PC : depanare şi modernizare [Ediţia a 2-a.] 9789736016530, 9736016536

Citation preview

introducere Bine aţi venit la întâlnirea cu cea de-a patra ediţie a cărţii PC - Depanareşi modernizare.

Această carte se adresează celor care vor să îmbunătăţească performanţele calculatorului, să-l întreţină şi să-l depaneze. Ea acoperă întregul domeniu al calculatoarelor IBM şi al sistemelor compatibile IBM. De asemenea, această carte prezintă toată partea hard a celor mai moderne calculatoare »ersonale, care le tace să fie uşor de utilizat, mai rapide şi mai productive. Partea hard cuprinde sistemele bazate pe cipurile CPU 486 şi Pentium, tehnologia magistralelor locale, unităţile CD-ROM, casetele şi plăcile de sunet, dispozitivele PCMCIA pentru /aprop-uri, dispuzitivele cu interfeţe IDE şi SCSI, unităţile de hard discuri mai mari şi mai rapide şi capacitatea mărită a memoriei sistemului. Conţinutul atotcuprinzător al cărţii şi-a atras multe laude. Cu această a patra ediţie, PC Depanare şi modernizare şi-a câştigat renumele de a fi unul dintre cele mai complete şi uşor de folosit îndrumare care se referă chiar şi la cele mai moderne

sisteme,

cele aflate la

limita dintre soft şi hard. Cartea studiază calculatoare personale în profunzime, scoate În evidenţă deosebirile dintre ele şi prezintă diverse opţiuni pentru configurarea sistemelor În momentul achiziţionării. Capitolele acestei cărţi vă oferă informaţii amănunțite referitoare la fiecare componentă a calculatorului personal, incepând de la procesor, până la tastatură şi monitor. Sunt examinate opţiunile disponibile in configuraţiile moderne şi de înaltă performanţă şi felul în care le puteţi utiliza spre avantajul dumneavoastră. Cartea se concentrează asupra numeroaselor posibilităţi hard şi soft care există astăzi şi este specificată configuraţia optimă pentru obţinerea beneficiului maxim

faţă de timpul şi banii pe care-i cheltuiţi. Pe

scurt, iată care sunt principalele componente ale sistemului şi perifericele la care se referă această ediţie a cărţii PC - Depanare şi modernizare m cipurile Pentium, 486 şi unităţile centrale de procesare (centra/ processing unit - CPU) anterioare; m cele mai recente date tehnice referitoare la soclurile procesoarelor;

"m

dispozitive şi arhitecturi de magistrală speciale, printre care se află PCI (Perjphera/ Component Interconnect - Interconectarea componentelor periferice), VL-Bus (magistrala Video Local), EISA (Extended /naustry Standard Architecture - Arhitectură

Industrială Standard Extinsă) şi MCA

(Micro Channel Architecture - Arhitectură Micro

Canal);

m arhitectura sistemelor p/ug-and-play (autocontigurabile); m unităţile de hard disc mari, rapide, şi interfețele acestora, inclusiv IDE şi SCsI; m unităţile de dischetă, printre care cele de 360 K; 1,2 M; 1,44 M şi 2,88 M; m

noile dispozitive de memorare neto-optice;

a datelor, cum

ar fi CD-ROM-urile şi unităţile mag-

m creşterea capacităţii memoriei;

m monitoarele Super-VGA cu ecran mare şi plăcile de adaptare video de mare capacitate; m dispozitive periterice, cum

ar fi unităţile CD-ROM,

copiere pe bandă; m dispozitivele PCMCIA m plăcile multimedia.

pentru

/aptop-uri;

plăcile de sunet şi unităţile de

De asemenea, lucrarea vă arată cum să rezolvaţi problemele care pot face ca depanarea unui PC să ție dificilă. Problemele de depanare se referă la canalul DMA, IRQ şi la conflictele dintre adresele de memorie. Această carte vă indică în ce fel pot fi evitate aceste tipuri de probleme şi cum să faceţi din instalarea unei noi plăci în calculatorul dumneavoastră o simplă operaţiune gen p/ug-and-p/ay (de autoconfigurare). În acelaşi timp, cartea se ocupă şi de problemele de soft, începând cu elementele de bază ale conlucrării cu

hardul a sistemului de operare DOS sau a altor sisteme de operare. De asemenea, veţi învăţa cum să detectaţi şi să evitaţi problemele legate de sistemul hard, de sistemul de. operare şi de softul de aplicaţii, cum ar fi programele de redactare de texte şi cele de calcul tabelar. Cartea reprezintă rezultatul multor ani de muncă şi de perfecţionare a cursurilor mele referitoare la hardul calculatoarelor personale,

la sistemele de operare şi la recuperarea

informaţiilor. De-a lungul anilor, am instruit personal mii de oameni în diagnoza, modernizarea, întreţinerea şi repararea calculatoarelor personale şi recuperarea datelor. Cartea este:

rodul multor ani de experienţă practică mii de oameni. Ceea ce a debutat sub lungul anilor şi s-a transformat într-un dumneavoastră de această experienţă

şi suma cunoştinţelor adunate din experienţa altor forma unor simple notițe de curs, s-a dezvoltat de-a îndrumar atotcuprinzător. Acum, puteţi beneficia şi şi de aceste cercetări.

Care sunt principalele obiective ale cărţii? Cartea PC - Depanare şi modernizare se concentrează asupra câtorva obiective. Obiectivul esenţial este să vă ajute să vă întreţineţi, să vă imbunătăţiţi şi să vă reparaţi calculatorul personal. În acest scop, cartea vă ajută să inţelegeţi pe deplin familia calculatoarelor care s-au dezvoltat din calculatorul IBM PC original, inclusiv sistemele IBM şi compatibile IBM. Lucrarea abordează toate elementele cărora li se pot aduce imbunătăţiri, cum ar fi floppy discurile, hard discurile, unităţile centrale de procesare, coprocesoarele matematice şi sursele de alimentare. Este înfăţişat modul în care trebuie întreţinut sistemul şi componentele lui; sunt specificate elementele susceptibile să se defecteze ale diverselor calculatoare şi vă este indicat cum să localizaţi şi să identificaţi o componentă defectă. Vi se vor prezenta diverse programe de diagnoză hard şi soft, care vă pot ajuta să determinaţi cauza unei probleme şi modul cum s-o rezolvaţi. Familia microcalculatoarelor compatibile IBM se modifică rapid în ceea ce priveşte puterea şi capacităţile ei. Performanţele procesoarelor cresc cu fiecare nou proiect de cip. PC - Depanare şi modernizare vă ajută să inţelegeţi fiecare cip CPU utilizat în calculatoarele IBM şi compatibile IBM. Această carte vă infăţişează deosebirile esenţiale dintre principalele arhitecturi de sistem: arhitectura industrială standard originală (ISA), arhitectura industrială standard extinsă (EISA) şi arhitectura Micro Channel (MCA). Sistemele cele mai moderne utilizează arhitecturi speciale de magistrală locală şi plăci adaptoare pentru a obţine o viteză maximă de la perifericele sistemului, cum sunt plăcile adaptoare video şi hard discurile. Pe lângă "ISA EISA şi MCA, aceste arhitecturi de magistrală locală includ şi dispozitive PCI (Perjpheral Component Interconnect - Interconectare a componentelor periferice) şi VL-Bus. Cartea studiază fiecare dintre aceste arhitecturi de sistem şi plăcile lor adaptoare, cu scopul de a vă ajuta să decideţi ce fel de sistem este recomandabil să vă cumpăraţi în viitor, cum să-l extindeţi şi cum să detectaţi defectele dintr-un asemenea calculator. Volumul de memorie disponibil în calculatoarele personale moderne creşte vertiginos. Sunt studiate diversele opţiuni pe care le aveţi la dispoziţie, începând cu hard discurile mai mari şi mai rapide şi până la dispozitivele de memorare de ultimă oră. În plus, cartea vă oferă informaţii amănunțite asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a performanţelor şi asupra detectării defectelor memoriei de tip RAM. -

Atunci când veţi termina de citit această carte, veţi poseda cunoştinţele necesare ca să îmbunătăţiţi performanţele majorităţii sistemelor şi componentelor, să le detectaţi defectele şi să le reparaţi.

Cui se adresează cartea? PC - Depanare şi modernizare este destinată celor care vor să înţeleagă bine cum funcţionează calculatorul lor personal. Fiecare subcapitol explică pe larg problemele uzuale şi mai puţin uzuale, cauzele care le provoacă şi modul în care trebuie să le rezolvăm atunci când apar. De exemplu, veţi înţelege cum se configurează şi cum se interconectează unităţile de discuri, ceea ce vă va mări capacitatea de diagnosticare şi de detectare a defectelor. Veţi căpăta un al şaselea simţ pentru sesizarea problemelor unui sistem, astfel încât vă veţi putea baza pe propria judecată şi observaţie şi nu numai pe nişte paşi de depanare standard.

Această carte se adresează celor cu adevărat interesaţi de sistemul lor

şi de modul de funcţionare al acestuia. PC - Depanare şi modernizare este scrisă pentru persoane care vor alege, vor Înstala, „ configura, intreţine şi depana sistemele utilizate de ei sau de firma lor. Pentru a indeplini aceste sarcini, aveţi nevoie de un nivel de cunoştinţe mult mai ridicat decât cel al utilizatorului mediu. Trebuie să ştiţi cu exactitate ce instrument să folosiţi pentru îndeplinirea unei anumite sarcini şi cum să folosiţi corect instrumentul. Lucrarea vă poate ajuta să ajungeţi la un asemenea nivel de cunoştinţe.

Care este conţinutul acestei cărţi? Parţea | constă dintr-o introducere în lumea calculatoarelor personale. Capitolul 1 prezintă istoricul calculatoarelor IBM şi al celor compatibile cu ele. Capitolul 2 vă oferă informaţii despre diferitele tipuri de sisteme pe care le puteţi întâlni, elementele care fac ca un sistem să difere de altul, inclusiv tipurile de magistrale care le deosebesc.

De asemenea,

capitolul

2 oferă o vedere de ansamblu asupra tipurilor de calculatoare personale care vă va ajuta să căpătaţi câteva cunoştinţe esenţiale. Capitolul 3 descrie efectiv modul de asamblare şi dezasamblare a unui sistem. Partea a Il-a studiază componentele esenţiale ale unui PC. Capitolul 4 începe acest studiu prin descrierea plăcii de bază. Capitolul 5 continuă prezentarea, concentrându-se asupra diferitelor tipuri de conectori de extensie şi de magistrale care se află într-un calculator personal. Capitolul 6 intră în detalii referitoare la unităţile centrale de procesare (CPU), sau, procesoarele principale, inclusiv cele de tipul Intel sau cele produse de alte companii.

Capitolul 7 oferă o descriere detaliată a memoriei calculatorului, incepând cu arhitectura de bază şi până la nivel de cipuri şi de module SIMM. Capitolul 8 este un studiu amănunţit al sursei de alimentare, care rămâne principala cauză a problemelor şi defecţiunilor unui calculator personal. Partea a Ill-a se referă la dispozitivele hard de intrare/ieşire şi începe cu Capitolul 9, care se referă la dispozitivele de intrare. Acest capitol studiază tastaturile, dispozitivele de tip

mouse şi portul pentru jocuri. Capitolul 10 descrie partea video, inclusiv adaptoarele video şi monitorul. Capitolul 11 se ocupă în detaliu de hardul de comunicaţii şi de reţelele de calculatoare, iar Capitolul 12 se concentrează asupra hardului audio, inclusiv plăcile de sunet şi sistemele speaker (cu difuzoare). Partea a IV-a se ocupă de dispozitivele de memorare a datelor şi incepe cu Capitolul 13, care se referă la unităţile de dischetă şi la controlerele acestora. Capitolul 14 descrie în detaliu hard discurile şi controlerele lor, inclusiv plăcile IDE şi SCSI. Aceste informaţii sunt deosebit de valoroase atunci când instalaţi unităţi de discuri sau când doriţi să detectaţi erorile şi să reparaţi unităţile defecte. Capitolul 15 se referă la unităţile CD-ROM, iar

Capitolul 16 se ocupă de benzi şi de alte dispozitive de memorare a datelor. Partea a V-a se ocupă de asambiarea şi intreţinerea sistemului. Capitolul 17 arată care sunt extinderile şi imbunătăţirile ce se pot aduce unui calculator. Capitolul 18 descrie modul de

execuţie al intreţinerii preventive a sistemului, cum

acordă garanţia.

se fac copiile de rezervă şi cum

se

Partea a VI-a se ocupă de problemele de diagnoză şi începe cu Capitolui 19, care se referă la instrumentele de diagnosticare. Capitolul 20 se ocupă de sistemul de operare şi de

detectarea defectelor acestuia.

Partea a VIl-a este un ghid tehnic care prezintă în amănunt fiecare model de IBM/PC şi PS/2 şi oferă o listă a principalelor deosebiri existente între variantele fiecărui sistem. De asemenea, in acest capitol sunt oferite şi specificaţii tehnice referitoare la fiecare calculator. Aceste informaţii sunt utile nu numai pentru echipamentele IBM, dar şi pentru sistemele compatibile IBM care nu sunt livrate cu documentaţie. Veţi învăţa cum să comparaţi intre ele sistemele cu standardul IBM. Această parte incepe cu Capitolul 21 referitor la hardul familiei de calculatoare IBM PC clasice. Capitolul 22 este un indrumar pentru partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/Valuepoint şi PS/2. Anexa A este un manual tehnic amănunţit al calculatoarelor personale, incluzând numeroase tabele cu date tehnice. Anexa B vă oferă o listă extrem de detaliată a comercianților existenţi care vă va fi utilă ca să găsiţi furnizorii şi distribuitorii pentru softul şi hardul necesar. Am convingerea că cea de-a patra ediţie a cărţii PC - Depanare Și modernizare se va dovedi cea mai bună carte de acest tip existentă pe piaţă. Ea oferă nu numai elementele de bază despre echipamentele IBM şi compatibile IBM, ci şi o descriere amănunţită a fiecărui subiect. Această carte este un instrument valoros pentru â înţelege cum interacționează şi funcţionează diversele componente dintr-un sistem şi totodată un ghid în rezolvarea problemelor pe care le intâlniţi. PC - Depanare şi modernizare

man'al de depanare. Sper din tot sufletul că o să vă placă.

este mult mai mult decât un

perso

0 îi

di pu

fi i

pd E » n

d a

le i i

ers

pe

pra:cara

o nale tteris ticilor

3” Demontaţea calculatornului rul

iiși-e

și

i

Capitolul

_1

Evoluţia calcula personale La dezvoltarea echipamentului

cunoscut

astăzi sub denumirea

de calculator personal au

contribuit multe invenţii şi descoperiri. Examinarea câtorva dintre momentele hotărâtoare în evoluţia calculatoarelor v-ar putea ajuta să vă creaţi o imagine asupra întregului proces.

Istoria calculatoarelor personale Un calculator numeric

modern

este, în linii mari, un set de comutatoare electronice.

Aceste

comutatoare sunt utilizate pentru a reprezenta şi a controla circuitul datelor elementare, numite unități binare (biţi). Datorită caracterului „deschis” sau „inchis” (on sau of al informaţiei binare şi al căilor de semnale folosite de calculator, trebuia găsit un comutator electronic eficient.

Primele calculatoare electronice utilizau lămpile pe post de comutatoare

şi, cu toate că lămpile au funcţionat, ele au generat multe probleme. Lămpile erau ineficiente pe post de comutatoare. Consumau foarte mult curent electric şi degajau o cantitate enormă de căldură - o problemă importantă a primelor sisteme de calcul. De asemenea,

lămpile erau şi extraordinar de nesigure;

în sistemele

mari ceda câte

una din două în două ore. Apariţia tranzistorului sau a semiconductorului

a fost una dintre cele mai importante

descoperiri care a condus la revoluţia calculatoarelor personale. Tranzistorul a fost inventat în anul 1948 de John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley (ingineri la Laboratoa-

mult rele Bell). În esenţă, tranzistorul este un comutator electronic compact care a înlocuit mult consuma şi reduse dimensiuni avea mai puţin potrivita lampă. Deoarece tranzistorul rapid şi mai puţin curent, sistemul de calcul construit cu tranzistoare era mult mai mic, mai

mai eficient decât cel construit cu lămpi. Trecerea la tranzistoare a declanşat orientarea spre miniaturizare care continuă şi astăzi. Sistemele de calculatoare personale din ziua de azi, de tip /aprop (sau palm top), care funcţionează cu baterii, au o putere de calcul mult mai mare decât multe dintre primele

sisteme, care umpleau o încăpere şi consumau cantităţi uriaşe de curent electric.

În anul 1959, inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat (CI), un circuit semiconductor care conţinea mai multe tranzistoare pe acelaşi suport de bază (sau substrat

de material) şi realiza legătura între tranzistoare fără ajutorul firelor. Primul circuit integrat conţinea numai şase tranzistoare. Prin comparaţie, microprocesorul Intel Pentium, folosit în

28

Capitolul 1 — Caracteristicile calculatoarelor personale

multe dintre sistemele de ultimă oră de azi, conţine peste 3,1 milioane de tranzistoare, iar succesorul lui Pentium, cu numele de cod P6, va avea peste 6 milioane de tranzistoare. Astăzi există multe tipuri de circuite integrate al căror număr de tranzistoare se ridică la ordinul milioanelor. “

În anul 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 kilobit, ceea ce însemna mult mai mult decât orice alt circuit disponibil in acel moment (1 kilobit este egal cu 1024 de biţi; un octet este egal cu 8 biţi; deci, acest cip conţinea numai 128 de octeți, ceea ce nu reprezintă prea mult in comparaţie cu standardele de astăzi). Datorită succesului inregistrat de Intel în producerea şi proiectarea de cipuri, Busicomp, o companie japoneză producătoare de maşini de calcul, i-a comandat douăsprezece tipuri diferite de circuite logice pentru una dintre maşinile sale de calcul aflate in faza de proiect. În loc să producă 12 cipuri diferite, inginerii de la Intel au inclus toate funcţiile acestora intr-un singur cip. Pe lângă faptul că au încorporat toate funcţiile şi capacităţile celor 12 cipuri într-un cip multifuncțional, ei i-au proiectat în aşa fel incât să fie controlat de un program care îi putea modifica funcţiile. Deci, cipul avea funcţii de ordin general şi putea fi utilizat şi la alte proiecte, nu numai la o anumită maşină de calcul. Înainte, proiectele erau strâns legate de un unic scop şi aveau instrucţiuni incorporate; acest cip, insă, putea citi din memorie un set variabil de instrucţiuni care îi controla funcţionarea. Scopul era să fie proiectat aproape un întreg dispozitiv de calcul într-un singur cip care să poată executa diverse funcţii depinzând

de instrucţiunile primite. Primul microprocesor,

Intel 4004,

un procesor pe 4 biţi,

a apărut în anul 1971. Cipul opera cu patru biţi de date in acelaşi timp. Succesorul cipului 4004 a fost 8008, un microprocesor pe 8 biţi apărut în anul 1972. În 1973, au fost proiectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008. Aceste echipamente erau doar simple instrumente pentru demonstraţii şi nu făceau altceva decât să aprindă şi să stingă nişte luminiţe. La sfârşitul anului 1973, Intel a introdus microprocesorul.8080 care era de zece ori mai rapid decât cipul 8008 şi adresa G4k de memorie. Acest pas era progresul aşteptat de industria producătoare de calculatoare personale. În numărul din ianuarie 1975, MITS a pomenit despre echipamentul Altair intr-un editorial al revistei Popu/ar Electronics. Echipamentul Alţair, considerat a fi primul calculator personal,

conţinea un microprocesor 8080,

o sursă de alimentare,

un panou de comandă

cu multe beculeţe şi 256 octeți de memorie (nu kiloocteţi). Echipamentul se vindea cu „395$ şi trebuia să fie asamblat de cumpărător. Calculatorul includea o magistrală cu arhitectură deschisă (cu conectori) care făcea posibilă adăugarea de extensii şi periferice ulterioare. Noul procesor a inspirat şi alte companii să scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M (Contro/ Program for Microprocessors = program de control pentru microprocesoare) şi prima versiune de BASIC Microsofţit.

In anul 1975, firma IBM a introdus pe piaţă ceea ce poate fi denumit primul ei calculator personal. Modelul 5100 avea 16 k de memorie şi încorpora un monitor cu 16 linii/64 caractere, un interpretor al limbajului BASIC şi un casetofon DC-300. Preţul său de 9000$ I-a scos în afara pieţei calculatoarelor personale, dominată de experimentatori (numiţi şi

salahori) care construiau echipamente

ieftine, din pasiune.

Bineinţeles că sistemul

IBM nu a

putut intra în competiţie din cauza acestei pieţe ieftine şi nu s-a vândut bine. Modelul 5100 a fost urmat de 5110 şi 5120, după care IBM a lansat ceea ce este cunoscut sub numele de IBM Personal Computer (Modelul 5150). Cu toate că seria 5100 a precedat calculatorul

IBM PC, nu există nimic in comun între aceste două sisteme şi tipul 5150 IBM PC care a

apărut mai târziu. Calculatorul personal realizat era foarte asemănător cu sistemul de calcul „de birou, IBM System/23 DataMaster, apărut in anul 1980. In 1976, o nouă companie, Apple Computer, a lansat calculatorul Apple | (cu un preţ de 695 $). Acest sistem era format dintr-o placă de circuit principală, fixată în şuruburi pe o bucată de placaj. Nu conţinea carcasă şi sursă de alimentare. N-au fost produse decât o mână de calculatoare de acest tip şi, din câte se aude, ele au fost vândute ulterior

Calculatorul personal IBM

29

colecționarilor la preţuri ce depăşeau 20.000 $. Calculatorul Apple II, apărut in anul 1977, a ajutat să fie stabilit standardul pentru aproape toate calculatoarele mai importante ce i-au urmat,

inclusiv pentru

În anul 1980,

lumea

IBM

PC.

microcalculatoarelor era dominată de două tipuri de sistame de calcul.

Unul dintre tipuri, Apple II, avea o mulţime de utilizatori loiali şi o bază soft gigantică, care se extindea cu o viteză fantastică. Celălalt tip nu conţinea numai un singur sistem; el includea toate celelalte sisteme care se dezvoltaseră din iniţialul MITS Altair. Aceste sisteme erau compatibile între ele şi aveau drept însuşire comună folosir.. sistemului de operare CP/M

şi conectorii de extensie care respectau standardul S-100

(penuu

conectori

cu 100 de pini). Toate aceste sisteme erau produse de o mulţime de companii şi vândute sub nume diferite. Pentru majoritatea dintre ele, aceste companii foloseau acelaşi soft şi aceleaşi plăci de extensie.

Calculatorul personal IBM La sfârşitul anului 1980, IBM a hotărât să intre pe piaţa calculatoarelor personale care practica preţuri mici, piaţă care se extindea rapid. Compania a hotărât ca sistemul să fie proiectat de departamentul

Entry Systems,

din Boca Raton,

Florida. Acest

mic grup era

format din doisprezece ingineri şi proiectanți aflaţi sub conducerea lui Don Estridge. Proiectantul şef al echipei era Lewis Eggebrecht. Acesta a fost departamentul care a proiectat primul PC adevărat al companiei IBM. (IBM considera că sistemul 5100, apărut în 1975, era mai degrabă un terminal programabil inteligent, decât un calculator veritabil, cu un calculator.) Aproape

toate că era cu adevărat

toţi aceşti ingineri lucraseră la proiectul

System 2/3 DataMaster, predecesorul direct al calculatorului IBM PC.

Proiectul calculatorului personal a fost influenţat in mare măsură de proiectul DataMaster. În proiectul sistemului DataMaster, monitorul şi tastatura erau integrate în ansamblu. Din cauză că aceste caracteristici impuneau unele restricţii, ele au devenit unităţi externe - cu toate că aspectul tastaturii şi proiectul circuitului electric erau copiate de la DataMaster. Şi alte părţi ale sistemului

IBM

PC erau copiate de la DataMaster,

cum

ar fi magistrala de

extensie şi conectorii de intrare/ieşire, care conţineau nu numai acelaşi număr de pini, 62, dar respectau şi ordinea acestora. Această copiere a fost posibilă deoarece calculatorul personal folosea acelaşi controler de întreruperi şi circuit DMA (ajrect memory accessaccesare directă a memoriei) ca şi sistemul DataMaster. Plăcile de extensie proiectate deja pentru DataMaster au putut fi uşor transferate şi la PC. DataMaster folosea un microprocesor 8085, cu o adresare de maxim 64K şi o magistrală internă şi externă de 8 biţi. Echipa de proiectare a calculatorului personal a folosit microprocesorul Intel 8088 care oferea o capacitatede adresare mai mare, de 1M, şi avea o magistrală internă de 16 biţi şi una externă de numai 8 biţi. Magistrala externă de'8 biţi şi un set de instrucţiuni similar au

permis ca 8088 să fie uşor de conectat la sistemele DataMaster.

Don Estridge şi echipa lui au finalizat repede proiectul noului sistem şi specificaţiile sale tehnice. Pe lângă elementele pe care le-a imprumutat de la calculatorul System 2/3 DataMaster, echipa a studiat şi piaţa calculatoarelor, factor care a avut o influenţă enormă asupra proiectului pentru

IBM PC. Proiectanţii au căutat să respecte standardele care

dominau, au învăţat din părţile bune ale acestor sisteme şi au înco.norat în noul PC toate caracteristicile sistemelor care avuseseră succes,

adăugând

şi ceva în plus pe lângă

acestea. Deoarece studiase piaţa cu atenţie, IBM a realizat un sistem care s-a încadrat perfect in locul ce rămăsese neocupat. IBM a trecut la fabricarea calculatorului cu intenţia de a-l lansa pe piaţă intr-un an, folosind proiectele existente şi utilizând cât se poate de multe componente de la producătorii din afară. Departamentului Entry System i-a fost acordată autonomia şi acesta a preferat să-şi

30

Capitolul 1 — Caracteristicile calculatoarelor personale

culeagă resursele-din afara companiei, decât să respecte toate procedurile birocratice care

cereau să se folosească numai

resursele interne IBM.

De exemplu,

compania

a contractat

limbajele pentru calculatorul personal şi sistemul de operare de la o mică firmă numită Microsoft. (Iniţial IBM a contactat compania Digital Research, care proiectase sistemul CP/M, dar se pare că aceasta n-a fost interesată de propunere. Microsoft a acceptat ideea şi, în felul acesta, a devenit una dintre cele mai mari companii producătoare de soft din

lume.) Utilizarea furnizorilor externi a fost, de asemenea, firme care au adoptat acest sistem.

O dată cu lansarea calculatorului IBM

PC, pe 12 august

semnalul ”

1981,

de start şi pentru alte

într-o miercuri, în industria

microcaiculatoarelor şi-a făcut apariţia un nou standard. De atunci, IBM a vândut peste 10 milioane de calculatoare personale, iar PC a devenit o familie imensă de calculatoare şi periferice. Pentru această familie a fost scris mai mult soft decât pentru orice alt sistem aflat pe piaţă.

Piaţa calculatoarelor compatibile IBM, după 14 ani În cei peste paisprezece ani care au trecut de atunci au intervenit multe schimbări. De exemplu, calculatorul compatibil IBM a progresat de la sistemul bazat pe microprocesorul 8088, de 4,77MHz, la sistemele bazate pe microprocesorul 486, de 100MHz şi pe microprocesorul Pentium, tot de 100MHz, care sunt de aproape două sute de ori mai rapide decât iniţialul IBM PC (ţinând cont de viteza efectivă de lucru, nu de viteza ceasului). Calculatorul personal original avea numai două unităţi de floppy disc, dublă faţă, fiecare putând să memoreze câte 160K şi care utilizau sistemul de operare DOS 1.0, în timp ce sistemele moderne de astăzi pot memora cu uşurinţă câţiva gigaocteţi pe hard disc. În industria calculatoarelor s-a încetățenit regula că performanţele procesoarelor şi

capacitatea de memorare pe disc se dublează la fiecare doi-trei ani. De la debutul industriei “producătoare de calculatoare personale, această regulă nu a dat semne de schimbare.

În plus faţă de performanţe şi capacitate de înmagazinare, o altă schimbare majoră apărută

de atunci este aceea că IBM

nu a rămas unicul producător de sisteme

„compatibile

IBM”.

Desigur, IBM a inventat standardul compatibil - IBM şi continuă să stabilească standarde

pe care sistemele compatibile

le respectă,

dar nu mai domină

piaţa ca înainte.

in industria

producătoare apar standarde stabilite şi de alte companii şi organizaţii. Sute de fabrici de calculatoare produc sisteme compatibile IBM, ca să nu mai pomenim despre miile de fabrici de echipamente periferice, cu componente care extind şi îmbunătăţesc sistemele IBM şi

compatibile IBM.

|

Sistemele compatibile IBM au avut o dezvoltare infloritoare nu numai pentru faptul că hardul putea fi uşor asamblat, ci şi pentru că şistemul de operare nu era livrat de IBM, ci de o altă companie, Microsoft. Aceasta a permis şi altor producători să obţină sistemul.de , operare de la Microsoft şi să-şi vândă propriile lor sisteme compatibile. Faptul că DOS a ”-

împrumutat

cele mai bune caracteristici atât de la CP/M,

cât şi de la UNIX

are, probabil,

o

strânsă legătură cu volumul de soft care a devenit disponibil. Mai târziu, prin succesul pe care l-au inregistrat sistemele Windows şi OS/2, au apărut şi mai multe motive pentru ca producătorii de soft să scrie programe pentru sistemele compatibile IBM. Una dintre . cauzele pentru care Apple

Macintosh

n-o să se bucure niciodată de un asemenea succes

este că Apple deţine controlul asupra întregului soft şi nu acordă licenţă pentru el altora, ca să-l poată folosi în sisteme compatibile. Spre norocul utilizatorilor de calculatoare, IBM a procedat altfel. Competiţia dintre producătorii şi distribuitorii de sisteme compatibile IBM: este motivul pentru care acestea oferă asemenea

performanţe în schimbul

unui preţ extrem

de scăzut, in comparaţie cu alte echipamente care nu sunt compatibile IBM.

Rezumat

31

Piaţa acestui tip de calculatoare continuă să înflorească şi să prospere. În sistemele acestea se vor integra noi tehnologii, ceea ce le va permite să se dezvolte în timp. Datorită performanţelor oferite de ele, preţului relativ scăzut şi volumului

mare de soft care poate

rula pe ele, sistemele IBM şi compatibile IBM vor domina probabil piaţa şi în următorii zece ani.

Rezumat În acest capitol s-a făcut un scurt istoric al calculatoarelor personale, începând cu descoperirea tranzistorului şi până la introducerea sistemului IBM PC. Dezvoltarea continuă a circuitelor integrate Intel a condus la o succesiune de microprocesoare şi a atins o piatră de hotar în anul

1973,

o dată cu introducerea cipului 8080.

În anul

1975,

MITS a

lansat

echipamentul Altair bazat pe microprocesorul 8080. IBM a intrat pe piaţa calculatoarelor personale în anul 1975, cu modelul 5100. i

În 1976,

Apple a vândut

primul calculator,

urmat,

în 1977,

de Apple II, care a inregistrat

un succes enorm. Datorită acestui fapt, Apple II a jutat un ro! important în stabilirea standardelor şi cerinţelor pentru toate celelalte microcalculatoare. În cele din urmă,

în 1981,

IBM a

lansat propriul calculator personal, într-o lume dominată

de Apple | şi de calculatoarele care se dezvoltaseră din Altair şi care foloseau sistemul de operare CP/M. IBM PC, fiind proiectat ţinându-se cont de cerinţele pieţei şi având multe.

"dintre componente

fabricate de alte firme, a stabilit imediat noul standard

pentru industria

microcalculatoarelor. Acest standard s-a dezvoltat în aşa fel încât să facă faţă cerinţelor utilizatoritor de astăzi, care deţin sisteme mult mai puternice ce oferă performanţe inimaginabile în anul 1981.

Capitolul

2

Privire generală asupra caracteri

şi componentelo

sistemului

În acest capitol vi se vor prezenta deosebirile existente între arhitecturile calculatoarelor IBM şi ale celor compatibile IBM şi vi se va explica structura memoriei şi modul cum este ea utilizată. De asemenea, vi se va arăta cum puteţi obţine manualele de service necesare ca să vă întreţineţi şi să vă imbunătăţiţi performanţele calculatorului.

Tipuri de sisteme Astăzi se află pe piaţă multe tipuri de calculatoare IBM şi compatibile IBM. Majoritatea sunt

asemănătoare, dar pe măsură ce mediile de operare de genul Windows şi OS/2 şi-au sporit popularitatea, au devenit mai evidente câteva deosebiri important e în arhitectura sistemelor. Un sistem de operare cum este OS/2 1.x are nevoie, cel puţin, de o unitate

centrală de prelucrare (CPU) 286. Versiunile OS/2 2.x au nevoie de o unitate centrală de prelucrare 386. Medii gen Windows oferă diverse posibilităţi şi moduri de operare bazate pe capacităţile platformei hard pe care lansați programul. Cunoaşterea şi înţelegerea . acestor platforme hard vă vor permite să vă proiectaţi, să instalaţi şi să utilizaţi sistemele de operare moderne şi aplicaţiile, in aşa fel incât să folosiţi optim partea hard. Toate sistemele IBM şi compatibile IBM pot fi impărţite din punct de vedere hard in două tipuri fundamentale:

m Clasa sistemelor PC/XT m Clasa sistemelor AT.

Termenul PC este prescurtarea de la Persona! Computer (calculator personal), iar XT vine de la eX7endea (extins).

Calculatorul XT este de fapt un sistem PC care include un hard disc, în plus faţă de unităţile de floppy disc întâlnite intr-un PC obişnuit. Aceste sisteme au un procesor 8088 pe 8 biţi şi o magistrală ISA (/ndustry Standard Architecture — arhitectură standard indus-

trial) tot pe 8 biţi pentru extinderea sistemului. Magistrală este numele dat conectorilor de

NOT:

Tipuri de sisteme

1231

33

extensie în care se pot instala plăci adiţionale. Denumirea de 8 biţi vine de la faptul că magistrala ISA, întâlnită în categoria sistemelor PC/XT, poate primi sau trimite intr-un singur ciclu numai 8 biţi de date. Datele dintr-o magistrală de 8 biţi sunt trimise simultan pe opt căi, în paralel. Despre sistemele mai avansate se spune că fac parte din categoria AT,

lucru care indică

faptul că respectă anumite standarde care au fost stabilite pentru prima oară în sistemul IBM AT. AT este prescurtarea de la Advanced Technology (tehnologie avansată), numele dat iniţial de IBM sistemelor cu procesoare şi conectori de extensie pe 16 biţi (iar mai târziu, pe 32 şi 64 de biţi). Un sistem din categoria AT trebuie să aibă un tip de procesor compatibil cu Intei 286 sau procesoare mai noi (386, 486 şi Pentium) şi trebuie să aibă un set de conectori de extensie pentru 16 biţi sau mai mult. Arhitectura magistralei este de importanţă vitală pentru asigurarea compatibilităţii calculatoarelor AT; sistemele din categoria PC/XT, cu plăci de bază extinse care nu conţin conectori de extensie pe 16 biţi sau Chiar mai mulţi, nu sunt considerate sisteme AT adevărate. Primele calculatoare AT aveau

o versiune pe 16 biţi a magistralei de tip ISA care este o extensie a magistralei

iniţiale ISA pe 8 biţi, întâlnită în calculatoarele din categoria PC/XT. După aceea, pentru sistemele din categoria AT au fost proiectate alte tipuri de magistrale, cum sunt: m Magistrala ISA pe 16 biţi;

|

m Magistrala EISA (ISA extinsă) pe 16/32 de biţi; m Magistrala cu arhitectură Micro Channel PS/2 (MCA) pe 16/32 de biţi; m Magistrala Persona/ Computer Memory Cara International Association (Asociaţia internațională pentru plăcile de memorie ale calculatoarelor personale) - PCMCIA, pe 16 biţi; m

Magistrala de tip VL-Bus (Video Local), pe 16/32/64

de biţi;

m

Magistrala Perjphera/ Component Interconnect (interconectarea componentelor periferice) - PCI, pe 32/64 de biţi.

Un sistem care conţine unul dintre aceste tipuri de conectori de extensie este, prin

definiţie, un sistem din clasa AT, indiferent de procesorul folosit. Sistemele de tipul AT cu un procesor 386 sau mai avansat au caracteristici speciale care nu se întâlneau la prima generaţie bazată pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat au posibilităţi speciale în ceea ce priveşte adresarea memoriei, administrarea ăcesteia şi posibilitatea unui acces la date pe 32 de biţi. Majoritatea sistemelor cu cipuri 386DX sau mai avansate au conectori

pe 32 de biţi pentru a

profita pe deplin de capacitatea de

-

transfer a datelor pe 32 de biţi.

Arhitecturile ISA şi MCA au fost proiectate de IBM şi copiate de alţi producători ca să le utilizeze in sistemele lor compatibile. Alte companii au proiectat, independent, diferite tipuri i de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistrala ISA a dominat piaţa calculatoas-a 386DX, biţi, de 32 pe procesorul apărut a când atunci Însă, relor compatibile IBM. simţit nevoia unui tip de magistrală pe 32 de biţi. IBM a pornit prima pe drumul acesta şi a proiectat magistrala Micro Channel (micro canal) care are posibilităţi remarcabile în comparaţie cu magistralele anterioare de tip ISA.

Din nefericire,

IBM a întâmpinat

dificultăţi

cu vânzarea magistralelor MCA, din cauza problemelor legate de costul ridicat de fabricaţie al plăcilor de bază MCA şi al plăcilor adaptoare, ca şi din cauza ideii greşite că MCA ar fi brevetată. Cu toate că acest lucru nu este adevărat, IBM nu a reuşit s-o impună pe piaţă şi ea a rămas în mare măsură doar o caracteristică a sistemelor IBM. Restul pieţei a ignorat în mare măsură magistrala MCA, cu toate că unele companii au produs sisteme compatibile MCA şi multe firme au realizat plăci de extensie MCA. Compaq a fost proiectantul iniţial al magistralei Extended /ndustry Standard Architecture EISA (arhitectură extinsă standard industrial). Dându-şi seama de dificultăţile pe care le-a avut IBM în comercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotărât că e mai bine să ofere

"34

Capitolul 2 — Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului

gratis proiectul, decât să-l păstreze ca o caracteristică unică a firmei Compaq. Ei se temeau să nu'se repete calvarul prin care trecuse IBM în incercarea de a face ca magistrala MCA

să fie acceptată de intreaga industrie.

La urma urmei,

câte companii

ar fi comercializat

plăci de extensie pentru o nouă magistrală caracteristică numai sistemelor Compaq?

Ei au

hotărât că trebuie să participe şi alţii la noul lor proiect şi au contactat un număr de producători de sisteme cu intenţia de a-i coopta. Aceasta a condus la înfiinţarea consorţiului EISA care, în septembrie 1988, a lansat magistrala de extensie proiectată de

Compaq:

Extended /ndustry Standard Architecture. Sistemul este în esenţă un conector

pentru 32 de biţi care poate fi utilizat de procesorul 386DX

sau de cele mai avansate.

Gurile rele au spus că EISA a fost produsă ca să se poată sustrage.de la plata taxelor cerute de IBM pentru utilizarea în sistemele lor a tipului de conector MCA sau ISA. Această

speculație este falsă pentru că EISA este o extensie a magistralei

ISA,

iar producătorii

sistemelor EISA trebuie să plătească companiei IBM aceleaşi taxe de licenţă ca şi fabricanţii sistemelor ISA sau MCA. EISA a fost proiectată nu pentru a evita plata taxelor de licenţă, ci pentru demonstrarea posibilităţilor tehnice şi pentru ca firma Compaq şi celelalte

companii să aibă o oarecare libertate de proiectare şi să deţină controlul asupra sistemelor. lor. Dacă EISA, o alternativă la magistrala MCA, urma să devină un standard util, depindea numai de răspândirea pe care urmau să o capete sistemele cu acest tip de conector.

Din nefericire, EISA n-a câştigat o mare popularitate şi s-a vândut Într-un număr mult mai mic decât sistemele MCA. De asemenea, există mult mai puţine adaptoare de extensie EISA, decât adaptoare de tip MCA. Acest eşec de piaţă s-a produs din mai multe motive. Unul îl reprezintă costul ridicat al integrării intr-un sistem a unei magistrale EISA. Cipurile

speciale pentru controlul magistralei EISA adaugă câteva sute de dolari la costul plăcii de

bază. De fapt, conectorii EISA dublează preţul plăcii de bază. O altă cauză a relativului eşec al magistralei EISA este faptul că performanţele oferite sunt, de fapt, mai mari decât ale majorităţii perițericelor care pot fi conectate. Această incompatibilitate în privinţa performanţelor era valabilă şi pentru magistrala MCA. Hard discurile disponibile şi alte periferice nu reuşeau să transfere datele la fel de repede pe cât le putea prelucra chiar şi magistrala pe 16 biţi ISA, aşa incât de ce să fi folosit magistrala EISA, care era şi mai rapidă? Memoria reuşise deja să nu mai depindă de magistrala standard şi era instalată în mod normal direct pe placa de bază, prin modulele SIMM (Single /n-line Memory module de memorie în linie). EISA complica instalarea şi configurarea sistemului,

Modules în cazul în

care plăcile standard ISA erau amestecate cu plăcile EISA. Plăcile standard ISA nu puteau fi controlate de programul de configurare necesar pentru plăcile EISA, care nu aveau jumpere şi comutatoare. În anii care au urmat apariţiei magistralei EISA, ea şi-a găsit un loc în sistemele server din noua generaţie datorită vitezei mari de transfer a magistralei. Totuşi, pentru staţiile de lucru standard (workstation), magistrala EISA a fost înlocuită de magistralele de tip VL-Bus şi PCI.

Noul curent in domeniul conectorilor de extensie îl reprezintă magistrala locală (/oca/ bus). Acest tip de magistrală este conectat în apropierea procesorului sau direct la el. O problemă cu ISA şi EISA este aceea că frecvenţa magistralei nu poate depăşi 8,33 MHz,

ceea ce reprezintă mult mai puţin decât frecvenţa procesoarelor. MCA oferea performanţe mai bune, dar era încă limitată în comparaţie cu progresele înregistrate de procesoare . Era

nevoie de conectori de extensie care să comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia,

utilizând toţi biții pe care ii putea prelucra el. Prima dintre magistralele locale care şi-a câştigat o oarecare popularitate a fost Video Loca/ Bus, numită astfel pentru că a fost

proiectată de fapt care a căutat să o adaptorului video. cedeze tehnologia

pentru adaptoarele video. VL-Bus a fost creată iniţial de corporaţia NEC includă în sistemele ei cu scopul de a asigura o funcţionare mai rapidă a Fiind conştientă că unirea face puterea, corporaţia NEC a hotărât să VL-Bus şi să facă din ea un standard industrial. S-a format Asociaţia

pentru standardele electronice video

(Video Electronics Standaras Association) care s-a

Tipuri de sisteme

35

desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bus şi asupra altor standarde. Proiectul ieftin şi performanţele ridicate au făcut ca VL-Bus să fie mult mai răspândită în comparaţie cu magistrala ISA şi chiar cu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost

definită ca un conector de extensie al magistralelor ISA şi EISA şi nu poate fi întâlnită decât în sistemele cu aceste tipuri de magistrală. Magistrala de interconectare a componentelor

periferice (Perphera/ Component

Intercon

nect Bus - PCI) a fost realizată de Intel ca o nouă generaţie de magistrale, oferind performanţele magistralei locale şi, în acelaşi timp, independenţa procesorului şi multiplele capacităţi ale acestuia. Ca şi mulţi dintre ceilalţi creatori de magistrale, Intel a înfiinţat o

organizaţie independentă pentru ca să facă din PCI Bus un standard industrial la care putea participa toată lumea.

Comitetul

PCI a fost format ca să administreze această nouă magistrală şi

să-i conducă destinul. Datorită superiorității proiectului şi a performanţelor PCI, aceasta a devenit rapid magistrala preferată în sistemele cele mai performante.

În următorii ani vom

vedea

probabil cum PCI va înlocui magistrala ISA şi va deveni arhitectura dominantă. Capitolul 5, „Conectori de magistrală şi plăci I/O”, oferă informaţii mai amănunțite despre aceste tipuri de magistrale, cum ar fi: semnificaţia pinilor, performanţele, descrierea teoretică şi funcţionarea etc. Tabelul 2 rezumă

principalele diferenţe dintre un sistem standard

PC (sau XT) şi un sistem

AT. Aceste informaţii arată care sunt deosebirile dintre aceste sisteme şi cuprind toate „modelele

IBM şi compatibile cu acestea.

EPITET

IEC Lică Ci Li CL

Proprietăţile sistemului

PC/XT şi AT

Tipul PC/XT

Tipul AT

Procesoare acceptate

Intel 80xx

286

Modul

Real

Real sau Protejat (Real Virtual la

de lucru al procesorului

şi următoarele

386 +) Dimensiunea conectorului de

8 biţi

16/32/64 biţi

extensie Tipul conectorului

ISA

ISA, EISA,

MCA,

PCMCIA,

VL-Bus, PCI Întreruperile hard

8

16 sau

Canalele DMA

4

8 sau mai multe

Memoria

RAM

maximă

Controlerul pentru floppy disc

mai

multe

1Moctet

16 sau 4096Mocteţi

Rată de transfer de 250kHz

Rată de transfer de

250/300/500/1000kHz ” Unitatea standard

de pe care se.

360K

sau 720K

"1,2M/1,44M/2,88M

încarcă sistemul Interfața pentru tastatură

Unidirecţională

Bidirecţională

Memoria

Nu

Da

8250B

16450/165504A

CMOS"

Portul serial UART

Acest tabel scoate în evidenţă principalele deosebiri dintre structura unui PC şi cea a unui AT. Utilizând aceste informaţii puteţi încadra practic orice sistem în categoria PC sau AT. De exemplu, un calculator Compaq Deskpro este un sistem PC, iar Deskpro 286 şi Deskpro 386 sunt sisteme AT. IBM XT Model 286 este, de fapt, un sistem de tipul AT. AT&T 6300 intră în categoria sistemelor PC, iar 6310 este un AT.

36

Capitolul 2 — Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului

De obicei, puteţi identifica tipurile PC şi XT după procesoarele Intel 8088 sau 8086, dar există şi multe alte posibilităţi. De exemplu, unele sisteme au procesoare NEC V-20 sau V-30,

dar acestea sunt practic identice cu cipurile Intel. Ca să-şi mărească

performanţele,

câteva sisteme PC sau XT au procesoare 286 sau 386, dar conectorii lor sunt prevăzuţi numai pentru 8 biţi, ca şi cei ai magistralei din IBM PC. Ei au numai jumătate din canalele DMA şi din intreruperile hard ale unui adevărat AT, ceea ce limitează sever utilizarea conectorilor de extensie de către diferite plăci de adaptare care au nevoie să folosească aceste resurse. Pe! acest tip de sistem se poate rula aproape orice soft sub MS-DOS, dar el devine limitat în sistemele de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistem nu poate rula sistemul de operare OS/2, nici un alt soft proiectat să ruleze sub acesta şi nici Windows

3.1 sau alte versiuni ulterioare. De asemenea,

aceste sisteme nu pot avea mai

mult de 1Moctet de memorie adresabilă, din care doar 640K sunt accesibili programelor utilizator şi datelor.

De obicei, puteţi identifica sistemele AT după procesoarele Intel 286, 386 sau versiunile ulterioare. Unele sisteme AT au pe placa de bază diferite tipuri de conectori. Primele standarde cereau să fie incluşi conectori ISA de 8/16 biţi, compatibili cu sistemele IBM PC şi AT. În clasa sistemelor AT se pot întâlni şi alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PCMCIA, VL-Bus şi PCI. Majoritatea sistemelor de astăzi au procesoare 486 sau Pentium.

De obicei, sistemele PC au controlere DD), iar sistemele AT trebuie să aibă înaltă (//g/ density - HD) şi pe dublă controler capabil să descifreze şi date

de dischetă de dublă densitate (doub/e density — un controler capabil să execute operaţii pe densitate densitate. Aproape toate sistemele uzuale au un pe densitate foarte înaltă (extra-h/gh density - ED).

Aceste sisteme pot lucra cu unităţile de floppy disc de 2,88

M. Din cauza diferitelor tipuri

de controlere, intr-un PC, unitatea de disc de pe care se încarcă sistemul de operare trebuie să fie de dublă densitate, fie cea de 514 inci şi 360K, fie cea de 314 inci şi 720K; calculatorul AT are nevoie de o unitate de disc de 514 inci şi 1,2M, sau de una de 3% inci şi 1,44M sau 2,88 M. intr-un sistem AT puteţi folosi o unitate de disc de dublă densitate ca pe o unitate de pe care se încarcă sistemul de operare; problema e că unitatea de pe care se încarcă sistemul se presupune că este o unitate de inaltă densitate. De exemplu, sistemul de operare OS/2 este livrat pe dischete de inaltă densitate şi nu poate fi incărcat de pe dischete de dublă densitate. Capacitatea de a încărca şi de a lucra cu OS/2 este un

test elementar de compatibilitate AT.

O diferenţă mai subtilă între sistemele PC/XT şi cele AT o constituie interfaţa pentru tastatură. Sistemele AT utilizează o interfaţă bidirecţională pentru tastatură, cu un procesor Intel 8042. Acest procesor are o memorie ROM incorporată şi poate fi considerat ca. făcând parte din întregul pachet de memorie de tip ROM. Sistemele PC/XT folosesc o interfaţă programabilă pentru periferice (Programmable Perjpheral Interface - PPl), 8255, care este unidirecţională. O tastatură poate fi configurată să lucreze doar cu un singur tip de interfaţă. La multe tastaturi aveţi posibilitatea să schimbaţi

tipul de interfaţă cu care

poate lucra, schimbând poziţia unui comutator aflat în partea de dedesubt a tastaturii. Altele, cum este tastatura /8M Enhanced 101-key (IBM extinsă cu 101 taste), detectează la.ce tip de sistem sunt conectate şi-se comută singure. Tastaturile mai vechi de la sistemele AT şi XT nu lucrează decât cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fost proiectate.

Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS şi un ceas de timp real; în general, sistemele de tip PC nu fac asta. (O excepţie o constituie calculatorul PS/2 Model 30 aare are un ceas de timp real, cu toate că este un sistem din'categoria XT.) Ceasu/ de timp real este ceasul implementat cu un cip de memorie CMOS, pe placa de bază a sistemului AT. Intr-un PC puteţi avea un circuit de ceas adăugat pe diverse plăci de extensie, dar sistemul de operare DOS nu-l recunoaşte dacă nu este rulat mai intâi un program special. Totodată,

componenta CMOS dintr-un sistem AT memorează configuraţia de bază a sistemului.

Intr-un sistem de tip PC sau XT, toate aceste cpţiuni de configurare elementare (cum ar fi

Tipuri de sisteme

37

memoria instalată, numărul şi tipul de unităţi de floppy disc şi de hard disc, tipul adaptorului video) sunt stabilite prin utilizarea unor microcomutatoare şi jumpere aflate pe placa de bază şi pe diversele adaptoare. Pentru sistemele PC, cipul pentru controlul portului serial, W/n/versa/ Asynchronous fReceiver/Transmitter (receptor/emiţător asincron universal - UART), este de tip National Semiconductor 8250B. Sistemele AT utilizează cipurile mai noi NS 16450, 165504. Din

cauză că aceste cipuri diferă, programele BIOS trebuie să fie proiectate special pentru cipul respectiv. Dacă se foloseşte vechiul cip 8250B, cu o componentă BIOS proiectată pentru cipurile 16450 sau 16550A, pot apărea probleme ciudate, cum ar fi pierderea ună caractere ia viteze mari de transmisie. Unele diferenţe sunt clare (ca de exemplu,

disponibilitatea canalului DMA).

conectorii de extensie, întreruperile hard şi

Altele, cum ar fi tipul procesoarelor acceptate, sunt mai

puţin restrictive. În orice caz, sistemele AT trebuie să utilizeze un procesor 286 sau

versiuni ulterioare; sistemele PC pot utiliza intreaga familie de cipuri Intel, de la 8086 în sus. Alţi parametrii sunt şi mai puţin restrictivi. S-ar putea ca sistemul dumneavoastră să nu fie exact conform standardului. Dacă acesta nu respectă toate criteriile, mai ales dacă este un sistem de tip AT, puteţi să vă aşteptaţi la apariţia unor probleme operaţionale şi de compatibilitate.

Documentaţia Una din marile probleme care apar în munca de service şi de intreţinere este existenţa documentaţiei. IBM a stabilit un standard pentru tipul de documentaţie pe care trebuie să-l ofere fabricantul. Unii producători de sisteme compatibile copiază dimensiunea şi conţinutul

documentaţiei IBM, iar alţii nu oferă nici un fel de documentaţie. În general, tipul de documentaţie oferit pentru un sistem este direct proporţional cu mărimea companiei producătoare. (Companiile mari işi pot permite să realizeze o „documentaţie bună.) Din nefericire, o parte din această documentaţie este absolut necesară chiar şi pentru cele mai elementare probleme de depanare şi de imbunătăţire a performanţelor sistemului. O altă parte este: necesară numai pentru îndeplinirea unor sarcini soft sau hard cu cerinţe deosebite.

Tipuri de documentaţie Pentru fiecare sistem există patru tipuri de manuale.

Unele se referă la un intreg set de

sisteme, lucru care duce la o economie de bani şi de spaţiu pe rafturi. Puteţi procura următoarele tipuri de manuale:

m Ghid de operare - Gujde to Operations (numite la PS/2, Qu/ck Reference): m Îndrumar tehnic - 7echnica/ Reference; m Manual de întreţinere şi service hard - Hardware-Maintenance Service manual; m Ghid de întreţinere hard - //ardware-Maintenance Flererence manual;

Ghidurile de operare sunt incluse în preţul de vânzare al sistemului. Pentru calculatoarele PS/2 acestea au fost inlocuite cu ghidurile

Qu/ck Aererence.

Ele conţin instrucţiuni

elementare pentru stabilirea parametrilor, pentru operare, testare, realocare, cât şi opţiunile de instalare. În mod normal, o dată cu sistemul se livrează şi o dischetă cu programe elementare de diagnostic destinate clienţilor (numită de obicei dischetă de diagnosticare şi

stabilire a parametrilor - Diagnostics and Setup Disk). Pentru sistemele PS/2 există o dischetă specială - discheta cu documentaţie (Aererence Disi) - care conţine programele de configurare şi de stabilire a parametrilor, ca şi programe de diagnosticare, atât de nivel -mediu, cât şi pentru specialişti.

'38

Capitolul 2 — Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului

Pentru calculatoarele PC şi XT puteţi găsi liste cu toate poziţiile jumperelor şi ale comutatoarelor de pe placa de bază. Prin aceste configurări se specifică: numărul de unităţi de floppy disc, dacă se utilizează coprocesorul

matematic,

capacitatea memoriei,

tipul

adaptorului video şi altele. Pentru sistemele AT, discheta cu programe elementare de diagnoză conţine şi rutina SETUP (folosită pentru stabilirea datei şi a orei), memoria instalată, unităţile de discuri instalate şi adaptoarele video instalate. Aceste informaţii sunt copiate de către programul SETUP în memoria CMOS care este alimentată de o baterie. La | PS/2 discul inclus (numit feference Disk) conţine rutina de configurare Programrnable Option-Select - POS (selectare programabilă a opţiunilor) şi o versiune ascunsă a programelor avansate de diagnoză.

Îndrumare tehnice (7ec/nica/-Reference) Aceste indrumare oferă informaţiile de interfaţare soft şi hard specifice fiecărui sistem. Manualele sunt destinate celor care proiectează produse soft şi hard care trebuie să

funcţioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie să integreze hard şi soft într-un sistem. Există trei tipuri de indrumare tehnice: unul este indrumarul tehnic destinat unui anumit sistem; al doilea se ocupă de toate opţiunile şi toate adaptoarele şi al treilea se

ocupă de interfaţa din memoria ROM BIOS. Pentru sistemele PS/2 există un singur îndrumar tehnic despre interfaţa hard (//aroware /nterface Technical-Reference) care cuprinde toate tipurile de calculatoare PS/2, fiind actualizat o dată cu lansarea altor modele pe piaţă.

Fiecare sistem are un indrumar tehnic separat sau o actualizare a indrumarului tehnic

despre interfaţa hard. Aceste manuale oferă informaţii elementare despre placa de bază, coprocesorul

matematic,

sursa de alimentare,

subsistemul

video, tastatură, setul de

instrucţiuni şi alte caracteristici ale sistemului; ele vă sunt necesare ca să integrați şi să instalaţi unităţile de floppy disc şi cele de hard disc pe care le puteţi cumpăra ulterior, plăcile de memorie,

tastaturile, adaptoarele pentru

reţea, practic orice dispozitiv pe care

doriţi să-l conectaţi la calculatorul dumneavoastră. Adesea, acest manual oferă scheme bloc cu circuitul plăcii de bază şi semnificaţia pinilor pentru diverse conectoare şi jumpere. De asemenea, conţine câteva tabele pentru unităţile de floppy disc şi de hard disc, care indică tipurile de unităţi ce pot fi instalate pe un anumit sistem. În manual se găseşte şi o listă cu tensiunile şi puterea furnizate de sursa de alimentare. Aveţi nevoie de aceste valori “ca să determinaţi dacă un sistem are puterea necesară să alimenteze un dispozitiv adiţional.

Manualul tehnic ai plăcilor opţionale şi adaptoarelor (7ec/nica/ Reference Options ana Adapters) incepe cu un ghid al incepătorului şi este completat cu anexe. Manualul de bază se referă la câteva plăci adaptoare IBM, la care sunt adăugate în permanenţă anexe cu noi adaptoare şi opţiuni. Aceste publicaţii oferă informaţii referitoare la interteţele şi structura :

adaptoarelor şi a plăcilor opţionale care sunt disponibile pentru diverse sisteme.

o descriere hard, sugestii de programare şi informaţii despre BIOS. „AI treilea manual este indrumarul

tehnic despre interfaţa BIOS (8/08 /pterface

Ele conţin Technical-

feference). El oferă informaţii elementare despre interfaţa sistemului de intrare/ieşire (BIOS). Manualul cuprinde toate sistemele BIOS care pot fi întâlnite într-un calculator IBM. El este destinat proiectanţilor de produse hard şi soft care lucrează cu calculatoare IBM şi PS/2.

Manuaie de întreţinere hard (//ardware-Maintenance Manuals) Orice bibliotecă de întreţinere hard conţine două manuale: unul de service şi întreţinere hard şi un ghid de întreţinere hard. Acestea sunt adevăratele manuale de service, scrise pentru profesionişti. Cu toate că se adresează specialiştilor în service, ele sunt foarte uşor de urmărit şi sunt utile chiar şi amatorilor şi celor pasionaţi de calculatoare. Compania IBM

şi sucursalele locale de distribuire folosesc aceste manuale pentru diagnosticare şi service.

Documentaţia

. 39

Pentru sistemele IBM sunt disponibile două seturi de manuale. Un set se ocupă de calculatoarele PC, XT, Portable PC, AT şi PS/2 Model 25 şi Model 30. Celălalt set se referă la sistemele PS/2, cu excepţia modelelor 35 şi 30; acestea sunt considerate mai degrabă sisteme PC sau XT, decât adevărate PS/2. Manualele sunt achiziţionate într-o formă iniţială şi, după aceea, sunt actualizate cu suplimente referitoare la noile sisteme. De exemplu, .

calculatoarele PS/2 Model 25 şi 30 sunt studiate în anexele care actualizează biblioteca PC Maintenance (întreţinere PC); PS/2 Model 80 este descris de o anexă la biblioteca PS/2 Maintenance. Indrumarul de întreţinere şi service hard pentru PC şi PS/2 conţine toate informaţiile de care aveţi nevoie ca să diagnosticaţi şi să depanaţi un sistem aflat in pană. Cartea conţine organigrame speciale pe care IBM le numeşte Maintenance-Ana/ysis Procealuies - MAP (proceduri de analiză a întreţinerii) care vă pot ajuta să puneţi un diagnostic corect, într-o manieră pas cu pas.

Conţine informaţii despre poziţionarea jumperelor şi a comutatoarelor, un catalog amănunţit cu părțile componente şi discheţe cu programe avansate de diagnoză. Indrumarul de întreţinere şi service hard este o parte esenţială a trusei de scule a depanatorului. Mulţi specialişti cu experienţă in depanare nu au folosit niciodată procedurile MAP. Totuşi, atunci când întâlnesc o problemă serioasă, organigramele îi ajută să-şi organizeze munca. Procedurile MAP vă indică să verificaţi poziţia jumperelor şi a comutatoarelor inaintea cablurilor, să verificaţi cablurile înainte de a inlocui unitatea de disc sau controlerul şi altele. Acest gen de informaţii este extrem de valoros şi poate îi generalizat pentru o serie întreagă de sisteme. Ghidul elementar de întreţinere hard pentru PC şi PS/2 conţine informaţii generale despre sisteme. El descrie procedurile de diagnosticare, poziţia componentelor care pot fi inlocuite, reglajele sistemului, modul de înlocuire a pieselor şi instalarea lor. Informaţiile conţinute sunt utile mai ales celor lipsiţi de experienţă în domeniul asamblării şi dezasamblării unui sistem, sau utilizatorilor care au dificultăţi în identificarea componentelor unui calculator. După ce demontează pentru prima oară un calculator, majoritatea oamenilor nu mai au nevoie de o astfel de carte.

Obţinerea documentaţiei Nu puteţi să depanaţi corect sau să îmbunătăţiţi performanţele unui sistem dacă nu utilizaţi un îndrumar tehnic. Datorită informaţiilor specifice conţinute într-un asemenea manual, cel mai probabil este să-l puteţi obţine de la producătorul sistemului. De exemplu, îndrumarul tehnic pentru un IBM AT nu este de nici un folos unei persoane care are un Compaq Deskpro 486. Aceasta trebuie să obţină manualul calculatorului său de la compania Compaq.

Un manual de service este şi el un instrument util, dar majoritatea fabricanţilor nu-l pun la dispoziţie. Acest gen de manual nu are un caracter la fel de particular ca un indrumar tehnic; de aceea, manualele de service scoase de IBM sunt utile pentru toate calculatoarele compatibile. Unele informaţii, cum ar fi catalogul cu părţile componente, sunt caracteristice numai sistemelor IBM şi nu se aplică celor compatibile, dar majoritatea manualelor de service IBM conţin şi informaţii generale. Mulţi specialişti folosesc programele avansate de diagnoză IBM, alături de manualele de service şi intreţinere hard, ca un test dur de compatibilitate. Dacă sistemul este compatibil cu adevărat, el trebuie să treacă testele cu brio (majoritatea le trec). Mulţi producători nu au sau nu vând o carte sau un disc echivalente cu manualul de service şi intreţinere hard IBM.

De exemplu,

Compaq

distribuitori autorizaţi mult mai costisitoare majoritatea sistemelor de diagnostic produse

are un manual

de service, dar nu îl vinde celor care nu sunt

Compaq. De aceea, service-ul şi modernizarea acestor sisteme sunt . şi depind de ajutorul pe care vi-l oferă distribuitorul. Din fericire, la compatibile, cum ar fi cele Compaq, se pot aplica multe programe de terţi. : !

40

Capitolul 2 — Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului

Ca să obţineţi documentaţia de service hard, luaţi legătura cu distribuitorul care v-a vândut

sistemul şi apoi, dacă e necesar,

contactaţi fabricantul.

(Adesea,

contactarea fabricantului

este o metodă mult mai sigură, pentru că distribuitorul depozitează rareori asemenea

articole.) Manualele

IBM se pot obţine cu uşurinţă de la compania

comandă pentru documentaţia IBM, sunaţi la acest număr:

IBM. Ca să faceţi

1-800-IBM-PCTB (1-800-426-7282)

TB este abrevierea de la 7echnica/ Books (cărţi tehnice). Biroul lucrează de luni până vineri, de la 8 la 20, după ora Coastei de Est. Când sunaţi, puteţi cere şi copii după 7echnica/ Directory

(Catalogul Tehnic),

un catalog în care apar codurile de furnizor şi preţurile

documentaţiei disponibile. De asemenea, puteţi intreba despre existenţa indrumarelor tehnice sau a documentaţiei de service care se referă la produsele nou apărute şi care pot să nu figureze în catalogul respectiv.

S-ar putea să nu fie la fel de uşor să obţineţi documentaţie de la alţi producători. Majoritatea companiilor mari desfăşoară activităţi de service competente şi furnizează documentaţia tehnică. Altele ori nu au, ori nu vor să ofere o astfel de documentaţie, pentru a-şi proteja propriile departamente de service sau departamentele de service ale distribuitorilor lor. Contactaţi direct fabricantul şi acesta vă poate indrepta spre departamentul la care puteţi cere acest gen de informaţii.

Rezumat Pe lângă asemănarea dintre calculatoarele IBM şi cele compatibile IBM, între structurile sistemelor există şi diferenţe importante. Calculatoarele IBM şi cele compatibile IBM pot fi impărţite in două categorii: PC/XT şi AT. Acest capitol v-a prezentat deosebirile exisțente intre ele şi se incheie cu un comentariu despre felul in care puteţi obţine manualele de service necesare pentru întreţinerea şi modernizarea calculatorului dumneavoastră.

Capitolul 3

Demontarea calculatorului Şi examinarea ace În acest capitol sunt prezentate procedeele de demontare

şi examinare

a unui sistem.

Sunt

descrise tipurile de scule necesare, procedura de dezasamblare a unui calculator şi diversele sale componente. Un subcapitol special vă înfăţişează câteva dintre echipamentele de testare pe care le puteţi folosi, iar altul se referă la câteva probleme

pe care le

puteţi avea cu elementele de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe etc.)

Utilizarea unor instrumente

adecvate

Ca să puteţi detecta defectul şi depana un calculator aşa cum se cuvine, aveţi nevoie de câteva instrumente de bază: m scule simple,

obişnuite pentru

procedurile elementare

de dezasamblare

şi reasamblare;

teste de diagnoză soft şi hard pentru verificarea componentelor sistemului; mufe de test pentru verificarea porturilor seriale şi paralele; dispozitive de măsurare şi testare, cum

sunt

multimetrele

numerice care permit o

măsurare corectă a tensiunilor şi rezistenţelor, sonde logice şi sonde generatoare de impulsuri care permit să fie analizate şi testate circuitele numerice;

m substanţe chimice, cum sunt dizolvanţii pentru contacte, spray-urile pentru componentelor şi aerul comprimat utilizat la curăţarea sistemului;

răcirea

În plus, s-ar putea să aveţi nevoie de instrumente pentru lipit şi dezlipit, in caz că apar probleme care necesită asemenea operaţii. În subcapitolul următor se vor prezenta mai detaliat aceste scule elementare. Metodele 'de diagnoză soft şi hard sunt descrise în capitolul 20.

Scule obişnuite Dacă încercaţi să depanaţi un calculator personal vă puteţi da seama imediat că sculele necesare pentru aproape orice tip de operaţiuni de service sunt foarte simple şi ieftine. Puteţi transporta majoritatea sculelor necesare într-o mică pungă. Chiar şi un set de scule

de ultimul strigăt, pentru protesionişti, încape într-un conteiner de mărimea unei serviete,

42:

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Preţul unei asemenea truse de scule variază între 20$, pentru cele mici şi 500$, pentru trusele de lux, gen servietă. Comparaţi aceste preţuri cu cele necesare unui specialist auto. Majoritatea specialiştilor în service auto cheltuiesc pentru sculele care le sunt necesare între 5.000şi 10.000$. Nu numai că sculele sunt mult mai ieftine dar, vă pot spune din experienţă că, dacă reparaţi calculatoare,

reparaţi maşini.

nu vă murdăriţi la fel de rău ca atunci când

În acest subcapitol veţi afla care sunt sculele necesare ca să vă constituiți un set cu care să puteţi depana sistemele PC Ia nivel de placă. Unul dintre cele mai indicate moduri de a vă constitui un asemenea set de scule este achiziţionarea unei mici truse vândută special pentru service-ul calculatoarelor personale.

Lista următe re conţine sculele pe care le puteţi găsi în micile „truse de service PC” cu preţul de aproximativ 20$:

cheie tubulară de 3/16 inci; cheie tukiulară de 1/4 inci; şurubelniţă cap cruce, mică; şurubelniţă cu lamă plată, mică; şurubelniţă cap cruce, medie;

|

şurubelniţă cu lamă plată, medie; dispozitiv de extragere a cipurilor; dispozitiv de introducere a cipurilor;

pensetă; pensetă cu vârf incovoiat; şurubelniţe cap stea, T10 şi T15;

Cheile tubulare se utilizează pentru scoaterea şuruburilor cu cap hexagonal cu care sunt fixate carcasele sistemului, plăcile adaptoare, unităţile de disc, sursele de alimentare şi difuzoarele existente in marea majoritate a calculatoarelor. Deoarece unii producători au înlocuit şuruburile cu cap cruce şi pe cele cu fantă cu

şuruburile cu cap hexagonal,

pentru aceste sisteme,

puteţi folosi cheile tubulare.

Dispozitivele de introducere şi de extragere a cipurilor se folosesc ca să introduceţi sau să scoateţi cipuri de memorie (sau alte cipuri mici) fără să indoiţi pinii. De obicei, cipurile mai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tip ROM, sunt scoasă cu o şurubelniţă mică. Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486 sau Pentium, sunt scoase cu dispozitivul de extragere a cipurilor, dacă sunt puse pe un soclu standard. Aceste circuite au atât de mulţi pini, incât este necesară o forţă foarte mare ca să fie scoase. Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forţa în mod egal, reducând la minim posibilitatea de a le rupe.

Pensetele normale şi mici şi jumperele pe utile mai ales atunci scoate piesa fără să

cele cu vârf încovoiat se pot folosi ca să prindeţi cu ele șuruburile care este greu să le ţineţi în mână. Pensetele cu vâri incovoiat sunt când vă scapă o piesă mică în interiorul calculatorului; de obicei, puteţi dezasamblaţi sistemul. ”

Şurubelniţele cu cap stea au forma potrivită pentru şuruburile speciale pe care le puteţi întâlni în majoritatea sistemelor Compaq şi in multe alte sisteme. Cu toate că acest set elementar este foarte util, totuşi, ar trebui să-i adăugaţi şi alte câteva

scule mici, cum

ar-fi:

|

"

Utilizarea unor instrumente adecvate

43

un cleşte cu cap subţire; pensele hemostatice; un cleşte pentru

tăierea şi dezizolarea firelor conductoare;

-

chei tubulare metrice;

şurubelniţe cu cap cţuce pentru şuruburi de siguranţă; o menghină;

o pilă; o lanternă mică; Cleştii cu cap Subţire sunt utili ca să îndreptaţi pinii cipurilor, ca să instalaţi sau să scoateţi jumpere, ca să indoiţi cablurile sau să apucaţi micile piese.

Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci când doriţi să apucaţi piese mici, cum sunt jumperele. Cleştii pentru tăierea şi dezizolarea firelor sunt utili ca să faceţi şi să reparaţi cabluri. Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca şi în calculatoarele IBM PS/2, toate utilizând piese în sistem metric. Şurubelniţele cu cap cruce pentru şuruburi de siguranţă se folosesc ia scoaterea şuruburilor cu cap cruce de tip special, care au în centru un. pin de siguranţă. Şurubelniţa de acest tip are o gaură în interior in care poate intra pinul.

Menghina o puteţi utiliza: atunci când instalaţi conectori sau cabluri sau când vreţi să daţi cablurilor o anumită formă, ca şi pentru a ţine piesele în timpul operaţiunilor delicate. Pila se poate folosi ca să neteziţi marginile aspre din metal ate carcaselor sau şasiului, ca şi pentru a ajusta măştile unităţilor de disc astfel incât să intre perfect. Lanterna poate fi utilă pentru luminarea interiorului sistemului,

mai ales atunci când.lumina

din încăpere nu este suficientă. Eu o consider ca fiind o sculă esenţială. De asemenea, din trusa dumneavoastră de scule nu ar trebui să lipsească un dispozitiv de protecţie la descărcările electrostatice ESD (e/ectro static a/scharge). Acest instrument este format dintr-o brățară antistatică, cu fir de impământare şi dintr-un suport special, conductor, cu propriul său fir de îimpământare. Dacă folosiţi un asemenea dispozitiv atunci când lucraţi la un calculator, puteţi fi siguri că nu veţi distruge componenetele printr-o descărcare electrostatică.

Aceste dispozitive, celelalte scule precum

şi multe altele se pot

cumpăra de la.numeroşi furnizori. Spec/alised Products Company şi Jensen Tools sunt două dintre cele mai cunoscute firme de distribuire a sculelor electronice şi pentru calculatoare, ca şi a echipamentului de service. În cataloagele lor se găsesc multe scule de foarte bună calitate. In Anexa B găsiţi o listă cu firmele de acest tip (Vendor List - lista furnizorilor). Cu un asemenea set simplu de scule dispuneţi de echipamentul necesar ca să executaţi aproape orice reparaţie sau instalare necesară. Costul total al acestor scule este mai mic de 150 de dolari, ceea ce nu e mult ţinând cont de facilităţile pe care vi le oferă.

Scule de lipit şi dezlipit În anumite situaţii, cum

ar fi lipirea unui fir rupt, punerea unti componente

pe placă, scoa-

terea şi instalarea circuitelor integrate care nu sunt pe socluri sau adăugarea pe placă a : unor fire de legătură sau pini, trebuie să utilizaţi un ciocan de lipit. Chiar dacă nu faceţi decât depanare

la nivel de placă, în anumite situaţii tot veţi avea nevoie de un ciocan de lipit.

Vă este necesar un ciocan de putere mică, de obicei în jur de 25 de waţi. O putere de

44

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

peste 30 de waţi generează prea multă căldură şi poate distruge componentele de pe placă. Chiar şi cu un instrument de putere mică trebuie să limitați cantitatea de căldură la care supuneţi placa şi componentele

ei. Puteţi face acest lucru printr-o utilizare rapidă şi

eficientă a ciocanului, ca şi prin folosirea radiatoarelor prinse de marginile piesei care este lipită. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate agăța, destinat să absoarbă căldura excesivă pentru ca aceasta să nu ajungă la componenta pe care dorim s-o protejăm. În unele cazuri, puteţi utiliza pe post de absorbant de căldură şi o pensă hemostatică. Ca să scoateţi componentele lipite de pe o placă de circuit, puteţi utiliza un ciocan de lipit şi o pompă de fludor. Acest instrument este format de obicei dintr-o cameră cu aer şi un

dispozitiv cu arc. instrumentul este armat atunci când apăsaţi tija cu arc în camera cu aer. Când doriţi să scoateţi o piesă de pe placă, incălziţi cu ciocanul de lipit punctul de pe spatele plăcii în care unul dintre capetele componentei este lipit pe placă, până când vedeţi că se topeşte cositorul. Imediat ce apare topirea, poziţionaţi vârtul pompei

şi apăsaţi pe

tijă. In acest fel tija se retrage şi aspiră cositorul lichid de pe conexiune, lăsând liber capătul componentei ce a fost implementat în orificiu. Încălzirea şi aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele plăcii, nu de pe faţa cu componente. Repetaţi operaţia pentru fiecare capăt al piesei care este lipit pe placa de

circuit. Atunci când stăpâniţi această tehnică, puteţi scoate un mic circuit integrat, cum ar fi cel de memorie cu 16 pini, într-un minut sau două, fără prea mare probabilitate de a produce distrugeri plăcii sau componentelor. Circuitele integrate cu un număr mai mare de pini pot fi mai greu de scos şi de relipit fără să distrugeţi şi alte componente de pe placa de circuit. . Dacă vreţi să obţineţi îndemânare în lipirea şi dezlipirea pieselor, trebuie să exersaţi. Luaţi o placă de circuit care nu mai este folositoare şi exersaţi pe ea: scoateţi diversele componente şi apoi reinstalaţi-le pe placă. Încercaţi să scoateţi piesele folosind o cantitate de căldură cât mai redusă. De asemenea, executaţi operaţia de topire a cositorului intr-un timp cât mai scurt şi limitați la minim timpul de aplicare a ciocanului pe lipitură. Înainte de a instala alte componente, curăţaţi orificiile prin care trebuie să intre pinii şi apoi puneţi componenta. După aceea aplicaţi cositorul pe partea de dedesubt fSlosind cât mai puţină căldură şi cositor. Incercaţi să realizaţi lipituri la fel de curate ca şi cele făcute de producătorul plăcii cu ajutorul maşinilor. Lipiturile care nu arată Curate s-ar putea să impiedice componenta să facă o legătură corectă cu restul circuitului. În mod normal, „lipitura rece” se produce atunci când nu folosiţi indeajuns de multă căldură. 7ineţ; minte că nu trebuie să vă exersaţi indemânarea in lipirea şi dezlipirea pieselor, pe placa de bază a sistemului pe care incercaţi să-/ reparaţi! Nu încercaţi să lucraţi pe plăci bune înainte de a fi convinşi de îndemânarea dumneavoastră. Eu păstrez intotdeauna câteva plăci defecte ca să exersez pe ele.

Indiferent cât de bine ştiţi să lipiţi şi să dezlipiţi, este bine să lăsaţi unele sarcini pe seama

profesioniştilor.

De exemplu,

pentru componentele

cu o foarte mare densitate a pinilor sunt

necesare scule speciale de lipire. Eu mi-am imbunătăţit performanţele calculatorului portabil IBM P75 înlocuind procesorul 486DX-33 cu un procesor 486 DX2-66. Aceasta ar trebui să

fie in mod

norma! o procedură

uşoară (mai ales dacă sistemul

utilizează un soclu de tip ZIF

- Zero insertion force, cu torţă de inserţie zero), dar in acest sistem circuitul 486DX, cu 168 de pini, este lipit pe o placă specială a procesorului. Pentru ta dificultatea să fie şi mai

mare, erau lipite componente

pe ambele feţe ale plăcii. Ei bine, cred că nu mai este netoie

să spun că a fost o sarcină foarte dificilă care a necesitat un dispozitiv special, numit staţie cu aer fierbinte (/ot a/ rework station). Staţia cu aer fierbinte utilizează curenţi de aer pentru a lipi şi dezlipi simuitan toţi pinii unui circuit integrat. Pentru a executa această înlocuire, componentele de pe partea cu lipiturile au fost protejate cu o bandă specială, rezis-

tentă la căldură, iar aerul fierbinte a fost direcționat către cei 168 de pini ai integratului 486 în timp ce acesta era tras afară de pe partea cealaltă. Apoi noul circuit integrat a fost aşezat in găurile de pe placă, pe pini a fost aplicată o pastă specială de lipire şi s-a folosit

|

Utilizarea unui echipament

de testare adecvat

45

din nou aerul fierbinte pentru a lipi simultan cei 168 de pini. Utilizarea unui echipament profesional a condus la obţinerea unei lipituri perfecte, care nu putea fi deosebită de cea

executată din fabrică şi a rezultat un sistem de 66MHz perfect operaţional. Dacă aş fi încercat să execut această operaţie cu un ciocan de lipit obişnuit, probabil că aş fi distrus atât extrem de costisitorul procesor DX2, cât şi placa multistrat care este şi mai scumpă.

Utilizarea unui echipament de testare adecvat În unele cazuri, pentru a testa o placă de bază sau o componentă,

trebuie să utilizaţi

dispozitive specializate. Acest echipament de testare nu este scump şi nici greu de utilizat şi poate să vă fie de mare folos în munca de depanare. Pentru testarea corectă a unui sistem este nevoie de un voltmetru şi de mufe de test. Mufele de test vă permit să

verificaţi atât porturile seriale şi paralele, cât şi cablurile ataşate lor. Un multimetru numeric poate fi utilizat în multe scopuri, inclusiv la verificarea nivelului de tensiune al semnalelor în diferite puncte, la testarea ieşirilor sursei de alimentare şi la verificarea continuității unui circuit sau a unui cablu.

Un testor pentru priza electrică este un accesoriu

de o valoare

inestimabilă cu care se pot verifica legăturile din priză, lucru util în cazul în care bănuiţi că problemele nu sunt cauzate de calculator. Sondele logice şi sondele generatoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, dar vă pot ajuta în depanare. Sonda logică o puteţi utiliza pentru a verifica existenţa şi nivelul

semnalelor în diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare de impulsuri se folosesc

ca să injectaţi semnal într-un circuit pentru a-i putea testa funcţionarea. Utilizarea acestor dispozitive necesită o cunoaştere mai bună a modului de funcţionare a circuitului.

Mufe de test (conectori de rebuciaj) Pentru rezolvarea problemelor care apar la porturile paralele şi seriale vă sunt necesare mufele de test, numite şi conectori de rebuclaj, care sunt utilizaţi pentru întoarcerea

semnalului. Aveţi nevoie de o mută cu 25 de pini pentru portul serial, una pentru portul serial de 9 pini şi o alta pentru portul paralel cu 25 de pini (vezi tabelul 3.1). Multe companii vând aceste mufe separat, iar IBM vinde şi o versiune specială, care include toate cele trei tipuri într-o singură mufă.

EARP

PE

Descriere

Codul

IBM

Mufă de test pentru portul paralel

8529228

Mufă de test pentru portul serial cu 25 de pini

8529280

Mufă de test pentru portul serial cu 9 pini (AT)

8286126

Mufă de test cu trei conectori

72X8546

X

Mufa cu trei conectori este foarte comodă şi costă aproximativ 30$ dacă o cumpăraţi de la

IBM. Trebuie să ştiţi că majoritatea truselor de test profesionale (mai ales cele recomandate de mine) conţin toate cele trei mufe, deci s-ar putea să nu fie nevoie să le cumpăraţi sepa-

rat. Dacă sunteţi îndemânatic, puteţi chiar să vă confecţionaţi singur mufele de test. In capitolul 11, „Comunicaţii şi reţele de calculatoare”, am inclus diagramele de cablare ale celor trei tipuri de mufe. În acest capitol veţi găsi şi o descriere detaliată a porturilor seriale

şi paralele.

46

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Aparatele de măsurăMulte proceduri de depanare

necesită să măsuraţi tensiunile şi rezistenţele.

Puteţi face

aceste măsurători cu ajutorul unui multimetru. Aparatele pot fi dispozitive analogice sau

dispozitive numerice.

Ele au o pereche de fire numite cabluri de test sau sonde, cu care se

realizează legăturile pentru a putea face măsurătorile. În funcţie de parametrii stabiliţi pentru

aparat, sondele vor măsura rezistenţe, tensiuni în curent continuu sau în curent alternativ.

De obicei, fiecare poziţie a aparatului are diverse niveluri de măsură.

De exemplu,

tensiu-

nea în curent continuu poate fi citită pe diverse scale, cu valori maxime de 200 milivolţi, 2 volţi, 20 volţi, 200 volţi şi 1000 volţi. Deoarece calculatoarele utilizează atât tensiuni de 5 volţi, cât şi de 12 volţi, pentru a face măsurătorile ar trebui să folosiţi scala de 20 volţi. Executarea acestor măsurători pe scala de 200 milivolţi şi de 2 volţi poate da peste cap aparatul şi-l poate chiar defecta, din cauză că voltajul este mult mai mare decât cel normal. Puteţi folosi şi scalele de 200 sau de 1000 volţi, dar citirile pentru 5 şi 12 volţi se vor face foarte. greu şi precizia va fi scăzută.

Dacă faceţi o măsurătoare şi nu sunteţi siguri de nivelul semnalului, începeţi cu scala cea mai mare şi coborâţi-o treptat. Unele aparate de măsură mai perfecţionate au posibilitatea de selectare automată a scalei pentru orice tip de măsurătoare şi este mult mai uşor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie decât să poziţionaţi aparatul pe tipul de mărime pe care-o doriţi, de exemplu pe volţi în curent continuu, şi să puneţi sondele la sursa de semnal. Aparatul selectează domeniul corect şi afişează valoarea. Datorită modului lor de proiectare, aceste aparate au întotdeauna un afişaj numeric şi nu un ac indicator. Eu prefer micile aparate de măsură numerice.

Le puteţi achiziţiona la un preţ doar cu un pic

mai mare ca al celor analogice şi sunt extrem de corecte. Unele nu sunt mult mai mari decât o casetă audio şi incap în. buzunarul de la cămaşă. Radio Shack vinde un aparat bun (construit de firma Beckman)

cu un preţ în jur de 25$ şi care nu este mai gros de 1,5

centimetri, cântăreşte 100 grame, este numeric şi işi selectează automat nivelul scalei. Acest tip de aparat este bun pentru majoritatea operaţiilor de depanare şi de testare

dintr-un calculator personal.

Trebuie să ştiţi că multe aparate de măsură analogice pot fi periculoase pentru circuitele numerice. Aceste aparate utilizează o baterie de 9 volţi pentru alimentarea necesară măsurătorilor de rezistenţe. Dacă folosiţi acest tip de aparate ca să măsuraţi rezistenţele din anumite circuite, s-ar putea să distrugeţi componentele pentru că, practic, injectaţi o tensiune de 9 volţi. Aparatele de măsură numerice lucrează de obicei cu tensiuni de 3 sau 5 voiţi, dacă nu mai puţin.

Sonde logice şi sonde generatoare de impulsuri O sondă logică circuite.

poate fi un instrument util în detectarea problemelor care pot apărea-la

Într-un circuit numeric semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volţi (//g/), fie la

nivel de 0 volţi (/ow). Din cauză că aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp foarte scurt (de ordinul milionimilor de secundă) şi oscilează foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logică are scopul să afişeze cu uşurinţă aceste condiţii de semnal. Sondele logice sunt utile mai ales în depanarea unui calculator care nu mai funcţionează deloc (este „mort”). Cu ajutorul ei puteţi determina dacă circuitul de ceas este operaţional sau dacă celelalte semnale necesare funcţionării sistemului sunt prezente. În unele cazuri, sonda logică vă poate ajuta să verificaţi semnalele de la fiecare pin al circuitului integrat. Puteţi compara semnalele prezente la fiecare pin cu ceea ce se ştie că ar trebui să indice un integrat bun de acelaşi tip - comparaţie utilă in izolarea unei componente defecte. Sondele logice sunt utile şi în detectarea unor probleme ale unităţilor de discuri prin testarea prezenţei semnalelor pe cablurile de interfaţă şi pe placa logică.

tilizarea unui echipament de testare adecvat

47

Un instrument adiţional pentru sonda logică este sonda generatoare de semnal. Aceasta are drept scop testarea reacției circuitului furnizând un semnal de nivel logic unu (+ Svolţi), care durează de obicei

1,5 până la 10 microsecunde.

Comparaţi

reacţia cu cea a unui

circuit despre care ştiţi că este bun. Acest tip de dispozitiv este utilizat mult mai rar decât o sondă logică, dar în unele cazuri poate fi util în testarea unui circuit.

Testoare pentru priza de curent electric O altă sculă de testare foarte utilă este testorul pentru priza electrică, pe care îl puteţi cumpăra de la magazinele specializate. Pur şi “simplu introduceţi în priză dispozitivul şi se

vor aprinde trei leduri în diverse combinaţii, care indică dacă priza are firele conectate corect. Deşi s-ar putea să credeţi că prizele cu fire incorect conectate sunt o problemă rar întâlnită, eu m-am confruntat foarte des cu asemenea situaţii. În majoritatea cazurilor se pare că problemele apar la firul de împământare. O priză incorect conectată poate provoca

o funcţionare instabilă a sistemului, apariţia unor erori de paritate şi a blocărilor. Dacă impământarea nu este făcută, pot apărea curenţi pe circuitul de masă al calculatorului. Deoarece tensiunea de pe circuitul de masă este utilizată drept bază de comparaţie pentru a determina dacă biții sunt O sau 1, acest lucru poate produce erori la nivelul datelor din sistem. Odată, în timp ce susţineam unul dintre cursurile mele despre depanarea calculatoarelor personale, foloseam un sistem de care nu mă puteam apropia fără să-l

blochez. De indată ce veneam lângă el, câmpul electrostatic generat de corpul meu influenţa calculatorul şi acesta se bloca, furnizând un semnal de eroare de paritate „party check". Problema era provocată de faptul că hotelul in care ne aflam era foarte vechi şi nu avea în camere prize cu impământare. Singurul mod în care am putut evita blocarea „sistemului a fost să-mi susţin cursul în ciorapi, deoarece

pantofii mei cu talpă din piele

provocau încărcarea electrostatică. Un alt semn că prizele electrice nu sunt corect cablate îl constituie apariţia şocurilor electrice în momentul în care atingeţi carcasa sau şasiul unui calculator. Acest lucru indică faptul că există curenţi acoio unde nu ar trebui să fie, lucru ce poate fi provocat şi de existenţa unor împământări incorecte chiar în interiorul sistemului. Utilizând testorul pentru prizele electrice, puteţi determina rapid dacă vina aparţine sau nu prizei.

Substanțe chimice Substanțele chimice vă pot ajuta să curăţaţi, să detectaţi defectele şi chiar să reparaţi un calculator.

Pentru curăţarea componentelor,

a contactelor şi conectoarelor electrice,

una

dintre cele mai utile substanţe este 1,1,1 tricloretanul. Această substanţă, comercializată uneori şi sub numele de carbo-clor, curăţă foarte eficient. Poate fi folosită la curăţarea contactelor. electrice şi a componentelor şi nu atacă materialele plastice şi cele din care sunt confecţionate plăcile. De fapt, carbo-clorul se poate utiliza şi pentru curăţarea petelor,

atât de pe carcasa calculatorului, cât şi de pe tastatură. Firmele furnizoare de substanţe chimice pentru electronică livrează şi alţi inlocuitori ai tricloretanului, deoarece acesta a fost adaptat la noile cerinţe, alături de alte fluorocloruri de carbon

(CFC),

cum

este freonul.

Pe piaţă se găseşte un tip special de lubrifiant care îmbunătăţeşte contactele, numit Stabilant 22. Această substanţă se aplică pe contactele electrice şi îmbunătăţeşte foarte mult calitatea contactului electric, lubrifiind în acelaşi timp punctul de contact.

Este mult

mai eficient decât lubrifianţii şi substanţele de curăţare obişnuite. Stabilant 22 este, de fapt, un semiconductor polimerizat lichid. Se comportă ca un metal

lichid şi este bun conducător de electricitate. Totodată, are drept scop umplerea golurilor de aer dintre suprafeţele a două piese (ceea ce face ca suprafaţa de contact să fie mai mare) şi împiedică venirea înn contactul.

pntact

cu oxigenul şi cu alţi agenţi care pot oxida şi coroda

48

Capitolul 3 —

Demontarea

calculatorului şi examinarea acestuia

Această substanţă poate fi achiziționată în diverse forme. Stabilant 22 propriu-zis este varianta concentrată, în timp ce Stabilant 22a este o substanţă diluată in proporţie de 4 la 1 cu isopropanol. În magazinele cu aparatură video şi audio se vinde o versiune şi mai diluată, de 8 la 1, sub numele de „Tweek”. 15 ml de Stabilant 22a se vând cu aproximativ

40$, în timp ce un litru de concentrat costă în jur de 4000$. Aşa cum puteţi vedea, substanţa este destul de scumpă, dar nu este necesar să aplicaţi decât foarte puţin din ea şi nu a fost găsit nici un alt înlocuitor la fel de eficient pentru conservarea contactelor electrice. O unică aplicare a acestei substanţe asigură protecţia timp de 16 ani. După spusele producătorului, ea este folosită de NASA la partea electronică a navetelor spaţiale. Stabilant este produs şi vândut de firma D.W. Electrochemicals. Adresa şi numărul ei de telefon le puteţi găsi in Anexa B. Produsul Stabilant este foarte eficient pe conectorii de intrare/ieşire, pe marginile plăcilor adaptoare, pe pinii conectorilor, pe conectorii unităţilor de disc, pe cei ai sursei de alimentare şi, practic, pe orice conector existent într-un calculator personal. Pe lângă

îmbunătăţirea contactului şi efectul anticoroziv, o singură aplicare lubrifiază contactele, făcând mai uşoară introducerea şi scoaterea conectorului. Adesea, la curăţarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat, compus din freon sau bioxid de carbon, este utilizat pentru îndepărtarea prafului dintr-un calculator

sau de pe o componentă. Fiţi atenţi când utilizaţi aceste dispozitive! În momentul în care gazul iese din tub, ele pot genera o imensă sarcină electrostatică. Aveţi grijă să folosiţi tipul aprobat pentru curăţarea echipamentelor de calcul şi utilizaţi, ca măsură de precauţie, şi un fir de împământare. Unul din gazele care generează o asemenea sarcină statică este Freon TF; Freon R12 este mai puţin dăunător. Bineînţeles că, datorită faptului că amândouă sunt la fel de dăunătoare pentru stratul de ozon, ele nu mai sunt livrate de marea majoritate a furnizorilor. Ne aşteptăm să vedem apărând recipiente cu aer comprimat care

utilizează bioxid de carbon sau alte substanţe,

mai puţin dăunătoare.

[UEtiDii Dacă utilizaţi vreo substanţă chimică care conţine Freon R12 (diclorodifluorometan), nu aouceţi gazul in contact cu o flacără deschisă sau cu vreo altă sursă de căldură. Dacă substanţa arde, se degajă un gaz foarte toxic numit phosgene. Phosgene, care a fost utilizat drept gaz de luptă în primul război mondial, poate fi mortal. Înainte de 1995, Freon R12 era substanţa utilizată la majoritatea instalaţiilor de aer condiţionat a automobilelor.

Depanatorii auto sunt instruiți să nu fumeze

niciodată în apropierea unei instalaţii de

aer condiţionat. Incepând cu anul 1996, utilizarea acestor substanţe va fi interzisă sau strict limitată şi vor trebui găsiţi înlocuitori. Astfel, practic toate noile instalaţii de aer condiţionat de la automobile folosesc acum substanţa numită R-134a. Din păcate, toţi aceşti înlocuitori sunt mult mai scumpi.

Spray-urile cu substanţe de răcire sunt înrudite cu produsele cu aer comprimat. Acestea sunt utilizate pentru răcirea rapidă a unei componente aflată pe cale de a se defecta, pentru a o aduce în stare operaţională. Ele nu sunt folosite pentru repararea unui echipament, ci mai degrabă ca să vă asiguraţi că aţi găsit componenta defectă. Adesea, o piesă defectă degajă multă căldură, iar prin răcire, o readucem la parametrii normali. Dacă echipamentul incepe să funcţioneze corect, inseamnă că aţi depistat defectul.

Utilizarea unui echipament de testare adecvat

49

Câteva cuvinte despre elementele de asamblare În acest subcapitol sunt prezentate câteva probleme pe care le puteţi avea cu piesele de genul şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor care sunt folosite într-un calculator.

Tipuri de elemente de asamblare Una din problemele care poate face dificilă depanarea tipuri diferite de elemente de asamblare.

unui calculator este folosirea unor

De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc şuruburi care pot fi deşurubate cu chei tubulare hexagonale de 1/4 inci sau 3/16 inci. IBM utilizează aceste şuruburi în toate sistemele PC, XT şi AT, iar toate celelalte calculatoare compatibile folosesc acelaşi standard. Totuşi, unele companii folosesc piese de alte tipuri. De exemplu, Compaq utilizează în majoritatea sistemelor şuruburi cu cap stea. Şuruburile de acest tip au un

orificiu în formă de stea în care intră şurubelniţele de dimensiuni potrivite. Aceste

şurubelniţe au indicative de măsură, cum ar fi: T-8, T-9, T-10, T-15, 1-20, T-25, T-30, T-40 etc. O versiune a şurubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranţă, care

poate fi întâlnit in sursele de alimentare şi în alte subansamble. Aceste şuruburi sunt identice cu cele obişnuite, cu excepţia faptului că în centrul orificiului în formă de stea se află un pin care impiedică deşurubarea

cu o şurubelniţă normală cu cap stea. O puteţi face

utilizând doar o mică daltă cu care să scoateţi pinul. De obicei, un dispozitiv sigilat cu astfel de şuruburi se înlocuieşte cu totul şi rareori este nevoie să fie deschis. De asemenea,

mulţi fabricanți utilizează şuruburile

mai obişnuite,

cu cap cruce şi cele cu

fantă. Sculele folosite la aceste şuruburi sunt mult mai simple, dar ele nu fac priză la fel de bine ca pe cele cu cap hexagonal sau cap în stea, iar marginile lor se pot rotunji mult mai uşor. Din şuruburile foarte ieftine se pot desprinde bucăţi de metal care pot cădea chiar pe placa de bază. Feriţi-vă de elementele de strângere prea ieftine; durerile de cap provocate de şuruburile defecte nu merită economia de bani.

Sistemul de măsură metric sau cel anglo-saxon? O altă problemă legată de elementele de strângere este aceea că sunt utilizate două sisteme de unităţi de măsură: cel anglo-saxon şi cel metric. In calculatoarele sale, IBM a utilizat mai ales şuruburi în sistem anglo-saxon, dar unele companii folosesc sistemul metric.

Diferenţa se poate observa mai ales la unităţile de discuri. Producătorii americani utilizează elemente de strângere în sistem anglo-saxon; unităţile produse în Taiwan şi în Japonia folosesc de obicei şuruburi metrice. Vă veţi confrunta cu această problemă ori de câte ori înlocuiţi o unitate de dischetă dintr-un sistem IBM mai vechi. Incercaţi să cumpăraţi, o dată cu unitatea, şuruburile potrivite şi toate celelalte piese metalice pentru că s-ar putea să vă fie dificil să le găsiţi la un magazin din localitate. Manualul OEM referitor la unităţile de disc conţine datele exacte despre dimensiunile şi poziţia orificiilor din diversele tipuri de unităţi. Hard discurile pot folosi atât elemente

de strângere în sistemul

metric, cât şi în cel

anglo-saxon; ca să fiţi siguri va trebui să verificaţi exact unitatea dumneavoastră.

[NPRORRI Unele şuruburi, mai ales cele utilizate pentru fixarea unităţilor de hard disc, pot avea o lungime critică. Dacă folosiţi un şurub prea lung puteţi distruge unitatea. Acesta poate străpunge camera sigilată a discului. Atunci când instalaţi un nou hard disc, inainte de a-l pune în sistem, încercaţi întotdeauna piesele şi vedeţi cât de mult pot fi strânse şuruburile. Dacă aveţi îndoieli, documentaţia OEM pentru unitatea respectivă vă va indica exact ce şuruburi sunt necesare şi „cât de lungi trebuie să fie.

50

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Procedee de dezasamblare Procesul de dezasamblare şi reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datorită standardizării existente, se întâlnesc (cu câteva excepţii) numai câteva tipuri şi dimensiuni de şuruburi,

iar aranjarea diverselor componente este asemănătoare, chiar şi in calculatoare produse de firme diferite. Acest subcapitoi împarte procedura de asamblare şi reasamblare în

următoarele etape:

m ansamblul carcasei; = plăcile adaptoare;

m unităţile de discuri; m sursa de alimentare;

m placa de bază;

Vi se va explica cum se pot scoate sau instala aceste componente aparţinând unor diferite tipuri de sisteme. În privinţa asamblării şi a dezasamblării, este bine să clasificăm caiculatoarele după tipul de carcasă utilizat. De exemplu, toate sistemele cu carcasă de tip AT se asamblează în acelaşi fel. Carcasele tower (turn) sunt practic carcase AT răsturnate, aşa

încât şi acolo se vor aplica

aceleaşi instrucţiuni.

De asemenea,

carcasele s/m-fine şi XT

sunt asemănătoare. În paragratele următoare sunt oferite instrucţiuni de asamblare pentru diversele tipuri de carcase, inclusiv pentru sistemele compatibile IBM, ca şi pentru PS/2.

Pregătiri în vederea dezasamblării Înainte de a începe dezasamblarea oricărui sistem, trebuie lămurite câteva probleme. Una dintre ele este protecţia la descărcările electrostatice (ESD- £/ectro Static Discharge). Cealaltă, este notarea configurației sistemului, atât în ceea ce priveşte aspectul fizic al

calculatorului, cum ar fi poziţia jumperelor, a comutatoarelor şi orientarea cablurilor, cât şi al configurației logice, mai ales în privinţa stabilirii parametrilor in memoria CMOS. Protecţia la descărcările electrostatice. Când lucraţi cu componentele unui calculator, trebuie să vă luaţi măsurile necesare de precauţie ca să preveniţi descărcările electrostat ice

accidentale.

În orice moment,

corpul dumneavoastră

poate să fie încărcat electrostatic,

energie care poate distruge uşor componentele. Înainte de a-mi introduce mâinile intr-un calculator deschis, eu ating mai întâi o. porţiune impământată a şasiului, cum ar fi carcasa

sursei de alimentare.

În acest fel, sarcina mea şi a sistemului se egalizează.

Unii ar spune

că sarcina se scurge în pământ, dar nu este chiar aşa. Nu recomand să se lucreze vreodată cu cablul introdus în priză, din cauza elementelor de hazard şi a simplului fapt că puteţi să daţi drumul sistemului din întâmplare sau puteţi chiar să uitaţi să-l inchideţi. Este foarte uşor să scăpaţi o sculă sau alte obiecte într-un calculator în timp ce acesta funcţionea ză, lucru care va produce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor. După

ce am

distrus o pla-

că adaptoare pentru că am introdus-o din greşeală în conector în timp ce calculatoru l funcționa, am decis că singurul mod de a fi sigur că sistemul este închis, este să-l scot din priză. Unii mi-au spus că dacă sistemul nu este conectat fa priza electrică, sarcinile electrostatice

nu se pot scurge spre pământ.

Este adevărat,

dar problema

descărcărilor electrostatice nu

este provocată datorită faptului că un dispozitiv este încărcat sau nu, ci apare în momentul în care o sarcină se scurge brusc, prin delicatele circuite logice, de la un dispozitiv la altul. Prin atingerea şasiului sau a oricărei alte părţi a circuitului de masă, egalizaţi sarcina

dumneavoastră

cu cea a calculatorului şi, în acest fel, nu va trece nici un fel de sarcină

adițională de la dumneavoastră spre delicatele circuite integrate. Indiferent ce-ar zice alţii,

nu cumva să conectaţi sistemul!

>

Procedee

de dezasamblare

51

Un mod sofisticat de a egaliza sarcinile dintre dumneavoastră şi componentele sistemului

este să utilizaţi'sus-menţionatul dispozitiv de protecţie ESD.

Setul este compus

dintr-o

brățară antistatică şi un suport cu fir de împământare pentru ataşarea la şasiul calculatorului. Atunci când vreţi să lucraţi la un calculator aşezaţi suportul alături, sau chiar un pic sub sistem. După aceea, legaţi firul de împământare atât la suport cât şi la şasiu, conectând astfel cele două circuite de masă. Apoi, puneţi-vă brăţara antistatică şi ataşaţi firul fie la şasiu, fie la suport. Deoarece suportul şi şasiul sunt deja legate, puteţi ataşa firul brăţării antistatice la şasiu sau la suport. Dacă folosiţi numai o brățară antistatică fără suport, o puteţi prinde de şasiul sistemului.

Aveţi grijă să folosiţi o zonă care nu este vopsită,

astfel

încât contactul să se facă bine. În acest fel vă asiguraţi că orice sarcină electrică va fi preluată in mod

egal de dumneavoastră

şi de componentele

sistemului,

ceea ce previne

scurgerile neaşteptate de electricitate statică. Când scoateţi unităţile de discuri, plăcile adaptoare şi subansamblele întreaga placă de bază, ca şi memoriile SIMM sau procesorul, trebuie tip de suport. Am observat că unele persoane pun tot calculatorul pe caz, suportul trebuie să fie de o dimensiune mare, în aşa fel încât să celelalte componente pe care le veţi scoate. Dacă

nu aveţi un astfel de suport,

aşezaţi pur şi simplu

delicate, cum ar fi să le aşezaţi pe acest suport, însă, în acest aibă loc pe el şi

circuitele şi dispozitivele scoase

din

sistem pe un birou curat sau pe o masă. Apucaţi intotdeauna plăca scoasă de tăbliţa din metal utilizată pentru fixarea ei în calculator. Această tăbliță este legată la circuitul de masă al plăcii şi, atingând-o

pe ea mai întâi, veţi evita o descărcare care ar defecta

componentele. Dacă placa nu are această terminaţie din metal, aşa cum este cazul de bază, apucaţi-o cu grijă de margini şi încercaţi să nu atingeţi componentele.

Atenţie!

plăcii

.

“Unele persoane au recomandat ca plăcile de circuit şi cipurile să fie aşezate pe o folie de aluminiu. Acest iucru este absolut interzis şi poate produce chiar o explozie! Multe plăci de bază sau adaptoare au incorporate baterii cu litiu sau nichel-cadmiu. Aceste baterii reacţionează violent când sunt scurtcircuitate, ceea ce este exact ceea ce faceţi atunci când le aşezaţi pe o folie de aluminiu. Ele se vor supraincălzi rapid şi este posibil să explodeze ca nişte artificii, aruncând şi aşchii periculoase. Deoarece deseori nu aveţi cum să ştiţi dacă o placă are incorporată pe undeva vreo baterie, pur şi simplu e bine să nu puneţi niciodată vreo placă pe o suprafaţă conductoare, aşa cum este folia de aluminiu.

Memorarea

configurației şi a programului Setup.

Înainte de a inchide sistemul

pentru

a-i

scoate carcasa, trebuie să aflaţi câteva lucruri şi să vi le notaţi. Când lucraţi la un calculator, se intâmplă adesea să ştergeţi, accidental sau intenţionat, informaţiile de configurare aflate în memoria CMOS. Majoritatea sistemelor utilizează un ceas alimentat de o baterie şi un cip în care sunt memorate informaţiile de configurare. Dacă bateria este deconectată sau dacă anumiţi pini sunt puşi accidental în scurt, puteţi descărca memoria CMOS şi pierde informaţiile. În cele mai multe calculatoare, memoria CMOS este utilizată pentru a

înmagazina informaţii simple, precum numărul şi tipul de unităţi de dischete conectate, capacitatea memoriei, data şi ora. O informaţie critică este configurarea hard discului. În timp ce celelalte informaţii pot fi înscrise uşor atunci când reporniţi sistemul, cu configurarea hard discului este altă poveste. Majoritatea programelor BIOS din calculatoarele moderne pot citi tipul de hard disc, direct de pe unităţile IDE sau SCSI. In cazul unor componente

BIOS mai vechi trebuie să furnizaţi explicit parametrii discului. Aceasta înseamnă că trebuie să cunoaşteţi configurările pentru numărul de cilindri, de capete şi de sectoare pe pistă. Unele programe

BIOS

indică hard

discul

numai

după numărul

tipului (7ype number),

care

52

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

poate fi de obicei între 1 şi 47. Aveţi grijă că multe programe BIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamnă că numărul

de cilindri, capete şi sectoare este

introdus de lă tastatură şi nu este constant. Este foarte important să vă notaţi informaţiile in cazul unor tipuri definite de utilizator, pentru că s-ar putea să fie foarte greu să le mai

determinaţi după aceea. Dacă nu introduceţi corect informaţiile despre tipul hard discului in programul Setup , n-o să puteţi ajunge la datele de pe hard disc. Cunosc câţiva indivizi care şi-au pierdut parţial, sau chiar în totalitate datele, pentru că n-au introdus corect tipul atunci când au reconfigu-

rat sistemul. Dacă aceste informaţii sunt incorecte, rezultatul obişnuit, atunci când porniţi calculatorul, este un mesaj de eroare: M/ss/ng operating system şi imposibilitatea de a accesa unitatea C. Unii dintre dumneavoastră işi imaginează că ar putea stabili parametrii căutând tipul hard discului intr-un anumit tabel. De exemplu, în Anexa A am inclus un tabel cu parametrii celor mai răspândite unităţi de disc, care s-a dovedit a-mi fi, din când în “când, folositor. Din nefericire,

puteţi face acest lucru numai dacă persoana care a

configurat iniţial sistemul a introdus parametrii corect. Am întâlnit numeroase calculatoare la care parametrii hard discului nu erau introduşi corect şi singura modalitate de a putea accesa din nou datele-a fost să determin şi să utilizez aceiaşi parametri incorecţi care au fost folosiţi la momentul iniţial. Deci, oricum ar fi, trebuie să vă notaţi informaţiile legate de hard disc, care se află în programul Setup. La majoritatea sistemelor, programul Setup este introdus în memoria BIOS. Dacă aveţi o memorie

ROM

Phoenix,

acest Program

este activat prin apăsarea tastelor Ctrl-Alt-Esc sau

Ctri-Alt-S. Alte memorii ROM vă atenționează că puteţi apela programul Setup ori de câte ori se încarcă sistemul, aşa cum este cazul cu AMI BIOS. În cazul memoriei AMI nu trebuie decât să apăsaţi tasta Delete atunci când vi se comunică acest lucru în timpul încărcării sistemului. În momentul în care lansați programul Setup, copiaţi toate configurările. Cel mai simplu mod de a face asta este să le tipăriţi. Dacă aveţi imprimanta conectată, apăsaţi tastele Shift-Print Screen ca să obţineţi copia imaginii de pe ecran. Unele programe au mai multe pagini de informaţii, deci va trebui să le înregistraţi pe toate. Cele existente in AMI BIOS vă permit să controlaţi funcţionarea anumitor circuite integrate de pe placa de bază. Aceste - configurări complicate pot ocupa câteva ecrane şi toate trebuie copiate. Dacă bateria este scoasă, majoritatea configurărilor vor trece în starea prestabilită şi veţi pierde toate configurările stabilite de dumneavoastră. Sistemele cu magistrală MCA şi EISA au un program Setup foarte sofisticat în care este înregistrată nu numai configuraţia plăcii de bază, ci şi cea a plăcilor adaptoare. Din fericire, aceste programe permit ca parametrii stabiliţi să fie copiaţi pe o dischetă. Pentru a avea acces la programele Setup, veţi avea nevoie de discheta Setup sau Reference Diskette. Multe dintre noile sisteme PS/2 au pe hard disc, intr-o partiție ascunsă (Pjdden) copia dischetei Reference Diskette. Când porniţi aceste calculatoare puteţi observa că, timp de câteva secunde, cursorul sare în partea dreaptă a ecranului. În acest interval, dacă apăsaţi tastele Cirl-Alt-Ins, se vor executa programele Setup ascunse (//qden). Memorarea configurației fizice. În timp ce dezasamblaţi un sistem ar fi bine să vă notaţi intreaga configuraţie fizică din interior. Aceasta include poziţionarea jumperelor şi a

comutatoarelor, orientarea şi poziţia cablurilor, aşezarea firului de impământare şi chiar poziţia plăcilor adaptoare. Ţineţi la îndemână o agendă pentru a nota aceste lucruri. Este deosebit de important să notaţi şi poziţia jumperelor şi a comutatoarelor de pe plăcile adaptoare, nu numai a celor de pe placa de bază. Dacă le veţi schimba poziţia fără să vreţi, veţi ştii cum trebuie reaşezate, lucru foarte important în cazul în care nu aveţi la îndemână toată documentaţia calculatorului. Şi, chiar atunci când o aveţi, de multe ori poziţia unor comutatoare

nu este menţionată in manuale.

Este jenant,

ca să nu spun altfel, să

dezasamblaţi sistemul cuiva şi după aceea să nu-l mai puteţi face să funcţioneze pentru că aţi deranjat ceva. Dacă veţi nota toate aceste lucruri, o să fiţi ferit de situaţiile jenante.

Procedee de dezasamblare

53

Notaţi-vă şi orientarea cablurilor. Majoritatea calculatoarelor produse de firme de renume utilizează cabluri şi conectori care au o cheie, in aşa fel incât nu pot fi introduse invers, dar celelalte companii nu-şi permit acest lux. De asemenea, este posibil să incurcaţi cablurile pentru hard disc cu cele de floppy disc. Fiecare cablu trebuie marcat, ca să ştiţi unde şi în ce poziţie era conectat. De obicei, cablurile panglică au la un capăt un fir de o culoare deosebită care indică pinul 1, iar dispozitivele in care sunt introduse sunt şi ele marcate

intr-un anume fel ca să indice pinul 1, fiind de la sine inţeles că cele două marcaje trebuie să se potrivească. Cu toate că orientarea şi poziţia cablurilor pare un lucru foarte simplu, la cursurile mele de depanare rareori s-a întâmplat ca o grupă de studenţi să nu aibă probleme cu conectarea cablurilor.

Din fericire, în majoritatea cazurilor, introducerea vreunui cablu panglică invers

produce rareori vreo defecţiune permanentă. Fac excepţie de la această regulă conectarea cablurilor de alimentare şi a bateriilor, iar inversarea lor va produce cu siguranţă o detecţiune. Practic,

introducerea în poziţie inversă a conectorilor de alimentare de pe placa de bază

va face ca tensiunea de 12V să apară în locul celei de 5V şi componentele ar putea să explodeze. Cunosc persoane care au pe faţă cicatrice provocate de aşchiile sărite din componentele

explodate.

Atunci când pornesc

un calculator pentru prima oară, intotdeauna

am tendinţa să-mi feresc faţa. Dacă inversaţi poziţia bateriei puteţi distruge circuitul CMOS, care de obicei este lipit pe placă, şi va trebui să înlocuiţi placa de bază cu totul: Este bine să notaţi poziţia firelor de masă, a plăcilor adaptoare sau orice alt lucru pe care s-ar putea să nu vi-l amintiţi. În unele configurații contează in ce conectori sunt introduse plăcile adaptoare şi, de obicei, este bine să puneţi totul la loc aşa cum a fost, lucru . adevărat mai ales pentru magistralele MCA şi EISA. Acum, după ce am făcut pregătirile necesare şi ne-am luat măsurile de precauţie necesare, putem începe lucrul.

Sistemele cu carcasă XT şi $//n/ine Procedura de dezasamblare a calculatoarelor cu carcasă de tip XT sau S/im/ine (subţire) este foarte simplă. În general, nu aveţi nevoie decât de două scule: o cheie tubulară de 1/4 inci pentru şuruburile din exterior cu care este prins capacul şi o cheie tubulară de 3/16 inci pentru toate celelalte şuruburi. Eu prefer să folosesc cheile tubulare, deşi aceste şuruburi au aproape intotdeauna în capul hexagonal şi o crestătură în formă de cruce. În comparaţie cu o şurubelniţă cap cruce, cheia tubulară prinde mult mai bine şurubul şi este mai puţin probabil că îl veţi distruge. Scoaterea capacului. Pentru a scoate. capacul carcasei parcuigeţi următoarele etape:

1. Deconectaţi calculatorul şi scoateţi cablul de alimentare din el. şi 2. Întoarceţi calculatorul în aşa fel incât să fie cu partea din spate spre dumneavoastră 3.1). figura (vezi capacul localizaţi şuruburile care fixează 3. Folosiţi cheia tubulară de 1/4 inci ca să demontaţi şuruburile capacului. 4. Trageţi capacul spre partea din faţă a sistemului până când acesta se blochează. Ridicaţi partea frontală a capacului şi scoateţi-l de pe şasiu. Pentru a scoate toate plăcile adaptoare din sistem, înlăturați mai intâi capacul, îrmodul ” descris anterior şi procedaţi cu fiecare placă în felul următor: 1. Notaţi în ce conectori este introdusă fiecare placă. Dacă este posibil, faceţi-vă o schemă. 2. Folosiţi cheia tubulară de 3/16 inci ca să scoateţi şurubul qu care este fixată placa (vezi fig. 3.2).

54

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Utilizat cu aprobarea corporatiei IBM.

Figura 3.1 Şuruburile care fixează capacul carcasei sistemelor XT

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.2 Demontarea şurubului care fixează placa adaptoare

Procedee de dezasamblare 3.

Înainte de a-l scoate,

notaţi poziţia fiecărui cablu care este conectat

55

la placa adaptoare.

Într-un sistem cablat corect, firul de o altă culoare ațlat pe una dintre extremităţile cablului panglică indică întotdeauna pinul

1. În mod

normal,

conectorul de alimentare

are o formă care nu permite să fie introdus decât in poziţia corectă. 4. Scoateţi placa adaptoare trăgând de ambele capete cu forţă egal distribuită. 5.

Notaţi poziţia oricărui. jumper sau comutator aflat pe adaptor, mai ales dacă nu aveţi documentaţia plăcii. Şi, chiar atunci când o aveţi, ţineţi cont de faptul că fabricantul utilizează adesea, pentru diverse scopuri, jumpere şi comutatoare care nu sunt menţionate în documentaţie.

De obicei, jumperele şi comutatoarele au indicat pe placa de circuit câte un nume. De exemplu,

pentru comutatorul

1 şi comutatorul

2 se utilizează notația SW1,

SW2,

iar pentru

jumperul 1, jumperul 2 se foloseşte notația J1, J2. În caz că le schimbaţi cumva poziţia, puteţi, dacă v-aţi notat-o la inceput, să refaceţi configuraţia iniţială. Cel mai bun procedeu este să vă desenaţi pentru fiecare placă câte o schemă. Scoaterea unităţilor de disc. Este destul de uşor să scoateţi unităţile de disc dintr-o carcasă de tip XT sau S//m/ine. Procedeul este similar, atât pentru unităţile de floppy disc, cât şi pentru cele de hard disc.

Înainte de a scoate hard discurile, acestea trebuie copiate. La unităţile mai vechi trebuiau parcate şi capetele, dar majoritatea celor noi le parchează automat

când opriţi calculatorul.

intotdeauna există posibilitatea să se piardă date sau să se defecteze unitatea din cauza unei mânuliri neglijente. În capitolul 14 veţi găsi mai multe amănunte despre hard discuri. Mai întâi, demontaţi capacul şi toate plăcile adaptoare, conform procedeului descris mai sus. În continuare, procedaţi astfel: 1. Unele sisteme au şuruburi pentru fixarea unităţilor de disc în partea de dedesubt a şasiului. Ridicaţi partea din faţă a _şasiului în aşa fel încât spatele şasiului să fie aşezat pe masă, iar unităţile de discuri să fie cu partea frontală în sus. Localizaţi şuruburile care fixează unităţile şi scoateţi-le. La echipamentele IBM, astfel de şuruburi se găsesc în sistemele XT cu hard discuri sau cu unităţi de floppy disc de dimensiune redusă (vezi fig. 3.3). Aceste şuruburi s-ar putea să fie mai scurte decât celelalte şuruburi utilizate în calculator. La reasamblare va trebui să utilizaţi şuruburi de aceeaşi lungime; folosirea unui şurub prea lung poate defecta unitatea. Piacă de fixare

Scoateți acest șurub

Unitatea de hard disc C:

:

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.3 Demontarea şuruburilor de fixare aflate in partea de dedesubt a şasiului

2. 3.

Aşezaţi şasiul în poziţie normală şi localizaţi şuruburile de fixare de pe părţile laterale. Deşurubaţi-le. (vezi fig. 3.4 şi 3.5) Trageţi discul în afară, aproximativ 5 centimetri şi deconectaţi cablul de alimentare şi

56

Capitolul 3 —

Demontarea

calculatorului şi examinarea acestuia

Unitatea A:

Acest conector este prezent

numai la unitățile cu dublă față

Șuruburi de fixare

Utilizat cu aprobarea

'

corporației IBM.

Fig. 3.4 Scoaterea şuruburilor de fixare aflate în părţile laterale ale unei unităţi de floppy disc

| Suruburile de a unității de hard disc

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM. Fig.3.5 | Scoaterea şuruburilor de fixare aflate pe părţile laterale ale unităţii de hard disc

pe cel logic (vezi fig. 3.6 şi 3.7). Într-un calculator cablat corect, firul de altă culoare de la cablurile panglică indică pinul 1. Conectorul de alimentare are o formă care niu permite să fie introdus incorect.

4.

Extrageţi complet unitatea din calculator.

Procedee

de dezasamblare

5%

Conector de alimentare

(Vedere laterală) Utilizat cu aprobarea

corporației IBM. Fig. 3.6 Conectorul de alimentare al unităţii de floppy disc

Unitatea de hard disc

Conector de alimentare

Conector pentru comenzi (J1) Conector pentru

date (J2)

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.7 Deconectarea cablurilor logice şi de alimentare ale unităţii de hard disc

Scoaterea sursei de alimentare.

În calculatoarele cu carcasă de tip XT sau

S/imline, sursa

de alimentare este montată în sistem cu ajutorul a patru şuruburi aflate în partea din spate

şi a două clame de interbiocare aflate dedesubt.

Scoaterea sursei de alimentare poate

implica demontarea, în prealabil, a unităţilor de disc. S-ar putea să fie nevoie să slăbiţi măcar şuruburile pentru a putea impinge unităţile în față ca să aveţi destul loc. Pentru a scoate sursa de alimentare demontaţi

mai întâi capacul,

plăcile adaptoare şi

nu unităţile de disc, conform instrucţiunilor anterioare. Dacă aveţi destu! loc, s-ar putea să următor: felul în Procedaţi disc. de fie nevoie să scoateţi plăcile adaptoare şi unităţile

58

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia Suruburile de fixare a sursei de alimentare

(Vedere din spate) Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.8 Scoaterea şuruburilor de fixare a sursei de alimentare, aflate pe panoul din spate al sistemului

1.

Scoateţi cele patru şuruburi de fixare a sursei de alimentare,

al sistemului (vezi fig. 3.8). 2.

aflate pe panoul

din spate

Deconectaţi cablurile de alimentare de pe placa de bază (vezi fig 3.9). Deconectaţi cablurile de alimentare din unităţile de disc. Apucaţi întotdeauna numai de conectori;

nu trageţi niciodată de fire.

Conectori de alimentare a plăcii de bază și a plăcilor adaptoare

Sursă de alimentare /

!

Unitatea de sistem Utilizat cu aprobarea

(Vedere de sus) Fig. 3.9

corporației IBM.

,

Deconectarea cablurilor de alimentare din placa de bază

3.

Trageţi sursa de alimentare în faţă, aproximativ

1 cm,

ca să puteţi elibera clamele de

interblocare de dedesubt. Scoateţi sursa de alimentare (vezi fig. 3.10).

Procedee de dezasamblare

59

Împinge aici

Utilizat cu aprobarea

1/2 inci

corporației IBM.

Fig 3.10

Trageţi puţin sursa de alimentare ca să eliberaţi clamele de interblocare de dedesubt

din calculator, Demontarea plăcii de bază. După ce au fost scoase toate plăcile adaptoare placa de S/;mline, sau XT tip de carcasă cu sistemele În puteţi scoate şi placa de bază.

din bază este fixată numai cu ajutorul câtorva şuruburi şi, adesea, cu nişte distanţiere scurt vreun producă se nu să încât astfel metal plastic, care înalţă placa de pe şasiul din rămână pe să trebuie distanțiere Aceste şasiu. din fante nişte în intră Distanţierii circuit. bază. Scoateţi placa de bază. Nu trebuie să scoateţi distanţierii ca să demontaţi placa de ă că distanasiguraţi-v reinstalaţi, o Când aceasta. la ataşate le placa de bază cu distanţiere avea surpriza țierele intră corect în fantele lor. Dacă unul dintre ele nu intră corect, puteţi adaptoare. să rupeţi placa de bază când veţi strânge şuruburile sau când instalaţi plăcile calculator, Pentru a scoate placa de bază, extrageţi mai intâi toate plăcile adaptoare din conform procedeului descris mai sus. Continuaţi în felul următor:

la sursa de 1. Deconectaţi toate mufele din placa de bază, inclusiv cea de tastatură, de alimentare şi de la difuzor.

2. Localizaţi şi scoateţi şuruburile de fixare din placa de bază. le ies 3. Trageţi placa de bază cam un centimetru în afara şasiului, până când distanţiere din fante (vezi fig. 3.11). 4.

Ridicaţi placa şi scoateţi-o de pe şasiu.

| Sistemele cu carcasă AT şi 7ower (turn) scule: două numai general în Dezasamblarea unui sistem cu carcasă AT sau tower necesită este fixat capacul şi o o cheie tubulară de 1/4 inci, pentru şuruburile exterioare cu care

cheie tubulară de 3/16

inci pentru toate celelalte şuruburi.

sau s/imline. Una Majoritatea procedurilor seamănă cu cele pentru sistemele cu carcasă XT de montare metodă altă o utilizează AT tip de carcase dintre diferenţe este aceea că multe care acestea pe speciale şine nişte ataşate sunt unităţilor laturile Pe discuri. de a unităţilor ceea ce vă alunecă în şasiul calculatorului. Şasiul are nişte piste de ghidare pentru şine,

60

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Coprocesorul matematic SCNFTEFTISI

Fante de fixare

(Vedere laterală)

Distanţieri

Fig. 3.11

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Trageţi placa de bază de lângă mosulul sursei de alimentare până când distanţierele ies din fante

permite să scoateţi unităţile prin faţă fără să fiți nevoiţi să deşurubaţi vreun element de fixare. În general, şinele sunt făcute din fibră de sticlă, dar pot fi şi din metal. În capitolul 13 puteţi găsi o schemă care vă arată cum sunt construite aceste şine. Scoaterea capacului. Pentru a scoate capacul urmaţi aceste etape:

1. Întoarceţi calculatorul şi scoateţi cablul de alimentare din unitatea de sistem. 2. Întoarceţi din nou calculatorul cu partea frontală spre dumneavoastră. Localizaţi şuruburile care fixează capacul (vezi fig. 3.12).

3.

Utilizaţi cheia tubulară de 1/4 inci ca să scoateţi aceste şuruburi. 4. Trageţi în faţă capacul până când acesta se opreşte. Ridicaţi capacul şi scoateţi-l de pe şasiu. Scoaterea plăcilor adaptoare. Pentru a extrage toate plăcile adaptoare din calculator, scoateţi mai întâi capacul, urmând instrucţiunile de mai sus. Pentru fiecare placă procedaţi astfel:

1.

Notaţi în ce conector intră fiecare placă. Dacă este posibil, desenaţi-vă o schemă. 2. Utilizaţi cheia tubulară de 3/16 inci pentru a scoate şurubul care fixează placa (ca în fig. 3.2):

Procedee de dezasamblare

61

Suruburi de fixare

Șuruburi de fixare

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig 3.12 Scoaterea şuruburilor care fixează carcasa de tip AT

3. Înainte de a-l scoate, notaţi poziţia tuturor cablurilor conectate la adaptor. Într-un calculator cablat corect, firul de o altă culoare din cablul panglică indică pinul 1. Unii conectori au o cheie care împiedică să fie introduşi incorect. 4.

Extrageţi adaptorui trăgând cu aceeaşi forță de ambele capete.

5.

Notaţi poziţia tuturor jumperelor şi a comutatoarelor de pe placă, mai ales dacă nu aveţi documentaţia ei. Chiar dacă aveţi documentaţia, producătorii folosesc adesea jumpere şi comutatoare pe care nu le menţionează. E bine să cunoaşteţi poziţia jumperelor şi a comutatoarelor,

în caz că aceasta este modificată accidental.

Scoaterea unităţilor de disc. Este foarte uşor să scoateţi unităţile de disc dintr-un sistem de tip AT. Procedeul este similar atât pentru unităţile de floppy disc, cât şi pentru cele de hard disc.

Clame de prindere

Bară de fixare %)

Utilizat cu aprobarea

corporatiei usM.

Fig 3.13 Scoaterea clamelor de prindere şi a barei de fixare de la un hard disc

Întotdeauna, inainte de a scoate unitatea, copiaţi conţinutul hard discului şi parcaţi capetele. Discurile mai noi (IDE şi SCSI) işi parchează capetele automat în momentul

în

62

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

care se întrerupe alimentarea. E important să copiaţi conţinutul pentru că, intotdeauna, există posibilitatea să se piardă datele sau să se defecteze hard discul din cauza unei manevrări neglijente. Pentru a scoate

unităţile dintr-un sistem cu carcasă de tip AT,

mai întâi scoateţi capacul,

conform procedeului de mai sus. Continuaţi în felul următor: 1.

În cazul hard discului, acesta este fixat cu o bară din metal cu două şuruburi,

iar

unitatea de floppy disc este prinsă cu două clame în formă de L fixate cu un singur şurub. Localizaţi aceste şuruburi şi scoateţi-le o dată cu plăcuţele de fixare din metal (vezi fig. 3.13 şi 3.14).

25-50 mm (1-2 inci)

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.14 Scoaterea clamelor de prindere de la o unitate de floppy disc

2. Trageţi-unitatea de disc cam 5 centimetri, deconectaţi cablurile de alimentare, cele logice şi firul de masă (vezi fig. 3.15 şi 3.16). La un cablu panglică făcut corect, firul de altă culoare indică întotdeauna pinul 1. Conectorul de alimentare are o formă care nu permite să fie introdus decât în poziţia corectă. 3.

Extrageţi unitatea din calculator.

Scoaterea sursei de alimentare. În sistemele cu carcasă de tip AT, sursa de alimentare este fixată cu patru şuruburi de partea din spate a calculatorului şi, în general, cu două clame de interblocare in partea de dedesubt.

Scoaterea sursei de alimentare impune

trageţi în faţă şi unităţile de disc, cam 5 cm, ca să aveţi loc.

de obicei să

Pentru a scoate sursa de alimentare, demontaţi mai întâi capacul, slăbiţi şuruburile de fixare ale unităţilor de disc şi trageţi-le în faţă cam cinci centimetri, conform procedeelor de mai sus. Continuaţi in felul următor: 1. Scoateţi cele patru şuruburi de fixare de pe panoul din spate al şasiului (vezi fig. 3.17).

Procedee

de dezasamblare

Unitatea de hard disc

împământare Cablu de date

Cablu de alimentare Utilizat cu aprobarea

corporației IBM. Fig. 3.15

!

Deconectarea cablului de alimenatre de la un hard disc, a cablurilor logice şi a firului de impământare

Cablu de semnal Unitate de floppy disc

Cabiu de alimentare

Fir de împământare Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig 3.16 Deconectarea cablului de alimentare de la o unitate de disc, a cablului de semnal împământare

şi a firului de

63

64

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Șuruburile de fixare a sursei de alimentare Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.17 Scoaterea şuruburilor care fixează sursa de alimentare de panoul din spate al şasiului

2.

Deconectaţi cablurile de alimentare de pe placa de bază (vezi fig. 3.18). Deconectaţi cablurile de alimentare din unităţile de discuri. Apucaţi intotdeauna de conector; nu trageţi niciodată de fire.

3.

Trageţi sursa de alimentare în faţă, cam

un centimetru,

ca să eliberaţi clamele de

interblocare din partea de dedesubt a calculatorului. Extrageţi sursa de alimentare din calculator.

Conectori Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.18 Deconectarea cablurilor de alimentare a plăcii de bază

Scoaterea plăcii de bază. După ce aţi extras toate adaptoarele, puteţi scoate şi placa de bază. Într-o carcasă:de tip AT, placa de bază este fixată cu ajutorul a câtorva şuruburi şi a unor distanţiere din' plastic care o înalță de pe şasiul metalic, în aşa fel încât să nu se producă vreun scurtcircuit. Nu trebuie să scoateţi distanţierele din placa de bază; extrageţi placa o dată cu distanţierele. Când reinstalaţi placa de bază aveţi grijă ca distanţierele să intre corect în fantele lor din şasiu. Dacă unul dintre ele nu a

intrat în fantă puteţi rupe

placa de bază în momentul în care veţi strânge şuruburile sau veţi instala plăcile adaptoare.

Procedee de dezasamblare

Pentru a putea scoate placa de bază,. mai intâi extrageţi toate plăcile adaptoare, procedeului de mai sus. Continuaţi astfel: 1.

Extrageţi toţi conectorii din placa de bază:

de alimentare,

.::65

conform

de tastatură, difuzor,

baterie

şi pe cel de blocare a tastaturii. Localizaţi şuruburile de fixare şi scoateţi-le. . Trageţi placa de bază de lângă sursa de alimentare cam

un centimetru,

până când

distanţierele ies din fantele lor (vezi fig. 3.19). Ridicaţi placa de bază şi scoateţi-o din calculator.

Fante de fixare

[|

Me o [iii

Distanţiere

(Vedere laterală)

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.19 Scoaterea distanţierelor din fante

Sistemele PS/2 Dezasamblarea sistemelor IBM PS/2 este extrem de simplă. De fapt, uşurinţa cu care se face asamblarea şi dezasamblarea este una dintre calităţile acestui tip de calculator. Pe lângă faptul că s-a urmărit să fie uşor de depanat, ele au fost proiectate astfel încât să

66

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

poată fi asamblate de roboţi şi de automate. Aceştia nu mânuiesc prea bine elementele de strângere convenţionale, cum sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele. De aceea, multe calculatoare PS/2 sunt asamblate cu ajutorul unor elemente de imbinare. Şuruburile utilizate au o formă ascuţită spre vârf, putându-se autoghida în filet. În felul acesta,

roboții

pot introduce şi strânge şuruburile mai uşor, fără să strice filetul. Modul lor de proiectare le face nu numai uşor de asamblat de către maşini, dar şi mult mai uşor de dezasamblat şi reasambiat

pentru oameni.

Dacă aveţi ocazia să dezasamblaţi un sistem PS/2, o să vedeţi cât de uşor vă va fi să le demontaţi şi pe celelalte, mai ales pe cele asemănătoare sau identice din punct de vedere fizic. Cu toate că există numeroase modele de calculatoare PS/2, multe dintre ele sunt similare. Ceie trei tipuri fundamentale de şasiuri pentru calculatoarele PS/2 sunt:

30/30-286/55 SX, 50/70 şi 60/65/80. Alte tipuri, inclusiv modelele 90,95 şi 35/40/57/76/77, sunt similare cu cele trei modele de bază. Modelele 25 şi 25-286 sunt unice pentru că au un monitor încorporat. Ă m

Modelele

25 şi 25-286

au un proiect unic cu monitor încorporat.

m Modelele 30, 30-286 şi 55 SX au acelaşi tip de şasiu, cu toate că plăcile de circuit sunt diferite. m

Sistemele 35, 40, 56, 76 şi 77 sunt aproape

identice din punct de vedere fizic. Multe

dintre ele au chiar şi aceeaşi placă de bază. m

Modelele

50, 50Z şi 70 sunt cel mai uşor de dezasamblat

şi reasamblat.

Ele nu au nici

un fel de cabluri în configuraţie şi sunt îmbinate aproape fără nici un element convenţional de strângere. Modelele 50Z şi 70 au multe componente deosebesc cu greu după aspectul exterior.

identice şi se

m Modelele 60, 65 SX şi 80 sunt de dimensiuni mari şi se ţin aşezate pe podea (/foor-standing).

Ele sunt, practic,

identice din punct de vedere fizic şi au multe

componente comune, cu toate că plăcile de bază diferă. m Noul model 90 este similar din punct de vedere constructiv cu sistemele 50/70, dar are şi unele caracteristici unice. Noul model 95 e asemănător cu sistemele 60/65/80, dar există şi unele deosebiri.

În următoarele subcapitole se vor prezenta, pas cu pas, procedeele de dezasambiare şi reasamblare a sistemelor PS/2. Cele trei tipuri principale vor fi tratate în câte un subcapitol. Procedeele de dezasamblare ale celor trei tipuri pot fi aplicate şi celorlalte sisteme PS/2 similare.

Modelele 30,30-286 şi 55 SX. in acest subcapitol sunt descrise procedeele de dezasamblare pentru sistemele PS/2 Model 30, Model 30-286 modulare şi majoritatea procedeelor sunt simple. Scoaterea capacului.

1.

şi Model

Pentru a scoate capacul calculatorului,

55 SX. Calculatoarele sunt urmaţi aceşti paşi:

Parcaţi hard discul.

2. Opriţi sistemul şi scoateţi cablul de alimentare din priza electrică. 3.

Deconectaţi

toate opţiunile externe.

4 . Dacă opţiunea de blocare a tastaturii este instalată, asiguraţi- vă că sistemul de inchidere se află pe poziţia descuiat, iar cheia este scoasă. 5.

Slăbiţi toate cele patru şuruburi aflate în colţurile de jos ale părţilor laterale. Împingeţi

capacul, ridicaţi-l şi scoateţi-l. 6.

Demontaţi

capacul care acoperă panoul din spate al calculatorului, scoțând şuruburile

din colţuri. Trageţi capacul şi scoateţi-l (vezi fig. 3.20).

Procedee de dezasamblare

Fig. 3.20 Scoaterea panoului din spate (la modelele

30, 30-286

şi 55 SX

)

Fig 3.21 Scoaterea unui floppy disc de 3.5 in ci (pentru modelele

30. 30-286

şi 55 SX)

67

68

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Scoaterea unităţii de floppy disc de 3,5 inci. Procedeul este foarte simplu. Urmaţi aceste etape:

de scoatere a unităţii de floppy disc

Trageţi masca şi scoateţi-o de pe partea frontală a sistemului.

Deconectaţi cablul discului trăgându-l uşor din unitate.

> yu

N

1. Scoateţi masca de pe unitate apăsând pe cele două clame din plastic aflate în partea de sus a măşitii.

Scoateţi cuiele din plastic aflate în părţile laterale ale unităţii.

6.

Trageţi unitatea din sistem

Apăsaţi pe clama din material plastic aflată sub partea frontală a unităţii. (vezi fig. 3.21).

Scoaterea unităţii de hard disc. Înainte de a scoate hard discul, asiguraţi-vă că aţi parcat

capetele. Pentru a face acest lucru, puteţi utiliza discheta Aeference Disk (discul cu documentaţie). incărcaţi, pur şi simplu, discheta şi selectaţi din meniul principal opţiunea Move

Computer (deplasarea calculatorului). Dacă această opţiune nu există, inseamnă că aveţi unităţi de disc care se parchează automat. Chiar dacă această opţiune există, nu este sigur că nu aveţi o unitate care se autoparchează (vezi capitolul 14). Puteţi inlocui unitatea urmând

aceste etape (similare cu cele de la scoaterea

unităţii de floppy disc):

Extragere Reglare

:

Fig. 3.22 Scoaterea plăcilor adaptoare (pentru modelele 30, 30-286

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

| şi 55 SX)

Procedee de dezasamblare

69

Scoateţi masca unităţii apăsând pe cele două clame din plastic aflate în partea de;sus a E măştii şi trăgând-o. 2. Deconectaţi cablul trăgându-l uşor din unitate. 3. Scoateţi cuiele din plastic aflate pe părţile laterale ale unităţii. 4. Apăsaţi pe clama din plastic aflată sub unitate şi extrageţi hard discul din calculator. 1.

Scoaterea plăcilor adaptoare. Pentru a extrage toate plăcile adaptoare din calculator, scoateţi mai întâi capacul, după procedeul descris anterior. Continuaţi astfel: 1.

Scoateţi şurubul

de pe plăcuţa care fixează placa.

2. Trageţi adaptorul din calculator (vezi fig. 3.22). plasDacă adăugaţi noi plăci, instalarea lor s-ar putea să implice scoaterea elementului din de lungime adaptoare placă o adăugaţi dacă asemenea, De spate. din panoul în inserat tic de fixare, 3/4 din lungimea standard, s-ar putea să fie necesar să reglaţi poziţia suportului pentru ca adaptorul să intre corect.

de magistrală Scoaterea adaptorului de magistrală. Aceste sisteme au o placă adaptoare a-l scoate, care conţine conectorii. Acest adaptor este introdus în placa de bază. Pentru

procedaţi astfel: 1.. Apăsaţi cele două clame aflate în capătul suportului. 2. Rotiţi uşor în sus capătul suportului şi eliberaţi clamele din sursa de alimentare. 3.

Ridicaţi şi extrageţi adaptorul

de magistrală (vezi fig. 3.23).

corporației IBM.

.

Fig. 3.23

şi 55 SX) Scoaterea adaptorului de magistrală (pentru modelele 30, 30-286

Scoaterea sursei de alimentare.

Atunci când vreţi să scoateţi sursa de alimentare,

i astfel: demontaţi mai întâi capacul şi suportul adaptor de magistrală. Continuaţ

70

Capitolul 3 -— Demontarea

calculatorului şi examinarea acestuia

1.

Deconectaţi conectorul de alimentare de pe placa de bază trăgându-l drept în sus.

2.

Eliberaţi butonul comutatorului sursei de alimentare.

3.

Scoateţi cele trei şuruburi care fixează sursa de alimentare de şasiul sistemului. Şuruburile se află în spatele sursei.

4.

Trageţi uşor sursa de alimentare spre partea din faţă a calculatorului pentru a o elibera din şasiu.

5.

Ridicaţi sursa de alimentare şi scoateţi-o din calculator (vezi fig. 3.24).

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.24 Scoaterea sursei de alimentare (pentru modelele 30, 30-286 şi 55 SX)

Scoaterea modulelor de memorie SIMM. Un avantaj al utilizării modulelor de memorie SIMM este acela că sunt uşor de scos şi de instalat. Atunci când înlocuiţi modulele de memorie,

ţineţi minte că trebuie să scoateţi mai întâi modulele

mai apropiate de adaptorul

pentru

unităţile de disc şi după aceea pe cel aflat lângă marginea plăcii de bază. Pentru a extrage

corect un modul

SIMM,

urmaţi aceste etape:

1.

Apăsaţi uşor pe clamele aflate în extremităţile modulului.

2.

Rotiţi sau trageţi modulul

0

din soclu

(vezi fig. 3.25).

Nae

Aveţi grijă să nu stricaţi conectorul, căci s-ar putea să vă coste foarte mult. Nu forţaţi niciodată "modulul; trebuie să iasă uşor. Dacă nu iese, inseamnă că greşiţi undeva.

Procedee

ilizat

cu aprobarea

corporației IBM.

Fig 3.25 Scoaterea unui modul

SIMM

(la modelele

30, 30-286

şi 55 SX)

Fig. 3.26 Scoaterea plăcii de bază (pentru modelele 30, 30-286

şi 55 SX)

de dezasamblare

71

72

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Scoaterea plăcii de bază. Placa de bază este fixată cu ajutorul câtorva şuruburi care trebuie scoase. Procedaţi astfel: 1. Scoateţi toate şuruburile. 2. Trageţi cu atenţie placa de bază spre stânga. 3.

Ridicaţi şi extrageţi placa de bază din unitatea sistem (vezi fig. 3.26).

Modelele 50, 50 Z şi 70.

În acest subcapitol sunt descrise procedeele de dezasamblare

pentru modelele 50, 50 Z şi 70. Aceste sisteme au o structură modulară şi majoritatea metodelor sunt foarte simple.

Scoaterea capacului. Pentru a scoate capacul urmaţi aceste etape: 1. Parcaţi capetele hard discului. Majoritatea acestor autoparchează;

numai

unitatea de 20M

din modelul

calculatoare au hard discuri care se 50 este o excepţie.

Deoarece

nu

este necesar nici un program de parcare, dischetele de tip Peference Disk ale modelului 70 nu conţin un program

de parcare a capetelor.

ae

Deconectaţi calculatorul şi scoateţi cablul de alimentare din priză. Deschideţi capacul. Slăbiţi cele două şuruburi cu margini striate aflate în partea din spate a calculatorului. Trageţi spre dumneavoastră capacul şi ridicaţi-l (vezi fig. 3.27).

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.27 Scoaterea capacului (la modelele 50 şi 70)

Scoaterea subansamblului baterie-difuzor. Bateria şi difuzorul formează un singur ansamblu Pentru a-l scoate, urmaţi aceste etape: 1. Pentru a evita descărcarea accidentală a bateriei, extrageţi-o din soclul ei înainte de a scoate ansamblul baterie-difuzor. Indoiţi clamele soclului spre spate şi trageţi bateria drept în sus. Amintiţi-vă să instalaţi acest ansamblu inainte de a înlocui bateria.

2.

Împingeţi clama din partea de dedesubt a difuzorului pentru a elibera ansamblul din suport.

3.

Ridicaţi întreg ansamblul baterie-difuzor şi extrageţi-l din calculator (vezi fig. 3.28).

Procedee de dezasamblare

73

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.28 Scoaterea ansamblului

baterie-gifuzor (modelele

50 şi 70)

Scoaterea subansamblului ventilatorului. La modelul 70, subansamblul ventilator face parte integrantă din sursa de alimentare. in aceste sisteme, ventilatorul este prins în şuruburi in

modulul sursei. Scoateţi ventilatorul odată cu sursa. La modelul

1.

50, subansamblul

ventilatorului se scoate astfel:

Eliberaţi cele două clame din plastic de tip pusp-button (capsă prin strângere) aflate în părţile laterale ale subansamblului, trăgându-le în sus. Dacă este nevoie, folosiţi mica

pârghie aflată în colţul din dreapta faţă al sistemului. 2. Trageţi tot ansamblul şi scoateţi-l din calculator (vezi fig. 3.29).

Scoaterea plăcilor adaptoare. Atunci când scoateţi plăcile adaptoare din aceste sisteme, trebuie să desenaţi o schemă cu dispunerea plăcilor şi a cablurilor. Magistrala

Micro Channel

memorează

locul în care a fost plasată fiecare placă adaptoare.

Din această cauză trebuie să puneţi fiecare placă în acelaşi conector din care a fost scoasă. Altfel, va trebui să lansați programul de configurare a memoriei CMOS pentru a stabili noua poziţie a plăcilor. Pentru a scoate plăcile adaptoare,

urmaţi aceste etape:

1. Asiguraţi-vă că toate cablurile sunt deconectate. 2. Slăbiţi şurubul cu margini striate aflat la marginea tăbliţei de fixare. 3.

Apucaţi

placa adaptoare şi trageţi-o uşor afară (vezi fig. 3.30).

74

Capitolul 3 —

Demontarea

calculatorului

şi examinarea acestuia

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.29 Scoaterea ansamblului

ventilatorului (modelele 50 şi 70)

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.30 Scoaterea unei plăci adaptoare

(modelele 50 şi 70)

Procedee de dezasamblare Scoaterea

unităţii de dischetă de 3'/ inci. Scoaterea

unităţilor de dischetă de 31

75

inci este

o sarcină foarte uşoară. Trebuie doar să apăsaţi pe clama aflată sub unitate şi să trageţi spre dumneavoastră.

Scoaterea

unităţilor de hard disc. Scoaterea unităţii de hard

disc este o operaţie aproape

la

fel de uşoară ca şi scoaterea unei unităţi de dischetă. Inainte de a executa această operaţie

asiguraţi-vă că aţi copiat informaţiile de pe disc şi că aţi parcat capetele.

Urmaţi aceste etape:

1.

Apăsaţi cele două clame din plastic aflate pe latura dinspre sursa de alimentare.

2.

Glisaţi unitatea spre sursa de alimentare şi ridicaţi-o uşor.

3.

Prindeţi adaptorul de ambele capete şi trageţi-l uşor în sus (vezi fig. 3.31).

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.31 Scoaterea unităţii de hard disc (modelele 50 şi 70)

Scoaterea structurii de sprijin a unităţilor de disc. Înainte de a scoate suportul de sprijin din sistem, trebuie să extrageţi aceste componente: Capacul;

Ansamblul baterie-difuzor; Ventilatorul; Plăcile adaptoare;

Unităţile de floppy disc; Unităţile de hard disc;

După ce aţi scos aceste componente, plastic şi ridicaţi ansamblul

trageţi în sus toate cele şase butoane de fixare din

(vezi fig. 3.32).

Dacă este necesar,

pentru a trage în sus

butoanele puteţi folosi mica pârghie aflată în colţul din dreapta sus al sistemului.

76

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Utilizat cu aprobarea

Fig. 3.32 Scoaterea structurii de sprijin a unităţii (modelele 50 şi 70)

corporației IBM.

Utilizat cu aprobarea

Fig. 3.33 + Scoaterea sursei de alimentare

corporatiei IBM. (modelele

50 şi 70)

Procedee de dezasamblare

Scoaterea sursei de alimentare.

Pentru a scoate sursa de alimentare,

77

urmaţi aceste etape:

1. Scoateţi şurubul aflat în partea din faţă, in stânga. Scoateţi cele două şuruburi din spatele sursei de alimentare. Glisaţi sursa spre dreapta şi scoateţi-o din calculator (vezi fig. 3.33).

2.

3. Scoaterea plăcii de bază. Pentru a scoate placa de bază din sistem, demontaţi următoarele părţi componente:

va trebui mai intâi să

Capacul; Ansamblul

baterie-difuzor;

Ventilatorul;

Plăcile adaptoare Unităţile de floppy disc; Unităţile de hard disc;

Structura de sprijin a unităţilor de disc; Sursa de alimentare;

După ce scoateţi toate aceste componente, ca să demontaţi placa de bază:

nu vă mai rămân de parcurs decât două etape

1.

şi trei Scoateţi toate cele şase şuruburi de fixare (trei în partea din spate a sistemului pe placa de bază).

2.

Ridicaţi uşor placa de bază şi extrageţi-o din calculator (vezi fig. 3.34).

Utilizat cu aprobarea corporației IBM. Fig. 3.34

Scoaterea plăcii de bază (pentru modelele 50 şi 70)

78

Capitolul 3 —

Demontarea

Scoaterea modulelor SIMM

modulelor de memorie SIMM

calculatorului şi examinarea

acestuia

(Sing/e /n-Line Memory Modules).

Un avantaj al folosirii

este acela că sunt uşor de extras şi de instalat. Atunci când

scoateţi modulele de memorie ţineţi minte că, mai intâi, trebuie să extrageţi modulul cel mai apropiat de conectorul în care se află adaptorul pentru unităţile de disc şi, după aceea, pe cel mai apropiat de marginea plăcii de bază. Pentru scoaterea unui modul SIMM, urmaţi etapele descrise la modelele 30, 30-286 şi 55 SX (vezi fig. 3.35).

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.35 Scoaterea unui modul

SIMM

(modelele 50 şi 70)

Aveţi grijă să nu stricaţi conectorul, căci s-ar putea să vă coste foarte mult. Niciodată să nu forţaţi modului; el trebuie să iasă uşor. Dacă nu iese, înseamnă că greşiţi undeva.

Modelele 60, 65 SX şi 80. În aceste paragrafe sunt descrise procedeele de dezasamblare pentru modelele de calculatoare PS/2 60, 65 SX şi 80. La aceste modele de sisteme PS/2, "de tip //oor-standing (care se aşază pe podea) nu se lucrează la fel de uşor şi nu sunt atât de modularizate

precum

sistemele tip desktop (care se aşază pe birou), dar sunt totuşi uşor

de depanat in comparaţie cu calculatoarele mai vechi de tip PC şi AT. Majoritatea reparațiilor nici măcar nu necesită utilizarea unor scule.

Scoaterea capacului. Pentru scoaterea capacului urmaţi aceste etape? 1.

Parcaţi hard discul. Deoarece toate modelele de calculatoare 60, 65 SX şi 80 livrate de IBM au hard discuri cu autoparcare, nu este necesară nici un fel de operaţie de parcare

manuală.

Discurile cu documentaţie (Aeference Disks) pentru aceste sisteme nu conţin

un program necesară.

sau o selecţie în meniu

referitoare la parcarea capetelor,

oana

Închideţi sistemul şi scoateţi cablul de alimentare din priză. Deconectaţi

toate opţiunile externe.

Deblocaţi sistemul de închidere al capacului.

Slăbiţi cele două şuruburi aflate în părţile laterale ale sistemului. Inclinaţi capacul spre dumneavoastră. Ridicaţi capacul

(vezi fig. 3.36).

deoarece

nu este

Procedee de dezasamblare

79

[Ut Mn

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.36 Scoaterea capacului

(modelele

60, 65 SX

şi 80)

Scoaterea plăcilor adaptoare. Un element important in operaţia de extragere a plăcilor adaptoare este desenarea unei schiţe cu poziţia plăcilor şi a cablurilor.

Din cauză că sistemele cu magistrală Micro Channel memorează poziţia fiecărei plăci, trebuie să puneţi fiecare placă in acelaşi conector din care a fost scoasă. Altfel, va trebui să reconfiguraţi memoria CMOS. Pentru a scoate plăcile adaptoare,

1.

urmaţi aceşti paşi:

Asiguraţi-vă că aţi deconectat toate cablurile.

2. Slăbiţi şurubul cu margini striate aflat la baza tăbliţei de fixare. 3.

Apucaţi adaptorul şi extrageţi-l uşor din sistem

(vezi fig. 3.37).

Scoaterea ansamblului baterie-difuzor. Bateria şi difuzorul formează un singur ansamblu. Ca să-l scoateţi, 1.

urmaţi aceste etape:

Pentru a evita descărcarea accidentală a bateriei, înainte de a extrage ansamblul scoateţi bateria din locaşul ei: îndoiţi clamele locaşului spre spate şi trageţi bateria

drept în sus. Ţineţi minte să instalaţi ansamblul înainte de a pune la loc bateria. 2.

Deconectaţi

3.

Apăsaţi clama atiată la baza difuzorului pentru a elibera ansamblul sprijin (vezi fig. 3.38).

_4.

cablul ansamblului

baterie-difuzor.

Ridicaţi intreg ansamblul baterie-difuzor şi scoateţi-l din calculator.

din suportul de

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Nueva

80

Utilizat cu aprobarea corporației IBM. (modelele

60,

65 SX şi 80)

(j JA[ea] ( Xa

Cre

H [|

SNOSIN

AI

i

CL

j

E7 Hi

Fig. 3.37 Scoaterea unei plăci adaptoare

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.38

|

Scoaterea ansamblului baterie-difuzor (modelele

60, 65 SX şi 80)

Procedee de dezasamblare

81

Scoaterea măştii frontale. Aceste modele au o mască mare pe care trebuie să o scoateţi ca să aveţi acces la unităţile de floppy disc. Panoul va sări uşor dacă urmaţi acest procedeu: 1.

Apucaţi de marginea de jos aflată lângă suportul de sprijin al calculatorului.

2. Trageţi (vezi fig. 3.39). Masca trebuie să sară uşor.

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.39

Scoaterea măştii frontale (modelele 60, 65 SX şi 80)

Scoaterea sursei de alimentare.

Pentru a demonta

sursa de alimentare,

mai întâi trebuie să

scoateţi capacul şi masca frontală. Urmaţi aceste etape: 1. Deconectaţi toate cablurile de la sursa de alimentare. 2. Scoateţi cele trei şuruburi care fixează sursa de alimentare. Unul dintre ele se află

lângă comutatorul sursei, iar celelalte două aproape de partea din spate a acesteia.

3.

Ridicaţi sursa şi scoateţi-o din unitate prin partea laterală (vezi fig. 3.40).

Scoaterea unităţilor de floppy disc. Unităţile de dischetă se află lângă sursa de alimentare. Scoaterea lor nu necesită decât două operaţii:

1. Apăsaţi pe clama de sub unitatea de dischetă şi, simultan, pe clama aflată lateral, în spate. 2.

Glisaţi unitatea şi scoateţi-o prin partea frontală a sistemului

(vezi fig. 3.41).

Scoaterea dispozitivului de fixare a cablului de floppy disc. Unităţile de floppy disc au un dispozitiv care fixează cablurile atunci când unităţile sunt introduse. Pentru a scoate dispozitivul, urmaţi aceşti paşi: 1. Apăsaţi pe clamele aflate în partea laterală a dispozitivului de fixare. 2. Rotiţi dispozitivul spre partea din spate a sistemului. 3. Trageţi dispozitivul (vezi fig. 3.42).

82

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Utilizat cu aprobarea corporatiei IBM.

(modelele

60, 65 SX şi 80)

SS

Fig. 3.40 Scoaterea sursei de alimentare

Utilizat cu aprobarea corporatiei IBM.

Fig. 3.41 Scoaterea

unităţii de disc (modelele

60,

65 SX şi 80)

Procedee de dezasamblare

Utilizat cu aprobarea

corporației IBM.

Fig. 3.42 Scoaterea dispozitivului de fixare a cablului pentru

unităţile de disc (modelele 60, 65 SX şi 80)

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.43 Scoaterea celei de-a doua unităţi de hard disc (modelele

60, 65 SX şi 80)

83

84

Capitolul 3 — Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia

Scoaterea celei de-a doua unităţi de hard disc. Înainte de a scoate unitatea, aţi salvat informaţiile de pe disc. Urmaţi aceste etape:

asiguraţi-vă că

1.

Deconectaţi firul de impământare şi toate celelalte cabluri din unitatea de hard disc.

2.

Răsuciţi ambele şuruburi cu margini striate, în sens invers acelor de ceas.

3. Scoateţi masca frontală. 4.

Trageţi unitatea de hard disc prin partea din faţă a sistemului (vezi fig. 3.43). Ţineţi minte că unitatea D trebuie scoasă înaintea unităţii C.

Scoaterea primei unităţi de hard disc. Înainte de a scoate unitatea asiguraţi-vă că aţi copiat informaţiile de pe disc. Continuaţi astfel: 1. Deconectaţi firul de impământare şi toate cablurile unităţii de hard disc. 2. Răsuciţi ambele şuruburi cu margini striate, în sens invers acelor de ceas.

3. Scoateţi masca frontală. 4. Glisaţi puţin unitatea spre partea din faţă şi scoateţi unitatea prin partea laterală (vezi

/Z

4]

DA

0) &

fig. 3.44). Ţineţi minte că unitatea D trebuie scoasă înaintea unităţii C, din cauza interferenţei fizice.

d

A

CA C

VA(A

7

7,

Utilizat cu aprobarea corporatiei IBM. Fig. 3.44

Scoaterea primei unităţi de hard disc (modelele 60, 65 SX şi 80) Scoaterea structurii de sprijin a unităţilor de hard disc. Pentru fixarea hard discurilor se foloseşte un suport mare, metalic. Ca să puteţi scoate placa de bază, trebuie să demontaţi acest suport. Urmaţi etapele enumerate în continuare: 1.

Scoateţi cele patru şuruburi aflate în partea frontală a structurii.

2.

Glisaţi structura spre înainte şi ridicaţi-o prin partea laterală a sistemului (vezi fig. 3.45).

Scoaterea plăcii de bază. Pentru a scoate placa de bază din sistem, trebuie să demontaţi mai întâi capacul, plăcile adaptoare, unităţile de discuri şi suportul de sprijin al acestora. După 1.

aceea,

urmaţi aceste etape:

Deconectaţi

toate cablurile din placa de bază.

Procedee de dezasamblare

[2

o O o

>

Utilizat cu aprobarea

corporatiei IBM.

Fig. 3.45 Scoaterea structurii de sprijin a unităţilor de disc (modelele

60, 65 SX şi 80)

2.

Scoateţi toate cele opt şuruburi de fixare..

3.

Ridicaţi uşor placa şi extrageţi-o din sistem (vezi fig. 3.46).

Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 3.46 Scoaterea plăcii de bază (modelele

60, 65 SX şi 80)

Acum, după ce am examinat procedeele de dezasamblare a unui sistem, să trecem capitolele 4-8, în care sunt prezentate diferitele componente ale calculatorului.

la

85

86

Capitolul 3 —

Demontarea

calculatorului şi examinarea acestuia

Rezumat În acest capitol vi s-au prezentat

modul

de inspectare iniţială a unui sistem şi diversele

tipuri de scule necesare, incepând cu sculele simple"şi până la aparatele de măsură a tensiunilor şi rezistenţelor. Au fost menţionate câteva dintre problemele pe care s-ar putea să le aveţi cu elementele de fixare (şuruburi, şaibe, piuliţe şi altele). De asemenea, vi s-a prezentat procedura practică de dezasamblare şi felul cum puteţi identifica diversele componente. S-a insistat asupra etapelor necesare inaintea dezasamblării şi

în timpul acesteia, cum ar fi protecţia electrostatică şi inregistrarea informaţiilor din programul Setup, pentru a fi siguri că, după ce va fi reasamblat, sistemul va funcţiona corect. Au fost prezentate diferitele procedee de dezasambiare,

in funcţie de tipul de carcasă

utilizat. Majoritatea sistemelor care utilizează un anumit tip de carcasă, de exemplu AT sau tower (turn), sunt construite similar. O dată ce aţi dezasamblat un calculator cu o anumită carcasă, celelalte sisteme care au aceelaşi tip de carcasă sunt aproape identice.

je i 9

|

„i o DD

Ta 'D

=. Y =

o.

o

-

Sai

A

3eosavoud

j O/ oeId.A !Ss gl es IBewu a pi

'B,

—

Q:

Capitolul

4

Plăcile de baza

Cea mai importantă componentă a unui calculator personal este placa principală, denumită şi placa de bază. Terminologia poate crea confuzii deoarece IBM se referă la placa de bază

ca la p/aca sistem sau pur şi simplu p/aca. Termenii: placă de bază, placă sistem sau placă sunt echivalenți. Nu toate sistemele au placă de bază în adevăratul sens al cuvântului. În unele sisteme, componentele aflate în mod normal pe placa de bază se găsesc de fapt pe o placă de extensie adaptoare,

montată într-un conector.

În aceste sisteme,

placa pe care se

află conectorii este numită mai degrabă /upa de sertar decât placă de bază. Sistemele care folosesc acest tip de construcţie sunt numite s/steme cu fund de sertar.

Sistemele cu fund de sertar sunt, în principal, de două tipuri: pasive şi active. La sistemul cu fund de sertar pasiv placa de fund de sertar nu conţine nici un circuit activ ci ecenția conectorilor de magistrală şi eventual a câtorva memorii tampon şi circuite driver. ivaie circuitele aflate pe o placă de bază convenţională sunt montate pe una sau mai multe plăci de extensie instalate în conectorii din fundul de sertar. Unele sisteme folosesc un model de fund de sertar pasiv, care încorporează întreg sistemul de circuite pe o'singură placă de comandă. Această placă este de fapt, în linii generale, o placă de bază completă, proiectată să fie montată într-un conector pe fundul de sertar pasiv. Conceptul de fund de sertar

pasiv/placă de comandă permite ca intregul sistem să fie trecut cu uşurinţă la o nouă versiune prin schimbarea uneia sau mai multor plăci montate în conectori. Datorită costului

ridicat al plăcii de comandă cu înaltă funcţionalitate, acest model de sistem este rar folosit în calculatoarele personale. Proiectarea sistemelor cu fund de sertar pasiv este larg răspândită la sistemele industriale care folosesc adesea montarea pe rack-uri.

Sistemul cu fund de sertar activ este definit ca sistemul a cărui placă principală de fund de sertar conţine circuitele de control al magistralei şi alte circuite. Multe sisteme cu fund de sertar activ conţin toate circuitele aflate pe o placă de bază tipică, cu excepţia ansamb/u/ui procesor. Prin ansamblu procesor se înţelege placa de circuit care conţine procesorul principal de sistem şi orice alte circuite legate direct de acesta, ca de exemplu ceasul de control, memoria rapidă şi aşa mai departe. Această proiectare a ansamblului procesor

permite utilizatorului trecerea cu uşurinţă mai târziu, la o nouă versiune cu un nou tip de

procesor, prin schimbarea unei singure plăci. Ca urmare, se ajunge la o placă de comandă modulară cu posibilitatea de a inlocui placa pe care se află procesorul. Multe sisteme de

calculatoare moderne care folosesc un model cu fund de sertar utilizează varianta fund de sertar activ/ansamblu procesor. De exemplu, atât IBM cât şi COMPAQ folosesc acest

model la câteva din ultimele lor sisteme (clasa serveA. Acesta permite o trecere mai uşoară şi mai accesibilă la o nouă versiune decât modelul cu fund de sertar pasiv/placă de

90

Capitolul 4 — Plăcile de bază

comandă,

atâta timp cât placa „ansamblu

o placă de comandă. ansamblului

procesor,

procesor”

este, de regulă,

mult mai ieftină decât

Din nefericire, nu există standarde pentru interfaţa cu sistemul a iar aceste plăci fiind brevetate,

pot fi procurate doar de la fabricantul

sistemului. Comercializarea şi disponibilitatea limitate determină ca preţurile acestor plăci să fie mai mari decât cele ale majorităţii plăcilor de bază ale altor producători. Atât modelul de sistem cu placă de bază cât şi cel cu fund de sertar au avantaje şi

dezavantaje. Majoritatea primelor tipuri de calculatoare personale, de la sfârşitul anilor 70, erau proiectate cu fund de sertar. APPLE şi IBM au reorientat piaţa către acum tradiționalul model de placă de bază cu conectori, pentru că acest mode! de sistem este, în general, mai ieftin pentru producţia de masă decât unul cu fund de sertar. Avantajul teoretic al unui sistem cu fund de sertar este, totuşi, acela că puteţi trece uşor la o nouă versiune de

procesor şi la un nou nivel de performanţă prin schimbarea unei singure plăci. De exemplu, puteţi trece un sistem cu placă cu procesor 486 la versiunea cu placă cu procesor Pentium, doar prin schimbarea plăcii. Într-un sistem cu placă de bază, va trebui să schimbaţi

Chiar placa de bază, ceea ce pare îngrozitor, dar, în realitate, trecerea la o nouă versiune în cazul unui model cu fund de sertar este adesea mult mai costisitoare şi, deoarece

magistrala rămâne fixată pe fundul de sertar, sunt necesare mai multe transformări complexe, cum ar fi, adăugarea de conectori pentru magistrala locală. Din cauza disponibilităţii limitate a plăcilor „ansamblu procesor” sau a plăcilor de comandă, ele stârşesc prin a fi mai scumpe decât o nouă placă de bază conformă unui standard

industrial. Pentru acest motiv, eu recomand să vă feriţi de orice model de sistem qu fund de sertar. In cele mai multe cazuri, un model convenţional cu placă de bază permite să se obţină mai uşor componente de schimb pentru reparaţii sau să se facă trecerea la noi versiuni.

Un alt cui în coşciugul modelului cu fund de sertar este posibilitatea introducerii de noi versiuni de procesoare. INTEL a proiectat toate procesoarele 486 şi Pentium cu posibilitatea de a fi inlocuite in viitor cu noi versiuni de procesoare mai rapide (numite de obicei OverDrive), prin simpla schimbare a cipului sau adăugare a noului procesor. Schimbarea cipului procesorului

cu un altul mai rapid este modalitatea cea mai uşoară şi mai eficientă, din punctul de vedere al costului, de a trece la o nouă versiune fără a schimba intreaga placă de bază.

Înlocuirea plăcilor de bază Unii producători au adoptat principiul de a face sistemele lor cât mai incompatibile posibil, din punct de vedere fizic, cu orice alt sistem. Ca urmare, piesele de schimb pentru reparaţii

şi pentru trecerea la noi versiuni sunt practic imposibil de găsit în altă parte-decât, bineînţeles, la producătorul sistemului original, la un preţ semnificativ mai ridicat decât piesa echivalentă pentru un sistem IBM sau compatibil. De exemplu, dacă placa de bază a

sistemului meu original IBM AT (sau orice sistem compatibil IBM AT) se detectează, găsi oricâte plăci de schimb, care pot fi introduse direct în şasiul calculatorului, cu

pot

procesorul şi viteza ceasului alese de mine, la preţuri foarte avantajoase. Dacă se defectează placa de bază a calculatorului dumneavoastră Compaq Deskpro, veţi putea cumpăra

piesa de schimb doar de la Compaq şi practic, nu veţi avea posibilitatea să alegeţi o placă cu un procesor mai bun sau mai rapid decât cel care s-a defectat. Cu alțe cuvinte, aproape

că nu se mai pune problema trecerii la o nouă versiune îmbunătăţită a acestor sisteme.

Să ştim ce căutăm (Criterii de selecţie) in calitate de consultant mi s-a cerut ădesea să fac recomandări pentru achiziţionarea unor calculatoare. A face acest gen de recomandări este una dintre cele mai frecvente sarcini ale unui consultant. Pentru astfel de sfaturi, mulţi consultanţi pretind sume piperate. Fără o E

?

x

.

Â.

.

.

ai.

Să ştim ce căutăm (criterii de selecţie)

91

ghidare, multe persoane nu au nici un criteriu în selecţia lor, bazându-şi alegerea doar pe informaţiile culese din diverse reviste sau, chiar mai rău, pe unele păreri personale. Pentru a elimina acest gen de selecţii la întâmplare, am creat o listă simplă de verificare care să vă ajute la alegerea unui sistem.

Această listă ia în considerare

mai multe caracteristici impor-

tante ale sistemului, trecute cu vederea în general. Scopul este obţinerea certitudinii că sistemul ales este compatibil şi are o viaţă lungă înaintea sa, prin întreţinere şi trecerea la noi versiuni. Când vă faceţi alegerea, este bine să gândiţi inginereşte. Luaţi în considerare orice aspect sau detaliu al plăcii de bază in discuţie. De exemplu, va trebui să vă gândiţi la toate utilizările viitoare şi la posibilitatea trecerii la versiuni mai performante. Susținerea tehnică la nivel profesional

(şi nu la nivel de utilizator) este extrem

de importantă.

Ce sprijin vom

primi? Există o documentaţie completă? Pe scurt, o listă de verificare este o idee bună. lată o astfel de listă, utilizabilă pentru evaluarea oricărui sistem compatibil IBM. Se poate întâmpla ca un calculator să nu îndeplinească toate criteriile, dar dacă acesta nu corespunde la mai multe puncte din listă,

renunţaţi la el. Punctele de la inceputul listei sunt cele mai importante, cele de la sfârşit având, poate, o mai mică însemnătate (deşi eu consider că fiecare punct este important!). Restul acestui capitol se ocupă în detaliu de criteriile din această listă de verificare. Procesorul. O placă de bază 486 ar trebui să fie echipată cu un procesor de tipul 486 DX2 sau DX4, cu cât mai rapid, cu atât mai bine. Procesorul 486 ar trebui să fie o versiune SL îmbunătăţită, care este standard la cele mai apreciate modele DX4. O

placă de bază Pentium ar trebui să utilizeze doar un procesor Pentium 3,3V din a doua generaţie, care are o configuraţie cu 296 pini şi care diferă fizic de modelul cu 273 de pini al primei generaţii. Toate procesoarele Pentium din a doua generaţie sunt integral SL îmbunătăţite. Soclurile procesorului. O placă de bază ar trebui să aibă un soclu de procesor ZIF (cu forţă zero de inserţie), care este conform specificaţiilor Intel Socket 3 sau Socket 6.0 placă de bază cu procesor Pentium ar trebui să aibă unul sau două socluri ZIF conform cu specificaţiile Intel Socket 5. Viteza plăcii de bază. O placă de bază cu procesor 486 ar trebui să funcţioneze la 33

MHz pentru performanţă şi compatibilitate maxime. Posibilitatea selectării vitezei prin microcomutatoare este un avantaj în plus, permiţând lucrul şi la alte viteze. O placă de bază cu procesor Pentium ar trebui să meargă la 60 sau 66 MHz, cu posibilitate de

comutare intre aceste două viteze. Toate componentele ar trebui să fie calculate pentru funcţionare la viteza maximă posibilă. Memoria imediată (cache). Toate plăcile de bază ar trebui să conţină, inclusă pe ele, o memorie rapidă de Nivel 2. Pentru maximum de performanţă, plăcile de bază 486 ar trebui să aibă 256K

de memorie,

iar plăcile de bază Pentium,

512K de memorie.

Memoria imediată de Nivel 2 ar trebui să fie de tipul Write-Back şi ar trebui să fie

compusă din cipuri suficient de rapide pentru a putea funcţiona la viteza maximă a plăcii de bază. -

Memoria SIMM. Plăcile 486 ar trebui, la modul ideal, să folosească module SIMM de 72 pini care acceptă câte un singur banc pe SIMM. Modulele SIMM de 30 de pini sunt acceptabile pentru plăcile moderne, proiectate să reutilizeze memoria de pe vechile

plăci de bază. Plăcile de bază Pentium trebuie să folosească doar module SIMM de pini. Memoria SIMM

de 72

ar trebui să fie de 70 ns sau mai rapidă.

Tipul de magistrală. Plăcile de bază cu procesor 486 ar trebui să aibă magistrală ISA (/ndustry Standara Architecture),

cu doi sau trei conectori conformi standardului de

magistrală VL-Bus, sau de preferat, trei sau mai mulţi conectori de magistrală locală PCI. Plăcile de bază cu procesor Pentium trepuie să aibă o magistrală principală ISA

92

Capitolul 4 — Plăcile de bază

sau EISA cu trei sau mai mulţi conectori de magistrală locală PCI. BIOS. Placa de bază trebuie să utilizeze un BIOS standardizat industrial ca acelea produse de AMI, Phoenix, sau Award. Componenta BIOS trebuie să fie de tipul flash AOM pentru a fi uşor adusă la zi şi să accepte unităţile de tip IDE extins, ca şi unităţi floppy de 2,88M. Ar fi bine ca programul BIOS să conţină şi protocolul APM (Aavancea Power Management. Forma constructivă. Pentru flexibilitate maximă, placa de bază ar trebui să se încadreze într-o formă constructivă de tipul Baby-AT. Aceasta va permite instalarea ei într-o gamă largă de modele de carcase. interfeţe incluse. În mod ideal, o placă de bază ar trebui să aibă controlere standard şi interfeţe (cu excepţia circuitelor video). O să aibă pe ea un controler pentru floppy, care să admită unităţi de disc IDE la magistrala locală (PCI sau VL-Bus), unul sau două

incluse cât mai multe placă de bază ar trebui de 2.88M, un conector porturi seriale

(realizate cu circuitul UART de tipul 165504) şi un port paralel (conform standardelor EPP sau ECP). Un port pentru mouse ar constitui un avantaj suplimentar, deşi tot atât

de bine poate fi folosit în acest scop şi unul dintre porturile seriale. Un port SCSI inclus este binevenit, dacă este conform standardului ASPI (Advanced SCSI Programming interface). Se pot accepta adaptoare de reţea incluse, dar, de obicei, o placă adaptoare

de reţea cu conector ISA este mai uşor acceptată prin intermediul programelor driver standard, fiind şi mai uşor de schimbat ulterior cu o variantă îmbunătăţită. Adaptoarele video incluse sunt în general de nedorit, deoarece se pot alege altele mai bune, dintre cele cu magistrală locală externă.

Gestionarea alimentării. Placa de bază ar trebui să accepte procesoare SL îmbunătăţite prin protocoalele APM (Aovanced Power Managemenb şi SMM (System Managemen t Mode) care permit întreruperea alimentării unor componente ale sistemului la diferite nivele de promptitudine şi de consum de putere.

Documentaţia. O documentaţie tehnică bună este o necesitate. Manualele trebuie să includă informaţii asupra tuturor strapurilor şi comutatoarelor aflate pe placă, semnificaţia pinilor pentru toţi conectorii, date tehnice pentru cipurile memoriei imediate (cache), pentru modulele SIMM şi alte componente montate in conectori, precum şi

orice alte informaţii tehnice utile. Eu aş dori, de asemenea,

să primesc separat o

documentaţie de la fabricant, referitoare la componenta BIOS folosită de sistem, ca şi cataloagele cuprinzând setul de cipuri utilizate pe placa de bază. Cataloage suplimenta re pentru orice alt controler sau cip de 1/O sunt binevenite şi pot fi obţinute de la

producătorii cipului respectiv.

Puteţi observa că aceste criterii de selecţie sunt destul de stricte şi pot descalifica multe plăci de bază existente pe piaţă, inclusiv pe aceea din propriul sistem! Totuşi, aceste criterii vă vor garanta, pentru placa de bază, cea mai înaltă calitate oferită de ultimile evoluţii în tehnologia calculatoarelor personale, asigurându-vă posibilitatea trecerii la noi versiuni, extinderii şi a unui service corespunzător

pentru

mulți ani. Întotdeauna recomand

achiziţionarea plăcilor de bază de la producători cunoscuţi, cum ar fi Intel, Micronics, AMI,

Acer,

Alaris etc. Aceste plăci ar putea să coste mai mult decât altele despre care nu aţi

auzit vreodată, dar mărcile mai cunoscute oferă o anume siguranţă. De fapt, cu cât sunt mai multe plăci vândute,

este de presupus că orice probleme au fost descoperite

de alții şi

soluționate mult înainte de a le avea şi dumneavoastră. De asemenea, dacă aveţi nevoie de ajutor sau service, marii comercianţi vor fi mai degrabăla dispoziţia dumneavoastră, pe termen iung.

Să ştim ce căutăm (criterii de selecţie)

93.

Documentaţia Aşa cum

am

menţionat,

o documentaţie amplă este un factor important de luat in conside-

raţie când plănuiţi să achiziţionaţi o placă de bază. Cei mai mulţi producători de plăci de bază îşi proiectează plăcile folosind un anumit set de cipuri, care reprezintă de fapt, cea mai mare parte a circuitelor plăcii de bază. Există un număr de producători care oferă seturi de cipuri, cum ar fi Intel, Micronics, Opti, VLSI, Chips&Technologies şi alţii. Recomand obţinerea datelor de catalog sau alte documentaţii tehnice despre seturile de cipuri, di -t de la producător. Una dintre cele mai comune întrebări care mi s-au pus despre un sisiaii se: “ăla programul de configurare al componentei BIOS, BIOS Setup. Oamenii vor să şti „e semnificaţie au caracteristicile de configurare „Advanced Chipset Setup” şi care va fi efectul schimbării lor. Adesea ei se adresează producătorului componentei BIOS, gândindu-se că documentaţia de BIOS le va fi de folos. Din păcate, de obicei, oamenii află că această documentaţie nu conţine prea multe informaţii despre modul de configurare al setului de cipuri. Astfel de informaţii pot fi găsite în datele de catalog furnizate de producătorul setului de cipuri. Cu toate că aceste cataloage sunt concepute pentru inginerii care proiectează plăcile, ele conţin informaţii detaliate despre caracteristicile seturilor de cipuri, in mod special a acelora ce pot fi modificate. Cu ajutorul catalogului de cipuri, veţi găsi explicaţia tutu-

ror comenzilor din secţiunea de configurare a setului de cipuri a programului BIOS Setup. Pe lângă cataloagele referitoare la setul principal de cipuri, recomand

de asemenea să vă

procuraţi orice catalog referitor la alte cipuri importante ale sistemului. Aceasta ar include orice cip controler de floppy sau IDE, cipurile „super I/O”, ca şi procesorul principal. Veţi găsi o incredibilă cantitate de informaţii despre aceste componente, în cataloage. Atenţie

însă: cei mai mulţi producători de cipuri fabrică un anumit cip, o perioadă scurtă de timp, înlocuindu-l rapid cu o versiune îmbunătăţită sau schimbată. Cataloagele sunt valabile doar pe perioada cât este fabricat cipul, deci dacă veţi aştepta prea mult, veţi descoperi că documentele respective nu mai sunt disponibile. ACUM este momentul să strângeţi documentaţie despre placa de bază!

Compatibilitatea ROM

BIOS

Compatibilităţea memoriei ROM este o chestiune importantă. Dacă sistemul BIOS nu este compatibil, pot să apară numeroase probleme. Mai multe companii reputate, care produc programe

BIOS compatibile,

şi-au dezvoltat propriul lor brevet de ROM

BIOS,

care lucrează

exact ca cel IBM. De asemenea, aceste companii actualizează frecvent programul în cod maşină din ROM, pentru a ţine pasul cu ultimile modificări pe care IBM le-a încorporat în propriile memorii ROM. Din cauza faptului că IBM, în general, nu vinde şi nu furnizează noile versiuni de ROM

pentru sisteme

mai vechi (decât dacă o nouă versiune este absolut

necesată şi IBM decide că acesta este cazul), este mai dificil să fii la curent cu informaţiile legate de un sistem IBM de dată recentă, decât cu cele referitoare la majoritatea sistemelor compatibile de pe piaţă. Sistemele PS/2 mai noi utilizează un BIOS care este memorat pe

hard Jisc sau conţinut într-o memorie Flash ROM, uşor de actualizat prin intermediul unei dischete. Dacă aveţi unul dintre aceste sisteme, discurile cu o nouă versiune de BIOS pot fi obținute prin sistemul BBS al National Support Center (NSC) - IBM. Numărul apare în lista din Anexa B..De asemenea, mulţi dintre producătorii OEM (Or/gina/ Equipment Manulacturers) de sisteme compatibile au proiectat memorii

ROM

care exploatează caracteristicile

suplimentare ale sistemelor, mascând totodată aceste îmbunătăţiri pentru orice soft care ar putea fi deranjat de ele. " Producători de echipamente originale (OEM).

Mulţi producători şi-au dezvoltat, în mod

independent, propriile memorii ROM. Companii precum Compaq, Zenith şi AT&T au proiectat propriile lor produse BIOS, care s-au dovedit compatibile IBM. Aceste companii

oferă, de asemenea,

noi versiuni imbunătăţite, care adesea creează facilităţi suplimentare

94

sau

Capitolul 4 — Plăcile de bază

rezolvă unele probleme

ale versiunilor mai vechi.

Dacă

folosiţi un sistem

cu brevet

original de ROM, asiguraţi-vă că el provine de la o companie mai mare, cunoscută şi care să poată furniza noile versiuni şi să rezolve, la nevoie, unele probleme. Mai multe companii s-au specializat în proiectarea unor produse ROM BIOS compatibile. Cele trei companii mari care iţi vin in minte, vorbind despre programele ROM BIOS, sunt American Megadrends, Inc. (AMI), Award Software şi Phoenix Software. Fiecare companie vinde licenţa ROM BIOS unui fabricant de plăci de bază, producătorul putându-se ocupa astfel, mai mult de partea hard decât de programe. Pentru a obţine una dintre aceste

memorii ROM pentru o placă de bază, producătorul de echipamente (OEM) trebuie să răspundă la multe întrebări legate de proiectarea sistemului, astfel incât să se poată

dezvolta ori selecta dintre cele existente,

programele

BIOS

adecvate.

Asocierea

BIOS plăcii de bază nu este o activitate la „nimereală”. Şi nu există nici un ROM

unui ROM

universal

compatibil. AMI, Award şi Phoenix inscriu pentru diferiţii producători, multe variante de BIOS, „croite” special pentru un anumit tip de calculator, cât mai apropiate de sistemul de

operare DOS.

AMi. Deşi AMI particularizează codul înscris în ROM sursa acestui program

pruducătorului

de echipamente

pentru un anumit sistem, ea nu vinde (OEM).

Acesta trebuie să-şi procure

„937 nonă vrroiune n măsură ce devine disponibilă. Pentru că mulţi producători de echipameinie nu tiuvuie sau nu vor fiecare nouă versiune, ei pot sară peste mai multe schimbări de versiune inainte de a cumpăra o nouă licenţă. AMI BIOS este în momentul de

față cel mai răspândit BIOS din sistemele PC actuale. Versiunile mai noi de AMI BIOS sunt numite /fi-f/ex (high-f/exibility) datorită înaltei flexibilităţi a programului de configurare din BIOS. Hi-Flex BIOS produs de AMI este utilizat în plăcile de bază ale firmelor Intel, AMI, Alaris şi ale altor mulţi producători. O caracteristică specială a firmei AMI este aceea că, dintre terţii producători de BIOS, este singurul care îşi fabrică şi propriile plăci de bază.

Versiunile mai vechi de AMI BIOS aveau câteva probleme în funcţionarea cu diferite tastaturi şi cipuri controlere de tastatură, iar primele versiuni aveau, de asemenea, dificultăţi cu anumite unităţi de disc IDE. Pentru a elimina aceste tipuri de probleme, asiguraţi-vă că AMI BIOS este datat după 04/09/90 şi are controler de tastatură de tip F sau mai recent. Dacă aveţi un cip controler de iastatură mai vechi, este posibil să vă apară blocări ale tastaturii şi probleme în timpul lucrului cu Windows sau OS/2.

Pentru a găsi aceste informaţii, porniţi sistemul şi observați şirul de identificare BIOS (BIOS

ID) afişat în partea stânga jos a ecranului. Primul şir de identificare BIOS (şirul ID1) este afişat de orice AMI BIOS pe durata testului POST (autotestare la punerea sub tensiune) în colţul din stânga jos al ecranului, sub mesajul de drepturi de autor. Două şiruri suplimentare SIOS ID (şirurile ID 2 şi 3) pot fi afişate de AMI Hi-Flex BIOS prin apăsarea tastei Insert (inse-

rare) pe durata testului POST. Aceste şituri ID suplimentare afişează opţiunile instalate in BIOS. Formatul general al şirului ID1, pentru versiuni BIOS mai vechi, este următorul:

PIPI PERI

ora

Poziţie

Descriere

A

Opţiuni BIOS D = Diagnoza inclusă S = Setup inclus E = Setup extins inclus

Să ştim ce căutăm

Poziţie

Descriere

BBB

Identificator cipuri sau placă de bază C&T = cipuri Chips& Technologies

NET

= cipuri C&T NEAT 286

286 SUN

= placă 286 standard = cipuri Suntac

(criterii de selecţie)

PAQ = placă de bază Compaq INT = placă Intel AMI G23

NNNN

= placă AMI = cipuri G2 pentru

placă 386

Codul de licenţă al fabricantului

mmddyy

Data de fabricaţie BIOS

KK

Versiunea de tastatură AMI BIOS

Poziţie

Descriere

A

Tipul de procesor

Mu

şirului de identificare ID1, pentru versiunile AMI

UPUHNWVO

Formatul

Hi-Flex BIOS,

8086 sau 8088 286 386 486 Pentium

B

Dimensiune BIOS O 64kK BIOS

CCece

Numărul major şi minor al versiunii BIOS

DDDDDD

Numărul de licenţă al producătorului

128K BIOS

mmddyy

= = =

placă AMI 386, xx = seria placă AMI 486, xx = seria placă Pentium AMI, xx = seria

=

Halt pe eroare POST

1

=

Iniţializare CMOS

1

1

j

=

1 7 j 1

la fiecare BOOT

Blocare pini 22,23 la controler tastatură Mouse accepiat

in BIOS/controler tastatură

Aşteaptă tasta F1 la erori POST Afişare eroare floppy la POST =

]

CIRICIȚIZIOIm|m

0036xx 0046xx 0056xx

Na

1

Afişare eroare video la POST Afişare eroare tastatură la POST

Data BIOS-ului

MMMMMMMM

Identificatorul cipurilor sau nume

N

Număr

BIOS

versiune al controlerului de tastatură

este următorul:

95

96

Capitolul 4 — Plăcile de bază

Şirul de identificare 1ID2, pentru AMI Hi-Flex BIOS:

AAB-C-DDDD-EE-FF-GGGG-HH-I1-JJJ . Poziţie

Descriere

AA

Numărul

B

Funcţia pinului controlerului de tastatură pentru comutare ceas

pinului controlerului de tastatură pentru comutare ceas

H = Semnal 1 logic comută ceasul pe viteză mare L = Semnal 1 logic comută ceasul pe viteză mică C

Comutare ceas prin registrele setului de cipuri:

DDDD

Adresa portului pentru comutare viteză mare

EE

Valoarea datelor pentru comutare viteză mare

FF

Valoare mască

GGGG

Adresa portului pentru comutare viteză mică

HH

Valoarea datelor pentru comutare

II

Valoare mască pentru comutare viteză mică

JJJ

Numărul pinului pentru intrarea Turbo

O

Şirul de identificare ID3,

DOC

ELE

=

Dezactivat

pentru AMI

CCR

1

=

Activat

pentru comutare

viteză mare

viteză mică

Hi-Flex BIOS:

RIRAR A

Poziţie

Descriere

AA

Numărul

pinului pentru

control memorie

imediată (cache) a controle-

rului de tastatură B

Funcţia pinului pentru control memorie

imediată a controlerului de

tastatură: H

= Semnal

logic 1 validează memoria

imediată

L = Semnal logic 1 invalidează memoria imediată C DDD

1

=

Pinul controlerului de tastatură cu semnal

Controlul

memoriei

logic 1

imediate prin registrele cipurilor:

0 = Control memorie dezactivat 1

= Control

memorie

activat

EE

Adresă port pentru activare memorie imediată

FF

Valoare date pentru activare memorie

GGGG

Valoare mască

pentru activare memorie

imediată

HH

Adresă port pentru dezactivare memorie

imediată

II

Valoare date pentru dezactivare

JJ

Valoare mască

K

Numărul pinului pentru iniţializarea controlerului de memorie 82335

L

Semnalizare modificare BIOS

imediată

memorie

pentru dezactivare

imediată

memorie

imediată

0 = Bios nemodificat 1-9, A-Z = De câte ori a fost modificat BIOS-ul

Să ştim ce căutăm (criterii de selecţie)

97

AMI BIOS are multe facilităţi, inclusiv un program de configurare încorporat, ce poate fi activat prin apăsarea tastelor Delete sau ESC în primele câteva secunde ale pornirii calculatorului dumneavoastră. BIOS indică scurt tasta ce trebuie apăsată şi când anume trebuie apăsată. AMI BIOS oferă facilitatea deținirii de către utilizator a tipului de hard disc, lucru esenţial pentru folosirea optimă a multor unităţi de disc IDE sau ESDI.

Versiunile mai

noi acceptă unităţi de disc conforme standardului IDE îmbunătăţit şi îşi autoconfigurează parametrii de disc. O facilitate unică AMI BIOS este aceea că, suplimentar faţă de programul de configurare, există un pachet inclus de programe de diagnosticare cu meniuri,

de fapt o versiune foarte limitată a produsului de sine stătător AMIDIAG.

Testele

interne nu pot înlocui programele mai complete aflate pe disc, dar pot ajuta în momentele dificile. Diagnosticarea nu face o testare extensivă a memoriei,

iar formatarea la nivel fizic

a discului lucrează mai curând la nivelul BIOS decât la nivelul registrelor controlerului. Aceste limitări l-au impiedicat adesea să reuşească formatarea discurilor cu defecte majore. O excelentă caracteristică AMI este asistenţa tehnică BBS. Veţi găsi numărul de telefon în lista furnizorilor din Anexa B. AMI BIOS este vândut prin distribuitori şi orice actualizare a lui sau a controlerului de tastatură sunt disponibile prin firma Washburn and Co., care poate fi găsită, de asemenea, în Anexa B. Award.

Compania

Award

este unică printre producătorii de BIOS pentru că vinde

producătorului de echipamente programul în cod maşină BIOS şi permite ca acesta să particularizeze componenta BIOS. Bineinţeles, atunci produsul BIOS nu mai este un produs Award, ci mai degrabă o versiune foarte particularizată. AST foloseşte această modalitate la sistemele sale, aşa cum fac şi alţi producători, pentru un control total asupra codului BIOS, fără să trebuiască să-l scrie de la început. Deşi AMI şi Phoenix particularizează codul ROM pentru un anume sistem, ele nu vând sursa codului ROM producătorului de echipamente. Câţiva producători de echipamente se pare că au dezvoltat propriul lor program ROM având ca bază de pornire sursa programului în cod maşină pentru care aveau licenţă de la Award sau de la alte companii. Programul

BIOS al firmei Award

are toate facilităţile obişnuite pe care le aşteptaţi,

inclusiv

un program de configurare (setup) încorporat, ce devine activ cu Ctrl-Alt-Esc. Această configurare permite definirea de către utilizatori a tipului de unitate de disc, cu scopul de a

utiliza integral posibilităţile discurilor IDE sau ESDI. Testul POST este bun, iar Award asigură asistenţă tehnică BBS. Numărul de telefon pentru BBS este menţionat în lista furnizorilor din Anexa B. În mare, sistemul BIOS produs de firma Award este de înaltă calitate, are minimum de probleme de compatibilitate şi un nivel inalt de asistenţă. Phoenix.

Sistemul BIOS al firmei Phoenix a fost timp de mulţi ani standardul de compatibili-

tate după care erau judecaţi ceilalţi. Compania a fost una dintre primele terţe companii care au reconstruit în mod legal produsui IBM BIOS folosind o cale „curată”. Astfel, un grup de ingineri au studiat sistemul IBM BIOS şi au scris specifieaţiile referitoare la modul cum ar

trebui să lucreze programul BIOS şi ce facilităţi ar trebui incluse. Această informaţie a fost trecută unui alt grup de ingineri care nu văzuseră niciodată sistemul IBM BIOS. Ei au putut apoi în mod legal să scrie un nou program BIOS conform cu specificaţiile stabilite anterior de primul grup. Această realizare putea să fie considerată originală şi nu o copie a programului IBM BIOS, funcţionând totuşi în acelaşi fel. Programul în cod maşină a fost rafinat în timp şi are puţine probleme de compatibilitate, în comparaţie cu cele ale altor furnizori de BIOS. Programul BIOS al companiei Phoenix excelează în două domenii care îl situează pe'unul dintre primele locuri în lista mea de recomandări.

Unul este testul POST

care este excelent.

Sistemul BIOS emite un set extins de coduri de semnalizare sonoră care pot fi utilizate pentru diagnosticarea unor probleme majore ale plăcii de bază ce ar putea împiedica funcţionarea normală a sistemului. În fapt, acest program POST poate să izoleze defecte de

98

Capitolul 4 — Plăcile de bază

memorie in bancul 0, până la nivel de cip individual doar prin coduri de semnalizare. Programul BIOS al firmei Phoenix are, de asemenea, un program excelent de configurare (setup) eliberat de amănunte inutile, dar care oferă toate facilităţile la care te-ai putea aştepta, cum ar fi definirea de către utilizator a tipului de unitate de disc şi aşa mai | departe. Programul de configurare inclus devine activ prin tastarea combinațiilor Ctrl-Alt-S sau Ctrl-Alt-Esc, în funcţie de versiunea de BIOS pe care o aveţi. Al doilea domeniu în care Phoenix excelează este documentaţia. Nu numai că manualele primite o dată cu sistemul sunt detaliate, dar Phoenix a scris şi un set de manuale cu referinţe tehnice despre BIOS care au devenit

un standard în industrie. Setul constă in trei

cărţi, cu titlurile Sistem 8/0S for (BM PC/XT/AT Computers and Compatibles, CBIOS for /BM PS/2 Computers ana Compatibles şi ABIOS for IBM PS/2 Computers and Compatibles. Phoenix este unul dintre puţinii furnizori care au făcut cercetări extinse asupra componentei PS/2 BIOS şi au produs practic toate cipurile ROM din calculatoarele copii ale sistemului

PS/2 Micro Channel, de pe piaţă. În plus faţă de faptul că reprezintă excelente cărţi tehnice pentru programul BIOS al firmei Phoenix, aceste cărţi servesc ca un manual remarcabil şi complet

pentru programele compatibile IBM

BIOS ale oricărei companii.

Chiar dacă nu aţi

avut niciodată un sistem cu Phoenix BIOS, eu vă recomand călduros aceste cărţi, publicate de Addison-Wesley şi disponibile în multe librării. Plăcile de bază Micronics au fost intotdeauna echipate cu Phoenix BIOS şi aceste plăci de bază sunt folosite în multe dintre sistemele compatibile de marcă.

Phoenix este de

asemenea şi unul dintre cei mai mari producători (OEM) ai sistemului Microsoft MS-DOS. Mulţi dintre dumneavoastră care aveţi MS-DOS, aveţi şi versiunea Phoenix a producătoruiui. Phoenix dă licenţa sistemului DOS creat de ea altor producători de calculatoare atâta timp cât ei folosesc componenta Phoenix BIOS. Datorită relaţiei sale strânse cu Microsoft, Phoenix a avut acces la sursa programelor DOS, ceea ce a ajutat la eliminarea problemelor de compatibilitate.

Deşi Phoenix nu rulează un program de asistenţă tehnică BBS propriu, cel'mai mare distribuitor naţional al său, şi anume Micro Firmware Inc., o face. Numerele de telefon . pentru BBS sunt date în lista furnizorilor, în Anexa B. Micro Firmware oferă noi versiuni multor sisteme cu Phoenix

BIOS,

printre care Packard

Bell, Gateway

2000

(cu plăci de

bază Micronix), Micron Technologies şi altele. Dacă o memorie ROM BIOS nu este cu adevărat compatibilă, cum ar fi cea produsă de Compaq, ar fi de dorit să instalaţi în sistem produsul ROM BIOS de la una dintre firmele cunoscute, ca AMI, Award sau Phoenix. Produsele acestor companii sunt declarate

standard in industrie, iar frecventele aduceri la zi şi imbunătăţiri oferă certitudinea că un sistem având aceste cipuri ROM va avea o viaţă lungă.

Folosirea componentelor de viteză corespunzătoare Unii furnizori de sisteme compatibile folosesc în. sistemele lor, pentru a economisi bani, componente sub standard. Datorită faptului că CPU (unitatea centrală de prelucrare) este

una dintre cele.mai scumpe componente de pe placa de bază şi că multe plăci de bază sunt vândute fără CPU instalat, este tentant pentru cei care fac asamblarea să instaleze un procesor garantat la o viteză mai mică decât viteza reală de operare. Un sistem poate fi

vândut ca fiind un sistem de 33 MHz,-dar când priveşti cu atenţie, poţi găsi un CPU garantat că funcţionează la doar 25 MHz. Sistemul pare că lucrează corect, dar pentru cât timp? Dacă firma care produce cipul instalat in sistem l-ar fi testat că lucrează cu siguranţă la 33 MHz, producătorul ar fi etichetat componenta în consecinţă. De altfei, compania poate vinde cipul la un preţ mai mare dacă acesta lucrează la o viteză mai mare de ceas.

Când un cip lucreazăla o viteză mai mare decât cea pentru care este garantat, el va fi suprasolicitat. Aceasta ar putea cauza încălzirea ocazională, care se manifestă prin blocaje

Forme constructive ale plăcilor de bază

99

aleatoare, întreruperi şi imposibilitatea de a lucra. Eu recomand cu insistenţă să evitaţi sistemele a căror viteză de operare o depăşeşte pe cea a componentelor respective. Este uşor să cazi în această tapacană, câtă vreme cipurile mai rapide, garantate costă mai mulţi bani, iar Intel şi alţi producători sunt de regulă foarte conservatori în garantarea cipurilor lor. Am

luat mai multe procesoare 486

la 25

MHz,

le-am pus să lucreze la 33

MHz

şi păreau să funcţioneze foarte bine. Am testat Cipurile Pentium 90 şi păreau să lucreze foarte bine la 100 să-l fac să lucreze intoarce imediat la la un furnizor, mă MHz lucrând peste

MHz. Deşi aş putea achiziţiona un sistem Pentium 90 şi să iau o la 100 MHz, dacă aş intâlni blocaje ori intreruperi în funcţionare, 90 MHz şi aş testa din nou. Dacă achiziţionez un sistem de 100 aştept să aibă chiar componente de 100 MHz şi nu componente viteza lor garantată. În zilele noastre multe cipuri au un radiator

decizie m-aş MHz de de 90 pe ele,

care ajută la prevenirea supraincălzirii, dar care poate, de asemenea, să ascundă un cip mai slab. Dacă preţul este mult prea bun pentru a fi adevărat, întrebaţi-vă inainte de a cumpăra:

„Sunt componentele

cu adevărat garantate de producător pentru viteza sistemului?”

Pentru a afla viteza garantată a unui cip CPU, uitaţi-vă la ce este scris pe cip. De cele mai multe ori, numărul

de componentă

se termină cu un sufix de forma

număr care indică viteza maximă. De exemplu, pentru funcţionarea la 100 MHz.

-xxx,

unde xxx este un

-100 indică faptul că cipul este garantat

Forme constructive ale plăcilor de bază Există mai multe forme constructive (form facto) compatibile de plăci de bază. Factorul de formă se referă la dimensiunile fizice ale plăcii şi dictează in ce tip de carcasă va fi introdusă aceasta. Tipurile de forme constructive pentru placa de bază, disponibile în general, B

sunt următoarele:

Full-size AT (AT completă)

m Baby-AT a LPX

Placa de bază f/u//-size este numită aşa pentru că ea reproduce modelul original de placă de bază IBM AT. Acest factor de formă permite o placă foarte mare, de peste 12 inci lăţime şi 13,8 inci adâncime. Conectorul de tastatură şi fantele conectorilor de plăci trebuie, conform cerinţelor de plasare specifice, să se potrivească găurilor carcasei. Acest tip de placă se va potrivi numai într-o carcasă /u//-size AT sau carcasă turn (7owep. Deoarece

aceste plăci de bază nu se vor potrivi în carcasele obişnuite Baby-A7 sau Mini-Tower (mini-turn) şi datorită progreselor obţinute in miniaturizarea componentelor, majoritatea fabricanţilor de plăci de bază nu le mai produc.

Forma constructivă Baby- -A 7 este în linii mari aceeaşi cu cea a plăcii de bază originale IBM AT-style (vezi fig. 4.1). Aceste plăci ie bază au, de asemenea, o localizare specifică a conectorului de tastatură şi a fantelor conectorilor de plăci, ca să se potrivească orificiilor

din carcasă. Notaţi că practic toate plăcile de bază fu//-s/ze AT şi Baby-AT folosesc pentru tastatură conectori de tipul standard DIN cu 5 pini. Plăcile de bază Baby-A7 se potrivesc în orice tip de carcasă, cu excepţia carcaselor Low Profile sau sf/imline (subţiri). Datorită flexibilităţii lor, acestea sunt acum cele mai obişnuite forme constructive de placă de bază. Figura 4.1 prezintă dimensiunile şi aspectul unei plăci de bază Baby-A7. O altă formă constructivă uzuală pentru plăcile de bază de astăzi este forma LPX şi Mini-LP. Această formă a fost proiectată de Western Digital pentru câteva dintre plăcile sale de bază. Deşi nu mai produce plăci de bază pentru PC, forma constructivă există

100

Capitolul 4 — Plăcile de bază

pa 93 3 l—

3.75" —=|

6.50"

6.00”

ae + 4

= 5.55"

i 8.57

Fig 4.1 Forma constructivă a plăcii de bază Baby-AT

încă şi a fost copiată de mulţi alţi producători de plăci de bază. Aceste forme sunt folosite în carcasele Low Profile sau slimline pentru sisteme vândute mult astăzi. Plăcile LPX au mai multe caracteristici distinctive. Cea mai importantă este aceea că aceste plăci au conectorii pentru extensii montați pe o placă Bus Aiser (multiextensie) intiptă in placa de bază. Plăcile de extensie trebuie introduse pe laterai în placa multiextensie.

Această

montare orizontală

permite utilizarea în carcasele Low Profile. Conectorii de plăci vor fi plasați de o parte sau de ambele părţi ale plăcii multiextensie, depinzând de modelul de carcasă şi de sistem. O altă caracteristică deosebită a modelului LPX este plasarea standard a conectorilor în Spatele plăcii. O placă LPX va avea un şir de conectori pentru video (15 pini pentru VGA), portul paralel (25 pini), două porturi seriale (9 pini fiecare) şi conectori pentru mouse şi tastatură de tipul mini-DIN, stil PS/2. Toţi aceşti conectori sunt montați peste partea din spate a plăcii de bază şi pătrund printr-o fantă în carcasă. Unele plăci de bază LPX pot avea conectori suplimentari pentru alte porturi interne, cum ar fi adaptoarele de reţea sau

SCSI. Figura 4.2 arată forma standard pentru plăcile LPX şi Mini-LPX utilizate astăzi în multe sisteme. Pot să existe unele diferenţe între sistemele cu plăci de bază LPX,

deci este posibil să

apară probleme de interschimbabilitate între diferitele plăci de bază şi carcase. De regulă, nu recomand sisteme in stilul LPX dacă posibilitatea de a trece la noi versiuni este un * factor important, atâta timp cât, nu numai că este dificil să găseşti o placă de bază care să se potrivească, dar sistemele LPX sunt şi limitate în privinţa spaţiilor pentru extensii, ca şi a locaşuilor pentru unităţile de disc. În general, tipul de configuraţie Baby-AT este cel mai folosit şi ce! mai flexibil tip de sistem.

Rezumat

101

CONECTORUL PLĂCII MULTIEXTENSIE

P-

pe

A

P—

d 0

A

10.40"

P—

13.00"

—

i

11.37%

——

8.77

—

| Ip]

0.35

3277

7.45

i

PF

7.45

|

——

820 ———

“e

ş

„| A

i

Ap

—

9.00”

Fig 4.2 Forma constructivă a plăcii de bază LPX şi Mini-LPX

Rezumat Placa de bază este fără îndoială inima sistemului dumneavoastră şi este o componentă căreia trebuie să-i acordaţi toată atenţia. Există sute de versiuni disponibile, cu o mare varietate de procesoare (CPU), viteze, caracteristici şi opţiuni. Acest capitol a prezentat noţiuni generale despre principalele tipuri de plăci de bază şi a inclus o

listă a caracteristici-

lor care trebuie urmărite. Am menţionat, de asemenea, unde veţi întâlni diferitele forme constructive şi cum pot ele afecta alte opţiuni ale sistemului.

Capitolul

5

Conectori

de

magistrală şi discutat în

Inima oricărui sistem este placa de bază, iar despre diferitele plăci de bază s-a capitolul precedent.

O placă de bază este alcătuită din mai multe componente.

Componen-

ta cea mai importantă, care determină modul cum lucrează de fapt placa de bază, este numită magistrală. În acest capitol veţi primi informaţii despre magistralele sistemului. Mai precis, veţi afla următoarele:

m Ce este o magistrală şi câte tipuri de magistrale există; m

De ce sunt

necesari conectorii de extensie;

m Ce tipuri de magistrale

I/O (de intrare/ieşire) sunt utilizate în sistemele PC;

m Care sunt resursele sistemului;

m Cum

utilizează plăcile adaptoare resursele sistemului;

m Cum

se rezolvă conflictele între resursele sistemului.

Ce este o magistrală? O magistrală nu este altceva decât o

cale prin care pot circula datele în interiorul unui

calculator. Această cale este utilizată pentru comunicaţie şi se stabileşte intre două sau mai multe elemente ale calculatorului.

Un PC are multe tipuri de magistrale,

între care se

află următoarele: a

Magistrala procesorului;

m

Magistrala de adrese;

m

Magistrala

memoriei;

Magistrala I/O. Dacă auziţi pe cineva vorbind despre magistrala calculatorului PC, sunt şanse ca el sau ea să se refere la magistrala I/O, care mai este numită şi magistrala extinsă.

Oricum

s-ar numi,

această magistrală este magistrala principală a sistemului şi cea pe care circulă mai multe date. Magistrala I/O este o „şosea” pentru cele mai multe date din sistem. Tot ce vine sau pleacă, de la orice dispozitiv, cum ar fi sistemul video, unităţile de disc şi imprimantă, „călătoreşte” pe această magistrală. Cea mai încărcată comunicaţie de intrare/ieşire este

Ce este o magistrală?

103

spre şi dinspre placa video. Deoarece magistrala I/O este principala magistrală din sistemul de calcul, pe ea se va concentra, în acest capitol, atenţia noastră. Celelalte magistrale merită şi ele totuşi o anumită atenţie şi vor fi tratate in paragrafele următoare.

Magistrala procesorului Magistrala procesorului prelucrare) şi cipurile cu transfera date între CPU memoria externă rapidă într-un sistem PC tipic.

este calea de comunicaţie între CPU (unitatea centrală de care lucrează direct. Această magistrală este folosită pentru a şi magistrala principală a sistemului, de exempiu, sau între CPU şi (cache). Figura 5.1 arată cum se încadrează această magistrală

CPU

MAGISTRALA PROCESORULUI

.

MEMORIE EXTERNĂ RAPIDĂ

MAGISTRALA PRINCIPALĂ A SISTEMULUI

Fig. 5.1 Magistrala procesorului

Nu toate sistemele PC au o memorie externă rapidă (cache) pentru CPU; aceste memorii rapide sunt în general folosite în sistemele mai noi care utilizează cipuri 486

mai rapide sau

cipuri Pentium. În multe sisteme deci, singurul scop al magistralei procesorului este acela de a comunica cu magistrala principală a sistemului. Deoarece scopul magistralei procesorului este de a da şi a primi date de la CPU cu cea mai mare viteză posibilă, această magistrală lucrează la o viteză mult mai mare decât orice altă magistrală din sistem; aici nu există „gâtuiri”. Magistrala este compusă din circuite electrice pentru date, pentru adrese (la magistrala de adrese mă voi referi într-unul din paragrafele următoarele) şi pentru control. Într-un sistem 486 de exemplu, magistrala

procesorului este compusă din 32 de linii de adresă, 32 de linii de date şi câteva linii de control. Magistrala procesorului unui sistem Pentium are 64 linii de date, 32 linii de adresă

şi linii de control asociate.

Magistrala procesorului lucrează la aceeaşi viteză a ceasului de bază ca şi CPU şi poate transfera un bit de date pe o linie de date Ia fiecare perioadă sau la două perioade ale ceasului. Astfel, un sistem 486 poate transfera 32 biţi de date simultan, în timp ce un sistem Pentium poate transfera 64 biţi de date. Pentru a determina viteza de transfer pe magistrala procesorului, se multiplică mărimea datelor (32 biţi pentru 486 sau 64 biţi pentru Pentium) cu viteza ceasului magistralei (aceeaşi cu viteza ceasului de bază al CPU). Dacă folosiţi un cip Pentium de 66 MHz care poate transfera un bit de date Ia fiecare perioadă de ceas pe fiecare linie de date, veţi avea o viteză maximă instantanee de transfer, de 528 M pe secundă. Acest rezultat se obţine folosind următoarea formulă:

104

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

66 MHz

x 64 biţi = 4.224 megabiţi/secundă

4.224 megabiţi/ secundă

+ 8 = 528 M/secundă

Această viteză de transfer, adesea numită /4rg/me de bandă a magistralei, reprezintă o valoare maximă. Ca în toate cazurile de maxim, această viteză nu reprezintă lărgimea de bandă în funcţionarea normală; trebuie să vă aşteptaţi întotdeauna la o medie mai scăzută, chiar cu mai mult de 25%. Un sistem care are o lărgime de bandă de 128 M/secundă (cum ar fi un sistem 486 la 33 MHz), de exemplu, poate funcţiona in general la o viteză de 100 M/secundă. Alţi factori de limitare (cum ar fi cât de repede furnizează magistrala sistemului informaţia, magistralei procesorului), pot contribui la scăderea chiar în mai mare măsură a lărgimii de bandă efective.

Magistrala memoriei Magistrala memoriei este memoria

RAM

utilizată la transferul informaţiei între CPU şi memoria principală -

(memoria cu acces aleator) a sistemului.

Această magistrală este implemen-

tată printr-un set de cipuri dedicate şi este responsabilă cu transferul informaţiilor între magistrala procesorului şi magistrala memoriei. Acest set de cipuri este in general acelaşi cu setul de cipuri responsabil cu gestionarea magistralei i/O. Figura 5.2 indică felul cum se integrează magistrala memoriei în sistemul PC.

MEMORIE

GPU

EXTERNĂ

MAGISTRALA PROCESORULUI

RAPIDĂ

"CIPURILE MAGISTRALA PRINCIPAI

RULUI DE MEMORIE

"MAGISTRALA PRINGIPA

A SISTEMULUI

MAGISTRALA MEMORIEI

A SISTEMULUI

CONTROLE-

Fig 5.2 Magistrala memoriei

Informaţia care circulă prin magistrala memoriei este transferată la o viteză mult mai mică decât viteza de transfer a informaţiei pe magistrala procesorului, din două motive: magistrala memoriei are mai puţine linii de date, iar cipurile de memorie nu pot să manipuleze date la fel de repede cum o

face procesorul.

Soclurile cipurilor sau conectori

modulelor SIMM sunt conectaţi la magistrala memoriei la fel cum sunt cuplaţi conectorii de extensie la magistrala |/O.

Ce este o magistrală?

105

APR Când achiziţionaţi un sistem, trebuie să vă asiguraţi că dimensiunea magistralei de memorie este corespunzătoare posibilităţilor CPU. De exemplu, dacă un sistem are un procesor pe 32 biţi, trebuie să insistaţi să aveţi, de asemenea, o magistrală a memoriei de 32 biţi. La fel, pentru un sistem Pentium (cu procesor pe 64 biţi), trebuie să insistaţi să aveţi o magistrală a memoriei de 64 biţi. Unele sisteme Pentium, in mod special cele mai vechi, au o magistrală a memoriei limitată (32 biţi); feriţi-vă de aceste sisteme! Puteţi identifica în general aceste sisteme după nume; ele sunt „oferite” ca fiind „Pentium-ready” sau „P5-ready”.

Magistrala de adrese Magistrala de adrese este în realitate o parte a magistralei de memorie. Anterior în acest capitol, aţi aflat că magistrala procesorului dintr-un sistem 486 sau Pentium este alcătuită din 32 sau 64 linii de date, 32 linii de adresă şi câteva linii de control. Aceste linii de

adrese constituie magistrala de adrese, care în multe scheme bloc nu figurează separat de magistrala procesorului. Magistrala de adrese este folosită in operaţiile cu memoria. memorie

pentru operaţia următoare.

Dimensiunea

Ea selectează adresa de

magistralei de memorie

este direct legată

de mărimea memoriei pe care unitatea centrală o poate adresa direct.

Necesitatea

conectorilor de extensie

Magistrala |/O permite unităţii centrale, CPU, să comunice cu dispozitivele periferice. Magistrala şi conectorii săi de extensie asociaţi sunt necesari pentru că nu este posibil ca sistemele de bază să satisfacă toate necesităţile tuturor celor care le cumpără. Magistrala I/O permite adăugarea de dispozitive calculatorului pentru a-i extinde posibilităţile. Componentele de bază ale calculatorului, cum ar fi controlerele de hard disc şi plăcile adaptoare video, pot fi introduse în conectorii de extensie; de asemenea, se pot introduce dispozitive

mai specializate, cum ar fi plăci de sunet şi plăci de interfaţă cu unităţi CD-ROM.

|

DEPP

În unele sisteme PC, unele dintre funcţiile de |/O (intrare-ieşire) sunt incluse pe placa de bază. Unele sisteme de exemplu,

au controlerul

unităţii de disc, portul SCSI,

porturile seriale, portul pentru

mouse şi porturile paralele pentru imprimantă incluse pe placa de bază. Într-un astfel de sistem, un conector de extensie pe magistrala I/O nu este necesar. Aceste controlere şi porturi folosesc, totuşi, magistrala !/O pentru comunicarea cu CPU.

Numărul conectorilor de extensie poate să varieze la diversele tipuri de calculatoare. Calculatorul original IBM, de exemplu, avea 5 conectori de extensie, iar PC-XT avea 8 conectori; astăzi, practic nici un sistem PC nu are mai mult de 8 conectori de extensie. Când numărul

conectorilor de extensie creşte, distanţa dintre conectori scade. Conectorii sunt aproximativ la distanţa de un inci în sistemul original PC şi la 0,8 inci în echipamentele din seria XT. Datorită acestei schimbări de model, unele dintre plăcile mai groase de extensie (govble-stacked), care se potrivesc bine într-un PC, ocupă, în multe alte sisteme, spaţiul a doi

conectori alăturaţi.

106

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Unele sisteme PC au numai un singur conector de extensie pe placa de bază. Acest conector este numit în general conector pentru placă multiextensie (riser-card slot). Placa multiextensie are la rândul ei conectori de extensie pe laturile.sale. Plăcile adaptoare sunt instalate pe placa multiextensie, fiind aşezate paralel cu placa de bază. Plăcile multiextensie sunt utilizate când fabricantul doreşte să producă un calculator mai mic în înălțime decât normal. Aceste calculatoare sunt numite de regulă „slimline”, „low profile” sau „ultrathin”. Chiar dacă acest tip de configuraţie poate părea ciudat, magistrala reală folosită în aceste sisteme este de acelaşi fel cu cea utilizată in calculatoarele normale; singura diferenţă constă în folosirea plăcii multiextensie.

Tipuri de magistrale I/O De la apariţia primului PC, s-au introdus mai multe tipuri de magistrale;

cele mai multe par

să fi apărut în ultimii ani. Motivul este simplu: necesitatea creşterii vitezelor de intrare/ieşire pentru a obţine performanţe mai bune. Îmbunătăţirea performanţelor se manifestă în trei direcţii principale: m

Procesoare

mai rapide;

m Creşterea cerinţelor soft; m Creşterea cerinţelor video. Aceste trei cerinţe impun ca magistrala I/O să fie cât mai rapidă posibil. Surprinzător, un “număr mare de sisteme PC lansate astăzi pe piaţă (conform unor rapoarte, peste 75%), folosesc încă aceeaşi arhitectură de magistrală ca şi IBM PC/AT. Totuşi, această situaţie este în schimbare, pe măsură ce piaţa cere structuri diferite de magistrală I/O, arhitecturile se perfecţionează, iar costurile noilor sisteme continuă să crească. Unul dintre motivele principale pentru care s-a incetinit diversificarea structurilor magistralei I/O este compatibilitatea, care leagă mult de trecut industria de calculatoare PC. Standardizarea este unul dintre motivele importante ale succesului pe care îl au sistemele

PC. Această standardizare a dus la apariţia a mii de plăci I/O produse de terţi, fiecare dintre ele reprezentând o creaţie originală, conformă cu documentaţiile mai vechi de magistrală PC. Dacă se introduce o nouă magistrală de sistem, cu performanţe mai ridicate, ea trebuie să fie compatibilă cu magistralele mai vechi, astfel incât plăcile I/O deja existente să poată fi folosite. De aceea tehnologia magistralelor pare mai curând să se perfecţioneze decât să evolueze semnificativ. Principalele tipuri de magistrală 1/O sunt: m

ISA;

a

Micro channel;

m

EISA;

a

Magistrala locală;

m

Magistrala VESA

locală;

m Magistrala PCMCIA. Aceste

magistrale se deosebesc în principal prin numărul

de informaţii transferate simultan

şi prin viteza cu care se face acest transfer. Arhitectura magistralei este realizată cu un set de cipuri care este conectat la magistrala procesorului. În general, aceste cipuri controlează şi magistrala memoriei (vezi fig.5.2). Următoarele paragrafe descriu diferitele tipuri de magistrale.

Tipuri de magistrale I/O

107

Magistrala ISA ISA (/naustry Standard Architecture)

este arhitectura de magistrală introdusă odată cu

primul IBM PC, în 1982, şi care a fost mai târziu imbunătăţită la modelul IBM PC/AT.

ISA

stă la baza calculatorului personal modern şi este principala arhitectură folosită astăzi în marea majoritate a sistemelor PC de pe piaţă. Poate părea uimitor că o arhitectură atât de „antică” este folosită în zilele noastre în sistemele de înaltă performanţă, dar aceasta se

întâmplă din cauza siguranţei, accesibilităţii şi compatibilităţii sale. Magistrala

ISA a permis

miilor de producători să construiască sisteme ale căror componen-

te (cu excepţia câtorva unităţi specializate) să fie interschimbabile. De exemplu, unităţile de dischetă care funcţionează într-un sistem IBM PC, funcţionează şi intr-un sistem copie IBM, iar adaptoarele video care funcţionează în sistemele IBM AT, funcţionează şi în sistemele 286 compatibile

IBM.

Există două versiuni de magistrale ISA, care se deosebesc prin numărul de biţi de date ce pot fi transferați simultan pe magistrală. Versiunea mai veche este magistrala pe 8 biţi. Versiunea mai nouă este magistrala pe 16 biţi. Ambele versiuni de magistrală funcţionează la 8 MHz, având nevoie de două până la opt perioade de ceas pentru transferul datelor. aceea rata maximă, teoretică, de transfer a magistralei ISA este de 8M pe secundă, conform formulei:

8 MHz 128

De

x 16 biţi = 128 megabiţi/secundă

megabiţi/secundă

64 megabiţi/secundă

+ 2 perioade

=

64 megabiţi/secundă

: 8 = 8 M/secundă

Lărgimea de bandă a unei magistrale pe 8 biţi va fi la jumătate din această cifră (4M/secundă). Oricum

acestea sunt valorile maxime

teoretice;

datorită protocoalelor de comunicaţii

pe magistrala I/O, lărgimea de bandă reală este mult mai mică, în general jumătate din cea teoretică. Magistrala ISA pe 8 biţi. Această arhitectură de magistrală este folosită de primele calculatoare IBM PC. Cu toate că astăzi este practic inexistentă în noile sisteme, această arhitectură continuă să existe in sutele de mii de sisteme PC aflate în exploatare.

Conectorul de extensie al magistralei ISA pe 8 biţi se aseamănă fizic unui sistem pe care fabricanţii de mobilă îl foloseau odinioară pentru a uni două bucăţi de lemn. O placă adaptoare cu 62 de contacte aurite la marginea inferioară se introduce într-un conector cu 62 de contacte aurite montat pe placa de bază. Din punct de vedere electronic, acest conector furnizează 8 linii de date şi 20 de linii de adresă şi permite lucrul cu 1M de memorie.

Tabelul 5.1 descrie semnificaţia pinilor unei magistrale ISA pe 8 biţi.

Pin

Nume

semnal

Pin

Nume

semnal

B1

Masă

A1

Verificare canal |/O

B2

Reset driver

A2

Linie date 7

B3

+ 5V

A3

Linie date 6

.B4

IRQ 2

A4

Linie date 5

B5

-5V

A5

Linie date 4

B6

DMA

B7

-12V

Request

2

A6

Linie date 3

A7

Linie date 2

108

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Pin

Nume semnai

Pin

B8

Selecţie placă (XT)

A8

Linie date 1

B9

+ 12V

A9

Linie date O

Masă

A10

Ganal!/O ready

Scriere memorie

A11

Activare adrese

B10 B11

-

B12

Citire memorie

B13

Scriere |/O

B14 B15

-

B16

|

Nume semnal

A12

Linie adrese 19

A13

Linie adrese 18

Citire l/O

A14

Linie adrese 17

DMA

Acknowledge 3

A15

Linie adrese 16

DMA

Request 3

A16

Linie adrese 15

B17

DMA

Acknowledge 1

B18

DMA

Request 1

A? A18

Linie adrese 13

Linie adrese 14

B19

DMA

Acknowledge 0

A19

Linie adrese 12

B20

Ceas

|

A20

Linie adrese 11

B21

IRQ 7

A21

Linie adrese 10

B22

IRQ 6

A22

Linie adrese 9

B23

IRQ 5

A23

Linie adrese 8

B24

IRQ 4

A24

Linie adrese 7

B25

IRQ 3

A25

Linie adrese 6

A26

Linie adrese 5

A27

Linie adrese 4

B26

“DMA Acknowledge 2

B27

Terminal Count

B28

Activare adrese

A28

Linie adrese 3

B29

+ 5 VDC

A29

Linie adrese 2

B30 831

Oscilator Masă

A30 A31

Linie adrese 1 Linie adrese 0

.

|

|

+a

SPATELE CALCULATORULUI

WV

Lev

lea

Figura 5.3 Arată orientarea pinilor in conectorul de extensie.

Fig. 5.3 Conectorul magistralei ISA pe 8 biţi

Deşi proiectarea magistralei este simplă, IBM nu a publicat niciodată documentaţia completă referitoare la diagramele de timp pentru liniile de date şi de adrese, astfel încât la începuturile fabricării de sisteme compatibile IBM, producătorii au fost siliţi să se străduiască să-şi imagineze cum să facă plăcile adaptoare. Această problemă a fost totuşi rezolvată, pe.măsură ce calculatoarele compatibile IBM au inceput să fie acceptate ca standard industrial, iar producătorii au avut mai mult timp şi mai multe stimulente ca să construiască plăci adaptoare care să funcţioneze corect cu magistralele. Dimensiunile unei plăci adaptoare pentru

magistrala ISA pe 8 biţi sunt următoarele:

Tipuri de magistrale I/O

109

4,2 inci (106,68 mm) înălţime; 13,13

inci (333,5

0,5 inci (12,7 mm

mm ) lungime;

) grosime.

În calculatoarele portabile PC sau PC/XT, al optulea conector, şi anume cel mai apropiat de sursa de alimentare este un conector special; numai anumite plăci pot fi instalate aici. O

placă introdusă într-a! optulea conector, trebuie să furnizeze plăcii de bază, la pinul B8, un semnal special de selecţie a plăcii, ceea ce puţine plăci sunt proiectate să facă (2 exemple de plăci care funcţionează în cel de-al optulea conector sunt placa adaptoare asincronă IBM şi placa tastatură/timer a unui calculator 3270 PC). in plus, necesităţile diagramelor de timp pentru cel de al optulea conector sunt mai stricte. Motivul

pentru care există acest conector ciudat în calculatorul XT este acela că IBM a

conceput sistemul astfel incât să admită o configuraţie specială, numită 3270-PC,

care

este de fapt un XT având trei până la şase plăci adaptoare speciale. Al optulea conector a fost proiectat anume ca să accepte adaptorul pentru tastatură al calculatorului 3270-PC.

Această placă are nevoie de o variantă specială de acces la placa de bază, deoarece ea

înlocuieşte circuitele pentru tastatură.

Diagramele de timp speciale şi semnalul

de selecţie a

plăcii au făcut ca acest acces să fie posibil.

Contrar extensia XT este IBM-XT

convingerii multor utilizatori, conectorul al optulea nu are nici o legătură cu de şasiu IBM, foarte răspândită în epoca sistemelor PC-XT. Extensia de şasiu IBM o cutie creată de IBM şi care arată ca o cutie obişnuită de sistem. Deoarece are 8 conectori, o unitate de dischetă şi una de disc de înălţimi normale, extensia

de şasiu creează suficient spaţiu pentru

montarea

unor conectori de extensie în plus şi a

câte unei unităţi de dischetă şi de disc suplimentare. Magistrala ISA pe 16 biţi. Cipurile 80286

din generaţia a doua pot transfera

16 biţi

simultan pe magistrala !/O, în comparaţie cu cei 8 biţi transferați de unităţile CPU mai vechi. Introducerea acestui cip a creat firmei IBM o problemă referitoare la noua generaţie de calculatoare PC. Ar fi trebuit ca IBM să creeze o magistrală I/O nouă, cu conectori corespunzători de extensie, sau să proiecteze un sistem care poate admite atât plăcile pe 8 biţi cât şi cele pe 16 biţi. IBM a optat pentru ultima soluţie şi a introdus un sistem PC AT cu un set de conectori dubli de extensie. O placă veche pe 8 biţi se poate introduce în primul segment

al conectorului,

iar o placă nouă pe 16 biţi în ambele segmente

ale sale.

Observaţie i O dată cu conectorii de extensie pentru magistrala ISA-pe 16 biţi s-au folosit şi cheile de acces la plăcile calculatorului. O cheie dg acces este o despicătură sau un vârf în placa adaptoare care se potriveşte exact cu o crestătură a conectorului în care se inserează placa adaptoare. Cheiiede acces sunt în general folosite pentru a elimina posibilitatea introducerii greşite a plăcii adaptoare în conerptor. Marginile celor doi conectori care se cuplează unul într-altul, îndeplinesc şi ele rolul de j j chei de acces.

Al doilea segment al fiecărui conector de extensie conţine 36 de pini pentru semnale suplimentare necesare introducerii mai multor căi de informaţie. In plus, sunt folosiţi şi unul sau doi dintre pinii segmentului de bază al conectorului (folosit pentru plăci ISA). Tabelul 5.2 descrie semnificaţia pinilor unui conector cu două segmente pentru magistrala ISA pe 16 biţi.

110

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Bi

Masă Driver

Pin

Nume

A1

I/O Channel

semnal

B2

Reset

B3

+ 5V

B4

IRQ 9

A4

Linie date 5

B5

-5V

A5

Linie date 4

Request

2

A2

Linie date 7

A3

Linie date 6

Check

B6

DMA

A6

Linie date 3

B7

-12V

A7

Linie date 2

B8

-0 WAIT

A8

Linie date 1

B9

+ 12V

A9

Linie date O

B10

Masă

A10

I/O Channel

B11

Scriere memorie

A11

Activare Adrese

B12

Citire memorie

A12

Linie adrese 19

B13

Scriere |/O

A13

Linie adrese 18

B14

Citire |/O

A14

Linie adrese

17

B15

DMA

Acknowledge

A15

Linie adrese

16

B16

DMA

Request 3

A16

Linie adrese 15

B17

DMA

Acknowledge

A17

Linie adrese 14

B18

DMA

Request

A18

Linie adrese

13

B19

DMA

Acknowledge

A19

Linie adrese

12

B20

Ceas

A20

Linie adrese

11

B21

IRQ 7

A21

Linie adrese 10

p22

IRQ 6

A22

Linie adrese 9

B23

IRQ 5

A23

Linie adrese

B24

IRQ 4

A24

Linie adrese 7

B25

IRQ 3

A25

Linie adrese 6

B26

DMA

A26

Linie adrese 5

B27

Terminal Count

A27

Linie adrese 4

B28

Activare adrese

A28

Linie adrese 3

B29

+5 VDC

A29

Linie adrese 2

B30

Oscilator

A30

Linie adrese 1

B31

Masă

A31

3

1

1 0

,

Acknowledge 2

Cheie acces

Ready

8

Linie adrese O Cheie acces

D1

Selecţie cip memorie

D2

Selecţie cip !/O pe 16 biţi

C1

Activare parte superioară magistrală

c2

Bistabil adrese 23

D3

IRQ

D4

IRQ

10

C3

Bistabil adrese 22

11

C4

Bistabil adrese 21

D5

IRQ 12

C5

Bistabil adrese 20

D6

IRQ

15

c6

Bistabil adrese

D7

IRQ 14

C7

Bistabil adrese 18

D8

DMA

C8

Bistabil adrese

Acknowledge

pe 16 biţi

O

19

17

Tipuri de magistrale l/O

Pin

Nume

semnal

Pin

Nume

D9 D10

DMA

Request 0

C9

Citire memorie

DMA

Acknowledge 5

C10

D11

Scriere memorie

DMA

Request

C11

Linie date 8

Acknowledge

5

semnal

D12

DMA

C12

Linie date 9

D13

DMA Request 6

C13

“ Linie date10

D14

DMA

Acknowledge 7

C14

Linie date 11

Request

D15

DMA

D16

+5V

D17

Master

D18

Masă

6

7

16-bit select

111

C15

Linie date

C16

Linie date 13

12

C17

Linie date

C18

Linie date 15

14

În figura 5.4 este prezentată orientarea pinilor unui conector de extensie.

o

2]

o

3

9|

[e

3

ia

SPATELE

|&

CALCULATORULUI

>

Fig. 5.4 Conector

pentru

Conectorii

magistrala ISA pe 16 biţi

extinşi pentru

16 biţi fac fizic imposibilă

montarea

plăcilor adaptoare care au o

margine (s4/74 - o prelungire spre placa de bază imediat după conector. Pentru aceste plăci, IBM a lăsat două porturi fără extensia pentru 16 biţi. Aceşti conectori, identici cu conectorii de extensie din sistemele anterioare, pot fi folosiţi pentru orice plăci de extensie pentru

PC sau XT.

Conectorii de extensie prelungiţi au fost introduşi acum mulţi ani. De atunci, practic orice producător şi-a adaptat proiectarea astfel încât plăcile să se potrivească în sistemele actuale. Deşi plăcile s4//f aparţin trecutului, ele se mai pot găsi eventual în mici puncte de comercializare izolate.

Dimensiunile

unei plăci de extensie AT sunt, în general,

4,8 inci (121,92 13,13

mm)

inci (333,5

0,5 inci (12,7 mm)

mm)

următoarele:

înălţime; lungime;

grosime;

Înălțimea plăcilor folosite în sistemele AT uzuale poate avea de fapt două valori: 4,8 inci şi

4,2 inci (care este înălţimea vechilor plăci PC-XT). Când IBM a introdus modelul XT 286, aceste plăci mai scunde s-au dovedit a fi o soluţie. Fiind alcătuit dintr-o placă de bază de AT montată

într-o carcasă de PC-XT,

acest

model

a folosit plăci de AT cu înălţimea

maximă de 4,2 inci. Majoritatea fabricanţilor şi-au ajustat înălţimea plăcilor produse. Acum

112

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

există mulţi producători care realizează numai montate în ambele tipuri de carcase.

plăci cu înălţimea de 4,2 inci care să poată fi

Magistrale ISA pe 32 biţi. Între momentul apariţiei procesoarelor pe 32 de biţi şi momentul în care au fost disponibile standardele a trecut o perioadă de timp. Anterior publicării

documentaţiilor tehnice MCA şi EISA, unii furnizori au inceput să-şi creeze propriile brevete de sisteme cu magistrale pe 32 de biţi, ca extensii ale magistralei

ISA.

Cu toate că aceste

magistrale sunt puţine şi foarte diferite, ele totuşi există. Extensia magistralei este folosită în general

pentru

memoria extinsă sau pentru

plăci video

brevetate. Deoarece acestea sunt sisteme nestandard, semnificaţia pinilor şi documentaţia nu sunt disponibile.

Magistrala MCA Apariţia procesoarelor pe 32 de biţi a făcut ca magistrala ISA să nu mai corespundă puterii noii generaţii de procesoare. Cipurile 386 transferă 32 de biţi de date simultan, iar magistrala ISA poate transfera doar maxim 16 biţi. În loc să extindă din nou magistrala ISA, IBM a decis să construiască o nouă magistrală; aşa a apărut magistrala MCA (Micro Channel Architecture). MCA (arhitectura micro canal) este complet diferită de magistrala

ISA şi îi este superioară din toate punctele de vedere. IBM a dorit nu numai să înlocuiască vechiul standard ISA, dar şi să incaseze drepturi de autor pentru el; compania

cerea producătorilor care doreau

licenţă pentru noua

magistrală

MCA să plătească şi drepturile de autor pentru utilizarea magistralei ISA în toate sistemele anterioare. Aceste pretenţii au dus, datorită concurenţei, la dezvoltarea magistralei EISA (descrisă ulterior în acest capitol) şi la impiedicarea acceptării magistralei MCA. Un alt motiv pentru care magistrala MCA nu a fost universal adoptată pentru sistemele pe 32 de

biţi este acela că plăcile adaptoare pentru sisteme ISA nu funcţionează în sisteme MCA.

j LI PoIie: Magistrala MCA nu este compatibilă cu vechea magistrală ISA, deci plăcile proiectate pentru magistrala ISA nu funcţionează într-un sistem MCA.

MCA funcţionează asincron cu procesorul central CPU, deci există mai puţine probleme de sincronizare între plăcile adaptoare,

pe magistrală.

Sistemele MCA sunt foarte uşor de folosit, după cum îţi poate spune oricine a construit un astfel de sistem.

Un sistem

MCA

este lipsit de jumpere şi comutatoare,

atât pe placa de

bază cât şi pe plăcile adaptoare. Pentru a introduce o placă într-un astfel de PC, nu-ţi trebuie o pregătire tehnico-inginerească. MCA

admite controlul total al magistralei

(Pus-mastering).

Prin implementarea tehnologiei

bus-mastering, s-au realizat îmbunătăţiri semnificative ale performanţelor în comparaţie cu magistrala ISA (posibilitatea controlului total al magistralei o are, de asemenea, şi magistrala EISA).

Detalii despre tehnica de control total al magistralei vor fi prezentate ulterior

în paragraful „Bus Mastering” al acestui capitol. În implementarea MCA bus-mastering, orice dispozitiv poate cere accesul exclusiv la magistrală cu scopul de a comunica cu alt dispozitiv conectat şi el la magistrală.

Această cerere se face prin intermediul unui dispozitiv numit

Centra/

Arbitration Control Point (Punct central de arbitrare), pe scurt CACP. CACP arbitrează competiţia pentru transferul pe magistrală, asigurând accesul tuturor dispozitivelor la magistrală dar împiedicând, în acelaşi timp, ca un singur dispozitiv să o monopolizeze.

Tipuri de magistrale /O

113

Fiecare dispozitiv are un cod de prioritate, ceea ce asigură păstrarea ordinii în sistem. Procesorul principal (CPU) are prioritatea cea mai mică. improspătarea memoriei (refresh memory) are cea mai mare prioritate, urmată de canalele DMA, apoi plăcile cu control total al magistralei instalate în conectorii 1/0. O excepţie de la această ordine se face atunci când apare o întrerupere NMI (pon-maskabfe interrupi). |n acel moment controlul se

transferă imediat unităţii centrale (CPU).

Documentaţiile MCA tabelul 5.3.

LEE

menţionează patru tipo-dimensiuni de adaptoare care sunt descrise în

ori

tic tir i Li Lungime

Tip adaptor

Înălţime

Tip 3

3,475'

Tip 3 jumătate Tip 5

3,475" 4,825"

6,35' 13,1"

Tip 9

9,0*

13,1

12,3"

_

N

În proiectarea MCA se folosesc patru tipuri de conectori: a 16 biţi; m

16 biţi cu extensii video;

m

16 biţi cu extensii de memorie;

a 32 de biţi. Conectori

MCA

de 16 biţi. Conectorul

MCA

de 16 biţi este modelul

principal de conector

utilizat în sistemele MCA.

Aceşti conectori sunt mai mici decât cei folosiţi în sistemele ISA.

Conectorul are 2 secţiuni; operaţii pe 16 biţi.

prima secţiune

permite operaţii pe 8 biţi, iar cea de a doua

Tabelul 5.4 descrie semnificaţia pinilor unui conector MCA pentru 16 biţi. Pinii de la B1/A1 până la B45/A45 sunt utilizaţi pentru operaţiile pentru 8 biţi, iar pinii B48/A48 - B58/A58 pentru operaţiile pe 16 biţi.

R

“Tabelul Pi

PET

pe

SPT

z d semnal

Pin

Nume

Masă audio

A1

-CD Setup

Pin

Nume

B1

semnal

24

B2

Audio

A2

MADE

B3

Masă

A3

Masă

B4

Oscilator

A4

Linie adresă

B5

Masă

A5

Linie adresă 10

B6

Linie adresă 23

A6

Linie adresă 9

A7

+ 5V

Linie adresă 21

A8

Linie adresă 8

Masă

A9

Linie adresă 7

B7

Linie adresă 22.

/

B8

B9

A

:

11

,

114

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume

semnal

Pin

Nume

semnal

Linie adresă 6

B10

Linie adresă 20

A10

B11

Linie adresă

19

A11

+5V.

B12

Linie adresă 18

A12

Linie adresă 5

B13

Masă

A13

Linie adresă 4

B14

Linie adresă 17

A14

Linie adresă 3

B15

Linie adresă

16

A15

+5V

B16

Linie adresă 15

A16

Linie adresă 2

B17

Masă

A17

Linie adresă 1

B18

Linie adresă 14

A18

Linie adresă O

B19

Linie adresă 13

A19

+ 12V

R20

Linie adresă 12

A20

-ADL

B21

Masă

A21

-PREEMPT -BURST

B22

-IRQ9

A22

B23

-IRQ3

A23

-12V

B24

-IRQ4

A24

ARB O

B25

Masă

A25

ARB 1

B26

-IRQ5

A26

ARB

B27

-IRQ6

A27

-12V

B28

-IRQ7

A28

ARB

B29

Masă

A29

ARB /-GNT

-TC

230

-DPAREN

A30

B31

DPAR(0)

A31

+ 5V

B32

-CHCK

A32.

-S0

B33

Masă

A33

-S1 M/-IO

2

3

B34

-CMD

A34

835

CHRDYRTN

A35

+ 12V

B36

-CD

SFDBK

A36

CD CHRDY

B37

Masă

A37

Data 0

B38

Data

1

A38

Data 2

B39

Data 3

A39

+5V

B40

Data 4

A40

Data 5

B41

Masă

A41

Data '6

B42

CHRESET

A42

Data 7

B43

-SD STROBE

A43

Masă

844

-SDR(0)

A44

-DS 16 RIN

B45

Masă

A45

-REFRESH

B46

Cheie acces

A46

Cheie acces

B47

Cheie acces

A47

Cheie acces

B48

Data 8

A48

+ 5V

B49

Data 9

A49

Data 10

B50

Masă

A50

Data 11

Tipuri de magistrale I/O

Pin

Nume

semnal

Pin

Nume Data 13

115

semnal

B51

Data 12

A51

B52

Data

14

A52

+ 12V

B53

Data 15

A53

DPAR(1)

B54

Masă

A54

-SBHE

B55

-IRQ10

„A55

-CD

B56

-IRQ11

A56

+5V

B57

-IRQ12

A57

-IRQ14

B58

Masă

A58

-IRQ15

DS

164

Figura 5.5 indică poziţia conectorului. moa

m>

o>

e >

e >

bud >

&

co

â

oo= SPATELE CALCULATORULUI

>

Fig. 5.5

Conectorul MCA pentru 16 biţi.

Conectorii MCA pentru 32 biţi. În plus faţă de modelul de bază de conector cu 16 biţi, sistemele MCA cu unitate centrală 386DX sau superioară au şi câţiva conectori de 32 de biţi, proiectaţi pentru a se putea profita de avantajele capacităţilor mai mari de comunicaţie

şi de adresare ale procesorului. Deşi conectorul de 32 de biţi este o extensie a modelului original MCA (aşa cum conectorul ISA pentru 16 biţi este o extensie a modelului ISA pentru 8 biţi), această extensie a fost proiectată în acelaşi timp cu restul arhitecturii MCA. Deci, datorită faptului că acest conector de extensie nu a fost conceput ulterior, modelul este mai unitar in comparaţie cu extensia la 16 biţi din sistemele ISA.

Tabelul 5.5 descrie semnificaţia pinilor conectorului MCA de 32 de biţi. Pinii B1/A1 până la B58/A58 au aceeaşi semnificaţie ca şi cei ai conectorului pentru 16 biţi. Pinii B59/A59 până la B89/A89 constituie secţiunea specifică pentru 32 de biţi.

Pin

Nume

semnal

Nume

Bi

Audio

A1

-CD

B2

Audio

A2

MADE

B3

Masă

A3

Masă

B4

Masă

Pin

semnal Setup 24

Oscilator

A4

Linie adresă 11

Masă

A5

Linie adresă 10

* B6

Linie adresă 23

A6

Linie adresă 9

B7

Linie adresă 22

A7

+ 5V

B8

Linie adresă 21

A8

Linie adresă

B9

Masă

A9

Linie adresă 7

B5

-

8

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

116

s

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnal

B10

Linie adresă 20

A10

Linie adresă 6

B11

Linie adresă 19

A11

+5V

B12

Linie adresă

A12

Linie adresă 5

18

B13

Masă

A13

Linie adresă 4

B14

Linie adresă 17

A14

Linie adresă 3

B15

Linie adresă 16

A15

B16

Linie adresă 15

A16

Linie adresă 2

B17

Masă

A17

Linie adresă 1

B18

Linie âdresă 14

A18

Linie adresă O

B19

Linie adresă 13

A19

+ 12V

B20

Linie adresă 12

A20

-ADL

B21

Masă

A21

-PREEMPT

B22

-IRQ9

A22

-BURST

B23

-IRQ3

A23

-12V

B24

„ =IRQ4

A24

ARB 0

B25

Masă

A25

ARB 1

826

-IRQ5

A26

ARB 2

B27

-IRQ6

A27

-12V

B28

-IRQ7

A28

ARB 3

+ 5V

B29

Masă

A29

ARB/-GNT

B30

-DPAREN

A30

-TC

B31.

DPAR(0)

A31

+ 5V

B32

-CHCK

A382

B33

Masă

A33

-S0 -S1

B34

-CMD

A34

M/-IO

835

CHRDYRTN

A35

+ 12V

B36

-CD SFDBK

A36

CD CHRDY

B37

Masă

A37

Data 0 Data 2

B38

Data 1

A38

B39

Data 3

A39

+ 5V

B40

Data 4

A40

Data 5

B41

Masă

A41

Data 6

B42

CHRESET

A42

Data 7

B43

-SD STROBE

A43

Masă

844

-SDR(0)

A44

-DS 16 RTN

B45

Masă

A45

-REFRESH

B46

Cheie acces

A46

Cheie acces

Cheie acces

A47

Cheie acces

Data 8

A48

+ 5V

“Data 9

A49

Data 10

Masă

A50

“Data 11

B47 B48

.

B49 B50

|

Tipuri de magistrale I/O « Pin

Nume

semnal

Pin

Nume Data 13

117

semnal

B51

Data 12

A51

B52

Data 14

A52

+ 12V

B53

Data 15

A53

DPAR(1)

B54

Masă

A54

-SBHE

B55

-IRQ10

A55

-CD DS 164%

B56

-IRQ11

A56

+ 5V

B57

-IRQ12

A57

-IRQ14

B58

Masă

A58

-IRQ15

B59

Rezervat

A59

Rezervat

B60

Rezervat

A60

Rezervat

B61

-SDR(1)d

A61

Masă

B62.

-MSDR

A62

Rezervat

B63

Masă

A63

Rezervat

B64

Data 16

A64

-SFDBKRTN

B65

Data 17

A65

+ 12V

B66

Data 18

A66

Data 19

B67

Masă

A67

Data 20

B68

Data 22

A68

Data 21

B69

Data 23

A69

+5V

B70

DPAR(2)

A70

Data 24

B71

Masă

A71

Data 25

B72

Data 27

__A72

Data 26

B73

Data 28

A73

+ 5V

B74

Data 29

A74

Data 30

B75

Masă

A75

Data 31 DPAR(3)

B76

-BEO

A76

B77

-BE1

A77?

+ 12V

B78

-BE2

A78

-BE3

B79

Masă

A79

-DS32

B80

TR32

A80

-CD

B81

Linie adresă 24

A81

+ 5V

B82

Linie adresă 25

A82

Linie adresă 26

B83

Masă

A83

Linie adresă 27

884

Linie adresă 29

A84

Linie adresă 28

B85

Linie adresă 30

A85

+ 5V

B86

Linie adresă 31

A86

- APAREN

RTN

DS32

B87

Masă

A87

- APAR(0)

B88

APAT:(2)

A88

- APAR(1)

B89

APAR(3)

A89

Masă

|

N

118

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Figura 5.6 arată poziţia conectorului pentru această placă (MCA pentru 32 de biţi).

8

2

3

e >

O

co

|g

%

a >

SPATELE CALCULATORULUI

_

Wa

=

Fig. 5.6 Conectorul

MCA

Extensiile pentru memoria

mărită. Anumite sisteme

MCA

(mai ales modelele IBM 70 şi 80) au

extensii de magistrală care admit operaţii şi transferuri de date cu plăcile de memorie extinsă. Aceste extensii sunt numite memory-matchea extensions (extensii pentru memoria mărită).

Tipurile de extensii pentru memoria: mărită variază de la sistem la sistem. Unele sisteme nu folosesc deloc extensii; altele le includ pe unul sau mai mulţi conectori. Dacă unul dintre conectori are aceste extensii, ele sunt cuprinse pe partea conectorului dinspre panoul spate (preced pinii A1 şi B1 pe conectorul de bază MCA). În documentaţia sistemului există

informaţii despre utilizarea acestor extensii.

Tabelul 5.6 detaliază lista pinilor suplimentari

pentru aceste extensii.

a PT PSI

IPP PRR

Pin

Nume

Pin

Nume

BM4

Masă

AM4

Rezervat

BM3

Rezervat

AM3

-MM

BM2

-MM

AM2

Masă

BM1

Rezervat

AMI

-MM

pentru extensiile FPS pe

semnal

cycle request

TI [I Ep

t

semnal

cycle command cycle

Figura 5.7 arată poziţia conectorului în sistem.

DI

DD

=

e]

Cn

&

>

>

2]

0

DJ

=

=

[9

[E

zCD

z0

>

=

>

>

„E

ș

SPATELE CALCULATORULUI

CONECTOR MCA PENTRU 16 BIŢI

2

[ev]

DD

o

e

[o

%

8

>

O

>

>]

â

> Ss

șȘ

Fig. 5.7 MCA

cu extensie pentru

0

8

-

CONECTOR MCA PENTRU 32 BIŢI

Conectorul

00

=

memoria

mărită

SPATELE

| CALCULATORULUI

Tipuri de magistrale l/O

119

Extensiile video MCA. Al treilea tip de conector MCA este un conector MCA standard pentru 16 biţi cu o extensie specială pentru video. Acest conector este proiectat pentru a

mări viteza subsistemului video. Extensia pentru video a conectorului este poziționată la capătul dinspre partea din spate a

plăcii de bază (inaintea pinilor B1 şi A1 ai conectorului principal). Avantajul acestui tip de conector este că face posibilă folosirea circuitelor speciale VGA de pe placa de bază. MCA furnizează adaptoare video compatibile,

cu înaltă rezoluţie,

care au acces special la aceste

circuite ale plăcii de bază, astfel încât se evită duplicarea circuitelor speciale VGA pe plăcile video. Datorită circuitelor VGA incluse, toate programele vor rula normal, indiferent ce nou tip de placă video s-ar introduce în sistem. În plus, nu este necesar să fie dezactivate circuitele

VGA incluse atunci când introduceţi o placă video mai nouă. Ea coexistă cu circuitele VGA şi admite chiar anumite

elemente în plus, cum

ar fi convertorul

numeric-analog.

Aceasta

face ca, cel puţin teoretic, adăugarea de plăci video să fie mai puţin costisitoare, datorită

circuitelor existente pe placa de bază, În general,

ce pot fi folosite în locul unor circuite proprii.

un singur conector al sistemului

MCA

are extensie pentru video.

Această

situaţie corespunde realităţii deoarece un sistem are, în general, o singură placă video. Tabelul 5.7 descrie semnificaţia pinilor suplimentari pentru conectorul cu extensii video.

E ELI

Er Lai ulii]: Iute

Pin

Nume

ri pentru conectorulcu extensii video

semnal

Pin:

Nume

BV10

Esync

AV10

Vsync

BV9

Masă

AV3

Hsync

BV8

P5

AV8

Blank

BV7

P4

AV?

Masă

BV6

P3

AV6

P6

BV5

Masă

AV5

Edclk

BVv4

P2

AVA

Dclk

BV3

P1

AV3

Masă

Bv2

PO

AV2

P7

BV1

Masă

AVI

Evideo

semnal

În figura 5.8 este prezentat aspectul conectorilor cu extensii pentru video. Magistrala EISA EISA sunt inițialele pentru extended /ndustry standard architecture. Acest standard a fost anunţat în septembrie 1988 ca răspuns la apariţia magistralei MCA, mai precis la modul în

care IBM a condiţionat licenţa pentru magistrala MCA. Furnizorii de plăci nu au fost dispuşi să plătească retroactiv drepturi de autor pentru magistrala ISA, aşa încât şi-au creat propriile magistrale.

Standardul

EISA

a fost dezvoltat

de cei mai

mari producători de

calculatoare (bineinţeles cu excepţia IBM) şi susţinut de cele mai importante companii de soft. Primele echipamente EISA au inceput să apară pe piaţă in martie 1989. Magistrala EISA a apărut ca o dezvoltare a magistralei ISA, cu toate că lucrurile nu stauy * tocmai

aşa (după cum

reiese din documentaţia suplimentară a magistralei).

Magistrala EISA

120

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

9 a

MD. >

e

Je

9 a

9 —-

>

>

>

» > 3

e

g

&|

9
»- 9S

< =

SPATELE CALCULATORULUI

MCA PENTRU 32 BIŢI

Fig. 5.8 Conectori MCA cu extensie pentru video

furnizează conectori de 32 de biţi pentru sistemele 386DX sau mai recente. Conectorul EISA permite producătorilor să proiecteze plăci adaptoare având multe dintre calităţile adaptoarelor MCA şi care, în plus, admit şi plăci create pentru vechea magistrală standard ISA. EISA asigură o legătură semnificativ mai rapidă cu unitatea de hard disc când este folosită cu dispozitive de tipul controlerului de disc cu control total al magistralei (b4/s-masterea)

SCSI. În comparaţie cu arhitectura de sistem ISA pe 16 biţi, EISA permite mai multe extensii cu mai puţine conflicte între plăcile adaptoare. Magistrala EISA adaugă

90 de conexiuni suplimentare

(55 de semnale)

fără ca aceasta să

implice creşterea dimensiunilor conectorului de magistrală ISA pe 16 biţi. La o primă privire, conectorul pentru 32 de biţi seamănă mult cu conectorul ISA pentru 16 biţi. Totuşi, adaptorul EISA are două şiruri de conectori. Primul şir este de acelaşi tip cu cel folosit de plăcile ISA pentru 16 biţi, iar al doilea şir, mai ingust, constituie extensia faţă de conectorul pentru 16 biţi. Pentru ca să vă puteţi imagina cum arată marginea pentru conector a unei plăci EISA, gândiţi-vă că aşezaţi o scândură de 1 x 1 inci pe una de 2 x2 inci, una peste alta, ca într-un depozit de cherestea. Marginea.pentru conector a unei plăci EISA este cu aproximativ 0,2 inci mai lungă decât cea a unei plăci adaptoare ISA pe 8 sau 16 biţi. Conectorul mai lung (şi mai subţire) al plăcii EISA trece prin partea conectorului de 16 biţi şi face contact cu conectorul de 32 de biţi. Dimensiunile unei plăci EISA sunt următoarele:

.

5 inci (127 mm) înălţime; 13,13 inci (333,5 mm) lungime; 0,5 inci (12,7 mm)

grosime:

Conform documentaţiei EISA, fiecare conector trebuie să fie alimentat cu 45 W la patru valori de tensiune, ceea ce este o problemă pentru sursele mici de alimentare, în condiţiile în care pentru asigurarea tensiunii tuturor celor 8 conectori EISA sunt necesari mai mult de

325 W. Multe plăci adaptoare EISA nu folosesc însă intreaga putere disponibilă de 45 W. În realitate, multe dintre ele au nevoie de aproximativ aceeaşi putere ca şi plăcile adaptoare ISA pe 16 biţi.

Tipuri de magistrale /O

121

Magistrala EISA poate transfera 32 de biţi de date la o frecvenţă de 8,33 MHz. Cele mai multe transferuri de date necesită un minim

de două perioade de ceas,

deşi sunt posibile şi

rate de transfer mai ridicate dacă o placă adaptoare asigură parametri de timp mai buni. Lăr-: gimea maximă de bandă a magistralei este 33M pe secundă, conform următoarei formule: 8,33

MHz

x 32 biţi

=

266,56

266,56 megabiţi/secundă Transferul

megabiţi/secundă

: 8 = 33,32 M/secundă

datelor direct de la o placă de extensie de 8 sau

16 biţi prin magistrală s-ar

reduce corespunzător. Reţineţi totuşi că aceste cifre sunt maxime teoretice. Stările wa;z, întreruperile şi alţi factori legaţi de protocol pot reduce cu 50% în medie, lărgimea de bandă efectivă. ” Tabelul 5.8 prezintă semnificaţiile pinilor pentru magistrala EISA.

EP

-X SIA AD TE

PI ACT.

Pin

Nume

B1

Masă

A1

I/O Channel Check

F1

Masă

E1

CMD

B2

Reset driver

A2

Data 7

F2

+5V

E2

START

B3

+5V

A3

Data 6

F3

+ 5V

E3

EXRDY

IRQ 9

A4

Data 5

Nefolosit

E4

EX32

B5

-5V

A5

Data 4

F5

Nefolosit

E5

Masă

B6

DMA

A6

Data 3

F6

Cheie acces

E6

Cheie acces

B7

-12V

A7

Data 2

F7

Nefolosit

E7

EX16

B8

Zero Wait State

A8

Data 1

F8

Nefolosit

E8

SLBURST

B9

+ 12V

A9

Data O

F9

+ 12V

E9

MSBURST

B10

Masă

A10

I/O Channel

F10

Memory |l/O

E10

W/R Linie adresă enable

B4

:

F4

B11

.

semnal

EP

Request 2

Pin

Nume

semnal

”

o

Ready

Memory Write

Ai

F11

LOCK4

E11

Masă

B12

Memory Read

A12

Linie adresă 19

F12

Rezervat

E12

Rezervat

B13

I/O Write

A13

Linie adresă 18

F13

Masă

E13

Rezervat

B14

I/O Read

A14

Linie adresă

F14

Rezervat

E14

Rezervat

17

122

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume semnai

Pin

Nume semnal

B15

DMA

A15

Linie adresă 16

Acknowledge 3

F15

BE3

B16

DMA

E15

Masă

A16

Linie adresă 15

F16 B17

Cheie acces

E16

Cheie acces

DMA

A17

F17

BE2

Linie adresă 14

E17

BE1

B18

DMA

A18

Linie adresă 13

F18

BEO

E18

LA31

B19

Refresh

A19

Linie adresă 12

Request 3 Acknowledge 1 Request 1

F19

Masă

E19

Masă

B20

Clock

A20

Linie adresă 11

E20

LA30

F20

+5V

B21

IRQ 7

. A21

Linie adresă 10

F21

LA29

E21

LA28

B22

IRQ 6

A22

Linie adresă 9

F22

Masă

E22

LA27

B23

IRQ 5

A23

Linie adresă 8

F23

LA26

E23

LA25

B24

IRQ 4

A24

Linie adresă 7

F24

LA24

E24

Masă

B25

IRQ 3

A25

Linie adresă 6

F25

Cheie acces

E25

Cheie acces

B26

DMA

A26

Linie adresă 5

F26

LA16

E26

LA15

B27

Terminal Count

A27

Linie adresă 4

F27

LA14

E27

LA13

B28

Linie adresă Latch Enable

A28

Linie adresă 3

Acknowledge 2

F28

+ 5V

E28

LA12

"B29

+5V

A29

Linie adresă 2

F29

+ 5V

E29

LA11 Linie adresă 1

B30

Oscilator

A30

F30

Masă

E30

Masă

B31

Masă

A31

Linie adresă 0

F31

LA10 Cheie acces

E31

LA9 Cheie acces LA?

H1

LA8

G1

H2

LA6

G2

Masă

D1

Memory

C1

System Bus High Enable

H3

LA5

G3

LA4

16-bit chip select

D2

I/O 16-bit chip select

c2

LA23

H4

+5V

G4

LA3

D3

IRQ 10

Cc3

LA22

Tipuri de magistrale I/O

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnal

H5

LA2

D4

IRQ

H6

Cheie acces

G6

Cheie acces

p5

IRQ

C5

LA20

H7

Data 16

G7

Data 17

D6

IRQ 15

c6

LA19

11

-

12

G5

Masă

C4

LA21

H8

Data 18

G8

Data 19

D7

IRQ 14

C7

LA18

H9

Masă

G39

-

Data 20

D8

DMA Acknowledge O

c8

H10

Data 21

G10

D9

DMA

C9

Memory Read

H11

Data 23

G11

Masă

Request 0

LA17 -

Data 22

D10

DMA Acknowledge 5

C10

Memory Write

H12

Data 24

G12

Data 25

D11

DMA Request 5

C11

Data 8

H13

Masă

G13

Data 26

D12

DMA

C12

Data 9

Data 27

G14

Data 28

DMA

C13

Data 10

"H14 D13 H15 D14

Acknowledge 6 Request 6

Cheie acces “

DMA

Acknowledge

H16

Data 29

7

G15

Cheie acces

C14

Data

G16

Masă

11

D15

DMA Request 7

C15

Data 12

H17

+ 5V

G17

Data 30

D16

+5V

C16

Data 13

H18

+ 5V

G18

Data 31

D17

Master 16-bit select

C17

Data 14

H19

/MACKO

G19

/MREQO

D18

Masă

C18

Data 15

Ă

123

Figura 5.9 indică localizarea pinilor. Bus Mastering (Controlul total al magistralei). EISA utilizează o tehnologie numită bus mastering (controlul total-al magistralei) pentru a mări viteza sistemului. In esenţă, o placă cu opţiunea de control total al magistralei este un adaptor cu propriul său procesor care poate executa operaţii independent

de CPU.

Pentru a funcţiona corespunzător,

tehnologia

bus-mastering se bazează pe un circuit de arbitrare EISA (£/SA arbitration unit), numit de obicei cip ISP (/ntegratea System Peripheral - sistem periferic integrat). Cipul ISP permite unei plăci cu opţiunea de control total al magistralei să ia controlul exclusiv al sistemului,: ca şi când placa ar fi însăşi sistemul. Deoarece placa are controlul exclusiv al sistemului poate executa operaţii foarte rapid. Un controler de disc în tehnologia bus-mastering

schimbă un volum de date mult mai mare cu o unitate rapidă de hard disc, în comparaţie

cu un controler obişnuit.

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci |/O

SPATELE CALCULATORULUI

.

124

Fig 5.9

Conectorul plăcii pentru magistrala EISA

Tipuri de magistrale /O

125

Unitatea ISP decide care dispozitiv primeşte controlul, printr-un sistem de patru niveluri de prioritate. Ordinea dată de nivelurile de prioritate este următoarea: m

Reimprospătarea

memoriei

m Transferuri DMA m

Unitatea procesor CPU

m Plăci bus-master Placa adaptoare cu bus-mastering semnalează unităţii ISP că doreşte să preia re ul sistemului. În cel mai scurt timp posibil (după ce au fost satisfăcute priorităţile mai rari), ISP predă plăcii controlul. Plăcile au incluse la rândul lor circuite care le impiedică să păstreze controlul pe perioadele de timp care sunt necesare operaţiilor cu prioritate mai mare, cum ar fi împrospătarea memoriei. Setup automat.

Sistemele

EISA au un program

de configurare automată

(Setup) care

gestionează întreruperile de la plăcile adaptoare şi ieşirile de adrese. Aceste ieşiri creează adesea probleme, atunci când mai multe plăci adaptoare diferite sunt instalate în acelaşi sistem. Softul de configurare EISA recunoaşte conflictele potențiale şi configurează automat

sistemul

pentru a le evita. Oricum,

EISA vă pemite să trataţi singuri erorile şi, de

asemenea, să configuraţi plăcile cu ajutorul jumperelor şi comutatoarelor.

Observaţie

i:

i nu-există în. sistemele tradiționale ISA, configurarea automată a ar trebui să fie disponibilă în

viitorul ăpropiat o dată cu apariţia sistemelor şi componentelor de tip p/ug-and-play (autoconfigura„bile), Sistemele autoconfigurabile vor fi prezentate în partea finală a acestui capitol in paragraful

“i „Viitorul: sistemele autoconfigurabile (plug-anarplay )”...

Magistrala locală Magistralele I/O prezentate până acum au în comun viteza relativ scăzută. Această limitare a vitezei este o consecinţă a epocii primului sistem PC, la care magistrala de intrare/ieşire (I/O) opera la aceeaşi viteză cu magistrala procesorului. În timp ce viteza magistralei procesorului a crescut, magistrala I/O a cunoscut doar ajustări ale vitezei nominale, în principal prin creşterea lărgimii de bandă. Magistrala |/O a trebuit să lucreze la o viteză scăzută deoarece imensa majoritate a adaptoarelor instalate funcționau doar la viteze mai mici. Figura 5.10 cuprinde schema

bloc de principiu a magistralelor unui sistem

de calcul.

Gândul că un sistem de calcul operează mai încet decât ar trebui este foarte supărător pentru unii utilizatori de calculatoare, chiar dacă viteza scăzută a magistralei l/O nu incomodează în cele mai multe cazuri. De exemplu, nu este necesară o viteză ameţitoare pentru comunicaţia cu tastatura sau cu un mouse. Problema vitezei se pune cu adevărat pentru subsistemele în care ea este cu adevărat necesară, cum ar fi controlerele video şi de hard disc.

Necesitatea vitezei sporite devine majoră în cazul utilizării preponderente a interfeţelor grafice cu utilizatorul (Windows, de exemplu). Aceste sisteme necesită prelucrarea unui volum atât de mare de date încât magistrala I/O produce o adevărată „strangulare” a întregului sistem.

Cu alte cuvinte,

să ai un procesor cu frecvenţa ceasului de 66

MHz

nu este

de mare folos atunci când datele se transferă pe magistrala |/O cu o rată de numai 8 MHz.

126

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci |/O

CPU MEMORIA IMEDIATĂ (CACHE)

= MAGISTRALA PROCESORULUI (VITEZĂ MARE)

ADAPTOARE I/O INCLUSE

-Î

MAGISTRALA

VO

a (VITEZĂ MICĂ)

|

CIPURILE

CONTROLERULUI DE MAGISTRALĂ

| MAGISTRALA

VO

—>| (VITEZĂ MICĂ)

PLĂCI

ADAPTOARE I/O

MAGISTRALA MEMORIEI (VITEZĂ MARE)

RAM Fig. 5.10 Aspectul magistralelor unui PC tradiţional

CPU Ț

MEMORIA

MAGISTRALA

IMEDIATĂ

PROCESORULUI (VITEZĂ MARE)

(CACHE) PLĂCI ADAPTOARE I/O

. MAGISTRALĂ X ADAPTOARE VO VO INCLUSE | (VITEZĂ MICĂ)

CIPURILE CONTROLERULUI DE MAGISTRALĂ

MAGISTRALA MEMORIEI (VITEZĂ MARE)

RAM Fig. 5.11 Funcționarea magistralei locale

ISTRAI A MAG E LA = —>| (VITEZĂ MICĂ)

E PLĂCI ADAPTOARE le)

Tipuri de magistrale l/O

127

O soluţie evidentă a acestei probleme este mutarea unora dintre extensiile 1/O intr-o zonă unde pot avea acces la vitezele sporite ale magistralei procesorului, la fel ca şi cea de care

beneficiază şi memoria imediată. Figura 5.11

descrie această nouă dispunere.

Această dispunere a componentelor a devenit cunoscută sub denumirea de magistrală locală (local bus), deoarece dispozitivele externe (plăci adaptoare) magistralei care aparţinea până acum doar procesorului şi anume,

pot accesa acea parte a magistrala procesorului.

Aspectul fizic al conectorilor furnizaţi pentru această configuraţie a trebuit să fie diferit, pentru a impiedica introducerea unor plăci adaptoare proiectate pentru viteză mai mică în conectorii, acum accesibili, ai magistralei de mare viteză. Prima variantă de /oca/ busa fost introdusă în 1992 prin efortul comun al companiilor Dell Computer şi Intel. Deşi modelui de sistem rezultat a fost la început foarte scump, ela

dovedit valabilitatea soluţiei deplasării subsistemului video de cealaltă parte a magistralei pentru accesul la vitezele mai mari ale magistralei procesorului. Această primă variantă de trecere la magistrala locală a devenit cunoscută oficial sub numele /486 /oca/-bus //O. Spre sfârşitul anului

1992

preţul sistemelor /oca/-bus a început

să scadă şi mulţi producători au

început să ofere sisteme similare.

ÎL

PT Un sistem care foloseşte tehnologia /oca/-bus nu trebuie să aibă obligatoriu un conector de extensie /ocal-bus, ci poate avea dispozitivul de magistrală locală inclus pe placa de bază. (În acest caz, plăcile adaptoare 1/O din figura 5.11 devin dispozitive de !/O incluse). În această variantă de

magistrală locală cu dispozitive de |l/O incluse au fost proiectate primele sisteme /oca/-bus.

Soluţiile /oca/-bus nu înlocuiesc standardele anterioare, cum ar fi ISA şi EISA, ci sunt proiectate pentru a le îmbunătăţi. De aceea, un sistem uzual este bazat pe standardele

ISA

sau EISA fiind în acelaşi timp dotat şi cu unul sau mai mulţi conectori /oca/-bus. Astiel, plăcile mai vechi rămân compatibile cu sistemul, iar plăcile adaptoare de mare viteză beneficiază la fel de bine de conectorii /oca/-bus. Sistemele /ocar-bus sunt răspândite în mod special printre utilizatorii de Windows şi OS/2, deoarece aceşti conectori sunt folosiţi pentru plăcile acceleratoare video pe 32 de biţi care măresc considerabil viteza redesenării ecranelor grafice utilizate de aceste sisteme de operare. Performanţele produselor Windows şi OS/2 sunt mult diminuate de „strangulările” care apar chiar in cazul celor mai bune plăci VGA conectate pe magistrala ISA sau EISA. În timp ce plăcile VGA obişnuite sunt capabile să afişeze pe ecran 600.000 de pixeli pe

secundă, producătorii de adaptoare video /oca/-bus afirmă că plăcile lor pot afişa 50 până la 60 de milioane pixeli pe secundă. Deşi performanţele sunt ceva mai scăzute în realitate, creşterea vitezei este totuşi remarcabilă.

Magistrala locală VESA La inceput,

conectorul

pentru

magistrala locală era folosit în principal pentru

plăcile video.

Acest conector a apărut în sistemele de vârf în care strangulările erau evidente. Din nefericire, spre sfârşitul anului 1992, mai multe sisteme /oca/-bus erau in competiţie pe piață şi fiecare sistem era brevetat. Această lipsă a standardizării a stânjenit acceptarea

largă a soluţiei /oca/-bus. Pentru a depăşi această problemă, Video Electronics Standard Association (VESA) a dezvoltat un standard de magistrală /oca/-bus cunoscut sub numele de VESA Local-Bus sau, mai simplu, VL-Bus. La fel ca în implementările anterioare, sistemele VL-Bus oferă

128

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

accesul direct la memoria sistemului, cu viteza procesorului. Magistrala VL-Bus transferă 32 de biţi de date simultan şi deci permite ca transferul datelor între CPU şi un subsistem compatibil video sau un hard disc, să se facă pe lungimea integrală de 32 de biţi a cuvântului pe care comunică cipul 486. Rata maximă de transfer pe o magistrală VL-Bus este de 128M

până la 132M

pe secundă.

Cu alte cuvinte,

magistrala locală a parcurs un drum

lung

până la eliminarea strangulărilor care apăreau în configuraţiile mai vechi de magistrală. În plus, VL-Bus oferă producătorilor de plăci de interfaţă pentru hard depăşi o altă dificultate tradiţională: rata de transfer între discul hard obişnuită de disc IDE pe 16 biţi şi interfaţa sa realizează transferul a secundă, pe câtă vreme adaptoarele de disc VL-Bus pentru unităţile

disc ocazia de a şi CPU. Unitatea până la SM pe IDE asigură transferul a

nu mai puţin de 8M pe secundă. În realitate, comunicaţia cu adaptoarele de disc VL-Bus se face la ceva mai puţin de 8M pe secundă, dar cu toate acestea se poate spune că

standardul VL-Bus determină o creştere substanţială a performanţelor unităţii de disc. Pe lângă toate beneficiile pe care le aduce tehnologia VL-Bus

(şi prin extensie toate

magistralele locale), există şi câteva dezavantaje care vor fi descrise in continuare: m Dependența de procesorul 486. Magistrala locală VESA este inevitabil legată de magistrala procesorului 486. Această magistrală este destul de diferită de cea utilizată de procesoarele Pentium (ca şi probabil de cele ce vor fi utilizate de viitoarele * procesoare). O magistrală VL-Bus care să lucreze la întreaga viteză a unui Pentium nu a fost dezvoltată, deşi sunt disponibile metode provizorii (cum ar fi reducerea vitezei sau dezvoltarea circuitelor bus b/iadge). = //mitările de viteză. Specificaţia de VL-Bus asigură viteze de până la 66 MHz pe magistrală,

dar caracteristicile electrice ale conectorului VL-Bus limitează viteza unei

plăci adaptoare la nu mai mult de 50 MHz. Dacă procesorul principal (CPU) este prevăzut cu un circuit de modificare a ceasului (cum ar fi unul de dublare a vitezei), VL-Bus utilizează viteza nemodițicată a ceasului ca viteză de magistrală. a L/mitări electrice. Magistrala procesorului are reguli foarte strânse de:sincronizare, care pot varia de la procesor la procesor. Aceste reguli de sincronizare sunt stabilite pentru o anumită incărcare a magistralei, ceea ce înseamnă că singurele elementele prevăzute

iniţial să fie conectate la magistrală sunt elemente ca memoria imediată şi cipurile controler. Pe măsură ce veţi adăuga mai multe circuite veţi mări încărcarea electrică. Dacă magistrala locală nu este implementată corect, încărcarea suplimentară poate duce la probleme cum ar fi pierderea integrităţii datelor şi probleme de sincronizare între CPU şi plăcile VL-Bus. m (/mitări legate de plăci. Numărul de plăci electrică a sistemului. Deşi documentaţia plăci VL-Bus, aceasta se poate realiza la o încărcare mică a sistemului. Pe măsură frecvenţa ceasului, descreşte numărul de VL-Bus poate funcţiona la 50 MHz şi cu

VL-Bus este limitat în funcţie de încărcarea garantează funcţionarea cu un număr de trei frecvenţe ale ceasului de maxim 40 MHz şi cu ce cresc încărcarea cu plăci a sistemului şi plăci VL-Bus admise. Numai o singură placă un număr mare de plăci în sistem.

Aceste dezavantaje n-ar trebui să vă convingă să nu investiţi intr-un sistem VL-Bus; într-adevăr, ele dau o soluţie acceptabilă pentru calculul de mare viteză. Totuşi, mulţi critici obiectează că, chiar dacă standardul VL-Bus este potrivit pentru sistemele 486,

el nu este

altceva decât un sistem 486 modificat. Aceştia afirmă că VL-Bus nu este adaptabilă şi extensibilă, ceea ce inseamnă că nu funcţionează corespunzător pentru alte cerinţe decât cele video şi că nu este potrivită (fără modificări) pentru generaţiile viitoare de CPU.

Tipuri de magistrale I/O

TITI

129

E

Dacă vă gândiţi să achiziţionaţi un sistem cu magistrală locală (/oca/-bus), trebuie să vă asiguraţi că este un sistem VL-Bus. Dacă sistemul utilizează un model nestandard, puteţi pierde mult timp căutând plăci adaptoare care să beneficieze de avantajele conectorilor magistralei locale. Dacă sunteţi convins că un alt standard de magistrală este superior, ar trebui să investiţi în placa de bază numai după ce vă asiguraţi că puteţi cumpăra plăci video şi adaptoare de disc care folosesc la maximum avantajele modelului nestandard respectiv.

LI]

||

||

||

IO

||

||

[ua

N

UL

|

UL

L_

L_

L

LL

CONECTORI NORMALI

)

CPU CONECTORI VL-BUS

Fig. 5.12

Un exemplu de conectori VL-Bus într-un sistem EISA

130

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Conectorul

VL-Bus

este din punct

de vedere fizic o extensie a conectorilor de bază folosiţi

în orice tip de sistem. Dacă aveţi un sistem ISA, conectorul VL-Bus este montat ca o extensie a conectorilor ISA de 16 biţi. Analog, dacă aveţi un sistem EISA sau MCA, conectorii VL-Bus sunt extensii ale conectorilor existenţi. poziţionaţi conectorii VL-Bus intr-un sistem EISA.

Figura 5.12 arată cum

sunt

Extensia VESA are 112 contacte şi foloseşte acelaşi conector fizic ca şi magistrala MCA. Tabelul 5.9 conţine dimensiunile diferitelor plăci VL-Bus. Dimensiunile se referă doar la placa principală;

marginile pentru conectori

ÎN PT OTIL AD otet pt ate Sistem

Înălţime

ISA

4,48

MCA

2,95

EISA

4,48

nu sunt

incluse.

pei! papei .

a:Irie

Lungime

Grosime

inci

13,4 inci

0,062

inci

inci

11,5 inci

0,063

inci

inci

13,4

0,062

inci

inci

Standardul VL-Bus adaugă un număr total de 116 pini conectorilor de magistrală pe care sistemul ii are deja. Descrierea completă a semnificației depinde de tipul magistralei principale cu care lucrează reprezintă doar lista pinilor segmentului pentru VL-Bus nificaţie a pinilor (atunci când apare) se aplică in cazul

piniior pentru o placă VL-Bus magistrala locală. Tabelul 5.10 al conectorului. Cea de a doua semmodului de transfer pe 64 de biţi.

Tabelul 5.10 Listă pinilor pentru VL-Bus_. Pin

Nume

B1

semnal

Pin

Nume

Data 0

A1

Daia

B2

Data 2

A2

Data 3

B3

Data 4

A3

Masă

B4

Data

6

A4

Data

B5

Data 8

A5

Data 7

B6

Masă

A6

Data 9

B7

Data

10

A7

Data

11

B8

Data

12

A8

Data

13

B9

VCC

A9

Data 15 Masă

B10

Data

14

A10

B11

Data

16

Aî1

Data

B12

Data 18

A12

VCC

semnal 1

5

17

B13

Data 20

A13

Data

B14

Masă

A14

Data 21

19

B15

Data 22

A15

Data 23

B16

Data 24

A16

Data 25

B17

Data 26

A17

Masă

B18

Data 28

A18

Data 27

B19

Data 30

A19

Data 29

Tipuri de magistrale /O

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnal

820

VCC

A20

Data 31

B21

Linie adresă 31 sau Data 63

A21

Linie adresă 30 sau Data 62

p22

Masă

A22

Linie adresă 28 sau Data 60

B23

Linie adresă 29 sau Data 61

A23

Linie adresă 26 sau Data 58

B24

Linie adresă 27 sau Data 59

A24

Masă

B25

Linie adresă 25 sau Data 57

A25

Linie adresă 24 sau Data 56

B26

Linie adresă 23 sau Data 55

A26

Linie adresă 22 sau Data 54

B27

Linie adresă 21 sau Data 53

A27

VCC

B28

Linie adresă 19 sau Data 51

A28

Linie adresă 20 sau Data 52

B29

Masă

A29

Linie adresă 18 sau Data 50

B30

Linie adresă 17 sau Data 49

A30

Linie adresă 16 sau Data 48

B31

Linie adresă 15 sau Data 47

A31

Linie adresă 14 sau Data 46

B32

VCC

A32

Linie adresă 12 sau Data 44

i

B33

Linie adresă 13 sau Data 45

A33

Linie adresă 10 sau Data 42

B34

Linie adresă 11 sau Data 43

A34

Linie adresă 8 sau Data 40

B35

Linie adresă 9 sau Data 41

A35

Masă

836

Linie adresă 7 sau Data 39

A36

Linie adresă 6 sau Data 38

837

Linie adresă 5 sau Data 37

A37

Linie adresă 4 sau Data 36

B38

Masă

A38

Write Back

B39

Linie adresă 3 sau Data 35

A39

Byte Enable 0 sau 4

B40

Linie adresă 2 sau Data 34

A40

VCC

B41

Netolosit sau LBS644

A41

Byte Enable 1 sau 5

B42

Reset

A42

Byte Enable 2 sau 6

843

Data/Code Status

A43

Masă

844

Memory-l/O Status sau Data 33

A44

Byte Enable 3 sau 7

B45

Write/Read sau Data 32

A45

Linie adresă Data Strobe

B46

Cheie acces .

A46

Cheie acces

B47

Cheie acces

A47

Cheie acces

B48

Ready

A48

Local Ready

B49

Masă

A49

Local Ready"

B50

IRQ 3

A50

Local Request

B51

Burst Ready

A51

Masă

B52

Burst Last

A52

Local Bus Grant

Return

B53

IDO

A53

VCC

B54

ID1

A54

ID2

B55

Masă

A55

ID3

B56

Local Clock

A56

ID4 sau ACK644

B57

VCC

A57

B58

Local Bus Size 16

A58

Nefolosit Loc/Ext linie adresă Data Strobe

Figura 5.13 indică poziţia pinilor.

131

132

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

CD

&

Z

[++]

O

53|

>|

co

O

O

[2

>

|&

-

a

SPRE CONECTORUL PRINCIPAL AL

MAGISTRALEI I/O

_

Fig. 5.13 Conectorul plăcii pentru VL-Bus

Magistrala PCI La începutul anului 1992, Intel a iniţiat crearea unui grup de lucru care a fost constituit în aceleaşi scopuri ca şi grupul VESA, în legătură cu magistrala PC. Recunoscându-se necesitatea de a se depăşi slăbiciunile magistralelor ISA şi EISA s-a format grupul de interes PCI (PCI Special Interest Group). PCI sunt inițialele pentru periphera/ component interconnect bus.

Documentaţia

magistralei

PCI, lansată în iunie 1992 şi modificată în aprilie 1993, a reproiectat magistrala tradiţională prin intercalarea unei alte magistrale între CPU şi magistrala I/O existentă, prin intermediul unor circuite bridge (punți). S-a preferat ca în loc să se intre direct pe magistrala procesorului, cu problemele sale delicate de sincronizare (aşa cum s-a făcut în cazul magistralelor VL-bus şi /oca/ bus), să se pună la punct un nou tip de cipuri controler pentru a extinde magistrala, ca în figura 5.14.

PROCESOR

BRIDGE/ CONTROLER MEMORIE C

MEMORIE IMEDIATĂ

DRAM

AUDIO

IMAGINE ANIMATĂ

MAGISTRALĂ LOCALĂ PCI

INTERFEŢEI GRAFICE|

INTERFATA DE MAGISTRALĂ EXTINSĂ

FUNCȚII DE BAZĂ I/O ISA/EISA

MICROCANAL

Fig. 5.14 Schema de principiu a magistralei PCI Magistrala PCI este numită adesea

mezzanine bus, deoarece

ea adaugă

un alt nivel

configurației tradiţionale de magistrală. PCI ocoleşte magistrala standard I/O; ea foloseşte magistrala sistemului pentru a creşte viteza ceacului şi utilizează toate avantajele căilor de

Tipuri de magistrale I/O

133

date ale unităţii procesorului CPU. Sistemele care au inclus magistrala PCI au apărut pe piaţă la mijlocul anului 1993 şi de atunci au devenit cele mai sigure sisteme de vârf. Deşi magistrala PCI este soluţia indiscutabilă pentru sistemele bazate pe procesor Pentium, unii critici au obiectat că, pentru sistemele 486, standardul VL-Bus este cel mai bun, deoarece este cel mai ieftin de implementat. Aceşti critici îşi bazează obiecțiile pe faptul că, implementarea configurației mezzan/ne, indispensabilă: magistralei PCI, necesită cipuri şi pini suplimentari. Acest argument este oricum incomplet; în realitate, conectarea unui cip de I/O la magistrala VL-Bus foloseşte aproape de două ori mai mulţi pini decât sunt necesari

pentru conectarea la o magistrală PCI (88 în comparaţie cu 47). De aceea, versiunile de cipuri PCI (cele incluse în placa de bază) ar trebui să fie mai ieftine decât versiunile VL-Bus.

Pe o magistrală PCI informaţiile se transferă la 33 MHz. Când magistrala este utilizată cu un procesor pe 32 de biţi lărgimea de bandă este de 132 M pe secundă, aşa cum arată formula următoare: 33

MHz

x 32 biţi

=

1.056

1.056 megabiţi/secundă

megabiţi/secundă

- 8 =

132 M/secundă

Când magistrala este folosită cu o unitate CPU pe 64 biji, banda se dublează, aceasta însemnând că datele se pot transfera la viteze de până la 264 M pe secundă. in realitate, vitezele de transfer ale datelor vor fi în mod necesar mai mici, dar ele rămân în continuare mult mai mari decât la orice altă variantă care este disponibilă în mod curent. Una dintre

cauzele acestui transfer real mai rapid este faptul că magistrala PCI! lucrează în paralel cu magistrala procesorului, fără să o înlocuiască. Unitatea CPU poate procesa date in memoria imediată în timp ce magistrala PCI este ocupată cu transferarea informaţiilor între alte elemente ale sistemului ceea ce constituie un avantaj

major al magistralei

PCI.

Placa adaptoare PCI foloseşte conectori MCA standard, ca şi plăcile VL-Bus. Acest conector poate fi recunoscut în interiorul unui calculator deoarece este în general deplasat faţă de conectorii normali

ISA,

MCA

sau EISA.

Mărimea

unei plăci PCI poate fi aceeaşi cu

cea a plăcilor utilizate pe magistrala 1/O normală a sistemului. Documentaţiile PCI identifică trei configurații de placă, fiecare dintre ele fiind proiectată pentru un anumit tip de sistem, cu anumite necesităţi de putere. Documentaţia pentru magistrala PCI alimentată la 5 V se referă la calculatoarele staţionare, cea pentru magistrala PCI alimentată la 3,3 V se referă la sistemele portabile, iar documentaţia

universală se referă la plăci de bază şi de extensie care lucrează în orice tip de sistem. Tabelul 5.11

conţine lista pinilor magistralei PCI la 5 V, iar figura 5.16 arată localizarea

pinilor. Tabelul

5.12 conţine lista pinilor pentru

magistrala PCI la 3,3 V, iar figura 5.17

localizarea acestor pini. În sfârşit, tabelul 5.13 arată lista pinilor, iar figura 5.18 localizarea lor, pentru o placă şi conectorul universal PCI. Observaţi că fiecare figură conţine atât varianta pe 32 de biţi cât şi cea pe 64 de biţi a magistraielor respective.

LA Dacă placa PCI admite doar date pe 32 de biţi, foloseşte doar pinii de la B1/A1 B63/A63 până la B94 la A94 sunt utilizaţi doar de plăcile pe 64 de biţi.

la B62/A62. Pinii

Observaţi că specificaţiile pentru plăcile PCI universale combină efectiv caracteristicile pentru 5 volţi şi 3,3 volţi. Pinii pentru care tensiunile sunt diferite sunt specificaţi cu

menţiunea V !/O şi reprezintă pini speciali care definesc calea de semnal PCI.

134

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci !/O

E

—

1,

[|

[Ț]

L

pa CONECTORI PCI

L)

L_

NOIR

UL

CONECTORI ISA SAU EISA Fig. 5.15 Configuraţia posibilă a conectorilor PCI în comparaţie cu conectorii ISA sau EISA

CITI E: REEL

Pin

pinilor pentru

magistrala

PCI

FR 5v

Nume semnal

Pin

Nume semnal Test Request

B1

-12V

A1

B2

Test Clock

A2

+ 12V

B3

Masă

A3

Test Mode Select

B4

Test Data Output

A4

Test Data Input

B5

+5V

A5

+5V

B6

+ 5V

A6

interrupt A

B7

Interrupt B

A7

Interrupt C

B8

Interrupt D

A8

+ 5V

B9

PRSNT14

A9

Rezervat

B10

Rezervat

A10

+ 5V I/O

B11

PRSNT2

A11

Rezervat

B12

Masă

A12

Masă

B13

Masă

A13

Masă

B14

Rezervat

A14

Rezervat

B15

Masă

A15

Reset

B16

Clock

A16

+5V

|/O

Tipuri de magistrale I/O

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnai Grant

B17

Masă

A17

B18

Request

A18

Masă

B19

+5V l/O

A19

Rezervat

B20

Linie adresă 31

A20

Linie adresă 30

B21

Linie adresă 29

A21

+ 8,3V

B22

Masă

A22

Linie adresă 28

B23

Linie adresă 27

A23

Linie adresă 26

B24

Linie adresă 25

A24

Masă

B25

+ 3,3V

A25

Linie adresă 24

B26

C/BE 3

A26

Init Device Select

B27

Linie adresă 23

A27

+ 3,3V

B28

Masă

A28

Linie adresă 22

B29

Linie adresă 21

A29

Linie adresă 20

830

Linie adresă 19

A30

Masă

B31

+ 3,3V

A31

Linie adresă

B32

Linie adresă 17

A32

Linie adresă 16

B33

C/BE 2

A33

+ 3,3V

B34

Masă

A34

Cycle Frame

18

B35

Initiator Ready

A35

Masă

B36

+ 3,3V

A36

Target Ready

837

Device select

A37

Masă

B38

Masă

A38

Stop

B39

Lock

A39

+ 3,3V

B40

Parity Error

A40

Snoop Done

B41

+ 3,3V

A41

Snoop Backoff

B42

System Error

A42

Masă

B43

+ 3,3V

A43

PAR

B44

C/BE 1

A44

Linie adresă 15

B45

Linie adresă

A45

+ 3,3V

B46

Masă

A46

Linie adresă 13

B47

Linie adresă 12

A47

Linie adresă 11

B48

Linie adresă 10

A48

Masă

B49

Masă

A49

Linie adresă 9

B50

Cheie acces

A50

Cheie acces

B51

Cheie acces

A51

Cheie acces

B52

Linie adresă 8

A52

C/BE 10

B53

Linie adresă 7

A53

+ 3,3V

B54

+ 3,3V

A54

Linie adresă 6

B55

Linie adresă 5

A55

Linie adresă 4

B56

Linie adresă 3

A56

Masă

B57

Masă

A57

Linie adresă 2

14

135

136

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume.semnai

Pin

Nume

semnal

B58

Linie adresă 1

A58

Linie adresă O

B59

+5V //O

A59

+5V |/O

B60

Acknowledge 64-bit

A60

Request 64-bit

B61

+5V

A61

+5V

B62

+5V Cheie acces

A62

+ 5V Cheie acces

863

Rezervat

A63

Masă

B64

Masă

A64

C/BE 7

B65

C/BE 6

A65

C/BE 5

B66

C/BE 4

A66

+5V I/O

B67

Masă

A67

Parity Error

B68

Linie adresă 63

A68

Linie adresă 62

B69

Linie adresă 61

A69

Masă

B70

+ 5V I/O

A7O

Linie adresă 60

Linie adresă 58

B71

Linie adresă 59

A71

B72

Linie adresă 57

A72

Masă

B73

Masă

A73

Linie adresă 56

B74

Linie adresă 55

A74

Linie adresă 54

B75

Linie adresă 53

A75

+5V |/O

B76

Masă

A76

Linie adresă 52

B77

Linie adresă 51

A77

Linie adresă 50

B78

Linie adresă 49

A78

Masă

B79

+5V !/O

A79

Linie adresă 48

"880

Linie adresă 47

A80

Linie adresă 46

B81

Linie adresă 45

A81

Masă

B82

Masă

A82

Linie adresă 44

B83

Linie adresă 43

A83

Linie adresă 42

B84

Linie adresă 41

A84

+5V I/O

B85

Masă

A85

Linie adresă 40

B86

Linie adresă 39

A86

887

Linie adresă 37

A87

Linie adresă 38

" Masă

B88

+5V l/O

A88

Linie adresă 36

B89

Linie adresă 35

A89

Linie adresă 34

B90

Linie adresă 33

A90

Masă

B91

Masă

A31

Linie adresă 32

B9g2

Rezervat

A92

Rezervat

B93

Rezervat

A93

Masă

B94

Masă

A94

Rezervat

Tipuri de magistrale I/O

PR

g

|P|

[e

=

3 N

a

>

>

N

O

—

|

PANOUL DIN SPATE AL CALCULATORULUI

CONECTOR PENTRU 32 BITI

DD

[se]

09

[=]

WD

> o

>| O

|> O

> [SA]

>>

>

>

vw

DD

Dn

o

iau

8]

*

$|

IN

9

|5

CONECTOR

PANOUL DIN SPATE AL CALCULATORULUI

PENTRU 64 BIŢI

Fig. 5.16 Configuraţia plăcii şi conectorului PCI la 5V

| Tabelul

Pin

5.12

Lista PERII

Nume

semnal

pentru

magistrala

PCI

de 3,3V

Pin

Nume

semnal

Test Reset

B1

-12V

A1

B2

Test Clock

A2

+ 12V

Masă

A3

Test Mode Select

Test Data Output

A4

Test Data Input

B3 B4

-

B5

+ 5V

A5

+ 5V

B6

+5V

A6

Interrupt A

B7

Interrupt B

A7

Interrupt C

B8

Interrupt D

A8

+ 5V

B9

PRSNT14

A9

Rezervat

B10

Rezervat

A10

+ 3,3V

B11

PRSNT24

A11

Rezervat

B12

Cheie acces

A12

Cheie acces

B13

Cheie acces

A13

Cheie acces

B14

Rezervat

A14

Rezervat

B15

Masă

A15

Reset

B16

Clock

A16

+ 3,3V

B17

Masă

A17

Grant

B18

Request

A18

Masă

B19

+ 3,3V

A19

Rezervat

B20

Linie adresă 31

A20

Linie adresă 30

B21

Linie adresă 29

A21

+ 3,3V

B22

Masă

A22

Linie adresă 28

B23

Linie adresă 27

A23

Linie adresă 26

B24

Linie adresă 25

A24

Masă

B25

+ 3,3V

A25

Linie adresă 24

137

138

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnal

B26

C/BE 3

A26

B27

A27

Init Device Select + 3,3V

'B28

Linie adresă 23 Masă

A28

B29

Linie adresă 21

A29

B30

Linie adresă 19

A30

Masă

B31

+ 3,3v

A31

Linie adresă 18

Linie adresă 22 Linie adresă 20

B32

Linie adresă 17

A32

B33

C/BE 2

A33

Linie adresă 16 + 3,3V

B34

Masă

A34

Cycle Frame

B35

A35

Masă

B36

Initiator Ready + 3,3V

A36

Target Ready

B37

Device Select

-A37

Masă

B38

Masă

A38

Stop

B39

Lock

A39

+ 3,3V

B40

Parity Error

A40

Snoop Done

B41

+ 3,3V

A41

B42

Snoop Backoff

System Error

A42

Masă

B43

+ 3,3V

A43

PAR

B44

C/BE 1

A44

Linie adresă 15

B45

Linie adresă 14 Masă

A45

+ 3,3V

A46

Linie adresă 13 Linie adresă 11

B46 B47 B48 B49

.

