Constituția Republicii Socialiste România. Cunoștințe despre stat și drept. Manual pentru clasa a VII-a 9733000949

Citation preview

sclavii §i stapinii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, razboaiele de jaf §i cotropire se inmultesc, devenind cu timpul o ocupatie. Existenta inegalitatilor dintre oameni este insotita de contradic/ii Zntre diversele grupuri sociale. Pentru a-~i apara bogatiile §i puterea, clasa dominanta creeaza un sistem de organe: administrative, de justitie, de reprimare ( armata, politie, inchisori etc.), institutii religioase, toate acestea la un loc reprezentind statul. Statul apare deci ca rezultat al dezvoltarii social-economice, din nevoia de a apara interesele clasei ce se imbogatise prin exploatarea muncii celor saraci. El indepline§te doua categorii de sarcini, de functii: a) INTERNE b) EXTERNE in realizarea acestor funcvii statul intrebuinteaza intreg.ul sau aparat, folosind, la nevoie, forta de constringere. , Dezvoltarea istorica a determinat *i o evoluJie a esentei, con/inutului ~i func/iilor statului. Conceptia materialist-dialectica a demonstrat faptul ca nu exista un stat in general, un stat etern, ci, o data cu trecerea de la o orlnduire sociala la alta, au loc raodificari esentiale atit in functiile statului, cit *i in modalitatile de infaptuire a acestora. Tipurile de stat. Succesiunea orinduirilor sociale a dat na~tere la patru tipuri istorice de stat: sclaMgist, feudal, burghez-capitalist *i socialist. Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte in dezvoltarea socialeconomica a societatii, unei anumite orinduiri sociale. lnlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revolutiei sociale. De*i primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sint tipuri de state care au la baza exploatarea, in diverse forme, a oroului de catre om, ele se deosebesc intre ele intrucit ap~ra interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitali~tii) §i au, prin aceasta, o naturii. de

•

clasd diferita. 0 data cu victoria revolutiei socialiste se instaureaza ~i un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esenta, se deosebe~te rc,,dical de toate tipurile anterioare. Pentru prima data in istorie este creat un stat autentic popular, care inceteaza sa mai fie instrumentul unei minoritati exploatatoare. El este statul muncitorilor, tiiranilor ~i al tuturor categoriilor de oameni ai muncii. ,,Jn conditiile orinduirii socialiste - arata tovarr. *ul Nicolae Ceau~escu cind, pentru prima datd, puterea apar/ine celor ce muncesc, clasa muncitoare, 6

clasa conducdtoare a socieidJii, folos~te statul l,n scopul lichiddrii exploatarii omului de cii.tre om, construirii socialismului ~i comunismului." Fiind un stat muncitoresc-taranesc ~i al noii intelectualitati, statul socialist reprezinta interesele intregului popor. El organizeazii tntr~un mod nou viata productiva, asigura cadrul organizatoric eel mai favorabil dezvoltarii fortelor de productie corespunzator cerintei crearii, edificarii ~i dezvoltarii multilaterale a societatii socialiste. Statul socialist reprezinta garantia de baza a infloririi natiunii. El apara orinduirea de stat socialista, proprietatea sociala a intregului popor, drepturile cetateanului ~i stabile~te relatii noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplinii in drepturi, pe respectul suveranitatii *i integritatii teritoriale. Superioritatea statului socialist se, exprima in continutul func/iilor sale interne *i externe, functii determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist. Fata de toate celelalte tipuri de stat de ptnii. acum, statul socialist se deosebe~te intrucit pune Zn centrul tntregii sale politici apdrarea intereselor maselor largi populare ~i nu ale unei minoritii./i exploatatoare. lntreaga activitate de stat urmare*te cre*terea continua a bunastarii materiale *i culturale a poporului, asigurarea libertatii *i demnitatii omului, precum ~i afirmarea multilaterala a personalitatii umane. Statul nostru socialist a indeplinit ~i indepline§te cu succes sarcina sa principala de organizare ~i conducere a activitatii economico-sociale. ,,Factorul principal al for/ei ~i trainiciei statului nostru socialist - arata tovara*ul Nicolae Ceau~escu - este tntdrirea continua a alianJei clasei muncitoare cu taranimea - temelia de granit a orfnduirii noastre socialiste, unitatea str£nsa dintre muncitori, /arani ~i intelectuali, tntre toate categoriile de oameni ai muncii, fard deosebire de nationalitate." Forma statului. Continutul statului se exprima in forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat in anumite forme de guverndmfnt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernamint, monarhia ~i republica, statul · feudal - in special monarhia, iar statul burghez, republica *i monarhia constitutionala. De exemplu, Statele Unite ale Americii, Franta, Italia sint, sub aspectul formei de guvernamint, republici burgheze. Anglia, Norvegia, Danemarca sint monarhii. Tipul de stat · socialist cunoa§te ca forma de guvernamint republica; el est~ incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste daq expresie noului continut al statului socialist. Ele asigura o participare larga a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viata social-politica. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Romane a reprezentat realizarea unei vechi dorinte a poporului roman. Este suficient sa amintim ca printre ideile revolutiei de la 1848 se inscria ~i cea in legatura cu revendicarea republicii. ln operele unor ginditori de vaza ai neamului - Nicolab Balcescu, Simion Barnutiu, C.A. Rosetti - se gasesc fundamentate tezele 7

