România pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste. Rapoarte, cuvîntări, articole [2]

Citation preview

NICOLAE CEAUŞESCU

ROMÂNIA PE DRUMUL DESĂ VÎRŞIRII CONSTRUCŢIEI

SOCIALISTE RAPOARTE, CUViNTARI, ARTICOLE Septembrie 1966-decembrie 1967

EDITURA

POLITICĂ

-

BUCUREŞTI,

1968

CUVîNTARE LA îNTîLNIREA CU ACTIVUL DE PARTID DIN REGIUNEA GALAŢI CU prilejul vizitei conducătorilor de partid şi de stat -

Dragi

16 septembrie 1966 _

tovarăşi,

Ne-a făcut o mare plăcere să vizităm. frumoasa şi bogata dumneavoastră regiune, să ne intilnim cu harnicii şi entuziaştii ei locuitori. Aşa cum am procedat şi în alte regiuni, am venit la Galaţi spre a discuta cu actiVUI de partid şi de stat, cu comuniştii, cu muncitorii şi cadrele tehnice din intreprinderi, cu ţăranii cooperatori, cu intelectualii, cu toţi oamenii muncii despre rezultatele obţi­ nute pînă acum in înfăptuirea planului cincinal, şi a examina împreună măsurile ce trebuie luate în vederea asigurării îndeplinirii în cele mai bune condiţii a prevederilor planului cincinal, stabilite de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Putem spune cu deplină certitudine că vizita a dat rezultate bune. Am remarcat pretutindeni, in întreaga regiune, o atmosferă de puternic avint creator, hotărire în muncă, un spirit de înaltă răspundere din partea tuturor oamenilor muncii, a comuniştilor. Toate acestea constituie o garanţie a îndeplinirii cu succes a sarcinilor ce ne stau în faţă. (Aplauze).

6

Nicolae

ceauşescu

INTRE VORBELE ŞI FAPTELE PARTIDULUI O STRINSA UNITATE

Este, fireşte, greu să redau în cuvinte puternica impresie cu care plecăm din regiunea dumneavoastră. Am avut prilejul să ne ~ntîlnim cu populaţia din raioanele Făurei, Brăila, Galaţi, Tecuci, Panciu, Focşani, cu locuitorii celor două mari porturi dunărene - Galaţi şi Brăila, ai oraşelor Focşani, Mărăşeşti, Tecuci. Ne-am întîlnit cu constructorii şi metalurgiştii marelui combinat siderurgic de la Galaţi, cu muncitorii uzinei de maşini grele din Brăila, cu colectivul combinatului de celuloză şi al oombinatului de fibre artificiale de la Chis cani , cu 'lucră­ torii fabricii de confecţii din Focşani. Am avut întilniri plăcute şi rodnice cu ţăranii cooperatori din Ianea şi din Pechea, care ne-au vorbit cu mîndrie despre rezultatele bogate ale muncii lor în acest an. Am trăit, de asemenea, momente emoţionante vizitînd Muzeul Unirii din F~ani, poposind la Mărăşeşti şi Jilişte, locuri evooatoare ale unui trecut glorios, ale vitejiei şi patriotismului fierbinte ce au însufleţit lupta poporului român pentru libertate naţională şi socială, pentru o viaţă mai bună, pentru apărarea intereselor poporului. Ne-am întîlnit cu unii din veteranii primului război mondial şi cu harnicii oonstructori ai socialismului din actuala generaţie, cu tinerii ce vor duce mai departe măreaţa operă căreia ii dă astăzi împlinire poporul nostru şi vor făuri societatea comunistă de mîine. (Aplauze vii şi puternice). Practic, de-a lungul călătoriei făcute prin oraşe şi zeci de comune şi sate, ne-am înt1lnit cu marea majoritate a locuitorilor regiunii dumneavoastră. Primirea entuziastă şi plină de căldură ce ni s-a făcut peste tot, manifestările emoţionante de .ospitalitate pe care am avut prilejul să le remarcăm încă de la intrarea în regiune au

Intilnirea cu activul de partid din regiunea Galaţi

exprim~t puternic adinca incredere a oamenilor muncii în partId, în politica sa marxist-leninistă, în Comitetul Central al partidului. (Aplauze îndelungi). Asemenea manifestări, pe care le-am intilnit în regiunea dumneavoastră ca de altfel în intreaga ţară, sînt o expresie grăitoar~ a :taşamen.t~lui neţ~rmurit al întregului nostru popor faţa de pohtlOa partIdului, politică pe care fiecare om al munci~ .a ~nfăptuieşte cu adîncă încredere şi entuziasm. Am vazut cu acest prilej cît de trainice şi indestructibile Sîn.t .le~ăturile partiduJui cu masele cele mai largi, cît de ~ţl paşesc, sub conducerea partidului, clasa muncitoare !TI strînsă alianţă cu ţărănimea, intelectualitatea patriei, î~tr~gul nostru popor, la înfăptuirea măreţei opere de faunre a noii societăţi, de desăvîrşire a construcţiei socialiste in ţara noastră, de înălţare a patriei pe noi culmi ale p.r~?resului şi civilizaţiei, de asigurare a bunăstării şi fericml poporului român. (Vii şi puternice aplauze). .P~porul_român a înţeles în decursul anilor construcţiei soclal1ste ca untre vorbele şi faptele oomuniştilor este o strinsă unitate; de aceea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, urmează şi 1nfăptuiesc neabătut politica partidului, eare exprimă năzuinţele vitale ale întregului nostru popor.

