242 97 110MB
Romanian Pages [475] Year 1971
PROLETARI DIN TOATE ŢARILE, UNIŢI-VAI
NICOLAE CEAUŞESCU
ROMÂNIA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII
SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE RAPOARTE, CUVINT ARI, ARTICOLE Iulie 1970 -
mai 1971
EDITURA POLITICA -
BUCURESTI. 1971
CUVINTARE LA ADUNAREA POPULARA DE LA ARAD Cu prilejul vizitei de lucru în -
Dragi
judeţul
Arad
2 iulie 1970 -
tovarăşi,
Doresc, în primul tind, să vă adresez dumneavoastră, tuturor locui\orilor municipiului şi judeţului Arad, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauae puternice; se scandează "P.C.R.P.C.R. !"). Doresc, totodată, să mulţumesc tuturor cetă ţenilor care astăzi ne-au făcut o primire cOl'dială, şi-au manifestat dragostea şi ataşamentul faţă de partid, de conducerea sa. In aceasta noi vedem expresia încrederii şi hotărîrii cu care întregul popor înfăptuieşte politica marxist-leninistă a partidului nostru comunist. (Aplauze prelungite; se scandează "P.C.R.-Ceauşescu !"). Este pentru mine o deosebită plăcere de a mă afla din nou în mijlocul arădeni1or. (Vii aplauze). In timpul vizitei la cele două întreprinderi din oraş, la cooperativa agricolă şi la ferma agricolă de stat am putut constata că aceste unităţi industriale şi agricole, ca de altfel toate întreprinderile şi unităţile agricole din judeţul Arad, au
cu obţinut rezultate bune în acti vitatea lor pe primele şase lUni ale anuluI în curs. Doresc să adresez calde felicitări mundtorilor din Arad pentru rezultatele obţi n ut e in re":lzarra planului pe primele şase luni. (Aplauze). Dl'~1 in această primăvară co ndiţiile clima ti ce nu au fC)f;t hvorabile, se poate spune că şi în agricultu ră l ucră tOl!l, specialiştiI, ţăranii cooperatori au depus ş i depun d Htll'l susţinute pentru a ob ţ ine recolte bogate. Doresc sa le adresez ŞI lor felicitări pentru munca pe care o depun. (Aplauze). In invăţărrînt S-fl încheiat recent anul şcolar şi trebUIE, sa remarc că s-a încheiat cu rezultate bune. Intelectualitatea din Arad, ca de altfel intelectualitatea din intreaga noastră ţară, dC'pune o muncă intensă şi îşi aduce din plin contribuţia la fo rmarea tinerei generaţii, la pregătirE a viitoarelor cadre pentru industrie, agricultură, pentru toate domeniile vieţii sociale. De aceea doresc să adresez felicitări tuturor oamenilor de cultură şi ştiinţă, intlEgii intelectualităţi din Arad pentru rezultatele pe calE le ob ţin în domeniul lor de activitate. (Aplauze). . După cum ştiţi, in luna mai am avut o situaţie deosebită datorită inundaţiilor mari, aş putea spune catastrofale, care s-au abătut asupra ţării noastre. Au fost lovite de inundaţii zeci de judeţe, sute şi sute de comune, sate, ora~, intreprinderi; au fost distruse zeci de mii de 10cu inţl', multe ferme agricole. Pagubele se cifrează la clrc~ 10 miliarde de lei; este însă greu să socoteşti in ban~ .tot ceea ce s-a pierdut în această perioadă. Calamltaţll!! naturale, de proporţii nemaiîntîlnite în istoria noastră , au provocat mari daune patriei. Doresc însă ,>11 menţionez şi aici, la Arad - care a avut de suferit de pe urma . ca~amităţilor şi unde populaţia, sub conducerea orga~lzaţlei de partid, a acţionat cu eroism, cu fermitate, reuşind sa-"lDlPI. ed'lce apele să provoace distrugeri în-
Cuvmtare
a a unarea "'p",o;n pm u r'-'''''''_e~='i1'!~====........
semnate în oraş -, că întregul nostru popor a răs puns în mod unanim chemării partidului, şi-a unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura dezvoltarea în continuare, în ritm intens, a patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, prelungite).
Nu este acum cazul să vorbim mult despre cee;) ce a fost . Sint cunoscute lupta şi munca e roică a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre - români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi -, care, acţionînd înfră ţiţi, au ştiut să facă faţă greutăţilor . Armata noa s tră s-a dovedit de asemenea la înălţimea datoriei. sale, a răs puns chemării partidului, s-a aflat în primele rinduri ale luptei cu furia apelor. Gărzile patriotice. unităţil e de tineret au muncit de asemenea cu eroism. aducînd o contribuţie de seamă în înfrîngerea greutăţi lor pricinuite de inundaţii. Toate acestea demonstrează unul şi acelaşi lucru : că întregul nostru popor, toţi cetăţenii patriei. fără deosebire de naţionalitate - muncitori, ţăraRi , intelectuali, ostaşi, membri ai brigăzilor patriotice, ai unităţi lor de pregătire ale tineretului, copiii - au acţionat şi acţionează uniţi în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor provoca\e de calamităţi şi pentru progresul continuu al României, pentru victoria socialismului şi comunismului în patria noastră! (Aplauze puternice, urale). Nu pot să nu evidenţiez încă o dată spiritul de solidaritate al întregului nostru popor, care, la chemarea partidului, a venit în sprijinul populaţiei din zonele calamitate cu bani, alimente, cu îmbrăcăminte, a muncit pentru repararea cît mai grabnică a unităţilor lovite pentru a le reda în cel mai scurt timp producţiei. Această uriaşă şi unanimă manifestare a solidarităţii de la un capăt la altul al ţării dovedeşie înalta conştiinţă socialistă a naţiunii noastre. In anii făuririi noii orînduiri, l'a a devenit conştientă că numai unitatea indestructibilă ii
--
N 1 ca
---
8
. tuturor g re ută ţ ilor, garanţia in• ţ a infnnger11 . gramulUl de dezvoltare multlda garan 1 " . . succes a pro faptUl rH cu. .. d creştere a bunăs tării şi fericirii !"lteraIă ~ SOClt't~ţ11'(A elauze pi'elungite; se scandea ză întregulUl popOl p Ceauşescu
P.C.R. !" ).
" se cuvmE' . sa" menţionez aci
şi faptul că, in . ..aceste grele . " ţ··l de partid oomumştn, orgamzaîmpreJurări, orgamza 11 e ' " . ' .. comuna. 1 ŞI iule e ,..' dl'n intreprinderi ' comitetele Judeţene . " d t·d au fos t permanent la datone, s-au orăşene~t e par I . " 1 [lat in' pr melC. rindun ale luptei oamemlor muncn, a e . ' t a l"ea 1a minimum a efecteadorturilor EE'nerale pentru l1ml .. . pf>ntru asigurarea refaceru grabn:ce a 1 lr inundatiilor, y l ' mal al mtreunităţilor E'coP\lmice ŞI reluarea cursu ~I nor f _ git noastre ac.tlvitaţi . De aceea doresc sa a,d resez ~lde, e_ licitări orgarizatiei dumnesvoastre de par~ld, tutUlOr Ol ga nizaţii10r de partid din j udeţ, comitetulUl Judeţean A~a~, precum şi tuturor celorlalte comitete judeţene. c~mumştl~ lor din înt· aga ţară, care au dovedit că sînt strins l:g:~ ele popor, ca pun mai presus de toate ca~za poporuluI, ricirea ŞI bunăstarea lui. (Aplauze putermce). Cred că veţi fi de acord cu mine să adresăm, de ~se menea mul ţumiri Ol'ganizaţiilor de tineret şi orgamza, . 1 m~ ţiilor de femd sindicatelor, care au fost ŞI e e per nent la dato;ie, au făcut totul pentru a-şi adu~e contribuţia la infringerea greutăţilor şi la reintrarea 10 normal a intreg ii vieţi sociale, (Aplauze). . Doresc. totodată, să adresez mulţumiri oomemlo.r muncii din Arad, care, muncind fără răgaz zile întregi, au reuşit să impiedice revărsarea apelor, ca de altfel tuturor locuitorilor patriei pentru activitatea depusă, pentru eroismul şi unitatea de care au dat dovadă în aceste
.
.
împrejurări. (Aplauze prelungite).
Desigur, tovarăşi, mai avem mult de făcut pentru a lichida complet urmările grele ale acestor calamităţi ca-
C u vintare l a adunar ea popul a r ă de l a Arad
9
tastrofale. Avem însă satisfacţia să constatăm că aproape toate întreprinderilor industriale şi-au reluat activitatea normală; de asemenea, cele mai multe cooperative agricole au reînceput munca, trecînd la reînsămînţarea , pe măsura retragerii apelor, a suprafeţelor inundate. Putem spune că de pe acum am depăşit o parte din greută ţile provocate de calamităţi. Mai avem, desigur, mult de muncit, dar rezultatele de pînă acum ne dau temeiul să afirmăm că stă în puteI'ea noastră ca încă în cursul acestui an să lichidăm pe deplin urmările acestei catastrofe, să Îndeplinim în bune condiţii planul producţiei industriale şi să asigurăm îndeplinirea sarcinilor ce ni le-am propus În agricultură, să obţinem recolte care să satisfacă aprovizionarea populaţiei. In felul acesta vom realiza în întregime actualul cincinal, creînd o bază bună pentru urmă torul plan de cinci ani. (Aplauze prelungite). Este adevărat, pentru a obţine aceste rezultate trebuie să lucrăm mai mult de 8 ore; trebuie să lucrăm şi duminicile şi în alte zile de sărbătoare. Dar să ne punem întrebarea, tovarăşi: ce avem de făcut după asemenea pierderi? Să încrucişăm braţele, să ne uităm în sus, să aşteptăm ca dumnezeu sau altcineva să rezolve problemele noastre? Sau să ne suflecăm mînecile, cum se spune în popor, şi, prin munca noastră, prin hotărîrea noastră, să reparăm ceea ce au distrus apele, să asigurăm prin măsuri hotărîte îndeplinirea programului făuririi societăţii socialiste şi comuniste în România? Nu avem decît acest drum: drumul muncii hotărîte pentru învingerea greutăţilor. In unitatea şi în munca noastră, a tuturor cetăţenilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi -, sub conducerea partidului, stă garanţia înfrîngerii greutăţilor, garanţia că în curînd vom putea da uitării nenorocirea care ne-a încercat. (Aplauze puternice).
10
--Doresc
Nicolae Ceauşescu
Cuvintare la adunarea
să menţionez faptul deosebit de îmbucurător A. . rt .
că in aceste împrejurări grele, Romamala a slm.l . spn~
., ' 1 . din ţările socialiste al tor zeCI ŞI zeCI Jmul popoare 01 " . Antreaga lume care într-o forma sau alta, d de popoare m I ' '. . ' . manl'festat sentimentele de sImpatie faţa de po~~u '1 i-au acordat ajutor pentru mvmgerea poru1 nos t ru Ş . ,.' xţ'l Mulţumim pentru aceste mamfestan ŞI pengreu t i l 1 or. . A '. .. d' tru sentimentele de prieteme atit oamemlOl munca In ţările socialist!:', cît şi tuturor acelora ca:e, ~e ~e toate meridianele, ne-au adresat cuvinte de l:nbarbatare. ŞI nc au dat ajutor. Noi vedem in aceasta atit o expresIe a simpatieI de rare SI:. bucură ţara noastră, cît şi o preţUIre a munciI poporului român, a politicii noastre de pace, dc colab0rarl:. cu toat€' statele lumii. (Aplauze putermce, preA
lungitf)
•
"
•
Ceea ce acteapta msă lumea, chiar şi cei dm stramatate. este ,,1'1 vadă cum vor reuşi românii să se descur:e dm aceste greutăţI. Unii şi-au pus chiar întrebarea: Clţl ani le vor trebui pentru a înfringe greutăţile? Se pare că ace'ltra nu cunosc bine de ce este în stare un popor liber, 1 • •
:;0
Nicolae
Ceauşescu
mună de a acţiona şi în viitor in această direcţie, ceea ce corespunde atit intereselor partidelor şi ţărilor noastre, cit !Ii cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. Intreaga noastră activitate oglindeşte preocuparea per_ manentă a partidului de a contribui la depăşirea greută ţilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti, la dezvoltarea şi întărirea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, la intărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Desigur, tovarăşi, noi sintem conştienţi de faptul că intărirea unităţii mişcării comuniste şi. muncitoreşti se poate realiza numai pe o bază nouă, în care să fie asigurate pe deplin autonomia şi independenţa fiecărui partid comunist, dreptul de a-şi elabora - corespunzător condiţiilor concrete din ţara in care-şi desfăşoară activitatea - linia sa politică generală. Sintem, de asemenea, conştienţi de faptul 1====,c;:ă:d :::.e",z"-,,voltar· . te ·.dailo presupune o largă dezbatere liberă, analiza şi interpretarea ştiinţifică a schimbărilor survenite in lume şi, pe această temelie, dezvoltarea creatoare a invăţăturii marxist-leniniste în concordanţă cu noile condiţii economice-sociale; in acest sens acţionează şi va acţiona şi in continuare Partidul Comunist Român. Toată activitatea internaţională desfâ.!/urată de P.C.R. şi de guvernul nostru corespunde pe deplin intereselor cons~rucţiei socialiste in România, dezvoltării relaţiilor partidului şi statului nostru cu ţările socialiste şi cu partid~l~ comuniste şi muncitoreşti, precum şi cauzei coeziunii tanlor socialiste, cauzei unităţii mişcării comuniste şi ~u~cltoreşti internaţionale, a întăririi forţelor antiimpenahste.
!n această perioadă au avut, de asemenea loc un şir de intilniri şi vizite pe linie de stat. In acest ~adru se inscriu vizita preşedintelui Turciei în România, vizita pc
Plenara
c.c.
al P.C.R. din 8-9 Iulie 1970
51
care am efectuat-o in cursul lunii iunie în Franţa, vizita preşedintelui Zambiei şi vizita şahinşahului Iranului în România, precum şi recenta vizită a tovarăşului Maurer In Republica Federală a Germaniei. Noi apreciem că aceste vizite, convorbirile pe care le-am avut au evidenţiat încă o dată posibilitatea dezvoltării colaborării dintre state în spiritul principiilor coexistenţei paşnice. România acţio nează consecvent pentru intensificarea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, pentru instaurarea în viaţa internaţională a unor relaţii bazate pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantaj ului reciproc. Considerăm că o importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea unor relaţii normale între state au respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, fără m eli afar . . de dominaţie şi dictat, abolirea forţei ca mijloc de soluţionare a problemelor internaţionale litigioase. Desigur, tovarâ.!/i, dacă activitatea internaţională a României se bucură de ecou în multe state, aceasta se datoreşte faptului că politica sa externă corespunde situaţiei internaţionale de astăzi, că principiile pentru care militează ţara noastră pe arena internaţională sînt principii care se impun tot mai mult ca singurele ce pot asigura o colaborare rodnică, paşnică, între toate popoarele lumii. Viaţa demonstrează continuu că problemele internaţio nale nu pot fi soluţionate decît cu participarea tuturor statelor, fie ele mari sau mici, că ţările mici şi mijlocii, desfăşurînd o politică consecventă de colaborare şi de pace, POt aduce, împreună cu marile puteri, o contribuţie fructuoasă la soluţionarea problemelor internaţionale. De altfel, in lumea de astăzi nu se mai pot rezolva problemele prin nesocotirea intereselor nici unui popor. Evenimentele
.'.
NIcolae Ceau,escu
din Inu"chll1a demonstrează cu toată claritatea că, atunci c ncl Un popor, chiar mic, este hotărît să-şi apere independenţa i suveranitatea naţională, să nu admită dominaţia imperialistă, el poate face aceasta cu succes, buCIIrindu-sE' de sprijinul unanim al popoarelor lumii. In activitatea noastră internaţională am acordat şi acordam o atenţie deosebită problemelor securităţii pe continE'ntul european. întilnirile şi discuţiile pe care le-am avut cu conducători de partide şi de state, cu oameni politici şi reprezentanţi ai opiniei publice ne-au întărit şi mai mult convingerea că sint create condiţii pentru a 'le trE'ce la prE'gătirea şi organizarea unei conferinţe a ţărilor E'uropE'nE', care să netezească drumul spre infăptuirE'a securităţii, spre soluţionarea treptată a problemelor acumulate pe continent. De altfel, memorandumul miniştrilor afacerilor exteme ai ţărilor socialiste, care s-au întîlnit recent la BudapE'sta, a-.Răsit-.JL P7nn ntji r"-"'''r-a--hlH-ă ~,p,m=n-.u.u I====;.r;:""r.pb,opoarelor; el creează noi premise pentru trecerea la pregătirea şi organizarea conferinţei europene. Partidul şi POporul nostru şi-au manifestat şi îşi manifestă îngrijorarea in legătură cu persistenţa în lume a unor focare de tensiune şi incordare. Am acţionat şi acţionăm pentru a sprijini lupta poporului vietnamez şi a popoarelor din Indochina, penh'u a contribui la încetarea războiului din această peninsulă; trupele S.U.A. trebuie să se retragă, POpoarele din această parte a lumii trebuie lăsate să-şi rezolve singuI'e problemele, fără nici un amestec din afal'ă! De asemenea, acţionăm pentru soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de ?ecur.itate din noiembl'ie 1967, pentru retragerea trupelor le n e Israel. • din teritoriile arabe ocupate, pentru asigurarea S:c~n:aţli şi integl'ităţii tuturor statelor şi instaurarea pacll In această parte a lumii.
Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 Iulie 1970
53
Şi În viitor partidul şi guvernul ţării noastre vor a.cţion~ .)fi spin " t u1 Directivelor Congresului al X-lea .al partidulUI, . l' . dezvoltarea colaborării cu toate ţănle socla lste, pentIu " . l' t t t unitatea tuturor forţelor antumpena IS e, pen ru pen ru '1' 1 dezvoltarea largă a relaţiilor cu toate ţăn e ŞI popoare e lumii, pentru pace şi securitate în lume. Tovarăşi,
In faţa partidului şi poporului nostru stau. sarcini de . mare Impo rtanţa şi răspundere. Plenara noastra este che. • actl-1 mata sa• a d op t e hotărîri de mare insemnatate pentru VI't a t ea d e VI' l' tor . Avem deplina convingele " că mtregu . . partid şi intI'egul popor vor acţiona ~n stn.nsa umtate )fi jurul Comitetului Central pentru mdeplImrea tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea,. pentr~ d, zvoltarca in continuare a intregii noastre socletaţl ŞI lldl1... t arll ma teJ..·.J.lJ::---S.·....smci.tu"l"....D..jJll _ carea contil1Yă..!l...J.I.unas nilor muncii din patria noastră. . Cred că sinteţi de acord să adresZlm tuturor or~anl'lo.1 . ţ"l de r partl'd ŞI. organIza 11 o , tuturor oamemlol' munCll urall _ .. de noi şi noi succese in activitatea consacrată. de~~oltarll economiei ştiinţei şi culturii, Înfloririi întl Cgll tan, LI\.~, . 1" ririi socialismului şi comunlsmu UI m pa. t r la noaslra. v
V
v
"
(Aplauze puternice, prelungite).
TOAST LA DINEUL OFICIAL OFERIT IN ONOAREA
Toast
in
onoarea
presedmtelui
Rt>PlIlJllcli
Arrica
Centrala
J.)
PREŞEDINTELUI
REPUBLICII AFRICA CENTRALA. GENERALUL JEAN BEDEL BOKASSA Cu prill:';ul vizitei în Republica Socialista România -
13 iulie 1970 -
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi 00103
TOAST LA DINEUL OFICIAL OFERIT ÎN O
====== ",:",~;I;OJl1lIld:~Y!1~a~~~dOrin\a de a trăi în deplină in\('-
'
de mi este deosebit de plăcut ca • Stat, al guvernulu'" ' In numele Consiliului adre sez dumneavoast I,_ ŞI al In ti egul UI' POPOI român, să vă voast la, tuturor col a b oratorilor dumnea· , ra_ care vă insuţ' r'le t enrSL şi să d esc ' In aceast " - un cordial salut ' a- VIzita P consideraţie cu ca au expresie sentimenteiOi' de stimă şi mintu': R ' re popoml romă n va-"Intlmpină pe !Xlomaniei sociali' 't PI" ,mlrea ' se ' caldă Bucur pe care v-a eş ti ului constituie . , 'fă cu t -{) astăzi populaţia t I
l' OI' de prietenie şi preţ o, expi eSle grăi tool'e a sentimenU1re pe care ŞI'1 e nutresc reciproc 1popoarel _ ,e român şi congol" ez egatunle de colaborare d' t , a dorinţei lor de a întări ma :ş'I R epublica Democ' Int' re_ Re pu bl'Ica Socialistă Roma. do Ua popoare, al cauzei laica _.. Congo '. ,In interesul celor Avem' '" Internaţionale, convingerea d pac1! ŞI Inţeleg enl neavoastr-a In . România ' omnule preş va , ed'mte, că vizita dumcontnbui la o mal' b - cuuna
lege re cu toate ţările lumii, de a ~t:':()f ;( l ITii~r=e;;r=;;;el~~!!:::: naţ,l..ni la înfăptuil'ea dezideratelOl' de pace' şi progre'> alt: omenini, România acOt'dă o atentie deosebită dezvoltării relaţ.ilor de prietenie şi colabOl'are multilaterală cu ţărilt; soC'i"hslc, acţIOnează consec\'ent pentru lărgirea le(lăturilor sale politice-diplomatice, economice ';ii cultural-şWn\:fi"e cu tlale statele, indiferent de regimul lor social şi politic Vldţa arată că tendinţa spre cooperare internaţională, care devine pe zi ce h'ece tot mai evidentă, im~u~e, retipedarea cu stl'icteţe a independ('n\ei ŞI Su\'eranlta\lI ~a: (ionale a fiecărui stat a dreptului popoarelur de a hotan singure asupra destin~lor 101', potrivit vointei proprii. n',,~ pectm'ea principiilor egalităţii in dreptuI'i, neaD1e~te,cul.u~ in trebUl'ile interne şi a\'antajului reciproc, Romania IŞI fundamentează in mod consec\'cnt relatiile sale e:-;:terne , 'd . d "PI'Omovarea 101' SU,ţlpe aceste pnncipii, consl enn ca, ' ' , ',r în constitulC e:;en\lala
nută
viaţa intema\ională
condiţia
6-1
Nicolae
Ceausescu
a realizăl'l 1 Ul1t'i cola bora ri via bile şi fmctuoase, \le a asigurarii păci i ş i destinderii.
° garan-
In România este bine cu noscută lupta indel u ngată şi plma de sacriticii dusă de poporul Republicii Democratice viaţă Congo pentru dobîndirea dreptul ui de a-şi tauri Iibl'ră şi demnă, pentru con solida rea ind epen denţei sale şi dezvoltarea patriei sale pe calea progresului. Eforturile popomlui ţarii d umneavoastră îndreptate spre dezvoltarea economiei, culturii, învă ţămîntului, rezultatelEo pe cal'e le obţme în această direcţie sint cunoscute ş.i se bucura dE. apreciere 111 patria noastră . Constatam cu satisfacţie cu rela ţiile dintre Republica SOCialista Ror,lania şi Republica Democrati că Congo, relaţi i intemElate pE. respect reciproc, egalitate şi avantaj mutual, cunosc o evoluţiE. pol!:itivă, Cal"e cor espunde pe deplin intereselor cetor două ţări, cauzei pă cii şi colaborarii internaţionale. Am convmgerea ca in cadrul convorbirilor şi intilnirilor pe care le VOm avea se vor evi denţia noi posibilităţi de a lărgi şi întări aceste relaţii, de a dezvolta şi mal accentuat coJ.aborarea dintre p op oal"ele şi ţările noastre.
°
Stlmate domnule pre'-;;edinte, România, care a cuno:>cut vreme îndelungată asuprirea
sÎ.t"ăină, a salutat cu satisfacţie profundele preraceri ir.nO!toare care au loc pe continentul afl'ican" POpoml nostI"U este solidar cu toate popoarele care se ridică pentru scuturarea jugului su'ain, impotriva colonialismului şi neocolonialismului, susţine cu căldură lupta dusă de popoarele din Angola, Mozambic, G uineea-Bissau şi Namibia pentru cucerirea independenţei naţionale" Condamnăm in modul cel mai hotărit politica de aparth eid şi practicile rasiale promovate de regim urile minoritare din
-
Toast in onoarea
preşedintelui Republicii
Democratice Congo
65
" perpetuarea exploa" - i Rhodes la , ., ublica Sud-Afncana Ş d" aceste teritorn. R ep . ale popoarelor m 1 tate îndreptării cOl0111 ~ ijină eforturile tinere or "s le şi der:Ţara noastra spr" d nţei lor naţlOoa "" " t t spre consolidarea mdepen "e apărarea suvcranităţll ŞI ae " t-tătoare , spIe "1voltarea de sme ~ a t" _ pe arena internaţlOna a. " , dmtI, e afirmarea t ot mal ac " Iva _ _ lichidarea deca1a]"ului "_ România apreciaza ,ca ' d dezvoltare reprezmta m l~ cur~ e - a progresului gena'al, ţa-rile dezvoltate şi cele . ţ a- lmpelloa sa . "1 1 noastre o cenn ZI e e _ "" - "" în lume. "" a însăşi con solidarn pacll statele _ mari, mijlocll sau In lum ea de aZI, toate. " 1- sau de continentul . de orîndurrea SOCla a " - conmici indiferent . trebuie Să-ŞI aduca pe ~are se află situat e - pot ŞI b1em elor internaţionale, " - 1 soluţionar ea pro A 'e tnbuţia activa a _""" ' ntări rea păcii generale. PIla dezvoltarea colaboran l ŞI 1 t crearea unui climat "ţ" hot ărîtoare p en r u 1 ciem că o con d 1 le stituie renunţarea a " " ' n lume o con de secu ntate Şl pace 1 " t 1 f olosirea forţei sau ame" ţ"e şi dicta a politica de d omma 1 . " 1 ţl" l'le dintre state, 501u f orţeI m r e a "" f l" ninţarea cu o OSlrea "" "ase e cale paşn i că, intenslflţionarea problemelor li tIgIO p te lichidarea "1 t t 01' p opoar el or p en u carea efortu n 01' u ur i menţin p e care se ma " t e Ş I" tensi une focarelor de con fl IC " diferite meridiane ale globuluI. ' t a n eîntîrPoporul nostru se pron unţă pen tru"mce " are " " din ziată a războiului din Vietn am şi a acţlumlor milItare i lndochina, pentru retragerea t rupe"lor" am encane Ş - . l" n gerinţe în t reb1.1nle m terne ale curmarea oflcarel " po-"" porului vietnamez" P opoarele vietn amez, cambodglan :;;~ laoţlan să fie lăsate să-şi rezolve sm gu re problem ele, po "" "" rar ă n ici un amestec trivit aspiraţiilor ş i vom ţe l p ro prll, din afară" Pronunţîndu -n e cu co n secven ţă pentru solu ţio nar ea pe cale paşnică a conflictulu i din Orientul Ap r~p lat p e baza Rezoluţiei Consiliului de Securit ate din 22 nOlembne 1967 ,
(la
NIcolae Ceau,eacu Toast In anoarea preşedintelui Repll
ne exprimăm speranţa că acordul realizat cu privire la incetarea focului pe o perioadă de trei luni şi reluarea mi iunii Jarring Vor crea condiţii pentru întreprinderea de noi paşi concreţi spre rezolvarea conflictului, prin retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, asigurarea dreptului la existenţă al fiecărui stat din ZOni şi n:zolvarea problemei populaţiei palestinene în conformitate cu aspiraţiile sale naţionale. Ca stat european, România acordă o importanţă deosenormali zării relaţiilor pe continent, acţionează ca Europa să nu mai devină teatrul unor războaie nimicitoare, ci terenul unei cooperări paşnice şi rodnice între naţiuni suverane şi egale in drepturi.
bită
Guvernul român consideră că s-au creat condiţii favorabile pentru ţinerea conferinţei general-europene, care, după părerea noastră, va contribui la înfăptuirea securităţii şi colaborării dintre statele europene. Ţara
1=====;m~ă::Trii generale, indeosebi a dezarmării nucleare, şi se pronunţă pentru intreprinderea de acţiuni concrete care să
ducă la neităţii.
realizarea acestui deziderat major al contempora-
Considerăm că in re201varea acestei probleme vitale pentru omenire, precum şi în respectarea dreptului internaţional şi dezvoltarea colaborării internaţionale, un rol important revine Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pentru a-şi putea indeplini în mod eficient răspunderile cu care a fost investită, această organizaţie trebuie să oglindeascA CU fidelita~e realităţile existente în lumea de azi. România Se PFonunţă pentru asigurarea deplină a principiului universaJitătii O.N.U., pentru restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze în această organizaţie. Cu convingerea că vizita pe care o faceti in România Va constitui Un moment de seamă în dezvoltarea relaţiilor
bllcll Democratice congo
67
Socialistă · tre Repub"ca d . . i colaborare dIn . o i cu dorinţa de pneteme Ş . D emocratlcă Cong Ş . cît mai România şi Republica t ă în ţara noastră să vă fIe dumneavoas r tez . ca şederea . rmiteţi-mi să toas. dinte, şi tră domnule preşe Plăcută şi rodnIcă, pe nătatea dumneavoas , . - in să . toinette Mobutu , . la acest doamnei Mane-An oaspeţilor prezenţI a _ in sănătatea tuturor
porului condineu _ ;pentru prosperitatea şi fericirea po golez _ ; pentru prietenia
şi
colaborarea dintre popoarele
noastre; • lumea întreagă! _ pentru pace In
INTERVIu ACORDAT TELEVIZIUNII 8OluţioDArea
tutmor probleaM!lOlf
spirit, aCORIlm o
mwaaţi.....
In ."..
--.w ~ relaţWor . . . . ~
Dia .fi Austria ta lupta peatru !afiptWrea ......"..." eIIJ040 pene şi plci.i Jn lume.
INTREBARE: Nu fIicd pu.ffri 1'fCtbtt4 dec:tt ~ tem4 ute fi poli&c& . . . . . . . " ""lIuniH*~ Rtfmurile aucd8 .......... .,. ~.rm la. fel de ... petuoaae CII fi • agriculturii. ~ii . . . . . . . . priN ingrijoNreu -lfJdoTu1. ~ IWU! 6ucI&N de o atenţie prea mic4. Cum apreciafi ~ ~ RAsP
.
In~, rltrnuti')e de ~ atei in-
ti. In Venera!, au; brtregii ec!01toDIi1 a
BamADiei se nU!lllri ~ __ mal Inalte diIa lume eeeaMa se datooo l'efte eforturilor pe a.e JIOPOIUl nostru le face pentn.t • elimina !ntr-1.D tiap aaurt deealalul f8'e n ~
dustriei
70
NIcolae Cea
•• ou
muncii, factori importanţi peotrg ~ cienţei întregii noastre acti'ritiţi. Trebuie si 8pUl!l torul cincînal - 1971-1975 _ se C8JradllerizeaiZlf.~ prin accentul pus pe ridicarea calitativi _ in rentabilitatea - a intregii noastre activităţi INTREBARE: Pentru secuntliNeG fi dflfiitmarecl ••
nală, politica culturală aTe o impartwaa" de ReIDr~""1IIi veranitatea şi independenţa unei Idri ifi Ş&
'_III:
dacinlle lOT. In ce constă probJematicla fi ,...,..l!CtiiVII de altare in acest domeniu?
MESAJ ADRESAT PARTICIPANŢILOR LA CEL DE-AL XXII DE DICINII
INTERNAŢIONAL -
I;;~~IACOMNEGRES
1 septembrie 1970 _
~n ,nulT'ele ConsHiului de S
~oclahste România
1 tat, al guvernului Republicii a meu per~o 1 a d resez pa ' , " na~ med' , .. - ea Congres i t ~,~~~~~==:;!= Icmn, care îşi inc '., n ernaţlOnal de istoria salut cOI'dia!. epe astazI lucl'ările la Bucureşti, un
I===ffi.-. • cel . _, firUl" Ia
s'
,1
România es t C' b UCuroasă s" " ospltalttate acestui inalt f a a,~orde, pentru a doua oară r reuneşte savanţi şi cerce tă°ton ~tllnţific internaţional car~ se de ' , ' mnat număI' de ţăl'i a l i " presbglu dintr-un înI e umn n epoca noast ' tinu l'a, caracteeizată ' e prefac-eei innoitoa " prm prolunde şi canal po poare10r in lupta re, ştIInţa est e un aliat de nelipsit
cadru, ştiinţele med' lPentru o viaţă mai bună, In acest " rol d lca e au pri . e o covîrşitoare' : n msuşi obiectul lor un bu' I msemnatate f" ' le a apărarea sa"na"tăţ'" ,lInd chemate să contrial ' Il ŞI v' ţ" , , SOcietăţii _ omul. F- ". I,e Il celUI mai preţios fond rIlor um ' ara mdOlală cun , amste ale savanp , ' oaşterea preocupă-
unaşelor investiţii de gînld~r şI.cercetătorilor din trecut, a in lupta.Impotriva boliI'Ire ŞI de striidanu .. ale omenirii or ŞI a durerii constituie un factor
Al XXII-lea congres mteIna\lonal de Istoria medicinii
73
----
preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu
succes problemele complexe ale medicinii contemporane. r\prcciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilOl' medicale din trecut, să înlesneasci pe această bază obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu in care savanţii şi. cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit estE' orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitodlor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate careia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare, Avem convingerea ci abordarea în cadrul congresului dumneavoastră a temei ~~o..u::.ARomâniei cu alte ţări, aşa cum se prcvede in ordinea de zi a reuniunii, va î esm ma ouna cunoaştel'e şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strins cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru implinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura el, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să traiască in pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile război.ului, ca în lume să se instaurer:e relaţii de inţelegere şi colaborare intre toate naţiunile, Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensifia carea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei eg -
74
Nicolae
Cf>3UşCSeu
1 te în il rcspec:tului inclependenţei ŞI' DclVClalll_. . . dreptur., • tatll f IE'Ca~1 popor. Urez succ:s deplin lucrărilol" celui de-al XXII-lea ConIT . mternaţlOnal de Istoria medicinii, exprimmdu-m C "mW'I~ că el va repl12zenta un moment important în dEzvoI.tareo. şuinţeloo. medicale, în întărirea colaborării in.. rraţlonale a oamenilor de ştiinţil.
CUVÎNTARE DE SALUT LA CEL DE-AL XVI-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE FIZICA "AMPERE", DE LA BUCUREŞTI _
Onoratii asist
1 septembrie 1970 -
.nţJ.,
t Imi este deosebit de plăcut să \1i adresez un sa'u :O..lr05 în nume:L.e Consiliului de Stat al Republicii SOCI1' 1 > :1omania, al guvernului şi al meu pere,onal dumnefJvv< ,r . r>ar,I(.lpanţilor la cel de-al XVI-lea Congres internat '1.e l ,Ampere" de rezonanţe magn('ticc I fenomene o.~ l( 1 P. Poporul român găzduieşte cu bu::r..rH' această rp1. actuale,
preşe
m ee
România a spus: fl' t -n orice parte a lumii d i orice con IC, 1 "In lumea e az, _ . uit sau mai puţin asupra ar E.xista, influenţeaza. mal m Dorinţa noastră este de a delvoltării tuturor naţlUOllo r: . apidă a conflictelor luţionare Cit mal r se ajunge la o so durabilă care să dea instaura o pace , . eXistente, de a se ., _ dezvolte în mod lIber, · - e' naţlUOl sa se - D f posibilitate lecar 1 . agresiuni din afara. o- t- t fără teama unei _ de sine sta a or, d' t. ţările noastre sa con"1 d colaborare 10 1 e _ nm ca relatu e e 1 existente în lume, sa . probleme or tribule la soluţlOnarea
servească
cauzei păcii".. Consiliului de Stat al R. .S. In incheiere, preşedmtele dv"telui S.U.A., a pne- cinstea preşe "" România a toasta t m _ şi poporul ame- .. m - t re poporul roman (elllpi şi colaborarn riwn.
CUVINT LA INTILNIREA CU REPREZENTANŢl AI COMUNITAŢII AMERICANILOR DE ORIGINE ROMANA Cu prilejul vizitei la Washington -
27 octombrie 1970 -
MuLţumilLd pentru cuvintele prieteneşti ce i-au fost adresate, pentru primirea căLduroasă ce i s-a făcut, preşedinteLe Consiliului de Stat al R. S. România a spus:
"Ne bucură că cetăţenii americani care s-au născut în România sau ai căror părinţi sînt de pe aceste meleaguri îşi reamintesc de locurile unde s-au născut. Probabil mulţi dintre dv. aveţi imaginea unor timpuri mai vechi. Dar cei care au vizitat recent România au avu-l prilejul să constate schimbările mari petrecute în patria noastră. Vă pot spune că România de azi, care continuă tradiţiile progresiste ale înaintaşilor, este o Românie cu totul nouă, în care toţi cetăţenii sînt adevăraţi stăpîni ai ţării şi-şi făuresc viaţa aşa cum o doresc". In cordinua7'e, preşedintele Consiliului de Stat a spus: "In ultimii ani avem relaţii foarte bune cu Statele Unite. Am obţinut o serie de progrese :n colaborarsa e~onomică, tehnică-ştiinţifică şi culturală şi sîntem dornici de a dezvolta aceste relaţii. De altfel, în convorbirile pe care le-am avut în timpul vizitei preşedintelui Nixon la Bucureşti şi cu prilejul vizitei mele aici s-a relevat că există posi-
189 de origine română _~~~r:e~Pl:'e~ze~n~ta~n~ţ~i~a~l~a:m~e:ri~ca~n~l:IO~l~~~__________~--
1 'llnir~a cu
., - există dodezvolta aceste relaţu, ca . d b'rile de orîndUlre 00toate eose 1 . nnţa de a colab ora, cu , bl ale vieţii internaţlO- ., unele PIO eme cială şi de paren In . d de la respectarea 1 b e are loc pornrn nale. Această co a orar .".. l.t"ţii în drepturi, nea.' veranr ta ţu ega 1 a , t independenţeI ŞI su. . ' De altfel, acestea sm mestecului în treburrle, l~tern~orul român, Partidul CoPo destinele de astăzi ale principiile pe care Romanra, d . R 'n - care con uce , "1 mumst oma 1 ău şi este hotănt sa e ţării _ le-a înscris în programu s înfăptuiască în relaţiile cu toate stat~le.. uteţi să conDumneavoastră, ca cetăţeni amerIcanr, p , tribuiti la dezvoltarea aces t or relaţii . Noi., vedem In 'b caţ' . SUA cu toate ţările lumll, o contn li le laborarea cu . . ., la cauza păcii". .. . 11,s In încheiere, preşedintele ConsllwL11,~ ~e. ~tat a ~p. celor prezenţi că "ei sînt oricînd bine pnrntţt l~ Rom~~la~ că oricînd doresc îşi pot vizita rudele, pe oeI dl'agI Şl le-a urat multă sănătate şi ferici7'e. .
bilităţi multlple de a
.
MesaJ adresa
MESAJ ADRESAT ADUNARII JUBILIARE A FEDERAŢIEI MONDIALE A TINERETULUI DEMOCRAT 29 octombrie 1970
Cu prilejul celei de-a XXV -a aniversări a constituirii F.M.T.D., am plăcerea să adresez un cald salut participanţilor la Adunarea jubiliară, tuturor ti.nerilor şi organizaţiilor de tineret care luptă pentru eliberarea socială şi naţională, pentru pace şi colaborare internaţională. Tînăra generaţie se afirmă în zilele noastre cu dinamism, combativitate şi receptivitate faţă de transformă rile înnoitoare, ca o forţă importantă a progresului societăţii.
Impreună cu celelalte forţe democratice şi progresiste, tineretul se manifestă ca un factor activ al luptei împotriva imperialismului, colonialismului şi neocoloniah ;mului, împotriva politicii de dominaţie, agresiune şi înrobire, pentru o lume fără războaie, bazată pe justiţie şi echitate socială, pentru libedate, independenţă naţională, socialism şi pace. Cu deosebită satisfacţie relevăm contribuţia de seamă pe care o aduce tineretul român la eforturile întregului popor pentl'u propăşirea patriei noastre socialiste, la intreaga viaţă socială şi p>olitică a ţării şi, in acelaşi timp,
t Adunării jubiliare a F .M.T ,D.
19l
"1 de prietenie, colaborare şi solila dezvoltar~a rel~l;r toate ţările lumii, la cauza păcii dari tate cu tlDer-et . lD 't-ţ"
şi secun a
intemaţlOnale.
Il . [ t de veac de activitate, adre- 'bătoarea unUl s er . d d' 1 a Tinet'etului Democrat urân e La saI .. sez Federaţiei. ~on la e entru lărgirea colabol'ării dintre succes în actlvlta:ea. '~e de tineret din întreaga lume, mişcările- t-Şl 'rea OrganIZ~tţ~lţ" de acţ'lune a tinerei generaţii, unI a 11 . pentru lD a n . . .t- la consolidarea forţelor antiL contnbuţle sPOrt a _ pen r~ o l tr'umful ideilor de libertate, independenţa impenalLste, a 1 _ _ a lume natlOnală, progres social şi pace lD lDtreag .