• 1n legaturii cu necesitatea unui regim republicarL Revehdicarea republicii a capatat un continut nou o data cu afirmarea olasei muncitoare tn viata politics., iar prin instaurarea republicii populare natiunea romana a dobindit cea mai democratica forma de guvernamtnt din tntreaga sa istorie. De re~lnut: STATUL:

strabate toate normele juridice (dP drept constitut,.ional, civil, penal etc.). Normele dreptului slnt nu numai elaborate de stat, dar sint ~i asigurate de stat. Aceasta inseamna en in cazul in care nu respect ii o regula juridica, persoana respectiva poaLe fi Lrasfi. la raspundere de catre un organ de stat special imputernicit. Ea poate fi obligata fie sa repare o dauna (sii restituie un bun), fie sii suportc o anumitii pedeapsii (sa plateasca o amendu, sa-eyi

I

piarda un unitara . El ofera o perspectiva revolu~ionara activita~ii in toate sectoarele economico-socia le.

Rolul conducdtor al partidului in toate sectoarele r.iieJii de stat 9i soci~l­ ob9te~ti se concretizeazd lntr-o intensd munca politicd, organizatoricd 9i educatiCJd, pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la tndeplinirea riguroasd

17

16 2 - Co nstltut la R .S.R. , cl. a VII-a

• - Stabilirea sarcinilor ~i directiilor de dezvoltare politidi ~i economico-sociala a tuturor sectoarelor ~arii noastre; - conduce rea ~ i directionarea activita1 ii organelor de stat ~i a organ izatiilor ob~te~ti; nu se substituie insa lor; - de sfa~urarea unei intense munci politice, organizatorice ~i educative pentru mobillzarea maselor de oameni ai muncii la indeplinirea sarcinilor ce le revin .

a in.datoririlor ce le reCJin. A.cest rol, in mc1 un caz, nu se poate realiza prin

metode administrative. Partidul conduce §i directioneaza activitatea organelor de stat §i a organizatiilor ob§te~ti, el nu se substituie ace:.:tor organe. lnt,re preocuparile politice importante ale partidului nostru se numfra si ci> le legate de intdrirea rolului statului §i perfectionarea dreptului. Masurile adopta te de partid in ultimul timp 'privesc imbunatatirea activit&tii organelor centrale §i locale de stat, apropierea continua a acestora de masele populare, simplificarea aparatului de stat, combaterea oric_iiror tendinte de birocratism §i formalism In munca unor organe. Pe planul perf ectionarii dreptul ui, trebuie sii mentioniim faptul ca intreaga politica legislativa a statului nostru este condusa §i orientata de partid. Conducerea de partid, personal Lovarii§ul Nicolae Ceau~escu au acordat in ultimii ani o deosebita atentie crea rii §i perfectionarii cadrului juridic corespunzator actualei etape de dezvoltare social-economica. ,,ln concordanJii cu eCJolutia generald a societa/ii arata tovarii§ul Nicolae Ceau~escu - precum ii cu gradul conitiin/ei politice $i cetd/eneiti a maselor, s-au adus perfectiondri legislatiei {arii, intregul ansambl•i al raporturilor sociale situindu-se ferm pe baza legii, a legalitii/ii socialiste." Au fost elaborate §i puse in aplicare o serie de acte normative, care privesc sectoare dintre cele mai importante, cum ar fi: perfec(ionarea organizdrii politice a societa/ij,, imbundta/irea mecanismului economico-financiar, asigurarea traducerii in CJiaf d a cerintelor de eticd ii echitate, perfectionarea organizdrii $i functionarii inCJdfdmintului etc. Trebuie sa amintim faptul ca toate legile adoptate in ultimii ani de Marea A.dunare Nationala au fost mai intii clezbatute in forurile superioare de partid. 01·ientarile cuprinse in documentele de partid, indrumarea directa a acti viti'itii legislative de catre secretarul general al partidului, stabilirea •>hiectivelor acestei activitati in functie de cerintele fieciirei etape a dezvolLilrii economico-sociale - to1:1te acestea reprezinta garantii fundament ale a le bunei desfii§urari a muncii de elaborare §i aplicare a legilor in tara no al'itra.

