeiălibert ii.ăLibertateaăesteăasociat ăculturalănuăuneiăst riăcorporaleă exterioareăciăuneiăst riăafectiveăinterioareă(m ăsimtăliber),ăoăstareămental-imaginar ă iănuăunaăreal ădinălumeaă natural .ăLibertateaăesteăoăcondi ieăspiritual ă iănuăunaămaterial .ăPlanulăAă1/2ăelaboreaz ăcondi iaăprizonieruluiă /ă întemni atuluiă înă careă schematică seă g se teă „obiectulă dorin ei‖ă imanentă înă concep iaă sa.ă Planulă Bă 1/2 elaboreaz ă obiectulă dorin eiă schematică schi ată deă planulă A.ă Obiectulă dorin eiă seă manifest ă înă spa iulă mentalimaginară ală eroului.ă Pentruă modelulă peă careă îlă propună nuă exist ă oă diferen ă deă construc ieă întreă focalizareaă intern ă deă suprafa ă iă ceaă deă adâncime.ă Elementeleă deă profilareă cinematografic ă – unghiul de filmare, cormatica,ăumbrele,ăcalitateaăsonor ,ălimitaădeăeventă- suntăindiciăpentruăstatusulăimaginii:ădinălumeaănatural ,ă dinădiegezaăînăcareăseăafl ăpersonajulăsauăînăspa iulămentalăalăpersonajului. Conformă acesteiă traiectoriiă conceptualeă deă posesieă mental ă Planulă Aă esteă profilă determinantă pentruă expresiaăformat ădinăsuccesiuneaădeăplanuriăA/B.ăElăesteăcentrulădeăprofilareăiarăplanulăBăesteămodificatorul.ă Centrulă deă profilareă elaboreaz ă ceeaă ceă este schematic reprezentat în modificatorul din planul B. Centru de profilareă esteă autonomă iară modificatorulă esteă dependentă (caă înă pe teleă roz).ă Modificatorulă caracterizeaz ă entitatea din planul A (vezi Langacker 2013: 203 sq). Totu i,ă dată fiindă caă avemă înă succesiuneaă A1.ă vsă A.2ă dou ă single, fiecareă plană func ioneaz ă înă rela ieă bidirec ional , nuăînăacela iătimp,ădarăpermiteăoătrecereădeălaăoălectur ălaăalta.ăSuccesiuneaăpoateăfiăinterpretat ă ca oă structur ă compusă înă careă eroul este modificator iar fata este centrul de profilare ce determin ă profilulă expresieiă compozit.ă Expresiaă erouluiă esteă schematic ă fa ă deă imagineaă feteiă careă elaboreaz ă schematicitateaă acestei expresii. Invers, fataăpoateăfiămodificatoră iăatunciăeroulăelaboreaz ăcon inutulăexpresieiădeă„dincolo‖ăaă fetei. Deasemeneaă planurileă con ină fiecareă ună e-site schematică înă actulă deă aă privi:ă Xă prive teă Y.ă Reciprocă fiecare personaj – eroul / fata – elaboreaz ă landmarkulă caă obiectă ală priviriiă celuilalt.ă Înă cadrulă cicluluiă deă 250

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e control eroulă esteă posesorulă priviriiă iară fataă esteă obiectulă privirii.ă Fiecareă entitateă elaboreaz ă caă profilă determinant,ăautonom,ăelementăschematicădinăprivireaăcareăcon ineăimanentăunăobiectăschematicăreprezentat iă dependentă(nuădinăentitateaăfigurat ăînăplanulăAăsau B). S ănot mădeasemeneaăc ăelaborareaăunuiăe-site,ăschematizareaă iăcategorizareaăsuntăprocedeeăceăfacăs ă func ionezeă discursul.ă Fiecareă nouă cadruă aten ională elaboreaz ă ună e-siteă precedentă iă esteă categorizată deă oă structur ăanterioar ă(veziăsupraăcapitolulăDiscursulă/ăSchemeleăconstructiveăînădiscurs).ăDiscursulăconstruie teă înămemoriaăspectatoruluiăschemeămaiăînglobanteăaleăelementelorăelaborateăcuăfiecareăcadruădeăaten ieă(planăsauă plană secven ă oriă scen )ă aflateă înă succesiune.ă Acesteaă seă retragă înă fundal ca elemente derivate din scheme narativeămaiăînglobante.ăSchemaăsumativ ăesteăprezent ăînămemorieăiarăelabor rileăseăîndep rteaz ăînăfundal.ă Structurileăperceptiveădeăscen ăsauăeventăpermităunăprimăetajădeăschematizare.ă Unde sunt naratorii în aceast ă construc ie?ă Amă v zută dejaă c ă profilerulă virtuală esteă prezentă separată înă celeădou ăplanuriăA/B.ăPlanulăAătinde,ăcumăamămen ionatămaiăsus,ăs ăfieăexpresiaăprincipal ăiarăplanulăBăs ăfieă expresiaăsubordonat .ăÎnăcazulăînăcareăeroulăesteănaratorulă iăî iăasum ăimagineaăprofileruluiă virtual din B el apar ineăexpresieiăcinematograficeăprincipaleă iăesteănaratorulădiegetică(înădiegezaăînăcareăeroulăî iăimagineaz ă ună nouă spa iuă mentală imaginar).ă Laă rândulă s uă elă esteă figurată deă ună profileră caă experimentatoră iă inclus în scenariulăunuiăactădeăvorbireănarativăalăunuiănaratorăextradiegetică iăalăunuiăpovestitorăextrafic ionalăalăfilmului.ă Profilerulăancoreaz ăimagineaăaiciă iăacumăiarănaratorulăancoreaz ămodalăimagineaăsubăformaăuneiănara iuniălaă timpul trecut: atunciăerouă i-aăimaginatăchipulăfeteiăsale.ăImagineaăfigurat ădeăprofilerulădinăplanulăBă– fata ca ocuren ă- esteăfieăasumat ădeăerouăcaănaratorădiegeticăfieădeănaratorulăcinematicăcareăîiăarat ăspectatoruluiăceeaă ceăî iăimagineaz ăeroul.ăAstfelăspectatorulăvedeăceeaăceăîiăpermiteănaratorulăcinematicăs ăvad ăcaăreprezentândă stareaă mental ă aă erouluiă (vedeă oă mostr ă aă imaginiloră mentaleă aleă eroului).ă Spectatorulă nuă vedeă ceeaă ceă î iă imagineaz ăeroulăciăceeaăceăî iăimagineaz ănaratorulăcaăarăfiăimagineaămental ăaăeroului. R mâne deă f cut un comentariu refertor la focalizareaă extern a aă cumă eă definit ă deă Branigan.ă Înă primulă rândă s ă remarc mă c ă eaă esteă similar ă cuă perspectivaă (aranjamentulă deă vizionare)ă definită deă Sweetser (2008)ă i,ămaiăspecific,ăcuăconstruc iaădeătipă deferred viewing (vezi supra capitolul Perspectiva / Aranjamentul deăvizionareăimplicită iăloca iaădeăvizualizareă(vantageăpoint);ăPunctulădeăvedereă iădeixis).ăÎnăacesteăconstruc iiă avemăatâtăperspectivaăprivitoruluiăprofilat ăcâtă iăceaăaăunuiăcentruădeictic reprezentat în imagine. Spectatorul esteă implicată înă vizionareaă uneiă sceneă cuă ajutorulă uneiă particip riă indirecte.ă Înă acesteă construc iiă punctulă deă referin ă câtă iă obiectulă priviriiă saleă suntă prezenteă înă scenaă reprezentat .ă Obiectulă priviriiă esteă substituită înă variante ale acestei scheme de accesul mental la obiectul privirii. Cu alte cuvinte obiectul nu este în aria de acces vizual optic al personajului, dar în scenaă proxim ă înă careă eă localizată personajul.ă Înă figuraă 2/Bă avemă reprezentată atâtă centrulă deictică (punctulă deă referin )ă iă obiectulă priviriiă saleă – dreapta jos subliniat de linia orizontului. Figura 2

A 32:16

B 32:16

C 32:19

Într-oă alt ă scen ă – figura 3 - spectatorulă descoper ă protagonistulă iă eroinaă filmuluiă într-oă compozi ieă grafic ă similar ă ceă exploateaz ă adâncimeaă câmpuluiă (Planulă A).ă Diferen aă const ă înă subliniereaă înă 3/Aă aă nonalinierii optice (eyeline match) ci a unei alinieri conceptual graficeăceăreprezint ăunăindiceădeăaccesămental.ă Figura 3

251

Capitolul 10 - Conceptualizato ii și olu ile a ati e

A 23:36

B 23:37

C 23:38

Planurileăimediatăurm toareăBă iăCăelaboreaz ăaccesulămentalăneînso itădeăunăcontactăvizualădinăplanulăAă cu ajutorul planului/contra-plan single ce reia schema schimbuluiădeăpriviriădintreăerouă iăfataăanalizatămaiăsus.ă Acela iăpaternădeădialogăfa ăînăfa ăreapareăînămaiămulteălocuriăînăfilm.ăÎnă4/Aă iă4/Bădirec iaăorient riiăpriviriiă eădublat ădeăindicareaăcuăpistolulă(motivăreluatădinăjocurileăvideo).ăÎnăsuccesiunea de single A/B schema este cea din figura 1. Iar figura 4/C reia alinierea în adâncimea câmpului din Figura 3/A. Figura 4 C a o not ă s ă A34:59 B 35:00 C 34:27 men ion mărepeti iaăprofil rilorămetaforiceăceăelaboreaz ăconceptulădeă[LIBERTATE] dea lungul întregului film. În figuraă4/Bămetaforaăeăfigurat ăcuăajutorulăstereotipuluiălan uluiăceăevoc ăsistemulădescriptivă/opresiunea/. Crossăcuttingă iăsuccesiuniădeăcadreădeăaten ie. Filmul lui George Miller construie teăsceneădinamicădecupateăînăplanuriăextrem de scurte (oăsecund ă iă subăoăsecund ) ceăapar inăuneiăuniceăsceneăsegmentateăînăcâtevaăeventuriăbineăconturateă iăpunctateăcuăleg turiă înăac iuneă(match on action).ăConectoriiăscenelorăsuntăfieăschimbulădeăpriviriăfieăaccesulămentalălaăoăzon ădeă ac iune a protagonistului. Filmul lui Miller,ă dină aceast ă perspectiv ă formal ,ă pareă ună experimentă ală mi c riiă accelerate / încetinite ale personajelor ce realizeas calit iă aleă mi c riiă abstractizateă deă obiecteleă sauă personajeleăcareăleăîntrupeaz .ăPeădeăalt ăparteăMillerăintroduceăunăritmădeămi careă(prefigurativ)ădisociatădeă structuraădeăevent.ă i,ădeasemeneaăelăintroduceăcantit iămariădeăactivitateăvizual ă(mi careă iătransform ri)ăînă secven eădeăplanuriăextremădeăscurte.ăSeă tieăc ăsistemulăvizualăumană tolereaz ămaiăbineăoăcantitateămareădeă ac iuneă /ă mi careă înă cadreă scurteă iă prefer ă maiă pu in ă mi careă înă planurileă cuă durat ă lung ă (Brunickă etă al.,ă 2013: 140). Oăsecven ămaiăelaborat ădecupeaz ăscenaăînăcadreădeăaten ieăata ateăpunctelorădeăreferin ăpersonaj cu varia ieădeălaăprivireaăcamereiăasociat ăspa iuluiădeăaccesămentalăalăpersonajuluiălaăPOV,ăzonaădeăaccesăopticăală personajului.ăObiecteleălaăcareăareăaccesăunăpersonajăsuntăpivotăsauăzon ădeăinterferen ăc treăspa iulădeăaccesă al unui alt personaj.ăCoresponden eleădiscursiveăsuntărealizateăcuăajutorulăobiectelorăasociateăunuiăpersonajă(deă faptă asociateă accesuluiă mentală sauă realizată prină privire)ă sauă altul.ă Spa iileă mentaleă suntă asociateă subă formaă suprapuneriiă[Aă(b]ăC)ăînăinteriorulăsceneiăurm ririiăsegmentateăînămaiămulteăeventuriăceănuăconcidăcuăt ieturileă deămontaj.ăEsteăoăfigur ăceăseăpoateăpuneăînăanalogie cu chiasmul. Figura 5

22:57 22:59 Deferred viewing sau viziune Contra-plan exterior în spatele participativă indirect ă înă interiorulă cabinei. Eroina nu are un acces

252

23:02 (...) Continuareaă înă ac iuneă aă eventuluiă exterior camionului cu recadrarea

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e cabinei. Cadrul introduce un event 0.

optic marcat, dar are un acces mentală laă ac iuneaă dină jurulă camionului.ăSeăpoateănumiă iă crosscutting . Cadrul introduce un event paralel: event 1.

în contra-plan mai ilustrativ. Cameraă eă plasat ă maiă aproapeă deă cabinaă camionuluiă situat ă înă afaraă cadrului în dreapta imaginii.

Figura 6

(...) 23:11 a Single ală eroineiă careă fixeaz ă retrovizorul pivot iăcadruăînă cadruă ce permite imagini alternate ale ac iuniiădinăexteriorulăcamionului. Eventulă 0ă esteă formată deă ac iuneaă eroinei: urm rireaă cuă privireaă aă urm ritorilorăînăac iune.ă

23:11 b Continuarea single cu privirea deictic ă c treă exteriorul cabinei, în fa .

23:12 POV al eroinei.În cadrul în cadru al lunetei camionului se vede automobilulă urm ritorăcareăaă trecută în stânga axului de deplasare. Celeă dou ă eventuri - 0ă iă 1ă - Automobilul este pivot pentru formeaz ă ună eventă înglobantă (ună apari iaă unoră alteă personajeă iă episodă ală curseiă deă ma ini)ă formată reintroducerea eventului 1. din eroina care urm re teă cuă privireaăurm ritoriiă iăoăconfruntareă violent ă areă locă înă exteriorulă camionului.

Figura 7

23:14 Match on action cuă p strareaă orient riiă direc ieiă deă mers,ă dară deplasarea camerei în exterior.

23:14 POV al personajelor din automobil care,ădinăpozi iaădeăobiect al privirii ocup ă aici rolul de subiect al privirii.

23:15 Reluarea cadrului din exterior cu profilarea personajelor în ac iune.

Figura 8

23:15 POV al personajelor din automobil.

23:16 23:16 Cadru asumat de naratorul POV al personajelor din cadrul cinematic,ă dară punctulă deă referin ă precedent. r mâneăeroinaădinăcamion.

Figura 9

23:17 Reluarea în ax cu match on action a

23:18 23:19 Profilareădinălateral.ăVedereăoptim ă Profilarea

din

lateral

cu

253

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile arative miniă eventuluiă explozieiă ma iniiă aă naratoruluiă iă plană deă situareă reintroducerea eventului 0 urm toritorilor. pentruăspa iulămentalăalăeroinei. Finalul eventului 1

Figura 10

23:20 a Profilarea din lateral aduce în cadru oă zon ă accesibil ă mentală eroinei.ă Nuăoptic.ăEventulă0ă iăeventulă1ăseă încruci eaz .ă Dară seă dovede teă c ă planulă esteă iă obiectulă priviriiă erouluiădinăplanulăurm tor

23:22 b Camionul este pivot pentru introducerea eroului aflat în dreapta cadrului.

23:25 POV eroului profilat explicit optic cu ajutorul elementelor obstacol din primplanulă imaginiiă marcheaz ă repeti iaăposesorilorăpriviriiă(eroina,ă personajeleă dină automobilă iă eroul)ă iăindic ă finalulăeventului 0 : adic ă eroinaă careă urm re teă peă geamă exploziaăautomobiluluiădeăafar .

23:21 Profilerul este colapsat cu naratorul cinematic.

Figura 11

23:26 Inceputul unui nou event profilat similar cu cel al eroinei. Un nou personaj este introdus cu ajutorul unui deferred viewing .

23:28 23:30 Profilareăsimilar ăcuăceaăaăeroineiă iă Reluarea eroului în noul event. eroului. Eventul nou are un nou punctădeăreferin .

Rolurile narative în Reservoir Dogs (Quentin Tarantino, 1992) Secven aă analizat ă din Reservoir Dogs (QuentinTarantino, 1992) dureaz ă 4ă minuteă iă cuprindeă dou ă scene identificateăînăprim ăinstan prin dou ăpuneriăînăscen ădiferiteăceăimplic ădou ăsistemeădescriptive:ăună dialog povestire ce are locă întreă protagonistă iă treiă interlocutoriăînăbară - /dialogul în bar/ - i o întâlnire la o toalet ăpublic ăceăareălocăîntreăprotagonistă iăpatruăpoli i tiă iăunăcâine- /dialogulăînătoaletaăpublic /. Din ceea ce timăpân ăacumăprotagonistulăesteăunăpoli istăsubăacoperireăaflatăînăbarăfa ăînăfa ăcuăunăgrupădeăr uf c tori. Întreagaăscen ăesteă„relatat ‖ă iăasumat ădeăpersonajulăpoli istănaratorăsituatăîntr-oănara iuneăcadruăanterioar ăînă care îi istorise teă eventul unui prieten la restaurant pentru a-i descrieă st rileă afectiveă aleă cuivaă careă minteă iă poate fi descoperit ca impostor.ăElăî iăascundeăîn dialogul din bar identitateaăreal ă iăîncearc ,ăpovestindu-le interlopilor oăanecdot ăinventat ,ăs -iăconving ăc ă iăelăfaceăparteădinălumeaămafiei 128 . Structura de suspense esteă dat ă deă posibilitateaă caă realaă identitateă aă protagonistuluiă s ă fieă oricând deconspirat .ă Spectatorulă esteă 128

Desp e st u tu a de a ațiu i i i ate su fo ula de „ hi ese o î a e u flash a k e i lus î t -un flashback a e up i de la â dul său u alt flash a k ezi o se ațiile lui David Bordwell de pe blog: http://www.davidbordwell.net/blog/2014/06/11/the-1940s-are-over-and-tarantinos-still-playing-with-blocks/

254

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e apropiatădeăpunctulădeăreferin ă(experimentatoră– protagonist)ădinăscenaăbarului.ăAfectivăsuntemăînăsitua iaădeă experimenta o situa ieău orăprobabil ,ădarănegativ ămoral,ăaădeconspir riiăpersonajuluiăfocalizatăsauăprofilatădeă nara iuneaăcinematografic ă iăaămen ineăexperien aăuneiăsitua iiăimprobabile,ădarăpozitiveămoral,ăaămen ineriiă acoperirii.ăScenaăevoc ăsistemulădescriptivăalădialoguluiăfa ăînăfa ădintreăunăpersonajăcareăascundeă iăunăgrupă deăinterlopiăcareăcaut ăs ăafleădac ăprotagonistulăminteăsauănu.ăDinăpunctulădeăvedereăalăeventuluiădescrisăesteă vorbaădoarădeăac iuneaădeădialogăstabilit ăîntreădoiăpoliăaiăinterlocu iei:ăpoli istul-protagonistă iăinterlopiiădină jurul mesei. Planurile 01-05ăp streaz ăunitateaăsceneiă iăsuntăînăsarcinaăsuperpozi ieiănarator/profiler care va fi colapsat ăînăconstrualul profilerului.

01.a – 1:09:50 - plan de situare mediu; 01.b – t a ki g i ula și î ai te: pla apropiat barul Planul 01 aduceă iă profileaz ă înă primă plan,ă pornindă deă laă ună establishing shot ceă instituieă situa iaă deă dialog,ă protagonistulă experimentatoră aă c ruiă concep ieă deă realitateă reprezint ă punctulă deă referin ă ală scenei. Indiciiădeăunghiă iăformatădeăcadrareăaiăpersonajelor,ăindiciiăexpresiviă iăcorporaliăsuntăaccesa iăviaăacestăpunctă deăreferin ăcognitiv.ăTensiuneaăpeăcareăoăexperimenteaz ăspectatorulăesteăasociat ă iăaccesat ăviaăpunctulădeă referin ă personaj.ă Starea afectiv ă aă sceneiă esteă ancorat ă viaă situa iaă deă suspenseă aă personajului.ă Altfelă spusă ancorarea nuăesteănumaiăepistemic ăcâtă iăafectiv .ă

02 –contraplan mediu 03 – plan mediu Planul 02 este un contraplan accesat via cadrul de referin ă conceptual, experimentatorul. Planul nu reprezint ăpunctulădeăvedereăopticăalăpersonajului,ăciădoarăcelăconceptual.ăDecalajulădintreăpunctulădeăvedereă optic al protagonistuluiă vsă punctulă optică ală profileruluiă reprezint ă oă caleă deă accesă c treă nivelulă narativ al naratorului cinematic. Planul 03 reia profilarea protagonistului ceăreprezint ăfocalizareaădeăinteresănarativ,ădară care,ăăînăacela iătimp, preiaă iăorientareaădeăinteresăaăinterlopilorăcareăî iă„studiaz ‖,ă„scruteaz ăvizual‖ victima (poten ial ă oriă probabil ). Spectatorulă simuleaz ă atitudineaă sceptică interogativ ă aă interlopilor.ă Naratorulă planuluiă aduceă înă primă plană punctulă deă vedereă mentală ală interlocutoriloră poli istului,ă dară iă expresiaă experimentatorului personaj care minte. Cadrul astfel ne aduce (a) oă mostr ă aă moduluiă înă careă interlopiiă îlă vizualizeaz ă peă protagonistă (vedemă ceă eă înă minteaă lor),ă (b) oă mostr ă aă moduluiă înă careă protagonistulă seă vizualizeaz ăînănara iuneaăcadruă(vedemăcumăseăimagineaz ăacumăc ăarăfiăar tatăatunciăînăscenaăbarului),ădară iă (c) oămostr ăaăcumăarat ăprotagonistul pentruăunăprofilerăaiciă iăacum,ăcaăoăocuren ăpeăscen ă(independent ori deta ată deă vreoă instan ă narativ ă posibil ).ă Caă ocuren ă protagonistulă esteă ancorată aiciă iă acum.ă Spectatorulă vedeăcumăarat ăprotagonistulăindiferentădeămodulăînăcareăseăconcepeăelăpeăsineăînărelatareaăeventuluiă iămodulă în care l-arăvedeaăinterlopii.ăVerbalălucrurileăseăpotătraduceăca:ă(a)ă„eiăm ăvedeauăgesticulândăcuăemfaz ‖,ă(b)ă „euăleăprezentamăimagineaăuneiăgesticula iiăconving toare‖ăsauă„euăleăvorbeamăconving torăde iăsperiat‖ă iă(c)ă „poli istulăgesticuleaz ăagitatăcuăoăexpresieăexagerat ‖.ă În planurile care-lăprofileaz ăpeăpoli istă(01, 03, 05) elăreprezint ăcentrulădeăprofilare iar modificatorul – reprezentată aiciă caă naratorulă oriă conceptualizatorulă careă asum ă cadrulă deă aten ieă deă peă ecrană – seă schimb .ă Naratorulă caracterizeaz ă experimentatorulă iară cadreleă protagonistuluiă elaboreaz ă ceeaă ceă esteă schematică înă 255

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e conceptualizaea naratorului. Construalul imaginii – modul particular de reprezentare – câtă iă expresiaă personajului elaboreaz ă ceeaă ceă esteă schematică înă concep iaă instan eiă narativeă careă asum ă imaginea.ă Aici o stareă afectiv ă iă oă atitudineă fa ă deă expresiaă iă gesticaă personajului. Caă oă not ,ă s ă nuă uit mă c ă reprezentareaă particular ă subă ună aspectă aă obiectuluiă reprezent rii,ă entitateaă „poli istul‖ă esteă centrulă deă profilareă careă elaboreaz ăceeaăceăesteăschematicăconceptualizatăînămodificator.ăNuă timă iănuăavemăaccesălaăentitateaăîn sine ci doar la un construal – reprezentarea sa sub un aspect - ală entit iiă conceptualizate.ă Expresiaă compusă elaborat ă p streaz ă centrulă deă profilareă nominal,ă entitateaăfigurat ,ă poli istul,ă iă esteă modificat ă deărela iaădeă instan iereă aă unuiă atribută dină concep iaă modificatorului.ă Rela iaă esteă iă deă categorizare.ă Imagineaă poli istuluiă esteă oă instan ă aă unuiă elementă conceptuală schematică integrată înă concep iaă modificatorului.ă Deă exempluă imagineaăpoli istuluiăesteăoăinstan ăsauăoămostr ăaăuneiăst riăafectiveă(deăteam ,ădeăinterogare,ădeăscepticism,ă deărelatareăneutr ăsauăimplicat ).ă Caă iăcomplement cadrul care-lăreprezint ăpeăpoli istăelaboreaz ăceeaăceăesteăschematicălandmarkulăoriă obiectulărela ieiădeăvizionareăefectuateădeăunănarator,ăidentificatăcaătraiectoră iăsubiect.ăRela iaădeăvizionareăesteă centrul de profilare al expresiei compus.

04 – contraplan mediu apropiat cu salt peste 05 – pla ediu u păst a ea a ului i ițial ax Planul 04 introduce un salt peste axul de 180* pentruă aă focalizaă iă puneă întreă parantezeă dialogulinterogatoriu-confruntareădintreăprotagonistă iăunulădintreăinterlopi.ăSaltulăpesteăaxăproduceăoădiscontinuitateădeă tradusăcaăoăsitua ieădeăconfuzieătemporar ăaăspectatoruluiăceăesteăsimilar ăcuăceaăaăprotagonistuluiăprinsăînăfa aă unuiă interogatoriuă încruci ată careă caut ă tocmaiă s -lă destabilizezeă iă astfelă s -l deconspire. Altfel spus saltul pesteăaxăfaceăparteădinăconcep iaădeărealitateăaăexperimentatorului.ăPlanul 05 reiaăpozi ionareaădinăplanurileă01ă la 03.ăDeănotatăc ătoateăt ieturileădeămontajăsuntăînăinteriorulăeventuluiădialog i,ălaămemorareaăepisodului,ăseă vorăestompaăpentruăaăl saăloculăuneiăschemeăcompusădeănivelăsuperior. Aceastaăvaăp straăschemaăconstructiv ă aăcentruluiădeăprofilareăpoli istulă(construc iaădeătipămodificator)ă iăschemaăimanent ăînărela iaădeădialogăsauă schimbădeăpriviriă(construc iaădeătipăcomplement).

06 – plan tracking mediu de u ă i e î 07 – contraplan general POV toaletă u u ad u ate țio al fi ilust at ai i Planul 06 esteăintrodusădeăoăt ietur ădeămontajămotivat ădiegeticăde punereaăînăscen ăceăprofileaz ăoău ă în obscuritate care se va deschide pentru a-i permite protagonistuluiă s ă seă deplasezeă înă interiorulă unuiă nouă local:ă toaleta.ă T ieturaă esteă laă începutulă unuiă nouă eventă subliniată iă deă mi careaă deă trackingă deă urm rireă aă personajului.ăOămi careădeăcamer ăde tip tracking circular subliniaă iăînceputulăeventului conversa ieiădinăbar.ăă Planul 06 aduce protagonistul într-oăpozi ieăgestural ă iădeăprofilareăaăconstrualuluiăsimilar ăcuăceaădinăplanulă 03:ăunăplanăalăpersonajuluiăceăintroduceăeventulăunuiănouădialogă iăschimbădeăpriviri.ă Contraplanul 07,ăde iă formulat dinăperspectivaăoptic ăaăexperimentatorului,ăintroduceăunănouănaratoră iăanumeăexperimentatorulădină scena barului. POV-ulăevoc ăproximitateaăprofileruluiăcuăimaginarulăexperimentatoruluiădinăbar.ăCeeaăceăvomă vedeaă înă secven aă urm toareă esteă oă istorieă imaginat ă sauă inventat ă înă bară deă c treă poli ist.ă Eaă calchiaz ă 256

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e pozi ionareaă deă dialogă fa ă înă fa ă peă careă oă „tr ie te‖ă protagonistulă aflată înă fa aă interlopilor.ă Concep iaă deă realitateă aă experimentatoruluiă dină toalet ă esteă preluat ă deă profileră careă esteă preluat de naratorul experimentatorul din bar. Eventul narat la timpul trecut este asumat de narator ca non-imediată iănon-real. Ca responsabilă discursivă experimentatorulă devenită povestitoră î iă asum ă indica iaă deă fic ionalitateă aă secven eiă toaletei. Protagonistul poli istăleăistorise teăinterlopilorădespreăfricaăsaădeăaăfiădeconspirat,ădarăschimb ăvalorileă rolurilor jucate: înăeventulădinătoalet ăpoli istulădevineăinterlopăiarăinterlopii devinăpoli i ti.ăAceast ăinterven ieă îiă apar ineă experimentatorului-personaj dină bară devenit,ă înă secven aă toaletei,ă narator.ă Celeă dou ă sistemeă descriptive – dialogă înă bară iă dialogă înă toalet ă – sunt amestecate cu sistemul descriptiv al ‖examenului‖ / ‖interogatoriului‖. Înădefinitivăavemăînăfa ădou ăeventuriăseparateăceăsuntăinstan eăaleăuneiăschemeăcomuneă:ă dialogul  examenul  interogatoriul  dialogulăînăbară/ătoalet .ăDesigurăc ăatributeădiferiteăaleăsistemuluiă descriptivăală/dialogului/ăsuntăprofilateă iăaduseăînăprimăplanădeăconstrualeădiferite.ă/Interogatoriul/ăareăprofilul asupraă traiectoruluiă rela ieiă deă dialog,ă adic ă peă celă careă puneă întreb ri,ă examinatorul,ă /examenul/ă esteă ună construalăceăpuneăunăaccentăegalăiară/candidatul/ăprofileaz ălandmarkulărela ieiă iăfolose teăaceast ăentitateăcaă punctă deă referin .ă Candidatul la examenă evoc ă îns ă iă tentativaă deă aă în ela,ă deă aă „trece‖ă examenulă de iă candidatulănuă ă eă aptă iă tieă acestălucru.ă Examenulă dină punctulădeă vedereă ală candidatuluiă esteă unăexerci iuă deă retoric ,ădeămanipulareăaăinterlocutoruluiăsauădeăpur ăîn el torieăoriăiluzionism. Naratorulămodificatorămodalizeaz ă iăfiltreaz ăaccentulădeăprofilareăînăsistemul descriptiv evocat. Este de remarcată totu iă c ă /interogatoriul/ă esteă ună sistemă descriptivă separată deă celă ală /examenului/ă dată findă c ă participan ii,ăatitudineaă iăcadrulădeădesf urareăsunt diferite (de iăstuden iiă i profesorii confund ădeseoriăceleă dou ăsistemeădescriptive).ăSistemulădescriptivăală/interogatoriului/ăevoc ăadministra iaăpoli ist ,ăvina,ăminciuna,ă presiuneaă psihologic ,ă torturaă iă regimulă represiv.ă Sistemul descriptiv al /examenului/ evoc , principal cel pu in,ăoăatitudineădeăcolaborareă iăunăscopăeduca ional.ăDialogulăesteăoăschem ăsupraordonat ,ăoăcategorieăfa ă deă careăceleă dou ă suntăinstan e.ă Eleă potă fiă conceputeăschematică sauă maiă înădetaliuă caă sisteme descriptive. În cazulănostruădialogulădinăbară/ătoalet ăesteăoăinstan ăaă/interogatoriului/ înainteădeăaăfiăoăinstan ăaă/dialogului/. [DIALOGUL] esteă activată caă oă schem ă abstract ă imanent ă iară /interogatoriul/ă esteă evocată maiă înă detaliu.ă Fiecare event scen ă(laăbară iălaătoalet )ădesf oar ăversiuniăsauătipuriădeădialogăceăevoc ăsistemeădescriptiveă diferite dar sunt comprehensibile pe baza unei singure scheme.

08 – contraplan apropiat barul 09 - plan mediu barul Contraplanul 08 reia dialogul din bară iăreiaăînăecouăplanurileă04 – 05. Protagonistul este cadrat similar: înăplanămediu,ădarăinterlocutorulăs uăesteăcadratăînăplanăapropiat.ăCadrareaăreliefeaz ăcuămaiămult ăpregnan ă privireaăinchizitiv ăaăpersonajului-interlop.ăEsteădeănotatăc ăprivireaăfix ,ăînăcontexteleădeăinterac iuneănatural ,ă semnaleaz ă agresiuneaă sauă afinitateaă sexual ă profund .ă Aă nuă priviă peă cel laltă cap t ă în elesulă deă evaziune,ă ascundereăsauălips ădeăinteres.ăPrototipulăcinematograficăesteăoăaten ieămutual ălaăsitua iaădat ăîntre personaje sauălaăsitua iaădescris . Unăsemnăalădrameiăfic ionaleăarăfiăfaptulăc ăpersonajeleăseăprivescăintens.ă(Bordwellă 2007:329).

10 – plan general toaleta

11 – contraplan apropiat barul 257

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Planul 10 reia punctul de vedere al naratorului din bar avându-lă caă punctă deă referin ă diegetică peă protagonistulă dină toalet .ă Profilerulă acestuiă cadruă preiaă atâtă perspectivaă corporal ă aă experimentatoruluiă dină diegezaătoaleteiăcâtă iăceaăglobal ăaăexperimentatoruluiădinăspa iulăbarului.ăScenaăîntâlniriiădintreăprotagonistă iă ceiă patruă poli i tiă areă locă laă timpulă prezentă (caă profilareă aă profilerului)ă iă reflect ă punctulă deă vedereă ală protagonistului ca experimentator-participantăînăaceast ăsitua ie.ăPeădeăalt ăparteăaceea iăscen ,ăprivit ăcognitivă din punctul de vedereăalăexperimentatoruluiădinăbarădevenitănaratorăareălocălaătimpulătrecută iăreflect ăpunctulă deă vedereă ală acestuia.ă Acela iăeventă sauă situa ieă esteăreprezentat ăsimultană dinădou ă puncteă deă vedereă iădină dou ă perspectiveă narative distincte fiecare posedând i modalizând (armonizând) altfel indicii unui unic profiler virtual iă oă manier ă deă aă seă ancoraă laă situa iaă deă comunicare.ă Putemă distingeă verbală distinc iaă prină utilizarea pronumelui pentruă aă faceă referin ă laă personajulă profilată înă centrulă imaginiiă dină planul 10: EU în spa iulă toaleteiă iă ELă înă spa iulă barului.ă Desigură c ă profilerul,ă instan ă virtual ,ă seă puneă laă dispozi iaă uneiă concep iiădeărealitateăsauăalteia i,ăcaăatare,ădeăîndat ăceăoăop iuneădeăperspectiv ăesteăactiv ăseăanuleaz sau se inhib ă/ă terg fuzionând cu modalizarea naratorului.ăProfilerulăutilizeaz ăaceeia iăindiciădeăprofilareăaiăimaginii,ă dară alteritateaă marcat ă deă saltulă deă laă acum vs atunci ineă deă ună mecanismă top-down (de aplicare a unei scheme)ă similară cuă celă careă areă locă înă schimb rileă aten ionaleă deă focalizareă iă profilareă dină exempleleă alternan eiădintreăfigur ăvsăfundal.ăProfilerulăeste,ăcaăinstan ăvirtual ,ăoăpur ăsuperpozi ieăcare,ădeăîndat ăceăoă schem ă deă în elegereă eă activat ,ă colapseaz ă înă stareaă deă conceptualizatoră narator.ă Paradoxală constat mă c ă profilerulă esteă diegetică atâtaă vremeă câtă nuă esteă interpretată iă nuă seă insereaz ă ună intersti iu.ă Deă îndat ă ceă intersti iulăseăactiveaz ,ăprecumă iăîn elegerea,ăelăseămetamorfozeaz ăînăinstan ăconceptual ămodal ă iăextraă diegetic .ă Putemăspuneăc ăreprezentareaăuneiăsitua iiădateăesteăsubiectivizat .ăSubiectivizareaăpermiteăintroducereaă unuiă aspectă sauă oă modalizareă epistemic ă aă situa ieiă reprezentate.ă Scenaă areă locă subă modalitateaă subiectiv ă aă relat rii unui event imaginar. Spectatorulăfilmuluiă tieăc ăistoriaăesteăinventat ădeăpoli ist deăoămanier ad-hoc pentruănevoileăsaleăconversa ionaleăcuăgrupulădeăinterlopi:ătrebuieăs -iăconving ăc ăesteă iăelăunăinterlop.ăAstfelă experimentatorul-poli istădinăspa iulăbaruluiăareărolulădeănarator cinematic (extra-diegetic)ăalăsceneiădinătoalet ă iătotodat ăareărolulădeăpovestitoră(naratorăextra-fic ional) înăsitua iaădiscursiv ădat .ăScenaăprofilat ăînăplanulă 10ăesteăsubiectivăcalificat ăcaăfiindăoărelatareăimaginar .ăPentruăaudien aăformat ădinăinterlopiiădinăbară(dac ăeiă reprezint ă punctulă deă referin ă pentruă lecturaă imaginii)ă eaă reprezint ă profilareaă asumat ă deă ună naratoră extradiegetică iă ună povestitoră documentară (care relateaz ă sincer oă istorieă real ),ă adic ă poli istulă dină fa aă loră înă decorul barului. Pentru spectatorul filmului (dac ă punctulă deă referin ă esteă poli istul)ă planulă 10ă reprezint ă oă relatareă imaginar ă istorisit ă cuă inten iaă deă aă min i;ă totă ună povestitoră documentară (careă seă preface a relata o istorieăreal ).ăDac ,ăînăceleădinăurm ,ăvom modaliza discursiv planulă10ălaănivelulăîntregiiăsecven e, atunci el esteă oă fic iuneă integrat ă fic iuniiă filmului (planulă reprezint ă fic ională oă situa ieă înă careă seă g se teă personajulă poli istului)ă .ă Rândă peă rândă aceeia iă indiciă perceptualiă iă acea iă profilare iau aspecte modale diferite: realadev rat,ăireal-falsă iăfic ional.ăPovestitorulăfilmuluiăneăreprezint ăoăreprezentareăadev rat ăaăceeaăceăpoveste teă poli istulăînăbarăacoli ilorăs iăinterlopiă iănuăunaăfals .ăÎnăplanulă10ăvedemăceeaăceărelateaz real poli istulă iănuă oă imaginareă ireal ă aă povestitoruluiă filmuluiă sauă oă pist ă fals .ă Povestitorulă filmuluiă citeaz ă (men ionaz )ă ad literam ceeaăceăpoveste teăpersonajulă iănuăneălas ăs ăcredem,ăînămodăfals,ăcevaăcaăs ăneăprezinteăvizualăaltceva.ă Ceea ce vedemăînăplanulă10ăesteăceeaăceărelateaz ăpoli istulă iănuăpoli istulăareăoărelatareădestinat ăinterlopiloră i noi vedem pe ecran oăalt ăimagineăprodus ădeăc treăpovestitorulăfilmului (careăarăfi,ădeăexemplu,ăpoli istulăînă nara iuneaăcadruăînăcareăîiărelateaz ăunuiăprietenălaărestaurantăepisodulăcuăinterlopii). Deasemenea imaginea ne poateăreprezentaăceeaăceăî iăimagineaz ăinterlopiiă iăceeaăceăî iăimagineaz ăpoli istulăcareăistorise te. Imaginea esteăaăunuiăcon inutăsubiectivămental.ăDesigurăc ,ălaăfelăcaălaăBergman,ătraseeleănarativeăsuntăcontradictoriiă iă nuăpotăfiăconceptualizateăînăsimultan,ăi.e.cevaănuăpoateăfiăadev rată iăfalsăînăacela iătimp.ăCevaăpoateăfiăadev rată într-oăconcep ieădeărealitate,ădarăinclus ăîntr-un secund act discursiv – un nou scenariu de act de vorbire – care suprascrieăstatusulădeărealitateăpentruăaăgeneraăoăconcep ieădeărealitateăelaborat ,ăi.e.ăa aăcumăesteăcazulăironieiă iăfic iunii. Planul 11 reiaăplanulă08ă iăinsisten aăprivirii.ă 258

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e

12 – contraplan apropiat single toaleta 13 – plan mediu barul Contraplanul 12 introduceăoăsimilaritateădeăprofilareădintreăagentulăumanădinăplanurileă08ă iă11ăpentruăaă oătranspuneăpeăfiguraăanimaluluiăinsistentăscrut torăagresiv.ăPlanulă11ă iăplanulă12ăsuntăPOV-uriăaleăaceluia iă personaj,ăpoli istul,ăaflatăînăaceea iăpozi ieăoptic ă iămental ăînăceleădou ăsitua ii.ă Elăvedeăînăfa aăsaăînăbarăună omă a aă cum,ă analogic,ă ară vedeaă ună câineă înă scenaă dină toalet ă inventat ă pentruăaă în ela.ă Modulă metaforicădeă lectur ă esteă încurajat.ă Poli istulă vedeă de fapt omulă dină fa aă saă caă peă câineleă amenin toră dintr-o simulare mental ă ceă evoc ă animalitatea,ă bestialitatea,ă violen aă iă arsenalulă filmuluiă horror.ă Scenaă toaleteiă esteă spa iulă surs ăiarăscenaădinăbarăesteădomeniulă int ăiarămetaforaăesteăOMULăESTEăUNăANIMALă  CÂINE. Planul 13 reiaă iăinsist ăasupraă„contopirii‖ prin analogie a celorădou ăsceneă iăsitua iiăconversa ionale,ăbarulă iătoaleta.

