254 26 90MB
Romanian Pages [224] Year 1983
Lei 25 w ...J o u ~
..,:
a'. w a'.
u
V)
•
. LUCRETIU PATRASCANU '
, (
SCRIERI, · ARTICOLE, CUVÎNTĂRI EDITURA POLITICĂ
1944-1947 EDITURA POL I TICĂ ~ - - ~ -
I
,/
I
,,Partidul comunist are o tradide Jertfe şi· lupte în istoria poporului român. El n-a dat înapoi în faţa nici unei greutăţi, atunci cînd a trebuit să apere credinţe identificate cu acelea ale poporului". ţie
1945 "Asa cum in trecut am fost apărăt~rii independenţei poporului nostru şi _ai ţării noastre, înţelegem şi astăzi să apărăm această independenţă, pentru că, într-adevăr, numai îi, cadrul unei naţiuni libere forţele populare pot fi creatoare şi un popor poate da maximum în cultura umană".
1945 I
-Î
- .--~~~~~~~----=~~~~~
,,Cred că nu mai societatea sociapoate chezăşui lichidarea mizeriei omeneşti, ridicarea nivelului moral şi material al maselor, emanciparea individului, condiţiile creării unei vieţi libere, producătoare de valori. În lupta · de emancipare a omului de sub stăpînirea forţelor naturii şi îmbunătăţirea sub toate raporturile a vieţii umane, adică ceea ce am dorit, urmărit, năzuit, încă din primii ani de viaţă conştientă, cred că numai socialismul şi numai societatea comunistă pot oferi condiţii de realizare pozitivă . Este o · problemă de viitor". listă
„Numai mobilizînd toate fortel.e poporului român împotriva · duş;,,a. nului extel"n şi intern, România îşi poate croi drumul propriului ei vii· tor . Dar această mobilizare· nu-i po· sibilăo decît înfăptuind un regim democratic pentru popor şi sprijinit de popor".
1944
19"16 SCRIERI, ARTICOLE, CUVINTĂRI 19+4-1947
Proletari din toate ţările, unifi-vd I
I
-
------,,c ~ --
INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE Ş! SOCIAL-POLITICE DE PE LÎN GĂ C.C. AL P.C.R.
LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU
I l
I
SCRIERI,
ARTICOLE, CUVÎNTĂRI 1944-1947
ED IT URA POL IT IC Ă, BUCUREŞTI, I 9 8 3
\ !
"·'
\.\'
; '
r
"
., ~l
$, •
'
,.
.,.
\I\
'J
' • l> )
'
.
)
NOT~ ASUPRA EDIŢIEI
,,
Cel de-al . şaselea volum al
scrierilor
lui
L p,oreţiu Pătrăşcanu cuprinde m ateriale elabo-
r °'te sau publicate .în anii /944-19~7, însumînd te,x te . v ariate ca tematică,, fo rmă de red are, mărime sau ma nieră de alcătuire. Ele reprezintă pagini semnificative ale. op erei de apogeu aparţinîm d _eminentului gîndi tor şi m ilitan t comunist ,L ucreţiu Pătrăşcanu.
/
-,
·,
Selectarea, pregătirea pentru tipar au fost realizate de
şi
adnotarea
dr. MARIN C . STĂNESCU şi GHEORGHE_NEACŞU
' ·
Volumul se d eschide cu · o selecţie din ·n uriieroasele cuvîntări, ·conferinţei rapoarte, articole, decl'araţii şi interviuri ' di n anii 1944-1947, publicate în epocă în presă, · reviste, broşuri şi cărţi, mate,,iale de 'o m are importanţă şi semnificaţie social-politică şi juridică , pentru istoria primilor ani de după declan.~area revoluţiei de eliberare naţională şi socială. A poi reproduce partea introductivă a ''cursului de economie politică teoretică, elaborat I În I 1946 Şi pre~ dat la F acultatea de drept a Universităţii din , Bucureşti începînd cu data de · 27 februarie 1947. Aceste prelegeri de economie poli tică teoretică au o semnificaţie deosebită prin valoarea l or ştiinţifică . Textul lecţiilor se reproduce după cursul litografiat în 1947 sub îngr ijirea Asociaţiei studenţilor Facultăţii de dr ept. Totodată, a fost confruntat şi cu un alt t ext, ddctilogra!iat, ce · poartă autograful
5
........................................................................,__,.......·:m.....................................................................