1$1 EXERCITA ROLUL CONDUC.l.TOR PRIN :

lmportania deoseblta In exercltarea rolulul conducator al partldului o reprexlnta tezele cuprlnse in ,.PROGRAMUL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN de faurire a socletaiii soclaliste multilateral dezvoltate ~I lnalntare a Romlnlel spre comunism" adoptat la Congresul :ll XI-lea. TNTREBARI

1. De ce Partidul Comunist Roman exercita rolul de fortd politica conduciitoare a intregii societati? • 2. Cum se manifesta rolul conducdtor al partidului?

Lectura

,,Succesele ohtinute in dezvoltarea economico-sociala, in intreaga activitate de faurire a societa~ii socialiste multilateral dezvoltate in perioada care a trecut de la Congresul al XII-lea al partidului demonstreaza, cu puterea faptelor, justetea liniei politice generale a partidulUi 1nostru, cre~terea rolului sau conducator in toate sectoarele de activitate". (Nicolae Ceau§escu, Raport la eel de-al -Xlll:lea Congres al Partidului Comunist Roman, Editura Politica , Bucure~ti, 1984, p. 50).

REPUBLICA SOC IALISTA ROMANIA - STAT SOC IALIST INDEPENDENT ~I UNITAR .

R.S . ROMANIA - PATR IA LIBERA A TUTUROR OAMEN ILOR MUNCii DE LA ORA$E $1 SATE, FARA DEOSEBIRE DE RAS.A., NATION ALITATE, SEX SAU RELIG IE

..;p ·-

este organizatia politica, revolutionara realizata prin unirea libera a celor mai lnaintati fii ai clasei muncitoaCOMUN / ST~ re, ai taranimii, ai intelectualitatii ~i ce lorlalte categorii ROMAN ~---.. de oameni ai muncii (Constitutia R.S.R. art. 26); ~ -a fest creat la 8 MAI 1921; . -are rolul de forta politica conducatoare a intregii societati (Constitutia R.S.R . art . 3).

PART/DUL

SUVERAN

~

~

Lupta poporului romin pentru libertate ~i dreptate socio.I~.

tntreaga

istorie a poporului roman este istoria unei necontenite lupte de clasa, istoria luptelor duse de masele populare pentru libertate ~i dreptate sociala,

19

18 2*

1w11Ll'u apararea fiintei nationale ~i pentru neatirnare, precum ~i pentru proc ivili zatie. .

g'l'P S ~ i

D_upii rormarea sa din amesLccul populatiei dacice autohtone cu coloni~ti rnman1, po porul roman a trebuit sa lupte ~i sa se apcre de popoarele migra~oare. Dupil intemeierea statelor feudal e cenLralizatc romane lupta pent~u md e pc nd cn~a s-a impletit cu lupta impotriva cxplontarii fcudalP. In aceasta perioadii ror~a sociala care reprezcnta progrcsul social era taranimea, care form a gros ul armatclor cc a u dat marilc bi\Lillii impoLriva incercari lor d0 cntro pire rli11 p nr Lca imperiilor vdc;ine ~i, 1n spelor cxplnaLatoare ~i pcntru cucerirea 19L1ft,