UN INSU FLEŢITOR TABLOU FAURIT PRIN HARNICIA ŞI PRICEPEREA OAMENILOR MUNCII

In anii oonstrucţiei socialiste regiunea Galaţi a cunoscut o puternică dezvoltare. Regiunea dumneavoastră se mîndreşte astăzi cu oraşe puternic industrializate cum sînt Galaţiul şi Brăila, in care au fost create, sau dezvoltate considerabil şi modernizate, mtreprinderi de cea mai

8

Nicolae

Ceauşescu

mare însemnătate pentru economia noastră naţională. Aici, în oraşul Galaţi, pe baza indicaţiilor ~ong~esulu~ al VIII-lea al partidului s-a trecut la construcţia unaşulUl combinat siderurgic pe care l-am vizitat ieri. Se ştie că producţia de oţel reprezintă unul din. i~dicii c~i :n~i importanţi care măsoară puterea economIca a uneI ţăn. Este clar astăzi că fără o puternică industrie siderurgică nu este posibilă dezvoltarea unei industrii constructoare de maşini, nu se poate vorbi de o industrializ,are socialistă, care să stea la baza dezvoltării întregii eoonomii a patriei noastre, care să asigure bunăstarea poporului, independenţa şi suveranitatea României. (Aplauze indelungate, urale).

O puternică dezvoltare a cunoscut şi agricultura din regiunea Galaţi. Pentru lărgirea bazei tehnice-materiale a agriculturii de aici, în anii şesenalului au fost investite 3,360 miliarde lei, ceea ce reprezintă peste 210/0 din totalul investiţiilor ce s-au făcut în regiune. La fel ca întreaga noastră agricultură, şi agricultura regiunii Galaţi a reuşit an de an să asigure sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, contribuind în felul acesta la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi chiar la asigurarea unor disponibilităţi de produse agricole, pentru export. Acest lucru este încă o dovadă a politicii juste a partidului nostru care în anii construcţiei socialiste a ştiut să acorde o atenţie neslăbită sporirii producţiei agricole, să mobilizeze întreaga ţărănime şi, împreună cu ea, să înfăptuiască transformarea socialistă a agriculturii. Această politică a făcut ca agricultura noastră să cunoască un progres continuu şi să asigure aprovizionarea populaţiei. (Aplauze, urale).

O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie, un puternic avînt au cunoscut în ţara noastră ştiinţa, învăţă­ mîntul, cultura. Oraşul Galaţi, care a înregistrat şi în

IntUnirea cu act1vul de partid din regiunea Galaţi

9

aceste domenii o dezvoltare puternică, se numără astăzi pr.mtre centrele universitare ale patriei, contribuind 'la aSIgur~ea cadrelor necesare pentru economie, ştiinţă şi ~lt.ura, pentru întreaga activitate a societăţii noastre soCIaliste. In regiune înfloreşte o puternică viaţă culturală plină de conţinut, strîns legată de oamenii muncii, ajutînd la educarea lor în spiritul patriotismului socialist al dragostei faţă de ţară, al hotăririi de a nu precup~ţi nimic pentru oonstrucţia socialismului, pentru înflorirea Român.iei. (P~ternice aplauze). Regiunea Galaţi, oraşele Brăila ŞI GalaţI erau cunoscute în trecut ca slab dezvoltate. Sără­ cia, exploatarea au fost nu o dată oglindite sub o formă sau alta în literatura noastră. Puterea populară a pus capăt pentru. totdeauna acestei stări de lucruri. Pe intinsul regiunii, mar cu seamă în Galaţi şi Brăila, se ridică moderne car~ere, cu ~locuri !înalte, 'luminoase, şcoli, policlinici, magazme, bIb1i~teci, ceea ce schimbă şi reînnoieşte înfăţişarea oraşelor ŞI satelor din regiunea Galaţi. Toate aceste realizări, tovarăşi, au dus la îmbunătă­ ţirea continuă a nivelului de viaţă al oamenilor muncii ~n Galaţi, ca de altfel al întregului nostru popor. In tImpul vizÎ1tei în regiunea dumneavoastră am avut în perm~enţă în faţă, repetat in mii şi mii de imagini, tab'loul admc insufleţitor al marilor transformări înnoitoare petrecute an anii din urmă pe aoeste meleaguri, tablou în care munca devotată, entuziastă a tuturor oamenilor muncii şi-a înscris cu cinste hărnicia şi priceperea. Ceea ce aţi înfăptuit dumneavoastră în regiune reprezintă o parte din marile realizări obţinute de întregul nostru popor constructor al socialismului. Ele sînt rezultatul [nfăptuirii consecvente a pdliticii partidului de industrializare socialistă şi de cooperativizare a agriculturii, de dezvoltare neîncetată a ştiinţei şi culturii socialiste, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru

Nicolae

Ceauşescu

Intilnirea cu activul de partid din regiunea Galaţi

10

" ro d u1 m uncii unite a clasei muncitoare, smt . ..a Popor' . t i t al·tăţii a tuturor oamemlor muncll. . . .. " - ' ." fţă rănunll, a m e ec u l , . d ţ' nalitate care au mfaptUlt ŞI m apfără deosebIre e na 1 0 , . . hotărl"re politica partidului nostru comumst. t Ulesc cu . _ - adresez dumneavoastra, - act'lVUlUl' d e Aş don sa va ..' . -1 art" d . de stat tuturor oamenilor munCll dm regIune ca p l Şlf el'lc.,arl :~- '. pentru activitatea şi rezultatele obţinute duroase . _ . pînă acum ffn întreaga muncă d~ dezvoltare economlca ŞI social-culturală a regiunii GalaţI, penrr:u aportu~ ladU~ l~ opera de construcţie socialistă în patna noastra. (Vn ŞI îndelungate aplauze).