TOAST LA DINEUL OFICIAL OFERIT DE PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITa, îN CINSTEA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cu prilejul vizitei în R.S,F, Iugoslavia -
3 noiembrie 1970 -
Impărtăşesc pe deplin cele arătate de tovarăşul Tito cu privire la convorbirile pe care le-am avut astăzi: ele au fost deosebit de utile, Este adevărat că ne întîlnim rar. Sigur, putem să recurgem la două soluţii: fie să facem vizitele mai lungi, fie să ne întîlnim mai des, (Tovarăşul Tito : "Se poate şi una şi alta"), Avînd în vedere problemele ce se ridică în viaţa internaţională, cred că soluţia de a ne întîlni mai des este cea mai bună în condiţiile actuale,
Vorbitorul a subliniat că "aceste întîlniri şi convorbiri au o mare importanţă pentru relaţiile dintre partidele şi popoarele celor două ţări, aşa cum au o mare importanţă şi în ceea ce priveşte desfăşurarea evenimentelor internaţionale, Sigur, nu sintem o ţară mare, dar nici prea mică şi, avînd în vedere că in lume sînt multe ţări miCI şi mijlocii şi că toate aceste ţări doresc să-şi aducă contribuţia la instaurarea unei lumi mai bune la instaurarea in relaţiile dintre state a principiilor egalităţii în drepturi ŞI respectului suveranităţii şi independenţei naţionale, putem spune că sîntem chi- ,- o forţă puternică. De altfel, anul
preşedintele
193 R.S.F. IUgoSli3.4Yia _ __
_ ' au dat Unite, aceste ţari 1 Organizaţia NaţiUDil _ t pentru instaurarea acesta, a priveşte căile de ul m a sel-ie de evenimen,t~ tonul in ce oare O _' . laborării între pop " t" a ţărilor miCI Şl pacll ŞI ca _ f-ră contnbuţla ac Iva ot găsi demonstrează ca a _." Iugoslaviei, nu se p , " RomaDiel ŞI _ D ceea nm miilocli, deCI $1 a contemporana, e a , soluţii ele durată în lumea t lea de întărire şi dezvoltrebuie să căutăm perrnanen ca priveşte relaţiile econo- " atit în ceea ce 't 'în tare a cdaborarll " " _ opoarele noastee, Cl ŞI ' e_ştiinţlflce dmtle P mlce, teh nlc , " problemele internaţl~nale" It 'mii ani în această direcSubliniind reahzanle dm u t 'ut t că ele se da, d' t 1 Consiliului de Stat a al a , , ţIe, pi'eşe tn ee _ , _ în calitate de comumşti., de toresc faptulUI ca "acţiOnam • _ destinele lor hort'prezentanţi a două popoare stapme pe , 1 ' um t-:t ă construiască socialismul şi comumsmu aşa c an e s 'deră că este corespunzător interesedoresc ele . ŞI cum conSI , In acela ~1, ,de a asigura creşte a utiliza mai bine potenţialul agrlerea producţiei vegetale ŞI' anun'ale eslgur, aşa cum , s-a sublini . ~xls:enţa proprietăţii socialis at şi la Congresul al X-lea. ucţle nu poate asigura d te asupra mijloacelor de proPentru a pune In • valoaree maril la sine progresul ...... .. ...-;cult.....-. ..;; e avantaje şi posibilităţi W
,
•
organizaţiilor
gospodării
ale proprietăţii socialiste, sint neoesare folosirea judicioasă a asigurarea mijloacelor tehnice specialiştilor, aplicarea largă in producţie a cuceririlOl' agrotehnicii şi zootehniei moderne, lncă la Conferinţa Naţională din 1967 şi apoi la Congresul al X-lea al partidului, la o serie de plenare ale C0mitetului Central, s-a stabilit programul de modemizare a agriculturii noastre, de dezvoltare a bazei sale tehnicemateriale, de asigurare a unei producţii intensive, de perfecţionare a conducerii, planificării şi organizării muncii in unităţile agricole de stat şi cooperatiste. In acest sens CI fost luat un şir de măsuri importante, a căror justeţe a fost confirmată de practică şi care au inceput să dea roade bune în producţia agricolă, Au fost sporite investiţiile în domeniul producerii de maşini agricole, in industria de îngrăşăminte chimice şi în alte sectoare, S-au luat unele măsuri organizatorice, de creare a fermelor in cooperative şi a asoclaţnI 'nt eTeoopcratiste, e acestea, multe din Directivele programului elaborat de partid nu au rost incă traduse in viaţă, Tocmai de aceea, în domeniul agriculturii continuă să se manifeste o serie de neajunsuri importante, in organizare, planificare şi conducere, in sistemul de plată şi. de organizare a muncii în cooperative şi in intreprinderile de mecanizare a agriculturii, şi este necesar să luăm toate măsurile pentru a soluţiona aceste probleme în cel mai scurt timp, pentru a asigura înfăptui rea in bune condiţii a sarcinilOl' trasate de Congres. Cu toate eforturile pe care le-am depUS şi le depunem pe linia înzestrării tehnice a agriculturii, nu s-a reuşit incă să se asigure un grad mulţumitor de mecanizare a muncilor agricole ; chiar lucrările de bază nu sînt ettecutate intotdeauna în mod corespunzii.tOl", Intreprinderile de mecanizare a agriculturii, în forma lor actualii. de organizare, nu participă in mii.sura necesară la rezolvarea problemelor
inte~si~ă, pămîn~ului,
şi ~
Nicolae
234
Ceauşescu
esenţiale ale cooperativelor, la efortul pentru creşt .. . erea pro_d uc Iei, acţionează ca simple unităţi prestatoare de ser-
ţ
VICll. De - asemenea, retribui rea mecanizatorilor nu a fost corel a t a cu producţia obţinută pe terenurile pe care lucrează şi, ca urmare, ei nu sînt cointeresaţi în obţinerea un?r recol.te ridi~ate. Devine stringentă necesitatea legării strmse a mtreprlnderilor de mecanizare de cooperativele de producţie, sporirii răspunderii şi rolului acestor întreprinderi în buna desfăşurare a producţiei agricole. In cadrul cooperativelor agricole de producţie s-a făcut prea puţin pentru înfăptuirea unei zonări judicioase a cu.lturilor, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi economl?e, _p:ntru specializarea în producţie şi cooperarea mai strmsa mtre diferite unităţi. Continuă să se planifice în m~l.te cooperative un număr mare de culturi pe suprafeţe ml~l, ce~a _ce nu permite o amplasare raţională a producţiei agncole, nu a posilii1itatea acordăI'ii unei aSI e ~e spe~ialitate corespunzătoare. Realizările obţinute de Jntr:~~'I~derile agricole de stat arată eficienţa deosebită a zonarll ŞI specializării producţiei. Ultimii doi ani au evidenţiat, de asemenea, faptul că nu este rezolvată în mod cuvenit problema seminţelor şi a. ra~elor de animale. Atît producţia de grîu şi de porumb, Cit ŞI cea de plante tehnice au avut de suferit datorită faptului .~ă Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Academia de Ştnnţe Agricole nu s-au ocupat cum trebuie de asigurarea seminţelor de calitate; dimpotrivă au fost chiar cazuri cînd în mod nejustificat s-a renu~ţat la soiuri valoroase, de înaltă productivitate. Deficienţe mari există şi în ce priveşte folosirea cadrel~r. Deşi. avem în total peste 26 000 de specialişti cu studn supenoare şi alte zeci de mii cu studii medii aceste cadre nu sînt utilizate nemijlocit în agricultură. in conducerea şi organizarea activităţii de producţie a coopera-
1mbunătă\irea organizării, planliicărU
,1
conduccl'll agrlC1:.'turU 23&
tivelor agricole lucrează numai 10000 de specialişti cu studii superioare, în timp ce un număr important sînt cuprinşi în diferite organisme administrative şi din această cauză organizarea muncii, conducerea activităţii multor cooperative se află la un nivel necorespunzător, nu răs punde cerinţelor pe care le pune gospodări rea unor proprietăţi de dimensiuni mari, ca cele de care dispun cooperativele noastre agricole. Este de inteles că conducerea unor astfel de unităţi necesită cadre cu temeinică pregă tire, în stare să cuprindă şi să soluţioneze în bune condiţii sarcinile tot mai complexe pe care le ridică practicarea unei agriculturi intensive. Trebuie arătat, totodată, că ŞI sistemul dp organizare a muncii in cooperativele agricole, care nu asigură stabilitatea activităţii cooperatonlor în aCeP.uşi brigadă, la .aceeaş~ cultură este necorespunzător cermţelo r unei agnculturl m{)d-ar~e. !mnoclante.n~ suri prezmtă sistemul de plată legat de principiul zilei-muncă, care duce a ega IZ ea vemturilor şi nu dă posibilitatea remunerării cooperatonlor in deplină concordanţă cu munca depusă şi rezultatele în producţie, nu stimulează efortul fiec?iruia in parte. La toate acestea se adaugă faptul că activitatea organelor agricole nu este orientată spre aSlgurare~ u~el conduceri efective a unităţilor; atît ministerul, Cit ŞI celelal~e organe centrale agricole, precum şi organele judeţene, pnn . .' d - pun un accent mal mare orgamzarea ŞI stilul lor e munca. 'tăţ" . u pe problepe aspectul administrativ al actIVI 11 ŞI n . mele concrete ale procesului de producţie. Se manifestă fenomene de centraliza re exceSIVa a IlOn. . t- ţ' cum este de pildă, cazul luunor activI a 1, aşa ' d ucerii _. . . ' . . h' d . 1- oraţi!' aceasta face ca cranlor de Ingaţll ŞI I toarne , - 1 1 .' cole de producţie sa" organele judeţene, cooperatIve e ag l l _ . • f"ptuirea lucrarilor de nu poarte răspunderea pentru• m . sa" d normala ar trebUI îmbunătăţiri funciare de care m mo
NiCOlae
1mbunăt[l~Il·ea
Lea uşesctJ
se ocupe nemijlocit. ln alte domenii, ca, de pildă, asigurarea cu seminţe, s-a mers în mod greşit pe linia unei dispersări a răspunderii, ocupîndu-se de acelaşi lucru mai multe organisme. Din această cauză nu se asigură soluţionarea practică, operativă, corespunzător cerinţelor, a producerii, selectionării şi repartizării pe teritoriu a seminţelor. Lipsurile care persistă încă în agricultură au influenţe negative asupra producţiei, împIedIcă realizarea cu succes a sarcinilor stabilite de partid pentru dezvoltarea acestei ramuri importante a economIe, noastre. Iată de ce este necesar să acţionăm cu toat;; consecvenţa şi fermitatea pentru a înfăptUI măsurile prevăzute de Conferinţa Naţională si Congresul al X-lea al partidului, pentru a lichida neajunsurilE: de astăzi. asigurînd condiţii corespunzătoare in veduea pr grf' noaat ce, pune a fi hchldata" cu d foI "d " tI' d' uzi , ""'i dnd lu,"' .. . u .." .o ,oop a maxtm "pae> " m " ,,'aci:.a ron !ntrepdnd'" ",1, produ,.,oore d",voltindu"" eu alte IA,i. d viitor, veniturile m m de Pe Este, de asemenea, necesar se modifice modul de na1, ,u r vo< f', d' "parti.." a 'mel...",l", "re ",um" f '" ecamzatonlor , 'u,re"'. Astf,l d": la ,ultud', und' in multe ",ud bi",mtic n,tinindu"" """a d' n"oil' e 3000 kg de 'gr"aca1 Inh cooperat'" Iva se pl o reale ale ln viitor, consiliile popu are org aI ' are,tei pcodu'tl i n,l, ..dool' VO< "",tea,ta di"" 'u u,i"1, p.... lU a ectar' rear d",bui, .. f' le, capentru mecan'Iza t ani .. care ' ce 1" t în tipurile de tractoare, utilaje e stnC eaaul in " " " , , al' me", .atarlulu' d, baai. In n,,,,,",,," Minis",", Agri,ulludi Silvicul,u,ii va repa n I la obt' .. e Iza mai mult griu la hectar decît tiza pe fondurile destinate acestui scop
obţinu"
~~..,'" mtua~' O~',~ eren~~drulproducţia a~,to, obţinută, p,odueţia treC' propn,t'~ ':,tă ~uanifică ",Ioa,,;, recoltă
'şi p"m~,
această cultură
"A'
~
d'ţ'
,aa~
"
lucrează
ducătoare
maşiniIo< şi judeţelor. judeţen,
judeţe
să
ţ"'" 'tăţ'1
""",mc~
maşini şi băneşti şi
ŞI
ŞI
240
Nicolae
Ceauşescu
--~~-----------
va urmări ree.lizarea în bune condiţii a prevederilor de dotare tehnică. .Avin? in vedere că în prezent există deosebiri de pretun la vmzarea maşinilor, utilajelor şi a materiulelor pentru agricultură către diferite sectoare, este necesar ca de la 1 ianuarie 1971 să se introducă la acestea preţuri unice, preţuri cu ridicata la furnizor, pentru toate unităţile agricole _ intreprinderi agricole de stat, cooperative şi gospodăriile ţărăneşti individuale. Această măsură va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de producţie ale coopen.tivelor şi totodată va permite ţărănimii noastre să facă economii de sute de milioane de lei. S-a pus problema dacă nu ar trebui să vindem unităţilor cooperatiste tractoarele şi maşinile agricole dm dotarea intreprinderilor de mecanizare. Considerăm că o ast e de implicaţiile pe care le-ar avea o asemenea măsura. este de ajuns să arăt că valoarea totală a fondurilor fixe din Intreprinderile de mecanizare se ridică la peste 12 miliarde de lei. Pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea maşi mlor şi tractoarelor. precum vi pentru plata salariilor mecanizatOl;lor şi personalului tehnic din aceste întreprinderi, se cheltuiesc anual aproape 4 miliarde şi jumătate ni de lei. Totodată, funcţionarea întreprinderilor de meca "are nece6ită pregătirea sistematică a unui mare număr de cadre de specialitate. Este clar, tovarăşi, că trecerea acestor mari eforturi economice, financiare, pe care in prezent le suportă statul, in seama cooperativelor agricole nu numai că nu ar fi de natură să contribuie la consolidarea lor, dar, dimpotrivă, ară ar influenţa negativ situaţia economico-financi a acestora. Se impune de aceea ca întreprinderile de mecanizare a agriculturii să rămînă in continuare unităţi de stat, Ulmînd a fi reorganizate in sensul in Cal"e am arătat
--
Imbunatăţirea organizării, planificA,.,j ş1 cor duce-ii ag clol~ ii 241 - - -
pentru ca ele să fie mai strins leg ... t€' de cooperativ('. să uducă o contribuţie sporită la creşterea prOQLCţlel agncole . Apllcarea acestor măsuri va asigura condiţh ,-,orespllnză toare pentru realizarea mecanizării totale a muncilor agncole, pentru executarea 10[' la tilr:p 'ii de bun': cal. tate, pentru dezvoltarea susţinută a agr.cultur.i no~~tre sodaliste pe calea producţiei intE"1sive.
ORGA"IZAREA (O 'SILIILOR Ir\TER'COOPloRATISTE Am arătat că în problema ampla sării cultUl' lor a ~;>!'
c.aUzăni şi cooperării în producţ.e exista mar: majJ'1suri, fimd încă destul de larg răspîndit:' practi~u dE a cllltiva In aceeaşi cooperativă zecI de pl nte, Cll rU'lltatc siabe rosroTI luari.:=:n; RAr> • sur. '< re să ducă in scurt timp, chiar din anul viitor, la remcdit rfa aCf"s el situaţii, la asigurarea unei concentrări ŞI spcnalizăn raţionale a producţiei în cooperative De altfel, există şi o anumită eXl)eri"da pozitivă in această direcţie. După cum se ctinoa~te, in ultimi. ani 0au inceput să se formeze asociaţi! intrrcooperahste, îndeos bl m legumicultură şi zootehnic. In p::-ezent funcţionrază 2:,4 de asociaţii intercooperatlste pentru cul+ivurea lrgumelor în solarii şi sere, pentru îngrr.şarE.a purcIlor, păs::'.1"Ilor, mieilor, bovinelor. Deşi a trecut puţin timp de la înfimţarea acestor asociaţii, se poate aprecia că ele au dat rezultate bune, asigurînd posibilităţi pentru folosirea mai raţională a fondurilor de investiţii şi a forţei de muncă, pentru specializarea în producţie. Ţinînd seama de experienţa şi realizările dobindite În asociaţiile create. este de organizare se în necesar ca te toate domeniile de activitate ale agriculturii cooperatis -
această formă
să
cxtindă
Nicolae
242
1mbunălh\irea organizării, planfficărU şi
con('tJcc 1 .1 agrlc\.: 'uri 243
Ceauşescu
I~ .acest
scop va trebui să se treacă la organizarea de conslln mtercooperatiste de cooperare şi specializare ca . . re sa ~slgure ~nirea î~ comun a forţelor mai multor cooperatIVe, folOSirea raţlOnală a pămîntului, a fondurilor de investiţii, a mijloacelor mecanice, a specialiştilor, a întregii forţe d~ muncă pentru creşterea continuă a producţiei, a avutulUI obştesc şi a veniturilor cooperatorilor. Consiliile intercooperatiste vor fi create pentru cooperativele din aceeaşi comună sau din două-trei comune învecinate totalizînd circa 10000-15 000 ha la 500010000 ha la deal. In acest fel, o întreprindere de mecanizare va deservi acelaşi grup de cooperative pentru care se constituie consiliul intercooperatist. Consiliul intercooperatist de cooperare şi specializare va f~ format din reprezentanţii conducerii cooperatlvelo r, "pec!aliş-ti QH!. ad~-stor.A, rlirec_ţor inderii de mecanizare din zona respectivă, reprezentanţi ai consiliilor populare comunale, Sarcinile consiliului intercooperatist vor trebui să fie în principal următoarele: L Zonarea culturilor în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi economice ale cooperativelor. Consiliile intercooperatiste vor stabili, cu asentimentul cooperativelo r componente, terenurile cele mai potrivite pentru griu, por~mb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi alte plante ŞI vor asigura amplasarea corespunzătoare a culturilor, comasîndu-Ie în loturi mari de teren. Aceasta va determina o mai bună utilizare a fondului funciar, va asigura practicar~a unei agriculturi intensive, creşterea producţiei agncole, 2. Consiliul intercooperatist va trebui să se preocupe de specializarea producţiei cooperativelor agricole, iar în cadrul acestora a muncii fermelor, brigăzilor şi echipelor. 3: De ase,menea, el va organiza ferme intercooperatiste speClahzate In creşterea şi îngrăşarea porcilor, bovinelor,
împreună
şes şi
A
... . .===
păsărilor, în legumicultură, pomi cultură şi viticultură, prin reunirea mijloacelor şi forţelor mai multor coopffative. 4, Consiliul va trebui să asigure folosirea cit mal 'udicioasă a tractoarelor şi maşinilor agricolI' alE: întn'prinderii de mecanizare care deserveşte grupul dE. eoopffative respectiv, precum şi a mijloacelo: tehnice ale eoopE.rati.ver
lor. El va stabili repartizarea utlla)E lor ?l mtrantn,,,,.!=o."j"""'A1"Iiilp de care răspund. Consll interme n1C uat OQu.......... • -, .o:a.. cooperatiste , o dată cu zona rea cultUrilor, c TU ~ . . asi "ura condlspecializare a producţiei pe lotUri mari, vor; . l' ze ocupmdu-se .mţii ca şi cadrele tehnice să se speCia lle, , de deosebi de o anumită cultură sau de un anumit sector creştere
a animalelor. . , 6 O importantă îndatorire a con~nllior mtercoopera , ă . d nvestlţii de Intues tiste va fi realizarea unor lucr rl e l ,lcUIt " comun îndeosebi în zootehnic. legumlcultură, pom ura , . tăr 1 unor sistEme comun{' şi viticultură, orgamzarea execu . I . t" interes de irigaţii, a altor amenajări funCiare care prezm a . n." de apro VI' entru cooperativele respective. P 7, Consiliul intercooperatist se va mg ŞI ): va ol1~aUlza .' .• erativelor zionarea tehnică-matenala a c~o.p, ea roducţiei acestora, activităţi comune pentru valonhcal p ." ,'.. l ' trebuI sa se olgaUl B. Prin intermediul conSIliU l Ulg va .' te de sistematlzarea ŞI Ull , zeze lucrări de interes comun lt e a ea reţelei de , drum' gospodări rea satelor, de dezvO ar
244
Ntcolae
Ceauşescu
asigurarea unei mai bune deserviri a populaţiei săteşti, In acelaşi timp, consiliul va organiza o serie de activităţi anexe comune, în special în ceea ce priveşte prelucrarea unor produse agricole, producţia materialelor de construcţii şi altele, contribuind la utilizarea mai raţională a resurselor şi braţelor de muncă, la sporirea veniturilor unităţi lor şi ale ţăranilor cooperatori. 9, Consiliului intercooperatist îi va reveni, de asemenea, obligaţia de a promova întrajutorarea cooperativelor, dezvoltarea schimbului de experienţă între ele, generalizarea metodelor ce s-au dovedit eficiente în organizarea producţiei şi a muncii în cooperative, Fireşte, cooperativele agricole de producţie care formează un consiliu intercooperatist vor continua să-şi păs treze autonomia, In toate acţiunile pe care le iniţiază şi întrepr' de. oooeratist' să 'ă seam~ de dorinţa şi voinţa co~perativelor, astfel ca rezultatele să corespundă intereselor fiecărei cooperative, ca toate cooperativele să obţină avantaje din cooperarea şi specializarea în producţie, Deoarece unii tovarăşi au ridicat problema că unele cooperative ar dori să treacă la unificare, vreau să subliniez că în această privinţă este necesar să se manifeste cea mai mare atenţie, să nu se facă nimic în grabă. fără o temeinică analiză a tuturor implicaţiilor economice şi 90ciale ale acestui act, Desigur însă, unde există dorinţa expresă a unor cooperative de a se uni şi unde aceasta poate da rezultate bune, organele judeţene vor analiza şi aproba, de la caz la caz, propunerile corespunzătoare, Prin constituirea consiliilor intercooperatiste se va ajunge la ridicarea în următorii 2-3 ani a cooperativel or slabe la nivelul celor dezvoltate, la apropierea veniturilor obţinute de diferite unităţi. Aceasta va contribui şi la crearea unor condiţii mai favorabile pentru unificare, Dacă
ImbunAtAtirea
organlzlrtl • planlflc5ril şi conducerII agriculturII 241)
, ' " astăzi unităţi slabe cu altele puternice, vrîndse u~lflca 't il acestora din urmă se reduc şi aceasta nevrmd vem ur e ulţumiri crea greutăţi,-m d esf"aşurar ea t genera n e m , ," 1 1 1 poa e , 1 De aceea conSider ca ucru ce . 't"ţ" cooperatlVe o r . ' .". actiVI a 11 " spriJ'inim întărirea umtaţllor .' portant este acum sa ,,, . ţ' ne la care consllnle mtercoopemal Im ţ' dezvoltate, ac IU 'b . , . " . ducă o însemnată contn uţle. mal pu m ratistc pot şi trebUie sa-şI a DEZVOLTAREA COOPERARII RILE AGRIC'OLE DE STAT INTRE tNTREPRINDEAGR~COLE DE PRODl'CŢIE ŞI COOPERATIVELE . ătoare este nece~ar să se realizeze pe o In perIOada urm • 'tăţile agricole de stat .1 " perarea mtre um " ' scară mal arga coo, forme de astfel de cooperan şi cele cooperatiste. Pr~mele, ă de acum un an. In prea~n17.p.ze fie !' au lncepUL "-el Q''''--- , 1 de producţie c Z zent, 485 de cooperative a?nclo de stat îndeosebi în creşt 'nderi agnco e e , . 1 cu 69 de m repn , 1 păsărilor. ovme 01', '101' taunne 01'. 1 terea şi îngrăşarea por.cl. ' le urnelor. fructelor, Rezuin producerea şi valonflca~ead gtăţesc pe deplin extinde• " acum m rep da tatele obţinute pma d 1 cărora se poate acor ". în ca ru ga , .. mai substanţial in 01' rea acestor cooperan, cooperativelor agricole un spnJI~ , mai bună asistenţă nizarea şi desfăşurarea produc!lel, omenea cooperări vor 1 d deosebit, ase u de specialitate, n mo 1 de' cooperativele au s trebui să se realizeze în zone e un ă atit în domeniul braţe de munc , . prafeţe mici, unde hpses~ 1 i zootehnie. , culturii cerealiere, cît mal a es ~ '1 agricole' de stat ŞI trepnndel'l e d' te Cooperarea între m . rin înţelegeri Irec ' ă se realizeze P r create b cooperative va tre UI s . " . C unn are , vor I , , tor umtatl, a tanţi al en intre conducenle aces . dă reprez e să cupnn , deconsilii de cooperare, car . tit întreprm .' t DeSigur, a tuturor unităţilor partlClpan e, ....
.ar.o
A
A
246
N ic ola e
C ea uş es cu
rile agricole de stat, cît şi cooperativele agdcole iş i vor păstra deplina auton omie, veniturile lor fiind legate de contribuţia adusă de fie ca r e la activitatea comună, In linii generale, cooperarea dintre întreprinderile agricole de stat şi cooperative se va or ganiza pe aceleaşi prircipil care stau la baza cooperării dintre u nitătile CO') ' 1':1. te, principii pe care le-am arăta t.
I:\IBU~ATkfIREi\
ORGA"-'IZARII :\1UNCII ŞI A PRODU CŢIEI N COOPERATI\ ELE AGRICOL"', INTRODUCEREA UNUI NOU SISTEM DE PLATA 11 wirtiiitlaa '? "01:: s; n.':' ~_LQC lA ~,.CB tea intro .. ducerii unui nou sistem de organizare a muncii şi a producţiei în cooperativ ele agricole, precum şi a unei noi forme de plată a muncii in aceste unităţi. In vederea creşterii răspunderii p entru r ealizarea în bune condiţii a muncilor agricole ş i obţinerii unor producţii ridicate, este necesar să se treacă la organizarea de echipe sau brigăzi specializate, care să execute toate lucrările agricole dintr-o fermă, Brigăzile şi echipele specializate se vor constitui ca formaţii de muncă permanente şi omogene, din cooperatori şi mecanizatori, care vor răspunde de întreaga activitate de la inceputul lucrărilor şi pină la strîngerea şi depozitarea recoltei. Această formă de organizare se poate folosi în primul rînd la cereale şi plante tehnice, unde există un grad mai ridicat de mecanizare, dar şi în celelalte sectoare, Cum sint legumicultura, pomicultura, viticultura şi zootehnia, La griu, de exemplu, brigada sau echipa, dotată cu tractoare şi maşini corespunzătoare, va trebui să execute lucrările din fermă, incepînd cu arătura, pregătirea tere-
1mbun3tă \ irea
o rganizArii , planificării şi corducerU j}griculturll
247
nului şi seminţelor, însămînţarea, îngrijirea cultunlor şi pină la r ecoItar ea şi depozitarea producţiei, adică toate operaţiile agricole n ecesare, Va trebuI să aplicăm îl' accastă privinţă experienţa în treprinderilor agricole ,d stat şi chiar să adoptăm măsu ri mai bune, deoarece mCI alCI nu s-a ajuns ca peste t ot echipele specializate din fE.rme să execute de la inceput pînă la sfîrşlt toate lucrările, Prin introducer ea n oii forme de organizare a muncii in cooperat ive se creează posibilitatea de a se renunţa la sistl'mul de remunerare pe baza zilei-muncă, sistem depăşit, car e nu leagă venitul cooperatorilor direct de ef~rtul depus, de producţia obţmută, In condiţi,ile actuale, atit cel care lucrează din plin toată ziua, cit ŞI cel care ~unces: mal puţin sint remunera ţi pe baza unUi vemt la zI-munca sau la normă convenţională, care se egahzează pe ansamblUl cooperativei. ' '-1 '= • a munICoril 01 n711n..-~ 1n con d lţ11 e ap _ ' , dulu global calculat Cii, este necesara mtroducelea acor I '" " pe bază de norme, similar celui folOSit in construcţn ŞI I,n _, P ' asta echipa sau bn, alte ramuri ale econOmieI. rm ace, aport direct cu , b 'ţ" gada fiecare lucrător vor ft retI'. UI ImI' , , d b" d te în producţie, eforturile făcute cu rezultatele o IL I , d ' t rE.sul pentru execud ceea ce va spori răspun erea ŞI In r ărilor în ve erea tarea corespunzătoare a tuturor 1ucr obţinerii de producţii cit mai mari. _ f ă aleuează sa se ac c , b 1 Aplicarea acordulUI glo a urm t - sau -1 f e produs pe ona lindu-se valoarea manoperel a lecar , tabi-" t o cooperatIVa se s hectolitru, De exemplu, d aca In 1'" d . 200 de lei şi le~te valoarea manoperei la tona de gn u cal rea retri" -t t la hectar, v oa ' hectar cultivat. se obţin două tone ŞI Juma a e, buirii muncii va fi de 500 de lei la fiecare h ' va obţine l hectar ec Ipa In cazul cînd se produc 5 tone a te neliIt' , t DeCI'es 1 000 de lei pentru fiecare hectar cu :vda , _ depune efor• t' echipei aca , mi tată posibilitatea de CIŞ Ig a
248
Nlcolae
Ceau şescu
turile necesare, o muncă de calitate, obţini nd producţii ridicate. In a celaşi timp însă, dacă ea nu execută bine luc['ările agricole şi realiz e ază o produ cţie mai mică decit cea planificată, echipa va primi în m od corespunzător mai puţin. Acest m od de remunerare este valabil pentru toate sectoarele de activitate din cooperative. In cadrul brigăzii , al echipei, remuneraţia obţinută se va împărţi intre m embrii acestora, corespun zător cu munca pe care a depus- o fie care, cu răspunderea îndeplinită. In felul acesta, cu siguranţă că lucrătorii din echipa sau brigada respectivă v or avea grijă să însăminţeze la timp întreaga cantitat e de sămînţă necesară, bine selecţionată şi tratată. Ea însăşi se va ocupa de procurarea şi folosirea îngrăşămintelor, de combaterea dăunătorilor şi buruienilor, va pregăti combinele şi le va folosi cu atenţie la strins,lll re~~:, ~~ h-a~ ,H .... ,.. mai- :pi-ar aşa cum se întîmplă in prezent in multe cooperative. Sistemul de plată în acord presupune organizarea raţională a echipelor şi brigăzilor de muncă, folosirea unor norme fundamentate, participarea permanentă la lucru a membrilor echipelor. Aceasta va duce la o mai bună selecţie în brigadă şi echipă, înşişi membrii acestora fiind interesaţi să menţină în cadrul lor numai pe acei cooperatori care muncesc efectiv, care îşi indeplinesc în bune condiţii sarcinile stabilite. Trecerea la profilarea cooperativelor agricole de producţie, organizarea muncii în aceste unităţi pe ferme.
brigăzi şi echipe specializate, aplicarea formei de retribuire in acord global vor face necesară evaluarea în bani, la preţuri de stat, a muncii depuse. In aceste condiţii, plata se va putea face fie numai in bani, fie in bani şi naturi. corespunzător hotăririi adunării generale a cooperativei. Plata numai în bani, care va trebui să se extindi treptat,
t nbunft tă\trea organiză rit.
planillclirll
şi conducerII agr:!cultutll 249
- f la tOElte culturile sau numai la unele cul. Ee va putee ace . 1·Izat e. •• fermele specIa turi, precum ŞI. f i sau la fermele specializate, u~de s~ In cooperativele . ' bani se va asigura fIecăruI d lata numaI m , de va mtro uce p ' b Ttatea de a cumpăra, la preţ membru cooperator p~l lld eale penu'U nevoile de anumită cantitate e cer fi 120stat, o . minimă pe o persoe.na va . consum. Cantitatee mb !;1 va fi asigurată fle150 kg grîu şi circa 150 kg po; predum şi pentru fiecare cărui cooperatoc care. l~cre::s~nele inapte de muncă pe am copiii su~ 16 am Şl , Pcantitate corespunde. de altfel, care le întreţine. Aceestă 1. de cereale pe lOCUItor , d· al consu mu Ul nivelului me lU tră lE'alizat în prezent in ţ~ra noe.s . ează direct în fewel e l ; "ăzlle care ucr O 3001 Echipele sau b r.." . d - doresc, 2 'o . . suphmeotar, aca "'ul cerealiere pot pnml 1 n contra cost, la pr,,~ d 'oducţia realizată peste pa, cază la cultura dE' stat. De asenenee, ~'''' 't' lt~ră şi potnicu ur eloc m VI lCU . procartofilor şi a 1egum ' . d ' produse în aceeaşI · tar daca OI esC, ('um păra sup1lmen , porţie din depăşirea de 'plan. au contract cu statul, Cooperativele cereahere ;:~~ral toate cantităţi1~ .pre,~ după ce livrează la fondul duse necesare actIVităţII văzute şi fac toate reţinerile de pr~ anumite cantităţi de .' t vinde suphm en ar cooperativeI, PO eratorilor. . cer eale, la preţ de stat, co.op s ecializate în producţia In ce priveşte coope[1l.bve~e . p alte culturi decit cele de cartofi legume, în gener~ m şi membrilor acestora , b . să se asIgure al ătat Se . . ul de cere e ar . al cerealiere, va tre Ul reţ de stat, mlDlm 1 . de cereale contra cost, 1a P t b·lirea fondu Ul tor ca la sai . voilor ares impune de aceea ed şi acopenrea ne statului să se aibA în v ere . . i retnbu\re cooperative. . t m de organizare Ş . ani Introducecea noului ~s e . perioade de ciţlva , a muncii se va face in cadrul uneI
---
- -..............
--, ------ ~
Nicolae Ce
250
1mbun~til\ir.a
auşescu
pe măsura Cl'eări" se . ţiilor rioodă, acolo undle condl.
n ecesare·' •In această aceasta, vor . c pe, actu ale de PlPUt: ea fi practicate ' oOpigurate din _
200-
după rrol1zează producţia şi cooperativă să stabilească retribuţia pectivă, corespunză\Or şi obţinute
producţie.
condiţiile menţionate să
toţi
~dite de la stat. Cooperativele agricole de producţie care realizează venituri mai mari vor putea acorda membrilor cooperatori l~.t.'1'i lUD ai mari, corespunzător cu posibilităţile pe care le au. care lucrează numai in perioadele de Coopera\orii v
retribuiţi corespunzător hotăve . O dată cu introducerea noului sistem de organizare şi plată a muncii in oooperativele agricole va t rebui să se ia măsuri hotărîte pentru a se introduce mai multă ordine şi disciplină în toaţe unităţile, creîndu-t;e un regim de muncă adecvat cerinţelor producţiei agricole, el'ecutărîi la timp şi in bune condiţii a tuturor lucrărilor. Legat de alleasta, trebuie să se reglementeze mai bine şi problema ooncediilor inginerilor şi altor specialişti agricoli. care trebuie să se acorde, de regulă, nU in perioadele de vîrf ale
ilIe muncilor agricole vor fi rîri i
adunării generale a fiecărei. coopel-ati
lucrărilor, pentru a le da posibilitatea să fie prezenţi in unitate in momentele hotărÎtoare, să conducă nemijlocit desfăşurarea In ce
şedinţi şi
priveşte
producţie agricolă.
mulţi
procesului de propunerile fllcute de mai premembri ai oooperativelor agricole ca in acor-
252
Nicolae
Ceauşe s c u
dar ea lotului de teren în folosinţă personală să se introducă mai multă ordine, con siderăm că ele sînt justificate şi trebuie lu ate în considerare. Intr-adevăr, este necesar ca în viiior lotul în folosinţă să nu se atribuie dedt acelor membri cooperatori care participă efectiv la munca în cooperativă. Cum bine au subliniat unii preşedmţl şi membn cooperatori, cei care nu mai lucrează în cooperativă să nu mai beneficie:le de lot în folosinţă. Atribuirea lotului şi mărimea acestuia pentru fie care coopera tor care- are acest drept se vor stabili de adunarea generală a oooperatll'e' In vederea folosirii mai raţionale a iorţei de muncă a.'l cooperative şi pentru a se asigura de lucru în tot tim pul anul ui unui număr cît mai mare de cooperatori, este necesar să se dezvolte activi tăţi de producţi e cu caraclel permanent, cum sînt fermele zootehnice, se cţiile de rei ucrare a produselor şi altele. TOlodată, trebuie create ŞI dezvoltate diferite activităţi industriale, valorifiw1du-sE resursele locale de produse şi materii prime. In acest sens. este necesar să se dezvolte producţia materialelor dr construcţie, astfel încît nu numai să fie satisfăcute cererile de var, cărămidă şi chiar ţiglă ale cooperativelor şi comunelor respective, dar să se şi poată vinde asemenea materiale. In acelaşi timp, se poate organiza producţia de ţesături, împletituri , covoare, tricotaje, arti€ole de ceramică. artizanat etc. Pentru a se realiza toale acestea, ca ş i alt€ activităţi ce se pot dezvolta la sate de către fiecare COgperativă sau prin cooperare cu alte unităţi, nu trebuie să se aştepte nici un fel de aprobare, ci să se manifeste mai mult spirit gospodăresc şi iniţiativă din partea oooperativelor agricole, a organelor locale. Forţele de muncă disponibile În cooperative trebule folosite şi în alte domenii de activitate. Cooperativa poate organiza echipe pentru construcţii, pentru lucrări în do-
lr.:1bunătMtrea
----
i tirtl
organ z
,
planlncAr\1
şi
co_r
ducerll I),g 'culturII 25~ _
_
_
_
entru drumun lntrepnnde~lle de con. meniul fo restier, P t' . vor încheIa contracte cu .. drumuri şi fores lele struCţll, de ngajarea unor lucrăn Qooperativele pentru. a_. de ~ecamzaton, după ce au • perioadele' relzaril ŞI funcţIO nării Ministerului Agriculturii şi SilviL'ult Iril lTniun.i Na-
şi
Jud{'ţe,
ţ,c,nale a Coopera Ive o ~brriCUID elis organelor agricole teritoriale. 1. In primul rind, se impune s.''1 se lichider,e paral mele existente în activitatea de conducere şi indrumare a agriculturii. In acest scop, se vor ('t'ea organisme auv unice care rezolve integral, l'1 (c: e ·n,pl.n, . eficienţei economice, e'e ti 'bUle să la toate m ...s~ '(' 11' pl,r,ul C 'ntr'11 e' a car ,r Totodată, este necesară îmbunătăţirea stilului de mJncă Pe-ntru culturile necUpfl.. 1 ntrrcvoperabst, coo- "ta dp CO'\ 1.11. "t l' Pal Ol'ganelor agricole, care trebuie să pună accent pe acti1 Scire este hotan . rit lţ le 'il ln ~!P arrp ... , . îne ':JPla Cti U ,dE I vItatea vie, concretă, pe teren, pentru asigurarea şi in~ 'ui;vele agncole VOI • a'e dr.,r pre v . pl. . trae"c fo'lT' , h'drumarea cadrelor din unităţi, pentru solUţIonarea dE. le ~peciahzate con b 1 parţi. Este neces ...f C . operativă şi în mod '11 cel mai corespunzătQ!.' a tuturor slOt obllgalo ru pent-u am. e \ 1 să -Şi :ntoc. neas;:" plc'J" Jd problemelor de car inde cresJ; . olE:. on.,' - ă le spnJlnl, ] . sa ...-----"t rrJf'1 c" U ntru Trebuie să se lichider;e pmctica, din păcate destul de răs de producţie CI . 1" ea ucel',r nrodu~E. pe P rv')~ii 'pn' IZ, r gJră o pîndită în prezent, ca oncine merge în unităţile agricole .:!ri\?nleze activitatea 5 f 1Jrabile~; C!.lre '1~i , ·ţ··l c~le mEc' aV r a"'v ,le vn să dea indicaţiI. Este necesar ca munca de îndrumare şi care au con d 1 11 e L . 1 epct ff'l COCT) , , - I 'Idlcatd n1 a h;>t '~c., sa,'S • face 1 nE control, atît la organele centrale, cit şi la cele locale, să E. le 'nţa economIca t ea nvut~ 1.11 v , t O_{Tl..\rfd fie încredinţată unor cadre competente, cu spirit de răs put 'a asigura creş er ,~nonr "1 ;:>r.,c.L' I 1 operatol.l,.: . , pundere, singurele autol'izate să contl'Oleze unităţile agriv0l10r lor şi a e co latlPI economl I 1 I . ăn' p o p u ' a'l) n 1'1' cole. Se impune, totodată, obligaţia Înscrierii într-t.n necesal'ă aproV.z lOn tnbuţ;lle' ŞI l' registru specIal a indlcaţiilol' date de aceste persoane uni4 Este necesara- sponreară intel' uc., \ , c;Ompal m judeţene sau dlspu 'll' C.2 , pentru a se putea urmări felul cum se îndeplinesc În Jniganls e r tl.eală. carC' ve r sT)L r. Înu 11 lucrărilor ce se e ec ' 1 neCES .1''', ra, 1 tAti indicaţiile şi recomandările făcute de organcle de ' Îndrumare şi control. menie de proiectare, de utila _oi! ,lor 1n .' l ul OI'gan' '1"• '\.,CIt_ t 'ca lucrau . "J"oa co,a·,e 3, Concomitent, este necesar să crească rolul organelor mod direct de c-xecu al ..l se .lSlgl.re o ,. l ' eC'tIV . c necec,ar" t'u dm JU de ţel -~ rc"P iTJljudeţene şi al cooperativelor agricole în planificarea proil'tc.rjudeţene es t e . t 1 de par , '101' ce se ducţiei, corespunzător condiţiilor concrete date, resurselor rare intre comIte r e . un a măsun şi posibilităţilor de care dispun. Incepînd cu anul urmăexaminarea şi stabilirea m com tor, în agricultura coopel'atistă se vor planif::i:ca~d::e:..:l~acen::::.::t:.:.l·..::u~________________________________
2, Se va reduce aparatul administrativ, îndreptîndu-se spre pt'oducţie un număr mai mare de cadrE: specializate CHre să lucreze efectiv în cooperativele agricole ŞI în fermele specializate ale acestora, să conducă direct proce'5ul
r
l..
7
2.Jfi
Nicolae
Ccallş~scu
---
pun pentru indeplinin)G pm~~ramului de il'igaţli şi imbunatatiri fundal'e in fiecare judeţ. Fără îndoială. volumul lucrărilol' care tI'ebuie r;~lizat In acest domeniu este fOJ.rte mare. S-au luat şi se vor lua în tontinuare măsuri pentru mecanizan:u lor, dar să nu aşt· ptăm să se lucreze numai cu maşinile, ci să asigurăm o mubilizare generală a tUtUIUI" forţelor din judeţ in acest scop. La efectuarea lor va trebui antrenat in mai mare ma~uI'ă tineretul din judeţ.ul respectiv şi numai in cazul unOl lucrări deosebite să se Ol'ganizeze şantiere naţionale. 3. Tinind Sl'ama că asigurarea şi fol06irell pe scară largit a S€'min\elor de soi. de înaltă productivitate. este h .tăritoare pe.1tru creşterec\ pt'Oducţici la toate culturile. pc'ntru progresul agriculturii in general. este neces"r ca in acest sec tOl' de activitate să se ia I'apid cele mai hotărite ma. uri. Ministerul .\griculturii şi Silviculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole tl'ebuie să stabilească nomle precise pentru innoirea periodică a seminţelor, obligatorii pentru intreaga agricultură, să asigUl'e baza necesară de producere a seminţelor în strinsă cooperare cu intreprinderile a~ricole de stat şi cooperativele agricole. In ce priveşte inh'oducerea in productie a noilor soiUli de seminţe, ca şi a unor noi rase de animale, este necesar sa se prevadă că aceasta se va face numai in conditiile cînd se asiguI'ă un spor efectiv de producţie de cel puţin 1015" IJ şi dacă produsul respectiv intl'uneşte calităţi nutrili\'c superioare. În at"est sens. se impune a fi l'evăzut Ş I programul cercetădi ştiinţifice, concentrind toată atentia Academiei de Ştiinţe Agricole in dil'ecţia soluţionării problemei seminţelor de calitate şi a I'aselol' de animale de mare productivitate. Va trebui de asemenea să se introducă răspunderea unică a organismelor de specialitate din minister, care, impreună cu institutele respective. se vor ocupa atit de pl"Oblemele cercet[trii. cit şi de producerca.