13 – contraplan apropiat single toaleta 14.a – plan mediu tracking circular toaleta Contraplanul 13 reiaă pozi iaă conversa ional ă iă rolulă deă interlocutoră câine-om. Amestecul creat cu ajutorulă stabiliriiă unoră coresponden eă întreă ascult torulă umană dintr-ună dialogă înă bară iă celă canină dină toalet ă permiteă oă lectur ă metaforic ă aă omuluiă r u,ă interlopulă concepută cuă ajutorulă metaforei OMUL ESTE UN ANIMALă(UNăCÂINE).ăSpa iulăsurs ăesteăcâineleăiarăspa iulă int ăesteăomul.ăTitlulăfilmuluiăesteădeasemeneaăoă metafor :ă reservoir dogs sauă câiniiă s lbatici,ă câiniă deă gunoiă oriă vagabonzi.ă Perspectivaă discursiv ă îiă poateă apar ineăatâtăpoli istului ca povestitor (la restaurant / în bar) câtă iăpovestitoruluiăfilmului.

14.b – plan toaleta/bar

mediu

tracking

circular 14.c plan mediu tracking circular toaleta/bar

14.d – plan toaleta/bar

mediu

tracking

circular 14.e – plan toaleta/bar

mediu

tracking

circular

259

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Planul 14 aduce în cadru un profiler ubicuu iă dou ă sistemeă descriptiveă distincte.ă Oă schem ă generic ă comun ăleăleag ă iăstabile teăelementeleăcomuneăcorespondente.ăSchemaădialoguluiăfa ăînăfa ăesteăstructuraă abstract ă comun .ă Sistemeleă descriptiveă suntăelaborateă înă diegezaă toaleteiă iă barului.ă În planul 14 personajul dină centrulă imaginiiă esteă înă cadrulă toaletei,ă dară continu ă dialogulă cuă interlopiiă povestindu-leă cumă seă sim eaă h ituită iăterorizatădeăîntâlnireaăcuăpoli i tiiădinătoalet ăînătimpăceăaveaăascunseădroguriăînăgeant .ăCeeaăceăspuneă personajulănuăpoateăaveaălocăînătoalet ăiarăcadrulăînăcareăeăfilmatăpersonajulănuăesteăcelăalăbarului.ă Imagineaăhibridădinăplanulă14ăaduceăîmpreun ăelementeădinăceleădou ăsistemeădescriptiveă iar profilerii suntă fuziona i.ă Naratorulă cinematică poateă fiă poli istulă dină bară careă î iă imagineaz ă scenaă toaleteiă cuă ajutorulă situa ieiădinăbară(spectatorulăvedeăceeaăceăeăînăminteaănaratorului)ăoriănaratorulăfilmuluiăcareăneăprezint ăistoriaă poli istuluiă utilizândă elementeă dină celeă dou ă situa iiă deă comunicareă alternative,ă barulă iă toaleta.ă Naratorulă filmuluiăneăpoateărelataălaătimpulătrecutăatâtădespreăsitua iaădeăcomunicareădinăbară– înăcareăpoli istulănevinovată seăsimteăîncol itădeăunăgrupădeăinterlopiă„animaliza i‖ă- câtă iădespreăsitua ia de confruntare dinătoalet ă– în care ună r uf c toră vinovată deă aă ascundeă cevaă interzisă seă g se teă înă fa aă for eloră deă ordineă „animalizate‖. Formal trackingul circular reia profilarea din planul 01. Profilerul din 01 careă „sus inea‖ă nara iuneaă povestitoruluiă filmuluiă seă confund ă cuă profilerulă dină 14ă careă „sus ine‖ă nara iuneaă povestitoruluiă poli istă dină situa iaă deă comunicare a barului. Caăs ăconcluzion m.ăUnăspa iuăgenericăschematicăesteăcomunăcelorădou ăsistemeădescriptiveăinstan ăceă elaboreaz ă maiă înă detaliuă iă cuă inferen eă specificeă celeă dou ă sceneă sauă situa ii.ă Oă profilareă particular ă fuzioneaz ă iăprofilulă particulară alăfiec reiă sceneă distincte.ă Acesta, virtual, este preluat alternativ deă c treăună narator extra-diegetică(poli istulăsauănaratorulăfilmului)ă i/sau deăc treăunăpovestitoră(poli istulăsauăpovestitorulă filmului). Planul 14 nu poateă reprezentaă categorică concep iaă deă realitateă aă interlopiloră c ciă ară însemnaă deconspirareaă falsului,ă dară slabă poateă fiă iă acestă lucru.ă Eiă î iă imagineaz ă situa iaă relatat ă cuă ajutorulă unoră elementeădinăsitua iaălorăprezent ăînăbar.ă

15.a – plan general toaleta 15.b – plan general toaleta Planurile 15 la 22 reiauă nara iuneaă înă regimulă introdusă înă planul10,ă dară men inândă activeă elementele cognitive definite în planurile 11-14.

16 – contraplan apropiat toaleta

17 – plan apropiat toaleta

18 – plan detaliu match on action toaleta

19 – plan apropiat toaleta; cadru în cadru

260

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e o t apla polițistul

20.a – plan apropiat match on action

20.b – plan apropiat panoramic

21 – plan apropiat detaliu toaleta 22 – plan detaliu toaleta Suspense-ulă iă profilareaă amenin riiă agresivă necunoscuteă afectivă relevanteă suntă profilateă înă crescendoă p n ălaăplanulă22.ăPlanurilă21ă iă22 profileaz ătocmaiăamenin areaăceăproduceăteamaăcaăelementănecunoscutăceă seăg se teăînăspateleăpersonajului,ăoffăcadru.

23.a – contraplan apropiat panoramic lateral

23.b – contraplan apropiat panoramic lateral

23.c – contraplan apropiat panoramic 24 - plan apropiat Panoramiculădinăplanulă23ăindic ăsimilaritateaăpriviriiăagresiveăaăcâinelui-omă iăreiaătrackingulăasociată situa ieiădeăcomunicareă„periculoase‖.

25 – plan detaliu

26 – contraplan apropiat

261

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e Planul 25 ineă deă detaliulă metonimică careă dezamorseaz ă tensiunea.ă Sp latulă mâiniloră esteă form ă deă eliberareă(„aăseăsp laăpeăm ini‖ă=ăaăie iădintr-oăsitua ie; vezi gestul lui Pilat din Pont).ăDetaliulăcorporală ineă iă deădistan area deăsitua iaătensionat ăînăprofitulăunuiăelementăcorporalăumanizant.

27 – pla ediu ap opiat și ieși ea 28 – contraplan mediu apropiat barul pe so ajului di s e ă toaleta 1:14:04 Planurile 26 – 28 includăoăie ireădinăcriz ă iăoăcodaănarativ .ăProtagonistulăaăterminatăistoriaăpovestit ă iă aăindicatăc ăminciunaăsaăaăreu ită(atâtălaăbarăcâtă iălaătoalet ).ăElănuăaăfostăprinsă iăniciădeconspiratădeăcâineleă– om.ă Protagonistulă esteă profilată „sus‖ă fa ă deă câineleă offă cadruă înă planulă 27 iară sp latulă mâinii dn planul 25 poateă fiă oă ilustra ieă aă expresieiă engleze tiă „to get the upper hand‖ă (cevaă deă genulă aă aveaă mânaă deasupra,ă aă controla ori a domina oăsitua ie prinăob inereaăuneiăpozi iiămaiăputernice). În rezumat Înă figuraă 01.ă avemă urm toareleă seriiă deă simboluri.ă Seriaă Nă desemneaz ă N1=Povestitorul filmic, N2=Naratorul cinematică iăP3=Profilerulă expresieiăprincipale.ă Fiecareă areăoă concep ieă deă realitateă RN1, RN2 iă RN3. X este experimentatorul desemnat ca X1 dină diegezaă „barul‖ sau ca povestitorul.ă Laă rândulă s uă acestaă deschideăoăexpresieăcinematografic ăsubordonat .ă X1 esteăpovestitorulăpoli ist,ăX2 esteănaratorulăpoli istă iă X esteă poli istulă profilată dină diegezaă „toaleta‖.ă Pă iă P sunt cei doi profileri care suntă înă superpozi ieă îns ă voră colapsaăc treăoăsuit ădeătipăNăsauăoăsuit ădeătipăX.ăPăîiăpermiteănaratoruluiăcinematică(N)ăs ăprofilezeă direct starea lui X dină„toaleta‖ă(reprezentatăprinăarculăcareăune teăPădeăP) sau doar indirect profilareaăluiăXăoperat ă deăc treăX1/X2 ca P.ăÎnăprimulăcazăNăareăaccesădirectălaăconcep iaădeărealitateăR X3 iar în al doilea caz doar are accesălaăconcep iaădeărealitateăaăluiăRX1/2.ăAltfelăspusăNăpoateăs ăreprezinteăstareaăluiăXădinădiegezaă„toaleta‖ăcaă fiindă propriaă saă concep ieă deă realitateă sauă caă fiindă doară concep iaă deă realitateă aă „poli istului‖ă dină diegezaă „barul‖ăpeăcareăelăoăciteaz , darănuăoăîmbr i eaz ăobligatoriu.ă

Fig.01 Unăexempluăverbalăapareăînăcazulăverbelorăpresupozi ionaleădeăgenulă‖aă ti‖ă(to know) (1) Sue tie c ăMarcusăvine. / Sue knows that Marcus is coming . Înă (1)ă euă î iă spună cevaă despreă ceeaă ceă tiuă euă i despre ceea ce tieă Sueă (exempluă dină Sweetser). Exemplul lui Langacker (2008:447) este: (2) Jill era sigur c ăpisicaămeaăeraăînfometat / Jill was sure that my cat was hungry. 262

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile narative Într-oăprim ăinterpretareăvorbitorul spune c ăȘill era sigură de ceva, dar acel ceva este fals: pisica mea nuă aă fostă niciodat ă înfometat . Vorbitorulă relateaz ă stareaă deă credin eă aă luiă Jill,ă dară nuă îmbr i eaz ă aceast ă concep ieădeărealitate.ăConcep iaăsaădeărealitateăeădiferit ădeăceaăaăluiăJill.ăÎnăaădouaăinterpretareăvorbitorulăareă aceea iăconcep ieădeărealitateăcaă iăJillă iăneărelateaz ăc ăJillăaădobândităaccesălaăaceast ăconcep ieădeărealitate:ăaă descoperităc ăpisicaămeaăeraăînfometat .ă

Profilarea i e atografi ă O profilare vizuală cinematografic ă (cadreă i planuriă înă montaj)ă aă uneiă sceneă activeaz ă ună sistemă descriptivă iăimpuneătotodat ăasupraăacestuiaăoămanier ăparticular ădeăaccesăsauăconfigurare.ăAceast ăprofilareă careăreprezint ăunăaspectăalăuneiăsceneăinstan iaz ăunătipăschematic.ăEaămanifest ,ăimanent,ăoăschem ăaăsceneiă rezultat ădinăconfigurareaăparticular ăaăprofil rii.ăDac ăneăgândimălaăscenaătipăaăspa iilorăinterioareădinăfilmeleă luiă Hanekeă putemă identificaă oă schem ă manifestat ă înă maiă multeă instan eă (secven e).ă Aceastaă esteă rezultatulă profil riiăparticulareă iănuăseăconfund ăcuăsistemulădescriptiv activat. Sistemul descriptiv ar fi /interiorul unei case/ iă apare,ă deă exemplu,ă înă The Seventh Continent (1989), Benny’s Video (1992), 71 Fragmente einer Chronologie des Zufalls (1994), Funny Games (1997)ă iă Cache (2005).ăÎnăacestăinteriorăseăafl ăunăpersonajă iă unătelevizor.ăÎntreăcontainerulădefinitădeăînc pereaăînăcareăseăg se teăpersonajulă iăcontainerulătelevizorăoăserieă deăanalogiiăsuntăpropuseădeăprofilareaăcinematografic .ăAcesteăanalogiiăsugereaz ăoăserialitateăaă imbric riloră succesive de containere (ca într-oă matro c ă sau,ă maiă bineă spus,ă caă într-un tesseract https://www.youtube.com/watch?v=5xN4DxdiFrs ).ă Aceat ă reprezentareă abstract ă aă succesiuniiă deă spa iiă incluseă(ceăpotăfiălaăunămomentădată iărecursive)ăesteăschemaăgenerat ădeăprofilareaăparticular .ăScenaăfinal ădină The Seventh Continent esteăprototipăpentruăaceast ăschem .ă

O profilareăaăuneiăsceneăareă iăunăconceptualizator.ăAcestaăpoateăfiăunăexperimentator,ăunăprofilerăoriăună naratorăextradiegeticăsauăextrafic ional.ăAstfelăoăpunereăînăscen ăparticular ,ăunădecorăexpresionistăcaăînă Das Cabinet des Dr.Caligari (1920) poate fi atribuit mai multor conceptualizatori pe care i-am definit ca fiind întro stare de superpozi ie.ă Ace tiaă potă fi,ă deă oă manier ă colapsat ă iă conformă principiuluiă deă control,ă asocia iă alternativăcuăacestădecor.ăAstfelădecorulăesteă‖viziuneaădeformant ăaăprotagonistului‖ăsauăexperimentatoruluiă f r ăcaăaceast ăviziuneăs ăfieăindicat ăcaăfiindăunăpunctădeăvedereăoptică(POV).ăSpectatorulăvedeăpeăecranăceeaă ceăvedeă iăcum vedeăprotagonistul.ăViziuneaădecoruluiăreprezint ătotodat ăpunctulădeăaccesălaăconcep iaăsaădeă realitate.ă Înă acestă cadruă deă referin ă decorulă diegetică esteă normal,ă dară noiă nuă avemă accesă decâtă laă viziuneaă personajului asupra acestui decor. Alternativ decorulăpoateăfiăexclusivăobiectulăviziuniiăunuiăprofileră iăastfelă protagonistul,ăde iănebun,ăevolueaz ăîntr-unădecorănormalăîns ănoiănuăavemăaccesădecâtălaădeformareaăacestuiaă 263

Capitolul 10 - Co eptualizato ii și olu ile a ati e realizat ădeăc treăunăprofilerăvirtual.ăDeformareaădecoruluiăesteăoăform ădeăilustrareăaăconcep ieiădeărealitateă subiectiv ădeformat ăaăprotagonistului.ăAmăputeaăspuneăc ăînăacestăcazădeformareaănuăcaracterizeaz ă viziunea deformat ă aă protagonistuluiă (modulă s uă deă aă percepeă vizual)ă ciă caracterizeaz ă deformareaă moduluiă s uă deă aă concepe lucrurile,ăpatologiaăsaăpsihic ăînăcaracteristicileăsaleămentale.ăTotodat ănaratorulăextradiegeticăfic ională laărândulăs uăpoateăasumaăconcep iaădeărealitateăaăprotagonistuluiă(aăexperimentatorului)ă iăoăpoateăfaceăvizibil ă astfel.ă i,ăînăceleădinăurm ,ădeformareaăprofilmiculuiăpoateăfiăasociat ăinterven ieiăpovestitorului extrafic ional.ă Înăm suraăînăcareăindiciiădeăpunereăînăscen ă(aiăprofilmicului)ăpotăfiăintegra iăcaăconsemneădeălectur ăfic ional ă atunciăeiă inădeăconcep iaădeărealitateă„distan at ‖ăfa ădeădiscursulănaratoruluiăcinematic.ăDecorul,ădinăaceast ă perspectiv ,ăesteădoarăunăindiceăalăfic ionalit iiănara iuniiăcinematice.ă Acesteă tr s turiă iă indiciă evoc ă dispozi iiă afectiveă care,ă peă deă oă parte,ă potă fiă atribuiteă distală obiectivă (asupra obiectuluiă reprezentat)ă sauă potă fiă atribuiteă proximală subiectivă (suntă tr s turiă aleă experien eiă lumiiă diegetice). De exemplu pentru Carl Plantinga (2014: 142-149)ădispozi iaăafectiv ă– în eleas ăcaăoăschem ăcuă ajutorulăc reiaăavemăexperien aălumiiăfic ionaleă- reprezint ăo manier ădeăreprezentareăsauădeă„corporalizare‖ăaă lumiiădiegeticeăceăapar ineănaratoruluiăcinematografic.ă

264

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați

Capitolul 11 - Conceptualizatorii i rolurile afective: companionii evoca i Afe tele și rolurile arative Afectele spectatorului de film pot fi ancorate de un nivel narativ sau altul. Oă pozi ionareă afectiv ă aă spectatoruluiă poateăoperaălaă diverseă nivele.ă Indiciă deăafectivitateă potăaveaă locă laă nivelulă ocuren ei,ălaă nivelulă evalu riiăepistemiceăoriăaăceleiămodale.ăOăevaluareă modal ăpermiteăoăgrada ieăcontinu ădeăst riăafectiveămaiă implicateăsauămaiăpu inăimplicateăfa ădeăsitua iaăreprezentat .ăAfecteleăceă inădeăexpresiileăprincipaleăpotăaveaă ca obiect evaluarea unei expresii subordonate (a unei maniere de a vedea lucrurile sauă aă uneiă concep iiă deă realitate)ă iăpotăfi clasificate ca meta-emo ii.ăCuătitluădeăipotez ăputemăspuneăc ăexperien aăemo iilorăareălocălaă niveleleărolurilorănarativeă iăc ăsubiectivitateaăconceptualizatorilorăreprezint ăunăcompanionănecesarămodul riiă afectiveăaăspectatorului.ăExperien aăimers riiăîntr-oăpozi ionareăafectiv ăseăsus ineăpeăasocierea spectatorului cu conceptualizatorul care poate conduceă laă oă experien ă aă ocuren ei,ă aă conceptualiz riiă punctuluiă deă referin ă (personajul)ă sauă aă conceptualiz rii extra-diegetice a naratorului ori extra-fic ionaleă aă povestitorului.ă Angajamentulă cognitivă iă emotivă seă poateă plasaă înă sferaă ocuren eiă (aă proceseloră reprezentate,ă eventuriă iă situa ii),ăaărela iilorădintreăconceptualizatoriăsubiectivit iă(suspense-ul sau filmeădeămystery)ăcareărelateaz ăună procesădinădiverseăperspectiveăepistemice,ăînăsferaăgenuluiăcinematografică(comedieăsauădram ăoriămelodrama)ă iăaăperspectiveiăfa ădeămesajulăfilmuluiă(alegorieăoriăfabul )ăoriăfa ădeăstilisticaăfilmuluiăconceputăcaăartefact. Keith Oatleyăvorbe teădeăfaptulăc ăsentimenteleăsuntăasociateăunorăcredin e:ăc lduriiăumaneă iăafectului îi suntă asociateă încrederea;ă entuziasmului,ă speran aă iară identific riiă empateticeă îiă esteă asociat ă credin aă într-un scopă (f r ă deă careă ară apareă alienareaă cultural )ă (2000: 86).ă St rileă emo ionaleă sauă sentimenteleă controleaz ă resurseleăpsihiceăiarăemo ia oriăsentimentulăangajeaz ăoăpersoan ălaăunăcursădeăac iuni iălaăunăsetădeăcredin e. Emo iileă potă fiă v zuteă caă „amplific riă aleă unoră sistemeă motiva ionaleă specificeă astfelă încâtă cinevaă poateă controlaăcomportamentulălaăunămomentădat‖ăiarăoăfunc ieăimportant ăaăemo iilorăesteădeăaăcontrolaă„prioritateaă scopurilor‖ă(86).ăEmo iileăpotăfiă„operatoriădeăangajare‖ăastfelăîncâtăoăemo ieăangajeaz ăoăpersoan ălaăoădirec ieă deăac iuneă iălaăunăanumeăsetădeăcredin eă(86).ăPentruăNicoăFrijdaăemo iileăsuntărezultatulăcredin elor.ăEmo iileă suntă tendin eă deă ac iuneă rezultateă dină evaluareaă uneiă situa iiă înă rela ieă cu preocup rileă individului.ă Emo iileă rezult ădinăcumăcredeă„individulăc ăesteălumea,ăcumăcredeăelăc ăeventurileăauăfostăgenerateă iăceăimplica iiăară aveaăele‖ă(Frijda, Manstead & Bem 2000:1).ăFrijdaăadmiteăc ăexist ăcontexteăînăcare emo iileăpotăgeneraăsauă înt riă credin eă dejaă existente.ă Înă contexteleă politiceă emo iileă stimuleaz ă ac iunea.ă Excita iaă emo ional ă eă important ăînăpersuasiune.ăEmo iileăsuntă„primiiăcandida iăpentruăaătransformaăunăindividăcareăgânde teăîntr-un actor‖ă(6).ăConstrualulăcinematograficăelaboreaz ăangajamentulăafectivăalăpersonajuluiă iăalăspectatoruluiă(bazată peă simpatie,ă simulareaă empatic ă sauă angajamentă narativă înă simulareaă eventului).ă Dac ă emo iaă esteă ună „construală bazată peă preocupare‖ă (concern based construal)ă iă dac ă spectatorulă seă angajeaz ă înă nara iuneaă audiovizual ă cuă ajutorulă „supuneriiă fa ă deă ună personaj‖ă iă seă investe teă înă nara iuneă cuă ajutorulă uneiă preocup riăatunciă„construalulăpeăcareăîlăareăspectatorulădespreăevolu iaăsitua ieiănarativăbazat ăpeăpreocup riă iă dorin eă d ă na tereă emo iei‖ă (Plantinga 2013:105-6). Discursul filmic este un aranjament de elemente care solicit ăafectulă– imagini,ăsunete,ăsupunereaălaăpunctulădeăvedereăalăpersonajuluiă iăsimpatiaăfa ădeăeventurileă din poveste. Un element important este punctul deăvedereăalăunuiănaratorăcareădetermin ăoăreac ieăemo ional ă (109).ă Construalulă cinematografică esteă ună „dispozitivă aten ional‖ă ceă construie teă sceneleă subă aspectulă loră deă evalu riă aleă situa ieiă (veziă Carrollă 2008,ă 2013,ă 2014).ă Aspectulă profilată ală unuiă event traduce o evaluare a situa iei.ă 265

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați Astfelăcontextulăepistemicăalăunuiăconceptualizatorăceăîncorporeaz ăunărolănarativădetermin ăschematică elaborareaăunuiăafect.ăDac ,ăconformăteorieiăluiăFrijda,ăemo iaăesteăgenerat ădeăevaluareaăcognitiv ăaăsitua ieiă în func ieădeăpreocupareaăcurent ăatunciăprofilareaăcinematografic ăvaăgeneraăst riăafectiveăspectatoruluiăcareă areăoăempatieă/ăsimpatieăfa ădeăpersonajulăfilmic.ăContextulăepistemicăalăroluluiănarativăancoreaz ăevaluareaă situa ieiă reprezentateă peă ecrană via punctulă deă referin ă personaj.ă POVă reprezint ă oă elaborareă ceă reprezint ă evaluareaăsitua ieiălaămodulăînăcareăpersonajulăoărealizeaz .ăEmpatiaăesteămodulădeărela ionareădintreăspectatoră iăpersonaj.ăNaratorul,ăpeădeăalt ăparte,ăintroduceăoăsecund ăevaluare schematic ăpeăcareăindiciiă iăconstrualulă deă peă ecrană oă voră elaboraă maiă înă detaliu.ă S ă reamintimă c ă e-site-ulă prezentă schematică înă concep iaă conceptualizatoruluiă naratoră reprezint ă ună modificatoră fa ă deă centrulă deă profilareă prezentă înă elaborareaă construalădeăpeăecran.ăAtitudineaăcorespondent ăarăfiăceaădeăsimpatieăfa ădeăpersonajulăcinematografic.ăAstfelă rolurileă narativeă suntă modificatoriă iă reprezent riă schematiceă ală unoră evalu riă cognitiveă ceă suscit ă emo iaă înă func ieă deă scopurileă iă preocup rileă peă careă leă în elegeă iă simuleaz ă spectatorul.ă Nuă toateă preocup rileă suntă asociate destinului personajului. O serie de preocup riăsuntălegateă iădeănara iuneaăsauădiegezaăînăsineăoriădeă „calitatea‖ăartefactuluiăfilmic. Carl Plantingaă ă vorbe teă despreă nivelele de situare ale emo iilor (2009a, 2009b, 2013). El propune o diferen iereăîntreăemo iileădirecte (legateădeăsauăauăcaăobiectănara iunea,ăf r ăinteresăînăpersonaj:ăcuriozitate,ă suspense,ăanticipare,ăsupriz ),ăemo iileădeătipăsimpatieă/ăantipatie (ce au ca obiectăscopurileă iăpreocup rileă personajelor:ăcompasiune,ămil ,ăadmira ieă iădezgustăsocio-moralăoriădispre ),ăemo iileădeătipăartefact (au ca obiectă artefactulă filmă deă genulă admira ie,ă fascina ie,ă amuzament,ă dispre ă sauă ner bdare)ă iă meta-emo iile (orientateăc treăr spunsulăpropriuăsauăalăceilorlal iăspectatoriă iăsuntădeăgenulămândrie,ăru ine,ăvin ă iădispre )ă (Plantingaă2009:242).ăÎnă2009ăPlantingaăreiaăaceast ătipologieă iădistingeă(2009:69;ă2013:96):ăemo iileăglobale (ca anticiparea, suspense, curiozitatea, interesul); locale (scurteă iă maiă intenseă deă genulă supriza,ă dezgustul,ă excitarea, relaxarea); directe (careă auă caă obiectă con inutulă narativă iă desf urareaă sa:ă curiozitatea,ă suspense,ă surpriza); de simpatie (auă caă obiectă preocup rile,ă scopurileă iă starea personajelor: compasiunea, mila, admirarea sau fericirea); meta-emo iile (auă caă obiectă reac iaă spectatoruluiă sauă reac iileă altoră spectatori:ă mândria,ăvina,ăru inea,ădispre ul,ăsurpriza);ăfic ionale (auăcaăobiectăunăelementădinălumeaăfic ional )ă iăartefact (auăcaăobiectăfilmulăcaă iăartefact:ăadmira ia,ăfascina ia,ăgratitudinea,ădispre ul,ăfuriaăsauăner bdarea)ă(Plantingaă 2013:96).

266

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați

Abordareaă luiă Plantingaă ineă deă ună realismă condi ional.ă Realismă înă m suraă înă careă „spectatorul reac ioneaz ă laă lumeaă fic ional ă – eventuri narative - a aă cumă r spundeă înă via aă real ;ă percepeă iă r spundeă condi ionatălaăstimuliiădinălumeaăfic ional ăcaăînăvia aăreal ‖ (Plantinga 2009:239-40).ăRealismăînăm suraăină care avem mimic real-world responses.ă Condi ională înă sensulă c ă spectatorulă tieă c ă areă înă fa ă oă fic iune.ă Condi ionată înă sensulă c ă spectatorulă tieă c ă obiectulă esteă mediată – nara iuneaă esteă ună constructă mediat. (‖condi ionată iăalteratădeăcunoa tereaăimplicit ăaănaturiiăinstitu ionaleăaăfilmuluiă iăaltorăinstitu iiăaleăfic iunii‖)ă (Plantinga 2009:241). Pentruăunăcercet torăcaăEdăTanăstareaădeăpreg tireăpentruăoăac iuneăesteăvirtual ă(adic ăoăreprezentareă imaginar ăaăac iuniiăsauăoăstareăimaginat ăaăac iuniiădorite,ăoăreprezentareămental ăaăceeaăceăindividulăarădoriăs fac ă careă esteă contemplat ă iă nuă executat ).ă Laă cinemaă spectatorulă totu iă faceă cevaă iă anumeă ac iuneaă deă aă vedeaă cuă „aten ieă iă interes‖ă (ceeaă ceă implic ă activit iă deă genulă gener riiă deă inferen eă iă imaginareaă unoră lucruri)ăiarăoă„decizieădeăaăvedeaăsauădeăaănuăvedeaăunăeventăînăfilmăesteăoăac iuneădinăparteaăprivitorului‖ă(Tană 2014:109).ăInteresulăesteăoătendin ădeăac iuneă iătotodat ăesteăemo ia suscitat ădeăexperien aăfilmuluiănarativ.ă Intensitatea interesului este, pentru Tan, angajarea (engagement)ăiarătendin aădeăac iuneăreprezint ădorin aădeăaă vedeaă iăaă tiămaiămultă(Tană2014:109).ăTendin aădeăac iuneăpoateăfiăangajat sauădeta at ăînăm suraăînăcareă esteă focalizat ă asupraă evenimenteloră reprezentateă narativă (story events) sau cândă seă concentreaz ă asupraă prezent riiăexpresiveăcinematograficeă(filmic events),ă„p r iăsauăaspecteăaleăfilmuluiăcaăunăartefactă iănuăcaăoă lumeăimaginat ‖.ăAstfelăinteresulăpentruăevenimentelorăpove tiiăesteăangajatăiarăinteresulăpentruăevenimentele filmiceăesteădeta at.ă

E patia și si patia i e atografi ă Studiulă cercet toruluiă Edă Tană ‖Theă Empathică Animală Meetsă theă Inquisitiveă Animală ină theă Cinema:ă NotesăonăaăPsychocinematicsăofăMindăReading‖ă(2013)ăaduceăcâtevaădistinc iiă iăclarific riăno iunilor utilizate 267

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați pornind de la întrebarea asupra gradului în care empatia spectatorului cu personajele filmului este un process automată iăînăceăm sur ăacestaăpoateăexercitaăunăcontrolăcon tientă iăvoluntară(337).ăEmpatia poateăfiădefinit ă caă oă reac ieă afectiv ă evaluat ă caă oă sim ireă cuă sauă pentruă ună individă caă reac ieă laă circumstan eă emo ionale,ă expresiiă iăac iuniăperceputeălaăaltulă(338).ăăEmpatiaăofer ăunăaccesădirectălaăunăaltul,ăună„sineăstr in‖ăpermi ândă unăecouăalăexperien elorăceluilaltăînănoiăîn ine,ădarăimplic ă iăoă„proiec ie‖ăaăsim mintelorănoastreăînăcel lalt.ă Putemă indentificaă ceeaă ceă altcinevaă gânde teă iă simteă iă putemă reac ionaă cuă oă emo ieă apropriat ă sauă putemă r spundeăcuăemo iiăpropriiăceăpotăfiămaiămultăsauămaiăpu inăizomorfeăcuăceleăaleăceluilalt.ăAstfel,ăînărezumat,ă empatiaăpermiteărecep iaăsauădeschidereaălaăexperien eleăaltuia,ăob inereaăuneiăreprezent riăcare seăpotrive teă cu cea aăceluilaltăceăvaăfiă„proiectat ‖ă iăreac iaădeăr spunsăcuăoăemo ieăproprieăcareăpoateăfiămaiămultăsauămaiă pu inăizomorf ăcuăaăceluilalt.ă PentruăTanăavemăoădistinc ieăîntreăempatie ceăpresupuneăoăserieădeăopera iiăcognitiveăcareăducălaăoăstareă con tient ă despreă cumă ară fiă s ă experimenteziă oă situa ieă stând în locul personajuluiă iă emo iaă empatic ce presupuneă oă emo ie.ă Empatiaă reprezint ă oă cogni ieă iară emo iaă empatic afectiv ă presupuneă cogni iaă ini ial .ă Empatiaă poateă fiă facilitat ă deă proceseă afectiveă suscitateă deă filmă (339).ă Emo iileă suntă n scuteă dină evaluareaă situa ieiă sauă eventuluiă careă leă solicit .ă Triste eaă implic ă evaluareaă pierderiiă suferiteă iă careă nuă maiă poateă fiă recuperat ,ătemereaăesteăunăr spunsălaăoăamenin areăpeăcareănuăoăpo iăcontrolaăiarămândriaăesteăemo ia suscitat ă deă sucesulă atribuită propriiloră ac iuni,ă eforturiă sauă merite.ă Evalu rileă suntă prestructurateă deă regizoră careă reprezint ă anumi iă indiciă proeminen i.ă Emo iaă empatic ă areă caă obiectă sim minteleă uneiă alteă persoaneă sauă situa iaă înă careă seă afl .ă Situa iaă celuilaltă esteă experimentat ă dină perspectiva acestuia.ă Oă evaluareă emo ional ă empatic ăincludeăevaluareaăemo ional ăaăceluilaltăaăsitua ieiăsale.ăDac ămi-eămil ădeăcinevaăevaluareaăsitua ieiă careă d ă na tereă mileiă cuprindeă iă evaluareaă uneiă pierderiă careă nuă maiă poateă fiă recuperat ă dină perspectiva evaluativ ăaăceluilaltă(339).ăă Simpatia esteă oă subcategorieă aă emo ieiă empatice.ă Oă reac ieă fa ă deă personajeleă fic ionaleă poateă fiă pozitiv ă – simpatie, compasiune,ă admira ieă – sauă negativ ă deă genulă furiei,ă dispre uluiă oriă temerii.ă Laă primaă vedereăesteăvorbaădeărecunoa tereaăuneiăvie iăinterioareăformateădinădorin e,ăpreocup riă iănevoi.ăPentruăTană simpatiaăesteăoăemo ieă„bazat ăpeăcâtădeătareăplaciăpeăcinevaă iăesteăcaracterizat ădeăo tendin ădeăac iuneădeăaăfiă cuă celalaltă iă deă a-lă sus ine‖ă (340).ă Simpatiaă implic ă dorin aă deă a-iă u uraă personajuluiă suferin a.ă Acestă lucruă implic ărecunoa tereaăsuferin ei,ădarănuăareănevoieăîntotdeaunaădeăoăadânc ăsauăextins ăreprezentareăaăst riloră interneă aleă celeilalteă persoane.ă Esteă deă notată c ă perspectivaă spectatoruluiă nuă coincideă completă cuă ceaă aă personajului.ăNara iuneaăcreeaz ămereuăoădiferen ădeăinforma ie.ăSpectatorulăpoateăîn elege,ădarănuăpoateăaveaă preocup rileăizomorfe de o manier ăliteral ăcuăpersonajulă(343).ăEmo iileăempaticeăsuntădualeăînăm suraăînăcareă apreciereaă iăsemnifica iaăuneiăsitua iiăesteăexperimentat ădeăobservatoră iădeăcelăobservat.ă Nivelul 1.ă Oameniiă suntă programa iă s ă tind ă spreă exteriorulă socială (altruism, ajutorare, cooperare, încredereă iă luareaă uneiă perspectiveă externe).ă Mecanismulă deă empatieă iă altruismă func ioneaz ă înă interiorulă grupuluiă iăesteănon-empaticăcuăcompetitoriiă(344).ăBazaăneuronal ăaăempatieiăautomateăesteărezonan a. PAM este un mecanismă deă cuplareă aă percep ieiă cuă ac iuneaă ceă combin ă percep iaă ac iuniiă altoraă cuă percep iaă propriiloră ac iuniă ceeaă ceă ofer ă reprezent riă comuneă observatoruluiă iă observatului.ă Mecanismulă PAMă ofer ă reprezent riă corporaleă (embodied representations) care nuă suntă propozi ionaleă sauă simboliceă ciă legateă deă con tiin aăcorpuluiă iămi c rilorăsale.ăEsteăoăform ădeăempatieădeărezonan (resonance empathy). Un circuit neuronală suportă esteă formată dină neuroniiă oglind . Mecanismul face s ă intreă înă rezonan ă activit ileă observatoruluiă cuă via aă intern ă aă observatului.ă Sistemulă poateă s ă în eleag ă inten iileă dină spateleă ac iuniloră percepute ca parte a unui proces neafectat deăinfluen eătopădown.ăSistemulădeăsimulareăpoateăfiăîn elesăcaăună mecanismădeăevaluareăautomat ăaăceeaăceăreprezint ăsitua iaăpentruăcelăcareăeăobservatăastfelăcontribuindădeăoă manier ăglobal ălaăgenerareaăemo iilorăempaticeă(345).ă„Filmeleăactiveaz ăsistemulădeăreprezentareăaăac iuniiă înă aceea iă manier ă caă eventurileă reale‖ă (346).ă Alteă circuiteă ajut ă laă aă integraă ac iunile,ă inten iileă iă st rile emo ionaleăaleăobservatuluiăîntr-oăreprezentareăcorporal ămaiăelaborat ăcareă include atît punctul de vedere al protagonistului cât i punctul de vedere de con tiință al privitorului (348). Observ mă aiciă oă similaritateă cuă planurileă construiteă dină amalgamulă aă dou ă puncteă deă vedereă deă tipulă deferred viewing. Cuă titlulă deă ipotez ă sistemul limbic iă amigdalaă reac ioneaz ă laă percep iaă unoră elementeă exterioareă careă evoc ă oă amenin areă 268

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați poten ial ăînainteă deă recunoa tereaă uneiă ac iuni.ă Participan iă cuă afec iuniă oriăleziuniălaă circuitulă amigdaleiă auă v zutăpeăecran figuri geometriceăînămi careăînăfilmulăluiăHeideră iăSimmelă(1944)ăiarăsubiec iiăcareănuăaveauă asemeneaăleziuniăauăv zutăagen iăcuăinten ii,ăcredin eă iăst riăemo ionale.ăFilmulă – în contrast cu cotidianul – aduce,ădup ăTanăfamiliariteaăcuăac iunileăreprezentate,ăsimilaritateaădintreăspectatoră iăprotagonistulăfilmuluiă iă proeminen aă dat ă indicilor.ă Deă exempluă dimensiuneaă cadruluiă (plană detaliuă ală elementuluiă deă subliniat)ă iă cadrareaă peă indiciiă relevan iă oriă utilizareaă unghiuriloră deă cadrareă prototipă (sistemulă deă continuitate)ă pară optimale pentruădetectareaă iărecunoa tereaărapid .ăElementeleădeăcinematografieăselecteaz ădetaliileămi c riloră careătr deaz ăinten iiă iădurateă iăcadr riăcareăseăpotrivescău orăcuăcerin aădeărecuno tereăaămi c rii.ăSelec iaă iă emfaza sunt mai importante pentru relevan ădecâtămi careaăcomplet ăaăuneiăac iuni.ăExagerareaăparametriloră uneiămi c riăesteămaiăeficient ăpentruăpoten areaăemo ieiă(349).ăÎnăacestăcontextăputemăvorbiădeăsuperstimuli iă deă „hiperexpresia‖ă emo iiloră evocateă deă mi c riă facialeă iă corporaleă pentruă aă facilitaă apari iaă rezonan ei.ă Rezonan aăneăpermiteăs ăsim imăcorporalăceeaăceăfaceăunăpersonaj,ădarăimita iaăactual ăesteăinhibat .ăPeădeăalt ă parteărezonan aă– în func ieădeăcerin eă– poateăs ăfieămaiămultăsau maiăpu inăprocesat ă iăcon tient.ă Laă nivelă narativă schemeleă narativeă iă ac iunileă servescă dreptă liantă pentruă în elegereaă unoră secven eă deă planuriădiscontinueăînăcareăpotăs ănuăapar ăfiguriăumaneărecognoscibileă iăpotăsuscitaăempatia.ăAstfelăpentruă Tan a identificaăschemeădeăschimburiăinterpersonaleă iănarativeănuăesteăunăprocesăautomatăciăareănevoieădeăună efort voluntar oricât de minim (351). Nivelul 2.ăExperien aăindividual ăaăspectatoruluiăîiăpermiteăs ăconstruiasc ăoăcitireăaămin iiăceluilaltădeăoă manier ă maiă detaliat ă iă maiă elaborat .ă Proceseă deă inferen ă social ,ă ra iune,ă introspec ieă iă imagina ieă suntă implicate în ceea ce se poate numi imagina ieăempatic sau interpretare de tipul jocului unui rol (enactment). Imagina iaăempatic ăareănevoieădeăoăteorieăaămin iiă(TOM),ăi.e.ăunăansambluădeăcuno tin eăgeneraleădespreăalteă min iă iăoameniăsitua iăînăcontextulălorăparticulară iăsocial,ă iăimplic ăoăintrospec ieăcon tient ă(353).ăPentruăTană cu ajutorulăteorieiă min iiă putemă teoretiza sau putem simula prinăimaginareaă aăceă arăfiă dac ă amă fiă înă situa iaă celuilalt.ă Simulareaă utilizeaz ă ună modelă produsă deă experien aă proprie.ă Teoretizareaă iă simulareaă permită continuitateaăob inut ădinăfragmenteleădeăinforma iiădeăpeăecran,ăpermităcreeareaăuneiăconstruc iiăelaborateăaă subiectivit iiăpersonajuluiă iăpermităoăreprezentareămultietajat ăaăunuiăansambluădeăpuncteădeăvedereăasupraă uneiă situa ii.ă Reflec iiă con tienteă deă tipă TOMă servescă laă aă construiă acteă imaginareă deă genulă planific riiă iă repeti ieiăinterac iunilorăcuăal ii.ăÎnănara iunileăcinematograficeăaxateăpeăoădominant ădeăac iuneăreflec iaăasupraă semnifica ieiă situa iiloră dină perspectivaă protagonistuluiă careă seă înfrunt ă cuă „realitatea‖ă situa iiloră peă careă le cunoa teă privitorulă adânce teă emo iileă empaticeă cumă ară fiă compasiuneaă (354).ă Emo iileă a teptateă aleă protagonistuluiăvorăfiăteoretizateă iăsimulate.ăPrinămen inereaăunorăperspectiveădiferiteăasupraăunuiăeventăsauă credin ă nara iuneaă creeaz ă curiozitatea i tensiunea privitoruluiă iă men ineă înă alert ă interesulă spectatoruluiă (355). Nivelul 3.ă Explicareaă unuiă comportamentă observată ineă deă ceeaă ceă Tană nume teă lecturaă min ii (mind reading) în care spectatorul face uz deăteoriiădeăbunăsim ă(355).ăSeăpoateăidentificaăoă„teorieădespreăîntrebareaă deăceăseăpetreceăceva‖ă(theory of wondering why)ăînăcareăobservatorulăesteăcon tientădeăocuren aăunuiăeventă careăcomport ăoălips ădeăexplica ieă iăapoiăconsider ăabsen aăexplica ieiărelevant .ăSpectatorulăconstruie teăoă explica ieă aă ac iuniloră dotateă cuă inten iiă înă careă ra iunileă suntă cauzele,ă oă istorieă cauzal ă aă ra iuniloră careă func ioneaz ăcaăunăfundalăpentruăîn elegereă iăcircumstan eleăfacilitanteăcareăauăconcuratăcaăinten iile s ădevin ă ac iuniădotateăcuăsucces.ăÎnălipsaăunorăexplica iiăauctorialeăspectatorulăesteăinvitatăs ăreflectezeăcon tientăasupraă ra iuniloră iăpersonalit ilorăcareăseăafl ăînăspateleăac iuniloră iăcontextelorăsocialeăcareăpotăgeneraăoăserieădeă comportamente. Filme de personaj cum ar fi Le Gamin au Velo (DardenneăȚăDardenne,ă2011)ăutilizeaz ăelipsaă uneiă explica iiă deă comportamentă pentruă aă provocaă oă reac ieă deă c utareă aă uneiă explica ii.ă Stilulă naturalistă ală filmuluiăorienteaz ăinvestiga iaăexplicativ ăactiv ă iăcon tient ăc treăoăzon ădeăra iuniăsociale.ăTanăindic ăfaptulă c ă „drameleă socială realisteă caă Le gamin invit ă spectatorulă laă reflec iiă asupraă societ iiă înă general‖ă (357). La acestă nivelă imagina iaă joac ă ună rolă crucial;ă ună elementă esen ială pentruă empatiaă înă film.ă Joculă unuiă rolă – enactment – implic ă imagina ia careă poateă fiă în eleas ă caă „oă imaginareă personal ă focalizat ă peă cel lalt‖.ă Oă asemeneaăreflec ieă iăempatieăajut ălaăîn elegereaălumiiăsociale iăni eleăsaleăsubculturaleă iăpermiteădeliber riă con tienteădespreănecesitateaă iămoralitateaăunorăac iuniă iăcomportamente.ăExplica iaăacestuiătipădeăinteresă ineă 269