Linie adresă 12 Linie adresă 10

A48

Masă

Masă

A49

Linie adresă 9 Masă

A47

B50

Masă

A50

B51

Masă

A51

Masă

B52

A52

C/BE 0

B53

Linie adresă 8 Linie adresă 7

A53

+ 3,3V

B54

+ 3,3V

A54

Linie adresă 6

B55

Linie adresă 5

A55

Linie adresă 4

B56

Linie adresă 3

A56

Masă

B57

Masă

A57

Linie adresă 2

B58

Linie adresă

A58

Linie adresă O

B59

+ 3,3V

A59

+ 3,3V

B60

Acknowledge 64-bit

A60

Request 64-bit

1

B61

+ 5V

A61

+5V

B62

+ 5V

A62

+5V

Cheie acces

Cheie acces

B63

Rezervat

A63

Masă

B64 B65

Masă

A64

C/BE 7

C/BE 6

" A65

C/BE 5

B66

C/BE 4

A66

B67

Masă

A67

+ 3,3V

„ Parity 64-bit

Tipuri de magistrale l/O

Pin

Nume semnal

Pin

Nume semnal Linie adresă 62

B68

Linie adresă 63

A68

B69

Linie adresă 61

A69

Masă

B70

+ 3,3V

A7O

Linie adresă 60

B71

Linie adresă 59

A71

Linie adresă 58

B72

Linie adresă 57

A72

Masă

B73

Masă

A73

Linie adresă 56

B74

Linie adresă 55

A74

Linie adresă 54

B75

Linie adresă 53

A75

+ 3,3V

B76

Masă

A76

Linie adresă 52 Linie adresă 50

B77

Linie adresă 51

A77

B78

Linie adresă 49

A78

Masă

B79

+ 3,3V

A79

Linie adresă 48

880

Linie adresă 47

- A80

Linie adresă 46

B81

Linie adresă 45

A81

Masă

B82

Masă

A82

Linie adresă 44 Linie adresă 42

B83

- Linie adresă 43

A83

B84

Linie adresă 41

A84

+ 3,3V

B85

Masă

A85

Linie adresă 40

B86

Linie adresă 39

A86

Linie adresă 38

B87

Linie adresă 37

A87

Masă

B88

+ 3,3V

A88

Linie adresă 36

B89

Linie adresă 35

A89

Linie adresă 34

B90

Linie adresă 33

A90

Masă

B91

Masă

A31

Linie adresă 32

B92

Rezervat

A92

Rezervat

B93

Rezervati

A93

Masă

B94

Masă

A94

Rezervat

Ş

e

e

.

-

PANOUL SPATE AL

3

>|

|>

> | | CALCULATORULUI

N

Pe

-

=

CONECTOR PENTRU 32 DE BIŢI

e

8

Ş

e

s

=

PANOUL SPATE AL CALCULATORULUI

z

3

3

>

>

>

a

wW

9

PP

-

=

CONECTOR

Fig. 5.17 Configuraţia plăcilor şi a conectorului PCI de 3,3V

PENTRU 64 DE BIȚI

139

140

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Tabelul

5.13

Pin

Nume

Lista MERITE

PPR

magistrala

semnal

B1

-12V

B2

Test Clock

B3

.

(RIL

Re TEI [Led

Pin

Nume

semnal

A1

Test Reset

A2

+ 12V

Masă

A3

Test Mode Select

B4

Test Data Output

A4

Test Data Input

B5

+ 5V

A5

+ 5V

B6

+ 5V

A6

Interrupt A

B7

interrupt B

A7

Interrupt C

B8

interrupt D

A8

+ 5V

B9

PRSNT14

A9

Rezervat

B10

Rezervat

A10

+V1/O

Bţ1

PRSNT24

A11

Rezervat

B12

Cheie acces

A12

Cheie acces

B13

Cheie acces

A13

Cheie acces

B14

Rezervat

A14

Rezervat

A15

Reset

B15

Masă

B16

Clock

B17

,

A16

+V I/O

Masă

A17

Grant

B18

Request

A18

Masă

B19

+V.!/O

A19

Rezervat

B20

Linie adresă 31

A20

Liniesadresă 30

B21

Linie adresă 29

A21

+ 3,3V

B22

Masă

A22

Linie adresă 28

B23

Linie adresă

27

A23

Linie adresă

B24

Linie adresă 25

A24

Masă

B25

+ 3,3V

A25

Linie adresă 24 Init Device Select

26

B26

C/BE 3

A26

B27

Linie adresă 23

A27

+ 3,3V

B28

Masă

A28

Linie adresă 22

B29

Linie adresă 21

A29

Linie adresă 20

B30

Linie adresă

A30

Masă

B31

+ 3,3V

A31

Linie adresă 18 Linie adresă 16

19

B32

Linie adresă 17

A32

B33

C/BE 2

A33

+ 3,3V

B34

Masă

A34

Cycle Frame

B35

Initiator Ready

A35

Masă

B36

+ 3,3V

A36

Target Ready

B37

Device Select

A37

Masă

B38

Masă

A38

Stop

B39

Lock

A39

+ 3,3V

B40

Parity Error

A40

Snoop

Done

B41

+ 3,3V

A41

Snoop

Backoff

Tipuri de magistrale /O

Pin

Nume

semnal

B42

System Error

A42

Masă

B43

+ 3,3V

A43

PAR

A44

Linie adresă 15

B44

C/BE 1

B45

Linie adresă

B46

Masă

14

Pin

Nume

semnal

A45

+ 3,3V

A46

Linie adresă 13 Linie adresă 11

B47

Linie adresă 12

A47

B48

Linie adresă 10

A48

Masă

B49

Masă

A49

Linie adresă 9

B50

Cheie acces

A50

Cheie acces

B51

Cheie acces

A51

Cheie acces

B52

Linie adresă 8

A52

C/BE O

B53

Linie adresă 7

A53

+ 3,3V

B54

+ 3,3V

A54

Linie adresă 6 Linie adresă 4

B55

Linie adresă 5

A55

B56

Linie adresă 3

A56

Masă

B57

Masă

A57

Linie adresă 2

B58

Linie adresă 1

A58

Linie adresă O

B59

+5 l/O

A59

+V VO

B60

Acknowledge 64-bit

A60

Request 64-bit

B61

+5V

A61

+5V

B62

+ 5V Cheie acces

A62

+ 5V Cheie acces

B63

Rezervat

A63

Masă

B64

Masă

A64

C/BE 7

B65

C/BE 6

A65

C/BE 5

B66

C/BE 4

A66

+VI//O

B67

Masă

A67

Parity 64-bit

"B68

Linie adresă 63

A68

Linie adresă 62

B69 B70

Linie adresă 61 +V //O

A69 A7O

Masă Linie adresă 60

B71

Linie adresă 59

A71

Linie adresă 58

B72

Linie adresă 57

A72

Masă

B73

Masă

A73

Linie adresă 56

B74

Linie adresă 55

A74

Linie adresă 54

B75

Linie adresă 53

A75

+V I/O

B76

Masă

A76

Linie adresă 52

877

Linie adresă 51

A77

Linie adresă 50

B78

Linie adresă 49

A78

Masă

B79

+V //O

A79

Linie adresă 48

B80

Linie adresă 47

A80

Linie adresă 46

B81

Linie adresă 45

A81

Masă

Ba2

Masă

"A82

Linie adresă 44

B83

Linie adresă 43

A83

Linie adresă 42

-

141

142

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume

semnal

Pin

„ Nume

semnal

B84 B85

Linie adresă 41 Masă

A84 A85

+V I/O Linie adresă 40

B86

Linie adresă 39

A86

Linie adresă 38

B87

„Linie adresă 37

A87

Masă

A88

Linie adresă 36 Linie adresă 34

B88

+V I/O

B89

Linie adresă 35

A89

B90

Linie adresă 33

A90

Masă

B91

Masă

A91

Linie adresă 32

j

B92

Rezervat

A92

Rezervati

B93

Rezervati

A93

Masă

B94

Masă

A94

Rezervati

9

8

> 2

m

le»]

a |

O

9

E

e»

e

28|

O

>

9

&

%

>|

|»

[8

s|

O

[2

0

-

PANOUL SPATE AL CALCULATORULUI

>

>

>

>

>

DD

O

e

-

3

a

>

CONECTOR

0

D

13

i

=

PENTRU

32 DE BIȚI

og

O

DD

SI

[e

*

e | [5

=|

a |

> |

[2

l>

=

2

>|

o

>

|»

[2

9

-

2

PANOUL

SPATE AL

CALCULATORULUI

CONECTOR PENTRU 64 DE BIŢI Fig. 5.18

Configuraţia plăcii şi a conectorului PCI

Magistrala PCMCIA Din dorinţa de a oferi calculatoarelor /4pfop şi notebook aceeaşi calitate de a fi extensibile pe care o

au sistemele

desktop (de birou), Personal Computer

Memory

Card

International

Association (PCMCIA) a stabilit câteva standarde pentru plăcile de extensie de dimensiuni reduse (cred/t-card-size) care se potrivesc în conectorii mici ai calculatoarelor /aptop şi

notebook. Standardele PCMCIA, care au fost elaborate de un consorţiu format din peste 300 de producători (inclusiv IBM, Toshiba şi Apple), au fost considerate a fi un progres major în domeniul calculatoarelor portabile, deoarece conectorii PCMCIA pentru /aptop şi notebook, admit plăci de extensie de memorie, plăci fax/modem, adaptoare SCSI, plăci de reţea locală (LAN) şi multe alte tipuri de dispozitive. Ideea de bază a standardului PCMCIA este să vă permită să introduceţi in propriul calculator notebook, oricare dintre dispozitivele periferice PCMCIA

existente la producători.

Oferta de plăci POCMCIA cu 68 pini şi dimensiuni de 2,1 pe 3,4 inci este enormă. Furnizorii au în vedere nu numai plăci de extensie a memoriei, hard discuri mici şi modemuri fără fir

Tipuri de magistrale I/O

143

(care sunt deja disponibile), dar şi conectori pentru reţea LAN fără fir, plăci PCMCIA de sunet, controlere de CD-ROM, unităţi de bandă şi o placă gazdă (/os5 pentru alte periferice. Dispozitivele PCMCIA existente costă considerabii mai mult decât dispozitivele analoage din sistemele gasktop ISA. In versiunea a doua a standardului de placă PCMCIA, dispozitivele pot fi ceva mai lungi, ceea ce va folosi producătorilor în proiectarea unor plăci pentru periferice evoluate. PCMCIA are un singur dezavantaj: standardul a fost doar vag respectat de producătorii de calculatoare şi dispozitive periferice. Dacă veţi cumpăra un calculator /aptop sau notebook

cu intenţia de a-l extinde în viitor, trebuie să-l studiaţi bine inainte de a-l achiziţiona. Unele dispozitive declarate ca fiind integral compatibile PCMCIA, nu funcţionează în alte sisteme şi ele deciaraie ca fiind integral compatibile PCMCIA. Dacă aveţi deja un calculator cu magistrală PCMCIA, singurul mod în care puteţi cumpăra liniştit plăci POMCIA este să luaţi legătura cu producătorul pentru a afla dacă dispozitivul a fost testat sau nu pentru sistemul dumneavoastră. Inainte de a achiziţiona un calculator compatibil POMCIA, ar trebui să obţineţi de la producător o listă a dispozitivelor cu care acesta poate funcţiona. Dorind să rezolve aceste probleme de compatibilitate, PCMCIA a continuat să stabilească standarde. În urma acestei activităţi au rezultat, de fapi, 4 standarde: PCMCIA tip | până la tip IV. Cu toate acestea, există încă probleme de compatibilitate, mai ales datorită faptului

că standardeie PCMCIA

sunt opţionale; unii producători nu le aplică integral inainte de a

declara un sistem ca fiind compatibil PCMCIA. Standardele au făcut totuşi ca sistemele de calcul şi perifericele PCMCIA să fie din ce în ce mai mult compatibile unul! cu altul. Lista următoare

m PCMCIA

descrie caracteristicile cele mai importante

ale standardului

de tip i. Conectorii conform standardului original PCMCIA,

PCMCIA.

numiţi acum

conectori de tip |, admit plăci de 3,3 mm grosime. În aceşti conectori se pot introduce doar plăci de extensie pentru memorie. Inainte de a achiziţiona o placă PCMCIA de

extensie pentru memorie, vesificaţi la producător ca să vă asiguraţi că placa va funcţiona în sistemul E

PCMCIA

dumneavoastră.

de tip !I. Conectuorii de tip Il admit plăci de 5 mm

grosime,

dar care în rest au

aceeaşi formă consiructivă cu cei de tipul |. Conectorii de tipul !l poi fi folosiţi de asemenea şi cu plăci de tipul | deoarece ghidajele care prind plăcile sunt de aceeaşi grosime; partea centrală a conectorului oferă mai mult spaţiu. Plăcile de tip Il pot conţine practic orice tip de dispozitiv (modem, de exemplu) sau adaptor de LAN. m

PCMCIA

de tip |il. La sfârşitul anului

1992,

a fost lansat standardul

PCMCIA

de tipul

III. Aceşti conectori, destinaţi în principal calculatoarelor cu unităţi de hard disc înlocuibile, au m

10,5

mm

grosime,

dar sunt de asemenea

compatibili cu plăcile de tip | şi Il.

PCMCIA de iip IV. Conectorii de tip IV au fost concepuţi cu intenţia de a fi utilizaţi cu unităţi de hard disc cu grosimea mai mare decât cea de 10,5 mm permisă de conectorii

de tip III. Dimensiunea exactă a conectorului nu a fost încă stabilită, dar se aşteaptă ca el să fie compatibil Tabelul

5.14 conţine

cu celelalte 3.

lista pinilor pentru placa PCMCIA.

Nume 1

Masă Data 3 Data 4

semnal

144

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Pin

Nume semnal

4 5

Data 5 Data 6

6

Data 7

7

-Card Enable 1

8

Linie de adresă 10

9

-Output Enable

10

Linie de adresă 11

11

Linie de adresă 9

12

Linie de adresă 8

13

Linie de adresă 13

14

Linie de adresă 14

15

- Write Enable

16

Ready /-Busy (IRQ)

17

+ 5V

18

Vpp1

19

Linie de adresă 16

20

Linie de adresă 15

21

Linie de adresă 12

22

Linie de adresă 7

23

Linie de adresă 6

24

Linie de adresă 5

25

Linie de adresă 4

26

Linie de adresă 3

27

Linie de adresă 2

28

Linie de adresă 1

29

Linie de adresă O

30

Data 0

31

Data 1

32

Data 2

33

Write Protect (-lO0IS16)

34

Masă

35

Masă

36

- Card Detect 1

37

Data 11

38

Data 12

39 40

Data 13 Data 14

41

Data 15

42

-Card Enable 2

43

Refresh

44

RFU (-IOR)

45

RFU (-lO0W)

Resursele sistemului

Pin

|

Nume semnal

46 47

Linie de adresă 17 Linie de adresă 18

48

Linie de adresă 19

49

Linie de adresă 20

50

Linie de adresă 21

51

+ 5V

52

Vpp2

53

Linie de adresă 22

54

Linie de adresă 23

55

Linie de adresă 24

56

,

i

57 58

145

Linie de adresă 25 RFU

.

RESET

59

-WAIT

60

RFU (-INPACK)

61

-Register Select

62

Battery Voltage Detect 2 (-SPKR)

63

Battery Voltage Detect 1 (-STSCHG)

64

65

Data 8

|

Data 9

66

Data 10

67

-Card Detect 2

"68

Masă

Resursele sistemului În capitolele din părţile II-IV sunt conţinute informaţii despre resursele sistemului.

Aceşte

resurse sunt în general următoarele:

”

m Adresele porturilor de 1/0;

m întreruperile (IRQ numbers); m Canalele DMA;

m Memoria. Resursele sunt apelate şi folosite de diferitele componente ale sistemului dumneavoastră. Plăcile adaptoare au nevoie de aceste resurse ca să comunice cu sistemul şi pentru a-şi îndeplini scopurile. Nu toate plăcile adaptoare au aceleaşi necesităţi. Un port serial de co-

municaţie, de exemplu, are nevoie de o adresă de port l/O şi de un număr de întrerupere, în timp ce o placă de sunet foloseşte aceleaşi resurse şi in plus cel puţin un canal DMA.

Pe măsură ce sistemul dumneavoastră creşte în complexitate, resurse creşte dramatic. Cu siguranţă că veţi avea parte de un sau trei plăci care au acelaşi număr de întrerupere sau aceeaşi ca să puteţi rezolva aceste conflicte, multe plăci adaptoare vă

riscul unor conflicte pentru conflict dacă utilizaţi două adresă de port I/O. Pentru permit să modificaţi alocarea

resurselor prin poziţionarea unor jumpere sau comutatoare de pe placă.

146

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

Adresele porturilor !/O Porturile |/O ale calculatorului dumneavoastră vă permit să cuplaţi la sistem un mare număr de dispozitive importante pentru ca să-i lărgiţi posibilităţile. O imprimantă cuplată la unul dintre porturile LPT (paralele) ale sistemului, vă permite să faceţi o listare a ceea ce aţi lucrat. Un modem cuplat ia unul dinire porturile seriaie (COM) ale sistemului vă permite să

folosiţi liniile telefonice ca să comunicaţi cu calculatoare aflate la mii de kiiometri distanţă. Un scanner cuplat

la un port LPT sau un adaptor gazdă SCS!

vă permite să convertiți

grafice sau texte in imagini sau în alte forme care pot fi exploatate cu softul instalat pe calculatorul dumneavoastră. Cele mai multe sisteme se livrează configurate cu cel puţin două porturi COM (seriale) şi un port LPT (pentru imprimantă paralelă). Cele două porturi seriale sunt configurate COM! şi COM2, iar portul paralel ca LPT1. Arhitectura de bază a calculatorului asigură patru porturi COM (de la 1 la 4) şi trei porturi LPT (dela 1la 3).

DOR Teoretic,

ia fiecare dintre cele patru porturi COM

poate

fi cuplat un dispozitiv, de exemplu

un

mouse sau un modem, dar dacă o veţi face pot apare conflicte. Pentru mai multe informații, vedeți felul în care se rezolvă conflictele legate de intreruperi, in paragraful „Conflicte generate de întreruperi” din acest capitol.

Fiecare port l/O al sistemului, utilizează pentru comunicaţie o adresă de 1/O. Această adresă, care este în zona de jos a memoriei, este rezervaiă pentru comunicația între dispozitivul de intrare/ieşire şi sistemul de operare. Dacă sistemul dumneavoastră are mai multe plăci de intrare/ieşire (1/O), fiecare placă trebuie să utilizeze o adresă diferită de |/O;

în caz contrar, sistemul dumneavoastră nu va putea comunica în condiţii de siguranţă cu dispozitivele respective. Adresele standard

de I/O ataşate porturilor depind de tipul de port. Tabelul pentru diversele porturi ale unui calculator PC.

5.15 indică adresele

Tabelul 5.15 Adreşele-standardde I/O pentru porturile seriale şi paralele Port

Adresa

COM1

03Fr8a

COM2

02F8

COM3

03E8

COM4

02E8

LPT1

03BC

LPT2

0378

LPT3

0278

de I/O

În afară de porturile seriale şi paralele, există şi alte adaptoare care utilizează adrese de intrare/ieşire (I/O) în sistemul dumneavoastră. Este adevărat că adresele pentru porturile seriale şi paralele sunt din fericire standard; ar fi neplăcut să aveţi probleme cu ele.

Adresele de 1/O utilizate de alte adaptoare nu sunt standardizate şi puteţi avea dificultăţi la găsirea unei combinaţii de adrese de port care să corespundă.

În paragraful

„Rezolvarea

Resursele sistemului

147

conflictelor pentru resurse” (în continuare în acest capitol) veţi găsi câteva dintre metodele pe care le puteţi utiliza pentru a rezolva această problemă.

Întreruperi (IRQ) /nterrupt request channels (IRQ), sau întreruperile hard, sunt folosite de diferitele dispoziti-

ve pentru a semnaliza plăcii de bază că trebuie satisfăcută o cerere de intrerupere. Această procedură seamănă cu cea folosită de un elev care ridică mâna pentru a atrage atenţia. Canalele de întreruperi sunt formate din trasee pe placa de bază şi conexiuni la conectori. Când

o anumită intrerupere este activată, sistemul rulează o rutină specială,

care mai întâi

salvează conţinutul registrelor. CPU într-o stivă, iar apoi direcţionează sistemul spre tabela vectorului de intreruperi. Această tabelă conţine o listă a adreselor de memorie care corespund canalelor de întreruperi. În funcţie de întreruperea care a fost activată este rulat programul corespunzător. Pointerii din tabela vectorului indică adresa la care se găseşte programul driver care gestionează placa ce a generat intreruperea. Pentru o placă de reţea, de exemplu, vectorul va indica adresa programelor driver de reţea care au fost incărcate pentru a pune în funcţiune placa, iar pentru un controler de hard disc, vectorul va arăta codul BIOS care va

pune în funcţiune controlerul.

,

După ce rutina soft respectivă termină executarea operaţiilor de care placa are nevoie,

softul de control al intreruperii restaurează conţinutul stivei în registrele CPU şi sistemul reia programul pe care îl executa inainte să apară întreruperea. Prin utilizarea întreruperilor, sistemul poate răspunde

evenimentelor externe în timp util. De

fiecare dată când un port serial prezintă un octet sistemului dumneavoastră, este generată o întrerupere care asigură citirea acestui octet inainte ca altul să apară. Întreruperile hard au asociate numere pentru a li se stabili prioritatea. Întreruperilor cu cea mai mare prioritate li se asociază numerele cele mai mici. Întreruperile cu număr mai mic, au prioritate mai mare şi întrerup execuţia rutinei corespunzătoare intreruperii cu prioritate mai mică. Ca urmare, în sistem pot concura mai multe întreruperi, fiecare executându-se prin întreruperea execuţiei celeilalte. Dacă sistemul este prea încărcat, prin depăşirea dimensiunilor stivei (prea multe întreruperi au fost generate într-un timp prea scurt) apare o

eroare de depăşire a stivei interne şi sistemul se opreşte (/a/4. Dacă întâlniți o astfel de eroare de sistem, o puteţi compensa prin modificarea parametrului STACKS din fişierul CONFIG.SYS, in sensul creşterii dimensiunilor stivei disponibile. Magistrala ISA toloseşte un sistem de sesizare prin comutare a intreruperii (eage-triggerea) prin care întreruperea este sesizată datorită unui semnal

transmis pe un anumit

traseu la

conector. Fiecărei întreruperi hard îi corespunde câte un traseu diferit. Deoarece placa de bază nu poate recunoaşte în ce conector se află placa ce a generat întreruperea, pot apare confuzii dacă mai mult de o singură piacă este configurată să utilizeze aceeaşi întrerupere. Deci fiecare întrerupere este'in general rezervată unui singur dispozitiv hard şi întreruperile nu pot fi folosite în comun (partajate). Un dispozitiv poate fi proiectat să utilizeze în comun o întrerupere şi există câteva dispozitive care permit acest lucru. Cele mai multe însă nu pot, datorită felului în care sunt semnalizate întreruperile pe magistrala ISA. Sistemele cu magistrala MCA, folosesc întreruperi cu sesizare a niveluiui, care permit folosirea în comun a intreruperilor. În realitate, într-un sistem MCA, toate plăcile pot fi programate cu aceeaşi întrerupere fără ca să apară conflicte sau alte probleme. Totuşi, pentru obţinerea unor performanţe maxime, . întreruperile ar trebui să fie diferenţiate.

148

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Deoarece, în mod normal, în sistemele cu magistrală ISA întreruperile nu sunt partajabile, când adăugaţi plăci noi sistemului trebuie să vă preocupaţi de problema întreruperilor. Dacă două plăci utilizează aceeaşi IRQ ca să semnalizeze sistemului, conflictul care rezultă impiedică ambele plăci să funcţioneze corect. Paragrafele următoare prezintă întreruperile pe care le folosesc dispozitivele standard, ca şi pe cele care rămân nefolosite de către sistem. Întreruperile magistralei ISA pe 8 biţi. Calculatoarele

PC şi XT (sistemele bazate

pe

procesorul pe 8 biţi 8086) furnizează 8 tipuri diferite de întreruperi hard externe. Tabelul 5.16

prezintă folosirea uzuală a acestor întreruperi,

Tabelul

5.16

Asignarea

prestabilită

numerotate

a întreruperilor pentru

de la 0 la 7.

magistrala

ISA pe 8 biţi

IRQ

Funcție

Conector magistrală

0

Timer sistem

Nu

1

Controler tastatură

Nu

2

Disponibil

Nu

3

Port serial 2 (COM2)

Da (8 biţi)

Port serial 1 (COM1)

Da (8 biţi)

4 5

Controler de hard disc

Da (8 biţi)

6

Controler de floppy disc

Da (8 biţi)

7

Port paralel (LPT1)

Da (8 biţi)

Întreruperile hard externe sunt adesea numite şi întreruperi mascabile, ceea ce înseamnă că întreruperile pot fi mascate sau oprite pentru un timp scurt în care CPU este utilizat pentru

alte operaţii critice. Este rolul programatorului să gestioneze întreruperile corect şi eficient pentru a obţine cele mai bune performanţe. Dacă aveţi un sistem cu una dintre primele magistrale ISA pe 8 biţi veţi descoperi că resursele întreruperilor furnizate de sistem sunt sever limitate. Instalarea mai multor dispozitive care utilizează sistemul de întreruperi, într-un calculator de tip PC/XT, poate fi

supărătoare, deoarece singurul mod în care puteţi rezolva problema este acela de a inlătura placa adaptoare de care aveţi nevoie cel mai puţin.

Întreruperile magistralelor ISA pe 16 biţi EISA şi MCA. Apariţia sistemelor AT, bazate pe procesorul 80286, a fost însoţită de o creştere a numărului de întreruperi hard externe pe care magistrala ar trebui să le admită.

Numărul

întreruperilor s-a dublat la 16, prin folosirea

a două controlere de întreruperi, cu înlănţuirea intreruperilor generate de al doilea controler la întreruperea IRQ2 nefolosită în primul controler. Această aranjare înseamnă de fapt că sunt disponibile doar 15 numere de întreruperi, deoarece IRQ2 şi IRQY sunt identice.

Tabelul 5.17 conţine destinațiile uzuale ale întreruperilor pentru magistralele ISA pe 16 biţi, EISA şi MCA.

Tabelul

5.17

IRQ

0 1

Asignarea

ELI

prestabilită a întreruperilor

L74

Funcție

|

Timer sistem

pentru

magistralele

Conector

.

Controler tastatură

Nu Nu

ISA

magistrală

pe

.

Resursele sistemului

IRQ

Funcție

Conector magistrală

2

Al doilea controler IRQ

Nu

3

Port serial 2 (COM2)

Da (8 biţi)

4

Port serial 1 (COM1)

Da (8 biţi)

5

Port paralel 2 (LPT2)

Da (8 biţi)

6

Controler de floppy disc

Da (8 biţi)

7

Port paralel (LPT1)

Da (8 biţi)

Ceas de timp real

Nu

8

*

9

Disponibil

10

Disponibil

(apare ca IRQ 2)

11

Disponibil

12

Port mouse

al plăcii de bază

Da (16 biţi)

13

Coprocesor

matematic

Nu

14

Controler de hard disc

Da (16 biţi)

15

Disponibil

Da (16

149

Da (8 biţi)

Da (16 biţi)

Da (16 biţi)

biţi)

Deoarece IRQ2 este acum folosită direct de placa de bază, traseul pentru IRQ9 a fost cablat la pinul din conector pe care îl ocupa în mod normal IRQ2. De aceea, orice placă instalată şi care este configurată pentru IRQZ2, în realitate foloseşte IRQ9. Tabela vectorului de intreruperi a fost modificată astfel incât „inşelătoria” să fie permisă. Această modificare a sistemului asigură o compatibilitate mai bună cu structura întreruperilor sistemelor PC şi

permite plăcilor configurate cu IRQ2 să funcţioneze corect. Reţineţi că întreruperile 0, 1, 2, 8 şi 13 nu sunt cablate la conectorii de magistrală şi nu sunt accesibile plăcilor adaptoare.

Intreruperile 8, 10,

11,

12,

13,

14 şi 15 provin de la cel

de-al doilea controler de întreruperi şi sunt accesibile plăcilor care utilizează conectorul de extensie pentru 16 biţi, la care întreruperile sunt cablate. IRQ9 este cablată în locul întreruperii IRQ2 la conectorul pentru 8 biţi, ceea ce inseamnă că IRQ9 înlocuieşte IRQZ şi

deci, este disponibilă pentru plăcile pe 8 biţi care o tratează ca şi când ar fi IRQ2.

PI?

„i

|

Deşi magistrala ISA pe 16 biţi are de două ori mai multe întreruperi decât sistemele care au magistrală ISA pe 8 biţi, s-ar putea să nu aveţi acces la ele, deoarece numai plăcile adaptoare pe 16 biţi pot utiliza aceste întreruperi suplimentare.

Liniile de întreruperi suplimentare ale unui sistem ISA pe 16 biţi vă pot fi de folos doar dacă plăcile adaptoare pe care intenţionaţi să le folosiţi, vă permit să le configuraţi pentru una din întreruperile neutilizate. Unele dispozitive sunt cablate astfel încât nu pot să folosească decât o anumită întrerupere. Dacă aveţi un dispozitiv care utilizează deja această

întrerupere, inainte de a instala a doua placă trebuie să găsiţi soluţia conflictului. Dacă nici una dintre plăcile adaptoare nu vă permite să reconfiguraţi intreruperea respectivă, sunt multe şanse să nu puteţi utiliza cele două dispozitive în acelaşi sistem. Conflicte generate de întreruperi. Unul dintre cele mai des întâlnite tipuri de conflicte de întreruperi implică porturile seriale (COM). Aşa cum poate aţi remarcat în cele două paragrafe anterioare, două dintre întreruperile (IRQ) sunt rezervate pentru două porturi

seriale COM.

IRQ3 este folosită pentru COM2,

iar IRQ4 este folosită pentru COMI1.

150

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci |/O

Dificultatea apare atunci când aveţi mai

mult de două

porturi seriale în sistem,

o situație

perfect posibilă, întrucât un calculator PC admite până la patru porturi seriale. Asignarea intreruperilor la diferitele porturi COM s-a dovedit o soluţie nesatisfăcătoare. realitate, IRQ3 este utilizată pentru porturile COM pare, iar IRQ4 pentru porturile COM

În

impare. Deci COM2 şi COMA işi impart intreruperea IRQ3, iar COM1 şi COM3 işi împart IRQ4. Ca urmare, nu puteţi folosi COM1 în acelaşi timp cu COM3 şi nici COM2 în acelaşi timp cu COM4.

De ce? Dacă

mai

mult de un singur dispozitiv foloseşte aceeaşi întrerupere,

nici unul dintre ele nu poate semnaliza procesorului (CPU) că are nevoie de atenţia lui.

Când instalaţi dispozitive care folosesc porturi seriale COM, trebuie să vă asiguraţi că nu vor exista două dispozitive care să utilizeze aceeaşi intrerupere în acelaşi timp. Această soluţie poate fi înşelătoare. Dacă un mouse este configurat pentru COM3 (IRQ4), de

exemplu, nu puteţi folosi COM1 dispozitiv, cum

ar fi un modem.

(care foloseşte de asemenea IRQ4) pentru un alt În acest exemplu,

atunci când se instalează in memorie,

din CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT, programul driver pentru mouse preia controlul intreruperii pentru care este configurat. Dacă un alt dispozitiv incearcă să folosească aceeşi întrerupere,

conflictul rezultat poate duce la distrugerea datelor sau la blocarea sistemului.

Canalele

DMA DMA (direct memory access) - canalele de acces direct la memorie sunt folosite de dispozitivele de comunicaţie care trebuie să trimită şi recepţioneze informaţii cu viteză mare. Un port serial sau paralel nu foloseşte un canal DMA, dar un adaptor de reţea o face adesea. Uneori canalele DMA pot fi folosite în comun, dacă dispozitivele nu sunt dintre cele care utilizează aceste canale simultan. De exemplu, puteţi avea un adaptor de reţea şi un adaptor de bandă care folosesc acelaşi canal DMA 1, dar nu puteţi să înregistraţi pe bandă în timp ce reţeaua este operaţională. Dacă vreţi să faceţi înregistrări pe bandă în timp ce reţeaua funcţionează, trebuie să vă asiguraţi mai intâi că fiecare adaptor foloseşte

un canal DMA

diferit.

Canalele DMA pentru magistrala ISA pe 8 biţi. În sistemele cu magistrală ISA pe 8 biţi, există patru canale DMA care asigură transferurile de date cu viteză mare între dispozitivele de intrare/ieşi = (I/O) şi memorie. La conectorii de extensie sunt accesibile trei dintre canale. Tabelul

:. 18 indică utilizările curente ale acestor canale DMA.

ISA pe 8 biţi Tabelul 5.18 Asignarea prestabilită a canalelor DMA la magistrala DMA

Funcţiile standard

Conector magistrală

o

Reimprospătare

Nu

dinamică RAM

1

Disponibil

Da (8 biţi)

2

Controler de floppy disc

Da (8 biţi)

3

Controler de hard disc

Da (8-biţi)

Deoarece cele mai multe sisteme au în general atât unitate de dischetă cât şi unitate de hard disc, în sistemele ISA pe 8 biţi, numai un singur canal DMA este liber.

Canalele DMA ale magistralei ISA pe 16 biţi. De la apariţia procesorului 80286, magistrala ISA asigură opt canale DMA, şapte dintre ele fiind disponibile la conectorii de extensie. Ca şi în cazul extinderii liniilor de întrerupere descrise anterior in acest capitol, canalele DMA adăugate au fost create prin legarea în cascadă a unui al doilea controler pe lângă cel existent. Canalul 4 DMA este utilizat pentru a lega în cascadă, la microprocesor canalele

Resursele sistemului

151

de la O până la 3. Aceste canale sunt alocate transferurilor pe 8 biţi, iar canalele de la 5 la 7, transferurilor pe 16 biţi. Tabelul 5.19 indică utilizările curente ale canalelor DMA.

Tabelul

5.19

Asignarea

prestabilită

EISA și MCA DMA

a canalelor

DMA pentru

Di

poata

(ET

pe LC: Ilu

Funcţiile standard

Conector magistrală

0

Disponibil

Da (8 biţi)

1

Disponibil

Da (8 biţi)

2

Controler de floppy disc

Da (8 biţi)

3

Disponibil

Da (8 biţi)

4

Primul controler DMA

Nu

5

Disponibil

Da (16

6

Disponibil

Da (16 biţi)

7

Disponibil

Da (16 biţi)

biţi)

EISA. Înţelegând dezavantajele modului în care sunt concepute canalele DMA pentru gistrala ISA, creatorii EISA au realizat pentru noua lor magistrală un controler DMA

ma-

specific. Ei au mărit numărul liniilor de adrese pentru a include intreaga magistrală de adrese, ceea ce a permis folosirea integrală a spaţiului de adrese al sistemului. Fiecare canal DMA poate fi configurat să efectueze transferuri pe 8, 16 sau 32 de biţi. In plus, fiecare canal DMA poate fi programat separat tipuri de transfer, în funcţie de frecvenţă:

pentru a executa oricare dintre cele patru

m //etooa compatibilă. Prin această metodă de transfer se realizează compatibilitatea cu parametrii de timp ai canalelor DMA utilizate la magistrala ISA. Metoda a fost creată din motive de compatibilitate; cu acest mod de transfer toate plăcile ISA pot funcţiona

într-un sistem EISA. m

7ransferul de tip A. Acest

tip de transfer comprimă

timpul DMA

cu 25 de procente faţă

de metoda compatibilă. A fost proiectat pentru a funcţiona cu cele mai multe plăci EISA m

(dar nu cu toate) şi produce

o oarecare creştere a

vitezei.

7ransferul de tip B. Acest tip de transfer comprimă timpul de transfer cu 50% faţă de „metoda compatibilă. Utilizând această metodă, cele mai multe plăci EISA funcţionează

bine, dar majoritatea plăcilor ISA vor avea dificultăţi. m

/ransferul de tip C. Această

metodă

de transfer comprimă

timpul de transfer cu 87,5%

faţă de metoda compatibilă. Este cea mai rapidă metodă de transfer DMA standardul EISA. Plăcile ISA nu funcţionează cu acest tip de transfer.

prevăzută de

Sistemul de acces direct la memorie (DMA) al calculatoarelor ISA permite operaţii speciale de scriere şi citire, numite scarter write (scriere răspândită) şi gather read (citire adunată).

Scrierea scatter-write se execută prin citirea unui bloc de date contiguu urmată de scrierea lui în mai multe zone de memorie.

Citirea garher-reaa

implică

citirea de la mai

mult de o

zonă de memorie şi scrierea la un dispozitiv. Aceste funcţii sunt numite adesea bu/ffered chaining (inlănțuirea de zone tampon) şi măresc MCA.

S-ar putea să presupuneţi

că, deoarece

viteza operaţiilor de transfer DMA.

MCA

este o reproiectare completă a

structurii magistralei de calculator PC, accesul direct la memorie (DMA) într-un sistem MCA este mai bine conceput, ceea ce nu este adevărat. In standardul MCA, sistemele sunt proiectate pe bază unui controler DMA având următoarele caracteristici:

152

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

m Controlerul

DMA

poate conecta cel mult două căi de date de 8 biţi. Deci, pe o perioadă

de ceas se pot transfera doar unul sau doi octeți. m Controlerul

DMA

este conectat pe magistrala de adrese la liniile de adrese de la 0 la

23. Aceasta înseamnă că el poate adresa până la 16M de memorie. m Controlerul DMA

funcţionează la 10 MHz.

Incapacitatea controlerului DMA

de a adresa mai mult de doi octeți la fiecare transfer

limitează drastic această magistrală,

care altfel este foarte puternică.

Memoria Toate plăcile adaptoare folosesc,

într-o măsură sau alta,

memoria.

Tipul de memorie

utilizat

de un adaptor depinde de tipul adaptorului şi de funcţia pentru care este proiectat. Unele plăci (cum ar fi cele video) ocupă o parte a memoriei sistemului pentru memoria tampon (buf/fers); altele necesită memorie ROM (memorie numai citire). Paragrafele următoare prezintă tipurile de memorie folosite. ” Memoria

utilizată de plăcile video.

Un adaptor video instalat în sistemul

dumneavoastră

foloseşte memoria sistem pentru a inscrie caractere şi informaţii grafice pentru afişare. Unele adaptoare, inclusiv cele VGA, au un BIOS inclus în spaţiul de memorie rezervat de sistem pentru aceste tipuri de adaptoare (prezentate în paragrafele următoare). In general,

cu cât rezoluţia şi complexitatea culorilor sunt mai mari, cu atât adaptoarele video utilizează mai multă memorie. Cele mai multe adaptoare VGA şi Super VGA au memorie suplimentară, încorporată care este folosită pentru păstrarea informaţiei afişate în mod curent pe ecran şi pentru a accelera reimprospătarea imaginii. În zona memoriei standard a sistemului,

este rezervată o zonă de 128K

utilizată pentru a

memora informaţia afişată. Memoria video rezervată este localizată între segmentele A000 şi B000. Fiecare segment are 64K. Memoria ROM a adaptorului video utilizează spaţiul de memorie

la adrese imediat

mai mari, in segmentul

C000.

Lista care urmează

descrie felul în

care îşi alocă memoria fiecare tip de placă video: m Adaptor pentru afişaj monocrom (MDA). Acest adaptor foloseşte doar un segment de 4K din memoria RAM rezervată, de la B0000 la BOFFF. Deoarece programul ROM care face să funcţioneze această placă este în realitate inclus în memoria ROM a plăcii de bază, în segmentul C000

nu este folosit un spaţiu suplimentar de memorie

ROM.

a Agaptorul grafic color (CGA). CGA foloseşte o zonă de 16K din memoria RAM rezervată pentru video, de la adresele B8000 până la BBFFF. Deoarece codul ROM care comandă acest adaptor este situat într-o zonă a memoriei ROM a plăcii de bază, nu

este necesar un spaţiu suplimentar în segmentul C000. m Adaptorul grafic imbunătăţit (EGA). Acest adaptor foloseşte toţi cei 128K ai memoriei RAM

pentru video, de la A0000

la BFFFF.

Codul

ROM

necesar funcţionării acestei plăci

este încărcat chiar în memoria ROM a plăcii adaptoare şi ocupă 16K de memorie, de la C0000 la C3FFF. m flefeaua video grafică (VGA). Plăcile VGA standard folosesc toţi cei 128K ai memoriei RAM

pentru video, de la A0000

la BFFFF şi, de asemenea,

32K din memoria

ROM

de

la CO000 până la C7FFF. m

Aaaptorul video PS/2.

Unele modele de adaptoare

PS/2 incorporează

un adaptor VGA.

Acest adaptor utilizează toţi cei 128K de memorie RAM, de la A0000 până la BFFFF. Programul ROM al plăcii adaptoare este inclus pe această placă şi ocupă 24K de memorie, de la C0000 până la C5FFF. Reţineţi că adaptorul pentru afişaj IBM PS/2 foloseşte o memorie suplimentară, numită

Resursele sistemului

153

scrateh-pad memory (memorie agendă). Nu există indicaţii clare pentru folosirea acestei memorii in documentaţia tehnică a acestui adaptor. Mai precis, cei 2K de memorie ocupați,

începând de la adresa CA000O, pot crea dificultăţi altor plăci care folosesc adrese în aceeaşi zonă.

Dacă incercaţi să instalaţi un controler de hard disc cu un program

în BIOS

de 16K,

la adresa C8000 de exemplu, sistemul se blochează în timpul iniţializării datorită conflictului cu memoria plăcii video. Puteţi rezolva conflictul prin schimbarea adresei de început

a programului

controlerului de hard disc,

la D8000.

În sistemele PS/2 care au adaptoare video VGA sau MCGA (reţea grafică multicolor) sistemele de afişare incluse folosesc toţi cei 128K ai spaţiului RAM rezervat pentru video. Deoarece aceste dispozitive de afişare sunt incluse pe placa de bază, programul de control în cod BIOS este inclus în programul ROM BIOS a! plăcii de bază şi nu necesită spaţiu în segmentul

C000.

Folosirea memoriei video Unele programe,

cum

ar fi cele care gestionează memoria

(memory managen),

pot juca feste

calculatorului dumneavoastră. De exemplu, pot să încerce să încarce programe driver sau alte programe de sistem în zona de memorie

folosită de obicei de adaptorul

video. Dacă apar sau nu

probleme, aceasta va depinde de cât de mult cereţi de la placa dumneavoastră video. Dacă folosiţi modurile de afişare cu rezoluţie mare, disponibile la plăcile video moderne, în zona memoriei video nu va rămâne spaţiu pentru nimic altceva. Informaţi-vă bine asupra modului în care placa dumneavoastră utilizează memoria inainte de a vă decide să lăsaţi gestiunea acestei zone de memorie pe seama programului manager de memorie.

Zonele memoriei ROM BIOS. Multe tipuri de plăci adaptoare folosesc zone de memorie pentru codul ROM BIOS al controlerului. Aceste zone sunt necesare pentru programele care controlează funcţionarea plăcii. De regulă, ele încep cu un segment de adrese undeva peste C000.

Dimensiunea memoriei necesară codului ROM al unui adaptor depinde în exclusivitate de tipul său. Din acest motiv, se poate intâmpla să instalaţi în sistemul dumneavoastră două adaptoare care vor încerca să folosească aceeaşi zonă de memorie ROM. Într-un asemenea caz, trebuie să schimbaţi adresa folosită de una dintre plăci (acum multe tipuri de plăci v-o

permit) sau să renunţaţi la una dintre ele. Tabelul 5.20 prezintă adresele ROM utilizate în general de diferite tipuri de adaptoare (Nu trebuie, totuşi, să presupuneţi că această listă conţine toate adresele posibile. Se pare că una din trei plăci foloseşte o zonă de memorie diferită.)

“Tabelul

5.20

Utilizarea

eticii

a Lui

ROM RAM

diferite

Segment de început

Adaptor ROM

[d Me pia Cici

plăci Liei

Mărime

pentru IBM EGA

C000

16K

pentru PS/2 VGA scrateh pentru PS/2 VGA

C000

24K

EGA/VGA

(cele mai multe)

CA0O

24K

C000

32K

ROM

pentru

ROM

pentru controler de hard disc IBM

XT

10M

C800

8K

ROM

pentru controler de hard disc IBM

XT

20M

C800

4K

ROM

pentru multe alte controlere de hard disc

C800

16K

j

154

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

Adaptor

Segment de început

Mărime

ROM

CCO0 D800

8K 16K

D000

64K

RAM

pentru Token Ring : pentru Token Ring

RAM

pentru adaptor memorie extinsă LIM

|

Reţineţi că unele dintre plăcile adaptoare menţionate mai sus ar trebui să utilizeze zone de memorie ca şi alte plăci, lucru care nu este permis. Dacă două adaptoare suprapun adresele de ROM sau RAM, nici unul dintre ele nu va funcţiona corect. placă va funcţiona dacă o veţi indepărta sau dezactiva pe cealaltă, dar ele nu vor împreună.

aceleaşi îşi Fiecare funcţiona

Pe multe plăci adaptoare aveţi la dispoziţie jumpere, comutatoare sau programe driver care vă permit să schimbaţi locaţiile de memorie ce vor fi folosite în realitate. Această metodă este necesară pentru a face ca cele două plăci să coexiste în acelaşi sistem.

Un asemenea conflict creează dificultăţi la tratarea erorilor. Dacă instalaţi o placă de reţea Token Ring şi o placă EMS (Intel Above Board), în acelaşi sistem şi folosiţi configurarea prestabilită de fabrică, nici unul dintre adaptoare nu va funcţiona. Trebuie să citiţi documentaţiile adaptoarelor ca să aflaţi ce adrese de memorie folosesc şi cum pot fi schimbate pentru ca adaptoarele să coexiste. De cele mai multe ori, puteţi rezolva aceste

probleme prin reconfigurarea plăcii sau prin schimbarea unor jumpere, a unor comutatoare "sau a unor parametri soft. Pentru placa Token Ring puteţi schimba parametrii soft ai

programului driver în fişierul CONFIG.SYS ca să deplasaţi zona de memorie pe care o

foloseşte placa, de la D8000

undeva

mai aproape de C4000.

celor două plăci să coexiste şi să nu se stânjenească reciproc.

Această schimbare

permite

Rezolvarea conflictelor pentru resurse Resursele unui sistem sunt limitate. Din nefericire, cererile pentru

resurse par a fi

nelimitate. Pe măsură ce adăugaţi noi şi noi plăci adaptoare sistemului dumneavoastră, veţi

descoperi că probabilitatea unor conflicte pentru resurse creşte.

Dacă sistemul nu are o

magistrală care să rezolve conflictele în locul dumneavoastră (cum ar fi magistrala MCA

sau EISA),

trebuie să rezolvaţi conflictele manual.

Cum vă puteţi da seama dacă există un conflict pentru resurse? De obicei, unul dintre

dispozitivele din sistemul dumneavoastră

nu mai funcţionează.

Conflictele pentru resurse

se pot manifesta şi în alte feluri. Oricare dintre incidentele următoare pot fi diagnosticate drept conflict pentru resurse:

m Un dispozitiv transferă date incorect. m Sistemul dumneavoastră se blochează des. m

Placa de sunet nu se aude prea bine.

m Mousul nu funcţionează. m Apar defecte de imagine pe ecran, fără nici un motiv aparent. m

imprimanta

tipăreşte caractere neinteligibile.

|

m Nu puteţi formata o dischetă.

În paragrafele următoare, veţi afla care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a

descoperi conflictele pentru resurse şi cum

trebuie să le înlăturați atunci când ele apar.

Rezolvarea conflictelor pentru resurse

N ET

155

LI)

Fiţi precauţi atunci când diagnosticaţi un conflict; problema poate să nu fie deloc un conflict pentru resurse, ci un virus. Mulţi viruşi pentru calculator sunt concepuţi să se manifeste sub forma unor incidente sporadice sau periodice. Dacă suspectaţi un conflict pentru resurse, merită osteneala să lansați înainte un program de verițicare antivirus pentru a vă asigura că sistemul e curat. Această acţiune vă poate salva ore de muncă şi multă supărare.

Soluţionarea manuală a conflictelor Din nefericire, singurul mod în care se pot rezolva manual conflictele este să ridicaţi capacul sistemului dumneavoastră şi să incepeţi să schimbaţi poziţia comutatoarelor sau jumperelor de pe plăcile adaptoare. Fiecare dintre aceste schimbări trebuie urmată de o repornire a sistemului, ceea ce implică o mare risipă de timp. Această situaţie ne conduce la

prima regulă a rezolvării conflictelor: când vă hotăriţi să scăpaţi de conflictele pentru resurse existente în sistem,

asiguraţi-vă că dispuneţi de timp suficient în care să nu fiţi deranjaţi.

Înainte de a începe să faceţi schimbări, notaţi-vă toţi parametrii de configurare existenţi. În acest fel, veţi şti de unde aţi început şi veţi putea reveni la configuraţia originală (dacă este necesar).

În sfărşit, căutaţi manualele pentru toate plăcile adaptoare, pentru că veţi avea nevoie de ele. Dacă nu puteţi găsi manualele, luaţi legătura cu producătorul ca să aflaţi ce semnificaţie au poziţiile diferitelor jumpere şi comutatoare.

Acum sunteţi pregătiţi să începeţi munca de detectiv. Când încercaţi diferite poziţii ale comutatoarelor şi jumperelor, păstraţi în minte următoarele întrebări (răspunsurile la ele vă vor ajuta să restrângeţi

numărul

posibilităţilor):

m Când a devenit conflictul evident pentru prima oară? Dacă a apărut după ce aţi instalat o nouă placă adaptoare, atunci probabil că această nouă placă a generat conflictul. Dacă acest conflict a apărut după ce aţi început să utilizaţi un soft nou, sunt multe şanse ca programul să folosească un dispozitiv care solicită în mod diferit resursele sistemului.

m Există în sistemul dumneavoastră două dispozitive similare care nu funcţionează? Dacă de exemplu, modemul şi mousul nu funcţionează, sunt toate şansele ca aceste dispozitive să fie în conflict unul cu celălalt. a

Au fost şi alţi utilizatori care au avut aceleaşi probleme, şi dacă da, cum le-au soluţionat? Asociaţiile publice - cum sunt Compuserve, Internet şi America Online sunt locuri ideale unde puteţi găsi alţi utilizatori care ar putea să vă ajute să rezolvaţi

conflictul. Ori de câte ori faceţi schimbări în sistem, reporniţi-l să vedeţi dacă problema persistă. Când credeţi că aţi găsit soluţia, asiguraţi-vă că aţi testat toate programele soft. Soluţionarea

unei probleme înseamnă

adesea apariţia alteia. Singurul

mod

de a

fi

sigur că toate problemele s-au rezolvat, este să testaţi totul. Când încercaţi să rezolvaţi toate conflictele pentru resurse, ar trebui să folosiţi şi să actualizaţi un fişier şablon (remp/ate) cu configuraţia sistemului.

Folosirea unui şablon de configurare a sistemului Un şablon de configurare a sistemului este util, pentru simplul fapt că este mai uşor să vă amintiţi ceva ce aţi notat decât să-l ţineţi minte. Ca să creaţi un şablon de configurare (template), nu aveţi nevoie decât să începeţi să notaţi ce resurse sunt folosite şi de către

156

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci I/O

ce elemente ale sistemului. Apoi, când vreţi să faceţi modificări sau să adăugaţi un adaptor,

puteţi determina rapid 'ce conflicte pot apare.

Pentru a crea un şablon de contigurare a sistemului, trasaţi cinci coloane pe o hârtie şi denumiţi-le astfel:

m Subsistem Utilizare Conector Linie întrerupere (IRQ) Adresă de l/O Canal DMA Memorie

utilizată

m Observaţii Fiecare linie a şablonului se referă la o anumită componentă a sistemului. Cu siguranţă că veţi dori să includeți componentele standard ca: placa video, COM1, COM2, LPT1, controlerul de dischetă şi controlerul de hard disc. Nu uitaţi să includeți alte componente uzuale ca unitatea de bandă,

CD-ROM,

scanner,

portul SCSI şi placa de sunet.

Apoi completaţi fiecare coloană a şablonului cu date despre resursele utilizate de către componenta respectivă. Figura 5.19 conţine un exemplu de şablon de configurare completat. Reţineţi că, deoarece fiecare sistem este deosebit, şablonul dumneavoastră de configurare nu va semăna, probabil, cu cel din acest exemplu. ŞABLON

DE CONFIGURARE

A SISTEMULUI

SISTEM: JOHN SMITH ULTIMA

ACTUALIZARE:

4- 10-94

SUBSISTEM

UTILIZARE

CONECTOR LINIE IRQ| ADRESĂ I/O CANAL DMA | MEMORIE UTILIZATĂ 7 A0000- BFFEF INCLUS 4 osFa INCLUS 3 02F8 4 4 O3E8

VIDEO COM COM2 COM3 COMA LPTI

SUPER VGA ! MOUSE MODEM

IMPRIMANTĂ LASER | INCLUS

7

o3Bc

LPT

IMPRIMANTĂ MATRICIALĂ

INCLUS

7

0378

LPT3 UNITATE FLOPPY DISC

UNITATE FLOPPY DISC

2

6

|osFO-03F7

UNITATE DE DISC HARD

|UNITATE HARD DISC

3

14

|o1Fo-01F7

PORT SCS

CD-ROM,

6

1

0330 - 0333

7 5

5 10

0220 [o2A0-028F

-

PLACĂ SUNET ADAPTOR DEREŢEA

SCANNER

SOUND BLASTEA — |ETHERNET

Fig 5.19 Un exemplu de şablon de configurare a unui sistem

OBSERVAŢII

PLACĂ MODEM INTERN POT SIȚI POT SII

2

C8000 C8000 -

5

APĂREA CONFLICTE. NU FOLODOUĂ SIMULTAN APĂREA CONFLICTE. NU FOLODOUĂ SIMULTAN

PLACĂ IDENTICĂ CU CONTROLERUL DE HARD DISC |PLACĂ IDENTICĂ CU CONTROLERUL DE FLOPPY DISC

DCo00

NU SE POATE SCHIMBA ADRESA I/O PROGRAMELE DRIVER TREBUIE RECOMPILATE DACĂ SE FAG MODIFICĂRI

Rezolvarea conflictelor pentru resurse

157

Rezolvarea problemelor puse de plăcile speciale Unele dintre dispozitivele pe care aţi dori să le instalaţi în calculatorul dumneavoastră, -necesită linii de intrerupere şi canale DMA,

ceea ce înseamnă că, in cutia cu care acestea

se livrează, s-ar putea să fie ascunse o sumedenie de conflicte. Aşa cum am menţionat în paragraful anterior, vă puteţi proteja folosind un şablon ca să ţineţi evidenţa modului de configurare a sistemului. De asemenea, vă puteţi feri de necazuri dacă citiţi cu atenţie documentati= noii plăci adaptoare, /na/nte de a incerca să o instalaţi. Documentaţia oferă informaţi: detalinte despre liniile de întreruperi pe care le foloseşte placa şi despre cerinţele canalului DMA.

taţia oferă în plus şi detalii despre zonele maxime de memorie ROM şi RAM

Documen-

necesare.

Paragratele următoare descriu câteva dintre conflictele pe care le puteţi intâini când instalaţi unele dintre cele mai răspândite plăci adaptoare. Deşi descrierea plăcilor adaptoare la care ne referim în paragrafele următoare este departe de a fi completă, informaţiile constituie un ghid pentru instalarea unor elemente hard complexe, cu un minim de efort. Sunt prezentate tipuri de plăci de sunet, adaptoare SCSI şi adaptoare de reţea. Plăcile de sunet. Cele mai multe plăci de sunet necesită două tipuri de canale de comunicaţie hard şi anume: una sau mai multe linii de intrerupere şi accesul exclusiv la un canal DMA. Instalarea va merge mai repede şi mai uşor dacă veţi studia documentaţia plăcii dumneavoastră de sunet şi ii veţi determina cerinţele de comunicaţie, veţi compara aceste cerinţe cu liniile de intrerupere şi canalele DMA folosite deja de componentele sistemului şi veţi configura apoi jumperele sau comutatoarele de pe placa de sunet,

pentru

canalele disponibile. Un exemplu de conflict potenţial este cel generat de placa Pro Audio Spectrum 16. Această placă necesită accesul atât la două canale DMA - unul pentru propriile circuite, iar celălalt pentru compatibilitatea cu un SounaB/aster - cât şi la două linii IRQ. Inainte de a instala această placă, trebuie să decideţi nu numai cum plănuiţi să o folosiţi (determinând astfel liniile IRQ şi canalele DMA necesare), ci şi liniile IRQ şi canalele DMA disponibile cu care placa poate fi contigurată să lucreze. Placa de sunet

Pro Audio

Spectrum

16 nu a fost menţionată aici pentru că ar reprezenta un

caz particular sau neobişnuit; multe dintre plăcile de sunet de vârf, solicită o mare parte din resursele sistemului. Plăcile adaptoare SCSI. Plăcile controler SCSI, asemenea altor dispozitive evoluate din sistemele PC moderne,

au nevoie de resurse considerabile de sistem.

gazdă SCSI poate cere o linie de întrerupere, un canal DMA zona superioară a memoriei

De exemplu,

o placă

sau o parte importantă din

nefolosite pentru necesităţile ROM

şi RAM.

Înainte de instalarea unui adaptor SCSI, asiguraţi-vă că aţi citit bine documentaţia pentru placă şi că sunt disponibile liniile IRQ, canalele DMA şi zona superioară a memoriei, pe care le necesită placa. Dacă placa solicită resurse care sunt deja alocate,

utilizaţi şablonul

dumneavoastră de configurare ca să determinaţi cum puteţi elibera resursele necesare, inainte de a introduce adaptorul SCSI în sistem. In plus, amintiţi-vă să configuraţi jumperele sau comutatoarele descrise detaliat in documentaţie şi să rulaţi programele de configurare de care au nevoie dispozitivele. Adaptoareie pentru mai multe porturi COM (Mu/tip/le-COM-port). D=carece porturile COM sunt folosite de atât de multe periferice ce pot fi conectate la sistemele moderne PC şi deoarece numărul de porturi COM este strict limitat de 'sistemul de întreruperi al modelului de bază de sistem IBM, au apărut plăci speciale care vă permit să asignaţi câte o întrerupere unică fiecăruia dintre cele patru porturi COM ale plăcii. De exemplu; puteţi utiliza o asemenea placă astfel incât să lăsaţi COM1 şi COM2 configurate pentru IRQ 4 şi respectiv IRQ 3, dar să configuraţi COM3 pentru IRQ 10 şi COM4 pentru IRQ 11. Plăcile adaptoare pentru mai multe porturi COM

(mu/tip/e-COM-port), instalate şi

158

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci !/O

configurate corect, vă permit să conectaţi dispozitive la toate cele patru porturi COM şi ele vor funcţiona simultan. De exemplu, puteţi utiliza in acelaşi timp un mouse, un modem, un plotier şi o imprimantă serială.

Viitorul: sistemele autoconfigurabile (p/4/g-ana-p/ap) Ce ne va aduce viitorul? Poate cea mai interesantă apariţie care se întrevede la orizont sunt sistemele autoconfigurabile (p/ug-and-p/ap). Caracteristicile tehnice ale acestor sisteme există, iar sistemele în sine ar trebui să fie disponibile incepând cu sfârşitul anului 1994 sau începutul anului 1995. Există datele tehnice pentru sistemele ISA, „PCI, SCSI, IDE CD-ROM, MCA şi PCMCIA şi pentru componentele lor. Cei mai mulţi utilizatori ai sistemelor ISA sau EISA ştiu deja ce înseamnă un sistem autoconfigurabil (p/ug-ana-plaj). Un astfel de sistem sesizează orice placă nouă pe magistrala I/O şi face singur adaptările necesare pentru folosirea fără conflicte a resurselor. Nu veţi mai avea niciodată nevoie să vă preocupaţi de adresele de I/O, de canalele DMA sau de configurarea întreruperilor. Aşa cum am menţionat, această facilitate a fost adăugată de câtva timp magistralelor EISA şi MCA. Problema este că acestea nu sunt singurele tipuri de magistrală de pe piaţă. Toate celelalte magistrale (care au fost descrise anterior în acest capitol) sunt prezente pe piaţa

calculatoarelor personale. Ca urmare, cei mai mulţi utilizatori trebuie să aplice metoda încercărilor succesive în caz de eroare, ca să asigure funcţionarea corectă a sistemelor lor. Performanţele sistemelor autoconfigurabile au, probabil, cel mai mare impact la utilizatorii

de sisteme cu magistrale ISA. Implementarea lor promite mari avantaje utilizatorilor de sisteme PC. - Arhitectura p/ug-and-play nu este doar o soluţie hard. Pentru ca autoconfigurarea să funcţioneze este necesară modificarea a trei componente: m Componenţa hard m Sistemul BIOS m Sistemul de operare Fiecare dintre aceste componente trebuie să fie compatibile p/u/g-and-play, ceea ce înseamnă că trebuie să corespundă indicaţiilor tehnice ale sistemelor autoconfigurabile. Modificarea componenţei hard. Prin componența hard se înțelege atât calculatorul cât şi plăcile adaptoare. Aceasta nu înseamnă că într-un sistem autoconfigurabil nu veţi putea folosi plăcile vechi ISA (numite plăci moştenite).

Le puteţi folosi, doar că nu veţi beneficia

de avantajele configurării automate, aşa cum s-ar fi intâmplat dacă plăcile ar fi fost

compatibile.

”

Plăcile adaptoare p/ug-ana-play vor fi capabile să furnizeze sistemului BIOS şi sistemului de operare, informaţii despre resursele necesare. Programul BIOS şi sistemul de operare, la rândul lor, vor rezolva conflictele (unde este posibil) şi vor comunica

plăcilor adaptoare ce

resurse specifice ar putea folosi. Placa adaptoare poate apoi să-şi modifice configurarea pentru a

utiliza resursele stabilite.

Modificarea componentei BIOS. Modificarea componentei B/OS este necesară pentru cei mai mulţi utilizatori ai sistemelor existente care trebuie să-şi actualizeze sistemul BIOS sau să achiziţioneze echipamente

ca un sistem BIOS să care pot fi utilizate de tehnice ale sistemului Technologies. Ultima

noi care au sisteme BIOS cu opţiunea de configurare.

Pentru

fie compatibil, el trebuie să permită apelul a 13 funcţii suplimentare, sistemul de operare al calculatorului p/ug-and-p/ay. Caracteristicile BIOS au fost create în colaborare de firmele Compaq, Intel şi Phoenix versiune are numărul 1.0A şi este datată 5 Mai 1994.

Rezumat

159

Facilităţile BIOS de autoconfigurare sunt implementate in autotestul extins, modificat, care se face la pornirea sistemului (POST). Componenta BIOS se ocupă de identificarea, izolarea

şi configurarea

plăcilor adaptoare Plug-ana-play.

Sistemul

sarcini prin executarea următorilor paşi:

N

Dezactivează toate dispozitivele configurabile de pe placa de bază sau de pe plăcile adaptoare.

identifică dispozitivele ISA autoconfigurabile.

&

1.

BIOS işi indeplineşte aceste

Compilează harta iniţială a alocării de resurse pentru porturi, întreruperi, canale DMA memorie.

şi

NP

Activează dispozitivele |/O. Baleiază memoriile ROM

ale dispozitivelor ISA.

Configurează dispozitivele de încărcare sistem, IPL (/nitia/-program-loao. Apelează

asignate.

dispozitivele configurabile pentru a le informa despre

resursele care le sunt

8. Lansează programul de încărcare a sistemului de operare. 9.

Transferă controlul sistemului de operare.

Modificarea sistemului de operare. Sistemul de operare poate fi modificat prin obţinerea unei noi versiuni (ca în cazul actualizării sistemului

Chicago de Windows,

trebui să fie cunoscute 1994

sau Windows,

sau al versiunii

multor utilizatori deoarece ele se folosesc de ani de zile pentru

controlul unităţilor de CD-ROM. sfârşitul anului

DOS

în curs de apariţie) sau prin extensii DOS. Extensiile de acest tip ar Unele tipuri de extensii sunt aşteptate să apară inainte de .

pentru a asigura compatibilitatea sistemelor autoconfigurabile.

Responsabilitatea informării utilizatorilor asupra conflictelor care nu pot fi rezolvatt de către BIOS, aparţine sistemului de operare. În funcţie de complexitatea sistemului de operare, utilizatorul poate să contigureze manual (pe ecran) plăcile care generează conflicte, sau să oprească sistemul şi să configureze comutatoarele de pe plăci. După repornirea calculatoru-

lui, sistemul verifică dacă au mai rămas conflicte sau au apărut unele noi, fiecare dintre ele fiind aduse la cunoştinţa utilizatorului. Cu ajutorul acestei metode repetitive, se soluţionea-

ză toate conflictele.

Rezumat Capitolul 5 acoperă o arie largă, mergând de la general la particular şi de la concepţie la implementare. Informaţiile date în acest capitol vă ajută să inţelegeţi cum funcţionează sistemul dumneavoastră, din punct de vedere fizic şi logic. Pe scurt, aţi aflat următoarele: m Cum sunt utilizate magistralele intr-un calculator; m Ce sunt magistrala procesor, magistrala memoriei, magistrala de adrese şi magistrala I/O; m Cum se încadrează conectorii de extensie în arhitectura sistemului dumneavoastră; m Care sunt asemănările şi deosebirile între principalele tipuri de magistrală;

m Că resursele sistemului (incluzând adresele de intrare/ieşire, liniile de întrerupere, canalele DMA şi zonele de memorie) sunt limitate; m Cum se bazează plăcile adaptoare pe resursele sistemului pentru ca să comunice cu calculatorul dumneavoastră şi să-şi îndeplinească funcţiile;

160

Capitolul 5 — Conectori de magistrală şi plăci l/O

m Că, din cauza conflictului pentru resurse, plăcile adaptoare sau întregul dumneavoastră sistem pot fi împiedicate să funcţioneze corect;

m Că magistralele MCA, procedeul

EISA şi, în viitor, sistemele autoconfigurabile simplifică mult

de alocare a resurselor sistemului;

m Că, dacă sistemul dumneavoastră nu rezolvă automat situaţiile de conflict pentru resurse, trebuie să o faceţi manual.

Capitolul 6

şi caracteristi ile lo Creierul unui calculator PC este procesorul, sau Unitatea Centrală de Procesare (CPU-Central Processing Unit). Unitatea centrală execută calculul şi procesarea datelor în sistem (cu excepţia calculului matematic complex, în cazul sistemelor care au un cip coprocesor).

Procesorul este cea mai costisitoare componentă din sistem. Toate unităţile centrale IBM PC, PS/2 şi cele compatibile IBM utilizează procesoare compatibile cu familia de cipuri Intel, deşi procesoarele în sine au fost fabricate sau proiectate de diferite companii, cum ar fi IBM, Cyrix şi AMD.

Paragrafele următoare acoperă aria cipurilor procesor care au fost utilizate în calculatoarele personale, încă de la apariţia primului sistem PC, acum mai bine de zece ani. Aceste paragrafe furnizează numeroase detalii tehnice despre aceste cipuri şi explică de ce unele

tipuri de cipuri CPU pot face mai multe operaţii decât altele, intr-o unitate de timp dată. Mai întâi, oricum, veţi afla detalii despre două componente magistrala de date şi magistrala de adrese.

importante

ale procesorului:

Caracteristicile procesorului Se fac adesea afirmaţii confuze

cu privire la caracteristicile tehnice ale procesorului.

Paragrafele următoare descriu unele dintre aceste caracteristici tehnice şi oferă date referitoare la magistrala de date, la magistrala de adrese şi la viteză. Apoi urmează un tabel care prezintă parametrii tehnici ai tuturor procesoarelor utilizate în sistemele

PC.

Magistrala de date Unul dintre cele mai obişnuite moduri

de a descrie un procesor este prin specificarea

mărimii magistralelor sale de date şi de adrese. O mag/stra/ă este un grup de conexiuni care transferă semnalele comune, Imaginaţi-vă că aţi intins o pereche de cabluri de la un capăt la altul al unei clădiri. Dacă veţi conecta un generator de tensiune de 110V c.a. la cele două cabluri, in orice punct, şi veţi plasa prize de ieşire în puncte convenabile de-a lungul lor, veţi obţine o magistrală de tensiune. Indiferent la care priză veţi conecta cablurile,

veţi avea acces la acelaşi semnal,

care este în acest exemplu

de 110 volţi c.a.

Orice mediu de transmisie care are mai multe prize la fiecare capăt poate fi numit magistrală. In general, un calculator are câteva magistrale, iar un procesor are două magistrale importante pentru transferul datelor şi al informaţiilor privitoare la adresarea

162

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

memoriei:

magistrala de date şi magistrala de adrese.

Magistrala cea mai des prezentată este magistrala de date: ansamblul liniilor (sau pinilor) utilizate pentru a trimite şi recepționa date. Cu cât se pot emite simultan mai multe semnale, cu atât mai multe date se pot transfera şi magistrala este deci mai rapidă.

Într-un calculator datele reprezintă informaţia sub formă numerică şi constau într-un

interval de timp în care pe un singur traseu există o tensiune de 5V pentru a semnaliza un bit de date egal cu 1 sau OV pentru a semnaliza un bit de date egal cu 0. Cu cât aveţi mai

multe linii, cu atât se pot emite mai mulţi biţi distincţi în acelaşi timp. Un cip asemenea

cipului 286, care are 16 linii pentru a emite şi recepționa date, are o magistrală de date de 16 biţi. Un cip pe 32 de biţi, cum este 486, are de două ori mai multe linii dedicate simultan transmisiei de date decât un cip pe 16 biţi şi deci poate transporta de două ori

mai multe informaţii în acelaşi interval de timp.

Puteţi înţelege mai uşor această circulaţie a informaţiei dacă vă gândiţi la o autostradă şi la traticul pe care aceasta îl asigură. Dacă autostrada are o singură bandă pentru fiecare sens de circulaţie, numai un singur automobil poate merge la un momeni dat în aceeaşi direcţie.

Dacă doriţi să imbunătăţiţi traficul trebuie să mai adăugaţi incă o bandă pentru ca să poată trece de două ori mai multe maşini în acelaşi interval de timp. Puteţi să priviţi cipul pe 8 biţi

ca pe o autostradă cu o singură bandă deoarece acest cip poate transfera un singur octet la un moment dat (un octet reprezintă 8 biţi distincţi). Cipul pe 16 biţi, cu cei doi octeți

transferați simultan, seamănă cu o şosea cu două benzi.

ETA e Pa

PR

PSD Eau ae

en

a

Procesor

Ceasul CPU

Tensiunea de alimentare

Mărimea registrelor interne

Mărimea magistralei de date

Mărimea magistralei de adrese

Memoria maximă

8088 8086

1x 1x

5V 5V

16 biţi 16 biţi

8 biţi 16 biţi

20 biţi 20 biţi

1M 1M 16M

286

1x

5V

16 biţi

16 biţi

24 biţi

386SX

1X

5V

32 biţi

16 biţi

24 biţi

16M

386SL

1x

3,3V

32 biţi

16 biţi

386DX 486SX 486SX2

24 biţi

1x 1x 2x

16M

5V 5V 5V

32 biţi 32 biţi 32 biţi

32 biţi 32 biţi 32 biţi

32 biţi 32 biţi 32 biţi

4G 4G 4G

32 biţi

32 biţi

4G

32biţi 32 biţi 32 biţi

32 biţi 32 biţi 32 biţi

4G 4G 4G

487SX

1xX

5V

32 biţi

486DX 4868SL'” 486DX2

1x 1x 2x

5V 3,3V 5v

32 biţi 32 biţi 32 biţi

486DX4 Pentium

60/66

Pentium 90/100

_-

2-3x

3,3V

32 biţi

32 biţi

32 biţi

4G

1x

5V

32 biţi

64 biţi

32 biţi

4G

32 biţi

64 biţi

32 biţi

4G

1,5-2x

3,3V

386 SL conține un controler intern pentru cache, dar memoria cahe țrebuie să existe in exterior. 486 SL nu se m.u proauce; Intel oferă acum versiunile SL Enhanced pentru procesoarele Sx DX și

DX2, care

funcționează atât la 5V

căt şi la 3.3V

și includ facilitatea power-management.

FPU = Floating-Point Unit (unitate de virgulă mobilă) WT = Write-Through Cache (cache numai citire) WB = Write-Back Cache (cache pentru scriere Și citire)

E

Caracteristicile procesorului

163

Aşa cum puteţi caracteriza o autostradă prin lărgimea sa, tot aşa puteţi să apreciaţi un cip prin dimensiunea magistralei sale de date. Când citiţi o reclamă care spune despre un calculator că este pe 16 sau pe 32 de biţi, veţi şti că ea se referă de obicei la magistrala de date a unităţii centrale de procesare (CPU). Acest număr vă dă un indiciu concret asupra performanţelor potenţiale ale cipului (şi deci ale sistemului).

Tabelul 6.1 prezintă caracteristicile tehnice, inclusiv dimensiunile magistralei de date, ale familiei de procesoare

Intel utilizate în calculatoarele

IBM şi compatibile

IBM.

Registrele interne Mărimea registrului intern este un indiciu important asupra cantităţii de informaţii pe care procesorul o poate prelucra la un moment dat. Cele mai multe dintre procesoarele evoluate (toate cipurile de la 386 la Pentium) folosesc astăzi registre interne de 32 de biţi.

Unele procesoare au o magistrală internă (construită din linii de date şi unităţi de memorare numite registre) diferită de magistrala externă de date. Cipurile 8088 şi 386SX sunt un exemplu de cipuri care au această structură. Fiecare cip are o magistrală de date internă care are o capacitate dublă de transfer faţă de magistrala externă.

Aceste

modele,

numite

uneori hibride (Aybrid des/gns) sunt de regulă versiuni ieftine ale cipului original. De exemplu, cipul 386SX foloseşte pentru circulaţia datelor în interior un registru de 32 de biţi, dar pentru comunicaţia cu exteriorul este restricționat la o cale de date pe 16 biţi. Acest model

Memoria cache

Tipul memoriei cache

Modul burst

FPU

Nu

-

Nu

Nu

-

Nu

-

Nu

Numărul de tranzistoare

Data apariţiei

Nu

29.000

lunie 1979

Nu

Nu

29.000

lunie 1978

Nu

Nu

134.000

Feb.

-

Nu

Nu

275.000

lunie 1988

OK!

WT

Nu

Nu

855.000

Oct. 1990

Nu

-

Nu

Nu

275.000

Oct.

8K

WT

Da

Nu

1.185.000

Aprilie 1991

8K

WT

Da

Nu

1.185.000

Aprilie 1994

8K

WT

Da

Da

1.200.000

Aprilie 1991

8K

WT

Da

Da

1.200.000

Aprilie 1989

8K

WT

Da

Opţional

1.400.000

Nov.

8K

WT

Da

Da

1.100.000

Martie

16K

WT

Da

Da

1.600.000

Feb.

2x8K

WB

Da

Da

3.100.000

Martie

2x8K

WB

Da

Da

3.300.000

Martie 1994

inclus

1982

1985

1992 1992

1994 1993

164

permite

Capitolul

6 —

Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

proiectantului

de sistem

să conceapă

o placă de bază mai puţin costisitoare,

cu o

magistrală pe 16 biţi, dar care să fie compatibilă totuşi cu cipul 386 pe 32 de biţi. Registrele interne sunt de obicei mai mari decât magistrala de date, ceea ce înseamnă că cipul are nevoie de două perioade de ceas pentru a umple un registru înainte ca el să fie operaţional. De exemplu, atât cipurile 386SX cât şi cele 386DX au registre interne de 32

de biţi, dar cipul 386SX trebuie să „inhaleze” (la figurat) date de două ori, pentru a se umple, în timp ce 386DX poate să o facă dintr-o singură „răsuflare”. în cazul transferului din registru pe magistrala sistemului. Cipul Pentium

este un exemplu

contrar.

Acest

La fel se întâmplă şi

cip are o magistrală de date pe 64 de biţi,

dar registre de doar 32 de biţi, o structură care vă poate părea ciudată dacă nu ştiţi că cipul Pentium are două secţiuni interne de 32 de biţi pentru prelucrarea informaţiei.

Din multe

puncte de vedere cipul Pentium poate fi privit ca două cipuri pe 32 de biţi într-unul singur. Magistrala de date pe 64 de biţi asigură umplerea foarte eficientă a acestor registre multiple. Magistrala de adrese Magistrala de adrese este grupul de linii care transportă informaţia de adresă necesară pentru precizarea locației de memorie către care este transmisă informaţia sau la care ea se regăseşte. Ca şi in cazul magistralei de date, fiecare linie dintr-o magistrală de adrese

transportă un singur bit de informaţie. Acest bit reprezintă o singură cifră a numărului de adresă.

Cu cât există mai multe linii (cifre) pentru calculul adresei,

adresa mai multe locaţii de memorie. dimensiunea

maximă

a memoriei

cu atât se vor putea

Mărimea unei magistrale de adrese reprezintă

RAM

pe care un cip o poate adresa.

Analogia cu autostrada poate fi folosită şi pentru a arăta cum

se încadrează

magistrala de

adrese în arhitectura sistemului. In timp ce magistrala de date este autostrada, iar mărimea ei este echivalentă cu numărul de benzi de circulaţie, magistrala de adrese poate fi comparată cu numerotarea caselor sau, mai bine zis, cu adresele lor. Mărimea magistralei

de adrese este egală cu numărul de cifre din care se compune adresa unei case. De exemplu, dacă locuiţi pe o stradă care are adresele limitate la un număr format din două cifre (în baza

10), pe ea nu pot exista decât

100 de adrese distincte (de la 00 la 99) sau

10 la puterea a doua. Adăugaţi incă o cifră şi numărul de adrese disponibile va fi 1000 (de la 000

la 999) sau

10 la puterea a treia.

Calculatoarele folosesc sistemul de numerație binar (baza 2), deci un număr format din două cifre furnizează doar patru adrese distincte (00, 01, 10 şi 11) calculate ca 2 la puterea a doua; un număr format din 3 cifre asigură 8 adrese distincte (000 la 111) care este 2 la puterea a

treia. De exemplu, procesoarele 8086 şi 8088 utilizează o magistrală cu 20 de biţi de adrese cu care se pot calcula un maxim de 2 la puterea 20 sau 1048576 octeți (1M) de adrese ale locațiilor de memorie.

Tăâbelul:6.2

Tabelul 6.2 descrie capacitatea procesoarelor Intel de adresare a memoriei.

DC

Ie

tutti

Familia de procesoare

Magistrala de adrese

8088/8086 286, 386SX 386DX, 486, Pentium

20 biţi 24 biţi 32 biţi

LE] POPP

Octeţi

1.048.576 16.777.216 4.294.967.296

Luc

Ş

Kiloocteţi

1.024 16.384 4.194.304

Megaocteţi

1 16 4.096

Gigaocteţi

4

Magistralele de date şi de adrese sunt independente, iar proiectanţii pot folosi orice dimensiune doresc pentru fiecare dintre ele. Totuşi, de obicei, cipurile având magistrale de

Caracteristicile procesorului

165

date mai mari au şi magistrale de adrese cu mai multe linii. Dimensiunile magistralelor dau informaţii importante despre puterea relativă a unui cip. Dimensiunea magistralei de date dă o indicație despre capacitatea cipului de a manipula informaţii, iar dimensiunea magistralei de adrese vă spune câtă memorie poate el apela.

Vitezele procesorului O confuzie obişnuită referitoare la procesoare se face în legătură cu diferitele lor viteze. Paragrafele care urmează se referă în general la viteza procesorului şi furnizează mai multe informaţii specifice procesoarelor

Viteza ceasului unui

Intel.

calculator înseamnă de fapt frecvenţa lui, exprimată de obicei in

perioade (sau cicluri) pe secundă. Frecvența ceasului este controlată de un oscilator cu cristal care este compus dintr-o aşchie de cuarţ montată într-un mic container metalic.

Dacă se aplică o tensiune cuarţului, el incepe să vibreze (să oscileze) pe o armonică determinată de forma şi mărimea lui. Oscilaţiile sunt emise sub forma unui curent alternativ cu frecvenţa armonicei dată de cristal. Acest curent alternativ se numeşte semna/ de ceas (tact). Un calculator uzual lucrează la frecvenţa de milioane de cicluri (perioade) pe secundă, deci are valoarea exprimabilă în MHz. (Un hertz este egal cu un ciclu pe secundă.)

Observaţie Unitatea de un hertz poartă numele fizicianului german Heinrich Rudoiph Hertz. În 1885, Hertz a confirmat experimenta! teoria câmpului electromagnetic, care afirmă că lumina este un tip de radiaţie electromagnetică şi se propagă sub formă de unde.

O perioadă este cel mai mic element de timp al procesorului. Orice operaţie necesită cel puţin o perioadă şi, în mod

curent,

date de la şi spre memorie,

un cip 8086 are nevoie de patru perioade de tact şi, în plus, de

perioade de aşteptare

(wa/4.

mai multe perioade.

(O perioadă de aşteptare

De exemplu, -

pentru a transfera

wa;t stare - este un tact al

ceasului în care nu se întâmplă nimic, pentru a nu permite procesorului să o ia inaintea restului calculatorului.)

Un cip 286

utilizează numai

două perioade de tact plus perioade de

aşteptare, pentru acelaşi transfer. Timpul

necesar executării instrucţiunilor este de asemenea,

variabil.

Procesoarele originale

8086 şi 8088 au nevoie în medie de 12 perioade de ceas pentru a executa o instrucţiune. Procesoarele 286 şi 386 au imbunătăţit această rată la aproximativ 4,5 cicluri pe instrucțiune; cipul 486

micşorează în continuare valoarea până la 2

cicluri pe instrucţiune.

Proce-

sorul Pentium posedă două canale gemene de executare a instrucţiunilor, precum şi alte îmbunătăţiri care asigură executarea unei instrucţiuni medii pe o singură perioadă a ceasului.

Duratele diferite de execuţie a instrucţiunilor (exprimate in perioade de ceas) fac dificilă comparaţia între sisteme în funcţie doar de frecvenţa ceasului. Unul dintre motivele pentru care un procesor 486 este atât de rapid este acela că are un timp mediu

de execuţie a unei

instrucţiuni de două cicluri de ceas. Deci un cip Pentium la 100 MHz este aproximativ echivalent cu un cip 486

la 200

MHz,

sau cu un cip 386 sau 286

la 400

MHz,

sau cu un cip

8088 la 1000 MHz. După cum vedeţi, trebuie să fiţi atenţi când comparaţi sistemele în funcţie doar de frecvenţă, deoarece există mulţi alţi factori care le influenţează performanţele. Cum este posibil ca două procesoare care utilizează aceeaşi frecvenţă a tactului să funcţioneze diferit, unul fiind mai rapid decât celălalt? Răspunsul este simplu: eficienţa. Presupuneţi că analizaţi comparativ două motoare. Un motor are o rotaţie periodică a axului

numită frecvenţă de rotaţie. Această frecvenţă se măsoară în rotații pe minut (rot/min).

166

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Dacă două motoare au acelaşi număr maxim de rotații pe minut, automobilele pe care sunt montate ar trebui să circule cu aceeaşi viteză, nu este aşa? Răspunsul este nu! Presupuneţi că sunteţi în curs de a cumpăra o maşină rapidă şi vă decideţi să alegeţi între Ford SHO Taurus şi Chevrolet Impala SS. Vă opriţi mai întâi la reprezentanța firmei Ford şi vă uitaţi la un model SHO 1995. Îl întrebaţi pe vânzător: „Care este turaţia motorului la puterea maximă de ieşire?”. Vânzătorul vă spune că modelul SHO are un motor cu 6 cilindri, capacitatea de 3,2 litri şi dezvoltă o putere de 220 CP la 6200

rotații pe minut. Sunteţi impresionat de viteza mare de rotaţie şi reţineţi informaţia. Vă întâlniți apoi cu reprezentantul firmei Chevrolet care vă conduce în faţa unui model Impaia SS 1995. li puneţi aceeaşi intrebare despre puterea şi viteza de rotaţie a motorului, iar vânzătorul vă spune că motorul Corvette LT1

de 5,7 litri cu 8 cilindri în V, folosit de

modelul SS dezvoltă o putere de 260 CP şi 5000 rotații pe minut. Vă imaginaţi acum că, deoarece motorul Ford are o viteză de rotaţie mai mare cu 1200 rot/min la puterea maximă, acestă maşină va îi propulsată mult mai rapid decât cea Chevrolet al cărei motor se roteşte cu doar cu 5000 rot/min. În realitate, maşina cu cea mai mare putere este cea mai rapidă, presupunând că au aceeaşi greutate (ceea ce nu este adevărat).

După cum

vedeţi, este dificil să comparaţi

astfel caracteristicile tehnice, din cauza tuturor celorlalte variabile care intervin în comparaţie. Eu nu aş compara două calculatoare doar pe baza frecvenţei ceasului, la fel cum nu aş compara două automobile doar pe baza vitezei de rotaţie a motorului. Comparaţia performanţelor a două vehicule în funcţie doar de viteza de rotaţie a motorului este deci inexactă. Nu aţi face niciodată o astfel de comparaţie deoarece ştiţi că alţi mulţi factori, în afară de viteza de rotaţie a motorului,

intervin în stabilirea vitezei vehiculului şi a

capacităţii sale de accelerare. Din nefericire, noi facem adesea astfel de comparații simpliste când evaluăm calculatoarele. Folosirea vitezei de rotaţie pentru a compara cât de rapide sunt două maşini, este acelaşi lucru cu folosirea frecvenţei tactului pentru a afla cât de rapid lucrează două

calculatoare. Un parametru tehnic mai adecvat pentru compararea a două maşini este puterea motorului,

care este măsura

lucrului mecanic

efectuat.

Apoi ar trebui să ajustaţi

valoarea puterii în funcţie de greutatea vehiculului, de coeficientul de tracţiune, de mecanismul

de transmisie,

de pierderi şi aşa mai departe. În consecinţă,

intervin prea multe

variabile ca să puteţi face o comparaţie simplistă, chiar dacă aţi alege pentru comparaţie un parametru mai semnificativ. Evaluarea cea mai corectă a vitezei maxime a celor două autovehicule se poate face doar prin testarea la drum. În cazul unui calculator, evaluarea

se poate face prin rularea unor teste de viteză (Penchmarks) sau a unor teste comparative ale performanţelor. Motorul V-8 ai unui Chevrolet

dezvoltă la fiecare rotire (ciclu) un lucru mecanic

mai mare

decât motorul Ford cu 6 cilindri. În mod analog, un cip 286 sau 386 lucrează mai mult pe un singur tact al unităţii centrale CPU decât un cip 8088; el este pur şi simplu mai eficient. _ În concluzie, trebuie să fiţi prevăzători atunci când comparaţi valorile in MHz, deoarece sunt mult mai mulţi factori implicaţi în stabilirea performanţelor sistemului. Comparaţia dintre două motoare, în funcţie de puterea lor de ieşire, este mult mai potrivită decât cea în funcţie doar de viteza.de rotaţie. Ceea ce ne trebuie este un mod de măsurare a „puterii” pentru sistemele de calcul. Pentru a asigura compararea adecvată a „puterii”, Intel a dezvoltat o serie de teste specifice (penchmmarks)

pentru cipurile sale, ca instrument

de măsură a performanţelor. Acest instrument se numeşte indice ICOMP (/pte/ Comparative Microprocessor Performance). Tabelul următor prezintă puterea relativă, deci indicii ICOMP pentru câteva procesoare.

Caracteristicile procesorului

i TDI

RPD Te Po ici Po Ter IE Pr et)

Procesor

167

|

Indice ICOMP

386SX-16

22

386SX-20

32

386SX-25

39

386SL-25

41

386DX-25

49

486SX-16

63

386DX-33

68

486SX-20

78

486SX-25 486DX-25

100 .

122

486SX-33

136

486DX-33

166

486SX2-50

180

486DX2-50

231

486DX-50

249

486DX2-66 486DX4-75

297 319

486DX4-100

435

Pentium 60

510

Pentium

55

567

Pentium

90

735

Pentium

100

815

Indicele ICOMP derivă din mai multe teste (bencpmarks) independente şi furnizează o indicație precisă asupra performanţelor relative ale procesoarelor. Calculul în virgulă mobilă are o pondere mare în evaluarea ICOMP, deci procesoarele care au unitatea de virgulă

mobilă FPU (//oat/ng-Point Unity incorporată, au intotdeauna un avantaj faţă de celelalte. Un alt factor care influenţează performanţele CPU este frecvenţa ceasului. Valoarea ei este stabilită din proiectare şi este dată de un oscilator controlat de un cristal de cuarţ. În general, frecvenţa oscilatorului cu cristal este împărţită la un anumit număr pentru a se obţine frecvenţa procesorului. Factorul de divizare este determinat prin proiectarea procesorului (Intel), în funcţie de cipurile cu care lucrează direct, şi de felul în care placa de bază reuneşte aceste cipuri într-un sistem. De exemplu, în sistemele IBM PC şi XT frecvenţa de bază a cristalului este de 14.31818 MHz şi este împărţită la 3 prin intermediul unui cip generator de tact 8284, pentru a se obţine frecvenţa procesorului de 4,77 MHz. În

sistemul IBM AT, frecvenţa cristalului este de 12 sau 16 MHz şi este împărţită la 2 în interiorul cipului 80286

pentru a se obţine frecvenţa procesorului

de 6, respectiv 8 MHz.

Puteţi să comparaţi două sisteme în funcţie de frecvențele de ceas, dacă toate celelalte variabile sunt identice,

inclusiv tipul procesorului,

numărul

de cicluri

wa/t (de aşteptare)

adăugate pentru accesul la memorie şi mărimea magistralei de date. Totuşi, fiţi atenţi cu acest gen de comparații.

Anumite

variabile (cum

ar fi numărul

de cicluri

wa/4

pot avea o

mare influenţă asupra vitezei sistemului, astfel încât o unitate care lucrează cu o frecvenţă de tact mai mică poate fi mai rapidă decât v-aţi aştepta,

iar un sistem

care are o frecvenţă

168

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

de tact numeric mai mare poate să lucreze mai încet decât presupuneţi că ar trebui. Construcţia şi tipul subsistemului execuţie rezultate.

memoriei

pot avea o infiuenţă enormă asupra vitezei de

În procesul de fabricaţie, producătorul testează procesorul la diferite viteze, temperaturi şi presiuni. După testare, cipul primeşte o etichetă care indică viteza maximă garantată la care poate lucra în plaja largă de temperatură şi presiune a funcţionării normale. Sistemul de marcare a vitezelor este, in general, simplu. De exemplu, cipul din sistemul meu este

marcat astfel: A80486DX2-66 Litera A este indicatorul Intel pentru o capsulă ceramică de tipul Ceramic Pin Grid Array şi se referă la forma constructivă a capsulei cipului. 80846DX2 este un număr care identifică cipul ca fiind un procesor 486DX cu frecvenţa de tact dublată. Numărul 66 de ia sfârşit indică faptul că procesorul este garantat să lucreze la maximum 66 MHz. Datorită sistemului de dublare a frecvenţei de tact pentru procesor, frecvenţa de tact maximă pentru placa de bază este 33 MHz. Acest cip este acceptabil pentru orice calculator în care procesorul

funcţionează la cel mult 66MHz. De exemplu, aţi putea folosi acest procesor într-un sistem care are o placă de bază la 25 MHz, caz în care cipul va lucra lejer la 50 MHz. Câteodată totuşi,

marcarea pare să nu indice frecvenţa.

De exemplu,

in cazul cipului 8086,

-3 indică funcţionarea la 6 MHz. Această marcare este mai des întâlnită la unele cipuri vechi, produse înainte să apară standardele de marcare folosite astăzi. Producătorul aşază câteodată peste cipul CPU, frecvenţa înscrisă pe capsulă. (Un radiator este produsă de un circuit electronic.) Deşi ideea de şi-a proiectat cipurile să lucreze fără radiator la

un radiator care vă impiedică să citiţi un dispozitiv metalic ce disipă căldura a monta un radiator nu este rea, totuşi Intel frecvenţa garantată.

Procesoarele Intel Calculatoarele compatibile

AMD,

IBM

utilizează mai ales procesoare

Intel. Alte firme, ca Cyrix şi

au gezasamblat procesoarele Intel şi au inceput să fabrice propriile versiuni

compatibile. (O astfel de gezasamb/are constă în desfacerea carcasei cipului şi studierea sa în profunzime pentru descoperirea schemei interne şi a detaliilor tehnologice.) Şi IBM produce procesoare pentru unele dintre sistemele sale, ca şi pentru echiparea unor plăci şi module pe care le vinde altor producători. Procesoarele IBM nu sunt obţinute prin

dezasamblare, ci sunt produse in cooperare şi sub licenţă Intel. Termenii înţelegerii ii permit de asemenea firmei IBM să aducă îmbunătăţiri şi modificări modelului de bază Intel. IBM foloseşte aceste procesoare în sistemele proprii şi este autorizat, de asemenea, să vândă procesoare

montate

pe plăci executate

pentru alte companii.

IBM

nu poate vinde aceste

procesoare sub formă de piese, ci este obligat să le asambleze pe o placă oarecare. Cunoaşterea procesorului unui sistem este foarte utilă atât pentru înţelegerea caracteristicilor sale, cât şi pentru activitatea de service. Pentru ca să inţelegeţi bine caracteristicile unui sistem şi să-l întreţineţi, trebuie să ştiţi cel puţin ce tip de procesor utilizează sistemul respectiv. Procesoarele 8088 şi 8086 Calculatorul original IBM PC utilizează un cip CPU Intel numit 8088. Cipul original 8088 funcţionează la 4,77

MHz,

ceea ce înseamnă că circuitele calculatorului au făcut ca CPU

să funcţioneze cu o rată de 4770000 tacturi sau „bătăi de inimă” ale calculatorului pe secundă. Fiecare „bătaie” reprezintă:o fărâmă de activitate, în care CPU execută o instrucţiune sau o parte a unei instrucţiuni, şi nu numai o perioadă de timp scursă.

Procesoarele intel

169

De fapt, ambele procesoare 8088 şi 8086 execută o instrucţiune medie in aproximativ 12 perioade de tact. Cipul 8088 are o magistrală de date pe 8 biţi, ceea ce înseamnă că poate transporta spre memorie, simultan, 8 biţi de informaţie. Totuşi, cipul 8088 este considerat ca un procesor pe 16 biţi, deoarece el are registrele şi căile de date interne pe 16 biţi. Procesorul 8088 are de asemenea, o magistrală de adrese pe 20 biţi care permite sistemului să acceseze 1M de RAM. Folosind procesorul 8088 un producător poate realiza un sistem care ar putea să opereze cu un soft pe 16 biţi şi să acceseze 1M de memorie, În timp ce costul se menţine la acelaşi nivel cu cel al modulelor obişnuite pe 8 biţi. Mai târziu, IBM a utilizat cipul 8088 în calculatorul PC XT. IBM a

folosit procesorul

8088

modelul

pentru

original IBM

PC 5150-001,

care s-a vândut

cu 1335$ având 16 k de RAM şi fără unităţi de disc. Un sistem Apple II configurat similar, concurent

important

al calculatorului

original PC,

a costat aproximativ

1600$.

În cele din urmă, cipul 8088 a fost reproiectat să lucreze la 8 MHz, aproape dublu faţă de calculatorul PC original. Frecvența tactului la care operează procesorul are un efect direct asupra vitezei de execuţie a programului. Paragrafele următoare ale acestui capitol tratează

problema frecvenţelor la care lucrează cipurile CPU, care au apărut ulterior procesorului 8088.

Prin modul real de funcţionare al cipurilor 286 şi celor care au urmat, se ințelege un mod de funcţionare prin care aceste cipuri imită modelul original 8088 al primului calculator PC. Modul real şi cele mai avansate, atunci când execută un singur

(rea/ mode) este utilizat de către cipul 286

program DOS la un moment dat, de parcă sistemele bazate pe aceste cipuri puternice ar fi doar nişte calculatoare originale PC, mai

rapide.

Utilizatorii de calculatoare se întreabă uneori de ce există o limitare la 640K memorie convenţională din moment ce procesorul 8088 poate adresa 1M de memorie. Această limitare există deoarece IBM a rezervat 384K de memorie din partea superioară a spaţiului

de adrese 1024K (1M) al procesorului 8088, pentru a fi folosiţi de către plăcile adaptoare şi de către sistemul

BIOS

(un program

înscris permanent

în cipurile ROM

ale sistemului

PC).

Cei 640K din partea inferioară reprezintă memoria convenţională in care se execută programul DOS şi softul de aplicaţie. În 1976, inainte de apariţia procesorului 8088, Intel a realizat un cip doar cu puţin mai rapid, numit 8086. Cipul 8086 care a fost unul dintre primele cipuri pe 16 biţi de pe piaţă adresa 1M de RAM. Modelul nu a „prins” totuşi, deoarece atât cipul, cât şi placa de bază proiectată pentru el erau scumpe. Preţul era ridicat deoarece sistemul avea nevoie de o magistrală pe 16 biţi şi nu de o magistrală mai ieftină pe 8 biţi. Sistemele disponibile pe vremea aceea erau sisteme pe 8 biţi, iar utilizatorii aparent nu erau dispuşi să plătească pentru performanţele suplimentare ale unui model integral pe 16 biţi. De aceea, Intel a

introdus cipul 8088 in anul 1978. Atât unităţile CPU cu cipuri 8086, cât şi cele cu cipuri 8088

erau destul de lente în comparaţie

cu standardele

până când a

IBM a

ignorat total cipul 8086

5300,

au folosit o perioadă procesorul

de astăzi.

lansat primele calculatoare

30. Sistemele fabricate de mulţi alţi producători, cum ar fi Compaq 8086.

PS/2

modelele

25 şi

Deskpro şi AT&T

Capacitatea cipului 8086

de a comunica

restul sistemului pe 16 biţi i-a conferit o creştere cu aproximativ 20% a vitezei de

cu

procesare faţă de un cip 8088 la aceeaşi frecvenţă (în MHz). Această îmbunătăţire este motivui pentru care IBM a putut să afirme că modelul 30 la 8 MHz, bazat pe 8086, este de 2 ori su jumătate mai rapid decât modelul PC la 4,77 MHz, bazat pe 8088, sau decât mod. iul XT, chiar dacă 8 MHz este doar dublul frecvenţei tactului. Această afirmaţie este o

170

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile ilor

primă dovadă a influenţei pe care o are un cip CPU, mare, asupra creşterii vitezei de operare.

cu o magistrală de dimensiune

mai

Procesoarele 80186 şi 80188 După ce a produs cipurile 8086 şi 8088, Intel mai puternic, cu un set lărgit de instrucţiuni. materializate în procesoarele 80186 şi 80188 componentelor sistemului în cipul CPU a fost deoarece ea conducea procesorul 286.

s-a preocupat de fabricarea unui procesor Primele eforturi ale firmei pe această linie - au fost incununate de succes. Incorporarea o preocupare importantă a firmei Intel

la obţinerea unor cipuri mai rapide şi mai bune,

ca de exemplu

Raportul intre cipurile 80186 şi 80187 este acelaşi cu cel intre 8086 şi 8088: unul este o versiune îmbunătăţită a celuilalt. Comparând unităţile centrale, procesorul 80186 este aproape identic cu 8088

şi este proiectat integral pe 16 biţi. Cipul 80188

este un cip hibrid

care face un compromis între modelul pe 16 biţi şi interfaţa de comunicaţie externă pe 8 biţi. Avantajul procesoarelor 80186

şi 80188

este că ele includ pe un singur cip 15 până la

20 de componente de sistem ale seriei 8086 - 8088, fapt care reduce mult numărul de

componente în proiectarea calculatorului. Cipurile 80186

şi 80188 sunt folosite în proiectarea

plăcilor adaptoare pentru periferice foarte inteligente, cum sunt adaptoarele de reţea. Deşi procesoarele 80186 şi 80188 au furnizat câteva facilităţi noi şi instrucţiuni suplimentare, mare lucru nu era nou în comparaţie cu îmbunătățirile care s-au făcut ulterior, la cipurile 286 şi la cele care au urmat. Cipurile 80186 şi 80188 puneau probleme proiectanților de sisteme atunci când aceştia le introduceau în sistemele compatibile cu IBM PC. De exemplu, aceste cipuri aveau incluse DMA (Direct Memory Access) şi controlerele de întreruperi, dar ele erau incompatibile cu controlerele externe necesare unui model de PC IBM. Micile diferenţe între seturile de instrucţiuni au generat, de asemenea, dificultăţi „atunci când cipurile 80186 şi 80188 trebuiau să emuleze cipurile 8086 şi 8088. In afara problemelor de compatibilitate,

cipurile nu ofereau îmbunătăţiri importante ale performanţe-

lor faţă de procesoarele mai vechi 8086 şi 8088. In plus, componentele individuale , pe care cipurile 80186 şi 80188 erau proiectate să le inlocuiască, au devenit mai puţin costisitoare, ceea ce a făcut ca procesoarele 80186 şi 80188 să fie mai puţin atractive. Procesoarele 286 Procesorul Intel 80286

(pe scurt 286)

nu a avut problemele de compatibilitate care au

marcat procesoarele 80186 şi 80188. Cipul 286, lansat în 1981, este procesorul calculatorului IBM AT. Cipuri 286 puteţi găsi şi în calculatoarele originale IBM PS/2 modelele 50 şi 60 (cele ulterioare conţin cipuri 386 şi 486). Alţi fabricanți de calculatoar e au produs sisteme care au ajuns să fie cunoscute sub numele de copii (c/ones), mulţi dintre ei numindu-le sisteme AT sau de clasă AT. Când IBM a realizat modelul AT, el a preferat cipul 286 ca bază pentru. noul său sistem deoarece cipul s-a dovedit mult mai compatibil cu cipul 8088 utilizat in calculatoa rele IBM

PC şi XT, ceea ce înseamnă că programele scrise pentru acestea din urmă mergeau

şi pe

286. Cipul 286 este de multe ori mai rapid decât cipul 8088 folosit în modelui XT şi a produs o creştere importantă a performanţelor calculatoarelor PC utilizate in afaceri. Viteza de procesare sau răspunsul sistemului original AT (care funcţionează la 6 MHz) era de 5 ori “mai mare decât cea a sistemului PC la 4,77 MHz. Sistemele 286 sunt mai rapide decât predecesoarele lor, din mai multe motive. Motivul principal este acela că procesoarele 286 sunt mult mai eficiente în executare a instrucţiunilor. Procesoarele 8086 şi 8088 execută o instrucţiune medie în 12 perioade de tact şi cipul 486, in numai 4,5 perioade. În plus, cipul 286 poate transfera până la 16 biţi de date in acelaşi timp pe o magistrală externă care este de 2 ori mai mare decât cea a procesorul ui 8088.

Procesoarele intel Un alt motiv pentru care calculatoarele personale au evoluat substanţiai

171

prin utilizarea

cipului 286 este frecvenţa ceasului. Sistemele de tip AT au la bază versiuni de cipuri 286 la 6, 8, 10, 12, 16 şi 20 MHz. Procesoarele anterioare erau disponibile în variante de până la 8 MHz. Chiar şi atunci când frecvențele sunt aceleaşi şi se compară un sistem cu procesor 8088

la 8 MHz cu un sistem 286

la 8 MHz,

cel bazat pe cipul 286 este de 3 ori mai rapid.

Cipui 286 are două moduri de operare: modul real şi modul protejat. Cele două moduri sunt suficient de deosebite pentru ca cipul 286 să semene cu două cipuri într-unul singur. În modul

real (rea/ moae)

un cip 286 se comportă în mare,

la fel ca unul 8086

şi este integral

compatibil, din punctul de vedere al codurilor obiect, cu cipurile 8086 şi 8088. (Un procesor compatibil

object-code poate rula programe scrise pentru un alt procesor,

fără

modificări şi poate executa fiecare instrucţiune in manieră identică.) În modul

protejat de operare,

procesorul 286

reprezintă cu adevărat o noutate.

În acest

mod, un program conceput să folosească facilităţile acestui cip, pare să aibă acces la 1G de memorie (inclusiv memoria virtuală). De fapt, cipul 286 poate să acceseze doar 16M de memorie hard. Când un program solicită mai multă memorie decât există fizic, unitatea centrală de procesare

(CPU)

mută pe disc o parte din instrucţiunile codificate ale

programelor deja prezente in memorie şi permite programului să utilizeze memoria RAM eliberată. Programul nu ştie nimic despre această eliberare şi se comportă de parcă memoria de 1G ar exista în realitate. Memoria virtuală este controlată de sistemul de operare şi de hardul cipului.

Un dezavantaj important al cipului 286 este acela că el nu poate trece din modul protejat în modul real de funcţionare fără o iniţializare hard (pornire la cald) a sistemului. (Deşi

comutarea inversă, din modul protejat in modul real se poate face fără iniţializare.) O perfecţionare importantă a procesorului 386 în comparaţie cu 286 este aceea că se poate face comutarea din modul protejat în ce! real şi invers, cu ajutorul softului. Atunci când a lansat cipul 286,

Intel a afirmat că modul

real a fost creat astfel incât se

puteau rula multe dintre programele bazate pe 8086 şi 8088 ca atare sau cu unele mici modificări, până când puteau fi scrise programe noi care să folosească toate facilităţile cipului 286. Oricum, ca şi in cazul procesoarelor Intel apărute ulterior, a trecut mult timp până când softul a beneficiat de avantajele cipului 286. De exemplu, cele mai multe sisteme 286 sunt exploatate de parcă ar fi sisteme PC ceva mai rapide. Aceste sisteme rulează în modul real in cea mai mare parte a timpului, deoarece programele sunt scrise pentru

DOS,

iar programele

DOS

nu rulează decât in modul

real. Din nefericire, o mare

parte din puterea sistemelor bazate pe procesorul 286 rămâne nefolosită. In modul reai, un cip 286 nu poate executa nici o operaţie suplimentară şi nu poate utiliza nici una dintre

noile sale facilităţi. IBM şi Microsoft au început impreună să rescrie programul DOS pentru modurile real şi protejat de funcţionare. A apărut astfel prima versiune de OS/2, sub care se puteau executa în modul

real, cele mai multe programe scrise sub vechiul sistem de operare DOS.

În modul protejat, OS/2 a asigurat cu adevărat funcţionarea multisarcină (multitasking) şi accesul la întregul spaţiu de adrese de 1G virtual sau de 16M fizic pe care 286 le oferă.

UNIX şi XENIX au fost concepute de asemenea pentru a folosi avantajele modului Totuşi, aceste sisteme de operare au avut un succes limitat.

protejat.

S-au vândut puţine programe care să folosească avantajele cipului 286, inainte ca Windows 3.0 să ofere modelul standard de compatibilitate cu 286 şi, în acea perioadă, cel mai bine se vindea cipul 386. Totuşi, procesorul 286 a fost prima încercare a firmei Intel de a produce un cip care să permită funcţionarea mu/titasking, prin care mai multe programe pot rula simultan. Procesorul 286 este proiectat astfel încât, dacă un program

blochează sau se abandonează, nu este necesar ca întregul sistem să fie iniţializat sau repornit la „cald”. Teoretic, ceea ce se întâmplă într-o zonă a memoriei

nu afectează alte

se

172

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

programe. Cu toate acestea, pentru ca programele care rulează în sistem multitasking să fie protejate unul faţă de altul, este necesară o cooperare între sistemul de operare şi cipul 286 (şi cele ulterioare).

Într-un fel, această situaţie ne face să ne amintim de sistemul OS/2 care asigură protecţia, dar care niciodată nu a fost folosit pe scară largă în sistemele 286. Deşi versiunile noi de Os/2 oferă o interfaţă utilizator grafică pentru Windows şi deşi pe sistemele 386 şi cele ulterioare, OS/2 oferă procesarea pe 32 de biţi pentru softul conceput special să folosească avantajele sale, el este departe de a inlocui sistemul DOS ca alternativă pentru calculatoarele PC şi este departe de a fi la fel de răspândit ca programul Windows. Unul dintre motive este acela că s-au dezvoltat puţine aplicaţii sub OS/2 în comparaţie cu numărul mare de programe sub DOS şi sub Windows. ” Modul protejat a! cipului 286 permite mai multor programe să ruleze în acelaşi timp, doar în

cazul când ele sunt scrise special pentru sistemul de operare respectiv. De exemplu, pentru a putea rula mai multe programe pe calculatorul 286 sub Windows, este necesar ca fiecare

în parte să fie un program Windows (adică scris special pentru Windows). Datorită existenţei memoriei virtuale a sistemului 286, programele care se execută sub OS/2 şi UNIX pot avea dimensiuni foarte mari. Chiar dacă 286 nu adresează mai mult de 16M de memorie fizică, existenţa memoriei virtuale permite programelor să lucreze ca şi când ar avea la dispoziţie 1G de memorie. Dar programele care necesită multe operaţii de eliberare a unor zone de memorie prin înscrierea lor pe disc rulează lent şi, de aceea, producătorii de soft indică de obicei, mărimea memoriei fizice RAM necesară efectiv programelor lor. Cu cât instalaţi mai multă memorie fizică, cu atât sistemele OS/2 şi UNIX

vor rula mai rapid. Windows

3.0, care nu este un adevărat sistem de operare,

deoarece

utilizează multe din

funcţiile sistemului DOS, asigură o slabă protecţie pe calculatoarele cu procesoare 286. Programele mai deosebite pot încă să determine căderea întregului sistem (system crash). Windows 3.1 a imbunătăţit protecţia programelor pe calculatoarele cu procesoare 286, dar sistemul este încă departe de a fi perfect. Deşi UNIX şi XENIX acceptă modul protejat al cipului 286, aceste sisteme de operare au

fost preferate doar de un grup mic de utilizatori de calculatoare noi, extrem

care aparţineau mai ales mediilor academice şi ştiinţifice.

Procesoarele

de evoluate,

386

Procesorul Intel 80386 (pe scurt 386) a insemnat un adevărat pas înainte în producţia de sisteme PC datorită performanţelor sale substanţial îmbunătăţite. Comparativ cu sistemele 8088 şi 286, sistemul 386 oferă performanţe mult mai ridicate în toate privinţele.

Cipul 386 este un procesor integra! pe 32 de biţi, optimizat pentru a funcţiona la viteză mare cu sisteme de operare mu/titasking. Cipul a fost lansat de intel în 1985, dar a fost inclus în primele sisteme la sfârşitul lui 1986 şi inceputul lui 1987. Cipul a fost introdus în modelul Compaq Deskpro 386 şi in sistemele altor producători. Ceva mai târziu, IBM a utilizat cipul în calculatorul său PS/2 model 80. Timp de câţiva ani, răspândirea cipului 386 a crescut şi a atins un maxim în jurul anului 1991. După acest an a urmat declinul, astfel în 1993, datorită ofertei de sisteme puţin costisitoare bazate pe cipuri 486 şi Pentium, practic nu a mai fost folosit. Procesorul 386 a avut o viaţă lungă datorită utilizării sale in calculatoarele mici, uşoare şi puternice din seria /4ptop şi notebook. Procesorul 386 poate executa instrucţiunile modului

real al procesoarelor 8086

şi 8088,

dar în mai puţine cicluri de ceas. El este la fel de eficient în operare ca şi procesorul 286,

ceea ce inseamnă că o instrucţiune se execută tot în aproximativ 4,5 perioade ale ceasului. De aceea, în linii generale, procesoarele 286 şi 386 păreau să se comporte aproximativ

Procesoarele Intel

173

identic ia aceeaşi frecvenţă a ceasului. Mulţi producători de sisteme 286 consideră sistemele 286 la 16 şi 20 MHz ca fiind la fel de rapide ca sistemele 386 la 16 respectiv 20 MHz şi au dreptate! Procesorul 386 a oferit performanţe ridicate în alte privinţe, în special datorită posibilităţilor soft suplimentare (moduri) şi unei unităţi de gestiune a memoriei -(MMU - Memory Management Unit) incredibil de evoluată. Procesorul 386

poate realiza comutarea intre modul

rea! şi modul

protejat sub control soft,

fără iniţializare, o calitate care face ca utilizarea modului protejat să fie mai practică. În plus, 386 are un mod nou de funcţionare, numit modul virtual real (virtua/ rea/ mode), care permite mai multor sesiuni în modul

real să lucreze simultan sub modul

protejat.

În afara gamei de frecvenţe, probabil cea mai importantă calitate a acestui cip este existenţa acestor trei moduri de operare, care sunt: m

Modul

real;

m

Modul

protejat;

m

Modul virtual real.

Modul real de funcţionare al unui cip 386, ca şi al unui cip 286, este compatibil cu modul real al procesorului 8086. În modul reai, sistemul este în esenţă un „turbo PC” mult mai rapid, cu 640K de memorie convenţională, exact ca şi sistemele bazate pe cipul 8088.

Sistemul DOS şi toate programele scrise sub DOS rulează doar in acest mod de operare. Modul protejat al procesorului 386 este integral compatibil cu modul protejat ali procesoruiui 286. Modul protejat al ambelor cipuri este numit adesea modul original de operare: (native mode) deoarece aceste cipuri sunt proiectate pentru sisteme de operare evoluate,

cum ar fi OS/2 şi Windows NT, care lucrează doar în modul protejat. Intel a extins posibilităţile sistemului -de adresare a memoriei,

în modul

protejat de operare al cipului 386,

prin adăugarea unei unităţi (MMU) de gestionare a memoriei care asigură un sistem pertecţionat de paginare şi de comutare

a programelor.

Aceste posibilităţi sunt extensii ale

unităţii MMU, proprii procesorului 286, astfel încât cipul 386 rămâne integral compatibil cu cel 286 ia nivelul programelor in cod maşină. Modul virtual real de operare al procesorului 386 este o noutate.

În acest

mod

de operare,

procesorul asigură protecţia hard a memoriei în timp ce simulează operarea în modul real 8086. De aceea, mai multe copii ale programului DOS şi ale altor sisteme de operare rulează simultan, fiecare în câte o zonă protejată de memorie. Comenzile soft pot reiniţializa partiţiile blocate. Mai simplu spus,

un calculator cu procesor 386 are calitatea de a se comporta sub control

soft ca şi când în interiorul său ar lucra mai multe sisteme deodată. Sub controlul corespunzător al softului, cipul 386 creează mai multe partiţii in memorie,

fiecare

furnizează toate serviciile DOS şi fiecare se comportă ca şi cum ar fi un sistem PC de sine stătător. Aceste partiţii sunt numite adesea mași/n/ virtuale. Un sistem 386, care funcţionează în modul real virtual sub un soft de tipu! Windows, poate rula mai multe programe DOS dacă sunt proiectate pentru Windows. Deoarece procesorul poate rula o singură aplicaţie la un moment dat, pe un tact al ceasului, programul Windows administrează timpul pentru executarea fiecărei aplicaţii prin impărţirea în 7/ne s/ices (perioade de timp ale unităţii centrale). Datorită faptului că cipul 386 este atât de rapid, iar perioadele ț;me slices sunt mici fracțiuni de secundă, toate aplicaţiile par să ruleze simultan. Sistemul OS/2 exploatează posibilităţile cipului 386 chiar mai mult decât o face sistemul Windows. Versiunea OS/2 2.x gestionează simultan programe OS/2, programe DOS şi numeroase programe Windows.

Procesoarele mai simple, cum ar fi 286,

nu au aceste facilităţi.

Sistemul 386 foloseşte mult mai eficient modul de operare protejat decât cel 286.

174

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Procesorul 386 comută în modul protejat şi invers sub control soft, fără iniţializarea sistemului. Cipul 286 iniţializare hard.

nu poate face comutarea

din modul

protejat în modul

real, fără

Există numeroase variante de cipuri 386, dintre care unele sunt mai puţin puternice, iar altele consumă mai mult. Paragrafele următoare descriu diverse cipuri din familia 386 şi

diferenţele dintre ele. Procesoarele

386DX

Cipul 386DX a fost primul cip din familia 386 lansat de Intel. El este un procesor integral pe 32 de biţi, cu registre interne de 32 de biţi, o magistrală internă de date pe 32 de biţi şi

o magistrală externă pe 32 de biţi. Cipul conţine 275.000 de tranzistoare într-un circuit VLSI (Very Large Scale Integration). Cipul se livrează într-o capsulă cu 132 de pini şi con-

sumă cu aproximativ 400

miliamperi (mA)

mai puţin decât cipul 8086.

sum mai redus deoarece este realizat în tehnologia CMOS conductor.

Componentele

CMOS

Cipul 386 are un con-

(Comp/ementary Metal Oxid Semi-

permit ca dispozitivele să aibă un consum

extrem de redus.

Cipul 386 al firmei Intel lucrează în gama de frecvenţă de la 16 la 33 MHz. Alţi producători oferă versiuni comparabile Cipul 386DX

care operează

poate adresa 4G de memorie

la frecvenţe

mai mari, de până la 40

MHz.

fizică. Unitatea sa încorporată de administrare a

memoriei virtuale, permite softului proiectat pentru a trage foloase din utilizarea unei memorii foarte mari să acţioneze ca şi când sistemul ar avea 64 teraocteţi de memorie (un teraoctet reprezintă 1.099.511.627.776 octeți de memorie). Deşi majoritatea sistemelor 386 au cel mult 64M de RAM pe placa de bază, există utilizatori de calculatoare evoluate care folosesc această capacitate a cipurilor 386 de a admite 4G de memorie fizică şi, potenţial, 64T de memorie virtuală. 4

Procesoarele 386SX (e DEPI pa

O părere greşită care s-a răspândit în legătură cu cipurile 386SX este aceea că s-ar putea introduce un cip de acest tip într-un sistem 286 pentru a se obţine toate facilităţile unui sistem 386. Şi nu este adevărat; cipul 386SX nu este compatibil din punctul de vedere al pinilor cu cipul 286 şi nu poate fi montat în acelaşi soclu. Totuşi, au fost proiectate câteva produse care permit adaptarea cipului 386 intr-un sistem 286. Din punct de vedere al vitezei, convertirea unui astfel de sistem 286 ia o unitate CPU 386 conduce la o creştere mică a performanţelor deoarece plăcile de bază de 286 au interfejele cu memoria şi cu perifericele, limitate de funcţionarea pe 16 biţi. Un sistem 386

la 16 MHz

nu este cu mult mai rapid decât un sistem 286

la 16 MHz,

dar.oferă o administrare

îmbunătăţită a memoriei pe o placă de bază proiectată pentru el şi posibilitatea de a rula softul specific pentru 386. '

Procesoarele 386SX, pentru a

numite codificat cipuri P9 în timpul implementării, au fost concepute

fi folosite de către proiectanţii de sisteme care ar fi dorit facilităţi de 386

la preţuri

de 286. Ca şi cipul 286, 386SX poate comunica doar pe 16 biţi cu celelalte componente ale sistemului. Totuşi, structura sa internă este identică cu cea a cipului 386DX. 386SX

prelucrează 32 de biţi de date în acelaşi timp (în comparaţie cu sistemul original PC care lucrează pe 8 biţi). Procesorul 386 SX utilizează o schemă de adresare a memoriei pe 24

de biţi care se aseamănă mai mult cu cea folosită de cipul 286 decât cu adresarea

integrală pe 32 de biţi a procesorului standard

386.

De aceea,

cipul 386SX

poate adresa

Procesoarele Intel maxim

386DX.

16M

de memorie

fizică în comparaţie cu cei 4G de memorie

175

pe care ii poate adresa

Procesoarele 386SX funcţionează în gama de frecvenţe între 16 şi 33 MHz.

Apariţia procesorului 386SX a insemnat sfârşitul lui 286, datorită unităţii sale MMU superioare şi a includerii modului

virtual real de operare.

Sub controlul unui soft de

administrare ca Windows sau OS/2, sistemul 386SX poate rula numeroase programe DOS, în acelaşi timp. Capacitatea de a rula softul specific de 386 este un alt avantaj important al sistemelor 386SX în comparaţie cu cele 286 mai vechi. De exemplu, Windows 3.1 rulează

aproape ia fel pe 386SX şi pe 386DX. Procesoarele 386SL O altă variantă de cip 386 este 386SL. Această unitate CPU de consum performanţe

cipul 386SX,

dar este proiectat pentru sisteme

mic are aceleaşi

/aptop în care este necesară

reducerea consumului de putere. Cipurile SL oferă facilităţi speciale de gestionare a consumului

de putere,

foarte importante pentru calculatoarele care se alimentează de la

baterii. Cipul SL are mai multe moduri de funcţionare cu economie de energie electrică (s/eep modes).

Cipul are o arhitectură extinsă ce include un sistem de administrare a intreruperilor (SMI System Management Interrupt) care permite utilizarea facilităţii de gestionare a alimentării. În cipul SL sunt de asemenea

incluse funcţii extinse speciale pentru LIM (Zozus /nte/

Microsoft) şi un controler de memorie imediată (cache). Acest controler este proiectat să lucreze cu 16 până la 64K memorie externă cache. Datorită acestor funcţii suplimentare cipurile SL au un număr mai mare de tranzistoare (855.000) în comparaţie chiar cu cipurile 386DX

(275.000).

Procesorul 386SL

lucrează la

frecvenţa de 25 MHz. Intel oferă un cip asociat procesorului 386SL pentru /aptop şi anume

subsistemul

de

intrare/ieşire 82360SL. Cipul 82360 include funcţiile multor periferice uzuale, cum ar fi porturi seriale şi paralele, un controler DMA (Direct Memory Access), un controler de întreruperi şi un circuit logic de administrare a alimentării pentru procesorul 386SL. Acest

cip funcţionează împreună cu procesorul şi constituie o soluţie care satisface necesităţile de dimensiuni şi consum

Procesoarele copii Câţiva producători, intei 386DX şi SX. Intel produce cipuri

reduse ale calculatoarele portabile şi /4aptop.

386 (c/ones) printre care AMD şi Cyrix, şi-au creat propriile versiuni de procesoare Aceste cipuri compatibile 386 lucrează la frecvenţe de până !a 40 MHz. care funcţionează doar la frecvenţe de până la 33 MHz. Firma nu oferă

cipuri mai rapide de 33 MHz deoarece operarea la aceste viteze este o performanţă care

începe să se suprapună peste performanţele propriilor procesoare 486. În general, aceste cipuri sunt integral compatibile cu procesoarele

Intel, ceea ce înseamnă

că rulează toate programele concepute pentru Intel 386. Mulţi producători de sisteme preferă aceste copii 386 deoarece sunt mai rapide şi mai puţin costisitoare decât procesoarele originale Intel. (Intel a iniţiat campania de publicitate „Intel Inside” sperând

să-i ademenească pe cumpărători cu promisiunea că vor obţine un cip veritabil.) Paragrafele referitoare la procesoarele

IBM descriu cipurile compatibile intel proiectate şi

vândute de firma IBM. Aceste cipuri nu pot fi considerate copii ale procesoarelor intel, deoarece ele folosesc măşti autentice şi microcoduri licenţă Intel. Această convenţie pune în general la dispoziţia firmei IBM întregul proiect de cip pentru ca să fie folosit in forma sa actuală sau să fie modificat. Astfel, procesoarele IBM sunt integral compatibile cu procesoarele Intel şi adesea oferă facilităţi suplimentare.

176

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Procesoarele 486 În cursa pentru obţinerea unor procesoare mai rapide, cipul 80486 (pe scurt 486) a însemnat un alt salt important inainte. Puterea suplimentară 'pe care o are, a generat o uriaşă emulaţie în soft. Zeci de milioane de exemplare de Windows şi milioane de exemplare de OS/2 au fost vândute în mare parte din cauza faptului că cipul 486 a făcut ca interfaţa utilizator grafică (GU!) a programelor Windows şi OS/2 să fie o opţiune realistă pentru cei care lucrează zilnic pe calculator. Un procesor 486 este practic de 2 ori mai rapid decât un cip 386, la aceeaşi frecvenţă a ceasului, datorită câtorva caracteristici importante. Aceste caracteristici sunt următoarele:

m

7impul redus de execuţie a unei instrucţiuni Procesorul 486 execută o instrucţiune în doar două perioade de tact, în medie, în timp ce, pentru cipul 386, timpul de execuţie este în medie de peste 4 perioade.

m /W/emoria imediată internă (cache). Memoria cache încorporată are un randament de 90-95%, raport care descrie cât de des apar stări de aşteptare in operaţiile de citire. Memoriile imediate externe pot să îmbunătăţească şi mai mult acest raport. a Ciclurile de memorie burst-mode (mod în „rafală”). Un transfer în memorie pe 32 biţi (4 octeți) se face pe două perioade de ceas (cicluri). După un transfer standard pe 32 biţi, datele care urmează, până la 12 octeți (sau 3 transferuri), pot fi transferate pe câte un singur ciclu pe fiecare transfer. Astfel, un bloc de memorie de 16 octeți contiguu şi secvențial poate fi transferat în doar 5 perioade de ceas, în loc de 8 perioade sau chiar mai mult.

Această reducere de timp poate fi chiar mai mare când se fac transferuri de

câte 8 sau 16 biţi fiecare. m

Coprocesor (sincron) matematic incorporat. Coprocesorul matematic funcţionează sincron cu procesorul principal şi execută instrucţiuni matematice în mai puţine cicluri ale ceasului decât modelele anterioare. in medie, coprocesoarele incluse în cipurile din

seria DX sunt de două-trei ori mai performante decât coprocesorul extern 387. Cipul 486 este de aproximativ două ori mai rapid decât cel 386, ceea ce inseamnă că un cip 386DX-40 este aproximativ la fel de rapid ca un 486SX-20. Dacă ar trebui să aleg între un procesor 386 la 40 MHz şi unul 486 la 20 MHz, l-aş aiege pe cel 486. Cipul 486 cuo frecvenţă de tact mai mică, nu numai că este la fel de rapid sau chiar mai rapid, dar poate fi şi schimbat cu uşurinţă cu o versiune mai nouă, cum ar fi un procesor DX2 sau DX4 care este de două sau de trei ori mai rapid. Puteţi înţelege acum motivul pentru care procesorul 386 a fost eliminat de pe piaţă ca urmare a apariţiei cipului 486. Înainte de apariţia procesorului 486, mulţi utilizatori evitau interfaţa Windows grafică (GUI) deoarece ei nu aveau timp de pierdut în aşteptarea clepsidrei care semnaliza faptul că sistemul lucrează şi nu poate fi întrerupt. (S-a spus şi numai în parte în glumă, că puteţi să porniţi sistemul dimineaţa, să lansați Windows sau OS/2 şi apoi să mergeţi să beţi o cafea. După un timp, dacă vă intoarceţi în faţa calculatorului, s-ar putea să constataţi că programul s-a incărcat.) Procesorul 486 a schimbat această realitate. Mulţi cred că cipul CPU 486 a impulsionat larga răspândire a interfeţelor GU! (grafice). Capacitatea cipului 486 de a opera componente hard valoroase: discuri afişare mai rapidă şi monitoare mai memorare optică, unităţi CD-ROM,

cu interfaţă grafică a impulsionat comercializarea unor mai rapide şi de capacitate mai mare, plăci video cu mari, imprimante mai bune şi mai rapide, dispozitive de plăci de sunet şi plăci pentru „capturi” video.

Consecința fericită a acestei cereri crescute a fost faptul că preţurile pentru componentele

hard (şi soft) au cunoscut o cădere vertiginoasă în ultimii câţiva ani. O dată cu lansarea cipului său Pentium mai rapid, Intel a început să scadă preţul familiei de cipuri 486 pentru a determina industria de calculatoare să se orienteze în principal pe 486.

..

Procesoarele Intel

Acum

Intel a început să coboare

şi prețul cipului Pentium.

Procesorul

177

486 este disponibil în

numeroase variante: cu şi fără coprocesor matematic, în game de frecvenţă de la 16 MHz la 100 MHz, cu facilităţi speciale de gestionare a alimentării şi cu posibilitatea funcţionării la 3,3V pentru a reduce şi mai mult consumul de energie. Pe lângă aceste performanţe

ridicate,

una dintre cele mai importante

caracteristici ale

familiei de cipuri 486 este capacitatea sa de a evolua spre noi versiuni. În cele mai multe cazuri, vă puteţi bucura de îmbunătăţirea performanţelor unui sistem dat, prin simpla adăugare sau schimbare a unităţii CPU cu una mai rapidă. Din nefericire, Intel nu a dat toate explicaţiile referitoare la această caracteristică. Mi s-a părut dificil să mă descurc pe

piaţă şi să descopăr detaliile tehnice referitoare la diferitele versiuni de 486, cum lucrează

ele şi care sunt ramificaţiile acestor

modernizări.

În paragrafele următoare, veţi găsi informaţii care pot risipi orice nelămurire în legătură cu versiunile de cipuri 486 şi cu modernizările posibile. Veţi găsi explicaţii referitoare la toate versiunile disponibile de procesoare 486 şi referiri la modernizările şi schimbările posibile. Veţi cunoaşte diferenţele intre variante, cum ar fi noul DX2 şi unităţile CPU cu viteză dublă (Overdrive) şi veţi putea determina care variantă este mai potrivită unui anumit sistem echipat cu procesor 486.

Deci paragrafele care urmează acoperă variantele cipului de bază 486.

Familia procesorului 486. După lansarea cipului original 486 DX, în aprilie 1989, a apărut o 486

întreagă familie de procesoare de acest tip. Deşi procesoarele

au câteva caracteristici

comune, cum ar fi arhitectura pe 32 biţi şi o memorie imediată incorporată, diferitele variante se deosebesc în unele privinţe, cum ar fi viteza maximă şi configuraţia pinilor. Acest

paragraf grupează diferitele procesoare 486 după tip, viteză şi configuraţia pinilor, apoi descrie complet fiecare procesor. Acestea sunt cele mai importante versiuni curente de 486.

m 486SX

- CPU 486 fără FPU (unitate de calcul în virgulă mobilă);

m 486DX

- CPU 486 cu FPU;

m

486DX2

- CPU

486

cu viteză dublă (Overdrive),

m 486DX4

- CPU

486 cu viteză triplă şi FPU.

plus FPU;

Cele mai multe dintre aceste cipuri 486 sunt disponibile într-o largă gamă de frecvenţă a tactului, variind între 16 MHz la limita de jos şi 100 MHz pentru cipurile cele mai rapide. Tabelul următor arată plaja frecvenţelor maxime ale procesoarelor 486.

LEILA

Tip procesor 486SX

Frecvența ceasului în Megaherţi 66 50 40 33

16

20

25

x

x

x

x

x

x

486DX

(MHz) 75

x

100

x

x

486DX4

Un procesor garantat

83

x

x

486DX2

L.

de tact a procesorului Dei

i

IC, oo

pentru o anumită frecvenţă,

x

x

funcţionează întotdeauna la orice

frecvenţă mai mică. De exemplu, un cip 486DX garantat la 33 MHz, lucrează la 25 MHz dacă este montat pe o placă de bază de 25 MHz. Reţineţi că procesoarele DX2/Overdrive funcţionează în interior cu de 2 ori frecvenţa de ceas a plăcii de bază, în timp ce procesoarele

DX4

funcţionează cu de 2 ori, 2 ori şi jumătate

sau 3 ori frecvenţa de tact a

plăcii de bază. Tabelul următor arată diferitele combinaţii de frecvenţe ce pot rezulta prin

178

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

utilizarea unor procesoare DX2 sau DX4 cu diferite frecvenţe de ceas ale plăcii de bază.

Frecvența

tactului plăcii de bază

16MHz

20MHz

25MHz

33MHz

50MHz

Frecvența procesorului

DX2

32

MHz

40 MHz

50 MHz

66 MHz

N/A

Frecvența DX4

(modul

x2)

32

MHz

40

50 MHz

66

Frecvența

(modul

x2,5)

40

MHz

50 MHz

62,5MHz

83MHz

N/A

48 MHz

60MHz

75 MHz

100MHz

N/A

DX4

Frecvența DX4 (modul x3)

MHz

MHz

100

MHz

În atara diferenţelor de viteză, procesoarele 486 au şi mici diferenţe în configuraţia pinilor. Procesoarele

DX,

DX2

şi SX au practic aceeaşi

configuraţie cu

168 de pini, în timp ce

procesoarele Overdrive vândute cu bucata au ori configuraţia standard cu 168 de pini, ori o configuraţie specială pentru procesor Overdrive (numit câteodată şi 487SX) modificată, cu

169 de pini. Dacă placa dumneavoastră de bază are două socluri, primul corespunde unui cip cu 168 de pini, iar al doilea configurației cipului Overdrive cu 169 de pini. Cele mai

multe plăci de bază noi, cu un singur soclu ZIF (Zero /nsertion Force) corespund oricărui

procesor 486, cu excepţia variantei DX4. Cipul DX4 3,3 V în loc de 5 V, ca cele mai multe cipuri.

Atunci

este diferit deoarece

funcţionează

la

când modernizaţi un sistem, asiguraţi-vă că cipul pe care il instalaţi se potriveşte în

soclu. In particular, dacă montați unul dintre procesoarele 5V, veţi distruge cipul (care este foarte scump)! Familia de procesoare 486 are periormanţe

DX4

ridicate deoarece

intr-un soclu alimentat

la

incorporează dispozitivele

până acum externe cum ar fi, memoria imediată (cache) cu controlerul respectiv şi

coprocesorul matematic. De asemenea, sistemele cu 486 sunt prevăzute cu posibilitate a de a fi modernizate. Cele mai multe sisteme 486 pot fi modernizate prin simpla înlocuire sau adăugare a procesorului, ceea ce poate duce efectiv la dublarea vitezei sistemului. Datorită acestor calităţi, eu recomand procesoarele 486SX sau DX ca fiind sisteme ideale,

în specia! în mediul afacerilor. Investiţia dumneavoastră va fi protejată şi in viitor, datorită

versiunilor noi de procesoare

destinate modernizărilor, larg răspândite şi având preţuri mici. Memoria cache internă (de nivel 1). Toate procesoarele din familia 486 au o caracteristi că standard şi anume, includ un controler pentru memoria imediată (cache) de nivel 1 împreună cu 8K sau 16K de memorie imediată. Acest tip de memorie este de fapt o zonă de memorie foarte rapidă incorporată în procesor şi are rolul de a păstra o parte din seturile de instrucţiuni (coduri) şi de date cu care cipul lucrează in mod curent. Memoria imediată

pozte fi accesată fără cicluri de aşteptare, deoarece ea poate lucra integra! în ritmul procesorului. Utilizarea memoriei imediate reduce o „strangulare” tradiţională a sistemului, care se datora faptului că memoria RAM este mult mai lentă decât procesorul. Această soluţie face ca procesorul să nu mai stea în aşteptarea codurilor de instrucţiuni sau a datelor primite de la memoria principală, mult mai lentă, deci duce la îmbunătăţirea performanţelor.

În absenţa

memoriei

cache,

procesorul

este nevoit să aştepte

până când

memoria sistemului îl ajunge din urmă. Dacă datele dorite există deja în memoria imediată internă, unitatea CPU nu trebuie să mai aştepte. Dacă nu, procesorul trebuie să le aducă

din memoria imediată secundară sau, magistrala sistemului.

în cazul sistemelor

mai puţin evoluate,

de pe

Nu vă trebuie programe speciale pentru a beneficia de avantajele memoriei imediate; ea lucrează transparent în interiorul cipului. Deoarece memoria imediață înmagazine ază atât

Procesoarele Intel

179

coduri de instrucţiuni, cât şi date, ea se mai numeşte şi memorie unificată. Din punct de vedere tehnic, memoria imediată a familiei de procesoare 486 este organizată intr-un set de patru blocuri asociate de memorie (4-Way Set Associative Cache). Fiecare bloc este alcătuit din 128 sau 256 linii de câte 16 octeți fiecare. lată un exemplu care vă ajută să înţelegeţi cum funcţionează această memorie. În varianta sa cea mai simplă, memoria imediată este organizată ca un singur bioc în care puteţi memora conţinutul unui bloc corespunzător al memoriei principale. Procedeul este similar cu marcarea paginii curente a unei cărţi pe care tocmai o citiţi, pentru a o localiza. Dacă memoria principală este echivalentă cu toate paginile cărţii, marcajul indică paginile conţinute în memoria

imediată.

Această metodă este bună pentru datele din cuprinsul

paginii marcate, dar nu funcţionează pentru datele din pagina anterioară. În acest din urmă caz,

marcarea paginii nu este de nici un folos.

O altă soluţie este să memoraţi mai multe marcaje de pagină, pentru ca să puteţi localiza simultan mai multe fragmente ale cărţii. Funcționarea cu mai multe marcaje implică o încărcare hard suplimentară şi vă consumă timp ca să verificaţi ce marcaj corespunde paginii care memorează

datele ce vă sunt necesare.

Fiecare marcaj suplimentar creşte

sarcina sistemului dar, în acelaşi timp, şi şansa de a regăsi pagina dorită. Dacă aţi stabilit să marcați patru zone ale cărţii ca să limitați incărcarea suplimentară

aferentă, aţi construit în esenţă o memorie cu 4 blocuri asociate. Această tehnică imparte memoria

imediată în patru blocuri,

iar fiecare dintre ele memorează

linii diferite ale memori-

ei principale. Mediile de programare myw/titasking, cum ar fi OS/2 şi Windows, sunt un bun exemplu de medii în care procesorul trebuie să lucreze cu mai multe zone de memorie simultan şi în care memoria imediată cu patru blocuri îmbunătăţeşte mult performanţele.

Conţinutul memoriei cache trebuie să fie întotdeauna identic cu cel al memoriei principale pentru a avea siguranţa că procesorul lucrează cu datele reale. Din acest motiv, memoria imediată a procesoarelor din familia 486 este o memorie cu scriere directă (Write- Through).

Write- Through îinseamnă că de câte ori procesorul transferă informaţii în memoria imediată, ele se inscriu automat şi in memoria principală. Prin comparaţie,

cipul Pentium are o memorie

imediată de tipul

Write-Back,

ceea ce

înseamnă că atât operaţiile de scriere, cât şi cele de citire, sunt efectuate şi în memoria imediată, în scopul creşterii suplimentare a performanţelor.

Chiar dacă memoria

imediată a

cipului 486 este cu scriere directă (Write- Through), sistemul poate folosi şi o memorie externă Write-Back pentru a îmbunătăţi performanţele. În plus, cipul 486 poate memora 4 octeți în memoria tampon

imediată,

inainte de a-i înscrie in RAM,

cu scopul de a

creşte

eficienţa în cazul in care magistrala memoriei este ocupată.

Controlerul memoriei imediate incorporat în procesor este responsabil şi cu supravegherea magistralei memoriei în situaţia în care celelalte procesoare, cunoscute sub numele de 8us Masters, preiau controlul exclusiv al sistemului. Acest proces de supraveghere a magistralei este numit Bus Snooping. Dacă un dispozitiv Bus Master (cu opţiunea de

control total al magistralei) scrie intr-o zonă de memorie care anterior a fost încărcată în memoria imediată curentă a procesorului, conţinutul acesteia nu va mai coincide cu cel al memoriei. Controlerul marchează aceste date ca invalide şi le reîncarcă in memoria imediată pe durata următorului acces la memorie, păstrând astfel integritatea sistemului. Cele mai multe sisteme bazate pe cipuri 486 utilizează o memorie imediată externă (de nivel 2) alcătuită din cipuri de memorie RAM statică (SRAM), de până la 512K sau chiar mai mult, cu scopul de a reduce timpul pe care îl piârde sistemul în aşteptarea datelor de la memorie. Funcţia memoriei imediate secundare este similară cu cea a memoriei imediate pentru cipul 486, care este montată pe placă. Memoria secundară inmagazinează informaţii care se transferă unităţii CPU, reducându-se astfel timpul de aşteptare al procesorului,

180

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

concomitent

cu mărirea timpului de prelucrare.

Aducerea

informaţiilor din memoria

imediată

secundară, şi nu din memoria sistemului, este o operaţie mult mai rapidă datorită timpului de acces extrem de mic al cipurilor SRAM - 20 nanosecunde sau chiar mai puţin. Paragrafele care urmează

descriu detaliat parametrii tehnici specifici şi diferenţele existente

între procesoarele din familia 486. Procesoarele 486DX. Primul procesor Intel 486DX a fost lansat la 10 aprilie 1989, iar sistemele echipate cu acest cip au apărut pentru prima dată în cursul anului 1990. Primul cip funcţiona la 25 MHz; versiunile ulterioare de 486DX au apărut în variante de 33 MHz şi

50 MHz.

În versiunea sa originală, procesorul 486DX

Grid Array) cu 168 de pini, alimentată la 5V, dar capsulă POQFP (//astic Quad Flat Pact) cu 196 de Quad Fiat Pack) cu 208 pini la 3,3V. Acestea din perfecţionate, destinate in primul rând utilizării in

era montat într-o capsulă PGA (Pip

acum sunt disponibile atât versiunile in pini la 5V, cât şi în capsulă SQFP (Sma// urmă sunt disponibile în versiuni SL calculatoarele /aptop şi portabile la care

economia de consum de putere este esenţială. Procesorul 486 se deosebeşte

de procesoarele

mai vechi 286 şi 386

prin două

caracteri-

stici importante: gradul de integrare şi posibilitatea modernizărilor. Cipul 486DX integrează funcţii cum ar fi coprocesorul matematic, memoria imediată şi controlerul asociat. Procesorul 486 a fost proiectat în ideea de a putea fi inlocuit ulterior cu versiuni modernizate. De exemplu, cipurile Overarive de viteză dublă reprezintă o posibilitate de modernizare ce poate fi folosită în cele mai multe dintre sisteme.

Procesorul 486DX este fabricat în tehnologia CMOS (Comp/imentary Metal Oxid Semiconductor) de putere mică. Cipul are registrele interne de 32 de biţi, o magistrală externă de date pe 32 de biţi şi o magistrală de adrese pe 32 de biţi. Aceste dimensiuni sunt aceleaşi cu cele ale procesorului 386DX. Mărimea registrelor interne a determinat prezentarea lor în reclame, drept procesoare pe „32 de biţi”. Cipul 486DX conţine 1,2 milioane de tranzistoare pe o aşchie de siliciu nu mai mare decât unghia de la degetul mare.

Acest

număr este de patru ori mai

mare decât cel al componentelor

din cipurile 386

şi ar trebui să vă dea un indiciu asupra puterii acestui procesor.

Tabelul'6.6 Procesorul Intel 486DX

.

Caracteristici Lansat

10 aprilie 1989

Gama frecvenţelor maxime

25, 33, 50 MHz

Multiplicarea tactului unităţii CPU

1x

Dimensiunea

32 de biţi

registrelor

Magistrala de date externă

32 de biţi

Magistrala memoriei

32 de biţi

Memoria maximă Dimensiunea integrale Tipul memoriei

memoriei

imediate integrale

Cu 4 blocuri asociate,

Număr

1,2 milioane,

Capsula

traseelor

1991

(50MHz)

8K

Da

Dimensiunea

24 iunie

4G imediate

Transferuri in modul burst de tranzistoare

(25MHz);

Write Through

| 1,4 milioane (la modelele

1 micron (25, 33 MHz), SL extinse)

PGA

cu 168

pini, PQFP*

0,8 microni

cu 196

(50

SL perfecţionate) MHz

pini, SQFP*

şi toate modelele

cu 208

pini

Procesoarele Intel

181

Caracteristici Coprocesor matematic

Unitate de calcul in virgulă mobilă (FPU)

Gestionarea memoriei

SMM

Tensiunea de alimentare

5V standard, 3,3V opţional în modelele SQFP cu 208 pini

(System Management Mode) in modelele SL extinse

PGA = Pin Grid Array POFP = Plastic Quaa Fiat Pack SOFP = Small! Quad Flat Pack *” Doar modelele POFP şi SOQFP sunt SL extinse

Procesorul standard 486DX conţine o unitate de procesare, o unitate de calcul în virgulă mobilă (coprocesor matematic),

o unitate de administrare a memoriei şi un controler pentru

memoria imediată cu 8K de memorie cache RAM incorporată. In medie, familia de cipuri 486 poate executa instrucţiunile in doar două cicluri de ceas, datorită memoriei interne şi a unităţii sale de procesare mult mai eficiente. Comparaţi această cifră, cu media de 4,5 cicluri pe secundă în care procesoarele 286 şi 386 execută o instrucţiune, sau cu media de 12 cicluri pe secundă caracteristică procesoarelor originale 8086 şi 8088. De aceea, lao anumită frecvenţă a ceasului (MHz), procesorul 486 este aproximativ de două ori mai eficient decât procesorul 386. Un cip 486SX la 16 MHz este aproximativ echivalent cu un sistem 386DX

la 33

sistem 386DX de cele 386.

la 40 MHz. Oricare dintre cipurile 486 rapide au performanţe superioare faţă

MHz,

iar unul 486SX

la 20

MHz

este aproximativ

echivalent cu un

Procesorul 486 este integral compatibil din punctul de vedere al setului de instrucţiuni cu procesoarele Intel anterioare, cum ar fi 386, dar are şi câteva instrucţiuni suplimentare (cele mai multe dintre ele fiind necesare pentru controlul memoriei cache interne).

Ca şi 386DX, procesorul 486 poate adresa 4G de memorie fizică şi poate gestiona 64 teraocteţi de memorie virtuală. Cipul 486 funcţionează in toate cele trei moduri de operare ca şi procesorul 386: modul real, modul protejat şi modul virtual real. În modul real, procesorul 486 (ca şi cel 386) operează cu acelaşi tip de soft ca şi procesorul 8086.

in

modul protejat, cipul 486 (ca şi cel 386) oferă un sistem sofisticat de paginare a memoriei şi de comutare a programelor. În modul virtual real, procesorul 486 (ca şi cel 386) poate rula mai multe copii ale programelor DOS sau ale altor sisteme de operare în timp ce simulează modul real de operare al procesorului 8086. De aceea, sub un sistem de operare

de tipul Windows sau OS/2, pe acest procesor pot rula simultan atât programe pe 16, cât şi pe 32 de biţi, cu asigurarea protecţiei hard a memoriei. Dacă un program se blochează, restul sistemului este protejat şi veţi putea reiniţializa partiţia blocată prin diverse mijloace,

în funcţie de sistemul de operare. Coprocesorul matematic inclus. Seria 486DX are un coprocesor incorporat care este numit uneori MCP (coprocesor matematic) sau FPU (unitate de caicul în virgulă flotantă - //oat/ng Point Unit. Această serie nu seamănă cu cea anterioară care vă impunea să adăugaţi un coprocesor matematic în cazul în care aţi fi dorit să faceţi mai rapid calcule matematice complexe. Unitatea FPU din seria 486DX este 100% compatibilă din punct de vedere soft cu coprocesorul matematic extern 387, folosit în sistemul 386, dar este de peste două ori mai performant deoarece lucrează sincron cu procesorul principal şi execută majoritatea

instrucţiunilor într-un timp de două ori mai scurt. 486 SL. Intel a anunţat la început, un cip de sine stătător numit 486SL. Acum, procesorul SL ca cip separat nu se mai produce,

dar practic toate versiunile numite SL extinse ale

procesoarelor 486 (SX, DX şi DX2) conţin îmbunătățirile acestuia. Acesta este motivul

182

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare

pentru care nu se mai produce

4868SL.

şi caracteristicile lor

Îmbunătăţirile SL se referă la o proiectare specială

care asigură anumite facilităţi de reducere a consumului de putere. La început, cipurile SL imbunătăţite erau destinate sistemelor /aprop şi notebook care se alimentau de la baterii, dar şi-au găsit la fel de bine intrebuinţarea şi în sistemele desktop (de birou). Procesoarele SL extinse folosesc tehnici speciale de gestionare a alimentării, printre care modul de funcţionare cu economie de energie (s/eep moae) şi accelerarea ceasului, care au rolul de a reduce consumul de putere atunci când este necesar. Aceste cipuri sunt disponibile şi în varianta de alimentare cu 3,3V. Tabelul următor cuprinde datele tehnice de catalog ale procesorului

486SL.

Tabelul 6.7 Procesorul Intel-486SL Caracteristici Lansat

9 noiembrie 1992

Gama frecvenţelor maxime

25, 33, 50 MHz

Multiplicarea tactului unităţii CPU

1x

Dimensiunea registrelor

32 de biţi

Magistrala de date externă

32 de biţi

Magistrala memoriei

32 de biţi

Memoria maximă Dimensiunea

memoriei

Tipul memoriei

4G imediate incorporate

imediate incorporate

Transferuri în modul Burst Număr de tranzistoare Dimensiunea

traseelor

8K Cu 4 blocuri asociate,

Through

1,4 milioane 0,8 microni

PGA cu 168 pini, PQFP cu 196 pini, SQFP cu 208

Capsula

pini, LGA Coprocesor

Wr/fe

Da

matematic

Gestionarea memoriei

cu 227

pini

Unitate de calcul în virgulă mobilă (FPU) opţională la unele modele

SMM

(System Management Mode) in modelele SL

extinse Tensiunea de alimentare

5V standard, 3,3V opţional în modelele SQFP cu 208

PGA

pini

= Pin Grid Array

POFP = Plastic Quad Flat Pack SQFP = Small Quad Flat Pack LGA = Lana Grid Array * Modelele LGA

au fost scoase din fabricaţie

Intel a conceput o arhitectură de administrare a consumului de putere numită SMM (System Management Moae). Acest nou mod de funcţionare este total izolat şi indepen-

dent de celelalte componente hard şi soft ale unităţii centrale. SMM asigură resurse hard, cum ar fi generatoarele de tact (//mers), registrele şi circuitele logice de intrare/ieşire, ce controlează şi intrerup alimentarea celorlalte componente

independent faţă de restul resurselor sistemului.

ale calculatorului

portabil, în mod

Procesoarele Intel

183

SMM rulează într-o memorie dedicată, numită memoria de administrare a sistemului (System Management Memory), care nu este vizibilă şi care nu interferează cu sistemul de operare sau cu softul de aplicaţii. SMM are alocată o intrerupere, numită intreruperea de

administrare a sistemului SMI (System Management Interrupf), care semnalizează evenimentele

legate de consumul

de putere şi care are prioritatea cea mai mare faţă de

orice altă întrerupere. SMM asigură o gestionare flexibilă şi sigură a alimentării care nu există la modelele anterioare. De exemplu, când un program de aplicaţii incearcă să acceseze un dispozitiv periferic căruia i s-a întrerupt alimentarea în scopul protejării bateriilor, este generat un semnal

de intrerupere SMI

care realimentează respectivul dispozitiv de intrare/ieşire şi

execută din nou, automat, instrucţiunea de |/O. De asemenea,

Intel a prevăzut pentru procesorul său SL o facilitate numită Suspendare/

Repornire (Suspend! Resume). Producătorul de sisteme poate utiliza această facilitate ca să asigure utilizatorului de calculatoarele portabile posibilitatea de oprire şi repornire rapidă.

Un sistem SL poate, în general, să repornească sistemul într-o singură secundă şi să-l aducă exact in starea de dinaintea suspendării. Dumneavoastră nu va trebui să reiniţializaţi, să reincărcaţi sistemul de operare şi programul de aplicaţie, apoi datele aplicaţiei. Apăsaţi doar butonul suspendare/repornire şi sistemul va fi gata să-şi continue funcţionarea. Unitatea CPU, în varianta SL, este proiectată să nu consume aproape nimic în starea suspend. Această calitate face ca sistemul să poată rămâne suspendat chiar şi săptămâni şi să repornească instantaneu revenind exact în starea în care a fost lăsat. În timp ce este suspendat,

un sistem SL işi păstrează dâtele cu care lucrează în memoria normală RAM,

în

condiţii de siguranţă, dar este mai prudent să le salvaţi pe hard disc. 486SX. Procesorul 486SX, versiune de 486.

lansat in aprilie 1991, a fost conceput ca cea mai ieftină

Cipul 486SX

este practic identic cu procesorul complet

DX, dar nu

include unitatea de calcul în virgulă flotantă FPU (coprocesorul matematic). Aşa cum

aţi văzut anterior in acest capitol, procesorul 386SX

este o versiune inferioară

(unii ar spune „ciuntită”), pe 16 biţi a procesorului mai complex 386DX pe 32 biţi. Cipul 386SX avea chiar o configuraţie a pinilor complet diferită şi nu putea fi inlocuit cu versiunea DX

mai puternică.

Procesorul 486SX

este oricum altceva. Cipul 486SX

este de

fapt un procesor 486 integral pe 32 de biţi, având în general aceeaşi configuraţie a pinilor cu cea a cipului DX. Câteva funcţii ale pinilor sunt diferite sau rearanjate, dar cipul se potriveşte perfect în acelaşi soclu. Cipul 48SX este mai degrabă o „şmecherie” pentru piaţă, decât o nouă tehnologie. Primele versiuni de 486SX erau de fapt cipuri DX cu deficienţe in secţiunea coprocesorului matematic. in loc să fie aruncate, cipurile erau pur şi simplu încapsulate, cu secţiunea unităţii FPU dezactivată şi apoi vândute drept 486SX. Această soluţie a durat puţin timp. După aceea, cipurile SX au dobândit o mască pioprie, diferită de masca cipului DX. Cu această nouă mască

numărul

tranzistoarelor a scăzut la 1,185

milioane (de la 1,2 milioane).

Cipul 486SX este de două ori mai rapid decât 386DX, la aceeaşi frecvenţă a ceasului. Firma Intel a prezentat acest cip pe piaţă ca fiind procesorul ideal, deoarece puţine

programe folosesc funcţiile coprocesorului matematic. Dacă utilizaţi un soft care necesită coprocesor matematic, sunteţi sfătuiţi să vă procuraţi un calculator cel puţin din seria DX. Procesorul 486DX este disponibil la frecvențele maxime garantate de 16, 20, 25 şi 33 MHz şi se livrează de obicei, intr-o capsulă cu 168 pini, deşi există şi alte versiuni de încapsulare pentru

modelele SL extinse.

Tabelul de mai jos conţine parametrii tehnici ai procesorului 486SX.

184

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

LEI DI TICE Ip

pIp cs e

Caracteristici Lansat

22 aprilie 1991

Gama frecvenţelor maxime

16, 20, 25, 33 MHz

Multiplicarea tactului unităţii CPU

1X (2x la unele modele SL extinse)

Dimensiunea

registrelor

32 de biţi

Magistrala de date externă

32 de biţi

Magistrala memoriei

32 de biţi

Memoria maximă

4G

Dimensiunea memoriei imediate incorporate

8K

Tipul memoriei imediate incorporate

Cu 4 blocuri asociate,

Transferuri

Da

Burst-Mode

Număr de tranzistoare Dimensiunea

1,185 se)

milioane,

PGA cu 168 pini, PQFP* 208 pini

Coprocesor

matematic

Nu

Gestionarea

memoriei

SMM (System extinse

Tensiunea de alimentare

SL extin-

cu 196 pini, SQFP*

Management

Mode)

cu

în modelele SL

5V standard, 3,3V opţional în modelele SQFP cu 208

PGA

1,4 milioane (la modelele

1 micron, 0,8 microni (modelele SL extinse)

traseelor

Capsula

POFP SOFP

Write Through

pini

= Pin Grid Array = Plastic Quad Flat Pack = Small Quad Flat Pack

* Doar modelele POFP şi SOFP sunt SL extinse

Deşi documentaţiile de reclamă pentru comercializare o sugerează,

din punct

de vedere

tehnic, nu există nici o indicație referitoare la posibilitatea adăugării unui coprocesor matematic la un sistem 486SX şi nici nu există un cip coprocesor separat care să poată fi montat in sistem. În schimb, intel vă sfătuieşte să montați un procesor 486 nou, cu coprocesorul matematic încorporat şi să dezactivaţi unitatea de procesare 486SX existentă deja pe placa de bază. Dacă această situaţie nu vi se pare clară, vă spunem să citiţi paragrafele următoare în care va fi prezentată cea mai importantă caracteristică a cipurilor 486: posibilitatea de a fi modernizate prin trecerea la noi versiuni. 487SX. Coprocesoru! matematic 487SX, aşa cum îl numeşte Intel, este cu adevărat un procesor complet 486DX la 25 MHZ, având un pin suplimentar şi câteva schimbări în configuraţia pinilor. Când cipul 487SX se introduce în soclul suplimentar cu care este prevăzut un sistem bazat pe procesorul 486SX, el dezactivează procesorul 486SX existent prin intermediul semnalului prezent la unul dintre pini. Pinul cheie suplimentar nu are de

fapt semnal, ci are doar scopul de a împiedica montarea greşită a cipului.

Procesorul 487SX preia toate funcţiile specitice unităţii de procesare a cipului 486SX şi asigură in plus funcţiile unui coprocesor matematic. La o primă privire, această configuraţie

pare ciudată şi inutilă, de aceea poate că mai sunt necesare explicaţii. Din fericire, 487SX

s-a dovedit a fi un simplu

răgaz care a permis firmei Intel să pregătească

adevărata sa

Procesoareie Intel surpriză:

procesorul Overdrive.

Cipurile DX2/Overdrive

cu dublarea frecvenţei,

185

proiectate

pentru soclul cu 169 pini al cipului 487SX, au o configuraţie a pinilor identică cu acesta. Aceste noi versiuni de cipuri se instalează la fel cu cele 487SX, care admite cipul 487SX, admite şi cipurile DX2/Overdrive.

Când a fost lansat cipul 486SX,

de aceea,

orice sistem

Intel a spus producătorilor să prevadă pe placa de bază un

soclu suplimentar cu 169 de pini care urma să fie folosit pentru coprocesorul matematic 487SX, sociu pe care l-a numit atunci soclu pentru ridicarea ulterioară a performanţelor (Performance Upgrade Sockeb. La început, singurul cip ce putea fi introdus în acest soclu era coprocesorul matematic 487SX. Ciudat era că 487SX nu era deloc un adevărat coprocesor matematic, ci un procesor complet 486DX!

Singura deosebire între un cip 487SX şi unul 486DX este faptul că primul utilizează o altă configuraţie, cu 169 de pini. Când introduceţi un cip 487SX în soclul prevăzut pentru el, un anumit semnal ce nu a mai fost definit până atunci (interesant, dar nu este semnalul de la pinul 169) scoate din funcţiune procesorul iniţial 486SX şi permite procesorului 487SX să preia controlul.

Deoarece cipul 487SX

este, din punct

de vedere funcţional,

un procesor

complet DX, veţi putea folosi şi funcţiile matematice care lipseau procesorului iniţial 486SX.

Unul dintre motivele pentru care cipul 487SX

este atât de scump,

este acela că

dumneavoastră cumpăraţi în realitate mai mult decât vă închipuiţi. Adevărata „crimă” este aceea că unitatea CPU originală stă liniştită la locul ei în sistem şi nu face nimic. Chiar dacă procesorul de bază 487SX

este identic cu cel 486DX,

normal

în mod

nu puteţi

să-l instalaţi în soclul suplimentar Overdrive, deoarece asignarea pinilor este diferită. Am spus „in mod normal” deoarece unele plăci de bază sunt prevăzute cu un jumper de selecţie a diferitelor configurații ale unităţii de procesare. Ca urmare a faptului că cipui 486SX este de fapt un model cu 168 de pini similar cu 486DX (deşi în mod normal este montat intr-un soclu cu 169 de pini), puteţi să instalaţi cipul normal DX în soclul pentru SX şi el să funcţioneze, dar performanţele sale vor depinde în oarecare măsură de flexibilitatea plăcii de bază. Deci, în cele mai multe cazuri, puteţi să modernizaţi un sistem prin inlocuirea unităţii CPU 486SX

cu o

unitate 487SX

(sau chiar cu DX sau DX2/Overdrive).

Inte! a descurajat

iniţial

această practică şi a recomandat fabricanţilor de calculatoare PC să includă în sistemul lor un soclu dedicat pentru o versiune ulterioară (Overarive), deoarece există unele riscuri ale acestei manevre de înlocuire. (Paragrafele următoare se referă la aceste riscuri.) In zilele noastre, Intel recomandă şi chiar insistă să fie utilizat un singur soclu ZIF (cu forţă zero de introducere) pentru ca înlocuirea procesorului cu o versiune superioară să fie cât mai comodă. Procesoarele DX2/Overdrive.

La 3 martie 1992,

Intel a lansat procesoarele

DX2

cu frec-

venţa ceasului dublată. La 26 mai 1992, firma a anunţat că este disponibilă o variantă de.

DX2 pentru comercializarea cu amănuntul, numită Overdrive. Iniţial, versiunile Overdrive aie procesorului DX2 se produceau în varianta cu 169 de pini, ceea ce insemna că puteau fi introduse doar în sisteme 386SX prevăzute cu socluri care admiteau această configuraţie. La 14 septembrie

1992,

Intel a lansat varianta Overdrive cu 168 de pini, ca o nouă

versiune a procesoarelor 486DX.

Aceste noi procesoare, cele mai performante, stau la

baza sistemelor evoluate mai recente,

dar pot fi folosite şi pentru modernizarea sistemelor

486 (SX sau DX) existente, chiar dacă acestea nu sunt prevăzute cu socluri de 169 de pini. Dacă doriţi să folosiţi acest procesor pentru modernizare, nu trebuie decât să instalaţi pur şi simplu noul cip în sistem, care in consecinţă va fi de două ori mai rapid. (Veţi spune ca eroul din RoboCop: „Asta imi place!”.)

Procesoarele adăugate DX2/Overdrive funcţionează în interior cu un semnal de tact de frecvenţă dublă faţă de cea a sistemului gazdă. De exemplu, dacă tactul plăcii de bază este de 25 MHz,

cipurile DX2/Overdrive

lucrează în interiorul lor cu 50 MHz;

analog,

dacă aveţi

un model de placă de bază la 33 MHz, cipul DX2/Overdrive funcţionează la 66 MHz.

186

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Dublarea frecvenţei de lucru a procesorului

DX2/Overdrive

nu influenţează restul

sistemului. Toate componentele plăcii de bază funcţionează in acelaşi fel ca şi cu un procesor 486 obişnuit. Deci, ca să introduceţi cipul de frecvenţă dublă, nu este necesar să înlocuiţi alte componente (cum ar fi memoria). Cu alte cuvinte, puteţi obţine o creştere importantă a performanţelor, doar prin schimbarea cipului unității centrale de procesare, fără să

trebuiască să folosiţi circuite noi, mai rapide (şi mai scumpe) pe placa de bază. Cipurile DX2/Overdrive sunt disponibile in mai multe variante de frecvenţă. În mod Intel oferă trei variante de procesoare care operează la diferite frecvenţe şi anume: mn DX2/Overdrive

la 40

MHz

pentru sisteme

la 16 sau 20

a

DX2/Overadrive

la 50 MHz

pentru sisteme

la 25

MHz;

mu DX2/Overdrive

la 66 MHz

pentru sisteme

la 33

MHz.

curent,

MHz;

Reţineţi că acestea sunt valorile maxime ale frecvenţei la care cipul poate funcţiona. Puteţi folosi fără probleme un cip garantat la 66 MHz într-un sistem care are nevoie de unul garantat la 50 sau la 40 MHz, chiar dacă el va funcţiona la o viteză mai mică. Frecvența reală la care funcţionează un cip procesor este exact dublul frecvenţei de tact a plăcii de

bază. De exemplu, când instalaţi un cip DX2/Overdrive într-un sistem 386SX la 16 MHz, cipul va funcţiona doar la 32 MHz, exact dublul frecvenţei tactului plăcii de bază. Iniţial, Intel a afirmat că nu vor fi produse cipuri de 100

MHz

pentru sistemele

la 50

MHz,

ceea ce

s-a dovedit a nu fi adevărat din moment ce procesorul său DX4 poate fi făcut să funcţioneze cu dublarea tactului şi a fost utilizat în plăci de bază care operau la 50 MHz (mai multe informaţii asupra acestei situaţii veţi găsi în continuarea acestui capitol).

Singura componentă a cipului DX2 care nu lucrează la frecvenţă dublă este unitatea de interfaţă cu magistrala (bus /nterface uni, o zonă a cipului care gestionează operaţiile de intrare/ieşire între CPU şi mediul exterior. Prin conversia între frecvenţa de tact internă şi cea externă care diferă între ele, unitatea de interfaţă cu magistrala face ca dublarea ceasului să fie transparentă pentru restul sistemului. Astfel, cipul DX2 se comportă faţă de restu! sistemului ca un cip obişnuit, care însă execută instrucţiunile de două ori mai rapid. Procesoarele DX2/Overdrive au trasee de 0,8 microni, fiind realizate intr-o tehnologie care a fost utilizată pentru prima oară la cipul 486DX de 50 MHz. DX2 conţine 1,1 milioane de

tranzistoare, în trei straturi. Memoria tampon imediată de 8K, unităţile de calcul cu numere întregi şi în virgulă flotantă funcţionează la frecvenţa dublă de tact. Comunicaţia externă cu restul calculatorului se face cu frecvenţa normală, pentru asigurarea compatibilităţii. Tabelul care urmează prezintă parametrii tehnici ai procesoarelor DX2/Overdrive.

“Tabelul 6.9 Procesorul:486DX2/0verdrive Caracteristici Lansat Gama

3 martie 1992 frecvenţelor maxime

Multiplicarea tactului unităţii CPU Dimensiunea

registrelor

40, 50, 66 2x 32 de biţi

Magistrala de date externă

32 de biţi

Magistrala memoriei

32 de biţi

Memoria maximă Dimensiunea Tipul memoriei

memoriei

MHz

4G imediate incorporate

imediate incorporate

8K Cu 4 blocuri asociate,

Write

Through

Procesoarele Intei

187

Caracteristici Transferuri Burst-Mode

Da

Număr de tranzistoare

1,2 milioane,

Dimensiunea traseelor

0,8 microni

Capsula

PGA

'

1,4 milioane (la modelele SL extinse)

cu 168 pini, PQFP*

cu 196

pini, SQFP*

cu

208 pini Unitate de calcul în virgulă mobilă (FPU)

Coprocesor matematic

Management Mode)

în modelele SL

Gestionarea memoriei

SMM (System extinse

Tensiunea de alimentare

5V standard, 3,3V opţional în modelele SQFP cu 208 pini

PGA = Pin Grid Array POQFP = Plastic Quad Fiat Pack SQFP = Small! Quad Flat Pack * Doar modelele PQFP şi SQFP sunt SL extinse

Pe lângă posibilitatea de a fi modernizate, cea mai valoroasă calitate a conceptului de procesor DX2 este aceea că permite proiectanţilor să realizeze sisteme foarte rapide tolosind modele mai ieftine de plăci de bază, în locul unora foarte costisitoare care să funcţioneze la frecvenţă mare. Cu alte cuvinte, un sistem 486DX2 la 50 MHz este mult mai puţin costisitor decât un sistem 486 care lucrează direct la frecvenţa reală de 50 MHz. În sistemul cu 486DX-50, placa de bază lucrează la frecvenţa reală de 50 MHz, pe când În sistemul DX2-50, unitatea CPU funcţionează intern la 50 MHz, dar placa de bază operează

doar la 25 MHz.

Vă imaginaţi poate, că un sistem care lucrează integral cu frecvenţa de tact de 50 MHz ar putea fi mai rapid decât un sistem la 25 MHz având frecvenţa tactului dublată, şi e

adevărat în general, însă diferenţele sunt atât de mici incât a rezultat o impulsionare a integrării procesorului 486 şi, în special, a proiectării memoriei

cache.

De exemplu, când procesorul se adresează memoriei pentru a obţine date sau instrucţiuni, trebuie să o facă la frecvenţa mai mică a plăcii de bază, ca de exemplu 25 MHz. Deoarece memoria cache internă a procesorului DX2 este folosită în proporţie de 90-95% din timp, unitatea centrală este nevoită să acceseze memoria principală a sistemului doar 5-10% din timpul necesar transferurilor cu memoria. De aceea, performanţele sistemului DX2 sunt foarte apropiate de cele ale unui sistem DX

integral la 50 MHz,

dar costă mult mai puţin.

Chiar dacă placă sa de bază funcţionează doar la 33 MHz, un sistem cu procesor DX2 la 66 MHz este în final mai rapid decât un sistem DX integral la 50 MHz, mai ales dacă este asociat şi cu o memorie imediată de nivel 2, corespunzătoare. Cum cipurile DX2 la 66 MHz sunt mai ieftine decât cele DX cu frecvenţa reală de operare

de 50 MHz, şi sistemele respective sunt mai ieftine. În plus, noile tipuri de magistrale locale funcţionează optim la 33 MHz şi necesită memorii tampon (buffers) ca să lucreze la

frecvenţe de ceas de 50 MHz. Toţi aceşti factori au contribuit la eliminarea sistemelor DX la 50 MHz din listele de oferte ale celor mai mulţi producători. Multe tipuri de plăci de bază cu procesor 486 includ pe lângă memoria imediată internă (cache) şi o memorie

cache secundară,

externă.

Memoria

cache externă permite cipului

486 accesul mult mai rapid la memoria externă. Mărimea memoriei cache externă variază intre 16 şi 512K putând fi chiar mai mare. Când adăugaţi sistemului un procesor DX2

"188

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

suplimentar,

pentru obţinerea unor performanţe

ridicate, este mai importantă

memoria

cache externă, deoarece ea reduce mult ciclurile de aşteptare (wat states) ce trebuie adăugate în operaţiile de transfer la memorie. Din acest motiv, unele sisteme lucrează mai bine cu procesoare DX2/Overdrive decât altele, în funcţie de eficienţa memoriei cacpe

externe de pe placa de bază.

Sistemele care nu au memorie imediată externă pot beneficia

totuşi de performanţe aproximativ duble, dar operaţiile care implică un schimb intens de date cu memoria vor fi mai lente. Deocamdată,

Intel a afirmat că nu are în plan un cip DX2/Qverdrive pentru sistemele care

operează la 50 MHz. Un procesor Overdrive montat intr-un sistem cu 486DX-50, ar trebui să funcţioneze la 100 MHz. intel a rezolvat această problemă indirect, prin introducerea „procesorului DX4.

Deşi practic, DX4 nu este comercializat cu amănuntul, îl puteţi totuşi procura de la câţiva furnizori împreună cu un adaptor de 3,3V, absolut necesar pentru ca-să puteţi instala cipul într-un soclu alimentat la 5V. Aceste adaptoare au jumpere pentru selecţia factorului de multiplicare a frecvenţei de tact şi anume la x2, x2,5 sau x3. Într-un sistem DX la 50 MHz

aţi putea instala un procesor DX4,

plus adaptorul de tensiune,

în modul

de funcţionare cu

dublarea frecvenţei şi ar rezulta o placă de bază la 50 MHz şi cu procesor la 100 MHz! Deşi nu veţi putea beneficia de perifericele recente /ocal-bus, veţi avea în orice caz, unul dintre cele mai rapida calculatoare 486 posibile.

Deosebirile între procesoarele DX2 şi cele Overdrive. Una dintre cele mai frecvente întrebări referitoare la procesoarele DX2/Overdrive este „Care sunt deosebirile între un cip DX2 şi unul Overdrive?” Deşi reclamele sunt oarecum neclare, cipurile DX2 şi cele Overdrive

sunt de fapt acelaşi lucru. Adevărata deosebire constă in felul în care sunt vândute şi în

faptul că sunt sau nu montate într-un sistem. Mai simplu, dacă cipul este instalat in sistem, este DX2, iar dacă este livrat impreună cu un set de modernizare, este un procesor Overdrive. Procesoarele Overdrive sunt cipuri DX2 vândute sub forma unor seturi ce pot fi instalate de utilizatori în scopul modernizării sistemelor lor. Ca şi coprocesoarele matematice, aceste cipuri sunt comercializate cu amănuntul şi au o anumită perioadă de garanţie, precizată de firma intel. Împreună cu procesorul, se livrează un manual de utilizare, un extractor de cip şi un strap de punere la masă. Procesoarele Overdrive pentru sisteme de 25 şi 30 MHz se livrează şi cu un radiator montat deja pe suprafaţa cipului. Deşi nu toate sistemele au o ventilaţie atât de slabă incât să fie nevoie de un radiator, prezenţa sa face să crească numărul sistemelor ce pot utiliza cipuri Overdrive. Intel oferă direct asistenţă tehnică pentru fiecare procesor Overdrive. Cipurile DX2 sunt de fapt unităţi CPU în sine, care sunt vândute în cantităţi mari doar producătorilor de echipamente (OEM - Original Equipment Manufacturers) pentru a fi folosite în calculatoarele lor ca microprocesoare de bază. Cipurile DX2 sunt vândute en gros, fără ambalaj, documentaţie, utilitare soft, extractor şi alte componente prevăzute pentru comercializarea cu amănuntul.

Cipurile DX2

nu au nici radiatorul conceput

de Intel,

deoarece este sarcina producătorului de echipamente să determine dacă este necesar un radiator pentru un ariumit-sistem şi să-l adauge. Unităţile de procesare DX2 sunt considerate de către Intel ca fiind produse OEM şi sunt

garantate pentru

un an de la data vânzării, doar producătorilor şi distribuitorilor autorizaţi.

Când un producător sau un distribuitor vinde sistemul sau unitatea de procesare, el oferă şi o garanţie cumpărătorului. Garanţia şi asistenţa tehnică pentru un procesor 486DX2 sunt asigurate de firma de la care aţi achiziţionat calculatorul şi nu de firma Intel. „Locul neocupat”. Poate aţi văzut reclamele Intel, care prezintă un sistem 486SX cu o săgeată luminoasă având vârțul indreptat spre un soclu liber situat iângă CPU. Din nefericire, aceste prezentări nu sunt prea clare şi sugerează că numai sistemele care au soclu suplimentar pot fi modernizate. Când am văzut prima dată aceste prezentări, am fost

Procesoarele Intel

îngrijorat, deoarece tocmai cumpărasem modernizate.doar sistemele 486SX

un sistem 486DX,

189

iar reclamele susțineau că pot fi

prevăzute cu un soclu neocupat

pentru Overdrive.

Bineinţeles că nu era adevărat, dar reclamele Intel cu siguranţă că nu te lămuresc. Mai târziu am descoperit că pentru modernizarea unui sistem, nu are importanţă dacă există sau nu soclul suplimentar pentru Overdrive şi că, practic, orice sistem 486SX sau DX poate fi actualizat. Cel de al doilea soclu a fost prevăzut doar pentru ca procedeul de trecere la o versiune superioară să fie mai uşor şi mai convenabil. Ceea ce vreau să spun este că, şi în cazul sistemelor cu două socluri, puteţi să indepărtaţi cir !l v__ni SX sau DX şi să introduceţi procesorul Overdrive direct în soclul principal, şi nu în ce! sec. prevăzut special pentru această operaţie.

“ar

În acest caz, veţi avea o versiune superioară de sistem, cu un singur cip CPU în funcţiune. Aţi putea să recuperaţi vechiul procesor şi să-l vindeţi sau să-l! schimbaţi pentru acoperirea cheltuielilor. Din nefericire, Intel nu practică o politică de recuperare sau de schimb; pur şi simplu nu doreşte inapoi cipurile vechi. Din acest motiv, există persoane care privesc soclul Overdrive ca pe un mod prin care Intel poate vinde mai multe procesoare. Există totuşi motive întemeiate pentru ca să folosiţi soclul suplimentar şi să nu înlăturați cipul CPU iniţial, deja instalat.

Unul dintre motive este acela că mulţi dintre fabricanţii de calculatoare consideră că un sistem a ieşit din perioada de garanţie dacă procesorul a fost înlăturat din sistem. De asemenea, când sunt necesare reparaţii, cei mai mulţi producători cer ca sistemul să fie returnat doâr cu componentele originale. Înainte de a trimite un calculator la reparat, trebuie să îndepărtați toate plăcile adăugate, modulele de memorie, cipurile care au versiuni mai noi şi înlocuiesc unele vechi şi alte componente. Dacă iniocuiţi cipul CPU original, atunci va fi mult mai dificil să restabiliţi configuraţia iniţială. Un alt motiv pentru care ar trebui să folosiţi soclul special pentru modernizare este că, dacă se defectează soclul principal în momentul în care indepărtaţi procesorul iniţial sau când îl introduceţi pe cel nou, sistemul nu va mai funcţiona. In schimb, dacă soclul secundar se deteriorează, sistemul va funcţiona în continuare cu cipul CPU original. Dacă vă gândiţi că deteriorarea cipului sau a soclului sunt puţin probabile, ar trebui să ştiţi că forţa de inserţie aplicată cu ajutorul unei maşini specializate este de aproximativ 35 kgf, astfel încât puteţi cu uşurinţă să deterioraţi cipul sau soclul în timpul manevrelor de extragere sau de introducere. Mulţi producători de plăci de bază au inceput să folosească socluri care necesită o forţă mai redusă,

de aproximativ

21kgf,

pentru

introducerea unui cip cu 169 de pini (£// - /ow

insertion force). Oricare ar fi tipui de soclu, eu vă sfătuiesc să demontaţi toată placa de bază şi, în timp ce introduceţi cipul, să o susţineţi de dedesubt. Dacă placa de bază este apăsată in jos fără o susţinere suficientă de dedesubt,

ea se poate fisura. Pentru

extragerea cipului este necesară o sculă specială. Astăz aproape toţi producătorii folosesc socluri ZIF (cu forţă de inserţie zero). Aceste soclur. elimină practic riscul manevrelor, deoarece cipul se instalează fără să fie necesară aplicarea unei forţe de apăsare pentru

introducere în soclu. În cele mai multe socluri ZIF

puteţi introduce cipurile prin simpla închidere a unei mici manete, după aşezarea lor în soclu.

Existenţa acestui tip de soclu a făcut ca înlocuirea procesoruliii original într-un

sistem să fie o sarcină uşoară. Din cauză că a devenit un lucru atât de simplu să introduceţi un cip în soclu, cele mai multe plăci de bază sunt dotate cu un singur soclu în loc de două. Această configuraţie este un avantaj pentru că al doilea soclu nu mai ocupă din spaţiul plăcii de bază, iar dumneavoastră sunteţi obligaţi să inlăturaţi procesorul iniţial, pe care îl puteţi vinde sau păstra ca piesă de schimb. Dacă există un soclu ZIF nefolosit, este mult mai uşor să instalaţi în el un procesor

190

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Overdrive decât să faceţi o manevră de înlocuire a cipului original cu cel de versiune ulterioară. Din acest motiv, Intel recomandă acum ca toate sistemele 486 (SX sau DX) să folosească două socluri, mai precis, câte un soclu atât pentru procesorul principal, cât şi pentru cel de versiune ulterioară. Cele mai multe dintre sistemele cu un singur soclu admit orice cip din familia 486, 486SX, la DX şi DX2/Overdrive. Plăcile sunt de obicei prevăzute cu jumpere sau

de la

comutatoare care vă dau posibilitatea să selectaţi tipul şi frecvenţa unităţii de procesare pe care doriţi să o instalaţi. În sistemele fără un al doilea soclu ZIF, nu poate fi introdus orice tip de procesor, în vederea modernizării. Unele plăci de bază sunt prevăzute cu socluri mai mari decât cel original cu 169 de pini pentru Overdrive (numit acum oficial soc/v/ 7), pentru eventuale modernizări. Acest tip de soclu poate găzdui atât procesoarele 486DX sau DX2, cât şi versiunea mai nouă de cip CPU Overdrive Pentium.

Procesoare şi socluri Overdrive Intel a decis ca în viitor, pentru toate tipurile de procesoare să existe variante Overdrive,

în

vederea modernizării. In consecinţă, Intel a conceput o serie de modele de socluri care pot găzdui atât procesorul original cu care este vândut sistemul, cât şi viitorul procesor Overdrive. În multe cazuri, viitorul procesor Overdrive va fi mult mai mult decât un procesor de acelaşi tip care lucrează cu o frecvenţă mai mare de tact. Cu toate că procesoarele iniţiale Overdrive pentru 486SX şi DX erau pur şi simplu variante cu frecvenţa dublată ale cipurilor respective, Intel intenţionează acum să conceapă pentru viitor procesoare Overdrive care să depăşească acest nivel. De exemplu, firma a proiectat deja un cip unic Overdrive pentru

modernizarea sistemelor DX2, DX4 şi Pentium. Acest nou procesor va avea nevoie de un soclu mai mare decât cel pentru procesorul original. Pinii suplimentari sunt rezervaţi pentru noul procesor atunci când acesta va fi disponibil. Intel a furnizat deja informaţii producătorilor de plăci despre configuraţia pinilor

şi despre câteva funcţii ale noului procesor astfel încât aceştia să fie pregătiţi şi să prevadă soclurile corespunzătoare.

Tabelul

Tip soclu

6.10

a

a Lot

Număr pini

Apoi,

când

procesorul

itarpă soclurilor

Overdrive

Pta

va fi disponibil,

[Teo

Dispunere

Tensiune

Procesoare admise

486 Pi Pentium

Soclul 1

169.

17x17 PGA

5V

SX/SX2,

DX/DX2*

Soclul 2

238

19x19

PGA

5V

SX/SX2,

DX/DX2*,

Soclul

237

19x19

PGA

5V/3,3V

SX/SX2, DX/DX2, DX4, DX4 Pentium Overdrive

PGA

5V

3

Soclul 4

273

21x21

Soclul 5

320

37x37 SPGA

3,3V

Soclul 6

235

19x19 PGA

3,3V

tot ce va trebui

Pentium

Overdrive

Pentium

Pentium 60/66, Pentium 60/66 Overarive Pentium 90/100, Pentium 90/100 Overarive DX4, DX4 Pentium Overdrive

* DX4 poate fi introdus doar impreună cu un stabilizator de tensiune de 3,3V de pe piață PGA = Pin Grid Array

SPGA

= Staggered Pin Grid Array

Overdrive,

Procesoarele Intel

1931

să facă utilizatorul va fi să-l achiziţioneze şi să-l instaleze în locul celui original. Pentru ca această manevră să fie mai uşoară,

Intel cere ca toate aceste socluri să fie de tipul ZIF (cu

forță de inserţie zero). Intel a creat un set de şase tipuri de socluri, numite socluri de tip 1 până la tip 6. Fiecare dintre ele este proiectat pentru a accepta numai anumite tipuri de procesoare. Tabelul 6.10 prezintă caracteristicile acestor socluri. Soclul origina! Overdrive,

numit oficial soclul 1, este un soclu PGA

cu 169 de pini. Oricare

dintre procesoarele 486SX, DX şi DX2, ca şi variantele DX2/ Overdrive se pot utiliza pentru plăcile de bază prevăzute cu aceste socluri. Puteţi găsi acest tip de soclu în cele mai multe sisteme 486 care au fost proiectate de la inceput astfel incât să admită modernizări ulterioare. Chiar dacă aveţi un sistem prevăzut doar cu varianta de soclu cu 168 de pini (care nu este un soclu de tip 1), puteţi găsi cipuri DX2 care să se potrivească. Aveţi chiar posibilitatea să instalaţi un procesor DX4 cu triplarea frecvenţei, in acest tip de soclu, cu condiţia să folosiţi şi un stabilizator de tensiune. Figura de mai jos prezintă configuraţia pinilor pentru soclul de tip 1.

17_16_15_ s| i a] P| N M L|

ADSa

44

NC

BLASTa

o o 0 Vas 6

14 13 12

11109

8

7

6

5

4

3

2

1

Vss

A12

VSs

A14

NC

A23

A26

A27

V

M5

vV

A18

v,

V,

A25

A28

A20

A22

A24

A21

A19

A17

V,

D:

V,

D'6 a

05 vV 35|

BADYz

Dp2

o

o v,

A

Vss

A10

Vss

Vss

A3

V,

A

an

V,

A?

A5

Vss

Vss

0060 0690660 o o o o|s 00600 6666050665 ol 0000000000 o 0co6ola Vec HLDA A30 A29 DO 6 o o o o|p WR M104 LOCKE DPO Di n2 o 9 o O ÎN Ves Vec Dice D4 vec YVss o 6 M v, v, PWT D: 06 56 6 o o 6 65|

PCHKe

PLOCKI

BREQ

A2

V,

A3

A13

YV

A'6

K|

v,

vV,

BECe

„|

PCD 'E

BE18 "3"

BE2e “e

H

v:

v,

e|

Vss

6

Vec

NC

Di2

F| E]

BE34

RDYa

KENa

D15

5 6 o

o 5

Soclu

de

tipi

1

560

BSB

BS169

RESET

v,

Sl

Vas

6|n

v,

o o

08

DP:

D10

Vec

Ves

A20M8

D17

D133

09

o

O

0

0

CLK

DIB

Di

0.0 0 Vec MOLD 6 6 o

BOFFu

03

431

o 6 6le

Vss

D

5

FLUSH

sNC

NC

NC

NC

NC

D030

D28

D026

027

Vec

Yoc

o 6

F

6|e lo

c 0 00000000 6 o ocol EADSI NC NM! UPA NC NC Vec NC Vec D31 Voc D025 Ves Vss Ves D21 D193 s] o 00000 o 6o o 6660c ol AHOLD INTR IGNNEe NC FERRS NC Ves NC Ves 029 Veş 024 DP3 023 NC D022 D20 A 0006060600000 0/A 1716 15 14 13 1211 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Fig 6.1

Configuraţia pinilor soclului de tip 1

Procesorul original DX absoarbe 0,9A la 5V (4,5W) dacă lucrează la 33 MHz, şi dacă lucrează la 50 MHz. Această creştere minoră în putere face să fie suticient radiator pasiv, compus din aripioare de aluminiu care sunt lipite de procesor cu epoxidică, pentru îmbunătăţirea transferului termic. Procesoarele Overdrive care cel mult 40

MHz

nu sunt prevăzute cu radiator.

1A (6W) un o răşină lucrează la

192

Capitolui 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

În perioada când a apărut procesorul DX2, Intel deja lucra la noul procesor Pentium. Firma dorea să ofere o versiune mai simplă de procesor Pentium pe 32 de biţi, pentru modernizarea sistemelor care iniţial fuseseră echipate cu cipul DX2. intel nu numai că a realizat un cip mai rapid, dar a creat un procesor cu totul nou, superior, derivat din cipul Pentium. Cipul,

numit oficial procesor Overdrive

Pentium,

nu este disponibil deocamdată,

dar este

programat.să fie lansat până la sfârşitul anului 1994, ceea ce inseamnă că s-ar putea să fie gata atunci când citiţi acest

material.

Acest cip va avea 236 de pini şi se va putea

introduce într-un soclu de tip 2 cu 238 de pini. Tipul acesta de soclu va putea găzdui atât procesoare 486SX,

DX sau DX2,

cât şi Pentium Overdrive.

Figura 6.2 descrie configuraţia pinilor modelului de soclu de tip 2. AS8CDEFGHoJ 1910 18| 17 16

0

0000009

NC

RES

0

0

Vss

WTA

RES nora

0

0

O

0

0

RES Na

0

0

o

RES

UPa

0

Vss FEAR O o Vss INC

1210

0

Vss

Ves

1110

INC 9

INC

INC

o

vec

Dire

.

e

e

e

e

e

e

e

e

e

*

19

e,

e

e

$

Vss

e

e

R

e

9

e

9

$

18

19

e

e

BE

Vcc

e

9

Ș,

Oe

e

17

Q uree o,

BEOa

9

Pa

Due,

9

9

e

16

Pas

e

Vec

8l0

Ă

0|i5

Vec

Vss

Vs

9

a

8

9

14

PLUG

9

e

$

e

13

Soclu de tip 2

9

e

e

Vss

12

e,

9

Vss

ve

1

e

Vss

vec

9

415

AI2

ss

O

|s8

o veco Vsso Vccoo

A16

0

D28

026

e

026

A22

Vss

D3!

Voce

o

9 9

m 2 9 9

O

0

00

DP3

Vss

oc

PLUG

D023

Vss

Vce

KEY

?

Ei

e,

Vss

00

|

RES

510

0

A2

a

PLUG PLUG PLUG

INC INC

aaa

aQo

0.0

7182 6

e

PLUG PLUG PLUG

o

SMis

00

Vss

”

PLUG . Ore

00

0

Tu

Vec

0

Vec

Ss

Vss

lo Vcc VssooVec 030o 910

KLMNPOQR

Vss

NC

00

Vec

INIT

aa

Piu

000.

Vss

Vss

oa

Vcc IGNNES Pa

1510

3

Vcc

ea

1410 1

ss

|?

e O

poe

.

e.

PLUG PLUG

pr

poe po

e

8

ate

e

6

e,

e

e

e

5

9

Vec

He]

Vcc

4

o 4

Vcc

e

3[B9

O

9

Me

2|e

1le

«e

PLUG PLUG

ABC

D'0

e,

e

?,

e

D'4

9

9

OPn

8

O 2908998 9P98ReP99e2ege|a 8 9 PRR Pope soeeeeoglz 000

Vss

Vcc

DE

Vss

o

RES

RES

FGhH

9

e

JJ

Yee

9

e

KLMN

e

$

9

POR

9

Ş

Ss

RES

AES

!

Tu

Fig. 6.2 Configuraţia soclului intel de tip 2 cu 238 de pini

Reţineţi că, deşi noul cip pentru soclul de tip 2 este numit Overdrive Pentium, el nu este un procesor Pentium complet (pe 64 de biţi). Acest cip este mai degrabă un Pentium SX. Cei mai mulţi producători care afirmă că au disponibile sisteme Pentium, au de fapt sisteme cu

un sociu de tip 2 care pot găzdui în viitor cipuri Overdrive Pentium. Intel a lansat modelul de soclu de tip 2 puţin prea devreme şi a constatat că cipul

funcţionează în multe sisteme la temperatură prea mare. Firma a rezolvat această problemă adăugând procesorului Pentium Overdrive un radiator activ. Radiatorul activ este o combinaţie de radiator obişnuit cu un ventilator electric. Spre deosebire de ventilatoarele pentru procesoare, lipite sau prinse pe care le-aţi văzut pe piaţă, acesta se alimentează la 5V direct din soclul pe care este montat ventilatorul. Nu este necesară nici o altă conexiune la cablurile de unitate de disc sau ia sursa de alimentare. Ansamblul format din

Procesoarele intel

193

.

radiator şi ventilator se prinde direct pe procesor şi poate fi uşor înlocuit dacă se defectează.

Un radiator activ are nevoie de un spaţiu liber suplimentar în jurul lui, de aproximativ 1,4 inci de la baza soclului. In sistemele care nu sunt proiectate pentru a avea acest spaţiu liber, este dificil sau chiar imposibil să montați un procesor Overdrive Pentium.

O altă problemă in legătură cu acest cip destinat modernizării este consumul său de putere. Procesorul Overdrive Pentium absoarbe până la 2,5A la 5V (inclusiv ventilatorul), adică 12,5W,

DX2-66. creat un termic şi a încerca

ceea ce este mai mult decât dublu faţă de consumul

de 1,2A (6W) ai procesorului

Intel nu a furnizat această informaţie atunci când a stabilit modelul de sociu, dar a test care să certifice dacă un sistem este sau nu compatibil din punct de vedere mecanic cu procesorul Overdrive Pentium. Pentru ca să fiţi mai liniştiţi, inainte de această nouă versiune de procesor, este bine să vă asiguraţi că sistemul

dumneavoastră

este certificat ca fiind compatibil.

Figura 6.3 prezintă dimensiunile unui procesor Pentium Overdrive şi ale ansamblului radiator/ventilator. ron

.

pi: 4 Spaţiu necesar de aerisire

2

1.963"

—]

0.40 PROCESOR OVERDRIVE ANSAMBLU RADIATOR/WVENTILATOR

Fig. 6.3 Dimensiunile unui procesor Pentium Overdrive şi ale ansamblului radiator.

Intel a proiectat un mode! imbunătăţit de procesor, ca urmare a problemelor tehnice legate de soclul de tip 2 şi a căldurii enorme disipate de versiunea alimentată la 5V a procesorului Pentium Overdrive. Noul procesor, numit oficial DX4 Overarive, este în realitate un procesor Overdrive Pentium, cu singura diferenţă că lucrează alimentat la 3,3V şi absoarbe

maxim 3A la 3,3V (9,9W) şi 0,2A la 5V (1W) pentru ventilator, ceea ce reprezintă un total de 10,9W. Aceste valori reprezintă o oarecare îmbunătăţire faţă de varianta la 5V a acestui procesor. Ventilatorul este uşor de demontat pentru a fi înlocuit în cazul în care se defectează. Intel a trebuit să proiecteze un nou tip de soclu care să corespundă atât procesorului DX4 care funcţionează la 3,3V, cât şi celui DX4 (Pentium) Overdrive la 3,3V. În afară de noile cipuri la 3,3V, acest soclu nou admite şi cipurile vechi SX, DX, DX2 alimentate la 5V şi chiar cipul Overdrive Pentium la 5V. Modelul, numit soclu de tip 3, este modelul cel mai flexibil pentru

modernizările sistemelor 486.

o

-

Figura 6.4 prezintă configuraţia pinilor soclului de tip 3.

194

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

A

S8

1910

CD

0

NC

1810

EFGH

0

00

HES

Vss

Vec

Ves

0

0

0

o

RES AHOLD EADS BS160BOFFaVss

17

Vss

o

Vss

MN

O

0

Vss

vs

Vss

0000 Vcc Vec BEta Vcc

o Vcc

0

0

0

.

e.

e.

0

1510

90

00

1310

09

0

0

0

0

PCD

0

0

Vcc IGNNEG NMI FLUSH A20M8HOLD KENESTPCLKAGRDva BE2E BEOe

Vss RES UPa 1410 0 0 Ves FERRE INC

12

[0

INC 0 NC

INC

INC SMIACTE PLUG

0 Vss

0 Vec

Vec

INC

Vss

0

O

Ss

Vas

00

0 031

0

0

9

|18

0 Vss

|17

Vec

DCe LOCKEHLOA BREO

A2 Vcc 00 A7 AB

PLUG

Vss

o Vss

Vss

0

A'3

Vcc

O A20

0 Ve A15

o

D024

e PLUG

e PLUG

00 A24 Vcc

6|0 RES

0 DP3

00 Vss Vee

e PLUG

e PLUG

O A21

Vss

KEY

PLUG PLUG PLUG

419

Vcc

o

Vec

RES

Vss

CLK

3le PLUG

0 D22

0 D2

0 Di8

2|le

0

PLUG

1

KEY

D20

0

D019

e e PLUG PLUG

AB

AZ2

O

*

e

O

01?

010

015

Di2

013

0 vec

0 08

0 Vcc D3

Ves

DP!

Ves

00

Di!

e

PLUG PLUG

08

00 Vec Vss

o

DP2

Ves

9000 RES RES Vss Vec

CDEFGH

JJ

O

D16

D014

05

0 vec

0

Vcc

0

Vass

o

.

0

00

oii: Vec

Ves

Vcc

0 Vss

0|9 Vec

A12

ss

Vass

O Vss

o

Vs

09

10

O0|8

INC

Vss

De

DPO

AX

AI7

VEC

AZ3

VCC

0 Vec

0 0!

0 A22

0.0 Ves A25

9 A26

0l3 Ves

0

0

0

0

Ves

02

DO

00

A31

LMNPoOR

AZa

o

AZ7

|7

Ol6 Ves

07

Vas

E

12

0 D6

0000000 Vec Vcc Vss RES RES Vs Vec

K

|14 13

o

"90 ATB AMA

00

[15

Vss

o oVec A'6

0 D27

90

A10

Vss O vs]

Vss

D268

o

Vss

A1'

O 025

023

O

0 Vec

Vec

Vss

Vcc

0 A9

O

,

0o|'6

46

O

o

A5

Soclu de tip 3

RES

0

Vss

510

0

43

710 RES

4

ADSa

o

e

o 028

00

RES

O

Vss PCHKa INC

PLUG PLUG PLUG e PLUG

INC

RES

O 0 e 0_0 M'109 VCCPLOEKEBLASTEAa

.

0]1'9

Vss

WRÂg

o INC

SM

Tu

090

Vcc

Ves

.

lo Vec Vsso Veco D30o Vec

RES

e

Ves

0 D029

POR Vss

000000

PWI

PLUG PLUG PLUG e PLUG

Ves

0

Vss

0 RDYe

0

Vss

Vcc

BE39

0

8

KL Vec

9 Vcc

Vss

9

Vcc

0 9 0 RES RESET BSBg

O INTR

16|

JJ

0000000090900

INIT

5 4

o|2

AES

oool|i Vss RES RES

ST

uU

Fig. 6.4 Configuraţia pinilor pentru sociul intel de tip 3 Reţineţi că soclul de tip 3 are un pin suplimentar şi câţiva alţi pini p/ug, în comparaţie cu soclul de tip 2. Soclul de tip 3 are o cheie de acces mai eficientă, care impiedică utilizatorul

să instaleze incorect procesorul în mod accidental. Există totuşi o problemă importantă: acest soclu nu poate stabili automat valoarea tensiunii care îi este necesară. Este de preferat să se adauge un jumper pe placa de bază, lângă soclu, care să permită utilizatorului să selecteze funcţionarea la 5V sau la 3,3V. Deoarece jumperul se poziţionează manual, poate apare situaţia în care un utilizator instalează un procesor de 3,3V într-un soclu configurat pentru 5V. Această instalare greşită va distruge instantaneu, în momentul pornirii, un cip care este foarte scump. Este de datoria utilizatorului să se asigure că soclul respectiv este bine configurat din punctul de vedere al tensiunii de alimentare, în funcţie de tipul de procesor instalat. Dacă jumperul este fixat pe tensiunea de 3,3V şi instalaţi în soclu un procesor cu alimentarea de 5V, nu se va strica nimic, dar procesorul nu va

funcţiona corect atât timp cât nu veţi modifica jumperul. Versiunile iniţiale de procesoare Pentium

la 60 şi 66MHz

aveau 273 de pini şi se montau

în

socluri cu acelaşi număr de pini alimentate la 5V, întrucât toate cipurile Pentium originale funcţionează doar la această tensiune. Acest soclu poate fi folosit atât pentru procesoarele Pentium la 60 şi 66MHz, cât şi pentru cipuri Overdrive. Figura 6.5 prezintă configuraţia pinilor pentru soclul de tip 4. Procesorul original Pentium

la 66MHz

consumă,

oarecum

surprinzător, cel mult 3,2A

la

Procesoarele intel

1 A/9INV B

906

BP2

8P3

0

oo

o

vCCc

o

VCC

0900 VSS vSS

DP!

D013

00 D'

0

0

o

oo

03

vSs

8

9

10

11

12

13

14

15

16

0'8

022

vSS

0o0co 024 vSS

D17

vss

025

D239

D3i

D26

D9

00000000 D'5

D!6

D20

vss

VSS

9290900

05

17

18

19 20

21

DP3

D027

032

028

VSS

vSS

vSS

D'0

0

0

Da1

D4?

D'2

D!9

02

D033

036

D040

DJ9

037

035

0P4

o0o 03%

o vSS

o |lB 08

0c0c00ocooocolc D'4

o

oo 02 Dn

vss

vSs

7

vSS

0

PMOBPO DO

0 VCC

Flo

56

0000000000000 000 ODas lA VCC vCC vCC vCC 0P2 023 vCCc vCc vCe VCC VEC VCC vCC vCC DPS D43 9

IERREPMI/BP104

o VCC

sl

4

o VCC

E

3

w

c| p|

2

0 0 0 M'109EWBE8 VCC

e Piug

034

050

Ds2

00 o lo 038

D042

Da

0ooole D46 DP6 D054 DP? o

08

D$1

o?

D53

o

0

ool|r

D49

DS?

oo

0%$

vSss

vCcc

cola

vcc

H 2 288

2 Reel

J

$

K L| M N

vS$

1u

VSS

VSS

PucQae

O

NAg

99.

VSS WBWTSEADSe e

vVss

O

0

BOFFs

CLX

9-8, o

Ș,

Soclu

de tip 4

TȚ

2

0

VCC

VSS

VCC

V| W

0 auscmme

o

TM 9

BE78

1

e

00vSS

D6t

e

J

o

|k

vcc

el

co

PENE FACMCa

VSS

VCC

o

lu

Sa

e

vCc

N

e

9 88 |P 2 9 ela RR 9 ela 9, Pe 0 98 |S

00000 SmiACcTeBE4& BT2

TCK

0 0 0 co FLUSHAPRDY BEOS A20Ms BE20

Po?

9

Nea

PE e 89. a| £ 2 8. Rl 9. 9 9: SI92R8s U

195

08

BE6e

BTO

o0oco A26 A19 A17

A15

0 AZ

0 A22

o A!6

o A20

A10

o A

ATI

A14

o A

AŞ

410

oA?

000 3 NC BT

2 2 2222228228282

0

9

0000090 A30 VCC vVCC vCC VCC

2

3

4

HITEAPCHKy PCD

56

7

8

9

o

o

o

Ţ INT

To

900900 lu AB A A5 A25 A23 A21 o

892922|v

9002 0BT: lw vCC AM 813

vCC

vCC

VCC

vCC

vCC

VCC

VCC

VCC

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19 20

21

Fig. 6.5 : Configuraţia soclului intel de tip 4 cu 273 de pini tensiunea de 5V (16W/), fără a include şi puterea necesară ventilatorului, in timp ce, procesorul Overdrive la 66MHz care îl va inlocui, consumă doar maxim 2,7A (13,5W), valoare care include aproximativ 1W pentru ventilator. Chiar şi procesorul original Pentium la 60MHz consumă maxim 2,91A (14,55W). Ar putea părea ciudat că procesorul destinat

înlocuirii, care este de două ori mai rapid, consumă mai puţin decât cel original, dar acest fapt se datorează procesului diferit de fabricaţie al celor două procesoare. Deşi ambele procesoare funcţionează la 5V, procesorul original Pentium are traseele de 0,8 microni, ceea ce il face să consume mai mult decât procesorul Overdilve cate arâ trasee de 0,6 microni. Îngustarea traseelor este una dintre cele mai bune metode de reducere a consumului.

Deşi procesorul Overdrive pentru sisteme Pentium

consumă

mai puţin, trebuie

totuşi prevăzut un spaţiu liber în jurul cipului pentru montarea ansamblului radiator plus ventilator. Ca şi in cazul celorlalte procesoare Overdrive prevăzute cu ventilatoare, puterea necesară ventilatorului este absorbită direct din soclu, deci nu este necesară o altă conexiune la sursa de alimentare. De asemenea,

ventilatorul este uşor de înlocuit dacă se defectează.

Când Inte! a reproiectat procesorul Pentium ca să funcţioneze la 90 şi 100MHz, a folosit o tehnologie cu trasee de 0,6 microni şi o variantă de alimentare la 3,3V.. Aceste schimbări au determinat scăderea consumului de putere la doar 3,25A la 3,3V (10,725W). De aceea, versiu-

nea la 100 MHz a procesorului Pentium consumă mult mai puţin decât cel iniţial la 60 MHz. Procesoarele Pentium

90/100

au in realitate 296 de pini, deşi se montează

în soclurile de

tip 5 care au in total 320 de pini. Pinii suplimentari sunt prevăzuţi pentru ceea ce se

196

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

numeşte oficial, viitorul procesor Overdrive Pentium. Soclul de tip 5 are 320 de pini configuraţi într-o reţea cu pinii decalaţi (Staggered Pin Grid Array), care permite reducerea

spaţiului ocupat pe placă. Figura 6.6 prezintă configuraţia standard

A(« 8

2]

12

3

456

PLUG

vSS

Dai

c

bi

E

Da

Sg

995

7

6

8

9

6

vec

*

vss

$

Das

se

Due

o

056 Oauo

1011

6

vEC vss

12 13

cc vss

14 1516

6

Vcc

6

vec

vss

vss

Be Ba Da 5

O

pe.

04

E|SomOm0w0 0,00 * 03% 09

O

oa

Dat

6

0

O vas

9

a pinilor pentru soclul de tip 5.

1718

O

om

O

O

vss

Oc

oa

192021

0 YSS 6

VC vss

vcc

22 23 24 25 26 27 28 29 3031

6

wc vss

6

'C:

vss

5

ICC

vss

6 vss

CA

055055 00

O

me

9

O

5 vss

O

oz

O

oa

O

ve2

0

ou

ves

O

sec

O

ss

0

me

O

sec

6

6

5

96

O

nn

O

vss

Ob

„ss

vss

N

*

ou

O

0100

O

o

O

ce

a

Li]

vp

Rs

u

|vec acne?

|

vec

x

o

1000 o TUS

,

Soclu de tip 5

vec

pe

AuciP 3

A

BREQ — HLOA

Ax A

PAT

A['GVCCS

” vccs

A

Clesor Oe

Tue

S

MC

see

Y

ss

o

w

O

ns

O vec

AB

000.0 m Oce | [E m

ue

“ ADSe

O

O

O sua Os 0 |M

s

az

O

O

a

pu vss

vSS

vc

vss

NC

vss

vec

vss

NC

a

mn

6

555

9» O cea O sere Ohzau nea O stse O news O aere Ociu OheseiO at

NC

me

Oua Oas O [AC

eco

cca

O NC

sm

rai

e

A

T

mut Dorea?ec | 2

AeanP

me |vecO esCaneoflem Oros

AG

N

o

9 Oac) One? vc | > ec Ore Os 0 | Y

Oraoy

AH

ss

mcuussO | U

Ora00

Oana

O vec

O

vec 0O vss „0O vec m

sa [eee Oare Care

10| Os

10

m O0,0 me Oe

Osaoul0

18| Os

s

Oc Os 0 | S

mu

OcwmesOuere vss

O|E F

Oe

men ee | e O Os 0 |

Y vec CoreP n 2 | Ovss Onoerf?

AC

0

909

YU 6 6 w

vec

ccusO vss o

Om

O vas Ouirt [ee 0,0 sp Om

o

O

pieoa” 00 na O vec H O Os]! 0,0 vc OmeoiO vec | K Ore Om 0 |

€ ee Cha Brema vss

s|, 8

o

O

[ee O m 0“ 9 cae k | Os 0 ce igo0,0 See PA 9 m 0 p

ss ou

o

OO o Cu

G n

32 33 34 3536 37

duduie

ax

0

$ 02%

neoe O neze O nese

O ness

O sere

m

O

vss

Om

vss

vec

vss

»,„0, Aa

O ms O un O m O m Om

O

as

O

me

O

az

Oa

O,

Ovss

mu

O

AZS ”

vss

40

Oa

0

0

6

6

56

5

e

0

Os

pe O vas Oras O ras O vea O va Oas O vas O vas O rss Os O ns O 30 n O GG se Oe vec O wc n0 O 0 Op 000 Fu vec we O vec

o

F

Ovec

O az

5

A AS

A AL [AM

la

33 34 35 3637

Soclu de tip 5

Fig. 6.6 | Configuraţia soclului Intel de tip 5 cu 320 de pini Viitorul procesor Overdrive Pentium ce va funcţiona eventual în acest soclu, va avea un radiator activ (cu ventilator) care se va alimenta direct din soclu. Intel a anunţat că cipul'va consuma 4,334 la 3V (14,289W), iar ventilatorul, 0,2A la 5V, ceea ce inseamnă 15,289W

în total. Această putere este mai mică decât cea consumată de cipul original Pentium la 66MHz, in condiţiile in care cipul va fi de patru ori mai rapid! Ultimul! tip de soclu este şi cel mai nou

model şi a fost creat pentru

procesoarele

DX4 şi

cele Overdrive DX4 (Pentium). Soclul de tip 6 este de fapt o versiune uşor modificată a soclului de tip 3, având doi pini p/ug suplimentari care folosesc drept chei de acces. Soclul are 235 de pini şi poate fi folosit doar pentru

procesoarele

DX4 şi Overdrive care

funcţionează la 3,3V. Deci, într-un soclu de tip 6 pot fi montate doar procesoare DX4 şi DX4 Overdrive (Pentium). Deoarece acest soclu furnizează doar 3,3V pentru alimentare, iar singurul procesor ce il poate folosi se alimentează la 3,3V, nu există pericolul potenţial al distrugerii cipului, ca în cazul soclului de tip 3. Cele mai multe sisteme noi din seria 486, având instalate cipuri DX4 din fabrică, folosesc socluri de tip 6. Figura 6.7 prezintă

Procesoarele Intel

197

configuraţia pinilor soclului de tip 6. ABC

DE

FGhH

JJ

K

L

MN

POR

S

TU

9(* 6 PLUG RES

556606 Vss Vcc Vss

9000009000000 INIT Vss Vss Vec Vec Vec Vs Vss RES Vss Vcc Vss RES

0|t? RES

18910

0

0

090000

0

NTA

RES

17

9

0

RES AHOLD EADSE BS169BOFFaVss 0 0 0 0 0 Vss

RESET BS8e

160 0 0 0 Vcc WGNNES NM FLUSHE 151 0 9 0 0 Vss RES UPB INC 1410 9 0 0 Vss FERRE INC NC

vcc

BEJ 9

RDYe

Vss 09

Ves 0

Vcc

Voc

PCD Ves 90

BE18

Vcc

Vss 0

Vcc

Vss

000

Vss

Voc

000 INC SMS NC

1010 Vcc

0 Vsa

| vo 810 Vss

029 03 028 009 Vas Vec D028

9510

000

4|9

00 D23 Ves

0

0

Vec

M10a

VeePLOCHEBLASTEAM

Vss

|î8 17

0|'6 Vcc 0|!5 Vas O [14 Vss

d 8 9 9 8] o

A9

O A13 Soclu de tip 6

0 030

AG

O

A20 o AZ

7[8 8 8 me 5 [8 9 9 e mt 510 Vas

0

Vss W/R3 Vss PCHKE INC ADSe RES o 0 09 0 0

INC

1110 Ve

0 Vec

0

0 00 00 0 00009000 0 A2OMBHOLD MENESTPCAnaBROve BE2I BEOS PWT O/Ce LOCKEMLDA BREQ 43 AB e. *. e e « 000 PLUG PLUG PLUG PLUG PLUG PLUG A2 Vcc Vss e e 09 PLUG PLUG A7 AB ATD

1312 8 Rente 1210

O

Vcc

0

Vss

Vss

O

[12

Ve o Vec

o Ves o Vas

o Vec o YVCe

[11

9

Vec 0 AS

0

Ves 9 AZ

-

l10

00|

Vcc 09|8 sg

me 2 9 oa 0 |? m 8 8 8 [6

0 „ . « Vec PLUG PLUG PLUG

e. e. « 000 PLUG PLUG PLUG A19 Ves INC

0|5 Vss

2 929992982829292Regala

|. 9 2292 geeeosoesseaaes

2 | 9928222992

1Î9 e

ABC

RRRRasesea|?

9 2 2292929282828 DE

FGH

JJ

KLMNPOQGR

1

STU

Fig. 6.7 Configuraţia soclului Intel de tip 6 cu 235 de pini.

Procesorul DX4 la 100MHz consumă maxim 1,454 la 3,3V (4,785W). Procesoarele Overdrive DX4

(Pentium) care il vor înlocui eventual,

vor consuma

maxim

3,0A la 3, 3v

(9,9W) plus 0,2A la 5V pentru ventilator, deci în total 10,9W. La fel ca şi celelalte procesoare prevăzute cu radiator activ şi acest procesor are un ventilator care este uşor de întocuit în cazul defectării. instalarea procesorului Overdrive. Puteţi moderniza aproape orice sistem prin introducerea unui procesor Overdrive. Cel mai dificil aspect al instalării este să ai acel procesor Overdrive care este potrivit sistemului respectiv. Procesoarele Overdrive 486 (de fapt procesoare DX2) sunt în prezent disponibile pentru înlocuirea procesoarelor 486SX şi 486DX. Tabelul de mai jos prezintă toate tipurile de procesoare Overdrive existente şi de perspectivă, ca şi denumirea oficială dată de firma Intel. Sistemele in care pot fi folosite procesoarele originale Overdrive 486 (de fapt DX2) sunt următoarele: m 486SX

(Soclu

1);

m 486DX

(Soclu 1);

= 486DX cu soclu standard de 168 de pini.

198

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Nume

procesor

Procesor înlocuit

Soclu

Radiator

Putere maximă

Overdrive 486SX

486SX

Soclu 1

Pasiv

6W

Overdrive 486DX

486DX

Soclu

1

Pasiv

6W

Overdrive 486DX

486DX

Soclu cu 168

Pasiv

6W

pini*

Overdrive Pentium Overdrive DX4

486DX2 486DX4

Soclu 2 sau 3

Activ

12,5W

Soclu 3 sau 6

Activ

10,9W

Overdrive pentru Pentium

Pentium 60/66

Soclu 4

Activ

13,5W

Viitorul Overdrive Pentium

Pentium 90/100

Sociu 5

Activ

15,289W

* Versiunea cu 168 de pini a soclului pentru cipul original 486DX este puţin diferită de modelul oficial a/ soclului de tip. :

Deşi firma Intel scrie pe eticheta procesoarelor Overdrive că sunt destinate sistemelor SX şi DX cu soclu de tip 1, cele trei tipuri de procesoare sunt identice din punct de vedere

tehnic. Varianta cu 168 de pini a fost creată special pentru sistemele fără soclu de tip 1, deoarece acesta a apărut în momentul când sistemele iniţiale 486DX erau deja pe piaţă. Pentru multe sisteme 486DX mai vechi este necesară această versiune de procesor, care de fapt are aceeaşi configuraţie a pinilor cu procesorul DX2, dar este prevăzut de către firma Intel cu un radiator pasiv.

Aceste cipuri Overdrive sunt disponibile în diverse variante, în funcţie de frecvenţă. Trebuie să alegeţi varianta garantată la o frecvenţă care este cel puţin cea la care lucrează placa de bază.

Un cip Overdrive

mai rapid va costa mai mult, dar va funcţiona bine, însă un cip

Overdrive de viteză mai mică decât cea a plăcii de bază se va supraincălzi şi se-va defecta. Cele mai multe plăci de bază au frecvenţa comutabilă, ceea ce presupune că dacă aveţi în prezent un sistem 486SX la 25 MHz, il puteţi modifica să folosească un procesor Overdrive de 66 MHz (sau DX2), efectuând mai întâi comutarea frecvenţei de tact a plăcii de bază la 33 MHz. Dacă păstraţi neschimbată frecvenţa de 25 MHz, cipul care este garantat la 66 MHz va funcţiona doar la 50 MHz, iar dumneavoastră veţi pierde din performanţe. Pentru schimbarea versiunii oricărui sistem 486SX sau DX care are două socluri şi deci este prevăzut cu un soclu neocupat de tip 1 pentru procesorul Overdrive, trebuie pur şi simplu să opriţi sistemul, să introduceţi cipul Overdrive cu 169 de pini propriu-zis, iar apoi să reporniţi calculatorul. Versiunile cu 169 de pini proiectate pentru soclul 1 fac imposibilă introducerea cipului dacă nu este corect orientat faţă de pinul 1. Dacă utilizaţi varianta cu 168 de pini care nu are pinul cheie pentru orientare, trebuie să potriviţi pinul 1 al cipului (de obicei marcat cu un punct sau o crestătură) peste indicaţia corespunzătoare de pe soclu (de asemenea un punct sau o crestătură). Dacă instalaţi un cip fără să-l orientaţi corect în soclu, il veţi arde când veţi porni calculatorul. * Ca să modernizaţi un sistem care are un singur soclu pentru procesor, înlăturați mai întâi procesorul existent şi inlocuiţi-l apoi cu un procesor Overdrive cu 169 de pini (SX) sau cu 168 de pini (DX). Dacă sistemul este prevăzut cu un soclu ZIF (cu forţă de inseraţie zero), această manevră va fi foarte simplă. Dacă nu, va trebui să utilizaţi o soulă pentru a înlătura cipul vechi.

Intel furnizează un extractor de cipuri cu pârghie pentru scoaterea. cipului principal, este necesar. Dumneavoastră trebuie doar să strecuraţi scula sub o latură a cipului apăsaţi ca să ridicaţi parţial cipul din soclu. Repetaţi această operaţie pentru fiecare laturile procesorului. Puteţi apoi să înlăturați cipul din sistem şi să-l păstraţi în cutia protejată antistatic (inclusă în setul de livrare al procesorului Overdrive).

dacă şi să dintre specială

Procesoarele Intel După

introducerea cipului Overdrive,

199

unele sisteme necesită pentru activare schimbarea

unor jumpere sau modificarea conțigurării. Dacă aveţi un sistem SX, trebuie de asemenea să rulaţi programul de setup al sistemului, deoarece trebuie să informaţi memoria CMOS că există coprocesorul matematic. (Şi unele sisteme DX necesită rularea programului de setup.) Intel furnizează un utilitar pe hard disc cu un program de test care face verificarea

că cipul a fost instalat şi că funcţionează corect. După ce terminaţi această verificare, nu mai aveţi nimic de făcut. Nu este nevoie să reconfiguraţi vreun produs soft pentru noul cip. Singura deosebire pe care ar trebui să o remarcaţi este faptul că sistemul lucrează de două ori mai repede decât inainte de modernizare. Modernizarea prin introducerea unor cipuri Overdrive mai noi, pentru soclurile de la 2 la 6, este o operaţie mult mai uşoară, deoarece aceste cipuri se introduc aproape intotdeauna în socluri ZIF şi deci nu este necesar un extractor. În cele mai multe cazuri, configurarea jumperelor se face automat datorită unor pini specializaţi pentru configurare. Totuşi, în unele cazuri, trebuie să configuraţi şi jumperele plăcii de bază. Problemele de compatibilitate ale procesoarelor Overdrive. Deşi puteţi îmbunătăţi sistemele mai vechi 486SX

sau 486DX

prin introducerea unor procesoare Overdrive,

există şi câteva

excepţii. Această operaţie poate fi dificilă sau imposibilă din cauza următorilor patru factori: m Rutine BIOS care utilizează bucle de timp dependente de CPU; m Lipsa de loc liber pentru radiatorul cipului Overdrive (de 25MHz sau mai mult); m Sistem de răcire necorespunzător; a Cipul CPU nu este montat în soclu, ci este lipit. Cea mai evidentă excepţie este că nu puteţi folosi un procesor DX2 Overdrive sistem 486DX la 50MHz, deoarece Intel nu a fabricat incă un procesor care să cu frecvenţa internă de 100MHz. În acest caz, puteţi face o modernizare care autorizată oficial de firma Intel, dar care este în general operaţională: folosirea procesor DX4

cu stabilizator de tensiune,

instalat în soclul cipului 486DX

într-un funcţioneze nu este unui

la 50MHz.

Stabilizațorul de tensiune are un jumper care fixează multiplicarea frecvenţei la x2, x2,5 sau x3. In acest caz, trebuie să stabiliţi jumperul

reprezintă frecvenţa maximă la care cipul DX4

pe poziţia x2 pentru

100MHz,

care

100 este garantat.

Această inlocuire nu este autorizată oficial de firma Intel, iar cipurile DX4 nici măcar nu se vând separat, în consecinţă firma nu oferă nici o garanţie. Asiguraţi-vă că distribuitorul de la care aţi achiziționat cipul DXA4 il va primi înapoi in cazul că acesta nu va funcţiona. Calculatoarele care au cipuri DX2,

DX4 sau Pentium

instalate de fabricant,

vor putea fi şi

ele modernizate prin folosirea unor viitoare cipuri Overdrive, care încă nu sunt disponibile. În unele cazuri rare, pot apărea probleme la sistemele care ar trebui să fie modernizabile şi

nu sunt. Una dintre aceste probleme este legată de programul ROM BIOS. Câteva sisteme 486 au programe BIOS care controlează operaţiile hard prin folosirea unor bucle de timp stabilite in funcţie de timpul în care unitatea CPU execută o serie de instrucţiuni. Dacă procesorul lucrează de două ori mai rapid, intervalul de timp prestabilit este prea scurt şi rezultă o funcţionare necorespunzătoare

sau chiar blocaje hard.

Din fericire, puteţi să

rezolvaţi, în general, această problemă, prin achiziţionarea unei versiuni noi de BIOS. O altă problemă este legată de spaţiul liber disponibil. Toate cipurile Overdrive de 25MHz şi cele mai rapide, au radiatoare lipite sau prinse de partea de sus a cipului. Radiatorul Suprainalţă cipul cu 0,25 până la 1,2 inci. Datorită acestei înălţimi suplimentare s-ar putea ca cipul să nu aibă spaţiu liber suficient din cauza celorlalte componente, mai ales în sistemele mici desktop sau portabile. Soluţia acestei probleme se va stabili de la caz la caz.

Uneori puteţi schimba locul unei plăci de extensie sau unei unităţi de disc, sau chiar să

200

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

modificaţi puţin şasiul pentru a crea spaţiu liber. În unele cazuri situaţia nu poate fi rezolvată şi vă rămâne doar opţiunea de a utiliza cipul fără radiator. Trebuie spus că, îndepărtarea radiatorului lipit de cip va duce în cel mai bun caz la pierderea garanţiei oferite de Intel şi in cel mai rău caz, la deteriorarea cipului sau a sistemului datorită supraincălzirii. Cipurile Overdrive disipă de două ori mai multă căldură decât cipurile pe care le înlocuiesc. Chiar dacă folosesc cipuri cu radiator activ cu ventilator incorporat, unele sisteme nu au o ventilaţie sau o capacitate de răcire suficientă ca să menţină cipul în plaja de temperatură prestabilită pentru o funcţionare sigură: Sistemele desktop mici sau cele portabile au cel mai adesea probleme de răcire. Din nefericire, numai testele adecvate pot indica dacă sistemul va avea probleme cu căldura.

Din acest motiv,

Intel a rulat un program

extensiv care să certifice sistemele ce admit procesoare Overdrive.

de test

Ă

În sfârşit, unele sisteme nu au cipul 486DX sau SX montat intr-un soclu, ci lipit pe placa de bază. Această metodă este folosită uneori din motive de cost, deoarece este mai ieftin să renunţi la soclu, dar în cele mai multe cazuri totuşi, motivul este lipsa de spaţiu. De exemplu, calculatorul meu portabil IBM P75 are o piacă CPU de format redus (cred/tcard-size) care se introduce în placa de bază. Deoarece placa CPU este aşezată lângă una dintre plăcile de extensie, pentru a crea un spaţiu intre cipul 486 şi radiator, IBM a iipit procesorul direct pe placă, ceea ce nu va permite inlocuirea procesorului iniţial cu un cip “ Overdrive pentru modernizare, decât dacă IBM va crea propria versiune nouă de placă CPU cu un cip DX2 deja instalat. Această situaţie bineinţeles că nu m-a descurajat. Am dezlipit cipul DX şi am lipit în loc un procesor DX2 compatibil, cu 168 de pini. În prezent instalez un stabilizator de tensiune şi un procesor DX4. Pentru a clarifica .ce sisteme sunt atestate că pot fi modernizate fără probleme, intel a elaborat o listă exhaustivă a sistemelor compatibile. Pentru ca să determinaţi dacă un calculator PC se poate moderniza prin folosirea unui procesor Overdrive, contactaţi firma Intel prin sistemul său FAXBACK (vedeţi lista furnizorilor în Anexa B) şi solicitaţi documentele ce conţin datele referitoare la compatibilitatea cu procesoarele Overdrive. Aceste documente sunt de fapt liste ale sistemelor care au fost testate cu procesoare Overdrive şi indică ce alte schimbări trebuie să faceţi ca inlocuirea să fie operaţională (de exemplu, un nou ROM BIOS sau un program nou de setup). O menţiune importarită în legătură cu aceste liste referitoare la compatibilitate: dacă sistemul durineavoastră nu este pe listă, nu există garanţie pentru montarea unui procesor Overdrive. Intel recomandă utilizarea procesoarelor Overdrive pentru modernizare doar în sistemele incluse in listă. Lista conţine de asemenea menţiuni despre sistemele care necesită o versiune nouă de ROM, o schimbare de jumper sau poate un nou program setup pe hard disc. De exemplu, atunci când instalaţi cipul CPU Overdrive, unele sisteme IBM PS/2 486 au nevoie de o nouă dischetă cu datele tehnice (Aeference Disk). Puteţi primi ultima versiune a oricărei dischete Aeference Disk prin sistemul NSC BBS (/8W Wationa/ Support Center Bulletin Board Systeri), care apare în lista furnizorilor. O practică înţeleaptă este să cereţi ultima versiune de dischete cu date tehnice şi de test pentru orice sistem PS/2, fără să mai aşteptaţi momentul introducerii unei versiuni noi de procesor. Reţineţi că fişierele din IBM NSC BBS sunt imagini comprimate ale dischetelor. Pentru ca să le decomprimaţi şi să extrageţi fişierele într-un format adecvat, vă trebuie următoarele fişiere (unul sau amândouă):

Fişier.ext LDF.COM TGSFX.COM

Conţinut i

|

Program de extracţie fişiere „.DSK” Program de extracţie fişiere „.TG0”

Procesoarele Intel

201

Aceste fişiere conţin programe cu care veţi obține din fişierele comprimate |„..DSK” şi „-TG0”, dischetele cu datele tehnice şi cele de test. Cipuri Overdrive pentru sisteme DX2 şi DX4. La sfârşitul anului 1994 au fost lansate pe piaţă procesoarele Overdrive Pentium

(codificat P24T) şi Overdrive DX4

(Pentium).

Aceste

cipuri sunt practic identice, cu excepţia faptului că primul funcţionează la 5V, în timp ce versiunea DX4

funcţionează la 3,3V şi consumă

o putere ceva mai mică.

Procesorul Overdrive Pentium poate fi montat în sisteme prevăzute cu un al doilea soclu de tip 2 pentru procesor. Acest cip poate fi folosit şi in sistemele care au un soclu de tip 3, deşi, pentru acesta, este mai potrivit procesorul DX4 în varianta de 3,3V. Trebuie doar să fiţi atenţi ca, dacă aveţi un procesor care lucrează la 3,3V, soclul de tip 3 să fie configurat pentru această tensiune. Utilizarea unui procesor Overdrive la 3,3V intr-un sociu de tip 2 este imposibilă, deoarece există pini cheie de acces care împiedică introducerea incorectă a cipului. Dacă aveţi în sistem un soclu de tip 6 cu tensiune de 3,3V, singurul procesor care poate fi folosit este cel Overdrive DX4. În afară de arhitectura lor Pentium

pe 32 de biţi, aceste procesoare execută operaţiile cu

viteză crescută datorită multiplicării interne a ceasului şi au o memorie internă cac/e de tipul Write-Back (standard pentru Pentium). În esenţă, aceste procesoare Overdrive sunt cipuri Pentium SX deoarece au toate caracteristicile procesorului reai Pentium, cu excepţia

magistralei externe pe 64 de biţi; magistrala externă a acestor cipuri Overdrive este pe 32 de biţi. Totuşi, datorită tehnologiei Pentium folosite, a memoriilor cache separate pentru instrucţiuni şi-date, a frecvenţelor ridicate de tact şi a altor imbunătăţiri, aceste procesoare aproape dublează performanţele sistemelor în care sunt insfalate. Dacă achiziţionaţi un sistem având placă de bază 486, cu intenţia de a-l aduce în viitor la nivelul unui calculator Pentium, informaţi-vă dacă placa de bază are un soclu de tip 3 sau 6, ca să puteţi beneficia de avantajele versiunii superioare de procesor Overdrive Pentium.

Pentium

-

La 19 octombrie 1992, Intel a anunţat că cea de a cincea generaţie a liniei microprocesoare compatibile (codificată P5), se va numi procesor Pentium cum a crezut toată lumea. Ar fi fost normal să se numească 586, dar Intel nu îl poate breveta cu un nume de formă numerică, iar compania vroia să-i ceilalţi producători să denumească

sale de şi nu 586 aşa a descoperit că impiedice pe

la fel cipurile copii pe care le-ar putea proiecta.

Cipul Pentium existent astăzi, a fost lansat la 22 martie 1993. Sistemele care il utilizează au început să apară doar la câteva luni mai târziu.

Cipul Pentium este integral compatibil cu procesoarele Intel anterioare, dar se şi deosebeşte de acestea în multe privinţe. Cel puţin una dintre aceste deosebiri este majoră: cipul Pentium are două canale identice de procesare a datelor, ceea ce îi permite să execute

două instrucţiuni în acelaşi timp. Intel numeşte această capacitate de a executa simultan două instrucţiuni, tehnologie supersca/ară (procesare paralelă). Această tehnologie asigură performanţe suplimentare faţă de cea a procesorului 486. Cipul standard 486 executa o

instrucţiune, în medie,

în două perioade de tact, ajungând

până la o singură perioadă pe instrucţiune prin introducerea multiplicării interne a tactului, la procesoarele DX2 şi DX4. Datorită tehnologiei de procesare paralelă, cipul Pentium poate executa mai multe instrucţiuni cu viteza de două instrucţiuni pe ciclu de ceas. Arhitectura superscalară este de obicei asociată cu cipurile evoluate RISC (Aeduced /nstruction

Set Computer - procesoare cu set redus de instrucţiuni). Procesorul Pentium este unul dintre primele cipuri CISC (Complex Instruction Set Cornputer - calculator cu set complex de inş-trucţiuni), care funcţionează cu procesare paralelă. Procesorul Pentium reprezintă practic două cipuri 486 într-o capsulă. Tabelul 6.11 prezintă datele de catalog ale procesorului Pentium.

202

Capitolul

6 —

TITAN

Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

(Ier

cuiuiriul

Caracteristici 22 martie

Lansat

1993

(prima generaţie),

7 martie

1994

(a

doua generaţie) Gama frecvenţelor maxime

60, 66 MHz (prima generaţie); 75, 90, doua generaţie)

100

MHz

Multiplicarea tactului unităţii CPU

1x (prima generaţie); 1,5x-2x (a doua generaţie)

Dimensiunea

32 de biţi

Magistrala

registrelor

-'e date externă

64 de biţi

Magistrala memoriei

32 de biţi

Memoria maximă Dimensiunea

4G

memoriei

Tipul memoriei

(a

imediate incorporate

Transferuri în modul

8K pentru

instrucţiuni şi 8K pentru date

Cu 2 blocuri asociate,

imediate incorporate

Write-Back Dara

Da

Burst

Număr de tranzistoare

3,1 milioane (60/66 mai mare)

Dimensiunea

0,8 microni (60/66 MHz), 0,6 microni (75 MHz şi

traseelor

MHz),

3,3 milioane (75

MHz şi

fai mare)

PGA cu 273 pini, SPGA cu 296 pini

Capsula Coprocesor matematic

Unitate de calcul în virgulă mobilă (FPU) inclusă

Gestionarea memoriei

SMM (System Management Mode), extinsă la a doua generaţie

Tensiunea de alimentare

5V (prima generaţie), 3,3V (a doua generaţie)

PGA = Pin Grid Array SPGA = Staggered Pin Grid Array

Cele două canale pentru executarea instrucţiunilor din interiorul cipului sunt numite canale u şi v. Canalul

u, care este canalul principal,

poate executa toate instrucţiunile pentru

calculul cu numere întregi şi în virgulă flotantă. Canalul v este canalul secundar şi poate executa

numai

instrucţiuni simple de calcul cu numere

întregi şi unele instrucţiuni în virgulă

flotantă. Procesul prin care se execută două instrucţiuni simultan pe canale diferite se numeşte pa/ring (în pereche).

Nu toate instrucţiunile secvențiale se pot executa în pereche

şi, atunci când nu este posibil, este utilizat doar canalul v. Pentru mărirea eficienţei, puteţi recompila softul pentru a permite mai multor instrucţiuni să se execute astfel.

Procesorul Pentium este complet compatibil cu cipurile 386 şi 486 şi, deşi toate programele soft existente în prezent rulează mult mai rapid pe Pentium, mulţi producători doresc să recompileze aplicaţiile ca să folosească mai mult din adevărata putere a acestui procesor. Intel a dezvoltat compilatoare noi care folosesc toate avantajele cipului. Firma a acordat

licenţă pentru această tehnologie firmelor care produc compilatoare, astfel incât proiectanţii de soft îi pot folosi avantajele. Un soft optimizat ar trebui să îmbunătăţească performanţele calculatorului prin creşterea numărului de instrucţiuni care se execută simultan pe cele două canale ale procesorului. Procesorul

Pentium

are un modul

numit

BTB (Branch

7arget Buffer care utilizează o

tehnică numită branch prediction (predicția salturilor) în scopul reducerii timpului de aşteptare în canalele de procesare,

o altă locaţie de memorie.

cauzat de aducerea

instrucţiunilor unei ramuri aflate la

Modulul BTB incearcă să prevadă când va apare o instrucţiune

Procesoarele Intel

203

de salt şi să aducă în memorie instrucţiunile corespunzătoare ramurii la care se va face saltul. Utilizarea tehnicii de prevedere a ramificării unui program permite procesorului să menţină în funcţionare, la viteză maximă, cele două canale ale sale. Figura de mai jos prezintă arhitectura internă a procesorului Pentium.

PDA

| !

Control

a——

OP

Logic

*

Branch |preteteh ral Target

Add

Buffer

se Cache

ss

8 KBytes

ress

4 p

64-Bit

Instruction!

Dat

Pointer

E, a us

prefetch Buffers

Control ROM

Instruction Decode Branch Verif. & Target Addr

32-84

Adăress us

256

Bus Unit | nit

|

[

Control Unit

E

|Page Unit La. [>]

Control

Address

Address

Fioating

Generate

Generate

Point

(U Pipeline) | (V Pipeline)

a

Unit

) re 64-Bit 64 Data

integer Register File ALU (U Pipeline) |

Bus | (se32.Bit

|_____ Control ep!

ALU (V Pipeline)

aa] E

Barrel Shitter 5

L!

Multiply

e

ă

32 ata

|

Control

|

'z(oiuce Jo

|)

Adar. Bus

Register File

32 APIC

32

———

Y

.

Data Cache TLB| 8 E

2

K

KByes

Fig. 6.8

32

!

Arhitectura internă a procesorului Pentium

Cipul Pentium are o magistrală de adrese pe 32 de biţi şi poate să adreseze 4G de memorie ca şi procesoarele 386DX şi 486. Dar procesorul Pentium extinde magistrala de date la 64 de biţi, ceea ce înseamnă că poate transfera sistemului de două ori mai multe informaţii

decât procesorul 486, la aceeaşi frecvenţă de ceas. Magistrala de date fiind pe 64 de biţi, memoria sistemului trebuie accesată cu 64 de biţi, deci fiecare banc de memorie este accesabil pe 64 de biji. Majoritaţea plăcilor de bază au memoria alcătuită din module SIMM (Si/pg/e /n-Line Memory Modules), iar aceste module sunt disponibile în versiuni pe 9 şi pe 36 de biţi. Cele mai multe sisteme Pentium folosesc module SIMM pe 36 de biţi (32 de biţi de date plus 4 biţi de păritate), câte 4 module

într-un banc de memorie.

Plăcile de bază au 4 socluri pentru

module SIMM pe 36 de biţi, deci un total de două bancuri de memorie.

204

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Deşi cipul Pentium are o magistrală pe 64 de biţi pentru comunicaţia cu sistemul, registrele lui interne sunt de 32 de biţi. Instrucţiunile fiind procesate în interior, ele sunt impărţite in două segmente, de instrucţiuni şi de date, pe câte 32 de biţi şi executate Ia fel ca în interiorul cipului 486. Deşi unii s-au gândit că firma Intel i-a inşelat atunci când a afirmat că Pentium este un procesor pe 64 de biţi, totuşi, transferuri pe 64 de biţi se fac cu adevărat.

În interior insă, cipul Pentium are registre de 32 de biţi care sunt integral compatibile cu cele ale procesorului 486. Pentium are două memorii

cache interne, separate de câte 8K, în comparaţie cu cipul 486

care are o singură astfel de memorie de 8 sau 16K. Memoria cache şi controlerul care o gestionează sunt incluse în cipul CPU. Memoria imediată se comportă ca o oglindă a memoriei RAM, pentru că păstrează o copie a datelor şi a programelor din diverse zone de memorie. De asemenea, memoria cache poate păstra informaţii care vor fi scrise în memoria principală în momentul în care încărcarea unităţii centrale şi a altor componente va fi mai mică. (Procesorul 486 face toate scrierile în memorie imediat.) Memoriile cache separate pentru date şi instrucţiuni sunt organizate în câte două blocuri asociate, fiecare dintre ele fiind impărţite în câte două linii de 32 de biţi fiecare. Fiecare memorie

cache are câte un modul TLB (7rans/ation Lookaside Buffer, dedicat, care

converteşte adresele logice succesive în adrese fizice. Puteţi contigura memoria cache astfel ca datele să fie tratate in modul Write-Back sau Write-Through, linie cu linie. În modul Write-Back, memoria cache păstrează atât operaţiile de scriere, cât şi cele de citire, ceea ce îmbunătăţeşte mult performanţele în comparaţie cu modul Write-7hrough care memorează doar citirile. Folosirea modului Write-Back duce la reducerea volumului comunicaţiei intre CPU şi memoria sistemului, ceea ce reprezintă o imbunătăţire majoră, întrucât accesul unităţii centrale la memorie constituie o „strangulare”

a sistemelor rapide.

Memoria cacfe pentru instrucţiuni este, evident, protejată la scriere deoarece conţine doar linii de program şi nu date ce pot fi actualizate. Prin folosirea ciclurilor burs?, transferurile cu memoria cache sunt foarte rapide. Memoriile cache de nivel 2 (secondary processor cache) de maxim

512K,

compuse

din

cipuri foarte rapide (maxim 20 ns) de tipul SRAM (Szat/ic RAM), aduc mari beneficii sistemelor cu procesor Pentium. Atunci când unitatea CPU are nevoie de date care nu există incă in memoria cache de nivel 1, se introduc cicluri de aşteptare care încetinesc procesarea. Dacă datele necesare sunt deja prezente in memoria cache secundară, unitatea CPU poate continua să lucreze fără să mai folosească cicluri wat. Cipul Pentium este realizat în tehnologia BICMOS (8/po/ar Complementary Metal Oxi Semiconductor) şi are o arhitectură superscalară care permite atingerea performanţelor ridicate, aşteptate de la acest nou cip. BICMOS determină creşterea cu 10% a complexităţii cipului, dar, în acelaşi timp, duce la o imbunătăţire a performanţelor cu 30 - 35%, fără un consum suplimentar de putere. Modelele BICMOS funcţionează la frecvenţe peste 66 MHz şi, deşi circuitele CMOS pot fi făcute mai rapide, cele BICMOS pot ajunge şi ele la frecvenţe de operare de 100 - 150 MHz sau chiar mai mult. Firma Intel va folosi probabil această tehnologie la toate generaţiile de procesoare pe care le va proiecta în viitor. Toate procesoarele Pentium sunt SL extinse; ceea ce inseamnă că incorporează modul de administrare SMM (System Management Mode) care asigură controlul complet al facilităţilor de gestionare a alimentării, în scopul reducerii puterii consumate. Procesoarele Pentium din generaţia a doua (cu frecvenţa de tact peste 75 MHz), conţin un modul SMM îmbunătăţit care include şi controlul ceasului, ceea ce vă permite să variaţi viteza de procesare,

pentru controlul consumului

de putere.

Aceste versiuni îmbunătăţite de

procesoare Pentium vă permit chiar să opriţi tactul şi să suspendaţi deci funcţionarea procesorului, ceea ce duce la un consum

minim.

Generaţia a doua de procesoare Pentium

se alimentează la 3,3V (in loc de 5V), ceea ce reduce şi mai mult atât consumul de putere, cât şi căldura disipată. |

Procesoarele intel

205

Ca şi procesorul 486, cipul Pentium conţine un coprocesor matematic încorporat (FPU). Unitatea de calcul în virgulă mobilă,

FPU, a cipului Pentium a

performanţe semnificativ mai ridicate, unitatea FPU a cipului 486 şi cu cipul Pentium este de 2 până la 10 ori mai două canale standard de procesare a numere întregi. (Coprocesorul

fost reproiectată şi are

în condiţiile în care este integral compatibilă cu 387. Se estimează că unitatea FPU a procesorului rapidă decât cea a procesorului 486. in plus, cele instrucţiunilor, asigură şi două unitați de calcul cu

matematic execută doar calculele matematice

mai

complexe.) Celelalte procesoare, ca de exemplu 486, au un singur canal de execuţie a instrucţiunilor şi deci, o singură unitate de calcul cu numere întregi. Procesorul Pentium din prima generaţie. În prezent, există două modele de Pentium, fiecare având mai multe versiuni. Modelul de cip Pentium din prima generaţie cuprinde procesoare care lucrează la 60 şi 66 MHz. Acest model foloseşte o capsulă PGA cu 273 de pini şi se alimentează la 5V. În această variantă, procesorul lucrează cu aceeaşi frecvenţă a tactului ca şi placa de bază, cu alte cuvinte, foloseşte multiplicarea cu x1 a ceasului. Prima generaţie de cipuri Pentium a fost realizată în tehnologia BICMOS cu trasee de 0,8 microni. Din nefericire, utilizarea acestei tehnologii şi numărul mare de tranzistoare (3,1 milioane) au făcut ca pastila cipului să fie foarte mare şi dificil de fabricat.

intel nu a reuşit

să le facă suficient de rapid. Ca urmare, cipurile s-au produs şi au fost livrate în cantităţi mici. Utilizarea traseelor de 0,8 microni a fost criticată de unii producători de echipamente,

între care Motorola şi IBM, care folosiseră deja traseele de 0,6 microni în cipurile evoluate pe care le-au produs. Dimensiunea uriaşă a pastilei, ca şi alimentarea la 5V, au făcut ca versiunile ia 66 MHz să consume până la 3,2A (16W), ceea ce produce o cantitate imensă de căldură şi creează dificultăţi sistemelor care nu utilizează tehnici speciale de protecţie. Adesea, este necesar un ventilator separat care să asigure răcirea procesorului. Multe dintre criticile aduse firmei Intel pentru prima generaţie de Pentium Unii au înţeles că prima generaţie de cipuri nu mai putea fi schimbată; ei noi versiuni de Pentium realizate cu tehnologie mai avansată. Mulţi dintre care şi autorul aceste cărţi) vă sfătuiesc să nu achiziţionaţi nici un sistem când nu veţi avea la dispoziţie generaţia a doua de procesoare.

erau justificate. ştiau că vor apare aceştia (între Pentium, până

O regulă de bază în domeniul calculatoarelor este să nu cumperi niciodată prima generaţie a vreunui procesor. Deşi în felul acesta aţi putea aştepta o veşnicie pentru că există mereu în perspectivă ceva mai bun, uneori este preferabil să aveţi puţină răbdare. Procesorul Pentium din generaţia a doua. Intel a anunţat apariţia procesorului Pentium din a doua generaţie, la 7 martie 1994. Acest nou procesor era produs iniţial în versiunile cu frecvenţa de 90 şi 100

MHz şi o versiune la 75 MHz pentru sistemele /aptop şi portabile în

curs de proiectare. Cipul Pentium din generaţia a doua utilizează tehnologia BICMOS cu trasee de 0,6 microni care reduce dimensiunile pastilei şi-consumul de putere. Aceste noi procesoare se alimentează la 3,3V. Versiunea de procesor cu frecvenţa tactului de100 MHz consumă

maxim

3,254

la 3,3V,

ceea ce înseamnă

10,725W.

Versiunea mai puţin

rapidă, la 90 MHz, consumă doar 2,95A la 3,3V, adică doar 9,375W. Versiunea având frecvenţa tactului de 75 MHz va consuma probabil aproximativ 6W şi va constitui o soluţie rezonabilă pentru calculatoarele /aprop şi portabile alimentate de la baterii. Procg&soarele Pentium din a doua generaţie sunt livrate în capsulă SPGA cu 296 de pini (Staggerea Pin Grid Array) care este incompatibilă cu versiunile din prima generaţie. Singura modalitate prin care se poate trece un sistem de la prima ia a doua generaţie de - cipuri Pentium este schimbarea plăcii de bază. De asemenea, procesoarele Pentium din a doua generaţie au 3,3 milioane de tranzistoare, ceea ce reprezintă o creştere faţă de cipurile mai vechi. Numărul suplimentar de tranzistoare se datorează extensiei SL cu controlul frecvenţei de ceas, controlerului de întreruperi APIC (Advanced Programmable Interrupt Controller, şi interteţei pentru lucrul cu procesoare in pereche (dua/-processor-intertace).

206

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Controlerul APIC şi interfaţa pentru procesoare în pereche realizează armonizarea funcţionării unui sistem în care două cipuri Pentium din a doua generaţie lucrează simultan pe aceeaşi placă de bază. Multe dintre noile plăci de bază vor avea două socluri de tip 5, care vă permit să folosiţi integral capacitatea de multiprocesare a acestor noi cipuri. Softul care permite ceea ce este cunoscut sub numele de multiprocesare simetrică (Symmetric

Multi-Processing) a tost integrat deja în sisteme de operare ca Windows sau OS/2. Procesoarele Pentium din generaţia a doua au circuite de multiplicare a tactului pentru ca

procesorul să funcţioneze cu o viteză mai mare decât magistrala. Procesorul Pentium cu frecvenţa de tact de 90 MHz

lucrează cu o viteză de 1,5 ori mai mare decât placa de bază,

care funcţionează în general la 60 MHz. Se pare că, versiunea viitoare de Pentium la 75 MHz va folosi de asemenea multiplicarea de 1,5 ori a frecvenţei şi deci va funcţiona pe plăci de bază care lucrează la 50 MHz. În prezent, o placă de bază care să funcţioneze la 66 MHz nu este realizabilă din cauza limitărilor impuse de performanţele memoriei şi ale magistralei locale. Sistemele Pentium cele mai rapide ar trebui să combine

o placă de bază la 66 MHz

cu un circuit de

multiplicare a tactului de 1,5 ori şi un procesor care funcţionează la frecvenţa de 100 MHz. Dacă vă gândiţi că 66 inmulţit cu 1,5 este egal cu 99 şi nu cu 100, aveţi dreptate, numai că, aproape în toate cazurile, valoarea de 66 MHz înseamnă de fapt 66,6666 MHz. Acum, când au devenit disponibile procesoarele Pentium din generaţia a doua, este timpul să achiziţionaţi un sistem

Pentium.

Calculatorul

ideal ar fi acela care foloseşte un cip

Pentium la 100 MHz din generaţia a doua şi o placă de bază care funcţionează la 66 MHz. Asiguraţi-vă că pe placa de bază a calculatorului Pentium pe care il doriţi sunt montate două socluri care au toate caracteristicile tehnice ale soclului Intel de tip 5 cu 320 de pini. În soclul suplimentar puteţi adăuga un al doilea procesor Pentium pentru ca să folosiţi avantajul multiprocesării SMP (Symmetric Multi-Processing) din noile sisteme de operare. De asemenea, asiguraţi-vă că placa de bază poate fi configurată cu jumpere sau în orice alt mod, astfel incât să vă permită să introduceţi în sistem viitoarele procesoare Pentium Overdrive care vor putea lucra la frecvențele mai mari ale plăcii de bază.

Aceste recomandări simple vă vor permite să faceţi unele modernizări importante, fără să schimbaţi intreaga placă de bază.

Procesoarele IBM (cu licenţă intel) Intel şi IBM colaborează strâns de mulţi ani, dacă ţinem cont mai ales de faptul că IBM este unul dintre cei mai mari clienţi ai firmei Intel. Cele două companii incheie adesea înţelegeri pentru schimburi de tehnologie şi de informaţii. Una dintre aceste înţelegeri se referă la acordarea licenţei pentru procesoare Intel. IBM posedă licenţă pentru a produce unele dintre proceşoarele

Intel.

Prin acordarea licenţei, Intel şi firma IBM au folosit aceeaşi

mască originală (proiect) de cip.

Masca unui cip CPU este schiţa fotografică a procesorului utilizată la gravarea în pastila de siliciu a complicatelor trasee de semnal.

Cu ajutorul acestei măşti,

IBM

poate produce

cipul

aşa cum a fost proiectat de Intel sau să aducă modificări modelului de bază. In mod normal, IBM trebuie să comunice firmei Intel toate modificările pe care le-a făcut. Există însă restricţii in felul în care IBM

poate comercializa cipurile sale derivate din cele

Intel. Alţi producători (cum sunt AMD, Harris şi Siemens) au obţinut licenţă pentru câteva procesoare mai vechi, anterioare cipului 286, dar nici un alt producător nu a fost autorizat să fabrice procesoarele 386 şi cele ulterioare. Cipurile 386 şi cele ulterioare produse de alte firme sant copiate fără aprobarea firmei Intel. De fapt, Intel este implicată în mai multe

Procesoarele IBM (cu licenţă Intel)

207

procese cu unii producători de procesoare copiate.

Cu câţiva ani în urmă, IBM a obţinut licenţa pentru procesorul 386. De atunci, compania a

produs mai multe variante modificate față de modelul de bază Intel, inclusiv câteva versiuni care au primit denumirea de 486. Unele procesoare IBM au puţine modificări; altele se deosebesc esenţial fiind mai rapide, cu consum mai mic de putere sau uneori având ambele

calităţi. Tabelul 6.12 prezintă pe scurt: procesoarele IBM construite pe baza măştilor Intel.

Procesoarele SLC IBM Procesoarele SLC produse de IBM sunt versiuni îmbunătăţite ale cipului 386SX care oferă performanţe mai mari şi consum mai redus. Procesoarele SLC care au la bază masca cipului 386SX au aceeaşi capsulă şi aceeaşi configuraţie a pinilor cu cipul 386SX, cu singura diferenţă că unii dintre pinii fără semnal sunt utilizaţi acum pentru controlul memoriei cache.

Cipurile IBM extinse au câteva dintre caracteristicile procesorului 486 (inclusiv memoria cache internă) şi lucrează Ia fel de bine, dacă nu chiar mai bine ca un 486SX, Ia un preţ mai mic. IBM susţine că cipul său 386SLC este cu 80% mai rapid decât cipul standard 386SX, ceea ce înseamnă că un procesor 386SLC la 20 MHz lucrează mai bine decât unul 386DX la 33 MHz. Primul sistem care a utilizat un astte! de cip a fost modelul 57 al calculatorului PS/2. Aceste procesoare sunt folosite astăzi şi de alţi producători de sisteme. S-a obiectat în legătură cu procesoarele SLC, că au doar o magistrală de date pe 16 biţi şi o magistrală de adrese pe 24 de biţi. Magistrala de adrese permite accesarea a doar 16M de memorie, ceea ce este satisfăcător pentru cei mai mulţi utilizatori. De aceea, utilizatorii care au nevoie de mai multă memorie,

ar trebui să aibă în vedere utilizarea unui procesor

IBM 8/ue Lightning (BL) sau Intel 486 care asigură adresarea pe 32 de biţi a memoriei. Deşi procesoarele SLC au magistrala de date doar pe 16 biţi, ele sunt totuşi mai bune

decât multe cipuri pe 32 de biţi datorită faptului că au o memorie cache internă mai mare (8 sau 16K). în realitate, memoria cachea cipului 486SLC este atât de eficientă încât a schimbat denumirea cipului in 486. Acest cip operează Ia fel de bine ca un cip 486 Intel la aceeaşi frecvenţă, chiar dacă versiunea IBM este doar pe 16 biţi, în timp ce cipul intel este pe 32 de biţi. Deoarece toate cipurile SLC au setul integral de instrucţiuni al procesorului 486, inclusiv instrucţiunile pentru gestionarea memoriei cache, desemnarea cipului ca 486 este adecvată. Versiunea SLC2 lucrează la o frecvenţă dublă faţă de cea a sistemului (dublarea tactului) şi costă mai puţin in comparaţie cu cipurile 486 Intel, deşi au performanţe mai ridicate. Veţi găsi procesoarele 486SLC2 în multe dintre plăcile de bază ieftine, care au performanţe apropiate de cele ale procesoarelor 486SX2 şi DX2 Intel, la preţuri mult mai mici. Deşi

procesoarele IBM nu au coprocesor matematic încorporat, aşa cum au unele dintre procesoarele Intel, majoritatea plăcilor de bază vândute cu cipuri IBM sunt prevăzute cu un coprocesor 387SX Intel sau compatibil Intel. i

Procesoarele Blue Lightning (BL) Procesoarele IBM BL (8/ve Lightning) sunt construite pe baza măştii procesorului 386DX şi sunt procesoare integral pe 32 de biţi. De asemenea, aceste procesoare adresează memoria pe 32 de biţi ceea ce înseamnă că ele pot accesa 4G de memorie ca şi procesoarele 486.

Cipul IBM Be Lightninga fost primul procesor care a funcţionat in modul de lucru cu triplarea frecvenţei tactului şi poate fi întâlnit în sistemele la 25/75 MHz şi 33/100 MHz. Reţinăţi că cele mai multe sisteme la 33 MHz operează de fapt la 33,33 sistem cu triplarea tactului lucrează efectiv ia 100 MHz.

MHz,

deci un

208

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Tabelul

6.12

Caracteristicile

tehnice

ale procesorului

IBM

Mărimea

Mărimea

Mărimea

Ceasul

Tensiunea de

registrelor

magistralei

magistralei

Procesor

CPU

alimentare

interne

de date

de adrese

386 SLC

1x

5V

32 biţi

16 biţi

24 biţi

486

SLC

1x

3,3V

32 biţi

16 biţi

24 biţi

486

SLC2

2x

3,3V

32 biţi

16 biţi

24 biţi

486

BL2

2x

3,3V

32 biţi

32 biţi

32 biţi

486 BL3

3x

3,3V

32 biţi

32 biţi

32 biţi

FPU = Unitate de calcul in virgulă mobilă (coprocesor matematic)

Toate procesoarele IBM au capacitatea de gestionare a alimentării şi sunt considerate modele de consum redus (sau ecologice). Datorită consumului redus şi tensiunii mici de alimentare, aceste procesoare sunt utilizate adesea în sisteme care respectă prescripţiile programului de certificare £PA Energy Star, care constituie un standard pentru conservarea energiei şi a consumului de putere în calculatoarele PC. Procesoarele

SLC2

şi BL sunt cipuri cu consum

redus,

alimentate la 3,3V,

calităţi care se

obţin prin procesul tehnologic superior de fabricaţie. IBM a redus dimensiunile pastilei şi deci, consumul

de putere,

prin utilizarea traseelor de 0,6 microni.

(Această valoare se

referă la dimensiunea minimă a traseului de pe masca cipului. Intel nu a utilizat acest procedeu până la introducerea în fabricaţie a procesoarelor DX4

şi Pentium).

Prin inţelegerea iniţială, firma Intel intenţiona să impiedice compania IBM să ii facă concurenţă. cu procesoarele sale, pe piaţa liberă. Intelegerea stabilea că IBM nu îşi poate vinde procesoarele separat, ci numai ca părţi componente ale unor module. Această restricţie insemna în esenţă, că cipul trebuia montat pe o placă oarecare de circuit, ceea ce permitea de fapt companiei IBM să intre în domeniul afacerilor cu plăci de bază şi plăci

destinate modernizărilor. Câteva firme şi-au proiectat propriile plăci de bază şi plăci destinate unor modernizări folosind procesoare

IBM.

Aceste

plăci sunt fabricate de IBM,

dar sunt proiectate adesea de

firmele pentru care IBM le fabrică. Printre cele mai răspândite plăci de bază de acest fel se numără

plăcile Alaris, care utilizează procesoare

IBM şi sistemul

AMI

BIOS.

IBM fabrică

aceste plăci în uzinele sale din Charlotte, Carolina de Nord. Este important să reţineţi că, pentru oricare dintre aceste produse, IBM este doar un subfurnizor al firmei care este considerată producătoare. IBM nu este responsabilă pentru

proiectarea, vânzarea sau pentru asistenţa tehnică asigurată acestor produse. Asistenţa tehnică va trebui să fie asigurată de aşa numitul producător şi nu de IBM.

Procesoarele compatibile Intel Unele companii, în special AMD şi Cyrix, au creat procesoare noi care sunt compatibile cu unul sau mai multe procesoare

Intel. Aceste cipuri sunt integral compatibile

Intel, ceea ce

înseamnă că ele emulează toate instrucţiunile unui procesor Intel. Cele mai multe dintre aceste cipuri sunt compatibile din punctul de vedere al configurației pinilor, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate în orice sistem proiectat pentru procesoare Intel. Unele necesită

Coprocesoarele matematice

.

Numărul

2093

Memoria

Memoria

maximă

cache

Modul bursi

16M

8K

Nu

Nu

16M

16K

Nu

Nu

1.349.000

1992

16M

16K

Nu

Nu

1.349.000

lunie 1982

FPU inclus

de

tranzistoare „955.000

Data apariţiei Oct.

4G

16K

Nu

Nu

1.400.000

1993

4G

16K

Nu

Nu

1.400.000

1993

1991

>

însă un model particular de placă de bază. Orice componentă hard sau soft care funcţionează în sistemele bazate pe procesoare Intel va funcţiona şi in cele bazate pe aceste cipuri CPU fabricate de terţi. AMD

şi Cyrix au dezvoltat

propriile versiuni de procesoare

Intel 386 şi 486 într-o gamă

largă de frecvenţe şi de configurații. Cyrix a apărut pe piaţă cu un cip numit 486DRx2,

care, după cum susţine firma, poate

înl6cui direct cipul 386 în sistemele existente. Deşi cipului Cyrix îi lipsesc unele dintre facilităţile importante ale procesorului Intel 486, el asigură unui sistem 386 multe dintre avantajele procesorului 486.

Coprocesoarele matematice Următoarele paragrafe se ocupă de coprocesorul matematic. Fiecare unitate centrală de procesare proiectată de Intel (şi copiată de alte firme) poate utiliza un cip coprocesor matematic, cu excepţia cipurilor Pentium şi 486 care au coprocesorul matematic incorpo-

rat. Coprocesoarele conţin circuitele hard necesare calculului în virgulă mobilă care altfel ar încărca excesiv procesorul

principal.

Cipurile matematice

măresc viteza de procesare

numai

atunci când utilizaţi un soft proiectat să beneficieze de facilităţile unui coprocesor. De exemplu,

cipurile matematice

(aşa cum

sunt numite câteodată coprocesoarele)

pot

executa operaţii matematice de nivel înalt, cum ar fi impărţirea în format lung, funcţii trigonometrice, radicali şi logaritmi, de 10 până la 100 de ori mai rapid decât procesorul principal. De asemenea, cipurile matematice efectuează calculele mai precis decât unităţile de calcul cu numere întregi ale procesorului principal. Unitatea de calcul cu numere întregi

operează cu numere reale, deci efectuează operaţiile de adunare, scădere şi înmulţire. Procesorul

principal este proiectat să efectueze asemenea

calcule; aceste operaţii nu sunt

transferate cipului matematic. Setul de instrucţiuni al cipului matematic este diferit de cel al unităţii CPU. Programul trebuie pentru multe corect

să detecteze existenţa coprocesorului şi să execute apoi instrucţiunile scrise special acesta, altfel coprocesorul consumă curent fără a face nimic. Din fericire, cele mai programe moderne care pot beneficia de posibilităţile coprocesorului, detectează prezenţa acestuia şi il folosesc. În general, aceste programe sunt aplicaţii cu multe

calcule matematice ca de exemplu: programe bazate pe foi de calcul tabelar (spreadsheet), aplicaţii de baze de date, programe statistice şi unele programe

grafite cum

ar fi programul

|

210

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

de proiectare asistată de calculator CAD (Computer-a/ded design). Procesoarele de texte nu au nevoie de coprocesorul matematic şi deci, nu sunt proiectate să-l folosească. Tabelul

6.13 prezintă coprocesoarele

Tabelul CE)

disponibile pentru

procesoarele

din familia Intel. .

Coprocesoarele matematice i

Procesor

Coprocesor

8086

8087

8088

8087

286

287

386SX

387SX

386SL

387SX

386SLC

387SX

486SLC

387SX

486SLC2

387SX

386DX

387DX

486SX

-487SX,

487SX*

DX2/Overdrive*

FPU inclus

486SX2

DX2/Overdrive* *

486DX

FPU

inclus

486DX2

FPU

inclus

486DX4

FPU

inclus

Pentium

FPU

inclus

FPU = Unitate de calcul în virgulă mobilă “Cipul 487SX este un cip 486DX cu configuraţia pinilor modificată ȘI cu coprocesorul matematic activat. Atunci când introduce[i un cip 4875, acesta dezactivează cipul principal 4865 şi preia intreaga

procesare.

Acest clp nu s-a mai fabricat şi a fost inlocuit de procesorul

DX2/0 verarive.

” "Procesorul DX2/Overarive este echivalent cu un cip SX2 plus o unitate FPU funcțională.

In cadrul fiecărui grup de cipuri 8087, viteza cipurilor matematice variază. Cifra de la sfârşitul numărului principal, aşa cum apare în tabelul 6.14, indică frecvenţa maximă la care lucrează un cip matematic.

Tabelul

6.14

Frecvenţele

maxime

ale POTI

DP

PT

Componentă

Viteza (Frecvența)

8087

5 MHz

8087-83

5 MHz

8087-2

8 MHz

8087-1

10 MHz

80287

6 MHz

80827-6

.

6 MHz

8028 7-8

8 MHz

80287-10

10 MHz

Coprocesoarele matematice

211

Coprocesoarele matematice 387, ca şi procesoarele 486, 487 şi Pentium au înscrisă la sfârşitul numărului frecvenţa maximă, în MHz, la care lucrează. De exemplu, un cip 486DX2-66 este garantat să funcţioneze la 66 MHz. Unele procesoare au un multiplicator

de tact incorporat, ceea ce inseamnă că pot funcţiona la frecvenţe diferite faţă de restul sistemului. Creşterea performanţelor programelor care folosesc cipul matematic

este spectaculoasă,

de

obicei in progresie geometrică. Dacă aplicaţiile principale pe care le utilizaţi folosesc avantajele unui coprocesor unui astfel de cip.

matematic,

ar trebui să vă modernizaţi sistemul

prin includerea

Cele mai multe dintre sistemele care utilizează atât procesoarele 386 cât şi cele anterioare lui sunt prevăzute cu un soclu pentru coprocesor matematic, dar nu includ şi cipul. Câteva sisteme de pe piaţă nu au un soclu pentru coprocesor, din considerente de cost şi dimensiune. De obicei, aceste sisteme sunt calculatoare cu preţ redus sau portabile, cum

ar fi sistemele vechi /aptop, calculatorul IBM PS/1 şi PCjr. Tabelul 6.15 cuprinde

Tabeiul 6.15

unele dintre caracteristicile diverselor coprocesoare

Caracteristicile

PER

Nume

Puterea consumată

Temperatura minimă a capsulei

8087 287 287XL 387SX 387DX

3 waţi 3 waţi 1,5 waţi 1,5 waţi 1,5 waţi

0"C, 0'C, 0'C, 0“C, 0"C,

PI

C-Tut-il»: [RTP

Temperatura capsulei maximăa

85'C, 85'C, 85"C, 85'C, 85'C,

32'F 32'F 32'F 32'F 32'F

matematice.

185'F 185'F 185'F 185'F 185'F

Numărul de tranzistoare

Data apariţiei

45.000 45.000 40.000 120.000 120.000

1980 1982 1990 1988 1987

De obicei, consultând documentaţia, puteţi afla ce fel de procesor şi de coprocesor sunt instalate într-un anumit sistem. Paragrafele care urmează prezintă în detaliu familia de

unităţi CPU şi de coprocesoare Intel.

Coprocesorul 8087 Intel a lansat procesorul 8086 în 1976. Circuitul 8087, pereche a cipului 8086, era numit adesea procesor numeric NDP (numeric data processon, coprocesor matematic sau cip matematic. Cipul 8087 este conceput să execute operaţii matematice de nivel inalt de multe ori mai rapid şi mai precis decât procesorul principal. Cel mai important avantaj al

utilizării acestui cip este creşterea vitezei de execuţie a programelor care prelucrează date

numerice, cum ar fi aplicaţiile care lucrează cu foi de calcul tabelar (spreaasheers). Totuşi, există şi câteva dezavantaje minore ale utilizării acestui cip, cum ar fi necesitatea unui soft

adecvat, costul, consumul de putere şi căldura disipată suplimentare. Cel mai important dezavantaj

al includerii în sistem a cipului 8087

este acela că veţi

remarca o creştere a vitezei de execuţie doar în cazul programelor concepute să utilizeze coprocesorul şi nici atunci în toate operaţiile. Numai programele care utilizează intensiv calcule matematice,

cum

ar fi programele

cu foi de calcul tabelar,

programele statistice,

softul CAD şi softul dedicat calculelor inginereşti, folosesc facilităţile acestui cip. Chiar şi atunci, efectele variază de la aplicaţie la aplicaţie, iar exploatarea avantajelor cipului este limitată la anumite zone specifice.

De exemplu,

versiunile de Lotus

1-2-3, proiectate să utilizeze

coprocesorul, nu îl folosesc la calcule simple de adunare, scădere, înmulţire şi impărţire.

212

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Printre aplicaţiile care în mod normal nu utilizează deloc cipul 8087 se numără procesoarele de text, softul de comunicaţie, programele de baze de date şi programele de prezentări grafice. Pentru testarea performanţelor coprocesorului matematic 8087 au fost create două foi de calcul tabelar (spreadsheef) cu câte 8000

de celule fiecare.

Prima foaie utiliza calcule

matematice simple, adunare, scădere, inmulţire şi impărţire, distribuite uniform în cele 8000 de celule. A doua foaie (spreadsheef) utiliză calcule matematice de nivel superior, inclusiv formule care conţin operaţiile SQRT (extragerea rădăcinii pătrate), SIN, COS şi TAN distribuite in cele 8000 de celule. Tabelul de mai jos prezintă timpul de calcul.

Foaie de calcui

XT fără 8087

XT cu 8087

Foaia 1 (operaţii matematice standard)

21 secunde

21 secunde

Foaia 2 (operaţii de nivel înait)

195 secunde

21 secunde

Folosirea unui cip 8087 într-un sistem standard IBM XT nu aduce nici o îmbunătăţire în cazul operaţiilor matematice simple, dar reduce de 10 ori timpul în care se efectuează operaţiile matematice de nivel înalt. (Acesta se reduce la timpul de calcul al operaţiilor simple.) Dacă nu utilizaţi decât calcule simple ca adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea, ar trebui să vă informaţi, înainte de a cumpăra un cip matematic, dacă programul pe care îl

utilizaţi apelează coprocesorul

pentru efectuarea acestor calcule simple.

Instalarea unui cip

8087 poate extinde durata de viaţă utilă a unui calculator PC sau XT, deoarece el şterge în parte diferenţele de performanţă între sistemele PC sau XT şi cele AT. Pe scurt, cipul este de ajutor oricând aveţi un soft capabil să îl utilizeze. Cipul 8087 nu este scump, preţul lui fiind cu puţin peste 50$. Amintiţi-vă că trebuie să achiziţionaţi un cip cu o anumită frecvenţă de lucru. Cipul 8087 trebuie să lucreze garantat la aceeaşi frecvenţă ca şi cipul CPU sau la una mai mare, deoarece procesorul principal şi coprocesorul funcţionează sincron. De exemplu, într-un sistem XT cipurile 8088 şi 8087 funcţionează la 4,77 MHz. In documentaţie veţi găsi frecvenţa de ceas a cipului matematic din sistemul dumneavoastră. Cipurile matematice consumă destul de mult din cauza numărului mare de tranzistoare din care sunt alcătuite. Un procesor tipic 8088 are doar aproximativ 29.000 de tranzistoare,

pe când cel 8087 are cam 45.000. (Aproape toate aceste tranzistoare sunt dedicate funcţiilor matematice, aceasta fiind cauza pentru care cipul execută operaţiile matematice atât de bine.) Numărul mare de tranzistoare dublează aproape puterea de calcul a cipului, aşa cum dublează şi consumul de putere. Într-un sistem PC cu multe componente, cipul 8087

poate fi „picătura care umple paharul”

şi puterea sursei de alimentare s-ar putea do-

vedi insuficientă pentru sarcina suplimentară. Cipul absoarbe aproape o jumătate de amper. O altă problemă este cantitatea de căldură disipată şi anume, 3W. Un procesor 486DX4 la 75 MHz, cu 1,6 milioane de tranzistoare consumă doar 3,63W. Datorită căldurii disipate de un cip atât de mic, temperatura se poate ridica la 180” Fahrenheit. (Temperatura maximă admisă pentru cele mai multe cipuri 8087 este de 185” F.) Din acest motiv, coprocesoarele matematice au de obicei capsule ceramice.

Sistemele XT şi cele portabile sunt construite astfel încât nu au probleme cu temperatura

sau cu căldura disipată. Cu toate acestea, calculatorul PC are nevoie în general de o sursă de putere mare şi de un ventilator mai puternic. Sursele de alimentare sunt prezentate în continuarea acestui capitol.

Coprocesoarele matematice.

213

Coprocesorul 80827 Imaginaţi-vă că doi angajaţi ai unei firme utilizează calculatoare.

Unul dintre ei are un IBM

XT, iar celălalt un sistem AT la 6 MHz. Ambii folosesc Lotus 1-2-3 ca aplicaţie de bază. Cel care are sistemui AT este fericit că obţine rezultatele de trei ori mai repede decât angajatul care utilizează calculatorul XT. Dar posesorul sistemului XT cumpără un cip matematic 8087 cu 50$ şi îl instalează. Acesta va constata că obţine acum rezultatele calculelor sale intr-un timp de 10 ori mai scurt şi de peste trei ori mai repede decât utilizatorul sistemului AT. Această performanţă nemulţumeşte utilizatorul de AT care işi imagina că are cel mai rapid calculator. De aceea, el cumpără un cip 80287 cu 50$ şi descoperă că sistemul său efectuează multe recalculări tabelare la fel de rapid ca şi cel XT. Totuşi, în câteva situaţii calculatorul XT îl poate depăşi pe cel AT. Bineinţeles că utilizatorul calculatorului AT va dori să ştie de ce cipul 80287 nu face din sistemul său unul superior din punctul de vedere al vitezei de execuţie a recalculărilor în foile de calcul tabelare (spreagsheets). (În cazul procesării „normale”, care nu utilizează

funcţiile matematice de nivel inalt ale coprocesorului, sistemul AT are performanţe superioare.) Răspunsul îl găsim în interiorul cipului 80287. Din cauza unor elemente legate de proiectare, cipul 8087 are un etect mult mai important asupra vitezei unui sistem AT sau XT decât are cipul 80287

asupra calculatorului AT.

Coprocesorul 80287 este identic in interior cu cipul 8087, deşi configuraţia pinilor este diferită. Ca urmare a faptului că sistemul AT are sursa de alimentare de putere mai mare şi mai bine concepută, având răcirea asigurată de un ventilator controlat de un termostat, problemele cipului 8087 legate de putere şi de căldura disipată nu apar şi în cazui celui 287. În interior insă, cele două cipuri funcţionează ca şi cum ar fi identice. O altă cauză este aceea că procesorul

80286

şi cipul său matematic

lucrează asincron,

ceea ce înseamnă că ele funcţionează la frecvenţe diferite. În „general, cipul matematic 80287 lucrează la două treimi din frecvenţa unităţii centrale. În cele mai multe sisteme, procesorul 80286 imparte la 2 frecvenţa de tact a sistemului, in interiorul său. Cipul 80287 divide cu 3 frecvenţa de ceas a sistemului, în interior. Deci, în majoritatea calculatoarelor

AT, cipul 80287 lucrează la o treime din frecvenţa de tact a sistemului, ceea ce inseamnă două treimi din frecvenţa de tact a procesorului 80286. Cipurile 286 şi 287 fiind asincrone, interfaţa dintre ele nu este la fel de eficientă ca cea dintre cipurile 8088 şi 8087.

În rezumat, cipurile 80287 şi 8087 funcţionează aproximativ la fel, la aceeaşi frecvenţă de tact. Cipul iniţial 80287

nu este din nici un punct de vedere mai bun decât cel 8087,

spre

deosebire de cipul 80286 care este superior cipurilor 8086 şi 8088. Instalarea unui coprocesor va determina, în cazul celor mai multe sisteme AT, o imbunătăţire mai puţin substanţială a performanţelor, în comparaţie cu cele obţinute prin acelaşi tip de modernizare a sistemelor PC şi XT sau a celor 80386. În unele sisteme,

cipurile 80286

şi 80287

lucrează cu aceeaşi trecvenţă de tact.

Calculatoarele PS/2 modelele 50, 50 Z şi 60 au circuite care permit cipurilor 80286 şi 80287 să funcţioneze cu aceeaşi frecvenţă de tact de 10 MHz. Totuşi, modelele 25-28$6 şi 30-286 ale calculatorului PS/2 sunt concepute la fel ca modelul standard AT, în care cipul 286 lucrează la 10 MHz,

iar cel 287 la 6,6 MHz.

Pentru ca să aflaţi frecvenţa la care va lucra coprocesorul în sistemul dumneavoastră, va trebui să consultaţi documentaţia, întrucât această valoare este stabilită de proiectanţii plăcii de bază. Tabelul 6.16 indică frecvențele de tact pentru cipurile 80286 şi 80287, în diferitele sisteme AT.

"214

E:

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

TIR)

(PPR

IPA [-[:] tact

ale PIPI

p

Ip

80287

(în MHz)

Tactul sistemului

Tactul cipului 80286

Tactul cipului 80287

12,00

6,00

4,00

16,00

8,00

5,33

20,00

10,00

6,67

24,00 32,00

12,00 16,00

8,00 10,67

Cum

ar putea fi atenuate diferenţele de performanţă?

O metodă

ar fi să se profite de faptul

că cipurile 80286 şi 80287 funcţionează asincron. Puteţi instala o placă suplimentară, cu propriul său semnal de tact, care să controleze cipul 80287, şi atunci veţi putea stabili orice frecvenţă de lucru doriţi pentru cipul coprocesor. Unele firme au proiectat un circuit

simplu pentru mărirea frecvenţei, care conţine un cristal de cuarţ şi un circuit generator de tact 8284, montate pe plăci speciale, unele dintre ele fiind nu cu mult mai mari decât soclul pentru 287.

Această placă adaptoare,

numită

placă „fiică” (gaughterboaro),

se

introduce în soclul pentru 287; apoi, cipul 287 se instalează în partea superioară a plăcii speciale.

Datorită oscilatorului cu cristal şi generatorului

ale plăcii de bază, cipul 80287 doriţi, până la valorile maxime

de tact suplimentare

faţă de cele

montat pe placa „fiică” poate să lucreze la orice frecvenţă admise

de 8, 10,

12

MHz sau chiar mai mult, fără ca restul

sistemului să fie afectat. De exemplu, aţi putea să instalaţi o astfel de placă în propriul sistem AT, la 6 MHz, şi coprocesorul 287 va funcţiona la 10 MHz. Fără această placă adaptoare, cipul va opera

doar la 4 MHz. Plăcile pot fi achiziţionate de la mulţi furnizori de coprocesoare matematice. Este recomandată utilizarea acestor plăci dacă rulaţi programe cu calcule matematice numeroase.

Reţineţi că această

metodă

de creştere a

vitezei nu se aplică sistemelor care

utilizează coprocesoare 8087 şi 80387, in care unitatea centrală şi cipul matematic lucrează la aceeaşi frecvenţă. Intel a introdus variante noi ale cipului 80287, numite 287XL şi 287XLT. (Cipul iniţial 287 nu se mai produce; astăzi se produc doar cipurile 287XL şi XLT.) Versiunea XL este

proiectată să înlocuiască coprocesorul matematic standard 287. Cipul XLT este identic din punct de vedere funcţional cu cel XL, dar are o capsulă de tip PLCC

(p/ast;c /ead/ess chip

carrier), necesară în unele sisteme /aptop. Aceste cipuri au fost proiectate după modelul cipului 387 şi nu după cel al cipului 8087. Cipurile XL au un consum de putere mult mai mic decât cipurile 387 pentru că sunt realizate în tehnologia CMOS.

Ele lucrează cu 20%

mai rapid decât cipul iniţial 287

la

aceeaşi frecvenţă a tactului, ca rezultat al structurii lor îmbunătăţite. Perfecţionările modelului se extind şi asupra setului de instrucţiuni, care includ funcţiile trigonometrice suplimentare ale cipului 387 inexistente la coprocesoarele 287 mai vechi. Cipurile XL sunt disponibile doar la frecvenţa de 12,5 MHz, valoare maximă garantată. Ele pot lucra şi la frecvenţă mai mică în sistemele mai lente. Spre deosebire de plăcile adaptoare „fiice” pentru 287, circuitele unei astfel de plăci nu pot creşte frecvenţa de lucru a unui cip matematic. Multe programe de test mai vechi identifică incorect cipurile XL deoarece ele sunt proiectate după modelul celor 387. Unele teste indică pur şi simplu că cipul XL este un cip

387; altele arată că ar fi o problemă cu coprocesorul matematic dacă în sistem este instalat un cip 287XL. Intel furnizează un program special de test numit CHKCOP (CHecK COprocessor), care poate verifica funcţionarea tuturor coprocesoarelor sale. Puteţi obţine

Coprocesoarele matematice

215

acest program pe hard disc de la departamentul de asistenţă tehnică al firmei Intel sau îl puteţi recepționa prin sistemul Inte! BBS la telefonul (503) 645-6275. După ce aţi luat in consideraţie cele prezentate anterior, dacă vă hotărâți să investiţi într-un cip 287, amintiţi-vă că acum sunt disponibile doar versiunile XL sau XLT care funcţionează la frecvenţa maximă de 12,5 MHz. Instalarea unui cip 287 într-un sistem AT este o idee bună dacă softul pe care îl utilizaţi recunoaşte cipul. De asemenea, trebuie să luaţi în calcul şi o placă de mărire a vitezei coprocesorului de la valoarea frecvenţei de tact a sistemului până la cea de 12,5 MHz a noului cip matematic'XL. Altfel, s-ar putea ca avantajele să nu fie suficiente, astfel încât să justifice costul.

Coprocesorul 80387 Deşi cipurile 80387 funcţionează asincron, sistemele 386 sunt astfel proiectate incât cipulile matematice lucrează la aceeaşi frecvenţă cu unitatea CPU principală. Spre deosebire de coprocesorul 80287 care este aproape identic cu cipul 8087, cu excepţia configurației pinilor pentru placa de bază de AT, coprocesorul 80387 este un cip matematic cu performanţe ridicate, proiectat special să lucreze cu procesorul 386. Toate cipurile 387 sunt realizate în tehnologia CMOS cu consum redus. Există două tipuri de bază de coprocesoare 387: coprocesorul 387DX proiectat să lucreze cu cipul 386DX şi coprocesorul 387SX pentru sistemele cu procesoare 386SX, SL sau SLC. La început, Intel a oferit mai multe variante de coprocesoare 387, în funcţie de frecvenţă. Dar atunci când firma a

proiectat versiunea la 33 MHz,

a apărut necesitatea unei măşti mai

mici care să reducă lungimile traseelor din interiorul cipului. (Masca este o schemă fotografică a procesorului care este utilizată pentru gravarea traseelor de semnal

din

interiorul cipului.) Intel a redus dimensiunea traseelor de la 1,5 ia 1 micron, ceea ce a redus cu 50% mărimea pastilei de siliciu. În afară de micşorarea dimensiunii s-au adus şi alte îmbunătăţiri proiectului de mască, rezultând o creştere cu 20% a eficienţei procesării. De aceea, versiunea de 387 la 33 MHz lucrează mai bine decât alte versiuni, chiar la frecvenţe de tact mai mici. La timpul său, achiziţionarea unui cip 387DX la 33 MHz era o idee bună (chiar şi pentru un sistem 386 la 20 MHz), întrucât cipul era cu 20% mai rapid decât unul 387 la 20 MHz. De aceea, în octombrie 1990, Intel a îmbunătăţit întreaga linie de procesoare 387DX prin folosirea noii măşti, rezultând o creştere a performanţelor cu 20%. Puteţi identifica cu uşurinţă coprocesoarele 387DX îmbunătăţite, după codul din 10 cifre înscris sub simbolul 387 al cipului. Cipurile mai vechi (şi mai lente) au la începutul acestei linii litera S$, pe care cipurile imbunătăţite (mai rapide) nu o au. Recent, Intel a oprit fabricaţia tuturor procesoarelor 387DX, cu excepţia versiunii de 33 MHz, care, bineinţeles, a avut intotdeauna la bază masca cea nouă. (Nu uitaţi că, deşi cipul este garantat la 33 MHz,el funcţionează la orice frecvenţă inferioară.) Coprocesoarele 387SX sunt proiectate să lucreze în mod special cu procesoarele 386SX, SL sau SLC. Toate versiunile de 387SX sunt realizate cu tipul imbunătăţit de mască. Când alegeţi un cip 387SX pentru sistemul dumneavoastră, asiguraţi-vă că achiziţionaţi un cip care lucrează cel puţin la frecvenţa unităţii CPU. In prezent, cipurile 387SX Intel sunt

disponibile la frecvenţe de până la 25MHz.

216

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Deoarece Intel a întârziat lansarea coprocesorului 387, unele dintre primele sisteme 386 erau prevăzute cu un soclu pentru coprocesorul 287. Nivelul performanţelor rezultate din această asociere lasă, totuşi, mult de dorit.

Este uşor să instalaţi un cip 387DX, dar trebuie să fiţi atenţi să orientaţi corect cipul în soclu, căci altfel va fi distrus. Cea mai frecventă cauză a arderii unor pini ai cipului 387DX este instalarea lui incorectă.

În multe sisteme,

cipul 387DX

este diferit orientat faţă de

celelalte componente mari ale sistemului. Urmaţi cu grijă instrucţiunile de instalare furnizate de producător, ca să evitaţi deteriorarea cipului. Garanţia firmei Intel nu se extinde şi asupra cipurilor montate

incorect.

Unii producători au dezvoltat versiuni proprii ale coprocesoarelor

Intel 387,

unele dintre ele

fiind considerate mai rapide decât cipurile originale Intel. Compatibilitatea generală a acestor cipuri este foarte bună. Intel a redus semnificativ preţurile propriilor coprocesoare, astfel că aceste cipuri create de terţi au ajuns, în medie, doar cu câţiva dolari mai ieftine

decât versiunile Intel. Când

a fost lansat, cipul 387DX

la 33

MHz

costa peste 2000$.

Astăzi puteţi cumpăra

cipul

de la diverşi furnizori cu doar 90$. Costul este atât de mic, incât mulţi utilizatori ar trebui să se hotărască să facă această modernizare. Câştigul în performanţă poate fi impresionant dacă softul pe care îl utilizaţi ştie să exploateze facilităţile cipului.

Coprocesoarele Weitek În 1981, câţiva ingineri de la Intel au format firma Weitek Corporation. Weitek a realizat coprocesoare matematice pentru unele sisteme, inclusiv pentru cele bazate pe tipurile de procesoare Motorola. Iniţial, Intel a făcut un contract cu firma Weitek pentru realizarea

unui coprocesor matematic pentru unitatea CPU 386, deoarece Intel rămăsese în urmă cu proiectarea propriului coprocesor 387. Rezultatul a fost Weitek 1167, un coprocesor matematic particular care utilizează un set propriu de instrucţiuni, incompatibil cu cel al cipului Intel 387. Weitek

1167

nu este un singur cip, ci o placă de extensie cu mai multe cipuri care se

introduce într-un soclu special Weitek cu 112 pini. Ca să poată utiliza procesoare Weitek, sistemul dumneavoastră trebuie să fie prevăzut cu soclul respectiv, care este incompatibil cu soclurile de extensie pentru coprocesorul matematic 387 şi pentru procesorul 486SX.

Placa de extensie „fiică” include un soclu pentru coprocesorul Intel 387 astfel sistem

pot fi instalate ambele

procesoare.

Drept

urmare,

pe un astfel de sistem

incât în poate fi

rulat atât softul care utilizează instrucţiunile matematice Intel, cât şi cel care foloseşte instrucţiunile Weitek. Weitek 1167 a fost înlocuit în aprilie 1988 cu o versiune compusă dintr-un singur cip, numită 3167. Multe calculatoare, cum sunt cele Compaq 386, conţin un soclu special care

vă permite să folosiţi un coprocesor matematic Weitek sau un cip 387DX

Intel. Acest soclu

are trei şiruri de pini pe toate cele patru laturi. Cele două şiruri interioare de pini sunt

compatibile cu cele ale cipului 387DX

Intel. Deci, dacă doriţi să instalaţi un cip 387DX în

soclul special destinat lui, trebuie să fiţi extrem de atent ca să orientaţi corect cipul, altfel

aţi putea distruge atât cipul 387RX, Pentru a determina

cât şi calculatorul.

procedura corettă de instalare a cipului 387DX

în sistemul

pe care i

aveţi, consultaţi documentaţia sistemului. Unele calculatoare, cum ar fi Tandy 4000, utilizează soclul Weitek, dar nu pot funcţiona cu cipul 387DX. Pentru a obţine mai multe informaţii,

luaţi legătura cu producătorul

calculatorului sau cu distribuitorul.

Testarea procesorului

217

Din nefericire, chiar dacă aveţi soclul pentru procesorul Weitek, probabil că softul dumneavoastră nu îl poate folosi. Aşa cum am menţionat, softul trebuie să conţină instrucţiuni de program;care să utilizeze facilităţile coprocesorului matematic. Weitek a lansat în noiembrie

1989 cipul coprocesor 4167

pentru sisteme 486.

Ca să poată

utiliza coprocesorul Weitek, sistemul dumneavoastră trebuie să fie prevăzut cu un soclu specific suplimentar. Înainte de a achiziţiona unul dintre coprocesoarele Weitek trebuie să vă asiguraţi că softul dumneavoastră il poate folosi, apoi ar trebui să intrebaţi firma care a conceput softul respectiv dacă cipul Weitek vă aduce vreun avantaj în plus faţă de cel Intel.

Noul procesor 80487 Procesorul 80486

intel a fost lansat la sfârşitul anului

iar sistemele care l-au folosit

1989,

au apărut pe parcursul anului 1990. Cipul 486DX incorporează şi coprocesorul matematic. Procesorul 486SX a fost iniţial un cip 486DX complet, dar în realitate Intel a dezactivat coprocesorul său matematic incorporat inainte de a-l lansa.

Pentru a completa gama

sa de

produse de pe piaţă, Intel a comercializat cipul numit coprocesorul matematic 487SX. Producătorii de plăci de bază au prevăzut un soclu proiectat de Intel pentru acest aşa numit cip 487. Deci, cipul 487SX era în realitate un cip 486DX care avea activat coprocesorul matematic încorporat. Când introduceţi acest cip în placa de bază, el dezactivează cipul 486SX şi vă oferă echivalentul funcţional al unui sistem complet 486DX. Poate că tocmai această politică de piaţă oarecum ciudată a alimentat unele dintre contuziile create de reclamele firmei Intel ce prezentau sistemul 486SX cu o săgeată luminoasă îndreptată spre un soclu neocupat, lângă cel al unităţii CPU. Din nefericire, aceste reclame nu transmit corect informaţiile. Puţini înţeleg că soclul de lângă unitatea centrală CPU, într-un sistem 486, nu este destinat coprocesorului matematic, ci unui cip Overdrive.

În esenţă, sistemele care au acest soclu suplimentar au două socluri pentru procesoare, dar puteţi folosi doar unul dintre ele la un moment dat. Când instalaţi un cip în soclul secundar, el preia funcţiile procesorului principal şi il pune pe acesta în repaus. Cele mai multe sisteme 486SX noi utilizează o versiune de procesor PQFP (P/ast/c Quad Flat Pack) sau SQFP (Sma// Quad Flat Pack) cu montare pe suprafaţă, care este lipit deținitiv pe placa de bază. Aceste sisteme au insă şi un soclu obişnuit de procesor, specific pentru noile procesoare Ovetdrive. Aceste cipuri Overdrive vor conţine toate funcţiile de procesare, inclusiv funcţiile matematice, şi vor decupla cipul 486SX atunci când vor fi

instalate. În funcţie de tipul soclului pentru procesor de pe placa de bază, puteţi instala un procesor DX2 sau DX4,

sau chiar o versiune specială de cip Pentium.

Pentru informaţii suplimentare asupra acestui subiect, vedeţi paragrafele anterioare ale , acestui capitol referitoare la procesoarele Overdrive.

Testarea procesorului Procesorul este cu adevărat cel mai costisitor.cip al sistemului. Producătorii de procesoare utilizează echipamente specializate ca să testeze propriile procesoare, dar dumneavoastră

trebuie să vă descurcaţi cu mai puţin. Cel mai bun dispozitiv de testare la care aveţi acces este un sistem despre care ştiţi că funcţionează corect; apoi puteţi folosi programele de diagnoză ale firmei IBM şi ale altor producători ca să testaţi placa de bază şi funcţiile procesorului.

Majoritatea sistemelor au procesoarele

montate

pe socluri şi pot fi uşor

înlocuite. Landmark oferă programe de diagnoză specializate, numite Service Diagnostics, pentru testarea diverselor procesoare.