l11trcgii pulcri de s l a L. AsLfel, la 6 mnl'l.ic l 9/i5 a ros L insLaurat primul guvern de larga concentral'e dc rnocralicii, in can~ majorilatea era formaLi'i din repreze ntantii c lase i muncito are. · Guvern ul riale §i spi ritunle. ln calitatea lor d e proprietari, producatori §i heneficiari, oamenii muncii poartii raspunderea d e plina pentru buna gospodiirire a proprietatii socialiste, pentru piistrarea ~i apu rarea proprietatii, pentru dezvoltarea ei. Partidul nostru a initiat ~i

un sistem de participare directii a oamenilor muncii la tfel, consiliile populare adopta planul ~c~norn1c al 1 ~m­ tatii teritoriale unde actioneazii, aleg, revoca ~i c~nduc ac~1v1 tatea co.mi te~ teior sau birourilor oxecutive., 1nfiinteaza organizavn e??nomice,.~ntreprm~er~ ~i institutii de interes local, aleg §i re~o?a. j u~ecatoru, ~sesorn populari ~ 1 pr·ocurorul sef al jude~ului sau al mumc1p1ulm B~cure§.tI. . .. . Pentru 'indeplinirea in bune condivii a sarcimlor. §.I. atr1huvnlor cons1liilor pppulare, acestea aleg comisii permanente. ~or~11s~1le P.~rmane~t~ ale consiliilor populare sint alese pa principalele ramur1 §I domenu ~e. actrv1tate ca spre exemplu, in vdJii.ml.nt, culturii., sii.ndtate, come1, aprovizwnarev nt~. Co~isiile permanente atrag in activitate8: lor ui: numar mare de ceta\em: Sarcinile acestor comisii constau in ~tudierea !1. prezentare~ de propuner1 in legatura cu problemele d~ .~nteres local, urmar1rea modulm cum se aduc la indeplinire hotarlrile cons1l11lor populare. 1NTREBARI J . Ce rot au co nsiliile populare pe plan local?

:>

2. Ce sarcini ~i atribu/ ii au consiliile populare · ? ;~ De ce se aleg comisiile pe,.manentc ale consili.i.lor populare Lectu ra

. ' d seama de atribu+iile §i competentele ce le revin, c?n.si" T, min Y b . v dice liile populare judetene, ora§ene§ti ~i comunale vor ~re Ul. s~ n · l l activitatii pentru organizarea §i indrumarea e.conomie1 loc~le, mve u ' . .. v vtv+• • spodar1rea dezvoltarea invatamintului, culturii, o~rot1rn vs~n~ .ay1.1, vgo comunala sj edilitara, rrianifestind ma1 multa . m~tiat1va ~entru ~u­ nerea in v~loare a resurselor locale, pentru inflorirea mult1laterala a tuturor localitavilor varii:" . (Prol!ramul Partidului Comunist Romdn, p. 122-123) FORMAREA ORGANELOR PUTERll DE STAT ORGAN IZAREA $1 DESFA$URAREiA ALEGERILOR DE DEPUTATI

Organele puterii de stat au un rol deoseb1t de important in ansamblu~ organelor statului, deoarece ele infiiptuiesc conducerea d e stat la .eel ma1 inalt nivel tv i d Iatii de ce §1 formarea a.cestor organe de stat. ~ste reg1ementa a n mo deosebit. 43