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați deă naturaă curiozit iiă umaneă careă caut ă activit iă iă experien eă careă nuă suntă directă func ionaleă ciă servescă laă dezvoltareaă altoră formeă deă adaptare.ă Laă Pankseppă (1998:144)ă circuitulă deă c utareă ( SEEK)ă esteă iă ună circuită emo ional.ă Angajamentulă înă art ,ă pentruă Tan,ă reprezint ă ocaziaă satisf c toareă psihică pentruă spectator de a exersaă iă organizaă aptitudiniă înă ocaziiă imaginateă sauă fic ionaleă fa ă deă celeă realeă careă ară puteaă fiă preaă periculoaseăsauărare.ăEmpatiaăesteăoăform ădeăadaptareăiarădivertismentulă iăartaăofer ăunăcâmpădeăexplorareă iă jocăpentruăexerci iiăaleăempatiei.ăAcestăexerci iuă„gratuit‖ăesteăînrudităcuăsistemulădeăjocă(PLAY la Panksepp). Joculă cuă cel laltă ineă deă domeniulă comunic riiă cuă partenerul.ă Simul rileă fic ionaleă auă locă iă func ioneaz ă înă minteaăemo ional .ăÎnăcondi iileăspectacoluluiăinforma iaăesteăabstractizat ,ăsimplificat ă iăcomprimat ăceeaăceă faceămaiăatractiveăsimul rileă(359).ăEmpatiaăesteăastfelăoăadaptareăcareăareănevoieădeăoăactivitateădeăorganizare.ă Structurileă narativeă iă stilisticeă cuă elipseă provoac ă interesulă pentruă c ă suntă iă pretexteă pentruă c utareaă uneiă motiva iiă intrinseceă maiă „adânci‖ă ceă nuă potă fiă identificateă doară înă termeniiă stimulusuluiă (360).ă Acestă tipă deă bucurieă ineăde apreciere.ăIntensitateaăinteresuluiăsauăexcita ieiă emo ionaleăd ăsentimentulădeă„viu‖ă iă„activ‖ă (360). Genurileă deă filmă con ină diferiteă paterneă deă suscitareă aă emo ieiă oriă „norme‖ă deă reglareă aă graduluiă deă empatieă (362).ă iă înă celeă dină urm ă Tană seă întreab ă careă dină celeă dou ă atrac iiă c treă filmă esteă primordial :ă empatizareaă cuă personajeleă sauă experien aă uneiă alteă realit i.ă Astfelă „eventurile,ă decorurileă iă oameniiă deă peă ecrană câ tig ă înă interesă iă „adev r‖ă înă m suraă înă careă leă recuno temă caă fiindă viziuniă consistenteă iă conving toareăaleă altuia . Acesta poate fi un personaj sau un narator situat în sau în afara lumii pove tiiăoriăună realizatoră dină lumeaă exterioar .ă Seă duceă animalulă socială laă filmă pentruă aă vedeaă cumă compatrio iiă s iă v dă lumea?‖ă(362).

Companionul evocat Aceast ă pozi ieă teoretic ă seă poateă comparaă cuă observa iileă luiă Danielă Sternă (1998)ă pentruă careă sinele cuprindeă iăoăpozi ionareăcuăunăcompanion evocat,ăunăînso itorăimaginar permanent i constitutiv al sinelui dea lungulăvie ii.ăUnăcompanionăevocatăapareăatunciăcândăinfantulă‖esteăcu‖ă(being with) cu un „altul auto-regulator ceăiaăformaăuneiămemoriiăactivateăaăunorăeventuriăprototipătr ite‖ (114).ăExperien aădeăacumăincludeăprezen aă (înă iă înă afaraă con tiin ei)ă aă unuiă companionă evocat (114). Companionul evocat este format din memorii prototipă (reprezent riă deă interac iuniă iă formată deă memoriaă episodic )ă iă areă rolă deă ghidă înă m suraă înă careă trecutulăformeaz ăa tept riăpentruăprezentă iăpentruăviitoră(115).ăCândăcopilulăîntâlne teăoăparteăsauăunăatribută alăunuiăepisodătr it, celelalte atribute ale acestui episod generalizat (RIG) vor fi activate (118). Un companion evocată esteă istoriaă unoră rela iiă specificeă sauă memoriaă prototipă aă maiă multoră tipuriă deă rela iiă cuă mamaă (118).ă Infantul este aproape continuu cu un companion – real sau evocat – formată dină memoriaă experien eloră din trecutăcuăsineă iăcuăaltulăînăcontexteăexploratorii.ăInfantulăesteăînso itădeăcompanioniăevoca iădinămaiămulteăRIGă careă opereaz ă laă diverseă niveleă deă activareă i con tientizareă (118).ă Companionulă evocată poateă fiă experien aă subiectiv ă aă unui eventă observabilă (119).ă Ună obiectă poateă fiă impregnată cuă atributeă (ac iuni,ă mi c ri,ă afecteă vitale)ădeăpersoan .ăObiectulădevineăoăpersoan -lucru cu rol auto-regulatorăc ciăpoateăalteraăexperien aădeăsine.ă Areăpropriet iăinvarianteăaleăcelorădou ăentit iă(caracteristiciădeăpersoaneă iădeăobiect)ămiracolulăunuiăobiectă personificată const ă într-ună efortă deă construc ieă cuă succes;ă esteă ună succesă deă integrareă (122-123)ă (vă iă Deacaă 2013:207-210). Companionulă evocată esteă deseoriă oă form ă deă scenariuă deă actă deă vorbireă schematică careă neă înso e teăînăsitua iileăcotidieneădeăvia ă iăcareădeseoriăintr ăînăcontradic ieăcuăopiniileăimediateăpeăcareăleăavemă despreăoăsitua ieădat .ăCompanionul evocatăesteăsimilarăcuă„îngerul‖ăcareăneă opte teăcevaălaăurecheădinăcândăînă când sau, în formele patologice, cu vocile schizofreniei. Companionulă evocată areă formaă uneiă prezen eă subiectiveă deă fundală ceă înso e teă eulă înă permanen .ă Elă esteă „uitat‖,ă dară revineă subă formaă maiă concret ă aă monologului interior. Nivelele narative instan iaz ă iă elaboreaz ă aceast ă entitateă subiectiv ă necesar ă conceptualiz rii.ă Laă filmă spectatorulă î iă abandoneaz ă propriulă companionă evocată înă favoareaă unoră niveleă 270

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați narativeă careă instan iaz ă (dauă „corp‖),ă ghideaz ă iă controleaz ă modula iileă peă careă acestaă leă produce.ă Spectatorulăseălas ă„purtat‖ădeăaceast ăinstan ănarativ ăcareăcontroleaz ăocuren eleă iădiegezaădeăpeăecran. Pentruăunăcercet torăcaăMonikaăSuckfullă(2013) spectatorul are diverseămoduriădeăreceptareăemotiv ăaă filmului.ăImpactulălorăemo ionalăseătraduceăsubăformaăunorăstrategiiădeăcogni ieăpeăcareănoiăaiciăoăconsider măaă fiăacestăcompanionăevocat.ăUniiăspectatoriăpotăaveaăemo iiăputerniceăsuscitateădeăeventulăreprezentatăiarăal iiădeă joculă actorilor.ă Implicareaă afectiv ,ă înă modelulă emo ională prezentată deă ea,ă ineă deă oă implicareă deă egoă (compara iaă dintreă con inutulă filmuluiă iă via aă proprieă aă spectatorului),ă oă implicareă social ă (oă compara ieă aă sineluiăcuăpersonajeleădinăfilm)ă i deăoăimplicareăcuădiegeza,ăpeădeăoăparte,ă iăcuăemo iileăproprii,ăpeădeăalt ă parteă (320).ă Deasemeneaă spectatorul,ă pentruă Suckfull,ă poateă „divaga‖ă asupraă versiuniloră posibileă aleă istorieiă relatate sau poate reflecta asupra modului în care a fost realizat filmul artefact. Disocierea între aceste paliere sauăroluriăemotiveădevineăevident înăreac iaăspectatorilorăcareăsuntătri ti înăexperien aăuneiăistoriiătragiceăde iă seăbucur ădeăaceast ăexperien .ăEmo iaă ineădeăevaluareaăunuiăeventăiar,ăînăperspectivaăadoptat ăaici,ăevaluareaă esteărealizat ădeăunăconceptualizator.ăConceptualizatorulăunuiăpalierăcognitivă(experimentator,ăprofiler,ănaratoră sauă povestitor)ă evalueaz ă dintr-oă perspectiv ă diferit ă ună eventă sauă oăscen ă reprezentat .ă Evaluareaă nuă esteă oă ac iuneă simpl ă ciă depindeă deă evaluareaă eventuluiă provocatoră iă implic ă etapeă deă genul:ă (1)ă verificareaă relevan eiăeventuluiăpentruăindividăsauăgrupulăsocialădinăcareăfaceăparte;ă(2)ăevaluareaăposibilelorăimplica iiăaleă eventului pentru starea sau pentru scopurile individului;ă (3)ă evaluareaă posibilit iiă deă aă „controla‖ă eventulă – cumă poateă controlaă consecin eleă eventuluiă iă cumă seă poateă adaptaă laă eleă iă (4)ă evaluareaă semnifica ieiă normativeăaăeventuluiă(SchererăapudăSuckfull,ă326).ăEvaluareaăeventuluiăesteărealizat ădin punctul de vedere al companionului afectiv, conceptualizatorul fiec ruiă nivelă înă parte.ă Astfelă pentruă experimentatoră eventulă esteă diegetic,ăpentruăprofilerăelă ineădeăoăancorareădiegetic ,ăpentruănaratorăevaluareaăesteăextra-diegetic ă(moralaă fabulei) iarăpentruăpovestitorăevaluareaă ineădeăoăatitudineăfa ădeăprodusulăartefactă(relevan aă iămoralaăactuluiă deă aă povestiă ceva).ă Suckfullă seă concentreaz ă asupraă exempleloră deă re-evaluareă aă intensit iiă emo ionaleă provocate de eventul reprezentat. Un spectatoră poateă mic oraă impactulă negativă emo ională prină re-evaluarea unei scene violente dintr-ună filmă horroră caă fiindă „oă ideeăinteresant ăaă unuiă regizor‖ă (327).ă Eaă enumereaz ăoă serieădeăstrategiiăaleăspectatoruluiădeăie ireădinăemo iaănegativ ăimersat ă(327-328). Reglarea prin re-evaluare esteă oă parteă integrant ă aă emo ieiă (328).ă Meta-emo iileă deă acestă genă intervină atunciă cândă spectatorulă recontextualizeaz ăstimuli:ănuămaiăesteăimersatăînăeventulă/ăscenaădeăviolen ăciăesteăînăsalaădeăcinemaăînăfa aă unui artefact film.ă Trecereaă deă laă ună modă deă recep ieă laă altulă esteă oă form ă deă câ tigareă aă controluluiă prină schimbareaăcognitiv ă(328).ăAcestămecanismă ine,ăpentruăperspectivaăstudiuluiăprezent,ădeăevaluareaăeventuluiă din punctul de vedere al unui rol narativ, conceptualizatorulă devenită companionă afectivă ceă aplic ă func iaă ciclului de control asupraăemo ieiăsuscitateădeăunăpalierăsauăaltul.ăă Câteodat , în film, companionul ia forma unui narator personaj ce poate fi deviant sau incorect. Altfel spusăinforma iileăpeăcareăleăprezint ănaratorulănuăsuntăfiabileă iăpotăfiăprodusulăimagina ieiăsale.ăDeăexempluăînă filme ca Shutter Island (Martin Scorsese, 2010) sau The Sixth Sense (M. Night Shyamalan, 1999) pentru a cita doar acestea dinr-oălung ăserieădeăfilmeă puzzle (veziăStewartăGarrett,ă2007ă iăDeaca,ă2013ăa)ăspectatorulăcredeă c ănara iuneaăesteădisociat ădeăpunctulădeăreferin ăconceptualăalăpersonajuluiăpân ălaăfinalulăfilmului.ă VolkerăFerenzăvorbe teădeănaratori pseudo-diegetici, adic ăpersonaje-naratoriăcareăpreiauăfilmulă i,ălaă final,ă suntă deconspira iă caă ghiziă mincino iă aiă fic iuniiă The Usual Suspects (Bryan Singer, 1995), Fight Club (Davidă Fincher,ă 1999)ă iă Memento (Christopher Nolan, 2000) (2009: 257-286). Ace tiaă producăincongruit iă textualeă iă dificult iă referen iale.ă Nara iuneaă nedemn ă deă încredere prezint ă discrepan eă careă suntă puseă peă seama unui personaj-naratorădescrisăcaămincinosăiarănara iuneaănedemn ădeăîncredereăseăconsiderat ăunăcazădeă „ironie dramatic ‖.ăNara iuneaăexpresieiăsubordonateăesteăpentruăFerenzăoă„nara iuneăpseudo-diegetic ‖ă(263).ă Proximitateaăspectatoruluiădeăexperien aămental ăaăunuiăpersonajăceăjoac ărolulădeănaratoră ine,ăpentruăFerenz,ă deăunăangajamentăemo ionalămaiăputernică(266-267).ăSimpatiaănoastr ăpentruăunăpersonaj-nartorăesteăpus ăsubă semnulă întreb riiă înă mareă parteă deă cumă iă cândă afl mă deă faptulă c ă acestă naratoră esteă nedemnă deă încredere.ă Spectatoriiă facă ună efortă cognitivă s ă recuperezeă nara iuneaă „adev rat ‖,ă corect ,ă pentruă a rezolva perspectiva fals ,ă limitat ă sauă distorsionat ă aă personajului.ă De iă timă c ă personajulă eă deviantă totu iă urm rimă cuă interesă motiva iileă iă articula iileă devieriiă sale.ă Neă apropiemă deă personajulă principală deă aceast ă manier .ă Avemă 271

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați experien aăuneiăforme de angajare cu personajul moral dubios. De exemplu în American Psycho (Mary Harron, 2000) afl mălaăfinalulăfilmuluiăc ăpersonajulăesteănebun iăc ăceeaăceăamăv zutăpân ăatunciăesteădoarăoăinven ieă a personajului;ăoăreprezentareăaădorin elorăsale.ăSpectatorulăapreciaz ăfaptulăc ăaăavutăaccesălaălumeaămental ăaă uneiăpersoaneăbolnave.ăAcestătipădeănara iuneăevoc ăreac iiăemo ionaleămaiăputerniceădinăparteaăspectatoriloră decâtănara iunileălaămodulăimpersonal (269). Spectatorii au la finalăsatisfac iaădeăaăfiăîn elesă iădeconspiratăună personajă„mincinos‖.ăSpectatoriiăauăsentimentulădeăaăcontrolaăfilmul într-oăm sur ămaiămare.ăPeădeăalt ăparteă avemă oă reac ieă deă subordonareă pervers ă (perverse allegiances)ă iă avemă oă parteă deă pl cereă derivat ă dină simpatizareaă cuă ună personajă aleă c ruiă normeă iă valoriă le-amă g siă resping toareă înă lumeaă natural ă (269).ă Spectatorul are deasemenea de procesat ridicolul sau caracterul satiric ală filmului.ă Deă aceast ă manier ă spectatorulă descoper ă nivelulă extrafic ională ală filmuluiă „produs‖ă deă naratorulă diegetic.ă Sau,ă altfelă spus,ă el descoper ăunănouănivelănarativăextra-diegeticăfa ădeăprimulăînăcareăatitudineaăextra-fic ional ăconteaz .ăLumeaă din film (a personajului mincinos)ă esteăjudecat ă dinăperspectivaă punctuluiă deă accesăreprezentată deă acestă nouă nivelă narativă careă areă inten iaă deă aă ghidaă spectatorulă înă deconspirareaă minciuniiă inerenteă lumiiă diegeticeă aă personajului mincinos (spectatorul overrules the unreliable character-narrator ’s stance).ăAceast ădistan areăîiă cereă spectatoruluiă s ă abordezeă oă pozi ieă etic ă iă s ă apliceă ună cadruă deă referin ă personală asupraă fapteloră reprezentate.ăTotodat ăprezen aăunuiănaratoră„mincinos‖ăsauăcareăd ăinforma iileădistorsionatăasupraădiegezei îi permiteănaratoruluiăsupraordonatăalăfilmuluiă iăpovestitoruluiăs ărâmân ăînăfundală iăs ăaduc ăindiciiăunuiăactă discursiv care-l contrazice pe cel al naratorului diegetic mincinos. Astfel realizatorul unui film poate face – din „interior‖ă – satira unoră acteă iă comportamente.ă Spectatorulă deă multeă oriă nuă areă niciă ace tiă indici,ă dară poateă produceăacestăscenariuădeăactădeăvorbireădinăproprieăini iativ .ăCaăunămodădeălectur .ăPentruăFerenzăsatiraăesteă „deseoriăunăprodusăcolateralăalăstrategieiănarativeăa nara iuniiădeăneîncredere‖ă(274).ăAcest mecanism de ironie produceăunăscepticismăepistemologic:ă‖nara iunileămincinoaseăvorăîndemnaăprivitoriiăs - iărevizuiasc ăcadreleă deăreferin ăconven ionalăceăprivescăfilmul,ăaleăpersoaneă iăpeăeiăîn i i‖ă(280).ăAcestătipădeănara iuneăneăinvit ă s ăreflect măasupraăcredin elorănoastreăînr d cinateă iăprejudec ileăînv ateăpeăcare,ăpeădeăoăparte,ăleăaplic mă caă s ăîn elegemă filmul,ă dară peă care,ă peă deă alt ă parte,ăavemă aă leă reconsidera.ă Pentruă Ferenz,ă dină nou,ăaceast ă strategieănarativ esteăoămetafor ăaăcondi ieiăumaneăînăcareănaratoriiămincino iă„nuămaiăsuntănecesarăpercepu iă caădevian i‖ă(282)ăci,ăamăspune,ăcaăinstigatoriăaiăanalizeiăprejudec ilorădeăgândireă iăcomportament.

Cinematograful ca o e pati ă „ i te exti să” Putemă luaă înă considera ieă oă serieă deă observa iiă ceă privescă prezen aă moduluiă metaforic iă înă cazulă fenomenelor corporale non-verbale. Sinestezia leă provoac ă unoră subiec iă oă asociereă puternic ă întreă dou ă conceptualiz riădinămodalit iă/ădomeniiă senzoriale diferite. De exemplu, la auzul unei cifre subiectul vede o culoareă (e.g.ă laă cifraă 3ă seă activeaz ă puternică culoareaă ro ie)ă sau,ă înă alteă experien e, la un input auditiv îi provoac ăsubiectului oăconceptualizareăgustativ .ăDou ăariiăcorticaleăsuntă„excesivăconectate‖ăceeaăceăprovoac ă o co-activareă (ariaă cromatic ă esteă adiacent ă arieiă dedicateă proces riiă culorilor)ă (Ramachandran).ă Aceast ă coactivareă esteă oă instan ă a modului de procesare metaforic.ă Deasemeneaă c lduraă uneiă ce tiă le-a provocat subiec ilorăoăreac ieăfavorabilă„cald ‖ăfa ădeăal iiă(Hilpert).ăAstfelădescoperimăunănivelădeămodămetaforicănonverbal.ăAcestămodă ineăsauăpoateăfiăoăinstan ăaăcicluluiădeăcontrolă(Langacker).ăÎntreăceleădou arii corticale are locă oă concuren ă iă oă rela ieă deă dominare ce duce la o evocare a uneia înă prezen a ocuren ei alteia care o „controleaz ‖. Unăexempluămen ionatădeăRamachandrană ineădeăoădisfunc ieăaăacesteiărela iiădeăcontrol.ăPacientul nu are asociat oă emo ieă laă vizualizareaă mameiă saleă iă nuă poateă recuno teă persoanaă dină fa ca fiind mama sa. El realizeaz ăc ăpersoanaăarat ăcaămamaăsa,ădarăconsider ăcuătoateăacesteaăc ăareăînăfa aăsaăunăimpostor. Un alt exempluă neă aduceă înă aten ieă oă alt ă manifestareă a moduluiă metaforică deă aă în elegeă lucrurile.ă Astfel,ă pentruă Ramachandran (2011: 101) rela iaă empatic ă cu cineva iaă na tereă atunciă cândă subiectulă adopt ă punctulă deă vedereăalăpersoaneiăpeăcareăoăobserv cuăajutorulăneuronilorăoglind . În acest caz totu iăsubiectul nuăfuzioneaz ă 272

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați indistinctăpropriaăexperien ădeăceaăaăaltuia.ăEmpatia esteăastfelăoăform ădeămimic ăaăcomportamentuluiăaltuiaă înă careă identificareaăindistinct ă esteăinhibat .ă Inhibi iaă areă locă prină feedback-ul proprioceptorilor corporali ai subiectului ce-iăindic ăacestuiaăc ăceeaăseăpetreceăînăexteriorăesteădoarăînăexterioră iănuă i în interiorul corpului subiectului. PentruăRamachandranăacestăfenomenă ineădeămecanismulămetaforei.ă Ramachandranăconsider ăc ăexist ăniveleădeăcon tiin iădeăcredin ă(belief).ăCeiăcareă„simt‖ăînăbra ulă amputat (phantom limb)ăau,ăînălaborator,ăimagineaăînăoglind ăaăbra uluiăexistentăpeăcareăîlăproiecteaz ăcaăfiindă bra ulăinexistent.ăDe iă– laăunănivelădeăcon tiin ă– pacien iiă tiu c ăbra ulădinăoglind ănuăeăreal la un alt nivel ei ignoră aceast ăinforma ieă(belief).ăUnănivelădeăcon tiin ădevine dominant iăcontroleaz ăunănivelădeăcon tiin ă ceăde ineăoăalt ăinforma ie.ăFilmul,ăînăaceast ăperspectiv , este un fel deă‖bra ăfantom ‖ăînăm suraăînăcare,ălaă cinema,ă tiuăc ăsuntăînăfa aăunuiăartefactăcinematografic,ăoăfic iune,ădarătotu iăm ălasăpurtatădeăoă„dorin ădeă fic iune‖ămaiăputernic ă(Christian Metz, Roger Odin). „Dorin aădeăfic iune‖ laăcareăseărefer ăMetzăesteăsimilar ă cuăceaăaă„curgerii‖ă(Flow)ăînăcareăapareăoă„pierdereăaăsentimentuluiădeăcon tiin ădeăsineăprinăfuziuneaăac iuniiă iăcon tiin eiădeăsine‖ăceăcaracterizeaz ăst rileădeăcreativitate (veziălucr rileăluiăMihalyăCsikszentmihalyi, 1997: 111, 2008: 48 sq, apud Ramachandran 2011: 222-230) 129 . Celeă dou ă pozi iiă suntă concurenteă iă variaz ă înă timpulă unuiă film.ă Eleă îns ă suntă simptomulă existen eiă unor niveleă deă credin eă iă deă con tiin .ă Vedem aici o manifestareăaărolurilorănarativeăceăcorespundăacestorăniveleădeăcon tiin ăaflateăînăcompeti ie. Prezen aă unoră zoneă deă con tiin ă aflateăînă concuren ă iă înărela ieă deă cooperare / dominare apareă iă în lucr rileă luiă Antonioă Damasio (2010) ori David Chalmers (2011, 2014) despreă con tiin . Ipoteza pe care o sus inemă aiciă esteă c ă acesteă niveleă deă con tiin ă seă manifest ă în discursul narativ cinematografic sub forma conceptualizatorilor.ă Conceptualizatoriiă instan iaz ă niveleă deă con tiin .ă Eleă apară subă aspectulă ocuren ei,ă nivelului epistemic deă profilareă iă narativă precumă iă discursiv.ă Rela iileă interniveleă seă manifest ă subă formaă cicluluiă deă controlă iă aăinhibi iei.ă Con tiin aă seă manifest ăcaă ună sentimentă deă cunoa tereă aă obiectuluiă asociată unui fenomen aten ională (Damasioă 2010:ă 129ă sq,ă 155).ă Con tiin aă esteă oă form ă deă sim ă ală posesiei,ă ună sentiment al angajamentului cu obiectul (object related emotional response ) (feeling of knowing the object). Obiectului aflat în zonaă deă controlă aă con tiin eiă îiă corespundeă ună sim mântă (feeling) manifestat ca subiectivitate a conceptualizatorului. Unăafectămanifestatăcaăsim mânt ata atăpercep ieiăîiăconfer ăacesteiaădină urm ă calitateaă deă fenomenă con tient.ă Pentruă aă nuă fiă ună obiectă „impostor‖ă imagineaă cinematografic ă are o evocare afectiv ă asociat .ă Obiectuluiă percepută îiă corespundeă ună conceptualizatoră emo ional ceă moduleaz ă sim ireaă inerent ă con tiin ei. Dară nuă vremă s ă afirm mă c ă niveleleă exist ă înă superpozi ieă ciă c ă doar unul este activ la un moment dat pentru spectator.ă Eleă reprezint ă zoneă atractoră sauă paliereă laă careă seă poateă formulaă oă construc ieă conceptual ă iă deă afectă deă con tiin ,ă dară nuă potă fiă accesateă înă simultan.ă Peă deă alt ă parteă sim mântulă inerentă con tiin eiă esteă „captat‖ă iă modulată deă ună afectă empatică provocată deă simul rileă deă peă ecranulă cinematografic.ă Spectatorul,ă caă înă activit ileă careă provoac ă sentimentulă deă „flow‖,ă î iă pierdeă sentimentulădeăcon tiin ădeăsineă(deămonitorizareăaăeului:ă„suntăcon tientădeăcon tiin aămea‖)ădar,ămetaforic,ă câ tig ăfaptulăc ,ăempatic,ăunăafectăsurs ăd ăform ăsentimentuluiăpropriuă int . Filmul,ăcaăoăform ădeă„minteăextins ‖ ob inut ăcu ajutorul obiectelor externeăcorpuluiăceăextindăfunc iileă mentale (Chalmers – extended mind),ă puneă înă scen ă pe ecran rela iile dintre nivele deă con tiin ă oriă conceptualizatori iă îiă permiteă spectatoruluiă s ă seă „imerseze‖ă înă aceast ă curgereă afectiv . Filmul ar fi dramatizareaă exterioar ă aă drameiă mentaleă interioareă spectatorului înă m suraă înă careă acestaă esteă „teatrul‖ă simul rilorăunorăpuncteăde vedere exterioare, imaginare. 129

„Csikszentmihalyi has proposed that the state of flow emerges when two or more of nine separable factors co-exist: (1) the delineation of clear goals, wherein expectations and rules are discernible, goals which are attainable and goals which align appropriately with o e s skill set a d a ilities; a high deg ee of o e t atio o a li ited u e of items; (3) a loss of the feeling of self-consciousness, via the merging of action and awareness; (4) a distorted sense of subjective time; (5) direct and immediate feedback, that makes successes and failures apparent, so that behaviour can be adjusted as needed; (6) a balance between ability level and challenge, such that the activity is neither too easy nor too difficult; (7) a sense of personal control over the situation or activity; (8) the activity is intrinsically rewarding, so that action feels effortless; and finally, (9) the activity is all-encompassing. ‘a a ha d a :

273

Capitolul 11 - Co eptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați Uneiăprofil riădateă(obiectul perceputăcuămaximumădeăobiectivitateăfa ădeăcareăsubiectivitateaăseăg se teă înărolulădeămaxim ăsubiectivitateă– situat ăînăcontextăf r ăaăfiăvizibil )ă– nivelulăocuren eiă– iăseăasociaz ăună nivel epistemic de tradus ca o meta-con tiin .ă Subiectivitateaă laă acestă nivelă seă faceă dejaă prezent prin intermediul unui conceptualizator ghid:ă tiuă iăsimtăc ăpercepăobiectul.ăSubiectivitateaăieseădinăfundalăpentruăaă se obiectiva caăoăperspectiv ăsubiectiv ădeăcontemplatăînăsine. Esteăceeaăseăînt mpl ălaăcinemaăatunciăcândănuă maiă suntă con tientă iă focalizată peă ceeaăceă este reprezentatăînă diegez ă ciă asupraămoduluiă înă careă eă vizualizat ă scenaăreprezntat .ăSpectatorulănuămaiăseăfocalizeaz ăpeăocuren aăînăsineăciăpeăreprezentareaăei;ăm ăducălaăfilmă s ăv dăcumăcameraăvedeăoăscen ăsauăunăeventădeăoămanier ăparticular 130 .ăLangacker,ăvorbindădespreărela iaă dintreăunăobiectă iăsubiectivitateaă(conceptualizatorul)ăasociat ăprezint exemplul unei perechi de ochelari prin aăc rorălentileăv dăoăscen .ăOchelariiăconceptualiza iăcuămaxim ăsubiectivitateăsuntăînăfundalulărela ieiăscopice iă nuă suntă percepu i.ă Atunciă cândă suntă atentă iă con tientă deă ochelariiă prină careă v dă eiă ajungă înă primă planulă conceptualiz riiăcaăobiectăal conceptualiz riiăfa ădeăoănou ăsubiectivitateădeăfundal.ăEsteăunămecanismăpeăcareă amă puteaă s -lă rezum m cuă ună slogană simplu:ă oriceă obiectă areă oă vedereă ata at .ă Oriceă subiectivitateă pus ă înă pozi iaădeăobiectăalăconceptualiz riiăareăata at ăoămeta-subiectivitate de fundal. Înăocuren ăareălocădoar sentimentul de fundal c ăamăcon tiin aăobiectului. Înăinstan eleăînăcareăexist ăună experimentator sentimentul de fundal ia forma empatiei. La nivelul naratorului cinematic areălocăoădistan areă epistemic ăfa ădeăocuren ăînăcareăamăsentimentulăc ă„amăsentimentul c ăcunoscăcunoa tereaăobiectului‖, dar seăinstaleaz ăunănouăpalierădeăempatie. Un secund nivel narativ se poate manifesta caăoăcon tiin ăaăcon tiin ei, ca un fenomen meta-cognitiv (Chalmers : „suntăcon tientădeăcon tiin aămea‖). Înăceleădinăurm , dac ănivelulă narativ are ca obiect diegeza iă cunoa tereaă ei, nivelul discursiv are ca obiect artefactul discursiv,ă adic ă atitudinea narativ ămen ionat ăfa ădeădiegez . Acestănouăconceptualizatorăareăoăpozi ionare de punct de vedere asupraăartefactuluiă iăproduceăoănou ărela ieămetaforic ădeăempatie.ăAceste suprapuneri se pot etaja indefinit pe nivele.ăMemoriaădeălucruălimitat ă iăciclulădeăcontrolăoprescăîns ăacestăfenomenădeărecursivitateăindefinit . Punctul de referin ăc treăunăspa iuădeăposesieăpermiteăexisten aăînăcon tiin ăaăfenomenuluiăpercepută iă în eles.ăRela iaădeăposesieăseătraduceăcaăoăprezen ,ăoăsituareăînăexisten ăaăobiectuluiăperceputăcauzator.ăAcest nivelădeăcon tiin -afect poate fi obiectul uneiămetaăproces riăcon tient-afective. Acestămecanismădeăcon tiin ă iă în elegereă nuă poateă fiă disociată (decâtă pentruă nevoiă analitice)ă deă sentimentulă posesieiă experien eiă deă modificareăperceptiv ăprovocate deăunăobiectăcauzatorăalăexperien ei.ăDe iăreprezint ăun fenomen auto-reflexiv s ănot măc ăimplic ăînăcircuităunăafectăceăserve teăcaămodulatorăalăcogni ieiăpentruăaădaăna tereăcon tiin ei.ă Spectatorulăseăconecteaz , cuăajutorulăconstruc iilorăconceptualeăindicateădeădiscursulăcinematografic,ăla diversele pozi ion riă deă afectă aleă diver iloră conceptualizatoriă cuă careă empatizeaz (experimentator, profiler, narator, povestitor).ă Empatiaă dominant ă areă locă laă nivelulă ocuren eiă i experimentatorului i apoi este controlat ă /ă modulat ă deă conceptualizatoriiă deă nivele meta-cognitive iă afective înglobante. Empatiaă îns ,ă înă acela iă timp,ă ineă deă mecanicaă metaforeiă iă deă fenomenulă conceperiiă unuiă lucruă prină filtrulă unuiă altuia.ă Înă empatieădomeniulăsurs ăesteăreprezentatădeăconcep iaăuneiăsceneăprinăfiltrulăexperien ei mentale aă„altuia‖ăcare este cartografiat peă domeniulă int ă reprezentată deă experien aă mental ă personal ă aă obiectuluiă reprezent riiă (Ramachandran 2011:101) 131 .

130

Atât Ku tzel : ât și Metz : -78) vorbesc despre fetișis ul plă e ii de i e a față de dispoziti ul i e atog afi și desp e faptul ă spe tato ul de fil e ge la i e a pe t u a edea pe e a pu e ea î s e ă a iu i ii ele de i e a, a „do i ței ele – esfâ șit epetată – pentru re-p eze ta e . 131 Un serial ca Hannibal (2013- , Bryan Fuller) dramatizează elația di t e u serial killer psihopat, Hannibal Lecter, ce u poate e patiza u sufe i ța i ti elo sale și Will G aha , p ofile ul FBI a ă ui sa i ă este de a descoperi profilul asasi ului, el a e a e u su plus de eu o i ogli dă și a e se ide tifi ă p i e patie p ea ușo u asasi ul. Fil ul este o pu e e î s e ă eta- i e atog afi ă a e a is ului e patiei și al elației si estezi e u i flu ul de sti uli lăsați a ă tu ie de asasi e a ul fil i și pe so ajul di d a atiza ea i e atog afi ă de ăt e u spe tato i estiga t (profilerul).

274

Capitolul 11 - Conceptualizato ii și olu ile afe ti e: o pa io ii e o ați

275

Capitolul 12 - Analize de film

Capitolul 12 - Analize de film Naratorii diso iați: The Enforcer (Raoul Walsh, 1951) Christian Metză (1991:207)ă faceă oă scurt ă analiz ă aă nara iuniiă dină The Enforcer (Bretaign Windust & Raoul Walsh, 1951) pentruăaăilustraămodulăînăcareăoăimagineăesteăasumat ădeăunulăsauămaiămul iănaratoriăori,ăînă terminologiaăprezentat ăaici,ăconceptualizatori.ăIstoria filmului, un clasic film de anchet poli ist ,ăesteănarativă structurată caă ună lungă flashbackă ală detectivuluiă interpretată deă Humphreyă Bogart.ă Poli stul,ă confruntată cuă sinuciderea în comisariat a unui martorăvaăîncercaăs ărefac ă„filmul‖ăevenimentelorăancheteiăpân ălaămomentulă actual.ă Înă interiorulă amintiriloră saleă diver iă suspec iă ancheta iă înă rolulă loră deă naratoriă delega iă voră preluaă cinematografică diverseă relat riă testimonial.ă Filmulă eă structurată astfelă caă oă serieă deă nara iuniă imbricateă peă modelulăp pu iiăruse ti.ăOănara iuneăcadruăcon ineărelatareaăamintiriloră iăevoc rilorăluiăBogartă(evenimenteleă laăcareăaăasistat)ă i,ăînăinteriorulăacestorăepisoade,ărelat rileăecranizateăaleămartorilorăancheteiădinătrecut.