Pentru fiecare procesor din familia intel sunt disponibile

218

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

versiuni specifice. Dacă nu doriţi să achiziţionaţi acest tip de soft, puteţi să utilizaţi programele normale de diagnoză, livrate impreună cu sistemul, ca să faceţi o evaluare sumară a procesorului. Datorită faptului că procesorul este creierul unui sistem,

majoritatea calculatoarelor nu

funcţionează cu un cip detect. Dacă un sistem pare să aibă placa de bază defectă, încercaţi să inlocuiţi procesorul cu unul extras dintr-o placă de bază care foloseşte acelaşi tip de procesor şi care funcţionează. Aţi putea afla că procesorul de pe placa de bază a sistemului dumneavoastră este defect. Dacă sistemul continuă să nu funcţioneze, defectul trebuie căutat în altă parte.

Cipurile depistate ca fiind defecte Unele dintre problemele sistemelor îşi au originea în procesul de fabricaţie, deşi aceste hibe sau defecte de proiectare sunt rare. Dacă ştiţi să recunoaşteţi aceste probleme, puteţi evita reparaţii sau înlocuiri care nu sunt necesare. Paragrafele care urmează descriu câteva dintre defectele cunoscute Primele procesoare 8088.

ale procesoarelor. O hibă a primelor procesoare 8088

permite apariţia întreruperilor

după ce un program a schimbat registrul care conţine segmentul.stivei. (De regulă, o întrerupere nu este admisă înaintea instrucţiunii care urmează după cea care schimbă registrul stivei.) Majoritatea progyamatorilor au proceduri care se ocupă de această deficiență, dar nu puteţi avea garanţia că softul de care dispuneţi conţine aceste proceduri. O altă problemă este aceea că această deficiență poate afecta funcţionarea coprocesorului matematic 8087. Aproximativ 200.000 de sisteme IBM PC vândute între anii 1981 şi 1982 au fost fabricate cu cipuri care aveau această hibă.

Iniţial, IBM includea intotdeauna, în setul de livrare al coprocesorului matematic 8087, un

cip 8088

pentru a

fi instalat impreună cu cipul matematic.

Această practică a creat zvonuri

că respectivele componente trebuiau potrivite într-un fel. Zvonurile nu erau fondate. IBM găsise doar o modalitate simplă să impiedice calculatoarele care utilizau cipuri 8087 să mai lucreze cu procesoarele deficiente 8088. Deoarece preţul cipului era neglijabil, IBM a inclus un procesor care nu mai avea această hibă ca să evite multe reparaţii potenţiale.

Puteţi verifica cipul 8088 folosind softul de diagnoză sau puteţi identifica după aspect dacă un cip este bun sau nu. Dacă deschideţi unitatea ca să priviţi cipul 8088, data de fabricaţie şi de copyright inscripționată pe capsulă vă lămuresc asupra versiunii pe care o aveţi. Cipurile 8088 ale altor producători în afară de Intel nu prezintă această deficiență deoarece Intel a început să acorde licenţă pentru masca cipului după ce hiba a fost corectată. Cipurile detecte fabricate de Intel au data de copyright 1978. Componentele mai noi (bune) au data de copyright 1978 şi 1981 (sau mai târziu). Cipurile 8088 Intel care au această hibă legată de întreruperi sunt marcate astfel:

8088 (c)intel 1978 Cipurile 8088

Intel corectate sunt marcate astiel:

8088 (o)intel '78 '81 8088 (c)intel '78 '83

Multe programe de diagnoză pot identifica cipul defect. Puteţi identifica cipul şi utilizând

Testarea procesorului

219

programul DEBUG, care există în sistemul de operare DOS versiunea 2.0 şi în cele ulterioare. Trebuie doar să incărcaţi programul tastând DEBUG după prompter şi să introduceţi comenzile

prezentate în următorul

exemplu.

Comenzile

pe care le introduceţi sunt

tipărite cu caractere îngroşate (Po/qj), în timp ce răspunsurile programului DEBUG au caractere normale. XXXX indică o adresă a unui segment care variază de la sistem la sistem.

A 100 [XXXX:0100] MOV ES,AX [XXXX:0102] INC AX [XXXX:0103] NOP [XXXX:0104 7 AX = 0001 BX = 0000 CX = 0000 DX = 0000 SP=FFEE BP = 0000 SI=0000 Dl= 0000 _DS=XXXX ES = 0000 SS=XXXX CS=XXXX IP=0103NVUP EIPLNZNAPONC XXXX:0103 90 NOP -Q Comanda

A 100 spune

programului

DEBUG

să asambleze

instrucţiunile care urmează;

apoi

se introduc cele trei instrucţiuni. Comanda T execută apoi o comandă 7race, care execută în mod normal o' singură instrucţiune şi care afişează conţinutul registrelor procesorului 8088,

apoi se opreşte.

Comanda

Trace execută de obicei o singură instrucţiune. Totuşi,

când instrucţiunea este MOV la registrul segmentului, ca în cazul de faţă, comanda Trace ar trebui să execute a doua instrucţiune înainte de a întrerupe programul. A treia instrucţiune este o instrucţiune care nu execută nimic. Priviţi valoarea registrului AX, indicată de programul DEBUG. Dacă AX este 0000, procesorul are o hibă. Dacă AX este 0001, a doua instrucţiune a testului a fost executată corect şi cipul este bun. În acest exemplu, după executarea comenzii Trace, 0001, ceea ce indică faptul că cipul este bun.

AX este

Observaţie Acest test nu va trece dacă il veţi incerca pe sistemele 286 sau cele ulterioare; testul este valabil doar pentru procesoarele 8088. Dacă aveţi un cip 8087

şi unul 8088

la 4,77

MHz

datat

'78 sau un cip 8088

care nu trece

testul, puteţi primi gratuit un procesor 8088 ca să-l înlocuiţi. Contactaţi departamentul de asistenţă tehnică pentru clienţi, pentru înlocuire. Doar cipurile 8088 la 4,77 MHz trebuie înlocuite cu o versiune îmbunătăţită. Cipurile 8088-1 şi 8088-2 nu trebuie înlocuite. De asemenea, puteţi achiziţiona un cip 8088 bun, de la majoritatea magazinelor de cipuri, pentru mai puţin de 10$. Dacă bănuiţi că aveţi un cip defect, înlocuirea sa vă asigură o certitudine necostisitoare. Primele procesoare 80386.

Unele dintre primele procesoare

intel 386DX

la 16 MHz

au o

mică problemă pe care v-o pot semnala programele de test şi care pare să fie datorată softului. Deficiența, care în aparenţă se găseşte în rutina de înmulţire pe 32 de biţi, se manifestă doar atunci când rulaţi un program cu adevărat pe 32 de biţi, în cadrul unui soft cum ar fi OS/2 2.x, UNIX/386, soft specializate în gestionarea

sau Windows în modul extins. De asemenea, unele sisteme memoriei calculatorului 386 pot să pună în evidenţă

220

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

această hibă subtilă, dar ea nu va apărea probabil în cazul sistemelor de operare pe 16 biţi (cum ar fi DOS, OS/2 1.x). Această hibă produce de obicei blocarea sistemului. Diagnosticul poate fi dificil de pus, deoarece manifestarea este in general intermitentă şi este corelată cu softul. Rularea testelor pentru a găsi hiba este de asemenea

dificilă; doar firma Intel, cu ajutorul

echipamentelor adecvate de test, poate determina dacă sistemul dumneavoastră are sau nu această hibă. Unele programe pot depista problema şi pot găsi cipul defect, dar ele nu pot identifica toate cipurile defecte. Dacă un program indică un cip defect, cu siguranţă că este aşa; dacă programul îl consideră bun, e! poate fi totuşi defect. intel a solicitat clienţilor săi să returneze cipurile posibil defecte, pentru testare, dar mulţi distribuitori nu au făcut-o. Intel a testat cipurile şi le-a înlocuit pe cele defecte. Cipurile identificate ca fiind defecte au fost vândute mai târziu amatorilor de chilipiruri sau celor care doreau cipuri care să nu ruleze programe

defecte erau inscripţionate cu doar cu soft pe 16 biţi.

pe 32 de biţi. Cipurile recunoscute ca

76-b/+! SW Only indicând că sunt autorizate să funcţioneze

Cipurile care au trecut testul şi cele produse ulterior fără această deficiență sunt marcate cu (ii), ceea ce indică faptul că cipul este bun. Cipurile 386DX care nu sunt marcate ori cu 76-bit SW Only, ori cu menţiunea 22 nu sunt testate de firma Intel şi deci pot fi defecte. Marcajul următor indică faptul că un cip nu a fost testat încă; el poate fi bun sau defect. Returnaţi producătorului-sistemului cipul netestat şi veţi primi pe gratis un altul in schimb. 80836-16 Marcajul de mai jos indică faptul că cipul a fost testat şi are o hibă la înmulţirea pe 32 de biţi. Cipul lucrează numai cu soft pe 16 biţi (cum ar fi sistemul de operare DOS), dar nu şi cu softul pe 32 de biţi specific sistemelor 386 (cum ar fi sistemele Windows şi 0S/2). 80386-16 16-bit SW Only Marcajul următor certifică faptul că sistemul a fost testat şi nu prezintă această deficiență. Acest cip are toate calităţile promise pentru procesorul

80386.

80386-16 di: Această problemă a fost descoperită şi corectată înainte ca firma Intel să adauge procesorul DX

Ia lista sa de produse.

Deci, dacă aveţi un procesor cu eticheta 80386DX

Sau 386DX, nu trebuie să aveţi această problemă. O altă problemă a procesorului

386DX

poate fi descrisă mai precis. Atunci când versiunile

XENIX-pentru 386 sau alte implementări ale sistemului UNIX rulează pe un calculator care are şi coprocesor matematic,

în anumite condiţii, acesta se blochează.

Totuşi,

problema

nu

apare în mediul DOS. Pentru ca sistemul să se blocheze, trebuie să se îndeplinească următoarele condiţii: ” ' m Cererea de pagină de memorie virtuală să fie activată; mu Un coprocesor 387DX trebuie să fie instalat şi să proceseze; m Irebuie să apară un acces DMA

(acces direct la memorie):

m Cipul 386 trebuie să fie in starea de aşteptare (wa/t state). Atunci când toate aceste condiţii sunt adevărate simultan,

cipul 386DX

îl aşteaptă pe cel

Testarea procesorului

221

387DX şi invers. Ambele procesoare vor continua să se aştepte unul pe altul la nesfârşit. Hiba aparţine anumitor versiuni de 386DX şi nu coprocesorului matematic 387DX. intel a publicat această deficiență (erata 21) imediat ce a descoperit-o, pentru informarea clienţilor săi producători de echipamente.

De atunci, responsabilitatea de a implementa o

corecție hard sau soft a revenit fiecărui producător. Unii dintre ei, cum sunt Compaq şi IBM, şi. _u modificat plăcile de bază ca să elimine apariţia acestor blocaje. Deficiența din erata 21 apare doar în versiunea Steppinga procesorului 386DX şi nu în versiunea ulterioară, D Stepping. Puteţi identifica versiunea D Steppinş a cip'ilui 386DX prin literele DX din numele cipului (de exemplu 386DX-20). Dacă DX este conţi..ut în numele cipului, acesta sigur nu va avea deficienţa din erata 21.

Problemele altor procesoare Alte probleme ale procesoarelor şi coprocesoarelor matematice sunt minore. După ce înlăturați coprocesorul matematic dintr-un sistem AT, trebuie să rulaţi programul de SETUP al calculatorului dumneavoastră. Programele de SETUP ale unor sisteme compatibile AT nu anulează corect bitul de coprocesor matematic. Dacă recepţionaţi un mesaj de eroare, in timpul testului la pornire (POST), care spune că sistemul nu găseşte cipul matematic, trebuie să înlăturați temporar bateria de pe placa sistem. Toate informaţiile din SETUP se vor pierde, deci, inainte de a scoate bateria, asiguraţi-vă că aţi notat tipul hard discului, tipul unităţii de floppy disc şi configuraţia video. Aceste informaţii sunt indispensabile pentru reconfigurarea corectă a sistemului dumneavoastră.

O altă problemă ciudată apare în unele sisteme IBM PS/2 modelul 80 care au coprocesor 387DX. În calculatoarele menţionate mai jos, puteţi auzi pocnituri sau scurte fluierături în

dituzor în timpul funcţionării calculatorului: u 8550

modelul

111, care are numărul de serie sub 6019000;

m 8850

modelul 311, care are numărul de serie sub 6502022.

Dacă vă apare această problemă, luaţi legătura cu firma IBM pentru înlocuirea plăcii de bază.

Căldura disipată şi problemele cu răcirea Căldura disipată poate fi o problemă pentru sistemele foarte performante, ca 486 şi Pentium. Procesorul Intel DX2/66 consumă cu aproximativ 40% mai multă putere decât cipul 486DX la 33 MHz şi produce corespunzător mai multă căldură. Cipul Pentium generează şi mai multă căldură. Dacă sistemul dumneavoastră se bazează pe un cip DX2 sau Pentium, căldura suplimentară trebuie disipată: ventilatorul prevăzut în acest scop s-ar putea să nu fie suficient. Pentru răcirea unui sistem la care căldura este o problemă, puteţi cumpăra (cu mai puţin de 20$) o piesă specială, care se ataşează unităţii CPU, numită radiator, pentru disiparea căldurii. Multe sisteme necesită doar un radiator standard mai mare, cu aripioare mai mari sau cu unele suplimentare pentru, mărirea ariei de răcire. Câţiva fabricanți de radiatoare sunt specificaţi în Anexa 8, şi anume

Eu prefer radiatoarele care se pot special. Chiar dacă radiatorul este pastă care să mărească transferul procesor şi radiator, asigurând un

în „Lista furnizorilor”.

prinde cu clame, dar unele dintre ele folosesc un adeziv prins cu clame, in multe situaţii '*ebuie să folosiţi o termic. Această pastă umple toate spaţiile mici dintre transfer mai eficient al căldurii.

Majoritatea procesoarelor Overdrive pe care firma Intel le va lansa în următorii ani vor avea

radiatoare active incorporate, prevăzute cu ventilator. Spre deosebire de cele existente pe piaţă, aceste ventilatoare incorporate se vor alimenta direct din procesor şi nu vor avea nevoie de conexiuni suplimentare.

222

Capitolul 6 — Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor

Rezumat Acest capitol a prezentat in detaliu ceea ce mulţi consideră a

fi cea mai importantă

componentă a unui calculator personal: procesorul. Numit uneori şi unitatea centrală de procesare

(CPU),

acesta este cel mai important cip al sistemului. Capitolul a prezentat

varietatea procesoarelor care sunt disponibile pentru sistemele compatibile IBM, inclusiv cele fabricate de Intel şi de alţi furnizori. Ar trebui să aveţi acum o imagine mai exactă asupra acestei componente,

asupra funcţionalităţii generale şi, în mod special, asupra

asemănărilor şi deosebirilor intre diversele procesoare.

Capitolul

7

Memoria

Acest capitol prezintă memoria calculatorului dumneavoastră atât din punct de vedere logic, cât şi din punct de vedere fizic. Sunt prezentate cipurile şi modulele SIMM (Single In Line Memory Modules) pe care le puteţi procura şi instala. Sunt prezentate de asemenea organizarea logică a memoriei şi diferitele zone de memorie, precum şi utilizarea acestor zone din punctul de vedere al sistemului. Deoarece organizarea logică a memoriei şi utilizarea zonelor de memorie fac parte din „inteligenţa” calculatorului, memoria reprezintă

probabil subiectul cel mai dificil de înţeles din intregul univers PC. Acest capitol conţine o mulţime de informaţii utile care ridică vălul de pe misterele memoriei şi vă permit să obţineţi de la sistemul dumneavoastră

performanţe cât mai bune.

Organizarea logică a memoriei Sistemul PC original avea un total de 1M memorie adresabilă, cei 384K aflaţi in partea superioară fiind rezervaţi pentru utilizarea lor de către sistem. Aşezarea acestui spaţiu în partea superioară a memoriei de 1M (intre 640K şi 1024K) şi nu în partea ei inferioară (intre OK şi 640K) a creat ceea ce în zilele noastre este cunoscută ca bariera de memorie convenţională. Presiunile constante exercitate asupra producătorilor de sisteme şi echipamente periferice pentru menţinerea compatibilităţii prin păstrarea schemei originale de memorie (de la primul PC) au condus la o organizare a memoriei sistemului care este (cu

o expresie „blândă”) un adevărat „talmeş-balmeş”. La mai bine de zece ani după ce a fost introdus primul PC, chiar şi sistemele cele mai noi (bazate pe procesorul limitate foarte mult de harta memoriei de la primele sisteme PC.

Pentium)

sunt

Cel care doreşte să cunoască sistemele PC trebuie să se familiarizeze cu tipurile de memorie instalate pe un calculator personal - zone mici sau mari de memorie de diferite tipuri, unele putând fi accesate de programele de aplicaţie, altele nu. In paragrafele următoare sunt descrise în detaliu tipurile de memorie instalate pe un PC modern şi anume:

m Memoria convenţională (de bază) m Zona de memorie superioară (UMA) m Zona de memorie înaltă (HMA) m Memoria extinsă m

Memoria

expandată

(actualmente

depăşită)

224

Capitolul 7 — Memoria

m Memoria RAM video m Memoria ROM

pentru adaptoare şi memoria RAM cu destinaţie specială

m Componenta ROM

BIOS de pe placa de bază

Paragrafele următoare prezintă, de asemenea, modul de prevenire a conflictelor de memorie şi a suprapunerilor, utilizarea programelor de gestiune a memoriei (memory

managers) pentru optimizarea memoriei sistemului, utilizarea mai bună a memoriei. La - sistemele AT, harta memoriei se extinde dincolo de limita de 1M şi poate continua până la 16M la un calculator bazat pe procesorul 286 (şi următoarele din serie) sau chiar până la 4G (4096M) la un sistem bazat pe procesorul 386DX (sau următoarele din serie). Orice zonă de memorie peste 1M este denumită memorie extinsă.

Figura 7.1 prezintă locaţiile de adresă logice penţru un sistem compatibil IBM. Dacă procesorul funcţionează în modul real, atunci numai primul megaoctet este accesibil. Dacă procesorul funcţionează in modul protejat, atunci sunt accesibili toţi cei 16 sau 4096 megaocteţi.

Fiecare simbol reprezintă

1K de memorie,

fiecare linie sau segment

reprezintă

64K şi harta înfăţişează primii doi megaocteţi ai memoriei sistemului.

uutununuuu

pownra PIN

|| ÎN [1.7 —— m DO 5 (44 45) o |

—||=

Ii TYP

Il 050 127)

58

[__.055 (1.40)

3.75 (95.25)

.047

(1.19)

080 (2.03)

Fig. 7.21 Un modul SIMM cu 72 pini (pe 36 biţi) tipic

Un modul SIMM este extrem de compact dacă ţinem seama de capacitatea sa de memorare.

Sunt

disponibile

capacităţile modulelor SIMM

module

SIMM

de diverse capacităţi. Tabelul 7.6 prezintă

(atât cu 30 pini, cât şi cu 72 pini) existente pe piaţă.

Tabelul 7.6 Capacitatea modulelor SIMM Modul cu paritate

Modul fără paritate

256K

256K

256K

1M

1Mx9

1M*8

4M

4M

4Mx8

16M

16Mx9

16M-8

Capacitate Module SIMM

cu 30 pini 9

x*9

x8

Module SIMM cu 72 pini 1M

256K

x 36

256K x 32

2M

512K

x 36

512K x 32

4M

1M x 36

1M x 32

273

274

Capitolul 7 — Memoria

Capacitate 8M 16M " 32M 64M Modulele SIMM,

Modul cu paritate

Modul fără paritate

2M > 36 4M x 36 8M x 36 16M x 36

2M - 32 4M + 32 8M > 32 16M + 32

indiferent de tipul lor şi de capacitatea lor de memorare, sunt fabricate în

mai multe variante constructive care se deosebesc prin timpii de acces. Timpii de sunt exprimaţi în nanosecunde (prescurtat ns). Timpii de acces caracteristici unui SIMM variază de la 120 ns (la cele mai lente module SIMM) la 50 ns (la cele mai module SIMM). Primele sisteme care au utilizat module SIMM au folosit versiunile constructive lente (cu timpi de acces de 120 ns). Aceste module au fost inlocuite

acces modul rapide rapid de

modulele cu timpi de acces de 100 ns şi chiar mai mici. În prezent sunt disponibile pe piaţă

module

SIMM

cu timpi de acces de 80 ns, 70 ns, 60 ns. Sunt disponibile şi module

mai

lente sau mai rapide, dar ele nu sunt prea căutate şi se găsesc mai greu. Dacă un sistem necesită module SIMM de o anumită viteză şi nu le găsiţi pe piaţă: puteţi înlocui (aproape întotdeauna)

aceste

module

cu unele mai rapide. La „amestecarea”

(combinarea)

modulelor

SIMM de viteze diferite nu se ivesc nici un fel de probleme atât timp cât utilizaţi module SIMM de viteza cerută de sistem sau de viteze mai mari. Deoarece diferenţele de preţuri între modulele SIMM de acelaşi tip şi acceaşi capacitate, dar de viteze diferite, sunt în

general nesemnificative, eu obişnuiesc să cumpăr module SIMM mai rapide decât cele necesare unor anumite aplicaţii (pe care le utilizez), deoarece aceste module vor putea fi utilizate pe viitor într-un sistem mai performant care lucrează cu viteză sporită.

Existenţa mai multor variante ale modulelor SIMM lucru intr-un anumit sistem.

cu 30 pini poate afecta modul lor de

Mai întâi trebuie precizat că există două variante ale

configurației pinilor. Majoritatea sistemelor utilizează module SIMM a căror configuraţie de pini este conformă standardului industrial. Multe sisteme !BM mai vechi au utilizat un tip de modul SIMM cu 30 pini uşor modificat (este vorba de sistemele IBM incepând cu calculatorul XT-286

lansat în anul

60). Aceste sisteme semnale diferite faţă numele de /8W-style generic într-un modul

necesită un tip de modul SIMM având la cinci dintre cei 30 pini de modulul SIMM standard. Aceste module sunt cunoscute sub S/MMs (module SIMM tip IBM). Puteţi transforma un modul SIMM SIMM tip IBM şi viceversa, dar este mai uşor să achiziţionaţi de la

început

modulul

SIMM

1986

până la calculatorul

PS/2 modelele 25, 30, 50 şi

potrivit pentru sistemul dumneavoastră.

O altă problemă în legătură cu modulele SIMM cu 30 pini se referă la numărul de cipuri. Modulul SIMM în întregul lui se comportă ca un singur cip pe 9 biţi (inclusiv bitul de paritate) şi nu contează cum este obţinut acest total de 9 biţi. Vechile module SIMM erau

realizate cu câte 9 cipuri separate, pe câte 1 bit, în timp ce multe din noile module SIMM utilizează două cipuri pe 4 biţi şi un cip pe 1 bit pentru paritate; în ambele cazuri rezultă un

total de 9 biţi. Accesarea modulelor SIMM

pentru controlul operaţiei de reimprospătare

cu trei cipuri poate necesita reglarea circuitelor

(circuite afiate pe placa de bază) şi multe plăci

de bază mai vechi nu pot satisface această cerinţă. Majoritatea plăcilor de bază moderne rezolvă automat problemele timpilor de reimprospătare (puţin diferiţi pentru modulele SIMM cu 3 şi respectiv 9 cipuri) şi în acest caz se recomandă să fie utilizate modulele SIMM cu 3 cipuri, care sunt mai fiabile, consumă mai puţină energie şi costă mai puţin. Dacă aveţi un calculator mai vechi, el va funcţiona mai mult ca sigur şi cu module SIMM cu 3 cipuri, dar acest lucru nu este valabil pentru toate sistemele. Din păcate, singurul mod de a afla dacă sistemul dumneavoastră funcţionează cu module SIMM cu 3 cipuri este instalarea în sistem a acestor module şi testarea lor. Pentru a preveni pierderea de timp care apare în cazul in

care modulele SIMM

cu 3 cipuri, nefuncţionând corect în sistemul dumneavoastră, trebuie

Memoria fizică

inlocuite cu module SIMM cu 9 cipuri, se recomandă cu 9 cipuri în toate sistemele mai vechi.

să utilizaţi de la început

275

SIMM

module

Modulele SIMM cu 72 pini nu prezintă deosebiri din punct de vedere al configurației pinilor în şi se diferenţiază numai prin capacitate şi viteză. Aceste module SIMM nu sunt afectate, cu SIMM Modulele prezintă. îl care pe cipuri de numărul de , ceea ce priveşte funcţionarea 72 pini sunt ideale pentru sistemele pe 32 biţi (cum ar fi sistemele cu procesor 486)

deoarece ele conţin un intreg banc de memorie (32 biţi de date şi 4 biţi de paritate). Când configuraţi un sistem care utilizează module SIMM cu 72 pini, puteţi de obicei să adăugaţi sau să scoateţi câte un singur modul SIMM (cu excepţia sistemelor care utilizează memorie întreţesută pentru a reduce numărul de stări de aşteptare). Modulele SIMM cu 30 pini sunt incomode de folosit în sistemele pe 32 biţi deoarece pentru a adăuga sau scoate un banc

de memorie trebuie să adăugaţi, respectiv să scoateţi patru astfel de module. Un sistem 386SX sau 286 necesită numai două module SIMM pe 9 biţi pentru a realiza un banc de memorie, astfel incât, la aceste sisteme, modulele SIMM cu 30 pini reprezintă o soluţie mai bună. Reamintiţi-vă că unele sisteme cu procesor 486 (printre care sistemele PS/2, modelele 90 şi 95) utilizează memoria întreţesută pentru a reduce numărul stărilor de aşteptare. Aceasta necesită folosirea unui număr

par de module

SIMM

pe 36 biţi, deoarece accesele

memoria intreţesută se fac alternativ la două module SIMM performanţelor.

la

pentru îmbunătăţirea

Observaţie

Un banc de memorie reprezintă cea mai mică porţiune de memorie care poate fi accesată de către procesor la un moment dat şi corespunde de obicei numărului de biţi ai magistralei de date a procesorului. Dacă memoria este întreţesută, bancul virtual de memorie poate corespunde dublului " numărului de biţi ai magistralei de date a procesului.

Un

modul

SIMM

nu poate fi înlocuit intotdeauna cu un modul

de capacitate

mai mare.

De

exemplu, sistemele IBM PS/2 modelele 70-Axx şi Bxx acceptă module SIMM cu 72 pini, având

capacitatea de 1M

sau 2M,

cu timpi de acces de 80 ns (sau chiar mai puţin).

Deşi

există module SIMM cu 72 pini, având capacitatea de 4M şi timp de acces de 80 ns, ele nu pot fi montate în sistemele menţionate mai sus. Sistemele PS/2, modelele ss SX şi 65 SX acceptă însă module

SIMM

cu 72 pini, având

capacitatea de 1M,

2M

sau 4M.

Un

modul SIMM cu capacitate de memorare mai mare funcţionează in sistem doar dacă placa de bază este proiectată astfel încât să accepte acest modul pe prima poziţie. Pentru a determina viteza şi capacitatea de memorare a modulelor SIMM necesare sistemului dumneavoastră, consultaţi documentaţia tehnică aferentă sistemului. Modulele SIMM au fost proiectate cu scopul de a elimina problemele de sistemele prevăzute cu cipuri de memorie montate în socluri. Problemele când un cip iese din soclul său, datorită fenomenului norma! de dilatare termică generat de pornirile şi opririle repetate ale sistemului. În cele din slăbirea contactelor între soclu şi cip, şi de aici încep erorile de memorie problemele sistemului.

contact apărute la de contact apar şi contractare urmă, se ajunge la şi în general

Soluţia iniţială pentru defectele de contact a constat în lipirea tuturor cipurilor de memorie pe placa de bază. Această abordare a problemei nu a fost totuşi una foarte practică.

Cipurile de memorie se defectează mai des decât majoritatea celorlalte cipuri şi lipirea lor pe placă îngreunează Modulele

SIMM

|

operaţiile de service.

reprezintă cel mai bun compromis

între cipurile montate

în soclu şi cipurile

276

Capitolul 7 — Memoria

lipite pe placă. Cipurile de memorie sunt lipite pe placa de modul SIMM, dar acestea pot fi inlocuite foarte uşor. In plus, ele sunt menținute în soclurile corespunzătoare de pe placa

de bază prin intermediul unui mecanism de blocare, pe care dumneavoastră puteţi să îl eiiberaţi cu uşurinja, dar ca: nu se slăbeşte in urma proceselor termice de dilatare/ contractare. Aceasta reprezintă o soiuţie bună, dar ea poate spori cheltuielile pentru

depanarea sistemului. In unele situaţii trebuie să înlocuiţi un intreg banc de memorie în loc să înlocuiţi un singur cip defect. De exemplu,

dacă aveţi un sistem

486DX4

cu un modul

SIMM

de 8M,

cu timp de acces de

60 ns, care funcţionează incorect, puteţi să-l înlocuiţi cu un modul nou, achiziţionat de la furnizorii de cipuri (care işi fac reclamă în revistele de calculatoare) pentru suma de 250 dolari (sau mai puţin). Această înlocuire costă evident mai mult decât înlocuirea unui singur cip de 256K, care vă costă aproximativ 2 dolari. Desigur, modulele SIMM de 8M sunt utilizate în sistemele moderne care nici măcar nu acceptă, din faza de proiectare, cipuri separate de memorie. Pentru a obţine aceeaşi capacitate de memorare ca a unui asemenea modul SIMM, sunt necesare 288 cipuri separate a 256K fiecare. Depanarea este evident mai uşoară în situaţia în care există un singur modul SIMM decât 288 cipuri separate. In plus, un singur modul SIMM oferă o fiabilitate mai mare decât 288 cipuri separate.

Toate sistemele moderne utilizează module SIMM. Chiar şi calculatoarele Apple Macintosh folosesc astfel de module. Modulele SIMM nu sunt marcă a unui anumit sistem de calcul, ci reprezintă un standard industrial. Aşa cum am menţionat anterior, unele module SIMM au configurații ale pinilor (precum

şi caracteristici,

altele decât

viteza şi capacitatea de

memorare) diferite, astfel incât trebuie să aveţi grijă să procuraţi modulele SIMM pentru sistemul

potrivite

dumneavoastră.

Configuraţia pinilor la modulele SIMM Tabelele 7.7 şi 7.8 prezintă configuraţia pinilor pentru ambele tipuri de module SIMM cu 30 biţi, ca şi pentru modulul SIMM cu 72 biţi. De asemenea, este inclus un tabel special care prezintă configuraţia pinilor utilizaţi pentru detectarea prezenței la modulele SIMM cu 72 pini. Aceşti pini sunt utilizaţi de către placa de bază pentru a determina capacitatea de memorare şi timpul de acces corespunzătoare modulului SIMM montat în soclu. Modulele SIMM cu 30 pini standard nu posedă caracteristica de detectare a prezenţei, dar firma IBM a adăugat această caracteristică la modulele sale SIMM cu 30 pini, modificate.

Tabelul 7.7

DR

Configuraţia

[:1!

Ii

p

ş

inilor la modulele SIMM cu 30 pini, standard şi de tip

Pin

Semnalele

1

+5

pentru modulele SIMM

2

Strob/Validare adresă coloană

Strob/Validare adresă coloană

3

Bit de date O

Bit de date O

4

Bit de adresă

5

Bit de adresă 1

Bit de adresă 1

6

Bit de date

Bit de date

7

Bit de adresă 2

Bit de adresă 2

8

Bit de adresă 3

Bit de adresă 3

9

Masa

Masa

10

Bit de date 2

Bit de date 2

11

Bit de adresă

Vcc.

standard

Semnalele +5

0

1

4

pentru

modulele

Vcc.

Bit de adresă 0

1

Bit de adresă 4

IBM

SIMM

Memoria

modulele

pentru

SIMM

standard

Semnalele

pentru

Pin

Semnalele

12

Bit de adresă 5

13

Bit de date 3

Bit de date 3

14

Bit de adresă 6

Bit de adresă 6

15

Bit de adresă 7

Bit de adresă 7

16

Bit de date 4

Bit de cate 4

17

Bit de adresă 8

Bit de adresă 8

18

Bit de adresă 9

Bit de adresă 9

19

Bit de adresă

Strob/validare adresă

10

20

Bit de date 5

21

Validare scriere

Validare scriere

22

Masă

Masă

Bit de date 6

Bit de date 6

24

Neconectat

Detectarea prezenţei

25

Bit de date 7

Bit de date 7

26

Paritate citită din memorie

Detectarea prezenţei

27

Strob/validare adresă

Strob/validare adresă

rând

28

Paritate strob/validare coloană

Neconectat

29

Paritate inscrisă in memorie

Bit de paritate

30

+5

+5

Vcc.

Tabelul 7.8

Semnalul

pentru modulul

O

Bit de date

16

Bit de date

1

ui

Bit de date

17

Bit de date

Olo|

SIMM

Masa Bit de date

ala Olo | NlO|la|lp|oeo|[p|-—|o9

rând

Bit de date 2 18

Bit de date 3 Bit de date +5

18

Vcc.

Paritate strob/validare adresă Bit de adresă

O

Bit de adresă

1

Bit de adresă 2 Bit de adresă 3 Bit de adresă

4

Bit de adresă 5 Bit de adresă 6 Rezervat

coloană

1

(Masă)

(1M rând

Vcc.

Configuraţia pinilor la modulele SIMM cu 72 pini standard

Ale]

p|lo|P|-=

Pin

IBM

Bit de adresă 5

Bit de date 5

3

modulele

fizică

=

Masă)

SIMM

278

Capitolul 7 — Memoria

Pin

Semnalul

pentru modului SIMM

20

Bit de date 4

21

Bit de date 20

22

Bit de date 5

23

Bit de date 21

24

Bit de date 6

25

Bit de date 22

26

Bit de date 7

27

Bit de date 23

28

Bit de adresă 7

29

Selectare bloc O

30

+5 Vcc.

31

Bit de adresă 8

32

Bit de adresă 9

33

Strob/validare adresă rând 3

34

Strob/validare adresă rând 2

35

Bit de paritate 2

36

Bit de paritate O

37

Bit de paritate

38

Bit de paritate 3

1

39

Masa

40

Strob/validare adresă coloană O

41

Strob/validare adresă coloană 2

42

Strob/validare adresă coloană 3

43

Strob/validare adresă coloană 1

44

Strob/validare adresă rând O

45

Strob/validare adresă rând 1

46

Selectare bloc 1

47

Validare scriere

48

Rezervat

49

Bit de date 8

50

Bit de date 24

51

Bit de date 9

52

Bit de date 25

53

Bit de date 10

54

Bit de date 26

55

Bit de uăâte 11

56

Bit de date 27

57

Bit de date 12

58

Bit de date 28

59

+5 Vcc.

60

Bit de date 29

61

Bit de date

13

Memoria fizică

Pin

Semnalul

pentru

62

Bit de date 30

63

Bit de date 14

64

Bit de date 31

65

Bit de date

66

Selectare

67

—

modulul

SIMM

15 bloc 2

Bit pentru detectarea

prezenţei

O

68

Bit pentru detectarea

prezenţei

1

69

Bit pentru detectarea

prezenţei

2

70

Bit pentru detectarea prezenţei

3

71

Selectare bloc 3

72

Masa

Notaţi că la modulele SIMM

279

”

cu 72 pini sunt utilizaţi patru pini pentru a indica plăcii de bază

tipul modulului SIMM. Aceşti pini de detectare a prezenţei sunt fie legaţi la masă, fie neconectaţi şi astfel indică plăcii de bază tipul modulului SIMM. Acest procedeu este similar standardului industrial DX utilizat la rolele moderne de film de 35 mm pentru a indica viteza filmului din camera de luat vederi. Din păcate, spre deosebire de standardele existente în domeniul filmelor, semnalele de detectare a prezenţei nu reprezintă un standard în industria PC. Diferiţi producători de calculatoare personale utilizează diverse configurații

pentru aceşti 4 pini. Tabelul 7.9 arată cum sunt definiţi aceşti pini de către firma IBM.

Tabelul

7.9

Pinii de detectare

a prezenţei

pentru

DE

II PA SIMM

cu':72 pini

Tipul modulului 70 Neconectat

69 Neconectat

68 Neconectat

67 Neconectat

SIMM

Codul

Nu există modul

N/A

IBM

SiIMM Neconectat

Neconectat

Neconectat

Neconectat

Neconectat

Neconectat

Neconectat

Masa

1 MB

120

ns

N/A

Masa

Neconectat

2 MB

120

ns

N/A

Masa

Masa

2 MB

70 ns

8 MB

70 ns

92F0102

Neconectat

Masa

Neconectat

Neconectat

Masa

Neconectat

Masa

Rezervat

Neconectat

Masa

Masa

Neconectat

2 MB

80 ns

92F0103

Neconectat

Masa

Masa

Masa

8 MB

80 ns

64F3607

Masa

Neconectat

Neconectat

Masa

Neconectat

Neconectat

Neconectat

Neconectat Masa

64F3606 N/A

Rezervat

N/A

1 MB

85 ns

90X8624

Masa

Neconectat

Masa

Neconectat

2 MB

85 ns

92F0104

Masa

Neconectat

Masa

Masa

4 MB

70 ns

92F0105

Masa

Masa

Neconectat

4 MB

85 ns

79F1003 (crestătură pătrată) L40-SX

Masa

Masa

Neconectat

1 MB

100

N/A

Neconectat Masa

ns

280

Capitolul 7 — Memoria

70

69

58

67

Tipul modulului SIMM

Masa

Masa

Neconectat

Masa

8 MB

Masa

Masa

Masa

Neconectat

2 MB 100 ns

N/A

Masa

Masa

Masa

Masa

4 MB 80 ns

87F9980

Masa

Masa

Masa

Masa

2 MB 85 ns

79F1003 (crestătură pătrată) L40SX

80 ns

Codul IBM 79F1004 (crestătură pătrată) L40-SX

AW/C = Neconectat Gna = Masă

Pin Pin Pin Pin

67 68 69 70

= = = =

Bitul Bilul Bilul Bitul

O 1 2 3

de de de de

detectare detectare detectare detectare

a a a a

prezenței prezenţei prezenţei prezenţei

Viteza cipurilor de memorie RAM Viteza cipurilor de memorie RAM este dată în nanosecunde (ns). (O nanosecundă este timpul necesar unei raze de lumină pentru a parcurge o distanţă de 11,72 inci.) Viteza memoriei calculatoarelor personale variază de la 10 ns la 200 ns. Atunci când înlocuiţi un

modul de memorie defect, trebuie să instalaţi in sistem un modul având acelaşi tip şi aceeaşi viteză cu cel defect. Puteţi inlocui un cip defect cu un cip nou de viteză diferită doar dacă viteza noului cip este mai mare sau egală cu viteza cipului defect. Unii utilizatori au probleme la „amestecarea” cipurilor de viteze diferite deoarece folosesc cipuri care nu respectă specificaţiile minimale ale sistemului (de exemplu, durata operaţiei

de reimprospătare) sau diferă in ceea ce priveşte configuraţia pinilor, dimensiunile sau modelul. Cipurile pot fi mai rapide decât solicită sistemul atâta timp cât sunt de tipul corespunzător şi respectă toate celelalte specificaţii. |

instalarea unor cipuri de memorie mai rapide decât cerinţele sistemului nu imbunătăţeşte performanţele, deoarece nu modifică viteza la care sistemul accesează memoria. Totuşi, la sistemele care nu au fost proiectate cu o marjă prea largă în privinţa sincronizării dintre memorie şi sistem, instalarea unor cipuri de memorie mai rapide poate imbunătăţi fiabilitatea. Cipurile RAM mai rapide pot de asemenea imbunătăţi performanţele sistemului dumneavoastră dacă placa de bază a fost proiectată pentru cipuri de memorie mai rapide decât cele instalate de producător. De exemplu, dacă placa de bază a sistemului dumneavoastră

a fost proiectată pentru cipuri de 70 ns, dar producătorul

a montat

pe ea

cipuri mai ieftine, de 80 ns, puteţi obţine o uşoară creştere a vitezei sistemului inlocuind toate cipurile vechi, de 80 ns, cu cipuri de 70 ns. Totuşi,

nu „amestecaţi”

cipurile;

schimbaţi toate cipurile de 80 ns cu cipuri de 70 ns, şi nu doar o parte din ele. Atunci când memoria sistemului prezintă locaţii defecte sau pur şi simplu nu este suficient de rapidă pentru cerinţele procesorului, apar aceleaşi simptome. Simptomele uzuale constau în apariţia frecventă a erorilor de paritate sau, mai grav, in nefuncţionarea totală a sistemului. Autotestul făcut la punerea sub tensiune poate semnala de asemenea unele erori. Dacă nu sunteţi sigur ce fel de cipuri de memorie trebuie să instalaţi în sistemul dumneavoastră, cereţi informaţii de la firma care a produs sistemul sau de la un furnizor de cipuri cu renume.

Testarea memoriei

Testarea

281

memoriei

Cea mai bună modalitate de testare a memoriei este pur şi simplu instalarea ei in sistem şi utilizarea ei, sistemul funcţionând asttei pe post de dispozitiv de testare. Pentru testarea memoriei

sunt disponibile numeroase

programe

de diagnosticare.

În capitolul 20 sunt

prezentate multe programe de test performante. Multe din aceste programe, cum ar fi programul NDIAGS din Norton Utilities, sunt foarte ieftine şi oferă totuşi posibilităţi de testare completă a memoriei. Un sfat important pe care pot să vi-l dau este următorul: toate testele de memorie

trebuie executate cu sistemul de operare lansat de pe un disc

DOS obişnuit, fără a avea incărcate in memorie programe de gestiune a memoriei sau alte programe rezidente in memorie.

Verificarea parităţii Aşa cum am menţionat anterior, memoria utilizează 8 biţi de date şi un bit suplimentar numit bitul de paritate. Circuitele de control al memoriei utilizează bitul de paritate pentru a verifica integritatea fiecărui octet de date. Când aceste circuite detectează o eroare,

calculatorul se opreşte şi afişează un mesaj de eroare care vă furnizează informaţii despre problema

apărută.

Verificarea parităţii este prima linie de apărare pentru

memorie

şi alte

erori sistem. Reamintiţi-vă că multe sisteme moderne sunt livrate cu module SIMM fără paritate pentru a se realiza economii. În acest fel se elimină verificarea parităţii şi creşte posibilitatea ca erorile să treacă neobservate.

Autotestarea la punerea sub tensiune Autotestul efectuat

la punerea sub tensiune (Power-On

Se/f Test, prescurtat

POST),

autotest aflat în memoria-ROM, poate reprezenta un test de memorie eficient. Când puneţi sub tensiune sistemul dumneavoastră, acest test verifică principalele componente hard, inclusiv memoria. Dacă acest test detectează un cip de memorie defect, el afişează un mesaj de atenţionare. Totuşi, se recomandă utilizarea unui program de test mai pertormant (încărcat de pe disc), care dă rezultate mai bune. Programe avansate de diagnoză Există multe programe de diagnosticare care pot fi utilizate pentru a testa cipurile RAM alte componente

ale sistemului.

De exemplu,

pachetul de programe

un utilitar numit NDIAGS care testează cipurile RAM defecte. Alte pachete de programe sunt prezentate in capitolul 20:

Norton

şi

Utilities include

pentru depistarea eventualelor

utilitare care pot fi utilizate pentru a

testa cipurile RAM

Pentru calculatoarele personale produse de firma IBM, discul cu teste complexe de diagnoză (numit Aovanced Diagnostics Disk) conţine programe utilitare care pot fi folosite pentru a testa memoria RAM a sistemului. Aceste

programe

trebuie utilizate de fiecare dată când sistemul

raportează o eroare de

paritate sau când autotestul efectuat la punerea sub tensiune (POST) indică o eroare de memorie. Chiar dacă nu sunt generate mesaje de eroare, simpla funcţionare necorespunzătoare a sistemului

(blocarea fără mesaj de eroare/avertizare a unor programe

sau apariţia pe

ecran a unor caractere ciudate) trebuie să vă determine să rulaţi un program de test performant. Programele de test soft vă pot ajuta să identificaţi problemele inainte ca un defect hard să vă distrugă datele.

|

282

Capitolul 7 — Memoria

Rezumat În acest capitol a fost analizată memoria atât din punct de vedere fizic, cât şi logic. Au fost prezentate tipurile de cipuri şi de module SIMM care formează memoria unui sistem şi orga-

nizarea logică a acesteia. Au fost menţionaţi termenii folosiţi pentru descrierea fiecărei zone de memorie

şi scopurile fiecărei zone.

De asemenea,

capitolul a prezentat

unele

metode de reorganizare a memoriei unui sistem şi modurile in care se pot utiliza zonele rămase nefolosite.

Capitolul

8

Sursa de alimentare

Sursa de alimentare este una dintre părţile calculatorului care de foarte multe ori produce defectarea sistemului. Vor fi prezentate modul şi condiţiile de funcţionare ale sursei de alimentare, precum şi problemele pe care le ridică, impreună cu soluţiile lor.

Funcționarea sursei de alimentare Principala funcţie a sursei de alimentare este transformarea tipului de energie electrică pe care ne-o oferă reţeaua de alimentare în ceea ce este necesar pentru alimentarea circuitelor calculatorului; mai precis, în tensiuni de alimentare de + 5V şi + 12V. De obicei, tensiunea

de + 5V este folosită la alimentarea plăcilor cu circuite electronice (placa de bază, plăcile de extensie, placa logică a unităţii de dischetă), în timp ce tensiunea de + 12V alimentează motoarele (motoarele unităţilor de dischetă şi hard disc, precum şi cele ale ventilatoarelor). Capacitatea sursei de a furniza cele două tensiuni condiţionează buna funcţionare a sistemului.

Dacă priviţi caracteristicile că, pe lângă tensiunile de este rolul lor, din moment sistemul? Răspunsul este sistemele moderne.

unsi surse obişnuite de alimentare a calculatoarelor, veţi vedea +5V şi + 12V, mai sunt furnizate şi cele de -5V şi -12V. Care ce primele două s-ar părea că alimentează tot ce conţine foarte simplu! Nu au nici un rol, aceste tensiuni nefiind folosite in

Deşi tensiunile de -5V şi -12V sunt furnizate plăcii de bază prin intermediul conectorului de alimentare, aceasta foloseşte de fapt doar tensiunea de + 5V. Tensiunea de -5V este dirijată de placa de bază spre magistrala ISA, pe pinul B5. Iniţial. această tensiune era

dirijată spre magistrală, deoarece era folosită de unele circuite analogice de formare a datelor, care se găseau pe plăcile mai vechi de controler. Deşi controlerele moderne nu folosesc această tensiune, ea este furnizată în continuare, numai datorită faptului că aşa

este prevăzut în standardul de magistrală ISA. Să remarcăm că sursele de alimentare folosite în sisteme cu magistrală MCA (Micro Channel Architecture) nu au tensiunea de -5V. Această tensiune nu a fost folosită niciodată in aceste sisteme, care au utilizat numai tipuri mai noi de controlere. Nici tensiunile de + 12V şi -12V nu sunt folosite de placa de bază, fiind doar dirijate spre pinii B9, respectiv B7, ai magistralei ISA. Aceste tensiuni pot fi folosite de mai multe plăci

de extensie, dintre care cea mai utilizată este placa de comunicaţie serială. Placa de bază

284

Capitolui 8 — Surșa de alimentare

poate utiliza aceste tensiuni in cazul in care circuitele plăcii de comunicaţie serială sunt integrate pe aceasta. Să remarcăm că sarcina acestor tensiuni este extrem de mică. De exemplu, placa PS/2 Dual Async consumă pentru cele două porturi de comunicaţie serială doar 35mA pe fiecare dintre cele două tensiuni. Porturile mai noi de comunicaţie serială nu mai utilizează circuite care necesită alimentarea cu tensiuni de 12V, folosind în schimb circuite care se alimentează la 5V sau chiar la 3,3V. Dacă aveţi un sistem care utilizează astfel de .porturi, se poate spune că tensiunea de -12V,

furnizată de sursa de alimentare,

nu este folosită deloc.

Tensiunea de + 12V este utilizată în special la alimentarea motoarelor unităţilor de floppy disc şi hard disc. De obicei, tensiunea de

+ 12V este solicitată puternic,

mai ales în cazul

configuraţiilor Tower, care includ mai multe unităţi. Pe lângă motoarele unităţilor, această tensiune mai alimentează şi ventilatoarele sistemului, care funcţionează fără oprire. Un singur ventilator poate consuma între 100 şi 250mA. Totuşi, cele mai noi tipuri de ventilatoare se pare că nu depăşesc 100mA. Deşi cele mai multe ventilatoare sunt alimentate la + 12V,

sistemele portabile folosesc de obicei ventilatoare care au o tensiune

de alimentare de + 5V sau chiar 3,3V. Pe lângă furnizarea tensiunii de alimentare necesară funcţionării sistemului,

sursa de

alimentare mai are şi rolul de a nu permite funcţionarea sistemului decât in cazul în care alimentarea este realizată corect.

Cu alte cuvinte,

sursa de alimentare nu permite pornirea

sau funcţionarea sistemului decât atunci când tensiunile de alimentare au valoarea corespunzătoare.

In cadrul fiecărei surse de alimentare se fac o serie de verificări inainte de

a se permite pornirea sistemului. Sursa de alimentare trimite plăcii de bază semnalul Power_Good, fără de care calculatorul nu poate funcţiona. Ca urmare, dacă tensiunea de la “

reţea scade sau una dintre tensiuni este suprasolicitată, semnalul Power_Good dispare şi sistemul este resetat sau oprit. Dacă aţi văzut un sistem care nu făcea nimic deşi butonul

„de alimentare era apăsat, iar ventilatoarele şi hard discul funcționau, atunci cunoaşteţi efectul pierderii semnalului Power_Good. Acest sistem de protecţie a fost introdus de IBM în ideea că, in cazul unei căderi de tensiune sau al unei suprasolicitări a alimentării, nu este permisă funcţionarea caiculatorului. Puteţi folosi această funcţie a semnalului Power_Good la realizarea unui comutator de reset. Linia Power_Good este legată la circuitul care generează ceasul sistemului şi semnalul de reset, circuit care in sistemele PC/XT şi AT este un cip 8284 sau 82284. Conectând un comutator care poate trage la masă linia Power_Good, putem forţa oprirea sistemului prin dispariţia ceasului şi revenirea cu reset la eliberarea semnalului Power_Good. Rezultatul este realizarea unui reset hard al sistemului.

Mai multe detalii privind instalarea

unui astfel de comutator în sistemele care nu au aşa ceva puteţi găsi în capitolul 17, „Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor”.

Tipodimensiuniie surselor de alimentare Forma şi aspectul fizic al unui subansamblu sunt specificate de tipodimensiunea acestuia, două tipuri de subansamble cu aceleaşi tipodimensiuni fiind de obicei interschimbabile.

Atunci când este proiectat un sistem, pentru sursa de alimentare poate fi aleasă o tipodimensiune standard sau una particulară. Primul caz permite înlocuirea acesteia cu un număr foarte mare de surse de alimentare,

având

diferite niveluri calitative, în timp ce

cealaltă situaţie impune folosirea exclusivă a surselor producătorului sistemului respectiv. Dacă nu v-aţi dat seama încă, aflaţi că eu sunt un fan al tipodimensiunilor standard! Tipodimensiunea sursei de alimentare a unui sistem este determinată de carcasa acesteia. Putem considera că există patru tipuri de surse de alimentare care s-au impus ca modele „standard”. Cele patru tipuri de surse sunt următoarele:

Funcționarea sursei de alimentare

285

m Tipul PC/XT m Tipul AT/7ower a Tipul Baby AT m Tipul plat (s//n//ne) Aceste

tipuri sunt disponibile în numeroase

variante de configurare şi tensiuni de ieşire.

Când IBM a lansat varianta XT, s-a folosit o sursă de alimentare care în + ure, semăna cu cea din sistemul PC, cu excepţia faptului că noua sursă avea o putere as do. "ri şi ceva mai mare (vezi fig. 8.1). Deoarece cele două surse sunt identice ca aspect şi cunectori, se

poate folosi cu uşurinţă mult mai buna sursă a sistemului XT la modernizarea sistemului PC. Datorită imensei popularităţi pe care şi-au câştigat-o sistemele originale PC şi XT, mai mulţi producători au început fabricarea unor sisteme care imitau forma şi dimensiunile sistemelor IBM.

Aceste clone,

cum

au fost denumite,

pot folosi aproape orice subansamblu

al sistemelor IBM, inclusiv sursa de alimentare. Intre timp, numeroşi producători au început să fabrice aceste subansamble, aproape toţi folosind tipodimensiunile sistemelor IBM.

120cmm

10G rm

Fig. 3.1 Sursa de alimentare tip PC/XT

Când IBM a lansat în fabricaţie sistemul AT, acesta era dotat cu o sursă mai mare, diferită ca tipodimensiune

de cele din sistemele PC şi XT.

Şi acest tip de si'rsă a generat,

cu

rapiditate, clone, reprezentând până astăzi modelul de bază pentru majoritatea sistemelor compatibile IBM. Sute de producători livrează in prezent plăci de bază, surse de carcase şi alte subansamble care sunt interschimbabile cu cele din sistemul IBM vreţi să cumpăraţi un sistem compatibil IBM, vi le recomand pe cele compatibile tipodimensiuni cu IBM AT, deoarece în acest fel veţi avea posibilitatea să alegeţi numeroase oferte de plăci de bază şi surse de alimentare.

alimentare, AT. Dacă şi ca dintre

286

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

Pe piaţa sistemelor compatibile au apărut câteva variaţiuni pe tema AT, care au devenit cu timpul foarte populare. Una dintre ele este configuraţia tower care, in mare, reprezintă un AT care funcţionează răsturnat pe una dintre laturi. Tipodimensiunile sursei şi ale plăcii de

bază folosite în sistemul tower sunt aceleaşi ca şi in AT. Configuraţia zower nu este nouă, chiar şi sistemul IBM AT original având o emblemă care putea fi rotită atunci când sistemul funcţiona aşezat pe una dintre laturi, în configuraţie tower. Tipul sursei de alimentare folosită În sistemul AT este identic cu cel folosit în sistemul 7ower. Acest tip de sursă este denumit

tip

AT/tower

Fig. 8.2 Sursă de alimentare

(vezi

fig.8.2).

tip AT/7ower

Un alt tip de sistem dezvoltat din sistemul AT este aşa numitul Baby AT, care reprezintă un sistem AT cu dimensiuni mai reduse. Sursa de alimentare folosită in aceste sisteme, în afara faptului că are o latură mai mică, este identică celei din sistemele AT. Această sursă

poate fi folosită atât în sistemele Baby AT cât şi în cele AT mai mari, în timp ce sursa de tip AT/zower nu încape într-un sistem Cel de al patrulea tip de sistem

Baby AT (vezi fig. 8.3).

este denumit

S$//mm/ine (vezi fig. 8.4).

Acest sistem

foloseşte

o placă de bază cu o configuraţie diferită, la care conectorii de extensie sunt montați pe o placă multiextensie, care se infige în placa de bază. Plăcile de extensie sunt înfipte în conectori, fiind plasate astfel lateral faţă de sistem. Aceste tipuri de sistem au o înălțime foarte mică, de unde şi numele de „plate” (s/mm/jne). Pentru aceste sisteme a fost proiectat un nou tip de sursă care poate fi folosită şi in alte sisteme. Dacă placa de bază ridică unele probleme datorită modului de conectare a extensiilor, sursa de alimentare a devenit un tip standard.

Sursele de tipul standardelor descrise anterior sunt foarte uşor de găsit. În cadrul acestui capitol va fi prezentată o listă cu locurile de unde pot fi procurate astfel de surse. In ceea ce priveşte sursele care nu corespund modelelor standard, va trebui să luaţi legătura cu

producătorul.

Funcționarea sursei de alimentare

Conectorii

sursei

287

de alimentare

Tabelul 8.1 prezintă asignarea pinilor conectorilor sursei de alimentare folosită în calculatoarele AT sau PC/XT. Numărul conectorilor de alimentare a unităţilor de floppy disc şi hard disc poate varia în funcţie de sistem. De exemplu, sistemele IBM AT au numai 3 conectori deşi majoritatea surselor de tip AT/7owerau 4 conectori de unităţi. Dacă atunci

când vreţi să instalaţi o unitate suplimentară nu mai există nici un conector de unitate liber, puteţi folosi aşa-numitele

cabluri Y, pe care le puteţi găsi in magazinele

de specialitate

(inclusiv Radio Shack) şi care permit alimentarea a două unităţi folosind un singur conector de alimentare.

Dar mai inainte este bine să verificaţi dacă puterea disponibilă a sursei de

alimentare vă permite instalarea unei unităţi suplimentare.

150 mm 9

190 mm

13 mm

(AD

|

|

|

(mn

N EU

142 mm

e]

5

Fig. 8.3 Sursă de alimentare

tip Baby AT

Tabelul Că AL

o

erp

EP ile Le uri mpa mei

Conector

Tip AT/Tower

P8-1

Power_Good

P8-2

+ 5V

(+ 5V)

Tip PC/XT Power Good

(+ 5V)

Cheie (neconectat)

P8-3

+ 12V

+ 12V

P8-4

-12V

-12V

P8-5

masă

masă

ear

288

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

Conector

Tip AT/Tower

Tip PC/XT

P8-6

masă

masă

P9-1

masă

masă

P9-2

masă

masă

P9-3

-5V

-5V

P9-4

+5V

+ 5V

Pg-5

+5V

+ 5V

P9-6

+ 5V

+ 5V

P10-1

+ 12V

+ 12V

P10-2

masă

masă

P10-3

masă

masă

P10-4

+ 5V

+ 5V

P11-1

+ 12V

+ 12V

P11-2

masă

masă

P11-3

masă

masă

P11-4

+ 5V

P12-1

+ 12V

_

P12-2 P12-3

masă masă

_

P12-4

+ 5V

P13-1

+ 12V

P13-2

masă

P13-3

masă

P13-4

+ 5V

+ 5V

_

Sursele de tip Baby AT şi S/;m/ine au aceeaşi AT/ Tower.

configuraţie a conectorilor ca şi cele de tip

Deşi sursele de alimentare de tip PC/XT au pinul P8-2 neconectat, puteţi totuşi folosi aceste surse la alimentarea plăcilor de bază din sistemele AT şi viceversa. Prezenţa sau absenţa tensiunii de + 5V pe acest pin are o influenţă redusă sau chiar nulă asupra funcţionării sistemului. Dacă măsuraţi tensiunile pentru a verifica funcţionarea sursei,

trebuie să ştiţi că mulţi consideră abaterile mai mici de 10%

ca fiind normale, deşi cei ce

produc surse de alimentare de înaltă calitate specifică toleranţe mai strânse, de 5% (vezi tabelul 8.2). Eu prefer toleranţele de 5%, deoarece implică teste de calitate mai dure.

Tabelul 8.2 Tensiunea nominală

Variaţiile acceptabile ale tensiunilor sursei de alimentare Toleranţe mari (-10%) Max. (+8%)

Min.

Min.

Toleranţe mici (-5%) Max. (+5%)

+ /- BV

4,5V

5,4V

4,75V

5,25V

+ /- 12V

10,8V

12,9V

11,4V

12,6V

Semnalul Power_Good nominală

de

are toleranţe diferite de celelalte tensiuni, deşi are tensiunea

+ 5V în majoritatea sistemelor.

Pragul de detectare a semnalului

Power

(ivod

Funcționarea sursei de alimentare

_—=

fe

a

ze „i

psp

Ţene

p-

am Ti

| |

Pi

| |

|

| i]

i

=

i | |

|

d

ERIS

e

E Ul li

Ea:

p ji

II]

i

CI av

M s Ii i

86 ”

289

ema! e ef

ÎL

aa

la

E2S

= E di

Fig. 8.4

Sursă de alimentare tip S/m/ine este de + 2,5V, dar în majoritatea sistemelor acesta trebuie să se incadreze în limitele prezentate În tabelul 8.3.

Tabelul 8.3 Variaţiile acceptabile alese Semnal Power_Good

| (+ 5V)

FLA APROREI Minim

Maxim

3,0V

6,0V

Dacă valorile tensiunilor nu sunt în limitele acceptabile, sursa de alimentare trebuie înlocuită. In cadrul acestui capitol se va explica modul de măsurare a tensiunilor sursei de

alimentare, precum şi locul de unde pot fi achiziţionate surse de schimb. Conectorii de alimentare a unităţilor de floppy disc şi hard disc. Aceşti conectori au un caracter universal, având aceeaşi configuraţie a pinilor şi aceleaşi culori ale conductorilor. Tabelul 8.4 prezintă configuraţia şi culorile standard pentru aceşti conectori.

Tabelul 8.4 Asignarea pinilor la conectorii de alimentare a unităţilor de disc Pin 2

Culoare conductor

Semnal

galben

+ 12V

negru

masă

290

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

Pin

Culoare conductor

Semnal

3

negru

masă

4

roşu

+ 5V

Aceste

specificaţii sunt valabile atât în cazul conectorilor mari (Molex)

cât şi în cazul celor

de dimensiune mică, folosiţi la majoritatea unităţilor de floppy disc, de 3'2 inci. În ambele cazuri asignarea pinilor şi culoarea conductorilor sunt

identice.

Pentru a determina

pinul 1,

priviţi cu atenţie şi de obicei veţi vedea cifra 1 scrisă in relief pe carcasa conectorului, deşi de multe ori este foarte mică şi dificil de observat. de alimentare a

Trebuie spus că pot exista conectori

unităţilor de disc care să prezinte doar

două fire, + 5V şi masa (pinii 3 şi 4), deoarece unităţile de floppy disc din sistemele mai noi utilizează doar tensiunea de

+ 5V

nefolosind

deloc tensiunea de

+ 12V.

Codurile conectorilor. Tipul conectorilor care sunt folosiţi astăzi in sursele standard au fost iniţial specificaţi de IBM in momentul realizării surselor de alimentare pentru sistemele PC, XT şi AT. Atunci a fost ales tipul de conector pentru alimentarea plăcii de bază (P8 şi P9), ca şi cel folosit la alimentarea unităţilor de disc. Conectorii de alimentare a plăcii de bază au rămas de acelaşi tip din 1981, când a apărut sistemul IBM PC. În privinţa conectorului de alimentare pentru unităţile de disc, a intervenit o schimbare prin apariţia în 1986 a unităţii de 3'4 inci, care a determinat folosirea unui tip suplimentar de conector, de dimensiuni mai mici. Tabelui 8.5 prezintă conectorii standard folosiţi la alimentarea plăcii de bază şi a unităţilor de disc.

LPT

EE)

LPP PRD PT PE CL alimentare

:

Felul conectorului

Mamă

(la cablu)

Placă de bază P8/P9

Burndy GTC6P-1

Burndy GTC 6RI

Unitate de disc (tip mare)

AMP

1-480424-0

AMP

1-480426-0

Unitate de disc (tip mic)

AMP

171822-4

AMP

171826-4

Puteţi obţine aceşti conectori de la furnizorii (Allied, Newark,

Tată (pe subansamble)

Digi-key etc.) prezentaţi în

Anexa B. De asemenea puteţi achiziţiona diferite tipuri de cabluri, printre care cabluri adaptoare (intre tipul mare de conector şi cel mic), cabluri Y sau cabluri de extensie a alimentării plăcii de bază, de la iurnizori precum Cables To Go, Cable Conection, Ci Design şi Key Power (vezi Anexa B).

Semnalul de „alimentare corectă” (Power_Good) Acesta este un semnal de + 5V care poate varia între + 3V şi +6V, generat de sursa de alimentare după trecerea autotestului şi stabilizarea tensiunilor la ieşire. După apăsarea butonului de alimentare, la 0,1-0,5s (durata acestor procese), semnalul Power_Good este trimis plăcii de bază, unde este recepționat de circuitul de ceas al microprocesorului, circuit care controlează şi linia de reset. În absenţa acestui semnal, circuitul de ceas trimite continuu semnale de reset, împiedicând sistemul să lucreze în condiţiile unei alimentări defectuoase sau instabile. În momentul în care apare acest semnal, circuitul de ceas nu mai transmite semnale de reset şi

microprocesorul execută ceea ce găseşte la adresa FFFF:0000 (de obicei ROM Dacă sursa de alimentare

nu poate

menţine valorile corecte pentru

BIOS).

tensiunile de ieşire (cum

Funcționarea sursei de alimentare

este cazul unei căderi de tensiune), semnalul

Power_Good

291

nu mai este transmis şi, ca

urmare, microprocesorul este resetat. Când valorile tensiunilor de ieşire revin la normal, este trimis din nou semnalul Power_Good şi sistemul incepe să lucreze (ca şi cum atunci ar

fi fost pornit).

Prin dispariţia semnalului

Power_Good,

sistemul

nu „vede”

tensiunea

necorespunzătoare de alimentare, deoarece este „oprit” (resetat) foarte repede, nefiindu-i permisă funcţionarea în condiţiile unei alimentări defectuoase (care ar putea produce erori

de paritate sau alte probleme).

În cele mai multe sisteme, semnalul Power_Good este transmis de la sursa de alimentare la placa de bază prin intermediul pinului 1 al conectorului P8 (P8-1). . O sursă de alimentare concepută corect, ia punerea sub tensiune, întârzie transmiterea

semnalului. Power_Good

până în momentul stabilizării tensiunilor la ieşire. In schimb, surse

cu deficienţe de proiectare (care pot fi găsite în multe sisteme compatibile

ieftine) de multe

ori nu întârzie corect acest semnal, permiţând pornirea microprocesorului prea devreme. Intârzierea tipică pentru semnalul

Power_Good

este de 0,1-0,5 secunde.

In unele sisteme,

o întârziere necorespunzătoare a acestui semnal poate provoca alterarea conţinutului memoriei CMOS. Un calculator care, la pornire, nu încarcă de prima dată corect sistemul

de operare, ci numai după apăsarea butonului de reset sau a tastelor Ctri-Alt-Del care determină un warm boot, probabil că are probleme cu semnalul Power_Good. Acest lucru

se întâmplă datorită faptului că semnalul Power_Good este legat la circuitul de ceas, care generează şi semnalul de reset pentru microprocesor. În astfel de cazuri trebuie să încercaţi rezolvarea problemei

prin inlocuirea sursei de alimentare cu o sursă nouă,

de calitate.

Multe surse de alimentare ieftine nu au un circuit corespunzător de generare a semnalului

Power_Good, pe această linie fiind legată direct ieşirea sursei de + 5V. La unele plăci de bază, un semnal Power_Good necorespunzător poate afecta funcţionarea corectă intr-o măsură mai mare decât la altele, manifestându-se de multe ori prin probleme intermitente

de incărcare a sistemului la pornire. Un caz intâlnit deseori este situaţia in care, după înlocuirea plăcii de bază într-un sistem, din când în când apar probleme la pornirea calculatorului. Într-o astfel de situaţie este dificil de stabilit un diagnostic, mai ales de către un specialist lipsit de experienţă, deoarece s-ar părea că problema este provocată de noua placă de bază. Deşi s-ar părea că noua placă de bază are un defect, de cele mai multe ori

se dovedeşte că vina aparţine sursei de alimentare,

care este incapabilă să asigure

stabilizarea tensiunii in limitele cerute de buna funcţionare a noii plăci de bază, sau care, mai probabil, are un semnal Power_Good legat greşit sau cu o întârziere necorespunzătoare. In astfel de situaţii, soluţia cea mai bună este inlocuirea sursei de alimentare cu o sursă de calitate.

Sarcina sursei de alimentare

Sursele utilizate in calculatoare sunt surse în comutație. Faţă de sursele liniare, acest tip de sursă este foarte eficient şi nu necesită prezenţa unui transformator. O caracteristică a surselor in comutație este faptul că acestea nu funcţionează fără sarcină, ceea ce înseamnă că la ieşirile sursei trebuie să fie conectat ceva care utilizează tensiunile de + 5V

Şi

+ 12V,

pentru ca sursa să lucreze corect.

Dacă porniţi o astfel de sursă de alimentare

fără sarcină, sursa se va arde sau va intra in protecţie. Cele mai multe surse de alimentare sunt prevăzute, pentru astfel de situaţii, cu circuite de protecţie care blochează sursa. Totuşi, există şi surse mai ieftine care nu sunt dotate cu astfel de protecţii, astfel că în cazul pornirii fără sarcină se ard in câteva secunde. Unele tipuri de surse au chiar o sarcină

proprie montată

în interiorul sursei, astfel că pot lucra şi neconectate

la o sarcină.

Conform datelor tehnice furnizate de IBM pentru sursa de alimentare de 192W tolosită în

sistemul original AT,

pentru o

funcţionare corespunzătoare

este necesară b sarcină

- 292

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

exterioară de minimum

7A

pentru tensiunea de

+ 5V şi de minimum

2,5A

pentru cea de

+ 12V.

În sistemele AT pe care IBM le livra fără hard disc, în locul acestuia era montată o cutie metalică de dimensiuni reduse cu un rezistor de 50 şi 50W, la care era cuplat cablul de

alimentare al unităţii de hard disc. Carcasa AT era prevăzută chiar şi cu găuri special destinate şuruburilor de fixare a cutiei rezistorului,

in partea superioară a locului destinat

hard discului. Ştiu câteva magazine specializate in vânzarea calculatoarelor, care pe la mijlocul anilor '80 comandau

sisteme AT fără hard disc şi apoi instalau propriile unităţi de

20M sau 30M, pe care le luau de la furnizori care practicau preţuri mai mici decât IBM. După

instalarea hard discurilor,

rezistorii de sarcină erau aruncaţi cu sutele!

In acea vreme,

am reuşit să obţin şi eu câteva bucăţi şi astfel am văzut ce fel de rezistori erau folosiţi. Un astfel de rezistor se leagă intre pinul 1 (+ 12V) şi pinul 2 (masă) alimentare al unităţii de hard disc. În acest fel, pe sursa de 12V este 2,4A, rezistorul disipând 28,8W (devine foarte FIERBINTE!), ceea ce alimentare un regim de funcţionare corespunzător. Trebuie observat surselor de alimentare ventilatorul de răcire consumă

aproximativ

de la conectorul de plasată o sarcină de permite șursei de că în majoritatea

0,1-0,25A,

ceea ce face

ca sarcina totală să fie de 2,5A sau mai mult. Lipsa acestui rezistor determină apariţia cu intermitenţă a unor probleme legate de pornirea sau buna funcţionare a sistemului. Sursa de + 5V este folosită tot timpul de placa de bază, în timp ce sursa de + 12V este folosită de obicei doar de motoare, care în cazul unităţii de floppy disc sunt mai tot timpul oprite. Majoritatea surselor de alimentare de 200W, folosite in prezent, necesită o sarcină mai mică decât sursele folosite iniţial în sistemele IBM AT. De cele mai multe ori sunt considerate acceptabile sarcinile minime de 2-4A

pentru sursa de

+ 5V şi 0,5-1A

pentru

cea de + 12V. Majoritatea plăcilor de bază asigură cu uşurinţă consumul .minim cerut de sursa de + 5V. În schimb, pentru o staţie de lucru (workstation), care nu este dotată cu hard disc, constituie o problemă asigurarea consumului minim pentru sursa de + 12V, deoarece ventilatoarele nu consumă mai mult de 0,1-0,25A. Sursele de alimentare de calitate (cum sunt sursele Astec,

folosite de IBM în toate

sistemele PS/2), au rezistori de sarcină montați în interior, care le permit funcţionarea chiar şi în lipsa sarcinii. Majoritatea imitaţiilor ieftine nu sunt dotate cu astfel de rezistori de sarcină, astfel incât pentru funcţionare trebuie asigurat consumul minim pe ieşirile surselor de +5V şi +12V.

Sugestie Dacă pregătiţi pentru funcţionare o staţie de lucru (workstation), este bine să montați un rezistor de

sarcină pentru a evita apariţia cu intermitenţă a problemelor legate de sursa de alimentare. Puteţi realiza un rezistor de sarcină de tipul celui folosit de IBM, prin legarea unui rezistor de 50 şi 50W între pinii 1 şi 2 ai conectorului de alimentare a

hard discului. Nu trebuie să vă preocupe decât

tensiunea de + 12V, deoarece placa de bază asigură sarcina necesară sursei de + 5V,

Dacă vreţi să măsuraţi o sursă de alimentare scoasă din sistem, aveţi grijă să montați sarcini pe ieşirile surselor de + 5V şi + 12V. Din acest motiv este mai bine să măsuraţi sursa conectată în sistem decât scoasă afară. În cazul in care nu aveţi la dispoziţie rezistori de sarcină, puteţi folosi pentru sursa de + 5V o placă de bază de rezervă, şi un hard disc pentru cea de + 12V. In cadrul acestui capitol va fi prezentat şi modul de realizare a unei reţele de rezistori de sarcină, pe care o puteţi utiliza de câte ori măsuraţi o sursă de alimentare.

Funcționarea sursei de alimentare

293

Puterea de ieşire a sursei de alimentare Cei mai

mulţi producători

vă asigură accesul

la datele tehnice ale surselor de alimentare

folosite în sistemele lor. Aceste informaţii sunt furnizate de cartea tehnică a sistemului şi de obicei sunt menţionate şi pe etichete lipite direct pe sursă. Dacă reuşiţi identificarea şi contactarea producătorului sursei de alimentare, informaţiile pe care vi le poate furniza acesta.

cel mai bine este să apelaţi direct la

Tabelele 8.6 şi 8.7 prezintă datele tehnice ale unor surse de alimentare IBM care au servit de model pentru majoritatea celorlalte surse compatibile (primele surse copiate au fost cele folosite în sistemele PC). Mărimile de intrare sunt tensiunile de alimentare, iar cele de ieşire sunt intensităţile curentului (in amperi) pentru fiecare tensiune în parte. Mărimea puterii pe care o poate furniza sursa la ieşire este denumită de IBM „putere de ieşire specificată”. Dacă sursa dumneavoastră nu are menţionată această putere, puteţi afla mărimea ei cu ajutorul formulei: Putere

= Tensiune

„x

Intensitate

Dacă inmulţiţi valoarea tensiunii cu cea a curentului pentru fiecare ieşire şi faceţi apoi suma rezultatelor, veţi obţine valoarea puterii totale pe care o poate furniza sursa la ieşire.

; TITI

L-A)

PR bi

pa

SR PN See pici

Pai [d

de FIREA

Lil sistemele IBM

e

E

PC

PPC

XT

XT-286

AT

Tensiune de intrare minimă

104

90

90

90

90

Tensiune de intrare max.

127

137

137

137

137

Alimentare

Nu

Da

Nu

Da

Da

Comutare 110/220V

-

Comutator

-

Curent ieşire (A): +5V

7

11,2

15

la 220V

Auto

Comutator

20

15,8

-5V

0,3

0,3

0,3

0,3

0,3

+ 12V

2

4,4

4,2

4,2

7,3

-12V

0,25

0,25

0,25

0,25

0,3

Putere de ieşire calculată

63,5

113,3

129,9

154,9

191,7

Putere de ieşire specificată

63,5

114

130

157

192

Tabelul 8.7 prezintă intensitatea maximă a curenților la ieşirile unei surse cu tipodimensiuni standard. De obicei, fiecare tip de sursă se prezintă în mai multe variante, deosebite intre ele prin puterea de ieşire care poate varia de la 100W la 450W, sau mai mult. În tabelul 8.7 sunt prezentate, pentru fiecare ieşire, valorile curentului pe care le pot furniza diferite surse de alimentare, caracterizate prin puteri diferite. Pentru realizarea acestui tabel am compilat datele tehnice a două tipuri de surse: Astec Standard Power şi PC Power and

Cooling. Deşi valorile sunt in general precise, după cum vedeţi, la sursele de mare putere apar şi inexactităţi. Tabelul 8.7 Dr

Rp ii

Putere ieşire specificată Curent

ieşire (A)

pentru o Lele E 100W

150W

Di

200W

pa

să

tipică

250W

300W

375W

450W

+5V

10

15

20

25

32

35

45

-5V

0,3

0,3

0,3

0,5

1

0,5

0,5

294

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

Putere ieşire specificată

100W

+ 12V -12V Putere ieşire calculată

3,5 0,3 97,1

150W

3,5 0,3 146,1

200W

250W

300W

375W

450W

8 0,3 201,1

10 0,5 253,5

10 1 297

13 0,5 339,5

15 1 419,5

Cele mai multe surse de alimentare au puterea de ieşire cuprinsă între 150W şi 250W, pot fi găsite şi surse de alimentare care ajung la puteri de 500W.

Sursele de alimentare entuziaştii care doresc de surse pot face faţă număr mare de unităţi

care au puteri de 300W sau mai să-şi doteze sistemele desktop oricărei combinaţii de placă de de disc. De cele mai multe ori,

reuşi să depăşiţi puterea unei astfel de surse deoarece,

dar

N

mari sunt excelente pentru sau fowercu toate opţiunile. Astfel bază şi extensii, precum şi unui prin adăugarea de noi extensii nu veţi în primul

dovedi neincăpător.

rând, sistemul se va

Ă

Tabelul 8.8 prezintă puterile de ieşire ale surselor de alimentare care dotează sistemele

IBM

PS/2. Pentru alimentarea acestor sisteme, IBM foloseşte surse de calitate foarte bună. De obicei ele sunt furnizate de Astec, dar şi alţi producători furnizează surse de alimentare companiei IBM. i

Tabelul 8.8 Puterile de ieşire caracteristice surselor din sistemele PS/2... Model

Cod

Alimentare la 220V

Comutare

110/220V

Putere ieşire

25

8525-xx1

da

manual

90

25

8525-xx4

da

manual

115

30

8530-0xx

da

auto

70

25 286

8525-xxXxX

da

manual

124,5

30 286

8530-Exx

da

manual

90

35 SX

8535-xxx

da

auto

118

40 SX

8540-0xx

da

manual

197

50

8550-0xx

da

auto

94

55 SX

8555-xxx

da

manual

90

57 SX

8557-0xx

da

manual

197

60

8560-041

da

auto

207

60

8560-071

da

auto

225

65 SX

8565-xxx

da

auto

250

70 386

8570-xxx

da

auto

132

70 486

8570-Bxx

da

auto

132

P7O

386

8573-xxXxX

da

auto

85

“

P7O 486

8573-xxx

da

auto

120

80 386

8580-xxx

da

auto

225

80 386

8580-Axx

da

auto

242

80 386

8580-Axx

da

auto

250

90 XP 486

8590-0xx

da

auto

194

95

8595-0xx

da

auto

329

XP 486

Funcționarea sursei de alimentare

Cele mai multe surse sunt considerate

„universale”,

295

deoarece acceptă şi alimentarea la

220V/50Hz conform standardelor europene şi din alte părţi ale lumii. Comutare a de la o tensiune de alimentare la alta se realizează manual, prin poziţionarea unui comutator situat

în spatele sursei, sau automat

de alimentare. De exemplu, ce trebuie să alimentare şi calculatoarele

(cazul cel mai des întâlnit), prin sesizarea valorii curentului

calculatorul meu PS/2 P75 poate fi alimentat atât la 110V cât şi la 220V. Tot fac este să-l introduc in priză, după care sistemul recunoaşte tensiunea de comută pe circuitul corespunzător. Acest lucru este cu totul altceva faţă de la care trebuie să ai tu grijă să selectezi tensiunea de alimentare.

Datele tehnice ale sursei de alimentare În afară de puterea de ieşire, mai sunt

multe alte specificaţii tehnice pe care o sursă de

calitate trebuie să le îndeplinească. De-a lungul anilor am avut multe sisteme şi, pe baza experienţei acumulate, vă pot spune că dacă într-o cameră funcţionează mai multe calculatoare, în cazul unei scăderi a tensiunii de alimentare sistemele cu surse de putere mare şi

de calitate inaltă reuşesc să depăşească incidentul, pe când celelalte se „sufocă”. Cele mai mule dintre clonele ieftine sunt dotate cu nişte mizerii de surse pe care n-aş da nici 5$. Dacă vreţi să vă faceţi o idee despre cam ce ar trebui să facă o sursă de alimentare , vă recomand citirea specificaţiilor tehnice ale firmei IBM pentru sursele din dotarea sistemelor PS/2. Aceste informaţii sunt luate din „Manualul de întreţinere hard” al sistemelor PS/2 şi constituie un exemplu de specificaţii tehnice pentru o sursă bine proiectată. Ţineţi minte că Astec produce surse pentru aproape toate tipurile de PS/2, ca şi pentru alte sisteme de vârf. Urmează specificaţiile IBM pentru sursele de alimentare ale sistemelor PS/2: Sursele de alimentare destinate sistemelor PS/2 pot funcţiona fără întrerupere în două domenii ale tensiunii de alimentare:

primul este de la 90 la 137Vc.a.,

iar al doilea este

de la 180 la 265Vc.a. Tensiunea de alimentare trebuie să fie de formă sinusoidală, cu

o distorsiune maximă

de 5%.

Unele unităţi sunt dotate cu un sistem de comutare

automată a domeniului de alimentare, în timp ce altele necesită poziţionarea unui

comutator manual pentru

fiecare dintre cele două domenii.

Sursele de alimentare destinate sistemelor PS/2 sunt protejate atât impotriva tensiunilor prea mari de intrare, cât şi impotriva celor prea scăzute. Dacă nu sunt în domeniul specificat, sursa de alimentare se opreşte până când comutatorul de tensiune este reiniţializat.

Toate sursele sunt dotate pe ieşire cu protecţie la supracurent. Aceasta înseamnă că, dacă este depăşită sarcina admisibilă, sursa de alimentare se opreşte până când comutatorul de tensiune este reiniţializat. Această protecţie este valabilă şi în cazurile de scurtcircuit. Dacă este realizat un scurtcircuit între o ieşire şi masă, sau intre două ieşiri,

sursa de alimentare se opreşte până când comutatorul de tensiune este reiniţializat.

Cele mai multe surse de alimentare din sistemele PS/2 sunt prevăzute cu un circuit automat de repornire care permite reiniţializarea sursei după o cădere a tensiunii de reţea.

Incepând cu produsele prezentate în luna octombrie

1990,

durata întârzierii la

repornire a fost mărită cu 3 până la 6 secunde, pentru a face posibilă iniţializarea tuturor subsistemelor şi echipamentelor periferice inaintea repornirii sistemului.

IBM specițică situaţiile în care sursele continuă să funcţioneze, deşi tensiunea de reţea este necorespunzătoare: m Scăderea tensiunii cu 20% din tensiunea nominală (ceea ce înseamnă 80V), timp de . cel mult 2 secunde, repetată de cel mult 10 ori, cu un factor de umplere de 10%. m Scăderea tensiunii cu 30% din tensiunea nominală (70V), timp de cel mult

296

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

0,5 secunde, repetată de cel mult 10 ori, cu un factor de umplere de 10%. m Creşterea tensiunii cu 15%

din tensiunea nominală (143V),

timp de cel mult

1 secundă, repetată de cel mult 10 ori, cu un factor de umplere de 10%. m O perturbaţie oscilantă de 400Hz (care scade exponențial), la vârtul tensiunii de intrare, care duce la creşterea tensiunii de rețea de 2 ori (200V) şi care apare de cel mult 100 de ori, la intervale de 3 secunde. m

Un impuls accidental, având

mărimea

de 1,5 ori valoarea de vâri a tensiunii de intrare,

suprapus valorii de vârt a tensiunii de intrare şi repetat de cel mult 100 de ori, la intervale de 3 secunde.

De asemenea, suferă avarii:

IBM specifică situaţiile în care sursele (sau sistemele conectate la ele) nu

m Întreruperea totală a tensiunii de reţea, indiferent de durată. a O diminuare de orice fel a tensiunii de reţea. m Un impuls de maxim 2500V (!) aplicat direct tensiunii de reţea (de exemplu un trăsnet). Sursele sistemelor PS/2 au scurgeri de curent la impământare extrem de mici, de valori sub 0,5mA. Această caracteristică este extrem de importantă dacă priza dumneavoastră nu este legată sau este legată incorect la pământ.

După cum puteţi vedea, aceste specificaţii sunt destul de dure şi definesc, cu siguranţă, o sursă de alimentare de calitate. Să fiţi atenţi ca şi sursa dumneavoastră să fie conform acestor specificaţii. Furnizorii recomandaţi în acest capitol produc surse care întrunesc condiţiile acestor specificaţii sau chiar le depăşesc.

Calculul! puterii necesare Una dintre metodele de estimare a posibilităţii de dezvoltare a sistemului dumneavoastră, prin adăugarea unor extensii, este calcularea consumului fiecărei componente a sistemului, efectuarea sumei acestor consumuri şi apoi scăderea rezultatului din valoarea puterii maxime

pe care o poate oferi sursa de alimentare.

Acest calcul ne dă posibilitatea să

decidem dacă este necesară schimbarea sursei de alimentare cu una mai performantă. Din nefericire, nu toţi furnizorii fac publice informaţiile privitoare la consumurile produselor lor. Este foarte dificilă obţinerea informaţiilor privind consumurile realizate de diferite componente ale sistemului (placa de bază, plăci de extensie etc.) pe sursa de + 5V. Există numeroşi factori care pot determina niveluri de consum diferite pentru placa de bază. Puteţi lua în considerare faptul că cele mai multe plăci de bază cu microprocesor 486DX2 consumă aproximativ 5A, dar cel mai bine ar fi dacă aţi obţine valorile precise ale consumului plăcii de bază din sistemul dumneavoastră. În ceea ce priveşte plăcile de extensie, dacă puteţi obţine datele corecte privitoare la consumul acestora, folosiţi aceste date. Dacă nu, vă recomand metoda mea de apreciere, mai prudentă, bazată pe specificaţiile standardelor de magistrală privind puterea maximă disponibilă. Să luăm de exemplu în considerare consumul tipic realizat de componentele unui calculator personal modern. Majoritatea sistemelor standard desktop sau s/imline din zilele noastre sunt dotate cu surse de alimentare de 200W, care pot furniza 20A pe sursa de +5V şi 8A pe sursa de + 12V. Speciticaţiile standardului ISA impun pentru fiecare conector de extensie un consum maxim de 2A pe sursa de + 5V şi 0,1754 pe sursa de + 12V. Cele mai multe sisteme au 8 conectori de extensie şi vom presupune că în cazul nostru 4 dintre aceştia sunt ocupați. În aceste condiţii, se poate calcula puterea disponibilă pentru o eventuală dezvoltare a sistemului. *

Funcționarea sursei de alimentare

Curentul disponibil total pe sursa de +5V

297

20,0A

Consumul plăcii de bază

-5,0A

Consumul

celor 4 conectori

utilizaţi (2A pentru

Consumul

a două unităţi de floppy disc de 3%

Consumul

unei unităţi de hard disc de 317 inci

fiecare)

-8,0A

şi 5'4 inci

-1,5A -0,5A

Curent rămas disponibil

5,0A

Curentul disponibil total pe sursa de + 12V

,

Consumul

celor 4 conectori

Consumul

a două unităţi de floppy disc de 3%

utilizaţi (0,175A

Consumul

unei unităţi de hard disc de 3'

pentru

8,0A fiecare)

.

-0,7A

şi 5'4 inci

-1,0A

inci

-1,0A

Ventilatoare

0,

Curent rămas disponibil

TA

5,2A

Până acum totul este in regulă. Sistemul, cu jumătate dintre conectori utilizaţi, cu două unităţi de floppy disc şi una de hard disc, oferă spaţiu pentru o dezvoltare ulterioară. Dar, dacă se doreşte folosirea intregului spaţiu disponibil, pot apărea probleme. Cu toţi conectorii ocupați şi cu două sau mai multe hard discuri, în mod sigur se vor ivi probleme

legate de sursa de + 5V, în timp ce sursa de +12V pare a mai avea încă disponibilităţi. Puteţi adăuga o unitate de CD-ROM sau un al doilea hard disc fără să vă preocupe prea tare sursa de + 12V, dar sursa de +5V va fi suprasolicitată. Dacă vă propuneţi dezvoltarea la maximum a sistemului, transformându-l de exemplu într-un sistem mv/timegia, atunci va

trebui să vă gândiţi la o sursă de putere mai mare. De exemplu, o sursă de 250W poate asigura un curent de 25A pe ieşirea de + 5V şi 10A pe cea de + 12V, în timp ce una de 300W poate oferi 32A pe ieşirea de +5V. Aceste surse permit dezvoltarea sistemului la maximum şi pot fi întâlnite în carcasele cu dimensiuni standard, desktop sau tower, în care astfel de dezvoltări sunt posibile. Plăcile de bază pot realiza un consum pe sursa de +5V, de la 4A la 15A sau chiar mai mult. Un singur microprocesor Pentium/66MHz consumă pe suisa de +5V până la 3,2A. Luând in considerare faptul că au devenit disponibile şi microprocesoarele duale Pentium/100MHz, vă puteţi aştepta ca numai microprocesoarele să consume 6,44 sau

chiar mai mult. O astfel de placă de bază, cu 64M sau mai mult. 5 şi 7 amperi.

Tabelul

de RAM,

poate consuma singură 15A

Majoritatea plăcilor de bază de tip 486DX2 consumă pe sursa de + 5V între Puterea alocată conectorilor de extensie este prezentată în tabelul 8.9.

8.9 Consumul

maxim

prevăzut

pentru

fiecare

conector

de extensie

Tip magistrală

+5V

+ 12V

+ 3,3V

ISA

2,0

0,175

neprevăzut

EISA

4,5

1,5

neprevăzut

VL-bus

2.0

neprevăzut

neprevăzut

16-Bit MCA

1,6

0,175

neprevăzut

32-Bit MCA

2.0

0,175

neprevăzut

PCI

5

0,5

7.6

298

Capitolul

8 —

Sursa de alimentare

Aşa cum

se poate vedea,

sursa de

+ 5V şi de 0,175A pe cea de +12V. Trebuie făcută observaţia că acestea sunt

consumuri

maxim

conectorilor magistralei

ISA le este alocat

posibile şi că nu toate plăcile ajung

un consum

la astfel de consumuri.

de 2A pe

Dacă este

prevăzut şi un conector VL-Bus, consumul alocat este mărit cu 2A. Unităţile de floppy disc pot avea diferite valori ale consumului. Cele mai multe dintre noile unităţi de 317 inci au motoare alimentate la + 5V, adăugând astfel un consum suplimentar celui realizat de circuitele logice. Astfel de unităţi nu au nici un consum pe + 12V,

realizând în schimb un consum de 1A pe +5V. Unităţile de 5'/ inci folosesc de obicei motoare alimentate la + 12V, care consumă aproximativ 1A, în timp ce plăcile logice, alimentate la + 5V, consumă în jur de 0,5A. Ventilatoarele sunt alimentate la + 12V şi consumă

ce'* 0,1A,

ceea ce este aproape

neglijabil.

Unităţile de hard disc de 312 inci, folosite în prezent, consumă alimentarea

motoarelor,

şi numai

0,5A

pe

+5V,

1A pe +12V,

pentru

pentru alimentarea circuitelor logice.

Unităţile de hard disc de 5'4 inci, în special cele cu înălţime standard, au un consum

mult

mai ridicat. O unitate tipică de hard disc cu înălţime standard, consumă aproximativ 2A pe + 12V şi 1A pe +5V. O altă problemă ridicată de hard discuri este aceea că in faza de accelerare a mişcării de rotaţie consumul este mai mare decât în timpul rotirii normale. De cele mai multe ori, consumul pe sursa de + 12V se dublează în timpul accelerării, astfel că

unităţile cu înălţime standard pot ajunge la un consum de 4A sau chiar mai mult. După atingerea vitezei normale de rotaţie consumul se diminuează. Pentru sursele de alimentare, valorile prezentate de producători pentru puterea maximă la ieşire sunt valori valabile pe toată perioada funcţionării, ceea ce înseamnă că pot fi asigurate de sursa de alimentare în mod continuu. De obicei, este de aşteptat ca o sursă

care asigură în mod continuu o anumită putere la ieşire să poată oferi valori mai mari ale puterii pe perioade scurte. Şi. într-adevăr, o sursă de alimentare poate furniza la ieşire o putere mai mare cu 50% decât cea furnizată in mod continuu, dar nu mai mult de 1 minut. Această caracteristică a sursei face posibilă furnizarea puterii suplimentare cerută de

accelerarea hard discurilor. După atingerea vitezei de rotaţie nominale, suprasolicitarea sursei încetează şi se revine la valoarea normală a puterii consumate. O suprasolicitare prelungită produce încălzirea sursei de alimentare, scurtându-i durata de viaţă şi periclitând

buna funcţionare a sistemului.

PPE

Dacă utilizaţi unităţi interne de hard disc de tip SCSI, vă sugerez o cale de a micşora suprasolicitarea sursei de alimentare ia pornire. Acest lucru se poate realiza prin selectarea opțiunii Aemote Start pe unitatea de hard disc, ceea ce determină începerea rotirii hard discului doar la primirea

comenzii de pornire prin intermediul magistralei SCSI. Ca urmare, hard discul nu se mişcă (consumând astfel foarte puţin) până aproape de sfârşitul autotestării (POST), fiind pornit doar după începerea porțiunii SCS|

din POST.

Dacă aveţi mai multe unităţi SCSI, acestea vor fi pornite pe

rând, conform configurărilor selecţiei SCSI. Această secvenţă este realizată astfel incât nu sunt pornite simultan două unităţi şi nici o unitate nu este pornită decât după un timp rezervat pentru startul restului sistemului. In felul acesta este uşurată mult sarcina surselor de alimentare, mai ales la punerea sub tensiune a sistemului.

Această sugestie este binevenită în special în cazul

calculatoarelor portabile, la care problema alimentării are o importanţă deosebită. Înainte de a opta pentru această soluţie am

ars sursa de alimentare într-unul din calculatoarele mele portabile.

Principala cauză a suprasolicitării sursei de alimentare o constituie ocuparea conectorilor de extensie şi instalarea de unităţi suplimentare. Mai multe unităţi de hard disc, de floppy

disc, CD-ROM

şi aşa mai departe pot duce la mărirea exagerată a consumului. Trebuie să

», aveţi grijă ca sursa de

Cât de des trebuie oprit calculatorul?

299

+ 12V să fie capabilă să asigure alimentarea tuturor unităţilor pe

care vreţi să le instalaţi. Sistemele Tower pot provoca multe probleme datorită faptului că acceptă instalarea unui mare număr de unităţi. De asemenea, trebuie să aveţi in vedere şi capacitatea sursei de + 5V de a alimenta toate plăcile de extensie, în special dacă folosiţi plăci VL-Bus sau EISA. Este bine să fim prudenţi, dar să nu uităm că majoritatea plăcilor de extensie au un consum mai mic decât valoarea maximă permisă. Mulţi au obiceiul de a amâna schimbarea unităţilor până când acestea se detectează. Această atitudine de „las-o baltă până crapă” poate fi justificată doar de un buget mai

subţire. Sursele de alimentare nu se strică pur şi simplu. O sursă defectă se poate manifesta intermitent sau poate permite alimentarea cu tensiuni stabilizate necorespunză-

tor, provocând o funcţionare nesigură a sistemului. Puteţi crede că blocările sistemului sunt provocate de hibe ale softului în timp ce adevăratul vinovat este sursa de alimentare

suprasolicitată. Dacă folosiţi aceeaşi sursă de alimentare de mai mult timp, să nu vă surprindă apariţia unor probleme.

Cât de des trebuie oprit calculatorul? Aceasta este o intrebare care apare frecvent în discuţiile despre sursele de alimentare. Ar trebui să inţelegeţi câteva lucruri despre componentele electrice şi despre cauzele defectării lor. Dacă adăugaţi acestor cunoştinţe unele informaţii privitoare la puterea consumată şi costul acesteia, fără a uita securitatea în funcţionare, probabil că veţi putea ajunge şi singuri la o concluzie. Şi cum circumstanţele pot fi diferite, s-ar putea să obţineţi un răspuns diferit la această întrebare, în funcţie de necesităţile dumneavoastră particulare şi de natura aplicaţiei. Pornirea şi oprirea calculatorului în mod frecvent duce la deteriorarea şi defectarea componentelor. Această concluzie logică are la bază un raţionament simplu care insă pentru cei mai mulţi nu este foarte evident. Foarte mulţi cred că pornirea şi oprirea frecventă dăunează calculatorului pentru că-i produce „şocuri” electrice. Adevărata problemă este însă temperatura. Cu alte cuvinte, nu „şocurile” electrice ci şocurile termice dăunează sistemului.

Pe măsură

ce sistemul se încălzeşte,

componentele

se dilată, iar la

răcirea sistemului se contractă. Numai atât şi ar fi de ajuns, dar, mai intervine şi faptul că in sistem există materiale care au coeficienţi de dilatare diferiţi, ceea ce înseamnă că la aceleaşi temperaturi se dilată sau se contractă în proporţii diferite. Cu timpul, datorită şocurilor termice, în multe zone ale sistemului se produc deteriorări.

Pentru a prelungi durata de bună funcţionare a sistemului, este bine să-l ferim de şocurile termice.

La pornirea sistemului, componentele

trec de la temperatura

mediului

(camerei) la

o valoare a temperaturii de 185*F (85*C) într-un interval de 30 de minute sau chiar mai puţin. La oprirea calculatorului lucrurile se petrec invers, componentele revenind la temperatura mediului într-o perioadă scurtă de timp. Fiecare componenetă se dilată şi se

contractă diferit, ceea ce duce la producerea unor tensionări imense în cadrul sistemului. Singura şi marea cauză a defectării componentelor este dilatarea termică. Cipurile pot crăpa permiţând umezelii să pătrundă în interior. Delicatele legături interne şi contacte se pot rupe, în timp ce pe plăcile cu circuite imprimate se pot ivi fisuri. Componentele lipite pe suprafaţa plăcii se dilată şi se contractă diferit faţă de placă, ceea ce duce la solicitări extraordinare ale lipiturilor. Lipiturile pot ceda ca urmare a călirii metalelor în care, datorită tensionărilor repetate, se produc fisuri. Componentele care folosesc radiatoare de răcire, aşa cum sunt

microprocesoarele,

tranzistoarele sau regulatoarele de tensiune se pot

supraincălzi şi distruge, datorită faptului că incălzirile şi răcirile repetate provoacă deteriorarea adezivilor folosiţi la îmbunătăţirea conductivității termice intre componentă şi radiator. Tot datorită acestor incălziri şi răciri repetate se « produc mişcări imperceptibile ale .

.

ij

300

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

componentele

montate

pe socluri şi ale conectorilor, astfel că apar pene de contact care se

pot manifesta intermitent. Dilatarea şi contractarea termică nu afectează numai cipurile şi plăcile cu circuite imprimate, ci şi echipamente precum hard discul. Multe unităţi de hard disc actuale sunt prevăzute cu rutine complicate de compensare termică, folosite la reglarea poziționării capului in funcţie de dilatarea sau contractarea discurilor. Cele mai multe unităţi realizează

această rutină de compensare termică la intervale de 5 minute in primele 30 de minute de funcţionare, iar apoi la fiecare 30 de minute. În multe unităţi, in timpul reaiizării acestei rutine se poate auzi un sunet de genul unui

„tic-tic-tic-tic” rapid.

Pe scurt, dacă menţineţi sistemul la o temperatură constantă ii prelungiţi viaţa şi cea mai bună cale pentru a realiza acest lucru este o cât mai rară oprire sau pornire a sistemului. Bineînţeles că cel mai mult ii prelungiţi viaţa atunci când nu-l porniţi deloc. Deşi s-ar părea că vă recomand să lăsaţi calculatorul pornit 24 de ore pe zi, acest lucru nu este adevărat. Un sistem pornit, lăsat nesupravegheat, constituie un pericol de incendiu (am avut monitoare care au luat foc - noroc că eram acolo), un risc pentru securitatea

datelor (femei de serviciu, vizitatori nocturni etc.), este el însuşi in pericol dacă-l mută cineva în timp ce este sub tensiune şi este un comsumator inutil de energie electrică. Eu plătesc împreună calculator de ore ale 5,54$

1kWh de energie electrică cu 0,11$. Un sistem desktop cu monitorul cel puţin 300W (0,3kW). Aceasta inseamnă timp de o oră va costa 3,3 cenți. Dacă inmulţim această unei săptămâni), vom vedea că funcţionarea continuă a

pe săptămână.

Dacă sistemul ar fi pornit la 9:00 a.m.

standard consumă că utilizarea acestui sumă cu 168 (numărul acestui calculator costă

şi închis la 5:00 p.m., ar

funcţiona doar 40 de ore pe săptămână, costând 1,32$, ceea ce inseamnă o economie de 4,22$ pe săptămână! Pentru 1000 de sisteme economia este de 4220$ pe săptămână! Dacă sunt folosite sisteme conforme specificaţiilor programului EPA Energy Star (adică sisteme ecologice), se realizează o economie suplimentară de 1$ pe săptămână pentru fiecare sistem, ceea ce inseamnă 1000$ pe săptămână pentru 1000 de sisteme. Sistemele Energy Star realizează economii şi mai mari atunci când calculatoarele rămân în funcţiune perioade lungi de timp, deoarece rutinele de gestionare a energiei sunt realizate automat.

Ţinând cont de toate aceste lucruri, recomandarea mea este să porniţi sistemele la inceputul zilei de lucru şi să le opriţi la terminarea programului. Nu opriţi calculatoarele in timpul gustării, pauzelor sau pentru alte perioade scurte de timp. Serverefe sau calculatoarele cu activitate asemănătoare trebuie lăsate, bineinţeles, să lucreze continuu. Acesta pare a fi

cel mai bun compromis între longevitatea sistemelor şi costul energiei electrice consumate.

Problemele

sursei de alimentare

O sursă de putere prea mică sau n&corespunzătoare poate să vă reducă entuziasmul privitor la dezvoltarea sistemului. Unele sisteme sunt dotate cu surse de alimentare puternice, ca şi cum ar fi fost prevăzută adăugarea de componente suplimentare. In marea ilor majoritate, sistemele

desktop sau

tower sunt dotate cu astfel de surse.

Există insă şi

.

sisteme dotate cu surse de alimentare care nu acceptă consumurile suplimentare pe care le presupune

dezvoltarea dorită de dumneavoastră.

De obicei, problemele legate de sursa de alimentare apar la sistemele portabile care sunt dotate cu surse obligate să utilizeze un spaţiu restrâns. De asemenea, multe sisteme mai vechi sunt dotate cu surse a căror putere nu permite dezvoltarea sistemului. De exemplu, sursele de 63,5W,

cu care erau dotate primele sisteme

PC, nu permiteau

decât alimentarea

componentelor de bază ale sistemului. Dacă adăugaţi o placă grafică, un hard disc, un coprocesor (8087) şi 640K de memorie,

o astfel de sursă va fi ucisă pe loc. Ceea ce

Problemele sursei de alimentare

301

decide dacă o sursă este corespunzătoare pentru un anumit sistem, este totalul puterii consumate

de componentele

sistemului.

Uneori putem face o mare greşeală dacă luăm în considerare doar puterea pe care o poate furniza o sursă. Nu toate sursele de 200W au la bază aceeaşi concepţie. Cei familiarizați cu tehnica audio de calitate ştiu că unii waţi sunt mai buni decât alţii. Şi sursele ieftine pot avea puterea necesară, dar ce ne facem cu zgomotul şi distorsiunile? Unele surse sunt astfel concepute

încât îndeplinesc la limită specificaţiile,

pe când altele le depăşesc

- cu

mult. Multe surse de calitate joasă prezintă un nivel mare de zgomot sau stabilizări nesatisfăcătoare ale tensiunilor de ieşire, ceea ce poate provoca sistemului mari probleme. Astfel de surse mai au şi dezavantajul că de obicei funcţionează supraincălzite, mărind astfel temperatura în interiorul sistemelor. Încălzirile şi răcirile repetate ale componentelor

pot provoca defectarea calculatorului, un principiu ingineresc specificând că pe măsură ce creşte temperatura unui sistem, Scade durata sa de viaţă. Pentru rezolvarea problemelor, mulţi recomandă schimbarea surselor originale ale sistemelor cu unele mai puternice. Deoarece la fabricarea surselor sunt respectate tipodimensiunile standard, inlocuirea sursei de alimentare a sistemului se face cu uşurinţă. Unele surse de alimentare pe care le putem găsi pe piaţă sunt dotate cu ventilatoare care pot asigura o capacitate de ventilare mai mare decât a sursei originale. Aceasta duce la

prelungirea duratei de viaţă a calculatoarelor şi la minimizarea problemelor legate de supraincălzire,

în special în cazul noilor microprocesoare

caracterizate printr-un consum

mare de putere. Dacă zgomotul constituie o problemă, se găsesc modele de surse cu ventilatoare speciale, care sunt mai silenţioase decât modelele standard. Aceste ventilatoare au de obicei un diametru mai mare, astfel incât, pentru a pune în mişcare aceeaşi cantitate de aer, necesită o turație mai mică decât a'ventilatoarelor obişnuite.

Există o

firmă, numită PC Power and Cooling (vezi lista furnizorilor din Anexa B), care s-a specializat în surse de putere şi echipamente silenţioase. Alte modele de surse de putere pot fi găsite la firma Astec (vezi Anexa B). Sursele produse de Astec echipează calculatoare de vârf, ca acelea produse de IBM, Hewlett Packard etc. Ventilaţia sistemelor poate avea o mare importanţă. Pentru răcirea componentelor care lucrează la temperaturi inalte, trebuie asigurată o circulaţie corespunzătoare a aerului. In prezent

multe

microprocesoare

sunt dotate cu radiatoare de răcire care necesită ventilarea

permanentă a aerului. Ventilaţia nu mai constituie o problemă în cazul in care radiatorul microprocesorului este dotat cu propriul său ventilator. Dacă aveţi conectori liberi, este bine să răriţi plăcile pentru a asigura o cât mai bună circulaţie a aerului. Plăcile care degajă cea mai mare cantitate de căldură trebuie plasate cel mai aproape de ventilator sau de orificiile de aerisire. Aveţi grijă ca şi unităţile de hard disc să beneficieze de o ventilaţie

corespunzătoare, mai ales cele cu viteze mari de rotaţie. Există hard discuri care în timpul funcţionării au o temperatură ridicată şi, dacă se supraincălzesc, datele sunt pierdute. Niciodată să nu utilizaţi sistemul cu capacul scos, în special dacă aveţi probleme legate, de sarcina sursei de alimentare. Cu capacul scos, sistemul se supraincălzeşte deoarece ventilatorul sursei nu mai pune în mişcare aerul din interior, răcind exclusiv sursa de alimentare, în timp ce răcirea sistemului se realizează printr-o simplă aerisire. Deşi multe sisteme nu se încălzesc imediat în astfel de cazuri, unele dintre sistemele mele, în special

cele dezvoltate la capacitate maximă, s-au supraincălzit după 15-30 de minute de funcţionare cu capacul scos. Dacă aveţi din când în când probleme şi suspectaţi sursa de alimentare, cea mai bună soluţie este inlocuirea acesteia cu o sursă de putere mai mare. Uneori este suficientă o sursă care poate asigura o ventilaţie sporită. Am întâlnit şi o „extensie ventilator”, dar nu cred că este o soluţie bună. Un ventilator nu imbunătăţeşte răcirea decât dacă asigură o circulaţie a aerului din exterior spre interior sau invers.

În rest, tot ce poate face este să

plimbe aerul cald în interiorul sistemului. De fapt, un ventilator montat în acest fei duce la

302

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

creşterea temperaturii din interior deoarece şi el consumă

putere şi generează căldură.

Ventilatoarele montate pe microprocesoare constituie o excepţie deoarece ele sunt destinate unei răciri locale. Multe dintre noile microprocesoare au temperaturi de funcţionare atât de înalte, încât nu mai sunt suficiente radiatoarele de răcire obişnuite. In astfel de cazuri se montează pe microprocesor un mic ventilator care realizează o răcire locală, menţinând temperatura microprocesorului la un nivel mai scăzut. Dezavantajul acestei soluţii, de răcire activă, este pericolul defectării ventilatorului, caz în care microprocesorul se încălzeşte instantaneu şi se poate chiar distruge. De aceea, atunci când este posibil, eu incerc să folosesc un radiator cât mai mare (de aluminiu, cu aripioare) fără să recurg la ventilatoare.

PPR

Dacă acoperiţi orificiile din partea de jos a şasiului calculatorului, incepând dinspre unitatea de disc spre dreapta, veţi scădea temperatura interioară cu 10-20*F, ceea ce face să merite costul benzii adezive folosite. IBM procedează la fel în cazul calculatoarelor XT şi XT-286, ceea ce duce la îmbunătăţirea circulaţiei aerului şi, în consecinţă, a răcirii componentelor.

Detectarea

defectelor sursei de alimentare

Este suficient dacă stabilim că sursa de alimentare constituie cauza unei probleme apărute În sistem. Nu este recomandabil să se încerce repararea sursei deoarece în interiorul

acesteia sunt

prezente tensiuni

periculoase.

Reparaţiile in înteriorul sursei de alimentare

constituie obiectul acestei cărţi şi nu se recomandă efectuarea lor decât de către

nu

personalul calificat.

Există multe indicii care imi sugerează că sursa de alimentare a unui sistem începe să funcţioneze necorespunzător. Aceste indicii nu sunt intotdeauna evidente pentru un

tehnician neexperimentat, fiind greu de stabilit o legătură între forma de manifestare a defectului şi cauză (sursa de alimentare). De exemplu, de multe ori mesajul de eroare Parity check indică funcţionarea necorespunzătoare a sursei de alimentare. La prima vedere pare ciudată această afirmaţie, deoarece

mesajul de eroare se referă la memorie, sugerând că aici ar fi defectul. Există totuşi o legătură dacă ţinem cont că sursa furnizează tensiunea de alimentare a memoriei, şi o

memorie cu probleme de alimentare funcţionează necorespunzător. Este nevoie de o anumită experienţă pentru a-ţi da seama că aceste mesaje de eroare nu sunt generate de o memorie defectă ci de sursă. Un prim indiciu îl constituie repetabilitatea. Dacă mesajul

privind eroarea de paritate (sau altă problemă) apare frecvent şi de fiecare dată specifică

aceeaşi adresă de memorie,

aş putea crede,

într-adevăr,

că memoria

este defectă.

Dar

"dacă mesajul apare din când în când sau locaţia de memorie semnalată ca defectă este aleatoare, principalul suspect devine alimentarea necorespunzătoare a memoriei. Lista următoare

prezintă câteva probleme

pe care le generează

de obicei sursa de alimentare:

m

Fatarea încărcării sistemului de operare sau blocarea

m

Reincărcări subite ale sistemului de operare sau blocări în timpul funcţionării.

m

Erori de paritate sau alte erori privitoare la memorie,

m Oprirea simultană a hard discului şi a ventilatorului

la pornirea sistemului.

cu manifestare (lipsă

+ 12V).

intermitentă.

Detectarea defectelor sursei de alimentare

m

303

Supraincălzirea datorată defectării ventilatorului.

m Sistemul primeşte reset la cele mai mici scăderi ale tensiunii de reţea.

m Şocuri electrice la atingerea carcasei sau a conectorilor. m Chiar şi mici descărcări de electricitate statică duc la întreruperea funcţionării sistemului.

De fapt, aproape toate probiemele cu manifestare intermitentă care apar în funcţionarea sistemului pot fi provocate de sursa de alimentare. Când sistemul de operare funcţionează cu probleme eu intotdeauna bănuiesc sursa de alimentare. Bineinţeles că există şi

manifestări a căror cauză este in mod evident sursa, cum ar fi: m

Sistemul este mort

a

Fum!

m

Siguranţe arse.

(nu apare cursorul,

nu se aude ventilatorul).

Dacă aveţi o problemă şi suspectaţi că sursa de alimentare este cauza acesteia, pentru clarificarea lucrurilor puteţi apela la unele măsurători simple sau la teste mai sofisticate

care sunt prezentate în acest subcapitol. Deoarece s-ar putea ca măsurătorile să nu evidenţieze unele defecte cu manifestare intermitentă, aveţi nevoie de o sursă de alimentare de rezervă. Dacă prin inlocuirea sursei dispar problemele, este clar că vechea

sursă era cauza lor. Multimetre numerice Cea mai simplă metodă de verificare a sursei de alimentare o constituie măsurarea tensiunii de ieşire. Aceasta arată dacă o sursă funcţionează corect şi dacă tensiunile de ieşire se incadrează în toleranţele impuse. Nu uitaţi că toate măsurătorile trebuie efectuate în timp

ce sursa are conectată la ieşire o sarcină corespunzătoare, ceea ce face ca, de obicei, măsurătorile să fie făcute cu sursa conectată în sistem.

Alegerea unui aparat de măsură. Pentru a măsura tensiuni şi rezistenţe în cadrul circuitelor electronice, aveţi nevoie de un simplu multimetru numeric (vezi fig. 8.5). Trebuie să folosiţi un multimetru numeric, nu analogic (cu ac indicator), deoarece unele multimetre analogice

mai vechi folosesc la măsurarea rezistenţei o tensiune de 9V. O astfel de tensiune poate

distruge cele mai multe circuite ale calculatorului! Multimetrul numeric foloseşte ia măsurarea rezistenţei o tensiune mult mai mică (de obicei 1,5V), care nu constituie un pericol pentru echipamentele electronice. Există mulţi producători de multimetre numerice

şi multe variante constructive ale acestora. Pentru măsurători în calculatoare, eu prefer un multimetru mai mic, de buzunar, pentru că este mai uşor de purtat. Lista următoare prezintă unele caracteristici pe care le au multimetrele numerice

de calitate:

a Dimensiune de buzunar. Termenul nu mai necesită explicaţii. Există multe aparate de dimensiune

redusă care au toate (dacă nu mai multe) funcţiile celor de dimensiuni

Unele funcţii speciale care sunt găsite la multimetrele mai mari nu sunt utilizate în domeniul calculatoarelor.

m

Protecție la suprasarcină. Un multimetru cu o astfel de protecţie se autoprotejează atunci când este foiosit la măsurarea unor valori care-i depăşesc capacitatea.

Multimetrele ieftine nu au o astfel de protecţie şi pot fi distruse atunci când sunt folosite la măsurarea unor curenţi sau tensiuni prea mari.

m

A/egerea automată a domeniului. În timpul efectuării măsurătorilor aparatul işi alege singur domeniul, eliminând necesitatea alegerii manuale a acestuia. Totuşi, un

multimetru cu adevărat bun oferă ambele posibilităţi.

mari.

304 m

Capitolul 8 — Sursa de alimentare Sonde detaşabile. Firele se pot deteriora şi de multe ori este nevoie de sonde de

diferite forme. La multimetrele ieftine sondele nu se pot detaşa, firele acestora fiind legate permanent la aparat, ceea ce face dificilă înlocuirea acestora. Căutaţi un multimetru a

la care sondele se pot detaşa.

Semnalarea continuității. Deşi continuitatea poate fi verificată folosind ohmmetrul,

unele multimetre au prevăzută o funcţie de semnalare a continuității printr-un semnal: sonor. Aceasta permite o verificare rapidă a continuității cablurilor, de exemplu. O dată folosită această facilitate, nu veţi mai dori să utilizaţi ohmmetrul pentru măsurarea continuității! . m

Decuplare automată.

Aceste

multimetre sunt alimentate cu baterii, iar bateriile pot fi cu

uşurinţă consumate dacă aparatul este uitat deschis. Multimetrele de calitate sunt prevăzute cu un sistem de autodecuplare a alimentării dacă nu sunt efectuate măsură-

tori într-un anumit interval de timp. m //emorarea ultimului rezultat. Această funcţie permite afişarea rezultatului ultimei măsurători pe ecran, chiar dacă mărimea măsurată nu mai este prezentă. Această funcţie este deosebit de utilă, în special atunci când se fac măsurători în locuri în care accesul este dificil.

a //emorarea valorilor minime şi maxime. Această tuncţie permite memorarea valorilor minime şi maxime ale unei măsurători, ele putând fi afişate mai târziu. Această funcţie este utilă atunci când aveţi de făcut măsurători ale căror mărimi variază prea repede pentru a putea fi văzute pe afişaj. Deşi puteţi cumpăra un multimetru şi cu 30$, unul care are caracteristicile de mai sus ajunge la aproximativ 200$. Radio Shack vă poate oferi unele modele simpatice şi ieftine, în timp ce modelele de vârf pot fi achiziţionate de la furnizori ca Allied, Newark sau Digi-Key (vezi Anexa B).

Măsurarea tensiunilor. Când faceţi măsurători în sistem în timp ce acesta funcţionează, trebuie utilizată o tehnică specială. Deoarece sistemul funcţionează, conectorii nu pot fi decuplaţi, astfel că măsurătorile se fac utilizând orificiile din spate, pe unde intră firele în conector. Sondele sunt destul de subţiri pentru a permite pătrunderea pe lângă fir până la terminalul metalic. Aproape toate măsurătorile următoare trebuie făcute utilizând această tehnică. Atunci când verificaţi o sursă, primul lucru pe care trebuie să-l verificaţi este dacă tensiunea liniei Power_Good

(legată la P8-1, in sursele din sistemele compatibile

IBM) are

valoarea cuprinsă intre + 3V şi + 6V. Dacă tensiunea nu se situează între aceste limite, sistemul nu va sesiza semnalul Power_Good şi, ca urmare, nu va porni sau nu va lucra corespunzător. De cele mai multe ori, in astfel de cazuri sursa de alimentare este defectă şi trebuie inlocuită. Măsuraţi apoi tensiunile pe pinii conectorilor de alimentare a plăcii de bază şi a unităţilor (vezi tabelul 8.10). Deşi asignarea pinilor şi limitele variaţiei acceptabile ale tensiunilor pot fi diferite pentru unele sisteme, valorile prezentate în tabel corespund majorităţii sistemelor compatibile IBM. Mulţi iau in considerare limite de toleranţă mai largi, de -10% şi + 8%, în special pentru tensiunile -5V şi -12V. Eu prefer insă toleranțe mai strânse şi consider că valorile corecte ale tensiunilor de ieşire trebuie să fie cuprinse între +5% şi -5%. Unii producători specifică toleranţe şi mai strânse pentru sistemele lor şi in astfel de cazuri trebuie să luaţi in considerare aceste toleranţe.

Aceste

informaţii pot fi luate din cartea

tehnică a sistemului. Semnalul Power_Good are toleranţe specificate diferite, deşi in cele mai multe sisteme este tensiunea nominală de + 5V. Pragul de detectare a semnalului Power_Good este de +2,5V dar în majoritatea sistemelor se cere ca acest semnal să se incadreze intre limitele

prezentate în tabelul 8.11.

Detectarea defectelor sursei de alimentare

(G

TRIPLETT 2202) N

(i) AZ,

oc |]]]]AS (yes ——+000ore| 1750 0 200,

NPH

e

e

_N

„FE PHG,

20

„ 20m e 2m

2

.

200x

200m

e20x

10 o 200m

.2x e

* 200

20m

e 2m

PE (A==

e

200M

O

e

e

Î1.5y 9 M BATT

ASEZA

ZA

OA

Q) ))

(Q NA

COV

VOA

AL

Fig. 8.5 Un multimetru

Tabelul:8.10 Tensi ensiune nominală

numeric

tipic

Limitele acceptabile ale Ep Toleranţe largi A Valoare minimă Valoare maximă (-10%) (+ 8%)

PR

sursei de alimentare Toleranţe strânse SRR: , Valoare minimă Valoare maximă (-5%) (+ 5%)

+ /-5,0V

4,5V

5,4V

4,75V

5,25V

+ /-12V

10,8V

12,9V

11,4V

12,6V

305

306

Capitolul

8 —

Sursa de alimentare

ale valorilor semnalului Power_Good Semnal Power_Good

(+ 5V)

Minimum

Maximum

3.0V

6,0V

Dacă în urma măsurătorilor efectuate constataţi că tensiunile nu sunt cuprinse între limitele prezentate, va trebui să înlocuiţi sursa de alimentare. Vă reamintesc că în timpul efectuării măsurătorilor sursa trebuie să aibă cuplată pe ieşire o sarcină corespunzătoare, ceea ce de obicei se realizează prin măsurarea

sursei cuplată în sistem,

cu sistemul

funcţionând.

Echipamente de testare specializate Pentru testarea eficientă a surselor de alimentare puteţi folosi mai multe dispozitive de testare specializate. Deoarece in sistemele actuale cauza probabilă a majorităţii defecţiunilor este sursa de alimentare, dacă asiguraţi service-ul pentru mai multe sisteme este

recomandabil să aveţi multe dispozitive de acest fel. Rezistori de sarcină. Dacă doriţi să verificaţi o sursă de alimentare scoasă din sistem, trebuie să cuplaţi sarcini pe cele două ieşiri de + 5V şi + 12V. Acesta este unul dintre motivele care fac verificarea sursei

montată

în sistem

preferabilă celei efectuate cu sursa

demontată. Dacă vreţi să verificaţi o sursă şi nu dispuneţi de rezistori de sarcină, puteţi folosi în locul acestora o placă de bază şi un hard disc de rezervă pentru a asigura sarcina sursei de şi respectiv a celei de + 12V.

+ 5V

În cazul în care efectuaţi verificări ale surselor de alimentare în mod frecvent, ar fi bine să vă confecţionaţi propriii dumneavoastră rezistori de sarcină, care să vă uşureze munca. Eu folosesc de obicei rezistorii de sarcină utilizaţi pentru sursa de + 12V în sistemele AT care se vindeau fără hard disc. Dar aceşti rezistori nu sunt suficienţi pentru sursa-de + 5V, iar uneori doresc o încărcare mai mare de 2,4A pentru sursa de + 12V. Vă puteţi confecţiona

propria dumneavoastră

rețea de rezistori de sarcină folosind pentru

aceasta becuri electrice. Se leagă mai multe socluri de becuri în paralel şi apoi, prin adăugarea sau scoaterea becurilor, se realizează o variaţie a valorii sarcinii. Se pot folosi becuri de

+ 12V,

de tipul celor utilizate în farurile automobilelor,

care au un consum

de

aproximativ 2,1A şi 25W. Fiecare bec folosit are efectul unui rezistor de 5,70. Vă recomand să legaţi cel puţin 4 socluri in paralel şi să le fixaţi pe o scândură. Dacă aveţi de testat surse de alimentare

mai puternice,

puteţi folosi mai multe socluri, ca de exemplu

8,

dar să nu uitaţi să legaţi în paralel cei patru conectori de alimentare a unităţilor. Un singur conector de alimentare a unităţilor suportă un curent maxim de 4A, deci cel mult 2 becuri. Acest dispozitiv se leagă la conectorii de alimentare a unităţilor şi prin folosirea unui număr de becuri corespunzător se realizează sarcina dorită. De exemplu, pentru verificarea

comportării la sarcină maximă a unei surse de 200W de

+ 12V,

A rămas

care trebuie să furnizeze 8A la ieşirea

folosind 4 becuri poate fi obţinută sarcina dorită. nerezolvată problema

sarcinii pentru sursa de

+ 5V.

Din nefericire,

becurilor auto nu reprezintă o soluţie prea bună pentru sursa de becuri, atunci folosi 8 becuri sursei de + 5V gându-se la un

200W "curent

folosirea

+ 5V deoarece aceste

când sunt alimentate la + 5V, consumă doar 0,8754 (4,4W). Chiar dacă, aţi legate în paralel, sarcina realizată ar fi prea mică, curentul de ieşire solicitat fiind doar de 7A (35W). Puteţi folosi becuri de putere mai mare, ajunconsum de 2,75A pentru un bec. Dar, pentru verificarea unei surse de

la sarcină maximă, tot v-ar trebui 8 becuri pentru ca ieşirea de de 22A.

+ 5V să furnizeze un

Detectarea defectelor. sursei de alimentare

307

Poate că o soluţie mai bună decât utilizarea becurilor este folosirea unor rezistori bobinaţi, de putere.

+ 12V

Pentru sursa de

puteţi lega în paralel 6 rezistori de 60 şi 50W,

fiecare

având câte un comutator cu care poate fi introdus sau scos din circuit. Un astfel de rezistor va consuma 2A şi 24W, astfel încât, pentru siguranţă, comutatoarele folosite trebuie să fie de 3A sau chiar mai mult. Pe măsură ce sunt incluşi in circuit, aceşti rezistori vor creşte sarcina totală,

mărind

fiecare consumul

cu câte 2A.

Observaţi că puterea

disipată de un rezistor este de 24W, alegerea unor rezistori de 50W fiind doar o măsură de precauţie. La această reţea poate fi adăugat şi un bec, deoarece este utilă informaţia vizuală pe care ne-o

furnizează acesta.

Atunci când

becul luminează,

înseamnă că

tensiunea este prezentă, iar atunci când sunt introduşi rezistori suplimentari în reţea se poate vedea o modificare a intensității luminoase, care indică variaţia tensiunii. Puteţi obţine astfel informaţii vizuale privitoare la buna funcţionare a sursei. Pentru sursa de + 5V poate fi realizată o reţea asemănătoare. De data aceasta vă recomand să folosiţi rezistori bobinaţi de 10 şi 50W montați în acelaşi tip de reţea. Puteţi folosi şi un bec cu curentul de 2,75A pe post de indicator vizual. Fiecare rezistor va consuma 5A astfel încât trebuie folosite comutatoare capabile să lucreze cu un curent mai mare. O reţea formată din 4 rezistori de acest tip va consuma 20A, adică exact valoarea

maximă pe care trebuie să o asigure ieşirea de + 5V a unei surse standard de 200W. Dacă adăugaţi alţi rezistori reţelei, veţi putea testa şi ieşirile unor surse mai puternice. Din nou, este bine să legaţi conectorii de alimentare a

unităţilor în paralel astfel încât printr-un singur

conector să treacă un curent mai mic. De asemenea, ar trebui să vă procuraţi şi conectori

de alimentare ai plăcii de bază (P8 şi P9) la care să legaţi intre ei pinii de

Astfel de componente,

cum

sunt

rezistorii bobinaţi,

+ 5V.

becurile, soclurile de becuri, conectorii

şi aşa mai departe pot fi găsite la furnizori ca Allied, Newark şi Digi-Key (vezi lista furnizorilor).

Autotransformatorul. În cursul verificării sursei de alimentare este bine să putem simula variaţia tensiunii de reţea pentru a vedea comportamentul sursei în astfel de situaţii. Un autotransformator este foarte util în astfel de cazuri deoarece vă permite stabilirea valorii

Fig. 8.6 Autotransformatorul

*

308

. Capitolul 8 — Sursa de alimentare

tensiunii alternative de alimentare a sursei (vezi fig. 8.6). Acest dispozitiv este constituit dintr-un transformator de putere mare, montat intr-o carcasă pe al cărei panou frontal se găseşte un indicator al mărimii tensiunii de ieşire. Cordonul de alimentare al acestuia se introduce în priza din perete,

iar cordonul

de alimentare al sursei se introduce într-o priză

montată pe autotransformator. Cu ajutorul unui selector rotativ se reglează apoi tensiunea de alimentare a sursei. Cele mai multe autotransformatoare pot furniza la ieşire o tensiune cuprinsă între OV şi 140V, indiferent de valoarea tensiunii de intrare (de la priza din perete). Există şi unele tipuri care pot furniza o tensiune de ieşire între OV şi 280V. Cu ajutorul autotransformatorului puteţi simula o scădere a tensiunii de reţea pentru a vedea felul în care răspunde calculatorul. Printre altele acesta vă permite şi o verificare a modului

în care este generat semnalul Power_Good. Variind tensiunea de alimentare în timpul funcţionării „rezervă” dispune sursa în situaţii de scădere sau de autotransformatorul este capabil să furnizeze tensiuni verifica: şi modul de comportare al sursei în condiţiile

calculatorului puteţi vedea de ce variaţie a tensiunii de reţea. Dacă de ieşire şi în gama de 200V, puteţi unei tensiuni de alimentare de tip

european. O sursă de alimentare care funcţionează corect, pentru o tensiune de alimentare cuprinsă între 90V şi 137V, ar trebui să alimenteze calculatorul, dar să oprească alimenta-

rea acestuia pentru valori ale tensiunii de reţea care depăşesc acest domeniu. Dacă scădeţi tensiunea de alimentare a sursei la 80V şi apar mesaje de eroare de tipul „parity check”,

sursa nu funcţionează corespunzător deoarece nu

anulează semnalul

Power_Good înainte ca tensiunea la ieşire să devină nesigură. În mod normal, calculatorul ar trebui să se oprească pur şi simplu, lipsa semnalului Power_Good determinând intrarea acestuia într-o buclă de reset. La furnizori ca Allied, Newark şi Digi-Key (vezi lista furnizorilor) puteţi găsi diferite modele de autotransformatoare. Preţul obişnuit al acestora este cuprins între 100$ şi 300$. Testerul de surse PC PowerCheck. Testerul PC PowerCheck, produs de Data Depot (vezi lista furnizorilor), este o placă, cu care se poate verifica sursa de alimentare atât montată

în sistem, cât şi deconectată. Este prevăzută cu leduri care indică tensiunile prea mari sau prea mici, zgomotul şi apariţia unor impulsuri tranzitorii. Placa poate lucra în timp real sau poate să memoreze o situaţie anormală şi s-o indice tot timpul. Testerul poate fi folosit in două feluri. Cel mai comod este introducerea plăcii într-unul dintre conectorii magistralei ISA, la fel ca oricare altă placă de extensie. Trebuie să aveţi grijă cum introduceţi placa în conector; dacă o introduceţi invers, puteţi provoca distrugerea testerului sau a plăcii de bază. Deoarece placa nu este prevăzută cu suport metalic de fixare, este foarte uşor să comiteţi o greşeală. Dar. n-o veţi face decât o dată! Celălalt mod de utilizare a testerului este folosit în cazul verificării sursei scoasă din sistem, pe masa de lucru. Conectorii de alimentare ai plăcii de bază sunt cuplaţi:la conectorii aflaţi pe tester. Conectorii testerului nu sunt prevăzuţi cu cheie, ceea ce poate face cuplarea

dificilă dacă sursa are conectori cu cheie. De asemenea, trebuie să fiţi atenţi la modul de cuplare a conectorilor. Dacă ii cuplaţi invers, puteţi distruge placa. Când verificarea se face cu sursa scoasă din sistem, sarcina sursei este asigurată de tester în locul plăcii de bază. PC PowerCheck este prevăzut cu rezistori de sarcină, dar aceştia asigură un consum de doar 0,5A pe sursa de + 5V şi 0,1A pe +12V. Evident că astfel de sarcini nu sunt suficiente pentru a solicita sursa şi de multe ori nu sunt nici măcar suficiente pentru funcţionarea acesteia. In astfel de cazuri poate fi mărită sarcina prin cuplarea suplimentară pe ieşirile sursei a unui hard disc sau a unei reţele de rezistori

confecţionată de dumneavoastră. Testerul este prevăzut de asemenea cu un led care, în cazul testării sursei pe masa de

lucru, indică starea semnalului Power_Good.

Atunci când placa PC PowerCheck funcţio-

Repararea sursei de alimentare nează introdusă într-un conector de extensie,

309

acest led indică starea liniei de reset, furni-

zându-ne informaţii implicite despre semnalul Power_Good care controlează această linie. Acest tester este util pentru verificarea surselor în timpul funcţionării calculatorului, în special pentru cei care nu vor să recurgă la un multimetru

numeric.

Este de asemenea

foarte util pentru teste rapide „merge/nu merge” de genul celor care se fac pe liniile de asamblare a calculatoarelor. În acest fel sursele cu probleme pot fi identificate şi inlocuite „rapid,

fără a fi intârziat procesul de asamblare,

urmând

ca ulterior să fie supuse unor teste

suplimentare. In testarea surselor pe masa de lucru, PC PowerCheck este mai puţin util,

fiind necesară mărirea suplimentară a sarcinii sursei. Ledurile indicatoare sunt foarte utile in ambele moduri de testare deoarece ne furnizează informaţii despre zgomot, Power_Good sau impulsurile accidentale.

semnalul

Testerul de surse PC Power System Analyzer. Cel mai sofisticat tester de surse ds alimentare pe care l-am folosit, este PC Power System Analyzer produs de firma TCE (vezi lista furnizorilor din Anexa

B). Acest tester este de dimensiunile unui aparat de prăjit pâine

şi este livrat intr-o cutie matlasată, in care pe lângă testerul propriu-zis, se găsesc şi toate accesoriile acestuia. Testerul are preţul de aproximativ 750$ şi realizează trei funcţii principale, toate trei cu sursa de alimentare instalată în sistem. Prima funcţie este testarea capacităţii sursei de a face faţă sarcinii. PC Power System Analyzer este realizat pe o placă ce poate fi conectată atât la magistralele ISA/EISA, cât şi la cele MCA. Această placă testează puterea de ieşire sporind sarcina cu câţiva amperi pentru sursele de + 5V şi + 12V. Adăugând o sarcină suplimentară celei a sistemului, este testată capacitatea sursei de a furniza curentul necesar. Testerul testează şi semnalul Power_Good, verificând dacă se realizează intârzierea de 100-500ms. Eu am văzut multe surse care produc probleme legate de semnalul Power_Good, unele plăci de bază fiind mai sensibile la aceasta decât altele. Folosind acest tester astfel de surse pot fi identificate rapid.

Celelalte teste se referă la mărimea tensiunilor de ieşire. Atât tensiunile de ieşire, cât şi tensiunea de alimentare a sursei (tensiunea de reţea) sunt măsurate in mod continuu şi sunt memorate valorile minime şi maxime. Diferite informaţii privitoare la testele realizate pot fi listate la o imprimantă prin intermediul portului paralel cu care este dotat testerul. În timpul măsurării tensiunilor este înregistrată orice anomalie impreună cu momentul

apariţiei,

valoarea tensiunilor, durata şi altele. -Testerul este prevăzut şi cu leduri pentru semnalizarea defectelor sau a rezultatelor corecte în cadrul diferitelor teste. Capacitatea de a tipări rezultatele este foarte utilă, în speciali când asiguraţi service-ul pentru sistemele altora. Atunci când trebuie să explicaţi clientului defectul sursei sale, testerul furnizează documentaţia care vă susţine argumentele. Testerul TCE Power Systerh Analyzer este unul dintre cele mai sofisticate şi specializate testoare de surse. Poate fi folosit atât în laboratoarele de depanare, cât şi în liniile de asamblare pentru verificarea rapidă a funcţionării surselor de alimentare.

Fiind portabil,

poate fi utilizat şi pe teren. Este un tester destinat mai ales specialiştilor, având un preţ cam ridicat pentru.un utilizator obişnuit.

Repararea sursei de alimentare Această operaţiune se efectuează destul de rar, în primul rând pentru că este mai ieftin să cumperi o sursă de alimentare nouă. Chiar şi sursele de calitate costă mai puţin decât repararea lor.

De obicei, se renunţă la sursele care creează probleme, exceptându-le pe cele foarte

|

-310:

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

scumpe sau de foarte bună calitate. Este bine ca astfel de surse să fie trimise la-reparat firmelor specializate.

Aceste firme sunt dotate cu laboratoare în care se efectuează testele

şi reparaţiile necesare, după care sursa vă este returnată. Dacă sunteţi presaţi de timp, de cele mai multe ori veţi primi imediat o sursă funcţională în schimbul celei defecte, care va fi oprită de firmă în contul unei părţi din plată. Vă recomand să apelaţi la astfel de firme pentru repararea surselor,

monitoarelor,

imprimantelor etc. Dacă duceţi calculatorul la un

centru obişnuit de reparaţii, de obicei aici este localizat defectul şi subansamblul defect este trimis la reparat tot într-un astfel de laborator. De aceea, pentru a nu fi incărcaţi cu tarife suplimentare,

este bine să apelaţi direct la un laborator specializat.

Cei familiarizați cu tensiuni inalte pot repara o sursă de alimentare recurgând la două operaţii relativ simple. În această situaţie este necesară totuşi deschiderea sursei, iar eu nu recomand acest lucru. Tot ceea ce fac este să menţionez existenţa, in anumite cazuri, a unei alternative ia schimbarea sursei. Cei mai mulţi producători încearcă să impiedice accesul în interiorul sursei prin folosirea unor şuruburi speciale, cu cap stelat. Aceste şuruburi sunt prevăzute în centru cu un pin care face imposibilă utilizarea unei şurubelniţe cu cap stelat obişnuită. Există firme specializate in producerea sculelor, ca de exemplu Jensen sau Specialized (vezi Anexa B), care furnizează seturi de şurubelniţe pentru aceste şuruburi speciale. Alţi producători de surse folosesc nituri, ceea ce inseamnă că, dacă doriţi să deschideţi o astfel de sursă, trebuie să folosiţi o maşină de găurit. Toate aceste obstacole pe care le plasează producătorii nu au decât un scop: să impiedice accesul în interiorul sursei — celor nefamiliarizaţi cu inalta tensiune. Consideraţi-vă avertizaţi! Cele mai multe surse de alimentare, pentru protecţia la suprasarcină, sunt prevăzute cu o siguranţă fuzibilă internă. Atunci când această siguranţă este arsă; sursa nu funcţionează. Puteţi înlocui această siguranţă prin deschiderea sursei. Totuşi, ţineţi cont că atunci când arderea siguranţei este provocată de un defect, înlocuirea acesteia nu ajută la nimic dacă nu este înlăturat defectul. În astfel de cazuri este mai bine să trimiteţi sursa unei firme specializate în astfel de reparaţii. Anexa

B vă prezintă câteva astfel de firme specializate în

repararea surselor şi a altor subansamble. Sursele de alimentare sunt prevăzute cu posibilitatea reglării tensiunii de ieşire, aceasta fiind realizată în fabrică. Cu timpul, valorile anumitor componente se modifică şi-tensiunile de ieşire işi schimbă valoarea. Într-o astfel de situaţie, se poate deschide sursa şi, prin modificarea țină a reglajului, tensiunile pot fi readuse la valoarea nominală. Există mai multe dispozitive de reglare, dar cele mai utilizate sunt potenţiometrele de mici dimensiuni, care pot fi reglate cu şurubelniţa. Nu trebuie să folosiţi o şurubelniţă metalică ci una din plastic sau fibre de sticlă. Dacă scăpaţi o şurubelniţă metalică într-o sursă, în timp ce aceasta funcţionează, puteţi provoca scântei periculoase sau chiar flăcări, fără a mai vorbi de pericolul electrocutării şi al distrugerii sursei. Apoi, trebuie să stabiliţi care reglaj corespunde

fiecărei tensiuni in parte şi, de obicei, aceasta se realizează prin încercări. Este

bine ca mai înainte să marcați poziţia fiecărui potenţiometru, pentru a putea reface vechile reglaje. După aceasta, măsurând o anumită tensiune, puteţi incepe să modificaţi cu fineţe fiecare reglaj până observați variaţia tensiunii respective.

Dacă,

mişcând

un potenţiometru,

nu se modifică tensiunea respectivă, îl veţi readuce în vechea poziţie, marcată. Folosind acest procedeu veţi putea aduce fiecare tensiune de ieşire la valoarea nominală.

Înlocuirea sursei de alimentare De multe ori, este mai uşor, mai sigur sau mai ieftin (luând în considerare timpul şi materialele) să înlocuiţi sursa de alimentare decât s-o reparaţi.

Aşa cum

am

mai spus,

există mulţi producători de surse de alimentare. Atunci când alegeţi o sursă, trebuie să luaţi in considerare anumiţi factori.

4 Înlocuirea sursei de alimentare

311

Alegerea unei surse de alimentare Atunci când căutaţi o nouă sursă de alimentare, trebuie să ţineţi cont de câteva lucruri. În

primul rând, trebuie să aveţi in vedere forma sursei, sau mai exact, tipodimensiunile. De exemplu, sursa utilizată intr-un IBM AT nu este la fel cu cea folosită într-un sistem PC sau XT. Acest lucru face ca cele două surse să nu fie interschimbabile.

Diferenţele constau în dimensiuni, formă, poziţia orificiilor pentru şuruburi, modelul de

conector,

numărul conectorilor şi poziţia întrerupătorului de reţea. Folosirea aceloraşi

tipodimensiuni permite interschimbabilitatea. Producătorii de sisteme compatibile IBM au înţeles acest lucru şi, ca urmare, au început să producă sisteme care imită formele calculatorului IBM AT, in special in ceea ce priveşte placa de bază şi sursa de alimentare. Pe măsură ce piaţa clonelor s-a dezvoltat, s-au impus patru tipodimensiuni pentru sursele de alimentare:

AT/Tower,

Baby

AT,

Slimline şi PC/XT. Anterior

în acest capitol au fost

prezentate aceste tipodimensiuni. Atunci când intenţionaţi inlocuirea sursei de alimentare, trebuie să ştiţi ce tipodimensiune este cerută de sistemul dumneavoastră. În multe sisteme se întâlnesc surse de alimentare nonstandard,

ceea ce face dificilă

înlocuirea acestora. IBM foloseşte mai multe tipuri de surse în sistemele PS/2, care oferă

posibilităţi reduse de interschimbabilita intre te sisteme. Unele surse pot fi schimbate între ele, in special cele cu carcase identice sau similare, cum este cazul celor din sistemele

Modei 60, Model 65 şi Model 80. Pentru aceste sisteme există variante de surse cu diferite puteri, de 207W, 225W, 242W şi 250W. Sursa de 250W a fost folosită iniţial în sistemul Model 65 SX, apoi în sistemele Model 80, deşi poate fi folosită şi în sistemele Model 60 şi Model

65. Nu am găsit pe piaţă furnizori de surse pentru sistemele PS/2,

probabil pentru că

cele produse de furnizorul firmei IBM sunt mai mult decât potrivite pentru aceasta. Firma care produce aceste surse este Astec dar, datorită unor prevederi contractuale cu IBM,

nu

le oferă şi pe piaţă. De obicei IBM oferă subansamble la preţuri ridicate, astfel că există un mare număr de firme care repară sau chiar revând surse (şi alte subansamble)

pentru

sistemele PS/2, la preţuri mult mai joase decât cele practicate de IBM. Pentru a le cunoaşie, puteţi parcurge lista de furnizori din Anexa B.

Unul dintre riscurile referitoare la sistemele compatibile IBM constă în posibilitaţea ca

acesta să fie dotat cu o sursă nonstandard. Dacă un sistem este dotat cu o sursă standard, pentru înlocuirea acesteia pot fi folosite ofertele a sute de producători. Nefericitul posesor al unui sistem dotat cu sursă nonstandard, neavând aceleaşi posibilităţi de alegere, trebuie să apeleze la producătorul sistemului pentru o sursă de schimb şi, de obicei, plăteşte de se usucă. Deşi in general pot fi găsite surse de alimentare de tip AT şi cu 50$, preţurile surselor nonstandard ajung la 400$. Când o revistă auto analizează o nouă marcă de automobil, intotdeauna prezintă şi lista cu preţurile pieselor de schimb care se defectează sau uzează cel mai des. In schimb, cumpărătorii de calculatoare personale de multe ori trec cu vederea peste asttel de informaţii şi descoperă prea târziu consecinţele unui sistem cu componente

nonstandard.

Un exemplu

de sisteme compatibile

Compaq.

: IBM,

cu surse nonstandard,

sunt cele ale firmei

Nici unul dintre aceste sisteme nu utilizează surse cu aceleaşi tipodimensiuni ca

cele din sistemele IBM, ceea ce inseamnă că, de obicei, o sursă de schimb poate fi obţinută doar de ia Compaq. Dacă sunteţi posesorul unui sistem Compaq Deskpro şi sursa

acestuia „o ia razna”, va trebui să plătiţi 395$ pentru o sursă de schimb, fără ca aceasta să fie mai performantă sau mai silenţioasă decât prima. Şi nu aveţi de ales, pentru că aproape nimeni nu oferă surse pentru sistemele Compaq, cu excepţia firmei Compaq. Singurul ofertant de surse pentru modelele 'mai vechi de sisteme portabile Compaq şi pentru seria Deskpro, este firma PC Power and Cooling. Sursele de schimb oferite de această firmă au o putere de ieşire mai mare şi costă mult mai puţin decât cele originale.

312

Capitolul 8 — Sursa de alimentare

Procurarea surselor de alimentare Deoarece sursa de alimentare este componenta sistemului care se defectează cel mai des,

de multe ori mi'se solicită sfatul în privinţa sursei de schimb. Există sute de producători de surse de alimentare şi bineinţeles că n-aveam cum să le incerc pe toate. Totuşi, m-am oprit asupra unor firme ale căror produse mi-au devenit familiare şi în care am încredere. Deşi există şi alţi producători de surse de alimentare de calitate, eu recomand sursele produse de Astec Standard Power sau PC Power and Cooling (vezi Anexa B). Astec produce surse de alimentare utilizate in majoritatea sistemelor de vârt, de firme ca

IBM, Hewlett Packard, Apple şi alte nume mari ale tehnicii de calcul. Sursele acestei firme se încadrează în tipodimensiunile standard (AT/Tower, Baby AT şi Slimline) şi se prezintă in mai multe variante, in funcţie de puterea de ieşire, care poate ajunge până la 300W. Firma Astec furnizează şi surse de alimentare special destinate sistemelor ecologice care respectă cerinţele programului EPA Energy Star de reducere a puterii consumate. Sursele ecologice sunt de o concepţie specială care le face să atingă eficienţa maximă în condiţiile unei sarcini reduse. Ţineţi cont de faptul că sursele de putere produse de alte firme s-ar putea să ridice probleme în cazul unor sarcini reduse. Astec produce de asemenea surse de alimentare pentru sisteme /aptop şi notebook, precum şi surse care nu sunt utilizate în calculatoarele personale.

Firma PC Power and Cooling are una dintre cele mai complete serii de surse de alimentare destinate calculatoarelor personale, producând surse care acoperă toate tipodimensiunile standard (AT/Tower, Baby AT, PC/XT şi Slimline). Pentru fiecare tip de sursă există

versiuni constructive caracterizate prin niveluri calitative şi de putere diferite, de la modele cu preţ redus la modele de inaltă calitate, cu puteri care ajung la 450W. Produc şi modele speciale,

cum

sunt sursele de alimentare dotate cu baterii de rezervă sau cu ventilatoare

silenţioase. Modelele silenţioase sunt foarte apreciate de cei care nu suportă zgomotul produs de unele surse de alimentare.

PC Power and Cooling furnizează şi surse care pot înlocui unele modele nonstandard utilizata de Compaq. Acest lucru este binevenit dacă trebuie să asiguraţi service-ul pentru astfel de sisteme, sursele firmei PC Power and Cooling având o putere mai mare şi un preţ mai mic decât cele Compaa.

O sursă produsă de una dintre aceste două firme este cea mai bună soluţie pentru problemele intermitente care apar în funcţionarea sistemului, asigurând funcţionarea fără probleme

pe o perioadă îndelungată.

Rezumat Acest capitol a prezentat în detaliu sursa de alimentare.

Ar trebui ca acum

să cunoaşteţi

rolul şi modul de lucru al sursei de alimentare. Ar trebui să ştiţi, de asemenea, modul în care se transmite semnalul Power_Good şi semnificaţia acestuia. Au fost prezentate metode de depistare a defectelor şi de verificare a bunei funcţionări a sursei de alimentare. Eu m-am convins că sursa de alimentare este principalul vinovat de problemele care apar în funcţionarea sistemului şi, de aceea, cred că informaţiile cuprinse in acest capitol vă vor fi de mare folos dacă vreţi să vă faceţi un calculator, să modernizaţi sau să reparaţi unul.

9 Dispoziti vede pa,

i

i m

EI

i

are itoarel

10 Partea hard a 11 Comunicaţiiși rețele de Lui

„2.

7

4

12 "Dispozitive audio

|

a

Di

f-

i-dat ielelor Cululat oare o

N

Capitolul 9

Dispozitive dei

Capitolul de faţă se ocupă de djspoz;tivele de intrare, adică de echipamentele folosite

pentru a comunica cu calculatorul. Cel mai obişnuit dispozitiv de intrare este desigur tastatura, iar acest capitol o tratează pe larg. Ele prezintă şi mousul, întrucât acesta reprezintă acum o cerinţă standard pentru operarea pe un calculator personal modern cu o interfaţă grafică de genul Windows sau OS/2. Şi în sfârşit, capitolul acesta tratează şi interfaţa pentru jocuri sau joystick, folosită pentru a introduce semnale de intrare de la joystick, padd/es (palete) sau alte dispozitive pentru jocuri.

Tastaturile Una dintre componentele de bază ale sistemului este tastatura. Ea reprezintă dispozitivul de intrare principal şi se foloseşte pentru introducerea comenzilor şi a datelor in sistem. Acest subcapitol examinează tastaturile disponibile pentru sistemele IBM şi compatibile, cum func-

ționează tastatura, interfaţa tastatură-sistem şi în final, depistarea defectelor şi depanarea. Tipuri de tastaturi De la introducerea calculatorului original IBM PC, firma IBM a creat trei tipuri diferite de tastaturi pentru sistemele PC, care au devenit standarde in industrie,

fiind folosite şi de

fabricanţii de sisteme compatibile. Cele trei tipuri principale de tastaturi sunt următoarele: =

tastatura PC şi XT cu 83 de taste

m

tastatura AT cu 84 de taste

a

tastatura extinsă cu

101

taste

Capitolul tratează fiecare tip de tastatură, prezentându-i configuraţia şi aspectul fizic. Deoarece

majoritatea sistemelor folosesc tastatura extinsă cu

101

taste, această versiune

va fi descrisă mai pe larg. Tastatura PC şi XT cu 83 de taste. Atunci când sistemul PC a fost introdus pentru prima oară, el a adus un lucru pe care puţine alte calculatoare personale îl aveau la acea dată şi anume, o tastatură externă detaşabilă. Majoritatea celorlalte calculatoare personale mici aveau tastatura încorporată, precum Apple II. Deşi în privința designului exterior IBM făcuse o „mutare” bună, acesta nu era totuşi ireproşabil. Una dintre cele mai criticate componente ale tastaturii originale cu 83 de taste a fost configuraţia incomodă (vezi

316

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

fig. 9.1). Tastele Shift sunt mici şi prost amplasate in partea stângă. De asemenea, tasta Enter este prea mică. Aceste. scăpări erau foarte supărătoare la vremea respectivă, mai ales pentru că IBM fabricase maşina de scris Selectric, percepută ca un standard pentru configuraţia bună a tastaturii.

—

---—

Fig. 9.1 Configuraţia tastaturii PC şi XT cu 83 de taste

Tastatura PC/XT dispune de un procesor încorporat care realizează comunicaţia cu placa de bază printr-o legătură serială, specială de date. Comunicarea este unidirecțională, ceea ce inseamnă că placa de bază nu poate trimite comenzi sau date inapoi către tastatură. Din acest motiv, tastaturile IBM cu 83 de taste nu au leduri. Deoarece stările funcţiilor Caps Lock,

Num

Lock şi Scroll Lock sunt comandate

de placa de bază,

nu există nici o

modalitate de asigurare că indicaţiile unui led rămân sincronizate cu starea reală a funcţiei. “Multe tastaturi PC aflate pe piaţă, dar nu şi cea IBM, dispuneau şi de indicatoare luminoase, iar tastatura incerca să ţină seama de cele trei funcţii, independent de placa de bază. In cele mai multe cazuri chiar reuşea, dar oricând era posibil să vedeţi că indicatorele led nu mai corespundeau cu starea reală a funcţiei. Problema aceasta temporară se putea corecta repornind calculatorul, dar ce putea fi mai deranjant? Prin eliminarea indicatoarelor luminoase,

tastaturile IBM

nu au mai avut asemenea

probleme

potenţiale.

Tastatura originală PC/XT cu 83 de taste nu se mai foloseşte şi nu este compatibilă din punct de vedere electric cu plăcile de bază AT, deşi unele tastaturi de pe piaţă pot deveni compatibile prin acţionarea unui comutator XT/AT aflat de.regulă sub tastatură. Tastatura AT cu 84 de taste. În 1984, când s-a introdus sistemul AT, acesta includea o nouă tastatură cu 84 de taste (vezi fig. 9.2), care corecta multe probleme ale tastaturilor originale PC şi XT.: Poziţia şi aranjarea mini-tastaturii numerice erau modificate. Tasta Enter era mult mai mare, ca cea de la maşina de scris Selectric. Poziţiile şi dimensiunile tastelor Shift erau corectate. În sfârşit, IBM introdusese leduri pentru a indica starea tastelor basculante Caps Lock, Scroll Lockşi Num Lock.

Fig 9.2 Configuraţia tastaturii AT cu 84 de taste

Tastaturile

317

Aceste tastaturi folosesc un protocol de interfaţă puţin modificat, bidirecțional. Asta înseamnă că procesorul incorporat în tastatură poate trimite semnale unui alt procesor (numit controler de tastatură) aflat pe placa de bază.

Controlerul de tastatură de pe placa

de bază poate trimite şi el comenzi şi date către tastatură, permiţând funcţii ca modificarea” ratei de repetare a caracterului tastat, precum

şi întârzierea (ge/ay) până la începerea

repetării acestuia. Acelaşi controler explorează şi descifrarea codurilor, ceea ce permite o integrare mai uşoară în sistem a tastaturilor pentru limbi străine. În sfârşit, interfaţa bidirecţională poate fi folosită pentru a controla indicaţiile ledurilor de pe tastatură, asigurând sincronizarea permanentă dintre starea funcţiei şi cea a indiratuarelor. Unitatea cu 84 de taste livrată o dată cu sistemul AT original nu se mai foloseşte, deși din punct de vedere electric ea este compatibilă cu sistemele

mai noi. li lipsesc câteva taste

care se găsesc pe tastaturile mai recente şi nu are o secţiune la fel de reuşită pentru mini-tastatura numerică, dar mulţi preferă stilul de aşezare a tastelor alfanumerice mai apropiat de maşina de scris Selectric. De asemenea, unii preferă cele 10 funcţii aşezate în partea stângă, spre deosebire de aranjamentui extins în care cele 12 funcţii sunt aliniate in partea de sus.

Tastatura extinsă cu 101 taste (sau 102 taste). În 1986, IBM a introdus tastatura extinsă „unificată”, cu 101 taste, pentru modelele mai noi de calculatoare XT şi AT (vezi fig. 9.3). Am numit-o „unificată” pentru că a apărut mai întâi într-un sistem RISC (calculator cu set redus de instrucţiuni), respectiv RT PC a! firmei IBM, proiectat pentru aplicaţii ştiinţifice şi inginereşti; acum, tastaturile de acest tip sunt furnizate practic cu fiecare sistem sau terminal pe care il vinde IBM. Această tastatură universală are o configuraţie şi mai bună decât cea cu 84 de taste, poate cu excepţia tastei Enter, care a revenit la o dimensiune mai mică. Tastatura extinsă cu 101 taste a fost proiectată in conformitate cu reglementările şi instrucţiunile internaţionale pentru tastaturi. De fapt, alte companii, cum ar fi DEC şi TI, folosiseră deja modele similare cu acesta, chiar înaintea companiei IBM. Unităţile IBM cu 101 taste au apărut mai întâi în versiuni cu şi fără indicatoare de stare, de tip led, după cum unităţile se vindeau cu sisteme XT sau AT. Acum există multe alte variante din care se poate alege, inclusiv unele cu dispozitive de indicare (po;nting devices) incorporate în tastatură.

oo

E ETTETIECTETIEEEI FE .

Fig. 93.3 Configuraţia tastaturii extinse cu 101 taste:

Tastatura extinsă reprezintă standardul curent şi este disponibilă în câteva variante, dar toate sunt fundamental identice din punct de vedere electric şi sun. interşanjabile. Compania IBM şi sucursala sa pentru tastaturi şi imprimante, Lexmark, au produs un număr de versiuni, inclusiv unele mai recente, cu dispozitive de indicare incorporate. Majoritatea tastaturilor extinse se ataşează la sistem prin conectorul standard DIN cu 5 pini, dar multe dintre cele mai recente vin cu cabluri pentru conectorul cu 6 pini mini-DIN,

întâlnit la multe

sisteme mai noi, inclusiv IBM PS/2, şi la majoritatea calculatoarelor compatibile s//m/ine. Deşi conectorii pot fi diferiţi din punct de vedere fizic, tastaturile nu sunt şi puteţi fie să

318

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

schimbaţi cablurile intre ele, tie să folosiţi un adaptor de cablu pentru a conecta două tipuri diferite.

Deoarece sistemele mai vechi PC/XT sunt lipsite de interfaţa bidirecţională de tastatură,

necesară pentru a comanda

ledurile aflate pe cele mai multe tastaturi extinse,

IBM a produs

şi modele fără indicatoare luminoase (Caps Lock, Num Lock şi Scroll Lock). Aceste

tastaturi sunt identice cu celelalte, cu excepţia faptului că le lipseşte placa suplimentară cu

circuitul de comandă a indicatoarelor. Dacă folosiţi un sistem XT mai vechi tastatură extinsă care dispune de leduri, acestea pur şi simplu nu se aprind. de tastaturi compatibile au adăugat la acestea circuite electrice care aprind ori de câte ori apăsaţi tastele corespunzătoare. Totuşi, este posibil in acest

să nu fie sincronizate cu starea reală a bistabililor, care este comandată

calculator şi nu de tastatură.

impreună cu o Unii fabricanți şi sting ledurile caz ca ledurile

de fapt de către

Configuraţia tastaturii cu 101 de taste poate fi impărţită în următoarele patru secţiuni:

m zona de tastare; m mini-tastatura numerică; m comenzi pentru controlul cursorului şi al ecranului; m taste funcţionale. Aranjarea celor 101

taste este similară cu cea a tastaturii Selectric, cu excepţia tastei

Enter. Tastele Tab, Caps Lock, Shift şi tasta Backspace au o suprataţă de apăsare mai mare şi sunt situate în poziţiile obişnuite ale maşinii de scris Selectric. Tastele Ctrl şi Alt se află de o parte şi de alta a tastei Spaţiu. Zona de tastare şi mini-tastatura numerică au . identificatori de capăt de rând pentru tastarea prin atingere. Tastele de control al cursorului şi al ecranului au fost separate de mini-tastatura numerică, care este rezervată pentru introducerea datelor numerice. (Ca şi la alte tastaturi PC, când tastatura.nu este in mod Num Lock puteţi utiliza mini-tastatura numerică pentru controlul

cursorului şi al ecranului.)

Mini-tastaturii numerice i s-a mai adăugat o tastă cu semnul

împărţire şi o tastă Enter suplimentară.

Tastele pentru controlul cursorului sunt aranjate în forma

de

literei T întoarse. Tastele Insert,

Delete, Home, End, Page Up şi Page Down, aflate deasupra tastelor dedicate controlului cursorului, sunt separate de mini-tastatura numerică. Tastele funcţionale, grupate câte

patru, se află in partea de sus a

tastaturii. Tastatura are două taste funcţionale suplimenta-

re (F11 şi F12). Tasta Esc este izolată în colţul din Stânga sus al tastaturii. Pentru funcţii folosite în mod obişnuit se furnizează tastele dedicate Print Screen/Sys Reg, Scroll Lock şi Pause/Break. Versiunile pentru limbi străine ale tastaturii extinse includ 102 taste şi o configuraţie puţin diferită faţă de versiunile cu 101 taste pentru Statele Unite. Una dintre numeroasele

caracteristici utile ale tastaturii constă in căpăcelele detaşabile ale

tastelor. Vă puteţi adapta tastatura la propriile cerinţe ataşând etichete la căpăcelele nescrise. IBM poate pune la dispoziţie şi modele de tastatură care oferă instrucţiuni de -

operare specifice.

Probabil că tastatura extinsă va însoţi multă vreme de îl va introduce IBM. În momentul de. faţă este modelul fi înlocuită în viitor. Deoarece cele mai multe sisteme tastatură, este relativ uşor să te muţi de la un sistem aşezarea tastelor.

acum inainte fiecare sistem pe care cel mai popular şi nu dă semne că va compatibile folosesc acelaşi tip de la altul, fără a mai fi nevoit să reinveţi

Compatibilitate. Tastatura PC/XT cu 83 de taste este diferită de toate celelalte şi, în mod normal, se poate conecta numai la un sistem PC/XT care nu foloseşte controlerul de

Tastaturile

319

tastatură de tip 8042, pe placa de bază. Asta este foarte adevărat pentru tastaturile firmei IBM, ca de altfel şi pentru multe unităţi compatibile. Unele dintre acestea din urmă pot însă lucra şi cu plăci de bază de tip AT prin utilizarea corespunzătoare a unui comutator XT/AT. Unitatea cu 84 de taste a firmei IBM lucrează numai cu plăci de bază de tip AT şi nu tuncţionează deloc cu sisteme de tip PC/XT. Şi in acest caz, unele modele de pe piaţă pot dispune de un comutator XT/AT care să le permită compatibilitatea cu sistemele de tip PC/XT. Tastaturile extinse ale companiei IBM nează practic in orice sistem, de la XT prin simpla conectare. Unele ar putea tastatură pentru a deveni compatibile

sunt universale şi „autocomutabile”, adică funcţiopână la PS/2 sau orice calculator compatibil IBM, să necesite schimbarea poziţiei comutatorului de pe cu sistemele PC/XT care nu dispun de un controler

de tastatură de tip 8042, pe placa de bază. În unele cazuri s-ar putea să mai fie necesară fie schimbarea

cablului datorită conectorului

necorespunzător,

fie folosirea unui adaptor.

Deşi tastatura extinsă este compatibilă din punct de vedere electric cu orice placă de bază de tip AT şi chiar cu cele mai multe plăci de bază de tip PC/XT,

multe sisteme

mai vechi

vor avea probleme soft prin utilizarea ei. IBM a modificat conţinutul memoriei ROM

pentru

ca sistemele să accepte noua tastatură, iar furnizorii de sisteme compatibile i-au urmat exemplul. Pentru a utiliza corect unele dintre caracteristicile tastaturilor extinse, cum ar fi tastele F11 şi F12, tipurile foarte vechi (din 1986 sau mai timpurii) au nevoie de o memorie

ROM recentă. Dacă memoria ROM BIOS a unui anume sistem nu este capabilă să comande corect tastatura extinsă, atunci aceasta din urmă s-ar putea să nu funcţioneze deloc; tastele adiţionale (tastele funcţionale F11 şi F12) s-ar putea să nu lucreze; sau aţi putea avea în general probleme

în funcţionarea tastaturii. În unele cazuri, aceste probleme de

compatibilitate provoacă apariţia incorectă a caracterelor la apăsarea tastelor, producând declanşarea alarmei acustice a sistemului (beep), iar operarea tastaturii este, in general, o problemă. Schimbarea memoriei ROM cu o versiune mai recentă, care acceptă tastatura extinsă, poate rezolva adesea aceste probleme.

Dacă aveţi un sistem IBM, puteţi spune că sistemul are un ROM BIOS perfect compatibil cu unitatea de 101 taste atunci când, conectând tastatura şi pornind sistemul, indicatorul Num Lock se aprinde automat şi mini-tastatura numerică este validată. Aceașta metodă de detecție nu este sută la sută sigură, dar dacă indicatorul luminos se aprinde, în general,

componenta BIOS suportă tastatura. O excepţie notabilă este componenta BIOS a sistemelor IBM

AT datate 06/10/85;

aceasta aprinde indicatorul Num

Lock,

fără a accepta

insă tastatura extinsă. Toate versiunile IBM BIOS datate 11/15/85 sau mai recente acceptă tastatura extinsă. În sistemele IBM care suportă tastatura extinsă, Num Lock este validat dacă este detectat la punerea sub tensiune, iar indicatorul optic se aprinde. Dacă se detectează o tastatură mai veche, de tip AT cu 84 de taste, atunci funcţia Num Lock nu este validată, deoarece

aceste tastaturi nu au tastele cu săgeți separate de mini-tastatura numerică. În 1986, când au apărut pentru prima oară tastaturile extinse, mulţi utilizatori, printre care mă număr şi eu, au fost deranjaţi să afle că mini-tastatura numerică era validată automat la fiecare pornire a sistemului. Cele mai multe sisteme compatibile începuseră să integreze în parametrii sistemului o funcţie care permitea specificarea stării Num Lock la pornire. Din nefericire,

Unii au extinse Reţineţi BIOS a

IBM încă nu oferă această caracteristică la multe dintre sistemele PS/2.

crezut că validarea pentru că nici una că această funcţie plăcii de bază, care

să valideze Num

Lock.

automată a funcţiei Num Lock era o caracteristică a tastaturii dintre tastaturile anterioare nu părea să lucreze în acest mod. nu este de fapt o funcţie a tastaturii, ci a componentei ROM identifică o unitate extinsă cu 101 taste şi ne face „favoarea”

La sistemele care nu pot inhiba validarea automată a mini-tastaturii

numerice, în sistemul de operare DOS 6.0 sau într-o versiune mai recentă, puteţi activa sau dezactiva funcţia Num Lock, după cum doriţi, prin linia de comandă NUMLOCK= para-

320

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

metru, din CONFIG.SYS.

Dacă lucraţi cu o versiune de DOS mai veche decât 6.0, atunci

puteţi folosi pur şi simplu unul dintre numeroasele

programe disponibile pentru dezactivarea

funcţiei Num Lock. Dacă plasați comanda de program în fişierul AUTOEXEC.BAT, mini-tastatura numerică va fi dezactivată la fiecare repornire a sistemului.

De curiozitate, am conectat noua tastatură la un sistem XT mai vechi. Părea să lucreze bine. Nici una dintre tastele care nu existaseră înainte, cum ar fi F11 şi F12, nu era

operabilă, dar noile taste cu săgeți şi mini-tastatura numerică funcționau. Tastatura extinsă pare să lucreze pe sisteme XT şi AT, dar nu şi pe sistemele PC originale, din cauza problemelor componentei BIOS şi a celor de natură electrică ale interfeţei. Multe versiuni

compatibile ale tastaturii extinse cu 101

taste au un comutator

permite să lucreze într-un sistem PC original.

manual

dedesubt care le

Tehnologia de fabricaţie a tastaturii Tehnologia de fabricaţie a unei tastaturi PC tipice este foarte interesantă. Acest subcapitol se concentrează asupra tuturor aspectelor referitoare la tehnologia şi proiectarea tastaturii,

inclusiv asupra comutatoarelor de taste, interfeţei dintre tastatură şi sistem, codurilor de scanare şi conectorilor tastaturii.

Tipuri de comutatoare de taste. În tastaturile de azi se folosesc câteva tipuri de comutatoare. Cele mai multe utilizează una dintre cele câteva variante de comutatoare mecanice de tastă. Acestea se bazează pe un comutator mecanic, fără reţinere, care produce contactul electric într-un circuit. Unele tastaturi din ultima generaţie sunt proiectate total diferit,

nemecanic, folosind comutatoare capacitive. Subcapitolul de faţă prezintă aceste comutatoare şi caracteristicile principale ale fiecărui model.

Cel mai obişnuit tip de comutator de tastă este cel mecanic, disponibil in următoarele variante: e pur mecanic; m cu element spongios;

a cu calotă de cauciuc; B cu membrană. Tipul pur mecanic chiar asta este, un simplu comutator

mecanic care inchide temporar un

contact. Adesea, acesta incorporează un mecanism tactil de reacţie constând dintr-o combinaţie de clemă cu arc, pentru a da senzaţia de basculare a tastaturii şi pentru a oferi o oarecare rezistenţă la apăsarea tastelor. Compani Lite-On produce acest tip de tastatură folosind comutatoare de la Alps Electric (vezi Anexa B, „Lista firmelor furnizoare”). Comutatoarele mecanice sunt foarte trainice, au de obicei contacte cu auto-curăţare şi rezistă in mod normal la 20 de milioane de acţionări, ceea ce le situează pe locul doi după comutatoarele capacitive. Totodată, ele oferă o percepţie tactilă excelentă. Comutatoarele mecanice cu e/ement spongios erau foarte obişnuite în unele tastaturi mai vechi. Majoritatea acestor tastaturi:compatibile, inclusiv cele produse de Keytronics şi de mulţi alţii, folosesc această tehnologie. Comutatoarele se caracterizează printr-un element spongios cu contact electric dedesubt, montat in partea inferioară a unui miez mobil, ataşat de tastă (vezi fig. 9.4).

La apăsarea comutatorului, plăcuţa conductoare de la baza elementului spongios inchide un circuit de pe cablajul de dedesubt. La eliberarea lui, arcul de revenire împinge tasta la loc. Buretele amortizează contactul, diminuând reculul, dar din păcate dă o senzaţie de „moliciune”. Marea problemă a acestui tip de comutator de tastă este slaba percepţie

tactilă, iar sistemele cu asemenea tastaturi recurg deseori la stratageme pentru a evidenția

Tastaturile

APĂSAȚI PE cAPAO, TASTEI

Pa

CAPACUL TASTEI

321

pe

ARC

—

ELEMENT SPONGIOS FLEXIBIL STRAT CONDUCTOR

i

STRATUL CONDUCTOR REALIZEAZĂ CONEXIUNEA DINTRE CONTACTE

ie (ia PLACA

Fig. 9.4 Comutator de tastă mecanic

cu element spongios

stabilirea contactului, emițând de exemplu, semnale scurte în difuzorul calculatorului. Firma Compaq

a folosit tastaturi de acest tip (produse de Keytronics) în multe dintre sistemele

sale mai vechi, dar cel mai mare utilizator de astăzi este probabil Packard Bell. Preferinţa pentru o anume tastatură este ceva de ordin subiectiv, iar eu personal nu inclin pentru cele cu element spongios. O altă problemă a acestui model constă în faptul că plăcuţele metalice, ca de altfel şi traseele cablajului de dedesubt sunt -mai expuse la oxidare. Când apare acest fenomen, contactul la apăsarea tastei poate deveni intermitent, ceea ce poate fi supărător. Din fericire, aceste tastaturi sunt printre cele mai uşor de curăţat. De obicei, la dezasamblarea completă puteţi scoate placa de circuit fără a îndepărta fiecare tampon de burete separat şi să aveţi astfel acces la baza tuturor tampoanelor. Apoi, puteţi curăța uşor oxidul şi murdăria de pe acestea, ca şi de pe cablaj, făcând tastatura ca nouă. Din păcate, peste un timp,

fenomenul

de oxidare se va repeta.

Pentru obţinerea unor contacte

mai bune,

ca şi

pentru prevenirea oxidării lor, se recomandă folosirea soluţiei Stabilant 22a de la firma D.W.

Electrochemicals (vezi Anexa B). Din cauza problemelor de genul celor expuse

mai

sus, modelul de comutator cu element spongios nu se mai prea foloseşte, locul lui fiind luat de cel cu calotă de cauciuc. Comutatoarele cu calotă de cauciuc sunt de tip mecanic,

foarte asemănătoare

cu cele cu

burete, dar îmbunătăţite din multe puncte de vedere. Acestea folosesc în loc de arc, o calotă de cauciuc prevăzută în partea inferioară cu un contact cu pastilă de grafit. Când apăsaţi o tastă, axul acesteia presează calota de cauciuc făcând-o mai întâi să opună rezistenţă şi apoi să cedeze brusc. Când calota cedează, operatorul are o senzaţie tactilă, iar pastila de grafit face contactul dintre traseele cablajului de dedesubt. La eliberarea tastei, calota de cauciuc revine la forma iniţială împingând tasta la locul ei. Prezenţa cauciucului elimină necesitatea arcului şi oferă o percepţie tactilă rezonabilă, fără clame speciale sau alte componente. Pastila de grafit este folosită pentru rezistenţa ei la coroziune şi pentru acţiunea de auto-curăţare asupra contactelor metalice de dedesubt. Calotele de cauciuc sunt modelate într-o folie care protejează complet contactele, de murdărie şi praf. Modelul acesta este cel mai simplu, folosind cele mai puţine componente.

Din considerentele de mai sus, acest tip de comutator de tastă este foarte sigur in funcţionare, iar tastaturile în componenţa cărora intră sunt cele mai utilizate în ziua de azi. Dacă tastaturile cu calote de cauciuc au vreun

neajuns,

acesta ar fi faptul că percepţia lor

322

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

tactilă nu îi satisface pe toţi. Deşi este rezonabilă pentru cei mai mulţi, unii ar prefera o percepţie mai puternică decât oferă acestea, in mod normal. Tastatura cu membrană este o variantă a celei cu calotă de cauciuc,

în care tastele nu mai

sunt separate, ci sunt modelate împreună într-o folie care stă peste foaia de cauciuc. Cursa tastei este astfel limitată foarte mult şi din acest motiv tastaturile cu membrană nu sunt considerate utilizabile pentru tastarea normală. Ele sunt ideale in medii extrem de vitrege. Deoarece foliile se pot fixa impreună şi sigila, tastaturile cu membrană pot fi folosite in condiţii în care nici un alt model nu ar rezista. Tastaturile cu calotă de cauciuc se folosesc în multe aplicaţii industriale, mai ales la terminale care nu necesită introducerea excesivă de date, cum ar fi casele de marcat. Comutatoarele capacitive sunt singurele de tip nemecanic utilizate în ziua de astăzi (vezi fig. 9.5). Ele reprezintă „Cadillac-ul”

comutatoarelor de tastă; sunt

mult mai scumpe

decât

obişnuitul comutator mecanic cu calotă de cauciuc, dar şi mai rezistente la murdărire şi coroziune, oferind cea mai bună calitate a percepţiei tactile dintre toate tipurile de comutatoare. TASTĂ —, [i ARC

a

—

ra

PLACA SUPERIOARĂ

< ESTE MOBILĂ

PLACA INFERIOARĂ DIE,

OSCILATOR

|—>

Pi

ESTE

FIXĂ

BUCLĂ REACTIEDE

j REFERINŢĂ —| COMPARATOR

—> IEȘIRE

Fig. 9.5 Comutator de tastă capacitiv Un comutator capacitiv nu funcţionează prin realizarea contactului între conductori. În schimb, două plăci, făcute de obicei din plastic, sunt conectate intr-o matrice de comutare,

proiectată să detecteze modificările capacităţii circuitului. Când se apasă tasta, axul ei deplasează placa superioară către placa fixă aflată dedesubt. De regulă, un mecanism produce percepţia tactilă impreună cu un „clic” răsunător. Odată cu mişcarea plăcii superioare, capacitatea dintre plăci se modifică şi este detectată de circuitul comparator din tastatură. Deoarece acest tip de comutator

nu se bazează pe contacte

metalice, el este aproape

imun

la coroziune şi murdărire. Nu are probleme de stabilitate verticală care să condiică la apariţia de caractere multiple dintr-o singură tastare şi este cel mai durabil, rezistând la cel puţin 25 de milioane de acţionări, in comparaţie cu estimările de 10 sau 20 de milioane ale celorlalte tipuri. Percepția tactilă este neintrecută şi semnalul sonor relativ tare. Singurul

dezavantaj-este preţul. Tastaturile cu comutatoare capacitive sunt printre cele mai scumpe modele, dar prin calitatea percepţiei şi durabilitate işi merită preţul. Singurii furnizori de tastaturi capacitive sunt prin tradiţie compania IBM şi sucursala ei de tastaturi, Lexmark, fapt pentru care acestea au ieşit mereu în evidenţă faţă de celelalte firme.

Tastaturile

323

interfaţa tastaturii. O tastatură constă dintr-o serie de comutatoare montate într-o reţea, numită matricea tastelor. Când se apasă o tastă, un procesor aflat în tastatură o identifică prin detectarea locației din reţea care arată continuitatea. De asemenea, acesta interpretează cât timp stă tasta apăsată şi poate trata chiar şi tastările. multiple. Un bufferde 16 octeți din tastatură operează asupra tastărilor rapide sau multiple, transmiţându-le sistemului succesiv. in cele mai multe cazuri, atunci când apăsaţi o tastă, contactul se face cu mici întreruperi, respectiv apar câteva cicluri rapide inchis/deschis (0p/o74. Acest fenomen de instabilitate verticală a comutatorului se numeşte bounce, iar procesorul din tastatură trebuie să îl

filtreze (dgebounce), adică să il deosebească de o tastare repetată intenţionat de operator. Lucrul acesta este destul de uşor de realizat deoarece întreruperile produse de instabilitatea verticală sunt

mult mai rapide decât tastările repetate cele mai rapide.

Tastatura unui sistem compatibil IBM este practic un calculator în sine. Ea realizează. comunicaţia cu sistemul principal printr-o legătură serială specială care transmite şi recepționează date în blocuri de 11 biţi de informaţie constând în opt biţi de date plus biții de încadrare şi control. Deşi legătura este într-adevăr serială (datele se transmit pe un singur cablu), ea nu este compatibilă cu portul serial standard RS-232 folosit în mod obişnuit ia conectarea modemurilor. Sistemul original PC/XT tăcea această conexiune unidirecţional; totuşi, modelul AT este bidirectional, adică tastatura poate atât să primească, cât şi să transmită informaţii. În acest fel, tastatura AT putea fi reprogramată în câteva moduri diferite. Procesorul tastaturii originale PC era cipul microcontroler Intel 8048, dar tastaturile mai noi folosesc des o versiune 8049, care are memorie ROM inclusă, sau alt cip de microcontroler compatibil cu 8048 sau 8049. Spre exemplu, IBM a folosit intotdeauna în tastaturile sale extinse o versiune a procesorului Motorola 6805, compatibilă cu cipurile Intel. Procesorul

inclus al tastaturii citeşte matricea tastelor, filtrează semnalul de tastare, il converteşte în codul de scanare corespunzător şi transmite codul către placa de bază. Procesoarele din tastatură conţin memorie RAM proprie, eventual memorie ROM şi o interfaţă serială încorporată. La modelul original PC/XT, interfaţa serială a tastaturii este conectată la un cip 8255 de interfaţă periferică programabila (PP!), aflat pe piaca de bază a calculatorului. Cipul este apoi conectat Ia linia de cerere de întrerupere IRQ1, folosită pentru a anunţa apariţia semnalelor de la tastatură. Informaţiile sunt transmise de la 8255, către procesor, la adresa 60h a portului de intrare/ieşire. Semnalul IRQ1 determină procesorul să lanseze o subrutină (INT9h) care interpretează informaţiile codului de scanare venit de la tastatură şi hotărăşte

ce să facă. Într-un model AT, interfaţa serială a tastaturii este conectată la un controler de tastatură special, aflat pe placa de bază.

Acesta este, in modelul original AT, un microcontroler

având cipul Intel 8042 de interfaţă periferică universală (UPI). Microcontrolerul este un cu totul alt procesor, cu propria memorie ROM de 2K şi RAM de 128 de octeți. Versiunea 8742, care foloseşte memorie EPROM, poate fi ştearsă şi reprogramată. De multe ori când achiziţionaţi de la producător o memorie ROM mai performantă pentru placa de bază, vi se livrează totodată şi cipul unui nou controler, pentru că acesta conţine şi un cod ROM dependent şi actualizat. Unele sisteme pot folosi cipurile 8041 sau 8741, care diferă numai prin dimensiunea memoriei

ROM

sau RAM

încorporate,

în timp ce alte sisteme au acum

controlerul de tastatură inclus în sistemul principal. Într-un calculator AT,

microcontrolerul din tastatură (de tip 8048)

trimite informaţii

controlerului de tastatură de pe placa de bază (de tip 8042). Totodată, acesta din urmă poate să trimită date inapoi către tastatură.

Când

primeşte informaţii de la tastatură, sem-

nalizează placa de bază cu un IRQ1 şi trimite informaţiile procesorului principal de pe placa

324

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

de bază, la adresa 60h a portului de intrare/ieşire, ca la PC/XT. Acţionând ca un agent între tastatură şi procesorul principal al sistemului, controlerul de tastatură de tip 8042 poate descifra codurile de scanare, dar e capabil să realizeze şi alte funcţii. Se mai pot transmite

date către controlerul de tastatură 8042 şi prin portul 60h, care sunt apoi trimise tastaturii. In plus, când sistemul are nevoie să trimită comenzi sau să citească starea controlerului tastaturii de pe placa de bază, o face citind sau scriind la adresa 64h a portului de intrare/ieşire.

Aceste comenzi sunt urmate de obicei de informaţii trimise înainte şi inapoi prin portul 60h. De asemenea, controlerul de tastatură 8042 este folosit de sistem pentru a comanda linia de adresă a memoriei, A20, care controlează accesul la memoria de peste 1Moctet a sistemului. Acest aspect referitor la controlerul de tastatură este tratat în capitolul 7, „Memoria”.

Funcţii de repetare automată a semnalului de tastare (/ypemat/c functions). Dacă ţineţi o tastă apăsată, aceasta devine automat repetitivă (/ypematic), ceea ce inseamnă că tastatura trimite codul corespunzător tastei, în mod repetat, plăcii de bază. La tastaturile AT, rata de repetare se poate regia trimițând procesorului de tastatură comenzile corespunzătoare. Acest lucru nu este posibil la modelele de calculatoare PC/XT mai vechi, a căror interfaţă de tastatură nu este bidirecţională. Tastaturile AT au câte un parametru

programabil

pentru

rata de repetare (/ypematic rate) şi

pentru întârziere (de/ap). Comanda MODE a sistemului de operare DOS din versiunile 4.0 şi cele mai recente vă dă posibilitatea de a stabili atât rata de repetare, cât şi întârzierea după care să inceapă repetarea automată. Valoarea prestabilită a parametrului RATE ( r ) este 20 la sistemele compatibile IBM AT şi 21 pentru cele IBM PS/2. Valoarea prestabilită pentru parametrul DELAY este 2. Sintaxa comenzii MODE pentru stabilirea acestor parametrii este următoarea:

MODE CON [:] [RATE =r DELAY = d] În tabelul 9.1

sunt date valorile acceptabile pentru

rata „r” şi rata de autorepetare

rezultantă în caractere pe secundă (cps).

ETICE

TRIER

autorepetare ai comenzii

Valoarea parametrului RATA

Rata + 20%

32

30cps

31

26,7cps

30

24 cps

29

21,8cps

28

_.

20cps

27

18,5cps

26

17,1cps

25

16cps

24

15cps

23

13,3cps

22

12cps

21

10,9cps

20

10cps

19

9,2cps

18

8,6cps

17

8cps

MODE RILE P IUR

Tastaturile

Valoarea parametrului RATA

Rata

16

7,5cps

15

6,7cps

14

6cps

13

5,5cps

12

5Scps

11

4,6cps

10

4,3cps

9

4cps

8

3,7cps

325

+20%

7

3,3cps

6

3cps

5

2,7cps

4

2,5cps

3

2,3cps

2

2,1cps

1

2cps

Tabelul 9.2 indică valorile pentru DELAY şi întârzierea rezultantă în secunde.

LIT

TE:B

Valoarea

Parametrii

parametrului

de le

ep

totii! MODE

DELAY

din DOS

Întârzierea

1

0,25 sec

2

0,5 sec

3

0,75 sec

4

1 sec

Eu, spre exemplu, introduc intotdeauna în fişierul AUTOEXEC.BAT MODE CON:

comanda următoare:

RATE = 32 DELAY=1

Această comandă stabileşte rata de autorepetare la viteza maximă posibilă, respectiv 30 de caractere pe secundă şi reduce întârzierea până la începerea repetării la minimum 1/4 secundă. Această comandă „turboincarcă” (furbocharges) tastatura şi accelerează mult operaţiile care necesită acţionări repetate ale tastelor, cum ar fi deplasarea într-un fişier cu ajutorul tastelor săgeți. Autorepetarea rapidă şi intârzierea scurtă îi pot deruta câteodată pe

operatorii mai lenți. În acest caz, cei care tastează mai încet este de preferat să lase viteza tastaturii la valorile prestabilite până când

mai capătă experienţă.

Dacă aveţi o tastatură sau un sistem mai vechi, aţi putea primi următorul mesaj: Function

not

supported

on

this

computer

(Funcţia nu e acceptată de acest calculator) e

Semnificaţia lui este că sistemul, tastatura sau ambele nu acceptă interfaţa bidirecţională sau comenzile cerute pentru modificarea ratei de repetare sau a întârzierii. Crescând performanţele

componentei

BIOS,

tastaturii sau ambelor,

s-ar putea autoriza această

326

funcţie,

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

dar probabil că nu este rentabil să o faceţi pentru

un sistem

foarte vechi.

Numerele tastelor şi codurile de scanare. Atunci când apăsaţi o tastă, procesorul inclus în tastatură (8048 sau 6805)

citeşte locaţia comutatorului

din matricea tastaturii.

El trimite

apoi către placa de bază un bloc serial de date conţinând codul de scanare al tastei apăsate. În plăcile de bază de tip AT, care folosesc de asemenea controlerul de tastatură de tip 8042, cipul 8042 traduce apoi codul de scanare real al tastaturii într-unul din cele trei seturi diferite de coduri de scanare ale sistemului, care sunt trimise după aceea procesorului

principal.

În unele

cazuri

poate

fi util să cunoaşteţi

care

sunt

aceste

coduri,

mai ales pentru depistarea defectelor tastaturii sau pentru citirea directă prin modalităţi soft a codurilor de scanare.

Când o tastă se blochează sau prezintă alt defect, codul ei este de obicei raportat prin softul de diagnostic, inclusiv de autotestul de la punerea sub tensiune POST (Power On Se/f Test) şi de programele curente de diagnostic aflate pe disc. Asta inseamnă să identificaţi o anumită tastă după codul ei de scanare. În tabelele de la 9.3 până la 9.7 găsiţi toate codurile de scanare ale tuturor tastelor de pe tastaturile cu 83, 84 sau 101 taste. Căutând codul

raportat în aceste tabele, puteţi stabili ce comutator de tastă este defect sau trebuie curăţat. Observaţi că tastaturile extinse cu 101 taste acceptă trei seturi diferite de coduri de scanare, prestabilit fiind setul 1. Există sisteme care folosesc unul dintre celelalte seturi în timpul autotestului POST, ca apoi să comute pe setul 1, pe timpul funcţionării normale.

Asta se întâmplă rar, dar e bine de ştiut dacă aveţi dificultăţi de interpretare a numărului

codului de scanare.

IBM atribuie de asemenea fiecărei taste un număr unic pentru a o distinge de celelalte. Lucrul acesta este important când încercaţi să identificaţi taste pe tastaturi străine, care folosesc simboluri şi caractere diferite de cele ale modelelor pentru Statele Unite. În cazul

tastaturii extinse, cele mai multe tastaturi străine sunt lipsite de o tastă (tasta 429)

existentă la varianta americană, în schimb au alte două taste suplimentare (tastele 442 şi 445). Astiel, ele totalizează 102 taste în locul celor 101 de la versiunea americană.

Figura 9.6 prezintă numerotarea tastaturii şi localizarea caracterelor pe tastatura originală PC cu 83 de taste, iar tabelul 9.3 arată codurile de scanare pentru fiecare tastă, relative la numărul şi caracterul corespunzător.

Fig. 9.6

Numerele de tastă şi localizarea caracterelor la tastatura PC cu 83 de taste

nea ja

i

CR 3 j SE e

Numerele de tastă Mal cl Ea

;

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

01

Esc

2

02

1

ui tă

La tastatu

| at

FE

Tastaturile

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

3

03

2

4

04

3

5

05

4

6

06

5

7

07

6

8

08

7

9

09

8

10

OA

9

11

0B

0

12

oC

-

13

0D

14

15

=

OE

|

OF

,

Backspace

-

Tab

16

10

17

11

-

q

w

18

12

e

19

13

r

20

14

i

21

15

y

22

16

u

23

17

i

24

18

o

25 26 27

19 1A 1B

p [ ]

28

1C

Enter

29

1D

Ctrl

30

1E

a

31

1F

s

32

"20

d

33

21

f

34

22

g

35

23

h

36

24

j

37

25

k

38

26

|

39

27

;

40

28

'

41

23

42

2A

Shift stânga

"48

2B

A

44

2C

z

327

328

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Număr tastă

Cod de scanare

45

2D

x

46

2E

c

2F

V

47

48

|

Tastă

30

b

49

31

n

50

32

m

51

33

,

52

34

,

53

35

/ Shift dreapta

54.

36

55

37

.

56

38

Alt

57

39

Bara spaţiu

3A

Caps Lock

3B

F1

3c

F2

61

3D

F3

62

3E

F4

63

3F

F5

64

40

F6

65

41

F7

58

,

59 60

"

66

42

F8

67

43

F9

68

44

F10

69

45

Num Lock

70

46

Scroll Lock

71

47

Minitastatura numerică 7 (Home)

72

48

73

49

Minitastatura numerică 8 (săgeata sus) Minitastatura numerică 9 (PgUp)

74

4A

Minitastatura numerică -

75

4B

Minitastatura numerică 4 (săgeata stânga)

76

40

Minitastatura numerică 5

77

4D

Minitastatura numerică 6 (săgeata dreapta)

78 _79

4E

Minitastatura numerică

4F

Minitastatura numerică 1 (End) Minitastatura numerică (săgeata jos) Minitastatura numerică 3 (PgDn)

80 81

50 .

51

82

52

83

53

+

Minitastatura numerică 0 (Ins) Minitastatura numerică . (Del)

Figura 9.7 înfăţişează numerotarea tastaturii şi localizarea caracterelor la tastatura originală AT cu 84 de taste. Tabelul 9.4 prezintă codurile de scanare ale fiecărei taste, relative la numărul de tastă şi caracter.

Tastaturile

SO

CR

2

SBdaja E

=

a

BA Na

(=

-

Lelia fs

PS

Yo

ee

X=

aaa

—

|

=

=

toJo Dl

PP za.

ez

da aa aaa a aja id

[*] o PSR,

| PI

PPE PPPPh CU

dl

pa _

PT

iile

PI

)TI

loa

he

329

CZ

Nem

PP =>

!

a)

Numerele de tastă şi localizarea caracterelor la tastatura AT cu 84 de taste

Tabelul 9.4

Numerele de tastă şi codurile de scanare

LZE3 03 Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

1

29

2

02

1

3

03

2

4

04

3

5

05

4

6

06

5

7

07

6

8

08

7

9

09

e]

10

OA

9

11

0B

0

12

OC

-

13

0D

14

2B

15

OE

Backspace

16

OF

Tab

17

10

q

18

11

W e

= A

19

12

20

13

r

21

14

t

22

15

y

23

16

u

24

17

i

25

18

O

26

19

p

27

1A

[

28

1B

]

30

1D

Ctrl

31

1E

a

la tastatura AT cu 84 de

330

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

32

1F

s

33

20

d

34

21

î

35

22

g

23

n

37

24

j

38

25

k

39

26

40 41. 43

27

36

|

|

|

28 10

!

; ' Enter

44

2A

Shift stânga

46

2C

z

47

2D

x

48

2E

c

49

2F

v

50

30

b

51

31

n

52

32

m

53 54

33 34

, .

55

35

/

57

36

Shift dreapta

58

38

Alt

61

39

Bara spaţiu

64

SA

Caps Lock

65

3c

F2

66

3E

Fa

67

40

F6

68

42

F8

69

.

44

F10

70

3B

Fi

71

3D

F3

72

3F:

73

41

F5

F7

74

43

F9

30

01

Escape

91

47

Minitastatura numerică 7 (Home)

92

48

Minitastatura numerică 4 (săgeata stânga)

93

4F

Minitastatura numerică 1 (End)

95...

45

Num Lock

48

Minitastatura numerică 8 (săgeata sus)

96

-

Tastaturile

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

97

4C

Minitastatura numerică 5 .

98

50

Minitastatura numerică

99

52

Minitastatura numerică O (Ins)

100

46

Scroll Lock

101

49

Minitastatura numerică 9 (PguUp)

102

4D

Minitastatura numerică 6 (săgeata dreapta)

103

51

Minitastatura numerică 3 (PgDn)

104

53

Minitastatura numerică . (Del)

105

54

SysRaq

106

37

Minitastatura numerică *

107

4A

Minitastatura numerică -

108

__4E

Minitastatura numerică +

331

um

2 (săgeata jos)

Figura 9.8 prezintă numerotarea tastaturii şi localizarea caracterelor la tastatura extinsă cu 101 taste. În tabelele de la 9.5 până la 9.7 sunt date toate cele trei seturi de coduri, indicând codul de scanare pentru fiecare tastă, relativ la numărul de tastă şi caracter. Observaţi că setul 1 este cel prestabilit; celelalte două sunt foarte rar folosite. Figura 9.9 înfăţişează o configuraţie specifică a versiunii extinse de tastatură cu 102 taste pentru limbi străine, în acest caz versiunea engleză (U.K. English).

Fig. 9.8 Numărul de taste şi localizarea caracterelor la tastatura extinsă cu 101 taste (versiunea pentru Statele Unite)

5)

ZI

ză

aa

DECI

TITITTE TETTEITIa j A

[o

A | [SES (3

Fig. 9.9 Numărul de taste şi localizarea caracterelor la tastatura extinsă cu 102 taste (versiunea engleză)

332

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

| Tabelul E:

Rep PS PI PRE! şi DEP PRIII DE scanare (setul DAL. iriver extinsă. cu:101/102 taste

Număr tastă

Cod

de scanare

Tastă

1

29

2

02

1

3

03

2

4

04

3

5

05

4

6

06

5

7

07

6

8

08

7

9

09

8

10

OA

9

11

0B

O

12

oC

13

0D

-

15

0E

Backspace

16

OF

Tab

17

10

q

18

11

W

19

12

e

20

13

r”

21

14

t

22

15

y u

i

=

23

16

„24

17

25

18

O

26

19

p

27

1A

[

28

1B

]

”

29

2B

1 (numai

30

3A

Caps Lock

la 101

31

1E

a

32

1F

s

33

20

d

34

21

f

35

22

g

36

23

h

37

24

j

38

25

k

39

26

|

40

27

,

41

28

'

taste)

A

Tastaturile

Număr tastă

Cod de scanare

42

28

43

1C

Enter

Tastă . + (numai

la 102

44

2A

Shift stânga

45

56

A (numai

46

2C

z

47

2D

x

48

2E

c

49

2F

V

50

30

b

51

31

n

52

32

m

53

33

,

54

34

,

55

35

/

la 102

57

36

Shift dreapta

58

1D

Ctrl stânga

60

38

Alt stânga

61

39

Bara spaţiu

62

E0,38

Alt dreapta

64

E0,1D

Ctrl dreapta

75

E0,52

Inseit

76

E0,53

Delete

79

E0,4B

Săgeata stânga Home

taste)

taste)

80

E0,47

81

E0,4F

End

83

£0,48

Săgeata sus

84

E0,50

Săgeata jos

85

E0,49

Page Up

86

E0,51

Page Down

89

E0,4D

Săgeata dreapta

90

45

Num Lock

91

47

Minitastatura numerică 7 (Home)

92

48

Minitastatura numerică 4 (săgeata stânga)

93

4F

Minitastatura numerică 1 (End)

95

E0,35

Minitastatura numerică /

96

48

Minitastatura numerică (săgeata sus)

97

4C

Minitastatura numerică 5

98

50

Minitastatura numerică 2 (săgeata jos)

99

52

Minitastatura numerică 0 (Ins)

100

37

101 102

49 4D

Minitastatura numerică * . Minitastatura numerică 9 (PgUp) Minitastatura numerică 6 (săgeata stânga)

333

334

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Număr

tastă

Cod

scanare

Tastă

103

51

Minitastatura numerică

3 (PgDn)

104

53

Minitastatura numerică

. (Del)

105

4A

Minitastatura numerică -

106

4E

Minitastatura numerică

108

E0,1C

Minitastatura numerică Enter

110

01

Escape

112

3B

F1

113

3C

F2

114

3D

F3

115

3E

F4

116

3F

F5

117

40

F6

118

41

F7

119

42

F8

120

43

F9

121

44

F10

122

57

F11

123

58

F12

124

E0,2A,E0,37

Print Screen

125

46

Scroll Lock

126

E1,1D,45,E1,9D,C5

i ETER I sei

E A Top

extinsă cu

de tastă

Pause

şi codurile de

101/102 taste

Număr tastă

Cod de scanare

+

Tastă

1

0E

2

16

1

3

1E

2

4

26

3

5

25

4

6

2E

5

7

36

6

8

3D

7

9

3E

8

10

46

9

11

45

O

12

4E

-

13

55

=

15

66

Backspace

16

0D

Tab

17

15

q

ie scanare

(setul

Ii EEE]

Tastaturile

"Număr

tastă

Cod de scanare

Tastă

18

1D

W

19

24

e

20

20

r

21

2C

i

22

35

y

23

3C

u

24

43

i

25

44

o

26

4D

P

27

54

[

28

5B

]

29

5D

1 (numai

30

58

Caps Lock

31

1C

a

32

1B

s

33

23

d

34

28

î

la 101

taste)

35

34

g

26

33

n

37 38

3B 42

j

39

4B

|

40

4C

;

41

52

j

42

5D

4 (numai la 102 taste)

43

SA

Enter

44

12

Shift stânga

45

61

46

1A

47

22

x

48

21

c

49

2A

v

50

32

b

51

31

n

52

3A

m

53

41

,

54

49

.

55

4A

/

57

59

Shift dreapta

58

14

Ctrl stânga

k

(numai

la 102 taste)

z

60

11

Alt stânga

61

29

Bara spaţiu

'335

336

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

62

E0,11

Alt dreapta

64

E0,14

Ctrl dreapta

75

E0,70

Insert

76

E0,71

Delete

79

E0,6B

Săgeata stânga

80

E0,6C

Home

81

E0,69

End

83

E0,75

Săgeata sus

84

E0,72

Săgeata jos

85

E0,70

Page Up

86

EO,7A

Page Down

89

E0,74

Săgeata dreapta

90

77

Num Lock

91

6C

Minitastatura numerică 7 (Home)

92

68

Minitastatura numerică 4 (săgeata stânga)

93

69

Minitastatura numerică 1 (End)

95

E0O,4A

Minitastatura numerică /

96

75

Minitastatura numerică (săgeata sus)

97

73

Minitastatura numerică 5

98

72

Minitastatura numerică 2 (săgeata jos)

99

70

Minitastatura numerică 0 (Ins)

100

7C

Minitastatura numerică *

101.

7D

Minitastatura numerică 9 (PgUp)

102

74

Minitastatura numerică 6 (săgeata stânga)

103

7A

Minitastatura numerică 3 (PgDn)

71

Minitastatura numerică . (Del)

105

7B

Minitastatura numerică -

106

EO,5A

Minitastatura numerică

108

EO,5A

Minitastatura numerică Enter

110

76

Escape

112

05

F1

113

06

F2

114

04

F3

115

oC

F4

116

03

F5

117

08

F6

118

83

F7

119

OA

F8

120

01

F9

09

F10

122

78

„F11

123

07

F12

104

121

|

|

+

Tastaturile

Număr

tastă

Cod

Tastă

de scanare

124

E0,12,E0,7C

Print Screen

125

7E

Scroll Lock

126

E1,14,77,F0,14,F0,77

PRIX

.

Pause

Numerele de tastă şi LD TD „extinsă cu 101/102 taste

Număr tastă

Cod de scanare

scanare

Tastă

1

0E

2

16

1

3

1E

2

4

26

3

5

25

4

6

2E

5

7

36

6

8

3D

7?

9

3E

8

10

46

9

11

45

O

12

4E

-

13

55

=

15

66

Backspace

16

0D

Tab

17

15

q

18

1D

W

19

24

e

20

2D

r

21

2C

t

22

35

y

23

3c

u

24

43

i

25

44

o

26

4D

p

27

54

[

28

5B

]

29

5C

N (numai la 101

30

14

Caps Lock

31

1C

a

32

1B

s

33

23

d

34

2B

f

35

34

g

taste)

ET)

3) la tastatura

337

338

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

36

33

h

37

3B

j

38

42

k

39

4B

40

4C

41

52

'

42

53

+ (numai la 102 taste)

43

SA

Enter

44

12

Shift stânga

45

13

N (numai la 102 taste)

46

1A

z

47

22

x

48

21

c

49

2A

V

50

32

b

51

31

n

;

52

3A

m

53

41

,

54

49

.

55

4A

/

57

59

Shift dreapta

58

11

Ctri stânga

60

19

Alt stânga

61

29

Bara spaţiu

62

39

Alt dreapta

64

58

Ctrl dreapta

75

67

Insert

76

64

Delete

79

61

Săgeata stânga

80

GE

Home

81

65

End

83

63

Săgeata sus

84

60

Săgeata jos

85

6F

Page Up

86

6D

Page Down

89

6A

Săgeata dreapta

76

Num Lock

90 91

|

92

93 95 96

.

6C

Minitastatura numerică 7 (Home)

6B

Minitastatura numerică 4 (săgeata stânga)

69 77

Minitastatura numerică 1 (End) Minitastatura numerică /

75

Minitastatura numerică (săgeata sus)

Tastaturile

Număr tastă

Cod de scanare

Tastă

97

73

Minitastatura numerică 5

98

72

99

-

339

Minitastatura numerică 2 (săgeata jos)

70

*Minitastatura numerică O (Ins)

100

7E

Minitastatura numerică *

101

7D

Minitastatura numerică 9 (PgUp)

102

74

Minitastatura numerică 6 (săgeata stânga)

103

7A

104

71

105

84

Minitastatura numerică -

106

7C

Minitastatura numerică

+

108

79

Minitastatura numerică

Enter

110

08

Escape

112

07

113

OF

114

17

115

1F

116

27

117

2F

118

37

F7

119

3F

F8

120

47

F9

121

4F

F10

122

56

F11

123

5E

F12

124

57.

Print Screen

125

5F

Scroll Lock

„126

62

Pause

Minitastatura numerică 3 (PgDn) .

Minitastatura numerică

. (Del)

F1 :

F2 .

F3 F4

F5 ”

F6

Figurile cu numerele tastelor şi tabelele cu codurile de scanare vă pot fi foarte utile în depistarea defectelor tastelor. Programele de diagnostic pot raporta comutatorul defect prin codul de scanare, care diferă de la o tastatură la alta în funcţie de caracterul pe care îl reprezintă,

precum

şi de poziţie.

Conectori interfeţei tastatură/mouse. Tastaturile se livrează cu un cablu prevăzut la capătul

dinspre sistem cu un conector care, de obicei, este de două tipuri. Cele mai multe tastaturi de

pe piaţă au cablul conectat Ia ieşirea tastaturii din interiorul carcasei şi, pentru a fi deconectat

sau testat, necesită dezasamblarea acesteia. Actualele tastaturi IBM extinse folosesc un singur

tip de conector atât pentru cuplarea la tastatură, cât şi la sistem. Astfel schimbarea cablurilor şi înlocuirea lor se face foarte uşor. La ieşirea tastaturii se foloseşte un conector special numit SDL (SAielaed Data Link), adică legătură de date ecranată, iar la intrarea in sistemul PC conectorul potrivit DIN (Devtche /naustrie Norm). Puteţi comanda separat orice tastatură sau

cablu, ca piesă de rezervă. Tastaturile extinse mai noi se livrează cu un cablu detaşabil care se conectează la portul tastaturii cu un conector special, asemănător unui conector telefonic. Capătul opus al cablului este de unul dintre următoarele două tipuri: m Sistemele mai vechi folosesc conectorul

DIN cu 5 pini.

340

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

m Calculatoarele PS/2 şi sistemele compatibile Low Prof/e utilizează un conector mini-DIN

cu 6 pini.

Figura 9.10 şi tabelul 9.8 înfăţişează dispunerea fizică şi asignarea pinilor pentru toate mufele

mamă

şi tată ale tastaturilor respective. Multă tată

Mufă mamă

DIN cu 5 pini

3

1

O

O

5

4

O

2

O

O

Mufă tată

Mută mamă

Mufă tată

Mufă mamă

Mini-DIN cu 6 pini

SDL cu 6 pini

pp pa AB CDEF

pap pata FEDCBA

Fig. 9.10 Conectori pentru tastatură şi mouse

Tabelul 9.8 Semnalele conectorului de LD Nume semnal

DIN 5 pini

Mini DIN 6 pini

SDL 6 pini

Date tastatură

2

1

B

Masă

4

3

C

+5V

5

4

E

Ceas tastatură

1

5

D

Neconectat

-

2

A

Neconectat

-

6

F

Neconectat

3

-

-

DIN = Normă industrială germană (Deutsche Industrie Norm), comitet care stabileşte dimensiunile Standard germane. SDL = legătură ecranată de date (Shieldea Data Link), un tip de conector ecranat creat de AMP și folosit de IBM şi de alte firme pentru cablurile tastaturilor.

Conectorii de mouse de pe placa de bază sunt de tip mini-DIN cu 6'pini asignare a pinilor şi descriere a semnalelor ca şi conectorul de tastatură. puteţi conecta uşor un mouse pentru placa de bază (de stil PS/2) intr-un de tastatură, sau conectorul de tastatură de tip mini-DIN într-un port de

de bază; totuşi, în această situaţie nici unul nu ar funcţiona corect.

şi au aceeaşi Asta inseamnă că conector mini-DIN mouse de pe placa

Tastaturile

341

Detectarea defectelor şi depanarea tastaturii Erorile tastaturii au de obicei două cauze simple. Pot să apară şi defecte mai dificile, aleatoare, dar acestea sunt mult mai rare. Cele mai obişnuite probleme sunt provocate de: m Cablurile defecte. m [astele blocate.

Cablurile defecte sunt uşor de depistat dacă întreruperile nu sunt intermitente. Dacă tastatura nu mai funcţionează deloc sau acţionarea fiecărei taste conduce la o eroare sau

la apariţia unui caracter incorect, atunci cablul poate fi cauza defecţiunii. Depistarea acesteia este simplă, mai ales dacă aveţi un cablu de rezervă. Înlocuiţi pur şi simplu cablul

suspect cu unul de la o tastatură care ştiţi că funcţionează şi vedeţi dacă defecţiunea persistă. Dacă da, atunci defectul trebuie să fie în altă parte. Mai puteţi testa continuitatea cablului cu un multimetru numeric. Multimetrele care încorporează şi un ohmmetru acustic de control uşurează şi mai mult acest test. Pe măsură ce testaţi fiecare fir, trageţi-l de câteva ori de capete pentru a vă asigura că nu face contact intermitent. Dacă descoperiţi o problemă

de continuitate intr-unul dintre fire, atunci inlocuiţi cablul sau, dacă este mai

ieftin, intreaga tastatură. Tastaturile de rezervă nefiind scumpe, câteodată poate fi mai avantajos să înlocuiţi unitatea cu totul decât să procuraţi un cablu nou! De multe ori descoperiţi că aveţi o problemă cu tastatura pentru că în timpul autotestului POST sistemul detectează o eroare. Cele mai multe sisteme utilizează coduri numerice de eroare,

care pentru tastatură au formatul

3xx.

Dacă vi se semnalează

o asemenea

eroare în

timpul autotestului, atunci e bine să îi notaţi codul. Unele componente BIOS nu codifică numeric erorile, ci trimit mesaje de genul: Keyboară

stuck

key

failure

(Tastă blocată)

Un sistem de calcul cu BIOS Phoenix ar afişa un astfel de mesaj în cazul încare s-ar bloca o tastă. Din păcate însă,

mesajul

nu identifică tasta!

Dacă vi se semnalează o eroare 3xx (de tastatură) precedată de un număr hexazecimal de

două cifre, acesta reprezintă codul de scanare al unui comutator de tastă defect sau blocat. Pentru a identifica comutatorul respectiv, consultaţi tabelele prezentate în acest subcapitol, care vă arată la ce tastă se referă codul de scanare. O asemenea pană se poate

rezolva deseori indepărtând capacul tastei şi curăţând comutatorul.

Pentru un test simplu al conectorului de tastatură de pe placa de bază, verificaţi tensiunile pe unii dintre pini, ghidându-vă după figura 9.10 din subcapitolul anterior. Pentru a preveni

deteriorarea sistemului sau a tastaturii, scoateţi-le de sub tensiune înainte de a deconecta tastatura, după care cuplaţi din nou. Măsuraţi tensiunile dintre masă şi ceilalţi pini, urmărind

datele tehnice din tabelul 9.9. Dacă tensiunile determinate corespund

acestor

specificaţii, circuitele de comandă a tastaturii de pe placa de bază sunt probabil în regulă.

Tabelul

9.9

Datele

tehnice

Pin al conectorului DIN 1

2

de tastatură

Pin al conectorului mini-DIN

Semnal

Tensiune

5

Ceas tastatură

+2,0V + +5,5V

1

Date tastatură

O „4BvV++5,5V

3 4

5

ale conectorului

4

Rezervat

-

Masă

-

+5V

+2,0V+ +5,5V

342

Capitolul 9 — Dispoşitive de intrare

Dacă măsurătorile nu se încadrează în gamele specificate, e posibil ca placa de bază să fie defectă. În caz contrar pot fi defecte tastatura sau cablul. Dacă suspectaţi cablul, cel mai simplu lucru este să il inlocuiţi cu un altul despre care ştiţi că este bun. Dacă nici aşa sistemul nu funcţionează normal, va trebui să înlocuiţi fie tastatura cu totul, fie placa de bază. La unele sisteme de calcul, cum

sunt multe de tip IBM

PS/2, conectorii de tastatură şi de

mouse, de pe placa de bază, sunt protejaţi de o siguranţă fuzibilă care se poate înlocui. . Verificaţi deci orice tip de siguranţă din vecinătatea acestor conectori de pe placa de bază. Alte sisteme pot avea cipul controlerului de tastatură (de tip 8042) introdus într-un soclu. In acest caz este posibil să reparaţi placa de bază prin simpla înlocuire a acestui cip. E de dorit să procuraţi noul cip de la producătorul plăcii de bază sau al componentei BIOS, întrucât acesta conţine cod ROM. În continuare puteţi urmări o listă cu codurile standard de eroare pentru tastatură emise de autotestul POST şi de programele de diagnostic.

Cod eroare 3xx

Descriere

Erori

tastatură

301

Eroare la iniţializarea tastaturii sau tastă blocată (XX 301, XX = cod de scanare

302

Comutatorul pentru blocarea tastaturii este pe poziţia inchis Eroare la testul de tastatură indicat de utilizator Eroare tastatură sau placă sistem; controler de tastatură defect Eroare tastatură sau placă sistem; ceas tastatură high Eroare + 5V tastatură; siguranţa de tastatură de pe placa de bază (PS/2) arsă Eroare tastatură

hexazecimal)

302 303 304 305 341: 342

|

366

Eroare cablu tastatură Placă leduri sau cablu tastatură defecte Piacă leduri sau cablu tastatură defecte Cablu interfaţă tastatură defect

367

Placă leduri sau cablu tastatură defecte

343 365

Procedee neceșită vă opriţi! dacă aţi

de dezasamblare şi măsuri de precauţie. Repararea sau curăţarea tastaturii deseori demontarea ei. Însă, dacă începeţi să o desfaceţi, trebuie să ştiţi când să Unele tastaturi se pot descompune în sute de mici piese imposibil de reasambla t mers prea departe. O tastatură IBM este formată în general din următoarele patru

componente

principale:

m cablu; m carcasă; m ansamblul tastelor; m capacele tastelor.

O tastatură se poate descompune uşor în aceste părţi componente, dând posibilitatea înlocuirii oricăreia dintre ele. Nu desfaceţi insă ansamblul tastelor pentru că aţi risca astfel să fiţi inundaţi de sute de arculeţe, clame şi căpăcele, greu de recuperat şi poate imposibil de reasamblat corect. Figura 9.13 înfăţişează o tastatură cu carcasa deschisă. Şi mai este o problemă. Nu puteţi procura separat componentele mai mici, cum ar fi clamele de contact sau arcurile, decât de la o altă tastatură. Deci, dacă aveţi cumva o

Tastaturile

343

Cablu

extern

lăcuta cu leduri

Ansamblul tastelor Picior

superior

Fig 9.11 Componentele tastaturii

tastatură imposibil de reparat, păstraţi-o pentru piesele de schimb care s-ar putea să devină utile cândva. Cele mai multe operaţii de depanare se limitează la înlocuirea cablului sau la curăţarea unor componente ale tastaturii, de la capetele de contact ale cablului până la punctele de contact ale tastelor. Cablul, fiind mai solicitat, se poate defecta mai uşor. Capetele lui sunt întinse, târâte, trase şi, în general, prost întreţinute. El dispune, ce-i drept, de o porţiune

extensibilă, dar asta nu vă împiedică să aveţi probleme cu contactele conectorilor de la capete sau chiar cu firele sale interioare care se pot rupe. Ar fi foarte indicat ca la fiecare

tastatură pe care o folosiţi să dispuneţi de un cablu de rezervă. Toate puteţi vechi, ajunge

aceste cabluri se conectează la tastatură înlocui uşor fără a fi nevoiţi să dezizolaţi PC cu 83 de taste şi AT cu 84 de taste, la conectorii de care se ataşează cablul.

taste ale firmelor IBM şi Lexmark,

şi la PC fire sau trebuie La mai

prin intermediul unor conectori şi le să faceţi lipituri. La tastaturile mai să desfaceţi carcasa pentru a recentele tastaturi extinse cu 101

cablul se conectează.la tastatură din exteriorul carcasei,

printr-un jack modular cu mufă, similar jack-ului telefonic. Şi această caracteristică face ca tastaturile IBM / Lexmark să fie universale,

utilizabile aproape

pe orice sistem de calcul (cu

excepţia calculatorului PC original), prin simpla înlocuire a cablurilor. De exemplu, singura diferenţă dintre tastaturile extinse ale sistemelor de calcul IBM AT şi PS/2 constă în cablul ataşat. Sistemele PS/2 folosesc un cablu cafeniu-roşcat cu o mufă mică pentru calculator. Cablul AT este negru şi are o mută mai mare, de tip DIN, pentru conectarea la calculator. Puteţi schimba tastaturile între ele dacă folosiţi cablul corespunzător.

Singurele moduri abordabile de depanare a unei tastaturi sunt înlocuirea cablului şi

344

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

curăţarea ansamblului de comutatoare de tastă, a intregului ansamblu al tastelor sau a capetelor de contact ale cabiului. Nu sunt disponibile separat ansambluri individuale arc comutator de tastă şi, de altfel, nu este recomandată demontarea până la acest nivel datorită dificultății reasamblării. În afară de a curăța tastatura tot ceea ce mai puteţi face este să înlocuiţi tot ansamblul tastelor (practic întreaga tastatură) sau cablul. Curăţarea tastaturii. Una dintre cele mai bune metode de a menţine tastatura în condiţie bună este curăţarea ei periodică. Pentru întreţinerea preventivă ar trebui să o aspiraţi săptămânal sau cel puţin lunar. Puteţi folosi de asemenea

butelii cu aer comprimat

pentru a

sufla praful şi murdăria, în loc de a le aspira. Dar, mai înainte, întoarceţi tastatura cu faţa în jos, lăsând astfel să cadă particulele de murdărie acumulate în interior. Capacele de tastă sunt detaşabile la toate tastaturile şi acest lucru e avantajos în cazul în care o tastă se blochează sau se comportă imprevizibil. O problemă frecventă apare de exemplu atunci când o tastă nu funcţionează la fiecare acţionare a ei. Cauza este în general murdăria colectată sub ea. Capacele de tastă se pot scoate foarte uşor de pe aproape orice tastatură cu un instrument în formă de U folosit la extragerea cipurilor. Lăsaţi să alunece cârligul sub capac, strângeţi capetele pentru a-l apuca şi ridicaţi-l pur şi simplu. IBM comercializează un instrument pentru indepărtarea capacelor, dar cel pentru cipuri funcţionează chiar mai bine. După eliberarea capacului suflaţi aer comprimat în spaţiul de _sub el pentru a dizloca mizeria. Puneţi-l! apoi la locul lui şi verificaţi funcţionarea tastei. Când faceţi aceste operaţii aveţi grijă să nu scoateţi bara spaţiu de pe tastaturile originale PC cu 83 de taste sau AT cu 84 de taste, pentru că aceasta este foarte greu de reinstalat. Tastaturile extinse mai noi folosesc un sistem de cuplare diferit care înlesneşte mult operaţiile de extragere şi inlocuire. Stropirea accidentală a tastaturii poate aduce necazuri. Dacă vărsaţi o băutură răcoritoare sau o ceaşcă de cafea peste tastatură, asta nu inseamnă neapărat că s-a întâmplat un dezastru. Va trebui ca imediat (sau cât de curând cu putinţă) să o spălaţi cu apă distilată. Pentru a-i spăla componentele, demontaţi-o parţial. (Vezi instrucţiunile de demontare din paragrafele următoare.) Dacă lichidul vărsat s-a uscat, lăsaţi-l să se inmoaie puţin în apă. Apoi, dacă sunteţi sigur că tastatura e curată, mai turnaţi încă vreo patru litri de apă distilată peste ea şi prin comutatoarele de tastă pentru a spăla eventualele murdării rămase. După uscarea completă, tastatura ar trebui să fie perfect funcţională. Poate veţi fi surprinşi să aflaţi că puteţi inmuia tastatura în apă fără a deteriora componentele. Nu trebuie decât să vă asiguraţi că folosiţi apă distilată, care este lipsită de conţinut mineral şi reziduuri, iar apoi că tastatura este perfect uscată înainte de a o folosi, în caz contrar putându-se produce scurtcircuitarea unor componente: apa este un bun conducător de electricitate.

Tastaturi de rezervă. În cele mai multe cazuri este mai rentabil să înlocuiţi o tastatură decât să o reparaţi. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul în care defecţiunea este de natură internă sau când un comutator de tastă este defect. Piesele de rezervă sunt practic imposibil de procurat, iar de cele mai multe ori instalarea unei componente reparate este

foarte dificilă. În plus, multe dintre tastaturile livrate cu sistemele compatibile mai ieftine lasă mult de dorit, în special in privinţa percepţiei tactile. Din toate aceste considerente,

de

multe ori e bine să vă gândiţi la inlocuirea tastaturii existente cu alta mai bună. Tastaturile de cea mai bună calitate din toată industria calculatoarelor sunt probabil cele fabricate de IBM, mai precis de Lexmark. Cu câţiva ani în urmă, IBM a constituit din secţiile sale de producţie a tastaturilor şi imprimantelor o companie separată, pe nume Lexmark, care astăzi produce toate aceste echipamente cu marca IBM şi le vinde nu numai companiei mamă, dar şi comercianților de calculatoare compatibile şi chiar direct utilizatorilor. Asta inseamnă că, dacă aveţi noroc la achiziţionarea unui sistem compatibil, acesta poate fi livrat cu o tastatură Lexmark, iar dacă nu, o puteţi procura independent. Tabelul 9.10 indică numărul codului de furnizor pentru toate tastaturile şi cablurile cu

.

Tastaturile marca

IBM.

Aceste

numere

345

vă pot folosi ca referinţă atunci când doriţi să procuraţi o

tastatură IBM fie direct de la IBM, fie printr-o companie intermediară.

Multe astfel de

companii

la un preţ mult

vând

tastaturi cu marca

IBM,

atât noi, cât şi recondiţionate,

mai

mic decât cel practicat de IBM. Nu uitaţi că aceleaşi tastaturi pot fi procurate prin Lexmark, deşi ele nu poartă eticheta IBM.

Tabelul 9.10 Codurile de turnizor pentru tastaturile şi cablurile IBM . Descriere

Cod de furnizor

Ansamblu tastatură U.S. PC - 83 de taste cu cablu

8529297

Ansamblu

8529168

de cablu pentru

tastatura

PC cu 83 de taste

Ansamblu tastatură U.S. AT - 84 de taste cu cablu

8286165

Ansamblu

8286146

de cablu pentru

tastatura cu 84 de taste

Tastatură U.S. - 101

taste fără panou cu Leduri

1390290

Tastatură U.S. - 101

taste cu panou

6447033

Tastatură U.S. - 101

taste cu panou cu Leduri (logo PS/2)

cu Leduri

1392090

Cablu lung de 1,8 metri pentru tastatura extinsă (mufă DIN)

6447051

Cablu lung de 1,8 metri pentru tastatura extinsă (mută mini-DIN)

61X8898

Cablu lung de 1,8 metri pentru

27F4984

tastatura extinsă (mută ecranată mini-DIN)

72X8637

Cablu lung de 3 metri pentru tastatura extinsă (mufă mini-DIN)

Observaţi că tastaturile originale IBM cu 83/84 de taste se vând cu un cablu care are ataşat un conector mare, DIN cu 5 pini. Tastaturile IBM se vând intotdeauna (cel puţin cele vândute de IBM) fără cablu. Acesta se comandă ca articol separat. Există cabluri disponibile pentru conectarea tastaturilor la sistemele mai vechi care folosesc conectori mari, DIN, sau la sistemele PS/2 care utilizează conectori mai mici, mini-DIN.

mai

De curând, IBM a inceput să comercializeze ansambluri complete de tastatură în cadrul programului

denumit

Options”

„IBM

(Opţiuni

IBM),

destinat vânzării cu amănuntul

către

utilizatorii finali fie ai sistemelor de calcul IBM, fie ai sistemelor compatibile provenite de la alţi furnizori. Articolele de sub incidenţa acestui program sunt vândute prin reţeaua normală

de comercianţi cu amănuntul, cum ar fi CompUSA, Elek Tek, Computer Discount Warehouse (CDW) şi aşa mai departe. De asemenea, aceste articole sunt vândute

la preţuri

mult mai mici decât ale celor furnizate ca piese de rezervă; ele oferă întreaga garanţie şi se

vând ca seturi complete,

incluzând

cabluri.

În tabelul 9.11 este prezentată o listă cu unele tastaturi din cadrul programului IBM Options şi codul lor de furnizor.

Tabelul 9.10 Tastaturile IBM Options (vândute cu amănuntul) . .. Cod

Descriere

92G7454

Tastatură extinsă IBM (cablu w/mufă DIN) Tastatură extinsă IBM

(cablu

w/mufă

furnizor

92G7453

mini-DIN) w/mufă

DIN)

Tastatură extinsă IBM,

7rackba/ incorporat (cablu

Tastatură extinsă IBM,

7rackba// incorporat

Tastatură extinsă IBM,

7rackpoint // incorporat (cablu w/mufă mini-DIN)

(cablu w/mufă mini-DIN)

92G7456

92G7485 92G7461

346

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Tastaturile IBM/Lexmark

folosesc comutatoare de tastă capacitive, care sunt cele mai

rezistente şi se intreţin cel mai uşor. Aceste comutatoare nu folosesc contacte electrice, ci se bazează pe modificarea capacităţii pentru a semnala în matricea de comutare acţionarea unei taste. Ele nu prezintă zone de uzură ca cele mecanice şi, neavând contacte electrice, sunt practic imune la murdărire şi coroziune, spre deosebire de celelalte tipuri de comutatoare.

Percepția tactilă excelentă a tastaturilor IBM/Lexmark este de asemenea un criteriu de referinţă pentru restul industriei. Deşi această percepţie ţine oarecum de preferinţele personale, nici o tastatură folosită de mine vreodată nu m-a făcut să mă simt mai bine decât modelele IBM/Lexmark. Acum echipez fiecare sistem pe care îl utilizez, fie acesta o copie sau un sistem compatibil IBM, cu o tastatură Lexmark. Tastaturile se pot procura la preţuri foarte rezonabile prin Lexmark sau un distribuitor al acestei firme. Printre anunţurile din revistele Processor sau Computer Hotline (vezi Anexa B) puteţi găsi modele cu marca IBM,

la numai

80$ sau chiar mai puţin.

IBM/Lexmark vinde şi alte versiuni la preţuri foarte rezonabile. Sunt disponibile multe modele diferite, inclusiv unele care incorporează un trackba// sau chiar dispozitivul revoluţionar de indicare numit 7racâpoint //, care constă dintr-un mic „beţişor” montat între tastele G,H şi B. Acesta este în exclusivitate un dispozitiv IBM/Lexmark care, deşi a fost produs iniţial pentru sistemele /aptop IBM Thinkpad, se vinde acum în tastaturi destinate sistemelor compatibile, iar alte firme, ca Toshiba, primesc licenţa tehnologiei. Reţineţi că această tastatură se livrează cu conectori mini-DIN atât pentru tastatură, cât şi pentru Trackpoint II şi că lucrează numai cu un port de mouse pe placa de bază (tip PS/2). Există şi alţi producători de tastaturi de calitate. Compania Lite-On produce tastaturi foarte asemănătoare cu cele IBM/Lexmark. Acestea oferă o percepție tactilă excelentă şi un semnal sonor pe măsură. Ele reprezintă cea de-a doua alegere a mea, după cele Lexmark. Şi Maxi-Switch fabrică o tastatură de calitate aflată pe piaţă şi folosită de producătorii de

sisteme compatibile,

printre care se numără Gateway.

Aceasta este de asemenea

recomandabilă, oferind o percepţie tactilă bună. Maxi-Switch poate adăuga la tastaturi

sigla companiei

dumneavoastră,

ceea ce este ideal pentru

copie care urmăresc recunoaşterea propriei mărci.

micii producători de sisteme

Material documentar Pentru cei interesaţi să cunoască mai multe despre proiectarea sau interfaţarea tastaturilor,

compania

Annabooks

(vezi Anexa B) publică un pachet carte/disc numit

PC Keyboard

Design (Proiectarea tastaturilor PC). Acest document defineşte protocolul de comunicaţie dintre tastatură şi calculator atât pentru tipul XT, cât şi pentru cel AT şi conţine organigramele şi codul sursă pentru controlerul de tastatură. Setul include autorizaţia de folosire a codului sursă şi costă 249$.

O altă sursă excelentă de informare o constituie manualele tehnice puse la dispoziţie de IBM. Anexa A cuprinde o listă cu principalele îndrumare ale firmei IBM în care puteţi găsi

informaţii preţioase.

Pentru producătorii de sisteme compatibile,

similare în multe privinţe,

dacă nu chiar identice cu sistemele IBM - în fond de aceea se numesc „compatibile IBM” -

dar pentru care informaţiile tehnice nu sunt oferite la acelaşi nivel, aceste indrumare sunt

cu atât mai preţioase. O mare parte a cunoştinţelor mele de specialitate provine din consultarea diferitelor manuale tehnice ale companiei IBM.

Mousul Mousul a fost inventat în 1964 de Douglas Englebert, care la vremea respectivă lucra la institutul de Cercetări Standford, un „rezervor” de gândire sponsorizat de Universitatea

Mousul

347

Standford. Denumirea oficială dată mousului a fost „indicator de poziţie X-Y pentru un sistem de afişare”. Firma Xerox l-a aplicat mai târziu, în 1974, la sistemul său revoluţionar de calcul, Alto. Din păcate, aceste sisteme erau experimentale în perioada respectivă şi se foloseau numai în cercetare. În 1979, câteva persoane de la Apple, printre care şi Steve Jobs, au fost invitate să vadă calculatorul Alto şi softul său de sistem. Steve Jobs a fost

impresionat de ceea ce pentru el însemna viitorul tehnicii de calcul, înțelegând prin aceasta folosirea mousului ca dispozitiv de indicare şi a interfeţei grafice pentru utilizator în care acesta opera. Apple a adoptat prompt aceste caracteristici în ceea ce urma să devină calculatorul Lisa şi a reuşit să atragă 15-20 de oameni de ştiinţă de la firma Xerox pentru a lucra la sistemul Apple. Deşi Xerox a introdus in 1981 calculatorul Star 8010, bazat pe aceeaşi tehnologie, acesta era foarte scump, nu a avut trecere pe piaţă şi probabil nu ii venise încă timpul. Apple a realizat in 1983 calculatorul Lisa, dar nici acesta nu a fost un succes,

în: mare

măsură datorită preţului de catalog de 10.000$;

dar, în acelaşi timp, Jobs

orientase deja firma Apple spre producţia succesorului mai ieftin al acestuia, respectiv Macintosh.

Apple

Macintosh

a fost introdus în anul

1984;

deşi nu a avut un succes

imediat, popularitatea sa a crescut de atunci în mod constant. Mulţi asociază inventarea mousului şi a interfeţei grafice cu Macintosh-ul, dar după cum aţi putut vedea, această tehnologie a fost de fapt împrumutată de la alţii, inclusiv de la Institutul de Cercetări Standford şi de la Xerox. În mod sigur Macintosh, iar acum Microsoft Windows şi OS/2, au făcut popularizarea acestei interfeţe, înrolând-o în „legiunea”

sistemelor compatibile

IBM.

Deşi mousutmnu a câştigat repede teren:pe piaţa sistemelor compatibile, interfețele grafice de astăzi pentru sistemele PC, cum sunt Windows

şi OS/2,

impun

folosirea lui în practică.

De aceea, practic fiecare nou sistem de calcul se vinde însoţit de un mouse. Mousul poate fi de multe forme sau dimensiuni, provenind de la diverşi fabricanți. Cei mai mari producători sunt Microsoft şi Logitech. Chiar dacă aceste dispozitive sunt foarte variate, utilizarea şi întreţinerea lor diferă foarte puţin. Mousul constă din următoarele câteva componente: m 0 carcasă pe care o ţineţi în mână şi o deplasaţi pe birou; o bilă de cauciuc care semnalează sistemului mişcările făcute; câteva butoane m

(de obicei două) pentru selecţii;

un cablu pentru conectarea

mousului

la sistem;

m un conector de interfaţă pentru ataşarea mousului la sistem. Carcasa este făcută din plastic şi are puţine părţi mobile. În partea ei superioară, în dreptul degetelor operatorului, se află butoanele. Ele pot fi in orice număr, dar de obicei, la calculatoarele personale se utilizează numai două.

Dacă mousul

dumneavoastră dispune de

butoane suplimentare, acestea necesită programe specializate pentru a deveni operative. La baza carcasei se găseşte o bilă de cauciuc care se roteşte pe măsură ce deplasaţi mousul pe suprafaţa mesei de lucru. Mişcările bilei sunt transformate in semnale electrice care se transmiti calculatorului prin intermediul cablului.

Unele mousuri

folosesc un senzor optic special care detectează

mişcările deasupra unei reţele. Mousul optic a căzut insă in dizgrație deoarece nu funcţionează decât aşezat pe un suport special (grid pao). Cablul poate fi de orice lungime, dar în mod obişnuit are între 1,2 şi 1,8 metri. (Dacă ia achiziţionare aveţi posibilitatea alegerii, optaţi pentru un cablu mai lung. uşor să amplasați mousul în raport cu calculatorul.)

Astfel vă va fi mai

Conectorul folosit cu mousul depinde de interfaţa utilizată. Există trei tipuri principale de.

interfeţe şi o a patra combinaţie posibilă.

348

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

După

conectarea la calculator,

mousul

comunică

sistemului

indicaţiile sale prin intermediul

unui driver de dispozitiv care se incarcă separat sau este inclus în softul de sistem. De exemplu, pentru a folosi mousul cu mediile Windows sau OS/2 nu este necesar nici un alt driver, dar pentru utilizarea lui cu majoritatea programelor bazate pe sistemul de operare DOS, este necesară încărcarea unui driver separat. Indiferent dacă este inclus sau nu, driverul transformă semnalele electrice trimise de mouse în informaţii asupra poziţiei şi

despre starea butoanelor.

.

Şi din punctul de vedere al alcătuirii interne, mousul este la fel de simplu. Bila este în contact cu două role, una pentru interpretarea mişcării pe axa X, iar cealaltă pentru axa Y. De obicei, aceste role sunt conectate

la mici discuri prevăzute cu obturatoare care, în mod

alternativ, permit sau nu trecerea luminii. Mişcarea acestor rotițe este detectată de mici senzori optici care urmăresc

modul

în care o lumină infraroşie,

internă clipeşte pe măsură

ce rotiţele obturatoare eşantionează raza de lumină. Aceste „clipiri” succesive sunt ulterior interpretate ca mişcări de-a lungul axelor. Modelul bazat pe acest principiu se numeşte mecanism mecano-optic şi este de departe cel mai utilizat în ziua de azi (vezi fig. 9.12). BILĂ DE CAUCIUC j

ROTIȚĂ OBTURATOARE PENTRU AXA X

JEȘIRE X

DETECTOR DE LUMINĂ Fig. 9.12 Mecanism

N

:

Î.

SURSĂ DE LUMINĂ

opto-mecanic

. ROTIȚĂ OBTURATOARE PENTRU AXA Y

ROTIȚĂ PENTRU AXA Y

pentru

/

ROTIȚĂ PENTRU AXA X

SURSĂDE LUMINĂ

IEȘIRE Y

DETECTORDE LUMINĂ

mouse

În continuare vor fi explicate diferitele tipuri de interfeţe pentru mouse şi va fi prezentat modul de întreţinere a mousului. Tipuri de interfeţe pentru mouse Mousul

poate fi conectat

la calculator prin următoarele

trei dispozitive:

a Interfaţă serială m

Port dedicat pentru

mouse,

pe placa de bază

m interfaţă de magistrală Interfața serială. O metodă

de conectare a unui mouse,

des întâlnită la calculatoarele com-

patibile IBM mai vechi, este cea realizată prin intermediul unei interfeţe seriale. Ca şi la alte dispozitive seriale, conectorul de la capătul cablului este de tip tată, fie cu 9, fie cu 25 de pini. Deşi pentru comunicaţia dintre mouse şi driverul de dispozitiv sunt folosiţi numai câţiva pini ai conectorului DB-9 sau DB-25, conectorul prezintă toţi cei 9 sau 25 de pini.

Deoarece majoritatea calculatoarelor PC sunt prevăzute cu două porturi seriale, mousul serial poate fi conectat atât în COM1, cât şi în COM2. La iniţializarea sistemului, driverul de dispozitiv examinează

porturile pentru a determina la care dintre ele este legat mousul.

Mousul

349

Cum un mouse nu se conectează direct la sistem, nu el este cel care îi foloseşte resursele, ci portul serial corespunzător lui. De exemplu, dacă aveţi un port serial conectat la COM2, atunci e foarte probabil să folosească IRQ3 şi adresele de port I/O, 2F8h-2FFh. Portul pentru mouse, de pe placa de bază (PS/2). Cele mai multe calculatoare noi se livrează cu un port dedicat pentru mouse, incorporat pe placa de bază. IBM a inceput această practică în 1987 o dată cu sistemele PS/2 şi de aceea, portul acesta este numit şi interfaţă PS/2 pentiu mouse. Folosirea acestui termen nu trebuie să vă f--ă să credeţi că un astfei de mouse nu poate lucra decât cu PS/2, ci înseamnă că mousul pecete fi conectat la orice sistem care dispune de un port dedicat pentru mouse, pe placa de bază. Conectorul de mouse de pe placa de bază este de regulă acelaşi cu cel mini-DIN utilizat pentru tastaturile mai noi. De fapt, portul pentru mouse este conectat la controlerul de tastatură de tip 8042 aflat pe placa de bază. Toate calculatoarele PS/2 au în partea din spate conectori mini-DIN pentru tastatură şi pentru portul de mouse. Alte plăci de bază au un conector de tip tată, cu pini (pip-header) pentru portul de mouse, deoarece cele mai multe carcase standard nu sunt prevăzute cu orificiul pentru conectorul mini-DIN destinat mousului. In această situaţie sistemul se livrează cu un cablu adaptor care face trecerea de la un tip de conector la celălalt. Conectarea mousului la portul său dedicat este cea mai bună metodă, pentru că în acest mod nu se pierde nici un conector de interfaţă şi nici un port serial, iar performanţele nu sunt limitate de circuitele portului serial. Resursele standard folosite de un port pentru

mouse, de pe placa Intrucât acest port cele ale acestui cip.. liberă. Ea trebuie să mouse, pe placa de

de bază (sau PS/2) sunt IRQ12 şi adresele de port I/O 60h şi 64h. foloseşte un controler de tastatură de tip 8042, adresele portului sunt IRQ12 este o intrerupere pe 16 biţi care, pe majoritatea sistemelor, este rămână liberă in orice sistem cu magistrală ISA care dispune de un port de bază, deoarece magistralele ISA nu permit partajarea întreruperilor.

Portul mixt pentru mouse -— serial şi pe placa de bază. Un tip hibrid de mouse poate fi conectat atât într-un port serial, cât şi într-un port pentru mouse de pe placa de bază. ” Acest mouse combinat, serial - PS/2, este cel mai răspândit deoarece este mai flexibil decât celelalte tipuri cu unică folosinţă. Circuitele mousului detectează automat la ce tip de port este conectat acesta şi tot automat il configurează pentru lucru. Mousul este livrat de obicei cu un conector mini-DIN, dispunând de asemenea de un adaptor pentru trecerea de la acest tip, la conectorul

de tip serial cu 9 sau 25 de pini.

Unii utilizatori folosesc câteodată adaptoarele pentru a incerca să conecteze un mouse serial la un port de mouse de pe placa de bază sau un mouse PS/2 la un port serial. Acest lucru nu merge şi nu din vina adaptorului. Dacă nu se specițică explicit că mousul este atât de tip serial cât şi PS/2, atunci el nu funcţionează cu ambele interfeţe, ci lucrează numai cu cea pentru care a fost proiectat. De obicei, destinaţia modelului de mouse este tipărită la

baza carcasei acestuia. Magistrala. De regulă, un mouse pentru magistrală este folosit in sistemele care nu dispun de un port pe placa de bază sau de porturi seriale libere. Numele de mouse pentru magistrală derivă din faptul că mousul necesită o placă specială pentru interfaţa de magistrală, care ocupă un conector din calculator şi comunică cu driveruj de dispozitiv prin magistrala principală a plăcii de bază. Deşi folosirea unui mouse pzniru magistrală este transparentă pentru utilizator (nu există nici o diferenţă intre modul lui. de operare şi al celorlalte tipuri), mulţi il consideră mai puţin recomandabil deoarece ocupă un conector care ar putea fi util pentru alte echipamente

periferice.

Un alt inconvenient al acestuia este incompatibilitatea electrică cu celelalte modele. Adaptoarele de magistrală sunt disponibile de regulă numai pentru conectori ISA şi, fiind întotdeauna plăci pe numai 8 biţi, sunteţi limitați în alegerea intreruperilor hard neconflic-tuale. Un mouse de magistrală poate fi periculos pentru că foloseşte un conector-mini-DIN,

350

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

exact ca mousul de tip PS/2, deşi sunt total incompatibile. Chiar am auzit că unii şi-au distrus placa de bază conectând

un mouse

de magistrală la un conector de mouse

de pe

placa de bază.

|

Plăcile adaptoare pentru mousul de magistrală dau de regulă posibilitatea alegerii intreruperilor şi stabilirii adreselor portului I/O, dar selecţia IRQ este limitată la intreruperile pe 8 biţi. De obicei, asta înseamnă că trebuie să selectaţi IRQ5 în majoritatea sistemelor care au două porturi seriale, deoarece toate celelalte întreruperi pe 8 biţi vor fi folosite. Dacă mai folosiţi incă o placă pe numai 8 biţi care are nevoie de o intrerupere, ca de exemplu o placă de sunet, atunci nu veţi putea utiliza ambele

dispozitive în acelaşi sistem fără să apară con-

flicte. În concluzie, eu nu recomand mousul de magistrală şi cred că acesta ar trebui evitat. Este de remarcat faptul că Microsoft il denumeşte câteodată /nport mouse, care este denumirea brevetată a conexiunii de mouse pentru magistrală. Detectarea defectelor mousului Dacă aveţi probleme cu mousul, nu aveţi de cercetat decât în două direcţii: hard sau soft. Deoarece mouseurile sunt în general dispozitive foarte simple, examinarea hard ia foarte puţin

timp. În schimb, detectarea şi corectarea problemelor de soft poate dura ceva mai mult. Probleme hard. Când folosiţi un mouse pot să apară câteva tipuri de probleme hard. Cele mai obişnuite sunt legate de murdărirea mousului şi se pot rezolva prin curăţarea acestuia. Celelalte provin din întreruperile conflictuale şi sunt mai greu de rezolvat. Curăţarea mousului.

Dacă observați că deplasarea cursorului mousului se face brusc,

“atunci ar fi timpul să curăţaţi mousul. Mişcarea aceasta greu de controlat se datorează murdăriei acumulate şi a prafului din jurul bilei şi ansamblului rolelor. Din punct de vedere hard, mousul este un dispozitiv foarte simplu, iar curăţarea lui este tot atât de uşoară. Primul pas de făcut este să îl întoarceţi cu faţa in jos, astfel incât să puteţi vedea bila. In jurul ei se află un panou de acces pe care îl puteţi deschide. Pe el s-ar putea să existe şi nişte indicaţii pentru executarea aceastei operaţii. (Unele mousuri produse de firme fără renume ar putea necesita desfacerea câtorva şuruburi pentru a ajunge la bilă.) Îndepărtaţi capacul penru a vedea mai bine bila şi lăcaşul în care se află. Dacă întoarceţi mousul, bila rotitoare va trebui să vă cadă in mână. Priviţi bila. Ea poate fi gri sau neagră, dar nu trebuie să aibă murdărie vizibilă sau să fie contaminată în vreun fel. Dacă este murdară,

atunci spălaţi-o „cu o soluţie de săpun,

cu un solvent slab, cum

este

soluţia de ciirăţare a contactelor, sau cu alcool şi uscaţi-o. Acum examinaţi lăcaşul în care stă bila în mod normal. Veţi observa două sau trei mici rotiţe sau role pe care se roteşte bila de obicei. Dacă pe acestea vedeţi praf sau murdărie, va trebui să le curăţaţi. Cea mai bună metodă e să îndepărtați murdăria cu ajutorul unei butelii de aer comprimat, dar mai puteţi folosi şi o soluţie de curăţat contactele electrice. Nu uitaţi că fiecare particulă de praf rămasă împiedică mişcarea bilei şi face ca mousul să nu funcţioneze cum ar trebui. Montaţi mousul la loc prin introducerea bilei şi închiderea panoului de acces. Mousul trebuie să arate ca înainte de a-l fi desfăcut (insă evident, mai curat). Întreruperile conflictuale. Întreruperile sunt semnale interne folosite de calculator pentru a indica momentele în care trebuie să se întâmple ceva. Un mouse foloseşte o intrerupere ori de câte ori are de transmis o informaţie driverului său. Dacă apare un conflict şi intreruperea utilizată de mouse este folosită de un alt dispozitiv, atunci mousul nu va funcţiona „ corect sau nu va funcţiona deloc. Dacă sistemul dumneavoastră foloseşte un port de mouse,

în mod

normal

nu apar conlicte

Mousul

351

de întrerupere, dar acest lucru se poate intâmpla în cazul folosirii celorlalte interfeţe. Dacă utilizaţi o interfaţă serială, conflictele de intreruperi apar de regulă la adăugarea unui al treilea sau al patrulea port serial. Asta deoarece in sistemele cu magistrală ISA, porturile

seriale numerotate impar (1 sau 3) sunt deseori prost configurate şi folosesc aceleaşi intreruperi, ca de altfel şi porturile numerotate par (2 şi 4). Astfel, dacă aveţi mousul conectat la COM2, iar un modem utilizează COMA, atunci s-ar putea ca ambele să

folosească aceeaşi intrerupere şi, prin urmare, să nu le puteţi folosi pe amândouă simultan. Aţi putea face acest lucru mutând mousul (sau modemul) la un alt port serial. De exemplu, dacă mousul utilizează COM1, iar modemul tot COMA, atunci le veţi putea folosi simultan deoarece porturile pare şi cele impare folosesc întreruperi diferite. Cel mai bun lucru în cazul acestor conflicte este să vă asiguraţi că nu există două dispozitive diferite care să folosească o aceeaşi intrerupere. Sunt disponibile adaptoare de porturi seriale pentru adăugarea unor porturi COM3: şi COM4: care să nu folosească

aceleaşi întreruperi ca şi COM1: şi COM2:. Aceste plăci permit noilor porturi COM să folosească alte intreruperi aflate la dispoziţie, cum ar fi IRQ10, 11, 12 şi 15. Eu nu

recomand niciodată conțigurarea unui sistem ISA cu intreruperi partajate; este un mod

sigur de a avea mai târziu probleme.

Dacă folosiţi o interfaţă de magistrală şi bănuiţi că există o problemă de intreruperi, puteţi folosi un program de genul Microsoft MSD (Microsoft Diagnostics) care să vă asiste în: identificarea intreruperii stabilite pentru mouse. Puteţi obţine gratuit programul MSD cu Windows, incepând de la versiunea 3, sau cu sistemul de operare MS-DOS, incepând de la versiunea 6.0. Dacă folosiţi sistemele de operare OS/2 sau IBM DOS îl puteţi procura gratuit încărcându-l din Microsoft BBS (vezi Anexa B). Trebuie să fiţi conştienţi de faptul că programe de tipul MSD, de identificare a utilizării nivelurilor de intrerupere, nu sunt întotdeuna precise 100% şi, pentru a funcţiona, necesită de obicei incărcarea driverului de dispozitiv corespunzător. După identițicarea nivelurilor de intrerupere s-ar putea să fiţi nevoiţi să schimbaţi valorile stabilite pentru IRQ la adaptorul de mouse pentru magistrală sau la unul sau mai multe dispozitive din sistem, astfel încât toate să lucreze bine împreună. Dacă driverul dumneavoastră

refuză să recunoască

mousul,

indiferent de ce tip este

acesta, încercaţi atunci să folosiţi un alt mouse despre care ştiţi că funcţionează. Inlocuirea mouseului defect cu unul funcţional ar putea fi singura cale de a afla dacă defectul este într-adevăr provocat de mouse. Am fost in situaţia în care un mouse defect a provocat blocarea sistemului la încărcarea driverului sau chiar atunci când un program de diagnostic de genul MSD incerca să acceseze mousul. Puteţi descoperi uşor acest gen de problemă încărcând MSD cu opţiunea /| care face ca MSD să sară peste detectarea hard iniţială. Apoi rulaţi fiecare test separat pentru a vedea dacă sistemul se blochează. Dacă acest lucru se întâmplă în timpul testului de mouse, aveţi o problemă fie cu mousul, fie cu portul de mouse. incercaţi să înlocuiţi mousul pentru a vedea dacă asta ajută. Dacă nu, atunci s-ar putea să fiţi nevoiţi să înlocuiţi portul serial sau adaptorul de mouse pentru magistrală. Dacă un mouse pentru placa de bază funcţionează prost, puteţi fie să înlocuiţi cu totul placa (lucru de obicei costisitor), fie să dezactivaţi portul de mouse de pe placă cu ajutorul jumperelor sau al programului de iniţializare şi să instalaţi în schimb un mouse serial sau pentru magistrală. În acest mod veţi putea folosi sistemul în continuare, fără înlocuirea plăcii de bază. Probleme soft. Problemele soft pot fi ceva mai inşelătoare decât cele hard. Ele se manifestă

în general,

pur şi simplu prin nefuncţionarea mouseului.

În asemenea

situaţii trebuie să veri-

ficaţi driverul şi softul de aplicaţii inainte de a presupune că mousul este cel care s-a detectat. Soft pentru drivere.

Pentru a funcţiona corect,

mousul

necesită instalarea unui driver de

dispozitiv. Eu recomand de obicei utilizarea driverelor incluse in mediile de operare

Windows

şi OS/2.

Asta inseamnă că nu sunt necesare drivere externe, suplimentare.

352

'

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Singura justificare pentru încărcarea unui astfel de driver (prin CONFIG.SYS) ar fi dorinţa ca mousul să lucreze cu aplicaţiile DOS. Dacă aveţi nevoie de mouse

în sistemul DOS

standard,

cu alte cuvinte în afara mediilor

Windows sau OS/2, va trebui să incărcaţi un driver de dispozitiv prin fişierul CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT. Driverul încărcat prin CONFIG.SYS este numit MOUSE.SYS. Versiunea „care se incarcă din AUTOEXEC.BAT se numeşte MOUSE.COM. (S-ar putea ca . driverele dumneavoastră de mouse să poarte alte nume, în funcţie de producătorul mousului.) Nu uitaţi că, dacă folosiţi mousul numai 'sub Windows şi OS/2, nu aveţi nevoie de nici un driver extern, acesta fiind inclus în mediul de operare.

Deci, primul pas este să vă asiguraţi că în CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT figurează comanda corectă de încărcare a driverului. Dacă nu, adăugaţi dumneavoastră linia de comandă in concordanţă cu informaţiile furnizate o dată cu mousul. De exemplu, comanda corectă de încărcare a driverului de mouse prin fişierul CONFIG.SYS, pentru un mouse Microsoft este: DEVICE= VDOS MOUSE . SYs Funcționarea sau sintaxa concretă a comenzii poate diferi după cum incărcaţi sau nu dispozitivul în memoria superioară şi după localizarea driverului pe disc. Una dintre cele mai mari probleme într-un bloc de memorie superioară la versiunea 9.0 inclusiv - necesită încarce, după care se comprimă la până în 20K, tot vă trebuie o zonă

ale driverelor.de mouse separate este încărcarea lor UMB (Upper Memory Bloch). Driverele mai vechi - până un bloc foarte mare, de 40K până la 56K, în care să se mai puţin de 20K. Chiar dacă după încărcare ocupă mare pentru a le introduce.

Cea mai bună sugestie pe care v-o pot da în legătură cu aceste drivere separate este să folosiţi noua versiune 9.01 sau următoarele, de la Microsoft. Acest nou driver lucrează cu orice tip de mouse compatibil Microsoft, adică practic cu oricare. El este inclus gratuit în sistemul de operare IBM DOS incepând cu versiunile 6.3, dar în mod surprinzător nu şi în MS DOS. Microsoft cere să plătiţi imbunătăţirea adusă noului driver de mouse şi nu include noua versiune in MS DOS. Dacă folosiţi această versiune sau una alterioară, ea va solicita mai puţină memorie decât cele anterioare şi,de asemenea, se va încărca automat în memoria superioară. Una dintre cele mai bune caracteristici ale ei este faptul că se incarcă mai întâi în memoria

inferioară, se comprimă

sub 20K,

iar apoi se mută automat

în UMB.

Mai mult decât atât, driverul caută cel mai mic bloc UMB care îl poate cuprinde, şi nu pe cel mai mare, cum

s-ar întâmpla la încărcarea driverului prin comenzile DEVICEHIGH,

LOADHIGH sau LH. Versiunile anterioare ale driverului nu puteau intra într-un bloc de memorie superioară dacă acesta nu avea minimum 40 până la 56K şi in nici un caz nu o făceau automat. Capacitatea extinsă de auto-incărcare a driverului de mouse, începând cu versiunea 9.01, face o mare economie de memorie şi merită să dispuneţi de ea. Sper ca această tehnică de auto-incărcare şi de auto-optimizare să fie folosită şi de alte drivere de dispozitiv; ea ar face gestiunea memoriei mult mai uşoară decât este în momentul de faţă. După ce aţi plasat comanda potrivită pentru încărcarea driverului de mouse în CONFIG.SYS sau AUTOEXEC.BAT, porniţi din nou sistemul cu mousul conectat şi observați dacă driverul este încărcat corect. Dacă această comandă de încărcare este bine introdusă dar driverul nu se încarcă, urmăriţi ecranul monitorului în timpul pornirii sistemului. La un moment dat ar trebui să primiţi un mesaj de la driverul mousului care să vă indice încărcarea lui. Dacă mesajul arată că driverul nu s-a încărcat, va trebui să vedeţi de ce. Un motiv posibil ar fi insuficiența memoriei disponibile. După ce aţi depistat cauza erorii trebuie să indreptaţi situaţia şi să vă asiguraţi că driverul se încarcă. Repet că versiunea 9.01 şi cele ulterioare ajută enorm in problemele de memorie. Este posibil de asemenea

ca unele programe să impună folosirea unui anumit

driver de

Mousul

353

dispozitiv. Spre exemplu, Microsoft a ajuns la numărul de versiune 9.0 pentru driverul de mouse. Dacă folosiţi o versiune mai veche, iar programul dumneavoastră de aplicaţii necesită o versiune mai nouă, mousul nu va lucra corect sau nu va lucra deloc. În asemenea situaţii luaţi legătura direct cu furnizorul şi solocitaţi-i versiunea îmbunătăţită. Deseori puteţi obţine acest lucru prin sistemul BBS al comerciantului sau prin CompuServe; totuşi, Microsoft doreşte să plătiţi pentru noile drivere şi nu le pune la dispoziţie prin BBS. O soluţie este utilizarea sistemului de operare IBM DOS, incepând cu versiunea 6.3, care include noul driver Microsoft gratuit. Soft de aplicaţii. Dacă mousul dumneavoastră nu funcţionează cu o anumită aplicaţie soft, atunci cercetaţi informaţiile de iniţializare şi secţiunea de configurare ale programului. Vedeţi dacă i-aţi indicat acestuia (dacă este necesar) că utilizaţi un mouse. Dacă tot nu merge, iar mousul funcţionează cu alte aplicaţii, luaţi legătura cu departamentul de asistenţă tehnică al companiei de la care aveţi aplicaţia. Trackpoint II În aprilie 1992 am luat parte la ediţia de primăvară a expoziţiei de calculatoare Comdex din Chicago şi la unul dintre standuri am întâlnit un domn

entuziast care prezenta un soi de

tastaturi artizanale. Acestea aveau un „băţ” cu vârf de cauciuc, care ieşea dintre tastele G, H şi B. Am fost invitat să mă joc cu una dintre aceste tastaturi care era cuplată la un sistem demonstrativ. Ce am putut afla a fost uluitor! Apăsând băţul cu degetul mare sau arătător puteam mişca cursorul mousului pe ecran. Băţul în sine nu se mişca şi nu era un joystick. În schimb, avea un căpăcel din cauciuc siliconic ce conţinea traductori de presiune care măsurau forţa cu care apăsau degeteie şi direcţia acesteia, determinând mişcarea corespunzătoare a cursorului mousului. Cu cât apăsam mai tare, cu atât mai repede se deplasa acesta. Puteam mişca lin cursorul în orice direcţie, modificând puţin direcţia de împingere. După câteva minute de joacă mişcările au devenit automate, de parcă doar mă gândeam unde aş dori să fie cursorul şi el se şi ducea acolo. Reflectând puţin la acest lucru am fost cucerit cu adevărat. Acesta trebuie să fie cel mai revoluţionar dispozitiv de indicare, de la mouse

încoace!

Dispozitivul nu ocupă din spaţiul de pe birou;

nu trebuie adaptat pentru

mâna stângă sau

dreaptă; nu are părţi mobile care să se strice sau să se murdărească; şi lucrul cel mai important,

pentru a

fi folosit nu cere îndepărtarea mâinilor de pe tastatură!

Aceasta e o

adevărată binefacere pentru oricine are de tastat. Domnul de la stand nu era altul decât Ted Selker, unul dintre inventatori. Împreună cu Joseph Rutledge a creat acest uimitor dispozitiv integrat de indicare, la Centrul de

Cercetări T.J.Watson al companiei IBM. Întrebându-l când vor fi disponibile aceste dispozitive,

nu a ştiut să îmi răspundă.

În momentul

respectiv nu existau planuri de

producţie, iar el testa numai reacţia utilizatorilor. Totuşi, după şase luni, în 20 octombrie 1992, IBM anunţa iansarea calculatorului Thinkpad indicare integrat, Trackpoint Il.

700,

care includea dispozitivul de .

În forma finală de producţie, Trackpoint Il constă într-o mică protuberanţă roşie din cauciuc siliconic, cuibărită pe tastatură între tastele G, H şi B. Sub bara spaţiu se află două butoane de selecţie care imită butoanele

LH (pentru

mâna stângă) şi RH

(pentru

mâna dreaptă) ale

mousului. Şi la acestea se ajunge uşor, fără a ridica mâinile de pe tastatură. Din cercetările făcute de inventatori rezultă că actul îndepărtării mâinii de pe tastatură, apucării mousului

şi revenirii la tastatură ia aproximativ 1,35 secunde. Aproape tot acest timp se poate economisi

la fiecare utilizare a dispozitivului Trackpoint

fie pentru

mutarea cursorului, fie

pentru a face o selecţie (clic sau dubiu clic). Combinația butoanelor cu dispozitivul de poziţionare facilitează de asemenea funcţiile grag ana drop (trage şi lasă). Motivul pentru care dispozitivul poartă numele de Trackpoint II este că IBM a comercializat

354

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

mai inainte un dispozitiv convertibil

mouse/trackpoint

denumit Trackpoint.

Nu există însă

nici o legătură intre Trackpoint, care nu a mai apărut de atunci, şi dispozitivul integrat Trackpoint

|l.

O altă caracteristică a dispozitivului Trackpoint II este că la sistem se poate conecta şi un mouse,

pentru a permite poziţionarea duală. În acest caz pe ecran apare tot un singur

cursor; totuşi, el poate fi deplasat fie de Trackpoint II, fie de mouse. Acest lucru nu permite numai utilizarea ambelor dispozitive de către aceeaşi persoană, ci chiar două persoane le pot folosi simultan pentru deplasarea cursorului pe ecran! Primul dispozitiv care se mişcă preia controlul cursorului şi îl păstrează până la terminarea acţionării sale. Cel de al doilea dispozitiv de poziţionare este blocat automat până când primul devine-staţionar. În acest mod se pot folosi ambele dispozitive dar se previne interferența dintre ele. Trackpoint

|| este evident

un dispozitiv de indicare ideal pentru un sistem

/aptop, pentru

care manipularea unui mouse extern sau a unui trackball poate fi incomodă. De asemenea, dispozitivele trackbail şi mini-trackball încorporate in unele tastaturi pentru calculatoare /aptop sunt foarte greu de folosit şi de obicei necesită ridicarea mâinilor din poziţia de lucru de pe tastatură. E de notorietate faptul că mousul şi trackbali:ul devin „lipicioase” atunci

când prin acumularea de murdărie este afectată mai grav la dispozitivele mai mici, mini-trackball. nu se rezumă la sistemele /aptop. IBM/Lexmark extinse cu un dispozitiv Trackpoint II incorporat. ia achiziţionarea sistemelor PS/2 recente. Există

mişcarea bilei interne. Acest lucru este şi Dar binefacerile dispozitivului Trackpoint II produce şi comercializează acum tastaturi Noile tastaturi sunt de asemenea opţionale dezavantajul că dispozitivul Trackpoint II

din aceste tastaturi lucra iniţial numai cu sisteme care foloseau

un conector de mouse

de

tip PS/2 sau placă de bază. Totuşi, acum tastatura extinsă cu Trackpoint |! este disponibilă in două versiuni. Una se interfaţează prin portul de mouse de pe placa de bază (conector mini-DIN) şi are de asemenea un conector de tastatură de tip mini-DIN. Cealaltă are un conector de tastatură standard, DIN, şi un conector serial pentru funcţia de indicare. Am prezentat mai devreme în acest capitol codurile de furnizor pentru tastaturile extinse IBM cu Trackpoint i, şi anume în secţiunea „Tastaturi de rezervă”. Aceste tastaturi pot fi “procurate direct de la firma Lexmark. Trackpoint

|! este probabil cel mai important

şi revoluţionar dispozitiv de indicare apărut de

la inventarea mousului, în anul 1964, de către Douglas Englebart de la Institutul de Cercetări Standford. Pe măsură ce IBM vinde această tehnologie altor producători, veţi vedea apărând acest dispozitiv in multe sisteme diferite. Ei este de pe acuma incorporat în tastaturi care pot creşte performanţele multor sisteme existente, iar companii ca Toshiba folosesc deja în propriile lor sisteme această tehnologie dezvoltată de IBM.

Interfața pentru adaptorul de jocuri (joystick) Adaptorul de jocuri este un dispozitiv de intrare special care permite ataşarea la un sistem PC a patru

„palete”

(pada/es) sau două joystick-uri.

Această funcţie poate fi găsită pe o

placă dedicată de adaptare la interfaţa ISA sau MCA sau poate fi combinată pe o placă multifuncţională. Conectorul de jocuri de pe placă este o mufă mamă de tip D-Shell cu 15 pini (vezi fig. 9.13). Adaptorul de jocuri poate recunoaşte până la patru comutatoare (numite butoane) şi patru rezistenţe de intrare. Fiecare pada/e are un buton şi o manetă care controlează o rezistenţă

variabilă, în timp ce un joystick are în mod normal două butoane şi un ax central care controlează două rezistenţe variabile. La joystick ambele rezistenţe sunt legate la axul central; una indică poziţia relativă pe verticală a axului (sau coordonata poziţia relativă pe orizontală (sau coordonata Y).

X), iar cealaltă

Interfața pentru adaptorul de jocuri (joystick)

355

Conector D-Shel!

cu 15 pini

Fig. 9.13 Adaptor de jocuri şi conector cu 15 pini

Rezistenţele de intrare variază între O şi 100ohmi. Adaptorul converteşte valoarea rezistenţei într-un impuls digital cu o durată proporţională cu sarcina rezistivă. Prin soft se pot temporiza aceste impulsuri pentru a determina valoarea rezistenței relative. Adaptorul de jocuri nu foloseşte prea mult resursele sistemului. Placa nu utilizează un canal IRQ DMA

sau memorie şi nu necesită decât o singură adresă |/O (port), 201h. Adaptorul este controlat

prin citirea şi scrierea informaţiilor la şi de la portul 201h.

Tabelul 9.12 prezintă lista semnalelor la pinii conectorului al unui sistem compatibil PC.

interfeţei pentru adaptorul de joc

de jocuri'al-unui sistem compatibil PC. l adaptorului 9.12 Conectorul “Tabelu Pin

Semnal

Funcție

I/O

1

+ 5V

paadle 1, joystick A

ieşire

2

buton 4 poziţia O masă

buton paddle 1, buton 41 joystick A poziţie paodle 1, coordonată x joystick A

intrare

3 4

-

-

5

masă

-

6

poziţia 1

poziţie paoae 2, coordonată y joystick A

intrare

7

buton

8

+ 5V

padale 2

ieşire

9

+5V

padale 3 şi joystick B

ieşire

10

buton

buton paodle 3, butoni 1 joystick B

intrare

5

6

buton paddle 2, buton

2

joystick A

intrare

intrare

356

Capitolul 9 — Dispozitive de intrare

Pin

Semnal

Funcție

I/O

11

poziţia 2

12 13

masă poziţia 3

poziţie padd/e 3, coordonată x joystick B -

intrare -

buton 7

poziţie paod/e 4, coordonată y joystick B buton padde 4, buton 42 joystick B

intrare

14 15

+ 5V

padale 4

ieşire

intrare :

Deoarece adaptorul citeşte 'de fapt rezistenţa şi poate fi uşor manipulat prin limbaje de programare standard,

el serveşte drept placă de achiziţii de date a „săracului” sau ca placă

de interfaţă în timp real. Cu ajutorul ei vă puteţi cupla la patru senzori şi patru comutatoare şi puteţi citi datele cu uşurinţă cu ajutorul calculatorului. Adaptoarele de jocuri pentru sisteme cu magistrale ISA şi MCA

se pot procura de la câţiva

furnizori. Consultaţi lista comercianților pentru companiile care pot oferi aceste tipuri de adaptoare. In general, cel mai bine este să apelaţi la unul dintre cele mai vaste sisteme de comandă prin poştă şi la comercianții renumiţi de dispozitive periferice.

Rezumat Acest capitol a examinat toate dispozitivele standard de intrare. Tastaturile şi dispozitivele de indicare (în special mousul) au fost tratate detaliat, ca de altfel şi un dispozitiv de intrare mai puţin cunoscut, şi anume interfaţa pentru jocuri. Capitolul următor se ocupă de partea hard a monitoarelor.

Capitolul

10

monitoa'r lor tehnic Monitorul face legătura intre dumneavoastră şi calculator. De imprimantă, de unităţile de

disc şi plăcile de extensie v-aţi putea dispensa, dar nu şi de monitor. Fără el aţi opera orbeşte; nu aţi putea vedea rezultatele calculelor sau greşelile de dactilografie de pe ecran.

Primele microcalculatoare erau mici cutii lipsite de afişaj. Utilizatorii aşteptau ca rezultatele lor finale să fie tipărite. După introducerea monitorului, calculatorul a devenit mai atrăgător pentru un public tot mai larg. Această tendinţă continuă şi astăzi cu interfețele grafice pentru utilizatori, de genul Microsoft Windows. Subsistemul video al unui calculator personal constă din două componente principale: Monitorul (sau afişajul video) Adaptorul video (numit şi p/aca

video,

adaptor video sau placă grafică)

Acest capitol explorează gama disponibilă de adaptoare video pentru calculatoarele compatibile IBM şi monitoarele care lucrează cu acestea.

Monitoare Monitorul este, desigur, afişajul aşezat deasupra, lângă sau în interiorul calculatorului. Ca orice dispozitiv aferent calculatoarelor, monitorul necesită o sursă de intrare. Semnalele

care ajung la monitor provin de la partea video a circuitelor electronice din interiorul pe placa de bază. calculatorului. Unele sisteme, cum ar fi IBM PS/2, conţin aceste circuite

Totuşi, majoritatea calculatoarelor folosesc o placă separată, care se cuplează la unul dintre conectorii pentru extensii.

Plăcile de extensie care produc semnale

video se numesc

plăci video, adaptoare video sau plăci grafice.

Tehnologia de fabricaţie a monitoarelor Există câteva tehnologii de fabricaţie a monitoarelor. Cea mai răspândită este, de departe, cea a tubului catodic (CRT - cathode ray tube), adică aceeaşi cu cea folosită la televizoare.

tun de Tubul catodic constă dintr-un tub cu vid, din sticlă. La unul din capete se află un fosfor. de strat electroni, iar la celălalt un ecran acoperit cu un

358

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

La încălzire, tunul emite un fascicul de electroni de mare viteză care sunt atraşi de capătul opus al tubului.

Pe parcurs,

o bobină de deflexie şi de control al focalizării conduce fascicu-

lul către un anumit punct de pe stratul de fosfor. Lovit de raza de electroni, fosforul străluceşte, şi această lumină este ceea ce vedeţi când priviţi televizorul sau ecranul calculatorului.

Fosforul are o proprietate, numită persistenţă, care indică timpul cât această strălucire rămâne vizibilă pe ecran. Frecvența de baleiere trebuie să fie adecvată persistenţei astfel încât imaginea să tremure cât mai puţin (dacă persistenţa este prea mică) şi să nu apară imagini duble (dacă persistenţa este prea mare). Raza de electroni se mişcă foarte rapid, măturând

ecranul de la stânga la dreapta,

pe linii,

de sus până jos, după un tipar numit raster. Rata de baleiere orizontală se referă la viteza cu care fasciculul de electroni se mişcă de-a lungul ecranului. În timpul baleierii, raza loveşte stratul de fosfor în punctele în care trebuie să apară o imagine pe ecran. De asemenea, intensitatea ei variază pentru a produce diferite grade de strălucire. Fasciculul de electroni trebuie să continue măturarea ecranului pentru a menţine o imagine, întrucât efectul de strălucire se diminuează aproape imediat. Această tehnică se numeşte reimprospătarea ecranului. Cele mai multe monitoare au o viteză de reimprospătare (numită şi viteză de baleiere verticală) în jur de 70Hz, ceea ce înseamnă că imaginea de pe ecran este reimprospătată de 70 de ori pe secundă. Vitezele de reimprospătare scăzute provoacă tremurarea imaginii şi obosirea ochilor. Cu cât viteza de reimprospătare este mai mare, cu atât este mai bine pentru ochi. Este important ca vitezele de baleiere pentru care a fost proiectat

monitorul dumneavoastră

să se potrivească celor furnizate de placa video. Dacă acestea nu se potrivesc, nu veţi avea imagine, iar monitorul s-ar putea distruge. Unele monitoare au o viteză de baleiere fixă. Altele pot accepta o gamă de frecvenţe; în acest fel, ele furnizează o compatibilitate intrinsecă cu viitoarele standarde video (descrise în cadrul subcapitolului „Plăci video”). Un monitor care acceptă mai multe standarde video se numeşte monitor cu frecvenţe multiple. Un astfel de exemplu este NEC MultiSync 4FGe, care acceptă toate tipurile obişnuite de standarde video. La diferiți comercianţi puteţi întâlni monitoarele cu frecvenţe multiple sub diverse denumiri, inclusiv multisync, multifrecvenţă, multiscan, autosincrone şi autotracking. Ecranele cu fosfor se livrează în două variante: curbe şi plate. Ecranul obişnuit este cel concav. Acest model este compatibil cu majoritatea modelelor de tuburi catodice (aceleaşi ca şi la televizoare). Ecranul tradiţional este curb atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Unele modele folosesc tubul Trinitron, care este curb numai pe orizontală, iar pe verticală-este plat. Mulţi preferă aceste ecrane mai plate deoarece nu creează reflexii, au o calitate mult mai bună şi o imagine mai precisă. Dezavantajul este însă că tehnologia de fabricaţie a monitoarelor cu ecran plat este mai scumpă şi, în consecinţă, preţurile lor sunt mai mari. Pe piaţă există şi alte modele de monitoare. Unele companii, împrumutând tehnologia de fabricaţie a sistemelor /aptop, furnizează afişaje cu cristale lichide, LCD. Acestea au ecrane plate cu strălucire redusă şi consum mic de putere (5W faţă de 100W ai unui monitor obişnuit). Calitatea culorilor unui panou cu matrice activă LCD o întrece pe cea a celor mai multe tuburi catodice. Totuşi, ecranele LCD sunt de obicei limitate la rezoluţia VGA şi sunt foarte scumpe; chiar şi un ecran de 10 inci costă mii de dolari. Există trei tipuri de ecrane LCD: monocrome cu matrice pasivă, color cu matrice pasivă şi color cu matrice activă. La un afişaj LCD, un filtru de polarizare creează două tipuri de unde de lumină. Într-un afişaj LCD color există un filtru suplimentar care are trei celule pentru fiecare pixel - câte una pentru afişarea culorilor roşu, verde şi albastru.

Monitoare Unda de lumină trece apoi printr-o celulă cu cristal lichid, fiecare segment

359

de culoare având

propria celulă. Cristalele lichide sunt molecule în formă de tije, care curg asemenea unui lichid. Ele permit trecerea luminii prin ele, dar o sarcină electrică schimbă atât orientarea lor,

cât şi pe cea a luminii care le parcurge. Deşi afişajele LCD monocrome nu au filtre color, ele pot avea mai multe celule pentru un singur pixel pentru a controla nuanțele de gri. Intr-un afişaj LCD cu matrice pasivă, fiecare celulă este controlată de sarcinile electrice transmise de tranzistori în concordanţă cu poziţiile de pe rândurile şi coloanele de pe marginea ecranului. Celula reacţionează la impulsul de sarcină deviind unda de lumină, sarcinile mai mari producând devieri mai mari. Supertwist se referă la orientarea cristalelor lichide, comparând modurile on şi off - cu cât devierea este mai mare, cu atât mai mare este contrastul.

Sarcinile electrice ale ațişajelor LCD cu matrice pasivă sunt pulsatorii, astfel că acestea sunt lipsite de strălucirea celor cu matrice activă, care furnizează o sarcină constantă fiecărei celule. Pentru a creşte strălucirea, unii comercianţi s-au orientat spre o nouă tehni-

că, numită LCD dublu scan (aoub/e-scan LCD), care imparte ecranele cu matrice pasivă în jumătatea superioară şi cea inferioară, micşorând intervalul de timp dintre impulsuri. Într-un afişaj LCD cu matrice activă, fiecare celulă dispune de propriul tranzistor care o polarizează provocând devierea undei de lumină. Acestea produc o imagine mai strălucitoare decât cele cu matrice pasivă deoarece celula poate menţine o sarcină constantă, nu una de moment. Totuşi, tehnologia matricelor active consumă mai multă energie decât cea a celor pasive. Afişajele cu matrice activă, cu un tranzistor dedicat fiecărei celule, sunt mai greu şi mai costisitor de produs.

Atât în afişajele LCD cu matrice activă, cât şi în cele cu matrice pasivă, al doilea filtru de polarizare controlează cantitatea de lumină care trece prin fiecare celulă. Celulele deviază planul de polarizare al luminii pentru a corespunde cu cel al filtrului. Cu cât trece mai multă. lumină prin filtru, cu atât mai strălucitor va fi pixelul.

“

Ecranele LCD monocrome realizează o scară de griuri (până la 64) prin varierea strălucirii . unei celule sau prin aplicarea unor impulsuri cu factor de umplere variabil. Pe de altă parte,

ecranele LCD color aplică impulsuri celor trei celule color şi le controlează strălucirea pentru a

realiza diferite culori pe ecran.

Ecranele LCD

cu matrice pasivă dublu-scan au

câştigat recent în popularitate deoarece se apropie de calitatea celor cu matrice activă, iar producerea lor nu necesită costuri mult mai mari decât ale afişajelor cu matrice pasivă. Din cauza tranzistoarelor defecte, multe ecrane LCD cu matrice activă, produse de firme ca Sharp Electronics Corp. şi NEC Corp., nu trec în fabrică de testul de control al calităţii, productivitatea lor fiind mică,

iar preţurile mai mari.

În trecut erau necesare câteva tuburi catodice cu filament pentru a lumina un ecran LCD, dar producătorii de azi ai calculatoarelor portabile folosesc un singur tub de dimensiunea unei ţigări. Prin utilizarea tehnologiei fibrelor optice, lumina emisă de tub se împrăştie uniform peste întregul ecran. Datorită afişajelor LCD

supertw;st şi triple-supertwist,

ecranele din ziua de azi vă permit să

vedeţi clar, din mai multe unghiuri, cu contrast şi luminozitate mai mare. claritatea, mai ales când lumina este slabă, unele sisteme /aptop folosesc spate (backlighting) sau din margine (eoge/ighting), denumită şi iluminare (s/defighting). Alte sisteme /aptop exclud o asemenea iluminare pentru a bateriei.

Pentru a-şi mări iluminarea din laterală prelungi viaţa

Cele mai bune afişaje color sunt cele cu matrice activă sau panouri cu tranzistori cu straturi

subţiri (TET - hin-film transistors), la care fiecare pixel este controlat de trei tranzistori - (pentru roşu, verde şi albastru). La ecranele cu matrice activă reimprospătarea şi redesenarea sunt imediate şi precise, cu mult mai puţine dubluri sau neclarităţi ale imaginii decât la cele cu matrice pasivă (care controlează pixelii prin rânduri şi coloane de

360

Capitolul 10 — Partea hard a. monitoarelor şi datele lor tehnice

tranzistori atlaţi de-a lungul marginilor ecranului). Afişajele cu matrice activă sunt de asemenea

mult mai strălucitoare,

oferind un unghi vizual mai mare.

Un alt tip de ecrane LCD sunt cele realizate prin tehnologia gaz-plasmă, care era folosită la ecranele negre/portocalii ale calculatoarelor notebook mai vechi ale firmei Toshiba. Unele companii folosesc tehnologia gaz-plasmă pentru ecranele calculatoarelor de birou (geskfop) şi eventual pentru ecranele plate ale televizoarelor HDTV (//gf-aefinition television).

Monocrom sau color? În primii ani după apariţia calculatoarelor compatibile IBM PC, posesorii nu aveau la dispoziţie decât două tipuri de sisteme video: color, cu adaptor video CGA şi monocrom, cu adaptor MDA. De atunci au apărut pe piaţă diverse adaptoare şi monitoare. Monitoarele monocrome produc imagini de o singură culoare. Cea mai răspândită este culoarea portocalie, urmată de alb şi verde. Culoarea monitorului este determinată de culoarea fosforului de pe ecranul tubului catodic.

Unele monitoare cu fosforul alb pot

furniza mai multe nuanţe de gri. Monitoarele monocrome costă mai puţin decât cele color - în general o treime până la un sfert din preţul acestora.

Ele sunt ideale pentru aplicaţiile alfanumerice:

redactare de text,

foi de calcul, gestiunea bazelor de date şi programare. Totuşi, ele nu pot lucra sub Windows la fel de bine ca monitoarele color. Dar, monitoarele monocrome mari, proiectate pentru aplicaţii specializate, cum ar fi programele de editare publicaţii şi CAD/CAM, costă

cu câteva sute de dolari mai mult decât cele standard color. Monitoarele color folosesc o tehnologie de fabricaţie mai sofisticată decât cele monocrome, care impune şi preţuri mai mari. În timp ce un, tub monocrom foloseşte.un singur tun electronic, unul color conţine trei asemenea tunuri, dispuse în formă de triunghi, intr-o aşa numită contiguraţie delta. În locul fosforului portocaliu, alb sau verde, ecranul conţine „triade” de luminotfori, constând din fosfor roşu, verde şi albastru, care pot fi activate de tunurile electronice corespunzătoare. Aceste trei culori primare pot fi amestecate pentru a obţine toate celelalte culori. Deşi monitoarele color sunt mult mai scumpe decât cele monocrome, ele sunt mai versatile, dându-vă posibilitatea de a folosi programele de prezentare.

Dimensiunea potrivită Monitoarele se livrează în diferite dimensiuni, de la cele monocrome de 12 inci, mai ieftine, până la cele color de 42 inci. Cu cât monitorul este mai mare,

cu atât este mai scump.

Dimensiunile cele mai răspândite sunt cele de 14, 15, 17 şi 21 inci. Din păcate, aceste dimensiuni diagonale nu reprezintă suprafaţa de afişare a ecranului, ci dimensiunea tubului. In consecinţă, nu este corect să comparaţi monitorul de 15 inci produs de o companie cu cel analogic produs de o alta, decât dacă veţi compara suprafaţa activă a ecranului. Unul dintre acestea poate afişa o imagine de 13,8 inci, iar celălalt una de 13,5 inci. Monitoarele

mai mari sunt mai comode

pentru aplicaţii (ca acelea de editare publicaţii) în

care cele mai mici detalii trebuie să fie văzute clar. Cu un monitor mai mare puteţi vedea în întregime o pagină de 8 1/2 pe 1] inci, la un procent de 100%. Cu alte cuvinte ceea ce vedeţi pe ecran se potriveşte efectiv cu'pagina care urmează să fie tipărită. Această

caracteristică se numeşte WYSWYG

(wpat you see is what you get - veţi obţine ceea ce

vedeţi). Dacă puteţi vedea toată pagina la dimensiunea reală, nu veţi mai fi nevoit să faceţi încercări de tipărire pentru a ajunge la forma corectă. Monitoarele se fabrică atât in stil „portret" (portra;f), cât şi in stil peisaj (/anascape). Monitorul de tip portret (pagină întreagă) este mai mult înalt decât lat, oferindu-vă

Monitoare

361

posibilitatea de a vedea o pagină întreagă de document. Monitoarele de tip portret diferă de cele standard prin aceea că întind înălţimea imaginii la aproximativ 66 de linii, făcând cu putinţă vizionarea pe un ecran a echivalentului unei întregi pagini tipărite. Monitorul de orientare peisaj (dublă pagină), spre deosebire de cel cu orientare portret, este potrivit

pentru urmărirea simultană a două pagini alăturate. Deşi cele mai multe monitoare

uzuale sunt de tip peisaj, monitoarele cu această orientare

sunt mai 'mari şi mai late - şi de regulă mai scumpe - decât modeiele portret. Când optaţi pentru un monitor portret, trebuie să vă asiguraţi mai intâi că acesta poate lucra cu softul dumneavoastră. Unele monitoare necesită drivere video speciale pentru a lucra cu anumite pachete de programe.

Rezoluţia monitorului Pezoluţia reprezintă cantitatea de detalii pe care o poate reda un monitor.

Această

cantitate se exprimă prin numărul de elemente de imagine orizontale şi verticale, sau p/xe/), conţinute de ecran. Cu cât numărul de pixeli este mai mare, cu atât imaginile au mai multe detalii. Rezoluţia necesară depinde de aplicaţie. Programele alfanumerice (cum sunt cele de redactare de text) cer o rezoluţie mică, in timp ce aplicaţiile grafice (precum cele de editare publicaţii şi softul Windows)

impun o

rezoluţie mare.

Elementul de imagine pentru un monitor monocrom

este fosforul de pe ecran, în timp ce

pentru unul color acesta este triada de luminofori. Diferenţa impune un nou parametru, numit dot pitch (distanţa intre puncte), care se aplică numai monitoarelor color. Dot pitch este distanţa măsurată în milimetri dintre triadeie de luminofori. Ecranele cu distanţa intre puncte mai mică au distanţa mai mică intre triade; în consecinţă, elementele de imagine sunt mai apropiate şi imaginea mai precisă. Dimpotrivă, ecranele cu o distanţă mare între puncte tind să producă imagini mai puţin clare.

Cele mai multe monitoare au o distanţă între puncte cuprinsă între 0,25 şi 0,52 mm. Pentru a evita imaginile cu granulaţie mare, optaţi pentru o distanţă între puncte mai mică de 0,28 mm, pentru monitoarele de 12 şi 14 inci, şi mai mică decât 0,31 mm, pentru monitoarele

mai mari. Atenţie la monitoarele

mai mari, cu o

distanţă intre puncte peste

0,39 mm:; în cazul textelor şi graficelor mai fine, acestea sunt lipsite de claritate.

Modul interlaced (întreţesut) sau noninterlaced (neîntreţesut)? Explorarea ecranelor monitoarelor poate fi făcută in două moduri: întreţesut sau neintreţesut. În modul

nonmter/aced

(convenţional),

fasciculul de electroni baleiază ecranul pe linii,

de sus până jos, linie cu linie, parcurgând întregul ecran dintr-o singură trecere. În modul interlaced, fasciculul baleiază ecranul tot de sus în jos, dar în două treceri, parcurgând mai întâi liniile impare şi apoi pe cele pare; fiecare trecere durează jumătate din timpul unei treceri complete din modul neintreţesut. Din acest motiv ambele moduri reimprospătează ecranul în acelaşi timp. Această tehnică redesenează ecranul mai repede şi produce imagini mai stabile.

Monitoarele care lucrează în mod /nter/aced pot folosi rate de reimprospătare mai mici, scăzându-le preţul. Dezavantajul constă in aceea că întreţeserea depinde de abilitatea ochiului de a combina două linii aproape identice, despărțite de un spaţiu gol, intr-o linie continuă. Dacă urmăriţi o calitate video foarte bună, atunci aveţi nevoie de un adaptor video şi un monitor care să accepte o rezoluţie mare, cu afişare noninterlacea. Economia de energie Monitorul este un mare consumator de energie. Mulţi producători de sisteme PC incearcă să se conformeze cerinţelor Energy Star ale Agenţiei de Protecţia Mediului (DPMS). Orice:

362

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

ansamblu PC-monitor care consumă mai puţin de 70 W (35 W fiecare) poate utiliza emblema Energy Star. Unele cercetări demonstrează că asemenea calculatoare personale ecologice (green) ii pot face utilizatorului o economie

de electricitate în valoare de 70$ pe

an. Poate că cel mai bine cunoscut standard de economisire a energiei monitoarelor este standardul VESA Display Power-Management Signaling (DPMS), care defineşte semnalele pe care un calculator le trimite monitorului pentru a-i semnala timpii morţi. Calculatorul sau placa video decid când să trimită aceste semnale.

Dacă veţi cumpăra un monitor DPMS, cum sunt modelele MultiSync ale companiei NEC, puteţi benef'-ia de economia de energie fără a vă remodela intregul sistem. Dacă nu aveţi un adaptor video compatibil DPMS, atunci e bine să ştiţi că unor plăci, ca acelea produse de firma ATI (bazate pe setul de cipuri mach32, li se pot creşte performanţele la nivelul

standardului DPMS cu ajutorul unui utilitar soft, disponibil de regulă gratuit. Analog, monitoarele cu economie de energie ale companiei View Sonic includ soft care lucrează cu aproape

orice placă grafică pentru furnizarea semnalelor

DPMS.

O altă tendinţă în proiectarea monitoarelor ecologice este aceea de a minimiza expunerea utilizatorului la efectele negative potenţiale ale câmpurilor electromagnetice. Mai multe studii medicale relevă faptul că aceste emisii electromagnetice pot provoca probleme de

sănătate, ca avorturi, malformații congenitale şi cancer. Riscul poate fi mic, dar petrecând o treime din zi (sau mai mult) în faţa monitorului,

acesta creşte.

Obiectul îngrijorării îl constituie faptul că emisiile de frecvenţa foarte joasă VLF (very-/ow/requency) şi cele de frecvenţă extrem de joasă ELF (extreme/y /ow-frequency) vă pot afecta corpul intr-un mod sau altul. Aceste emisii vin sub două forme: electrică şi

magnetică. Unele VLF, deoarece ele nu sunt singurele electric sau de la

LL

e

cercetări arată că emisiile magnetice ELF sunt mai periculoase decât cele interacționează cu activitatea electrică naturală a celulelor. Monitoarele care le provoacă; emisii ELF semnificative provin şi de la păturile încălzite liniile de forţă.

a pt

ELF şi VLF nu sunt considerate radiaţii; ele sunt de fapt frecvenţe radio aflate sub nivelul celor folosite de radioemiţătoare.

Aceste două frecvenţe sunt acoperite de noul standard suedez pentru emisiile monitoarelor, numit SWEDAC, după numele agenţiei care a stabilit normele. În multe ţări europene, agenţii şi întreprinderile guvernamentale cumpără numai monitoare cu emisii reduse. Gradul de reducere al emisiilor variază de la un monitor la altul. Standardul MPR | al guvernului suedez,

care datează din 1987,

este cel mai puţin restrictiv.

MPR

II, stabilit în 1990,

este

mult mai restrictiv (adăugând valori maxime atât pentru emisiile ELF, cât şi pentru cele VLF) şi este respectat de majoritatea monitoarelor cu emisie scăzută de astăzi. Un standard şi mai restrictiv, din 1992, numit TCO, amplifică şi mai mult cerinţele MPRIII; în plus, este un standard bazat mai mult pe probleme de mediu, care cuprinde atât cerinţe de economie de energie, cât şi limite de emisie. Unul dintre puţinii producători care oferă monitoare conforme standardului TCO este Nanao. Un monitor cu emisie scăzută costă cu aproximativ 20-100 $ mai mult decât unul similar cu emisie normală. Când mergeţi să cumpăraţi un monitor cu emisie scăzută nu cereţi pur şi simplu un asemenea monitor; aflaţi şi limitele anumitor tipuri de emisii. Orientaţi-vă după standardele celor două tipuri de emisii descrise mai sus.

Monitoare

. 363

Dacă hotărâți să nu cumpăraţi un monitor cu emisie scăzută, puteţi lua alte măsuri pentru a vă proteja. Cel mai important este să staţi la o distanţă de un braţ (aproximativ 70cm) faţă de ecranul monitorului. Dacă vă daţi cu vreo doi paşi inapoi, nivelul emisiilor magnetice ELF scade de obicei la valorile obişnuite dintr-un birou iluminat cu tuburi fluorescente. De asemenea, emisiile monitorului sunt minime în faţa sa, deci staţi la cel puţin 1 metru distanţă faţă de părţile laterale şi posterioare ale monitoarelor apropiate, şi la 1,5 metri de orice copiator, care este o sursă puternică de ELF. Emisiile electromagnetice nu trebuie să fie singura dumneavoastră grijă; trebuie să vă preocupe şi reflexiile ecranului.

De fapt, unele ecrane cu reflexie redusă (ant-g/are) nu

numai că reduc suprasolicitarea ochilor, dar elimină emisiile electrice ELF şi VLF (nu şi pe cele magnetice).

Criterii de achiziţionare a monitoarelor Un

monitor poate valora cât jumătate din preţul unui sistem de calcul. Ce trebuie să aveţi

în vedere când achiziţionaţi un monitor? Secretul este să alegeţi unul care să funcţioneze cu placa video selectată. economie de bani furnizând un monitor uni-standard (cu frecvenţă fixă) şi vată; de exemplu, puteţi comanda un monitor VGA şi o placă video VGA. mare flexibilitate, procuraţi un monitor mu/tisync care se adaptează la mai

Puteţi face o placa video adecPentru cea mai multe standarde.

La monitoarele mu/tisync trebuie să potriviţi gama frecvenţelor de baleiaj orizontal şi vertical acceptate de monitor cu cele generate de placa video. Cu cât gama semnalelor

este mai largă, cu atât mai scump, dar şi mai versatil, este monitorul. Frecvenţele de baleiaj vertical şi orizontal ale plăcii video trebuie să fie cuprinse în gama acceptată de monitor. Frecvența verticală (frecvenţa cadre) determină gradul de stabilitate al imaginii. Cu cât este mai mare, cu atât mai bine. Valorile ei caracteristice variază între 50 şi 90 Hz. Frecvența orizontală (sau rata liniilor) variază intre 31,5 kHz şi 59 kHz. Pentru a păstra frecvenţa orizontală joasă, unele plăci video folosesc semnale de intreţesere, afişând alternativ jumătate din totalul liniilor imaginii. La unele monitoare intreţeserea poate: produce o vibraţie pronunţată a imaginii. Din acest motiv, monitorul dumneavoastră trebuie să se sihcronizeze cu dublui frecvenţei verticale a plăcii video. Spre exemplu,

standardul video IBM XGA foloseşte o frecvenţă pe cadre de 43,5 Hz. Pentru a se potrivi cu aceste semnale,

un monitor trebuie să accepte o frecvenţă verticală de 87 Hz şi una

orizontală de 35,5 kHz. Când achiziţionaţi un monitor VGA, asiguraţi-vă că acesta , acceptă o frecvenţă orizontală de cel puţin 31,5 kHz - minimum necesar unei plăci VGA pentru un ecran de 640 pe 480. Standardul VESA super VGA (800 x 600) necesită o frecvenţă verticală de 72 Hz şi una orizontală de. cel puţin 48 kHz. Imaginea mai fină, de 1024 x 768, impune o frecvenţă

.

verticală de 60 Hz şi o frecvență orizontală de 58 kHz. Dacă frecvenţa verticală creşte la . 72 Hz, cea orizontală trebuie să fie de 58 kHz. Dacă se foloseşte intreţeserea, care poate provoca pâlpâirea imaginii, o placă video de 1024 x 768 impune un monitor cu frecvenţa verticală de 43,5 Hz şi cea orizontală de 35,5 kHz. Majoritatea monitoarelor analogice de azi sunt, într-o măsură sau alta, mu/tisyne. Deoarece sute de fabricanți produc mii de tipuri de monitoare, nu este practic să discutăm în detaliu aspectele tehnice ale fiecărui model.