1 mbun:ltCJ\irca
inmulţirea şi
or~«nizrll il.
planihearil ~1 conduccrll agl icullul it ~:-)!J
repartizarea pe tel'itoriu a seminţelor şi animalelor de rasă. Este de asemenea necesar să se extind{1 cooperarea cu institutele de cercetare din ţările socialiste şi din alte ţări, să se aplice pe scară largă tot ceea ce este valoros in ştiinţa şi practica agricolă mondială. 6. Aş dori, in continuare, să spun citeva cuvinte in leg-ătură cu legumicullura. De:ii de mulţi ani s-au făcut o ~erie de planul'i in scopul asigurării necesarului de legume si zarzavaturi, totuşi se manifestă incă neajunsuri în acest ~lomeniu. Nu vom examina acum cauzele acestei situaţii, pentru că despI'e ele s-a mai discutat. Este necesar insă să luăm măsuri mai hotărîte pentru a pune capăt deficien\elor existente, pentru a imbunătă\i radical aprovizionarea populaţiei. ln~inte de toate se impune ca fiecare judet. ~ă-şi organizeze baza proprie de aprovizionare cu legume ŞI zarzavaturi ; acolo unde nu sint condiţii prielnice de productie, trebuie să se stabilească cooperări intre judeţe. In vC'lierea reglementăni cnrespunzătoare a acestel probleme este necesar ca periodic primii secretari ai comitetelor de partid din judeţele care vor coopel'a in producţia de legume să se intilnească şi să stabilească împreună, de comun acord cele mai eficiente măsuri de asigurare a produetiC'i cerut~ de consumul populaţiei. In vederea acoperil'ii nevoilor capitalei , va trt:bui ca in .iudeţl'le Ilfov, T~leor~an, Ialomiţa şi Dimboviţa să se asigurC' o suprafaţă ll'Igata d~ circa 10000 ha cu legume. din care 500 ha dE' sere; ŞI 1 000 ha de culturi protejate. Pe aceste suprafete produc. rIza t E' , cărora este necetia se va organiza in ferme specia . . . " . " d .sai. sa.- rI se asigure samm\a c ca I'tat> I E, tl'actoare " masml Ş I " d .i Toate baza corespunzătoare pentru producerea de rasa UI '. .. ' .." ., 'ganizezc pe baza unuI proaceste aC\lU11l trebUie Sd se O! • • • . m . d cpl'1111' t m . tegral pma m anul gram special care să fie 1972.
şe-din\.1 comltetului Executiv al C (; al P.C.R
Nicolae
21i1i
lor c1imatice nefavorabile din ultimii ani, indeosEbi a inundaţiilol' din acest an -, a inregistrat o creştere de 24" o a producţiei globale faţă de cincinalul precedent, asigu ind nevoile de consum ŞI celelalte cerinţe ale economiei. lnsemnate progrese au fost obţinute in anii acestui CIn' cinal ŞI in alte ramuri ale economiei naţionale: constn.. cţii transporturi, comerţ interior şi exterior, in domemul prcstă rilor de servicii, precum şi in activitatea de cercetare ti'nţirică.
t Jl
?GI
Pe baza politicii consecvente a partidului nostru de i1a potenţialului economic al ţării, s-a efecluat til volum de investiţii de peste 288 miliarde de lei, cu Pbtc 8 miliarde de lei mai mult decît prevederile iniţialE' in ultimii cinci ani au fost construite şi date în exploatare circa 1 500 de capacităţi ŞI obiective industriale, au fost dezvoltate ŞI modernizate un mare număr din cele exist(a~ ; s-a îmbunătăţit repartizarea forţelor de producţie pc t fltoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite. indeplinirea şi depăş;rea programului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea rapidă, in continuare, a economiei noastr( naţionale,
Potrivit hotarîrilor Congresului al IX-lea
, .t"l" economice a concentrat aten\iu mm 1 ,tC'rdor Ş! adl"l alll , , " . " derilor in direcţia spol1.nl proouC'tlv,taţl1 m r O::U, tnl1 Cplln "1' , , "COl1.sumuri,lol' matpna1e, rid cArt, ca Ita"l pnreGucel"U dmdor şi creşteni rentabllităţll. , Rezultatele obţinute în sfera preducţlel Ir tellak ~e rdltclă sintetic in sporirea de aproapC' o dati 1 JJ'T!. ta ( a venitului naiional, corespunzind unUl ritm ~(Ql1.1 ~nua' I 7 -o Aceasta a permis adoptarea de nOI masur p~ntru (e , ,1. Il, nivelului de trai a~ edor ce mupce,5
C,;)-7,O
(
Vl'nilul n,l\iona! Cre)terl'lt. nUllHirlllui dl' sa lariat ' . (.'('onUll1)(1 . 1 '" 1 In Fundul de ,,~;:r~~ma ă (mII persuanl')
1
10-'1
pe un salarht
lh'duCl'I'\'a chl'1luil'lilor la 1000 de ki p~odl!."\Il:-marfă in induslria de sl,11 10 1H7:; fată de 1970 Vohl!l1,ul, comertului exlerior Jn v~'s lll" !l' cenlralizale din fonduril\' slalu.ul (pl' perioada de c , ') , lii.lrdl' de lei .) d nl , Jlll-
pt'l'soi:lnn acti vă
,1.
8,J-!) ..-,
Pl'rio·~dc; (
Hi'lll lr,
o
3.3-1 )
7,0-7,7 3,0-3,7
2,9-3,7
6,;;-1 ; 3,5-~
7
40
n umma sarcinilor t bT X-le , al partidului cu p" , s. a I Ite de Congresul al Ilvlre la mfăptui' ' de investil" , .' lea unUl amplu pro"ram \l! cal e sa aSIgure CI' t' .' ., perfectionarea fo 'ţ 1 d eş elea m ntm susţinut şi I e OI' e producţie' ' cioasă pe î t' 1 ' • I epartJzal'ea lor judin I egu tentoriu al ţări' , vede ca in viitorii . . ,. 1, prOIectul de plan pre, '... cmet am sa se aloce 1:estlţn msumind peste 540 de ml'1'WT d'e de pe ansamblu, inlei, adică mai
271
m14lt deeit s-a cheltuit in ultillnd dennil, Est(' ueMn de J't r "rcal că pe seama fondunlol' centr... llzatE. ",lr "ahllul ~l: "Jr efectua investIţii de 450 470 d' ml!arue de In, Aceasta face posibil să fie tl':lauca în vl .. ţă h0tărirea Cong1'esul ui al X-lea al parlldulu., l..rdmm uprobata de p' orul nostru, de a se repartiza per tI u ucumulare ClfCi.) ::'0" [ din venitul na~ional. Fără indoi Iă, tovaraş., cii este c ~ (;.ort considerabil pentru stat, PC1U"U ntregul pOpOl, dar .'sta este singura cale pentru a asiJurR I'Idlc.area Român ,la nivelul statelor dezvoltatE', crestErffi forţt.'l sale eco· 10]"li ce şi ridicarea bunăstării m Iselor F un: aLeastn, in C'L l(litille competiţiei actualE' P(' plan .nterp- \1011 ..1 ţara 1'0, 'lră ar fi sortită rămmer.i l~ 1..1"l' I n r pll.e-~ bmc.IC el de avantajele CIVilizaţie. moderne. Efo rtul de acumulare SE' m..ltc ial!1('az' în primul 'ind in _... ptul că in perioada 1971 -1975 md ...stna se r" dez l'ol'a cu un ritm mediu emuCi.! de 10 110", faţa de '\,5-9, 5' cît se stabilise m D rectlV( te Con",r" ulu, al
X-)"a al P,C,R.
Doresc să subliniez fapt.!l e[1 :n "litOI ul (,lncma, efOltur.lE se vor indrepta nu numai spr(' u la DU'1 ,; Irs~t, dcre ca nou p a ,. 'ţ , vin", _ t - e drumul filurll Il SOCIE t. Il mu,,,' d o noua e apa p , ., m,,1 c111 "d i mai m..llt ţ..lrd noa~ rol tllate ra1 d ezvoltate . apropun s , 1 1 ţărilor avansate, , de nlve u • te eara AVln 111 1" 'Inal pnnOl'~lile ŞI ot'!c'1tărilr pe , t' • t , t i ' planu UI clnc prOl ec u UI , " ca- prevEdenle sale Sl"l 'l t putem apl eCla b rare le sta 1 eş e, d plin p()sibll de îndephnit. , b'l" toare pc e , , realiste ŞI mo I I z a , , de rezerve. eXIs- ţ' • d seama dp o ,('\.Ie Totodata, mm , , ' 'ta t (' '1"'1 C' fi.\ct.t um,:e 'f 't domenll de ac .VI , " tente în dl e1'1 e " la unele prevedt:rl, , uneri l'efer.to ..ne d' " ' observaţll ŞI plOp _' t re planul Sa raspun a " bunătaţlte pen ru 1 care ar tre b UI 1111 l ' concmin p...ţion.l c, , ţelor progresu Ul e ŞI mai bine cenn .d resul' sa se acţlOm ze asta cop. ,. el' ne " In legătură cu. ace " " . a rofunc'iril lj; ~mbună~aţlfll în continuare m dllecţl~ P , 'amu 1 şi domenll La lan pnvmd une ,e 1 indIcatorilor d e p , " cele c urJl1eaz"" aceste probleme mă VOI rcfen m " "IBl",ATAŢIREA ESTI: "',re LS \H ~ ~'Ll I Cl~CI"'AL 1'" PRE\ EDERILOR ~O\RII '1 \l 1 'TE~SI', A DEZ\ OLTJ ,J DIRECŢIA , CO 'S'fRUC'fOt\RE l:\,DUSTRU 1 ' . . DE :\lAŞh' l - ma oprC'"c aSupl J. tndu,;cheie d 'nd..lstno , d naşini ramura1 triet construcţiilor e l , r esenţială pentru dezvoimportanţa ste nenoastre, care are o " l' In [,cest sector e _ ' . " omll naţlOna e , ; masur' tarea mtregn econ bramuri şi sa se .a . , - se reanalizeze unele su, . plan Mă refer, cesal sa , '1 r cupnnse In , pentru majorarea sal'Cl l1l o ia de nave, DeSigur. PIC: .
Aş vrea in primul nnd, sa
inamte de toate, la construcţ u sint miCI, dar dupa , tul de plan n ' vederile din prol Cc
27f
Nicolae
Ceauşcsc~
şedinţa C o
mitetulut ExecutiV al C.C. al P C.R.
mea, sînt sub posibilităţi şi sub necesităţi, ţinind seama că transportul naval are un cost ridicat şi că, pe l':lusura dezvoltării economiei noastre naţionale, importurilp de materii prime şi materiale cresc în anii cincinalului, iar în perspectiva anilor 1980 şi 1990 vor spori şi mai mult; este necesar să elaborăm un program special pentru dezvoltarea construcţiilor navale, care să prevadă o creştere mult mai substanţială a producţiei de nave în perioada 1971-1975 faţă de realizările din actualul cincinal. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va trebui ca pînă la 15 decembrie să analizeze şi să propună măsuri pentru sporirea suplimentară a producţiei de nave, prin folosirea maximă a capacităţilor existente în şantierele actuale, dotarea cu utilajele necesare, extinderea suprafeţelor de lucru fără mari investiţii. Trebuie luate măsuri ca încă din anul viitor să se înceapă realizarea programului special de construcţii de nave, în cadrul căruia să se prevadă chiar în acest cincinal producerea unor nave mari de pînă la 150 000 de tone, destinate flotei noastre, In acelaşi timp, în dezvoltarea producţiei de nave trebuie să se aibă în vedere perspectiva folosirii mai intense a apelor interioare, mai bine zis limitrofe; mă refer în mod deosebit la Dunăre, O altă observaţie pe care vreau s-o fac, în legătură cu o problemă importantă a construcţiilor de maşini, porneşte de la necesitatea realizării în ritm mai rapid a programului de dotare cu calculatoare electronice în vederea realizării sistemului informatic de conducere unic al economiei. De aceea, consider necesară sporirea prevederilor programului de dezvoltare a industriei electronice, în special a celor privind producţia de calculatoare electronice, maşini de calcul, elemente de automatizare, aparate de măsură şi control, componente profesionale, In acest domeniu va trebui să facem un efort mai in-
uvel-ulu
21
f 1 °ncit prevederile actuale S.t fie mă ite cu tens m aşa e 1 , in 40-50%, cel puţ '1 'nilor-unelte ţinînd seama de ner E1 domemu maşl , '. n , , noastre precum şi de {.?optul ca ace E sităţile economiei "aţa externă avînd as'g'I"uta o -nt cerute pe pl , d 'se im une să realizăm prevedenle an pro use SI, desfacere sigura" " P, ul de dezvoltare a aee serViciI la 100 sau la spaţii comerciale şi de pres an . • ' să fie construite " , .' 'nd ca aceste. llpa,.1 ' . 1 000 de 10cUltOI'l, urmi bl 1 rl"Spectiv, Tn-bUle 'ţ dată cu ansare U _ şi date în folosm a o . l blocUrllor de locumţe sa ca În proiectele de cxecuţi: a e >;TVlţIile comercrale ŞI dc se preva d a- la parterul ace"tora ,,-
n:
servicii necesare. , t 1 planJlui cincinal, în - d' protec u , Dupâ cum rCl':ulta m It ' llle pentru ocrottrea , ' t mult che w e , _ următorii am vor cr~ş e, alte acţiuni socwre, Este n_ece sănătăţii şi pentru dtfer:te orită ocrotirii sănătăţii, sa ne sar sa- acordăm o atenţIe f luIsp în care aces t sector satisface , mai mult de e ii muncii prImesc ocupam , ' de felul in care oamen nevoile populaţIeI,
316
Nicolae Ceauşescu
ingrijiJi medicale, de asigurate,
condiţiile de odihnă care le sint
Consider, de asemenea, că am putea prevedea să ni se prezinte propuneri pentru trecerea în cursul anului viitor Ia mărirea alocaţiei de stat pentru COpil, Pentru copiii ai căror părinţi au salarii mici ar trebui să fie spOI'ită alocaţi a pînă în jurul a 200 de lei; totodată, consider că trebuie urcată limita de salariu pînă la care se poate beneficia de acest ajutor, Ar fi bine să reanalizăm şi hotărîrea privind dreptul pensionarilor de a cumula salariul cu pensia, in sensul ca aceştia, cel puţin în unele ramuri mai impOIUnte să poată beneficia în limite mai largi de acest drept. O sfefă impol'tantă in care pot lucra pensionarii este cooperaţia meşteşugărească Şi industria locală, Doresc să subliniez că planul cincinal şi cel pe anul viitor trebuie să oglindească, paralel cu eforturile ce se cer oamenilor muncii, ample prevederi pentru imbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale acestora, Aceasta trebUIe să fie Un obiectiv central al planului, pr'ecum şi o preocupare permanentă a Consiliului de Miniştri, ministerelor, intreprinderilor, sindicatelor şi a celorlalte organizaţii obşteşti.
PENTRU PERFECŢIONAREA IN CONTIKUARE A CONDUCERII, ORGANIZARII ŞI PLANIFICARII ECONOMIEI NAŢIONALE Tovarăşi,
Doresc, în continuare, să mă refer la necesitatea de a acţiona mai hotărît pentru realizarea măsurilor cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificăl'ii economiei,
şedinţa
peR il g'lver-' Jlui Comitetului Executiva1 cel . . a_,_, _$1 _
317
r "n prez ent, -In acest scop au fost adoptate o serie ma 1 Sint de asemenea intocmi te prOIecte de acte norde l:gl." le ătură cu alte sarcini trasate de Confennţa mat:ve ;~ '~ongreSUl al X-lea al partidult.Î. ConSider că NaţlO~a a_ ŞI . neîntirziat la aplicarea măsurilor pretre~Ule sa :;:îC;::; ca aceste proiecte să le adoptăm după comzate, UI _ 'f' bine în practică aceste ce vom e xperimenta ŞI ven Ica
p"
mă~uridomeniul planificării,
at~-
spre exemplu, trebui,e" privind r;dlcarea rolulUi 10 r 1 ului sponrea aportului cencate cu hotanre In prinderilor în elaborare~ p an t d' meniu Planul nu tre- "terelor In aces o , , , tralelor ŞI mlms . rezultatul cunoaşteru ŞI impus de sus, CI ţ' 1 f· buie să le ceva _ ă '1 a intregului poten la 'f" - " t turor capaclt ţi or, ,. _ valon Icarn u 1 In această pnvmţa, nu , tuturor rezerve or. , " de producţie, a ' d l' - "In intreprinderi ŞI mCI ' t ordme ep ma t pot spune ca eXls a , , _ la Comitetul de Sta la mInistere ŞI _ la organele cen t ra1e, _ ' oterele nu au o eVI, v .. v' entralele, mml., . al Planiflcarn, AstaZI, _c, oducţie de care dispun denţă clară a capacltaţllor d: pr 1 ' 1 d' subordmea or, . 1 latoarele electromce, fabricile şi uzme e In - t 'oducem ca cu Ne propunem sa 10 I 1 folosim în planificare, să e1 se presupune "ms ă"10 să înfiinţăm cen t re d e calcul ' 1 , ntru de ca cu , t ' de Ca să foloseştI un ce _ 'd ţa- trebuie să cunoş 1, . buna eVI en . . 1 primul rind sa alo , _ ' roducţle ale uzme or, ale
n
_"'
dicaţiile
V
asemenea, bine capacltaţlle d~ p tl'U a putea trece la o , -lor DeCI pen 1 instalaţiilor şi maşm~ .' 1 f;losirea calculatoarelor evec.ordine in evidenţa ŞI, Planificare superioara ŞI a tronice, este necesar sa- introducem d de conducere ŞI. orga nipe aceas t a- bază , în intregul mo . ' zare a eoonOmlel. .. poate reduce la fapPerfecţionarea conducern nUd s~nistrativ al ministeretul că am micşorat ap aratul'va mi bine activitatea t uturor lor' este necesar sav orgamzam 1 "ntreprinden'1 or şi , tot, departamentelor, a centrale or, I
318
Nicolae Ceauşescu
---- -------------
odată, să punem ordine în evidenţă, să îmbunătăţim m~ todele de muncă. In acest spirit au fo-.;t adoptate prcVrderile Conferinţei Naţionale şi ale CongresulUI al X-lea al partidului. Trebuie, de asemenea, să spunem că centralele industriale nu au intrat încă pe deplin in atdbuţlilp ~i competenţele ce le-au fost acordate. Mai sint centrale care funcţionează după modelul fostelor direcţii generale. OI', ele trebuie Să acţioneze ca mari unităţi econom ce integrate. Ministerul trebuie să se ocupe de investiţ i, de aprovizionare, de cercetare, de export, dar activitatea de bază să fie concentrată în centrală. Aceasta a fost \>1 aceaSta este concepţia noastră cu privire la centralele inau8 t riale. Procedind altfel, nu am realiza decit o schimbare a dpnumirii fostelor dIrecţii generale. Pentru a evita cu desăvîr şire o asemenea situaţie, ministerele t..r:ebuie să acţiomze foarte ferm şi neîntirziat. Controlul financwr, care a fost reorganizat În cu 'ul acestUi an, trebuie să contribuie mai mult la întărirea ordinii, la creşterea răspunderilor în viaţa economică. Consider că este necesar să ne preocupăm mai mult dp crearea unui spirit de Înaltă combativitate faţă de nf'aJunsuri, de întărirea spiritului de răspundel'e şi de stimularea iniţiativei. Dezvoltarea economiei noastre a ajuns la un asemenea stadIU, încît dacă nu vom face ca fiecare sa simtă răspunderea şi să acţioneze pentru a soluţiona problemele nu vom reuşi să mergem inainte. Nu trebuie să ne propunem ca de la centru să dăm tipare pentru tot ceea ce trebuie să se facă în unităţile de bază, pe plan locaL Trebuie să veghem asupr.1 respectării legilor generale, dar să lăsăm maximum de iniţiativă În găsirea formelor şi modalităţilor de rezolvare a sarCinilor, Dacă vom dori să reglementăm de sus, de la centru, prin instrucţiuni şi circulare, fiecare mişcare a dil'ectoru-
Şedinta
Coml"tctulul Executiv al C.C. _nI p.e R
şi 1
g .... vprn..:lul
319
' ţ'lor . " nu vom lui a salana I , cu S1guranţu . r eu.>l , însă in mod ' " . -tuşa răspunderea şi ImţIatlva. ert vom mca . trucţ n' ale c. mult ,me de circulare s, inS lU 1. • NOl avem o ~ lum inCit , . - acestea au un usemenea vo m nisterelor, msa _ 1 't ă mai "les că permanent_ . reuşeşte sa e CI easc , nimem nu - altele . 1 odlfică sau le cC'mpleteaza. care e m • . _ cedeze după nOimele In VIse elaboreaza , . Pentru a stabili cum sabP~ _ ca.'te zeci de instrucţiuni, 1 . ta' tre UI sa ~ . m se corele'lză diferitele goare, un sa ana 1 . _ d" p la cap ŞI sa va a cu b' să le puna ca ' 1 aCestora O asemenea Iroarticole, paragrafe ŞI lItedre ade lucru ave-m din păcate, in t proce ee. e _, "nlăturăm 'd craţle ŞI as f e 1tde cu e~ ă'Vlr .- . trebUie sa .e 1 . ()Conomia noas la ŞI d t 'le şi utn':mţiIle fle. - st bilIm clar rep un . dşire. TrebUie sa a • _. mpctenţa sa, Iar aca roblemele care mtra m co _ d _ pentru căruia, p -toare să rasp.m a a dat soluţii necorespunza acestea. _. să revedem foarte serios Este deci necesar, tovaraşI, . omică Trebuie să . 1 gislaţla econ . sistemul de orgamzare, e l' hidarea neaJunsurilor la . ente pentcu IC " 's luăm măsun urg . plificarea intregu UI Slcare ne-am referit, pentru. S1m, pen t . u intcoducerea . ţr,trol \>1 deCIZie, tem de eVlden a, ca.. stră eco~omică, Aşa c.um unei ordini riguroase In v~~~; n:ngriCOle şi in un:tăţile :nam stabilit, în cazul um: I o~'strele dp inspecţii. CI~e e dustriale să se int..r:od.uc~ d: i~dicaţÎl să aibă imputermmerge in intreplinden ŞI ~ i reg stru şi să semneze, • '1edate. Trecirc pentru aceas ta , să scne n tru ind,caţ_1 . d toţi care 'ţ pen . de astăZI, cm pUl'tind .mtreaga 1'ăspunderc capăt situa Iei . . 1 buie sa punem . d' aţii şi pma a UImă pentru . deri dau In IC . merg in întrepnn _ unde nimem. defecţiunile care a Par nu rasp
Tovarăşi,
d dezvoltare
ec.onom~că
e zarea efoi.tUrI'101' mI f'-ptuirea vastulUI. Prog ram b'l în
n a
. .CInCI ' '.aru.
următonl
necesită
mo
1,
320
Nicolae
comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. ş\ a guvernului 321 Ceauşescu
a fiecărui cetiţean, perfecţionarea activităţii in toate domeniile, Sporirea continuă a eficienţei muncii noastre. Sarcini de mare răspundere se ridică în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor, care au de îndeplinit, ca şi pînă acum, un rol hotărîtor în conducerea şi organizarea vieţii economice, în antrenarea largă a oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite în noul plan cincinal. Principalul conţinut al muncii politice şi organizatorice a partidului, al activităţii tuturor organelor şi organizaţiilor de partid din industrie, agricultură, transporturi, construcţii, cercetare ştiinţifică trebuie să-I constituie preocuparea permanentă pentru bunul mers al activităţii economice, care constituie fundamentul întregii noastre det:voltări sociale, al propăşirii materiale şi spirituale a naţiunii. Este necesară mobilizarea tuturor colectivelor de muncă pentru utilizarea raţională a fondurilor materiale şi băneşti, sporirea eficienţei investiţiilor, reducerea cheltuielilor de pr0ducţie, creşterea calităţii producţiei şi perfecţionarea intregii activităţi economice. Amploarea şi complexitatea sarcinilor economice la toate nivelurile, de sus şi pînă jos, în condiţiile dezvoltării dinamice a economiei, a modernizării industriei şi intensificării producţiei agricole impun cu tărie introducerea curajoasă a metodelor ştiinţifice de conducere şi organizare, recomandate de progresele ştiinţei şi tehnicii contemporane, de practica economică avansată pe plan mondial. Sînt de o stringentă necesitate ridicarea competenţei cadrelor, însuşirea temeinică a ştiinţei conducerii economiei naţionale, perfecţionarea pregătirii economice şi profesionale prin studiu individual şi în forme organizate a tuturor lucrAtorilor din economie, de la ministru pînă la muncitor.
tregului popor, participarea
conştientă
şedinţa
tru îndeplinirea planului cincinal, în înIn mun.c~tpetn socială sarcini importante revin, totactlvl a e , . trea ga . ţ"l sindicale de tineret şi de femel, asDt" orgamza o r , " . u od a a, ., ţ'f' e tuturor organizaţiilor de masa Şl . ţiilo r ştun 1 lC , . ţi' Cla " 1 ' conducerea democratică a Vle 1 ti al caror ro 10 " Ş ob Şt e , fnuă creştere. Ele sînt chemate sa dul t . 1 cunoaşte o con 1 sOCla e . 1 g cu mijloace specifice, În rÎn ca edesfăşoare ~81 ar 'f ionale sau de vîrstă pe care le regoriilor SOCIale: ~ro es .t"" contribuie la dezvoltarea ." actiVltate mem a sa " .' ftudinii înaintate faţă de munca, prez1Ota, o f" ţei soclal1ste a al ... conş nn . . . t: . creatoare puse în serviciul sponrn la stimularodea lnt~ţla I:~teriale şi spirituale, al ridicării pa. f 'ţelor pr uc iVe, 01 .' . trepte de prospentate. triei socIal1ste pe nOl . gere că prin munca însufleestrămutata convm 1 . rin mobilizarea activă a maselor argi Avem n . ' ţită a comumştil or , P . ate care urmează cu c de la oraşe Şl s , ale celor ce. munces. olitica partidului, punînd î~ va~ Încredere Şl abnegaţIe ~ . creatoare a harntculUl talentul Şl energIa l' . loare e1anu1, . r mului vom îndep mi r constructor al SQcla lS , tau În faţă. nostru popo , . '1 t t sarc10l e ce ne s d 'd "rt 'n lupte revoluţionare e cu succes oa e Gloriosul nostru parti , ca ld I de peste un sfert de oi care con uce ' face totul pentru a se o jumătate d e s e c , . · 1 poporulUl roman, va ., veac d es t 10e e . ' crederii intregll na.' "t la înălţImea m " dovedi ŞI 10 Vll o r . "reaţa operă de fau' d u depl10 succes ma , ţiuni, !;lon d uc10 c .' lflateral dezvoltate m rire a societăţii socIal1ste mu I România.
\
INTERVIU ACORDAT REDACTORUL DE PRESA "MAGHREBUI-ŞEF AL AGENŢIEI ARABE PRESSE" ABDELJALIL FENJIRO . -
26 noiembrie 1970 _
INTR EBAR E ', Dom nu le pTe d ' " d ecembrie t:eţi 1" t . ' şe mte , la l1l ceputul lunii n leprznde o v' ' t " f·' " avea am abilitat d I Z I a o Ic za la in Maroc. A ţi . , ea e a ne vorbi d VIzit e şi perspectivele ' " espre conte:rtul acestei RASPUNS ' ' . e l POlltlce -e co nomice ? ' VIzita p e care ' f M aroc, la amab 'l . ., o VOI ace în curînd în I a in V it a ţie aM ' " ., al l1- lea con s t l' t ' aws taţll S ale Hassan , Ule o ex presi . l ., rile şi popoal'el ' eal e aţlllo r bun e d intre ţăe n oastre Ş I totod t " m e n t importa nt " d ' a a , ea va marca un ma" A " . In ezvolta rea lor viitoare ceasta vi z ită est ' " e o urmare f" " In ultimii ani a rela" .1 lreasca a dezvoltării ,Il Or economice t h ' .. . . cu l turale şi politic d ' . " . ' e mce-ştJ mţlflce, e mtJe ţanle n t - aş putea s pune ' oas re, Ea se încadrează . In contextul p 1't' " coexistenţă a s tat 1 " o I ICll generale de e or cu onnduir· , lucrare şi colaborare a l i SOCiale diferite, de conpăcii. Apreciez c" " or pentru a asigura o lum e a h·d . a VIZita va d laborării noastl"e f t " esc 1 e nOI perspective co, , ruc uoase In d ' 1 " . ţlfIc şi cultural p' , " omenlU economiC, ştlln, 1 ecum ŞI m d ' 1'· " mat de colaboral"e i " omenlU faunrll unui eliŞ pace mtre popoare.
Interviu acordat
Agenţic~
de presa. .,Mag
e"J A ahe Presse" 323
INTREBARE' România, imedzat după cel de-al doilea mondtal. a inceput o noua expe1"ientCt, pl' planuri multiple, soczal-politic, economiC, cultural-ştimţ!f!c V -am Piga. domnule preşedinte, să ne t'o1"oiţ! despre rezultatele acestei experienţe în stadml act'wl.
1"ăzboi
RASPUNS: Intr -adevăr, după al doilE:a război mondial, România a trecut la ol"gan:ullca pe bazp noi a întregii sale vieti social-economice. Pl'nt, u a înţelege mal bme rezultatele construcţiei SOCialiste în ţara no&stră, trebuie avut în vedere că in trecut Rcrr,âma se număra printl"e ţăIile slab dezvoltate din EUl Clpa. ln cei ~fi de ani care au trecut dp la eliberare, Rorrâma Int' ă taţu lor natl> a', D I U ap l'aI'ea suveram, ' ,~. E alt el du c .. ţla Naţiunqor TTn te R .-: pa cum ŞtiţI, la Ol'samzaţicI pnvlnt' t r ereu ,OI1'ama a votat in favoal'ea I'ezolu1 t· ' UPUI relrn.ndum a IeI ain Sa la~a spani 1 d carc );a dea popup . o.. reptul de> l'a viitoruluI său d ept I a SE' pI'onunţa asuN >i COP-id .' u la aU'od-.tettrinare rInltlV . . colo'1laliSl1'ul '. ( am ca ' it SOSI. rImpu1sa·fIe ' lichidate deAş elo' . f ŞI neocolonialismul I ,a nlosesc acest '1' . lUi. Marocnr., ina nte de a pn eJ pentlU a adre:>a poporuuraI"! de activitate l'od"1i • o face dIrect, cele mai bune ca, de PI"QSperitat,.~,SI' b unastare. •
s:-
CUVINTARE LA ADUNAREA POPULARĂ DE LA SATU-MARE Cu prilejul vizitei de lucru in -
Dragi
judeţul
Satu-Mare
27 noiembrie 1970 -
tovarăşi şi
prieteni,
Joresc in primul dnd să vă adresez d1..Mne"voastră, tuturor locuitorilor municipiului si judeţulUi Satu-MarE. un ciilduros salut din partea Comitetului CcntrLl al partidului, a ConsHiului de Stat şi guvernulUi Repubhcii Socialiste România, (Aplallze, urale). Doresc, totodată, să vă mulţumesc pentru primIrea căl duroasă pe care ne-o faceţi, să mulţumesc tovaraşilor care au vorbit pentru cuvintele de încredere În partid, in guvem, pentru cuvintele spuse la adr('sa mea. în toate aceste mamfestări noi vedem expresia merederii nestt-ămutate in Partidul Comunist Român, În politica sa marxist-leninistă, care corespunde năzuinţelor şi mtereselol' intregului nostru popor. (Aplauze, scandări: "Ceauşescu-P.C.R.!"), ImI face o deosebită plăcere să mă intilnesc din nou cu dumm."!lvoastră, de data aceasta in condiţii mal bune decît in luna mai. Mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că rănile provocate de funa apelor au fost in cea mai mare parte lichidate, să pot vedea nOIle locuinţe in care
Nlcolae
328
cuvintare la adunarea popularll de la SalU-Mare
Ceauşescu
----------------------------------
-------
s..au mutat mi, ŞI mii de oame-ni să t· d " derile cal'e 51 ' po" e ea mtreprin_ d ." ,-~.u reluat dE' mult activitatea, îndeplinin u~ldm condlţ11 bune sarcinile de plan, conh'ibuind ala"t un e toa'.€' întrepr'm d en'1 e patriei noastre la înde ' r:ufocrct('s cincinalului. Toate aceste un mar au impu " . " tăţi. Gn.utaţi'e au fo"t". s. mvmgerea multOl' greus mvmse SI intr o 'dă s-au şter~ urmele ad" . 1" ' , - penoa scurtă, mCI asate de inundaţ" V· f 11. a elicit din toata mim'! I Pu' . . ('m spune că forţa soc' t" ţ" soclaltst" "-a doved t' " le a 11 noastre l mca o dată de g' 't " . nezdIi.lnclr It a î t '1' lam, ca umtatea de n rega UI n05tIu maghiari b.."r nani cet' popor români, lui partidu'ui preşedinte,
deputaţi,
'ţele
Domnilor f sale într-o ' t cu" Ioa le ială OI a patnel "1 POPOI'U: român este angaja sa e, vastă opelă de dezvoltare eco~ omlca-soc , socialiste, Progrese le . d uln ' , SOCIale nOI, " d' de a unei onn scur t'a, inregistra te pe acest dl' um, într-o pelloa a
făurire
istOt'ică
făul'1rea bunăstaru .m~
sînt imense, R ma" nia în , b , unei ind't de ,o .. .mi. ' nflonrea SUccesele do ·mIe riculturll, " _ dustrh moderne, în dezvolta,le.a ;:dicarea cult urii, precum m, por demonstreaza m leriale şi cul turale a In . t I'egului po
ştiinţei şi
ŞI
J'w
Nje_ o • a e
C ea
J Şes C'u
modul cel m ' - - - - - -, llb dl grăitor ca ' -er ŞI ,ndependent _P~ cJtatea creatoare ' [aun.şt€" Viata ' s ta pin pe dest ' 1 " a unui P;ă p , ca de altfel a intreg l ' . pnnclpală a unerea i u UI CInci 1 " pal1id i d n centrul pre _" na vntOI', ridicării cae stat a tuturor oamenilo~upan.~ organelor de n"l htahve a activităţ" muncll a obiectivulu' li t'. ACE'ElSt li economi . I par a caracteristică g . ce In toate dome Curs tot mai m I enerală va tr b . nomlce a . u t accentuată Cr e UI să fie pe Sori ' Slgurarea unei caHtă . . eşt.el· ea eficienţei ecop rea Pl'Oductivităţii m .. tI supenoare aprod 1 mele esenţ' I unCll s.înt p' . use or, i' . Ia E. ale economiei d ,ma la urmă, problep nZlnd Insăşi del':voltal'ea ' e buna lor soluţionare deSOClahste . .. cu succes . vedelilO{. I~ vl~tor. Cred că putem afirma ~letă.ţii noastre Imatorului cincinal a ca reahzarea preva permite României să
--
--
---
treacă realmente într-o etapă superioară a dezvoltării sale economice. De aceea, se impune să luăm toatf' măsurile, să depunem toate eforturile pentru ca prevederile planului şi indeosebi acelea privitoare la intensificarea laturii calitative a activităţii noastre economice să fie realizale în
cele mai bune condiţii. O problemă deosebită asupra căreia doresc să mă opresc pe scurt este valorificarea tot mai intensă a resurselor interne de materii prime şi materiale. Aceasta va trebui să constituie, de asemenea, o preocupare centrală a tuturor organismelor noastre economice de sus pînă jos şi de jos pînă sus. De punerea în valoare a resurselor interne, chiar a zăcăminte10r cu conţinut mai sărac de substanţe utile, depind realIzarea viitorului cincinal, crearea unei baze solide pentru activitatea viitoare. Avem în ţară zăcăminte încă insufiC'lent folosite, avem rezerve pentru o serie de domenii ale producţiei materiale care, bine valorificate, pot să ne creeze disponibilităţi însemnate pentru export. Tocmai de aceea, în prevederile noului plan s-au accentuat cerinţele pentru o mai bună valorificare a resurselor interne de materii prime. Chiar peste ceea ce este înscris în proiectul prezentat s-au găsit posibilităţi noi şi - pînă la dezbaterea planului cincinal în primăvară în plenara Comitetului Central sau în vară în Conferinţa Naţională va trebui încă să aducem serioase îmbunătăţiri în acest domeniu. Au vorbit aici atît prim-secretari, cît şi directori de oentrale şi întreprinderi, miniştri, alţi membri ai Comitetului nostru Central. Discuţiile au relevat o deplină unanimitate în aprobarea planului şi a bugetului, precum şi a măsurilor adoptate in şedinţa comună a Comitetului Executiv şi a Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea proiectului de plan pe 1971 şi il proiectului de plan cincinal, cît şi perfecţionarea organizădi, conducerii şi pla-
NICOlae
",)-1
Ce
uşescu
Plenara C.C. al P.C.R. din 16 decemt- te 19 7 0
mllcarli agricul+u,ll, S-au făcut, totodată, pe drept cuvînt, unele observati ŞI critic.. întemeiate la adresa activităti mor ministerE' ŞI organe centrale, au fost formulate o serie propuneri de imbunătăţlre a muncii noastre, în cea mai mare parte ju, te şi de care va li'ebui să se ţină seama, UnEle dintI'( E e urmează să fie introduse în plan, Altele re -fTit"are la stIlul me+odele de în economIe, la ne esitatea imbuniităţirii aprovizionării tehnice-materiale - c'Ire nu se referă la prevederile planului pl'Opl'iu-zis -, l'ebulc ne r stE'arE rolului centralelor î'1tl'ei(l'ilO!' Tn'mnd atît problemele cit cele privind incheierea contractelnr dEp,r u, pin..! la de munca intreprinderi econoMlce, ministerele au datona sa ajute spriJinE' eficient unităţile, să intel'vină prompt unde> apa~ dar centralele intreprinderile trl'bUle exe>rci+e într-o măsură mult mai mal'e competenţelE' şi răspunderile lărgite ce li s-au atribuit. Aşa cum am mai spus, de la Irceputul anului viitor VOI' cI'eşte şi mai mult atribu(ii'e centrulelor, mal cu seamă în ce priveşte comerţul exterinl', Fiecare centrală va răspunde direct de realizarea exporluluI. Este necesar se sarcinile de conducere a prOducţiei încep cu achizitionarea materiilor prime şi Utilalel,,: necesare se o cu vinzarea în sau pentru buie
arătat că teria~e, şi
aprovlzionăni tehr:lCe-~]-
urmă, Fireşte,
gret.tăţl,
fiecărei orgamzaţa ş.
şi
şi să
să-şi
să înţeleagă că
şi
termină dată
tară
în străinătate a mărfurilor fabricate, Numai atunci Cind
e
Ceauşescu
se mcas('Uzu contravaloarea produselor în 1. , . vallta ~ . 'h' . el Sau 10 se ne Ple ciclul de Pl'Oducţie şi numai d _ acea. ta SE. poate C ·d. ". upa onsi ela ca mlL'epnnderea co d c. intregul 1·', ' n Ucerea , . PE, sona şI-au mdeplInit sal'cinile de plan obli. gaţule fata de SOcietate. ' , Do,.esc sa sub!. iniez şi cu acest prilej' c' a aSJ.gurarea ex. Po turi' or reprezmtă o pl'oblemă d ,'" , ac. 'vităţii noaslI'e economice. In a~uil~ma Impodanţa a mlf'istere, central ., . , cesta, o sene de export. SI u ~. ŞI Ju~eţe. nu, IŞI realizează sarcinile de ahflental': _r, : :a~ut gl eutaţl m agricultură, in industria ţIa e ae export u ti la care am diminuat prevederile ini. pen ru a putea asig , . populaţiei. I'!că c'in luna' , u r a aprOVIZIOnarea sam cel PUf' mal am discutat însă să compen. ti'! m pa, te aceste m· '. eXPortulUI d d' mUSun prIn suplimentarea nI, ErE. care ( p~o ,use Industriale. Sint, într-adevăr, mi. Men!LOn fau mfaplult această sarcină - şi aş dori să ez e or t ul munca p T ' d de M' , t ' OZI Iva epuse în acest sens InIS erul Industriei Lem l ' .. conditii bune h t nu UI. care IŞI îndeplineşte in ermen nu numai pla I d , ŞI cel de expol·t ad nu e productie, ci In IeI valută EX'st~ . u: . chIar In plus cîteva milioane d, . I a Insa ŞI mi . t ' mal că nu ş' , nls ere mdustriale care nu nu. I-nu realIzat planul d mItetele J'udetene d . . ' ar au creat greutăţi. Co'1"1 e partId ŞI şi ele să acorde m' I • conSI 11 e populare trebuiau al mu ta atenţie 'bl emelor comerţului exterior in sp . I . " PIO porta Şi' a ad eCla sponrll exportului. Pentru a putea imuce la Itmp n' I . prime de care avem U I aJe e, mstalaţiile şi materiile nevoie trebUie . , valutare necesare m' ' 1 ' sa ne cream resursele D ' 1] oacele de plat· e altfel, incepind' '. a a acestor produse. cu anul vuter se . ca centralele Şi î t' ' . ' va mtroduce regula n lepnndenle să a'b' " . acopere importul . I a pOSibIlitatea să-şi pnn export Nu '. care neVoile de . .' mal m cazul unităţilor la Import SInt ma' " • , export diferenta V I mall deCIt pOSIbilităţile de a putea fi acop 't' d necesar, totodată s' d f ' en a e la buget. Va fi , a e alcam mai b' Ine sarcinile de export
,ci ' .
p( judeţe, astfel încît comitetele judeţene de partid. d.spunîna de cifrele planului de export ale tuturor întreprinu ..rIlor de pe teritoriu, să poată răspunde direct de rea'izarea lor. In această ordine de idei, doresc să reamintesc şi 1) altă problemă la care, de asemenea, m-am referit In ,(_ din(a Comitetului Executiv şi a guvernului, şi anume necesitatea de a acorda mai multă atenţie cooperării în producţie cu statele socialIste, precum şi cu alte ţări. S,au reahzat unele acţiuni, dar se impune ca anul 1971 ŞI c.ncinalul viitor să asigure în acest domeniu o îmbunătiiţ re raU!caIă.