Seria 1. Planul 1.1 Nara iuneaă detectivistic ă cadru esteă narat ă deă ună C1ă povestitorul (naratorul extrafic ional),ă ună C2ă naratorul (naratorulă extradiegetic,ă fic ional,ă cinematic),ă ună C3ă profilerul (ancorarea diegetic virtual ) iar personajul C4 Bogart este un experimentator –notat aici cu X - ceăserve teădreptăpunctă deă referin ă (diegetică profilată exterior).ă Ciclulă deă controlă fuzioneaz ă înă cascad ă concep iileă deă realitateă aleă conceptualizatoriloră imbrica i; notate aici cu R1, R2 iă R3.ă Nuă exist nici un indice de conflict între rolurile narative. În cadru îl vedem pe Bogart uitându-seălaăraportulăancheteiăpentruăaărememoraăetapeleă iăinforma iileă dinăacestaă iăpentruăaăverificaăceădetaliuăi-aăsc pat.ă În planul 1.2 descoperim un POV al lui Bogart devenit naratorădiegeticăneprofilată(sauăînăfocalizareăintern )ăceăî iăasum ăconcep iaădeărealitateăaăunuiăprofilerăsecundă C5ă (virtuală iă neprofilat).ă Bogartă seă uit ă laă textulă raportului.ă În planul 1.3 C5,ă concep iaă deă realitateă aă profilerului, poate fi asumat ădeăBogartăînăcalitateaăsaădeănouănaratorăcinematică sau deănaratorulăfic ionalăC2ă men ionatăînă1.1.ăCuăalteăcuvinteăimagineaăprodus ădeăprofilerulăvirtualădină1.3ăpoateăfiăpreluat ădeănaratorulă cinematicăBogartădinăspa iulămentalăsecundă(alăamintirii)ăsauădeănaratorulăcinematicăalăprimuluiăspa iuămentală al filmului. În planul 1.4, prin dissolve, planul face o trece de la imaginea raportului sergentului de acum din comisariat laă oă imagineă aă exterioruluiă comisariatuluiă deă poli ie de atunci.ă Pân ă acumă avem doi naratori cinematiciă(naratorulăextradiegeticăalăfilmuluiă iăBogart extradiegeticăfa ădeăcon inutulăraportului). Imaginea exterioruluiă comisariatuluiă apar ineă spa iuluiă mentală ală filmuluiă sauă ală spa iuluiă mentală ală luiă Bogart?ă Suplimentar raportul sergentuluiăesteăpunctulădeăreferin ăcareăofer ăaccesălaăunădominionămental,ăadic ăunănouă spa iuă mentală ter ă ală c ruiă naratoră cinematică esteă însu iă sergentul care a redactat raportul. Altfel spus, spectatorulăareăaccesăvizualălaăceeaăceăpoveste teăsergentul (care, într-o interpretare, este accesat prin lectura raportuluiăs uădeăc treăBogart,ăcelădespreăcareăpoveste teănaratorulăcinematicăalăfilmului).ăS ăremarc măc ăatâtă 276

Capitolul 12 - Analize de film naratorul cinematic al filmului (exterior diegezei lui Bogart), naratorul Bogart (exterior diegezei formate de amintirileăluiăBogart)ăcâtă iăsergentulă(exteriorărelat rilorăsaleădinăraportulădeăpoli ie)ănuăsuntăprofila i în acest cadru. Profilerul – identificatăcuăC3ăînă1.1,ăcuăC5ăînă1.2ă iăcuăC7ăînă1.4ă– este un conceptualizator virtual care seăpuneălaă„dispozi ia‖ăoric ruiănaratorăcinematică(sergentul,ăBogart,ănaratorulăcinematic)ă i,ăînăacestămod,ăîiă permiteăcicluluiădeăcontrolăs ăcolapsezeăambiguitateaădeăatribu ieăsauăposesieăînăfavoareaăunuiaăsauăaltuia. 1

1/ C1 (povestitorul)  C2 (naratorul)  C3 (profilerul)  X Experimentatorul = C4 (Bogart)

2/ [ C4 (naratorul 2 / Bogart)  C5 (profilerul)  X = o u e ța (coperta raportului) ]

3/ C4  C5  X sau C2  C5  X X = 19:04, Raportul sergentului = C6

4/ C4  C5 sau C2  C5 sau C6 (sergentul)  C5 sau C7 (profiler)  X ( o ți utul raportului sergentului) X = 19:13, exteriorul comisariatului

Seria 2.ăÎnăcontinuareaănara iuniiăsecven aăseădesf oar ăpeăparcursulăaătreiăsceneăceăauălocăînăinteriorulă iăînăexteriorulăcomisariatului. Unăsuspect,ăDukeăMalloyăapareălaăcomisariatăpentruăaăseădenun aăpentruăoăcrim ă comis ă(Planul 2.1). Împreun ăcuăsergentulăidentific ăcadavrulăuneiăpersoaneăîngropatăpeăcâmpă(Planul 2.2). Înapoiălaăcomisariatăelăseăsinucideăînăcelul ă(Planul 2.3 iă2.4). În cele patru cadre alese profilerul se pune la dispozi iaăcelorătreiăinstan eănaratorialeăidentificate:ănaratorulăcinematic,ăBogartă iăsergentul.ăCeeaăceăvedeăpeă ecranăspectatorulăpoateăfiăconcep iaădeărealitateăaăfiec ruiaădintreăei.ăDiegezaăancheteiădeăatunciăevolueaz ăînă jurulăaccesuluiălaăinforma ieăpeăcareăîlăareăpunctulădeăreferin ămartorăalăevenimentelor,ăsergentulădeăatunciăcareă esteăprofilat.ăS ăremarc măc ăBogartănuăaăfostămartorălaăanchet ă iăniciălaăsinucidereaădinăcomisariată i nu are un altă accesă narativă laă evenimenteă decâtă prină prismaă relat riloră dină raportulă scrisă ală sergentului.ă Sergentul profilatăînăcadruăesteăpunctulădeăreferin ăpentruăconcep iaădeărealitate. 2

1/ C4  C6 (sergentul) / C2  C6 / C6  C7  X (sergentul atunci) 20:16 interiorul comisariatului

2/ Narator (C2), Bogart (C4), Sergentul (C6)  Profiler (C7)  X 22:48 exterior delicvent Duke Malloy, final

3/ Naratorul, Bogart, Sergentul  profiler C7  X 22:50 interiorul comisariat

4/ X = punct de efe i ță = sergentul 23:03 interiorul comisariat

Seria 3 abandoneaz nara iuneaădelegat ăaăsergentuluiădinăraportulăscrisăalăevenimentelorăpentruăaăreveniă laă amintirileă luiă Bogart.ă Dată fiindă c ă sergentulă esteă iă martoră laă urm toareleă sceneă nara iuneaă îiă poateă fi atribuit ,ădar,ăelemenentădeăverosimilitudineă iăBogartăăprofilatăînăscen . Scena din planul 3.1 profileaz ăună dialogăfa ăînăfa ăîntreăsergentulădeăatunciă(identificatăaiciăcaăsergentul2)ă iăBogartădeăatunciă(identificatăaiciăcaă 277

Capitolul 12 - Analize de film Bogart2). Naratorii cinematiciăsuntănaratorul,ăBogartă iăBogart2ă(prinăPOV-urileă iăsingleăcareăredauăpunctulă s uădeăvedereăoptic asupra dialogului de atunci cu sergentul).ăDesigurăc ă iăsergentul2ăseăînscrieăînăaceast ălist ă prin POV-ulăs u.ăAtâtăsergentulădeăatunciăcâtă iăBogart2ăsuntăexperimentatoriă iăentit iăpunctădeăaccesăprofilateă în cadru. 3

1/ Naratorul, Bogart  profiler  X 23:09, Scena atunci cu Bogart_2, personajul = pu t de efe i ță Focalizare Bogart

2/ Naratorul, Bogart  X (s e ă u Bogart_2) 25:32 azilul

3/ Narator, Bogart_1  X 26:25 scena azil pasaj la exterior

4/ Narator, Bogart  X 27:46 scena exterior

Seria 4 introduce un nou narator, Tom Zacca1 care îl va profila pe Zacca2 ca personaj în propria m rturisire.ăÎn planul 4.2 se face trecerea laăoărelatareăecranizat ăceăareă5ănaratoriă– deălaănaratorulănara iuniiă cadru,ăBogartădeăacumădinăcomisariat,ăraportulăsergentuluiă iăTomăZacca.ă 4

1/ Narator, Bogart  X Bogart_2de atunci 33:25 scena interior comisariat

2/ Narator, Bogart, Bogart_2 de atunci  X personaj Tom Zacca1 33:35 Pov Bogart atunci

3/ Naratorul, Bogart, Bogart_2, Sergentul, Tom Zacca1  X = Zacca2 de atunci 40:22 final scena interior

4/ 40:35 Reîntoarcere la Narator, Bogart  X Bogart_2de atunci scena interior comisariat

Seria 5 revineă laă nara iuneaă cadruă aă luiă Bogartă iă insereaz ă caă episodă separată m rturisireaă luiă Ohara.ă Sergentul2ă iăBogart2ăsuntăînăcontinuareăprofila i,ădarăpredomin ăînăcontinuareăPOV-urile lui Bogart2. 5

1/ Narator, Bogart  X 42:43 Bogart_2, Ohara la spital

278

2/ Narator, Bogart  X 43:10 Ohara

2/ Narator, Bogart, Bogart_2, Ohara  X Ohara_2 : fi al a ațiu ea Ohara

4/ Narator, Bogart Bogart_2



X

Capitolul 12 - Analize de film

În seria 6 schemaă narativ ă esteă identic ă cuă ceaă dină seriaă 5. Un nou suspect, Philadelphia introduce o nou ărelatare. 6

1/ Narator, Bogart  X Philadelphia și Bogart_2 52:41 interior spital

2/ Narator, Bogart, Bogart_2, Philadelphia  X 53:05 arațiu ea Philadelphia 56:55

3/ : fi al Philadelphia

a ațiu ea

4/ 57:01

Din seria 7 planul 3 introduceăoănuan .ăBogart2,ăde iăprezentălaăac iuneaădeăurm rireăaăfarmacistului,ă nuă esteă martorulă captur riiă lui.ă Sursaă informa iiloră r mâneă raportulă sergentuluiă care,ă caă iă sergentul2, este profilat,ă iănara iuneaăamintireăaăluiăBogart1.ăÎn acest plan sergentul autor al raportului – ca narator cinematic esteă readusă înă aten ie.ă Planul 4.1 reprezint ă ună cross cutting care-lă profileaz ă peă principalulă suspect,ă Rico,ă vorbindă laă telefonă cuă compliciiă s i.ă Naratorulă filmului,ă Bogartă i/sauă sergentul redactor al raportului preiau pozi iaă deă naratoră cinematic.ă Concep iaă loră deă realitate poate fiă rezumat ă doară laă faptulă c ă Ricoă aă sunată laă comisariat,ădarănuăpoateăde ineă iăinforma iileăpeăcareăleăaduceăprofilerulăcadruluiă4.1.:ădeăexemplu,ăexpresiaă fe eiăluiăRico.ăProfilerulăvirtualădoarăancoreaz ăprofilulăluiăRico,ăexperimentatorulăscenei.ăRicoăesteă iăpunctulă deăreferin ăcareăpermiteăoăleg tur ăcuăscenaădinăinteriorulăcaseiăînăcareăcompliciiăs iăsuntăuci i,ă4.2.ăDesigurăc ă naratorul cinematic din 4.2ă poateă fiă iă m rturisireaă saă ulterioar ă laă comisariatulă deă poli ieă iă transcris ă înă raportulăpeăcareăîlăcite teăBogart.ăAstfelăimagineaăpoateăreflectaă iăconcep iaădeărealitateăaăluiăRicoăf r ăîns ăaă avea un indice explicit. 4.2 are un narator suplimentar în persoana lui Rico. 7

1/ Narator, Bogart, Bogart_2, Philadephia  X 57:32 exterior ancheta Bogart_2 punct de efe i ță

2/ Narator  X 1:00:06 ur ărirea farmacist Boga t și Boga t u su t p ofilați

3/ Narator, Bogart  X 1:01:51 interior comisariat

4.1/ Narator  X 1:01:54 Rico interior 4.2/ Narator  X 1:05:02 complicii lui Rico în interior

Seria 8 începe cu un dissolve ceăreune teădiegezaăluiăRicoă(pistolul)ăcuăceaăaăluiăBogart2ă(ceasulădeălaă mân ).ăPlanul 1 este un POV al lui Bogart2ăcareăî iăprive teăceasulădeălaămân .ăÎnăplanurile 2 iă3 avem un 279

Capitolul 12 - Analize de film dialogăfa ăînăfa ăprofilatăpesteăum rănaratădeănaratorulăcinematicăalăfilmuluiă iădeăBogart.ăÎnăplanul 4 Rico – unulă dină puncteleă deă referin ă aleă sceneiă – devineă punctulă deă referin ă al noiiă relat riă precumă iă naratorulă cinematicăalăacesteia.ăNoulăspa iuămentalăastfelăcreatăîlăcon ineăpeăRico2ăcaăpunctădeăreferin . 8

1/ Narator, Bogart  X 1:07:15 Ri o i terior și Bogart_2 exterior

2/ Narator, Bogart  X 1:08:11 Bogart_2, Rico exterior

3/ Narator, Bogart  X 1:09:03 dialog Rico Bogart_2

4/ Narator, Bogart, Bogart_2, Rico  X 1:09:26 Rico vs Mendoza ‘i o = pu t de efe i ță și narator cinematic

Seria 9. Planul 9.1 faceătrecereaădeălaăRico2ălaăRico.ăNara iuneaăcadruăreflect concep iaădeărealitateăaă naratoruluiăfilmului,ăBogartă( i/sauăsergentul)ăiarăBogart2ăesteăaiciădoarăpunctădeăreferin .ăPlanul 9.2 readuce nara iuneaăînădiegezaăluiăBogartăcareăredevineăpunctădeăreferin ăînăaceastaădinăurm .ăNaratorulăcinematicăpreiaă nara iunea.ăPlanul 9.3 continu ănara iuneaăîn acest regim. Planul 9.4 abandoneaz ăpunctulădeăreferin ăBogartă iăpoveste teă iăceeaăceăacestaănuăpoateăcunoa te.ăPunctulădeăreferin ăesteărecuperatădeăMendoza. Planul 9.4 îi apar ineăstrictănaratoruluiăcinematic al filmului. 9

1/ Narator, Bogart, Rico  X 1:14:02 fi al arațiu ea Rico

2/ Narator  X 1:14:23 interior comisariat, Bogart punct de referi ță

3/ Narator  X 1:16:18 Mendoza, Bogart pu t de referi ță

4/ Narator  X 1:16:57 Mendoza punct de referi ță

Planul 1 din seria 10 reprezint ăPOV-ulăluiăMendozaăcare,ăpentruăoăclip ,ădevineănaratorăcinematic.ăCuă ajutorulă uneiă elipseă ceă acoper ă distan aă deă comunicareă dintreă doiă interlocutoriă laă telefonă planul 10.2 se „deplaseaz ‖ăînădiegezaăcamereiăundeăseăafl ăasasiniiăpl ti iăaiăluiăMendoza.ăÎnăplanul 10.3 punctulădeăreferin ă esteă unulă dină asasiniiă careă comunic ă telefonică cuă Mendoza.ă Planul 10.4 reia în cross cutting diegeza comisariatuluiă înă careă Bogartăesteă punctă deăreferin .ă 2ă iă 3ă suntă accesibile numai via naratorul cinematic al filmului. 1 0

280

Capitolul 12 - Analize de film 1/ Narator, Mendoza  X 1:16:59 Mendoza POV

2/ Narator  X 1:17:11 Mendoza pu t de referi ță

3/ Narator  X 1:17:16 asasin punct de referi ță

4/ Narator  X 1:18:41 Bogart punct de referi ță

Seria 11 reiaănara iuneaăclasic .ăPlanul 11.1 repet ,ăcaăPOV,ăfotografiaăvictimei,ădar,ădeăacest ădat , din punctulădeăreferin ăalădetectivuluiăBogartă(careădescoper ăceeaăceăaflaseă iăMendoza:ămartorulănuăesteăcelăpeă careă îlă urm reauă ciă oă alt ă persoan ).ă Omniprezent,ă înă planurileă deă finală naratorulă cinematică neă relateaz ă evenimentele prin cross cutting deălaăpunctulădeăreferin ăalăasasinilor,ăapoiăalădetectivuluiăcâtă iăalăvictimei.ă Planul 11.3 este un POV al unuia dintre asasini. 1 1

1/ Narator, Bogart  X 1:18:42 POV Bogart

2/ Narator  X 1:20:11 asasinul punct de referi ță

3/ Narator, Asasin  X 1:20:13 asasin POV

4/ Narator  X 1:24:33 Bogart punct de referi ță

Planul 12.1 din seria 12 nuă creeaz ă ună nouă spa iuă mentală sauă oă alt ă diegez ă ciă reflect ă concep iaă deă realitateă aă naratoruluiă cinematic.ă Înă diegezaă construit ă exist ă ceeaă ceă vedeă Bogart caă punctă deă referin :ă oă imagineă reflectat ă într-un geam a asasinului. Planul final al filmului 12.2 asociaz ,ă prină dissolve iă supraimpunere naratorul cinematică iă naratorulă extrafic ional;ă conceptualizatorulă evenimentuluiă deă uză particular,ăactual,ăcareăindic ătr s turaădeăfic ionalitateăaăîntregiiăexpresiiăcinematograficeă iăfaceăreferin ălaă conceptualizatorulăproduc ieiăfilmuluiăcaăartefact.ă 12

1/ Naratorul  X 1:24:35 Bogart punct de referi ță

2/ Povestitorul  Naratorul cinematic  X = Boga t și i ti a pu te de efe i ță

Trebuieă s ă remarc mă înă urmaă acesteiă analizeă faptulă c ă ciclulă deă control areă oă dubl ă direc ie de manifestare.ă Naratorulă iă povestitorulă men ină ună regimă deă controlă epistemică înă func ieă deă interpretareă (c ruiă naratoriă îiă apar ineă ceeaă ceă esteă profilată înă scen ),ă dar,ă laă nivelulă ocuren ei,ă punctulă deă referin ,ă experimentatorulă de ineăcontrolulă epistemică asupraă eventuluiă iă con inutuluiă acestuia.ă Obstacoleleăepistemiceă evidenteăînăscen ăindic ăprezen aănaratoruluiăextraădiegetic.ăScenaăprinderiiăfarmacistuluiăoriăceaăaăasasinatuluiă complicilorăluiăRicoăseăafl ,ăpentruăspectatorăsubăcontrolulăpunctului deăreferin ăiarănaratorulă/ănaratoriiăsuntă proiecta iăînăfundală(veziă7.2ă iă7.4.1ă iă7.4.2.).ăAcesteăinstan eădeăconceptualizareăsuntăinhibateă iănuămaiăjoac ă un rol conceptual determinant. Este exact ceea ce se petrece în cazul unei imagini de obiect. Obiectul este 281

Capitolul 12 - Analize de film maximală obiectivă iară subiectulă careă indic ă obiectulă esteă conceptualizată cuă maxim ă subiectivitateă iă esteă proiectatăînăfundalulăcon tiin ei.

Le Plongeur (Jean Philippe Teddy, 1993) Filmul Le Plongeur a fost analizat de Roger Odin (2000:51-2). Peliculaă faceă parteă dină seriaă intitulat ă Documents interdits careăaăfostăprezentat ălaăînceputulăaniloră1990ăpeăcanalulădeăteleviziuneăArte. Episoadele seriei sunt prezentate ca documente extrase din arhivele unor servicii secrete ce privesc evenimente extraordinare de genul unui copil dotat cu puteri extraordinare sau a unui fostă lag ră sovietică undeă tr iescă supravie uitoriiăunorăexperien eădestinate a produce supraoameni. În realitate filmele sunt puneri în scen ăaleă unor istorii inventate de regizor. Scopulă prezent riiă filmeloră esteă deă aă deconspiraă manipul rieă audiovizuale.ă Dispozitivul de comunicare al filmelor lui Jean-Teddy introduce un plan explicit discursiv ce suprascrie sau comenteaz ăsuplimentarădiscursulăimplicităalăpeliculeiăprezentate.ăAstfelăpentruăaăîn elegeăscopulădiscursivăală filmeloră trebuieă caă spectatorulă s ă cunoasc ă comentariileă dină exteriorulă filmuluiă (deă exempluă comentariileă explicativeă prezente).ă Semnifica iaă filmuluiă ine,ă înă acestă caz,ă de dispozitiveleă deă modalizareă discursiv ă dină afaraătextuluiăoriăaăpeliculei.ăAcestăprotocolăinstitu ionalăexteriorăartefactuluiăîiădetermin ăacestuiaăsemnifica ia.ă Lec iaăluiăJean-Philippeăesteăc ăoriceăpelicul ăareăoăfic ionalitateăvirtual ă iăc ăunăprotocolădiscursivăancoreaz ă mesajulăs uăînăconcep iaădeărealitateăaăemi toruluiă iăreceptoruluiădinălumeaănatural .ăAltfelăspusăoăserieădeă indiciă iăconsemneădeălectur ăînscriseăînătextă(caăînădocumentar)ăsauăînăafaraăluiăcaăprotocolăinstitu ionalădauă semnifica ieăactuluiădeăvorbireăcinematografic.ăAutentificareaăactuluiăcinematografică ineăînăceleădinăurm ădeă unăprotocolădeăverificareăexteriorătextului.ăCuăalteăcuvinteăunăfilmăînăcareăexist ăexpresia:ă„acestăfilmăesteăună documentă adev rat‖ă esteă ună filmă deă fic iuneă pân ă când,ă dină exterioră nuă exist ă ună protocolă independentă deă verificareăaăaser iilorăf cute. Actele de vorbire aleăc rorăformeăprototipăsuntăaădeclara,ăaăordona,ăaăcere,ăaăpromite,ădară iăaăproclamaă ori a boteza sunt bazate pe modeleă culturaleă invocateă dreptă domeniiă cognitive.ăAcesteă tipuriă deă ac iuneăsuntă scenariiă deă interac iuneă lingvistic ă sauă social .ă Modeleă culturale sauă sistemeleă descriptiveă reprezint ă precondi iileăceruteăpentruăcaăactulăs ăfieăvalid:ătipurileăădeăparticipan iă iărolulăpeăcareăîlăjoac ăînăinterac iune,ă ac iuneaăînăsine,ăscopulăc utată iăa tept riăasupraăformeiă iăcon inutuluiăexpresiilorăfolosite.ăEventulăinteractivă care constituie actul de vorbire este caracterizat de locul pe care-lăocup ăîntr-un asemenea scenariu. O expresie poateăevocaăunăactădeăvorbireăcaăparteădinăsemnifica iaăsa.ăActulădeăvorbireă iăparticipan iiăsuntăentit iăvirtuale (caăreferen iiădeătipulăeuăsauătuăsauăconceptualizatorulăunuiăelement de ancorare) în modelul cognitiv abstract (Langacker 2008: 470 sq) Titlul filmului – Les Plongeurs – combinat cu supratitlul – Documents interdits - nuăindic ăfaptulăc ăară fiăvorbaădeăoăfic iune, ci las ă spectatorul s ăconsidereă pelicula un document real fie s ăconsidere c ăpeliculaă esteăprezentat ă/adus ăînăaten ieădeăc treă La Sept/Video caăoăproduc ieă/ămostr ăaăunuiăcompaniiă(La Sept INA MBA Films). Sistemulă descriptivă evocată deă actulă deă aă prezentaă oă mostr ă nuă specific ă dac ă artefactulă esteă fic iuneă sauă ună documentă real.ă Deasemeneaă actulă deă aă produceă ună materială audiovizuală nuă angajeaz ă produc torulăînăadev rulăsauăfalsitateaăenun ului.ăAăprezentaăoămostr ădeăfilmănuăimplic ăasumareaăr spunderiiă fa ădeăconcep iaădeărealiteăsus inut ădeăenun urileătextului.ăSauăcumăspuneăLangackeră„înăsineăoăfraz ă(a finite clause)ănuăconstituieăoăpromisiuneăsauăvreunăactădeăvorbireăciădoarăexprim ăoăpropozi ieălipsit ădeăunăstatută epistemică intrinsec‖ă (2008: 471).ă Aceast ă propozi ieă poateă fiă inclus ă într-un act de promisiune – în elesă caă scenariuăvirtualăatâtaăvremeăcâtănuăesteăinclus ăîntr-unăcontextădeăutilizareaăactual.ăDimensiunileăsemnifica ieiă unei expresii poate încorpora multiple scenarii de vorbire articulate de diverse maniere. În cazul nostru avem un scenariu actual deă prezentareă deă mostr ă deă film careă îns ă nuă implic ă asumaraă responsabilit iiă asupraă adev ruluiă sauă falsit iiă con inutuluiă enun urilor.ă Enun ulă evoc ă scenariulă actuluiă deă vorbireă documentar:ă „documentsă interdits‖,ă dară nuă asum ă statutulă deă document al filmului. Dar titlul documents interdits este un titluă ceă faceă referin ă laă oă entitateă virtual .ă Avemă înă fa ă oă mostr ă deă filmă – cuă statută indefinită fic ională oriă 282

Capitolul 12 - Analize de film documentar – careă poart ă ună titluă ceă evoc ă deă oă manier ă virtual ă sistemulă descriptiv al /documentarului/. Povestitorulăfilmuluiăesteăreprezentatădeăaceast ăinstan :ăla sept / arte ceăasum ădiegezaăcadru. Interiorulăfilmuluiăaduceăîmpreun ăoăserieădeăindica iiădeăinterpretareă„ezitante‖?ăComentariul vocii over atribuit ă unuiă realizator-povestitor din diegeza filmului las ă s ă seă în eleag ă c ă filmulă peă careă spectatorul îl vizioneaz ă(care puneăînăscen ăputerileăexcep ionaleăaleăunuiăînot tor)ă ar putea fi oăopera ieădeădezinformareăaă unui serviciu secret. Spectatorulă areă impresiaă c ă aceast ă voce over dubl ă (înă francez ă iă german )ă reprezin ă povestitorulănara iuniiăcadru,ădar,ăînărealitate,ăesteăvorbaădoarădeăunărolănarativăaflatăînăinteriorulăuneiădiegezeă/ă nara iuniă dejaă elaborate: care este documentul. Sunt invitat, cu ajutor acestor comentarii,ă s ă suspecteză c ă documentul vizual nuăesteăveridic,ăc ăesteădoarăunăfalsădocumentă produs de servicii secrete destinatăaăîn ela.ă Comentariulă vociiă dină offă areă tr s turileă unuiă discursă „adev rat„:ă de tip comentariuă reală iă nuă fic ional.ă Dară filmul (cu voceaăoff)ăesteăună„fals‖ăceeaăceăfaceăc ăfilmulădocumentăalăserviciilorăsecreteăesteăună„falsăfals‖.ă Pentruă Odină nuăavemă înă fa ă ună enun toră careăfic ionalizeaz ă ciăună enun toră careă m ă în eal ,ăună enun toră ‖fictivizantăîn el tor‖.ă

a2

a1

d

e

b

c

f

g

Cadrele e-f sunt produsul în primul rând unui C virtual, un profiler, care este asumat de un C cameraman aflată înă diegez , responsabil de imaginile subordonate. Acest personaj-cameramană prezint ă ocuren a,ă adic ă scenaă reprezentat ,ă înă careă oă serieă deă b rba iă înă costumeă deă scafandri seă urc ă într-oă barc ă pneumatic ă iă seă îndep rteaz ăînălargăpentruăoăscufundare.ăCameramanulăesteăexplicităprezentatăcaăprotagonistăînăscenaăocuren ă iăavândădoarăunăaccesătestimonialăscopicăasupraăscenei.ăPunctulăs uădeăvedereăesteălimitatădeăpozi iaăînăbarc ,ă deă corporalitateaă saă oriă deă caracteristicileă tehniceă aleă camereiă deă filmat.ă Cameraă subiectiv ă careă „tremur ‖,ă filtrul peliculei de16 mm oriă cadrajeleă deă amatoră ceă profileaz ă neclară scenaă sunt simptomele unui punct de acces uman constrâns deăpropriaăcondi ieădeăparticipantăimplicatăînădesf urareaăimprovizat ăaăevenimentuluiă din scen .ăCameramanulăcatalizeaz ătr s turileăformaleăaleădocumentaruluiă„cine-verite‖ăundeăevenimenteleănuă suntăpuseăînăscen ădinainteă iăsurprindăcameraădeăfilmat.ăDesigurăc ăacestălucruăesteădoarăoăutilizareăretoric ăaă acestui gen stilistic ceăapar ineăsistemuluiădescriptivă/documentarul/. Aceast ăunitateăesteăancorat ălaărândulăs uădeăunăCăvirtuală al imaginii principale a c ruiăconcep ie de realitate, laă rândulă s u,ă este asumat de naratorul serviciilor secrete,ă adic ă editorul sau manipulatorul montajului planurilor cinematografice generate de cameramanul intradiegetic. Acestaăseămanifest ăprinămontajă iă prină elipseleă peliculei. Acest narator extradiegetic este cel care ar fi responsabilulă enun uluiă filmului documentăprezentată iăal concep iei sale deărealitate.ăTotodat ănaratorulăserviciilorăsecreteăareăunărolăenun iativă într-unăscenariuădeăactădeălimbajădeătipăafirma ieăsauăraportareădiferit de cel al cameramanului intradiegetic. El esteăunăpovestitorăcareăareăcevaădeăspusăcuăajutorulănara iuniiăeditate. Îns ăunăsecundănaratorădocumentarizantă (manifestat ca voce off franco-german ), - povestitorulă extrafic ională - preia asumarea unei concep iiă deă realitateăsecundeăcareăareăoăpozi ieăepistemic ăcontrar ăfa ădeăprimaă iăoăprezint caăfiindăfals . Povestitorul franco-german raporteaz ,ădarănuăîmbr i eaz ăsauănuăsubscrieălaăconcep iaădeărealitateăaăeditorului-narator al 283

Capitolul 12 - Analize de film serviciilor secrete. Povestitorul franco-german seădisociaz ădeăconcep iaădeărealitateăaăserviciului secret pe care oăciteaz .ăTotu i,ăprecumăamăv zut, concep iaădeărealitateăaăpovestitorului franco-german esteă iăeaăoăconcep ieă deă realitateă iă ună scenariuă deă actă deă limbajă careă potă fiă luateă înă considerareă i,ă caă atare,ă este inclus într-o concep ieădeărealitateăter ,ăcea a realizatorului filmului (definit ăprinătitlulăgenericului:ă„documentsăinterdits‖,ă „lesăplongeurs‖,ăplanurileăcă iăd).ăInstan aăenun iativ ădefinit ădeăplanurileădeăgeneric,ăprinădistan are,ăcreeaz ă unăspa iuăextradiegetic discursiv suplimentar fa ădeăcareăscenaănarat ă iăapoiăcomentat ădeăvoceaăoffăsuntăoă diegez ă iă nuă ună discursă definitiv.ă Aceast ă instan ă sauă evenimentă deă uză particulară poateă produceă lectura fic ional ădac ăesteăconsiderat ăde spectator caănedorindăs ăîn eleăsauălecturaădocumentarizant ădac ăîn eal .ă Realizatorul poateăs ăpretind ăc ăpuneăînăactăscenariulădeăafirma ieăalăserviciului secret,ădarănuăsubscrieălaăelă iă nuă seă identific ă cuă rolul povestitorului franco-german. Sau,ă peă deă alt ă parte,ă realizatorul pune efectiv în act scenariulădeăafirma ieăalăserviciului secret iăseăidentific ăcuărolulăacestuia înăacestăscenariu.ăÎnăceleădinăurm ăoă instan ăfinal ădefine teăconceptualizareaădeăuzăaăproduc toruluiă(„laăsept/videoăpresente‖ădinăplanurileăaă iăb),ă autorulăistoricăcareăareăînăresponsabilitateătextulăcaăobiect,ădarănuă iăcon inutulăs uăconceptual.ă

Rezumând, filmulăluiăJeanăPhillipeăTeddyăconstruie teăunătraseuăconceptualădeănara iuni imbricate. Un primăpalierăesteăcelăalădiegezeiăprime,ăoăocuren ă(scenaădeăpeămareăaăscafandrilor)ăaccesibil ăspectatoruluiăprină intermediulă unuiă cameramană punctă deă referin ă ceă ancoreaz ă acum diegetic eventul reprezentat. Acesta este inclus în manipulareaă montajuluiă careă arat ă iă ascundeă anumiteă lucruriă iă careă esteă atribuibilă uneiă secundeă instan eănarative, editorul serviciilor secrete de atunci care a produs documentul filmat. Elămanifest ă iărolulă unuiă povestitoră „nedemnă deă încredereă pân ă laă probaă contrarie‖ă careă poateă minteă (dezinformeaz )ă sauă poateă spuneăadev rulă(informeaz ).ăConcep iaăsaădeărealitateăesteăpus ăsubăsemnulăîndoielii.ă Îns ăspectatorulăareăună accesămediatălaăaceast ădiegez ăprin intermediul unui secundănaratorăceăseămanifest ăprinăvocea over francogerman deăcomentariuăalădocumentuluiă iăcareăapar ineădiegezeiăsupraordonateăaăstudiouluiădeămontajădeăazi. Acestăpovestitorăareăoăatitudineădeădubiuăfa ădeăconcep iaădeărealitateăaăserviciilorăsecrete. El pune în act un scenariu de act de vorbireă deă tipulă constativ.ă Euă celă dină studioulă deă montajă v ă prezintă oă mostr ă deă film.ă Spectatorulă areă înă fa ă ună reportajă despreă ună documentă filmată „g sit‖ă deă acestă naratoră secundă careă adopt ă oă pozi ieă discursiv .ă Elă seă refer ă laă fic ionalitateaă sauă factualitatea documentului naratorului din diegeza serviciilor secrete. Dar, prin intermediulăplanurilorădeăgenericăceăindic ătitlulăfilmuluiă– les plongeurs – unăter ă 284

Capitolul 12 - Analize de film povestitoră seă faceă manifestă iă îiă indic ă spectatoruluiă c ă asist ă laă ună filmă despreă oă diegez ă a unuiă „studioă deă montajă deă azi‖ă careă prezint ă ună „documentă ală unoră serviciiă secrete‖.ă Concep iaă deă realitateă aă realizatoruluiă difer ădeăceaăaăpovestitoruluiăfranco-germanădină„studio‖.ăRealizatorulăneăprezint ăunăfilmăînăcareă unăa aăzisă povestitoră „real‖ă iă sinceră neă prezint ă ună documentă „real‖ă g sit.ă Povestitorulă franco-german este un conceptualizator virtual într-ună scenariuă deă actă deă vorbireă virtuală iă nuă actual.ă Ună ală patruleaă nivelă deă conceptualizareă esteă introdusă înă generic.ă Produc torulă actuală reală (c ciă putemă verificaă dac ă canalulă deă televiziune Arte esteă înă lumeaă noastr ă natural sau nu)ă neă prezint ă ună artefactă (oă mostr ă deă film)ă creat ă deă realizatorulă indicat.ă S ă not mă c ă produc torulă nuă areă niciă oă atitudineă fa ă deă adev rul/falsitateaă con inutului filmuluiă ciă doară fa ă deă realitateaă artefactuluiă cinematografic.ă Realizatorulă repet ă aceast ă atitudineă fa ă deă artefactulă filmic.ă Înă interiorulă filmuluiă exist ă profilată audioă ună povestitoră care,ă înă acestă spa iuă virtual,ă areă oă atitudineă propozi ional ă fa deă con inutulă „documentului‖ă (formată laă rândulă s uă dină superpozi iaă povestitor,ă narator,ă profiler,ă ocuren ).ă Povestitorulă serviciuluiă secretă laă rândulă s uă nuă areă oă atitudineă propozi ional ă explicit ,ăprofilat ,ăfa ădeăprodusulăvizualăalănaratoruluiă iăprofilerului scenei scafandrilor. Elănuămanifest ăună scenariuă deă actă deă vorbireă altulă decâtă celă ală naratoruluiă cinematică subordonată care,ă prină defini ie,ă doară modalizeaz ăextradiegetic,ădarănuăcalific ăartefactulăreprezenta ională iăconcep iaăacesteiaădeărealitate 132 . Planurileă cinematograficeă cuprindă oă superpozi ieă aă roluriloră narativeă iă aă concep iiloră deă realitateă calificateăpeăcareăciclulădeăcontrolăoăcolapseaz ă– la experimentarea filmului – la un nivel sau altul. Dominant îns ăesteăpalierulăocuren eiă iăalăancor riiăsaleădiegeticeăprinăfiltrulăpunctuluiădeăaccesăalăcameramanului. De iă ciclulădeăcontrolăporne teădeălaăniveleăsuperioareăc treăocuren ătotu i,ăpentruăspectator,ăocuren aăareăpregnan aă „realit ii‖ăcredibile.ă Ocuren aăesteărealist ă iă credibil ă pentruă spectator.ă i, în aceast ăperspectiv , am putea spuneăc ăexist ăunătraseuăinversăalăcicluluiădeăcontrolădeălaăocuren ălaăniveleănarativeăînglobante.ăCeeaăceăv dă exist ă iăeămaiărealădecâtăatitudinileăpropozi ionaleăschematicăprofilateădeăunăartefactăaudiovizual.ăDnăevolu ieă mecanismeleă iă automatismeleă cerebraleă nuă facă diferen aă dintreă oă imagineă iă obiectulă dină lumeaă natural .ă Statusul de realitate al imaginilor este, pentru cortex, acela i în cazul paternelor vizuale diegetice percepute pe ecranăsauăînălumeaănatural .ăPentruăaăghidaăunăcomportamentăadecvatăorganismulăareănevoieădeămarkeri (indici iă consemne)ă ceă potă daă instruc iaă deă aă includeă reprezentareaă înă reprezentariă deă gradă secundă sauă ter .ă Acesteă niveleăsuntăreprezent riădeăgradăsecund,ăabstracteă iăschematice,ăde iăpresupunădeasemenaăcontexteădeăutilizare. Eleăpresupunădeasemeneaăcapacitateaădeăaăordonaăierarhică iăînglobantăreprezent rile.ăUnămecanismăsimilarăareă locă înă cazulă con tiin eiă undeă putemă distingeă întreă nivelulă percep ieiă (percep un măr ro u),ă ală con tiin eiă – reprezentareăsecundar ă(suntăcon tientăc ăpercep un măr ro u) -,ăalăcon tiin eiăcon tiin eiă– reprezentareăter ă (suntăcon tientăc ăsunt con tient că percep un măr ro u) (vezi Rosenthal, 2006).

The Seventh Continent (Michael Haneke, 1989) Într-oă direc ieă similar ă filmulă luiă Hanekeă puneă problemaă identit iiă iă responsabilit iiă produc toruluiă proprietar al imaginii. Imagineaă afi uluiă „australia‖ă dină The Seventh Continent sufer ă oă metamorfoz ă deă proprietateănarativ ăceăseădesf oar ădeălaădiegezaăsp l torieiădeăma iniăprofilat ădeănaratorulăcinematică(Seria 1)ălaăfiltrulăunuiăpersonajădiegeticăprofilat.ă(diegetic,ădarăindicatădeăinstan aănarativ )ă i apoi la statutul de de imagineăsubiectiv ămental ăa personajului. În seria 2 imagineaăpoateăfiăconsiderat ăcaăoăilustrareăaăvisuluiăAneiă ori al lui Georg. Afi ulăesteăoăimagineăpeăcareănaratorulăcinematicăne-oăprezint ăpentruăaăneăilustraăceăviseaz ă 132

Me a is ul este si ila u eea se pet e e î azul epo te ilo de ăz oi ale ă o „do u e te testi o ial „auto izate de di e se i sta țe a ati e a o i e și as u se a e a a ul, egizo ul, epo te ul, a ata, egia de p odu ție i ilă, studioul de dist i uție al a alului de tele iziu e de la ști i , apa pe di e se a ale de tele iziu e sau la CNN, dar și pe ețeaua audio izuală i te et de e ită î ulti ii a i Fa e ook audio izual. I agi ea o u e ță este ezultatul i te e ției u ui u ă i defi it și e e u os ut de i sta țe as u se. “o ietatea o te po a ă dispu e de puți e dispoziti e edi ile de e ifi a e a si e ității i sta țelo a ati e espo sa ile de o epțiile de ealitate diseminate în domeniul audiovizualului.

285

Capitolul 12 - Analize de film

Seria 1

retroactiv Ana sauăproactivăGeorg.ăDarătotodat ăimagineaăpoateăfiădoarăunăinsertăneasociatăspa iuluiămentalăală personajelor.ă Nartorulă aă introdusă ună plană descriptivă deă atmosfer ă sauă ună plană comentariuă extradiegetică ceă reprezint ăafi ulăaustraliei. În seria 3 imaginea,ăde iăareătr s turileămobilit iiăasociateăvisuluiăunuiăpersonaj,ănuă maiă esteă asociat ă prină contiguitateă deă montajă unuiă personaj.ă Seria 4 p streaz ă ambiguitatea.ă Înă seria 5 imagineaă„australiei‖ăpoateăfiăoăpur ăimagineăaănaratoruluiăcinematic,ădarăpoateăsuferi iăalteăatribu iiăasociativeă (realizateăînăfunc ieădeădiegetizareaăparticular ):ăpoateăfiăimagineaămental ăaăAneiă(înainteăsauădup ămoarte),ăaă lui Georg (înainte sau post mortem), a ecranului de televizor (ca expresie a unui container imagistic universal). Interpretareaăhermeneutic ăpoateăalegeădinăsuitaădeăsuprapuneriăs ăcolapsezeăc treăoăatribu ieăsauăaltaăoriăc treă oăserieădeăîmbric riăoriăalta. Imaginea australiei,ăcaă iăimagineaăgenerat ădeăun profilerăesteăoăreprezentareăpur ă neancorat ălaăoăconcep ieăsauăaltaădeărealitate.ăEaănuăareăoăancorareaăactual .ăVirtual ăeaăesteăceeaăceăseănumea,ă peă urmeleă luiă Derridaă „semnificantulă careă plute te‖ă (gliding signifier ), acel supliment care introduce criza discursuluiăde iăîlăfondeaz .ăDeasemeneaăeaăapar ineădeăceeaăceăseănume teă„privirea‖ă(the Gaze) în critica de filmădeăinspira ieăfreudian ă/lacanian ăno iuneăceăteoretizeaz regimulăscopicădeă„controlă iădominareăcareănuă poate fi localizat într-unălocădeterminată iăniciăcuăoăpersoan ăspecific ‖.ăPrivireaăareăunăcaracterăimpersonală iă transpersonală iăapar ineăuneiă„alteăscene‖ă(domeniulăpsihanaliticăalăRealului).ăCaăatareăprivireaăseăg se teăînă afaraăcorporalt iiă iăreprezent riiă(simbolice).ăÎnăanumiteăcircumstan eăobiectulăprivrii umaneăseă„uit ăînapoiălaă noi‖.ăPrivireaă– the gaze - seăg se teăînăafaraăsubiectuluiăumanăcaăoăfor ăincontrolabil ăceănuăpoateăfiăcuprins ă decâtăcuăajutorulăac iuniiădeăaăpriviă„sineleăcaăfiindăprivit‖.ăPentruăunăcriticăcaăSlavojăZizekăprivireaăesteăună obiectăneata atălaăunăpunctădeăvedereăumană(apudăElsaesseră2009:ă88-9, 101-5).