E suficient să spunem

că inainte de a investi într-un

monitor trebuie să verificaţi dacă datele lui tehnice corespund necesităţilor dumneavoastră. Dacă aveţi nevoie de un punct de pornire, începeţi cu PC Magazine, care in mod periodic. , prezintă diverse tipuri de monitoare. Dacă nu puteţi aştepta o asemenea apariţie, studiaţi monitoarele a

IBM

următorilor furnizori:

364

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

a Mitsubishi m NEC a Sony Fiecare dintre aceşti producători realizează monitoare care stabilesc standarde după care pot fi judecate alte monitoare. Deşi pentru acestea plătiţi ceva mai mult, nu veţi fi dezamăgiţi niciodată nici de calitatea lor, nici de asistenţa oferită pentru ele. Multe monitoare ieftine sunt curbe deoarece permit o mai uşoară fbcalizare a fasciculului de electroni. Monitoarele cu ecranul plat, care sunt puţin mai scumpe, sunt preferate de cumpărători. Ca regulă generală, cu cât curbura ecranului este mai mică, cu atât lumina reflectată va fi mai puţin orbitoare. Înainte de a vă cumpăra un monitor de 16 inci sau mai mare, luaţi in considerare dimensiunile biroului dumneavoastră. Un monitor de 16 inci are cel puţin 45 cm în adâncime, iar unul de 21 inci ocupă 0,09 metri pătraţi. (Adâncimea specifică a monitoarelor de 14 inci este de 16 până la 18 inci.) De asemenea, trebuie să verificaţi care este distanţa între punctele monitorului (go? p;tc/). Valorile mai mici ale acestuia indică imagini mai fine. Monitorul sistemului IBM PC original avea o distanţă intre puncte de 0,43 mm, considerată slabă - de aproape orice standard. Monitoarele cu imaginea cea mai fidelă comercializate astăzi au o distanţă intre puncte de 0,28mm sau mai puţin. Alegând un monitor mai mic sau unul cu o distanţă intre puncte mai mare puteţi economisi bani, dar veţi pierde, desigur, în claritațea imaginii. Nu fiţi prea pretenţioşi; preferând unu! cu o distanţă între puncte de 0,31 mm, în locul altuia cu 0,28 mm,

aţi putea face o mare economie.

Ce rezoluţie de afişare preferaţi? În general, dacă rezoluţia este mai mare, veţi dori şi un monitor mai mare. Dacă lucraţi cu o rezoluţie de 640 x 480, de exemplu, un monitor de 14 inci va fi acceptabil.

La rezoluţia de 1024 x 768 probabil că acesta vi se va părea prea mic

şi veţi prefera prin urmare unul mai mare (ca de exemplu unul de 17 inci). Procuraţi un monitor la care butoanele de poziţionare şi de control al imaginii să fie uşor accesibile. Urmăriţi să aibă şi alte butoane pe lângă cele de contrast şi strălucire; unele monitoare vă permit reglarea lăţimii şi inălţimii imaginilor de pe ecran. Monitorul ar trebui să includă un suport reglabil care să vă permită aşezarea lui sub unghiul de utilizare dorit. Monitorul numai să 0,28 mm, este să il

este o componentă atât de importantă a calculatorului încât nu este suficient ii cunoaşteţi datele tehnice. Dacă ştiţi că monitorul are o distanţă între puncte de asta nu inseamnă neapărat că el este ideal pentru dumneavoastră. Cel mai bine testaţi într-o cameră de demonstraţii sau (printr-o înţelegere de eventuală

returnare) în propriul birou. m

Pentru a testa un monitor:

Desenaţi un cerc, cu ajutorul unui program

de grafică. Dacă acesta nu este cerc, ci e

oval, atunci monitorul nu vă va servi bine în programele de grafică sau proiectare. m

7astați câteva cuvinte cu caractere de înălțimea de 8 sau 10 puncte (1 punct = 1/72 inci). Dacă acestea sunt neclare sau caracterele negre au franjuri colorate, alegeţi un

alt monitor. =

/eg/ați luminozitatea de Ia o limită la cealaltă observând

colţurile imaginii de pe ecran.

Dacă imaginea işi modifică dimensiunile, atunci e posibil ca la nivele mari de luminozitate să se piardă focalizarea. m /ncărcaţi programul Microsoft Windows pentru a verifica uniformitatea focalizării. Pictogramele din colţuri sunt la fel de clare ca restul ecranului? Liniile din bara de titlu. sunt curbe sau ondulate?

Monitoarele sunt de obicei precis focalizate în centru, dar

colţurile neclare indică un model slab. Liniile arcuite pot fi rezultatul unei plăci grafice

.

.

Plăci video

365

proaste, aşa că nu renunţaţi la un monitor care afişează astfel de linii înainte de a-l verifica şi cu o altă placă. Un monitor bun este calibrat astfel încât razele de lumină roşie, verde şi albastră să îşi atingă ţinta (luminoforii corespunzători) cu precizie. Dacă nu o fac, atunci convergenţa este proastă. Fenomenul este vizibil când marginile liniilor par să lumineze cu o anumită culoare. Dacă este bună convergenţa, atunci culorile sunt limpezi, clare şi reale, cu condiţia ca ecranul să nu aibă o tentă predominantă.

Plăci video O placă video furnizează semnalele care comandă monitorul. O dată cu introducerea sistemelor PS/2, în 1987, IBM a dezvoltat noi standarde video care le-au depăşit pe cele

mai vechi ca răspândire şi posibilităţi oferite. Cele mai multe plăci video se conformează unuia din următoarele standarde industriale: m MDA CGA

(Monochrome Display Adapter) (Color Graphics Adapter)

EGA (Enhanced Graphics Adapter) VGA

(Video Graphics Adapter)

SVGA XGA

(Super VGA) (eXtended Graphics Array)

Adaptoarele şi standardele video sunt acceptate de practic toate programele care rulează pe echipamentele

IBM sau compatibile.

De asemenea,

alte sisteme devin standarde

ge

facto. De exemplu, super-VGA (SVGA) oferă rezoluţii diferite la diverşii comercianţi, dar rezoluţia de 1024 x 768 devine rezoluţie standard pentru executarea unor lucrări de detaliu. Majoritatea monitoarelor microcalculatoarelor acceptă cel puţin un standard video, permi-

ţând operarea cu plăci video şi programe compatibile cu standardul respectiv. De pildă, un monitor care acceptă standardul VGA poate opera cu plăci video şi programe VGA. Deşi au fost standardizate multe tipuri de sisteme de afişaj, nu toate sunt standarde viabile. De exemplu, standardul CGA funcţionează, dar e inacceptabil pentru rularea programelor cu grafică intensivă pe care se bazează mulţi utilizatori. De fapt Microsoft Windows 3.1 nu lucrează cu nici un PC care are rezoluţie mai mică decât cea corespunzătoare standardului EGA. în continuare ne vom ocupa şi de adaptoarele de afişaj care astăzi sunt considerate depăşite.

Adaptorul şi monitorul MDA. Cel mai simplu tip de afişaj este adaptorul monocrom IBM (MDA). (De fapt placa MDA are rolul dubiu de placă video şi de interfaţă pentru imprimantă.) Placa video IBM poate afişa numai text la o rezoluţie de 720 x 350 de pixeli (720 orizontal pe 350 vertical). Ca sistem exclusiv pentru text, afişajul nu are posibilităţi grafice intrinseci. Iniţial monitorul a fost bine vândut, fiind foarte rentabil. MDA furnizează şi o interfaţă de imprimantă, economisind un conector de extensie. , Afişajul este cunoscut pentru claritatea şi buna rezoluţie, care îl f:> ideal perntiru utilizarea în domeniul afacerilor, mai ales pentru cei care utilizează program: de editare :e text sau foi de calcul tabelar. Figura 10.1

arată semnalele la pinii adaptorului

MDA.

Deoarece afişajul monocrom este numai pentru text, nu îl puteţi folosi în apheafii care ' necesită grafică. Iniţial, această deficiență doar priva utilizatorul de jocuri pe menitorul

366

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

La nivelurile TTL standard Masă

1

Masă

2

Afisaj IBM

Neutilizat

3

Neutilizat

4

Ei

monocrom

5

Neutilizat

Afișaj IBM

monocrom

și adaptor

+ Intensitate

6

+ Video

7

+ Orizontal

8

- Vertical

9

imprimantă

Fig 10.1

Semnalele la pini ale adaptorului MDA

monocrom, dar astăzi chiar cele mai serioase programe din domeniul afacerilor folosesc din plin grafica şi culoarea. Având o matrice de caractere de 9x14 puncte, monitorul

monocrom

Tabelul

IBM afişează caractere frumoase.

10.1

prezintă caracteristicile principale ale unicului

Ulterior, o companie

pe nume

mod

de operare

MDA.

Hercules a scos pe piaţă o placă video numită Hercules

Graphics Card (HGC). Această placă afişează textul mai clar şi poate face prelucrări grafice, de genul diagramelor.

Adaptorul şi monitorul CGA. Deşi posibilităţile sale lasă acum mult de dorit, timp de mulţi ani, adaptorul CGA a fost cel mai răspândit. Adaptorul are două moduri principale de

"Tabelul 10.1. Datele tehnice ale adaptorului IBM IT) Standard video

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

MDA (08/12/81 )

720x350

4

Text

Culorile se referă Ia diferitele atribute de afişare, Subliniat.

cum ar fi normal,

Si Moduri

BIOS

07h supraluminat,

Format caracter

80 x 25 video invers şi

Plăci video

operare:

(A/N) sau cu toate punctele adresabile (APA

alfanumeric

367

- a// points addressab!e).

În varianta alfanumerică, placa operează în mod 40 de coloane x 25 de linii sau 80 de

coloane x 25 de linii, cu o rezoluţie de 8 x rezoluţie medie (320 rezoluţie înaltă (640

cu 16 culori. În modurile A/N şi APA, setul de caractere este format 8 pixeli. În modul APA sunt disponibile două rezoluţii: mod color cu x 200), cu 4 culori posibile dintr-o paletă de 16; mod bicolor cu x 200).

Figurile 10.2 şi 10.3 arată asignarea pinilor adaptorului CGA. Jack telefonic pentru semnalul color compus Ex

si:_5|s

Conector D-shell cu 9 pini

pentru comandă color directă

A)

La nivelurile YTL standard Masă

Adaptor CGA cu comandă directă a

Atisaj IBM color sau alt monitor cu comandă directă Comandă

Jack compus

”

Se leagă la monitor

Semnal Monitor

video

video compus

aproximativ 1,5 V

itudine

Masă sasiu

vart la vârt

de

„|

Jack k CGA

2

Fig 10.2 Datele tehnice ale conectorului CGA

Majoritatea monitoarelor vândute

pentru CGA

sunt

RGB,

nu compuse.

Semnalul

color

compus conţine un amestec de culori care trebuie decodat sau separat. Monitoarele RGB

Matrice caracter

Frecvenţă de baleiaj vertical (Hz)

Orizontală (kHz)

Mod

9 x 14

50

18,432

Std

baleiere

368

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

Tabelul 10.2 Datele tehnice ale adaptorului CGA Standard video

Rezoluţie

Număr de culori

CGA (08/12/81)

Mod

Moduri

BIOS

Format caracter

| 320 x 200

16

Text

00/01h

40 x 25

640 x 200

16

Text

02/03h

80 x25

160 x 200

16

APA

-

-

320 x 200

4

APA

04/05h

40 x 25

640 x 200

2

APA

06h

80 x25

APA = Toate punctele adresabile (moa grafic) - = Neacceplat

Adaptor CGA

00 [A ENE= Modulator RF

+ 12V

a

(cheie) Neutilizat

2

lesire video compusă

3

Masa logică

4

Adaptor CGA

Interfaţă modulator RF

— Intrare crelon optic

E

(cheie) Noutilizat

2

Creion

= Comutator

optic

Masă șasiu + 5V

creion optic

4 5

+ 12V

s

MN

3

Adaptor CGA

Intertață creion optic

Fig 10.3 Datele tehnice ale conectorilor CGA pentru modulator RF şi creion optic

primesc separat culorile roşu, verde şi albastru şi le combină în diferite proporţii pentru a genera alte culori. Monitoarele RGB oferă o rezoluţie mai bună decât cele care folosesc semnalul video complex şi afişează mult mai bine textul pe 80 de coloane. Un dezavantaj al plăcii video CGA este acela că produce tremurarea (7//icke/ imaginii şi efectul de zăpadă (snow).

Flicker este tendinţa supărătoare a textului de a scânteia pe

măsură ce mutaţi imaginea în sus sau în jos. Snow este apariţia precipitată de puncte strălucitoare oriunde pe ecran.

Plăci video

369

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

Orizontal (kHz)

Mod baleiere

8x8

60

15,75

Std

8x8

60

15,75

Std

-

60

15,75

8x8

60

15,75

8x8

60

15,75

Std «

Std Std

Multe companii care au comercializat adaptoare CGA le-au sistat de mult producţia. Atâta timp cât multe plăci VGA costă mai puţin de 100$, nu are sens să recomandăm o placă CGA.

Tabelul 10.2 prezintă datele tehnice pentru toate modurile de operare CGA.

Nume semnal - descriere

Z 3

Semnal de comandă directă pe 3 pini

Rosu pentru monitorul secundar

comandă Cectă

tri monitorul I p primar Rosu pentru Verde pentru monitorul primar Albastru pentru monitorul primar Verde pt. monitorul sec. / intensitate Albastru pt. monitorul sec./Mono video! Retrace

orizontal

Retrace

vertical

ololalolalalolre]-

Masă Monitor cu

Adaptor EGA

Fig. 10.4 Datele tehnice pentru conectorul

EGA

Adaptorul şi monitorul EGA. Adaptorul IBM EGA, a cărui producţie'a fost sistată la

introducerea sistemelor PS/2, constă dintr-o placă gratică, o placă de extensie a memoriei grafice, un set modular de memorie grafică şi un monitor color de rezoluţie mare. Intregul +

370

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

elul 10.3 Datele tehnice ale adaptorulu Standard video

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri BIOS

Format caracter

320x350 640x350 720x350 320x200 640 x200 640*350 640x350

16 16 4 16 16 4 16

Text Text Text APA APA APA APA

00/01h 02/03h 07h 0Dh Eh OFh 10h

40 80 80 40 80 80 80

EGA

(09/10/84)

APA

=

x 25 +25 +25 x 25 x 25 x 25 x 25

Toate punctele adresabile (moa grafic)

pachet costa iniţial aproximativ

1800$.

Produsele apărute ulterior pe piață au adus compa-

niei IBM o competiţie serioasă în acest domeniu; puteaţi achiziţiona un sistem similar de la alţi comercianţi, la un preţ mult mai mic. Totuşi, un avantaj al standardului EGA este că vă puteţi construi modular sistemul. Deoarece placa funcţionează cu orice monitor produs de IBM la acea dată, îl puteţi folosi cu monitorul IBM monocrom (IBM Monochrome Display), cu mai vechiul IBM color (IBM Color Display), sau cu cel color extins IBM (IBM Enhanced

Color Display). Conector P-2

Conector P-2 + Intrare creion optic

Legătură creion optic

Neutilizat

Pin 1

2

+ Comutator creion optic

3

Masă

4

+ SV

5

12V

6

Fig. 10.5 Datele tehnice ale conectorului creionului optic EGA

Adaptor EGA

Plăci video

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

Orizontal (kHz)

Mod

8x14

60

21,8

Std

8x14

60

21,8

Std

9x14 8x8

50 60

18,432 15,75

Std Std

8x8

60

15,75

Std

8x14

50

18,432

Std

8x14

60

21,85

Std

371

baleiere

Cu placa EGA, monitorul IBM color afişează 16 culori în mod 320 x 200 sau 640 x 200, iar cel monocrom are o rezoluţie de 640 x 350 cu matricea caracterelor de 9 x 14 (mod text). Figurile 10.4 şi 10.5 indică semnalele la pinii conectorului P-2 al adaptorului EGA. Funcţionând cu o placă EGA,

monitorul color extins IBM este capabil să afişeze 640 x 350 pixeli

în 16 culori dintr-o paletă de 64. Matricea caracterelor pentru text este de 8 x 14, faţă de cea de 8*8 a plăcii şi monitorului CGA. Totuşi, matricea' caracterelor de 8 x 8 poate fi folosită pentru a afişa 43 de linii de text. Ea poate fi adusă la dimensiunea de 8 x 32 prin metode soft. Folosind

placa IBM de extensie a memoriei,

în RAM,

la 512 caractere. Setul modular IBM de memorie grafică adaugă 1024 de

caractere.

puteţi mări setul de 256

de caractere rezident

Seturile de caractere sunt incărcate prin programe.

Toată această memorie încape în spaţiul nefolosit din RAM utilizator şi începutul zonei curente de memorie

dintre sfârşitul memoriei

a adaptorului

de afişaj. EGA

are memoria

"de maximum 128K care ocupă în RAM spaţiul aflat imediat peste limita de 640K. Dacă instalaţi mai mult de 640K, veţi pierde probabil memoria suplimentară la instalarea plăcii EGA.

Placa de extensie a memoriei

grafice adaugă

64K la cei 64K standard,

totalizând

128K. Setul modular IBM de memorie grafică mai adaugă 128K, totalizând 256K. Aceşti ultimi

128K

de memorie se află numai

pe placă şi nu consumă

din spaţiul de memorie

al

calculatorului. (Deoarece aproape toate plăcile EGA de pe piaţă sunt configurate la întreaga memorie

de 256K,

nu sunt

necesare

opţiuni de extensie.)

Sistemul VGA îl depăşeşte pe cel EGA în multe privinţe. EGA are probleme în emularea adaptoarelor

mai vechi CGA

sau

MDA

şi unele programe

care lucrau cu plăcile precedente

nu pot lucra cu standardul EGA fără a fi modificate. Tabelul 10.3 arată modurile acceptate de adaptorul EGA. Monitorul şi adaptorul color profesional. Sistemul profesional de afişaj grafic este un produs introdus de IBM în anul 1984. La cei 4.290$, acesta era prea scump pentru a căpăta o răspândire largă. Sistemul constă dintr-un set de monitor grafic profesional cu placa grafică profesională. Extins la întreaga capacitate, setul foloseşte trei conectori intr-un sistem XT sau AT, ceea ce este cam

mult,

dar caracteristicile sunt

impresionante.

Adaptorul

grafic profesional

(PGA - Professional Graphics Adapter) oferă funcţii hard intrinseci de rotaţie tridimensională şi de decupare a imaginii. Adaptorul poate rula 60 de cadre de animaţie pe secundă

372

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

ePRI.

PL PIB DI

Standard video

Deep

EYP

PI

II PGA

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri

BIOS

Format caracter

320 x 200

16

Text

00/01

640 x 200

16

Text

02/03

80 x25

320

x 200

4

APA

04/05

40 x25

640 x 200

2

APA

06

80 x 25

640 x 480

256

APA

-

-

PGA (09/10/84)

AP

40 x25

Toate punctele adresabile (mod grafic)

- = Neacceplat deoarece

PGA

încorporează un microcalculator dedicat.

Placa şi monitorul grafic profesional aveau în vedere mai curând aplicaţiile inginereşti şi ştiinţifice decât pe cele financiar-contabile. Acest sistem, care nu a mai fost produs de la introducerea calculatorului PS/2, a fost înlocuit de VGA şi de alte standarde grafice de

rezoluţie mai mare destinate sistemelor mai noi. Tabelul

10.4 prezintă toate modurile PGA

acceptate.

Adaptoare şi monitoare VGA O dată cu lansarea sistemului PS/2, în aprilie 1987, IBM a introdus monitorul VGA Graphics Graphics

(Video

Array). De fapt, în aceeaşi zi a mai introdus şi adaptorul MCGA (MultiColor Array) de rezoluţie mai mică şi pe cel 8514 de rezoluţie mai mare. Dar acestea

două nu s-au impus ca standarde şi nu se mai produc. Semnale

numerice sau analogice? Spre deosebire de standardele

video mai vechi, care erau

numerice, VGA este un sistem analogic. De ce se îndreaptă monitoarele de la numeric către analogic când alte echipamente

electronice se orientează spre numeric?

Cititoarele de

compact discuri (numerice) au înlocuit vechiul pick-up (analogic), iar videourile şi camerele video stochează imaginea digitală având posibilităţi de derulare cu incetinitorul şi stop-cadru. Cu un televizor digital puteţi urmări câteva canale pe acelaşi ecran, fie prin impărţirea lui, fie prin plasarea unei imagini în cadrul alteia. Atunci de ce a hotărât IBM să se îndrepte spre monitoarele analogice? Răspunsul este culoarea. Majoritatea monitoarelor calculatoarelor personale introduse înaintea sistemului

PS/2 sunt

digitale. Acestea generează culori diferite comutând fasciculele electronice RGB (roşu,verde, albastru) în regim on-or-o/f (cuplat sau decuplat). Puteţi afişa până la opt culori (2 la puterea a treia). La monitoarele

IBM,

un semnal suplimentar de intensitate dublează

numărul combinațiilor de culori, de la 8 la 16, prin posibilitatea afişării fiecărei culori la două niveluri diferite de intensitate. Acest monitor digital este uşor de fabricat şi facilitează consistenţa combinațiilor de culori de la un sistem

la altul.

La sistemele PS/2, IBM a optat pentru un circuit analogic de afişaj. Monitoarele analogice funcţionează ca şi cele digitale care folosesc fasciculele RGB pentru a obţine culori variate, numai că la sistemele analogice fiecare culoare poate fi afişată la diferite niveluri de intensitate - în cazul VGA, 64 de niveluri. Această versatilitate furnizează 262.144 de culori posibile (643). Pentru o grafică pe calculator cât mai aproape de realitate, adesea

Plăci video

373

i a:

]

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

Orizontal (kHz)

Mod

8x8

60

15,75

Std

8x*8

60

15,75

Std

8x8

60

15,75

Std

8x8

60

15,75

Std

-

60

30,48

Std

baleiere

culoarea este mai importantă decât rezoluţia înaltă, deoarece ochiul uman percepe mai aproape de realitate o imagine dacă aceasta are mai multe culori. IBM a optat pentru grafica în formă analogică pentru a creşte posibilităţile coloristice. MCGA

(MultiColor Graphics Array).

Adaptorul

grafic MCGA

este integrat pe placa de bază

a modelelor 25 şi 30 ale sistemului PS/2. El acceptă toate modurile CGA

dacă i se ataşează

un monitor analogic IBM, dar nu este compatibil cu nici unul dintre monitoarele IBM anterioare. Pe lângă modurile CGA acceptate, MCGA include patru moduri suplimentare.

Adaptorul MCGA

utilizează 64 de nuanţe de gri atunci când face conversia modurilor color

pentru afişarea pe monitoare monocrome, astfel incât utilizatorii care preferă astfel de monitoare să poată beneficia de aplicaţiile bazate pe culori. Adaptorul VGA. Sistemele PS/2 conţin circuitele de bază ale adaptorului de afişaj pe placa de bază. Circuitele, denumite Video Graphics Array (VGA) sunt implementate pe un singur cip de comandă, realizat în tehnologie VLSI şi produs de IBM. Pentru adaptarea noului standard grafic la sistemele mai vechi, IBM a introdus adaptorul de afişaj PS/2. Denumit şi

placă grafică VGA, adaptorul conţine circuitul VGA complet pe o placă de lungime standard, cu o interfaţă pe 8 biţi. De atunci IBM nu a mai fabricat placa VGA, dar aceasta este încă disponibilă la terţi furnizori. Componenta BIOS VGA conţine softul de control aflat în memoria ROM a sistemului şi care comandă circuitele VGA. Programele pot iniţia comenzi şi funcţii prin intermediul componentei

BIOS,

fără a avea nevoie să comande

direct aceste circuite.

Programele

devin

astfel oarecum independente de hard şi pot apela un set consistent de comenzi şi funcţii integrate în softul de control din memoria Viitoarele implementări

ale adaptorului

ROM a

VGA

sistemului.

vor fi diferite din punct de vedere hard,

dar vor

răspunde aceloraşi apeluri şi funcţii BIOS. Noile caracteristici se vor adăuga ca un set suplimentar la funcţiile existente. Astfel, VGA va fi compatibil cu funcţiile BIOS grafice şi alfanumerice mai vechi, care sunt incluse de la inceput în sistemele PC. Aproape orice

program care a fost scris pentru MDA,

CGA,

sau EGA poate rula şi cu VGA.

Într-o lume ideală programatorii ar trebui să scrie mai curând pentru interfaţa BIOS decât direct pentru hard şi ar putea realiza schimburi

soft între diferite tipuri de hard.

Dar din

dorinţa ca softul să funcţioneze mai bine, aceştia scriu în mod frecvent direct pentru echipamente. In consecinţă, ei realizează aplicaţii mai performante, dar dependente de hardul pentru care au fost scrise.

Tabelul 10.5 indică modurile de operare pentru afişajul MCGA.

374

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

Tabelul TE Standard video

tehnice Pap if

ce

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri BIOS

Format caracter

320 x 400 640 x 400

16

Text

00/01h

40 x25

16

Text

02/03h

80 x25

MCGA (04/02/87)

320 x 200

4

APA

04/05h

40 x 25

640 x 200

2

APA

06h

80 x 25

640 x 480

2

APA

1ih

80 x 30

320

256

APA

13h

40 x 25

x 200

APA = Toate punctele adresabile (mod grafic) DBL = Dublu scan

Atunci când face abstracţie de componenta BIOS, programatorul trebuie să se asigure că hardul este 100%

compatibil cu standardul,

astfel încât softul scris pentru

un echipament

standard să poată rula şi pe acel sistem. Observaţi că, faptul că un producător pretinde compatibilitatea la nivel de registru nu inseamnă că produsul este 100% compatibil sau că toate programele pot rula exact ca pe uni adevărat IBM VGA. Cei mai mulţi fabricanți au copiat sistemul VGA la nivel de registru, ceea ce înseamnă că şi aplicaţiile care scriu direct în registrele video vor funcţiona corect. De asemenea, circuitele VGA în sine imită adaptoarele mai vechi chiar la nivel de registru şi au un uimitor nivel de compatibilitate cu standar-

dele precedente. Această compatibilitate face din VGA Tabelul

un standard cu adevărat universal.

10.6 indică modurile de lucru VGA.

E PE

LI PPE PI

Standard video

Lt

Zi

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri

360x400 720 =400 320x200 640x200 720400 320.200 640-200 640.350 640+350 640-480 640x480 320+ 200

16 16 4 2 16 16 16 4 16 2 16 256

Text Text APA APA Text APA APA APA APA APA APA APA

00/01h 02/08h 04/05h 06h 07h ODn OEh OFh 10h 11h 12h 13h

BIOS

Format caracter

VGA

(04/02/87)

APA = Toate punctele adresabile (mod grafic) Db/ = Dublu scan

40 x 25 80 +25 40 x 25 80 25 80 x 25 40 x 25 80 + 25 8025 80 + 25 80 x 30 80 x 30 40 25

”

Plăci video

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

8x16

70

8x16

70

Orizontal (kHz)

Mod baleiere

31,5 ă

375

Std

31,5

„Std

8x8

70

31,5

Dbl

8x8

70

31,5

Dbl

8x16

60

31,5

Std

8x8

70

31,5

Dbl

Adaptorul VGA permite afişarea pe ecran a 256 de culori dintr-o paletă de 262.144 (256K) de culori posibile. Deoarece placa VGA are semnalul de ieşire analogic, va trebui să

dispuneţi de un monitor care să accepte un semnal de intrare analogic. Monitoarele VGA se livrează atât în varianta color, cât şi in cea monocrom, procedeul

de insumare a culorilor.

Prin această

metodă,

nuanţe de gri; transformarea se realizează în ROM dacă elementul

BIOS

detectează

un monitor

care utilizează

în locul culorilor se afişează 64 de

BIOS. Rutina de însumare se iniţiază

monocrom

la pornirea sistemului.

Această

rutină foloseşte o formulă prin care se generează diverse tonuri de gri. Culoarea care ar trebui afişată este convertită de exemplu

în 30%

roşu, plus 59%

verde,

plus 11%

albastru

pentru a obţine griul dorit. Utilizatorii care preferă monitorul monocrom vor putea astfel să execute aplicaţii bazate

Matrice caracter

9x16

pe culoare.

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

70

Orizontal (kHz)

Mod baleiere

31,5

Std

9x16

70

31,5

Std

8x8

70

31,5

Dbl

8x8

70

31,5

Dbl

9x16

70

31,5

Std Dbl

8x8

70

31,5

8x8

70

31,5

Dbl

8x14

70

31,5

Std

8x14

70

31,5

Sta

8x16

60

31,5

Sta

8x16

60

31,5

Std

8x8

70

31,5

Dbi

376

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

în RL

BL

A PP PORT ERIE

Standard video

TIP

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri BIOS

Format caracter

1024 x 768

256

APA

H-Oh

85 x 38

640 x 480

256

APA

H-1h

80 x 54

1024 x 768

256

APA

H-3h

146 x51

8514 (04/02/87)

APA

=

Toate punctele aaresabile (mod grafic)

/L = Intrețesut

Adaptorul 8514. Adaptorul 8514/A al sistemului PS/2 oferă o rezoluţie mai bună decât cea standard VGA. Proiectat pentru a folosi afişajul color PS/2 8514, conector Micro Channel, la orice model de PS/2 astfel echipat.

acesta se leagă la un

Toate modurile de operare ale sistemului VGA integrat continuă să rămână valabile. Pentru adaptorul IBM 8514/A este disponibil un set de extensie a memoriei IBM PS/2 8514, care furnizează suportul pentru mai multe culori şi nuanţe de gri. Avantajele adaptorului m

IBM

PS/2 8514

sunt următoarele:

Asistenţă hard pentru funcţii avansate de text, imagine şi grafică. Noi moduri

de afişare de mare densitate.

Posibilităţi crescute color şi monocrom. Suport

pentru

Disponibilitatea

noua familie de monitoare modurilor

MDA,

CGA,

IBM.

EGA

şi VGA.

m 256/256K culori şi 64/64 nuanţe de gri cu setul de extensie memorie. Pentru a profita de toate avantajele acestui adaptor, ar trebui să folosiţi monitorul 8514, care este potrivit cu posibilităţile acestuia. Reţineţi că IBM nu mai produce adaptorul 8514/A şi recomandă în locul său adaptorul XGA. Monitorul 8514 se vinde în continuare pentru că lucrează bine cu mai noul adaptor XGA. Tabelul

10.7 arată toate modurile 8514.

Super-VGA

(SVGA)

Atunci când compania

IBM a

introdus plăcile video XGA

şi 8514/A,

firmele concurente

acestuia au hotărât să nu copieze aceste îmbunătăţiri treptate ale standardului VGA; ei au început în schimb să producă adaptoare mai ieftine care ofereau chiar o rezoluţie mai bună. Aceste plăci video intră într-o categorie cunoscută in general sub numele de super-VGA (SVGA). SVGA

furnizează posibilităţi care le întrec pe cele oferite de adaptorul VGA.

de adaptoarele despre care am

discutat până acum,

super-VGA

Spre deosebire

nu se referă la o placă

conformă cu anumite date tehnice, ci la un grup de plăci având posibilităţi diferite. De exemplu,

o placă poate oferi două

rezoluţii (800 x 600 şi 1.024 x 768) care sunt

mai

mari decât cele realizate cu o placă normală VGA, în timp ce o altă placă poate furniza aceleaşi rezoluţii dar, în acelaşi timp şi mai multe culori pentru fiecare rezoluţie. Cele două plăci au posibilităţi diferite, dar ambele sunt clasificate ca super-VGA.

Plăci video

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

Orizontal (kHz)

Mod

35,52

IL

60

31,5

Std

7x15

43,48

35,52

IL

//, ////

43,48

baleiere

Conector pentru caracteristici video

(440).

(OASIS AA SS SAY

a

( MU!

AMA AV

12 x20 8x14

377

Conector analogic cu 15 pini

Fig. 10.6 Adaptorul IBM PS/2 (placa VGA) Spre deosebire de modurile oferite de standardele CGA, EGA şi VGA ale IBM, noile moduri grafice sunt mai mult sau mai puţin standardizate. Deoarece plăcile super-VGA constituie

mai curând o categorie decât o specificaţie tehnică, piaţa s-a divizat la acest nivel. Pentru a beneficia de posibilităţile extinse ale fiecărei plăci aveţi nevoie de un driver video special. Ca să folosiţi de exemplu o placă Orchid cu Microsoft Windows, vă trebuie drivere Orchid. Nu puteţi folosi un driver Orchid cu o altă placă SVGA; îl puteţi folosi numai cu cele de tip Orchid. Asta inseamnă că spre deosebire de plăcile VGA - care pot avea un singur driver care lucrează cu toate plăcile VGA, indiferent de comerciant - fiecare placă SVGA trebuie să aibă un driver corespunzător pentru fiecare aplicaţie pe care intenţionaţi să o folosiţi cu aceasta.

Plăcile SVGA seamănă mult cu cele VGA, din punct de vedere fizic. Ele au aceiaşi conectori,

inclusiv adaptorul de caracteristici arătat în figura 10.6.

378

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

Pentru că specificaţiile tehnice provenite de la diverşi comercianţi de plăci SVGA diferă foarte mult, este imposibil să le facem

o caracterizare tehnică definitivă în această carte.

Standardele VESA SVGA În octombrie 1989, recunoscând că este practic imposibil de programat pentru mulţimea de plăci SVGA aflate pe piaţă, asociaţia VESA (Video Electronics Standards Association) a propus

un standard

pentru o interfaţă uniformă de programare

pentru

plăcile SVGA.

Din

asociaţia VESA fac parte firmele ATI Technologies, Genoa Systems, Orchid Technology, Renaissance

GRX,

STB Systems,

Techmar,

Headland Technology

(fostă Video Seven),

Western Digital Imaging / Paradise Systems şi NEC. Standardul SVGA se numeşte extensia VESA BIOS (VESA BIOS Extension). Dacă o placă video este conformă cu acest standard,

un program

poate determina cu uşurinţă

posibilităţile plăcii, pe care ulterior le poate accesa. Avantajul extensiei VESA BIOS este acela că programatorul nu trebuie să se mai îngrijească decât ca o singură rutină sau driver să accepte standardul SVGA. Prin interfaţa comună VESA sunt accesibile diverse plăci . provenind de la producători diferiţi.

Când acest concept a fost propus pentru prima dată, acceptarea sa a fost limitată. Câţiva producători importanţi de plăci SVGA au inceput să furnizeze extensia VESA BIOS sub forma unui program separat, rezident în memorie, pe care îl puteaţi încărca la pornirea sistemului. Peste ani însă, alţi comercianţi au început furnizarea extensiei ca parte integrantă a componentei SVGA BIOS.

Evident că, din punctul de vedere al utilizatorului, suportul VESA

în BIOS este o soluţie

mai bună. Nu mai trebuie să vă îngrijiţi de încărcarea unui driver sau a unui alt program rezident în memorie ori de câte ori vreţi să folosiţi un program care necesită prezenţa extensiei VESA. În ziiia'de azi, majoritatea plăcilor SVGA

acceptă extensia, VESA

BIOS într-un fel sau altul.

Când achiziţionaţi o placă SVGA, asiguraţi- vă că acceptă extensiile din BIOS. De asemenea, dacă sunteţi interesat să aflaţi mai multe despre programarea pentru extensiile VESA BIOS participaţi la forumul SME) pe CompusServe sau luaţi legătura cu asociaţia VESA'la "(408)435- -0333 pănti ilui informativ VESA Programmer! s Toolkit. Standardele actuale VESA super-VGA acoperă aproape toate rezoluţiile video şi combinaţiile de culori disponibile, până la 1.280 x 1.024 cu 16.777.216 (pentru 24 de biţi) de culori. Chiar dacă un adaptor video SVGA pretinde că este compatibil VESA, există încă posibilitatea ca el să nu lucreze cu un anumit driver, cum ar fi driverul super-VGA pentru „ rezoluţia de 800 x 600 şi 256 de culori, care este livrat o dată cu Microsoft Windows.

Totuşi, în practică, producătorii continuă să furnizeze propriile lor drivere soft. XGA şi XGA-2 IBM a anunţat lansarea pe piaţă a adaptorului PS/2 XGA Display Adapter/A, în 30 octombrie 1990, şi pe cel XGA-2, in septembrie 1992. Ambele adaptoare sunt de mare performanţă, adaptoare master de magistrale pe 32 de biţi pentru sistemele bazate pe arhitectura Micro Channel. Aceste subsisteme video dezvoltate din VGA furnizează o rezoluţie mai mare, culori mai multe şi performanţe mult mai bune. Combinaţi un sistem VGA rapid, mai multe culori, rezoluţie mai mare, un coprocesor grafic şi comanda magistralei şi veţi obţine sistemul XGA. Fiind un adaptor master pe magistrală, înseamnă că XGA

poate prelua controlul sistemului la fel ca şi placa de bază. În esenţă,

un

master pe magistrală este un adaptor cu propriul său procesor care poate executa operaţii în mod independent de placa de bază. XGA a fost introdus ca platformă grafică de afişare pentru sistemele de calcul Model 90 XP 486 şi Mode! 95 XP 486. În varianta de birou (desktop) Model 90, XGA se află pe placa de bază; în varianta turn (fowep/

Model

95, acesta este localizat pe o placă

Plăci video

suplimentară. De asemenea,

379

placa XGA Display Adapter/A este disponibilă şi pentru alte

sisteme Micro Channel bazate pe procesoarele 386 şi 486. Adaptorul XGA poate fi instalat în orice sisteme MCA care dispun de procesoare 80386, 80386SX, 80386SLC, 486SLC2, 486SLC3 sau 80486, inclusiv în calculatoarele PS/2 Model 53, 55, 57, 65, 70 şi 80. XGA se livrează standard cu o memorie extensie opţională a memoriei video.

grafică de 512K,

care poate fi mărită la 1M cu o

lată câteva caracteristici ale adaptorului XGA: m

1.024 x 768 cu 256

de culori (16 culori cu memorie

standard);

m 640 + 480 cu 256 de culori; m

interfaţa adaptorului

DOS

XGA

furnizează compatibilitate cu 8514/A;

m conţine un adaptor VGA compatibil pe 16 biţi; m este optimizat m

pentru sisteme de operare cu ferestre;

include drivere de dispozitiv pentru

DOS,

O8/2

şi Windows;

Adaptorul XGA oferă în plus faţă de modurile VGA în tabelul 10.8.

noi moduri de operare, care sunt listate

LI TAL A pe 0 pe

pere

Poe Retea a

a

Rezoluţie maximă

Număr

1.024 x 768

256 culori

1M

1.024 x 768

16 culori

512K

640 x 480

65.536 culori

1M

1.024 x 768

64 nuanţe de gri

1M

maxim

de culori

VRAM

1.024 x 768

16 nuanţe de gri

512K

640 x 480

64 nuanţe de gri

512K

necesar

Modul de operare în 65.536 de culori furnizează practic o imagine fotografică. Pixelul de 16 biţi este obţinut din 5 biţi de roşu, 6 biţi de verde şi 5 biţi de albastru (5-6-5), cu alte

cuvinte din 32 de nuanţe de roşu,

64 de nuanţe de verde şi 32 de nuanţe

de albastru.

(Ochiul observă mai mult variațiile de verde decât pe cele de roşu sau albastru.) Un mare dezavantaj al actualei implementări XGA este întreţeserea care apare în modurile cu rezoluţie mai mare. Pentru modul întreţesut puteţi folosi monitoare mai ieftine, dar afişajul

se actualizează mai incet,

rezultând o uşoară vibrare a imaginii.

Standardul XGA-2 îmbunătăţeşte performanţele celui XGA, in câteva moduri. În primul rând,

XGA-2

creşte numărul

de culori acceptate

la rezoluţia de 1.024 x 768

până la 64K.

plus, datorită circuitelor sale, XGA-2 poate procesa datele cu o viteză dublă faţă de XGA. De asemenea, XGA-2 lucrează în mod neintreţesut şi astfel produce vibrații mai mici ale imaginii decât

XGA.

_ In

!

Atât XGA, cât şi XGA-2 acceptă toate modurile video existente VGA şi 8514/A. Un mare număr de aplicaţii obişnuite au fost dezvoltate pentru a accepta

modul

de rezoluţie

1.024 x 768 al monitorului 8514/A. Aceste aplicaţii au fost scrise pentru interfaţa 8514/A Adapter, care este interfaţa soft dintre aplicaţie şi echipamentul 8514/A. Funcţia grafică extinsă a adaptorului XGA menţine compatibilitatea la acelaşi nivel. Din cauza puterii plăcilor XGA şi XGA-2, aplicaţiile curente VGA sau 8514/A rulează mult mai repede.

.

380

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

. Tabelul 10.9 Datele tehnice pentru XGA Standard video

Rezoluţie

Număr de culori

Mod

Moduri BIOS

Format caracter

16

Text

00/01h

40 x 25

720 x 400

16

Text

02/03h

80 x 25

320 x 200

4

APA

04/05h

40 x 25 80 x 25

XGA

|

(10/30/90)

APA

=

360 x 400

640 x 200

2

APA

06h

720 x 400

16

Text

07h

80 x 25

320 x 200

16

APA

ODh

40 x 25

640 x 200

16

APA

OEh

80 x25

640 x 350

4

APA

OFh

80 x 25

640 x 350

16

APA

10h

80 x25

640 x 480

2

APA

11th

80 x 30

640 x 480

16

APA

12h

80 x 30

320 x 200

256

APA

13h

40 x 25

1056 *400

16

Text

14h

132 x 25

1056x400

16

Text

14h

1932 x 43

1056x400

16

Text

14h

132 x 56

1056 x400

16

Text

14h

132 x 60

1024 x 768

256

APA

H-Oh

85 x 38

640 x 480

65.536

APA

H-1h

80 x 34

1024 x 768

256

APA

H-2h

128 x 54

1024 x 768

256

APA

H-3h

146 x 51

-

Toate punctele adresabile (moa grafic)

Dbl = Dublu scan /I = Intrețesut

Viteza XGA şi XGA-2 poate fi atribuită în mare măsură memoriei RAM video (VRAM), un tip de RAM cu port dual, proiectat pentru sisteme cu afişare grafică. Această memorie poate fi accesată atât de procesorul adaptorului grafic, cât şi de unitatea centrală (CPU)

a

sistemului, transferul datelor făcându-se aproape instantaneu. Memoria XGA VRAM se plasează în spaţiul adreselor sistemului. Memoria VRAM este localizată în mod normal în zona superioară a spaţiului de adrese de 4G de la sistemele 386. Deoarece în mod normal nici o altă placă nu foloseşte această zonă, conflictele trebuie să fie rare. Adaptoarele au, de asemenea, o extensie ROM BIOS de 8K care trebuie plasată în segmentele C000 sau D000. (Implementarea plăcii de bază XGA nu necesită propria memorie ROM, deoarece componenta Tabelul

BIOS a

10.9 rezumă

plăcii de bază conţine întregul cod necesar.) modurile XGA.

Memoria video Pentru a desena ecranul, o placă video trebuie să dispună de memorie. De multe ori puteţi alege câtă memorie doriţi pe placa video - de exemplu 256K, 512K, 1M sau 2M. Totuşi, rareori se pot găsi 256K pe o placă VGA; majoritatea plăcilor se livrează cu 512K, dacă nu

Plăci video

Matrice caracter

Frecvenţă baleiaj vertical (Hz)

Orizontal

(kHz)

Mod

9x16 9x16

70 70

„81,5 31,5

Std Std

8x8 8x8

70 70

31,5 31,5

or Dbl

9x1 8x8 8x*8 8x14 8x14 8x16 8x16 8x8 8x16 8x9 8x8 8x6 12 x 20 8x14 8x14 7x15

70 70 70 70 70 60 60 70 70 70 70 70 43,48 60 43,48 43,48

31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 35,52 31,5 35,52 35,52

cu

1M.

Memoria

de 512K sau de 1M

nu vă accelerează

381

baleiere

E

Std Dbl Dbl Std Std Std Std Dbl Std Std Std Std I Std II Il

placa;

mai curând,

aceasta permite

monitorului să afişeze mai multe culori şi/sau rezoluţii mai mari. Pentru 256 de culori desenate dintr-o paletă de 256.000

aveţi nevoie de cel puţin 512K

de memorie

video.

La o

rezoluţie de 1.024 x 768 de pixeli vă trebuie cel puţin 1M. O placă video pe 24 de biţi (sau culoare reală - fue co/op

poate afişa imagini fotografice

folosind 16,7 milioane de culori. Dacă folosiţi mult aplicaţiile grafice poate că ar trebui să investiţi într-o asemenea placă pe 24 de biţi. In 1992 preţul unei plăci true co/orera cât cel al unui PC bun. Astăzi puteţi cumpăra una cu mai puţin de 1.000$. Mă'':ea vitezei adaptoarelor video Datcrită complexităţii şi numărului mare de date ale afişajelor de inaltă rezoluţie folosite de softul din ziua de azi, s-au făcut

multe eforturi pentru a imbunătăţi

viteza adaptoarelor

video. Imbunătăţirile se fac pe trei fronturi: m

Procesor

m

RAM

a Magistrală Combinarea

acestor trei componente

reduce impedimentele

provocate

interfeţelor grafice pentru utilizator, cum ar fi Microsoft Windows.

de cerinţele

382

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

Procesorul video. Pentru realizarea unei plăci'video se pot folosi trei tipuri de procesoare, sau cipuri. Cipul folosit este, pentru cea mai mare parte dintre cazuri, independent de specificaţiile video pe care le urmează adaptorul (VGA,

SVGA

sau XGA).

Cea mai veche tehnologie pentru realizarea unui adaptor video este cunoscută sub numele de tehnologia buffer-ului de cadre. În această formulă placa video este responsabilă de afişarea cadrelor individuale ale unei imagini. Fiecare cadru este menţinut de placa video, dar calculele necesare pentru crearea cadrului le face unitatea centrală a calculatorului

(CPU). CPU are astfel o sarcină grea, cu atât mai mult cu cât ar putea fi ocupat şi cu calculele necesare altor programe. Actualmente se foloseşte tehnologia cunoscută sub numele de coprocessing (coprocesare). În această formulă placa include propriul său procesor, care face toate calculele legate de prelucrarea video. CPU este astfel liber să-şi îndeplinească celelalte sarcini. Fără a mai integra funcţii video direct in CPU, cipul furnizează cea mai rapidă procesare a datelor din sistem. Între aceste două formule există una intermediară: cipul de accelerare al unei funcţii date. La această variantă, folosită în multe plăci video aflate astăzi pe piaţă, circuitele de pe placa video execută sarcinile video mai mari consumatoare

de timp (ca desenarea liniilor,

cercurilor şi altor obiecte), dar CPU controlează incă placa transmițând comenzi pentru primitivele grafice din aplicaţii, cum

ar fi o instrucţiune de desenare a unui dreptunghi

de

dimensiune şi culoare dată. Memoria RAM video. Cele mai multe adaptoare video au folosit memorie dinamică DRAM pentru a stoca imagini video. Acest tip de RAM, deşi nu este scump, este însă lent.

Incetineala se datorează nevoii constante de reimprospătare a informaţiei conţinute în RAM, ca şi faptului că memoria DRAM nu poate fi citită şi scrisă în acelaşi timp. Plăcile video mai noi folosesc memorie RAM specializată (VRAM). Acest tip de memorie este optimizat pentru uz video procesând mai rapid deoarece poate fi citită şi scrisă în acelaşi timp. Folosirea unei astfel de memorii poate conduce vitezei, dar şi costă mai mult decât memoria DRAM. Magistrala.

la o mărire impresionantă a

În acest capitol aţi putut afla că unele plăci video sunt proiectate pentru

anumite magistrale. De exemplu VGA a fost proiectată pentru utilizarea cu o magistrală MCA, iar XGA şi XGA-2 sunt încă atribuite magistralei MCA. Sistemul de magistrală folosit de calculatorul dumneavoastră

(ISA,

EISA sau MCA)

afectează viteza cu care sistemul

procesează informaţia video. ISA oferă o cale de 16 biţi, la viteze de 8,33 MHz. lele EISA sau

MCA

Magistra-

pot procesa 32 de biţi de date în acelaşi timp şi funcţionează la viteze

de până la 10 MHz. (Nu faceţi confuzie intre viteza magistralei şi cea a CPU. Chiar dacă procesorul funcţionează la viteze de până la 100 MHz, magistrala poate lucra cu o viteză limitată.) Standardul VL-Bus (VESA local bus) aduce o imbunătăţire a acestei frontiere. El este un supliment la o tehnologie existentă de magistrală. Puteţi avea, de exemplu, un sistem ISA care.să conţină de asemenea un conector VL-Bus. Chiar folosit într-un sistem ISA, VL-Bus procesează 32 de biţi de date deodată, la viteza CPU: până la 40 MHz. Puteţi realiza astfel viteze „orbitoare” folosind un VL-Bus bine implementat în sistemul dumneavoastră. În iulie 1992, Intel a introdus magistrala PCI (Peripheral Component conectarea directă a microprocesoarelor şi circuitelor; în 1993,

Interconnect) pentru

a extins proiectul pentru o

magistrală de extensie completă, o dată cu a doua versiune (Release 2). Denumită in mod curent magistrală mezanin, PCI 2 combină viteza unei magistrale locale cu independenţa microprocesorului. Plăcile video PCI, ca şi cele VL-Bus, pot creşte dramatic performanţele video. Cele PCI, prin proiectarea lor, sunt gândite a fi de tip p/ug-ana-p/ay,

deci autoconfigurabile.

- După cum se vede în tabelul 10.10, între VL-Bus şi PCI există unele diterenţe importante.

Plăci video

383

“ Tâbelul 10.10 ' Datele tehnice:ale magistraletorilocale Caracteristică leşire maximă

VL-Bus teoretică

PCI

,

132Mps

132Mps

(burs4

107Mps

76Mps

Conectori

3 (tipic)

3 (tipic)

Autoconfigurabilă

Nu

Da

Preţ

leftin

Moderat,

Utilizare ideală

Desktop 486

Sisteme desktop şi servere din ultima generaţie

leşire reală în modul

„rafală”

cu tendinţa de scădere în timp

Viteza maximă posibilă. Din fericire, pentru a ajunge la viteza maximă posibilă puteţi alege ce este mai bun din fiecare domeniu: cip, RAM şi magistrală. Cu cât doriţi ca placa să funcţioneze mai rapid, cu atât veţi cheltui mai mult; nu este un lucru neobişnuit să găsiţi o placă video de înaltă performanţă care să coste aproape 1.000$. Preţul nu include costul

plăcii de bază in caz că vreţi să implementaţi şi magistrala VL-Bus. Secretul în alegerea subsistemului video este să vă decideţi din timp. Când analizaţi datele tehnice pentru întregul dumneavoastră sistem trebuie să daţi atenţie părţii video, pentru a vă asigura că aceasta lucrează aşa cum vă doriţi. Vitezele cele mai mari se pot realiza cu o placă Vi-Bus care foloseşte coprocesor şi VRAM, rulând într-un sistem cu viteza CPU mai mare (minim 40 MHz). In acest context, puteţi obţine cele mai bune performanţe de la o placă ce foloseşte cipul Weitek Power9000 (asiguraţi-vă că obţineţi o implementare care utilizează magistralele VL-Bus sau PCI cu memorie

VRAM).

Criterii de achiziţionare a plăcilor video Una dintre tendinţe este de a afişa imagini de rezoluţie mai bună pe monitoare

din ce în ce

mai mari. Pe de altă parte, amploarea luată de multimedia a incurajat utilizatorii să investească în plăci video de 24 de biţi pentru a obţine imagini de calitate fotografică. Luând în considerare aceste două tendinţe, înseamnă că aţi putea dori o placă video care să producă cele 17 milioane de nuanţe de culori posibile, la o rezoluţie mare, de cel puţin 1.024 x 768 de pixeli. Plăcile mai bune

pot furniza multe culori (sau 65.000

de nuanțe)

chiar la rezoluţii mai mari,

de 1.280 x 1.024, şi 256 de culori la rezoluţii foarte mari, de 1.600 x 1.280. Pentru a evita tremurarea supărătoare a imaginii, asiguraţi-vă că placa acceptă rate de reimprospătare verticală de cel puţin 72 Hz la toate rezoluţiile (76 Hz e chiar mai bine). Ca placa să îndeplinească toate aceste cerinţe,

(VRAM),

va avea nevoie de cel puţin 2M

de memorie

RAM

video

deşi ar fi de preferat 4M.

Plăcile in culori reale (rue co/o/ apar atât în versiuni VL-Bus, cât şi PCI. Dacă aveţi un sistem de calcul mai vechi, puteţi găsi destule plăci pe 24 de biţi pentru magistrala ISA şi MCA.

Indiferent ce placă achiziţionaţi, asiguraţi-vă că aceasta dispune şi de suport VGA, astfel încât să nu mai aveţi nevoie de o placă VGA suplimentară. La livrare, o dată cu placa ar trebui să fie incluse drivere pentru sistemul de operare folosit, precum

şi un utilitar de

comutare a rezoluţiilor. Căutaţi facilităţile suplimentare pe care le includ acum plăcile mai bune: utilitare de autoinstalare şi de comutare a modului de lucru. Ar trebui să vi se furnizeze şi un utilitar Microsoft

Windows

care să uşureze comutarea

Dacă achiziţionaţi o placă video având rezoluţii super-VGA,

rezoluţiilor şi a culorilor.

pentru a beneficia de acestea,

aveţi nevoie de drivere soft speciale pentru fiecare aplicaţie folosită; altminteri placa se va

comporta ca o placă VGA obişnuită. De exemplu, dacă folosiţi programul de editare

384

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

publicaţii Ventura Publisher Gold (versiunea GEM), pentru a vedea pe ecran o porţiune mai mare a paginii veţi avea nevoie de un driver soft pentru placa video SVGA. Dacă achiziţionaţi o placă cu rezoluţie mai mare, asiguraţi-vă că aceasta are “drivere care acceptă pachetele soft de care dispuneţi; în caz contrar, softul va opera în modul VGA obişnuit. Nu vă aşteptaţi insă să fie disponibile multe asemenea drivere. De obicei, se livrează drivere numai pentru câteva din următoarele programe: AutoCAD, Autoshade, CADKEY, Framework, GEM Desktop, Lotus 1-2-3, Microsoft Windows, Microsoft Word,

P-CAD, Symphony, Ventura Publisher, VersaCAD, Presentation Manager şi Quattro Pro.

WordPerfect, WordStar, OS/2

Plăci video pentru multimedia Multimedia este rezultatul conlucrării câtorva medii de prelucrare şi stocare a informaţiilor. Deşi important,

mediul video (de prelucrare a imaginii) este doar unul dintre elementele

care trebuie luate în considerare. Până acum nu am discutat încă despre animaţie, redare video integrală a mişcării (///-motion video), respectiv redare şi captare, imagini statice (st///-images) şi procesare grafică. imaginile şi prelucrările video statice realizează diapozitive strălucitoare, în timp ce animația şi redarea video a mişcării dau viaţă prezentărilor. Un calculator poate anima

matematic secvenţe intre cadre cheie (4eyframes).

Un cadru

cheie identifică anumite puncte. De exemplu, saltul unei mingi poate avea trei cadre cheie: sus; jos; sus. Folosind aceste cadre ca punct de referinţă, calculatorul va crea toate imaginile intermediare. Acestea vor reda o mişcare lină a mingii.

Din ce în ce mai multă lume işi dă seama de avantajele animației în trei dimensiuni (3D). Preţurile sunt în scădere, iar tehnologia, cândva disponibilă numai staţiilor de lucru performante,

este acum

accesibilă calculatoarelor personale.

Un asemenea exemplu

ar fi

acceleratorul grafic pe 64 de biţi oferit de Matrox Graphics. Ceea ce face unică această placă de acceleraţie grafică este „motorul” de redare tridimensională aflat pe ea. Acesta permite redarea pe un PC de imagini 3D de calitate fotografică la viteze mai mari decât cele ale staţiilor grafice mai modeste. Dispozitive video de ieşire. Când s-a introdus pentru prima dată tehnologia video, aceasta se baza pe televiziune. Există o diferenţă între semnalele utilizate în televiziune şi cele folosite de un calculator. În S.U.A., standardele de televiziune au fost stabilite în 1953 de către comitetul NTSC (Mat/ona/ Television System Committee). Unele ţări, ca Japonia, s-au conformat acestui standard; alte ţări din Europa au dezvoltat standarde mai sofisticate (Phase Alternate Line, PAL;

SEquential Couleur Avec

Memoire,

SECAM).

Tabelul

10.11

arată diferenţele dintre aceste standarde TV.

Un adaptor video de ieşire (sau VGA-NTSC) vă permite să afişaţi pe un televizor imagini de pe ecranul calculatorului şi să le înregistraţi pe bandă video pentru a le distribui Uşor.

Aceste produse sunt de două tipuri: cele cu gen-/ocking (care lasă placa să sincronizeze” semnalele venite de la surse video multiple sau video cu grafică PC) şi cele fără. Prin gen-locking semnalul primeşte stabilitatea necesară pentru obţinerea rezultatelor adecvate la înregistrarea pe bandă, dar acesta nu este necesar pentru simpla folosire a unui afişaj video. Convertoarele VGA-NTSC se livrează fie sub formă de placă internă - cum este VGA Producer Pro de la firma Magni Systems - fie sub torma unei cutii externe pe care o puteţi transporta când faceţi prezentările bazate pe /aptop - cum este Mediator LC de la firma VideoLogic. Aceste dispozitive nu inlocuiesc adaptorul VGA, dar în schimb se conectează la adaptorul video printr-un cablu extern care lucrează cu orice tip de placă VGA. În plus faţă de porturile VGA de intrare şi ieşire, o placă de ieşire video are o interfaţă de ieşire video pentru semnal S-Video şi video complex.

Convertoarele VGA-TV acceptă standardul NTSC şi e posibil să accepte şi standardul

Plăci video

Tabelul 10.11

Televizoare şi monitoare pentru p[i

Standard

Anul

Ţara

1953 (color) 1941(alb-negru)

S.U.A.,

Japonia *

Linii

Frecvența

525

60 Hz

385

Televiziune NTSC PAL

1941

Europa

SECAM

1962

Franţa

„625

50 Hz

625

25 Hz

640 + 480**

72 Hz

Calculator VGA * Anglia,

Olanda,

Germania

”* VGA are mai multe linii şi foloseşte pixeli (480) pe linii. pentru blocarea pixelilor pe linii şi sincronizarea calculatoarelor cu standardele

european

PAL.

TV se foloseşte proceaeul „gen-locking"

Rezoluţia care apare pe un televizor sau pe banda

video este deseori

limitată sțrict la VGA (640 = 480 de pixeli). Aceste plăci pot conţine un circuit „ant/-f/jcker pentru stabilizarea imaginii care suferă adesea de instabilitate orizontală atunci când sunt folosite convertoarele VGA-TV. Plăci de captare a imaginii statice. La fel ca şi un aparat fotografic Polaroid, pe ecranul calculatorului puteţi capta imagini individuale, pe care ulterior să le editaţi şi să le redaţi. Dispozitivul Presenter Video Capture se conectează într-un port paralel al calculatorului. El captează imagini statice de la surse video NTSC, ca de pildă camere video sau aparate

video (VCR). Deşi calitatea imaginii este limitată de semnalul de intrare, rezultatele sunt destul de bune pentru prezentări şi pentru aplicaţii de editare a publicaţiilor. Presenter Video Capture lucrează cu plăci VGA pe 8, 16 şi 24 de biţi şi acceptă semnale de intrare video de la dispozitive VHS, Super VHS şi nHi-8. Prototipul s-a comportat bine cu diverse plăci, aparate videa şi camere video. Aşa cum este de aşteptat, sursele video “Super-VHS şi Hi-8 dau rezultate mai bune, ca şi modurile Super-VGA cu peste 256 de culori.

Dispozitivul Presenter Video Capture este uşor de instalat. Cu un cablu se conectează la calculator şi cu altul la sursa video. trebui să rulaţi un utilitar Windows afişa prin soft cu frecvenţa de circa place, executaţi un clic pe butonul

Nu sunt necesare drivere rezidente în memorie, dar va pentru a capta şi stoca imagini. Imaginile captate se vor un cadru pe secundă; când observați o imagine care vă Capture şi imaginea va fi „ingheţată” pe ecran pentru a

fi salvată sub forma unui fişier de tip .BMP sau .DIB. Puteţi alege din 16,7 milioane de culori,

256 de culori sau 256 de niveluri de gri.

Aţi mai putea investi şi in aplicaţii de procesare a imaginii care oferă posibilităţi de editare imagine, conversie fişiere, captare ecran şi gestionare fişiere grafice. Plăci video desktop. În calculator puteţi capta şi semnale NTSC pentru a le afişa şi edita. Captarea video se poate face digitai sau analogic. Marele avantaj al semnalelor TV

analogice este eficienţa; este un mod compact de transmitere a informaţiei video pe bandă ingustă.

Dezavantajul

constă în faptul că, deşi puteţi controla modul

în care informaţia este

afişată, nu o puteţi edita. De fapt, captarea şi inregisirareă video A de la surse externe şi salvarea fişierelor in calculator necesită o tehnologie specială.

este numită şi digitizor video.

Este nevoie de o placă de captare

video, care mai

386

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

:

Una dintre cele mai obişnuite utilizări ale modului video analogic este în interactive în care aplicaţiile dumneavoastră trimit unui cititor de discuri start, stop şi căutare. Softul controlează cititorul printr-o interfaţă care, converteşte semnalui NTSC al discului într-un semnal compatibil VGA, monitorul calculatorului.

programele CBT laser comenzi de totodată, pentru afişarea pe

Aceste tipuri de aplicaţii necesită hard pentru conversia

NTSC-VGA: incepând cu adaptoare precum VideoBlaster, ProMovie Spectrum şi VideoSpigot for Windows, până la Super VideoWindows, DVA-4000 sau familia de plăci llluminator a firmei Matrox. În timp ce un calculator numai 32.000 de culori. rile sunt adesea sacadate grală a mişcării, aşa cum

poate afişa până la 16 milioane de culori, standardul NTSC permite Mijloacele video reprezintă in multimedia călcâiul lui Ahile. Mişcăsau ocupă mai puţin decât jumătate din ecran. De ce? Redarea inteo vedeţi la televizor, cere 30 de imagini sau cadre pe secundă (fps).

Ecranul tipic de calculator a fost proiectat pentru a afişa în primul rând imagini statice. Stocarea şi restaurarea acestor imagini necesită gestionarea unor fişiere imense. Reţineţi că o singură imagine color pe tot ecranul necesită un spaţiu pe disc de aproape 2M; o secvenţă video de o secundă ar cere 45 M. De asemenea, orice transmisie video pe care aţi dori să o captaţi pentru a o folosi pe calculator trebuie convertită din semnalul analogic

NTSC într-un semnal digital pe care acesta să îl prelucreze. Mai mult decât atât, semnalul video trebuie mutat în calculator la o viteză de 10 ori mai mare decât cea magistralei ISA convenţionale. Nu aveţi nevoie numai de un monitor şi de o placă mai bune, dar şi de o magistrală de extensie excelentă, de genul VL-Bus sau PCI. Având în vedere faptul că o secvenţă video poate consuma cantităţi masive din spaţiul de pe disc (0,5 sec = 15M), apare evidentă necesitatea comprimării. Comprimarea şi decomprimarea

(codec) se aplică atât materialului video, cât şi celui audio.

Un fişier

comprimat nu numai că ocupă mai puţin spaţiu pe disc, dar are şi performanţe mai bune; pur şi simplu sunt mai puţine date de procesat. Când sunteţi gata de a reda secvenţa video/audio, decomprimaţi pur şi simplu fişierul în timpul redării. Există două tipuri de comprimare/decomprimare: 1) dependente de hard; 2) soft (independente de hard). De regulă, prima metodă este mai bună, dar ea necesită elemente hard suplimentare. Cea soft nu necesită hard pentru comprimare sau redare, dar nu oferă acelaşi raport de comprimare. Doi dintre cei mai importanţi algoritmi de comprimare/decomprimare sunt: m JPEG (/o/nt Photographic Experts Group). Proiectat iniţial pentru imagini statice, s-a descoperit că JPEG

poate fi comprimat

şi decomprimat

la rate acceptabile chiar şi

pentru redarea integrală a mişcării (30fps). JPEG foloseşte încă o serie de imagini statice, care sunt mai uşor de editat. De obicei cu pierderi (dar poate fi şi fără), JPEG elimină informaţiile redundante din fiecare imagine individuală (/ptraframe). Eficienţa comprimării este de aproximativ 30:1 (20:1 - 40:1). m

MPEG (Motion Pictures Expert Group). Deoarece MPEG poate realiza o comprimare de până la 200:1, la nivele calitative mari, secvențele video astfel comprimate sunt mai bune,

mai rapide şi necesită un spaţiu mai mic. MPEG face o comprimare a cadrelor intermediare. Deoarece el stochează numai modificările incrementale, Dacă veţi capta,

comprima

nu se foloseşte în fazele de editare.

şi reda secvenţe video, atunci veţi avea nevoie de programul

Microsoft Video pentru Windows (VFW), o dată cu care vi se livrează şi următoarele mijloace de comprimare/decomprimare:

m Cinepak, cunoscut şi sub denumirea de CVC (Compact poate consuma

mai mult timp pentru comprimare,

Video Codea). Deşi Cinepak

acesta poate produce o comprimare

mai mareşi de calitate mai bună decât Indeo. m /rdeo. Poate depăşi performanţele oferite de Cinepak şi e capabil de comprimare în timp real (placa Intel Smart Video impunea comprimarea în timp real).

Detectarea defectelor adaptorului video şi monitorului

387

= //icrosoft Video 1. A fost proiectată de MediaVision (MotiVE) şi redenumită MSVideo 1. Post-procesor bazat pe DCT; fişierul este comprimat după captare. Pentru a reda sau înregistra o secvenţă video pe un PC multimedia (MPC) aveţi nevoie de hard şi soft suplimentar: m Soft video, cum este QuickTime pentru Windows al firmei Apple sau Video pentru Windows al firmei Microsoft. m O placă video pentru comprimare/digitizare care să vă permită digitizarea şi redarea fişierelor video mari. m Un adaptor NTSC-VGA care combină semnale TV cu semnale video de ia calculator pentru

ieşirea către un aparat video VCR.

Secvenţa

video poate proveni din surse

diferite: televizor, video, cameră video sau cititor de disc laser. Când se înregistrează un fişier de animaţie, ei poate fi salvat în diferite formate: e AVI: Audio Video interleave; e FLi: fişier de animaţie de 320 x 200 pixeli; e FLC: un fişier de animaţie de orice dimensiune. Aceste fişiere pot fi ulterior introduse într-o prezentare multimedia utilizând programe de genul Icon Author de la AIMTECH, sau puteţi include fişierele animate, cum sunt obiectele OLE!

pentru a

fi folosite cu MS-Word,

Excel, Access sau alte aplicaţii OLE!.

Atunci când cuplaţi dispozitive video este recomandabil să folosiţi conectorul S-Video (S-VHS) dacă este disponibil. Acest cablu furnizează cel mai bun semnal deoarece se folosesc semnale separate pentru culoare (croma) şi luminozitate (/umma). În caz contrar va trebui să folosiţi semnal video complex, care amestecă croma cu /urma. Calitatea acestui semnal e mai slabă. Cu cât semnalul este mai bun, cu atât va fi mai bună calitatea video. Puteţi obţine dispozitive care să vă afişeze chiar semnale NTSC pe calculator. În curând nu veţi mai şti dacă folosiţi un ecran de calculator sau un televizor. Pe platforme desktop, au : apărut echipamente video digitale cu umplerea ecranului, cu redarea color şi integrală a mişcării, cu titluri, plăci de redare şi echipament de decoditicare. ReelMagic al firmei Sigma Designs este un controler MPEG de redare, care costă 449$. El este o placă completă de decodare secvenţe video în mişcare, pentru calculatoare personale care pot afişa 32.000 de culori şi realizează o rezoluţie de 1024 x 768. ReelMagic poate reda, dar nu şi inregistra secvenţe video MPEG şi filme VideoCD („White Book”) cu calitate audio CD. Aplicațiile Windows, folosind OLE, pot apela filme MPEG din interiorul documentelor şi prezentărilor comerciale. În curând bibliotecile cu clipuri din filmele MPEG vor fi următoarea formă de artă a clipului pe CD-ROM.

Detectarea defectelor adaptorului video şi monitorului Rezolvarea celor mai multe probleme ale adaptorului şi monitorului este destul de simplă,

deşi costisitoare, procedura uzuală constând în înlocuirea acestora. Adaptorul sau monitorul defect sau disfuncţional sunt în general inlocuite cu totul, şi nu reparate. Pentru majoritatea plăcilor din ziua de azi service-ul costă mai mult decât inlocuirea, iar documentaţia necesară nu este disponibilă. Pentru majoritatea adaptoarelor şi monitoarelor nu puteţi procura schemele de principiu, listele de componente, planurile de cablaj sau alte date.

Multe adaptoare sunt realizate acum prin tehnologia montării la suprafaţă. Înainte de a scoate şi a inlocui componentele ar trebui să faceţi o investiţie substanţială într-o staţie de lipire cu aer fierbinte.

Pe aceste plăci nu puteţi folosi un pistol de lipit de 25$!

388

Capitolul 10 — Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice

Service-ul monitoarelor este puţin diferit. Deşi deseori monitorul este inlocuit cu totul, multe monitoare sunt prea scumpe pentru a le înlocui pur şi simplu. Cel mai indicat lucru

este să luaţi legătura cu compania care vi l-a furnizat. De exemplu, să presupunem că aveţi un monitor NEC

Multisync care nu mai funcţionează,

iar prin înlocuirea cu un alt monitor vi

se confirmă că acesta este defect. În acest caz, luaţi legătura cu cel mai apropiat centru de reparaţii al companiei NEC. Terţele centre de service pot repara cele mai multe tipuri de monitoare, iar tarifele lor sunt adesea mult mai mici decât ale celor de fabrică. De regulă nu puteţi face singuri o asemenea reparaţie. În primul rând, deschiderea carcasei unui monitor color vă expune la tensiuni de 35.000V, iar dacă nu ţineţi seama de măsurile de siguranţă recomandate, vă puteţi electrocuta foarte uşor. In al doilea rând, documenta-

ţia necesară nu este intotdeauna disponibilă. Fără schema electrică, cea a cablajului, lista componentelor sau altă documentaţie e posibil ca şi un depanator cu experienţă să nu poată pune un diagnostic corect şi să repare monitorul.

Nu trebuie să incercaţi să reparaţi singur un monitor. Dacă atingeţi anumite componente, vă poate fi fatal. Circuitele acestuia păstrează tensiuni extrem de mari câteodată ore intregi, zile sau chiar săptămâni după deconectare. Personalul calificat de service trebuie să descarce tubul şi condensatoarele de putere inainte de a incepe depanarea.

Cele mai multe monitoare se limitează la câteva reglaje simple. Dacă nu aveţi experienţă, reglajul asupra monitorului color poate fi foarte dificil. Deseori chiar tehnicienii depanatori

din fabrică sunt lipsiţi de documentaţia şi de informaţiile de service pentru modelele mai noi; de obicei, ei inlocuiesc monitorul defect cu un altul, urmând ca pe acesta să il depaneze mai târziu. Nu cumpăraţi niciodată un monitor pentru care nu există nici un centru de reparaţii al fabricii.

Dacă aveţi vreo problemă cu monitorul sau adaptorul, nu aveţi decât să contactaţi producătorul; acesta ar putea să ştie despre ce problemă este vorba şi să vă inlesnească rezolvarea ei, aşa cum s-a întâmplat cu monitorul IBM 8513. O mare parte dintre aceste monitoare color au fost fabricate cu componente

ale căror caracteristici variază în timp,

provocând defocalizarea textului sau graficii afişate. Această problemă nu m-a ocolit nici pe mine.

Deschiderea

monitorului şi reglarea focalizării ajuta puţin,

după care imaginea

devenea din nou difuză. Aşa am descoperit că IBM înlocuieşte gratuit monitoarele de tip 8513, în cazul în care au probleme de focalizare. Deci, dacă aveţi un monitor IBM 8513 cu imaginea neclară ar trebui să luaţi legătura cu firma IBM să vedeţi dacă acesta se încadrează în categoria celor care se inlocuiesc gratuit. Puteţi contacta compania IBM la (800) IBM-SERV sau să apelaţi la serviciile unui distribuitor autorizat al firmei. Această problemă particulară este cuprinsă în cadrul Engineering Change Announcement (ECA) 017.

Rezumat Acest

capitol a prezentat

şi examinat

partea video a sistemului

PC original şi a celor ce i-au

urmat, tehnologiile de fabricaţie aie monitoarelor şi criteriile de achiziţionare a acestora. Au fost studiate plăcile şi standardele video, inclusiv tehnicile folosite pentru mărirea vitezei adaptoarelor video.

In final au fost prezentate plăcile video folosite în multimedia,

inclusiv NTSC-VGA,

captarea imaginii statice şi adaptoarele şi tehnicile pentru secvenţe video în ferestre.

“Capitolul

11

Cele mai multe legături dintre calculatoare se fac printr-un port serial, printr-unul paralel sau printr-un adaptor la reţea. În acest capitol veţi explora posibilităţile de a vă conecta calculatoarul la alte sisteme de calcul. Asemenea legături vă permit să transferați şi să partajaţi fişiere, să utilizaţi poşta electronică, să aveţi acces la softul altor calculatoare şi în general, să faceţi ca două sau mai multe calculatoare să se comporte ca o echipă.

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie Porturiie principale de comunicaţie

din orice PC sunt

cele seriale şi cele paralele.

Porturile

seriale sunt folosite în primul rând pentru dispozitivele care trebuie să comunice bidirecţional cu sistemul;

printre acestea se numără

modemul,

mousul,

scanerul,

digitizorul sau orice

alt dispozitiv care trimite şi primeşte date de la PC. Porturile paralele se folosesc în primul rând pentru imprimante şi funcţionează în mod normal ca porturi unidirecţionale, deşi câteodată pot fi folosite şi bidirecțional. De asemenea, câteva companii realizează programe de comunicaţie care fac transferuri rapide

intre sisteme PC folosind porturile seriale sau paralele. Unele produse aflate pe piaţă utilizează în mod netradiţional portul paralel. De exemplu, vă puteţi procura adaptoare pentru reţea, unităţi de dischetă sau unităţi de bandă pentru copii de rezervă care să folosească portul paralel. Porturile seriale

Interfața serială asincronă este dispozitivul de bază în comunicaţia dintre sisteme. Se numeşte as/ncronă pentru că nu există nici un semnal de sincronizare sau de ceas, incât caracterele pot fi trimise la orice interval de timp, ca atunci când datele sunt introduse de către operator de la tastatură.

astfel

Fiecare caracter este incadrat de un semnal standard de start şi unul de stop. Un singur bit O, numit

b/t de start, precede fiecare caracter,

pentru a anunţa sistemul

receptor că

următorii 8 biţi constituie un octet de date. Caracterul este urmat de unu sau doi biţi de stop, care anunţă terminarea transmiterii lui. La recepţie caracterele sunt recunoscute după semnalele de start şi de stop, şi nu după temporizarea sosirii lor. Interfața asincronă este orientată pe caracter şi are un excedent de date de aproximativ 20% pentru informaţiile suplimentare necesare identificării fiecărui caracter. Atributul

sera/ se referă la datele transmise

pe o

linie, biții succedându-se

în serie pe

390

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

măsură ce sunt transmişi. Acest tip de comunicaţie se foloseşte prin sistemul telefonic, deoarece el furnizează câte o linie de date pentru fiecare direcţie. Mulţi producători oferă porturi seriale adiţionale pentru PC. Aceste porturi se găsesc de obicei pe plăci multifuncţionale sau pe o placă cu cel puţin un port paralel. Figura 1.11 infăţişează portul serial, standard de tip AT cu 9 pini, iar figura 11.2, portul paralel cu 25 de pini.

Ia

1

Recepție date

2

5

Transmisie date

3

)

Terminal date pregătit

ni

Ni

4

Masă semnal

5

erai

Set date pregătit (ready)

6

paralel

Cerere de transmisie

7

Liber pentru transmisie

8

Indicator de apel

9

Y

4

extern

(ready)

| MI

y

Dispozitiv

Detecţie purtătoare

Fig. 11.1 Datele tehnice ale conectorului portului serial de tip AT cu 9 pini

Porturile seriale pot fi conectate la o diversitate de dispozitive ca, de exemplu: modemuri, plottere, imprimante,

alte calculatoare,

cititoare de coduri bară, scale şi circuite pentru

controlul dispozitivelor. În general, orice dispozitiv care necesită o conexiune bidirecţională la un PC foloseşte portul serial cu norma AS-232c (Reference Standard 232, versiunea c). Acest dispozitiv permite transferul de date între dispozitive altminteri incompatibile.

Tabelele 11.1, 11.2, 11.3 arată asignarea pinilor conectorilor seriali cu 9 pini (tip AT), 25 de pini şi 9 pini - 25 de pini.

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie aaa

O

14

25

CO La nivelurile TTL standard Nume semnal

Număr pin adaptor

— Strobe

1

__+Bito _+Biti __+Bit2

2 3 4

+ Bit3

5

+ Bit4

6

+ Bit5

7

__+Bit6 Imprimantă | _ + Bit7

8 9

Adaptor

— Confirmare

10

+ Ocupat

11

imprimantă

+ Lipsă hârtie + Selecţie

13

”

— LF automat după CR

14

”

— Eroare

15

o

12

— Inițializare imprimantă

16

— Selectie intrare

17

Masă

>

18-25

Fig. 11.2 Datele tehnice ale conectorului portului paralel standard

Tabelul

11.1

Conector

de port

serial

cu.9

pini

cu 25 de pini

(AT)

Pin

Semnal

Descriere

I/O

2

CD RD

Detecţie purtătoare Recepție date

Intrare Intrare

TD

Transmisie date

leşire

3

.

391

392

Capitolu! 11

—- Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Pin

Semnal

Descriere

4

DTR

Terminal

5

sG

Masă

6

DSR

Set date pregătit (ready)

intrare

7

RTS

Cerere de transmisie

leşire

8

CTS

Liber pentru transmisie

Intrare

9

RI

Indicator de apel

Intrare

Tabelul 11.2

I/O date pregătit (ready)

leşire

semna!

-

Conector de port serial (PC, XT şi PS/2) cu 25 de PAL]

Pin

Semnal

Descriere

I/O

1

-

Masă şasiu

-

2

TD

Transmisie date

leşire

3

RD

Recepție date

Intrare

4

RTS

Cerere de transmisie

leşire

5

CTS

Liber pentru

Intrare

6

DSR

Set date pregătit (ready)

7

SG

Masă semnal

-

8

CD

Detecţie purtătoare

Intrare

9

-

Transmisie

11

-

Transmisie date buclă de curent

leşire

transmisie

intoarcere

Intrare

buclă de curent

leşire

18

-

Recepție date buclă de curent

intrare

20

DTAR

Terminal

leşire

22

RI

Indicator de apei

25

-

Recepție

date pregătit (ready)

tac

intoarcere buclă de curent

Pinii 9, 11, 18 şi 25 sunt folosiți numai pentru o interfață Current Loop (buclă de curent), acceptată pe adaptorul AT serial/paralel sau pe sistemele PS/2.

EET

ET

OTILIEI

9 pini

25 de pini

Semnal

Descriere

1

8

CD

Detecţie purtătoare

3

RD

Recepție

3

2

TD

Transmisie

4

20

DTR

Terminal

5

7

SG

Masă semnal

6

6

DSR

Set date pregătit (ready)

7

4

RTS

Cerere de transmisie

9

Ei 22

care nu este

CIEL

2

8

Intrare

date date

date pregătit (ready)

CTS

Liber pentru

RI

Indicator de apel

transmisie

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie. Cipuri UART datelor paralel

393

UART. „Inima” oricărui port serial este receptorul/transmiţătorul asincron universal (Un/versa/ Asynchronous Receliver/ Transmittery. Acest cip controlează conversia paralele din PC în format serial şi conversia datelor seriale de pe linie in formatul al calculatorului.

Pe piaţă se găsesc câteva tipuri de cipuri UART. Sistemele PC şi XT originale utilizau . circuitul UART 8250, care se mai foloseşte incă.in multe plăci ieftine aflatein comerţ. In sistemeie PC/AT (sau aite sisteme bazate pe cel puţin un microprocesor 80286) se foloseşte circuitul. UART 16450. Singura diferenţă dintre aceste cipuri constă in adaptabilitatea acestora la comunicațiile de mare viteză. Cipul 16450 este mai potrivit pentru acest tip de comunicaţii decât 8250; altminteri, ambele cipuri par identice pentru majoritatea aplicaţiilor soft. UART 16550 a fost primul cip folosit la calculatoarele PS/2. Putea funcţiona ca mai vechile 16450 şi 8250, dar mai includea şi un buffer de 16 biţi care ajuta in comunicațiile mai rapide. Din păcate, 16550 avea şi câteva defecte tehnice, mai ales in zona buffer-ului. Aceste neajunsuri au fost corectate prin introducerea circuitului UART 165504, care se foloseşte in toate porturile seriale de mare performanţă. Deoarece 16550A este un cip mai rapid şi mai sigur în funcţionare decât predecesoarele sale, cel mai bine este să alegeţi porturi seriale care il folosesc. Dacă nu ştiţi ce cip aveţi in sistemul dumneavoastră. puteţi determina tipul de UART de care dispuneţi folosind programul Microsoft MSD (furnizat cu Windows sau DOS 6). Cele mai multe cipuri UART folosite de IBM sunt produse de National Semiconductor. Mai puteţi identifica cipurile căutându-l! pe cel mai mare aflat pe placa portului serial şi citind numerele înscrise pe el. De regulă, cipurile sunt aşezate pe soclu şi inlocuirea lor este

posibilă. Tabelul 11.4 furnizează o listă completă de cipuri UART care s-ar putea afla în sistemul dumneavoastră.

Observaţie Defectul de întrerupere la care se face referire în tabelul 11.4 este o întrerupere falsă generată de 8250 la sfârşitul unui acces. Codul ROM BIOS din PC şi XT a fost scris pentru a-l anihila. Dacă se instalează un cip care nu are acest defect, atunci pot apărea blocaje aleatoare. Cipurile 16450 şi 16550(A) nu prezintă acest defect de intrerupere, iar programul ROM BIOS al sistemelor AT a fost

scris fără a mai ţine seama de defectele sistemelor PC sau XT.

Tabelul 11.4

Cipurile UART

din sistemele PC sau AT

Cip

Descriere

8250

IBM a folosit acest cip original pe placa portului serial din PC. Acest cip are câteva defecte, dintre care nici unul nu este grav. Pentru PC şi XT, programui ROM BIOS este scris pentru a anticipa cel puţin unul dintre defecte. Cipul a fost iniocuit cu

8250B. 8250A

Nu folosiţi cea de a doua

versiune a circuitului 8250.

in nici un sistem.

Acest

cip

îmbunătăţit rezolvă câteva defecte ale circuitului 8250, inclusiv unul din registru! de validare intrerupere. dar pentru că elementul BIOS din PC şi XT aşteaptă deiectul, cipul nu lucrează bine cu acele sisteme. 82504 ar trebui să lucreze corect intr-un sistem AT care nu aşteaptă defectul, dar la 3600 bps nu funcţioneaza adecvat.

394

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Cip

Descriere

8250B

Ultima versiune a circuitului 8250 rezolvă defectele primelor două versiuni. Defectul de validare întrerupere'al cipului original 8250, pe care softul ROM BIOS al calculatoarelor PC şi XT îl aşteaptă, a fost reintrodus in acest cip, făcând din 8250B cipul ideal pentru oricare aplicaţie non-AT a portului serial. Cipul 8250B poate lucra într-un AT sub sistemul DOS, dar nu se comportă bine la 9600 bps.

16450

Pentru AT, IBM a ales versiunea mai rapidă a circuitului 8250. Deoarece acest cip a rezolvat defectul de validare întrerupere menţionat mai devreme,

16450

nu. operează

prea bine in multe sisteme PC sau XT, acestea aşteptând prezenţa defectului. OS/2 necesită acest cip ca pe un minimum,

16550

fără care porturile nu funcţionează corect.

Adaugă de asemenea un registru scrafch-pad (agendă) ca pe cel mai inalt registru. Cipul 16450 este folosit în primul rând în sisteme AT datorită debitului său sporit în comparaţie cu 8250B. Acest UART mai nou aduce îmbunătăţiri faţă de 16450. Cipul nu poate fi folosit în modul de deservire FIFO (//rst /n, first out datorită unor probleme de proiectare, dar dă programatorilor posibilitatea de a folosi canalele DMA, crescând astfel debitul unui AT sau al unui calculator de clasă mai înaltă. Eu recomand insistent înlocuirea circuitului UART 16550 cu 16550A.

16550A

Acest cip este un 16450

mai rapid, cu un buffer FIFO inclus, funcţional, de 16

caractere, pentru transmisie-recepţie. De asemenea, permite accesul la canale DMA multiple. Dacă folosiţi intens comunicaţia la 9600 bps sau peste, ar trebui să instalaţi acest cip pe plăcile portului serial al sistemului dumneavoastră.

Dacă programul

de

comunicaţii foloseşte FIFO, ca majoritatea programelor din ziua de azi, cipul poate mări considerabil vitezele de comunicaţie şi elimina pierderea de caractere şi date la viteze mai mari.

Diverşi producători realizează versiuni ale cipului 16550A; primul dintre aceştia a fost National Semiconductor.

Codul său complet

de furnizor,

pentru DIP cu 40 de pini, este

NS16550AN sau NS16550AFN. Asiguraţi-vă că vi se livrează componenta 165504 şi nu varianta mai veche 16550. Pentru a obţine circuitul NS16550AN, puteţi contacta de exemplu, Fry's Electronics sau Jameco Electronics.

Configuraţia porturilor seriale De fiecare dată când un port serial primeşte un caracter, el trebuie să atenţioneze calculatorul activând o linie de întrerupere (IRQ). Sistemele cu magistrală ISA pe 8 biţi au

opt as&menea linii, iar cele cu magistrală ISA pe 16 biţi au 16 linii. Controlerul de întreruperi 8259

manipulează

standard, COM1

foloseşte IRQ4, iar COM2

de regulă aceste cereri de atenţionare.

Intr-o configuraţie

utilizează IRQ3.

Când se instalează un port serial intr-un sistem, el trebuie configurat pentru a utiliza anumite adrese |/O (denumite porturi) şi intreruperi (denumite IRQ pentru cererile de întreruperi). Cel mai bun lucru este ca, pentru stabilirea parametrilor acestor dispozitive, să

urmaţi standardele existente. Pentru configurarea porturilor seriale ar trebui să folosiţi adresele şi întreruperile indicate în tabelul 11.5.

Tabelul

Sistem

11.5

Adresele

şi întreruperile

COMx

standard

ale porturilor

Port

Toate

COM1

3F8h

Toate

COM2

2F8h

1/O seriale

IRQ |

IRQ4

IRQ3

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

Sistem

COMx

Port

IRQ

Magistrală ISA

COM3

3E8h

IRQ4

Magistrală ISA

COM4

2E8h

IRQ3

Magistrală ISA Magistrală ISA

COM3 COM4

3EOh 2E0h

IRQ4 IRQ3

Magistrală ISA

COM3

338h

IRQ4

Magistrală ISA Magistrală MCA

COM4 COM3

238h 3220h

IRQ3 IRQ3

Magistrală MCA

COM4

3228h

IRQ3

Magistrală MCA

COM5

4220h

IRQ3

Magistrală MCA

COM6

Magistrală MCA Magistrală MCA

COM7 COM8

|

4228h

IRQ3

5220h 5228h

IRQ3 IRQ3

395

Atunci când elementul ROM BIOS conectează aceste porturi, este posibil să apară o problemă. Dacă autotestul POST nu găseşte portul serial 3F8, dar detectează in schimb 2F8, atunci 2F8 este atribuit în mod

eronat portului serial COM1.

Linia IRQ rezervată

pentru COM1 este IRQ4, dar acest port serial foloseşte adresa portului COM2, adică foloseşte IRQ3 în loc de IRQ4. De aceea, dacă încercaţi să folosiţi programul BASIC sau DOS pentru operaţii cu COM1, portul serial sau modemul nu poate lucra. O altă problemă este aceea că IBM nu a introdus niciodată suportul BIOS pentru COM3 şi COMA

în sistemele sale originale cu magistrală ISA. Prin urmare,

poate lucra cu porturile seriale aflate dincolo de COM2,

comanda

DOS

MODE

nu

deoarece DOS primeşte datele de

intrare/ieşire de la BIOS, care, în timpul rulării autotestului POST, detectează ce este instalat în sistem şi unde. In aceste sisteme mai vechi, POST verifică numai primele două

porturi instalate. Sistemele PS/2 dispun de o componentă BIOS imbunătăţită, care veritică opt porturi seriale, deşi DOS

se limitează la manipularea a doar patru dintre ele.

Pentru a evita această problemă, cele mai multe programe de comunicaţii şi unele periferice seriale (ca mousul) acceptă porturile COM cu număr de ordine mai mare, adresându-le direct şi nu apelând funcţii DOS. Programul de comunicaţii PROCOMM, de exemplu, acceptă porturile adiţionale chiar dacă programul BIOS sau sistemul DOS nu o fac. Evident că apar probleme dacă sistemul sau softul nu acceptă aceste porturi suplimentare sau dacă trebuie să redirecţionaţi datele prin comanda MODE.

Există vreo două utilitare care vă dau posibilitatea să adăugaţi informaţiile portului COM la BIOS, făcând porturile accesibile pentru DOS. Programul numit Port Finder este unul dintre cele mai bune şi se găseşte in biblioteca de date hard generale, în cadrul forumului IBMHW pe CompuServe. Port Finder activează porturile suplimentare transmițând adresele către BIOS şi furnizând utilitarele pentru executarea rocadelor dintre adresele diferitelor porturi. Rocadele de adrese permit programelor care nu acceptă COM3 şi COMA să aibă acces la ele. Softul care adresează direct porturile adiţionale nu este afectat de obicei. Totuşi, porturile suplimentare trebuie să folosească întreruperi separate. Dacă veţi folosi simultan două porturi COM, acestea vor trebui să aibă intreruperi opuse. lată care sunt posibilităţile de operare simultană în configuraţia standard de porturi şi de întreruperi: COM1

(INQ4) şi COM2

(IRQ3)

396

Capitolul 11 — Comunicaţii şi rețele de calculatoare

COM1

(IRQ4) şi COMA

(IRQ3)

COM2

(IRQ3) şi COM3

(IRQ4)

COM3

(IRQ4) şi COMA

(IRQ3)

Împărţiţi intrărite portului COM în aceste grupuri de câte două, imperechind dispozitive seriale care nu se vor utiliza simultan pe aceeaşi intrerupere şi dispozitive care vor fi folosite în acelaşi timp pe întreruperi diferite. Observaţi din nou că sistemele PS/2 cu arhitec-

tură Micro Channel fac excepţie de la acest gen de probleme întrucât dispun de un BIOS care caută porturile adiționale, iar magistrala MCA poate partaja intreruperile fără conilicte. Pentru a configura plăci seriale pe sisteme cu magistrală ISA, va trebui probabil să poziţionaţi câteva jumpere şi comutatoare. Cum fiecare placă de pe piaţă este diferită, va trebui să consultaţi de fiecai. dată manualul OEM pentru a şti cum trebuie sau cum poate fi configurată o anumită

placă.

IBM

include aceste informaţii în fiecare documentaţie

de

placă şi oferă de asemenea, cărţi tehnice pentru opţiuni şi adaptoare, manuale de întreţinere şi service, in care sunt prezentate in detaliu stările şi poziţiile pentru jumperele şi

comutatoarele tuturor plăcilor adaptoare IBM. Alţi producători livrează pur şi simplu o dată cu placa un manual care o descrie şi include informaţiile de configurare. Sistemele PS/2 cu magistrală MCA au configurarea automată sau comandată prin soft. Standardele modemurilor Laboratoarele Bell şi CCITT au stabilit standarde pentru protocoalele modemurilor. CCITT este un termen francez care s-ar traduce prin Comitetul Consultativ Internaţional! pentru Telefon şi Telegraf.

Un protocol este o metodă

prin care două entităţi diferite se inţeleg să

comunice. Laboratoarele Bell nu mai stabilesc standarde pentru modemuri. deşi încă se mai folosesc câteva din vechile lor standarde. Cele mai multe modemuri construite în ultimii ani se conformează standardelor CCITT. CCITT este un organism internaţional de experţi tehnici, responsabil cu dezvoltarea mondială a standardelor de comunicaţii. Grupul se află sub egida Naţiunilor Unite, iar printre membrii săi se numără reprezentanţi ai principalilor producători de modemuri, firme de telecomunicaţii (ca AT&T) şi organisme guvernamentale.

CCITT stabileşte standardele şi protocoalele de comunicaţie în multe domenii, astfel incât un modem

poate adera la câteva standarde CCITT,

în funcţie de caracteristici şi posibilităţi.

Standardele modemurilor se pot impărţi în următoarele trei grupuri: a Standarde de modulație: Bell 103 Bell 212A CCITT V.21 CCITT V.22bis CCITT V.29 CCITT V.32 CCITT V.32bis m

Standarde pentru corecţia erorilor:

m

Standarde pentru compresia

CCITT V.42 datelor:

V.42bis Diverse alte companii au dezvoltat şi ele standarde. Acestea sunt denumite câteodată standarde particulare, chiar dacă majoritatea acestor companii publică date tehnice complete asupra propriilor protocoale, după care şi alţi fabricanți pot produce astfe! de modemuri. !.ista care urmează arată o parte dintre aceste standarde particulare care au

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie devenit m

397

destul de răspândite:

Modulaţie:

HST PEP DIS & Corecţia erorilor: MNP 1-4 Hayes seria V m Compresia datelor: MNP 5 CSP Aproape

toate

modemurile

de azi se pretind compatibile

Hayes,

lucru care insă nu se referă

la nici un protocol de comunicaţie, ci la comenzile necesare pentru operarea modemului.

Se

invocă această compatibilitate deoarece aproape fiecare modem foloseşte setul de comenzi Hayes şi acest lucru nu trebuie să vă afecteze deciziile în privinţa modemurilor. In tabelul

11.6 găsiţi lista seturilor de comenzi pentru mărcile de modem

. Tabelul 11.6

Comenzile şi caracteristicile modemurilor

U.S.Robotics şi Hayes.

U.S.Robotics

şi opţiuni

Dual

şi Hayes

USR 2400

Hayes 2400 1200

Comanda

Funcţii modem

&

Vezi setul extins de comenzi

>

%

Vezi setul extins de comenzi

N

A

Trece modemul in modul recepţie fără să fi primit un

a

&

s

Repetă o dată ultima comandă

.

x

x

>

A>

Repetă continuu

N

Orice tastă

Termină ientativa curentă de conectare sau intrerupe

>

N

apel

A/

ultima comandă

x

.

»

*

repetarea comenzii AT

Aceste

Bn

în fața fiecărei comenzi cu excepţia A/, A> Selectarea modului de comunicare

Cn

Dn

litere vin de la cuvântul

„atenţie”

şi trebuie puse

şi +++ x

x

BO

Standardul CCITT

E

a

B1

Standardul

x

Li

Bel! (ton de răspuns)

x

Activare/dezactivare transmisie

.

A

CO

Dezactivare

>

N

C1

Activare (prestabilit)

x

*

x

EN

>

A

+

x x

Formează numărul de telefon n şi intră in modul transmi-

S

A *

sie. Pot fi folosite opţiunile: P

Formare

număr în mod

PULSE

Ț

Formare

număr

TONE

,

Determină

;

în mod

(prestabilit)

o pauză de 2 secunde

Determină revenirea in modul de lucru „introducere comandă”

x

4

A

-

EX

.

x

x

x

4

x

x

S

.

x

398

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni i

introduce in numărul de telefon format literele care urmează

1! W

Dual x

USR 2400

Hayes 2400 1200

x

”

Transmite o scurtă întrerupere a liniei pentru transferul apelului la un număr interior Determină modemul să aştepte un al doilea ton

„x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

(dacă este folosit X3 sau mai mare)

Q

Determină modemul să aştepte un răspuns (pentru X3 sau mai mare)

x

-

R

Determină modemul ca după formarea numărului să treacă în modul recepţie

S

Determină formarea unui număr din memoria mode-

x

x

„x

DL

mului Formează ultimul număr

x

DSn

Formează numărul din memoria NVRAM, de la poziţian

x

En

Modul ecou local (nu e valabil după realizarea legăturii)

x

x

x

x

EO

Dezactivare

x

x

x

x

E1

Activare

x

x

x

x

Fn

Activare/dezactivare ecou local după realizarea legăturii

x

x

x

x

FO

x

x

x

x

F1 Hn

In

Kn

Ln

Mn

-

Activare (semiduplex)

x

x

x

x

inchidere/deschidere linie telefonică

Dezactivare (duplex); prestabilit

:

x

x

x

x

HO

Închidere (punere receptor în furcă); prestabilit

x

x

x

x

H1

Deschidere (ridicare receptor)

x

x

x

x

Interogare

x

x

x

x

IO

x

x

x

x x

Se cere codul produsului

[1

Se cere suma de control a memoriei ROM

x

x

x

|2

Se cere testarea memoriei RAM

x

x

x

x

x

x

x

13

Se cere durata legăturii sau ora exactă

14

Se cere configuraţia modemului

|5

Se cere configuraţia NVRAM

x

I6

Se cere diagnosticarea legăturii

x

17

Se cere configuraţia produsului

x

|

Utilizarea ceasului de către modem

x

KO

Comanda ATI3 determină afişarea duratei legăturii (prestabilit)

x

K1

Comanda ATI3 determină afişarea ceasului de timp real (valoarea acestuia poate fi modificată cu comanda ATI3 = OO:MM:SSK1)

x

Volumul difuzorului

x

LO L1

Încet Încet

x x

L2

Mediu

x

L3

Tare

Modul de lucru al difuzorului

x x

x

x

x

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

USR Comanda

On

Funcţii modem şi opţiuni

Dual

MO

Difuzorul e mereu dezactivat

x

M1

Difuzorul este activ dar după realizarea legăturii este dezactivat (prestabilit)

x

399

Hayes

2400

2400

1200

x

x

x

x

x

x -

M2

Difuzorul este activ mereu

x

x

x

x

M3

Difuzorul este activat după formarea ultimei cifrea numărului de telefon şi este dezactivat la detectarea purtătoarei

x

x

x

x

x

x

x

x

Revenirea in starea on /ine după executarea unei comenzi

O0

Revenire normală

x

x

x

x

O1

Revenire cu reapelare

x

x

x

x

P

Formare număr in mod PULSE

x

x

x

x

Qn

Afişarea codurilor rezultat

x

x

x

x

Sr=n

Q0

Codurile sunt afişate

x

x

x

x

Q1

Codurile nu sunt afişate

x

x

x

x

Q2

Codurile nu sunt afişate in modul recepţie

x

x

x

x

Scrierea unui registru S; r este numărul registrului, iarn un număr între O şi 255

x x

Sr.b=n

Scrierea bitului b din registrul r cu valoarea n (0 sau 1)

Sr?

Se cere valoarea registrului r

x

x

x

T

Formarea numărului de telefon în modul TONE

x

x

x

x

Vn

Modul de afişare a codurilor rezultat

x

x

x

x

VO

Coduri numerice

x

x,

x

x

V1

Cuvinte

x,

x

x

x

x

x

x

x

Xn

Seturile codurilor rezultat X0 Modemul întoarce un set minim de coduri X1 La fel ca X0 dar este specificată şi viteza de transmisie (de ex. CONNECT 2400) şi modemul formează numărul fără să aştepte tonul X2 La fel ca X1 dar modemul aşteaptă tonul inainte de a forma un număr X3 La fel ca X1 dar sunt adăugate mesaje care descriu evoluţia apelului şi detectarea tonului; modemul formează numărul fără să aştepte tonul X4 La fel ca X3 dar modemul aşteaptă tonul inainte de a forma un număr

Yn

Deconectare /ong space YO

Dezactivată

x :

Activată; modemul se deconectează şi închide după primirea unui semnal breakde 1,5 secunde Reset soft

x

Y1

Z +++ . /

:

x

Comanda escape, nu trebuie transmise date timp de cel puţin o secundă înainte şi după această comandă Pauză de 125ms

x x

x

x

x

x

x

x

400

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Dual

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

>

Determină repetarea continuă a comenzii sau cel mult

USR 2400

*

x

Afişare informaţii de bază Afişare informaţii privind comanda &

x

x

D$

Afişare informaţii privind comanda % Atişare informaţii privind comanda D

x x

S$

Afişare informaţii privind registrul S

x

Hayes 2400 1200

10 încercări de formare a numărului. Se intrerupe prin apăsarea oricărei taste

$ &$ %$

x x x

Ctrl S

Oprire/reluare afişare informaţii

*

Ctni C

Anulare afişare informaţii Anulare afişare informaţii

x

Ctri K

»

Setul de comenzi extinse &An

&Bn

Codurile rezultat 14-17 şi 19 privind ARQ automată a blocurilor de date defecte)

(retransmisia

x

&AO

Nu afişează codurile rezultat ARQ

x

&A1

Afişează codurile rezultat ARQ (prestabilit)

x

&A2 &A3

Afişează codurile rezultat HTS şi V.32 Afişează codurile rezultat ale protocolului

x >

Viteza de transmisie a datelor de la terminal

modem &B0

(DTE) la

x

Viteza DTE se adaptează vitezei la care s-a

x

(DCE) stabilit legătura (prestabilit)

&B1

Viteza de transmisie DTE are o valoare fixă

x

&B2

Viteza de transmisie DTE are o valoare fixă în modul ARQ şi variabilă în rest

x

&Cn

Opţiuni privind semnalul CD (detectarea purtătoarei) CD este forţat tot timpul în starea activă &CO

x x

x x

&C1

x

x

&Dn

Opţiuni privind semnalul DTR (terminal de date gata)

x

x

&D0

Modemul ignoră DTR

x

x.

&D1

La tranziţia 1/0 trece în modul La tranziţia 1/0 trece in modul telefonică La tranziţia 1/0 este resetat

&D2

&D3 &F &Gn

CD urmăreşte detectarea purtătoarei

a semnalului DTR, modemul comandă a semnalului DTR, modemul comandă şi inchide linia

x x

a semnalului DTR, modemul

Este incărcată in RAM configuraţia producătorului Guard tones (frecvenţe transmise după frecvenţa de răspuns) &G0

Fără (pentru S.U.A. şi Canada); prestabilit

&G1

550Hz (unele ţări din Europa)

&G2

1800Hz

(Marea Britanie)

x

x x

x

Si

x

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

Dual

USR 2400

Hayes 2400 1200

Setui de comenzi extinse &Hn

&ln

Controlul! emisiei datelor

x

&HO

Dezactivat (prestabilit)

x

&H1

Hard (CTS)

N

&H2

Soft (XON/XOFF)

x

&H3

Hard şi soft

x

Controlul soft al recepţiei datelor

x

&t0

Dezactivat (prestabilit)

x

&li

XON/XOFF la modemul local şi la calculatorul

x

de la distanţă

&Jn

&Kn

&12

XON/XOFF doar la modemul local

x

&l3

Modul gazdă, protocol Hewlett Packard

x

&l4

Modul terminali, protocol Hewlett Packard

x

&15

Modul ARQ, ia fel ca &12; modul non-ARQ, aşteaptă semnalul XON/XOFF

x

Selecţia conectorului telefonic &J0 RJ11, RJ41S, RJ45S

x

&Jt

„x

x

RJ12, RJ13

Comprimarea datelor

x

&kO

Dezactivată

x

i

&K1

Activare/dezactivare automată (prestabilit)

x

N

&k2

Activată

=

ii

&k3

Doar pentru protocolul V.42bis

x

&Ln

&Mn

Specificarea liniei telefonice &LO Linie normală (prestabilit)

x

x

x

x

&L1

x *

x x

x

x

Mod sincron Mod sincron 2, formarea numerelor din 'memorie Mod sincron 3, formare manuală

x

x

&M4

:Mod normal/ARQ (normali dacă nu se poate realiza legătura ARQ); prestabilit

x

&M5

Mod ARQ (modemul inchide dacă nu poate realiza legătura ARQ)

x

Controlul erorilor şi opțiuni de comunicaţie sincronă Normal, fără controlul erorilor &MO &M1 &M2 &M3

&Nn

Linie inchiriată

.

Viteza de transfer intre două modemuri &NO

Legătură normală (prestabilit)

&N1 &N2 &N3

300bps — 1200bps 2400bps

&N4

4800bps

x x

x

401

402

Capitolul 11 — Comunicaţii şi rețele de calculatoare

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

Dual

USR 2400

Hayes 2400 1200

Set e ui de comenzi extinse

&Pn

&Rn

&N5

7200bps

&N6

9600bps

&N7

12Kbps

&N8

14,4Kbps

Raportul inchis/deschis in modul PULSE

x

x

&PO

S.U.A. - prestabilit

x

x

&P1

Marea Britanie

x

x

Opţiuni privind controlul hard al transmiterii datelor

x

x

&RO

Semnalul CTS (c/ear to sena) urmăreşte

x

x

&R1

Semnalul CTS nu ţine cont de RTS (prestabilit)

x

x

&R2

Sunt acceptate datele recepționate cât timp RTS este activ

x

semnalul

&Sn

&Tn

| &W &Xn

&Yn

RTS

(request to seng)

Opţiuni privind semnalul DSR (aa/a set readpj

x

x

&S0

DSR este mereu activ (prestabilit)

x

x x

&S1

DSR este comandat de modem

x

&S2

DSR este un impuls; CTS urmăreşte DCD

x

&S3

DSR este un impuls

x

Opţiuni de testare a modemului

x

x

&TO

Terminarea testării

x

x

&T1

Buclă analogică

x

x

&T2

Rezervat

x

&T3

Buclă digitală

x

x

&T4

Este acceptatăo buciă digitală de la distanţă

x

x

&T5

Nu este acceptată bucla digitală de la distanţă

x

x

&T6 &T7

Este creată o buclă digitală de Ia distanţă Buclă digitală de ia distanţă cu autotest

x

x

&T8

Buciă analogică cu autotest

x x

x x

Configurarea curentă este scrisă in memoria NVRAM Surse de sincronizare

x x

x x

&X0

„La realizarea sincronizării este folosit ceasul de emisie al modemului (prestabilit)

x

x

&X1 &X2

La realizarea sincronizării este folosit terminalul La realizarea sincronizării este folosit ceasul de recepţie al modemului

x

x

x

x

Opţiuni privind comanda break. Un break „distructiv” curăţă bufferul; un break „urgent” este transmis imediat sistemului de ia distanţă: &YO

Distructiv, dar nu se transmite break

&Y1

Distructiv, urgent (prestabilit)

&Y2

Nedistructiv, urgent

x

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

„USR 2400

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

&Zn=L

Memorează ultimul număr de telefon în memoria NVRAM, la poziţia n

&Zn=s

Este scris numărul de telefon s în memoria NVRAM, poziţia n (n = 0-3), maxim 36 de caractere

&Zn?

Afişează numărul de telefon din memoria NVRAM, de la poziţia n (n = 0-3)

x

%Rn

Acces de la distanţă la RCU (Aack Contro//er Unii)

x

%RO

x

&Y3

%R1 %T

Dual

403

Hayes 2400 1200

Nici distructiv, nici urgent. x la

Dezactivat Activat

Permite recunoaşterea numerelor de telefon formate în

x x

x x

modul TONE

so

Specifică de câte ori este lăsat telefonul să sune inainte ca modemul să răspundă automat (când comutatorul SW5 este 1). Valoarea prestabilită este SO = 1. Dacă S0 = 0 modemul nu răspunde automat, ca şi în cazul SW5=0. Se numără de câte ori sună telefonul în cazul primirii unui apel şi valoarea este memorată

S1

0

0

0

0

s2

Stabileşte caracterul folosit in secvenţa escape. Caracterul prestabilit este + (codul ASCII 43)

43

43

43

43

S3

Stabileşte caracterul ASCII pentru comanda CR (carriage return) Stabileşte caracterul ASCII pentru comanda LF (/ne feed) Stabileşte caracterul ASCII pentru comanda BS (back space) Precizează câte secunde aşteaptă modemul înainte de a forma numărul de telefon Precizează câte secunde aşteaptă modemul pentru ” detectarea purtătoarei Precizează câte secunde durează pauza generată de opţiunea „,” într-o comandă de formare a unui număr, precum şi cea dintre repetările unei comenzi (> )

13

13

13

13

10

10

10

10

8

8

8

8

2

2

2

2

60

30

30

30

2

2

2

2

de 0,1s necesare pentru : de 0,1s aşteptate-de modem înainte de a inchide Conţine numărul de milisecunde al duratei şi pauzei dintre caracterele unui număr format în modul TONE Întârzierea, în unităţi de timp de 0,02 secunde, între două secvenţe escape Registru folosit pe biţi:

6

6

6

6

7

7

7

7

70

70

70

70

50

50

50.

50

S4 s5 s6 S7 | s8

S9 S10 S11 S12 S13

Numărul de unităţi de timp recunoaşterea purtătoarei Numărul de unităţi de timp după pierderea purtătoarei,

1

„Reset când DTR devine O

0

404

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

Dual

USR 2400

Hayes 2400 1200

Conţinutui registrelor S ale modemului

S15

2

Răspuns automat in modul apel

4

Dezactivează pauza codurilor rezultat

8

DSO la tranziţia DTR 1/0

16

DSO la alimentare, ATZ

32

Dezactivează modulaţia HST

64

Dezactivează MNP nivelul 3

128

Reset hard

wa/chdog

Registru folosit pe biţi: 1

:

0

Dezactivează egalizarea frecvenţelor inalte

2

Dezactivează suportul on /jne

4

Forţează răspunsul la 300bps

8

Stabileşte bufferul emisiei non-ARQ la 128

.

octeți

S16

16

Dezactivează MNP nivelul 4

32

Stabileşte tasta DEL ca tastă de backspace

64

Incompatibilitate MNP neobişnuită

128

Doar aplicaţii la cerere

Registru folosit pe biţi:

|

0

1

Buclă analogică

2

Testarea formării numărului

4

Model test

8 16

Este creată o buclă digitală de la distanţă Rezervat

32

Rezervat

64

Rezervat

128

Rezervat

S18

Timpul alocat pentru testul &Tn, dezactivat când este O

0

S19

Stabileşte timpul de inactivitate în minute

0

S21

Lungimea perioadei break transmisă de la modem terminal, in unităţi de 10ms

la

0

0

10

0

S22

Defineşte codul ASCII pentru XON

17

17

S23

Defineşte codul ASCII pentru XOFF

19

19

S24

Durata în unităţi de 20ms, a impulsului DSR în cazul opţiunilor &S2 sau &S3

150

S25 S26

,

0

- Întârzierea faţă de semnalul DTR Durata în unităţi de 10ms, a

5

întârzierii intre RTS şi CTS,

1

în modul sincron S27

Registru folosit pe biţi: 1

Activată modulaţia V.21

0 la 300bps

2

Activată modulaţia necodificată V.32

4

Dezactivată modulaţia V.32

1

Utilizarea porturilor și a dispozitivelor de comunicaţie

| Comanda

Funcţii modem şi opţiuni

Conţinutul registrelor S ale modemului

Dual

|

8

Dezactivată frecvenţa de răspuns de 2100Hz

16

Dezactivată legătura /andshakea protocolului MNP

32 64

Dezactivată detecția de fază in V.42 Rezervat

128

Incompatibilitate soft neobişnuită

S28

Durata (in unităţi de 0,1 secunde) a întârzierii de pandshake la V.21/V.23 |

8

S32

Opţiuni voce/date:

1

0

S34

S38

USR 2400

Dezactivat

1

Deschide linia telefonică în modul apel

2

Deschide linia telefonică in modul recepţie

3

Reformează ultimul număr

4

Formează un număr din memorie

5

Activare/dezactivare răspuns automat

6

Reset modem

7

Iniţierea unei bucle digitale de la distanţă

Registru folosit pe biţi: 1

Dezactivat V.32bis

2

Dezactivat modul enhanced pentru V.32

4

Dezactivează guw/ck retrain pentru V.32

8

Activează modulaţia V.32

16

Schimbă semnalizarea ledului MR cu DSR

32

Activează MI/MIC

64

Rezervat

128

Rezervat

Durata (in secunde) de aşteptare inainte de a intrerupe

0

0

legătura, ca urmare a dezactivării semnalului DTR în timpul secvenţei ARQ ARO = Automatic repeat request (retransmiterea automată a datelor)

ASCII = American Stanoara Code for Information Interchange BPS-= Biț!s per second (biți pe secundă) CCITT = Consuitative Committee for International Telephone and Telegraph CRC = Cyclic redundancy check (cod de detectare a erorilor) CD = Carrier detect (detectarea purtătoarei) DCE = Data communication equipment (modemul)

D7E = Data terminal equipment (calculatorul) E/A = Electronic Industries Association HDLC= High-level data link control HST = High-speea technology LAPM = Link access procedure for modems (protocol de contro! al erorilor de transmisie) MI/MIC= Mode indicate/Mode indicate common MNP = Microcom networking protocol (protocol de comunicaţie cu corec[ia erorii) NVRAM = Non-volatile memory (memorie care işi păstrează conținutul)

405

Hayes 2400 1200

406

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

SDLC= Synchronous Data Link Control _MR= Modem ready (modemul este pregătit) DTAR= Data terminal ready (terminalul de date pregătit) CTS= Clear to send (permisiune transmisie acordată) RTS = Request lo send (solicitare perinisiune transmisie) DSA = Data set ready (Set date pregătit)

Standarde de moduiaţie. Modulaţia este metoda electronică de semnalare folosită de modemuri (de la modulator la demodulator). Ele trebuie să utilizeze aceeaşi metodă de modulație pentru a se ințelege între ele. Fiecare rată de transmisie (gata rate) foloseşte o altă metodă de modulație, iar câteodată există mai multe metode pentru o anumită rată. Cele mai răspândite trei metode de modulație sunt FKS (/regvency-shift keying), PSK (phase-shift keying) şi QAM (quaarature-amplituade modulation). FSK este o formă de modulație în frecvenţă, cunoscută sub numele de FM. Două modemuri pot trimite informaţii producând şi monitorizând modificările de frecvenţă ale unui semnal trimis pe linia telefonică. PSK este o formă de modulație în fază in care este modificată faza undei purtătoare, iar frecvenţa rămâne aceeaşi. QAM este o tehnică de modulație care combină modificările de fază cu variațiile de amplitudine ale semnalului, rezultând un semnal prin care se pot transporta mai multe date decât prin celelalte metode. Baud sau biţi pe secundă (bps). În discuţiile despre modem se face mereu confuzie între rata de transmisie (bad rate) şi viteza de transmitere (P// rate). Rata de transmisie (Pav rate) este rata cu care se schimbă

un semnai între două dispozitive, într-o secundă.

Dacă

un semnal dintre două modemuri poate schimba frecvenţa sau faza cu o rată de 300 de ori pe secundă,

de exemplu,

se spune că acel dispozitiv comunică

la 300 baud. Câteodată se

foloseşte o singură modificare de modulație pentru a transporta un singur bit. in acest caz 300 baud echivalează cu 300 de biţi pe secundă (bps). Dacă modemul ar putea semnala două valori de biţi la fiecare modificare de semnal, viteza de transmitere (bps) ar fi dublă faţă de rata de transmisie (baud), sau 600 bps la 300 baud. Majoritatea modemurilor transmit câţiva biţi pe baud,

astfel încât, în realitate, rata de transmisie este mult mai mică

decât viteza de transmitere. De fapt, termenul baud se foloseşte greşit. În mod normal nu ne interesează rata de transmisie in sine, ci viteza de transmitere,

care este un adevărat

criteriu de apreciere al vitezei in comunicaţii. Bel! 103. Bell 103 este standardul de modulație la 300bps pentru S.U.A. şi Canada. Acesta foloseşte modulaţia FSK la 300 baud pentru a transmite un bit pe baud.. Cele mai multe modemuri de mare viteză comunică prin acest protocol, deşi este depăşit. Bel 212A. Bell 212A este standardul de modulație la 1200bps pentru S.U.A. şi Canada. El foloseşte modulaţia diferenţială de fază DPSK (a/fferent/a/ phase-shift keying) la 600 baud pentru a transmite doi biţi pe baud.

V.21. V.21 este un standard internaţional de transmisie a datelor pentru comunicaţii la 300bps, similar cu Bell 103. Datorită unor diferenţe dintre frecvențele utilizate, modemurile Bel! 103 ny sunt compatibile cu cele V.21. Acest standard se foloseşte cu precădere în

afara Statelor Unite. V.22. V.22 este un standard internaţional de transmisie a datelor la 1200bps. Acesta este similar cu standardul Bell 212A, cu care insă este incompatibil în anumite privinţe, mai ales în modul de a răspunde la un apel. Acest standard se foloseşte cu precădere în afara Statelor Unite. V.22bis. V.22bis este un standard de transmisie a datelor pentru comunicaţii la 2400bps. Terminaţia bis a numelui indică faptul că urmează după V.22 sau este o îmbunătăţire a acestuia. Acesta este un standard internaţional pentru 2400 bps şi este folosit în şi in afara S.U.A. V.22 foloseşte modulaţia QAM la 600 baud şi transmite 4 biţi pe baud pentru a realiza 2400 bps.

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

407

V.23. V.23 este un standard de transmisie bidirecţională a datelor, operând la 1200 bps într-o direcţie şi 75 bps în direcţia opusă. Astfel, modemul este numai pseudo-duplex, adică poate transmite date simultan în ambele direcţii, dar nu la rata maximă.

Acest

standard, s-a dezvoltat pentru a scădea preţurile tehnologice ale modemurilor de 1200 bps, care erau ridicate în anii *80. Standardul a fost folosit mai ales în Europa. V.29. V29 este un standard de transmisie a datelor la 9600 bps, care defineşte o tehnică de modulație semi-duplex (unidirecţională). Standardul 'este folosit in general în transmisiile fax din Grupul III-şi numai rareori la modemuri. Fiind o metodă semi-duplex, acest standard de mare viteză este mult mai uşor de implementat decât unul duplex de mare viteză. V.29 nu defineşte complet

normele pentru

modem,

astfel încât modemurile V.29 de diferite

mărci rareori pot comunica între ele. Acest lucru nu afectează aparatele fax, pentru care normele sunt bine definite. V.32. V.32 este un standard duplex (bidirecțional) de transmisie a datelor la 9600 bps. Este un standard complet pentru modem, incluzând de asemenea standarde ulterioare de negociere şi de corectare a erorilor. V.32 foloseşte modulaţia TCQAM (/re//is code quadrature amplituade modulation) la 2400 baud pentru a transmite 4 biţi pe baud, realizând o viteză de transmitere de 9600 bps. Codificarea în grilă (tre//is cod/ng) e o tehnică ulterioară de corectare a erorilor care creează un bit suplimentar pentru fiecare pachet de 4 biţi. Acest bit adiţional de verificare este folosit pentru a permite corecţia pe loc a erorilar la celălalt capăt. De asemenea, aceasta creşte considerabil imunitatea standardului V.3£ la zgomotul

de pe linie. Implementarea standardului V.32 era scumpă în trecut datorită

complexităţii tehnologice. Deoarece un flux unidirecţional de 9600 bps foloseşte aproape toată lăţimea de bandă a liniei telefonice, modemurile V.32 implementează suprimarea ecoului, adică înlătură semnalul suprapus pe care îl transmit propriile modemuri şi ascultă doar semnalul celuilalt modem. Această procedură este complicată şi scumpă. Recentele progrese din domeniul cipurilor mai ieftine fac aceste modemuri mai puţin costisitoare, astfel încât ele devin standardul ge facto pentru 9600 bps. V.32bis.

V.32bis este o extensie relativ nouă a standardului V.32 pentru

14.400

bps.

Acest protocol foloseşte modulaţia TCQAM la 2400 baud pentru a transmite 6 biţi pe baud, pentru o viteză efectivă de transmitere de 14.400 de biţi pe secundă. Codificarea în grilă (zre/;s codling) tace conexiunea mai sigură in funcţionare. Acesta este de asemenea «un protocol de modulație duplex, cu revenire la V.32 dacă linia telefonică este deteriorată. Deşi acest standard de mare viteză s-a dezvoltat

recent, el devine repede standardul de

comunicaţii pentru liniile telefonice (0/a/-up) datorită performanţelor excelente şi imunităţii la zgomot. Eu recomand modemul de tip V32.bis. V.32fast. V.32fast este un nou standard propus de CCITT. El va fi o extensie la V.32 şi V.32bis, dar va oferi o viteză a transmisiei de 28.800 de biţi pe secundă. Când va fi "aprobat, probabil că va fi cel mai avansat standard pentru comunicaţia prin modem. Sistemul telefonic al viitorului este cel numeric, astfel că toate schemele de dezvoltare ale „ transmisiei analogice vor lua sfârşit şi se vor proiecta noi modemuri numerice. La debutul său, V.32fast va fi cel mai bun şi cel din urmă protocol,analogic.

Protocoalele de corecție a erorilor. Corecţia erorilor se referă la unele modemuri de a identifica erori în timpul transmisiei şi de „care par a se fi deteriorat în tranzit. Ca operaţia de corecție să modemuri trebuie să adere la acelaşi standard de corecție. Din de modemuri folosesc aceleaşi standarde de corecție a erorilor.

posibilitatea pe care o au a retransmite automat datele funcţioneze, ambele fericire, mai toţi producătorii

V,42. V.42 este un protocol de corecție a erorilor compatibil cu MNP 4. Despre MNP (Microcom Networking Protocol vom discuta mai târziu in acest capitol, iar versiunea 4 este de asemenea un protocol de corecție a erorilor. Deoarece standardul V.42 este compatibil cu MNP prin Ciasa 4, toate modemurile compatibile MNP 4 pot stabili cu

408

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

modemurile V.42 conexiuni cu controlul erorilor. Acest standard foloseşte protocolul numit LAPM (Z/nk Access Procedure for Modems). Ca şi MNP. LAPM face faţă deranjamentelor * liniilor telefonice retransmiţând automat datele alterate in timpul transmisiei, asigurându-se că prin modemuri

trec numai

datele neeronate.

V.42 este considerat

mai bun decât

MNP

4

mai mare datorită algoritmurilor mai inteligente.

deoarece oferă o rată de transfer cu 20%

Standarde de compresie a datelor. Compresia datelor se referă la o posibilitate intrinsecă a unor modemuri

de a comprima

datele pe care le transmit,

de timp

făcând astfel economie

şi bani pentru utilizatorii de modemuri afiaţi la distanţe mari. În funcţie de tipul fişierelor care sunt trimise, se poate face compresia

datelor până la 50%

din dimensiunea

originală,

dublându-se efectiv viteza modemului. V.42bis. V.42bis este un standard CCITT de compresie a datelor, similar cu MNP Clasa 5, care însă furnizează o compresie cu 35% mai mare. V.42bis nu este de fapt compatibil cu MNP Clasa 5, dar aproape de compresie a datelor.

toate modemurile

V.42bis includ de asemenea

facilitatea MNP

5

Uneori acest protocol poate mări debitul de patru ori, în funcţie de tehnica de compresie folosită. Acest fapt a condus Ia unele declaraţii publicitare oarecum false; de exemplu, reclama pentru un modem V.42bis/2400 bps ar putea afirma că are debitul de 9600 bps inciuzând şi V.42bis, dar acest lucru e posibil în cazuri extrem de optimiste, ca de pildă la

trimiterea unor fişiere text impachetate foarte larg. În acelaşi fel, in virtutea compresiei, mulţi producători de modemuri

V.42bis

pe 9600

bps pretind că debitul merge

până la 38,4

Kbps. Asiguraţi-vă mai întâi cât adevăr stă in spatele acestor afirmaţii. V.42bis este superior faţă de MNP 5 deoarece analizează mai întâi datele şi apoi determină utilitatea compresiei.

V.42bis comprimă

numai

datele care într-adevăr necesită compresie.

Fişierele care se găsesc pe BBS sunt deseori deja comprimate (cu ARC, PKZIP sau programe similare). Încercările ulterioare de compresie

a fişierelor comprimate

pot mări

dimensiunea datelor şi incetini lucrul. MNP 5 incearcă intotdeauna să comprime datele, incetinind trecerea acestor fişiere. În schimb, V.42bis le comprimă numai pe cele care pot - într-adevăr beneficia de compresie. Pentru a negocia o conexiune

standard

folosind V.42bis,

trebuie ca şi V.42 să fie prezent.

De aceea se presupune că un modem cu compresie V.42bis include corecţia erorilor V.42. Din combinaţia celor două protocoale rezultă o conexiune fără erori şi cu compresia maximă posibilă a datelor. Standarde particulare. Pe lângă protocoalele industriale standard pentru modulație, corecţia erorilor şi compresia datelor, care sunt în general stabilite sau aprobate de CCITT, au mai fost inventate câteva protocoz!e in aceste domenii de către diverse companii, care le-au

inclus în produsele lor fără girul oficial al CCITT. Unele dintre ele sunt destul de răspândite şi au devenit

pseudo-standarde

ale companiilor respective.

Protocoalele particulare care

s-au bucurat de cel mai mare succes sunt cele MNP (Microcom Networking Protocols) dezvoltate de Microcom. Aceste protocoale de corecție a erorilor şi compresie a datelor sunt larg acceptate şi de alţi producători de modemuri. O altă companie care a stabilit cu succes

protocoale particulare ca standarde

limitate este U.S.Robotics cu protocoalele sale

de modulație HST (//gP speed technology). Aceasta a acaparat o bună parte a pieţei cu produsele sale datorită unei campanii In paragratele următoare vom

examina

agresive prin sistemul BBS. protocoalele particulare pentru

modemuri.

HST. HST e un protocol de modulație particular, semi-duplex modificat, pentru 14400 bps şi 9600 bps, folosit de U.S.Robotics. Deşi uzual în sistemele BBS, HST este destinat să dispară în următorii câţiva ani, pe măsură ce modemurile

V.32 devin mai competitive ca

preţ. Modemurile HST lucrează la. 9600 bps sau 14400 bps într-o direcţie şi la 300 bps sau 450 bps în cealaită direcţie. HST este un protocol ideal pentru sesiunile interactive. Cum

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie circuitele de eliminare a ecoului

nu sunt necesare,

U.S.Robotics produce de asemenea

modemuri

costurile sunt

care folosesc

409

mai mici.

protocoale standard,

ca şi

modemuri b/standarăd, care încorporează atât V.32bis cât şi protocoalele HST. Astfel, având ce este mai bun in domeniul protocoalelor standard şi particulare, vă puteţi conecta practic la orice alte sisteme la viteza maximă de comunicaţie a acestora. Personal folosesc şi recomand modemurile bistandard. DIS. DIS este un protocol de modulație particular al CompuCom, care foloseşte adaptarea dinamică a impedanţei (DIS), ce se pretinde superioară în înlăturarea zgomotului faţă de

V.32. Implementarea pare a fi foarte ieftină dar, ca şi HST, o singură companie fabrică modemuri

cu standard

DIS.

Acest standard

particular va dispare probabil datorită preţurilor

scăzute ale V.32 şi V.32bis. MNP. MNP (Microcom Networking Protocol oferă corecţia erorilor de la un capăt la celălait, înțelegând prin aceasta că modemurile sunt capabile să detecteze erorile şi să ceară retransmisia datelor alterate. La unele niveluri, MNP furnizează compresia datelor. Pe măsură

ce MNP

s-a dezvoltat,

s-au deținit diferite clase ale standardului,

descriind în ce

măsură o implementare dată a MNP acceptă protocolul. Cele mai răspândite implementări acceptă Clasele 1 până la 5. Ciasele superioare sunt de obicei unice pentru modemurile fabricate de Microcom,

inc., deoarece aceasta deţine patentul.

Standardul MNP este folosit in general datorită posibilităţilor sale de corecție a datelor, dar şi MNP Ciasele 4 şi 5 aduc îmbunătăţiri ale performanţelor, Clasa 5 oferind compresia datelor în timp real. Deşi clasele mai mici ale protocolului MNP de obicei nu sunt importante pentru dumneavoastră ca utilizatori de modemuri, ele sunt incluse, pentru completare, în

lista ce urmează: m MNP clasa 1 (mod bioc) foloseşte transmisia semi-duplex (unidirecţională) asincronă, orientată pe octet. Această metodă furnizează 70% eficienţă şi numai corecţia erorilor, fapt pentru care nu se mai foloseşte decât foarte rar. a

MNP

clasa 2 (mod şir) foloseşte transmisia duplex

(unidirecţională) asincronă,

|

orientată

pe octet. Şi această metodă furnizează numai corecţia erorilor. Datorită timpului necesar pentru stabilirea protocolului şi pentru operarea cu el, debitul Clasei 2 este de aproximativ 84% faţă de cel al unei conexiuni fără MNP, furnizând 202 caractere pe secundă (cps) la 2400bps (240cps este valoarea maximă teoretică). Astăzi Clasa 2 se

foloseşte rar. m

MNP

Clasa 3 încorporează Clasa 2 şi este mai eficient.

Foloseşte o metodă

duplex

sincronă, orientată pe bit. Procedura îmbunătăţită dă un debit de aproximativ 108% faţă de al unui modem fără MNP, furnizând circa 254 cps la 2400 bps. m MNP Clasa 4 creşte performanţele folosind tehnicile Adaptive Packet Assembly şi Optimized Data Phase. Clasa 4 îmbunătăţeşte debitul şi performanţele cu circa 5%, deşi acestea depind efectiv de tipul apelului şi al conexiunii, putând fi şi de 25 până la 50%. m MNP Ciasa 5 este un protocol de compresie a datelor care foloseşte un algoritm adaptiv de timp real. Poate creşte debitul până la 50%, dar funcţionarea efectivă a Clasei 5 depinde de tipul datelor transmise.

Fişierele text permit cea mai mare creştere,

dar fişierele program nu pot fi comprimate la fel de mult şi creşterea este mai mică. In cazul datelor precomprimate (fişiere comprimate deja cu ARC, PKZIP ş.a.), performanţele şi de aceea este deseori dezactivat pe sistemele BBS.

MNP

scade

Seria V. Hayes seria V este un protocol Hayes particular de corecție a erorilor, care a fost folosit în câteva din modemurile proprii. După apariţia modemurilor mai ieftine V.32 şi V.32bis (chiar de la Hayes), seria V a dispărut. Aceste modemuri foloseau un protocol modificat V.29, numit câteodată protocol ping-pong deoarece dispune de un canal de

.

410

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

viteză mare şi de unul de viteză mică care alternează înainte şi înapoi. CSPp. CSP (CompuCom Speea Protocol este un protocol de corecție a erorilor şi de compresie a datelor, disponibil pe modemurile CompuCom DIS. Standardele fax-modemurilor. Tehnologia facsimilului este o ştiinţă în sine, deşi are multe . similitudini cu comunicațiile de date. Aceste asemănări au condus la combinarea datelor şi a faxurilor în acelaşi modem. Acum puteţi achiziţiona o singură placă care transmite şi recepționează atât date cât şi faxuri; toţi marii producători de modemuri au modele care prezintă această facilitate. De-a lungul anilor, CCITT a stabilit standarde internaţionale pentru transmisia de faxuri. Acest fapt a condus la înppărţirea faxurilor în patru grupe. Fiecare grupă (de Ia | la IV) foloseşte tehnologii şi standarde diferite pentru transmisia şi recepţia fax-urilor. Grupele | şi II sunt relativ lente şi dau rezulțate inacceptabile pentru standardele din ziua de astăzi. Grupa a lil-a este folosită acum practic de toate aparatele fax, inclusiv de cele combinate cu modem. În timp ce Grupele ! şi il sunt de natură analogică (ca modemurile), Grupa a

IV-a este numerică, fiind proiectată să utilizeze ISDN sau alte reţele numerice. Deoarece sistemul telefonic nu a devenit încă unul numeric, sunt disponibile foarte puţine sisteme fax din Grupa a IV-a. Dacă vă interesează informaţii mai detaliate asupra caracteristicilor tehnice ale faxurilor, puteţi lua legătura cu Telecommunications Industry Association sau Global Engineering Documents. Grupa a Iil-a fax. În cadrul standardului de fax Grupa a III-a există două mari secţiuni: Clasa 1 şi Clasa 2. Veţi auzi de multe ori despre un FAXModem care acceptă comunicaţii fax din Grupa a Ill-a, Clasa 1. Menţiunea indică pur şi simplu protocolul în care placa poate trimite şi recepționa semnale. Dacă FAXModemul dumneavoastră este în această situaţie, atunci el poate comunica cu majoritatea echipamentelor fax din lume. Specificaţia Clasa | a FAXModemului este implementată printr-un grup de comenzi suplimentare pe care modemul le traduce şi asupra cărora acţionează. Am discutat mai devreme despre standardul de modulație V.29. Aşa cum am afirmat atunci, acest standard este folosit în transmisiunile fax din Grupa a Ill-a. Recomandări pentru modemuri. În momentul de faţă preţul modemurilor de 9600 bps a scăzut la circa 100$. Puteţi găsi chiar modemuri de 14400 bps sub 200$. În ziua de astăzi,

majoritatea modemurilor sunt livrate cu forme multiple de corecție a

erotilor sau de compresie a datelor. Bazându-vă pe cele discutate anterior în acest capitol, ar trebui să căutaţi un modem care să ofere cea mai bună combinaţie între viteză, corecţia erorilor şi compresia datelor. Modemul cel mai indreptățit a fi numit universal este probabil U.S.Robotics Courier HST Dual Ştandard, modem rapid care foloseşte atât protocolul standard de viteză ultra-inaltă V32bis, cât şi standardul de transmisiuni propriu al firmei U.S.Robotics.

Acest

modem

mai include protocolul V.42bis,

care permite ca ieşirea să

atingă 38,4Kbps menţinând datele corecte. Protocoalele şi standardele multiple ale acestui modem

fac posibilă conectarea la aproape orice alt modem,

la capacitatea maximă.

Sunteţi

limitați numai de viteza şi protocoalele modemului pe care il apelaţi. Singurul neajuns al acestui dispozitiv este preţul (care in ultima vreme a scăzut), dar flexibilitatea îl face rentabil. Secretele conversaţiei dintre modemuri. Dacă sunteţi curioşi în privinţa conversaţiei complexe care are loc la conectarea a două modemuri, urmează două descrieri detaliate ale dialogului /anadshake dintre acestea. Cele două exemple de conexiuni utilizează standardele V.22bis şi V.32. Aceste secvenţe pot diferi puţin in funcţie de modem şi pot deveni şi mai complicate atunci când combinaţi mai multe tipuri de modemuri in aceeaşi incintă. Realizarea unei conexiuni V.22bis între două modemuri implică următoarea succesiune de evenimente:

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

1.

411

Modemul apelat detectează un apel, deschide şi aşteaptă cel puţin două secunde întârzierea de taxare. (Regulile companiei telefonice impun ca nici o informaţie să nu treacă până când reţeaua nu recunoaşte că apelul a fost conectat.)

2.

Modemul

apelat transmite un

fon ge răspuns (la frecvenţa de 2100Hz,

cu durata

de 3,3 + 0,7secunde, descris în Recomandările CCITT V.25). Tonul de răspuns avertizează persoana care a format numărul că a luat legătura cu un modem şi că îşi poate pune propriul modem apelant în mod date şi informează reţeaua că urmează să se facă un transfer de date şi prin urmare, se poate dezactiva suprimarea ecoului în reţea. Dacă aceasta rămâne activă nu veţi putea transmite in ambele direcţii în acelaşi timp.

(În această perioadă modemul

iniţiator rămâne

„tăcut”.)

3.

Modemul apelat rămâne tăcut vreo 75 + 20 milisecunde (ms) pentru a separa tonul de răspuns de semnalele care urmează.

4.

Modemul apelat transmite cifre binare 1, modulate cu 1200 biţi pe secundă (USB1), care provoacă zgomotul supărător pe care îl auziţi după tonul de răspuns. Acest sunet are Înălţimea puţin mai mare decât tonul de răspuns deoarece componentele lui principale au frecvențele de 2250Hz şi 2550Hz.

5.

Modemul iniţiator detectează semnalul USB1.in 155 + 10 ms şi rămâne tăcut pentru 456 + 10 ms.

6.

Modemul iniţiator transmite perechi de cifre binare 00 şi 11, modulate la 1200 de biţi (S1) timp de 100 + 3 ms. Un modem Bell 212 sau V.22 nu transmite semnalul S1, iar V.22bis ştie dacă trebuie să reia sau nu operarea la 1200 bps, după prezenţa sau absenţa acestui semnal unic de 100 ms. -

7.

Când modemul apelat (care încă mai transmite semnalul USB1) detectează semnalul S1 de la iniţiator, trimite de asemenea S1 timp de 100ms astfel încât modemul iniţiator ştie că cel apelat e capabil să opereze la 2400bps.

8.

9.

.

Modemul iniţiator trece apoi la 1200 biţi (SB1). Codificarea nu datelor, ci este pur şi simplu o aleator, pentru a nivela puterea este termenul ingineresc pentru

transmiterea cifrelor binare 1, codificate aleator la are nici o legătură cu criptarea sau securitatea metodă prin care semnalul devine a/b sau aranjat de-a lungul întregii lățimi de bandă. Zgomot a/b tiparele de zgomot total aleatoare.

Modemul apelat comută pe transmiterea semnalului SB1, pentru 500ms.

10.

Modemul apelat comută pe transmiterea de cifre binare 1, codificate aleator la 2400bps, pentru :200ms. După aceea, este gata pentru a transfera datele.

”

11.

La 600ms după ce modemul iniţiator recepționează semnalul SB1 de la modemul apelat, el comută pe transmiterea cifrelor binare 1, codificate aleator la 2400bps. Face acest lucru timp de 200ms şi apoi este gata să transfere datele.

Semnalele implicate intr-o conexiune V.32 sunt mai complicate decât în cazul V.22bis datorită necesităţii de a măsura întârzierea totală din circuit, astfel încât ecoul să fie suprimat. Realizarea unei conexiuni V.32 implică următoarea secvenţă de evenimente: 1.

Modemul apelat datecisază un apel, deschide şi aşteaptă două secunde (întârzierea de taxare).

2.

Modemul apelat transmite un ton de răspuns V.25, diferit însă de cel din exemplul precedent. Faza semnalului este inversată la fiecare 450ms, producând clicuri sonore scurte în semnal. Aceste inversări de fază informează reţeaua că modemurile sunt cele care vor suprima ecoul şi prin urmare, orice suprimare de ecou din rejea trebuie inhibată pentru a nu interfera cu modemurile.

412

3.

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Modemul V.32 iniţiator nu aşteaptă sfârşitul tonului de răspuns. După o secundă, răspunde cu un ton de 1800Hz,

care în V.32 este cunoscut

ca semnal

AA.

Trimiterea acestui semnal inainte de sfârşitul tonului de răspuns înştiinţează din timp modemul apelat că este în conversaţie cu un alt modem V.32. 4.

După

terminarea

tonului de răspuns (3,3 + 0,7 secunde),

dacă modemul

apelat a

recepționat semnalul AA, acesta încearcă imediat să se conecteze ca V.32. Dacă nu a recepționat AA, el încearcă mai întâi pentru trei secunde să se conecteze ca un modem V.22bis (trimite semnalul USB1 şi aşteaptă un răspuns). Dacă nu primeşte răspuns la USB1, încearcă din nou să se conecteze ca modem V.32, în eventualitatea că modemul

apelant V.32

nu a

recepționat

tonul de răspuns,

că for-

marea numărului s-a tăcut manual şi acesta a fost trecut cu întârziere în modul date sau că este un model mai vechi V.32 care nu reacţionează la tonul de răspuns. $5.:

Pentrua se conecta în mod

V.32,

modemul

apelat trimite semnalul

AC,

compus

din frecvențele de 600Hz şi 3000Hz trimise impreună, pentru cel puţin 64 de intervale simbol (112400 dintr-o secundă). Apoi inversează faza semnalului, transformându-l în semnal CA. 6.

Când

modemul

iniţiator detectează această inversare de fază, în 64 + 2 intervale

simbol, inversează faza propriului semnal făcând CC din AA. ?.

Când modemul apelat detectează inversarea de fază (în 64 + 2 intervale simbol), işi inversează din nou faza propriului semnal, făcând din nou AC din CA. Acest schimb de inversări de fază face posibil ca modemurile să poată temporiza întârzierea totală de propagare a circuitului astfel încât să se poată stabili corect modul de suprimare a ecoului.

8.

Modemurile fac un schimb semi-duplex de semnale de reglaj pentru ajustarea parametrilor egalizatoarelor de adaptare, testarea calităţii liniei telefonice şi punerea de acord asupra ratei de transfer a datelor care să fie folosită. Modemul apelat

transmite primul, de la 650ms până la 3525ms, 9.

10.

după care încetează.

Modemul iniţiator răspunde cu un semnal similar, dar pe care îl lasă să continue, în timp ce modemul apelat mai răspunde o dată, stabilind rata de transfer convenită în final. Ambele

modemuri

comută

pe transmiterea cifrelor binare

1, codificate aleator

pentru cel puţin 128 de intervale simbol, după care sunt gata să-şi transfere datele. După cum vedeţi, aceste proceduri sunt destul de complicate. Deşi nu aveţi nevoie să înţelegeţi aceste protocoale de comunicaţii pentru a folosi un modem, vă puteţi face o idee despre ce auziţi atunci când se stabileşte o conexiune. Porturi paralele Un port paralel are opt linii pentru trimiterea simultană a tuturor biţilor unui octet de date,

pe opt fire. interfaţa este rapidă şi de obicei, rezervată pentru imprimante şi nu pentru comunicaţia dintre calculatoare. Singura problemă a porturilor paralele este că nu se pot extinde cablurile la orice lungime fără a amplifica semnalul, întrucât apar erori de transmisie a datelor. În tabelul

1.7

se dau semnalele

pinilor unui port paralel PC standard.

De-a lungul anilor s-au dezvoltat patru tipuri de porturi paralele: original, tipi, tip 3 şi port paralel extins. În paragrafele următoare se discută despre fiecare dintre aceste tipuri.

Tipul original unidirecţional. Calcuiatorul original IBM PC nu dispunea de porturi paralele de diferite tipuri. Singurul port disponibil era cel! parale! folosit pentru transmiterea informaţiilor

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

Tabelul

11.7

Conector

cu

tibile PC

*

25 de pini pentru

portul

paralel

al sistemelor

Pin

Descriere

Intrare / leşire leşire

1

- Strobe

2

+ Bit O

leşire

3

+

Bit 1

leşire

4

+ Bit 2

leşire

5

+ Bit 3

leşire

6

+ Bit 4

leşire

7

+

Bit 5

leşire

8

+

Bit 6

leşire

9

+ Bit 7

leşire

10

- Confirmare

Intrare

11 12

+ Ocupat + Terminare hârtie

Intrare Intrare

13

+ Selecţie

Intrare

14

- Salt de rând automat după CR

leşire

15

- Eroare

Intrare

16

- Iniţializare imprimantă

leşire

17

- Selecţie intrare

leşire

18

- Bit O returnat (masă)

Intrare

19

- Bit 1 returnat (masă)

Intrare

20

- Bit 2 returnat (masă)

Intrare

21

- Bit 3 returnat (masă)

Intrare

22

- Bit 4 returnat (masă)

Intrare

23

- Bit 5 returnat (masă)

Intrare

24

- Bit 6 returnat (masă)

Intrare

25

- Bit 7 returnat (masă)

Intrare

PI

413

RER

de la calculator la un dispozitiv cum ar fi imprimanta. Aceasta nu inseamnă că nu existau porturi paralele bidirecţionale; într-adevăr, acestea erau obişnuite la acea dată la alte calculatoare de pe piaţă.

Natura unidirecţională a portului paralel al calculatorului PC original este compatibilă cu utilizarea sa iniţială, şi anume transmiterea de date către o imprimantă. Totuşi, existau situaţii în care era de dorit să ai un port bidirecțional, de exemplu când sunt necesare semnale venite de la o imprimantă, lucru obişnuit pentru imprimantele PostScript. Acest lucru nu era posibil cu porturile originale unidirecţionale. Tipul 1 bidi.ecţional. O dată cu lansarea calculatoarelor PS/2, în 1987, IBM a introdus portul paralel bidirecțional. Acesta a deschis calea adevăratelor comunicaţii dintre calculator şi dispozitivele periferice prin intermediul portului paralel. Acest lucru s-a realizat prin definirea câtorva dintre pinii anterior nefolosiţi ai conectorului paralel şi prin definirea

unui bit de stare care să indice direcţia în care circulă informaţia de-a lungul canalului. Portul original PS/2 a devenit cunoscut in documentaţia IBM ca portul paralel de tip 1. Alţi comercianţi au introdus de asemenea porturi terţe care erau compatibile cu cele de tip 1;

414

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

ele se bazau

pe cipuri produse

de Chips&Technologies,

Inc. Dacă nu configuraţi

portul

anume pentru utilizarea bidirecţională, portul PS/2 de tip 1 funcţionează totuşi identic cu portul original unidirecţional al sistemului PC. Această operaţie se face cu ajutorul discului de configurare care însoţeşte calculatorul PS/2. Tipul 3 DMA. O daţă cu introducerea modelelor 57, 90 şi 95 ale PS/2, compania IBM. introdus portul paralel de tip 3. Acest port permite transferuri mai ample de date prin utilizarea tehnicilor DMA, de acces direct la memorie (djrect memory access). Poate vă întrebaţi de ce IBM a sărit de la tipul 1 la tipul 3. În realitate nu a făcut-o. Exista şi un port

paralel de tip 2 şi acesta a servit ca predecesor pentru tipul 3. Este.doar ceva mai puţin performant, dar nu a fost niciodată folosit pe scară largă în nici un sistem IBM. Toate tipurile de porturi paralele descrise anterior folosesc

microprocesorul

(CPU)

pentru

operaţiile de control. În aceste porturi, CPU trimite un octet la adresele de intrare/ieşire folosite de port, testează dacă acesta a fost transmis şi apoi il trimite pe următorul.

Acest

proces continuă până când întreaga informaţie de trimis este procesată. Totuşi, portul de tip 3 vă dă posibilitatea de a defini un bloc de memorie pe care doriţi să îl transmiteţi (eventual un fişier stocat în memorie) şi apoi permite controlerului portului să deruleze transmiterea datelor. Microprocesorul este liber să îndeplinească alte sarcini, crescând astfel randamentul.

Portul paralel extins EPP (Enhanced Parallel Port). Aceasta este o specificaţie mai nouă de la Intel, denumită câteodată fast Mode Parallel Port (port paralel în mod rapid). In timp ce portul paralel IBM de tip 3 este proiectat pentru a vă permite să transmiteţi mari cantităţi de date fără a apela la microprocesor, portul Fast Mode este destinat comunicaţiei bidirecţionale,

rapide cu periferice inteligente.

Pentru aceasta,

când operează in acest

mod,

un port Fast Mode redefineşte pinii paraleli, astfel incât aceştia să devină efectiv linii de control ale magistralei pentru a creşte viteza de comunicaţie şi controlul dintre sistemul dumneavoastră şi dispozitivul extern.

Configuraţia porturilor paralele Configuraţia porturilor paralele nu este tot atât de complicată ca cea a porturilor seriale. Chiar şi calculatotul original IBM PC are suport BIOS pentru trei porturi LPT, iar sistemul DOS l-a avut, de asemenea, intotdeuna. Tabelul 11.8 indică adresele de intrare/ieşire (1/0) şi întreruperile stabilite pentru utilizarea porturilor paralele.

“Tabelul ] 1.8 Adresele de port l/0 A (LL CC LT Titi

cica

Te Lira

LPTx Sistem

Std.

ISA 8 biţi

I/O

Alt.

Port

IRQ

LPT1

3BCh

IRQ7

ISA 8 biţi

LPȚ1

LPT2

378h

E

ISA 8 biţi

LPT2

LPT3

278h

_

LPT1

3BCh

IRQ7

ISA

16 biţi

ISA

16 biţi

LPT1

LPT2

378h

IRQ5

ISA

16 biţi

LPT2

LPT3

278h

A

Toate MCA

LPT1

3BCh

IRQ7

Toate

MCA

LPT2

378h

IRQ7

Toate

MCA

LPT3

278h

IRQ7

Deoarece

BIOS şi DOS

au definit de la început trei porturi paralele,

problemele cu sistemele

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

415

mai vechi sunt puţin frecvente. Acestea pot totuşi să apară din lipsa disponibilităţii unor

porturi comandate

prin întreruperi la sistemele cu magistrală ISA. În mod

normal,

un port

comandat prin intreruperi nu este absolut necesar pentru operaţiile de imprimare; de fapt,

„multe programe nu folosesc posibilitatea de comandă prin întreruperi. Intreruperea este totuşi folosită de multe aplicaţii, cum sunt programele de tipărire din reţea şi alte tipuri de

tipărire în paralel (background printing) sau de tip spooler (din fişiere de tipărire). De asemenea, orice program utilitar pentru o imprimantă laser rapidă ar folosi des posibilitatea de întrerupere pentru a permite imprimarea. Dacă folosiţi acest tip de aplicaţii în cazul unui port care nu este comandat prin intreruperi, imprimarea se va face foarte lent sau se va opri. Singura soluţie este să folosiţi un port comandat prin întreruperi. Observaţi că, datorită faptului că sistemele PS/2 cu magistrală MCA pot folosi în comun întreruperile, ele nu au aceste probleme şi toate porturile paralele din aceste sisteme sunt comandate

întreruperi pe IRQ7.

prin

Pentru a configura porturile paralele in sistemele cu magistrală ISA, va trebui probabil să poziţionaţi câteva jumpere şi comutatoare. Deoarece fiecare placă de pe piaţă este diferită, va fi mereu necesar să consultaţi manualui OEM pentru o anumită placă dacă aveţi nevoie să ştiţi cum trebuie sau poate să fie contigurată aceasta. IBM include aceste informaţii în documentaţia fiecărei plăci. IBM oferă de asemenea manuale tehnice pentru opţiuni şi adaptoare, ca şi manuale de service şi întreţinere hard, care descriu în detaliu poziţiile jumperelor şi comutatoarelor plăcilor adaptoare IBM. Alţi producători oferă pur şi simplu pe lângă placă, un manual care descrie placa şi include informaţiile de configurare. Sistemele PS/2 cu magistrală MCA au configurarea automată sau comandată soft. Dispozitive cu porturi paralele. Cum am menţionat mai devreme, sistemul IBM PC original prevedea ca portul paralel să fie folosit numai pentru comunicaţia cu o imprimantă. De-a lungul anilor, numărul de dispozitive care pot fi folosite cu un port paralel a crescut considerabil. Acum, prin intermediul portului paralel, puteţi conecta tot felul de dispozitive, de la unităţi de bandă pentru copii de siguranţă până la adaptoare LAN pentru CD ROM. Poate că una dintre cele mai obişnuite utilizări ale porturilor paralele este transferul datelor dintre sistemul dumneavoastră şi un alt sistem, ca de exemplu un /aptop. Dacă ambele sisteme folosesc un port de tip 3, puteţi comunica efectiv la rate de până la 2M pe secundă,

care rivalizează cu viteza unor unităţi de disc. Această capacităte a condus

la o

dezvoltare a softului pentru a umple golul de pe piaţă. Dacă vă intereseâză un asemenea

soft (şi porturile paralele necesare pentru acesta), ar trebui să urmăriţi articolele care apar

periodic in reviste ca PC Magazine.

Detectarea porturilor seriale şi paralele cu ajutorul comenzii DEBUG Dacă nu puteţi spune ce porturi (paralele sau seriale) foloseşte calculatorul, atunci verificaţi porturile I/O folosind DEBUG.

Pentru a utiliza comanda DEBUG

urmaţi aceşti paşi:

1. Lansaţi DEBUG. 2. La apariţia prompterului DEBUG

tastaţi D 40:0 şi apăsaţi tasta Enter. În această fază se

vor afişa valorile hexazecimale ale adreselor porturilor I/O active, mai întâi ale celor

seriale şi apoi ale celor paralele. Figura 11.3 înfăţişează o mostră de adresă. 0040:0000

F8

03 j

COM1

00

00 I

COM2

00

00 4

COM3

00

00 j

COMA

BC

03

00

00

00

00:00

]

]

]

LPT1

LPT2

LPT3

00

Fig. 11.3 , Utilizarea comenzii DEBUG pentru afişarea adreselor de I/O pentnu porturile seriale şiwparalele

_416

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Adresa fiecărui port este arătată în poziţia corespunzătoare. Deoarece adresele sunt stocate sub formă de cuvinte, valorile octeţilor sunt schimbate între ele şi trebuie citite în ordine inversă. Acest exemplu indică un port serial instalat la 03F8 şi un port paralel instalat la 0O3BC. 3.

Pentru a părăsi DEBUG apăsaţi tasta Q şi apoi Enter.

Testarea porturilor seriale Puteţi efectua câteva teste asupra porturilor seriale şi paralele. Cele două tipuri mai obişnuite de teste implică numai softul sau atât softul, cât şi hardul. Testările exclusiv soft se fac cu programe de diagnoză cum ar fi Microsoft MSD, în timp ce cele de natură hard şi totodată soft implică utilizarea unei mufe de test pentru a realiza testarea in buclă. MSD (Microsoft Diagnostics). MSD este un program de diagnoză furnizat alățuri de MS-DOS 6 sau Microsoft Windows. Primele versiuni ale sale insoţeau unele aplicaţii Microsoft, ca de exempiu Word pentru DOS: Pentru a utiliza MSD treceţi in directorul necesară în situaţia în care directorul ce care se întâmplă des cu versiunile MSD tastaţi pur şi simplu MSD şi apoi Enter.

în care se află acesta. Desigur că operaţia nu este conţine programul se află în calea de acces, lucru furnizate cu DOS 6 sau Windows. După aceea Imediat veţi vedea ecranul MSD.

Alegeţi opțiunea Serial Ports apăsând S. Observaţi că vi se furnizează informaţii despre tipul cipului serial pe care il aveţi in sistem, ca şi despre porturile disponibile. Dacă vreunul dintre porturi este folosit (de exemplu, un mouse), atunci vi se dă şi această informaţie. MSD vă ajută cel puţin pentru a determina dacă porturile seriale răspund. Dacă MSD nu poate determina existenţa unui port, atunci nu furnizează raportul care indică existenţa lui. Acest tip de test „priveşte şi vezi” (/ook and see) este prima acţiune pe care eu o întreprind de obicei, pentru a determina dacă un port nu răspunde. Teste avansate de diagnoză care utilizează bucla. Unul dintre cele mai utile teste este cel în buclă, care poate fi folosit pentru a vă asigura de funcţionarea corectă a portului serial, ca şi a oricărui cablu ataşat. Testele in buclă sunt interne (numerice) sau externe (analogice). Testele interne pot fi rulate prin deconectarea oricărui cablu din port şi executarea testului printr-un program de diagnoză. Testul extern in buclă este mai eficient. El necesită ataşarea la portul în cauză a unui

conector special de buciă sau a unei mufe de test. Când se rulează testul, portul este

folosit pentru a trimite date ia mufa de rebucilaj, care direcţionează pur şi simplu datele înapoi în pinii de recepţie ai portului în aşa fel incât portul transmite şi recepționează în acelaşi timp. Cele mai multe programe de diagnoză care rulează acest tip de test includ mufa de rebuciaj, iar dacă nu, aceste tipuri de mufe se pot procura uşor sau pot fi chiar construite. în Anexa A găsiţi schemele necesare pentru a vă tace propriile mufe de test. Dacă vreţi să procuraţi o mută de test, vă recomand tipul !IBM cu trei conectori. Firma IBM vinde această mufă triplă, ca de altfel şi mufe de test independente, cu următoarele coduri | de furnizor: Descriere

Cod furnizor IBM

Mufă de test cu 25 de pini pentru port paralel

8529280

Mufă de test cu 9 pini (AT) pentru port serial

8286126

Mufă de test cu trei conectori

72 . 8546

Componentele unei rețele LAN

417

In privinţa softului de diagnoză pentru testarea porturilor seriale, se pot folosi programele

avansate de diagnoză (Advanced Diagnostics) ale firmei IBM. Dacă aveţi un sistem PS/2 cu o arhitectură Micro Channel, IBM v-a livrat deja programul Advanced Diagnostics pe discul cu documentaţie (Reference Disk) o dată cu sistemul. Pentru activarea acestuia, care în . mod normal este ascuns, apăsaţi Ctrl-A în meniul principal al discului cu documentaţie. În cazul sistemelor IBM care nu au arhitectură MCA, programul Advanced Diagnostics trebuie

achiziţionat. In loc de programul Advanced Diagnostics furnizat de IBM (sau de alţi producători), puteţi folosi în orice sistem testele porturilor seriale din pachetele cuprinzătoare cu programe de diagnoză vândute de câteva companii. Programe ca Micro-Scope de la Micro 2000, Service

Diagnostics de la Landmark sau QA-Plus FE de la Diagsoft conţin toate acest tip de test ca pe o componentă a pachetului soft. Toate includ şi mufele triple de test. Pentru informaţii despre aceste programe vezi Anexa B sau Capitolul 13.

mai multe

Pentru testarea porturilor seriale, ca şi a oricăror modemuri ataşate, eu recomand un program ieftin (19,95$), pe nume Modem Doctor. Acest program amplu de testare a

portului serial şi modemului vă permite să treceţi dincolo de simplu! test în buclă, la testarea întregului sistem de comunicaţii, inciusiv a cablului şi modemului. Programul este util în special pentru modemurile U.S.Robotics sau oricare alte modemuri cu structură de comandă compatibilă Hayes. Programul preia comanda modemului şi rulează o diversitate de teste pentru a determina dacă acesta funcţionează corect. Testarea porturilor paralele Testarea porturilor paralele este, in cele mai multe cazuri, mai simplă decât a celor seriale. Procedurile pe care le folosiţi sunt efectiv aceleaşi cu cele întrebuințate pentru porturile

"seriale, cu diferenţa că atunci când utilizaţi softul de diagnoză alegeţi porturile paralele în locul celor seriale. Numai

testele soft sunt similare, testele hard necesită mufele corespunzătoare

pentru

testarea în buclă pe portul paralel. Puteţi folosi mufa de test cu trei conectori, recomandată anterior sau vă puteţi cumpăra o mufă de test individuală pentru portul paralel. Dacă optaţi pentru muta individuală. cereţi-o pe cea cu codul de furnizor IBM 8529228.

Diagnosticarea problemelor apărute la porturile seriale şi paralele Pentru a diagnostica problemele apărute la porturile seriale şi paralele aveţi nevoie de un soft de diagnoză şi de o mufă de test pentru fiecare tip de port. Softul de diagnoză lucrează cu mufele de test pentru a trimite semnale

prin port.

Mufa

reîntoarce semnalele,

astfel încât acelaşi port primeşte datele pe care le-a trimis. Datele sunt verificate pentru a ne asigura că portul funcţionează bine. Pentru mai multe informaţii vedeţi Capitolul 14, „Controlere şi unităţi de hard disc”. În continuare locale.

ne vom

cencentra atenţia asupra componentelor şi conceptelor reţelelor

Componentele unei reţele LAN O reţea locală LAN (/oca/ area network) vă dă posibilitatea de a partaja fişiere, aplicaţii, spaţiu pe disc, imprimante, modemuri, de a folosi produse soft multi-utilizator, poşta

electronică şi de a face un grup de calculatoare să lucreze ca o echipă. O reţea LAN

este o combinaţie de calculatoare,

cabluri LAN,

plăci adaptoare

la reţea,

sistem soft de opărare în reţea şi programe de aplicaţii LAN. (Câteodată sistemul de

418

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

operare în reţea se prescurtează prin NOS - nefwork operating system.) Într-o reţea LAN, fiecare calculator personal se numeşte staţie de lucru (worksfation), cu excepţia unuia sau mai multor calculatoare, desemnate ca ///e servere. Fiecare staţie de lucru şi f//e server conţine o placă adaptoare

pentru reţea. Cablurile LAN

conectează

toate staţiile de lucru şi

calculatoarele f;/e server. Pe lângă sistemul local de operare (de obicei DOS), fiecare staţie rulează un soft de reţea care îi dă posibilitatea de comunicare cu f;//e serverele. La rândul lor, acestea din urmă rulează programe

de comunicare

cu staţiile de lucru pe care le

deservesc cu fişiere. Pe fiecare staţie rulează soft LAN care permite comunicarea cu ///e serverul atunci când trebuie să citească şi să scrie fişiere. Figura 11.4 ilustrează componentele care formează o reţea LAN. Staţii de lucru Sneie

Il

)

Expediere și Se

Contabilitate

Contabilitate

FRA la

pla

AA |

4

Vânzări

Fr

ZI Ep P

=) E Zi

Cablu pentru retea LAN

File server

Fig. 11.4 Componentele

unei reţele LAN

Calculatoarele workstations (staţii de lucru) O reţea LAN se compune din calculatoare. Într-o reţea LAN veţi găsi două tipuri de „calculatoare: staţiile de lucru, de obicei acţionate de un operator uman,

şi ///e serverele,

amplasate de obicei intr-o încăpere separată. Staţia de lucru funcţionează numai pentru persoana aflată în faţa ei, în timp ce //e serverul dă mai multor persoane posibilitatea de a-i împărţi resursele.

Stațiile de iucru sunt de obicei sisteme din clasa AT, de viteză

intermediară, echipate cu un microprocesor 80286 sau mai bun şi pot avea între 1M şi 4M de memorie

RAM.

Deseori ele dispun de monitoare

VGA

de calitate, color sau în scară de

griuri, ca şi de tastaturi performante, dar acestea sunt caracteristici care le fac uşor de întrebuințat şi nu sunt necesare pentru a face reţeaua LAN lucru are de obicei un hard disc ieftin, lent şi mic. |

să funcţioneze.

O staţie de

Unele staţii de lucru, denumite staţii de lucru fără disc, nu dispun de o unitate de disc proprie. Acestea primesc accesul la fişiere numai prin intermediul reţelei.

Calculatorul /;/e server Spre deosebire de staţiile de lucru, un ///e server este un calculator care deserveşte toate staţiile de lucru, în primul rând stocând şi restaurând datele din fişierele partajate de pe discurile sale. Ele sunt de obicei calculatoare rapide, de tip 386, 486 sau Pentium, lucrând la 25MHz sau mai rapid şi cu o memorie RAM de cel puţin 8M. De regulă dispun de

Componentele unei reţele LAN monitoare

monocrome

şi tastaturi ieftine, deoarece

ele nu sunt folosite interactiv.

419 £//e

serverul lucrează în mod normal neasistat. Aproape întotdeauna acesta dispune totuşi de cel puţin un hard disc rapid, scump

şi de mare capacitate.

File serverele trebuie să fie calculatoare de calitate inaltă, foarte performante, deoarece deservind întreaga reţea, ele indeplinesc de mai multe ori munca

unei staţii de lucru

obişnuite. In mod special, hard discurile trebuie să fie durabile şi sigure în funcţionare. Cel mai adesea veţi vedea un calculator dedicat sarcinii de /;/e server. Câteodată, în reţele LAN mai mici, ///e serverul funcţionează şi ca staţie de lucru. Deservirea întregii reţele nu mai lasă însă prea mult loc pentru sarcinile staţiei de lucru, iar dacă un utilizator blochează staţia de lucru care serveşte ca ///e server, atunci şi rețeaua se blochează. Dacă există 20 de staţii de lucru şi un ///e server, la încărcare mare fiecare staţie poate utiliza numai

a douăzecea

parte din resursele

///e serverului.

În practică,

cele mai multe

staţii de lucru sunt inactive în cea mai mare parte a timpului, cel puţin din punctul de vedere al accesului la fişierele de pe disc. Atâta timp cât nici 9 altă staţie nu utilizează ///e serverul, staţia dumneavoastră ii poate folosi resursele 100%.

Cablurile pentru reţele

,

Cablurile pentru reţele se livrează în forme variate. Puteţi folosi cablu coaxial subţire (denumit 7//nnet sau Cheaperheb) sau gros (7hickWNef. Mai puteţi utiliza perechi de cabluri răsucite, ecranate (STP), care seamănă cu cablurile electrice din pereţii clădirilor, sau neecranate (UTP), asemănătoare cablurilor telefonice. Puteţi întrebuința chiar şi cablu din fibre optice. Acesta se foloseşte mai ales pentru distanţe mai lungi şi la viteze mai mari decât celelalte tipuri de cabluri. Instalarea cablurilor din fibre optice şi adaptoarele pentru reţelele bazate pe cabluri optice pot fi totuşi scumpe. Tipul de cablu folosit depinde in

primul rând de tipul de adaptoare pentru reţea pe care îl alegeţi. In paragrafele ce urmează sunt tratate plăcile adaptoare pentru

reţea.

Fiecare staţie de lucru este conectată prin cablu cu alte staţii de lucru şi cu ///e serverul.

Câteodată un singur cablu se îndreaptă de la o staţie la alta, trecând prin toate staţiile de lucru şi f//e servere. Acest sistem de legare se numeşte topologie cu magistrală (bus topology) sau conexiune în lanţ (ga/sy chain), aşa cum se arată în figura 11.5. (O topologie este pur şi simplu o descriere a modului file server.)

de conectare fizică a calculatoarelor

workstat/on şi

Uneori, dintr-un punct central, de pildă de la //e server, pornesc cabluri separate către fiecare staţie.

In figura

11.6 se poate vedea acest aranjament,

denumit stea.

Alteori,

cablurile se ramițică in mod repetat dintr-o locaţie rădăcină, formând arborele stelat din figura 11.7. Schemele de legare în lanţ (da/sy chain) tolosesc cel mai puţin cablu, dar sunt cel mai dificil de diagnosticat sau de şuntat atunci când apar probleme.

Fig. 11.5 Topologia liniară cu magistrală care conectează toate dispozitivele din reţea la un cablu comun

420

Capitolul 11

- Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Fig 11.6 Topologia -stea, care conectează calculatoarele şi dispozitivele din LAN

cu cabluri care radiază spre

exterior, de obicei de la un //e server

DISTRIBUITOR

e

Fig.1 1.7

Topologia arbore stelat, care leagă calculatoarele şi dispozitivele rețelei LAN la unul sau mai multe distribuitoare centrale sau unităţi de acces

Dacă trebuie să treceţi cablurile prin pereţi sau tavane, atunci instalarea cablurilor ar putea fi partea cea mai costisitoare a realizării unei reţele. La fiecare punct de ramificaţie, firele care ze intersectează se conectează prin fitinguri speciale. Câteodată aveţi nevoie, de asemenea, de diferite cutii negre, ca de exemplu distribuitoare, repetoare şi unităţi de acces.

Componentele unei rețele LAN Câteva companii,

cum

ar fi Motorola,

se află in faza de experimentare

421

a unor reţele LAN

care nu necesită cabluri deloc. O astfel de reţea LAN fără fir utilizează undele infraroşii sau radio pentru a transporta semnalele de reţea de la un calculator la altul. Efectuarea planului de cablare, tăierea cablului şi instalarea cablurilor şi a fitingurilor sunt operaţii care e cel mai bine să fie lăsate în seama unor muncitori experirnentaţi. Dacă fitingurile nu sunt perfecte, in reţea pot apare ecouri electronice care provoacă erori de transmisie. Cablul coaxial costă circa 50.de cenți metrul, în timp ce cablul ecranat torsadat

costă peste 3$ metru!. Asta pare a fi o cheltuială mare pentru o reţea LAN întinsă, dar preţul instalării cablului, de circa 45$ pe oră, depăşeşte costul cablului. Singura situație în care vă puteţi gândi să instalaţi singur cablul de reţea este aceea in care aveţi un grup de calculatoare aşezate pe birouri vecine şi cablul nu trebuie să treacă prin pereţi sau tavan.

Normele pentru construcţii impun intotdeauna să folosiţi cabluri ignifuge p/enum, care sunt mai reziştente la foc decât alte tipuri. Ar fi foarte supărător dacă aţi instala un cablu obişnuit şi mai târziu inspectorul clădirii v-ar spune să îl scoateţi pentru a-l înlocui cu unul corespunzător.

Adaptoare pentru reţea La fiecare staţie de lucru şi la /;/e server, placa adaptoare pentru reţea se cuplează printr-un conector, ca o placă video. Staţia dumneavoastră trimite cereri către //e server prin adaptorul de reţea şi tot prin intermediul lui primeşte răspunsuri atunci când //e serverul ii furnizează un fişier în intregime sau parţial. Trimiterea acestor cereri şi răspunsuri este echivalentul LAN al citirii şi scrierii fişierelor de pe hard discul local al calculatorului. Mulţi concep operaţiile de citire şi scriere a fişierelor ca pe incărcarea sau salvarea propriilor lucrări.

Soclun pentru memoria RAM a plăcii /— ROM identiticare nod

pr

E

„— Jumper (P1) pentru selecția marimii memonie; RAM

Soclu pentru zona Boot a memoriei ROM (optional)

— Conector de cablu Tip 3 (up)

A

„— Conector de Sabiu 7:p 1 D53;

Jumper (B1) pentru 4 selecția conectorului de cablu

E

A

i

Ledun de stare

Fig. 11.8 Adaptorul Thomas-Conrad telefonic)

16/4 pentru Token Ring (cu un conector cu 9 pini şi un conector de cablu

422

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Într-o reţea LAN,

numai

două adaptoare

de reţea pot comunica

între ele in acelaşi timp.

Asta înseamnă că dacă o staţie are acces la 7;/e server (procesând cererile şi răspunsurile care îi livrează un fişier), celelalte staţii trebuie să işi aştepte rândul. Din fericire, aceste întârzieri sunt de obicei insesizabile. Reţeaua LAN dă impresia accesului simultan al mai multor staţii de lucru la ///e server. Adaptoarele

LANtastic

au in partea din spate doi conectori

pentru

ataşarea cablului care

vine şi a celui care iese. Conectorii Ethernet au un singur conector T, un conector tip D cu 15 pini, un conector asemănător unui jack telefonic sau, câteodată, o combinaţie a celor trei. Adaptoarele Token Ring au un conector cu 9 pini şi câteodată o priză telefonică. În figura 11.8 este înfăţişat un adaptor Token Ring de mare performanţă, cu ambele tipuri de conectori.

Plăcile cu doi sau mai mulţi conectori vă permit să alegeţi dintr-o mai mare varietate de cabluri LAN. O placă Token Ring cu doi conectori de exemplu, vă permite să folosiţi perechi de cabluri răsucite ecranate (STP) sau neecranate Placa adaptoare

(UTP sau cablu telefonic).

pentru reţea ascultă tot traficul din cablu şi filtrează doar mesajele

destinate staţiei de lucru. Ea le livrează staţiei âtunci urmărească. Când staţia vrea să trimită o cerere unui pauză în traficul de pe cablu şi îi inserează mesajul în asemenea dacă mesajul ajunge intact şi îl retrimite în

când aceasta este gata să le server, placa adaptoare aşteaptă o fluxul de date. Staţia verifică de caz contrar.

Preţul adaptoarelor variază între mai puţin de 100$ şi muit peste 1.000$. Ce obţineţi pentru aceşti bani? În primul rând, viteză. Adaptoarele mai rapide trimit datele mai repede. pe cablu, ceea ce înseamnă că ///e serverul primeşte mai repede o cerere şi trimite răspunsul mai rapid.

TIE

PE I3 transfer

ale PR

RE î pap

Inginerii electrotehnişti şi tehnicienii măsoară viteza unei reţele în megabiţi pe secundă. Deoarece un octet de date constă din 8 biţi, puteţi împărţi la 8 viteza măsurată în megabiţi pe secundă pentru a afla câte milioane de caractere (octeți) pe secundă poate manipula teoretic reţeaua. Să presupu-

nem că doriţi să transferați printr-o reţea locală toate datele aflate pe un disc de 31/2 inci, de capacitate 720K.

Viteza măsurată a unui LAN

este de 4 megabiţi pe secundă. Împărţind

4Mbps

la

8 vedeţi că teoretic reţeaua poate transmite 500 de kiloocteţi (500K) de date pe secundă. Această valoare este echivalentă cu rata medie de transfer a unui hard disc. Transferul datelor de pe discul

floppy de 720K ia cel puţin câteva secunde, după cum puteţi observa din aceste calcule grosiere. În practică, o reţea LAN este mai lentă decât indică viteza evaluată. De fapt ea nu este mai rapidă decât componentele ei cele mai lente. Dacă trebuia să transferați 720K de date de pe hard discul unei staţii către fi/e server, timpul scurs ar fi inclus: nu numai timpul de transmisie, dar şi timpul de transfer al hard discului respectiv, timpul de procesare al staţiei şi timpii de procesare ai hard discului şi microprocesorului file serverului. Rata de transfer a hard discului dumneavoastră, care în cazul de faţă este probabil cea mai lentă componentă implicată în copierea datelor la //e server, determină viteza cu care datele circulă spre acesta. Cu cererile dumneavoastră interferă şi cererile altora, iar timpul total de transfer poate fi mai lung pentru că şi alte persoane utilizează rețeaua în acelaşi timp. Dacă transferați datele de la un disc floppy de 720K la un fe server, veţi vedea că operaţia durează

chiar mai multt. Unităţile de disc floppy sunt, după cum ştiţi, mai lente decât hard discurile. Staţia dumneavoastră de lucru foloseşte rețeaua în mici „rafale”, pe măsură ce citeşte datele de pe floppy disc. În acest caz, staţia nu poate trimite datele prin LAN mai repede decât poate citi date de pe disc.

Adaptoare

LANtastic.

Artisoit produce atât adaptoare

Ethernet cât şi propriile plăci

adaptoare pentru reţele. Modelul brevetat al firmei Artisoft se numeşte adaptor L.ANtastic, nume

care creează o oarecare confuzie deoarece

Artisoft produce

de asemenea,

un sistem

Componentele unei reţele LAN

de operare în reţea cu acelaşi nume. Adaptorul LANtastic operează la rata de 2Mbps foloseşte un cablu cu patru conductori care leagă toate staţiile pe o cale sinuoasă.

423

şi

Instalarea este uşoară dacă acest cablu nu trebuie să treacă prin pereţi sau tavan. Ethernet şi Token Ring sunt standarde industriale, în timp ce LANtastic are o proiectare brevetată. Cei mai mulţi işi îndreaptă preferinţele spre Ethernet şi Token Ring atunci când construiesc o nouă reţea LAN. Adaptoare ARCnet.

Unul dintre cele mai vechi tipuri de hard pentru LAN

este ARCnet.

Iniţial a fost o schemă brevetată a firmei Datapoint Corporation, dar în ziua de azi multe companii

produc plăci compatibile ARCnet.

Adaptorul

ARCnet

este puţin cam lent dar

ignoră micile erori de instalare. Este cunoscut pentru siguranţa în funcţionare, iar problemele cablurilor şi adaptorului ARCnet sunt uşor de diagnosticat. ARCnet este mai

ieftin decât Ethernet.

2,5Mbps.

ARCnet

funcţionează oarecum

ca Token

Ring, dar la rata mai mică de

Paragrafele intitulate „Adaptorul Token Ring” aflate mai departe în acest capitol

explică principiile fundamentale

după care lucrează ARCnet

şi Token

Ring.

Adaptoare Ethernet. Rețelele locale bazate pe Ethernet vă dau posibilitatea să interconectaţi o mare varietate de echipamente, inclusiv calculatoare UNIX, Apple, IBM PC şi clone IBM. Puteţi cumpăra plăci Ethernet de la o duzină de producători aflaţi în concurenţă. Ethernet este livrat în trei variante (ThinNet, UTP şi ThickNet), în funcţie de grosimea

cablurilor folosite. Cablurile ThickNet pot acoperi o distanţă mai mare, dar sunt scumpe. Ethernet operează cu o rată de transfer al datelor de 10Mbps.

mult mai

Între transferurile de date (cereri şi răspunsuri la şi de la f;/e servep, reţelele Ethernet rămân tăcute. După ce o staţie de lucru trimite o cerere printr-un cablu LAN, cablul rămâne din nou tăcut. Ce se întâmplă când două staţii sau mai multe (şi/sau ///e servere) încearcă să folosească reţeaua în acelaşi timp? Să presupunem că una dintre staţii vrea să ceară ceva de la ///e server chiar când acesta trimite un răspuns către o altă staţie. Atunci apare o coliziune. (Amintiţi-vă că numai două

calculatoare pot comunica

prin cablu la un moment

dat.) Ambele

calculatoare,

atât staţia

de lucru, cât şi ///e serverul renunţă, după care incearcă din nou. Pentru a detecta o coliziune, adaptoarele de reţea Ethernet folosesc metoda CSMA/CD (Carrier Sense, Multiple Access/Collision Detection) şi fiecare renunţă o perioadă aleatoare de timp. Această metodă dă efectiv posibilitatea unui calculator să fie primul. La un trafic mai mare, frecvenţa coliziunilor creşte tot mai mult, iar timpii de răspuns devin din ce în ce mai nesatisfăcători. De fapt, o reţea Ethernet poate consuma mai mult timp pentru revenirea din coliziuni decât transmițând date. Recunoscând limitările de trafic ale reţelei Ethernet, pentru a rezolva problema, firmele IBM şi Texas Instruments au proiectat reţeaua Token Ring. Adaptoare Token

Ring. Cu excepţia adaptoarelor cu cabluri din fibre optice, Token

Ring

este cel mai scump tip de reţea LAN. Token Ring foloseşte perechi de cabluri răsucite ecranate sau neecranate. Preţul este justiticat în cazul traficului intens de la multe staţii de lucru. Token Ring poate fi întâlnită în clădirile marilor corporaţii cu reţele vaste, mai ales când reţelele sunt conectate la calculatoare mainframe. Token Ring operează la o rată de 4Mbps sau 16Mbps. Stațiile de pe o reţea locală Token Ring trec de la una la alta mesaje foken. 7oken este un scurt mesaj indicând că reţeaua este neocupată. Dacă o staţie nu are nimic de trimis, îndată ce primeşte un token il transmite staţiei de lucru imediat următoare. O staţie nu poate trimite un mesaj în reţeaua locală decât când primeşte un token. Dacă reţeaua este ocupată şi doriţi ca staţia dumneavoastră de lucru să trimită un mesaj unei alte staţii sau file serverului, atunci trebuie să aşteptaţi cu răbdare apariţia mesajului foken. Abia după aceea staţia îşi va putea trimite mesajul. Acesta circulă prin staţiile şi //e serverele reţelei LAN ajungând din nou la emiţător, adică la staţia dumneavoastră. Emiţătorul trimite apoi un token care indică faptul că reţeaua nu mai este ocupată. În timp ce mesajul circulă, o staţie

424 sau un

Capitolul 11 -- Comunicaţii şi reţele de calculatoare file server

recunoaşte că acesta i se adresează şi incepe procesarea

lui.

Token Ring nu risipeşte resursele reţelei in măsura in care poate să pară din această descriere. Circulaţia mesajului toren prin reţea nu consumă timp aproape deloc, chiar dacă sunt 100 sau 200 de staţii de lucru. Anumitor staţii de lucru şi f;/e servere li se pot asigna

priorităţi pentru ca acestea să obţină mai des accesul la LAN. Şi, desigur, schema de trecere a mesajului foken este mult percepţia Ethernet a coliziunilor.

mai tolerantă la niveluri mari de trafic in LAN

decât

ARCnet şi Token Ring nu sunt compatibile intre sie, dar şi ARCnet utilizează o schemă similară de trecere a mesajelor

token pentru controlu! accesului

la reţea al staţiei de lucru şi

al file server-ului. Câteodată o staţie se impotmoleşte şi pierde un zoken. Stațiile LAN se supraveghează reciproc şi folosesc o procedură complexă de regenerare a unui token pierdut. Token Ring este ceva mai complicată decât Ethernet, iar plăcile adaptoare sunt, mod corespunzător, mai scumpe.

Alegerea componentelor Un ///e server partaja spaţiul locul acestuia (Superserven),

făcută,

in

///e serverului

tipic constă dintr-un calculator personal căruia ii dedicați sarcina de a-şi de pe disc, fişierele şi o imprimantă. Intr-o reţea mai mare puteţi folosi în un calculator personal construit special pentru a lucra ca ///e server un minicaiculator sau chiar un calculator ma/nframe. indiferent de aiegerea

//e serverul şi staţiile de iucru comunică între ele prin intermediul plăcilor

adaptoare

pentru

reţea şi cablurilor LAN.

”

Un f/;fe server efectuează de mai multe ori munca unei staţii de iucru. Puteţi să îi utilizaţi tastatura numai

de două ori pe zi sau să ii priviţi monitorul doar de câteva ori. Totuşi,

microprocesorul şi hard discul suportă „atacul” cererilor tuturor staţiilor de lucru din reţea. Dacă găsiţi de cuviinţă că reţeaua LAN este o investiţie importantă pentru biroul dumneavoastră (este greu de imaginat altminteri), atunci pentru //e server trebuie să achiziţionaţi calculatorul de cea mai bună calitate pe care vi-l puteţi permite. Procesorul va trebui să fie un cip 80486

sau Pentium,

şi anume

unul dintre cele mai rapide modele.

Hard

discul va trebui să fie de mare capacitate şi rapid. Dar ce! mai important considerent este ca procesorul, placa de bază pe care se montează acesta şi hard discul să sigure în funcţionare. Nu faceţi economie la aceste componente. Timpul în operează (gowntime) poate fi costisitor deoarece utilizatorii nu au acces la partajate pentru a-şi face lucrările. Componentele de calitate mai bună vor

fie robuste şi care reţeaua nu fişierele lor face ca reţeaua

să lucreze fără defecţiuni pe perioade mai lungi de timp. În aceeaşi idee va trebui să stabiliţi un program normal de întreţinere a //e serverului. În decursul câtorva săptămâni, ventilatorul din spatele calculatorului poate depiasa volume mari de aer prin sistem pentru a preveni încălzirea. Aerul poate conţine praf şi murdării care

se acumulează în interiorul calculatorului. Trebuie să curăţaţi acest praf la interval de o lună sau două. Nu veţi schimba componente din calculator ca măsură de întreţinere preventivă, dar veți dori să ştiţi dacă o componentă incepe să cedeze. Poate veţi intenţiona să achiziţionaţi soft sau hard pentru diagnoză pentru a verifica periodic buna funcţionare a file serverului. (Capitolul 18, „Intreţinerea sistemului: întreţinere preventivă, copii de siguranţă şi garanţii” tratează instrumentele pe care le puteţi folosi pentru a păstra //e serverul în formă.) Tensiunea

curentului

de alimentare

provenit de la priza din perete,

din timp în timp poate

varia considerabi! (provocând căderi şi creşteri bruşte). Pentru ca f/fe serverul să fie cât se poate de sigur în funcţionare ar trebui să instalaţi o sursă neintreruptibilă intre acesta şi rețeaua de electricitate. Sursa nu numai că furnizează curent electric in cazuri de pană, dar stabilizează de asemenea tensiunea de alimentare protejând

f/e serverul de căderile şi creşterile bruşte.

Alegerea componentelor f///e serverului

425

În general, trebuie să faceţi orice vă stă in putinţă ca reţeaua să fie sigură în tuncţionare, inclusiv aşezând ///e server-ul ferit de accesul public.

Alegerea hard discului pentru //e server Hard discul este componenta cea mai importantă a unui //e server. El stochează fişierele utilizatorilor reţelei LAN. Siguranţa in funcţionare, viteza de acces şi capacitatea hard discului //e serverului sunt, intr-o mai mare măsură, elementele care determină dacă utilizatorii sunt mulţumiţi şi vor folosi reţeaua in mod productiv. Cea mai obişnuită congestie dintr-o reţea LAN meslie apare datorită timpului de acces 1/O al discului //e serverului, iar plângerea cea mai invocată de utilizatorii acestei rețele este că discul nu mai are spațiu disponibil. Asiguraţi-vă că ///e serverul dispune de controlere de mare perfor-

manţă pentru unităţile de disc şi hard disc şi că aveţi suficient spaţiu liber pe aceste unităţi. Alegerea microprocesorului pentru /;/e server Microprocesorui //e serverului indică hard discului ce să stocheze şi ce să restaureze. După hard disc, microprocesorul este cea mai importantă componentă a //e serverului. Cu excepţia cazului in care reţeaua dumneavoastră va avea numai câţiva utilizatori, a! căror număr nu va creşte niciodată, o investiţie înţeleaptă ar fi un //e servarcu un microprocesor rapid 80486 sau Pentium, cu cât mai multă memoria RAM a ///e serverului. Microprocesorul

memorie

RAM.

Paragrafele următoare tratează

execută intr-un calculator instrucţiunile primite prin programele

pe care le

rulaţi. Dacă lansați o aplicaţie, aceasta rulează mai repede dacă microprocesorul este rapid. Analog, dacă folosiţi un sistem de operare pentru dacă microprocesorul este rapid.

reţea, acesta se execută

mai repede

Unele sisteme de operare pentru reţea necesită imperios un anumit tip de microprocesor. De exemplu, NetWare versiunea 2 cere cei puţin un microprocesor 80286, iar versiunile 3

şi 4 cel puţin un microprocesor 80386.

IBM LAN Server versiunea 2 şi Microsoft LAN

Manager versiunea 2 impun ca pe f//e server să ruleze OS/2 1.3; 0S/2 1.3 impune cel puţin un microprocesor 80286. LAN Server 3.0 cere ca f/;/e serverul să utilizeze OS/2 2.x, care rulează numai pe microprocesoare 80386 sau mai recente.

Alegerea memoriei RAM pentru /;//e server Sistemul! de operare pentru rețea se incarcă în memoria RAM a calculatorului ca orice altă aplicaţie. Pentru ca acesta să se incarce şi să ruleze, în calculator trebuie să aveţi suficientă memorie RAM. Într-o reţea LAN de tip peer (in care calculatoarele işi impart în

mod ega! datele şi resursele) câţiva megaocteţi de RAM bazată pe f///e server aţi putea instala 32M,

64M

sau mai

pot fi suficienţi, în timp ce într-una mult pe /;/e server.

Prin facilitatea numită cach/ng puteţi obţine câştiguri semnificative în performanţă cu un microprocesor mai rapid şi cu memorie RAM suplimentară. Dacă //e serverul are instalată suficientă memorie,

el poate

reţine acele porţiuni de pe hard disc pe care le-a accesat

anterior. Atunci când următorul! utilizator solicită acelaşi fişier reprezentat de aceleaşi porţiuni de pe hard disc, ///e serverul i le poate transmite fără a mai fi nevoie să acceseze hard discul. Evitând să mai aştepte rotirea discului in poziţia corespunzătoare, ///e serverul poate executa operaţia mai rapid. Sistemul de operare pentru

reţea trebuie numai

să caute

în memoria RAM a calculatorului tişierul cerut de o staţie de lucru. Observaţi că procedeul Caching pentru fişierele de date ale sistemului de operare al! reţelei este diferit (şi suplimentar) faţă de orice cacA/ng care ar putea apărea datorită hard discului sau plăcii contro!2rului acestuia. care dispune de memorie.

426

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Alegerea plăcilor de adaptoare de reţea Placa adaptoare a ///e serverului constituie legătura acestuia cu staţiile de lucru din LAN. Toate cererile de fişiere ajung la acesta prin adaptorul de reţea şi toate mesajele de răspuns conţinând fişierele solicitate părăsesc //e serverul prin acelaşi adaptor. Figura 11.9 indică un adaptor de reţea pe care l-aţi putea instala într-un //e server. După cum vă puteţi imagina, adaptorul dintr-un //e server este o componentă foarte ocupată.

Fig. 11.9

Adaptorul de reţea al unui //e server trimite şi recepționează mesaje către şi de la toate staţiile de lucru din LAN

Toate adaptoarele de reţea din LAN utilizează protocoalele Ethernet, Token Ring, ARCnet sau altele. In cadrul unuia dintre protocoale puteţi găsi unele adaptoare de reţea care se comportă mai bine decât altele. Un adaptor poate fi mai rapid în procesarea mesajelor dacă pe placă se află o cantitate mare de memorie (RAM), dacă dispune de propriul său microprocesor sau dacă foloseşte unul dintre conectorii mai mari (mai lungi) ai calculatorului şi astfel poate transfera deodată

mai multe date intre el şi microprocesor.

mai rapid şi mai capabil este candidatul ideal la instalarea într-un //e server.

Un adaptor

Protocoale, pachete de date (/rame) şi comunicaţia

Alegerea sursei de alimentare pentru

427

///e server

Într-un fie server, sursa de alimentare este un element important dar deseori trecut cu vederea. Căderile sau proasta funcţionare a surselor de alimentare provoacă probleme în

alte părţi ale calculatorului şi sunt greu de diagnosticat. //e serverul poate afişa un mesaj care anunţă căderea unui cip de RAM şi apoi se opreşte; defectarea unui astfel de cip, dar poate fi şi sursa.

cauza poate fi într-adevăr

Ventilatoarele surselor se pot opri câteodată sau pot fi blocate de praf sau mizerie. Calculatorul se supraincălzeşte şi se defectează total sau se comportă ciudat. Curăţarea ventilatorului, bineinţeles după deconectarea calculatorului din priza de la perete ar trebui să facă parte din măsurile periodice de întreţinere ale ///e server-ului. Sursele de alimentare variază considerabil în calitate. fabricate de următoarea companie:

Unele dintre cele mai bune sunt

PC Power and Cooling 31510

Mountain

Way

Bonsall, CA 92003 (800) 722-6555

Alegerea tastaturii, monitorului şi mousului Tastatura,

monitorul şi mousul

(dacă acesta există) nu sunt componente

semnificative pe

un calculator ///e server. Puteţi folosi deseori asemenea componente de calitate mai slabă, mai ieftine. Un //e server tipic funcţionează neasistat şi poate rula ore sau zile întregi fără intervenţia dumneavoastră. in aceste perioade lungi puteţi închide monitorul. Reţineţi o precauţiune

privind tastatură:

trebuie să acoperiţi tastatura pentru a

fi ferită de

căderea vreunui obiect (de exemplu un creion, o cană de cafea) care ar putea dăuna f///e serverului.

Protocoale, pachete de date (frame) şi comunicaţia Adaptorul de reţea trimite şi recepționează mesaje printre calculatoarele reţelei LAN, iar cablu! transportă mesajele. Nivelul de protocoale din fiecare calculator transformă totuşi calculatoarele intr-o reţea locală. La nivelul ce! mai de jos, calculatoarele personale dintr-o reţea comunică intre ele şi cu //e serverul folosind pachete de mesaje, numite deseori frames. Aceste pachete de date sunt fundamentul pe care se bazează activitatea tuturor reţelelor LAN. Adaptorul de reţea

împreună cu suportul soft trimite şi recepționează aceste pachete. Fiecare calculator are o adresă unică în reţea la care acestea pot fi trimise. Puteţi trimite pachete de date (/rame) în diverse scopuri,

printre care se pot număra şi

următoarele: s Deschiderea unei sesiuni de comunicaţii cu un alt adaptor. 2 rimiterea datelor (eventual o înregistrare dintr-un fişier) către un PC. m Confirmarea m Țransmiterea

de primire a unui pachet de date (//ame). unui mesaj către toate celelalte adaptoare.

m Închiderea unei sesiuni de comunicaţii. Figura 11.10 prezintă aspectul unui pachet de date (frame) tipic. Implementări diferite de reţele definesc pachetele de date în moduri diferite, dar articolele următoare se găsesc la

428

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

toate implementările: m Adresa unică de reţea a emiţătoruiui. Adresa unică de reţea a destinaţiei. O identificare a conţinutului unui pachet de date. O înregistrare de date sau un mesaj. O sumă

de verificare sau CRC

pentru detectarea erorilor.

IDENTIFICATOR || IDENTIFICATOR

EMIȚĂTOR

DESTINAȚIE

TIP PACHET

DATE

DATEMESAJ

CRC

Fig. 11.10 Configuraţia de bază a unui pachet de date

Utilizarea pachetelor de date care conţin alte pachete Stratificarea protocoalelor este un concept puternic. Nivelul cel mai de jos ştie cum să spună adaptorului de reţea să trimită un mesaj, dar nivelul nu are cunoştinţă despre //e servere şi redirectarea fişierelor. Nivelul cel mai de sus le ințelege pe acestea dar nu ştie nimic despre Ethernet sau Token Ring. Împreună, totuşi, nivelurile vă dau o reţea locală. Pachetele de date sunt intotdeauna stratificate (vezi fig. Când protocolul de redirectare a de nivel mijlociu (ca de exemplu (probabil ///e servep), protocolul îl trimite protocolului de cei mai

11.11).

fişierelor de la cel mai inalt nivel dă un mesaj unui protocol NetBIOS) şi cere ca mesajul să fie trimis altui PC din reţea de nivel mijlociu introduce pachetul de mesaje intr-un plic şi scăzut nivel, implementat ca suport soft şi placă adaptoare

de reţea. La rândul său, acest nivel inferior pune plicul NetB!OS într-un plic propriu şi îl trimite în reţea. In fig. 11.11 se vede fiecare plic etichetat cu /eaderşi ira/fer. La primire, suportul soft de reţea al calculatorului receptor scoate plicul exterior şi transmite rezultatul mai sus, nivelului următor de protocol.

Protocolul de nivel mediu care rulează pe

calculatorul receptorului îi. scoate plicul şi transmite mesajul, acum copia exactă a mesajului emiţătorului, protocolului de cel mai înalt nivel al calculatorului receptor.

DATE/MESAJ

HEADER

HEADER 2

Fig. 11.11 Nivelurile pachetului de date

HEADER

1

1

DATE/MESAJ

TRAILER 1

DATE/MESAJ

TRAILER 1

TRAILER 2

4

Protocoale, pachete de date (frame) şi comunicaţia Diferiţi comercianţi impar! compară cu modelul OSI. Utilizarea

modelului

funcţiile de comunicaţie

din LAN

în diferite moduri,

429

dar toţi se

OSi

SO, Organizaţia Internaţională pentru Standarde, a publicat un standard numit modelul OSI (Open System

Interconnection).

Cei mai mulţi furnizori de produse

LAN

aprobă standardul

OSI dar nu l-au implementat incă total. Modelul OSI imparte comunicațiile din reţelele locale în şapte niveluri.

Majoritatea comercianților de sisteme

de operare pentru

rețea

folosesc trei sau patru niveluri de protocoluri. Modelui OSi descrie modul in 'care trebuie să aibă loc comunicațiile dintre două calculatoare. Cândva în acest deceniu, acest standard teoretic va deveni unul. practic deoarece tot mai mulţi comercianţi se orientează spre OSI. Modelul OSI deciară şapte niveluri specificând că fiecare dintre eie trebuie izolat de celelalte printr-o interfaţă bine definită. Figura

11.12 arată aceste şapte niveluri. Urmează &

descrierea celor şapte niveluri:

Vivelu! fizic. Această

parte a modelului OSI descrie caracteristicile fizice şi electrice ale

conexiunilor care intră in componenţa reţelei (perechi de cabluri răsucite, cabluri din fibre optice, cabluri coaxiale, conectori. repetoare şi aşa mai departe). Puteţi concepe acest

nivel ca pe un nivel hard.

Dei

restul nivelurilor pot fi implementate

ca funcții la

nivel de cip mai degrabă decât ca soft, celelalte niveluri sunt de natură soft În comparaţie cu acest prim nivel. =

//velul legăturii de date. La acest stadiu de procesare impulsurile electrice intră sau pleacă din cablul de reţea. Reprezentarea electrică a datelor reţelei (tipare de biţi, metode de codare şi pachete de date) este cunoscută acestui nivel şi numai lui. La acest nivel se detectează şi se corectează erorile (prin cererea de retransmisie a

pachetelor de date alterate). Datorită complexităţii. nivelul! legăturii de date se subimparte deseori într-un nivel MAC (Meaia Access Contro) şi altul LLC (Logica! Link Contro). La nivelul MAC are loc accesul la reţea (trecerea pachetelor de daie sau perceperea coiiziunilor) şi cântrolul reţelei. Nivelul LLC, superior ceiui MAC, se

concentrează asupra transmiterii şi recepţionării mesajelor de date aie utilizatorului. a

Wivelul rețea. Acest nivel schimbă şi direcţionează pachetele după cum este necesar pentru a le trimite la destinaţie. Acest nivel este responsabil cu adresarea şi livrarea

pachetelor de mesaje. a

(//velul transvort. Când în acelaşi timp se procesează mai multe pachete, nivelul de transport coordonează succesiunea componentelor mesajelor şi regularizează traficul

de date. Acest nivel recunoaşte apariţia unui pachet duplicat şi îi anulează. w

Wivelul sesiune. Functiile acestui nivel dau posibilitatea aplicaţiilor care rulează pe două staţii de lucru să işi coordoneze comunicațiile (pe care le puteţi concepe ca pe un dia-

log puternic structura) într-o singură sesiune. Nivelul sesiune acceptă crearea unei sesiuni, gestionarea pachetelor trimise de colo-colo în timpul acesteia și terminarea sesiunii. =

/V/velul prezentare. să converseze intre unor octeți. Nivelul! intern a! sistemului

Atunci când calculatoare IBM, Apple, DEC, NeXT şi Burroughs vor ele, evident că este necesară o oarecare transiatare şi reordonare a de prezentare converteşte datele în (sau din) formatul numeric de calcul. ,

«

/Wvelul aplicație. Acesta este nivelul modelului OSI care este văzut de un program de aplicaţii. Un mesaj care trebuie să străbată rețeaua intră în modelui OSI prin acest punct,

coboară spre nivelul 1 (nivelul fizic), trece rapid la cealaltă staţie şi urcă din nou nivelurile până când ajunge la aplicaţia de pe celăialt calculator prin nivelul apiicaţie a! acestuia.

430

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

APLICAȚIE

PREZENTARE

SESIUNE

TRANSPORT

REȚEA

LEGĂTURĂ LOGICĂ (LLC) LEGĂTURĂ DE DATE ACCES LA MEDIU

NIVEL FIZIC

Fig. 11.12 Modelul OSI

Unul dintre factorii care fac ca sistemele de operare să fie patente ale fiecărui furnizor (spre deosebire de arhitecturile deschise) este nesubordonarea

acestora la modelul

OSI.

Utilizarea protocoalelor Low-Leve/ Rețelele locale lucrează intr-unul din două moduri fundamentale: sesizarea coliziunilor sau trecerea mesajului toen. Ethernet este un exemplu de reţea cu sesizarea coliziunilor, iar Token

Ring, de reţea cu trecerea mesajului

7oken.

Utilizarea protocoalelor Low-reve/

431

IEEE (Institute of Electrical and Electronic Engineers) a definit şi documentat un set de standarde pentru caracteristicile fizice ale ambelor tipuri de reţele. Aceste standarde sunt cunoscute sub numele de IEEE 802.3 (Ethernet) şi IEEE 802.5 (Token Ring). Trebuie să ştiţi că, totuşi, există diferenţe minore între definițiile pachetelor de date (frame) pentru adevăratul Ethernet şi adevăratu! IEEE 802.3. În termenii standardului, adaptorul de reţea Token Ring pe 16Mpbs al firmei IBM este o extensie Token Ring 802.5. Veţi afla definițiile

şi configuraţia pachetelor de date Ethernet şi Token Ring mai departe in acest capitol, în cadrul paragrafelor

„Utilizarea protocolului

Desigur că unele reţele LAN

Ethernet”

şi „Utilizarea protocolului Token

nu se conformează standardelor

IEEE 802.3

sau

Ring”.

IEEE 802.5.

Cea mai cunoscută dintre acestea este ARCnet, disponibilă la comercianţi ca Datapoint Corporation, Standard Microsystem şi Thomas Conrad. Alte tipuri de reţele LAN includ StarLan (de la AT&T), VistaLan (de la Allen-Bradley), LANtastic (de la Artisoft), Omninet (de la Corvus), PC Net (de la IBM) şi ProNet (de la Proteon).

Protocolul FDDI (Fiber Distributed Data Interface) este un nou standard de reţea LAN la nivel fizic. FDDI foloseşte cablu din fibre optice şi o schemă de trecere a mesajului token, similară cu IEEE 802.5,

pentru transmiterea

pachetelor de date (frame)

la 100Mbps.

Utilizarea protocolului Ethernet Într-un mediu cu sesizarea coliziunilor, prescurtat deseori CSMA/CD acces multiplu, cu detectarea coliziunilor), o placă adaptoare pentru

(sensul purtătoarei, reţea ascultă reţeaua

atunci când are de trimis un pachet de date (/rame). Dacă sesizează că o altă placă trimite un pachet de date (frame) în acel moment, adaptorul aşteaptă o vreme, după care încearcă din nou. Chiar şi prin această metodă, coliziunile (încercarea simultană a două staţii de

lucru de a transmite) pot apărea şi apar. Prin natura lor, reţelele CSMA/CD

se aşteaptă la

coliziuni şi le manipulează retransmiţând la nevoie pachetele de date (/ra7ne). Aceste retransmisiuni sunt realizate de placa adaptoare şi sunt transparente pentru dumneavoastră şi pentru aplicaţii. In general, coliziunile apar şi sunt rezolvate în mai puţin de o microsecundă.

Deşi mulţi utilizatori acuză performanțele modestei reţele CSMA/CD (Ethernet) pentru numărul de utilizatori din reţea care trimit şi primesc trafic de mesaje, adevărul este că 90% din problemele de transmisie ale unei reţele Ethernet se datorează cablurilor defectuoase sau proastei funcţionări a plăcilor adaptoare la reţea.

Pe o rețea Ethernet, datele sunt trimise în toate direcţiile cu rata de transfer de 10Mbps. Toate calculatoarele primesc fiecare pachet de date (/rame), dar numai cele care trebuie să le primească (corespunzătoare adresei de destinaţie a pachetului) răspund cu o confirmare.

Figura 11.13 ilustrează o rețea Ethernet.

STAȚIE DE LUCRU

STAȚIEDE | LUCRU

|. FILE SERVER

Cablu coaxial 10 megabiți pe secundă Fig. 11.13 Reţea Ethernet

STAȚIE DE LUCRU

432

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Ethernet este un standard LAN bazat pe reţeaua Ethernet experimentală, proiectată şi construită în 1975 de firma Xerox la centrul de cercetări PARC (Palo Alto Research Center). Ethernet operează la 10Mbps pe un cablu coaxial de impedanţă 50 ohmi; versiunea curentă, stabilită în noiembrie 1982, este 2.0. IEEE 802.3

LAN,

este un standard

similar cu Ethernet.

Prima sa ediţie a fost publicată în

1985. Diferenţele dintre cele două standarde Ethernet apar in zona arhitecturii de reţea şi a formatului pachetului de date (/rame). În privinţa arhitecturii de reţea, IEEE 802.3 face distincţia intre nivelurile MAC şi LLC; adevăratul protocol

Ethernet

pune toate aceste niveluri laolaltă în nivelul legăturii de date.

De asemenea, Ethernet defineşte o configuraţie ECTP (£rhernet Configuration Test Protoco] care lipseşte din standardul IEEE 802.3. Observaţi totuşi că diferenţele importante dintre cele două apar între tipul şi lungimea câmpurilor care constituie pachetul de date (frame).

Aceste diferenţe pot conduce la incompatibilitatea celor două protocoale. În paragrafele ce urmează se vor prezenta caracteristicile pachetelor de date Ethernet şi IEE£ 802.3. Utilizarea pachetelor de date (fam Ethemet. În figura 11.14 sunt prezentate configuraţia şi definițiile câmpurilor de date din pachetul adevăratului Ethernet (cel original, nu IEEE Ethernet).

i PREAMBUL

DESTINAȚIE

SURSĂ

Ei

TIP

DATE i

6

6

2

CRC

| i

| 9

|

i 4615090

4

Lungimea în octet: a fiecărui câmp

Fig 11.14 Pachet de date Ethernet

Descrierea pachetului original de date Ethernet: a Preambul. Acest câmp, folosit pentru sincronizare şi incadrare, are lungimea de 8 octeți. Preambulul conţine întotdeauna tiparul de biţi 10101010 în primii 7 octeți, cu 10101011

în ultimul octet (al 8-ulea).

w Adresa de destinaţie. Acest câmp are dimensiunea de 6 octeți şi conţine adresa staţiei de lucru care va primi acest pachet de date.

Primul bit (cel mai diri stânga) a! primului

octet are o semnificaţie specială. Dacă bitul cel mai din stânga este 0, adresa de destinaţie este o adresă fizică unică în universul Ethernet. Ca rezultat al unei scheme de denumire administrate de corporaţia Xerox, primii trei octeți sunt o adresă de grup asignată de Xerox, iar ultimii trei sunt asignaţi local. Dacă bitul cel mai din stânga este un

1, el reprezintă un pachet de date de transmis.

In acest caz, restul adresei de

destinaţie se poate referi la un grup de staţii de lucru înrudite logic sau la toate staţiile de lucru din reţea (toate 1-uri).

a Adresa sursă. Acest câmp de adresă este de asemenea de 6 octeți şi identifică staţia de lucru emițătoare a pachetului de date. Cel mai din stânga bit al primului octet este întotdeauna 0. a Tip. Acest câmp conţine 2 octeți de date care identițică tipul protocolului de nivel superior care a emis

(sau vrea să recepţioneze) acest pachet de date. Câmpul

Tip este

asignat de Xerox şi nu este interpretat de Ethernet. El face posibil ca protocoalele multiple de nivel inalt (denumite niveluri client - Cent Layers) să împartă reţeaua fără a intra unul în mesajele celuilalt. m

Porțiunea de date. Această porţiune a pachetului de date poate conţine 46 până la

Utilizarea protocoalelor Low-Leve/

433

1.500 de octeți. Ea reprezintă mesajul de date pe care se intenţionează ca pachetul să

le transporte la destinaţie. m CRC. În final, pachetul conţine 4 octeți pentru restul sumei de verificare ciclică a redundanţei,

calculat polinomial prin CRC-32.

Staţia care primeşte acest pachet

de

date face propriul calcul CRC-32 asupra pachetului şi compară valoarea calculată cu câmpul CRC din pachet pentru a afla dacă acesta a ajuns intact sau dacă a fost alterat prin transmisie.

Făcând abstracţie pentru moment de preambul, puteţi vedea că un pachet întreg de date Ethernet are dimensiunea intre 64 şi 1.518 octeți şi, de asemenea, că dimensiunea minimă a unui mesaj de date este de 46 de octeți. Utilizarea pachetului de date IEEE 802.3. În figura 11.15 este prezentat un pachet de date IEEE 802.3,

care conţine următoarele

câmpuri:

a Preambul. Acest câmp conţine 7 octeți de date de sincronizare. Fiecare octet are acelaşi tipar de biţi: 10101010. a Delimitator de început de pachet, SFD (Start Frame Delimiten. SFD constă dintr-un singur octet care are tiparul de biţi 10101011. (Câmpurile Preambul şi SFD ale pachetului IEEE 802.3 se potrivesc cu unicul câmp Preambul al celui Ethernet.) m Adresa de destinaţie. Acest câmp conţine 2 sau 6 octeți, în funcţie de tipul de reţea IEEE 802.3 pe care îl instalaţi, şi indică staţia de lucru căreiaii este destinat pachetul. Observaţi că toate adresele dintr-o anumită reţea trebuie să fie adrese de 2 sau 6 octeți. Cel mai răspândit tip de protocol

IEEE 802.3,

numit

10BASE5,

specifică adrese

de 6 octeți. Primul bit al adresei de destinaţie este bitul individual/de grup (I/G). Bitul I/G are valoarea O dacă adresa se referă la o singură staţie de lucru, sau valoarea 1 dacă reprezintă un grup de staţii de lucru (un mesaj de transmis). Dacă adresa de destinaţie este un câmp de 2 octeți, restul biţilor formează o adresă de staţie de lucru pe 15 biţi. Dacă însă adresa de destinaţie este un câmp de 6 octeți, bitul care îi urmează bitului 1/G este totuşi un bit administrat universal/local (U/L). Bitul U/L este O pentru adrese administrate universal (globale) şi 1 pentru adrese administrate local.

Restul câmpului. de 6 octeți este o adresă de staţie de lucru de 46 de biţi. PREAMBULI|

. SFD

7

1

DESTI- || suRsă NAȚIE 2sau6

2sau6

LUNGIME!

DATE

PAD

CRC

2

0-1500

2

a

Lungimea în octeți a fiecăru: câmp

Fig. 11.15 Pachet de date lEEE 802.3

m Adresa sursă. Aceasta este adresa de 2 sau 6 octeți a staţiei emițătoare. Bitul |/G (primul) este întotdeauna 0. a Lungimea. Aceşti doi octeți exprimă lungimea porțiunii de date a pachetului.

m Porțiunea de date. Acest câmp variază între O şi 1.500 octeți de date. Dacă este mai mic de 46 de octeți, atunci câmpul următor (Pad) este utilizat pentru a umple pachetul până la o dimensiune acceptabilă (minimă). a Câmpul tampon (pad). Câmpul Padconţine suțicienţi octeți de umplere pentru a asigura cel puţin o anumită dimensiune minimă a pachetului de date. Dacă porţiunea de date este suficient de mare, câmpul tampon nu apare în pachet (are lungimea zero).

434

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

m CRC. Restul de la algoritmul CRC-32 al sumei de verificare ciclică a redundanţei are patru octeți, la fel ca la Ethernet. Atât în cazul protocolului Ethernet, cât şi al celui IEEE 802.3 Ethernet (presupunând tipul 10BASE5), dimensiunea pachetului de date fără preambul şi SFD este aceeaşi: de la 64 la 1.518 octeți. La IEEE 802.3 este permis totuşi ca aplicaţia (sau un nivel superior de protocol) să trimită o zonă de date mai mică de 46 de octeți, deoarece pachetul de date

este completat auțomat de nivelul MAC. La adevăratul protocol date care sunt prea mici sunt considerate cazuri de eroare.

Ethernet,

pachetele de

Utilizarea protocolului Token Ring Vă puteţi gândi la o reţea prin care se vehiculează mesaje /oken ca la un inel. Chiar dacă reţeaua este conectată electric în stea, pachetele de date circulă prin reţea de la o staţie de lucru la alta ca printr-un inel, aşa cum se vede în figura 11.16. 0 staţie de lucru trimite un pachet de date unităţii de acces multistaţie MSAU (/nu/tistation access unit, care îndrumă pachetul spre următoarea staţie.

STAȚIE DE LUCRU

c»ywzZ

FILE SERVER

STAȚIE DE LUCRU

STAȚIE DE LUCRU

Fig. 11.16 Reţea Token Ring

Fiecare placă adaptoare pentru reţea recepționează un pachet de date de la vecinul din amonte, regenerează semnalele electrice construind pachetul şi transmite rezultatul către

următoarea staţie de lucru (din aval). Pachetul poate consta din date pe care un calculator

le trimite altuia sau poate fi un mesaj token. Un token este un mesaj de 3 octeți ce indică

disponibilitatea reţelei LAN. Când

o staţie de lucru vrea să trimită un pachet de date, adaptorul de reţea aşteaptă un

mesaj foken, pe care apoi îl transformă într-un pachet de date ce conţine un mesaj pe niveluri de protocol.

Pachetul circulă de la un adaptor la altul până când işi atinge destinaţia, care confirmă recepționarea pachetului prin poziţionarea anumitor biţi din pachet. Acesta îşi continuă călătoria de-a lungul inelului: Atunci când staţia emițătoare primeşte înapoi propriul pachet de date, dacă acesta a fost corect recepționat, renunţă la utilizarea reţelei punând în |

Utilizarea protocoalelor Lfow-reve/

circulaţie un nou mesaj toren. Reţeaua care vehiculează astfel încât să nu apară coliziuni.

Emiterea

prematură

a mesajului

Lo

0

mesaje

435

foken este proiectată

i

Emiterea prematură a mesajului foken, ETR (far/y Token Release), este o caracteristică dificil de înţeles; însuşi protocolul Token Ring este un subiect complex. Pe o asemenea reţea LAN aflată momentan În stare de repaus, staţiile de lucru vehiculează un foken. Reţeaua devine ocupată (transportă informaţii) atunci când o staţie primeşte un foken şi îl transformă într-un pachet de date destinat calculatorului //e-server (sau il trimite înapoi către o staţie de lucru care are nevoie de un fişier, dacă este iniţiat de un fj/e-server care răspunde unei cereri I/O de fişier). După ce este recepționat de nodul ţintă, pachetul de date continuă să circule prin reţea până când îşi atinge naglul sursă. Sursa transformă pachetul de date ia loc intr-un mesaj foken care circulă până când un noă din aval are nevoie de el. Acestea sunt conceptele reţelei Token Ring. O staţie de lucru nu trebuie să trimită decât câţiva octeţi pentru a anunţa //e-serverul că are nevoie de o parte dintr-un fişier. Dacă mesajul trebuie să intre şi să iasă din multe staţii de lucru pentru a parcurge inelul, iar pachetul de date este mic, apare un timp de aşteptare. Acesta reprezintă o întârziere neproductivă care apare în timp ce nodul sursă aşteaptă ca vecinul din amonte să ii înapoieze pachetul de date. Nodul sursă anexează caractere de disponibilitate (/0/) pe reţea, în urma pachetului de date, până Când acesta parcurge întreaga reţea şi se intoarce la nodul sursă. Timpul de aşteptare caracteristic unui inel de 4Mbps

este de aproximativ

50 până la 100 de caractere de disponibilitate (/7/6). Pe un

inel de 16Mbps, timpul de aşteptare poate atinge 400 sau mai mulţi octeți din timpul reţelei LAN. Prin emiterea prematură a mesajului foken, ETR, disponibilă numai în reţelele de 16Mbps, staţia de lucru iniţiatoare poate transmite un nou foken imediat după trimiterea propriului pachet de date. Nodurile din aval transmit mai departe pachetul şi apoi primesc permisiunea (noul token) de a transmite şi ele date. Dacă aţi avea un microscop Token Ring aţi vedea mesaje /okep şi alte pachete de date (in locul unei cozi lungide caractere de disponibilitate) urmărind pachetul de date. Aţi şti de asemenea că reţeaua dumneavoastră Token Ring foloseşte ETR pentru a rămâne ocupată.

Utilizarea pachetelor de date Token Ring. În 1985, firmele Texas Instruments şi IBM au proiectat împreună setul de cipuri TMS380 (deşi IBM nu îl foloseşte; IBM construieşte propriul set brevetat,

care este compatibil

cu setul TI/IBM).

Setul de cipuri TMS380

implementează standardele IEEE 802.5 pentru nivelul fizic şi nivelul legăturii de date ale modelului OSI. Sunt acceptate funcţiile subnivelurilor MAC şi LLC ale nivelului legăturii de date. Introdus iniţial ca un set de cinci cipuri, produsul TI poate fi fabricat ca un singur cip. lată funcţiile setului TMS380: m Cipurile TMS38051 şi 38052. Aceste cipuri tratează nivelul cel mai de jos: însăşi interfaţa inel. Ele îndeplinesc efectiv transmisia/recepţia pachetelor de date (rame), monitorizează integritatea cablurilor şi furnizează funcţiile de ceas. m Cipui TMS38020.

Acest cip este cel ce comandă protocolul. El controlează şi

gestionează funcţiile protocoiului m Cipul ROM.

802.5.

Acesta conţine codul sursă.

Programele

memorate

permanent

îndeplinesc

funcţii de diagnoză şi de comandă. m

Cipul TMS38010. Acest cip este un microprocesor dedicat, pe 16 biţi, pentru conducerea comunicaţiilor; el execută codul din cipul ROM şi are o memorie tampon RAM de 2,75K pentru memorarea temporară a datelor transmise şi recepționate.

Deşi cei mai mulţi consideră reţeaua Token

Ring ca pe un cablu unic la care se conectează

436

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

toate staţiile de lucru, ea constă de fapt din legături punct la punct, individuale. Staţia uti_li-

zatorului x transmite mesajul foken (sau un pachet de date) staţiei dumneavoastră, aceasta îl trimite in aval staţiei următoare şi aşa mai departe. Numai faptul că unul dintre vecinii dumneavoastră din avai este intâmplător vecinul din amonte al utilizatorului x face ca reţeaua să fie un inel. Din punctul de vedere al comunicaţiei, mesajele merg direct de la un calculator la altul.

Nu toate staţiile de lucru din reţea sunt egale deşi din afară diferenţele sunt invizibile. Una dintre staţii este desemnată ca monitor activ, ceea ce inseamnă că işi asumă responsabilităţi suplimentare pentru a controla inelul. Monitorul activ menţine controlul temporizării în inel, emite noi mesaje /oken (dacă este cazul) ca funcţionarea să continue şi, in anumite

condiţii, generează pachete de date pentru diagnoză. Monitorul activ este ales în momentul iniţializării ineluiui şi poate fi oricare dintre staţiile din reţea. Dacă dintr-un motiv oarecare monitorul activ se defectează, există un mecanism prin care celeilalte staţii (monitoare standby) pot decide care dintre ele va fi noul monitor activ. Pentru reţeaua IEEE 802.5 Token Ring sunt definite trei formate de pachete de mesaje: mesaje token, pachete de date (frame) şi secvenţe de abandonare (abort seguences). In

paragrafele următoare sunt tratate aceste formate. Utilizarea mesajului token. Figura 11.17 infăţişează primul format al pachetului de mesaje IEEE 802.5:

mesajul

token.

In principiu acesta nu este un pachet de date,

ci pur şi simplu

un mijloc prin care fiecare staţie de lucru poate recunoaşte când ii vine rândul să transmită. Ț so

|

1

AC

ED

1

1

Lungimea în octeți a fiecărui câmp

Fig. 11.17 Mesaj

token

Un mesaj token este lung de 3 octeți (24 de biţi) şi conţine următoarele trei câmpuri: m Delimitator de start a Control acces

a Delimitator de sfârşit Câmpul

delimitator de start SD (Srart De/imiter) apare la inceputul

unui mesaj

foken (ca şi

la începutul fiecărui mesaj sau pachet de date trimis prin reţea). Câmpul SD nu constă pur şi simplu din cifrele binare O şi 1, ci dintr-o serie unică de impulsuri electrice care nu poate fi confundată cu altceva decât un câmp delimitator de start. Deoarece câmpul SD conţine

patru simboluri care nu sunt date (fiecare cu lungimea 1 bit) şi patru biţi O (normali), câmpul

totalizează dimensiunea

de 1 octet.

” Urmează câmpul AC de control acces. Acesta este împărţit în patru subcâmpuri: PPP TM

RRR

PPP sunt biții de prioritate, T este bitul foken, M bitul monitor, iar RRR sunt biţii de rezervare. Un adaptor pentru reţea poate da prioritate unui mesaj 7oken sau unui pachet de date stabilind pentru biții de prioritate o valoare intre O şi 7 (7 fiind prioritatea maximă). O staţie de lucru poate utiliza rețeaua (adică să transforme un foken intr-un pachet de date) numai dacă primeşte un token cu o prioritate mai mică sau egală cu prioritatea proprie. Adaptorul de reţea al staţiei stabileşte biții de prioritate pentru a indica prioritatea pachetului de date

Utilizarea protocoalelor Low-teve/

437

sau a mesajului token curent. În descrierea biţilor de rezervare veţi găsi mai multe amănunte referitoare la acest lucru. Bitul zoken are valoarea

1 pentru

un mesaj

7oken şi O pentru

un pachet de date.

Bitul monitor este pus pe 1 de monitorul activ şi pe O de orice staţie care transmite un

mesaj foken sau un pachet de date. Dacă monitorul activ vede un mesaj fokep sau un pachet de date care conţine un bit monitor 1, atunci ştie că acest mesaj foken sau pachet de date a trecut o dată prin inel fără să fi fost procesat de o staţie de lucru. Deoarece o staţie emițătoare este răspunzătoare de înlăturarea propriilor pachete de date transmise (prin punerea în circulaţie a unui nou foken), iar staţiile de lucru cu prioritate mare sunt răspunzătoare de preluarea unui token cerut de ele în prealabil, monitorul activ sesizează că ceva nu este in regulă dacă un pachet de date sau un mesaj token prioritar a circulat prin inel fără a fi procesat. Monitorul activ abandonează transmisia şi pune în circulaţie un nou

foken.

Biţii de rezervare lucrează mână în mână cu biții de prioritate. O staţie de lucru işi poate plasa prioritatea în biții de rezervare (dacă prioritatea sa este mai mare decât valoarea curentă a biţilor de rezervare). Astfel staţia işi rezervă următoarea utilizare a reţelei. Când o staţie transmite un nou

foken,

ea stabileşte biții de prioritate la valoarea pe care a găsit-o

în câmpul RAR a! pachetului pe care tocmai l-a primit. Dacă nu există o altă staţie de lucru cu prioritate mai mare, staţia care a stabilit biții de rezervare va fi cea care urmează să transforme

mesajul

foren in pachet

de date.

Câmpul final al mesajului token este ED (£na De/imitep, delimitatorul de sfârşit. Ca şi delimitatorul de start, acest câmp conţine o combinaţie unică de cifre binare 1 şi simboluri care nu sunt date şi care nu se pot confunda cu nimic altceva. Câmpul ED apare la sfârşitul fiecărui mesaj foken. În afară de faptul că marchează sfârşitul acestuia, ED conţine două subcâmpuri:

bitul intermediar a! pachetului de date şi bitul de detectare a erorilor. Aceste

câmpuri vor fi tratate in paragratele următoare; ele ţin mai mult de pachetele de date decât de mesajele token. Utilizarea pachetelor de date. Figura 11.18 infăţişează cel de al doilea format al pachetului de mesaje

IEEE 802.5:

adevăratul

pachet de date.

Pachetele de date pot conţine,

desigur,

mesaje pe care un sistem de operare în reţea sau o aplicaţie le trimite unui alt calculator din inel. De asemenea,

pachetele de date conţin uneori

mesaje

interne utilizate în mod

particular de plăcile adaptoare Token Ring în scopuri de gestionare a inelului. m

SF

SD

|

AC

FC

i

1

DA

SA

DATA

DA/SA - 2 sau 6

EFS

FCS

ED

FS

4

4

4

Lungimea în octev a fiecărui câmp

Fig. 11.18 Pachet de date foken ring

Un pachet de date constă din câteva grupuri de câmpuri: secvenţa de inceput a pachetului de date SFS (Start frame Sequence), adresa de destinaţie DA (Destination Address), adresa sursă SA (Source Adoress), datele (DATA), setvenţa de verificare a pachetului FCS (frame Check Seqvence) şi secvenţa de sfârşit a pachetului EFS (£n0 frame Sequvence). Aceste câmpuri formează impreună o inregistrare de mesaj (anvelopă) care este folosită

pentru transportul informaţiilor de gestionare a inelului (datele MAC) sau al datelor

438

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

utilizatortăr (datele LLC). Despre datele LLC aţi auzit deja; acestea sunt pachete ce conţin date orientate pe aplicaţii, cum ar fi mesaje de la un calculator la altul sau o porţiune

dintr-un fişier de pe disc (de la un ///e-serve/ care este partajat prin intermediul sistemului de operare al reţelei. Adaptoarele pentru reţea utilizează intern pachetele MAC pentru a controla

şi gestiona inelul. Standardul IEEE 802.5 defineşte şase pachete MAC de control. Câmpul de control al pachetului indică tipul acestuia (MAC sau LLC); dacă este un pachet MAC, câmpul indică de asemenea care dintre cele şase pachete este reprezentat de acest pachet. În continuare sunt prezentate cele şase pachete

MAC:

Testul de adresă duplicat (Dup/icate Adaress Test. Trimis de staţie la cuplarea ei În inel pentru a se asigura că adresa ei este unică. Monitor activ prezent (Active Monitor Present. Vehiculat des de monitorul activ pentru a înştiinţa celelalte staţii că este încă activ. Monitor de rezervă prezent (Standby Monitor Present). Trimis de un alt monitor decât cel activ. Mesaj foken de monitorul activ Monitoarele de noului monitor

cerere nu mai rezervă care să

(C/aim Tokeny. Dacă un monitor de rezervă consideră că funcţionează, el incepe să trimită mesaje tokep de cerere. incep între ele un proces conversaţional de decizie asupra devină activ.

Avertisment (Beacon). Trimis în cazul unei probleme majore în reţea, cum ar fi ruperea unui cablu sau o staţie de lucru care transmite fără a aştepta un toen. Programul de diagnoză poate localiza problema detectând staţia care transmite semnalul. Declanşare (Purg&. Trimis după iniţializarea inelului şi după ce se stabileşte un monitor activ. Fiecare pachet de date (MAC câmpuri:

sau LLC) incepe cu o secvenţă de start care conţine trei

Delimitator de start SD (Start Delimitep. Are definiţia identică pentru pachete de date şi pentru mesaje token. Control acces AC (Access Controj. Definiţia este identică pentru pachete de date şi pentru mesaje foken. Controlul pachetului de date FC (frame Controj). Acesta este un câmp de un octet ce conţine două subcâmpuri, Control ID):

tip pachet

(frame

7ype) şi identificator control

MAC

(MAC

FF CCCCCC Cei doi biţi pentru tipul pachetului (FF) au valoarea 00 pentru pachetele MAC şi 01 pentru cele LLC (11 şi 10 sunt rezervate). Identificatorul de control MAC CCCCCC

,

Pachet de date MAC

000011

000000 000101

identifică tipul de pachet de gestiune a inelului:

Mesaj

,

/oken de cerere (C/aim

7oken)

Test de adresă duplicat (Dup/icate Address Test Monitor activ prezent (Actjve Monitor Present

000110

Monitor de rezervă prezent (Sanaby Monitor Present

000010

Avertisment

000100

Declanşare (Purge)

(Beacon)

Utilizarea protocoalelor Low-leve/

439

Adresa de destinaţie DA urmează după câmpurile secvenţei de start. Câmpul DA poate fi de 2 sau 6 octeți. Cu adrese de 2 octeți, primul bit arată dacă adresa este o adresă de grup sau individuală (ca în protocolul cu sesizarea coliziunilor, IEEE 802.3). Cu adrese de 6 octeți, primul bit este de asemenea un bit |1/G, iar al doilea bit arată dacă adresa este asignată local sau global (bitul U/L, care este din nou identic cu cel din protocolul IEEE 802.3).

Restul biţilor formează adresa staţiei de lucru căreia îi este adresat pachetul de date. Câmpul SA al adresei sursă are aceeaşi dimensiune şi acelaşi format cu câmpul adresei de destinaţie. Partea de date a pachetului (DATA) poate conţine o înregistrare a unui mesaj de date utilizator destinată unui protocol de nivel mediu (sau recepţionată de la acesta) ca de exemplu IPX, TCP/IP sau NetBlOS. Câmpul DATA poate conţine unul dintre pachetele de date prezentate mai înainte. Acest câmp nu are lungimea maximă specificată, deşi practic există limitări asupra dimensiunii sale in funcţie de cât timp o staţie de lucru unică poate avea control asupra inelului. Câmpul

secvenţei de verificare a pachetului FOS (/rame Check Seguence)

are patru octeți

cu restul rezultat din algoritmul CRC-32 pentru suma de verificare ciclică a redundanţei. Este folosit în detectarea erorilor,

Secvența de sfârşit de pachet EFS (£na frame Sequence) este compusă din două câmpuri. delimitatorul de sfârşit (£rd De//mniter) şi starea pachetului (frame Status). lată descrierea acestor câmpuri: m Delimitatorul de sfârşit ED (£nd De/imite). Aţi mai auzit de el la mesajele token; la pachetele de date acest câmp capătă însă o semnificaţie suplimentară. În afară de faptul că este constituit dintr-un tipar unic de impulsuri electrice, el conţine două subcâmpuri, fiecare cu dimensiunea de un bit. Bitul intermediar de pachet se stabileşte 1 dacă pachetul este parte a unei transmisii de pachete multiple şi O dacă pachetul este ultimul (sau singurul). Bitul de detectare a erorilor este O la trimiterea iniţială a pachetului. Pe măsură ce pachetul trece, adaptorul de reţea al fiecărei staţii de lucru verifică erorile (verificând de exemplu dacă valoarea CRC din câmpul secvenţei de verificare a pachetului corespunde în continuare cu conţinutul pachetului).

Un adaptor

stabileşte bitul de detectare a erorilor pe 1 dacă găseşte ceva in neregulă. Adaptoarele de reţea care văd un bit de detectare a erorii deja stabilit trec pachetul (frame) mai departe. Adaptorul iniţiator observă că a apărut o problemă şi incearcă din nou, r&transmiţând pachetul de date. | m Starea pachetului FS (frame Status). Acest câmp de un octet conţine patru biţi rezervaţi (R) şi două subcâmpuri

- bitul adresei recunoscute

(A) şi bitul de copiere a

pachetului (C): ACRRACRR Deoarece valoarea calculată CRC nu se referă şi la câmpul de stare a pachetului, fiecare subcâmp

de 1 bit este duplicat în cadrul stării pachetului

pentru a asigura integritatea

datelor. O staţie de lucru emițătoare stabileşte pe 0 bitul de adresă recunoscută atunci când iniţiază un pachet de date; staţia care îl recepționează stabileşte bitul pe 1 pentru a indica faptul că i-a recunoscut adresa de destinaţie. Şi bitul de pachet copiat incepe de la valoarea O dar este stabilit pe 1 de staţia de recepţie (destinaţie) când copiază conţinutul

pachetului de date in propria memorie (atunci când primeşte efectiv datele). Datele sunt copiate (şi bitul stabilit) numai dacă pachetul este primit fără eroare. Dacă staţia de lucru iniţiatoare (sursă) işi primeşte pachetul înapoi cu amândoi aceşti biţi stabiliţi, atunci ştie-că recepţia s-a efectuat cu succes. Dacă totuşi bitul de adresă recunoscută nu este stabilit atunci când pachetul se intoarce la staţia de lucru care I-a iniţiat, inseamnă că staţia de destinaţie nu mai este în reţea; aceasta trebuie să se fi defectat sau să fi fost scoasă de sub tensiune.

440

Capitolul 114 — Comunicaţii şi rețele de caiculatoare

O altă situaţie apare când adresa de destinaţie este recunoscută, dar bitul de copiere a pachetului nu este stabilit. Acest bit ii arată staţiei iniţiatoare că pachetul a fost alterat in tranzit (bitul de detectare a erorilor din delimitatorul de sfârşit va fi de asemenea stabilit). Dacă bitul de adresă recunoscută şi cel de pachet copiat sunt ambii stabiliţi, dar şi bitul de detectare a erorilor este de asemenea stabilit, staţia de lucru iniţiatoare ştie că a apărut o eroare după ce pachetul a fost recepționat corect.

Utilizarea secvenţei de abandonare. În figura 11.19 este prezentat al treilea format al pachetelor de mesaje IEEE 802.5. O asemenea secvenţă de abandonare poate apărea otiunde în şirul de biţi şi este folosită pentru a întrerupe sau termina transmisia curentă.

SD

ED

1

1

Lungimea în octeți a fiecărui câmp

Fig. 11.19 Secvenţă de abandonare O secvenţă de abandonare constă dintr-un delimitator de start urmat de un delimitator de sfârşit. Secvența semnalează renunţarea la transmiterea pachetului de date sau a mesajului

token curent.

Utilizarea protocolului FDDI (Fiber Distributed Data interface) FDDI este un protocol mult mai nou decât Ethernet sau Token Ring. Proiectat de colectivul X3T9.5 Task Group al institutului ANSI (American National Standards Institute), FDDI vehiculează mesaje token şi pachete de date pe un inel din fibre optice, la o rată de transfer de 100Mbps. FDDI a fost proiectat pentru a semăna cât mai mult cu putinţă cu

standardul IEEE 802.5 Token Ring. Diferenţele apar numai acolo unde este necesar pentru a accepta vitezele mai mari şi distanţele de transmisie mai lungi ale FDDI. Dacă FDD|

ar fi folosit aceeaşi schemă

de codificare a biţilor ca şi Token

Ring,

fiecare bit

ar fi cerut două semnale optice: un impuls de lumină şi apoi o pauză de întuneric. Asia inseamnă că FDD! ar fi trebuit să trimită 200 de milioane de semnale pe secundă pentru a avea rata de transmisie de 100Mbps.

In schimb,

schema

folosită de FDDl-numită

4B/5B-

codifică 4 biţi de date în 5 biţi pentru transmisie, astfel incât sunt necesare mai puţine semnale

pentru a trimite un octet de informaţie.

Codurile de 5 biţi (simboluri) au fost alese

cu grijă pentru a asigura întrunirea cerinţelor de temporizare ale reţelei. Schema 48/58, la rata de transmisie de 100Mbps, produce apariţia efectivă a 125 de milioane de semnale pe sacundă (adică 125 megabaud). De asemenea, deoarece fiecare tipar de lumină, ales cu grijă pentru simboluri, reprezintă 4 biţi (un semi-octet), hardul FDD! poate opera mai degrabă la nivel de semi-octet decât la nivel de octet, uşurând obţinerea ratelor mari de transfer.

Există două diferenţe majore intre modurile de gestionare a mesajelor token ale protocoalelor FDD! şi IEEE 802.5 Token

Ring. În cazul Token

Ring un nou

mesaj

/oken este pus în

circulaţie numai după ce o staţie emițătoare primeşte inapoi pachetul pe care l-a trimis. În cazul FDDI, noul token este pus în circulaţie de staţia emițătoare imediat ce termină de transmis un pachet de date. FDDI nu foloseşte subcâmpurile de prioritate şi rezervare pe care Token Ring obişnuieşte să le aloce resurselor sistemului. În schimb, FDDI clasifică staţiile de lucru ataşate ca asincrone (staţii care nu sunt rigide în privinţa perioadelor de

Utilizarea protocoalelor Low-leve/

441

timp care survin intre accesele la reţea) şi sincrone (staţii care impun condiţii foarte stricte peniru temporizarea dintre transmisii). FDDI utilizează un algoritm complex de alocare a accesului la rețea pentru cele două clase de dispozitive. În figura 11.20 este prezentat un mesaj foken FDDI. Mesajul constă din câmpurile preambul, delimitator de start, controlul pachetului, delimitator de sfârşit şi starea pachetului. Aceste câmpuri au aceeaşi definiţie pentru mesaje 7oken şi pentru pachete de date. i

PREAMBUL

so

8

FC

1

ED

1 Lungimea

FS

1

în octeți a fiecărui câmp

Fig. 11.20 Mesaj

foken FDDI

Figura 11.21 înfăţişează configuraţia unui pachet de date FDD!. Observaţi s:militudinea cu pacheteie de date IEEE 802.5 Token Ring, prezentate mai inainte. Un pachet de date FDDI, ca şi ruda sa mai lentă, transportă date de control MAC sau date utilizator. PREAM. BUL

ii | |

SD

FC

DA

SA

INFO

FCS

ED

i

i 8

FS

| 1

1

DA/SA - 2 sau 6

4

1:2

Lungimea fiecărui câmp, în octeți

Fig. 11.21 Pachet de date

FDDI

Urmează câmpurile unui pachet de date FDDI: a Preambul

(Zreamb/a.

Acest câmp

este folosit în scopuri da sincronizare.

Deşi câmpul

are inițial dimensiunea de 64 de biţi (16 semi-octeţi cu simboluri codificate), staţiile de tucru consecutive pot modifica în mod dinamic lungimea preambuluiui, în conformitate cu propriui ceas şi propriiie necesităţi de sincronizare. u Delimitator de start SD (Szart Defimiten. Un câmp unic de două simboluri (1 octet); tiparul său identifică începutul pachetului de date. a Controlul pachetului FC (frame Controj. Un câmp de două simboluri (1 octet) constituit din următoarele subcâmpuri:

CLFFTTTT Subcâmpul

C desemnează

clasa pachetului

de date,

care indică dacă pachetul este folosii

pentru servicii sincrone sau asincrone. Bitul L este lungimea adresei pachetului şi arată dacă se folosesc adrese de 16 sau 48 de biţi (spre deosebire de Ethernet şi Token

Ring,

ambele tipuri de adrese sunt posibile pe aceeaşi rețea FDD!). Biţii FF reprezintă subcâmpul pentru formatul

pachetului

(frame Formaf

şi informează dacă pachetul este de tip MAC

transportând informaţii de gestiune a inelului sau de tip LLC transportând date utilizator. Dacă este un pachet

MAC,

biţi TTTT specifică tipul de control

MAC

al pachetului conţinut

în câmpul de informaţii info. a

Adresa de destinaţie DA (Destination Address).

Acest câmp

poate îi de î6 sau 48 de

biţi şi identifică staţia de lucru căreia ii este trimis acest pachet de date.

442

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

m Adresa sursă SA (Source Address). Acest câmp, care poate fi de 16 sau 48 de biţi, identifică staţia emițătoare. a Informaţii (/W//O). Acest câmp reprezintă partea de date a pachetului. El conţine o înregistrare de control MAC sau date utilizator. Câmpul poate varia în lungime, dar nu poate face ca lungimea totală a pachetului să depăşească 4.500 de octeți. m Secvența de controi FCS (frame Check Segquence) a pachetului de date. Acest câmp conţine patru octeți (8 simboluri) de date CRC folosite la verificarea erorilor. m Delimitatorul de sfârşit ED (£nd De//n/ter). Într-un pachet de date, acest câmp are lungimea de un semi-octet

(1 simbol).

intr-un mesaj token este lung de un octet (2

simboluri). Acest câmp identifică în mod unic sfârşitul pachetului sau mesajului foken. m Starea pachetului FS (Frame Status). Acest câmp are lungime arbitrară şi conţine bitul de detectare a erorii, bitul de adresă recunoscută şi bitul de pachet copiat. Aceste subcâmpuri au acelaşi rol într-o reţea FDDI ca şi într-una Token Ring.

Cabluri pentru reţele

LAN

Sistemele de interconectare prin cabluri ale reţelelor LAN variază foarte mult după aspect, caracteristici, scopul propus şi preţ. Acest capitol tratează cele mai răspândite trei moduri de legare a calculatoarelor într-o reţea locală: sistemul de cablare IBM, sistemul de distribuţie AT&Tşi conceptul corporației DEC (Digital Equipment Corporation), numit DECconnect. În general, sistemele de cablare descrise în continuare utilizează unul din cele trei tipuri diferite de cabluri. Acestea sunt perechi de cabluri răsucite (ecranate şi neecranate), cabluri coaxiale (subţiri şi groase) şi cabluri din fibre optice. z

Utilizarea perechilor de cabluri răsucite Perechile de cabluri răsucite sunt aşa după cum arată denumirea: fire izolate cu un număr redus de răsuciri pe metru. Răsucirea cablurilor reduce interferența electrică (atenuarea). Ecranarea acestor cabluri se referă la cantitatea de izolaţie din jurul firelor şi deci la imunitatea la zgomot. Cu perechile de cabluri răsucite neecranate sunteţi familiarizați; acestea sunt des folosite de companiile telefonice. Perechile de cabluri răsucite ecranate au însă un aspect total diferit. Ele seamănă întrucâtva cu cablurile din instalaţiile electrice ale clădirilor de locuinţe (la 110 volţi). Aparenţele sunt înşelătoare, deoarece aceste cabluri ecranate transportă de fapt semnale

de tensiune relativ joasă.

Izolaţia de diametru

mai

mare este destinată reducerii zgomotului şi nu siguranţei semnalului. Figura 11.22 înfăţişează o pereche de cabluri răsucite neecranate; figura 11.23 ilustrează o pereche de cabluri răsucite ecranate.

Utilizarea cablurilor coaxiale Cablurile coaxiale sunt foarte răspândite în viața de toate zilele; le găsiţi conectate în partea din spate a televizoarelor şi a echipamentului audio. Termenii de subţire sau gros se referă, evident, la diametrul cablului coaxial. Cablul standard Ethernet (cablu gros Ethernet) este un cablu de grosimea degetului mare. Cablul mai nou ThinNet (numit câteodată CheapNet) este aproximativ de dimensiunea degetului mic. Cablul gros are un grad mai mare de imunitate la zgomot, se deteriorează mai greu şi necesită pentru conectare la reţeaua LAN

un conector de tip „vampir”

(conector penetrant) şi cablu de intrare. Deşi

cablul subţire transportă semnalul pe distanţe mai mici decât cel gros, cablul ThinNet

Cabluri pentru rețele LAN

443

Pereche răsucită neecranată Fig.11.22 3 Pereche de cabluri răsucite neecranate:

Fig.11.23 Pereche de cabluri răsucite ecranate

utilizează un simplu conector BNC (bayonet-locking connector pentru cabluri coaxiale subţiri, este mai ieftin şi a devenit un standard de cablu coaxial pentru birouri. Fig. 11.24 ilustrează un conector Ethernet BNC pentru cablu coaxial, iar figura 11.25 modelul de cablu coaxial.

Utilizarea cablurilor din fibre optice Cablul din fibre optice, aşa după cum sugerează numele, utilizează lumina şi nu curentul electric pentru transportarea informaţiilor. Fibrele optice pot transmite datele:la distanţe uriaşe cu viteze mari, dar sunt scumpe şi se prelucrează greu. Matisarea cablului, instalarea

conectorilor şi utilizarea puţinelor instrumente disponibile de diagnostic pentru detectătâa- . -defectelor cablului cer o indemânare pe care puţini o au.

444

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

Fig. 11.24 Conector

Ethernet pentru

cablu coaxial

izolație exterioară

izolație interioară

Fir de

*

cupru

Fig. 11.25 Cablu coaxial

Cablul din fibre optice este proiectat simplu, dar este susceptibil la conexiuni proaste. De obicei constă dintr-un fir de sticlă interior cu diametru de domeniul micronilor, inconjurat de

o imbrăcăminte din sticlă solidă. Aceasta, la rândul ei, este acoperită de un inveliş protector.

Primele cabluri din fibre optice erau făcute din sticlă, dar s-au dezvoltat

de

Cabluri pentru reţele LAN asemenea şi fibrele din plastic. Sursa de luminescentă (led); datele sunt în general detector aflat la celălalt capăt a! cablului impulsuri electrice. Există două tipuri de multimod (7mu/timode). Tipul s/ng/le mode

445

lumină pentru cablul din fibră optică este o diodă codificate prin varierea intensității luminii. Un converteşte semnalul recepționat, din nou, în cabluri cu fibre optice: mod unic (sing/e mode) şi are diametrul mai mic, este mai scump şi

transportă semnale la distanţă mai mare. Figura

11.26

prezintă cabluri din fibre optice şi conectorii corespunzători.

Fig. 11.26 Cablurile din fibre optice folosesc lumina pentru a transporta mesaje de obicei cu cabluri din fibre optice

Utilizarea sistemului

de cablare

LAN.

Conectorul

ST este folosit

IBM

Ca o ironie, sistemul de cablare IBM nu este produs sau vândut de compania IBM. Acest sistem constă dintr-un standard IBM publicat pentru sistemele de cablare din clădirile cu birouri, care defineşte componentele sistemelor de cablare şi diferite tipuri de cabluri. Când

a fost introdus în 1984,

IBM a descris sistemul de cablare ca pe o „coloană vertebrală”

pentru

Ring.

rețeaua sa Token

Primele astfel de cabluri produse

de terțe companii

au fost

testate de IBM, verificate cu recomandările IBM şi li s-au atribuit efectiv coduri de furnizor IBM. În prezent insă, producătorii de cabluri trebuie să se bazeze pe laboratoarele de testare independente ETL şi UL sau pe producătorii care se inscriu în standardele indusiriale (ca AMP) pentru a controla compatibilitatea cu specificaţiile publicate de IBM.

Recomandările IBM definesc măştile pentru staţii de lucru, adaptoare/conectoare, unităţi de acces şi metode de cabiare a terminaţiilor în incinte de racordare. asemenea, următoarele tipuri de cabluri:

Standardul

defineşte,

de

m Cablu de date tip 1. Din cupru, numai pentru date. Disponibil în variantele ponp/enurm, plenum şi pentru exterior. Constă din două perechi de cabluri răsucite din conductori solizi de calibru 22, ecranate atât cu folie cât şi cu țesătură metalică şi acoperite cu un înveliş protector din PVC. Cablul de date de tip 1 este folosit pentru conectarea

terminalelor localizate in zone de lucru la panouri de distribuţie aflate în incinte de racordare şi pentru conectarea

dintre aceste

incinte. Cablul p/enum este instalat în

446

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare plafoane false (pentru recircularea aerului), conducte şi spaţii utilizate pentru aerul

ambiant; în caz de incendiu eliberează mai puţine gaze toxice decât cablul nonp/enum. Cablul pentru exterior este protejat intr-un ecran metalic striat cu un înveliş de polie-

tilenă, iar miezul este umplut cu un fel de gel pentru a preveni pătrunderea umezelii. m Cabiu de date şi telefonic de tip 2. Atât pentru âplicaţii de prelucrare a datelor, cât şi aplicaţii vocale (telefonice). Acest cablu este similar cu tipul 1 dar are patru perechi

adiţionale de cabluri răsucite (calibru 22). Cablul de tipul 2 se livrează în variantele plenum şi nonplenum. m Perechi de cabiuri răsucite, telefonice de tip 3. Constau din patru perechi de cabluri de calibru 24 în PVC.

Acest cablu este echivalent cu specificaţia IBM

Rolm

şi este

disponibil sub formă p/enum. Cablul este neecranat şi nu este tot atât «e imun !a zgomot ca cel de tip 1 atunci când este folosit pentru date. m Cablu din fibre optice de tip 5. Conţine fibre optice multimod de 100/140 microni (miez de 100 microni înconjurat cu un strat de 140 microni). Acest cablu nu este definit de IBM. m Cablu patch panelde tip 6 (cablu înnădit). Pentru conectarea unei staţii de lucru la o mască de perete sau realizarea conexiunilor într-o incintă de racordare. Acest cablu

este mai flexibil decât cel de tip 1 (de aici utilizarea sa de cablu înnădit). El constă din două perechi răsucite de conductori torsadaţi de calibru 26. a Cablu undercarpetde tip 8. Un cablu undercarpet (de trecut pe sub covor) este util ir birouri sau zone cu staţii de lucru unde nu există pereţi permanenţi. Cablul de tipul 8 constă din două perechi de conductori solizi, de calibru 26, într-un înveliş plat. m Cabiu p/enum,

ieftin de tip 9. O versiune economică a

tipului 1 de cablu p/enum,

cu 6

distanţă de transmisie maximă de circa două treimi din cea a cablului de tip 1. Cablul de tip 9 constă din două perechi răsucite de conductori torsadaţi de calibru 26: Acest cablu nu este definit de IBM. Conectarea cablurilor Într-o reţea care vehiculează mesaje token, cablurile de la staţiile de lucru (sau de la măştile de perete) se conectează central la o unitate de acces multistaţie (prescurtată prin MSAU sau, uneori, MAU). Unitatea MSAU ţine seama de staţiile de lucru din reţeaua LAN care sunt vecine, care este in amonte şi care in aval. Sarcina aceasta este uşoară; de obicei MSAU nu are nevoie nici să fie pusă sub tensiune. Au nevoie de alimentare externă numai unităţile MSAU care acceptă cabluri pe distanţe mai lungi sau utilizarea perechilor de

cabluri răsucite, neecranate (de tip 3) în reţelele LAN de viteze mari. Unităţile MSAU conectate la o sursă externă de alimentare ajută la regenerarea semnalului. O unitate de acces

MSAU

IBM are opt porturi pentru conectarea a unu până la opt

dispozitive Token Ring. Fiecare conexiune este făcută cu un conector universal, tip genderless (după recomandările sistemului de cablare IBM).

Unitatea MSAU

are două

porturi adiţionale, etichetate RI (Aing-/p) şi RO (Aing-Ouf) care înlănţuie radial câteva unităţi MSAU între ele, atunci când aveţi mai mult de opt staţii de lucru în reţea. Conectarea adaptorului într-o reţea locală Token Ring durează doar câteva secunde (lucru pe care poate l-aţi observat). În acest timp, MSAU şi adaptorul dumneavoastră Token Ring realizează o verificare de diagnoză, după care MSAU vă stabileşte statutul de nou vecin in inel. După stabilirea ca staţie de lucru activă, calculatorul dumneavoastră

este legat atât la

vecinul din amonte, cât şi la cel din aval (în funcţie de poziţia pe care o aveţi pe MSAU). La rândul său, adaptorul dumneavoastră Token Ring acceptă mesajul token sau pachetul de , date, işi regenerează semnalele electrice şi trimite prompt

in direcţia vecinului din aval.

mesajul sau pachetul

prin MSAU,

Alegerea unor adaptoare de reţea rapide

447

Într-o reţea Ethernet, numărul de conexiuni şi distanţele care intervin sunt factori de limitare. Repetoarele regenerează semnalul la fiecare circa 500 de metri. Dacă nu s-ar folosi repetoarele, undele staţionare (reflectări suplimentare ale semnalelor) ar distorsiona semnalul şi ar produce erori. Deoarece detecția coliziunilor depinde parţial de temporizare,

se pot plasa în serie numai cinci segmente de 500 de metri şi patru repetoare astfel incât

întârzierea de propagare să nu fie mai mare decât perioada maximă admisă pentru detectarea unei coliziuni. Altminteri, staţiile de lucru cele mai îndepărtate de emiţător nu ar fi capabile să determine dacă s-a produs o coliziune.

Proiectanţilor de calculatoare le place să descopere modalităţi prin care să ocolească limitările. Fabricanţii de produse Ethernet au făcut posibilă crearea de reţele Ethernet în stea, ramură şi arbore, care depăşesc limitările fundamentale menţionate. Pe o reţea complexă

Ethernet

puteţi avea mii de staţii de lucru.

Rețelele locale se numesc

astfel deoarece

adaptoarele

pentru

reţea şi alte componente

hard

nu pot transmite mesaje LAN la distanţe mai mari de câteva sute de metri. Tabelul 11.9 arată limitările de distanţă pentru diferite tipuri de cabluri LAN. Pe lângă limitările găsite în acest tabel mai reţineţi că nu puteţi conecta

mai

mult de 30 de calculatoare pe un segment

ThinNet Ethernet, mai mult de 100 pe un segment ThickNet Ethernet, peste 72 pe perechi

de cabluri răsucite, neecranate Token ecranate Token Ring.

Tabelul 11.9 Deir

Ring sau peste 260

de perechi de cabluri răsucite,

: ani

Adaptor pentru reţea

Tip de cablu

Maximum (picioare)

Minimum (picioare)

Ethernet

Subţire Gros (cablu de intrare)

607 164

20 inci 8

Token Ring

Gros („coloană vertebrală”)

1.640

8

UTP

328

8

STP

328

8

UTP

148

8

ARCnet

(distribuitor pasiv)

393

Depinde de cablu

ARCnet

(distribuitor activ)

1.988

Depinde de cablu

Alegerea unor adaptoare de reţea rapide Aşa cum am menţionat mai devreme în acest capitol, adaptoarele pentru reţea sunt în general detectoare de coliziuni sau vehiculează mesaje foken. Tipul adaptorului îl leagă de unul dintre nivelurile de protocol Ethernet, Token Ring, FDDI, ARCnet sau alt protocol. Dacă dispuneţi de staţii de lucru rapide şi de un //e server de asemenea rapid, atunci veţi dori o reţea rapidă. Dacă aveţi aplicaţii cu date foarte multe, chiar 16Mbps poate fi prea puţin. Adaptorul TCNS produs de Thomas-Conrad operează la 100Mbps şi nu costă mult

mai mult decât Token Ring. TCNS vă oferă toate avantajele FDDI, fără preţul ridicat al acestuia. Sistemele de operare în reţea NetWare, LAN Manager, POWERLan, LANtastic şi altele compatibile ARCnet lucrează bine cu TCNS. Singura problemă este că trebuie să lucraţi cu calculatoare

rapide pentru a obţine mai multe performanţe cu TCNS.

Puteţi utiliza cablarea existentă de la Token

Ring sau ARCnet,

-:

cu perechi de cabluri

448

Capitolul 11 — Comunicaţii şi reţele de calculatoare

răsucite, ecranate (IBM tip 1) sau cabluri coaxiale (RG62A/U), sau puteţi instala un cablu din fibre optice de 62,5 microni. Puteţi amesteca şi potrivi diverse tipuri de cabluri folosind

distribuitorul TCNS Smart Hub cu diferiţi conectori. Reţeaua TCNS se cablează in mod distribuit stea exact aşa cum aţi face cu ARCnet sau Token Ring. Adaptoarele şi

distribuitoarele TCNS folosesc conectori ST pentru cabluri cu fibre optice, conectori BNC pentru cabiu coaxial şi DB-9 pentru STP.

Un adaptor de reţea TCNS este compatibil la nivel de registru cu un adaptor ARCnet, ceea ce face posibilă utilizarea driverelor soft standard ARCnet în reţeaua TCNS. ThomasConrad furnizează de asemenea „Accelerated Drivers” pentru obţinerea unor performanţe şi mai mari. TCNS constă din adaptoare pentru reţea cu conectori pentru cablu STP, coaxial sau cu fibre optice, unul sau mai multe distribuitoare Thomas-Conrad Smart Hub şi drivere soft. Adaptoarele sunt livrate în variante pentru magistralele de 16 biţi şi de 32 de biţi, ISA şi EISA. Puteţi pune până la 255 de staţii de lucru TCNS pe un singur segment de reţea LAN şi puteţi acoperi distanţe semnificative: 885m (de la distribuitor ia staţia de lucru) cu cablu din fibre optice,

147,6m

cu perechi de cabluri răsucite,

ecranate şi 101,4m

cu cablu coaxial RG62A/U. Adaptoarele cu detecție a coliziunilor şi cu vehicularea mesajului tokep conţin suficientă logică pe placă pentru a şti când este permisă trimiterea unui pachet de date şi pentru a recunoaşte pachetele care le sunt destinate. Cu suportul soft al adaptoarelor, ambele tipuri de plăci îndeplinesc şapte paşi importanţi în procesul de transmisie sau recepţie a unui pachet de date. La limita de ieşire, când se trimit datele, paşii sunt parcurşi în ordinea prezentată în lista următoare. La limita de intrare, când se recepționează date, paşii au însă ordinea inversă, lată aceşti paşi: 1.

Transfer de date. Datele sunt transferate din memoria calculatorului (RAM) la placa adaptoare sau de la aceasta către memoria calculatorului prin DMA, memoria partajată

sau intrare/ieşire programată. 2.

Buffering. În timp ce sunt procesate

de placa adaptoare pentru

reţea, datele sunt

reținute într-un butfer. Această memorie tampon oferă plăcii accesul la un pachet întreg de date deodată şi îi dă posibilitatea să gestioneze diferenţa dintre rata de transmisie a dateior în reţea şi rata cu care calculatorul procesează datele. . 3.

Structura pachetului de date. Adaptorul pentru

reţea trebuie să spargă datele în

porțiuni care pot fi procesate (sau la recepţie să le reasambleze). intr-o reţea Ethernet aceste porţiuni sunt de circa 1500 de octeți. Rețelele Token Ring folosesc în general, pachete

de date cu dimensiunea

de circa 4K.

Adaptorul

pune

un preambul

(Header) în

faţa pachetului de date şi îi adaugă la sfârşit un postambul (/ra//e). Hezaerul şi trailerul reprezintă anvelopa

nivelului fizic, despre care am

discutat mai devreme în

acest capitol. În acest moment există un pachet de date gata pentru transmisie. (La limita de intrare, la recepţie, adaptorul înlătură peaderul şi tra;/erul.) 4.

Acces la cablu. Într-o reţea CSMA/CD cum este cea Ethernet, inainte de a-şi trimite datele (sau de a-şi retransmite datele dacă apare o coliziune), adaptorul pentru reţea se asigură că linia este liberă. Într-o reţea cu vehiculare de mesaje /oken, adaptorul aşteaptă până la primirea unui /oken pe care îl poate reclama. (Aceşti paşi nu sunt, desigur, semnificativi pentru recepţia mesajelor.)

5. Conversia paralelă/serială. Octeţii de date din buffer sunt trimişi sau recepţionaţi prin cabluri în mod serial, un bit după altul. Adaptorul face această conversie în secunda de despărţire dinaintea transmisiei (sau după recepţie). 6. Codificare/decodificare. Semnalele electrice care reprezintă datele transmise sau recepționate sunt modelate. Cele mai multe adaptoare pentru reţea folosesc codificarea Manchester. Această tehnică are avantajul de a incorpora în date informaţii de

Rezumat

449

temporizare, prin utilizarea perioadelor bit. În loc ca O să semnifice absenţa curentului şi 1 prezenţa acestuia, O şi 1 sunt reprezentate prin modificările de polaritate pe

măsura apariţiei lor in raport cu foaric scurte perioade de timp. 7. Trimiterea/recepţionarea impulsurilor. Impulsurile codificate din punct de vedere electric, care compun pachetul de date, sunt amplificate şi trimise pe linie. (La recepţie, impulsurile trec prin etapa de decodificare.)

Desigur, executarea tuturor acestor paşi durează numai o fracțiune de secundă. În timp ce citeaţi despre aceste etape, de-a lungul reţelei LAN puteau fi transmise mii de pachete de date. Plăcile adaptoare pentru reţea şi suportul soft recunosc şi manipulează

erorile care apar

atunci când interferența electrică, coliziunile (în reţelele CSMA/CD) sau echipamentele defecte provoacă alterarea unor porţiuni din pachetul de date. Erorile sunt în general detectate cu ajutorul unei sume de verificare ciclică (CRC). Câmpul CRC este verificat de receptor;

dacă valoarea calculată de acesta nu se potriveşte cu cea din pachetul de date,

receptorul anunţă emițătorul despre eroare şi îi cere retransmisia pachetului de date care a sosit eronat. Există câteva produse care execută diagnoze şi analize de funcţii de reţea pentru diferitele tipuri de LAN pe care le puteţi utiliza atunci când aveţi nevoie să depistaţi asemenea

defecte.

Tipurile de adaptoare

pentru

reţele diferă nu numai

după

metoda

de acces şi protocol, dar

şi după următoarele elemente: u

Viteza de transmisie.

« Cantitatea de memorie

de pe placă pentru stocarea în buffer a pachetelor şi datelor.

m Tipul de magistrală (8 biţi, 16 biţi sau MicroChannei). = Viteza magistralei (unele eşuează la viteze mari). m Compatibilitatea cu diverse seturi de cipuri pentru

, microprocesoare.

a Utilizarea DMA. u !RQ şi adresarea porturilor l/O. m inteligenţă (unele folosesc un microprocesor pe placă, de pildă 80186). m Tipul de conector.

.

Rezumat Acest capitol a expus metodele de conectare serială, paralelă şi de reţea. V-au fost prezentate diferitele tipuri de cipuri UART, au fost explorate modurile de diagnosticare a porturilor

seriale şi paralele şi au fost prezentate adaptoarele, cablurile şi protocoalele de reţea.

Capitolul

12

Dispozi

Mulţi ani calculatorul PC a fost lipsit de voce. În timp ce Apple Macintosh şi Commodore Amiga standardizaseră de mult sunetul de înaltă calitate, calculatorul PC obişnuit avea doar un mic difuzor de doi inci indesat sub carcasă. Apoi a venit revoluţia sunetului.

Proprietarii de calculatoare

PC pot cumpăra

acum

plăci de

sunet care dau aplicaţiilor soft posibilitatea de a vorbi şi cânta. Cumpărând Sound Blaster Pro, Pro AudioStudio 16, Microsoft Sound System sau orice alt model de sunet puteţi oferi o voce calculatorului dumneavoastră.

sau marcă de placă

La început, plăcile de sunet erau folosite numai pentru jocuri. Primele plăci de sunet pentru calculatoarele PC au fost AdLib Music Synthesizer Card (de 195$) şi Roland MT-32 Sound Module (de 500$). În 1989, Creative Labs a proiectat placa Game Blaster, care a fost distribuită de Brown-Wagh Publishing. Game Blaster oferea sunet stereo câtorva jocuri pe calculator. Întrebarea multor cumpărători era: „De ce să cheltuiesc 100$ pentru o placă dacă aceasta dă sunet unui joc de 50$?” Lucru şi mai important, deoarece nu existau standarde pentru sunet, placa putea fi inutilă pentru alte jocuri. La puţine luni după apariţia plăcii Game

Blaster, Creative

pe acea vreme

Labs a anunţat placa de sunet

Sound Blaster, vândută iniţial cu 239,95$. Sound Blaster era compatibilă cu placa AdLib şi cu placa proprie firmei, Game Blaster. Ea includea un jack pentru microfon şi o interfaţă MIDI (Musical Instruments Digital Interface) pentru conectarea calculatorului PC la un sintetizator muzical. În sfârşit, placa de sunet avea întrebuinţări în afara jocurilor.

Aplicațiile plăcilor de sunet (sound card) Din păcate plăcile de sunet

nu au standarde.

Ca şi în alte domenii

relor, standardul este dezvoltat de fruntaşul pieţei. De exemplu,

ale industriei calculatoa-

modemurile compatibile

Hayes folosesc codurile escape întrebuințate de Hayes Microcomputer Products Inc. pentru conectarea a două calculatoare. (Hayes încasează acum drepturi de autor de la mulţi

producători de modemuri care îi utilizează codurile.) În ultimii câţiva ani, producătorii de plăci de sunet au luptat pentru întâietate. Astăzi o placă de sunet se poate prezenta drept compatibilă AdLib sau Sound Blaster. (Standardul de facto este Sound Blaster.) Până când difuzorul anemic inclus în calculatorul PC va fi

inlocuit de un cip standard de sunet, adăugarea unei plăci de sunet constituie insă cu greu un standard.

Aplicațiile plăcilor de sunet (sound card)

În ciuda lipsei unor standarde, următoarele: m Adăugarea

o placă de sunet are multe întrebuinţări,

451

printre care

de sunet stereo programelor distractive (jocuri).

Formarea suportului pentru

multimedia.

|

Adăugarea de efecte sonore prezentărilor comerciale şi aplicaţiilor instructive. Creaţie muzicală cu ajutorul hardului şi softului MIDI. Adăugarea de efecte sonore programelor de protejare a ecranului. Adăugarea de adnotări vocale la sistemul Windows. Adăugarea de efecte sonore la Windows. Comenzi vocale pentru PC. Transformarea calculatorului PC într-un corector. Citirea compact discurilor audio din sistemul DOS sau din cadrul interfeţei Windows. m Jocuri. Iniţial, placa de sunet a fost proiectată pentru jocuri. De fapt, multe asemenea plăci includ

porturi pentru joystick- conectori

pentru adăugarea

unui joystick pentru joc. De regulă, ii

spuneţi programului de joc că aveţi o placă de sunet şi să evite utilizarea difuzorului calculatorului (vezi fig. 12.1).

Night Program

&

Hawk

F-117A

Audio-visual

Stealth

Fighter

Copyright (C) All rights

Select 1) 2) 3) 4)

- Version

1991 by MicroProse Reserved.

Sound

IBM Sound Ad Lib Sound Roland Sound No Sound

2.0

473.02 Software,

Inc.,

Driver: Boară Board

Fig 12.1 La multe jocuri, cum este F-117A Stealth Fighter al firmei MicroProse, selectaţi placa de sunet de care dispuneţi

Rezultatul este că jocurile capătă calități umane. De exemplu, jocul Sperock Holmes, the Consulting Detective de pe CD-ROM, de la firma lcom Simulations, foloseşte voci umane înregistrate şi secvenţe de film. În acest joc călătoriţi prin Londra, încercând să rezolvaţi trei mistere diferite. Fiecare nouă localizare aduce de la 30 până la 90 de secunde de secvenţe cu actori portretizând personajele, inclusiv Holmes şi Dr. Watson. Dialogul

provine din vocile sintetizate ale adevăraţilor actori. Analog, jocuri ca Monkey /slana al firmei LucasFilm

Garmnes au partituri muzicale frumoase.

In Monkey /slana deveniți personajul Guybrush Threepwood şi hoinăriţi prin Caraibe pentru a deveni pirat. Pentru a se potrivi cu scenele tropicale, fondul muzical al jocului Monkey /Sfana include muzică reggae.

Multimedia "O placă de sunet este o condiţie prealabilă dacă vreţi să vă transformați calculatorul PC într-un calculator multimedia PC (MPC).

Ce este multimedia? Termenul

cuprinde o gamă

de

352

Capitolul 12 — Dispozitive audio

tehnologii PC. În esenţă, multimedia înseamnă abilitatea de a pune alături pe un calculator voce, imagini, dateşi secvenţe video. Aplicațiile multimedia pot fi de forma enciclopediilor vorbite şi până la bazele de date cu clipuri video memorate.

Pentru a crea standardele pentru multimedia s-a format o organizaţie pe nume Multimedia PC Marketing Council. Acest grup de producători de hard şi soft include deja firmele Tandy;

Philips Electronics,

NEC şi alte nume

mari. Grupul defineşte un PC multimedia ca pe

un calculator având cel puţin următoarele elemente: m

Procesor 80486SX

la 25MHz.

Drive pentru GD-ROM

cu dublă viteză, adică CD-ROM

XA

ready.

Placă audio pe 16 biţi. Placă grafică VGA de 65.536 culori cu rezoluţia 640 x 480.

4M RAN.

|

Hard disc de 160M. O pereche de difuzoare.

Drive pentru disc de 317 inci şi 1,44M. Interfaţă MIDI. Microsoft Windows

3.1.

(Această listă se bazează pe a doua versiune a datelor tehnice asemenea MPC-2 sau MPC Nivel 2.)

Recomandările MPC-2 reprezintă minimurn minimorum. câteodată,

MPC,

denumite

de

:

De fapt acest consiliu ridică,

aceste standarde cu o gradaţie sau două.

O placă de sunet este coloana vertebrală a unui calculator MPC. (De fapt, multe plăci de sunei

includ conexiuni

interne pentru

unităţi CD-ROM.)

Ce faceţi cu un MPC?

Cele mai

multe pachete soft pentru multimedia sunt proiectate pentru educaţie, divertisment sau informare. Cu capacitatea unui disc CD-ROM de a păstra atâtea informaţii (până la 660M), de pe un disc puteţi procura echivalentul

exemplu, un disc CD-ROM

unor volume

întregi de informaţii istorice. De

poate păstra echivalentul unui set de enciclopedii.

Unul dintre cele mai impresionante discuri CD-ROM este Mu/timedia Beethoven: Simfonia a noua, al firmei Microsoft. Profesorul Robert Winter, o autoritate în privinţa creaţiei

beethoveniene, dezvăluie farmecul acestei simfonii. Cele şase părţi se concentrează asupra unor diferite aspecte ale vieţii omului şi creaţiei sale. De exemplu, partea „Arta de a asculta” vă învaţă cum să apreciaţi muzica şi aplică aceleaşi principii la această simfonie. Puteţi seiecta şi asculta anumite pasaje în timp ce notele corespunzătoare sunt afişate pe ecran.

MIDI Dacă aveţi inclinaţii muzicale, veţi fi satisfăcuţi de interfaţa MIDI (Mus;ca/ /nstrument Digita! Interface). Dezvoltat la inceputul anilor '80, MIDI este in esenţă un limbaj puternic de programare care permite calculatorului dumneavoastră să memoreze şi să editeze sau să interpreteze muzică în tandem cu un instrument regulă un sintetizatar (4eyboara synthesizen,. Specificaţiile MPC

menţionate

mai devreme

muzical electronic,

necesită suport

MIDI.

compatibil

MIDI,

de

Cu o interfaţă MIDI

puteţi compune şi edita muzică pentru prezentări, puteţi învăţa teoria muzicii, sau vă puteţi transforma calculatorul intr-un studio de mixaj

one-stop.

MIDI poate reproduce notele muzicale ale unei game largi de instrumente. Specificaţiile

Aplicațiile plăcilor de sunet (souna cara) MPC impun o placă de sunet care să conţină un cip sintetizator FM reda cel puţin şase note simultan.

453

MIDI şi care să poată

Pentru a conecta un dispozitiv MIDI la un PC aveţi nevoie de o placă de sunet care să aibă două porturi seriale — un port MIDI de intrare şi un port MIDI de ieşire. Pe lângă sintetizator (keyboard synthesizen vă va mai fi necesar soft de secvenţiere pentru a modifica tempo-ul, sunetul şi volumul înregistrărilor dumneavoastră, sau pentru a decupa (cu/ şi lipi (paste)

diferite secvenţe muzicale înregistrate în prealabil. Spre deosebire de alte fişiere de sunet,

mesajele

MIDI necesită

puţin spaţiu pe disc. O oră

de muzică stereo memorată în MIDI necesită mai puţin de 500K. (Comparativ, un fişier de

sunet numeric în formatul WAV al Microsoft Windows consumă de cel puţin 1000 de ori mai mult.) Prezentări

În domeniul afacerilor se constată că impletirea graficii, animației şi sunetului este mai impresionantă şi deseori mai ieftină decât prezentarea prin succesiuni de imagini statice. O placă de sunet adaugă savoare oricărei prezentări sau ore de curs. Există deja o varietate de programe pentru prezentări comerciale şi de pachete de programe pentru instruire şi creaţie, de ultimă oră. Şi nu trebuie să fii prograrnator pentru a pune pe picioare propria prezentare. Printre pachetele de programe pe care le-puteţi folosi pentru a Încorpora elemente multimedia în prezentarea dumneavoastră se află Make Your

Point al firmei Asymetrix Corporation şi Action ai firmei Macromedia. Chiar şi pachetele soft bine cunoscute Corel Draw! şi Power Point includ acum caracteristici rudimentare de sunet şi animaţie pentru fişierele lor de prezentare. Uneie pachete soft pentru prezentări acceptă interfaţa MIDI. Cu aceste produse puteţi sincroniza sunete cu obiecte. Când se afişează o imagine a unui nou produs, de exemplu,

puteţi reda o repriză de aplauze. Puteţi introduce chiar secvenţe sonore de pe un compact disc din unitatea dumneavoastră CD-ROM. Astfel de programe de prezentare includ biblioteci cu clipuri.

O placă de sunet poate uşura munca (de pildă învăţarea utilizării softului). Producătorii de soft pentru PC au preluat repede conducerea în acest domeniu.

Microsoft şi Lotus,

exemplu, livrează deja versiuni speciale ale programelor lor pe suport CD-ROM. versiuni includ asistenţă soft on-/jne asociată cu muzică. Vă puteţi chiar deplasa cu prezentările dumneavoastră.

de

Aceste

Unele plăci de sunet externe

speciale se ataşează la portul.paralel al calculatorului /aprop pentru a oferi posibilităţi audio

portabile. Unele calculatoare includ prin construcţie posibilităţi audio. De exemplu, seria 4000M a companiei Texas Instruments include facilităţi multimedia.

Programe de protejare a ecranului Un program

de protejare a ecranului este-unul care fie înnegreşte imaginea de pe ecran,

fie

o înlocuieşte cu imagini în mişcare după o perioadă de timp prestabilită. De ce? Dacă " părăsiţi lucrarea curentă afişată pe ecran, de exemplu un document, fasciculele de electroni ale monitorului pot grava definitiv imaginea statică în stratul de fosfor al ecranului. Programele de protejare a ecranului includ deseori parole pentru a vă feri lucrările de ochii curioşi. Microsoft Windows 3.1, de exemplu, include un asemenea program cu protecţie prin parolă. Programul de protejare a ecranului disponibil în Windows trebuie să vă reducă ecranul la intuneric, dar nu şi la tăcere. Unele asemenea programe, ca de exemplu After Dark pentru Windows

şi Intermission,

includ acum

şi sunete.

În After Dark,

modulul

nocturn

urlă şi

454

Capitolul 12 — Dispozitive audio

ciripeşte, scena acvatică clocoteşte, iar prăjitoarele de pâine zburătoare işi fâlfâie aripile, În Intermission veţi găsi un porc dansând şi o crescătorie de furnici.

Inregistrarea Practic toate plăcile de sunet au puteţi înregistra vocea. Utilizând puteţi reda, edita sau înregistra WAV-un tip de format de fişier. evenimente Windows un anume

un jack audio de intrare. Cu ajutorul unui microfon vă programul Sound Recorder din Microsoft Windows 3.1 un fişier de sunet. Aceste fişiere sunt salvate ca fişiere In Control Panel din Windows puteţi asigna anumitor fişier WAV (vezi fig. 12.2). Aţi putea utiliza un „Ta-da”

puternic pentru a anunţa lansarea programului

Windows,

de exemplu.

EEE Files: i A

Critical Stop [Default Beep

battheme.wav

incoming Caii (Outgoing Cali Question

gb1 mil. wav jetfix. wav looall.wav

Exclamation

TRI

Windows Exit LDDT

EI

E

E

loocadet. wav ISI

DI Enable System Sounds

rtbbest. way c:Asounds

Fig. 12.2 Secţiunea Sound a programului Control Panel din Windows adaugă sunet diferitelor evenimente Windows

Înregistrându-vă propriile sunete vă puteţi crea fişiere WAV pentru anumite evenimente. m

Lansare Windows.

a

Terminare

=

Semnal

m

Asterisc.

proprii. Apoi le puteţi utiliza

Acestea sunt evenimentele standard:

Windows.

de alarmă (beep) prestabilit.

m Oprire critică. = Întrebare. Exclamaţie. La acelaşi jack de intrare audio vă puteţi lega sistemul stereo şi inregistra un cântec într-un fişier WAV. Puteţi achiziţiona, de asemenea, fişiere WAV disponibile în pachete. Mai puteţi găsi fişiere WAV înregistrate in prealabil pe BBS-ul local sau prin serviciile op-//ne, cum sunt CompuServe

şi America Online.

Adnotări vocale Utilizând fişiere WAV vă puteţi înregistra mesaje în documentele Windows şi fotle de calcul electronice. De exemplu, un director poate lua un microfon şi, introducând un mesaj într-un contract, îi poate da secretarei sale instrucţiuni explicite. Acest mesaj se numeşte adnotare

vocală (consideraţi-l ca pe o notiţă ataşată, pe o etichetă). Cu adnotări vocale puteţi incorpora intr-un document mesaje vocale, sugestii sau întrebări pe care să le trimiteţi unui coleg. Pentru a lăsa astfel de mesaje trebuie ca aplicaţia Windows cu care lucraţi să accepte caracteristica OLE (Object Linking and Embedding) a .mediului Windows.

Aplicațiile plăcilor de sunet (sound card)

455

Imaginaţi-vă că editaţi o foaie de calcul electronic în Excel şi vreţi să inseraţi o adnotare vocală lângă un total care este discutabil. Plasaţi cursorul în celula de lângă total, apoi

selectaţi Edit, Insert, Object, Sound

Windows.

pentru a apela programul Sound

Executaţi clic pe butonul Record şi începeţi să vorbiţi.

Recorder din

Recunoaşterea vocii Închipuiţi-vă că daţi comenzi vorbite calculatorului dumneavoastră din Microsoft Windows. Unele plăci de sunet sunt capabile să recunoască vocea. De exemplu, Pro AudioStudio 16, de la Media Vision, include soft pentru recunoaşterea vocii. Cu ajutorul unor programe soft puteţi obţine facilitatea de recunoaştere a vocii pentru placa de sunet pe care o aveţi. Compania IBM şi Dragon System comercializează pachetul soft Dragon Talk-To Plus (149$) pentru controlul simplu prin comenzi vocale al aplicaţiilor Windows. Tehnologia de recunoaştere a vocii nu este perfectă şi vă trebuie un calculator rapid, cum ar fi 486DX4 sau Pentium, pentru timpi de răspuns rapizi. Citiri de control Plăcile de sunet pot fi de asemenea folosite pe post de corectoare necostisitoare. Programele utilitare text-voce vă pot citi o listă de numere sau text. Un astfel de utilitar, pe nume Monologue (149$), al firmei First Byte Inc., este inclus pe placa de sunet Pro AudioStudio 16. El poate fi încărcat în fundal, in timp ce vă utilizaţi

foaia de calcul electronic sau procesorul de text. Să spunem,

de exemplu,

că introduceţi

coloane de numere în Lotus 1-2-3. Când doriţi să vă verificaţi lucrarea, puneţi în evidenţă numerele şi apăsaţi o tastă specială (Por key). Monologue începe să citească numerele evidenţiate. Monologue poate citi, de asemenea, un întreg fişier. Puteţi schimba viteza şi volumul vocii din Monologue şi să îi modificaţi tonalitatea astfel încât să semene cu o voce masculină sau feminină. Puteţi chiar adăuga cuvinte unui dicţionar de excepţii in care învăţaţi programul Monologue cum să vorbească mai corect

englezeşte.

Sunt disponibile,

de asemenea,

versiuni pentru Windows

ale acestor utilitare

text-voce. Monologue pentru Windows (149$) citeşte textul pe care îl copiaţi în memoria temporară (c/pboara). Care sunt utilizările practice ale utilitarelor text-voce? Cuvintele uitate sau formulările stângace pot fi uşor de depistat când auziţi o scrisoare citită. Contabilii pot verifica numerele din foile de calcul electronic, iar directorii ocupați îşi pot asculta corespondenţa în timp ce îşi rezolvă hârtiile. Compact discuri audio Microsoft Windows

poate reda de asemenea

compact

discuri audio în timp ce dumnea-

voastră lucraţi la altceva. Muzica poate fi transmisă nu numai printr-o pereche de difuzoare, dar şi printr-un set de căşti conectat în partea frontală a unităţii CD-ROM.

Unele plăci de sunet includ un utilitar de redare a compact discurilor pentru sistemul DOS, deşi sunt disponibile versiuni gratuite pe serviciile on-/ine, cum ar fi CompuServe. Sound Blaster Pro, de exemplu, include CD Player. Cu utilitarele pentru DOS insă, nu puteţi utiliza un alt program în timp ce se foloseşte utilitarul CD (aşa cum puteţi cu varianta pentru Windows). Totuşi, puteţi ieşi din utilitarul DOS CD, lăsând redarea compact discului necontrolată de către calculator.

456

Capitolul 12 — Dispozitive audio

Termenii şi conceptele legate de plăcile de sunet Pentru a înţelege funcţionarea plăcilor de sunet, trebuie să inţelegeţi diverse concepte şi termeni.

Cuvinte ca

76 biţi, calitate CD şi port MIDI sunt numai

câteva dintre ele. Concepții

ca eşantionare şi conversie digital-audio-DAC (digita/-to-avaio conversion) — sunt presărate deseori în descrierile noilor produse pentru sunet. Paragrafele următoare explică unii termeni şi unele concepte

uzuale legate de plăcile de sunet.

Caracteristicile sunetului Pentru a inţelege funcţionarea unei plăci de sunet trebuie să înţelegeţi însuşi modul de propagare a sunetului.

Fiecare sunet este produs de vibrații care comprimă

aerul sau alte

medii. Aceste unde sonore călătoresc in toate direcţiile, extinzându-se ca un balon dinspre

sursa sunetului.

Când

undele ajung la urechea dumneavoastră,

ele provoacă vibrații pe care

le percepeţi ca sunet. Cele două proprietăţi fundamentale ale oricărui sunet sunt înălţimea şi intensitatea. Înălţimea este pur şi simplu rata de producere a vibraţiilor. Se măsoară în numărul de Hz, sau cicluri pe secundă. Un ciclu reprezintă o vibraţie completă inainte-inapoi. Numărul de Hz indică frecvenţa tonului; cu cât frecvenţa este mai mare, cu atât este mai mare înălțimea. Nu puteţi auzi toate frecvențele posibile. Foarte puţini oameni pot auzi sub 16Hz sau peste 20kHz (1kHz= 1.000Hz). De fapt, nota cea mai joasă de pe un pian are o frecvenţă de 27Hz; cea mai inaltă, puţin peste 4kHz. Şi staţiile de radio cu modulație în frecvenţă (FM) i difuzează sunte cu frecvenţe de până la 15kHz. Intensitatea unui sunet se numeşte amplitudine. Aceasta depinde de puterea vibraţiilor care produc sunetul. O coardă de pian, de exemplu, vibrează uşor atunci când clapa este apăsată incet. Coarda vibrează inainte şi inapoi cu o amplitudine redusă şi tonul pe care îl emite este slab. Dacă clapa este lovită insă cu forţă, coarda vibrează puternic. Tăria sunetelor se măsoară în decibeli (dB). Foşnetul frunzelor este evaluat la 20dB, zgomotul mediu al străzii la 70, iar tunetul produs în apropiere la 120.

Standarde pentru jocuri Cele mai multe plăci de sunet acceptă ambele standarde audio actuale pentru divertisment:

Ad Lib şi Sound Blaster. Sound Biaster Pro este o placă de sunet comercializată de firma Creative Labs; Ad Lib vinde programul Ad Lib Gold. Pentru a juca majoritatea jocurilor, trebuie să anunţaţi programul care este standardul acceptat de placa dumneavoastră. (Unele jocuri acceptă numai unu! dintre cele două standarde.) Unele dispozitive de sunet nu acceptă nici unul dintre aceste standarde de sunet pentru joc. De exemplu, AudioMan al firmei Logitech a fost făcut pentru afaceri, nu pentru divertisment.

Răspunsul în frecvenţă Calitatea unei plăci de sunet este deseori măsurată după două criterii: răspunsul! in frecvență (sau gama) şi distorsiunea armonică totală. Răspunsul in frecvenţă al unei plăci de sunet este gama

în care un sistem audio poate

înregistra şi/sau reda la un nivel de amplitudine auditiv constant. Multe plăci acceptă de la '30Hz până la 20kHz.

Cu cât este mai largă gama,

Distorsiunea armonică totală măsoară

cu atât mai bună este placa.

liniaritatea unei plăci de sunet,

respectiv a curbei de

răspuns în frecvenţă. În termeni profani, distorsiunea armonică este o măsură a acurateţei cu care sunetul este reprodus. Orice elemente neliniare provoacă distorsiuni sub formă de armonici.

Cu cât procentul

de distorsiuni este mai mic, cu atât mai bine.

-

Termenii

şi conceptele legate de plăcile de sunet

457

Eşantionarea Cu ajutorul unei plăci de sunet, un PC poate produce sunete în trei feluri. Waveform audio (cunoscut de asemenea sub numele de sunet eşantionat sau digitizat) utilizează calculatorul personal ca pe un magnetofon. Nişte cipuri de calculator incluse in placa de sunet, numite

convertoare analogic-digitale (ADC), transformă undele sonore analogice in biţi numerici pe care calculatorul ii poate înţelege. Tot astfel, convertoare digital-analogice (DAC) transformă sunetele înregistrate in semnale din domeniul audio. Eşantionarea (samp/ing) este procesul transformării undelor sonore analogice (vezi fig. 12.3) în semnale numerice (on/off) ce pot fi memorate şi redate mai târziu. Valori instantanee ale sunetelor analogice sunt luate şi memorate. De exemplu, la momentul X,

sunetul poate fi măsurat cu o amplitudine Y. Cu cât frecvenţa de eşantionare (samp!/ing rate) este mai mare (sau eşantioanele sunt

mai dese), cu atât sunetul

fidel sursa iniţială.

digital urmăreşte

mai

i - + Intensitate

LTN

+ N

—

„Timp

Timp

— intensitate

Ț

Undă sonoră analogică Esantionare

+ 128

+ Intensitate

- 127

-— Intensitate

Valoare numerică măsurabilă

Fig. 12.3 Eşantionarea transformă o undă sonoră cu amplitudine variabilă in valori numerice măsurabile

8 biţi sau 16 biţi? Recomandările iniţiale Multimedia PC (MPC) impuneau un sunet pe 8 biţi. Aceasta nu înseamnă-că placa de sunet trebuie să se potrivească intr-un conector pentru extensii de 8

biţi, în locul unuia de 16 biţi. 8 biţi audio inseamnă mai curând că placa de sunet utilizează 8 biţi pentru a digitiza fiecare eşantion de sunet.

Aceasta se traduce prin 256 de valori numerice posibile în care poate fi impărţit eşantionul

458

Capitolul 12 — Dispozitive audio

(la o calitate inferioară celor 65.536 de valori posibile cu o placă de 16 biţi). În general, sunetul pe 8 biţi se potriveşte cu inregistrarea vorbirii, în timp ce sunetul pe 16 biţi este cel mai bun pentru cerinţele muzicale (vezi fig. 12.4). + 128

+ Intensitate

+ Intensitate

- 127

- Intensitate

-— Intensitate

8 biţi

16 biți

Fig. 12.4 O rezoluţie de 16 biţi înseamnă o reproducere mai fidelă a sunetului decât cu rezoluţia de 8 biţi

Logitech AudioMan a fost proiectat ca un dispozitiv de sunet pe 8 biţi la care-oamenii de afaceri puteau adăuga adnotări vocale lucrărilor lor din Windows. Tot aşa, şi dispozitivul original Business Audio al corporației Compaq Computer Corp. avea calitatea de 8 biţi. (De atunci a fost inlocuit de Enhanced Business Audio pe 16 biţi.) În funcţie de elementul care este mai important pentru dumneavoastră

sau spaţiul de pe disc - puteţi folosi eşantionare arată cât de des măsoară În principiu, trebuie să eşantionaţi cu frecvenţa cea mai înaltă pe care vreţi 10%

pentru a preveni semnale

- calitatea sunetului

sunete pe 8 biţi sau pe 16 biţi. Frecvența de placa de sunet nivelul sunetului înregistrat sau redat. o frecvenţă egală cu aproximativ de două ori să o reproduceţi, plus un procent suplimentar de

nedorite.

Oamenii pot auzi până la 20.000 de cicluri pe secundă, sau 20kHz. Dacă dublaţi acest număr şi adăugaţi 10%, obţineţi o rată de eşantionare de 44,1kHz, aceeaşi cu cea folosită de compact discurile CD de înaltă fidelitate. Sunetul înregistrat la 11kHz (captând 11.000 de eşantioane pe secundă) este mai neclar decât cel eşantionat la 22kHz. Un sunet eşantionat stereo pe 16 biţi la 44kHz (calitate audio CD) necesită 10,5M pe minut din sphţiul de pe disc! Acelaşi eşantion sonor mono pe 8 biţi, la 11kHz consumă a şaisprezecea parte din acest spaţiu. Dacă ar trebui să adăugaţi o adnotare vocală de înaltă fidelitate (/;-/) la foaia dumneavoastră de calcul din Excel, aţi găsi după terminarea înregistrării o foaie de calcul a cărei dimensiune s-a mărit de cel puţin patru ori!

Conectarea dispozitivelor CD-ROM Pe lângă placa de sunet, un alt element de bază în multimedia este unitatea de compact disc CD-ROM (compact disc read-only memorp. Aceste dispozitive oferă accesul la o bogăţie de text, grafică, sunet, video şi animaţie. Un singur compact disc de 4 3/4 inci poate înmagazina 660M de date. De exemplu, un singur CD-ROM poate memora, impreună cu imagini şi sunete, echivalentul informaţiilor unui dicţionar enciclopedic.

Introducerea unui CD-ROM

în unitatea sa echivalează cu aranjarea a

300.000 de pagini cu informaţii în rafturile bibliotecii dumneavoastră. Multe plăci de sunet au şi funcţia de controler sau placă de interfaţă pentru CD-ROM. Totuşi,

unele plăci de sunet folosesc un conector particular care se potriveşte numai cu

Termenii şi conceptele legate de plăcile de sunet

anumite unităţi CD-ROM.

459

Pentru a avea mai multe posibilităţi de alegere a driverelor

cumpăraţi o placă de sunet care include şi un conector SCSI (Sma// Computer System Interface). Având o placă de sunet SCSI economisiţi atât un conector din calculator, cât şi bani pentru unitate.

Toate lectorele de CD-ROM citesc toate discurile CD-ROM standard, aşa cum lectorul CD din sistemul audio stereo redă orice compact disc pe care il găsiţi la magazin. Există o singură incompatibilitate: dacă vreţi eventual să redaţi un CD-ROM înregistrat în format de arhitectură extinsă (XA), s-ar putea să fie nevoie să creşteţi performanţele plăcii de interfaţă. Dacă doriţi să folosiţi multimedia, unitatea dumneavoastră de disc CD-ROM trebuie să aibă, de asemenea, o conexiune audio suplimentară pentru a trimite sunetul în formă analogică, de la unitate către placa de sunet.

La fel ca şi o unitate de hard disc, performanţele unităţii CD-ROM se măsoară după două

criterii: viteza medie de acces (average access speed) şi rata de transfer a datelor (data

transfer rate). Viteza medie de acces reprezintă timpul necesar pentru să găsească datele cerute. Această viteză se măsoară în milisecunde secundă. Rata de transfer a datelor arată cât de repede pot fi trimise calculatorului dumneavoastră. Această viteză se măsoară in kilooctaţi secundă (KBps).

ca unitatea CD-ROM (ms) sau în miimi de datele găsite transferați pe

Asiguraţi-vă că unitatea CD-ROM pe care o cumpăraţi intruneşte recomandările MPC (Multimedia PC) pentru performanţă. Recomandările MPC s-au schimbat pe parcursul timpului: o unitate trebuie să fie de viteză dublă (capabilă de o rată de transfer susţinuță, de 300KBps), cu timpul de acces de 400ms sau mai puţin. Unitatea CD-ROM nu trebuie să utilizeze mai mult de 60%

din resursele microprocesorului în timpul citirii la 300KBps

şi nu

mai mult de 40% ia 150KBps. Un buffer de memorie pe placă de 64K şi un sistem read-ahead buffering sunt recomandabile, dar nu obligatorii. Sunt disponibile, de asemenea, unităţi CD-ROM cu viteza triplă sau cuadruplă (prescurtate 3X, respectiv 4X). Unităţile cu viteză triplă furnizează o rată de transfer minimă de 450Kbps. in momentul scrierii acestei cărţi unităţile cu viteză triplă oferă cel mai bun echilibru între performanţe şi preţ. Totuşi, unii producători, ca Panasonic, Philips, Pioneer şi Sony, proiectează unităţi cu viteze cuadruple şi nu triple. Atunci când achiziţionaţi o unitate puteţi să alegeţi intre dimensiunea mai mare a buffer-ului sau un timp de acces mai redus. Dacă ştiţi că veţi folosi mai mult materiale bibliografice pe CD-ROM, ca de pildă baze de date pentru reviste bazate pe text, atunci veţi prefera un timp de acces mai rapid

(sub 200-300ms) şi viteză triplă sau cuadruplă. Dacă veţi accesa fişiere mari. de sunet, veţi prefera in schimb un buifer mai mare, de 256K. Dacă pe CD accesaţi în primul rând . grafică, cum ar fi fotografiile, insistaţi atât asupra unui buffer mai mare, de 256K, cât şi asupra vitezei triple sau cuadruple.

Formatul fişierelor de sunet

.

Există câteva formate de fişier pentru memorarea şi editarea sunetului digitizat. Cel mai cunoscut este formatul WAV, acceptat de Windows 3.1. (WAV este prescurtarea de la waveform audio - torma de undă audio.) Un minut audio, salvat intr-un fişier WAV, necesită un spaţiu de 2,5M pe disc. Există alte două tipuri audio pe PC: sunet mâncarea sintetică, sunt create artificial. cipuri de modulație în frecvenţă (FM), ca mono sau stereo fără a consuma tot atât

sintetizat şi muzică MIDI. Sunetele sintetizate, ca şi Plăcile de sunet folosesc de obicei unul sau două acelea livrate de Yamaha, pentru a genera sunete de mult spaţiu pe disc ca fişierele de sunet WAV.