In legătură cu problemele de comerţ exterior, dorl'sc să sublInIez încă o dată necesitatea stringentă de a rEduce ma, substanţial importurile. Ştiu că mulţ. mmiştri şi direc-
tori de centrale consideră că au făcut în aceasta d.r"cţle eforturi mari. Cred însă că şi faţă de prevederile aC'tuctl .. sint posibilităţi importante şi trebuie să acţionăm în co 1tl nuare - atît pentru anul 1971, cit şi pentru anii urmă tori - pentru reducerea importurilor, Intr-un timp se :.Irt trebule să realizăm un comerţ exterior activ, să as.gurăm echIlibrarea balanţei noastre de plăţi externe. In acest scop trebuie să valol'ificăm mai intens resursele interne, să reducem importurile şi să sporim exporturile. Atit în scopul dezvoltării exporturilor cît şi pentru satisfacerea în mai bune condiţii a nevoilor interne, va trebui să luăm măsuri energice pentru îmbunătăţirea calităţIi produselot,. Ministerele şi comitetele Judeţene de parbd, centralele trebuie să facă din problema calităţii produselor, sub toate aspectele sale, o problemă principală a intregii noastre activităţi economice. Nu trebuie să se mai admită, sub nici un motiv, scoaterea din întreprinderi a produselor de calitate proastă. Este o obligaţie de prim ordin atît a muncitorilor, tehnicienilor şi specialiştilor. cît
Plenara C.C. al P.C.R. dIn 16 decembr1e 1970
şi ş.
a organelor de conlml, a conducerilor întreprinderilor ministerdor sa asigure respectarea strictă a disciplinei td nologicE:' ŞI a nurmoor de calitatE:', să facă totul pentru ridicarea contmua a performa'lţelor calitative ale produselor româneş'" In ansamblu, 'ovarăşî, av{'m toate premisele pentru n rE:'alzza în ('ondiţa bune planul pe 1971 - primul an a C'incinalului. F ornind, aşa cum au subliniat de altfel mai rruItl tuvarăş! Ir plt:nară, cu o pregătire mai temeinica, v>m avea făn. în de 1. ă şi rezul'ate supenoal'e. Esenţialul î' constituie însa bunii orga'lizare a activităţli de sus pînă JOs, ('rrştereii sp n"llul G..' răspundere şi intărirea disciplinei în muncă. In uhm. mstanţ'::, tot ceea ce realizăm depinde de oampni, de felul cum ei organizează activitatea şi, fiecare la locul sau dE. muncă, acţionează pentru a pline in practi('ă hotarîrile stabilite, pentru înfăptuirea >1: EC'tIVElor pp care n. le propUP€m. Or, trebuie spus că SII încă lipsur. s~rioase in ce priveşte spil'itul de răspun cre, '>perativita·ec. cu care o serie de tovarăşi chiar cu In n~1 de conducere superioare rezolvă problemele. f:-a vorbit a C'i pc drept cuvînt de problema întreţinerii lt ilajplor şi i'lstalaţiilor. Această problemă nu poate fi solu' cnată numa. ;:>rIn asigurarea unei cantităţi sporite de picsf' de schimb De altfel, in scopul asigur'ării pieselor dE:' cchimb necesare s au luat măsurile oorespunzătoare. MultE:' dlr neaJunsur le car(' se manifestă astăzi sînt determinat!~ de intreţlnerea nesatisfăcătoare a utilajelor, de lipsa d.gr .ă pentru exploatarea în condiţii I'aţionale a maşinilor, As€menea fenomene negative intilnim, din păcate, chiar în uzine modernc, din industria chimică, de exemplu, ca "1 din alte ram un. Există deficienţe şi în funcţionarea sistemului energc+ic, care !;e răsfring asupra activităţii multor unităţi. Ornanele de partid şi dp stat, conr!ucerile un tăţilor economice trebuie să acţlOne:.l€ cu toată fermita-
:' )~.
lea pentru asigurarea bunei intreţInefi III exploatări a :r.stalaţ"ilor, pentru întăril'ea discipltnei de producţ:e ,. d( munca în toate intceprinderile, Fără disciplină $: 0fct;.n( riguroa~ă, tovarăşi,
nu se pot conduce uZinele ŞI imtcJa, automatiza te de care dispunem astăzi. La rfzc~varca acest socialiste trebuie să contribuie la co n s trucţia in conditii cît mai bune a so~ alismului in fiecare ţa ră ş i , pI'in aceasta, la ueşterea forţei, influenţei şi prestigiului socialismu;ui In intreaga lume. Pornind de la aceste considerente, P artidul Comunist Român face totul pentru ca, în noile condiţÎl in care îşi desfăşoară munca, să-ş i îndeplinea s c ă atit Inda'oririk TJaţionale cît şi cele internaţ i onale, considerir.d că Ele constitule un tot unitar dialectic, indisolubil. Vo'n face totul şi in viitor pentru a ne îndeplin i cu cinste a cesL indat)riri. Rog pe tovarăşa lbarruri şi PE' ceil alţ i tova răş i spa niol! sa mă ierte dacă am vorbit pl'ea mult despre România, dar am făcut-o cu speran a i cu convin erea' e e mua Imp şi tovaraşl1 spanioli vor avea preocupăril e pe care lE 'ivem noi astăzi. De rim să le împărtăşim cîte ceva din expcripnţa noastră - şi bună, şi rea pen tru a nu mal npeta anumite greşeli pe care le-am făcut noi, pen tru a desfaşura cu mai mult succes activitatea de dezvoltare dem ocratică a ţării , de construcţie a noii orindui r i, corespunzător intereselor poporului spaniol. Aş dori, tovarăşi, să inchei, exprimind încă o dată, in numele Comitetului nostru Central, in numele tuturor comuniştilor, al intregului popor român, cele mai bune u l'ări de sănătate tovarăşei Ibarruri, preşedintele P arti dului Comunist din Spania, precum şi dorinţa de a dezvolta relaţiile de colaborare frăţească dintre partidele noastre, dintre popoarele noastre. Doresc Partidului Comunist din Spania, care işi desfăşoară munca in condiţii grele, Comitetului său Central, preşedintelui partidului, tovarăşei lbarru ri,
- •.
-
A 75-a anive rsare a zilei de naştere a tova ră şe 1 Dolores Iba rru rJ
3n!)
secretarului general al partidului - care nu se găseş te aici - tovarăşul Santiago Carrillo, noi şi n oi succese în intărirea un ităţii partidului, in întărirea unit ăţ ii tut u ror forţelor an tifranchiste. In condiţiile de astăzi problem a un ităţii partidului este o problemă hotăritoare. Urăm tovar'ă şilor spaniolI să aibă în continuare un partid p uternic, unit, felID în apărarea intereselor poporului spaniol, in lupta pentru socialism şi pace. Doresc Ii!i urez tovară şe i lbarruri mult ă sănătate şi viaţă lungă.
MESAJ ADRESAT CU PRILEJUL CENTENARULUI PRIMEI MONET ARII ROMĂNEŞTI
- - 21 dEcembrie 1970
Dragi
CUVINT LA FESTIVITATEA DE INAUGURARE A PODULUI DE PESTE DUNĂRE DE LA GIURGENI-VADUL OII -
22 decembrie 1970 -
tovarăşI
Imi facE deosebita plăcere ca la implinirea unui ,,"elC de 1 infiinţarra primei monetăI'ii româneşti - eveniment important in organ zarea vieţii de slat şi economice dm tira r.:>aslr" din acea vreme să adresez un c:a1l~~~!!!!!!!!~ c'll 'c1tvu u de ITuncă al intreprinderii dumneavoastră. ES+ t un mprit deosebit al muncitorilor inginerilor tehnicipnilor, a: tuturor salariaţilor din M~netăria St~tului ca, p in munca rodnică şi perseverentă, au reuşit să indeplmpasca arcinile actualului plan cincinal cu 6 luni in.mte dE' tErmen. Pentru aceasta primiţi, dragi tovarăşi, fE:hti'ă ilE: melE' cordialE'. Folosesc acest prilej pentru a ura din toată inima comitetului de d recţie, organizaţIEI d~ partid. tuturor lucră tOrilor Monetăriei Statului nOI succese in aclivitllea v itoare. '"ii doresc tuturor multă sănătate şi fericire!
Doresc ca in numele Comitetului Central al partidului, al Con Iii ului de Stat şi al guvernului să adresez calde felicită, I tuturor roiectanţilor şi constructorilor, tuturor muncitorilor, Inginerilor şi tehnicienilor din intrepI;nderiie româneşti care şi-au adus contribuţia la înălţarea acestuI important obiectiv. Imi exprim convingerea că realizarea acestei construcţii importante pentru economia românească va contribui la dezvoltarea în mai bune condiţii a transporturilor, va constitui un moment de seamă in activitatEa ce se desfăşoară in acest domeniu. Urez tuturor succes şi multă sănătate.
CUVîNTARE LA MITINGUL PRIETENIEI DINTRE PARTIDUL COMUNIST ROMÂN ŞI PARTIDUL COMUNIST DIN SPANIA
CJ pnlejul vizitel:n ţara noastră a tO\ arăşei Dolores Ibarruri. preşedintele PartIdului Comunbt dm Spania 23 decembri!! 1970 -
Drusâ
tova""âşă
Drl:?,1
tovarăşi şi tovarăşe,
lbarI"'lri.
Doresc ca Ia acest miting al prietemel dintre Pal'tidul :-o!PU'1. s t Român şi Parhd.ll COffi.ln.st din Spania să salut !nru o dată vlz.ta în Româr.ia a tovarăşei Dolores lban'uri i ttut~ CUfIUOL'trtull"'ttf"T'lfttiutri -omunisnm ~ . s' le urez bun vemt. De asemenea, doresc pr.leJ pentru a vă adresa dumneavoastră, muncitorilol' inf! r~nlor ş~ tehnicienilor. comuniştilor din uzină, un ~alut căldl.l'oS dl!1 pUl'tea Comitetului Central al Partidului Cor'lumst Român. (Aplauze puter1tlce). Pentru 'partidul nostru constituie o deosebită satisfacţie faptul că Intre .:omumştii români şi spanioli au existat .ş~ ex,:tâ relaţii bune, de colabol'are şi prietenie internaţ\Onahstă . ' De mult t'Imp par t'd I ele noastru s-au cunoscut .şI " luptelor revoluţionare d' au colaborat· , . 'ma' . I cu se~ma.anu 1 In perIOada razbOiulUI CIVil din Spania au contribuit mult r~:~ZvoILa~'ea Ş~ cimentarea acestei prietenii. Sutele de mştl.şI patnoţl români care au luptat în Spania alături de comumşf.ll şi patrioţii spanioli au întărit cu sîngele lor ~~Ieltema veşmc~ dintre partidele şi popoarele noastre. pauze puternice, prelungite).
să fOloses~
-
Miting
u1
prieteniei dintre p.e.R.
şi
p.e. din Spania
373-
Dezvoltarea istorică a dus la instaurarea în România a uterii clasei muncitoare, care, în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea şi celelalte forţe sociale ale poporului român, sub conducerea partidului comunist, a tr~cut la făuri rea orînduirii noi, socialiste. (Aplauze prelungtte). Dm păcate, in Spania dezvoltarea social-istorică a făcut să se menţină încă la putere dictatura franchistă. Cu toate acestea, in perioada construcţiei socialiste in România Şi a luptei comuniştilor spanioli împotriva dictaturii franchistc. intre partidele şi forţele progresiste din ţările noa~tre .s-au dezvoltat relaţii şi mai strînse de colaborare ŞI, pnete nie _ şi pot spune că niciodată legăturile dintre Partidul Comumst Român şi Partidul Comunist din Spania nu au fost aşa de puternice cum sînt astăzi. (Vii aplauze). H~ porturile noastre se întemeiază pe principiile atotbl Ultoare ale marxism-Ieninismului, pe faptul că partidele noastre căIăuzindu-se de legile dezvoltării sociale. se stradl!Y'>.s ' 7 • _ in ondiţii diferite - aceste legităţl pentru a asigura dezvoltarea progresis a popaate:ta .~ Relaţiile dintre partidele noastre se bazează, de asemener., pe deplina egalitate, pe stimă şi încredere reci~r?că, ~e respectarea dreptului fiecăruia de a-şi elabora li~,la politică şi a rezolva problemele corespunzător condlţlllOl~ diTI ţara n:spectivă, corespunzător intereselor naţionale ŞI ţe lurilor dezvoltării progresiste a fiecărui popor. (Apla~ze . 1 .. c de la neces1taputermce). Totodată, aceste re aţu P?rnes. re (ea colaborării şi întrajutorării contmue iTI lupt~ .pe .ca . ' - ' . .. t · t a solidantaţn dmtle o d ucem fiecare, a mtanrn necon em e . . . . f ţ le revoluţionare ŞI partidele toate ă or e a tă solidari tate şi . noastre ŞI dmtre . progresiste; avem convmgerea c ace s , . . . 1 . toriei soclalism u umtate constituie un putermc factor a VIC lui în intreaga lume. (Aplauze puternice). . Pe baza acestor principii, a acestor facton s-au dezvoltat relaţiile dintre partidele noastre, unitatea diTItre
3;4
NIcolae
Ceauşescu
ele; tocmai de aceea această colaborare şi unitate au rezistat şi vor rfzlsta oricăror încercări. (Aplauze prelungite).
Cunoaştem ce 1diţiile grelC' în care IŞI desfăşoară acti\'itatca c')mumştJ. spaniol!, patrioţii, poporul spaniol; cunoaşhm Jenfelc PE carE' ei sint nevoiţi să le dea încă pcntr-.1 a-şi cuceri libC'rtatca, dreptu. de a construi o Spanie liberă ŞI lr dependentă. Ştim din propna noastră experienţă, din am terori. bu ~hezo moşiereşti dm anii ilegalităţii, el g eutăţi mensC' tl'{buie înfru'1tate. Totodată, ştim ca oricit de 'llar ar fi aceste greutăţi, oricît de puternică ar fi tero,l:,ca, mmic nu poate înfringe voinţa unui popor de a lupta IlEntru dlbe a~a s,)cială şi naţională, voinţa unui partid c~mu~lst hotărît sa-şi îndeplint~ască obligaţiile faţă de ţară ~I naţlu'1ea sa. (Aplau!€' putC'rnice, prelungite). Am s~rijim+ şi ~prijinim lupta partidulUi comunist şi : patnoţunr spa'1loli Ne-am exprimat şi ne vom exprima mtotd.C'auna. sol dantatea cu toate 'p'artidele comuniste I i.Iza pentru a se statornici în viaţa internaţională o nouă onentare, noi principii, care să excludă politica de
dommaţie a unui popor asupra altuia, să asigure deplina
egalitate intre naţIUni şi intre popoare. Sintem convinşi că numai prIn respectarea aces(Q(' principii, prin promovarea unQ(' asemenea relaţii intre state, se poate crea un climat pt'ielnic lidlidării subdezvoltării, ridicării n ivelului de a tuturor pO'poarelor, statomicirii unei lumi a păcii şi colaborării intE'rnaţionale, multumE'Sc pentru aprecierile care dat politicii pe care România o in Intr-adE'var, in anul 1970 România a d('zvoltat contacte cu multe state pe toote meridianele glointI---o aceasta a bului nostru. insemnat o la instaurarea în in-
civilizaţie
Vă
şi Sperăm că şi mică contribuţie
1=====
le-aţi această direcţie intreţinut şi anumită măsură
desfăşoară
viaţa
la'ITlă se poate asigura o lume mai buna num â realindu-'ie o colaborare egală intre toate natwnIk si popO'lrclE' lumii. In acest spirit şi cu aceste gînduri i!ltrfun in ur.ul 1971.
la l
Sper că dumneavoastră, ca repl"E~l':entanţi ai n'lţiuniloy' statelor cu cal'e Rom[mia întreţine ~el~ţii d~pl~atlce s"u de altă natură, veţi cauta sit face'ţl CIt mal bIne cun03eut guvernelor şi naţiunilor c1umneav~stră .ft>lul dE' a gIndi a al guvernului si POporululroman, eforturilE' ce le c1epunem pentru dezvoltarea relaţllJor. d~> cnJaborare prietenie dintre popoarE'le dumneavoastra romCm de a contribui astfel impreuna realiz;rea nobilelor ale omenirii spre' pace prosperitate. • . In acest spirit, doresc adresez dun::npavoastra popoarelor cele uran .de
şi
şi acţiona
şi
dorinţa noastră năzuinţe să vă
dumneavoastră
ŞI pop~rul l~ Şl
~~i bu~e
ŞI pr~.pe=
temaţională a pr'incipiilol' la care m-am refe'rri~t~.~"'ii'iiii'=ti'ffi!=~...l~I::t::!!~~~~~-~=;==~~~'~~;;~~~~:::::~1i= Di sîn" , ce o desfăşuraţi. De asemenea, vă rog s.ă. tr~nsm~~:! războaie, deşi cu toţii nutream, poate,m:.-ă speranţa că anul19 7U şiteafamili ilor dumneavoastră cele m ai bu ne uran dm pa
va duce fa incetarea războaielor şi conflicteloc. La sesiunea jubiIiară a Organizaţiei Naţiuniloc Un ite am exprimat pe larg părerile guvernului şi poporul ui român in legătură cu problemele internaţionale şi cu clile care ar putea duce la sol u ţionarea acestor probleme. Sperăm că, poate, anul 1971 va aduce lucruri mai bune. i~ primul rind in ce priveşte încetarea războaielor şi con(lIctelor - ceea ce cred că ar fi salutat cu entuziasm de (oată lumea -, la încetăţenirea şi mai largă în relaţiile dintre state şi naţiuni a increderii, a respectului reciproc şi a întrajutorării. Ceea ce este de făcut in lume se poate realiza numai in condiţiile în care popoarele vor colabora int~e ele, se vor întrajutora, vor întemeia relaţii pe respect reCIproc. Atit ţările mari, cit şi ţările mici, atit cele mai bogate, cit şi cele mai sărace trebuie să inţeleagă că pină
mea.
TELEGRAMĂ
ADRESATĂ COOPERATORILOR DIN COMUNA CUZĂPLAC, JUDEŢUL SĂLAJ
CU prilejul implinirii a 20 de ani d ,a înfiinţarea cooperativei agricole de producţie dm această comună -- 31 d o -.:e>n9I'ie 1970 _
CUViNT LA ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT AL RS.ROMÂNIA CU PRILEJUL RATIFICĂRII TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALA DINTRE R S. ROMÂNIA ŞI R P. POLONĂ ŞI A TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALĂ DINTRE RS.ROMANIA ŞI RP.BULGARIA -
Drag lilvarilfi, Cu pfl ejul ~arlJătorirll a 20 de ani de la constituirea Cooperatlvu dumne'lvoas: ă. vă transmit căldu1"Oase felIC"ad pc. It 1... activitatea desfă'iurată şi realizarile e ca"
""====!!Ol.....=:u"'li.~,>€l0h>~
..
__
etenl1 de muncă în comun l\Iulţu-nindu-vă pentru invitaţia ce mi-aţi adresat-o de a ve~i ~n ll'iJlocul d'm111eavoastră la această sărbătoal'e si expnmmdu-P1i regretul că ocupaţiile mă împiedică să-i da~ curs: doresc să vă adresez tuturor îndemnul de a munci in ( )f tm IarE tU ŞI mai multă hărnicie. Spre a obţine progre~e tot m'1.1 însemnate în creşterea pl'Uduc(iei agricole In consolidarea econom' • '. ., .. ' Ica ŞI orgamzatonca a cooperati\'ei ŞI In ndlca1'l'â veniturilor cooperatorilor. Recentele măSun lua'r de part'd·. . . I ŞI gu"ern cu pn\'lre la îmbunătăţirea . • . ori!amZarl~, planificăI'ii şi conducerii agricultUl'ii creează :~ ; C~~nd,l\L ~a. toate coope.r~tivcl~ agricole de producţie sa \.na I ealIzall ŞI mal man m actIvitatea lor. La a.cerie 19ÎO. rÎete111c. dintre România ~l PolOnIa. D( asemenea. Tratatul de prieteni!' colabolare ŞI t mondial R'lt L c r . r -;t lI' trata p de către' Con~'liul de Stat aş.ILa 'le b. L ' IramiC" , p~r. tru încă o perioadă de 20 de
CUVîNTARE LA CONSF ATUIREA CU CADRELE DIN AGRICULTURA JUDEŢGLtJI
astăzi
IALOMIŢA
1 fEobf'lwrie 1971
Dragi Ş'
d
tovarăşi,
Doresc să adresez activul.JI de pa-j t.. nţ lor coopel'atlvelor agl'lcole, dirE-ct
a l re la~I~·i~~~*=~~~~~~(~~pa~~~~~~~~==~~~~~~~~~=-~==~~~~~~~~~~~==~~~= Bulb·mll re de alta pa.. tc ' avem conving::>rea că aceasta un saut călduros din pmtea Comitetulu. Centra~ al parlcontribuie la cauzu asigurăi'ii securităţii in Europa, la dezdu'ui nostru, (Aplauze puternice, prplun,qite), voI . rE a ccla1x, ării şi prieteniei htre toaiE ,.
\ ă u\'(z dum"1E avoastră, tuturor comuni h.r.t cu succes. Producţia industrială a avut un ritm anual dE C'I'€'~ tere de 11,8%, fiind în 1970 cu 75% mai mare deett lr anul 1965, depăşindu-se astfel prevederile cincmalulUi In aceşti cinci ani, industria chimică şi-a spont p~oduc ţia de peste 2,6 ori, industria construcţiilor de ~aşm. de peste 2 ori iar industria uşoară a crescut cu 73 10. , menţIOnez . ' d a greu tăţilor provoca te. Doresc să ca. " m ClU de calamităţile climatice din li1tlmu . ani i , şi îndeosebi . · " tre de inundaţiile din 1970, producţia agricolă a cr:sc~t In ctncinalul trecut în medie cu 24% faţă de cei cmci a~1 precedenţi, ceea ce a per'mls . aSI'gurarea bunei "aprovI. . cu pro , d use agroalimentare ŞI dupa • a populaţiei Zlonari cum aţi văzut, realizarea . pe t ota IŞI ' a prevedenlor de expoi t din acest sector de actlvitate. >
°
•
Venitul naţional a fost "1970 ll1 cu 4501 mai mare ded cit în 1965 crescînd anual în medie cu 7,70,'0. ~ceas.ta 1, . • t PO&'bilă atit rIdicarea nam.că a venitului naţIOnal a facu
420
Nicolae
Ceauşescu
continuă
a :;alariilor şi altor venituri ale oamenilor munoraşe şi sate, cit şi înfăptuirea unui volum de investiţi! cin fondurile centralizate ale statului în anii cincinal ului dE' aproape 290 de miliarde de lei, ceea ce a asigurat dezvoltarea sustmută a potenţialului economic al ţării, creşterea intregii avuţii naţionale. Dacă prIVlm harta Republicii Socialiste România, putem constata cu satisfacţle marile realizări care au dat o nO'Iă înfăţişare patnei noastre. Pe baza traducerii nea'1ătuti' 1'1 vl •.lţă a liniei ~enerale a partidului de ridica > ce "ltinuă a bU'1ăştăr,i materiale şi spirituale a înt~e gului popor, în aee~tJ ani s-a asigurat, de asemenea, înutplinirea sarcinilor "tabl ite pri,-ind creşterea venitur,lor oamenilor rruncii. Fondul de consum pe locuitor a spont in cincinalul trecut cu 270/0. Prlgr"sele reMarcabile obţinute în anii 1966-1970, ea de altfpl in întreaga perioadă a construcţiei socialiste, sînt o dovadă grăitoare a justeţei politicii marxist-leniniste a partidului nostru comunist. Aceste rezultate sînt rodul muncii pline de abnegaţie a clasei muncitoare, ţă răninul, intekctualităţii, a tuturor oamenilor muncii, care infăptulesc cu fermitate politica partidului, politică ce 00respunde pe deplin năzuinţelor şi intereselor fundamentale ale naţiunii noastre socialiste. cii de la
Tovarăşi,
M am referit succint la unele realizări obţinute in cincinalul trecut, care Vor fi date publicităţii după apropiata plenal'ă a Comitetului Central, deoarece tocmai această dezvoltare a ţării a permis şi lărgirea schimburilor economice ale României cu celelalte state.
Consfălulrea
privind activitatea de
comerţ
exterIor
421
După
cum s-a arătat aici, în 1970 volumul total al exterior a fost mai mare cu 750/0 faţă de 1965, depăşindu-se in mod substanţial prevedenle cincinalului. In această perioadă au crescut şi s-au diversificat considerabil legăturile economice ale României. S-il intensificat participarea ei la diviziunea internaţională a muncii, aceasta reieşind atit din sporirea volumului schimburilor, cît şi din faptul că astăzi întreţinem relaţii comerciale cu 110 ţări. Urmînd cu consecvenţă politica gen('rală elaborotă de eongresele al IX-lea şi al X-lea, de colaborare cu toate statele socialiste, România a acordat o atenţie deosebită şi În cincina1ul care a trecut dezvoltă rii relaţiilor comerci le şi de cooperare in producţie cu ţările socialtste, care deţm 54,4 0/ 0 din volumul total al comerţului nostru exterior. comerţului
Au continuat să se dezvolte raporturile economice şi rarea in producţie cu ţările membre ale C.A.E.R., Rorr "nia participind activ la acţiunile organismelor de cO''lborare dintre aceste ţări. Român.a porneşte de la faptul că relaţiile cu statele din cadrul C.A.E.R., cît şi cu celelalte ţări socialiste, au o insemnătate deosebită pE.ntru edificarea noii orînduiri sociale în fiecare ţară, că această colaborare şi cooperare trebuie să ducă la dezvoltarea susţinută a economiei şi la ridicarea bunăstării celor ce muncesc din fiecare ţară, la întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale a fiecărui stat socialist. Cu cit fiecare ţară socialistă este mai puternică, cu oit îşi dezvoltă mai mult economia, cu atit este mai puternic sistemul socialist în ansamblu, cu atît creşte influenţa socialismului şi comunismului în lume. C00PE
consfAlUirea privind activitatea de Nicolae
422
Acţionînd,
comerţ
eKterior
423
_________________
ccauşesc_u
de asemenea, în spiritul liniei gener~le a politicii sale extl ~ne de extindere a .relaţllIOl·, mu~tJlate rale cu toate ţările lumii, fără deosebIre de onndUlre socială, România şi-a intensificat în cincinalul care a trecut raporturile economice cu un mare număr de state. Schimburile noastre cu ţările capitaliste dezvoltate au cunoscut o creştere mai accentuată, ca Ulmare îndeosebi a importului de utilaje ŞI maşini pentru noile capacităţi de productiE: T~ebUle, d€' asemenea, menţionată intensificarea în cin' 'nalu~ 1966-1970 a relaţiilor economice cu o serie de ~tate dm Asia, Africa, America Latină. Consider însă că in dezvoltarea schimburilor cu aceste ţări există o anumi+ă rămînere in unnă, care va trebui să fie lichidată in perioada unnătoar€' Dezvoltarea impetuoasă a economiei noastre naţionale, cresterea în ritm ~usţinut a industriei au pus probleme noi în faţa comerţului exterior, au dus la modificări însemn1:'tc. în structura exportului şi importului. Pe lîngă importul unui volum sporit de maşini şi utilaje, RC'mânia importă în prezent mari cantităţi de materii prime şi materiale, îndeosebi minereu de fier, cocs şi cărbune coesificabil, minereuri şi metale neferoase, bumbac, piei şi altelp Această situaţie nouă pune în faţa organelor şi organizaţiilor de comerţ exterior sarcini de mare răspundere. In acelaşi timp au avut loc şi vor continua să se accentueze schimbări esenţiale în structura exportului ţării noastre; scade ponderea materiilor prime şi a materialelor la export şi creşte ponderea produselor industriei construcţiilor de maşini, industriei chimice, industriei uşoare şi alimentare. Aceste schimbări pun, de asemenea,
sarCln! nOI' şi de mare răspundere în faţa producătorilor i lucl'ătorilor din comerţul exterior, Ş Am reamintit modificările care au avut loc în structura schimburilor noastre economice externe pentru a inţelege mai bine atît realizările anilor precedenţi, cît şi complexitatea problemelor ce se pun astăzi in acest domeniu. In expunerea tovarăşului Cornel Burtică şi în cursul discuţiilor au fost prezentate o serie de date în ac€Cst sens, aşa că nu mă mai opresc asupra lor. Analiza activităţii de comerţ exterior în cincinalul care a trecut atestă, fără nici o îndOlală, că şi în acest sector avem rezultate de seamă, că la marile reallzări obţlnute de ţara noastră în dezvoltarea sa economică-so cială lucrătorii din comerţul exterior au adus o importantă contrIbuţie. Ţin, de asemenea, să menţion€'z aportul insemnat al şefilor misiunilor dIplomatice, care, in special in ultimii ani, s-au preocupat mai îndeaproape de realizarea sarcinilor ce au revenit acestui sector de adlvltate. Ia+ă de ce doresc cu acest prilej să adresez, în numt.e conducerii de partid şi de stat, cele mai calde felicit.iri tuturor lucrătorilor din comerţul exterior, precum şi şefJor misiunilor noastre diplomatice şi celorlalţi reprezentanţi din străinătate. (Aplauze puternice, prelungite). Tovarăşi,
Vorbind despre rezultatele obţinute în actiVItatea. de comerţ exterior, nu putem trece insă cu vederea neajunsunle dintre care unele foarte serioase, care au influenţat adupra comerţului exterior în ansamblu, şi indeosebi asupra balanţei de plăţi externe.
424
Nicolae
Ceauşescu
Principala lipsă constă în faptul că în aceşti cinci ani importurile au fost mai mari decit exporturile. In timp ce importul a crescut în medie cu 12,6 0/0 anual, eKportul a sporit numai cu 110/0. Or, este de înţeles, tovarăşi, că nu avem alte mijloace disponibile pentru a asigura plă ţile şi, de aceea, este necesar să realizăm o asemenea politică de comerţ o.:tE:l"ior încît eKporturile să fie cu ceva mai mari decît irrporturile. Această Situaţie a pus probleme deosebite penb'u balanţa de plăţi. Mimsterul Comeliului Extelior, celelalte ministere, precum şi tovarăşii de la Consiliul de Miniştri care se ocupă de problemele economice, n-au acordat atenţia necfsarâ echilibrului activităţii de comerţ exterior. . Şi mai grav este faptul că ministerele economice şi 1Otl'l'prinderile producătoare au subapreciat permanent producţia pentru export. Dacă, pentru înfăptuirea importunlor, întreprinderile, ministerele şi chiar tovarăşii de la Consiliul de Miniştri au acţionat cu mult-a~ff~~ ., • au facut dese intervenţ" t . . 11, pen ru reahzarea expol"turilor au acţIOnat greu şi cu întîrziere. M-am întîlnit de multe an cu conducerile u nor mlmstere, . . cu tovarăşii care se :pă de.pro~lemele oomerţului exterior, dar au fost puţi e ocnzllle 10 care să fi văzut că există o preocupare senoasă permanc tă . . , n pentru ' mdephmrea sarcinilor de eif:port.
. OeI altfel, în această privinţă, faptele vOl'bese de la &ne. n cele mai mult e mlmstere ,. - printre care Ministerul Indust . . C " d '. nel onstrucţlllor de M~ini, Ministerul 1n. t erul Industriei Uşoare şi altele _ . ustnel Chimice ' M'Ims Importul a fo s t cu mult superior exportului. '
Consr:auirea privind 'lctivitatea de
---
-
comerţ
eX1.erior
425
!n timpul consfătuirii, unii tovru."ăşi au arătat că pentru import se duc în străinătate de două ori mai mulţi oameni decit pentru export. Or, situaţia ar trebui să fie de fapt inversă, să trimitem oameni mai mulţi pentru vînzarea produselor româneşti - latură esenţială a activităţii de comerţ exterior. Un fapt deosebit de negativ este acela că se apelează cu uşurinţă la importuri chiar şi pentru unele materiale care se pot găsi în ţară. In general trebuie spus că nu ex.stă o pl"eocupare permanentă pentru valorificarea deplină a resurselor interne de materii prime şi materiale. Se const.ruiesc mari capacităţi de producţie fără să se facă în prealabil un studiu serios cu priVire la asigurarea cu m terii prime şi materiale. Din această cauză, după ce obiectivele respective sînt gata, se apelează la importuri neprevăzute. Asemenea situaţii au existat îndeosebi în industria chimică, dar aceasta se întîmplă şi la altE" ministE.re. Totodată, importul de completare - cum i se spune în limbajul comerţului exterior - şi de piese de schimb este foarte mare şi de multe ori nejustificat. Faptul că timp de peste 20 de am întreprinderile prod.ICătoare nu s-au ocupat de export şi de import a creat o I'1E:!ltalitate greşită la o mare parte din cadrele ec.onomice. Cele mai multe conduceri de întl"eprinderi coosi,deră că misiunea lor se limitează doar la a produce, urmînd ca de aprovizionarea cu materii prime şi materiale, precum şi de vînzarea produselor să se ocupe alţii. Şi accnsta din cauză că unităţile de comerţ exterior au fost în fapt concentrate pînă acum cîtva timp la Ministerul Comerţului Exterior; ele lidicau produsele de la întreprinderea producătoare, plăteau contravaloarea, iar întreprinderea nici nu ştia unde se duce şi ce se întîmplă cu
constituirea privind activitatea de Nicolae
426
ceauşescu
produsul ei, la ce preţ se exportă. De asemenea, cele mai muhe produse impOlta\e erau aduse întreprinderii tot d " e catre acos\e unităţi de comerţ exterior. Consider că cel mai mare rău a adus (!()merţului nostru exterior centralismul excesiv, coofundarea monopolului de stat al oomerţului exterior cu monopolul asupra acestui sector din partea Ministerului Comerţului Exterior. De. ~ltfel, după cu:n cunosc unii tovarăşi, pînă cu 5-6 am m urmă nimeni nu avea dreptul să contsole~e această a:t~~ltate. Confel'inţa Naţională a adoptat o serie de hotănn pnvind descentralizarea activităţii noastre economice, P~rf(>cţi~narea oonducerii, organizării şi planificării e~onomlel naţionale, inclusiv a comerţului exterior' din ' .pacate, ti . aceste hotărîri nu s-au aplicat la tl'm P ŞI. avem o In rZlere de pesie trei ani . . . .. m real'LZarea sarcmllor stablliie de Conferinţa Naţională. 't Pe fdrept cuvint, in cadrul discuţiilor au fost aduse CfI ICI oaMe serioase' d . • . t.. . ŞI pe eplm mtemeia\e multor mims ele, mtrepnnderi productiv . d .• sebi Ministerulu' C . e ŞI e comerţ, ŞI mdeone I omerţului Exterior. Consider că este COSUr să. tragem ". s-au • t oa t e concluzule dm neajunsurile ce mamfestat In acest sect ." pentru lich'da. ' . . or ŞI sa luăm Waie măsurile I rea lor ŞI Imbun "t'ţ' . activităţi. a a lrea .apIdă a întregii Aş
d
.
on să menţionez faptul că în cuvintul unor tovarăşI miniştri s-au lămurit u n şir . d e probleme, dar s-a . . Ş 1. mcx:rcat să se ocoleasca" unele neajunsuri şi lipsuri dIn activitltea ministe analiza . . relor respective. Sper însă că vor In oontmuar sic baza oonsfătu'.' e ace probleme; oonsider că, pe Irll, actlvul de part" d d' .. ioa te centralele . î n ' I In ministere, din ŞI I trepnnderile economice, care au sac.
comerţ
exterior
427
cini de export, va trebui să-şi analizeze serios activitatea depusă pînă acum, să traQă OOIlcluziile necesa.e pentru munca de viitor. Consider că, analizind atît rezultatele bune - şi, cum am spus, avem muUe asemenea rezultaie - , cit şi neajunsurile, trăgînd învăţămintele necesare, luînd măsuri pentru a îmbunătăţi munca, avem toate condiţiile ca in scurt timp să obţinem progrese însemnaie în activita\ea de comerţ exterior, în îndeplinirea sarcinilor trasate de partid
şi
guvern.
Tovarăşi,
Noul plan cincinal 1971-1975, pe ca.Ye am început să-I înfăptuim încă din prima lună cu rezultaie bune,
prevede dezvoltarea continuă şi în mod susţinut a întilegii economii naţionale. Infăptuirea în următorii cinci ani a Directiveklr Congresului al X-lea al partidului va ap:ropia mult România de ţările cu econom)e avansată, va marca o nouă etapă pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvolta\e, a ridicării bunăstării maieriale şi spirituale a intregului nostru popor. Ca urmare a creşterii în ritm inalt a economiei naţio nale se creează noi posibilităţi pentru diversificarea şi lărgirea relaţiilor eoonomice ale ţării, pentru participarea ei tot mai activă la schimbul de valori materiale pe pw.n mondial. Conform prevederilor cincinal ului, volumul schimburilor noastre economice cu aHe state va creşie in 1975 faţă de 1970 cu 550/" din care exportul cu 82%. Va trebui să asigurăm o balanţă de plăţi eXlerne echilib~tă.
N1colae
428
consfăt.uirea
Ceauşescu
In 1975 volumu! totcl al schimburilor comerciale externe va fi de circa 34,3 miliarde de lei valută, iar exportul va depăşi 19,8 miliarde de lei valută. După cum se vede comelţul exterior capătă un rol din ce în ce mai impor~ tant in activitatea noastră economică, de buna realizare a exporturilor şi importurilor depinzînd într-o măsură tot mai mare transpunerea cu succes în viaţă a programului de dezvoltare eccnomică-socială a patriei noastre. Iată de ce este necesar ca problemele relaţiilor economice internaţion' le să stea permanent în centrul pr(!Qcupări lor tutUf()l' organE.!or de partid şi de stat. Expel'lenţa internaţiOl1ală arată că în raporturile dintre state se impun to· mai putet'nic noi. forme de colabor~re, indeosebi cooperarea în producţie, care determină ŞI stimulează divea:sificarea şi lărgirea legăturilor economioc, creştet'ea eficienţei 101.'. Aceasta cere din pariea tuturor intreprinderilor şi ministel:elor economice multă receptivitate şi iniţiativă pentru a trece concret la realizarea în practică a cooperării în producţie. S-a luat în acest domeniu o hotănre acum trei am. S-au iniţiat multe acţi Ulll m domeniul cooperam, _.. d ar avem încă puţine , reahză' tOt 'd n a I cu ţănle socialiste, cit şi cu alte state ConSI er Că este necesar să acţionăm cu 'lOată fe~italea pentru realizarea ace St eI. h ot ă rin a Comitetului Central ' pentr . fu a m aptui o C00pel'are clt mai largă în domeniul prOducţiei materiale. In splritul liniei g 1 -. .econom' _ _ enera e a partidulUI nostru, relaţule Ice cu ţanle social- t cincinal . IS e VOI' cunoaşte şi În acest P o puternică dezvolt lungă d _. are. e baza acordurilor de urată ŞI a preved '1 . . en 01' de pînă acum volumul cornet ţului exterior al Rom alliei cu ţările socialiste va o
•
•
• •
o
o
o
•
•
•
'
privind activitatea de
comerţ
exte.ior
4~9
creş\e considerabil. In actualul cincinal, ţările soci~liste
vor continua să deţină peste jumătate din sch I"'1.bunle noastre comerciale. Doresc să menţiOl1ez că este nece~ar să acţionăm astfel ca prevederile acordul' lot· de lurgă durată să fie nu numai realizate, dar şi dE.păşite. După părerea mea, aceasta este pe deplin posibil; va treou ca toate organizaţiile economice să acţ.onesze pentru a obţine o asemenea depăşire. Va cunoaşte totodată o puternică dezvoltare CDoper:.!rea :n producţie în diferite domenli, cllm sînt extk~tJa ŞI pl'elucrarea minereului, constructiile de maş ni ŞI alte ramun Se impune să luăm t03te măst.rile pe"ltl"1 il realiza pe cale bilaterală sau multilaterală o seri" de ob.ective prin cooperare, folosind mai larg avan+aJele importante ale acestei forme de conlucrare intre state. ,ha cum am arătat mai înamte, trebuie să luăm toatE măsu rile ca în următorii ani să realizăm în practică coorye"ă riIe prevăzute în acordurile încheiate cu ţările :;oClaEste Din datele prezentate în cOl1sfătuire reiese că rdaţille noastre cu ţările membre ale C.A.E R. vor cunoaşte in cincinalul actual o însemnată creştere şi totod:.tă ele 6e vor diversifica în continuare. România va acţ\On" corsecvent pentru perfecţionarea activităţii C A.E.R. în SPIritul ptincipiilor p€ care se întemeiază relathle dmtre ţările ~.ocialiste şi al documentelor ce stau la baza ace5tUl organism. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicll Socialiste România consideră că relaţiile cu ţărilE: mC'mbre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste au o însemnătate primordială atît pentru progresul fiecărei ţări ~oclalist", cit ŞI pentru intregul sistem socialist. Pornind de 1:1
430
NIcolae
Ceauşescu
acnasta, partidlll şi guvernul nostru vor milita cu toată fermitatea pentru jntensificarea ŞI dezvoltarea oolaborăn, cooperăr i economice cu toate statele socialisle, AcţlOnind In ace popoare, Ţinind seama de acordurile de col~borare înch!:'late cu unele ţări capitaliste dezvoltate, se prevede ca schimburile economice cu aceste ţări să crea~că în mod simţitor şi in perioada anilor 1971-1975, Va trebui să acţionăm pentru a exporta în aceste state tot 'Ilai multe produse ale industriei constructoare d~ ;aşi:. Şi alte produse ale industriei noastre, aceasta con, tumd o condiţie esenţială pentru dezvoltarea în contm'lare a schimb "1 - d' Ull OI: mtre România şi statele resPf'tllve, In următorii c i ' , , " nCI anI se vor extinde, de asemenea, lelaţllie economice ' d ŞI e COOperare în producţie ale R ",'
f ' omanlel cu ţările din A ' SIa, A nca şi America Latină, p , I1n acordurile de lun - d _'" " ga urata ŞI mţelegerile încheiate pma aCUm se creează cond'ţ" tanth' I Il pentru o creştere impora a sc Imburilor C I ' " , u une e dm aceste ţări, RomanIa aCordă o " mare msemnătate lărgirii multi1aterale a relaţiilor Come' , in curs d d l 1 rClale ŞI de oooperare cu ţările e ezvo tare, n cadrul extinderii schimburilor
conslătuirea
privind activitatea de
comerţ
exterlrr
li
economIce cu acesie ţări, ne vom preocupa de stuaier!:'u mai atentă a posibilităţilor pe care le au de a livra produse industriale corespunzăioare calitativ ŞI tehnic, TrebUIe să înţelegem că esic necesar să .mportăm din ace",e ţări nu numai materii prime, ci şi produse iinite, :-r li acordăm relaţiilor României socialJs~ cu ţările în cum ae dezvoltare o semnificaţiemailaq:lă.considerindac!:.st!:. relaţii un facior important in lupta pentru dezvoltarea independentă a ţărilor noastre, lmpotnva politiCIi :mperialiste şi neocolonialiste, o contribuţie la cauza păcii in lume, In lumina celor arătate, a sarciniloI' conCI'et!:' discutate în aceste zile, trebuie luate măsurile ce se impun pffitru a realiza in mod corespunzător prevederile pL~i. vind lărgirea schimburilor comerciale şi a cooperăriI m producţie cu toate statele lumii. In continuare mă voi opri asupra citorva probleme de care depinde desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de comerţ exterior, In primul rind mă VOI referi la netEsitatea valorificării materiilor pl:ime interne ŞI a pro' d""i , ducel-ii de noi matenale Şi,"m 1OCUI' t 01'1, -", poate , unii - aceas t a nu are prea mare legătură tovarăşi vor spune ca , ' cu comerţul extenor, Se Impune sa- luăm măsuri feLme pentru a pune în valoare toate resursele interne de ma.. pnme , '1e, ch'laI, ŞI'pe cele care au un cont('rll ŞI, materia ţmut util mai sărac, Va trebui, de asemenea, să trecem , , t nsă , a prodeîndată la organizare-3 şi dezvoltarea mal m ~ " ducţiei de înlocuitori, indeosebI din mase plastice ŞI răŞJnI " smtetIce, Totodata- va t re b' UI sa- tI'ecem , fără intirziere, la extinderea fabl'icaţiei produselor de mic tonaj, ma~ a~~ in industria coloranţi 101' ŞI' "In alte ramuri ale chimIeI,
13.