Organele puterii de stat se formeaza pe doua cai : prin alegeri de deputa/i ~1 prtn alegerea de cdtre organele formate din deputa/ii ale~i, a altor organe. As tfel, P,re~edintele Republicii Socialiste Romdnia ~i membrii Consiliului de Stat s£nt al~i de ciitre Marea Adunare' Nationald. In tntelegerea formarii Marii Adunari Nationale ~i a consiliilor populare tre bui e plecat de la preved erile Constit utiei Ropublicii Socialiste RomAnia. A~a cum aratii Constitutia1, poporul e~ercita puterea prin Marea Adunare Na~io nal ii ~i consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct ~i secret . Marea Adunare Na\ionalii ~i consiliile populare constituie baza intregulu i sistem cl e organe ale statului. Deci, formarea Marii Adunliri Na~ional e ~i a consiliilor populare este s upusii unor reguli deosebite, aceste reguli constituind de fapt legisla/ia electora.fd a Republicii Socialiste Romdnia. Regulile electorale, cuprinse at1t 1n Constitu~i e cit ~i In Legea electorald , sta bilesc atlt drepturile electorale ale cetatenilor cit ~i organizarea ~i des{ d~urarea alegerilor de deputa/i. Marea Adunare Nationalii ~i consiliile populare sint formate din deputa\i, ale~i dfrect de ciitre ceta~eni, prin vot universal, egal, dirP,ct ~i secret. Universalitatea votzilui consta In faptul cii to\i ceta~enii romAni, sub rczerva doar a condi ~iilor de virstii (18 ani tmplini\i) ~i aptitudinilor intelectualc ~i morRle (sii nu fie debili sau aliena\i mintal ~i sii nu fie conclamna\i pci n hotliriri j udecatore~ti la pierder ea drepturilor electorale), au dreptul de a vota. Egalitatea votalui reflecta egalitatea 1n drepturi a tuturor cetatenilor patri ei, fara deosebire de . rasa , na\ionalitate, sex sau religie. Astfel, fiecare cetd(ean are dreptzil la un singzir vot pentra alegerea zinui organ al puterii de ~tat din 'aceea~i categorie.

Do asemen ea, votul unui alegdtor are valoare egald cu votul oricilrui alt alegdtor in a lege1·ea unui organ al puterii de s tat din aceea~i categoric. Acest lucru se realizeazii prin stabilirea de circumscrip/ii electorale, egale ca numdr de locuitori. Votul este direct, tn sen sul ca cetaienii voteaza pe deputati direct, personal, nu p rin reprezentan/i. Secretal votului exprima posibili Latea cetaienilor de a-~i exprima lib.er voin\a lor cu privire la candidaiii propu~i. Secretul votului este asigurat tn t ara noastra printr-o serie de mlisuri. Astf el, buletinele de vot. stnt uniforme, !'lira semne distinctive, sectiile de votare sint prevazute cu cabine sau camere de llotare, uncle alegatorul intra singur ~i voteaza dupa propria sa voinia ~i ccwvingere. De ase menea, alegatorul, dupii ce a votat, impature~te buletinul de vot ~i, p ersonal, il introduce tn urna de vot, care es Le inchisa ~i sigil.ata . .

44

I

Organizarea ~i des 1su1 rea e.l~e.,.ilor de deputati in Republica So~ialis~i\ Rom4nia. Alegerile generale de deputaii pent ru Marea Adunare Na~1 onala, con siliile populare judeiene ~i Consiliul popular al municipiului Bucure~t·i au loc o data la 5 ani. P entru celelalte consilii populare alegerile au loc o o. Care este. rolul ministerelori 6. Ce acte emit ministerelei 7. Care stnt organele locale ale administra/iei de stat? Lectu r i

,,Consiliul de Mini9tri, ministerele ti cele~alte organe ale administra~iei de stat vor ac~iona pentru lntarirea disciplinei de stat ~i economice, pentru instaurarea unei ordini desavtr9ite tn toate unitii~ile eoonomico-sociale, pentru cretterea raspunderii tn munca ti nplicarea consecventa a legilor statului ln toate domeniile de notivitate."

Al'lP l1! C11nsili ulu i de Mi ni~tri se num esc hotlJrfri. Mini.sterele $i celelalte organe centrale ale administratiei de stat. Minis L r· w·L1v1L11LI' f1t' nlru ca re a u fost infiintaLe. E lo co nduc, indruma ~i controlt> Hiii lnL1·c>p1·irnJp1·ile, urganizaiiile economice ' i i ns litu ~ iil e de s t at din subordmen lor,

(Programul P.C.R ., p. 122) ORGANELE JUDECATORE$TI $1 ORGANELE PROCURATURl l

ln sistemul organelor statului 1 cea de-a treia catego1·1e d~ organe .de stat o formeaza organele judecdtore~ti, iar cea de-a patra - organele procuraturii. Organele judecatore9ti ti organele prcfouraturii participa prin mijloace ti forme specifice la realizarea sarcinilor societii\ii sooialiste, avind' stabilite, · prin Constitu~ie l}i legi, sarcini ti atribu~ii distincte.