Muzicienii serioşi ar prefera o placă de sunet de ultimă oră, cum ar fi MultiSound de la | firma Turtle Beach. Placa MultiSound utilizează sunete digitizate provenite de la instrumen-

460

Capitolul 12 — Dispozitive audio

te adevărate. Aceste sunete sunt păstrate in cipuri ROM (Aeag On/y Memorjpj speciale. Utilizând această tehnică de sinteză cu tabel de unde (wave-tab/e synthesis). placa MultiSound redă corzi şi trompete originale în locul unei -muzici sintetizate care să imite corzile şi trompetele. MIDI este cu un pas deasupra sunetului sintetizat.

acronimul

MIDI,

pentru

Musical

Instrument Digital Interface, permite calculatorului dumneavoastră să memoreze, să editeze şi să redea muzică printr-un instrument MIDI, ca de exemplu un sintetizator. MIDI este asemănător unui limbaj de programare pentru reţea, permițându-vă să adăugaţi mai multe instrumente,

inclusiv generatoare

de ritmuri şi generatoare

de efecte sonore speciale.

Specificaţiile MPC insistă pe existenţa suportului MIDI, deşi nu toţi suntem muzicieni. Plăcile de sunet cu preţuri mai mici, ca de pildă Microsoft Sound System, nu prezintă interfaţă MIDI. Comprimarea şi decomprimarea fişierelor Deoarece un minut de muzică stereo poate consuma până la 11M din spaţiul de pe disc,

câţiva producători de plăci de sunet folosesc comprimarea ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code. Modulationy pentru a reduce dimensiunea fişierelor cu peste 50%. Totuşi, fapt

este că prin această comprimare se pierde din calitatea sunetului. Deoarece calitatea sunetului se poate degrada, nu există un standard ADPCM. hard după

Labs utilizează o abordare

modelul Business Audio ADPCM, Un standard de comprimare

un modei

propriu,

in timp ce Microsoft

,

proiectat impreună cu Compaq.

nou apărut este MPEG

Creative

propulsează

(Motion Picture Experts Group),

care

funcţionează atât cu comprimarea audio, cât şi cu cea video, şi câştigă teren dincolo de lumea calculatoarelor PC, curn ar fi lectorul de compact discuri Philips CD-I. Cu o rată de

compresie potenţială de 12:1 şi cu perspectiva apropiatei apariţii a unor titluri de CD-ROM cu video /u// motion MPEG, acest standard poate prinde teren.

Caracteristicile plăcilor de sunet - Care sunt caracteristicile esenţiale pe care trebuie să le aibă o placă de sunet? Deşi unele aspecte sunt subiective,

următoarele

paragrafe descriu câteva criterii de achiziţionare.

Compatibilitatea Deşi nu există standarde oficiale pentru plăcile de sunet,

bine cunoscuta

placă Sound

.

Blaster a devenit un standaru de facto. Sound Blaster - prima placă de sunet larg distribuită - este acceptată de majoritatea programelor. O placă de sunet declarată compatibilă cu Sound Blaster ar trebui să ruleze practic orice program care acceptă sunete. Multe plăci de sunet

acceptă de asemenea

speciticaţiile Nivelului 2 Multimedia PC,

permițându-vă redarea fişierelor de sunet în Windows şi alte facilităţi. Unele plăci de sunet, neavând o

interfaţă MIDI,

nu prea corespund

specificaţiilor MPC. Alte standarde de

compatibilitate ce merită căutate sunt Ad Lib şi Pro AudioSpectrum. Eşantionarea Cea mai importantă calitate a unei plăci de sunet este capacitatea sa de eşantionare (sampling).

Viteza cu care placa preia eşantioanele (măsurată în kHz) şi dimensiunea

eşantionului (exprimată în biţi) determină calitatea sunetului. Ratele standard de eşantionare pentru

plăcile de sunet

sunt de 11,025kHz,

eşantioanelor sunt de 8, 12 şi 16 biţi.

22,050kHz şi 44, 1kHz;

dimensiunile

Caracteristicile plăcilor de sunet In general,

plăcile ieftine,

monofonice,

preiau eşantioanele de 8

461

biţi cu viteze de maxim

22,050kHz, ceea ce este de ajuns pentru înregistrarea mesajelor vocale. Unele plăci stereo preiau eşantioane de 8 biţi şi lucrează la viteze de 22,050kHz, în mod stereo, şi până la 44,1kHz în regim mono. Alte plăci pot prelua eşantioane de 8 biţi cu viteze de 44, 1kHz, atât în regim stereo cât şi mono. Cea mai recentă generaţie de plăci are toate aceste calităţi; plăcile pot inregistra la calitatea audio CD de 16 biţi, la 44, 1kHz. Să nu vă aşteptaţi ca o placă de sunet cu o eşantionare de mai mare rezoluţie să producă un sunet mai bun. Foarte puţine programe acceptă in mod curent sunete pe 16 biţi. Cele mai multe jocuri pentru calculator, de exemplu, folosesc eşantioane de 8 biţi. Chiar şi placa

ce are cea mai mare vânzare, Sound Blaster Pro, acceptă inregistrări la numai 8 biţi. Dacă preţul este prima dumneavoastră grijă, o placă simplă pe 8 biţi vă poate satisface necesităţile, deşi nu întruneşte recomandările MPC Nivel 2. Dacă achiziţionaţi o placă de sunet care acceptă eşantionarea pe 16 biji, asiguraţi-vă că aveţi suficient: spaţiu pe hard disc. Cu cât rezoluţia de eşantionare este mai mare, cu atât mai mult spaţiu este necesar pentru a memora fişierul. Rata de eşantionare afectează, de asemenea, dimensiunea fişierului; eşantionarea la rata imediat superioară dublează dimensiunea

fişierului.

Stereo sau mono? De asemenea, la cumpărare va trebui să alegeţi intre o placă de sunet monotonică sau una stereofonică.

Plăcile de sunet

ieftine sunt monofonice,

producând

sunet dintr-o singură

sursă. Oricum, plăcile monotonice produc un sunet mai bun decât difuzorul calculatorului dumneavoastră. Plăcile stereofonice produc multe voci sau sunete simultan şi din două surse diferite. Cu cât o placă dispune de mai multe voci, cu atât mai mare este fidelitatea sunetului.

Fiecare

cip stereo dintr-o placă de sunet este capabil să producă 11 voci sau mai multe. Pentru a obţine peste 20 de voci, producătorii au trebuit să recurgă la două cipuri sintetizatoare FM. Astăzi, un singur cip produce 20 de voci, furnizând sunete stereo mai apropiate de realitate. Numărul de voci de care dispune o placă este important mai ales pentru fişierele de muzică, deoarece vocile corespund instrumentelor individuale pe care le poate reda piaca.

Cele mai multe plăci de sunet folosesc sinteza FM pentru a imita instrumentele muzicale. Majoritatea folosesc cipuri sintetizatoare proiectate de Yamaha. Plăcile de sunet cele mai puţin costisitoare folosesc cipul monofonic pe 11 voci, YM3812 sau OPL3. Plăcile mai bune întrebuinţează cipul stereofonic pe 20 de voci, YMF262 sau OPL3. Instrumentele

muzicale imitate nu sunt la fel de impresionante ca acele reale. Plăcile de

sunet de ultimă oră folosesc inregistrări numerice ale instrumentelor reale şi efecte de sunet. Deseori, câţiva megaocteţi cu aceste secvenţe de sunet sunt încapsulaţi in cipuri ROM,

pe placă.

De exemplu,

unele plăci folosesc setul de cipuri Ensoniq

(un tip de circuit)

care face sinteza wave-table a instrumentelor muzicale. În ioc de a sintetiza un re bemol al unui trombon, setul de cipuri Ensoniq dispune de o mică înregistrare numerică a unui instrument

real interpretând acea notă.

Dacă doriţi să utilizaţi placa de sunet mai ales pentru divertisment sau în domeniul educaţional sau al afacerilor, calitatea sintezei FM poate fi suficient de bură.

Plăcile de sunet stereofonice diferă în funcţie de ratele de eşantionare şi de. dimensiunile eşantioanelor.

Unele plăci stereo nu funcţionează în mod

mono.

De asemenea,

trecerea de

la sunetul mono la cei stereo înseamnă o creştere a dimensiunii fişierelor de sunet. La fel ca şi rezoluţia de 16 biţi, majoritatea aplicaţiilor nu acceptă sunetul stereo. Totuşi, o placă stereo care rulează soft mono generează un sunet mai bun decât o placă mono.

462

Capitolul 12 — Dispozitive audio

Un alt avantaj al cumpărării plăcilor mai scumpe, stereo, este că acestea sunt livrate in general cu interfeţe suplimentare, cum ar fi conexiuni la un dispozitiv SCSI (o unitate CD-ROM,

de exemplu) sau la un dispozitiv

MIDI

(ca de exemplu

un keyboard).

Conectorul pentru CD-ROM Cele mai multe plăci de sunet stereo.nu numai că realizează sunet bun, dar pot, de asemenea, să vă comande unitatea CD-ROM. Deşi multe plăci sunt livrate cu un port SCSI pentru fiecare dispozitiv SCSI, cum este unitatea CD-ROM, altele acceptă numai o interfaţă particulară CD-ROM, ca de pildă interfețele CD-ROM Mitsumi sau Sony. Dacă. dispuneţi de o unitate CD-ROM, asiguraţi-vă că este compatibilă cu placa de sunet pe care intenţionaţi să o cumpăraţi. Dacă aveţi intenţia de a adăuga o unitate CD-ROM sau să creşteţi performanţele unităţii dumneavoastră, nu uitaţi că o interfaţă particulară vă va limita alegerile, poate la o singură marcă de CD-ROM. Dacă urmăriţi să adăugaţi atât o placă de sunet, cât şi o unitate CD-ROM, alegeţi seturile multimedia pentru creşterea performanţelor. Aceste seturi pun alături, într-un pachet, o placă de sunet, o unitate CD-ROM,

titluri de CD-ROM,

soft şi cabluri, la un preţ atractiv.

Cumpărând setul multimedia, în locul componentelor disparate, aţi putea face economie de bani. Şi veţi şti că elementele componente funcţionează impreună, mai ales dacă setul conţine o documentaţie corespunzătoare.

Comprimarea datelor Plăcile mai scumpe produc sunetul la calitatea audio CD, care este eşantionat la 44,1kHz. La această rată, fişierele înregistrate (chiar ale propriei dumneavoastră voci) pot consuma 11M pentru fiecare minut de înregistrare. Pentru a contracara această cerinţă de spaţiu pe disc, multe plăci dispun de posibilitatea de comprimare. De exemplu, Sound Blaster ASP 16 include comprimarea din mers a sunetului, în proporţii de 2:1, 3:1 sau 4:1.

interfaţa MIDI Interfața MIDI (Musica! /nstruments Digital Interface) este un standard de conectare a "instrumentelor muzicale ia calculatoare PC. Multe plăci stereo sunt livrate cu o interfaţă MIDI, sintetizator MIDI şi soft de secvenţiere pentru a compune muzică. Unele plăci includ numai o interfaţă MIDI; trebuie să achiziţionaţi separat hardul pentru a lega alte dispozitive MIDI. Alte plăci de sunet s-ar putea să nu aibă interfaţa MIDI.

Programe soft încorporate De obicei, plăcile de sunet includ tâteva programe utilitare de procesare a sunetului, astfel încât să puteţi folosi placa imediat. Majoritatea acestor programe sunt bazate pe sistemul de operare DOS, dar ia unele plăci sunt disponibile versiuni pentru Windows. Printre

programele posibile se numără: m Programe de conversie text-voce. m Programe pentru redare, editare şi înregistrare a fişierelor audio. m Soit pentru segvencing, care vă ajută să compuneţi muzică (în general inclus pe plăci care dispun de interfeţe MIDI). m

Diverse clipuri sonore.

Procesoare pentru semnale numerice (DSP) O noutate recent introdusă pe multe plăci de sunet este procesorul pentru semnale

numerice, DSP (a/gita/ signal processor). Procesoarele DSP adaugă inteligenţă plăcii

Caracteristicile plăcilor de sunet

463

dumneavoastră de sunet, eliberându-vă calculatorul de sarcinile cu solicitare intensivă, sunt filtrarea zgomotului de pe inregistrări sau comprimarea din mers.

cum

Aproape jumătate din plăcile de sunet pentru uz general folosesc procesorul DSP. Plăcile

Sound

Pro 16 şi Sound

procesorul ADSP2115 Blaster AWE32

Pro 16 Plus ale firmei Cardinal Technologies,

de exemplu,

utilizează

de la Analog Devices. Procesorul DSP programabil al plăcii Sound

modelează algoritmi de comprimare

pentru procesarea datelor text-voce şi

permite plăcii realizarea efectului spaţial QSounad surround-souna 3-D impreună cu reverberaţia şi efectele de cor. Procesoarele

DSP fac din placa de sunet

un dispozitiv cu

multiple utilizări. Compania IBM işi foloseşte procesoarele DSP pentru a adăuga un modem de 14,4 kilobiţi pe secundă, fax de 9,6KBps şi un robot telefonic numeric - la adaptorul său WindSurfer Communications

Adapter.

Merită procesoarele DSP preţul suplimentar? La calculatoarele PC mai slabe (cele mai puţin puternice decât 486SX/25) sau in adevărate medii multitasking, ca Windows 3.1 sau Windows NT, un procesor DSP face posibilă comprimarea în timp real - caracteristică valoroasă pentru adnotările vocale.

Drivere de sunet Majoritatea plăcilor de sunet includ drivere universale pentru aplicaţiile DOS şi Windows. Aflaţi ce drivere sunt incluse în placa dumneavoastră de sunet. Windows 3.1 include deja

drivere pentru cele mai răspândite plăci de sunet, cum

este Sound

Blaster. Alte drivere sunt

„disponibile pe discuri separate de la Microsoft sau de la service-ul acestuia - Product Support. Conectori Majoritatea plăcilor de sunet au aceiaşi conectori.

Aceşti conectori de tip minijack,

de 1/8

inci, permit trecerea sunetului de la placa de sunet spre difuzoare, căşti şi sisteme stereo şi

recepţionarea sunetului de la un microfon, un lector CD, lector de bandă sau un sistem stereo. Cele patru tipuri de conectori pe care placa dumneavoastră ar putea sau ar trebui

să le aibă, de regulă, sunt indicate în figura 12.5.

leşire linie

-

Microfon

Casetă, bandă, lectoare CD, sintetizatoare etc. 90 =

Intrare linie

Spre unitatea CD-ROM

Intrare microfon Control volum

Amplificator stereo » » Intrare linie

leșire difuzoare Priză adaptoare joystick MIDI

Difuzoare

Joystick

Fig. 12.5 Caracteristicile de bază, comune majorităţii plăcilor de sunet

m Conector de ieşire linie stereo/audio. semnale sonore de la placa de sunet

leşirea de linie este utilizată pentru a trimite la un dispozitiv în afara calculatorului. Cablurile

464

Capitolul 12 — Dispozitive audio

din conectorul pentru ieşirea de linie se pot lega la difuzoare stereo, la un set de căşti sau la sistemul dumneavoastră stereo. Dacă le legaţi la sistemul stereo, puteţi avea sunet amplificat. Unele plăci de sunet, ca Microsoft Windows Sound System, dispun de două jack-uri pentru ieşirea de linie. Unul este pentru canalul stâng al semnalului stereo; celălalt este pentru canalul drept.

m Conector de intrare linie stereo/audio. Conectorul de intrare linie este folosit pentru a inregistra sau mixa semnale sonore pe hard discul caiculatorului. m Conector pentru difuzor/căşti. Conectorul pentru difuzor/căşti nu este furnizat întotdeauna pe placa de sunet. În schimb, ieşirea de linie (descrisă mai sus) indeplineş-

te şi funcţia de trimitere a semnalelor stereo de pe placa de sunet către sistemul dumneavoastră

stereo sau difuzoare.

Atunci când se furnizează atât conectorul

pentru

difuzor/căşti, cât şi cel de ieşire de linie, conectorul de difuzor/căşti poate da un semnal amplificat care oferă putere căştilor sau micilor dumneavoastră difuzoare. Cele mai multe plăci de sunet furnizează o putere de maxim 4W pentru a comanda difuzoarele. Invers, semnalele trimise prin conectorul de ieşire de linie nu sunt

amplificate. Utilizarea conectorului de ieşire de linie oferă cea mai bună reproducere a sunetului deoarece sistemul stereo sau difuzoarele vor amplifica sunetele. m Conector de intrare mono sau pentru microfon. Conectaţi un microfon la acest minijack de 1/8 inci pentru a vă înregistra vocea sau alte sunete pe disc. Acest jack de microfon înregistrează monofonic, nu stereofonic. Pentru a îmbunătăţi înregistrările, multe plăci de sunet utilizează 'reglajul automat al câştigului AGC (Automatic Gain Controh. Această caracteristică reglează nivelul de înregistrare din mers. Un microfon dinamic de 600

până la 10 kQ sau un microfon condensator lucrează cel mai bine cu acest tip de jack. Unele plăci de sunet ieftine folosesc conectorul separat de microfon. m Conector joystick/MIDI.

Conectorul

de intrare linie în locul unui jack

pentru joystick este un conector tip D, cu 15 pini.

Doi dintre pini sunt folosiţi pentru a controla un dispozitiv MIDI, cum ar fi un sintetizator (4eyboara). Mulţi producători de plăci de sunet oferă un conector MIDI opţional. Câteodată, portul de joystick poate găzdui două joystick-uri dacă aveţi un adaptor opţional Y. Pentru a folosi acest conector ca interfaţă MIDI, va trebui să cumpăraţi cablul MIDI opţional. Unele plăci de sunet nu au interfaţă MIDI. Dacă nu vă interesează să faceţi muzică (şi să cheltuiţi câteva sute de dolari in plus pentru sintetizatorul MIDI), aţi putea alege aceste modele.

Şi să nu vă ingrijoreze absenţa unui port pentru joystick. Cele mai multe caiculatoare

PC includ unul ca parte componentă a plăcii de intrare/ieşire (1/0); in caz contrâr, puteţi cumpăra o placă separată pentru jocuri, cum ar fi GameCard Il! Automatic de la CH Products. Controiu! volumului Unele plăci de sunet sunt livrate cu un buton rotativ de control al volumului, deşi plăcile sofisticate nu au loc pentru un asemenea reglaj. Se poate folosi însă o combinaţie de taste pentru a regla sunetul.

Placa Pro AudioStudio

16 a firmei Media Vision, de exempiu,

foloseşte tastele Ctrl-Alt-U pentru creşterea volumului şi Ctrl-Alt-D pentru scăderea lui. Apăsând aceste combinaţii de taste reglaţi volumul în timpul rulării unui joc, al unui program Windows sau a! oricărei alte aplicaţii.

Accesorii ale plăcilor de sunet Rareori veţi cumpăra

doar o placă de sunet. Veţi avea nevoie

- sau veţi dori - alte

accesorii care ridică preţul sistemului de sunet al calculatorului dumneavoastră. Va trebui să investiţi cel puţin într-un set de difuzoare sau căşti, iar investiţia maximă într-un sintetizator MIDI (synpihes/zer keyboard).

o puteţi face

Accesorii ale plăcilor de sunet

465

Difuzoare

MIDI impun Prezentările comerciale de succes, aplicaţiile multimedia şi lucrul cu interfaţă standard, stereo, difuzoare folosi puteţi Deşi fidelitate. difuzoare stereo, externe, de înaltă mai mici, de pus pe e Difuzoarel stră. dumneavoa biroul pe sta a pentru mari prea sunt ele raft, sunt mai bune. difuzoare externe. Deşi Plăcile de sunet oferă o putere prea mică pentru a putea comanda de puternice unele plăci de sunet au mici amplificatoare de 4W, ele nu sunt suficient nale, amplasaconvenţio e difuzoarel , asemenea De pentru a comanda difuzoare de calitate. ceea ce poate distor, magnetice ţe interferen crea pot astră, dumneavo monitorul te lângă dischetele din preajmă. siona culorile şi obiectele de pe ecran sau şterge datele inregistrate pe

Pentru a rezolva aceste

probleme,

şi autoalimeniate. De asemenea,

difuzoarele pentru calculator trebuie să fie mici, eficiente

trebuie să asiguraţi ecranarea magnetică, fie sub forma

straturilor adiţionale de izolaţie din incinta dituzorului, distorsiunilor magnetice.

fie pe cale electronică,

prin anularea

nu lăsaţi benzi înregistraDeşi majoritatea difuzoarelor pentru calculatoare sunt ecranate magnetic, perioade lungi de timp. pentru r, difuzoarelo faţa în dischete sau personale credit de cărți te, ceasuri,

placă de sunet de 16 biţi poate Sunetul de calitate depinde de difuzoareie de calitate. O chiar şi una de 8 biţi sună bine dar r, calculato pentru oferi un sunet mai bun difuzoarelor ca atât placa de 8 biţi, cât şi cea de face ieftin dituzor un vă, Dimpotri bun. difuzor printr-un

16 biţi să sune metalic. mai ieftine ale firmelor Sony şi Zecile de modele de pe piaţă variază de la minidifuzoarele unor companii precum Bose. Pentru a Koss, până la modele mai mari cu autoalimentare ale sunt

lor. Difuzoarele evalua calităţile difuzoarelor trebuie să cunoaşteţi caracteristicile e măsurat prin trei criterii:

şi joase pe care o poate a Răspunsul în frecvenţă. O măsură a gamei de sunete înalte adică gama auzului 20kHz, la 20Hz la de este reproduce un difuzor. Gama ideală

uman.

gamă. De fapt, puţini Nici un sistem de difuzoare nu reproduce perfect această

poate acoperi o gamă de la oameni aud sunete peste 18kHz. Un difuzor excepţional de la 100Hz până la numai acoperi pot slabe mai Modele 30Hz până la 23.000Hz.

înşelătoare, pentru că 20.000Hz. Răspunsul în frecvenţă este caracteristica cea mai diferit. difuzoare cotate identic pot suna complet

m

THD, sau mai pe scurt Distorsiunea armonică totală THD (7ofa/ armonic Distortiorh. creat prin zgomot sau distorsiunea, este o expresie a cantităţii de distorsiune sunetul trimis la dintre diferența este nea distorsiu zis, amplificarea semnalului. Mai bine nivel Un procente. în difuzor şi cel auzit. Cantitatea de distorsiune se măsoară înregistrări pentru nte echipame unele La 0,1%. acceptabil de distorsiune este cel sub

de calitate CD, standardul obişnuit este de 0,05%. 10%

sau peste. Căştile au adesea

o distorsiune

Unele difuzoare au o distorsiune de

de circa 2%

sau

mai puțin.

cantitatea de amplificare Waţi. Denumiţi de obicei waţi pe canal, aceaştia reprezintă indică „puterea) disponibilă pentru a comanda

difuzoarele.

Verificaţi dacă,

atunci când

(RMS), şi nu la numărul de waţi, compania producătoare se referă la waţi pe canal

încorporate, furnizând până la puterea totală. Multe plăci de sunet au amplificatoare waţi nu este totuşi suficient 8 W pe canal. (Cele mai multe dau 4W.) Numărul de

466

Capitolul 12 — Dispozitive audio pentru a oferi un sunet amplu, fapt pentru care multe boxe de difuzoa

re au amplificatoare incorporate. Prin acţionarea unui comutator sau apăsarea unui buton, astfel de difuzoare amplifică semnalele pe care le primesc de la o placă de sunet. Dacă nu vreţi să ampliticaţi sunetul, de obicei trebuie să lăsaţi comuta torul difuzorului pe poziţia „direct”. În cele mai multe cazuri veţi dori să amplifi caţi semnalul. Pentru alimentarea difuzoarelor de calculator, deseori se folosesc două sau patru baterii tip C. Deoarece aceste difuzoare necesită atât de multă putere, aţi putea dori să investiţi într-un adaptor pentru reţeaua de curent alternativ (AC), deşi difuzoarele mai scumpe includ unul. Cu un adaptor AC nu va trebui să cumpăr aţi baterii noi la fiecare câteva săptămâni. Dacă difuzoarele nu v-au fost livrate cu un adaptor AC, îl puteţi procura de la magazinul local Radio Shack sau de la cele pentru echipamente hard. Puteţi face reglajul difuzoarelor în diferite moduri, în funcţie de complexitatea şi preţul lor.

De obicei, fiecare difuzor are un buton de volum,

deşi unele işi impart

controlul volumului. Dacă un difuzor este mai departe decât celălalt, aţi putea dori să reglaţi volumul în consecinţă. Multe difuzoare pentru calculator includ un comutator DBB (aynamic bass boost. Acest buton produce başi mai puternici şi acute mai clare, indiferent de volumul stabilit. Alte difuzoare au comutatoare separate pentru başi şi acute sau un egua/jzer (egalizator) pentru trei benzi, pentru controlul frecven ţelor joase, medii şi înalte. Când vă bazaţi mai curând pe puterea plăcii dumneavoastr ă de sunet decât pe amplificatorul încorporat al dituzorului, volumul şi controlul DBB nu au nici un efect. Difuzoarele depind de puterea plăcii de sunet.

Un minijack stereo de 1/8 inci face legătura dintre jack-ul de ieşire al plăcii de sunet şi unul Semnalul este apoi împărțit şi trimis printr-un cablu separat, de la primul difuzor ia al doilea. dintre difuzoare.

Înainte de a achiziţiona un set de difuzoare, verific aţi dacă lungimea cablurilor dintre difuzoare este suficientă pentru modul de dispun ere al calculatorului dumneavoastră. De exemplu, o carcasă turn ( tower) aşezată lângă birou poate necesita fire mai lungi pentru difuzor decât un calculator desktop.

Evitaţi difuzoarele care încorporează caracteristi ca , sleep", deoarece aceasta produce difuzoare, care fac economie de curent electri c închizându-se singure atunci când nu sunt folosite, pot avea obiceiul supărător de a tăia prima parte a unui sunet după o perioadă de inactivitate. Atunci când nu vă permiteţi să achiziţionaţi un set de difuzoare de calitate, puteţi să cumpăraţi o pereche de căşti. Acestea oferă intimit ate şi vă permit să ascultați placa de sunet cât de tare vă place. întârzieri. Asemenea

Microfonul Cele mai multe plăci de sunet nu includ un microfon.

Veţi avea

nevoie de unul pentru a vă înregistra vocea într-un fişier WAV. Alegerea unui microfon este destul de simplă. Vă trebuie unui care dispune de un minijack de 1/8 inci pentru a se conecta la jack-ul de microfon sau de intrare audio, al plăcii dumneavoastră de sunet. Majoritatea au un comutator o//off Ca şi difuzoarele, microfoanele sunt măsurate prin gama lor de frecvenţă. Acesta nu este totuşi un factor:important de achiziţionare, deoare ce vocea umană are o gamă limitată. Dacă înregistraţi numai voce, alegeţi un microf on ieftin care acoperă o gamă limitată de frecvenţă. Posibilităţile de înregistrare ale unui microfon Scump se extind la frecvenţe aflate în afara spectrului vocii. De ce să plătiţi pentru ceva de care nu veţi avea nevoie? Dacă înregistraţi muzică, investiţi intr-un microf on scump, deşi o placă de sunet de 8 biţi poate inregistra muzică la fel de

bine cu un microfon

ieftin, ca şi cu unul scump.

Accesorii ale plăcilor de sunet

467

Cea mai importantă decizie a dumneavoastră este să alegeţi un microfon care vi se potriveşte stilului de inregistrare.

Dacă lucraţi intr-un birou zgomotos

veţi dori poate un

micrefon unidirecţional care va preveni inregistrarea zgomotelor externe. Un microton multidirecţional este cel mai bun pentru inregistrarea unei conversații de grup. Dacă vreţi să aveţi mâinile libere, puteţi să evitaţi modelul tradiţional de microfon de mână pentru cel de pus la reverul hainei.

Unele plăci de sunet includ un microfon.

De exemplu,

Media Vision Pro AudioStudio

dispune de un microfon mic de rever şi de un suport in care să il puneţi. Placa Sound Blaster 16 ASP include un microfon de mână.

16

Joystick-ul Multe plăci de sunet includ un port pentru joystick sau jocuri. (Acest port pentru joystick joacă de multe ori rolul de conectare a unui dispozitiv MIDI.) Un joystick este ideal pentru jocuri, cum ar fi simularea zborului cu un avion Cessna. Ca şi difuzoarele, joystick-urile trebuie alese in funcţie de necesităţile fiecăruia.

Un joystick are un buton fire aşezat în vârful unei manete pe care o mutaţi în opt direcţii şi un al doilea buton sau pereche de butoane aflate la bază. Joystick-urile bune au rezistenţe care cresc pe măsură ce mutaţi maneta din punctul mort central.

Unele joystick-uri includ ventuze cu ajutorul cărora se fixează unitatea pe biroul

dumneavoastră. Dacă nu prea aveţi spaţiu pe birou, poate preferaţi un joystick mai mic, de ținut în mână. Dacă sunteţi stângaci, căutaţi un joystick ambidextru, nu unul care să fie modelat pentru cei ce folosesc mâna dreaptă. Unele joystick-uri sunt destinate în mod special pentru jocurile de simulare a zborului.

Joystick-ul ThrustMaster produs de ThrustMaster Inc. furnizează butoane suplimentare pentru tragerea şi alegerea proiectilelor, închiderea şi deschiderea radarului şi căutarea în diferite direcţii. Conectorul

MIDI

Dacă vă interesează interfaţa MIDI pentru a crea muzică sintetizată, va trebui să vă

conectaţi sintetizatorul muzical (4eyboara) sau alt dispozitiv MIDI la placa de sunet. Portul de joystick de pe plăcile de sunet are pini neutilizaţi care pot fi folosiţi pentru a trimite şi

primi date MIDI. Conectând un cablu de interfaţă MIDI la portul de joystick, vă puteţi conecta calculatorul PC la un dispozitiv MIDI. Cablul are trei conectori: un conector de joystick şi conectori

MIDI de intrare şi de ieşire.

Media Vision comercializează o cutie adaptoare numită MIDI Mate (69,95$) pentru a adăuga plăcii sale conectori MIDI de intrare, ieşire şi trecere. Plăcile Pro AudioSpectrum folosesc o interfaţă SCSI. Creative Labs furnizează setul MIDI pentru familia sa de plăci de sunet Sound Blaster. Acest set include un program de secvenţiere (seguencing) al firmei Voyetra Technologies pentru a vă inregistra, edita şi reda fişierele MIDI, cât şi un cablu de interfaţă pentru conectarea plăcii dumneavoastră de sunet la un sintetizator (4eyboarg).

Sintetizatoare Dacă optaţi pentru programele MIDI, va trebui de asemenea să procuraţi un sintetizator MIDI. Pentru a realiza partituri MIDI aveţi nevoie de soft de secvenţiere (seguencing) pentru a înregistra, edita şi reda fişiere MIDI. (Unele plăci de sunet includ softul de secvenţiere.) Aveţi nevoie, de asemenea,

de un sintetizator (synthesizen

de sunet,

care este inclus pe

placa de sunet. O tastatură MIDI simplifică crearea partiturilor muzicale. Un fişier MIDI

468

Capitolul 12 — Dispozitive audio

conţine până la 16 canale cu date muzicale, astfel incât puteţi inregistra şi reda multe instrumente diferite.

Folosind

keyboareul,

puteţi introduce

note pentru diverse instrumente.

Pentru a imbunătăţi sunetele MIDI ale plăcii Sound Blaster 16 ASP, procuraţi modulul Wave Blaster (249,95$) de la Creative Labs. Wave Blaster se ataşează la Sound Blaster ASP 16. Când se redă muzică MIDI, placa Sound Blaster consultă Wave Blaster pentru oricare dintre cele 213 sunete de instrumente muzicale inregistrate numeric, cu o calitate CD. Fără Wave Blaster, Sound Blaster 16 ASP ar imita aceste sunete prin sinteză FM. Cu Wave Blaster, muzica sună ca şi cum ar fi interpretată de instrumente reale - deoarece aşa este. Există pe piaţă câteva reyboarduri MIDI, cum ar fi Roland acestora variază de la 395$ până la peste 7.000$.

A-30 sau PC-200

MK2.

Preţul

Instalarea plăcii de sunet Instalarea unei plăci de sunet

nu este mai dificilă decât

instalarea unui

modem

intern sau a

unei plăci VGA. Pentru a instala o placă de sunet, 1.

urmaţi de regulă aceşti paşi:

Deschideţi calculatorul.

Puym

Configuraţi placa de sunet. Instalaţi placa de sunet şi ataşaţi unitatea CD-ROM,

dacă aceasta există.

Închideţi calculatorul.

Pa

instalaţi softul plăcii de sunet. Ataşaţi difuzoarele şi celelalte accesorii de sunet.

e ep a

Pa

Unii producători utilizează o altă ordine de instalare decât aceasta. Dacă folosiţi aplicaţia Windows Sound System a corporației Microsoit instalaţi mai întâi softul pentru a vedea cum poate lucra cel mai bine pe calculatorul dumneavoastră.

O dată ce calculatorul dumneavoastră

este deschis,

puteţi instala placa de sunet.

Aceasta

poate fi o placă de extensie de 8 biţi sau de 16 biţi. Alegeţi un conector care se potriveşte cu tipul de placă de care dispuneţi.

Nu o să puneţi o placă de 16 biţi (una cu doi conectori

pe margine) intr-un conector de 8 biţi (cu o singură fantă). Totuşi, o placă de 8 biţi se potriveşte atât intr-un conector de 8 biţi, cât şi într-unul de 16 biţi. Dacă aveţi câţiva conectori liberi din care să alegeţi, amplasați noua placă într-unul aflat cât de departe cu putinţă de celelalte. Asta reduce orice interferenţă magnetică posibilă; adică reduce semnalele

radio parazite de pe o placă,

care ar putea afecta placa de sunet.

În continuare, trebuie să îndepărtați şurubul care fixează plăcuţa metalică din dreptul conectorului liber pe care l-aţi ales. Scoateţi placa de sunet din ambalajul protector. Când deschideţi această pungă, apucaţi cu grijă placa de suportul ei metalic şi de margini. Mu atingeţi nici o componentă de pe placă. Eventuala electricitate statică pe care i-o puteţi

transmite poate distruge placa. Şi nu atingeţi conectorii auriţi de pe margini. Aţi putea achiziţiona o brățară antistatică pe care să o purtaţi in timp ce lucraţi la calculator.

Instalarea plăcii de sunet

469

Pentru configurarea plăcii astfel incât să lucreze cât mai bine cu calculatorul dumneavoastră, va trebui poate să poziţionaţi câteva jumpere şi comutatoare

DIP. De exemplu,

poate

veţi dori să dezactivaţi portul de joystick al plăcii de sunet, întrucât joystick-ul dumneavoastră este deja conectat

în altă parte la calculator.

Vedeţi instrucţiunile livrate o dată cu

placa dumneavoastră de sunet. Dacă o unitate internă CD-ROM trebuie conectată la placa de sunet, cuplaţi cablurile. Ataşaţi cablul panglică al unităţii CD-ROM la placa de sunet, punând firul de culoare roşie pe partea conectorului pe care este tipărit „0” sau

„1”. Cablul trebuie poziţionat astfel,

pentru ca unitatea CD-ROM să funcţioneze. Unitatea CD-ROM poate avea şi un cablu audio. Cupiaţi acest cablu la conectorul audio de pe placa de sunet.

Acest

conector are o cheiţă, astfel încât nu îl puteţi introduce incorect.

În continuare, introduceţi placa in conectorul de extensie. Mai intâi atingeţi un obiect metalic, ca de exemplu interiorul capacului calculatorului, pentru a vă descărca de

electricitatea statică. Apoi, ţinând placa de suportul ei metalic şi de margini, introduceţi-o în conectorul de extensie. Montaţi şurubul! de fixare a plăcii de extensie şi reasamblaţi-vă apoi calculatorul.

În jack-ul de dituzor puteţi conecta difuzoare de putere redusă. De obicei, plăcile de sunet furnizează o putere de 4W pe canal pentru a comanda difuzoare miniaturale. Dacă utilizaţi difuzoare de putere mai mică de 4W, nu daţi la maximum volumul pe placa de sunet; dituzoarele se pot arde la suprasarcină. Veţi obţine rezultate mai bune dacă vă veţi conecta piaca de sunet la difuzoare care încorporează amplificatoare.

O altă alternativă de a obţine sunet puternic amplificat este să vă conectaţi placa de sunet ia sistemul dumneavoastră stereo. Verificaţi conectoarele şi jack-urile la ambele capete aie conexiunii. Cele mai multe sisteme stereo utilizează conectori cu pini - numiţi de asemenea conectori RCA sau phono - pentru intrare. Deşi conectorii cu pini sunt standard la unele plăci de sunet, majoritatea folosesc conectorii phono miniaturali de 1/8 inci, care necesită un adaptor când se conectează la sistemul dumneavoastră stereo. Puteţi achiziţiona, de exemplu

de la Radio Shack,

un cablu audio cu un miniconector stereo de 1/8 inci, la un

capăt, şi un conector pfono, la celălalt (număr de catalog 42-24814A). Asiguraţi-vă că vi se livrează conectori stereo şi nu mono, în afară de cazul în care placa dumneavoastră de sunet nu acceptă decât mono. Pentru a fi sigur că aveţi cablu suficient pentru a ajunge din partea din spate a calculatorului până la sistemul stereo, un cablu lung de 1,8m. Legarea sistemului dumneavoastră

achiziţionaţi

stereo la o placă de sunet este pur şi simplu o probiemă

de introducere a conectorilor în jack-uri. Dacă placa de sunet vă oferă posibilitatea de alegere a ieşirilor — ieşire difuzor/căşti şi ieşire stereo de linie - alegeţi jack-ul de ieşire linie pentru conexiune. Alegerea acestuia vă dă cea mai bună calitate de sunet pentru că semnalele de la jack-ul de ieşire stereo nu sunt amplificate. Cel mai bine este ca amplificarea să fie lăsată în seama sistemului dumneavoastră stereo. Conectaţi această ieşire la intrarea auxiliară a receptorului stereo, a preamplificatorului sau a amplificatorului integrat. Dacă sistemul stereo nu are o intrare auxiliară, alte opţiuni de intrare includ- în ordinea preferinței — dispozitiv de acord, CD sau Tape 2. (Totuşi, nu folosiţi intrările ppono, pentru că niveiul de semnale va fi neuniform.) Puteţi lega unicul

miniconector steren al cablului la jack-ul! de ieşire stereo de linie al plăcii de sunet, spre exemplu,

iar apoi să conectaţi cei doi conectori phono RCA

ia jack-urile de redare

Tape/VCR 2 ale sistemului stereo. Atunci când utilizaţi pentru prima oară placa de sunet cu un sistem stereo, reduceţi volumul

receptorului pentru a preveni spargerea

membranelor

difuzoarelor.

Creşteţi incet

volumul şi selectaţi apoi intrarea potrivită (Tape sau VCR 2) pe receptorul stereo. în sfârşit,

470

Capitolul 12 — Dispozitive audio

porniţi calculatorul. Niciodată să nu creşteţi volumul la mai mult de trei pătrimi din cursă. La orice creştere suplimentară sunetul poate fi distorsionat.

Detectarea defectelor plăcilor de sunet Pentru a instala o placă de sunet trebuie să alegeţi nivele de întrerupere IRQ, o adresă de

bază |/O sau canale DMA care nu intră în conflict cu alte dispozitive. Cele mai multe plăci se livrează deja configurate pentru a folosi un set de porturi În general neocupate, dar ocazional apar probleme.

Detectarea defectelor poate insemna că trebuie să modificaţi

jumpere sau comutatoare de placă, sau chiar să vă reconfiguraţi celelalte plăci. Nimeni nu a spus că viaţa e uşoară! Conflictele hard Cea mai obişnuită problemă a plăcilor de sunet este că ele intră în conflict cu alte dispozitive instalate în calculatorul dumneavoastră. Puteţi observa că placa de sunet pur şi simplu nu vă funcţionează, repetă întruna aceleaşi sunete sau face calculatorul să „ingheţe” în Windows

sau DOS.

Această situaţie se numeşte conflict de dispozitiv sau

conflict hard. Pentru ce se luptă dispozitivele? Pentru aceleaşi linii de semnal sau canale folosite pentru a conversa cu sistemul dumneavoastră. Sursele de conflict sunt triple: n Cererile de întrerupere (IRQ). Cererile IRQ sunt folosite pentru a intrerupe” calculatorul şi a-i atrage atenţia. m Canalele de acces direct (DMA). Canalele DMA

reprezintă calea de mutare a datelor

direct în memoria calculatorului dumneavoastră, ocolind unitatea centrală a acestuia. Canalele DMA permit redarea sunetului în timp ce calculatorul îndeplineşte alte sarcini.

m Adresele de intrare/ieşire (1/0). O adresă I/O din calculator este folosită pentru a canaliza datele între placa de sunet şi PC. Adresa menţionată de obicei în cartea tehnică a unei plăci de sunet este adresa de start. De fapt, placa dumneavoastră de sunet poate necesita câteva adrese, care împreună sunt denumite segment Problemele dumneavoastră

de adresă.

potenţiale sunt dublate sau triplate datorită faptului că, în

general, şi plăcile de sunet compatibile cu Sound Blaster, şi porțiunile MIDI ale multor plăci de sunet utilizează, de asemenea, un canal DMA, o intrerupere IRQ şi o adresă |/O. De exemplu,

placa Pro Audio Studio

16 are prestabilite valorile DMA

5 şi IRQ 7 pentru

modul

său nativ, şi DMA 1 şi IRQ 5 pentru compatibilitate cu Sound Blaster. Puteţi avea, de asemenea, valori stabilite separat pentru DMA şi IRQ atunci când placa este folosită cu Windows.

Cele mai multe plăci de sunet conţin soft de instalare care analizează calculatorul şi încearcă să găsească valorile care nu au fost incă asignate altor dispozitive. Deşi destul de demnă de incredere, această analiză nu este completă deoarece detectarea nu este intotdeauna posibilă dacă un dispozitiv nu funcţionează în timpul analizei.

Rezolvarea problemelor cauzate de întreruperi. Placa de sunet poate accepta câteva dintre întreruperile disponibile (vezi tabelul 12.1). Multe dintre cele 16 intreruperi IRQ sunt rezervate componentelor calculatorului dumneavoastră,

cum

ar fi tastatura (1RQ2).

Unele

plăci de sunet lucrează numai cu anumite întreruperi IRQ. De exemplu, Windows Sound System acceptă IRQ7, 9, 10 şi 11 (prestabilit), în timp ce Logitech SoundMan 16 utilizează 2, 3, 5, 7, 10,11,

12 sau

15. Principalul simptom

sunetul sare, este redat cu intermitențe.

al unui conflict de întreruperi este că

Detectarea defectelor plăcilor de sunet

N PI IRLRI

Întreruperile şi pe

Întrerupere

Dispozitiv

0

Temporizare

1 2

Tastatură Nefolosit

3

COMB2 (al doilea port

pa SI To le:

Pi

pe!

471

a a

Comentarii

Folosit în calculatoarele de tip AT ca poartă de intrare pentru IRQ 8/15 sau pentru plăci video EGA/VGA. Folosit pentru un modem

sau mouse.

Folosit pentru un modem

sau mouse.

serial) 4

COM1

5

Hard disc

(primul port serial)

6

Controler de floppy disc

Numai la calculatoarele de tip XT; in calculatoarele AT este disponibilă.

(FDC) 7

LPT1

8

Ceas

(primul port paralel)

9

Reţea PC

Întreruperile 8 până la 15 sunt disponibile numai pe calculatoare AT şi deseori nu pentru plăci de extensie.

10-12

Nefolosit

13

Coprocesor matematic

Utilizat pentru accelerarea calculelor matematice, ca acelea folosite pentru

foile de calcul electronice sau programele

CAD. 14

Hard disc

15

Nefolosit

Canalele DMA corecte. Placa dumneavoastră de sunet acceptă de asemenea câteva canale DMA (vezi tabelul 12.2). Multe dintre cele opt canale DMA sunt rezervate pentru componentele calculatorului, precum controlerul de floppy disc (DMA 2). Canalele DMA 6 şi 7 sunt folosite pentru a realiza cele mai bune performanţe în mediul Windows. Simptomul principal al unui conflict DMA este acela că nu auziţi nici un sunet.

5,

Tabelul 12:2 Canalele DMA şi scopullor

NOL

IILP|loIPI-—=|O

Canal

DMA

Scop „Nefolosit Deseori

rezervat pentru compatibilitate cu Sound

Blaster

Folosit de controlerul de floppy disc Nefolosit

Împrospătează memoria calculatorului Nefolosit Nefolosit Nefolosit

Rezolvarea conflictelor hard. Cea mai bună metodă de a găsi cauza unui conflict hard este să vă procuraţi toată documentaţia pentru calculatorul dumneavoastră şi pe cea a diferitelor sale dispozitive, cum ar fi o interfaţă pentru unităţi pentru copii de siguranţă pe

472

Capitolul 12 — Dispozitive audio

bandă (tape backup), o unitate CD-ROM etc. Completaţi lista indicată în tabelul 12.3 notând canalul DMA, nivelul IRQ şi adresa I/O folosite de fiecare dispozitiv. Prin deducție, şi cu procedura următoare, puteţi afla care dispozitiv provoacă problema.

[pciLO

PROTAR

Rapa

Dispozitiv

DMA

IRQ

Temiporizator

NA

0

Tastatură

NA

1

COM1 COM2

NA

4

NA

3

LPT1

NA

7

Împrospătare memorie

4

NA

Floppy disc

2

6

NA

14

Hard disc Coprocesor

matematic

NA

13

Reţea PC

NA

3

Piacă EGA/VGA

NA

2

Adresă I/O

Cele mai obişnuite conflicte hard sunt provocate de următoarele dispozitive: m

Plăcile de interfaţă pentru

reţea.

m Plăcile de interfaţă pentru unităţile de bandă. m

Controlere speciale ale imprimantelor (precum

m Controlere SCSI m

Modemuri

cele PostScript).

sau ale altor dispozitive.

şi alte dispozitive seriale.

a Plăci de interfaţă pentru scaner. Cum puteţi afla ce dispozitiv este temporar toate plăcile de extensie, placa video). Adăugaţi apoi fiecare sunet nu mai funcţionează. Uitima probieme.

in conflict cu placa dumneavoastră de sunet? Îndepărtaţi cu excepţia celei de sunet şi a altor plăci esenţiale (ca placă indepărtată, una câte una, până când placa de placă pe care aţi introdus-o este cea care provoacă

Odată depistată placa ce produce conflictul, puteţi schimba fie parametrii stabiliţi dispozitivului care este în conflict cu placa de sunet, fie pe cei ai plăcii de sunet. situaţie va trebui să schimbaţi nivelul IRQ, canalul DMA sau adresa I/O. Pentru a lucru trebuie să poziţionaţi jumpere sau comutatoare DIP sau să folosiţi softul de

(setup) a! plăcii dumneavoastră de sunet pentru a-i schimba parametrii stabiliți.

ai In oricare face acest iniţializare

Alte probleme ale plăcilor de sunet Problemele

plăcilor de sunet

(ca şi banalul guturai) prezintă unele simptome

obişnuite.

Pentru a vă diagnostica problemele urmăriţi paragrafele următoare. Lipsa sunetului. Dacă nu auziţi nimic de la placa de sunet, luaţi în considerare următoarele

soluţii:

m Dituzoarele sunt conectate? Verificaţi dacă difuzoarele sunt conectate în jack-ul de

Detectarea defectelor plăcilor de sunet

473

ieşire stereo în linie sau de difuzor. m

Dacă folosiţi difuzoare cu amplificatoare, acestea sunt alimentate? bateriilor sau conexiunea adaptorului la priza electrică.

Verificaţi tensiunea

Am avut cândva o pereche de difuzoare Sony cu amplificatoare. Pentru un calculator cu jocuri, mare consumator de energie, aveam nevoie de un set nou de baterii în fiecare săptămână. Prima dată am fost surprins când nu am mai putut auzi nici un

sunet. Bateriile erau atât de descărcate încât nu puteau acţiona difuzorul. Difuzoarele sunt stereo? Verificaţi conectorul

m

introdus în jack dacă este stereo şi nu

mono. m Parametrii mixerului sunt stabiliţi la un nivel suficient de mare? Multe plăci de sunet includ un controi al mixerului pentru DOS şi/sau Windows. Mixerul controlează parametrii diverselor dispozitive de sunet,

ca microfonul sau lectorul CD

(CD-playen.

Trebuie să existe reglaje atât pentru înregistrare, cât şi pentru redare. Creşteți volumul general sau pe cel al difuzorului,

In sistemul de operare DOS

la redare.

parametrii fie modificând fişierul CONFIG.SYS,

puteţi regla

fie apăsând unele taste.

a Utilizaţi softul de iniţializare (setup) sau de diagnoză al plăcii dumneavoastră de sunet pentru a testa şi regla volumul acesteia. Astfel de programe includ de obicei eşantioane de sunete pe care le redau.

De exemplu,

Sound

Biaster 16 ASP

include TESTSB16.

m Închideţi calculatorul pentru un minut şi după aceea reporniţi-l. O astfel de iniţializare hard (resef) - spre deosebire de apăsarea butonului reset sau a tastelor Ctri-Alt-Del poate clarifica problema.

a Dacă aveţi un joc pe calculator care este lipsit de sunet, verificaţi dacă acesta

funcţionează cu placa dumneavoastră. De exemplu, unele jocuri pot necesita exact parametrii IRQ 7, DMA 1 şi adresa 220 pentru a fi compatibile cu Sound Blaster.

Sunet unilateral. Dacă auziţi sunetul venind numai de la un difuzor, verificaţi aceste cauze posibile.

w Folosiţi un conector mono în jack-ul stereo? O greşeală des întâlnită este plasarea unui conector mono în jack-ul de difuzor sau în jack-urile stereo de ieşire. Văzut dintr-o parte, un conector stereo are două dungi transversale mai închise. Un conector mono are numai o dungă. m

Driverul este incărcat?

Unele plăci furnizează sunet

driverul nu este încărcat în fişierul CONFIG.SYS. plăcii dumneavoastră

numai pe canalul stâng dacă

Din nou, lansați softul de iniţializare al .

de sunet.

Volumul este scăzut. Dacă vă auziţi cu greu placa de sunet, incercaţi aceste soluţii: m Parametrii stabiliţi pentru mixaj sunt prea scăzuţi? Din nou, reglaţi nivelui volumului în mixerul DOS sau Windows. Dacă placa dumneavoastră de sunet intrebuințează tastele pentru reglarea volumului,

atunci folosiţi-le.

m Volumul iniţial este prea mic? Unele plăci de sunet furnizează parametri de volum ca parte a liniei de comandă din CONFIG.SYS care încarcă driverul plăcii de sunet. Numărul corespunzător volumului ar putea fi prea mic. m

Dituzoarele sunt prea slabe? Unele difuzoare pot avea nevoie de mai multă putere decât poate produce placa dumneavoastră de sunet. Incercaţi alte difuzoare sau puneţi un amplificator stereo între placa de sunet şi difuzoare.

Sunetul distorsionat. Dacă sunetul este distorsionat, luaţi în calcul următoarele probleme posibile:

474

Capitolul 12 — Dispozitive audio

00 ag

AZ

m Placa dumneavoastră de sunet se află lângă alte plăci de extensie? Placa de sunet poate intra în interferenţă electrică cu alte plăci de extensie din interiorul calculatorului. Mutaţi placa de sunet la un conector de extensie cât mai indepărtat cu putinţă de alte plăci. n Difuzoarele se află prea aproape de monitor? Difuzoarele pot capta zgomot electric de la monitor. Mutaţi-le mai departe. Calculatorul nu vrea să pornească. În cazul în care calculatorul dumneavoastră nu vrea deloc să pornească, este posibil să nu fi introdus complet placa de sunet în conectorul ei. Inchideţi calculatorul şi apăsaţi bine placa până când se aşază corect. Erori de paritate sau alte blocaje. Calculatorul dumneavoastră poate să afişeze un mesaj de eroare de paritate a memoriei sau pur şi simplu se blochează. Sunt posibile câteva cauze: m

Există un conflict DMA? Când calculatorul dumneavoastră probabil ca blocajul să fie provocat de placa de sunet care cu alt dispozitiv, cum ar fi o unitate de disc, de bandă sau iniţializare (setup) al plăcii dumneavoastră de sunet pentru

se blochează, este foarte utilizează acelaşi canal DMA un scaner. Folosiţi softul de a schimba canalul DMA.

m Există un conflict de adrese 1/0? O altă placă ar putea folosi unele adrese I/O întrebuinţate de placa dumneavoastră de sunet. Încercaţi să înlăturați o parte dintre celeialte plăci pentru a vedea dacă acest lucru rezolvă conflictul. Dacă este aşa, schimbaţi fie adresa plăcii care provoacă conflictul, fie pe cea a plăcii dumneavoastră de sunet. = Utilizaţi anumite canale DMA? „pe

16 biţi, cum

Unele plăci de sunet lucrează mai bine cu canale DMA

sunt canalele 5, 6 sau 7. Totuşi,

acestea. Incercaţi să folosiţi canalul DMA m Folosiţi canalul DMA

unele calculatoare nu lucrează bine cu

3, dacă este disponibil.

1 pentru compatibilitate cu Sound Blaster? Multe jocuri necesită

compatibilitate cu Sound

Blaster care este stabilit pe DMA

1. Acest fapt poate provoca

conflicte cu alte plăci. Încercaţi să modificaţi celelalte plăci, cu excepţia cazului in care puteţi stabili alt canal DMA

pentru joc.

u Artrebui să încercaţi un alt port I/O al plăcii Sound Blaster? Puteţi modifica adresa |!/O impusă de compatibilitatea cu Sound Blaster. Valoarea prestabilită este 220. Dar verificaţi mai întâi dacă jocul dumneavoastră nu poate accepta o valoare diferită. Joystick-ul nu funcţionează. Dacă joystick-ul nu funcţionează, puteţi aplica următoarele remedii:

m Folosiţi două porturi pentru joc? Dacă aveţi deja un port pentru joc instalat în calculatorul dumneavoastră, portul pentru joystick de pe placa de sunet poate intra în conflict cu el. Pentru a rezolva conflictul, dezactivaţi portul de joystick de pe placa de sunet sau pe cel aflat deja în calculator. Pe plăcile de sunet Logitech SoundMan 16 şi Pro AudioStudio 16, joystick-ul poate fi activat sau dezactivat printr-o simplă modificare în linia driverului de dispozitiv din CONFIG.SYS. De exemplu, pentru Pro AudioStudio 16 această linie este: DEVICE=C:

NPASTUDIOMVSOUND.SYS

D:5

Q:7

S:1,220,1,5

M:1,330,2

JI:0

Ultimul comutator (J:0) este folosit pentru activarea sau dezactivarea joystick-ulu i.

i

Activare înseamnă J:1, iar dezactivare J:0. Dacă aveţi o placă separată de joc sau un port de joystick, schimbaţi valoarea parametrului cu J:0. m Calculatorul dumneavoastră este prea rapid? Unele calculatoare rapide devin contuze din cauza adaptoarelor de jocuri ieftine. În toiul unei bătălii, de exemplu, vă puteţi trezi ” zburând cu susul în jos sau navigând fără control. Acesta este un semn că adaptorul pentru joc nu este adecvat. O placă de joc dedicată, ca de exemplu CH Products GameCard ll, poate lucra cu calculatoare mai rapide. Asemenea plăci pentru jocuri includ soft pentru calibrarea joystick-ului şi porturi duale astfel încât vă puteţi juca

|

Rezumat

475

împreună cu un prieten. O altă soluţie este să utilizaţi calculatorul la o viteză mai mică, lucru care se rezolvă de obicei apăsând butonul turbo al calculatorului dumneavoastră. . Probleme de nerezolvat. Din păcate, unele probleme ale plăcilor de sunet nu se pot rezolva. Calculatorul dumneavoastră PC poate fi de un anumit tip pe care placa de sunet nu il poate accepta. Eu, de exemplu, nu am putut face ca Windows Sound System să lucreze pe calculatorul meu. A funcţionat, dar fie că reda fişierele WAV la o viteză mult prea mare, fie la

o calitate bună de aruncat la gunoi. Un telefon dat ia asistenţa tehnică a corporației Microsoft m-a făcut să descitrez problema. Placa Windows Sound System nu a fost testată pe un calculator care să utilizeze setul de cipuri Symphony - un model de placă de bază. Se pare că acest set de cipuri manevrează canalele DMA diferit de alte modele de placă de bază. Soluţia a „fost să aştept apariţia de noi drivere soft şi să editez manual fişierul SYSTEM.INI. O altă soluţie la unele probleme ale plăcilor de sunet rezidă în elementul BIOS. În programul de iniţializare (Setup) AMI BIOS, alegerea parametrului de selecţie a temporizării (7/m/ng Parameter Selection, a tost 1, valoarea pentru cazul cel mai bun. Această valoare afectează cumva temporizarea DMA.

După ce această valoare este modificată în 0, unele

plăci de sunet funcţionează cum trebuie. Ceea ce vreau să spun în primul rând aici este că nu trebuie să vă simţiţi frustraţi dacă placa dumneavoastră

de sunet nu funcţionează.

„Standardul”

PC se bazează pe. cooperarea

vagă dintre câteva companii. Un lucru simplu precum modelul de BIOS sau de placă de bază al unui furnizor poate face din standard,

nonstandard.

Rezumat Acest capitol v-a prezentat câteva dintre utilizările plăcilor de sunet,

inclusiv jocuri,

adnotări vocale, creaţia muzicală MIDI şi recunoaşterea vocii. S-au discutat diferitele caracteristici ale plăcii de sunet, ca natura sunetului, conversia analogic-digitală (ADC) şi digital-analogică (DAC) şi eşantionarea (samp/ing). Capitolul a tratat diferenţele dintre sunetul pe 8 biţi şi cel pe 16 biţi şi modul în care o placă de sunet poate juca rolul de interfaţă CD-ROM. Au fost prezentate standarde de sunet, precum Sound Blaster şi AdLib, diferite formate de fişiere de sunet,

cum

ar fi WAV

(waveform audio), sinteza FM şi cea

wave-table, şi interfaţa MIDI.

Capitolul a tratat criteriile de care trebuie ţinut cont în achiziţionarea plăcilor de sunet, precum programele soft încorporate, driverul disponibil, plăcile stereo sau mono şi conectorii. S-a discutat despre accesorii, inclusiv despre difuzoare, sintetizatoare MIDI (Keyboard), joystick-uri şi microfoane.

În final, capitolul a tratat problema instalării unei

plăci de sunet şi detectarea defectelor de instalare. Cele mai multe probleme provin din conilictele în care sunt implicate canalele DMA (direct memory access), întreruperile IRQ o . (interrupt request line) şi adresele |/O.

m

„

II

—_

13 Unităţi şi co trolere de floppy disc __ 14 Controlere și unități deh: rd:disc.

15 Unităţi CD-ROM

16 Benzi“ 'Zi'$i alte dispozi tive de-memor de-mare

capacitate

Capitolul

13

Unitaţi ș de îlopp Acest capitol prezintă în detaliu unităţile de floppy disc şi dischetele. Analizează modul de lucru al unităţilor de floppy disc şi al dischetelor, modul de utilizare a dischetei de către sistemul de operare DOS, tipurile de unităţi şi de dischete existente, precum şi modul corect de instalare şi de asigurare a service-ului. Puteţi afla ce tipuri de unităţi de floppy sunt disponibile pentru calculatoarele personale actuale, fiind prezentate unităţile de 514 inci şi 3%2 inci cu toate variantele cunoscute. Tot în acest capitol sunt prezentate mai noile tipuri de dischete de 3'/ inci, dischetele ED (extra high density).

De asemenea,

sunt luate

în discuţie câteva posibilităţi de imbunătăţire a performanţelor, printre care se numără şi montarea unităţilor de 3" inci pe calculatoare de concepţie mai veche, în vederea realizării compatibilităţii acestora cu modelele

mai noi, precum

şi montarea de unităţi ED pe

calculatoarele de generaţie recentă.

Evoluţia unităţii de floppy disc Inventarea unităţii de floppy disc este atribuită în general lui Alan Shugart, spre sfârşitul anilor '60, pe când acesta era angajatul firmei IBM. Unitatea a fost creată în 1967, în laboratoarele IBM

această problemă. lui Shugart,

din San Jose,

unde Shugart

conducea colectivul care se ocupa cu

De fapt ideea aparţine lui David Noble, unul dintre inginerii principali ai

cel care a propus

discul flexibil cu diametrul de 8 inci şi înveliş de protecţie cu

căptuşeală textilă. În 1969 Shugart părăseşte firma IBM pentru Memorex, luând cu el mai mult de 100 dintre inginerii companiei IBM. Datorită loialității de care au dat dovadă numeroşii membri ai colectivului care l-au urmat, a fost poreclit „The Pied Piper” („fluieraşul codrilor”). in anul 1973, după ce părăseşte şi firma Memorex luând iarăşi cu el o parte a asociaţilor, înființează societatea Shugart Associates care-şi propune optimizarea şi producerea unităţilor de floppy disc. Interfața acestor unităţi, pusă la punct de Shugart, este şi astăzi de bază pentru toate unităţile de floppy disc cu care sunt dotate calculatoarele personale. Această interfaţă a fost folosită şi de către IBM, care şi-a creat astfel posibilitatea de a utiliza unităţi de floppy disc independente, evitând efortul dezvoltării unor soluţii proprii. În acea perioadă,

Shugart

create de alţi producători,

intenţiona realizarea unor sisteme de microcalculatoare

complete, care să încorporeze atât unitatea centrală cât şi unitatea de floppy disc, dar susţinătorii financiari ai nou-infiinţatei Shugart Associates doreau ca el să se concentreze exclusiv asupra unităţilor de floppy disc.

În 1974 a părăsit Shugart

Associates

(poate

480

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

obligat să o facă), cu puţin inainte ca această firmă să lanseze o miniunitate de 5'/4 inci, care în scurt timp a înlocuit unităţile de 8 inci, sfârşind prin a deveni unitatea standard din dotarea calculatoarelor personale.

Shugart

Associates a introdus de asemenea şi interfaţa

SASI (Shugart Associates System Interface), cea care, după aprobarea sa de către comitetul ANSI, în anul 1986, a fost redenumită SCS! (Small Computer System Interface). După ce a fost obligat să plece, Shugart a incercat obţinerea pe cale juridică a unei decizii care să oblige Shugart Associates să şteargă numele său din denumirea companiei, dar tentativa sa a eşuat. Ceea ce a rămas din firmă poartă şi in ziua de astăzi denumirea de Shugart Associates. Câţiva ani, Shugart şi-a intrerupt activitatea obişnuită, ocupându-se cu conducerea unui bar şi chiar cochetând cu pescuitul comercial. În 1979, Finis Conner l-a cooptat pe Shugart

în vederea realizării şi nă compania Seagate de hard disc ST-506, Această unitate este

lansării pe piaţă a unităţii de hard disc de 5'4 inci. Au fondat împreuTechnology şi la sfârşitul anului 1979 au lansat interfaţa şi unitatea o unitate cu capacitatea de 6M neformatată, respectiv 5M formatată. considerată precursoarea tuturor unităţilor de hard disc folosite în

calculatoarele personale. Seagate a lansat apoi modelul ST-412 (12M neformatată, 10M tormatată), unitate adoptată de IBM in 1983 pentru noul model XT. In continuare, pentru

mulţi ani, IBM devine principalul client al firmei Seagate. Astăzi, Seagate Technology este unul dintre cei mai mari producători de unităţi de hard disc din lume, fiind întrecută doar de IBM. Privind retrospectiv, putem spune că Alan Shugart a influenţat intr-un mod uluitor industria calculatoarelor personale.

EI, individual sau prin firmele. sale, a creat unitatea de floppy

disc, unitatea de hard disc, precum şi interfaţa SCSI, folosite încă şi astăzi. Toate unităţile de fioppy disc utilizate în PC au la bază ideile lui Shugart sau variante aie acestora. Interfața ST-506/412 s-a impus timp de mulţi ani ca interfaţă standard şi a constituit punctul de plecare pentru interfețele ESDI şi IDE. De asemenea, Shugart a creat interfaţa

SCSI, folosită în prezent în sistemele IBM şi Apple. Ca un ultim amănunt, spre sfârşitul anilor '80, Finis Conner a părăsit Seagate şi a înfiinţat Conner Peripherals, iniţial finanțată şi deţinută integral de către Compaq. Conner a devenit furnizorul de unităţi exclusiv al firmei Compaq, ulterior incepând să vândă şi altor producători de sisteme. În final, Compaq a renunţat la monopolul asupra firmei Conner Peripherais, vânzând majoritatea (dacă nu toate) acţiunilor deţinute în cadrul acestei firme.

Părţile componente ale unităţii de floppy disc În acest subcapitol sunt descrise părţile componente

ale unei unităţi tipice de floppy disc şi

'se arată modul în care aceste componente contribuie la realizarea operaţiei de bază a unităţii de floppy disc: citirea şi scrierea datelor. Indiferent de tipul lor, unităţile de floppy disc au unele componente

comune.

Instalarea corectă şi asigurarea service-ului unităţilor

de floppy disc sunt condiţionate de capacitatea de a identifica aceste componente şi înţelegerea modului lor de funcţionare (vezi fig. 13.1).

Capetele de citire / scriere În mod normal unităţile de floppy disc moderne au două capete de citire / scriere, ceea ce le conferă calitatea de unităţi „dublă faţă”. O astfel de unitate foloseşte unul dintre capete pentru o faţă a dischetei, iar pe cel de al doilea pentru cealaltă faţă, astfel incât discheta poate fi scrisă sau citită pe ambele feţe. La inceput, calculatoarele personale erau dotate cu unităţi de floppy disc „simplă faţă” (primul PC a avut o astfel de unitate), dar astăzi astfel de unităţi nu mai sunt decât o amintire (vezi fig. 13.2).

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

481

Mută (conector) de alimentare Conector pentru cablul de

A

Sg

transmitere a datelor și a comenzilor

-

Piacă logică a unității Tablă de ecranare

Ghidaj dischetă, stânga

Comutator protecţie scriere Dispozitiv de antrenare a — dischetei

Motor pâs-cu-pas de

deplasare a capului Ghidaj dischetă, dreapta

SER

LED semnalizare

Iecţi

selectie

e

alla.

uşită

|

S*

>

Suruburi de fixare

(zăvor)

Mască Utilizat cu aprobarea corporației IBM.

Fig. 13.1 Vederea desfăşurată a unei unităţi tipice de floppy disc

Del E Lari lili ă Mulţi nu ştiu că primul cap este cel de jos. Unităţile simplă faţă nu au decât capul de jos, in locul capului de sus având un braţ presor cu o perniţă de pâslă (vezi fig. 13.2). Un alt amănunt privitor la unităţile cu două capete este faptul că cele două capete nu sunt suprapuse exact. Capul de sus (capul 1) este deplasat cu 4 sau 8 piste (in funcţie de tipul unităţii) inspre interiorul dischetei faţă . de capul de jos (capul 0), astfel incât termenul de „cilindru”, folosit în m6d convenţional, ar trebui inlocuit, pentru mai multă corectitudine, cu acela de „con”.

Mecanismul capului este mişcat de un motor numit „dispozitiv de acţionare a capului”. Capetele se pot mişca în linie dreaptă, inainte şi inapoi, pe suprafaţa dischetei, in vederea poziționării pe pista dorită. Datorită faptului că cele două capete sunt montate pe acelaşi mecanism de deplasare, mişcarea lor nu este independentă ci simultană. Capetele sunt

confecţionate din feroaliaje moi care încorporează bobine electromagnetice. Fiecare cap are

482

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de fioppy disk

, Braţ presare tampon

din pâslă

Subansamblu sanie cap (un cap)

Cap citire/scriere (fata 0)

Cap citire/scriere (fața 1)

Subansamblu sanie cap (două capete)

Cap citire/scriere (fața 0)

Fig. 13.2 Capetele unităţilor simplă faţă şi dublă faţă o structură complexă, fiind alcătuit dintr-un cap de inregisirare centrat ştergere de tip „tune!” în cadrul aceluiaşi ansamblu (vezi fig. 13.3).

intre două capete de

Metoda de înregistrare este denumită „ştergere tunel”; pe măsură ce este înregistrată o pistă, capetele de ştergere, care vin în urma capului de inregistrare, şterg zonele periferice ale pistei, ceea ce duce la formarea

unei piste mai curate.

Datele sunt forţate astfel in

cadrul unei zone înguste pe fiecare pistă. Prin această acţiune se impiedică apariţia interferenţelor (datele de pe piste adiacente nu se influenţează unele pe altele).

in acelaşi

timp, prin eliminarea marginilor laterale ale pistei, sunt îndepărtate semnale a căror amplitudine este din ce în ce mai mică şi care din această cauză ar putea crea probleme. Alinierea capetelor inseamnă poziţionarea acestora ţinând cont de pistele pe care trebuie să le citească sau să le scrie. Alinierea se poate verifica numai cu dischete etalon create pe

maşini aliniate perfect. Astfel de dischete pot fi procurate în vederea verificării alinierii propriilor unităţi de floppy disc. Cele două capete sunt apăsate pe dischetă de nişte arcuri, presând-o uşor de o parte şi de alta, astfel incât în timpul operaţiilor de scriere sau citire capetele sunt în contact direct cu suprafaţa dischetei. Cum turaţia unităţilor de floppy disc cu care sunt dotate calculatoarele '

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

483

Ansamblu cap

|_———

Direcţia

Cap înregistrare

|

de deplasare

peste piste

Cap ștergere tip tunel

Fig. 13.3 Structura capului unei unităţi tipice de floppy disc 2

personale nu depăşeşte

300 sau 360

rot/min,

nu apar probleme

de fricţiune deosebite.

Unele tipuri mai noi de dischete sunt acoperite cu teflon sau alte materiale care reduc frecarea şi permit o mişcare mai uşoară a dischetei între capete. Ca urmare a contactului dintre dischetă şi capete, pe acestea se formează cu timpul depuneri de oxizi proveniţi din materialul dischetei. Aceste depuneri trebuie curățate periodic în cadrul acţiunilor de service sau de întreţinere preventivă. Pentru ca citirea sau scrierea să se execute corect, capetele trebuie să fie in contact direct cu suportul magnetic al dischetei. Particule foarte mici de oxid, praf, murdărie, precum şi

amprente, fum sau fire de păr pot provoca probleme la citirea sau scrierea dischetei. In urma testelor efectuate de producătorii de dischete şi unităţi de floppy disc, s-a constatat că un spaţiu de 0,000032 inci (0,8 microni) între capete şi suportul magnetic poate

provoca erori de citire/scriere. Acum este de înţeles importanţa acordată manipulării dischetelor şi evitării atingerii sau contaminării suportului magnetic. Dischetele de 312 inci sunt protejate excelent de învelişul rigid şi de sistemul de închidere a fantei de acces a capului.

În schimb,

dischetele de 514

inci nu beneficiază de aceeaşi

protecţie, astfel că se

impune o grijă sporită in manipularea lor.

Dispozitivul de acţionare a capului Dispozitivul de acţionare a capului foloseşte un motor şi realizează mişcări ale capului înainte şi inapoi pe suprafaţa dischetei. Motorul folosit este de tip special şi se numeşte motor pas-cu-pas, putând efectua în ambele sensuri mişcări care să reprezinte o turație completă sau mai puţin. Acest tip de motor nu se roteşte în mod continuu ci în „paşi”, un

pas fiind o fracțiune dintr-o turație completă şi de aceea are puncte bine determinate de oprire. Fiecare pas (sau un anumit număr de paşi) defineşte poziţia unei piste pe dischetă. Controlerul comandă

poziționarea motorului

prin transmiterea

unui anumit

număr

de paşi pe

"484

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk De exemplu,

care motorul ii va executa.

pentru a poziţiona capul pe pista 25,

motorului

i se

comandă execuţia a 25 de paşi.

În mod

obişnuit,

motorul

pas-cu-pas este legat de sania capului printr-o lamelă metalică,

elastică, ce se infăşoară şi se desfăşoară pe fulia motorului, transformând mişcarea de rotaţie în mişcare de translație. Pentru transformarea celor două tipuri de mişcare, unele unităţi de floppy disc folosesc un alt sistem bazat pe un „şurub fără sfârşit”. In cazul acestui sistem sania capului este aşezată pe un şurub care este răsucit de axul motorului pas-cu-pas. Datorită faptului că un astfel de sistem este mai compact, el este utilizat în unităţi de dimensiuni

mai reduse,

cum

sunt cele de 3'4 inci. .

Cele mai multe motoare pas-cu-pas folosite în unităţile de floppy disc au mărimea pasului impusă de spaţiul dintre piste. Unităţile cu 48 de piste/inci (48TPl) au motoare cu pasul de 3,6 grade. Aceasta inseamnă că la executarea unui pas axul se roteşte cu 3,6 grade şi capul se mişcă de pe o pistă pe următoarea. Unităţile cu 96 sau 135TP! au motoare cu pasul de 1,8 grade, exact jumătate faţă de cele de 48TPl. Uneori aceste informaţii sunt imprimate sau ştanţate pe motor, ceea ce este util la identificarea tipului de unitate. Unităţile de 514 inci şi 360K sunt singurele de tipul 48TPl şi care folosesc motoare cu pasul de 3,6 grade. Toate celelalte unităţi folosesc de regulă motoare cu pasul de 1,8 grade. În majoritatea unităţilor de floppy disc motorul pas-cu-pas este un mic obiect cilindric situat într-unul din colţuri. : De obicei cursa completă a unui motor pas-cu-pas durează aproximativ 200ms. În medie, o jumătate de cursă durează 100ms, iar o treime durează 66ms. Durata unei jumătăţi sau a unei treimi de cursă a dispozitivului de mişcare a capului este folosită la determinarea timpului mediu de acces al unităţii de floppy disc. Timpul mediu de acces este timpul necesar capetelor pentru deplasarea aleatoare de la o pistă la alta. *

Motorul

de antrenare a dischetei

Motorul de antrenare imprimă dischetei mişcarea de rotaţie. Viteza obişnuită de rotaţie este, în funcţie de tipul unităţii, de 300 sau de 360 rot/min. Unitatea de 514 inci de 54 inci high-density (HD) este singura cu turaţia de 360 rot/min; toate celelalte unităţi, double-density (DD),

de 3'

inci DD, de 3"

inci HD şi de 3'7 inci extra-high

density (ED),

se rotesc cu o turație de 300 rot/min. Unităţile de floppy disc mai vechi foloseau un mecanism de antrenare a dischetei in care mişcarea de rotaţie se transmitea de la motor la dischetă prin intermediul unei curele de transmisie, în timp ce unităţile moderne folosesc un sistem cu acţionare directă, care elimină necesitatea curelelor. Sistemele cu acţionare directă sunt mai sigure, au costuri de fabricaţie mai mici şi dimensiuni mai reduse. Vechile sisteme de acţionare bazate pe curele de transmisie işi asigurau disponibilul de forţă de rotaţie necesară rotirii dischetelor cu frecări mai mari prin factorul de transmisie. Noile mecânisme de antrenare folosesc, în majoritatea lor, un sistem de compensare automată a forţei de rotaţie, care măreşte această forţă în cazul dischetelor cu frecare mai mare sau o micşorează în cazul celor cu frecare mai mică, menţinând tot timpul turaţia la valoarea fixată, de 300 sau 360rot/min. Un astfel de sistem de antrenare elimină necesitatea reglării vitezei de rotaţie. * ,. De obicei, noile sisteme cu acţionare directă au capacitatea de a-şi regla automat viteza de rotaţie în tinip ce, in cazul sistemelor mai vechi, era necesară reglarea periodică a acestei

viteze. Pentru a vedea ce fel de sistem de antrenare este utilizat într-o unitate, este suficientă o simplă inspecţie vizuală. Dacă se observă marcaje de reglare cu lampa stfoboscopică, la frecvenţa de 50 'sau 60Hz, probabil că pe undeva se află şi un dispozitiv de regiare a-vitezei. Unităţile fără marcaje de reglare sunt dotate aproape întotdeauna cu un'sistem. automat cu tahometru care menţine viteza de rotaţie constantă şi elimină necesitatea reglajului. Tehnica de reglare a vitezei implică funcţionarea unităţii sub lumina

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

485

provenită de la o lampă stroboscopică, viteza de rotaţie fiind ajustată până când marcajele de reglaj par a nu se mai mişca, asemănător

„efectului roţilor de căruţă”

din vechile filme

western. Procedeul este descris in acest capitol in cadrul secţiunii „Reglarea vitezei unităţii de floppy disc”. Pentru a localiza dispozitivul de reglare a vitezei trebuie să consultaţi documentaţia

furnizată de către producător pentru unitatea respectivă. IBM furnizează informaţiile privitoare la unităţile sale de floppy disc in „Manualul tehnic al plăcilor opţionale şi adaptoarelor” precum şi în manualele de întreţinere şi service hard. Chiar dacă unităţile au fost achiziţionate de ia IBM, probabil că ele au fost produse de către o altă firmă, ca de exemplu Control Data Corporation (CDC), Tandon, YE-Data (C. Itoh), Alps Electric sau Mitsubishi. Aceşti producători pot fi contactaţi în vederea obţinerii manualelor originale pentru unităţile de floppy disc respective.

Plăcile cu circuite O unitate de floppy disc conţine totdeauna una sau mai multe plăci „logice”, plăci cu

circuite electronice folosite la comanda capetelor de citire/scriere, a dispozitivului de acţionare a capului, a motorului de antrenare a dischetei, a diferiţi senzori şi a altor componen-

te. Placa logică reprezintă interfaţa unităţii de floppy disc cu controlerul din calculator.

interfaţa standard folosită în toate calculatoarele personale pentru unităţile de floppy disc este interfaţa Shugart Associates SA-400. Această interfaţă, inventată de Shugart în anii '70, a constituit baza pentru majoritatea interfeţelor de floppy disc. Alegerea acestei interfeţe ca standard industrial a creat posibilitatea achiziţionării de unităţi de floppy disc individuale care pot fi cuplate direct în calculatorul propriu. (Mulţumim, IBM, pentru stabilirea acestui standard industrial de interfaţare; a fost piatra de temelie pentru intreaga

industrie de depanare şi imbunătăţire a performanţelor calculatoarelor personale.) Alţi producători de calculatoare care fabrică sisteme necompatibile IBM (exemplul celebru este Apple) au rămas în afara standardelor industriale în această proolemă (dar şi în altele),

ceea ce transformă o încercare de modernizare sau de reparare a unei unităţi de floppy disc

într-un coşmar, cu excepţia cazului în care, fireşte, cumperi noile componente tot de la ei. Spre exemplu,

Apple foloseşte atât pentru seria Apple

II, cât şi pentru seria Mac,

interfeţe

brevetate, nonstandard, pentru unităţile de floppy disc. Calculatoarele Mac folosesc o interfaţă bazată pe un circuit integrat propriu (brevetat), denumit sau IWM (Integrated Woz Machine), sau SWIM (Super Woz Integrated Machine),

în funcţie de tipul de Mac. Aceste interfeţe sunt incompatibile cu standardul industrial SA-400, interfaţă folosită în sistemele compatibile IBM şi care se bazează pe circuitul integrat NEC

PD765

(nebrevetat).

Incompatibilitatea apare datorită faptului că unităţile

Apple folosesc o schemă de codare numită GCR (group-codea recording), care este foarte diferită de standardul

MFM

(/modifiea frequency modw/ation)

folosit în majoritatea celorialte

sisteme. Schema de codare GCR nu poate fi realizată de către controlerele astfel că sistemelor compatibile IBM le este imposibil! să citească dischete Spre lauda firmei Apple, trebuie spus că sistemele Mac dotate cu circuite unităţi capabile să citească şi să scrie atât codarea GCR cât şi MFM, ceea acestor unităţi să citească şi să scrie dischete in format IBM.

de tip NEC, scrise pe Mac. SWIM includ ce permite

Din nefericire, datorită faptului că interfaţa electrică cu unitatea este brevetată,

acest tip

de unitate de floppy disc nu poate fi achiziționată cu uşurinţă (sau la un preţ scăzut) ca unitate separată, de la un număr mare de producători, cum este cazul sistemelor compatibile

IBM.

Datorită faptului că IBM foloseşte standarde

industriale precise, sistemele

PC, XT, AT şi PS/2, precum şi majoritatea sistemelor compatibile IBM, oferite de cei mai

“mărunți comercianţi,

sunt sisteme deschise

pentru

modernizare şi depanare.

486

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

Uneori, plăcile logice din componenţa unităţilor de floppy disc se pot defecta şi de obicei este destul de dificil să găseşti plăci de schimb. Se poate întâmpla ca preţul unei plăci să fie mai mare decât preţul întregii unităţi. De aceea vă recomand să nu renunţaţi la unităţile cu probleme

de aliniere sau cu defecte,

ci să le păstraţi pentru a

fi folosite părţile rămase

bune în ele (cum ar fi plăcile logice, de exemplu). Astfel! pot fi procurate piese de schimb care asigură repararea unei unităţi ia un preţ foarte scăzut. Masca Masca, sau capacul, este o piesă de plastic care imbracă faţa unităţii de floppy disc. Aceste piese, de obicei detaşabile, au diferite configurații şi culori. Masca, la majoritatea unităţilor de floppy disc, este puţin mai mare decât lăţimea unităţii. in această situaţie, unitatea trebuie introdusă Ia instalare din exterior spre interior deoarece masca

nu poate trece prin fanta de acces din carcasa calculatorului.

In alte cazuri,

masca

are aceeaşi lăţime cu unitatea, ceea ce permite ca la montare unitatea să poată fi introdusă şi din interior spre exterior, lucru care uneori constituie un avantaj. De exemplu, la ultima versiune de XT,

IBM a

folosit acest modei

de unităţi, astfel! incât două unităţi pa/f-he/ght

(jumătate din înălțimea standard) pot fi fixate una de alta şi introduse prin interior, : nemaifiind nevoie de atâtea şuruburi şi coliere de fixare. Câteodată am recurs la pilirea marginilor măştii, astfel incât să fie posibil să montez unitatea din interior spre exterior, acest lucru făcând,

uneori, ca instalarea să fie mult mai uşor de realizat.

Conectori Aproape

toate unităţile de floppy disc au cel puţin doi conectori:

unul de alimentare şi altul

pentru cablul care asigură transferul comenzilor şi al datelor către și dinspre unitate. În industria calculatoarelor aceşti conectori sunt standardizaţi: conectorul de alimentare (vezi fig. 13.4) are 4 pini în linie (numit Mate-N-Lock, de AMP), având două variante dimensionale (mare şi mică), iar conectorul de date şi comenzi are 34 de pini şi poate fi constituit dintr-o pereche mamă-tată (conectorul tată fiind implantat pe placa logică iar cel mamă montat

pe cablu), sau un conector în care se înfige direct o margine a

plăcii logice (eage.

connecton. Unităţile de 514 inci folosesc de obicei un conector de alimentare de dimensiune mare şi conector de date de tip margine (eage), în timp ce unităţile de 3" inci folosesc conectorul de alimentare de dimensiune mică şi conectorul de date de tip mamă-tată. Despre controlerul unităţii de floppy disc, conectori şi lista semnalelor de la pinii acestora se va vorbi mai pe larg într-o secţiune ulterioară a acestui capitol şi in Anexa A.

1:2 3 4 Fig. 13.4 Conectorul mamă al cablului de alimentare a unităţii

Cei doi conectori folosiţi la alimentare, indiferent de dimensiune, sunt de tip mamă. Ei se conectează la perechea tată, montată pe unitatea de floppy disc. O problemă des întâlnită,

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

487

când se încearcă montarea unei unităţi de 3'4 inci intr-un sistem mai vechi, este aceea că unitatea de floppy disc are conectori de alimentare de dimensiune

mică,

in timp ce sursa

de alimentare nu are decât conectori de dimensiune mare. În astfel de cazuri este foarte util un cablu adaptor care tace legătura intre conectorul mare şi cel mic, cablu de tipul celui oferit de Radio Shack (Cat. No. 278-765).

Mai jos este arătat modul în care sunt legaţi pinii conectorului de alimentare. Conector mare

Conector mic

Pinul 1

Pinul 4

+ 12V

Galben

Pinul 2

Pinul 3

Masă

Negru

Pinul 2

Masă

Negru

Pinul 1

+ 5V

Roşu

Pinul 3 Pinul 4

,

Semnal

Culoare fir

De remarcat că asignarea pinilor este inversată ha cele două tipuri de conectori de alimentare. De asemenea, este bine de ştiut că nu toţi producătorii respectă cu rigurozitate codul culorilor. Am văzut cabluri de alimentare la care firele aveau aceeaşi culoare (de exemplu, neagră) sau erau colorate în ordine inversă! Eu am cumpărat odată cabluri adaptoare de tipul celui menţionat anterior care aveau culorile dispuse în ordine inversă. Un astfel de caz nu constituie o problemă deoarece firele sunt legate totuşi corect, dar este deranjant să vezi firul roşu de la sursa de alimentare legat la firul galben de la cablul adaptor şi viceversa! Nu toate unităţile prezintă conectori standard de alimentare şi semnale. De exemplu, în majoritatea sistemelor PS/2,

IBM foloseşte un singur conector cu 34 sau 40 de pini atât

pentru alimentare cât şi pentru semnale. Pentru exemplificare, să menţionăm că, în unele modele de PS/2 mai vechi, IBM foloseşte o versiune specială a unităţii Mitsubishi de 3% inci şi 1,44M,

numită

MF-355W-99,

unitate care are un singur conector cu 40 de pini. lar

în unele versiuni mai noi de PS/2 este folosită o unitate Mitsubishi de 314 inci şi 2,88M, numită

MF356C-799MA,

care foloseşte tot un singur conector,

dar cu 34 de pini.

În majoritatea clonelor IBM, precum şi a sistemelor compatibile IBM, sunt folosite unităţi de 3'/ inci cu conectori de semnal cu 34 de pini şi conectori de alimentare de dimensiune mică. Deţinătorilor de sisteme PC sau AT mai vechi, producătorii le oferă unităţi de 314 inci montate în suporturi de 5'4 inci şi dotate cu un adaptor încorporat care permite folosirea conectorilor de alimentare de dimensiune

exemplu,

mare şi a conectorilor de semnal

de tip eage.

De

Mitsubishi vinde unităţi de 1,44M cu codul MF-355B-82 (mască neagră) sau

MF-355B-88

(mască

bej). Aceste

unităţi sunt dotate cu un adaptor care permite folosirea

conectorului de alimentare de dimensiune mare şi a unui conector de date şi comenzi de tip eage, cu 34 pini. Unităţile sunt ideale pentru imbunătăţirea performanţelor sistemelor mai vechi, datorită faptului că nu sunt necesare cabluri de adaptare şi ele sunt montate în suporturi de inălţime redusă (Pa/f pe/ghf). Cele mai multe seturi cu unităţi de 3'p inci aflate în prezent pe piaţă au un conţinut asemănător: unitatea de floppy disc, adaptoarele corespunzătoare pentru cablurile de alimentare şi semnale,

o mască şi un suport adaptor de

514 inci, precum şi şinele necesare montării în calculator. Masca şi suportul adaptor de 5'%4 inci permit montarea unităţii de 31 inci şi în calculatoarele care sunt prevăzute doar cu spaţiu pentru unităţi de 5'4 inci, de tip pa/f height.

Dispozitive de configurare a unităţilor

|

Înainte de a începe instalarea unităţii de floppy disc este necesară localizarea elementelor

de configurare. Acestea determină configuraţia şi modul de lucru al unităţii şi de aceea trebuie poziţionate corect, în funcţie de tipul calculatorului şi de locul pe care urmează să-l ocupe unitatea în sistem.

488

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

La instalare trebuie să poziţionaţi sau să verificaţi următoarele elemente: m Configurarea selecţiei. u Terminatorii. m Selectarea sesizării schimbării dischetei. m Selectarea sesizării tipului de dischetă.

Modul de configurare va fi explicat ulterior în acest capitol, in această secţiune urmând a fi explicate semnificaţiile acestor configurări. Configurarea selecţiei. Fiecărei unităţi de floppy disc ataşată unui controler trebuie să i se aloce un număr unic de unitate. Prin configurarea selecţiei se indică controlerului numărul logic pentru unitatea de floppy disc respectivă. Selecţia specifică dacă unitatea de floppy

disc va fi unitate O sau 1 (A sau B). În cadrul diferitelor sisteme, la configurarea selecţiei, se pot ivi situaţii particulare datorită unor cabluri mai ciudate, sau altor motive. De obicei unităţile de floppy disc permit 4 opţiuni diferite, etichetate cu DS1, DS2, DS3 şi DS4. DSO,

Unele unităţi încep numărătoarea cu zero, etichetele devenind

DS1,

DS2

şi DS3.

Pe

anumite unităţi nu sunt aplicate aceste etichete şi, în această situaţie, pentru a afla modul în care se poate configura unitatea, puteţi recurge la: documentaţia furnizată de producător, experienţa personală sau pur şi simplu la fler. Este mai bine să se opteze pentru

consultarea manualului, dacă acesta este disponibil, şi doar în lipsa lui să se recurgă la ultimele două posibilităţi. Aţi putea crede că prima poziţie de selecţie corespunde unei unităţi de tip A, iar a doua unei unităţi de tip B, dar de cele mai multe ori acest lucru nu este adevărat. O configuraţie aparent corectă se dovedeşte a fi greşită, datorită unor modificări efectuate în cablu. De exemplu, IBM încrucişează în cablul de intertaţă cele 7 fire numerotate de la 10 la 16 (selecţia unităţii, activarea motorului şi câteva linii de masă), pe porţiunea dintre conectorul unităţii B şi conectorul A, ceea ce permite ca ambele unităţi să fie configurate identic, ca şi cum amândouă ar fi unităţi B. Acest tip de cablu va fi prezentat ulterior in acest capitol. Dacă se foloseşte un cablu de floppy disc care are liniile 10-16 încrucişate, trebuie ca în ambele

unităţi să se aleagă poziţia a doua de selecţie.

Acest

mod

de configurare permite

vânzătorilor să achiziţioneze de la IBM unităţile precontigurate, astfel incât instalarea se face fără prea multă bătaie de cap. Uneori, insă, acest tip de configurare îi încurcă pe cei care vor să facă instalarea corect, necunoscând faptul că au un cablu modificat. Având un astfel de cablu, schimbarea între ele a poziţiilor celor două unităţi se poate face prin simpla schimbare a conectorilor, tără a mai fi necesară reconfigurarea. Totuşi, mai rămâne problema terminatorilor. În cazul unui cablu obişnuit, la care liniile 10-16 nu sunt inversate pe porţiunea dintre conectorii B şi A, configurarea se face asa cum ne-am aştepta: pentru unitatea A este aleasă prima poziţie de selecţie iar pentru unitatea B, a doua.

Dacă, după instalarea unei unităţi de floppy disc noi, aceasta nu este selectată de calculator sau este selectată simultan cu cealaltă unitate, probabil că configurarea selecţiei este făcută incorect. Pentru a realiza o configurare corectă trebuie să verificaţi poziţionările şi cablul de interfaţă. Terminatorii.

Suporturile electronice care transportă un semnal,

precum şi cablurile cu

multitudinea conexiunilor lor, pot fi considerate magistrale electrice. Pentru ca semnalul să circule fără erori, magistrala trebuie incheiată la cele două capete cu rezistori terminatori. Terminatorii au rolul de a face să dispară semnalele care ajung la capătul magistralei, împiedicând astiel formarea reflexiilor care duc la apariţia unor semnale parazite care se propagă în sens opus. inginerii numesc uneori acest efeci „s/gna/ ringing”. Astfel de semnale deformează semnalul util, distorsiunile şi zgomotul putând compromite comunica-

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

489

ţia corectă intre controler şi unitatea de floppy disc. Închiderea corectă a magistralei cu terminatori mai are şi un alt rol, acela de a oferi o sarcină rezistivă corespunzătoare porţilor de putere din controler şi din unitate. În majoritatea sistemelor de conectare prin cablu a unităţilor de floppy disc, unul dintre capetele cablului este conectat la controler, din care cauză acesta din urmă este prevăzut

:

cu o reţea de rezistori pe post de terminatori. IBM, clonele IBM şi sistemele compatibile IBM folosesc controlere de fioppy disc care in mod normal permit conectarea unui număr de maxim 2 unităţi pe acelaşi cablu. Pentru ca şi celălalt capăt a! cablului să fie corect încheiat cu terminatori, trebuie plasată (sau activată) o reţea rezistivă pe unitatea din capătul cablului cel mai indepărtat faţă de controler. În majoritatea sistemelor, această unitate este de obicei prima unitate a perechii (unitatea A). Pentru a se realiza o funcţionare corectă,

unitatea conectată la mijlocul cablului trebuie să aibă terminatorii îndepărtați sau dezactivaţi. Cum controlerul are montată reţeaua de terminatori, acest capăt al cablului nu mai ridică probleme. Uneori calculatorul funcţionează chiar dacă terminatorii nu au fost instalaţi corect, dar erori sporadice pot apărea oricând. Pe lângă aceasta, există riscul distrugerii unităţii sau a controterului deoarece o sarcină rezistivă incorectă duce la suprasolicitarea ieşirilor.

Terminatorii se prezintă de obicei incapsulaţi sub forma unui cip (asemănător cipului de memorie), având 16 pini DIP (gua/ in-line). Acesta este alcătuit dintr-un grup de 8 rezistori care au unul dintre capete legat la o linie comună, iar celălalt capăt la câte una dintre cele 8 linii de date ale cablului de interfaţă. De obicei acest cip nu are culoarea neagră ca celelalte cipuri, fiind colorat diferit. Culorile cele mai des întâlnite sunt portocaliu,

albastru

sau alb. Trebuie spus că nu toate unităţile de floppy disc folosesc acelaşi tip de terminatori, fiind posibil ca şi amplasarea să fie în locuri diferite, în funcţie de tipul unităţii. In astfel de situaţii manualul producătorului ne stă la indemână cu informaţii despre locul de amplasare şi aspectul terminatorilor, despre modurile de activare şi dezactivare ale acestora şi chiar cu valorile precise pe care aceştia trebuie să le aibă. Terminatorii scoşi dintr-o unitate trebuie păstraţi cu grijă deoarece există posibilitatea necesităţii reinstalării lor în eventualitatea schimbării locului unităţii în sistem sau în cazul montării intr-un alt calculator. În unele unităţi sunt folosite reţele rezistive de tip SIP (s/ing/e in-fine pin), care au aspectul unei plăcuţe cu 8 sau mai mulţi pini dispuşi în linie. De obicei, rezistorii terminatori au valoarea cuprinsă între 150 şi 330 de ohmi. Cele mai multe unităţi de 5'4 inci folosesc terminatori care se montează sau se scot de pe unitate, în funcţie de poziţia de conectare din cablu. Unele unităţi de 5'4 inci, în special cele fabricate de Toshiba, folosesc terminatori care rămân în permanenţă montați pe unitate, fiind activaţi sau dezactivaţi cu ajutorul unui selector etichetat TR (7erminating Aesiston. Astfel de terminatori sunt de preferat deoarece nu mai este necesară scoaterea lor din unitate, dispărând şi riscul pierderii lor. Cum unele unităţi folosesc diferite feluri şi valori de terminatori,

in cazul pierderii acestora ar fi destul de dificilă obținerea unui

înlocuitor corect. Unităţile de 3:4 inci au, în general, terminatori permanenţi, neconfigurabili. Aceasta este nemaifiind

soluţia cea mai bună,

necesară scoaterea sau montarea terminatorilor,

nici

poziţionarea vreunui selector TR. Deşi unii numesc această tehnică inchidere automată cu terminatori,

este vorba în realitate de o

închidere

„distribuită”

cu terminatori.

tehnică pe fiecare unitate de 314 inci există terminatori permanenţi, având mai măre (între 1000 şi 1500 ohmi), fiecărei reţele revenindu-i o parte din Cum aceşti terminatori sunt permanenţi şi deci nu trebuie scoşi niciodată, este simplificată. Deoarece unităţile sunt conectate in paralel ia cablul de rezistivă totală poate fi calculată cu ajutorul formulei: 1/R

=

1/R1

+

1/R2

+

1/R3

Prin această

o valoare mult sarcina totală. instalarea unităţii interfaţă, sarcina

+ etc.

Țerminatorii de pe controler au de obicei valoarea de 330 ohmi,

iar calculul pentru un

490

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

sistem cu una sau două unităţi de 3'7 inci (cu terminatori de 1500 ohmi) va arăta astfel: 1/7R= 1/330

+ 1/1500

1/R = 1/330

+ 1/1500

+ 171500

deci R = 229,17 ohmi (pentru două unităţi)

deci R = 270,5 ohmi (pentru o unitate)

Lucrurile par mai complicate în cazul in care la acelaşi cabiu sunt legate unităţi diferite, una :

de 5'A inci şi cealaltă de 3!'7 inci. În această situaţie unităţii de 514 inci trebuie să-i fie configuraţi terminatorii conform poziţiei de conectare: dacă este la capăt se montează terminatorii, dacă nu, se scot. În ceea ce priveşte unitatea de 314 inci, nu se întreprinde nimic deoarece terminatorii acesteia nu sunt configurabili. Deşi s-ar părea că această combinaţie poate produce necazuri, totul este în ordine, aşa cum ne arată şi matematica. Folosind formula de mai sus, cu valoarea de 330 de ohmi pentru terminatorii de pe controler şi de pe unitatea de 5'4 inci, se obţine: 1/7R =

1/330

+

1/1500 deciR

1/7R = 1/330

+

1/330

deciR

=

270,5 ohmi

(cu unitatea de 31

inci la capătul cablului)

= 165 ohmi (cu unitatea de 54 inci la capătul cablului)

Atât timp cât la fiecare capăt al cablului se găseşte câte un terminator, iar sarcina totală este cuprinsă între 100 şi 300 de ohmi, se poate considera că legătura este corectă.

Unitatea legată la mijlocul cablului nu trebuie să aibă terminatori, decât dacă utilizează metoda terminatorilor distribuiţi, având rezistori cu valoarea de 1000 ohmi sau mai mare. De notat că în multe cazuri când terminatorii sunt

montați incorect, sistemele par să

iucreze corect dar probabilitatea apariţiei erorilor este mult mărită. Alteori, sistemele nu lucrează decât dacă terminatorii sunt configuraţi corect. Am rezolvat multe defecte cu manifestare intermitentă, prin corectarea unor configurări incorecte, găsite până şi în calculatoarele noi-nouţe. Selectarea sesizării schimbării dischetei. Într-un sistem de tip XT, pinul 34 al conectorului

cablului de floppy disc nu este folosit, dar în sistemele de tip AT acest pin este folosit pentru transmiterea semnalului de schimbare a dischetei (Diskerte Changeline sau DC). De obicei, unităţile care nu pot furniza semnalul

DC folosesc acest pin pentru transmiterea

opţională a semnalului Aeady (notat în unităţi cu RY, RDY sau SR). Semnalul Aeaay nu este folosit în sistemele IBM sau în sistemele compatibile IBM şi de aceea, deşi în calculatoarele XT pinul 34 este nefolosit,

nu trebuie activat deoarece de cele mai multe ori unitatea de

floppy disc nu va lucra corect. Sistemele AT folosesc semnalui DC pentru a determina dacă discheta a fost schimbată, sau mai precis, dacă discheta citită ultima dată mai este încă în unitate. Semnalul! DC este un impuls memorat

într-un registru de stare din controler pentru a informa sistemul dacă o

dischetă a fost introdusă sau scoasă din unitatea de floppy disc. O introducere sau o scoatere (schimbare) de dischetă setează registrul de stare. El este resetat atunci când controlerul trimite un semnal de Step unităţii şi aceasta răspunde confirmând mişcarea capetelor. În acest moment sistemul ştie că o anumită dischetă se află în unitate şi, dacă până la următorul acces nu este primit semnalul DC, presupune că în unitate a rămas aceeaşi dischetă. Deoarece discheta nu s-a schimbat, înseamnă că pot fi folosite vechile informaţii privitoare la dischetă, păstrate în memorie, nemaifiind necesară o nouă citire. Datorită acestui proces, unele sisteme pot crea în memorie zone buffer sau cache pentru păstrarea conţinutului FAT (//e a/focation table - tabelul de alocare a fişierelor) sau a structurii directorului. Prin eliminarea recitirilor inutile ale acestor informaţii, este mărită viteza aparentă de lucru a unităţii. Dacă o unitate de floppy disc cu semnal DC este deschisă sau este apăsat butonul de ejectare, semnalul DC este activat, registrul de stare setat şi se anunţă astfel schimbarea dischetei. Ca urmare, sistemul curăţă zonele buffer sau cache din memorie, neexistând siguranţa că în unitate mai este aceeaşi dischetă. Sistemele AT folosesc semnalut DC pentru creşterea semnificativă a vitezei de lucru.

Părţile componente ale unităţii de floppy disc Putând fi detectată schimbarea

dischetei,

calculatorul poate păstra în memorie

491

o copie a

directorului şi a tabelului FAT. La următoarele accese aceste informaţii nu mai trebuie recitite de fiecare dată, câştigându-se astfel timp. La setarea (trecerea in „1”) semnalului

DC, sistemul ştie că discheta a fost schimbată şi va reciti informaţiile privitoare la dischetă. Puteţi observa efectele operare DOS pe un AT de orice tip, dar nu de dischetă de 360K, DD.

semnalului DC, făcând următorul experiment. Încărcaţi sistemul de şi introduceţi o dischetă cu date în unitatea A. Unitatea A poate fi 5'4 inci DD, deşi discheta folosită poate fi de orice tip, inclusiv o Apoi se tastează comanda:

DIR A: Se va aprinde ledul de semnalizare a selecţiei şi va fi afişat directorul. Notaţi timpul necesar citirii dischetei în vederea afişării directorului pe ecran. Fără să atingeţi unitatea, reintroduceţi comanda DIR A: şi apoi urmăriţi selecţia unităţii şi ecranul notând din nou timpul necesar afişării directorului. Veţi observa că acum afişarea se va face aproape instantaneu deoarece nu se mai pierde timpul cu citirea dischetei. Acum deschideţi şi inchideţi uşiţa unităţii, fără să schimbaţi discheta, iar apoi daţi iarăşi comanda DIR A:. Veţi constata că din nou timpul de execuţie s-a mărit, deoarece sistemul AT „crede” că a fost schimbată discheta. În cazul calculatoarelor de tip PC şi XT semnalul DC „nu le pasă” de semnalul de pe pinul 34. Sistemele inaintea fiecărui acces, discheta a fost schimbată şi directorul şi tabelul FAT (unul dintre motivele peniru cu unităţile de floppy disc).

nu are nici un efect. PC şi AT lucrează cu de aceea de fiecare care aceste sisteme

Acestor sisteme prezumția că, dată recitesc lucrează mai lent

La instalarea unei unităţi de floppy disc intr-un sistem AT poate să apară problema

următoare. Aşa cum s-a mai menţionat, unele unităţi folosesc pinul 34 pentru semnalul feaay. Acest semnal este transmis în momentul în care discheta se află în unitate şi se roteşte. Dacă instalaţi o unitate care pe pinul 34 scoate semnalul RDY, calculatorul AT va interpreta acest semnal ca fiind semnal

DC,

„crezând”

că este schimbată discheta mereu,

totul sfârşindu-se de obicei cu un mesaj de eroare Drive not ready şi cu sistemul inoperant. O altă problemă asemănătoare apare atunci când unitatea nu transmite semnalul DC deşi ar trebui s-o facă. Dacă în timpul programului Setup calculatorului AT i se comunică un anumit tip de unitate, în afară de 360K

(care nu furnizează semnalul

DC), sistemul se

aşteaptă să primească semnalul DC de câte ori este schimbată discheta. Dacă unitatea nu este configurată corect pentru a transmite acest semnal, sistemul va considera că discheta nu se schimbă niciodată. De aceea, chiar dacă schimbaţi discheta, sistemul păstrează în

memorie datele referitoare la prima dischetă citită. Acest lucru poate deveni periculos deoarece porţiuni din FAT şi informaţiile despre directorul dischetei iniţiale pot fi scrise pe o dischetă introdusă ulterior. La vederea unui calculator AT care atişează „directori fantomă” ai unei dischete scoase sau inlocuite, puteţi fi siguri că vă aflaţi in faţa unui astfel de caz. Un efect secundar va fi punerea în pericol a dischetelor introduse în unitate ulterior dischetei iniţiale. Este de aşteptat ca tabelul FAT şi directorul acestora să fie suprascrise cu informaţii provenind de la prima dischetă. Recuperarea datelor după o astfel de catastrofă implică multă muncă cu utilitare de genul Norton Utilities. Astfel de probleme pot fi in genera! înlăturate printr-o configurare corectă a unităţii de floppy disc. Există însă posibilitatea ca o astfel de manifestare să fie provocată de funcţionarea incorectă a sesizorului de ejectare a dischetei din unitate. O soluţie temporară la o astfei de problemă este tastarea combinațiilor Ctrl-Break sau Ctrl-C la fiecare schimbare de dischetă. Aceste comenzi determină sisemul de operare DOS să şteargă zonele buffer din RAM şi să recitească directorul şi tabelul FAT printr-o nouă accesare a dischetei.

Toate unităţile de floppy disc pot furniza semnalul DC, cu excepţia unităţii de 514 inci, DD

_492

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

(360K). De aceea, pentru unităţile de 360K sistemul nu se aşteaptă să primească semnalul DC, în timp ce pentru toate celelalte tipuri de unităţi acest semnal este aşteptat pe pinul 34. În concluzie, sistemele PC şi XT nu folosesc pinul 34, in timp ce calculatoarele AT care au unităţi diferite de tipul 360K folosesc acest pin pentru citirea semnalului D/sk Change. Dacă doriţi să instalaţi o unitate de 360K într-un AT, pinul 34 trebuie dezactivat. Nu configuraţi niciodată o unitate de 360K (sau de oricare alt tip) să transmită semnalul Aeaoy pe pinul 34. Singurul motiv pentru care acest semnal există pe unele unităţi este acela că el apare în standardul de interfaţă Shugart SA-400, dar el nu a fost adoptat şi de IBM. Selectarea sesizării tipului de dischetă. Această selecţie se poate face doar în cazul unităţilor de floppy disc de 37 inci, 1,44M sau 2,88M. Prin această selecţie se activează in interiorul unităţii un senzor care recunoaşte dischetele HD (1,44M) şi ED (2,88M) prin sesizarea unui orificiu prezent numai la acest tip de dischete. Etichetarea selectorului (sau a selectoarelor) variază foarte mult de la o unitate la alta. In multe unităţi de floppy disc activarea acestui senzor are un caracter permanent, neputând fi schimbată.

Cele trei posibilităţi de selecţie sunt următoarele: m

Fără sesizarea tipului de dischetă (senzorul este dezactivat sau nu este prezent).

m Sesizarea pasivă a tipului de dischetă (senzorul este activat). m Sesizarea activă sau inteligentă a tipului de dischetă (senzorul este susţinut de controler / BIOS).

În cele mai multe sisteme se foloseşte sesizarea pasivă. Această opţiune permite unităţii să determine densitatea cerută la scriere şi este necesară în majoritatea unităţilor din cauza unei deficienţe în proiectarea controlerelor de hard şi floppy disc, produse de Western Digital şi utilizate de IBM în sistemele AT. Datorită acestei deticienţe, controlerul nu comandă trecerea unităţii în modul DD (dublă densitate) la formatarea sau scrierea unei dischete DD. Prin activarea sesizorului tipului de dischetă, unitatea de floppy disc nu mai depinde de controler în comutarea densităţii de scriere, bazându-se pe semnalul transmis de acest senzor. Dacă nu sunteţi siguri că aveţi un controler lipsit de această deficiență, trebuie să folosiţi unităţi HD la care acest senzor este prezent (la unele unităţi nu este) şi activat corespunzător. Toate unităţile de 2,88M se bazează pe acest senzor la alegerea densităţii corecte. De fapt, unităţile de 2,88M au doi senzori ai tipului de dischetă, deoarece dischetele de tip ED au orificiul în altă poziţie decât dischetele HD. : Cu puţine excepţii, unităţile de 31 inci HD, folosite în majoritatea sistemelor compatibile IBM, nu lucrează corect în modul DD decât dacă se face controlul curentului de scriere (nivelului de înregistrare) cu ajutorul unui senzor al tipului de dischetă. Excepţiile sunt constituite de sistemele la care conţrolerul de floppy disc este integrat pe placa bază

(motherboara), aşa cum este cazul majorităţii modelelor mai vechi de IBM PS/2, a sistemelor Compaq,

ca şi al sistemelor /aptop sau notebook.

Aceste sisteme

prezintă

controlere care nu au deficienţa prezentată anterior şi, ca urmare, pot comuta corect densităţile de scriere, fără ajutorul unui sesizor al tipului de dischetă. In aceste calculatoare activarea sesizorului tipului de dischetă nu are nici o importanţă. Dacă sesizorul este activat, modul de scriere este ales in funcţie de tipul dischetei folosite, ca în majoritatea sistemelor compatibile IBM. Dacă sesizorul nu este activat, modul controler, care la rândul său este comandat de DOS.

de scriere este ales de

În cazul unei dischete gata tormatate, sistemul de operare DOS citeşte sectorul de încărcare (boot sector, află de aici modul în care a fost formatată discheta, comunică modul de lucru către controler care, la rândul său, comandă trecerea unităţii de floppy disc în modul de lucru corespunzător. Dacă discheta nu este formatată, sistemul DOS nu poate

obţine nici o informaţie şi, ca urmare, rămâne în modul HD sau ED.

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

493

(Conector tip margine

cu 34 contacte)

electronice

La nivelurile TTL standard

1-33

Nefolosit

2,4.6

- Index

Unităţi atsk floppy

Număr contact

Numere impare, la masă

-

8

Activare motor unitatea A

10

Selecţie unitatea 8

12

Selecţie unitatea A

14

Activare motor unitatea B

16

Directie (motor pas-cu-pas) Comandă pas

18 20

Date scriere

22

Activare scriere

24

Pista O

26

Protecţie scriere

28

Date citire

Selecţie cap 1 Netolosit

. Controler

30

i

32 34

Fig. 13.5 Conectorul intern al controlerului de floppy disc la PC şi XT 2

Când formataţi o dischetă într-un sistem care nu dispunede un sesizor al tipului de dischetă, aşa cum este cazul majorităţii sistemelor PS/2, modul de scriere al unităţii este stabilit de structura comenzii FORMAT dată de utilizator, fără a se ţine cont de tipul dischetei introdusă în unitate. De exemplu, dacă introduceţi o dischetă DD într-o unitate HD, aflată intr-un calculator IBM PS/2 Model 70 şi o formataţi cu comanda FORMAT A:, discheta va fi formatată ca şi cum ar fi de tipul HD, deoarece nu s-a dat o comandă FORMAT corectă, specifică unei dischete DD. În sistemele dotate cu sesizor al tipului de dischetă, astfel de comenzi incorecte eşuează, afişându-se mesaje de eroare ca /pva/id media sau 7rack 0 bad Deci, sesizorul tipului de dischetă previne o formatare incorectă, caracteristică absentă la modelele

mai vechi de PS/2.

Majoritatea sistemelor PS/2 mai noi, inclusiv cele dotate cu unităţi de 2,88M,

prezintă un

sesizor al tipului de dischetă numit „inteligent” sau „activ”. Unităţile dotate cu un astfei de sesizor nu numai că detectează tipul dischetei, alegând in mod corespunzător densitatea de scriere, dar, în acelaşi timp, informează şi controlerul (şi componenta BIOS) despre tipul dischetei aflate în unitate. În cazul sistemelor cu sesizoare inteligente, nu mai este necesară specificarea în cadrul comenzii FORMAT a parametriilor privitori la tipul dischetei,

494

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

deoarece sistemul „ştie” ce fel de dischetă se află în unitate şi o formatează corect. Dacă folosiţi un astfel de sistem nu mai trebuie să cunoaşteţi parametrii de formatare pentru fiecare tip de dischetă, deoarece sunt stabiliţi automat de către sistem. Calculatoarele de vârf, aşa cum

sunt noile sisteme

PS/2 sau Hewlett

Packard,

sunt dotate cu astfei de

sesizori inteligenţi.

La nivelurile TTL standard ÎN

Nefolosit index ____

|

Unităţi

.

6

Activare motor unitatea C

7

Seiecţie unitatea D

s

SelecţieunitateacC

3

Activare motor unitatea D

10

Direcţie (motor pas-cu-pas)

11

| __ Comandă pas

externe |

Număr pin 1-5

12

Date scriere

13

Date citire

14

Pista O

15

Protecţie scriere

16

Date citire

17

Selecţie cap 1

18

Masă

20-37

cu

”

Fig. 13.6 Conectorul extern al controlerului de floppy disc la PC şi XT

Controlerul de floppy disc Acest controler constituie interfaţa între unitatea de floppy disc şi sistem, circuitele sale fiind dispuse pe o placă separată sau integrate pe placa de bază. In majoritatea cazurilor, calculatoarele de tip PC şi XT folosesc controlere aflate pe plăci separate, care ocupă câte un conector al sistemului. Sistemele AT folosesc tot o placă separată introdusă în unul dintre conectorii sistemului, dar această placă conţine atât controlerul de floppy disc, cât şi controlerul de hard disc. La calculatoarele mai noi, controlerul a fost integrat pe placa bază. In toate cazurile, interfaţa electrică cu unitatea de floppy disc a rămas, cu mici excepţii, aceeaşi. Controlerul original de floppy disc, pentru calculatoarele IBM PC şi IBM XT, putea comanda patru unităţi. Două dintre unităţi erau conectate printr-un cablu cu 34 de fire, care, în partea dinspre controler era prevăzut cu un conector de tip margine (e4ge).

Alte două uni-

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

495

tăţi suplimentare puteau fi cuplate print-un conector cu 37 de pini situat pe suportul de fixare a

plăcii. În figurile 13.5 şi 13.6 sunt arătaţi aceşti conectori şi semnalele de pe fiecare pin. Calculatoarele de tip AT au foiosit o placă produsă de Western Digital care conţinea atât controlerul de fioppy disc, cât şi pe ce! de hard disc. În figura 13.7 se poate vedea acest controler, poziţia conectorului de floppy, precum şi lista semnalelor cablului de legătură. De-a lungul timpului, IBM a folosit două variante ale acestui tip de controler. În prima variantă, placa avea o înălţime de 4,8 inci, folosind astfel tot spaţiul pus la dispoziţie de carcasa talculatoruiui AT. Această piacă era o variantă a controlerului WD1002-WA2,

produs şi comercializat de Western Digitai. Cea de a doua versiune, folosită ulterior, avea înălţimea de numai 4,2 inci, astfel incât placa se putea foiosi atât in carcasele AT, cât şi în carcasele cu o inălțime mai mică, ale calculatoarelor XT-286. Această placă era echivalentul controlerului WD1003-WA2, fi cumpărat pe piaţa liberă.

=

produs tot de a

RD cea = E EN) CICI JE 5 Des c>

Digital şi care, de asemenea,

az

Numerele impare — la masă aa

2

Rezervat

4

Selecţie unitatea 3

6

Ind niiex

rii

1-33

Scriere cu curent redus

8

—— Tai

Selectie unitatea 0

10

—— Selecţie unitatea 1

12

Selecție unitatea 2

14

Pornire motor

16

Selectie direcție

18

i

iii pa hai— hratt pat ra

Pas

20

Date citire

22

Validare scriere

24

Pista 0 Protecţieț scriere

patij-—

26 .

28

Date citire

30

Selecție fața 1

32

Schimbare dischetă

34

Fig. 13.7 Conectorul de floppy disc al controlerului calculatorului

AT

putea

496

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

Datele tehnice şi modul de operare al dischetei În sistemele compatibile PC sunt folosite în prezent 5 tipuri standardizate de unităţi de

floppy disc, precum şi 5 tipuri de dischete. Acest subcapito! işi propune o privire asupra caracteristicilor şi a modului de funcţionare al acestor unităţi şi dischete.

Unităţile şi dischetele sunt impărţite în două clase: de 514 inci şi de 3'p inci. Dimensiunile fizice şi părţile componente ulterior în acest capitoi.

ale unor dischete tipice de 5'4

inci şi 3'/

inci vor fi prezentate

Modul de funcţionare al unei unităţi de floppy disc poate fi descris cu uşurinţă. Discheta se roteşte în unitate cu o

viteză de 300 sau 360

rot/min.

Viteza de 300rot/min

este caracteri-

stică majorităţii unităţilor, excepţie făcând unităţile de 5'/4 inci, 1,2M care au viteza de

360 rot/min (chiar şi atunci când citesc sau scriu dischete de 360K). In timp ce discheta se roteşie, capetele se pot mişca inainte şi inapoi pe o distanţă de aproximativ 1 inci, având posibilitatea să scrie 40 sau 80 de piste. Deoarece pistele sunt scrise pe ambele feţe ale dischetei, uneori sunt numite „cilindri”. Un cilindru este alcătuit din pista de pe faţa de sus

şi din cea de pe faţa de jos. Capetele folosesc la înregistrare o procedură numită „ştergere

tunel”, care permite scrierea unor piste cu o lăţime bine determinată, ale căror margini sunt apoi şterse pentru a se împiedica apariţia interferenţelor între piste adiacente.

Pistele sunt înregistrate cu diferite lăţiri, în funcţie de unitate. Tabelul 13.1 prezintă lăţimile pistelor, în milimetri şi în inci, pentru cinci tipuri diferite de unităţi de floppy disc, folosite în sistemele PC.

"Tabelul 13.1

Lăţimile pistelor-în TE

Tip unitate

|

IPSP floppy disk

Număr piste

Lăţime pistă (mm)

Lăţime pistă (inci)

5

inci 360K

40 pe faţă

0,300mm

0,0118 in.

5

inci 1,2M

80 pe faţă

0,155mm

0,0061

in.

3/4

inci 720K

80 pe faţă

0,115mm

0,0045

in.

3%

inci 1,44M

80 pe faţă

0,115mm

0,0045 in.

34 inci 2,88M

80 pe faţă

0,115mm

0,0045 in.

În cazul unităţilor de 5,25 inci, deoarece pistele au lățimi diferite, pot să apară probleme de compatibilitate când se incearcă citirea unei dischete scrisă pe altă unitate. Aceste probleme apar deoarece unităţile de 5'4 inci DD înregistrează pistele cu o lăţime aproape

dublă faţă de unităţile de 5%4 inci HD. De aceea, nu este recomandată folosirea unităţilor HD la scrierea unei dischete DD, care are înregistrări anterioare.

Chiar şi în modul 360K, unitatea HD nu poate suprascrie complet o pistă scrisă de o unitate DD.

Problemele

apar când

discheta ajunge din nou în unitatea originală de 360K.

Pentru această unitate, la citire, noile date vor apare încapsulate în mijlocul rămăşiţelor vechii piste şi cum

confuzia va fi totală,

pe ecran va apare mesajul

Abor?,

fetry,

/gnore.

Pentru a citi cu o unitate DD dischete scrise cu unităţi HD, trebuie folosite dischete noi (neinregistrate până în acel moment) care vor fi formatate în unitatea HD, /4, care formatează discheta ca pe una de 360K.

folosind opţiunea

Eu folosesc tot timpul această tehnică la schimbul de date între un sistem tip AT, care este dotat doar cu o unitate de 1,2M şi sistemele XT sau PC, care au doar unităţi de 360K.

Condiţia esenţială este folosirea unei dischete noi sau a unei dischete şterse magnetic (cu un demagnetizator, de exemplu). Simpla reformatare nu este suficientă, deoarece, de fapt, tormatarea nu şterge o dischetă ci o umple cu anumite date.

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

497

ei DETALE Într-o unitate HD puteţi formata o dischetă în 360K şi cu opțiunile /N:9, /T:40 sau /F:360, în funcţie de versiunea DOS. Apoi se foloseşte unitatea HD la umplerea până la refuz a nou-formatatei dischete, fiecare fişier putând fi citit ulterior cu o unitate de 360K cu 40 de piste.

Pe lângă lăţimea pistei, mai este specificată şi poziţia dischetă de 514 inci DD are pistele plasate la distanţa exterioară a dischetei, de pe faţa O (faţa de jos) este tuarea măsurătorilor, această pistă (cilindrul O, capul

exactă a pistelor pe dischetă. O de 1/48 inci. Pista de la marginea punctul de referinţă folosit la efec0) având o rază de exact 2,25 inci.

Deoarece capul 1 (de sus) este deplasat cu 4 piste înspre interiorul dischetei faţă de capul de O, raza cilindrului 0, capul 1, va fi 2,25 - (1/48 x 4) = 2,1667 inci. În cazul dischetelor formulele: folosesc se C, cilindrul din piste unei a R 360K, pentru calcularea razei Pentru capul O:

R

=

2,25

Pentru capul

R

=

2,1667

Datorită faptului ca nişte conuri. fiind poziţionate centrul dischetei

1:

- C/48

inci

- C/48

inci

că cele două capete sunt deplasate Figura 13.8 arată poziţia celor două pe acelaşi cilindru). Puteţi vedea că decât cea de jos, de unde şi forma

unul faţă de celălalt, „cilindrii” arată capete unul faţă de celălalt (ambele pista de sus este mai aproape de de con. ,

Cap 1

Ansamblu

_]

!

Dischetă

acţionare cap

l

Cap0

E

Fig. 13.8 Poziţia capetelor unei unităţi de floppy disc

Am observat pentru prima dată această poziţionare a pistelor, în cadrul unui seminar în care prezentam

metode

de recuperare a datelor.

Unul dintre experimentele

pe care le

realizez în cadrul acestui curs, constă în înfigerea unui ac într-o dischetă pe care sunt

reduce scrise date şi apoi în recuperarea cât mai multor date de pe dischetă. De obicei pot fiind datelor restul citite, fi pot mai nu care deteriorate, sectoare câteva cele la pierderile

recuperate. În timp ce încercam să localizez înțepătura determinând pentru fiecare faţă cilindrul şi sectoarele afectate, am realizat că de fiecare dată aveam două grupuri distincte de sectoare defecte, situate mereu unul faţă de celălalt la o distanţă de 4 sau 8 piste (în funcţie de tipul unităţii). Cum înţepătura a fost făcută cu acul ţinut perpendicular pe pe dischetă, am dedus că distanţa care separa cele două grupuri se datora poziţiei pistelor putea a pentru dischetei al suprafaţa dischetei. Apoi am îndepărtat învelişul de protecţie vedea mai bine orificiul produs de inţepătură. Atunci când vreau să văd dispunerea pistelor pe dischetă, folosesc o soluţie specială numită „revelator magnetic”, o suspensie alcătuită din soluţie de tricloretan şi o pulbere

pe dischetă, fină de fier. Când acest revelator, care se usucă foarte repede, este pulverizat pe suprafaţa particulele de fier se adună pe zonele magnetizate ale dischetei, desenând

acesteia pistele şi sectoarele, exact în poziţia în care se găsesc. Structura dischetei, sau al împărţită în piste şi sectoare, ia naştere chiar in faţa ochilor tăi! Cu ajutorul unei lupe unui microscop

mai modest,

pot astfel localiza cu exactitate,

pe fiecare faţă a dischetei,

sectoarele şi pistele afectate de gaura acului. Cu ajutorul acestei metode a fost uşor de

498

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

observat că zona pistelor de pe faţa superioară era mult mai apropiată de centrul dischetei.

Dacă vreţi să repetaţi experimentul sau doar să vizualizaţi pistele dischetei, puteţi obţine această solutie de la Sprague Magnetics (adresa şi numărul de telefon pot fi luate din

Anexa B). După vizionarea imaginii create de inregistrările magnetice, discheta „prăjiturică”

poate fi curățată cu apă distilaţă sau tricloretan pur, introdusă intr-un înveliş de protecţie

nou şi refolosită.

Dimensiunile

-

pistei la dischetele HD de 5'/ inci sunt similare cu cele de la discheta DD,

deosebirea că distanţa intre piste este de 1/96 inci şi capul 1 este deplasat interiorul dischetei faţă de capul 0. Totuşi, distanţa fizică între capete este discheta DD, datorită faptului că la discheta HD densitatea pistelor este de mare decât cea de la dischetele DD. Calcularea mărimii în inci a razelor R în cilindru C se face cu ajutorul formulelor următoare: Pentru capul O:

R

= 2,25

Pentru capul

R

=

1:

- C/96

2,1667

cu

cu 8 piste în aceeaşi ca la două ori mai cadrul unui

inci

- C/96

inci

În cazul dischetelor de 314 inci, toate cele 3 tipuri (DD,

HD,

ED) au aceleaşi dimensiuni ale

pistelor şi aceleaşi distanţe între piste. Calculele, in cazul acestor dischete, pornesc tot de la cilindrul O, capul O (pista de la marginea exterioară a feţei de jos), care trebuie să aibă o rază de 39,5: mm. Pistele următoare sunt dispuse spre interiorul dischetei la distanţe de

0,1875

mm,

iar capul

i (de sus) este deplasat spre interior cu 8 piste faţă de capul O.

Raza, în milimetri, a pistei de la marginea exterioară a feţei de sus (cilindrul O, capul 1) se calculează astfel: 39,5 - (0,1875 *8) Acum

= 38 mm

pot fi-calcuiate razele R, în milimetri,

Pentru capul O:

R

= 39,5

pentru

- (0,1875+C)

un citindru specificat C, cu formulele: mm

Pentru capul1:

R = 38 - (0,1875 *C) mm O caracteristică interesantă, în ceea ce priveşte dimensiunile dischetelor de 3:/ inci, este aceea că standardele folosesc sistemul metric, spre deosebire de dischetel e de 54 inci. Aş

fi putut transforma aceste valori în inci, pentru a putea face o comparaţi e cu dischetele de 514 inci, dar rotunjirea rezultatelor ar fi diminuat acurateţea valorilor. De exemplu, în multe

lucrări se consideră spaţierea pistelor la dischetele de 3'/ inci ca fiind de 135TPl. Această

valoare este rezultatul incorect a! conversiei din metri în inci, urmată de rotunjire.

Adevărata distanţă de 0,1875 mm dintre două piste ar putea fi convertită , mai precis, la 135,4667TP1. Citrele prezentate aici sunt specificaţiile impuse de standarde le ANSI

X3.125

şi X3.126

pentru dischetele de 360K şi 1,2M,

precum

şi de Sony,

Toshiba şi

Accurite, care au contribuit toate la stabilirea standardelor dischetei de 3'4 inci.

Caracteristicile magnetice ale dischetei O problemă subtilă a modului in care unitatea de floppy disc înregistrează o dischetă este aceea că intensitatea înregistrării variază în funcţie de tipul de format pe care vrem să-l aplicăm dischetei. Formatele HD au nevoie de dischete speciale care necesită o intensitate a înregistrării mult mai mare decât în cazul dischetelor DD. Aproape totdeauna studenţii mei răspund greşit sau nu răspund deloc (cu excepţia cazului în care au citit lecţia inainte), atunci când sunt intrebaţi: „Care tip de dischetă este mai sensibil din punct de vedere magnetic, cel de 1,2M sau cel de 360K?”. Dacă răspundeţi că discheta de 1,2M este mai

sensibilă, greşiţi! Dischetele HD sunt de două ori mai puţin sensibile decât dischetele DD.

Dischetele HD sunt numite şi dischete cu înaltă coercitivitate din cauza faptului că la înregistrare necesită o intensitate a Câmpului magnetic mult mai mare decât dischetele DD.

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

499

Intensitatea câmpului magnetic este măsurată în oerstezi (0e). În timp ce dischetele de 360K au nevoie la înregistrare de un câmp magnetic cu intensitatea de 3000e, dischetele de 1,2M cer o intensitate a câmpului de 6000e. Deoarece înregistrarea dischetelor HD cere un câmp magnetic de două ori mai puternic, trebuie să evitaţi formatarea dischetelor HD ca şi cum ar fi dischete DD şi a dischetelor DD ca şi cum ar fi de tipul HD.

Al doilea caz se constituie într-un apel adresat celor interesaţi de economisirea banilor pe orice cale. Ei cumpără dischete ieftine de 360K şi apoi le formatează cu unităţi HD, ca dischete de 1,2M.

De cele mai multe ori lucrurile par să fie în ordine şi, deşi este semnalată

o cantitate mare de sectoare defecte, discheta pare gata de a fi folosită. Totuşi, nu vă incumetaţi să stocaţi date importante pe astfel de dischete, incorect formatate, deoarece datele sunt înregistrate cu o intensitate de două ori mai mare decât cea recomandată. În final, pistele invecinate încep să se influenţeze unele pe celelalte, ceea ce duce la modifica-

rea polarităţii sau la slăbirea intensității semanalului, din cauza distanţei prea mici dintre piste şi sensibilităţii mari a suportului magnetic. Despre acest proces se va mai vorbi ulterior în paragraful „Grosimea şi coercitivitatea suportului magnetic”. În cele din urmă datele se vor şterge sau deteriora. Aceasta se realizează într-un interval de săptămâni, luni sau mai mult, dar rezultatul este inevitabil — pierderea informaţiei stocate pe dischetă.

Acest tip de formatare incorectă mai are o consecinţă neplăcută: înregistrarea pe discheta de 360K a unei structuri greu de înlăturat. Formatul HD plasează pe dischetă o inregistrare a cărei intensitate este de două ori mai mare decât ar trebui să fie. Cum puteţi şterge această înregistrare,

pentru a corecta lucrurile? Dacă încercaţi o reformatare cu o unitate

de 360K, aceasta, folosind un mod de scriere cu curent redus, de cele mai multe ori nu reuşeşte să suprascrie mai puternica înregistrare plasată în mod greşit pe dischetă. Dacă încercaţi reformatarea pe o unitate HD, cu opţiunea /4 (sau echivalent), care indică modul 360K, va fi folosit din nou modul de scriere cu curent redus şi deci, suprascrierea va eşua.

Există mai multe consideraţi totul demagnetizator. prafaţa dischetei,

feluri de a rezolva această problemă. Primul ar fi să aruncaţi discheta şi să o învăţare de minte. Sau, puteţi şterge magnetic discheta cu ajutorul unui Acest dispozitiv va crea câmpuri magnetice cu orientare aleatoare pe suaducând-o intr-o condiţie similară cu aceea din momentul fabricării. Demag-

netizatorul poate fi cumpărat din magazinele cu profil electronic, pentru aproximativ 25$.

Celălalt caz de formatare greşită, care nu este prea des întâlnit (dar totuşi se găsesc amatori), este formatarea unei dischete HD în format DD. Nu trebuie (şi de obicei nici nu puteţi) să formataţi o dischetă de 1,2M la capacitatea de 360K. Dacă încercaţi, unitatea va folosi modul de scriere cu curent redus, fiind incapabilă să genereze un câmp magnetic suficient de puternic pentru „insensibila” dischetă HD. Rezultatul constă într-un mesaj de eroare /nva/id mealia sau comitem astfel de erori.

Track 0 bad - disk unusable.

Din fericire sistemul

nu ne lasă să

Unităţile de floppy disk de 3'2 inci nu ridică aceleaşi probleme ca şi unităţile de 514 inci, cel puţin în cazul schimbului de date. Deoarece atât unităţile HD cât şi cele DD scriu pe dischetă acelaşi număr de piste, cu aceeaşi lăţime, nu apar probleme la folosirea unui tip de unitate pentru suprascrierea datelor înregistrate pe alt tip de unitate. De aceea, producătorul de calculatoare nu este nevoit să ofere şi o versiune de unitate de 312 inci DD pentru sistemele dotate cu unităţi de 317 inci HD sau ED. Unităţile HD şi ED pot foarte bine să emuleze

unitatea DD,

iar ED poate imita unitatea HD.

Unităţile HD şi ED pot crea totuşi probleme utilizatorilor neexperimentați care încearcă să formateze dischetele la capacităţi incorecte. Deşi o unitate ED poate citi, scrie şi formata dischete de tip DD, HD şi ED, o dischetă trebuie formatată şi scrisă doar la capacitatea sa specifică. De aceea, o dischetă ED trebuie formatată doar la 2,88M şi niciodată la 1,44M

sau 720K. intotdeauna trebuie să folosiţi discheta la capacitatea la care a fost concepută să lucreze. Vă veţi crea probleme serioase dacă introduceţi o dischetă de 720K în unitatea

500

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

A a unui calculator PS/2 Model 50, 60, 70 sau 80 şi daţi comanda FORMAT A:. Acest lucru va determina formatarea dischetei de 720K la 1,44M, ceea ce o va face de neutilizat, fiind necesar un demagnetizator pentru a o reformata corect. Dacă totuşi vreţi să o folosiţi incorect formatată, vă veţi alege cu o pierdere masivă de date. Această situaţie ar fi fost evitată dacă IBM ar fi folosit în toate sistemele Ps/2 unităţi de floppy disc cu sesizori ai tipului de dischetă. Astfel de unităţi impiedică formatarea

incorectă a dischetei. Dacă încercaţi să formataţi o dischetă la o capacitate incorectă, hardul va forţa eşecul comenzii

FORMAT

şi afişarea unui mesaj

de eroare.

Înţelegând modul de lucru al unităţii de floppy disc, veţi elimina majoritatea problemelor provocate de „erori de pilotaj” şi veţi putea face deosebirea intre astfel de probleme mărunte şi adevăratele defecte hard. Veţi fi un mai bun utilizator şi depanator de sisteme dacă veţi înţelege cu adevărat cum lucrează o unitate de floppy disc.

Utilizarea dischetelor din punct de vedere logic Fiecare tip de unitate poate scrie dischetele cu un număr

diferit de piste şi sectoare.

În a-

cest subcapitol se arată modul în care sistemul de operare vede unitatea. Vor fi date definiţii ale unităţii conform

DOS,

precum şi definițiile cilindrilor şi ale grupurilor de alocare (c///sters).

Cum utilizează sistemul DOS discheta. Pentru a utiliza un PC, nu este neapărat necesară cunoaşterea modului în care DOS organizează discheta, dar înţelegerea principiilor generale vă va transforma într-un utilizator mult

mai informat.

Pentru sistemul de operare DOS, datele de pe discheta dumneavoastră sunt organizate În piste şi sectoare. Pistele sunt nişte cercuri de pe dischetă, înguste şi concentrice. Sectoarele sunt porţiuni din dischetă, de forma feliilor de tort. Versiunile DOS 1.0 şi 1.1 citesc şi scriu dischete de 5'4 inci DD, cu 40 de piste (numerotate de la O la 39) pe fiecare faţă şi 8 sectoare (numerotate de la 1 la 8) pe fiecare pistă. Versiunea DOS 2.0, ca şi următoarele,

creşte automat densitatea pistei de la 8 la 9 sectoare, pentru obţinerea unei capacităţi ridicate a dischetei. Pe un AT cu o unitate de 1,2M, DOS 3.0 poate lucra cu unităţi de 5'/4 inci care formatează discheta cu 15 sectoare pe pistă şi 80 de piste pe faţă; DOS 3.2 poate lucra cu unităţi de 3% inci care formatează discheta cu 9 sectoare pe pistă şi 80 de piste pe faţă; DOS

3.3 poate lucra cu unităţi de 317 inci care formatează discheta cu 18 sec-

toare pe pistă şi 80 de sectoare pe faţă. Distanţa între piste şi ca urmare numărul lor, sunt determinate de caracteristicile mecanice şi electronice pe care le posedă unitatea. Tabelele şi 13.3 prezintă formatele standard cu care lucrează DOS de la versiunea 5.0 în sus.

13.2

.

Tabelul

13.2

Modul de Lp

Pa 360K

Octeţi pe sector

al unităţilor EPA (DD)

1,2M

512

Sectoare pe pistă

Ă

OEI

512

9

15

Piste pe faţă

40

80 2

Feţe

2

Capacitate (K)

360

Capacitate (M)

0,352

Capacitate (mil. octeți)

0,369

(HD)

1200 |

1,172

1,229

Dacă vreţi să calculaţi capacitatea unui format, trebuie.să înmulţiţi numărul de sectoare pe pistă cu numărul

de piste pe faţă, apoi cu 2 (numărul

feţelor) şi, în sfârşit, cu 512

-

Părţile componente ale unităţii de floppy disc

TR

RC

TE

PP

PPP TIR 720K

e TU PO

(DD)

PE Pb 1,44M

(HD)

2,88M

Octeţi pe sector

512

512

512

Sectoare pe pistă

9

18

36

Piste pe faţă

80

80

80

Feţe

2

2

2

720

1,440

2880

Capacitate (M)

0,703

1,406

2,813

Capacitate

0,737

1,475

2,949

Capacitate

(numărul

(K)

(mil. octeți)

de octeți pe sector).

De remarcat

501

(ED)

că se poate exprima capacitatea dischetei în 3

moduri diferite. De cele mai multe ori, capacitatea dischetelor este exprimată în kiloocteţi (1 Koctet = 1024 octeți). Lucrurile sunt în ordine în cazul dischetelor de 360K şi 720K, dar apar probleme în cazul dischetelor de 1,44M şi 2,88M. Aşa cum se poate vedea, o dischetă de 1,44M are de fapt o capacitate de 1440K şi nu de 1,44M. Deoarece 1 megaoctet are 1024 de kiloocteţi, ceea ce denumim o dischetă de 1,44M, este de fapt o dischetă cu capacitatea de 1,406M. În cazul în care se exprimă capacitatea în milioane de octeți, se poate constata că discheta de 1,44M are o capacitate de 1,475 milioane de octeţi. Ca şi cum n-ar exista suficientă confuzie, megaocteţi şi milioane de octeți sunt abreviate cu aceleaşi litere, Mocteţi sau M. Cum nu există un standard general acceptat, în care

să fie prezentate definiţii pentru M şi Mocteţi, în cadrul acestei cărţi voi incerca să fiu explicit.

Dischetele noi, ca şi foile de hârtie nescrise, nu conţin nici un fel de informaţie. Formatarea dischetei este asemănătoare cu operaţia de liniere a unei coli de hârtie, în vederea obţinerii unor rânduri drepte. Prin formatare, pe dischetă sunt plasate informaţiile de care DOS are nevoie pentru crearea tabelei FAT şi a directorului. Dacă la formatare se foloseşte opţiunea

/S, este ca şi cum am adăuga paginii liniate, un titlu. Comanda FORMAT dischetă informaţiile necesare încărcării sistemului.

va plasa pe

Pista O (pista cea mai apropiată de marginea exterioară a dischetei) este rezervată de DOS aproape în întregime, pentru necesităţile sale. Pista 0, sectorul 1, conţine sectorul de Următoa-

de lansare în execuţie a sistemului de operare.

încărcare,

care include programul

camerelor

de hotel, în care se notează ce unitate de alocare (c/usten este ocupată şi care

rele sectoare sunt ocupate de tabela de alocare a fişierelor (FAT), asemănătoare registrului

este liberă. Şi, în sfârşit, urmează sectoarele care conţin directorul rădăcină, în care DOS stochează informaţiile privitoare la numele şi prima unitate de alocare, pentru fiecare fişiei de pe dischetă;

o parte a acestor informaţii le puteţi vedea folosind comanda

În jargonul tehnicii de calcul, se spune că acest proces este „transparent

DIR.

pentru

utilizator”,

ceea ce inseamnă că nu trebuie (şi de obicei nici nu puteţi) să decideţi unde urmează să fie stocată informaţia pe dischetă. Totuşi, faptul că procesul este „transparent” nu înseamnă că nu trebuie să ştiţi ce decizii ia DOS pentru dumneavoastră. Când

sistemul

de operare scrie pe dischetă,

începe întotdeauna prin folosirea sectoarelor

eliberate cel mai recent. Dacă fişierul nu încape în spaţiul liber selectat în acest mod, sistemul de operare DOS scrie restul fişierului în blocul de sectoare libere imediat următor. Acest mod de scris poate duce la fragmentarea fişierelor, dacă este folosită o zonă liberă creată prin ştergerea unui fişier mai mic. Fişierul mai mare va umple complet această zonă, după care DOS va căuta spaţiu liber suplimentar, dinspre pistele exterioare spre pistele interioare. Restul fişierului va fi astfel scris în spaţiul liber imediat următor. Prin repetarea acestei proceduri, la un moment

dat toate fişierele de pe dischetă sunt

502

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

împărţite în bucățele amestecate între ele. Acest lucru nu constituie o problemă pentru DOS, deoarece el aşa a fost proiectat să gestioneze fişierele. Problema este alta: la citire fişierul trebuie refăcut din muite bucăţi (uneori 50 sau 100), împrăştiate pe toată discheta, ceea ce duce la o durată mult mai mare decât în cazul în care fişierul s-ar găsi într-un singur loc. În cazul unui accident, dacă fişierul nu este fragmentat, recuperarea datelor se face mult mai uşor. De aceea, este bine să detragmentaţi periodic discheta pentru ca o

eventuală recuperare a datelor să nu fie atâi de dificilă. Mulţi, totuşi, defragmentează dischetele pentru performanţele crescute care se obțin la citirea şi scrierea fişierelor. Cum se realizează defragmentarea? De la versiunea DOS 6.0 în sus, este prevăzută o comandă numită DEFRAG. Acest utilitar este de fapt o versiune simplificată a programului Norton Utilities Speed Disk. Nu conţine unele dintre opțiunile programului Norton şi nu este la fel de rapid, dar de cele mai multe ori ne rezolvă probiema.

Versiunile mai vechi de DOS

nu asigură utilitare de defragmentare, acest !ucru putând fi totuşi realizat pe căi ocolite. De exemplu, pentru a defragmenta o dischetă, se copiază conţinutul, fişier cu fişier, pe o dischetă goală, se şterge vechea dischetă şi se recopiază fişierele. in cazul had discului, se salvează fişierele cu BACKUP, se formatează hard discul şi apoi se reface conţinutul cu RESTORE. Această procedură este mare consumatoare de timp, ca să nu spunem mai mult. Cum versiunile DOS mai vechi de 6.0 nu asigură programe de defragmentare, mulţi producători de sott au creat programe utilitare, care asigură o defragmeniare ețicientă. Aceste programe refac continuitatea fişierelor fără a rai recurge ia operaţiuni de REFORMAT şi RESTORE. Favoritul meu, care asigură o detragmentare sigură, uşoară şi rapidă, este utilitarul Vopt,

produs de Golden

Bow.

După

părerea mea,

nici un alt utilitar de

defragmentare nu se apropie de performanţele acestui pachet de programe, de 50 $. Adresa şi telefonul firmei Golden Bow se află în Anexa B. Atentie!

togramel ie iajrădimontare sunt prin natura !or periculoase pentru integritatea

le bine să procuraţi un program bun de sâivare (backug), pe care să-l folosiţi inainte de ragmențarea. Cam Cum credeţi că ar arăta hard discul dumneavoastră, dacă în timpul ragmentara ar cădea tensiunea? De asemenea, unele. programe prezintă deficienţe ncompatibile cu noile Versiuni DOS.

Cilindrii. În mod obişnuit, acest cuvânt este folosit în locul termenului „pistă”. Un cilindru reprezintă totalitatea pistelor aflate sub capetele de citire/scriere dintr-o unitate, la un moment dat. În cazul unităţilor de floppy disc, deoarece o dischetă nu poate avea mai mult de două feţe, nu există decât două capete şi ca urmare, un cilindru are două piste. Hard

discurile pot avea mai multe discuri propriu-zise, fiecare cu două sau mai multe capete, astfel că un cilindru poate avea mai multe piste.

Clusteri sau unităţi de alocare. În versiunile DOS-de la 4.0 în sus, un cluster este numit şi unitate de alocare. Termenul este potrivit deoarece un c/uster este cea mai mică porţiune de dischetă pe care DOS

o poate aloca unui fişier la scriere.

Un cluster este alcătuit

dintr-unul sau mai multe sectoare (de obicei două sau mai multe). Având mai mult de un sector pe cluster, tabelul FAT scade în dimensiune şi sistemul de operare DOS este mai rapid, deoarece

lucrează cu mai puţine unităţi de alocare.

Preţul plătit pentru acest câştig,

este o mai ineficientă utilizare a spaţiului: dischetei. Cum DOS imparte spaţiul pe dischetă pornind de la un cluster, fiecare fişier va avea alocat un spaţiu a cărui dimensiune este un anumit număr de clusteri. Tabelul 13.4 prezintă dimensiunile unităţilor de alocare ir pentru diferite formate de dischete.

În capitolul

14,

„Controlere şi unităţi de hard disc”,

fi prezentate dirnensiunile unităţilor de alocare în cazul hard discurilor.

Tipuri de unităţi de floppy disc

Le DIE

tt ie

503

rețete

Capacitate dischetă

Cluster

* Dimensiune

Tip FAT

54 inci 360K

2 sectoare

1024 octeți

12 biţi

5va inci 1,2M

1 sector

512

12 biţi

3" inci 720K

2 sectoare

1024 octeți

12 biţi

314 inci 1,44M

1 sector

512 octeți

12 biţi

3% inci 2,88M

2 sectoare

1024 octeți

12 biţi

octeți

K = 71024 octeji M = 1048576 octeți

Dischetele HD au de obicei dimensiuni

mai mici ale clusterilor, ceea ce pare cam

ciudat,

deoarece aceste dischete au mult mai multe sectoare decât dischetele DD. Probabil că, dischetele HD fiind mai rapide decât cele DD, IBM şi Microsoft au ajuns la concluzia că ar fi mai bine să reducă viteza şi, în acelaşi timp, risipirea spaţiului dischetei. Veţi vedea mai târziu că la hard discuri dimensiunea

clusterilor variază mult

mai mult, în funcţie de versiu-

nea DOS şi de dimensiunea discului. Tabelul 13.5 prezintă parametrii logici ai dischetei.

Tipurile de unităţi de fioppy disc Pentru sistemele compatibile

IBM există 5 tipuri standardizate

de unităţi de floppy disc.

Unităţile de floppy disc pot fi clasificate cel mai uşor după modurile de formatare (vezi tabelele 13.2 şi 13.3). Unele unităţi pot formata mai multe tipuri de dischete. De exemplu, poate formata şi scrie orice tip de dischetă de 32

inci. De asemenea,

unitatea de 3'7 inci ED unitatea de 5'4 inci

HD poate formata şi scrie orice dischetă de 514 inci (deşi, aşa cum s-a arătat, uneori apar probleme

legate de lăţimea pistei). Această unitate poate chiar crea unele formate

mai

vechi, scoase din circulaţie, cum ar fi formatele simplă faţă sau cele cu 8 sectoare pe pistă. Aşa cum se vede în tabelul 13.5, capacitatea dischetei este determinată de câţiva parametri, dintre care unii sunt comuni tuturor unităţilor, în timp ce alţii variază în funcţie de tipul unităţii. De exemplu,

toate unităţile lucrează cu sectoare fizice de 512

octeți, acest

lucru fiind valabil şi pentru hard discuri. Să observăm, totuşi, că DOS tratează dimensiunea sectorului ca fiind variabilă, deşi componenia BIOS nu face asta. Să observăm, de asemenea, că în prezent toate unităţile de floppy disc standardizate sunt dublă faţă. IBM n-a mai vândut sisteme PC cu unităţi simplă faţă din 1982, aceste unităţi fiind considerate de toţi ca depăşite. De asemenea, IBM nu a utilizat niciodată unităţi de 3'/ inci simplă faţă, deşi primele sisteme Apple Macintosh erau dotate în 1984 cu astfel de unităţi. În mod oficial, IBM a început să vândă sau să doteze sistemele cu unităţi de 3/2

inci în 1986, folosind numai tipul dublă faţă.

Unitatea de floppy disc de 5'/4 inci şi 360K Această unitate de densitate joasă creează formatul standard de 360K. Eu folosesc peste tot termenul de „joasă densitate” deşi termenul consacrat este „dublă densitate” (doub/e-density). Folosesc acest termen, deoarece cred că termenul „dublă densitate”. ne duce într-un fel în eroare, în special când încerc definirea acestei unităţi prin comparar& cu

unitatea de „densitate inaltă” (//gh-gens/tp). Termenul

doub/e-densitya fost generat de folosirea termenului

/

s/pg/e-density,

folosit la

504

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

Tabelul 13.5

Parametrii formatelor logice DOS pentru dischete Formate

curente

Formate

vechi

Dimensiune (inci)

3'/4

3%

3/2

54

S'A

54

514

5/4

Capacitate (K)

2880

1440

720

1200

360

320

180

160

Descriptor mediu

FOh

FOoh

F3h

F9h

FDh

FFh

FCh

FEh

Feţe

2

2

2

2

2

2

1

1

Piste/faţă

80

80

80

80

40

40

40

40

Sectoare/pistă

36

18

9

15.

9

8

9

8

Octeţi/sector

512

512

512

512

512

512

512

512

Sectoare/cluster

2

1

2

1

2

2

9.

3

7

2

1

2

Nr. tabele FAT

2

2

2

2

2

2

2

2

Sectoare/director rădăcină

15

14

7

14

7

7

4

4

Nr. max. intrări în director

240

224

112

224

112

112

64

64

Sectoare/dischetă

5760

2880

1440

2400

720

640

360

320

Sectoare/FAT

-|9

Total sectoare disponibile

5726

2847

1426

2371

708

630

351

313

Total clusteri disponili

2863

2847

713

2371

3854

315

351

313

desemnarea unui tip de unitate care utiliza codarea FM (/regvency modu/ation), pentru a înregistra aproximativ 90K pe o dischetă. Acest tip de unitate nu a fost folosit niciodată în sistemele compatibile IBM, ci doar în unele sisteme mai vechi, cum ar fi calculatorul portabil Osborne-1. Când producătorii au scos un nou tip de unitate, care utiliza codarea MFM (/moaj;fiea frequency moaulation), au folosit termenul dovb/e-density pentru a indica

creşterea de aproximativ 2 ori a capacităţii dischetelor, prin întrebuinţarea acestei metode de codare. Toate unităţile moderne de floppy disc, inclusiv cele prezentate în această secţiune, folosesc metoda de codare MFM. Diferitele metode de codare, cum sunt FM,

MFM

sau RLL, vor fi prezentate în capitolul 14, „ Controlere şi unităţi de hard disc”.

Unitatea de 514 inci, 360K, înregistrează 40 de cilindri, a câte două piste fiecare, numerotaţi incepând cu 0, cilindrul O fiind cel mai apropiat de marginea exterioară. Capul 0 înregis-

trează faţa de jos, iar capul 1, faţa de sus. Această unitate imparte pista în 9 sectoare, dar, poate scrie (opţional) şi 8 sectoare pe pistă, realizând dischete compatibile cu versiunile DOS 1.1 şi mai vechi., Acest tip de format este astăzi foarte rar întâlnit (sau chiar deloc). Primele unităţi de 5'4 inci 360K

cu care au fost dotate sistemele

IBM

erau unităţi cu

înălțimea mare (/u// heighd, ceea ce inseamnă că aveau o înălţime de 3,25 inci. Astfel de unităţi sunt considerate depăşite astăzi, fabricarea lor încetând în 1986. Modelele ulterioare folosite de IBM şi de majoritatea producătorilor de sisteme compatibile

IBM

aveau

înălţimea

redusă la jumătate (pa/f heighh, de 1,6 inci. Două unităţi de acest fel pot fi instalate în locul unei unităţi de înălțime mare. Aceste unităţi sunt fabricate de diferiţi producători, fără să existe deosebiri esenţiale între ele.

Unităţile de 5'4 inci 360K au viteza de rotaţie a dischetei de 300rot/min, aceasta însemnând exact 5 turaţii complete pe secundă sau 200 milisecunde pe turație. Toate controlerele standard

de floppy disc pot lucra cu un factor de intreţesere de

1:1, ceea ce

înseamnă că sectoarele de pe o pistă sunt numerotate şi citite consecutiv. Pentru a scrie şi a citi discheta, controlerul transferă date cu viteza de 250000 biţi/s. Cum toate controlere-

Tipuri de unităţi de fioppy disc

505

orice controler poate lucra cu le de densitate joasă pot lucra cu această viteză de transfer,

acest tip de unitate, dacă varianta de BIOS o permite.

permite lucrul cu aceste Sistemul BIOS de pe calculatoareie standard, compatibile IBM, programe unui soft special sau a unor unităţi. De aceea folosirea lor nu implică necesitatea non-lIBM,

unităţi de 360K, driver suplimentare. Această afirmaţie nu se referă şi la unele necesite anumite drivere să putea s-ar care PS/2, or sistemel e existente pe piaţă, destinat de ROM este conţinut softul IBM, pentru a putea fi utilizate. Pentru unităţile oferite de Setup al ului program rularea este condiţie singura suțicient pentru utilizare. De obiceiunităţi. aceste şte recunoa poată să acesta ca pentru calculatorului,

Unitatea de floppy disc de 5'4 inci şi 1,2M

într-un sistem IBM AT, în august Unitatea de floppy disc Pigh-aensitya apărut prima dată , capabii să suporte 1984. Pentru această unitate era necesar un tip nou de dischetă 360K, deşi fără o prea mare de ele dischet şi formatul de 1,2M, dar puteau fi citite şi scrise ' siguranţă. câte 80 de cilindri pe fiecare faţă a Unitatea de 5'4 inci 1,2M în mod normal înregistrează ară a dischetei. Spre deosebire exterio inea mar plasat la dischetei, incepând cu cilindrul 0, trarea unui număr dublu înregis permit acestea joasă, te densita de de unităţile de 5'/4 inci lua în considerare numai am Dacă ei. de cilindri pe aproximativ aceeaşi suprafaţă a dischet lucrurile nu se opresc dar trare, înregis de ăţii capacit a această calitate, ar rezulta o dublare fiecare; ceea ce octeți 512 a câte aici. Fiecare pistă poate fi inregistrată cu 15 sectoare aceste unităţi iu, ansamb Pe trare. înregis de ăţii duce la o creştere suplimentară a capacit de dischetele de oferită aceea decât mare mai ori 4 de trare înregis oferă o capacitate de este nevoie de dischete speciale, cu 360K. Densitatea datelor pe fiecare pistă fiind mărită, Deoarece la început astfel de trare. inregis de tip un suport magnetic adecvat acestui au țăcut greşeala de a folosi dischete de dischete erau scumpe şi dificil de procurat, mulţi la 1,2M, ceea ce a dus la pierderi de eze joasă densitate, pe care au încercat să le format . date ş: operaţiuni nedorite de recuperare a datelor mai mulţi cilindri pe aceeaşi suprafaţă Capacitatea unităţii de 1,2M de a scrie de două ori cu unităţile de 360K. Unităţile de 1,2M de dischetă a creat o problemă de incompatibilitate şi de unităţile de 360K, executând folosiţi cilindri de 40 işi poziţionează capetele pe aceiaşi de din doi in doi cilindri în cadrul celor 80 doi paşi în loc de unul, capetele fiind mişcate datorită faptului că, având de obicei de apare ma Probie

cilindri pe care i-ar putea scrie. 360K scrie 40, capetele unităţilor de 1,2M scris 80 de cilindri în spaţiul în care unitatea de pot întotdeauna să „acopere” în întregime nu inguste trebuie să fie mai mici. Aceste capete mă, împreună cu unele soluţii, va fi o pistă scrisă de o unitate de 360K. Această proble reluată în cadrul capitolului de faţă. de 360rot/min, sau 6 rotații pe În unităţile de 1,2M discheta este rotită cu o viteză ă viteză are aceeaşi valoare, indiferent secundă, sau 166,67 milisecunde pe rotaţie. Aceast sectoare (plus a transmite sau a primi 15 de tipul dischetei introduse în unitate. Pentru ă, un controler trebuie să suporte o secund pe ori 6 de d), ceruta suprasarcină - overhea standard, de

kHz). Toate controlerele viteză de transfer a datelor de 500000 biţi/s (500 transfer, ceea ce țe permite lucrul cu de viteză joasă şi înaltă densitate, suportă această corespunzător. Când în unitate se află astfel de unităţi, cu condiţia să existe un ROM BIOS de 360rot/min, rezultând o viteză viteză aceeaşi o dischetă de 360K, aceasta este rotită cu Toate controlereie standard, de kHz). (300 biţi/s 300000 de datelor necesară de transfer a cu viteze de transfer de lucra pot joasă şi înaltă densitate, folosite în sistemele AT, ă doar pentru scrierea sau folosit este kHz 300 de Viteza 250 kHz, 300 kHz şi 500 kHz. HD. inci citirea unei dischete de 360K de către o unitate de 5'/4 rd au o memorie Se poate spune că toate sistemele tip AT, standa

ROM

BIOS capabilă să

506

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

permită controlerului lucrul cu unităţi de 1,2M, chiar şi cu viteza de transfer a datelor de 300 kHz. Unitatea de floppy disc de 3'/ inci şi 720K Unităţile de 3'p inci şi 720K au apărut pentru prima dată într-un sistem IBM, în cadrul

calculatorului IBM Convertible /aptop,

lansat în 1986.

De atunci, toate sistemele lansate de

IBM au avut incluse unităţile de 3' inci, ca unităţi standard. Acest tip de unităţi este oferit de IBM şi pentru sistemele AT şi XT, atât ca unitate internă cât şi ca unitate externă. De remarcat că cei neincluşi în „lumea IBM”, producătorii de sisteme care nu sunt compatibile IBM (Apple, Hewlett Packard, şi alţii), au oferit unităţi de 3" inci pentru sistemele lor cu mult timp inainte ca lumea IBM să se „dezmeticească”.

O unitate de acest tip înregistrează, în mod normal, 80 de cilindri a câte 2 piste fiecare, cu 9 sectoare pe pistă, obținându-se o capacitate formatată de 720K. Este interesant de amintit că mulţi producători de dischete prezintă aceste floppy discuri ca având capacitatea de 1M şi acest lucru este adevărât. Capacitatea dischetei neformatată este de 1M, dar prin formatare se ajunge la o capacitate utilizabilă de 720K, datorită faptului că pe fiecare pistă este ocupată o porţiune din spaţiu cu preambulul şi postambulul fiecărui sector, cu intervalul de index de la inceputul fiecărei piste şi cu alte intervale care separă sectoarele. Acest spaţiu nu mai este disponibil pentru stocarea datelor şi de aceea diferenţa dintre capacitatea neformatată şi cea formatată. Cei mai mulţi producători prezintă capacitatea neformatată a dischetelor, deoarece nu ştiu în ce tip de sistem urmează să fie utilizate. De

exemplu, sistemele Apple Macintosh pot stoca 800K de date pe acest tip de dischetă, deoarece folosesc o altă tehnică de formatare. Trebuie menţionat că cei 720K de spaţiu disponibil de pe dischetă includ şi zonele rezervate de DOS pentru gestionarea dischetei (sectorul de boot, zonele FAT, directorii etc.), astfel încât pentru stocarea datelor rămân doar 713K.

În cadrul sistemelor compatibile IBM, unităţile de 3'£ inci şi 720K au fost folosite la inceput în sistemele de clasă XT, datorită compatibilităţii acestor unităţi cu orice controler de joasă densitate (doub/e-densitp). Unităţile rotesc discheta cu o viteză de 300 rot/min şi de aceea, pentru o funcţionare corectă, este necesar un controler capabil să asigure o rată de transfer a datelor de 250kHz. Această rată de transfer este aceeaşi ca şi in cazul unităţilor de 360K, ceea ce inseamnă că orice controler care poate lucra cu o unitate de 360K poate lucra şi cu una de 720K. Singurul lucru care trebuie luat în considerare la instalarea unei unităţi de 31 inci şi 720K este capacitatea componentei BIOS de a lucra cu astfel de unităţi. Un sistem IBM cu un ROM BIOS datat 10.06.1985 sau ulterior are posibilitatea de a lucra cu unităţi de 720K fără drivere suplimentare. Dacă sistemul dumneavoastră conţine o variantă ROM BIOS mai veche, pentru a lucra cu aceste unităţi trebuie să aveţi programul DRIVER.SYS pentru

DOS 3.2 sau mai mare, iar in cazul anumitor versiuni DOS comanda DRIVPARM în CONFIG.SYS. Bineînţeles, actualizarea versiunii de ROM BIOS ne scuteşie de aceste

„năzbâtii” soft şi de aceea este soluţia cea mai bună în cazul în care montați o astfel de unitate pe un sistem mai vechi.

Unitatea de floppy disc de 314 inci şi 1,44M Unitatea de 314 inci şi 1,44M a fost introdusă pentru prima dată de IBM în modelul de serie PS/2, lansat în 1987. Deşi, oficial, IBM nu a oferit acest produs pentru sistemele mai

vechi,

imediat după lansarea modelului PS/2,

majoritatea vânzătorilor de sisteme

compatibile IBM au oferit unitatea ca o opţiune pentru sistemele aflate pe piaţă.

Acest tip de unităţi înregistrează 80 de cilindri a câte 2 piste fiecare, cu 18 sectoare pe pistă, ceea ce duce la o capacitate formatată de 1,44M. Majoritatea producătorilor prezintă

Tipuri de unităţi de floppy disc

507

aceste dischete ca având capacitatea de 2M, diferenţa dintre cele două valori reprezentând pierderile cauzate de formatare. De observat că în cei 1440K de spaţiu sunt incluse şi zonele pe care DOS le rezervă pentru gestiunea dischetei, capacitatea rămasă pentru memorarea datelor fiind doar de 1423,5K. Aceste

unităţi au o viteză de rotaţie de 300

rot/min, aceasta fiindu-le impusă de

necesitatea de a lucra corect cu controlerele de înaltă şi joasă densitate, din dotarea fiecăruia. Pentru a utiliza rata de transfer a datelor de 500kHz, valoarea maximă oferită de majoritatea controierelor standard de floppy disc de inaltă şi joasă densitate, viteza acestor unităţi a fost limitată la doar 300 rot/min. Dacă unităţile s-ar roti cu 360 rot/min (viteza unităţilor de 514 inci), numărul total de sectoare pe o pistă ar fi trebuit redus la 15, pentru a nu se depăşi viteza maximă de transfer a datelor, pe care'o permit controlerele. Pe scurt, unităţile de 1,44M şi 3'7 inci pot stoca de 1,2 ori mai multe date decât unităţile de 5'4 inci şi 1,2M, iar viteza de rotaţie a unităţilor de 1,2M este exact de 1,2 ori mai mare decât a celor de 314 inci. Rata de transfer a datelor este identică pentru ambele tipuri de unităţi, asigurându-se compatibilitatea cu aceleaşi tipuri de controlere. Dacă folosiţi o dischetă de joasă densitate (DD) intr-o unitate de 3'/ HD, rata de transfer scade la 250kHz, capacitatea dischetei fiind de 720K. Principala problemă ridicată de folosirea unităţii de 1,44M şi 3'/ inci într-un anumit sistem este capacitatea componentei BIOS de a lucra cu un astiel

de tip de unitate. Un sistem IBM cu ROM BIOS datat 15.11.1985 sau ulterior nu are probleme în utilizarea acestor unităţi, nemaifiind necesare programe suplimentare. "putea să fie nevoie de un program de configurare a sistemului deoarece programul Setup nu oferă varianta de unitate de 1,44M. O altă problemă este cea referitoare controler şi la modul in care el comandă o unitate HD să scrie o dischetă de joasă (DD). Această problemă va fi abordată detaliat in.secţiunea următoare.

S-ar IBM de la densitate

Unitatea de floppy disc de 3'/ inci şi 2,88M Acest

nou tip de unitate de floppy disc a fost conceput

de Toshiba Corporation în decursul

anilor 1980, fiind lansat oficial în 1987. Toshiba a inceput fabricarea acestor unităţi, precum şi a dischetelor corespunzătoare, in 1989, an după care a apărut pe piaţă ca unitate destinată modernizării sistemelor. IBM a adoptat-o în mod oficial, prin includerea ei în sistemele PS/2, in 1991 şi de atunci aproape toate sistemele PS/2 au fost vândute cu această unitate ca echipament standard. Deoarece unitatea de 2,88M citeşte şi scrie dischetele de 1,44M şi 720K fără probleme, schimbarea s-a produs cu uşurinţă. Aceste unităţi impun folosirea versiunii DOS 5.0 sau mai mare. Pentru a putea lucra cu acest tip de unitate, au fost necesare unele modificări în | controlerele de floppy. disc deoarece, deşi viteza de rotaţie rămâne la valoarea de 300

rot/min, numărul sectoarelor scrise pe o pistă a crescut la uluitoarea cifră de 36. Cum, în cazul tuturor dischetelor, la formatare sectoarele primesc numere consecutive (factorul de întreţesere este 1:1), aceste 36 de sectoare trebuie scrise sau citite în acelaşi interval de timp ca şi cele 18 sectoare ale unităţii de 1,44M. Acest lucru impune controlerului capacitatea de a transfera date cu frecvenţa de 1MHz (1 milion biţi/s). Majoritatea tipurilor mai vechi de controlere, atât cele dispuse pe plăci separate, cât şi cele integrate pe placa bază, nu pot asigura o frecvenţă mai mare de 500kHz, aceasta fiind frecvenţa utilizată de unităţile de 1,44M. Dotarea sistemului cu unităţi de 2,88M impune schimbarea controlerului cu unul care poate asigura o rată de transfer a datelor de 1MHz. O altă condiţie cerută de instalarea unei astfei de unităţi este prezenţa „unei variante de ROM BIOS adecvate. Componenta BIOS trebuie să fie capabilă să lucreze cu noul controler, să recunoască şi să accepte unitatea de 2,88M în cursul rulării programului de configurare CMOS. Variantele mai noi de plăci de bază, ale unor producători ca Phoenix, AMI! sau Award,

pot lucra cu noile controlere ED.

508

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

Atât noile sisteme IBM PS/2 cât şi noile tipuri de sisteme compatibile şi clone IBM au acum incluse controlere şi variante ROM BIOS perfect compatibile cu unităţile de 2,88M. Montarea unei unităţi de 2,88M într-un astfel de sistem a devenit o operaţie extrem de simplă: se conectează unitatea şi se rulează programul de configurare CMOS. in cazul sistemelor care nu au posibilitatea să lucreze cu astfel de unităţi, instalarea este mult mai

dificilă. Unii producători oferă pentru modernizarea vechilor sisteme, unităţi de floppy disc de 2,88M însoţite de noile controlere şi de variante îmbunătăţite de BIOS. Deşi unităţile de 2,88M

nu sunt cu mult mai scumpe

decât cele de 1,44M,

dischetele

cerute de acestea sunt incă scumpe. Dacă o dischetă de 1,44M poate fi cumpărată la preţul de, aproximativ,

1$ (uneori chiar mai puţin), dischetele de 2,88M

ajung la preţuri

care depăşesc 5$ bucata! Dar, cum acest tip de unitate se răspândeşte tot mai mult, preţul dischetelor probabil că va scădea. Şi dischetele de 1,44M şi chiar şi cele de 1,2M au avut la apariţie preţuri foarte mari.

Rezolvarea problemelor de înregistrare apărute ia unităţile de 3'/ inci şi 1,44M Cei care folosesc sisteme cu unităţi de 312 inci şi 1,44M se pot confrunta cu o problemă serioasă:

dacă unitatea nu este instalată corect, orice scriere sau formatare efectuată pe o

dischetă de 720K are ca rezultat o dischetă cu date inutilizabile. Acest lucru este rezultatul incapacității controlerului de a semnala unităţii HD că urmează să facă o scriere de densitate joasă. Unităţile de joasă densitate (DD) înregistrează dischetele doar cu valori joase ale curentului din capul de scriere, ceea ce pentru

dischetele DD este corect.

În

schimb, unităţile HD trebuie să fie capabile să inregistreze în ambele moduri, cu curent de scriere mic sau mare, în funcţie de tipul dischetei folosite. Dacă nu primeşte o comandă de comutare a modului de lucru din cel cu curent inare de scriere, folosit în mod obişnuit, în cel cu curent redus, chiar dacă introducem o dischetă DD, unitatea o va scrie ca pe una HD. Comutarea modului de lucru ar trebui să fie realizată, în mod normal, de controlere,

dar multe dintre ele nu transmit corect această comandă unităţii de 1,44M. Controlerul Western

Digital, folosit de IBM,

emite comanda de scriere cu curent redus

(RWC) doar în cazul în care lucrează cu o viteză de transfer de 300kHz, semnalând scrierea unei dischete DD într-o unitate HD. Semnalul RWC comută unitatea de floppy disc din modul de scriere cu curent mare, în modul de lucru cu curent mic, impus de dischetele de joasă densitate. Dacă rata de transfer este de 250kHz, controlerul ştie că lucrează cu o

unitate de joasă densitate şi că RWC

nu mai este necesar pentru că unităţile de joasă

densitate pot scrie numai cu curent redus.

Acest mod de lucru al controlerului produce o problemă deosebită deţinătorilor de unităţi de 1,44M care lucrează cu dischete de 720K, deoarece dischetele sunt rotite cu viteza de 300rot/min, iar în cazul unei dischete de 720K se lucrează cu o rată de transfer de 250kHZ, nu de 300kHz. Acest context „păcăleşte” controlerul, care „crede” că lucrează cu o unitate de joasă densitate şi ca urmare nu mai transmite semnalul RWC. Neprimind semnalul

RWC,

unitatea înregistrează discheta necorespunzător,

deteriorând datele scrise

deja pe dischetă sau înregistrând date de necitit. Sistemele compatibile iBM care folosesc controlere bazate pe modelul controlerului de floppy disc din calculatoarele IBM AT, şi acesta este cazul celor mai multe dintre ele, se confruntă şi ele la rândul lor cu această problemă.

Problema a fost rezolvată de producătorii de unităţi de floppy disc, care au găsit o soluţie perfectă, eliminând necesitatea reproiectării controlerului. Ei au introdus în unitatea de floppy disc un sesizor al tipului de dischetă, care atunci când este activat transmite un semnal prioritar semnalului RWC venit de la controler, schimbarea modului de scriere făcându-se corect, în funcţie de tipul dischetei. Cu alte cuvinte, unitatea, în cazul în care acest senzor este activat, işi alege modul de scriere independent de controler. Senzorul este un dispozitiv mecanic

sau optic, de dimensiuni

reduse,

care sesizează

Tipuri de unităţi de floppy disc („vede”)

509

un mic orificiu existent în discheta de 3'/2 inci HD, în colţul opus celui cu orificiul

de activare a scrierii. Această gaură suplimentară, pe care o au dischetele HD şi ED, determină senzorul să semnalizeze

necesitatea scrierii cu curent

mare.

Dacă este detectată

prezenţa unei dischete ED, unitatea de floppy disc activează modul de înregistrare vertical. Dischetele de joasă densitate nu au aceste orificii suplimentare şi de aceea, cum senzorul nu poate detecta nici un orificiu, unitatea trece în modul „corespunzător dischetelor DD. .

de inregistrare cu curent redus,

Bineînţeles că există şi unii care, în mod nechibzuit, vor să anuleze acțiuisa acestui senzor, prin găurirea inutilă a dischetelor DD, astfel incât unitatea să se comporte ca. “azul dischetelor HD. Câteva firme puse pe căpătuială au realizat câştiguri rapide vânzând, persoanelor neinformate sau mai puţin suspicioase, nişte preducele speciale pentru găurirea dischetelor. Aceşti vânzători lipsiţi de scrupule incearcă să vă inşele, făcându-vă să credeţi că singura deosebire între o dischetă DD şi una HD constă în acest orificiu şi că este suticientă găurirea dischetei DD pentru a o transforma într-o dischetă HD. Acest lucru este -absolut'neadevărat, dischetele de înaltă densitate fiind foarte deosebite faţă de cele de joasă densitate. Diferenţele dintre cele două dischete vor fi explicate în detaliu în cadrul

acestui capitol, într-o altă secţiune. Un alt argument în favoarea inutilităţii acestei preducele este posibilitatea dezactivării senzorului prin simpla îndepărtare a unui jumper din unitatea de floppy disc, fiind posibilă astfel formatarea unei dischete de joasă densitate ca şi cum

ar fi de inaltă densitate (HD).

Prin îndepărtarea acestui jumper unitatea va continua să lucreze corect cu dischetele HD, folosind un curent de scriere cu valoare mare,

dar, din nefericire, acelaşi curent va fi folosit

şi în cazul dischetelor DD, deoarece unitatea nu va mai putea face deosebirea între cele două tipuri de dischete. În cazul în care v-aţi hotărât să riscaţi integritatea dateior - dumneavoastră, puteţi economisi cei 40$ pe care-i pretind vânzătorii de preducele. Să „remarcăm faptul că, având acest senzor dezactivat, chiar şi când veţi încerca folosirea corectă a unei dischete DD, unitatea de floppy disc va utiliza la scriere un curent de valoare mare, care va face discheta de necitit.

Multe sisteme, printre care seria IBM PS/2, Compaq,

/aprop-urile Toshiba şi multe altele,

care au controlere de floppy disc integrate pe placa bază,

dotate cu sesizori ai permită transmiterea lucrează cu o rată de tuncţionare corectă, utilizează comenzi

nu au nevoie de unităţi de 1,44M

tipului de dischetă. Controlerele lor au fost modificate astfel încât să semnalului RWC către unitatea de floppy disc, chiar şi atunci când se transfer a datelor de 250kHz. Această modificare permite o indiferent de tipul de dischetă folosit, atâta timp cât utilizatorul nu

incorecte de formatare.

Dar, cum

aceste sisteme nu au sesizori ai tipului

de dischetă care să supravegheze utilizatorii, aceştia pot formata cu uşurinţă dischetele DD ca fiind dischete HD, indiferent ce orificii are utilizatorilor de sisteme PS/2 mai vechi, care ca şi cum ar fi fost dischete de 1,44M. Dacă mod într-un sistem care are activat sesizorul

discheta. Acest lucru a creat probleme în mod accidental formatau dischete de 720K introducem o dischetă formatată în acest tipului de dischetă, este refuzată citirea ei

datorită formatării incorecte. Dacă se intâmplă să aveţi probleme cu citirea dischetelor pe alte sisteme,

verificaţi corectitudinea formatării acestor dischete.

Modelele mai noi de PS/2 şi sistemele de ultimă oră ale unor producători ca Hewlett de dischetă care eliberează Packard de exemplu, folosesc o configurare a senzorului tipului utilizatorul de obligativitatea introducerii corecte a parametrilor con.enzii FORMAT. In astfel de sisteme, informaţia tutnizată de senzorul tipului de dischetă este transmisă prin intermediul controlerului,

componentei

BIOS,

care oferă comenzii

FORMAT

date despre

tipul dischetei din unitate. Astfel de sisteme fac imposibilă formatarea incorectă a unei dischete şi elimină necesitatea ca utilizatorul să canoască diferitele tipuri de dischete.

510

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

Rezolvarea problemelor de înregistrare apărute la unităţile de 360K sau 1,2M Unităţile de floppy disc de 514 inci ridică unele probleme caracteristice. O problemă majoră, care duce la distrugerea datelor de pe dischetă, este aceea a diferenţelor de lăţime cu care sunt inregistrate pistele pe diferite unităţi. Aceste diferenţe între lăţimile pistelor pot duce

la probleme de compatibilitate între unităţi de 5" inci, de tipuri diferite. Aşa cum s-a arătat in tabelul 13.1, diferenţele între lăţimea pistelor apar doar în cazul unităţilor de 514 inci, unităţile de joasă densitate inregistrând pistele cu lăţimea de două ori mai mare decât a celor inregistrate de unităţile de inaltă densitate (HD). Această diferenţă de lăţime ridică probleme dacă se încearcă modificarea unor date de pe discheta DD cu o unitate HD. Unitatea de floppy disc de înaltă densitate, chiar şi când lucrează in modul de 360K, nu poate suprascrie complet pistele create de o unitate cu 40 de piste. Problemele apar la returnarea dischetei persoanei cu unitatea de 360K, deoarece pentru această unitate noile date apar „incapsulate” în mijlocul rămăşiţelor vechilor piste. Unitatea de

360K nu poate înţelege niciunul dintre cele două semnale şi ca urmare va apare mesajul de eroare Abort, Retry, Ignore. Pentru a evita astfel de probleme, utilizaţi o dischetă formataţi-o pe o unitate de 1,2M cu opţiunea /4 (sau unitatea de 1,2M să înregistreze discheta corect, cu unităţii de 1,2M se poate umple intreaga dischetă cu

nouă, neinregistrată anterior şi echivalent), ceea ce va determina formatul de 360K. Apoi, cu ajutorul fişiere care vor putea fi citite fără

probleme pe o unitate de 360K, neexistând piste mai late înregistrate anterior, care să producă confuzie. Eu folosesc acest truc ori de câte ori trebuie să schimb date intre

sistemele AT care nu au decât unitate de 1,2M şi sistemele XT sau PC care nu au decât unităţi de 360K.

Singura condiţie este folosirea unei dischete noi sau a unei dischete şterse

cu un demagnetizator. O simplă reformatare nu ajută cu nimic, deoarece prin formatare sunt scrise noi date pe dischetă. Să notăm faptul că unităţile de 3% inci, indiferent de tipul lor, înregistrează pistele cu aceeaşi lăţime, astfel incât nu ridică probleme de compatibilitate.

Analizarea dischetelor din punct de vedere constructiv Dischetele de 5'/4 inci şi cele de 3% inci prezintă caracteristici constructive şi de material deosebite. Dischetele sunt introduse în învelitori din plastic, care le protejează. Aceste invelitori sunt mai rigide în cazul dischetelor de 314 inci decât în cazul dischetelor de 54

inci, dischetele

propriu-zise fiind, totuşi, aproape identice exceptând, bineinţeles, dimensiunile. Între cele două tipuri de dischetă există atât diferenţe cât şi asemănări. În acest subcapitol sunt analizate caracteristicile constructive şi de material, proprii celor două tipuri de dischetă. Dacă priviţi o dischetă tipică de 514 inci, veţi observa câteva lucruri (vezi fig. 13.9). Primul lucru care vă sare în ochi este un orificiu mare, rotund, aflat în centrul dischetei. Când

închideţi uşiţa unităţii de floppy disc, în acest orificiu este introdus un dispozitiv de fixare de formă conică, determinând centrarea dischetei şi apoi, prin presare, fixarea dischetei pe dispozitivul de antrenare.

De multe ori, orificiul din centrul dischetei are marginile intărite

cu un inel din plastic, astfel incât discheta să suporte mai uşor presiunea exercitată de mecanismul de poziţionare. Dischetele de inaltă densitate nu au, de obicei, astfel de întărituri, deoarece lipsa de precizie în plasarea lor pe dischetă ar putea duce la probleme de aliniere.

În partea dreaptă, chiar sub orificiul despre care am vorbit, se găseşte un orificiu mic, rotund, numit orificiu de index. Dacă învârtiţi cu atenţie discheta în interiorul învelitorii de

Analizarea dischetelor din punct de vedere constructiv

protecţie,

veţi vedea că suportul

511

magnetic are şi el un mic orificiu. Unitatea foloseşte

orificiu! de index ca pe o referinţă pentru sectoarele de pe dischetă, un fel de „prim meridian” a! sectoarelor. O dischetă cu un singur orificiu de index se numeşte dischetă

„sectorizată soft”, deoarece softui (sistemul de operare) decide numărul de sectoare care urmează să fie scrise pe dischetă. Unele echipamente mai vechi, cum ar îi procesoare le de

texte Wang, folosesc dischete „sectorizate hard”, la care sectoarele sunt demarcate prin oriticii de index. Nu folosiţi astfel de dischete pe calculatoarele PC. N

- Crestături pentrw

0.140 inci

eliminarea

|

N

N

(3.56 mm)

|

pene

N

i

h

0.25 + 0.01 inci

A Disc Mylar acoperit cu oxizi

(6.30 + 0.25 mm)

|

| |

[= ——ţ- Crestătură de TÂ_ activare a

N

N

rr i

'

|

E

=

o

5 £

ze

Ş

8 s

Ș A

E

scrierii

5.25 inci

LA 7 Ț

pp

=

>

ăN

N

/

j

(MI

LI

|:

(1884mmm)

/

=] a

/

o 5 Y

po

5.25 inci ___ pi (138 4 mmm)

ZA Căptuşeală Onticiu de acces a! _ sistemuiui de antrenare Fantă acces cap -

7 Ei

-T

Oriticiu index

Prin bunăvoința corporației IBM

Fig. 13.9 Părţile componente ale unei dischete de 5" inci

Sub gaura de antrenare, în învelitoarea dischetei este decupată o tantă (de forma unei lungi piste de alergări), prin care se poate vedea discheta propriu-zisă. Prin această fantă capetele unităţii au acces la suportul magnetic, putând citi şi scrie pe dischetă. În partea dreaptă,

la o distanţă de aproximativ

un inci, este decupată o porţiune dreptun-

ghiulară din marginea învelitorii. Atunci când această crestătură este prezentă, este posibilă

scrierea datelor pe dischetă.

Dischetele care nu au această crestătură,

sau care o au

acoperită, sunt „protejate la scriere”. Crestătura nu este prezentă la toate dischetele, lipsind mai ales la cele cumpărate cu programe pe ele. În partea de jos a dischetei pot fi observate două crestături foarte mici, de formă ovală, care flanchează fanta de acces a capului. Aceste crestături elimină tensionarea dischetei, prevenind indoirea ei. Uneori aceste crestături sunt utilizate de unitate pentru o mai bună fixare a dischetei in poziţia corectă. Deoarece dischetele de 314 inci au un înveliş de protecţie mult mai rigid, care ajută la fixarea dischetei, acestea pot fi înregistrate cu densități mai mari de piste şi date decât

dischetele de 5" inci (vezi fig. 13.10). Fanta de acces a capetelor este protejată de o închizătoare metalică, care este manevrată de unitate şi care rămâne inchisă atunci când

discheta nu se găseşte in unitate. În acest fel suportul magnetic este protejat de acţiunea mediului înconjurător şi de degetele utilizatorului, fiind eliminată şi necesitatea unei mape

de protecţie.

În loc să existe un orificiu de index, în cazul dischetelor de 312 inci este folosit un orificiu

de aliniere din butucul metalic aflat in centrul dischetei. Unitatea „apucă” butucul metalic şi foloseşte orificiul din butuc pentru a poziţiona corect discheta. În partea de jos, in stânga dischetei se află un orificiu cu un capac glisant. .

Acesta este

512

Capitolul 13 — Unităţi şi controlere de floppy disk

orificiul de activare/dezactivare a scrierii. Când orificiul este vizibil, discheta este protejată la scriere şi unitatea nu mai poate înregistra date pe dischetă. Dacă orificiul este astupat, scrierea este permisă şi puteţi inregistra date pe dischetă. Pentru o siguranţă mai mare, nu se multe programe sunt furnizate pe dischete care nu au capacul glisant, astfel încât

poate activa cu uşurinţă scrierea pe dischetă. ——

30 mm

(3.5)

7 d

/

4

Această opţiune este folosită pentru crearea de memorie

tampon

pentru datele

citite de pe CD-ROM. Este utilă atunci când doriţi un acces iniţial mai rapid la” directorul discului. Pentru cei mai mulţi utilizatori, un număr de bufere cuprins intre 10 şi 15 este mai mult decât suficient. Mai multe bufere ar însemna o risipă. Fiecare bufer este echivalentul a 2K de memorie. Deci, prin opţiunea /M:10 va fi alocată o zonă de 20K de memorie. Trebuie să şiiţi că prin utilizarea memoriei tampon nu îmbunătăţiţi semnificativ performanţele generale ale unităţii, ci doar accesul iniţial al sistemului de operare la disc şi transferul de blocuri mari de date, cum sunt cele care apar în cazul aplicaţiilor video. Deci, să nu vă aşteptaţi ca folosind un bufer de 200K să transformați o unitate cu timpul de-acces de 400ms într-un monstru al vitezei. În cazul opțiunii /M: fără argument, MSCDEX va folosi valoarea prestabilită de 6 bufere, ceea ce este suficient pentru cele mai multe calculatoare şi unităţi CD-ROM. IE

Prin această opţiune se determină folosirea memoriei inalte (P/gh memorp pentru memoria tampon definită cu /M:, eliberându-se în acest fel spaţiu în memoria

MK

”

IS

convenţională.

Versiunile mai vechi, anterioare versiunii 2.1, nu

foloseau memoria extinsă. Această opţiune poate fi folosită numai de la sistemele DOS 5.0 in sus. Suport Kanji. Permite utilizarea unităţii CD-ROM în comun in cadrul unei aplicaţii de reţea, cum este Windows for Workgroups.

După ce aţi încărcat softul, îl puteţi folosi Aşa cum am mai spus, unitatea ar trebui să vă fie livrată împreună cu softul de instalare, care copiază fişierele driverului pe hard disc şi adaugă liniile de comandă necesare fişierelor CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT. După ce aţi terminat cu instalarea softului, puteţi reinijializa sistemul pentru ca apoi să vedeţi dacă instalarea s-a realizat corect. În continuare, sunt prezentate câteva exemple menite să vă creeze o imagine despre modul de lucru al unui driver încărcat corect în sistem. Dacă sunteţi convins că softul este corect încărcat în sistem, puteţi face o probă punând în suportul de disc un CD şi apoi introducându-l în unitate. Pentru a obţine afişarea directorului discului, tastaţi comanda: DIR/w G: Această comandă va determina afişarea directorului discului introdus în unitate, în cazul în care unităţii i-a fost atribuită litera G (vezi fig. 15.12).

Puteţi folosi unitatea CD-ROM Ia fel ca pe oricare altă unitate DOS. Singurele comenzi DOS pe care nu le puteţi folosi in cazul unităţii CD-ROM sunt cele care includ operaţii de scriere. Amintiţi-vă că un CD nu poate fi suprascris, şters sau formatat. Dacă directorul furnizat de unitate corespunde

cu cel al discului,

totul este în ordine. |

Acum puteţi opri calculatorul şi remonta capacul.

CD-ROM în Microsoft Windows. Atunci când adăugaţi sistemului o unitate CD-ROM, Windows „află” prin intermediul sistemului de operare de prezenţa acesteia. În urma instalării unităţii, în mediul Windows apar câteva moditicări. Dacă deschideţi fereastra

După ce aţi incărcat softul, îl puteţi folosi

SR)

ESL [11444

APE

ai BRE

PSI! 14140) 50 Bud IL DI IRI II a

LHC

TR

TI)

Si tis I EEUIU-a)

TI

MEN! EIB)

Ai

747

EI)

Mi all, x LN EisiTpi 8)

898418 byte [-P07 CSL

Fig. 15.12 Directorul unui CD

programului

File Manager

(vezi fig 15.13),

în partea de sus,

printre vechile pictograme de

unităţi, apare şi cea a unităţii CD-ROM. Puteţi observa că pictograma unităţii CD-ROM conţine desenul unui CD, iar deasupra directorului apare titlul „CD-ROM”, dovadă că Windows cunoaşte tipul suportului utilizat de noua unitate, prin intermediul extensiei DOS prezentate anterior.

Fig. 15.13 Pictograma unităţii CD-ROM

adăugată

ferestrei File Manager

Media Player În timp ce lucraţi sub Windows, puteţi folosi unitatea CD-ROM la redarea compact discurilor audio. Mai întâi, trebuie să conectaţi unitatea la o placă de sunet prevăzută cu dituzoare, sau să cuplaţi ieşirea audio a unităţii cu o staţie de amplificare stereo. Intraţi apoi în Control Panel şi seleciaţi Drivers. Dacă în lista driverelor nu apare [MCI] CD Audio, selectaţi comanda Add (adăugare de drivere). Introduceţi în unitatea de floppy disc discheta de instalare Windows pe care se află driverul CDAUDIO. În momentul în care

driverul este inclus in listă, ieşiţi din Drivers şi apoi din Control Panel. Selectaţi pictograma

Media

Player.

Alegeţi din meniul Device linia CD.

În partea de jos va fi

afişată o listă cu numerele piștelor compact discului. Butoanele de comandă au aceeaşi semnificaţie ca şi in cazul unui CD

player (vezi fig. 15.14).

748

Capitolul 15 — Unităţi CD-ROM

Fig. 15.14 Media Player cu un CD introdus în unitate

Mulţi producători de unităţi livrează programe de redare a compact discurilor audio care sunt utilizabile sub DOS. Amănunte despre astfel de utilitare puteţi obţine din manualul de instalare şi dischetele cu soft.

Rezumat Acest capitol vă ajută la alegerea,

instalarea şi configurarea unităţii CD-ROM

într-un

calculator care lucrează sub DOS sau Windows. Când alegeţi unitatea, ţineţi cont de datele tehnice, de calitate şi de celelalte elemente, cum ar fi sistemul de autocurăţare a lentilelor sau alternativa sertar/suport.

În timpul instalării unităţii, respectaţi instrucţiunile şi recomandările producătorului. Acest capitoi vă oferă un ghid general de instalare şi câteva sugestii menite să vă ferească de necazuri şi configurări greşite. În sfârşit, de câte ori aveţi posibilitatea, procuraţi-vă ultimele versiuni ale driverelor SCSI, CD-ROM şi MSCDEX pentru a beneficia de performanţe ridicate şi compatibilitate crescută cu alte programe şi componente PC.

Capitolul

16

Benzi şi a de memo de mare Activitatea de realizare a copiilor de siguranţă poate deveni copleşitoare. Utilizatorii cu hard discuri de mare capacitate, pe care sunt instalate numeroase aplicaţii, precum şi cei care produc mari cantităţi de date, incep să simtă necesitatea realizării copiilor de siguranţă în fiecare săptămână şi uneori în fiecare zi. În plus, spaţiul cerut pentru

înregistrarea datelor a devenit

un element

critic al calculatoare-

lor de azi. Uneori se pare că necesitatea de spaţiu de înregistrare a unui PC nu va putea fi

niciodată satisfăcută. Pe orice calculator folosit in afaceri, la studiu sau doar pentru distracţii, cantitatea de soft care trebuie instalat şi de date care trebuie stocate pot depăşi posibilităţile unui hard disc pe care, nu cu mult timp în urmă, îl consideram de mare capacitate.

Acest capitol se concentrează asupra unităţilor de bandă şi a unităţilor de disc amovibile, care sunt utilizate din ce în ce mai mult la rezolvarea necesităţii de spaţiu de stocare şi ca mijloace rapide şi eficiente de realizare a copiilor de siguranţă pentru mulţi megaocteţi de date.

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (Pachup/ Orice carte serioasă de calculatoare vă avertizează asupra necesităţii realizării periodice a

copiilor de siguranţă. Aceste copii de siguranţă sunt necesare deoarece in orice moment poate apare o problemă majoră (sau chiar una mai măruntă) care să ducă la alterarea informaţiilor şi a programelor înregistrate pe hard discul calculatorului, făcându-le de neutilizat.

Multe lucruri pot atenta la integritatea datelor de pe hard disc.

lată o listă a unor

astfel de cauze: 1.

Modificarea bruscă a valorii tensiunii de alimentare (vârfuri de tensiune) care duce la alterarea datelor.

Suprascrierea unui fişier din greşeală. Formatarea hard discului din greşeală, atunci când vreţi să formataţi o dischetă. 4.

Defectarea unităţii de hard disc fără să existe copii de siguranţă. Nu numai că trebuie să instalaţi o nouă unitate, dar va trebui să refaceţi şi tot softul.

5.

Defectarea calculatorului ca urmare a unor evenimente neprevăzute (inundaţii,

750

Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

trăsnete, incendii, hoţi). Un trăsnet picat în apropierea locuinţei sau biroului poate provoca distrugerea calculatorului, inclusiv a hard discului. Un hoţ vă poate lăsa fără calculator. Dacă aveţi copii de siguranţă, vă puteţi reface softul pe noul calculator.

Copiile de siguranţă reprezintă o soluţie şi în cazul umplerii hard discului sau al transferului de date între două calculatoare. Puteţi realiza copii de siguranţă pentru datele pe care le mai folosiţi:

rar, pentru ca după aceea, ştgrgând

datele originale, să vă măriţi spaţiul de

înregistrare disponibil. Dacă ulterior veţi avea nevoie de acele date, le puteţi reconstitui cu ajutorul copiei de siguranţă.

Atunci când se impune

realizarea unui transfer mare de date

între două calculatoare (situate în oraşe diferite, de exemplu) este mai simplu să realizaţi o copie de siguranţă a datelor respective pe o bandă şi apoi să trimiteţi banda pentru refacerea datelor la destinaţie. Cu toate că îşi dau seama de importanţa realizării regulate a copiilor de siguranţă, mulţi utilizatori evită această operaţiune. Unul dintre principalele motive ale acestei erori este faptul că pentru mulţi utilizatori realizarea copiilor de siguranţă cu unitatea de îloppy disc reprezintă o activitate plictisitoare. Folosind unitatea de floppy, s-ar putea ca pentru copierea a 150M de date să fiţi nevoiţi să introduceţi şi să scoateţi 150 de dischete HD, dacă softul pe care-l utilizaţi nu realizează comprimarea datelor, operaţiune prin care se reduce spaţiul de înregistrare. Cele mai simple şi mai eficiente dispozitive de realizare a copiilor de siguranţă sunt unităţile de bandă. Dacă aveţi o unitate de bandă instalată în sistem, nu trebuie decât să introduceţi o bandă în unitate, să lansați softul de realizare a copiilor de siguranţă şi să selectaţi programele destinate copierii. Apoi, în timp ce dumneavoastră

vă puteţi ocupa cu altceva,

softul va realiza copiile dorite. Ulterior, dacă doriţi să recuperaţi anumite fişiere de pe acea bandă, o introduceţi în unitate şi lansați programul de restaurare a fişierelor dorite. Unitatea de bandă vă scuteşte de o activitate plictisitoare. Acest subcapitol prezintă tipurile de unităţi de bandă care se găsesc pe piaţă, caracteristicile acestora şi modul de instalare şi utilizare a unei unităţi de bandă în sistem. Vor fi abordate

următoarele subiecte:

Unităţile de bandă cele mai răspândite, inclusiv QIC-40 şi QIC-80. m Capacitatea de înregistrare a benzilor. m Unităţi de bandă de mare capacitate. m Standardele QIC. m Unităţi de bandă portabile. m Soțitul utilizat la realizarea copiilor de siguranţă pe bandă. Necesitatea standardizării înregistrărilor pe bandă Standardele pentru benzile destinate copiilor de siguranţă au apărut într-un mod asemănător cu cele ale altor componente ale calculatorului. Utilizarea benzilor magnetice a început cu mult înainte de apariţia standardelor. La început, pentru stocarea datelor erau utilizate

unităţi de bandă cu role, asemănătoare vechilor magnetofoane. Cea mai utilizată bandă a fost cea de 1/4 inci şi aceasta s-a impus de facto, ca standard. Dar, pentru înregistrarea datelor, fiecare producător folosea propriul său format. Deosebirile apăreau nu numai în ceea ce priveşte numărul de piste sau densitatea utilizată la înregistrarea pe bandă, dar şi între interfețele folosite la cuplarea cu calculatorul. Cu mai bine de 10 ani inainte de apariţia primului IBM

PC, in 1972,

firma 3M a

lansat

primul „cartuş” cu bandă de 1/4 inci, destinat înregistrărilor de date. Acesta era constituit dintr-o casetă cu dimensiunea de 6 x 4 x 5/8, inci în care se găseau

două role pe care era

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă /baciwp)

intăşurată banda.

751

Mişcarea benzii în timpul citirii sau înregistrării era realizată de un

dispozitiv acţionat cu o curea de transmisie.

Datorită fiabilităţii ridicate pe care o prezenta

acest cartuş, cererea de unităţi de bandă a crescut, deşi nu se stabiliseră standarde privind modul de înregistrare pe aceste benzi. Lipsa standardelor făcea ca, de obicei, o bandă să nu poată fi citită pe două unităţi diferite.

Una dintre problemele create de această situaţie, era faptul că producătorii modificau continuu

formatele de inregistrare.

Dacă

un anumit

tip de unitate era scos din producţie şi

formatul respectiv nu mai era folosit, in cazul unei defecţiuni datele stocate pe bandă deveneau indisponibile până la repararea unităţii. În cazul în care unitatea de bandă nu mai putea fi reparată, datele erau pierdute pentru totdeauna. Aşa cum s-a întâmplat şi in cazul interfeţelor de hard disc, standardizarea a fost impusă de către utilizatori. Aceştia au vociferat, cerând unităţi de bandă standard, capabile să citească benzile înregistrate pe oricare alt tip de unitate. Standardele QIC Ca răspuns la cererile privind standardizarea, producătorii unităţilor grupul Quarter-inch Cartridge Drive Standards Inc., denumit uneori Committee (QIC). In 1983-84, a fost livrat primul tip de unitate de standardul QIC: unitatea QIC-02, care folosea benzi de aproximativ format de 9 piste cu capacitatea de 60M.

de bandă au format mai simplu Quarter-inch bandă care respecta 90 de metri şi un

Ca urmare a dezvoltării tehnologiei şi dificultății de a folosi cartuşele de 4 x 6 x 5/8 inci la calculatoarele personale care au adoptat, majoritatea, nişele de 5 1/2 inci, QIC a elaborat standardul pentru un al doilea tip de cartuş, cu dimensiuni asemănătoare cu cele ale

casetei audio. Aceste minicartuşe măsurau aproximativ 3 1/4 x 2 1/2 x 3/5 inci. Aceste două tipuri de cartuşe sunt folosite astăzi de numeroase unităţi de bandă conforme standardului QIC. Numărul de standard QIC este urmat de un cod format din două litere care specifică dimensiunea cartuşului. Aceste coduri sunt: a DC (data cartridge) pentru casetele de 4 x 6 x 5/8 inci . s MC (m/picaririage) pentru casetele de 3 1/4 x2 1/2 x 3/5 inci. De exempiu, noua bandă QIC-5GB-DC este o bandă cu casetă mare şi are capacitatea de 5 gigaocteţi. Banda QIC-5010-MC este o bandă cu casetă mică şi capacitatea de 13G. Tabelul 16.1 prezintă standardele QIC şi caracteristicile acestora. Numărul de standard nu are semnificaţia unui număr de versiune, de exemplu, care cu cât este mai mare cu atât specitică un produs mai recent. Un număr QIC mai mare nu înseamnă neapărat că standardul respectiv se referă la o tehnologie mai recentă. De exemplu, QIC-100 şi QIC-128 se referă la unităţi de bandă comercializate cu mult timp înaintea unităţilor mai noi QIC-40 şi QIC-80. De asemenea, numărul de standard nu are de obicei legătură cu capacitatea de înregistrare a benzii. De exemplu, Q!IC-40 se referă la o bandă cu capacitatea de 60M,

iar banda QIC-80

are capacitatea de 120M.

Benzile descrise de standardele QIC au un suport magnetic pe bază de oxizi de fier, iar modalitatea de inregistrare a datelor este asemănătoare cu cea folosită în cazul hard discului, fiind folosite două tehnici de codare: MFM (mmod//i2a' freguency modulation) şi RLL (run-length /imitea).

Tipuri uzuale de benzi QIC Cele mai răspândite unităţi QIC, cele corespunzătoare standardelor QIC-40 şi QIC-80, folosesc

minicasete.

Milioane de astfel de unităţi sunt instalate în prezent în calculatoare.

752

Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

Tabelul

16.4

Specificaţiile standardelor (ei [eă PI +

1/4 inci

ti casetele

şi ini pot aa păi de

i

Standardele QIC pentru minicasetă

“ Standardele QIC DC-2000 (dimensiuni aproximative 3.1/4x2 1/2 x 3/5) Număr standard

Capacitate (comprimare w/o) (1)

Piste

Viteză de transfer

QIC-40

40M/60M

20

2-8M/min

QIC-80

80M/120M

28

3-9M/min

QIC-100 (desfiinţat)

20M/40M

12 sau 24

QIC-128

86M/128M

QIC-3010

255M

40

9M/min

QIC-3020

500M

40

9M/min

QIC-3030

555M

40

-

QIC-3040

840M

42 sau 52

-

QIC-3050

750M

40

-

QIC-3060 (inactiv)

875M

38

-

QIC-3070

4G

144

-

QIC-3080

1,6G

50

-

QIC-3110

2G

48

-

QIC-5010

13G

144

-

,

(3)

,

-

32

Pa

Standardele QIC pentru casetă mare Standardele QIC DC-300a, DC-600, DC-6000 (dimensiuni aproximative 4x6x

5/8)

Număr standard

Capacitate (comprimare w/o) (1)

Piste

Viteză de transfer

QIC-11

45M

9

-

QIC-24

45M/60M

9

-

QIC-120

125M

15

-

QIC-150

150M/ 250M

18

-

QIC-525

320M/

26

12M/min

QIC-1000

1G

30

18M/min

QIC-1350

1,35G

30

18M/min

QIC-2100

2,1G

30

QIC-2GB

2G

42

QIC-5GB

5G

44

QIC-5010

13G

144

(1) (2) (3) (4)

(DC-300)

Capacitatea benzii poate varia Lungimea benzii poate varia in Capacitatea este de 1G pentru SCSI: Small Computer System

525M

18M/min -

18M/min

18M/min ”

in funcţie de lungimea acesteia. funcţie de producător. unitățile care folosesc cartuşe de 0,315 inci. Interface.

18M/min

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (Packup)

753

Lungime

Densitate

bandă (2)

Codare

Tip interfaţă

-

62m sau 94m

MFM

Floppy sau adaptor

-

62m sau 94m

MFM

Floppy sau adaptor

10.000 bpi

-

MFM

SCSI (4) sau QIC

16.000 bpi

-

MFM

SCSI sau QIC

22.000 bpi

91m

MFM

Floppy sau IDE

42.000 bpi

122m

MFM

Floppy sau IDE

51.000

84m

MFM

SCSI-2 sau QIC

41.000 bpi

122m

RLL

SCSI-2 sau QIC

-

90m

RLL

SCSI-2 sau QIC

bpi

-

90m

RLL

-

68.000 bpi

90m

RLL

SCSI-2 sau QIC

60.000 bpi

-

RLL

SCSI-2 sau QIC

-

-

RLL

SCSI-2 sau QIC

-

-

RLL

SCSI-2 sau QIC

Densitate

bandă (2)

Codare

Tip interfaţă

.

Lungime

|

.

-

137m

MFM

QIC-02

8.000

137m sau 183m

MFM

SCSI sau QIC-02

10.000

183m

MFM

SCSI

sau QIC-02

MFM.

SCSI

sau QIC-02

305m

MFM

SCSI

sau SCSI-2 sau SCSI-2

10.000

bpi

183m

16.000

bpi

36.000

bpi

232m

MFM

SCSI

51.000 bpi

232m

RLL

SCSI-2

68.000

bpi

267m

RLL

SCsI-2

40.640

bpi

274m

MFM

SCSI-2

96.000

bpi

366m

RLL

SCSI-2

68.000

bpi

-

RLL

SCSI-2

:

sau 305m

Marele succes de care s-au bucurat QIC-40 şi QIC-80 are la bază mai multe motive, printre cele mai importante fiind acela că aceste două tipuri de unităţi au fost prima generaţie de unităţi de bandă cu un preţ atractiv, la care modalitatea de înregistrare a dateler era: aceeaşi, indiferent de producător. Cu alte cuvinte, unităţile de bandă QIC-40 şi QIC-80 au

754

Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

preţuri accesibile, şi benzile înregistrate de una dintre ele pot fi citite pe alte unităţi de acelaşi tip, chiar dacă sunt produse de altă firmă. În plus, dimensiunile reduse ale minicasetei utilizate de benzile QIC-40

şi QIC-80

au făcut

posibilă realizarea de unităţi de bandă care pot fi montate cu uşurinţă în nişele de 5 1/2 şi 3 1/2 inci, cu care sunt prevăzute calculatoarele personale. Foarte utilizate sunt şi unităţile de bandă portabile, capabile să scrie şi să citească benzi QIC-40 şi QIC-80. Spre deosebire de unităţile montate în calculator, modelele portabile pot fi folosite la realizarea copiilor de siguranţă pentru mai multe calculatoare.

O altă explicaţie a succesului unităţilor de bandă QIC-40 şi QIC-80 este preţul scăzut al casetelor, comparativ cu mormanul de dischete necesare înregistrării aceleiaşi cantităţi de date. De exemplu, o bandă de marcă pe care se poate înregistra o cantitate de 250M de date (folosind comprimarea datelor), costă intre 14$ şi 25$. Pentru a înregistra aceeaşi cantitate de date comprimate pe dischete de 3 1/2 inci, va trebui să cumpăraţi 13 cutii (a câte 10 dischete) pentru care veţi cheltui 90$ dacă dischetele sunt de marcă. Chiar dacă veţi cumpăra dischete ieftine, pe care mulţi nu au curajul să le folosească la realizarea copiilor de siguranţă, va trebui să cheltuiţi 50$. Unul dintre principalele neajunsuri pe care le au unităţile de bandă QIC-40 şi QIC-80 este faptul că atunci când sunt folosite interfeţe de floppy, în special în cazul interfeţelor de floppy pe 8 biţi, unităţile devin extrem de lente. Pentru copierea datelor se pierde aproximativ la fel de mult timp ca şi în cazul scrierii pe dischetă. Modelele mai noi de unităţi de bandă, folosite în sistemele 386, 486 şi Pentium, şi-au îmbunătăţit considerabil performanţele, prin utilizarea interfeţelor de floppy pe 16 biţi şi a unui soft bazat pe: transferul DMA.

În plus, producătorii de unităţi de bandă oferă interfeţe specializate, care pot mări şi mai mult viteza de transfer a datelor. De aceea,

nu sunt neobişnuite valorile cuprinse între 2M

şi 4M pe minut (când se foloseşte interfaţă de floppy disc), sau chiar şi de 9M pe minut (dacă se foloseşte o interfaţă specializată).

Ca şi în cazul dischetelor sau al hard discurilor, banda trebuie formatată înainte de utilizare.

Şi una dintre problemele nerezolvate încă, pe care le ridică unităţile QIC-40 şi Q!C-80 (şi de fapt oricare alt tip de unitate), este timpul pierdut cu formatarea. Pentru a formata o bandă QIC-40 cu capacitatea de 60M sunt necesare 90 de minute sau chiar mai mult, iar pentru o bandă QIC-80 de 125M, această durată poate depăşi 3 ore. Puteţi cumpăra benzi pretormatate dar, ca oricare alt produs care vă economiseşte timpul, acestea sunt mai scumpe.

Pentru înregistrarea datelor pe benzile QIC-40 MFM (Modified Frequency Modulation), ca şi vechi de hard discuri. O altă asemănare între unei zone de înregistrare rezervată sistemului. zonă este similară cu cea de pe dischete sau

şi QIC-80 este utilizată tehnica de codificare în cazul dischetelor sau al unor tipuri mai cele trei tipuri de suporturi constă în crearea În cazul benzilor QIC-40 şi QIC-80, această hard discuri.

Standardul QIC impune existenţa unui tabel de alocare a fişierelor (FAT) în care sunt notate pistele folosite la înregistrarea datelor şi sectoarele defecte, care trebuie evitate la înregistrare. O bandă QIC-40 este împărțită în 20 de piste, fiecare pistă fiind împărţită în 68 de segmente a câte 29 de sectoare fiecare. Un sector are o capacitate de înregistrare a datelor de 1.024 octeți (1K).

Mai este necesară rezervarea de spaţiu şi pentru sistemul de

corecție a erorilor care protejează integritatea datelor. Acesta, impreună cu zona de sistem, utilizează 30% sau chiar mai mult din capacitatea unei benzi QIC-40. Simplitatea modului de utilizare țace de înţeles răspândirea de care se bucură unităţile de bandă QIC-40 şi QIC-80, cu toate că au o viteză redusă de lucru în anumite sisteme şi că formatarea benzilor durează mult. Marea lor răspândire a făcut posibilă scăderea continuă a preţului în ultimii ani. Astfel, o unitate de marcă de tipul QIC-80 (unitatea de bandă care

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (Paciup)

755

oferă capacitatea cea mai mică pe care utilizatorii ar trebui s-o ia in considerare) costă de

multe ori sub 150$, iar uneori pot fi comandate prin poştă contra sumei de 100$ la publicaţii ca revista „Computer Shopper”. Unităţile QIC-40. Primele unităţi de bandă pentru realizarea copiilor de siguranţă larg acceptate, au fost cele conform standardului QIC-40, apărut în 1986. Deşi la început au fost produse pentru a fi montate în nişe de 5 1/2 inci, ulterior au apărut şi modele de unităţi QIC-40 destinate nişelor de 3 1/2 x 1 inci. Aceste unităţi de bandă folosesc unul dintre conectorii interni de alimentare,

iar transferul de date îl realizează printr-un cablu

legat la controlerul de floppy disc. Dacă primele unităţi QIC-40 aveau capacitatea naț/vă de 40M (permiteau înregistrarea a 40M de date fără comprimare), nu după mult timp au apărut pe piaţă modele care ofereau capacitatea de 60M fără comprimare. Unul dintre primele neajunsuri a fost posibilitatea de a

utiliza o singură unitate de floppy

disc intr-un sistem în care era instalată o unitate de bandă, datorită faptului că unitatea de bandă ocupa unul dintre conectorii controlerului de floppy disc. Dar, prin folosirea unui cablu special, modelele mai recente de unităţi QIC-40 permit utilizarea a două unităţi de fioppy disc. Deşi scopul principal al organizaţiei QIC era acela de a realiza compatibilitatea sistemelor dotate cu unităţi de bandă, benzile înregistrate pe unitatea de bandă produsă de o anumită firmă nu erau citite de toate unităţile celorlalţi producători, mulţi dintre ei continuând să folosească tehnica proprie de structurare a datelor pe bandă. Acest ţel de realizare a compatibilităţii între unităţile de bandă, a devenit realitate abia după apariţia unităţilor QIC-80. Unităţile QIC-80. Aceste unităţi sunt cele mai populare unităţi de bandă folosite la realizarea copiilor de siguranţă şi pun la dispoziţie un nivel de performanţă pe care cumpărătorul ar trebui să-l considere ca fiind un minim necesar. Unităţile de bandă QIC-80 sunt concepute pentru a fi montate în nişe de 3 1/2 x 1 inci, dar pot fi instalate şi în nişe de 5 1/2 inci, folosind masca şi suportul adaptor cu care este livrată de obicei unitatea. Ca şi QIC-40, această unitate foloseşte unul dintre conectorii cu care este prevăzută sursa pentru alimentarea unităţilor de floppy sau hard disc. Poate fi conectată prin intermediul controlerului de floppy disc, ca in cazul unităţii QIC-40, sau folosind o interfaţă specială, de mare viteză, care se montează într-unul dintre conectorii de extensie de pe placa de bază. Folosirea unei interfeţe specializate măreşte foarte mult vițeza de transfer a datelor şi reduce durata execuţiei copiilor de siguranţă. În general, o bandă înregistrată pe o unitate scrisă de unitatea altui producător. Această QIC-80, care specifică nu numai tehnica de datele pe bandă. Unităţile de bandă QIC-80

produsă de o anumită firmă poate fi citită şi compatibilitate este rezultatul standardului înregistrare, ci şi modul în care sunt structurate pot citi (dar nu şi scrie) benzi QIC-40.

Unităţi de bandă portabile. Acest model de unitate de bandă se bucură de o popularitate deosebită, deoarece poate fi mutat cu uşurinţă dintr-un sistem în altul, indiferent de tip (desitop, /aptop etc.) sau de configuraţie (sisteme individuale sau în configuraţie multiplă). Unităţile portabile sunt utilizate în special de posesorii sistemelor /aptop (în care nu pot fi montate unităţi interne) şi de utilizatorii care vor să realizeze copii de siguranţă pentru mai multe sisteme, folosind o singură unitate. De asemenea, ele sunt utile şi posesorilor de sisteme des4top care nu au nişe pentru instalarea unei unităţi de bandă, cum este cazul sistemelor s/m//ne. Unităţile de bandă portabile pot satisface atâtea cerinţe datorită faptului că sunt autonome. Sunt montate în carcase paralelipipedice, se conectează la sistem pe ieşirea portului paralel şi conţin un transformator care permite alimentarea direct de la reţea. "Punerea în funcţiune a unei astfel de unităţi nu necesită decât introducerea cordonului de alimentare în priză, cuplarea cablului de date la portul paralel al calculatorului şi rularea

756

„Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

programelor de realizare a copiilor de siguranţă. Singura problemă o constituie comgatibilitatea soft redusă. Acest lucru face imposibilă folosirea programelor consacrate, utilizatorul trebuind să se mulţumească doar cu softul oferit de producătorul unităţii. Cele mai răspândite unităţi portabile sunt conforme standardelor QIC-40 sau QIC-80. De obicei, modelele QIC-40 ating rate de transfer cuprinse intre 1M şi 3M pe minut, iar cele QIC-80 ajung la valori intre 3M şi 6M pe minut.

Standardele QIC şi noile unităţi de bandă de mare capacitate Dacă se foloseşte o unitate de bandă de tip QIC-40 sau QIC-80 la realizarea copiilor de siguranţă pentru conţinutul unui hard disc de 2G (cum sunt cele din dotarea serverelor),

operaţiunea se va dovedi la fel de plictisitoare ca şi schimbarea dischetelor la copierea conţinutului

unui hard disc cu o capacitate

mai obişnuită,

de 200-500M.

Realizarea copiilor

de siguranţă pentru 2G de date, fără comprimare, necesită aproximativ 32 de benzi. Dacă se foloseşte comprimarea datelor, numărul benzilor scade la 16, dar copierea va dura mai mult. Soluţia într-o astfel de situaţie este utilizarea unei unităţi de bandă care oferă o capacitate de inregistrare mai mare. QIC a elaborat standarde şi pentru astfel de unităţi de mare “capacitate, care au valori cuprinse între 86M şi 13G. In general, aceste unităţi de bandă de mare capacitate realizează densități sporite ale datelor la înregistrare, ajungându-se la 144 de piste şi 60.000 biţi/inci (bpi), sau chiar mai mult, faţă de cele 20 de piste şi 10.000 bpi specifice standardului QIC-40. Pentru a fi posibilă realizarea unei capacităţi sporite, standardele QIC prevăd

utilizarea unor benzi cu suport

magnetic de mare coercitivitate,

ajungându-se de la 5500e, în cazul benzilor QIC-40 şi QIC-80, la 1.3000e sau mai mult. De asemenea, benzile de mare capacitate sunt mai lungi. De exemplu, benzile QIC-5010 au o lungime de 366 metri, faţă de benzile QIC-40 şi QIC-80 care au în jur de 90 metri.

(e EDTITEI03 Aşa cum dischetele de“1,44M au un suport magnetic: a-cărui coercitivitate mare permite scrierea unor piste mai înguste şi mai: apropiate taţă de cele de pe dischetele de 720k, şi benzile cu coercitivitate mărită permit ca, prin folosirea unui mecanism

fie inregistrate piste mai înguste de date.

mai precis de poziţionare a capului, să

,

Deşi în cazul unităţilor de joasă capacitate, piaţa este dominată de cele care utilizează minicasetele (unităţile QIC-40 de 60M şi QIC-80 de 120M), unităţile de mare capacitate sunt fabricate în ambele variante,

atât pentru

minicasetă,

cât şi pentru casetă cu

dimensiuni standard. De exemplu, unitatea QIC-525 are capacitatea de 525M (fără comprimare)

şi foloseşte casete cu dimensiuni

standard,

de 4 x 6 x 5/8 inci. Unitatea

QIC-5010 foloseşte minioasete de 3 1/2 x2 1/2x3/5 inci. Compatibilitatea benzilor QIc Deşi unităţile de bandă fabricate conform standardului QIc folosesc aceleaşi minicasete şi casete cu dimensiuni standard, ar fi o greşeală să ne închipuim că benzile care au aceleaşi dimensiuni ale casetelor sunt intotdeauna compatibile. De exemplu, benzile QIC-5010 sunt incompatibile cu cele QIC-40 şi QIC-80, deşi în ambele standarde este specificată aceeaşi minicasetă. Asemănător, benzile QIC-525 sunt incompatibile cu tipuri mai vechi, bazate pe aceeaşi casetă cu dimensiuni standard. Lipsa de compatibilitate între benzi care utilizează aceeaşi casetă este cauzată de deosebirile care apar între mecanismele unităţilor şi de valorile diferite de coercitivitate. Tabelul 16.2 prezintă compatibilitatea benzilor QIC.

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (Pachup) Compatibilitatea este un element

important

757

de luat în considerare la alegerea unităţii de

bandă. De exemplu, aşa cum se vede în tabelul 16.2, unitatea QIC-3070 de 4G poate citi doar propriile benzi şi cele conform standardului QIC-3030. Dacă aveţi multe benzi QIC-80 cu date, alegerea unei unităţi QIC-3010

de 2G ar fi o soluţie mai bună,

deoarece asigură în

continuare citirea acestor benzi. În subcapitolul „Alegerea unei unităţi de bandă” vor fi prezentate şi alte elemente care trebuie avute în vedere la alegerea unei unităţi de bandă.

Tabelul

16.2

Compatibilitatea

Minicasetă QIC

benzilor

QIC

Compatibilitate

QIC-40

-

QIC-80 QIC-100

QIC-40 (numai la citire) -

QIC-128

QIC-100 (numai la citire)

QIC-3010

QIC-40

QIC-3030

QIC-3010

(numai Ia citire)

QIC-3070

QIC-3030

(numai la citire)

Casetă QIC standard

Compatibilitate

şi QIC-80

(numai la citire)

QIC-24

-

QIC-120

QIC-24 (numai la citire)

QIC-150

QIC-24

QIC-525

QIC-24, QIC-120 şi QIC-150 (numai Ia citire)

şi QIC-120

(numai

la citire)

QIC-1000

QIC-120, QIC-150 şi QIC-525 (numai la citire)

QIC-1350

QIC-525 şi QIC-1000 (numai la citire)

QIC-2GB

QIC-120, QIC-150, QIC-525 şi QIC-1000 (numai la citire)

QIC-2100

QIC-525 şi QIC-1000 (numai la citire)

QIC-5GB

QIC-24, QIC-120, QIC-150, QIC-525 şi QIC-1000 (numai la citire)

QIC-5010

QIC-150,

QIC-525

şi QIC-1000

|

(numai la citire)

Alte standarde pentru unităţi de bandă de mare capacitate Deşi benzile QIC cu suport magnetic bazat pe oxizi de fier continuă să fie folosite pe scară largă, alte două tipuri de benzi sunt din ce in ce mai utilizate la crearea copiilor de siguranţă pentru reţele şi alte sisteme care lucrează cu cantităţi mari de date: banda audio digitală (DAT) de 4mm şi banda video de 8mm. Firma Sony, care a lansat atât banda DAT, cât şi banda video de 8mm,

a vândut licenţa

pentru banda DAT şi altor producători, stabilind standardul pentru unităţile şi benzile produse de aceştia. Banda video de 8mm nu beneficiază de un standard unanim recunoscut, fiind produsă de mai multe firme. Din această cauză, cei interesaţi de un sistem de

înregistrare a copiilor de siguranţă pe bandă magnetică, ar trebui să aleagă o unitate de bandă QIC sau DAI. Tabelul 16.3 prezintă caracteristicile benzii DAT şi a celei de 8mm. Tehnica de înregistrare /fe//ca/ scan este asemănătoare în multe privinţe cu cea utilizată la înregistrarea casetelor video. Capetele de înregistrare sunt fixate pe un tambur înclinat la un anumit unghi faţă de bandă. Tamburul se roteşte şi, pe măsură ce banda avansează, înregistrează pe aceasta un segment dintr-o elice sau spirală. Mecanismul unităţii îinfăşoară

758

Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate .

Tabelul 16.3 Caracteristicile benzii DATşi a celei de 8mm Standard

Capacitate (comprimare w/o) Densitate

DAT (4mm, cu particule de metal)

1,3G/2G

114Mbiţi/inci2

1.869

Bandă video de 8mm

10G

lipsă date

lipsă date

(standard Sony)

Piste

(7) DDS: digital data storage (înregistrare digitală a datelor)

banda pe aproximativ

o jumătate

din tambur,

astfel incât capetele vin in contact cu banda

sub un anumit unghi. Folosind această tehnică de înregistrare, poate fi înregistrată cu date întreaga suprafaţă a benzii, spre deosebire de celelalte metode la care pistele de date sunt separate prin zone neînregistrate. Deoarece folosesc întreaga suprafaţă a benzii, unităţile cu înregistrare elicoidală reuşeșc să plaseze o cantitate de date mult mai mare pe aceeaşi lungime de bandă.

Standardul unităţii de bandă DAT. Tehnologia care stă în spatele acestui tip de bandă este asemănătoare în multe privinţe cu tehnica utilizată la codificarea înregistrărilor pe compact discurile audio. Datele nu sunt înregistrate pe bandă folosind codificările MFM sau RLL, ca în cazul unităţilor QIC, ci biţitor de date primiţi de unitate le sunt asignate valori numerice care apoi sunt convertite în impulsuri care sunt plasate pe bandă.

La citire, unitatea de bandă

DAT transformă aceste valori numerice în coduri binare care pot fi prelucrate de calculator.

În mod obişnuit,

benzile DAT

au o capacitate de 1,3G,

mărimea

acestei capacităţi crescând

o dată cu lungimea benzii. Benzile DAT utilizează două tipuri de formate: DDS (a/gita/ data storage) şi DataDAT. Datorită tehnicii de înregistrare utilizate, casete de dimensiuni

reduse (aproximativ

1/2 x 3 x 2 inci) cu bandă DAT pot păstra cantităţi incredibile de informaţie. Această

tehnică de inregistrare necesită o bandă cu o coercitivitate foarte mare,

permite realizarea unei densități de 114M realizată la înregistrarea pe bandă.

Unitatea cu bandă de 8mm.

de 14500e,

pe un inci pătrat, cea mai mare densitate

care

Firma Exabyte este singurul producător de unităţi care

foloseşte banda video de 8mm. Aceasta oferă două modele de unitate: unul mai ieftin, cu capacitatea de 1,5G (3G cu comprimarea hard a datelor) şi unul mai scump cu capacitatea

de 5G (10G cu comprimarea hard a datelor). Cu toate că aceste unităţi folosesc banda video de 8mm, tehnica video nu este folosită la înregistrarea datelor, Exabyte

folosind o tehnică proprie de codificare a datelor,

elicoidală.

combinată cu metoda

de înregistrare

Varianta de unităţi cu bandă de 8mm cu capacitate mai mare pare cam scumpă. De exemplu, un furnizor de hard specializat în elemente de reţea oferea recent o unitate

internă Exabyte 8505i, de înălţime redusă şi cu capacitatea de 5/10G, la preţul de 2.265$. Acest preţ mi se pare mare dacă-l comparăm cu cel de 1.295$ pe care acelaşi furnizor îl

cerea pentru o unitate Colorado Memory (4G cu comprimarea soft a datelor).

Systems

PowerDAT

6000

cu capacitatea de 2G

Însă unitatea Exabyte oferă o viteză de transfer de 30M pe minut, ceea ce, comparativ cu cei 10M pe minut oferiţi de unitatea DAT, face din unitatea cu bandă de 8mm o variantă mai atractivă. Viteza extraordinară de transfer şi capacitatea mare pe care le au aceste unităţi cu bandă de 8mm le recomandă la realizarea copiilor de siguranţă pentru sistemele configurate in reţea. Puteţi intra în legătură cu Colorado Memory Systems şi cu Exabyte

scriind sau dând telefon la:

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (bacAup)

Lungime

Tehnică de înregistrare

50-90 m

Helical Scan DataDAT

2 ore video

Helical Scan nonstandard

:

Format de înregistrare

Interfaţă

DDS (1)

SCSI

NTSC

nonstandard

759

Colorado Memory Systems Inc. 800 S. Taft Avenue Loveland, CO 80537 (800)845-7905

(800)451-4523 Exabyte Corporation 11100 West 82nd Street Lexena, KS 66214 (913)492-6002 (800)825-4727

Alegerea unei unităţi de bandă Dacă aveţi de efectuat copii de siguranţă pentru un sistem individual, cu o unitate de hard disc cu capacitatea de 500M sau mai mică, alegerea unei unităţi de bandă poate fi o

sarcină uşoară. Lucrurile se complică atunci când sistemul are o unitate de hard disc cu o capacitate mai mare, sau dacă trebuie realizate copii de siguranţă nu numai pentru un sistem desktop, ci şi pentru un /aptop. Alegerea unei unităţi de bandă devine şi mai dificilă atunci când este vorba de realizarea copiilor de siguranţă pentru un server cu un hard disc

de 3G şi eventual pentru staţiile de lucru. Atunci când va trebui să decideţi ce unitate de bandă alegeţi, luaţi în considerare următorii factori: m Cantitatea de date pentru care trebuie realizate copii de siguranţă. m Viteza de transfer a datelor necesară. m Standardul de bandă cel mai potrivit pentru cazul dumneavoastră. m Preţul de costal unităţii şi al benzilor. Realizând un compromis intre preţ, capacitate, viteza de transfer şi standardul de bandă, veţi afla unitatea care este cea mai adecvată necesităţilor dumneavoastră.

Atuhci când vreţi să cumpăraţi o unitate de bandă, este bine ca inainte să vă faceţi timp pentru a consulta o revistă de genul „Computer Shopper”, care apare lunar şi seamănă mai mult cu un catalog decât cu o revistă. „Computer Shopper” se adresează celor care doresc să cumpere direct de la sursă, prin comandă poştală. Mulţi dintre producătorii care-şi fac reclamă în astiel de reviste practică cele mai scăzute preţuri pe care şi le pot permite. Citind o astfel de revistă vă puteţi forma o imagine privind tipurile de benzi existente pe piaţă şi preţul acestora.

Capacitate.

Prima regulă pe care trebuie să o respectaţi atunci când vreţi să cumpăraţi

o

unitate de bandă, este să alegeţi o unitate a cărei capacitate să fie suțicientă pentru necesităţile dumneavoastră prezente şi viitoare. Unitatea cu capacitatea ideală este aceea

"760

-Capitolul 16 — Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

care vă permite ca, folosind o bandă goală, să puteţi realiza toate copiile de siguranţă dorite, fără să mai fie necesară intervenţia dumneavoastră pentru a schimba banda. În aceste condiţii, după ce începeţi operaţiunea de copiere puteţi pleca pentru a vă ocupa de altceva, iar când veţi reveni copiile vor fi executate.

Dacă doriţi să realizaţi copii de siguranţă pentru un singur sistem, cu un hard disc de 250M sau mai puţin, unitatea de bandă care corespunde cel mai bine acestui ideal va fi o unitate internă QIC-80. Dacă doriţi să folosiţi unitatea de bandă pentru mai multe sisteme, inclusiv sisteme /aprop, dotate cu hard discuri de 250M

sau mai puţin, cea mai bună soluţie este o

unitate QIC-80 portabilă. Dacă aveţi pe servere, capacitate unităţile de

însă de salvat datele unui hard disc de capacitate mare, cum sunt cele montate unitatea QIC-80 este o alegere proastă, deoarece nu poate oferi decât o de 125M (250M cu comprimarea soft a datelor). Trebuie aleasă una dintre mare capacitate, prezentate anterior în acest capitol.

Standarde de bandă. După stabilirea capacităţii corespunzătoare, al doilea criteriu, în. ordinea importanţei, pe care trebuie să-l aveţi în vedere la alegerea unităţii de bandă, este ca standardul acesteia să corespundă necesităţilor dumneavoastră. De exemplu, dacă aveţi mai multe tipuri de unităţi de bandă şi este necesar să puteţi folosi oricare unitate la refacerea datelor, trebuie ca fiecare din ele să poată citi benzile scrise de oricare dintre celelalte. Din această cauză,

dacă este necesar să lucraţi cu mai multe sisteme,

va trebui

;

să alegeţi un standard de unitate care să nu prezinte probleme de compatibilitate. Nu se poate stabili cu uşurinţă care standard este cel mai potrivit. Mulţi continuă să prefere | unităţile QIC, deoarece QIC a creat primele standarde şi elaborează altele noi pentru unităţi de mare capacitate. Dar dacă aveţi nevoie de unităţi de mare capacitate, alegerea corectă se pare că sunt unităţile DAT sau cele cu bandă de 8mm. Dacă este necesar să respectaţi compatibilitatea cu benzi sau unităţi mai vechi pe care le

aveţi în dotare, va trebui să cumpăraţi unităţi conforme aceluiaşi standard sau unor standarde mai noi, dar compatibile. De exemplu, dacă aveţi nevoie de o unitate de mare capacitate, care in acelaşi timp să fie şi compatibilă cu benzile QIC-80, ar trebui să aveţi în vedere unitatea de 255M QIC-3010, capabilă să citească atât benzile QIC-40, cât şi cele QIC-80. insă dacă nu se pune problema compatibilităţii cu benzi mai vechi, importanţa cea mai mare o au capacitatea şi performanţele unităţii. De aceea, alegerea cea mai bună ar trebui să fie unităţile DAT sau cele cu.bandă de 8mm. Atunci când trebuie să faceţi o alegere, este bine să apreciaţi în ce măsură noua unitate vă va complica existenţa. De exemplu, dacă vă ocupați de un număr mare de calculatoare, nu este o idee prea bună să folosiţi în acelaşi timp unităţi QIC, DAT şi cu bandă de 8mm. Viteza de transfer. Dacă performanţa este prioritară preţului sau compatibilităţii, fără discuţie că varianta cea mai indicată o reprezintă unităţile cu bandă de 8mm. Aceste unităţi de mare capacitate oferă o uimitoare viteză de transfer de 30M pe minut, în timp ce unităţile QIC de mare capacitate ajung la 18M pe minut, iar unităţile DAT, la 10M pe minut. Pe ultimul loc, in ceea ce priveşte viteza de transfer, se situează bătrânele unităţi QIC-80. Atunci când folosesc o interfaţă de fioppy disc, aceste unităţi realizează viteze de transfer cu valoarea cuprinsă între: 3M şi 4M pe minut. Chiar dacă veţi plăti în plus pentru o interfaţă specializată, unitatea QIC-80 va atinge doar cu mult noroc viteza de transfer prezentată în prospect,

de 9M

pe minut.

Vitezele de transfer ale unităţilor portabile QIC-80

sunt prezentate ca fiind cuprinse între 3M şi 8M pe minut, dar valori mai apropiate de realitate ar fi 2-3M

pe minut.

Preţul de cost al unităţii şi al benzilor. După ce aţi stabilit ce tip de unitate vreţi să cumpăraţi, este bine să vă uitaţi şi la bariii pe care trebuie să-i daţi pentru aceasta. Preţul

unităţii şi al benzilor este in funcţie de locul unde se face achiziţia. De exemplu, unitatea

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (backwp)

761

internă Colorado Memory Systems PowerDAT 6000 costă 1.695$ atunci când este cumpărată direct de la producător, fiind găsită cam la acelaşi preţ şi în multe magazine.

Aceeaşi unitate DAT poate fi obţinută prin „Computer Shopper” la prețul de aproximativ" 1.130$, deci cu o reducere de aproape 600$. Indiferent de unde este cumpărată, unitatea

Colorado beneficiază de aceeaşi garanţie.

Şi preţul benzilor este determinat de locul achiziţionării. Aceeaşi bandă DAT, de marcă, poate costa 14$ la un furnizor şi 12$ la altul. Preţul unei benzi formatate QIC-80, de marcă, cu capacitatea de 120M, variază între 15$ şi 26$, în funcţie de furnizor. Deoarece mulţi ofertanţi fac reduceri de preţuri la trei sau mai multe benzi vândute, este bine să cumpăraţi deodată toate benzile de care aveţi nevoie. Atunci când încă nu sunteţi hotărât dacă e bine să cumpăraţi o unitate de bandă, amintiţi-vă că preţul pe care trebuie să-l plătiţi este foarte mic, comparativ cu costul pierderii datelor de pe hard disc (întârzieri,

muncă

inutilă, nervi, etc.). Dacă ţinem

cont de

faptul că cei mai mulţi utilizatori ar face copii de siguranţă dacă ar avea o unitate de bandă instalată in sistem, dar că preferă să renunţe atunci când trebuie să utilizeze pentru aceasta unitatea de floppy disc, costul unităţii şi al benzilor este redus, chiar şi pentru un calculator individual,

utilizat mai mult pentru amuzament.

+

Probleme legate de instalarea unei unităţi de bandă Fiecare dintre unităţile de bandă prezentate în acest capitol oferă anumite opţiuni pentru instalare. Printre aceste opţiuni, se numără şi posibilitatea alegerii unui model de unitate intern sau extern. Dacă trebuie aleasă o unitate internă sau externă, ce fel de unitate externă trebuie aleasă, dacă alegerea este cea mai bună, sunt întrebări la care nu se poate

răspunde întotdeauna precis. Dacă aveţi de realizat copii de siguranţă pentru un singur calculator,

care este dotat cu un hard disc de capacitate relativ mică (500M

cea mai bună alegere ar putea fi o unitate internă QIC-80. Dacă este vorba calculatoare cu hard discuri de cel mult 500M sau dacă trebuie transferate diferite calculatoare, trebuie să alegeţi o unitate QIC-80 portabilă. În cazul dumneavoastră privitoare la realizarea copiilor de siguranţă nu sunt atât de câteva criterii suplimentare:

sau mai puţin),

de mai multe date între în care cerinţele . simpie, iată

m Dacă aveţi un calculator cu un hard disc de mare capacitate căruia trebuie să-i faceţi frecvent copii de siguranţă, sau dacă administraţi un număr mare de sisteme şi doriţi să reduceţi cantitatea de muncă şi numărul de benzi necesare, vă puteţi rezolva problema instalând în fiecare calculator câte o unitate de mare capacitate QIC, DAT sau cu bandă de 8mm. m

Dacă opţiunea este o unitate de mare capacitate QIC, DAT sau cu bandă de 8mm şi aproape toate calculatoarele pe care le administraţi dispun de o nişă de unitate liberă,

puteţi alege o unitate portabilă DAT sau cu bandă de 8mm,

care poate fi mutată de la

un calculator la altul.

Pc

iLi

Nu folosiţi unităţi de bandă nonstandard, cum sunț cele neconforme standardelor QIC, DAT sau Exabyte. Deoarece Exabyte este singurul producător de unităţi cu bandă de âmm, nu pot apărea. probleme de compatibilițate, o bandă putând fi citită pe oricare altă unitate. De asemenea, evitaţi. unităţile care folosesc bandă video de tip VHS. Mulţi consideră că aceste unităţi sunt extrem de pe

nesigure.




LI]

DĂ

Da

9

copii de sig utan ă, garan ţii i!

7

Î

Sa

i

Capitolul_17

Moderniz perfecțio sistemelq Desigur că doriţi ca sistemul dumneavoastră să rămână viabil - sau chiar să devină mai puternic - într-o lume de calculatoare personale din ce în ce mai bune, rapide. Dar ce înseamnă de fapt „rapid”?

mai puternice,

mai

m Programele dumneavoastră se încarcă rapid?

m Vă supără faptul că trebuie să aşteptaţi de fiecare dată când salvaţi informaţia pe hard disc? m Cursorul se mişcă unde şi când doriţi şi cu viteza.pe care o doriţi? m Sunteţi deseori puşi în situaţia de a aştepta privind la luminiţele hard discului?

Calculatorul dumneavoastră este cu atât mai performant cu cât execută mai multe operaţii într-un timp cât mai scurt. Când calculatorul dumneavoastră este lent, aveţi trei opţiuni: să rămâneţi cu el aşa cum este, să il modernizaţi sau să cumpăraţi un nou PC. Deseori, cea mai bună soluţie este modernizarea. De ce? Pentru câteva motive: m Vă puteţi salva investiţia făcută la cumpărarea calculatorului.

m Vă puteţi îmbogăţi cunoştinţele despre calculatoare efectuând chiar dumneavoastră modernizarea. m

Puteţi economisi bani, reparând chiar dumneavoastră

sistemul sau modernizându-l,

până când veţi putea cumpăra unul nou. Puteţi mări durata de viaţă a sistemelor vechi de calcul prin adăugarea de funcţii şi caracteristici care să le apropie ca performanţe de sistemele existente actualmente piaţă. De asemenea, puteţi adăuga noi componente unui sistem modern pentru a

imbunătăţi şi mai mult performanţele sale deja foarte bune. in acest capitol veţi lua cunoştinţă despre următoarele metode de modernizare: m Mărirea memoriei sistemului. m Modernizarea programului BIOS din memoria ROM. m Mărirea capacităţii de memorare pe disc. m Creşterea vitezei sistemului.

pe

774

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea'sistemelor

m Îmbunătăţirea subsistemului video. m Ţrecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS.

PEPE Evitaţi efectuarea unor modificări radicale. Uneori oamenii investesc prea mulţi bani şi prea mult efort într-un sistem complet depăşit. Un sistem PC sau XT tipic poate fi transformat prin . . modernizare într-un sistem. 486, dar rezultatul poate fi un sistem scump şi dezechilibrat din punct de vedere funcţional. Viteza foarte mare a procesorului nu mai este un avantaj deosebit dacă viteza hard discului este foarte mică, iar unele din plăcile de extensie pot să fie incompatibile cu noul procesor. Desigur, puteţi cheltui sute de dolari pentru a inlocui aproape toate componentele unui sistem, dar rezultă un sistem mai scump decât unul nou achiziţionat de pe piaţă. Dacă efectuaţi schimbări pe scară foarte largă intr-un sistem de calcul, rezultatul poate fi un fel de „monstru tip Frankenstein”, plin de ciudăţenii şi având o comportare bizară (dacă nu chiar periculoasă pentru aplicaţiile dumneavoastră).

Un astfel de sistem poate fi eventual acceptat pentru uzul. personal, dar

nu se recomandă să fie utilizat la birou pentru rezolvarea problemelor de afaceri, deoarece acolo nu ai timp de pierdut incercând să corectezi anomaliile calculatorului tău.

Scopul adăugării de componente mai performante Sistemele IBM şi compatibile cu acestea sunt uşor de îmbunătăţit şi modernizat, nu numai datorită sprijinului oferit de IBM, ci şi datorită uriaşei industrii dezvoltate pentru calculatoarele compatibile IBM. De exemplu, terţii furnizori produc nu doar o gamă largă de sisteme compatibile IBM, dar fabrică de asemenea toate componentele pentru imitaţiile IBM. Chiar şi IBM utilizează în calculatoarele pe care le produce multe componente de la terţi furnizori. Datorită sprijinului oferit de terţii producători, aveţi la dispoziţie un mare număr de variante pentru modernizarea sistemului dumneavoastră în scopul creşterii performanţelor sau extinderii capacităţilor. Puteţi efectua numeroase îmbunătăţiri ale sistemului, majoritatea lor necesitând însă intervenţia dumneavoastră în interiorul calculatorului. Acesta nu este un fapt neobişnuit: primul PC, lansat în 1981, avea cinci conectori de extensie interni, pentru extinderi

ulterioare ale calculatorului. Puteţi adăuga mai multă putere şi mai multe caracteristici calculatorului montând în aceşti conectori mai multe plăci de extensie. De asemenea, trebuie să deschideţi sistemul pentru a adăuga mai multă memorie, un nou cip ROM BIOS, un nou hard disc sau alte componente. Pentru a efectua modernizarea calculatorului trebuie să aveţi o strategie clară. Modernizarea înseamnă pur şi simplu imbunătăţirea vitezei şi fiabilităţii sistemului. Când călătoriţi, puteţi alege autobuzul,

automobilul,

metroul,

avionul etc.; decizia depinde de distanţa pe

care o aveţi de parcurs, de banii pe care sunteţi dispus să îi cheltuiţi şi de timpul în care doriţi să ajungeţi la destinaţie. La fel stau lucrurile şi în cazul operaţiei de modernizare. Luaţi în considerare ceea ce aţi dorit să realizaţi pe calculatorul dumneavoastră şi nu reuşiţi. Este ecranul prea mic pentru a sta în faţa lui un timp mai îndelungat? Hard discul pierde uneori informaţiie? Calculatorul poate rula programele pe care cumnatul dumneavoa-

stră vi le oferă de obicei? Transformaţi aceste neajunsuri în obiective pe care să le puteţi realiza şi urmări în timp, odată cu fiecare îmbunătăţire. Dacă nu aveţi un mijloc de a aprecia îndeplinirea obiectivelor propuse, nu veţi şti niciodată cât aţi realizat. Şi acum, trebuie să decideţi dacă vă permiteţi deocamdată să efectuaţi modernizarea

Îmbunătăţirea performanţelor prin mărirea memoriei sistemului

775

calculatorului dumneavoastră. Dacă da, faceţi-o acum. Dacă nu, aveţi următoarele opţiuni: m

Aşteptaţi să efectuaţi modernizarea atunci când vă puteţi permite.

m Efectuaţi o modernizare care vă este mai accesibilă din punct de vedere financiar. De exemplu,

puteţi renunţa la cumpărarea

unui nou hard disc şi opta pentru achiziţionarea

de memorie suplimentară, care costă mai puţin. m Limitaţi modernizarea la acele caracteristici pe care vi le puteţi permite. Puteţi cumpăra, de exemplu, un hard disc mai mic decât aţi dori şi veţi beneficia oricum de viteza sa sporită.

Îmbunătăţirea performanţelor prin mărirea memoriei

sistemului

|

Adăugarea de memorie sistemului este una din cele mai utile căi de imbunătăţire a performanţelor (şi totodată şi cea mai ieftină), în special datorită creşterii performanţelor sistemelor de operare DOS, Microsoft Windows şi OS/2 atunci când au la dispoziţie mai multă memorie.

in unele cazuri, dublarea memoriei

poate dubla practic performanţele

sistemului. Cipurile de memorie

pot avea diverse forme şi mărimi;

cele care vă interesează sunt numite

DRAM

(dynamic random-access memory - memorie dinamică cu acces aleator). Cipurile

DRAM

sunt cele mai utilizate cipuri de memorie;

ele sunt numite dinamice deoarece

necesită sute de improspătări pe secundă pentru păstrarea nealterată a informaţiei pe care o conţin. Dacă opriţi calculatorul, informaţia din DRAM se pierde. Unui sistem de calcul i se pot adăuga trei tipuri de memorie: convenţională, extinsă şi expandată.

(Aceste tipuri sunt descrise în detaliu în capitolele 2 şi 7.)

Acest subcapitol vă arată cum se adaugă memorie, inclusiv modul în care se face selectarea cipurilor, instalarea lor şi testarea.

Memoria convenţională Memoria convențională este memoria care se află în primul megaoctet al memoriei sistemului şi care poate fi utilizată de DOS sau de programele de aplicaţie. Memoria convenţională este accesibilă in modul natural al procesoarelor 8088 şi in modul real al procesoarelor 80286 şi ulterioare. Astăzi toate sistemele se vând cu minim 640 K memorie convenţională instalată. La momentul scrierii acestei cărţi fiecare sistem este livrat cu minim 4 M (4096 K) de memorie. Dacă aveţi un sistem mai vechi şi nu aveţi 640 K memorie convenţională, trebuie să completaţi până la 640 K înainte de a putea adăuga memorie expandată sau extinsă.

Memoria extinsă Memoria extinsă este memoria aflată peste 1 M. Această memorie nu poate fi accesată direct de către calculatorul dumneavoastră (excepţie fac unele drivere sau aplicaţii). Acest tip de memorie este disponibili numai la sistemele cu procesoare 80286 şi ulterioare. Sistemele PC şi XT nu pot utiliza memoria extinsă, deoarece microprocesoarele 8088/8086 (cu care sunt dotate aceste sisteme) nu pot lucra în mod protejat. Doâr memoria expandată poate îmbunătăţi performanţele (dar in general nu şi viteza) acestor sisteme. Pe sistemele AT puteţi instala atât memorie extinsă, cât şi memorie

expandată.

Memoria

776

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

extinsă este mai utilă decât memoria expandată. Windows şi OS/2 pot beneticia pe deplin de cei 16 M posibili de memorie, convenţională şi extinsă. La aceste sisteme adăugarea de memorie expandată nu este de dorit deoarece ea poate fi implementată doar intr-un mod greoi şi este lentă. Din fericire, tipul oricărei plăci de memorie dintr-un sistem AT poate fi modificat de la expandat

la extins prin reconfigurarea unor comutatoare

de adaptare.

Memoria expandată Memoria expandată este în principiu memorie extinsă convertită. introdusă în 1985, memoria

expandată se bazează pe un artificiu tehnic denumit

paginare (sau comutarea

bancurilor de memorie). Paginarea înseamnă accesul la memoria extinsă prin divizarea ei în bancuri de 16 K şi accesarea acestor bancuri printr-o fereastră de 64 K din memoria convenţională. Această fereastră este plasată uzual în spaţiul de memorie neutilizat dintre 640 K şi 1 M şi poate accesa până la 32 M memorie.

Memoria expandată se utilizează greoi şi este standardele actuale. Sistemele cu procesoare expandată din memoria extinsă, aşa încât, în sistem decât memoria extinsă. De asemenea, memoria extinsă, dar nu şi pe cea expandată.

lentă, fiind considerată 80386 şi ulterioare pot mod normal, nu trebuie DOS, Windows şi OS/2

depăşită de către crea memorie să adăugaţi fizic în pot utiliza direct

IBM şi Microsoft au furnizat sprijin limitat pentru memoria expandată în sistemul de operare DOS, începând cu versiunea 4.0. Memoria expandată necesită hardware specializat pentru implementarea tehnicii de comutare a bancurilor;

prin urmare,

dacă aveţi un sistem

PC sau

XT, trebuie să cumpăraţi un adaptor special de memorie care are încorporată facilitatea de comutare. Dacă vreţi să adăugaţi unul sau mai multe adaptoare de memorie expandată unui sistem PC sau XT, asiguraţi-vă că adaptorul îndeplineşte cerinţele standardului Extended Memory Specification 4.0 (EMS 4.0) sau ale altor standarde (hard şi soft) mai noi. Multe adaptoare mai vechi corespund doar standardelor EMS 3.x. Diferenţa majoră între aceste standarde este că noua versiune 4.0 acceptă o pagină mai mare, de dimensiune variabilă, care poate ocupa o zonă mai mare de memorie sistem. Deoarece

utilizează tehnici avansate,

unele sisteme 286-AT pot folosi memoria extinsă

pentru a emula memoria expandată. Dacă sistemul dumneavoastră de tip 286 este prevăzut cu această facilitate; pentru detalii consultaţi documentaţia care însoţeşte

sistemul.

Această facilitate este controlată de obicei de un program

Setup performant.

Strategii de creştere a memoriei sistemului Adăugarea de memorie este de obicei o soluţie ieftină; la data scrierii acestei cărţi, costul memoriei este de aproximativ 45$ pe megaoctet. O cantitate mică de memorie suplimentară poate îmbunătăţi considerabil performanţele caiculatorului dumneavoastră. Cum adăugaţi memorie calculatorului dumneavoastră? Aveţi trei opţiuni, listate în ordinea uşurinţei şi costului lor: m Adăugarea

memoriei suplimentare în conectorii liberi de pe placa de bază.

m Înlocuirea memoriei de pe placa de bază cu memorie de capacitate sporită. m Montarea unei plăci de extensie de memorie.

Adăugarea de memorie expandată în sistemele PC şi XT nu este o idee prea fericită, in primul rând deoarece o placă de memorie expandată conţinând câţiva megaocteţi de memori€ expandată poate să vă cost& mai mult decât merită sistemil astfel moditicat. De asemenea, acest tip de memorie nu este accesat de Windows, iar sistemele PC şi XT nu pot rula OS/2.

Este mult mai bine să cumpăraţi un sistem

486SX ieftin) cu posibilităţi sporite de extindere.

mai puternic (de exemplu,

Ma

un

7

Adăugare de memorie pe placa de bază

777

Dacă decideţi să vă cumpăraţi un sistem mai puternic, în mod normal nu veţi putea utiliza la el memoria de la PC sau XT. Plăcile de memorie cu cipuri de 8 biţi nu pot fi utilizate în sistemele AT şi Micro Channel,

iar viteza lor este de obicei prea mică pentru noile sisteme.

Multe sisteme noi utilizează, în loc de cipuri, module SIMM de mare viteză. Un grup de cipuri de 64 K sau 256

K având

un timp de acces de 150

ns (nanosecunde)

este inutil

într-un sistem modern şi rapid care utilizează module SIMM sau dispozitive de memorare cu timpi de acces sub 70 ns. Vă sfătuiesc să puneţi cu grijă în balanţă viitoarele dumneavoastră cerinţe (viteza de calcul, necesitatea unui sistem de operare mu/t/tasking precum OS/2), pe de o parte, şi banii pe care îi puteţi cheltui pentru îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului, pe de altă parte.

Adăugare de memorie pe placa de bază Această secţiune tratează memoria de pe placa de bază şi nu memoria de pe plăcile adaptoare. Mai întâi vi se oferă sfaturi privind alegerea şi instalarea cipurilor, apoi veţi primi instrucţiuni pentru modificarea plăcii de bază de tip 1 ia sistemele IBM XT. Această modificare vă permite să plasați pe placa de bază toţi cei 640 K de memorie convenţională, eliminând astfel necesitatea montării de plăci de extensie de memorie. Plăcile de bază mai recente (de tipul 2) din modelele IBM XT au această modificare incorporată în ele.

Selectarea şi instalarea de cipuri de memorie sau module SIMM Dacă efectuaţi o modernizare pe o placă de bază prin adăugarea de memorie, urmaţi . instrucţiunile producătorului plăcii privind tipurile de cipuri sau module pe care le puteţi adăuga pe placă. Aşa cum aţi aflat în capitolul 7, memoria se prezintă în diferite forme constructive,

ca de exemplu:

cipuri individuale cunoscute

sub numele

de cipuri de memorie

DIP (dua/-/n fine pin), module SIMM (s/1g/e /n-line memory modules) şi module SIPP (single /n-line pin packages). Calculatorul dumneavoastră poate utiliza una din aceste forme constructive de memorie sau eventual o combinaţie a lor. Producătorul plăcii de bază este cel care determină tipurile de memorie utilizate. Lista de mai jos descrie tipurile de cipuri şi module:

a D/P. Primele tipuri de calculatoare PC au utilizat cipuri de memorie DIP (aua/ ;n-/ine pin). Un cip de memorie DIP este un cip dreptunghiular cu 16 pini de metal, câte 8 pe fiecare parte. Pentru a instala un astfel! de cip, trebuie să îl introduceţi în soclul lui. Cipurile DIP se instalează în multipli de nouă (de exemplu,

pentru a avea

1 M de

memorie trebuie să instalaţi 36 cipuri de câte 256 kilobiţi fiecare). În unele cazuri, aceste cipuri sunt lipite pe placa de bază.

a S/MM. Modulele SIMM sunt de fapt mici plăci având lipite pe ele cipuri de memorie. Pe un SIMM poate fi montat un număr variabil de cipuri, pe o singură faţă a plăcii sau pe “amândouă.

Pe una din laturile sale, modulul

SIMM

are un rând de contacte cositorite

sau aurite. Modulele SIMM sunt montate în socluri speciale, prevăzute cu mecanisme de blocare care fixează modulul în soclu. Conectorii SIMM utilizează contacte de tip high-force wiping, extrem de rezistente la coroziune. Sunt disponibile două tipuri de module

SIMM:

cu 30 pini şi cu 72 pini. Modulele cu 30

pini au 9 biţi (cu un bit de paritate) sau 8 biţi pentru sistemele fără controlul parităţii. Modulele cu 72 pini au 36 biţi pentru sistemele cu controlul parităţii (32 biţi de date şi “ 4 biţi de paritate) sau 32 biţi pentru sistemele fără controlul parităţii. Modulele cu 9 sau 36 biţi pot fi utilizate şi în sistemele fără controlul parităţii, în timp ce modulele cu 8 sau 32 biţi nu pot fi utilizate în sistemele uzuale, prevăzute cu conţrolul parităţii. Nu

vă recomandăm să utilizaţi sisteme fără controlul parităţii.

-

778

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

mu S/PP. Modulele SIPP sunt de fapt module SIMM prevăzute cu pini în loc de contacte. Pinii se instalează într-un soclu cu conector lung, mult mai ieftin decât soclul standard pentru SIMM. Modulele SIPP sunt inferioare modulelor de tip SIMM, deoarece nu sunt prevăzute cu mecanismul de blocare care reţine modulul în soclu, iar conectorul nu are contacte rezistente la coroziune (P/gh-force w/ping). În prezent, memoriile SIPP sunt rar utilizate. Pentru mai multe informaţii despre cipurile şi modulele de memorie, consultaţi capitolul 7. indiferent de tipul de cipuri de memorie utilizate, ele sunt grupate în bancuri de memorie. Un banc de memorie este un grup de cipuri de memorie care formează un bloc de memorie.

Fiecare banc de memorie este citit de procesor într-un singur pas. Un banc de memorie nu funcţionea: * până când nu este echipat integral cu cipuri de memorie. Vechile calculatoare PC de tipul 8088, 8086 şi 80286 aveau patru bancuri de memorie (numerotate de la O la 3 sau notate cu A, B, C, D) cu câte 9 cipuri. Primele 8 cipuri servesc pentru memorarea datelor, iar al nouălea este cipul de paritate. Capacitatea fiecărui cip se măsoară în biţi şi 8 cipuri formează un octet. (De exemplu, dacă primele două bancuri sunt complet echipate cu cipuri de 256 kilobiţi, sistemul dumneavoastră are în total 18 cipuri x 256 kilobiţi, adică 512 K). Calculatoarele mai moderne de tipul 80286 folosesc de obicei 4 bancuri de cipuri de 256 kilobiţi pentru a obţine 1 M (1024 K). Calculatoarele mai noi de tipul 80286 pot avea pe placa de bază până la 4 M de memorie,

utilizând cipuri de 1 M. În calculatoarele de tipul

80386SX sunt 4 bancuri de memorie de câte 18 cipuri sau - uneori - 2 module SIMM de 9 biţi fiecare. Calculatoarele de tipul 80386DX, 80486SX şi 80486DX au cel mai adesea două bancuri de memorie alcătuite fiecare din câte 4 module SIMM de 9 biţi sau dintr-un singur SIMM de 36 biţi. Calculatoarele de tip Pentium au în mod obişnuit două bancuri de memorie ce utilizează două module SIMM de 36 biţi. Instalarea de memorie suplimentară pe placa de bază este cel mai ieftin mod de a adăuga memorie calculatorului dumneavoastră. Puteţi avea un banc de memorie vacant în care adăugaţi memorie suplimentară în scopul creşterii vitezei de lucru a calculatorului. Capacitatea memorie cu este dată de De exemplu, ele sunt cele RAM

de memorare a cipurilor RAM. Cipurile RAM (random access memory acces aleator) au diverse capacităţi de memorare. Capacitatea de memorare numărul de biţi de date care pot fi memoraţi într-un cip de o anumită mărime. cipurile RAM din primele calculatoare IBM PC au capacitatea de 16 kilobiţi; mai mici cipuri utilizate vreodată într-un PC IBM sau compatibil IBM. Cipurile

din modelul

original IBM

XT au capacitatea de 64 kilobiţi. Cipul standard de pe

sistemele cu 80386 este de 1 M (se găseşte în mod uzual pe modulele SIMM). Astăzi, cipurile de 4M sau 16M (montate de aseinenea pe module SIMM) sunt folosite în mod uzual în sistemele cu microprocesoare

80486

sau Pentium.

Înainte de a adăuga într-un sistem memoria RAM

(ca şi înainte de a înlocui cipurile RAM

defecte) trebuie să determinaţi tipul cipurilor de memorie necesare sistemului dumneavoastră.

Dacă trebuie să înlocuiţi un cip RAM defect şi nu aveţi la dispoziţie documentaţia sistemului, puteţi afla ce fel de cipuri sunt necesare studiind cipurile deja montate. Fiecare cip este prevăzut cu marcaje care indică viteza şi capacitatea cipului. În tabelul de mai jos sunt listate marcajele de pe cipurile de 1M produse de câteva firme cunoscute. Marcaj

Firma producătoare

TMS4C1024N/DJ

Texas Instruments

HM511000AP/AJP/AZP

Hitachi

MB81C1000P/PJ/PSZ

Fujitsu

Adăugare de memorie pe placa de bază

779

Dacă nu aveţi documentaţie pentru sistemul dumneavoastră şi producătorul nu vă oferă asistenţă tehnică, scoateţi cu grijă carcasa sistemului şi notaţi marcajele de pe cipurile de memorie. Apoi contactaţi un magazin specializat în tehnică de calcul sau o firmă de service pentru a afla ce fel de cipuri de memorie sunt necesare în sistemul dumneavoastră.

Adăugarea unor cipuri necorespunzătoare unui sistem de calcul poate reduce fiabilitatea lui în aceeaşi măsură ca şi menţinerea unuia sau mai multor cipuri defecte pe placa de bază. Viteza cipurilor. Cipurile RAM

au diverse viteze.

De exemplu,

în sistemele vechi sunt

utilizate cipuri de 120 ns, iar in sistemele mai moderne şi mai rapide (486 sau Pentium) sunt utilizate cipuri de 70 ns. Producătorul plăcii de bază determină viteza pe care trebuie să o aibă cipurile de memorie instalate în sistem.

De exemplu,

firma IBM specifică viteze diferite ale cipurilor de memorie

pentru fiecare sistem. În tabelul 17.1 sunt listate vitezele cipurilor de memorie şi numărul stărilor de aşteptare pentru plăcile de bază fabricate de IBM. Tabelul 17.1 : Vitezele cipurilor de memorie pentru plăcile de bază fabricate de IBM

Sistem

UCP

Frecvența cea- Stări de sului (MHz) aşteptare

Timp de acces la memorie (ns) Observaţii

PC XT AT AT XT-286 PS/1 25 30 25-286 30-286 35 SX 40 SX L40 50 50Z 53 486SLC2

8088 8088 286 286 286 286 8086 8086 286 286 386SX 386SX 386SX 286 286 486SLC2

4,77 4,77 6 8 6 10 8 8 10 10 20 20 20 10 10 50

200 200 150 150 150 120 150 150 120 120 85 85 80 150 85 70

1 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0-2 0-2 0-2 1 0 0-2

Zero stări de aşteptare Zero stări de aşteptare Zero stări de aşteptare

Memorie paginată Memorie paginată Memorie paginată Zero stări de aşteptare Memorie întreţesută, 16K memorie

55 SX 56 486SLC3

386SX 486SLC3

16 75

0-2 0-2

100 70

57 SX

386SX

20

0-2

70

57 486SLC3

486SLC3

75

0-2

70

60 65 70

286 386SX 386DX

10 16 16

1 0-2 0-2

150 100 85

cache internă

Memorie paginată Memorie întreţesută, 16K memorie cache internă Memorie

.

paginată

Memorie întreţesută, 16K memorie cache internă Memorie paginată Memorie paginată

70

386DX

20

0-2

85

Memorie

70 70 P70 P7O

386DX 486DX 386DX 386DX__

25 25 16 20

0-5 0-5 0-2 0-2

80 80 85 85

64K memorie cache externă 8K memorie cache internă Memorie paginată Memorie paginată

paginată

780

Sistem

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

UCP

Frecvența cea- Stări de sului (MHz) aşteptare

Timp de acces la memorie (ns) Observaţii

P75

486DX

33

0-5

70

8K memorie

76

486DX2

66

0-2

70

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă

76

486SX

33

0-2

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă

76

486DX4

100

0-2

70

77

486DX2

66

0-2

70

.

cache internă

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă Memorie întreţesută, 8K

memorie cache internă 77

486SX

33

0-2

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă

70

Memorie întreţesută, 16K memorie cache internă Memorie paginată

. 77

486DX4

100

0-2

80 80

386DX

16

0-2

80

386DX

20

0-2

80

Memorie paginată

80

386DX

25

0-5

80

External 64K cache

90

486SX

20

0-5

70

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă

90

486SX

25

0-5

70

Memorie întreţesută, 8K memorie

90

486DX

25

0-5

70

cache internă

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă,

-

*

opţional 256K memorie cache externă

90

486DX

33

0-5

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă, opţional 256K memorie cache externă

90

486DX

50

0-5

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă, opţional 256K memorie

95

486SX

20

0-5

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă

95

486SX

25

0-5

70

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă

95

486DX

25

0-5

70

Memorie intreţesută, 8K memorie cache internă, opţional 256K memorie cache externă Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă, opţional 256K memorie cache externă .

cache externă

|

95

486DX

33

0-5

70

95

486DX

50

0-5

70

Memorie întreţesută, 8K memorie cache internă, opţional 256K memorie cache externă

ae

-—.

pm ne a

Adăugare de memorie pe placa de bază

781.

Nu este rău dacă instalaţi cipuri mai rapide decât necesită placa de bază sau Placa de

memorie; cumpărarea de cipuri mai rapide este chiar utilă dacă intenţionaţi să le utilizaţi pe viitor într-un calculator mai rapid. Din păcate, aceste cipuri nu vor mări şi viteza calculatorului dumneavoastră actual; arhitectura calculatorului este prevăzută pentru a lucra la o

anumită viteză, nu şi la una mai rapidă. Viteza unui Cip de memorie este notată pe suprafaţa cipului. Pe cipurile de memorie indiferent că sunt de tip DIP, SIPP sau SIMM - veţi găsi un număr de identificare. Ultimele două citre de după linie (-) sunt foarte importante,

deoarece ele indică viteza memoriei.

În anumite situaţii, puteţi utiliza memorie mai lentă pe un adaptor care poate fi cuplat la placa de bază. Multe sisteme utilizează conectori de extensie la o viteză fixă, de valoare redusă (de exemplu, 8 MHz la majoritatea sistemelor cu magistrală ISA), astfel încât . adaptoarele instalate în sistem funcţionează corect. Adaptoarele de memorie de pe sistemele PS/2 pot lucra la viteze mult mai mici decât viteza memoriei principale deoarece magistrala MCA (Micro Channel! Architecture) are foarte multe controale şi facilităţi. Arhitectura asincronă MCA permite adaptoarelor să lucreze la o viteză independentă de viteza procesorului şi să utilizeze stări suplimentare de aşteptare dacă acest lucru este necesar pentru funcţionarea corectă a adaptoarelor mai lente. (O stare de aşteptare este un „timp mort” în care procesorul, deci şi sistemul, aşteaptă terminarea unei operaţii mai lente - de exemplu,

operaţiile cu memoria.)

Toate adaptoarele de memorie pe care firma IBM le oferă pentru PS/2, 50 şi 60, utilizează cipuri de memorie de 120 ns. Aceste adaptoare pot fi utilizate şi pe modelul 50Z, care - în mod normal- lucrează fără stări de aşteptare şi necesită cipuri de 85 ns pe placa de bază. Dacă aceste adaptoare mai lente sunt utilizate pe acest model mai rapid, magistrala MCA din modelul 50Z introduce o stare de aşteptare în situaţiile în care sistemul accesează adaptorul (dar memoria mai rapidă de pe placa de bază lucrează fără stări de aşteptare). Câţiva terţi producători de plăci de bază oferă plăci speciale - fără stări de aşteptare pentru

modelul

50Z, care necesită memorie

mai rapidă decât

memoria de 120 ns.

La unele sisteme, viteza memoriei de pe placa de bază poate fi controlată. Sistemele cu reglarea stărilor de aşteptare vă permit să obţineţi cele mai bune performanţe prin utilizarea de memorie de mare viteză sau să reduceţi performanţele în cazul utilizării unor memorii ieftine (şi deci mai lente). Multe companii oferă seiectori (jumpere) pentru reglarea stărilor de aşteptare sau opţiuni de contigurare, care determină placa de bază să lucreze cu sau fără stări de aşteptare. Lucrul fără stări de aşteptare poate necesita uneori utilizarea unei memorii mai rapida . Alte sisteme se pot reconfigura ele insele, în mod automat (reconfigurare dinamică), în conformitate cu memoria instalată în sistem. Plăcile de la modelele PS/2 90 şi 95 verifică viteza memoriilor SIMM instalate în sistem şi reglează in mod corespunzător numărul de stări de aşteptare. Majoritatea celorlalte sisteme PS/2 verifică viteza modulelor SIMM instalate pe placa de bază şi poziţionează un indicator de eroare dacă nu sunt îndeplinite cerinţele minimale privind viteza cipurilor de memorie.

Sistemele care utilizează module SIMM modulelor instalate,

de 36 biţi pot detecta atât capacitatea, cât şi viteza

prin intermediul a patru contacte speciale denumite

pini de detectare a

prezenţei. Placa de bază poate utiliza aceşti pini pentru a determina viteza şi capacitatea modulelor SIMM instalate, cam în acelaşi fe! în care multe camere de filmat pot determina viteza filmului prin „citirea” unei serii de contacte. La modelele 90 şi 95, dacă viteza modulului SIMM este mai mică decât 70 ns, sistemul adaugă stări de aşteptare astfel încât restul memoriei să „ţină pasul”. La alte sisteme, precum modelul 70, dacă memoria instalată este mai lentă decât 80 sau 95 ns (cât este necesar), este afişat un mesaj de eroare 225 POST. Dacă veţi căuta acest cod în lista codurilor de eroare IBM din Anexa A, veţi vedea că el indică wrong-apeed memory on system board (Viteză necorespunzătoărăa

782

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

memoriei ațlate pe placa sistem). Acest

mesaj de eroare informează utilizatorul că memoria

instalată este prea lentă pentru sistem. Sistemele cu frecvenţa de ceas mai mare sau egală cu 16 MHz necesită memorie extrem de rapidă pentru a „ţine pasul” cu procesorui. De fapt, vitezele necesare sunt atât de mari încât memoria standard DRAM trebuie înlocuită cu memoria mai rapidă (dar şi mai scumpă) SRAM (RAM static). Cealaltă alternativă - adăugarea de stări de aşteptare pentru a reduce cerinţele de viteză pentru memorie - inrăutăţeşte considerabil performanţele sistemului, ceea ce desigur este ultimul lucru pe care il aşteptaţi de la un sistem rapid. Arhitectura memoriei RAM. În scopul reducerii numărului de stări de aşteptare, creşterii performanţelor generale ale sistemelor şi reducerii preţurilor, au fost proiectate şi implementate arhitecturi speciale de memorie.

Cele mai uzuale modele arhitecturale sunt:

a Memoria paginată (page). m Memoria întreţesută (/prerfeavea). m Memoria imediată (cache). Memoria paginată este o arhitectură simplă de memorie

care conduce

la imbunătăţirea

performanţelor şi se bazează pe împărţirea memoriei în pagini cu dimensiunea cuprinsă între 512 octeți şi câţiva kiloocteţi. Circuitele electronice pentru controlui memoriei paginate permit accesul rapid, fără stări de aşteptare, la locaţiile de memorie din pagina curentă. Dacă locaţia accesată nu se află în pagina curentă, se adaugă una sau mai multe stări de aşteptare, pe durata cărora sistemul selectează noua pagină. Memoria paginată este utilizată în mod obişnuit în sistemele 286, ca şi in multe sisteme 386.

De exemplu,

multe sisteme PS/2, cum

ar fi modelele 70 şi 80, utilizează memoria

paginată, pentru îmbunătăţirea performanţelor, ceea ce permite şi folosirea unor memorii mai lente (cu timp de acces de 80 sau 85 ns). Memoria intrețesută oteră pertormanţe mai bune decât memoria paginată. Această arhitectură performantă combină două bancuri de memorie într-unul singur,

organizat sub

formă de octeți pari şi impari. În acest mod, un ciclu de acces la o locaţie din al 2-lea banc poate incepe în timp ce primul banc procesează un acces anterior (şi viceversa).

Prin

alternarea accesului la bancurile pare şi impare, puteţi solicita accesul la o dată aflată în primul banc şi, în timp ce această cerere este prelucrată, sistemul poate trece la al doilea banc pentru a prelucra altă cerere. Rezultatul primei cereri de acces este disponibil în timp ce prelucrarea celei de-a doua cereri este încă în derulare. Prin intreţeserea accesului la memorie în maniera de mai sus, un sistem îşi poate dubla performanţele privind accesul la memorie fără să utilizeze cipuri de memorie mai rapide. Multe din sistemele foarte performante utilizează memoria intreţesută în scopul creşterii performanţelor. Unele sisteme prevăzute cu memorie întreţesută pot utiliza această faciliate doar dacă instalaţi bancuri de memorie având aceeaşi capacitate de memorare, ceea ce înseamnă în mod uzual adăugarea simultană a 2 module SIMM (de 36 biţi) de capacităţi egale. Dacă adăugaţi doar un singur banc sau dacă adăugaţi două bancuri de capacităţi diferite, sistemul va continua să funcţioneze corect, dar având dezactivată facilitatea de utilizare a memoriei intreţesute, ceea ce duce la o scădere considerabilă a performanţelor. Pentru detalii, consultaţi manualul tehnic al calculatorului dumneavoastră. Memoria imediată (cache) este cea mai răspândiță şi în acelaşi timp şi cea mai eficientă arhitectură concepută pentru îmbunătăţirea performanţelor memoriei. Tehnica de funcţionare se bazează pe o memorie de capacitate mică (intre 8 şi 512 kiloocteţi), dar cu viteză de acces mare (suficient de mare pentru a „ţine pasul” cu procesorul fără să utilizeze stări de aşteptare). Acest mic banc de memorie imediată are o viteză de acces de 15 ns (sau chiar mai puţin). Deoarece aceasta este o viteză prea mare pentru majoritatea

Adăugare de memorie pe placa de bază

componentelor DRAM, este utilizată o memorie specială de tipul SRAM static). Memoriile SRAM nu necesită reimprospătare continuă, aşa cum

DRAM.

783

(sfat/c RAM - RAM este cazul celor

Această caracteristică, împreună cu alte caracteristici de proiectare, contribuie ia

obţinerea unor timpi de acces foarte mici în condiţiile unor costuri foarte mari. Cipurile SRAM sunt scumpe, dar pentru realizarea unei memorii imediate sunt necesare puţine astfel de cipuri. Ele sunt utilizate de un circuit speciai pentru controlul memoriei

imediate, circuit care memorează locaţiile RAM cel mai frecvent accesate, cât şi locaţiile RAM pe care le presupune accesate în viitorul imediat. Memoria imediată acţionează ca un tampon inteligent între unitatea centrală şi memoria RAM dinamică, mai lentă. O „potrivire cache” (cache P;f are loc atunci când o dată anume, de care unitatea centrală a avut nevoie, a fost găsită in memoria imediată, nemaifiind necesare stări de aşteptare pentru accesarea ei. O „nepotrivire cache” (cache miss) are loc numai atunci când o dată anume, de care unitatea centrală a avut nevoie, nu a fost găsită în memoria imediată, fiind necesare stări de aşteptare pentru accesarea ei. Un circuit bun de control al memoriei

imediate are un procent de „potriviri” de 95% sau chiar mai mult (sistemul funcţionează 95 la sută din timp fără stări de aşteptare). Efectul net este acela că sistemul funcţionează ca şi cum ar avea memorie cu timp de acces de 15 ns sau chiar mai rapidă (cu toate că în realitate memoria sistemului este mai lentă, deci şi mai ieftină).

Sistemele bazate pe procesoarele 486SX, SL sau DX includ în unitatea centrală de prelucrare o memorie imediată de 8 kiloocteţi şi circuitul de control corespunzător; acest fapt le face să fie mult mai rapide decât sistemele mai vechi. Unitatea centrală de prelucrare 486SLC are o memorie imediată de 1 kilooctet, în timp ce unitatea centrală Pentium include două memorii imediate de 8 kiloocteţi: una pentru coduri şi alta pentru

date. Procesoarele 486DX4 au o memorie imediată internă de 16 kiloocteţi, iar procesoarele 486SLC2 şi 486SLC3 au fiecare 16 kiloocteţi de memorie imediată. Sistemele cu procesoare 386SX sau DX utilizează o memorie imediată externă cu un circuit

extern de control; aceste sisteme nu au memorie

imediată internă.

Procesorul 386SL furnizează un circuit incorporat pentru controlul memoriei cache, iar procesorul 386SLC proiectat de IBM încorporează practic acelaşi circuit de control al memoriei imediate şi ăceiaşi 8 kiloocteţi de memorie imediată ca şi procesoarele 486; ca atare, IBM

susţine că sistemele care utilizează procesorul 386SLC

au performanţe

cu 80 de procente

mai mari decât sistemele care utilizează procesoarele obişnuite 386SX sau 386DX. O memorie imediată încorporată în unitatea centrală este denumită memorie imediată

i

primară (sau de Nivel 1), iar o memorie imediată externă este denumită memorie imediată secundară (sau de Nivel 2). În mod normal, cu cât este mai mare memoria imediată, cu

atât sunt mai bune performanţele sistemului. Totuşi, o memorie imediată externă de mare capacitate nu garantează automat performanţe mai bune; există sisteme cu mai puțină memorie imediată care depăşesc, ca performanţe, sisteme cu mai multă memorie imediată. Pertormanjele reale depind de arhitectura sistemului, ca şi de eficienţa circuitului de control al memoriei imediate; o memorie imediată internă poate conduce la performanţe mult mai

bune decât o memorie

imediată externă.

De exemplu,

adăugarea

unei memorii

imediate

externe de 256 kiloocteţi la un sistem PS/2, modelul 90 sau 95 (cu procesor 486DX) conduce la o creştere nesemnificativă a performanţelor în raport cu utilizarea memoriei imediate interne de 8 kiloocteţi (incorporată în procesorul 486), deoarece memoria imediată internă (incorporată in unitatea centrală) poate depăşi ca performanţe memoria imediată externă. De asemenea, adăugarea de memorie imediată externă nu duce la o creştere

proporţională a performanţelor.

De multe ori, cel mai mare spor de performanţă se obţine

utilizând o memorie imediată secundară de capacitate medie acceptată de calculatorul dumneavoastră. Un PC care acceptă memorie imediată secundară de 64, 128 sau 256 kiloocteţi reprezintă de multe ori o soluţie optimă pentru creşterea performanţelor.

784

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Pentru a obţine de la sistemul dumneavoastră maximum de performanţe şi fiabilitate, cea mai bună recomandare pe care o putem face este ca atunci când adăugaţi cipuri sau module SIMM pe placa de bază să utilizaţi memorii cu viteza de acces recomandată de fabricant. Memoriile mai rapide au toate şansele să funcţioneze corect în sistemul dumneavoastră, 'dar nu aduc nici un spor de performanţă, ci reprezintă doar o cheltuială inutilă. Pentru fiecare sistem, timpul minim de acces al memoriei

pe placa de bază este specificat

în manualul tehnic. Dacă aveţi un sistem compatibil IBM lipsit de documentaţia necesară, consultaţi tabelul 17.1, deoarece majoritatea sistemelor compatibile IBM respectă specificaţiile IBM. Totuşi, datorită diversităţii de modele existente pe piaţă, cea mai bună soluţie este procurarea şi consultarea documentaţiei corespunzătoare.

Adăugarea de plăci adaptoare În mod obişnuit, plăcile de extensie de memorie reprezintă ultima variantă la care se apelează pentru adăugarea de memorie în sistem. Pentru multe sisteme (de exemplu, pentru vechile modele produse de firma Compaq), care sunt prevăzute cu conectori specifici pentru extensii de memorie,

toate plăcile de extensie de memorie trebuie

achiziţionate de la compania care a produs sistemul. În mod

similar, firma IBM a

utilizat, la sistemul PS/2

brevetaţi. Pentru alte sisteme (cazul sistemelor IBM PC, XT majoritatea sistemelor PS/2, extensie de memorie cară se

model

80, conectori specifici,

standard care utilizează extensii de memorie nespecifice. şi. AT), ca şi pentru majoritatea sistemelor compatibile IBM şi puteţi procura de la toţi furnizorii de tehnică de calcul plăci de introduc in conectori standard de magistrală.

Din păcate, toate plăcile de extensie de memorie conectate la magistrală (prin intermediul conectorilor standard de magistrală) funcţionează cu viteza magistralei şi nu cu viteza sistemului. De aceea, majoritatea sistemelor actuale furnizează socluri standard pentru modulele SIMM, direct pe placa de bază, permiţând astfel cuplarea memoriei la magistrala jocală a sistemului. Utilizarea de plăci adaptoare în astfel de sisteme nu face decât să le încetinească. Alte sisteme utilizează conectori specifici de magistrală locală pentru adaptoarele de extensie de memorie; acest lucru conduce la probleme şi cheltuieli suplimentare atunci când doriţi să adăugaţi memorie (sau să o depanaţi). În unele cazuri, placa adaptoare poate utiliza memorie mai lentă decât memoria necesară pe placa de bază (de exemplu,

adaptoarele de memorie

pentru PS/2,

modelele 50 şi 60,

utilizează cipuri de 120 ns). Multe sisteme lucrează cu conectori de extensie de memorie utilizând o viteză fixă, de valoare redusă (8 MHz pentru majoritatea sistemelor cumagistrală ISA), astfel încât adaptoarele instalate în sistem funcţionează corespunzător.

Adaptoarele de memorie pentru sistemele PS/2 pot lucra mai lent decât memoria principală deoarece

interfaţa arhitecturii MCA

(Micro Channel! Architecture) are toarte multe controale

şi facilităţi. Arhitectura asincronă MCA permite adaptoarelor să lucreze la o viteză independentă de viteza procesorului şi să utilizeze stări suplimentare de aşteptare dacă acest lucru este necesar pentru funcţionarea corectă a adaptoarelor mai lente. (

instalarea memoriei În acest subcapitol este prezentată mâtoda de instalare a cipurilor de memorie, punându-se în evidenţă problemele care pot apărea şi modul lor de soluţionare. De asemenea, veţi învăţa cum să vă configuraţi sistemul pentru a utiliza noile cipuri şi module de memorie. Când

instalaţi sau scoateţi memorie,

m Descărcarea electrostatică. m Pinii rupţi sau îndoiţi.

cele mai frecvente probleme care pot apărea sunt:

Adăugare de memorie pe placa de bază m

785

Poziţionări incorecte ale comutatoarelor şi jumperelor.

Pentru a preveni descărcarea electrostatică atunci când instalaţi cipuri sau plăci de

memorie sensibile, evitaţi imbrăcămintea din fibre sintetice şi pantofii cu talpă din piele sintetică. Descărcaţi-vă de orice sarcină electrostatică prin atingerea şasiului sistemului înainte de a lucra cu memoria; o soluţie şi mai bună este aceea de a purta la încheietura mâinii o brățară antistatică. O brățară antistatică constă dintr-o manşetă conductoare legată la pământ prin intermediul unui fir prins (de obicei cu o clemă „crocodil”) de şasiul sistemului. Pentru a menţine manşeta legată la pământ, închideţi sistemul, dar nu scoateţi din priză cablul de alimentare.

PSI Utilizaţi o brățară antistatică procurată din comerţ; nu o confecţionaţi dumneavoastră artizanal, Brățările antistatice procurate din comerţ au-un rezistor de 1 megohm care vă protejează în cazul "- _: unei atingeri.nedorite cu sursa de tensiune. Acest rezistor previne scurgerea tensiunii spre pământ... prin corpul dumneavoastră, deci electrocutarea dumneavoastră. O brățară antistatică necorespunzătoara poate duce la trecerea tensiunii, în drumul ei spre pământ, prin corpul dumneavoastră, ceea Ei i Li ce poate avea drept consecinţă accidente grave. (chiar fatale).

Pinii rupţi sau îndoiţi reprezintă o altă problemă care poate apărea la instalarea de cipuri de memorie DIP sau de module SIPP. Uneori, pinii noilor cipuri de memorie sunt indoiţi în forma literei V, făcând dificilă alinierea lor cu orificiile corespunzătoare

din sociu.

Dacă aveţi această problemă la un cip de memorie DIP, aşezaţi cipul pe o masă şi apăsaţi uşor pe pini până când îi aduceţi intr-o poziţie care formează cu cipul un unghi drept. Pentru un modul SIPP, veţi utiliza pentru îndreptarea pinilor un cleşte cu vârf ascuţit, astfel incât aceştia să se afle în unghi drept faţă de modul şi, de asemenea, echidistanţi între ei; apoi se instalează cipul, introducând toţi pinii în acelaşi timp în orificiile corespunzătoare din sociu.

pe

Ri

Operația de indreptare a pinilor la un cip DIP sau un modul SIPP nu este dificilă, dar trebuie efectuată cu grijă, deoarece riscaţi ruperea pinilor, cipul sau modulul devenind astfel inutilizabite. . De acesa, se recomandă să luaţi maximum de precauţii când indreptaţi pinii îndoiţi ai unui cip sau... modul de memorie. Puţaţi utiliza dispozitive pentru indreptarea pinilor şi introducerea 'cipurilor, ceea ce asigură o îndreptare perfectă a pinilor şi o aliniere exactă cu orificiile soclului; aceste dispozitive. sine dci i simple şi deloc-scumpe vă pot salva un timp de lucru preţios.

Fiecare cip sau modul de memorie trebuie instalat corespunzător şi in ceea ce priveşte polaritatea. Fiecare cip are un marcaj de polaritate la unul din capete. Acest marcaj poate fi un semn de polaritate, o „adâncitură” rotundă, sau ambele. Soclul cipului poate avea un

marcaj similar; în caz contrar, placa de bază are imprimate pe ea indicaţii privind orientarea

cipurilor, amplasarea lor corectă în funcţie de polaritate. Dacă soclul nu este marcat, utilizaţi drept reper amplasarea celorialte cipuri. Marcajul indică pinul cu numărul 1 de pe

cipul respectiv. Alinierea acestui marcaj cu celelalte marcaje (corespunzătoare cipurilor deja amplasate pe placă) conduce la montarea cipului în poziţia corectă (şi nu inversă). Introduceţi cu grijă cipul în soclu, asigurându-vă că fiecare pin intră uşor în orificiul corespunzător din soclu, şi apoi împingeţi cipul cu ambele degete mari până când îl fixaţi complet.

786

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Polaritatea modulului SIMM este dată de un semn aflat numai pe una din părţile modulului. Soclul are o „proeminenţă” care trebuie să se potrivească perfect în aria marcată de pe una din cele două laturi ale modulului SIMM. „Proeminenţa” face imposibilă instalarea incorectă, inversă, a modulului SIMM (doar dacă nu vreţi să rupeţi conectorul). Modulele SIPP insă nu se montează intr-un soclu marcat şi va trebui să aveţi mare grijă la polaritatea lor (consultaţi documentaţia sistemului, indicaţiile de pe placa de bază sau ghidaţi-vă după

amplasarea

modulelor SIPP existente).

Înainte de a instala memoria, asiguraţi-vă că sistemul este oprit. Apoi scoateţi capacul sistemului şi plăcile instalate in sistem. Modulele SIMM se montează uşor în soclurile corespunzătoare,

dar cipurile se montează

mai greu.

Nu este necesar un dispozitiv special

pentru instalarea cipurilor, dar utilizarea unui astfel de dispozitiv vă poate uşura considera-

bil munca.

Pentru a scoate cipurile, utilizaţi un extractor de cipuri sau o şurubelniţă mică.

Nu scoateţi niciodată un cip de memorie cu ajutorul degetelor,

deoarece puteţi îndoi pinii

sau vă puteţi zgâria degetele. Modulele SIMM se scot eliberând mai întâi „Clamele” de fixare şi apoi trăgând modulele din soclutile în care sunt montate. După adăugarea cipurilor şi modulelor de memorie şi reasamblarea sistemului, s-ar putea să fiţi nevoit să moditicaţi poziţia comutatoarelor sau jumperelor aflate pe placa de bază. Calculatorul PC original are două blocuri de comutatoare cu câte 8 comutatoare per bloc; comutatoarele 1, 2, 3, şi 4 din al 2-lea bloc trebuie poziţionate astfel încât să indice memoria existentă în sistem.

Calculatorul XT are numai un singur bloc de comutatoare, poziţionate astfel încât să indice numărul de bancuri de memorie instalate pe placa sistem, dar nu şi placa de extensie de memorie. Anexa A furnizează mai multe detalii despre poziţionarea comutatoarelor de pe

plăcile de bază ale caiculatoarelor PC şi XT.

Sistemele IBM AT şi PS/2 nu au comutatoare sau jumpere pentru memorie. Pentru a informa sistemul despre capacitatea totală de memorie, trebuie să lansați un program de inițializare (Setup). Sistemele de tip AT au, în cele mai multe cazuri, un program de iniţializare incorporat în ROM BIOS; acest program trebuie executat după adăugarea de memorie în sistem pentru a se realiza contigurarea corectă a sistemului.

Cele mai multe plăci de extensie de memorie sunt prevăzute cu comutatoare sau jumpere

care trebuie poziţionate corespunzător.

Deseori trebuie efectuate două poziționări atunci

când configuraţi o placă de memorie. Prima poziționare - adresa de bază a memoriei de pe

placă - permite memoriei de pe placă să utilizeze adrese de memorie sistem

mai mari decât

cele asignate memoriei deja existente. Cea de-a doua poziţionare indică sistemului » capacitatea totală a memoriei existente pe placă. Datorită poziţiei şi influenţei pe piaţa de calculatoare a sistemelor PS/2, multe plăci de memorie şi plăci adaptoare se livrează fără comutatoare. În schimb, aceste plăci se livrează cu un program de configurare aflat într-o memorie specială nevolatilă (de tip ROM), amplasată pe placă. După ce a fost configurată, placa îşi păstrează permanent această configuraţie. Plăcile Intel AboveBoard 286 şi Plus, de exemplu, sunt prevăzute cu această facilitate de configurare soft. Executarea unui program de configurare (program care interacționează cu utilizatorul prin intermediul meniurilor) este mult mai uşoară decât poziţionarea comutatoa-

relor sau jumperelor aflate pe plăcile calculatorului (ca să nu mai vorbim de faptul că în situaţia configurării soft nu mai este nevoie de demontarea sistemului). După ce v-aţi configurat sistemul pentru a funcţiona corect cu memoria suplimentar ă,

trebui să lansați un program de testare a memoriei, pentru a vă asigura că memoria suplimentară funcţionează corect.

va

Pentru toate sistemele sunt disponibile cel puţin două sau chiar trei programe de testare a

memoriei. In ordinea preciziei, sunt disponibile următoarele teste de memorie:

Adăugare de memorie pe placa de bază m Autotestarea la punerea în funcţiune (POST - Power-On m

787

Se/f-Test.

Discul cu teste utilizator ((/ser diagnostics disf).

m Discul cu teste avansate (Aovanced diagnostics disk). m

Programe

de testare care se pot achiziţiona ulterior de pe piaţă.

Autotestarea la punerea sub tensiune este utilizată la fiecare pornire a sistemului;

la apariţia

meniului iniţial puteţi tasta CTRL-A pentru a lansa testul avansat aflat pe discul de referinţă. Sistemele PS/2 sunt livrate cu programele de test utilizator şi avansate pe un singur disc numit

Aeference Disk, ceea ce face ca posesorii de sisteme

PS/2 să fie dotați cu toate cele

trei programe de testare a memoriei. Posesorii de sisteme standard IBM PC primesc împreună cu manualul un disc de test care conţine un foarte bun program de testare a memoriei. Ei trebuie să achiziţioneze discul cu teste avansate impreună cu Manualul de întreţinere şi service hard. Dacă aţi achiziţionat acest disc, se recomandă, bineinţeles, utilizarea programului avansat de testare a memoriei. Numeroase programe suplimentare de testare sunt livrate de companiile de software producătoare

de utilitare.

Multe din companiile

menţionate

în Anexa B

livrează programe

foarte bune pentru testarea memoriei (ca şi a altor componente ale sistemului). Aceste programe sunt utile în special atunci când firma producătoare a sistemului nu livrează propriile sale programe

de testare.

Instalarea memoriei de 640 K pe placa de bază a sistemului XT Acest subcapitol descrie metoda de instalare a memoriei de 640 K pe placa de bază din sistemele IBM XT şi IBM Portable. imbunătăţirea performanţelor transformă placa de bază XT de tip 1, in placă de bază XT de tip 2. Îmbunătăţirea performanţelor constă în instalarea pe placa de bază a două bancuri de cipuri de 256 K şi două bancuri de cipuri de 64 K şi apoi validarea acestor cipuri prin montarea

unui fir de legătură şi a unui cip multiplexor/decodificator, într-un soclu special. Firul de legătură permite unui cip decodificator (U44) să valideze memoria suplimentară.

Aceste

mo-

dificări sunt relativ simplu de efectuat şi pot fi executate fără a apela la operaţia de lipire. Adresa unui cip de memorie este selectată prin intermediul a două semnale: selecţia adresei de rând (AAS

- row address select) şi selecţia adresei de coloană (CAS

- co/umn

address selec!). Aceste două semnale selectează locaţiile de memorie din cip. Puteţi modifica aceste semnale prin montarea jumperului conform instrucţiunilor din acest paragraf; în acest fel, în primele două bancuri pot fi adresate de 4 ori mai multe locaţii decât iniţial, adică locaţiile suplimentare din cipurile de 256 K şi nu locaţiile din cipurile originale de 64 K. Pentru a instala 640 K de memorie pe placa de bază XT, trebuie să procuraţi următoarele componente (consultaţi Anexa B pentru surse de aprovizionare): m

18 cipuri de memoriede rapide).

m

Un cip 74LS158

256

Kx1

bit, cu viteza de acces de 200

ns (eventual

(multiplexor/decodificator).

a Un fir izolat, subţire, scurt sau un fir de wrapp/ng. După ce aţi procurat componentele de mai sus, executaţi instrucţiunile următoare: 1. Scoateţi placa de bază (aşa cum se arată în capitolul 4). 2.

Introduceţi cipul 74LS158 în soclul U84.

mai

788

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Toate componentele de pe placa de bază sunt identificate prin intermediul unei valori alfanumerice. În mod normal, litera indică tipul componentei, iar numărul indică a câta componentă de acel tip este componenta respectivă. Codurile pot diferi de la producător la

producător, dar cei mai mulţi producători utilizează următoarele coduri: U

circuit integrat

D209

tranzistor condensator

rezistență

TA

bobină


DEBUG - N SCSI.ROM -R

CX

CX 0000 34000 -M D400:0 3FFP Cs:0 0 Writing 04000 bytes Q

; ;

Lansează DEBUG Denumeşte fişierul

;

Schimbă

; ; ; ; ; ;

de la 0 la 4000 (indică un Mută datele din BIOS Scrie fişierul de la 4000h = 16 K Părăseşte DEBUG

Majoritatea dispozitivelor de programare

registrul

a memoriei

CX

-

fişier de 16 K) în segmentul de cod curent offset 0 în segmentul de cod

de tip EPROM

sunt livrate împreună cu

programe care vă permit comanda şi controlul acestor dispozitive. Printre funcţiile disponibile se numără: citirea memoriei ROM şi copierea conţinutului ei într-un fişier pe disc, copierea conţinutului unui fişier de pe disc in memoria ROM, copierea conţinutului memoriei ROM, testarea memoriei ROM, divizarea unui fişier în adrese pare şi impare pentru sistemele pe 16 şi 32 biţi, ca şi refacerea unui fişier astfel divizat, calculul sumei de i (checksum), a memoriei ROM în scopuri de testare (suma de control se inscrie de

| sf: E

al memoriei ROM). Toate dispozitivele de programare de memorii

ite în acest paragraf,

! d

au facilităţile descrise mai sus, ca şi multe altele.

frecvenţei de ceas în cadrul autotestării la punerea sub tensiune. În la punerea sub tensiune a sistemelor IBM AT şi XT-286 este efectuată şi si de ceas a unităţii centrale. Efectuarea acestui test este desigur un lucru .uza probleme în situaţia în care doriţi să beneficiaţi de un ceas cu cuarţ in scopul unei creşteri uşoare şi ieftine a vitezei sistemului). Cele mai m patibile IBM nu sunt prevăzute cu testarea frecvenţei şi pot rula cu de ceas fără a necesita modificarea componentei BIOS.