Ni.colae Ceauşescu Constătulrea
In 'lcdaşi timp este necesar să Pl'Oducem _ tit'ţ' m ţarii In ca il I 'illor tE. a:-ara' Iră de comandă d " ". n. . , e masura ŞI cont 1 maşini dp sel"ie frică sau ch" Iar Untcate. Să punem ro,. CL· total' re unor importuri c06tisitoare de pt'od capat '>traţlE dl~ct ,de rometi exterior Cpunzatoare de reali, . " Onl ge ' ()(}siliil d nerali ai cent~l 1 e e adminid f ~mport-~ ,,,,port şi HUe or înt t'XPOI.'lltll.ie treb. urmăresc realizare 1 ' ocmesc planul EstE necesar d Ule aprobate de COI1Sili'~ UI, Importurile şi Import-€~p~ ~ ~semenea, ca princ,l e de administraţie, şi atuncI Cind Sa fi€: incheiate de d' IPal~le contracte de n. centrala 1 ge ' Izaţll specI'al'lzate ucrează pn' n lrectonl , nerah, chiar A Interm d'ul ('J(portul de util " m in vedere, i n d e ,1 unei orgaran, în producţ_a je complexe, precum , eosebl, importul şi le, SI aeţi '1 In ace~te ' " , U U l e de coopeeCona condiţii noi ,c:eşte răspunder " ri "ml ce penu u ind Dt , miniştrii sîn eplinlrea planuri! ea mlmsterelor de Către toate i t t dm~ct răspunzăt ,or de comerţ extenlor, In viito n .reprinderue a on pentru realizarea trebui să-şi ar: aht intreprinderilexp~rturilor şi importu- eJ(port e,' , Cit şi ministerele ' vor •saz e pentr'u imsigure p nn niste re ca re au porturi. Acele' t mijloacele valutare _ In rep , nece~asările valulaz.:a1'clna de a vărsa 1;I~deri, centrale şi milO măSura în Vor putea să ' uget o parte din înNIcare au f angajeze ' Ite la buget D e ectuat vârs" , Importuri numai ~a fi conditio~ateptul de a apela 1amlntele de valută staru restituirea la d~ eXistenţa uno a un~l~ credite valutare tImp a valutei ~OSlbl!ităţi reale penprumutate,
-
consfătuirea privind activitatea de comerţ extcr r,r
443
Prin ustfel de măsuri tcecem şi în acest domeniu la aşezarea pc baze economice a relaţiilol' dintre intreprinderi şi bănci,
ln condiţiile lichidării centralismului excet>iv creşte şi mai mult rolul Ministerului Comerţului Exterior, care este chemat să asigure realizarea politicii partidului şi guvernului în domeniul relaţiilor economice internaţionale, In acest scop, Ministerului Comerţului Exterior îi revin următoarele atribuţii şi obligaţii principale: In primul rind, întocmeşte, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, planul comerţului exterior şi de cooperare în producţie, ca parte integrantă a planului de stat In al doilea rind. exercită controlul şi indrumarea generală a exportului şi imponului, răspunde direct de felul cum se realizează planul de comerţ exterior, ln al treilea rind, Ministerul Comel'ţului Exterior duce tratative şi încheie acorduri economice şi de cooperare, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora, In al patrulea rind, se preocupă, împreună cu Ministerul Afacerilor Extem~ de obţinerea de facilităţi şi clauze preferenţiale din partea altor state pe baza reciprocităţii. In al cincilea rînd, asigură contactele şi participarea ţării noastre la organismele economice internaţionale, De asemenea, Ministerul Comerţului EKterior răspunde direct de realizarea echilibrului balanţei comerciale şi de plăţi, avind în acest scop obligaţia de a folosi în mod judicios autorizaţiile de impoct-export, Doresc să menţionez că vom judeca activitatea Ministerului Comerţului Exterior şi a conducerii sale, înainte de toate, după felul cum se echilibrează exportul şi importul, după cum va reuşi să facă acest lucru, dar nu prin măsuri administrative, în sensul opririi importuriloc, ci prin dezvoltarea susţinută a expocturilor noastre,
444 - _~ _ _ _ _ Nicolae C _ _~~~e~a~u~ş~e~s~cu
O atenţie deo
b'"
----'. mirii studiil d prospectării pieţei d' Ministerul Co. or e pers' m alte r . T'a.:e'e Ce B U şes c u
--------------
pentru a cumpere,
------------
pregăti oameni care să ştie CUm să vîndă şi Să să cunoască legislaţia comercială, dreptul in te;. -.-
..
naţional. Avem nevoie de oameni care să facă afaceri, Si. ştie să facă comerţ atît în ţară, cît şi în strl.iinătate. Astfel de cadre trebuie să formăm în şcolile noastre economice r Este necesar, de asemenea, să elaborărn un program de lungă durată pentru Şcolarizarea tuturor lucrătorilor din comerţul exterior, inclusiv a celol' care activează in străinătate. Cred că trebuie să ne propunem ca, în ce! mult dOl am, toate cadrele noastre să treacă prin asemenea
cursuri şi numai cei care vor obţine rezultate bune şi vor reuşi la probele practice stabilite să rămînă in continuare
in actiVitatea de comerţ. Atit în ţară, cît şi in străi năta~ în activitatea de comerţ exterior trebuie să lucr~ numai cine Ştie să facă comeq, negustorie; acesta trebuie să fie Principalul criteriu in alegerea oamenilor! Este trmpul să inţelegem necesitatea stringentă de a pune fiecarem să lUcreze la locul potrivit. Va tn>bui să stabilim regula ca oamenii trimiş; in străinătate în domeniul comerţului exterior, după ciţiva ani, să Vină să muncească o anumită pelioadă in unităţile de comerţ exterior din ţară. Situaţia de azi, cînd unii tovarăşi lucrează de cîte 10-15 ani în străinătate este anormală. Acest lucru este de altfel valabil şi pentru ceilalţi tovarăşi cu muncă permanentă în străinătate. Doresc să subliniez că această problemă depăşeşte sfera de activitate a comerţulUi exterior, are un caractel' mai genezlll, fiind legată de dezvoltarea societăţii noastre socialiste, TrebUie să formăm şi să creştem oameni corespunZători, CU simţul răspunderii faţă de patrie, faţă de partid, faţă de COrlstrucţia socialistă, oameni care să dovedească
muncă hotărîţi să facă
îşi desfăşoară activitatea că sînt a-şi sel'vi ţara, POporul, in cele
la lOCUrile de unde totul pentru mai bune condiţii.
consfil,tuirea p rivind activ
ea
Tovaraşl,
't ce îm. , care le avem de îndephm "t d ath dl'l l m, . ·101' de Marile sar cîm .. pe - ii orgamzaţa ,. paldeI comerţ ('x te'tăţirea acbvltaţ "t şi din unitaţlle ,t'd să pun l în buna are CI '.1 de pal I lâ\lle produc o ,'ca e '1' sarcinilor de' exrior. Este neC:S~1 lor realizarea" tU~UIO i să exercit:, u I centrul trebuie mdr de pai t.d, port import, t asupra tuturor la I permanen nomlce ŞI contra ganelor eco " datonrile, asupra tu turul' 01' u- i îndeplinesc m 'udeţene ŞI Or'i'~ dere pe cel care n, Ş revin comitetelm ] rea tutwor pl '. Sarcini deosebite t să asigure reall~a adrul plJnuhAI 'd chema e "tor m c ; de parti , exterior. In VII eXlste un vedenlor de este necesar comitetului ' I a.• fiecaruI] 1 Munca ta' şi dup ă felu teriiona 1 'exportu, . 'ortu Şl f aprec,a tol pnvrd Imp de partid va 1 extcriOl. e ean şi ora,enesc 'ile de comerţ nelor local- d
- -' .
ăt
organizaţII aCllvltaţ~le să umemŞbrilor şi meSă tragă
neşti
i
să
co~erţ 'udeţ
"".1>",,' ~,,,n ŞI. 'buţiilor
răspun-
ŞI
ca~.JUC'~-I
şterea
d"p\un1m mg. ."pund",lm
cum , r ceLărgirea atn l ' timp, cle .. t'ţi econo t ml 'le ,"n ace aşI ,. actiVI a 'd .mphca " I par 1 are a "ntregll I 'ile], ca"organ~ t 'U buna desfaşur , cu acest pl , luI lor de pen I , mai bIne I O n a sociale, Ţm sa , "' înd~plinesc tot aceea am depU de partid in dte a pro. , conduca forţă poEtica ,da toata• aten I . e VOI , acm convmgere ca' le , un mal"C nuţ extenor. I creaza blemelor de c:omer 'lui exterior u 'ţlva membn, ai
'menţionez ŞI
Judeţene
IŞ~toare
judeţe,
necesară şi
In domeniul comelţu d 'e între care , CI activist, I~ d răspun el , a flec:are măr de cadre e E te necesar c tă pricepe''ea ŞI, ComitetulUI Centra~, : acţioneze cu to a_ revin, Cre~ ~~ i se Îmbuna~ă locul său de munca, l~:area sarcinil~r ce să fermitatea pentru reca siliul de exterio l' lui . ' teru se impune ca Ş i la on ducere a comel rea MInIS 'ească activitatea d~ con area şi conduce trefer nu numai, la mdrum
MinlŞtl,IţUIUi
Nicolae
450
Ceauşescu Consfălui"ea
CC1wrţului ExtenOl, ci la comerţul exterior in ansamblul "ii'1. VicepreşEdintele cale se ocupă de comerţul exterior trebuiE. sa poarte răspunderea şi să indrume activitatea '-I'uror ministerE:lor care au sarcini de comel'ţ exterior. Este nl'l.'('sa r să urgentăm adoptarea Legii come ţulul f'X ("1'101', să terminam În cel mai scurt timp organizarea acestei activităţi la toate nivelele pentru a ne putea ccncmtra fOl-ţele in di -ecţta indeplinirii sarcinii de bază, aCEea dE: a aSI~ura dezvoltarea susţinută a schimburilor no •• trc economIce ŞI CI' '~terea eficienţei lor. TovarăşI,
DeoancE aici se găsesc ŞI ambasadorii, doresc să mă rEf r in continuare, pe scurt, la unele probleme internaţio nalE Cunoustf'ţl cu toţ i lIma generală a politicii noastre exiL rne, activitatea intensă a României socialiste consacrată păru şi cohborăru intre toate popoarele lumii, principiile pe care le promovăm neabătut in relaţiile internatior"3.1e - respectarea independenţei şi suveranităţii l'ationale, egalItat rapoltln~e noastre cu toate statele. fără deosebire d~ oondu.re sociulă, În spiritul principiilol' coexlste-nţel paşnice. Mihtăm cu fermitate impotriva politlc:i ImperialistE' dE. dominaţie şi forţă, sursă de incordare şi conflicte, de prtmeJdii grave la adresa păcii şi securi tăţu poP03relor. Nu precupeţim nici un efort pentru a contti.bui activ la instawarea în raporturile dintre state a increderii şi stimL reciproce, pentru respectan_v.l strictă a d-eptului na!i!. ,abIl al fiecărui popor de a-şi hotăn singur destinul PG+ ivit voinţei şi intere~l'lor sale fundamentale. România desfăşoară o activitate susţmută pen': u n am ....l zarea rapo;:turilor între statele europene, pentru ~a· lizarea unui climat trainic de pace ŞI colaborare pe contin0'1t, pentru înfăptuire:! S{'curităţli În Europa. in aCE'~t context, nOI considerăm că realizarea sarClnilor prÎ\' nd dezvoltarea relaţiilor noastre economice, tehnice-ştiinţi· fic, ~I culturale cu relelalte ţări constituie o latură deoseb t de importanlă a activităţii pentru înfăptuirea securitări pe continent. Sintem profund Îngl-ijm'aţi de eGcaladarea războiul'li in lndochina, care constituie un atentat grav la suveranitatea şi securitatea popoarelol' din această regiune, un pericol serios pentru pacea lumii Ne pronunţăm pentru incetarea imediată a acţiuniloi' agresive ale Statelol' Unite Îrrpotriva popoarelo!' dIn lndochina, pentru retrager "1 trupelor americane din această zonă, pentru recunoaştere" drt'ptului sacru al popoarelor vwtnamez, cambodgian, hoţlan de a dispune în mod nestingherit de propria lor
ţăm
soartă.
In ce priveşte situaţia din Orientul Apropiat. apreciem că o bază r ezonabilă pentru soluţionarea politică a conflictului o con sti tu ie aplicarea Rezoluţiei Consiliului
452
Nicolae
Ceauşescu
dp Secuntate dm noiembrie 1967, retI'agerea trupelor isra~1 ene din teritoriile arabe ocupate, asigurarea indepen_ denţp! ŞI integrităţii tel"itoriale a tuturol' statelor în această p:.Ilie a lumii, reglementarea problemei populaţiei palestin(''1(, In conf0rmitate cu dreptul său la autodeterminare. Sai Ham ca un pas pozitiv faptul că statele implicate in aC\:st conflict au răspuns apelului secretarului general al O.N.U, t; Thant şi au adoptat hotătirea de a prelungi ÎncetUl'ea foculUI. Considerăm că trebuie făcut totul pentru '1 ~" ajunge la o rezolvare politică a situaţiei din aceustă
zonă.
Apreciind că organismele internaţionale pot îndeplini lin rol mpo~ tant în det:voltal'ea înc!'ede,ii şi colaborării Qj ltn s+ate, în întărirea păcii şi securităţii, ţara noastră ~, " adus " îşI va aduce o contribuţie activă la întreaaa vaţa a ~,ganizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor foruri ~u caracter lOt rnaţiona •. Cînd vă intoarceţi la posturile dumneavoastră să trans4 milE ,. ş fllor de state şi de guverne din ţările respective Că tlcmâ~ia ~ocial stă este hotărîtă să continue cu fermitate polttlca sa 't - d 1 '. e', erna e colaborare cu toate popoarele uml1, pe. b-lza respectului reCiproc, al independenţei şi
~uve~a_Oitaţli naţionale, să-i încredinţaţi că ţara noastră
va fI mtot leauna o fo ţt' - , _ l' a ac Iva In slUjba colaborării şi pa artist să se poată dedica plenar, în domeniul lui de act,vItate unei munci intense, rodnice, pentru a realiza .>pere de artă cît mai valoroase. După cum ştiţi, am inceput un nou cincmal NE' propunem sarcini deosebit de mari pentru deZvoltarea în continuare a pabiei. In legătură cu aceasta consider cB Şl obligaţiile şi răspunderile uniunilor de creaţie cresc. Ridicarea nivelului de viaţă al poporului impune dezvoltarea tot mai intensă a activităţii spirituala, Exigenţele constructorilor socialismului Cl'esc nu numai în mater.e de bunuri materiale, ci şi in domemul vulol'ilor cultu :11e. Am construit în cincinaIul care a trecut peste 340000 de apartamente la oraşe şi 260 000 de case la sate. Mutindu-se în case noi oamenii îşi cumpără mobilă" tele\ l20r, aparat de radio; 'ei doresc însă să~i cumpe1"C şi c~rţl de valoare să asculte muzică bună, să-şi impodobeasca mteriorul ~u statuete cu tabloun. Este firesc ca oamenii noş td de artă să ră~undă acestor neceSltăţi, acestor d~rinţe ale cetăţenilor care aspiră la o viaţă civilizată, culta. Problemele creaţiei trebuie dezbătute din :oate ungh urile de vedere, atît al P"cocupărilOl.' profesionale ale
4,
N~colae
Ceauşescu
-
a" ,1 >1', C[t ŞI al cedntelor spectatol'ilOl', cititol'ilor, br.r ~lar 101' t·c recipl"Ocă a trecutului şi a prezentului. Numai aşa V0m dezvolta unitatea în lupta comună pentru făurirea sociallsmului şi comunismului. De aceea, eu wnsider pe deplIn îndreptăţite unele critici formulate aici, precum şi prvpunerile legate de editarea mai multor cărţi ale naţionalităţilor conlocuitoare în limba română şi invers. Această îmbinare a valorilor culturale, această cunoaş tere l'ecipl'Om pe plan spiritual este, după părerea mea, o palit' integrantă a educaţiei patriotice a oamffiilor muncii din ţara noastră. Patriotismul în noile condiţii sociale se bazează pe faptul că toţi cei ce muncesc, indiferent de nationalitate, creează împreună, strins uniţi, pe toa'e planurile, pentru dezvoltarea şl înflorirea patriei unde s-au născut şi trăiesc. Acesta este sensul patriotismului socialist pe care noi il dezvoltăm şi care l"eprezintă o puternică forţă motrice a progresului Republicii Socialiste România.
(Aplauze paternice).
Sursa ptincipală de inspiraţie pentru omul de artă, indiferent de naţionalitate, trebuie să fie viaţa şi munca emică a POporului nostru, a constructOl'ilot" _ români,
Intilnirea cu oamenii de artă Şi cultura.
465
. "mani' de alte naţionalităţi - ai noii orînma.ghwl"t, gel t Şl te 'Izvorul viu dătâtor de. viaţă, care " '~~esBes dUln saCla ' . . operă să facă din artist un creasă innoblle!.e o n c e , - r poatt:d valoare nemUrl't01." Cine vrea, intr-adevar, sa le . tor E:' " rămînă veşnic tinăr, cme vrea .. ' t mare care sa " . 1 1 un aI ale specifice, să militeze activ impotriva tl-{>riilor şi ideilor retrograde, mistice, a OIic:1ror încelcări de a promova, sub difedte fOlme, concepţii perinatc. reacţionarC', Am mai vorbit despre aceste probleme şi COI1~ider că nu eGte necesar să insist şi acum asupra lor, Cred că toţi sîntem de acord, tovarăşi, că, acţionînd În slUjba POporului, care şi-a luat soarta in propriile miini şi fa'!rcşte odndUlrea socialistă, avem datoria ca, in sl1'insă legătură cu POporul, să luptăm impotriva ol;căror concepţii opuse ţeluri.lor sale, Să milităm ferm pentm triumful CO'lcepţiilor soeialiste şi comuniste, S-a vorbit despre rolul criticii. S-au retevat succesele acestui sector şi, in acelaşi timp, i ~-au adus cl'itiei. după părerea mea juste, S-au exprimat, de asemenea, C'.. iticl indreptăţite la adresa unor reviste, ziare, a radioteleviziumi,
artă şi
. cultura.
4G7
,",' de critică hterar-artistică avem 1UClaII contn'b u \"le "Insemnată la ol'ic."fltarea acbune, care a uc o t Apar insă şi lucrăn care nu " este sec oare, ti .. ltătit In ac ,'_ I nivel. etic şi estet,c core~• e ndlca a un 'd " nuMaI ca nu s " " t de un conţinut valoros de 1 el, PU'l.!tor care Sint ltPSI el teze greşite cu totul inaccep, • ŞI une e , • dar care expnma . e ştie o trad.ţie frumoasa , m dupa cum s , labile, NOI ave , , ,_ t n Dobrogeanu-Ghel'ea, " ' t ' r-arbsllca, Am avu u • ' de In cntlca It el a l' "t le , e cu Imi elor , au dat lucrari .. un MaiOrescu, car, C'l'nescu şi pe alţn care , ", am avut pe a l " • v"lca e supenoara , "1 or'lentarea generala, !fi 'b ţ' de seama a ' , au &rllS o contn u l e , literatuni şi artei patnel c',nc.lţiil€' epocii respective, ~ stăzi critica literară să se nu" tre, Avem pretenţia ca ŞI a b" d,te in domeniul ar"1 ' progreselor d o In , 1neuc' la ina ţlmea _ ,'b ţie ma, substanţla a .. - aduca o contIl u , _ tel r.. htpraturn, sa C ,'t' hterară trebUie sa cloare II Ica , la c:lc' vltatea aces t or se ' 'ă contnbuie activ ' ' d - spundere creaţia, s, , t , , . " -1 aJ'ute pe artlş 1, t 'al' l ( ' cu simţ e ra , 'd 1 ," ŞI estetica, sa , la C IE,tarea CI I eo oglca , _" I g" problemele artEI, , ' f en sa Inţe ea a hdlC ~(bi pe cel mal In , 1 ulturii SOCialiste şi, tot, , t" ,'1 generale a e c , gustului artls 't'IC a 1 5 n"ll ŞI onen aII e od:llă să-şi aduca- apor tul la cducat l ' ea ublic Criticul "IŞI' ' l mare UI P , "nind de la o conil.ob't.>nlor de frumos, a , , t- enire numat pOl pali nu fi fost construite intreprinderi industriale, unde să nu se fi înregistrat o vie der.:voltare economică, culturală ŞI socială, De altfel, şi numeroşi vizitatOl-i străini remarcă drept un aspect esenţial tocmai această caracteristică a construcţiei socialiste din ţara noastră, Aplicînd această politică, noi am pornit de la invâţătura marxistă, de la conceptul că edificarea socialismului şi comunismului presupune ridicarea la o viaţă nouă _ aşa cum spuneau Marx şi Engels - a tuturor 10calităţilol', pentru ca fiecare să poată duce o activitate infloritoare, independentă in toate domeniile eKistenţei sociale, 01', amplasarea teritorială judicioasă a diferitelor activităţi industriale, dezvoltarea forţelor de producţie în toate zonele ţării merg tocmai în direcţia creării condiţiilor pentru ridicarea tuturor localităţi lor, a tuturol' comunelor la un nivel
Plena ra C.C. al p.C.R.
din 10- -11 februarie 1971
477
--- . - 'spirituală, De altfel, se , . natertala ŞI . 15 ni "n următorii 10a "OI'de ciVIlIzaţie z supert măsuri pentru ca, 1 . "d centre orăşeIl - in sl..ldlU " ' zecI ŞI zecI e " Romama It omun€' a a . se poata cr€'a m _, _ raviteze mai mu ~ ~ " sa sti nOI.""It' Jurul cal ora sa 'c g pe planul I"ndustrtel, mvă. ne, _ dezvolte puterm ctvIlăţile memte
~~~~~~u~:I~€'cultUrii, intensi~~~n: ::~~ţ~lO~ . "gure ridicarea gener
de
viaţă ale
ne obţinute opulaţlEl. , 'm că rezultatele bu P Cred trebuie ammtI d' în acest , se' Mă în perioada amlor Jn iza re administratlvmal cu acţiunii de reorgan 5,nt şi o urmare a . _ (E'ritorială a ţării noastre. b' ute în docvoltar€'3. econom:~ Toate ;:narile succese o ţm ltilaterală a s:lCletaţn , . în înflonrea mu "dovada Ş sociala a patnel" e a trecut sInt o . . ' t cincmalul car noastre soclahs e In .' l' l' ce generale a pa rtiduiui _ " t e ţe'1 limel pot' I 1'tate se c~lauzeş _ _ te neabag răitoare aJus . "t ga sa ac IVI, d -runle nostru, care, în m rea " t-leninistă, aplică a eva t~ tut după învăţătura marxls, l ' la condiţiile concre" şi legile. genera1e a l e soclal1smu Ul
sa aSI , "
că
să
urmă
dome~LU
ak României. ," e ti ani este rezultatul efor,Ceea ce am înfăptUlt m ac Ş d toţi oamenii munCt1, " ' ger" de a b neg aţie depuse e "ni maghlan, lurilol" pltne " . litate roma, _ fără deosebIre de naţlOna " Realizar,le remar, - ţ' onlocultoare, ele Itrel toate succes mani ş. alte naţionahta I c ' , 1 ca ' de a cabilE: ale acestuI, ClllCllla, _ 23, August, se dato' to rică de dupa obţinute in periou d a lS opar muncind cu elan, ŞI resc faptului ca- "Int re gul nostru " s tp a t,în cale, armat u,
-ţ"le l care, l-au ŞI invingind greu ta "_ programu1 p artidulul , ia pohtlca, infăptuit neabătut 1III _
t adresam nos ru. _ ComitetulUI, Central 'ostru De la inalta tribuna a, 1 miri poporulUl n , T an, ' ŞI mu ţu"nă acum, pa.. t ru munca cele mai calde fehcl . - ' Obţlllute pl pentru marile realIzan
----p\eo
478 eroică . A 1 depusă' In
ve d erea dezvoltării socialiste a Ro mC:~lle' . . ( pauze puternice). NI' adresam i n ' . condu ca't oare a societ-ţ" prImul I'Ind clasei muncItoare . cl"sa m a Il noastre' ' • unea sa neobosită de f' socialiste care ' lecare zi p , ' ,pnn acti 't VI ati' creatoare d d ,rIn vasta şi rod . n t ' ove eşte i n ' mea sa eş e cu cinste misiunea ist " _ practică că îşi îpiEplicu 1 Succes a .not'I noastre societăţi OII ca, garantînd d ezvolt3'ea n al doIlE a rînd . cit ŞI' Cl I e. cu gospod' ne ţ- - . ' adresăm i' ane partic 1 -arammii coope'la t Iste speCIaliştilor din ag' 1 u ara, tuturor lucrat) 1 ' partidului au dezv It ncu care, urmînd ch I OI' duct o at ŞI dezvolt _ em'l"e3 b . It', unităţile agricole d a cooperativele de prounE' în ridlca,ea întregi e stat, obţin rezultate to 11 In 1 I noastre ag , • nI a treilea rînd I'Iculturi. Cun ' ne adl'es' , •. oaşti?m cu toţi. _ I î ,am Intelectualităţii p'l'rl ra,şI au subliniat _ Ş_ ~ CUI sul plenarei mai m ' ,-" de ast-. ca: In contextul t 1\3mat . aZI, ştlln' a d ' IeI ehm penală a d ~ eVIne tot ' riri] ., pro ucţiei şi că num ' mal mult o f lrţă . OI' ştllnţei în toate do .. al pe baza folosirii cu ceconstrui c menllie de f' voltată u succes societatea so' . _ac IVltate se pClate ' , ,Se poate asigura v' t ,clahsta multilateral dezII ma că . , I IC ona co . a! ~umsmului. PutE 11 cu cinst In ,e ectualitatea noastrmeni ,e acestor deziderate înf- ata. raspuns şi răspunle al munCll , a p UInd ca' a part'd l ' ,CU consecvenţă . f .' ŞI cel'1 alţi oaŞI ermltate, linia gen:!ralâ I u UI nostru.
Ş
tură,
ştIinţifice
Ne adresăm
revoluţ' Utlţl
d
eiale, tuturo '_ e asemenea, şi obosită r cetaţenilor patriei
cel orI
~lte
categorii Ci mult prestigiul şi autorit.1tea SI in rÎpdul mUliE'lor, increderea cu care este Ulmat de intregul popor. Doresc ca de la această tribună să adresez felicitări şi CPiE "P'1i calde mulţumiri organizaţiilor partidului nostru, tutur')J membrilor de partid, pentru munca eroică de~fa 'Şurata m vedE 'ea infăptuirii marilor sarcini de dezvoltare a economiei SI culturii. a unirii tutum!" forţelor poporulUI În lupta pentru inflonrea patriei socialistE', Palale~ cu Îmbunătăţirea organizării intregii societăţi, ip aco şti ani s-au perfecţionat şi activitatea generală a partidului nostru, stilul şi metodele de muncă ale organp 10 r ŞI organizaţiilor de partid, s-au intărit legăturile partidului cu masele largi populare, O dată cu mulţumirile adresate de către Comitetul Cel1lral întregului popOr, ne exprimăm convingerea, acum la î'!ceputul muncii pentru realizarea noului cincinal, că, sub conducerea partidului, oamenii muncii din patria
Plenara C.C. al p.e.R. du-: 10- 11 !ct:-ua le 19'1
H:!
n,c\stră
vor face tolul pEntru mfapt;'llrea DlrEct'velor CongresulUI al X-lea, a măreţulu, progn.m de dezvolLrf' multi.aterală a României socialiste. Sublimind succesele rema!'(~ablle, nu putem spune cii îl! acest cincinal În activitatea noast a nu s-au mal'lfe~Lt ŞI neajunsuri, nu au fost şi lipsu'l. Ex stă încă de' .cien(E în buna gospodări!"e a întreprindel'ilol' l'c'momice, În 1010Slreu resurselol' şi posibilităţilor mari pc care h' ofer,l l'L~ll")mia noastră sociali:;tă ; s( manifEsta încă fE.nOMenf' de o:rucrHtism, care impictc17,d dmp:-a eflcienţE .H.t.VItă~ i cconomice şi SOCiale şi stîn;enesc mitiativa oampnilor m l'1cii există încii neajunsuri în buna SOlu\IOI~.lre a PI'Ob: 'Indoi' lE'gate de condiţiile de viaţă Ş muncă ale c intEnsă şi au adus o contdbu\ie subs'a'lţiala la marile realizări obţinute de poporul nostru in inlăp' ] rf'n planului dncinal, in intreaga activitate de construire a socialismului. 11 ulti'"ril ani au fost aduse o serie de clarificări cu pr vie la sarcinile şi rolul sindicatelor în construcţia social ~Iui, au fost îmbunătăţite, în anumite privinţe, forr IC c ŞI metodele de muncă ale acestora, Au fost luate maSUll ')( ntru sporirea atribuţiilor Ol'ganizaţiilor sindicale c'lrp pa t ci,a acum, la difc.rile niveluri, incepînd cu Con~ siliu: ce Mir iştri ş. telID nind cu întrepdnderile, la activit \'ca organdol' colectiVE dEliberative de conducere avind po, bilit Itea sa şi spună cuvîntul, să ia parte a;tivă la "foptar 'a hotăm ilor pl'ivitoare la dezvoltarea noastră s' tialistf\ După cum. aţi vâzut, sint destule locun unde SI ld ca'e Il au lucrat bine, indeplinindu-şi cu cinste sarein,~' ce le rev n.
"r
Pe dn~pt cuvînt, mulţi vorbi ton au subliniat însă lipsur,l' ŞI n(;c"unsUl'ile dm munca sindicală, mai cu seamă dlP munca de c-:mducere a sindicatelOl', Sint de acord cu ede 'rai multe din aceste critici şi observaţii.. Consider că t EbUl!' să atragEm atenţia îndeosebi asupI'a unei anumite bloc" atlzări a conducerii sindicatelor, asupra faptului că une le forme. organizatorice de ast.ăzi, precum şi compoziţia o:!;. melor de. conducere sindicală, nu sint corespunzătoarE-, facmd ca participal'ea 1a ac t'IVI'l a t ea smdlcatelor . , a oame, n'lor "1" , . muncii cal'e luc I'ea za nemlJ OClt m producţie să nu alba greutatea cu vem't'a, S·mt, de asemenea de acord cu observaţiile privind par t"IClparea nesatisfacatoare , • v' , a femeller la activitatea de conducere a sindicatelor slaba preocup1re a sindicat e1or pentru rezolvarea unor' probleme de ,~ • ' viaţa ŞI de muncă ale femeilor, v
Plenara C,C. al P,C.R. din 10-11 februarie 1971
Cu toate minusurile raportului, el are meritul de a fi plenarei un şir de probleme care preocupă sindlca'C'lE, precum şi orientarea pe care tovarăşii care lucrl'ază în acest sector se gîndesc să o dea activităţii lor de vÎltor, Raportul a dat prilej membrilor' Comitetului Central să analizeze munca sindicală şi să facă o sene de propuneri valoroase în direcţia perfecţionăni ei. De aceea, ad,mind minusurile şi plusurile, putem afirma că raportul şi discuţiile au fost pozitive, Cred, tovarăşi, că în legătură cu activitatea sindicatelor trebUIe să avem în vedere că noi toţi, inclusiv tovarăşii C1.rp lucrează nemijlocit în acest domeniu, am privit şi mai pr,vlm încă problemele muncii sindicale sub influenţa unor concepţii mai vechi, datînd dm anii îndepărtaţi, Nu ne-am preocupat - şi nici astăzi nu aş putea spune că ne preocupăm în suficientă măsură - să inţelegem condiţl'le noi in care trebuie să acţioneze !;md-catele. In ţG e[('ctiv ŞI să-şi aducă contl'ibu\la la " 1CE;;01 ergll'le, Tovarăsii din "uv ' ~ actiVitate, , , ' t> el n ne-au mfolTI' pllua, ca nu prEa se simte prezenţa conduc(" 'd' al, de 1'1 (' mSI! ul de Mini~tri, II. SI'1 Icatel, r
Consider util sa se introducă practica unu d' I ' net i'ltre sindicate şi orcranele adml"nl'st '" • laog dlt" t> < , ra\lel ae stat P I U foluţlOnarea unor probleme mai gencI'ale care ',e~aht dczvdtarea economiei cit,' 1 ' pnvcsc , , , ,ŞI une e aspecte ale vieţ" >;,)clale d salanaţllor va tl'ebui să se ' g ' , 1. ntil ' OI amzeze penodic nm mtre conducerile sindicatelor de ramură şi colegMI le mnlste[E LOI', precum şi intl'c U,G,S,R. ŞI Consiliul d , IrLşfn Aceast-" con 1uCI'are strînsă va putc>a aSI "ura oe 1une.. Imc r tare m~u. t emelf " Ica a unor decizii 'h" t- , , adopl ŞL o ann I l C e or~anelc> excc utive de stat. Indcplinn, a rolul" , UI ŞI atn'b" uţllloi sporite ce le revin , , ndl(., telUl P~ESUPU ne -Im b unataţl1'ca ,,' I activităţLÎ 101' gene1< e 1'1(1USIV perfect' " ' , , lOnarea COmp02:I\lel şi structurii 01'ganel- d if (e mduecre sindicale, În legătură cu aceasta \/[1 trebUI să luă ,, pertru cu în organele de condu-' , , m n.asun celp " nQledlt' de . ' . 1, JOS ŞI pll1a- sus - de la sindica'ul din inrepllnden: şi umu r-I'al S' d' nea pc ramură şi pînă la Uniunea GeC d a m Icatelor , Cfrază ne ' '1 '_ - sa predomll1e oamem care lu1'11J OClt m pl'Odu r ' , sind,cali salanaţ., c le ŞI nu activişti
In intreprindere d '
vată in cea
•. ,eslgur, problema aceasta este rezol, miii mare parte ' . t ,ude\(' Da '. ŞI, In r-un anumit sens, ŞI la r ce se mhmplă t are un caract ' ' ovaraşl? Această rezolvare el ma. mult f 1 vltatea CUrentă de olma, pentru că, practic, actir a:", iar unii d' l' condu,cel'e o desfăşoară activiştii salatI' ec prin . f abl'ică rareOl'j ŞI nu· mai in conlml mIe aceştia . ' , ' cunosCInd foart b lemele a c t u a l l e sup, atunci să numim acolo un mlTllstru mai bun, dar trel)UIE. lucrat nemijlocit cu acesta. Vlcepreşed,nţii trebUIe să se ocupe nu de conducerea unui grup de ministere, ci de ~tudierea şi soluţionarea unor probleme generale ale econ:l!'1 CI şi vieţii sociale. De exemplu, vicepreşedintele c'-'.e raspunde de comerţul exterior troJU ( să se ocupe nu de şe~1.I1 acestui departament, ci d~ prv!)lem('le genE;rale a'::, comerţului exterior al ţăl"11 noc.>tn:, şi în legătură cu C' rE' au sarcini toate ministerele, toate îf'treprindenle. El tr(1)u.e să exercite controlul gene a~ as Ipra comerţu li.'! ex.er,or, lucru pe care nu-l POl" ~::c mimstrul coner ,..!'ui txterior, care nu are c.n'pt dE. I'1ai strmsa ' - " lntru legal_a , ' ' erie de masUll P l I a \ctlvltalea după c\.m ştI~~~t~u participarea stuelenţltI~)ir L"m~~c ŞI par(IL pl'ac!H.a ,"nderi, StudenţI. no~, It decît acum d'n mtlepll d "E: miII mu conLrdu ocesul de pro UC~I t'l dE: prezenli la pr 3 ' Plocen L , tiCIpă &S.~ • l' decit acum an~. . >iînt repartlZaţl 10 ani sa J în m spt.nerr. ca De asemenea, il _ . t se 'ncadre'lza tal'e .\bso '9,)0 nstazi ele ~ t1)' lipsun'1 e din invaţ,lmm , • es \ ~> u , , tIi cu toa e ab, ( ;( '1 .' "de in producţie, fost rezvlvdţe .. \) ... \~ dE:st ..t. dC Il P utC111 spune insa (.,1 a~. 'rult.i pruc'.C al DL gu, nu p d> accentuarea ca actE . Elvoltăm I legate e " d('V.lr sa c. pr')b (fll ( Va trebui m,.-a d cţi~ de t lu nstl'U, l' k de pro t. invuţdm.n u • d' labol'aioare, ate \ere .;tudenţu să mul' baza E. Iii in ca (' _ md '-ţ' atelierele-şcoa , 1 de diploma l;l'~a facuItă 1, • ca la examE.:1L1 . npe f t Es\e necesal . ba prae.tlca, pE. It_ Eae e ee. IV. ii să susţină ';'1 o plO . \ovarăşi, nu de lipiCI' ab~olven\ un cerllficut Deslgu1 ,. toatE IP.lŞIIru L, n' să pl'lmeasca oasUl IT P Haie corn ma VC)IP . Sia depunem ' vom putea sa" mutăm in facu t trebuIC _ mIc nu , _ C toate aces ea, 'ale a înva' fabnca, u ' b 'ei malEf1 _ mlL Jau o . tănrea az ' d preg a " ie pentru miveste b ' l pOSI i n t1 l~l c e tivităţii ef lrtur .>us~mu • ' I ales m ce p l , 'W.ţlrea ac ţa1"l'ntuIUl, ma - pentru îl1buna. 1 de prrretIrp practtcă, Totodata, fost stab lIt un slstel't 'pbuie. Cu Prae.,:ce a s t u dentllor \ _a u se. apl'Ica- cum . I f ă con. d'n pacate. n , buie sa ac pa~tizure cale, \ b Ivire tinarul tie ,'ndel'e îl va . ' t de a so , .l_ htrepll ' doi ani mam e '1 va lega u recutului Cond o usu re~pEctiv i t ' ucerea u z i n e i ' apal'n I'Egul colectIv trebuie să' t ,~onll tetul c..: direcţie mza mai b ne cercetar la o~te masurile pentru a orga~ l'lovaţillo l' ea, proIectarea. inclus'v f I _ • - a care s-a ref , ' t . • o OSlrea nnd aplIcarea I eli aICI un tovarăş ' , OI' grabnică in d aslguconditie Ese nţială a !'id' '," ,pro uc\ie, Aceasta este o gradul UI' d p competitivitat Icalll 1 nIvelulUI t e h nlc, a creşten, , r. ţara. cit şi În strainătate e a plOduselol' I'omaneşll atit ' n Este, d€' as,emenea, necesar să ţ' e Ik fawh . aIci p" , d .. Inem seama de propute le de cercetarI ŞI' IIcVIn " o mal b una'1 egatul'a cu InstItu, II Invată , C1ellclenle In activ't, • ' _ mIntu!. Sigur, sint anum le m i r t, dai cred că l a ea unItatllo l' Ş t" llnţifice ş, de invăţăŞI conducerea ' , pot sa ae\lOnuE' ma' ,UZInei, precum şi ministerul aprJape dE imb~năt.lţ operatIv, pot să se ocupe mai inde' c a Il ea colabo . " e va adu > folos t't ' , l'am cu aceste unItaţl ceea _ a I UZineI ,CI't ŞI' cercetărII . ş, . Invătă' mlrtulUl, În legatură cu ' , cita t P s-au ridicat InSUşlrea de pro d use noi de înaltă tehnl' de d a t Ofla ' conduc" o sene 'de . alte aspecte, Consider ca e'te de m ăsun nu in CIlI UZInei s-a -In t ocmească un pt'ogram , general' , cretE purtaLC' aici' ' CI pornllld de la discuţiile conmind ca apoi să ' cu termene P'leClse ' de rewl\iare urr'la,l 1') raporteze p.eno " d'IC in faţa adunăm 'sslaor despre fII deo se b'It de. Importa e u cum S{' ' t so luţlOnează aceste sarcini nelo. ., 23 August", n e pentru de"zvo I tarea vUloal"e "" ' a UZJ,A doua problem- l' a, organ',. .. produ aţ"" a care dor esc sa-ma - ndel' este aCE'zolvăm si problema cointeresării corespunzătoare a malştnlor, Este necpsar !'.il ţinem seama de faptul că, oricîtă scoală ar avea cineva,
528
NIcolae Ceausescu
ia virsta de ~O sau 22 de ani nu po-ate fi copducătoi d': pr~ ducţie. (Ap/auze). Atit maiştrii, cit şi inginerii trebuie sa înţeleagă că pentru a fi maiştri ŞI ingineri buni este necesar să cunoască bine producţia. Nu poţi indruma, nu POli conduce pe cineva dacă n-ai lucrat in producţie, dacă nu ştii tu în'iuţi ce este producţia. Pe drept cuvint s-a spus aicI .. ,De ce-i repartlzăm pe inginerii veniti recent în fabdcă in secl'l'ul de concepţie ?. Ce conceptie poate face un tînăr. chiar dacă a luat note exceptionale la institut. cit 'imp el n-a pus mîna şi nu ştie să monteze sau să der:lOnteZE, de exemplu, un motor? Concepţia trebuie să o Iacă acpi oameni care cunosc bine pl'Odusul respectil', care l-au fabdcat, care, lucdndu-l, "s-au lovit si pest. mînă", cum se spune, aceştia vor şti cum să-I reproiectezc (J1plauzl' /. ~ u este nevoie de nici o hotărîre ~p(:cială in acest scop; conducet'E'fl uzinei trebuie, aşa cum se proceda şi in trecut, să-I pună pe tînărul inginer ajutor de maistru, maistru, să lucreze apoi tehnologia şi numai după un şir de ani, după ce dovedeşte că poate fi intr-adevăr om de concepţie, să fie trecut în acest sector. Atunci vom avea un nivel înaintat al concepţiei, vom putea ţine pasul cu ţările avansate! O alUi PI'oblemă despre care vr~u să spun citeva cuvinte se refel'ă la reducel'~ cheltuielilor materiale, a consumurilor specifice, la realizal'ea de economii şi asigurarea, pe această bază, a Sc/idelii preţului de cost. Dumneavoastră cunoaşteţi - aici ciţiva tovarăşi au vorbit _ cli încă prOducem maşini şi utilaje cu o greutate mal'e, cu un consum ridicat de material, că avem consum uri eKaget'at~ de combustibil, de enel'gie ş,a.m,d. S-au obţinut unele realizări, dar sintem departe de a spune că putem fi mulţu miţi cu ceea ce am înfăptuit pină acum. Cincinalul actual pune ~e .altfel sarcini importante în ce priveşte reducerea cheltuielilo l ' matetialp şi a preţului de co-sl; tl'ebuie ~ă
tă
!;'lbst"\nţiala
.ale o sporire a venitului realilcill1 pe ace:~tr~ toţi de inţeles, tovaraşi că obţinînd naţional. Este coslun p . ' 'i cu cnr>ltUl( i matenale mal mal mLc , . terea corc>"punzăt )are a piJ.rţâ care un produs cu . , m aSigura creş " .1 _ţ' redu3C. \ o . l . i ne \'om crea aispomb. Ita I suformeală venitul naţl~,7:iC: ni\'elul de v.aţa al poporulJL. plLmentare pentru: t dată activLtatea de producţlt' a 50en+ u ,t dezvolta, o o ' p --.. 'socialiste. , cietăţll noastle- ' l o pro d uc ţ'le, s a- Z'icem de 100 de lei, , . In unele (an, a , t; 3" d~ lei mergind pmă ' l reprezm a ~" . cheltLiiehle ma~ena e . astfel de prodLi~ţLE în industne h 45 ,46 de leI. La nOi, o . 60 de lei cheltuieli ma, lente cu Circa . t t'a d~ ma~mi chiar cu m"\1 se reahz.caza adua m , în cons ruc" ~ Y • d teride ŞI, mI se pare, .' e s-a obţl'l.e red'lcm , 'ţ' tovaras! c mLilt. Vă inchIpUi 1, "'. uma la 50 de ICi la '1 de productie P . . . cheltuielile matena e "cest (.ncind să aJu'l.e propunem m a . 100 - deşI mca nu n I t .u' a' T)r')ciuctlel noos. 1 la volumu ac ti • L . geTJl la acest mve '1' d' de lei ŞI de peste t 300 de n'1 Iar e , tre industriale de pes ~. 1975! Cu cît ar crcşte vcmtul 500 de mihal'de de lel 1 l 1 . 'b le pent.u sporirea ve, ' f dunle dlspom I l naţional, deCI ŞI, on 'i enlru dezvoltarea genera ă a niturilor oamemlor munCI, p . t asupra acestui aspect , l'ste I 1nsls . societăţii noastre socla 1, h' t- ,'tOI' pentru progresul ecoţ . l'I pentru că este esen ial ŞI o au . ' d' f ent cu ce cheltulC ne poate fi in I er , - C N nomiei noastre. u , _ tor o locomotiva, u , ma-ma un mo , materiale pl'Oducem o ~, diferite alte mate. mult metal sau cît vom consuma mal , multă energie, cu cît fiecare .,' in plus în mod neriale, cu cit \'om consuma mal, ma ktlo\\ a,l . , 't' patriei noastre, iar bec, să zicem, va consu . pierde dm avu Ia . traţional, cu atIt vom , 't rilor fiecărUI ce a- f • asupra \ em u . . 1 este deci stnns leaceasta se \'a ras nnge , 1'10' matena e ţean. Reducerea cheltUie I I obţine creşterea di ţ iilor pentru a gată de asigurarea con ' t ' (Aplauze). bunăstării generale a pop orului nos IU.