.

.,"

Desigur, tovarăşi, realizările obţmu:e ~on_stltUle o m~drie pentru fiecare din noi. Nu putem msa sa nu ~e ~~n~ şi asupra unor lipsuri şi neajunsuri .c~e au mal ~amUit şi, din păcate, mai dăinuie încă în actiVltatea nO,~a~ ebuie să subliniem acest lucru pentru a trage mvaţămm­ tele necesare şi a lua măsurile corespunzătoare în vederea lichidării lor şi asigurării mersului înainte, ascendent, ~n toate domeniile de activitate. Fără îndoială că aceste lipsuri şi neajunsuri, care s-au manifestat în regiunea dv., au avut la rădăcina lor şi unele cauze ob~ective. De altfel în intîlnirile de aici s-a insistat mult asupra acestor ~uze. Dar au existat şi cauze subiective, lipsuri ale organelor şi organizaţiilor noastre de partid şi de stat, ale acelora care trebuiau să transpună în viaţă hotărîrile şi indicaţiile Comitetului nostru Central şi ale guvernului Republicii noastre Socialiste. Ceea ce este însă caracteristic şi merită să fie su8liniat este că am reuşit, în munca de construcţie socialistă, să dezvăluim şi să înlă­ turăm aceste lipsuri. Este unul din izvoarele forţei şi tă­ riei partidu1ui nostru faptul că el a ştiut întotdeauna să arate deschis lipsurile în faţa poporului şi să-I mobilizeze la înlăturarea lor, pentru că numai [mpreună cu în-

11

tregul popor se poate asigura mersul continuu înainte în construcţia socialistă. (Vii artlauze).

După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a tras:t un, va:t program de dezvoltare multilaterală a ţării, a carul mfaptUlre va da posibilitate poporului nostru să facă noi paşi pe calea progresului şi civilizaţiei. In centrUl. acestui program stă conJtinuarea politicii de industrializare socialistă a ţării, aceasta fiind condiţia fundamentală a avîntului întregii economii, a dezvoltării ei multilaterale, a sporirii avuţiei materiale a ţării, ridicării mvelului de viaţă al poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, indelungate).

-r:

MIJLOACELE PENTRU DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ŞI AGRICULTURII SA FIE FOLOSITE CU MAXIMA EFICACITATE!

In perioada actualului cincinal, şi regiunea Galaţi va cunoaşte o dezvoltare puternică. Pentru anii 1966-1970, s-au prevăzut în regiunea dumneavoastră investiţii de

peste 21 miliarde lei, cu circa 8,7 miliarde lei mai mult decît în anii 1961-1965. După cum vedeţi, este o sumă mare. In cadrul acestui program, o parte însemnată este destinată Combinatului siderurgic Galaţi, care urmează să asigure pînă în 1970 circa 1 800000 tone de fontă pe an, 2 000 000 tone de oţel, peste 1 000 000 tone de tablă şi benzi laminate la cald şi alte produse laminate. Este un obiectiv care impune atît organizaţiilor de partid regională şi orăşenească, cît şi organizaţiei de partid a constructorilor şi siderurgiştilor de la Combinatul siderurgic să ia toate măsurile pentru a asigura realizarea la timp a acestui mare volum de investiţii, încît toate obiective~e

N'ico lae

12

Intilnirea cu activul de partid din regiunea G:llaţl

ceauşesCU

la termen şi să lan să intre în funcţiune , , ată asigure producţia planulc, şi alte întreprinderi, De Se vor dezvolta, de aseme~ea, a cunoaşte în aceşti ani d mneavoastra v al pa altfel regiunea u "dicat decît cel gener ~ n ritm de dezvoltare mal n lui mare de investiţii, al , ltat al volumu "' uţ ară tocmai ca rezu st ' le Toate aceste mtrepnn, , b' ctive indu na ' "m creării de nOI o le ' " n producţie, Or, pma acu , deri trebuie să intre la timPb~ ti've cum sînt de exemplu ta unele o lec , 1 t' şi chiar anul aces, _ ' h" t'e nu au intrat a lmp la Combinatul de celuloza" ŞI, lr l"l~Seamnă nu numai un rice întlTZlere , în funcţiune, I ar o , 'd e şi repercusium asupra ar ar l' cţ ' a de alCl d minus în pro u 1 '" ' deri De aceea, rea 1, t' 'tăţii altor mtreprm, , , dezvoltării ŞI ac IVI 't'ţ" trebuie să constltUle 1 nului de mves 1 11 'd zarea la timp a p a, t le ale activităţii de parti , a una din preocupănle cen ra t ctorilor, Trebuie luate '1 tuturor cons ru d proiectanţi or, a " 1 use la îndemînă pentru eztoate măsurile ca mlJloaC,e"eltP ,," regiune să fie folosite , d t' ei şi agncu urn m ,_ " voltarea m us n , d fL'cacitate economica, !il 'ţă 'maximum e e cu chibzum ŞIului general a1 econo miei patriei noastre,, vederea progres , , "lnt pe puterea oamem- , că aceste sarcml s Desigur, tovaraşl, " "tem convinşi că dumlor muncii din Galaţi - ŞI nm ,sm t buie să concure - "unpreun ă cu re a le realiza "m neavoastra, , toţi cel care tru la îndeplinirea lor, veţi face totul p:n tă activitate, bune cond 1'ţ"n, Noi vă dOTlID succes m aceas "