-

„ testul pentru verificarea vitezei de reimprospătare (Ver//y Speed/Aefrresh „ează viteza de reimprospătare (frecvenţa ceasului) pentru a verifica dacă „1. rea corectă de 6 MHz sau 8 MHz (în funcţie de modelul de sistem pe care puţin mai mare sau mai mică duce la eşuarea testului şi, deci, la apariţia wtotestarela punerea sub tensiune) semnalată sunor printr-un semnal

il scurt şi având ca rezultat final oprirea sistemului prin execuţia unei cutat la punctul de test 11h al POST

N

(programul

de autotestare la

ne), valoare care este trimisă la portul de test 80h. O eroare în acest TEST, —a-cunr-e—dică una din plăcile POST care citesc acest port, poate fi identificată prin

798

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

citirea valorii 11h ca fiind ultima valoare ajunsă la portul de test. Pentru a elimina testul şi a

permite lucrul ia o frecvenţă de ceas mai mare decât cea obişnuită, trebuie să modificaţi

instrucţiunea corespunzătoare din 73h (JAE - Jump if Above or Equa) în EBh (IMP Jump unconditionally — salt necondiţionat), ceea ce face ca testul să „evite” instrucţiunea

JAE atunci când detectează o frecvenţă de ceas mai mare decât cea normală. Când instrucţiunea JAE este înlocuită cu instrucţiunea JMP, testul nu „trece” niciodată şi ajunge la rutina de eroare indiferent cât de mare este frecvenţa de ceas. Remarcaţi că testul pentru o frecvenţă de ceas mai mică decât cea normală rămâne nemodificat şi se soldează cu eroare dacă frecvenţa de ceas este mai mică decât 6 MHz sau 8 MHz (în funcţie de sistem). Instrucţiunea JAE se află la adresa F000:05BC, la sistemele IBM AT cu componenta BIOS datată 10 iunie 1985 sau 15 noiembrie 1985, şi la adresa F000:05C0, la sistemele XT-286. Sistemul origina! AT, cu componenta BIOS datată

10 ianuarie 1984, nu este prevăzut cu acest test. Creând un nou set de cipuri cu această instrucţiune înscrisă în locaţia corespunzătoare (cu ajutorul unui programator de EPROM) puteţi elimina testarea frecvenţei de ceas, ceea ce vă permite să lucraţi la frecvenţe de ceas mai mari decât cele obişnuite.

Modificarea tabelelor cu parametrii unităţilor de disc (tabele încorporate în componenta BIOS). Cea mai uzuală modificare a componentei BIOS este reprezentată de schimbarea parametrilor unităţilor de disc în tabelele de unităţi de disc sau adăugarea de noi unităţi. De exemplu, eu am adăugat în sistemele mele două noi tipuri de unităţi de disc, având parametrii de mai jos: Tipul

Cil.

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

Mocteţi

25

918

15

65535

08h

26

918

15

65535

08h

918

17

114,30

119,85

918

26

174,81

183,31

(Consultaţi capitolul 14 dacă doriţi mai multe detalii despre aceşti parametri.) La sistemele AT (model mai vechi) pe care le posed, aceste intrări în tabele nu erau iniţial utilizate (ca de altfel şi restul de tipuri intre 27 şi 47). Prin instalarea unei noi componente BIOS in care (cu ajutorul dispozitivului de programare memorii EPROM) au fost incorporate. şi informaţiile pentru cele două tipuri de unităţi de disc de mai sus, pot utiliza acum la întreaga capacitate unitatea mea de disc Maxtor XT-1140 prin intermediul unui controler MFM (tipul 25) sau al unui controler RLL (tipul 26). Aceasta elimină necesitatea unui mecanism prin care componenta BIOS să ignore valorile aflate în tabelele de pe placa de bază şi, de asemenea, eliberează o parte din locaţiile de memorie atiate în segmentele C000 şi D000, in care se află în mod

normal controlerul de unitate de disc; în plus, sistemul devine în acest fel un

calculator mai aproape de standard. Pentru cei interesaţi în efectuarea acestei modificări, recomand consultarea cărţii „/SM AT 7ecAnical Reference ManuaP', care prezintă formatul tabelelor de unităţi de disc şi locul acestor tabele în memoria ROM BIOS. Modificarea controlerului de disc în scopul creşterii vitezei de deplasare a capetelor între două piste-alăturate (Head step rate). Altă modificare ceva mai complicată, pe care o puteţi efectua, este modificarea controlerului de disc in scopul creşterii vitezei de deplasare a capetelor între două piste alăturate. Prima ediţie a cărţii de faţă a menţionat pe scurt această modificare, de care unii cititori s-au arătat interesaţi. De aceea, ediţia actuală detaliază această modificare, ajutându-vă în acest fel să înţelegeţi mai in profunzime modul cum „colaborează” componenta BIOS şi controlerul de disc. (De fapt, sporul de performanță astfel obţinut este relativ redus, câştigul fiind mai degrabă de ordin didactic.) Controlerele Western

Digital AT (1002/1003/1006),

utilizate de firma IBM la sistemele AT

originale, precum şi alte controlere compatibile (cum ar fi cele produse de firmele Daia Technology Corporation şi Adaptec) au o viteză prestabilită de deplasare a capetelor de

Îmbunătăţirea performanţelor componentei ROM BIOS

'disc, între două piste alăturate,

de 35 microsecunde.

799

Cea mai mare viteză utilizabilă este

mai mult decât dublă - 16 microsecunde intre două piste alăturate. Majoritatea unităţilor

de disc de tipul ST-506/412

pot asigura timpi de deplasare a capetelor între două piste.

alăturate de numai 10 microsecunde. Moditicând controlerul pentru a asigura intervale de 16 microsecunde între două piste alăturate, puteţi imbunătăţi viteza de căutare a unităţii de

disc, câştigând câteva milisecunde

- în medie

- pentru fiecare operaţie de căutare/poziţio-

nare. Deoarece viteza standard este atât de mică în comparaţie cu viteza optimă, multe unităţi de disc ST-506/412 (şi în special cele foarte rapide) nu realizează performanţele de viteză specificate de producător decât după optimizarea controlerului, aşa cum se arată în acest paragraf. Pentru a

asigura un interval de timp de 16 microsecunde

pentru deplasarea capetelor de

disc între două piste alăturate, puteţi modifica controlerul prin două metode. Cea mai bună şi in acelaşi timp cea mai simplă metodă constă în poziţionarea unui jumper de pe placa de controler. Din păcate, nu la toate controlerele este posibilă această modificare. De exemplu, numai unul din numeroasele controlere Western Digital ST-506/412 acceptă această modificare - şi anume controlerul WD1003-WAH, destinat unităţilor de disc ST-506/412 MFM (acest controler nu acceptă unităţi de dischete). Nici unul din celelalte controlere produse de firma Western Digital pentru sisteme AT nu acceptă modificarea prezentată mai sus. Pe de altă parte, toate controlerele produse de firma Adaptec pentru sistemele AT prevăzute cu unităţi de disc ST-506/412 acceptă această modificare. Totuşi, majoritatea plăcilor controler de disc produse de alte firme nu sunt prevăzute cu jumper şi

necesită utilizarea celei de-a doua metode de modificare a controlerului pentru creşterea vitezei de deplasare a capetelor intre două piste alăturate. Această a doua metodă este universală şi se aplică practic la toate controlerele pentru sisteme AT cu unităţi de disc ST-506/412, indiferent dacă ele sunt MFM sau RLL şi indiferent dacă aceste controlere acceptă şi unităţi de dischetă. Modificarea constă de fapt în modificarea conţinutului a doi octeți din zona corespunzătoare a memoriei ROM BIOS, ceea ce modifică modul in care două comenzi anume sunt transmise plăcii controler. Mai întâi, voi prezenta câteva noţiuni privind „colaborarea”

controlerul transfer de intermediul întreruperii

între componenta

BIOS şi

de disc. Când sistemul de operare DOS accesează unitatea de disc pentru date (citire de pe disc sau scriere pe disc), acest acces se desfăşoară prin componentei BIOS. Mai precis, sistemul de operare DOS utilizează funcţiile 13h încorporate în memoria ROM BIOS, funcţii care permit sistemului de

operare (şi altor programe) să acţioneze asupra unităţii de disc prin intermediul unor comenzi specifice. Aceste comenzi (specifice întreruperii 13h) sunt transforma te de

componenta BIOS în comenzi care se înscriu în registrele controlerului. Comenzile directe pe care le acceptă controlerul sunt denumite comenzi CCB (command control block comenzi-bloc, deoarece fiecare astfel de comandă trebuie transmisă controlerului sub forma unui bloc de 7 octeți: comanda propriu-zisă se află în al 7-lea octet (ultimul), în timp ce restul de 6 octeți conţin informaţii privind poziţia capetelor pe disc pentru execuţia comenzii, numărul de sectoare pentru care acţionează comanda, etc. În componenta BIOS din sistemele IBM AT sunt incorporate 16 comenzi corespunzătoare intreruperii 13h.

Unele din acestea,

precum

comanda

Get D/sk Type (Citirea tipului de

disc), nu accesează controlerul sau unitatea de disc. Totuşi, majoritatea celorlalte comenzi sunt transformate de componenta BIOS intr-una din cele opt comenzi-bloc (CCB) acceptate de controlerul unităţii de disc. În tabelul 17.2 sunt prezentate cele 16 comenzi BIOS specifice intreruperii 13h şi comenzile bloc (CCB) corespunzătoare pentru controlerul de disc. Deşi controlerul standard Western Digital AT (ca şi controlerele compatibile cu acesta)

acceptă numai opt comenzi

bloc, pot exista variante ale unora din comenzi.

Fiecare

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

800

Funcţiile

17.2

Tabelul

PL P93 corespunzătoare

sistemele AT şi

Ier

PTT

13h

IT)

comenzile bloc (CCB) corespunzătoare

Comandă bloc (CCB)

Comandă

pentru

a

î

controler

BIOS

Descriere

pentru controler

Descriere

00h

Iniţializarea sistemului disc (con-

91h

Poziţionare parametri

10h

Recalibrare

troler

+

unitate)

Citire stăre (după ultima operaţie)

-

-

02h

Citire sectoare

20h

Citire sector

03h

Scriere sectoare

30h

08h

Verificare sectoare Formatare pistă Citire parametri unitate

40h

09h

01h

04h 05h

Scriere sector „Verificare

50h

Formatare pistă

-

-

Iniţializarea tabelei de parametri

91h

Poziţionare parametri

Citire lungă

22h

Citire sector

Scriere lungă

32h

- Scriere sector

0Ch

Poziţionare

70h

Poziţionare

oDh

10h

Recalibrare

11h

Iniţializarea unităţii de disc Test unitate pregătită Recalibrarea unităţii de disc

14h 15h

OAh _OBh

10h

-

-

10h

Recalibrare

Diagnosticare controler

80h

Diagnosticare

Citirea tipului de disc

-

-

comandă pentru controler este memorată într-un singur octet (ultimul) al comenzii bloc: biţii cei mai semnificativi (biții 4-7) arată comanda propriu-zisă, iar biţii cei mai puţin semnificativi (biții 0-3) specifică diferite opţiuni pentru executarea comenzii.

În cazul a două comenzi

bloc (CCB), biții de opţiune indică - de fapt poziţionează - viteza de deplasare a capetelor celor două piste alăturate; prin urmare, moditicând aceşti biţi se modifică şi viteza implicită

a capetelor. Tabelul

17.3 indică cele 8 comenzi

Tabelul 17.3

bloc (CCB) standard.

Comenzile bloc (CCB) pentru controlerele de disc WD1002, WD1 003 şi WD1006

Comandă bloc (CCB)

din sistemele

AT

Descriere

10h-1Fh

Recalibrare

20h-23h

Citire sector

” 30hn-33h

Scriere sector

40h-41h

Verificare

50h 70h-7Fh

Formatare pistă Căutare

80h

Diagnosticare

91h

Stabilire parametri

Îmbunătăţirea performanţelor componentei ROM BIOS Pentru fiecare din comenzile listate în tabel, octetul de comandă

801

este trimis controlerului

în ultimul octet (al şaptelea) al comenzii bloc. Valoarea de bază este prima valoare din tabel. Prin modificarea biţilor de opţiune, puteţi modifica modul de acţiune al comenzii. De exemplu, comanda Citire sector (Aead Secton are codul 20h. Adăugând valoarea 1 la octetul de comandă (care devine astfel 21h) dezactivaţi opţiunea de repetare automată a operaţiei de citire in caz de eroare. În acest fel, controlerul raportează imediat apariţia unei erori de citire, în loc să încerce recuperarea erorii prin repetarea operaţiei de citire (maxim 19 : încercări suplimentare). Pentru erorile cars întorc cod de corecție a erorii (ECC - error-cor rection code), controlerul

încearcă imediat corecţia, în loc să recitească de 8 ori sectorul pentru a realiza o citire validă inainte de a efectua corecţia.

Puteţi dezactiva opţiunea de repetare automată a operaţiei eronate numai în cazul comenzilor: Citire sector (Read Sector), Scriere sector (Write Sector) şi Verificare (Read

Verity). Această facilitate este utilă în special în cazul formatării fizice a discului (/ow /eve),

testării suprafeţei discului sau simplei operaţii de verificare, deoarece în acest fel erorile sunt raportate mai precis, fără incercări automate de recuperare a lor. Puteţi stabili şi altă opţiune pentru comenzile Citire sector (Aead Secto/ şi Scriere sector (Write Sector. Această opţiune implică octeţii ECC (patru octeți de date aflaţi după zona

de date propriu-zisă a sectorului) şi face ca operaţiile de citire sau scriere a unui sector să

acţioneze asupra a 516 octeți şi nu asupra a 512 octeți (valoarea prestabili tă). Pentru a

seta opţiunea de citire sau scriere „lungă”, adăugaţi valoarea 2 la octetul de comandă

corespunzător comenzii pe care o modificaţi. De exemplu, pentru a schimba comanda Citire sector (Aead Sectop in scopul includerii la citire a octeţilor ECC, adăugaţi 2h octetului de comandă (care devine 22h). Citirea sau scrierea „lungă” sunt utile in special la testarea circuitelor ECC ale controlerului (care se efectuează prin scrierea intenţion ată de valori incorecte şi apoi citirea lor pentru a vedea circuitele ECC „la lucru”). Pentru comenzile Citire sector (Asad Sector) şi Scriere sector (Write Sectop, puteţi combina cele două opţiuni descrise. mai sus (repetarea automată a operaţiilor de citire sau scriere în caz de eroare şi includerea octeţilor ECC prin citirea sau scrierea „lungă”) adăugând valoarea 3h octetului de comandă corespunzător, care devine astfel 23h pentru comanda Citire sector (Aead Sectoy), respectiv 33h pentru comanda Scriere sector (Write Sectop. Ultimele două comenzi - Recalibrare (Aeca/ibrate) şi Poziţionare (Seef) - sunt de asemenea prevăzute cu opţiuni pe care le puteţi stabili prin intermediul biţitor de opţiune. Numai încazul acestor două comenzi, biții de opţiune sunt utilizaţi pentru a stabili viteza de deplasare a capetelor între două piste alăturate pentru următoarele comenzi de căutare. Adăugând octetului de comandă corespunzător comenzilor Recalibrare (Aecalibrate) şi Poziţionare (Seek) o valoare cuprinsă între 1h şi Fh, puteţi modifica viteza prestabilită de deplasare a capetelor între două piste alăturate (prestabilit, capetele se deplasează între două piste alăturate într-un interval de 35 microsecunde). Tabelul de mai jos indică valoarea timpului de deplasare a capetelor intre două piste alăturate în funcţie de valoarea înscrisă în biții de opţiune. Valoarea biţilor de opţiune.

Timpul de deplasare a capetelor între două piste alăturate (în microsecunde) .

Oh

35

1h

500

2h

1 000

3h

1 500

4h

2 000

802

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Valoarea biţilor de opțiune

Timpul de deplasare a capetelor între două piste alăturate (în microsecunde)

5h

2 500

6n

3 000

7h

3 500

8h

4 000

9h

4 500

Ah

5 000

Bh

5 500

Ch

6 000

Dh

6 500

Eh

3,2

Fh

16

de la 35 microPentru a micşora timpul de deplasare a capetelor între două piste alăturate secunde

la octetul de (valoarea prestabilită) la 16 microsecunde se adaugă valoarea Fh

(de la 500 la 6500 : comandă. De remarcat că celelalte valori posibile sunt mult prea lente pentru neatins de viteză unde microsec (3,2 rapide prea mult sau unde) microsec între două capetelor a deplasare de timpul majoritatea unităţilor de disc). Pentrua modifica 16 microsecunde, piste alăturate, în cazu! comenzilor Recalibrate şi Poziţionare, la

trebuie

valorile 10h şi 70h să modificaţi locaţiile corespunzătoare din componenta BIOS, inlocuind îndeplinite de comenzii codul fapt de modificat aţi fel acest În 7F. cu valorile 1Fh, respectiv ate (Aeca/ibr disc de controler când se execută funcţiile BIOS 11h, Recalibrarea unităţii normal, mod în controler, spre trimit BIOS rutine Aceste Drive) şi OCh, Poziţionare (Seef). codurile 10h (corespunzător comenzii

bloc Recalibrare) şi respectiv 70h (corespunzător

lui comanda comenzii bloc Poziţionare). Deoarece celelalte rutine BIOS care transmit controleru componenta în modificare singură o că rezultă 11h, BIOS funcţia tot utilizează bloc Recalibrare e. Recalibrar bloc comenzii a BIOS este suticientă pentru execuţia corectă, în orice situaţie, locaţii, în funcţie Deoarece aceste două comenzi menţionate mai sus se pot afla în diferite să le ajută vă care program mic un m prezentă vă BIOS, tă de modelul de componen localizaţi utilizând comanda DEBUG a sistemului de operare DOS. C:N>DEBUG - S P000:0 F000:30CFP

0 - $ F000: 3094 F000: - 9

Prima comandă

C6

0

L L

0

C6

Căutare

46 46

FE FE

10 70

: ;

Lansează Caută în

;

Am

; ; ;

DEBUG ROM comanda

găsit-ol

Caută în ROM Am găsit-o! Quit

comanda

Recalibrare Poziţionare

(Searcp) localizează codul trimis controlerului pentru execuţia co-

codul menzii bloc Recalibrare (Aecafibrate), iar cea de-a doua comandă Search localizează mai de exemplul În (Seef). trimis controlerului pentru execuţia comenzii bloc Poziţionare furnizată adresa deoarece h, F000:302D adresa la află se e) sus, comanda 10h (Recalibrar căutat. ca rezultat al execuţiei comenzii Search indică inceputul şi nu sfârşitul şirului de 3. Reţineţi: la adresa obţinută ca rezultat al execuţiei comenzii Search se adaugă valoarea De exemplu,

în cazul de mai sus octetul 70h se află la adresa F000:309Dh.

Adresele

de mai acestor locaţii în cadrul componentei BIOS variază de la sistem la sistem (exemplul noiembrie 15 datată BIOS a component cu 339 sus s-a referit la un sistem IBM AT model să aveţi 1985). Pentru a inregistra aceste modificări în alt set de cipuri de memorie, trebuie EPROM. la dispoziţie un programator de memorii de tip

Înlocuirea unităţilor de hard disc şi floppy disc

803

In acest paragraf au fost examinate câteva modific ări simple pe care le puteţi efectua asupra conţinutului memoriei ROM BIOS, utilizând un dispozitiv de programat memorii tip EPROM. Modul de lucru cu programatorul EPROM nu a fost descris deoarece el poate fi găsit în manualul care însoţeşte acest dispozitiv. Utilizarea componentei //4s/ BIOS. Memoria de tip //asP RUM este un cip de memorie de tip EEPROM care este inclus în unele sisteme aflate actualmente pe piaţă. Cipul de memorie EEPROM (e/ectrica//y erasable Programmable read-only memory - memorie ROM care poate fi ştearsă şi reprogramată pe cale electric ă) este de fapt un cip de memorie ROM care poate fi şters şi reprogramat direct în sistem (fără să fie nevoie de lumină ultravioletă şi dispozitv de programare memorii EPROM) . Utilizarea memoriei //asp BIOS permite firmelor producătoare să trimită clienţilor compon entele BIOS, în fişiere pe disc; clienţii pot apoi să inscrie conţinutul actualizat al componentei BIOS, (aflat în fişiere pe disc) în memoria f/asp BIOS de pe placa de bază, fără să ție nevoie să înlocuiască vechiul cip cu unul nou. Această metodă oferă atât pentru producă tor, cât şi pentru client, o economie importantă de timp şi bani. În mod normal, f/asp ROM este protejată la scriere, astfel că dumneavoastră trebuie să dezactivaţi protecţia inainte de efectuarea modificărilor (dezactivarea protecţiei se face de obicei

prin acţionarea unui comutator sau a unui jumper). În absenţa acestei protecţii, orice program poate avea posibilitatea să modifice componenta BIOS a sistemului dumneavoastră - o perspectivă care în

mod sigur nu vă încântă. În absenţa protecţiei la scriere a componentei BIOS, programele de tip „virus” s-ar putea autocopia direct în ROM BIOS! Din fericire, nu cunosc nici o implementare a //asP BIOS care să nu fie prevăzută cu opţiunea de protecţie la scriere.

Utilizarea tehnicii /ML System Partition BIOS. Firma IBM utilizea ză o schemă similară cu flash BIOS numită IML (/nitia/

Microcode Loaă - Incărcare iniţială microcod). IML este o tehnică prin care codul BIOS este memorat pe disc într-o partiție sistem specială, de tip hidden (ascunsă), de unde este incărcată la fiecare pornire a sistemului. Desigur, sistemul este prevăzut pe placa de bază cu

un nucleu BIOS, dar rolul acestui nucleu BIOS este doar de a căuta pe disc codul BIOS „ascuns” şi de a-l incărca în memorie. Această tehnică permite firmei IBM să distribuie pe disc, în partiţii sistem

„ascunse”,

versiuni

actualizate ale codului BIOS. Codul IML BIOS este incărcat Ia fiecare iniţializare sau punere sub tensiune a sistemului. Alături de codul BIOS, partiţia sistem conţine o copie completă a dischetei cu documentaţie (Aeference Diskette), care oferă opţiunea rulării, în orice moment al operaţiei de repornire, a softului de iniţializare şi configurare sistem. Această opţiune elimină necesitatea incărcării sistemului de pe discheta cu docume ntaţie pentru reconfigurarea sistemului şi lasă utilizatorului impresia că întregul conţinu t al dischetei cu documentaţie este încorporat în memoria ROM. Un neajuns ai acestei tehnici este acela că programul BIOS se află pe disc, sistemul neputând funcţiona corect fără a avea conectată o unitate de disc configurată corespunzător. În cazul când unitatea de disc nu este disponibilă (fiind defectă sau deconectată), puteţi încărca sistemul de pe discheta cu documentaţie (dar nu şi de pe o dischetă obişnuită).

Înlocuirea unităţilor de hard disc şi floppy disc Acest subcapitol prezintă modalitatea de înlocuire a unităţilo r de disc şi dischetă din sistemul dat. Această operaţie poate crea uneori probleme datorită varietăţii de controlere şi programe existente.

Înlocuirea unităţii de dischetă cu una mai performantă

Pentru a adăuga unităţi de dischetă unui sistem existent, trebuie să le conectaţi la o placă de controler. Practic fiecare sistem PC, XT sau AT este prevăzu t cu cel puțin un controler

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

804

acceptă de disc. Componenta BIOS impreună cu controlerul (sau controlerele de disc)

în sistemele PC sunt: diferite tipuri de unităţi.. Cele mai uzuale unităţi de dischete instalate

a de 360K; m Unitatea DD (goub/e-density - dublă densitate) de 5'/4 inci având capacitate m

Unitatea HD

M; (/p/gh-density - înaltă densitate) de 5"4 inci având capacitatea de 1,2

m Unitatea DD (goub/e density - dublă densitate) de 31 m

Unitatea HD

inci având capacitatea de 720K;

(//gh-density - înaltă densitate) de 3/2 inci având capacitatea de 1,44

M;

capacitatea m Unitatea ED (extra-high-density - foarte înaltă densitate) de 3% inci având de 2,88 M. de La unităţile de dischete de 5'4 inci trebuie să aveţi în vedere problema diferenţelor cu unităţile decât late mai piste pe scriu K 360 de a lăţime a pistelor. Unităţile cu capacitate avea puteţi M 1,2 de unităţi în K 360 de dischete utilizaţi Când M. 1,2 de a capacitate K. În schimb,

probleme dacă aceste dischete au fost scrise anterior în unităţi de 360

toate

trebuie să unităţile de dischete de 3' inci prezintă aceeaşi lăţime a pistelor, prin urmare nu vă mai faceţi griji in legătură cu acest lucru. doar două Deoarece unităţile de dischete ED şi HD pot citi şi dischete DD, un sistem cu citi orice poate inci 312 de ED unitate o şi inci 5'4 de HD unitate o unităţi de dischete tip de dischetă.

de fiecare dată când

Prin urmare,

modernizaţi sistemul se recomandă să

adăugaţi aceste tipuri de unităţi de dischete. Versiunea 3.3 a sistemului de operare DOS,

unităţi DD, cât şi unităţi HD, ED. Versiunile sistemului de tipuri de unităţi de disc şi nu unităţi de dischetă acceptate

Tabelul

17.4

Tipurile de unităţi PR dischetă operare DOS

Tipuri de unităţi de dischetă acceptate

1.0

5/4 inci DD (160K)

x -

x

5/4 inci HD (1.2M) inci DD (720K)

3/4 inci HD (1.44M) 3/4 inci ED (2.88M)

x x

x

514 inci DD (320K) 5/4 inci DD (360K) _

şi versiunile ulterioare acceptă atât

acceptate

-

5.0

6.x x

x

x

x

x

x

x

x

x

xx x

de

de versiunile sistemului

Versiunea sistemului de operare DOS 3.3 3.2 3.0 2.0 1.1

5/4 inci DD (180K)

31

precum

iar versiunea 5.0 şi versiunile ulterioare acceptă şi noile unităţi operare DOS anterioare versiunii 3.3 nu acceptă decât puţine ar mai trebui să fie utilizate. Tabelul 17.4 prezintă tipurile de de fiecare versiune a sistemului de operare DOS.

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x.

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

În afară de acceptarea de către sistemul de operare DOS a unităţii de dischetă pe care doriţi să o adăugaţi, o altă problemă o reprezintă controlerul de dischetă. Controlerele standard din sistemele PC şi XT acceptă numai unităţi de dischetă DD (dublă densitate). Pentru a economisi bani, adăugaţi sistemelor PC şi XT numai unităţi de dischetă dublă-densitate, de 5'/4 inci şi 3% inci, deoarece această operaţie nu necesită controlere speciale, cabluri speciale sau soft special. Sistemul de operare DOS vă furnizează tot ceea ce vă este necesar În fişierul DRIVER.SYS, pe care îl puteţi utiliza pent, a adăuga unităţi de dischetă de 31 inci cu

Înlocuirea unităţilor de hard disc şi floppy disc

805

Capacitatea de 720 K la sistemele a căror mem orie ROM

BIOS nu acceptă acest tip de unităţi. Unităţile de dischetă inal tă densitate (HD) au o fre cve nţă de transfer a datelor decât unităţile de dischetă mai mare dublă densitate (DD), şi anume 500 kHz comparati 250 kHz. Pentru a util iza aceste unit v cu

Câi şi soft care să acc epte aceste

ăţi, trebuie să aveţi atât un controler coresp unzăto

r, frecvenţe ridicate ale noile unităţi de discheță transferului de date. Deoarece extra-high-density (ED) transferă datele Cu o fre — mai mare decât frecve cvenţă de 1 MHz nţa acceptată de majoritat ea controlerelor actuale cumpăraţi un controler Nou — va trebui să pentru aceste unităţi. Pentru a utiliza unităţile de dischete de 1,2 M sau 1,44 Mia sistemele PS şi XT, trebuie să

cerută de unităţile de dis chete de 1,2 M sau 1,44 M (şi anume 500 KHz), nu ă i este necesară » Pentru a adăuga sistem O unitate de 2,88 M, treb ului dumneavoastră uie să montaţi un controle r modern, care acceptă 1 MHz pentru transferul o frecvenţă de datelor. În sfârşit, o ultimă Proble mă care poate să apară la adăugarea unei unităţi acceptarea ei de către com de dischetă este ponenta BIOS. Multe sis teme mai vechi au compon care nu acceptă noile unit ente BIOS ăţi de dischetă. De aceea, chiar dacă aveţi sistemul controlerul corespunzătoare de operare şi , nu puteţi monta unitatea de dischetă-până când nu componenta BIOS care să montați şi o accepte. Tabelul 17.5 indică versiuni le componentelor BIOS şi tipurile de unităţi de dischetă acceptate.

Modei sistem PC PC PC PC-XT PC-XT PC-XT

Submodel Octeţ de

Dată ROM BIOS

identificare

04/24/81

FF

514 Octet -

Revizie

DD

-

x

10/19/81

FF

-

10/27/82

-

FF

x

-

-

x

314 HD

DD

11/08/82

FE

-

01/10/86

-

FB

x

00

01

FB

x

x

00

02

x

x

05/09/86

PS/2

25

06/26/87

PS/2

FA

30

01

09/02/86

00

FA

x

x

00

00

x

x

PS/2 30 PS/2 30 PC-AT PC-AT PC-AT

PC-XT 286 >S/1

12/12/86

FA

02/05/87

00

01

FA

x

00

x

02

x

x

01/10/84

FC

06/10/85

-

-

FC

x

00

01

x

11/15/85 04/21/86 10/01/89 06/28/89

HD

x x

x

FC

01

00

FC

x

x

02

x

x

00

FC

x

x

0B

x

x

00

FC

xXx

09

x

x

02

x

x

x

»S/2 25-286 'S/2 30-286

08/25/88

'S/2 30-286

FC

06/28/89

09

00

FC

x

x

09

x

x

02

x

x

x

19

x

05

x

x

x

x

S/2 35 Sx

03/15/91

F8

ED

x

şi perfecţionarea sistemelor Capitolul 17 — Modernizarea

806

314

514

Submodel | Model sistem

Dată ROM BIOS

Octet de identificare

Octet

Revizie

PS/2 35 SX PS/2 40 SX

04/04/91 03/15/91

F8 F8

19 19

PS/2 40 SX

04/04/91

F8

PS/2 L40 SX

02/27/91

DD

HD

DD

HD

ED

06 05

x x

x x

x x

x x

x x

19

06

x

x

x

x

x

02

x

x

x

F8

23

x

04

00

x

x

FC

x

02/13/87

x

04

01

x

x

x

FC

x

05/09/87

02

x

01/28/88

04

x

x

FC

x

03

x

04/18/88

04

x

x

FC

x x

x

Ps/2 55 SX

11/02/88

OC

x

F8

x

x

x

PS/2 57 SX

07/03/91

26

x

F8

x

FC

00

x

x

02/13/87

05

x

10

x

F8

x

x

02/08/90

00

PS/2 70 386 PS/2 70 386

01/29/88 04/11/88

F8 F8

09 09

00 02

x x

x x

x x

x x

04

x

x

x

F8

x

12/15/89

09

Ps/2 70 386

x

01/29/88

00

PS/2 70 386

04

x

x

F8

x

PS/2 70 386 PS/2 70 386

04/11/88 12/15/89

F8 F8

04 04

02 04

x x

x x

x x

x x

00

x

x

x

F8

x

06/08/88

00

PS/2 70 386

x

x

F8

x

02/20/89

01

PS/2 70 386

01

x

?

?

x

x

x

PS/2 70 486

F8

x

12/01/89

00

x

x

PS/2 70 486

00

x

F8

x

09/29/89

00

00

x

x

x

F8

x

?

F8

00

00

x

x

x

01/18/89

x x

x

?

00

x

F8

x

x

03/30/87

00

x

PS/2 80 386

00

x

F8

x

00

x

x

x

F8

x

PS/2 80 386

10/07/87

00

F8

01

01

x

x

x

PS/2 80 386

11/21/89

x

00

x

x

x

F8

x

?

00

PS/2 90 XP 486

F8

00

x

x

?

00

PS/2 90 XP 486

x

?

00

PS/2 90 XP 486 PS/2 90 XP 486

F8

x

00

00

x

?

F8

x

F8

00

x

x

?

00

PS/2 90 XP 486 PS/2 95 XP 486

F8

00

00

x

x

?

PS/2 95 XP 486 PS/2 95 XP 486

? ?

F8 F8

00 00

00 00

x x

x x

?

F8

00

00

PS/2 95 XP 486 PS/2 95 XP 486

?

F8

PS/2 50 PS/2 50 PS/2 50Z PS/2

50Z

PS/2 60

PS/2 65 SX

PS/2 P70

386

PS/2 P70 386 PS/2 P75

486

+ 2 = Nu este disponibilă octetul Octetul de identificare,

00 02

00

00 ”

00

00

:

x

x

x

x

x

„x x

x

| hexazecimi rul de re vizie sunt în format care indică submodelul şi numă

Înlocuirea unităţilor de hard disc şi floppy disc

807:

Din tabelul 17.5 se observă că sistemul original PC-AT (10 ianuarie 1984) este prevăzut o componentă BIOS care acce cu ptă numai unităţile de dischetă de 51, inci şi că a doua revizie (10 iunie 1985) acce ptă şi unită

finală a componentei

ţi de dischetă având capa citate de 720K. Versiunea BIOS pentru sistemele AT (datată 15 noiembrie 1985) acceptă şi

niciodată unităţi de dischete de 1,44 M. Cu toate acestea, sute de sisteme AT având componenta BIOS datată 15 noiembri e 1985 funcţionează cu unităţi de dischete de 1,44 M.

DRIVPARM __DRIVPARM

= /D:1 /F:2 /I = /D:1 /F:2 /| /C

(pentru sistemele PC/XT) (pentru sistemele AT)

Parametrul /D indică unitatea fizică la care

se face referire (în cazul nost Parametrul /F indică o unitate ru, 1 înseamnă B). de 720 K. Parametrul /| arată că acest tip de unitate nu este acceptat de către componenta BIOS. Parametrul /C arată Că unit atea trimite semnalul de schimbare a dischetei (Disk Chan geline), adică semnalizează cont rolerului schimbarea dischetei în unitate. Deoarece controlerele din sistemele PC/X T nu au implementată această facilitate, în cazul lor nu puteţi utiliza parametrul /C. Ca o alternativă, dacă utilizaţi versiuni ale sistemului de operare DOS care nu acceptă comanda DRIVPARM (este vorb a de versiunile până la versiune a 4.0 inclusiv) puteţi utiliza comanda DRIVER.SYS, ca în exem plul de mai jos (în care se pres upune că fişierele DOS se află în C:1DOS).

DEVICE DEVICE

C:1DOSIDRIVER.SYs /D:2 /F:2 C:DOSIDRIVER.SYs

/D:2 /F:2 /C

(pentru sistemele PC/XT) (pentru sistemele AT)

Pentru utilizatorii mai puţin experime ntați, a decide dacă trebuie să utilizeze comanda DRIVPARM sau comanda DRIVER.S YS poate fi o problemă dificilă, cu atât mai mult cu cât iceste două comenzi au aceiaşi parametri şi au practic acelaşi efect . Diferenţa majoră între itilizarea comenzii DRIVPARM şi utilizarea comenzii DRIVER.SYs apare după ce porniţi istemul. ând utilizaţi comanda DRIVPARM , unitatea de dischetă B are para metri noi, corecţi, şi uncţionează ca o unitate obişnuit ă de 720 K, ca Şi cum componen ta BIOS ar accepta omplet acest tip de unitate. Dacă introduceţi o dischetă in unitate şi executaţi comanda ORMAT B: (fără parametri adiţionali ) unitatea formatează corect disc heta (cu alte cuvinte formatează ca pe o dischetă obiş nuită de 720 K). rocedura nu este atât:de simplă atunc i când utilizaţi comanda DRIVER.S YS. Noua unitate

ntru a evita acest „talmeş — balm eş” alfabetic, se recomandă utili zarea comenzii

808

şi perfecţionarea sistemelor Capitolul 17 — Modernizarea

o când sistemul de operare DOS bil, cu alte cuvinte atunci posi 5.0. este ori este RM câte de VPA DRI RM DRIVPA ptă comanda sistemului IBM DOS care acce recunoaşte. Prima versiune a comanda DRIVPARM este 3.2. ptă acce care DOS MSare oper de ui emul sist a iune Prima vers i pentru a adăuga unităţi de VER.SYS pot fi utilizate numa DRI şi RM VPA DRI acest tip de unităţi. e nzil Come ponentă BIOS nu recunoaşte com cărui a em sist unui K dischete de 720 ru a adăuga unităţi de dischetă .SYS nu pot fi utilizate pent VER DRI şi RM VPA DRI e Comenzil BIOS nu acceptă acest tip de sistem a cărui componentă de 1,44 M sau 2,88 M unui adăugarea unităţilor este pentru DOS pare să indice că un unităţi (chiar dacă manualul er soft corespunzător (de la driv un trebuie să achiziţionaţi ţii cea situa ţi; de unită l de astfe tip in t ). aces bilă posi accepta componenta BIOS pentru a terţ furnizor) sau să modificaţi care o recomand. de-a doua metodă este cea pe unităţi interne de dischete şi XT permit conectarea a două PC e emel sist din rele role Cont ţi externe de dischete (cablul t cu sistemul) şi a două unită AT acceptă două unităţi (cablul corespunzător fiind livra ). Controlerul din sistemele zator utili de onat ziţi achi uie necesar treb dischete de capacitate sporită disc. Dacă adăugaţi unităţi de zător şi un driver soft de dischetă şi două unităţi de ziţionaţi un controler corespun achi să uie treb XT, sau PC tipuri-de unităţi. Numeroase la un sistem eze” pentru acceptarea acestor abor „col să care r, zăto spun core alare, pentru adăugarea usoft, ca şi setul complet de inst sistemele PC, XT sau AT. firme oteră controlere şi drivere în M 2,88 r K, 720 K, 1,44 M şi chia " nităţilor de dischete de 360

la un sistem XT hetă de înaltă densitate (HD) sistem XT Adăugarea unei unităţi de disc e (1,2 M sau 1,44 M) la un de dischetă de înaltă densitat

Adăugarea de unităţi at - că este necesară Mulţi oameni cred - în mod eron (8088) poate crea probleme. cuire nu este necesară, înlo stă Acea . de pe placa de bază nu acceptă lucrul cu înlocuirea componentei BIOS e XT şi hard-ul sistemului XT emel sist din BIOS a ent pon deoarece com hetă. aceste tipuri de unităţi de disc unităţi de dischetă înaltă speciale pentru sisteme XT cu re ură role cont sc găse se piaţă Pe extensie ROM BIOS, care asig sunt prevăzute cu propria lor placa de pe tă (afla ară densitate. Aceste controlere prim BIOS rolere; componenta ROM suport BIOS pentru aceste cont XT a unităţilor de dischete de acceptarea de către sistemul cu tură legă bază) nu are nici o înaltă densitate. eze corect cu anumite versiuni rior s-ar putea să nu funcţion ante tă iona menţ BIOS nsia Exte de la firma care produce consolicitaţi informaţiile necesare BIOS aflate pe placa de bază; em când veţi vedea pe ecrar sist astfel de probleme în aveţi că a seam da i puteţ Vă trolerul. alul de schimbare dischetă controlerul .nu recunoaşte semn a fabricat controlerul şi „directoare fantomă” deoarece probleme, apelaţi la firma care de l astfe aveţi Dacă ge). (Disk Chan placa de bază). Desigur, ificarea extensiei BIOS de pe care vă poate oferi soluţia (mod unzătoare a unităţii de disc şi din cauza configurării necoresp aceste probleme pot să apară instalării efectuate. a recomand verificarea completă sau din cauza cablului, aşa că

disc la un sistem soft) d Adăugarea unei unităţi de hard i toate componentele (hard şi sistem unităţi de disc, cumpăraţ . Când adăugaţi la un faţa unităţilor de disc) când sunteţi familiarizat cu inter achiziţionaţi unităţi la o singură firmă (afară de cazul când ci atun e, trial nit standarde indus asigură care Deoarece unele interfeţe au deve ay', i alege abordarea „plug-and-pl şi rare repa de disc şi plăcile de interfaţă puteţ de ţiile opera în pentru un începător zii. Elementul cheie autoconfigurarea sistemului. Dar, confu crea e poat es proc t aces personale modernizare a calculatoarelor trebuie să se potrivească şi placa de interfaţă (controler) disc de atea unit l: toru urmă este corectă. ui dumneavoastră o funcţionare perfect pentru a asigura sistemul

Mărirea vitezei de lucru a sistemului De exemplu,

809

de multe din vechile unităţi de disc şi controlere de tip ESDI creează probleme

compatibilitate în situaţiile în care unitatea de disc şi placa de controler nu se potrivesc. totuşi, Aproape toate unităţile de disc SCS! funcţionează cu orice adaptor gazdă tip SCSI; pentru a obţine performanţe maxime la combinaţia controler + unitate, asiguraţi-vă că ambele au acelaşi tip de interfaţă SCSI - de exemplu, standardul SCSI, Fast SCSI sau Fast/Wide SCSI. Versiunile Fast şi Fast/Wide sunt numite uneori SCSI-2, dar nu toate. unităţile sau adaptoarele vândute drept SCSI-2 acceptă conectarea la versiunile Fast sau 14. Fast/Wide. Pentru detalii privind unităţile de disc şi interfețele SCSI, consultaţi capitolul în O unitate de disc IDE este uşor de instalat dacă ea este singura unitate de disc prezentă IDE disc de unităţi două conectaţi să încercaţi când sistem. Complicaţiile apar atunci este utilizând un singur cablu sau să instalaţi o unitate de disc IDE într-un sistem în care vagi relativ fost au IDE le specificaţii deja conectată o unitate de disc de alt tip. Deoarece pe conectate sunt când probleme au IDE tip disc de vechi unităţi multe până în 1990, acelaşi cablu cu unităţi de disc mai noi, mai standardizate. de disc Dacă instalaţi într-un singur sistem mai multe unităţi de disc de tip IDE sau unităţi să pot SCSI), ESDI, 2, ST-506/41 exemplu (de disc de unităţi de tipuri alte IDE alături de IDE adaptoare utilizând apară unele probleme. Puteţi rezolva unele din aceste probleme Alte speciale care incorporează drivere BIOS proprii pentru asigurarea compatibilităţii. firme probleme, cum ar fi instalarea pe acelaşi cablu a două unităţi de disc produse de de disc. unitatea în jumpere unor a diferite, pot necesita, pentru rezolvarea lor, poziţionare a putea pentru disc de unitatea fabricat a care firma consultaţi să trebui va În multe cazuri instala corect configuraţiile cu unităţi de disc multiple. Diferenţele existente între interfețele SCSI, IDE, ESDI şi vechile modele de interfeţe a unor noi ST-506/412 pot crea de asemenea complicaţii în procesul de adăugare în sistem disc, de unităţilor instalarea unităţi de disc. Pentru a afla mai multe informaţii despre : consultaţi cu atenţie capitolul 14.

Mărirea vitezei de lucru a sistemului O metodă uşoară Acest subcapitol examinează modalităţile de creştere a vitezei sistemului. a unui adăugare in constă i sistemulu ale calcul de ţelor performan a şi uzuală de creştere coprocesor

matematic.

De asemenea,

în acest subcapitol sunt examinate acele produse

astră, fiind care sunt prezentate ca o contribuţie la creşterea vitezei sistemului dumneavo indicate sporurile de performanţă obţinute prin utilizarea acestor produse.

în creşterea Un alt mod de a îmbunătăţi performanţele sistemului dumneavoastră constă chiar ambele sau t performan mai altul cu lui procesoru ea schimbar frecvenţei ceasului sau la inlocuirea extinde poate se rapid mai unul cu lui procesoru Înlocuirea simultan. operaţii sistemului, ci pur şi întregii plăci de bază - in acest caz nemaifiind vorba de modernizarea bilă). in acest recomanda na întotdeau este nu operaţie (această lui ea simplu de schimbar de operaţii acestor e beneticiil şi paragraf sunt examinate, de asemenea, costurile ţelor. îmbunătăţire a performan

Coprocesoarele matematice

său), cea mai bună Pe lângă înlocuirea „creierului” unui sistem (este vorba de procesorul

matematic (numeric). Un soluţie este să îi „oferim” un calculator, adică un coprocesor de prelucrare degrevând-o centrală unitatea ajută care cip un este c matemati or coproces mobilă). virgulă în operaţii (numite de unele operaţii matematice complexe

e obişnuite, cum Nu toate operaţiile matematice utilizează coprocesorul matematic. Operaţiil Pentru procesor. către de ar îi adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea sunt efectuate

810

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

operaţii matematice sofisticate, cum ar fi calculul rădăcinii pătrate sau al funcţiilor trigonometrice, un coprocesor matematic poate efectua calcule până la 100 de ori mai rapide, ceea ce conduce la o creştere spectaculoasă a performanţelor generale ale

sistemului, cu 200 până la 1000 procente.

Din nefericire, nu toate programele pot beneficia de prezenţa coprocesorului matematic, numai acelea scrise special pentru aşa ceva. În mod tradiţional, programele de caicul

ci

tabelar, programele ştiinţifice, aplicaţiile grafice, proiectarea asistată de calculator (CAD computer-aided-design)y benețiciază, cu efecte spectaculoase, de prezenţa coprocesorului matematic.

(De exemplu,

programele CAD

necesită extrem

de multe calcule pentru a ţine

evidenţa fiecărui punct pe ecran.) Programele de modelare şi simulare necesită de asemenea putere de calcul extraordinară. În mod normal, programe precum procesoarele

de texte r..; necesită o astfel de putere de calcul, cu toate că Microsoft Word

are suport pentru coprocesor matematic. Aproximativ un program

din zece are nevoie de coprocesor matematic.

for Windows

Dacă în munca

dumneavoastră utilizaţi programe care accesează un coprocesor matematic şi dacă efectuaţi într-adevăr calcule matematice sofisticate, atunci coprocesorul matematic este o achiziţie excelentă. Cu un cost de până la 150 dolari, un coprocesor aduce o îmbunătăţire a performanţelor spectaculoasă şi perfect direcţionată. Cum adăugaţi calculatorului dumneavoastră un coprocesor matematic? Majoritatea calculatoarelor personale sunt prevăzute cu un soclu special pentru coprocesorul

matematic, soclu amplasat de obicei lângă procesor. Calculatoarele cu procesor 80486DX

sau Pentium

nu au nevoie de coprocesor

matematic,

acesta fiind deja încorporat în

precesor. Datorită lipsei de spaţiu, unele ealculatoare nu sunt prevăzute cu soclu pentru

coprocesor. Tabelul de mai jos indică, pentru fiecare tip de procesor, matematic necesar.

Procesor

Coprocesor

8086

8087

8088

8087

80286

80287

80386SX

80387SX

80386SL

80387SX

80386SLC 80386DX 80486SX 80486DX 80486DX2 80486DX4 Pentium

coprocesorul

80387SX 80387DX sau Weitek 3167 80487SX sau Weitek 4167 Încorporat (nu e necesar coprocesor Intel) Încorporat (nu e necesar coprocesor Intel) Incorporat (nu e necesar coprocesor Intel) Încorporat (nu e necesar coprocesor Intel)

sau opţional Weitek 4167 sau opţional Weitek 4167 sau opţional Weitek 4167 sau opţional Weitek 4167

Aşa cum remarcaţi, sistemele bazate pe microprocesoarele 8088 şi 8086 necesită coprocesorul 8087, sistemele bazate pe microprocesorul 80386DX necesită coprocesorul 80387DX şi aşa mai departe. Pentru a comanda coprocesorul corespunzător, nu trebuie să indicaţi firmei de la care il . achiziţionaţi numai tipul microprocesorului, ci şi frecvenţa la care el trebuie să lucreze în sistemul dumneavoastră. De exemplu, coprocesorul 8087 este livrat în trei variante constructive cu frecvențele de lucru de 5 MHz,

8 MHz şi 10 MHz,

fiecare din aceste

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

frecvenţe corespunzând

frecvenţei de lucru a calculatorului.

811

(În prezent puteţi achiziţiona

cipul 8087XC, care este proiectat să funcţioneze la toate cele trei frecvenţe menţionate mai sus.) Asiguraţi-vă că achiziţionaţi un cip care funcţionează cu frecvenţa pe care o solicită sistemul pentru coprocesorul matematic. De asemenea, atunci când manipulaţi

coprocesoarele fiţi atent la descărcările electrostatice, la care aceste cipuri (foarte scumpe)

sunt extrem de sensibile. Pentru informaţii detaliate asupra coprocesoarelor matematice, consultaţi capitolul 6. Adăugarea unui coprocesor matematic reprezintă o modalitate foarte selectivă de mărire a vitezei sistemului. Un coprocesor matematic este utilizat numai de programele scrise special pentru a-l recunoaşte şi utiliza şi este folosit numai de anumite porţiuni dintr-un program.

Un program

de calcul tabelar, de exemplu,

nu devine mai rapid în toate operaţiile

efectuate, atunci când utilizează coprocesorul matematic. Există patru mari firme producătoare de coprocesoare matematice. Firma Intel Corporation,

care produce majoritatea microprocesoarelor, este liderul mondial şi în producţia de coprocesoare matematice. Celelalte mari firme producătoare de coprocesoare matematice

sunt Advanced

Micro Devices (AMD), Cyrix şi Weitek Corporation.

Odată achiziţionat coprocesorul matematic, instalarea lui este uşoară: introduceţi cipul în soclu şi apoi acţionaţi un microcomutator sau executaţi un program de iniţializare pentru ca sistemul să-l recunoască. Pentru a instala un coprocesor matematic, executaţi instrucţiunile de mai jos: 1.

Opriţi sistemul.

2.

Îndepărtaţi carcasa sistemului.

3.

Atingeţi sursa de alimentare pentru a vă asigura că aveţi acelaşi potenţial electric : ca şi sistemul. -Scoateţi toate plăcile adaptoare care impiedică accesul la soclul pentru coprocesorul matematic. Localizaţi pe placa de bază soclul pentru coprocesor. În majoritatea cazurilor, soclul

4. 5.

pentru coprocesor este amplasat

6.

lângă procesorul principal.

Scoateţi coprocesorul din ambalajul său protector şi introduceţi-l în sociu, aliniind pinul 1 al coprocesorului cu pinul 1 al soclului.

Pentru a

alinia pinii, aveţi grijă ca

8.

crestătura de pe cip să aibă aceeaşi orientare ca şi crestăturile de pe celelalte cipuri. Împingeţi procesorul în soclu, cu multă atenţie, asigurându-vă că toţi pinii au intrat complet în orificiile corespunzătoare. Aveţi grijă să nu îndoiţi pinii. Dacă utilizaţi un sistem PC sau XT, localizaţi blocul de microcomutatoare de tip DIP, de pe placa de bază, şi acţionaţi microcomutatorul 2, trecându-l pe poziţia Off (dezactivat). Dacă utilizaţi un sistem AT sau PS/2, va trebui rulat un program de iniţializare şi configurare pentru ca sistemul dumneavoastră să recunoască coprocesorul matematic adăugat.

9.

Montaţi la loc toate plăcile adaptoare pe care le-aţi scos la pasul 4.

7.

10.

Puneţi la loc carcasa sistemului.

Verificaţi funcţionarea coprocesorului matematic utilizând testele de diagnosticare. În următoarele paragrafe vom examina tipurile de coprocesoare matematice cunoscute, de la 8087 (primul coprocesor fabricat) până la 487 („ultimul sosit” pe piaţă). Fiecare din a-ceste coprocesoare poate îmbunătăţi considerabil performanţele sistemului dumneavoastră. 8087. Coprocesorul matematic 8087 este proiectat să funcţioneze cu unităţile centrale de 11.

,

812

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

prelucrare 8088 şi 8086. Indiferent de frecvenţa de ceas cu care lucrează cipul 8088 în sistemul dumneavoastră, cipul pe care il instalaţi trebuie să lucreze cu aceeaşi frecvenţă de ceas ca şi procesorul principal (sau Chiar mai repede); în caz contrar, coprocesorul

matematic nu va funcţiona corect. În sistemul 8088, procesorul principal şi coprocesorul sunt sincronizate în funcţionare, adică lucrează amândouă cu aceeaşi frecvenţă de ceas. De exemplu, într-un sistem IBM XT, procesorul 8088 şi coprocesorul 8087 funcţionează amândouă la frecvenţa de 4,77 MHz. Sistemul dumneavoastră va funcţiona şi cu un coprocesor proiectat să lucreze la o frecvenţă mai mare de 4,77 MHz, dar nu va funcţiona cu un coprocesor care lucrează la o frecvenţă mai mică. Pentru a afla frecvenţa de ceas la care trebuie să tuncţioneze procesorul şi coprocesorul sistemului dumneavoastră, consultaţi documentaţia sistemului.

287. Spre deosebire de sistemele bazate pe procesorul 8088, procesorul 286 (ca unitate centrală de prelucrare) şi coprocesorul 287 funcţionează asincron, ceea ce înseamnă că

procesorul nu pierde timp preţios pentru a coordona activităţile celor două cipuri in scopul

asigurării unei comunicări constante între ele; cele două cipuri comunică la intervale de timp prestabilite. În plus, cipurile 286 şi 287 nu funcţionează la aceeaşi frecvenţă de ceas; cipul 287 funcţionează la o frecvenţă de ceas egală cu două treimi din frecvenţa la care lucrează cipul 286. Într-un sistem AT funcţionând la 6 MHz, coprocesorul matematic lucrează la 4 MHz. . intern, cipul 287 este identic cu cipul 8087

din punct de vedere matematic,

de aceea

combinaţia 286/287 nu este atât de eficientă precum combinaţia 8088/8087. Totuşi, „coprocesorul 287 îmbunătăţeşte efectiv viteza de execuţie a unor calcule matematice sofisticate, în cazul programelor scrise special pentru a beneficia de prezenţa sa. Pentru a determina frecvenţa de ceas la care trebuie să funcţioneze coprocesorul 287 într-un anumit sistem cu procesor 286, consultaţi documentaţia sistemului respectiv. De asemenea, aveţi posibilitatea de a adăuga in aceste sisteme un coprocesor matematic de tipul Intel 287XL sau Intel 287XLT. Cipurile XL sau XLT sunt livrate la o singură frecvenţă de ceas — 12,5 MHz — dar în sistemele mai lente funcţionează la frecvenţe de ceas mai reduse. Datorită unor perfecţionări tehnologice (proiectul „măştii electronice” a fost îmbunătăţit) cipurile XL şi XLT efectuează calcule matematice în virgulă mobilă cu 20 de procente mai rapid faţă de cipul original 287. 387. Coprocesorul matematic 387 lucrează la o frecvenţă de ceas identică cu a unităţii centrale de prelucrare (procesorul 386), chiar dacă ele funcţionează asincron. Coprocesor ul 387 este un cip matematic extrem de performant, proiectat special pentru procesorul 386 (spre deosebire de coprocesorul 80287 sau de un coprocesor 8087, cu altă asignare a semnalelor la pini). . Cipul 387 este realizat in tehnologie CMOS două variante:

387DX,

cu consum redus de energie şi este livrat în

pentru procesorul 386DX

şi 387SX,

pentru procesoarele 386SX,

SL şi SLC. Iniţial, firma Intel a oferit trei versiuni ale acestui coprocesor, lucrând la frecvenţe de ceas diferite; actualmente, firma Intel oferă o singură versiune, de 33 MHz, a acestui cip, care poate funcţiona şi la frecvenţe mai reduse atunci când este instalat în sisteme mai lente.

În plus, tehnologia de realizare a cipului 387 ia 33 MHz a fost îmbunătăţită, ceea ce îl face să poată efectua calculele matematice sofisticate cu 10 până la 20 procente mai repede -decât vechile versiuni 387. Această imbunătăţire a fost realizată ca replică la realizările firmelor concurente, care au produs copii ale cipului 387 cu performanţe iniţial superioare cipului fabricat de firma intel. Cu noua tehnologie de realizare a măştii, cipul Intel 387 a ajuns la. aceleaşi performanţe cu copiile sale. In acest moment, diferenţeie intre cipurile

- 387 livrate de diverşi producători sunt minore. | | 487. Aşa cum s-a arătat în capitolul 6, cipul 487SX nu este un coprocesor matematic, ci v

.

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

813

un Cip 486 complet funcţional, cu coprocesorul matemat ic activat, care se introduce într-un soclu special, existent în sistemele numite Intel 486SX. Când introduceţi cipul 487 într-un astfel

de sistem, el dezactivează cipul 486 şi preiă toate sarcinil e acestuia, inclusiv efectuarea calculelor matematice sofisticate. La proiectarea cipului 486SX, Intel a dezactivat coprocesorul matematic, care este funcţional doar într-un cip 486DX. Cipurile 486SX sunt livrate de firma Intel la un preţ mult mai scăzut în comparaţie cu cipurile 486 DX, permiţând firmelor producătoare de calculatoare să fabrice sisteme 486SX practic cu aceleaşi costuri ca sistemele 386.

Modernizarea sau înlocuirea unităţii centrale de prelucrare

Pentru a mări viteza de calcul a unui PC, puteţi utiliza mai multe metode,

cum

ar rea procesorului cu unul mai eficient, înlocuirea procesorului cu o placă /n-Circuit sau înlocuirea plăcii de bază. În acest paragraf se arată cum poate fi mărită viteza a unui PC, cu referire la sistemele bazate pe procesoarele 8088, 286, 386 şi 486.

detalii privind procesoarele de mai sus şi procesorul Pentium,

fi: înlocui-

Emulator de calcul Pentru

consultaţi capitolul 6.

Procesoarele 8086 şi 8088. Dacă aveţi un sistem bazat pe unul din procesoarele 8086 sau 8088 şi vă daţi seama (în urma efectuării unor diagnosticări amănunțite) că procesorul nu funcţionează corespunzător, trebuie să înlocuiţi procesorul. Este destul de dificil să înlocuiţi un cip 8086 sau 8088 care funcţionează la o anumită frecvenţ ă de ceas cu un cip 8086 sau 8088 care lucrează la altă frecvenţă de ceas, având în vedere că această operaţie implică şi schimbarea altor componente de pe placa de bază, iar sporul de pertormanţă astfel obţinut este relativ nesemnificativ. Acest tip de îmbunătăţire a performanţelor nu este recomandat. Dacă utilizaţi un sistem bazat pe procesoarele 8086 sau 8088 şi doriţi imbunătăţirea performanţelor sale, ţinând seama şi de preţurile noilor sisteme 386 şi 486, ar trebui să luaţi serios în considerare alternativa achiziţionării unui nou sistem. Dacă această opţiune nu vă surâde, atunci consultaţi paragrafele următoare care descriu câteva posibilităţi de îmbunătăţire şi modernizare a sistemului dumneavoastră. Cipurile NEC V20 şi V30. O modalitate simplă pentru creşterea performanţelor unui sistem 8086 sau 8088

este utilizarea procesoarelor alternative,

mai eficiente, produse de

firma NEC: NEC V20 şi NEC V30. Aceste procesoare se introduc în sistem direct în locul procesoarelor Intel. Evident, tipul cipului NEC nou instalat se alege în funcţie de tipul cipului intel original. Corespondenţa intre procesoarele Intel şi procesoa rele NEC este descrisă în tabelul de mai jos:

Procesor original Intel 8088 Intel 8086

Procesor de schimb NEC V20 i

NEC V30

Aceste cipuri au fost produse cu ani în urmă de firma NEC, într-o perioadă când Intel nu reuşea să satisfacă integral cererea de procesoare 8086 şi 8088. Intel a acordat mai multor firme, printre care şi NEC, licenţa pentru fabricarea acestor procesoa re. Firma NEC a primit de la firma Intel atât specificaţiile măştii pentru realizarea cipului, cât şi un acces complet la codul sursă al procesoarelor Intel. NEC a creat un nou procesor care funcţionează la fel ca procesorul Intel original, dar este mai eficient în executarea anumitor instrucţiuni. Firma Intel a incercat să împiedice producerea şi livrarea acestor cipuri NEC, folosind toate căile posibile în justiţie, dar nu a avut succes, iar cipurile NEC sunt încă disponibile pe piaţă. O problemă care apare la instalarea cipurilor NEC este aceea că ele nu sunt sută la sută

compatibile cu cipurile Intel. De exemplu, sistemele IBM PS/2 modelele 25 şi 30 nu pot utiliza cipurile NEC; de asemenea, pe sistemele cu cipuri NEC nu se pot executa anumite

814

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

anţă obţinut prin utilizarea programe de duplicare dischete. În plus, sporul de perform

cipurilor NEC nu depăşeşte 5 procente. ilitate (ca şi datorită Datorită sporului redus de performanţă şi problemelor de compatib utilizarea cipurilor NEC. evitaţi să dă recoman se legală), natură de potenţialelor probleme de acasă, cu titlu oastră dumneav sistemul Dacă doriţi, puteţi totuşi utiliza aceste cipuri pe informaţii date sunt re continua În redus. lor costului experimental, în special datorită privind înlocuirea cipurilor intel cu cipuri NEC. La un sistem

IBM

XT procesorul original este un cip 8088

funcţionând

8 MHz, Procesorul de schimb - NEC V20 - este livrat ca lucrând la este ului procesor a lucru de ța Frecven lente. mai sisteme corect pe doar nează funcţio V30 Cipul circuitele de ceas de pe placa de bază. 8086. Intel cipul iniţial a fost instalat Pentru a instala procesorul NEC, scoateţi din soclul pentru procesor NEC. cipul original Intel şi introduceţi în locul acestuia cipul

la 4,77

MHz.

dar funcţionează comandată de în sistemele în care (aflat pe placa de bază)

Cipurile NEC se vând

la preţuri

de ceas şi chiar de magazinul cuprinse între 15 şi 25 dolari, în funcţie de tip, de frecvenţa de unde îl procuraţi. dolari) şi uşor de efectuat, dar Această schimbare de procesor este ieftină (aproximativ 15 . Trebuie să rulaţi diferite observat de dificil este încât mic de atât este sporul de viteză obţinut sporul de viteză realizat. na determi a pentru aplicaţii şi să cronometraţi operaţiile executate procente faţă de siste10 la până 5 cu anţelor perform a creştere În mod normal obţineţi o , utilizarea procesosecunde 10 dura mul original (cu procesor Intel). Dacă iniţial o operaţie cu 5 procencreştere O . secunde 9 chiar sau 9,5 la rului NEC poate reduce această durată te a performanţelor obţinută cu numai

15 dolari nu este, la urma urmelor, un lucru atât de rău.

pentru creşterea vitezei unui Creşterea frecvenţei de ceas a sistemului. Altă modalitate care lucrează procesorul. la ceas de ei frecvenţ a sistem PC sau XT constă în creştere cristalul de Această

XT, deoarece modificare nu este uşor de efectuat la sistemele PC şi

cuarţ nu poate fi modificat sau inlocuit cu uşurinţă. Cristalul nu montat în soclu, şi este multiplexat — adică este utilizat celei de a furniza ceasul sistemului. | De exemplu, cristalul de cuarţ dintr-un sistem IBM XT are o care este divizată prin trei (cu ajutorul unor circuite speciale) de 4,77MHz

este lipit pe placa de bază, şi şi pentru alte funcţii în afara frecvenţă de 14,31818 MHz, pentru a se obţine frecvenţa

8 a ceasului sistemului. Semnalul cu frecvenţa de 14,3181

MHz

poate fi cules

semnal este de fapt de la pinul B30 al conectorului aferent magistralei sistemului. (Acest video, depind de: plăcile fi una dintre specificaţiile magistralei PC.) Multe plăci, cum ar ului este divizat oscilator Semnalul corect. a funcţion a prezenţa semnalului de ceas pentru

de adaptorul video tip CGA cu patru pentru a putea obţine semnalul de 3,58 MHz utilizat frecvenţa de ceas la care crească să (Color Graphics Adapter). O modificare care încearcă

şi cu funcţia lucrează procesorul principal va interfera, probabil, cu cristalul original sistemului. acestuia de a genera un semnal de 14,31818 MHz pentru magistrala şi AT puteau creşte Cu câţiva ani în urmă, unele dispozitive livrate pentru sistemele PC circuite de pe placa alte cu ze interfere să fără principal l frecvenţa de ceas pentru procesoru piaţă. O soluţie mai pe le de bază. Din păcate, aceste dispozitive nu au fost mereu disponibi t), sau a incorpora emulator r emulato t (/n-circui bună constă în instalarea unei plăci ICE 286 sau 386), sau chiar in unei plăci de extensie a procesorului (având pe ea un procesor

înlocuirea întregii plăci de bază.

o placă ICE care Plăci ICE. Puteţi moderniza sistemul dumneavoastră PC/XT folosind din conectorii într-unul montează se ICE Placa 8088. sau 8086 cipurile complet înlocuieşte se introduce în soclul pentru de extensie ai sistemului şi este prevăzută cu un cablu care

8088). Pe placa ICE se microprocesor (soclu din care a fost scos mai întâi cipul 8086 sau

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

815

află un.procesor 286 sau 386 care funcţionează la o ffecvenţă mai mare de ceas, ca şi o memorie foarte rapidă de 16 sau 32 de biţi. Placa ICE preia controlul sistemului ca şi cum

ea ar fi noul procesor.

Aceste plăci reprezintă o modernizare relativ ieftină a sistemului, având în vedere că prin instalarea lor în sistem se obţine o creştere spectaculoasă a performanţelor sistemului. Altă caracteristică pe care o prezintă cele mai bune plăci ICE este aceea că puteți instala procesorul original, 8086 sau 8088, pe placa ICE. Apoi, pentru testele de compatibilitate şi fiabilitate, puteţi utiliza sistemul cu procesorul original. Pentru a monta o placă ICE, executaţi instrucţiunile de mai jos: 1.

Scoateţi procesorul principal de pe placa de bază. La unele unităţi trebuie să instalaţi proce-

sorul pe placa de accelerare. La alte unităţi se cere păstrarea procesorului intr-un loc sigur. 2. Introduceţi placa de accelerare într-un conector liber - preferabil lângă soclul pentru procesor. 3.

Montaţi în soclul pentru procesor cablul care pleacă de pe placa de bază. În felul

acesta instalarea este completă.

Aceste plăci au incorporată propria lor memorie, toţi cei 640 K de memorie convenţională,

sau o memorie imediată (cache) de capacitate redusă.

Memoria cu acces rapid poate fi

accesată direct de către procesorul 80286 sau 80386 de pe placa de accelerare. La unele din aceste unităţi este utilizată incă memoria sistemului dumneavoastră.

Cea mai mare parte a plăcilor de acest tip nu transformă un sistem PC sau XT într-un sistem AT având capacitatea de a adresa 16 M de memorie, de a rula sistemul de operare

OS/2 şi de a executa alte funcţii AT, dar asigură totuşi sistemului dumneavoastră, XT, viteza de lucru a unui sistem AT.

PC sau

Înlocuirea plăcii de bază la un sistem PC/XT. O altă modalitate de creştere a vitezei sistemului o reprezintă inlocuirea plăcii de bază PC/XT. Înlocuirea plăcii de bază poate transforma un sistem PC/XT într-un sistem cu arhitectură AT, dar pentru o transformare completă într-un sistem AT este necesară înlocuirea multor altor componente. Ţinând cont de costurile (băneşti şi de timp) cerute pentru transformarea unui sistem PC/XT intr-un sistem AT, se recomandă mai degrabă achiziţionarea unui sistem AT sau compatibil şi lăsarea sistemului PC/XT aşa cum este. (Puteţi, de asemenea, vinde sistemul PC/XT pentru a obţine banii necesari achiziţionării sistemului AT sau puteţi să-l donați în scopuri caritabile şi să obţineţi astfel scutirea de taxe.) Din cauza costului, complexităţii şi numeroaselor probleme

de compatibilitate cu alte

componente ale sistemului dumneavoastră, se recomandă înlocuirea plăcii de bază a unui sistem PC sau XT numai în situaţii speciale - şi numai dacă banii nu reprezintă o problemă. Înlocuirea completă a plăcii de bază constă în instalarea unei plăci de bază complete de tip AT (286, 386 sau 486) în sistemul dumneavoastră original PC/XT. Placa de bază iniţială are conectori ISA cu 16 biţi - sau chiar conectori EISA cu 32 de biţi. Placa de bază originală AT este mult mai mare decât plăcile de bază PC sau XT. În mod normal nu puteţi introduce o placă de bază de tip AT în carcasa unui calculator PC deoarece carcasa sistemului PC are decupaje, in partea din spate, doar pentru cinci conectori, iar distanţa dintre ei diferă la un sistem XT faţă de un sistem AT. Plăcile de bază AT care încap în carcasa unui sistem XT sunt denumite plăci de bază de tipul baby AT. Instalarea unei noi plăci de bază este destul de dificilă, dar numai fiindcă necesită

demontarea şi apoi montarea la loc a sistemului. Când începeţi această acţiune, trebuie să marcați toate cablurile (de date şi comenzi) pentru a şti la ce dispozitive trebuie conectate. De asemenea, trebuie să marcați şi cablurile de alimentare (notate uneori P8 şi P9), pentru

816

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

a şti, la reasamblarea sistemului, orientarea conectorilor respectivi. Dacă instalaţi invers conectorii de alimentare, noua placă de bază va fi probabil distrusă. Ideea înlocuirii plăcii de bază este atractivă la prima vedere, în special dacă luaţi în considerare preţurile mici ale unora dintre acestea.

Dar problemele apar abia după ce

reasamblaţi vechiul dumneavoastră sistem în care aţi instalat noua placă de bază. De exemplu, intenţionaţi să utilizaţi controlerul de hard disc de tip XT în sistemul care este acum de tip AT? Dacă da, atunci veţi obţine în cazul unităţii de hard disc performanţe

specifice sistemelor de tip XT, ceea ce nu este de dorit pentru sistemul dumneavoastră de

tip AT. În continuare sunt prezentate câteva probleme suplimentare care se pot ivi atunci când creaţi un sistem hibrid (parţial AT, parţial XT): a Trebuie să informaţi programul Setup că nu sunt instalate unităţi de hard disc, astfel încât componenta ROM BIOS incorporată în controlerul de tip XT să poată funcţiona corespunzător cu noua placă de bază.. m Controlerul XT utilizează întrerupere 5, ceea ce creează un conflict cu al doilea port parale! (LPT2) al. sistemului AT. m Controlerul dumneavoastră de dischetă, de tip XT, nu acceptă unităţile de dischetă înaltă-densitate necesare pentru încărcarea şi execuţia sistemului de operare OS/2 şi a aitor programe. s Pentru funcţionarea corectă a sistemului AT şi a sistemului de operare OS/2, trebuie să schimbaţi toate porturile seriale cu cele care sunt prevăzute cu cipuri UART 16450 sau 165504. m Toate memoriile existente deja în sistemul XT - atât cipurile, cât şi plăcile complete memorie - probabil nu vor funcţiona corespunzător în sistemul AT.

Înlocuirea plăcii de bază are şi alte dezavantaje faţă de modernizarea efectuată prin instalarea unei plăci ICE (modernizare prezentată în paragraful anterior). Cel mai: mare dezavantaj este acela că aveţi de înlocuit sau modernizat

mult mai multe componente

de

după

înlocuirea plăcii de bază. Multe echipamente periferice şi componente ale sistemului XT care funcţionează şi după instalarea unei plăci ICE nu şunt potrivite pentru un sistem AT. Un alt dezavantaj este acela că pierdeţi sistemul dumneavoastră original. Dacă apare o problemă de compatibilitate care vă solicită, prin intermediul unui mesaj, să reveniţi la vechea configuraţie a sistemului dumneavoastră, va trebui să demontaţi noua placă de bază şi să montați la loc vechea placă de bază. Nici un comutator nu vă permite să utilizaţi vechiul procesor până când nu rezolvaţi conflictele şi alte probleme de compatibilitate, aşa cum se poate la unele plăci ICE. Sistemele 286. Modernizarea sistemelor de tip AT este mult mai simplă decât modernizarea sistemelor de tip PC sau XT, deoarece aveţi de luat în considerare mai puţine alternative. De asemenea, înlocuirea plăcii de bază într-un sistem AT se face fără probleme, deoarece porniţi de la un sistem AT şi obţineţi tot un sistem AT. Nu trebuie să schimbaţi alte componente

ale sistemului, cum

ar fi controlere de disc, unităţi de disc, porturi seriale,

memorii sau tastaturi. Pentru sistemele de tip AT existăîn principal trei tipuri de îmbunătăţiri: m Creşterea frecvenţei de ceas la care funcţionează unitatea centrală de prelucrare — prin înlocuirea oscilatorului cu cristal de cuarţ, cu altul mai rapid.

m Înlocuirea procesorului existent cu o placă ICE. m înlocuirea plăcii de bază cu alta nouă, care conţine un procesor mai performant. Aceste modernizări sunt descrise în paragrafele următoare.

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

817

Creşterea frecvenţei de ceas la un sistem de tip AT. Decizia firmei IBM de a monta în soclu cristalul de cuarţ al sistemelor de tip AT a fost primită cu mult interes (şi cu multe

speculaţii) la lansarea primelor sisteme de tip AT. Posibilitatea de a scoate şi înlocui cristalul de cuarţ este elementul esenţial în încercarea de a creşte frecvenţa de ceas, în cazul unui sistem AT. Creşterea vitezei sistemului peste cea prevăzută de fabricant poate conduce la un sistem oarecum instabil; acest lucru depinde foarte mult şi de măsura în care dumneavoastră doriţi să forţaţi performanţele calculatorului. Creşterea vitezei sistemului de la 6 MHz la 8 MHz, sau de ia 8 MHz la 10 MHz, este relativ uzuală şi, de obicei, permite funcţionarea fără probleme a sistemului. Totuşi, încercarea de a mări viteza peste aceste limite poate conduce la o funcţionare stranie sau instabilă a sistemului. Tipul de modernizare descris in aceste paragrafe este ceea ce eu numesc

o mo-

dernizare dură, care îi satisface probabil pe utilizatorii care fac experienţe pe sistemele lor, dar care nu se recomandă pentru utilizatorii ce işi folosesc sistemele în domeniul afacerilor. Deoarece cristalul nu este multiplexat, ca la sistemele PC şi XT (el nu execută alte funcţii în afară de reglarea vitezei de funcţionare a sistemului), înlocuirea sa nu perturbă alte zone ale sistemului. Semnalul oscilator, a cărui prezenţă este necesară pe pinul B 30 al conectorilor de extensie de magistrală, este generat independent de un cristal de 14,31818 MHz separat de cristalul principai de pe placa de bază. Pentru a minimiza interferența radio, acest cristal se află sub un ecran protector, metalic de dimensiune mare. Deoarece cele două oscilatoare sunt separate, puteţi înlocui cristalul de cuarţ care generează ceasul procesorului cu un cristal rapid, fără ca această înlocuire să afecteze restul sistemului. inlocuirea cristalului la un sistem AT nu costă mult deoarece nu este necesară şi adăugarea unor circuite suplimentare. Cristalul care furnizează ceasul sistemului se află într-un înveliş argintiu, având dimensiunile 1/2 x 3/8 inci, care se montează în soclul aflat lângă cipul 80286, în spatele deschiderii pentru hard disc. Pentru a scoate cristalul, introduceţi între cristal şi soclu o şurubelniţă mică, împingeţi-i afară din soclu şi apoi ridicaţi-l extrăgându-i din clemele de fixare. Puteţi monta în locul lui un cristal mai rapid, pentru a mări frecvenţa de lucru a procesorului 80286, care este jumătate din frecvenţa cristalului. Cu numai câţiva dolari puteţi cumpăra un cristal de 16 MHz pe care să îl montați în locul cristalului de 12 MHz utilizat la sistemele AT originale, modelele 068 şi 099. Vă reamintesc că frecvenţa de lucru a procesorului 80286 este jumătate din frecvenţa cristalului, pe care procesorul o divide intern cu 2. Prin urmare, sistemul dumneavoastră va funcţiona acum

la

8 MHz, ceea ce înseamnă că aţi obţinut o creştere cu 30% a performanţelor de viteză. Dacă cristalul de 16 MHz funcţionează şi sistemul dumneavoastră lucrează corect la 8 MHz, puteţi încerca diferite tipuri de cristale de cuarţ pentru a vedea până unde puteţi „Împinge” performanţele sistemului dumneavoastră. Unele sisteme pot funcţiona chiar şi la

frecvenţe de 10 MHz. Dacă aţi depăşit posibilităţile sistemului dumneavoastră prin instalarea unui cristal prea rapid, sistemul se blochează sau funcţionează ciudat. În cazul În care calculatorul dumneavoastră nu funcţionează la o anumită frecvenţă, montați ultimul cristal cu care sistemul a funcţionat corect. Cristalele montate de firma IBM în sistemele AT sunt prevăzute cu o capsulă mare şi cu pini groşi, placați cu aur, diferind uneori de tipul de cristal care poate-fi cumpărat din magazinul local. Cristalul standard utilizat de firma IBM este un cristal fundamental, A7-cuf, serial, cu o capsulă HC-25/U şi o abatere de maxim 0,01 procente faţă de frecvenţa nominală. (A7-cut se referă la unghiul la care este tăiat cristalul de cuarţ şi nu are nici o legătură cu sistemele de tip AT). Orice magazin trebuie să aibă in stoc acest tip de cristal. Instalarea unei dumneavoastră să măriţi viteza dard a cipurilor

memorii RAM mai rapide într-un sistem de tip AT. Dacă doriţi ca sistemul să funcţioneze la o viteză mai mare decât pare el să accepte, puteţi incerca sa de lucru prin introducerea unor memorii RAM mai rapide. Viteza stande memorie RAM cu care sunt prevăzute majoritatea sistemelor AT este de

818

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

150 ns. Dacă înlocuiţi toate cipurile cu cipuri mai rapide (de 100 ns sau 120 ns) puteţi: obţine eventual un sistem care să funcţioneze la o frecvenţă de ceas de peste 10 MHz. Totuşi, această modernizare este ineficientă şi reprezintă o cheltuială inutilă de timp şi bani.

Inlocuirea cipurilor de memorie

RAM

cu alte cipuri de memorie

RAM

mai rapide poate

conduce la creşterea vitezei sistemului doar dacă firma producătoare a montat pe placa de bază memorii RAM mai lente decât poate accepia această placă. De exemplu, dacă într-un sistem prevăzut pentru cipuri RAM de 80 ns au fost montate cipuri RAM.de 150 ns, veţi obţine o creştere semnificativă a performanţelor dacă instalaţi cipuri de 80 ns. Vă reamintesc că acest tip de operaţie de imbunătăţire a performanţelor necesită înlocuirea tuturor cipurilor de memorie RAM de pe placa de bază. Înlocuirea procesorului la un sistem de tip AT. Puteţi inlocui procesorul dintr-un sistem AT cu un procesor care este prevăzut să lucreze la frecvenţe

mai mari de ceas. De exemplu,

puteţi înlocui procesorul 80286-6 cu un procesor 80286-10 sau 80286-12. Această modernizare necesită, de asemenea, instalarea unui cristal de cuarţ având o frecvenţă mai mare decât cristalul de cuarţ utilizat de procesorul 80286-6. Nu uitaţi că trebuie să înlocuiţi şi coprocesorul matematic (în caz că il aveţi în sistem) cu un coprocesor matematic mai rapid.

Simpla înlocuire a cristalului de cuarţ poate fi efectuată numai la modelele AT originale având componenta ROM BIOS datată 1 ianuarie 1984. Nu puteţi efectua înlocuirea cristalului la sistemele la care componenta ROM BIOS are una din datele 10 iunie 1985 sau 15 noiembrie

1985;

la aceste sisteme,

autotestarea efectuată la punerea sub tensiune

detectează schimbarea cristalului şi testul plăcii de sonor caracteristic acestui „eşec”: un semnal sonor Din fericire, această problemă este temporară; dacă sistemul funcţionează. Aceste erori în autotestarea pg:

versiunile ROM

bază eşuează. Se poate auzi codul lung, urmat de un semnal sonor scurt. montați la loc cristalul original, sub tensiune (testul POST) se datorează

BIOS mai recente.

Dacă doriţi să instalaţi un procesor mai rapid şi un cristal cu cuarţ mai rapid, în sistemele AT având componenta BIOS cu dată mai recentă de 1 ianuarie 1984, cea mai simplă metodă pentru evitarea problemelor POST este inlocuirea componentei BIOS originale (produsă de firma IBM) cu o componentă BIOS produsă de una din firmele Phoenix, AMI sau Award. De asemenea, puteţi recurge şi la soluţia îndepărtării testului de viteză din memoria ROM BIOS prin schimbarea codului BIOS şi reprogramarea unui nou cip, aşa cum se va vedea in paragraful „Renunţarea la testul de viteză din POST”. Cu câţiva ani în urmă, unele companii au produs dispozitive cu rau sistemul atunci când utilizatorul răsucea un buton. Aceste nea monitoriza semnalul de iniţializare a sistemului, trecându-l tă pe durata POST şi apoi comutându-l pe o frecvenţă de ceas

viteză variabilă care dispozitive puteau de pe frecvenţa de ceas crescută. Din păcate,

acceleasemescăzuaceste

dispozitive costă mai mult decât simpla înlocuire a cristalului şi, în prezent, nu se mai fabrică.

Plăci de modernizare a procesoarelor 386 şi 486 pentru sistemele de tip AT. Diverse firme au produs sisteme de tip AT modulare care permit înlocuirea unei mici plăci (gaugptercara) care conţine procesorul.

La aceste sisteme,

procesorul şi circuitele sale auxiliare se află pe

o placă mică, uşor înlocuibilă, în timp ce majoritatea circuitelor sistem se află în continuare pe placa de bază.

Rezultatul este de fapt o placă de bază modulară.

Puteţi inlocui placa de

procesor (de 6bicei cu cheltuieli foarte mari) cu o placă ce conţine un procesor mai puternic. Unele din aceste sisteme modulare vă permit să înlocuiţi procesorul 286 cu un procesor 386, iar altele vă permit înlocuirea procesorului 286 cu un procesor 486, oferindu-vă o imbunătăţire considerabilă a performanţelor. Dacă în sistemul dumneavoastră de tip AT aveţi o astfel de placă de bază, luaţi legătura cu firma producătoare pentru a afla cât vă costă operaţia de modernizare.

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

819

Plăcile ICE pentru sistemele AT nu sunt atât de diverse sau complicate, precum plăcile ICE

pentru sistemele PC sau XT. Plăcile pentru modernizarea sistemelor AT sunt folosite pentru înlocuirea directă a procesorului; ele se montează in soclul procesorului şi nu ocupă un alt

soclu, aşa cum se întâmplă cu plăcile ICE. Aceste plăci de modernizare a procesorului se montează în soclul din care a fost scos în prealabil procesorul 286. Sunt disponibile pe piaţă plăci de modernizare a procesorului prevăzute cu procesoare 386SX, 386DX, 486SX sau 486DX funcţionând la diferite frecvenţe de ceas. Multe din plăcile prevăzute cu procesor 386 au şi soclu pentru coprocesorul matematic. Deoarece la instalarea unora din plăcile de modernizare apar probleme de compatibilitate cu componenta BIOS originală a sistemului AT, multe din aceste plăci sunt livrate împreună cu cipurile BIOS corespunzătoare. În multe cazuri, noile cipuri BIOS contribuie şi ele la îmbunătăţirea performanţelor sistemului, oferind îmbunătățirile funcţionale descrise în paragratul „Îmbunătăţirea performanţelor componentei ROM BIOS”, cum ar fi acceptarea

unităţilor de dischete şi hard disc moderne.

”

Actualmente se găsesc pe piaţă mai multe tipuri de plăci de modernizare a procesorului, printre care plăcile de o calitate deosebită produse de firmele Intel, Kingston şi Sigma Data Adresele şi numerele de telefon ale acestor companii se găsesc in Anexa B. Utilizarea acestor plăci de modernizare a procesorului reprezintă o metodă simplă şi eficientă de dublare a performanţelor vechilor sisteme AT. Înlocuirea plăcii de bază la un sistem de tip AT. Puteţi alege muite plăci de bază pentru modernizarea sistemelor AT,

majoritatea din ele fiind prevăzute cu procesor 286,

iar unele

fiind prevăzute cu socluri OverDrive de tip ZIF (cu forţă de inserţie zero) care acceptă cipul Pentium OverDrive. Modernizarea sistemului prin înlocuirea plăcii de bază creează la sistemele AT mai puţine probleme decât la sistemele XT, deoarece nu necesită schimbarea altor componente

sistemului pentru asigurarea compatibilităţii cu noua transformați sistemul AT tot într-un sistem AT, dar controlerul de hard disc, memoria, porturile seriale, dischete, deoarece acestea sunt deja dispozitive de

ale

placă de bază. În general, deoarece mai performant, nu trebuie să schimbaţi controlerul de dischete sau unităţile de tip AT.

Asiguraţi-vă că placa de bază pe care vreţi să o instalaţi are găurile pentru şuruburi amplasate corespunzător, astfel incât să poată fi montată in carcasa existentă. Majoritatea plăcilor de bază utilizate pentru modernizarea sistemelor AT sunt prevăzute atât cu orificii „de tip AT” cât şi cu orificii de tip „XT", permiţând astfei montarea acestor plăci într-o varietate de şasiuri. Unele plăci performante de modernizare nu pot fi montate decât în sistemele de tip AT, deoarece ele au fost proiectate să utilizeze la maximum tipodimensiunile plăcii de bază de tip AT, şi pot fi montate numai în carcasele de dimensiuni mai mari. Pentru mai multe detalii în ceea ce priveşte plăcile de bază, consultaţi capitolul 4, „Plăci de bază”. Sistemele 386. Designul modular al sistemelor de tip AT a devenit mult.mai răspândit o dată cu lansarea procesorului 486. Cumpărătorii de sisteme 386 nu doreau să plătească preţul ridicat al sistemelor 486, în primele luni de la lansarea acestora, dar doreau instalarea în sistemele lor a procesorului 486, mai puternic decât procesorul 386. La fel ca în cazul sistemelor 286 modulare, la sistemele 386 modulare procesorul şi unele din circuitele sale auxiliare sunt montate peo placă separată ce se instalează într-un soclu de pe placa de bază. Înlocuirea acestei plăci cu o placă similară, prevăzută cu procesor 486, poate fi destul de scumpă. Luaţi legătura cu firma producătoare a sistemului pentru a determina costul ” operaţiei de modernizare.

820

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Multe firme produc şi livrează plăci de modernizare pentru sistemele 386. Cele mai răspândite sunt plăcile de tip p/ug-in conţinând cipul 486SX sau 486DX. Aceste plăci se montează în soșiul din care a fost scoasă în prealabil placa ce conţine procesorul 386. Unele plăci de modernizare necesită şi instalarea într-un conector a unei plăci adaptoare legate de placa de modernizare prin intermediul unui cablu. Costurile acestor plăci de modernizare variază în funcţie de firma producătoare. Plusul de performanţă obţinut prin modernizarea sistemelor de 33 MHz este impresionant. Instalarea plăcii de modernizare asigură sistemelor 386 pertormanţele sistemelor 486 şi creşterile de viteză sunt sesizabile la majoritatea aplicaţiilor, excepţie făcând aplicaţiile care utilizează in mod intensiv hard discul. Sistemele 486. Modernizările care pot fi aplicate sistemelor 486 sunt atât de diverse încât ar fi nevoie de o agendă pentru a le ţine evidenţa. În cadrul familiei de cipuri 486, o mare parte a acestor cipuri reprezintă modernizări, fapt ce rețlectă, mai mult decât orice altceva, dorinţa utilizatorilor de a rămâne pe creasta „valului tehnologic” într-o perioadă în care

cipurile cele mai performante se demodează într-un interval de timp atât de scurt. a

-

1

Îmbunătăţirea performanţelor sistemelor 486 include următoarele opţiuni: m Țrecerea de la cipul 486SX la cipul 486DX (aşa-numita modernizare 487). m Trecerea de la cipul 486SX la cipul 486DX (prin înlocuire directă). m Trecerea de la un cip 486 lent la un cip 486 mai rapid (de exemplu, trecerea de la un cip de 25 MHz la un cip de 50 MHz).

* m Trecerea de la un procesor normal la un procesor de viteză dublă (DX2). “m Trecerea de la un procesor normal sau de la un procesor de viteză dublă la un procesor de viteză triplă. w Trecerea de la procesorul 486 la procesorul Pentium

(cu ajutorul cipului Pentium

OverDrive). Sortarea acestor tipuri de cipuri şi a codurilor lor de identificare reprezintă o operaţie dificilă pentru cineva care are ocupaţii mai importante decât lectura zilnică a revistelor de calculatoare. Dar în paragrafele următoare sunt date câteva reguli generale privind modernizarea sistemelor 486. Trecerea de la procesorul 486SX la procesorul 486DX. În general, există două posibilităţi de modernizare a unui sistem bazat pe procesorul 486SX. Prima şi cea mai uzuală constă în introducerea în soclul gol, cunoscut sub numele de soclu OverDrive, a unui cip 487. Aşa cum s-a arătat în capitolul 7, „Memoria”, cipul 487 este de fapt un cip 486 complet funcţional (având deci coprocesorul matematic activat) care se introduce în soclul OverDrive şi dezactivează cipul original 486SX. A doua metodă, care nu funcţionează la toate sistemele bazate pe procesorul 486SX, constă în inlocuirea cipului 486SX cu cipul 486DX. Această opțiune este disponibilă doar dacă placa de bază a fost astfel proiectată şi realizată incât să accepte atât cipul 486SX, cât şi cipul 486DX. Modernizarea plăcii de bază in acest fel poate necesita şi schimbarea cristalului de cuarţ care furnizează ceasul sistemului. Luaţi legătura cu firma producătoare a sistemului pentru a afla mai multe amănunte

despre

” cele două metode de modernizare prezentate in acest paragraf. "- Trecerea de la un procesor 486 lent la un procesor 486 mai rapid. Unele plăci de bază din sistemele 486 permit înlocuirea unui procesor 486 mai lent cu unul mai rapid. De exemplu,

aceste plăci. de bază acceptă înlocuirea unui cip 486DX la 25 MHz cu un cip 486DX la 50 MHz. Fabricanţii nu intormează întotdeauna despre aceste facilităţi ale plăcilor de bază pe

*

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

821

care le produc, dar multe firme producătoare folosesc acest tip de placă de bază deoarece este mai ieftin să cumpere o placă de bază care acceptă toate procesoarele pe care firma vrea să le utilizeze decât să cumpere mai multe plăci de bază care acceptă fiecare numai un procesor de o anumită viteză.

Pentru a afla dacă sistemul permite înlocuirea directă a unui procesor 486

mai lent cu unul

mai rapid, consultaţi documentaţia care însoţeşte sistemul. Dacă manualul plăcii de bază prezintă configurații pentru diferite frecvenţe de lucru ale unităţii centrale de prelucrare,

este posibil să montați pe placa de bază cel mai rapid procesor pe care aceasta îl acceptă.

(Totuşi, vă reamintesc că această operaţie poate necesita şi inlocuirea cristalului de cuarţ "care furnizează ceasul sistemului precum şi a cipurilor ROM BIOS.) Dacă vă atrage această metodă de modernizare, luaţi legătura cu firma producătoare a plăcii de bază pentru a afla tot ceea ce este necesar ca să faceţi operaţia de schimbare a cipurilor. Când cumpăraţi noul procesor, asiguraţi-vă că respectaţi cerinţele expuse de fabricant. Firmele care vând cipuri prin corespondenţă livrează aceleaşi cipuri Intel ca şi firmele producătoare de sisteme, astfel încât achiziţionarea lor în funcţie de preţ este o idee bună. Trecerea de la un procesor cu viteză normală la un procesor de viteză dublă (DX2). Cea mai obişnuită metodă de creştere a vitezei şi puterii sistemelor bazate pe procesorul 486 este trecerea de la un procesor normal la un procesor de viteză dublă (DX2),

de exemplu,

trecerea de la un procesor DX de 33 MHz la un-procesor DX2 de 66 MHz. Intel a realizat seria de cipuri DX2, care funcţionează extern la frecvenţa originară de 25 MHz sau 33 MHz,

dar care lucrează intern la o frecvenţă dublă, astfel încât aceste cipuri funcţionează

corect pe plăcile de bază existente. Cipul DX2 măreşte în mod semnificativ viteza de lucru a sistemelor bazate pe procesorul 486. Cipul DX2 este livrat de asemenea şi sub formă de cip SX. Cipul 486SX2 măreşte viteza de lucru a sistemelor bazate pe procesorul 486SX. Aşa cum s-a arătat în paragraful anterior, plăcile de bază ale multor sisteme acceptă procesoare 486 de diferite viteze, astfel încât înlocuirea directă a procesorului cu unul similar, dar de viteză dublă sau triplă, este posibil de efectuat. Totuşi, transformaiea unui sistem DX intr-un sistem DX2 nu este pur şi simplu o operaţie de tip p/ug-and-p/ay (cu autoconfigurare); ea poate necesita, de asemenea, înlocuirea cristalului de cuarţ şi a cipurilor ROM. De cele mai multe ori, aceste inlocuiri nu sunt totuşi necesare deoarece din punct de vedere extern procesorul continuă să comunice

cu circuitele sistemului cu viteza

procesorului original. Acest tip de modernizare nu este acceptat de toate plăcile de bază. Multe companii producătoare de calculatoare personale sprijină schimbarea procesorului 486DX cu procesorul 486DX2 prin includerea pe placa de bază a unui soclu special. Acest soclu numit soclu ZIF (Zero /nsertion Force) permite scoaterea uşoară a vechiului procesor şi montarea noului procesor. Unele firme acceptă chiar să vă schimbe vechiul procesor 486 cu unul mai rapid.

Trecerea de ia unul din procesoarele 486SX, 486DX sau 486DX2 la procesorul 486 DXA4. Trecerea la procesorul DX4, cu frecvenţă triplă de lucru, reprezintă o altă metodă de a forţa obţinerea unor viteze tot mai mari pentru plăcile de bază existente. În prezent, firma IBM livrează un procesor 486 cu frecvenţă de lucru triplă, de 99 MHz,

numit Biue

Lightning. La fel ca procesorul Intel DX2, procesorul Blue Lightning comunică cu circuitele exterioare folosind frecvenţa de 33 MHz. În schimb, acest cip funcţionează intern la 99 MHz. Firma IBM livrează acest cip la acelaşi preţ ca al procesorului Intel DX2-66, faţă de

care este cu o treima mai rapid. Firma IBM furnizează,

de asemenea,

o versiune de 25 MHz/75

MHz a acestui cip. Cipul

" firmei IBM oferă o capacitate dublă a memoriei cache faţă de cipul 486 DX2 al firmei Intel, ceea ce il face să fie foarte eficient la viteze mari de lucru.

Unii analişti se aşteaptă ca procesorul Blue Lightning să devină un concurent al procesoru-

822

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

lui Peritium în ceea ce priveşte utilizarea sa în sistemele Laptop. Cipul Blue Lightning foloseşte jumătate din puterea şi două treimi din tensiunea utilizate de cipul DX2, ceea ce îl face ideal pentru sistemele notebook şi /aptop. Procesorul Blue Lightning conservă de asemenea bateria prin intermediul aşa-numitului s/eep mode care permite procesorului şi altor componente

ale sistemului să işi suspende operaţiile active atunci când calculatorul

nu desfăşoară nici o activitate pe o durată predeterminată. Acest cip este utilizat in unele sisteme produse de alte firme. Firma Intel a realizat procesoarele 486DX4-75 şi 486DX4-100, care sunt cipuri cu frecvenţă triplă de ceas, bazate pe cipurile 486DX-25 MHz şi respectiv 486DX-33 MHz. Deşi aceste cipuri cu frecvenţă triplă de ceas vor fi probabil utilizate cel mai adesea in sistemele de tip desktop de nivel mediu şi în cele notebook şi /aptop de înaltă performanţă, ele pot fi utilizate pentru

modernizarea sistemelor bazate pe procesoare normale sau

procesoare cu frecvenţă dublă de ceas, în special în cazul sistemelor prevăzute cu socluri

ZIF. Unele din aceste sisteme vor avea nevoie şi de schimbarea cipului de ceas şi a

”

cipurilor BIOS. La unele sisteme aceste operaţii de îmbunătăţire a performanţelor nu pot fi etectuate din cauza limitărilor plăcii de bază. Îmbunătăţirea performanţelor prin instalarea unui procesor cu frecvenţă triplă de ceas trebuie executată numai de către utilizatorii de calculatoare personale competenţi în domeniul tehnic. Dacă doriţi să efectuaţi o astfel de operaţie, consultaţi cele mai importante reviste de calculatoare înainte de a achiziţiona cipul. Studiaţi de asemenea avantajele şi dezavantajele acestei operaţii. Trecerea de la procesorul 486 la procesorul Pentium. Cu câtva timp în urmă, cea mai importantă inovaţie a firmelor producătoare de sisteme 486 o reprezenta soclul pentru

trecerea la procesorul Pentium: un soclu de tip ZIF proiectat şi realizat astfel încât să accepte procesorul Pentium OverDrive, care era aşteptat pe piaţă la sfârşitul lui 1994. Firma Intel oferă deja cipuri OverDrive care dublează viteza cipurilor Intel 486SX şi se pregăteşte să lanseze cipuri care vor tripla viteza cipurilor Intel 486DX. Primul sistem 486DX2 cu soclu Pentium OverDrive a fost livrat în 1992. Intel spune că mare parte din timpul îndelungat de aşteptare (doi ani) s-a datorat necesităţii de a rezolva problemele de supraiîncălzire şi dorinţei de a incorpora în cip noua tehnologie folosită la procesoarele sale Pentium de 90 MHz şi 100 MHz. Majoritatea firmelor producătoare de calculatoare personale livrează acum

sistemele,

cu

promisiunea că actualele cipuri 486 vor putea fi inlocuite în viitor cu cipuri Pentium. e fi probabil o operaţie simplă, de tip p/ug-ana-play (cu autoconfiguAceastă modernizar'va rare). Veţi putea ridica uşor mica pârghie a soclului ZIF, veţi scoate uşor vechiul procesor 486, veţi introduce la fel de uşor noul procesor Pentium şi veţi beneficia apoi de performanţele crescute ale sistemului astfel modernizat. La data scrierii acestei cărţi nu cunosc

problemele de compatibilitate care pot să apară în

cadrul acestei proceduri de modernizare. Multe firme producătoare de calculatoare se bazează pe cipul Pentium OverDrive a'cărui instalare este o operaţie mult mai uşoară decât vechile metode de îmbunătăţire a performanţelor unităţii centrale de procesare..

Adăugarea unui adaptor video de înaltă performanţă Adăugarea unui adaptor video şi a unui monitor având o rezoluţie sporită este o metodă

foarte bună de a îmbunătăţi performanţele sistemului dumneavoastră. Totuşi, această metodă poate fi costisitoare. Monitoarele grafice color de înaltă rezoluţie costă între trei sute şi câteva mii de dolari, în funcţie de rezoluţie şi de mărimea monitorului. Adaptoarele video costă în general mai puţin decât monitoarele, de obicei intre 150 şi 300 dolari, dar unele din adaptoarele video moderne foarte performante sunt destul de scumpe.

Mărirea vitezei de lucru a sistemului

823

- Pentru a afla mai multe detalii despre monitoare şi adaptoarele video, consultaţi capitolul 10.

La baza deciziei de imbunătăţire a performanţelor sistemului video stau planurile de utilizare a sistemului dumneavoastră. Dacă utilizaţi în principal aplicaţii DOS, care lucrează în mod text, nu veţi avea neapărat nevoie de unul din monitoarele moderne de tip edge-to-eage, cu ecran mare, şi nici de adaptoarele video cu performanţe ridicate care le dirijează. Totuşi, dacă utilizaţi o interfaţă grafică precum Windows sau OS/2, este necesar să instalaţi în sistem un monitor cu ecran cu diagonala mare şi o placă video rapidă. Nimic nu pare mai lung decât parcurgerea unui document de mari dimensiuni cu ajutorul unui procesor de texte sub Windows

atunci când sistemul dumneavoastră

utilizează un adaptor VGA

obişnu-

it; placa de adaptor pur şi simplu nu poate ţine pasul cu numărul aproape incredibil de pixeli necesari pentru a recrea un ecran Windows. O problemă care apare atunci când rulaţi aplicaţii Windows la rezoluţia VGA normală (640 x 480 pixeli) este aceea că va trebui să parcurgeţi în mod constant documentul dintr-o parte în alta pentru a citi un singur rând. La lucrul sub rezoluţia VGA, procesoarele de texte pot afişa numai patru cincimi din lăţimea unei pagini. Cele mai moderne şi mai performante adaptoare video pentru Windows, ca şi pentru alte interfeţe grafice utilizator, sunt plăcile video VESA - Standard Local Bus (VLB) şi Peripheral Component Interconnect (PCI). Aceste plăci se introduc într-un conector special, de tip VESA, respectiv PCI, aflat pe plăcile de bază care acceptă aceste tipuri de adaptoare video şi sunt capabile să imbunătăţească pertormanţele sistemului video într-o manieră spectaculoasă, aproape incredibilă. De exemplu, unul din cele mai rapide adaptoare video pentru Windows este Diamond Viper (disponibil atât in versiune VLB, cât şi în versiune PCI); el poate desena 43 milioane pixeli pe secundă. Şi alte firme, cum ar fi ATI Technologies, produc adaptoare video VLB şi PCI extrem de rapide. Dacă sistemul dumneavoastră nu are conector VLB, puteţi mări viteza de lucru a interfeţelor grafice, cum este Windows, înlocuind placa video de tip ISA cu o placă de accelerator grafic. (Aceste plăci video sunt numite, de asemenea, plăci acceleratoare pentru Windows sau, pe scurt, acceleratoare Windows.) Dacă pe placa video este montat un coprocesor grafic, această placă eliberează procesorul pentru efectuarea altor activităţi. Una din cele mai răspândite plăci de accelerare grafică este placa Diamond Speedstar 24X. Multe alte companii produc acceleratoare grafice care îmbunătăţesc viteza sistemului dumneavoastră video în lucrul cu interfețele grafice utilizator. Aşa cum am menţionat anterior, execuţia unei.aplicaţii cu o interfaţă grafică utilizator, la o rezoluţie de 640 x 480 pixeli (VGA), poate face munca mai grea şi vă poate face să fiţi mai puţin productiv. De exemplu, parcurgerea unui document de la stânga la dreapta, doar pentru a

citi un singur rând de text, cu greu poate fi considerată o îmbunătăţire a perfor-

manţelor; de fapt, este acel gen de activitate care face ca munca zilnică să pară fără sfârşit. Monitoarele moderne de mare rezoluţie, cu diagonala de 17 inci, vă permit lucrul în modul Super VGA (de obicei 800 x 600 pixeli), ceea ce vă oferă posibilitatea să vedeţi dintr-o

dată pe ecran o întreagă linie de document, fără să mai fie nevois de baleierea documentului de la stânga la dreapta. Adaptoarele video moderne şi monitoarele moderne de înaltă rezoluţie vă permit să lucraţi mai repede şi, de asemenea, vă permit să lucraţi cu imagini grafice care conţin milioane de culori. Deşi nu oricine are nevoie de facilitatea vizionării de imagini fotografice pe monitorul sistemului său, există totuşi mulţi utilizatori de calculatoare personale care folosesc această facilitate.

824

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Adăugarea unui comutator de iniţializare (reset switch) Existenţa unui comutator care execută o iniţializare completă a sistemului nu întrerupe

alimentarea calculatorului şi vă ajută să depăşiţi o situaţie de blocare a sistemului. Un comutator de iniţializare vă ajută să economisiţi timp şi să evitaţi uzură prematură care apare în cazul utilizării comutatorului de pornire-oprire pe post de buton de iniţializare. Firma IBM şi multe alte firme producătoare de sisteme compatibile IBM au încorporat pe placa de bază circuite de iniţializare (rese/ şi au adăugat butoane de iniţializare în partea frontală a sistemului. Totuşi, dacă sistemul dumneavoastră nu este prevăzut cu buton de iniţializare, în acest paragraf veţi învăţa cum să adăugaţi un astfel de buton. (Cea mai grea parte a acestei operaţii este găsirea locului potrivit pentru amplasarea butonului.) Adăugarea unui buton de iniţializare este o operaţie care poate fi realizată pe orice sistem, inclusiv pe sistemele IBM, deoarece sunt prevăzute cu sursă de alimentare care generează semnalul Power Good („Alimentare corectă”). La majoritatea sistemelor compatibile IBM, semnalul Power Good este generat pe conectorul aflat in partea din spate a sursei de alimentare. La sistemele PC şi XT, semnalul traversează placa de bază până la pinul 11 al cipului 8284a. Atunci când linia este adusă la masă şi apoi readusă la normal, cipul 8284a (82284 la sistemele de tip AT), care este un circuit de ceas, generează pe pinul 10 un semnal de iniţializare. Acest semnal de iniţializare este trimis la pinul 21 al procesorului 8088 şi procesul de iniţializare incepe. In cazul altor sisteme având procesoare diferite şi diferite circuite de ceas - de exemplu sistemele AT şi PS/2 - semnalul Power Good lansează de asemenea procesul de iniţializare dacă este adus la zero şi apoi lăsat să revină la valoarea normală (desigur, La toate sistemele compatibile

detaliile de implementare diferă de la caz la caz). IBM,

resetarea unităţii centrale de prelucrare are ca efect

execuţia programului aflat in memorie la adresa FOOO:FFFO, care este cunoscută ca vectorul de iniţializare la punerea sub tenslune. Instrucţiunea de salt condiţionat prezentă la această locaţie fixează contorul de program la adresa de start a memoriei RAM a sistemului. Sistemul începe testul POST. Mai întâi, sunt testate procesorul şi cipurile DMA, apoi - inainte de începerea testului complet al memoriei - procesorul compară conţinutul locației de memorie 0000:0472 cu valoarea 1234h. Dacă aceste valori sunt egale, se execută pornirea „la cald”, nemaiexecutându-se testele de memorie din POST. Dacă valorile nu sunt egale, se execută pornirea „la rece”, inclusiv testele de memorie din POST.

Această procedură este baza pentru comutatorul de iniţializare. Setând valoarea de la locaţia 0000:0472 (valoare numită //ag va/ve) puteţi determina acţiunea executată de sistem atunci când apăsaţi butonul de iniţializare pornire „la caid” sau pornire „la rece”.

Iniţializarea hard deblochează un sistem blocat, spre deosebire de iniţializarea soft realizată prin combinaţia de taste Ctrl-Alt-Del. Pentru a adăuga un comutator de iniţializare aveţi nevoie de: m Cincisprezece centimetri de fir subţire izolat. a

Un comutator de tip.pusP button, cu acţiune momentană, deschis.

cu un pol unic, normal

Ideea care stă la baza instalării comutatorului de iniţializare este să-l introduceţi în paralel cu semnalul Power Good şi cu masa. Pentru a realiza aceasta, executaţi instrucţiunile de mai jos: 1. Scoateţi de pe placa de bază conectorul care conţine semnalul Power Good.

Adăugarea

unui comutator de iniţializare (reset sw/tcA)

"825

Consultaţi manualul tehnic al sistemului dumneavoastră pentru a vă asigura că aveţi conectorul potrivit şi că puteţi identifica pinul care este asignat semnalului Power Good. Uneori găsiţi aceste informaţii pe o etichetă lipită pe sursa de alimentare.

2.

Introduceţi capătul dezizolat al unui fir în orificiul liber al conectorului sursei de alimentare la care este asignat semnalul Power Good.

3.

Introduceţi conectorul (cu firul astfel amplasat) înapoi pe placa de bază. 4. Treceţi capătul liber al firului pe sub unul din şuruburile care fixează placa de bază. Şurubul serveşte ca masă electrică. 5. Tăiaţi firul la mijloc, dezizolaţi capetele şi montaţi-le la comutatorul de iniţializare . 6. Scoateţi comutatorul şi firul afară din carcasa sistemului. Un simplu buton şi un fir sunt suficiente pentru a adăuga un comutator de iniţializare, dar ca măsură de siguranţă puteţi plasa o rezistenţă de 0,25 waţi, având o valoare de 1k până la 2,7 kohmi, în serie cu firul care leagă semnalul Power Good cu comutatorul. Motivul pentru care vă recomand să adăugaţi această rezistenţă este acela că semnalul Power Good este emis de un tranzistor PNP aflat în interiorul sursei de alimentare, tranzistor al cărui emitor este conectat la +5 V. În absenţa rezistorului, legarea la masă a semnalului Power Good pe o durată mai mare de timp poate distruge tranzistorul. La apăsarea comutatorului se lansează procesul de iniţializare. Tipul de pornire („la cald” sau „la rece”) depinde de valoarea aflată în locaţia de memorie 0000:0472. După prima pornire a sistemului şi înainte de prima apăsare a combinației de taste Ctrl-Alt-Del, în această locaţie se află valoarea 0000h. Dacă ultima operaţie de pornire a fost o pornire „la rece” (punerea iniţială sub tensiune), fiecare apăsare a butonului de iniţializare lansează o pornire „la rece”. După prima pornire „la cald” (realizată prin apăsarea combinației de taste Ctrl-Alt-Del), fiecare apăsare a butonului de iniţializare lansează o pornire „la cald”. Pentru a elimina necesitatea apăsării combinației Ctrl-Alt-Del după fiecare punere sub tensiune a sistemului ca să „programaţi” butonul de iniţializare pentru pornire „la cald”, puteţi introduce în fişierul AUTOEXEC.BAT un program numit WARMSET.COM. Acest program simplu, realizat cu ajutorul programului DEBUG, setează rapid contorul de adrese de memorie pentru a indica sistemului pornirea „la cald”, ca urmare a acţionării comutatorului de iniţializare.

Pentru a crea fişierul WARMSET.COM, asiguraţi-vă că programul DEBUG este disponibil pe calea respectivă şi apoi introduceţi următoarele comenzi la prompterul DOS: C:4> DEBUG -N WARMSET.COM -A 100 XXXX: 0100 MOV XXXX : 0103 MOV XXXx: 0105 MOV XXXx : 010B INT XXX : 010D -R CX CX 0000 :D -W

Writing -Q

0000D

AX,0040 DS,AX WORD PTR 20

[0072],

1234

bytes

Spre deosebire de combinaţia Ctrl-Alt-Del, iniţializarea hard nu poate fi ignorată de sistemul dumneavoastră, indiferent dacă el este blocat sau nu.

826

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Componenta BIOS realizată de firma Phoenix setează contorul de pornire la cald pe durata fiecărei secvenţe de pornire, indiferent dacă pornirea se face „la rece” sau „la cald”. Imediat după pornire contorul are valoarea 0, ceea ce conduce la lansarea în execuţie a testului standard POST. Imediat după acest test, codul Phoenix BIOS setează contorul pentru pornire „la cald”, deoarece multe sisteme compatibile IBM cu componentă Phoenix BIOS sunt prevăzute cu buton de reset (iniţializare). Acest buton acţionează la fel ca

butonul pe care îl puteţi construi dumneavoastră. Deoarece contorul de pornire „la cald” este setat automat, de fiecare dată când apăsaţi pe buton are loc o pornire „la cald”, indiferent dacă anterior a avut loc o pornire „la cald” sau „la rece”. Dacă vreţi să se producă o pornire „la rece” (incluzând testul POST), puteţi crea un program

COLDSET.COM,

utilizând de asemenea programul DEBUG.

Pentru a crea fişierul COLDSET.COM, C:4> DEBUG -N COLDSET. COM -A 100 XXXX : 0100 MOV AX, 0040 XXX: 0103 MOV DS,AX XxXX : 0105 MOV WORD PTR XXXX i: 010B INT 20 XXXX : 010D -R CX CX 0000 :D -W writing 0000D bytes

introduceţi următoarele comenzi:

[0072],

0000

-Q

Această procedură face ca apăsarea butonului de iniţializare să provoace o pornire „la rece"

(inclusiv testul POST),

indiferent de tipul componentei

BIOS instalate în sistem.

În legătură cu programele de mai sus, o variaţie interesantă constă în scrierea unor programe suplimentare numite WARMBOOT.COM şi COLDBOOT.COM. Aşa cum arată şi numele lor, aceste programe merg cu un pas mai departe faţă de programele WARMSET.COM şi COLDSET.COM; ele nu numai că setează contorul dar produc de asemenea şi repornirea imediată a sistemului.

Desigur că vă veţi întreba de ce aveţi nevoie de această operaţie, atunci când puteţi reporni sistemul prin apăsarea combinației de taste Ctrl-Alt-Del sau prin oprirea sistemului şi apoi prin punerea lui sub tensiune.

Răspunsul

este următorul:

folosind aceste programe

puteţi iniţia procedura de boot (încărcare a sistemului) printr-un fişier de comenzi (barc/), fără nici un fel de intervenţie a operatorului. | Eu utilizez programul WARMBOOT.COM

” fişiere CONFIG.SYS

în fişiere de comenzi (batcP) care copiază noile

în directorul rădăcină şi apoi repornesc automat

sistemul

pentru a

activa noile configurații. De exemplu, un fişier batch copiază în directorul rădăcină fişierul CONFIG.SYS care încarcă driverele LAN şi fişierul AUTOEXEC.BAT. Fişierul AUTOEXEC.BAT conţine comenzi care asigură cuplarea automată la reţeaua de calculatoare din punct de vedere soft. În numai câteva secunde, reţeaua mea este pornită şi eu sunt conectat

automat

la ea, toate acestea prin intermediul

unei singure comenzi.

Probabil veţi

putea găsi şi alte utilizări pentru aceste programe. i (o. PL TATZ- IL Dacă aveţi sistemul de operare DOS 6.x, puteţi crea meniuri de pornire personalizate care inlocuiesc în întregime acest proces. Atât fişierul CONFIG.SYS cât şi fişierul. AUTOEXEC.BAT pot avea blocuri 'de configurare care vă permit să alegeți dintre mai multe configurații. , :

Trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS

Pentru a crea fişierul WARMBOOT.COM, C:N> DEBUG -N WARMBOOT . COM -A 100 XXXX.: 0100 MOV AX, 0040 XXX: 0103 MOV DS,AX xxxx: 0105 MOV WORD PTR X*XX: 010B IMP FFFF:0 xxxx% : 0110 -R CX CX 0000 310 -W writing 00010 bytes

827

introduceţi următoarele comenzi:

[0072],1234

Pentru a crea fişierul COLDBOOT.COM, introduceţi următoarele comenzi: C:W> DEBUG -N COLDBOOT, COM -A 100 xxxx: 0100 MOV AX, 0040 xxx: 0103 MOV DS,AX XXX: 0105 MOV WORD PTR [0072],0000 xxx: 010B IMP FFFF:0 xXx

-R CX

: 0110

”

CX 0000

310

-W

writing

00010

bytes

-Q

indiferent dacă sistemul dumneavoastră are sau nu un buton de reset (iniţializare),

programele WARMBOOT.COM

şi COLDBOOT.COM

se pot dovedi folositoare.

Trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS O metodă de îmbunătăţire a performanţelor neglijată de mulţi utilizatori o reprezintă trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS. Puteţi complica această

“operaţie utilizând versiuni produse de firme diferite, dar în mod

normal trecerea la o

versiune superioară a sistemului de operare DOS nu necesită reformatarea hard discului. nevoit Dacă utilizaţi drivere soft nestandard sau alte programe non-DOS, s-ar putea să fiţi acţionează care utilitar alt (sau Utilities să formataţi discul, sau să utilizaţi pachetul Norton la nivel fizic) pentru a modifica sectorul de boot şi directorul rădăcină de pe hard disc. Aceste modificări permit funcţionarea corectă a comenzii SYS în noua versiune a sistemului de operare.

Există mai multe modalităţi de trecere la o versiune superioară a

e sistemului de operare. O metodă constă în utilizarea facilităţii de instalare şi modernizar şi instalare de facilitatea exemplu, De DOS. operare automată încorporată în sistemul de funcţioDOS operare de sistemului a 6.x versiunea însoţeşte care automată e modernizar nează corect. Dacă vreţi să actualizaţi uşor şi rapid sistemul de operare, executaţi instrucţiunile simple, descrise în paragraful următor. Pentru a

repartiţiona discul la actualizarea versiunii sistemului de operare,

trebuie să

efectuaţi o copie de siguranţă (backup) a întregului hard disc, să îl repartiţionaţi şi instala reformataţi şi apoi să restauraţi fişierele originale. Abia după aceste operaţii puteţi de __noua versiune a sistemului de operare DOS peste cea originală, restaurată. In funcţie de destul consuma poate metodă această siguranţă, de copiei a modalitatea de efectuare mult din timpul dumneavoastră de lucru.

828

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

Metoda uşoară de trecere la o versiune superioară a sistemului de operare DOS Pentru a trece uşor şi rapid la o versiune superioară a sistemului de operare DOS, executaţi instrucţiunile care urmează: 1.

Lansaţi de pe unitatea A noua versiune a sistemului de operare DOS.

2. Copiaţi pe unitatea C fişierele sistem, utilizând comanda următoare: SYs c: 3. Căutaţi discheta DOS care conţine programul REPLACE, apoi executaţi comanda

COPY REPLACE.*

4.

introduceţi-o în unitatea A

şi

următoare:

C:

Pentru a înlocui fişierele DOS provizorii de pe unitatea C cu noile lor versiuni, în toate subdirectoarele, şi pentru a permite suprascrierea fişierelor de tip read-on/y (care nu pot fi decât citite), utilizaţi comanda următoare: C: REPLACE Ai *.* C: /S/R

cb

il d i

Această comandă tnlocuiaşte fiecare fişier de pe discul din unitatea C cu fişierul corespunzător (având acelaşi nume) aflat pe una din dischetele DOS, indiferent unde se află fişierul respectiv pe discul C. Prin urmare, această comandă realizează suprascrierea tuturor fişierelor de pe

discul din unilataa C 'care au acelaşi riume cu fișierele de pe discheta DOS din unitatea A.

5.

Schimbaţi discheta din unitatea A cu a doua dischetă DOS şi repetaţi pasul 4 până la epuizarea dischetelor DOS.

6.

Introduceţi din nou în unitatea A discheta de lansare a

7.

Pentru adăugarea noilor fişiere DOS tranzitorii în directorul C:ADOS (dacă acesta există deja pe hard disc), utilizaţi următoarea comandă:

sistemului de operare DOS.

C: REPLACE A:1 *.* C:1DOS /A

8. Înlocuiţi discheta de lansare a sistemului de operare DOS cu a doua dischetă DOS şi repetaţi pasul 7 până la epuizarea dischetelor DOS. La terminarea acestor operaţii, sistemul

poate încărca de pe hard disc noua versiune a

sistemului de operare DOS. Această metodă asigură suprascrierea vechilor fişiere DOS, indiferent în ce subdirectoare se aflau vechile fişiere.

:Dacă fişierele DOS sunt memorate în alt director decât diractorul starii (C: DOS), ionii în “instrucţiunile precedente Cc ADOS cu numele directorului respectiv.

Dacă aveţi probleme la utilizarea comenzii SYS, inseamnă că la instalarea sistemului

original au fost probleme care trebuie corectate acum, înainte de a putea continua. Trebuie să ştiţi că în versiunile 4.0 şi ulterioare ale sistemului de operare DOS comanda SYS

acceptă numeroase configurații pe hard disc. Dacă aveţi probleme, vă recomand consultarea cărţii Gu/de to Data Recovery, publicată la editura Que.

Trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS

829

Metoda laborioasă de trecere la o versiune superioară a sistemului de operare DOS Pentru a putea beneficia de facilităţile de formatare a discului oferite de noile versiuni ale sistemului de operare DOS, trebuie să folosiţi metoda mai complexă de trecere la o versiune superioară a sistemului de operare DOS. O utilizare obişnuită a acestei metode reprezintă trecerea de la versiunea 3.3 la versiunea 6.xX a sistemului de operare DOS pe hard disc având o capacitate mai mare de 32 M. Deoarece sistemul de onerare DOS în versiunea 3.3 nu poate crea partiţii de disc mai mari de 32 M, discul trbuie nartiţionat mai multe volume. Deoarece sistemul de operare DOS în versiunea 6.x poate c;2a chiar

o un în şi

partiţii de 2G (doi gigaocteţi), vă recomand să utilizaţi această trecere la versiunea superioară a sistemului de operare DOS pentru a condensa partiţiile multiple într-o singură ” partiție, care să ocupe tot hard discul. Această metodă necesită efectuarea prealabilă de copii de siguranţă ale tuturor partiţiilor de pe disc, deoarece toate partiţiile existente vor fi distruse şi recreate ca o singură partiție. Pentru a executa trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS

prin metoda

efectuării unui backup complet, a formatării şi a restaurării, executaţi instrucţiunile de mai jos:

1.

Încărcaţi vechea versiune a sistemului de -operare DOS.

2.

Executaţi o copie de siguranţă a tuturor partiţiilor, utilizând metoda de backup pe care o doriţi.

use

Încărcaţi noua versiune a sistemului de operare DOS. Utilizaţi noua comandă FDISK pentru a şterge partiţia sau partiţiile DOS existente. Utilizaţi noua comandă FDISK pentru a crea una sau mai multe partiţii noi. Executaţi o formatare logică şi instalaţi noua versiune a sistemului de operare DOS (mai precis, noile fişiere sistem DOS) utilizând următoarea comandă: FORMAT C: /S 7.

Restauraţi în noua partiție copiile de siguranţă ale vechilor partiţii, dar nu restauraţi şi fişierele sistem originare (IBMBIO.COM şi IBMDOS.COM). Programul pe care îl folosiţi pentru operaţia de restaurare trebuie să poată să ignore în mod selectiv fişiere precum cele de mai sus. Programele BACKUP şi RESTORE din versiunea 3.3 a sistemului de operare DOS şi din versiunile ulterioare ignoră întotdeauna fişierele sistem.

8.

Găsiţi noua dischetă DOS prin utilizarea programului REPLACE, în unitatea A şi executaţi comanda următoare:

introduceţi discheta

COPY REPLACE.EXE C: 9.

Pentru a înlocui toate fişierele DOS tranzitorii, de pe discul din unitatea C, cu noile versiuni, în toate subdirectoarele, şi pentru a permite suprascrierea fişierelor de tip read-only (care nu pot fi decât citite) utilizaţi următoarea comandă: REPLACE A:1 *.* C: /S/R

Atentie!

. Această comandă ijoculegie tiocate fişier de pe discul din unitatea C cu fişierul corespunzător (având acelaşi nume) aflat pe una din dischetele DOS, indiferent unde se află fişierul respectiv pe "discul din unitatea C: Prin urmare, această comandă realizează suprascrierea tuturor fişierelor de pe. . Siseul an unitatea GC care au acelaşi nume. cu fişierele de pe dischetele DOS din unitatea A.

830

Capitolul 17 — Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor

.

Introduceţi a doua dischetă DOS în unitatea A şi repetaţi pasul 9 până la epuizarea dischetelor DOS. Introduceţi din nou în unitatea A discheta de lansare a sistemului de operare DOS.

10. 11.

Adăugaţi noile fişiere DOS tranzitorii in directorul C:YDOS folosind comanda următoare:

12.

REPLACE A:1 *.* C:1DOS /A 13.

-

Înlocuiţi discheta din unitatea A cu a doua dischetă DOS şi repetaţi pasul 13 până la epuizarea dischetelor DOS.

La terminarea acestor operaţii, sistemul poate încărca sistemului de operare DOS. (Dacă fişierele DOS sunt C:ADOS, înlocuiţi în instrucţiunile de mai sus C:4DOS Această metodă asigură suprascrierea vechilor fişiere

de pe hard disc noua versiune a memorate în alt director decât cu numele directorului respectiv). DOS cu noile versiuni ale acestora.

Dacă nu aveţi pus la punct un sistem corespunzător de backup,

metoda de mai sus este

să nu restauraţi versiunile vechi ale foarte dificilă. Trebuie să aveţi de asemenea grijă fişierelor sistem. Dacă utilizaţi versiunea 3.3 a sistemului de operare DOS sau versiunile ulterioare, cerința de mai sus poate fi îndeplinită foarte uşor, deoarece programul RESTORE nu restaurează niciodată fişierele IBMBIO.COM, IBMDOS.COM şi COMMAND.COM. Trebuie să folosiţi noua versiune a comenzii FDISK pentru a şterge vechile partiţii DOS şi pentru a crea noua partiție DOS (sau noile partiţii DOS). O alternativă la această metodă constă în înlocuirea pasului 4 al procedurii de mai sus cu formatarea fizică a hard discului. Unul din avantajele neefectuării formatării fizice este reprezentat de menţinerea pe hard

disc a partiţiilor non-DOS; formatarea fizică şterge tot ceea ce se află pe hard disc. Unul din avantajele formatării fizice este reprezentat de rescrierea sectoarelor şi pistelor, ceea ce poate

„prinde”

foarte bine pentru

unele modele

mai vechi de hard disc.

Rezumat În acest capitol au fost prezentate multe metode de imbunătăţire a performanţelor sistemului, inclusiv modernizarea celui mai important cip al sistemului: unitatea centrală de prelucrare.

Acest capitol a'tratat de asemenea adăugarea de memorie suplimentară,

mărirea capacităţii hard discului, adăugarea de unităţi de dischetă, creşterea vitezei sistemului, îmbunătăţirea subsistemului video, adăugarea unui comutator de iniţializare şi trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS. Aveţi acum o imagine mai clară a metodelor prin care puteți face ca sistemul dumneavoastră să devină mai rapid, şi deci mai util, şi beneficiaţi de recomandări folositoare pentru evitarea problemelor pe care le-au avut alţi utilizatori în încercarea de a îmbunătăţi performanţele sistemului. Îmbunătăţirea performanţelor unui sistem reprezintă o metodă eficientă, din punct de vedere al costului, de a ţine pasul cu lumea în continuă schimbare a calculatoarelor personale şi de a prelungi viaţa sistemului dumneavoastră. Totuşi, modernizarea poate crea un fel de „sistem Frankenstein”,

cu mari probleme de compatibilitate,

înainte chiar de a

realiza câţi bani aţi investit într-un astfel de sistem. Este important să ştiţi când să spuneţi nu unor noi îmbunătăţiri şi să cumpăraţi un sistem nou. În aceste cazuri, costul poate fi ridicat; costul se referă la instalarea noilor componente hard şi soft şi apoi la asigurarea

compatibilităţii lor cu restul componentelor sistemului.

Op e| 9p eAJes eyeod gpueq ep aenun O 'inpuaid |nduu 3p 15 uuiquoA leu nu gs ed 'uelop 000L 8P jinuu reuu E1S09 918y9SIp 81S90Y 'Wip'| 9P 919U9SIP 9Sp| aesaoau uns pqeuiod N8u! |NU83SIS uip 92 ap ininosip piey e ejueunBis ap aidod o enţoajs e niţuad “'njduexa 2Q 'ininosip pieu ele giueinGis ap doo ap eauenyoajs niţuad aualoijaul I$ edunos esud Vinuu „inzeo ainu țeuu 8/89 uj ţuns (SOq aieado ep jnwaysis uip dny2eq di ep sjaweiBoud NIduI8x8 9P 14 Je Wn9) 10|849U9SIp esieziyn goijduu!l ae „0jaep e a/e/adnoai ap ajljnjos

wuno ese 8190 gA 10j9lep e 1ojeunep 881209q

"1el98ds os IS jel9ads piey gjseoau a1eo 'ajeuoisajoud zergAape no ujnjos e| greul] 27S0 'J0|81ep ea/eAJes €| 8101119781 joțideo se9e uip neyuozed e ayued seu eu e "10|84ep ieednoa, e aijue„ef eoiun 8jse 'jopideo 7saoe ul eee as “(sdny2eq) ejueinis ep doo sp eauenroaya '10|97ep e sle6aşul meednoai erueref ES PIEJ XE] O HIOIJOS BA 19IAJ8S 107589 PSIEJIO[epAj '2/20]iS14s09 sp W81yx8 uns 9Je/8dn9e. 8p 8|11914J85 '|1youd sp |nysieioads ap eyenoaje ezuedxa ap 18 asnpoud eayeţiAeif 15 |ndy sp ginsguu sueuu uj spuidap 10jejep e aue.sdnoau sp esreyuiqisod IEYEUIJOJ PBIENII88 Ejise98u (njduaxe save 1eop wep es 9) injnosip piey e sieede

"osip ed auasixa ajaţep ayeoy 26195 aueţeuuoy 3p di |seoy '(6uzzeuz/oy jon8/-m0/) 99zij

ep ejusndaaș IS eAţuanaud aiauljaiţul ap ajlunpaooud eyuizaud

|ouided 1s99y

!S eeuedap sp spojauu ainu țeui 8|90 '8jeednoa eunesproul 1 yod nu ayeou82p 9|81ep ep “gyequuiyos nes gye/edai euneapoţuj 14 3yeod eyoeap pieu gyusuoduoo O g9 e999e 8]sa J0j8/eoţejnojeo uguedap |nsiaAuun ul ISU] ateujes O 'ejueinfis ep |Ido9 107se9e e a/ezijea, ap spoțauu 8|949yp sidsep 15 eo '10|818154 ale ejueinfis ap !doo „oun ea/enţoajs ae o e/ed ed ejuețioduul audsap ewuuoţul esuswase ap 1] ljoA "10| e a/eode

']8 ui e7nogj ejisonul goisn]

15| peyoedsai soinfu

1$ nda5uoo

"8ulq je gyee 'eousuiose ap “IS auiq leu gzeauoljouny |jnwajsis a esueojde uud 999e09p BIJSEOAEBUUNP INNU8ISIS E „SJEZUEABI SP |I10|eA“ 81815819 €| ainquțuod gAusAsd ea/8ulja.ţuj “gAmuenaud eisuțjauul ap lunisas ieun eo/eyndaxs uud 1eop auiajqoud no 9U8ISIS „jeredai“ We unzeo eABŢED U| 'gijseoAesuuunp Injnuia]sis e eyeGunjspu! eueuoițounj o gunfise 15 ajewuuoue uguoijounj Iun Ialjuede e nes puey 10|81u8u0du09 12y98J9p es] -eynqisod aonpa. 898/e08p

au!q gAnusnaud eeuljeiui ep weiBoud un 'eAusAaud eaiaulţauzul ainuysuoo o jeuosuod BIJSEOAEBULUNP |njnJoşejnojeo e auiajqoud ere IS ayeGunjapu! uguolţoun; I8un meuliqo elayo

ju 5IsS op doo :949ulj24ţul

Houljoazuţ 8| Inoude9

832

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanții

până la 8G pe o singură bandă care costă 15 dolari. În sfârşit, ultimul paragraf al acestui capitol prezintă garanţiile standard şi contractele acestei opţionale de service disponibile pentru multe sisteme. Deşi cea mai mare parte a cărţi este scrisă pentru oameni care vor să efectueze ei înşişi întreţinerea şi repararea sistemelor de fabrică. ar fi IBM, (ca raport

lor, este o politică prudentă aceea de a beneficia de avantajele garanţiei oferite cum De asemenea, unele firme de renume care produc echipamente de calcul, e avantajoas mai sunt cazuri, unele în care, atractive oferă contracte de service In cost/calitate a serviciilor) decât operaţiile de service efectuate de utilizator.

ultimul paragrat sunt discutate şi aceste tipuri de opţiuni.

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă Întocmirea unui program de întreţinere preventivă este importantă pentru toţi cei care utilizează sau administrează calculatoarele. Există două tipuri de întreţinere preventivă: activă şi pasivă. Întreținerea preventivă activă include acele operaţii pe care le executaţi cu scopul de a asigura o funcţionare îndelungată şi fără probleme a calculatorului dumneavoastră. Acest tip de întreţinere include în principal! operaţiile periodice de curăţare a sistemului şi a componentelor sale. Acest paragraf descrie câteva proceduri de întreţinere preventivă activă, incluzând ştergerea şi lubrifierea tuturor componentelor principale ale calculatorului, reaşezarea în locurile lor a cipurilor şi conectorilor şi reformatarea hard discurilor. Întreținerea preventivă pasivă include acele operaţii pe care le efectuaţi pentru a proteja sistemul faţă de mediul de lucru, cum ar fi utilizarea dispozitivelor de protecţie la suprasarcină, asigurarea unui mediu de lucru curat şi cu o temperatură controlată, precum şi prevenirea vibraţiilor excesive. Cu alte cuvinte, întreţinerea preventivă pasivă înseamnă asigurarea unor condiţii optime de lucru pentru sistemul dumneavoastră. În acest paragraf sunt descrise, de asemenea, şi procedurile de întreţinere preventivă pasivă.

Proceduri de întreţinere preventivă activă Frecvența cu care trebuie executate procedurile de întreţinere preventivă activă depinde de mediul în care funcţionează sistemul şi de calitatea componentelor acestuia. Dacă sistemul dumneavoastră funcţionează într-un mediu caracterizat de prezenţa murdăriei (cum ar fi un atelier de reparat maşini sau zona de deservire a unei staţii de benzină), trebuie să curăţaţi sistemul la fiecare trei luni sau chiar mai des. Pentru sistemele care funcţionează intr-un mediu obişnuit (birouri), este suficientă curăţarea sistemului la intervale de unu până la doi ani. Totuşi, dacă deschideţi sistemul după un an şi găsiţi inăuntru un strat gros de praf, trebuie să reduceţi durata intervalului dintre două operaţii de curăţare. O altă procedură de întreţinere preventivă activă o reprezintă reformatarea hard discului. Formatarea de nivel fizic (/ow-leve) restaurează marcajele de pistă şi de sector în poziţiile

corespunzătoare şi vă forţează să salvaţi şi apoi să restauraţi toate datele de pe hard disc. Toate discurile necesită aplicarea acestei proceduri, dar în special dacă utilizaţi unităţi de disc cu motor pas cu pas pentru antrenarea capetelor; recomand insistent reformatarea periodică a hard discului. Majoritatea unităţilor de disc cu magnet permanent şi bobină pot lucra un timp nelimitat fără reformatare datorită faptului că sunt prevăzute cu servomecanisme de căutare a pistei care previn erorile provocate de temperatură. Alte proceduri de întreţinere preventivă a hard discurilor includ efectuarea periodică de

copii de siguranţă (backups) ale zonelor critice ale discului: sectoarele de boot (foot

Sectors), tabelele de alocare a fişierelor (file A/focation Tables) şi structurile de directoare

(Directory structures).

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

833

Curăţarea sistemului. Una dintre procedurile esenţiale ale unui program de întreţinere preventivă este curăţarea completă a sistemului ia intervale regulate de timp. Acumularea prafului pe componentele

interne ale sistemului poate crea probleme.

Una din ele constă în

aceea că praful acţionează ca un izolator termic, împiedicând răcirea adecvată a componentelor interne ale sistemului.

Căldura excesivă reduce durata de viaţă a componentelor şi

se adaugă solicitărilor termice cauzate de variațiile de temperatură (mai mari decât cele obişnuite) dintre stările pornit şi oprit ale sistemului. Mai mult, pratul poate conţine elemente conductoare care pot cauza apariţia în sistem a unor scurtcircuite parţiale. Alte particule ale murdăriei şi prafului pot accelera corodarea contactelor electrice şi conduce la conexiuni necorespunzătoare. Intr-un cuvânt, indepărtarea straturilor de praf şi murdărie din interiorul unui sistem contribuie la prelungirea duratei de viaţă a sistemului. Toate sistemele IBM interioară uniformă. montat un ventilator este depresurizat in

şi compatibile IBM utilizează un sistem de răcire cu aer pentru răcirea În interiorul sistemului, pe sursa de alimentare sau lângă ea este care impinge aerul spre exterior. În felul acesta interiorul sistemului raport cu exteriorul. Presiunea scăzută din interiorul sistemului

cauzează pătrunderea aerului din exterior prin fantele din carcasa şi capacul sistemului. Această atragere spre interior a aerului, sau depresurizare, reprezintă cea mai eficientă

modalitate de răcire a sistemului care poate fi concepută în absenţa unui filtru de aer. La sistemele cu depresurizare nu sunt utilizate filtrele de aer tipice deoarece nu există nici o modalitate simplă de a

limita pătrunderea aerului din exterior la un singur orificiu care să

poată fi prevăzut cu filtru. Unele calculatoare personale fabricate de firma IBM sau de alte firme utilizează un sistem cu aer care foloseşte ventilatorul nu pentru depresurizarea, ci - dimpotrivă - pentru presurizarea interiorului sistemului. Elementul esenţial în funcţionarea acestui sistem de răcire (cu presurizare) constă in aceea că toată admisia aerului în sistem este localizată în zona ventilatorului.

Prin urmare fluxul de aer care pătrunde în sistem poate fi filtrat prin

simpla montare a unui ansamblu de filtrare în incinta care adăposteşte ventilatorul. Filtrul trebuie curăţat sau schimbat periodic. Deoarece interiorul sistemului este presurizat în raport cu exteriorul, particulele de praf şi murdărie din aerul atmosferic

sistem (şi aceasta chiar dacă sistemul nu este închis în sistem trece prin incinta în care se află ventilatorul impurităţile. Sistemele de răcire prin presurizare sunt personale care lucrează în mediu de lucru cu condiţii

nu pot pătrunde în

etanş). Tot fluxul de aer care pătrunde şi filtrul, îndepărtându-se astfel toate utilizate in special la calculatoarele dificile.

Majoritatea sistemelor pe care le veţi întâlni sunt sisteme cu depresurizare.

La aceste tipuri

de sisteme este imposibilă montarea oricărui filtru de aer, deoarece praful pătrunde în sistem prin prea multe locuri. La orice sistem de răcire în care aerul ce pătrunde din exterior nu este filtrat, praful şi diversele substanţe chimice din mediul exterior (aerul atmosferic) sunt atrase în interiorul sistemului şi se acumulează acolo. Această acumulare

de praf şi impurități poate cauza probleme serioase dacă nu se iau măsuri corespunzătoare. O altă problemă care poate apărea este încălzirea excesivă. Acumulările de praf acţionează ca izolatori termici, împiedicând

răcirea corespunzătoare

a sistemului.

Unele componente

din sistemele moderne generează o cantitate enormă de căldură care trebuie pentru a asigura funcţionarea acestor componente. Praful poate conţine, de substanţe chimice bune conducătoare de electricitate. Aceste substanţe pot scurtcircuite minore şi pot crea căi de transmisie a curentului electric în zone acestea nu trebuie să apară. Substanțele chimice pot produce, de asemenea,

disipată asemenea, cauza în care corodarea

rapidă a conectorilor cablurilor, a conectorilor componentelor montate în soclu şi a zonelor în care plăcile se montează în socluri. Toate acestea pot determina apariţia unor probleme

intermitente şi o funcţionare ciudată a sistemului dumneavoastră.

834

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanții

Sugestie Fumul de ţigară conţine substanţe chimice care pot conduce curentul electric şi pot cauza corodarea componentelor sistemului.

Reziduurile din fumul de ţigară se pot infiltra în întregul

sistem, provocând corodarea şi murdărirea contactelor electrice şi a componentelor sensibile, cum ar fi capetele de citire/scriere ale unităţilor de dischete şi lentilele din unităţile de discuri optice. Trebuie să evitaţi să fumaţi lângă calculator şi să vă sprijiniţi firma dumneavoastră în stabilirea şi chiar impunerea unei astfel de politici.

Unităţile de dischete sunt cele mai vulnerabile la acţiunea prafului şi murdăriei. Ele reprezintă in sistemul dumneavoastră un mare spaţiu deschis prin care fluxul de aer circulă în mod continuu. De aceea în unităţile de dischete se creează foarte rapid acumulări de praf şi substanţe chimice. Unităţile de hard disc nu prezintă chiar aceeaşi problemă. Deoarece ansamblul capetelor de disc reprezintă o unitate compactă, etanşă, având un singur orificiu de ventilaţie, prin acest orificiu prevăzut cu filtru nu pot pătrunde praiul şi murdăria din exterior. Filtrul opreşte pătrunderea prafului şi a substanţelor chimice cu efect poluant în interiorul ansamblului capetelor de disc. De aceea curăţarea unei unităţi de hard disc se efectuează simplu prin suflarea prafului acumulat în zona exterioară. Nu este

necesară curăţarea interiorului unităţii. Scule pentru demontarea

şi curăţarea sistemului. Operația de curăţare a sistemului şi a

tuturor plăcilor din interiorul lui necesită anumite scule şi dispozitive. În afară de sculele necesare pentru demontarea sistemului (a se vedea capitolul 3, „Demontarea şi examinarea acestuia”) sunt necesare şi cele indicate mai jos:

calculatorului

m Soluţie pentru curăţarea contactelor. m

Aer comprimat.

m O pensulă mică.

m Țampoane pentru curăţare care nu lasă scame. m Brăţară antistatică. Opţional puteţi avea nevoie şi de: m

Benzi din burete.

m Cauciuc cu adeziv siliconic, nevolatil, care se vulcanizează a

la temperatura camerei.

Lubrifiant pe bază de silicon.

m Aspirator de praf pentru calculator. Aceste

unelte simple şi soluţii chimice vă permit să executaţi

majoritatea procedurilor

uzuale de întreţinere preventivă. În soluţiile întrebuințate pentru curăţare şi eliminarea prafului sunt utilizate numeroase substanţe chimice, dar cinci tipuri prezintă un interes deosebit. Agenţia pentru protecţia mediului înconjurător (EPA) a clasificat substanţele care produc distrugerea stratului de ozon in două clase: clasa | şi clasa ||. Utilizarea substanţelor aparţinând acestor două clase este reglementată.

(Celelalte substanţe

aparţinând clasei | se clasifică in: m

Fluorocloruri de carbon

m Solvenţi pe bază de clor

nu au o

utilizare reglementată.)

Substanțele

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

j (|

RI

835

pe

Compoziţia multor substanţe chimice utilizate la curăţarea componentelor electronice s-a schimbat în timp, deoarece

multe din substanţele folosite iniţial sunt considerate acum

dăunătoare

din punct

de vedere ecologic. Lor li se atribuie răspunderea pentru distrugerea stratului de ozon al planetei, care este o barieră naturală în stratosferă ce ne protejează de acţiunea dăunătoare a radiaţiilor ultraviolete. Atomii de clor din fluorocloruri de carbon (CFC) şi solvenţii pe bază de clor se ataşează de moleculele de ozon şi le distrug. Utilizarea multor astfel de substanţe este în prezent reglementată de organisme federale şi internaţionale, în scopul protejării stratului de ozon.

Majoritatea compa-

niilor care produc substanţe utilizate pentru curăţarea şi întreţinerea calculatorului au trebuit să introducă înlocuitori corespunzători din punct de vedere ecologic. Singurul neajuns este că mulţi înlocuitori costă mai scump şi, de obicei, nu sunt la fel de eficienţi ca substanţele pe care le inlocuiesc.

Substanțele

din clasa | se vând

numai

pentru

utilizarea lor de către personalul

autorizat de

service. O lege nouă, intrată in vigoare la data de 15 mai 1993, impune marcarea containerelor care conţin substanţe din clasa | cu o etichetă care să avertizeze că produsul conţine substanţe

periculoase pentru sănătatea

publică şi pentru

mediul ambiant

prin faptul

că provoacă distrugerea stratului de ozon („Contains substances which harm public health and the environment by destroying ozone in the atmosphere”.) De asemenea, producătorii de dispozitive şi componente electronice trebuie să aplice o etichetă de avertizare similară pe toate produsele în al căror proces de fabricaţie au fost utilizate substanţe aparţinând

clasei |. Aceasta inseamnă că orice calculator sau placă electronică la a căror fabricaţie s-au utilizate fluorocloruri de carbon sunt prevăzute

cu această etichetă.

Printre cele mai cunoscute substanţe aparţinând clasei | se numără diversele tipuri de freon (care sunt CFC). O soluţie de curăţare foarte răspândită, numită Tricloretan 1,1,1, este un solvent pe bază de clor a cărui utilizare este de asemenea strict reglementată. Până acum un an, practic toate soluţiile utilizate la curăţarea calculatoarelor şi a dispozitivelor electronice conţineau una din aceste două substanţe sau chiar pe amândouă. Deşi aceste substanţe mai pot fi procurate încă de pe piaţă, reglementările pentru utilizarea lor şi producţia restrânsă le fac deopotrivă mai scumpe şi mai greu de găsit. Substanțele din ciasa a

II a cuprind

hidrofluorocloruri de carbon.

Utilizarea acestor

substanţe nu este atât de strict reglementată ca utilizarea substanţelor din clasa | deoarece acţiunea lor distructivă asupra ozonului este mai redusă.

Multe soluţii de curăţare se

fabrică acum utilizând hidrofluorocloruri de carbon, deoarece recipientele conţinând astfel de soluţii nu trebuie etichetate cu avertismente similare celor pentru substanţele din clasa | şi, în plus, aceste substanţe nu sunt la fel de dăunătoare ca substanţele din clasa |. Majoritatea hidrofluoroclorurilor de carbon au un potenţial distructiv pentru stratul de ozon egal cu o zecime din potenţialul distructiv pe care îl au fluoroclorurile de carbon. Printre substanţele cu utilizare nereglementată se numără compuşii organici volatili (VOC) şi hidrofluorurile de carbon (HFC). Aceste substanţe nu produc distrugerea stratului de ozon, ci contribuie la producerea ozonului care, din nefericire, apare sub forma smogului sau a poluării la nivelul solului. Alcoolul izopropilic în stare pură este un exemplu tipic de compus organic volatil, utilizat pe scară largă la curăţarea contactelor şi a componentelor

electronice. Hidrofluorurile de carbon sunt utilizate în locul fluoroclorurilor de carbon deoarece

nu au o acţiune distructivă asupra stratului de ozon.

Agenţia pentru

protecţia mediului înconjurător (EPA) a pus la punct o metodă

prin care se

poate măsura pentru fiecare substanţă potenţialul distructiv asupra stratului de ozon. Potenţialul de distrugere a ozonului

(ODP)

corespunzător

unei anumite soluţii este suma

potenţialelor de distrugere a ozonului corespunzătoare fiecărui element care intră în componenţa soluţiei. Pe această scală, potenţialul distructiv al freonului R12 (freonul

836

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

utilizat în instalaţiile de aer condiţionat ale automobilelor) este 1,0. Majoritatea substanţelor moderne care înlocuiesc CFC au un potenţial distructiv cuprins între 0,0 şi 0,1 comparativ cu cele care utilizează solvenţi pe bază de-clor, sau fluorocioruri de carbon, care au de obicei un potenţial distructiv mai mare sau egal cu 0,75. Soluţii standard pentru curăţare. Soluţiile standard pentru curăţare se fabrică într-o mare varietate de tipuri şi configurații. Puteţi utiliza alcool izopropilic pur, acetonă, freon, tricloretan precum şi multe alte substanţe cu acţiune similară. Majoritatea acestor substanţe se bazează pe alcool, acetonă sau alte substanţe care nu atacă stratul de ozon şi

satisfac cerinţele reglementărilor guvernamentale pentru protecţia mediului. Trebuie să vă asiguraţi că soluţia pe care o utilizaţi este destinată curăţării calculatoarelor şi subansamblelor electronice ale acestora. În majoritatea cazurilor aceasta înseamnă că soluţia trebuie să fie pură din punct de vedere chimic şi să nu conţină substanţe care provoacă murdărirea sau corodarea şi nici alte substanţe nedorite. De exemplu, nu trebuie să utilizaţi alcool pentru frecţii, cumpărat de la farmacie, pentru a curăța componentele electronice şi contactele, deoarece acest alcool nu este pur din punct de vedere chimic şi poate conţine apă sau substanţe odorante. Soluţia utilizată pentru curăţare nu trebuie să conţină substanţe reziduale. Ea trebuie să se afle sub formă lichidă şi nu sub formă de spray. Soluţiile sub formă de spray se consumă mai repede, de fapt risipindu-se, deoarece aproape niciodată nu reuşiţi să pulverizaţi direct pe componentele electronice care trebuie curățate. Este preferabil! ca, pentru curăţarea componentelor electronice, să utilizaţi tampoane pentru curăţare din burete sau din piele de căprioară, pe care în prealabil le-aţi umezit. Soluţii de bună calitate pentru curăţarea componentelor electronice pot fi cumpărate

din orice mare magazin

de componente

Soluţii pentru curăţarea şi lubrifierea contactelor.

electronice. Acestea sunt similare produselor standard

pentru curăţare, dar includ şi substanţe pentru lubrifiere. Utilizarea lubrifianţilor reduce forța necesară introducerii, respectiv scoaterii din socluri a conectorilor şi cablurilor, ceea ce reduce solicitarea acestora la manevrare. Stratul de lubrifiant acţionează, de asemenea, ca un strat conductor de protecţie care previne corodarea. contactelor. Aceste substanţe chimice prelungesc mult durata de viaţă a sistemului reducând probabilitatea apariţiei unor contacte imperfecte.

Soluţiile pentru lubrifierea contactelor sunt eficiente în special pentru curăţarea şi lubrifierea conectorilor de intrare/ieşire, marginilor plăcilor adaptoare şi pinilor acestora, conectorilor unităţilor de disc, conectorilor sursei de alimentare şi, în general, a tuturor

conectorilor existenţi în sistem. O soluţie excelentă pentru îmbunătăţirea şi lubrifierea contactelor este Stabilant 22. Ea este mult mai eficientă decât soluţiile convenţionale pentru curăţarea sau lubrifierea contactelor. Această soluţie se livrează sub mai multe forme. Stabilant 22 este soluţia de concentraţie maximă,

în timp ce Stabilant 22a este o variantă diluată cu alcool izopropilic

în proporţie de la 4 la 1. O variantă şi mai diluată (in proporţie de 8 la 1) se-vinde in multe magazine de produse audio şi stereo sub numele de „Tweek”. O cantitate de 15 ml de Stabilant 22a se vinde la preţul de 40 dolari, în timp ce litrul de concentrat costă aproximativ 4000 dolari. Cu toate că soluţia Stabilant 22 este scumpă, ea nu este necesară decât în cantităţi foarte mici, iar aplicarea ei oferă o protecţie de lungă durată pentru sistemul dumneavoastră. Soluţia Stabilant este fabricată de firma D. W. Electrochemicalis, pe care o găsiţi prezentată în anexa B. Dispozitive pentru curăţarea prafului. Gazul comprimat

este utilizat adesea la operaţiile de

curăţare a sistemelor. El este suflat in calculator pentru a îndepărta praful şi murdăria din sistem şi de pe componentele acestuia. Iniţial, aceste dispozitive utilizau substanţe de tip CFC, cum ar fi freonul, în timp ce acum ele utilizează substanţe de tip HFC sau dioxid de

carbon, care nu produc deteriorarea stratului 12 ozon. Utilizaţi cu mare grijă aceste dispozitive,

deoarece

unele din ele generează o sarcină electrostatică atunci când gazul sub

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

837

presiune iese din duza recipientului. Asiguraţi-vă că utilizaţi soluţia potrivită, pentru curăţarea şi ştergerea de praf a calculatorului personal, şi utilizaţi pentru protecţie o brățară antistatică. Modelele de recipiente cu aer comprimat utilizate pentru curăţarea camerelor de filmat pot diferi uneori de modelele utilizate pentru curăţarea componentelor, sensibile la sarcini electrostatice, aflate in calculatoarele personale.

Majoritatea recipientelor cu aer comprimat de fabricaţie mai veche utilizează diclordifluormetan (Freon R12), aceeaşi substanţă utilizată la multe sisteme de aer condiţionat pentru automobile, fabricate până in 1995, când a fost interzisă fabricarea şi utilizarea acestei

substanţe. În 1992, multe firme producătoare de automobile au trecut la utilizarea unei substanţe, R134a, care nu atacă ozonul. Fabricarea freonului R12 a încetat în 1995 şi reglementările stricte privind utilizarea lui au obligat companiile să utilizeze alte produse,

cum ar fi dioxidul de carbon, pentru soluţiile de curăţare a prafului. În afară de efectul distructiv asupra stratului de ozon,

freonul poate fi periculos în apropierea unui foc deschis.

Atenţie! Dacă utilizaţi o soluţie conţinând Freon R12 (diclorodifluorometan), nu expuneţi gazul la flacără sau la altă sursă de căldură. Arderea acestei substanţe generează un gaz extrem de toxic, numit fosgen. Fosgenul, utilizat în primul război mondial, poate avea consecinţe fatale.

Asemănătoare cu produsele bazate pe aer comprimat sunt şi pulverizatoarele cu substanţe de răcire. Ele sunt utilizate pentru răcirea rapidă a unor componente presupuse a fi defecte,

ceea ce de multe ori le face să funcţioneze din nou. Aceste substanţe nu sunt utilizate deci pentru a repara componente electronice, ci pentru a confirma defectarea unor astfel de componente.

Adeseori,

componenta

defectă are o „pană”

la cald şi răcirea ei rapidă o face

din nou să funcţioneze (bineinţeles — temporar). Dacă circuitul din care face parte componenta incepe să funcţioneze normal, atunci componenta respectivă este defectă. Aspiratoare de praf. Unii utilizatori de calculatoare personale preferă să folosească pentru curăţarea calculatoarelor aspiratoarele de praf. Aerul sub presiune este mai eficient pentru curăţarea pe spaţii mici. Aspiratorul este mai eficient pentru curăţarea unui sistem plin de praf şi murdărie. Puteţi utiliza aspiratorul pentru a aspira praful şi murdăria (în loc de a le sufla peste alte componente, aşa cum se întâmplă de multe ori atunci când utilizaţi aerul sub presiune). Pentru service-ul la domiciliul clientului (atunci când dumneavoastră vă deplasaţi în locul unde se află echipamentul, în loc ca acesta să fie adus de dumneavoastră), aerul sub presiune este mai uşor de transportat decât un aspirator, fie el şi mic. Pensule şi tampoane

pentru curăţare. O pensulă

mică (fotografică,

pentru pictură sau

pentru machiaj) poate fi utilizată cu succes pentru a îndepărta cu grijă o parte din murdăria şi praful acumulate

in sistem, inainte de utilizarea aspiratorului sau aerului sub presiune.

atent la producerea de electricitate statică. In majoritatea cazurilor, pensulele nu trebuie utilizate direct pe plăcile de circuit, ci in interiorul carcasei şi în alte locuri, precum elicele ventilatoarelor, orificiile de ventilaţie şi tastatura. Dacă utilizaţi perisule în apropierea plăcilor de circuit, trebuie să purtaţi o brățară antistatică şi să periaţi uşor şi lent pentru a preveni apariţia descărcărilor electrostatice. Pentru a curăța contactele şi conectorii, capetele unităţilor de disc, precum şi alte zone sensibile, utilizaţi tampoanele speciale. Aceste tampoane trebuie confecţionate din burete sau din imitație de piele de căprioară care nu lasă urme de praf sau scame. Din nefericire, tampoanele

din burete sau din piele de căprioară sunt

mai scumpe

decât tampoanele

obişnuite din vată. Nu utilizaţi tampoane din vată deoarece ele lasă fire de bumbac peste tot unde sunt folosite.

Firele de bumbac

sunt bune conducătoare

de electricitate şi, în

Fiţi

838

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

anumite situaţii, pot rămâne pe capetele de disc, ceea ce poate conduce în fina! la zgârierea discului. Tampoanele din burete sau din piele de căprioară pot fi procurate din majoritatea magazinelor de dispozitive şi componente

electronice.

Trebuie evitată utilizarea unei radiere pentru curăţarea contactelor.

Mulţi specialişti (printre

care mă număr şi eu) au recomandat utilizarea unei gume moi pentru creion, pentru

curăţarea contactelor plăcilor de circuit. Testarea acestei soluţii a dovedit că ea nu este * corespunzătoare, din mai multe motive. Unul dintre motive este acela că o astfel de

curăţare abrazivă a contactelor electrice generează frecare şi descărcări electrostatice (ESD = Electrostatic Discharge). Descărcarea electrostatică poate deteriora plăcile şi componen-

tele, in special pe cele moderne,

realizate în tehnologia CMOS

(Complimentary

Metal Oxide

Semiconductor), care funcţionează la tensiuni de valoare mică. Aceste dispozitive sunt sensibile ia descărcări electrostatice şi nu se recomandă curăţarea contactelor lor în absenţa unei soluţii lichide corespunzătoare. De asemenea, radiera va duce la deteriorarea

in timp a stratului de aur de pe contacte, expunând astfel acţiunii aerului stratul de cositor aflat dedesubt, ceea ce duce la corodarea rapidă a acestuia. Unele companii livrează

tampoane pentru curăţarea contactelor, gata umezite, care au fost inmuiate intr-o soluţie pentru curăţarea şi lubritierea contactelor. Utilizarea acestor tampoane pentru curăţarea contactelor este sigură, neconducând distrugerea stratului de aur.

la producerea descărcărilor electrostatice sau la

Benzi din burete sau cauciuc siliconic, adeziv. Unităţile de hard disc utilizează de obicei o

lamelă confecţionată din cupru, pentru a asigura impământarea axului motorului de antrenare a pachetului de discuri la placa logică, asigurând astfel scurgerea intregii sarcini electrostatice aflate în pachetul de discuri. Din nefericire, această lamelă intră de cele mai multe ori într-un proces de oscilație armonică, rezultatul fiind zgomot de frecvenţă înaltă care supără auzul. (Uneori zgomotul asttel produs este similar cu zgomotul produs de râcâirea cu unghiile a unei plăci de cretă.) Pentru a elimina aceste efecte neplăcute, puteţi impiedica vibrația lamelei prin mărirea greutăţii acesteia. Una dintre metode constă în utilizarea unei bucăţi de burete tăiată la

dimensiunea lamelei şi lipirea ei pe partea din spate a acesteia. Altă metodă pentru amortizarea vibraţiilor o reprezintă aplicarea unui cauciuc siliconic, adeziv, nevolatil. cauciuc siliconic se aplică, de asemenea, pe partea din spate a lamelei. După ce se

Acest

întăreşte, cauciucul opreşte oscilaţiile care produc zgomotul ascuţit, neplăcut auzului. Puteţi achiziţiona cauciucul siliconic de la oricare magazin de piese auto. În ceea ce mă priveşte, prefer să utilizez benzile din burete şi nu cauciucul siliconic, deoarece se aplică mai uşor şi mai „curat”. Dacă utilizaţi cauciucul, asiguraţi-vă că acesta este de tipul greu volatii, care nu generează acid atunci când se usucă. Acest acid dă mirosul de oţet caracteristic tuturor adezivilor standard şi poate exercita o puternică acţiune corozivă asupra lamelei, ca şi asupra altor dispozitive pe care le atinge. Cauciucul cu adeziv greu volatil nu mai prezintă acest miros neplăcut de oţet. Banda din burete se poate achiziţiona din majoritatea magazinelor de dispozitive şi componente electronice (unde este deseori vândută pentru fixarea comutatoarelor de alarmă pe uşi sau ferestre). Cauciucul cu adeziv greu volatil poate fi procurat din majoritatea magazinelor auto cu autoservire. Pentru a vă asigura că aţi cumpărat cu adevărat un cauciuc siliconic cu adeziv greu volatil, cercetaţi ambalajul şi vedeţi dacă pe el se specifică fie că produsul este de tip

greu volatil, fie că este compatibil cu senzorii de oxigen de la automobile. Lubrifianţi pe bază de siliciu. Lubrifianţii pe bază de siliciu sunt utilizaţi pentru a unge mecanismul uşii la unităţile de dischetă, ca şi alte componente ale sistemului care necesită lubrifiere „curată”, fără ulei. Alte componente pe care le puteţi unge cu acest tip de lubrifianţi sunt şinele pentru patina capului unităţii de disc sau chiar şinele pentru

ansamblul capului de tipărire, care asigurăo funcţionare

„lină”.

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

839

Utilizarea lubrifianţilor pe bază de siliciu in locul uleiurilor convenţionale este importantă, deoarece siliciul nu se lipeşte şi nu colectează pratul şi murdăria. Întotdeauna lubrifiantul pe bază de siliciu trebuie utilizat cu economie.

Nu-l pulverizaţi în apropierea echipamentului

deoarece are tendinţa să migreze (să se răspândească) şi să ajungă acolo unde nu trebuie (de exemplu,

la capetele unităţii de disc). in loc de pulverizare, se aplică puţin lubrifiant pe

o scobitoare sau pe un tampon din burete şi apoi se aplică acolo unde este necesar. Pentru a unge şinele metalice ale capului de tipărire al imprimantei, se utilizează un tampon special care nu lasă scame, înmuiat în lubrifiant pe bază de siliciu. Vă reamintesc că unele din operaţiile de curăţare prezentate în acest paragrat pot genera

electricitate statică. În situaţiile când electricitatea statică astfel generată are un nivel ridicat, trebuie să purtaţi o brățară antistatică pentru a evita deteriorarea plăcilor de circuit

cu care lucraţi. Alte scule şi accesorii necesare. Majoritatea soluţiilor şi uneltelor pentru curăţare pot fi procurate din magazinele de dispozitive şi componente electronice. Compania Chemtronics s-a specializat in compuşi chirpici pentru industria electronică şi de tehnică de calcul. Lista companiilor care livrează soluţii şi unelte de curăţare pentru industria electronică şi de tehnică de calcul poate fi consultată în Anexa B. Având la dispoziţia dumneavoastră toate aceste soluţii şi unelte, sunteţi pregătit să executaţi toate operaţiile de întreţinere preventivă. Proceduri de demontare şi curăţare. Pentru a curăța în mod corespunzător sistemul dumneavoastră, trebuie să il demontaţi (cel puţin parţial, dacă nu în întregime). Unii utilizatori merg până la demontarea plăcii de bază. Scoaterea plăcii de bază vă permite accesul cel mai uşor la toate zonele sistemului dar, pentru a câştiga timp, vă recomand să demontajţi sistemul doar până când placa de bază este complet vizibilă. Oricum trebuie scoase toate plăcile adaptoare din socluri şi toate unităţile de disc. Deşi capetele unităţii de dischetă pot fi curățate utilizând un disc pentru curăţare, fără să fie nevoie de scoaterea capacului sistemului, totuşi este foarte probabil că veţi dori mai. mult decât o simplă operaţie de curăţare. În afară de curăţarea capetelor trebuie, de asemenea, să curăţaţi şi să ungeţi mecanismul uşii şi să curăţaţi toate plăcile logice şi toţi conectorii aparţinând unităţii de dischetă, ceea ce de obicei necesită demontarea unităţii de dischetă. Apoi, efectuaţi aceeaşi procedură (descrisă mai sus) pentru unitatea de hard disc: curăţaţi plăcile logice şi conectori şi lubrifiaţi lamela de împământare, ceea ce necesită demontarea unităţii de hard disc. Înainte de această operaţie vă recomand cu insistenţă să efectuaţi o copie de siguranţă (backup) a hard discului. Repoziţionarea cipurilor montate în socluri. Una din funcţiile majore ale întreţinerii preventive este aceea de a anula efectul de ieşire din soclu a cipurilor. Atunci când

sistemul dumneavoastră se încălzeşte sau se răceşte, el se dilată sau se contractă, ceea ce face ca cipurile montate în sociuri să inceapă să se desprindă treptat din socluri. Acest

proces poartă numele de efect de ieşire din soclu a cipurilor. Pentru a anula efectele acestui proces,

trebuie să repoziţionaţi toate componentele

montate

în socluri, asigu-

rându-vă astfel că ele sunt bine fixate. La majoritatea sistemelor,

cipurile de memorie sunt montate în socluri sau sunt lipite pe

module SIMM montate în socluri. Modulele SIMM sunt reţinute în soclurile respective prin intermediul unui mecanism de reţinere şi nu pot ieşi din socluri. Modulele SIPP (module SIMM prevăzute cu pini in loc de contacte) nu sunt reţinute în socluri de nici un mecanism de reţinere şi ca atare pot ieşi din aceste socluri. Cât despre cipurile obişnuite de memorie, montate în socluri, acestea sunt primele „abonate” la ieşirea din soclu. Majoritatea celorlalte componente

ROM,

sunt lipite pe placă. Se mai pot monta în socluri: cipuri de memorie

procesorul (unitatea centrală de prelucrare) şi coprocesorul matematic. La

majoritatea sistemelor, componentele menţionate în acest paragraf sunt singurele componente montate în socluri; celelalte componente sunt lipite pe placă.

:

840

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

Există desigur şi excepţii. O componentă montată în soclu, într-un anumit sistem, poate să nu mai fie montată în soclu, în alt sistem - chiar dacă amândouă sistemele sunt produse de aceeaşi firmă. De multe ori diferenţa se datorează problemelor de disponibilitate a diferitelor componente în momentul fabricării plăcilor. In loc să oprească producţia când o componentă nu este disponibilă şi să aştepte livrarea ei, fabricantul instalează pe placă soclul în care va fi montată apoi componenta. Când componenta respectivă este disponi-

bilă, este montată în soclul corespunzător şi în felul acesta placa este gata. La multe din sistemele moderne procesorul este plasat într-un soclu tip ZIF (Zero Insertion Force = Forţă de inserţie nulă), care are o pârghie ce poate elibera blocarea cipului de către soclu. În majoritatea cazurilor, fenomenul soclurile tip ZIF.

de ieşire din soclu a cipurilor este foarte redus la

Pentru a vă asigura că toate componentele sunt bine fixate în soclurile lor, puneţi mâna pe partea inferioară a plăcii şi apoi apăsaţi de sus în jos cu degetul mare toate cipurile montate

în soclu. Pentru cipurile de dimensiuni mai mari, montați cipul în soclu din două mişcări şi apoi apăsaţi separat

pe fiecare din laturile cipului, folosind in acest scop degetul

mare,

pentru a vă asigura că cipul stă bine în soclu. (Metoda aceasta este utilizată de obicei pentru procesor şi pentru coprocesorul matematic.) În majoritatea cazurilor, la reinstalarea cipurilor in soclu se aude un sunet specific. Deoarece pentru operaţia de reamplasare a

cipurilor in soclu este nevoie uneori de multă forţă, se recomandă scoaterea plăcii inainte de efectuarea acestei operaţii. În cazul plăcilor de bază, forțarea cipurilor în soclurile lor poate fi periculoasă dacă nu sprijiniți placa ţinând una din mâini sub partea inferioară a plăcii. Aplicarea unei presiuni prea mari asupra plăcii poate cauza îndoirea sau curbarea plăcii, sau chiar ruperea ei.

Distanţierele din plastic, care separă placa de şasiul de metal şi in acelaşi timp o susţin, sunt mult prea depărtate unul de altul pentru a putea sprijini corespunzător placa la aplicarea unei astfel de presiuni.

Efectuaţi operaţia de apăsare a cipurilor în soclu

numai

după ce aţi scos placa şi aţi sprijinit-o din partea inferioară. Poate veţi fi surprinşi să aflaţi că, deşi aţi reamplasat foarte bine cipurile in soclu, va trebui să refaceţi operaţia în decurs de un an, ceea ce reprezintă intervalul de timp în care se

manifestă fenomenul de ieşire din soclu. Ştergerea plăcilor. După reamplasarea tuturor cipurilor în soclu, pasul următor constă în curăţarea plăcilor şi conectorilor din sistem. Pentru această operaţie, sunt necesare soluţiile de curăţare şi tampoanele care nu lasă scame, descrise mai sus.

Mai întâi, curăţaţi praful şi murdăria de pe placă şi apoi curăţaţi conectorii de pe placă. Pentru curăţarea plăcilor, este recomandat

să utilizaţi aspiratoare de praf speciale pentru

plăci de circuit şi subansamble electronice sau soluţii gazoase sub presiune (acestea din urmă sunt foarte eficiente,

„pulverizând”

efectiv praful şi murdăria existente pe placă).

Atenţie! Fiţi atenţi la descărcările electrostatice, care pot distruge componentele electronice, atunci când curăţaţi aceste componente. Luaţi măsuri suplimentare de precauţie pe timp de iarnă, într-un mediu foarte uscat, favorabil descărcărilor electrostatice. Pentru a reduce posibilitatea producerii de descărcări electrostatice, utilizaţi spray-uri antistatice şi alte metode de tratare a zonei de lucru. Se recomandă utilizarea unei brățări antistatice. Aceasta trebuie conectată la masa (electrică) a plăcii pe care o curăţaţi. Utilizarea brăţării antistatice face imposibilă apariţia de descărcări între

dumneavoastră şi placă. O metodă alternativă constă în ţinerea unui deget pe masa electrică a plăcii pe care o curăţaţi. Asigurarea unei legări corespunzătoare la pământ este uşoară atât timp cât placa de bază este incă montată în şasiu, de aceea se recomandă să nu o îndepărtați.

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

841

De asemenea, trebuie curăţat praful de pe sursa de alimentare şi în special pratul acumulat la orificiile de intrare şi ieşire ale circuitului de ventilaţie.

Pentru efectuarea acestei operaţii

nu este necesară demontarea sursei de alimentare. Utilizaţi un recipient cu aer comprimat şi suflaţi aer sub presiune prin orificiul de ieşire al circuitului de ventilaţie. Această operaţie va elimina praful acumulat în sursa de alimentare şi pe elicele ventilatorului, ceea ce

contribuie la îmbunătăţirea funcţionării ulterioare a sistemului de ventilaţie. Curăţarea conectorilor şi contactelor. Curăţarea conectorilor şi contactelor într-un sistem contribuie la asigurarea unor conexiuni fiabile intre componentele

sistemului.

În cazul plăcii

de bază, va trebui să curăţaţi conectorii soclurilor, conectorii de alimentare, conectorul de tastatură şi conectorul difuzorului. Pentru majoritatea plăcilor montate în soclu, va trebui să curăţaţi conectorii care se montează în soclurile de pe placa de bază, ca şi alţi conectori, precum

conectorii externi.

Inmuiaţi tampoanele care nu lasă scame în soluţia lichidă pentru curăţare. Dacă utilizaţi un spray, ţineţi tamponul departe de sistem şi pulverizaţi pe burete o cantitate mică de soluţie, până când aceasta incepe să picure. Apoi utilizaţi tamponul din burete astfel umezit pentru

a curăța conectorii de pe placă. Tampoanele preumezite sunt cel mai uşor de utilizat. Plimbaţi-le pur şi simplu de-a lungul contactelor pentru a îndepărta murdăria acumulată şi a lăsa în loc un strat protector.

La placa de bază, acordaţi o atenţie specială conectorilor soclurilor. Fiţi darnici cu lichidul; înmuiaţi repetat tamponul din burete şi apoi ştergeţi conectorii cu mişcări energice. Nu fiţi îngrijoraţi dacă pe suprafaţa plăcii de bază picură câteva picături de lichid. Aceste soluţii sunt sigure pentru toată placa şi nu vor deteriora nici una dintre componente. Utilizaţi soluţia pentru a curăța murdăria depusă

pe contactele aurite ale conectorilor şi apoi

umeziţi toţi ceilalți conectori de pe placă. Curăţaţi conectorul de tastatură, locurile în care şuruburile asigură impământarea

plăcii prin legarea la şasiul sistemului,

conectorii de

alimentare, conectorii difuzorului, conectorii bateriei şi aşa mai departe. Când curăţaţi o placă montată în soclu, trebuie să acordaţi o atenţie deosebită conectorului lateral care „face pereche”

cu conectorul soclului de pe placa de bază.

Atunci când

utilizatorii manipulează astfel de plăci, ei ating, de obicei, contactele aurite ale acestor conectori,

ceea ce face ca ele să se acopere cu grăsime şi murdărie,

cauzând

un contact

necorespunzător la introducerea plăcii în soclu. Asiguraţi-vă că aţi curăţat foarte bine aceste contacte. Se recomandă utilizarea unei soluţii de curăţare care încorporează şi un lubrifiant bun conducător de electricitate, ceea ce asigură deopotrivă, montarea mai uşoară a plăcii în soclu şi protecţia contactelor la coroziune.

Mulţi posesori de calculatoare personale utilizează o radieră obişnuită pentru a şterge conectori laterali. Eu personal nu recomand acest procedeu, din două motive. În primul rând, radiera poate îndepărta stratul de aur de pe conectori, expunând astfel acţiunii aerului stratul de cositor sau cupru, care se poate oxida rapid în aceste condiţii, ceea ce necesită apoi frecvente operaţii de cură-

ţare. În al doilea rând, utilizarea radierei pentru curăţare poate genera electricitate statică. Aceasta poate fi dăunătoare pentru oricare din componentele aflate pe placă. În loc de radieră, vă recomand să utilizaţi metoda de curăţare descrisă anterior, care utilizează soluţie lichidă şi tampoane.

De asemenea,

va trebui să utilizaţi o soluţie lichidă şi tampoane pentru a curăța capetele

cablurilor tip panglică,

ca şi oricare alte tipuri de cabluri şi conectori

din sistem.

Curăţaţi

cablurile 'şi conectorii unităţilor de dischetă şi hard disc, precum şi toate celelalte cabluri şi

842

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

toţi ceilalţi conectori care se află în sistem. Nu uitaţi să curăţaţi conectorii laterali ai plăcilor logice din unităţile de disc, ca şi conectorii de alimentare ai unităţilor de disc. Curăţarea unităţilor de dischetă. Deoarece procedura pentru curăţarea unităţilor de dischetă a fost expusă in capitolul 13, ea nu va mai fi repetată aici. Ideea principală constă în utilizarea unor recipiente cu aer comprimat pentru a şterge de praf interiorul unităţii, utilizarea unui lubrifiant pe bază de siliciu pentru a unge componentele

care necesită

aceasta şi curăţarea capetelor utilizând fie un tampon din burete, fie o dischetă de curăţare cu o soluţie chimică. Pentru unităţile de hard disc, profitaţi de ocazie pentru a lubrifia lamela de impământare sau a-i mări greutatea, anulând astfel zgomotul neplăcut la care m-am referit anterior. Recomand

: ărirea greutăţii lamelei, deoarece,

după ungere,

lubrifiantul se poate usca şi

deci zgomotul poate să apară din nou. Deoarece „ingreunarea” lamelei este de obicei o rezolvare permanentă a problemei vibraţiilor, recomand utilizarea acestei metode ori de câte ori este posibil. Majoritatea unităţilor de hard disc moderne au implementată încă din fabricaţie această soluţie şi prin urmare

nu produc zgomotele

neplăcute caracteristice

vechilor unităţi de hard disc. Curăţarea tastaturii şi a mousurilor. Tastaturile şi mousurile sunt locuri predilecte de acumulare a prafului şi murdăriei. Dacă demontaţi o tastatură veche, veţi fi deseori surprins de murdăria pe care o găsiţi. Pentru a preveni problemele care se pot ivi datorită acumulării prafului şi murdăriei,

recomand curăţarea periodică a tastaturii cu ajutorul unui aspirator de praf. O metodă alternativă este răsturnarea tastaturii şi pulverizarea de aer comprimat. Această operaţie elimină prațul şi murdăria acumulate în interiorul tastaturii şi ajută la prevenirea unor viitoare probleme legate de taste blocate sau de comutatoare de tastă murdare. _Dacă o anumită tastă este blocată sau face contact intermitent, puteţi aplica pe comutatorul corespunzător tastei o soluţie de curăţare, prin umezire sau pulverizare. Cel mai bun mod de a efectua această operaţie constă in îndepărtarea prealabilă a capacului tastei şi apoi în pulverizarea. soiuţiei de curăţare direct pe comutator, ceea ce nu necesită demontarea completă a tastaturii. Curăţarea periodică a tastaturii (cu ajutorul aspiratorului sau al gazelor sub presiune) previne apariţia unor probleme serioase, cum

ar fi blocarea

tastelor sau a comutatoarelor de taste. Majoritatea mousurilor se pot curăța cu uşurinţă. În cele mai multe cazuri există un dispozitiv de fixare care reţine bila în interiorul mousului. Îndepărtând dispozitivul de fixare, bila va sări afară. După îndepărtarea bilei, aceasta trebuie curățată. Recomand utilizarea unei soluţii pure şi nu a uneia cu lubrifiant, deoarece prezenţa lubrifiantului pe bila mousului este dăunătoare. După curăţarea bilei, trebuie curățate rolele din interiorul mousului, cu ajutorul unei soluţii de curăţat şi a unor tampoane.

Curăţarea periodică a mousului elimină sau previne mişcările „săltăreţe” sau dezordonate ale mousului, mişcări care nu pot decât să vă deranjeze şi să vă enerveze. Vă recomand de asemenea, pentru majoritatea modelelor, utilizarea unui suport pentru mouse, deoarece în acest fel se evită „colectarea” de către bila mousului a prafului şi murdăriei existente pe biroul dumneavoastră. Mousurile trebuie curățate frecvent, inainte de a incepe să se blocheze sau să „sară”, ceea ce este enervant. Dacă nu vreţi să mai curăţaţi niciodată mousul, vă recomand să priviţi în interiorul unuia fabricat de firma Honeywell. Acest tip de mouse este cu adevărat o revoluţie in domeniu, utilizând două rotiţe externe în locul sistemului clasic cu bilă şi role. Rotiţele se mişcă direct pe suprafaţa biroului dumneavoastră şi nu sunt afectate de acţiunea prafului şi murdăriei.

Aceasta se întâmplă deoarece corpul

mousului

este sigilat şi,

prin urmare, praful şi murdăria nu au cum să pătrundă în interior şi să se acumuleze pe

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

843

senzorii de poziţie. Am constatat că acest tip de mouse poate fi utilizat cu rezultate

excelente ia sistemul meu portabil deoarece funcţionează bine pe orice suprafaţă de lucru. Acest mouse este practic imun la blocajul sau funcţionarea cu salturi care afectează de

obicei modelele de mouse cu bilă şi role şi nu necesită curăţare, ceea ce face ca lucrul cu

el să fie mult mai plăcut decât lucrul cu un mouse

de tip clasic.

Intreţinerea hard discului Anumite proceduri de intreţinere preventivă vă ajută să vă protejaţi şi să vă asiguraţi că hard discul sistemului dumneavoastră funcţionează eficient. O parte din aceste proceduri vă ajută să minimizaţi uzura sistemului dumneavoastră, prelungindu-i astfel durata de funcţionare. În plus, puteţi implementa un nivel ridicat de protecţie a datelor prin simpla efectuare periodică a unor anumite operaţii. Aceste comenzi asigură efectuarea unor copii de siguranţă ale zonelor critice ale hard discului, copii necesare în vederea eventualelor restaurări ulterioare (zonele critice ale hard discului sunt acele zone a căror distrugere ar împiedica total accesul la fişierele dumneavoastră). Defragmentarea fişierelor. În timp, după operaţii repetate de ştergere a

fişierelor de pe disc

sau de scriere pe disc a unor fişiere noi, fişierele se fragmentează, cu alte cuvinte se divid' în mai multe zone necontinue

pe disc. Una din cele mai bune

metode

pe care le puteţi

utiliza pentru a vă proteja atât hard discul, cât şi datele de pe el este defragmentarea periodică a fişierelor aflate pe disc. Această operaţie are două scopuri. Pe de o parte, memorarea fişierelor în zone continue pe disc duce la minimizarea deplasării capetelor de disc, reducând deci uzura acestora. Un beneficiu suplimentar este creşterea vitezei de

accesare a informaţiei aflate pe hard disc (prin reducerea continuei deplasări înainte şi inapoi a capetelor, ce are loc la accesarea unui fişier fragmentat). Pe de altă parte - şi acesta este după părerea mea beneficiul cel mai important

- în cazul

distrugerii tabelei de alocare a fişierelor (FAT = /;/e A//ocation Table) şi a directorului rădăcină (foot Directory), datele de pe disc pot fi de obicei, recuperate cu uşurinţă dacă fişierele de pe disc sunt contigue. Dacă, dimpotrivă, fişierele sunt împărţite în mai multe „bucăţi” împrăştiate pe disc, este practic imposibil să identifici cărui fişier îi aparţine fiecare „bucată”, în absenţa unei tabele de alocare a fişierelor şi a unui director rădăcină, aflate amândouă în stare intactă. In scopul asigurării integrităţii şi protecţiei datelor, recomand efectuarea săptămânală a operaţiei de defragmentare a fişierelor aflate pe hard disc; recomand de asemenea, efectuarea acesteia după fiecare operaţie importantă de bachwp. Majoritatea programelor de defragmentare sunt prevăzute cu trei funcţii principale: = Defragmentarea fişierelor

|

= Compactarea (impachetarea) fişierelor (unirea spaţiului liber de pe hard disc) m Sortarea fişierelor

Funcţia principală este defragmentarea, dar majoritatea programelor de defragmentare sunt prevăzute şi cu opţiunea de compactare; această facilitate este opţională la cele mai multe programe deoarece ea necesită de obicei, timp de lucru suplimentar. Această facilitate compactează fişierele în zona de început a hard discului, astfel incât întreg spaţiul liber este unit intr-o singură zonă contiguă la sfârşitul hard discului. În acest fel se minimizează posibilele fragmentări ulterioare ale fişierelor, prin eliminarea zonelor libere disparate de pe

hard disc. Deoarece tot spaţiul liber de pe disc este unit într-o singură zonă contiguă, la sfârşitul hard discului, fişierele noi care vor fi scrise pe disc vor putea fi scrise ca fişiere contigue nefragmentate. Ultima funcţie, sortarea fişierelor, nu este de obicei necesară şi este prevăzută ca o opţiune de către multe programe de defragmentare. Această funcţie consumă mult timp pentru

844

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: intreţinerea preventivă, copii de siguranță, garanţii

efectuarea ei şi are un efect minor (uneori chiar nul) asupra vitezei de accesare a informaţiei.

Ea este uneori benefică in scopul recuperării datelor după

„dezastru”,

deoarece

vă poate ajuta să cunoaşteţi ordinea fişierelor. Totuşi, beneficiul acesta este minim În comparaţie cu beneficiul oferit de existenţa pe disc (nu contează in ce ordine) a unor fişiere defragmentate. Nu toate programele de defragmentare oteră opţiunea de sortare a fişierelor, iar timpul pierdut cu operaţia de sortare nu merită efortul în comparaţie cu

beneficiile rezultate. Alte programe pot sorta ordinea de afişare a fişierelor din directoare,

ceea ce reprezintă o operaţie rapidă şi simplă în comparaţie cu sortarea fişierelor pe disc.

Există mai multe programe care efectuează defragmentarea fişierelor de pe hard disc, dar cel mai răspândit dintre ele este programul DEFRAG din sistemul de operare DOS 6.x (program aflat la dispoziţia majorităţii utilizatorilor). Acesta este o versiune redusă a programului SPEEDISK aflat în componenţa pachetului Norton Utilities al firmei Symantec. Dacă aveţi pachetul Norton Utilities, vă recomand insistent să utilizaţi programul SPEEDISK în locul programului DEFRAG. Programul DEFRAG oferă toate cele trei funcţii: defragmentarea, compactarea şi sortarea. Programul SPEEDISK oferă aceleaşi funcţii, dar le execută mai rapid şi cu o utilizare mai eficientă a memoriei. Multe din programele de defragmentare au probleme la executarea lor pe discuri de capacitate foarte mare. Astfel, programul SPEEDISK poate fi utilizat pe toate discurile acceptate de sistemul de operare DOS (având capacitatea maximă de 2 G), în timp ce programul DEFRAG este limitat la discurile având o

capacitate mai mică sau egală cu 512 M (datorită unor restricţii de memorie). Unele programe de defragmentare

decât programul DEFRAG.

existente pe piaţă sunt mai puternice sau mai rapide

Dintre aceste programe menţionăm:

i

m Programul SPEEDISK livrat de firma Symantec m Programul Power Disk livrat de firma PC-KWIK m Programul Optune livrat de firma Gazelle m Programul VOPT livrat de firma Golden Bow Recomand cu căldură toate aceste programe, care sunt mult mai performante decât programul DEFRAG din sistemul de operare DOS. Nu numai programul SPEEDISK, ci şi . programele Power Disk, Optune şi VOPT sunt mult mai rapide decât programul DEFRAG. Cel mai rapid şi mai simplu dintre aceste programe este programul VOPT. Spre deosebire de celelalte trei programe, care se utilizează prin intermediul meniurilor, acest program este de tipul „linie de comandă”;

de asemenea,

acest program

nu oferă facilitatea de sortare,

spre deosebire de celelalte trei programe. Ceea ce oferă acest program, în schimb, este viteza şi eficienţa defragmentării şi compactării fişierelor. Majoritatea programelor de defragmentare funcţionează pe hard discuri cu capacitatea mai mică sau egală cu 1G, în timp ce unele pot lucra şi pe hard discuri de până la 2G. Aceste programe sunt actualizate în mod

constant

de către firmele producătoare;

dacă doriţi detalii

despre unul dintre aceste programe, luaţi legătura cu firma producătoare. Fiecare firmă care livrează astfel de programe este prezentată în Anexa B. Indiferent ce program de defragmentare folosiţi, detragmentarea şi compactarea fişierelor de pe hard disc reduce uzura unităţii prin minimizarea activităţilor necesare accesării fişierelor şi creşte simţitor probabilitatea de recuperare a datelor în cazul unor deteriorări serioase ale tabelei de alocare a fişierelor şi directorului rădăcină. Efectuarea de copii de siguranţă ale tabelei de alocare a fişierelor şi structurii de directoare. Sistemul de operare utilizează diverse zone de pe un disc formatat pentru a gestiona

fişierele memorate pe disc. Aceste zone sunt extrem de critice. Dacă una din ele se deteriorează, accesul la întreg discul poate fi total compromis. În anumite situaţii, aceste zone critice pot fi reconstruite utilizând instrumente şi proceduri pentru recuperarea

Întocmirea unui program de intreţinere preventivă

845

datelor, dar metoda cea mai bună şi in acelaşi timp mai uşoară este refacerea lor utilizând: copiile de siguranţă efectuate anterior. Zonele critice de pe hard disc sunt următoarele: m

Master (Partition) Boot

m

Extended

Record

(MBR)

(Partition) Boot Record

(EBR)

*

a DOS Boot Record (DBR) m [abelele de alocare a fişierelor (FATs

= File Allocation Tables)

m Directorul rădăcină (Root Directory) Aceste zone sunt amplasate pe disc în ordinea de mai sus, cu excepţia faptului că fiecare volum incepe cu MBR sau EBR, dar nu cu amândouă. Spre deosebire de efectuarea unei copii de siguranţă (backup)

pentru întregul disc, efectuarea unei copii de siguranţă a

acestor zone sistem este o operaţie relativ rapidă şi uşoară, deoarece aceste zone sunt relativ mici în comparaţie cu restul discului şi, de obicei, ocupă un spaţiu fix pe disc. De exemplu, MBR, EBR şi DBR ocupă câte un singur sector fiecare, în timp ce fiecare din cele două tabele de alocare a fişierelor nu poate ocupa mai mult de 512 sectoare (256K), iar

directorul rădăcină este limitat la 32 sectoare (15K). Aceasta inseamnă că şi în cazul hard discurilor de capacitate foarte mare zonele sistem nu ocupă în total mai mult decât 300 K. Zonele pentru sectorul de boot (boot secto/ nu se modifică prin utilizarea zilnică a discului. Aceste zone se modifică doar în cazul când reformataţi sau repartiţionaţi discul sau când instalaţi o nouă versiune a sistemului de operare. Fiecare volum disc are în mod normal două tabele de alocarea fişierelor şi un singur director rădăcină.

Aceste zone se modifică în mod

constant,

pe măsură ce pe disc se scriu

sau se şterg fişiere. O copie de siguranţă a acestor zone este utilă numai în scopuri temporare şi poate fi utilă în cazul încercărilor de ştergere a unor fişiere. Datorită acestei situaţii, copiile de siguranţă sunt scrise deseori pe hard disc într-un fişier special de tip. hidden (ascuns) aproape de sfârşitul hard discului.

Alte programe de recuperare sau

restaurare pot căuta pe disc acest fişier şi pot utiliza informaţia cuprinsă în el pentru a reconstrui tabelele de alocare a fişierelor sau directorul rădăcină. Acest tip de backup este foarte util în situaţiile în care trebuie recuperate fişierele care au fost şterse. Sistemul de operare DOS 5.0 este prevăzut cu comanda MIRROR pentru efectuarea de copii de siguranţă ale tuturor zonelor sistem. Programul MIRROR are două funcţii: poate. efectua o copie de siguranţă (backup) a zonelor de boot ale hard discului într-un fişier pe o dischetă şi poate efectua o copie de siguranţă a tabelelor de alocare a fişierelor şi a

poate fi citit de programele de recuperare a datelor. Pentru a executa programul MIRROR în scopul efectuării unei copii de siguranţă a zonelor de boot ale hard discului pe o dischetă, tastaţi următoarea comandă la prompterul DOS: MIRROR /PARTN Această comandă va crea pe discheta aleasă de dumneavoastră un fişier special cu numele PARTNSAV.FIL. Acest fişier conţine o imagine a tuturor sectoarelor de boot din toate partiţiile DOS accesibile pe hard discul dumneavoastră. Informaţia salvată în acest mod poate fi ulterior restaurată utilizând comanda UNFORMAT, precum urmează: UNFORMAT

/PARTN

Programul UNFORMATvă PARTNSAV.FIL Programul

cere să introduceţi în unitate discheta care conţine fişierul

şi apoi reface pe hard disc informaţia cuprinsă în sectoarele de boot.

MIRROR

poate fi de asemenea

utilizat pentru a efectua o copie de siguranţă a -

-846

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanții

aflat la sfârşitul hard discului; în acest scop tastaţi comanda fără parametri, ca mai jos: MIRROR Executând comanda în acest mod, în directorul rădăcină vor fi create un fişier specia! numit MIRROR.FIL, şi un fişier de tip P/dden, numit MIRRORSAV.FIL, iar în zona de sfârşit

a hard discului va fi memorată o copie a tabelelor de alocare a fişierelor şi a directorului rădăcină. Tabelele de alocare a fişierelor şi directorul rădăcină nu se copiază pe hard disc într-un fişier obişnuit, ci sunt scrise în sectoarele libere aflate la sfârşitul hard discului. Aceste sectoare pot fi eventual suprainscrise de către alte programe, de aceea recomand rularea frecventă a programului MIRROR. La a doua sa rulare, programul MIRROR va crea un backup secundar, păstrând în acelaşi timp şi primul backup. Fiecare execuţie următoare a programului MIRROR va păstra şi copia de siguranţă efectuată anterior. Recomand includerea comenzii MIRROR în fişierul AUTOEXEC.BAT, astfel incât la fiecare pornire a sistemului să fie efectuată o copie de siguranţă a zonelor critice ale discului. În mod normal, programul MIRROR efectuează operaţia de BACKUP doar in câteva secunde, astfel încât procesul de pornire a sistemului nu va fi mult întârziat. Pentru a restaura copiile de siguranţă ale tabelelor de alocare a fişierelor şi directorului rădăcină, utilizaţi programul

UNFORMAT,

de asemenea

fără parametri.

Acest program

caută pe hard disc copiile de siguranţă efectuate de programul MIRROR şi apoi vă solicită acordul pentru restaurare. Fiţi foarte atent atunci când restauraţi aceste zone critice ale discului, deoarece copiile de siguranţă pot fi cumva „desincronizate” faţă de conţinutul actual ai hard discului. După operaţia de defragmentare a fişierelor trebuie executat intotdeauna programul MIRROR, deoarece defragmentarea mută multe fişiere de pe disc, făcând astfel să devină perimată informaţia din vechea copie de siguranţă efectuată de programul MIRROR. Din păcate, atât firma IBM, cât şi firma Microsoft au eliminat programul MIRROR din sistemul de operare DOS 6. Din fericire, puteţi păstra o copie a acestui program din sistemul de operare DOS 5 sau puteţi obţine programul de pe discul suplimentar MS-DOS din CompuServe. Acest disc suplimentar vă furnizează multe programe utilitare care nu au fost incluse în sistemul de operare DOS 6, cel mai util dintre acestea fiind programul MIRROR.

Puteţi comanda

acest disc direct de la firma Microsoft, pentru suma

de 5 dolari,

utilizând talonul de comandă aflat la sfârşitul manualului DOS 6 al firmei Microsoft. Multe alte programe de recuperare a datelor vă oferă posibilitatea să efectuaţi copii de siguranţă ale zonelor critice ale hard discului. Pachetul de programe Norton Utilities oferit de firma Symantec este unul din cele mai performante şi mai bine cunoscute pachete de programe pentru recuperarea datelor. E! oferă posibilităţi de recuperare a datelor şi efectuează o recuperare mai performantă decât aceea efectuată de sistemul de operare

DOS. Pachetul de programe Norton Utilities utilizează comanda IMAGE în locul comenzii MIRROR şi are, de asemenea, in compunerea sa un program special numit RESCUE, care creează un disc de salvare ce cuprinde nu numai zonele de boot ale hard discului, ci şi

copii ale fişierelor CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT, ale fişierelor sistemului de operare DOS şi ale memoriei CMOS RAM montate în sistemul dumneavoastră. De asemenea, pe discul de salvare se află copii ale programelor din pachetul Norton Utilities care pot fi utilizate pentru restaurarea acestor informaţii. Protecţia contra viruşilor. Atât firma IBM cât şi firma Microsoft împreună cu sistemul de operare DOS 6.x. Programul Microsoft versiune (redusă din punct de vedere funcţional) a programului Firma IBM livrează în acelaşi scop un pachet de programe numit sunt disponibile multe alte programe utilitare care detectează şi din cele mai bune programe antivirus este programul SCANV al acest program

furnizează soft antivirus Anti-Virus este de fapt o Central Point Anti-Virus. IBM Anti-Virus. Pe piaţă îndepărtează viruşii. Unul firmei McAfee Associates;

este în aceiaşi timp şi unul din programele care se pot executa cel mai uşor

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

847

deoarece este un program bazat pe o linie de comandă şi nu pe meniuri. Programul McAfee SCANV este de asemenea distribuit prin sistemul BBS şi este deseori acordat gratuit

marilor companii.

Indiferent ce program antivirus utilizaţi, se recomandă scanarea periodică a sistemului

pentru detectarea eventualilor viruşi, dar în special înainte de efectuarea copiei de

siguranţă a intregului hard disc. Această operaţie periodică de depistare şi eliminare a viruşilor vă ajută să detectaţi viruşii înainte ca ei să se răspândească în sistem şi să provoace pagube

majore.

Reformatarea hard discului. Reformatarea hard discului este o operaţie care trebuie efectuată periodic ca parte a planului de întreţinere preventivă. Reformatarea are două obiective. În cazul unităţilor de hard disc care nu sunt controlate prin mecanisme servo (cu

motoare pas cu pas pentru antrenarea capetelor) formatarea fizică rescrie preambului sectoarelor în aliniere cu poziţia curentă a capetelor care, la unităţile de acest tip, poate

varia datorită modificărilor dimensionale (determinate de temperatură şi presiune) dintre

discurile propriu-zise şi capete. Dacă aceste variaţii de aliniere continuă într-un mod necontrolat, ele pot cauza producerea de erori la citirea şi scrierea informaţiei. Trebuie spus

că operaţia de reformatare se aplică numai la unităţile cu motor pas cu pas şi nu la cele cu magnet permanent şi bobină, care işi menţin precizia de poziţionare datorită servomecanismului în buclă închisă care controlează capetele.

Al doilea obiectiv al operaţiei de formatare fizică este localizarea şi eliminarea prin marcare, pentru a nu mai fi utilizate, a noilor sectoare defecte de pe hard disc. Aceasta se poate realiza in timpul operaţiei de formatare fizică şi prin intermediul unor programe de testare a suprafeţei discului. Reformatarea fizică a unui hard disc înscrie noile marcaje şi limite pentru piste şi sectoare, marchează din nou sectoarele defecte care au fost deja marcate la fabrică şi efectuează o

testare a suprafeţei pentru a depista posibile noi sectoare defecte apărute după ultima

formatare. La unităţile cu înregistrare zonală se efectuează numai testarea şi marcarea zonelor defecte, nu şi rescrierea headerelor sectoarelor.

Variaţiile de temperatură, curbarea carcasei şi poziţionarea fizică pot adăuga erori de citire şi scriere la unităţile de hard disc cu motoare pas cu pas. Acest tip de eroare apare uneori sub forma unor încercări repetate de acces, al căror număr creşte gradat sau sub forma altor probleme de citire şi scriere. Puteţi avea de asemenea probleme când încărcaţi prima dată sistemul după o operare mai lungă. Cauza acestor probleme este apariţia unui decalaj între locul unde datele au fost scrise pe disc şi locul unde se află marcajele de pistă şi sector.

Dacă unitatea de disc este utilizată în condiţii variate de temperatură şi de mediu,

modificările dimensionale dintre capete şi discurile propriu-zise pot cauza scrierea datelor la distanţe diferite (şi nedorite) faţă de pista şi sectorul unde trebuie scrise.

Procedura de formatare a unităţii de hard disc este echivalentă cu procedura de aliniere a unităţii de dischetă. Totuşi, în cazul unităţilor de hard disc suntem preocupaţi nu numai de poziţia reală a fiecărei piste, ci şi de poziţionarea corectă, precisă a capetelor, mereu deasupra aceloraşi poziţii de pistă. Datorită inerentelor probleme de poziţionare care apar la unităţile cu motor pas cu pas, ca şi datorită lipsei la aceste unităţi a unui mecanism de

urmărire a pistei, erorile de poziţionare se acumulează şi pot cauza uneori erori în accesarea pentru citire sau scriere a unei anumite locaţii. Pentru a rezolva această problemă, trebuie să înscrieţi pe disc un nou set de marcaje de pistă şi sector care să corespundă cât mai precis poziţiilor actuale accesate de capete pentru citirea sau scrierea

datelor. Aceasta se obţine (in cazul unităţilor cu motor pas cu pas) prin formatarea fizică. Pentru ca operaţia de reformatare fizică să fie eficientă, ea trebuie efectuată la temperatura de funcţionare a unităţii de disc'şi cu unitatea montată în poziţia ei finală, de lucru. Dacă unitatea funcţionează aşezată pe o parte, după instalare, atunci ea trebuie formatată în această poziţie.

848

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanții

Pentru unităţile de hard disc ieftine care nu sunt prevăzute cu un sistem de protecţie la şocuri corespunzător (cum ar fi de pildă unităţile de tip Seagate ST-225, ST-238, ST-251 şi toate unităţile Seagate ST-2xx), asiguraţi-vă că unitatea este montată complet, înainte de a de formatare fizică. La aceste unităţi şuruburile se fixează începe efectuarea operaţiei practic direct pe ansamblul capetelor de disc (HDA = Head Disk Assembly), ceea ce poate cauza îndoirea sau deformarea în funcţie de forţa cu care sunt strânse şuruburile. Strângeţi şuruburile numai până când s-au fixat. Nu le strângeţi peste măsură, deoarece şi unitatea se poate defecta dacă şuruburile se slăbesc şi presiunea asupra HDA scade. Şuruburile prea strânse pot cauza probleme continue la citire şi scriere, datorită presiunii in HDA. Dacă formataţi acest tip de unitate în poziţia sa finală de lucru, HDA se va afla in aceleaşi condiţii de presiune şi deformare ca atunci când scrie şi citeşte datele, ceea ce face ca formatarea să fie mult mai precisă. Frecvența cu care trebuie efectuată operaţia de reformatare a hard discului depinde în

principal de tipul unităţii de hard disc. Dacă aveţi o unitate de hard disc ieftină, cu motor pas cu pas (cum ar fi de exemplu unităţile din seria Seagate ST-2xx), recomand reformatarea unităţii o dată pe an. Persoanele care trebuie să asigure întreţinerea multor unităţi de hard disc de acest tip sunt cunoscute

ca fiind „specialişti în reformatarea unităţilor de hard

disc”. O glumă care circulă printre specialişti spune că aceste unităţi de hard disc necesită o formatare de iarnă şi o formatare de vară datorită sensibilităţii mari la variațiile de temperatură. Din păcate, această glumă se poate dovedi în anumite cazuri o realitate. Unităţile de hard disc performante cu magnet permanent şi bobină se formatează de obicei o singură dată, fie in fabrică (aşa cum este cazul cu majoritatea unităţilor de tip IDE sau SCSI), fie la montare (aşa cum este cazul cu majoritatea celorialte tipuri de unităţi). La aceste tipuri de unităţi, reformatarea trebuie efectuată numai atunci când apar probleme la operaţiile de citire sau scriere a sectoarelor de pe hard disc. Aceste erori sunt semnalate prin mesajul „Abort, Retry, Fail, ignore” sau prin alte mesaje de eroare. La apariţia acestor erori, trebuie efectuată o copie de siguranţă a întregului hard disc şi apoi trebuie efectuată retormatarea fizică. În această situaţie, reformatarea precum şi viitoarele testări ale suprafeţei vor localiza şi marca (pentru a nu mai fi utilizate) sectoarele marginale,

restaurând astfel funcţionarea normală a unităţii. Aşa cum am menţionat anterior, unităţile cu magnet permanent şi bobină nu necesită reformatare periodică, aşa cum o necesită cele cu motor pas cu pas. Unităţile cu magnet permanent şi bobină nu au de obicei probleme cu fenomenul de histerezis (o măsură a preciziei cu care unitatea localizează în mod

repetat o anumită poziţie pe disc). Histerezisul

se măsoară comandând poziţionarea capetelor pe un anumit cilindru şi repetând această operaţie mai târziu, la o temperatură diferită. Unitatea cu magnet permanent şi bobină se poziţionează mereu in acelaşi loc în raport cu pachetul de discuri datorită servomecanismului de urmărire a pistei. Unitatea cu motor pas cu pas este, dimpotrivă, „derutată” de temperatură ca şi de alte modificări ale factorilor de mediu deoarece mecanismul său de poziţionare este un mecanism „orb”, fără reacţie. Consultaţi capitolul

14, care descrie procedurile de formatare a unităţilor de hard disc,

pentru a afla mai multe informaţii despre instrumentele şi procedurile necesare reformatării diferitelor tipuri de unităţi de hard disc.

Proceduri de întreţinere preventivă pasivă intreţinerea preventivă pasivă înseamnă îngrijirea sistemului din punct de vedere extern, mai precis asigurarea celui mai bun mediu

de lucru pentru sistem

- atât din punct de

vedere fizic, cât şi din punct de vedere electric. Din punct de vedere al condiţiilor fizice de mediu

trebuie să ne preocupe temperatura

mediului ambiant,

solicitarea termică datorată

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

849

pornirilor şi opririlor repetate, murdărirea cu praf şi reziduuri de fum de ţigară şi perturbări majore, precum şocurile şi vibraţiile. Din punct de vedere electric trebuie să ne preocupe

descărcarea electrostatică (ESD), zgomotele din linia de alimentare şi interferența pe

frecvenţe radio.

Examinarea mediului de lucru. Oricât ar părea de ciudat, protejarea hardului - şi a investiţiei financiare făcute pentru achiziţionarea lui - de acţiunea dăunătoare a mediului ambiant a fost unul din cele mai neglijate aspecte ale procesului de întreţinere preventivă a calculatoarelor personale. Din fericire, calculatoarele personale sunt relativ „răbdătoare” şi, in general, funcţionează sigur într-un mediu ambiant care este corespunzător pentru oameni. Totuşi, ele sunt adeseori tratate cu aceeaşi lipsă de respect cu care sunt tratate calculatoarele de birou, ca rezultat al acestei neglijenţe producându-se dețectarea lor. Înainte de a achiziţiona un nou calculator personal, pregătiţi-i un amplasament corespunzător, fără surse de poluare (cum ar fi de exemplu, fumul de ţigară). Nu aşezaţi sistemul în faţa ferestrei: sistemul nu trebuie expus acţiunii directe a razelor solare şi a variațiilor de temperatură. Temperatura mediului ambiant trebuie să fie cât se poate de constantă. Alimentarea trebuie efectuată prin intermediul unor prize electrice impământate corespunzător, iar tensiunea de alimentare trebuie să fie stabilă şi lipsită de „zgomote” electrice şi interferenţe. Plasaţi sistemul dumneavoastră cât mai departe de aparate de radioemisie sau de alte surse de energie pe frecvenţe radio. În acest paragraf sunt examinate în detaliu toate problemele menţionate mai sus. Încălzirea şi răcirea sistemului. Dilatarea şi contractarea datorate schimbărilor de temperatură reprezintă o solicitare a sistemului. De aceea, menţinerea în biroul sau în camera dumneavoastră a unei temperaturi relativ constante contribuie la funcţionarea corespunzătoare a sistemului. Variaţiile de temperatură contribuie la apariţia unor probleme serioase. Poate apărea, de exempiu, într-o măsură excesivă fenomenul de ieşire a cipurilor din soclu. Dacă într-un interval scurt de timp se produc variaţii extreme de temperatură, se pot distruge şi separa căile de semnal de pe plăcile logice, se pot desface legăturile etectuate prin lipire, se pot coroda rapid contactele din sistem, se pot deteriora cipurile şi pot apărea multe alte probleme. Variaţiile de temperatură pot afecta de asemenea unităţile de hard disc. Efectuarea operaţiei de scriere pe disc la temperaturi diferite poate conduce, în cazul anumitor unităţi de disc, la scrierea datelor în locuri diferite în raport cu porţiunea centrală a pistei pe care se face scrierea. Problemele de scriere şi citire se pot agrava în timp. Pentru a vă asigura că sistemul dumneavoastră funcţionează la o temperatură potrivită a mediului ambiant, trebuie să determinaţi mai întâi gama de temperatură în care este funcţional sistemul dumneavoastră. Majoritatea producătorilor oferă informaţii despre gama corectă de temperatură în care funcţionează sistemele pe care le produc. Se oferă de obicei două specificaţii de temperatură, una indicând temperatura pe durata perioadei de funcţionare şi alta indicând temperatura pe durata perioadei de nefuncţionare. Firma IBM, de exemplu, indică următoarele game de temperatură pentru majoritatea sistemelor pe care le produce: Sistemul pornit: de la 60 la 90 grade Fahrenheit Sistemul oprit: de la 50 la 110 grade Fahrenheit Pentru siguranţa hard discului şi a datelor de pe el, evitaţi schimbările rapide ale temperaturii mediului ambiant. Dacă se produc variaţii rapide de temperatură - de exemplu, atunci

când unitatea de disc, livrată la beneficiar pe timpul iernii, este adusă în cameră - lăsaţi unitatea să se „obişnuiască” cu temperatura camerei înainte de a o cazuri extreme, se produce condens pe pachetul de discuri aflate in capetelor de disc - fenomen care se poate dovedi dezastruos dacă de evaporarea condensului. Majoritatea firmelor care produc unităţi

pune în funcţiune.În interiorul ansamblului porniţi unitatea înainte de disc oferă un „orar”

850

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

care vă ghidează in ceea ce priveşte aclimatizarea unităţii de disc cu temperatura camerei,

înainte de punerea ei în funcţiune. De obicei, trebuie să aşteptaţi de la câteva ore până la o zi după ce discul s-a aflat intr-un mediu friguros, înainte de a-l pune în funcţiune. În majoritatea birourilor este asigurată o temperatură constantă, adecvată funcţionării calculatoarelor personale, dar există desigur şi excepţii. Asiguraţi-vă prin urmare că

acordaţi atenţia necesară amplasării sistemului dumneavoastră. Pornirea/Oprirea sistemului. Aşa cum aţi aflat mai inainte, variațiile temperaturii unui sistem reprezintă o solicitare intensă pentru componentele sistemului. Totuşi, cele mai mari variaţii de temperatură în funcţionarea unui sistem sunt cele care apar după pornirea sistemului, în timpul încălzirii acestuia. Punerea sub tensiune a unui sistem aflat la temperatură scăzută îl supune unor variaţii maxime ale temperaturii interne. Din acest motiv, limitarea numărului de cicluri de pornire-oprire ale unui sistem duce la prelungirea considerabilă a fiabilităţii şi

duratei de viaţă a acestuia. Dacă doriţi să aveţi un sistem cât mai fiabil şi care să funcţioneze cât mai mult timp, trebuie să limitați pe cât posibil variațiile de temperatură ale mediului de lucru al sistemului. Puteţi limita variațiile mari de temperatură care apar la pornirea sistemului in două moduri extrem de simple: să lăsaţi sistemul mereu oprit sau să îl lăsaţi mereu pornit. Din aceste două alternative o veţi alege desigur pe cea de-a doua. Lăsarea sistemului sub tensiune este cea mai bună metodă pe care o cunosc pentru asigurarea fiabilităţii sistemului. Dacă singura dumneavoastră

preocupare este „longevitatea”

sistemului, cel mai simplu sfat pe

care pot să vi-l dau este să ţineţi sistemul pornit (sau oprit) continuu. Totuşi, în realitate există mai multe elemente care trebuie luate in consideraţie, cum ar fi costul energiei electrice, pericolul de incendiu existent la echipamentele lăsate să funcţioneze fără a fi supravegheate şi multe altele. Dacă vă gândiţi la modul în care se defectează de obicei becurile, veţi incepe să înţelegeţi că variațiile de temperatură sunt periculoase.

Becurile se ard mult mai des la pornire,

deoarece filamentul trebuie să suporte un şoc termic incredibil, temperatura sa crescând în mai puţin de o secundă

- de la temperatura mediului ambiant

la câteva sute de grade.

Un bec ce rămâne aprins în permanenţă durează mult mai mult decât un bec ce este pornit şi oprit în mod repetat. Unii utilizatori susţin că motivul pentru care un sistem trebuie lăsat în mod continuu sub tensiune este prevenirea „şocului” de tensiune produs la pornirea sistemului. Totuşi, cauza defectării unei componente

care funcţionează ia tensiuni mici, supusă

unor porniri şi opriri

repetate, nu o constituie şocul produs de „goana” electronilor, ci mai degrabă solicitarea produsă de contractarea şi dilatarea componentelor sale. Specialiştii în domeniul

compo-

nentelor electronice sunt de acord (şi testele o dovedesc) că un dispozitiv care funcţionează in mod continuu durează mai mult decât unul care este pornit şi oprit in mod repetat. Locul unde pot să apară probleme imediat după pornire este sursa de alimentare. Curentul de pornire necesar sistemului, şi oricărui motor, în primele secunde, este”foarte mare în comparaţie cu curentul necesar pe durata funcţionării normale a sistemului. Deoarece acest

curent este furnizat de sursa de alimentare, ea trebuie să suporte o sarcină foarte mare pe durata primelor secunde de funcţionare, in special dacă in sistem vor porni mai multe unităţi de disc.

Motoarele consumă

la pornire o putere foarte mare, care poate supraincăr-

ca unele componente şi circuite ale sursei şi produce „arderea” sau oprirea (cu un „declic”) a acesteia. Am văzut mai multe surse de alimentare defectându-se chiar in momentul pornirii sistemului. Pentru a asigura echipamentului dumneavoastră o longevitate cât mai mare, vă recomand să încercaţi menţinerea unei temperaturi cât mai constante a componentelor şi să limitați pe cât posibil numărul de porniri ale sistemului (deci ale sursei „de alimentare).

Unica modalitate pe care o cunosc

sistemului în stare de funcţionare.

pentru a

realiza aceasta este menţinerea

Întocmirea unui program de intreţinere preventivă

851

Deşi v-ar putea părea că vă recomand să ţineţi sistemul pornit 24 de ote pe zi, şapte zile pe săptămână, de fapt eu nu vă recomand deloc acest mod de lucru. Entuziasmul meu în ceea ce priveşte păstrarea sistemului în stare de funcţionare continuă a fost temperat de câteva probleme foarte importante. Una din ele este faptul că un sistem aflat în stare de funcţionare şi nesupravegheat prezintă un potenţial pericol de incendiu. Am avut ocazia să văd monitoare care au luat foc singure,

după producerea unor scurtcircuite interne, şi-

sisteme ale căror ventilatoare s-au blocat, provocând supraincălzirea sursei de alimentare şi a întregului sistem. De aceea, nu las în nici un caz, într-o clădire nesupravegheată, sisteme de calcul in funcţiune. Altă problemă este consumul de energie electrică. Multe companii au adoptat programe de austeritate care impun oprirea oricăror consumatori de energie electrică atunci când nu sunt utilizaţi. Consumul de energie electrică al unora din sistemele de calcul moderne

nu este deloc minor.

De asemenea,

un sistem aflat in stare de func-

ționare şi nesupravegheat prezintă un risc mai mare în ceea ce priveşte siguranţa datelor şi programelor in comparaţie cu un sistem oprit din lucru şi având accesul la el blocat. Problemele reale - cum ar fi pericolul de incendiu, problemele de siguranţă şi consumul de energie electrică - vă împiedică să menţineţi sistemul dumneavoastră în stare continuă de funcţionare. De aceea, trebuie să recurgeţi la un compromis. Puneţi sistemul sub tensiune o singură dată pe zi. Nu il puneţi în funcţiune de mai multe ori pe zi. Acest sfat înțelept . este adeseori ignorat, în special în situaţiile în care mai mulţi utilizatori partajează acelaşi sistem. Fiecare din aceşti utilizatori porneşte sistemul atunci când are de lucru şi îl opreşte când a terminat lucrul. Sistemele astfel utilizate prezintă de obicei o rată mai mare de defectare a componentelor. Dacă aveţi temeri în ceea ce priveşte funcţionarea continuă a hard discului dumneavoastră, lăsaţi-mă să vă imprăştii aceste temeri. Lăsarea unităţii de hard disc în stare continuă de funcţionare se poate dovedi cel mai bun lucru pe care puteţi să-l faceţi pentru binele unităţii. Lăsarea unităţii de hard disc sub tensiune reprezintă cea mai bună metodă pentru a reduce numărul de erori de citire şi scriere cauzate de variațiile de temperatură. Dacă utilizaţi unităţi de hard disc foarte ieftine, prevăzute cu motoare pas cu pas, lăsarea unităţii sub tensiune imbunătăţeşte substanţial fiabilitatea acesteia şi creşte intervalul de timp dintre operaţiile de formatare fizică necesitate de fenomenul de poziţionare incorectă. Motoarele şi rulmenţii unei unităţi de hard disc au de asemenea o „longevitate” mai mare dacă limitați variațiile de temperatură datorate pornirilor şi opririlor repetate. Dacă unitatea de disc nu încarcă sistemul după o perioadă mai lungă de nefuncţionare (de exemplu, după

weekend), puteţi rezolva problema prin formatarea fizică a unităţii şi apoi prin restaurarea sistemului de operare, dar dacă lăsaţi unitatea mereu sub tensiune este mult mai puţin

probabil să aveţi probleme precum cea menţionată anterior.

Dacă vă aflaţi într-o clădire cu termostat programabil, aveţi un motiv suplimentar să vă îngrijiţi de temperatura unităţilor de disc. Unele clădiri sunt prevăzute cu termostate programate să oprească furnizarea căldurii în timpul nopţii şi de-a lungul weekend-ului. Aceste termostate sunt, de asemenea, programate să producă o creştere rapidă a temperaturii cu puţin timp înaintea începerii programului de lucru. În Chicago, de exemplu, temperatura exterioară poate atingein cursul iernii valoarea de minus 20 grade (fără a mai vorbi de răcirea suplimentară datorată vântului). Temperatura în interiorul birourilor din clădire poate cobori până la 50 grade pe durata weekend-ului. Când ajungeţi la serviciu în dimineaţa zilei de luni, sistemul de încălzire funcţionează deja de o oră, dar discurile propriu-zise pot să nu fi atins nici măcar temperatura de 60 grade atunci când dumneavoastră porniţi sistemul. Pe durata primelor 20 minute de lucru, temperatura discurilor propriu-zise creşte la 120 grade sau chiar mai mult. Dacă aveţi o unitate de hard disc ieftină, prevăzută cu motor pas cu pas, şi efectuaţi operaţii de scriere pe disc la temperatu-

ra scăzută caracteristică primelor minute de funcţionare, puteţi avea în continuare probleme de citire. De asemenea,

multe sisteme prevăzute cu astfel de unităţi de hard disc

852

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

nu se încarcă în mod corespunzător atunci când sunt reci şi trebuie lăsate să se încălzească inainte de a incerca măcar instalarea sistemului de operare DOS.

Dacă nu ţineţi sistemul continuu pornit, atunci vă recomand să il lăsaţi să se încălzească 15 minute (sau chiar mai mult) după pornire, înainte de a efectua operaţii de scriere pe disc. Porniţi siştemul şi citiţi ziarul, beţi o ceaşcă de cafea sau ocupaţi-vă de altceva. Această practică „face minuni” în privinţa fiabilităţii datelor de pe disc, în special în cazul unităţilor de hard disc ieftine.

Dacă lăsaţi sistemul pornit pentru o perioadă mai lungă, asiguraţi-vă că pe ecran nu apare nici o imagine sau se afişează o imagine aleatoare atunci când sistemul nu este utilizat. Fosforul din tubul catodic se poate distruge dacă ecranul afişează în mod

continuu

aceeaşi

imagine. Ecranele monocrome cu fosfor cu persistenţă ridicată sunt mai sensibile în această privinţă, în timp ce ecranele color cu persistenţă scăzută sunt cele mai puţin

sensibile. Dacă aţi văzut vreodată un ecran monocrom având imaginea unui program oarecare permanent afişată, chiar dacă monitorul este dezactivat, inţelegeţi la ce mă refer. Priviţi cu atenţie la monitoarele care afişează la aeroport informaţiile de zbor - şi veţi vedea efectele arderii fosforului.

Programele de protejare a ecranului fie innegresc complet ecranul, fie afişează o imagine aleatoare în continuă schimbare, pentru a preveni fenomenul de ardere a fosforului. Aceasta se poate realiza prin intermediul unei proceduri automate sau manuale, după cum urmează: 4

-

A

-

,

...

i

Ri

m //anual. Reglaţi strălucirea şi contrastul la nivelul minim (prin intermediul butoanelor de control corespunzătoare) sau închideţi pur şi simplu monitorul. Această procedură este eficientă, dar ea este o procedură manuală; trebuie să vă amintiţi să o executaţi. m

Automat.

Foarte multe ecrane produc automat

înnegrirea ecranului sau afişează

automat o imagine aleatoare la un interval de timp predeterminat. Programele de protejare a ecranului sunt încorporate în majoritatea interfeţelor grafice utilizator (Graphical User Interfaces, prescurtat GUI) cum ar fi Windows sau OS/2. Aceste

programe de protejare a ecranului pot fi activate foarte uşor şi poate fi, de asemenea, specificat intervalul de timp până la activarea lor. Dacă lucraţi numai cu sistemul de operare DOS, puteţi utiliza programe de protejare a ecranului achiziţionate de la diverse firme producătoare sau de tipul pub/ic domain (gratuite). Aceste programe rulează de

obicei ca programe rezidente în memorie (TSR = ferminate-and-stay residend. Ele supraveghează simultan ceasul sistemului şi porturile de imprimantă şi mouse. Dacă au trecut mai multe

minute fără nici o acţionare a tastaturii sau

mousului,

programul

se

activează şi fie anulează toate semnalele care ajung la monitor, fie creează,o imagine care se mişcă pe ecran,

prevenind

în acest mod

fenomenul

de ardere a fosforului.

Electricitatea statică. Electricitatea statică poate cauza numeroase probleme într-un calculator personal. Aceste probleme apar de obicei în lunile de iarnă, când umiditatea atinge un nivel scăzut, sau în zonele cu climă aridă, când

umiditatea este redusă tot timpul

anului. În astfel de situaţii trebuie să luaţi măsuri speciale pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare

a sistemului.

Descărcările electrostatice produse în exteriorul carcasei sistemului nu sunt decât în rare situaţii o sursă de necazuri permanente pentru sistem. Efectul obişnuit al unei descărcări electrostatice in zona carcasei, a tastaturii sau chiar în imediata apropiere a sistemului constă în apariţia unei erori de paritate la memorie sau în blocarea sistemului. În unele cazuri, am „reuşit” să provoc apariţia erorilor de paritate sau blocarea sistemului

Întocmirea unui program de intreţinere preventivă

853

plimbându-mă pur şi simplu pe lângă sistem. Majoritatea unor astfel de probleme de sensibilitate deosebită la descărcările electrostatice

se datorează impământării necorespunzătoare a sursei de alimentare. Asiguraţi-vă că utilizaţi un cablu de alimentare cu trei fire, introdus într-o priză impământată corespunzător.

Dacă aveţi indoieli in legătură cu priza, puteţi cumpăra un tester pentru priza electrică; din orice magazin de dispozitive şi componente electronice (costă doar câţiva dolari). De câte ori demontaţi un sistem sau manipulaţi plăcile de circuit scoase din sistem, trebuie să fiţi foarte atent cu electricitatea statică. Puteţi distruge definitiv orice componentă, printr-o descărcare electrostatică, dacă nu asiguraţi o împământare corectă. Atunci când manipulaţi

plăcile şi adaptoarele,

prindeţi-le mai intâi de un punct de masă,

cum

ar fi

plăcuţele laterale de fixare, pentru a minimiza posibilitatea de deteriorare prin descărcare electrostatică. O metodă uşoară de prevenire a problemelor electrostatice este impământarea corectă a reţelei de alimentare, care este foarte importantă pentru sistemele de calcul. Proiectarea defectuoasă a sistemului de impământare pentru tensiunea de alimentare este una din cauzele principale ale proiectării defectuoase a calculatoarelor. Cea mai bună metodă de a preveni distrugerile datorate descărcărilor electrostatice constă in impiedicarea pătrunderii în calculator a sarcinilor electrostatice. Un şasiu legat în mod corect la pământ serveşte drept paznic antistatic pentru calculator,

redirecţionând sarcinile electrostatice aşa cum

trebuie, spre pământ. Pentru ca această impământare să fie completă, sistemul trebuie alimentat dintr-o priză cu trei fire, impământată corespunzător. Dacă problema sarcinilor electrostatice devine majoră ca amploare, puteţi recurge şi la alte măsuri. Una din aceste măsuri o constituie utilizarea sub calculator a unui suport cu

împământare. Înainte de a atinge calculatorul, atingeţi acest suport, asigurându-vă astfel că toate sarcinile statice sunt dirijate spre pământ,

departe de componentele

interne ale

sistemului. Dacă problema persistă, verificaţi impământarea clădirii. Am văzut de multe ori prize prevăzute cu trei fire, neimpământate corespunzător. Pentru a vă asigura că priza este cablată corect,

puteţi utiliza un tester pentru priza electrică.

Zgomotele tensiunii de alimentare Pentru a funcţiona corect, un calculator personal are nevoie să fie alimentat cu energie electrică — constantă şi fără paraziți. Totuşi, la unele instalaţii tensiunea de reţea care alimentează calculatorul alimentează de asemenea unele echipamente de putere, iar variațiile de tensiune create de pornirea şi oprirea acestor echipamente

pot crea probleme

calculatorului. Anumite tipuri de echipamente care utilizează aceeaşi reţea pot genera de asemenea scurte vârfuri de tensiune, care ajung uneori până la 1000 V sau chiar mai muli şi care pot deteriora hardul calculatorului. Deşi aceste vâriuri sunt rare, ele pot fi foarte dăunătoare.

Chiar şi un circuit electric special, care alimentează un singur calculator,

poate

cunoaşte fenomenele de vârturi de tensiune şi semnale tranzitorii, în funcţie de calitatea tensiunii furnizate de reţeaua care alimentează clădirea sau circuitul. Dacă doriţi o alimentare sigură şi stabilă cu energie electrică pe durata fazei de pregătire a amplasamentului din cadrul procesului de instalare a sistemului, trebuie să luaţi în considerare factorii de mai jos:

m În măsura posibilului, calculatorul trebuie să aibă propriul său circuit de alimentare, cu propriul său întrerupător. Această precauţie nu elimină complet interferenţele, dar este necesară. m Circuitul trebuie verificat pentru asigurarea unei împământări corecte, a unei tensiuni de alimentare corespunzătoare, a absenței interferenţelor şi a căderilor de tensiune..

854

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

m Este obligatorie folosirea unui circuit cu trei conductori, dar mulţi utilizatori introduc ştecherul cu trei fire (fază, nul de lucru şi nul de protecţie) într-o priză cu două fire (fără nul de protecţie). Această operaţie este complet nerecomandată, impământarea işi are rostul ei. m Problemele legate de zgomotele tensiunii de alimentare sporesc atunci când creşte rezistenţa circuitului, care depinde de lungimea şi secţiunea conductorilor. De aceea, pentru micşorarea rezistenţei vă recomand să evitaţi lungirea fără rost a cablurilor de alimentare şi să utilizaţi numai cabluri de putere. u inevitabil va veni momentul când veţi dori să folosiţi şi alte echipamente. Planificaţi lucrul acesta în avans, astfel incât să puteţi evita tentaţia de a alimenta prea multe echipamente dintr-o singură sursă. Dacă este posibil, creaţi un circuit de alimentare separat pentru echipamentele auxiliare care nu fac parte din categoria calculatoarelor. Echipamenteie de climatizare a aerului, copiatoarele, -imprimantele cu laser, radiatoarele

electrice, aspiratoarele şi dispozitivele mari consumatoare de energie electrică se numără printre cei mai mari perturbatori ai tensiunii cu care se alimentează calculatoarele personale. Oricare din echipamentele de mai sus poate consuma un curent excesiv de mare

şi poate face ravagii cu un calculator personal montat pe acelaşi circuit. Am văzut birouri în care toate calculatoarele personale se blocau la ora 9:05 dimineaţa, ora când erau pornite toate maşinile de catea. De asemenea, asiguraţi-vă că toate imprimantele cu laser şi copiatoarele (care sunt şi ele mari consumatoare de energie electrică) nu se alimentează din aceleaşi circuite din care se alimentează şi calculatoarele personale. O altă problemă în unele companii este reprezentată de birourile compartimentate. Multe din aceste compartimente sunt prevăzute cu prize proprii şi sunt legate într-un fel de „lanţ” de alimentare cu energie electrică. Personal, am o sinceră compasiune pentru persoana sau persoanele din biroul aflat la capătul acestui lanţ, care vor benefțicia de o tensiune de alimentare foarte variabilă. Ca un exemplu

de utilizare a aceluiaşi circuit de alimentare de către prea multe echipamen-

te, pot descrie mai multe cazuri în care un calculator persona! prezenta erori de paritate in mod repetat. Toate eforturile de a repara calculatorul s-au dovedit infructuoase. Eroarea de paritate nu apărea în mod constant la anumite locaţii de memorie, fapi care în mod normal înseamnă probleme cu alimentarea. Problema putea fi legată de sursa de alimentare a sistemului sau de sursa exterioară de tensiune. Problema s-a rezolvat in momentul în care am stat mai mult timp să urmăresc calculatorul. Mesajul de eroare de paritate era afişat imediat ce într-un compartiment

aflat în apropiere pornea copiatorul. Alimentarea

calculatorului şi copiatorului din circuite separate

a rezolvat problema.

Urmărind indicaţiile din acest paragraf, puteţi asigura sistemului dumneavoastră o alimentare corespunzătoare cu energie electrică, ceea ce conduce la o funcţionare corectă a sistemului. Interferenţa de radiofrecvenţă. Interferenţa de radiotrecvenţă (RFI - Radio-frequency interference) este deseori ignorată când se studiază factorii care pot crea probleme.

Interferenţa este creată de orice emiţător radio aflat in apropierea sistemului. A avea biroul lângă o staţie radio comercială de 50.000 waţi este o sursă sigură de probieme FFI, dar şi emiţătoarele radio de mai mică putere pot crea probleme. Cunosc multe situaţii în care prezenţa radiotelefoanelor portabile în apropierea calculatoarelor personale a creat apariţia aleatoare pe ecran a unor coduri de taste, ca şi cum o persoană invizibilă ar fi apăsat pe tastatura sistemului. Am văzut de asemenea sisteme blocate din cauza unor probleme RFI. Rezolvarea problemelor RFI este mai dificilă deoarece fiecare caz trebuie tratat în mod

diferit. Uneori, simpia reorientare fizică a sistemului poate rezolva problema, deoarece semnalele radio sunt deseori direcţionale. Alteori, trebuie să procuraţi cabluri speciale, “ecranate,

tastatură.

pentru toate conexiunile care se fac în exterior, cum

ar fi de exemplu

cablul de

Întocmirea unui program de întreţinere preventivă

855

Una din modalităţile de a soluţiona problemele RFI in ceea ce priveşte cablurile este “trecerea lor printr-un miez de ferită toroidal, plasat în jurul cablului pentru a suprima atât „ recepţia, cât şi emisia interferenţei electromagnetice (EMI = electromagnetic interference ). Dacă puteţi constata că la un anumit cablu apar probleme

RFI, de cele mai multe ori

problema dispare trecând cablul prin miezul toroidal. Deoarece cablul trebuie să treacă prin

orificiul central al miezului,

este adesea dificil, dacă nu chiar imposibil, să adăugaţi un

asttel de miez unui cablu care are deja instalaţi conectorii terminali. Radio Shack livrează un miez toroidal din două bucăţi, realizat special pentru a fi adăugat la cablurile deja utilizate. Acest miez arată ca un tub cu pereţi subţiri care a fost tăiat în două bucăţi. Trebuie doar să aşezaţi cablul în centrul uneia din cele două jumătăţi şi să fixaţi cealaltă jumătate peste prima. Acest tip de model constructiv uşurează adăugarea unui miez toroidal pentru suprimarea zgomotelor de tip RFI, la orice cablu existenț. Firma IBM

produce un cablu de tastatură,

pentru sistemele PS/2,

lung de 6 picioare, având

montat din construcţie un miez toroidal (codul 27F4984) care poate reduce substanţial

problemele de interferenţă.

Acest cablu are la capătul dinspre sistem conectorul cu 6 pini

DIN (stilul PS/2), iar la capătul dinspre tastatură conectorul standard SDL (Shielded Data Link). Acest cablu costă aproximativ 40 dolari.

Cea mai bună, dar nu şi cea mai uşoară, metodă de a elimina problema interferenţelor este aceea de a o rezolva chiar de la sursă. Probabil nu veţi putea convinge staţia comercială de radio aflată lângă biroul dumneavoastră să işi înceteze emisiunile, dar dacă problemele dumneavoastră sunt generate de un emiţător radid de mică putere care generează RFI, puteţi adăuga emiţătorului un filtru care suprimă emisiile false. Din nefericire, problemele - persistă uneori până când emițătorul este oprit sau mutat la o distanţă suficientă faţă de sistemul a cărui funcţionare o afectează. Trebuie să ştiţi că până şi propriul dumneavoastră calculator poate fi o sursă de RFI. Echipamentele de tehnică de calcul trebuie să se încadreze, pentru a fi atestate şi vândute, într-una din cele două clasificări stabilite de Comisia Federală pentru comunicaţii (FCC = Federal Communications Commission): Clasa A sau Clasa B. Specificaţiile clasei A sunt aplicate calculatoarelor proiectate, fabricate şi vândute pentru a fi utilizate în medii industriale, comerciale sau de afaceri. Clasa B se referă la calculatoarele care au trecut teste mai pretenţioase şi care pot fi utilizate în medii rezidenţiale şi, desigur, şi in mediile în care pot fi utilizate calculatoarele din clasa A. FCC nu urmăreşte cumpărătorii şi utilizatorii de calculâtoare personale cu atâta asiduitate ca în cazul firmelor care produc sau comercializează aceste calculatoare. De aceea, dacă utilizaţi acasă la dumneavoastră un sistem din clasa A, nu trebuie să vă îngrijoraţi la gândul că poliţia radio este pe punctul să sune la uşa apartamentului dumneavoastră. Trebuie să obţineţi o certificare de clasa B pentru sistemele care îndeplinesc una din următoarele condiţii: a Sunt vândute prin magazinele de desfacere cu amănuntul sau prin poştă. m Sunt vândute marelui public şi nu doar utilizatorilor comerciali. m Sunt alimentate de la baterie sau de la o sursă de 120 V curent alternativ.

Un sistem trebuie să indeplinească toate cele trei condiţii de mai sus pentru a fi considerat un calculator personal şi a fi supus prin urmare regulilor mai stricte ale clasei B. Trebuie de asemenea să ştiţi că FCC consideră toate calculatoarele personale portabile ca făcând parte din clasa B deoarece portabilitatea lor le face -posibil de utilizat în arii rezidenţiale.

Standardele.FCC pentru cele două clase, A şi B, se referă la două tipuri de emisii: emisiile “conductive transmise de sistem prin cablul de alimentare şi emisiile dă radiotrecvenţă, transmise de calculator in spaţiu. Tabelul 18.1 prezintă limitele impuse acestor două tipuri de emisii pentru a putea fi considerate Ga satisfăcând exigenţele clasei A şi respectiv clasei.B.

856

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

DS TRIP

REPER

PT RIRRE

POE:

cl

piu UT

Ti LILI

uei»i

Emisiile conductive: Nivelul maxim de semnal (mV) Clasa A

Clasa B

0,45 la 1,705 MHz

1000

250

1,705

3000

Frecvența la 30,0

MHz

:

250

Emisiile radio: Intensitatea maximă a câmpului (uV/M)

Clasa A (Măsurat la 10 metri)

Frecvența 30 la 88

MHz MHz

88 la 216 217

la 960

MHz

960 MHz şi peste

Clasa B (Măsurat la 3 metri)

90

100

150

150

210

200

300

500

MHz = Megaherţi 70M = Măsurat la 10 metri 3M = Măsurat la 3 metri mV = Milivolţi uV/M = Microvolţi pe metru

Remarcaţi că, deşi unele din valorile specificate pentru clasa A sunt mai mici decât valorile corespunzătoare pentru clasa B, trebuie să luaţi în consideraţie faptul că intensitatea câmpului

scade invers proporţional cu pătratul distanţei de la sursă. O valoare de 100

microvolţi pe metru, la distanţa de 3 m, este prin urmare egală cu o valoare de 9 microvolţi pe metru, la distanţa de 10 m. Aceasta înseamnă pur şi simplu că limitele pentru clasa B sunt mai severe decât par la prima vedere şi sunt cu siguranţă mult mai severe decât limitele corespunzătoare pentru clasa A. În plus, certificarea pentru clasa A este făcută în întregime de către firma producătoare; certificarea pentru clasa B necesită trimiterea unui echipament ca mostră pentru a fi testat de către FCC. Firma IBM şi majoritatea firmelor mari producătoare de calculatoare personale realizează sisteme care satisfac cerinţele mai exigente ale clasei B. Unul din motivele realizării arhitecturii

MCA

(Micro Channel

Architecture) a fost tocmai

necesitatea respectării şi chiar

a depăşirii substanţiale a cerinţelor standardelor FCC. De la început, firma IBM a fost conştientă de faptul că emisiile radio ale calculatoarelor cresc pe măsură ce creşte viteza de lucru a acestora. Pe măsură ce frecvențele de ceas de 66 MHz, 75 MHz şi 100 MHz şi chiar mai mari vor deveni larg răspândite, firma IBM va avea un mare avantaj asupra altor firme care realizează sisteme cu magistrală AT sau EISA, deoarece acestea trebuie să investească în realizarea de carcase şi dispozitive de ecranare a acestora mai scumpe,

pentru a combate zgomotele RFI. Firma IBM şi alte firme care utilizează arhitectura MCA vor realiza astfel sisteme la un cost de fabricaţie mai scăzut.

Praful şi substanţele poluante. Praful, murdăria, fumul şi alte substanţe poluante au efecte nocive asupra sistemului dumneavoastră. Ventilatorul sursei de alimentare aduce în sistem particule aeropurtate care se acumulează în interiorul sistemului. Dacă sistemul dumneavoastră este utilizat într-un mediu cu condiţii de lucru dificile, veţi dori probabil să cunoaşteţi amănunte despre sistemele concepute pentru astfel de medii de lucru. Firma IBM a vândut la început sisteme industriale din clasele XT şi AT, dar a oprit fabricaţia lor după lansarea sistemelor PS/2. Ea a acordat mai multor terţi producători

Protejarea faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare

857

licenţa pentru fabricarea versiunilor industriale ale sistemelor PS/2. Fabricanţii de sisteme compatibile IBM realizează, de asemenea, sisteme industriale; multe companii produc versiuni speciale ale sistemelor lor pentru a fi utilizate în condiţii grele de. exploatare. Sistemele industriale sunt prevăzute de obicei cu sisteme de răcire diterite faţă

de sistemele de răcire ale calculatoarelor personale obişnuite. Este utilizat un ventilator mare care presurizează interiorul sistemului, spre deosebire de depresurizarea utilizată la majoritatea sistemelor obişnuite. Aerul introdus în interiorul carcasei trece printr-un sistem de filtrare care trebuie curăţat şi schimbat periodic. Sistemul este astfel presurizat incât aerul contaminat nu poate pătrunde în interior; aerul nu circulă decât spre exteriorul sistemului. Singura zonă in care aerul poate pătrunde în sistem este zona ventilatorului şi a sistemului de filtrare. Aceste sisteme pot avea,

de asemenea,

tastaturi speciale care nu pot fi afectate de

umezeală şi murdărie. O parte din acestea sunt tastaturi cu membrană,

la care este dificil

de tastat, dar care sunt extrem de robuste, altele seamănă cu tastaturile obişnuite, dar sunt prevăzute cu o membrană subţire din material plastic care acoperă toate tastele.

|

Desigur că o astiel de membrană poate fi adăugată şi tastaturilor obişnuite pentru a le izola de mediul înconjurător. Sistemul dumneavoastră poate avea probleme şi datorită noilor tipuri de umidificatoare. Acestea utilizează ultrasunetele pentru a pulveriza umiditatea în aer. Surplusul de umiditate ajută la rezolvarea problemelor de electricitate statică în zonele cu climat foarte uscat,

dar

conţine şi substanţe poluante care pot crea probleme. Dacă utilizaţi un astfel de umidificator, veţi observa că pe componentele sistemului se depune o pulbere albă de consistenţa cenuşii, ca urmare a existenţei în apa vaporizată a unor minerale abrazive şi corozive, aflate în stare de suspensie. Dacă aceste depozite se acumulează şi pe capetele unităţilor de disc, ele vor zgâria discurile şi vor distruge capetele. De aceea acest tip de umidificatoare bazate pe ultrasunete trebuie să funcţioneze numai cu apă pură distilată. Dacă utilizaţi un astfel de umidificator, asiguraţi-vă ca în jurul său să nu se folosească depozite precum cele menţionate anterior.

Protejarea faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare Sistemele de protecţie la perturbațiile tensiunii de alimentare fac exact ceea ce spune

numele lor: protejează echipamentul dumneavoastră de efectele căderilor de tensiune sau suprasarcinilor. În particular, suprasarcinile sau pulsurile de tensiune pot distruge calculatorul, în timp ce căderile de tensiune pot conduce la pierderea datelor. În acest paragraf vă sunt prezentate cele patru tipuri principale de dispozitive care asigură protecţia

faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare şi modul lor de utilizare (situaţiile în care se utilizează fiecare). Înainte de a vă ocupa de protejarea sistemului dumneavoastră faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare, trebuie să aflaţi dacă sursa de alimentare a acestuia nu vă asigură deja o protecţie substanţială.

De exemplu,

sursele de alimentare din sistemele fabricate de firma

IBM sunt astfel proiectate şi realizate încât să asigure protecţia la tensiuni şi curenţi de valori mai mari decât cele normale şi asigură o filtrare (limitată) a zgomotului de reţea. Multe din sursele de alimentare ieftine existente pe piaţă nu oferă acest tip de protecţie. Fiţi foarte atent în cazul în care aveţi un sistem clonă,

ieftin. În acest caz este foarte

înţelept să asiguraţi sistemului protecţia pe care el nu o are din fabricaţie. Sursele de alimentare montate de firma IBM în sistemele PS/2 se menţin în parametrii normali de funcţionare chiar şi în următoarele situaţii de perturbare a tensiunii de reţea:

858

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

m Căderi de tensiune la 80 V cu durata de până la 2 secunde. m Căderi de tensiune la 70 V cu durata de până la 0,5 secunde.

m Creşteri de tensiune la 143 V cu durata de până la o secundă. Firma IBM susţine de asemenea

că nici sursele sale de alimentare,

nici sistemele sale nu au

de suferit in cazul următoarelor situaţii: m Cădere completă a tensiunii de alimentare. m Orice altă cădere de tensiune. m Un vârf de tensiune de maxim 2500 volţi. Datorită calităţii deosebite a surselor de alimentare produse de firma IBM, documentaţia tehnică a sistemelor PS/2 susţine că acestea nu au nevoie de dispozitive externe pentru

protecţia la perturbațiile tensiunii de alimentare. Majoritatea firmelor cu renume care produc calculatoare personale utilizează, de asemenea, surse de alimentare de înaltă calitate. Companii precum Astec, PC Power şi Cooling produc surse de alimentare de o calitate excepţională. Pentru a verifica nivelele de protecţie incorporate într-o sursă de alimentare pentru calculatoare personale, un laborator independent a supus mai multe calculatoare personale neprotejate unor diverse vârfuri de tensiune de maxim 6000 volţi, ceea ce se consideră a fi

limita maximă de tensiune care poate fi transmisă unui sistem de către o priză electrică. Orice tensiune care depăşeşte această valoare face ca tensiunea să se scurgă la pământ printr-un arc electric în interiorul prizei. Trebuie spus că nici unul din sisteme nu s-a stricat complet pe durata acestor teste; cel mai rău lucru care s-a întâmplat a fost acela că sistemele s-au oprit sau s-au reiniţializat dacă supratensiunea tranzitorie a depăşit 2000 volţi. Fiecare sistem care s-a aflat în această situaţie a pornit din nou, imediat ce a fost acţionat butonul de pornire. Eu personal nu utilizez la sistemele mele nici o formă de protecţie faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare, şi totuşi ele au rezistat cu succes unor trăsnete sau supratensiuni produse în imediata lor apropiere. Cel mai tecent incident, petrecut la o distanţă de numai 15 metri faţă de biroul meu, a fost un trăsnet, îndreptat direct către un coş de cărămidă, care pur şi simplu a aruncat în aer vârful coşului. Nici unul din sistemele mele (care erau în acel moment în stare de. funcţionare) nu a suferit nici un fel de stricăciuni în urma acestui incident; singurul efect a fost că s-au oprit din funcţionare. Ele au pornit din nou, de îndată ce am

acţionat butoanele de pornire corespunzătoare.

În schimb,

un sistem de alarmă

montat în acelaşi birou a fost distrus de trăsnet. Nu susţin că trăsnetele sau suprasarcinile şi pulsurile moderate de tensiune nu pot distruge calculatoarele personale - ca exemplu, un alt trăsnet apropiat a distrus un modem

mele. Am fost pur şi simplu norocos

şi un adaptor serial instalat într-unul din sistemele

că nu a fost distrusă placa de bază.

Exemplele de mai sus evidenţiază un aspect adesea neglijat în strategiile de protejare la perturbațiile tensiunii: puteţi să vă protejaţi sistemele de perturbațiile tensiunii de

alimentare, dar nu uitaţi să asiguraţi aceeaşi protecţie contra pulsurilor de tensiune şi Suprasarcinilor de pe linia telefonică. Decuplarea automată a calculatorului personal pe durata perturbaţiilor tensiunii de alimentare este o facilitate încorporată in cele mai performante surse de alimentare. Puteţi iniţializa sursa de alimentare trecând butonul de oprire din poziţia pornit în poziţia oprit şi apoi din nou în poziţia pornit. Unele surse de alimentare, cum ar fi acelea montate în

majoritatea sistemelor PS/2, au o funcţie de auto-restart (repornire automată). Aceste surse acţionează la fel ca sursele obişnuite în cazul unei situaţii de supratensiune sau puls de tensiune mare:

opresc sistemul de sub tensiune.

Diferenţa constă în aceea că, după

Protejarea faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare

859

revenirea tensiunii de reţea la valoarea normală, sursa specială de tensiune aşteaptă un

timp stabilit (de obicei între trei şi şase secunde) şi apoi se reiniţializează şi reporneşte

sistemul. Deoarece nu este necesară acţionarea manuală a comutatorului de pornire, acest tip de sursă de alimentare este utilă in cazul sistemelor care funcţionează ca servere de reţea sau în cazul sistemelor aflate la distanţă. Prima dată când am asistat la o supratensiune mare care a cauzat oprirea imediată a sistemelor mele, am fost extrem de surprins. Toate sistemele erau tăcute, dar luminile monitoarelor şi modemurilor erau aprinse. Primul meu gând a fost că totul s-a stricat, dar simpla acţionare a comutatorului de pornire a fiecărui sistem a provocat reiniţializarea

surselor de alimentare corespunzătoare, iar sistemele au pornit din nou fără nici un fel de, probleme. De atunci, acest tip de oprire a sistemelor s-a petrecut de mai multe ori şi |

niciodată nu am avut probleme în a le reporni.

În paragrafele care urmează sunt prezentate următoarele tipuri de dispozitive pentru protecţia la perturbațiile tensiunii de alimentare: 3 Limitatori de supratensiune tranzitorie. m Stabilizatoare şi filtre de rețea. m Surse de alimentare de rezervă.

m Surse de alimentare neintreruptibile.

Limitatori de supratensiune tranzitorie Cea mai simplă formă de protecţie la perturbațiile tensiunii de reţea sunt limitatorii de supratensiune tranzitorie, care se intercalează între sistem şi tensiunea de reţea. Aceste

dispozitive, care costă între 20 şi 200 dolari, pot absorbi supratensiunile tranzitorii produse de trăsnete şi echipamentele de putere din apropiere. Unele tipuri de limitatori pot fi foarte

eficienţi in cazul unor anumite probieme de tensiune, dar aceste dispozitive asigură totuşi o protecţie foarte limitată.

Limitatorii de supratensiune tranzitorie folosesc diferite dispozitive, cum ar fi varistorii metal-oxid (MOVs = metal-oxid varistors) care pot detecta şi şunta toate tensiunile care depăşesc o anumită valoare. Dispozitivele MOV acceptă tensiuni de până la 6000 volţi şi dirijează către pământ toate tensiunile care depăşesc 200 volţi. Dispozitivele MOV pot manevra supratensiunile normale, dar supratensiunile foarte mari, cum ar fi trăsnetele directe, trec prin aceste dispozitive. Ele nu sunt proiectate şi realizate astfel incât să suporte valori foarte mari de tensiune şi se autodistrug în timp ce incearcă să şunteze o

supratensiune foarte mare. De aceea, aceste dispozitive devin nefuncţionale după o singură supratensiunt mare sau o serie de supratensiuni mai mici. Problema cea mare este că

nu puteţi şti exact când devin aceste dispozitive nefuncţionale; singura modalitate de a afla aceasta constă în aplicarea unei supratensiuni, ceea ce le poate distruge. De aceea, nu veţi şti niciodată cu adevărat dacă aşa-numitul dumneavoastră limitator vă protejează sistemul. Unele dispozitive limitatoare de tensiune tranzitorie sunt prevăzute cu indicatori de stare luminoşi care vă indică dacă a avut loc o supratensiune suficient de mare să distrugă

dispozitivul

MOV.

Un limitator fără acest indicator luminos de stare este inutil, deoarece nu

puteţi şt: lacă şi când şi-a incetat limitatorul funcţia de protecţie. Laboratoarele

Underwriters au realizat un excelent standard

pentru limitatorii de supraten-

siune tranzitorie: standardul UL 1449. Orice limitator care îndeplineşte cerinţele acestui „standard este considerat un limitator bun şi oferă cu siguranţă un grad suplimentar de protecţie faţă de cel oferit de sursa de alimentare a sistemului dumneavoastră. Totuşi, singurele tipuri de limitatori de supratensiune tranzitorie care merită cumpărate trebuie să îndeplinească două cerinţe: să se conformeze standardului UL 1449 şi să posede indicatori

860

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanții

de stare luminoşi care să vă arate când s-a distrus dispozitivul MOV. Dispozitivele care se conformează standardului UL 1449 au menţionată această informaţie pe ambalaj sau direct pe dispozitiv. Dacă această informaţie lipseşte, dispozitivul nu corespunde standardului şi trebuie evitai. O altă caracteristică a unui limitator de supratensiune o reprezintă existenţa unui întrerupător de circuit (incorporat în limitator) care să poată fi acţionat, protejând calculatorul dacă în sistem sau într-un echipament periferic apare un scurtcircuit. Aceste limitatoare cu întrerupător încorporat costă în jur de 40 dolari. Protecţia la supratensiunile tranzitorii pe linia telefonică În afară de protecţia la perturbațiile tensiunii de alimentare, este extrem de important să asiguraţi sistemului dumneavoastră protecţia faţă de problemele care pot să apară pe liniile telefonice la care este conectat. Dacă utilizaţi un modem sau o placă de fax care sunt cuplate la un sistem telefonic, orice supratensiuni şi vârturi care apar pe linia telefonică pot produce avarierea sistemului dumneavoastră. În multe zone, liniile telefonice sunt foarte expuse trăsnetelor, care reprezintă principala cauză a distrugerii modemurilor şi calculatoa-

relor conectate la aceste linii telefonice. Unele companii produc sisteme simple de protecţie la supratensiune care pot îi intercalate între modemul dumneavoastră şi linia telefonică la care acesta este cuplat. Aceste dispozitive simple şi ieftine pot fi achiziţionate de la orice magazin de dispozitive şi componente electronice. Majoritatea firmelor producătoare de cabluri şi echipamente de comunicaţii, prezentate in Anexa B, produc şi comercializează astfel de dispozitive de protecţie la supratensiunile produse pe liniile telefonice.

Stabilizatoare de reţea În afară de creşterea valorilor de tensiune şi curent peste limitele normale, pot apărea şi alte probleme de alimentare. Tensiunea poate să scadă sub nivelul necesar funcţionării sistemului şi poate rezulta întreruperea alimentării. În reţea, în afara supratensiunilor şi impulsurilor tranzitorii, se pot produce şi alte forme de zgomot electric, cum ar fi interferenţa de radiofrecvenţă sau zgomotele electrice cauzate de motoare sau alte sarcini inductive. Atunci când conectaţi intre ele echipamente electrice numerice (cum ar fi calculatoarele personale şi echipamentele lor periferice) trebuie să luaţi în consideraţie două aspecte. Un fir reprezintă o antenă şi are o tensiune electrică indusă în el de câmpurile electromagnetice din apropiere, care pot proveni de la alte fire, telefoane, dispozitive de afişare pe tub catodic, motoare, echipamente fluorescente, descărcări electrostatice şi, bineinţeles, emițătoare radio. Circuitele numerice răspund de asemenea cu o sensibilitate surprinzătoare la zgomotele de nivel mic (unul sau doi volţi), ceea ce creează probleme deosebite. Cablurile din clădirea în care lucraţi pot acţiona ca nişte antene şi colecta toate aceste zgomote şi perturbații. Un stabilizator de reţea poate rezolva multe din aceste probleme. Un stabilizator de reţea este proiectat şi realizat pentru a rezolva o mulţime de probleme. El filtrează tensiunea de alimentare, suplimentează căderile de tensiune, suprimă creşterile nepermise ale curentului şi tensiunii şi, in general, acţionează ca un tampon între sistem şi reţeaua la care acesta este conectat.

Un stabilizator de reţea îndeplineşte sarcinile unui

echipament de protecţie la supratensiune şi, in plus, multe alte funcţii. El nu este un dispozitiv pasiv care acţionează la apariţia unei supratensiuni,

ci este mai degrabă un

dispozitiv activ care acţionează in mod continuu. Un stabilizator de reţea asigură o adevărată filtrare a alimentării şi poate de asemenea rezolva o mulţime de probleme. El înglobează transformatoare, condensatoare şi alte elemente de circuit care pot suplimenta o cădere de tensiune tranzitorie.

Protejarea faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare

861

Aceste dispozitive costă de obicei câteva sute de dolari, în funcţie de capacităţile pe care

le oferă. :

Protecţia la întreruperea tensiunii de reţea Următorul nivel de protecţie pentru problemele legate de tensiunea de alimentare este

reprezentat de dispozitivele de menţinere a alimentării sistemului.

Aceste dispozitive pot

asigura alimentarea cu energie electrică a sistemului în cazul unei „căderi” complete a reţelei, ceea ce vă oferă răgazul de timp necesar pentru o oprire normală, corectă a sistemului. Sunt disponibile două tipuri de astfelde dispozitive: sursa de alimentare de rezervă (standby power supply, prescurtat SPS) şi sursa de alimentare neintreruptibilă (uninterruptible power supply, prescurtat UPS). UPS este un tip special de echipament deoarece are mai multe funcţii în afară de a furniza energie sistemului în cazul căderii rețelei: este de fapt cel mai bun stabilizator de reţea pe care îl puteţi cumpăra.

Surse de alimentare de rezervă (SPS). O sursă de alimentare de rezervă este cunoscută sub numele de dispozitiv „off-line” deoarece ea funcţionează numai atunci când alimentarea normală este deconectată. Un sistem SPS foloseşte un circuit special care poate sesiza curentul alternativ al reţelei. Dacă sesizează o cădere de tensiune în reţea, sistemul SPS

comută extrem de repede pe bateria de rezervă şi invertorul de tensiune. Invertorul transformă tensiunea furnizată de baterii in tensiune alternativă de 110 V care este furnizată sistemului. Sistemele SPS funcţionează în general corespunzător, dar uneori se ivesc probleme la comutarea pe baterie. Dacă această trecere nu este suficient de rapidă, sistemul se opreşte sau reporneşte, ceea ce corespunde scopului SPS: acela de a menţine sistemul în stare de funcţionare şi la întreruperea tensiunii de reţea. O SPS performantă înglobează şi un transformator ferorezonant, adică un transformator de mare putere care are posibilitatea să inmagazineze o cantitate mică de energie electrică şi să o livreze sistemului pe durata operaţiei de comutare

pe baterie.

Montarea

unui astfel de transformator este echivalentă

cu montarea în reţea a unui tampon adăugat la SPS şi care îi conferă acestuia adevărate caracteristici de neintreruptibilitate.

Dispozitivele SPS pot fi sau nu prevăzute cu propriul lor stabilizator de reţea; majoritatea unităţilor SPS ieftine conectează sistemul dumneavoastră direct la tensiunea de reţea în condiţii obişnuite şi nu oferă nici un fel de stabilizare. Adăugarea unui transformator ferorezonant unei unităţi SPS ii conferă acesteia posibilităţi suplimentare de reglare şi protecţie datorită efectului de tampon

al transformatorului.

Dispozitivele SPS care nu sunt

prevăzute cu transformator ferorezonant necesită şi ele folosirea unui stabilizator de reţea pentru asigurarea unei protecţii complete. Sistemele SPS costă între 200 şi câteva mii de dolari, în funcţie de calitate şi de puterea generată. Surse de alimentare neintreruptibile (UPS). Probabil că soluţia cea mai bună pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de alimentarea sistemului este reprezentată de o

sursă de alimentare care face şi stabilizare şi este şi neintreruptibilă, caracteristici pe care le are sursa de alimentare neintreruptibilă. Sistemele UPS sunt cunoscute ca sisteme on-line deoarece ele funcţionează continuu şi furnizează în mod continuu energie sistemului dumneavoastră. Deoarece unele firme işi prezintă dispozitivele SPS prevăzute cu transformator ferorezonant ca fiind dispozitive UPS, mulţi utilizează acum expresia „UPS adevărat”

pentru a se referi la un adevărat sistem

on-/ine. Un UPS adevărat are o

construcţie asemănătoare cu a unui SPS; totuşi, deoarece lucrează intotdeauna pe baterie, nu există circuit de comutare. Într-un UPS adevărat,

sistemul dumneavoastră este alimentat in mod

continuu de la

baterie, cu un invertor de tensiune care transformă tensiunea continuă de 12 volţi în tensiune alternativă de 110 volţi. În acest mod aveţi propriul dumneavoastră sistem de

862

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventi vă, copii de siguranţă, garanţii

alimentare care generează tensiune electrică, indiferent de starea reţelei. Un încărcător de baterie conecta

t la reţea încarcă bateria cu o viteză egală cu viteza ei de descărcare, bateria fiind menţinută astfel continuu încărcată. Când alimentarea de la reţea se întrerupe, un UPS adevăra t continuă să funcţioneze fără probleme, tot ceea ce se pierde fiind funcţia de încărca re a bateriei. Deoarece sistemul dumneavoastră funcţiona deja pe baterie in moment ul căderii reţelei, nu are loc nici un fel

de comutare şi nu are loc nici un fel de întreru pere a funcţionării sistemului. Desigur, bateria incepe să se descarce cu o viteză dictată de sarcina pe care sistemul dumneavoastră o reprezintă pentru

UPS, ceea ce (în funcţie şi de capacitatea bateriei) vă dă timp mai mult decât suficient să opriţi corect sistemul. Bazând u-se pe o capacitate corespunzătoare a bateriei de a acumula energie electrică, UPS funcţi onează în mod continuu, alimentând sistemul cu energie electrică şi prevenind astfel surprizele neplăcute. Când reţeaua se restabileşte, incărcătorul de baterie începe să reincar ce bateria, fără nici un fel de întrerupere a aliment ării sistemului.

Preţul UPS depinde în mod nemijlocit de perioada în care el păstrează alimentarea sistemului după căderea reţelei şi de puterea furniza tă; de aceea, achiziţionarea unui UPS care să vă asigure timp suficient pentru închiderea fişierelor şi oprirea corectă a sistemului este suficientă. În cazul majorităţii aplicaţiilor care rulează pe calculatoare personale, această soluţie este cea mai avantajoasă deoarece în caz contrar bateriile şi incărcătorul de baterii trebuie să fie mult mai mari şi vor costa mai mult. ” Majoritatea sistemelor SPS sunt prezentate în reclam e ca fiind adevărate sisteme UPS. Ceea ce nu se menţionează este „timpul de comuta re al unităţii”. Dacă în reclamă este . menţionată valoarea timpului de comutare, sistem ul nu este un sistem UPS adevărat, deoarece un sistem UPS adevărat nu comută nicioda tă. Trebuie spus totuşi că un sistem SPS performant, prevăzut cu transformator, poate prezenta practic aceleaşi performanţe ca un sistem UPS adevărat, având un prej mai scăzut. Deoarece un sistem UPS asigură o izolare totală a sistemului faţă de tensiunea de reţea, el reprezintă deopotrivă un stabilizator de reţea şi un dispozitiv de protecţie la supratensiune de neegalat. Cele mai bune sisteme UPS înglobează un transformator ferorezonant pentru a oferi astfel posibilităţi şi mai mari de protecţie şi filtrare. Acest tip de sistem UPS reprezintă, cu

siguranţă, cel mai bun dispozitiv de protecţie la probiemele de alimentare cu energie electrică din câte au fost realizate până acum. Totuşi, costul unui astiel de sistem poate fi foarte ridicat. Un UPS adevăr a afla câtă putere consumă

at costă între 1 şi 2 dolari pentru fiecare watt furnizat. Pentru

sistemul dumneavoastră,

consultaţi eticheta UL,

partea din spate a sistemului. Pe etichetă este înscris ă puterea sau numai în volţi şi amperi. Dacă sunt furnizate numai valorile cele două numere pentru a afla puterea in waţi. De exemplu, pe spatele sistemului IBM PC AT Model 339 aflăm

poate consuma

110 V la maximum

5 amperi.

Prin urmare,

montată

pe

maximă consumată în waţi în volţi şi amperi, înmulţiţi

din etichetă că sistemul

puterea maximă

pe care o consumă acest sistem este de 550 W. Maximu l este atins pentru un sistem cu toţi conectorii „ocupaţi”, două unităţi de hard disc şi o unitate de dischetă, adică maximul posibil de extensii. Sistemul nu va consuma niciod ată mai mult de 550 waţi; în caz contrar, se arde siguranţa de 5 amperi din sursa de alimentare.

Acest

tip de sistem consumă în medie 300 waţi; totuşi, atunci când facem calcule le pentru UPS trebuie ca, pentru siguranţă, să luăm în considerare valoarea de 550 waţi. Dacă adăugăm şi monitorul, care consumă 100 waţi, ajungem la un consum de 650 waţi. Două sisteme AT complet „încărcate” necesită un sistem UPS de 1100 waţi. Dacă adăugăm şi cele două monitoare, care consumă câte 100 waţi fiecare, ajungem !a un sistem UPS de 1300 waţi. Considerând preţul de 1 până la 2 dolari

pe watt, un sistem UPS care să aibă cel puţin capacitatea... waţi costă intre 1300 şi 2600 dolari - scump, dar din păcate acesta este preţul care trebuie plătit pentru a asigura sistemului de 1300

dumneavoastră o protecţie maximă.

Utilizarea metodei copiilor de siguranță

863

Majoritatea companiilor utilizează aceste sisteme UPS scumpe numai pentru calculatoarele personale a căror funcţionare continuă este vitală, cum este de exemplu cazul la serverele

de fişiere din reţea.

În afară de puterea totală disponibilă la ieşire, există şi alte caracteristici care diferenţiază între ele sistemele UPS. Adăugarea unui transformato r ferorezonant imbunătăţeşte posibilităţile sistemului UPS de a filtra tensiunea de reţea şi de a acţiona ca un tampon.

Sistemele

UPS performante sunt prevăzute,

de asemenea,

cu un inverto

r care produce o adevărată ieşire sinusoidală; sistemele UPS ieftine generează de obicei o formă de undă dreptunghiulară. O formă de undă dreptunghiulară reprezi ntă o aproximare a curbei sinusoidale având pantele crescătoare şi descrescătoare de tensiune foarte abrupte. Pantele abrupte ale unui semnal dreptunghiular nu sunt compatibile cu unele surse de alimentare pentru calculatoarele personale. Asiguraţi-vă că sistemul UPS pe care il cumpăraţi produce un semnal compatibil cu calculatorul dumneavoastră personal. Fiecare unitate are o specificaţie care indică durata în care ea poate furniza ieşirea la valoarea nominală. Dacă sistemul dumneavoastră

consumă

mai puţin decât valoare

a nominală, atunci dispozitivul UPS vă asigură un timp suplimentar. Vă recomand totuşi să fiţi precaut: majoritatea sistemelor UPS nu vă permit să lucraţi ore intregi cu calculatorul personal pe durata întreruperii energiei electrice. Ele sunt astfel proiect ate şi realizate încât să vă

furnizeze energie electrică pentru

ceea ce este strict necesar; cu alte cuvinte, ele asigură funcţionarea sistemului dumneavoastră suficient timp pentru a vă permite să il opriţi în mod corespunzător. Sistemele UPS care menţin calculatorul personal în funcţiune pentru mai mult de 15 minute sunt foarte scumpe.

Există foarte multe firme care produc echipamente pentru protecţia la perturbațiile tensiunii de alimentare, două din cele mai bune fiind firmele Best Power şi Tripp Lite. Aceste firme sunt prezent ate în Anexa

B. Ele produc şi comercializează o mare varietate de sisteme UPS şi SPS, de filtre de reţea şi de echipamente pentru protecţia la supratensiunile tranzitorii.

Utilizarea metodei copiilor de siguranţă Efectuarea unor copii de siguranţă ale celor mai importante date din sistem este o operaţie pe care mulţi utilizatori nu o efectuează. O copie de siguran ţă (backup) este similară unei asigurări: aveţi nevoie de ea numai atunci când aveţi dificultă ţi mari. Deoarece un sistem de backup reprezintă nu doar o investiţie financiară, ci şi o investiţie de timp şi efort, mulţi utilizatori nu şi-au dezvoltat

un

sistem de backup corespunzător, ceea ce nu reprezin tă o problemă până în momentul când se produce dezastrul şi vă treziţi brusc fără cele mai | importante date şi fişiere. Acest capitol prezintă mai multe sisteme de backup care vă pot ajuta să vă desftăşuraţi activitatea mai uşor şi mai repede şi care sper că vor fi folosite de cât mai mulţi utilizatori.

Orice tehnician de service trebuie să fie conştient de necesita tea efectuării copiilor de siguranţă. După ce repar un sistem care a avut probleme cu discul, pot da asigurări că subsistemul disc va fi complet funcţional. Nu pot totuşi garanta păstrarea fişierelor originare pe disc; de fapt, s-ar putea chiar să fie nevoie de înlocuir ea unităţii de disc. Fără existenţ a unei copii de siguranţă,

datele originare se pot pierde pentru totdeaun

a, chiar dacă sistemul a fost reparat din punct de vedere fizic. Niciodată nu se distruge mai repede increderea unui om În tehnica de calcul decât atunci când îl informaţi că munca sa de un an sau mai mult (păstrat ă în fişiere pe disc) este pierdută.

De câte ori vizitez un client la domiciliu pentru operaţii de depistare

şi remediere a defectelor, ii recomand ca până la venirea mea să efectueze o copie de siguranţă a fişierelor. La inceput, unii clienţi sunt mai ezitanţi, dar ceea ce le recomand eu să facă va fi făcut

864

Capitolul 18 — întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

oricum de tehnicianul de service, care este plătit cu ora. Copia de siguranţă trebuie efectuată inainte ca eu să incep să intervin în sistem, deoarece nu vreau să fiu făcut răspunzător dacă datele se alterează sau chiar se pierd. Dacă sistemul prezintă un defect | major, care face imposibilă efectuarea operaţiei de backup, mă asigur că clientul meu ştie că tehnicianul de service nu este răspunzător pentru securitatea datelor din sistem.

O regulă foarte bună pe care vă recomand să o aplicaţi este aceea de a nu lăsa intervale de timp prea mari între operaţiile de backup (cu cât sunt mai mari aceste intervale, cu atât riscaţi să pierdeţi mai mult din munca

dumneavoastră).

Puteţi de asemenea

reinstala sau

„chiar cumpăra din nou copii ale programelor care s-au pierdut, dar nu puteţi achiziţiona din

nou' propriile dumneavoastră date. Deoarece datele sunt mult mai valoroase decât sistemul,

eu recomand de mai multă vreme tehnicienilor de service să se familiarizeze cu principiile şi procedeele de recuperare a datelor. Priceperea de a efectua acest serviciu extrem de valoros vă oferă un avantaj uriaş faţă de acei tehnicieni de service care se ocupă doar de repararea componentelor

hard.

“Strategii de backup Toţi utilizatorii şi managerii sistemelor de calcul trebuie să dezvolte strategii proprii de backup care să asigure efectuarea regulată a acestor copii de siguranţă. Recomand ca răspunderea pentru efectuarea copiilor de siguranţă să fie încredinţată unei anumite persoane din birou; în acest fel ne asigurăm că operaţia nu rămâne neefectuată. Intervalul de backup trebuie selectat în funcţie de activitatea desfăşurată pe sistemul de calcul. Unii utilizatori efectuează backup zilnic, iar alţii săptămânal. În orice caz, nu se recomandă efectuarea de copii de siguranţă la intervale mai mari de o săptămână. Unii utilizatori adoptă o strategie mixtă: efectuează o dată pe săptămână o copie de siguranţă a întregului disc şi zilnic, copii de siguranţă ale fişierelor modificate în ziua respectivă. În paragrafele următoare sunt prezentate proceduri de backup şi probleme protecţia la copiere.

legate de

Proceduri de backup. Copiile de siguranţă trebuie efectuate numai pe suporturi amovibile, cum

ar fi cartuşul sau banda,

care pot fi scoase din sistem şi depozitate într-un loc sigur.

Copiile de siguranţă efectuate pe suporturi inamovibile, cum ar fi de exemplu, un alt hard disc, sunt mult mai vulnerabile la deteriorare, furt sau incendiu;

de asemenea,

a avea mai

multe copii de siguranţă reprezintă o cheltuială foarte mare. Datorită costului relativ scăzut al hard discurilor, unii utilizatori instalează in sistem două hard discuri şi efectuează pe unul din ele o copie de siguranţă a celuilalt, ceea ce nu

reprezintă o idee prea fericită. Mai rău, unii utilizatori împart un hard disc în două partiţii şi utilizează una din partiţii pentru a efectua o copie de siguranţă a celeilalte partiţii. Aceste copii de siguranţă sunt, de fapt, false copii de siguranţă. Dacă sistemul este supus unei căderi de tensiune sau, dimpotrivă, unei suprasarcini, se poate pierde conţinutul ambelor hard discuri sau -ambelor partiţii de pe un hard disc. De asemenea, dacă sistemul este furat, se pierd ambele copii de siguranţă.

În sfârşit, dacă sistemul este deteriorat din punct

pierdute. Ţinând cont de motivele expuse siguranţă numai pe suporturi amovibile.

mai sus, vă recomand

de vedere fizic, de exemplu prin incendiu, atât datele, cât şi copia de siguranţă sunt

Etectuaţi copiile de siguranţă bandă cu cel puţin trei benzi săptămână, pe a doua bandă Evident, benzile trebuie puse

să efectuaţi copii de

prin rotaţie. Vă recomand să utilizaţi un sistem de backup pe pe unitate, în care să salvaţi datele pe prima bandă în prima în a doua săptămână şi pe a treia bandă în a treia săptămână. într-un loc sigur, pentru a fi protejate de deteriorare ca urmare

a incendiilor, inundaţiilor sau altor dezastre şi pentru a

fi protejate,

de asemenea,

da furt.

Utilizarea metodei copiilor de siguranță

865

În a patra săptămână începeţi să rotiţi fiecare bandă astfel încât prima bandă să fie din nou utilizată pentru backup, iar a doua bandă să fie aşezată deoparte. Acest sistem asigură intotdeauna două benzi (cele mai noi) în uz, în timp ce a

treia bandă este pusă deoparte

pentru a furniza o asigurare în caz de dezastru. Numai suporturile amovibile asigură acest tip de flexibilitate, iar banda este unul din cele mai bune suporturi amovibile pentru backup.

Probleme privind protecţia la copiere. Unul din obstacolele care stau în calea efectuării unor copii de siguranţă corespunzătoare ale softului este protecţia la copiere, un sistem în care discul originar ce conţine softul este astfel modificat încât să nu poată fi copiat exact de către sistemul dumneavoastră. Atunci când programele de pe disc sunt lansate în execuţie, ele analizează prezenţaîn sistem a discului originar. Unele firme producătoare de soft vă forţează să folosiţi copii ale programelor lor pentru a se asigura că dischetele originare au fost introduse în unitatea de dischetă pentru validare chiar dacă sistemul dumneavoastră are softul încărcat pe hard disc. Unele forme de protecţie la copiere încarcă softul pe hard disc numai de pe dischetele originare şi modifică versiunea instalată pe hard disc astfel incât aceasta funcţionează numai dacă rămâne într-o anumită zonă de pe hard disc. Dacă programul este mutat pe hard disc, el nu mai funcţionează. Deoarece aceste cerinţe fac softul foarte vulnerabil, nu recomand utilizarea de soft protejat la copiere în lumea afacerilor. Răspunsul meu în ceea ce priveşte protecţia la copiere este refuzul de a folosi, cumpăra sau recomanda orice tip de soft produs de companii care utilizează astfel de practici. Cu rare excepţii, eu nu cumpăr soft protejat la copiere. Există versiuni neprotejate la copiere pentru orice program de care aveţi nevoie. Se poate chiar să descoperiţi că versiunea neprotejată la copiere a unui program este mai bună decât versiunea protejată la copiere. Totuşi, dacă nu sunteţi dumneavoastră cel care răspunde în companie de achiziţionarea de soft, sunt şanse mici să vă impuneţi acest punct de vedere. Utilizatorii experimentați de calculatoare personale ştiu că nu trebuie folosite niciodată dischetele originare atunci când efectuaţi instalarea sau configurarea softului. Eu personal, după ce cumpăr un program nou, fac mai întâi o copie şi apoi depozitez intr-un loc sigur dischetele originare. De fapt utilizez dischetele originare numai pentru a face copii de siguranţă suplimentare. Acest procedeu mă protejează în caz că greşesc la instalarea sau utilizarea softului. Datorită necesităţii de a efectua copii de siguranţă şi datorită faptului că protecţia la copiere împiedică efectuarea de backup, a apărut o soluţie corespunzătoare: Când trebuie să utilizaţi un soft protejat la copiere, trebuie să cumpăraţi programe speciale care vă permit să efectuaţi backup şi chiar să indepărtaţi protecţia la copiere în cazul majorităţii programelor protejate la copiere existente pe piaţă. Două.astfel de programe speciale sunt CopyWrite, produs de firma Quaid Software Ltd., şi Copy II PC, produs de firma Central Point Software. Aceste programe costă aproximativ 50 dolari şi sunt absolut necesare atunci când sunteţi obligaţi să lucraţi cu soft protejat la copiere. Trebuie să ştiţi că, indiferent ce spune contractul prin care vi se acordă licenţa softului, dumneavoastră aveţi dreptul legal de a face copii de siguranţă ale programelor pe care le-aţi cumpărat; acest drept este garantat de legea de copyright în vigoare pe teritoriul S.U.A. Nu vă lăsaţi induşi în eroare în această privinţă de contractul de cumpărare a licenţei. Cel mai bun mijloc de luptă impotriva protecţiei la copiere îl reprezintă propriul dumneavoastră portofel. Majoritatea companiilor răspund la presiunea economică; multe din ele răspund îndepărtând protecţia la copiere. Din fericire, datorită presiunii economice exercitate de utilizatorii influenţi, protecţia la copiere a fost aproape eliminată de pe piaţa | softului comercial şi financiar-bancar. Numai câteva programe au păstrat acest defect; sper

totuşi că el va fi în curând înlăturat în intregime. Software pentru backup. În stabilirea strategiei adecvate de backup trebuie să luaţi în

866

Capitolul 18 — întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

consideraţie soluţiile posibile atât din punct de vedere soft, cât şi din punct de vedere hard. Acest paragraf explorează mai întâi opţiunile soft; aceasta inseamnă că puteţi utiliza fie programele de backup din sistemul de operare DOS,

fie alte programe de backup.

Veţi

vedea că programele de backup furnizate de terţe firme oferă de multe ori mai multe

caracteristici şi opţiuni decât cele oferite de programul BACKUP din sistemul de operare DOS. După discutarea alternativelor soft, sunt prezentate sistemele de backup specializate,

complete (hard şi soft). Utilizarea de hard specializat reprezintă cea mai bună cale de a realiza copii de siguranţă eficiente şi sigure. Comanda BACKUP din sistemul de operare DOS. Primele programe de backup pe care le puteţi utiliza sunt comenzile BACKUP şi RESTORE din sistemul de operare DOS. De la introducerea lor în sistemul de operare DOS versiunea 2.0 şi până la versiunea 3.3, aceste comenzi au nemulţumit utilizatorii cu deficienţele lor şi cu alte probleme. Versiunile livrate cu sistemul de operare DOS 4.0 şi versiunile ulterioare au fost mult imbunătăţite dar ele nu au încă facilităţile pe care le oferă multe alte produse similare existente pe piaţă. Din cauza modului în care comenzile BACKUP şi RESTORE utilizează dischetele din punct de vedere hard, puteţi folosi aceste comenzi numai pentru a efectua copii de siguranţă ale hard discurilor de capacitate mică. Noul soft pentru backup din sistemul de operare DOS 6.x. Atât firma Microsoft cât şi firma IBM au inclus versiuni noi ale softului pentru backup în versiunile DOS 6.x pe care le livrează. Aceste programe depăşesc cu mult posibilităţile primei versiuni a programului BACKUP şi sunt mult mai uşor şi mai sigur de utilizat. În sistemul de operare MS-DOS, firma Microsoft a inclus o versiune restrânsă a programului Norton Backup, versiune numită MSBACKUP. Acest program este un program dirijat în întregime prin meniuri şi reprezintă un mare pas înainte faţă de vechile comenzi BACKUP şi RESTORE, fiind destinat să execute copii de siguranță numai pe dischete. Deoarece acest program reprezintă o versiune restrânsă a programului Norton Backup livrat de firma Symantec, îl puteţi actualiza cumpărând versiunea completă, fără să pierdeţi compatibilitatea cu copiile de siguranţă efectuate anterior. Firma IBM a mers pe o cale diferită în sistemul de operare PCDOS şi furnizează o versiune doar cu puţin restrânsă a programului CPBACKUP, produs de firma Central Point Software. Acesta este un program mult mai funcţional decât programul MSBACKUP inclus de firma Microsoft în sistemul de operare MS-DOS. Programul CPBACKUP poate executa backup pe o mare varietate de suporturi, inclusiv pe benzi. El este de asemenea un program dirijat de meniuri, uşor de utilizat, dar poate fi şi complet automatizat cu ajutorul unui mare număr de opţiuni tip linie de comandă. Bineinţeles, versiunea coipletă poate fi obţinută direct de la firma Central Point Software, menţinându-se compatibilitatea cu copiile de siguranță

efectuate anterior. Programe pentru backup pe dischete.

Majoritatea programelor de backup existente pe piaţă

oferă trăsături de performanţă şi uşurinţă de utilizare care nu se întâlnesc la programele BACKUP şi RESTORE din sistemul de operare DQS. Dacă trebuie să folosiţi unitatea de dischete drept hard pentru backup, atunci faceţi-vă singur o favoare şi studiaţi cu atenţie piaţa programelor de backup.

Personal

recomand

programul

FASTBACK,

realizat de firma

Fifth Generation Systems, ca şi programele de backup realizate de firmele Symantec şi Central Point Software. Aceste ultime două programe sunt incluse în pachetele utilitare livrate de aceste firme, inclusiv Norton Desktop for Windows şi PC Tools. Chiar şi având la dispoziţie aceste programe, nu recomand efectuarea unei copii de siguranţă a unui hard disc mai mare de 20-40

megaocteţi deoarece sunt necesare foarte

multe dischete. Să explic aceasta, dând ca exemplu sistemul pe care îl folosesc. El este prevăzut cu o unitate de hard disc de 1 gigaoctet care necesită pentru backup 728

dischete de 1,44M.

Unele programe de backup efectuează şi compresia datelor, ceea ce

Utilizarea metodei copiilor de siguranţă

-867

poate reduce numărul dischetelor necesare cu o treime sau chiar cu o jumătate; totuşi, în cel mai bun caz vor fi necesare aproape 400 dischete. Deoarece eu efectuez copiile de siguranţă prin sistemul rotației, cu trei backups pe rotaţie, aș avea nevoie de cel puţin

1200

dischete (mergând până la 2184 dischete) inaltă densitate. Şi aceasta se referă doar

la unui

din sistemele mele; am

mai multe sisteme cu hard discuri de aceeaşi capacitate.

Când încercaţi să vă imaginaţi administrarea a mai mult de o mie de dischete sau manipularea zilnică a peste 400 dischete pentru backup, puteţi să vă convingeţi şi singur de dezavantajele salvării pe dischete a hard discurilor de mare capacitate.

Una dintre soluţii este să efectuaţi backup folosind fie o unitate cu bandă video de 8 mm, fie o unitate cu bandă audio digitală (DAT) de 4 mm. Fiecare din aceste sisteme de bandă poate memora uşor, pe o singură bandă, mai mult de un gigaoctet şi poate efectua un backup complet al unui hard disc plin, în aproximativ 3 ore. Efectuarea unui backup parțial

durează câteva minute sau chiar câteva secunde. O altă caracteristică utilă a unei unităţi de bandă este aceea că, fiind externă, o pot purta

cu mine pentru a efectua copii de siguranţă la toate sistemele mele. De asemenea, costurile medii ale benzilor sunt mult mai mici decât în cazul dischetelor: benzile de 4 mm cu capacitatea de 1,3 gigaocteţi costă cel mult 20 dolari. Prin urmare, pot avea trei copii de siguranţă cu mai puţin de 60 dolari, pe când soluţia cu dischete ar costa între 1000 şi 2000 dolari (sau chiar mai mult). Poate că nu aveţi un gigaoctet de salvat, dar oricum, salvările care depăşesc 40M devin incomode atunci când folosiţi dischetele. Pentru un total de aproximativ 1500 dolari cât reprezintă preţul unor unităţi DAT sau al unei unităţi de 8 mm ieftine, am un sistem de backup simplu, rapid, fiabil şi complet pentru fiecare din calculatoarele mele personale. Dacă aveţi de salvat mai mult de 40M - sau aveţi mai multe calculatoare - un dispozitiv de backup realizat cu ajutorul unei unităţi de bandă reprezintă soluţia ideală. Diversele sisteme de backup care utilizează banda sunt prezentate în paragraful următor. Hard specializat pentru backup Aşa cum s-a arătat anterior, aveţi mai multe opţiuni hard şi soft atunci când alegeţi un echipament pentru backup. În acest paragraf veţi învăţa despre hardul specializat pentru backup, care este reprezentat de obicei de o unitate de bandă sau un cartuş de mare viteză

şi mare capacitate destinată special operaţiei de backup. Sisteme de baciup. Atunci când folosiţi un hard disc de capacitate mare este important să aveţi un sistem de backup fiabil. Având un hard disc mai mare de 40M, trebuie să luaţi în consideraţie un sistem de backup care să nu fie bazat pe utilizarea dischetelor. Sunt

disponibile unităţi de bandă pentru backup cu capacitate de sute de megaocteţi şi chiar mai mult. Operația de backup pe bandă este rapidă şi precisă. Deoarece datele dumneavoastră sunt probabil mult mai valoroase pentru dumneavoastră decât suportul pe care sunt memorate, este important să vă dezvoltați un sistem de backup. Folosirea benzii face operaţia de backup comodă şi vă ajută să fiţi sigur că o veţi finaliza. Dacă efectuarea operaţiei de backup este dificilă şi consumă mult timp, probabil că dumneavoastră sau persoana responsabilă pentru această operaţie nu se ocupă de ea regulat (sau nu se ocupă deloc). Unităţile de bandă pot fi de asemerieă programate să execute, fără supraveghere, operaţii automate de backup în perioadele de timp în care nu folosiţi sistemul (de exemplu în cursul nopţii). Parametrii principali ai diferitelor tipuri de unităţi de bandă utilizate pentru backup se referă ia: a Tipul suportului utilizat.

m interfaţa hard.

868

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

m Softul pentru bacAup. Aceşti parametri sunt explicaţi în paragrafele următoare. Standardele QIC. Comitetul Quarter-Inch (QIC = Quarter-Inch Committee) realizează standarde pentru controlerele unităţilor de bandă, cartuşele cu bandă şi comenzi pentru unităţile de bandă. Organizaţia QIC a fost constituită cu scopul de a crea formate standard pentru unităţile de bandă DC-600 şi DC-2000. Deoarece benzile de un sfert de inch au fost lideri pe piaţă, chiar şi firmele care produc aite sisteme de acest gen respectă în general standardele QIC, cum ar fi setul de comenzi SCSI din standardele QIC-104 şi QIC-122 sau QIC-123, care definesc metodele de comprimare a datelor. Comprimarea datelor vă permite să memoraţi mai multe date pe aceeaşi lungime de bandă. Firmele furnizoare pot moditica softul de backup astiel incât codurile să fie inserate la începutul benzii. Apoi, dacă banda este citită de alte unităţi de bandă, acestea pot determina metoda de comprimare utilizată. Suportul magnetic de tip bandă. Îmi place să utilizez sisteme care folosesc suporturi fizice standard. Tipul de suport pe care il selectaţi dictează capacitatea de memorare a unităţii de bandă. Diferitele tipuri de sisteme utilizează multe tipuri de suporturi dar, în ceea ce mă priveşte, sunt interesat numai de un număr rezonabil de tipuri de suporturi standard. Cele 4 standarde principale sunt: 3M Data Cartridge 600 (DC-600), 3M Data Cartridge 2000 (DC-2000), banda audio digitală de 4 mm (DAT) şi suportul cu bandă video de 8 mm. Vă recomand oricare din aceste tipuri, în funcţie de cerinţele dumneavoastră privind capacitatea şi performanţele. Lista de mai jos prezintă diferitele tipuri de suporturi: m Cartuşul DC-600. Realizată prima dată tiv mare, cu dimensiunile 4 x 6 x 0,665 vechi standard a fost introdus în anul “tip DC-600; cele cu lungimi mai mari au mult.

de firma 3M, banda DC-600 este o bandă rela(in inci) şi are un suport metalic greu. Acest 1971. Există mai multe versiuni ale benzilor de capacităţi cuprinse între 60M şi 525M sau mai

m Cartuşele DC-2000. inventat de asemenea de firma 3M, acest cartuş este unul din cele mai utilizate suporturi pentru backup. Această bandă are dimensiunile de 2,415 x x 3,188 x 0,570 (in inci), cu un suport metalic greu. Cu toate că versiunile mai vechi aveau capacitate mică, de 20M, cele mai uzuale versiuni moderne au o capacitate de cel puţin 80M. Datorită diferitelor formate de bandă disponibile, rezultă o diversitate de capacităţi de memorare. u Cartuşele cu bandă audio digitală de 4 mm (DAT). La prima vedere, acest cartuş arată ca o casetă audio normală, numai că este puţin mai mică. Aceste casete sunt disponibile pentru diferite formate de înregistrare a datelor. Cel mai utilizat este formatul digital (DDS= Digital Data Storage). Este disponibil şi formatul DataDAT. Tehnologia de înregistrare este similară cu cea folosită de casetofoanele audio digitale şi se efectuează în formatul Helical-Scan; licenţa este obţinută de la firma Sony (prima firmă care a realizat benzile DAT). Benzile de acest tip pot memora până la 1,3 gigaocteţi (1 gigaoctet= 1024 megaocteţi). m Cartuşele de 8 mm. Aceste cartuşe, care utilizează banda video de 8 mm realizată de firma Sony pentru camere video, permit realizarea unui sistem de backup cu o foarte mare capacitate de memorare. Majoritatea unităţilor pot memora 2,3G, dar sunt disponibile şi unităţi având o capacitate de memorare mai mare. Inregistrarea se efectuează în formatul Helical Scan, acelaşi care se utilizează şi la videocasetofoane. Unităţile DC-600 pot memora actualmente între 60M şi 525 M (sau chiar mai mult), în tuncţi> de formatul şi calitatea benzii utilizate. Suporturile DC-2000 memorează numâi intre 40M şi 80M (sau mai mult) pe o bandă şi

Utilizarea metodei copiilor de siguranță sunt potrivite pentru utilizatorii cu pretenţii mai reduse (ca de exemplu,

acasă).

869

Deoarece

pot memora mai mult de 1 sau 2 gigaocteţi pe o bandă, unităţile de 4 mm şi 8 mm sunt ideale pentru aplicaţiile de pe serven/ de reţea. Aceste unităţi de mare capacitate costă între 1500 dolari şi 6000 dolari sau chiar mai mult, în funcţie de caracteristicile lor şi de locul de unde le cumpăraţi. Asiguraţi-vă că sistemul dumneavoastră este capabil să „manipuleze” cea mai mare unitate de hard disc instalată în sistem fie direct, fie prin utilizarea mai multor benzi. Cu această unitate puteţi schimba benzile în mijlocul sesiunii de backup, pentru a rezolva problema capacităţilor mari de memorare necesare; totuşi, deoarece această metodă necesită intervenţia unui operator, trebuie eliminate sesiunile de backup nesupravegheate, pe timp de noapte. Pentru aplicaţiile de reţea sau pentru salvările care necesită capacităţi mari de memorare, ca şi pentru orice alte situaţii în care doriţi performanţe deosebite şi fiabilitate maximă, trebuie să selectaţi benzile DC-600, cele de 4 mm sau cele de 8 mm şi nu banda DC-2000. Vă recomand numai sistemele cu bandă care utilizează aceste suporturi, deoarece ele oferă cel mai bun raport performanţă/preţ, sunt cele mai fiabile şi au capacităţi foarte mari de memorare. Nu utilizaţi dispozitive care folosesc benzile de 3M HDC-1000, benzile audio Phillips sau VHS

sau sistemele VHS

VCR.

Aceste sisteme sunt adeseori lente, nefiabile şi incomod

de utilizat, iar unele din ele nu au

nici capacitate mare de memorare; în plus, aceste sisteme nu sunt sisteme standard. interfeţe pentru sisteme de backup pe bază de bandă. Din cele trei standarde principale pentru interfaţa hard, practic toate sistemele de backup profesionale folosesc QIC-02 (Quarter-Inch Committee 02) sau SCSI (Smail Computers Systems Interface) şi, mai recent, interfaţa pentru portul paralel. Unele sisteme cu performanţe

reduse utilizează interfaţa

.

SA-400 (Shugart Associates 400), care este controlerul standard de dischetă. Tipul interfeței pe care o alegeţi controlează viteza de copiere, fiabilitatea şi capacitatea de memorare a unităţii şi necesitatea de a avea sau nu o placă adaptoare şi conectorul corespunzător. La sistemele PC şi XT care au controlere pentru patru unităţi de dischetă puteţi utiliza conectorul suplimentar, aflat in partea din spate a controlerului de dischetă existent, pentru a instala în sistem unităţi de bandă pentru backup. Existenţa acestui conector economiseş-

"te un conector de extensie din sistem. Din păcate, calculatoarele AT necesită o placă de multiplexare pentru a permite partajarea unuia dintre porturile interne de dischetă sau a altui controler complet de dischetă pentru ca sistemul descris mai sus să funcţioneze.

Nu recomand totuşi sistemele descrise mai sus deoarece sunt în general lente, iar controlerul de dischetă nu este prevăzut cu nici un fel de posibilităţi de detectare şi corectare a erorilor, ceea ce evident nu asigură deloc fiabilitatea copiilor dumneavoastră de siguranţă. Un sistem care utilizează interfaţa SA-400 transferă maximum 2M pe minut, adică mai puţin decât jumătate din viteza de transfer a interfeţelor QIC-02 sau SCSI. Aceste sisteme care utilizează interfaţa de dischetă sunt potrivite pentru utilizatorii de calculatoare personale ia domiciliu care au un buget limitat, dar nu trebuie utilizate în medii de lucru profesionale sau în lumea afacerilor. Altă problemă este aceea că interfaţa limitează capacitatea de memorare la 40 M şi s-ar putea să fiţi nevoit să formataţi benzile înainte de a le utiliza. Interfața QIC-02, proiectată special pentru sistemele de bachup pe bază de bandă, reprezintă un standard

industrial.