530
Nicolae Ceau~escu
--
Mergl'1ll pe un drum bun am ob ' • rezultate po~iti\'e, Am vizita; 1 ţmut In ultimii ani d' mute Uzme c e masml ŞI ceea ce mi-a p' d 10 US o mare r f onstructoare p€'stc tot l'J:istă această preo . sa IS al ţIe este că •, cupa re ; SI la uzind ) gus. am constatat aceasta şi m b ' E ,:'3 AuDar mai avem încă mult de f;:utu~urat in mod deosebit. vă rog pc; toţi să intelegeţi că d n această prtVlnţă şi ":< e aceste proble t b "" ne ocupăm ZI de z'1, ceas d e ce'IS pent me re uie • 'i ţlOnarea lor d 'd • , ru c de solunoastrE epln e progresul general al societăţii S-a vorbit aici de problema
. , ' expoi tului SI importului. , 10 ucem nu de d' ~ CI PE ntl"U a sat' f ' 1" ,J_ producţ iei, , IS ace anumite ' ă+ VInde fie unor întreprinderi din _ n~cesJt ,J, pentru a extf'mi. Trebuie să ' ţel ţara, fie uno, beneficiari ocupam permanent ~n ~gem că este necesar s:i ne prerători. Pc piaţa intemaă PI,o~usele noash'e să aibă cumpă citva mal slmpl pl11a acum lucrurile au fos~ intrue, pentru că ' ex'IS t'm d - ca sa- ZIC , a 'a un fel d d Y e monopol al construcţ"l fabnca trebuia s' f II OI" e maşini, CCEa ce se schimbat D a le acceptat şi primit. Dar lucrurile s-au , umneavoastră colab 'ţ' , bme că pretenţi"l ola I cu multe UZIn€' şi ştiţi I e cresc mult ş' , d acelaşI timp noi 1 . I m mo îndrEptaţi" In export. Uzi~a ?3lvAram man cantităţi de producţie pentru ,,ugust" t· sele sale' pot" 't expor a acum 1. OII '1 dIn produ, lJVI planului dai' cu creşterea 1. ,urmează să ajUngE ţi la 30° (1. trebui, probabl .sup Imel1 tai'"a pe care o prevedem va I , sa exportatl 4- -OII ' treprindeni A " ;)-;) o dIn producţi" în, ceas la presupune d mai masini ŞI un ' 1 ' sa pro uceţi numai şi nu, J aJe a nivelul t h ' " concurenţa este d t 1 ~ nJCII mondiale, deoarece cs u de putem' , aceasta depinde ' , 1 Ica pe piaţa mondială, De , pma a urmă 'bT uzma la nivelul POSI I Itatea ca să dezvoltăm rIza o prOducţieped care ni-l prop ' unem ; dacă nu vom reae mvel teh ' concureze cu su . mc corespunzător, carE' să cct:s produsel e SimIlare ' , de pe piata mon-
De~ gur, ştIm cu toţii că P' d "
-\r:I\. apa
leprezentanţiJol
'lata. alHor de la uzinele .. 23 A...
t-
~1
d alil, nu vom putea extinde activitatea uzmel in ritmul la c;,re m-am referit, Prin urmare, lărgirea exporturilor c'mdlţioncază in mod nemijlocit dezvoltarea uzmei ŞI derl însăşi creşterea veniturilor oamenilor muntii de la ,,23 Au· gust". Tot aşa, de reducerea impOl'tunlor şi utIlizarea î'1 m"i mare măsuI'ă a produselor şi matenalelor dm ţară depmd cconomisirea valutei şi folosil'ea L in alte scopuri , aceasta presupune să ne ocupăm mai intens de problf'ma aJtodotării, despre care s-a vorbit aici, de inze~tracea prin m'Jloace proprii cu maşini-unelte şi agregate. Un tovarăş de la fabrica de motoare a "dus critIci s 'c\,)1' I lAi tehnic al uzinei şi foarte bme a făcut. Dar oare, pma la urmă, nu fiecare fabrică trebuI(' SE preocupe SJ- , rEzolve cu posibilttăţi proprii o parte din necesarul de ma~Jni şi agrega te ? Autodotarea, produc(~ea un')r maşini şi agregate necesare imbunatatin cahtăţli produsel)t' c"e:;.teru randamentului utllajelor t:x.ster,te se poat.> asigura de către fiecare fabrică, de către fiecari:' secţie, C'I pwrhciparea fiecărui inginer şi muncitor. N Jmai in mă su a in care aceasta va deveni o preocupare g .. nerala a irtrrgului colectiv vom putea obtine rezulta+r ')une. Trebui~ să spun că fată de alte uzine, mai mici decit ,,23 August', rezuleatele dumneavoastră în areastă priv,ntă nJ ne pot mulţumi. Aveţi posibilităţi mari ŞI .5pEr n1ovurea cadrei lr tine c dt.pu pregătirea şi capacitatea 1H", problemele l..Jg, tr (xpcut,v, un numa U T C ,ncl USI v " . '1 t .• ..' . f lucreaza neml) oe "In ma' mare ~e tr.ne~1 aC~~~~r~a:~e PCOnomiel, ~',inţei ~l pl"JducţJe, 10 dlfente . tal~l(; infuzie de splri. . A ta va aSIgura o pu c " ~ cu,lurn. ceas - 'tat .organe1Ol' Un'luni' l' Tinere~'llUl Coin acl!vI ea f aa" a preo, P roaspăt .. t o cunoaştere mal. d'Irec tă ŞI Mal pro un . .. 111J.'l!'. . . . tulul. Totodată, pentru t,ner!' cupănlor ŞI nevOllor tmere. . u parte nemijlOCit . . intelectual! care> Iw muncitori, ţ ă ram ŞI _ ţ aceasta va repre" la .;onducerea t 1'eburilor Ol'gamza le, . l;f " ŞI- socrala, . " F de conducere po lea u-n'a o m10unată şcoa a . entru eKercitarP!l unui ro) de ucumulare a expenenţel ţ treg,i nOf"tre sodin ce in ce mai impOl·tant 10 via a ,n
?
cietăţi.
. " Iru îmbunătăţIrea activiO Însemnătate deosebita pen d ltana auto. ..' t i ' Comumst are ezvo tăţii Umunll Tmere u UI d I fiecurel .. . . 'ţ- tivâ si răspun ere a 'lomlei a SPIrItUlUI de 101 l a , ţ li T C fle, r eeare orgamza le . . . , organizaţii. Este necesar ca I . d lte de sine stătător " "ŞI ezvo . d" dent toate ..lCţlUcare asociaţie studenţeasca sa. "n mod 10 epe>n activitatea, să orgamzeze 1 _ ) cultural-artistic, acmie cu caraeler educativ, profeslO na .
Nic-OI
Cuvîntare la CongresLlI al IX lea
tivităţil(' privind alit munca, cit şi petrcclre-I
l 'b
(Jm
1 U r.C.
u;
'1 -, P , a. tine fi OI', corespunzatOl' Intereselor, V)lnţc S{ cel" ţel o, aCPS',ot'a. In dcelaşi timp trebuie sa se intensiflc contactul direct ŞI nemijlocit dintre COfl1lt('ul Centr.. al Uniunii Tlnel'etului Comunist, Biroul său şi or:;an, zatJill' U T,C, În legătură cu aceasta este neco'>cil' să aplice indicatiile purtidului cu privire la Jid idarea ver, gilor intel medlare ÎntL'e conducerea U,T,C, Ş organtzatiile Jude~EnC' de Unel'eL Numai pe această cale se po"te asigur, lic'lidarpo.l tendinţeloL de şablo111sm ŞI rutină în rr.,,1C8 l, T,C, poate c;-eşte capacit.a1cil fiecărei arge ['izal .• Oe a-iŞi dt"lfăşura intreaga activitate potl'ivit cen['tE'lof ŞI ca, 1'tlC'tel'ului spC'Cific al colectivului rcspectiv. Cu unea TI, neretuhl Comunist reuneşte too'e categonile plc'esJ ma( ŞI dE vîrsta alE. tinen:. generaţii; OI', aceasta impu'E dlver sifH'area cît ma. largă a metodelor de munCG, u ·c, ur OI ŞI activi'atilo[ sale 1n legătură cu aceasta con,r;l.'ma rl'U'I tte ),
Dra 'i
~ Tn.In'
tovarăşi,
CleIOl' m .oi prol J lde.ti'tl 13torme, r , 1 1 v ici.ta 'ti a CE 101' mal ad r CI deplc.,.a.l .fI oei, I cola )01' ... )'(' ŞI [}UC'J .nhe r '1 I m , Nenumărate eVE.!1,ment(' ... t E,• t.a f ,>rţa (u C' rf' se popoare, " apcl.lal~ "a lJ'()'• 1 UI S, CI'I ric.ieil aslăzl popoarele In , d' a , I m potr V'l .'!)ol• tIC!> I Il'npehO'd i Oe sine stătă'~ol' destrnu, 'or ' ţ'le ŞI'd IC" tat d"- amestec. rei In E IIIb"r~ăţil - • ria.iJt( c.e domrna .['Ierne, d' coh'opire şi jaf, pentru salv[ arca ~I hdepElldpntel naţionale, 1 Schimban adinci s-au produs yl. P duc m mrn+a 1t ...". 1 ti'l'~rei generaţii, în 1'01ui şi ,OLJ. el, .n aoc_~ta •E Ti'1c.. • , ir a Cfia , mor' j :l. :l ro re'\,;.1 Ce pretutindenr' pa~eşte aS_c.d, o llriaşă iorţă a progrcsu Iu_, a d pm ve ,atI(' ŞI p. CI., SI11( ,• ' , socla 1, le tI['a 'retuiui ':!~ p. I t.U,1 E p , . cunCSCl.tc nnrile mlşcan , , r d ('ose bi', c.' comba vă, contml,t'l" POZiţia fermd, IT ..uaUi d d, cercul'. l~rgi ale tinerel gEneraţii ITpo'rrva pc I ICII f' , ' I IS te ,c. titud nea de agr(~iune şi război a cercunlor Impulc , ' t na mez s cu posolidarita~e cu el'olcul popor vie ' 1toate - upta poa ele Carc isi apăra- d cml1l'[ a t e a şi Il'tll na(lona _1, ' ' , "Impo. Iva " e ur~ci ina ma '1Ior, a trnfr\.~ulul de .pretutrndenr
556
NiColae
Ceauşes~~
pericolului atomic, impotriva ţională.
Toa1e aceste
încordării
in
mişcări demonstrează că
viaţa
intern..
tineretul nu
!!Jaj
doreşte să asiste pasiv la hotărîrGa de către forţele rea~ ţionare a propriului său destin, la sacriflcarea aspiraţIi;,
şi intereselor sale vitale. Tineretul doreşte să-şi spună cu. vîntul aSUpra problemelor grave care confruntă astă7J omenil'ea, care frămîntă viaţa internaţională şi, mal ale, vrea să ia parte nemijlocit la jalonarea căilor de făuril'f a viitorului în care el este chemat să trăiască Şl să mun. cească. Milioanele de tineri de pretutindeni vor să cunoasca Cum va arăta lumea de mîine şi mai ales vor să ia parle activă la efortul universal pentl'u făurirea une, 90cietă t mai bune şi mai drepte, a unei lumi eliberate de coşmar", războaielor, de asuprire şi exploatare, în care oamenii să trăiască în prietenie şi colaborare, (Aplauze puternice!. Toate aceste schimbări, care fac din tînăra generaţIe unul din factorii de prim ordin ai luptei pentru progres economic, social şi cultural pe plan mondial, pentru pace şi cooperare, reprezintă una din realităţile cele mai pregnante ale zilei de azi, una din caracteristicile de ale epocii contemporane,
t
bază
Tinez'etul din România, el însuşi antrenat într-o vastă de transformare revoluţionară a societăţii, de realizare a celor mai înaintate idealuri şi aspiraţii umane, ia pal'te activă la lupta internaţională a forţelor progresiste - I'eprezentînd un detaşament de nădejde al marelui front antiimperialist. din patria activ solidaritatea cu lupta pentru libertate dreptate a tinerilor de pretUtindeni, aduce contribuţia la toate marile bătălii împotriva opresiunii imperialiste, impotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru destindere şi colaborare între POpoarele lumii.
operă
îşi manifestă socială
Tînăra generaţie
îşi
noastră şi
. TI'neretulul Comun;'t,
lUd mulţi tnvara"l tU g '1 I t, "I'J~n,lii a par·t·d I U 1Ul nostru, D. a "" d lI'1H1'U E' > -le obţmute .r b ., dpspre progl'es~ d e df'rV'~Ivor 1. aiCI .-, . ' " r de specic.htat, >')f" , ra'uril. presei ŞI I eVlstelo • ult"rala Inclu~l\ . "' . l"mc> adl5tlcu ~I c. larta unor actiVitati pc I , t' acum un Pl'l~1,am , , eXls dc:spre faplul că la l elevlZlune . a
;'60
-
in limba ~PI'mană Toate acpstea ilustrează faptul că parti. dul n06tru, acţionînd în spiritul politicii salE generale, se preocupă in mod consecvent de a găsi soluţii potrivite şi d~ a crea condiţu de mupcă şi dp viaţă corespullzăt'>are pentl1l o , cetăţen i pa' r n, fără deo3ebire de naţionalita~e. Cînd vorbE'sc de conditii de muncă şi de tt'ai includ şi pe cele privind activit ... 'ca ştiinţifică şi viaţa spit'ituală ; rEaliZările In ,('este dompnii sint pe măsura rezultatelor pe care )oporul nostru le obţine in dezvoltarea sa economică. ~ clală gEnerală
PC' drept cuvînt, tovat'ăsii cat'e au vorbit aici a't sub. liniat participarea activă a oamenilor muncii de na;;unali. tat> germană, 'mpreună cu intregul pOiJor, la 'lbtiner~a mal :01 realizări din cincinalul pc cal'e l-am închEiat de tU l"d. Nu pULE'm să nu arătăm, de exemplu, Cd ceea e' ş a Ir. aptult 111 judeţul SibIU, unde oamenii muncii ger. mal I reprczin·ă 23°" din totalul populaţiei judeţulUi, repre. Zllt'l rodul [,luncii tuturor cetăţenilot', al muncitor 101', ţăranilor, intelectualilor, români, germani, maghI ari si de alte naţionali·ăti. Deci nu se pO'.ite spune că romtri singUl1 au f05t aceia cat'e au rcsJizat totul sau c!i gE'r'1lanii sat.; mzvo1tă_ ii !':ocialiste a patriei nO!lstre pot a,)urea şi undc manifE'stăr' ş: atitudini înapoia te. retrograd\.', atit la r'>mâni ctt şi la getmam, maghiari sau la alte naţhna l tăţ" Nu trE'bUIC să credem că influenţele trecutului dspar p('gtc noaptc deoarece este vOt'ba de un pl'Oces îndelL ['gat Intr-adevăr, noi am obţinut rezultate minunat(' !n NUcarea ('omunistă, patl'iotică şi internaţionali stă a întrcgului popor, dar a"lumite manifestări naţionaliste, de i701a r .. pot totuş, apărea Ele tl'pbui€ privite aşa cum sînt ca manifestări stm!nc societăţll socialiste, concepţiilol' rt>flstrc Ac!?ste manifestări, indifercnt din partea cui al' veni trt'bui(> combătu te, Fără Îndoială, este necesar să le aeorc JID o atenţie ma. mal'e atunci cînd acestea au loc în rirdul unol' cetAteni de naţionalitate română. fără însă să lr uităm ŞI pe celelalte, deoarece toate sint, pină la urmă. la fel d, dăunăt,>are, Desigur. dacă avem un cor in limba gn-rrană sau dacă cineva cîntâ un CÎntec german, de aici nu t,ebu;, să SE' tragă concluzia că ar fi vorba de o manifes'are de izolare. Trebuie să vedem insă despre ce pl'Ogram ')1 ce cîntec este vorba, să vedem dară acestea contdbul(> la cducareu comunistă, la crearea omului nou, inainta~ al
socict el "l"
nation~1Wate
gcrman:i
,-,77
(II n )as' re sau, dimpotl'iv{i, dacă ele au un caracter tim oă':'ltl', se mai intimplă ŞI la rom[mi, dăunător
l'dL 'um ocialiste a maselor Deci problema activitătl' l'ul Inl-a tlstice in limba proprie trebuic privită şi apre('1 1 j d n punctul de vedere al con\inutului acestei activik \l TIPblole să CI'căm toute conditiile ca oamenii să-~i Clrgcil"'llCZl' dclivitate o inţE ~g mai bine' dai' să facem dm aceasta un mijloc de ,pr >PI(,1'( şi nu de s('parare. dc' întărin~ a prietenicI intrI' "mEnll IL ncIi indifel'enl de na\ionalitatp, dm intreprinde I ,j instituI ii, de la satl' :;;i de la oraşe, Să tindem ca actIV tltr... eu-turală, deşi desfă,~urată în limbi d'ferite. să ne c'blFT'.' dE ... tIVltă'u eCOn0l11ICf> dm ~clru no' stră. In di~C'Uţiiif care au avut lOC' 1 j m râ~tf.~, cit ~l in plenu~ eon5fătuhli, 5-a releva. u" ţ,'a hot ,!'l!'I_er C ,n_,,ruţc I Naţionale a partidului pnvin i Imbt:r 'i+aţ.!'e I 0, g,.nizăriJ si ~()nducerii activlt.lţl. econOrT'I~e. Dql cerl, .IŞI. d (5" f1l oar" ' • uC ~ tiv tat'a doar trakle "mdu'itnale ~, . dl'. un ... n şi Jumatate, putem spune ca" ( l C şi-au dovedit pe depl'n cflcitn\a,
80
Nicolae
Ceauşescu
ti' npt..l :ucra ilor eonsfăluu'ii ::I-au subliniat pe 1'11'nl organi7atiilor ('conomlce cu st,:tu\ tl? C"l'~l' ,1< . el,r 'oalc trc'Jue sii se incadn':'t' îr spl1"1\,l1 ~el"yal 'e car" a r VOI 'it, să devină unitilÎl PC0I10:11ICe inl ~ l~ CUlC raspund de conduc('l·ea înt,('gii activitflti ele pl'lx'urţie cu t • f''' np~iea acea.ta pentru unităiile reli,IV CI în speoa, pe seama cadn lot, lehnice din intrepr Li! l"I. Aceasta a dus la slăbinla incadrarii intreprindelll)r LU pel·sonal de execut L şi de .-onducete a pmduc\iC1, I C.l l'e il avut url'1ăn negatlv(' in acest dOllwniu. " N-aş putea să nu m 'm\lOncz, de asemenea, hptul i In organizarea u nită\ilot, el'(>numice cu statut de ce itrala n·1 s-au .aplicat pî nă la capăt hotărîrile de partid şi de st.at pnvmd trimitel'(l(\ spre pl'oductie a cadrelor din mimstere Fiecare minister a căutat să procedeze in a-:;a fel incit, ~ină la u rmă, toţi oamenii, cu mici excepţii, să ră mînă 111 Bucureşti. Din toate aş a-zi~e1e redur.eri de pcr-
--- sonal c",re s-au realizat în ce priveşte ap"ro1.tul rrmis1bl 'n1l' nal i'l1.port mtE cal E tri'buie ,m s'ea in [ah t rit lţ I )i' E" ,c,m re cu ~l'ut de centrali. I":.linte dc t )at" don >c să sublini('~ l'ecl'Sit t 'a C'l aCC't m re r na~ I Cu statu, dE cl"lltrală sa ~ (UrL o In ,e (Il\'( co,nple',a econorrir, să devină in mud re "1 u,"' 11lsme dE c 'nOUt re ti actJvit~ltll d' pro'lucţle. de bun 1 f(osp;" darn'l' c. 1'1 ilo ie 'lor 11''1' 'riale şi fi'11.nC'ill'e. In aet.: ser Înse şi 1, ',i u ŞI pro; ( II de s' tu t pun în certru~ preOCupa ilor ac,''-lst.'\ latura a acU vităţii cen tra. ~Jr in. dustn, le.
r~orn nd de a ci, es'(' npcc~'1" să acţi0năm cu mai rrul'" HlmitatE pert·u p,ofilarE i şi 5JechlizeJ. EJ. produhţiE'1 ACt"lst'l, Q'~igur, C~le valabil pentru t(r.te VIi. ta, l' noastrt> «OP~rrlc", ţini'ld seama de spe! orul c'mst,uc, ilor de ma;;ini. u'1de a't.'1s'L ~ (,1'em" ('sh ae o necesitate' imedIata. Pentru a r ...aliza Im lor. lr tul pro!(r'lm pe C'lre ace')t sector îl arp ae inde. plinit Î'l caL ruj pl l'ului cipcinal actual şi pen'ru .1 face C'l. ~amura construcţiI'o de maşini să realizeze pronus' Cle malta tehnicitate at't pentru inzestr'lrea econolT'iei raţionale cu IT aşini şi utilaje cu parnmetri de nivel mond '1" cît şi pentru re'llizarea prevederilor mari de export, este necesar sa" II' 'h"d" 't' " , ' C 1 am CI mal repede fănmlţarea ac-
:1 :;(;
1 ratulrCil de luc: lJ a
r
1.... '
.dul a.
"-lle: cen'
11..:c' l' , (1'C' d ' n c"le citeva 'uie de ..! 11' ItI Ar r llstr 1 a f' ( ( t r Ip • VE , de 1' ',il , fel c.. n OEI' 1.1"" c.c an re. P, r m mod concret la mCI un . v II 't in ult-mele luni m..!l'p ntrppr,nC:~r,';1 a" Cl~CJ~ , t'I' ('1 multi dmtre dumneavo ,15tr') . Tr... b..!,n S'ţionarea producţiei ŞI a I atenţiE' deo!.: '1.' ta " permancnta o upăm ae orI! n.t ebui să acordam In esal' să ne prroc d acestui sector; esie nec - , d~ cerect"re acolo un e Ol '''um Introducerea zarea institutelor şi centralel , pentru a a 1", • . să ' merge la \..1'1ele sint cel mai necesale t'e fă ''i In a rapldă a noului în pro d UC,I, L
,
a
v
Nicol{le
Cea ...
şl'SCU
f II 117 re Sa ţi lem seama In ace,u;tă privinţă de speo. .. eli fi Lilr~1 ramu 1 71 să asigurăIr. o coordonare ci. mai unit 1 ă a < ctl\ itătiJ fără ca ac(a;h să înSEmnE npupărat e ~ Itr.I..:, € .. muncii d" (ercetare. C, \" rbit aiCI despre calitatea produ.lelor. Crl'd că p 'r ti u r. toti este clar că, dacă vrem să pătrundEm cu ma U!lE n . ,tre pe piaţ::! irtunaţională, dacă lc>nm sa ci 've +arr. E~ >1" 'llia naţională la nivelul tehmc i mIm. d , " +_ bL" S,J acordărr o atenţie deosebită pl'n5fătu.rii
-a vorbit mult
iL p. >blEma
aproviz_onării tehnJcc-matui~l", A ~astav proL.';:>ma ~on
sti '-I.e, de asemenea, o !:Iarcma Importantu .!l' ,nlnE cep' '-I'C trebuie .;li I'eall:.:czc uprov.ulOl'_rea tehl"leă1 trJ.L( 101,........ m_ter.aIă a tuturor umtăţ.lor dc producţi' c n (:lor;;. \c.:, în ~egătură cu aceasUi problemă s-au [.leut a.d mwte ropuneri uste, în special pc ~tru îmbLr +.ă re .. :Jf)lC (~ iUII de lege care se prelPţeşt(' pensu nd~ .•re,' rolul '-1; i rd.,pundeni Departament'-llul aproviz •.măn. d p c.1dr I ~.s p, In asigurarea ounei aproviZiona. i ~t InI~E.-II.a~ ~~
,
•
+
D('siguI', in domeniul aprovlziond 'Il tehnice-II 1 cna~e 9(' ')un multe proble.me. O 'Jun;;' q:" w ... \01' n· II(E,e p pr-mt.l rind cu o plamfic..: re corc' pun".lto' re ~u')u cum "e . tie noi am realizat şi C[>I< l' am drpaşlt, .n de an, ~" -n l~ urnă ~ 1)1·~ P: I.i nul de peoducţie Aceasta inseamn", • • • r t :)1":11 } an avut o balanţ1i bunii de nater I prn ŞI -' de ),mrm dE ocurl AVEm staOllile noITI" d e consJm, v . ţie Cit q dE l'E'r.erva de IT! teFoale atît pentru proc.Lc • , t ~< S.r Cm'e :;to('uri sînt corE'spunz ăt )ar(' a ltele se spunE , . '.r, , prc (lc,E' car' stau ' t inca miCI dar totuşi sint. E XIS a nOi . ţ1 ' la baza stabilirii programu 1t.1'de actJvit... te d n un1tu I (._ dE p:-oducţie, AtunCI de un d E. m tE" vin totus v un" e ne _ h ' v_m"lter 'l'a a procE'sJ . alt nsurl in aprov.zlOnarea te nI(;a . . d IT'empa ,IFsur'lt; 11 o lu. de producţie? Dupa" v parEr('a, . v' h . mate ialt. rez.e 1 p pl niul bunei aprovizlOnan te mce• 1 en la t ·telor n n~ .vrar mt.1 rind în nerespectanla con rac , 'al 1 subvl la re a matE'~1 (. )1', . tirrp de câtee unităţile pro d uca { alte 1.1treansamblelor sau a produselor oontractate C'l y
'V
_
.,_
!\"Icolae
Ceauşescu
prinder:, Deşi n-aş fl vrut să dau mCI un exemplu, doreSC totu "a a at ta CE 'ltrab dt \ dgoalll' a inlimpll1at man greutăţi In realizarea sarcinilor de plan datorită faptuluI ca altp Intn prinderi cu carc avea conLratte de cOop(>rar~ nu • au livrat lu timp bughiurile nece::;are. Asemenea situatll aM intilnit ŞI în legătură cu alte produse, 01', nun' 1, a5il"ll'ind llvrarea promptă, fără intirziere a produsdor contractate vom contribui la buna organizare ŞI desfaşuran a producţiei! Deci pwblema este de a int o luc€' urdllle 111 pluniflcarea noastră, de a asigura execu'ana la timp a comenzilor contractate. Eu inţeleg că a'T. putea avea greutăţi - şi citeodată avem - cu produsde care înt! zie să ne vină din import, den II ~p 'ctiVI'. Ar/ăzi exist:: totuşi un n umăr suficient de (Id ct stuc 11 Juperioare ş. medii şi n ·nIT. llltea I av r 1 rosibilitatea să acoperim toate ~ccto apu 1 c r~k c 1 O' mrm avi ld s+agiu. corespunzăto r. Des gur, sint • L'l" '1(' mic ex~ ~ptll cînd, de la caz la caz, se dau a':lrobal ~ ne~ are Il' g"nrral însă sîntem astăzi în situaţia ~ pu em Junc că 'U e,," necellar sa apelăm la derogări , 1 P v r.> >gll pentru a aC')peri nevoile de cadre fl' Lf tare. In l ' f ua e doresc să atmg atenţia asupra um.: PIO';) m lE care o consider de08('bit de importantă Este vo ')8 d(' prrocuparea pe care trebuie S- s prin ah măsuri cu caracter soctal, salal'laţh sa (' mia Il' i Stl;'S ataşaţi de intreprinderea unde 1..1(.. J.~.1, Deci aecsta va fi un factor care va intlll'l :>I")t>nu-z s [""1.01 i'ltreprmdel'ilor, legatura lor cu mas 'le d' .lam "Il. '1' mu'!cii Din acest punct de vedE-rc. con.•. der că e~tp ')im. sa
60G
Nlco
ae
Ceauşescu
revtdun ~ sa largl.TI atribuţiile centralelor şi intreprinder,lor Nu ... m vorb;t de't>re ministere pentru că despre ele am n~ I d,sLUtat ŞI in alte impreJurăn, Este insă clar cii, o ':lat... C:.1 la g,reu a.nbuţihor centralelol' şi intreprinderilor econ",m.t'e, Sl modifică şi rolul pe care il au astăzi n,msterelE Ele VOI' '.rebui să renunţe la o serie de practU;1 elm trecut cind se ocupau de I'ezolvarea tuturor probler Il pr - sa lase o mare parte din aceste probleme în răspLopden,Cl nOllOl' organisme economice, In schimb, mll"lsterele b'c >u e sa acorde mai multă atenţie problemelD~ conducem g.'nerale, rezolvarii lor unitare pentru to (' '"" au un statul proplill _ ' f'l ')int' venl.a " , ~ gura l·'ge I , n ,re' tehn,căace-slo!' prevcden mtI -o .n . ,, l'lvil"d. proVlz' >, ... 1n ce pn vc~le leg~(\ P Ile carc s-au " .' t 'US'I Icatc propunc matE:rială cred ca s i i l ' , S-i T)I'l'ZC ntăl"1 , . b tăţlrt'a el, " . ' făt..lt in legătură cu Im un, 'C' .ă'" care va trf'OUI " 1 egl'U plan le II , . această lege o data cu -, " d' accrd C'1 va Î general. Sl1t c , ' sil Cîl' gata in acest an, n I " .'1 să n..l mal fte '1 " aşa fe nCI trebui să elaborăm lcgl e 111 " ăI:I'i pef'tru apllcare l \ ' 'S'lU Jl' hot , i'1 nl'VOIl' de instruC \ lUni . < ' ,-t'- pro;)]em.l ŞI ltll', De altfel am mai sublin.at alC~, ,\ . l
l"
~O,"
Nicolae
Ce.luşcSCU
alte îmţ' cJuI'uri. Legea însăşi să constituie cad, car€. Se. :;e c'mc.l...ca ::Ecare în activitatea sa, lui după f.ste ln'!;a. ca pe baza discuţiilor din ace ' trec.em la mast.ri pentru 'Imbuna"t-ţ' a Irea act" 'tste _ , ZIlE, să tre, :'rebl te să acţIOnăm c ' multă răs IVI aţil d noasu mal luarea, m IfJnlor' să aSigurăm o mal' mare tab'l pun ere în org: (.Izana activltăţlÎ de prod r d' . S I ltatl' în ţ,n 'm ~e:.lMa de schimb 1 d uc te , m mtrepnnderi. Să ' u e expenenţă pe ,_, _ f ac 1. m cadrul acesto r d'ISCUţll ŞI sa acţlOnă •care l-am rcspU,lzdt >r pentru Imbu na"t-ţ m , a Irea în contin m mod co,I...I ŞI metoddor noa~tre d l ' ,uare a st.lue UCI u TrebUie s - bţ' ' Il d ICQrp ~c lcrală a n vei 1 - d a o mem o ct • U UI e conduc' l' a 11< taţl, sa facem ce. toţi conducăt .. el e a Ir tregii un.taţ- te, I activ şt' d' om de centrale şi de atenţI(. " îmbog:tstră de statele cu econo"llie d zvol+a.~, va C"" nOI copd,ţli pentnl creşterea ~n contltlUll. e 'j VE nittr lor tuturor o' menilor muncii de la oraşe ŞI 5. te, a Si le r tlui re nod cin['l'"'lal. Sîntem înc.'ed,nţaţi că cer,tr' lelE i,'d'l , ;...Ie, toate unitaţilE' din econo!l1ie V"-: c. Z 01, .lt' 'c SUCC2'E vor munci neob05,t pen' u în L p 1 "ea ,.1..l >r cbi("ivE,or şi sarcinilor prevăz.lt· 'n nc.l: '11 n Cinci 1:1:, To. ceea ce am dlscu,..!+ în consfătuire pro, ~J"'lE c p' c n le-uri abordat trebUie .,5 nE e.Jl...tc sa L '~.l am int -F I'I rf. in 'elr mai bune condiţii a s rCln.l >r c.e '1r·)c.L,ţl€. El' ro , pe tOţi tovarăşa să ta mi:'.mnl' neC _ rp PE 'ltru face c.a planul pe acest an să fie ~naE:->lintt in mtrE.)'l' ' ~l n ce\!' Ma. bune condlţh, Să aSll1uram realiZurt'a ;r>vestitl'lor olac n fi.:ate "i darea în folosinţă la t 'rmen a tuturor ( ll-'a t ţl,O , şi, în această privinţă, cu Cit 'vom r Itt: ~:! dEvan a'n ma, multe capacităţi, cu atît va fi ma, b n'" din \o',:e punctele de vedere Să realizăm, de asemenea prevede I e privmd exportul, care trebuie să cons' tui.:- !) S "rl ;n;i e~en ţială pentru toate unităţile de prodJC\I( In acest context, doresc să sublini~z î"lcă o del'ă rol ,Il deosebit de important pe care îl au orgur>elc sndiraU iTI
.04
soluţion"n'a
Nicolae
Ceauşescu
tt.turor problemelor care s-au ridicat alc!. Smdlca'P}e 'rcbuie să ia parte mai activă la intreaga !!luncă dE îmbunătăţire a activităţii generale a cE''ltralelor ind'lstriale şi umtăţilor economice, la realizarea in cond.tn optime a tuturor sarcinilor de plan pe acest an. Te .ad ta doruc să relev şi cu acest prilej rolul Însemnat C" r VIne in această privinţă comitetelor jUQe\enc şi oL"!; r.iz 'tllbr ae partid. Cred că nu tl'cbuie să mal repet că C"'( nec.esar ca secretarul de partid să particIpe, ct. toatC' drEp'urile ~, obligaţiile, în comitetul de directie, aeei sa .şI asume şi răspunderea pentru hotărîrile care> se il\.>.. Autoritatea lui va depinde de felul cum va m.mci; trebuie însă să-i fiE clar fiecăruia că autoritatea se ci! tJgă nu stînd în afara problemelor, ca observator, ci nU'nai patrunz~nd in miezul lor, acţionînd pentru rezolvarea corespunzatoare a clcestora şi unind în acest scop toate forţele întrepnrdE'rIi, ale comuniştilor şi oamenilor munciI. Dacă nu va f de st It IIr t 'li a C n e . 1c.m purtea C'lmlt e tuiu.C entrol al p'lr t:.III ... U dp St t . ci 1 t~ Rnn r IA 1 ~ 1 a g.IvernUIUI Republtc'i Se,P n 'Zi: put ern,"e, prelungite). Je t rU:.1 d H. iL. c" n , ore~c .c ...C re ez c'llde foi' ICl.lIn. tutur Ll lr lsti 1 1 ' • , ~Zl cu tltl.Il de Erou . lIne 1 rIt -i 1 . 1 al :Muncu SOL.al.ste, Cl' - 1 ,i' Repl'bl c' S . . ( 1. lau 'e) n . I oClaltstc ROrlc [\e p • I lU cum 0.'1 li Z t • uv'r'l fi lf'trepr nc.e'l' t., Ircep nd de astăZI 11"''1i I P agneole de tat 7 ::" ;oClalis\e, la dezvoltaraa şi intar;rea mtrp'lll e 0nOlT'li naţIonale, într-adevăr, putem ~P'l le 1 ~ În' ET)lln der lE de Gtat şi-au dovedit pc dEplin ro'ul ITP01't, nt pe C:I,! Îl dU În cndrul agriculturii noastre ooc.ali ,te. 1'1 aU'laşi timp au fost formulate undE Crlt,CI Îndrpptă\'te cu privire la lipsurile serIo',se c.arE' 'l1ai persi :ta în act v.ta.~a 'InO:- unităţi agricole de stat. :E.ste adeva at câ in wdn 1 wnsfatuirii poziţia autvcriticil, J.n ,lIza neaJ'msurac' dIn actiVitatea Întreprinderilor agriCOl{' '" fo • c 'v Mui slabă, dar aceasta se compensează 'îrl'1 car:lctc'r'l1 discuţhlor purtate în secţiuni. Face totu 1 Excepţie 1'1 t"\ drul pl"narei cuvîntul ultimului vorb tor, ~eful Dpp , ea a fost cu 24°,(l mai mare decit in pc lOad.. 1961 " '965 asigurînd aprovizionarC'l popalaţlc eu produ~c ag va'lmenta 'E. şi creind şi. unele di~p(lPlbllitaţi TJentru eXFo. t In rapo.,tul prezentat ŞI in euvI.ltul .ovaraşilor C' rE .l' vorbit În cadrul consfătUlril, '-fI ~rat-,t pe l ~rg ,~nt.i'Ju ţla aausă de unităţile agriC'Jle de "tat.:1 )('(Irea prec.l '. ţiel agncole, De aceeJ. l't. h)1 ins L p!.el mult ,-,•• pru a~c st
J- ţn>bleme, lntrep! rnderile agncul p de "t t deţ'I' .!:+az 1 o le. par mai M-am reierit "Ia cî~:'!va deficienţe carc mi se de"Chisă importante pornind d~ la faptul că dezvălUirea
consfălull'ea
NicOlae
61i3
a
lip~urilor
va contribui la lichidarea lor, ne va petm;le să stabilim cde mai bune măsuri pentru îmbunătăţirea ac.tivităţii de viitor. Numai dacă VOt· trage toote înva\ă rrintl'le atît din cem ce este bun - şi avem multe lucrul'. bune - , cît ŞI din deficienţele şi lipsurile ex s'Erte, întreprhduile agricole de stat VOt· reuşi să-iŞi real ZEze cu succes marile sarcinI ce le revin în cincinalul in ca'e am ntrat' (Vii aplauze). Putem spune că există toate l0Dditu e jXntru aceasta; avem îndeosebi cadre cu obor j'ă exp"mnţă - peste 160000 de muncitori permanenti. ti:ljnIC Pl. ş: ingineti -, care reprezintă o fOl'ţă puternI('a în agri('ultura noostră socialistă de stat. Dacă vor acţion~ cu toată fermitatro pentru lichidarea neajunsuri~')l' şi pofecţlOnar€'a întregii activităţi, întreprinderile agn 'lle d~ stat vor reuşi să înfăptuiască în bun~ 1'Ondiţii sarCIn li.. ce le revir pe baza Directivelor Congresului al X-lea al pa tldulu; ! Şi eu am convinge:tlul mund... tLlor în ~cr.~te 6One. Atrag atentid asupra are~tU1 lue u spre a n'l ne apul!a să facem uneie lucrăn eare ultenor vor dovedi inutile. Avem un program mare de irillaţl, ŞI princlp' l~l beneficiar al acestor lucrări VOi' fI il'trC'prindonl" 'lg,lcole de stat. Dir2Ctorii al:2stJl' intrepnnderl trebuie să
°
'1
Nicolae
ConsUHuirea pc
Ceauşescu
u_marca:Jca inC'E'lpl"O'lpe realizat'ea la timp a acestui program, să Exrre tE un con trol permanent în această privinţă, ast el ca :; stemele de irigaţii să fie executate în (ondlta Cit mal bune Spun aceasta pentru că este cunoscut că multe dm Licest€: sisteme au încă deficienţe foarte se110...se cal'e dăunează bunei lor exploatări, De asemenea tr bui n să luărr măsurile necesare pentru a asigura bun~ 1'1tre ,lnue şi folosire a sistemelor de irigaţii, La minister s-a creat o cen_lală specială in acest scop, dar cred că şi intre p inderile ugricolr de stat VOI' trebui să analizeze mai îndeaproape aceste probleme, să dispună ele însele de fortele necesare bunei intrEţmeri şi exploatări a sistemelor c.~ :rigaţll,
In acelaşi timp, SE' impune să luăm toale măsurile pentrJ a folos. Cli rezultatE' cît mai bune lel'enuI'ile irigate, .>re a obţine - cum s-a mai spus aici - două culturi pe an sau, În cel mai rău caz, trili culturi la doi ani atune cînd am p'lS culturi care au o dUI'ată mai mare de vpgetaţle, În orice caz, asigu!'area de masă vel'de SI de s.! lZ trebuie să,-se realizeze in viitor, acolo unde avem irigaţii, îndeOSEbi dm cultura a doua, De asemenEa, ţinînd seama de faptul că rezultatele lbţll"ule pînă acum pe terenurile irigate sînt încă slabe, te necesal' ca Impreună cu Academia de Ştiinţe Agricoll', cu toţi spc cialiştil din întrepI'inderiie de stat, apeIme. eventual şi la anumiţi specialişti stI'ăini, să pu;]('m ';j< mai repede la punct ~omplexul de măsuri agrotehnice un:spunzătoar€: fiec,lrel culturi in conditii de irigare, Să {am şi soiurile de plante necesare spre a pulea să obţi lem o (ficienţă corespunzătoare de pe aceste tet'enuri Ir~gate. Ştiţi bme că un hectar irigat ne costă 1500016000 de lei şi se pl'evede să ajungă la 18000-20000 dp lei; întreţinerE?a lucrărilor de irigaţii ,:ostă de asemenE'! scump: ca atare, aceste lucrări se justifică numai