autornlui
Fiind prtma încercare românească de analiză marxistă a acestei ştiinţe, redactarea i-a cerut lui Lucr e ţiu Pătrăscanu un mare volum de muncă de investigaţie ş i u.n efo rt deosebit pentru a face o analiză proprie, marxistă, atît asupra evolutiei economico-sociale a societăţii umane, în general, cît }i a ~elei a poporului român, de la origini şi pînă în 1939. De fapt, este vorba de zece prelegeri, adică de ceea ce el preconiza a fi introducerea la cursul propriu-zis de economie politică, pe care îl preda la anul I, în timp ce la anul 'II ţinea cursul de istoria dootrinelor economice. Desigur că, în cei peste 35 de ani de la elaborarea acestui curs stiinta economică ,şi cea istorică au făcut paşi uriaşi înainte: ~u î~registrat noi analize şi. aprofundări, s-au îmbogăţit- cu noi şi valoroase idei şi concluzii. De aceea, neîndoielnic, într-o serie de probleme, acest curs este astăzi susceptibil de completări, preciziuni şi corecturi, mai ales dacă ţinem seama de faptul că, la vremea respectivă, textul n-a fost elaborat definitiv spre a f,i tipărit, ci i-a servit lui Lucreţiu Pătrăşcanu ca sinteză a ideilor pe care le-a detaliat în timpul orelor de curs. Noi am considerat că valoarea de document a acestui curs introductiv şi de oglindă a înaltei sale ţinute ştiinţifice, materialist-dialectice, 1·eies şi mai bine în evidenţă dacă îl reproducem aidoma, fără adnotări, lăsînd cititorilor posibilitatea de a aprecia singuri semnificatia muncii de pionierat şi în acest domeniu a lui Lucreţiu Pătră~canu, trans~isă nouă peste timp. De fapt, aceleaşi principii ie-am adoptat şi faţă de restul materialelor. Un număr restrîns de adnotări însoţesc textele acolo unde s-a considerat că este neapărat nevoie de pre cizări, iar în tre paranteze drepte s-au intercalat cuvinte noi menite să întregească, să îndrepte sau să clarifice pasaje ilizibile în textul după care s-a reprodus, sau să corecteze greşeli de dacti,lografiere ori de tipar. De asemenea, în cazul cursului, ne-am străduit să corectăm şi să completăm numele autorilor străim şi titlul lucrărilor lor citate sau indicate în Usta de bibliografie de la sfîrşitul fiecă;ei prelegeri în măsura în care au putut fi depistate. Aceste intervenţii, ca şi micile greşeli amintite, s-au operat direct, fără a fi marcate în vreun fel . Cîtorva dintre cuvîntările şi articolele ce nu aveau titlu li s-au formulat titluri ce conţin ideea de bază, data si locul tinerii lor acestea punîndu-se între paranteze drepte. A.rticolel~ si inter~iurile abordează cu precădere, în forme mai analitice, ~nele evenimente şi probleme fundamental e socialeconomice din acei ani, sau privitoare la perspectiva dezvoltării său.
"'--
României. Ele fa c dovada vastei sale culturi ş i experie nţe politice, încrederii nestrămutate în viitorul feri cit, socialist şi comu:. nist, al poporu lui rom ân . Pe de altă parte, cuvîntările şi conferinţ ele rostite în calitatea sa de m emb1·u al condu cerii Partidu lui Comunist Român Rau ca m inistru de justiţie sînt străbătut e de patos r ev oluţio nar, de o înaltă compete nţă juridică. Toate acestea fac dovada de netă gă duit că la t riumfu l marilor lupte populare, organizate şi conduse de Partidul Comunist R omân, m enite să înfrîn9ă forţe le reacţionare, să impună ist oricele transfor mări revoluţionar e din anii 1944-1 947, un rol de seamă l-a avut cadrul juridico-legislativ, la care titularul minist erului de resort, Lucr e ţiu Pătrăşcanu , printr-o muncă neo bosită, şi-a adu s o contribu ţie hotărîtoare. Numai convingerea nestrămutată în just e ţea istoricei opere profund înnoitoare pe care o înfăptuia poporul român în acei ani, patriotismu l lui î nflăcărat i-au dat lui Lucreţiu Pătrăşcanu acea energie nesecată şi forţă intel e ctuală ofensivă în activitatea sa plină de strălucire în conducerea partidului, în guvern, la Conferinţ a de pace de la Paris, în viaţ.a socia l-politică şi culturală cotidiană, în pu b licis tică şi la cat edra universitară. JNSTlTUT UL DE S T U DIJ ISTORICE ŞI SOCIAL- POL ITICE D E PE LlNGA C. C. A L P.C.R.
6
•
.,. ." .
'
'"'
·,
CARACTERUL CAPITALIST AL ·ECONOMIEI INDUSTRIALE ROMANEŞTI I.