prevăzute m P

13

ca toate întreprinderile să-şi îndeplinească planul la toţi indicatorii - producţie globală, productivitate, beneficii. Numai aşa va putea să sporească continuu contribuţia regiunii dumneavoastră la îndeplinirea planului cincinal, a Directivelor Congresului al IX-lea al partidUlui. Realizarea planului în proporţie de 101,9010 constituie o dovadă că, organizînd bine, pretutindeni, activitatea de Producţie, există toate posibilităţile să se obţină pe întregul an nu numai îndeplinirea, dar şi depăşirea planului în toate întreprinderile şi, în felul acesta, să pornim din primul an cu rezultate bune, să punem o bază sănătoasă pentru înfăptuirea cincinalului, Ţinînd seama de rolul important pe care îl au întreprinderile dumneavoastră în economia naţională, regiunea dv, poate şi trebuie să ocupe un loc fruntaş în această privinţă - şi vă urăm să obţineţi acest lucru, tovarăşi. (Aplauze),

După cum ştiţi, în cadrul programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului, agricultura ocupă un loc foarte important. In ţara noastră, dezvoltarea producţiei agricole este o problEl!llă hotărîtoare pentru a asigura desăvîrşirea construcţiei socialiste, dezvoltarea în mod armonios a economiei naţionale, crearea condiţiilor pentru creş­ terea continuă a bunăstării poporului. Anul acesta avem o re20ltă bună - datorită măsurilor luate de partid şi guvern, muncii depuse de ţărănimea noastră, de specialiştii din agricultură, care au ştiut să folosească mijloacele ce le-au fost puse la îndemînă şi să asigure ca producţia faptul în primele 8 luni ale agricolă din acest an să depăşească prevederile planului ducţia globală industrială pe regiune a f{)~t re~~~~tem pe 1966, Regiunea dumneavoastră are şi în agricultură roporţie de 101,9%, Este un lucru bun, " ar 'de rezultate bune, are şi posibilităţi mari şi ceea ce aţi realizat Pă nu subliniem faptul că aceste rezultate smt umbnte pînă acum este numai un început. De altfel întreaga noassneîndeplinirea într-un număr de "t 'deri " a unor m repnn , tsar-i tră agricultură se găseşte la începutul drumului spre a cini de plan, fie la producţia globală, fie la a~ţl mdl~a or.' deveni o agricultură cu adevărat modernă - şi noi sîntem ceea ce s-a răsfrînt asupra activităţii altor mtreprmden: hotărîţi să facem totul ca ea să se ridice la nivelul agricul, T b ie luate măsun a realizărilor generale pe reglUne, re u ___ ______________________________

(AP~:~~~ură

că,

anul~i, ~r~~

Nicolae

Ceauşescu

14

- ul Dăscălescu ne-a vorbit - '1 avansate, Tovaraş , . . ' .. • .. des re dealurile ŞI vnle reglUnn, turii ţan 01' va-zut vii şi dealuri frufrumos despre clmpllle, _ ,P , ' 'tat astăZ1 am 1 l' noşteam Intr-adevăr, aveţi iar nOI le-am V1Zl re de altfe e c u ' , , moase, pe ca _, t dezvoltarea producţiei de t h 'e' dar nu se toate condiţiile, tovaraşl, pen ru " 'ti culturii pomiculturll, zoo e il! 1, cereale, a VI _ ' d'ţ" sînt folosite complet. Dimpoate spune ca aceste con 1 ll. ' _ ' trebuie ca otrivă, există multe rezerve m regl,un~ ŞI • P , - munciţi mal bme, astfel ca atit şi în acest domemu sa " 1 - "1 ' ole de stat cît şi cooperatlvele agnco e '1' ' gospodam e agnc de producţie să obţină recolte mai mari, stabl e, m once condiţii