dac "om
obţine
cel
ţară
puţin
a
lucrătorilor
c.:.:1
1 A. s.
625
o dublare a produ(;,iC.i pe aceste
su,)! < feţe faţă de cele ne iriga te,
Tot în legătură cu folosirea raţională a fondului func' r, este necesar ca întreprinderile de stat 'iă clcorde mai I1'J ( j atenţie lucrărilor de combatere a ero':IU'1li solulJI si "1" gClpral lucrărilor de fertilizare a pămîntului. Fireşte, se FO. a iJce critici în legătură cu faptul că unde maşini a~l C lle nu corespund acestor condiţii, dar asemenea cr~ tici trc'Jule aduse şi acelor intreprinderi ugr.cole de stat Ş M I"isterului Agriculturii, Industriei Alimentare, SllVlcu tl'rÎl ŞI Apelor, care admit să se lucreze cu asemenea I~. ni, contribuind la dezvoltarea el'Oziumi ~. degradarea St. tlui Trebuie să punem in mod hotărît capăt acestol' stă I de !ucrud ! In acest scop se impune să asit:lurăm În cel mal scurt timp gama de maşini cores'Junz'::'taare pentru a"t:el de lucrări, Consider că întrepdndH.le de stat, furt 'le agricole, ministerul au subapree-at această problena, nu au acordat atenţie experienţei no' stre dm tre\.t în acest domeniu; nu folosim această expe_ienţă, În sch, T'b aşteptăm să vină nu ştiu ce orgamzaţil >;1E;clale să ne cu te asemenea lucrăl'Î. Nu, tovară~j, această problemă trebuie să cadă în sarcina fiecărei ferme, a fiecărei întl'lJ.inderi de stat! Ajutorul din afară trebu e d (onstea în c numite îndrumări tehnice şi în unele utlllje Trebuie să ham toate măsurile pentru executarea ace va la tIn1P 'ţ 1 ' ., ŞI a-i asigura maşin' d l' cerIn ee agnculturI! 1 e ca Itate corespu "t cesar, in acelaşi t' ", nza oare, Este neImp, sa aSIgurăm b " folosire a acestor "" una Intreţinere şi maşl!1l, sa ne pre " valoare a tuturor cap a 't" '1 ocupam de punere:! în , CI aţI or de prod ţ' d' , a t e1lerele mecanice " uc le m uzmele şi A proprll ale agriculturii. şa cum am mai spus ca " d " acei tovarăşi care . . ' nSI el' ca au deplină drept,!te au mSIstat asup , " .. .. unor seminţe de" It" ra necesltaţll produc~rll Ina a produc ti 't t . . ţilor productiv VI a e ŞI aSIgurării unităe cu asemenea s . ţ . domeniu un rol imp t a " emIn e. DeSIgur, în acest or nt Il are Acad . d Ş" . cole, Tovarăşul G' emla e tllnţe Agn!Osan a prezentat aici unele din preocu-
consratulrea pe ţara. a lucrAtorilor din 1 A,S.
629
pările Academiei în această direcţie. Trebuie să acţionăm
cu mai multă fermitate pentru rezolvarea acestei probleme, care are o importanţă deosebită pentru progresul agriculturii noastre. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că fără seminţe de elită, de înaltă productivitate, corespunzător fiecărei zone, şi acum şi sistemelor iriga te, nu vom pute" să obţinem recoltele pe care ni le propunem, nu vom putea să ridicăm la nivelul dorit agricultura noastră, Noi am importat multe soiuri de seminţe; am adus seminţe şi în trecut, aducem şi acum, In 1970 am importat din Uniunea Sovietică 150 000 de tone de grîu de sămînţă. Dar am mai făcut aceasta şi cu ciţiva ani în urmă; nu a existat însă o p['eocupare pentru a împrospăta. a îmbunătăţi şi a asigura pl'oducerea seminţei în ţară. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că nu putem să facem o agricultură pe bază de import de sămînţă, Trebuie să ne producem sămînţa la noi în ţară!
Avem rezultate bune la porumb, de-şi şi aici mai sînt in că multe rererve şi posibilităţi de a îmbunătăţi in CO\1tinuare calitatea seminţelor. Avem forte, sintem in stare să producem orice seminţe, dar există incă neglijenţă în acest domeniu. Cîteodată există, ca să zic aşa, o c'mcuren\ă rău inţeleasă, chiar în cadrul Acad(miei de Ştiinţe Agricole, al unităţilor sale, în loc să existe o coeziune, o unitate şi o colaborare strînsă nu numai între lucrătorii din cadrul Academiei şi din fermele sau staţiunile ei. d'!r chiar intre aceştia şi cei ai întreprinderilor de- stat pentru a rewlva cit mai corespunzător şi eficace aCl'"lstă problemă. Este în pregătire un program general pentru producerea tuturor seminţelOl' in ţară. El urme-ază să fie dez~ bătut in următoarele citeva luni cu un larg activ de oameni de ştiinţă şi de specialişti din agricultură. pE'otru a stabi~i toate măsurile necesare îndeplinirii acestei. sarcini deo·:;eblt de importante.
---
c ons (ătutrea pe ţa(ă a lucrAtorilor din I.A.S.
Nicolae
()~O
C ea u şes cu
Dar, .dacă Academia de Şt ii n ţe Agricole are un ro l'llnportant in producerea de noi s:.>iu ri, a elitelor cum opune, apoi in in asigun l'ea d se ,masă rolul cel mal Important revine intre prinderilor agricole de stat. De altfEl, această obligaţie s-a inscris ch iar in a' I 1or cnns t't' C' U I UtIV, .d ar, din ~ăcate, nu a fost dusă la indeplinI:e, cum trebUie, In stnnsă legătură cu unităţile Acaclenuel de Ştllnţe Agricole, intreprinderile agricole dE' stlt trebulC să asigure producerea şi inmulţirea semi nţelor atit pe~tru nevoile lor, cit şi pentl'u necesarul coopel'ativelor al mtregl agriculturi. Sistemul pe care-l p recomzam i~ ac('st Sfns in ~l~nul ce-l vom adopta porneş te tocma! de l~ ~CE".;tP pnnclpu, Intreprinderile agricole de stat Ulmează Joace un rol important in această direcţie , ş i va trebui sa luam toah' măsurile ca in următo rii ani să rezolvăm in mod radical problema seminţelor pentru toate cultunle de cereale, plante tehnice, legume _ .In ~cE'laşi timp, va trebui să dezvoltăm rela ţiile cu alte ta, I atIt pe linia ştiinţei, cit ş i a schimbului de sămînţă, Sa cumpărăm da sa- ŞI' Vin . d em sammţa _. - ! Sa- ne s pecializăm "r SOlUn ş'I h'b . , pe ca re sa-i - ş i exp o rtăm cumIa_anumite I nZI • pannd'In sch'Im b alte soiuri, ş i să facem intr-adevăr ' o treaba flospodărească . S"a .In ţ e1egem ca_aSlgu : rare3. s~min' • 1 tE or corespu"lză toare cons t'It ule . o obltgaţie , ,. nem ijlocită a c')nducatonlor un't-ţ ' ._' ,la I 1or agncole. a m inisterului , T rebUie ~a aSiguram perlOdic' ' .. , ' ' In .In t reaga ag ncullură , reinnoire'! a ~emlnţelor la 3 4 " g('neliila vrem _ am . maximum 5 am". daca sa avem recolte bu ne, I n acest splnt ' , se .IntocmesU' . plogramul , legea care va regle' t' bl' de '.care a m vor b"It" m cluSlv n m ,n o Igaţul ~ pnvln " d a tit producerea, cit şi inlocuirea " a '_ pellOdlca a seminţei, (Aplauze), l ' a' In 1ce I pr"i veşte program u 1 na,lOnal privind creş te rea ' d en' 101' care I'evin intreprindenlma '1 e 01' 'ŞI realizarea ' pleve n 01' agncole de stat , d OI,. ," al'al - ca- este necesar saesc Ni ,
s:
inmulţirea şi
"
c
seminţol
631
-------
analizăm foar te serios situaţi a din ace~t sector, ea fiind şi ma. nEmulţumito a1e decit cea existentă în probkma seminţelor de cereale şi plante tehnice. Am ramc.::; cu mult in urmă în ce priveşie îmbunătăţirea raselor de animale şi ridicarea potenţialului lor biologiC. Avem ra,}" de ani-
male care au început să-şi piarda c"lltăţiL blvloglce ŞI care, 01 icit ar mînca, nu vor mai rc..lşi sa de' producţll mai mt Ceea ce am făcut la întrepn'1derile de .'at în aceast ... pnvinţă aste cu t otul insuficH'fit, N-nm fsibilita'lea oricui să 'l)hn ~ la niVE'hl c(~ mai ridicat dacă pentru acee vor restitui, integral sau in par're, in ro,.. nt eu îndeplimrea planului. Fiecare trebuie să in'elear. că va obţine ven tun mari numai depunînd \uate eZortu •• e ~ecesarp, muncind ZI de zi. iar in agricultură,. ştiţ. ) ro2, smt p::>noade de virf, hotăritoal'e pentru producţi(', Clld trebUIE' să lucrezi de la 3 şi jumătate dimin;>3\'l şi p l' la 8 şi jumătate seara ca să obţii recoltă bună! D'tcă 1..1crezI 8 ore, şi prOducţia este de 8 ore, tovarăşi! (Aplalae). Deci eu sint de acord să introducem un asemenea ~ stern, incit cel care lucrează atît cît este necesar in pe!'ioa le muncilor de vîrf să poată cî~tiga in raport cu munco aa, iără niCIo limită. (Vii aplauze). De asemenea, cred că ar
---
pe
· a din producţia obţinută peste plan, indeosebi d€' fi b1I1e c .' . • cereale :;a se poată vinde o parte lucratonlor dm ferma pentru c.msum propriu, î~ prim~l rind :elor cal'e au contribuit la această producţie suplimentara. (Aplauze). MăsurilE pentru imbunătăţirea cointeresării materia!f' t ebuie Sd ducă la ridicarea intregii activităţI în LA.S., la CI€şlerE:O producţiei agricole şi, totodată, la ridicarea ni\'elulUl c.' 'ral al salariaţilor. al lutu1'Or celor care lucrează in a;;r cultura de stat şi contribuie la realizarea acestor produc,.1 mari. (Aplauze putel·nice). In această o:'dine de idei, doresc să subliniez necesita[ a de a c.! asigura mai multă atenţie condiţiilor de viaţă. de IT U'1e.a ale lucrătorilor din unităţile agricole. In ace'1stă rnv rţ . l.lspunded importante revin Uniunii sindicateInr ro I(n!e dar şi directorilor de inu'eprinden a~ricole şi 'Edlol C' fern:e. Trebuie s5. ne îngrijim senos de rezolva"e'l unor pruiheme Pl'ivind locuinţele, mai cu seamă pen~\U CfOl care stau la feime, pentru inginerii şi specialiştii care nu mnt din localităţile respective. Să asigurăm rezol\·t.rea acestor pl'Obleme fie prin construirea unol' locuinţe de cu lIardc de lei - mal mu este 200 de mil,a,de vor f\ a 'eC• ultlmul deccmu - . p. atît in domen,ul econoţiilor propnu-zlse, m t t, wnstru c ial-cu lturaI. m ic cit ş~ în cel soc d rl'd csr~'!1 unui număr det ' 1 Pl'eve e · • toate Cincinalul actua. . dustnalCo şi agncole m ., 1 700 de obiective m 11 a construcţIei P',lid,t~ 1 ţarii dezvoltare'el leţele. ~.' ~~ ş' alte instituţii 11 c .' lidinici, de crese, c dorinta unan1lnă de a ,n',ea mal onlo rrulte filme. de a da posibilit,\l(' scenariştilo\', reglz \' ~ ,rtl~tilor să-şi pună in valuar~ talPntele : este JUstl:~C~t I ne-c(sar, Trebuie, fireşte, ca ŞI ll1 acest dom(nlu, al cleaţiel cinematografice, ,,fiecare pasăre să cînte in _pomUl < u' cum spunea cineva aici, Dar ce să facem daca avem .umai nouă pomi. dadl scoatem dOa!' nouă filme pe an ? tInd" să cinle toate păsările '? Deci intrebarea care a\' tre'Ill să ne-o punem in primul rind este' De ce scoatem a d> putine filme? Dt:; ce nu folosim cum trebuie in acest scop baza materială pe care am creat-o de aproape 20 de PI '? Desigur, se poate spune, pină la urmă, că această (;.lzi\. nu slă nefolosită, că () inchil'iem, Dar noi nu am creat "ccastă bază pentru a o inchÎl'ia, ci am pornit de la necetalc.a de' a asigura conditiile materiale necesare dezvoll'll'ii productiei de lilme l'omâne~ti, Considerăm ca negativ
674
Nicolae
Ceauşescu
faptul că numeroasele persoane care s-au perindat la con_ ducerea cinematografiei nu s-au preocupat cum trebuie de această problemă. Acesta mi se pare principalul neajuns. Cu nouă fi De intr-un an nu se pot crea, oricît am dori condiţ i ca fiecare regizor să realizeze film după film. N~ mai spun ca trebuie să facem şi filme istorice, sociale, comedii etc. şi în felul acesta posibili tatea de a realiza o diversificare a genurilor este foarte limitată. Ca atare, ceea CE' punem la dispoziţia publicului, a spectatorilor, este cu totul insuficient şi unilateral. Cun ide, ca trebuie să pornim în primul rînd de aici dE' la apreC1E'rE'a că utilizăm în mod nesatisfăcător baz~ materială pe care o avem. Inainte de a pune problema dezvoltării acestei baze, să realizăm 25 de filme pe an, cum S-a sp 15 aici. Eu aş spune chiar că putem face mai mult. A doua deficienţă constă, clupă părerea mea, în faptul eă, din totalul filmelor pe care le-am l'ealizat, un număr ~ ea mic abordează cu profunzime şi curaj problemele contemporane. S-au adus aici multe critici îndreptăţite conducerii cinematografiei, Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. A rei eşit, în cadrul discuţiilor, că există multe deficienţe organizatorice, că în conducerea activităţii cinematografice se folosesc metode şi practici de muncă necorespunzătoare. Imi este greu să înţeleg de ce trebuie ,:um, în martie 1971, să discutăm despre faptul că în cmematografie nu se obişnuieşte să se dezbată pe larg problemele de bază ale activităţii de creaţie cu cadrele de specialitate, cu realizatorii filmelor - scenarişti, regizori, artişti, operatori şi ceilalţi care concură la realizarea filmului -, cînd aceste metode şi practici de muncă devin o constantă a activităţii partidului şi statului nostru în toate sectoarele creaţiei materiale şi spirituale? Poate că la cinematografie - studioul fiind departe de Bucureşti- nu
Intilnirea cu creatori din
ul Cinematografiei
675
au ajuns pînă acum aceste practici şi metode de muncă ale partidului şi statului nostru. Toate aceste minusuri au constituit şi cOfl.stituie pînă la urmă principala piedică în calea realizării cu succes de către cinematografie a misiunii şi rolului important ce îi revine în societatea noastră socialistă. Nu doresc să mă opresc pe larg asupra tuturor pI'oblemdor pe care le-aţi ridicat aici. ; ele VOl" trebui să facil obiectul unei examinări atente, unui Jxogram concret d2 măsuri care să ducă în cel mai scurt timp la îmbunătăţi rile corespunzatoare. Să nu mai fim din nou în situaţia de a constata peste doi sau trei ani că ceea ce am discutat aici nu s-a materializat în viaţă! Consider cii din acest punct de vedere au existat lipsuri serioase în conducerea Comitetului de Stat pentru Cultură Şi Artă; lipsuri au fost şi în felul în care tovarăşii d·> la ComitE' ul Central ~are se ocupă de acest sector au urmarii realtza~'l sarc1l111or Discuţiile de astăzi, trecerea în revistă atit a rezultatelor bune pe care le avem în cinematogl'aue, cît şi a minusurilor, a greşelilor care s-au făcut şi se mai fac încă trebuie să ne ajute să tragem concluziile necesare pentru îmbunătăţirea cît mai grabnică a actiVItăţii. In primul rînd, este necesar să luam măsuri ca într-o perioadă scurtă - aş fixa ca termen anul 19n - să ~jun gem la folosirea integrală a capacităţi lor de producţIe pe care le avem şi să producem cel puţin 25 dE; fllme pe an: a DeSigur, din acest punct de vedere, al cantităţii, aceas: · 1 urmă mai usor TrebUle sarcină se poate rea1Iza, P1l1U U , " .' tografică şi din punct de însă să privim pro d ucţla cmema . vedere calitativ; să avem în vedere ce fel de film~ vom pl'oduce. Se impune să elaborăm în citeva luni de :lle un " p 'mltă să real1zam voprogram corespunzator, care sa ne el .' lumul de filme prevăzut la un înalt nivel cal1tatlv.
colae I
ce;JuşC'
cu
l'
t
\,("'l
cu c,'c)loll
dom m
cln rr.
•
I
1
,
I
ih
f re t trebuie ra po,nim după p[Il' rea mea, de h '1cccsitat('a de a SUpUnE upei selecţii riguI'oilSe. unuI cuncu , SC~ lnile ce s..~ v()~ prezenta, Pun ale ISla p'" ':llerră pent-u ca am I'c\inut seqizărilp l POl tQvaraşl care al. pl'(~zentat la cinemato;~ra[ie scenarii acum UI al' sau doi am si n-.lu primit nici un ră 'luns, Ac sa l'6te un plccedeu pn tund greşit; fie cii scenariul t bt'p al rău, el trebuIe' ' ce 'prezmtă, de .~(.:n(. ea, un elrum lung, De ia nod 11 n care mur,cltorh, taran.I, in\electualii judecau p~obl mde ..:!'Im 2G de ani la modul în ca)'e le gîndesc astăzi si le Eh.pnma in ("lr fă tUlrile de productie eSle un drum şi 'T'~l :l.p.", ~ u ŞtIU care dmtre dumneavoastră aţ, pa tlclpat la astfel de consfă tUlri la adunările genel'ale alp stll ... r a' lor c',re au '.)c acwn In i/treaga ţal'ă, Aţi fi putut gasi multe' surse de mspiraţ,e, AţI fi putuL vedea cum la uz...nele ,,23 August" Muncitorii _ dintre care unii au lucrat şi IX t,MDl.l ui Mali.Xa hind conducători, mai.5tri, iau pa te act vă la conducerea i'1. cpeinclcrii, dezbat problemele lu U 1 nivel. ŞI cu 1) competE ntă care nu sint cu nim'c ma, pre ')s deCit ale OricarUI mgmer, Ace:;tea sînt realiZl:'Jlcnscă şi să prezin!t' CO.'lSlliulul Nat\) ICI: T)r' T)unt>n I.IL I T'blmZllă\irc a organizih'ii :-adioteievij(..I\ule pe CUl. lc-em u\ ut C'I colect"iek de C J 1C.uC( L ... Ie acestor unillţl au ro, t evidpn\I'.it' 'ila1 1 , IlO, bh'tn" t(h lic(' pc Circ Il nu illtre~Jl indt'r',l' cl'n C.l.' tOl a c,c a realiz 1 Multc d n pl une în vahare, pentru ~I folOSI l'l jpl e 'I~ 1 c:.Ipaciljr{-Jt lţr- lt.t ~T1U-~ 'J,U'( dispw:won.._ V'>rb1'1d ac pl'e activitate'l rodnica de,f,hurata C' 0;1'1 nil Ivnc I din capitală, aş dori sa in[ )\'ml'Z ~L ,vul c..e pa t? C:~, in cadrul întreceril dmtrl? ludete cl(, ,,'J1', te 1'1 nu: 1U70, celpit.a\a \a ocupa u~UI eli'1 )( I ile un' c \,1 SItu', P:' l,.,ul întl (Ap/ult?:e PUIET,'~ , p, ('(1lU)!'t) PCi"tru t·, Ite 'lee 'l 1'.;"\.'\I3.t r blmc b\l'1U' ~n I'C:.Il!Z ,"'\ cincinalulUl 1%() 1910, dc)l'l"'C sa ad (,~>:, m nurr " C' d.1(PIU de pell'tld $' de st t cc'c P11 c,J\E fll ot ,"1 rnur IlOlllo\' mginpri'ell şi t 'hniciL'nilo" tlltuOI o lfll' r ilO. n'uncil ti n caplbb patrIei n l'l~t!'c S le' \Lst , (Ap'U"~' petIc miee), De asrmcnc:.l, felicit d n t ~ct 1 ll1iP1a hCt'\ ul de. partiei, comitetul municipal, P' loiI ml :nbn de pa,Ud pentn.! munC~1 pe C:,l'l' nu destil)UI' 11 {) Il' orgallH 'la ŞI cOJ'\duCerl':1 intregii act; \ it:lţl (lI;' 1l1L' ',Fa
r nd~re'l , Acumulanl TIICe te t.-I' ulilizează doar 43,5 11 \1 elin fO:J.d'll d~ tillP al m ... ,1Şi în acest cincinal c1 p ani am obtinut o scrie de ret',ultate bune datol'ită faptului Cd problema organizl'og'c"'li 'mtpi 1" f,ener-al. TrebUie însa "a olo~ m md o I'n aeeas' a U ia.,.a fOl'ţă creaioare a pr"JOr I l i r ~~tr..J In această ordine c(' Ide , C1O"i s_ ~,\ re(, ;J!' 'cu t ~i la problema cerCE ~"r I ştt nltft< ( ~plita. i, dZ Ilt ,t.lor l'i În producţJE Am flrga'1 z ,t iElv llL't .r e nC1 nalul trecut multl" L1stitLt" dp "( c 'taI''' !ro (C'I~ 1 ",1 de maşini, de l:xemp,u, c.' 1 J ,n. '. tl te m" L ,lS' ; i , :lc:eeaŞl situaţ,e EXista ,n stC>i! arată că partidul şi statul nostru înfăp tUiesc n('abatut ceea ce este înscris în Constituţie şi în legile. ţal'l , faptul că toţi cetăţenii se bucură de drepturi egalp la irvaţămint şi cultură; depinde numai de capacitate'! şi sir'guinţa fiecăruia de a-şi dezvolta neîngrădit pregătin'a profesională, de a-şi îmbogăţi orizontul de cunoştinţe, Fireşte, asigural'ea condiţiilor ca toţi să poată urma ÎnVăţămîntUl liceal este o problemă de viitor, Este necesar ca -. după generalizaraa ÎnVăţămîntului de 10 ani - să creăm baza materială şi condiţiile corespunză toare' penl!'u a generali:la ÎnVăţămîntul liceal. Pentru aceasta insă ne trebuie timp, Consider că realizările din ultimii 20 de ani in învăţămîntul din România _ drumul parcurs de la situaţia grea moştenită din trecut la generalizal'ea învăţămîntului de 10 ani, la dezvoltarea rapidă a înVăţămîntuluI mediu ŞI superior - reprezintă un succes remarcabil, care nu putea fi obţinut decit in condiţiile Socialismului, (Vii aplauze). Este cunoscută preocuparea partidului nostru de a asigura condiţii organizatorice ca oamenii muncii de naţio nalitate maghiară şi de alte naţionalităţi să participe la intreaga activitate a organelor puterii de stat, la conducerea vieţii sociale, Cunoaşteţi cum sint ei reprezentaţi În Marea Adunare Naţională, în consiliile populare, În în-
-' • e stat econonuca 101' sc împle te~c, că pentru a-şi crro o viaţă libprii, i'1dependenta, el trebuie să conlucren' .a lUptE imprcma ut t i npotnva c:dOI' ce veneau din" • ră
1"'leiTiii"a eensiU"lhh °amcni\Ol munCi1 .I!!!.~"""O!!!!i!!!!"'!!iI!!!!!Ii!=li!i!o.\;:="", ~---
-
op ească
t ~~wr , cît şi împotriv ,1. UpI" tonlor proprii. caracteristica comună, prmrrpală, a acestei este Aceas t a . . '1' .I Ştiinţa istorică trebUIe' să ţmă seama de acestl' . eonvlC ţ un .. . sa" redea faptele .in intreaga lUI' c'lmplexltate, împre ;uran, , s-au intimplat, pormnd ae la rohl popoarelor, al a~a cum . ". d" d . • dezvoltarea 90clCtaţn . numai stu lin ŞI ev,mase101' m . .. ." . d tot ceea ce a contribuit ŞI contnbulC la .mtănrro .. ci en ţ un . ' şi colaborării între oamcnl1 muncI. dm patna . prIeten e l I ' . t' I " noastra vom reall'za o istorie cu adevarat marx.::t- emms a. . 1 "m din trecutul islorIC tot ce estc progreSist, ceea Sa" pIC ua . tă să înlăturăm ceea ce repre~m mpop oarele ce uneş te , S" 1" " • fostelor clase dominantc, exploatatoare. a asam il uen~a 't '1 varăs aici ~ la o partI' mi un e, nos_ cum a DPUS uton , I • talg,llc, prejudecăţile şi să vedem realităţ~le. ŞI aceste 1 tăţi arată că oamenii muncII - romam ma_gh,:m, :~:b:, germani - au luptat şi muncit intotd('(l~na ~pre: nă . tocmai datorită acestui fapt ei au putut s~ faca faţa u, .." 1 t dinţe de dommaţle care furtunilor, să mfnnga une e ro " ar fi lichidat pînă la urmă existenţa naţIOnal a aUt a unora. cît ŞI a altora. Aceasta este realitatea si trebUIe s~ pn. . f ţă aşa cum este! NumaI astfel v~m putea trage Vlm m a , . 1 oncluzli COl'espunînvăţămintele necesare, vom ajunge a c zătoare pentru viitor.
. . d la conducerea ., . oşler!mll e R'"lsturnarea burgheZiei ŞI m a oao It tul lupte 1 comune ţării a fost, de asemenea, rezu a \'n'lnd naţionalităţi.. _ . ' a cel.or apar I memlor munCll romam ŞI . r ă şi cea r t că burgrezla 1 ornan lor conlocuitoare. Este Ş IU _ d f t vorba de ex• 1 - t tdeauna cm a 06 maghiară s-au mţe es m o . . f'c că aceştia CI'au . emlor munCl1, 1 ploatarea şi asupnrea oam ." . . la fel au pro. ' sau d eal.' It n aţionalI taţl , ŞI • romani maghlan ." Luptmd , .. ţionali tate germana. cedat şi exploatatorll de na .. . .." turnarea pu"..' prirn pr·ntI u las împotriva exploatarll ŞI asu • . .. .' _ români, . . 'i ' oamcnIl munCll terii moşierilor şi caplLallŞtJ OI, • b' să-şi unească . . ţ.eles ca tre lue maghiari, germani - au m
716
Nicolae
------------
UImă
dezvoltarea
Ceauşl'scU
------------------
independentă
a
ţării,
a întregului POpor,
(Aplauze furtunoase), Stimaţi tovarăşi,
Pc
lîngă
multe probleme de ordin mai general care s-au aicI, au fost ridicate şi unele probleme specifice ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, " In cincinalul actual avem în vedere ca - o dată cu pro;:::rcsul economic şi social - să acordăm o atenţie mai mal'(' învăţămîntului, formării cadrelor de specialitate pentru toate sectoarele. De altfel, este ştiut că dezvoltarea soCIE tătii de astăzi este indisolubil legată de aplicarea în toate domemle a cuceririlol' ştiinţei. Este de înţeles că şi. tine ~ii cie naţionalitate maghiară vor beneficia din plin de rezultate>k dezvoltării invăţămîntului, ştiinţei şi culturii din ţam noastră, Se prevede ca, încă din acest an, să fie t'nutc noi licee - de cultură generală şi de specialitate -, cit şi secţii cu pt'eQal'e in limba maghiară; de asemenea, urmează să fie introduse în aceste şcoli o serie de discipline care să asigure însuşi.rea mai bună a cunoştinţelor de specialitate, Observaţiile refel'Îtoare la acest domeniu de activitate sint in general juste şi considel' cli Ministerul învăţămîn tului va trebui să ia măsurile necesare, aducînd îmbună tăţiri proiectelor care s-au elabOl'at, spre a fi s~luţionate cit mai corespunzătOl' problemele ridicate aici, Ne gîndim să el'eOm şi unele şcoli pwfesionale cu secţii de predare în Lmba maternă, creÎnd posibi.litatea ca tinerii care doresc să poată învăţa în aceste unităţi şi în limba proprie, Sînt de asemenea în curs de elaborare unele măsuri menite să aducă îmbunătăţiri in aceustă privinţă şi în învăţămîntul superior, (Vii aplauze), Noi abordăm problema învăţămîntului de pe por:iţia marxist-leninistă, pornind de la necesitatea de a crea premisele ca tinerii, fără deosebire de naţionalitate, să aibă dev.bătut
Plenapa ConsiLul"
oa~enilor mi lcii
C'
nn.\HmalH t~ magh cI:.ă
739
acces în toate domeniile noastre de il1\i..t.,tmmt . .. ._ bl r b' , , aeolr> '.H lr pro e~a Im II se l!~pu~e Cel 0 nect'iitatE', eli trebUIl n~ .wlvata ca atare, aSlgunndu-se> condiţiIle ca t .'. • l' b !nelu 'ia t -·1I1va- ţ a 111 poaa Im a pe care o cunosc cel mai b' · t- l'b me, Treb ule sa respec am I ertatea tmerilor de a alege ce !el dl' şcoală să t pm" . ~ _ urmei':e şi. în _ce, limbă să înveţe' ŞI' acea sa, la urma, este o latura Impurtantă a democratiei SOCIalisie ! M-a~ refedi la aceste pmbJemc deon"ec" mai ''':'stii unde paren - e drept, ele nu s-nu p':pnIT.a sau judeţul său. nu poaie s;i se inţeleagă cu alţii, el nu se va simţi cu adevărat egn: '. lIber. Dacă, de pildă. el al' dori să urmeze facultatea ele [ILIe:', nu () va găsi în Sfintu Gheorghe şi, din păcate, pic., chiar în Tirgu Mureş, ci la Cluj. la Bucureşti sau la I,lşi Este de inţeles că nu va fi posibil să creăm facultăţi de' riZICil in toate localitătile ŞI nici să edităm toate lucră rile ,le fizică atit in limbn română. ert şi în limba maghiară şi ale ahOl' naţionalităţi conlocui\oare. Nici pentru re mâm nu dorim să traducem o serie de lucl'ări, ci vrem să le achiziţionăm in limbile in care au fost scrise, tinerii uruind să le citească in original. Acestea sint cerinţe evidt'nl0 ale invăţămintului modern şi trebuie să ţinem seama de ele. Eu apreciez poziţia tovarăşilor care au pus aici problema Însuşirii limbii române, considerind aceasta drept
741
o condiţie importantă ca tinerii maghiari să beneficieze de toate posibilităţile de afirmare in viaţa noastră socială. Pentru că discutăm despre învăţămînt, cred că trebuie luate mai rapid măsuri pentru a asigura o mai bună legă tură a şcolii cu practica; este necesar să ne preocupăm de organizarea corespunzătoare a atelierelor-şcoală, unde tinerii să poată într-adevăr să-şi insuşească cunoştinţele la ni\'elul tehnicii celei mai înaintate. Mă voi referi pe scurt la problemele literaturii în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, indeosebi ale celei ştiin ţifice şi tehnice. N-am să vorbesc de literatura beletristică, deoarece am avut nu de mult o cons[ătUlre pe această temă şi mi se pare că aici lucrurile sînt clare. In orice caz, problema literaturii - şi mai ales a c( ei ~tiinţifice şi tehnice - în limba maghiară şi a altor naţionalităţi o consider intr- adevăr importartă. In acpastâ privinţă este necesar să găsim o soluţie corespunzătoare. Chiar dacă ne va costa ceva în plus, trebuie să pun(!Tl la î ldemina tinerilor unele lucrări ştiinţifice şi tehnice de bază in limba pe care o cunosc cel mai bine. Editurile noastre trcbuie să prevadă in planurile lor tipărirea unor asemenea lucrări - repet, pc cele strict necesare, i'1.t r ucit pe toate nu_ le putem .~u: blica. Impreună cu Consiliul dumneavoastra, cu Consl.lu. naţionalităţii germane şi e01siliile altor naţionalităţi~ va trebui să stabilim un cadru cit mai bun pentru desfaşu I'area acestei activităţi, sa asigurăm editarea celor mai indicate lucrări, in tiraje corespunzătoare . Consider pe deplin 'ndreptăţite criticile şi propun~n:e făcute aici privind literatura politică in limba m~ghlar:l, germană şi a altor naţiopalităţi ; această problema a _sca~ pat intrucitva din atenţia Editurii politice. Este _clar c~ nOI trebuie să asigurăm literatura politică necesar~ ~ ŞI .:~ în vedere nu numai pe cea de popularizare, CI ŞI luclall
Nicolae
ştiinţifil!e ~ocial-po
Ceauşescu
itice Se impune ca
şi
Plenara ConsIliuluI oamenilor muncl1 de nattonalltate maghiari
Academia
noastră
ck şti r le sociale ~ pulitice să contribuie mal mult la re-
zcIvarea a('(stn probleme, spre a putea asigura înarmarEla a tuturor oamenilor muncii. Nu doresc să intru în alte probleme mai de amănunt can. a-au ridicat aici în legătură cu munca educativă ; in general ~int dE' acc rd cu suge~tiile făcute şi consider cii va trebui ca, încă din acest an, să trecem la realizarea in practică a ma~uril0r necesare pentw îmbunătăţirea simţi1oal'e a muncII al' cducarC' in toaie domeniile de actIvitate. In ce pr.veş'e Academia de ştiinte sociale şi politice, este necesar ca e:a sa a~orde o atenţie mai mare studieril problemclu, Qf' ansamblu ale dezvoltării societăţii noasbc socialis~ ŞI, In al'list context, a pl'Oblemei naţionale, a )'(jIUlUI naţIUnIi ~u(hh~ţe şi a perspectivelor el. Aceasta se impunt' cu atit mai mult cu cît în lumea de astăzi circul" difHite t(;,ul'ii po>rivit cărora naţiunea ar aparţine trecut'llui, nu ar mai fi de actualitate, n-ar avea perspective de dt'zvoltare şi deci n-ar mai merita să ne ocupăm de ea. O., trebuie sa avem în vedere că, pentru o îndelungată epocă, inclu~ v perioada constwcţlei comunismului, naţiu nea ramîne u importantă categorie social-istorică, un factor d€. bază al progresului societăţii. Pînă la dispariţia natIUnI, va mal trece mult, foarte mult timp şi, ca atare, este neccsnr sa abordăm serios această problemă. Ea are o deo~ebită importanţă şi pentru înţelegerea justă a relaţii lor mhe ţările socialiste, a principiilor ce trebuie să guVErneBe raporturile dintre ele. In acest ~ad.'u inţeleg să abordăm -'Ii problema naţio nalităţilor conlocuimare ; din faptui că naţiunea are încă o perspectivă indelungată rezultă că şi existenţa naţiona lităţilor are o perspectivă îndelungată. Es~e deci fit'esc ŞI ne~sar ca in cadrul Academ}ei de ştiin~c sociale şi politice ideologică ŞI politică
să analizăm • . şi
problema naţionalitătilor , . Sa' stud'l em aceas tă pI'oblema 10 mod concret, pe fondul politicii generale de dczvoltare eco~~mică-socială a ţării, al interdependentel care se creeaza 10 acest proces. Să analizăm rolul pe care naiionalităţile îl vor avea în perspectivă in cadrul statului nostru. Aşa cum am spus mai inainte, aceste naţionalităţi vor continua să aibă un loc şi un rol clar, bine definit, işi \'01' păstra multă vreme o anumită identitate proprie, ca şi naţiunile. Toate aceste probleme ll'ebuie să-şi găsească o fundamentare teoretică, ştiinţifică, pe care să se spriJIne elaborarea politicii practice in problema naţională şi a naţionalităţilor conlocuitoare din România, precum şi a relaţiilor dintre state. S-a arătat - şi sint de acord - că este necesar să Cl'eăm la Academia de ştimţe sociale şi politice un sector sau un institut cart' să studieze problemcie naţiunii, precum ŞI. un sector sau o &:cţie pentru problema naţionalităţilOl' conlocuitoore. (Vii aplauze), Desigur, unul dm principiile fundamentale care stau la baza activităţii noastre in acest dumen.u €fite acela cii pl'oblemele din România le rezoivă România, oamenii muncii din ţara noastră, fără nici un amestec 'din afară, din pal"tea nimănui! (Apl{}.uze prelungite). Nu sintem exclusivişti, nu dorim de loc să se interprete".e că ne izolăm În vreun fel de alte state; dimpotrivă, pornind de la eKistenţa in perspectivă a naţiumi, noi concepem o dezvoltare largă a colaborării multilaterale intre naţiunile socialiste, ca naţiuni egale in drepturi, care coopa'cază şi se intrajutorează in construcţia societăţii socialiste şi comuniste pe baza respectului reciproc, a neamestecului in treburi.le .interne. Dorim însă ca problemele Hiuririi socialismulu~ ŞI c~mu nismului in România să nm lăsaţi să le rezolvam nOI, cu lipsurile şi greşelile noastre! Noi să ne adunăm şi ~ă d.ezm de mulţi .um ŞI batem aceste probleme - aşa cum face .' . _. al" m şi ce e bme Şl. ce c cum am făcut ŞI astazI -, sa an Iza .