Multe companii

livrează produse care utilizează această

interfaţă. Interfața QIC-02 poate salva datele cu o viteză de 5 M pe minut. Ea este de obicei o mică placă adaptoare care necesită pentru montare un conector liber în sistem. Puteţi cumpăra separat aceste adaptoare şi permite astfel multor sisteme să utilizeze aceeaşi unitate de bandă montată in exterior. Totuşi este necesară existenţa in sistem a unui conector liber, ceea ce uneori nu se găseşte la un sistem PC obişnuit.

870

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

Probabil că interfaţa hard cea mai bună este interfaţa SCSI (Small Computers

Systems

Interface), care permite efectuarea de copii intr-un mod foarte rapid pe sistemul dumneavoastră. Fluxul de date prin interfaţa SCSI este de 5 MB pentru interfaţa SCSI standard, respectiv 10 M pentru interfaţa SCSI rapidă pe 8 biţi. Actualmente nu există unităţi de hard disc sau unităţi de bandă care să poată lucra cu o astfel de viteză de transfer, astfel incât performanţele sistemelor actuale sunt dictate de unităţi şi nu de interfaţa SCSI. Datorită vitezei mari a interfeţei SCSI în lucrul cu unităţile de bandă şi de hard disc, această interfaţă va fi extrem de eficientă atunci când vor fi produse unităţi de bandă şi de hard disc mai rapide. interfaţa SCSI este livrată împreună cu un adaptor gazdă SCSI care se montează în sistem şi se poate conecta la unitatea de bandă. Adaptorul gazdă SCS! necesită un conector de extensie liber, dar la el se pot conecta şi alte dispozitive, cum ar fi unităţi de hard disc sau unităţi de bandă având încorporată interfaţa SCSI. Utilizarea unui singur adaptor gazdă pentru şase unităţi de hard disc şi o unitate de bandă reprezintă un argument puternic în favoarea utilizării interfeţei SCSI ca interfaţă generală pentru unităţile de hard disc şi de bandă. Singura problemă reală care apare în cazul utilizării interfeţei SCS! este aceea că aveţi nevoie de drivere atât pentru tipul de unitate de bandă instalată în sistem, cât şi pentru tipul de adaptor gazdă instalat în sistem. Majoritatea driverelor de bandă acceptă adaptoare gazdă cu driver ASPI (Advanced SCSI Programming Interface) sau cu driver CAM (Common Access Method). Cu alte cuvinte, aveţi nevoie de driverul ASPI sau driverul CAM pentru adaptorul gazdă din sistemul dumneavoastră şi de un driver de bandă care se leagă la ASPI sau CAM pentru unitatea de bandă din sistemul dumneavoastră. Deşi, uneori, procurarea driverelor corecte pentru o anumită configuraţie de sistem poate fi o problemă, interfaţa SCSI rămâne cea mai performantă şi cea mai flexibilă interfaţă pentru sistemele

de backup pe bază de bandă. Altă interfaţă larg acceptată este interfaţa de port paralel. Ea nu este utilizată doar pentru imprimante, căci există deja firme care au lansat versiuni ale sistemelor lor de backup care folosesc portul paralel pentru conectarea la sistem. Portul paralel oferă o interfaţă care

asigură un transfer rapid al datelor şi o configurare şi cablare uşoară. Spre deosebire de „porturile seriale, nu există nici un fel de confuzii în ceea ce priveşte cablurile pentru porturile paralele. Unele companii, cum ar fi MicroSolutions şi Colorado, produc sisteme externe, complete, de copiere incluzând toate componentele hard şi soft şi toate cablurile necesare pentru conectarea la portul paralel al oricărui sistem. Aceste sisteme de copiere sunt independente de tipul de calculator persona! utilizat, ceea ce le face deosebit de utile în medii in care există echipamente cu diferite tipuri de magistrale.

Alte companii, cum ar fi Trantor, oferă adaptoare SCSI pentru porturile paralele, adaptoare la care puteţi conecta orice dispozitiv SCSI,

inclusiv unităţile de hard disc, CD-ROM

sau

bandă, scanere etc. Dacă nu mai aveţi conectori liberi sau dacă aveţi nevoie să puneţi la punct un sistem extern de backup (care să poată fi cuplat la mai multe calculatoare pentru

efectuarea operaţiei de copiere), vă recomand să utilizaţi un adaptor SCSI pentru port paralel, cum ar fi adaptorul MiniSCSI Plus, produs de firma Trantor. Utilizând un adaptor SCSI pentru port paralei şi o unitate de bandă DAT foarte pertormantă, puteţi realiza un sistem extern de backup foarte bun, care poate funcţiona practic pe orice calculator personal. Soft pentru copiile de siguranţă pe bandă. După ce aţi pus la punct sistemul de backup din punct de vedere hard, trebuie să vă concentrați asupra softului ce va rula pe acest sistem. Unele firme au creat propriul lor soft de copiere, care este brevetat şi nu poate fi folosit decât de firma producătoare. Cu alte cuvinte, chiar dacă utilizaţi o unitate de bandă cu aceeaşi interfaţă şi acelaşi suport magnetic, dacă softul este diferit nu veţi putea schimba datele între unităţi. Unele tipuri de soft nu recunosc formatele de date utilizate de celelalte tipuri de soft (ambele brevetate). Alte pachete de soft pentru backup pe bandă sunt

Utilizarea metodei copiilor de siguranță

871

realizate pentru a fi executate pe o mulţime de tipuri de unităţi de bandă. Unele pachete soft pentru copii de siguranţă sunt independente de hard şi acceptă o mulţime de tipuri de unităţi de bandă; printre aceste pachete se numără: SyTOS (Sytron Tape Operating System) produs de firma Sytron, Novaback produs de firma Novastor şi Central Point Backup produs de firma Central Point Software. Toate aceste produse soft acceptă mai multe tipuri

de unităţi de bandă. SyTOS este într-un fel un standard industrial deoarece este girat, sprijinit şi livrat de firma IBM şi de numeroase alte firme furnizoare şi are versiuni care funcţionează pe toate sistemele de operare larg utilizate în lumea calculatoarelor personale. Pachetul de programe SyTOS a țost ales de firma IBM ca soft standard pentru unităţile pe care le produce. Datorită presiunilor pieţei în ceea ce priveşte compatibilitatea IBM, firma Compaq şi alte firme producătoare livrează impreună cu sistemele lor de backup pe bandă pachetul de programe SyTOS. Deoarece două sisteme care utilizează acelaşi suport magnetic, aceeaşi interfaţă şi acelaşi soft pot fiecare să citească şi să scrie benzile celuilalt, aveţi astfel asigurată interschimbabilitatea datelor între diferitele tipuri de unităţi de bandă produse de diverse firme. Din aceste motive-vă recomand să utilizaţi pachetul de programe SyTOS. Desigur, programele soft brevetate sunt în general la fel de bune, dacă nu chiar mai bune, puteţi schimba benzile numai cu alţi utilizatori ai aceluiaşi tip de sistem. Toate pachetele soft pentru backup trebuie să poată executa anumite operaţii principale. Asiguraţi-vă că softul dumneavoastră exeoută ceea ce îi cereţi şi cumpăraţi numai soft care satisface cerinţele de mai jos: m Poate executa o copie de siguranţă a unei întregi partiţii DOS (Packup al întregului volum). m Poate executa copii de siguranţă pentru unul sau mai multe fişiere individuale (backup fişier-cu-fişier). Permite restaurarea selectivă, fişier-cu-fişier de pe un volum salvat prin oricare din cele două metode de mai sus (backup al întregului volum sau backup fişier-cu-tişier). m Poate combina mai multe copii de siguranţă pe o singură bandă. m Poate fi executat din fişiere de comenzi DOS. m Funcţionează în reţea. m Poate salva un hard disc de capacitate mare pe mai multe benzi. Execută o verificare completă. Dacă un sistem soft nu satisface toate aceste cerinţe, vă recomand să nu îl cumpăraţi şi să căutaţi alt program care satisface toate aceste cerinţe. Amplasarea sistemului de backup (intern sau extern). Amplasarea fizică a sistemului de copiere pe bandă este un factor rareori analizat în detaliu. În ceea ce mă priveşte, nu am

recomandat aproape niciodată montarea unităţii de bandă pentru backup în interiorul sistemului. Vă recomand să vă cumpăraţi o unitate externă de bandă, montată în propria ei carcasă şi care se conectează la sistem printr-un cablu prevăzut cu conectori. Unităţile de bandă sunt destul de scumpe şi, de aceea, nu vreau să folosesc o astfel de unitate pentru un singur sistem. Utilizând o unitate externă de bandă.pentru copiile de siguranţă, aceasta poate fi partajată de mai multe sisteme. Eu echipez fiecare sistem cu " înterfaţa necesară (dacă aceasta nu este deja montată în sistem). Plăcile QIC-02 costă ' aproximativ 100 dolari fiecare, iar adaptoarele gazdă SCSI costă cam 200 dolari fiecare. Trebuie spus că multe sisteme moderne au încorporat un adaptor gazdă SCSI, fie pe placa de bază, fie sub forma unei plăci separate. Deja sistemul meu de backup este partajat de cinci calculatoare şi se vor adăuga cu siguranţă şi altele. În unele companii, unitatea de backup este montată pe un cărucior cu rotile şi prin urmare poate fi uşor deplasată de la un sistem la altul.

872

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

Dacă aveţi un singur sistem sau dacă toate datele dumneavoastră sunt memorate pe un singur server de fişiere, atunci puteţi lua in consideraţie alternativa montării unei unităţi de bandă interne pentru backup. Totuşi, vă recomand o unitate externă pentru cazul când vă cumpăraţi un sistem nou sau pentru cazul că serveru/ s-a defectat şi trebuie să faceţi rost

de altul şi să reincepeţi lucrul. Sistemul de backup recomandat Deşi pe piaţă există o mulţime de sisteme de backup, vă recomand să cumpăraţi numai unităţi de bandă (de la orice producător) care satisfac următoarele cerinţe: Tipul suportului: DC-2000, Interfața hard: QIC-02,

DC-600,

DAT de 4 mm sau 8 mm;

port paralel sau SCSI.

Preferinţele mele se îndreaptă către unităţile DAT de 4 mm, deoarece au o capacitate de memorie foarte mare (4 G, având încorporată facilitatea de comprimare a datelor) şi performanţe relativ inalte. De asemenea, preţul lor mediu este foarte scăzut, aproximativ

15 dolari pe bucată. Dispozitivele DAT folosesc aproape întotdeauna interfaţa SCSI, ceea ce inseamnă că trebuie să instalaţi în sistem un adaptor gazdă SCSI. Acesta poate fi un adaptor gazdă SCSI standard, montat într-un conector (sau încorporat în placa de bază la unele sisteme), sau (în cazul in care doriţi o soluţie mai ieftină) cuplaţi unitatea DAT de tip SCSI la un port paralel folosind unul din adaptoarele SCSI pentru port paralel existente pe piaţă (cum ar fi adaptorul MiniSCSI Plus produs de firma Trantor). Adaptorul pentru portul paralel facilitează utilizarea unei unităţi externe de tip DAT pentru executarea de copii de

siguranţă pentru cele mai diverse sisteme.

Garanţia oferită la cumpărare şi contractele de service Una din cele mai moderne tendinţe din industria calculatoarelor personale o constituie acordarea de garanţii pe perioade lungi. Având în vedere concurenţa acerbă dintre firmele producătoare de hard, acordarea unei garanţii extinse este una dintre metodele prin care o anumită firmă poate să se detaşeze de restul plutonului. Deşi majoritatea firmelor acordă garanţie de un an pentru sistemele pe care le livrează, există firme care acordă perioade de garanţie mai lungi (de doi ani sau chiar mai mult).

EP Firma !BM şi alte firme incep să ofere garanţii pe perioade extinse şi service la domiciliu, gratuit sau aproape gratuit. Firma IBM are o opţiune (nu foarte cunoscută) de transformare a garanţiei standard pentru sistemele PS/2 într-un contract de service total la domiciliu. Procedând in acest mod, puteţi transforma garanţia standard „Customer Carry-in Repair” (în care clientul aduce sistemul la sediul firmei pentru a fi reparat) într-o garanţie „On-site Repair” (in care reparația se efectuează la domiciliu! clientului) pentru numai 40 dolari pe durata primului an de garanţie. Dacă aveţi numai garanţia de tip „carry-in”, atunci pentru service (aşa cum arată numele) trebuie să duceţi sistemul la laborator; dacă aveţi garanţia „on-site”, tehnicianul de service se deplasează până la dumneavoastră. Un drum cu maşina până la centrul de service vă costă mai mult de 40 dolari, dacă iau în consideraţie benzina consumată şi timpul pierdut, aşa că prefer să plătesc taxa şi să văd că tehnicianul de service vine la mine acasă pentru depanarea sistemului. Asiguraţi-vă că aţi cerut această opţiune atunci când cumpăraţi. sistemul. Dacă distribuitorul dumneavoastră nu este la curent cu această opţiune, cereţi ca in comanda dumneavoastră să fie inclusă Caracteristica având codul IBM 49805.

Garanţia oferită la cumpărare şi contractele de service

873

În afară de extinderea perioadei de garanţie, unele firme asigură asistenţă tehnică la

domiciliu gratuit (sau aproape gratuit) pe durata garanţiei. Multe sucursale foarte competitive la care se pot face comenzi prin poştă oferă astfel de servicii pe gratis sau în

schimbul unor tarife foarte mici. Până şi firma IBM a trebuit să cedeze presiunilor pieţei în

ceea ce priveşte reducerea tarifelor percepute pentru service şi oferă opţiunea convertirii garanţiei standard de un an într-un contract de service total la domiciliu pentru numai 40 de dolari. Aceeaşi opţiune poate fi extinsă la monitoare şi imprimante în schimbul unei taxe suplimentare foarte mici.

În majoritatea cazurilor, contractele de service nu işi merită preţul. În mediul vânzătorilor cu

amănuntul,

un contract

de service reprezintă de cele mai multe ori o modalitate prin care

distribuitorul sau vânzătorul măreşte preţul sistemelor pe care le vinde. Majoritatea

contractelor anuale de service adaugă

10 până la 15 procente

la costul sistemului.

Un

contract de service pentru un sistem de 5000 dolari vă costă intre 500 şi 750 dolari anual. Vânzătorii din cele mai multe magazine sunt instruiți să realizeze cât mai multe contracte

de service.

Ca şi in ceea ce priveşte âutomobilele,

ori inutile, excepţie făcând câteva situaţii speciale.

aceste contracte sunt de cele mai multe

Preţurile mari ale contractelor de service pot afecta calitatea operaţiilor de service. Tehni-

cienii de service incearcă să vă facă să credeţi că munca lor este mai complexă decât pare la prima vedere, pentru a justifica în acest fel preţul ridicat al contractului de service. De

exemplu, tehnicianul poate să vă inlocuiască placa de bază sau unitatea de hard disc atunci când problema s-ar putea rezolva doar prin schimbarea unui cip de memorie defect de pe

placa de bază sau prin formatarea fizică a hard discului. Unitatea de hard disc „defectă” este dusă la magazin pentru formaţare fizică. De obicei, ea ajunge după aceea în sistemul

altei persoane. Inlocuirea unei componente „defecte” este modalitatea cea mai rapidă şi mai sigură de a vă convinge că preţul piperat al contractului de service este justificat, de-

oarece primiţi componente „noi”. Desigur că aţi fi mult mai puţin impresionat dacă tehnicianul de service ar diagnostica rapid defectul şi apoi ar schimba doar un cip de memorie ieftin,

de numai 2 dolari, sau ar efectua rapid, în numai

15 minute, formatarea fizică a hard discului.

Cu puţină indemânare în ceea ce priveşte operaţiile de diagnosticare şi depistare a defectelor şi având la dispoziţie doar câteva scule simple şi câteva piese de schimb, puteţi

elimina practic necesitatea unui contract

de service costisitor.

Din nefericire,

unele

companii practică proceduri de service înşelătoare pentru a justifica preţurile ridicate ale contractelor de service pe care le oferă. Utilizatorii sunt lăsaţi să creadă că acest mod de defectare a componentelor reprezintă ceva obişnuit şi ca atare Îşi formează o părere greşită despre fiabilitatea globală a sistemelor de calcul actuale.

Sugestie

Dacă aveţi mai multe sisteme, se justifică din plin necesitatea de a avea un set de piese de schimb, ceea ce poate de asemenea elimina necesitatea de a încheia un contract de service. Pentru o sumă mai mică decât cea plătită pentru un contract de service pentru cele 5 până la 10 sisteme ale

dumneavoastră, puteţi cumpăra în fiecare an un set complet de piese de schimb. Este mai practic

să vă protejaţi cu piese de schimb în loc de contracte de service dacă aveţi mai multe sisteme de

acelaşi tip. Pentru aplicaţii critice din punct de vedere al timpului, vă recomand să cumpăraţi un al doilea sistem impreună cu primul, cum ar fi de exemplu în cazul utilizării sistemului ca file server într-o reţea. Numai dumneavoastră puteţi decide, după o analiză corespunzătoare, dacă este mai bine să cumpăraţi un al doilea sistem sau să incheiaţi un contract de service.

874

Capitolul

18 — Întreţinerea sistemului:

intreţinerea preventivă,

copii de siguranţă,

garanții

În unele situaţii, achiziţionarea unui contract de service este folositoare şi chiar benefică.

Dacă aveţi un sistem care trebuie să funcţioneze continuu şi care este atât de scump încât nu vă puteţi permite să cumpăraţi un calculator de rezervă, sau dacă aveţi un PC aflat la vă recomand

distanţă, foarte departe de sistemul centralizat de service,

să investiţi într-un

contract bun de service care vă asigură reparaţii la timpul oportun. Înainte de a incheia trebuie să studiaţi cu atenţie toate opţiunile posibile. Contractele de service

contractul,

sunt fie furnizate, fie autorizate de către următoarele firme: m Companii producătoare. m Distribuitori autorizaţi sau vânzători. m Terţepăti.

Deşi majoritatea utilizatorilor aleg contractele de service oferite de firmele producătoare sau de furnizori, uneori se recomandă să alegeţi contractele de service oferite de terţe părţi; aceste contracte acoperă de multe ori toate echipamentele instalate, chiar şi pe acelea pe care contractele de service oferite de firmele producătoare sau de furnizori nu le iau în

consideraţie. În alte situaţii, firma producătoare nu are propria sa structură de service şi ca

atare încheie o înţelegere cu o companie

de service importantă (de nivel naţional) pentru ca

aceasta să efectueze service autorizat la echipamentele sale. După ce aţi selectat organizaţia urmează să alegeţi nivelul de service. Nivelele tipice de service sunt listate mai jos, începând cu cel mai scump: m 4 ore pentru răspuns on-site (la domiciliu). m

Răspuns

m

Serviciu poştal (compania l-a reparat).

m Serviciu

on-s/te (la domiciliu) a doua zi. de service preia sistemul defect şi îl returnează atunci când

carry-in (cumpărătorul

duce sistemul defect la laboratorul de service).

Forma propriu-zisă de service variază de la producător la producător. De exemplu, firma IBM oferă numai un contract de service on-site (la domiciliul clientului), 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Firma IBM susţine că tehnicianul de service soseşte de obicei în cel mult patru ore de la apelul dumneavoastră

telefonic.

Pentru sistemele mai vechi, dar nu

şi pentru sistemele PS/2, firma IBM oferă de asemenea service de tip cary-in (clientul vine cu sistemul la atelierul de service) sau covr/er (firma preia sistemul defect de la domiciliul clientului şi îl returnează când este gata). Garanţia, care este în mod normal un aranjament de tip carry-in, poate fi transformată într-un contract de service on-site, pentru numai 40 dolari. După ce contractul din primul an expiră, îl puteţi reînnoi pentru un preţ standard.

Tabelul 18.2 prezintă tarifele percepute de firma IBM pentru contractele de service realizate după expirarea garanţiei.

"Tabelul

18.2

i

Preturile contracteior anuale de service on-site (la domiciliu) „oferite de firma IBM pentru leul il au după expirarea i TTL

Model PS/2

Contract

Model

PS/2

„ Contract

8525-x01/x02

$95

8570-0x1/1x1

$450

8525-x04/x05

$110

8570-Axx

595

8525-x06/x36

$210

8570-Bx1

645

8530-001

$190

8573-031/061

385

8530-002

$140

8573-121

385

Garanţia oferită la cumpărare şi contractele de service

Contract

Model

8530-021

Model

PS/2

$190

8573-161

PS/2

750

8530-E01/£21 8530-E31/E41

$190 $190

8573-401 8580-041

850 360

8535-all

$260

8580-071

425

8540-all

$400

8580-081

550

8543-044

$430

8580-111/121

500

8550-021

$220

8580-161

600

8550-031/061

$220

8580-311

575

8555-0x1

$260

8580-3821

605

8555-LTO/LEO

$260

8580-A21

675

8557-045/049 8560-041 8560-071 8565-061

$400 $310 $345 $425

8580-A16/A31 8590-0G5/0G9 8590-0J5/0J9 8590-0KD

785 800 850 950

875

Contract

8565-1271

5475

8595-0G9/0GF

1 400

8565-321

$550

8595-0Jx

1 450

8570-E61

$415

8595-0Kx

1 550

Dacă aţi incheiat şi în trecut un astfel de contract de service, aceste preţuri pot să vă surprindă. La sistemele PS/2, firma IBM a modificat regulile de service pentru calculatoare personale. Acelaşi tip de contract anual on-s;te (la domiciliu) pentru vechile sisteme AT modelul 20M costă 600 dolari, in comparaţie cu 220 dolari cât costă contractul pentru

sistemul PS/2 modelul 50. Companiile mici de service nu vor putea concura uşor aceste prețuri noi. Firma IBM susţine că sistemele PS/2 sunt de cina ori mai fiabile decât vechile sisteme, iar contractul de service costă aproximativ o treime din contractul de service pentru vechile sisteme. Dacă afirmaţiile firmei IBM privind fiabilitatea sistemelor PS/2 sunt

reale, atunci firma este în câştig chiar şi cu aceste preţuri scăzute ale contractelor de service. Dacă afirmaţiile sunt false (ceea ce este puţin probabil) atunci firma pierde practicând aceste preţuri scăzute.

În concluzie, pentru majoritatea sistemelor standard

incheierea unui contract de service peste ceea

ce vă oferă garanţia reprezintă probabil o cheltuiaiă inutilă. Pentru alte sisteme mai pretenţioase sau care trebuie să funcţioneze în mod conținuu, puteţi lua în consideraţie opţiunea incheierii unui contract de service, chiar în cazul în care dumneavoastră sunteţi în întregime calificat şi capabil să depanaţi sistemul. Sistemele PS/2 reprezintă oarecum un caz special; ele beneficiază de. transformarea garanţiei obişnuite iîn garanţie on-site (la domiciliu) la un prej scăzut şi de contracte! 'de service relativ ieftine în comparaţie cu preţurile sistemelor. Vă reamintesc totuşi că puteţi cumpăra majoritatea pieselor de schimb

(dacă nu chiar pe toate) din surse non-IBM; de asemenea,

ele pot fi reparate de terje..

companii specializate în componente difici! de depanat (cum ar fi plăcile de bază şi sursele dă alimentare). De aceea, trebuie să cântăriţi cu grijă fiecare opţiune înainte de a decide cum să. asiguraţi service-ul pentru sistemul dumneavoastră.

876

Capitolul 18 — Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii

Rezumat se În acest capitol au fost prezentate măsurile pe care trebuie să le luaţi pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemului dumneavoastră. Au fost examinate metodele de întreţinere preventivă activă şi întreţinere pasivă, care sunt esenţiale in asigurarea unei funcţionări de lungă durată şi fără probleme a sistemului dumneavoastră. V-au fost prezentate procedurile de întreţinere preventivă şi frecvenţa de executare a lor.

efectuării de copii de siguranţă (backup), care ne ajută să fim sistemului. Unica garanţie pe care o avem pentru recuperarea de siguranţă. In acest capitol aţi primit de asemenea numeroase: ” de backup. În finalul capitolului aţi primit câteva informaţii despre garanţiile şi contractele de service A fost prezentată metoda pregătiţi in cazul defectării datelor o reprezintă copiile informaţii despre opţiunile uzuale,

oferite de firmele producătoare de calculatoare personale.

În anumite cazuri, aceste

contracte de service sunt de un real folos, şi mă refer la sistemele greu de depanat şi la acelea ale căror părţi componente

sunt greu de procurat într-un timp scurt.

i sefu

19*Instfument e:de;

fi

i

agnosti carere6 hardși de PIȘ t area d 20 Sisteme de ope rare dh

Î

Capitolul

19

instrume diagnost

soft şi Programele de diagnosticare sosite o dată cu calculatorul sau disponibile din alte surse au o

importanţă vitală pentru dumneavoastră ori de câte ori calculatorul nu funcţionează corect sau începeţi procesul de înlocuire a unei componente a sistemului cu una mai performantă,

sau de adăugare a unui nou dispozitiv. Chiar dacă încercaţi o operaţie simplă, cum ar fi adăugarea unei plăci adaptoare noi, sau începeţi operaţia, plicticoasă uneori, de rezolvare a unei probleme hard care produce ieşirea din funcţie sau blocarea calculatorului în timpul lucrului, aveţi nevoie să ştiţi mai muite despre calculatorul dumneavoastră decât puteţi afla din prospectul trimis cu sistemul. Programele de test vă deschid poarta prin care puteţi examina hardul şi modul cum funcţionează diversele componente ale calculatorului dumneavoastră.

Acest capitol descrie trei niveluri (POST, sistem şi avansat) ale softului de diagnosticare inclus în multe calculatoare,

sau pe care fabricantul dumneavoastră

de calculatoare vi-l

poate pune la dispoziţie, şi cum puteţi obţine maximul de la acest soft. Capitolul detaliază, de asemenea,

codurile audio şi de eroare IBM,

care sunt similare codurilor de eroare

folosite de cei mai mulţi fabricanți de calculatoare, şi examinează testele existente pe piaţă şi programele de testare gratuite (pub//c-doma/n).

Programele de test Pentru calculatoarele personale compatibile IBM, ca şi pentru IBM PC, XT, AT şi PS/2, sunt disponibile mai multe tipuri de programe de test. Aceste programe, dintre care unele sunt livrate la cumpărarea sistemului, îi ajută pe utilizatori să localizeze multe dintre problemele datorate componentelor calculatorului, iar in multe cazuri, aceste programe pot face cea mai mare parte a muncii pentru depistarea componentei defecte. Sunt disponibile trei

programe care vă permit localizarea unei defecţiuni. In ordinea complexităţii şi a puterii, programele de diagnosticare pot fi cuprinse intr-una din următoarele trei categorii: m

POST.

Power-On Self Test este un program

de autotest,

lansat la fiecare punere sub

tensiune a oricărui calculator. a Programe generale de diagnostic. Conţin o serie de teste care examinează complet întregul sistem. Programele generale de test IBM se află pe discheta de test. Modul de trecere a testelor este indicat în ghidul de operare al fiecărui sistem. Multe sisteme

880

Capitolul 19 — instrumente de diagnosticare soft şi hard

compatibile IBM sunt livrate cu versiunile proprii de programe de test ale fabricantului. De exemplu,

Dell livrează, impreună cu fiecare sistem, câte o dischetă de teste.

m Programe avansate de test. Acestea sunt incluse în sistemele IBM OS/2, în manualul de întreţinere hard, dar sunt arareori cuprinse în alte sisteme

IBM sau compatibile

IBM.

Se poate obţine, totuşi, de la IBM discul cu teste avansate (Advanced Diagnostics) pentru sistemele de tipul PC/XT şi AT.

Pentru a satisface nevoia de programe de test,

resimţită de utilizatorii de echipamente compatible IBM, acest capitol se va referi şi la programe

utilitare ca Norton

Utilities 8 produs de Symantic,

care cuprinde teste

detaliate pentru orice sistem compatibil IBM. De asemenea, capitolul se referă şi la programe produse de numeroase alte companii.

Pentru testarea şi depanarea sistemelor, mulţi operatori de calculatoare utilizează primul şi ultimul dintre aceste trei tipuri de programe: testele POST şi programele avansate de test IBM sau pachete de programe furnizate de terţi. Discheta cu teste avansate IBM se livrează împreună cu manualul de întreţinere hard. Manualul şi discul, impreună cu informaţiile suplimentare despre întreţinerea hard şi cu . actualizările aferente celor două manuale, costă peste 400$. Deşi acest preţ ar putea părea mare, cei care asigură întreţinerea mai multor sisteme 1BM PC pot să-şi recupereze rapid cheltuielile, prin economia de etort şi evitarea neplăcerilor legate de activitatea de service. Anexa A cuprinde un catalog al acestor manuale. Deşi manualele de service IBM sunt scumpe, ele sunt complete şi reprezintă o lucrare decisivă în acest domeniu. Spre deosebire de mulţi alţi fabricanți de calculatoare, IBM oferă o documentaţie detâliată a sistemului. Şi intr-adevăr, această documentaţie constituie unul din principalele motive ale succesului sistemelor IBM ca standarde industriale.

Autotestul la punerea sub tensiune (POST) În 1981,

când şi-a început livrările calculatoarelor IBM

PC, firma IBM a

inclus metode de

protecţie nemaiintâlnite până atunci la un calculator personal. Aceste metode erau testul POST şi verificarea parităţii memoriei. Metoda verificării parităţii este explicată în Capitolul 7, „Memoria”. Următoarele paragrafe oferă detalii suplimentare despre POST, denumire dată unei serii de subrutine aflate în cipul ROM-BIOS de pe placa de bază, care testează toate componentele principale ale sistemului în momentul punerii sub tensiune. Această serie de programe provoacă întârzierea pe care o observați la punerea sub tensiune a unui sistem

compatibil IBM, deoarece testul POST se execută inainte de încărcarea sistemului de operare. Ce se testează? De câte ori porniţi calculatorul, acesta execută automat o serie de teste care verifică componentele de bază ale sistemului. Se testează astfel CPU (unitatea centrală de procesare), ROM (memoria nevolatilă), circuitele plăcii de bază şi principalele periferice (cum ar îi un şasiu de extensie). Aceste teste sunt scurte şi incomplete,

dacă le comparăm

cu cele disponibile pe dischete. În cursul execuţiei sale, programul POST generează mesaje de eroare sau de avertisment, ori de câte ori întâlneşte o componentă detectă. Deşi elementare, testele pe care le efectuează programul POST reprezintă, totuşi, „prima linie de apărare”, mai ales când este vorba despre defecte majore ale plăcii de bază. Dacă POST depistează o defecţiune suficient de gravă încât să impiedice funcţionarea corectă a calculatorului, sistemul este oprit şi se generează un mesaj de eroare, care, adesea, vă conduce direct la cauza defecţiunii.. Astfel de defecte detectate de POST sunt numite uneori erori fatale. Testele POST furnizează în mod normal trei tipuri de mesaje: coduri audio,

mesaje pe ecran şi coduri numerice

hexazecimale

la o adresă de port |/O.

Autotestul la punerea sub tensiune (POST)

881

Codurile audio de eroare ale programului POST Codurile audio de eroare generate de POST sunt nişte semnale sonore, care ajută la identificarea componentei defecte. La funcţionarea normală a calculatorului, veţi auzi la pornire un sunet scurt. Dacă este detectată vreo problemă, se va auzi un număr diferit de semnale sonore, uneori chiar o combinaţie de sunete lungi şi scurte. Aceste coduri variază în funcţie de fabricantul componentei BIOS. Tabelul 19.1 cuprinde codurile sonore pentru

sistemele IBM şi defecţiunea pe care o indică acestea.

Tabelul

19.1

Codurile

de eroare

Cod audio

POPP

(LIT ale programului

POST

și PP

Sunet

Problema

..

Eroare POST, cod de eroare

——

Sursa de alimentare, placa sistem

........

Sursa de alimentare, placa sistem

1 sunet scurt.

PEPE

(zona defectă)

POST normal, sistem OK.

2 sunete scurte nici un sunet

Sursa de alimentare, placa sistem

„sunet continuu sunete scurte, repetate

_—————

un sunet lung, unul scurt

—.

Placa sistem

un sunet lung, două scurte

—..

Adaptorul afişajului (MDA, CGA)

un sunet lung, trei scurte

—

Adaptorul grafic îmbunătăţit (EGA)

trei sunete lungi

---

Placa 3270 pentru tastatură

„ = sunet scurt

- = sunet lung Anexa

A cuprinde codurile audio POST

pentru AMI

BIOS şi Phoenix

BIOS,

ambele

mult

mai

detaliate decât cele ale firmei IBM şi care sunt mult mai utile în diagnosticarea defecţiunilor plăcii sistem.

În mod

special,

programul

POST

din Phoenix

BIOS este aşa de bine realizat

încât, adesea, nu mai am nevoie de nici un alt program de test pentru a găsi defectul: o face programul BIOS în locul meu. Complexitatea testelor POST este unul dintre motivele pentru care prefer programul Phoenix BIOS.

Codurile de eroare vizuale ale programului POST Pe calculatoarele XT,

AT,

PS/2 şi pe majoritatea celor compatibile,

programul

POST

afişează şi pe monitor testul de memorie al sistemului. Ultimul număr afişat reprezintă mărimea memoriei testate corect. De exemplu, un XT poate afişa: 640K

OK

Numărul afişat de testul de memorie trebuie să corespundă cu mărimea memoriei instalate pe placa sistem,

compusă

din memoria convenţională şi cea extinsă.

Pe un sistem cu 32M

de memorie, programul POST afişează 32768KB OK. Memoria RAM de pe o placă de memorie expandată nu este testată de POST şi nici inclusă în numerele afişate. Chiar dacă folosiţi un driver pentru memorie expandată, ca EMM386.EXE, sau QEMM al firmei Quarterdeck, pentru a configura memoria extinsă instalată pe placa de bază, ca expandată, programul

POST

fiind executat inainte de încărcarea driverului, va „vedea”

toată memoria

instalată. Dacă testul de memorie POST se opreşte la un număr mai mic decât cel aşteptat, acest număr indică zona de memorie defectă şi este un indiciu preţios în depanare. Dacă apare o eroare în timpul testelor POST, pe ecran va fi afişat un mesaj de eroare. Aceste

mesaje sunt, de obicei,

formate dintr-un cod:cu

mai multe cifre, de exemplu:

882

Capitolul 19 — Instrumente de diagnosticare soft şi hard

„1790-Disk O Error”. Cu ajutorul informaţiilor din manualul de întreţinere şi service hard, componenta defectă poate fi identițicată. Am cercetat toată documentaţia IBM disponibilă şi am inclus o listă prescurtată a codurilor de eroare de pe ecran, in acest capitol, şi o listă completă, in Anexa A. De exemplu, în lista cu coduri de eroare din Anexa că „1790” indică o eroare de citire pe cilindrul de test al hard discului 0.

A, puteţi vedea

Codurile trimise de POST spre portul l/O O caracteristică mai puţin cunoscută a programului POST este aceea că, pe parcursul testării, programul BIOS transmite coduri speciale de test la o adresă de port I/O. Aceste coduri pot fi citite numai cu o placă specială, introdusă într-unul din conectorii de extensie ai sistemului.

Aceste plăci au fost iniţial proiectate pentru testarea la fabricant a plăcii de

bază fără să fie nevoie de un adaptor pentru monitor sau de un monitor. În momentul de faţă, mai multe companii fabrică astfel de plăci destinate specialiştilor. Micro 2000, Landmark, JDR Microdevices, Data Depot, Ultra-X şi MicroSystems Development (MSD) sunt numai câţiva dintre fabricanţii acestor plăci POST.

Dacă unul dintre aceste adaptoare este introdus într-un conector, puteţi vedea în timpul „ testelor POST un număr format din două cifre hexazecimale care pâlpâie pe afişajul plăcii. Dacă sistemul se opreşte pe neaşteptate sau se blochează, este suficient să vă uitaţi la numărul afişat pe placă pentru a afla codul testului aflat în derulare în momentul blocării. Astfel se identifică de cele mai multe ori componenta defectă. O listă completă a acestor coduri POST se află in Anexa A; lista cuprinde mai mulţi fabricanți de BIOS, inclusiv IBM, AMI, Award şi Phoenix. Majoritatea programelor BIOS de pe piaţă, din sistemele cu magistrale ISA sau EISA,

trimit

codurile POST la portul I/O cu adresa 80h. Compaq procedează diferit, trimițând codurile la adresa 84h. Modelele IBM PS/2 cu conectori de magistrală ISA, cum ar fi cele Model 25 şi 30, trimit codurile la portul 90h. Unele sisteme EISA trimit codurile la portul 300h (majoritatea sistemelor EISA trimit aceleaşi coduri la 80h). Toate sistemele IBM cu magistrală

MCA trimit codurile la portul 680h.

”

Multe plăci citesc numai portul cu adresa 80h. Această adresă de port este în mod sigur cel mai des folosită şi placa funcţionează în cele mai multe situaţii, cu excepţia sistemelor Compaq, a unor sisteme EISA şi a sistemelor IBM PS/2. O placă POST, proiectată special pentru magistrala PS/2 MCA, trebuie să citească numai portul cu adresa 680h deoarece, oricum, placa nu poate fi folosită pe magistralele ISA sau EISA. Cum există atâtea adrese

diferite, asiguraţi-vă că placa pe care o cumpăraţi citeşte adresa de port de care aveţi nevoie. Două dintre cele mai uzuale plăci POST sunt cele care se introduc în conectorul de 8 biţi al magistralelor ISA sau EISA şi acelea care se introduc în magistralele MCA. Unele companii oferă ambele tipuri de plăci POST, una pentru sistemele cu magistrală MCA şi alta pentru sistemele cu magistrale ISA/EISA. Micro 2000 nu oferă o placă separată, totuşi include în placa POST

Probe un adaptor unic pentru conectorii de extensie,

care permite plăcii să

lucreze atât cu sistemele de magistrală MCA, cât şi cu ISA sau EISA. Majoritatea celorlalte companii oferă doar plăci POST pentru magistralele ISA/EISA şi ignorează magistrala MCA. Pentru ca o placă POST să citească o adresă de port, este suficient să fie proiectată pe 8 biţi, neavând nevoie de o structură mai complexă (de 16 sau 32 de biţi). Există cel puţin un fabricant care vinde o placă separată pentru magistrala EISA despre care afirmă că a fost proiectată special pentru această magistrală. Totuşi, deoarece magistrala EISA a fost proiectată să poată lucra şi cu plăci ISA de 8 şi 16 biţi, ca şi cu plăci EISA de 32 de biţi, şi cum este suficientă doar porţiunea de 8 biţi a magistralei ISA pentru citirea adresei de port cerute, nu este necesar să aveţi o placă proiectată special pentru sistemele cu magistrală EISA. Cât timp o placă ISA este proiectată în aşa fel incât să citească adresa de port corectă, nu are nici un motiv să nu funcţioneze bine atât în sistemele cu magistrală ISA,

Autotestul la punerea sub tensiune (POST)

883

cât şi EISA. Nu este absolut deloc nevoie să aveţi această placă EISA separată (care mai

este şi scumpă,

pe deasupra).

,

Plăcile de afişare a codurilor POST sunt foarte utile în depanarea sistemelor în care placa de bază pare „moartă” chiar dacă sursa de alimentare porneşte (se aude ventilatorul). Este suficient să introduceţi placa în conector şi să reţineţi numărul pe care îl afişează. Căutaţi apoi acest cod în lista corespunzătoare programului BIOS de pe placa de bază. Aceste plăci

pot fi, de asemenea,

foarte folositoare în probleme dificile, cum

ar fi o eroare de memorie

în blocul O, care nu permite codurilor de eroare să fie afişate pe monitoarele cu tub catodic (CRT) din majoritatea sistemelor EGA sau VGA. Un amănunt important, care diferenţiază numeroasele plăci POST de pe piaţă, este că unele oferă o documentaţie amplă despre diferitele programe BIOS, iar altele nu. Programul BIOS al fiecărui fabricant de calculatoare rulează teste diferite, într-o ordine diferită şi generează chiar coduri diferite pentru aceleaşi teste. De aceea, fără documentaţia corespunzătoare, -specifică componentei BIOS de pe placa de bază pe care o testaţi, codurile afişate pe placa POST nu au semnificaţie. Documentaţia furnizată cu plăcile Micro 2000,

Landmark,

Data Depot şi Ultra-X oferă

informaţii excelente asupra unei mari varietăţi de coduri ale fabricanţilor de programe BIOS. Compania MicroSystems Development (MSD) furnizează documentaţia plăcii POST atât sub formă tipărită, cât şi pe o dischetă conţinând un program de căutare în lista de coduri.

Aceasta este o metodă deosebită şi utilă mai ales dacă aveţi cu dumneavoastră, la

depanare, un /aptop sau un alt calculator portabil. Placa JDR Microdevices oferă mai puţin, decât majoritatea celorlalte plăci în privinţa documentaţiei, dar este, pe departe, şi cea mai ieftină. Alt amănunt care distinge placa JDR este că a fost proiectată să rămână permanent în sistem. Afişajul de două cifre poate fi mutat pe tăbliţa din spatele plăcii, astfel încât citirea lui se poate face din afara carcasei. De asemenea, este prevăzut şi un conector pentru un afişaj extern de două cifre. Celelalte plăci au afişajul pe ele şi este necesară deschiderea carcasei sistemului pentru citirea lor. Unele plăci au caracteristici suplimentare, care merită să fie menţionate. Placa Micro 2000 (numită şi POST Probe) include şi o sondă logică pentru testarea semnalelor principalelor

componente de pe placa de bază. Placa POST Probe mai conţine şi o serie de leduri pentru mai multe semnale importante de pe magistrală şi pentru tensiunile date de sursa de alimentare. Ledurile fiind separate, toate aceste semnale pot fi monitorizate simultan. Puteţi ajuta uneori la determinarea cauzei unei defecţiuni, observând

numai care led se aprinde la

un anumit moment. Ledurile pentru sursa de alimentare verifică valorile ieşirilor de +5, -5, + 12 şi -12 volţi ale acesteia. O altă caracteristică este prezenţa unor puncte de test, care permit conectarea unui voltmetru, pentru măsurări mai precise. Placa Micro 2000 POST Probe este singura care funcţionează în toate sistemele de pe piaţă. Placa funcţionează în toate sistemele cu magistrale ISA sau EISA, datorită capacităţii sale de a supraveghea toate adresele de porturi folosite de codurile de test BIOS. După cum am mai menţionat, această placă include un adaptor special care îi permite să funcţieneze ia fel de bine şi pe sistemele cu magistrale MCA. Documentaţia amplă cuprinde nu numai codurile POST pentru diferitele versiuni BIOS, dar şi informaţii detaliate despre semnalele din magistrală pe care le monitorizează placa. Indicaţiile din documentaţie permit chiar şi începătorilor să folosească sonda logică inclusă, pentru unele tests mai complexe ale plăcii de bază. Dintre toate plăcile existente pe piaţă, aceasta oferă cele mai multe facilităţi. Placa Data Depot Poket POST este mai deosebită, incluzând un led pentru monitorizarea semnalelor de pe magistrală. Ea poate monitoriza câte un singur semnal la un moment dat, seiectabil printr-un jumper. Placa include leduri, pentru testarea nivelurilor de tensiune ale sursei de alimentare, şi puncte de conectare pentru un voltmetru. Placa Poket POST este proiectată pentru sistemele cu magistrale ISA şi EISA şi poate utiliza orice adresă de port

884

Capitolul 19 — instrumente de diagnosticare soft şi hard

pentru codurile POST folosită de aceste sisteme. După cum sugerează şi numele ei (pokei - buzunar), placa este mică în comparaţie cu majoritatea celorlalte şi, de aceea, uşor de purtat. Toate elementele, inclusiv un manual cuprinzător, se livrează într-o cutie standard de dischetă. Ultra-X este compus din două plăci: Quick-POST PC pentru sistemele cu magistrală ISA/EISA şi Quick-POST PS/2 pentru sistemele cu magistrală MCA. Deoarece plăcile Quick-POST monitorizează numai câte o adresă de port fiecare - 80h pentru placa PC şi 680h pentru placa PS/2 - versiunea ISA/EISA este mai puţin flexibilă decât altele. Documentaţia inclusă este excelentă şi se referă la multe variante de versiuni BIOS. Ambele plăci conţin leduri folosite la monitorizarea tensiunilor sursei de alimentare. După cum s-a menţionat, placa MicroSystem Development (MSD) este deosebită prin conţinutul documentaţiei sale de pe dischetă. Se oferă şi un manual tipărit. Această placă, POST. Code Master, este capabilă să monitorizeze sau adresa 80h, sau 84h. Include de asemenea leduri pentru testarea tensiunilor sursei de alimentare. Un al doilea tip de plăci de test depăşeşte funcţia de simplă citire a codurilor POST. Pe lângă monitorizarea codurilor, aceste plăci au pe ele un circuit integrat ROM, care conţine un program de teste mai complex decât suita de teste din componenta ROM BIOS de pe placa de bază. Printre plăcile care oferă această funcţie se află Kickstart II, produsă de Landmark, şi RACER II, produsă de Ultra-X. Ambele plăci monitorizează codurile POST, folosind de asemenea şi programul de test din circuitele integrate ROM de pe placă. Din cauza cheltuielilor suplimentare cu aceste programe şi cu alte opţiuni de pe placă, preţul lor este mult mai mare decât al plăcilor pentru codurile POST uzuale. Deşi plăcile cu teste de nivel înalt sunt

mai comod

de utilizat, de obicei eu nu le recomand,

fiindcă plăcile pentru codurile POST uzuale oferă 95 la sută din posibilităţile acestor plăci, fără conflicte cu programul BIOS, sau aite probleme. În multe cazuri, inainte de a utiliza o placă cu teste de nivel înalt, trebuie extrase din sistem alte adaptoare, pentru a se elimina conflictele cu circuitele ROM de pe ele. Deşi aceste plăci sunt destul de „capabile”, iar, la nevoie, funcţionează şi ca nişte plăci pentru codurile POST, consider că este mult mai bine să folosiţi diferenţa de bani pe un program de teste pe disc şi să rămâneţi la plăcile clasice pentru codurile POST. Eu aşa aş considera că-mi folosesc cel mai bine banii.

Testele IBM Sistemele IBM au de obicei două niveluri de soft de diagnosticare. Unul conţine. testele generale şi este orientat spre utilizator, iar al doilea este un program la nivelul specialiştilor, care poate părea,

uneori, cifrat. În multe cazuri,

amândouă

aceste programe sunt oferite

gratis impreună cu sistemul, la cumpărarea acestuia, alteori insă, testele şi documentaţia trebuie cumpărate separat. Cum metodele de depanare pentru majoritatea sistemelor sunt destul de simple în zilele noastre, cei mai mulţi nu au probleme la folosirea programelor de test fără a avea documentaţia respectivă. IBM foloseşte un sistem BBS (Bu/fet/n Board System) care are practic toate testele sale generale şi avansate disponibile pentru trimitere gratuită prin modem (gown/oading). Puteţi găsi numărul de telefon BBS in Anexa B. Următoarele paragrafe se referă la testele IBM.

Testele IBM pentru sistem Fiecare calculator IBM este livrat cu un ghid de operare (GTO - Guide to Operations) sau cu un manual de informare rapidă (Qu/ck Aeference). Manualul GTO are o copertă violetă şi include o dischetă de diagnostic, care să vă ajute la identificarea problemelor. Calculatoarele PS/2 se livrează cu un ghid de informare rapidă, mult mai mic, incluzând şi o dischetă cu documentaţie. Discheta conţine atât testele generale şi avansate, cât şi

Testele IBM programul SETUP

885

obişnuit.

Discheta de teste, impreună cu manualul corespunzător, oferă indicaţii pas cu pas pentru testarea diferitelor părţi ale calculatorului, incluzând unitatea centrală şi numeroase opţiuni instalate, cum ar fi şasiul de extensie, tastatura, afişajul video şi imprimanta. Din păcate, aceste teste sunt o versiune prescurtată a testelor mult

mai puternice şi mai complexe

care le vinde IBM. Gândite pentru a fi folosite şi de utilizatori care nu au cunoştinţe tehnice,

testele GTO

au multe scăpări.

De exemplu,

pe

testele nu pot fi executate individual;

când lansați testele, trebuie să le executaţi pe toate. Mulţi comercianţi de sisteme compatibile nu împart softul de diagnosticare pe categorii, aşa cum

o face IBM, ci oferă o dischetă cu teste avansate,

gratis, la cumpărare.

De exemplu,

AST include programele sale de test, numite ASTute, gratis la livrarea sistemului. Acest program este similar cu testele avansate (Advanced Diagnostics) ale firmei IBM. Înainte de rularea testelor GTO,

trebuie să faceţi pornirea sistemului de pe discheta de

teste IBM, deoarece pe aceasta se află o versiune specială a sistemului de operare DOS. Această versiune DOS suprimă verificările de paritate ale memoriei din timpul pornirii. Anularea verificării parităţii i-ar da şanse unui sistem defect să poată fi măcar testat, în situaţia în care, de obicei, se blochează cu mesaj de eroare de paritate. După încărcarea dischetei, se afişează meniul principal al testului. Începutul testului arată ca mai jos: The

IBM

Personal

Computer

DIAGNOSTICS

-

Version 2.06 Copyright IBM

Corp.

1981,

1986

ewNnri

SELECT AN OPTION (selectaţi o opţiune) 0 - SYSTEM CHECKOUT (verificarea sistemului) - FORMAT DISKETTE (formatare dischetă) - COPY DISKETTE (copiere dischetă) - PREPARE SYSTEM FOR MOVING (pregătirea sistemului 9

-

SETUP END OF

SELECT

THE

DIAGNOSTICS

ACTION

(încheierea

DESIRED

(alegeţi

pentru

transport)

testelor)

acţiunea

dorită)

?

Opțiunile 0, 1 şi 2 de pe ecranul testelor IBM fac parte din procedurile de testare. Aceste opţiuni, ca şi opţiunile 3, 4 şi 9, sunt descrise amănunţit in următoarele paragrafe: m Opţiunea 0. Această opţiune este folosită pentru testele generale. Când este aleasă, programul de test încarcă de pe dischetă diverse module,

care execută un test de

prezenţă, pentru a vedea dacă dispozitivul corespunzător modulului de test este în sistem. Opţiunea prezintă o listă cu dispozitivele instalate, despre care sunteţi întrebaț: dacă este corectă. m Opţiunea 1. Această opţiune formatează o dischetă cu un format special, menit să creeze o dischetă specială „zgâriată” (scratc/), folosită de programul de test. Formatul este diferit de cel normal DOS şi nu trebuie utilizat pentru formatarea dischetelor pentru lucrul normal sub sistemul de operare DOS. Între altele, sunt diferenţe şi între sectoarele boot ale dischetei formatate pentru test şi cele ale unei dischete normale DOS. au Opţiunea 2. Folosită pentru -copierea unei dischete, Opţiunea 2 creează o copie . identică a dischetei, folosind acelaşi procedeu ca şi comanda DOS DISKCOPY. Această opţiune a fost inclusă pentru a permite copierea dischetei cu teste, folosite la pornirea sistemului, înainte de trecerea testelor GTO. (Discheta de test include fişiere sistem care permit calculatorului să pornească fără prezenţa sistemului de operare DOS.) Testele nu se lansează de pe discheta originală, care trebuie păstrată într-un loc sigur, ci după copia ei. Dischetele cu teste pot fi copiate

utilizând DISKCOPY

sau un alt

program utilitar similar, deoarece aceste dischetegnu sunt protejate la copiere, permi-

886

Capitolul 19 — instrumente de diagnosticare soft şi hard

ţându-vă să faceţi copii de rezervă funcţionale

şi să păstraţi originalele în siguranţă.

m Opțiunea 3. Această opţiune este utilizată pentru parcarea sau asigurarea capetelor unui disc, în vederea transportării calculatorului, evitându-se astfel distrugerea discului sau a conţinutului său. m

Opţiunea 4. Este prezentă numai pe versiunea AT de programe de test şi utilizată pe sistemele AT pentru identificarea opţiunilor instalate, când stabiliţi pentru prima dată

parametrii sistemului. . Opţiunea 9. Această opţiune este utilizată pentru ieşirea din programul de test şi repornirea sistemului.

Discheta de teste trebuie scoasă din unitate.

Din mai multe motive, lista dispozitivelor instalate nu corespunde întotdeauna cu coniiguraţia reală a sistemului. Testele au fost concepute astfel incât un dispozitiv instalat să apară pe listă doar dacă programul de pe dischetă conţine un modul pentru testarea acelui dispozitiv. De exemplu, un adaptor de reţea IBM Token Ring nu apare în lista dispozitivelor instalate, chiar dacă placa adaptoare este introdusă în sistem.

Aceasta se intâmplă deoa-

rece discheta cu teste nu conţine un modul pentru testarea adaptorului de reţea IBM Token Ring instalat in sistem. IBM furnizează acest program de test pe o dischetă separată. :Cele mai multe dispozitive obişnuite ar trebui să apară totuşi pe listă, chiar dacă dispozitivul în cauză nu a fost fabricat de IBM. Ar trebui să apară controlerul discului, placa video, porturile seriale şi paralele, memoria convenţională şi extinsă, unităţile de dischetă şi placa de bază. Dacă vă cumpăraţi un model mai nou de extensie, cum ar fi o placă grafică VGA, testele o pot identifica drept o placă EGA, dacă modulul de teste pentru VGA nu este prezent pe dischetă. Cum nu sunt disponibile nici module cu teste pentru majoritatea

plăcilor de memorie expandată, aceste plăci nu apar aproape niciodată pe listă, cu excepţia plăcilor XMA produse de IBM. Plăcile de comunicaţie nestandard (adică altele decât porturile normale seriale şi paralele) nu sunt nici ele listate, de obicei. Dacă un dispozitiv instalat nu apare pe listă şi ştiţi că în mod normal testele ar fi trebuit să-l găsească, atunci este bine să presupuneţi că dispozitivul fie este incorect configurat, fie are o problemă serioasă. Intr-un astfel de caz, anunţaţi că lista este incorectă, răspunzând Mo (nu) când sunteţi întrebaţi dacă lista dispozitivelor instalate este corectă. Adăugaţi apoi dispozitivul pe listă. Dacă apare un articol care nu este instalat, procedaţi la fel pentru a-l scoate de pe listă. Lista cuprinde toate testele care pot fi executate şi singurul mod în care puteţi testa un dispozitiv, este să-l faceţi să apară pe ea.

WwNVRiO

După ce terminaţi cu lista dispozitivelor instalate, apare un meniu RUN RUN LOG END

de forma:

TESTS ONE TIME (execuţie teste o singură dată) TESTS MULTIPLE TIMES (execuţie teste de mai multe ori) UTILITIES (jurnale) SYSTEM CHECKOUT (terminarea verificării sistemului)

Selectaţi Opţiunea O pentru testarea dispozitivelor instalate în sistem. Cu Opţiunea 1 puteţi să testaţi aceste dispozitive în mod repetat, de câte ori doriţi, chiar continuu. Opţiunea rulării continue a testelor este practică, deoarece vă permite o testare peste noapte, sau în timpul unui weekend, pentru găsirea unei anumite defecţiuni. Această metodă este una din cele,mai simple căi de identificare a unei defecţiuni intermitente. Pentru înregistrarea . erorilGr care apar în timp ce nu sunteţi prezent, selectaţi mai întâi Opţiunea 2, care poate fi utilizată pentru crearea unui jurnal de erori. Jurnalul înregistrează data, ora şi mesajul de

eroare pe o dischetă sau la imprimantă şi vă permite să le revedeţi mai târziu. >

.

.

-

Î_

.

.

Dacă survine o eroare în timpul desfăşurării testelor, va apărea un mesaj de eroare sub formă numerică, insoţit de dată şi de oră. Aceste numere, listate în prezentul capitol şi în Anexa A, se supun aceloraşi convenţii ca şi numerele afişate de POST, fiind uneori chiar identice.

Testele IBM

887

Deşi testele sunt excelente pentru identițicarea tipului defecţiunii sau a componentelor cu probleme,

ajutorul dat pentru remedierea cauzei erorilor este destul de limitat. Documenta-

ţia testelor este destul de sumară şi cel mai frecvent sfat primit este apelarea la service, sfat complet nefolositor în situaţia în care doriţi să vă depanaţi singuri sistemul. Aceste teste sunt o versiune prescurtată a adevăratelor teste care fac parte din Manua/u/ de întreJinere şi service hard (Hardware Maintenance Service Manual. Dacă doriţi să depanaţi sau să modernizaţi propriul dumneavoastră calculator, sau dacă aveţi intenţia să administraţi mai multe sisteme, va trebui să folosiţi testele avansate, teste prezentate in continuare.

Testele avansate IBM (Advanced Diagnostics) În privinţa testelor destinate specialiştilor, IBM vinde manuale de întreţinere şi service pentru fiecare sistem, cuprinzând dischete cu testele avansate pentru sistemul respectiv. Aceste dischete conţin adevăratele programe de test, care combinate cu manualele de întreţinere şi service hard reprezintă informaţia standard soft şi hard pentru IBM şi sistemele compatibile. Pentru calculatoarele PS/2, IBM include Advanced Diagnostics pe discheta /eference Disk, care se livrează cu sistemul. Instrucţiunile pentru utilizarea testelor mai pot fi găsite însă şi în manualele de service disponibile separat. Dacă aveţi nevoie de o copie a testelor avansate peniru sistemele IBM, consultaţi IBM National! Support Center (NSC) Bulletin Board System (BBS). Acest BBS poate să vă trimită, gratuit, practic toate testele avansate (Advanced Diagnostics) şi discurile cu documentaţie (Aererence Disks) ale firmei IBM.

Ele se găsesc în BBS sub forma unei imagini comprimate

de disc şi veţi avea nevoie de unul sau două programe utilitare pentru decomprimare. Pentru mai multe detalii asupra programului de decomprimare necesar, trebuie să urmaţi instrucţiunile de pe ecran. Numărul de telefon pentru IBM NSC BBS se află în Anexa B, la rubrica IBM PC Company. Aceste programe generează mesaje de eroare sub formă de numere pe care le puteţi folosi pentru identificarea cauzei unei largi game de probleme. Codurile numerice folosite sunt aceleaşi ca cele folosite în POST şi în programele de test generale. Semnificaţia numerelor este aceeaşi pentru toate programele de test IBM. Următoarele paragrafe prezintă testele avansate (Aavanced Diagnostics) şi listează majoritatea semnificaţiilor codurilor de eroare cunoscute. IBM face în mod constant adăugări la această listă a codurilor de eroare, pe măsură ce introduce echipamente noi. Folosirea testetor avansate (Advanced Diagnostics) IBM. Dacă aveţi un sistem PS/2 cu conectori de magistrală MCA (Micro Channel Architecture), modele ulterioare calculatoarelor Model 25 până la 40, s-ar putea să aveţi deja testele avansate IBM, chiar dacă nu ştiaţi

acest lucru. Aceste teste sunt de obicei ascunse în discul cu documentaţie a sistemului PS/2. Pentru a ăvea acces la ele, încărcaţi discul cu documentaţie PS/2. Când se afişează meniul principal, apăsaţi Ctrl-A (pentru „Avansate”). Programul intră în meniul de teste avansate. În unele sisteme PS/2, testele avansate sunt destul de mari ca să aibă nevoie de unul sau mai multe discuri separate. Toată discurile cu documentaţie şi teste pot fi preluate prin IBM NSC BBS (vezi Anexa B). Ascunderea de utilizatorii obişnuiţi a tastelor avansate, este probabil o idee bună. De exemplu, utilizatorii neexperimentați pot foarte uşor să-şi şteargă datele, folosind opţiunea de formatare /ow-/eve/a hard discului, aflată pe dischetă.

Manualele de service pentru PS/2 sunt destul de uşor de folosit, deoarece un sistem PS/2 tipic are puţine subansamble şi este simplu de reparat. Un neajuns al manualelor de service pentru PS/2 este că adesea işi încheie sesiunea de depanare cu sfatul: „Inlocuiţi placa sistem”. Deşi recomand manualele de întreţinere şi service hard (//aroware Maintenance Service Manuals), dacă aveţi nevoie doar de testele avansate (şi sunteţi în posesia unui sistem PS/2 cu magistrală MCA), nu trebuie să cumpăraţi nimic în plus, pentru că deja le aveţi.

888

Capitolul 19 — Instrumente de diagnosticare soft şi hard

Sistemele care nu au magistrală MCA, cum ar fi modelele PS/2 25 până la 40, sosesc cu un disc Srarter Disk (echivalent cu Setup şi Diagnostics Disk, care sunt livrate împreună cu sistemul original AT). Acest Starter Disk cuprinde programul Setup şi teste simplificate

cărora le lipsesc multe dintre opţiunile aflate în testele avansate. Testele avansate (4ovancea Diagnostics) pentru aceste sisteme sunt incluse în manualul de PS/2, Haraware Maintenance and Service (HMS), care cuprinde discurile cu teste avansate pentru Modelele

25, 30 şi 30-286. Dacă doriţi testele pentru sistemele apărute ulterior, cum ar fi Model 35 sau 40, trebuie să cumpăraţi setul actualizat pentru manualul PS/2 HMS. Aceste actualizări costă de obicei cam 30$. Dacă nu aveţi nevoie decât de discul cu testele avansate, ele pot fi primite gratuit de la IBM

NSC

BBS

(vedeţi lista furnizorilor).

Dacă doriţi într-adevăr informaţii complete despre depistarea defecţiunilor din sistemul dumneavoastră, puteţi cumpăra manualul //ardware Maintenance Service editat de IBM. Această carte se referă numai la sistemele IBM mai vechi, cum ar fi PC, XT şi AT.

Actualizările la manual tratează calculatoarele XT-286 şi modelele PS/2 25 şi 30. Sistemele PS/2

ulterioare au propria lor versiune a acestei cărţi, numită

PS/2 Hardware

Maintenance

and Service. Această carte include copii separate ale discurilor cu documentaţie standard. Noile versiuni ale cărţii PS/2 se referă acum şi la sistemele PS/2 cu conectori de magistrală ISA (/naustry Stanaard Architecture) şi MCA

(Micro Channel Architecture).

Deşi ghidul de operare este bun doar pentru identificarea unei componente cu probleme, manualul HMS vă furnizează informaţii pentru o mai precisă identificare şi depanare a oricărui subansamblu

care poate fi inlocuit pe teren (//e/0-rep/aceab/e unit, FRU).

Manualul HMS include un disc care conţine Aavancea Diagnostics şi oferă procedee de analiză pentru întreţinere (MAP), nişte instrucţiuni ce ajută la identificarea şi localizarea componentelor

cu probleme.

Pentru a rula testele avansate,

urmaţi procedeele

descrise în

paragrafele următoare. După încărcarea discului cu teste avansate (Aovanced Diagnostics) respectiv (PC sau AT), apare un meniu de forma: The IBM Personal Computer ADVANCED DIAGNOSTICS Version 2.07 Copyright IBM Corp. 1981,

ROS

ROS

P/N:

DATE:

|

|

wo

PUWNRO

SELECT

pentru sistemul

1986

78X7462

AN

04/21/86

OPTION

(selectaţi

o

opţiune)

SYSTEM CHECKOUT (ve„ificarea sistemului) FORMAT DISKETTE (formatare dischetă) COPY DISKETTE (copiere dischetă) PREPARE SETUP

END

SELECT

SYSTEM

DIAGNOSTICS THE

ACTION

FOR

MOVING

(încheierea DESIRED

(pregătirea

sistemului

pentru

transport)

testelor)

(alegeţi

acţiunea

dorită)

?

Dacă folosiţi versiunea pentru PC, punctul 4 nu apare, deoarece sistemele PC nu au memorie CMOS configurabilă.

Testele IBM

889

x

Discul cu teste avansate (Advanced Diagnostics) arată data memoriei ROM şi codul IBM de pentru respectivele cipuri din sistemul dumneavoastră. Aceste informaţii apar în partea

sus a ecranului, după literele ROS (reaa-on/y software). Data 04/21/86 se referă la versiunea memoriei ROM din acest exemplu şi indică un calculator IBM XT Model 286. Codul pentru cipuri citit din memoria ROM nu vă este de nici un folos, deoarece IBM nu vinde aceste cipuri separat, ci numai cu întreaga placă de bază. După ce selectaţi opţiunea 0, care lansează subrutinele de test, fiecare modul de pe disc se încarcă şi execută un test de prezenţă, pentru a vedea dacă dispozitivul corespunzător modulului de test este în sistem. În exemplul de mai sus rezultatul arată în felul următor: THE 1 2 3 6 7 9 9 11 11 17 74

— -

IS

INSTALLED

DEVICES. ARE

SYSTEM BOARD 2688KB MEMORY KEYBOARD 2 DISKETTE DRIVE(S) AND ADAPTER MATH COPROCESSOR SERIAL/PARALLEL ADAPTER - PARALLEL PORT - SERIAL/PARALLEIL ADAPTER - - SERIAL PORT AND ADAPTER - 1 FIXED DISK DRIVE(S) - PERSONAL SYSTEM/2 DISPLAY ADAPTER THE

LIST

CORRECT

(%/N)

?

VINUBdu„Nrh

Răspundeţi Yes sau No în funcţie de corectitudinea listei. Reţineţi că nu apare toată configuraţia sistemului. Un adaptor de reţea Token Ring nu apare niciodată pe această a listă, pentru că nu există module de test pe dischetă pentru această opţiune. Următoare acestor a 2.07 versiunea la ecran pe apărea putea listă conţine toate articolele care ar teste. Lista este diferită pentru versiunile mai vechi.

10 11 12 13 14 15 17 20 21 22 24 29 30 31 36 38 39 71 73 74 85 89

SYSTEM BOARD MEMORY KEYBOARD MONOCHROME & PRINTER ADAPTER COLOR /GRAPHICS MONITOR ADAPTER DISKETTE DRIVE (S$) MAPH COPROCESSOR SERIAL /PARALLEL ADAPTER - PARALLEL PORT ALTERNATE! SERIAL /PARALLEL ADAPTER - PARALLEIL PORT SERIAL/PARALLEI, ADAPTER - SERIAL PORT ALPERNATE SERIAL/PARALLEL ADAPTER - SERIAL PORT GAME CONTROL ADAPTER MATRIX PRINTER SDLC COMMUNICATIONS ADAPTER FIXED DISK DRIVE(S) AND ADAPTER BSC COMMUNICATIONS ADAPTER ALT BSC COMMUNICATIONS ADAPTER : CLUSTER ADAPTER (8) ENHANCED GRAPHICS ADAPTER COLOR PRINTER PC NETWORK ADAPTER ALT. PC NETWORK ADAPTER GPIB ADAPTER (S) DATA ACQUISITION ADAPTER (S) PROFESSIONAL GRAPHICS CONTROLLER VOICE COMMUNICATIONS ADAPTER 3,5" EXTERNAL DISKETTE DRIVE AND ADAPTER PERSONAL SYSTEM/2 DISPLAY ADAPTER EXPANDED MEMORY ADAPTER - 2 MB -— MUSIC FEATURE CARD (S)

. .

pentru a După ce aţi certificat că lista este corectă, ori aţi adăugat sau aţi şters articole

890

Capitolul 19 — instrumente de diagnosticare soft şi hard

corecta,

puteţi începe testele pentru fiecare dintre poziţiile din listă.

Testele de pe discheta cu Aovancead Diagnostics sunt mult mai amănunțite şi precise decât cele de pe discheta de teste generale din GTO (G/de to Operation). Pe lângă identificarea subansamblului

cu probleme,

După găsirea unei probleme,

testele avansate încearcă să identifice şi piesa defectă. manualul

HMS

dă indicaţii amănunțite

pentru efectuarea

reglajelor, a întreţinerii preventive, a demontării şi înlocuirii piesei defecte. Pentru a vă ajuta, se dau informaţii ample referitoare la partea hard şi la proiectare, incluzând liste de piese cu codurile lor pentru înlocuire şi informaţii tehnice despre proiectarea lor internă. Examinarea codurilor de eroare. Aproape toate codurile de eroare ale calculatoarelor personale, pentru POST, teste generale sau avansate, sunt reprezentate prin afişarea numărului dispozitivului testat urmat de două cifre diferite de 00. Când testul afişează

numărul dispozitivului testat plus numărul 00, aceasta înseamnă că testul s-a terminat fără să se găsească vreo eroare. Următoarea listă a rezultat prin compilarea informaţiilor din diverse surse cum ar fi îndrumarele tehnice, manualete de întreţinere şi service hard (//aroware Maintenance Service

Manuals) şi ghidurile de întreţinere hard (//aroware Maintenance Reference Manuals). La fiecare număr de trei cifre, prima indică dispozitivul. Celelalte două cifre indică exact ce eroare a apărut. De exemplu, 7xx reprezintă coprocesorul matematic. Afişarea numărului 700 semnifică lipsa erorilor. Orice alt număr (de la 701 la 799) indică faptul că avem un

coprocesor matematic defect sau cu probleme. Ultimele două cifre (de la 01 la 99) arată ce eroare a apărut. Tabelul

AZ

Codul

19.2 cuprinde principalele coduri de eroare şi descrierea lor.

ul'49.2 : Codurile de eroare la calculatoarele-'personale pete

Pati

tipare tdi) ar= Aida

gta lor te

Rp Saca

PR

200

90 aa

Descrierea

1xx

Erori pe placa sistem

2xX

Erori memorie (RAM)

3xXx

Erori tastatură

4XX

Erori adaptor monitor monocrom

4XX

Erori port paralel PS/2

(MDA)

5XX

Erori CGA

6xx

Erori unitate floppy disc/controler

7XX

Erori coprocesor

9xx

Erori adaptor imprimantă paralelă

10xx

Erori adaptor auxiliar imprimantă paralelă

11xx

Erori port serial COM1

12xx

Erori porturi seriale auxiliare COM2,

13xxX

Erori adaptor jocuri (Game)

14xx

Erori imprimantă

15xx

Erori adaptor SDLC (Synchronous Data Link Controh

16xx

Erori 5520,

COM3,

COM4

matricială

525x adaptor DSEA

(D/sp/ay Station Emulatian Adapter)

17xX

Erori hard disc şi controler ST-506/412

18xx

Erori unitate de extensie |/O

19xx

Erori PC Attachment Card 3270

20xx

Erori adaptor BSC (Binary Synchronous Communications)

Testele IBM

Codul

Descrierea

21xx

Erori adaptor auxiliar BSC (8/nary Synehronous Communications)

22xx

Erori adaptor C/ustar

23xx

Erori adaptoare monitor cu plasmă

24xx

Erori EGA (Enhanced Graphics Adaptor)

24xx

Erori VGA (V/deo Graphics Array) placa sistem PS/2

25xXx

Erori adaptor auxiliar EGA (Enhanced Graphics Adaptor)

26xx

Erori adaptoare XT sau AT/370-M (memorie) şi 370-P (procesor)

27xXx

Erori adaptor XT sau AT/370 3277-EM (Emulator)

28xx

Erori Emmulation Adapter 3278/79 sau Connection Adapter 3270

29xx

Erori imprimantă color/grafică

30xx

Erori adaptor principa! reţea PC

31xx

Erori adaptor secundar reţea PC

32xx

Erori display 3270 PC sau AT şi Programmed Symbols Adapter

33xx

Erori imprimantă Compact

35xx

Erori adaptor. EDSEA

36xx

Erori adaptor GPIB (Ganera/ Purpose /nterface Bus)

(Enhanced Display Station Ernulation Adapter)

38xx

Erori Data Acquisition Adapter

39xx

Erori adaptor PGA (Professional! Graphics Adaptor)

44xXx

Erori display 5279 şi Display Attachment Unit 5278

45xx

Erori adaptor interfaţă IEEE-488

"46xXx

Erori adaptor Mu/tiport/2 ARTIC (A Aea/-7ime Interface Coprocessor)

48xx

Erori modem intern

49xx

Erori modem intern auxiliar

50xx

Erori LCD PC Convertible

51xXX

Erori imprimantă portabilă PC Convertible

56xx

Erori Financial! Communication System

70xx

Erori BIOS originale ale setului de cipuri Phoenix

71xXx

Erori adaptor VCA (//o;ce Communications Adapter)

73xxX 74Xx

Erori unitate de floppy disc de 3'£ inci, externă Erori adaptor d/sp/ay (placa VGA) pentru IBM PS/2

74xX

Erori adaptor display 8514/A

76xx

Erori adaptor PagePrinter 4216

84xx

Erori adaptor Speech PS/2

85xx

Erori adaptor memorie 2M XMA sau adaptor A memorie expandată

86xx

Erori dispozitiv indicator (mouse) PS/2

89xx

Erori adaptor MIDI (Musica! /nstrument Digital Interface)

91xx

Erori unitate optică/adaptor WORM

096xxxx

Erori adaptor SCSi cu memorie Cache (32 biţi)

100xx

Erori adaptor A Mu/tiprotoco/ /A intern 390/1200

:

(W/rife-Once Read Multiple) IBM 3363

101xx

Erori modem

104xx

Erori adaptor sau hard disc ESDI

bps

107xx

Erori unitate de floppy disc externă de 5" inci sau adaptor

a

891

892

Capitolul 19 — Instrumente de diagnosticare soft şi hard

Codul

Descrierea

112xXxxx 113xxxXx

Erori adaptor SCS! (16 biţi fără cache) Erori adaptor placă sistem SCSI (16 biţi)

129xx

Erori placă procesor Model 70; placă sistem tip 3 (25MHz)

149xx

Erori afişaj cu plasmă P70/P75 şi adaptor

165xx

Erori unitate de bandă Streaming 6157 sau

166xXx

Erori adaptor principal de reţea Token Ring

167xxX

Erori adaptor auxiliar de rețea Token Ring

180xx

Erori adaptor MW/zard PS/2

194xx

Erori modul memorie, opţiune memorie expandată 80286

208xxxx

Erori dispozitiv SCSI necunoscut

209xxxx

Erori disc amovibil SCSI

210xxxx

Erori hard disc SCSI

211xxxx

Erori unitate bandă SCSI

212xXxXx

Erori imprimantă SCSI

213xXxxXx

Erori procesor SCSI

214xXxXx

Erori unitate WORM

215xXxxXx

Erori unitate CD-ROM SCSI

216xxxx

Erori scanner SCSI

217xXxxXx

Erori memorie optică SCSI

218xxxx

Erori /ukebox Changer SCSI

219xxxx

Erori transmisie SCSI

Tape Atlachment Adapter

(Wr/te-Once Read Multiple), SCSI

Anexa A de la sfârşitul cărţii conţine o listă amănunţită a tuturor codurilor de eroare IBM pe care le-am întâlnit, ca şi tabele privind erorile SCSI. interfaţa SCSI a adăugat un întreg set de coduri de eroare din cauza numărului mare şi varietăţii dispozitivelor care i se pot ataşa.

Programe de teste generale O metodă pentru a determina dacă un sistem este complet compatibil IBM este să vedeţi dacă trece testele avansate (Advanced Diagnostics) pentru IBM AT. Programele de test IBM trec foarte bine pe calculatoarele personale complet compatibile produse de alţi fabricanți. Numeroşi

fabricanți de sisteme oferă propriile lor teste. De exemplu,

Zenith,

AT&T şi Tandy îşi oferă propria versiune de manuale de service şi de programe de test pentru sistemele lor. Mulţi alţi fabricanți de calculatoare includ, atunci când cumpăraţi de la ei un calculator, o versiune de teste produsă de terţi. Există numeroase programe de test produse de terţi pentru calculatoarele IBM şi compatibile IBM. Sunt disponibile, de asemenea, programe speciale pentru testarea memoriei, unităţilor de floppy disc, hard discurilor, plăcilor video şi a majorităţii celorlalte componente ale sistemului. Deşi unele dintre aceste utilitare pot fi considerate ca elemente de bază în orice set de depanare, multe nu se ridică la nivelul cerut de depanatorii profesionişti. Multor produse, recomandate în mod special utilizatorilor avansați, le lipsesc precizia, facilităţile şi posibilităţile cerute de specialiştii experimentați care se ocupă în mod serios de depanare. In paragrafele următoare vă voi da informaţii despre câteva din programele de test pe care vi le recomand.

Programele de teste generale

893

Majoritatea programelor bune de test de pe piaţă oferă, în comparaţie cu testele IBM, mai multe avantaje. De obicei sunt superioare în localizarea problemei, mai ales pentru sistemele compatibile IBM. Adesea, în pachetul de programe sunt incluse, sau pot fi cumpărate separat, mute de test (wrap p/ugs) pentru porturile seriale şi paralele. Mufele sunt necesare pentru o corectă testare a acestor porturi. (IBM cere întotdeauna o sumă de bani suplimentară pentru aceste mufe.)

Multe dintre aceste programe pot fi rulate în modul bac, ceea ce permite unei serii de module de test să fie executate cu o singură linie de comandă, fără inter. anţia operatorului. Puteţi apoi să concepeţi serii de teste automate, care vă pot fi în mod sp 32M) Partiţie OS/2 HPFS

02h

Partiţie „rădăcină” MS-XENIX

03h

Partiţie „utilizator” MS-XENIX

08h

Partiţie fişier sistem AlX

09h

Partiţie de boot AlX

50h

Partiţie READ-ONLY Disk Manager (Ontrack)

51h

Partiţie READ/WRITE Disk Manager (Ontrack)

56h

Partiţie Golden Bow Vfeature

61h

Partiţie Storage Dimensions Speedstor

63h

Partiţie IBM 386/ix sau sistem UNIX V/386

64h

Partiţie Novell NetWare

75h

Partiţie IBM PCIX

DBh

Partiţie DOS/CPM-86

F2h

Partijie DOS 3.2 a unor fabricanți (OEM)

FFh

Partiţie UNIX pentru tabelul de blocuri defecte

931

Digital Research Concurrent + Partiţia a doua

Sectoarele de boot ale volumului DOS. Sectorul de boot al volumului DOS este primul sector dintr-o zonă de disc adresată ca un volum (sau disc logic DOS). De exemplu, pe un floppy disc, acest sector este primul sector al discului floppy, deoarece sistemul de operare DOS recunoaşte floppy discul ca pe un volum care nu mai necesită partiţionarea. Pe un hard disc, sectorul sau sectoarele de boot ale volumului sunt localizate în primul sector din zona de disc alocată ca partiție neextinsă sau orice zonă recunoscută ca un volum DOS. Acest sector special seamănă cu sectorul de boot al partiției principale fiind compus dintr-un program şi din nişte tabele speciale de date. Primul sector de boot al volumului de pe disc este încărcat de către sistemul ROM BIOS pentru floppy discuri sau de sectorul de boot al partiției principale pe un hard disc. Se dă apoi controlul acestui program, care efectuează unele teste, apoi încearcă să incarce primul fişier sistem DOS (IBMBIO.COM). Sectorul de boot al volumului este invizibil pentru un sistem DOS în funcţiune, fiind situat în afara zonei de date de pe disc pe care se memorează fişierele. Puteţi crea un sector de boot utilizând comanda DOS FORMAT (formatare de nivel înalt). Hard discurile au un sector de boot al volumului situat la inceputul fiecărei zone de disc logic DOS alocată pe disc, atât în partiţia principală cât şi in cea extinsă. Deşi toate discurile logice conţin o zonă de programe ca şi o zonă cu tabele de date, va fi executat numai programul din sectorul de boot al volumului partiției active de pe hard disc. Celelalte sunt doar citite de fişierele sistem DOS, în timpul pornirii calculatorului, pe baza tabelelor de date, parametrii volumului.

pentru a determina,

Sectorul de boot al volumului conţine un program şi date. Unicul tabel de date din acest sector este numit

med/a parameter block sau

disk parameter block (bloc de parametri ai

discului sau ai suportului). Sistemul de operare DOS are nevoie de informaţiile din el pentru a afla capacitatea volumului de disc şi locaţiile unor elemente importante, cum ar fi tabelul FAT. Formatul acestor date este foarte particular, iar erorile pot provoca probleme la pornirea sistemului de pe un disc sau la accesarea discului. Unele versiuni ale sistemului de operare DOS ale altor fabricanți nu au fost aliniate la standardele IBM pentru formatul

332

Capitolul

20) - - Sisteme de operare

şi depistarea

rietr--telor

acestui tip de date, ceea ce poate crea probleme de uumpatibilitate: existi diferențe, mai ales la versiunile mai recente (care sunt mai deosebite), deci dacă bănuiţi că nu puteți accesa un disc din cauza diferenţelor existente in sectorul de boot. puteţi folosi un program utilitar cum ar fi DEBUG din sistemul de operare DOS, sau Norton Utilities, pentru copierea unui sector de boot de pe o versiune DOS mai recentă pe un disc care a fost formatat cu o versiune mai veche. Această copiere ar trebui să-i permită noii versiuni a sistemului de perare DOS să citească vechiul disc fără să interfereze cu vechea versiune, mai puţin

particulară. Nu există probleme dacă utilizaţi versiuni DOS diferite ale aceluiaşi fabricant (OEM),

dar ele pot să apară atunci când se amestecă

versiuni ale unor fabricanți diferiţi.

Tabelul 20.13 arată formatul şi dispunerea înregistrării de boot a sistemului de operare DOS

(DBR

- DOS Boot fecoro.

:-Tabelul 20.13

Hexa

Decal!aj Zecimal

Formatul

înregistrării de boot a sistemului de operare DOS

Lungimea câmpului

(DBR)

Descriere

90n

O

3 octeți

03h

3

8 octeți

Numele OEM şi versiunea DOS (.IBM 5.0")

0Bh

11

1 cuvânt

Octeţi/sector (de obicei

ODh

13

1 octet

Sectoare/Cluster (obligatoriu,

OEh

14

1 cuvânt

Sectoare

10hn

16

1 octet

Numărul

11h

17

1 cuvânt

Numărul maxim de poziţii in directorul rădăcină (de obicei 512)

13h

19

1 cuvânt

Numărul

15h

21

1 octet

Octet de descriere a suportului

16h

22

1 cuvânt

Sectoare / FAT

18h

24

1 cuvânt

Sectoare / pistă

14Ah

26

1 cuvânt

Număr de capete

1Ch

28

1 dubiu-cuvânt

Sectoare ascunse

Numai

pentru DOS

*

Instrucţiune de salt la codul programului

de boot

512) o putere a

lui 2)

rezervate (sectoare de boot, de obicei de copii FAT

1)

(de obicei 2)

total de sectoare (pentru partiţii sub 32M, (F8h pentru

(pentru partiţii sub 32M.

peste 32M

este 0)

hard discuri)

un singur cuvânt)

4.0 sau versiuni mai recente, altfei 00h

20h

32

1 dubiu-cuvânt

Număr

Zah

86

1 octet

Număr fizic al unităţii (00h = floppy. 80h = hard disc)

251,

37

1 octet

Rezervat

251,

38

1 octet

Semnătura

27h

39

1 dublu-cuvânt

Seria volumului

2Bh

43

11

Eticheta volumului

octeț

total de sectoare

(pentru partiţii peste 32M,

in rest 9)

(00h) înregistrării de boot extinsa (29h) (Volume Seria! Number: ( V/o/ume Labe)

număr aleator de 32 biţi

(memorat

„NO

NAME:

dacă nu

există etichetă) s6h

54

8 octeți

Identificatorul sistemului de fişiere - ///e System

„FAT

ID.FAT

12”

sau

16”)

Pentru toate versiunile DOS 3Eh

62

450

“isp

510

2 octeți

octeți

Instrucţiunile programului Semnătura

de boot

(55AAh)

UVANT este format dun doi octet: citiţi in ordine inversă. iar un DUBLU-CUVÂNT „2 cuvinte cite in ordine inversă.

este iormat dim

Sistemu: de -:nerare DOS

933

Directoru! rădacinăa. Un orector este o bază de date simplă. care conține informații des; fişierele memorate pe un disc. Înregistrările din acestă bază de date au lungimea de 32 cc: teţi fiecare și nu există delimitatori sau caractere de separare intre câmpuri sau inregistrări. Intr-un director sunt păstrate aproape toate intormaţuie pe care le deține sistemul se operare DOS despre un fişier: rume. atribute, ora şi data urcării. mărimea şi localizarea pe disc a inceputuiui fişierului. informaţiile despre un fişier pe care pvle conţine un dir2ctor. se referă la sectoarele pe care continuă fişierul şi dacă este contiguu sau fragmentat.

Acesis :ntormaţi: se găsesc in tabelul FAT.) Există două tipuri principale de directoare: girectoru/ rădăcină (root directory) şi suboretoarele (subdirectories). Ele diteră prin numărul lor şi prin locul unde sunt plasate. Orice volum dat poate avea un singur director rădăcină, plasat intotdeauna intr-o poziţie fixă pe disc. și anume imediat după cele două copii ale tabelului FAT. Mărimea directorului râdacină poate diferi in funcţie de tipurile şi capacităţile discurilor, dar pentru un anumit disc. mărimea directorului rădăcină este fixă. După ce a fost creat un director rădăcină. lungimea lu: nu mai poate fi modificată pentru a se mări numărul articolelor. De obicei. un volum de pe un hard disc are un director rădăcină care poate cuprinde 512 articole ie ntries). Subdirectoareie sint memorate in zona de date a discului. la is! ca şi fişierele,

deci nu au fixată o limită pentru lungimea lor. Orice director,

fie e! airector rădăcină sau subdirector,

este organizat

in acelaşi mod.

Uri

director este o mică bază de date având lungimea inregistrăriior fixată ia 32 de octeți. Articolele bazei de date conţin

informaţii importante

despre fiecare fişier şi despre

numeie

tişiereior de pe disc. Informațiile diri director sunt legate de tabelul FAT prin articoiul care conţine clusterul iniţial. De pt. iacă nici un fişier de pe disc nu ar depăşi lungimea unui cluster. tabelui FAT ar des: ru inuitii. Directorul păstrează informaţiile de care are nevoie

sistemul de operare DOS pentru gestionarea fişierelor. cu excepţia clusterelor țdiierite de primul) pe care le ocupă acestea. Restul informaţiilor referitoare la clusterele utilizate de fişiere sunt păstrate în tabelui FAT. Pentru a urmări un fişier pe disc. trebuie să incepeţi cu articolul din director pentru culegerea intormaţiilor despre primu! cluster ai fişierului şi despre mărimea lui. Mergeji

apoi

la tabelu! de alocare a fişierelor (FAT). care furnizează informaţii despre intregul lanţ de clustere pe care le ocupă

fişierul.

Articolsle directorului sistemului este arăta! in tabelul 20.14.

Hexa CCh

1Ch

Decaiaj Zecimal

Lungimea

0

8 octeți

a

3 ccteți

și

1 octet

12

10 octeți

2

de operare

câmpului

DOS

au !ungimea

Descriere Numele fişierului ” Extensia

fişierului

Atributeie fişieruiu -

Ă

Rezervate

:00h:)

crearii tora. minutul

Touvânt

Momentul

224

1

Data

26

1 cuvânt

Primul choste

28

* duciu-cuvânt

Mărimea.

cuvânt

de 32 de octeii. iar îormatui

ci

Na

a

in acte

aaa si

ia ă

E

934

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

AL LA L i

L-d

Numele şi extensiile fişierelor sunt aliniate la stânga şi completate cu blancuri (32h). Primul octet al numelui fişierului indică starea fişierului astfel: Hexa

Starea fişierului

00h

Intrare neutilizată vreodată. A nu se căuta după această zonă.

05h

Anunţă că primul caracter al fişierului este chiar ESh

E5h

„0" (sigma mic) anunţă că fişierul a fost şters

2Eh

„-” (punct) anunţă că acestă intrare este un director. Dacă al doilea octet este tot 2Eh, câmpul clusterului conţine numărul clusterului din directorul „părinte” (0000h dacă „părintele” este rădăcină).

Tabelul 20.15 descrie octetul cu atributele fişierului din directorul DOS.

Tabelul 20.15 Octetul cu atributele fişierului din directorul DOS 7

Poziţiile biţilor în hexa 6 5 4 3 2 1 0

0

000000

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

Valoare

Descriere

1

01h

Fişier numai pentru citire (read on/p)

0

1

0

02h

Fişier ascuns (/A/dden)

0

1

0

0

04h

Fişier sistem

1

0

0

0

08h

Etichetă de volum

1

0

0

0

0

10h

Subdirector

0

0

0

0

0

20h

Arhivă (actualizat după ultima copiere)

0

0

0

0

40h

Rezervat

0

80h

Rezervat

0

0

0

0

0

0

0 1 0

0

1000000

i

Exemple 0

0

1

0

0

0

0

1

21h

Arhivă, numai pentru citire

0

0

1

1

0

0

1

0

32h

Ascuns,

0

0

1

0

0

1

1

1

27ti

Numai pentru citire, ascuns, sistem, arhivă

subdirector, arhivă

Tabelele de alocare a fişierelor (FAT). Tabelul de alocare a fişierului (FAT) este un cărui articole conţin numere ce indică modul în care este alocat fiecare cluster de Zonei de date a discului îi corespunde câte un singur articol pentru fiecare cluster. Sectoarele din afara zonei de date de pe disc nu sunt cuprinse în FAT. Sectoarele precum şi cele care conţin tabelele FAT şi directorul rădăcină sunt plasate în afara sectoare controlate de FAT.

tabel ale pe disc. de boot, zonei de

Tabelul FAT nu gestionează sectoarele ca atare, ci mai degrabă alocă spaţiul sub formă de grupuri de sectoare numite c/ustere (c/usters) sau unităţi de alocare (Allocation units). Clusterul reprezintă grupul format din mai multe sectoare pe care sistemul de operare DOS

I-a desemnat ca unităţi de alocare pentru înregistrări. Cel mai mic spaţiu pe care un fişier îl

poate ocupa pe disc este un cluster; toate fişierele folosesc un număr întreg de clustere

pentru spaţiul pe care il ocupă pe disc. Dacă un fişier depăşeşte chiar şi cu un octet

Sistemul de operare DOS

935

mărimea unui cluster, vor fi folosite două clustere. Sistemul de operare DOS stabileşte mărimea unui cluster in timpul formatării la nivel înalt, făcută cu ajutorul comenzii FORMAT a sistemului de operare DOS. Puteţi considera tabelul FAT ca pe un fel de foaie de calcul tabelar, care controlează utilizarea clusterelor discului. Fiecare celulă din foaia de calcul corespunde unui singur cluster de pe disc; numărul memorat în acestă celulă reprezintă un fel de cod, care indică dacă acel cluster este utilizat de un anumit fişier şi, dacă este, unde anume se află următorul cluster al fişierului. Numerele memorate în tabelul FAT au format hexazecimal şi o lungime de 12 sau 16 biţi. Numerele din tabelele FAT cu 16 biţi sunt mai uşor de urmărit, pentru că ocupă exact 2 octeți şi sunt simplu de editat. Numerele de 12 biţi au o lungime de 1 octet şi jumătate, ceea ce creează probleme,

deoarece

majoritatea editoarelor de sectoare prezintă datele sub

formă de octeți. Pentru a edita tabelul FAT, ar trebui să faceţi unele conversii din hexazecimal în binar, dar, din fericire (exceptând situaţia în care folosiţi programul DEBUG din sistemul de operare DOS), majoritatea programelor utilitare au un mod de editare pentru FAT care face automat această conversie. De asemenea, multe dintre aceste programe înfăţişează numerele din tabelul FAT sub formă zecimală, pe care mulţi.o consideră mai uşor de manipulat. " Programul FDISK din sistemul de operare DOS hotărăște dacă pe disc va îi plasat un tabel

FAT de 12 sau de 16 biţi, chiar dacă tabelul FAT este scris în timpul formatării de nivel înalt. Toate floppy discurile folosesc tabele FAT de 12 biţi, dar hard discurile pot utiliza ambele tipuri. Pe volumele pe hard disc mai mari de 16 megaocteţi (32.768 sectoare), sistemul de operare DOS creează un tabel FAT de 16 biţi, în celălalt caz, tabelul FAT va fi de

12 biţi. Sistemul de operare DOS păstrează două copii ale tabelului FAT. Fiecare dintre ele ocupă sectoare contigue pe disc şi cea de a doua copie urmează imediat după prima. Din nefericire, sistemul de operare DOS utilizează cea de a doua copie FAT numai dacă sectoarele din prima copie nu mai pot fi citite. Dacă prima copie a tabelului FAT se ălterează, şi aceasta este cea mai obişnuită problemă, sistemul de operare DOS nu foloseşte cea de a doua copie a tabelului FAT. Nici chiar comanda CHKDSK a sistemului de operare DOS nu controlează cea de a doua copie FAT. În plus, ori de câte ori sistemul de operare actualizează primul tabel FAT, porţiuni mari din acest tabel sunt copiate automat în cel de al doilea tabel FAT. Aşadar, dacă prima copie a fost alterată şi apoi actualizată de către sistemul de operare DOS, o mare porţiune din primul tâbel FAT va fi copiată peste cel de al doilea FAT, alterându-l. După actualizare, cea de a doua copie este, de obicei, oglinda primei copii, fiind la fel de alterată. Cele două copii FAT nu rămân prea mult timp diferite. Când ele diferă şi sistemul de operare DOS face o scriere pe disc care determină actualizarea primului tabel FAT, se face imediat şi suprascrierea celui de al doilea cu informaţiile primului. Din aceste motive, cel de al doilea tabel FAT poate fi utilizat numai pentru operaţii de reparare manuală şi doar dacă se intervine suficient de rapid, înainte ca

sistemul de operare DOS să aibă ocazia să actualizeze discul.

Clusterele (unităţile de alocare). Termenul c/ustera fost schimbat în unitate de alocare în versiunea DOS 4.0. Noul termen este potrivit, deoarece clusterul este cea mai mică unitate * a discului pe care o poate manevra sistemul de operare DOS atunci când citeşte sau scrie un fişier. Un cluster este format din unul sau mai multe sectoare. Clusterele formate din mai multe sectoare reduc mărimea şi efortul suplimentar de procesare a tabelului FAT şi permit sistemului de operare DOS să ruleze mai repede, având mai puţine unităţi individuale de disc de gestionat. Dezavantajul constă în risipa de spaţiu pe disc. Cum sistemul de operare DOS poate gestiona spaţiul pe disc numai în unităţi întregi de clustere, orice fişier ocupă un număr întreg de clustere.

cr

Căprt

nil e

Sisteme de

Operure

Şi denstarea

defectelor

iabelul 20.16 arată mărimile prestabilite ale clustereior (unităţilor de alocare) sisternul de operare DOS. pentru diferite formate de floppy discuri.

LaLa

20.16

Mărimile prestabilite ale ciusterului (unităţii DP ELL) LL [+1 1:) XE I-a

Tipul unității

Mărimea

Ene

2 sectoare (1024

360K

a

1 sector

NL

clusterului (unităţii de alocare)

(512

2 «sectoare

octet)

octeți)

11024

1 sector (512 > sectoare

iviosite de

octeți!

octeți;

| (1024

oc tati)

Pare ciudat că discurile de densitate mai mare, care conțin mai multe sectoare decât cele GE tie 1 itaie MICĂ, au uneori ciustere mai mici. Cu cât creşte tabelul FAT. cu atât sistemul de operare DOS trebuie sa gestioneze mai multe articole şi să lucreze ini aparenţă mai lent. Aceasiă incetineală se datorează muncii suplimentare necesară gestionării tuturor clusterelor: cu cât există mai multe clustere de gestionat, cu atât gestionarea devine mai greoaie. Avantajul constă în dimensiunea redusă a clusterului. . Ciusterele mai mici generează mai puţin s/ack (spaţiu pierdut. care reprezintă diferenţa dintre sfarșitul real al fişieruiui şi sfârşitul clusterului). Prin mărirea dimensiunii clusterului, creşte şi spațiu! p'erdut (neutilizat). Unităţile de floppy disc de mare densitate sunt mai rapide decât cele de joasă densitate. astfel că, probabil, IBM şi Microsoft au stabilit că descreşterea mărimii ciusterului este compensată de creşterea vitezei unităţii. ceea ce face pasibii lucru! cu tabele FAT mai mari. Pentru hard discuri, mărimea clusterului poate varia in limite largi in funcţie de diferitele versiuri ale sistemului de operare DOS şi de diversele mărimi ale discurilor. Tabelul 20.17 prezintă mărimile clusterelor IBM şi ale majorităţii versiunilor OEM ale sistemului de operare DOS selectate pentru o anumită dimensiune a volumului.

Marimea 8 sectoare

clusterului

Tipul de FAT

sau 4096

ocieţi

4 sectoare sau 2048

octeți

16 biţi

8 sectoare sau

octeți

16 biţi

4096

16 sectoare sau

8192

32 sectoare sau

16384 octeți

64 sectoare sau 32768

n ajorii sistemul „de

Astiel

tazuruGr.

operare

ace

DOS.

€ etil iill ale clusterelor. sunt ceie :nai mici posibila. pentru

octeți

octeți

12 biţi

16 biți 16 biţi 16 biţi

"da FORMAT a marime e dată a partiției.

chistereie de EK sunt ceie | mai mici posibile pentru o partiție mai mare de 256M.

Deși majoritatea versiunilor non-lBM ale sistemului de operare DOS care aparțin OEM „abricanți de echipamente originale) lucrează ca versiunea IBM. unele dintre ele nct utiliza

a

Sistemul de operare DOS

937

şi alte dimensiuni de cluster decât cele din tabel. De exemplu. sistemul de operare DOS 3.31 al firmei Compaq trece la dimensiuni mai mari de clustere mult mai devreme decât

o

face sistemul de operare DOS produs de IBM. Sistemul de operare DOS produs de Compaq trece la clustere de 4 K pentru partiţii de 64M, 8K pentru partiţii de 128M şi 16K pentru partiţii de 256M. O partiție de 305M. care utilizează clustere de 8K sub sistemul de operare

DOS IBM, va avea, sub sistemul de operare DOS 3.31 al firmei Compaq. clustere de 16K. Efectul folosirii pe disc a acestor clustere mai mari poate fi considerabil. O unitate de disc ce conţine 5000 de fişiere cu o pierdere (s/acA) de jumătate din ultimul cluster folosit pentru fiecare fişier, risipeşte aproximativ 20 megaocteţi (5000x(0.5x8)K; din spaţiul destinat fişierelor pe un disc configurat cu sistemele de operare DOS ale firmelor IBM sau

MS-DOS. dublează

Prin folosirea sistemului DOS 3.31 al firmei Compaq, ia 40 megaocteţi

pentru aceleaşi

5000

de fişiere.

acest spaţiu pierdut se

Utilizatorul sistemului cu

versiunea DOS 3.31 Compaq poate să-şi salveze fişierele şi să reformateze discul cu sistemul de operare MS-DOS. iar după restaurarea celor 5000 de fişiere. să câştige un spaţiu disponibil pe disc de 20 megaocteţi.

Versiunea DOS 3.31 a firmei Compaq nu utilizează cea mai eficientă dimensiune a clusterelor pentru o dimensiune dată a partiției. pentru fost interesaţi de imbunătăţirea performanţelor sistemului. pe seama rari de disc. Clusterelor de dimensiuni mai mari le corespunde un tabel puţine valori numerice de gestionat; efortul suplimentar a! sistemului de şi citire a fişierelor pe disc se reduce,

(ce mai mică; că producătorii ei au utilizării unor spaţii FAŢ mai mic, cu mai operare DOS de scriere

iar sistemul dă impresia că este mai rapid. De exemplu.

comanda CHKDSK este mult mai rapidă pe un sistem cu tabelul FAT mai mic. Din netericire. preţul plătit pentru această creştere a vitezei este imensa pierdere de spaţiu pe disc. (Sistemele . de operare DOS 4.0 şi 5.0 ale firmei Compaq utilizează convențiile IBM DOS şi MS-DOS.) Zona de date. Zona de date a oricărui volum de pe disc este zona care urmează sectorului de

boot, tabelelor de alocare a fişierelor şi directorului rădăcină. Acestă zonă este gestionată de tabelul FAT şi de directorul rădăcină. Sistemul de operare DOS ., imparte in unităţi de alocare (clustere). În aceste clustere sunt memorate fişierele obişnuite dintr-un volum.

Cilindrul citire/scriere de diagnosticare. Programul de partiționare FDISK rezervă intotdeauna ultimul cilindru al unui hard disc pentru folosirea ca cilindru de test citire/scriere,

pentru diagnosticare. Rezervarea acestui cilindru constituie unul dintre motivele pentru care FDISK raportează intotdeauna un număr mai mic de cilindrii decât afirmă fabricantul unităţii că ar fi disponibil. Sistemul de operare DOS (sau orice alt sistem de operare) nu foloseşte pentru funcţiile uzuale acest cilindru, deoarece el se află in afara zonei partițiilor de pe disc.

Pe sistemele cu interfeţe de disc de tipul IDE. SCSI sau ESDI. unitatea de disc şi controlerul pot să aloce o zonă suplimentară după terminarea logică a discului pentru un tabel al pistelor defecte, 'şi sectoare libere pentru înlocuirea celor defecte. In astfe! de situaţii, va

creşte discrepanţa intre ceea ce raportează programul FDISK şi ceea ce afirmă fabricanțul Zona de diagnosticare perimite softului specializat cum ar fi Agvancea Diagnosrrs. pe dischetă de fabricant,

să efectueze teste de scriere şi citire pe un hard disc.

turmzat

fără să

altereze datele utilizatorilor. Programeie de tormatare la nive! fizic pentru hard discuri utilizează adesea acest cilindru ca pe o zonă „maculator” pentru rularea testelar de întreţesere (/pterleave) sau pentru păstrarea .datelor în timpul formatării nedistructive.

Acest

cilindru este. de asemenea, folosit uneori ca cilindru de „aterizare” sau „parcare” a capetelor. pe hard discurile care nu au funcţia de parcare automată.

Problemele potenţiale la trecerea la o versiune superioară a. sistemului de operare DOS Ştiţi deja că fişierele sistem

DOS

necesită o anumită plasare pe un hard disc.

Uneori aceste

cerinţe speciale creează dificultăţi atunci când treceţi de la o versiune DOS ia alta.

938

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

Dacă aţi încercat să schimbaţi-versiunea DOS a sistemului dumneavoastră, atunci cunoaşteți faptul că pentru inlocuirea fişierelor sistem vechi cu cele noi, se foloseşte comanda SYS a sistemului de operare DOS. Comanda SYS copiază fişierele sistem existente (memorate pe un disc de pe care se poate incărca sistemul de operare şi având atributele:

„ascunse”,

„sistem” şi „numai pentru citire”) pe disc, în poziţiile corecte şi cu numele şi atributele corecte. Comanda COPY nu copiază fişierele „ascunse” sau „sistem” (iar dacă le schimbaţi atributele, pentru ca să le puteţi copia, nu le plasează unde trebuie, pe discul destinaţie). Pe lângă transferarea celor două fişiere sistem „ascunse” de pe un disc pe altul, SYS face şi actualizarea sectorului de boot al volumului DOS de pe discul destinaţie, astfel încât să corespundă noii versiuni a sistemului de operare DOS. De obicei, comanda SYS este folosită ca r ai jos: SYS C: (pentru unitatea C:) sau SYS

A: (pentru ca o

dischetă instalată în unitatea A: să devină dischetă sistem)

Sintaxa comenzii este următoarea:

SYS [d'] [ca/ea de accesld:

În această linie de comandă, d-lca/e de acces specifică un disc sursă opţional şi calea sa de acces pentru fişierele sistem. Dacă specificarea unităţii sursă este omisă, va fi considerată drept sursă chiar unitatea de pe care s-a făcut pornirea sistemului. Acest parametru este adoptat numai de versiunile DOS 4.0 şi cele ulterioare. Versiunile sistemului "de operare DOS mai vechi decât 4.0 caută automat fişierele sistem pe unitatea prestabilită (şi nu pe cea de pe care s-a făcut pornirea sistemului). Litera d: din sintaxă specifică unitatea pe care doriţi să transferați fişierele sistem.

Când se execută comanda SYS, primiţi de obicei unul dintre mesajele: System

transferred

(Sistemul a fost transferat)

sau No room for destinaţie)

system on destination

âisk (Lipsă spaţiu pentru sistem pe discul

Dacă un disc conţine informaţii înainte de a încerca să scrieţi fişierele sistem pe el, comanda SYS din versiunile 3.3 şi mai vechi probabil va eşua, deoarece aceste versiuni nu sunt capabile să mute fişierele pentru a-şi tace loc. Comanda SYS din versiunea DOS 4.0 şi cele ulterioare nu eşuează decât arareori, deoarece aceste versiuni pot muta alte fişiere pentru a face loc fişierelor sistem. ” . Unii utilizatori cred că motivul apariţiei mesajului Wo room pe un sistem care are o versiune mai veche a sistemului de operare DOS este dat de lungimea mai mare a noilor fişiere sistem din versiunile mai recente şi că fişierele acestei noi versiuni nu încap în spaţiul alocat vechii versiuni. Aceşti utilizatori consideră că eşuarea comenzii se datorează imposibilității de a se crea spaţiu disponibil suplimentar la început, fără a se şterge alte informaţii. Această părere este greşită. Comanda SYS eşuează în aceste cazuri, pentru că încercaţi să instalaţi o versiune DOS cu numele fişierelor sistem diferite faţă de cele ale fişierelor aflate deja pe disc. În mod normal, comanda SYS nu are nici un motiv să eşueze, atunci când actualizaţi fişierele sistem de pe un disc ce conţine deja aceste fişiere. Deşi părerea că fişierele sistem mari nu le pot înlocui pe cele mici este foarte răspândită, acest lucru nu este valabil pentru versiunile 3.0 şi ulterioare. Fişierele sistem pot fi plasate practic oriunde pe disc, având doar grijă ca primele clustere să conţină fişierul IBMBIO.COM (sau echivalentul său). După îndeplinirea acestei cerinţe, fişierul IBMDOS.COM poate fi fragmentat şi plasat oriunde pe disc, iar comanda SYS se implemen-

Sistemul de operare DOS

939

tează fără nici un fel de probleme. Începând cu versiunea 3.3, chiar şi fişierul IBMBIO.COM poate fi fragmentat şi răspândit pe tot discul, dacă primul său cluster ocupă primul cluster al discului (clusterul 2). Singura cerinţă suplimentară este ca numele IBMBIO.COM şi IBMDOS.COM (sau echivalentele lor) să se afle pe prima şi a doua poziţie în director. "DOS 4.0 şi versiunile ulterioare. Sub versiunile DOS 4.0 şi cele ulterioare, comanda SYS este mult mai puternică decât sub cele anterioare. Din cauză că fişierele sistem trebuie să folosească primele două intrări din directorul rădăcină, ca şi primul cluster (clusterul 2) al discului, comanda SYS din versiunile DOS 4.0 şi cele ulterioare mută orice fişier care ocupă primele două intrări, dar nu corespunde ca nume cu noile fişiere sistem, în alte două intrări disponibile din directorul rădăcină. Comanda SYS mută şi porţiunea oricărui fişier străin care ocupă primul cluster în alte clustere ale discului. Acolo unde comanda SYS din versiunile mai vechi ale sistemului de operare DOS ar eşua şi ar fi nevoie ca utilizatorul să facă schimbările corespunzătoare pe disc, comanda SYS din versiunile DOS 4.0 şi ulterioare face automat aceste modificări. De exemplu, chiar dacă actualizaţi un disc DOS 3.3 produs de firma Phoenix cu sistemul de operare DOS 4.0 produs de IBM, comanda SYS (din IBMDOS) repoziţionează fişierele Phoenix 1O.SYS şi MSDOS.SYS în aşa fel incât noile fişiere IBMBIO.COM şi IBMDOS.COM să poată ocupa poziţiile corecte din directorul rădăcină şi de pe disc. DOS 5.0 şi 6.0. Comanda SYS din sistemele de operare DOS 5.0 şi 6.0 avansează cu încă un pas: înlocuieşte vechile fişiere sistem cu cele noi. Chiar dacă vechile fişiere sistem au alte nume, DOS 5.0 şi 6.0 scrie noile fişiere sistem peste ele. Dacă actualizaţi un disc în care numele vechilor fişiere sistem corespund cu noile nume, comanda SYS din orice versiune DOS scrie noile fişiere sistem peste cele vechi, fără să fie necesare mutări de fişiere. Folosind comanda SYS imbunătăţită din versiunile DOS 4.0 şi din cele ulterioare, este aproape imposibil să nu vă reuşească trecerea la o nouă versiune a sistemului de operare DOS. DOS 3.3. Comanda SYS din versiunea DOS 3.3 nu mută fişierele aşezate necorespunzător (cum face incepând cu versiunea DOS 4.0); va trebui deci să aveţi grijă ca primele două poziţii din directorul rădăcină sau să fie libere, sau să conţină nume identice cu numele noilor fişiere sistem. Ca şi în versiunile DOS 4.0 şi ulterioare, primul cluster al discului trebuie să conţină prima porţiune din IBMBIO.COM; totuşi, spre deosebire de versiunile DOS 4.0 şi ulterioare, comanda SYS de sub DOS 3.3 nu mută nici un fişier. Este să faceţi manual modificările necesare, cum ar fi ştergerea primelor două poziţii din directorul rădăcină sau mutarea unui fişier care ocupă primul cluster de pe disc, folosind orice tip de program utilitar pe care il aveţi la dispoziţie. Fişierele sistem. din DOS 3.3 pot să fie fragmentate şi dispuse oriunde pe disc.

Sub versiunile DOS 3.3, comanda SYS nu face automat actualizarea versiunii DOS la o versiune care are fişiere sistem cu nume diferite. În acest caz, din cauză că numele fişierelor sistem nu sunt aceleaşi, noile fişiere sistem nu sunt scrise peste cele vechi. Dacă faceţi acest tip de schimbare a sistemului, folosiţi un editor pentru director şi transformați numele actuale ale țişierelor sistem în noile nume, permiţând astfel scrierea noilor fişiere sistem peste cele vechi.

DOS 3.2. Versiunile DOS 3.2 şi cele anterioare necesită ca întregul fişier IBMBIO.COM să fie contiguu, incepând cu clusterul 2 (primul cluster) de pe disc. Celălalt fişier sistem (IBMDOS.COM) poate fi fragmentat sau plasat oriunde pe disc; nu trebuie să-i succeadă pe disc, din punct de vedere fizic, primului fişier. DOS 2.x. DOS 2.x are nevoie ca ambele fişiere sistem (IBMBIO.COM şi IBMDOS.COM) ocupe clustere contigue pe disc, cu începere din primul cluster (clusterul 2). Fişierele

să

sistem din sistemul de operare DOS 2.1 sunt ceva mai mari decât cele din DOS 2.0 ca număr de octeți, dar schimbarea dimensiunii nu necesită clustere suplimentare pe disc. O schimbare a sistemului de operare de la DOS 2.0 ia DOS 2.1 folosind comanda SYS

340

„apitolul 20

Sisteme de operare şi depistarea defectelor

reuşeşte deci in majoritatea cazurilor.

Trecerea la o versiune DOS superioară a aceluiaşi fabricant de echipamente (OEM). Nu a constituit meiodată e problemă trecerea la o nouă versiune DOS a aceluiaşi fabricant de echipamente originale (OEM). prin simpla folosire a comenzii SYS. Am veriticat acest lucru cu sistemul de operare DOS 2.0 al firmei IBM. pe care l-am instalat pe un sistem având un hard disc, cu comanda obişnuită, FORMAT /S. Am copiat toate programele versiunii DOS

intr-un subdirector "DOS pe disc şi am actualizat apoi hard discul in succesiunea DOS 2.1, 3.0. 3 1, 3.2. 3.3, 4.0, 5.0 şi chiar 6.3, numai prin folosirea comenzilor SYS şi COPY (sau XCOPY. sau REPLACE) După fiecare schimbare am veriticat că hard discui incarcă noua versiune a sistemului de operare DOS fără probleme. In urma aceste: experienţe. am tras

concluzia că nu este de loc necesară comanda FORMAT

pentru trecerea la o versiune DOS

superioară, dacă ambele versiuni aparțin aceluiaşi fabricant (OEM). Am făcut aceleaşi operaţii pe un floppy disc. Pornind de la o dischetă sistem creată cu IBMDOS 2.0, am

folosit SYS şi COPY

pentru actualizarea acestei dischete, tolosind toate versiunile

sistemului de operare DOS. fără să fie necesară reformatarea. După fiecare schimbare versiune. s-a veriticat că se poate incărca sistemul de operare de pe dischetă.

de ”

Trebuis să reuşiţi să actualizaţi un floppy disc sau un hard disc. de la o versiune DOS la alta. fără să fie nevoie să reformataţi discul Dacă aveţi probleme. probabil că incercaţi să treceţi la o versiune DOS care utilizează pentru fişierele sistem nume diferite de cele folosite de sistemul de operare DOS existent. ceea ce inseamnă că faceţi trecerea de ia un sistem de operare DOS

care aparţine unui fabricant,

la un sistem DOS

produs

de o altă

companie. Dacă nu aceasta este situaţia şi aveţi totuşi probleme, examinaţi cu aienţie lista de cerinţe de la inceputul acestu: subcapitol.

Problema dumneavoastră

apare probabil din

cauză că nu aţi respectat una dintre aceste cerinţe. Trecerea la o versiune inferioară DOS. Una dintre funcțiile importante şi adesea neluate in consideraţie ale comenzii

SYS este capacitatea ei de a actualiza sectorul de boot al volu-

mului DOS pe discul pe care se scriu fişierele sistem. Versiunile mai recente ale comenzii SYS sunt mai complete decât cele mai vechi, in privința modului în care fac această actualizare;

de aceea,

folosirea comenzii

SYS

pentru

trecerea de la o versiune mai nouă la

una mai veche a sistemului de operare DOS este uneori dificilă. De exemplu. nu puteţi !nlosi SYS

pentru

instalarea versiunii 2.1

pe un disc care foloseşte versiunea

DOS

3.0 sau

versiuni mai recente. Trecerea de la versiunea DOS 4.0. sau de la versiuni ulterioare acesteia,

inapoi la DOS

3.3, de obicei reuşeşte,

dacă dimensiunea

partiției este mai mică

sau egală cu 32 de megaocteţi. Probabil că nu vaţi avea nici o problemă cu o versiune m.» recentă a comenzii SYS. care actualizează un sector de boot al volumului DOS creat de'c versiune

mai veche,

dar versiunile vechi ale comenzii

SYS

ar putea să „uite” câte ceva

atunci când fac trecerea la varsiuni mai vechi. Din fericire, puţini au avut ideea să incerce să instaleze o versiune mai veche a sistemului de operare DOS peste una mai recentă. Hiibe cunoscute ale sistemului de operare DOS Ce poate îi ma: neplăcut, decât să aflaţi că softul pe care vă bazaţi in acțivitatea zilnică are hibe? Dacă aceasia se intâmplă sistemului de operare DOS, este cu atât mai rău. Toate

versiunile DOS produse vreodată au avut hibe, iar utilizatorii trebuie să inveţe să le anticipeze.

Unele probleme

n-au fost niciodată rezolvate;

trebuie să vă impăcaţi cu ele.

fotuşi, uneori aceste probleme sunt destul de grave pentru ca Microsoft. IBM şi aiţi distribuitori OEM ai sistemului de operare DOS să scoată un disc cu corecția respectiveloi

probieme. Dacă folosiţi sistemul de operare DOS IBM, puteţi obţine aceste corecţii de la un furnizor de echipamente IBM, sau prin modem, de ia IBM National Support Cegter (NSC) BBS (numărul este dat in Anexa B, în „Lista furnizorilor”). Pentru MS-DOS, puteţi obţine corecţiile la numărul de telefon pentru asistenţă tehnică aflat la începutul manualului

Sistemul de uperare

dumneavoastră DOS, sau. dacă aveţi un modem. Download Service BBS (vezi Anexa

DOS

941

puteţi obţine corecțiile de ia M/crosoft

B).

» Dacă aveţi sistemul de operare PC DOS, produs de IBM. interesaţi-vă periodic la furnizorul sistemului, pentru a afla dacă sunt disponibile corecţii. Nu este necesar să mergeţi chiar ia distribuitorul de la care aţi achiziționat sistemul de operare PC DOS; orice alt disiribuitor

trebuie să vă furnizeze gratuit corecţiile. dacă dovediţi că aveţi o autorizaţie legală pentru PC DOS. Pentru aceasta puteţi prezenta pagina din manualul PC DOS 4.0 care conţine dovada autorizării. Dacă distribuitorul nu este la curent cu corecţiile respective sau nu vrea să vi le furnizeze

dintr-un motiv oarecare, mergeţi la alt distribuitor. PC DOS este un produs garantat şi

corecțţiile fac parte din serviciul de garanţie.

În continuare sunt descrise corecțiile IBM pentru PC DOS 3.3, PC DOS 4.0 şi IBM DOS 5.0. Pentru aceste versiuni, IBM a produs în mod oficial dischete cu corecţii

disponibile gratis la orice distribuitor de produse

IBM sau ia IBM

BBS.

Hibe şi corecţii ale sistemului de operare PC DOS 3.3. Corecţiila oficiale 'BM pentru PC DOS 3.3 au fost scoase iniţial de National Support Center al îirmei IBM p2 9 septembrie 1987.

O a doua actualizare.

apărută pe 24 octombrie

1987.

a inlocuit-o pe prima.

Aceste

discuri rezolvă următoarele două probleme generale ala sistemului de operare PC DOS 3.3: a BACKUP nu lucrează corect la salvarea unui număr mare de subdirectoare dintr-un director dat. Pentru

rezolvarea acestei probleme

programului BACKUP. m

Ă

a fost proiectată o nouă versiune a

Sistemele cu imprimante seriale lente. cu memorii tampon de intrare mici, afişau uneori mesaje false de eroare „Lipsă hârtie” în timpul tipăririi. Un program nou, 117.COM, a rezolvat această problemă.

Pe lângă aceste două probleme generale rezolvate de respectiva corecție, sistemele IBM PS '2 aveau o probiemă specială de interfaţă intre componenta ROM EIOS şi sistemul d: operaie

DOS 3.3. Un driver special, DASDDRVR.SYS.

a tost inclus pe discul cu corecţii pentru a

rezolva aceste probleme ale componentei BOS. Versiunile programului DASDDRVYR SY3 furnizate cu discul de corscţi: pentru DOS 3.3 au fost inlocuite cu versiunile furnizate

uiterior cu alte ocazii. Pentru o mai largă răspândire, programu! DASDDRVR.SYS

a îost

plasat pe dischetele i5M PS;2 Reierence şi puteți să-l obţineţi direct de ia IBM pe un floppy disc speciai, de actualizare a sistemului. Despre acest driver şi despre problemeie pe care le corectează se va discuta mai târziu în acest capitol. in cadrul subcapitoluiui „Actuaiizările componentei BIOS PS/2". Hibe şi corecţii ale sistemului de operare PC DOS 4.0 şi 4.1. Sistemul DOS 4.0 !BM are şass versiuni ăiferite. dacă se numără prima versiune şi cele cinici dischete cu corecţii apărute ulterior Discurile nu mai sunt numite discuri cu corecții, ci correcrive service disks

(CSDs) -- discuri cu servicii de corecție. Fiecare nive! de CSD include toate nivelurile CSD

anterioare. Primul CSD scos pentru PC DOS 4.0 (UR22624) conține rezolvarea unse! serii de probleme incluse ulterior in versiunea standard DOS 4.01. După apariţia versiunii DOS 4.01

au tost scoase mai multe discuri CSD. niciouată integrate in pachetele

DOS

Din nefericire. acesle corecții mai recente nu au fosi comercializate.

Singura

modalitate de a dispune

de

aceste cvrecțu este să obţineţi discurile CSD de la distribuitorul IBM sau de ia IBM BBS.

Comanda VER din orice versiune a sistemului de operare IBM DOS 4.x indică întotdeauna 4.00, ceea ce creează confuzii in iegătură cu 'nivelul corecţiilor CSC instalate pe un anumit sistem. Pentru eiiminarea acestei confuzii şi identificarea exactă a corecțiilor instalate, niveiurile CSD UR29015 şi ulterioare au introdus in DOS 4.x o nouă comandă: SYSLEVEL. Această comandă este rezidentă in COMMAND.COM şi a fost proiectată în scopul de =

ajita utilizatorul să identitice exact

nivelul corecţiilor instalate.

Pe un sistern care folos.

942

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

sistemul de operare PC DOS 4.x cu CSD UR35284 instalat, comanda SYSLEVEL raportează următoarele: DOS

version: 4.00 U.S.

Date:

CSD

Version:

U.S. Date: 09/20/91

UR35284

06/17/88

Lista următoare cuprinde toate dischetele de corecție (CSD) pentru

IBM DOS

4.0 şi data

apariţiei lor. CSD

Data apariţiei

UR22624

15-08-88 (DOS 4.01)

UR24270

27-03-89

UR25066

10-05-89

UR23015

20-03-90

UR31300

29-06-90

UR35284

20-09-91

Aceste corecţii CSD sunt valabile numai pentru versiunea IBM a sistemului de operare DOS, PC DOS 4.0. Versiunile Microsoft şi OEM ale sistemului de operare DOS ar putea să nu aibă corecţiile corespunzătoare. Unii fabricanți de echipamente OEM au furnizat corecţii sub mai multe forme, iar alţii nu au furnizat niciodată vreo corecție. Din cauză că majoritatea fabricanţilor de echipamente au scos versiunea sistemului de operare DOS după IBM, ei au avut ocazia să încorporeze corecţiile în versiunea lor standard şi nu au mai fost nevoiţi să furnizeze corecţii. Dacă aveţi o versiune a sistemului de operare DOS produsă de alt fabricant decât Microsoft sau IBM, trebuie să-l contactaţi pe cel care v-a furnizat softul, pentru a afla ce corecţii au fost aplicate versiunii dumneavoastră DOS. Pentru un calculator care poate rulă sistemul MS-DOS puteţi obţine corecţiile de la Microsoft. Dacă aveţi uri sistem IBM, ţrebuie să vă bazaţi pe un comerciant serios, pentru obţinerea ultimei versiuni DOS.

MS-DOS 4. Microsoţt a produs versiunea sa DOS 4 după ce IBM rezolvase majoritatea hibelor din PC DOS 4.0. Dar MS-DOS 4.01 a introdus propriile sale hibe. Corecţia pentru MS-DOS 4.x este disponibilă prin modem de la Microsoft Download Service sau apelând la asistenţa tehnică Microsoft. Codul discului de corecţii pentru MS-DOS 4.0x disponibil la . Microsoft Download Service este PD0255.EXE. Hibe şi corecţii ale sistemului de operare IBM DOS 5.0. La apariţia versiunii 5.0 a sistemului de operare DOS, IBM a schimbat numele produsului din PC DOS în IBM DOS (la versiunea 6.0 IBM a sistemului de operare DOS, s-a revenit la denumirea PC DOS). Versiunea IBM DOS 5.0 are mai multe dischete CSD, care rezolvă câteva probleme. Cea mai importantă este o deficiență a comenzii XCOPY care o face uneori să eşueze când foloseşte opţiunile /E sau /S. Următoarea listă cuprinde corecţiile CSD pentru IBMDOS 5.0 şi indică data apariţiei lor. CSD

Data apariţiei

UR35423

08/31

UR35748

10/91

UR35834

11/91

UR36603

02/92

UR37387

„09/92

|

Sistemul de operare DOS

Tabelul 20.18 listează problemele rezolvate de aceste discuri de corecție.

LEE CSD

Te Subiectul

ee

ee pe

e

par

ee

ee

Problema

UR35423

XCOPY

Rezultat greşit la folosirea opţiunilor /E şi /S

UR35423

QBASIC

Permite compatibilitatea QBASIC şi QEDIT

UR35478

SYS

Fişier hard stricat după instalarea UR35423

UR35834

DOSSHELL

Încărcarea DOSSHELL

UR35834

UR35834 UR35834 UR35834

MEUTOINI

MEM IBMBIO DOSSHELL

Conversia 4.0 .MEU

Comutatorul MEM

durează 27 secunde la 5.0

.INI incompletă

blochează sistemul cu PC3270

L40SX nu acceptă comenzile SUSPEND sau RESUME Nu se poate edita caseta de dialog dacă lungimea este maximă

UR35834

EMM386

UR35834

FORMAT

FORMAT

Int 19h eşuează cu EMM386

şi DOS = HIGH

UR35834

REPLACE

REPLACE /A returnează ercarg,,

UR35834

XCOPY

pe disc nepartiţionat; rc =0.

-.

,

XCOPY /S setează un nivel de eroare incorect

UR35834

GRAPHICS

PrtScr pentru

modul grafic produce

„gunoaie”

UR35834

DOSSHELL

DOSSHELL .INI stricat de CTRL-ALT-DEL

UR35834

BACKUP

BACKUP apelează un FORMAT.COM

UR35834

MIRROR

MIRROR nu validează corect întreruperile

greşit din OS/2

UR35834

BACKUP

BACKUP /A salvează incorect un fişier

UR36603

EDIT

Combinaţiile de taste Alti

UR36603

MIRROR

MIRROR eşuează cu comutatorul /T şi DOS = UMB

nu lucrează în EDIT

UR36603

IBMBIO

UR36603

BACKUP

L40SX nu execută funcţiile SUSPEND sau RESUME dacă DOS = LOW

UR36603

QBASIC

Mesajele help QBASIC lipsesc în unele versiuni

UR36603

CHKDSK

Pierderi de date la CHKDSK pentru mai mult de 256sectoare/ FAT

BACKUP nu reuşeşte să salveze toate fişierele

UR36603

EMM386

Transferul

DMA

UR36603

RECOVER

RECOVER

poate altera discuri cu tabelul FAT de 12 biţi

poate să nu funcţioneze pe sistemele EISA

UR36603

RECOVER

RECOVER

poate să nu ajusteze corect mărimea fişierului

UR36603

DOSSHELL

DOSSHELL copiază incorect unele mărimi de fişier

UR36603

DOSSWAP

Task Swapper distruge conţinutul registrului CX

UR36603

DOSSWAP

Task Swappernu schimbă memoria EMS

UR36603

DOSSWAP

Task Swapper schimbă

UR36603

DOSSWAP

DOSSHELL scrie peste un vector de întrerupere

UR36603

DOSSWAP

Uneori DOSSHELL nu parcurge corect lista de aplicaţii în execuţie

UR36603

DOSSHELL

DOSSHELL foloseşte variabilele de mediu pentru setarea celei de a doua căi RESTORE nu reuşeşte să afişeze fişierele arhivate |.

UR37387

RESTORE

provoacă

incorect memoria XMS mare

UR37387

IBMDOS

FASTOPEN

UR37387

KEYB

Tasta „pauză” nu funcţionează pe PS/2 25 şi 30

mesaj tabel FAT

incorect

943

344

Capitolul 29 -

CSsD

Sisteme de operare şi depistarea defectelor

Subiectul

URI7387

Problema

IEMDOS

Disc de rețea nemapat returnează eroare

UR37387

MODE

MODE

UR37387

IBMDOS

Erori RAMDRIVE

"UR37387

DOSSHEL

UR37387

COMMAND

"UR37â87 UR37587 "UR37387

Mod

şi imprimanta off-line pe reţea produc in anumite

blocaj

combinaţii

„Start ” neaşteptat

Eroare pentru spaţiu liber >» 1G

IBMDOS

iri 2?h nu returnează informaţia aupă crearea de fişier

IBMBIO

L40SX pierde timp pe durata suspendării

DOSSHELL

CTAL+ESC

produce biocaj la revenirea in DOSSHELL

UR37387

IBMDOS

Deschidere fişier extins returnează un cod incorect

UR37387

HIMEM

Driverul de dispozitiv nu reuşeşte să se incarce

UR37387

HIMEM

H!IMEM

UF37387

UNDELETE

Nu funcţionează dacă partiția este un multiplu de 128M

UR37387

UNDELETE

Nu manevrează

UR37387

BACKUP

RESTORE nu cere a doua dischetă

LIR37387

KEYBOARD

UR37387

identifică incorect memoria

pe EISA

corect caracterele străine

Tastatura se schimbă pentru ţârie Latine !!

MEM

MEM/C pentru Finlanda afişează caractere invalide

UR37387

DOSSHELL

INT 33 DOSSHELL

UR37387

MODE

MODE

creează probleme la revenirea din BASIC

URI7387

BACKUP

Apare uneori eroarea Cannot

LPT1:. P dă mesajul Bad Mode Restore

File

Hibe şi corecţii pentru sistemul de operare MS-DOS 5.0. După cum s-a menţionat mai devrerne, lista fişierelor DOS de la Microsoft! Downloaa Service cuprinde corecţiile pentru versiunile 4.0 şi 5.0 MS-DOS. Când apelaţi Microsoft! Download Service. vi se cere să introduceţi numeie şi oraşul. și să alegeţi o parolă. Să ţineţi minte parola aleasă, pentru că

după ce vă veţi da seama ce simplu este să aveţi corecţiile pentru cele mai multe hibe, veţi dori sâ mai apelati şi altă dată ia aceste servicii. După ce introduceţi numele şi parola, apare următorul mesai: AA

RLRĂEAAĂ

»ekrxea

RARA

RREXRPANARRERRRKEARARRARARATa iii

Microsott

Download

Main Menu ililnstruction on using

anina

Service

in) ownload File [îl ile Index [wi

indows3

INlew

3.1

Files

:

Driver

&

transei

nnanahana this Service

Complete

Library

File

Update

Listing

IMiicrosoft Information tAJjlter User Settings iUJtilities - Comments Itlength of Call [E] xit Logoff the System 'Hlelp Command :

La prompterul Aha

System

Instructions

comenzii,

alegeți f (de la fişier) pentru a se afişa următorui

TRRRERTEIRĂREARERRALAANAARURRRARRV hi re

mixa APĂRA

File

Sections

Available

war

RRAAKARIRARĂARARRARARERRRARARĂARA iii

ii] (zi

Windows and Word, Excel

[2]

PowerPoint,

MS-DOS and Multiplan Puolisher and

Project

ecran:

Sistemul de operare DOS [4i (5 [6] (7) (8)

LAN Manager and Microsoft Mail Languages and Windows SDK Works and Flight Simulator MS Fox, MS Access & MS Money

[F]

file

MS

Video

for

945

Windows

Search

[-] Previous ÎM]ain Menu

Menu

(Llength of Call [Elxit ... Logoff

the

System

Command :

Alegeţi 1 (pentru Windows şi MS-Di.-, pentru a afişa următorul ecran: Windows [1]

and

MS-DOS

Windows

for

Files

Workgroups

Appnotes

[2]

Windows

3.1

Driver

[3]

Windows

3.1

Application

[4] [5] [6) [7]

Windows Windows windows windows

3.1 3.0 3.0 3.0

Resources Kit Driver Library - SDL Application Notes Resources Kit

[8]

MS-DOS

Files

[-] Previous IMlain Menu [L]lenght [EJxit

Notes

menu

of ...

Library

call Logoff

the

System

Command:

Alegeţi 8 (pentru fişierele MS-DOS). Corecţiile MS-DOS

5.0 disponibile la M/crosort Download Service sunt următoarele:

PDO455.EXE

Înlocuire DOSSWAP.EXE;

PDO455.EXE

ADAPTEC.SYS

PDO488.EXE

Driver (pentru discuri Adaptec);

8514.VID Video Driver pentru

PDO489.EXE

MS-DOS

PDO495.EXE

PRINTFIX.COM,

PDO646.EXE

MS-DOS

5.0 Shell;

Messages Reference; corecție pentru probleme

PRINT;

CHKDSK.EXE şi UNDELETE.EXE actualizate;

PDO315.EXE

Alte utilitare suplimentare

pentru BACKUP/RESTORE.

MS-DOS 6.0 şi IBM PC DOS 6.1. Până in momentul în care scriu aceste rânduri, a fost corectată o hibă a versiunii 6.0 MS-DOS printr-o nouă versiune SmartDrive, ce rezolvă o problemă

care a apărut pe unele sisteme la folosirea simultană a programelor

SmartDrive şi

DoubleSpace. Corecţia poate fi utilizată dacă v-au apărut fişiere incrucişate (cross-//nkea), despre care credeţi că sunt legate de trecerea la DOS 6.0. Puteţi obţine fişierul numit PD0805.EXE de ia Microsoft Download Service. |n acelaşi mod puteţi obţine gratis MS-DOS 6.0 Supplemental Disk. Acest disc suplimentar conţine utilitare folositoare handicapaţilor. Discul mai conţine şi versiuni noi ale unor utilitare care existau în DOS 5.0, dar nu au fost incluse în discurile de trecere la versiunea DOS 6.0, cum ar fi: MIRROR, EDIaN, ASSIGN,

JOIN,

BACKUP

(MSBACKUP

este un program

nou de salvare bazat pe meniuri,

inclus in DOS 6), COMP, PRINTER.SYS şi tastatura DVORAK. De asemenea, este disponibil un utilitar care corectează o problemă legată de folosirea tastei Shift in Quick Basic 1.1. numit

PDO415.EXE.

946

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

La acest serviciu de distribuţie prin modem

sunt disponibile în mod

suplimentar şi

numeroase note tehnice (fechnica/ papers), referitoare la stabilirea parametrilor şi rularea sistemului de operare MS-DOS 6.0. Lista lor este dată în tabelul 20.19.

| Tabelul 20.19 NotetehniceMs:pos.. Nume fişier

Subiectul

PD0456.TXT

Rularea MS-DOS in HMA

.-

PDO457.TXT

HIMEM.SYS nu poate controla linia A20

PDO453.TXT

EMM386.EXE:

PDO460.TXT

Folosirea ambelor tipuri de memorie (extinsă şi expandată)

nu există memorie expandată

PDO0462.TXT

Mousul nu lucrează cu MS-DOS Shell

PDO463.TXT

Folosirea comenzii Setver

PDO465.TXT

„ Probleme la formatarea sau citirea unei dischete

PDO470.TXT

Sistemul se blochează când folosiţi EMM.386

PDO471.TXT

Explicarea fişierului WINA20.386

PDO473.TXT

instalarea MS-DOS de pe unitatea B:

PDO474.TXT PDO476.TXT

Windows 3.0 nu funcţionează in modul 386 extins .

IBM PS/1 se blochează după instalarea MS-DOS

PDO477.TXT

-Setup se opreşte inainte de a se termina trecerea la noua versiune MD-DOS

PDO743.TXT PDO744.TXT

MS-DOS 6.0 Instalare şi Partiţionare. Întrebări şi răspunsuri. __MS-DOS 6.0 Instalare generală. Întrebări şi răspunsuri.

PDO745.TXT

DoubleSpace. Întrebări şi răspunsuri.

PDO746.TXT

MemMaker. Întrebări şi răspunsuri.

PDO747.TXT

Configurarea MS-DOS 6.0. intrebări şi răspunsuri.

PDO748.TXT

Copierea de siguranţă şi altele. Întrebări şi răspunsuri.

-

PDO0771.TXT

Repartiţionarea hard discului pentru trecerea la versiunea MS-DOS 6.0

PDO785.TXT

Trecerea de la DR DOS la MS-DOS 6.0

Până acum, IBM a lansat PC DOS 6.3, care conţine multe corecţii şi actualizări. Dacă aveţi o versiune mai veche

IBM

DOS,

Actualizarea componentei Fişierul DASDDRVR.SYS

puteţi obţine gratis noua versiune,

de la IBM BBS.

BIOS a sistemului PS/2 (DASDDRVR.SYS)

(driver pentru dispozitiv de memorare

prin acces direct) este un

set de corecţii soft pentru diverse hibe ale componentei ROM BIOS ale mai multor modele IBM PS/2. DASDDRVR.SYS este necesar acelor sisteme PS/2 care folosesc versiunile IBM PC DOS 3.30 sau ulterioare, pentru corectarea unor hibe din ROM BIOS. Inainte de apariţia sistemului de operare IBM PC DOS 4.00, informaţii contradictorii indicau includerea actualizărilor pentru

corectate sub nu erau totuşi, sub versiunea chiar dacă s-a

rezolvarea problemelor componentei

ROM

BIOS a sistemelor PS/2,

PC DOS 3.30 de către DASDDRVR.SYS, in PC DOS 4.00. Aceste informaţii corecte. În realitate, un sistem IBM PS/2 are nevoie de DASDDRVR.SYS IBM DOS 5.00 (şi la versiuni mai recente ale sistemului de operare DOS), făcut actualizarea cu ultimul disc de corecție (CSD) existent.

Calculatorul PS/2 are nevoie de corecţiile furnizate de DASDDRVR.SYS

numai în mediul

DOS. În tagsecinţă, unli utilizatori au presupus, în mod greşit, că problemele pe care le are

Sistemul de operare DOS

947

calculatorul PS/2 cu sistemul de operare DOS sunt datorate hibelor din sistemul de 6perare DOS. Programul DASDDRVA.SYS este furnizat pe PS/2 Reference Disk (livrat impreună cu fiecare sistem PS/2) şi este disponibil separat pe o dischetă specială de actualizare a sistemului PS/2.

Discurile conţin programul driver de dispozitiv (DASDDRVR.SYS)

şi un

program de instalare. Următoarele hibe ale componentei ROM BIOS din sistemele PS/2 sunt corectate de DASDDRVR.SYS (numărul problemei este infăţişat în tabelul 20.20, iar informaţii mai detaliată sunt

furnizate mai târziu in acest capitol):

1.

Nu reuşeşte citirea unor dischete cu programe de 720K (Modelele 8530, 8550, 8560, 8580).

2.

Apariţia de mesaje de eroare intermitente not (Modelele 8550, 8560, 8580).

3.

Fioppy discurile de 3'4 inci nu reuşesc să formateze mai mult de o dischetă (Modelele 8550, 8560, 8570, 8580).

4.

reaay sau General

Failure

La punerea sub tensiune şi după o întrerupere a alimentării apar mesaje de eroare

combinate „301” şi „8602” (Modelele 8550 şi 8560). 5.:

Ceasul sistemului întârzie sau apar ercri combinate 162 şi 163 în timpul iniţializării sistemului (Modelele 8550 şi 8560).

6.

Utilizatorul este incapabil să instaleze cu DASDDRVR.SYS programul pentru parola la punerea sub tensiune a calculatorului (Modelele 8550, 8560 şi 8580).

LE

Dispozitivele ataşate la COM2:, COM3: sau COMA4: nu sunt detectate (Model 8530). Dispozitivele care folosesc cererea de întrerupere de nivel 2 (IRQ2) nu funcţionează (Model 8530).

9. 10.

Degradarea performanţelor sistemului din cauza dispozitivelor care solicită intens procesorul (Modelele 8550, 8555 şi 8560). Aparerori în rutina din microcod care îmbunătăţeşte performanţele de lungă durată ale unităţilor de disc de 60/120M

11.

(Modelele 8550,

8555,

8570 şi 8573).

Apar erori de dată şi oră, când utilizatorul iniţializează daţa sau ora. Apar schimbări intermitente ale datei la repornirea sistemului prin apăsarea tasteLOR Ctrl-Alt-Del (Model 8530).

Dacă utilizaţi un modei

PS/2

IBM cu sistem de operare PC DOS

3.3 sau

mai recent şi aveţi

astfel de probleme, încărcaţi fişierul DASDDRVR.SYS. Problemele sunt specifice anumitor calculatoare şi DASDDRVR.SYS corectează numai problemele sistemelor menţionate în listă. IBM cere distribuitorilor săi să ofere discul de actualizare a sistemului (System Update) cu DASDDRVR.SYS oricărui solicitant. Nici distribuitorul, nici cumpărătorul nu plătesc vreo taxă pe acest disc. Puteţi, de asemenea, obţine copii de la IBM, Ia telefonul (800) IBM PCTB (800-426-7282), unde solicitaţi discul PS/2 System Upaate. Consultaţi tabelul 20.20 pentru o descriere detaliată a fiecărei probleme şi pentru sistemul afectat în cauză. Modelele ce nu au fost menţionate pentru o anumită problemă nu au nevoie de DASDDRVR.SYS,

instalarea acestuia nefiind de nici un folos.

Corectarea primelor trei probleme a fost făcută iniţial de versiunea 1.10 a fişierului DASDDRVR.SYS, furnizată pe primul disc de corecție pentru PC DOS 3.3. In DASDDRVR.SYS versiunea 1.20, inclusă în toate discurile /4W PS/2 Aeference (30-286, 50/60 şi 70/80) versiunea

1.02 sau ulterioară, ca şi în versiunea actualizată a discului de

corecție pentru PC DOS 3.3, a fost adăugată corecţia problemelor 4 şi 5. Corectarea problemei 6 a fost adăugată în DASDDRVR.SYS versiunea 1.03, inclusă în toate discurile

948

Capitolul

20 —

Reference versiunea e PR

20.20

Sisteme de operare şi depistarea defectelor

1.03 şi cele ulterioare pentru

Cuprinsul

versiunii

modelele

50/60

şi 70/80.

DASDDRVR.SYS

Versiunea

Mărimea fişierului

Probleme corectate

1.10

648 octeți

1-3

DOS 3.3 Fix Disk (24-08-87)

1.20

698 octeți

1-5

Reference Disk, DOS 3.3 Fix Disk (09-09-87)

octeți

Sursa

1.30

734

1-6

Reference

1.56

1170

octeți

1-9

Reference Disk (03/90), (cod furnizor 64F 1500)

Disk System

Update

Disk

1.01

1.56

3068

octeți

1-11

Reference Disk (xx/xx), furnizor 04 G3288)

System

Update

Disk

1.02

icod

Corectarea problemelor 7 şi 9 a fost adăugată in DASDDRVR.SYS versiunea 1.56, inclusă în toate discurile /BWM PS/2 Reference datate martie 1990 sau mai recente. Această "versiune a fişierului DASDDRVAR.SYS a fost, de asemenea, disponibilă separat pe discul IBM

PS5/2 System

Upaate,

versiunea

1.01.

Cel mai recent

DASDDRVR.SYS

(desemnat

tot

ca versiune 1.56, dar datat ianuarie 1991) poate fi găsit in unele discuri feference sau pe versiunea

1.02 a discului

/4M PS/2 System

Uvdate.

Folosind driverul DASDDRVR.SYS, firma IBM corectează probleme şi hibe ale anumitor componente ROM BIOS, fără să fie nevoită să scoată câte un set special de cipuri ROM pentru fiecare tip de sistem. Folosirea acestui fişier elimină timpul pierdut cu activitatea de service sau cheltuielile pentru rezolvarea unor probleme simple, dar creează inconvenientul

necesităţii incărcării driverului. Driverul nu consumă memorie şi nici nu rămâne in memorie (cum face un driver obişnuit sau un program rezident), ci fie acţionează numai pe durata procesului de pornire (Pooț) a sistemului, fie se suprapune peste instrucţiunile sau tabelele

existente in memorie, în acest fel neconsumând spaţiu suplimentar. Din cauză că programul DASDDRVR.SYS verifică exact modelul, submodelul şi revizia componentei ROM BIOS, el işi efectuează funcţiile numai asupra aceleia pentru care a fost proiectat. Dacă

detectează un BIOS care nu are nevoie de corecție, programul se termină fără să facă nimic. Puteţi încărca DASDDRVR.SYS pentru care a fost proiectat.

pe orice sistem.

el va funcţiona doar pe sistemele

Din cauză că programul BIOS al unui sistem are nevoie uneori de revizii sau de actualizări, IBM a folosit pentru cele mai noi sisteme PS/2 programe BIOS pe disc. Modelele 57. P75, 90 şi 95 incarcă în realitate programul BIOS. de pe hard disc. la fiecare punere sub tensiune a sistemului, in timpul unei proceduri numite: /p///a/ microcoae /oad (/ML;. Puteţi obţine o versiune mai recentă a programului BIOS din aceste sisteme. procurându-vă un nou disc Aeference şi incărcând noul fişier IML pe hard disc. Acest sistem face ca

DASDDRVR.SYS

sau alte corecţii să devină desuete.

Instalarea DASDDRVR.SYS. Pentru a instala DASDDRVR.SYS CONFIG.SYS cu următoarea linie şi să reporniţi sistemul: DEVICE

=

[otica/ea de acces]

trebuie să actualizaţi

DASDDRVR.SYS

Valorile unităţii de disc şi a căii de acces trebuie să corespundă cu cele ale fişierului DASDDRVR.SYS

din sistemul

dumneavoastră.

Descrierea detaliată a problemelor.

in continuare,

se vor descrie in mod

corectate de cea mai recentă versiune a lui DASDDRVR.SYS sisteme sunt

necesare corecţiile.

detaliat problemele

şi se va indica pentru ce

Sistemul! de opera:e DOS Nu

reuşeşte citirea unor dischete cu programe

943

de 720K.

Sisteme IBM PS/;2 afectate: Model 30 286 8530-E01,

-E27

Model 50 8550-0217 Model 60 8560-041, „Model

80 8580-041.

-071 -071

imposibilitatea intermitentă de a

se citi unele discuri de 720K

cu aplicaţii originale

soft. Exemplu: not ready reading arive a: apare când un utilizator incearcă să instaleze o aplicaţie program. incercarea de a efectua comenzile DIR sau COPY pe fioppy disc generează, Apariţia de mesaje

de asemenea,

mesaje

de eroare intermitente Not

de eroare. ready sau General

Sisteme IBM PS/2 afectate: Model

50 8550-021

Model

60 8560-041,

-071

Model

80 8580-0941,

-071

O problemă intermitentă, cu mesajele: not pe hard disc.

Failure.

|

reaay pe floppy disc şi cenera1

failure

Această problemă poate fi agravată de unele metode de programare care

maschează (sau invalidează) un timp mai îndelungat întreruperile. Actualizarea are grijă ca nici o intrerupere solicitată de floppy disc sau de hard disc să nu fie mascată. Floppy discurile de 3'

inci nu reuşesc să formateze

mai mult de o dischetă.

Sisteme iBM PS/2 afectate: Model

50 8550-021

Modei 60 8560-041. Model

70 8570-Axx

-071 (toate)

Model 80 8580-Axx (toate) Comanda

DOS FORMAT

nu reuşeşte să formateze mai multe dischete de 3'/2 inci.

Eroarea apare sub forma unui mesaj de tipul Invalia media sau Track 0 baa-disk unusable atunci când utilizatorul răspunde „Y(es)” la intrebarea Format another (7/8) ? după ce a terminat formatarea primului disc. Mesajul de eroare apare când

utilizatorul încearcă să formateze al doilea disc. Dacă sistemul este pornit de pe un floppy disc, problema nu apare. Această problemă apare numai la sistemul de operare DOS 3.3, nu şi la versiunile ulterioare. La punerea sub tensiune şi după o combinate „301" şi „8602". Sisteme

IBM

întrerupere a alimentării, apar mesaje de eroare .

PS/2 afectate:

Model

50 8550-021

Model

E0 8560-041,

-071

La o scurtă întrerupere a tensiunii de alimentare sau la acţionarea rapidă a comuta-

torului de reţea pe poziţiile „oprit”-„pornit”, în timpul autotestului de la punerea sub iensiune (POST),

pot apărea mesaje de eroare 301

(tastatura) şi 8602

(dispozitive

de indicare). Eroarea apare deoarece sistemul se alimentează înainte ca tastatura

950

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

să fie pregătită. Problema are mai multe şanse să apară dacă anterior s-a făcut iniţializarea sistemului apăsând Ctri-Alt-Del. Ceasul sistemului întârzie, sau apar erori combinate 162 şi 163 in timpul iniţializării sistemului. Sisteme IBM

PS/2 afectate:

Model 50 8550-021 Model 60 8560-041, -071 În timpul autotestului de la punerea sub tensiune (POST) pot apărea erorile intermitente 162 (CMOS checksum or configuration) şi 163 (clock not updating). Diverse probleme cu funcţia „time” a sistemelor IBM PS/2 Model 50 specificate. De exempiu, utilizatorul porneşte calculatorul dimineaţa şi constată că acesta afişează ora şi minutul momentului opririi din ziua precedentă. Utilizatorul este incapabil să instaleze cu DASDDRVR.SYS programul pentru parola

la punerea sub tensiune a calculatorului. Sisteme IBM PS/2 afectate: Model 50 8550-021 Model 60 8560-041, -071 Model 80 8580-041, -071 Când un utilizator încearcă să instaleze facilitatea „parola la punerea sub tensiune” (Power-On Passworo), cu versiunea 1.3 sau una anterioară a programului DASDDRVR.SYS instalată, apare un mesaj care afirmă (incorect) că există deja o „parolă. De asemenea, utilizatorului i se poate cere parola (la pornirea „la cald”), chiar dacă protecţia prin parolă nu a fost implementată. Dispozitivele ataşate la COM2:,

COM3:, sau COMA:

nu sunt detectate.

Sisteme IBM PS/2 afectate: Modei 30 286 8530-E01, -E21 Dispozitivele care folosesc cererea de întrerupere de nivel 2 (IRQ2) nu funcţionează. Sisteme IBM PS/2 afectate: Model 30 286 8530-E01, -E21 Degradarea performanţelor sistemului din cauza dispozitivelor care solicită intens procesorul. 7

Sisteme IBM PS/2 afectate: Model 50 8550-021, -031, -061 Model 55 SX 8555-031, -061 Model 60 8560-041, -071 10.

Apar erori în rutina din microcod care imbunătăţeşte performanţele de lungă durată ale unităţilor de disc de 60/120M. Sisteme IBM PS/2 afectate: Model

50 8550-061

Model 55 SX 8555-061

Sistemul de operare DOS

951

Model 70 8570-061, -121, -A61, -A21, -B61, -B21 Model P70 8573-061, -121 11.

Apar erori de dată şi oră, atunci când utilizatorul iniţializează data sau ora. Apar

Schimbări intermitente ale datei la repornirea sistemului prin apăsarea tastelor Ctri-Alt-Del. . Sisteme IBM

PS/2 afectate:

Model 30 8530 (toate)

Vesiunile OS/2 şi anterioare păstrau aceste corecţii BIOS în fişiere cu extensia .BIO, câte unul pentru fiecare tip de eroare tastată. OS/2 incarca automat la pornire anumite fişiere, în funcţie de sistemul pe care rula. Versiunile OS/2 1.3 şi ulterioare conţin corecţiile direct în fişierele sistem (/;7-/ine), nu ca fişiere separate. La pornirea unui calculator care rulează una dintre aceste versiuni OS/2, sistemul de operare „citeşte” octeţii care indică. modelul, submodelul şi numărul de revizie al componentei BIOS. Pe baza acestor informaţii, OS/2 stabileşte care fişier .BIO trebuie

încărcat sau care cod /p-//ne trebuie executat.

De exemplu,

componenta

BIOS a sistemului

IBM PS/2 55SX este Model F8, Submodel OC, Revizia 00 ceea ce face ca sistemul de

operare OS/2 versiunile 1.3 şi ulterioare să execute instrucţiunile de corecție corespun-

zătoare aflate în fişierele sistem. Procedeul permite executarea numai a corectării componentei BIOS necesare acestui sistem particular. Orice' manifestare descrisă ca fiind rezolvată de actualizarea cu DASDDRVR.SYS poate avea alte cauze. Dacă instalaţi actualizarea DASDDRVR.SYS şi aveţi probleme în continuare, consideraţi erorile valide şi urmaţi procedura normală de depistare a cauzelor defecţiunii.

Discul DOS şi recuperarea datelor Comenzile CHKDSK,

RECOVER

şi DEBUG

constituie „echipa”

de recuperare a discurilor

DOS deteriorate. Aceste comenzi sunt rudimentare şi uneori acţionează cu brutalitate , dar în anumite momente nu dispunem (sau nu avem nevoie) decât de ele. Cel mai bine cunoscut pentru funcţia sa ca program de recuperare a datelor este RECOVER, CHKDSK fiind folosit de obicei pentru inspectarea structurii fişierelor. Mulţi utilizatori nu cunosc faptul că CHKDSK poate repara o structură de fişier deteriorată. DEBUG, un program rudimentar, controlat manual, vă poate fi de folos in cazul unui dezastru pe disc, dacă ştiţi exact ce trebuie să faceţi. Comanda CHKDSK. Comanda DOS CHKDSK este folositoare, puternică, dar, în general,

„ prost înţeleasă.

Pentru, utilizatorii ocazionali,

principala funcţie a comenzii

CHKDSK

pare a fi

furnizarea unui raport în legătură cu alocarea memoriei. CHKDSK face aceste lucruri, dar principala ei calitate este că descoperă, defineşte şi repară probleme legate de directorul DOS şi tabelul FAT pentru un volum pe disc. În tratarea problemelor de recuperare a datelor, CHKDSK este o unealtă valoroasă deşi este rudimentară şi simplă, în comparaţi e cu unele dintre utilitarele cu funcţii similare de pe piaţă.

În urma executării comenzii CHKDSK pe un hard disc tipic (în sfârşit, poate nu chiar tipic,

ci propriul meu Volume

Volume

hard disc) se afişează următoarele:

4GB_SCSI

serial

2,146,631,680

created

Number

is

08-31-1994

1882-18CF

5:05p

bytes

163,840 16,220,160 861,634,560 1,268,613,120

total

bytes bytes bytes bytes

in 3 hidden files în 495 directories in 10,355 user files available on âisk

32,768 65,510

bytes total

in each allocation unit allocation units on disk

_

disk

space

.

952

Capitolul 20

-- Sisteme de operare şi depistarea detectelor

38,715

available

allocation

655,360

total

bytes

632,136

bytes

free

units

on

disk

memory

O funcţie puţin cunoscută a comenzii CHKDSK este cea de raportare a nivelului de fragmentare a unui anumit fişier (fişiere). CHKDSK mai poate genera şi o listă cu toate fişierele (inclusiv cele ascunse sau sistem) dintr-un anumit volum. similar unei comenzi super DIR. De departe cea mai importantă dintre posibilităţile comenzii CHKDSK este detectarea şi corectarea problemelor legate de gestionarea fișierelor DOS.

creează confuzii: pare să fie o prescurtare de la CHECK

Numele programului CHKDSK

DISK. De fapt, programul nu verifică nici integritatea discului şi nici măcar a fişierelor de pe disc. CHKDSK nu poate nici să arate exact câte sectoare defecte sunt pe un disc şi cu atât

mai puţin să le localizeze şi sa le marcheze.

Adevărata funcţie a programuiui CHKDSK

este

să inspecteze directoarele şi tabelele FAT pentru a vedea dacă acestea corespund reciproc, sau conţin discrepanțe. CHKDSK nu detectează (şi nu raportează despre) deteriorări din interiorul unui fişier; el verifică doar zona tabelului FAT şi a directorului (cuprinsul) unui disc. În locul denumirii CHKDSK. comanda ar fi trebuit'să se numească CKDIRFA (de ia

CHECK

DIRECTORY

FAT), pentru că cea mai importantă sarcină a sa este să verifice dacă

tabelele FAT şi directoarele corespund reciproc. Numele programului nu dă nici un indicație in legătură cu capacitatea lui de a repara probleme legate de structurile

fel de

directoaretor şi ale tabelelor FAT. CHKDSK mai poate testa şi contiguitatea fişierelor. Fişierele incărcate pe piste şi sectoare contigue pe un floppy disc sau hard disc sunt, desigur, mai eticiente. Fişierele răspândite pe zone intinse de disc măresc durata operaţiilor de acces. Sistemul de operare DOS

cunoaşte intotdeauna locaţiile tuturor fragmentelor de fişiere, folosind numerele indicatoare (pointer) din tabelul de alocare a fişierelor (FAT). Aceşti indicatori sunt informaţii care direcţionează sistemul de operare DOS spre următorul fragment al fişierului. Uneori; din diferite motive, aceşti indicatori se pot pierde sau strica, lăsând sistemul de operare DOS în imposibilitatea de a localiza unele porţiuni de fişier. Folosirea comenzii CHKDSK vă poate aver-

tiza in această privinţă 'şi vă permite chiar să afectaţi spaţiul de fişier neutilizat altui fişier. Sintaxa comenzii CHKDSK. CHKDSK

Sintaxa comenzii

[dica/e ge acces)

d: specifică volumul

nume

CHKDSK

este următoarea:

fişier )I/FI/V]

de disc de analizat.

Opțiunile ica/ea ve acces

şi nume

fişier specitică

fişierele la care se verifică fragmentarea. efectuată pe lângă analiza volumului. La specifica: rea numelui

fişierului sunt permise caracterele de inlocuire (w//a caras), putându- se astfel

analiza chiar fragmentarea tuturor fişierelor dintr-un director. O deficiență a analizei fragmentării este aceea că nu poate fi extinsă pe mai multe

directoare, efectuându-se doar in cadrul unui singur director. Parametrul /F (//x) permite programului CHKDSK să efectueze reparaţii dacă găseşte probleme legate de directoare sau tabelele FAT. Dacă nu se >peoilică /F. programului interzice scrierea pe disc şi nu se fac reparaţii. Parametrul

/V (Verbose)

face ca programul

i se

să listeze toate articolele din directoarele unui

disc, iar in unele cazuri, când intâlneşte erori, să ofere informaţii detaliate. Menţionarea unităţii, a căii de acces şi a fişierului sunt opţionale. La lansarea fără parametri,

comanda

CHKDSK

procesează volumul

sau discul curent,

fără să verifice

contiguitatea fişierelor. Dacă specificaţi parametrii [ca/e ge acces] şi [nume fişei, CHKDSK verifică toate fişierele specificate pentru a vedea dacă sunt memorate contiguu pe disc. in final pot apărea două mesaje:

Sistemul de operare DOS

All

specified

file(s)

are

contiguous

(toate fişierele specificate sunt contiguz)

sau [filenamel

Contains

953

xxx non-contiguous

blocks

(|nume /ișier ] conţine xxx blocur necontigue)

Cel de-al doilea mesaj apare pentru fiecare fişier fragmentat de pe disc şi afişează din câte fragmente este format fişierul. Un fişier fragmentat, în loc să ocupe o zonă contiguă. este răspândit sub formă de bucăţi

în diverse locuri pe disc.

Încărcarea fişierelor fragmentate

durează

contigue, ceea ce reduce performanţele discului. De asemenea, mult mai greu de refăcut dacă apare vreo problemă

FAT al discului. Programele

utilitare care pot să defragmenteze

mai mult decât a celor

fişierele fragmentate sunt

care afectează directorul sau tabelul

fişierele sunt prezentate în Capitolul

19, dar

dacă aveţi la dispoziţie numai sistemul de operare DOS, vă rămân câteva căi pentru efectuarea unei defragmentări complete. Pentru defragmentarea fişierelor de pe un floppy disc, puteţi formata un nou floppy disc şi copia cu COPY sau XCOPY toate fişierele de pe discul fragmentat pe cel nou. Pentru un hard disc, trebuie să salvaţi toate fişierele. să faceţi o formatare şi apoi să restauraţi discul. Pe un hard disc, această procedură este de lungă durată

şi plicticoasă şi explică de ce au fost proiectate atât de multe utilitare pentru defragmentare.

Limitărite programului CHKDSK. În anumite condiţii, CHKDSK operează numai parţial, sau chiar nu operează de loc. CHKDSK

nu procesează volume

fost create după cum urmează:

sau porţiuni de volum

care au

* volume create cu comanda SUBST;

B volume create cu comanda ASSIGN; 4 subdirectoare create cu comanda JOIN;

w volumele din reţea. Problemele legate de comanda SUBST. Comanda SUBST creează un volum virtual, care

este de fapt un subdirector al volumului existent, folosind un alt identificator de volum (litera care indică unitatea de disc) ca nume simbolic (a//2s). Pentru analizarea fişierelor

dintr-un subdirector creat cu SUBST, trebuie să folosiţi TRUENAME sau calea de acces reală a fişierelor. TRUENAME este o comandă nedocumentată din versiunile DOS 4.0 şi

ulterioare care arată calea de acces.reală pentru un volum creat cu ajutorul comenzii SUBST.

Pentru a afla informaţia TRUENAME SUBST.

Să presupunem

C:NAUTOISPECS,

pentru un anumit volum, puteţi folosi şi comanda

că folosiţi SUBST

pentru crearea volumului

ca mai jos:

E: din directorul

”

C:1 > SUBST E: C:1AUTOISPECS După ce executaţi următoarele două comenzi pentru trecerea la volumul E: şi executarea comenzii

CHKDSK

Ci:>

E:

E:4>

CHKDSK

Cannot

CHKDSK

pentru

volumul

şi fişierele respective,

*.* a

SUBSTed

or

Ca să executaţi comanda CHKDSK

ASSIGNed

SUBST (fără parametri): SUBST

drive

pentru fişierele din acest volum virtual. E:, trebuie să

găsiţi calea de acces reală a volumului.

E: 1>

vă apare mesajul de eroare:

Pentru aceasta trebuie să introduceţi comanda

|

954

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

E: =>

C:LAUTOISPECS

De asemenea, puteţi găsi calea de acces reală cu ajutorul comenzii nedocumentate TRUENAME (începând cu versiunea DOS 4.0), după cum urmează: E: 1> TRUENAME

E:

C:1AUTOISPECS După ce aflaţi calea de acces a fişierelor, puteţi da comanda CHKDSK adecvată, pentru verificarea volumului şi a fişierelor: E: 4> CHKDSK C:1AUTO'SPECSI*.* volume

4GB

volume

SCSI

Serial

created

Number

08-31-1994

is

1882-18CF

5:05p

2,146,631,680 163,840 16,220,160 861,634,560 1,268,613,120

bytes bytes bytes bytes bytes

total disk space in 3 hidden files in 495 directories in 10,355 user files available on disk

32,768

bytes

in

65,510 38,715

total allocation units on disk available allocation units on disk

All

each

655,360

total

bytes

632,736

bytes

free

specified

file(s)

ard

allocation

unit

memory

contiguous

Probleme legate de comanda ASSIGN. În mod asemănător, CHKDSK nu procesează o unitate de disc care a fost modificată prin comanda ASSIGN. De exemplu, dacă daţi comanda ASSIGN A =B, nu puteţi analiza unitatea A, până când nu o dezasignaţi folosind tot comanda

ASSIGN,

adică ASSIGN

A=A.

Probieme legate de comanda JOIN. CHKDSK

nu procesează o secţiune de director creată

cu ajutorul comenzii JOIN (care alătură un volum fizic de pe un disc, altui volutp pe disc, ca subdirector), nici unităţile fizice deja alăturate, deoarece sistemul de operare DOS nu acceptă ca valid acest mod

de specificare a unei unităţi. Pe volumele pe care aţi folosit

comanda JOIN, CHKDSK procesează porţiunea reală a volumului şi apoi vă avertizează folosind mesajul de eroare: Directory tree past

is joined this point

not

processed

Mesajul indică imposibilitatea procesării directorului în care aţi folosit JOIN de către comanda CHKDSK, după care aceasta continuă procesarea restului volumului şi furnizarea informaţiilor cerute. Probleme legate de reţea. CHKDSK nu procesează un disc de reţea (împărţit), nici dinspre server, nici dinspre partea staţiei de lucru (wo/k station). Cu alte cuvinţe, pe /ie server nu

puteţi folosi CHKDSK pentru nici un volum care conţine vreo porţiune ce poate fi accesată de staţiile de lucru de la distanţă. Pe orice staţie de lucru, puteţi rula CHKDSK numai pe volumele ataşate fizic acelei staţii de lucru şi nu pe vreun volum accesat prin softul de reţea. Dacă incercaţi să rulaţi CHKDSK pe un server sau o staţie de lucru pentru un volum | utilizat de reţea, va apărea mesajul de eroare: Cannot

CHKDSK

a

network

drive

Dacă vreţi să rulaţi CHKDSK pe acei volum, trebuie să vă duceţi la calculatorul pe care se găseşte din punct de vedere fizic volumul şi să suspendaţi sau să invalidaţi accesul oricărui alt utilizator pe timpul execuţiei comenzii.

Sistemul de operare DOS

Rezultatele comenzii CHKDSK. CHKDSK afişează in mod norma! următoarele informaţii despre un volum pe disc:

955

|

m Numele volumului şi data creării sale. Seria volumului. Numărul de octeți de pe tot discul. Numărul de fişiere şi octeți din fişierele „ascunse”. Numărul! de fişiere şi octeți din directoare. Numărul de octeți din sectoarele defecte (clustere nealocate). Numărul de octeți disponibili pe disc. Numărul de octeți din toată memoria (RAM).

Numărul de octeți din memoria neocupată. m Mesaje de eroare, dacă sunt întâlnite erori pe disc. Folosind parametrii opționali, CHKDSK

mai poate arăta următoarele:

m Numele şi numărul fragmentelor din fişierele necontigue. m

.

Numele tuturor directoarelor şi fişierelor de pe disc.

Dacă pe un anumit volum lipseşte numele volumului sau seria, aceste informaţii nu se afişează. Dacă nu există clustere marcate ca defecte în tabelul FAT al volumului, CHKDSK nu afişează numărul de octeți din sectoarele defecte. De exemplu, să presupunem că un disc a fost formatat sub DOS 6.2 cu următoarea comandă: C:1>

FORMAT

A:/F:720/U/S/V: floppy_disk

Comanda FORMAT va afişa: Insert and

new

press

diskette ENTER

for

when

drive

â:

ready...

Formatting 720K Format complete. System

transferred

730,112

bytes

total

135,168 594,944

bytes bytes

used by system available on disk

1,024 581 volume

Serial

Format

another

disk

space

bytes in each allocation unit altocation units available on Number

disk

is:266D-1DDC

(Y/N)?

Lista raportată la sfârşitul comenzii FORMAT este similară celei obţinute cu CHKDSK. Rezultatul execuţiei comenzii CHKDSK pe acest disc apare sub forma: C:4>

CHKDSK

volume Volume

A: FLOPPY_DISK created 01-16-1994 Serial Number is 266D-1DDC

730,112 79,872

55,296

bytes bytes

bytes

total disk space in 2 hidden files

în

1 user

files

10:18p

956

Capitolul 20 594,944

1,024 + 713 581 655,360 632,736

Sisteme de operare şi depistarea uetecielor bytes

available

on

disk

bytes in each allocation unit total allocation units on disk available allocation units on disk total bytes

bytes free

memory

În acest caz, CHKDSK afişează informaţiile referitoare la numele volumului şi seria iui deoarece comanda FORMAT a plasat pe disc, prin parametrul /V, o etichetă de volum: de asemenea, pentru sistemele de operare DOS 4.0 şi ulterioare. FORMAT plasează automat pe disc seria volumului. Observaţi că există in total trei fişiere pe disc din care două au atribute HIDDEN („ascuns"). Versiunile DOS anterioare versiunii 5.0 raportează eticheta volumului „Floppy. disk” ca un al treilea fişier ascuns. Ca să vedeţi numele fişierelor

ascunse, puteţi executa comanda CHKDSK cu parametrul /V după cum urmează: C:1>

CHKDSK

A: /V

Volume FLOPPY_DISK created 01-16-1994 Volume Serial Number is 266D-1DDC Directory A: A:NIO.SYs

10:18p

A : AMSDOS . SYs A: ACOMMAND . COM

730,112

bytes

total

19,872 55,296 594,944

bytes bytes bytes

in 2 hidâen files in 1 user files available on disk

1,024 713 581 655,360 632,736

disk

space

bytes in each allocation unit total allocation units on disk available allocation units on disk total bytes

Cu parametrul /V, CHKDSK

bytes free

memory

listează numele tuturor directoarelor şi fişierelor de pe intregul

disc, care in exemplul anterior sunt in număr de trei. CHKDSK sunt „ascunse”, ci le listează pe toate.

nu precizează care fişiere

Reţineţi că pentru versiunile DOS 5.0 şi ulterioare, comanda DIR cu parametrul /AH poate specifica fişierele ascunse. Fişierele sistem DOS se află pe primele două poziţii pe un disc

sistem şi in mod normal au atributele HIDDEN, SYSTEM şi READ-ONLY. După ce listează câţi octeți sunt folosiţi de fişierele ascunse obişnuite, CHKDSK afişează spaţiul total disponibil pe disc.

Dacă folosiţi versiunea DOS 4.0 sau una ulterioară, CHKDSK vă spune, de asemenea, mărimea fiecărei unităţi de alocare (sau cluster), numărul total al unităţilor de aiocare prezente şi numărul celor neutilizate în acel moment.

În sfârşit, CHKDSK arată cantitatea totală de memorie convenţională RAM utilizabilă de către sistemul de operare DOS (in acest caz 640K sau 655360 octeți) şi afişează numărul octeţiior neutiiizaţi în momentul

respectiv (liberi). Această

informaţie vă indică dimensiunea

maximă a programului executabil pe care puteţi să-l rulaţi.

”

-

Pentru versiunile DOS 3.3 şi anterioare, CHKDSK

nu recunoaşte zona de date BIOS extinsă

(Extended B/OS Data Area) la sistemele

(aflată în ultimul kilooctet de adresă din

IBM

PS/2

memoria contiguă convenţională) şi in consecinţă, raportează o memorie totală de 639K sau 654336

octeți.

„Pentru majoritatea sistemelor IBM PS/2 cu 640K de memorie contiguă adresată inainte de „Zidul” video, zona de date BIOS extinsă ocupă cel de-al 640-lea K. Versiunea

DOS

4 O şi

Sistemul de operare DOS

957

ulterioare furnizează valoarea corectă de 640K. În timpul desfăşurării comenzii FORMAT pentru discul din exemplul anterior, programul FORMAT nu a găsit nici un sector pe care să nu-l poată citi. În consecinţă nici un cluster nu a fost marcat ca defect (bad) sau inutilizabil în tabelul FAT şi CHKDSK nu a atişat mesajul Xxxxxxxx bytes în bad sectors. Chiar dacă după executarea comenzii FORMAT au apărut

sectoare defecte pe disc, CHKDSK tot nu va afişa vreun octet ca aparţinând sectoarelor defecte, deoarece comanda nu testează şi nu numără sectoarele defecte: CHKDSK citeşte tabelul FAT şi raportează doar sectoarele defecte indicate de acesta.

De fart CHKDSK

nu

numără sectoare, ci clustere (unităţi de alocare), din cauză că aşa lucrează şi tabelul FAT. Deşi mesajul „octeți in sectoare defecte” pare să semnalizeze o eroare sau o problemă gravă, nu este de loc aşa. Raportul menţionează doar că un anumit număr de clustere sunt marcate in tabelul FAT ca detecte şi ca atare sistemul de operare DOS nu trebuie să le utilizeze. Din cauză că aproape toate hard discurile sunt fabricate şi vândute cu zone defecte, acesta nu este un mesaj neobişnuit. De fapt, din listele cu defecte trimise de fabricant impreună cu unitatea (care indică toate zonele defecte), rezultă că hard discurile de calitate superioară de pe piaţă tind să aibă mai multe sectoare defecte decât cele de

calitate inferioară. Multe dintre noile controlere alocă sectoare şi piste suplimentare, in care să fie cartografiate defectele, situate in afara zonei pe care o poate citi sistemul de operare DOS. Această

procedură a devenit un fel de standard pentru unităţile cu controlere incluse, ca IDE (/ntegratea Drive Electronics) sau SCS!

(Sma// Computer Systems Interface).

Să presupunem că folosiţi un program utilitar pentru a marca două clustere (de exemplu, 150 şi 151) ca defecte,

CHKDSK

in tabelul FAT al floppy discului de 720K

formatat

mai devreme.

va raporta după aceea următoarele:

Volume Volume

FLOPPY_DISK created 01-16-1994 Serial Number is 266D-1DDC 730,112

bytes

total

79,872

bytes

in

2

hidden

disk

55,296

bytes

in

1

user

bad

2,048

bytes

in

592,896

bytes

available

1,024 713 579 655, 360 632,736

space

files files

sectors on

disk

bytes in each allocation unit total allocation units on Gisk available allocation units on disk total bytes

bytes free

memory

CHKDSK raportează 2048 octeți in sectoare clustere rnarcate anterior ca defecte. Aceste dumneavoastră doar le-aţi marcat ca defecte discurilor, cum ar fi cele furnizate de Norton aproape oricum

10:18p

„defecte”, care corespund clustere sunt, bineinţeles, in FAT. Folosind.-utilitare sau Mace Utilities, puteţi

exact celor două foarte bune, pentru editarea modifica tabelul FAT

doriţi.

Modul de lucru al comenzii CHKDSK.

Deşi octeţii din sectoarele defecte nu constituie vreo

problemă sau eroare, CHKDSK raportează problemele unui volum pe disc prin diverse mesaje de eroare. Când CHKDSK descoperă o eroare în sistemul de tabele FAT sau in directoare, el raportează eroarea sub forma unuia sau mai muitor mesaje care o descriu in

funcţie de natura ei. Uneori mesajele sunt greu de interpretat sau pot crea confuzii. Comanda CHKDSK nu menţionează ce se poate face cu o eroare; nu vă spune dacă este capabilă să repa:e problema sau dacă trebuie să folosiţi un alt utilitar, sau care vor fi

consecinţele unei erori şi ale reparării ei. De asemenea, CHKDSK problemei şi. cum'să evitaţi repetarea ei.

nu vă indică nici cauza

958

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

Principala funcţie a comenzii CHKDSK

este să compare

directorul şi tabelul FAT pentru a

stabili dacă sunt în concordanţă unul cu altul, adică dacă toate datele fişierelor din director (cum ar fi informaţii despre clusterul iniţial şi dimensiune) corespund cu ce se găseşte În FAT (lanţurile de clustere şi indicatorii de sfârşit de înlănţuire). CHKDSK mai verifică de asemenea articolele din fişierul subdirector, ca şi intrările (articolele) speciale „.” şi „..” care creează legăturile din cadrul sistemului de subdirectoare. Cea de a doua funcţie a comenzii CHKDSK este să implementeze reparaţii structurii discului. CHKDSK

face corecţii pe disc pentru a crea o concordanţă între director şi FAT.

Funcţia de reparare a comenzii CHKDSK este relativ uşor de înţeles. CHKDSK modifică aproape întotdeauna directoarele de pe disc pentru a

le face să corespundă cu ce se

găseşte în FAT. Doar în câteva cazuri speciale CHKDSK face,

modificările sunt, de asemenea,

Ca program

de depanare,

CHKDSK

modifică tabelul FAT, iar când o

foarte simple.

!

poate fi considerat un corector de directoare. Cum

CHKDSK nu poate repara eficient majoritatea stricăciunilor tabelului FAT, el pur şi simplu modifică directoarele discului pentru a le face să corespundă tabelului, indiferent de problemele pe care le-a avut acesta.

CHKDSK nu este un program de depanare foarte inteligent şi adesea poate produce mai multe stricăciuni când repară un disc decât dacă l-ar fi lăsat în pace. in multe cazuri informaţiile din directoare sunt corecte şi pot fi folosite (de către alte utilitare) pentru repararea tabelelor FAT. Dacă totuşi aţi rulat CHKDSK cu parametrul /F, informaţiile originale din director nu mai există şi o reparare corectă a tabelului FAT este imposibilă. Aşadar, nu rulaţi niciodată CHKDSK cu parametrul /F fără să-l fi rulat inainte doar în citire (fără parametrul /F) pentru a stabili care şi cât de întinse sunt stricăciunile. Rulaţi programul cu parametrul /F numai după ce aţi examinat cu grijă stricăciunile discului şi modul în care le va repara CHKDSK. Dacă nu specificaţi /F atunci când rulaţi CHKDSK, programul este impiedicat să execute corecţiile pe disc. Mai bine spus, se face o reparare simulată. Această limitare este o funcţie de protecţie, pentru că nu doriţi ca CHKDSK să acţioneze până când nu aţi examinat problema. După ce v-aţi convins că CHKDSK va corecta în mod corespunzător stricăciunea, puteţi să-l rulaţi cu parametrul /F. Există persoane care plasează o comandă CHKDSK /F în fişierul AUTOEXEC.BAT. Acest obicei este foarte periculos! Dacă apare o deteriorare in directoarele sau tabelul FAT ale unui disc, încercarea de a incărca un program a cărui intrare în tabel sau al cărui director sunt alterate, poate duce la blocarea sistemului. Dacă, după ce reporniţi sistemul, CHKDSK, inclus in AUTOEXEC.BAT, rezolvă problema, stricăciunile pe care le produce cu această ocazie structurii de fişiere de pe disc sunt ireparabile.

CHKDSK metodă CHKDSK greşite,

.

sfârşeşte prin a cauza mai multe stricăciuni decât au fost iniţial şi nu există nici o simplă de a readuce discul in starea anterioară intervenţiei programului. Deoarece este un utilitar simplu, care la repararea unui disc face adeseori presupuneri trebuie să aveţi mare grijă atunci când îl folosiţi cu parametrul /F.

Problemele raportate de CHKDSK sunt, în general, probleme soft. Situaţiile în care clusterele pierdute, erorile de alocare sau fişierele încrucişate raportate de CHKDSK se datorează părţii hard sunt foarte rare, chiar dacă nu sunt excluse cu totul. Motivul este, de obicei, un program defect sau un program care a fost oprit inainte de a apuca să-şi închidă fişierele şi să-şi golească tampoanele de date (bu/fers). O pană hard poate, desigur, să oprească un program înainte ca el să apuce să-şi închidă fişierele, dar mulţi cred că erorile sunt provocate de o defecţiune a hard discului - lucru aproape întotdeauna neadevărat. Recomand

rularea programului CHKDSK

este important ca orice eroare în structura

pe un hard disc cel puţin o dată pe zi pentru că

fişierelor să fie cunoscută cât mai rapid.

Ţinând seama de cele spuse, plasarea unei comenzi CHKDSK în AUTOEXEC.BAT este 0

Sistemul de operare DOS

959

idee bună, dar nu trebuie folosit parametrul /F. De asemenea, este bine să rulaţi CHKDSK ori de câte ori bănuiţi că a apărut vreo deteriorare a directorului sau a tabelului FAT. De exemplu, dacă un program se termină anormal sau dacă sistemul se blochează pentru vreun motiv oarecare, rulaţi CHKDSK pentru a vedea dacă nu a apărut vreo stricăciune într-unul dintre fişierele sistem. Erori uzuale. Tot ce poate face CHKDSK

este să compare

structura directorului şi a

tabelului FAT pentru a vedea dacă sunt în concordanţă unul cu altul; în consecinţă, CHKDSK poate să detecteze numai anumite tipuri de probleme. Când CHKDSK descoperă discrepanțe între structura directorului şi a tabelului FAT, acestea se includ aproape intotdeauna în una dintre următoarele categorii (acestea sunt cele mai obişnuite erori pe care le afişează CHKDSK): m Unităţi de alocare pierdute. m Erori de alocare. m Fişiere încrucişate. a Unităţi de alocare invalide.

Comanda RECOVER. Comanda RECOVER din sistemul de operare DOS este proiectată să marcheze ca defecte în tabelul FAT clusterele care nu pot fi citite corect. Când,

din cauza

unui sector pare s-a detectat, nu se poate face citirea unui fişier, comanda RECOVER poate să marcheze tabelul FAT în aşa fel încât aceste clustere să nu mai fie folosite de către un alt fişier. Folosit incorect, acest program este extrem de periculos. Mulţi utilizatori cred că RECOVER este folosit pentru a recupera un fişier sau datele din fişierul în cauză. În realitate, după acţiunea comenzii RECOVER nu este recuperată şi păstrată decât porţiunea de fişier de dinaintea defectului. RECOVER marchează în tabelul FAT şi disponibilizează zona de date care urmează după cea defectă. Faceţi intotdeauna o copie a fişierului care urmează să fie recuperat, înainte de a folosi comanda RECOVER, deoarece comanda de copiere poate transfera toate informaţiile, inclusiv porţiunea de fişier de după locul defectului. Să presupunem că folosiţi un program pentru procesare de texte. Porniţi programul şi îi cereţi să incarce un fişier denumit DOCUMENT.TXT. Pe hard disc a apărut un defect în sectorul folosit de acest fişier şi, în mijlocul încărcării, pe ecran vă apare mesajul: Sector

not

Abort,

Retry,

found error Ignore,

reading

drive

C (Eroare sector negăsit la citirea unităţii C:)

Fail?

Aţi putea să citiţi fişierul la o reincercare (Retry), aşa că încercaţi de mai multe ori. Dacă in urma reincercării reuşiţi să incărcaţi fişierul, salvaţi versiunea încărcată, sub un alt nume, pentru a păstra informaţiile din fişier. Mai rămâne să reparaţi structura discului pentru a împiedica refolosirea pe viitor a spaţiului respectiv.

Dacă nici după aproximativ zece tentative de citire nu aţi reuşit să citiţi fişierul, recuperarea datelor va fi mult mai dificilă. Această operaţie are două faze, după cum urmează: m Păstraţi maximum posibil de informaţii din fişier. m Marcaţi tabelul FAT, astfel ca sectoarele sau clusterele defecte să nu mai poată fi refolosite. Păstrarea informaţiilor. Pentru recuperarea datelor dintr-un fişier, folosiţi comanda COPY a sistemului de operare DOS, pentru a obţine o copie a fişierului care să poarte un nume diferit. De exemplu, dacă fişierul de recuperat se gumeşte DOCUMENT.TXT şi doriţi o copie cu numele DOCUMENT.NEW, introduceţi următoarea comandă la prompterul DOS:

960

Capitolul 20 COPY

- Sisteme de operare şi depistarea defectelor

document.txt

document.new

În mijlocul copierii veţi vedea din nou mesajul de eroare „Sector not found”. „Secretul” acestei operaţii este să răspundeţi cu opţiunea (l)gnore. In acest caz sectoarele defecte sunt ignorate şi operaţia de copiere continuă până la sfârşitul fişierului. Acest procedeu are ca rezultat o copie a fişierului intactă până la zona defectă şi după aceasta. Sectoarele defecte apar în noul fişier ca „gunoaie”, dar acum se poate face citirea intregului fişier. Încercaţi noua copie folosind procesorul de texte şi eliminaţi sau retastaţi sectoarele alterate. Dacă fişierul era un fişier binar (de exemplu, o parte dintr-un program). probabil că

va trebui să consideraţi totul pierdut, pentru că, de obicei, nu aveţi posibilitatea să retastaţi octeți: dintr-un fişier program. Singura dumneavoastră speranţă este să inlocuiţi fişierul utilizând o copie mai veche. Cu acest pas s-a incheiat prima fază. în care s-a recuperat maximum de informaţii posibil. Veţi trece acum la faza a doua, in care marcați discul. pentru ca aceste zone să nu mai fie reutilizate. Marcarea sectoarelor defecte. Veţi marca sectoarele defecte pe disc folosind comanda RECOVER. După ce aţi să incercat să recuperaţi informaţiile, puteţi folosi. pentru a marca sectoarele ca defecte în tabelul FAT, la apariţia prompterului DOS, următoarea comandă

RECOVER: RECOVER În acest

document.txt

caz,

Press

rezultatul folosirii comenzii

any

pentru XXXX

of

key

to

begin

a Începe

YYYY

bytes

recovery

recuperarea recovered

RECOVER of

the

arată cam

file(s)

on

aşa: drive

C:

(Apăsaţi

orice

tastă

fişierelor pe unitatea C:) (XXXX

din YYYY

octeți recuperaţi)

Fişierul DOCUMENT.TXT continuă să existe pe disc şi după această operaţie, dar el este trunchiat în locul erorii. Toate sectoarele pe care comanda RECOVER nu poate să le citească sun! marcate in FAT ca defecte şi vor apărea la următoarea rulare a programului CHKDSK. Puteţi rula CHKDSK inainte şi după ce aţi rulat RECOVER pentru a vedea apariția de sectoare defecte suplimentare. După ce aţi folosit RECOVER. ştergeţi fişierul DOCUMENT.TXT, copie care conţine maximum de date corecte.

pentru că aveţi deja o

Cu acest pas, faza a doua şi cu ea intreaga procedură se incheie. Aveţi acum un nou fişier care conţine maximum posibil din fişierul original. iar tabelul FAT al discului a fost marcat, pentru ca zona defectă să nu vă mai producă necazuri.

| UP

A)

Folosiţi comanda RECOVER cu foarte mare grijă. Folosită incorect, poate cauza mari stricăciuni fişierelor dumneavoastră şi tabelului FAT. Dacă introduceţi comanda RECOVER fără menţionarea

numelui de fişier asupra căruia să acţioneze, programul presupune că doriţi recuperarea tuturor fişierelor de pe disc şi operează asupra tuturor fişierelor şi subdirectoarelor discului; converteşte toate subdirectoarele in fişiere, plasează toate numele de fişier în directorul rădăcină şi le redenumeşte (FILEOOO.REC, FILEO01.REC etc.). Într-un cuvânt, acest proces şterge sistemul fişierelor de pe intregul disc. Wu fo/osiţi RECOVER fără să-i furnizaţi un nume de fişier asupra căruia să acționeze! Acest program poate fi considerat la fel de periculos ca şi comanda FORMAT.

Dacă vă apare mesajul: comanda

RECOVER

„Sector not found error reading drive Ci". ir. loc să utilizati

a sistemului: de cperare

DOS.

este de prefera!

să îciusiți

pane

Sistemul de operare DOS

961

rezolvarea problemei Norton Disk Doctor sau un utilitar asemănător. Dacă eroarea se află pe un floppy disc, folosiţi programul DiskTool produs tot de Norton, înainte de Disk Doctor. DiskTool este proiectat special pentru recuperarea datelor de pe un floppy disc defect. Disk Doctor şi DiskTooi păstrează cât se poate de mult din datele fişierului, după care marchează tabelui FAT pentru ca sectoarele defecte să nu mai fie folosite. Aceste

programe, care sunt incluse in Norton Utilities, păstrează informaţii de tip UNDO, care vă permit să inversaţi orice operaţie de recuperare a datelor şi să reveniţi la situaţia iniţială.

Programui DEBUG Programul DEBUG din sistemul de operare DOS este un instrument de depanare puternic pentru programatorii care lucrează in limbaj de asamblare.

Următoarea

listă vă arată unele

din posibilităţile programului DEBUG. a Afişează datele din orice locaţie de memorie. Afişează sau schimbă conţinutul registrelor CPU. Afişează codul sursei de asamblare a programelor. Introduce datele direct în orice locaţie de memorie. Citeşte datele de la o adresă de port. Mută blocuri de date între diferite locaţii de memorie. Scrie date la o adresă de port. Eftectuează adunări şi scăderi hexazecimale. Citeşte sectoare de disc în memorie. Urmăreşte execuţia unui program. Scrie din memorie m

pe sectoarele de disc.

Scrie scurte programe în limbaj de asamblare.

Pentru folosirea programului DEBUG, asiguraţi-vă că DEBUG.COM curent sau în PATH. Sintaxa comenzii DEBUG este următoarea: DEBUG

[a'][ca/e de accesi[ nume

Dacă la prompterul

DOS

se află în directorul

fişieil/ista arg.]

se introduce numai

DEBUG,

se va lansa programul

DEBUG.

Opțiunile a! şi ca/e de acces reprezintă unitatea de disc şi directorul în care se află fişierul pe care doriţi să-l depanaţi. Opţiunea nume fișier reprezintă fişierul pe care doriţi să-l depanaţi. Dacă doriţi ca DEBUG să acţioneze asupra unui fişier, opţiunea nume fişier este obligatorie. Opţiunea /sta arg. conţine parametrii şi opţiunile pentru programul de depanat şi poate fi folosită numai dacă este prezent şi numele fişierului. După lansarea în execuţie a comenzii DEBUG, pe ecran va apărea prompterul ei. (Prompterul comenzii DEBUG este o liniuţă.) La apariţia liniuţei, puteţi introduce o comandă DEBUG. Deoarece pentru depanarea şi asamblarea programelor in cod maşină există programe mult mai puternice,

DEBUG

se foloseşte,

de obicei,

pentru corectarea şi rezolvarea unor

probleme ale programelor scrise in limbaj de asamblare, modificarea unei funcţii a unui program

existent sau corectarea sectoarelor de disc.

Comenzile şi parametrii DEBUG. Manualul DOS standard nu mai furnizează documentaţie pentru DEBUG. Dacă doriţi într-adevăr să utilizaţi DEBUG, va trebui să cumpăraţi DOS Technical Reference Manual, care conţine toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a utiliza acest program. Mai puteţi găsi documentaţie referitoare la comenzile şi parametrii y

962

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

DEBUG in multe alte cărţi. Ca o succintă documentare pentru programul DEBUG, se va da în continuare câte o scurtă descriere a fiecărei comenzi: A adresă asamblează linii de macroasambiare direct în memorie. C rang adresă. compară conţinutul a două blocuri de memorie. D adresă sau D rang. afişează conţinutul unei porţiuni de memorie. E adresă. afişează pe rând octeţii şi permite modificarea lor. E adresă listă. înlocuieşte conţinutul unuia sau mai multor octeți de memorie, cu începere de la adresa specificată, cu valorile conţinute în listă. F rang listă umple locaţiile de memorie din intervalul dat cu valorile specificate. G.

procesează programul pe care îl depanaţi, fără puncte întreruptibile (Preakpoints).

G =adresă. procesează instrucţiunile cu începere de la adresa specificată. G = adresă adresă. procesează instrucţiunile cu incepere de la adresa speciticată. Această comandă opreşte executarea programului când se ajunge la instrucţiunea de la adresa specificată (breakpoint) şi afişează registrele, indicatorii de condiţie (//4gs) şi instrucţiunea care urmează. Numărul maxim de puncte întreruptibile (Proakpoin/) este de 10. H valoare valoare. adună cele două valori hexazecimale, apoi o scade pe a doua din prima. Suma şi diferenţa sunt afişate pe un singur rând. / adresă_de_port. citeşte (/npul) şi afişează (în hexazecimal) un octet de la portul specificat.

L adresă încarcă un fişier. L adresă disc sector număr. încarcă datele de pe discul specificat şi le plasează în memorie, începând de la adresa specificată. M rang adresă mută conţinutul locaţiilor de memorie specificate de rang la locaţia care începe de la adresa specificată.

N nume. fişier listă argumente. detineşte parametrii solicitaţi de programul care trebuie depanat.

O adresă_de_port octet. trimite octetul la portul specificat. P = adresă valoare: produce oprirea (la instrucţiunea următoare) a desfăşurării unui apel de subrutină, a unei instrucţiuni de ciclare, a unei întreruperi sau a unei instrucţiuni de repetare a operaţiilor pe şiruri de caractere. Q. termină programul DEBUG. Ri. afişează conţinutul tuturor registrelor şi indicatorilor de condiţie şi următoarea instrucţiune de executat. AF. afişează toţi indicatorii de condiţie. AR nume_registru. afişează conţinutul unui registru. S rang listă caută în intervalul specificat caracterele din listă. T =adresă valoare. procesează una sau

mai multe instrucţiuni incepând cu instrucţiuni-

le de la CS:IP, sau de la = aoresă, dacă este specificată. Această comandă afişează de asemenea conţinutul tuturor registrelor şi indicatorilor de condiţie, după executarea fiecărei instrucţiuni.

Sistemul de operare DOS

963

U adresă. dezasamblează instrucţiuni (translatează conţinutul memoriei în linii asemănătoare celor dintr-un asamblor) şi afişează adresele şi valorile hexazecimale impreună cu linia, în format asamblor. W adresă. vă permite să folosiţi comanda WRITE fără să specificaţi parametrii sau specificând numai parametrul adresă. W adresă disc sector număr. scrie date pe disc începând de la adresa specificată. XA număr. alocă un număr specificat de pagini de memorie expandată unui dispecer (handle).

XD dispecer. dezalocă un dispecer. XM pagină_| pagină_F dispecer. mapează o pagină logică EMS într-o pagină fizică EMS dintr-un dispecer EMS. XS. afişează starea memoriei expandate. Modificarea discurilor şi a fişierelor. Programul DEBUG poate fi folosit pentru modificarea sectoarelor unui disc. Să presupunem că folosiţi următoarea comandă DEBUG: -L 100101 Această comandă încarcă in segmentul curent, la valoarea relativă 100h, unul sau mai multe sectoare de pe unitatea B:1 (1), incepând cu sectorul O (sectorul de boot al volumului DOS). Aţi putea, după aceea, să scrieţi acest sector într-un fişier pe discul C:1, folosind. aceste comenzi:

-N C:1B-BOOT.SEC -R CX

CX 0000 :200

|

Writing 00200 bytes -Q Comanda Wame stabileşte numele fişierului de scris sau de citit. Comanda Aegistervă permite să inspectaţi şi să modificaţi conţinutul registrelor. Registrul CX conţine octeţii de rang inferior care indică mărimea fişierului de incărcat sau de salvat, iar registrul BX conţine octeţii de rang superior. Pentru fişiere mai mici decât 65535 (64K) octeți, valoarea lui BX este 0. Stabilirea valorii lui CX la 200 indică o mărime a fişierului de 200h sau 512 octeți. Comanda Write scrie 512 octeți de memorie cu incepere de la adresa prestabilită de. 100, în fişierul indicat de comanda Mame. După ce ieşiţi din program, pe unitatea C:1 va apărea un fişier numit B-BOOT.SEC, care conţine o imagine a sectorului de boot al volumului DOS de pe unitatea Bi. Conflictele datorate softului rezident în memorie Un domeniu care dă multe bătăi de cap utilizatorilor este reprezentat de tipul de soft rezident în memorie numit 7ermminate and Stay Resident (FSA) sau utilitare pop-up. Acest soft se încarcă singur in memorie şi rămâne acolo aşteptând să fie activat (de obicei printr-o combinaţie de taste).

Problema utilitarelor pop-up este că intră adesea în conflict unul cu altul, cu programele de

964

Capitolul 20 — Sisteme de operare şi depistarea defectelor

aplicaţie şi chiar cu sistemul de operare DOS. Utilitarele pop-up pot crea multe tipuri de probleme. Uneori problemele apar în mod ferm, alteori sunt intermitente. Unii utilizatori de calculatoare nu agreează utilitarele pop-up şi nu le folosesc decât dacă este strict necesar, din cauza problemelor potenţiale pe care le pot genera. Alte programe

rezidente în memorie,

ca MOUSE.COM,

sunt, de obicei, incărcate în

AUTOEXEC.BAT. Această categorie de programe rezidente in memorie nu produce, de obicei, tipul de conflicte pe care le generează utilitarele pop-up, motivul principal fiind acela că utilitarele pop-up monitorizează în permanenţă tastatura, aşteptând apăsarea tastei sau a combinației de taste (Ppotkey care să le activeze (şi este bine cunoscut faptul că, pentru monitorizarea tastaturii sau activare, utilitarele pop-up intră in zona adreselor de memorie folosite de alte programe). Programele de tipul MOUSE.COM sunt doar instalate în memorie, nu testează starea tastaturii, în aşteptarea combinației de taste care să le activeze, şi, în general, nu intră în conflict cu adresele de memorie folosite de alte programe. O altă formă de soft rezident in memorie care poate cauza numeroase probleme sunt driverele de dispozitiv din CONFIG.SYS. Dacă aveţi probleme

pe care le consideraţi datorate unuia dintre aceste trei tipuri de

programe rezidente in memorie, rezolvarea obişnuită constă în eliminarea programului care generează conflictele.

Altă posibilitate este schimbarea ordinii în care driverele de dispozitiv

şi programele rezidente în memorie sunt încărcate in memoria sistemului. Unele programe trebuie incărcate la inceput, altele la sfârşit. Această ordine este indicată uneori în documentaţia programelor, dar de cele mai multe ori se stabileşte prin încercări. Din păcate, în sistemul de operare DOS vor fi întotdeauna posibile conflicte intre programele rezidente în memorie. Soluţia care se intrevede este utilizarea unor sisteme de operare ca Windows NT 3.1 şi OS/2. Problema sistemului de operare DOS este că nu precizează cum trebuie să interacţioneze programele rezidente în memorie între ele şi cu sistemul de operare. Windows NT şi OS/2 sunt construite pe principiul existenţei simultane a numeroase programe rezidente în memorie, care lucrează in mod mu/titasking. Aceste sisteme de operare ar trebui să elimine conflictele dintre programele rezidente in memorie.

Deosebirea unei probleme hard de o problemă soft Una dintre cele mai enervante situaţii la depanarea unui calculator apare atunci când, “după ce-l desfaceţi şi căutaţi defectul în toată partea hard, descoperiţi că era vorba de o problemă soft. Mulţi au cheltuit sume importante de bani pentru înlocuirea unor componente hard cum ar fi plăcile de bază, unităţile de disc, plăcile adaptoare, cablurile şi altele, totul pornind de la ideea că de vină este partea hard, când,

de fapt, softul era cel vinovat.

Pentru a elimina astfel de situaţii enervante, jenante uneori, şi adesea generatoare de cheltuieli, trebuie să fiţi capabili să faceţi distincţia între o problemă hard şi una soft. Din fericire, această distincţie se poate face destul de simplu. Problemele soft sunt cauzate adesea de driverele de dispozitiv şi de programele rezidente in memorie, încărcate pe multe sisteme prin CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT. Unul dintre primele lucruri pe care trebuie să-l faceţi când incepeţi să aveţi probleme cu sistemul, este să porniţi sistemul de pe o dischetă DOS care să nu conţină fişierele de configurare CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT. Vedeţi apoi dacă problema persistă. Dacă a dispărut, cauza se află, probabil, în unul dintre aceste două fişiere. Pentru localizarea problemei, începeţi să restauraţi driverele de dispozitiv şi programele rezidente în memorie in CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT, unul câte unul (incepând cu CONFIG.SYS). De exemplu, reintroduceţi un program în CONFIG.SYS, reporniţi sistemul şi verificaţi dacă problema a reapărut. După ce descoperiţi driverul de dispozitiv sau programul rezident în memorie care vă cauza problema, puteţi încerca să modificaţi, folosind un editor, ordinea driverelor de dispozitiv şi a programelor rezidente în memorie din CONFIG.SYS şi AUTOEXEC.BAT, sau să eliminati cu totul softul generator de probleme. .

Rezumat

965

Sistemul de operare DOS poate avea şi alte probleme, cum ar fi unele „hibe” sau alte incompatibilităţi cu anumite dispozitive hard. De exemplu, DOS 3.2 nu acceptă unităţile de

floppy disc de 1,44M

şi, în consecinţă,

folosirea sistemului de operare DOS

3.2 peun

.

sistem echipat cu un floppy disc de 1,44M vă poate duce la concluzia (greşită) că discul este defect. Asiguraţi-vă că folosiţi versiunea DOS corectă şi că echipamentul dumneavoastră hard este acceptat. Interesaţi-vă dacă pentru această versiune DOS există corecţii oficiale disponibile; uneori de problema de care v-aţi lovit dumneavoastră s-au lovit şi mulţi alţii şi s-ar putea ca IBM sau Microsoft să îi scos un disc de corecție care să o rezolve. De exemplu, mulţi utilizatori de sisteme PS/2 au o problemă cu formatarea unităţilor de floppy disc sub sistemul de operare DOS 3.3. Ei primesc mesajul track o bad (pista O defectă), după ce au răspuns „Y” (da) la intrebarea Format another diskette (Formataţi o altă dischetă?). Această problemă este soluţionată de un fişier driver special aflat pe discul de corecție a sistemului DOS 3.3. Dacă aveţi probleme legate de softul de aplicaţie, ca de exemplu cu un procesor de texte sau cu un program de calcul tabelar (spreagsheet), contactaţi compania care a produs softul şi explicaţi problema. Dacă softul are o hibă, probabil că există o corecție sau o versiune corectată disponibilă, sau puteţi primi sfaturi privind un mod de lucru care să vă ajute să soluţionaţi problema. .

Rezumat Capitolui s-a ocupat de partea soft a sistemului dumneavoastră. Adesea, o problemă a sistemului se datorează softului, neavând legătură cu partea hard. Capitolul a examinat, de asemenea, sistemul de operare DOS şi a arătat cum organizează acesta informaţiile pe un disc. V-au fost prezentate comenzile CHKDSK, RECOVER şi DEBUG, pentru ca să aflaţi cum vă poate ajuta sistemul de operare DOS la recuperarea datelor şi a discurilor. in partea finală, capitolul a descris softul rezident în memorie şi unele dintre problemele pe care le poate cauza acesta şi v-a informat cum să faceţi distincţia între o problemă soft şi una hard.

pie

22 "Parte sa

e a

Pra Ri

hard a ca

iliei de calculatoare IBM PC

IBMP S/1, PSWaluePoint

23 Concluzii

TD

ulatoarelorSi j j

Capitolul 2

Acest capitol este un material tehnic referitor la calculatoarele personale şi accesoriile lor, produse de firma IBM. Se particularizează şi identifică fiecare tip de calculator personal produs de firma IBM,

incluzând

linia de fabricaţie a sistemelor PC,

deşi acestea nu se rnai

produc. Deoarece intreaga linie de fabricaţie originală a fost oprită, o mare parte a acestui capitol, poate fi luat in consideraţie din punct de vedere istoric. Oricum, informaţiile continuă să fie utile, pentru cei care utilizează vechile sisteme şi care probabil se vor

defecta mai uşor decât cele noi. De asemenea, aproape orice sistem compatibil IBM sau copiat, existent pe piaţă, este bazat pe unul sau pe mai multe produse originale IBM. Linia originală de fabricaţie a sistemelor IBM este denumită deseori sisteme ISA (Industry Standard Architecture), sau sisteme C/assic PCs. Firma IBM le consideră ca făcând parte din sistemele denumite: Fami/y/7. Calculatoarele PS/2 (sau Ffami/y/2) sunt prezentate în capitolul următor.

Acest capitol se referă în special la linia originală de fabricaţie a primelor sisteme IBM PC, XT şi AT.

Procedura de modernizare sau reparare pentru cea mai mare

parte a sistemelor

compatibile PC este aceeaşi ca pentru sistemele originale IBM. Cea mai mare parte a sistemelor compatibile PC permit schimbarea cu uşurinţă a componentelor cu cele ale sistemelor originale IBM şi viceversa. De fapt, cele mai multe dintre componentele

sistemelor originale IBM sunt fabricate de terţi producători şi pot fi achiziţionate la preţuri mai avantajoase decât de la firma mamă. În capitolul 2, „Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului”, se menţionează că toate sistemele se pot clasifica în două tipuri de bază:

PC/XT sau AT.

Sistemele AT sunt deseori împărțite în câteva subtipuri: după tipul procesorului (286 sau 386/486/Pentium) şi după arhitectura magistralei sistemului ISA (Industry Standard

Architecture), EISA (Extended Industry Standard Architecture), VL (Video Local) Bus, PCI (Peripheral Component Interconnect), MCA (Micro Channel Architecture). Acest capitol

este util pentru că va ajută să comparaţi caracteristicile sistemelor compatibile IBM cu cele ale sistemelor originale IBM. Acest tip de comparaţie este deseori interesant, deoarece componentele compatibile oferă mai multe posibilităţi şi opţiuni, la un preţ de cost mai mic.

Caracteristicile diferitelor modele de sisteme PC În continuare este prezentată structura tuturor versiunilor şi modelelor de sistem, precum şi detaliile tehnice şi caracteristicile fiecărui sistem. Sistemul este format din câteva suban-

970

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

samble standardizate. Componenta principală este placa de bază care conţine microprocesorul (CPU) şi alte circuite principale ale calculatorului. De asemenea, fiecare sistem include o carcasă cu sursă de alimentare internă, o tastatură, anumite interfeţe standard sau plăci de conexiune şi, de obicei, unul din modelele de unitate de floppy disc. Se vor da explicaţii pentru diferitele submodele ale sistemelor şi detalii privind diferenţele şi

caracteristicile fiecărui model în parte. Veţi vedea schimbările intervenite de la un model la altul şi de la o versiune la alta, ale fiecărui sistem.

Sunt incluse informaţii despre codurile IBM pentru fiecare sistem şi fiecare opţiune. Deoarece toate aceste sisteme au fost produse cu discontinuitaţi şi, în general, au fost scoase din fabricaţie, aceste informaţii prezintă importanţă doar ca referinţă sau pentru comparaţie. Cu toate acestea, firma IBM are în depozit şi vinde încă părţi componente şi subansamble, chiar şi pentru acele sisteme produse în serie mică. Puteţi să inlocuiţi componentele defecte din aceste sisteme mai vechi, cu altele, care nu sunt produse de firma IBM, deoarece în mod sigur, veţi găsi componente mai moderne sau mai pertecţionate decât cele oferite de IBM,

la un preţ de cost mai redus.

Prezentare generală a calculatorului personal IBM PC Firma IBM a introdus calculatorul IBM PC in 12 August 1981, iar oficial, l-a retras de pe piaţă în 2 Aprilie 1987. În aceşti primi şase ani de existenţă au fost făcute puţine modificări importante acestui sistem de calcul. În aprilie 1983 a fost reproiectat cablajul plăcii de bază în concordanţă cu circuitele RAM de 64K. În timpul producerii acestui sistem s-au utilizat trei versiuni diferite de ROM BIOS dar cele mai multe dintre caracteristici au rămas neschimbate. Astăzi PC-ul standard este perimat pentru că firma IBM nu-l mai produce şi datorită posibilităţilor relativ limitate de dezvoltare şi putere de calcul.

Sistemul PC acceptă doar unităţi de floppy disc, iar prin modernizare se poate conecta un hard disc extern, doar după înlocuirea sursei de alimentare. Firma IBM nu a echipat nici un model al caiculatorului PC cu hard disc intern, dar multe alte firme producătoare de

subansamble au intervenit pentru a satisface această necesitate. S-au produs multe configurații echipate cu o singură unitate sau o unitate duală de floppy disc. A existat chiar

o versiune fără unitate de disc, iar altele au utilizat unităţi de discuri cu o singură faţă.

Plăcile de bază ale calculatoarelor PC utilizează microprocesorul pe 16 biţi, intel 8088, şi includ in memoria ROM limbajul Microsoft Cassette Basic. Contiguraţiile de memorie internă au fost oferite începând de la 16 K de RAM (memoria primului sistem PC produs) până la 256K. Au fost utilizate două cablaje ale plăcii de bază. Cele vândute înainte de martie 1983 au avut o placă de bază care accepta maximum 64 K de memorie RAM, iar cele ulterioare maximum 256 K pe placa de bază. În ambele situaţii, memoria poate fi extinsă (dar nu mai mult de 640 K) instalând plăci de memorie în conectorii de extensie.

In orice PC, cipurile din primul banc de memorie sunt lipite pe placa de bază. Aceasta conferă siguranţă în funcţionare, dar depanarea va fi mai dificilă, deoarece cipurile defecte localizate in primul banc trebuiesc dezlipite pentru a fi înlocuite. Pentru a facilita inlocuirea ulterioară a acestor cipuri defecte, ele trebuiesc să fie dezlipite şi montate pe socluri. De altfel, firma IBM recomandă în aceste cazuri schimbarea întregii plăci de bază. Luând în considerare preţul actual al acestor sisteme, înlocuirea plăcii de bază cu o alta din multele plăci compatibile existente pe piaţă, poate fi o idee mai bună. În sistemele XT, repararea unor defecte de memorie este mult mai uşoară, deoarece toată memoria este instalată pe socluri.

„Unităţile de floppy disc cu care firma IBM a echipat sistemul PC au fost dublă faţă, de capacitate 320K sau 360K. Intr-un astfel de sistem pot fi instalate maximum două astfel de unităţi furnizate de IBM sau patru unităţi cu dimensiuni mai reduse (fa/f height, montate

Prezentare generală a calculatorului personal IBM PC

971

pe riglete, livrate pe piaţă de către terţi furnizori. Sistemul are cinci conectori de extensie,

in care pot fi instalate plăci de extensie pentru

adaptoare adiţionale, memorie suplimentară şi pentru alte utilizări. Aceşti conectori, suportă plăci adaptoare de lungime standard. Cele mai multe dintre conțiguraţiile PC cuprind cel puţin o placă adaptoare pentru floppy disc. Adaptorul monitorului necesită de asemenea un conector,

astfel incât rămân

trei conectori disponibili pentru alte plăci adaptoare. Puterea

echipată cu ventilator.

Toate modelele de PC au sursa de alimentare de 63,5 W,

redusă a sursei de alimentare nu permite multe extensii ale sistemului, în special pe cele de

putere mare,

ca de exemplu

normal,

În mod

hard discurile.

această sursă de alimentare

trebuie înlocuită cu una mai puternică, de exemplu, cu cea utilizată în calculatoarele XT. Fig. 21.1 este o vedere interioară a unui calculator PC. Întrerupător de alimentare Sursă de alimentare

interfețe optionale

2]

9

e

8

A

ZN wsZ| N)

CI ICI

0

0) Cat

lo

3

0 o

AJZ o

|

III

L-ă

o

YIAY/

o

>

oc

|

Unitatea de disc A

Difuzor

0 DI

A

i Unitatea de disc B

Fig. 21.1 Vedere interioară IBM PC

O tastatură de 83 de taste care permite ajustarea unghiului de acţionare este echipamentul standard pentru

PC.

Aceasta este conectată în partea din spate a sistemului printr-un cablu

ecranat de 1,83 m. Fig. 21.2 prezintă panoul din spate al calculatorului. Majoritatea configuraţiilor de sisteme

PC includ următoarele componente

principale:

972

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Microprocesorul INTEL 8080 Subrutine de diagnosticare memorate în ROM Interpretor de BASIC,

memorat

în ROM

256 K memorie dinamică RAM Adaptor pentru floppy disc

Una sau două unităţi de floppy disc de 360 K O sursă de alimentare de 63,5 W

5 conectori de intrare/ieşire pentru extensie Soclu pentru coprocesorul matematic 8087 Fantele sursei de alimentare

Optiuni conectori de extensie

“Conectori pentru casetă Conector

Conector alimentare monitor

calculator

monocrom)

alimentare

(doar la PC)

(doar pentru monitor IBM

Conexiune pentru tastatură

Fig. 21.2

:-

Vedere spate IBM

PC

Modelele de calculatoare PC şi caracteristicile lor Deşi câteva dintre modelele IBM PC au fost vândute înainte de martie 1983, după această perioadă au mai fost produse doar două dintre ele şi anume: IBM PC 5150 Model 166; 256K RAM, cu o unitate floppy de 360K IBM PC 5150

Model

176; 256K RAM, cu două unităţi floppy de 360K

Aceste două modele diteră doar prin numărul diferit de unităţi de floppy pe care-i acceptă. Familia de calculatoare PC nu a avut instalate hard discuri, datorită in principal posibilită-

Specificaţii tehnice pentru calculatorul PC

973

ilor limitate de extindere şi resurselor de lucru reduse. După ce IBM a inceput să comercializeze calculatoarele XT cu o singură unitate de floppy (în 2 aprilie 1985), calculatoarele din clasa PC au devenit depăşite, pentru că primele, ofereau mai mult, la acelaşi preţ. Astfel investiţia în calculatoare PC, după comercializarea sistemelor XT a devenit neprofitabilă. În final,

IBM a

retras de pe piaţă, în 2 aprilie 1987,

calculatoarele din clasa PC.

intenţiile

firmei IBM deveniseră clare atunci când aceasta nu a anunţat un model nou cu o tastatura extinsă,

aşa cum

a procedat

cu alte sisteme.

Cu câteva achiziţii suplimentare,

se poate face,

pornind

adăugând unele componente necesare, ca de exemplu: disc şi unităţi de floppy disc.

Vor mai rămâne

de la un PC,

un calculator mai bun

memorie internă de 640K, hard

disponibile unul sau două conectoare

de

interfaţă. Din nefericire, dezvoltarea acestor sisteme cere înlocuirea mai multor plăci din sistem cu altele, care integrează aceleaşi funcţii pe un spaţiu mai redus. Doar utilizatorul poate decide cum

să investească

mai bine într-un anumit

sistem

de calcul.

Înainte de a vă gândi cum s-ar putea imbunătăţi un calculator din clasa PC, pornind chiar de la o configuraţie simplă, păstrând compatibilitatea şi siguranţa în funcţionare, trebuie să se cunoască

datele referitoare la următoarele

m Colecţia de subrutine

ROM

BIOS

două componente

ale sistemului:

(versiunea acesteia)

a Sursa de alimentare În cele mai multe dintre cazuri, sursa de alimentare este cea critică, deoarece toate sistemele PC vândute după martie 1983 au deja versiunea actualizată de ROM BIOS. Pentru primele calculatoare PC, se impune actualizarea memoriei ROM pentru a înlătura

anumite deficienţe care există la acest nivel. Ambele probleme, precum şi altele privind modernizarea şi extinderea funcţiilor calculatoarelor din familia PC, au fost descrise in Capitolul 4, „Plăci de bază”, Capitolul 8, „Sursa de alimentare”, Capitolul 14, „Controlere

şi unităţi de hard disc” şi Capitolul 17, „Modernizarea şi Perfecţionarea Sistemelor”. Tabelul 21.1

prezintă codurile IBM pentru calculatoarele PC.

EOPERELE

8

Descriere

Număr

Caiculator PC, 256K, 1 unitate floppy dublă faţă

5150166

Calculator PC, 256K, 2 unităţi floppy dublă faţă

5150176

-Opţiuni Unitate de extensie

F PC Model

001

cu hard disc de 10M

Unitate floppy disc dublă faţă Opţiune coprocesor matematic BIOS actualizat

5161001

1503810 8087

1501002 1501005

Specificaţii tehnice pentru calculatorul PC În acest capitol vor fi descrise caracteristicile tehnice ale sistemelor Persona/ Computer (PC) şi ale tastaturii. Vor fi prezentate informaţii despre arhitectura de sistem, configuraţiile

974

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

şi capacităţile de memorie,

caracteristicile standard

de sistem,

memoria de pe disc,

conectorii de extensie, specificaţiile de tastatură, dimensiunile fizice şi de mediu. Aceste informaţii pot fi utile atunci când intenţionaţi să reparaţi sau să modernizaţi aceste sisteme. Figura 21.3 arată componentele şi poziţionarea lor pe placade bază. Interfaţă pentru caseta magnetică

Interfața cu tastatura J3

34 pi Conector de alimentare

pentru placa de bază

dÎ

Potenţiometrul

LĂ

U

circuitului de ceas

Memoria de

tip ROM N

[]] îi

LU

1

LIIE)

[]

1

2

DJ]

%

|

ierti see

cu verificarea

"|

capacitate

Coprocesor Intel 8087

P

Microprocesor

Intel 8088

NuMicroîntrerupătoare

|

Memorie

N

|]

)

grupa 2

0[] | ODOD00OOODOO00D | scararaa IL] DDDODDO00D 00000 [1 DUDODO0D000000 i

grupa 1

|

OONDNOOND> D000

|

|

$ EaP3 Pinul 1

=

leșire difuzor

_enpa

—

e

Selecţie microfon casetă magnetică sau auxiliar

Fig. 21.3 Placa de bază IBM PC

Arhitectura de sistem Microprocesor

Frecvenţă ceas

8088

4,77 MHz

Tipul magistralei

ISA

Capacitate magistrală

8 biţi

Niveluri de întrerupere

8

Tip

Comutare pe front (£dge-triggerea)

Partajare

Nu

Specificaţii tehnice pentru calculatorul PC Canale DMA Suportă modul DMA Suportă modul DMA

3 Nu Nu

„rafală” (burs „stăpân" (/naste/

Procesor modernizabil

|

Nu

: Memoria -

...

Standard pe placa de bază Maxim pe placa de bază

”

E

| 16K, 64K sau 256K

|

256K

Memorie totală maximă

-

640K

Viteza (ns) şi tipul memoriei

200 ns, RAM dinamic

Tipul soclurilor de memorie, pe piaca de bază

cu 16 pini, de tip DIP

Numărul de socluri pentru modulele de memorie

„27(3 bancuri de 9)

Memoria utilizată pe placa de bază

27 circuite 16K x 1 bit de DRAM, în 3 bancuri de 9 cipuri 16K x 1 bit sau 64Kx1 bit nu

Memorie imediată cache Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

1 1

“Caracteristici standard i Capacitate ROM

a

Ba

|

40K

Opţiune de shadow pe ROM

nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor Grafică standard

d

8087 4,77 Mhz .

nestandard

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

nestandard NS8250B 9.600 bps 2

Interfaţă pentru mouse interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

nestandard |

nestandard nu 3

Ceas de timp real (RTC) în CMOS

nu

CMOS RAM

fără

„Memorie. externă pe disc

: pu 2 de dimensiune normală (4///-height)

Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'£ şi 5'4 inci

0/2

Unităţi de floppy standard

1 x 360K

Unităţi de floppy opţionale: 514 inci 360K 54 inci 1,2M 3' inci 720K 3% inci 1,44M 3'/ inci 2,88M

opţional nu opţional nu nu

Adaptor inclus de hard disc

_ .

fără

975

976

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Conectori pentru extensii Număr Numărul

total de conectori de conectori

5

lungi sau scurţi

5/0

Numărul de conectori de 8/16/32 biţi Conectori rămaşi disponibili (considerând placa video)

5/0/0 3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă

101

taste

nu, de 83 de taste

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

nu

Lungime cablu conexiune

1,8m

tastatură

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (geskiop)

Dimensiuni:

Inălţime Lăţime Grosime

5,5 inci 19,5 inci 16,0 inci

Masă

11,3 Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

63,5 waţi nu nu

Curentul maxim

2,5 amperi

104-127 VAC

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă

60-90

grade F

8-80 %

Altitudine maximă de funcţionare

2,100

Disipare (BTU/oră)

m

505

Zgomot (medie în dB, 1m)

43

Clasa FCC

Clasa B

Tabelele 21.2 şi 21.3 prezintă poziţionarea microcomutatoarelor pe placa de bază PC (şi XT). Calculatorul PC are două grupe de microcomutatoare fiecare având opt poziţii (grupa 1 şi grupa 2), pe când XT-ul are doar o singură grupă. Sistemul PC utilizează a doua grupă de comutatoare pentru a controla capacitatea de memorie de pe placa de bază pe care poate să o recunoască sistemul, pe când calculatorul XT, detectează sofi capacitatea de memorie instalată. :

Tabelul 21.2 CDI

Dat

pe ec a Te Popi

de pe placade CAII]

Grupa 1 de microcomutatoare (PC şi XT) Comutator 1

Funcţiile IBM PC (doar PC)

deschis

Lansare sistem de pe floppy

închis

Nu se lansează sistemul de pe floppy

Comutator 1

Funcţiile IBM XT (doar XT)

0

0 A i

Specificaţii tehnice pentru calculatorul PC

Grupa

1 de microcomutatoare

(PC şi XT)

deschis

Normal

inchis

Buclare continuă

Comutator2

Coprocesor matematic (PC/XT)

deschis

instalat

închis Comutator

3

POST

(Power On Self Test) POST

Neinstalat

Comutator

Memorie

4

instalată pe placa de bază

închis

inchis

Doar banc O

deschis

închis

Banc 0 şi 1

închis

deschis

Banc 0,1 şi 2

închis

deschis

Toate cele 4 bancuri

Comutator

5

Comutator

6

Tipul adaptorului video (PC/XT)

deschis

deschis

Monocrom

deschis

inchis

Color (CGA)

modul

40 x 25

închis

deschis

Color (CGA)

modul

80 x 25

închis

închis

Orice tip (EGA, VGA)

Comutator

Comutator

7

(MDA)

Numărul de unităţi floppy (PC/XT)

8

închis

închis

1 unitate

deschis

inchis

2 unităţi

închis

deschis

3 unităţi

deschis

deschis

4 unităţi

TIE

977

Grupa 2 de microcomutatoare pentru Papei

pentru PC).

Numărul microcomutatorului (Grupa 2, doar pentru PC) Memorie

1

2

3

4

5

6

7

8

16K

închis

închis

închis

închis

inchis

deschis

deschis

deschis

32K

închis

închis

închis

inchis

inchis

deschis

deschis

deschis

48K

inchis

inchis

inchis

închis

inchis

deschis

deschis

deschis

64K

închis

închis

închis

închis

inchis

deschis

deschis

deschis

96K

deschis

închis

închis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

128K

inchis

deschis

închis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

160K

deschis

deschis

închis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

192K

închis

închis

deschis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

224K

deschis

închis

deschis

închis

inchis

deschis

deschis

deschis

256K

închis

deschis

deschis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

288K

deschis

deschis

deschis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

320K

închis

închis

inchis

deschis

închis

deschis

deschis

deschis

352K

deschis

inchis

inchis

deschis

inchis

deschis

. deschis

deschis

384K

închis

deschis

închis

deschis

închis

deschis

deschis

deschis

416K

deschis

deschis

închis

deschis

inchis

deschis

deschis

deschis

448K

închis

închis

deschis

deschis

inchis

deschis

deschis

deschis

480K

deschis

închis

deschis

deschis

închis

deschis

deschis

-deschis

978

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Numărul microcomutatorului (Grupa 2, doar pentru PC) Memorie

1

2

3

4

5

6

7

8

512K

închis

deschis

deschis

deschis

închis

deschis

deschis

deschis

544K

deschis

deschis

deschis

deschis

inchis

deschis

deschis

deschis

576K

inchis

închis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

deschis

608K

deschis

inchis

închis

inchis

deschis

deschis

deschis

deschis

inchis

deschis

închis

închis

deschis

deschis

deschis

deschis

„640K

Prezentare generală a calcuiatorului PC Convertible IBM a marcat introducerea primului său calculator Zaptop, în data de 2 aprilie 1986, prin lansarea sistemului IBM 5140 PC Convertible. Acest calculator a inlocuit sistemul | 5155 Portable PC (sistem portabil) care nu a mai fost produs după această dată. Sistemul IBM 5140 PC nu a avut un foarte mare succes printre calculatoarele Laptop. Alte calculatoare Laptop care ofereau

memorie de disc mai mare,

viteze mai mari ale procesoru-

lui, afişaje mai clare, cost mai redus şi carcase mai compacte au forţat compania IBM să îmbunătăţească sistemul Convertib/e. Deoarece îmbunătățirile s-au limitat la monitor, acest sistem nu a obţinut niciodată un loc important pe piaţă. Calculatorul

PC Convertible a fost livrat în două modele.

Modelul

2 a avut:

microprocesor

CMOS 80C88 de 4,77 MHz, 64 K de ROM, 256 K de RAM static şi un afişaj cu cristale lichide, detaşabil, de 80 de coloane pe 25 linii, două unităţi de floppy disc de 314 inci, tastatură de 78 de taste, adaptor de curent alternativ (AC) şi baterii. De asemenea, au fost incluse programele numite: Application Selector, System Apps, Tools, Exploring IBM PC Convertible şi Diagnostics. Modelul 22 este în general la fel cu Modelul 2, dar conţine în pachetul soft numai

programul de diagnoză.

La ambele sisteme

memoria

poate fi extinsă la

512 K de RAM utilizând plăci de extensie de 128 K RAM şi puteţi include în sistem un modem intern de 1200 bps. Cu o astfel de extensie ulterioară de memorie, aceste calculatoare pot avea maxim

640 K.

Deşi sistemul nu a fost rapid (la 4,77 MHz), o caracteristică importantă este utilizarea cipurilor de memorie statică pentru RAM. Circuitele RAM static nu cer impulsuri de împrospătare aşa cum necesită, uzual, cele dinamice care in mod normal consumă 7% din timpul de lucru al unui procesor, din calculatoarele standard PC sau XT. Aceasta înseamnă că sistemul Convertible este aproximativ cu 7% mai rapid decât un IBM PC sau XT, chiar

dacă ele lucrează la aceeaşi viteză a ceasului de 4.77 MHz. Datorită siguranţei mărite în funcţionare a circuitelor RAM static (comparativ cu RAM dinamic) utilizate în sistemul . Convertible şi de asemenea, dorinţei de a minimiza consumul, pe memoria RAM nu există control de paritate. În partea din spate a fiecărui sistem există o interfaţă de extensie.

Acest conector de 72

de pini permite ataşarea următoarelor opţiuni la configuraţia de bază: o imprimantă, un adaptor serial sau paralel, un adaptor de monitor (CRT display). Toate acestea au fost alimentate de la sursa sistemului. Adaptorul pentru monitor funcţionează numai dacă sistemul e alimentat prin adaptorul standard de curent alternativ (AC). Un monitor separat, sau un televizor care a fost conectat prin adaptorul de monitor,

o sursă separată de alimentare (AC).

necesită alimentarea de la

Prezentare generală a calculatorului „PC Convertible”

979

Fiecare unitate de sistem include un afişaj cu cristale lichide detaşabil (LCD). Când | calculatorul este staționar (nu se transportă), ecranul LCD poate fi inlocuit cu un monitor extern. Când afişajul LCD este adus în poziţia închis, acesta acoperă tastatura şi unitatea de floppy disc. Deoarece ecranul LCD este ataşat printr-un conector uşor de desfăcut, acesta poate fi scos repede şi puteţi plasa sistemul 5140 sub un monitor opţional, monocrom IBM 5144 PC Convertible sau monitor color IBM 5145 PC Convertible. Cât timp a produs calculatorul Convertible, IBM a oferit trei tipuri diferite de afişaje LCD. Primul tip,

care a fost modelul standard, a avut probleme cu contrastul şi siguranţa în funcţionare. El a fost înlocuit de IBM cu afişajul LCD

Super tw;stea,

care a avut contrast

mai mare.

In final,

în cel de-al treilea model LCD s-a adăugat o sursă de lumină fluorescentă în spatele afişajului Super twisted, care nu numai că a mărit contrastul,

dar l-a făcut utilizabil în

situaţiile de lucru cu lumină redusă. Sistemul PC Convertible a avut următoarele caracteristici standard: = Microprocesor CMOS

(Complementary Metal Oxide Semiconductor) 80C88, 4,77MHz

m 32K memorie ROM, CMOS,

conţinând următoarele:

Subrutine de test POST (Power On Self Test) pentru componentele sistemului Programe BIOS (Basic Input Output System) Interpretor pentru limbajul BASIC m Memorie RAM CMOS statică (extensibilă la 512 K) m 2 unităţi de floppy de 3'/ inci, 720K (la formatare) Un panou LCD detaşabil de 80 coloane/25 linii (modelele grafice: rezoluţie 640 x 200 şi rezoluţie 320 x 200) Controler de LCD 16K RAM 8K RAM

de memorie tampon pentru afişaj pentru font-urile LCD

Interfaţă opţională pentru imprimantă (4 4010) Tastatură profesională (78 taste) Adaptor CA m

Set baterii

Opțiunile pentru sistemul 5140 sunt următoarele: m Placă memorie 128K RAM static (44005) m imprimantă (4 4010) Interfaţă serială/paralelă (4 4015) m Adaptor pentru

m Modem

monitor (4 4020)

intern (4 4025)

m Cabiu imprimantă (44055)

m Încărcător de baterii (4 4060) m Adaptor pentru sursă de baterie auto (4% 4065) Pentru PC Convertible au fost disponibile opţional, următoarele două modele de monitoare: m Model 1 monitor monocrom m Model

IBM 5144 PC Convertible

1 monitor color IBM 5145 PC Convertible

980

Capitolul 214-— Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Date tehnice şi trăsături specifice ale sistemelor ' PC Convertible Acest paragraf prezintă unele caracteristici tehnice ale sistemului IBM

5140

PC Conver-

tible. Sunt prezentate masele sistemului şi ale opţiunilor lui, deoarece în cazul sistemelor Laptop care pot fi transportate, greutatea este o caracteristică importantă. Fig. 21.4 arată dispunerea şi componentele

plăcii de bază ale sistemului PC Convertible. Controlere pentru întreruperi, tastatură, ieșire audio, ceas sistem și de intrare/ieșire Controler pentru floppy

Canal intrare/ieșire

Procesor

Conector pentru sursa de alimentare , „ Ceas de timp real

Conector

pentru modem b

S

Conector pentru

„Conector = ) unitate

i

„floppy O Controler DMA =

pu

Circuit ROM

D

CD)

|

Conector difuzor

Controler pentru afişaj LCD Controler memorie RAM LCD

Conector

Conector

hard discul 1

OD

tastatură

pentru afișaj LCD Conector pentru extensie de memorie RAM

Cip pentru floppy disc, TOD, intertață imprimantă și sincronizare sistem

Fig. 21.4 Placa de bază a calculatorului PC Convertible

„ Dimensiuni Adâncime

360 mm (14,17 inci) 374 mm (14,72 inci) incluzând mapa

Lăţime

309,6

mm

(12,19 inci)

312 mm (12,28 inci) incluzând mapa

Înălţime .

Masă Modelele 2 şi 22 (inclusiv bateria)

67 mm (2,64 inci) 68 mm (2,68 inci) incluzând

: 5,5 kg (12,1 7 pounds)

| picioarele de susţinere

Adaptoare seriale/paralele Placă memorie de 128K/256K

40 g (1,41

Imprimantă

uncii)

Interfaţă serială/paralelă

1,6 kg (3,50 pounds) 470 g (1,04 pounds)

interfaţă monitor

630

Modem

170 g (6 uncii)

intern

g (1,40 pounds)

Cablu imprimantă

227 9 (8 uncii)

Încărcător baterie

340 g (12 uncii)

Adaptor baterie auto Monitor monocrom 5144 PC Convertible Monitor color 5145 PC Convertible

7,3 kg (16 pounds) 16,9 kg (37,04 pounds)

Pentru a

lucra cu sistemul

IBM

5140

981

113 g (4 uncii)

PC Convertible în mod

corect,

trebuie să aveţi

versiunea 3.2 de PC DOS sau o versiune mai nouă. Versiunile mai vechi ale sistemului de operare DOS

nu sunt admise,

deoarece acestea nu acceptă unitatea de floppy de 720 K.

Pentru a utiliza un monitor 'extern împreună cu adaptorul de monitor, este necesar să alimentaţi calculatorul de la adaptorul AC şi nu de la baterie.

Modele de calculatoare PC Convertible „În acest subcapitol sunt prezentate opţiunile şi caracteristicile speciale ale sistemului PC Convertible.

Au fost disponibile mai multe tipuri de opţiuni, cum

ar fi: memorie adițională,

adaptoare de monitor extern, interfeţe serial/paralele, modemuri şi chiar imprimante.

Plăcile de memorie Plăcile de 128K sau 256K de memorie extind memoria de bază a sistemului. Se pot adăuga două asttel de plăci; capacitatea maximă de 640 K poate fi atinsă instalând o placă de 256 K şi una de 128 K.

Imprimante opţionale Se poate ataşa o imprimantă în partea din spate a sistemului sau printr-un cablu opţional

de imprimantă. Imprimantele inteligente cu microprocesor, de 40 caractere pe secundă (cps), matriceale, fără impact permit lucrul cu un consum redus de putere. Imprimanta opţională este alimentată şi comandată de către sistem. Seturile ASCII de 96 caractere, mari sau mici, sunt tipărite cu rezoluţie mare, de către cele 24 de ace ale capului de imprimare. Este accesibil şi modul de imprimare grafic. Utilizând hârtie senzitivă termică,

fără bandă tuşată,

sau bandă cu transfer termic pentru

tipări cu calitatea modului NLQ (Mear-Letter-Quality).

hârtie mai slabă calitativ se poate

Adaptoare ssrial/paralele Prin adaptorul serial/paralel puteţi conecta în spatele sistemului o imprimantă sau alte module

Suplimentare. Adaptorul are interfaţă standard RS 232C pentru comunicațiile asincrone şi

intertaţă paralelă de imprimantă. Ambele sunt compatibile cu adaptoarele de comunicaţie asincronă şi cu adaptoarele paralele pentru imprimantă, ale calculatoarelor personale.

982

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Adaptoare pentru monitor Adaptorul pentru monitor (CRT) se conectează în partea din spate a calculatorului, ca şi imprimanta sau alte module opţionale. Acesta permite conectarea la sistem a unui monitor separat, ca de exemplu monitor monocrom PC Convertible sau color PC Convertible. Cu ajutorul unor conectoare sau cabluri opţionale, puteţi utiliza, de asemenea, un monitor CGA. Deoarece există şi semnal de ieşire video complex, se poate utiliza chiar şi un receptor de televiziune.

Modemuri

interne

Prin intermediul unui modem intern, puteţi comunica, utilizând liniile telefonice, cu alte calculatoare compatibile. Acesta lucrează cu protocoalele Bell 212A (1 .200bps) sau Bell

103A (300bps). Modemul este format din două plăci conectate întregime în calculator. Cât timp au fost fabricate aceste modele ble, s-au produs două tipuri de modemuri. Modelul iniţial a fost firma Novation şi nu a folosit comenzile şi protocoalele standard astfel, incompatibil cu softul larg răspândit al setului de comenzi

printr-un cablu, instalate in de calculatoare Convertifabricat pentru IBM de către Hayes. Acesta a fost Hayes. Mai târziu, IBM a

schimbat modemul cu alt model, complet compatibil Hayes, şi a înlăturat problemele de incompatibilitate soft. IBM nu a furnizat niciodată modemuri mai rapide de 1.200 bps

pentru aceste sisteme. Din fericire, puteţi lucra cu un model standard, extern, conectat prin intermediul interfeţei standard serială, deşi se pierd avantajele modemului încorporat (bu/jt în).

Cabluri de imprimantă Cablul de imprimantă are lungimea de 0,6m (22 inci) cu un conector standard, special, de 72 contacte, la ambele capete. Prin acest cablu se poate lucra cu imprimanta sistemului care a fost detaşată de sistem şi aşezată într-o poziţie mai uşor de utilizat şi de vizibilitate mai mare.

încărcătoare de baterie încărcătorul de baterie se alimentează la 110 volţi şi încarcă sistemul de baterii interne. Cât timp bateriile sunt conectate pentru a fi încărcate, calculatorul nu poate funcţiona.

Adaptoare pentru baterie auto Adaptorul pentru bateria auto se cuplează în conectorul de brichetă al automobilului, la 12 voli, cu borna negativă la masă. Puteţi utiliza această opţiune pentru a lucra în perioada de timp în care se încarcă bateriile proprii ale sistemului.

Monitor monocrom

IBM 5144

PC Convertible

Monitorul monocrom IBM 5144 PC Convertible este un monitor cu diagonala de 9 inci, conectat prin intermediul adaptorului de monitor. Acesta mai cuprinde: un stativ, un cablu de alimentare CA, un cablu de semnal care conectează monitorul 5144 la adaptor. Acesta nu este compatibil cu monitoarele

IBM pentru sistemele

mai mari de tip PC. Adaptorul CRT

-

Prezentare generală a calculatorului XT

983

furnizează aceleaşi semnale ca şi adaptoarele CGA (Color Graphics Adapter) ale calculatoarelor PC. Din punct de vedere funcţional, el este echivalent cu monitoarele calculatorului

BM

Portable PC.

Monitor color IBM

5145

PC Convertible

Monitorul color IBM 5145 PC Convertible are dimensiunea de 13 inci şi este conectat la sistem printr-un adaptor. Acesta mai cuprinde: un stativ, un cablu de alimentare AC, un cablu de semnal care conectează monitorul 5145 la adaptor şi o ieşire audio pentru difuzor extern. Monitorul are un preţ redus şi este compatibil cu monitorul! standard IBM CGA. Împreună m

cu calculatorul

Convertib/e sunt furnizate următoarele

programe speciale:

Programul Application Selector, instalat ca o extensie a sistemului de operare DOS, are o interfaţă orientată pe meniuri pentru a selecta şi lansa în execuţie softul de aplicaţie, . programele SystemApps şi 7oo/s.

L. Programul SystemApps conţine funcţiile de bază, similare diferitelor programe rezidente În memorie,

existente pe piaţă. Echivalent popularului produs soft SigeAick, acesta

include Notewriter, Schedule, Phone List şi Calculator. m Programul

7oo/s orientat pe meniuri este ca o

interfaţă (front ena) pentru sistemul de

operare DOS pentru controlul şi întreţinerea sistemului de fişiere (copierea şi ştergerea fişierelor, copiere discuri ş.a.m.d.). Cu ajutorul sistemului de operare DOS sunt

accesibile noi funcţii, inclusiv tipărirea, formatarea şi configurarea tastelor funcţionale ale programului App!/jcation Selector. Acest program sub formă de meniu, fiind mai uşor de utilizat. Aceste programe Modelul 22. Tabelul 21.4

adiţionale,

exceptând

prezintă multă din funcţiile DOS,

cele de test ale sistemului,

prezintă codurile de furnizor IBM

pentru sistemul

nu sunt incluse pentru

PC Convertible.

Tabelul 21.4 Codurile IBM PC Convertible . 5154 PC Convertible

Număr

Două floppy, 256K şi programe

5140002

Două floppy, 256K fără programe

5140022

Prezentarea generală a calculatorului XT Calculatorul PC XT, care a fost introdus pe piaţă în 8 martie 1983, având încorporat un disc de 10M

(iniţiat, în configuraţia standard,

mai târziu, doar opţional),

a determinat

o

adevărată revoluţie în evoluţia calculatoarelor personale. În acel timp, chiar cu discul de capacitate relativ mică, de 10M, acest sistem a fost o realizare cu totul specială. Numele derivă din cuvântul „eXTins”. IBM a denumit acest sistem astfel deoarece are multe calităţi

noi faţă de calculatorul standard PC. Sistemul XT are 8 conectori de extensie, oferind mai multe posibilităţi de dezvoltare, o putere mai mare a sursei de alimentare, memoria internă montată în totalitate pe socluri, placă de bază care permite extensia memoriei la 640K fără utilizarea conectorilor de extensie, şi opţional, hard disc. Pentru a obţine aceste avantaje, XT are.o placă de bază nouă,

reproiectată faţă de aceea a calculatoarelor PC.

984

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Acest calculator a fost fabricat in câteva modele, în diverse configurații, funcţie de unităţile de disc utilizate, astfel: o unitate de 360K; două unităţi de floppy de 360K; o unitate de floppy şi una de hard disc sau două unităţi de floppy şi una de hard disc. Unităţile de floppy au fost de dimensiune normală pentru primele modele şi de dimensiune redusă, pentru modele ulterioare: Cu cele patru locaţii fizice disponibile, IBM a furnizat acest sistem, în configuraţia standard, echipat cu două unităţi de floppy şi o unitate de hard disc, rămânând un spaţiu disponibil pentru un al doilea hard disc, toate de dimensiune redusă. IBM a oferit hard discuri de 10M şi de 20M, de dimensiune normală. În unele cazuri, s-au instalat discuri de dimensiune redusă, dar s-a păstrat ansamblul de casetă echivalent unei dimensiuni normale. Dacă se doreşte instalarea discurilor de dimensiune redusă (două în aceeaşi casetă), trebuie să utilizaţi discurile furnizate de alţi fabricanți sau să modificaţi caseta originală, astel incât să incapă cele două discuri. Cei mai mulţi dintre furnizorii de discuri au vândut şi seturile de şine de montaj pentru acestea. De asemenea, IBM a utilizat în aceste contiguraţii unităţile floppy dublă faţă (320K/360K), de dimensiune normală sau redusă. Modelele cele mai recente au avut o unitate de dischetă de 3" inci, 720K. Discheta de 317 inci a fost accesibilă in configuraţie internă sau externă. Utilizând produsele IBM, aţi fi putut instala maxim două unităţi de dischetă şi

un hard disc, iar cu discuri de dimensiune redusă, două hard discuri.

Sistemul XT s-a bazatpe acelaşi microprocesor Intel 8088 de 8 şi 16 biţi (registrele sunt de 16 biţi dar magistrala de date este de 8 biţi), ca şi calculatoarele PC şi lucrează la aceeaşi viteză. Din punct de vedere operaţional, cele două tipuri de calculatoare sunt identice, exceptând hard discul. Toate modelele au cel puţin o unitate de dischetă de 360K şi o tastatură. Capacitatea standard de memorie instalată pe placa de bază a sistemelor XT este de 256K sau 640K. Modelele care au hard disc includ de asemenea şi o interfaţă serială. Calculatorul XT are 8 conectori de interfaţă pentru extensii. Doi dintre aceştia sunt mai scurţi, pentru a lăsa spaţiul fizic pentru instalarea hard discului. El mai conţine cel puţin o interfaţă pentru disc, în modelele echipate cu unitate de floppy şi un adaptor de hard disc şi interfaţă serială, în modelele cu hard disc. De aceea pot rămâne disponibili 5 sau 7 conectori (funcţie de model). Figura 21.5 prezintă interiorul unui calculator XT. Toate -modelele includ sursa de alimentare,

uşoară, dotată cu ventilator, de 130W,

care

permite capacităţi de extensie mai mari şi diverse configurațiide discuri. Aceasta are mai mult decât dublul puterii sursei de alimentare de la sistemele PC şi poate alimenta întreaga gamă de extensii şi de hard discuri. Tastatura de 83 taste a fost echipamentul standard al primelor modele, dar a fost schimbată, la modele mai noi, cu cea extinsă de 101 de taste. Ea este conectată prin intermediul unui cablu ecranat de 1,8 m. Toate modelele de PC XT conţin următoarele componente principale: m Microprocesor INTEL 8088 m Programe de test (POST) in ROM

m Interpretor pentru limbajul BASIC în ROM a 256K sau 640K de memorie internă RAM m interfaţa pentru unitate de dischetă a Ounitate de dischetă 360K (mărime normală sau redusă) m Disc de 10M sau 20M şi controler de hard disc (la modele extinse) m interfaţă serială (la modele extinse)

Modele de calculatoare XT şi caracteristicile lor

985

Placa de sistem Sursa de alimentare

interfețe opționale

Difuzor

Unitate de floppy A

Unitate de disc C

Fig. 21.5 Interiorul calculatorului XT u Sursa de alimentare de 135

waţi,

robustă (peavy aut)

m 8 conectori de intrare/ieşire pentru extensii m Soclu pentru coprocesor matematic

8087

Modele de calculatoare XT şi caracteristicile lor Calculatorul XT a fost produs în diferite tipuri de configurații, toate derivate doar dintr-un singur model iniţial. Acest model include un hard disc de 10M, marcând pentru prima dată hard discul ca echipament standard în calculatoarele personale dar şi faptul că acesta este

total acceptat de către sistemul de operare şi de periferice. Acest sistem a facilitat schimbarea standardului industrial pentru calculatoarele personale,

care a început să

includă în configurare, pe lingă floppy discuri, unul sau mai multe hard discuri. Astăzi, cei mai mulţi dintre utilizatori consideră că orice PC, chiar şi cel mai puţin performant, ar trebui să aibă un hard disc. Primul calculator XT a fost scump. De aceea, cumpărătorii nu au putut să achiziţioneze acest sistem fără hard disc sau pe credit pentru a-l adăuga mai târziu. Acest fapt a diferențiat sistemele XT de cele PC şi a indus în eroare mulţi utilizatori care au crezut că singura diferenţă dintre cele două calculatoare este hard discul. Utilizatorii care au dorit să aibă posibilităţile de lucru mai mari ale sistemului XT,

:

986

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

tără hard discul standard IBM, au trebuit din nefericire, să aştepte ca IBM să vândă versiuni de XT, fără unitate de hard disc.

Modelul iniţial de XT-O87 a inclus un hard disc de 10M,

128K de RAM şi o interfaţă

standard serială. Ulterior, IBM a crescut capacitatea standard de memorie în toate

calculatoarele PC, la 256K. Sistemul XT a preluat această modificare in modelul 086 care era acelaşi cu modelul 087, exceptând memoria standard de 256K. În data de 2 aprilie 1985, IBM a lansat noi modele de calculatoare XT care nu aveau hand disc in configuraţia standard. Proiectate cu o mare flexibilitate de extensie şi configurare, noile modele au permis cumpărarea sistemului la un preţ iniţial mai mic, pentru ca utilizatorul să adauge mai târziu propriul său hard disc. De aceea, XT putea fi achiziţionat acum, în toate configuraţiile pe care anterior, doar sistemele PC le puteau avea. Principala diferenţă între PC şi XT este capacitatea mai mare de extensie a calculatorului XT datorată sursei de alimentare mult mai puternice, celor 8 conectori de extensie şi a unui plan de memorie internă, mai bun. Aceste modele costă doar cu 300$ mai mult decât cele echivalente PC, considerând versiunea originală de PC ca nemaifiind o opţiune viabilă. Diferenţa de preţ a sistemului XT este amortizată de cheltuielile necesare înlocuirii inevitabile la calculatoarele PC, in gazul unor extensii, a sursei de alimentare.

Sistemul

IBM PC XT a fost disponibil în două modele configurate cu floppy disc: 5160068 XT cu un floppy disc mărime normală, de 360K; 5160078 XT cu două floppy discuri mărime normală, de 360K. Ambele modele au avut 256K memorie şi au utilizat placa de bază de IBM PC XT, sursa de alimentare, cadrul şi capacul. Interfața serială de comunicaţie asincronă nu a fost inclusă în configuraţia standard a acestor modele. În data de 2 aprilie 1986, IBM a introdus pe piaţă câteva modele noi de PC XT. Acestea sunt diferite semnificativ de modelele anterioare. Cea mai mare diferenţă a fost tastatura extinsă care a devenit standard pentru aceste modele 'mai noi. Au fost incluse: hard discul de 20M (în locul celui de 10M) şi unităţi de floppy disc de dimensiune redusă şi de calitate înaltă, ceea ce a permis instalarea a două unităţi in spaţiul fizic desemnat iniţial pentru o singură unitate. Având două unităţi de floppy, operaţiile de salvare pe floppy disc au devenit mai uşoare. A fost pusă în circulaţie, de asemenea, o nouă unitate de floppy disc de 3'/ inci, de capacitate 720K pentru compatibilitatea cu calculatorul /aptop PC pă Convertible. Sistemele XT ulterioare, au avut în configuraţie un nou plan de memorie permiţând atingerea capacităţii de 640K pe placa de bază, fără utilizarea conectorilor de extensie. Aceasta a conservat capacitatea sursei de alimentare, a mărit siguranţa în funcţionare şi a scăzut costul sistemului. În mod standard, Modele XT 267 şi 268 au avut în configuraţie: 256K de memorie şi unitate de floppy de 514 inci, de dimensiune redusă şi de capacitate de 360K. Modelele 277 şi 278 au un al doilea floppy de 5'4 inci. Modelele 088 şi 089 sunt modele extinse de PC XT care, pe lângă configuraţia standard a modelelor 267 şi 268, mai au hard disc de 20M, adaptor de hard disc, adaptor pentru linia serială şi suplimentar, încă 256K memorie pe placa de bază, atingând capacitatea totală de 512K. Lista care urmează prezintă particularităţile acestor modele: m Țastatură extinsă, standard pentru

a 101 taste cu capişoane;!

zona de tastare Selectric,;

modelele 268,

278 şi 089.

Modele de calculatoare XT şi caracteristicile lor

987

zonă de taste numerice specială;

taste de control pentru cursor şi ecran; două taste în plus pentru funcţii; cablu de 2,7 m. Tastatură standard

| PC XT pentru

modelele 267,

277 şi 088.

Capacitate mai mare pe hard disc (20M). În mod standard,

unitate de floppy de 5'/4 inci, dimensiune

redusă, de capacitate 360K.

Opţional, unitate de floppy de 31 inci, dimensiune redusă, de capacitate 720K. Posibilitatea de a conecta maxim 4 unităţi de memorare pe disc. Posibilitatea de a avea 640K de memorie pe placa de bază fără utilizarea conectorilor de extensii.

. Trimmer pentru, cipul de ceas i i

,

Conectori pentru extensia sistemului

El]

Conector tastatură

J2

H

ICPE

Coprocesor matematic Intel 8087 i

ELE,

Intel 8088

mai op

EC

m

CIaI'ICI

)

[|

DO

Craite veni | [OCIIICIIIFII 000 ID |

eee== MODE OORROR HR Ia

||000000000pp 00000 0000200000 000i

Pinul Z Placa de bază XT

Procesor

o

e

KE

ITI IEŢIII CELTEIIITEIIIt)

EI

H

(TI ECIȚI CETELE IDEII e HI CHI MIT

TULUI

Hi H

CJ ȘI

Conector de alimentare al plăcii de sistem

HI

IF ir iEI 3 Fi

N leşire difuzor

L Microcomutatoare de configurare sistem

988

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Modelele de XT au un program ROM BIOS, in mare parte modificat. El are capacitatea de 64K şi este similar celui din calculatoarele AT. Acesta include rutine de serviciu pentru tastatură şi unitatea de floppy de 312 inci. Programele de test POST sunt de asemenea moditicate. Noile sisteme XT prezintă anumite incompatibilităţi software, datorate in principal! tastaturii extinse de 101 taste şi felului în care programele ROM adresează tastele. Aceste probleme nu au fost majore şi au fost înlăturate rapid de către firmele producătoare de soft. Este interesant de văzut cum a îmbunătăţit IBM aceste sisteme fără să schimbe proiectarea plăcii de bază. Memoria ROM este diferită, iar capacitatea de memorie internă poate atinge 640 K, fără plăci externe suplimentare. Inovația făcută de IBM este foarte simplă. IBM a proiectat această caracteristică pe placa originală, găsind oportunitatea de a o folosi in aceste modele de XT.

În ultimii ani, am mărit de multe ori capacitatea calculatoarelor XT la 640K memorie pe placa de bază, utilizând această tehnică simplă, proiectată de IBM pentru aceste sisteme. Adăugând pe placa de bază un microcomutator şi un cip, se pot adresa direct 640K de memorie. Astfel se pot adresa cipurile de memorie de 256K, instalate în două din cele patru bancuri de memorie internă. Celelalte două bancuri conţin cipuri de 64K, realizând in total o capacitate de memorie de 640K. Capitolul 17 prezintă un set de instrucţiuni detaliate, pentru a face aceste modificări în calculatoarele IBM XT.

Specificaţiile tehnice ale calculatoarelor XT informaţiile tehnice din acest subcapitol prezintă arhitectura sistemului, configuraţiile de memorie, caracteristicile standard de sistem, capacităţile de memorie externă pe disc, conectorii de extensie, specificaţiile de tastatură şi, de asemenea, caracteristicile fizice şi de mediu. Aceste informaţii pot îi utilizate în determinarea acţiunilor necesare atunci când îmbunătăţiţi sau reparaţi acest calculator. Figura 21.6 prezintă componentele şi distribuţia acestora pe placa de bază XT.

Arhitectura de sistem Microprocesor

”

8088

Frecvenţă ceas

4,77MHz

Tipul magistralei

ISA (Industry Standard Architecture)

Capacitatea magistralei Niveluri de întrerupere Tip Partajate Canalele DMA Suportă modul „rafală” (Pursf Suportă modul „stăpân” (naste

”

8 biţi 8 Selecţie pe front nu 3 nu nu

Procesor modernizabil

nu

+: Memoria. Standard pe placa de bază

|

256K sau 640K

Maxim pe placa de bază

256K sau 640K

Memorie totală maximă

640K

Viteza (ns) şi tipul memoriei

200ns,

RAM

dinamic

Specificaţiile tehnice ale calculatoarelor XT

989

Z

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază

DIP de 16 pini

Numărul de socluri al modulului de memorie

36 (4 bancuri de 9 coloane)

Memoria utilizată pe placa de bază

36 cipuri de 64K x 1 bit de DRAM, pe 4 bancuri de 9 coloane sau 2 bancuri de 9 coloane cu cipuri 256K x 1 bit şi 2 bancuri de 9 coloane de 64K x1 bit

Memorie imediată (cacpe/

*

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază

1 1

Adaptor

“ Caraoteristici standard

CC...

Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor

8087 4,77 MHz

Grafică standard

nestandard

40K sau 64K

interfeţe seriale RS 2320

, |

a

1 (la anumite modele)

Circuit UART Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe

NS8250B 9.600 bps 2

Interfaţă pentru mouse interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 (la anumite modele) nu * 3

Ceas de timp real (RTC) in CMOS

nu

CMOS RAM

nu

nestandard

: Memorie externă pe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de locaţii de dimensiune: 3'/ inci sau 5'/ inci

2 de dimensiune normală sau 4 de dimensiune redusă 0/2 sau 0/4

Unităţi standard de fioppy Unităţi opţionale de floppy: 5'4 inci 360K 32 inci 720K 514 inci 1,2M 3% inci 1,44M 3142 inci 2,88M

opţional opţional nu nu nu

Adaptor inclus de hard disc Disc disponibil ST-506/412

ST-506/412 (Xebec model1210) 10/20M

1 x 360K

Dimensiune fizică

5/4 inci

Interfaţă hard disc

ST-506/ 412

Capacitate disc

'

10M

20M

Timp mediu de acces (ms)

85

65

Modul de codificare

MFM

MFM

Numărul tipului de disc descris în BIOS

1

2

Cilindri

306

615

”

990

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Capete

4

4

Sectoare pe pistă

17

17

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

Factor de intreţesere

6:1

6:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

85

85

Parcarea automată a capetelor

nu

nu

“Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi |

8 6/2 8/0/0

Conectori rămaşi disponibili (considerând placa video)

4

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101

*

taste

da

Comutator de viteză, pentru tastatură rapidă

nu

Lungime cablu conexiune tastatură

1,8 m

“Caracteristici fizice. Tip

|

pentru birou (desktop)

Dimensiuni: jnălţime

5,5 inci

Lăţime

19,5 inci

Grosime

16,0 inci

Masă

14,5

:Caracteristici: de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz,

Kg +

130 waţi

220V/50Hz)

Comutabilă

nu

nu

Curentul maxim 90-137 VAC

4,2 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

60-90 grade F 8-80 % 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

717

Zgomot (medie dB, 1m)

56

Clasa FCC

Clasa B

-

.

Tabelul următor prezintă semnificaţia microcomutatoarelor de pe placa de bază a sistemelor XT. Aceasta utilizează doar un singur grup de opt poziţii de microcomutatoare, pentru a controla diversele funcţii, conform

tabelului 21.5.

Tabelul 21.6 prezintă codurile de fabricaţie ale sistemului XT.

Specificaţiile tehnice ale caiculatoarelor XT

Grupa

1 de microcomutatoare

(PC şi XT)

Comutator 1

Funcţiile IBM PC (doar PC)

deschis

Se incarcă sistemul de pe floppy

închis

Nu se încarcă sistemul de pe floppy

Comutator

Comutator

3

1

Funcție IBM

XT (doar XT)

deschis

POST

normal

închis

Buclare continuă POST

Comutator 2

Coprocesor matematic (PC/XT)

deschis

instalat

inchis

Neinstalat

Comutator

4

Memorie

(Power On Self Test)

instalată pe placa de bază

deschis

deschis

inchis

închis

Bancul O şi 1

deschis

inchis

Bancuri 0,1 şi 2

închis Comutator

5

Doar banc O

inchis

Toate bancurile

Cornutator 5

Tipul adaptorului video

închis

închis

Monocrom

inchis

deschis

Color (CGA)

modul

40 x 25

deschis

închis

Color (CGA)

modul

80 x 25

deschis

deschis

Orice tip (EGA, VGA)

Comutator

7

Comutator

deschis

deschis

8

Numărul

(MDA)

de unităţi de floppy (PC/XT)

i unitate

închis

deschis

2 unităţi

deschis

închis

3 unităţi

închis

închis

4 unităţi

Tab 21.6 Codurile de furni LaLa Descriere

Număr

Sistem XT, tastatură 83 de taste, 256K un floppy de dimensiune normală, de 360K

5160068

un floppy de dimensiune

5160267

redusă,

de 360K

două floppy de dimensiune normală, de 360K

5160078

două floppy de dimensiune

5160277

Sistem XT, tastatură 101

redusă,

de 360K

taste, 256K

un floppy de dimensiune redusă, de 360K

55160268

două floppy de dimensiune

15160278

redusă,

de 360K

Sistem XT, tastatură 83 de taste, 256K, o linie serială, un floppy de dimensiune Sistem

normală de 360K,

15160088

un hard disc de 10M

XT, tastatură 83 de taste, 640K, o

linie serială, un floppy

de dimensiune normală de 360K, un hard disc de 20M

15160088

991

992

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Descriere,

Număr

Sistem XT, tastatură 101 de taste, 640K, o linie serială, un floppy de dimensiune normală de 360K, un hard disc de 20M

5160089

Coduri pentru opţiuni

|

Unitate de extensie PC pentru model 002, hard disc de 20M Hard disc de 20M

5161002

Adaptor pentru hard disc de 20M

6450327

Hard disc de 10M

|

Adaptor pentru hard disc de 10M Floppy de 514 inci, dimensiune redusă, 360K Floppy de 514 inci, dimensiune normală, 360K Floppy de 3'/ inci, dimensiune redusă, 720K, intern

6450326

1602500 1602501 6450325 1503810 6450328

Floppy de 317 inci, dimensiune normală, 720K, extern Opţiune coprocesor matematic 8087

2683190

Adaptor asincron serial

1502074

1501002

“ Accesorii tastatură extinsă Capişoane (60) şi etichete Capişoane de culoare deschisă, neetichetate

6341707 1351710

Capişoane de culoare închisă, neetichetate

1351728

Etichete hârtie (300)

6341704

Scule pentru inlocuirea capişoanelor (6)

1351717

Prezentare generală a calculatorului PC 3270 În data de 18 octombrie 1983, IBM a anunţat o versiune specială a sistemelor XT, şi anume calculatorul 3270 PC. Acesta combină funcţiile terminalului IBM 3270 cu calităţile calculatoarelor XT. Caiculatorul are la bază un sistem

XT standard,

utilizând suplimentar

trei până la cinci plăci adaptoare specifice. Tastatura şi afişajul acestui sistem sunt, de asemenea,

speciale şi se conectează prin intermediul

unor adaptoare speciale.

Programul

numit 3270 PC Control Program subordonează toate aceste componente hard. Această combinaţie soft şi hard poate rula până la şapte activităţi concurente: o sesiune PC DOS locală, patru sesiuni pentru calculatorul cadru (ma/n-frame) de la distanţă şi două agende locale electronice (nofepad). Prin intermediul acestui program, se pot copia informaţiile dintr-o fereastră in alta, dar fereastra DOS nu poate primi informaţii. Sistemul 3270 PC include o tastatură nouă care rezolvă anumite inconveniente ale tastaturii PC. Aceasta are mai multe taste şi o înfăţişare diferită. Tastele Shift şi Enter sunt mai mari. Tastele pentru controlul cursorului sunt separate de grupul tastelor numerice şi

formează un grup separat, dispus între grupul principal al tastelor alfanumerice şi grupul tastelor numerice. În partea superioară a tastaturii se găsesc 20 de taste de funcţii dispuse pe două rânduri de câte 10 taste. Pentru uşurarea utilizării lor, tastele sunt inscripţionate. Cele de culoare albastră sunt: asignate funcţiilor specifice PC, cele negre funcţiilor 3270. Tastatura este mult îmbunătăţită, dar multe dintre aceste taste şi funcţii nu lucrează în modul PC. Deseori, pentru a le utiliza, trebuie să folosiţi versiuni speciale de program sau să ignoraţi pur şi simplu aceste taste.

Modele de calculatoare 3270 PC şi caracteristicile lor

993

Modele de calculatoare 3270 PC şi caracteristicile lor Calculatorul PC 3270 include câteva plăci specializate de extensie, care trebuiesc adăugate sistemului XT. In continuare sunt prezentate aceste plăci.

Adaptorul: de sistem 3270 Adaptorul de sistem 3270 permite comunicaţia dintre sistemul 3270 PC şi controlerul 3274, aflat ia distanţă, conectat printr-un cablu coaxial. O conexiune fizică 3274 poate permite până la patru conexiuni logice.

Adaptorul de monitor Acesta înlocuieşte adaptorul monitorului monocrom al sistemului PC sau cel CGA şi permite doar afişarea in modul text, în opt culori. Lucrul în modul grafic extins este permis,

dar posibilităţile grafice de b;t mapped nu sunt accesibile în lipsa plăcii de grafică extinsă.

Adaptorul de grafică extinsă Adaptorul de grafică extinsă cuprinde memoria şi comenzile necesare pentru afişarea grafică locală, in modul de rezoluţie medie şi rezoluţie mare. Modul de mare rezoluţie este de 720 x 350 sau 640 x 200

pixeli, în două culori. Observaţi că acesti mod

nu este similar

"cu standardul mai nou XGA (eXtended Graphics Array), care este de asemenea opţional sau inclus în anumite sisteme PS/2. Modul de rezoiuţie medie permite selecţia din două seturi de câte patru culori cu densitatea de 360 x 350 sau 320 x 200 pixeli. Pentru a lucra in modul de rezoluţie medie este necesar a avea disponibil un conector de extensie adiacent,

cu placa adaptoare de monitor.

Dacă

este instalată opţiunea Simboluri Programabile (prezentată in paragraful următor), după instalarea adaptorului de monitor, acesta trebuie introdus în mod obligatoriu în conectorul adiacent. Deoarece raportul de afişare (aspect ratio) diferă, funcţie de monitor, programele de aplicaţii trebuie să controleze acest parametru; astfel un cerc afişat pe monitoarele 5150/5160

PC cu adaptor CGA

cu 3270 PC şi adaptorul XGA.

(Color Graphics

Adapter)

apare aproape ca o elipsă, afişat

De aceea, acest parametru trebuie modificat.

Simboluri programabile (PS) Adaptorul PS (Programmea Symbols) oteră posibilităţi grafice video terminalelor IBM 3278/3279. Aceste plăci posedă memorie pentru definirea formei şi a codurilor a cel mult şase seturi de câte 190 de simboluri. Seturile de simboluri sunt încărcate şi accesate pentru afişare, sub controlul programului. Sistemul trebuie să dispună de un conector de extensie pentru

instalarea adaptorului adiacent controlerului de monitor.

Dacă în sistem

este instalată opţiunea XGA, placa trebuie să ocupe locul învecinat cu aceasta. Placa PS este utilizată doar în modul DTF (Distributea-function Terminah şi poate fi utilizată doar într-o singură sesiune din cele patru de pe calculatorul gazdă.

994

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Adaptorul de tastatură Adaptorul de tastatură serveşte emulării stilului de tastatură 3270. Tastatura se conectează mai degrabă cu această interfaţă decât cu placa de bază, ca în cazul sistemelor PC. Placa are dimensiuni reduse şi trebuie să fie instalată într-un al optulea conectou special din “ calculatorul XT. Sistemul standard XT are opt conectori de extensie; în mod normal, dacă sistemul se livrează cu: adaptorul de sistem 3270, adaptorul de monitor, de tastatură, de floppy disc şi

controlerul de hard disc, cel puţin cinci vor fi ocupați. Dacă se adaugă opţiuni suplimentare, precum interfaţa grafică sau placa multifuncţională de memorie, veţi vedea că, chiar cu o structură de XT la bază, conectorii de extensie reprezintă o problemă.

Softul Sistemul PC 3270 lucrează sub controlul programului 3270 PC Control Program împreună cu sistemul de operare PC DOS

şi permite operarea concurentă a maxim

patru sesiuni

interactive de lucru cu calculatorul gazdă de la distanţă, două sesiuni locale potepaaşi o sesiune PC DOS. Acest program permite utilizatorilor să asocieze fiecare sesiune cu câte o fereastră de pe ecranul monitorului şi să manipuleze ferestrele prin intermediul unui set de

funcţii, pe care IBM le-a numit 20vanced screen management.

Ferestrele de lucru (Windows) Puteţi defini pe ecranul

monitorului ferestre care permit vizualizarea unei părţi sau a

intregului spaţiu de lucru al sesiunii (până la 2000 de caractere). Spaţiul de lucru (presentation space),

in accepțiunea

IBM,

este suprafaţa asociată de pe ecranul

monitorului

(terminal logic), utilizată de un singur sistem gazdă (Pos4. Spațiile de lucru într-o sesiune PC DOS

au 2.000de

caractere (25 de linii de 80 de caractere);

pentru conexiunea la

distanţă cu calculatorul gazdă, ele sunt de 3.440 de caractere; iar pentru lucru în modul notepad sunt de 1.920 de caractere. La un moment dat, pe ecran pot exista maxim şapte ferestre. Fiecare fereastră este asociată cu un spaţiu de prezentare distinct.

Ferestrele pot ocupa tot ecranul sau pot fi

mici cât un caracter şi pot fi poziţionate oriunde în spaţiul de prezentare asociat. De exemplu, o fereastră cu dimensiunea de 20 caractere şi patru linii afişează primele 20 de caractere ale ultimelor patru linii din spaţiul de prezentare al unei sesiuni de lucru cu calculatorul gazdă. Puteţi modifica dimensiunea ferestrei şi poziţia ei în spaţiul de prezentare,

în orice moment

De asemenea,

de timp, fără a afecta conţinutul acesteia.

în orice moment

de timp,

doar una dintre aceste ferestre poate fi activă.

introducând date de la tastatură, acestea sunt direcționate direct sesiunii de lucru asociate cu fereastra activă. Utilizând secvenţe de comandă de la tastatură, se poate comuta dintr-o fereastră activă în alta. Puteţi defini culorile de fundal (background) şi de scriere ale ferestrelor sesiunii asociate calculatorului gazdă, fără să utilizaţi şiruri extinse de date pentru definirea atributelor. De asemenea, puteţi să definiţi culoarea de fundal a ecranului 5272 (culoarea care va fi afişată în suprafaţa neocupată de către ferestre).

Posibilităţi speciale Împreună cu funcţiile specializate de gestiune ale ecranului, programul de control (Contro/

Importanţa calculatorului 3270

995

Program) permite un număr de funcţii speciale care vă ajută să utilizaţi şi celelalte avantaje

ale mediului de lucru 3270.

Datele pot fi copiate din sau.intre orice spaţii de prezentare, exceptând scrierea în spaţiul PC DOS. Copierea prin selecţia unui bloc de date dintr-o fereastră sursă într-o fereastră destinaţie seamănă cu operaţia de copiere din programele uzuale de procesoare text (word

processor).

,

Trebuie să priviţi modul de lucru agendă (potepao) ca o suprafaţă electronică pentru

însemnări uzuale. Acestea pot fi salvate sau restaurate, PC DOS ca mediu de memorare.

în orice moment,

,

utilizând fişierele

Puteţi defini cel mult 10 configurații de ecrane, fiecare configuraţie descriind un set de ferestre, în orice formă doriţi, care pot fi afişate la comandă. Informaţiile de configurare se salvează în fişiere de tip PC DOS. Puteţi tipări întreaga imagine a ecranului la o imprimantă locală. În mod similar, se poate tipări intreg spaţiul de prezentare PC DOS la imprimanta locală. De asemenea, întreg spaţiul

de reprezentare al conexiunii cu calculatorul gazdă poate fi tipărit la imprimanta locală, imprimantă 3274 conectată sau la unul dintre tipurile 43xx de ecran/imprimantă.

la o

Programul de comandă (Contro/ Program) păstrează informaţiile de stare pe prima linie afişată de pe ecran. Sunt afişate intormaţiile de configurare curente, inclusiv numele ferestrei active. Programul include funcţia de instruire operator (Pe/pp function) şi afişează

funcţiile şi sesiunile active ale postului de lucru şi un sistem de ghidare

on-//ne tutorial! care

explică şi simulează funcţiile sistemului. Programul uforia/ este un program standard PC

care se poate executa pe orice IBM Programul

de comandă,

PC.

asistat de programul

pentru transferul fişierelor sistemului gazdă

IBM 3270 PC, poate iniţia transferul fişierelor în format ASCII, binar sau EBCDIC de la, sau către calculatorul gazdă. Inconvenientul acestui program este că se păstrează (rezident) în memorie şi ocupă mult spaţiu. Rezultatul este că în sesiunea PC DOS, nu pot fi lansate mai multe aplicaţii în spaţiul de memorie rămas. Singura opţiune - de a porni calculatorul fără a încărca programul

de comandă

- este un procedeu

stângaci şi lent. Chiar aplicând acest procedeu,

diferenţele mari în privinţa părţii hard a monitorului şi tastaturii îndepărtează acest sistem de calculatoarele compatibile PC. Versiunea AT a acestui calculator oferă o soluţie problemelor de memorie, incărcând o parte mai mare din programul de comandă în memoria extinsă a sistemului

AT, peste limita de 1M.

Importanţa calculatorului 3270 Calculatorul 3270 PC este un sistem puternic, utilizabil de lucrătorii societăţilor care folosesc zilnic surse mari de date (multe dintre acestea furnizate de reţeaua IBM SNA). Directorii acestor societăţi apreciază în mod deosebit accesul concurent la mai multe baze

de date de tip SNA. Sistemul PC 3270 este proiectat pentru vizualizarea, extragerea, combinarea şi manipularea informaţiei, ca de exemplu: sesiuni de lucru multiple şi concurente de la terminale, funcţii de decupare şi de copiere intre sesiuni, facilităţi de mare pro-

ductivitate PC, incărcarea şi descărcarea fişierelor gazdă (Post file) din fişierele PC DOS. Chiar numai

pentru capacitatea de emulare a terminalului 3270,

acest sistem

reprezintă

mai mult decât este necesar. În plus, afişajul şi tastatura fac acest sistem parţial incompatibil cu restul familiei de calculatoare PC. Multe dintre programele PC, nu funcţionează

corect pe acest sistem. Dacă aplicaţiile PC DOS sunt mai importante decât cele de pe calculatorul cadru sau giacă facilitatea sesiunilor multiple pe calculatorul cadru nu prezintă

996

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

importanţă,

atunci utilizarea doar a unei simple interfeţe de emulare a modului

3270

este

mult mai puţin costisitoare.

Prezentare generală a sistemului XT 370 În data de 18 octombrie 1983, IBM a introdus o versiune specială de XT, sistemul XT 370, constând dintr-un şasiu al calculatorului standard

PC XT, având suplimentar trei plăci

speciale. Acestea sunt plăci speciale emulatoare S/370, care permit sistemului să execute setul de instrucţiuni al sistemului cadru 370. Plăcile permit execuţia VM/CMS şi emulează 4M de memorie virtuală. Programele şi compilatoarele se pot descărca din calculatorul cadru şi executa apoi direct pe XT. Se poate comuta între modul

370 şi modul

standard

XT, utilizând o secvenţă rapidă de comandă de la tastatură (por 4ep.

Modele de calculatoare XT 370 şi caracteristicile lor În cele ce urmează sunt prezentate cele trei plăci care formează sistemul XT 370 şi anume: placa PC 370-P, placa PC 370-M şi placa PC 3277-EM. Placa P implementează un emulator al setului de instrucţiuni 370. Aceasta are trei microprocesoare. Unul dintre acestea este un Motorola 68000, în mare parte modificat, produs sub licenţă IBM. Acesta cip conţine registrele generale, registrul de stare PSW, partea de citire (fetcp) şi decodificare logică a instrucţiunii şi 72 de instrucţiuni de uz general ale sistemului S/370. Deoarece Motorola fabrică cipul sub licenţă IBM, probabil că acesta nu va apare ca un produs în catalogul Motorola. Al doilea procesor este un Motorola 68000 puţin modificat, care figurează în catalogul Motorola. Acesta emulează instrucţiunile rămase, în virgulă fixă, manipulează tabela de pagini, condiţiile de excepţie program şi operaţiile curente hard. A! treilea procesor este un cip Intel 8087 modificat care execută instrucţiunile de virgulă mobilă __S/370 şi este utilizat mai degrabă ca un periferic, decât ca un coprocesor normal 8087. Placa M conţine memoria RAM de 512 K cu verificarea parităţii. Aveţi acces la această memorie, fie din placa P, fie prin procesorul propriu 8088 al sistemului XT. Cererile concurente sunt arbitrate în favoarea lui 8088. Placa M este introdusă într-unul din

conectorii de extensie XT, dar este canectată şi cu placa P printr-un conector la colţ, special (spec/a/ eadge connecton. Transferurile pe 16 biţi între placa de memorie şi placa P sunt realizate prin acest conector (transferurile normale de memorie în XT se fac pe 8 biţi).

Lucrând în modul iniţial PC, placa de memorie M este adresată ca un spaţiu continuu de memorie,

peste cei de 256K ai plăcii de bază a sistemului.

În acest

mod,

sistemul XT 370

are disponibili 640 K, o parte din memoria plăcii M rămânând neutilizată. În modul 370 se utilizează doar 5+2K RAM de pe placa M (memoria plăcii de bază nu este disponibilă). Primii 480K din această memorie formează spaţiul real de memorie de 480K, al lui S/370. Restul de 32K, de pe placa M, lucrează ca o zoră de memorie de microprogram pentru microprocesorul celei de-a doua plăci P. Primii 64K (din 480

K) ai memoriei S/370 sunt ocupați de VM/PC,

restul de 416K

de

memorie reală rămânând la dispoziţia utilizatorului pentru programe. Programele mai mari de 416K folosesc paginarea. Placa PC 3277-EM

conectează calculatorul XT 370 ia un sistem cadru (main frarne) s/370,

printr-o unitate de control locală sau la distanţă 3274 (conexiune realizată prin cablu coaxial). Atunci când lucrează VM/PC, placa EM utilizează un monitor monocrom sau color

Prezentare generală a sistemului PC Portable

IBM. Sub controlul VM/PC, placa EM este folosită, de asemenea, descărcarea datelor între sistemul gazdă VM şi XT 370.

997

pentru încărcarea şi

Calculatorul XT 370 poate lucra în modul iniţial PC XT sau in modul S/370 sub controlul programului de comandă VM/PC. În acest program utilizatorul poate folosi o tastă rapidă (fot key) pentru a trece dintr-o sesiune locală CMS într-o sesiune la distanţă 3277 (sau opţional sesiune de emulare a lui 3101).

Modul VM/PC

nu este chiar un mediu adevărat

VM. Mai degrabă VM/PC este un mediu sub care se lucrează aplicaţiile CMS. care nu sunt CMS VM nu pot fi rulate pe sistemul XT 370.

Aplicațiile

Sistemul VM/PC, pentru care trebuie să aveţi licenţă, se distribuie pe 6 floppy discuri şi conţine: programul de control VM/PC, CMS, XEdit, EXEC 2, utilitare pentru transferul de

fişiere local sau la distanţă şi pachetul 379 Processor Control. Performanţele unităţii de comandă XT 370 sunt estimate la aproximativ jumătate din cele ale lui 4331, atunci când XT 370 prelucrează un amestec de instrucţiuni comerciale. Când XT 370 prelucrează calcule matematice,

vă puteţi aştepta la dublul performanţelor

sistemului 4331. În mod general, unitatea de comandă (CPU) face parte din categoria procesoarelor ce prelucrează 0,1 MIPS (milioane de instrucţiuni/secundă). Acest lucru nu este ceva deosebit când utilizaţi microprocesoarele integrate într-un singur cip care prelucrează mai multe MIPS, dar trebuie să ţineţi cont că, 0,1 milioane de instrucţiuni ale sistemului S/370 reprezintă substanţial mult mai mult decât 0,1 milioane de instrucţiuni prelucrate de cipul standard

de microprocesor.

Atunci când lucrează in modul S/370, calculatorul XT 370 poate adresa 512K de memorie de pe placa M. Dintre aceştia, 32K sunt rezervaţi memoriei de microprogram, 65K sunt utilizaţi de programul de comandă VM/PC, 416 K rămânând pentru programele utilizatorului. Dacă programele utilizatorului necesită mai mult de 416

K, VM/PC

utilizează o zonă

paginată pe hard discul sistemului XT 370 şi transferă părţi de program (swap) în şi din memorie, după necesităţi. Transferul de zone mari de date pe hard discurile mici, de 10M sau 20M, este în mod considerabil mai lent, decât cel de pe discurile mari, utilizat în calculatoarele puternice mainframe. De aceea, programele mai mari de 416K vor lucra probabil foarte incet. Testele făcute la utilizatori evidenţiază întârzieri importante în încărcarea programelor mari in memorie, chiar atunci când se lucrează fără paginare. Acestea sunt datorate operaţiilor relativ lente de pe hard discurile sistemelor XT 370. Din cauza problemelor de mărime şi viteză, mulţi dintre aceşti utilizatori ar trebui să folosească hard discuri mai mari şi mai rapide.

Prezentare generală a sistemului PC Portable IBM a introdus pe piaţă sistemul PC Portable în data de 16 februarie 1984. Acest sistem transportabil, are în configuraţia internă: un monitor video, bicolor pe chihlimbar, cu diagonala de 9 inci, un floppy de 5'4 inci, de dimensiune redusă (şi spaţiu fizic de amplasare pentru al doilea floppy), tastatură de 83 de taste, două plăci de interfaţă pentru floppy şi CGA (Color Graphics Adapter). De asemenea, sistemul are o sursă de tensiune universală cu posibilitatea de conectare la standardul european este o vedere exterioară a acestui sistem.

de 220 volţi. Figura 21.7

Placa de bază utilizată în calculatorul PC Portable este cea folosită în sistemul original IBM XT cu 256 K de memorie.

Astfel, aceasta dispune de 8 conectori

pentru extensii, deşi

numai doi dintre aceştia permit conectarea plăcilor de dimensiune mare, datorită restricţiilor interne de spaţiu. Sursa de alimentare este în general aceea din calculatorul XT, cu modificările fizice necesare, datorate caracteristicii de transport a acestor sisteme şi un aport suplimentar de putere pentru alimentarea

monitorului incorporat.

Funcţiile şi

998

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

performanţele acestor calculatoare sunt identice cu cele ale sistemelor IBM PC XT. Figura 21.8 prezintă interiorul sistemului

IBM

PC Portable. Conector pentru cablul tastaturii

Fig. 21.7 Calculatorul

IBM

PC Portable

Adaptor monitor

„ color/grafic

Fig. 21.8 Interiorul calculatorului

IBM a

IBM

retras acest sistem

PC Portable

de pe piaţă in data de 2 aprilie 1986,

dată ce a coincis cu

introducerea sistemului IBM Convertible /aptop PC. Acest calculator a fost vândut în puţine

Specificaţiile tehnice ale sistemului PC Portable

exemplare. El a fost prost primit de utilizatorilor. Mulţi dintre aceştia nu transportabil şi că a oferit mai mult numit Portable XT, IBM ar fi vândut Componentele a

presa de specialitate şi de către comunitatea au înţeles că, într-adevăr, acesta a fost un sistem XT decât calculatorul standard IBM PC. Poate dacă s-arfi mai bine acest calculator.

principale ale sistemului

Microprocesor

Intel 8088,

4,77

Portable PC sunt:

MHz.

Subrutine de test POST, în ROM Interpretor pentru

999

(Power On Self Test).

limbajul BASIC,

în ROM.

256K de memorie RAM dinamică. Opt conectori de extensie (doi lungi, unul de lungime 3/4 şi cinci scurţi). Soclu

pentru coprocesor

matematic

8087.

Adaptor monitor color/grafic. Video monitor bicolor (chihlimbar) cu diagonala de 9 inci. Controler de floppy disc. Una sau două unităţi de floppy de 360K. Sursă universală de alimentare de 114 waţi (115V-230V,

50Hz-60Hz).

Tastatură de greutate redusă (83 taste). incintă cu facilităţi pentru transport. Geantă pentru transport.

Specificaţiile tehnice ale sistemului PC Portable Acest paragrat

prezintă datele tehnice ale sistemului Portable PC,

incluzând informaţii

despre arhitectura sistemului, contiguraţiile şi capacităţile de memorie, caracteristicile standard de sistem, capacităţile de memorie pe disc, conectorii de extensie, specificaţiile de tastatură şi, de asemenea, caracteristicile tehnice şi de mediu. Aceste informaţii pot fi utilizate în determinarea acţiunilor necesare atunci când doriţi să imbunătăţiţi sau să reparaţi calculatorul. Figura 21.6, care prezintă componentele şi distribuţia acestora pe placa de bază XT,

rămâne

utilă şi pentru sistemul Portable PC.

. PE : Arhitectura d& sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

.

Tipul magistralei

8088 4,77 MHz ISA (/ndustry Standard Architecture)

Capacitate magistrală

8 biţi

Niveluri de întrerupere Tip Partajare

8 Comutare pe front (£gge-triggerea) nu

Canale DMA Suportă modul DMA Suportă modul DMA Procesor modernizabil

„rafală” (urs „stăpân” (/masten)

3 nu nu nu

"1000

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Memoria

Standard pe placa de bază

256K

Maxim pe placa de bază

256K

- Memorie totală maximă

640K

Viteza (ns) şi tipul memoriei

200 ns,

Tipul sociwrilor de memorie, pe placa de bază

DIP de 16 pini

RAM

dinamic

Numărul de socluri pentru modulele de memorie

36 (4 bancuri de 9 coloane)

Memoria utilizată pe placa de bază

36 cipuri de 64K x 1 bit DRAM, dispuse în 4 bancuri de 9

Memorie

nu

imediată (caca

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

Caracteristici standard

1 1

e

Capacitate ROM

40K

Opţiune de shadow pe ROM

nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor

8087 4,77 MHz

Grafică standard

adaptor CGA cu monitor 9 inci, pe chihlimbar

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

nestandard NS8250B 9.600 bps 2

interfaţă pentru mouse

nestandard

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

nestandard nu 3

Ceas de timp real (RTC) în CMOS

nu

CMOS RAM

fără

ie externă pe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de dimensiune 3'£ sau 5'/4 inci

2 de dimensiune

Unităţi standard de floppy

1 sau 2 x 360K

Unităţi opţionale de floppy: 514 inci 360K 5" inci 1,2M 31 inci 720K 3% inci 1,44M 3% inci 2,88M

opţional nu opţional nu nu

„Adaptor inclus de hard disc

fără

i ori pentru extensii. Număr total de conectori Numărul de conectori lungi şi scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

redusă

0/2

8 2/6 8/0/0

,

Prezentarea generală a calculatorului AT Conectori rămaşi disponibili (considerând placa

1001

6

video)

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă Comutator

101

taste

de viteză pentru

Lungime cablu conexiune

nu tastatură rapidă

nu

tastatură

1,8m

Caracteristici fizice Tip Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

pentru birou (desktop)

Masă

14 Kg

8,0 inci 20,0 inci 17,0 inci

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

114 waţi da nu

Curentul

4,0 amperi

maxim

(90-137

VAC)

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă

60-90 grade F 8-80 % 2.100 m

de funcţionare

Disipaţie (BTU/oră) Zgomot

(medie în dB,

650 1m)

42

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 21.7 prezintă codurile de furnizor pentru calculatorul PC Portable Lo

PI

Br

Coduri furnizor IBM LT Pr

De

Descriere

Număr

256K,

o unitate de floppy 360K,

256K,

două unităţi de floppy 360K,

de dimansiune

redusă

de dimensiune

redusă

Unitate de floppy 360K, de dimensiune redusă Unităţile de floppy disc instalate în sistemele

5155068 5155076

6450300 Portable PC au fost de dimensiune

redusă.

Aceleaşi unităţi au fost desemnate să fie utilizate şi în PC jr. Când au fost introduse calculatoarele Portable PC, sistemele PC jr. erau singurele care se comercializau cu unităţi de floppy,

de dimensiuni

geometrice

reduse

(Pa/f-he/ghi).

Prezentarea generală a calculatorului AT Calcu siste an!

-ic

iBM AT (Aovanced Technology) a apărut in data de 14 August 1984. Acest “us muite caracteristici noi pe care nu le aveau calculatoarele IBM PC, şi Deformanţe mai ridicate. ri-roprocesor mai bun pe 16 biţi, unitate de floppy de

1002

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

mare densitate, unitate de hard disc, spaţiu de memorie mai mare şi coprocesor mai bun. În ciuda tuturor acestor modificări, aproape incredibil, IBM AT a rămas compatibil cu cele mai multe dintre realizările hard şi soft anterioare. Majoritatea programelor DOS,

executate pe calculatoare IBM AT, sunt de trei până la cinci

ori mai rapide decât dacă s-ar lucra pe IBM XT. Viteza mai mare este dată de numărul mai mic de cicluri pentru majoritatea instrucţiunilor noului procesor Intel 80286, frecvenţa mai mare a ceasului de lucru, magistrala de date de memorie pe 16 biţi, disc şi adaptor de disc mai rapid. Au fost produse

mai multe modele de sisteme IBM

AT:

modelul

068 având

la bază unitate

de dischetă şi câteva modele mai performante cu unitate de hard disc. Fiecare dintre calculatoarele IBM AT utilizează performanţele ridicate ale microprocesorului pe 16 biţi, Intel 80286, şi include limbajul Cassette Basic, precum şi un circuit special de ceas şi calendar CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) alimentat de la baterie proprie. Toate modelele AT au unitate de floppy de mare densitate (1,2M), tastatură şi dispozitiv de asigurare prin blocare. Pentru modelele standard, capacitatea de memorie internă este de 256K, iar pentru cele extise de 512K. Modelele extinse au de asemenea, unitate de hard disc cu capacitatea de 20M sau 30M, precum şi interfaţă serială/paralelă. Opţional, oricare dintre aceste sisteme poate fi extins după necesităţile utilizatorului. Pe placa de bază puteţi adăuga cipuri de memorie până la 512K, pentru modelele standard şi, prin folosirea plăcilor adiţionale, puteţi mări memoria până la 16M, pentru toate modelele. În afară de adaptoarele standard cu care sunt echipate aceste

modele,

IBM

a mai furnizat,

pentru imbunătăţirea performanţelor calculatoarelor AT, doar două tipuri de hard discuri: unul de 30M şi al doilea de 20M. De asemenea, IBM a mai oferit doar trei tipuri diferite de unităţi de floppy, pentru calculatoarelor AT: o a doua unitate de floppy de mare densitate (1,2M), o unitate de dublă densitate (320/360K) şi o nouă unitate de 3'7 inci (720K). Modelele originale de AT,

068 şi 099,

nu lucrează direct cu unitatea de 720K,

datorită

componentei BIOS; trebuie să utilizaţi un a//ver special (de exemplu: DRIVER.SYS din sistemul de operare DOS). Modelele ulterioare de AT lucrează chiar cu unitatea de dischetă de mare densitate 3'/ inci (1,44M), cu toate că IBM nu a oferit la vânzare aceste unităţi. Pe un sistem puteţi instala cel mult două unităţi de floppy şi o unitate de hard disc sau o unitate de dischetă şi două hard discuri. Pentru a putea să lucraţi în mod corect, unităţile de floppy trebuie să fie de mare densitate, de 5'4 inci, dublă faţă, de mare coercitivitate şi

sectorizate prin soft. Datorită diferenţei de lăţime a pistei, dintre unităţile de dischete de mare densitate (1,2M) şi cele de dublă densitate (360K), pentru compatibilitatea cu sistemele standard

PC sau XT, a fost introdusă unitatea de floppy de dublă densitate de

320/360K. Dacă cunoaşteţi modul de înregistrare şi utilizaţi o metodă corectă, puteţi transfera informaţii utilizând aceleaşi dischete, de pe unităţile de floppy standard de 1,2M, pe cele de 360K şi invers.

Astfel, pentru a transfera date de pe un sistem care are unitate

de dischetă de 1,2 M, pe un sistem cu unitate de 360K, trebuie să formataţi şi să scrieţi discheta numai

pe unitatea de 1,2M.

Pentru transferul invers nu trebuiesc luate nici un fel

de măsuri de precauţie. Capitoiul 13 prezintă în detaliu această problemă, iar firma IBM recomandă pentru siguranţă totală în acest caz, achiziţia unei unităţi de floppy de 360K. Sistemul AT are opt conectori de extensie pentru adaptoare adiţionale, memorie sau alte utilizări. Şase dintre aceştia, permit conectarea adaptoarelor pe 16 biţi cât şi pe 8 biţi. La toâte modelele, unul dintre conectori este ocupat de adaptorul unităţii de floppy şi de hard disc, iar la modele extinse mai este utilizat incă un conector de 8 biţi pentru adaptorul „ serial/paralel. Mai rămân disponibili şapte conectori de extensie, pentru modelele standard şi şase pentru cele extinse. Figura 21.9 prezintă o vedere interioară a unui calculator AT. Toate modelele includ sursă de alimentare universală, ventilator controlat în temperatură, cu viteză variabilă şi un sistem de protecţie prin închidere cu cheie. Utilizatorul poate selecta,

Prezentarea generală a calculatorului AT

Cheie de protecţie

Baterie

e

=

Sursă de alimentare

S

S

fin» o n, Difuzor

1003

9

ut

Panou de comandă

Decupări pentru unitățile de hard disc

Decupări pentru unităţile de dischetă

Fig. 21.9 Vedere internă AT Conector tastatură

Decupări pentru adaptoare

Întrerupător de alimentare

Comutator pentru selecția tensiunii de alimentare 115-230 VAC Conector de alimentare

Panoul din spate

Fig. 21.10

Panoul spate IBM AT

prin intermediul

unui comutator,

mărimea

tensiunii de alimentare in funcţie de tensiunea

reţelei de distribuţie naţională. Ventilatorul este de zgomot redus şi prin reglarea vitezei de

rotaţie a paletei, transferă un volum de aer mai mare când sistemul este cald, respectiv mai

mic, când acesta este rece. Când cheia de siguranţă este pe poziţia inchis, capacul

carcasei calculatorului nu poate fi deschis şi calculatorul nu acceptă comenzi

de la

1004

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

tastatura sistemului, ceea ce măreşte gradul de securitate. Tastatura este conectată printr-un cablu ecranat de lungime

2,7 m, destul de lung pentru a

fi adaptat diferitelor necesităţi de lucru. Aceasta include, cu scopul de a mări gradul de utilitate, indicatoare ale modului de lucru, precum şi locaţii suplimentare peritru tastele de extensie.

Figura 21.10

prezintă o vedere a panoului din spate al calculatorului AT.

Toate modelele de calculatoare AT au următoarele părţi componente importante: m

Microprocesor

Intel 80286

(6MHz

Soclu pentru coprocesorul

80827.

sau 8MHz).

Adresare în modul real, compatibil 8086. Adresare in modul virtual. Opt conectori de intrare/ieşire (şase pe 16 biţi, doi pe 8 biţi). Memorie. dinamică RAM

256K (pentru modelul standard).

Memorie

512K

dinamică RAM

Subrutine de diagnosticare

(pentru

memorate

modelul extins). în ROM

(POST).

Interpretor Basic memorat în ROM. Controler pentru unitatea de dischetă şi de disc. Unitate de dischetă de mare densitate (HD), de 1,2M. Hard disc de 20 M sau 30M

(modelul extins).

interfaţă serială/paralelă (modelul extins). CMOS

cu ceas-calendar şi cu baterie pentru salvarea informaţiilor de configurare.

Sistem de securizare prin cheie. Tastatură cu 83 de taste. Tastatură cu

101

taste (modele standard sau mai noi).

Sursă de alimentare adaptabilă reţelei naţionale de alimentare, prin comutator.