de climă. ,. .. In această privinţă un rol important îl au mgaţ~lle: In planul dumneavoastră este prevăzută în acest cmcma! irigare a a aproape 100000 de hect~re, Pînă acum, d.upa cum ştiţi, aţi realizat destul de puţm, Este necesar sa se ia toate măsurile pentru a asigura irigarea celor 100 000 d: hectare pînă în 1970, încît să creăm şi prin aceasta o baza trainică pentru recolte bune în orice condiţii. După cum vedeţi, tovarăşi, şi în acest domeniu, activul de partid, comuniştii au sarcini mari. Dar cele văzute cu prilejul vizitei în unităţile agricole de stat şi cooperatiste ne-au dat convingerea că oamenii muncii din agricultura regiunii muncesc cu pricepere pentru a-şi realiza cu cinste îndatoririle - iar aceasta este garanţia că sarcinile care vă stau în faţă, în cadrul planului general de dezvoltare a agriculturii ţării, vor fi aduse la îndeplinire, Vă dorim dv" activului de partid şi de stat, tuturor lucrătorilor din agricultură, cooperatorilor, succes deplin în realizarea acestor sarcini! Congresul al IX-lea a acordat o deosebită atenţie dezvoltării ştiinţei, învăţămîntului şi culturii. Regiunea dumneavoastră are bogate tradiţii culturale. Pe aceste meleaguri au trăit şi şi-au desfăşurat o bună parte din acti-

Intilnirea cu act1vul de partid din regiunea Galaţi

15

vita te a lor oameni valoroşi de ştiinţă şi cultură ca renumitul inginer-constructor Anghel Saligny, scriitori ca Vlahuţă, Duiliu Zamfires0U, Anton Bacalbaşa, Panait Istrati şi alţii. Desigur, aceasta nu înseamnă că trebuie să ne mulţumim numai cu trecutul. Vorbind despre aceasta, trebuie să facem totul ca din regiune să se ridice oameni de ştiinţă, artă şi cultură care să-i depăşească pe înaintaşi. !n aCest fel regiunea Galaţi îşi va spori contribuţia la dezvoltarea ştiinţei şi oulturii patriei noastre. (Aplauze). In regiunea dv. se va îmbunătăţi baza materială a învăţămîntului mediu şi superior; se va înfiinţa Institutul de cercetare şi proiectare pentru construcţii navale care, împreună cu forţele ştiinţifice din laboratoarele uzinale, din laboratoarele şi facultăţile institutelor de învăţămînt, va constitui o bază puternică ce va permite Galaţiului să se numere printre importantele centre de cercetare ştiin­ ţifică din ţară şi să-şi aducă şi în acest domeniu de activitate aportul la dezvoltarea României. După cum vedeţi, tovarăşi, Galaţiul are un plan vast în toate domeniile de aotivitate, Aceasta impune comuniştilor, activului de partid, oamenilor muncii să ia mă­ surile necesare pentru ca toate prevederile stabilite de Congresul al IX-lea pentru regiunea Galaţi să fie în întregime îndeplinite. Se va ridica nivelul de viaţă al oamenilor muncii, se vor îmbunătăţi condiţiile de locuit. In acest cincinal se vor construi în regiunea dumneavoastră aproximativ 19000 de apartamente, ceea ce depăşeşte cu cîteva mii de apartamente realizările din şesenalul care a trecut. Folosind din plin mijloacele repartizate, pornind la lucru cu toată hotărîrea, organizînd bine munca în toate domeniile, întărind disciplina, controlul, fiecare la locul său să depună toate eforturile pentru ca întreaga activitate să se ridice la un nivel tot mai Înalt, Aşa vom avea garanţia îndeplinirii

Nicolae

16

ceausescu IntUnirea cu activul de partid din regiunea Galati

sarcinilor puse de Congresul al IX-lea, iar regiunea dumneavoastră va putea în 1970 să raporteze că şi-a îndeplinit planul, că şi-a făcut datoria faţă de partid, faţă de patrie, faţă de poporul român. Noi vă dorim succese in această aotivitate, tovarăşi! (Aplauze).

EVOCAREA FAPTELOR EROICE ALE IMBOLD PENTRU INFLORIREA NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE

INAINTAŞILOR -

Printre momentele plăcute ale vizitei în regiunea dumse înscriu şi cele prilejuite de revederea unor locuri istorice legate de trecutul şi tradiţiile de luptă pentru libertate naţională şi socială ale poporului nostru. In timpul vizitei am asistat la evocarea unor momente emoţionante ale luptei pentru neatîrnare, pentru Unirea Principatelor şi formarea statului naţional român. Am re trăit, pe cimpul de luptă de la Mărăşeşti şi Tişiţa, frumoase:e pagini de vitejie şi de înălţător eroism de care au dat dovadă ostaşii români în lupta cu cotropitorii imperialişti. Aceste tradiţii ale luptei pentru eliberarea naţională şi socială, evocarea lor trebuie să constituie pentru toţi oamenii muncii un imbold în activitatea lor - de a nu precupeţi nimic pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea continuă a naţiunii noastre socialiste. Am ascult a t aIcI .. cuvmtele . tovarăşului Georgescu vechi neavoastră

me:nbru al partidului nostru, care a evocat trecutui revoluţIOnar al regiuni· ReglUnea . • ... 1. dv., mdeosebi oraşele GalaţI ŞI BrăIla are b . _.. .' un ogat trecut de activitate în cadrul mIşeam munCItoreşti. Nu o dată oamenii muncii din aceste oraşe au dus lupte h t - · · . o ante Impotnva exploatării pentru . . ' drepturi POlitice pent . ..' ru o viaţa mal bună. In aproape toate 1t . manIe acţIUnI ale pro e anatului din ţara noastră a fost