Min. 03:43

Seria 2

Min. 33:33

286

34:06

povestitor  Narator cinematic profiler X = i agi ea di afiș

Povestitor  narator  Sau personajul Georg profiler X sau narator  personajul Eva  profiler X = imaginea di afiș

Seria 5

Seria 4

Seria 3

Capitolul 12 - Analize de film

Min. 1:06:30

Narator sau Eva/Georg

personaj

Min. 1:35:07

Narator

Min. 1:42:52

1:42:53 Povestitor e t afi țio al, narator extradiegeti și/sau narator diegetic non-uman p ofilat și u C i tual al imaginii

Naratorii fuzio ați: Cache (Michael Haneke, 2005) Imaginea video din începutul filmului lui Michael Haneke Cache (Rowe 125) reprezint ă ună altă exempluă deă fuzionare a conceptualizatorilor posibili. Filmulă începeă cuă ună plană fixă deă exterioră ală caseiă înă careă locuie teă familia lui Georges. Câtevaă momenteă vedemă doară genericulă suprapusă pesteă aceast ă imagine.ă Apoiă vocileă protagoni tilor,ăGeorgesă iăso iaăsaăAnaăseăaudăoffăcadru.ăÎn elegemăc ăceiădoiăseăuit ălaăunăecranădeătelevizorăînă livingăroomălaăimaginileăuneiăcaseteăvideo.ăRetroactivăimagineaădeăpeăecranăesteăasumat ădeăoăserieădeăroluriă narative. Concep iaă deă realitateă evocat ă deă imagineaă deă peă ecrană poate fi asumat ă rândă peă rândă deă c treă produc torulădiegetic anonim al imaginii video (celăcareăaăf cutăoăfilmareăaăcaseiăprotagoni tilor), personajul Georges sau poate Ana care privesc imaginea, profilerul sau naratorul extra diegetic ori povestitorul extrafic ional. Pentru Rowe caracteristic pentruă începutulă filmuluiă iă pentruă poeticaă luiă Hanekeă esteă „conflictulă statutuluiăconceptualăalăaceleia iăimaginiă– o indecidabilitate între statutul de imagine a filmului sau o imagine dinăfilm‖.ăFieăimagineaăcamereiăvideoăesteăparteădinăreprezentareaăcinematografic ăaăacestorăobiecteă iăac iuniă fieăesteăeaăînse iăună„obiectă‖ăreprezentatădeăfilm‖.ăAltfelăspusă„esteămediaăvideoăcadrat ădeăfilmăsauăimagineaă deă filmă cadrat ă deă c treă video?ă Careă mediuă asum ă prioritateaă înă mecanismul de determinare a modului de expunereă ală audien eiă iă personajeloră iă careă esteă esen ială pentruă expresiaă cinematografic ă aă ru iniiă iă afectului?‖ (Rowe, 2014) Scena 1 Planul 1 este accesat de un C virtual al imaginii (profilerul)ăalăc ruiărolăesteăpreluatăînăprim ăinstan ădeă C povestitor extraăfic ionalăimplicită(cuăajutorulăgenericului)ăcareăseăidentific ăcuărolulăvirtualăalănaratorulăextraă diegeticăfic ional.ăAltfelăspus:ă„v dăpeăecranăceeaăceăvedeăpovestitorul extra ficțional implicit‖ă iă„v dăpeăecran ceea ce vede naratorul extra diegetic implicit‖.ăCăvirtualăseăidentific ădeasemeneaăcuăună narator intra diegetic 287

/ neprofilată iăimplicită(cameraăvideo).ă„V dăpeăecrană ceea ce vede un narator diegetic neprofilat i implicit‖.ă Cameramanul anonim decorporalizat din spatele acestei camere video este punctulă s uă deă referin ă c treă diegezaăprofilat ădeăimagine.ăIndiceleăexisten eiăsaleăesteădatădeăbenzileădeăzgomotăcreateădeădefilareaărapid ăaă imaginii. i,ă înăceleă dină urm ,ă apare vocea off a unui personaj ce irumpe în fluxul cinematic iă comenteaz ă caracteristicileădeăancorareăaleăimaginii:ăcând,ăunde,ăcineăaăprodusăimagineaălaăcareăasist .ăAceast ăpur ăvoceă este un nou punctădeăreferin ăpentruăunănouăspa iuădiegetic în care, pentruăoăclip ,ăun narator diegetic personaj fuzioneaz ă cuă naratorulă camereiă videoă i,ă evident,ă cuă Că profilerul.ă Acestă personajă „îndep rteaz ‖ă cuă ună pasă imagineaăcamereiăvideo.ăAstfelă„v dăceea ce vede un narator diegetic profilat‖ăsonoră133 . Imaginea de pe ecran esteă reconsiderat ă caă fiind un POV al lui Georges sau, nimică nuă neă împiedic ă s ă oă consider m,ă ală Anei. În rezumat, un C virtual profiler este asumat de imaginea video (produs ădeăunăcameramanăanonimă iăinvizibil), apoi de imagineaădinătelevizoră(produs ăcaăprivireăsubiectiv ăopticăde un personaj invizibil, dar personalizabil prinăatribu iaăvocii), apoi de naratorul cinematic extra diegtic iăînăceleădinăurm ădeăpovestitorul extraăfic ional. Planul 2 este asumat de naratorul extraă diegetică fic ional: este povestea lui Georges. Planul 3 reia traseul conceptual format dintr-un C virtual profiler care asumat de un narator cameraman ce produce imaginea video, apoi de personajulăGeorgesă iăapoi de naratorul extra diegetic. În planul 4 naratorul î iăreiaăpozi iaădeă responsabilăalăinforma iilorăiarăpersonajeleăpozi iaădeăpunctădeăreferin / experimentator înădiegezaăocuren . (Trimitereaăintertextual ălaăcompozi iaăplanurilorăfinaleădină The Seventh Continent esteăevident :ăunăpersonajă într-oăcamer ăcontainerăseăuit ălaăunăaltăcontainerăceăcon ineăunădisplayădeăimaginiăsauăaccesăc treăunăaltăspa iuă diegetic).

1

2

3

4

Scena 2 [8:27] În planul 1 nara iuneaăesteăasumat ăde un C personaj ca POV (narator diegetic profilat cu o focalizare intern ), instructorul de înot, iădeăCănaratorăcinematic (naratorul extraădiegeticăfic ional). Planul 2 colapseaz ă C naratorul cinematică iăCădiegeticăneprofilat,ăanonimă(cameraăvideo).ăPunctulădeăreferin ăesteăpersonajulăînă diegezaă str zii. Planul 3 deasemenea fuzioneaz ă naratorulă cinematic cu un C anonim diegetic neprofilat (camera video din studioul platoului de filmare).ăPunctulădeăreferin ăesteăpersonajulădin diegeza studioului de televiziune, Georges. Implicit C anonim este de identificată cuă oă camer ă deă platouă manevrat ă deă ună operatoră uman anonim. Celeă treiă planuriă p streaz ă structuraă imbricat ă narativ ă iă seă diferen iaz ă prină profilareaă particular ă(planăgeneralăvsăplanăapropiat),ăprinăschimbareaăpuneriiăînăscen ă(bazinul de înot, strada, studioul de televiziune) i prin schimbarea experimentatoruluiă diegetică (copiiă înă bazin,ă Georgesă înă strad ,ă Georgesă înă studio). Planul 4 introduce un al doilea cameraman de studio anonim (punctulădeăvedereăesteălaterală iăindic ă astfel prezen aă celeiă deă aă ă douaă camereă deă studio). Celeă 4ă planuriă profileaz ă oă multiplicitateă deă

133

Într-un film ca Paranormal Activity O e Peli, i agi ea ideo este asu ată î p i ă i sta ță de u a ato diegetic care, u ajuto ul a e ei ideo a ato , î ea ă să ide tifi e p eze ța u ei fa to e î asă. Pla u ile fil ului sunt realizate cu personajul în spatele camerei (în rolul de cameraman) fie cu el personaj diegetic (în rolul de e pe i e tato . Ci ulă pe et o opie î a e două pe so aje fa o e ta ii ăută ioase î o e off desp e o st u ția filmului dintr-o pe spe ti ă e t adiegeti ă și i t odu u ou a t de o i e e t a diegeti .

288

/ conceptualizatoriăanonimiăceăsuntă„recupera i‖ădeănaratorulăcinematicăcareăseăidentific ăsauăseădistan eaz ădeă aceast ăpermanent ăubicuitate. Planul 5_a reiaă pozi ionareaă dină 3.ă Cadrulă deă aten ieă 5_b,ă dup ă ună zoomă înă spate,ă prezint ă ună plană general ce reia, dină pozi iaă primeiă camereă deă studioă careă panorameaz ,ă configura iaă planului 4. Sonor este indicat ă oprireaă sceneiă de dialog destinate publicului emisiunii televizate. Cadrele 5_c iă 5_d indic ă schimbarea destinataruluiă imaginii.ă Dac ă planurileă 3,ă 4,ă 5_aă suntă destinateă audien eiă televizualeă urm toareleă cadreă nuă maiă auă ună destinatară definită (cuă excep iaă spectatoruluiă filmului).ă Identitateaă profileruluiă iă apoiă aă naratoruluiă cinematică esteă inclus ă într-un contractă conversa ională cuă ună tipă deă spectatoră implicit.ă Cameraă deă platouăesteădestinat ăunuiăspectatorăînărolădeăaudien ătelevizual ăiarăcameraăanonim ăcareăspioneaz ămi c rileă luiăGeorgesăareăunăspectatorălaăfelădeăubicuuă iăanonimăcaă iăproduc torulăimaginilor.ăPozi iaăspectatoruluiăesteă indeterminat ă sauă incert .ă Cameraă ieseă dină diegezaă emisiuniiă deă televizoră pentruă aă intraă înă diegezaă vie iiă personajului inclus ă într-oă concep ieă deă realitateă incert .ă Personajulă punctă deă referin ă esteă situată înă spa iulă „emisiune‖ă iă areă rolulă jurnalistuluiă moderatoră i,ă dat ă fiindă schimbareaă destinatarului,ă esteă situată înă spa iulă „via aăprivat ăaăjurnalistului‖.ăImagineaănuămaiăesteăasumat ădeăunăcameramanădeăplatouăciădeăcameramanulă anonim al camerei video : narator diegetic neprofilată iăanonim.ăImagineaăvirtual ăini ial ăesteăpreluat ădeăunăCă cameramanădeăplatouă iăapoiădeăunăCăcameramanăanonimăsecund.ăCeleădou ăimaginiăsuntăpreluateădeănaratorulă extraă diegetică fic ional.ă Absen aă t ieturiiă deă montajă faceă trecereaă continu ,ă dară succesivă colapsat ă înă diverseă diegezeăsauăspa iiămentaleă(emisiuneaăvsăvia aăprivat ) deăc treăspectatorulăfinalăalăfilmului.

1

2

3 – 11:26

4 – 11:29

5_a – 11:31

5_b – 11:55

5_c – 12:04

5_d – 12:12

Scena 3 Planul 1 este asumat de naratorul cinematic iădeănaratorulăpersonajăimplicităneprofilată(POV-ul lui Georges), punctădeăreferin ădiegeticăfocalizatăintern.ăPlanul 2 fuzioneaz ădin nou naratorul cinematic, naratorul diegetic personaj, Georges, iă naratorulă anomimă ală camereiă video. Abrupt Planul 3 este asumat de naratorul extradiegetică i, prinăasociereaăcuăpunctulădeăreferin personaj copilul dinăscenaăreprezentat , poate fi asumat deă naratorulă personajă neprofilat.ă Dar,ă totodat ,ă diegezaă elaborat ă deă punctulă deă referin ă ală copilului poate include un naratorădeătipăcameraăvideo.ăImagineaăesteăasumat ădeănaratorulăanonimăalăcamereiăvideoăf r ăcaă vreoă leg tur ă de cauzalitate, deă înl n uireă deă vizualizare-conceptualizare, cuă personajulă s ă fieă profilat .ă Personajul face parte din dominionulă personajuluiă(desenulă esteă produsă deă oă instan ăexterioar ăluiă Georges,ă darăfaceăreferin ălaăoăsitua ieăpeăcareăGeorgesăaătr it-oăînătrecut),ădarăindica iileădeăsitua ieădeăvizualizareăoriădeă indica ieă temporal ă suntă absente. Pe scurt planul 3 poateă s ă apar in ă concep ieiă deă realitateă aă naratoruluiă cinematic, aăcameramanuluiăanonimăsauăimagina ieiăluiăGeorges.ăPlanulă3ăapar ineăunuiăprofilerăvirtualăcareăseă 289

/ puneălaădispozi iaăunorădiegeze,ăpuncteădeăreferin ă iănaratoriăposibili.ăDiferen aădintreăplanulă1ă iăplanulă3ăînă raportăcuăpunctulădeăreferin ăalăprotagonistului,ăGeorges,ă ineădoarădeăatribuireaăimaginiiăcaăreprezentândăceeaă ceăpercepeăacestaăactualăacumă iăceeaăaăperceputăactualăatunciăsauăî iăimagineaz ăacum.ăNaratorulăcinematicăareă o atitudineă discursiv ă deă povestitoră fa ă deă con inutulă POV-uriloră luiă Georgesă (imagineă subordonat )ă care,ă discursiv,ăsuntăcalificateădeăc treăfluxulădeăimaginiăprincipalăcaăactualeăsauănonactuale,ărealeăsauăireale,ăacumă sau atunci. Planul 4 reiaă pozi ionarea din planul 2. Planul 5 reiaă pozi ionareaă dină planulă 1.ă Planul 6 este asumat de naratorul cinematic i,ă cuă ajutorulă punctuluiă deă referin ă ală personajuluiă Georgesă profilată diegetic,ă con ineă ecranulăînăcareăapareăimagineaăceăapar ineănaratoruluiăanonimăcamera video. Planul 7 reiaăpozi iaăasumat ădeă naratorul cinematic fa ădeăscenaăreprezentat ă i,ătotodat ,ăindic ă„ascunderea‖ăimaginiiătelevizuale.ăDiferen aă deăprofilareădeălaă6ălaă7ă(pozi iaăcamereiăînădiegez )ăreiaăsaltulăoperatădeădou ăcamereădiegeticeădin studioul de filmare din 3 – 4.ăGradualănaratorulăseă„îndep rteaz ‖ădeăpunctulădeăreferin ădiegeticăalăpersonajuluiăînăm suraă în care nu-miămaiăpermiteămie,ăspectatorul,ăaccesulălaăceeaăceăvedeăpersonajul.ăOăparteădinăceeaăceăvedeă iă tieă personajul îmi este ocluzionat de profilarea din lateral a scenei.

1 – 12:27

5 - 13:39

2 – 12:31

6 – 14:10

3 – 12:49

4 - 12:51

7 – 14:26

Scena 4 Planul 1 esteăasumată deănaratorulă extradiegetic,ă darăposibilă iă deă ună naratoră diegetică neprofilat.ă Coinciden aă dintreăceleădou ăfocareănarativeăesteădat ădeăabsen aăprofil riiăconceptualizatoruluiăextradiegetic precumă iăaă celui diegetic, amândoi fiind virtuali. In planul 2 naratorulă diegetică seă manifest ă cuă ajutorulă punctuluiă deă vedere subiectiv (POV). Planul 3 apar ineă naratoruluiă cinematic,ă dară iă unuiă virtuală naratoră diegetic. Acest cadru, ambigu, poate fi o vedere a unui acum sau poate fi un atunci mediat de memoria personajului. Planul 4 poate,ă înă plus,ă fiă oă memorieă aă personajuluiă careă î iă aminte teă oă vedereă deă atunciă sauă i-oă imagineaz .ă Dar,ă totodat ,ăpoateăapar ineăunuiăvirtualăconceptualizatoră/ănaratorăcareănuăseăidentific ăniciăcuăGeorgesădeăacumă iă nici cu Georges copilul de atunci. Acestaăpoateăfiăentitateaăcareăfilmeaz ădinăspateleăcamereiăvideoă iăcareăîiă trimiteă caseteleă film riloră luiă Georgesă sauă poateă fiă celă careă manipuleaz ă cameraă dină studioulă deă televiziune.ă Este îns ă doară ună naratoră virtuală subiectă iă obiectă ală priviriiă unuiă personajă diegetic : copilul de pe marginea ferestrei.

290

/

1 – 17:58

2 – 19:10

3 – 19:11

4 – 19:48

Scena 5 Scenaă5ăeăprofilat ăpeăunăsingurăplanăceăcon ineădou ăcadreăaten ionale.ăPrimulăcoincideăcuăScenaă1- planulă1ă iă celă deă ală doileaă profileaz ă înă proximitateă viziuneaă naratoruluiă extradiegetic. Profilerul este situat în 1a în pozi iaă cameramanuluiă anonimă iă graduală înă 1bă înă pozi iaă naratoruluiă cinematic.ă Stranietateaă planuluiă esteă conferit ădeăsuprapunereaătemporar ăaăcelorădou ăpozi iiă iădeăincertitudineaădeăatribu ie.ăPeădeăoăparteă1a,ăde iă are o profilareătipă„cameramanulăanonim‖,ăesteăoăprofilareăaănaratoruluiăcinematic,ă i,ăpeădeăalt ăparte,ă1b,ăde iă areăoăprofilareădeătipă‖naratorulăcinematic‖ăd ăsentimentulăc ăGeorgesăvaăîntoarceăcapulă iă îl va interpela pe cameramanul din spatele camerei anonime. Înăcadrulădeăaten ieă1băspectatorulăareăsenza iaăc ăGeorges este în proximitateaă intimit iiă corporaleă cuă fantomaă cameramanuluiă anonimă peă careă nu-lă poateă totu i,ă inexplicabil,ă observa.

1a - 19:52

1b - 20:13

Scena 6 Planul 1 este asumat de naratorul cinematic iară imagineaă videoă esteă doară inclus ă înă diegez .ă Planul 2 reprezint ăpunctulădeăvedereăalănaratoruluiădiegetic Georges i este citat de naratorul cinematic. Deasemenea planul introduce un nou un punctădeăreferin ădiegetic,ăadic ăunănarator diegetic secund anonim, neprofilat – virtual:ă oferulăautomobiluluiăcareăprive teăpeisajulădeălaă ar . Imaginea dină2aăcolapseaz ăoăserieădeăconcep iiă deărealitate:ăpersonajulădinăma in ,ăGeorgesă iănaratorulăcinematic. Planul 3,ăbrusc,ăreiaănara iuneaănaratorului extradiegetic.

1 – 28:40 c-nar

2a – 28:42

2a – 29:09

3 – 29:10

Scena 7 Planul 1 începeăcuăoă„intrare‖ăîntr-unăspa iu ; un pasaj – marcat de dorsalitatea personajului – dintr-ună„aici‖ă într-ună„acolo‖.ăUnă match on action continu ăînăplanul 2 nara iuneaăprinăPOV-ul unui narator diegetic care poateă fiă Georgesă dată fiindă c ă elă esteă punctulă deă referin ă ală planuluiă 1.ă Totu iă planulă 2ă esteă asumată iă deă profilerul virtual i de naratorul cinematic. Profilareaăesteăsimilar ăcuăceaădinăscenaă6ăplanul 2a. Planul 3a este configuratăcaăoăincertitudineăîntreăvedereaăluiăGeorgesă iăceaăaăcameramanuluiăanonim.ăCadrulăaten ională3bă iă planul 4 fuzioneaz ănaratorulădiegeticăGeorges, naratorul cinematc iădiegeticăanonim:ăavemăînăfa ăimagineaă unui ecran video din diegeza lui Georges spectator al imaginii televizuale. Planul 5 rediegetizeaz ă scenaă profilând personajele iar naratorul cinmatic preiaă dină nouă „controlul‖.ă Planul 6 este reluat prin punctul de referin ă diegetic,ă Georges,ă iă caă POVă reiaă punctulă s uă deă vedere coincidentă îns ,ă înă profilare,ă cuă ceaă aă 291

/ cameramanului anonim. Esteă remarcabil ă similaritateaă formal ă cuă planulă 3aă i,ă înă consecin ,ă fuzionareaă naratorilorăînăacestăplană(înăprimulăcadruăaten ională6a).ă

1 – 38:15

2 – 38:16

3a – 38:42

3c – 39:09

4 – 39:12

5 – 40.00

3b – 39:06



a – 44:39

In partea a doua a planului 6 Georgesă„iese‖ădinăcadrulăs uăoptică(r mâneăpunctulădeăreferin diegetic) iar fuzionareaă colapseaz în favoarea naratorului cinematic. Naratoriiă fuziona iă suntă naratorulă extradiegetică iă – virtual – naratorul diegetic anonim. Seă observ ă inducereaă transform riiă gradualeă înă interiorulă desf ur riă temporaleăaăplanului.ăDeasemeneaăplanulăporne teădeălaăoăprofilareăînă„ax‖ăpentruăaăseădeplasaăc treăoăviziuneă din lateralul scenei – a aăcumăap reaăeaăînăinteriorulăstudioluiădeăteleviziuneă iăînăinteriorulăcaseiăluiăGeorges – (vezi scena 1: 1-2, 3-4; scena 2: 4-5; scena 3: 6-7; scena 5: 1a-1b). Nimicănuăneăîmpiedic ăs ăconsider măc ă acest narator diegetic virtual nu esteă iă conceptualizatorulă urm toareloră planuriă aleă filmului.ă Dup ă câtevaă planuri vom relua analiza cu planul 7 iă 8 careă apar ină naratoruluiă cinematic iă reiauă schemaă clasic ă iă reconfortant ăaădialoguluiăfa ăînăfa .ăDup ăcâtevaăplanuriăoănou ăscen ăapare în planul 9 asumat de naratorul cinematic,ădarăcareăcon ineăîn mise en abime personaje cameramani dispersa iăînădiegez (oăcamer ădeăfilmată ubicu ceăapar ineăuneiămul imiăanonime). Planul 10 reia scena din planurile 7-8 i,ădescoperim,ăapar ineă iă naratoruluiădiegeticăanonim.ăÎnăordineăinvers ăspectatorulăjustific ăplanulă10ăcaăapar inândănumaiănaratoruluiă cinematic,ăapoiăunuiănaratorădiegeticăanonimă i,ăînăceleădinăurm ,ăPOV-ului lui Georges. Altfel spus planul 10 reia fuzionarea conceptualizatorilor din planul 3a. Planul 11 reiaăpozi iaănaratoruluiăcinematic. Planul 12 reia planul 6b.

6b – 44:52

292



– 42:26

8 – 46:34



– 54:09

/ 10a – 54:19

10b – 55:58

11 – 56:05



– 1:05:52

Scena 8 Planul 1 reprezint ă oă superpozi ieă aă conceptualizatorilor.ă Succesivă avemă ună reportajă televizuală ceă con ineă diegezaă ‖solda iă peă ună drum‖ă (ceă cuprindeă ună Că virtuală ală imaginiiă i,ă corespondent,ă ună naratoră reporteră diegetică neprofilată (oă prim ă concep ieă deă realitate),ă apoiă planulă reprezint ă oă nou ă diegez :ă „ună personaj,ă Georges,ăprive teăoăimagineătelevizual ‖ăînăcareăpersonajulădiegeticăneprofilatăî iăasum ăimagineaăsubordonat ă tvă (aădouaă concep ieă deă realitate)ă i,ăînăceleădină urm ,ă imagineaăluiă Georgesă esteă preluat ă deăună Că virtuală ală imaginii principaleă iădeăunănaratorăcinematc fic ionalădinădiegeza:ă„povesteaăluiăGeorges‖ă(aătreiaăconcep ieădeă realitate). Planul 2 colapseaz ă virtualitateaă atribu ieiă înă favoareaă transform riiă luiă Georgesă dină neprofilată înă elementăprofilat.ăElădevineătotodat ă iăpunctulădeăreferin ,ăexperimentatorul,ăasumatădeăCăvirtualăalăimaginiiă principale, profilerul,ă iă deă naratorulă cinematică fic ional.ă Înă planulă secund,ă înă cadruă înă cadru,ă dispozitivulă diegezeiăprimeăesteăprofilatăiarănara iuneaăreportajuluiătelevizualăprezint ăoăclar ăincludereăînădiegezaăter .ăÎnă aceast ă instan ă spectatorulă nuă areă accesă laă concep iaă deă realitateă aă personajuluiă Georgesă iă laă ceeaă ceă vedeă acestaăprinăfocalizareaăintern .ăăă

1 – 1:07:22

2a - 1:08:05

2b - 1:09:10

2c - 1:10:33

Scena 9 Planul 2 reprezint ă înă prim ă instan ă – caă imagineă principal ă - oă superpozi ieă aă conceptualizatorilor : un profiler virtualăneprofilatăcareăancoreaz ăscenaă iăunănaratorăcinematicăextradiegetic.ăCeleădou ăroluriăvirtuale,ă neprofilate, se pot diegetizaă înă sistemulă descriptivă „platoulă deă televiziune‖ă i,ă astfel,ă potă fiă profilateă ca,ă respectiv,ă ună cameramană deă platouă tvă iă ună editoră deă platou.ă Aceast ă interpretareă esteă sus inut ă deă anaforaă intern ăfilmuluiă(adic ăreluareaăcadr riiădinăscenaă2ăplanurile 3-5).ăÎntreagaăconcep ieăesteăsubordonat ă iăpoateă fiăinclus ăîntr-oăconcep ieăprincipal ăsupraordonat ăformat ădinătandemulăprofiler iănaratorăcinematic.ăTrebuieă notată c ă Georgesă esteă înă acestă plană înă pozi iaă experimentatoruluiă iă reprezint ă pivotul narativ, punctul de referin ăalădiegezeiăplatouluiădeăfilmare.ă Planul 3 doarăînt re teăambiguitateaă iăînscrieăac iuneaănaratoruluiă cinematic (fie virtual, fie cinematic). Planul 4 reordoneaz ă structurareaă concep iiloră iă îlă situeaz ă peă experimentatorul din diegeza platoului (Georges-1)ăînăpozi iaăunuiănarator-editor diegetic profilat (Georges-2) sau,ă altfelă spus,ă naratorulă cinematică neprofilată dină diegezaă „platoulă deă filmare‖ă cap t ă oă profilareă iă esteă diegetizat.ă Acestaă dină urm ă esteă înă pozi iaă experimentatorului ancorat de un profiler virtual-neprofilat în diegezaă„studioulădeămontaj‖ă iăasumatădeănaratorulăcinematică(extradiegeticăfic ionalăalăfilmului).ă

1 - 1:17:24



- 1:23:04



- 1:23:06 / 1:24:03

4 - 1:24:05

Scena 10 293

/

1 - 1:25:11



3 – 1:30:26

2 - 1:26:10

4 – 1:30:35

– 1:31:51

Scena 11 Scenaă final ă aă filmuluiă reiaă ambiguitateaă datorat ă superpozi ieiă conceptualizatoriloră înă planul 1 dup ă care,ă câteva cadre mai târziu, în planul 2,ă pozi ioneaz ă fluxulă narativă caă imagineă principal ă (profiler / narator cinematic). Planul 3 introduceă imagineaă subordonat ă aă cupluluiă profiler (Georgesă copil,ă atunci)ă iă naratoră (Georgesăadultăcareăviseaz ă– focalizareăintern ).ăGeorgesăadultănuăesteăprofilatăceeaăceădetermin ăsuperpozi iaă conceptualizatorilor.ăDesigurăspectatorulăpoateăcolapsaăformulaă i,ăconformămecaniciiăcicluluiădeăcontrol,ăpoateă concepeăviaăoăinstan ăsauăalta.ăăPlanul 4 deăfinalăpropuneăoănou ăsuperpozi ieăaăinstan elorănarative: cinematic iăanonimăprinăcadrareaăînăplanăgeneralăpeăcareăamămaiăv zut-o. Suprapunerea genericului aduce un rapel la construc iaă cinematografic ă propus ă laă începutulă filmuluiă i,ă deă aceast ă manier ,ă propuneă explorareaă posibilit iiă caă aceast ă imagineă s ă fieă indiceleă unuiă nouă început.ă Planulă introduceă dină nouă prezen aă conceptualizatorului discursiv, povestitorul.

1 - 1:41:50

2- …

(...)

(...)

:

:

3 - 1:46:06

4a - 1:49:29

(...)

4n - 1:53:14

Lost Highway (David Lynch, 1997) 294

/ În filmul lui David Lynch Lost Highway (David Lynch, 1997) g simă ună traseuă conceptuală ceă aduceă împreun ămaiămul iănaratori iăgenereaz ăoăsuperpozi ieădeăpuncteădeăvedere ceăurmeaz ăaăfiădezambiguizat . Scenaăesteăanalizat ădeăElsaesser & Buckland (2002:190-193) [11:56 – 16:10 – 17:21).ăAutoriiăpropunăoăgril ă deăanaliz ăceăcon ineăpatruătipuriădeăplanuri: 1. plan obiectiv (un plan motivat de un agent din afara diegezei – un narator (nu un personaj din diegez )) 2. plan focalizat extern (plan focalizat în regiuneaă deă con tiin ă aă personajuluiă asupraă evenimentelorădiegeticeăcumăarăfiă‖over the shoulder ‖) 3. plan focalizat intern – deă suprafa (plană focalizată peă experien aă vizual ă aă evenimenteloră diegetice cum ar fi POV optic) 4. plan focalizat intern – în adâncime (plan focalizat pe evenimentele interne ale personajului deăgenulăviseă iăhalucina ii)ă Planurile 00: plan obiectiv al perdelei (tipul 1). 01:ăFredăîncepeăs ăviseze.ăPlanăobiectivă(tipulă1) 02:ăFredăseădeplaseaz ăînăcas .ăReneeăîiăstrig ănumele.ăFredăpoveste te visul în voce-off.ăUrm toareleă planuriăarătrebuiăs ăfieăfocalizateăinternăînăadâncimeă(tipulă4). 03: planulăPOVăalăfoculuiădină emineu.ăPlanulăesteădeătipulă4,ădară iădeătipulă1ăînăinteriorulăvisului. 04: planul lui Fred cu vocea off Renee. 05: planul POVăalăfumuluiăpeăsc ri.ăPlanulăesteădeătipulă4,ădarăcon ineăunănivelădeătipulă3. 06: Fredăpeăculoarăcuăelips ădeăsituare 07: plan POV Fred 08: Fred 09:ăplanăsecven ădeăla a la c. POVul lui Fred aflat peăculoară iăînădormitor.ăCadrulăperdeleiădin 9_a este deăast ădat un POV de tip 3.

295

/

Planulă10ă(alătreziriiăluiăFred)ăesteăambigu.ăEsteăoăimagineăfocalizat ăinternă(înăadâncime)ă(tipulă4)ăsauă este o imagine de tipul 1? Esteăoăimagineăasumat ădeănaratorulăcinematicăsauădeăpersonajulăcareăviseaz .

In planurileăurm toareăReneeă iăFredăseăuit ălaăaădouaăcaset ă(20:24).ăFredăseăuit ălaătelevizorăînăliving (planul 01). Planul din imaginea tv este planul culoarului din vis (planul 05). Acest plan este planul POV din vis pe care l-amăv zutăînă07. Este totodat ă i planul unui alt agent: autorul casetei video (omul misterios). Dar cumăFredăseăuit ălaăecranăacest plan esteădinănouăunăPOVădeăast ădat ăalăluiăFredădinălivingă(20:02ă – 20:50). Planul ochilor lui Fred (planulă06)ăesteăurmatădeăplanulă07ăceăneăprezint ădin nou imaginea video în care se vedeăperdeauaăro ieădinăplanulă00.ăAcumăimagineaăperdeleiăapar ineăomuluiămisteriosă(careăaăluat-o de la Fred iă/ăsauădeălaănaratorulăobiectiv).ăImagineaăajungeălaăReneeă iăFredăînăpat.ăDarăPOV-ul este preluat de Renee sau imagineaăreprezint ăconcep iaădeărealitateăaăpersonajuluiăfemininădinăscen ? 296

/

Înă termeniiă propu iă aiciă planulă perdeleiă ceă apareă înă 7_aă superpuneă într-oă singur ă profilareă naratorulă cinematică iăapoiăFredădinăfa aătelevizoruluiă(veziă6),ăFredăcareăseăviseaz ă(veziă01),ăFredăcareăareăînăvisăună POVă(veziă07ă iă09_a),ăomulămisteriosăcareăaăprodusăcasetaăvideoăvizionat ădeăprotagoni tiăînăsalonă(veziă2),ă dară iăReneeă(veziă8ă iă9).ăSuperpozi iaăareălocălaănivelulăprofileruluiăiarănaratoriiăreprezint ăcolaps riăposibile.ă Fiecareă naratoră reprezint ă ună punctă deă accesă diegetică ală sceneiă reprezentate.ă Scenaă dobânde teă astfelă 297

/ caracteristiciă modaleă ceă ină deă actuală vsă non-actuală oriă reală vsă ireală (deă concep ieă imediată perceptiv ă sauă imaginat ),ădeălocalizareădeictic ă(aiciăproximalăvsăacoloădistal)ăoriădeătemporalitateă(acumăvsăatunci).ă

Code inconnu (Michael Haneke, 2000) imaginile din code inconnu ale filmului in film Le collectionneur inăordineăinvers ă(văRoweă2014:101104 sq). Pentru Rowe statutul ontologic ambiguuănuăareăvreoăinfluen ăasupraă„for eiăsaleăafective‖ăsau,ăalfelă spus,ăstatutulăontologicăalăimaginiiăesteădestabilizatădeăc treăpuraăfor ăafectiv ăaăimaginiiă(102).ăSpa iulăînăcareă Binoche/Anneăinterpreteaz ăunăafectă(înăprimăplan)ăesteăună„espaceăquelconque‖,ăunăspa iuăoarecareă(102).ăÎnă termenii analizei propuse este un caz evident de manifestare a ciclului de control. Scena 1 T ieturaă deă montajă negruă (t:ă 14:15ă – 18:01)ă 3ă c:ă regizorulă personajă filmă înă filmă (personajulă Anne)ă iă regizorul diegetic fic ională(Anne)ă iăregizorulăextraădiegetic,ăextraăfic ională(Binoche).ă Scena 2 (t:38:59 – 41:41) vizita casei cu agentul Scena 3 (t: 1:28:43 – 1:32:56)ăpiscinaă iădeciziaădeăaăcump raăoănou ăcas

La Commune (1871) (Peter Watkins, 2000) Filmul lui Peter Watkins, La Commune (Paris 1871) (2000) pune în act treceri de la un conceptualizator la altul schimbând ancorarea. Watkins a construit un decor dină anulă turn riiă filmului, 2000, într-oă hal ă industrial ă transformat ă într-ună studioă deă filmareă ceă reprezint ă interioarele,ă str zileă iă pie eleă publiceă aleă Parisuluiă anuluiă 1871,ă anulă insurgen eiă revolu ionareă aă comunei.ă Decorulă esteă astfelă diegetizată caă „Parisulă anuluiă 1871‖.ă Totodat ă decorulă esteă diegetizată caă „studioulă deă filmareă dină Parisulă anuluiă 2000‖.ă Diegezaă „1871‖ăcuprindeădou ăsistemeădescriptiveăgenerateădeăindiciădiver i.ăUnăsistemădescriptivăesteăformatăînăjurulă costumelor,ăcomportamentuluiă iăreferin elorăverbaleălaărealitateaăistoric ăaăanuluiă1871,ă/revolu iaădinăParisulă anului 1871/.ă Ună ală doileaă setă deă indiciă apar ineă sistemuluiă descriptivă /mediaă televizual / iă esteă realizat cu ajutorul unor interviuri de televiziune realizateăînăstrad ăcuăparticipan ii laăevenimenteă iăinserarea televizorului înă interiorulă diegezeiă „1871‖.ă ă Indiciiă mediaă televizual ă înă diegezaă 1871ă nuă auă inciden ă asupraă caracteruluiă fic ionalăsauădocumentarăalăfilmului.ăMediaătelevizual ăesteăasociat ăpersonajelorădină1871ă iăapar ineăacestoraă ca puncte de referin . Cuăalteăcuvinteămediaăaudiovizual ădinăinteriorulădiegezeiăistoriceăapar ineăacesteiaă iănuă esteă oă „interven ie‖ă exterioar . Deasemeneaă iă decorulă esteă diegetizată înă concep iaă deă realitateă aă luiă „1871‖. Actoriiăsuntăprezen iăpeăscen ăcaăpersonajele anului 1871. Totodat ăînăfilmăexist ăpasajeăînăcareăactorii î iăjoac ărolulădeăactoriăaiăunuiădocumentară iăinterpeleaz ă cameraădeăfilmatădină„2000‖ă iădiscut ,ăpeăbazaărealit ilorăistoriceădină1871,ăcrizaăsocial ădinădinăFran aăaniloră 2000 – punând în eviden ă paralelismeleă crizeiă umaneă iă socialeă aleă celoră dou ă epociă istorice.ă Ace tiă indiciă ancoreaz ădiegezaăînăaiciă iăacumădină2000.ăSistemulădescriptivăesteăcelăalădocumentaruluiăfilm riiă(unăsoiădeă making of). Decorul vizibil de platou de turnare (cu un artificiu evident) esteă deă inclusă iă înă diegezaă documentaruluiăfilm rii. Vedemă c ă indiciă ca:ă privireaă iă interpelareaă uneiă audien eă dincoloă deă cameraă deă filmată aă reporterului,ă dispozitivulă reportajuluiă videoă iă decorulă suntă asuma iă deă doiă naratoriă extradiegeticiă diferi iă situa iă înă dou ă momenteă istoriceă 1871/2000.ă Deasemeneaă eiă suntă îngloba iă înă discursulă unuiă povestitoră documentară despreă anulă 1871ă iă aă unuiă altuiaă ceă faceă referin ă laă realit ileă mediaă iă socialeă aleă anuluiă 2000.ă Putem spune 298

/ deasemenea c ăîn,ăcazulădiegezeiă„1871‖,ănaratorulăcinematicăextradiegeticăareăpregnan ă(este responsabilul concep ieiă deă realitateă fic ionale înă sensulă deă diegez ă neancorat ă discursiv)ă fa ă deă conceptualizatorulă povestitor extrafic ională iă esteă disociată de acesta iar,ă înă cazulă diegezeiă „2000‖,ă ceiă doiă conceptualizatoriă responsabiliăaiăconcep ieiădeărealitateăsuntăfuziona i:ă povestitorul î iăasum discursiv concep iaădeărealitateăaă naratorului. Esteă deă remarcată c ă atâtă înă cazulă diegezeiă 1971ă câtă iă înă cazulă diegezei 2000 povestitorul are o atitudineădocumentar .ăă Diferen aădeăancorareămodal ăa diegezei (de genul imedat/non-imediat, real/ireal, actual/non-actual) are consecin eăasupraăfuzion riiăsauădisocieriiădintreăceiădoiăconceptualizatoriădat ăfiindăincludereaăori excluderea unui conceptualizator dintr-oădiegez ădat ă(veziădiscu iaădespreămetaleps ăînăRyană2006:204ăsq). Înă ilustra iaă deă maiă josă rândurileă deă imaginiă Aă iă Bă suntă dină diegezaă „1871‖ă iară coloanaă Că apar ineă diegezeiă „2000‖:ă personajeleă suntă actoriiă careă realizeaz ă filmulă „1871‖ă iă seă adreseaz ă laă cameraă deă „aiciă iă acumă2000‖. Seria A

Seria B

Seria C

A

iguitatea privirii la a eră

Peă deă oă parte,ă înă urmaă microă analizeiă prezenteă aici,ă putemă constataă c ă spectatorul proiecteaz ă – cu ajutorul unor indici de pe ecran – tr s turiădeăsubiectivitateă/ăagentivitateăasupraăfiguriiăumaneărecunoscuteăcaă obiectăocuren ăînădiegezaăfilmului.ăAcestămecanismăpoateăfiărezumatăcaărecunoa tereaăaltuiaăcaăsineă( altul ca sine)ă iăesteădescrisădeăTeoriaămin iiă(TOM iădeămecanismulăneuronilorăoglind ) sau, în termeni post freudieni, caăună„idealăego‖ă(ăoăproiec ieăidealizat ăaăsineluiăasupraăaltuia) (veziă iăElsaesseră2009:ă65-6, 88-9).ăS ănot mă deasemeneaăc ăceiădoiătermeniăactualizeaz ăunătraseuămetaforicăînăcareătermenulădinăstângaăesteă intaămetaforeiă iar termenul din dreapta este sursa metaforei. 299

/ Peă deă alt ă parteă areă locă iă oă traiectorieă invers .ă Spectatorulă nuă maiă investe te o entitate de ecran cu tr s turileădeăsubiectivitateăpropriuluiăsineăciăconceptualizeaz ăsineleăcaăunăaltul.ăSineleăpropriuăesteăpercepută caă înă mecanismulă deă tipă „egoă ideal‖ă (proiec ieă ideal ă deă laă ună altulă c treă sine)ă sauă subă logicaă „privirii‖ă lacaniene (the gaze) sub formula: sinele ca altul. Sinele este obiectivizat ca fiind privit / asociat unui „companionăevocat‖.ăCompanionulăevocat este ancorat de diversele paliere narative (experimentator, profiler, narator, povestitor). Acestă companionă d ă form ă iă oă unitateă euluiă proteică iă dispusă laă multipleă investi iiă fluctuanteădatăfiindăc ,ăînăsine,ăeulăareăunăcaracterăinsondabil.ăEulăpoate,ăînăacesteăcondi ii,ăs ăseămultipliceăînă maiămulteăinstan eălegateăprinătraseeădeăconceptualizareă(printreăcareăschematizareaă iămetafora) care nu ajung s ă fieă completă autonomeă caă înă situa iileă patologiceă (dezordini de personalitate, dubla personalitate, schizofrenia). Astfelăcinematografulăpuneăînă„scen ‖ădramaăuneiămultiplicit iădeăpozi ion riăpsihiceăceăalterneaz ărolulă deăobiectă iădeăsubiectă iăsuntăierarhizate.ăEulănuăeste,ădinăaceast ăperspectiv ,ăunăblocăunitarăciăunăansambluădeă proiec iiăpsihiceăpeăcareărolurileănarativeăleămoduleaz ăsauăleăacordeaz ăsensibilitatea iăfine eaădeădiscriminareă a detaliilor (tuning).ă Diverseleă profil riă iă alinieriă aleă roluriloră narativeă îiă configureaz ă traiectoriiă psihiceă spectatorului. Înăacestăsensăprivireaălaăcamer aăpersonajuluiăesteădiferităperceput ăînăfunc ieădeăconfigurareaănarativ .ă Personajulăcareăprive teădirectă„înăochi‖ăunăaltăpersonajăîntr-un single de POV nu este perceput ca fiind straniu ciădimpotriv ăca elaborândăunăelementăschematicăreprezentatădeăcel laltăpersonajădiegetic.ăPrivireaălaăcamer ă esteăîncapsulat ădiegetic.ăLaăfelăseăpetreceăînăcazulăpersonajelorăcareăprivescălaăcamer ădincoloădeăunăecranădeă televizoră diegetic.ă Totu iă înă cazulă filmuluiă narativă clasică oă privireă laă camer ă esteă oă stranieă perturbareă aă regimului narativ. Personajul careă prive teă cameraă elaboreaz ă caă centruă deă profilareă ună modificatoră careă apar ineă unuiă altăregimă scopic aflatălaăună altă palierănarativă sauă concep ieă deă realitatateă elaborat . Actul este performativă înă m suraă înă careă ceeaă ceă esteă reprezentată caă ocuren ă fic ional ă esteă chiară actulă deă comunicareă actualăcontrolatădeăpovestitorulăextraăfic ională(veziădeăexemplu privirile la camer din Funny Games, 1997, 2007, Michael Haneke).ăAstfelăoăentitateăvirtual ădinăacelăspa iuădiegeticăeste,ăcontradictoriu,ăînăacela iătimpă iă actual ă iă situat ă înă aiciă iă acumă ală spectatorului.ă Înă tiriă iă reportajă entitateaă diegetic ă esteă modalizat ă caă actual ă deă c treă instan aă povestitoruluiă iă nuă îiă produceă spectatoruluiă reac iiă deă surpriz .ă Înă genurileă comice surprizaăesteăprezent ,ăînămomentulăapari ieiăfiguriiăcinematografice,ădarăesteă – înăfunc ieădeăindiciădeăgenă – încapsulat ăîntr-oădiegez ăsecund ăciăincludeăunăspectatoră iăoăsal ăavatar.ăAceast ădiegez ăesteăpreluat ădeăună naratoră iăunăpovestitorădeăazi.ăDeăexemplu,ădac ăneăamintimădeăprivirileăcompliceăaleăluiăLaurelăȚăHardyăc treă camer ,ă eleă suntă destinate,ă înă prim ă instan ,ă mie,ă spectatorulă deă aiciă iă acumă dină salaă deă cinemaă iă apoi,ăînă secund ă instan ,ă spectatoriloră uneiă „s liă deă cinema‖ă deă acolo iă atunciă (s ă spunemă dină momentulă apari ieiă filmului).ă Astfel,ă înă acestă exemplu,ă ună sistemă descriptivă evocată poateă influen aă modulă deă concep ieă aă unuiă traseu narativ conceptual. Genulăcomicădeămusicăhallă iăcelăcarnavalescăînăcareăareălocăoăinterac iuneăconstant ă dintreăsal ă iăscen ăpermităîn elegereaăactuluiădeăaăpriviăcameraădeăfilmatăcaăapar inândădiegezeiă/spectacolădeă music hall/.