49

48 4 - Constitutla R.S.R., cl. a VII-a

• De~! sint inglobate in acela§i sistem al organelor statului, organele judel'f1toref?tI ~i organele procuraturii sint doua categorii distincte de organe d.e sLat, d.eoa:rece tn realizarea puterii de stat, ele desfa§oara activitati distmcte, prm forme §i mijloace proprii. S-ar parea ca tntre aceste doua categ.orii de organe de sta~. nu a: e~ista deosebiri deoarece organele judecatore§ti §1 ~rganele pro~urat~r.n reahzeaza activitati (justitia §i asigurarea respectarii leg1lor) care se ldent1flca sub aspectul scopului lor. Astfel, at1t organele jude- • catore§ti cit §i cele ale procuraturii au rolul de a apara cuceririle revolution.ar.e al~ .poporului, orinduirea sociala §i de stat, proprietatea socialista, dr,epturile §1 mteresele legitime ale organizatiilor socialiste, ale celorlalte persoane I j uridice, precum §i ale cetatenilor. Totodata, prin activitatea lor, atit. organele judecatore§ti cit §i cele ale procuraturii urmaresc p1"evenirea si co~baterea i'nfractiunilor §i a altor fapte de incalcare a ordinii de drept, ~ducarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor §i a regulilor de convietuire sociala in, ' dreptarea §i reeducarea infractorilor.

Dar, organele judecatore§ti §i organele procuraturii se r_ednici ctitori ai noii ortnduiri sociale, ~i, tn acela~i timp, pot contribui efectic> la tnaintarea tot mai lwtdrttd a Romdniei pe calea ·cic>ilizafiei noi". Mun.cu intcnsa ~i responsabila constituie unicul izvor al proprietayii personalo n fiecl1rui cetl\yean. Art. 36 al Constituyiei garanteaza dreptul de proprietute personala. Prop1·ie LaLoa personala a ceti'iyenilor (asupra casei de locuit, asupra gospodariei auxiliut·e, asupra bunurilor de uz personal etc. ) se afla in strinsa legl.\turl1 cu proprieLatea socialista. Dezvoltarea proprietayH socialiste, ore§· ·t erea bunlisLi\rii 1ntregului popor, sporirea retribuyiei oamenilor munoii stau la liuza dezvoltarii proprieti'iyii personale. Legile yl1rii noastre sanoyioneazi'i pe cei care cauta. si'i se tmbogayeasci'i fi'irli muncu, pe ctli necinstite, ilegale. Munoa libori1 ~i creatoare, proprie societayii noastre socialiste, desci'i- · tu~eazli cnergia celor ce munoesc, spiritul lor creator, genereaza abnegayie, devotument, e1·oism tn 1ndeplin:irea §i depii§irea sarcinilor stabilite de Partidul Comunis t. Healidrile obyinute de RomAnia 1n anii socialismului, ritmurifo 11us~inute tn dezvoltiarea industriei §i agriculturii, progresul multilate· i·a.l ul ~Liin~ei, Jnvliylm1ntului 'i culturii, al societayii, evidenyiazii capacitatou popoi·ului nost~u, liber 'i stll.ptn pe soarta sa, de a tnvipge prin muncii, sub conduoerea partidului, oric·e greutayi, de a asigura mersul 1nainte pe calea progresului, u civilizayiei sooialiste. Fiecare ceti1~eun are obligatin sii-§i dezvolte nivelul pregatirii profesionale, politico 'i de cultur/1 generaHI., sl1 desfll.§Oare o munci'i utila, astfel tncit d . poatU du maximum societll.yii, ea poatii aduce o contributie ctt mai s'ubstantiali1 la oforturile 1ntregului nostru popor. Mentalitatile inapoiate ale celor cure slnt ultimii la muncii, in activitatea creatoare, dar primii la consum, atitudinile de comoditate §i delasare stnt.tn contradictie cu legile §i cu morala