17

prezentă muncitorimea din Galaţi şi Brăila. Partidul nostru ~ ~vut înt.otd~auna, în regiunea dumneavoastră, o putermca orgamzaţle care, în condiţiile ilegalităţii, a desfăşurat o activitate intensă şi şi-a adus contribuţia la înfăptuirea actului istoric de la 23 August, la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare şi trecerea la construirea societăţii socialiste în ţara noastră. Toate aceste tradiţii, pe care le evocăm astăzi, ale luptei naţionale, ale mişcării revoluţionare şi luptei pentru socialism constituie un bun al întregului nostru popor. Partidul comunist, continuatorul celor mai bune tradiţii de luptă şi muncă ale poporului, cultivă şi păstrează cu s~i~ţe~i~ a~intirea momentelor hotărîtoare pentru viaţa ŞI Insaşi eXistenţa poporului. Sînt momente care au avut un ~ol d~ s;amă în dezvoltarea naţiunii noastre, în lupta partIdulUI, In crearea posibilităţii de a construi astăzi socialismul. Fără lupta înaintaşilor noştri nu am fi putut să realizăm aceasta.

Trebuie să tragem învăţăminte din istoria patriei noastre şi să facem totul pentru a asigura dezvoltarea continuă a poporului nostru, a naţiunii noastre, a independenţei şi suveranităţii naţionale, întrucît numai în acest fel poporul român va putea să-şi asigure un loc de cinste în rîndul popoarelor întregii lumi, va putea să-şi aducă contribuţia la progresul şi civilizaţia omenirii. (Aplauze furtunoase). Să educăm tineretul patriei noastre în spiritul respectului şi preţuirii acestui minunat trecut, pentru ca el să-şi înţeleagă datoria sa de mîine, să fie gata să muncească şi să-şi pună în serviciul patriei, al poporului, toate cunoştin­ ţele pe care le capătă astăzi in şcoli, să depună toate eforturile pentru a asigura progresul continuu al ţării. Tineretul să fie gata oricînd să-şi dea şi viaţa pentru interesele po-

Nicolae

Ceauşescu

Intilnirea cu act1vul de partid din regiunea

18

, l' te (Aplauze îndelungi porului, ale patriei SOCla lS .

şi

pu-

• ' ' ţ' d , d eavoastră tovaraşl, are o orgamza le e RegIUnea u n m ' .' , ,. după cum spunea tovaraşul pnmpartld putermca O b ' 'unl'i ea numără peste 93 00 mem n, Ea secretar a1 reg 1 " ' a din organizaţiile l'eglOnale putermce ale este, deSlgur, un , ' ' partidului, nu numai numenceşte, dar ŞI dm punct de nativ, Este o organizaţie care are rezultate bune ve dere ca 1 , • Ani" t . în activitatea economică şi politico-educatlVa, 1 ap ~leşte neabătut politica partidului, sarcinile tras~te de ~omltetul Cell/tral. Doresc să felicit activul de partid, comItetul re, nal pe toţi comuniştii pentru rezultatele de pină acum glO , A A " h · A'1 , le urez noi şi noi succese m mdephmrea otann ar ~ al ' Congresului, a directivelor Comitetului Central partIdului. (Vii aplauze).

temice).

DEPUNEM EFORTURI PERSEVERENTE PENTRU UNIREA INTR-UN FRONT PUTERNIC A TUTUROR FORŢELOR pACII ŞI PROGRESULUI Referindu-se în continuare la unele probleme interna-

ţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Partidul şi statul nostru duc o politică activă de dezvoltare continuă

a colaborării şi a legăturilor de prietenie cu toate ţările socialiste, considerînd unitatea strînsă a acestora ca factor determinant al întregii dezvoltări sociale. In acelaşi timp, ţara noastră dezvoltă legături cu toate ţările, indiferent de orinduirea lor socială, în condiţiile egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale,

Vă sînt cunoscute iniţiativele şi acţiunile întreprinse de ţara noastră în această direcţie, Aceste acţiuni s-au soldat cu dezvoltarea continuă a legăturilor economice,

Galaţi

19

politice, ştiinţifice şi culturale cu diferite ţări ale lumii, au dus la creşterea prestigiului internaţional al României şi au constituit, totodată, o contribuţie importantă a ţării noastre la cauza păcii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume, in interesul instaurării unui climat de colaborare şi înţelegere între toate popoarele. Desigur, statornicirea unui asemenea climat nu este un lucru uşor atîta timp cît în lume există imperialismul care acţionează pe diferite căi împotriva independenţei şi libertăţii popoarelor, se amestecă în treburile lor interne, săvîrşeşte acte de agresiune, punînd în pericol pacea intregii lumi. Nu o dată au subliniat partidul şi guvernul nostru că in condiţiile actuale este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste pentru a putea impiedica cercurile imperialiste să dezlănţuie 'Un nou război mondial. Partidul şi guvernul nostru şi-au exprimat cu fermitate deplina solidaritate cu poporul vietnamez şi îi acordă sprijin în lupta pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Ne pronunţăm cu toată hotărîrea pentru încetarea imediată şi necondiţionată a bombardamentelor asupra R. D, Vietnam şi a războiului de agresiune din Vietnamul de sud, pentru retragerea tuturor forţelor militare americane şi a tuturor trupelor străine din această parte a Vietnamului, pentru aplicarea acordurilor de la Geneva şi respectarea dreptului poporului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta sa, Istoria ridică - ca un imperativ fundamental în faţa popoarelor - sarcina de a lupta neobosit pentru unirea într-un front puternic a tuturor forţelor antiimperialiste şi noi, tovarăşi, sîntem hotărîţi să facem totul pentru a ne aduce contribuţia la intărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor care se ridică împotriva cercurilor imperialiste, pentru salvgardarea păcii în lume, Facem aceasta