300

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice O teorie

atri ială a do e iilor de a aliză i e atografi ă

Vomăreluaăcâtevaădinăpozi iileăteoreticeăaleăluiăLangacker iăapoiăvomăvedeaăoăpropunereăinspirat ădină aceast ă abordareă lingvistic ă deă analiz ă aă discursuluiă cinematografic 134 . Rezumând, limbajul este pentru gramaticaă cognitiv ă oă „activitate de procesareă organizat ă (paterneă deă activareă neuronal )‖.ă Limbajulă esteă definităcaăunăinventarăstructuratădeăunit iălingvisticeăconven ionale.ăOăunitateăreprezint ăunăpaternădeăactivitateă deă procesareă careă poateă fiă st pânită maiă multă sauă maiă pu ină automată (oă „rutin ă cognitiv ‖).ă Unit ile sunt interrela ionateă prină suprapunere,ă includere,ă simbolizare,ă categorizareă iă integrareă înă unit iă maiă mari.ă Oă structur ăareăstatutulădeăunitate prinăînr d cinareă(entrenchement) de tip gradual iăprinăconven ionalitate; i.e. câtă deă cunoscut ă iă utilizat ă esteă oă structur într-oă comunitateă deă vorbitori.ă Exist ă oă grada ieă deă laă paterneă stabiliteăcaăunit iălaăexpresiiăspontaneă(Langacker 2007: 424-425).ăUnit ileăsuntăabstraseădinăevenimenteădeă uz careă suntă instan eă deă utilizare actual a limbii. Evenimentele de uz sunt formate din împerechrea unei conceptualiz ri, ceăcuprindeă iăîn elegereaăcontextului, iăoăexpresieăelaborat ,ăceăcuprindeăsuportulăfonetică iă deă gestic . Unit ileă suntă abstraseă dină evenimenteleă deă uz.ă Procesulă deă abstractizareă reprezint ă oă form ă deă înt rireăaăelementelorăcomuneărecurenteăînămaiămulteăevenimenteădeăuzăcareăsuntăinerenteăînăacesteăevenimenteă indiferentădeăgradulălorădeăgranularitate.ăUnit ileăsuntăselectiveă iăschematiceăfa ădeăevenimenteleădeăuzădină careăiauăna tere.ăActivareaăunit ilorăînăcontextulăaltorăevenimenteădeăuzăareăefectăasupraăcategoriz riiăacestor evenimente (interpretareaălorăfa ădeăsistemulăstabilit).ăÎnăprincipiuăoriceăfa et ăaăunuiăevenimentădeăuzăsauăa unei secven e deă eventuriă înă discursă poateă fiă abstractizat ă iă conven ionalizat ă caă unitateă (425). Langacker identific ,ă pentruă necesit ile analitice, sectoarele unui eveniment de uz careă potă fiă abstractizateă iă suntă susceptibileăaăfiăconven ionalizateăcaăunit i. Un sector important este reprezentat de terenul (ground) - adic ă vorbitorul,ă ascult torul, circumstan eleă imediateă iă interac iuneaă lor.ă Înă centrulă interac uniiă areă locă oă direc ionareă iăfocalizareăaăaten ieiăceăimplic ălingvisticăanalogulăconceptualăalăcâmpuluiăvizual,ăadic ăunăspa iuă subiectivă înă careă seă manifest ă conceptualizarea.ă Acestă loc, numit cadrul de vizionare (viewing frame), delimitez ăregiuneaădeăpeăscen ă(onstage region).ăOriceăfa et ăaăuniversuluiăconceptualăalăinterlocutorilorăpoateă ap reaă înă acestă cadruă c treă careă eiă î iă îndreapt ă aten iaă caă localizareă specific ă aă aten ieiă loră laă ună focusă ală aten iei.ă Acesteă aspecteă suntă înscriseă într-un cadru mai larg înscrisă laă rândulă s uă înă corpusulă deă cuno tin eă împ rt iteă deă vorbitoră iă ascult toră (425).ă Acestaă reprezint ă iă în elegereaă contextual ă aă uneiă expresii. În m suraă înă careă acesteă elementeă suntă în eleseă iă mentală accesateă eleă figureaz ă înă eventurileă deă uză caă parte a conceptualiz riiăceăreprezint ăîn elegereaăcontextual ădeplin ăaăuneiăexpresiiă(425).

134

Vezi dease e ea o i t odu e e su i tă a oțiu ilo p eze tate ai i î Langacker (2001, Discourse in Cognitive Grammar, 143-188; 2008; 2009).

301

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice

Conceptualizarea maiăcuprindeă iăunăsubstratăconceptualăenciclopedic,ăi.e.ăunăcorpusădeăcuno tin e. El esteădefinităcaă„(i)ăconcep iiăevocate sau create în discursul antecedent; (ii) angajamentul în eventul de uz în sine,ăcaăparteăaăinterac iuniiăsocialeăaăinterlocutorilor;ă(iii)ăîn elegereaăcontextuluiăfizic,ăsocială iăcultural;ă iă(iv)ă oriceădomeniiădeăcuno tin eăcareăs-ar dovedi relevante‖ (Langacker 2008: 42). Conceptualizareaăesteăinclus ăîn spa iulădeădiscursăcurentă iăseămanifest ăpeăoăserieădeăcanale (de la cele expresive la cele strict conceptuale). Pentru conceptualizare canalul focalizat este concep iaă situa ieiă înă discu ie:ă obiectulă discu iei,ă situa iaă obiectiv .ăAlteăcanaleăseărefer ălaăadministrareaăactuluiădeăvorbireă iăstructuraăinforma iei.ă La nivel expresiv verbalăcanaleleăimportanteăsuntăcon inutulăfonetic,ăintona iaă iăgestica.ăSectoareleă iăcanaleleăaparăînăeventurileă deăuză iăaparăînăunit ileălingvisticeăabstractizateădinăacesteăeventuri.ă Oăunitateăreflect ăconfigurareaădeăuză iă faceă specific ă informa iaă referitoareălaă anumite sectoare i este maxim schematic înăceeaă ceă prive te altele. Celă pu in,ă oă unitateă încorporeaz ă oă indica ieă asupraă statusuluiă eiă conven ional;ă oă „reprezentareă schematic ă interlocutorilorăcareăoăutilizeaz ăînăvorbire‖ precumă iăal iăfactoriăimplica iăînăschimbă(registrul,ăafectul,ăfunc ia discursului, statutul social al interlocutorilor) (426). Celădou ăfa eteăaleăunuiăeventădeăuzăsuntăconceptualizarea iăexpresia,ăi.e.ăpolulăsemantică iăpolulăfonologic.ăSuneteleă iăsemnifica iileăsuntădirectăîn eleseă(apprehended)ă iă auă ună con inută intrinsecă legată deă ună domeniuă deă experien .ă Suneteleă vorbiriiă suntă oă clas ă particular ă aă fenomenuluiă auditivă iară semnifica iileă lingvisticeă suntă claseă particulareă deă conceptualiz riă (Langacker2008:ă 25). Conceptualizareaă seă manifest ă laă nivelulă semantică iă subsumeaz ă atât sectorele i canalele expresive tratateă caă fa eteă aleă conceptualiz riiă (427;ă veziă iă Langackeră 1987a:ă 2.2.1). Conceptualizarea esteă „ocuren aă uneiă activit iă neuronale‖ă ceă poateă fiă în eleas ă fenomenologică sauă caă procesare.ă Putemă descrieă oă experien ă mental ăînăsineăsauăactivitateaădeăprocesareăcareăoăconstituieă(Langackeră2008:31).ăEaăcuprindeăoăserieălarg de experien eă mentaleă ceă subsumeaz ă „(1)ă expresiiă noiă câtă iă stabilite;ă (2)ă nuă numaiă no iuniă „intelectuale‖ă ciă iă experien eăsenzoriale,ămotoriiă iăemo ionale;ă(3)ăîn elegeriăaleăcontextuluiăfizic,ălingvistic,ăsocială iăcultural;ă iă (4)ă concep iiă careă seă dezvolt ă iă seă desf oar ă înă timpulă deă procesareă (maiă degrab ă decâtă într-o manifestare simultan )‖ă(Langackeră2008:ă30).

Un sistem lingvistic esteăunăinventarădeăunit iăconven ionale.ăUneleăstructuriăsimboliceăsuntăschematiceă iăsuntăpriviteăcaăgramaticaleă iănuălexicaleă(428).ăDac ăoăunitate-pachet de rutine de activitate de procesare esteă activat ă caă parteă a produc ieiă sauă în elegeriiă uneiă noiă expresiiă atunciă rela iaă loră esteă deă categorizare:ă oă instan iereă aă unit iiă esteă imanent ă înă procesareaă ceă constituieă nouaă expresieă (428).ă Categorizareaă esteă 302

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice dependent ădeăgradulădeăînr d cinare,ăamorsareaăcontextual ă i gradulădeăsuprapunereăcuă inta.ăUnăevenimentă deă uză esteă sanc ionată/categorizată deă maiă multeăunit iăconven ionaleă fiecareă relevândă unăaspectă particular al structuriiăsale.ăAcesteăcategoriz riăreprezint ădescriereaăstructural ăaăeventuluiăadic ăinterpretarea sa în raport cuăsistemulălingvstic.ăFiindăinterpretatădeăoăanumit ămanier ăunăeventădeăuzăpoateăfiăconsideratăcaămanifestândă oă expresieă lingvistiv ă particular .ă Setulă deă categoriz ri indic ă gradulă deă conven ionalitateăală expresieiă (430).ă Schemele iau na tereă prină înt rireaă succesiv ă aă ceeaă ceă esteă comună unoră evenimenteă deă uză iară unit iă maiă complexe apar atunci când structuri mai simpleăreaparăîmpreun ăsistematic.ăExpresiileăsuntăreuniuniădeăunit iă simbolice.ăElementeleăschematiceăceăformeaz ădescriereaă„regulilor‖ăgramaticaleă – structurileă iăconstructeleă utilizateăînădescriereaăgramatical ă– auă iăeleăsemnifica ie;ălaăfelăcaă iăunit ileălexicale. Semnifica iaă esteă identificat ă cuă conceptualizarea,ă adic ă „oriceă felă deă experien ă mental ‖ă (431)ă :ă concep iiăvechiă iănoi;ănumaiăconcepteăabstracteăsauăideaticăintelectuale,ădară iăexperin eleă„imediatăsenzoriale,ă motorii, kinesteticeăsauăemo ionale‖;ăconcep iiăcareănuăsuntăinstantaneeăciăcareăseăschimb ăsauăseădesf oar ăînă timpulă deă procesareă iă în elegeri globaleă ală contextuluiă fizic,ă lingvistic,ă socială iă culturală (431).ă Conceptualizareaănuăesteăînăsineăobiectulăcontempl riiăciăesteăîntotdeaunaăconceptualizareaăaăceva, fieăoăfa et ăaă experien eiălumiiănaturale / reale fie a unei lumi construite ancorate înăceleădinăurm ăînăexperien aălumii reale. Conceptualizareaăesteăoăform ădeăinterac ionareăcuălumeaă(engaging the world),ăformaăexperien eiănoastreădeă interac ionareăcuălumeaă(431).ăOăexpresieăaduceăoăform ăparticular ădeăaccesareăaăunuiădomeniuădeăcuno tin e.ă Semnifica iaăpoateăfiăcaracterizat ăînăfunc ieădeăarhetipeăconceptualeădeăbaz ă(gestalturiăceăreprezint ăaspecteă remarcabileă ală experen eiă cotidieneă ceă suntă fundamentale: obietulă fizic,ă obiectulă fizică careă seă mi c ,ă fa aă uman ,ăcorpulăuman,ăcontainerulăfizic,ăparteaă iăîntregul,ăaăvedeaăceva,ăaă ineăceva,ăaădaăceva,ăaăexersaăoăfor ,ă aăvorbi,ăaăaveaăoăîntâlnireăfa ăînăfa ).ăFundamentaleăsuntă iăno iunileăminimale iămaximăschematiceăceăseă manifest ă înă oriceă domeniuă deă experien :ă punctă vsă extensia,ă contrastul, limita, schimbul, continuitatea, contactul,ăincluziunea,ăsepara ia,ăproximitatea,ămultiplicitatea,ăgruparea etc. Ele sunt concepte schematice sau abilit iăcognitiveăfundamentale.ăÎnălocădeăaăvorbiădespreăextensie,ăcontrastăsauăgrupareăputemăvorbi de scanare mental ,ăadic ădeăabilitateaădeăaădetectaăunăcontrastăsauăcapacitateaădeăaăgrupaăentit iăconstitutive.ă Arhetipeleă conceptualeă suntă maiă specificeă iă maiă relevanteă cognitivă decâtă abilit ileă conceptualeă fundamentaleă iătindăs ăfieăadaptateăca prototipeăaleăcategoriilor.ăAbilit ileăsuntămaiăabstracteă iăsuntăcandida iă posibiliă pentruă descriereaă schematic ă aă uneiă categorii.ă Pentruă gramaticaă cognitiv ă anumite no iuniă universală gramaticale ca verbul, numele, subiectul, obiectul sau posesivul sunt schematică caracterizateă laă celeă dou ă nivele.ăUnănume,ădeăexemplu,ăesteăcaracterizatăprototipăcuăajutorulăarhetipuluiă„obiectăfizic‖ă iăschematicăcuă ajutorulăabilit iiădeăaăgrupaăentit ileă iădeăaăreifica.ă Anumiteă zoneă deă experien ă suntă domeniile fundamentaleă deă genulă timpul,ă spa iulă oriă domeniileă asociateăsim urilorăcumăarăfiăspa iulăculorii.ăUnădomeniuăfundamentalănuăeăunăconceptă iăaduceăpoten ialulădeă experien ă pentruă caăoă conceptualizareă s ăaibeăloc.ă Concepte minimale exploateaz ă acestă poten ială cumă arăfiă linia,ă unghiul,ă gradulă deă curbur ,ă culorileă focală iă preceden aă temporal ă (434).ă Deă laă acesteă elementeă potă fiă construite alteă concep iiă maiă elaborateă f r ă limit ă deă susă înă ceeaă ceă prive teă complexitateaă lor.ă Ună domeniuă nonfundamentalăesteăună„conceptăsauăunăcomplexăconceptualădeăoriceădimensiuneălaăoriceănivelădeăorganizareă conceptual ‖.ă Oă expresieă lingvistic ă evoc ă ună setă deă domeniiă fundamentaleă iă nonfundamentaleă caă baz ă aă semnfica ieiă sale.ă Acesteaă reprezint ă matriceaă saă conceptual .ă Ună domeniuă ceă reprezint ă oriceă nivelă deă organizareă sauă gradă deă complexitateă poateă fiă oă parteă dină matriceaă uneiă expresiiă iă esen ial ă pentruă caracterizareaăsaăsemantic .ăRo u evoc ădomeniulăspa iuluiăcromaticăiarăbrațul concep iaăarhetipal ăa corpului uman.ă Pentruă ună termenă caă turnă deă ahă domeniulă relevantă esteă ună corpă deă cuno tin eă despreă regulileă iă strategiileă ahului.ăDomeniileăuneiămatriceăsuntăfa eteăaleăcuno tin elorăenciclopediceădespreăentitateaălaăcareăseă faceă referin .ă Entitateaă (profilul expresiei) are o manifestare în toate domeniile care sunt suprapuse. De exemplu cuvântul paharul va evoca domenii ca: specificareaăuneiăformeăspecificeătipiceă(ceăpresupuneăspa iul);ă concep iaăorient riiăsaleătipiceă(ceăincorporeaz ăspecificareaăformeiătipiceăaăpaharului),ăfunc aăsaădeăcontaineră pentruă lichideă (ceă implic ă formaă iă orientareaă precumă iă no iunileă deă lichid,ă includereă spa ial ,ă mi careaă poten ial ,ăfor aă iăconstan aăînătimp);ărolulăs uăînăprocesulădeăaăbeaă(func iaăcontainerului,ăconcep iaăcorpuluiă uman,ă aă prinderiiă aă ceva,ă aă mi c riiă cuă bra ul,ă aă consumuluiă deă alimente);ă oă specificare a materialului (de 303

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice obieceiă sticla);ă m rimeaă tipic ă (deă inut într-oă mân )ă precumă iă alteă specifica iiă perifericeă (costul,ă sp latul,ă depozitarea, posibilitateaăspargerii,ăpozi iaăpeămas ,ămodulădeăfabricare)ă(434-435). Domeniileăactivateăaducăcon inutulăconceptualăalăuneiăexpresii.ăSemnifica iaăsaănuăesteăîns ăepuizat ădeă aceast ă evocareă ciă implic ă iă modulă înă careă con inutulă esteă construit.ă Construalul reprezint ă capacitateaă noastr ădeăaăconcepeă iăportretizaăaceea iăsitua ieădeădiverseămaniere.ă Construalul impusăasupraăcon inutuluiă semantică esteă „instrinsecă iă esen ială pentruă semnifica iaă fiec reiă expresiiă iă fiec reiă unit iă simbolice‖ (435). Aspecteleă construaluluiă sunt:ă specificitatea,ă proeminen a,ă perspectivaă iă dinamicitatea.ă Specificitateaă indic ă gradulădeăschematicitateăsauăelaborare.ăOăsitua ieăpoateăfiăreprezentat ăschematicăsauăelaborat.ăCevaăpoateăfiă proeminent important (salient)ă deă maiă multeă maniere.ă Dou ă tipuriă deă proeminen ă suntă maiă relevanteă gramatical:ă profilareaă iă aliniereaă traiectoră vsă landmark.ă Profilulă esteă referentulă conceptuală iă expresiaă îlă identific ă iăfocalizeaz ăaten iaăasupraăacestuiaădinăcon inutulă/ădomeniileăevocate,ăbazaăsaăconceptual .ăPoateă fiă profilată ună lucruă sauă oă rela ie (435-436).ă Pentruă perspectiv , în primul rând, locul de vizualizare este importantă iăapoiăconstruc iaăsubiectiv ăoriăobiectiv ăaăentit iiăprofilate.ăOăprezen ăconceptualizant ,ăun locus deă con tiin ă care,înă sine,ă nuă esteă concepută esteă construită cuă subiectivitateă maxim .ă Invers,ă cevaă careă esteă explicită individualizată caă focalizareaă aten ieiă esteă construită cuă obiectivitateă maxim .ă Înă celeă dină urm ă dinamicitateaă ineădeămodulăînăcareăconceptualizareaăseădezvolt ăînătimpulădeăprocesare.ăOrdineaădeăapari ieă exercit ă oă influen ă asupraă moduluiă înă careă componenteleă conceptualeă evocateă suntă accesate.ă Oă fa et ă aă conceptualiz riiăcuprindeă iăsecven aădeăactivareăînătimpulădeăprocesareăalăexpresiei. Ordinea componentelor simbolizateăesteăîncorporat ăînăconcep iaăeventului.ă Langackeră men ioneaz ă ideeaă teoretiz riiă viitoareă aă dinamicit iiă conceptualiz riloră înă timpulă deă procesareă (structuraă lingvistic ă areă deă dată seamaă deă temporalitateaă inerent ă proces riiă lingvistice)ă iă deă fic ionalitate oriăvirtualitate.ăAmăremarcatăc ăvirtualitateaăesteăoătr s tur ădefinitorieăaăprofileruluiă iăprofil rii.ă Oă tem ă crucial ă pentruă gramaticaă cognitiv ă esteă ancorareaă structuriiă lingvisticeă înă discursă iă interac iuneaă social .ăÎnăprincipiulăgramaticaăcognitiv ăesteăoăteorieăaăenun rii (vezi Culioli 1990) (Langacker, 2007:450). Domeniileă conceptualeă auă oă structur ă legat ă deă minteaă iă contexteleă deă utilizareă umane.ă Taxonomiileă tiin ifice, de exemplu, nu sunt orientateăc treăcaracteristcileămin iiăumaneă(Ungereră2006:ă67; 69-70). Ele, ca iăunit ileăabstractizateănuăsuntăgenerateă iăniciăconstruiteăcomputa ionalăciăînăfunc ieădeăcorporaliateaăuman ;ă i.e.ăcaracteristicileăcortexuluiă iăsistemuluiădeăactivitateăde procesareăneuronal ăcortical .ăCategoriileăumaneăseă apropieă deă categoriileă peă careă leă men ionaă Jorgeă Luisă Borgesă înă Tlön, Uqbar, Orbis Tertius unde categorii tiin ificeăabstracteăsuntăsituateăpeăacela iăpalierădeărelevan ăcuă entit iăparticulareă(animalele din regat sunt mamifere,ă pe tiă iă „pisicaă careă tomaiă aă ie ită dină camer ‖).ă Oă abordareă cognitiv ă areă deă luată înă seam ă acestă fenomenădeăviolareădeănivelălogic.ăAnumiteăcategoriiăsuntămaiăsemnficativeă iămaiăpregnanteăpentruăsistemulă cortical conceptual uman. Spectatorul / criticul deă filmă poateă identificaă iă construiă paterneă deă conceptualizareă manifestate în domenii de conceptualizare care pot fi izolate de alte domenii. Unit iă simboliceă suntă decelateă prină automatizareă iă conven ionalitateăînă domeniiă de manifestareă aleăfilmului.ă Dină experien eleă deă uză seă desprindă scheme. Altfelăspusăconsider măc ăexist ădomeniiăsemanticeăcareăpotăfiăidentificateă iăizolateădeăcorela iileă iă coresponden eleă cuă alteă domenii.ă Eleă potă fiă analizateă separată deă celelalte domenii. De exemplu o expresie vizual ădescris ăverbalăcaăo femeie în ro u poateăfiăoăinstan ,ăînădomeniulăvizualăcromatic,ădeăro uă(esteăunătipă deă ro u)ă sauă poateă fi,ă înă domeniulă diegetic,ă oă instan ă deă entitateă feminin ă (ună tipă particulară deă femeie).ă Schemele peă bazaă c roraă seă faceă categorizareaă apar ină unoră domeniiă semanticeă diferiteă iă potă fiă analizateă înă interiorulă domeniuluiă semantică dat.ă Schemeleă potă fiă unit iă conceptualeă iă reprezint ă echivalentulă reguliloră gramaticaleă dină gramaticaă clasic ă sauă generativ .ă Regulileă suntă unit iă simboliceă abstracteă identificateă prină mecanismulădeăsanc iuneăcaăcategorii.ăIndiciiădeăpeăecranăservescălaăelaborareaă/ăconstruc iaăunorăinstan eădeă conceptualizareăcareăsuntăîn eleseăcaăinstan eăaleăunorăcategorii.ăSuportul expresivăasociatăînăunitateaăsimbolic ă generat ăesteăconstituitădeăindiciă – paterneăgestaltăînădomeniiădeăexperien ă – careăseămanifest ălaărândulăloră într-un domeniu de conceptualizare: în cazul nostru, domeniul cromatic sau domeniul obiectelor din lumea natural .ă Indiciă sauă qualiaă seă manifest ă într-ună domeniuă deă experien ă care,ă laă rândulă s uă esteă asociată într-o rela ieă deă evocareă cuă ună altă domeniuă deă conceptualizareă într-ună evenimentă deă uz.ă Ună domeniuă esteă oă fa et ă 304

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice expresiv ă iăunăaltulăesteăoăfa et ăsemantic .ăOăstructur ăsimbolic ăîncorporeaz ăpolulăexpresivănotatăcaă[indice]ă iăpolulăsemanticănotatăcaă[INDICE].ăReuniuneădintreăeleăesteănotat ăcuă[ă...ă/ă....ă].

Primitivele conceptuale S ăreamintimăc ănivelulădiegetic con ineăevocareaăunorăentit iăscanateădeăoămanier ăstatic ,ăsumativ ,ă (scene,ăsitua iiăsauăeventuri)ăsauăinspectateăoriăscanateădinamic,ăseven ial,ă(eventulăesteăexplorată„pasăcuăpas‖ă iară scenaă esteă deasemeneaă vizualizat ă segmentă cuă segment).ă Obiecteleă componenteă aleă uneiă scene pot fi conceptualizateăîmpreun ăsubăformaăuneiăsingureăexperien eămentale.ăObiectulărezultatăesteărezultatulăreific rii.ă Oăexpresieăpoateăprofilaăfieăobiectulăstaticăconceputăfieărela iaădinăinteriorulăs u.ăScanareaăpoateăfiăsecven ial ă – profileaz ăevolu iaărela ieiăînătimpă– sauăpoateăfiăscanat ăsumativă iăatunciăatemporaliteaărela ieiăesteăprofilat ă (440).ăObiecteleăfiziceăreprezint ăcazurileăînăcareă„grupareaă iăreificareaăsuntăpreaădeănivelăjosă iăautomaticeă pentruă aă fiă con tientă accesibile‖ă (440).ă Procesele bottom-upă formeaz ă entit iă deă oă manier ă automat ,ă dară proceseleădeăcategorizareăprimar ă iăsecundar ăvorămodulaădeăoămanier ătop-downăintegrareaăindicilorăprezen iă în suita de stimuli perceptuali. Langackerăenumer ăcâ ivaădintreăcandida iiăceăreprezint ăelementeleădeăbaz ădeălaăcareăpotăfiăconstruiteă concep iiă maiăelaborate.ă Înă primulă cândă seă potă citaă arhetipele conceptuale,ă i.e.ă„concep iiădeătipă gestaltă deăoă anumiteă complexitateă ceă reprezint ă aspecteă proeminenteă dină experien aă noastr ă cotidian ă ceă suntă extremă deă frecventăîntâlnteă iăastfelăfundamentale‖ă(Lanagackeră2007:ă433).ăCâtevaăexemple:ăobiectulăfizic,ăobiectulăcareă seădeplaseaz ăînăspa iu,ăfa aăuman ,ăcorpulăuman,ăcontainrulăfizică iăcon inutulăs u,ăparteaă iăîntregul, a vedea ceva,ăaă ineăceva,ăaădaăcevaăcuiva,ăaăexercitaăoăfor ăpentruăaăproduceăunăefectădorit,ăaăvorbi,ăaăaveaăoăîntâlnireă social ăfa ăînăfa ‖.ă Schemele de imagine suntă„paterneăschematizateădeăactivitateăabstractizate dinăexperien aă cotidian ăcorporal ă iăseărefer ălaăviziune,ăspa iu,ămi careă iăfor ‖.ăEleăsuntăstructuriă„preoconceptuale‖ăcareă ofer ăoăorganizareă„scheletic ‖ăpentruăorganizareaăaltorăconcep iiămaiăelaborateă iămaiăabstracteăprinăcombinareă iăprinăproiec iiămetaforice.ăDeăexempluă a intra este format de schemele de imagine : obiectul, originea-caleaintaă iărela iaăcontainer-con inută(Langackeră2008:ă32). Fundamentaleă maiă suntă anumiteă no iuniă minimaleă iămaximă schematiceăcareă seăpotă manifestaă înă oriceă domeniuă deă genul:ă „punctulă vsă extensia,ă contrastul,ă limita,ă schimbarea,ă continuitatea,ă contactul,ă incluziunea,ă separa ia,ă proximitatea,ă multiplicitatea,ă grupulă etc‖.ă Acesteaă potă fiă în eleseă caă fiindă concepteă schematiceă minimale (dependente de un domeniu conceptual particular) ori concepte configuraționale (aplicabile prin abstrac ieălaăaproapeăoriceădomeniuăsuntăapropiateădeăschemeleădeăimagine)ăfieăcaăabilități cognitive minimale. În loc deăaăvorbiădeăextensie,ăcontrastă iăgrupareăputemăvorbiă‖deăscanareaămental ,ădeăabilitateaădeăaădetectaă ună contrastă iă deă capacitateaă deă aă grupaă entit iă constitutive‖ă (433).ă Arhetipeleă cognitive,ă înă GC,ă tindă s ă fieă prototipeleăcategoriilorăiarăabilit ileăătindăs ăreprezinteădescriereaăschematic ăaăuneiăcategorii. Fundamentaleămaiăsuntă iădomeniileădeăexperien ăcareănuăpotăfiăreduseălaăcevaămaiăfundamental.ăPrintreă acestea sunt domeniile fundamentale (basic) de genulăspa iul,ătimpulă iădomeniileăasociateăsim urilorăcumăarăfiă spa iulă cromatic.ă Domeniulă fundamentală nuă esteă ună conceptă ciă ofer ă poten ialulă deă experien ă pentruă caă conceptualiz rileă s ă aibeă loc.ă Concepteă minimaleă careă exploateaz ă acestă poten ială includ no iuniă caă linia,ă unghiul,ăformaăcurbilinie,culorileăfocaleă iăpreceden aătemporal .ăEleăsuntăincluseăînăalteăconcep iiăatâtăsimpleă câtă iăcomplexe.ăAlteădomeniiăconceptualeămaiăcomplexeăsuntănumite domenii non fundamentale (non basic). Oă expresieă lingvistic ă evoc ă ună setă deă domeniiă (non)ă fundamentaleă caă baz ă aă semnifica ieiă sale.ă Acesteă domeniiă reprezint ă matriceaă conceptual .ă Astfelă ro u evoc ă domeniulă fundamentală ală spa iuluiă cromatică iară brațul concep iaă arhetipă aă corpuluiă uman.ă Ună termenă caă turnulă (deă ah)ă domeniulă esteă formată deă ună „corpă elaborată deă informa iiă despreă regulileă iă strategiileă joculuiă deă ah‖ă (434).ă Oă entitateă laă careă seă faceă referin ă

305

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice conceptual ă – profilul expresiei – seă manifest ă înă acesteă domenii care nu sunt separate ci suprapuse 135 . Activareaăunuiădomeniuă iăprobabilitateaăactiv riiăsaleă(gradulădeăcentralitate),ăa teptareaăimplicit ăesteăparteă dină„valoareaăsemantic ăconven ional ăaăuneiăexpresii‖.

Diagra a do e iilor de a aliză i e atografi ă În coloana C dină diagramaă ilustrativ ă am inclus indicii care-iă permită spectatoruluiă s ă formezeă ună construal. Întreă eleă iă elementeleă reuniteă înă coloanaă Aă nuă exist ă oă coresponden ă înă linie;ă unuiă elementă dină coloana din stânga nu-i corespunde un element din coloana din dreapta. Indicii apar în domenii de conceptualizareăcareăseăpotăautosimbolizaăcaăro ulăînădomeniulăcromaticăsauăpotăfiăelementeăceăevoc ădomeniiă diferiteădeăconceptualizare.ăAstfelăro ulărochieiăfemeiiăcaracterizeaz ăunătipădeăobiect, de rochie. Ro ulăeste,ă într-oăutilizare,ăoăinstan ădeăcalitateăcareăfaceăperceptibil ă/ăevoc ăoădistinc ieăînădomeniulăcromatică(esteăunătipă deă ro u)ă i,ă într-oă alt ă utilizare,ă esteă oă instan ăaă uneiă calit iăceă faceă oă distinc ieă înă domeniulă obiecteloră din lumeaănatural ă(unătipădeărochie).ăCândăv dăoăcan ăro ieăpeăoămas ănuăpercepăoă culoare ro ie ci o cană ro ie. Domeniul de conceptualizare evocat de suportul indicilor expresivi este relevant pentru analiza cinematografic ă vizual .ă Domeniul de conceptualizare este dependent de structurile de procesare neuronale careăprinăautomatizareă iăschematizareăpermitărecunoa tereaăuneiăconfigura iiăinstan ăcaăfiindăsanc ionat ădeăoă schem ădintr-unădomeniuăconceptualăsemantic.ăCuăalteăcuvinteărecunoa tereaăunuiăobiect perceput este inerent semantic .ăConceptualizareaărezultant ă– recunoa tereaăobiectuluiă– esteăoăconceptulizareăsemantic ăcăpoateăfiă folosit ,ă pentruă scopuriă expresive,ă înă structuriă sauă reununiă simboliceă deă oriceă dimensiuneă iă gradă deă complexitate intern .ă Asociereaă prină evocareă esteă resimi it ă con tientă deă c treă subiectă caă inerentă dotat ă cuă semnifica ie.ăFenomenulădeărecunoa tereăaăunuiăpaternăareăunăcaracterădeăexperien ăsim it ă iăpoateăfiăexplorată con tientăcuăajutorulăangaj riiămecanismelorădeăprocesareăaten ional .ă ÎnăcoloanaăBăamăinclusăopera iileăpragmaticeădefiniteădeăRoger Odin (2000). PentruăOdinăacesteăopera iiă sunt strict de tip pragmatic. Figurativizarea reprezint ă construc iaă unoră configura iiă plasticeă expresive,ă recunoa tereaăunorăfiguri.ă Diegetizarea înseamn ăconstruc iaăuneiălumiăposibileăînăcareăpotăevoluaăpersonaje.ă Narativizarea implic ă construc iaă uneiă secven eă narative.ă Ficționalizarea reprezint ă în elegereaă caracteruluiă fic ională ală discursuluiă cinematografic.ă Punerea în fază împlic ă oă rezonan ă afectiv ă iară discursivizarea reprezint ătransmitereaăunorăvaloriăprinăinterac iuneaăcinematografic ă(vezi o prezentare a teoriei lui Odin în Deaca,ă2013).ăOpera iileăluiăOdinăcorespundădomeniilorăcatalogateăînăcoloanaădinăstânga.ă ÎnăcoloanaăAăamăintrodusădomeniileăconceptualeăînăcareădiverseăconfigura iiăexpresiveăpotăfiăsanc ionateă de scheme rezultate dină abstractizareaă elementeloră comuneă maiă multoră ocuren e,ă evenimenteă deă uz.ă Schemeă comuneă vizualuluiă iă verbaluluiă sanc ioneaz ă expresiiă cinematografice.ă Unit ileă simbolice cuprind structuri expresiveă iă structuriă semantice.ă Structurile expresive reprezint subă regiuniă deă conceptualizareă semantic .ă Uneleăpotăfiăinstan eădeăautosimbolizare.ăConceptualiz rileădeăpeă„ecran‖ăsuntăsanc ionateădeăschemeăînădiverseă domenii semantice. Structurile expresive sunt formate din indici care-i permită spectatoruluiă s ă recunoasc ă paterne în domenii conceptuale. Acesteă paterneă suntă categorizateă caă instan eă ceă con ină imanentă schemeă conceptuale,ăadic ădescrieriămaiăabstracte.ă

135

Despre domeniile (non) fundamentale (Langacker, 2008: 44-47), schemele de imagine (32-35; Evans, 2006: 42-46, 234, 184; Coulso , : și a hetipele o eptuale Langacker, 2008: 34, 355-357; Langacker, 2009: 130,148).Vezi deasemenea o prezentare în Deaca (2013b).