60

societ ayii noastre, cu aspiratia ~i puterea omului de a se perfecyiona, de a-~i largi orizontul de cuno~tinte , printr-o pregatire t ot m ai intensa. Dacu acesta este un adevar valabil pentru toti cetat enii patriei noastre, cu atit rnai mult se pune problem a muncii efective, a pregatirii, a autodepa~irii, atunci clnd este vorba de t inara generat ie. Munca est e f actorul determinant in educarea mul Lilateralii a tineretului si pregatirea lui pentru viata. Pornind de la aceasta, partidul nostru acorda'. o atent ie deosebita educarii comunist e a tuturor membrilor socieUitii ~i, in prim~l rind, a tineretului, prin munca ~i pentru munca. ln acest fel, se urmare~te sporirea contributiei sale la oper a de edificare a socie.~atii noi in patria noastra, formarea tinerilor in spiritul unei inalte con~t1mye socialist e, care presupune o atit udine inaintat a faya de muncii. P artidul asigura, sub conducerea sa , cre~terea continua a rolului organizatiilor de ti neret in form ar ea ~i educarea nbilor gener atii. Su bordo~ nindu- ~i intreaga activitate infaptuirii Programului ParLidului Comunist Rom an, · $oimii Patriei, Organiza~ia Pionierilor, Uniunea Asociayiilor Studentilor Comuni~ti , Uniunea Tineretului Comunist cqntribuie nemijlocit la formarea acelor trasaturi car e devin tot mai mult insu~iri proprii, fire§ti, ale tinerilor. Acest e t rasaturi sint : respectul faya de invu~aturi'i §i m unca, lupta impotriva trindaviei, con~tiincioziM.tea ~i disciplina, dragostea pentr u meseria aleasa , st arui nya in perfecyionarea calificarii ~i in autoperf ec ~ionare , aetivit atea creatoare ~i efort ul pentru promovarea neabiituti'i a noului in toate domeniile. Constr uirea societat ii socialist e mult ilat eral dezvoltate deschide iq f aya 1nt regului po por, indeo ~ebi in fa~a tineretul ui, vast e perspective de muncii ~i creayie, asigurind condiyii deosebite at1t pentru punerea in valoare a ener· giilor §i elanului proprii tinerei generayii, cit §i pentru ridicarea continua a pregatirii sale profesionale ~i politice. Rcglementarea constltutionP.b\ a dreptul ti l • nrnnrii Socialismul , instaurl nd propriet atea socialistii , realizind egalitat ea tuturo r membrilor societa~i i fa~ii de mij loacele de prod ucpe , creeaza noi raportu1·i intre oameni, bazate pe egalitat e, intraj utorare , pe exercitarea efectivu a dreptului la mu ncii ~i indatoririi de a munci. E st e infiiptuit a~tfel , in mod real, vechiul cleziderat al celor ce muncesc - dre pt ul la munca , pe care societatea noasLra !l consacri'i ca prim drept fund ament al al cetii~enilor. PotriviL ConstiLutiei . Republicii Socialis te Romania, cetiitenii au drept ul la munca. Fieclirui • ceLi'itean i se asigurli posibilitatea de a desfa~ura , potrivit pre~atirii sale, o acLivitate in domeniul econ omic, administrativ , social ~i cultural, remunerati'i rlupa cantitat ea ~i calitatea ei. L a· munca egala retri bu ~i a este egala. Prin 1ege se st abilesc masurile de protectie a m uncii , precum ~i masurile speciale de ocrotire a muncii fe meilor §i tineretului . 1

f:il

•

I

Ca urmare a organizarii §Colii noastre, incepind cu clasa a IX-a (treapta I de liceu), pe tipuri ~i profile de pregatire profesionalii, tineretului ii sint asigurate nelimitate posibilitati de orientare spre o larga gama de profesiuni, putind sa-~i realizeze aspirayiile cele mai indriizneye, dorinta de afirmare prin munca. Dupa treapta I de liceu, deci dupil ahsolvirea invatamintului obligatoriu de 10 ani, fiecare tiniir poate sii se incadreze direct in producyie sau sii urmeze ~coala profesionala, ori treapta a II-a de liceu . ln toate cazurile, condiyia fondamentala este ca fiecare tiniir sa invete sustinut, sii munceasca cu perseverenta pentru insu~irea cuno§tinyelor, pentru formarea sa profesionala. lndatorirea de a munci, pentru tinerii din §colile de toate gradele, se concretizeaza in sarcina pe care o au de a in viita cit mai bine, de a ' se pregi\,ti necontenit, de a-~i insu§i tot ce a dat mai valoros gin di re a umariil. In felul aces ta, atunci cind vor intra in munca, in profesia pentru care s-a'U pregatit~ tinerii t~i vor putea indeplini cu cinste indatorirea de a contribui la dezvoltarea pe mai departe a economiei ~i culturii noastre socialiste. Daca o persoana, de~i este capahilii de .muncii, totu§i nu munce§te, cautind, sub orice formii, sa se sustraga de la munca, sa obtina venituri fara munca, sa traiasca, intr-un fel sau altul, pe seam a muncii altora, aceast a se situeaza in af ara societa~ii noastre socialiste, a principiilor §i normelor sale morale §i juridice. Asemenea cazuri sint, f~ra nici o rezerva, cu totul condamnab~le, de neacceptat in condiyiile socialismului. Cine nu munce§te, fB.ra motiv, savir§e§te, de regula, §i alte fapte grave impotriva legilor tarii. De aceea situa~ia persoanelor respective este pusa in de.zhatere.a adunarilor ceta~ene§ti pentru a fi convinse prin for~a colectivului, a oamenilor muncii, sa se incadreze in munca. Daca nici in acest fel nu inteleg sa-§i indeplineasca tndatorirea fundamentala de a munci, atunci poate f.i sesizata judecato1•ia care va hotifrl. in mod obligatoriu, incadrarea persoanelor respective in munca .