20

Nicolae

Intilnirea cu activut de partid din reglunea

ceauşescu

" d conVIDşl . , ca- ne îndeplinim o înaltă "datorie faţă..de fun poporu1 no stru - care sprijînă . . pe de-a. mtregul _ "polihca . . t mă şi externă a partidulUl ŞI statulUI - ca ne mdephm e . li tă f ţd ta nim, totodată, o îndatorire internaţlOna s ~ a e. ate popoarele dornice de pace, faţă de clasa ml.illCltoare mternaţională, faţă de cauza păcii în lume. Poporul nostru este profund interesat în realizarea securităţii in Europa. Consfătuirea din iulie de la Bucureşti a ţărilor socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, Declaraţia adoptată cu acest prilej au deschis largi posibilităţi de discuţii şi contacte internaţionale pentru abordarea relaţiilor dintre state pe baze noi, care să excludă posibilitatea unui nou război, să asigure condiţii de dezvoltare tuturor popoarelor EUl'opei, fără amestec din afară, pe baza respectării principiilor egalităţii, suveranităţii şi independenţei naţionale. In spiritul Declaraţiei semnate la Bucureşti, Partidul Comunist Român şi guvernul patriei noastre vor contînua să militeze cu toată fermitatea, aşa cum au făcut-o pînă acum, pentru infăptuirea securităţii în Europa, cu convingerea că aceasta corespunde in" cel mai inalt grad intereselor vitale ale poporului roman, mtereselor tuturor ţărilor socialiste ale tuturor pa_ poarelo: ~? Europa şi din întreaga lum~, cauzei păcii şi colaboram mternaţionale. Tovarăşi cu prileJ'UI ··t·, . , YlZI el m reglUnea dumneavoastra am putut vedea cu 't t . " CI en uZlasm, cu cît elan înfăptuiesc oamenu muncii in t t d .. . ,_' oa e omenllle, politica partidulUl tru ~ ,CU~~q~ ul continu 1 '. muncesc pentru a asigura progres u a patnel noastr A " e. ceasta ne dă încrederea dePlină ca- ŞI" m Vlltor o a " ". . la fel ca intregul menll munCll dm regiunea GalaţI, nostru efort pentru a inf_ . popor, nu vor precupeţi nici un PartidUlUi D' ~PtUl hotărîrile Congresului al IX-lea al . lScuţule pe Partid ' " care le-am avut cu activul de , cu comunlŞtll cu o " , amenll muncii în regil.illea dum-

Galaţl

21

neavoastră ca, de altfel, şi în alte regiuni ale ţării constituie o expresie a preocupării partidului şi statului nostru de a se sfătui în permanenţă cu oamenii muncii, de a dezbate împreună problemele concrete ale construcţiei socialiste în toate domeniile de activitate, de a valorifica şi generaliza experienţa şi iniţiativa bună a milioanelor de constructori ai socialismului din patria noastră. Aceasta este, de altfel, una din caracteristicile fundamenta:e ale democraţiei noastre socialiste, încetăţenitp profund în viaţa ţării, fiind chezăşia îmbunătăţirii continue a activităţii noastre în toate domeniile, a înaintării cu succes pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste, a ridică­ rii continue a patriei noastre pe culmile înalte ale civilizaţiei. Trebuie ca fiecare organizaţie de partid să facă totul pentru a lărgi legăturile cu oamenii muncii şi a se sfătui penmanent cu ei, cu toţi cetăţenii patriei noastre. In aceasta constă forţa invincibilă a partidu:ui, aceasta ne dă tăria de a înfăptui toate sarcinile care ne stau în faţă.

(Vii aplauze).

In încheiere, doresc să vă urez, din toată inima, tuturor celor prezenţi, tuturor comuniştilor, oamenilor muncii din regiune - muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, bărbaţi, femei, tineri, elevilor care au păşit acum într-l.ill nou an de învăţămînt - noi şi noi succese în activitatea dumneavoastră, spre a vă aduce o contribuţie şi mai mare la realizarea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului, la înflorirea Republicii Socialiste România! (Participanţii

la adunare

aplaudă şi ovaţionează

îndelung).

cUV

îNT DE SALUT LA SESIUNEA SOLEMNA CONSACRATA SARBATORIRII CENTENARULUI ACADEMI~ I REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA _ 26 septembrie 1966 -