306

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice

A Matrice de domenii conceptuale

1 Prefigurativ (afecte vitale, expresii autosimbolizante) 2 Figu ati o poziția g afi ă – domeniu 2D 3 Diegeti și p ofil i ul a st a t sau figurativ) – domeniu 3D (sistemul descriptiv = obiecte, decor-context, a țiu i, age ți, stă i e tale, si ulă i , p o es de e u oaște e și de categorizare s e e, odele de situație Nivel efectiv 4 “i oli i teg ă i o eptuale, metafora, metonimia) 5 Na ati s he a a ati ă, s he a de event, modele de event) 6 Conceptualizator (organizarea i fo ației a ati e î fu ție de u pu t de efe i ță și de o situație de comunicare) Nivel epistemic 7 Afe ti situații si ulate i t ospe ții

B Operații pragmatice (Odin)

C Construalul ( alități-qualia, o figurări s he ati e, i di i de procesare) Modulatia te po ală alitati ă

Figurativizarea

Indici de event, grafici, de e u oaște e de pate e Cad ul ad ele de ate ție p ofila ea și o st ualul

Diegetizarea

Narativizarea Fi țio aliza ea

Pu e ea î fază

8 Discurs (act de comunicare despre Discursivizarea concepte) Nivel discursiv

Camera (indici de scanare se e țială Co st u ții elipsa, tăietu a de montaj)

Scheme su ati ă Sunetul

e-site

(scanare

Domeniul prefigurativ Înă primulă rândă amă re inut (1) prefigurativul ca domeniu de conceptualizare dinamic bazat pe indicii plasticiă aiă imaginii.ă Oă serieă deă parametriiă aiă dinamiciiă imaginiiă (direc ionalitatea,ă tempoul,ă ritmul)ă potă fiă identifica iă iăapoiăseăpotăabstrage paternele de combinare. De exemplu în domeniul sonor în cazul canalului de expresie lingvistic identificarea unor paterne schematiceă esteă similar ă cuă formareaă fonemeloră dină varia iaă sonor .ă Conceptualizareaă esteă concident ă cuă proceseleă deă percep ieă aă formeloră dinamice. Daniel Stern identific ă calit ile amodale perceptuale cu formele, paterneleă temporale,ă niveleleă deă intensitate,ă mi carea,ă num rulă iă ritmulă (Stern 1998: 53). Percep iileă amodaleă afectiveă suntă derivateă dină stimul riă ceă auă locă înă modalit iăsenzorialeăparticulareă iăpotăfiătranslatateăîntr-oăalt ămodalitateăsenzorial .ăCopiiăpercep o lume de unitateăperceptual ăînăcareăpotăidentificaăcalit iăamodaleăînăoriceămodalitateă iădinăoriceăcomportamentăumană expresiv,ăleăpotăreprezentaăabstractă iăleăpotătranspuneăînăalteămodalit iă(51).ăOălinieăgrafic ,ăoăculoareăsauăună sunet sunt percepute sinestezic ca fiind vesele, triste sau furioase. Afectele categoriale de genul furios, trist sau fericităsuntăexperimentateădirectăînăaspecteleăoamenilorăsauălucruriloră(54).ăIni ială– primele luni – experien eleă 307

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice sunt definite pentru copil în termeniădeăintensit i,ăforme,ăpaterneătemporale,ăafecteăvitale,ăafecteăcategorialeă iă tonuriăhedonisticeă(67).ăCopiiăidentific ăafecteleăvitale (Vitality affects), adic ăaceleăcalit iăaleăexperien elor,ă ale sentimentelor (feeling) care sunt dinamic cinetice (surging, fading away, fleeting, explosive, crescendo, descrescendo, bursting, drawn out) (54). Afecteleă vitaleă suntă oă ‖explozie‖ă deă furieăsauă deă veselie,ă percep iaă uneiăluminiăcareăteă‖inund ‖,ăaccelerareaăuneiăsecven eădeăgânduri,ăunăvalăgreuădeăm suratădeăafectăgeneratădeă muzic ăsauăoăinjec ieădeănarcoticeăcareăpoateăfiăsim ităcaă‖unăvalăcareăinund ‖ă(55).ăFormeăaleăsentimenteloră sauă calit ileă vitaleă suntă asociateă proceseloră vitaleă(aăaveaă foame,ă aă elimina,ă aă adormi,ă sentimentulă veniriiă iă dispari ieiăemo iiloră iăgândurilor)ă(54).ăCalit ileăsuntăatribuiteăinterioruluiăinfantului,ădară iăcomportamentuluiă exterioră ală altora.ă Sternă compar ă afecteleă vitaleă cuă atributeleă mi c riloră dină arteleă desf urateă temporal.ă Expresivitateaăafectelorăvitaleăseăaseaman ămoduluiăînăcareăp pu ileăprinămi c riă(contururiădeăactivareăpeăcareă leă traseaz )ă construiescă indiciiă pentruă inferareaă unoră afecteă vitale.ă P pu ileă nuă auă capacitateaă deă aă exprimaă afecte categoriale cu ajutorul semnalelor faciale iar repertoriul lor de posturi corporale este redus. Dar modul loră deă aă seă mi caă neă permiteă s ă infer mă afecteă vitale;ă oă p pu ă poateă fiă letargic ă cuă membreleă ‖atârnate‖ă iă capulă careă seă ‖b l ng ne‖,ă oă altaă ‖viguroas ‖ă iă oă altaă ‖plin ă deă sine‖.ă Dansulă abstractă iă muzicaă suntă expresivit iăaleăafectelorăvitale. Astfel, putem extrapola aceste fenomene de percep ie aiăstimulilorăvizualiădinăteatru,ădans,ăperforman ă iăfilm.ăSpectatorulădeăcinemaăesteăsensibilănonverbală iănoncon tientălaăafecteleăvitaleă iălaăcalit ileăamodaleă aleăexperien elorăaudiovizualeă(forma,ănivelădeăintensitate,ămi care,ănum r,ăritm).ăAcesteaăformeaz ăsubstan aă abstract ăaădataăgenerat ădeăstimuliăexterni.ăSpectatorulăeste,ădeăasemenea,ăăatentălaăvaria iileădeăintensitate ale stimuliloră i,ă totodat ,ă aplic ă proceseleă deă creeareă aă sentimentuluiă deă continuitateă aleă sineluiă iă aleă altuiaă (proceseleă dinamiceă iă personalizateă deă peă ecran).ă Filmeleă experimentaleă iă abstracteă deseoriă lucreaz ă iă modeleaz ă acestă palieră non-verbal de expresivitate a impulsurilor audiovizuale. Domeniu de studiu cinematografic este corelat cu acest domeniu de conceptualizare.

Domeniul figurativ -(2) Figurativul seă deta eaz ă caă domeniuă deă analiz ă cinematografic ă înă m suraă în care scheme de compozi ieă grafic ă potă fiă identificate.ă Compozi iileă plasticeă iă cadr rileă potă fiă grupateă înă unit iă recurenteă înă film.ă Fiecareă domeniuă identificată poateă fiă canalulă expresivă ceă evoc ă iă permiteă construc iaă unuiă domeniuă conceptual asociat. Astfelă indiciiă deă cadrareă reprezint ă construalulă careă evoc ,ă deă exemplu,ă oă percep ieă particular ădeătipăPOVăaăunuiăpersonaj.ăÎnăacestăsensănuămaiăvorbimădeăunătipădeăcadrareăsauădeăunătipădeăobiectă grafică identificată deă spectatoră ciă deă ună tipă deă percep ie situată înă domeniulă semantică ală instan eloră deă conceptualizare. Alternativ, distinc iaă dintreă ună desenă animată sauă oă fotografieă /ă fotogram ă naturalist ă aă unuiă peisajăreprezint ădistinc iaăcorelat ădintreădou ătipuriădeăfigurativă2ăDăfie,ăînădomeniulădiegetică3D,ădintreădou ă tipuri de peisaj. Qualiaădomeniuluiăfigurativăreprezint ăschematicămodificatoriăaiăobiecteloră3Dăidentificateădeă spectator. Figurativizareaă reprezint ă focalizareaă aten ieiă asupraă calit iloră suportuluiă reprezent riiă nuă asupraă obiectului reprezentat.

Domeniul diegetic Aceea iă indiciă peă ecrană potă fiă categoriza iă înă dou ă domeniiă diferite.ă Domeniulă figurativă poateă fiă considerat un subdomeniu al (3) diegeticului. De exemplu profilarea literei A pe ecran poate fi indice pentru unătipădeăliter ăceă ineădeădomeniulădiegetic;ăesteăunătipădeăobiect:ăoăliter ă iănuăunădesen. Litera Aăareăînăacela iă timpăoăform ăparticular ăceă ineădeădomeniulădistinc iilorăstilisticeăabstracteăAăvsă A.ăFigurareaăplastic ădeăpeă ecran este o mostr ădeăutilizareăaăgrosimiiăsauăcurburiiăunorălinii.ăLaănivelulădiegeticăg simăoăenorm ăvarietateă deăcategoriz riăaleăacelora iăindici ceăactiveaz ălaărândulălorăoăenorm ădiversitateădeăsistemeădescriptive. De exemplu Branigan (2006:67)ăindic ăoăserieăde contexteădeăutilizareăaleăuneiăimagini:ă„un vultur într-un copac‖ă 308

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice ceăpermitădiferiteăcategoriz riăaleăobiectuluiărecunoscutădeăc treăspectator, dar nuăaleăsuportuluiăreprezent rii,ă adic ă fotografia.ă Astfelă rândă peă rândă vulturulă profilată înă copacă esteă ună obiect particular ancorat: „aici este vulturul acela pe care l-amăv zutăeuăînăacelăcopacăîmpreun ăcuănoriiădinăspate‖; o mostr a unui vultur tipic; o mostr ădeătip generală(unăvulturăeăoăvertebrat ăcaăunăomăsauăunăpe te); o emblem (vulturul este simbolul unei na iuni);ă ună memento sauă feti ă (vulturulă caă oă amintireă sauă caă ună element deă supersti ie);ă revelarea unui sentiment (vulturul este alert sau vigilent); ceva destinat a face o impresie (unăvulturăcaăoăform ăvieă(vivid) careă areă calit iă senzorialeă deă genulă textur ,ă aerodinamicitate);ă reificarea unui lucru intangibil (privirea vulturuluiă deă sus,ă ună punctă deă vedereă ideală deciă oă cunoa tereă transcedent ă – o privire de vultur); o fic ionalizare (vulturulăesteăoăcreatur ămitic ăcaă iăgrifonul);ăoănarativizare (unăvulturăcaăoăentitateămalefic ă înscris ăîntr-un script narativ – vulturulă iăgrifonulădinăAlice in Wonderland).ăRemarc măc ădiegetizareaăareălocă peăoăgradualitateăînscris ăîntreădomeniileăconcreteă iăceleăabstracte.ăCuăalteăcuvinteădiegetizareaăcuprinde la un polăprimarăidentificareaăliteral ăaăunuiăpaternăceăevoc ăunătipădeăobiectă(conceptualizarea obiectului vulturul) i oă procesareă secundar ă conceptual ă ceă asociaz ă în elegeriă figurate ale obiectului. Obiectul are, în acest caz, rolulăuneiăunit iăsimboliceăceăpermiteăaccesul,ăînăfunc ieădeăcontext,ălaădomeniiăasociateădeăcuno tin e. Indicii de pe ecran permit identificarea unui obiect în domeniul diegetic 3D. De exemplu o serie de 4 linii sunt, în cazulăuneiăasocieriăgraficeăparticulare,ăformeaz ăautomat un gestalt reificat (obiectalizat 3D) ca un pătrat. În acestă sensă obiectulă ocuren ă 3Dă esteă oă unitateă simbolic ă c ciă rezult ă dintr-oă asociereă format ă întreă oă conceptualizareăexpresiv ă(indicii)ă iăoăconceptualizareădeăsensă(obiectul).ăObiectulăesteăfieăînglobat în unitatea simbolic ă secund ă ceă evoc ă prină asociereă ună con inută semantică dată deă tipă verbal,ă i.e.ă un pătrat fie este categorizatăcaăoăexpresieăinstan ăaăunuiătipădeăobiectădintr-unădomeniuăsemantic.ăPolisemiaăobiectuluiăderiv ă din utilizarea în diverseă contexteă ceă presupună domeniiă deă instan iereă iă rela iiă deă categorizareă diferite.ă Conceptualizarea unui  dintr-un eveniment de uz poateăfiăasociat ,ăcaăsuportăexpresiv eaăîns i, cu unitatea simbolic ăverbal ăceăcuprindeăoăzon ăexpresiv ă– între paranteze rotunde - iăoăconceptualizareăsemantic ăîntreă parantezeăp trate:ă[ [UNăP TRATă]ă/ă(p trat) ].ăÎnăacestăcazăconceptualizareaăp tratuluiă se poate reprezenta ca o categorizare a eventului de uz  sub forma [ [UNăP TRATă]ă/ă(p trat) ]  [ [UNăP TRAT ] / () ]. Unitateaălingvistic ăselecteaz ă iăesteăschematic ăfa ădeăconceptualizareaăocuren de uz aăp tratuluiăvizual.ăSe poateă spuneă c ă conceptualizareaă  esteă inerentă semantic .ă Dară iă c ă esteă oă expresieă pentruă ună con inută semantic secund care o categorizeaz .ăConceptualizareaăvizual ăvaăfiăactivat ăînăalteăcontexteădeăuză(sauăvaăfiă diferită contextualizat )ă iară categorizareaă saă vaă fiă afectat ă /ă ă modificat ă înă acesteă contexte.ă Acestă procesă esteă figuratăînănoulăcontextăcaăparteăaăconceptualiz riiăceăconstituieăîn elegereaădeplinăcontextualizat ăaăexpresiei.ă Unăevenimentădeăuzăareăunăpolăexpresivă(obiectulădiegeticăceăpresupuneăoăasociereămutual ăaăunuiăpolă expresiv – indicii - iăunăpolăsemanticăconceptual)ă iăunăpolădeăconceptualizareăsemantic .ăPentru Langacker polul semantic cuprinde, într-oăaccep ie|| restrâns ,ăcanaleleădeăconceptualizareăsemanticălingvistic ă i,ăîntr-o accep ieălarg ,ă iăcanaleleădeăexpresieăcaăfa eteăaleăconceptualiz riiă(427ă iăLangackeră1987:ă2.2.1.).ăO unitate semantic ăareădoarăunăpolăsemantic,ăunaăfonologic ăareădoarăunăpolăfonologicăiarăoăunitateăsimbolic ăareă iăună polăsemantică iăunulăfonologică iăconsist ăînăleg turaăsimbolic ădintreăceleădou .ăLeg turaăpoateăfiădeăasociereă automat ăsauădeăcategorizare.ă

Domeniul simbolic (4) Dac ărevenimălaăexemplulăvulturuluiăatunciăputemăspune,ădeăexemplu,ăc ă obiectul expresie vulturul, el însu iă oă unitateă simbolic format ă dintr-ună polă expresivă iă ună polă semantic,ă esteă recategorizată deă oă nou ă conceptualizare ca pol expresiv. Astfel vulturul obiect expresie va evoca unăcon inutăsemanticădependentădeăoă categorizare : vulturul obiectăexpresieăesteăunătipădeămostr ,ădeăobiectăparticular,ădeăsentiment,ăemblem ,ădeă simbolăcultural,ădeăsentiment,ădeăentitateămitic oriăfic ional ,ăunăelementădintr-un script narativ. Anumiteă unit iă simboliceă iă expresiiă suntă conven ionale.ă Precumă amă v zută exist ă oă multitudineă deă domeniiăsemanticeăînăcareăacesteaăseămanifest .ăDomeniulădiegeticăofer ăaccesulăc treăoăserieădeăasocieri mai multă sauă maiă pu ină conven ionalizate.ă Recunoa tereaă deă paterneă iă gestalturiă deă obiectă esteă extremă deă 309

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice automatizat ă astfelă c ă asociereaă intern ă descrieriiă loră caă unit iă simboliceă esteă incon tient .ă Asociereaă obiectului diegetic cu o serie de alte domenii conceptuale în care anumite scheme permit categorizarea obiectuluiăcuărolădeăsuportăexpresieăesteăunăprodusăgeneratădeăacestănivelădeăanaliz .ăDesigurăc ăunit ileăceă asociaz ăunăpolădeăconceptualizareăsemantic ă iăunăpolădeăexpresieăsuntămaiămultăsauămaiăpu inăconven ionaleă sau inovante (elaborari ale unor scheme de categorizare). De exemplul vulturul ca simbol al puterii este o reuniuneăsimbolic ăceăd ăna tereăuneiăunit iăcodificateăconven ionale.ăEaăpoateăfiăreprezentat ăca [ [PUTEREA] / (......) ]  [ [VULTURUL | ]/( )]. Astfelă[ă[PUTEREA]ă/ă(......)ă]ăreprezint ăpolulăsemanticăalăunit iiăsimbolice. [ [VULTURUL |

]/(

)ă]ăreprezint ăpolulăexpresivăalăunit iiăsimbolice. Polul expresiv este, la

rândulă s u,ă oă unitateă simbolic ă format ă dintr-ună setă deă indiciă vizuali,ă indica iă aiciă iconică (ă )ă iă oă conceptualizare ceăconstituieăunăgestaltădeăobiectăreprezentatăaiciăcaăunăcon inutăsemanticăetichetatăverbalăsauă vizual [ [VULTURUL | ] / ( ... ) ]. Reuniuneaă celoră dou ă unit iă simboliceă esteă notat ă cuă  .ă Asociereaă loră sauă unitateaă simbolic ă rezultant ă :ă vulturul este un simbol al puterii sau o instanță a puterii permite, în domeniul selectat de evenimentulă deă uz,ă simbolisticaă puterii,ă oă rela ieă deă categorizare.ă Vulturulă esteă ună tipă deă simbolă al puterii. Procesareaăacesteiărela iiădeăcategorizareăesteăimanent ăînăprocesareaădeăuzăaăexpresieiăsuport. Caămostr ădeădesenăexpresiaăgrafic ăaăvulturuluiă– polul expresiv – evoc ădinănouăcon inutulăsemantică primar,ăvulturul,ădar,ădatorit ărela ieiădeăcategorizareăindiciiăpoluluiăexpresivăsuntăpertinen iă – adic ăadu iăînă focalizareaă aten ieiă caă figur ă vsă fondă – înă domeniulă semantică ală figuriloră grafice.ă Esteă deă subliniată c ă recunoa tereaăformeiăobiectuluiă„vulturul‖ănuăpoateăfiăeliminat .ăSubiectulănuăpoate vedea doar semne grafice disparate,ăciăunăîntregăcareăreprezint ăobiectulăvulturul.ăCuăalteăcuvinteănuăpoateăs ănuăvad ăpas reaăciădoarăoă serieădeăliniiădesenateăpeăhârtie.ăRecuno tereaăobiectuluiă ineădeăoăunitateăsimbolic ăprimar ăiarăcategorizareaă sa ineădeăoăunitateăsimbolic ăsecundar .ă Înăanumiteăcontexteădeăuzăindiciiăcareăpermităoărecuno tereăprimar ăsuntăinhiba iăastfelăîncâtănuă se mai potăreuniăsubăformaăgestaltuluiăperceptivăprimar.ăSubiectulănuămaiăvedeăună„vultur‖.ăAnsamblulădeăindiciăevoc doar un alt obiect. Acesta, în acest caz, esteătotăoăunitateăsimbolic ădeătipăprimar.ăÎnăcazulăîncaten riiăcelorădou ă unit iăsimboliceăputemăvorbiădeăunăinventarăvastădeăunit iăsimboliceămaiămultăsauămaiăpu inăconven ionaleăceă utilizeaz ăresurseăsemanticeămultiple.ăUnit ileăsimboliceăsuntămaiăspecificeăsauămaiăschematice.ăAtunciăcândă suntăschematiceăeleătindăaăfiăpriviteăcaăelementeăgramaticaleămaiădegrab ădecâtălexicaleă(Langackeră2007:428).ă PentruăLangackerăresurseleăutilizateăînăaceast ăopera ieădeăcategorizareă iăformareădeănoiăunit iăsimboliceăsunt:ă „informa iileă generaleă iă contextuale,ă abilit ileă cognitiveă fundamentaleă (e.g.,ă memoria,ă aten ia,ă planificarea,ă judecataă estetic ),ă precumă iă capacit ileă „imaginative‖ă caă metafora,ă amestecul,ă construc iileă deă spa iiă semanticeă iăevocareaăentit iloră„fictive‖ă(428). Diferen aă dintreă diegetică iă simbolică seă desf oar ă peă ună continuumă gradual.ă Eaă rezid ă înă diferen aă deă complexitateăaătraseuluiădeăconceptualizareă iăspecificitate.ăUnit ileăsimboliceădiegetice sunt mai specifice iar cele simbolice propriuzis sunt mai abstracte. Parteaă deă lexiconă iă deă gramatic ă formeaz ă ună continuumă deă „reuniuniă deă structuriă simbolice‖ă (438).ă Reuniunileă prezint ă gradeă diferiteă deă complexitateă simbolic i de specificitate (sauă inversă deă schematicitate)ă laă polulă semantică iă celă expresiv.ă Anumiteă unit iă simboliceă suntă formate din reuniuni de structuri simbolice fiecare cu un pol de expresie specific. Schemele constructive care le descriu potăaveaăceleădou ăstructuriăcomponenteăpar ialăsauăintegralăatâtăsemanticăc tă iăexpresivăschematice.ă Schemeleă deă construc ieă suntă schematiceă pentruă expresiileă careă leă instan iaz ă iă peă careă leă categorizeaz .ă Asemeneaă schemeă suntă celeă deă tipă modificatoră iă complement.ă Atâtă unit ileă simbolice specifice sau schematiceăsuntălegateăprinăcoresponden eă iărela iiădeăcategorizareă(441).ă În eleseă caă unit iă conven ionaleă expresiileă deă oriceă dimensiuneă seă calific ă drept instan e lexicale. Anumiteăstructuriăsimboliceăsuntăschematiceămaiădegrab ădecât specificeă iătindăs ăaibeăunăstatutăgramatical.ă Unitateaă simbolic ă vulturulă con ineă ună polă semantică reprezentată alternativ prină etichetareaă lingvistic ă aă semnifica ieiăsale,ăoăconceptualizareăcon tient , non-necesarăverbal iăglobalizant ă iăunăpolăexpresiv format 310

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice din indicii de procesare ai gestaltului. Ea este un pachet format dintr-oărutin ădeăasociereăputernic .ăUnitatea simbolic ăesteăactivat ăcaăparteăaăîn elegeriiăpoluluiăexpresiv.ăRela iaădintreăunitateaăsimbolic ăcaăîntregă iăpolulă expresiei în contextulă/ăevenimentulăparticularădeăuzăreprezint ăoăcategorizare.ăPolulăexpresivăesteăresim ităînă procesareă caă oă instan iereă aă uneiă unit iă categorizanteă (careă cuprindeă polulă expresivă caă parteă aă ei).ă Cuă alteă cuvinteă„oăinstan iereăaăunit iiăesteăimanent înăprocesareaăceăconstituieăexpresia‖ (428-429). Diegetizareaăvaăproduceăunăansambluădeăcontexteă iăcategoriz riăînădiverseădomeniiăceăcodific ăexpresiaă diegetic .ă Diverseleă categoriz riă formeaz ă ună ansambluă deă diverseă coduriă pentruă careă unitateaă simbolic ă diegetic ăpoateăfiăoăinstan ămaiăbineăsauămaiăr uăformat ă(gradulădeăconven ionalitate).ă Unăeventădeăuză iăoă unitateăsimbolic ădiegetic ăsuntăsimultanăcategorizateădeămaiămulteăunit iăsimboliceăcategorizanteăsecundare,ă fiecareăreprezentândăfa eteăaleăstructuriiăsale.ăPrinăînr d cinareă iăconven ionalizareăanumiteăunit iăsimboliceă secundareă apar ină unoră domeniiă semanticeă considerateă coduriă înă acesteă circumstan e.ă Indiciiă vizualiă aiă reprezent riiăcinematograficeă iăfotograficeăpotăfiăinstan eăaleăunuiănumerosărepertoriuădeăcoduriăsemanticeă iă culturale.ă Prină înt rireaă elementeloră comuneă aleă acestoră instan ieriă suntă emergenteă schemeleă deă categorizare. Schemeleădeăcategorizareăauăstatutulădeăunit iăgramaticale Astfelănivelulădeăanaliz ădiegeticăseăocup ,ăînăprim ăinstan ,ădeăocuren eleăunorăunit iăsimboliceăobiectă 3dă i,ăînăsecund ăinstan ,ădeăunăansambluădeăunit iăsimboliceăceăapar inăunorădomeniiăsemanticeăextremădeă variate iăprezint ăgradeădeăabstractizareă(idealizareăsauăschematicitate). În acest felănivelulădiegeticădeăanaliz ă nuă cuprindeă doară „obiecte într-oă lume‖ă ciă unit iă expresiveă categorizateă înă domeniiă deă conceptualizareă semantice.ă Schemeleă iă unit ileă simboliceă conven ionaleă sanc ioneaz ă diverseleă instan eă deă uză adic ă deă în elegereă iăinterpretare.ăModulămetaforicăsauămetonimicădeălectur ăapar inăacestuiănivelăanalitic.ăElăreprezint ă oă categorieă analitic ă cuă multeă fa eteă sauă reprezint ă loculă undeă seă manifest ă codurileă culturaleă (înă sensă larg,ă conven ionale)ăînăinterpretareaăsuportuluiăobiectalăvizualăcinematografic.ăPrecumăvedemăacestănivelădeăanaliz ă nuăiaăînăconsiderareăniciănara iunea,ăniciăcaracterulăfic ionalăsauăfactualăoriăcelăafectivăsauădiscursivăalăunit iiă simboliceă cuă rolă expresivă ciă define teă doară situareaă acestuiaă într-oă rela ie de tip asociere prin evocare sau categorizare.

Domeniul narativ Nivelulă deă analiz (5) narativ esteă ună subdomeniuă ală diegetiz riiă înă m suraă înă careă schemeleă categorizanteăapar inădomeniuluiăeventurilor iănuădomeniuluiăsceneiăsauăsitua iei. Obiecteleădescriseăreprezint ă instan eăaleăunorăsuccesiuniădeăac iuniă iăreprezint ădomeniulă narativ înăcareăspectatorulărecunoa teăschemeădeă ac iune,ăschemeănarative,ăschemeădeăeventăoriămodeleădeăevent.

Domeniul conceptualizatorilor Nivelulădeăanaliz ăal (6) rolurilor conceptuale seăfocalizeaz ăasupraăorganiz riiăinforma ieiănarativeă(fieă construalulăocuren eiăfieăschemeleănarative)ăînăfunc ieădeăunăpunctădeăreferin ă iădeăoăsitua ieădeăcomunicare în careăoăsubiectivitateăjoac ărolulăpunctădeăreferin . Conceptualizatorul reprezint ăunădomeniuăconceptualădiferită deăschemaănarativ ,ădarălegatădeănara iuneăcaăform ădeăsimulareăaăuneiăperspectiveăepistemiceăasupraăniveluluiă efectiv. Conceptualizatorul reprezint ăorganizareaăinforma ieiăefectiveăînăfunc ieădeăunăpunctădeăreferin i o situa ieădeăcomunicare.

Domeniul afectelor Analiza (7) afectelor esteă focalizat ă asupraă construaleloră cinematograficeă careă evoc ă afecte.ă Nivelul analizei afectelor - implic ăunădomeniuămodalădiferitădeăcelăepistemic,ădarăavândăună„aerădeăfamilie‖ăcomunăînă 311

Capitolul 13 - O propunere de structurare a analizei cinematografice m suraăimplic riiăuneiăevalu riăcognitiveăproiectateăasupraăniveluluiăefectivăînăfunc ieădeăoăserieădeăpreocup riă (concerns) pe care le simuleaz ăsauăleătr i teăspectatorul.ăEvaluareaă iăsimulareaăpotăfiăancorateădeăoăinstan ă subiectiv ,ăconceptualizatorul sau companionul evocat.

Domeniul discursului Nivelul (8) discursului seă concentreaz ă asupraă actului de comunicare despre conceptele abstracte vehiculate de artefactul cinematografic. Nivelulă discursivă ancoreaz ă expresiaă cinematic ă înă actualulă interac iuniiă cinematograficeă dintreă dispozitivulă cinemaă iă spectatorulă deă aiciă iă acum.ă Actulă deă comunicareă este despre valorileă iă concepteleă vehiculateă deă artefactulă cinematografic.ă Desigură c ă oă lectur ă înă termeniiă genului cinematografic în care se înscrie filmul are loc la acest nivel. Diversele domenii enumerate vor servi ca indici pentru categorizarea artefactului. Astfel, exist ă filmeă figurativeă vsă abstracte,ă filmeă narativeă sauă estetizanteăsau,ăînăfunc ieădeăidentificareaă3Dădeălaănivelulădiegetic,ăfilmeădeăac iune,ădeăart ă iăeseu,ăistorice,ă SF, realiste. Cu ajutorul nivelului conceptualizatoruluiăfilmulăcomicăsauăfilmulădocumentarăoriădeăfic iuneăpotă fiă identificate.ă Domeniulă afectivă poateă modulaă percep iaă unuiă filmă caă apar inândă melodrameiă sauă comediei.ă Domeniulăafectivăesteăîns ădeăcoroboratăcuăperspectivaăunuiăconceptualizatorăsauăaămai multora fapt ce poate explicaă distan aă comic ăpeă careă oă percepemă într-oă serieă deăsitua iiăcareă potăfiăresim iteă caă serioaseă oriă potă fiă recategorizateăcaăfiindăgeneratoareăaleăreac ieiădeărâs.ăPornindădeălaăacestănivelădeăanaliz ăseăpoateăelaboraăoă tipologieă „radial ‖ă aă genuriloră cinematografice.ă Desigură c ă oă asemeneaă catalogareă vaă elaboraă tipologiaă genuriloră înă func ieă deă centralitateaă marcat ă sauă instituit ă deă spectatoră asupraă filmului.ă Niveleleă deă analiz ă descriseăaiciăpermităidentificareaătr s turilorădefinitoriiăpeăcareăunăgenăsauăaltulăleăaducăînăprimplanulăaten iei.ă Astfel genul cinematografic cuprinde ansamblul domeniiloră deă analiz ă discutate,ă dar,ă înă spe ,ă ună filmă individualăimpuneăunăconstrualăparticularăasupraăîntreguluiăsetă iăfaceăproeminentăun domeniuă iăinhib ăaltele.ă

312

Glosar

Glosar Elementăsauăstimulăceă ineădeădomeniulăauditiv,ădeăcanalulăsenzorialăauditiv.ă Mi careaădeăcamer ă/ăecranăînăinteriorulăunuiăplanăsecven .ăSuntăcatalogateădiversămi c ăîntreă careăputemămen ionaăpanoramareaă(mi careaălateral ăaăcamereiăînăjurulăunuiăaxăvertical),ă tracking -ulă(mi careaăcontinu ăaăcamereiăpeăoălinieăorizontal ăsauăvertical ăînăspa iu)ă iă dolly (oriceăvectorădeămi careădesenatăînăspa iuădiegeticădeăcameraămobil ).ăCadrul mobil poate indica oăsubiectivitateăperceptual . Cadru: Planăcinematograficăanalizatăf r ăluareaăînăconsiderareăaămi c rii,ăciădoarăaăaspectelorădeă compozi ie. Cadru (tipuri de): Înăfunc ieădeăunăpunctădeăreferin ăpersonajăumanăcadreleăsuntăclasificateăpeăaxaăgradual ădeă apropiereăsauădistan ăob inut ăîntreăecrană iăpersonaj.ăAstfel,ăpornindădeălaădistan aămaxim ,ă avem: cadru peisaj – extrem larg, cadru general larg, cadru sau plan american (personajul este vizibil de la genunuchi în sus), mediu (personajul este cadratădeălaătalieă iăbustulăesteăvizibil),ă mediuăapropiată(umeriiăsuntăvizibili),ăapropiată(fa aăesteăvizibil ăcaăportret)ă iădetaliu.ăUnghiulădeă filmare a subiectului reprezentat este un alt parametru de clasificare (de exemplu din plonjeu – de sus în jos – sau din contra-plonjeu – de jos în sus). Cross-cutting : Planuriăalternateădinădou ăsceneădiferite;ăsituateăînădou ălocaluriădiegeticeădiferite.ăMontajăparalel ceăsugereaz ăsimultaneitatea temporal ăaădou ăeventuri sauăfuzionareaăprinăleg turiădeăcauz ă efectăaăcelorădou ăeventuriăîntr-un event înglobant. Deep Focus: Focalizareaăclar ăaăobiectelorăsituateăînăadâncimeaăcâmpuluiăvizualăsituatăperpendicularăpeăaxaă lentilei camerei de filmat. Deep Space : Ordonareaăînăpunereaăînăscen ădiegetic ăaăobiectelorăîn adâncimea câmpului vizual. Adâncimea câmpului: Stimuliiăvizualiădeăclaritateăcareăindic ăceăobiectădinăceăplanădeăadâncimeăesteămaiăclarăsauămaiă neclar, blurat. Focalizarea camerei poate blura fundalul sau prim planul. Diegeza: Concep iaăpeăcareăoăareăspectatorulădespreăoălumeăposibil ,ăvirtual ,ăînăcareăpotăevoluaăpersonajeă iăînăcareăevolueaz ăcameraădeăfilmat/ăecranulăcinematografic. Elipsa: Eludareaăreprezent riiăcuăajutorulăunuiăplanădedicat a unui fragment dintr-un event diegetic. Establishing shot: Planădeăsituareăintroductivăînăcareăeăreprezentat ăoăscen ,ăunălocală iăpersonajeleăcuprinseăînăacelă spa iu.ăÎnăcazulătipicădou ăpersonajeăcareăseăvorăantrenaăîntr-un dialog sunt reprezentate din lateral, fa ăînăfa . Flashback: Prezentareaăînănara iune acum a unei scene care a avut loc în poveste atunci, în trecut. Flashforwardăprezint ăoăscen ăviitoareădinăpoveste. Indici: Stimul, paternăsauăform ăexpresiv ăaăc ruiăsemnifica ieăseămanifest ăcaăindica ieăprocedural ăîntrun domeniu semantic. Match on action : Pentruăaăasiguraăcontinuitateaăpercep ieiăuneiăac iuniădesf urateăîntr-unălocalădiegeticădou ă planuriăsuccesiveăeludeaz ăoăparteădinăcontinuitateaămi c riiă iăschimb ăloculădeăvizionareăală scenei,ădarătotu iăindic ăcontinuareaămi c riiădeclan ate în primul plan. Montajul: Ordonarea în timp sau editarea unei suite de cadre / planuri. Montajulăînăcontinuitate:ăSerieădeăindiciă iădeătacticiădeăeditareăcuăajutorulăc roraăspectatorulăpoateăconcepeău orăunăevent iăoădiegez ăunitare,ăcoerenteă iăcontinue. Montajul în discontinuitate face perceptibili indicii care disrupăunitateaăconceptual ădeădiegez ă iăevent. Of-cadru: Spa iu care nu e reprezentat pe ecran, dar care este conceput a fi în proximitatea locului de vizualizareădinădiegezaăscenic . Over the shoulder : Suit ădeăplanuriăplan/contra-planăstabilit ăîntreădou ăpersonajeăînăcareăesteăvizibilăum rulă interlocutorului. Plan analitic: Suit ădeăplanuriăceădescriuăfragmenteădintr-unăspa iuădiegetic. Spectatorulăconceptualizeaz ă întregul diegetic.

Aural: Cadrareaămobil :

313

Glosar Plan/contra-plan: Planăsecven : POV: Punereăînăscen :ă Regula de 180º:

Scena: Scopic: Secven a: Single: Sound -over : Story vs plot: Voice-off: Voice-over : Zoom:

314

Suit ădeăplanuriăceăprezint ,ăpeăoăax ădeă180º,ăînăinteriorulăunuiăspa iuădiegetic,ăcadreăalternativeă asupraăaădou ăobiecteăaflateăfa ăînăfa . Planăcontinuuăceăreprezint ăoăscen ăceăpoateăfiădescompusăcaăoăsuit ădeăcadre deăaten ieă iănuă con ineăoăt ietur ădeămontajămarcat ăscopic. Long take sau long shot. Planăcinematograficăcareăreprezint ăunăobiectădinăpunctulădeăvedereă/ăperspectivaăoptic ăaăunuiă personaj. Plan eyeline (match). A ezareaăteatral ăaăelementelorădintr-oăscen ăceăformeaz ăoăcompozi ieăînăcadru.ă Întreădou ăpersonajeăaflateăfa ăînăfa ăseăstabile teăoălinieăimaginar ădeă180º.ăCameraădeăfilmat,ă pentruăaăob ineăunăspa iuădiegeticău orădeăîn elesădeăc treăspectatorăesteăsituat ,ăînăsuitaădeăplanuriă over the shoulder numai pe o parte a acestei linii. Conceptualizareaăunuiălocalăînăcareăareălocăunăeventăceăareăoăunitateădeăspa iuă iătimp. Elementăsauăstimulăceă ineădeădomeniulăvizual. Suit ădeăplanuriăceăcoincidăcuăoăscen ăsauămaiămulteăscene. Cadru portret apropiat al unui personaj privit frontal. Sunet careăareăorigineaăînăafaraădiegezeiăimediate:ăscenaăreprezentat . Storyăreprezint ăpovesteaăistorisit ăiarăplotăreprezint ăordonareaănarativ ăînădiscursăaăsuiteiădeă eventuriădinăpoveste.ăStoryăcorespundeăpove tiiăiarăplotăcorespundeănara iunii. Voceănaratorial ăcareăareăorigineaăînădiegez ă iăînăscenaăreprezentat ăaiciă iăacum;ădeăexempluă personajul dinăscen ăcareănuăapareăînăcadru este audibil pe canalul sonor. Voceănaratorial ăcareăareăorigineaăînăafaraădiegezeiăimediate:ăscenaăreprezentat . Cameraăesteăimobil , darăfocalizareaăîntreăplanurileădinăcompozi iaăadâncimiiăcâmpuluiăvizual al sceneiăesteămobil .ă

‘efe i țe

Referin e Aumont J. Bergala A. Marie M. Vernet M. (3e ed.), 2008, L’Esthétique du film, Paris : Armand Colin Austin J.L., 1962, How To Do Things With Words, Cambridge MA : Harvard University Press, ling sem prgm (2005, Cum sa faci lucruri cu vorbe, Bucuresti: Paralela 45) Barsalou,ăLawrence,ă1992a,ă‗Frames,ăconceptsăandăconceptualăfields‘,ăinăA.ăLehrerăandăE.ăKittayă(eds),ă Frames, Fields and Contrasts. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, pp. 21–74. Barsalou, Lawrence, 1992b, Cognitive Psychology: An Overview for Cognitive Scientists . Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Barsalou, Lawrence, 1999, Perceptual symbol systems, Behavioral and Brain Sciences, 22, 577–609 Barsalou,ăLawrence,ă2003,ă‗Situatedăsimulationăinătheăhumanăconceptualăsystem‘,ăLanguage and Cognitive Processes, 5/6, 513–62 Barsalou Lawrence & Katja Wiemer-Hastings, 2005, Situating Abstract Concepts, in Pecher Diane & Rolf A. Zwaan (eds.), Grounding Cognition. The Role of Perception and Action in Memory, Language, and Thinking, Cambridge University Press, pp.129-163 Barsalou Lawrence, 2008, 14 aprilie, Brain's Modality-Specific Systems, https://www.youtube.com/watch?v=jdzI9FN0jww Bellour Raymond, 2009, Le Corps du cinema. Hypnoses – emotions – animalites, Paris: P.O.L., coll. Trafic Biederman Irving, 1987, Recognition by Components : A theory of human image understanding, Psychological Review 94, no.2, 115-147 Bordwell David, 1985 a, Narration in the Fiction Film, Winsconsin: University of Winsconsin Press Bordwell David & Thompson Kristin, 1986 (second edition) 1979, Film Art: An Introduction, Massachussets: Addison-Wesley Bordwell David, 2007, Poetics of Cinema , Routledge Bordwell David & Thompson Kristin, 2008 (eigth edition) 1979, Film Art: An Introduction, New York: McGraw Hill Bordwell David, 2014, http://www.davidbordwell.net/blog/ ; http://www.davidbordwell.net/blog/2007/04/30/funny-framings/ ; http://www.davidbordwell.net/blog/2014/03/26/the-grand-budapest-hotel-wes-anderson-takes-the43-challenge/ ; http://www.davidbordwell.net/blog/2014/07/20/moonrise-kingdom-wes-inwonderland/ Borghi Anna M. & Ferdinand Binkofski, 2014, Words as Social Tools: An Embodied View on Abstract Concepts, Springer Briefs in Psychology, Cognition Branigan Edward, 1992, Narrative Comprehension and Film, London: Routledge Branigan Edward, 2006, Projecting a Camera , London: Routledge Brunick Kaitlin L., James E. Cutting & Jordan E. DeLong, 2013, Low-level Features of Film: What They are and Why We would be Lost Without Them, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge, pp.133-148 Buckland Warren, 2000, The Cognitive Semiotics of Film, Cambridge: Cambridge University Press Carroll Noël, 1996, Theorizing the Moving Image, Cambridge University Press Carroll Noel, 2008, The Philosophy of Motion Pictures, Blackwell Publishing Carroll Noel & William P. Seeley, 2013, Cognitivism, Psychology, and Neuroscience: Movies as attentional engines, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies, London and New York: Routledge, pp.53-75 315