Dreptul la muncd inseamnd posibilitatea f iecdrui cetiiJean -al soc'ietdJii noastre de a munci, potriPit pregdtirii sale §i ne11oilor economiei naJionale. Dreptului persoanei de a se incadra in munca ii corespunde obligayia pe care ~i-o asuma statul socialist de a-i asigura concret un anumit loc de munca. Constitutia Republicii , Socialiste Romania nu numai ca proclama dreptul la munca, dar ~i garanteaza realizarea sa efectiva. Principala garantie a realizarii dreptului la munca o constituie sistemul economic socialist in cadrul caruia munca - principalul factor de progres ~i civilizatie - este a~ezata pe cea mai inalta treapta a valorilor sociale. Prin urmare, in condiyiile in care in alte tari, nesocialiste, mul~i oameni nu au posibilitatea reala de a munci, fiind ~omeri, statul nostru socialist garanteaza realizarea dreptului la muncii. Pentru fiecare persoanii se asigurii un loc de munca potrivit aptitudinilor, pregatirii profesionale, aspirayiilor, precum §i nevoilor economiei" nationale, ale unitayilor socialiste. Dreptul la munca se realizeaza in mod efectiv prin incadrarea in munca a persoanei in unitayile socialiste de stat, in cele cooperatiste agricole sau ne~te~ugiire§ti, in institutii social-culturale. Tinerii care au implinit 16 ani, deci dupa absolvirea invatamintului 1bligatoriu de 10 ani, se pot incadra in munca, singuri, fara a fi necesar acordul >arinyilor. . . Pentru a asigura protecyia sanatatii tinerilor sub virsta de 18 ani, incadrati in munca, Codul muncii, legea de haza in acest domeniu, stabile§te ca ei nu pot fi repartizati sa lucreze in locuri de munca cu condiyii vatamatoare sau periculoase, dupii cum nu pot fi solicitati sii lucreze in timphl nopyii; In plus, tinerilor sub 18 ani li se asigura concediu anual de odihnil sporit. Corespunziitor capacitatii lor, tinerii care se incadreaza in munca au indatorirea, ca §i toti ceilalyi oameni ai muncii, sa se preocupe permanent, cu spirit de raspundere, de rezolvarea sarcinilor ce le revin, de insu§irea tuturor noutatilor ~tiinWice ~i tehnice din domeniul in care lucreaza, sil-§i puna talentul ~i intreaga lor energie in slujba infloririi multilat.e rale a patriei noastre. lwl· torircr. de a munri. Cetatenii Republicii Socialiste Romania au nu numai dreptul la muncii, dar §i datoria de a desfii§ura o muncii utila pentru societate. Constitutia prevede, la art. 5, ca ,,munca este o indatorire de onoare. pentru fiecare cetd/ean". Corelayia dintre dreptul la muncii §i obligatia de a • munci este evidentiatil §i in Codul muncii, in care se arata ca: ,,in conditiile iiocietatii socialiste, in care dreptul la munca este garantat fara nici un fel de discriminare §i in care se infaptuie~te vechiul deziderat al clasei noastre rnuncitoare -