7H
Nicolae
Ceauşescu
-------------------
rău. Să vedem, dN>igur, şi ce au făcul alţii, să luăm ce e bun din eKpet imI:'! lor, să tragem învăţăminte şi din greşelile pe cal' P le-au avut şi să stabilim noi înşine cum să ne ffiurim viaţa nouă, cum să construim societatea socialistă si comunistă - orinduirea care cl'eează cele mai bune condiţii de manifestare a personalităţii umane pe tărîmul creaţiei materiale ~i spirituale şi asigură fedcirea şi bună starea omului, a întregului popOl'. (Aplauze putemice). Mulţi tovarăşi s-au referit, in cuvintul lor, la activi tat('O culturală de masă, la presă şi radioteleviziune ; toate acestt'u au, într-adevăr, un rol impol.'tant in formarea omului nou, a conştiinţei. socialiste, in dezvoltat'ea vieţii spirituale a întregului pOpOl', inclusiv a naţionalităţilor conloeuitoare, Apreltare socialtstă a României. (Aplauze p«ternice). In acelaşi tImp, in munca noastră de educaţie va trebui llă ţmem seama că se mai fac simţite pe alocuri anumite m1uenţe ale trecutului şi să combatem cu hotărîre orice mamfestare retrogradă, de naţionalism, din partea oricui ar veni ea. Să avem în vedere că asemenea manifestăI; pot fi cu atit mai dăunătoare cînd îşi fac loc în rîndurile populaţiei româneşti. Noi sîntem partizanii fermi ai dezvoltării fiecărei naţiuni şi naţionalităţi, dar, în acelaşi timp, ne ridicăm tot atît de ferm împotriva oricăror manifestări străine unităţii şi colaborării dintre oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Privind în perspectivă, va tre-
ptcnilra Consilllliul oam('n!lor muncii d -- __ ~a~~alitate maghiara -
747
facut totul pentru Întărirea prieten' , d' t' l't'"' \. . IeI mtre naţiuni natlOoa I a\" - . 1n ce ' "mmd . s...amd de specifIC u1 f'lecareta. ne pnveşte, sa acţlOnam ITI aşa fd InC1t .' " '" " romanl1, ma' g h lanl, german li, sunll UCl'ainienii ev " .. .. .' , r e u Şl. oe.menl1 munCll de alte naţIOnalităţi care locuI'esc • " , • • , 10 numar mal IT.are sa~ mal mIC, pe aceste meleagun să simtă realmente că Romama este patria lor comună ~i să acţ' . ." • Y" IOneze 10 stt':nsa u~l~ate pe~tr.u a asigura aici, in această patrie, victona SOCIalIsmulUI ŞI comunismuluI' (Aplauze puternice). bUl
Stimaţi tovarăşi,
In faţa noastră stau sare.ni măreţe. RC'alizarea programului trasat de Coogresul al X-lea al partidului cere eforturi susţinute în toate domeniile. NOI am dezbătut astăzi unele aspecte mai specifice, dar să nu scăpăm dm vedel'e ca, pînă la urmă, ceea ce trebuie să preocupe pe toţi oamenii muncii - fie ei români, maghian, germani sau de alte naţionalităţi - , toate organele şi Ol'ganizaţiile de partid sint problemele înfăptuirii programului gen~al de dezvoltare a României socialiste. Soluţionarea problemeI" ' specifice se poate concepe numai în acest cadru. Sarcina ]lI'mclpală este dezvoltarea forţelor de producţie din societatea noastră socialistă, a ştimţei, culturii, a întregii vieţi sociale. Numai pe această bază va creşte bunăstarea tuturor oamenilor munCIi - români, maghian, germani şi de alte naţionalităţi. Daca nu vom face acest lucru, multe dm ceea ce discutăm aici - fie că le vom considera specifice sau nu - nu VOI' putea fi soluţIOnate. De aceea, eu II rog pe toţi tovarăşii ca, întorşi acasă, să pună în centrul acti vi tăţii lor PrQblemele generale ale dezvoltării societă ţii noastre socialiste. Ol'ganele şi orgamzaţiile de partid tt'ebuie să se preocupe permanent de rezolvarea, în spiritul politicii noastre marxist-leniniste, atît a pI'oblemelor de ansamblu ale dezvoltării societăţii noastre, cît şi a proble-
Nicolae
Ceauşescu
plenara ConSiliului oamemlor lllunch de na\ionalllate maghiarA
------_._--
melot' specifice unor naţionalităţi sau categol'ii sociale, Unnărind aceasta, nu trebuie să scăpăm din vedel'e esenţialul unirea tuturor eforturilor pentru înfăptuirea in cde mai bune condiţii a programului elaborat de Congresul al X-lea al pm'tidului, AsigUl'area bunului mers al construcţiei socialiste in România pl'Îveşte întreaga naţiune, intregul popor, constituie o sarcină naţională fundamentală; ea este totodată şi o inaltă indatorire internaţională, pentru că de felul cum so!uţionăm aceste probleme, cum asigurăm inaintarea ţării pe calea socialismului şi comunismului depinde şi contribuţia noastră la dezvoltarea şi creşterea influenţei socialismului in lume! Noi pl'ivim sarcinile naţionale şi internaţionale ca un tot unitar, in strînsă concordanţă şi condiţionare reciprucă, Odce neglijare a uneia sau alteia din aceste sarcini se potite reflecta negativ în activitatea de cunstrucţie socialistă,
Vom acţiona şi în viitor cu toată fermitatea pentru înfiiptuirea pn>gl'amului de dezvoltare socialistă elaborat de Congresul al X-lea şi în acelaşi timp vom milita pentw întăI'Îrea continuă a colabOl'ării cu ţările socialiste, cu miş carea comunistă şi muncitOl'easciî. internaţională, cu toate fOl'ţele antiimpet'ialiste, Este necesar să ţinem permanent seama de situaţta intematiooală în care trăim şi să elaborăm politica noash'ă intemă şi etdernă în strînsă corelaţie cu realităţile lumii c(}ntemporane, Trebuie să participăm activ la diviziunea intcrnaţională a muncii şi să dezvoltăm colaborarea cu toate statele lumii, pentru că nu se poate concepe der.:voltarea şi progresul eeonomic, cultural şi social al unei naţiuni făI'ă o colaborare largă cu toate statele lumii. In acest spirit acţionează Partidul Comunist Român - şi viaţa a demonstrat justeţea politicii noastre internaţiooale! Sintcm ferm hotărîţi să mergem pe această cale şi. in viitor,
(41
avînd convingerea că ne facem astfel datoria faţă de poporul nostru, de cauza socidItsmulul ŞI păcii. (ApIQllz,> puternice),
In încheiere doresc sa-mi expnm incn·derea că partila această plenara vur actiona cu toate iOi tele 1,)[' la mobilizarea oamenilor munCii de natlOnalttate maghrară pentru a contribui activ in ~trinsa umtate cu toţi oam{;nii muncii, romfmi, g"rmani ,j de alte naţionali UIti la înfăptuirea sarcinilor de dezvoltClre SOCialistă a Romflnici. Sînt convins că şi în acest Cincinal ei nu vor precupeti nimIC pentru ddicarea patru>1 pE' culmi tot mai malte de progres şi civilizaţie, pentru cre,lnea bunastani mdte['[ale şi culturale a întregului popor. (Aplauze prelunfj!te). Vă urez tuturor succese cit mal mali in Clctivitatea dllmm'avoastră, multă sănătate ~i fencirp ! (Aplauze puternice, cipanţii
prelungite),
TOAST LA DEJUNUL OFERIT îN CINSTEA DELEGAŢIEI GUVERNULUI REVOLUŢIONAR PROVIZORIU AL REPUBLICII VIETNAMULUI DE SUD, COI'-lD~TSA DE MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE, DOAMNA NGUYEN THI BINH -
Sl:mc tă
duamnă
15 martie 1971 -
Nguyen Thi Binh,
Stlmaţ. tovarăşi,
Aş don să eX'xim incă o dată satisfacţia noastră pentru vizita pe care delEgaţia Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud o face în România. Poporul no:'tru a urmărit şi urmăreşte cu deosebită si.mpatle IUFta pe care Frontul Naţional de Eiibel'are din \ I tnamul de Sud poporul vietnamez o duce împotriva i.l fTVenţll. americane, pentru apărarea patdei, a dreptulu său sacru de a hotari asupI'a destinelor sale, în conformitate cu propria sa voinţă, fără amestec străin. Ajut,>rul pe care. poporul român l-a acordat şi îl acordă popc"ului vietnamez şi celorlalte popoare din lndochina constitUie o expresie a politicii generale a României de a spnJml toate popo:ll'ele care luptă împotriva imperialiSm Ilui, pentl'u eliberal'e naţională şi socială. Noi înşme am cunoscut asuprirea străină a imperialisJ'TIului, am luptat impotriva subjugării ; de aceea, înţele gen Şt spnjinim lupta tuturm' popoarel()(' care se ridică
_
Ton _t In _ cinstea delegaţiei conduse _de doamna Nguyen Thi Binh .... 1 _ _ .__ _~ ____ f·)
_
impotriva politicii imperialiste de dominaţie, de amestec in treburile altor state. Viaţa demonstnază în permanent;t că CIt. trecut vremurile cind imperialişlÎl puteau să-şi Impun.. după bunul lor plac politica de dominaţie, Exemplul l.lptei poporulUi vietnamez, c.şecul mtervenţiel impenaltsmului american in Vietnam a"ată (ă, atunci cind un popor este hotărît să-şi apere indepmdpnţa şi liberta'Ea, nu EXiStă fOl'ţe in lume in stare să·.J îngenuncheze, S;I-1 supună, de aceea, poporul vietnamez se bucura de simpaLa şi sprijinul tuturor ţărilol' socialtste, al popoarelor (I.n intreaga lume; de aceea, politica agreSivă a State 1 Jr Untte este dezaprobată de pC'poarel p din lumea intreaga. Inţelegem gl'eutăţile prin care trece poporal vietn,-!T!'z; ştim că lupta sa nu este de .c r uşoGlră, dar avem (OOV1Og(!'t!. că el va obţine victona, că. pin .... la urrră, trupele ilMe IcanE VOl' trebui să piE.c.c din Vlc,nam s. dm intreaga lnc..Jchmă, să înceteze oriCE mtervenţie J'TIII tara impotrivCl Hqubltcii Democrate Vietnam şi a celOrlalte \âri indc.chlnue, că pupoarele vietnamef:, cambodgi ... n şi laottan vC'r putea să-şi hotărască dezvol.area aşa cum o doresc. CJnsl:kram că, folosind toate tUl'melE. de luptă posibile. bizu ndt.-t;e pe stJl'ijinul ţăl'llor socwltst p , d tuturor forţe.:Jr ant Imperialiste, poporul vietrLamez, celelalte. popoare din Indochma pot fi sigure de victone. România sprijină propunerile FrontUlui Naţ.onal de Fltberare. bază realistă care poate duce 1 j n.zoivarea polttlcă a războiului din această zorLă, ca respectarea drep'un.or naţionale ale popoarelor indochmu:e, a Interesclm' păCii şi securităţii intemaţiunale.
, Noi urăm Frontului National de Eltberare, POpOl'UlUl vietnamcz, celorlaltl' popoare dm Indochina ~ă obţină vic~ toria cit mai curind, spre a se putE.a astfel consacra mLlnCll de construcţie paşnică, ndicării bunăstăni lJI'.
Nicolae
7~2
Ceauşesc u
-- --- ---------------
Dore~c 5,1 asig'j pe tovarăş i i vietnam ezi de tot sprijin j dm paltea poporului roman şi să le urez succese cit ma, mall in lupta 101' dreaptă, 1 ropun acest toust pentru succesul l up te i pc care o duce populaţl« sud-vietnameză, sub conducerea F rontului Natl ma. de Elibera--" • ~ 'nU u prcşed ntde Prezidiului Comitetulu i Central al Fror tulUI NatIOnal de Eliberare, Nguyen Huu Tho ; PEntru pleşedintele Guvernului Revoluţionar Provizonu Huynh Tan Phat : Ft'ntru ninistrul de extcrne şi ş!.'ful delegaţiei Guvernuh I RevC'luţll ilar Provizoriu., doamna Nguyen Thi Binh ; In sănătatea tu' j~or CE IOrlalţl tovarăşi pt'ezenţi aici; Peplt u dezvoltart>a colabol'ă::-ii ~i prieteniei dintt'e ţă l' le no~ ,tre dl'1tre popoarele rom[m şi vielnamef: !
CUVINT LA SOLEMNITATEA DECERNĂRII UNOR INALTE DISTINCŢII ORGAN IZATIILOR JUDEŢENE DE PARTID, CONSILIILOR POPULARE ŞI INSTITUTELOR DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU REALIZAREA ŞI DEPĂŞ I REA PLANULUI ŞI ANGAJAMENTELOR PE ANUL 1970 -
18 martie 1971 -
Stimaţi tovarăşI,
Astăzi au fost inminate inalte dlstmctl alt' Republicii SocIaliste Romania clştlgatorilor :rtreccrn Ciintre orgamzaţiile judeţene de partid, consl,ille popula e ŞI Institutele de cercetare ştiinţifică pentru realtzare ... şi depăşirea planului pe anul 1970, it cunoaşteţ. acum pe cîştIgători. Ştiu că mulţi doreau să se numere prmtre .runtaşi. Activitatea desfăşu rată in cadrul acestei intreceri de colectivele de oameni ai muncii din judeţe, de organizaţiile de partid şi de comitetele judeţene a dus insă la rezultatele pe care le cunoaşteţi. Cred că sinteţl cu toţ,i de milioanele de oamem al munc, . t't drepturile, cit " . • _ . eKerclte a I ol'gamzat m care aceştla sa ŞI . t ' 'proprietari. In roduC!l on ŞI . şi obligaţiile ce le revlO ca P
Cuvintat'c la C-ng esul U '1 S.R.
768
Nicolae
Ceauşescu
aşa cum am arătat şi la recenta plenară a Comitetului Central al partidul' li -, de conducerea societăţii noast~e se ocu!lă pa~tidul comunist, statui socialist, care asigură c:.. tot ceea ce facem să cores-
puternice). Desigur -
sindicate, clasa muncitoare, celelalte categOl'ii de salariaţi trebuie să găsească terenul cel mai propice pentru a participa, sub conducerea partidului comunist, la conducerea treburilor K'(lnomice şi sociale, la guvemarea ţării. Sfera primordială În care sînt chemaţi să se manifeste clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii este adoptarea hotărîrilor ŞI măsurilor care privesc mersul înainte al societăţii, perfecţionarea activităţii în toate domeniile construcţiei socialiste, In alcătuirea planurilor de stat, sindiC'atul trebuie să participe activ şi să asigure, in acelaşi timp, partic'parea tuturor celOt' ce muncesc la studierea ş~ punel'eu in evidenţă a marilor rezerve de creş tere a producţIei existente in toate unităţile, a resurselor şi posibilităţilol' de care dispune economia noastră naţio nală, Aceasta va oferi garanţia că planurile şi programele noastre vor fi temeinic fundamentate, VOl' avea un caracter profund realist, dispunind de girul celor care sint chemati să le înfliptuiască, In acest sens este necesar să fie folosite în modul cel mai eficient formele instituţio nale Ct'eate de partidul şi statul nostru, şi anume organele colective de conducere ale intreprinderilor, centralelor ŞI combmatelor, în care oamenii muncii, sindicatele îşi au reprezentanţii lor, adunările generale ale salariaţi lor, for supI'em de conducere al tuturor unităţilor economice. Participarea reprezentanţilol' sindicatelor in conducerile unităţ ilor economice, ca şi prezenţa 101' in colegiile ministerelor şi in guvern impun organelor şi organizaţiilOl.' noastre sindicale o inaltă răspundere. Participarea sindicatelol' în toate organismele de conducel'e ale ţării cere acestOl"a să ac\ioneze - activ, nu formal, făcînd acolo doar un simplu act de prezenţă - în calitate de purtă toare de cuvînt ale clasei muncitoare, ale tuturor salariaţilor, să militeze pentru afirmarea punctului de vedere, a părerilor oamenilor muncii in aceste ol'ganisme, (Aplauze
pundă năzuinţelor oamePllc
(
muncii; dar sindicatele _ ca organisme ce reunesc pe toţi Oamp'1 i l muncii, aflincu-se in permanentă legătura Cu maSEle muncitoare tn buie să aibă un cuvînt Gre\.. de spus în elaborarea plan\..rilor de stat, a politiCI, nOi,st'e economice ŞI sociale. OI', trebuie să spunem de~('his in faţa congresului dumnfavoastră că pînă acum sir :hcatele nu prea s-au ach.tat Cl m trebuie de această sar(,ll~". Spn ...m că noua conducere a sindicatelor ce va fi aleas.:l de cC::1g~es, nOIle conduceri ale uniunilor ŞI orralllior s.nd cst alese impreună cu toţ, c.amE!1 I muncI orga'1izaţi.n Si~ dicat~ vor lichida aceste sta.i de !ucrur., f;;'_"nd ca s,r 1:catele' să-şi indeplineasc:.l rL,'t:! :or Jeoscb't de ':r'pc. tant j in societatea noastră sOl:lal'~ •..I. (A,J!U'14' pJ.ternlce •. După elaborarea s" adojjt. rea plilnun' lI' econ?ml~e de dezvoltare socială, un oLUtiV to'r ...1 a~ acLvI~ă\'1 orT umrea ganiza\iilor sindicale trebUIE ,a fie Il'001 Izarea ŞI , l ' , 'Uc' v al milioanelor de fortei creatoare şi a daN' u c ns,1. - lupta pen tru re'lh, oameni ai muncii din patna ne-as t la ,n 'l ,'I"nului de stat, a Plvz. u rea în practIcă a preve ci eli1or r b . , , _ '11..1' Sindicatek tr( ule ram ului de edificarE. a S,lCla ,m g • 1 l' in pcoducţ.e. PL:"J t1·u să militeze pentru o ,na,ta uISCIJ"! • ..1 f' •. I 'a, " d tor l' lor te rChn lecaIl. ~ Îpdeplinirea rIguroasa a In a · d ea ("re5, ' f ... " f OI t\..r.lor in ve ( lar.at, pentru Intens l ' ...ul l 1 e . • Itulehlor de pro, . "ţ" .'nare a tuturor zonelor şi uniFlţ:lor tE:ritoriale ale patriei reprezintă un mijloc de afirmare a avantajelor soC'iah;mu'u., de punere mai largă in valoare in cadrul operei de construcţie socialistă a întregului potenţla~ mater:ll ~: uman al ţării, de real.zare in fo1pt a rgalităţii în d l'ptu I a tuturor celor ce muncesc, fără deospb rp de r..ţionluit te. Perioada cine mal uluI trecut a marc'Jt lmportante progrese calit'l+lve in întreaga ecor lmie naţ'on::.Iă în accentuarea structurii sale modcrne, in în~l'şi o,.ganizarea şi conducerea activităţii în acest set~or C' c:ntial al construcţiei nOii orînduiri sociale. Ca urmare, economia ţării noastre răspunde astăzi tot mai bine cer pţt'lor progresului tehnic contemporan, are capacitate"! de a realiza o producţie de mare compleXitate şi ef~clenţă, ~ă posibilitate Româpiei să particlpe mten5 şi m condiţII de competitivitate sporită la schimbul mondial de valori.. Rezultatul nemijlocit al reallzărilor obţmut: m construcţ ia socialistă este r.dlcarea nivelu.lul de trai al mase~ lor satisfacerea tot mai largă a cermţelor materiale Şl spi~-i tual e ale intregului popor. Cincin;llul tre~ut a marcat un substan1ial pas inainte pe drumul făunrn unor co~~ - muncii O expresie diţii de t rai superioal-e pentru oamenII _ _ _ , t onshtulC sponrea cu sintetică a p rogreselor rea1Iza e o c . .' 11 lOCUitor m mterva u 27 % a fondului de consum pe un
BOt
N1col:J.1"
Ccau~elicu
1966 1970 In această pll'ioadă au fost măritp salariile tuturor categoriilor de angajaţi, indeosebi cele mici, concomitent cu sporirea numarului de persoane salanate, cee't ce d facut ca veniturile din salarii ale populaţle. să fip în 1970 Cu peste 50 r: o mai mari decit în 1965. Salariul real a :::pont cu 20%, populaţia a cumpărat cantităţi mal mari dt bunuri dr consum, a utilizat pe o scară mai largă difen~clc SGvicil. Pensiile au crescut cu peste 30%, au fo::;t spcr,lE indennizaţitle pentru na~tere şi alocaţlile pentru c,>pii s-au mărit bursele studenţilor. Au crescut veniturile tănmimii s-a instituit sistemul de pensii pentru membru coeperuton ; în ultirrul an al cincinalului au f.>~l adoptate musun pentru a se trece la asigurarea unUl venit minim garantat ţăranilor cooperalori. Un loc important în cadrul poLtiui de ridicare a ruveI ului dp trai al populaţiei il ocupă eforturile pentru rez;'lvarea problE'mei locuinţelor. In perioada 1966-1970 au fost construite la oraşe şi sate aproape 660 000 de locuinţe, din care 344 000 din fondurile statului sau cu cred te acordate de stat, ceea ce a permis ca peste 2 000 000 de persoane să se mute în case noi. La ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor a con~ribuit intr-o măsură importantă creşterea cheltuielilor statului pentru dezvoltarea învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii. a activităţilor culturale şi pentru alte nevoi sociale; veniturile realizate pc această bază de o familie - în afara celor provenite din retribuţia muncii - au insumat 5500 de lei în 1970, faţă de 3600 de lei în 1965. Partidul nostru porneşte de la ideea că o condiţie dintre cele mai importante ale dezvoltării construcţiei socialiste e~te asigurarea unui nivel ridicat de instrucţiune şi cultură al tuturor membrilor societăţii. Drumul parcurs în ultimii 20 de ani, de la situaţia grea, moşte nită din trecut, cînd mai mult de o treime din populaţie
Strln:=. ur-:Jlale cu poponn
------------------
807
era neşt1u'oare de carte sau semianahabetâ, la gmeralizarea înv"ţa.nintulUI de 10 ani de astăzi. la dpz'voltarea rapid,i a învăţăJTlintulul mediu ŞI superior, reprezintă o rea'izarf' rcm ... rcabilă a nOIi orlOdum. Semnificativ pentru dEzvolta. ea ;n ţara noastră a învătămîntului de toute graC:cle r>t'\ţem: >r, ca urmare a v< hi muncI politkE-l,d IC'ltIV( şi .deolqlic" dE'sfaurate dp tl~,rtid Acpslt' r c allldf - atit pe pIn Il (:-c1tie-i mat, -r'.ale şi spiritualc-, cît ' i a. eXistenţei SOI . .tlc- - confirmă iDcă ~ dată, cu pUlc're, că tot ceea ce Î"'ltrpprind part:clal. ş~ statul, senslln~regului efo"t de ediflc'lrp a noÎl orl~d~m în ţara 1:",a tr,j este bupc'i,,~area ~. ferie rE a om~IUl, lffibunătăţaEa tondlţ.ilor de viaţ" ule intreguluI popor, patriei de a ~e crearea pC".bll tai!l0r pen t ru •w'ţ'I Cetăţemi . . . dezvolta rrultil"tE' .. tl, de a-~i afirma antl!ldimle ŞI capa· t t :nal larg de CUC','rIeităţile cnet'art', de a b ene f lelu o . riie civil iz .t (' modE ne, In pl'pze'lt eforturile poporu~Ul r,>mân sînt concen, ciOc'n trate spre l'paJizarea noulUI' p Ia n · ...1 - e'ana • lmpor• •• • x al1ste multilateral tantă pe Calea făunrn Socletatll sacI .. dezvoltate. PrOiectul planului de dcz'v,>!tare a economle~ . d 1971 1975 elaborat pe baza unei naţionale in pefloa a ,
Str
B08
Nicolae
Ceauşescu
largi con: a cuCE it >uterea Şl SP af a îr. frunte p porulUI. Dacă rolu~ c mducatol' al pc rtidulul, legă'ur le sale cu masE'le slăbesc, lE .s ""lenea ccn~pţll. ŞI practiCI au ' G:>vlO'mt ~r_cronice ' ~int In c()nt ra d'le ţ 1(' f-, granta ct. litac.1U1 a~.ns în duvc.t rea o~ '"I'rll' c. U IH~~l:,1 c.erat€1C' majore ale pc")oa-elor dr a fi c"~ ade vara. ~.9.pne . . pe SOarta lor, de a !: uri impn,t. lă o lli~e a paCll Sl. lU-
•
1.
I
.
il
colaborărIi.
ln acestlO' condi,li apare ,: !!la: f.VI~ Ită n 'ce~itatea "a hec:.he stat so(,ali-., s ... parti pc aetI" T)(; a la lI'temaţIa şi potenţl'llul săt. blemelor arz~to;..re ale contem')or~"Iei~ă,.I, pentru p. )ml" "area unui cl.rI''l.t de pc::..c, secun,at~ şi cl"_iJorare internaţIOnală.
Pormnc:. de la răspundere a şa ca ţară SOCIal ~t1 de a m ... n;',",ta aeuV, de a-şi aduce v contnbuţl'" p~)pne ~a soluţi'>-:1area problenelor Vietii internat!O[ ... le, RomârlR militeazJ r,E"obosit pentru însănătoşirea elirnatu'u' in+er' naţionJl, st'ngprea focarrlor C:' îrcordarr ŞI război dm lndocnir.a ~I OnlO'ntt.1 Ap:-oplat, soluţi'lnarea pc cale paş~ nică a problem,Jor litigioase, pen+ru Intăr.rea secur.taţ.1 şi păcii în Europa şi in intreaga lume. . . De-a lungul existenţei sale, PartIdu! ComunIst Roman a dus o lupta energică impotriva dom naţieI Impenahste, 1 de către monopoJunJe a acapal'ăl'il avuţiilor naţ!Ona e , . dependenţei naţionale a străine, pentru apararea In
SE'
Slrmsa unU.ale cu papa' .... 1 Nicolae
CeauşesCu
României. Comuni ,tilor români, poporului nostru, care a suferit el în sa~ră indatorire atit faţă de clasa muncitoare ~l l~ poUrlui . t ţională asocia Ism român, cît şi faţă de cauza In erna
şi comunismului. ăt t să întimpine . . t Român se preg eş e Partldul Comums . ' cenii de la crearea sa, sărbătoreşte aniversarea a ClnCl de
Nico l ae
ceaU$esc u====================~~========================~~~~ ACORDAT ZIARULUI ITALIAN "L'UNlTA"
consacrîndu-şl neabătut
eforturile înfăp tuiri i inaltei misium s. a r.'ispunde:-ilor cu care a fost investit de popor, mobilizi'1d clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, pe toţi. oamenII muncii pentru a da viaţă programului s'abl it oiI? Congresu. al X-lea, de dezvol+.are m ultilaterală a RomanlPi pe drumul civilizaţiei socialiste, al progresulUI ŞI bul' 'istă il. sporindu - şi astfel contribuţia la cauza pacI. ŞI colaborarii internaţionale.
-
21 aprilie 1971 -
INTREBARE: As incepe cu o temă care este "C'(m de actnulitate, intru-:.t Partidul Comunist Român se pregă teşte să-şi anivenl'-' semicentenarul. Doresc să t'ă întreb, tovarăşe Ceauşescu şi aceasta pentru a aborda Şt o temă care este destul d, .frecventă in discuţiile din cadrul stingii italiene in legătură cu societăţile socialiste în generalin ce măsură tovuraşâ români apreciază că au constrll!~ socialismul în Româma Adică, ce progrese au fost _reall'ati! .. ' mează sa fie reapînă acum pe calea spre soczallSm ŞI ce ur Lizat în viitor?
R ASPUNS' l'1trebarea este destul de complexă -. şi , 1 construcţiei sociahste Sint aceasta pentru că ~' probleme e , _ e referim la reahzarea soc •et-"i a,l foarte complexe, Daca n b t d ~hrx pentr'! _. "ptile ela ora ee" ' în care sa acţIOneze pnnci '_ţ" omuniste am putpa d li e a SOCleta Il c ' _ prima faza de ezvO ar" 1 t 'umfat pe depl n. de_. oClal1smu a n spune că in Romar.w s , _ c acum in "!li nile dUcţle se gas es oarece mijloacele d e pro _d prietate de st ,t sau .. b forma e pro I oamenilor munCll - - su t totdeauna el.l"e e t pchidate pen ru , f cooperatistă -, au 15 't-Z'I ... aparţllle as a intrea"a " avuţie exploatatoare, poporuluI Il
_-----In-l-er-v-u--C-"'-Td-a' _l_la_rU_IJ_'_IIa_Ua_n_l_u_n_II'_·_ _ _ _ 82.'
natlOflală ŞI î'ltr('~
rodul muncii sale, repartiţia în societate lacc dup. principiu~ cantităţii ŞI calitatii muncii depuse de 1 eca ( ~"taţean. Dacă ave m insa in vedere şi reallzarea unei largi dezvdta I a inc l.-.triei şi agriculturii, corespunzător cu mvelL-I 1'ml' de re voluţia tehnică-ştiinţifică actuală, trebulC s5 spunEm Cu ma! avem încă de străbătut un drum spre a pute" aflr"TIa ca am realizat socialismul in plenitudinea sa, ca r Jua orînduire şi-a indeplinit în intregime misiunea de , trar ,'f) m" ţara intr-un stat cu o industrie dezvoltată din ton'(' p'l'lrh'lp al' vedE-re. cu o agricullură avansată. de a a;i""lra dh plin satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii - atît materiale cît şi spirituale, Nu doreo,c să citez date, dar pentru a înţelege mai bine real i'i, ile obţinute în anÎl socialismulUi în Ro~[mia, trebllP Z PIJ nim dC' la situaţia economică-socială existentă in ta"a nou. Ir,' înai'lt" de 1945 ; numai aşa vom putea avea o i'i'agi'1E' reală a Marfor realizări şi transformări care au avu' loc în R,m'inh. Pentru orice străin care ne viziteQz.1 şi C1, e n CUTloscut ţ"lra noastră şi în trecut - sînt evirj"rte ,cPlaşi timp pornind dp la V' plauze) l n ace < , (catoare ( It a .'" t' d·ferite forme ale mluel '1 se mentin In le I ". al'osebll'd,' ce . tă cu hotăril'e Impotllv..! i"d 1 nostru se pronun~ con rEtI.'. p1r I u ',. 1ic burghez. Unii ar don . ă ro~'t"ndinţe de egahtallsm n . . (,~.c ~ ă
'dă
a întregii vieţi economice şi sociale. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate impune forme superioare de conducere conştientă. unitară, a tuturor domeniilor şi proceselor economico-sociale, de organizare a participării maselor lalgi populare la viaţa obştească. Noi sintem Însă Împotriva acelor teorii sau tendinţe după care ar trebui să lăsăm reglementarea vieţii economice şi so-
Nicolae
sas
CeatlşCSCU
-----------------
Semicentcnarui
Iona!; Al
PartidulUI Comunist RomAn
899
'cu ti.... Se' impune a fi dezvoltată experienţa căIn acest scop sînt asigurate' t . pătată ,,:na xu'u - şi tare s-a d~vedit utilă - . în or~a.nizătoare a gărzilor patrioticem~ru;~::ido:ar:ea corespun_ clasei muncitoare. ţăriinim" '. ţlum marmate ale 7area conLc,l'llui de catre ConsIliul de Stat ŞI comIsule -' N l' l b' 11 ŞI mtelectualităţ" pe"nar: nte ah Marii Adunan a~lOna e asupra uneI glorioase tradiţii în ţara noast - D 11, cu vechi şi . tul . d t t d'f . • ,. ra. e asemenea t'd d sfa urări a activ,tăţli apara U1 e sa, asupra 1 en10gnJe te de preg"tirea militară a ' ' par I ul se trIor s etoa. ( ale activităţii economico-sociale. Tl'ebuie să devotat fără marg;ni patriei . tmeretului nostru, .,1' 1 t' bţ' t ŞI POPOrulUI gata o . . d • !)un n, cu ac st prileJ, că în w.bmu lIDP s-a o 10u o apere cu supremul sacrificiu glia st ăb _ ~cm, să îJl"bur it;J.ţirf' riJl"titoare ;n activitatea guvE'rnului ţării nouă, socialistă, îndl.ţată pe pămîntul ~o u~a: .ormdUlre1 r:, e ca urmare a aplicării măsurilor adoptate de Conprelungite). mdmel. (Aplauze ler n a E pa 'idJlu., preC11m '1 in stat, Ir~lll "v în guvernJI ţ< r no tr", (Vi! aT)1aazcj 'I't ·uf'.nd o ~e menea la [1 rE -e7.~pt 're a c"lor maI if"'FOr'1n'p forte soci,le d' ţ. 'ii, i~armat cu rCf'"ertia EV(,~ It ln ri, ştiinţifică a .r.a~f r 1 'lI,E"llului d' 'leL ic si i 'to-IC, Farti r1 ul nostru c'lIT'uni • C'lr ,"tu.e k~UITU' dp elabora~o a 1; .Iei genera'e şi a ,'rat 'liel constructio scc,~r ,tE' il" Româl";a, NiciodJ!.o., il' 'T IIE,ara sa istoriE" Fcporul r(["":\ n-a avt;t un aSE'IT'fnc C' '1d1lcător căht ,i ;nc"rcat in It;~tr. o a:l'mcnen fc rt ( > avanp,ardă An s!are să-I" du:~ r' ['" nă sigură c.ătr 1'1ISIUI'~'l ',stC' 1 ca p p r p cal'a SOCIal' ,mu Ul, de caIău7.. a I'lsequlUl popa P I 'ce îndelungate), bunăstării şi r('ricI~iJ, (Apla'lzr PlI eTni , '
°
Nicolae
904
Ceauşescu
____ s_em_tc~ntcnarul 1;101105 al Partidului Comunist Român
Stimati
tovarăşi,
In întreaga sa activitate partidul nostru ţine seama de legile obiective ale dialecticii, de faptul că societatea, inclu~iv societatea socialistă, se dezvoltă prin înfruntarea dintre. vechi şi nou - care constituie însuşi factorul motor al progresului. Lupta dintre vechi şi nou este generată în socialism atît de existenţa rămăşiţelor vechii orînduiri în gîndire şi morală, în raporturile dintre oameri. cit S de schimbările rapide ce au loc În societak de fi.lptul că conştiinţa rămîne În urma dezvoltării vietii materiale. In acelaSI timp, deşi În noua orînduire nu mai exis~ă clase antagoniste, categoriile şi păturile sociale existente au unele interese specifice de cale trebuie să se Vnă seama în construcţia socialistă; această situa\le va eortinua încă mult timp, pînă la dispariţia totală a deosebirilor de clasă, pînă la omogenizarea deplină a societăţii. Ignorarea sau subaprecierea faptului că În societatea socialistă există contradicţii, nesocotirea necesităţii de a acţiona pentru soluţionarea lor judicioasă duc la agravarea acesto a, contradicţiile putînd lua forme antagonistp., evoluÎl'd chiar pînă la apariţia unor conflicte sociale. Pornind de la teza marxistă că făurirea socialismului este rodul activităţii conştiente, datoria partidului este de a studia şi înţelege la timp toate contradicţiile ce se manifestă în societate. de a acţiona cu hotărîre pentru eliminarea fenomenelor negative din viata socială. Totodată, partidul trebuie să studieze şi să înţeleagă tendinţele şi fenomenele noi, să creeze condiţii politice, economice, organizatorice necesare promovării noului, astfel ca legile dialectice să se manifeste nu stihinic, ci în mod organizat, pe baza unei activităţi conştiente. In aceasta se exprimă pînă la urmă rolul de conducător şi organizator al partidulUi in societatea socialistă.
905
------
\
\ I
Una din căile de perfecţionare cont· • ' .. . .. .. mua a vle\11 economice ŞI SOCiale, a relaţiilor socialiste d d" . . e pro ucţle ŞI a raportunlor dintre oameni este promov T ... t T" area consecventă a Crl ICII ŞI au ocr! .ICII,. chemată să stimuleze lupta noului împotr'lva vechIUlUi, tnumful a tot ce este "In' am tat"m societate. Considerîn~ că dezvăluirea neajunsurilor şi lipsurilor este o condiţie a însăşi înlăturării lor, a mobilizării celor ce muncesc în direcţia îmbunătăţirii continue a muncii, partidul nostru scoate la iveală şi înfăţişează în mod deschis stările de lucruri negative din societate, acţio nează neîntrerupt pentru indreptarea greşelilor, pentru pedecţionarea întregii noastre activităţi. Dezbaterea exigentă, principială a tuturor aspectelor Vieţii şi muncii partidului sporeşte combativitatea comuniştilor, a organizaţiilor de partid, aSigură ca fiecare organizaţie să fie cu adevărat forţa dinamică a colectivului din care face parte. Folosirea largă a acestei metode comuniste de muncă în întreaga viaţă socială con~tituie un mijloc de punere in valoare a experienţei colective a cdor ce muncesc, a iniţiativei şi competenţei constructorilor socialismului, a devotamentului lor faţă de noua orinduire pe care o doresc cît mai înfloritoare. Promovarea cu curaj a criticii şi autocrilicii în întreaga activitate de partid şi de stat, in viaţa socială constituie dovada seriozităţii, a spiritului de exigenţă ;i răspundere a partidului comunist, a încrederii sa:e profunde în mase, in forţa lor creatoare, .este expresia capacităţii partidului de a ţine pasul cu cermţele d:zvoltarii continue a societăţii, de a conduce cu succes mareaţa operă de făurire a orîndUirii comuniste. (Aplauze pred Tocmai de aceea partidul conduce societatea în con i~ · 1 masele de oamem ţiile unui larg şi permanent dla og cu . d . d ce un tlux contmuu e ai muncii, în cursul cărUia se pro u
lungite).
, t
ia I i c ,€'r cr* atît d" la partid la mast', cît şi C:' la m E sprf> pa • d. ACE it l pstt' garanţia că politica pa ticlulUI n )strt.., programul sau, h"tărîrile şi masvrile ':.lle corl ur intPre!."lor şi aspiraţiilor tuturor cate::;r'riilor de (an r l 11 nurCll n'rC'ql naţlUm socIali:ste. (Vii aplau-e). F,t cuno iCut ca m decursU: istoriei sale au fost pene... cind }artidul [')s ,u a avut d" făcut fat,l unor lupte i,ac iom t" care I-~U adu multe daune şi i-au ,,1, bit, in împi 'Ju ar~e rE.spE-ctive, capacitatea de luptă. T,,~:r..li ba el pp aceasta exp"rienţă, partidul nostru acorda o atoţie (. iJ. "bit 1 întann contmue a unităţii rindurilor SEclE., co 1,1C. le ]970
120
CUVINTARE LA ADU)ilAREA FESTrVA CU PRILEJUL INAUGURARII NOULU .. AN U~IVERSIJ'AR. 1 octombrie 1910 . . .
12-1
TOAST LA DINEUL OFICIAL OFERIT DF TOVARAŞUL TODOR JIVKOV, PRIM-SECRETAR AL C.C. AL PARTIDULUI COMUNIST BULGAR, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MIl'lIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE BULGARIA, IN ONOAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Cu prilejuL vtzitei delegaţteJ de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Romc'lnta fn Republica Populară Bulgaria. 18 noiembrie 1970
216
INTERVIU
ACORDAT
CORESPONDENTULUI ~;'Li~~~At';1E;ct~;'br;eR~~7~ "HEARST" DIN
DIPLOMATfC-ŞEF
S.U.A.,
CUvINTARE LA MITINGUL PRIETENIEI ROMANO-BULGARE CU PRILEJUL VIZITEI DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN REPUBLICA POPULARA BULGARIA. J9 nolembTle 1970 .
JOHN P.
CUVINTARE LA SESIUNEA JUBILIARA A ADUNARII GENERALE A ORGANIZAŢIEf NAŢIUNrLOR UNITE. J9 octomb"ie J970
154
EXPUNERE LA ASOCIAŢIA DE POLITICA EXTERNA DIN NEW 'YORK. 22 octombrie 1970 . . . ., ••..
170
RASPUNSURI LA O SERIE DE INTREBARI ALE PARTICIPANTILOR LA REUNIUNEA ASOCIAŢIEI DE POLITICA EXTERNA DIN NEW YORK. 22 OC'tombne 1970 • • . • TOAST LA DlNEUL OFERIT LA CASA ALBA DE CATRE PREŞEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII RICHARD NIXON ŞI SOŢIA SA, I)iI ONOAREA PREŞEDINTELUI' CONSILIULUi DI!;' STAT AL REPUBLICII. SOCIALISTE ROMANIA ŞI A SOŢIEI SALE. Cu pnleJul tn:ttet la Washmgton. 26 octombrie 1970
.
c om ne 1970.
~'I~Sti :nT~~SEARTE
.
.
.
.
ADUNARII JUBILIARE A
FEDERAŢIEI
TULUI DEMOCRAT. 29 octombrie InO
MON-
181
~~~iT~A
O~E~IT' D~ ~O~U;ET~L' e~N~
DINEUL OFICIAL' P.C.R. ŞI CONSILfUL DE MINIŞTRI AL R. S. ROMANIA
INTERVIU ACORDAT REDACTORULUI-ŞEF AL AGENŢIEI DE PRESA "MAGHREB ARABE PRESSE', ABDELJALIL FENJIRO.
26 noiembrie 1970 188
188 190
i'.?r~i}'C~A DINEUL OFICIAL OFERIT DE PREŞEDINTELE RETITO IN SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, !OSIP BROZ REPUBLIC~~NiJ'~r';;,&~i~E~~NTELUl CONSILIULUI DE. S_TAT AL IugOSlavia. 3 noiembrie 1970 MANIA. Cu pnle,ul vlzitCt m R.S.F.
EXPUNERE CU PRIVIRE LA IMBUNATAŢIREA ORGANIZARII, PLANIFICARII ŞI CONDUCERII AGRICULTURII Sedinţa de lucru de ta ComitetuL CentraL al P.C.R. 23 noiembrie 1970 . EXPUNERE LA ŞEDINŢA COMITI.TULUI EXECUTIV AL C.C. AL p.e.R. ŞI A GUVERNULUI. 25 nOlemorie J970 . • . , . .
CUVINT LA I)ilTIL:>IIREA CU REPREZENTANŢI AI COMUNITAŢII
~r;:~~~Cgto~ILZ70Ro tDE bO.RIGINE ROMANA. Cu prilejuL vizitei la
~~~~JN~foR:tAN~T~O:iJ:J~l!il~i%~~ţ~~ Ş~ ~~~I'C~f:-tJ~FJ..I
192
220
231
2B
322
CUVINTARE LA ADUNAREA POPULARA DE LA SATU-MARE, Cu prilejuL vizitei de lUCTU in judeţuL Sa tu-Mare. 27 nOiembrIe 1970
327
CUVINTARE LA :M.ITINGUL DE LA BAIA MAR.E. Cu prilejul vi2itei de lucru in judeţul Maramureş. 28 noiembne 1970 . . . .
331
CUVINTARE LA MITINGUL DE LA ZALAU. Cu prilejul vizitei de lucru in judeţuL Săraj. 28 noiembrie 1970 . . . .
333
TOAST LA DINEUL OFERIT DE MAIESTATE A SA REGELE ~ ROeULUI, HASSAN AL n-LEA, IN ONOAREA PREŞEDINTEiiA_ CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE RO NIA. Cu prileju.l vizitei in Maroc. 7 decembnc ]970 CUVINTARE IN CAMERA REPREZENTANŢILOR Cu pnleJuL Vlz1tei in MaTOC. 9 decembrIe 1970 .
DIN
MAROC,
340 346