Dragi

tovarăşi,

Stimaţi oaspeţi

din

ţară şi

de peste hotare,

Sărbătorirea

centenarului Academiei reprezintă un moment de seamă în viaţa culturală şi ştiinţifică a ţării noastre; această aniversare prilejuieşte trecerea în revistă a dezvoltării ştiinţei şi culturii româneşti de-a lungul vremii şi îndeosebi în perioada construcţiei socialismului, evocă drumul luminos al istoriei poporului român, care, în ciuda imprejurărilor de atitea ori vitrege, şi-a adus din plin contribuţia la progresul cunoaşterii umane, la mersul înainte al civilizaţiei. . Imi este deosebit de plăcut să adresez, din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român a Consi1 .: . liului de Stat şi a guve rnul' Ul, un sa ut cordial ŞI cele mal calde felicitări membrilor Academiei tuturor oamenilor de ştiinţă şi cultur- 1 . '. .. _ a, va oroasel noastre mtelectualităţi, care partIcipa cu entu . al-' . . ziasm, atun de întregul popor la făufirea societăţii n . . ,. ' OI, socla.lste. (Aplauze puternice). . CreaţIa ştiinţ'f - . ti' _ I Ica ŞI culturală are rădăcini adînci în trecu u mdepartat al ist '. voltat i tr' _ onel poporului nostru; ea s-a dezn s msa legătură cu procesele social-economice, cu lupta forţ 1 ' . e or mamtart;e pe t . n ru elIberare naţiona!lă şi so-

CUvint de salut la centenarul Academiei R. S. România

23

cială, cu întreaga evoluţie a societăţii româneşti, precum şi cu progresul ştiinţei şi culturii universale. Numeroase vestigii de cultură materială, realizări tehnice şi ştiinţifice, monumente istorice şi de artă, minunate opere de arhitectură, de literatură, pictură şi sculptură, făurite de-a lungul secolelor, relevă cu toată elocvenţa forţa geniului, sensibilitatea şi capacitatea creatoare a poporului nostru. După cum este cunoscut, condiţiile grele în care a trăit poporul român, ocupaţia străină în:ielungată, nenumăratele războaie impuse de cotropitori au frînat dezvoltarea forţelor de producţie, evoluţia economică şi socială firească a ţării, au stînjenit afirmarea deplină a potenţialului ei creator. Toate acestea, precum şi dezinteresul manifestat de clasele dominante faţă de activitatea de creaţie ştiinţifică şi artistică au avut o înrîurire negativă asupra dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, învăţămîntului, a culturii în general. Greutăţile şi piedicile nu au putut opri însă poporul din drumul său; apărîndu-şi patria cu dîrzenie şi bărbăţie, luptînd neîncetat pentru eliberare naţională şi socială, el a asigurat creşterea forţelor je producţie, dezvoltarea multilaterală a ţării, făurirea României moderne. In a doua jumătate a secolului al XIX-lea, intensificarea luptei pentru progres social, pentru realizarea unităţii naţionale şi cucerirea independenţei de stat cu profunde implicaţii în întreaga viaţă socială - a dat un puternic impuls activităţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Obiectivele social-economice care stăteau în faţa României - dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste, inceputul creării industriei naţionale, prospectarea şi exploatarea resurselor ţării - solicitau în mod imperios contribuţia oamenilor de ştiinţă, lărgirea cercetării ştiinţifice proprii, extinderea contactelor savanţilor români cu şti­ inţa mon dială.

Nicolae

Ceauşescu

-------

Intre numeroasele transformări pol't' ' , 1 lce, socIale ~i ~ nomlCe care au avut loc în această perioad-"' ~ A . a In vIaţa popo~' 1UI'roman, un loc Important ocupă înf" ţ ',' M 'tă . nn area Acaiemit em sa a~lg~e unirea forţelor ştiinţifice şi culturale din mtreaga ţara, sa consolideze bazele culturii naţ' I -. lOna e, Ac" ' d emia Româna, a, _Jucat un rol de seamă în org' . .. aruzarea s:, stm:u~area act:Vltaţ~1 depuse de intelectualitate pentru im. bogaţIrea patnmomului spiritual al poporului, pentru ri, dicarea nivelului de cultură al maselor, O trăsătură carac. teristică ce a definit încă din secolul trecut orientarea cercetării ştiinţifice româneşti şi a creaţiei artistice a fo~ situarea lor fermă în cadrul procesului general al dezvol. tării sociale, participarea activă la viaţa poporului. Repre· zentanţii ştiinţelor exacte şi-au înscris eforturile în lupta pentru ridicarea economică a României, pentru accelerarea progresului tehnic, pentru dezvoltarea forţelor de producţie, Cercetările desfăşurate în această direcţie s-au sol· dat cu înfăptuiri îndrăzneţe, aplicate cu succes în diferitele ramuri ale economiei, ducînd, totodată, la afirmarea unor şcoli ştiinţifice româneşti. , Exponenţii înaintaţi ai ştiinţelor sociale, preocupaţi de ideea cercetării trecutului României, de propagarea idealurilor de libertate şi dreptate ale poporului, au contri: buit, prin operele lor, prin întreaga lor activitate SOCiala, la dezvoltarea conştiinţei naţionale a maselor, la realizarea visului secular de unire a ţărilor române, la cîştigarea l!l' , con· dependenţei şi suveranităţii de stat, la închegarea ŞI solidarea naţiunii. (Aplauze puternice), ,; nea creal,a Un important rol social a jucat, de asem,e '1' l'tera. . , _ 't le confel or I literar-artlstlca; operele nemun oare a f\l' , t ţi ale popo turii noastre clasice au relevat înaltele Vlr u " ufl ţ't