incep'en1 c~rcetarea problemelor actuale ale Românîei cu analiza 's tru cturii şi evoluţia economiei româneşti. La noi de altfel ca pretutindeni întregul conţinut al vieţii sociale este determinat, în primul rînd, de factorii economici. Adică de natura rapor turilor de producţie, de intensitatea şi direcţia forţelor de producţie actu ale în industrie şi ' agricultură, de criteriile după care are loc distribuţia bunurilor. Formele de viaţă socială pe care le cunoaşte România astăzi, ca şi schimbările politice intervenite, reflectează în ultima analiză felul în care economia românească a evoluat în ultimele două deceniL Conturul şi poziţia claselor, adîncirea cont,razicerilor sociale, linia divergentă a dezvoltării oraşului faţă de sat, antagonica dezvolta.re a celui dintîi şi grăbirea diferenţierii celui din urmă, acumularea bogăţiilor la un· pol al societăţii, cu permanentizarea 'mizeriei la celălalt pol toate acestea tot cţici îşi au originea. De aceea,. problemele de bază ale societăţii româneşti nu pot fi . nici fi~ate, nici descifrate decît pl~oînd de la elementele de natură economică care constituie însăsi fundam~ntul lor. j , , , Desprinse de cadru~ material în .care au lu~t, 1;1a~ţrrri1 legătura cauzală cu realitaţra ar , ~i _rupt_ă ,.)9f ,! n frFfe-;-
•
•
•
'
\
•
,
I
,
' ,
liiiii11111111illiliiiiiiiiii1111111111111111111..............................._~...,...,...r:w. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......
tarea lor ar urma să-i substituim metodei ştiinţifice criterii de judecată mai mult sau mai puţin arbitrare. Aceasta în ceea ce priveşte judecarea prezentului şi trecutului. Dar, în acelaşi timp, numai plecind de la pozitivele date ale economicului putem să fixăm şi drumul viitorului. Căci stadiul atins de economia românească, în momentul de faţă, constituie punctul de plecare si oferă materialui necesar pentru construirea însăşi a ace~tui viitor. Elementele suprastructurale de natură politică, juridică, cu1turnlă, morală etc. pot juca fără îndoială un rol în această direcţie, dar nu în afară, oi numai în cuprinsul acestei fundamentale realităţi, care este şi rămîne economicul cu toate componentele şi legi'le lui. De a:ici deosebita importanţă pe care i-o dăm. Asupra caracterului economiei româneşti există încă discuţii. Opiniile exprimate sînt variate. Economistul Otto Schlier; pleoînd de la proporţia existentă între populaţia agricolă şi cea industrială, împarte ţările europene în mai multe grupe. România s-ar încadra - după părerea sa - între acele ţări care au un caracter „predominant agrar", întrucît populaţia agrară este aici de zece ori mai mare dectt cea industrială. Deci expresia România „ţară eminamente agricolă" nu ar aparţine încă trecutului ... Virgil Madgearu adoptă un alt ~riteriu. Luînd ca punct de plecare capi,talul investit şi valoarea prod.uoţiei , el compară sectorul capitalist privat cu economia agricolă, cu meseriile şi cu totalul întreprinderilor economice ale statului, ajungînd la următO'area concluzie : ,,Dată fiind ex,tensiunea atit de redusă a sectorului capitalist privat în sectorul economiei necapitaliste, ordinea economică românească nu poate fi încadrată în sistemul capitalist... România a rămas un stat semicapitalist cu ordine economică social-agrară ţărănească". 10
Prof. Ernst Wagemann, în broşura sa Der neue Balkan plasează şi el România, împreună cu celelalte ţări d in sud-estul Europei, ,,în rîndul acelor ţinuturi economice care pot fi caracterizate ca semkapitaliste". Autorul ajunge la ac,eastă concluzie considerînd nivelul de " sud-est intensitate economică scoborît" al tuturor ţărilor europene, n ivel manifestat în slabul raport care există între inventarul economiei naţionale şi populaţia sau suprafaţa ţărilor respect ive. Ne limităm la aiceste singure dtate, deoa.rece alte pă reri exprima,te asupra aceleiaşi chestiuni se apropie, de fapt, de unul sau altul dintre punctele de vedere expuse mai sus, indifer ent de criteriul utilizat. Socotim , în acelaşi t imp, că aceste opinii conturează suficient problema în discuţie. Prima observaţie pe oare o avem de făcut priveşte plllllerea chestiunii. Se pune oare întreba.r ea dacă România e sau nu un stat capi,talist, adică dacă se identifică sau nu, structural, cu statul de tip american, englez sau german. Nu. Problema la oare trebuie un răspuns nu poate fi alta dedt aceea de a st abili dacă în economia românească predomină element ele capitaliste, sau, dimpotrivă, cele neoapitaliste ; dacă evoluţia ei se gă seşte nemijlocit sub influenţa capitalismului şi pe drumul oapitalismului sau poartă semnele caracteristice ale unei econ omii „predominant agrară" , sau abia ale uneia „semicapitaliste", sau în sfîrşi,t „agraro-ţărănească", cu norme şi Legi proprii de dezvoltare . însăşi
Este clar că deosebite vor fi concluziile într-un caz sau în celălalt, atît în privinţa caraoterizării regimului economic, în totalitatea lui, cît şi în fixarea raporturilor sociale şi de.terminarea factorilor sociali motori. Căci dacă în adevăr n u capitalismul, ci elementele necapita-
11
r liste sau semicapitaliste impun factura lor economiei româneşti, atunci relaţiile între clase şi forţele dinamice active în domeniul soci