‘efe i țe Carroll Noel & William Seeley, 2014, Cognitive Theory and the Individual Film. The Case of Rear Window, in Nannicelli Ted & Paul Taberham (eds.), 2014, Cognitive Media Theory, Routledge, pp.235-252 CasettiăFrancesco,ă2007,ă‖Theory,ăPost-Theory, Neo-Theories: Changes in Discourses,ăChangesăinăObjects‖,ăină Cinémas : revue d'études cinématographiques / Cinémas: Journal of Film Studies , vol. 17, n° 2-3, 2007, p. 33-45 Cavell Stanley, 1979, The World Viewed: Reflections on the Ontology of Film (Enlarged Edition), Cambridge: Harvard UP CavellăStanley,ă2005,ă―TheăFactăofăTelevision.‖ăăCavell on Film. Ed. William Rothman, Albany: State University of New York Press, 59-85 Chalmers David, 2011, Consciousness - Through the Wormhole, https://www.youtube.com/watch?v=lStKa7T_aMc Chalmers David, 2014, Consciousness and the collapse of the wave function – YouTube, conference 2 May 2014, Gottingen, https://www.youtube.com/watch?v=DIBT6E2GtjA&index=6&list=PLJi9vfbjex9ZVDcb-Qozjxqk25TkPnIA Château Dominique, 1987, Le cinéma comme langage, Bruxelles : AISS – Publication de la Sorbonne Chatterjee, A., Maher, L. M., & Heilman, K. M., 1995, Spatial characteristics of thematic role representation . Neuropsychologia , 33 , 643–648 Churchland, P. M., 1988 (first publ. 1984), Matter and Consciousness, Cambridge, Mass.: MIT Press Clayton Alex & Andrew Klevan (eds.), 2011, The Language and Style of Film Criticism, London- N.Y.,: Routledge Colin Michel, 1985, Langue, film, discours. Prolegomenes a une semiologie generative du film, Paris: Klincksieck Colin Michel, 1992, Cinéma; télévision; cognition, Pressses Universitaires de Nancy Coulson Seana, 2000, Semantic Leaps: Frame-Shifting and Conceptual Blending in Meaning Construction , Cambridge and New York: Cambridge University Press Coulson Seana & Oakley Todd, 2000b, Blending basics, in Cognitive linguistics 11-3/4 pp.175-196 Csikszentmihalyi Mihaly, 1997 [1996], Creativity: Flow and the Psychology of Discovery and Invention, Harper Perennial Csikszentmihalyi Mihaly, 2008 [1990], Flow: the psychology of optimal experience, Harper Perennial Cubitt Sean, 2004, The Cinema Effect, Cambridge, Massachussets, MIT Culioli Antoine, 1990, Pour une linguistique de l’enonciation. Vol. 1, Operations et representations. Paris: Ophrys Culioli Antoine, 1995, Cognition and Representation in Linguistic Theory, Current Issues in Linguistic Theory, vol.112, Amsterdam: John Benjamin Currie Gregory, Art and the Anthropologists, in Shimamura Arthurs P. & Stephen E. Palmer (eds.), 2012, Aesthetic Science: Connecting Minds, Brains, and Experience , Oxford UP, pp.107-128 Cutting James E. & Catalina Iricinschi, 2014, Re-Presentations of Space in Hollywood Movies: An EventIndexing Analysis, Cognitive Science (2014) 1–23, ISSN: 0364-0213 print / 1551-6709 online, DOI: 10.1111/cogs.12151 Damasio Antonio, 2010, Self comes to Mind. Constructing the Conscious Mind, Pantheon Books Dayan Daniel, 1983, Western graffiti. Jeux de langage et programmation du spectateur dans la chevauchée fantastique de John Ford , Paris : Clancier-Geunaud Deaca Mircea, 2009, Le Carnaval et le Film de Fellini, Bucuresti: Editura Libra Deaca Mircea, 2013 a, Postfilmic Cinema. Notes and Readings about Contemporary Film (Cinematograful postfilmic. Note i lecturi despre filmul contemporan), Timisoara: Editura Brumar Deaca Mircea, 2013 b, Anatomia cognitivă a filmului. Introducere în abordarea semio-cognitivă a discursului audiovizual,ăBucuresti:ăEdituraăUniversit iiădinăBucure ti Deleuze Gilles & Félix Guattari, 1994, What is Philosophy? Trans. Hugh Tomlinson and Graham Burchell. New York: Columbia UP 316

‘efe i țe Dubois Philippe, 2004, La question du figural, in Pierre Taminiaux & Claude Murcia (eds.), Cinema, Art(s) plastique(s), LHarmattan, coll. Champs visuels, Paris Elsaesser Thomas & Buckland Warren, 2002, Studying Contemporary American Film. A Guide to Movie Analysis, Oxford University Press Elsaesser Thomas & Malte Hagener, 2009, Film Theory. An Introduction through the Senses , Routledge Evans Vyvyan & Melanie Green, 2006, Cognitive Linguistics. An Introduction, Edinburgh University Press Fauconnier Gilles & Mark Turner, 2002, The Way we Think: Conceptual Blending and the Mind’s Hidden Complexities, New York: Basic Boosks, cog Fauconnier Gilles, 2007, Mental Spaces, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics, Oxford University Press, pp.351-377, sem cog FerenzăVolker,ă2009,ă‖Mementosăofăcontemporaryăamericanăcinema.ăIdentifyingăandărespondingătoătheă unreliableănarratorăinătheămovieătheater‖,ăinăBuckland Warren, 2009, Film Theory and Contemporary Hollywood Movies, Routledge – Francis & Taylor, pp.257-286 FillmoreăCharlesăC.,ă1975,ă‗Anăalternativeătoăchecklistătheoriesăofămeaning‘ăinăC.ăCogen,ăH.ăThompson,ăG.ă Thurgood and K. Whistler, eds, Proceedings of the Berkeley Linguistic Society, Berkeley: Berkeley Linguistics Society, 123–31 FillmoreăCharlesăC.,ă1985,ă‗Framesăandătheăsemanticsăofăunderstanding‘,ăQuaderni di Semantica VI, 222–54 FillmoreăCharlesăC.ăandăBerylăT.ăAtkins,ă1992,ă‗Towardăaăframe-based lexicon: the semantics of RISK and its neighbors‘ăinăAdrienneăLehrerăandăEvaăKittay,ăeds, Frames, Fields, and Contrasts, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Assoc., 75–102 Fish Stanley, 1980 Is There a Text in This Class? Cambridge: Massachussets: Harvard University Press Fodor Jerry, 1983, The Modularity of Mind, Cambridge, Mass.: MIT Press Forceville J. Charles & Eduardo Urios-Aparisi, 2009, Multimodal Metaphor , Berlin, N.Y. : Mouton de Gruyter Frijda Nico H. & Batja Mesquita, 2000, Beliefs through emotions, in Frijda Nico H. & Antony S.R. Manstead & Sacha Bem (eds.), 2000, Emotions and Beliefs. How Feelings Influence Thoughts, Cambridge University Press, pp. 45-77 Gallant Jack, v Stansbury Dustin, http://www.gallantlab.org/publications.html Gallant Jack, 2013, et al. Tolga Çukur, Shinji Nishimoto, Alexander G Huth, Attention during natural vision warps semantic representation across the human brain, Nature neuroscience, 16, 763–770 (2013) doi:10.1038/nn.3381 , http://www.nature.com/doifinder/10.1038/nn.3381 Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics, Oxford University Press Givon Talmy, 2005, Context as Other Minds. The Pragmatics of Sociality, Cognition and Communication , John Benjamins Publishing Goldman, A., 2006, High-level simulational mindreading. In Simulating minds: The philosophy, psychology, and neuroscience of mindreading (pp. 147–191), Oxford, England, and New York, NY: Oxford University Press Grady Joseph E., 2007, Metaphor, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press, pp.188-213 Grodal Torben, 1997, Moving Pictures: A New Theory of Film Genres, Feelings, and Cognition , Oxford: Oxford University Press Grundmann Roy, 2010, Between Adorno and Lyotard. MichaelăHaneke‘săAestheticăofăFragmentation, in A Companion to Michael Haneke , Wiley-Blackwell, pp. 371-419 Hilpert Martin, 2015 (26 februarie), A course in Cognitive Linguistics : Metaphor , Universite de Neuchatel, https://www.youtube.com/watch?v=R0BYLpwSM6E&index=2&list=PLKgdsSsfwfaeun9_0LVETPT-ZGpKptlj Hochberg Julian (Mary A.Peterson, Barbara Gillam, H.A. Sedgwick, eds.), 2007, In the Mind’s Eye. Șulian Hochberg on the Perception of Pictures, Films, and the World , Oxford University Press 317

‘efe i țe Humphreys G.W. and Bruce V., 1989, Visual Cognition: Computational, Experiemental and Neuropsychological Perspectives, Hove: Lawrence Erlbaum associates Jaynes Julian, 2000 [1976, 1990], The Origin of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind , N.Y.: First Mariner Books Koch Cristof, 2014, The Integrated Information Theory of Consciousness – YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=LGd8p-GSLgY Koller Veronika, 2009, Brand images: multimodal metaphor in corporate branding images, in Forceville J. Charles & Eduardo Urios-Aparisi, 2009, Multimodal Metaphor , Berlin, N.Y. : Mouton de Gruyter, pp. 45-71 Kuntzel Thierry, 1978, "The Film Work", Enclitic, 2 . 1 , 1978 : 38--6 1 [orig. francez 1972] Kuntzel Thierry, 1980, "The Film Work, 2", Camera Obscura , 1980: 7--68 [orig. francez 1975] Land, M. F., & McLeod , P., 2000, From eye movements to actions: How batsmen hit the ball. Nature Neuroscience , 3 (12), 1340–1345 Land, M. F., & Hayhoe, M., 2001, In what ways do eye movements contribute to everyday activities? Vision Research, 41, 3559–3565 . Land, M. F. et al, Benjamin W. Tatler, Mary M.Hayhoe, Dana H. Ballard, 2011, Eye guidance in natural vision: Reinterpreting salience, Journal of Vision (2011) 11(5):5, 1–23 Lakoff George and Mark Johnson, 1980, Metaphors We Live By, Chicago: Chicago University Press Lakoff George, 1987, Women, Fire, and Dangerous Things: What Categories Reveal about the Mind , Chicago: Chicago University Press Lakoff George & Mark Turner, 1989, More than Cool Reason: A Field Guide to Poetic Metaphor , Chicago: Chicago University Press Langacker Ronald W., 1987, Foundations of Cognitive Grammar , Volume 1, Theoretical Prerequisites, Stanford, California: Stanford University Press Langacker Ronald W., 1990, Concept; Image; Symbol: The Cognitive Basis of Grammar, Stanford, (Berlin: Mouton de Gruyter, 1991) Langacker Ronald W., 1991, Foundations of Cognitive Grammar , Volume 2, Descriptive Application, Stanford, California: Stanford University Press Langacker Ronald W., 2001, Discourse in Cognitive Grammar, Cognitive Linguistics 12-2 (2001), 143—188 Langacker Ronald W., 2007, Cognitive Grammar, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press, pp. 421-462 Langacker Ronald W., 2008, Cognitive Grammar. A Basic Introduction, Oxford University Press Langacker Ronald W., 2009, Investigations in Cognitive Grammar , Berlin / New York: Mouton de Gruyter Langacker Ronald W., 2013, Essentials of Cognitive Grammar , Oxford UP Levin T. Daniel, Alicia M. Hymel & Lewis Baker, 2013, Belief, Desire, Action and Other Stuff : Theory of Mind in Movies, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies, London and New York: Routledge, pp. 244-266 Lewandowska-Tomaszczik Barbara, 2007, Polysemy, Prototypes, and Radial Categories, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press Magliano, J. P, Miller, J. & Zwaan, R.A., 2001, Indexing space and time in film understanding. Applied Cognitive Psychology, 15, 533–545 Marr David, 2010, Vision: A Computational Investigation into the Human Representation and Processing of Visual Information, (1982), San Francisco: W.H. Freeman Mehta Mayank, 2014, Neurophysics of Space, Time and Learning, You Tube, https://www.youtube.com/watch?v=JUPORxRBfYU Metz Christian, 1971, Langage et cinéma , Paris : Larousse Metz Christian, 1977, Le Signifiant imaginaire, Paris : UGE, coll 10/18, nar (trad. 1983, Mac Millan) Metz Christian, 1991, L’Enonciation impersonnelle ou le site du film, Paris : Méridiens Klincksieck 318

‘efe i țe Miclea Mircea, 2003, Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Bucuresti : Polirom Minsky Marvin., 1988 (1985), The Society of Mind, New York: Simon and Schuster Mobbs, D. , Wieskopf, N. , Lau, H. C. , Featherstone, E. , Dolan, R. J. , & Frith, C., 2006, The Kuleshov effect: The infl uence of contextual framing on emotional attributions, Social, Cognitive, and Affective Neuroscience, 1, 95–106 Nelmes Jill (ed.), 2012, Film Studies, (Fifth edition) London & N.Y.: Routledge Noe Alva & Thomson Evan (eds.), 2002, Vision and Mind. Selected Readings in the Philosophy of Perception, Cambridge, Massachusetts: MIT Press Oatley Keith, 2000, The sentiments and beliefs of distributed cognition, in Frijda Nico H. & Antony S.R. Manstead & Sacha Bem (eds.), 2000, Emotions and Beliefs. How Feelings Influence Thoughts , Cambridge University Press, pp. 78-107 Oatley Keith, 2013, How Cues on the Screen Prompt Emotions in the Mind, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge, pp.269-284 Oakley Todd, 2007, Image schemas, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press, pp.214-235 Odin Roger, 1991, Cinéma et production du sens, Paris : Armand Colin Odin Roger, 2000, De la fiction, De Boeck Universite Palmer, S. E., Gardner, J. S., & Wickens, T. D., 2008, Aesthetic issues in spatial composition: Effects of position and direction on framing single objects . Spatial Vision , 21 , 421–449 Palmer Stephen E., Karen B. Schloss & Jonathan Sammartino, 2012, Hidden Knowledge in Aesthetic Judgments. Preferences for color and spatial composition, in Shimamura Arthur P. & Stephen E. Palmer (eds.), 2012, Aesthetic Science: Connecting Minds, Brains, and Experience , Oxford UP, pp.189-220 Panksepp , J., 1998, Affective neuroscience, Oxford : Oxford University Press Pecher Diane & Rolf A. Zwaan (eds.), 2005, Grounding Cognition. The Role of Perception and Action in Memory, Language, and Thinking, Cambridge University Press PlantingaăCarl,ă2009ăa,‖Trauma,ăPleasureăandăEmotionăinătheăViewingăofăTitanic.ăAăCognitiveăApproach‖,ăină Buckland Warren (ed.), 2009, Film Theory and Contemporary Hollywood Movies, Routledge – Francis & Taylor, pp. 237- , cog nu Plantinga Carl, 2009 b, Moving Viewers:American Film and the Spectator’s Experience, University of California Press, Berkeley, cog Plantinga Carl, 2013, The Affective Power of Movies, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge, pp.94111 Plantinga Carl, 2014, Mood and Ethics in Narrative Film, in Nannicelli Ted & Paul Taberham (eds.), 2014, Cognitive Media Theory, Routledge, pp. 141-157 Prinz Jesse J., 2002, Furnishing the Mind, Concepts and Their Perceptual Basis, Cambridge, Massachusetts: MIT Press Ramachandran Vilayanur, (ed. Narinder Kapur, with Alvaro Pascual-Leone, Vilayanur Ramachandran, Jonathan Cole, Sergio Della Sala,Tom Manly, Andrew Mayes), 2011, The Paradoxical Brain, Cambridge UP Ramachandran Vilayanur S. & Elisabeth Seckel, 2012, Neurology of Visual Aesthetics. Indian nymphs, modern art, and sexy beaks, in Shimamura Arthur P. & Stephen E. Palmer (eds.), 2012, Aesthetic Science: Connecting Minds, Brains, and Experience , Oxford UP, pp. 375-389 Riffaterre, Michael, 1979, "Modèles de la phrase littéraire", La Production du texte, Seuil Riffaterre, Michael, 1982, Sémiotique de la poésie, Seuil Roediger, H. L. III, & McDermott, K. B., 1995, Creating false memories: Remembering words not presented in lists, Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory, and Cognition , 21, 803–814 319

‘efe i țe Rohdin Mats, 2009, « Multimodalămetaphorăinăclassicalăfilmătheoryăfromătheă1920sătoătheă1950s‖ăinăForcevilleă Charles J. & Urios-Aparisi Eduardo (eds.), 2009, Multimodal metaphor , Berlin/New York:Mouton de Gruyter, p.403 RoschăEleanor,ă1973,ă‖NaturalăCategories‖,ăinăCognitive Psychology, 7, RoschăEleanor,ă1976,ă‖BasicăObjectsăinăNaturalăCategories‖,ăinăGognitive Psychology, 3 Rosenthal M. David, 2006, Consciousness and Mind, Oxford UP: Clarendon Press Rowe Christopher, february 2014, Michael Haneke: The Intermedial Void , (Ph.D. Thesis), Department of ScreenăStudies,ăSchoolăofăCultureăandăCommunication,ăUniversityăofăMelbourneă(nepublicat ) Rudzka-Ostyn Brygida, 1988, ed., Topics in Cognitive Linguistics, John Benjamins: Amsterdam Rumelhart, D.E., Smolensky, McClelland J.L. & Hinton G.E., 1986, Schemata and Sequential Thought Processes in PDP Models in McClelland J.L. & Rumelhart D.E. & PDP Research Group, 1986, Parallel Distributed Processing : Explorations in the Microstructure of Cognition , vol. I & II, Cambridge MA. MIT Press Ryan Marie-Laure, 2006, Avatars of Story, Electronic Mediations, Volume 17, University of Minnesota Press Schilperoord Joost & Alfons Maes, 2009, Visual metaphoric conceptualization in editorial cartoons, in Forceville J. Charles & Eduardo Urios-Aparisi, 2009, Multimodal Metaphor , Berlin, N.Y. : Mouton de Gruyter, pp. 213-240 Schwann, S. & Ildirar, S., 2010, Watching film for the first time: How adult viewers interpret perceptual discontinuities in film, Psychological Science, 21 (7), 970–976 Searle, John, 1969, Speech Acts, Cambridge: Cambridge University Pres Searle John R., 1983 Intentionality. An Essay in the Philosophy of Mind, Cambridge University Pres Shank Roger C. & Abelson Robert P., 1977, Scripts, Plans, Goals and Understanding. An Inquiry into Human Knowledge Structures, Lawrence Erlbaum Associates, Publ. : Hillsdale, New Jersey Shimamura Arthur P. & Stephen E. Palmer (eds.), 2012, Aesthetic Science: Connecting Minds, Brains, and Experience, Oxford UP Shimamura Arthur P., 2013 a, Experiencing Art: In the Brain of the Beholder , Oxford UP Shimamura Arthur P. (ed.), 2013 b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge Smith Murray, 1995, Engaging Characters: Fiction, Emotion, and the Cinema , Oxford: Oxford University Press Smith Murray, 2012, Triangulating Aesthetic Experience, Shimamura Arthur P. & Stephen E. Palmer (eds.), 2012, Aesthetic Science: Connecting Minds, Brains, and Experience , Oxford UP, pp.80-106 SmithăTimăJ.,ă2013,ă―WatchingăYouăWatchăMovies:ăUsingăEyeăTrackingătoăInformăCognitiveăFilmăTheory,‖ăină Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , ed. Arthur P. Shimamura (New York: Oxford University Press, 2013), 165–191 Speer, N. K., Reynolds, J. R., Swallow, K. M. & Zacks, J. M., 2009, Reading stories activates neural representations of visual and motor experiences, Psychological Science, 20 (8), 989–99 Sperber Dan & Wilson Deirdre, 1986, Relevance: Communication and Cognition , Oxford: Basil Blackwell Sperber Dan & Deirdre Wilson, 2012, Meaning and Relevance, Cambridge University Press Stansbury Dustin et al., 2013, Thomas Neselaris, Jucka L.Gallant,2013, Natural Scene Statistics Account for the Representation of Scene Categories in Human Visual Cortex, Neuron 79, 1025–1034, September 4, 2013, Elsevier Inc, : [email protected] , http://www.gallantlab.org/_downloads/2013.Stansbury.etal.pdf , http://dx.doi.org/10.1016/j.neuron.2013.06.034 (v Gallant Jack) https://www.youtube.com/watch?v=PBUuHaK3ImI Stern Daniel N., 1998 (1985), The Interpersonal World of the Infant. A View from Psychoanalysis and Developmental Psychology, London: Karnak Books Stewart Garrett, 2007, Framed Time: Toward a Postfilmic Cinema . Chicago, IL, and London: University of Chicago Press 320

‘efe i țe Suckfull Monika, 2013, Emotion Regulation by Switching Between Modes of Reception, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge, pp. 314-336 SweetserăEve,ă2000,ă―Blendedăspacesăandăperformativity‖,ăCognitive linguistics 11, 305-333 Sweetser Eve, 2008, Viewpoint and perspective in language and gesture, accessed 26 March 2008, 9 Crawford Hall (Inamori Center), https://www.youtube.com/watch?v=-EGxoAIQ0mM Talmy Leonard, 2000a. Toward a Cognitive Semantics, vol. 1: Concept Structuring Systems. Cambridge, Mass.: MIT Press, and London: Bradford. Talmy Leonard, 2000b. Toward a Cognitive Semantics, vol. 2: Typology and Process in Concept Structuring. Cambridge, Mass.: MIT Press Tan Ed S., 2013, The Empathic Animal Meets the Inquisitive Animal in the Cinema: Notes on a Psychocinematics of Mind Reading, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies, London and New York: Routledge, pp.337-367 Tan Ed S., 2014, Engaged and Detached Film Viewing. Exploring Film Viewers Emotional Action Readiness, in Nannicelli Ted & Paul Taberham (eds.), 2014, Cognitive Media Theory, Routledge, p.106-123 Thomson-Jones Katherine J., 2013, Sensing Motion in Movies, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies , London and New York: Routledge, pp.115-132 Tononi Giulio, Integrated Information Theory, http://integratedinformationtheory.org/ Tononi Giulio, 2012, Integrated information theory of consciousness: an updated account, Archives Italiennes de Biologie, 150: 290-326, 2012, http://www.architalbiol.org/aib/article/view/15056/23165867 Tononi Giulio & Christof Koch, 2014, Consciousness: Here, There but Not Everywhere, http://arxiv.org/abs/1405.7089 ; Tononi Giulio, 2014, Phenomenology to the Mechanisms of Consciousness: Integrated Information Theory 3.0, http://journals.plos.org/ploscompbiol/article?id=10.1371/journal.pcbi.1003588 Tononi Giulio, 2014, Christof Koch and Giulio Tononi on Consciousness at the FQXi conference 2014 in Vieques – YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=1cO4R_H4Kww&list=PLsqv2rvyoRiRFbXH_EBCadAmcDI V7cKax Tuggy David, 2007, Schematicity, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press, pp.82-116 Turner Mark, 2007, Conceptual Integration, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics, Oxford University Press, pp.377-393 Ungerer Friedrich and Hans-Jorg Schmid, 2006, An Introduction to Cognitive Linguistics , 2nd ed., London: Pearson Longman Urios-Aparisi Eduardo, 2009, Interaction of multimodal metaphor and metonymy in TV commercials: four case studies, in Forceville J. Charles & Eduardo Urios-Aparisi, 2009, Multimodal Metaphor , Berlin, N.Y.: Mouton de Gruyter, pp. 95-117 Van Hoek Karen, 2007, Pronominal anaphora, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics, Oxford University Press, pp.890-915 Verhagen Arie, 2007, Construal and Perspectivization, in Geeraerts Dirk & Hubert Cuyckens (eds.), 2007, The Oxford Handbook of Cognitive Linguistics , Oxford University Press, pp.48-81 Weiskrantz Lawrence (ed.), 1988, Thought Without Language, Oxford : Clarendon Press, Fondation Fyssen Ward Paul, 2012, The Documentary Form, in Nelmes Jill (ed.), 2012, Film Studies, (Fifth edition) London & N.Y.: Routledge, pp.210-228 Whitney David, 2015, Balancing Visual Prediction and Visual Stability, Mind, Technology and Society talk series. Cognitive and Information Sciences, University of California, Merced, April 28th, 2015, https://www.youtube.com/watch?v=DsPwMsdyXi8 321

‘efe i țe Yus Francisco, 2009,Visual Metaphor versus Verbal Metaphor: A Unified Account, Forceville J. Charles & Eduardo Urios-Aparisi, 2009, Multimodal Metaphor , Berlin, N.Y. : Mouton de Gruyter Zacks Jeffrey M., Todd S. Braver, Margaret A. Sheridan, David I. Donaldson, Abraham Z. Snyder, John M. Ollinger, Randy L. Buckner and Marcus E. Raichle, 2001, Human brain activity time-locked to perceptual event boundaries, 2001 Nature Publishing Group http://neurosci.nature.com, nature neuroscience •ăvolumeă4ănoă6ă•ăjuneă2001,ă Zacks Jeffrey M., 2004, Using movement and intentions to understand simple events, Cognitive Science 28 (2004) 979–1008, Zacks Jeffrey M., Nicole K. Speer, Khena M. Swallow, Todd S. Braver, and Jeremy R. Reynolds, 2007, Event Perception: A Mind–Brain Perspective, Psychological Bulletin, 2007, Vol. 133, No. 2, 273–293 Zacks Jeffrey M. & Khena M. Swallow, 2007 b, Event segmentation, Current Directions in Psychological Science, 16:80, http://cdp.sagepub.com/content/16/2/80 , vol.16, no.2 Zacks, J. M., Speer, N. K., & Reynolds J. R., 2009, Segmentation in reading and film comprehension, Journal of Experimental Psychology: General, 138, 307–332 Zacks JeffreyăM.,ăNicoleăK.ăSpeer,ăKhenaăM.ăSwallowăandăCoreyăJ.ăMaley,ă2010,ăTheăbrain‘săcutting-room floor: segmentation of narrative cinema, Frontiers in Human Neuroscience , October 2010 | Volume 4 | Article 168, 1-15, Zacks J. M. & Joseph P. Magliano, 2011, The Impact of Continuity Editing in Narrative Film on Event Segmentation, Cognitive Science, 35 (2011) 1489–1517, Zacks Jeffrey M., 2013, Constructing Event Representations during Film Comprehension, in Shimamura Arthur P. (ed.), 2013b, Psychocinematics: Exploring Cognition at the Movies, London and New York: Routledge, pp. 227-243 Zwaan Rolf A., 1998, Gabriel A. Radvansky, Situation Models in Language Comprehension and Memory, Psychological Bulletin , Vol. 123, No. 2, 162-185 Zwaan Rolf A., 2002, Robert A. Stanfield, Richard H. Yaxley, Language Comprehenders Mentally Represent the Shapes of Objects, Psychological Science, vol.13, no.2, march Zwaan Rolf A., 2005, Kaschak MP, Madden CJ, Therriault DJ, Yaxley RH, Aveyard M, Blanchard AA, Perception of motion affects language processing, Cognition. 2005 Jan; 94(3):B79-89. Zwaan Rolf A. & Carol J. Madden, 2005b, Embodied Sentence Comprehension, in Pecher Diane & Rolf A. Zwaan (eds.), 2005, Grounding Cognition. The Role of Perception and Action in Memory, Language, and Thinking, Cambridge University Press, pp. 234-243 Zwaan Rolf A. & Martin H. Fischer, 2008, Embodied language: A review of the role of the motor system in language comprehension, The Quarterly Journal of Experimental Psychology, 61:6, 825-850 Zwaan Rolf A., 2014, Embodiment and Language Comprehension: Reframing the Discussion, Trends in Cognitive Science, Vol. 18, No. 5, 229-234, Zwaan Rolf A., 2015, Situation models, mental simulations, and abstract concepts in discourse comprehension, The Author / Springerlink.com, DOI 10.3758/s13423-015-0864-x , Psychon Bull Rev, accsd.19 june 2015

322

Indice

Indice Abilitateaăcognitiv ăminimal , 305 Actul de vorbire, 282 Afectele vitale: - la Daniel Stern, 308 Afectul, 78, 265; - companionul evocat la Daniel Stern, 270; - emo iaăempatic ălaăEdăTan, 268; empatiaădeărezonan ălaăEdăTan, 268; - empatia la Ed Tan, 268; - imagina iaăempatic ălaăEdă Tan, 269; - lecturaămin iiălaăEdăTan, 269; simpatia la Ed Tan, 268 Altul ca sine, 299 Amorsarea, 184 Ancorarea, 34, 216, 255; - actual , 221, 240; - virtual , 221, 222, 240 Ancorareaăvirtual , 221 Anomalous suspense, 137 Apozi ia, 108 Aranjamentul de vizionare, 217 Arhetip conceptual: - ciclul de control, 219 Arhetipul conceptual, 305 Aria de cartografiere, 205 Articolul, 216 Asociereaăcognitiv , 28 Aten iaăînăflm, 74 Automatizarea, 28 Autorul biografic, 238 Auto-simbolizarea, 181 Cadrareaăcomic , 139 Cadrareaăvariabil : - la Carroll, 77 Cadrareaăvariabil ălaăCarroll, 74 Cadre de acte de vorbire, 39, 73 Cadruădeăexperien ă(frame), 21 Cadrulădeăaten ie, 42, 100, 235 Cadrul de event, 42; - la Talmy, 75 Cadrul semantic, 24, 30, 39, 143, 182; - la Fillmore, 30 Camera obscura, 171 Canalele de conceptualizare, 302 Categoria, 17, 28; categorizarea, 17 Categoriile deănivelădeăbaz , 18 Categorizarea, 19, 20, 28 Centrul de profilare, 113, 255 Chiasmul, 252 Ciclul de control, 198, 219, 249, 281; - afectiv, 271 Clasele gramaticale, 27 Clauze subordonate, 225 Cogni iaăcorporalizat : - la Barsalou, 122, 195 Colapsarea, 240 Companionul evocat, 270, 300

Complementul, 113, 256; - construc iaăcinematografic , 256 Conceptualizarea, 34, 38, 209, 302 Conceptualizator, 63, 194 Conceptualizatorul, 131, 218, 220, 221, 224; - virtual, 221, 224, 226, 228, 234, 235 Conceptul configura ional, 305 Conota ia, 107 Consemneădeălectur : -la Odin, 143 Constela ie: - la Kuntzel, 153 Con tiin a, 273 Construalul, 36, 37, 38, 39, 234, 304; - alinierea trajector vs landmark, 52; - ancorarea, 64, 65; aranjamentul de vizionare, 57; - aria de acoperire, 45; - cadrul curent de discurs, 68; compozi ia, 51; - loca iaădeăvizualizare, 56; metonimia, 51; - obiectiv, 37; - proeminen a, 46; - profilarea, 47; - specificitatea, 43; strategii lingvistice de ancorare, 66; - subiectiv, 37; - subiectivitatea /vs/ obiectivitatea, 63 Construc ieădeătipăhead-complement, 92 Construc ieădeătipăhead-modifier, 92 Contextul: - conceptual, 184 Con inutulăconceptual, 38 critica de film: meta-critica, 316 Curgerea: - la Csikszentmihaly, 273 Deferred viewing, 59, 251, 268 Deicticul, 216, 251; - cinematografic la Metz, 173 Deixis, 59 Demonstrativul, 67, 216 Descriptiv, 152 Diegetizarea, 306 Diegeza, 234 Discursivizarea, 306 Domeniu conceptual: - fundamental, 305; - non fundamental, 305 Domeniul: - afectelor, 311; - conceptualizatorilor, 311; diegetic, 308; - discursului, 312; - figurativ, 308; - narativ, 311; - prefigurativ, 307; simbolic, 309 Domeniul cognitiv, 26, 29, 39, 145, 182, 231; - la Langacker, 30 Domeniul conceptual, 143 Domeniul semantic, 23, 303 Dominionul, 131, 219; - epistemic, 220 Dorin aădeăfic iune, 273 Elaborarea, 22, 186

323

Indice Emo ia: - la Ed Tan, 267; - la Nico Frijda, 265 Empatia, 268, 273 Entitateăvirtual , 282 Entit iăfictive, 221 Entit iăvirtuale, 216, 221 Enun area: -cinematografic ălaăMetz, 173 Enun areaăimpersonal :ă- cinematografic ălaăMetz,ă174 Episodul generalizat: - la Daniel Stern, 270 E-site, 86, 93, 105, 113, 123, 250 EST (Event Segmentation Theory), 191 Evenimentul de uz, 98, 301 Eventul, 39, 42, 190, 221, 234; - deămi careălaăTalmy, 42 Experien aăcon tient , 198 Experimentator: - la Branigan, 245 Experimentatorul, 224, 234, 239 Extensia, 186 Eyeline match, 83, 245 Fic ionalitatea, 217 Fic ionalizarea, 306 Figuraă iăfundalul, 217 Figuralul: - la Dubois, 166 Figurativizarea, 306 Focarul cinamtografic: - la Metz, 69 Genul cinematografic, 312 Gestalt, 18 Gramatica, 26 Ground, 38, 217 Head, 92 Hipernim, 199 Hiponim, 199 Holonim, 199 idealism platonic , 32 Identificareaăcinematografic : - la Metz, 171 Indice, 18, 27, 76, 231 Indicii, 305 Instan : - actual , 234 Instan ăactual , 71 Instan ăreprezentativ ăaăunuiătip, 218 Instan ăvirtual , 71, 218 Instan ăvirtual ăaăunuiătip, 218 Instan aăvsătip, 49 Instan ierea, 22, 70, 186 Integrareaăconceptual : - la Fauconnier, 141 Ironia, 217, 224, 271 Kuleshov efect, 106 Landmarkul, 37 Lexiconul, 26 M rcileădeăenun are: - la Christian Metz, 66 Markerul gramatical, 26 Meronim, 199 Metadiscurs: - cinematografic la Metz, 173 Meta-film, 151

324

Metafora, 23, 49, 144; - bidirec ional , 188; - corporal ă la Ramachandran, 272; - descriptiv , 207; hermeneutic , 207; - în film, 141; - vizual , 143 Metaleps , 153 Metonimia, 23, 141, 149, 204 Mi careaăînăfilm, 235 Model cognitiv, 185 Model Cognitiv Idealizat, 24 Modelădeăsitua ie, 190 Modelul cognitiv, 182 Modelul Cognitiv Idealizat, 182 Modelul cultural, 282 Modelul de event, 192 Modelulădeăsitua ie, 196; - la Zwaan, 102 Modificatorul, 105, 113, 255; - construc iaă cinematografic , 256 Nara iunea, 37; - erotetic , 77; - focalizat ăinternădeă adâncime, 249; - în focalizare extern , 251; nedemn ădeăîncredere, 271; - nonăfocalizat , 249; autor istoric, 243; autorul implicit, 244; focalizaeraăintern ădeăsuprafa , 245; focalizareaăextern , 245; focalizareaăintern ădeă adâncime, 245; nara iuneaăimplicit ănonă diegetic , 244; nara iuneaănonăfocalizat , 245; naratorul diegetic, 244; nivelăextraăfic ional, 243 Narativizarea, 306 Naratorul, 236; - cinematic, 236 Naratorul cinematic, 237 Neuroniiăoglind , 59, 231, 233, 268, 272, 299 Nivelul: - discursiv, 237; - efectiv, 235; - epistemic, 237 Nivelulăfunc ional, 223 Nivelul narativ, 242 Obiectivismul, 32 Obiectivitate, 238 Ocuren a, 140, 221, 234 Performativ, 152; - discursul cinematografic, 175 Performativul, 216 Plan analitic, 234 Plan descriptiv, 234 Posesivul: - cu a avea, 250; - cu a fi, 250 POV, 239 Povestitorul, 237 Pragmatica, 31; - cognitiv ,ă30 Predicateădeăatitudineăpropozi ional , 219 Privirea (the gaze), 286 Privireaălaăcamer , 217, 221, 300 Procese cognitive, 28 Profilarea, 47; - cinematografic ,ă263;ă- orientarea agent vs tem , 54 Profiler, 135, 231 Profilerul, 235 Propozi ia, 221

Indice Propozi iaăsubordonat ăcomplement, 230 Prototipul, 17 Punctădeăreferin , 19, 201; - cinematografic, 136 Punctulădeăreferin , 131, 200, 234, 250 Punctulădeăreferin ăprimar, 140 Punctulădeăreferin ăsecundar, 140 Punctul de vedere cinematografic, 57 Punereaăînăfaz , 306 Puzzle film, 271 Realitatea: - conceput , 222; - deăbaz , 237; - elaborat , 223; - elaborat , 237 Reality show, 168 Referin a: - concep iaărealit ii, 72 Regulile gramaticale, 27 Reprezentareaăcognitiv : - la Talmy, 32 Rezonan aămotorie: - la Zwaan, 233 Sanc ionarea, 186 Satira, 272 Scenaăsemantic , 24 Scenariu de act de vorbire, 216, 219, 222 Schema, 22, 29, 43, 98, 144, 184, 190, 219; - ciclul de control, 54; - cinematografic ălaăCarroll, 77; sursa-calea- inta, 54 Schem : - narativ , 190 Schemaăconstructiv , 106 Schemaădeăconstruc ie, 99 Schema de event, 190, 192 Schema de imagine, 305 Schemaădeăsitua ie, 196 Schemaănarativ , 219 Schema posesiei, 133 Schemata, 24 Schematizarea, 26, 28, 83 Scheme constructive, 83 Scope: ariaădeăcuno tin e, 50 Scriptul, 190, 230 Scriptul semantic, 24, 25, 182 Sectoarele unui eveniment de uz, 301

Secven aădeămontaj, 44 Semnificantul cinematografic, 171 Semnifica ia, 32, 38 Semnificația lingvistică, 19 Simbol lingvistic, 181 Simbolul, 38 Simpatia, 268 Simularea: - mental ălaăBarsalou, 34 Simulareaămental , 230 Simulator: - la Barsalou, 122 Simulatorul, 34 Sinele ca altul, 300 Sinestezia, 272 Sistemul descriptiv, 24, 107, 123, 149, 182, 192, 197, 234, 263; - iăariaădeăcartografiere, 206 Sistemul lingvistic, 19, 302 Spa iuăamestec, 145 Spa iulămental, 24, 182; -la Fauconnier, 141 Structur ăapozitiv , 108 Subiectivitate, 238 Subiectivizarea, 134 Substratul conceptual, 38 Superpozi ia, 240, 263 Superstimuli, 269 Suspense, 186 Suturaăcinematografic : - la Jean-Pierre Oudart, 60 T ieturaădeămontaj, 160 Teoriaămin iiă(TOM), 185, 200 Tesseract: - la Haneke, 263 intaăcinematografic : - la Metz, 69 TOM, 185, 269, 299 Trajectorul, 37 Tr s turileădiagnostic, 74 Unitateaăsimbolic , 301, 306 Unit ileăsimboliceăcinematografice, 27 Vedereaăindirectăamânat , 236 zonaăactiv : - dintr-un profil semantic, 50

325

Filmele citate

Filmele citate Cases 2001: A Space Odyssey 20, 127 71 Fragmente einer Chronologie des Zufalls 263 8 ½ 73 A bout de souffle 42 Alphaville 212 American Psycho 272 Benny’s Video 263 Blowup 167 Blue Velvet 185 Cache 161, 263, 287 Citizen Kane 44 Das Cabinet des Dr.Caligari 263 De ce trag clopotele, Mitică 69 Der Himmel uber Berlin 52 Desertul ro u 156 După dealuri 125 Edward Scissorhands 52 Fight Club 245, 271 Funny Games 263, 300 Grand Budapest Hotel 139 Grizzly Man 240 Hannibal 274 Ida 137 Il Bidone 152, 188 Inception 36 Indiana Jones 44 Inferno 43 Johnny Got His Gun 174 KIWI 178 L’Annee derniere a Marienbad 129 L’Avventura 37, 238 La Commune 220 La Commune (Paris 1871) 298 La region centrale 174 Lancelot du lac 24 Le chien andalou 85

326

Le Gamin au Velo 269 Le Plongeur 282 Le Tempestaire 153 Le vent d’est 166 Mabuse 171 Mad Max: Fury Road 62 Makimono 174 Man With a Movie Camera 157, 189 Memento 151, 271 Metropolis 171 Moonrise Kingdom 139 Reservoir Dogs 254 Saving Private Ryan 24 Sayat Nova 24 Serene velocity 174 Shutter Island 271 Silence 174 Stagecoach 61 The Big Sleep 236 The Enforcer 276 The Flicker 174, 177 The General 60 The Graduate 124 The Man Who Knew Too Much 49 The Meaning of Life 163 The Most Dangerous Game 153 The Neighbours 44 The Red Balloon 195 The Seventh Continent 141, 263, 285, 288 The Silence 127, 136 The Sixth Sense 271 The Usual Suspects 271 The White Ribbon 115 The Wrong Man 241, 242, 244 Tragedia Endogonidia 43 Wavelength 174, 177 Who Framed Roger Rabbit 45 Wild Strawberries / Fragii sălbatici 246

327

328