Modele de calculatoare AT şi caracteristicile lor Au fost produse mai multe modele de calculatoare AT. Iniţial, IBM a anunţat producerea a două modele: modelul de bază (069) şi modelul extins (099). Acestea diferă în principal, prin aceea că modelul extins este dotat, în configuraţia standard, cu un hard disc. IBM a mai produs apoi încă două sisteme, fiecare având caracteristici diferite. Prima generaţie de AT are un circuit de ceas de 6 MHz, care determină perioada ciclului procesor. Perioada unui ciclu procesor, reprezintă cel mai mic interval de timp la care se execută intern operaţiile şi stabileşte viteza de lucru a calculatorului. Pentru a se executa, orice operaţie din calculator necesită cel puţin un ciclu sau, în mod obişnuit, mai mulţi cicli procesor. Aşadar, dacă două calculatoare sunt identice, exceptând viteza ceasului, sistemul care are ceas mai rapid execută aceleaşi operaţii într-un timp mai scurt, proporţional cu

diferenţa de viteză a ceasului său. Perioada unui ciclu şi viteza ceasului reprezintă două moduri de a descrie acelaşi lucru. Această observaţie are importanţă dacă doriţi să cumpăraţi un calculator AT, atât timp cât diferitele modele au viteze de ceas diferite. Toate modelele AT includ o interfaţă comună pentru unitatea de floppy/hard disc, care are

Modele de calculatoare AT şi caracteristicile lor

1005

de fapt, pe acelaşi cablaj, circuite integrate separate. Placa a fost proiectată de IBM şi Western Digital şi produsă de Western Digital pentru IBM. Nu există ROM BIOS incorporat pentru această placă, aşa cum există pe interfaţa de disc Xebec utilizată în sistemele XT. Pentru calculatoarele AT, IBM a încorporat direct în memoria ROM BIOS de pe placa de bază subrutine de serviciu specifice adaptorului de hard disc. Pentru compatibilitatea cu diversele tipuri de discuri, pe placa de bază, IBM a codificat într-un tabel lista parametrilor diverselor unităţi de hard disc ce pot fi instalate.

Prima versiune de AT, cu ROM

BIOS datat

01/10/1984, are completată tabela numai pentru primele 14 tipuri. Tipul 15 nu a fost utilizat, fiind rezervat unor necesităţi de lucru interne. Celelalte intrări ale tabelei, de la 16 la 47, au fost lăsate neutilizate şi completate cu zero. La versiunile ulterioare de AT au fost adăugate noi tipuri de discuri, începând cu tipul 16. Primele două modele de AT au fost: modelul de bază 068, care a avut pe placa de bază 256K de memorie internă şi o singură unitate de floppy de 1.2 M, şi modelul extins 099, care a avut unitate de hard disc de 20M, interfaţă serială /paralelă şi '512K de memorie internă.

IBM

a denumit

generic placa de bază din aceste calculatoare,

de „Tip 1”, care este

mai mare geometric decât placa fabricată ulterior cu numele de „Tip 2”, şi care are, de asemenea, o dispunere diferită a memoriei de bază. Memoria este dispusă pe patru rânduri de cipuri, fiecare rând având 128 K - în total 512K pe placă. Deoarece nu s-au folosit cipuri de 128 K, IBM a creat acest tip de memorie, suprapunând un cip de 64K peste altul identic şi le-a lipit. Probabil, IBM a avut în stoc mai multe cipuri de 64K şi a dorit să le epuizeze. În data de 2 octombrie 1985, IBM a anunţat introducerea unui nou model de AT, Personal Computer AT Model 239. Acest sistem are toate caracteristicile standard ale modelului AT 009,

dar are hard disc de 30M

în locul celui de 20M.

Opţional,

un al doilea hard disc de

30M măreşte capacitatea de disc a modelului 239, la 60M. Placa de bază aparţine generaţiei IBM numită „Tip 2” şi este cu aproximativ 25% mai mică decât cea de „Tip 1”, dar din motive de compatibilitate fizică, are aceleaşi găuri de prindere pe şasiu. Toate celelalte caracteristici, de exemplu

conectorii şi decupările pentru aceştia, au rămas

neschimbate. Alte inovaţii importante făcute pe această placă se referă la memorie. Cipurile de memorie

de 128K au fost inlocuite cu cele de 256

K. Au fost necesare astfel,

pentru a obţine 512 K pe placă, doar două rânduri de cipuri. Modelul AT 239 are următoarea configuraţie: m 512K de RAM m

(standard).

Placă de bază de „Tip 2", 6MHz,

cu cipuri de memorie

de 256K.

a interfaţă serială/paralelă (standard). m

Disc 30M

(standard).

m Versiune nouă ROM

i

BIOS (datată 06/10/1985).

Acceptă unitate de floppy de 3'£ inci, 720K, direct fără utilizarea programelor speciale externe.

ROM acceptă 22 de tipuri de hard disc până la tipul 23, incluzând hard discul de 30M din configuraţie. Subrutine POST stabilind frecvenţa de lucru la 6MHz. Proiectarea plăcii de bază „Tip 2” este mult îmbunătăţită faţă de cea de „Tip 1”. A fost îmbunătăţit circuitul intern de sincronizare şi cablajul. Toate aceste îmbunătăţiri au indicat tendinţa de a forţa viteze de lucru mai mari ale procesoarelor, exact ce s-a întâmplat ulterior in practică. În plus, faţă de deosebirile fizice evidente, modelul 239 conţine diferenţe semnificative, În comparaţie cu modelele anterioare, privind programele din ROM. Noile versiuni de ROM

1006

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

permit recunoaşterea mai multor tipuri de unităţi de floppy şi de hard disc, iar noile subrutine POST previn modificarea frecvenţei de ceas începând cu modelele standard de 6MHz. Deoarece subrutinele de serviciu pentru discurile de 30M sunt încorporate in noua versiune ROM, IBM vinde, de asemenea, împreună cu discul de 30M şi noua versiune de ROM pentru sistemele AT originale. Din nefericire, valoarea acestui set, de 1795 $,

reprezintă singura cale legală de a obţine noua versiune de ROM. Setul de extensie pentru discul de 30M, pentru calculatoarele:AT modelele 068 şi 099, conține toate caracteristicile discului de 30 M al modelului AT 239. Setul mai conţine o nouă versiune de BIOS,

esenţială pentru lucrul cu calculatorul AT.

Noua versiune de ROM

BIOS

acceptă 22 tipuri de disc (faţă de cele 14 iniţiale) incluzând noul hard disc de 30M. In acest set se mai livrează manualul actualizat al ghidului de operaţii şi o nouă dischetă cu programe de test (diagnostic). Deci, setul actualizat pentru discul de 30M include următoarele: m Unitatea de disc de 30M. 2 module noi ROM

BIOS.

Riglete de prindere a discului. Cablul de date. Disc de instalare şi programe de test. m

Manualul

„Ghid de operaţii”.

Unii au fost iniţial nemulţumiţi, pentru că IBM a fixat, pentru acest nou model, ceasul microprocesorului

la 6 MHz,

nepermiţând

modificarea acestuia.

Mulţi au crezut că, dacă

acel cuarţ de pe modelele AT a fost montat pe soclu, el ar putea fi schimbat uşor cu altul mai rapid. Foarte important este că, deoarece

proiectarea circuitului este modulară,

schimbarea cuarţului n-ar fi avut repercusiuni asupra sistemului, ca in cazul calculatoarelor PC şi PC-XT. Achitând preţul noului cuarţ (care este de la 1 la 30 $) şi conectându-l pe placa de bază, oricine ar fi putut lesne să mărească viteza calculatorului AT cu 30% sau chiar mai mult. În realitate, operaţia de mărire a vitezei de lucru nu se poate face fără a se schimba şi versiunea de ROM BIOS. Mulţi au crezut că această modificare a fost făcută pentru a preveni viteza prea mare a sistemului

AT şi deci, concurenţa cu minicalculatoarele IBM.

In realitate, primele plăci de

bază au fost proiectate intenţionat la 6MHz, deoarece IBM nu a crezut că softul incorporat în ROM BIOS, precum şi problemele critice de sincronizare ale sistemului ar fi fost în întregime operaţionale la o viteză mai mare. De asemenea, anumite componente utilizate de IBM au fost proiectate să lucreze la viteza de 6 MHz, începând desigur cu microprocesorul. Utilizatorii care au mărit viteza calculatoarelor mai vechi, au avut deseori incidente

însoţite de mesaje de eroare ale sistemului de operare DOS, generate de problemele de sincronizare, iar în anumite cazuri, blocări totale de sistem, datorate funcţionării anormale a componentelor la aceste viteze de lucru mai mari. Multe firme de soft, comercializând versiuni noi de programe, au incercat să evite unele dintre aceste incidente, dar soluţia

oficială a firmei IBM a fost să dezvolte noi programe ROM BIOS şi noi circuite pentru placa de bază şi să producă un sistem nou, care să lucreze mai repede. Dacă doriţi să măriţi viteza de lucru, nu este important

modelul de calculator pe care-l aveţi. Unele firme

obişnuiau să vândă cuarţuri de schimb care au fost mai degrabă sintetizatoare de frecvenţă, decât un cristal cu frecvenţă fixă. Aceste circuite pot aştepta până când testele POST s-au terminat, după care comută pe o frecvenţă mai mare. Din nefericire, nimeni nu mai fabrică sau vinde astfel de îmbunătăţiri. Dacă sunteţi într-adevăr interesaţi să măriţi viteza de lucru a calculatorului dumneavoastră

AT în acest fel, capitolul

17 prezintă o

tehnică prin care se poate ignora testul de viteză din ROM, astfel încât cuarţuri mai rapide nu vor da erori în testele POST.

Modele de caiculatoare AT şi caracteristicile lor

1007

În data de 2 aprilie1986, IBM a introdus pe piaţă modelele 319 şi 339 ale calculatoarelor AT. Aceste două sisteme similare au fost o îmbunătăţire a modelului 239. Ele se deosebesc în principal de modelul 239 prin faptul că au un cuarţ mai rapid, lucrând asttel la 8 MHz. Modelul 339 are o nouă tastatură extinsă de 101 taste faţă de cea uzuală de 84 de taste. Modelul 319 este similar modelului 339, dar foloseşte tastatura originală. Componentele principale ale modelelor 339 şi 319 sunt arătate în lista de mai jos: m

"m 2

Procesor mai rapid, de 8 MHz.

Placă de bază de „Tip 2”, cu cipuri de memorie de 256K. Memorie

RAM

512K

(standard).

m interfaţă serială/paralelă (standard). w Hard disc de 30M

(standard).

m Versiune nouă de ROM

BIOS (datată 15/11/1985).

Lucrează direct prin ROM cu 22 de tipuri de discuri (până la tipul 23). Lucrează direct prin ROM 720K, cât şi de 1,44M. Stabileşte viteza ceasului, m Tastatură extinsă de 101 Capişoane

cu unităţile de floppy de 3/2 inci, cu capacitatea de prin subrutinele POST,

taste (standard pentru

interschimbabile pentru

la 8 MHz.

modelul 339).

taste.

|

Zona de lucru Selectric. Zonă specială de taste numerice. Taste speciale de control pentru cursor şi ecran.

12 taste pentru funcţii. Indicatoare luminoase. Cablu de 2,7'm. Diferenţa fizică cea mai importantă între aceste două noi sisteme este tastatura extinsă a modelului 339. Aceasta este similară tastaturii 3270 şi are 101 taste. Deoarece ea a devenit standard pentru toate calculatoarele noi, de tip birou (desktop),

aceasta s-ar putea

denumi „tastatură corporativă IBM”. Tastatura de 84 de taste a calculatoarelor PC a fost totuşi păstrată în configuraţia noului Aceste sisteme

noi pe 8MHz

model

319,

pe 8 MHz.

au fost produse doar în configurații extinse,

dotate cu o

unitate standard de hard disc de 30M. Dacă doriţi un disc mai mare de 30M, puteţi adăuga un al doilea hard disc sau pur şi simpiu îl puteţi înlocui pe cei de 30M

cu altul mai mare.

Compatibilitatea prin ROM cu unităţile de dischetă de 3'7 inci atât de capacitate 720K, cât şi cele de capacitate 1,44 M există doar la modelele 339 şi 319. În mod particular, unitatea de 1,44M, deşi total compatibilă cu programele ROM şi cu adaptorul de floppy : disc, nu a fost propusă ca opţiune de către IBM. Aceasta inseamnă că, atunci când configuraţi sistemul prin programul de Setup de pe discheta de teste şi configurare IBM, nu aveţi posibilitatea să selectaţi ca opţiune unitatea de dischetă de 1,44M. Acei care doresc să instaleze o astfel de unitate de floppy trebuie să folosească unul dintre programele de configurare disponibile pe piaţă sau să-l imprumute de la un sistem compatibil IBM, care utilizează un astfel de program pe dischetă. instalarea unei unităţi de floppy a devenit una dintre cele mai uzuale îmbunătăţiri ce pot fi

"1008

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC Conector tastatură

Conectori pentru baterie Soclu pentru coprocesor matematic

Conectori de interfață

N

Comutator monitor

Conector sursă

N

/

de alimentare

Coana sasea are

Ira

=

Capacitate variabilă “i Conector pentru

Cipuri de memorie

cheia dă protegiie Conector difuzor

Fig. 21.11 Placa de bază Tip 1 IBM AT aduse calculatoarelor AT, deoarece

multe dintre noile sisteme au acest tip de unitate de

dischetă în configuraţia standard. Primele sisteme AT pot utiliza unităţile de floppy de 720K şi de 1,44M, dar trebuie să actualizaţi programul ROM (recomandabil, sau altfel, să stilizaţi un program special de tip driver.

Caracteristicile tehnice ale calculatoarelor AT

1009

Conector tastatură

Soclu pentru coprocesor matematic Conector baterie O

CIO

[5]

)

|

Ț

V

Conector sursă de alimentare

|_— Comutator monitor Conectori de —si

interfață

Capacitate variabilă ——

Conector pentru cheia de protecție Cipuri de memorie

Conector difuzor

Fig. 21.12 Placa de bază Tip 2 IBM

AT

Caracteristicile tehnice ale calculatoarelor AT În acest subcapitol, vor fi descrise caracteristicile tehnice ale calculatoarelor AT. Veţi găsi aici informaţii despre arhitectura de sistem, configuraţiile şi capacităţile de memorie, caracteristicile standard ale sistemului,

ţiile de tastatură, determina ce este sisteme sau să le acestora pe două

memoria

informaţii tehnice şi de necesar să aveţi când reparaţi. Figurile 21.11 tipuri diferite de placă

pe disc, conectorii de extensie, specifica-

mediu. Aceste informaţii pot fi utilizate pentru a doriţi să imbunătăţiţi performanţele acestor şi 21.12 prezintă componentele şi amplasarea de bază AT.

1010

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

““Arhitegtura de. sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80286 6 sau 8 MHz

Tipul magistralei

ISA (industry Standard Architecture)

Capacitate magistrală

16 biţi

Niveluri de intrerupere Tip Partajare Canale DMA Suportă modul DMA Suportă modul! DMA

16 . Comutare pe front (£age-triggerea nu 7 nu nu

| „rafală” (burst) „stăpân” (master)

Procesor modernizabil

Memoria

nu

|

Standard pe placa de bază

512K

Maxim pe placa de bază

512K

Memorie totală maximă Viteza (ns) şi tipul memoriei

16M 150 ns, RAM dinamic DIP de 16 pini

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Memoria utilizată pe placa de bază

16 sau 36 (2 sau 4 bancuri de 18) 36 cipuri de 128K x 1 bit dispuse în 2 bancuri de 18, sau 18 cipuri 256K x1 bit într-un singur banc nu

Memorie imediată (cache Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

1 1

„Caracteristici standard

:

Capacitate ROM

64K

Opţiune de shadow pe ROM

nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor

80287 4 sau 5,33 MHz nestandard

Grafică standard interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate interfaţă pentru mouse

1 (unele modele) NS16450 9.600 bps 2 nestandard

interfeţe paralele:

1(unele modele)

Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

da 3

Ceas de timp rea! (RTC) în CMOS

da

CMOS RAM

64 octeți

Durata de viaţă a bateriei

5 ani

Memorie externăpe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă

|

| 1 de dimensiune normală, 2 de dimensiune redusă

Caracteristicile tehnice ale calculatoarelor AT | Numărul de incinte 31 sau 5'A inci

1011

0/3

Unităţi de floppy standard

1 x 1,2M

Unităţi de floppy opţionale: 514 inci 360K 514 inci 1,2M 3% inci 720K 3% inci 1,44M 31% inci 2,88M

opţional standard opţional opţional (modeiele de 8MHz) nu

Adaptor inclus de hard disc Digc disponibil ST-506/412

ST-506/412(Western Digital WD1003-WA2 sau WD1003-WA2) 20M/30M

Dimensiune fizică

514 inci

interfaţă disc

ST-506/412

Capacitate disc

20M

30M

Timp mediu de acces (ms)

40

40

Modul de codificare

MFM

MFM

Numărul

2

20

Cilindri

615

733

Capete

4

5

Sectoare pe pistă

17

17

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

Factor de întreţesere

3:1

3:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi/secundă)

170

170

Parcarea automată a capetelor

da

da

tipului de disc descris in BIOS

Conectori pentru extensii Număr total de conectori

—€

|

Numărul de conectori lungi şi scurți Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

8 8/0 2/6/0

Conectori rămaşi disponibili (considerând placa video) .

5

“Caracteristicile tastaturii

ia

Tastatura extinsă 101 taste

da (modelele de 8 MHz)

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de conexiune tastatură

1,8m

Caracteristici fizice Tip

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

Sad pentru birou (ges4fop)

:

Masă

6,4 inci 21,3 inci 17,3 inci 19,5Kg

“Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Ia ieşire

192 waţi

1012

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC Versatilă (110V/60Hz, 220V/50H2) Comutabilă

Curentul

maxim

(90-137

da nu

VAC)

5 amperi

Condiţii de funcţionare: | Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

60-90 grade F 8-80 % 2100 m

Disipare (BTU/oră)

1229

Zgomot (medie în dB, 1m)

42

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 21.8 arată codurile producătorului

Tabelul

21.8

Codurile

producătorului

pentru calculatoarele AT.

pentru

PET PI PET

PY.

Descriere

Număr

AT 6MHz/ţastatură 84 taste, 256K, unitate de floppy de 1,2M

5170068

AT 6MHz/tastatură 84 taste, 512K, interfaţă serială/paralelă: o unitate de floppy de 1,2M,

hard disc de 20M

5170099

o unitate de floppy de 1,2M, hard disc de 30M

5170239

“AT 8MHz/tastatură 84 taste, 512K, interfaţă serială/paralelă: o unitate de floppy de 1,2M, AT

hard disc de 30M

5170319

8MHz/tastatură 101 taste, 512K, interfaţă serială/paralelă: o unitate de floppy de 1,2M, hard disc de 30M

, 5170339

Opţiuni de sistem.

Hard disc de 20M

6450205

Hard disc de 30M

6450210

Hard disc de 30M plus setul de modernizare

6450468

Unitate de floppy 360K (AT)

6450207

Unitate de floppy de 1,2M, Unitate de floppy 720K

de mare densitate

(AT) de 3%2

inci, dimensiune

,

6450206

redusă

2683191

Interfaţă serială/paralelă

6450215

Opţiune coprocesor matematic 80287

6450211

Stativ de podea

6450218

Accesorii pentru tastaturile extinse Capişoane de taste (60buc.) cu etichete de hârtie

Capişoane neinscripţionate, nuanţă deschisă

6341707

i

1351710

Capişoane neinscripţionate, nuanţă inchisă

1351728

Etichete hârtie (300

6341704

buc.)

Scule pentru înlocuirea capişoanelor (6 buc.)

1351717

Prezentarea generală a calculatorului XT Model 286

1013

Calculatorul AT 3270 Acest calculator a fost lansat pe piaţă de firma IBM în data de 18 iunie 1985. Asemănător

în general calculatorului XT 3270PC,

el are la bază o

structură de calculator AT. Noile

îmbunătăţiri soft şi noile interfeţe utilizeză spaţiul de memorie mai bine decât sistemele anterioare, putând plasa mai multe programe de comandă in zona memoriei extise, peste capacitatea de 1M. Această posibilitate este dată de placa XMS, furnizată de IBM. Deoarece părţi mai mari din programele de comandă pot fi incărcate în memoria internă peste 1M, sistemul de operare DOS dispune acum de spaţiu mai mare pentru softul de aplicaţie. Deşi această configuraţie nu elimină incompatibilităţile cu monitorul sau tastatura, ce! puţin disponibilizează memorie pentru aplicaţii. , Sistemul AT 3270 are aceleaşi interfeţe de bază ca şi sistemul standard 3270 PC. El diferă totuşi, prin capacitatea acestuia de a permite programelor de comandă

să utilizeze spaţiul

de memorie extinsă (peste 1M), facilitate care nu există la sistemele standard PC sau XT. Pentru acest sistem, IBM a făcut câteva schimbări in programele de comandă şi în interfețele speciale de memorie,

ca de exemplu

placa XMA.

Aceasta permite o compatibili-

tate mai mare a sistemului AT 3270, faţă de sistemul iniţial 3270 PC. Pentru informaţii suplimentare despre calculatorul 3270 AT, citiţi din acest capitol, subcapitolul care prezintă sistemul 3270 PC.

Calculatorul AT-370 Calculatorul AT-370 este în general identic cu sistemul XT-370, cu excepţia că este un sistem de tip AT. Aceleaşi trei plăci procesor ale utilizatorului, care transformă un XT în sistemul XT-370, se regăsesc şi la calculatorul AT-370. Totuşi, acest sistem este de două, trei ori mai

rapid decât versiunile anterioare de XT. Plăcile procesor ale utilizatorului pot fi folosite pentru

îmbunătăţirea performanţelor calculatoarelor AT existente. Pentru descrierea detaliată a acestui sistem citiți subcapitolul „Modele de calculatoare 3270 şi caracteristicile lor”, din acest capitol.

Prezentarea generală a calculatorului XT Model 286 IBM a introdus acest sistem în data de 9 septembrie 1986. El este de fapt un calculator AT, ascuns Într-o carcasă de XT. Acest model XT 286 dispune de mai multă memorie decât calculatoarele precedente proiectate cu microprocesorul Intel 80286,

precum şi de trei interfeţe in-

terne standard. Acest calculator combină costurile reduse, flexibilitatea şi aspectul exterior al calculatorului XT, cu viteza mare şi tehnologia superioară a microprocesorului Intel 80286. Deci, acest model care arată ca un XT ascunde de fapt în interior un întreg calculator AT.% În cele mai multe dintre programe, modelul IBM XT 286 lucrează de până la de trei ori mai repede, faţă de modelele anterioare de XT. Are in contiguraţia standard o memorie internă de 640K, iar diversele opţiuni de extensie de memorie permit utilizatorilor să mărească capacitatea de memorie la 16M. În configuraţiile standard, acest sistem include: o unitate de floppy de grosime redusă, de 1,2M, 5'4 inci, de mare densitate, un hard disc de 20M, o interfaţă serială/paralelă şi tastatura extinsă IRM. Puteţi instala un al doilea sistem de dischetă, după cum urmează: m

Unitate dischetă grosime

redusă,

3'/ inci, 720K.

m Unitate dischetă grosime redusă, 3'7 inci, 1,44M. m

Unitate dischetă grosime

redusă,

5'4 inci, 1,2M.

1014

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

m Unitate dischetă grosime redusă, 5'/ inci, 360K. Performanţele calculatorului

IMB XT Model

286 sunt date în principal de placa de bază,

echipată cu conectori pe 16 biţi şi cu microprocesor care funcţionează la frecvenţa de 6

MHz. Împreună cu tipul procesorului, viteza ceasului şi arhitectura memoriei sunt principalii factori ce determină performanţele acestui sistem. In funcţie de model, calculatoarele AT au viteza ceasului de 6 sau 8 Mhz, cu o stare de aşteptare, iar modelul XT 286 prelucrează

datele la 6MHz, cu zero stări de aşteptare. Eliminarea stărilor de aşteptare, măreşte performanţele prin creşterea vitezei de acces la memorie. Proiectarea cu zero stări de aşteptare face ca modelul XT 286 să lucreze mai repede decât modele iniţiale de AT cu viteza de 6 MHz şi aproape egal in viteză cu sistemele AT de 8 MHz. De asemenea, sub programele de test, modelul

XT 286 este de aproape trei ori mai rapid decât orice calculator XT.

de calculatoare AT, microprocesorul lucreaDeoarece modelul XT 286 face parte din clasa modul real de adresare, microprocesorui În protejat. şi real lucru: ză în ambele moduri de

80286 este compatibil cu 8088, de aceea puteți rula majoritatea programelor ce sunt exe-

cutate pe calculatorul standard PC. În acest mod, puteţi adresa maximum 1M de memorie RAM. Modul protejat posedă un număr de tehnici avansate care permit operarea multitasking. Acest mod de lucru, în mediul mu/titasking, permite protecţia şi separarea programelor de

datele acestora. Modul protejat al procesorului Intel 80286 poate adresa maximum

16M de

memorie reală şi 1 Giga octet de memorie virtuală. De asemenea, în acest mod, calculatorul XT' Model 286 poate rula sistemele de operare mai performante, ca de exemplu: OS/2

sau UNIX. Atunci când a fost lansat pe piaţă, sistemul XT Model 286 a fost cel mai ieftin calculator capabil să lucreze sub sistemele de operare mmu/f/tasking.

IBM XT Model 286 are în configuraţia standard, 640K de memorie RAM. Opţional, memoria se poate mări la capacitatea de 15 1/2M, ceea ce inseamnă mult mai mult decât cei maxim 640K ai calculatoarelor de tip PC XT. Puteţi lucra sub sistemele de operare OS/2 sau Windows, unde aveţi avantajul utilizării unor capacităţi de memorie mai mare decât furnizează calculatorul XT model 286. Hard discul de 20M

este standard

pentru

modelul

XT 286,

ca şi unitatea de dischetă de

5"A inci, 1,2M, de mare densitate. O unitate de floppy similară este standard pentru toate

modelele de calculatoare AT. De aceea, dischetele formatate pe 1,2M pot fi citite pe orice sistem AT cât şi pe calculatorul XT model 286. Aceeaşi unitate de dischetă poate citi şi dischetele formatate pe orice calculator din clasa PC care utilizează o unitate de dischetă

de 360K. Figura 21.13 prezintă o vedere interioară a calculatorului XT Model 286. Sursa de alimentare Ansamblul cadrului

Suport baterie

de bază (sasiu)

Ansamblul difuzorului

Placa de bază

Fig. 21.13 Vedere interioară a sistemului

IBM

XT

Model

286

Modele de calculatoare XT 286 şi caracteristicile lor

Sistemul

IBM

Modelul

XT 286 utilizează tastatura extinsă,. dotată

1015

cu indicatoare luminoase.

Multe dintre calculatoarele IBM folosesc tastatura extinsă, dar modelul XT 286 a fost

primul dintre acestea care utilizează aceste indicatoare luminoase.

Indicatoarele

Caps Lock,

Num lock şi Scrol! Lock atişează permanent starea tastaturii, evitând erorile de operare. ! IBM XT Model 286 are 8 conectori de extensie pentru conexiunea cu adaptoarele pentru periferice şi opţiunile de extensie de memorie. Cinci conectori pot accepta, la alegere, plăcile mai rapide pe 16 biţi sau cele pe 8 biţi, iar celelalte trei acceptă doar plăci de interfaţă pe 8 biţi. Doi dintre aceşti trei conectori pot cupla doar plăci de dimensiune redusă. Adaptorul comun pentru unitatea de floppy şi pentru cea de hard disc face parte din configuraţia standard a acestui sistem. Este o placă multifuncţională care utilizează unul din conectorii de interfaţă de 16 biţi şi acceptă instalarea în sistem, a maxim patru unităţi, două de hard disc şi două de floppy disc. Interfața comună,

serială/paralelă este de asemenea,

standard şi utilizează doar un

conector de extensie. Pe interfaţa paralelă se pot conecta echipamente periferice, de exemplu imprimantele paralele, care transferă datele direct pe cuvinte de opt biţi. Interfața serială este în totalitate programabilă şi permite transferul de date în mod direct, asincron, cu viteza începând de la 95 bps până la maxim 9.600 bps, iar cu ajutorul unui soft | adecvat, chiar mai rapid. Interfața serială necesită opţional un cablu de conexiune sau un conector adaptor serial. Cu o astfel de opţiune sunt utilizabile toate semnalele de interfaţă standard RS - 232 C. Puteţi conecta pe această interfaţă un modem, un monitor la distanţă, un mouse sau alt dispozitiv serial. Calculatorul XT Model 286 acceptă maxim două adaptoare serial/paralele. Componentele principale ale modelului IBM XT 286 standard sunt arătate în lista de mai jos: m Microprocesor 80286, la 6 MHz, cu O stări de aşteptare. m 640K

de memorie pe placa de bază.

m Unitate de fioppy de 1,2M. m Hard disc de 20M. "m Cinci conectori de extensie pe 16 biţi, trei pe 8 biţi. m Adaptor pentru floppy şi hard disc (ocupă un conector de 16 biţi). m Interfaţă serial/paralelă (ocupă un conector de 16 biţi). u Tastatură extinsă cu indicatoare luminoase. m Ceas pentru dată şi timp (CMOS) cu baterie.

Modele de calculatoare XT 286 şi caracteristicile lor Procesorul calculatorului XT Model 286 este aproximativ

trei ori mai rapid decât calculatoa-

rele precedente XT şi cu aproape 25% mai rapid decât sistemul AT Model 239, aceasta depinzând in mod specific de programul care se rulează. Modelul XT 286 are in configuraţia standard un disc de 20M şi o unitate de floppy de 1,2M, 5'/4 inci. Suplimentar, se poate instala intern o a doua unitate B de dischetă, indiferent de versiune: de dublă sau de mare densitate, de 514 inci şi de 314 inci. Dacă doriţi să puteţi citi dischete standard de 514 inci sau programe care au fost inregistrate pe IBM XT model 286 sau alte calculatoare din clasa PC, trebuie să instalaţi o unitate de dischetă de 514 inci de capacitate 360K, care vă va da posibilitatea să rămâneţi în totalitate compatibili,

la scriere şi citire, cu aceste sisteme.

Aceasta din cauza faptului că

1016

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Spatele plăcii

Module de memorie L”

de 256K

—

a

EI N

Conectorul bateriei |

(N

4

Conectorul sursei” E

de alimentare

Circuite integrate

=

|

LI

de memorie, de

t

CI /| =

-

——

[] ȚI ȚI ŢI] ŢI >

Uz

ua

[e

ua

capacitate 256k

UA

Comutator monitor

CC

Ei

A — =>) SEES SE =

3

E EE —

SES EI EI Ra Ea —

do Îi(CERE) Microprocesor 80286

3

E

EI E

35

Coprocesor matematic 80287

Fig. 21.14 Placa de bază IBM XT 286

unităţile de dischetă de 1,2M, datorită densităţii mari a pistelor, nu sunt capabile să” reinscrie cu acuratețe, dischetele formatate pe o unitate de 360K. Dacă această

compatibilitate cu dischetele de 360K nu prezintă interes pentru dumneavoastră, aveţi posibilitatea să instalaţi o a doua unitate de dischetă de mare densitate, de 1,2M.

Puteţi instala orice unitate de Deoarece nu există probleme cele de 720K, vă sugerez să cea de 720K, pentru că cele

dischetă de 31, inclusiv de capacitate 720K şi de 1,44M. de incompatibilitate la scriere/citire intre unităţile de 1,44M şi instalaţi mai degrabă o unitate de 1,44M de 3'/ inci decât de 1,44M lucrează şi pe densitatea de 720K, iar preţul de

Caracteristicile tehnice ale modelului XT 286

1017

cost este doar cu puţin mai mare în comparaţie cu cea de dubiă densitate. Mulţi dintre utilizatori nu cunosc că rutinele ROM BIOS ale sistemelor XT Model 286 acceptă şi unităţile de dischetă de 1,44M. Din nefericire, deoarece IBM nu ofeiă nici măcar opțional această unitate de dischetă,

programul de configurare

Setup (furnizat de IBM) nu permite instalarea

unei unităţi de 1,44M. Pentru aceasta trebuie să utilizaţi un alt program de iniţializare, comun pentru sistemele AT, sau să împrumutaţi un astfel de program de la un alt sistem compatibil AT.

Caracteristicile tehnice ale modelului XT 286 În acest subcapitol vor fi descrise caracteristicile tehnice ale calculatoarelor XT Model 286. Veţi găsi aici informaţii despre arhitectura de sistem, configuraţiile şi capacităţile de memorie,

caracteristicile standard ale sistemului,

memoria

pe disc, conectorii de extensie,

specificaţiile de tastatură, informaţii tehnice şi de mediu. Toate aceste informaţii pot fi "utilizate pentru a determina ce este necesar să aveţi atunci când doriţi să imbunătăţiţi performanţele acestor sisteme sau să le reparaţi. Figura 21.14 prezintă componentele şi amplasarea acestora pe placa de bază de XT 286.

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

|

|

|

Tipul magistralei

80286 6 MHz ISA

“Capacitate magistrală

16 biţi

Niveluri de întrerupere

Ă

16

Tip

Comutare pe front (Fage-trig-

F *rtajare

gered) nu

Canale DMA Suportă modul DMA Suportă modul DMA

7 „rafală” (bust) „stăpân” (/masteA

nu nu

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

E

Maxim pe placa de bază

i

640K 640K

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

150 ns, RAM dinamic

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază

SIMM de 9 biţi

Numărul de socluri pentru modulele de memorie

2

Memoria utilizată pe placa de bază

Un banc de 4 circuite DRAM de 64K x 1 bit, 2 circuite 64x1 bit pentru paritate şi un banc de două SIMM-uri de 9 biţi

Memorie

nu

imediată (cache/

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0 1

“

1018

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Caracteristici standard

s

Capacitate ROM

64K

Opţiune de shadow pentru ROM

nu

Coprocesor matematic opţional

80287

Viteză coprocesor

4,77 MHz

Grafică standard

nestandard

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

1 NS16450 9.600 bps 2

interfaţă pentru mouse

nestandard

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 3

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei

da 64 octeți 5 ani

"Memorie externă pe disc

n

.

Locaţii interne pentru discuri sau bandă magnetică

1 de dimensiune normală, 2 de dimensiune

Numărul de incinte 31 sau 5" inci Unităţi standard de floppy

1x1,2M

Unităţi opţionale de floppy: 514 inci 360K 5v, inci 1,2M 31 inci 720K 3% inci 1,44M 3% inci 2,88M

opţional standard opţional opţional nu ST-506/412 (Western Digital WD1003-WA2)

Adaptor intern de hard disc

Discuri disponibile ST-506/412

”

20M

Dimensiune fizică

514 inci

Interfaţă disc

ST-506/412

Capacitate disc

20M

Timp mediu de acces (ms)

65 ms

Modul de codificare

MFM

Numărul

2

tipului de disc descris in BIOS

Cilindri

615

Capete

4

Sectoare pe pistă

17

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

Factor de întreţesere “

3:1

Rata de transfer a datelor'(Kiloocteţi /secundă)

170

Parcarea automată a capetelor

nu

„Conectori pentru extensii Număr

total de conectori

redusă

0/3

Caracteristicile tehnice ale modelului XT 286 Numărul de conectori lungi şi scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

6/2 3/5/0

Conectori rămaşi disponibili (considerând placa video)

5

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101

taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

1,8 m

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (desktop)

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

5,5 inci 19,5 inci 16,0 inci

Masă

12,7K9

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire

157 waţi

Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz)

da

Comutabilă

da

Curentul

maxim

(90-137

VAC)

4,5 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură

60-90 grade F

Umiditate relativă

8-80 %

Altitudine maximă de funcţionare

2100 m

Disipare (BTU/oră) Zgomot

(medie în dB,

824 1m)

42 Clasa B

Clasa FCC

Tabelui 21.9 arată codurile producătorului

pentru calculatoarele AT.

E CITIT Descriere

Număr

Calculator XT model 286, 6MHz, O stări de aşteptare, 640K, interfaţă serială/paralelă, unitate de floppy de 1,2 M, un hard disc 20M

5162286

Accesorii opţionale Unitate de dischetă 514 inci 360K,

dimensiune

redusă

6450325

Unitate de dischetă internă 720K,

3/4

inci, dimensiune

redusă

6450258

Unitate de dischetă internă 720K,

3'/

inci, dimensiune

redusă

2683190

Opţiune coprocesor matematic 80287

6450211

1019

1020

Capitolul 21 — Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC

Descriere

-

- Accesori! pentru tastatura extinsă

|

Număr

pila

sh

Capişoane de taste (60 buc.) cu etichete de hârtie

6341707

Capişoane neinscripţionate, nuanţă deschisă

1351710

Capişoane neinscripţionate, nuanţă închisă „Etichete hârtie (300 buc.) Scule pentru înlocuirea capişoanelor (6 buc.)

1351728 6341704 1351717

Rezumat Acest capitol a examinat toate sistemele de calcul care alcătuiesc linia originală de calculatoare personale IBM. Deşi aceste sisteme nu mai sunt fabricate de mult timp, există încă multe astfel de calculatoare în utilizare. Deoarece ele vor fi utilizate şi în viitor, acest capitol poate fi folosit ca un material util, de referinţă. Multe dintre aceste informaţii sunt organizate şi din punct de vedere istoric, astfel încât este uşor de detectat acum, cât de evoluate au devenit astăzi, calculatoarele compatibile IBM, privind comparativ cu specificaţiile acestor sisteme mai vechi. Acest capitol a descris modul de fabricaţie al tuturor versiunilor şi modelelor fiecărui sistem, caracteristicile, precum şi detaliile lor tehnice. Sunt trecute în revistă, de asemenea, toate componentele principale ale fiecărui sistem. A fosț prezentat fiecare submodel'de calculator, lucru care trebuie să vă ajute să inţelegeţi diferenţele interne care există intre acestea, deşi din exterior par să fie identice.

Acest capitol identifică şi descrie fiecare dintre calculatoarele IBM Personal System/1 (PS/1), PS/ValuePoint, IBM Personal System/2 (PS/2), precum şi caracteristicile lor standard. Privite ca un grup, le vom denumi generic sisteme PS/x. Capitolul începe prin a explica principalele diferenţe dintre IBM PC şi calculatoarele IBM PS/1, PS/ValuePoint, IBM PS/2,

ce le aseamănă, dar şi cât de diferite sunt in comparaţie cu linia clasică a sistemelor PC. În continuare, capitolul prezintă modelele iniţiale ale 'sistemelor IBM PS/1, PS/ValuePoint, IBM PS/2, care se apropie mai mult de linia calculatoarelor PC originală. Aceste sisteme

originale s-au numit sisteme ISA (Industry Standard Architecture) şi includ magistrala standard ISA de Intrare/leşire de 8 biţi şi de 16 biţi. Sistemele ulterioare au fost proiectate cu magistrale mai avansate, de exemplu EISA, PCI şi/sau VESA Local Bus (VLB). De asemenea, acest capitol descrie modelele calculatoarelor PC/x impreună cu submodelele lor.

Diferenţele dintre sistemele PS/x Arhitectura deschisă a calculatoarelor IBM a dat posibilitatea multor companii să producă sisteme identice din punct de vedere funcţional cu cele produse de IBM. Aceste calculatoare compatibile au urmărit să fie la fel de performante ca cele IBM, dar la preţ de cost mai mic.

De fapt,

multe dintre acestea depăşesc

posibilităţile calculatoarelor

IBM, au mai multe calităţi sau aduc mai multe beneficii. Aceste sisteme sunt denumite, în mod obişnuit, compatibile IBM sau copii IBM. Deoarece astăzi puţir:= sisteme copiază pe cele IBM la nivel hard, termenul de „copie” este oarecum depăşit. Cele mai multe dintre sistemele inspirate de cele IBM au fost denumite

compatibile

IBM,

deoarece

au fost

proiectate să lucreze cu acelaşi soft de bază şi aceleaşi periferice ca şi calculatoarele IBM. IBM a făcut tot posibilul pentru a nu pierde piaţa de calculatoare PC şi a acţionat în mai

multe direcţii, incluzând introducerea câtorva linii de fabricaţie cu cost mult mai redus decât prima linie PS/2.

In septembrie

1992,

IBM

a format

un subsidiar independent,

şi

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1022

anume

IBM

Personal Computer

Co., cu scopul de a dezvolta şi a comercializa diferite tipuri

de calculatoare IBM. Un alt subsidiar, Ambra Computer Corp., a fost înfiinţat pentru a concura cu ceilalți producători m

de sisteme compatibile.

Seria calculatoarelor IBM

PC/x

include:

PS/2;

a PS/1; m PS/ValuePoint; m

Ambra.

Crearea acestor mărci este similară felului în care firma General Motors vinde Chevrolet sau Buick, dar şi Cadillac. Intenţia firmei IBM este să producă sisteme cu performanţe şi costuri corespunzătoare diferitelor categorii şi canale de distribuţie, după cum se va vedea în paragrafele următoare.

PS/2 Lansată pe piaţă în aprilie 1987, linia de calculatoare PS/2 vizează marile companii, care se aşteaptă să plătească mai mult pentru un produs de primă calitate. Linia de sisteme PS/2 este mult

mai sobră decât

modelele PS/ValuePoint

şi utilizează magistrala mai puţin comu-

nă dar mai puternică MCA (vezi tabelul 22.4). Cum sistemele PS/ValuePoint au avantajul distribuţiei 24 din 24 de ore, şapte zile pe săptămână, cu comandă prin telefon sau prin modem-fax gratuită, calculatoarele PS/2 orientate spre marile corporaţii beneficiază de toate aceste servicii, plus service la client (on s/te) în cei trei ani de garanţie.

Observaţie

Mai departe în acest subcapitol vom descrie detaliat caracteristicile şi puterea magistralei MCA (Micro Channel Architecture). .

A existat şi o versiune a calculatorului IBM

PS/2 numită Ultimedia,

care este o variantă multi-

media, deşi acest nume poate fi aplicat mai degrabă calculatoarelor RISC şi AS/400. Primul sistem Ultimedia PS/2 a fost M57 SLC, care este o versiune specială a lui PS/2 Model 57. Acesta include un adaptor intern de CD-ROM, un disc de 80M, o placă audio pe 16 biţi şi un panou de control frontal, special, care include controlul de volum şi mufe de ieşire stereo.

PS/1

,

Calculatoarele PS/1 aparţin liniei de produse IBM cu cost redus, comercializate cu amănuntul şi în super-magazine. Acestea fac parte din strategia IBM de a lupta pe două

fronturi. Introducând un sistem mai accesibil, IBM a încercat să protejeze linia de calculatoare de primă calitate PS/2. Există o oarecare confuzie relativă la calculatoarele PS/2 şi PS/1, deoarece primele utilizează magistrala MCA, care este acum în mod clar o

arhitectură brevetată. Scopul

producerii sistemelor PS/1,

cel puţin atunci când

au fost lansate, a fost nu numai

performanţele, ci şi simplitatea de utilizare de către cumpărătorul care achiziţionează pentru prima dată un astfel de sistem. IBM a proiectat PS/1, în special, pentru noii utilizatori ce pot fi chiar intimidaţi de tehnologia calculatorului. PS/1 este un sistem care poate fi folosit ca un instrument de instruire, în locuinţe sau pentru micile afaceri. Primele modele de PS/1 includ Windows şi Microsoft Works preinstalate, inclusiv lecţii de instruire. Mai târziu, PS/1 a preluat prin intermediul unui sistem localizat pe placa de bază, numit Smart Energy

Diferenţele dintre sistemele PS/x

1023

Sistem, mstoda Fnergy Star de conservare a puterii consumate. Totuşi cumpărătorii au remarcat că valoarea calcuiatoarelor PC/x, de exemplu PS/1, s-a ridicat la nivelul celor compatibile. Deseori sistemele PS/1 au mai puţini conectori de extensie şi spaţiu in carcasa calculatorului pentru instalarea unităţilor periferice suplimentare, un sistem video particular şi mai puţină memorie imediată (cache) pentru CPU, decât în cele compatibile. Calculatorul PS/1 a fost proiectat pentru un grup de beneficiari bine determinat. Mai mult de 40 de redistribuitori vând aceste sisteme în peste 3.000 de oficii, în Statele Unite ale Americii. Linia de sisteme PS/1 denumită fssentia/ /ine, concepută special pentru micile afaceri, este vândută prin oficiile magazinelor depozit ca de exemplu: Office Depot, Office Max şi Staples, iar sistemele PS/1 /xpert /ine, dedicate utilizatorilor avansați, prin su-

per-magazine ca de exemplu: Computer City, Elek-Tek şi BizMart. Linia Consu/fant de calculatoare domestice este vândută prin magazinele generale şi cele universale, ca de exemplu: Montgomery Ward, Sears şi Circuit City.

PS/ValuePoint Sistemele PS/ValuePoint sunt în mare parte identice cu PS/1; exceptând faptul că oferă mai multe posibilităţi de extensie, versiuni cu performanţe mai ridicate, garanţie mai mare şi sunt comandate, reparate şi întreţinute direct de IBM. Acestea sunt mai competitive în raport cu sistemele copiate,

având

un preţ de cost

mai redus.

În octombrie

fost introdus, acesta a fost numit „ucigaş de c/one” (de fapt linia literatura de marketing: „stârșitul epocii calculatoarelor copiate”). fost proiectată ca un sistem pentru calcului bugetului afacerilor şi /BM PC Direct, o nouă companie de vânzări prin comenzi poştale, amănuntul

şi comercianţi

autorizaţi de IBM.

Acestă

1992,

când a

ValuePoint s-a numit în Linia PS/ValuePoint a pentru a fi vândută de ca şi prin vânzători cu

linie de sisteme a ajutat IBM să câştige

acţiuni pe piaţă, acolo unde compania nu a putui pătrunde iniţial cu succes. PS/ValuePoint a înlocuit linia de calculatoare PS/1 Pro line. În mai 1994, PS/ValuePoint a fost separată în

două linii de calculatoare: ValuePoint Performance Series, un sistem mai puternic, de calculatoare puternice (na/nstream) denumită ValuePoint Si Series.

şi seria

Ambra

Ambra este o linie de calculatoare ieftine, dedicate pieţii largi, vândute direct prin poştă, pentru a concura alte sisteme ce folosesc aceiaşi mod de comercializare, dar mai scumpe. Aceasta a fost lansată de un subsidiar al companiei IBM pentru Europa, numit /polvidua/

Computer Products International. Ambra a fost comercializat apoi de Ambra Computer Co. In Statele Unite, Ambra este o linie de piaţă largă pentru sisteme desktop şi notebook ieftine, la fel ca cele asiatice. Pentru că IBM a dorit să-şi păstreze imaginea tradiţională de furnizor de calculatoare de corporație, de mare calitate, a ţinut virtual la distanță subsidiarii. Sistemele Ambra au fost vândute doar prin comercianții cu amănuntul, intermediari sau canale de vânzare directe. Divizia europeană a fost închisă în primăvara anului

1994.

(TDP

-

Pa A

Mai târziu, IBMa decis să unifice comercializarea sistemelor PS/2 şi VaiuePoint db aceiaşi nume

sugestiv, Commercial Deskpop. Decizia aceasta a urmărit să trezească interesul pieţii şi să elimine a competiţie internă, nedorită. De asemenea, IBM a anunţat în august 1994 incetarea fabricării liniei Ambra.

1024

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Principalele diferenţe Aşa cum aţi văzut, fiecare PS/x este destinat unei anumite pieţe, dar diferenţele de bază sunt mai reduse decât vă puteţi imagina. Diferenţele sunt prezentate, pe categorii, in cele

ce urmează.

Construcţia. Există puţine diferenţe din punct de vedere constructiv între liniile de fabricaţie PS/2, PS/1, PS/ValuePoint şi Ambra. În general, calculatoarele PS/x sunt cele mai sofisticate din punctul de vedere al proiectării şi al construcţiei. Acestea au fost proiectate pornind de la necesităţile de asamblare automată. Datorită construcţiei modulare a acestor sisteme,

personalul tehnic de specialitate cât şi utilizatorii pot demonta şi reinstala cea mai

mare parte a componentelor fără să utilizeze scule.

Acest concept de dezasambiare fără utilizarea sculelor se extinde şi la unităţile de floppy şi de hard disc. Pentru a demonta o unitate de floppy, se imobilizează partea din faţă a unităţii, în timp ce se indoaie o clemă de plastic de fixare şi se extrage unitatea afară din sistem. Pentru a monta pe cea nouă, se introduce unitatea de floppy inapoi în locaşul său, până când se securizează singură, prin intermediul aceluiaşi sistem. In calitate de specialist puteţi surprinde pe cei nefamiliarizaţi cu aceste sisteme, prin uşurinţa de demontare, înocuire şi inchidere a carcasei calculatorului, toate făcute în 30 de secunde. Cei care lucrează pe alte calculatoare,

sau nu au mai văzut înainte interiorul calculatoarelor din

familia PS/x, vor fi desigur impresionați. O caracteristică a calculatoarelor PS/2 şi ValuePoint este că cele câteva modele de acest fel nu au din construcţie cabluri de conexiune. Este uimitor când comparăm aceasta cu primele sisteme fabricate, care aveau o întreagă reţea de cabluri pentru alimentare sau de date. Eliminând cablurile, instalarea componentelor a devenit mai uşoară şi a înlăturat probabil cea mai importantă sursă de erori şi de probleme. Sistemele PS/2 sunt de asemenea mai bine ecranate impotriva semnalelor parazite electromagnetice, prin modul de proiectare a circuitelor şi a carcasei. Componentele şi posibilităţile de achiziţie de pe piaţă a acestora. Deoarece activităţile de service pentru calculatoarele PS/x necesită manoperă redusă, acest lucru a schimbat modul de reparare şi de service. Construcţia modulară a făcut să se diminueze aportul de manoperă din nota de plată a acestor servicii. Preţul componentelor şi dificultăţile de aprovizionare sunt

mult mai importante în cazul service-ului la sistemele PS/x.

Astfel, costurile de achiziţie şi ale componentelor pot reprezenta o.problemă. Calculatoarele PS/x nu conţin multe subansamble. Placa de bază integrează multe componente, care la alte sisteme sunt distribuite pe plăcile adaptoare de extensie. De exemplu, placa de bază de PS/x conţine mousul,

liniile seriale, de game,

porturile paralele, placa video,

controlereie

de floppy disc şi de hard disc. În mod ocazional, unele plăci video, de exemplu placa PCI, pot fi instalate într-un conector de extensie. Acest grad mare de integrare face activităţile de reparaţie a sistemelor PS/x mult mai uşoare,

dar conduce

mult

mai des decât la vechile

sisteme la necesitatea înlocuirii plăcii de bază. Totuşi, în mod frecvent un defect poate fi înlăturat înlocuind un adaptor mai ieftin. Deoarece cele mai multe dintre cipurile obişnuite, utilizate pe plăcile sistemelor PS/x, nu se pot achiziţiona separat, aceasta devine o problemă dificilă în cazul reparațiilor. Spre deosebire de celelalte plăci de bază din alte calculatoare, cele ale sistemelor PS/x de multe ori trebuie mai degrabă inlocuite sau schimbate, decât reparate. Deşi pe plăcile de bază, chiar şi cele ale calculatoarelor diferite de modelele PS/x, se pot face puţine reparaţii, deoarece repararea unei plăci de bază, în mod

obişnuit, cere cheltuieli mai mari decât

inlocuirea ei, operaţiile de acest gen devin mai numeroase pentru calculatoarele PS/x, pentru că ele conţin un număr mult mai mare de componente (şi de aceea mai multe posibilităţi de defectare) decât celelalte plăci de bază.

Diferenţele dintre sistemele PS/x

1025

Proiectarea. Principalele diferenţe dintre diferitele modele de PS/x sunt date de tipul de magistrală internă utilizată. In mod tipic, calculatoarele PS/2 folosesc magistrala MCA (Micro Channel

Architecture).

Modele

PS/ValuePoint şi Ambra

permit,

la alegere,

utilizarea

magistralelor PCI sau VLB, dar posedă şi câţiva conectori ISA. Majoritatea sistemele PS/1 au conectori de extensie ISA cu VLB (Video Loca! Bus) integrat. Totuşi, aceste diferenţe au fost diminuate de IBM, cauzând

indirect eliminarea unor

subsidiari IBM. Seria de calculatoare Va/uePoint Performance, introdusă de IBM în mai „1994, a încorporat posibilitatea de selecţie a tipului de magistrală. Această tehnologie IBM a permis utilizatorilor sistemelor ValuePoint, la alegere, să îmbunătăţească performanţele magistralei locale pentru a permite atât modul VESA cât şi PCI, rezolvând astfel dilema dintre PCI şi VLB. Deşi placa de bază utilizează în principal magistrala locală VESA, IBM a proiectat o posibilitate inteligentă de a permite şi modul PCI, utilizând un fund de sertar înlocuibil (numit //se5, în care se pot instala plăcile de extensie. Versiunea VL a acestui fund de sertar conţine un conector de extensie VLB şi patru de tip ISA. Versiunea PCI permite conectarea a două plăci PCI şi două ISA. De asemenea, pentru o flexibilitate maximă, se poate utiliza un fund de sertar care permite cinci conectori ISA. Deşi versiunea VLB a fundului de sertar a sistemului ValuePoint are doar un singur conector VLB, aceasta nu este un impediment major, deoarece controlerele video şi de hard disc sunt deja integrate pe placa de bază. Video. Cele trei familii de calculatoare PS/x se deosebesc şi din punctul de vedere al performanţelor subsistemului video. Subsistemul video al calculatoarelor PS/2 diferă mult de ce! al calculatoarelor PC. Sistemul iniţial PC a avut adaptor MDA (Monochrome Display Adapten, CGA (Co/or Graphics Adapten sau EGA (Enhanced Graphics Adapter), realizate pe plăci separate. Modelele 25 şi 30 de PS/2 includ, pe placa de bază, adaptorul video ce se numeşte MCGA (Mu/t;Cofor Graphics Array). Modelele 50 de PS/2 şi cele superioare (inclusiv modelele 25-286 şi 30-286) au un subsistem video incorporat, numit VGA (/V//geo Graphics Array, care este cel mai performant sistem video. Standardul video MCGA este un subset VGA, căruia îi lipsesc modurile de lucru color de foarte mare rezoluţie. Unele sisteme mai noi, ca de exemplu Modelele P75, 90 şi 95, includ XGA (eXtended Graphics Array) fie pe placa de bază, fie in exterior, pe placă separată. Cel mai modern standard XGA este numit super-VGA, şi permite rezoluţie mai mare şi culori mai multe decât standardul VGA, păstrând compatibilitatea cu standardele mai vechi. Standardele VGA şi XGA acceptă toate modurile de lucru ale plăcilor MDA, CGA şi EGA * precum şi altele mai noi, specifice. Datorită aceastei compatibilităţi aproape totale, puţine programe nu lucrează pe sistemele echipate cu VGA sau XGA, deşi programele care nu au tost proiectate speciali pentru aceste standarde nu pot avea avantajul utilizării modurilor

suplimentare de mare rezoluţie şi culoare. Deoarece standardele VGA şi XGA depăşesc standardul EGA şi pe toate celelalte anterioare, IBM a oprit fabricarea acestor adaptoare mai vechi, inclusiv a celor EGA. O anumită perioadă de timp, IBM a vândut o placă VGA pentru modernizarea calculatoarelor PC. Această placă pe 8 biţi numită: /8W PS/2 Display Adapter poate ti utilizată în orice sistem IBM PC sau compatibil PC. IBM a oprit vânzarea acestei plăci, lăsând posibilitatea achiziţionării ei de pe piaţă de la terţi. Mulţi dintre producătorii de plăci video, urmând liderul IBM, au întrerupt de asemenea producerea plăcilor EGA. Aceştia au copiat tehnologia VGA şi XGA, producând diferite plăci video pentru modernizarea sistemelor PC şi a celor compatibile PC. Spre deosebire de alte adaptoare, cele VGA şi XGA au ieşire analogică şi necesită utilizarea monitoarelor care au această posibilitate. Alte adaptoare grafice utilizează semnal

numeric

şi lucrează cu monitoare proiectate să accepte acest semnal. Astfel, dacă doriţi introducerea standardelor VGA sau XGA, trebuie probabil să cumpăraţi şi un monitor nou, ca de exemplu NEC MultiSync sau Sony Multyscan, care acceptă atât semnale analogice cât şi -

1026

Capitolui 22 — Partea hard a caiculatoarelor iBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

numerice. Aceste monitoare sunt flexibile şi permit lucrul în modul mai vechi numeric, pe care monitoarele IBM nu-l permit, dar sunt, desigur, mai scumpe. Dacă aveţi un astfel de monitor, puteţi adăuga sistemului un adaptor video VGA sau XGA fără să aveţi nevoie de monitor nou.

Oportunitatea achiziţiei unui monitor analogic reprezintă un compromis între preţ şi parametrii de culoare. Cu ajutorul unui monitor analogic se pot afişa mai multe culori, la un preţ nu prea mare.

VGA a

fost proiectat să afişeze maximum

262.144

de culori, care ar fi

cerut proiectarea unei interfeţe numerice cu cel puţin 18 linii de transmisie a informaţiilor de culoare către monitor.

Utilizarea unei interfeţe cu 18 circuite de comandă

(drivere) pe

placa video, care să transmită semnalele prin cablu subţire de cel puţin 18 fire ecranate la un monitor echipat cu 18 circuite de recepţie digitale, ar fi costat

mii de dolari. O soiuţie

mult mai simplă şi mult mai ieftină este să se convertească informaţia numerică de culoare în semnal analogic la transmisia către monitor. Aceasta reduce cantitatea de circuite utilizată şi dimensiunea cablului de transmisie către monitor. Transmisia analogică poate furniza aceeaşi informaţie de culoare cu mai puţine circuite şi fire pe cablu. Pentru sistemele recent fabricate, PS/2 Modelele 76 şi 77, circuitul integrat XGA a fost intocuit cu un cip S3 accelerator al magistralei locale video. Noile modele 76 şi 77 includ acest integrat incorporat în proiectarea structurii VLB, în locul celui standard XGA, propriu modelelor mai vechi PS/2. IBM a păstrat standardul XGA pentru mai multe generaţii de sisteme PS/2, deoarece mulţi programatori au realizat programe scrise direct pentru circuitul XGA.

Strategii IBM pentru reparaţii şi asistenţă tehnică. Toate liniile de fabricaţie PS/x includ suport tehnic gratuit, 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Diferențe apar pentru diversele subfamilii, relativ la durata garanţiei şi a service-ului la client (on-s/t6). Pentru sistemele PS/2 garanţia este de trei ani ia sediul clientului, cu un timp mediu de intervenţie (de răspuns) de patru ore. Seria calculatoarelor ValuePoint Performance include de asemenea trei ani de service la client, dar cu timp de răspuns garantat doar a doua zi

lucrătoare. Caiculatoarele PS/1 au implementat strategia de înlocuire, în termen de 24 de ore, a subansamblelor defecte, pe timp de un an. Linia de fabricaţie Ambra include garanţie pe timp de un an, la client. Totuşi există o „şmecherie”: condiţiile menţionate se referă doar la unitatea de sistem. Tastatura, mousul sau monitorul trebuie expediate înapoi pentru a fi reparate. Ambra a promis un timp de reîntoarcere de 48 de ore.

Posibilităţi de extensie. Cu cât linia de fabricaţie a fost mai orientată spre cumpărător, cu atât sistemele au devenit mai puţin extensibile. De exemplu, calculatorul Ambra D4100!/VL nu are nici un conector de 32 sau de 8 biţi. El include cinci conectori pentru extensii de 16 biţi şi unui VLB

(VESA

Local Bus). Calculatorul

PS/2

Model

77i şi 77s (un sistem 486DX

la

66MHz) poate avea memoria maximă doar de 64M. În mod.similar, modelul Value Point Performance poate avea maximum 128M de memorie internă. . Reducerea consumului de energie.

Majoritatea calculatoarelor PS/x inglobează un

subsistem de conservare a energiei numit Energy Star, prin care limitează consumul de putere (pentru monitor şi sistem) la 70 waţi. (Această funcţie nu este implementată unele modeie PS/2 527M cu hard disc, spre deosebire de modelele mai rapide de

ValuePoint Si Series). De exemplu, pentru sistemele PS/1, consumul de controlat prin intermediul unui sistem inteligent (Smart Energy System), bază. Sistemul de conservare are mod de lucru în repaus (de latenţă) şi rapidă (Aapia Aesume), care permite reafişarea rapidă a ultimei ferestre sistemul este reactivat.

În modul

la

putere este realizat pe placa de mod de revenire active, atunci când

de repaus (geep-s/eep stanaby) în sistemele PS/1,

consumurile sunt reduse pentru ansamblul unităţii centrale, de la 38,0 waţi la 0,8 waţi, iar pentru monitor, de la 82,7 waţi la 20,3 waţi. Totuşi, modul de revenire rapidă este implementat doar la sistemele PS/1, printr-un simplu program utilitar. Acesta lucrează prin intermediul programului BIOS, al unor circuite dedicate de pe placa de bază şi al comutatorului specializat de punere sub tensiune. Programul BIOS interceptează un semna! de ia

Diferenţele dintre sistemele PS/x

1027

comutatorul sursei şi, dacă există programe sau documente deschise în lucru, scrie întregul conţinut al memoriei sistemului într-un fişier pe hard disc. Atunci când sistemul PC se reiniţializează (exceptând situaţiile când scoateţi cordonul de alimentare sau mutaţi

calculatorul), acesta readuce conţinutul acestui fişier, inapoi în memoria RAM. puteţi să reluaţi lucrul fără întârzieri perceptibile.

În acest fel,

Documentaţia. Linia de calculatoare Ambra include la livrare două manuale bine organizate şi concise pentru utilizatori (începători şi avansați).

Manualele conţin o tablă de materii, dar

fără index sau glosar. Textele sunt clare, dar informaţiile nu sunt detaliate. Manualele conţin un capitol cu noţiuni de bază pentru depanare.

Ilustraţiile sunt folositoare,

dar puţine

la număr. Pentru configurarea sistemului (CMOS setup), în afara informaţiilor ajutătoare din program

(on-line help system)

nu există altă documentaţie.

Documentaţia

furnizată

împreună cu sistemele ValuePoint arată orientarea firmei IBM în această privinţă: utilizatorii obţin un curs introductiv, /ptro to Computers, şi administratorii acestor sisteme primesc informaţiile necesare. Arhitectura conectorilor MCA Aşa cum a fost menţionat anterior, probabil că diferenţa importantă dintre sistemele PS/2 şi celelalte sisteme PS/x este interfaţa magistralei sistemului de Intrare /leşire sau conectorii acesteia.

In cele ce urmează,

se va detalia această diferenţă.

Calculatoarele PS/2 Model 50 şi cele superioare conţin o nouă magistrală de interfaţă numită MCA (Micro Channel Architecture). Proiectarea MCA este nouă şi incompatibilă cu interfaţa ISA, oferind mai multe imbunătăţiri. Principalul dezavantaj al acestei magistrale este acela că adaptoarele existente ISA pe 8/16 biţi, nu mai pot fi utilizate. MCA este diferită de ISA din punct de vedere electric şi fizic. Avantajele magistralei MCA. MCA a fost proiectată să corespundă in totalitate recomandărilor FCC de certificare a clasei B. Aceste recomandări sunt mult mai stricte decât cele ale clasei A, care stabilesc emisia de radiaţii in zonele comerciale sau industriale. Cerinţele

clasei B se referă la aparatele vândute în zonele de reşedinţă şi urmăresc să elimine interferenţele electrice cu alte aparate,

ca de exemplu

receptoarele de tv şi de radio.

Respectarea cerinţelor clasei B ar trebui să dea acestor sisteme un avantaj distinct, chiar în condiţiile în care viteza ceasului va deveni tot mai mare. Cei care lucrează in comunicaţii şi în industria radio cunosc că, dacă frecvenţa unui oscilator creşte, apare problema emisiei de zgomote. Magistrala MCA are multe conexiuni la masă, incluzând în conector, un pin de masă la distanţa de maximum o zecime de inci faţă de fiecare linie de semnal. Anexa A include diagrama conexiunilor conectorilor de magistrală ISA şi MCA. MCA este proiectată să elimine erorile făcute la instalare pe plăcile adaptoare, erori de poziţionare a microcomutatoarelor sau jumperelor de configurare. În general, firma IBM a descoperit că aproximativ 60% din intervenţiile tehnice au fost generate de aceste configurări defectuoase. Nu este de mirare că microcomutatoarele şi jumperele sunt o

problemă, ținând cont de numărul mare al acestora pe unele plăci multifuncţionale sau de memorie. Poziționarea lor corectă poate fi foarte dificilă şi aproape imposibilă în lipsa manualului original al plăcii, pentru că fiecare placă este diferită de la un producător la altul. Dacă veţi cumpăra plăci noi cu preţuri reduse de oriunde de pe piaţă, veţi avea probabil diferite plăci adaptoare,

dar multe dintre acestea cu documentaţie

greu de citit şi

cu o mulţime de jumpere şi microcomutatoare de configurat. Soluţia IBM

la această problemă

s-a numit

POS

(Programmable

Option Selection),

o opţiune

încorporată în sistemele echipate cu MCA. POS utilizează un fişier special numit „fişier de scriere adaptor” (cu extensia ADF) care însoţeşte fiecare adaptor. Fişierul ADF conţine toate atributele de configurare ale plăcii şi este citit de sistem prin intermediul programului de pe dischetele

Start-up sau Reference furnizate de IBM.

Discheta

Peference conţine o

1028

Capitolui 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

rutină specială de configurare care citeşte toate fişierele şi permite setarea fără conflicte pentru fiecare placă. Operatorul trebuie şă decidă, selectând în mod particular configuraţiile, când două plăci intră în conflict. Când iniţializările au fost făcute, ele sunt memorate în CMOS (Battery- Saved Memory) şi devin active la fiecare pornire a sistemului. O copie a acestor iniţializări poate fi salvată pe disc, pentru a fi la dispoziţie în cazul unei defectări a bateriei sau pentru configurarea mai multor sisteme. Metoda POS salvează timp şi muncă influențând modul de îmbunătăţire a performanţelor şi reparaţiile. Mulţi fabricanți au produs adaptoare configurabile soft pentru a le face să semene cu cele PS/2. Totuşi acest avantaj al magistralei MCA este controversat. Specificaţiile PnP (Plug and Play) dezvoltate de Microsoft Corp. şi Intel Corp., susţinute de mulţi dintre producători, vor permite plăcilor de sunet şi altor plăci de extensie să fie autoconfigurabile. Doar prin simpla introducere în sistem, resursele disponibile vor îi detectate în mod automat şi plăcile vor fi configurate cu efort minim. Totuşi, sistemul BIOS, unităţile de extensie şi sistemul de operare trebuie să accepte specificaţiile PnP.

PnP va deveni un mod

uzual de lucru, permis

de Microsoft Windows 4.0.

În concluzie, sistemele MCA sunt mult mai sigure în funcţionare decât cele ISA, din mai multe motive. În continuare se va pune accentul pe consideraţiile particulare de sincronizare privind siguranţa în funcţionare a calculatoarelor cu magistrală MCA. Siguranţa în funcţionare a magistralei MCA. Un motiv pentru care sistemele de tip MCA prezintă o siguranţă mai mare in funcţionare,

în comparaţie cu sistemele cu magistrală ISA,

este că magistrala MCA are o ecranare mai bună. Calculatoarele echipate cu magistrală MCA sunt din această cauză mult mai puţin sensibile la zgomotele datorate transmisiilor radio sau oricăror perturbații electrice. Acest motiv poate fi minor în comparaţie cu sincronizarea magistralei

MCA.

Magistrala MCA

este asincronă, ceea ce înseamnă că între

adaptoare şi placa sistemului comunicaţia nu depinde de sincronizare. Această caracteristică rezolvă o problemă relativ comună magistralelor de sistem. Aţi avut vreodată incidente în funcţionarea sistemului, care au fost înlăturate doar prin schimbarea unui adaptor dintr-un conector în altul, sau modificarea poziţiei relative intre două adaptoare? (Apropo: nu cred că există în mod oficial un manual IBM care sugerează această soluţie.) In acest caz aveţi o problemă de sincronizare. Se presupune că fiecare conector de extensie este identic din punct de vedere al semnalelor electrice, dar în realitate nu este aşa. Efecte capacitive sau întârzieri în propagarea semnalelor pot produce deformarea semnalelor in conectori diferiţi, ceea ce poate afecta funcţionarea plăcilor in aceşti conectori. Magistraia MCA elimină această problemă; ea este proiectată astfel încât placa poate forţa stări de aşteptare în funcţionarea sistemului, pentru sincronizarea lucrului. O altă problemă

referitoare la sincronizare este cunoscută acelora care utilizează sisteme

compatibile IBM de tip 7urbo. În aceste „hipersisteme”, unele plăci nu pot ţine pasul cu viteza sistemului şi nu funcţionează de loc. În unele sisteme,

aceste plăci pot lucra dacă

unitatea centrală este temporizată prin introducerea unor stări de aşteptare în program, sau prin reducerea vitezei ceasului calculatorului, dar in acest caz sistemele nu lucrează la parametrii nominali. Multe adaptoare de memorie, plăci de reţea sau de comunicaţii pot fi

limitate în viteză în acest fel. În magistrala MCA, ciclul de magistrală este fix, viteza este constantă în întreg sistemul şi nu depinde de viteza ceasului microprocesorului. Pe această magistrală, întotdeauna se introduc stări suplimentare de wa;f, acomodându-se viteza de lucru cu viteza plăcii adaptoare. Deşi acest proces poate încetini oarecum sistemul, se elimină problemele de sincronizare în lucru cu plăcile adaptoare. Astfel, aceleaşi plăci adaptoare funcţionează normal atât la Modelul 50 de 10 MHz cât şi la Modelul 90 de 50 MHz, indiferent de frecvenţa ceasului. Mai există şi alţi parametri de proiectare pentru îmbunătăţirea performanţelor magistralei MCA, dar aceştia sunt mai dificil de evidenţiat. Cele mai multe evaluări de performanţă nu au evidenţiat avantaje în sistemele MCA comparativ cu cele standard ISA. IBM a rezolvat

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1029

problemele de sincronizare prin magistrala MCA, dar reducând viteza de lucru. Pentru a avea maximum de performanţe este necesară proiectarea unor noi controlere de magistrală. Acestea pot fi adaptoare cu procesor, care pot lucra independent de sistem sau

chiar pot prelua controlul magistralei. Totuşi MCA funcţionare,

precum

prezintă siguranţă mai mare în

şi iniţializare şi utilizare mai uşoare.

Noutăţile tehnice,

incorporate în

această magistrală, o impun ca magistală standard pentru viitoarele sisteme, deşi astăzi foarte multe sisteme

utilizează încă standardul

mai vechi

ISA (vezi tabela 23.3).

Din fericire, cele mai multe dintre metodele şi tehnicile de depanare se aplică în mod egal sistemelor cu magistrală MCA şi ISA. Sistemele MCA prezintă, în general, mai puţine defecte şi sunt mai uşor de instalat şi de configurat. Principala întrebare este câţi utilizatori sunt dispuşi să plătească pentru aceste îmbunătăţiri.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Acest subcapitol se referă la cea mai mare parte a sistemelor PS/2 produse de IBM. Componentele standard ale acestor sisteme sunt: m

Placă de bază cu microprocesor

(CPU) şi alte circuite importante ale calculatorului.

m Carcasă şi sursă internă de alimentare. a Tastatură.

|

m

Adaptoare standard

m

Anumits

sau plăc: externe.

tipuri de discuri (în mod

uzual).

Acest capitol include de asemeni o gamă 'argă de informaţii despre fiecare sistem, după

cum urmează: m

O listă de componente

specifice.

m Specificaţii şi date tehnice. m

Explicații despre fiecare submodei,

cu detalii despre diferenţele şi caracteristicile

fiecăruia, incluzând modificările intervenite de la un model la altul şi de la c versiune la cealaltă. ! m

Preţul fiecărui sistem

incluzând şi opţiunile.

Le DaATi PSI Preţurile sunt preţuri IBM şi în mod uzual nu'reflectă preţul real de achiziţie. În mod normal, aplicată preţului cu amănuntul o reducere standard de 30%. La modelele recente de PS/x, IBM a preţurile la un nivel mai mic, numit street prce, în locul preţului cu amănuntul. Aceasta semnifică mai multe dintre cazuri că reducerea este în mod uzual mai mare de 10%. Preţurile cu amănuntul date pentru referință şi comparaţie. Pentru modelele care nu se mai produc, preţul dat reprezintă --cu amănuntul al calculatorului în momentul când a fost întreruptă producerea acestuia.

îi este redus în cele sunt preţul

7

Explicarea numerelor de cod IBM pentru modelul PS/2 Deoarece

există o mare varietate de sisteme

PS/2,

este dificil, plecând de la numărul

de

cod al modelului, să se deducă prin ce diferă un model faţă de celălalt. Schema de asignare de coduri a avut iniţial un anumit

scop,

dar creşterea numărului

de modele a făcut ca

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1030

această schemă originală să introducă multe inconsistenţe in desemnarea modelului. Pentru a le inlătura şi a permite o mai bună înţelegere a liniei de fabricaţie, IBM a creat mai recent o schemă nouă de asignare a codurilor de model. Acest subcapitol explică vechea schemă inconsistentă, precum şi noua metodă. Lista următoare

prezintă câteva exemple

Model Model Model

de codificare:

Semnificație 70-121

hard disc de 120M,

30-E41

la 10 MHz,

286

Tabelul 22.1

o unitate de floppy disc

descrie semnificaţia codițicării originale utilizată de IBM pentru calculatoarele 30, 30-286,

Modelele 25, 25-286,

iPIPI

o unitate de floppy disc

un hard disc de 45M,

486 la 25 MHz, un hard disc de 60M, o unitate de floppy disc

Model 70-B61

PS/2

de utilizare a vechiului sistem

IRRD

50,

55, 60, 65, 70, P70,

P75 şi 80.

codurilor modelelor PS/2 (modelele iniţiale) În i

Tie

Model

Semniticaţie

2!

Unitate hard disc 20M

“3

Unitate hard disc 30M

4 "6"

Unitate hard disc 45M Unitate hard disc 60M

8

Unitate hard disc 80M

(cu excepţia

"0

Fără hard disc, fără floppy disc

4 i)

O unitate floppy disc Display monocrom (numai 25)

"2

Două unităţi floppy disc

"4

Display color (numai 25, 25-286)

A3 )

E

"6

286 10 MHz; o unitate floppy disc (numai 25-286)

0"

Tastatură de dimensiuni reduse (numai 25-286)

12!

Unitate hard disc 120M

A2'

386

B2' 16"

486 25 MHz; unitate hard disc 120M Unitate hard disc 160M

A16

Unitate hard disc 160M

32" 40!

Unitate hard disc 320M Unitate hard disc 400M

A”

Procesor 386 25 MHz

25

MHz;

unitate hard disc 120M

A3'

Procesor 386

B'"

Procesor 486 25 MHz Display color

E”?

286 10 MHz (numai 30-286) 16 MHz;

25

E6'

386

G""

Tastatură extinsă

MHz;

unitate hard disc 320M

unitate hard disc 60M

(numai 70)

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Model

1031

Semnificație

LO”

Adaptor reţea Token-Ring (numai 25)

LE”

Adaptor reţea EtherNet (numai 55)

LT”

Adaptor reţea Token-Ring

M'"

Display monocrom

16/4

(numai

55)

* Reprezintă orice număr sau literă

Tabelul 22.2 descrie semnificaţia noii codificării utilizată de IBM pentru calculatoarele PS/2 Modelele 35, 40, L40, 56, 56LS, 57, 76, 77, 90 şi 95.

ac:

ELL după

LLiE

codurilor modelelor PS/2 UL

octombrie

1990)

ui a' RDI

|

Configuraţii soft/hard diferite

"3

16 MHz

386£.X

P,

Semnificație

20

386SY

o

Model

pi

20 MHz 386sSLc

o N, o, o, o o

486SLC

m

75

MHz

486SLC3

20 MHz 486DX

O

MHz

20 MHz 486SX

ZI,

486SLC2

33

25

e

386SLC

MHz

25

R,

MHz

50

33 MHz 486DX

rr

25

50 MHz 486DX2

=

20 MHz 386DX

50 MHz 486DX

Z,

25 MHz 386SLC 20 MHz 386SLC-LP

mn

MHz

66 MHz 486DX2

%,

60 MHz

o

66

—

100 MHz 486DX4

Cc

33 MHz 486SX

s

Fără hard disc, o unitate floppy disc

n

486DX

Unitate hard disc 20M

oi

486SX

MHz

Unitate hard disc 40M

Ei

MHz

Unitate hard disc 60M

MHz

Pentium Pentium

RTR

PRD

3

1032

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Model

Semnificație

o =]

170M

Bt

sau

Unitate hard disc 240M, 245M, sau 250M

ag:

Unitate hard disc 200M, 208M, sau 212M Unitate hard disc 270M

Sg

Unitate hard disc 160M

Unitate hard disc 320M, 340M, sau 360M

-

140M

Unitate hard disc 400M

o

sau

Unitate hard disc 540M

Ji

Unitate hard disc 120M

Unitate hard disc 1G

=

Unitate hard disc 100M

oi]

Unitate hard disc 80M

E

'5

Fără hard disc, fără floppy disc

Tabelul

următor exemplifică utilizarea noului sistem

Model Model

sau 420M

de codificare:

Semnificație 35-24X

Token

,

ring, 386SX

la 20

MHz,

fără memorie

pe suport extern

Model 40-040

386SX la 20 MHz, o unitate de floppy disc, fără hard disc

Model

Model 76, DX4

9576-ATB

Tabelul 22.3 este o

la 100

MHz,

un hard disc de 250M

listă de referință pentru toate modelele

PS/2 care utilizează magistrala

ISA (/naustry Standard Architecture) şi prezintă configuraţiile standard ale acestora.

Tabelul

22.3

Cod fabricant

Modele

CEI) TE

TIPI

IENEI.)

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

UCP

MHz

Std.

Max.

Floppy disc

Hard disc

8525-001

8086

8

512K

640K

1 x 720k

—

8525-G01

8086

8

512K

640K

1 x 720k

—

8525-004

8086

8

512K

640K

1 x '720k

8525-G04

8086

8

512K

640K

1 x 720k

8525-L01

8086

8

640K

640K

1 x '720k

—

8525-L04

8086

8

640K

640K

1 x 720k

—

25

|

— —

25 LS

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1033

Diferenţele dintre calculatoarele PS/2 şi PC Exceptând

diferenţele evidente

privind aspectul exterior dintre sistemele PS/2 şi linia

clasică, iniţială, a sistemelor ISA, acestea sunt aproape similare. Din punct de vedere al întreţinerii şi reparaţiei, puteţi considera sistemele PS/2 la fel de simple ca şi celelalte sisteme compatibile

PC. Toate tehnicile de diagnosticare folosite in celelalte sisteme sunt apli-

cabile şi la PS/2, deşi anumite reparaţii se fac în mod diferit. De exemplu, deoarece orice placă de bază PS/2 include controlerul de floppy disc, dacă determinaţi că acest controler este defect (utilizând aceleaşi tehnici de diagnosticare folosite pentru sistemele mai vechi), trebuie să înlocuiţi placa de bază. În schimb, într-un sistem IBM PC care are aceeaşi problemă, trebuie să inlocuiţi doar controlerul de floppy disc, operaţie care este mai puţin costisitoare. Cu cât veţi cunoaşte mai bine sistemele PS/2, veţi descoperi câteva caracteristici folositoare ale acestor sisteme. Calculatorul PS/2 prezintă o siguranţă mai mare în funcţionare faţă de primele tipuri de sisteme, datorită câtorva calităţi, cum ar fi: m Majoritatea sistemelor sunt asamblate pe linii robotizate, ceea ce elimină cea mai mare parte a erorilor umane

din faza de asamblare.

m Existenţa unui număr redus de cabluri faţă de celelalte sisteme, sau absenţa totală a acestora,

elimină una dintre cele mai mari probleme

generatoare

de defecte.

m Ecranarea mai bună decât în celelalte sisteme previne recepţia şi transmisia de radiaţii electromagnetice. m

Sistemele

PS/2

nu au microcomutatoare sau jumpere

de configurare,

calitate care

elimină multe intervenţii datorate erorilor operatorului, făcute la instalare sau configurare. m Sistemele pot fi demontate şi reasamblate fără scule sau cu scule puţine, necesare în operațiile speciale. Demontarea plăcii de bază durează în mod

obişnuit mai puţin de un minut.

De asemenea, veţi descoperi şi câteva caracteristici negative, de exemplu: m Datorită complexităţii plăcii de bază, inlocuirea acesteia se va face mai des decât în celelalte sisteme. m Componentele sunt mai scumpe decât în celelalte sisteme şi anumite subansamble ca de exemplu

placa de bază, sursa de alimentare şi unităţile de floppy,

pot fi mult mai

scumpe. Totuşi, datorită reducerii considerabile a frecvenţei de defectare şi a scăderii costurilor cu manopera, pentru reparaţii, întreţinerea sistemelor PS/2 reprezintă aproape jumătate

din costul celorlalte sisteme.

Număr total

Tip de magistrală

de conectori de extensie

ISA/8 ISA/8 ISA/8 ISA/8

Data retrage-

Standard Video Tastatura

Data apariţiei pe piaţă

2/2

MCGA

Ss

08-04-87

—

2/2

MCGA

Enh

08-04-87

—

2/2

MCGA

SS

08-04-87

—

2/2

MCGA

Enh

08-04-87

—

ISA/8

2/1

MCGA

Enh

06-02-88

—

ISA/8

2/1

MCGA

Enh

06-02-88

—

rii de pe piaţă

1034

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Memorie pe placa de bază Max. Std.

Floppy disc

Hard disc

640K

1 x 720k

—

640K

2 x 720k

—

640K

1 x 720k

20M

512K

2,5M

1 1,44M

—

512K

2,5M

1 x 1,44M

— 30M

UCP

MHz

8530-001

8086

8

640K

8530-002

8086

8

640K

8086

8

640K

286

10

„Cod fabricant

Standard Unitate de

30

8530-021

PS/1 286 201 1-MO1 201 1-C01

286

10

201 1-M34

286

10

1M

2,5M

1 x 1,44M

201 1-C34

286

10

1M

2,5M

1 x 1,44M

30M

2121-C42

386SX

16

2M

6M

1 x 1.44M

40M

2121-8B82

386SX

16

2M

6M

1 x 1,44M

80M

2121-C92

386SX

16

2M

6M

1 x 1,44M

129M

8525-006

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

—

8525-G06

286

10

1M

4M

1 x1,44M

—

286

10

1M.

4M

1 x 1,44M

30M

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

30M

386SX

16

1M

16M

1 x 1,44M

îmi —

PS/1 SX

25 286

8525-036 8525-G36

25 SX 8525-K00 8525-K01

386SX

16

4M

16M

1 x 1,44M

8525-L01

386SX

16

4M

16M

1 x 1,44M

—

8530-E01

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

—

8530-E21

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

20M

8530-E31

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

30M

8530-E41

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

45M

386SX

20

2M

16M

1 x 1,44M

—

386SX

20

2M

16M

1 x 1,44M

40M

386SX 386SX

20 20

2M 2M

16M 16M

— —

N —

30 286

35 SX 8535-040 8535-043

35 LS

8535-14X 8535-24X

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

1035

Data retra-

Tip de

de conectori

Standard

Data apariţiei

magistrală

de extensie

Video

gerii de pe

Tastatură

pe piaţă

piaţă

ISA/8

3/3

ISA/8

3/3

MCGA

Enh

04-04-89

—

MCGA

Enh

02-04-87

ISA/8

3/3

—

MCGA

Enh

02-04-87 _

—

ISA/16 ISA/16

0

VGA

Enh

26-06-90

—

0

VGA

Enh

26-06-90

—

ISA/16

0

VGA

Enh

26-06-90

—

ISA/16

0

VGA

Enh

26-06-90

—

—

ISA/16

0

VGA

Enh

07-10-91

ISA/16

2/2

VGA

Enh

07-10-91

—

ISA/16

2/2

VGA

Enh

07-10-91

—

ISA/16

2/2

VGA

ss

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

Enh

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

Ss

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

Enh

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

Enh

21-01-92

—

ISA/16

2/1

VGA

Enh

21-01-92

—

ISA/16

2/1

VGA

Enh

21-01-92

—

ISA/16

3/3

VGA

Enh

13-09-87

04-05-92

ISA/16

3/3

VGA

Enh

13-09-88

11-09-91

ISA/16

3/3

VGA

Enh

„ 26-09-89

17-01-92

ISA/16

3/3:

Enh

23-04-91

04-05-92

ISA/16

3/3

VGA

Oricare

11-06-31

—

ISA/16

3/3

VGA

Oricare

11-06-31

—

ISA/16

3/2

VGA

Oricare

17-10-31

—

ISA/16

3/2

VGA

Oricare

11-06-31

—

„VGA

:

1036

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/VaiuePoint şi PS/2

Standard Unitate de

Memorie pe placa de bază

Cod fabricant

UCP

MHz

Std.

8540-040

386SX

20

2M

8540-043

386SX

20

2M

8540-045

386SX

20

386SX

9533-DB7 9533-DBD 9533-DLA

Max.

Floppy disc

Hard disc

16M

1 x 1,44M

—

16M

1 x 1,44M

40M

2M

16M

1 x 1,44M

80M

20

2M

18M

1 x 1,44M

60M

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

120M

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

120M

486SLCc2

50

8M

16M.

1 x 2,88M

212M 540M

40 SX

L40 SX 8543-044

PS/2 Model E

9533-DLG

486SLCc2

50

8M

16M

1 x 2,88M

9533-GB7

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

120M

9533-GBD

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

340M

9533-GBX

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

n/a

9533-2BX

486SLCc2

50

4M

16M

n/a

n/a

a:

Modele

Cod fabricant

PS/2 cu magistrala MCA

Memorie pe

Standard

placa de bază

Unitate de

UCP

MHz

Std. :

Max.

Floppy disc

Hard disc

286

10

1M

1M

1 x 1,44M

20M

8550-031

286

10

1M

2M

1x1,44M

30M

8550-061

286

10

1M

2M

1 x 1,44M

60M

53 9553-0B7

486SLc2

50

4M

16M

1x1,44M

120M

9553-0BB

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

250M

50 8550-021

”

502

55 SX 8555-031

386SX

16

2M

8M

1 x 1,44M

30M

8555-041

386SX

16

4M

8M

1 x 1,44M

40M

8555-061

386SX

16

2M

8M

1 x 1,44M

60M

8555-081

386SX

16

4M

8M

1 x 1,44M

80M

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de

Număr total de conectori

magistrală

de extensie

Standard

Data apariţiei

a retraper den piaţă

Video

Tastatura

pe piaţă

ISA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

—

ISA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

—

ISA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

—

ISA/16

0

VGA

SS

26-03-91

21-07-92

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

mm

ISA/16

2PCMCIA

VGA

" SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

ISA/16

2PCMCIA

VGA

SSw/Trackpoint

14-06-93

—

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

Standard Video Tastatura

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

MCA/16

4/3

VGA

Enh

02-04-87

03-05-89

MCA/16

4/3

VGA

Enh

07-06-88

23-07-91

MCA/16

4/3

VGA

Enh

07-06-88

23-07-91

"MCA/16

3/3

XGA

Oricare

09-11-93

Să

MCA/16

3/3

XGA

Oricare

09-11-93

—

MCA/16

3/3

VGA

Enh

09-05-89

11-09-91

MCA/16

3/3

VGA

Enh

11-06-91

25-05-92

MCA/16

3/3

VGA

Enh

09-05-89

11-09-91

MCA/16

3/3

VGA

Enh

11-06-91

25-05-92

1037

1038

Capitoiul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Memorie

pe

Standard

UCP

MHz

placa de bază Max. Std.

8555-LTO

386SX

16

4M

8M

=

8555-LE0

386SX

16

4M

8M

—

ai

8556-043

386SX

20

4M

16M

1 x 2,88M

40M

8556-045

386SX

20

4M

16M

1x2,88M

80M

3868SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

160M

Cod fabricant

Unitate de Floppy disc Hard disc

55 LS

-

56 SX

56 SLC 8556-055

8556-059

56 LS 8556-14x

386SX

20

4M

16M

—

—

8556-24x

386SX

20

4M

16M

—

—

8556-15x

3868SLC

20

4M

16M

—

—

8556-25x

386SLC

20

4M

16M

—

—

386SX

20

4M

15M

1 = 2,88M

80M

1 x 2,88M

160M

56 SLC LS

.

57 SX 8557-045

386SX

20

4M

16M

8557-055

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

8557-059

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

160M

8557-255

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

8557-259

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

160M

8557-049

57 SLC

M57 SLC

60 8560-041

286

10

1M

1M

1 x 1,44M

44M

8560-071

286

10

1M

1M

1 x 1,44M

70M

8565-061

386SX

16

2M

8M

1 x 1,44M

60M

8565-121

386SX

16

2M

8M

1 1,44M

65 SX

1,44M

70 3886 8570-E61

60M

-

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total de conectori de extensie

Standard Video Tastatură

MCA/16

3/2

VGA

MCA/16

3/2

VGA

MCA/16

3/3

MCA/16

3/3

Tip de magistrală

1039

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

Enh

09-10-90

25-05-92

Enh

09-10-90

25-05-92

VGA

Oricare

25-02-92

—

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

3/2

VGA

Oricare

25-02-32

—

MCA/16

3/2

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

3/2

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

3/2

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

—

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

—

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16 MCA/16

5/3 5/3

XGA XGA

Oricare Oricare

17-10-31 25-02-92

25-02-92 —

MCA/16

8/7

VGA

Enh

02-04-87

31-10-90

MCA/16

8/7

VGA

Enh

02-04-87

31-10-90

MCA/16

8/7

VGA

Enh

20-03-90

23-07-91

MCA/16

8/7

VGA

Enh

20-03-90

23-07-91

MCA/16

8/7

VGA

Enh

30-10-90

23-07-91

MCA/32

35

VGA

En

07-00-88

23-07-91

1040

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Cod fabricant

UCP

MHz

Memorie pe placa de bază Max. Std.

8570-061

386DX

20

2M

6M

1 x 1,44M

8570-081

386DX

- 20

4M

6M

1x1,44M

80M

8570-121

386DX

20

2M

6M

1 x 1,44M

120M

8570-161

386DX

20

4M

6M

1 x 1,44M

160M

8570-A61

386DX

25

2M

8M

1 x 1,44M

60M

8570-A81

386DX

25

4M

8M

1x1,44M

80M

8570-A21

386DX

25

2M

8M

1 x 1,44M

120M

8570-A16

386DX

25

4M

8M

1 x 1,44M

160M

8570-B61

__486DX

25

2M

| 8M

1 x 1,44M

60M

8570-B21

486DX

25

2M

8M

1x1,44M

120M

70 486

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc 80M

| :

P70 386

::

8573-031

386DX

16

2M

8M

1 x 1,44M

30M

8573-061

386DX

20

4M

8M

1 x 1,44M

60M

8578-121

386DX

20

4M

8M

1x1,44M

P75 486

MN:

E

120M e

si

8573-161

486DX

33

8M

16M

1 x 1,44M

160M

8573-401

486DX

33

8M

16M

1 x 1,44M

400M

80 386

|

8580-041

386DX

16

1M

4M

1 x 1,44M

44M

8580-071

386DX

16

2M

4M

1 x 1,44M

70M

8580-081

386DX

20:

4M

4M

1 x 1,44M

80M

8580-111

386DX

20

2M

4M

1 x 1,44M

115M

8580-121

386DX

20

2M

4M

1x1,44M

120M

8580-161

386DX

20

4M

4M

1 x 1,44M

160M..

8580-311

386DX

20

2M

4M

1 x 1,44M

314M

8580-321

386DX

20

4M

4M

1 x 1,44M

320M

8580-A21

386DX

25

4M

8M

1 x 1,44M

120M

8580-A16

386DX

25

4M

8M

1 x 1,44M

160M

8580-A31

386DX

25

4M

8M

1x 1,44M

'320M

8590-0G5 8590-0G9

486SX 486SX

20 20

4M 4M

64M 64M

1x1,44M 1 x 1,44M

8590-0H5

486SX

25

4M

64M

1 x 1,44M

80M

8590-0H39

486SX

25

4M

64M

1 x 1,44M

160M

8590-0J5

486DX

25

8M

64M

1x1,44M

80M

90 XP 486

a, 80M 160M

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

imnileneni Video Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

MCA/32

3/3

VGA

Enh

26-09-89

11-09-91

MCA/32

3/3

VGA

Enh

06-11-31

—

MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32

3/3 3/3 3/3 3/3 3/3 3/3

VGA VGA VGA VGA VGA VGA

Enh Enh Enh Enh En Enh

26-09-89 11-06-31 26-09-89 11-06-91 26-09-89 11-06-91

11-09-91 — 11-09-91 17-01-92 11-09-91 —

Data retragerii de pe piaţă

MCA/32

33.

VGA

O OEm

MCA/32

3/3

VGA

Enh

20-06-89

MCA/32

2/2

VGA

Eh

20-03-90

MCA/32

2/2

VGA

Enh

09-05-89

MCA/32

2/2

VGA

Enh

09-05-89

—

MCA/32

4/4

_XGA

Enh

1211-90

—

MCA/32

4/4

XGA

Enh

12—11-90

—

MCA/32

8/7

VGA

Enh

MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32

8/7 8/7 3/7 8/7 8/7 8/7 8/7 3/7 8/7 3/7

VGA VGA VGA VGA VGA VGA VGA VGA VGA VGA

Enh Enh Enh Enh Enh Enh Enh Enh Enh Enh

02-04-87 02-04-87 30-10-90 02-04-87 20-03-90 3010-30 04-08-87 20-03-90 20-03-90 30-10-90 20-03-90

31-10-90 31210-90 Ra 27-12-90 29-01-91 Pi 27-12-90 = 29-01-91 Ri pi

MCA/32

4/3

XGA

Enh

23-04-31

17-01-92

XGA XGA XGA XGA

Enh Enh Enh Enh

MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32

473 473 413 473

26-09-89

23-04-91 17-10-91 17-10-31 30-10-90

1041

17-01-92 Z = 17-01-92

1042

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Memorie pe

Standard

placa de bază

Unitate de

Cod fabricant

UCP

MHz

Std.

Max.

Floppy disc

Hard disc

8590-09 8590-0K9

486Dx 43601

25 33

8M 8M

64M 64M

1x1,44M 1x1,44M

160M 320M

8590-0KD

4361:X

33

SM

64M

1 x 1,44M

320M

8590-0KF

486DX

33

8M

64M

1x1,44M

400M

160M

"95 XP 486 8595-0G3

483SX

20

4M

64M

1x1,44M

8595-0GF

486SX

20

4M

64M

1x1,44M

400M

8595-0H9 8595-0HF 8595-09 8595-0/D 8595-0JF 8595-0KD 8595-0KF

488SX 486SX 486DX 486DX 486DX 486DX 486DX

25 25 25 25 25 33 33

8M 8M RM 8M 8M 8M 8M

64M 64M 64M 64M 64M 64M 64M

î x 1,44M 1.1.44M 1 x 1,44M 1x1,44M 1x1,44M 1 x 1,44M 1 x 1,44M

160M 400M 160M 320M 400M 320M 400M

Tastaturile disponibile sunt: tastatura extinsă (Enh - 101 de taste), tastatura normală (84 de taste) şi !astatura „Host-Connected” (122 de taste). Dacă în tabel se indică „ Oricare”, cumpărătorul poate opta pentru oricare dintre acestea.

Proiectarea şi construcţia subsistemului video, precum şi conectorii plăcii adaptoare de intrare/ieşire, reprezintă principalele diferenţe dintre calculatoarele PS/2 şi sistemele IBM PC.

PS/2 Model 25 Calculatorul PS/2 model 25, care este cel mai ieftin sistem din familia PS/2, a fost introdus pe piaţă în 11 august 1987 (vezi fig. 22.1). Modelul 25 (8525) este un calculator de uz general proiectat cu arhitectura caracteristică PC pe 8 biţi, permiţând acestui sistem să utilizeze majoritatea adaptoarelor disponibile. Modelul 25 foloseşte procesorul Intel 8086 şi operează la 8 MHz, cu zero stări de aşteptare pentru memoria ROM. Acest sistem este cu 40% mai mic şi are viteza de iucru mai mare decât dublul vitezei calculatorului IBM PC original. Monitorul

Modelului 25 este incorporat în carcasa sistemului, ceea ce îl face să semene

sistemul Apple Macintosh. La alegere, puteţi opta pentru una din următoarele două

cu

tastaturi: tastatura restrânsă IBM (space-saving) sau tastatura extinsă IBM, care cuprinde zona specială de taste numerice (numer/c pad). Puteţi de asemenea opta, sau pentru monitor monocrom. sau color. Sunt disponibile: o a doua uniiate de floppy disc, un hard

disc de 20M şi memorie adițională RAM de 128K.

Posibilităţile de afişare de text sau grafică sunt aceleaşi ca.la Madeiul 30 IBM PS/2. Un adaptor MCGA (Multi Color Graphics Array), incorporat, poate afişa maxim 256 de culori pe ecranul

monitorului color al sistemului (dintr-o paletă de 256.000

tonuri de gri pe monitorul monocrom.

de culori), sau 64 de

:1odel.

„leiilatoare PS/2 si caracteristicile lor

Standard

N Data apariţiei

Data retragerii de pe

Tip de

Număr total de conectori

magistrală

de extensie

Video

Tastatură

pe piaţă

piață

MCA/32

4/3

XGA

Eh

30-10-80

17-01-92

MCA/32

4/3

XGA

——Enh

17-10-91

—

MCA/32

4/3

XGA

Enh

30-10-87

—

MCA/32

4/3

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/32

8/5

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

—

1043

Ecranul monitorului

Ajustare luminozitate

Indicator prezență

ecran

tensiune de alimentare

Unitatea floppy A

Ajustare contrast ecran

Comutator de pornire Tastă pentru

Cheie pentru securizare

, , extragerea dischetei Unitatea floppy B sau unitate hard disc C

Fig. 22.1 PS/2

Model

25

(vedere din faţă)

1044

Capitolui 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Doi conectori de extensie pe 8 biţi permit conectarea majorităţii plăcilor pentru extensii. Un monitor (monocrom sau color) analogic de 12 inci, adaptorul monitorului, o interfaţă serială

RS-232C,

un adaptor paralel şi un floppy disc, toate standard, măresc performanţele

calculatorului iniţial. Figura 22.2

prezintă panoul din spate al calculatorului IBM

Model

25.

Fantă pentru manipulare la transport

Comutator pentru selecţie tensiune de alimentare Conector alimentare

Conector pentru cască —

t

Conector pentru tastatură

Conector pP pentru mouse

“Conector pentru interfata serială

Conector pentru interfaţa paralelă

Conectori : pentru extensii

Fig. 22.2 Panoul din spate al calculatorului IBM Model 25

Modelul =

25 al calculatorului

Viteza de aproximativ

IBM

PS/2 include următoarele caracteristici:

două ori mai mare decât a calculatorului

IBM

PC sau

IBM

XT.

m Doi conectori de 8 biţi pentru extensii (unul de dimensiune normală şi celălalt de 8 inci), care permit conectarea majorităţii plăcilor de PC existente.

m Grafică integrată MCGA

(Multi Color Graphics Array).

Afişează 256 de culori din 262.144 posibile Afişează 64 de tonuri de gri m Standard, 512K de memorie RAM, extensibilă la 640K pe placa de bază. m Controler (intern plăcii de bază) de floppy disc, care acceptă două unităţi de 3" 720K. O unitate de floppy disc de 317 inci, 720K. Monitor analogic de 12 inci (color sau monocrom). Tastatură

IBM

restrânsă sau extinsă.

Adaptoare interne (plăcii de bază) pentru interfețele seriale, paralele, de mouse şi tastatură. Conector pentru m

cască audio.

Soclu pentru coprocesor

matematic.

inci,

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor m Țehnologie

de vârf care elimină micro-comutatoarele

Unele adaptoare PC nu funcţionează,

din diferite motive,

1045

şi jumperele de configurare. instalate in Modelul 25. Datorită

gradului mare de integrare a funcţiilor pe placa de bază a Modelului 25, anumite opţiuni (unele extensii de memorie, controlere de floppy şi adaptoare grafice) pot intra în conflict cu cele deja prezente pe placa de bază. Datorită restricţiilor fizice, plăcile adaptoare mai groase de 0,8 inci nu pot fi instalate, iar unul dintre cei doi conectori de extensie are dimensiunea redusă (half-length). Standardul video incorporat MCGA nu permite modurile

de lucru ale monitorului monocrom

5151.

Modelul 25 are ieşire analogică pentru grafică şi

de aceea nu permite lucrul cu monitoare numerice. Figurile 22.3 şi 22.4 prezintă componentele interne ale calculatorului PS/2 Model 25.

Capac

Ornament

sus,

>=

frontal

lateral

și spate

Unitate de floppy, sau hard disc C

a

Masca frontală unitate

= =

floppy, hard disc sau mască ornament Unitate de

floppy

Masca frontală a

unității de floppy

Monitor

Fig 22.3 Vedere interioară PS/2 Model 25 (vedere 1)

IBM a extins utilizarea Modelului 25 în două direcţii principale, oferind o versiune pentru folosirea in reţele locale (LAN) şi furnizând hard discuri pentru memorarea datelor şi a programelor.

Utilizarea în reţelele iocale de calculatoare (LAN). IBM a introdus pe piaţă în data de 2 iunie 1988 o versiune a Modelului 25 configurată în mod special, numită Mooe/ 25 LAW Station sau pe scurt,

LS. Acest sistem are la bază modelul standard

25 preconfigurat cu placa de

reţea /BM Token-fing Network PC pentru utilizarea în reţea (LAN). Modelul 25 LS este disponibil în ambele versiuni cu monitor monocrom

mer

(8525-L01)

şi color (8525-L04).

1046

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoareior IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2 Suportul adaptorului

de magistrală

Dispozitiv de retenție pentru plăci unerioare

Adaptorul de magistrală

Placa de bază

Cadru de bază Dispozitiv de retenţie pentru folie izolatoare din plastic

Cablu de floppy disc Cablu de hard disc Dispozitiv de înclinare carcasă

Fig 22.4 Vedere interioară PS/2 Model 25 (vedere 2)

Cele două modele LO1 şi L04 includ tastatură extinsă şi 640K de RAM. reţea

7oken-Aing Adapter /] utilizează conectorul de extensie de

modelele LS mai păstrează pentru instalările ulterioare o unitate de floppy disc de sau o unitate de hard disc

Deoarece placa de

dimensiune

redusă,

doar un singur conector de extensie de dimensiune normală, de plăci adaptoare în configuraţia sistemului. Ambele modele au 3'2 inci (720K). Ele suportă o a doua unitate de floppy de 720K de 20 M.

Softul LAN pentru operarea în reţea nu este furnizat impreună cu sistemul şi trebuie cumpărat

separat.

Faptul că acest soft nu este inclus este mai avantajos.

Astfel puteţi

achiziţiona ce soft doriţi să utilizaţi. Unităţile de hard disc. Pentru mărirea capacităţii de memorare IBM a utilizat pentru Modelele 25 o unitate de hard disc de 20M.

Acest sistem poate utiliza doar o singură

unitate de hard disc. Pe modelele echipate cu două unităţi de floppy disc, hard discul de 20 M înlocuieşte cel de-al doilea floppy disc. Unitatea de hard disc de 20M a calculatorului PS/2 Model 25 (78X8958) se caracterizează prin capacitate de memorare 20 M, tehnologia unităţilor de 31 inci, motor pas cu pas pentru poziţionarea capului şi sistem de securizare cu cheie, care dezactivează tastatura.

.

Interfaţă serială (J5)

ui

Interfaţă paralelă (J3)

Conector de mouse (J1) Conector pentru tastatură (J2) Conector de cască .090ooooovneososoveneooseososoese 0009200900009090000veooseenoneose

Conectorul cheii de securizare (J10)

Conectorul de hard disc (J11) Conectorul ventilatorului (J8) —

Coprocesor matematic

Conectorul sursei de alimentare (J7)

Conectorul monitorului (J4)

Microprocesor 8086

%4 Modul memorie

J9

|

i

Modul opțional de memorie U16 —|

Modul cron de memorie U22

Modul

Modul Tmanal de memorie ZM2

optional Modul opțional de memorie U35

de 512K (9)

E

Modul memorie 2

de memorie

U34

LOL

a

O

de memorie ZM1

Conectorii modulelor de memorie

o =

Modul opțional

+

10| BOHSH810eJe9 15 Z/Sd 81ecieinoje> ap 8l8PoWl

Conector de floppy disc (J12)

Conectorul adaptorului de magistrală (J6)

O

7 I9POW Z/Sg ininwalsis e gzeq ap eoeld

a

RN

1048

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

De asemenea,

mai are un controler intern ce se introduce într-un conector special pe placa

de bază, lăsând liberi conectorii de extensie (deoarece controlerul este integrat unităţii, aceasta se numeşte

IDE - Integrated

Drive Electronics).

Unitatea de hard disc este în linii

mari similară cu unitatea utilizată în modelul 30. Controlerul intern al acestei unităţi periferice conservă puţinii conectorii de extensie ai modelului 25. Deoarece modelul 25 are doar doi conectori de extensie, conservarea unuia dintre ei devine un lucru important. Pentru modelul 25, IBM a produs şi o altă unitate de hard disc, o unitate de 20 M împreună cu adaptorul (27F4130). Controlerul utilizează codificarea RLL şi atinge o viteză de transmisie a datelor mai mare decât controlerul încorporat în unitatea anterioară. La fel ca prima

unitate de hard disc, aceasta utilizează tehnologia de fabricaţie a hard discurilor de 34

inci, are motor

pas cu pas pentru poziţionarea capului şi sistem de securizare cu cheie,

care dezactivează tastatura. Acest disc utilizează motor pas cu pas de viteză mai mare şi de asemenea, are un sistem special de parcare automată a capetelor, atunci când se întrerupe tensiunea de alimentare. Această unitate necesită totuşi un controler separat, care ocupă unul din cei doi conectori de extensie disponibili ai modelului 25 şi, probabil

datorită acestei limitări, IBM a întrerupt producerea lui. Tabelul 22.5 enumeră specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 25, iar fig. 22.5 prezintă placa de bază a acestui calculator. "Tabelul 22.5

Specificaţiile tehnice ale sistemului

PS/2 Model

25

Arhitectura de sistem Microprocesor

8086

Frecvenţă ceas

8 MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală Nivelurile de întrerupere Tip

ISA (Industry Standard Architecture) 8 biţi 8 Comutare pe front (£oge-tr/ggereo)

Partajare

nu

Canale DMA

3

Suportă modul DMA „rafală” (purs$ Suportă modul DMA „stăpân” (naste Procesor modernizabil

nu nu nu

Memoria Standard pe placa de bază

512K

Maxim pe placa de bază

640K

Memorie totală maximă

640K

Viteza (ns) şi tipul memoriei

150 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază

SIMM de 9 biţi

Numărul memorie

de

socluri

pentru

modulele

de

Numărul de socluri pentru modulele memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

de

2

0 Două

SIMM-uri

4 circuite 64 +1

O

Memorie imediată (cache)

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază

0

Adaptor

dinamic

4

de

pe soclu

9

biţi,

de

bit pentru paritate

de

64K x4

256K,

un

banc

de

biţi şi 2 circuite

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1049

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

64K nu

Coprocesor matematic opţional

8087

Viteză coprocesor

8 MHz

Grafică standard "Monitor incorporat Monocrom

MCGA (Mu/tiColor Graphics Array) da Model 8525-xx1

Color

Model

Dimensiunea punctului (mm)

0,38

82525-xx4

Jack audio cască telefon interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

da 1 NS8250B 9.600 bps 2

interfaţă pentru mouse interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 1 da 2

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM

nu fără

Memorie externă pe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 314-514 inci

2 2/0

Unităţi de dischete standard Unităţi de dischete opţionale 514 inci, 360K 5 inci, 1,2M 3'/ inci, 720K

1 x 720K

314 inci, 1,44M

3% inci, 2,88M

opţional nu standard nu

nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază şi/sau un adaptor ST-506/412 ALL într-un conector scurt

Disc disponibil IDE/ST-506 Dimensiune fizică Interfaţă disc Timp mediu de acces (ms) Modul de codificare Numărul tipului de disc din BIOS Cilindri

20M 3" inci IDE 80 ms MFM 26 612

ST-506 3 ms RLL 36 402

Capete

4

4

Sectoare pe pistă

17

26

Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de intreţesere Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

3600 3:1 170 nu

3600 3:1 260 da

Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

2 1/1 2/0/0

Conectori rămaşi disponibili

2

1050

Capitolul 22 —

PS/1,

Partea hard a calculatoarelor IBM

PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă

101

da (Gxx,

taste

Tastatură 84 taste

da (0xx)

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

nu

Lungime cablu conexiune tastatură normală Lungime cablu conexiune tastatură extinsă

Lxx)

1,5 m 1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură

da (cu disc opţional) da

Parolă tastatură

nu

Parolă la punerea sub tensiune

nu

Mod

server reţea

nu

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (desktop)

Dimensiuni: Inălţime

15,0

Lăţime aparentă Lăţime monitor

9,5 inci "2,6 inci

Grosime

14,7 inci

Masă:

inci

001/G01

14 Kg

LO1 004/G04 LOA

14,5 Kg 15 Kg 15,5 Kg

Sist.:m geantă

PTR

EI

pentru

transport

opţional

ORORILOR Memoria pe

Cod fabricant

placa de bază Std, Max.

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

UCP

MHz

8525-001

8086

8

512K

640K

1 x 720k

—

8525-G01

8086

8

512K

640K

1 x 720k

—

8525-004

2086

8

512K

640K

1 x 720k

—

8525-G04

8086

8

512K

640K

1 x 720k

—

640K 640K

640K 640K

1 x 720k 1 x 720k

— —

25

25 LS 8525-L01 8525-L04

| 8086 8086

8 8

Modelele care se termină in xx1 au monitor monocrom analogic incorporat, modelele care se termină in xx4 au monitor color. Modelele 25LS includ de asemenea placa „IBM Token-Ring Adapter II”, cu conector de dimensiune fizică redusă (half-length).

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1051

Caracteristici de mediu 90 waţi (001/G01) 115 waţi (004/G04)

Puterea. sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz,

220V/50H2)

da

Comutabilă Curentul maxim

comutator manual

80-259 VAC

1,7 amperi

90-137 VAC

2,8 amperi

Condiţii de funcţionare

Temperatură

60-90 grade F

Umiditate relativă

8-80%

Altitudine maximă de funcţionare

2.100 m

Disipare (BTU/oră) Zgomot

683

(medie în dB,

îm)

44

Clasa FGC Tabelul 22.6

Clasa B prezintă caracteristicile principale ale versiunilor PS/2

Model

25

PS/2 Model 30 Calculatorul IBM PS/2 Model 30 (IBM 8530), introdus în 2 aprilie 1987, este un calculator de uz general proiectat pentru a oferi caracteristici şi performanţe mai bune decât IBM PC şi XT - în special în afişarea grafică - la un preţ mai mic. Acest sistem, în configuraţia standard, include multe caracteristici implementate pe placa de bază: adaptor grafic,

interfaţă serială şi paralelă, ceas calendar, 640K de RAM şi interfaţă pentru mouse. De asemeni, Modelul 30 utilizează majoritatea adaptoarelor PC existente datorită conectorilor

Tip de

Număr total de conectori

magistrală

de extensie

Standard

Data apariţiei

Data retragerii de pe

Video

Tastatură

pe piaţă

piaţă

ISA/8

2/2

MCGA

SS

04-08-87

—

ISA/8

2/2

MCGA

Enh

04-08-87

—

ISA/8

2/2

MCGA

SS

04-08-87

—

ISA/8

2/2

MCGA

Enh

04-08-87

—

ISA/8

2/1

MCGA

Enh

02-06-88

—

ISA/8

2/1

MCGA

Enh

02-06-88

—

1052

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

săi de extensie ISA pe 8 biţi. Fig.22.6 prezintă panoul frontal, iar fig.22.7 panoul din spate al Modelului 30. Toate versiunile calculatoarelor PS/2 Model 30 au fost scoase din fabricaţie in 27 Decembrie 1990.

Tastă pentru extragerea

dischetei

Unitatea de floppy B

*

Comutator de pornire

Unitate de disc sau

Cheie pentru securizare , _

Număr de seiie

unitatea de floppy B Fig.22.6 PS/2 Model 30 (vedere frontală)

Modelul 30 are la bază microprocesorul 8086 lucrând la 8 MHz cu zero stări de aşteptare. Performanţele sunt mărite prin utilizarea (pe placa de bază) a unei magistrale de date de 16 biţi pentru accesul la memorie, ceea ce produce o viteză de lucru internă aproape

comparabilă cu a sistemului AT la 6 MHz şi mai mare decât dublul vitezei calculatoarelor PC şi XT fabricate cu 8088. Cele mai importante caracteristici ale Modelului 30 sunt: m Multe funcţii integrate pe placa de bază, inclusiv controlere de disc, de grafică şi de intrare/ieşire. m Controler grafic MCGA

integrat, care afişează maxim 256 culori sau 64 de tonuri de gri.

m Aproximativ dublul performanţelor de viteză ale sistemelor IBM PC şi IBM XT echipate cu 8088. Proiectarea minimizată cu consum

de putere redus.

Sursă de alimentare versatilă (wor/dw/de). Instalare şi configurare fără microcomutator.

-

640K de RAM. Acces pe 16 biţi la memoria internă. Controler integrat de floppy disc pentru două unităţi de 720K.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Conector de alimentare

Interfaţă paralelă

Conector de tastatură și conector de mouse

Conector pentru monitor

Fante pentru conectorii plăcilor de extensie

Interfaţă serială

Fig.22.7 PS/2 Model 30 (vedere spate)

Fante pentru extensii

Adaptor extensie de magistrală

, Suportul adaptorului de

Placa de bază

extensie de magistrală

Sursa de

Ornament

alimentare

frontal

Unitatea de floppy A

Pârghie comutator

de pornire Unitate de hard disc sau ; unitatea de floppy B

Sanie pentru

|

unitătile de disc

Comutator pomire Siguranţa capacului Fig.22.8 PS/2

Model

30 vedere interioară

1053

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1054

interfeţe integrate seriale/paralele, Tastatura extinsă

mouse

şi tastatură.

IBM.

Ceas calendar cu baterie. a

Soclu pentru coprocesor

matematic.

a 3 conectori de extensie compatibili cu adaptoarele PC sau XT de 8 biţi. Fig 22.8 este o vodere interioară a modeluiui

30

Modelul 30 a fost produs în trei versiuni: 30-001, cu o unitate de floppy de 3'2 inci (720K),

cu două

30-002,

hard disc de 20 M 640K de RAM.

unităţi de floppy de 3"

inci (720K),

şi 30-021,

cu o unitate de

şi o singură unitate de floppy de 3'7 inci (720K). Toate modelele au

Adaptorul grafic. Adaptorul grafic MCGA (Mu/t;Co/or Grafics Array), integrat pe placa de bază a modelului 30, permite toate modurile de lucru ale standardului CGA (Co/or Grafics

Adapten, atunci când utilizaţi un monitor analogic pentru PS/2. Monitoarele digitale sunt incompatibile. În plus faţă de modurile CGA, standardul MCGA permite patru moduri extinse de lucru, ce reprezintă un subset al procesorului VGA existent la modelele 50 sa. mai iari: 640 x 480 cu 2 culori - toate punctele adresabile; 320 x 200 cu 256 culori - toate punctele adresabile; 16 culori în modul

text (8 = 16 puncte

pe caracter);

80 x 25 cu 16 culori în modul

text (8 x 16 puncte

pe caracter).

40 x 25 cu

Adaptorul grafic integrat comută automat de pc culoare pe se foloseşte

monitorul analogic

monocrom.

34 de tunuri de gr

atunci cunc

Această calitate oermi:te utilizator„2r care

preferă monitoarele monocrom să execute fără probleme d- compatibilitate sau dificultăţi de reconfigurare soft aplicaţiile color. Tabelul 22.7 enumeră specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Modal 30.

ML L-A DIE Za,

(LIT

RPD

Lă sistemului PS/2:Model 30

Arhitectura de sistem Microprocesor

8086

Frecvenţă ceas

Tipul magistralei Capacitate magistrală Nivele de intrerupere Tip Partajare Canale DMA * Suportă modul DMA „rafală” (bursf

8 MHz ISA (Industry Standard Architecture) 8 biţi 8 Comutare pe front (Fage-triggered) nu 3 nu

Suportă modul

nu

DMA

,

„stăpân”

Procesor modernizabil

(naste

nu

Memoria Standard pe placa de bază

640K

Maxim pe placa de bază

640K

Memorie totală maximă

640K

Viteza (ns) şi tipul memoriei

150

ns, RAM

dinamic

.

L:6

9.18sajau! ep 1079eg (inunu ad nțeyo.) erjeou ap gzejiA

009€ ZI

eysid ad a20798ş sedeo

v

219 92

HPulli9 SOIB up 2s!p op inindy inigunN

WN3W

8J9!J1po9 ep InpoW

su: 08

(Suu) seooe ap nipeu dun

30!

osip ejejuauj

Wu! Z4€ Woz

ROIZIJ aunisusu!q 30! iqiuodsp 9siq

ezeq ap e9e|d ad aq| 10199u09

Snjou! 9Sip pieu ap 10o3depy

nu

W88'2 “ui ze

nu piepue]s nu

Wb' "ul 24€ XOZZ "ul Ag We'L us

jeuoijdo

X09€ “ul ms

ajeuoijdo aauos:p ap fiejun (200) Xozz x z (00) Mozz x |

pepuejs 8euosip ep ijeuun

0/2 2

I9ul 45-21 $ 8yui9u! 8p |NIgunN epueg nes unosip nuuad susul jeoo

9S/p ad pura]xe auou3W (ejepsifew ap jniozdepe 835ain20Ju!) ep Iu 3

eiqeguiuy9s ieueyeq e ele sp ejeinq

ge ep

SOWO

Z

WVU SOWO u! (911) rea. dup ep sea

8|eH9)ul 9p wixeuu |NigunN

ep

eleuoijoaupia

ţ 4

ajele.ed ajayuauj

esnow nuusd ejeuaţuj ayeydeooe ajayauj sp uixeuu |NpUnN

Z

sdg 009'6

(epunoes ad 1jq) guuixew ezauA

80S28SN

YEZIINN LuYyN Wundu9 OzezSu eleuas ajeţeul

L

[er Sonyde/D J0/1091/nW ) DOW

piepue!s poei5)

ZHW 8

10s8901d09 ezaziA

1808

jeuoțido onewaţeu

- nu

„0sed0.do9

WOH ed mopey/s ap sunijdo

MP9

WOu

alejoedeo

PIepPue]s J9j3suooeeo v

Joydepy

0

EZEQ 9P POEjd

:eJeydajSe ap uegyş (04/922) eyelpauu auowan

nu ateued

nuțued 31q | x 9 ayinouto z 15 ijia p x Myg ap audi 2|N9J|9 p ap 9ueq un 'M9Sz ep un-AWIS enoq 0

z 1jq 6 ep (einpouu A1oweuwu aui-ut eiGuis) WWIS Ssoli

ezeq ep evejd ad gyezyn

enowep

piepuejs elțeinfyuoo ui 8H0w8U 3p |nininpotu je W4n|d0s Sp jNgunN 8H0uJ8tu SP Injnjnpouu [e 11nNţ90s 3p |niguinN ezeq ap eve|d ad auotuatu ap 10ojunjoos jndi,

10| BI!99Sii89e129 15 Z/Sd a1e0je/no|e2 9p 319pPoW

1056

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

170 nu

“Conectori pentru extensii Număr total de conectori

3

Numărul de conectori lungi sau scurţi

3/0

Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

3/0/0

Conectori rămaşi disponibili

3

“Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101 taste Setare de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură extinsă

da nu 0,92 m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură Parolă tastatură

da da nu

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

nu nu |

Caracteristici fizice

pentru birou (desktop)

Tip

Dimensiuni: Înălţime Lăţime Grosime Masă: 00x

021

4,0 inci 15,6 inci 16,0 inci 8 Kg

9,5 Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (1 10V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

70 waţi da da

Curentul maxim 80-259 V c.a. 90-137 V c.a.

0,75 amperi 1,5 amperi

Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră) Zgomot (medie în dB, 1m) Clasa FCC

60-90 grade F 8-80% 2.100 m 341 37,5 dB Clasa B

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1057

Tabelul 22.8 prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni ale sistemului PS/2 „ Model 30. Figurile 22.9 şi 22.10 prezintă plăcile de bază ale sistemelor PS/2 Model 30 (8530- 001) şi PS/2 Modei 30 standard. Conector de mouse

Y

|

Ț

cd

Conectorul sursei de alimentare

PI

3

Conectorul tastaturii

Port Adaptorul de Port serial magistrală paralel

U_

Conectorul monitorului

|

a .. Soclu peritru coprocesorul

matematic

|

Pg

Socluri module dememorie Conector pentru

hard disc

Conector pentru cheia de securizare

=

Conector pentru A unitatea floppy

Soclul

microprocesorului ——] 8086

Fig. 22.9 Placa de bază a calculatorului PS/2 Model 30 (8530-001)

PS/2 Model 25 286 Calculatorul PS/2 Model 25 286 (8525) este versiunea imbunătăţită a sistemului PS/2 Model 25 şi a apărut in 10 mai 1990. Plecând de la standardul Modelului 25, acesta-are o placă de bază mai bună, care-l face să aparţină clasei de calculatoare AT. Sistemul cuprinde un microprocesor 80286, placă de bază cu memorie extinsă (de la 1M la 4M), unitate de floppy de mare densitate, de 3'£ inci (1,44M), şi monitor integrat VGA de 12 inci. Modelul 25 286 utilizează procesorul 80286 la viteza de 10MHz, cu o stare de aşteptare la “memorie, şi are următoarele funcţii integrate pe placa de bază: interfaţă paralelăşi serială, interfaţă pentru mouse şi tastatură, conector pentru cască audio, controler de floppy disc de 1,44M şi adaptor grafic VGA. Modelul 25 286 a fost oferit la vânzare în diverse versiuni, echipat doar cu.-unitate de floppy sau cu hard disc de 30M,

cu tastatura extinsă .

.

1058

Capitolul 22

.- Partea hard a calculatoarelor IBM PS;1. PS/ValuePoint şi PS/2

"Tabelul 22.8 IBM PS/2 Model 30...

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Std. Max.

8530-001

8086

8

640K

640K

1. 720k

—

8530-002

8086

8

640K

640K

2 >. 720k

—

8530-021

8086

8

640K

640K

1 > 720k

20M

Cod

fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

30

Toate modelele sistemului 8530 au fost scoase din fabricaţie și nu mai pot fi achizitionate de ia compania IBM. Conector de mouse Conectorul monitorului

|

ț cb

Port Adaptorulde serial magistrală

Port paralel

Conectorul tastaturii

T db

Conectorul sursei

IP

de alimentare

|

Soclul microprocesorului 8086

>

Conector pentru hard disc

N

Soclu module „] de memorie

Conector pentru cheia de securizare

PE EDO

|

N

Conector pentru hard disc

|

i) Conector pentru unitatea floppy

Fig. 22.10 Placa de bază a sistemului standard

PS/2

Model

30

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

dubai Video Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

1059

Data retragerii de pe piață

ISA/8

3/3

MCGA

Enh

04-04-89

27-12-90

ISA/8

3/3

MCGA

Enh

02-04-87

05-07-89

ISA/8

3/3

MCGA

Enh

02-04-87

27-12-90

Conector de mouse (J1) [ -— Conector pentru tastatură (J2)

Interfată

Interfată

paralelă (J3)

serială (J5)

| | Modul memorie 1 |

Conectorul adaptorului de magistrală (J6)

3

Conectorul de hard disc (J11) Pa

! i

Modul memorie 2

Conectorul sursei de alimentare (J7)

559

Conector de ___| floppy disc (J12)

4

Conectorul sursei de alimentare (J14)

Coprocesor

AB

matematic (ZM1)

îi ş

Modulul de __

CD |__

Conectorul monitorului (J4)

i

ceas (ZM35)

l

Conector pentru stergerea parolei (113)

80286 (ZM36)

321

Microprocesor _——

Fig. 22.11 Placa de bază a calculatorului

PS/2

Model

25 286

(şi 30

286)

de 101 taste sau cu cea restrânsă de 84 taste. Capacitatea de memorie la instalare este de 1M, până la 4M. Din punct de vedere fizic, modelul 25 286 este foarte asemănător cu Modelul 25 (vezi figurile 22.1 până la 22.4 din acest capitol, care prezintă interiorul şi exteriorul sistemului Model 25).

1060

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

De fapt, Modelul 25 286 diferă în mod semnificativ de Modelul 25. Primul aparţine clasei

de calculatoare AT, pe când al doilea este din clasa PC. Diferenţele sunt mari, exceptând aspectul fizic (vezi figurile 22.1 până la 22.4 din acest capitol). Modelul 25 286 are un controler pentru unitatea de floppy de mare densitate şi adaptor VGA integrat pe placa de bază. La vânzare a fost oferit doar monitor color, integrat în carcasa calculatorului.

Capacitatea de memorie a fost mărită la 4M pe placa de bază, iar capacitatea maximă

acceptată este de 16M, permiţând funcţionarea sub sistemul de operare DOS şi Windows. Deoarece este un calculator din clasa AT, este capabil să lucreze, spre deosebire de

Modelul 25, şi sub sistemul de operare OS/2. Caracteristicile Modelului 25 286 îl fac să fie o perfectă staţie de lucru pentru reţea (LAN), deşi nu a fost vândut în această configuraţie. Asemenea Modelului 25, Modelul 25 286 este compatibil cu IBM AT la nivelul BIOS (deşi nu este acelaşi) şi cu cele mai multe dintre interfețele hard. Deoarece multe caracteristici sunt integrate pe placa de bază a sistemului, multe dintre plăcile adaptoare - cele grafice, unele adaptoare de floppy şi altele - nu funcţionează în acest sistem, iar plăcile adaptoare de memorie care nu permit modificarea adresei de lansare, pot de asemenea să nu funcţioneze. Placa de bază a acestui calculator este identică cu cea a Modelului 30 286. Sistemul BIOS este de asemenea acelaşi, cel puţin până la ultima versiune. Diversele versiuni ale Modelului 25 286 diferă intre ele după tipul de tastatură instalat (extinsă sau redusă) şi dacă au sau nu hard disc de 30M. Deşi IBM a avut hard discuri de 20M, până la capacitatea de 45M, in acest model a fost instalat doar hard discul de 30M. Se pot achiziţiona hard discuri şi de la terţi producători.

prezintă placa de bază a calculatorului PS/2 Model 25 286 (şi 30 286). Tabelul 22.9 prezintă specificaţiile tehnice ale calculatorului PS/2 Model 25 286. Figura 22.11

Tabelul 22.9

Specificaţiile PP

PPE

PRE E PTA

LA

PIIIEX

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80286 10 MHz ISA (Industry Standard Architecture) 16 biţi 16 ” Comutare pe front (£age-triggerea)

Tipul magistralei Capacitate magistrală Nivele de întrerupere Tip Partajare

nu

Canale DMA Suportă modul DMA Suportă modul DMA

„rafală" (purs$'

„stăpân” (/masteA

Procesor modernizabil

7 nu nu nu

Memoria Standard pe placa de bază

1M

Maxim pe placa de bază

4M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

120 ns, RAM

dinamic

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul

SIMM (single in-line memory module) de 9 biţi

de

socluri

pentru

modulele

de

de

socluri

pentru

modulele

de

4

memorie Numărul

memorie in configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

2 SIMM de 256K/1M pe 9 biţi

Memorie imediată (cache)

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

1 1

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor Grafică standard Monitor încorporat Monocrom

80287 6.67 MHz VGA (V/deo Graphics Array) da

nu

Color

(006,306)

Dimensiunea punctului pe ecran (mm) Conector pentru căşti audio

0,28 da

interfeţe seriale RS232C

1

Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

!

NS16450 19.200 bps 2

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 2

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Schimbabilă

da 64 octeți 10 ani

Memorie externă pe disc

1061

da (modul Dallas) |

Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 34-54 inci

2

Unităţi de dischete standard Unităţi de dischete opţionale 514 inci, 360K 514 inci, 1,2M 3% inci, 720K

1.x1,44M

2/0 :

opţional nu nu

3'/ inci, 1,44M

standard

3% inci, 2,88M

nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Disc disponibil IDE Dimensiune fizică

20/30/45M 37 inci

interfaţă.disc

IDE

Capacitate Timp mediu de acces (ms)

20M

20M

30M

30M

45M

80

27

27

19

Modul de codificare

MFM

RLL

RLL

RLL

32 RLL

.

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint-şi PS/2

1062

33

35

37

612

775

614

921

580

Capete Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

4 17

2 27

4 25

2 33

6 26

3600

3600

3600

3600

3600

Factor de intrețesere

2:1

3:1

3:1

41

3:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

255

270

250

248

260

nu

nu

da

da

34

26

Numărul tipului de disc din BIOS: Cilinari

nu

Parcarea automată a capetelor

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

2 1/1 0/2/0

Conectori rămaşi disponibili

2

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101

da (Gxx)

taste

Tastatura restrânsă 84 taste

da (0xx)

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune:

|

Tastatură extinsă

1,8 m

Tastatură restrânsă

1,5 m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură

da (x36) nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Caracteristici fizice

Tip

pentru biiou (desktop)

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Lăţimea monitorului Grosime

15,0 inci 9,5 inci 12,6 inci 14,7 inci

Masă: x06

16 Kg

x36

16.8 Kg

Cutie pentru transport

opţional

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

124,5 waţi da da (manual)

Curentul maxim 80-259 V c.a.

1,7 amperi

V c.a.

3,0 amperi

90-137

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

1063

60-90 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

654

Zgomot (medie in dB, 1m) Clasa FCC

51 Clasa B

PS/2 Model 30 286 Calculatorul

IBM PS/2

Mode!

30 286 (8530),

apărut în 13 septembrie

1988,

a fost primul

sistem PS/2 din categoria de sisteme originale IBM AT şi IBM XT 286 echipat cu conectori de extensie ISA pe 16 biţi. Unii au considerat că Modelul 30 286 este o reintroducere pe

piaţă a sistemului

IBM

AT; şi într-adevăr, a şi fost din punctul de vedere al proiectării

conectorilor de extensie. IBM permite atât magistrala originală ISA (Industry Standard Architecture), cât şi cea MCA (Micro Channel Architecture). Sistemele PS/2 echipate cu MCA sunt încă (şi vor mai rămâne pentru un timp) platforma primară de fabricaţie IBM.

Figura 22.12

prezintă o vedere frontală, iar figura 22.13

Model 30 286.

Unitatea de floppy A

astă pentru extragerea

dischetei

Număr de

Comutator

o vedere din spate a sistemului

Siguranţă carcasă

seri

de pornire

Unitate de hard disc sau unitatea de floppy B Fig. 22.12

PS/2 Model 30 286 (vedere frontală)

Tabelul 22.10 prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Model 25 286.

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1064

Tabelul

22.10

IBM

PS/2

Model

25 286

- caracteristici

PI

PT

Memoria pe placa de bază

Cod fabricant

IL

Standard Unitate de

Hard disc

Max.

Floppy disc

1M

4M

1 x 1,44M

—

1M

4M

1 x 1,44M

—

4M

1 x 1,44M

30M

4M

1 x 1,44M

30M

Std.

UCP

MHz

286

10 10

1M

25 286 8525-006

286

8525-G06

286

8525-036

286

8525-G36

10

1M

10

Tastaturile disponibile sunt: tastatura extinsă (Enh - 101 de taste), tastatura normală (84 de taste) şi tastatura „Host-Connected” (722 de taste). Dacă în tabel se indică „oricare”, cumpărătorul poate opta

pentru oricare dintre acestea.

Selector tensiune de alimentare

Conector de

Conector

alimentare

pentru monitor

Fanta pentru conectorii

Interfaţă Interfală [x cilor de extensie serială

paralelă

Conector de tastatură Conector de

mouse

Fig.22.13 PS/2

model

30 286

(vedere spate)

Calculatorul PS/2 Model 30 286 este o versiune 80286.a Modelului 30. Deşi copiază forma fizică a Modelului 30, placa sa de bază şi circuitele sunt foarte diferite. Modelul 30 face parte din clasa PC, iar Modelul 30 286 este de tip AT. Modelul 30 286 are un procesor cu performanţe

egale cu cele ale Modelului

50 şi include o unitate de floppy de 1,44M

şi

adaptor grafic VGA. Modelul 30 286 utilizează microprocesorul Intel 80286 şi operează la viteza de 10MHz cu o stare de aşteptare pentru ROM. Acest sistem acceptă atât majoritatea plăcilor de extensie IBM PC şi XT, cât şi cea mai mare parte a celor de AT. Figura 22.14 prezintă o vedere interioară a sistemului Model 30 286.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr Tip de

de aa

magistrală

1065

retraeta

Standard

_de extensie

Data apariţiei

pe] de

Video

Tastatură

pe piaţă

piaţă

—

ISA/16

2/2

VGA

SS

10-05-90

ISA/16

2/2

VGA

Enh

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

SS

10-05-90

—

ISA/16

2/2

VGA

Enh

10-05-90

—

Fante pentru extensii

Suportul adaptorului

Adaptor extensie de magistrală

de extensie magistrală Placa de bază Sursa de alimentare

Ormament frontal

Unitatea de floppy A

Unitate de hard disc sau unitatea de floppy B Sanie pentru

Comutator pornire |

Siguranța

unitățile de disc

capacului carcasei

Fig.22.14 PS/2 Model 30 286 (vedere interioară)

Trebuie să priviţi Modelul

30 286 ca fiind echivalent

magistralei ISA, faţă de MCA.

Modelului

50, cu excepţia utilizării

Modelul 30286 este foarte asemănător Modelului 25 286.

De fapt, placa de bază din cele două sisteme este identică.

Modelele 30 286 şi 25 286

pot

fi considerate identice din punct de vedere hard şi al BIOS-ului, diferind doar datorită formei fizice. Modelul

PS/2

30 286

include următoarele

caracteristici:

u Mult mai performante decât celelalte sisteme XT şi AT, şi celelalte versiuni bazate pe microprocesorul 8086 ale Modelelor 30 şi 25. m

Microprocesor 80286

m Opţional,

pe 16 biţi, la 10MHz,

coprocesor 80287.

m Magistrală de extensie ISA pe 16 biţi. m Țrei conectori de dimensiune normală.

cuo

stare de aşteptare.

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1066 1M

memorie

RAM

în configuraţia standard.

Extensie direct pe placa de bază,

până la 4M

Unitate de floppy de 1,44M,

inci.

Sursă de alimentare

3'2

de memorie.

universală, cu sesizarea automată

a tensiunii de alimentare.

Port pentru tastatură, port serial/asincron, paralel, de mouse şi VGA. Tastatură extinsă IBM. m Instalare şi configurare fără microcomutatoare. Sunt

disponibile mai multe versiuni ale Modelului 30 286.

Modelul

E01

(8530-E01)

a fost

echipat cu un singur floppy disc (fără hard disc). In mod opţional se poate instala un hard disc de 3'

inci şi de 20M

(27F4969).

Cel de-al doilea model

(8530-E21)

include în

configuraţia standard o unitate de hard disc de 20M. Exceptând hard discul, cele două

modele sunt identice. Modelul 30 286 a fost după aceea fabricat cu hard discuri de 30M şi 45M IDE (Integrated Drive Electronics), care s-au conectat intr-un conector modificat de pe

placa de bază. Producerea acestor sisteme a fost întreruptă pe 2 mai 1992. Astăzi toate sistemele

IBM

8530

au fost retrase de pe piaţă.

Calculatoarele PS/2 Model 30 286 sunt compatibile cu sistemele PC, XT şi AT, din punct de vedere al componentei BIOS şi al majorităţii interfeţelor hard. Deoarece multe

componente sunt incluse pe placa de bază, multe dintre plăcile care funcţionează pe calculatoarele PC, XT şi AT nu funcţionează în modelul 30 286, chiar dacă acesta are

conectori de magistrală ISA. Printre aceste plăci se găsesc adaptoare grafice, anumite adaptoare de memorie (mai ales cele neflexibile în configurarea adresei de start) şi altele. Datorită standardului VGA încorporat, este necesară utilizarea unui monitor analogic.

Diferitele versiuni ale acestui model diferă doar prin unitatea de hard disc instalată. Există versiuni fără hard disc, cu hard disc de 30M disc achiziţionat de pe piaţă.

Tabelul 22.11

sau 45M.

Ulterior se poate instala un hard

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 30 286.

Specificaţiile PT

Tabelul 22.11

PD ale sistemului PS/2 Model 30286

-

Arhitectura de sistem Microprocesor

80286

Frecvenţă ceas

10 MHz ISA (Industry Standard

Tipul magistralei

Capacitate magistrală Nivele de intrerupere Tip Partajare

Comutare nu

Canale DMA Suportă Suportă modul

7 modul

DMA

DMA

„stăpân”

Procesor modernizabi!

„rafală” (naste

(pursA

nu nu nu

Memoria Standard

pe placa de bază

1M

Maxim pe placa de bază

4M

Memorie

16M

totală maximă

Architecture)

16 biţi 16 pe front (£oge-iriggerea)

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Viteza (ns) şi tipul memoriei

120 ns, RAM

Tipul sociurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri al modulului de memorie

SIMM

4

dinamic

(s/p9/e in-/ine memory module) de 9 biţi

Numărul de socluri al modulului de memorie

în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Memorie

2 SIMM-uri de 256K/1M

imediată (cache)

pe 9 biţi

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

1 i

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K nu

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor

80287 6,67 MHz

Grafică standard

VGA (Video Graphics Array)

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă)

1 NS16450 19.200 bps

Numărul

maxim

.

de interfeţe acceptate

2

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 2

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei

da 64 octeți 10 ani

Schimbabilă

da (modul

Dallas)

Memorie externă pe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'-5'4 inci

2 2/0

Unităţi de dischete standard

1 x 1,44M

Unităţi de dischete opţionale 5 inci, 360K 514

inci, 1,2M

„opţional nu

3'/ inci, 720K 3% inci, 1,44M 3'/ inci, 2,88M

nu standard nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Disc disponibi! IDE

20/30/45M

Dimensiune fizică

3" inci

interfaţă disc

IDE

Capacitate

20M

20M

80

27

Timp mediu de acces

(ms)

45M 32

19

RLL

RLL

34

33

35

37

612 4 17

775 2 27

614 4 25

921 2 33

580 6 26

3600

3600

3600

3600

3600

Numărul

26

Cilindri Capete Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

30M

27

MFM

tipului de disc din BIOS:

30M RLL

Modul de codificare

1067

RLL

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1068

Tabelul 22.12 IBM PS/2 Model 30 286

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Max. Std.

8530-E01

286

10

1M

4M

1 x 1,44M

—

8530-E21

286

10

1M

4M

2 x 1,44M

20M

8530-E31

286

10

1M

4M

2 x 1,44M

30M

8530-E41

286.

10

1M

4M

2 x 1,44M

45M

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

30 286

Observaţie:

7oate modelele 30 286 au fost oprite din fabricaţie şi nu mai pot fi achiziționate de la

compania IBM.

Factor de intrețesere

ZI

as

a

31 260 da

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

255

270

250

248

Parcarea automată a capetelor

nu

nu

nu

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi Conectori rămaşi disponibili

3 3/0 0/3/0 3,

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101 taste

da

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

1,8m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

.

da

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (gesAtop)

Dimensiuni: inălţime

4,0 inci

Lăţime Grosime

16,0 inci 15,6 inci

Masă:

8,4 Kg (E01) 9 Kg

Cutie pentru transport

opţional

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

1069

Data retra-

Tip de

de conectori

Standard

Data apariţiei

gerii de pe

magistrală

de extensie

Video

Tastatură

pe piaţă

piaţă

ISA/16

3/3

ISA/16

3/3

VGA

Enh

13-09-88

05-05-92

VGA

Enh

13-09-88

ISA/16

11-09-91

3/3

VGA

Enh

26-09-89

17-01-92

ISA/16

3/3

VGA

Enh

23-04-91

04-05-92

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

90 waţi da da (manual)

Curentul maxim 90-137 VAC 180-265 VAC

2,5 amperi 1,3 amperi

Condiţii de funcţionare Temperatură

60-90

Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră) Zgomot

(medie în dB,

Clasa FCC

grade F

438 1m)

46

Clasa B

Tabelul 22.12 prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni de sisteme PS/2 Model

PS/2

30 286.

Model 35 SX

Sistemul PS/2 Model 35 SX (8535) a fost introdus în data de 11 iunie 1991. Acesta utilizează microprocesorul 80386SX, care funcţionează la viteza de 20MHz, cu O până la

două stări de aşteptare şi integrează pe placa de bază următoarele funcțiuni: port paralel, port serial, port pentru mouse, port pentru adaptorul grafic VGA pe 16 biţi, port pentru tastatură, adaptor pentru unitatea de floppy disc de 1,44M, soclu pentru coprocesor matematic şi trei conectori pentru modulele SIMM (două dintre acestea disponibile pentru extensii). Calculatorul PS/2 Model 35 SX are trei conectori pentru extensii, două incinte pentru periferice şi este fabricat în două versiuni: echipat doar cu unitate de floppy (040) sau cu unitate de hard disc de 40M (043). Toate modelele au instalate, în configuraţia standard, 2M de memorie (extensibilă la 16M). Sistemul utilizează magistrala ISA de 16 biţi, iar conectorii pentru extensii sunt de dimensiune normală. Utilizarea în primul sistem 386 a magistralei ISA arată că IBM, deşi a considerat mai importantă magis-

trala MCA,

a continuat să producă şi să dezvolte magistrala ISA.

Toate versiunile de PS/2 Model 35 SX sunt compatibile cu IBM AT la nivelul componentei BIOS (deşi nu sunt identice) şi in cea mai mare parte a interfeţelor hard. Acest sistem

utilizează aceeaşi placă de bază ca şi calculatorul PS/2 Model 40 SX. Singura deosebire

1070

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

este că adaptorul de magistrală la Modelul 40 are cinci conectori, faţă de trei ai Modelului 35.. Datorită gradului mare de integrare, multe din adaptoarele ISA standard, de exemplu, cele de grafică,

memorie,

controlere de disc şi altele, nu funcţionează pe aceste sisteme.

Dacă se doreşte montarea sistemului in poziţie verticală, este disponibil un suport de podea (PS/2 Floor Stand).

Versiunea LAN. Există o versiune specială a Modelului 35, numită Model 35LS, configurat ca staţie de lucru în reţea (LAN) şi care are toate caracteristicile standard ale Mode-

lului 35 SX, cu excepţia că nu conţine nici un fel de unităţi de disc. O placă de reţea adaptoare de tipul

76/4

7oken-Aing sau

/BM Etherhet cu programul

RIPL (Aemote /nitia/

Program Load) ocupă unul dintre conectorii de extensie. Modelul 35 LS-24X include în configuraţia standard placa de reţea 76/4 Token-fing, iar Modelul 35 LS-14X include în configuraţia standard placa de reţea /8W £ErherWet. Programul RIPL, rezident în ROM, permite lansarea sistemului de operare DOS sau OS/2 direct din calculatorul serverai reţelei locale (LAN). Modelul 35 LS, fără disc, poate fi actualizat la configuraţiile Modelului 35 SX. Modelele 35 SX şi LS au ambele o sursă de alimentare universală cu circuit de sesizare automată a tensiunii de alimentare şi de aceea nu este necesară comutarea manuală, permiţând utilizarea lor, indiferent de caracteristicile reţelei naţionale de energie electrică. Versiunile standard ale Modelului 35 SX diferă numai prin posibilitatea de a avea sau nu unitate de hard disc. Versiunea LS este fără disc, în rest modelele fiind similare. Opţiuni de tastatură.

Ambele

modele

PS/2

Model

35 SX şi 35 LS acceptă tastatura extinsă

IBM (101/102 de taste), tastatura restrânsă (84/85 de taste) şi tastatura /2M lost Connected

(122

de taste). Tastatura

/8WM //ost Connected este similară tastaturii 3270

a

sistemelor 3270 IBM PC şi IBM AT. Aceasta are aceeaşi construcţie ca şi tastatura de terminal 3270,

având

taste speciale pentru

funcţiile 3270.

Tastatura

/BM Fost Connectea

este recunoscută prin BIOS-ul sistemului şi nu poate fi utilizată în sistemele PS/2 care nu au versiunea de BIOS corespunzătoare. Atunci când se cumpărăun Model 35 SX sau LS, se poate opta pentru

una dintre tastaturile prezentate

mai sus.

Unităţile de floppy disc. Subrutinele BIOS ale sistemelor PS/2

Model

35 SX

permit utilizarea

noilor unităţi de floppy disc de 2,88M. Deşi acestea nu aparţin configurației standard, ele pot fi achiziţionate de la IBM. Acest model de calculator este primul care permite instalarea unităţii de floppy de 2,88M. O caracteristică interesantă a Modelului 35 SX este posibilitatea de a selecta prin BIOS, sursa de încărcare a sistemului de operare. Prin programul de configurare CMOS, puteţi specifica ce unitate utilizaţi pentru incărcare şi în ce ordine a unităţilor specificate doriţi să iniţializaţi procesul de incărcare. Caiculaţorul permite instalarea unei unităţi interne de floppy disc de 514 inci 1,2M,

împreună cu cea standard

de 3'/ inci, 1,44M.

Puteţi astfel să

specificaţi care dintre acestea două va fi prima testată in procesul de încărcare. Puteţi specifica de asemenea,

unitatea de hard disc ca sursă a sistemului de operare, sau chiar

unitatea de disc a ///e server-u/ui de reţea (prin RIPL). Această metodă oferă o iulia maximă,

nemaiintâlnită la celelalte sisteme anterioare.

Modelul 35 SX posedă două incinte pentru montarea perifericelor, acomodabile la dimensiunea de 5'4

inci sau 312 inci, spre deosebire de celelalte sisteme anterioare.

Majoritatea calculatoarelor mai vechi nu au posibilitatea montării interne, în carcasa calculatorului, a echipamentelor periferice de dimensiune 5'4 inci. Tabelul 22.13 prezintă specificaţiile de sistem ale calculatorului PS/2 Model 35 SX.

ii

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristiciie lor

ÎLE IEEE

PI AD Re

1071

pop

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80386SX 20 MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală Nivele de intrerupere Tip

ISA (/noustry Standard Architecture) 16 biţi 16 Comutare pe front (£oge-/r/ggerea)

Partajare Canale DMA

nu 7

Suportă modul Suportă modul

DMA

DMA

„rafală”

„stăpân”

(pursA

s

nu

(mastej

nu

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

16M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

85 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de

SIMM

memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Memorie

imediată (cache)

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

dinamic

(s/ng/e in-line memory moaule) de 36 biţi

3

2 SIMM-uri de 1M/2M/4M/8M

pe 36 biţi

nu 0-2 1

Caracteristici standard Capacitate ROM

128K

Opţiune de shadow pe ROM Coprocesor matematic Viteză coprocesor

opţional

Grafică standard

Controlere pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM) Interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

da 80387SX 20 MHz VGA

1 NS16450 19.200 2

Interfaţă pentru mouse

1

Interfeţe paralele

1

Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Schimbabilă

(W/aeo Graphics Array)

16 biţi nu 256K

bps

da 2 da 64 octeți 10 ani da (modul

,

Dallas)

1072

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Memorie externă pe disc Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3" şi 514 inci

2 2/0

Selecţie unitate la încărcare Tipul unităţii

da toate cele prezente fizic

Unităţi de dischete standard Nici una (24X)

1 x 1,44M

Unităţi de dischete opţionale 5"A inci, 360K 514 inci, 1,2M 314 inci, 720K 314 inci, 1,44M. 34 inci, 2,88M Adaptor de hard disc inclus Disc disponibil IDE Dimensiune fizică Interfaţă disc Capacitate Timp mediu de acces (ms) Memorie pentru accelerare cache Modul de codificare Cilindri Capete Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de întreţesere Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

opţional opţional . nu standard opţional Conector IDE pe placa de bază 40/80M ! 314 inci IDE 40M _ 17 32K RLL 1038 2 39 3600 1:i _ 1170 da

Conectori pentru extensii

3 : 3/0 0/3/0

Conectori rămaşi disponibili

3

Setare de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură

Host Connected -122 de taste extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste da 3m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură Parolă tastatură Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

32K RLL 1021 4 39 3600 1:1 1170 da

”

Număr total-de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi:

Caracteristicile tastaturii Tastatura la alegere

80M 17

_ da nu da "da da

Caracteristici fizice. Tip

pentru birou (desktop)

Orientare

orizontal (opţionai, vertical)

7

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor | Dimensiuni: Inălţime Lăţimei Grosime Masă: „ 24X 040 043

„Caracteristici de mediu' Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

4,5 inci 14,2 inci 15,6 inci 10 Kg 10,8 Kg 9,5 Kg

pa 118 waţi da da

Curentul maxim 90-137 VAC 180-265 VAC Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

50-95 grade F 8-80% '2.100 m

Disipare (BTU/oră) 24X : 040

123 130

Ciasa FCC

Clasa B

043

1073

, 3,5 amperi 1,75 amperi

144

PS/2 Model 40 SX PS/2 Model 40 SX (8540), apărut pe piaţă în 11 iunie 1991, utilizează microprocesorul 80386SX, care funcţionează la viteza de 20 MHz, cu O până la 2 stări de aşteptare. Modelul 40 SX are 2M de memorie pe placa de bază (extensibilă la 16M), adaptor grafic VGA pe 16 biţi şi adaptor pentru unitâtea de floppy disc de 31 inci, 1,44M. Calculatorul PS/2 Model 35 SX are de asemenea cinci conectori de dimensiune normală, pentru extensii 'de 8/16 biţi. Placa de bază integrează următoarele funcţii: port paralel, port serial, port _. pentru mouse, port pentru VGA şi pentru tastatură; acceptă unităţi de floppy disc de 1,44M,

are soclu pentru coprocesor matematic şi trei socluri de module de memorie

(SIMM) pentru extensia de memorie. Modelul 40 SX are sursă de alimentare universală, cu circuit de sesizare automată a tensiunii, şi de aceea nu este necesară comutarea manuală, permiţând utilizarea sa, indiferent de caracteristicile reţelei naţionale de energie electrică. Toate versiunile de PS/2 Model 40 SX sunt compatibile cu IBM AT la nivelui BIOS (deşi nu “sunt identice) şi în cea mai mare parte a interfeţelor hard. Acest sistem utilizează de asemenea aceeaşi placă de bază ca şi sistemul PS/2 Model 35 SX. Singura deosebire este că adaptorul de magistrală al Modelului 40 are cinci conectori,

faţă de trei ai Modelului 35.

Datorită gradului mare de integrare, multe din adaptoarele ISA standard, de exemplu cele de grafică, memorie, controlere de disc şi altele, pot să nu funcţioneze pe aceste sisteme. Versiunile standard ale Modelului 40SX diferă între ele doar prin tipurile de disc instalate. Astfel, există versiune doar cu unitate de floppy (8540-040), cu hard disc de 40M (8540-043) sau cu hard disc de 80M

(8540-045),

toate acestea fiind în rest similare.

Dacă se doreşte montarea sistemului în poziţie verticală, este disponibil, opţional, suport de podea (PS/2 Floor Stâna).

-

1074

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

PEPE

PRD

PE

E

Ba

IE

Memoria pe Cod fabricant

Standard

placa de bază Std. Max.

Unitate de Floppy disc Hard disc

UCP

MHz

8535-040

386SX

20

2M

16M

1 = 1,44M

—

8535-043

386SX

20

2M

16M

2 > 1,44M

40M

8535-14X

386SX

20

2M

16M

—

—

8535-24X

386SX

20

2M

16M

—.

—

35 SX

35 LS

Tastaturile disponibile sunt: tastatura extinsă (101 de taste), tastatura normală (84 de taste) şi tastatura „Host-Connected” (722 de taste). Dacă in tabel se indică „oricare”, pentru oricare dintre acestea.

cumpărătorul poate opta

Opţiuni de tastatură. Sistemele PS/2 Model 40 SX acceptă tastatura extinsă IBM (101/102 de taste), tastatura restrânsă (84/85 de taste) şi tastatura /4W Host Connectea (122 de taste). Tastatura /8W Host Connected este similară tastaturii 3270 a sistemului 3270 IBM PC şi IBM AT. Aceasta are aceeaşi construcţie ca şi tastatura de terminal 3270, având taste speciale pentru funcţiile 3270. Tastatura /8M Host Connectiea este recunoscută prin

BIOS-ul sistemului şi nu poate fi utilizată în sistemele PS/2 care nu au versiunea de BIOS corespunzătoare. Atunci când se cumpără un Model 40 SX, se poate opta pentru una dintre tastaturile prezentate mai sus. Aceasta poate îi comandată numai impreună cu sistemul, IBM

nefurnizând tastaturi separate. Unităţile de floppy disc. Componenta BIOS a sistemelor PS/2 Model 40 SX permite utilizarea noilor unităţi de floppy disc de 2,88M. Deşi acestea nu aparţin configurației

standard, ele pot fi achiziţionate de la IBM. Acest model de calculator este unul dintre primele sisteme care permite instalarea unităţii de floppy de 2,88M. Tabelul 22.14 prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni de PS/2 Model 35 SX şi LS. O caracteristică interesantă a Modelului 35 SX este posibilitatea de a selecta prin BIOS sursa de încărcare a sistemului de operare.

Prin programul

de configurare CMOS,

puteţi

specifica ce unitate utilizaţi pentru încărcare şi în ce ordine a unităţilor specificate doriţi să iniţializaţi procesul de încărcare. Calculatorul permite instalarea unei unităţi interne de floppy disc de 5'4 inci 1,2M, împreună cu cea standard de 3'/ inci, 1,44M. Puteţi astfel să specificaţi care dintre acestea două va fi prima testată în procesul de încărcare. Puteţi specifica,

de asemenea,

unitatea de hard disc ca sursă de incărcare a sistemului

de operare

sau chiar unitatea de disc a ///e serverului de reţea (prin RIPL). Această metodă oferă maximă

flexibilitate, nemaiintâlnită la celelalte sisteme anterioare.

Modelul 40 SX posedă două sau trei incinte (depinzând, dacă modelul are sau nu hard disc) permiţând montarea a maxim două hard discuri şi a unui număr variat de unităţi de floppy disc, incluzând unităţile de 514 inci sau 3%2 inci (de 1,2M sau 2,88M). Datorită acestei

facilităţi, puteţi incărca sistemul de operare de pe orice unitate instalată. Tabelul 22.15

prezintă specificaţiile de sistem

ale calculatorului

PS/2

Model

40 SX.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

Standard

1075

Data retra-

Tip de magistrală

de conectori de extensie

Data apariţiei pe piaţă

Video

Tastatură

gerii de pe piaţă

ISA/16

3/3

VGA

Oricare

11-06-91

—

ISA/16

3/3

VGA

Oricare

11-06-91

—

ISA/16

3/2

VGA

Oricare

17-10-91

—

ISA/16

3/2

VGA

Oricare

11-06-91

—

Tabelul 22.15 Specificaţiile tehnice ale șistemului PS/2 Model40 SX . Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80386SX 20 MHz

Tipul magistralei

ISA (/noustry Stanoard Architecture)

Capacitate magistrală Nivele de intrerupere

16 biţi 16

Tip Partajare Canale DMA Suportă modul

Comutare nu 7 nu

Suportă modul

DMA

DMA

„stăpân”

„rafală"

(burs4

(mastep

Procesor modernizabil

,

pe front (£oge-/r/ggerea)

nu nu

Memoria Standard

pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

16M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

85 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de

SIMM

memorie in configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Memorie

imediată (cache)

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

3

2 | SIMM-uri de 1M/2M/4M/8M nu 0-2 1

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune

128K

de shadow pe ROM

Coprocesor matematic Viteză coprocesor

opţional

dinamic

(sing/e in-line memory module) de 36 biţi

da 80387SX 20 MHz

pe 36 biţi

1076

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Grafică standard Controlere pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM)

VGA (Video Graphics Arrap 16 biţi nu 256K

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Numărul maxim de interfeţe acceptate

1 NS16450 19.200 bps 2

Interfaţă pentru mouse

1

!

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim

1 de interfeţe

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Schimbabilă

Memorie externă pe disc

da 2

da 64 octeți 10 ani da (modul Dallas)

ra

Locaţii interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'-5"4 inci

4 1/3

Selecţie unitate ia încărcare

da

Tipul unităţii

toate, prezente fizic

Unităţi de dischete standard

1 x 1,44M

Unităţi de dischete opţionale 514 inci, 360K 514 inci, 1,2M

opţional opţional

3% inci, 720K 3'4 inci, 1,44M 314 inci, 2,88M

nu standard opţional

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Disc disponibil IDE-506/412

40/80M

Dimensiune fizică

314 inci

Interfaţă disc

IDE

Capacitate

40M

Timp

17

17

32K

32K

mediu de acces (ms)

„Memorie pentru accelerare cache Modul de codificare Cilindri Capete

Sectoare pe pistă

RLL 1038 2

80M

RLL 1021 4

39

39

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

Factor de intreţesere

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (kiloocteţi /secundă)

1170

1170

Parcarea automată a capetelor

da

da

Conectori. pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

5 5/0 0/5/0

Conectori rămaşi disponibili

5

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1077

:Caracterișticile tastaturii Tastatura la alegere +

Setare de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură:

Post Connected -122 de taste

extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste da 3m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da da

Caracteristici fizice Tip Orientare

N pentru birou (gesk/op) orizontală/verticală

Dimensiuni Inălţime Lăţimei Grosime

6,7 inci 17,3 inci 15,5 inci

Masă:

12,6 kg (040) 12 kg -

Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă Curentul maxim 90-137 VAC 180-265 VAC Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare |

197 waţi da da (manual)

50-95 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră) Clasa FCC

190 Clasa B

: 6,0 amperi 3,0 amperi

PS/2 Model L 40 SX Sistemul PS/2 Model L40 SX, lansat pe piaţă de IBM în data de 26 martie 1991, este un calculator mic, uşor, alimentat de la baterie (AC/DC); un calculator portabil /aptop. Este proiectat pentru acei utilizatori care doresc un sistem performant portabil, deci uşor de transportat şi care are viteza şi capacitatea necesare să execute programe din ce în ce mai avansate. Configuraţia standard include microprocesorul 80386SXde 20 MHz; 2M de memorie de 80 ns (extensibilă la 18M); hard disc cu factorul de formă 2 1/2 inci, cu capacitatea de. 60M.; unitate de floppy disc de 314 inci, de :upacitate 1,44M; ecran LCD alb/negru, fluorescent, de 10 mm grosime, de rezoluţie VGA; tastatură de 84/85 de taste; porturi pentru intertăţa paralelă/serială, mouse, VGA şi conectori de extensie. În plus, fiecare sistem include o tastatură externă de 17 taste numerice, un adaptor AC, un acumulator şi geantă pentru transport. Opţional, la sistemul PS/2. Model L40 SX sunt incluse: un şasiu cu un conector de extensie, un fax/modem

(pentru S.U.A.

1078

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Tabelul 22.16 IBM PS/2 Model 40 SX - caracteristici generale

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Std. Max.

8540-040

386SX

20

2M

16M

1 x 1,44M

—

8540-043

386SX

20

2M

16M

1 x 1,44M

40M

8540-045

386SX

20

2M

16M

1 x1,44M

80M

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

40 SX

Tastaturile disponibile sunt: tastatura extinsă (10 1de taste), tastatura normală (84 de taste) şi tastatura „Host-Connected” (722 de taste). Dacă in tabel se indică „oricare”, cumpărătorul poate opta pentru oricare dintre acestea.

şi Canada), un adaptor suplimentar serial, un mouse, module de memorie pentru extensii de 2M, 4M şi de 8M, un încărcător rapid de baterie şi un adaptor pentru bateria auto. Carcasa sistemului PS/2 Model L40 SX este proiectată ca o cochilie, ocupă un spaţiu redus şi are greutatea de 3,5 kg, incluzând acumulatorul. Configuraţia şi mărimea tastaturii este

cea familiară IBM: microprocesor 80386SX;

afişaj de dimensiune mare şi uşor de citit; hard

disc de capacitate mare; o sursă de alimentare eficientă, alimentată la baterie, de greutate redusă, caracteristică sistemelor portabile. Comparat cu sistemul IBM PS/2 Model P70, acest calculator are în plus alimentare autonomă de la baterie, carcasă în formă de cochilie,

afişaj de tip LCD alb/negru şi un ambalaj mai mic şi mai uşor. Tabelul 22.16 Model 40 SX.

prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni,

ale sistemelor PS/2

Restricţii şi posibilităţi de extensie ale sistemului. Sistemul PS/2 Model L40 SX a fost proiectat pentru a fi compatibil cu calculatoarele IBM AT la nivelul interfeţei BIOS cât şi din punct de vedere hard, ceea ce îl face să fie uşor de extins. Majoritatea conectorilor sunt standard. O tastatură numerică externă poate fi conectată la portul standard de mouse. Aceasta are la rândul ei un port de mouse care permite ca tastatura şi mousul să lucreze concomitent. Sistemul L40 are un port serial standard, un port paralel, port pentru monitor VGA şi un port special extern pentru conectarea unui şasiu de extensie sau staţie de bază

numită:

Communications Cartridge 1.

PS/2 Communications Cartridge 1este o extensie care conţine un conector ce poate fi utilizat pe calculatorul PS/2 Model L40 SX. Această unitate conţine un conector de dimensiune redusă, proiectat special pentru cuplarea adaptoarelor de comunicaţie: Token-Ring, 3270 sau 5250. Deşi această unitate de extensie a fost proiectată iniţial pentru aceste adaptoare, pot fi conectate şi alte adaptoare produse de terţi.

Extensia sistemului are anumite limitări. În lipsa şasiului de extensie Communications Cartridge 1, ceilalţi conecturi de extensie ai sistemului pot conecta adaptoare şi plăci care nu aparţin opţiunilor acestui sistem, oferite de IBM. De asemenea, dacă se utilizează portul VGA, nu poate fi utilizat afişajul integrat LCD. In plus, deoarece fax/modemul intern şi adaptorul serial utilizează acelaşi conector intern, se poate instala doar una dintre aceste opţiuni la un

moment dat. in sfârşit, sistemul PS/2 Model L40 SX nu acceptă tastatură externă. " Gestionarea sursei de alimentare. Sistemul L40 are o sursă de alimentare eficientă. Ea permite suspendarea şi reluarea lucrului. Puteţi suspenda lucrul prin închiderea capacului calculatorului păstrând sistemul cu sursa de alimentare pornită. Atunci când redeschideţi

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

,

Număr total

Standard

Tip de magistrală

de conectori de extensie

Video

ISA/16

5/5

ISA/16

5/5

ISA/16

5/5

o

1079

Data retra-

Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

gerii de pe piaţă

VGA

Oricare

06-11-91

12-21-92

VGA

Oricare

06-11-91

12-21-92

VGA

Oricare

06-11-91

12-21-92

capacul, aplicaţia poate fi reluată din punctul de unde a fost întreruptă. În timpul suspendării, în mod automat, componentele sistemului nu mai sunt alimentate, exceptând ceasul de timp real şi memoria. Sistemul poate fi comandat să reia lucrul la un anumit moment de timp. Un sistem de securitate cu baterie previne intreruperea accidentală a lucrului sau a sistemului dacă acumulatorul s-a descărcat. Pentru a reduce frecvenţa operaţiilor de reîncărcare a acumulatorului,

acesta se reincarcă

automat în timpul alimentării prin reţea. Pentru a conserva şi a prelungi durata de viaţă a acumulatorului, utilizatorul poate selecta, prin intermediul unui comutator, controlul manual sau automat al vitezei calculatorului. În modul manual, procesorul lucrează la o frecvenţă a

ceasului fixată de utilizator la configurarea sistemului care poate fi de: 20 MHz, sau 5 MHz.

10 MHz

Pentru a conserva şi mai mult sursa de alimentare, a fost implementat în hard modul de veghe. Acest mod reduce consumul de la sursa de alimentare, punând componentele sistemului în starea de aşteptare în perioadele de timp dintre ciclurile procesorului şi în pauzele de acţionare a tastaturii, ceea ce reduce consumul de la sursa de alimentare (acest

mod nu este operaţional dacă se utilizează monitorul extern). Această funcţie este utilizată de sistemele de operare DOS şi OS/2. Calculatorul L40 SX are un afişaj LCD care informează operatorul, printr-un sistem de simboluri internaţional, despre starea lui de funcţionare. Aceste informaţii de stare cuprind: calitatea bateriei, indicatorul de limită de temperatură, detecția de purtătoare modem, modul numeric (Mumeric Lock), modul derulare ecran (Scro// Lock), validarea difuzorului, indicatori pentru unitatea de floppy şi de

hard disc atunci când acestea sunt în lucru. Protecţia ia condiţiile de mediu. Senzorii de umiditate şi de temperatură ai sistemului nu permit operarea în condiţii improprii de lucru. Această caracteristică este importantă, dacă se consideră că acest sistem este un /aptop (deci transportabil) şi poate sta in autoturism, garaj sau în alte locuri de lucru improprii pentru calculatoare. Puţine alte sisteme de calcul oferă această posibilitate. Imaginaţi-vă că lăsaţi calculatorul dumneavoastră în autoturism câteva ore, pe timp de iarnă. Introducând sistemul in interiorul unei clădirii, atât pe circuite cât şi pe suprafeţele hard discului se formează condens. La punerea sub tensiune a sistemului, aceste circuite sau hard discul se pot defecta. Calculatorul L40 este protejat şi nu permite alimentarea până când temperatura şi umiditatea din interior nu sunt aceleaşi cu cele ale mediului de lucru. Tabelul 22.17

prezintă specificaţiile tehnice ale calculatorului PS/2

Model

L40 SX.

1080 EI

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

PII

22.17

CP

PI

tehnice

ale calculatorului

PS/2

Mode!

L40

SX

Arhitectura de sistem Microprocesor

80386SX

Frecvenţă ceas

20/10/5MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală

ISA (/ndustry Standara Architecture) 16-biţi

Nivele de intrerupere

16

Tip

Comutare pe front (£age-r/riggerea)

Partajare

nu

Canale DMA

.

Suportă modul Suportă modul

DMA

DMA

„rafală”

„stăpân”

(Pus?)

(master)

Procesor modernizabil

7 nu nu nu

Memorie Standard pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

18M (16M

:

Memorie totală maximă

18M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

80 ns, CMOS

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

CMOS SIMM de 36 biţi 2

Memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare Placa de bază

0-2

+ 2M EMS) “ RAM

.

2 2M cu circuite lipite şi CMOS SIMM de 2M/4M/ 8M de 36 biţi :

Caracteriștici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

80387SX 20MHz

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală

VGA (Video Graphics Array) 8 biţi nu

Ram

video (VRAM)

Monitor incorporat Tip Dimensiuni

(Diag. [i xL x G)

256K

da LCD 10 inci/6 x5 x8 inci

Numărul de tonuri de gri

32

Iluminare din spate sau laterală Vizibilitate supertw/stea Raport de contrast

Iluminare laterală da 12:1

Detaşabil

nu

Port pentru monitor extern Monitorul extern dezactivează LCD

da da

Indicatori LCD

da

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat

1 NS 16450

Viteză maximă

(biţi pe secundă)

Numărul maxim de interfeţe acceptate

19.200

2

bps

.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Modem intern

Compatibil HAYES

opţional

Asincron/sincron Posibii mod FAX Compatibil grupa II Soft de FAX inclus Emisie/recepţie FAX Viteză maximă (bps): Modem FAX

da da/da da da da da/da 2.400 bps 9.600 bps

interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele

1

- Bidirecţionale Numărul maxim de porturi paralele Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei, Schimbabilă

1081

da1 da, - . 64 octeți 5 ani da .

Memorie externă pe disc Incinte pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'/ şi 514 inci Unităţi de dischete standard Adaptor de hard disc inclus

2 1/0 1 x 1,44M

,

Conector IDE pe placa de bază

Disc disponibil IDE Factor de formă

60M 2 inci

interfaţă disc

IDE

Timp mediu de acces (ms)

19 ms

Modul de codificare Cilindri

RLL 822

Capete

4

Sectoare pe pistă:

38

Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de intreţesere

3600 1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

1140

Parcarea automată a capetelor

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori

0

Conectori rămaşi disponibili

0

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă cu 101 taste Tastatura cu 84 taste

.

Setare de viteză pentru tastatură rapidă * Tastatură detaşabilă

da (externă) . da da nu

Posibilităţi de securizare Cheiede securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

nu nu

.

1082

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

pt)

22.18 IBM PS/2 Modei! EP LI

4 Beto

pir

ro riza

Memoria pe placa de bază

Cod fabricant

UCP

MHz

386SX

20

Std.

Standard Unitate de

Max.

Floppy disc

18M

1 x 1,44M

Hard disc

L40 SX 8543-044

2M

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice Tip

transportabil (/4ptop)

Dimensiuni: Inălţime

2,1 inci

Lăţime Grosime Masă

12,8 inci 10,7 inci

(inclusiv bateria)

3,5 kg

Cutie pentru transport

de piele, inclusă în preţ

Caracteristici de mediu Sursa de alimentare:

?

Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă Curentul

da da

maxim

90-263 VAC

2,7 amperi

Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

.

Disipare (BTV/oră) Zgomot

(medie în dB,

41-95 grade F 5-95% 2400 m 136

1m)

Clasa FCC

32 dB

Clasa B

Diverse Adaptor inclus de A/C

da

Încărcător rapid

opţional

Adaptor pentru brichetă auto

opţional

Ambalaj

da

inclus pentru baterie

Durata de incărcare a bateriei

3 ore

Soft pentru configurare şi gestionarea sursei de alimentare |

da

Soft şi comutator pentru selecţia vitezei

da

Tabelul

22.18

prezintă caracteristicile generale ale sistemelor PS/2

Model

L40 SX

60M

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

Video

ISA/16

0

VGA

Tabelul 22.19

pc

Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

SS

26-03-91

21-07-92

i

prezintă accesoriile speciale,

L40 SX.

1083

disponibile pentru sistemele

IBM

PS/2

Model

L e veti petice Pipete

Descriere Communications

Cartridge!

Acumulatori

Cod fabricant

Preţ

3541001

595

79F0197

Specificaţii $

130$

Şasiu cu un conector pentru extensii

Autonomie: 3 ore/ număr maxim de încărcări garantat:

500

Încărcător rapid

79F0192

132 $

incărcare rapidă în 2 1/2 ore faţă de 8 ore în

Adaptor pentru bateria auto

79F1012

165 $

Soclu baterie auto pentru lucru şi incărcare a sistemului L40

Geantă de transport de piele Geantă de transport de lux

79F3981

71 $

79F0981

115 $

Din piele neagră, inclusă cu sistemul L40 SX Din stofă, cu buzunare şi compartimente

79F3844

247

mod

Ambalaj

pentru

transport aerian

Adaptor serial pentru

L40

SX

79F0979

$

normal

Din plastic, căptuşit,

119$

cu roţi, pentru depozitare

Adaptor suplimentar serial, fără fax/modem intern

PS/ 2 Model 50 Calculatorul IBM PS/2 Model 50 utilizează magistrala MCA

şi a fost introdus pe piaţă în

data de 2 aprilie 1987, făcând parte din sistemele de birou (desktop) IBM PS/2. Figura 22.15 prezintă o vedere frontală a acestui sistem. Începând cu data de 23 iulie 1991 toate modelele 50 şi 50 Z au fost retrase de pe piaţă şi nu au mai fost fabricate de IBM. Modelul

50 are un procesor 286

la 10 MHz,

care lucrează cu 0 sau

1 stare de aşteptare,

depinzând de versiune, cu 1M de memorie pe placa de bază. Memoria internă poate fi extinsă la 2M la Modelul 50 Z, dar este limitată la 1M pentru modelele standard (8550-021).

memorie. 3"

Prin intermediul plăcilor de extensie externe pot fi instalate maxim

16M

de

In configuraţia standard, IBM Model 50 conţine o unitate de floppy de 1,44M de

inci, un hard disc de 20M,

30M

sau 60M

(depinzând

de model),

un port serial, un port

paralel, un mouse şi un port pentru VGA (Video Graphics Array). Figura 22.16 prezintă panoul

din spate al calculatorului PS/2

Microprocesorul

modelujui 50-021 Model

339.

80286

de 10 MHz,

Model

care lucrează cu-o singură stare de aşteptare,

să fie aproximativ cu 20%

Sistemele

Model

50.

50 Z (8550-031

permite

mai rapid decât IBM XT 286 sau IBM AT şi 8550-061)

lucrează cu 0 stări de aşteptare

pentru accesul la memoria de pe placa de bază, ceea ce înseamnă creşterea vitezei de lucru cu încă 20%.

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1084

Led pentru sursa de alimentare (semnalul power good)

Led de lucru al unităţii de floppy

Pa (2)

PI Buton pentru

Led de lucru

Număr

extragerea dischetei

al hard discului

de serie

Comutator de pornire sursă de alimentare

Fig. 22.15 PS/2 Model 50 Siguranţă carcasă

Conectorul sursei

Fante pentru plăcile de extensie

de alimentare Conectorul

Conectorul

de mouse

tastaturii

Port

Conectorul

paralel

monitorului

Fig. 22.16 Vedere din spate a sistemului

Modelul

50 are două

PS/2

Model

nivele de BIOS

50

cu capacitatea

maximă

de 128K.

Un BIOS pentru

compatibilizare (C8/08), cu posibilitate de adresare până la 1M, permite execuţia programelor care utilizează modul de lucru real. O versiune suplimentară de BIOS numită ABIOS (Aavanced B/0OS) permite modul de lucru protejat pentru programele mu/t/task/n9 şi posibilitatea de adresare a memoriei până la 16M. Observaţie Modul de lucru real al procesorului 80286 este modul care, din considerente de compatibilitate, emhulează microprocesoarele 8086 şi 8088. Sistemul de operare DOS utilizează acest mod de lucru. Modul protejat, care nu există la microprocesoarele 8086 şi 8088, permite modul de lucru mw/titasking. Sistemele de operare /nuw/titask/ng avansate,de exemplu OS/2, utilizează acest mod de lucru.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1085

Acest sistem include: patru conectori de extensie pe 16 biţi (unul dintre aceştia fiind ocupat de adaptorul de hard disc), o sursă de alimentare universală de 94 de waţi, cu sesizarea automată a tensiunii de alimentare, ceas-calendar, soclu pentru coprocesorul

matematic 80287, spaţiu fizic pentru instalarea unei unităţi suplimentare de floppy şi tastatura extinsă IBM.

Figura 22.17 prezintă interiorul sistemului model 50. Unitate de h | Adaptor de hard disc

ic a

Ansamblu baterie

și difuzor

Unităţi de floppy disc

Sursă de alimentare

Fig. 22.17 PS/2

Model

50

- vedere interioară

Model 50 Z. În data de 2 iulie 1988, IBM a lansat pe piaţă sistemul PS/2 Model 50 Z (8550-031 şi 8550-061). Aceste modele au performanţe ridicate şi capacitate mai mare pe hard disc. Memoria cu timp de acces redus (85 ns) permite lucru cu O stări de aşteptare şi poate fi mărită direct pe placa de bază,

la 2M.

Sistemele

50 Z au hard discuri de 30M

şi de

60M, de capacitate mai mare şi timp mediu de acces mai mic decât hard discurile standard de 20M ale Modelului 50-21. Unitatea de floppy disc. Floppy discurile de 1,44M

instalate în toate modelele

50 pot

formata şi scrie dischetele atât la capacitatea de 720K (dublă densitate), cât şi la

capacitatea de 1,44M (mare densitate). În modul dublă densitate, unitatea este compatibilă în tutalitate cu unităţile de floppy de 720K (3'2 inci). În modul de mare densitate, capacitatea este de 1,44M, iar viteza de transfer este de 500K biţi pe secundă. Observaţie i

Datorită modului de proiectare a unităţilor de dischete, nu puteţi utiliza unitatea de floppy de 1,44M ca să formataţi dischetele de capacitatea de 720K (1M neformatate) la 1,44M, sau să formataţi dischetele de capacitatea de 1,44M (2M neformatate) la capacitatea de 720K. |

Puteţi să instalaţi o unitate externă de floppy de 54 inci (360K), care vă va permite să transferați sau să executaţi aplicaţii de pe dischetele de 514 inci. Placa adaptoare pentru

1086

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS;2

această unitate de floppy disc se introduce în conectorul

unităţii B de dischetă de 3"

inci.

Atunci când este instalată, această unitate externă de floppy disc are identificatorul logic B. Din nefericire, această unitate de floppy reduce cu unu numărul de conectori de extensie disponibili. Extensiile sistemului. Ca răspuns la nemulţumirile utilizatorilor privind capacitatea redusă de 20M a hard discului instalat pe sistemul PS/2 Model 50, IBM a oferit pentru extensie o unitate opţională de 60M. Acest hard disc se poate instala fără probleme deosebite in locul celui existent, de 20M, din sistemul PS/2 Model 50 (8550-21) sau 30M din Modelul 50 Z (8550-031).

şi un timp de acces

Această unitate de hard disc are capacitatea de 60M

Pentru extensia de memorie,

IBM

mai

adaptorul cerut de această operaţie este inclus.

redus de 27 ms. La modelul 50-021

oferă placa PS/2

7-8M Memory Expansion Adapter/A

şi

placa PS/2 2-8M Memory Expansion Adapter/A pe 16 biţi, ambele de dimensiune fizică normală. Se poate extinde capacitatea de memorie de pe aceste plăci la maxim 8M,

utilizând module opţionale de memorie. Pe aceste adaptoare se poate configura memoria, începând de la capacitatea de 1M la 8M, fie utilizând module de memorie de 0,5M fie de 2M. Ele pot fi instalate in orice conector de extensie disponibil de pe sistemul Model 50.

Instalarea este uşoară datorită faptului că aceste plăci nu conţin comutatoare sau jumpere. Adiţional, pe placă există memorie ROM, care conţine un program de tip POST şi microcod pentru iniţializarea acesteia. Plăcile de extensie a memoriei au două moduri diferite de utilizare: ca memorie extinsă şi ca memorie expandată. Utilizate ca memorie expandată, adaptoarele de memorie sunt compatibile cu standardul L/M EMS V4.0. In plus, aceste plăci se pot utiliza ca memorie extinsă pentru sistemele de operare DOS şi OS/2. Instalând două astfel de plăci de 8M

extensie, fiecare având de 16M de memorie.

de memorie,

puteţi dispune în cazul

Modelului

50 de un spaţiu

Datorită modului de lucru cu 0 stări de aşteptare al Modelului 50Z, IBM oferă o posibilitate specială pentru mărirea capacităţii de memorie in cazul acestor sisteme. modul

Aceasta constă dintr-un

de 2M

placa de bază a sistemelor 50-031 aceste

modele,

Tabelul 22.20

Tabelul

capacitatea

cu timp de acces de 85 ns, care poate fi instalat pe

şi 50-061, inlocuind memoria standard de 1M. Pentru

maximă

de memorie

este de 2M.

prezintă specificaţiile tehnice ale calculatorului

22.20

CPE

ILa tehnice'ale

calculatorului

PS/2

Ps/2

Model

Model

50.

50

Arhitectura de sistem Microprocesor

80286

Frecvenţă ceas

10 MHz MCA (Micro Channel Architecture) 16 biţi 16 Comutare pe nivel (/Leve/-sensitive)

Tipul magistralei Capacitate magistrală Nivele de intrerupere Tip Partajare

da

Canale DMA Suportă

15 modul

Suportă modul DMA

DMA

„rafală”

„stăpân” (/naster)

Procesor modernizabil

(burst)

da

15 nu

Memorie Standard pe placa de bază

1M

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Maxim pe placa de bază Memorie

1087

2M 1M (021)

totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

85 ns, RAM dinamic 150 ns, RAM dinamic

Tipul sociurilor de memorie, pe placa de bază

SIMM de 36 biţi, SIMM de 9 biţi (021) 1 2 (021)

Numărul

de socluri pentru modulele de memorie

Numărul

de socluri pentru modulele de memorie

(021)

în

configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

9 SIMM de 1M/2M, de 36 biţi SIMM de 512K, de 9 biţi (021)

Memorie imediată cacpe

nu

Stări de aşteptare:

Placa de bază

0 1 (021) 0-1

Adaptor

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K nu

Coprocesor matematic opţional

80287

Frecvenţă coprocesor

10 MHz

Grafică standard

VGA

Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală RAM video (VRAM) interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat

8 biţi nu 256K

Viteză maximă

(biţi pe secundă)

Modul FIFO Numărul maxim de interfeţe seriale acceptate

1 NS16550 19.200

nu 8

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele

1

Bidirecţionale

bps

da

Numărul maxim de interfeţe paralele Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata.de viaţă a bateriei Schimbabilă Memorie

(Video Graphics Array)

8 da 64 octeți 5 ani da

externă pe disc

Incinte pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'4 şi 5'/ inci

3 3/0

Unităţi de dischete standard Unităţi de dischete opţionale:

1 = 1,44M

51

inci, 360K

.

54 inci, 1,2M 314 inci, 720K 3%

inci, 1,44M

3% inci, 2,88M Adaptor de hard disc inclus

opţional

opţional nu standard

nu Conector IDE pe placa de controler /ntarposer Card ST-506 (021)

4 088

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Disc disponibil ST-506/1DE

20M/30M/60M

Dimensiune fizică

31 inci

Capacitate Interfaţă disc

20M ST-506

30M IDE

60M IDE

Timp de acces mediu (ms)

80 .

39

27

Modul de codificare

MFM

RLL

RLL

Numărul tipului de disc descris în BIOS Cilindri

30 611

33 614

fără 762

17

25

26

3.600

3.600

3.600

Capete

4

Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

4

4

Factor de intreţesere

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

510:

750

780

Parcarea automată a capetelor

nu

nu

da

"Conectori pentru extensii Număr total Numărul Numărul Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurţi de conectori de 8/16/32 biţi de conectori pentru video

3 3/0 0/3/0 1

Conectori rămaşi disponibili

3

* Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101 taste

da

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură extinsă

1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie de securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

„Caracteristiciie fizice Tip

pentru birou

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

5,5 inci 14,2 inci 16,5 inci

Masă:

- Caracteristicide mediu

10,5 Kg 9,5 Kg (021)

|

Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

94 waţi da da

Curentul maxim 90-137 VAC

2,7 amperi

(desktop)

Modele de calculaţoare PS/2 şi caracteristicile lor 180-265 V c.a. Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră)

1089

1,4 amperi 60-90 grade F 8-80 % 2100 m 494

Zgomot (medie în dB, 1m)

46

Clasa FCC

Clasa B

E

Figurile 22.18 şi 22.19 prezintă componentele şi dispunerea acestora pe plăcile de bază ale sistemelor Model 50 respectiv 50 Z.

Tabelul 22.21

prezintă caracteristicile generale ale sistemelor PS/2 Model 50. Conectorii de extensie

Soclul coprocesorului matematic 80287

Siguranță

Conectorul

Conectorul

ansamblului

ventilatorului

baterie și difuzor Microprocesor 80286

Conectorul adaptorului de floppy disc Fig. 22.18 Placa de bază a sistemului

PS/2

Model

Come nou e memorie

50

PS/2 E Apărut în vara anului

1993,

sistemul

PS/2 E

a fost proiectat ca un calculator cu consum

redus (green machine), de doar 24 W (excluzând monitorul), făcând parte din categoria sistemelor £PA Energy Star. Calculatorul utilizează un nou monitor LCD de 10,4 inci de tip TFT (7Ain-f//m transistor). Singura deosebire a sistemului PS/2 E este că, deoarece nu are conectori de extensie ISA, toate perifericele opţionale sunt de tip PCMCIA. Sistemul PS/2 E are mărime redusă şi este destul de uşor de transportat, chiar la subraţ. El utilizează procesorul

80486SLC2,

care lucrează intern prin dublarea frecvenţei la 50 MHz,

în timp ce

transferurile pe magistrala sistemului se fac la 25 MHz. Magistrala PCMCIA

permite instalarea externă doar a adaptoarelor POMCIA.

Conectorii

PCMCIA acceptă maxim patru dispozitive de tip |, până la patru dispozitive de tip II şi până la două dispozitive de tip III. Utilizarea exclusivă a conectorilor POMCIA

permite o

proiectare compactă a sistemului şi elimină necesitatea de a-l demonta. Calculatorul PS/2 E nu include sistem de ventilaţie.

1090

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

“Tabelui 22:21

IBM ps/2 PERIE)

BPI

EDO

Memoria pe placa de bază

Cod fabricant

ID Standard Unitate de

Hard disc

UCP

MHz

Std.

Max.

Floppy disc

286

10

1M

1M

1 x1,44M

20M

286

10

1M

2M

1 x1,44M

30M

2M

1 x 1,44M

60M

50 8550-021

50z 8550-031

Notă:

1M

10

286

8550-061

7oate modelele 50 şi 50 Z au fost retrase de pe piaţă de /BM. Conectorii de extensie Conectorul adaptorului video extins

Soclul coprocesorului matematic 80287

Siguranță Conectorul

Conectorul

adaptorului pentru

ventilatorului

baterie/difuzor Conectorul adaptorului

Conectorii modulelor de memorie

de floppy disc Fig. 22.19 Placa de bază a sistemului

PS/2

Model

50Z

Mousul este asemănător unui joystick incorporat pe tastatură, la intersecţia tastelor corespunzătoare literelor G - H - B. Deşi pare incomod, în realitate nu este aşa. Acesta este uşor de utilizat datorită plasării butoanelor mousului sub tasta space barşi poate fi activat fără a interfera cu altă tastă. El seamănă cu mousul 7rack Po/nt-// instalat pe

sistemele IBM /aptop, deşi acesta lucrează mult mai precis şi este mai uşor de manevrat. Tastatura este mică şi foarte uşoară. Tastele sunt mai înguste, lucrează uşor şi fără zgomot. Poziţia tastelor este aproape ca aceea obişnuită, deşi tastele De/ete, Home şi /nsert par să fie uşor deplasate. Spaţiul dintre taste este destul de mare pentru a permite

utilizarea acestora fără probleme de către orice persoană cu degete normale. În configuraţia standard sistemul PS/2 E are 4M de memorie internă extensibilă la 16M. Controlerul video XGA-2, integrat pe placa de bază, are rezoluţia maximă 1024 x 768 pixeli cu 256 de culori şi capacitatea de memorie video (VRAM) de 1M. Cele mai multe dintre variante includ unitatea de floppy disc de 1,44M, 31 inci şi o unitate de hard disc IDE de capacitate 120M, factor de formă 2 1/2 inci, cu timp mediu de acces 17 ms şi cu controler IDE intern plăcii de bază.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr

total

Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

MCA/16

1091

Data retra-

Standard

Data apariţiei

gerii de pe

Video

pe piaţă

piaţă

4/3

VGA

04-02-87

05-03-89

MCA/16

4/3

VGA

06-07-88

07-23-91

MCA/16

4/3

VGA

06-07-88

07-23-91

Utilizarea sistemului PS/2 E este recomandată în spaţiile mici pentru lucrul sub sistemul Windows. El a fost proiectat ca un calculator Windows, lucru evidenţiat de mousul încorporat, propice utilizării în acest mediu. Datorită sursei de alimentare, operării

silenţioase şi formei compacte, PS/2 E poate fi utilizat în mediile educaţionale, in spitale sau in alte instituţii unde consumul de energie, zgomotul şi spaţiul sunt restrictive. Tabelul 22.22

prezintă specificaţiile tehnice ale calculatorului

PS/2

Model

E.

Tabelul 22.23 prezintă caracteristicile generale ale sistemelor PS/2 Model E.

PT

LELE

POPII

calculatorului PS/2 Modei E.

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

486SLC2 50 MHz

L1- memorie internă cache L2- memorie externă

16K n/a

Coprocesor matematic

opţional

Tipul magistralei Capacitatea magistralei de date Procesor modernizabil

MCA (Micro Channel Architecture) 16 biţi nu

Memorie Standard pe placa de bază

4M

Maxim

16M

pe placa de bază

Memorie totală maximă Viteza (ns) şi tipul memoriei Tipul soclurilor de memorie,

16M 70 ns, RAM pe placa de bază

SIMM

dinamic

de 36 biţi

Caracteristici standard Coprocesor matematic opţional

80387SX

Grafică standard Memorie video (VRAM)

XGA-2

Rezoluţie maximă interfeţe seriale RS232C

1

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele

i

Bidirecţionale

integrat

1M 1280 + 1024

da

_

1092

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS 2

Tabelul

22.23

IBM

PS/2

Model [3 ETP p E pipa)

generale

Memorie pe placa de bază

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc

Tip de

UCP

MHz

Std.

Max.

Hard disc

magistrală

9533-DB7

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

120M

ISA/16

9533-DBD

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

120M

ISA/16

9533-DLA

486SLC2

50

8M

16M

1 x 2,88M

212M

ISA/16

9533-DLG

486SLc2

50

8M

16M

1 x 2,88M

540M

ISA/16

9533-GB7

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

120M

ISA/16

9533-GBD

486SLC2

50

8M

16M

1 x 1,44M

340M

ISA/16

9533-GBX

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

n/a

ISA/16

9533-2BX

486SLC2

50

4M

16M

n/a

n/a

ISA/16

E

+

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3%-5"4 inci Unităţi de floppy disc standard

3 3/0 .

1 x 1,44M

Unităţi de floppy disc opţionale: 5Va inci, 360K

opţional

54 317 314 32

opţional nu standard da

inci, inci, inci, inci,

1,2M 720K 1,44M 2,88M

Adaptor de hard disc inclus Disc disponibil

Conector IDE

IDE-ST/506

120M/212M/540M

Dimensiune fizică Capacitate disc Interfaţă de disc Timp de acces mediu

(ms)

3" inci 120M IDE

212M IDE

540M IDE

17

17

17

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

4 PCMCIA de tip !/Il sau 2 de tip ll n/a n/a

Conectori rămaşi disponibili

4 PCMCIA de tip I/Il sau 2 de tipi!

:

Caracteristicile tastaturii Tastaura extinsă 101 taste Setare de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură extinsă

da da 1,8.m

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total de conectori de

Data apariţiei pe

Data retragerii de pe

Tastatură

piaţă

piaţă

Standard

extensie

Video

4 PCMCIA Type !/ll sau 2 Type:lll/4 PCMCIA Type I!/ll sau 2 Typelil

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type I!/ll sau 2 Type lll/4 PCMCIA Type I/Il sau 2 Type il

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type I/ll sau 2 Type Ill/4 PCMCIA Type I/ll sau 2 Type il

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type //Il sau 2 Type Ill/4 PCMCIA Type |/Il sau 2 Typelll

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 POCMCIA Type //Il sau 2 Type Ill/4 PCMCIA Type !/Il sau 2 Typelll

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type //Il sau 2 Type Ill/4

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type !/|l sau 2 Type Ill/4 PCMCIA Type I/ll sau 2 Typelii

XGA-2

Oricare

07-94

—

4 PCMCIA Type !/|l sau 2 Type [ll/4 PCMCIA Type |/|l sau 2 Typelil

XGA-2

Oricare

07-94

—

PCMCIA

Type

1093

|/|l sau 2 Type ll

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură Parolă tastatură

da nu -

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (desktop)

Dimensiuni: Inălţime Lăţime

2,5 inci 12 inci

Masă

4,5 kg

Clasificare FCC

Clasa B

PS/2

Model

Calculatorul

53 IBM

PS/2

Modei

53 a extins linia de calculatoare MCA

de birou (deskrop).

A

fost introdus de IBM în data de 9 noiembrie 1993. Exceptând sistemul PS/2 E, Modelul 53 a fost prima noutate introdusă de IBM din septembrie 1992 în familia PS/2. Acest calculator utilizează microprocesorul IBM 486SLC care lucrează intern la 50 MHz şi extern la 25 MHz. Acest procesor, care are 16K de memorie imediată (cache), este comparabil cu microprocesorul 486SX de 33 MHz. Toate modelele de bază ale acestui sistem au în mod standard 4M de memorie extensibilă la 16M pe placa de bază. Discurile utilizate sunt

de120M

(9553-0B7) sau 250M

(9553-0B8).

1094

Capitolul 22 —

Partea hard a calculatoarelor IBM

Prin intermediul sistemului video cu 1M

de memorie

PS/1,

PS/ValuePoint şi PS/2

dinamică

RAM,

care nu poate fi

extinsă, utilizatorii pot avea o rezoluţie maximă de 1024 x 768 pixeli cu 256 de culori. Calculatorul PS/2 53 este disponibil în patru configurații. Sistemul PS/2 Model LS este identic cu Modelul 53, dar nu conţine intern periferice. A fost proiectat ca un model fără discuri, cu preţ redus, pentru a fi utilizat în reţelele locale Token-Ring (9553-2BX) Tabelul 22.24

ÎLE

sau

70Base-T

EtherNet (9553-1BX).

prezintă specificaţiile tehnice ale calculatorului PS/2

LE Pi rotit Pot rit rang

Poe

Model

53.

i e pepe e:

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

486SLC2 50 MHz

L1 Memorie internă cache L2 Memorie externă

16K n/a

Coprocesor matematic Tipul magistralei

opţional

Capacitatea magistralei

16 biţi

Procesor modernizabil

nu

MCA

(Micro Channel Architecture)

Memoria Standard pe placa de bază Maxim pe placa de bază Memorie totală maximă

4M 16M 16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază

SIMM de 36 biţi 3

Numărul

de socluri pentru modulele de memorie

dinamic

Caracteristici standard

Coprocesor matematic opţional Grafică standard Controler pe 8/16/32 de biţi

80387SX VESA SVGA 32 biţi

Master pe magistrală

nu

RAM video (VRAM) Rezoluţie maximă

1M 1.024 x 768

” interfeţe seriale RS232C

1

Interfaţă pentru mouse

1

Interfeţe paralele

Bidirecţionale

1

da

„Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3%4-5'/ inci Unităţi de floppy disc standard Unităţi de floppy disc opţionale: 5, inci, 360K 54 3'/

inci, 1,2M inci, 720K

3" inci, 1,44M 317 inci, 2,88M Adaptor de hard disc inclus

3 3/0 1 x1,44M opţional opţional nu

standard da Conector

IDE

(Super VGA)

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Disc disponibil IDE-506/412

120M/250M

Dimensiune fizică Capacitate hard disc Interfaţă disc Timp de acces mediu (ms)

314 inci 120M 250M IDE IDE 1414

Conectori pentru extensii

1095

|

Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

3 3/0 0/0/3

Conectori rămaşi disponibili

3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101 taste Setare de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură extinsă

da da 1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (eskfop)

Dimensiuni: Inălțime Lăţime Grosime

4,07 inci 15,1 inci 16,0 inci

Masă Clasa FCC

9,0 Kg Clasa B

Tabelul 22.25 prezintă caracteristicile generale ale sistemelor PS/2 Model 53. PS/2 Model 55 SX Calculatorul PS/2 Modelul 55 SX, introdus pe piaţă in data de 9 mai 1989, a fost unul dintre cele mai vândute sisteme IBM datorită performanţelor sale, construcţiei modulare, preţului scăzut şi proiectării compacte şi eficiente. Sistemele Modei 55 SX utilizează mictoprocesorul 386SX

care lucrează la 16 MHz.

Acestea au 2M

de memorie standard în confi-

guraţiile cu hard disc de 30M şi 60M, şi 4M de memorie standard in configuraţiile cu hard disc de 40M şi 80M. Sistemele acestui model acceptă maxim 16M de memorie internă şi au fost echipate cu hard discuri cu capacitate de 30M până la 80M. Celelalte caracteristici sunt: unitate de floppy disc de 3'£ inci, 1,44M, porturi (de tastatură, mouse, serial asincron, paralel, VGA), trei conectori de intrare/ieşire MCA şi tastatura extinsă. Figura 22.20 este o vedere din faţă, iar figura 22.21 prezintă partea din spate a sistemului Model 55 SX. Au fost produse, de asemenea,

versiuni fără disc ale modelului 55 SX, care au avut

instalate adaptoare pentru reţea /9M 7oken-Aing sau EtherNet. Aceste versiuni „Lxx” au fost proiectate ca staţii de lucru LAN şi au avut posibilitatea de a se încărca direct de pe

1096

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

PITIS:

AIP a IILE

iii

cl

Memoria pe placa de bază Std.

Standard Unitate de

Max.

Floppy disc

Hard disc

UCP

MHz

9553-0B7

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

170M

9553-0BB

486SLc2

50

4M

16M

1 x 1,44M

250M

486SLC2

50

4M

16M

1 x1,44M

n/a

486SLC2

50

4M

16M

1 x 1,44M

n/a

Cod fabricant

53

53LS 9553LS-1BX 9553LS-2BX

sistemul Server LAN. Modelele „LEx” includ adaptorul /BW EtherWet, iar modelele „LTx” includ pe cel /SM 7oken-Ring. Deşi aceste modele sunt vândute fără unităţi de disc, pot fi configurate ulterior, atât cu unităţi de floppy disc, cât şi cu unităţi de hard disc. PS/2

Model

55 SX a fost proiectat păstrând

compatibilitatea cu multe dintre produsele soft

care lucrează curent sub sistemele de operare DOS şi OS/2 de pe calculatoarele IBM AT sau de pe celelalte calculatoare din familia PS/2. Aceste sisteme pot gestiona memoria În modul

80386,

ceea ce înseamnă că pot opera pe 32 de biţi. Figura 22.22

prezintă interio-

rul calculatorului PS/2 Model 55 SX.

Unitatea de floppy disc

.

Comutator de pornire

Tastă pentru

extragerea dischetei

Unitate de hard disc

Siguranța carcasei

Număr

de serie

Fig. 22.20 PS/2 Model 55 SX Diferitele modele ale sistemului 55 SX diferă doar prin capacitatea hard discului instalat. Acestea au fost vândute echipate cu hard disc de 30M, 40M, 60M şi 80M. Producţia modelelor cu hard disc de 30M şi 60M a fost oprită, acestea fiind inlocuite cu modelele cu disc de 40M şi 80M.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

Standard Video

Tastatura

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

MCA/16

3/8

VESA

SVGA

Oricare

09-11-93

—

MCA/16

3/3

VESA SVGA

Oricare

09-11-93

—

MCA/16

3/3

VESA VGA

Oricare

09-11-93

—

MCA/16

3/3

VESA

Oricare

09-11-93

—

Tabelul 22.26

VGA

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului

PS/2

Model

55 SX.

Conector de tastatură Comutator de selecție

a tensiunii de alimentare

i

Conector de alimentare

Fante pentru Conector | Interfaţă de mouse | serială Conector conectorii plăcilor € interfață> pentru monitor de extensiei paralelă

Fig. 22.21 Partea din spate a calculatorului

Tabelul 22.26 ET

PS/2

IPEE

Model

55 SX

tehnice ale Ei

cutie

Li LL [a LI000 4

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80386SX 16 MHz

Tipul magistralei

MCA (Micro Channel Architecture)

Capacitate magistrală

16 biţi

Nivelurile de intrerupere Tip Partajare Canale DMA Acceptă modul DMA

16 Comutare da 15 da

„rafală”

(bursă

1097

pe nivel (/eve/-sensitive)

1098

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Cablul unităţii de hard disc

Cablul unității de floppy disc

Cablul unității de hard disc Adaptor extensie de magistrală Unitatea de floppy disc

Sursa de alimentare

Difuzor și ghidaje pentru plăci de extensie

Placa de bază

Fante pentru extensii

Fig. 22.22 Vedere interioară a calculatorului

PS/2

Model

55 SX

Acceptă modul „stăpân” (mastej

15

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

8M

Memorie totală maximă

16M 100 ns, RAM dinamică

Viteza (ns) şi tipul memoriei

Tipul soclurilor de memorie, pe Numărul de socluri pentru Numărul de socluri pentru configuraţia standard Memoria utilizată pe placa

placa de bază modulele de memorie modulele de memorie in

SIMM de 36 biţi 2 1

de bază

SIMM de 1M/2M/4M de 36 biţi

Memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază

0-2

Adaptor

0-4

Caracteristici standard

“

Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da

Coprocesor matematic opţional

80387SX

Frecvenţă coprocesor

16 MHz

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Ram video (VRAM)

VGA (Video Graphics Array) 8 biţi nu 256K

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO permis Numărul maxim de interfeţe acceptate

1 NS16450A 19.200 bps da 8

”

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Interfaţă pentru mouse interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de porturi paralele

da 8

Ceas de timp real (RTC) in CMOS

da

CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Schimbabilă

1099

1 1

64 octeți 10 ani da (modul Dallas)

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'£2 şi 514 inci

2 2/0

Unităţi de floppy disc standard Versiuni: LTO, LEO

1 x 1,44M

Unităţi de floppy disc opţionale: 54 inci, 360K 5va inci, 1,2M 3% inci, 720K 3% inci, 1,44M 3'4

inci, 2,88M

opţional opţional nu standard nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Hard disc disponibil IDE

30M/40M/60M/80M

Dimensiune fizică Interfaţă unitate Capacitate disc Timp mediu de acces (ms) Memorie imediată cache Modul de codificare Numărul tipului de disc recunoscut în BIOS

3% inci IDE 30M 27 nu RLL 33

40M 17 32K RLL fără

60M 27 nu RLL tără

80M 17 82K RLL fără

Cilindri

614

1038

762

1021

Capete

4

2

6

4

25 3600 1:1 750 nu

39 3600 1:1 1170 da

26 3600 1:1 780 da

39 3600 1:1 1170 da

Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de intreţesere Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

Conectori pentru extensii Număr total Număr Număr Număr

de de de de

conectori conectori lungi şi scurţi conectori de 8/16/32 biţi conectori video

Conectori disponibili

3 3/0 0/3/0 1 3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă cu 101

taste

da

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

1,8m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

ef da nu

1100

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Tabelul

22.27

IBM

PS/2

Model

55 SX

- caracteristici

generale

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Std. Max.

8555-031

386SX

16

2M

8M

1x1,44M

30M

8555-041

386SX

16

4M

8M

1 x 1,44M

40M

8555-061

386SX

16

2M

8M

1 x1,44M

60M

8555-081

386SX

16

4M

8M

1 x 1,44M

80M

8555-LT0

386SX

16

4M

8M

—

—

8555-LE0

386SX16

16

4M

8M

—

—

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

55 SX

55 LS

Modelul L TO are un adaptor IBM 16/4 Token-Ring, iar modelul LEO include adaptorul IBM EtherNet. De asemenea, ambele modele nu au discuri. Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server rețea

da da

Caracteristici fizice Tip

de birou (desktop)

Dimensiuni: inălțime Lăţime Grosime

4,0 inci 16,0 inci 15,6 inci

Masă

7,0 kg (LTO,LEO) 8,5 kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă Curentul maxim 90-137 V c.a. 180-265 V c.a. Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră) Zgomot

(medie in dB,

90 waţi da da (comutare manuală) 2,5 amperi 1,3 amperi 60-90 grade F 8-80 % 2.100 m 438

1m)

Clasa FCC

40

Clasa B

Tabelul 22.27 prezintă specificaţiile generale ale diverselor versiuni de PS/2 Model 55 SX. Fig. 22.23

prezintă placa de bază a Modelului

55 SX (componentele

şi dispunerea lor).

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

1101

Data retra-

Tip de magistrală

de conectori de extensie

Standard Video Tastatura

Data apariţiei pe piaţă

gerii de pe piaţă

MCA/16

3/3

VGA

Enh

09-05-89

11-09-91

MCA/16

3/3

VGA

Enh

11-06-91

25-05-92

MCA/16

3/3

VGA

Enh

09-05-89

11-09-91

MCA/16

3/3

VGA

Enh

11-06-91

25-05-92

MCA/16

3/2

VGA

Enh

09-10-90

25-05-92

MCA/16

3/2

VGA

Enh

09-10-90

25-05-92

Conectorul

Port

Port

Conector

Conectorul

monitorului

serial

paralel

de mouse

tastaturii |

Siguranță

Adaptorul de

magistrală

Conectorul sursei

de alimentare (P7)

Soclul modulului de extensie 2K CMOS RAM

Conectorul sursei de alimentare (P14)

Soclul modulului

ceas de >=

///

timp

Soclul coprocesorului

matematic >=

3

80387SX

Socluri module de memorie 1 Socluri module de memorie 2 Conectorul

unităţii de floppy disc

Fig. 22.23 Placa de bază a sistemului

PS/2

Model

55 SX

PS/2 Model 56 SX, SLC, LS şi LS SLC Modelul

PS/2 56, introdus în 25 februarie

1992,

este un sistem

MCA

proiectat pentru a

înlocui calculatorul PS Model 55 SX. Sistemul are un procesor 386SX sau 386SLC 20 MHz şi oferă îmbunătăţiri ca: viteză mărită, flexibilitate în configurare şi o interfaţă de

1102

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

intrare/ieşire SCSI (Sma// Computer System Interface). Pentru mărirea performanţelor grafice, are un controler VGA extins pe 16 biţi, integrat pe placa de bază. Unele modele au oferit hard discuri SCSI cu capacitate de 80M şi 16M, opţional procesorul 386SLC şi versiuni LAN

cu adaptoare încorporate

7oken-Aing sau Ethermet.

Modelele SLC utilizează un nou procesor de viteză mare. Procesorul IBM 386SLC a fost proiectat şi produs de IBM Burlington, Vermont, divizia semiconductoare. Cipul 386SLC utilizează opţiunea de memorie imediată (cacpe). Procesorul include un controler intern şi 8K de memorie imediată (cache), similar procesoarelor 486. EI este cu până la 88% mai rapid

decât procesorul standard 386SX. Sistemele standard 386SX pot egala performanţele procesorului SLC adăugând opţiunea de lucru cu memorie imediată PS/2 cached processor. Calculatorul PS/2

Model

56 a fost proiectat în versiunea de birou (gesktop),

dar are şi un

stativ vertical, permiţând utilizatorului orientarea acestuia în poziţia orizontală sau verticală. Din punct de vedere mecanic prezintă trei conectori de 16 biţi pentru adaptoarele MCA şi două incinte pentru dispozitivele de intrare/ieşire. Una dintre acestea conţine o unitate de floppy disc de foarte mare densitate de 3'7 inci, 2,88M,

cu sesizarea automată a

densităţii. Cealaltă incintă conţine unitatea de hard disc SCSI. Standardul SCSI. Controlerul SCSI este integrat pe placa de bază, astfel că nu ocupă nici unul dintre conectorii de extensie ai sistemului şi permite conectarea a maxim şapte unităţi SCSI (incluzând hard discul SCSI standard). Două unităţi SCSI celelalte extern, prin intermediul unui conector SCSI.

pot fi instalate intern, iar

Memoria sistemului. Sistemul este livrat cu un singur modul de memorie SIMM de 4M, instalat în primul soclu de SIMM de pe placa de bază. Calculatorul PS/2 Model 56 acceptă pe placa de bază maxim

16M

de memorie,

cu timp de acces de 70ns,

în cele trei socluri de

SIMM, toate adresabile direct de către canalul de acces direct la memorie (DMA). Deoarece placa de bază acceptă maximum de memorie instalată, nu este necesară utilizarea plăcilor de extensie de memorie.

Modelul

56 acceptă modulele SIMM

de 2M,

4M

şi 8M

(doar pe

cele cu timp de acces de 70ns). Pentru a avea avantajul de performanţă maximă relativ la întreţeserea memoriei, trebuie să utilizaţi module SIMM de aceeaşi capacitate (toate de 2M sau de 4M). Utilizarea întreţeserii memoriei este permisă dacă se utilizează numai module de 2M sau numai module de 4M. Utilizând module de 8M memoria este neintreţesută, dar aveţi posibilitatea de a avea maximum de memorie permisă. Opţiuni de tastatură. Calculatorul PS/2 Model 56 acceptă toate tipurile de tastatură: tastatură IBM extinsă (101/102 de taste), tastatura restrânsă (84/85 de taste) şi tastatura IBM //ost-Connectea (122 de taste). Tastatura /fosr-Connectea este similară tastaturii 3270 cu care sunt echipate calculatoarele 3270 IBM PC şi 3270 IBM AT. Proiectarea este similară tastaturii de terminal 3270şi are taste speciale pentru funcţiile 3270. Ea este acceptată de către subrutinele BIOS din acest sistem şi nu funcţionează în sistemele PS/2 care nu au această versiune de BIOS. Când cumpăraţi un calculator Model 56, puteţi alege una dintre cele trei tastaturi dar nu o puteţi comanda separat, ulterior. ” Unităţile de floppy disc. Modelul 56 include in configuraţia standard unitatea de fioppy disc de 2,88M. Aceasta este in totalitate compatibilă cu unităţile de floppy disc de 1,44M şi 720K. Ea include un senzor de suport care previne formatarea în mod accidental a unităţii de dischete la capacitate necorespunzătoare (care poate produce pierderea datelor). Siătemul de operare DOS 5.0 este cea mai slabă dintre versiunile DOS acceptată pe acest sistem. Datorită unităţii de floppy disc de 2,88M, versiunile de DOS anterioare celei 5.0 (sau alte sisteme de operare sau programe) nu pot formata dischetele în mod corect. Utilizând versiunea corectă a sistemului de operare, unităţile de floppy disc de 2,88M permit sesizarea capacităţii suportului (dischete de 720K, 1,44M sau 2,88M) facilitând

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor formatarea,

1103

citirea şi scrierea dischetelor.

Încărcarea la pornire a microcodului. O caracteristică specială a Modelului 56 se numeşte IML (/pit/a/ Microcoae Loaa). Programele din ROM BIOS sunt memorate pe hard disc într-o

partiție protejată cu capacitatea de 3M şi încărcată de pe hard disc la pornirea sistemului.

Capacitatea formatată a

unităţii de hard disc este redusă cu 3M

iar capacitatea totală

accesibilă operatorului poate fi diferită depinzând de condiţiile de lucru. Partiţia este protejată la accesul normal

şi nu este recunoscută

de comenzile sistemului

de operare:

FDISK şi FORMAT. În realitate, partiţia este atât de bine protejată, incât chiar sistemul BIOS nu poate avea acces la această partiție prin intermediul comenzilor standard Int 13h. In concluzie, hard discul este cu 3M mai mic decât capacitatea reală. Partiţia sistem de 3M conţine de asemenea

o copie a dischetei

de configurare se află şi în ROM.

IBM

feference,

ceea ce inseamnă

că programul

Acest program este activat de la tastatură apăsând

concomitent tastele Ctrl-Alt-Ins atunci când cursorul se mută în partea dreaptă a ecranului În timpul procesului de încărcare. Având programele din ROM memorate şi pe hard disc, există mai multe posibilităţi de configurare în comparaţie cu sistemele anterioare. De exemplu, trecerea programelor ROM BIOS la o versiune mai nouă se face foarte simplu; practic se încarcă o versiune mai nouă a dischetei Aeference şi se selectează opţiunea care actualizează partiţia sistemului.

Această posibilitate permite firmei IBM să ţină pasul cu îmbunătăţirea programelor BIOS corespunzător noilor necesităţi sau să înlăture anumite deficienţe din aceste programe, fără să înlocuiască cipurile ROM care sunt scumpe. Microprocesorul

386SLC

a fost proiectat şi fabricat de IBM

conform

unei înțelegeri pe

termen lung cu firma Intel. Acest circuit are acelaşi mod de lucru intern pe 32 de biţi, iar extern pe 16 biţi ca şi microprocesorul Intel 386SX şi este în totalitate compatibil cu arhitectura Intel 386. Intel a contribuit la testarea cipului 386SLC şi la determinarea compatibilităţii cu procesorul 386. IBM a proiectat circuitul 386SLC cu 8K de memorie

imediată (cacpe) şi controler intern de memorie (cache), obținându-se o imbunătăţire a performanţelor prin accesarea datelor (atunci când este posibil) din această memorie de

viteză mai mare decât cea a memoriei

sistemului.

Procesorul

386SLC

este foarte

asemănător cu microprocesorul 486, ceea ce determină performanţele sale ridicate. Optimizarea performanţelor a fost realizată, de asemenea, şi prin optimizarea instrucţiunilor cel mai des utilizate. Modelele LS au fost proiectate pentru a fi staţii de lucru în reţelele de calcul locale (LAN) şi de aceea nu au discuri. Există mai multe versiuni din acest model echipate cu/ sau fără microprocesorul 386SLC. Modelele -1xx includ un adaptor de reţea de tip /BM Ethermet conectat într-unul din cei trei conectori de extensie, iar modelele -2xx includ adaptorul

7Token-fing. Tabelul 22.28 prezintă caracteristicile generale ale diferitelor versiuni ale calculatorului PS/2 Model 56.

CELICA Arhitectura de sistem Microprocesor

80386sx

Microprocesor opţional Frecvenţă ceas

80386SLC (05X) 80386SLC (04X) 20 MHz

(04x)

"4104

' Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2 MCA

Tipul magistralei Capacitatea magistralei Nivelurile de întrerupere

16 biţi 16

Comutare da

Tip Partajare

pe nivel (Leve/-sensitive)

15

Canale DMA Acceptă

(Micro Channel Architecture)

DMA

modul

„rafală”

(Purs)

Acceptă modul „stăpân” (mastep Procesor modernizabil

-

da

15 nu

Memoria Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

16M

Memorie totală maximă

16M 70 ns, RAM dinamic

Viteza (ns) şi tipul memoriei Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de memorie in configuraţia standard

SIMM de 36 biţi 3 . 2

Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 2M/4M/8M

Memorie întreţesută

da (doar cu SIMM

Memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0-2 0-4

pe 36 biţi

de 2M/4M)

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM Extensii BIOS memorate pe hard disc

128K da da

Configurări şi teste memorate pe hard disc

da

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

80387SX 20 MHz

Grafică standard

VGA

Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM) interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Acceptă mod DMA Numărul maxim de porturi acceptate „Interfaţă pentru mouse

(//deo Graphics Arraj

16 biţi nu 256K 1 uzual (compatibil cu NS16550A)

345.600 bps da da 8 1

interfeţe paralele Bidirecţionale Acceptă mod DMA

1 da da

Numărul maxim de interfeţe

8

1105

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS

RAM

Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți 10 ani

+

2K extensie

da (modul Dallas)

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 3% şi 5'4 inci Selecţie unitate la incărcare

4 1/3 da

Tipul unităţii de incărcare (Pootab/e drives)

orice unitate prezentă fizic

Unităţi standard de floppy disc

1 x 2,88M

Unităţi opţionale de floppy disc: 514 inci, 360K 54 inci, 1,2M 3% inci, 720K 317 inci, 1,44M 3% inci, 2,88M

opţional opţional nu opţional standard

Adaptor de hard disc inclus: Mod master pe magistrală Număr de unităţi acceptate de un adap-

SCSI (integrat plăcii de bază) da 7

.

tor

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Disc disponibil SCSI

60M/80M/120M/160M/320M/400M

Dimensiune fizică

3"

Interfaţă disc

SCSI

inci

Capacitate

60M

80M

120M

Timp mediu de acces (ms)

23

17

23

16

12,5

11,5

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Memorie

pentru accelerare

cache

Mod de transfer SCSI

Asincron........

Modul de codificare

RLL pentru toate modelele

160M

320M

400M

Sincron.......

Cilindri

920

1021

920

1021

949

1201

Capete

4

4

8

8

14

14

39

32

39

48

48

3600

3600

4318

4318

Sectoare pe pistă

32

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

. 3600

Factor de întreţesere

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

960

1170

960

1170

1727

1727

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

da

“Gonectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi Numărul de conectori cu video extern. Conectori rămaşi disponibili

3 3/0 0/3/0 1 3 2 (1xx, 2xx)

1106

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristicile tastaturii Tastatura la alegere

Host Connectea -122 de taste extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură

da 3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare:

Securizare carcasă Securizare tastatură Parolă tastatură Parolă !a punerea sub tensiune Mod server reţea

da nu da da da

Caracteristici fizice Tip Orientare

pentru birou (desktop) orizontală/verticală

Dimensiuni: inălțime Lăţime Grosime

Masă

4,5 inci 14.2 inci 1 su

ke

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă automat

118 waţi da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a. 180-265 V c.a.

3,5 amperi 1,75 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

50-95 grade F 8-80 % 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

154

Clasa FCC

Clasa B

PS/2 Model 56 486SLC3, LS şi 57 486SLC3, M57 486SLC3 Ultimedia Calculatoarele PS/2 Model 56 486SLC3 şi Model 57 486SLC3 sunt variaţii ale Modelului 56 prezentat anterior. Sistemul M57 486SLC3 Ultimedia este versiunea multimedia a calculatorului 57 486SLC3. Lansate pe piaţă în octombrie 1993, aceste modele folosesc procesorul IBM 486SLC cu frecvenţa de lucru de 75 MHz, obţinută prin triplarea frecvenţei oscilatorului de ceas, şi magistrala MCA. Ambele modele au controler video XGA-2 conectat pe magistrala locală şi subsistena de conservare a energiei (green energy-saving). Procesorul 486SLC include 16K de memorie cacpe faţă de cei 8K ai procesoarelor Intel 486SX şi 486DX. În configuraţiile standard, modelele PS/2 56 şi 57 au pe placa de bază 8M de RAM (4M pentru variantele LS) expandabilă la 16M. Aceste sisteme pot avea hard discuri de capacităţi diferite, de la 104M la 540M. Asemenea sistemului Model 56 SLC, controlerul SCS! este integrat pe placa de bază şi are disponibil un conector extern de SCSI. În mod standard toate modelele au unitate de floppy disc de 2,88M.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1107

Sistemul M57 486SLC3 Ultimedia include în plus placa de sunet IBM: Avgjovation pe 16 biţi şi o unitate CD-ROM de viteză dublă, multisesiune. Aceasta face ca sistemul M57 să fie certificat MPC Nivel 2. Tabelul 22.29

prezintă speciticaţii tehnice ale sistemelor PS/2

Model

56 486SLC3

şi Model

57 486SLC3.

i LU

22.29

COR

Model

pi

CITI

I[:ă pat

IL, Ps/2 ML)

E

486SLC3

Ci E

57, 486SLC3

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80486SLC3 75/25 MHz

L1/L2 cache

16K/ n/a

Tipul magistralei Capacitatea magistralei

MCA

Procesor modernizabil

nu

16 biţi

(Micro Channel Architecture)

|

Memoria Standard pe placa de bază

8M (4M LS)

Maxim pe placa de bază

16M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie,

pe placa de bază

Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard

dinamic

SIMM de 36 biţi 3 3

Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 2M/4M/8M pe 36 biţi

Memorie întreţesută

da (doar cu SIMM de 2M/4M) Lă

Caracteristici standard Coprocesor matematic opţional

80387SX

Frecvenţă coprocesor

20 MHz

Grafică standard Video RAM (VRAM)

XGA-2 1M

interfeţe seriale RS232C

1 uzual (compatibil cu NS16550A) ]

Circuit UART utilizat Interfaţă pentru mouse interfeţe paralele

]

Bidirecţionale

da

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 31 şi 5'/4 inci

3 (4 la Model

Unităţi standard de floppy disc

1 x 2,88M

57)

1/3 (1/4 la Model 57)

1108

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Unităţi opţionale de floppy disc: 5" inci, 360K 54 3'2

opţionai opţional nu

inci, 1,2M inci, 720K

31 inci, 1,44M

opţional

3'/ inci, 2,88M

standard

Adaptor de hard disc inclus

SCS! (integrat plăcii de bază)

Mod master pe magistrală

da

Număr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Disc disponibil SCSI

170M/270M/340M/540M

Dimensiune fizică

3" inci

interfaţă disc

SCSI

Capacitate

170M

Timp mediu de acces (ms)

13

Factor de întreţesere Parcarea automată a capetelor

“

270M

340M

12

1:1

1:1

da

da

13 +:

540M 8,5

1:1

1:1

da

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

3

Conectori rămaşi disponibili

3 (5 la Model

3/0 (5/0 la Model 57) 0/3/0 (0/5/0 la Model 57) 57)

"Caracteristicile tastaturii Tastatura.la alegere

Host Connectea -122

extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Caracteristici fizice Tip

Pentru birou (desktop)

Poziţie

Orizontală/verticală

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

4,5 inci 14,2 inci 15,6 inci

Masă

13,6 Kg

Clasa FCC

Clasa B

de taste

Modele de caiculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1109

PS/2 Model 57 SX Calculatorul PS/2 Modei 57 SX, introdus pe piaţă în data de 11 iunie 1991, este un sistem MCA proiectat pentru a imbunătăţi caracteristicile sistemelor PS/2 Model 55 SX şi PS/2 Model 65 SX, fiind la baza familiei PS/2 Model 70 386. Acesta are un procesor 386SX de 20 MHz şi prezintă îmbunătăţiri ca de exemplu: viteză mai mare, flexibilitate în configurare şi o interfaţă de intrare/ieşire de tip SCSI (Sma/ Computer System Interface). Pentru îmbunătăţirea performanţelor grafice, sistemul video are un controler VGA extins pe 16 : biţi, intern pe placa de bază. Unele sisteme au fost livrate cu hard discuri cu capacitatea de 80M şi de 160W. În 17 octombrie

1991,

IBM a

introdus pentru

Modelul

57 un procesor nou, îmbunătăţit,

de

mare viteză. Acesta este puternicul procesor IBM 386SLC, proiectat şi fabricat de IBM Burlington, Vermont, divizia semiconductori. Cipul 386SLC utilizează mai bine opţiunea de memorie imediată (cac/e) a procesoarelor familiei de sisteme PS/2. Procesorul 386LC include un controler cache intern şi 8K de memorie

486. Astfel, acesta este cu aproape 88%

imediată (cache) similară procesorului

mai rapid decât procesorul standard 386SX.

Tabelul 22.32 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Modelele 57 SX. Sistemul PS/2 Model 57 SX a fost proiectat în versiunea de birou (desktop), dar are la livrare şi un stativ vertical permiţând utilizatorului flexibilitatea de a-l monta orizontal sau vertical. Partea mecanică cuprinde cinci conectori de extensie de 16 biţi pentru âdaptoare de tip MCA şi patru incinte pentru dispozitive periferice de intrare/ieşire. Una dintre aceste incinte conţine o unitate de floppy disc de 2,88M, 3'7 inci de foarte mare densitate, cu sesizarea automată a densităţii. O altă incintă conţine hard discul SCSI. in celelalte două incinte rămase disponibile pot fi instalate dispozitive periferice ca de exemplu: unitate de floppy disc de 514 inci şi 3% inci, hard discuri, unităţi de bandă magnetică şi unităţi de CD-ROM, precum şi alte dispozitive similare. Controlerul SCS! standard. Controlerul SCS! este integrat pe placa de bază, fără a utiliza vreun conector de extensie, şi poate accepta până la şapte unităţi periferice de tip SCSI (incluzând hard discul standard SCSI). Două dintre acestea pot fi instalate intern, celelalte fiind conectate extern prin intermediul unui conector extern de tip SCSI. Memoria sistemului. Sistemul este echipat cu un modul de memorie SIMM de 4M localizat în primul soclu SIMM de pe placa de bază. Sistemul PS/2 Modei 57 SX acceptă maxim 16M

de memorie

pe placa de bază, cu timp de acces de 70 ns, utilizează cele trei socluri

de memorie SIMM disponibile şi este adresabilă în totalitate de DMA Address).

(Direct Memory

Nu este necesară instalarea plăcilor externe de extensie a memoriei,

deoarece

16M reprezintă capacitatea maximă de memorie acceptată de acest sistem. Sistemul Model 57 SX poate accepta module de memorie SIMM de 2M, 4M şi 8M (doar de 70 ns). Pentru a avea avantajul memoriei intreţesute trebuie ca toate modulele instalate să fie de aceeaşi capacitate:

de 2M

sau de 4M.

Unul, două sau trei module

de 2M

permit întreţese-

rea memoriei, ca şi utilizarea a două sau trei module de 4M. Modulele de 8M nu permit întrețeserea memoriei, dar asigură configurarea sistemului la capacitatea de memorie maximă. Opțiunile de tastatură. Calculatorul PS/2 Model 57 acceptă toate tipurile de tastatură: tastatură IBM extinsă (101/102 de taste), tastatura restrânsă (84/85 de taste) şi tastatura IBM //ost+- Connected (122 de taste). Tastatura /fost-Connectea este similară tastaturii 3270 cu care sunt echipate calculatoarele 3270 IBM PC şi 3270 IBM AT. Proiectarea acesteia este similară tastaturii de terminal 3270 şi are taste speciale pentru funcţiile : 3270. Tastatura este acceptată de către subrutinele BIOS din acest sistem şi nu funcţionează in sistemele PS/2, care nu au această versiune de BIOS. Când cumpăraţi un calculator Model 56 puteţi alege una dintre cele trei tastaturi, dar nu o puteţi comanda

separat,

ulterior.

1110

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Tabelul

22.30 IBM PS/2 Modelele 56 SX, 56 SLC, ET LS, 56 SLc Ls,

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Std, Max.

8556-043

386SX

20

4M

16M

1x2.88M

40M

8556-045

386SX

20

4M

16M

"1x2.8B8M

80M

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

56.SX

56 SLC

,

8556-055

386SLC

20

4M

16M

1x2.88M

80M

8556-059

386SLC

20

4M

16M

1x2.88M

160M

56 LS 8556-14x

386SX

20

4M

16M

—

—

8556-24x

386SX

20

4M

16M

—

—

8556-15x

386SLC

20

4M

16M

—

—

8556-25x

386SLC

20

4M

16M

—

—

56 SLC LS

56 486SLC3 9556-DE9

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

170M

8556-DEB

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

270M

9556-DE9

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

340M

9556LS-1EX

486SLC3

75

4M

16M

—

—

9556LS-2EX

486SLC3

75

4M

16M

—

—

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

170M

56LS 486SLC

57 486$LC3 9557-DE9 9557-DEB

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

270M

9557-DED

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

340M

9557-DEG

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

540M

270M

M57 486SLC3 Ultimedia 955 7-6EB

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

955 7-6EG

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

540M

9557-7EB

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

270M

9557-7EG

486SLC3

75

8M

16M

1x2.88M

540M

Unităţile de floppy disc. Modelul 57 este primul calculator de tip PC care include în configuraţia standard unitatea de floppy disc de 2,88M (deşi această unitate de floppy disc

este acceptată în mod opţional şi de alte câteva sisteme PS/2). Această unitate este în totalitate compatibilă cu unităţile de floppy disc de 1,44M şi de 720K. Ea include un senzor al tipului de suport utilizat, care previne formatarea în mod accidental a dischetei la

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1111

"56 486SLC3, 56LS 486SLC, 57 486SLC3 şi M57 486SLC3 Ultimedia Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

Standard Video

Data apariţiei pe piaţă

Tastatura

Data retragerii de pe piaţă

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

„VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

0225-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/3

VGA

Oricare

02-25-92

—

MCA/16

3/8

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

.

MCA/16

3/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

3/3

XGA-2

Oricare

.

02-01-94

—

MCA/16

3/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

3/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/5

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/5

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/5

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/5

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

MCA/16

5/3

XGA-2

Oricare

02-01-94

—

capacitate necorespunzătoare (ceea ce poate produce pierderea datelor). Sistemul de operare DOS

5.0 este cea mai Slabă dintre versiunile DOS

acceptată pe acest

sistem. Datorită unităţii de floppy disc de 2,88M, versiunile de DOS anterioare celei 5.0 (sau alte sisteme de operare sau programe)

nu pot formata dischetele în mod

corect.

Utilizând versiunea corectă a sistemului de operare, unităţile de floppy disc de 2,88M

1112

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

permit sesizarea capacităţii suportului (dischete de 720K, formatarea, citirea şi scrierea dischetelor.

1,44M sau 2,88M) facilitând

Încărcarea la pornire a microcodului. O caracteristică specială a Modelului 57 se numeşte | IML (/nitia/ Microcode Loaa). Programele din ROM BIOS sunt memorate pe hard disc într-o partiție protejată cu capacitatea de 3M şi încărcată de pe hard disc la pornirea sistemului. Capacitatea formatată a unităţii de hard disc este redusă cu 3M, iar capacitatea totală, accesibilă operatorului, poate fi diferită, depinzând de condiţiile de lucru. Partiţia este protejată la accesul normal şi nu este recunoscută de comenzile sistemului de operare:

FDISK şi FORMAT. În realitate, partiţia este atât de bine protejată, încât chiar sistemul BIOS nu poate avea acces la această partiție prin intermediul comenzilor standard Int 13h. În concluzie, hard discul este cu 3M mai mic decât capacitatea reală. Partiţia sistem de 3M conţine de asemenea

o copie a dischetei IBM

Aeference,

ceea ce înseamnă că programul

de configurare se află şi în ROM. Acest program este activat de la tastatură apăsând concomitent tastele Ctri-Alt-ins, când cursorul se mută in partea dreaptă a ecranului în timpul procesului de încărcare.

„ Având programele din ROM memorate şi pe hard disc, există mai multe posibilităţi de contigurare în comparaţie cu sistemele anterioare. De exemplu, trecerea programelor ROM BIOS la o versiune mai nouă se face foarte simplu; practic se incarcă o versiune mai nouă a dischetei Aeference şi se selectează opţiunea care actualizează partiţia sistemului. Această posibilitate permite firmei IBM să imbunătăţească programele BIOS corespunzător noilor necesităţi, sau să înlăture anumite deficienţe din aceste programe, fără să înlocuiască cipurile ROM care sunt scumpe. Microprocesorul 386SLC a fost proiectat şi fabricat de IBM conform unei înţelegeri pe termen

lung cu firma Intel. Acest circuit are acelaşi mod

de lucru intern pe 32 de biţi, iar

extern pe 16 biţi, ca şi microprocesorul intel 386SX şi este în totalitate compatibil cu arhitectura Intel 386. Intel a contribuit la testarea cipului 386SLC şi la determinarea compatibilităţii cu procesorul 386.

IBM a proiectat circuitul 386SLC

cu 8K de memorie

imediată (cache) şi controler intern de memorie (cache), obținându-se o imbunătăţire a performanţelor prin accesarea datelor (atunci când este posibil) din această memorie de viteză mai mare decât cea a memoriei sistemului. Procesorul 386SLC este foarte asemănător cu microprocesorul 486, ceea ce determină performanţele sale ridicate. Optimizarea performanţelor a fost realizată, de asemenea, şi prin optimizarea instrucţiunilor cel mai des utilizate. Datorită înţelegerii dintre IBM şi INTEL, puteţi găsi procesorul 386SLC şi în alte calculatoare compatibile. Până in acel moment numai sistemele IBM utilizau noul cip. Datorită proiectării asemănătoare a microprocesorului 486, instalarea acestui cip va permite Modelului 57 să lucreze mai repede decât toate calculatoarele 386DX la 25 MHz, produse de IBM sau de terţi. Placa opţională care conţine microprocesorul 386SLC se instalează uşor în soclul coprocesorului

matematic

de pe placa de bază a calculatorului

Model

57 SX.

La

rândul ei, aceasta conţine un soclu pentru instalarea opţională a coprocesorului matematic. În 17 octombrie'1991,

IBM a anunţat pentru prima oară fabricarea calculatorului PS/2

Ultimedia Model M57SLC (8557-255). Acesta este o versiune îmbunătăţită a Modelului 57 ce include procesorul 386SLC şi aproape dublează performanţele sistemului. El include sistemul de operare OS/2 versiunea 2.0, care a fost lansată în acelaşi timp cu vânzarea pe piaţă a acestui calculator, în martie 1992. De asemenea, acest sistem are toate caracteris-

ticile calculatoarelor multimedia. Faţă de Modelul standard 57, configuraţia standard a acestui calculator are următoarele îmbunătăţiri: m Panou frontal multimedia care conţine: conectori pentru cască stereofonică, conectori pentru microfon mono, control de volum şi difuzor (enhanced /oua speaker). m Placa adaptoare XGA

(eX7ended Graphics Array) pe 16 biţi cu 1M VRAM,

care permite

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor modurile de lucru 640 x 480 cu 65000

de culori sau

1024 x 768 cu 256

m

Placa adaptoare audio pe 16 biţi cu intrări/ieşiri pe panoul care permite calitatea FM Stereo.

m

Mouse

IBM

1113

de culori.

frontal al calculatorului şi

PS/2.

a Hard disc SCSI de 160M. a

Un dispozitiv nou CD-ROM/XA

(PS/2 CD-ROM

Il) cu conexiunile pe panoul frontal

multimedia, care acceptă atât formatele existente CD-ROM CD-ROM/XA.

cât şi formatele mai noi

m Un CD care conţine trei sisteme de operare, o varietate de aplicaţii multimedia şi un program demonstrativ /ntroaucing” U/timedia. m

Sistemele de operare furnizate pe CD-ROM

sunt:

IBM OS/2 versiunea 2.0, IBM DOS

5.0 şi

Microsoft Windows 3.0 impreună cu Microsoft Multimedia Windows Extensions 1.0. Calculatorul PS/2 Ultimedia Model M57 SLC (8557-255) include în configuraţia standard microprocesorul IBM 386 SLC. A fost proiectat ca un calculator de birou, dar poate sta şi pe podea (are inclus un stativ de podea). Din punct de vedere mecanic are cinci conectori de magistrală Micro Channelşi patru incinte pentru montarea dispozitivelor de

intrare/ieşire. Doi dintre conectorii de extensie sunt ocupați de adaptorul video XGA şi adaptorul Audio Capture and Playback, rămânând trei conectori pentru extensii ulterioare. În trei dintre incintele sistemului sunt

montate:

un floppy disc de 3'4 inci de capacitate

2,88M, cu sesizarea automată a densităţii, un hard disc SCSI şi o unitate de CD-ROM/XA. În incintele rămase pot fi instalate adiţional dispozitive de 54 inci şi 3% hard disc, unitate de bandă, CD-ROM sau alte echipamente similare.

inci, disc optic,

Adaptorul video primar din sistemul multimedia este adaptorul pe 16 biţi /4M Ps/2 XGA Display Adapter/A. În mod adițional, există un port VGA pentru conexiuni directe video/monitor sau indirecte, prin intermediul conectorului 2 al interfeţei Micro Chan” Prin intermediul sistemului de operare OS/2 versiunea 2.0, livrată în configuraţia standard a calculatorului, utilizatorii pot executa aplicaţii de tip OS/2, DOS şi Windows. Utilizatorul poate rula pe acest sistem aplicaţii multimedia proiectate pentru orice sisteme de operare.

Adaptoarele grafice XGA şi CD-ROM/XA sunt realizări posibilități neexploatate încă, făcând din acest sistem sisteme multimedia existente. IBM a extins multimedia 1992. Aceasta a permis utilizarea posibilităţilor extinse (CD-ROM/XA)

tehnologice de vârf. Acestea oferă unul dintre cele mai avansate la sistemul de operare OS/2, în ale dispozitivului CD-ROM

în ceea ce priveşte intreţeserea datelor şi compresia

audio,

permise de

echipamentul PS/2 CD-ROM II. Mai târziu IBM a furnizat în mod opţional noua unitate PS/2 CD-ROM |! pentru toate sistemele PS/2 care acceptă SCSI. Tabelul 22.31

Tabelul

22.31

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemelor PS/2 Model 57 SX.

Specificaţiile tehnice

ale sistemelor

[TIP Model

Arhitectura de sistem Microprocesor

80386SX

Microprocesor opţional Frecvenţă ceas

80386SLC (05X) 80386SLC (04X) 20 MHz

(04x)

57 SX

1114

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Tipul magistralei Capacitatea magistralei Niveluri de intrerupere Tip

MCA (Micro Channel Architecture) 16 biţi 16 Comutare pe nivel (Leve/-sensitive)

Partajare

Canale DMA Acceptă modul DMA (burst)

da

„rafală”

15 da

Acceptă modul „stăpân” (/naster)

15

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

16M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM dinamic

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 36 biţi

SIMM de 2M/4M/8M pe 36 biţi

Memorie întreţesută

da (doar cu SIMM de 2M/4M)

Memorie

nu

imediată cache

3 2

Sţări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0-2 0-4

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM Extensii BIOS memorate pe hard disc Configurări şi teste memorate pe hard disc

128K da da da

Coprocesor matematic opţional

80387SX

Frecvenţă coprocesor

Grafică standard: Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM

(VRAM)

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Acceptă mod DMA Numărul maxim de porturi acceptate interfaţă pentru mouse

20 MHz

VGA (V//deo Graphics Array XGA (225, 259)

16 biţi

nu da (XGA) 256K (1M pe XGA) j uzual (compatibil cu NS16550A) 345.600 bps da

da 8 1

1115

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor interfeţe paralele Bidirecţionale Acceptă mod DMA Numărul maxim de interfeţe

j da da 8

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă |

da 64 octeți + 2K extensie 5 ani da

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 314 şi 5'/ inci

4 1/3

Selecţie unitate la încărcare

da orice unitate prezentă fizic

Tipul unităţii de încărcare (bootab/e drives)

Unităţi standard de floppy disc

1 x 2,88M

Unităţi opţionale de floppy disc: 514 inci, 360K 514 inci, 1,2M 312 inci, 720K 314 inci, 1,44M 3% inci, 2,88M

opţional opţional nu opţional standard

Adaptor de hard disc inclus

SCSI (integrat plăcii de bază)

Mod master pe magistrală

da

Număr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Disc disponibil SCSI Dimensiune fizică

60M/80M/120M/160M/320M/400M 317 inci

Interfaţă disc

SCSI

Capacitate

60M

80M

120M

Timp mediu de acces (ms)

23

17

23

16

32K

32K

32K

160M

320M

400M

12,5

11,5

64K

128K

Memorie pentru accelerare cache

32K

Mod de transfer SCSI

Asincron........

Modul de codificare Cilindri

RLL pentru toate modelele 920 1021 920

1021

949

1201

Capete

4

4

8

14

14

Sectoare pe pistă

32

39

32

39

48

48

3600

3600

3600

3600

4318

4318

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

Sincron.......

8

Factor de intreţesere

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

960

1170

960

1170

1727

1727

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

da

PS/2 Ultimedia Modei MS7 SLC (8557-2585) Caracteristicile CD-ROM/XA Formate de înregistrare Capacitate Timp de acces Viteza de transfer în modul „rafală”

(64K)

.

O

CD-DA, CD-ROM, CD-ROM/XA uzual 600M, depinde de suport 380 ms 1,5M/sec.

1116

Capitolul 22 —

Tabelul

22.32

IBM

Partea hard a

PS/2

calculatoarelor IBM

Modelele

57.SX

PS/ValuePoint şi PS/2

- caracteristici

. Cod fabricant

PS/1,

generale

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

UCP

MHz

Sta.

Max.

Floppy disc

Hard disc

8557-045

386SX

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

8557-049

386SX

20

4M

16M

1 x 2,88M

160M

8557-055

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

8557-059

386SLC

20

4M

16M

1x2,88M

8557-255

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

80M

8557-259

386SLC

20

4M

16M

1 x 2,88M

160M

57 SX

57 SLC 160M

M57 SLC ,

Tastaturile disponibile sunt: tastatura extinsă (101 de taste),

tastatura „Host-Connected”

tastatura normală (84 0e taste) şi

(722 de taste). Dacă in tabel se indică „oricare”, cumpărătorul poate

opta pentru oricare dintre acestea.

Viteza de transfer admisă Intârziere

150K/sec. de la 56 ms la 150 ms

Conectori pentru extensii Număr total Numărul Număru! Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurţi de conectori de 8/16/32 biţi de conectori cu video extern

5 5/0 0/5/0 1

Conectori rămaşi disponibili

5

Caracteristicile tastaturii Tastatura la alegere

Host Connected- 122 de taste extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură Parolă tastatură Parolă la punerea sub tensiune Mod server rețea

da nu !

da da da

Caracteristici fizice Tip

pentru birou (desktop)

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

1117

Data retra-

Standard

Data apariţiei

gerii de pe

Video

Tastatura

pe piaţă

piaţă

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-9i

24-12-92

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

11-06-91

21-12-92

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16

5/5

VGA

Oricare

25-02-92

—

MCA/16 MCA/16

5/3 5/3

XGA "XGA

Oricare Oricare

17-10-91 25-02-92

25-02-92 —

ș

Orientare

orizontală/verticală (include un stativ)

Dimensiuni:

Inălţime Lăţime

.

Grosime

6,7 inci 17,3 inci 15,5

Masă

_

inci

14,5 Kg:

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, Comutabilă automat

197 waţi

220V/50Hz)

da da (comutator manual)

Curentul maxim: 90-137 Vc.a. 180-265 Vc.a.

6,0 amperi 3,0 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

50-95 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

120

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 22.32

prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2

Model

57 SX.

PS/2 Model 60 IBM PS/2 Model 60 a fost introdus în 2 aprilie 1987 şi este un sistem de birou, cu performanţe

medii în cadrul familiei de calculatoare

biţi ai magistralei MCA. modelului

60.

PS/2,

care utilizează conectorii pe 16

În 31 octombrie 1990, IBM a retras de pe piaţă toate versiunile

Figura 22.24

prezintă o vedere frontală a sistemului

Model

60.

Acest calculator are un microprocesor de 10 MHz cu o singură stare de aşteptare, ceea ce-i permite să lucreze aproximativ

cu 20%

mai repede decât sistemele

IBM

XT 286 sau

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1118

IBM AT Model 239. Placa de bază are maxim 1M de memorie. Modelul 60 are în configuraţia standard: o unitate de floppy disc de 1,44M, de 3“ inci, o unitate de hard

disc cu capacitatea de 44M sau de 70M, un controler de hard disc, un port serial, un port paralel, un port VGA şi un soclu pentru coprocesorul matematic 80287.

Modelul

60S are două

niveluri de BIOS cu capacitate totală de 128K.

Nivelul CBIOS

(Compatibility BIOS), care permite adresarea memoriei până la 1M, este utilizat de

programele care lucrează în modul real. Nivelul ABIOS (Aovancea B/OS) este utilizat de sisteme de operare mu/titask/ng, care utilizează modul protejat ce permite adresarea

memoriei până la 16M. Alte caracteristici ale acestui calculator sunt: opt conectori de intrare/ieşire de 16 biţi, de

tip MCA (unul dintre aceştia fiind ocupat de controlerul de disc), o sursă de alimentare universală cu sesizarea automată a nivelului tensiunii, un circuit ceas/calendar cu baterie, un conector suplimentar pentru cea de-a doua unitate de floppy disc de 3'£ inci, tastatura

extinsă IBM. Figura 22.25 prezintă panoul din partea din spate, iar figura 22.26 interiorul sistemului Model 60. Mâner pentru transport

Siguranţa carcasei = Indicator luminos pentru sursa de alimentare

(semnalul power good ) Indicator luminos pentru

Număr de serie

hard disc în lucru Comutator de pornire Indicator luminos pentru floppy disc în lucru Unitatea de floppy disc A Tastă pentru extragerea dischetei Unitatea de floppy disc B

Ma Fig. 22.24 Calculatorul

IBM

PS/2

Model

60

a produs două versiuni ale Modelului

60 care se deosebesc

discului şi al plăcii controler. În varianta 60-071

numai

prin tipul hard

este inclusă o unitate de 70M care poate fi

adăugată şi ca un al doilea hard disc al sistemului.

Conectarea se face cu ajutorul

adaptorului ESDI (Enhanced Small Device Interface), furnizat o dată cu sistemul, şi nu necesită un conector de extensie suplimentar. Prin intermediul adaptorului ESDI (standard în versiunea 60-071) se pot conecta două unităţi, cu o rată de transfer de 10 mbps (megabiţi pe secundă) şi un coeficient de siguranţă crescut. Modelul standard 60-041

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1119

include un controler de hard disc St-506/412, cu ajutorul căruia se pot conecta două unităţi. Rata maximă de transfer a acestui controler este de 5 mbps (jumătate din cea furnizată de controlerul ESDI).

Conector de alimentare

Conector de tastatură —-

A P—— lg -

Conector de mouse

Interfaţă paralelă

E=

interfață serială

D

Nu ua

so

Conector pentru monitor

,

-

Fante pentru conectori plăcilor de extensie

Fig. 22.25 Partea din spate a calculatorului

PS/2

Model

60

Tabelul 22.33 prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 60.

“Tabelul

22.33

Caracteristicile

tehnice

Arhitectura de sistem i

Frecvenţă ceas

Capacitatea magistralei

pt

II

bi

Modei

()

.

Microprocesor Tipul magistralei

ale

îi p

“i 80286 10 MHz MCA

16 biţi

(Micro Channel Architecture)

Capitolul 22

numărul 8)

Piaca de bază Ansamblu baterie și difuzor Procesor modenizabil

Acceptă modul „stăpân”

(master)

„rafală” (purst)

nu

15

pe nivel (Leve/-sensi/tive)

Unitate de

Canale DMA Acceptă modul DMA

Unitate de hard disc

16

floppy disc B (dacă este instalată)

Comutare

Unitate de floppy disc A

Partajare

A. (dacă este instalată)

Nivelurile de intrerupere Tip

partea din spate)

Vedere interioară a calculatorului PS/2 Model 60

E AGS Ss

ISN N

Adaptor de hard disc (în conectorul de extensie

DENSE

Module de memorie (ascunse de unitatea de hard disc)

RSS

Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Unitate de hard disc (incinta din

Fig. 22.26

1120

Sursa de alimentare

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1121

Memoria Standard pe placa de bază

1M

Maxim pe placa de bază

1M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază

150 ns, RAM dinamic SIMM de 3 biţi

Numărul de socluri pentru modulele de memorie

4

Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Memorie imediată cache Stări de aşteptare: Placa de bază

9) SIMM de 256K pe 9 biţi nu 1

Adaptor

0-1

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K nu

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

80287 10 MHz

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM)

VGA (Video Graphics Array) 8 biţi nu 256K

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat

1 NS16550A 19.200 bps nu

Numărul

maxim

de porturi acceptate

8

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 8

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți + 2K extensie 5 ani i da

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 3'2 şi 5'/ inci

4 2/2

Unităţi standard de floppy disc

1 x 1,44M

Unităţi opţionale de floppy disc: 54 inci, 360K

opţional

514

inci, 1,2M

opţional

312 inci, 720K 312 inci, 1,44M

nu standard

3%

nu

inci, 2,88M

Adaptor de hard disc inclus -

ESDI ST-506 (041)

Disc disponibil ST-506/ESDI

44M/70M/115M/314M

Dimensiune fizică

514 inci

|

”

1122

Capitolul 22 —

Partea hard a calculatoarelor IBM

PS/1,

PS/ValuePoint şi PS/2

314M

Capacitate

44M

44M

70M

115M

interfaţă disc Timp mediu de acces (ms)

ST-506

ST-506

ESDI

ESDI

40

40

30

28

23

Modul de codificare

MFM

MFM

RLL

RLL

RLL nu

Număr de tipuri din BIOS

ESDI

31

32

nu

nu

Cilindri

733

1024

583

915

1225

Capete Sectoare pe pistă

7 17

5 17

7 36

7 36

15 34

3600

3600

3600

3600

3600

Viteză de rotaţie (rotații: pe minut) Factor de intreţesere

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

510

510

1080

1080

1020

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

Conectori pentru extensii Număr total Numărul Numărul Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurţi de conectori de 8/16/32 biţi de conectori cu video extern

Conectori rămaşi disponibili

8 8/0 0/8/0 1 7

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă - 101

taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice Tip

aşezat pe podea

Dimensiuni: inălţime Lăţime Grosime

23,5 inci 6,5 inci 19,0 inci

Masă

21,3 kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire

207 waţi (041) 225

Versatilă (110V/60Hz, Comutabilă automat Curentul

*

220V/50Hz)

waţi (071)

da da

maxim:

90-137Vc.a. 180-265 V c.a.

5,3 amperi 2,7 amperi

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

.

60-90 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră) Zgomot

1123

1240

(medie în dB,

1m)

46 dB

Clasa FCC

Clasa B

Fig. 22.27 prezintă placa de bază a Modelului 60 (componentele şi dispunerea lor). Siguranță

Conectorul tastaturii —— c

tor d onector de mouse

——

Port paralel

—

Port serial

—

5 1]

Conectorul sursei de alimentare

o

ua

o

i -— Conectorul unităţii

Di ş

|___ Socluri pentru module de memorie

| Conectorul monitorului

—— []

Conector de extensie pentru adaptorul de

_

| o IQ DEEE

i

——

Conector de extensie

pentru adaptorul video

o

Conectorii pentru extensii

de floppy disc

o

e

i

CI)

———

CO)

.—

[i o

Conector pentru (|-—— ansamblul baterie și difuzor

)

—

Soclu pentru coprocesor matematic 80287

Fig. 22.27 Placa de bază a Modelului

Tabelul 22.34

60

prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2

Model

60.

PS/2 Model 65 SX Calculatorul PS/2 Model 65 SX, introdus pe piaţă în data de 20 martie 1990, utilizează microprocesorul 80386SX de 16 MHz şi conectorii de intrare/ieşire pe 16 biţi, MCA. Toate versiunile acestui

model

au fost oprite din fabricaţie în 23 iulie 1991.

Figurile 22.28

22.29 prezintă partea din faţă, respectiv din spate a calculatorului PS/2 Model 65.

şi

1124

Caţntolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

- Tabelul 22.34 IBM PS/2 Modelele 60 - caracteristici generale. Memoria pe placa de bază

Cod fabricant

Standard Unitate de

UCP

MHz

Std.

Max.

Floppy disc

Hard disc

8560-041

286

10

1M

8560-071

286

10

1M

1M

1 x 1,44M

44M

1M

1 x1,44M

70M

60

Mâner pentru transport 2 Siguranta carcasei

=

[

Indicator luminos pentru sursa de alimentare

Indicator luminos pentru hard disc în lucru

—

Dearg

Număr de serie

Indicator luminos pentru floppy disc în lucru Unitatea de floppy disc A

SL

Comutator de pornire

Tastă pentru extragerea dischetei Unitatea de floppy disc B (dacă este instalat)

C

tit! ui Fig. 22.28 PS/2

Model

65 SX

Caracteristicile standard ale Modelului 65 SX sunt: unitate de floppy disc de dimenşiune fizică redusă, cu capacitate de 1,44M, 3'/ inci, adaptor grafic VGA, 2M de memorie, sursa de alirientare de 250 W, ceas calendar cu baterie, tastatură IBM extinsă. Pe placa de bază

există două socluri pentru module de memorie SIMM,

unul dintre ele conţinând 2M de

memorie cu timpul de acces de 100 ns. Memoria ambelor versiuni ale Modelului 65 SX poate fi extinsă pe placa de bază până la 8M de memorie, capacitatea maximă de memorie

fiind de 16M. Acest lucru poate fi făcut înlocuind modulele SIMM Figura 22.30

prezintă o vedere interioară a Modelului

de 2M cu module de 4M.

65 SX. Controlerul

de hard disc este

de tip 2S/2 Micro Channel SCSI Acest adaptor de tip master pe magistrală permite extensii suplimentare şi are o interfaţă pentru urităţile de hard disc SCSI de dimensiune redușă, de 314 inci şi de capacitate de 60M (8563-061) sau 120M (8565-1421).

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

magistrală

Număr total de conectori de extensie

Video

MCA/16

8/7

VGA

Enh

04-02-87

MCA/16

8/7

VGA

Enh

04-02-87

Tip de

Standard

Data apariţiei pe piaţă

Tastatura

NR

1125

Data retragerii de pe

piaţă

10-31-90 10-31-90

ă

Conector de alimentare

Conector de tastatură

Conector de mouse Interfaţă paralelă Interfaţă serială Conector pentru monitor Rua ua sm

Conector SCSI (la unele modele)

Fante pentru conectorii

plăcilor de extensie

Fig. 22.29 Partea din spate a calculatorului

PS/2

Model

65 SX

Modelul 65SX are două niveluri de BIOS cu capacitate totală de 128K. Nivelul CBIOS (Compatibility BIOS), care permite adresarea

memoriei

până la 1M,

este utilizat de progra-

mele care lucrează în modul real. Nivelul ABIOS (Aovanced 8/08) este utilizat de sisteme

de operare

mu/titasking,

care permit

modul

protejat şi adresarea

Modernizările aduse acestor sisteme oferă avantaje

importante

memoriei

până la 16M.

privind flexibilitatea

configurației şi extensiei. Există şapte conectori pentru extensie, iar configuraţia standard

1126

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2 Sursa de alimentare

/ '

AGaseă at a9a6.

FEPER RICCI Soga aaagagasa sat

o

tieaa

ş

Unitatea de

a Şa

D555 floppy disc A Unitatea de

Conectorii sursei

CI

de alimentare

instalată)

incinta din partea

din spate pentru

pai Suie a -——

&

==

hard disc

oi

Fanta pentru conectorii

i

NR

plăcilor de extensie

S

=

g

Incinta din fată pentru

hard disc

D)

Q SS a

Ansamblu difuzor

Fig. 22.30 Vedere interioară a calculatorului

PS/2

Model

65 SX

acceptă şase sau şapte dispozitive periferice interne.

Periferice.

Modul

de proiectare a calculatorului PS/2

Model

65SX

oferă cinci incinte pentru

montarea dispozitivelor periferice. Trei dintre acestea, montate în partea din faţă a sistemului, permit accesul direct al operatorului şi conţin echipamente care necesită introducerea sau extragerea suportului de informaţii. Celelalte două sunt proiectate pentru echipamente

care nu necesită accesul operatorului,

ca de exemplu

hard discurile.

Incintele

accesibile sunt: două de 3'/ inci, de dimensiune redusă, şi una de 5'/ inci, de dimensiune normală. Incinta de sus, de 3'/ inci, de dimensiune redusă, conţine o unitate de floppy disc standard de 1,44M. Cea de-a doua incintă de 3' inci, de dimensiune redusă, precum şi cea de 514 inci, de dimensiune normală, sunt neutilizate şi pot fi folosite pentru extensii ulterioare.

În configuraţia standard a sistemului PS/2 Model 65 SX există un hard disc SCSI montat într-una dintre incintele din partea din spate a carcasei. Cealaltă incintă, montată în partea din spatele carcasei, poate fi utilizată pentru instalarea celui de-al doilea hard disc SCSI. Incinta de 5'/4 inci, de dimensiune normală, montată în partea din faţă a sistemului, poate fi

transformată in două incinte de 312 inci, de dimensiune

redusă,

utilizând setul opţional:

fixed Disk Drive Kit A (1053) (6451053). Această conversie permite instalarea unui al treilea şi al patrulea hard disc IBM de tip SCSI. Controlerul utilizat este cel BM PS/2 Micro Channel SCS! Adapter pe 16 biţi,; care lucrează in“mod

master pe magistrala MCA.

Conectica internă permite utilizarea în

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1127

configuraţia standard a două hard discuri şi instalarea ințernă a încă două dispozitive SCSI. Dispozitivele SCSI externe pot fi conectate direct la portul extern al adaptorului Micro Channel SCSI utilizând un cablu opţional.

Caracteristicile adaptorului

/8M PS/2 Micro Channel!

SCSI sunt

următorele:

a interfaţă industrială standard (ANSI Standard X3.131-1986). m Adaptor inteligent pe 16 biţi, masterpe magistrală. m Acceptă maxim şapte dispozitive fizice SCSI.

m Acceptă unităţi SCSI interne şi externe (s/ng/e-enadea). m

Viteza maximă

m

Permite

de transfer pe magistrala de date

MCA

de 8,3M

pe secunaă.

lucrul cu dispozitive SCSI sincrone sau asincrone.

Tabelul 22.35

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului

CL DIE CEE DD pe

IPP

RDI ppt

PS/2

Model

65 SX.

pa (EDIT LC e

Arhitectura de sistem Microprocesor

80386SX

Frecvenţă ceas

16 MHz

Tipul magistralei

MCA

Capacitatea magistralei Niveluri de intrerupere

16 biţi 16

Tip

(Micro Channel Architecture)

Comutare

Partajare Canale DMA Acceptă modul DMA

„rafală”

da 15 da

pe nivel (Leve/-sensitive)

(burst) Acceptă modul

„stăpân”

(master)

Procesor modernizabil

15 nu

“ Memoria Standard pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

8M

Memorie totală maximă Viteza (ns) şi tipul memoriei

100 ns, RAM

16M dinamic SIMM de 36 biţi

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul

de socluri pentru modulele de

memorie Numărul

2 de socluri pentru modulele de

memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Memorie

imediată cache

1 SIMM de 1M/2M/4M nu

Stări de aşteptare: Placa de bază

0-2

Adaptor

0-4

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM.

128K da

pe 36 biţi

/8M PS/2

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1128

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

80387SX 16 MHz

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM)

VGA (Video Graphics Array) 8 biţi nu 256K

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Numărul maxim de porturi acceptate

1 NS16550A 19.200 bps da 8

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionaie Numărul maxim de interfeţe

1 da 8

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți + 2K extensie 10 ani da (modul Dallas)

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 3'4 şi 5'4 inci

5 sau 6 (reconfigurabile)

Unităţi standard de floppy disc Unităţi opţionale de floppy disc: 5'4 inci, 360K 54 inci, 1,2M 3'/ inci, 720K 314 inci, 1,44M 314 inci, 2,88M

1 x 1,44M

Adaptor de hard disc inclus Master pe magistrală

411 sau 6/0 (reconfigurabile)

opţional opţional! nu standar nu SCSI pe 16 biţi da

Număr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4 60M/80M/120M/160M/320M/400M

Disc disponibil! SCSI Dimensiune fizică Interfaţă disc Capacitate

31

inci

SCS! 60M

80M

120M

160M

400M

320M :

11,5

23

17

23

16

12,5

Memorie pentru accelerare cache

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Asinc.

Sinc.

Sinc.

Timp

mediu de acces (ms)

Asinc.

Asinc.

Mod de transfer SCSI

Asinc.

Modul de codificare Cilindri Capete Sectoare pe pistă

RLL 920 4 32

RLL 1021 4 39

RLL 920 8 32

RLL 1021 8 39

RLL 949 14 48

ALL 1201 14 48

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

3600

4318

4318

Factor de întreţesere i. de transfer a datelor (Kiloocteţi/secun-

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

960

1170

960

1170

1727

1727

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

da

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1129

Conectori pentru exţensii Număr total Numărul Numărul Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurţi de conectori de 8/16/32 biţi de conectori cu video extern

Conectori rămaşi disponibili

8 8/0 0/8/0 1 7

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă - 101 de taste

4 da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune

3m

tastatură

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare:

Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Caracteristici fizice Tip

aşezat pe podea

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

23,5 inci 6,5 inci 19,0 inci

Masă

23,6

Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (1 10V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă automat

250 waţi da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a. 180-265 V c.a.

5,3 amperi 2,7 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură

60-90

Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

8-80 % 2.100 m

Disipare (BTU/oră) Zgomot

(medie în dB,

Clasa FCC Fig. 22.31

grade F

1218 1m)

54 dB

Clasa B prezintă placa de bază a Modelului 65 (componentele şi dispunerea lor).

Tabelul 22.36 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Model 65 SX.

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1130

POPI

PET!)

DEP

65 SX - caracteristici PP

RER

Memoria pe placa de bază

Floppy disc

Hard disc

8M

1 x 1,44M

60M

2M

8M

1 x 1,44M

120M

2M

8M

1 x 1,44M

320M

UCP

MHz

Std.

8565-061

386SX

16

2M

8565-121

386SX

16

386SX

50

Cod fabricant

Standard Unitate de

Max.

65 SX:

8565-3271

Observaţie:

7oate modelele 65 au fost scoase din fabricaţie.

Siguranţă

Conectorul

Conector

Conector pentru

sursei de alimentare

modulceas de timp real

modulul de extensie CMOS RAM-2K

|

| Conectorul tastaturii —[]

Port paralel

CI

Conectorii

unităţii de

(za

floppy disc

—

——

Socluri pentru

[JU

Conector de mouse

CI]

+” module de memorie

Port serial =i

Conectorul monitorului

(aie Conector de extensie pentru ___| adaptorul video

(conector 6)

Soclu pentru

—

coprocesor

—

:

|

matematic

3

Conectori de

extensie de 16 biţi

)

a)

(ea)

___——

5

Conector pentru difuzor

Fig. 22.31 Placa de bază a Modelului 65 SX

PS/2 Model 70 386 Calculatorul PS/2 Model 70 386, apărut pe piaţă în data de 2 iulie 1988, este un sistem de birou (desktop), care include arhitectura de magistrală MCA. Figura 22.32 prezintă panoul frontal al Modelului 70.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Tip de

Număr total de conectori

magistrală

de extensie

MCA/16

8/7

VGA

MCA/16

8/7

VGA

MCA/16

8/7

VGA

Data apariţiei

Data retragerii de pe

pe piaţă

piaţă

Enh

20-03-90

23-07-91

Enh

20-03-90

23-07-91

Enh

20-03-90

23-07-91

de Lita

Video

Tastatură

Indicator luminos pentru floppy disc în lucru

9

1181

Indicator luminos pentru

sursa de alimentare | tsemnatu power good)

|a

sf

E

A

N] Tastă pentru extragerea

Indicator luminos pentru hară disc

dischetei

în lucru

Numărde serie

Comutator de pornire

Fig. 22.32 PS/2 Model 70 Siguranţa carcasei

N

Fante pentru conectorii plăcilor de extensie

Conector pentru monitor Interfaţă serială Interfaţă paralelă Conector de alimentare

Conector de mouse Conector de tastatură

Fig. 22.33 Partea din spate a calculatorului PS/2 Model 70

11 32

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristicile principale ale acestui sistem sunt:

microprocesor

80386

cu frecvenţa de

16 MHz, 20 MHz sau 25 MHz şi 2M sau 4M de memorie internă, de mare viteză. Memoria poate fi extinsă direct pe placa de bază la capacitatea de 6M sau 8M în funcţie de model, şi până la 16M, cu ajutorul plăcilor adaptoare. Modelul 70 386 are în configuraţia standard: o unitate de floppy disc de 1,44M, 3" inci şi un hard disc de 60M sau 80M împreună cu un controler IDE integrat pe placa de bază. Configuraţia standard port paralel, port pentru mouse şi port VGA.

mai are: un port serial, un

Figura 22.33 prezintă partea din spate a calculatorului PS/2 Model 70. Varianta cea mai performantă a sistemelor 70 386-Axx are un microprocesor 80386 pe 32 de biţi, la 25 MHz, şi un controler de memorie imediată (cache), de viteză mare şi cu capacitatea de 64K (memorie statică). Această memorie imediată permite ca Modelul 70 386 să lucreze aproximativ cu 150% mai repede decât versiunea de 25 MHz a Modelului 80 şi cu aproape 250%

mai repede decât

Modelul

50.

Modelul 70 386 are două nivele de BIOS cu capacitate totală de 128K. Nivelul CBIOS (Compatibility BIO5), care permite adresarea memoriei până la 1M, este utilizat de programele care lucrează in modul real. Nivelul ABIOS (Aavanced B/0S8) este utilizat de sisteme de operare mu/t/tasking, care permit modul protejat şi adresarea memoriei până la 16M. De asemenea, Modelul 70 386 are un conector de extensie biţi. Deoarece toate unităţile de hard disc instalate pe acest integrate (embedded), nu este necesară utilizarea vreunuia re. Modelul 70 386 are o sursă de alimentare universală de automată a tensiunii,

un circuit de ceas/calendar cu baterie,

pentru o nouă unitate de floppy disc de 31 16 MHz,

20 MHz

sau 25

MHz

de 16 biţi şi două de 32 de calculator au controlere dintre conectorii de intrare/ieşi132 waţi, cu sesizarea un conector suplimentar

inci, un coprocesor opţional 80387 de

şi tastatura extinsă IBM.

Figura 22.34 prezintă o vedere interioară a calculatorului PS/2 Model 70. Suport Unitate de hard disc

Adaptorul de magistrală pentru hard disc și floppy disc Adaptorul difuzor și baterie

Sursa de alimentare cu difuzor

Fig. 22.34 Vedere interioară a calculatorului

PS/2

Model

70

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Au fost fabricate mai multe versiuni ale calculatorului

Model

70 386.

1133

Ele diferă în principal

privind frecvenţa ceasului, capacitatea hard discului instalat şi capacitatea de memorie internă.

Frecvența ceasului

poate fi de 16 MHz,

20

MHz

sau 25

MHz,

iar capacitatea hard

discului poate fi de 60M, 80M, 120M şi de 160M. Modelele de 25 MHz permit extinderea capacităţii de memorie internă, direct pe placa de bază, până la 8M şi acceptă, prin intermediul unei plăcuţe speciale (gaugprerboaro), rul 80486DX la 25 MHz.

înlocuirea procesorului cu microproceso-

Modelele de 25 MHz au, faţă de celelalte modele, puţine diferenţe de compatibilitate externă,

ceea ce face ca aceste calculatoare să fie mai performante

decât s-ar fi aşteptat.

Modelele 70 386-Axx utilizează circuitul controler de memorie imediată (cache) Intel 82385, care gestionează o memorie statică de foarte mare viteză, cu capacitatea de 64K. Accesul la această memorie se face cu zero stări de aşteptare şi utilizează un algoritm special pentru a asigura o rată de transfer foarte mare. Datorită sistemului de acces rapid, această versiune a Modelului 70 386 cere module de memorie rapide (de 80 ns), care nu sunt

necesare la alte modele mai vechi. Trebuie să ţineţi cont de aceasta, atunci când cumpăraţi module

de memorie

pentru extensii sau reparaţii.

Coprocesorul matematic 80387 trebuie să fie de aceeaşi viteză ca şi procesorul principal. Din această cauză, instalarea unui coprocesor, şi în special a celui de 25 MHz, este o operaţie costisitoare. Compania IBM nu mai vinde astfel de coprocesoare, care trebuie cumpărate de la alţi producători. Tabelul 22.37 prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 70 386.

PDC

E Ic

A

pet

tehnice ale sistemului

EYE

Model

70 386

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

80386DX 16 MHz (Exx) 20 MHz (0xx, 1xx) 25 MHz (Axx)

Tipul magistralei Capacitate magistrală

MCA (Micro Channel Architecture) 32 biţi

Nivelurile de intrerupere

16

Tip

Comutare pe nivel (/eve/-sensitive)

Partajare

da

Canale DMA Acceptă

15 modul

DMA

„rafală”

da

(burst) Acceptă modul „stăpân” (master)

15

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

6M 8M

Memorie

totală maximă

Viteza (ns) şi tipul memoriei

(Axx)

16M 85 ns, RAM 80 ns, RAM

dinamic dinamic

(Axx)

1134

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele

SIMM de 36 biţi 3 4 (Axx) 1

memorie în contiguraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

2 (Axx) N SIMM de 1M/2M de 36 biţi

Paginare logică a memoriei

da

Controler de memorie imediată cache "

nu da (Axx)

Memotie imediată cache internă/externă Capacitate standard memorie imediată cache Tip şi viteză

externă 64K 25 ns, RAM

Stări de aşteptare: Placa de bază

static

0-5 (Axx, 95% zero stări de aşteptare) 0-2 0-7 (Axx, 95% zero stări de aşteptare) 0-4

Adaptor

Caracteristici standard

|

Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da

Coprocesor matematic opţional Viteză coprocesor

80387DX 16 MHz (Exx) 20 MHz (0xx,1xx) 25 MHz

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Ram video (VRAM) interfeţe seriale RS232C Circuit UART

utilizat

Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO permis Numărul maxim de interfeţe acceptate

VGA (//deo Graphics Array 8 biţi nu 256K 1 NS16550A

19.200 bps da 8

interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale

1 da

Numărul

maxim

de porturi paralele

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Schimbabilă

(Axx)

8

da 64 octeți 5 ani

+ 2K extensie

da (modul

Dallas)

Memorie externă pe disc incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3" şi 54 inci

3 3/0

Unităţi de floppy disc standard

1 x 1,44M

Unităţi de floppy disc opţionale: 514 inci, 360K 54 inci, 1,2M 31 inci, 720K 314 inci, 1,44M 31% inci, 2,88M .

opţional opţional nu standard nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Disc disponibil IDE

60M/80M/120M/160M

Dimensiune fizică

3% inci

Interfaţă unitate

IDE

Capacitate disc *

60M

80M

120M

Timp mediu de acces (ms)

27

17

23

16

160M

Memorie imediată cache

nu

32K

nu

32K

Modul dă codificare Cilindri Capete Sectoare pe pistă

RLL 762 6 26

RLL 1021 4 39

RLL 920 8 32

RLL 1021 8 39

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

3600

Factor de întreţesere

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

780

1170

960

1170

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

Conectori pentru extensii Număr total Număr Număr Număr

de de de de

conectori conectori lungi şi scurţi conectori de 8/16/32 biţi conectori video

Conectori disponibili

3 3/0 0/1/2 1 3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă cu 101 taste Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da da

Lungime cabiu de tastatură

1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Caracteristici fizice _Tip

de birou (deskfop)

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime

5,5 inci 14,2 inci 16,5 inci

Masă:

9,5 Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Versatilă (110V/60Hz,

Comutabilă Curentul maxim 90-137 V c.a. 180-265 V c.a.

132 waţi 220V/50Hz)

da

da 2,7 amperi 1,4 amperi

P

1135

1136

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

“Tabelul

22.38

Ps/2

Model

70 386

- PP

PI

CICI

[Li

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Std. Max.

8570-E61

386DX

16

2M

6M

1 x 1,44M

60M

8570-061

386DX

20

2M

6M

1 x 1,44M

60M

8570-081

386DX

20

4M

6M

1 x 1,44M

80M

8570-121

386DX

20

2M

6M

1 x 1,44M

120M

8570-161

386DX

20

4M

6M

1 x 1,44M

160M

8570-A61

386DX

25

2M

8M

1 x 1,44M

60M

8570-A81

386DX

25

4M

8M

1 x1,44M

80M

8570-A21

386DX

25

2M

8M

1 x 1,44M

120M

8570-A16

386DX

25

4M

8M

1 x 1,44M

160M

Cod fabricant,

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

70 386

-

Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate

60-90 grade F

relativă

8-80

Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră) Zgomot

751

(medie în dB,

Clasa FCC

%

2.100 m

1m)

40

,

|

Clasa B

Figurile 22.35, 22.36 şi 22.37 prezintă trei tipuri de plăci de bază ale Modelului 70 (componentele şi dispunerea lor). Conector de extensie 2 (32 biţi) Conector de extensie 3 (32 biţi)

Soclul coprocesorului

matematic 80387SX Conector pentru ansamblul

difuzor și baterie

Conectorul adaptorului de magistrală pentru unitatea de hard disc și de floppy disc ”

î . , Socluri module de memorie poziţia 1 Socluri module de memorie poziția 2

Socluri module de memorie poziția 3

Fig. 22.35 Placa de bază a Modelului

70 386

(16 MHz

şi 20

MHz,

tip 1)

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr

total

Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

1137

Data retra-

Standard Video

Tastatură

Data apariţiei

gerii de pe

pe piaţă

piaţă

MCA/32

3/3

VGA

Enh

07-06-88

23-07-91

MCA/32

3/3

VGA

Enh

26-09-89

11-09-91

MCA/32

3/3

VGA

Enh

11-06-91

—

MCA/32

3/3

VGA

Enh

26-09-89

11-09-91

MCA/32

3/3

VGA

Enh

11-06-91

—

MCA/32

3/3

VGA

Enh

26-09-89

11-09-91

MCA/32

3/3

VGA

Enh

17-01-92 11-09-91 —

MCA/32

3/3

VGA

Enh

11-06-91 26-09-89

MCA/32

3/3

VGA

Enh

11-06-91

Tabelul 22.38 prezintă specificaţiile generale ale diverselor versiuni de PS/2 Model 70 386. Conector de extensie 2 (32 biţi) Conector de extensie 1 (16 biţi) Conectorul adaptorului de magistrală

Conector pentru ansamblul difuzor și baterie Socluri module de memorie

poziția 4 Socluri module de

memorie poziția 3 Socluri module de

. A memorie poziţia 2

Soclul coprocesorului matematic 80387

Socluri module de memorie poziţia 1

Fig. 22.36 Placa de bază a Modelului

70 386

(16 MHz şi 20

MHz,

tip 2)

PS/2 Model 70 486 Calculatorul IBM PS/2 Model 70 486, apărut în data de 20 iunie 1989, este in general un sistem de tipul Model 70 386-Axx, la care s-au îmbunătăţit performanţele prin. utilizarea microprocesorului

486 la 25

MHz

(486 25

MHz

Power Platform).

Acest

microprocesor

pe

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1138

Conector de extensie 2 (32 biţi) Conector de extensie 1 (16 biţi)

Conectorul adaptorului de magistrală pentru unitatea de hard disc și.floppy disc

/ Conector de extensie 3 (32 biti)

SP >

Conector pentru ansamblul

difuzor și baterie

Socluri module de memorie poziția 1 Soclul coprocesorului matematic 80387 (doar la modelul 70 386)

Socluri module de memorie poziția 2 Socluri module de memorie poziţia 3

Socluri module de memorie pozitia 4

Fig. 22.37

Placa de bază a Modelului 70 386 (25 MHz, tip 3)

32 de biţi înlocuieşte modulul, microprocesor 386 utilizat în calculatoarele standard Model 70 386. Nu există alte diferenţe între calculatorul Model 70 486 şi sistemul Model 70 386. Calculatorul Model 70 486 nu a mai fost fabricat de IBM începând cu data de 9 noiembrie 1991,

dar setul 486 Power Platform este comercializat în continuare

pentru

modernizarea

calculatoarelor existente de 25 MHz Model 70 386. Caracteristica importantă a microprocesorului 80486 de 25 MHz şi 32 de biţi este aceea că are intern o memorie

cu De iar de

aproximativ asemenea, capacitatea 16M. Acest

imediată (cache) de capacitate 8K.

Din această cauză, sistemul este

100% mai rapid decât calculatoarele echipate cu microprocesorul 80386. include pe placa de bază 4M de memorie de viteză mare, extensibilă la 8M, maximă de memorie instalată cu ajutorul plăcilor de memorie externe este sistem include in configuraţia standard o unitate de floppy disc de 1,44M,

3% inci, un hard disc de 60M sau de 120M împreună cu un controler IDE integrat, serial, port paralel, port pentru mouse şi port VGA.

un port

Modelul 70 486 are două niveluri de BIOS cu capacitate totală de 128K. Nivelul CBIOS

(Compatibility BIOS), care permite adresarea memoriei până la 1M, este utilizat de programele care lucrează în modul real. Nivelul ABIOS (Aovancea 8/08) este utilizat de sisteme

de operare muw/titasking, care permit modul protejat şi adresarea memoriei până la 16M. De asemenea, Modelul 70 486 are un conector de extensie de 16 biţi şi două de 32 de biţi. Deoarece toate unităţile de hard disc instalate pe acest calculator au controlere integrate (embeaded),

nu este necesară utilizarea vreunuia dintre conectorii de intrare/ieşi-

re. Modelul 70 486 are de asemenea un coprocesor matematic 80387 la 25 MHz, o sursă

de alimentare universală de 132 waţi, cu sesizarea automată a tensiunii, un circuit de ceas/calendar cu baterie, un conector suplimentar pentru o nouă unitate de floppy disc, de

31 inci şi tastatura extinsă IBM.

Tabelul 22.39 prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 70 486.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

ELIADE Cc RE po mor pot e

RE

tn

e 30? nete

Arhitectura de sistem Microprocesor

80486

Frecvenţă ceas

25 MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală Niveluri de intrerupere

MCA (Micro Channel Architecture) 32 biţi 16

Tip Partajare Canale DMA

Comutare da 15

Acceptă modui DMA

„rafală”

pe nivel (/eve/-sensitive)

da

(burst)

Acceptă modul 486 „stăpân”

(master)

Procesor modernizabil

15 nu

Memoria Standard pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

8M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

80 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de

SIMM de 36 biţi

memorie Numărul de socluri pentru

4 modulele de

memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază Paginare

logică a memoriei

Controler de memorie

dinamic

imediată cacpe

3 SIMM de 2M de 36 biţi da da

Memorie imediată cache internă/externă Capacitate standard memorie imediată

internă

cache

64K

Opţional, memorie imediată cache externă

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază

0-5

Adaptor

0-7

(95%

zero stări de aşteptare)

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor matematic

încorporat 25 MHz

Grafică standard

VGA

Controler pe 8/16/32 biţi Masterpe magistrală

- RAM

video (VRAM)

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO permis Numărul maxim de interfeţe acceptate

(//deo Graphics Array)

8 biţi nu

256K 1 NS16550A 19.200 da 8

bps

1139

1140

E

Capitolul 22 —

TIP

Partea hard a calculatoarelor IBM

Ip a LI

Cod fabricant

Crt:

UCP

PS/1,

ă CI LT ILIE

PS/ValuePoint

şi PS/2

TI IL:

MHz

Memoria pe placa de bază Std. Max.

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

70 486 8570-B61

486DX

25

2M

8M

1x1,44M

60M

8570-B21

486DX

25

2M

8M

1 x 1,44M

120M

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de porturi paralele

1 da 8

Ceas de timp. real (RTC) in CMOS

A

CMOS RAM Schimbabilă

da

64 octeți da

+ 2K extensie

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte 3'£2 şi 514 inci

3 3/0

Unităţi de floppy disc standard

1 x 1,44M

Unităţi de floppy disc opţionale: 54 inci, 360K 5,

inci, 1,2M

opțional opţional

32 inci, 720K 3% inci, 1,44M 312 inci, 2,88M

nu standard nu

Adaptor de hard disc inclus

Conector

Disc disponibil IDE

60M/80M/120M/160M

Dimensiune fizică

”

Interfaţă unitate mediu de acces

314 inci IDE

Capacitate disc Timp

IDE pe placa de bază

(ms)

60M

80M

120M

27

17

23

16

160M

Memorie imediată cacne

nu

32K

nu

32K

Modul de codificare Cilindri Capete

RLL 762

RLL 1021

RLL 920

RLL 1021

26

39

32

39

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

3600

Factor de intreţesere

1:1

1:1

1:1

Sectoare pe pistă

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

. 780 da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Număr de conectori lungi şi scurţi Număr de conectori de 8/16/32 biţi Număr

de conectori video

3 3/0 0/1/2

1

1170

960

1170

da

da

da

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

Video

MCA/32

3/3

MCA/32

3/3

Data retra-

Standard

Data apariţiei

Tastatură

gerii de pe

pe piaţă

piaţă

VGA

Enh

26-09-89

11-09-91

VGA

Enh

20-06-89

11-09-91

Conectori disponibili

1141

3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă cu 101

taste

da

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

1,8m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice

Tip

de birou (desktop)

Dimensiuni:

Inălţime Lăţime Grosime Masă

5,5 inci 14,2 inci 16,5 inci 9,5 Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Versatilă (1 10V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

132 da da

Curentul maxim 90-137 V c.a. 180-265 V ca.

2,7 amperi 1,4 amperi

waţi

Condiţii de funcţionare Temperatură Umiditate relativă

60-90 grade F 8-80%

Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră) Zgomot (medie in dB, 1m)

751

Clasa FCC

Clasa B

2.100 m 40

Tabelul 22.40 prezintă specificaţiile generale ale diverselor versiuni de PS/2 Model 70 486.

1142

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

PS/2 Model P7O 386 Calculatorul PS/2 Model P70O 386 (8573), apărut pe piaţă în data de 9 mai 1989, este un sistem portabil cu performanţe şi funcţionalitate superioare, proiectat ca un produs complementar al familiei calculatoarelor de birou PS/2 Model 70 386. Compania IBM a

produs calculatorul PS/2 de 30M,

60M

şi 120M.

Model În mod

70 386 in versiuni de 16 MHz şi 20 MHz, cu hard discuri efectiv,

la data de 23 iulie 1991,

IBM a oprit producerea

celor două versiuni ale Modelului P7O 386: modelul 031 de 16 MHz şi modelul 061 de 20 MHz,

echipat cu hard disc de 60M.

Modelul

P7O

386-121

(cu hard disc de 120M)

a

continuat să fie comercializat. Figura 22.38 prezintă panoul frontal al calculatorului PS/2 Model P70 386. Mâner carcasă

Tastă pentru extragerea dischetei Unitate de floppy disc Atișaj cu plasmă

|

Indicator luminos

pentru floppy disc în lucru Indicator luminos pentru sursa de alimentare (semnalul

power good ) indicator luminos pentru hard disc în lucru

Tastatură

Potenţiometru pentru reglajul luminozității

Fig. 22.38 PS/2 Model P70 386 Calculatorul Model P70 386 include magistrala MCA, un afişaj cu plasmă VGA, cu 16 tonuri de gri şi tastatură complet compatibilă cu tastatura IBM PS/2 extinsă, toate acestea integrate în aceeaşi carcasă. Are un procesor 80386DX, utilizează tehnologia de integrare pe scară largă a memoriei şi are o gamă largă de caracteristici integrate, acceptând 16M memorie de viteză mare,(4M in modul standard, extensibilă până la 8M pe placa de bază), hard disc de 120M sau mâi mare şi, in mod opţional, coprocesorul matematic 80387. La fel ca cele mai multe dintre sistemele PS/2, toate modelele acestui calculator conţin în mod standard: o unitate de floppy disc de 1,44M, de 312 inci, port pentru mouse, port serial/asincron, port paralel, port VGA şi un port pentru un dispozitiv de memorie externă. Figura 22.39 prezintă partea din spate a calculatorului PS/2 Model P70 386. “Ca o caracteristică deosebită pentru calculatoarele portabile, Modelul 70 are doi conectori

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1143

Conector pentru monitor extern

Conector adaptor (dacă adaptorul este instalat)

Interfaţă paralelă Conector de mouse Interfaţă serială Fig. 22.39 Partea din spate a calculatorului PS/2 Model P70 386

de extensie MCA (unul de dimensiune normală şi unul de dimensiune redusă) şi o geantă pentru transport ergonomică. Conectorii de extensie pot fi utilizaţi pentru conectarea unui modem (IBM PS/2 300/1200/2400 (P70386 7oken-Aing).

/pterna/ Modem/A)

sau a unei plăci adaptoare de reţea

Figura 22.40 prezintă interiorul calculatorului P70 386. Faţă de configuraţia normală, o excepţie o constituie portul pentru dispozitivul de memorie externă. Echivalent portului pentru unitatea B de floppy disc, care se găseşte în calculatoarele de birou Model 70, acesta permite conectarea unor dispozitive puternice externe, de

exemplu o unitate externă de floppy disc de 360K şi alte dispozitive pentru salvarea fişierelor. IBM furnizează un cablu (număr de cod 23F2716) cu lungimea de 35,5 cm sau de 14 inci pentru conectarea dispozitivelor externe. Acest cablu are un conector de tip Hoshiden pentru conectarea cu calculatorul P7O 386, iar la celălalt capăt un conector standard de tip „D“ cu 37 de pini pentru conectarea dispozitivului extern.

Portul VGA acceptă toate modurile text şi grafice VGA, inclusiv modul-grafic 640 x 480, modul grafic 320 x 200 cu 256 de culori şi modul text 720 x 400 care utilizează orice monitor PS/2 VGA color; se păstrează astfel compatibilitatea cu standardele CGA şi EGA. In mod normal, afişajul cu plasmă este invalidat când se utilizează un monitor extern. Puteţi lucra simultan cu ambele monitoare, dacă utilizaţi monitorul extern in modul monocrom,

ceea ce vă permite să realizaţi proiecţii pe ecrane de mari dimensiuni. Suplimentar, calculatorul este proiectat ca un sistem deschis şi include facilităţi de protecţie in BIOS.

Modelul

70 386 are două

nivele de BIOS

cu capacitate totală de 128K.

Nivelul CBIOS (Compatibifity 8/08), care permite adresarea memoriei până la 1M, este

1144

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Ansamblul difuzorului

Baterie

ÎN 7

de extensie de 32 de biţi

CC)

Conector de extensie de 16 de biţi

/

Adaptor pentru

AA

afișajul cu plasmă

|

Placa de bază

Unitate de hard disc

Fig. 22.40 PS/2

Model

P70

386

- vedere interioară

utilizat de programele care lucrează în modul real. Nivelul ABIOS (Aovancea 8/0S) este utilizat de sisteme de operare mu/fjtasking, care permit modul protejat şi adresarea memoriei

până la 16M.

Calculatorul P7O 386 utilizează unităţi de hard disc cu controler integrat IDE. Aceste unităţi MCA

IDE. Toate

se conectează

direct pe placa de bază printr-un conector special

Tabelul 22.41

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 70 386.

modelele

au memorie de viteză mare (85 ns) şi performanţe ridicate, prin utilizarea paginării memoriei şi opțiunii ROM spadow. Peniiru acest sistem există mai multe accesorii: diferite geriți pentru transport, cablu pentru conectarea dispozitivelor de memorie externă şi cablu pentru tastatura extinsă.

Tabelul

LIRA

Specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model

Arhitectura de sistem Microprocesor Frecvenţă ceas

i

80386DX 20 MHz 16 MHz (031)

70 386

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor €

Tipul magistralei Capacitate magistrală Niveluri de întrerupere Tip

MCA

Partajare

Canale DMA Acceptă modul DMA

(W/cro Channel! Architecture)

32 biţi 16 Comutare pe nivel (/eve/-sensitive) da

„rafală” (pus)

15 da

Acceptă modul „stăpân” (master)

15

Procesor modernizabil

nu

Memoria

,

Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

8M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

85 ns, RAM dinamic

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 36 biţi 4 2 SIMM de 1M/2M de 36 biţi

Paginare logică a memoriei

da

Controler de memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0-2 0-4

Caracteristici standard Cana 'ate ROM t „ţiune de shadow pe ROM Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor matematic

128K da :

80387DX 20 MHz

16 MHz (031)

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală RAM video (VRAM) Monitor incorporat „Tip Mărime (dimensiune pe diagonală) Tonuri de gri

VGA (Video Graphics Arrap) 8 biţi nu 256K da plasmă gaz, portocaliu 25,4 cm 16

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO permis Numărul maxim de interfeţe acceptate

1 NS 165504 19.200 bps da 8

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele. Bidirecţionale Numărul maxim de porturi paralele

1 da 8

Ceas de timp real (RTC) în CMOS

da

CMOS RAM

64 octeți + 2K extensie

Durata de funcţionare a bateriei

5 ani

1145

1146

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Schimbabilă

da

Memorie externă pe disc | incinte interne pentru discuri sau bandă

Numărul de incinte 3% şi 5'/4 inci

2

2/0

Unităţi de floppy disc standard

1 x 1,44M

Unităţi de floppy disc opţionale: 514 inci, 360K 5 inci, 1,2M 3" inci, 720K 31 inci, 1,44M 3% inci, 2,88M

opţional opţional nu standard nu

Conector auxiliar pentru floppy disc Tipul unităţii acceptate Adaptor pentru cablu

da 54 inci de 360K opţional

Adaptor de hard disc inclus

Conector MCA

Disc disponibil

30M/60M/120M

Dimensiune fizică

314 inci

IDE pe placa de bază

Interfaţă unitate

MCA

Capacitate disc

30M

60M

120M

Timp mediu de acces (ms)

19

27

23

Modul de codificare

-RLL 920 2 32

RLL 762 6 26

RLL 920 8 32

Cilindri

Capete Sectoare pe pistă

IDE

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

Factor de intreţesere

1:1

11

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

960

780

960

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

„Conectori pentru extensii Număr total Număr Număr Număr

de de de de

conectori conectori lungi şi scurţi conectori de 8/16/32 biţi conectori video

Conectori disponibili

2 1/1 0/1/1 0 2

Caracteristicile tastaturii Tastatură extinsă cu 101 taste

da

Setare de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

0,36 m.

Lungime cablu de extensie pentru tastatură

1,8 m, opţional

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

nu nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1147

Caracteristici fizice Tip

portabil

Dimensiuni: Inălţime

12,5

Lăţime Grosime

inci

18,3 inci 16,5 inci

Masă

9,42 kg.

Mâner pentru transport

da

Cutie pentru transport

opţional, trei modele diferite

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz2) Comutabilă

85 waţi da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a.

2,4 amperi

180-264

1,2 amperi

V ca.

Condiţii te funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

50-95 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

480

Zgomot (medie în dB, 1m)

39

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 22.42

prezintă accesoriile livrate de IBM

pentru calculatorul PS/2

Model

P7O

386.

Tabelul 22.42 Accesorii pentru IBM PS/2 Model P70 386. Descriere

Cod

Preţ

Observaţii

Geantă din piele, Hartmann : Geantă din nylon, Hartmann

23F3192

136$

23F3193

185$

Numai pentru P7O (nu pentru P75), are buzunare Numai pentru P7O (nu pentru P75),

Ambalaj

79F3205

299$

. dur pentru transport aerian

are buzunare Din plastic, cu suport, cu roţi,

pentru depozitare Cablu pentru unitate de floppy disc externă

23F27+6

101$

Pentru P70O de 360K, de 360K/1,2M

Cablu de extensie pentru tastatură

79F3210

82$

Pentru

P70/75,

pentru

P75

cablu de 1,8 m

Tabelul 22.43 prezintă specificaţiile generale ale diverselor versiuni de PS/2 Model P70 386. Figura 22.41 prezintă componentele lui Model P7O.

şi dispunerea acestora pe placa de bază a calculatoru-

Hard disc

30M

60M

120M

1 x 1,44M

1 x 1,44M

1 x 1,44M

Standard Unitate de

Floppy disc

Conector pentru mouse Conector pentru

Conector pentru adaptorul afișajului cu plasmă

[e

şi PS/2

8M

8M

8M

Memoria pe placa de bază Std. Max

386DX

386DX 8573-121

386DX

UCP

8573-031 8573-061

E!

F,

IER)

P70.386

hi

Cod fabricant

[xy]

Socluri module de memorie poziţia 2 Socluri module de memorie poziţia 3

IConector pentru indicator

Conectori pentru

Socluri module de

memorie poziția 4

unitatea de floppy disc

386 P70

Conector pentru sursa de alimentare Soclul coprocesorului matematic 80387

Model

20

16

20

MHz

9. =

[a | N:

unitatea de hard disc

memorie poziţia 1

9

E i 4. &.

&

PS/2

O E]

faLc IN Li B..:: ia

Conector pentru Socluri module de

Fig. 22.41 Placa de bază a calculatorului

4M

2M

Conector pentru unitate de floppy disc externă

4M

EEE

[i

E

Ii L-AI DL Pi

Conector de extensie

E

PS/ValuePoint PS/1, Partea hard a calculatoarelor IBM

Capitolul 22

Conector pentru portul serial

tastatură

[] E-j

1148

Conector pentru portul paralel

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total de conectori de extensie

Tip de magistrală

Standard Video Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

„77-91

MCA/32

2/2

VGA

Enh

20-03-9vu

MCA/32

2/2

VGA

Enh

09-05-89

23-u/-91

MCA/32

2/2

VGA

Enh

09-05-89

—

PS/2

Modei

Calculatorul

1149

P75 486 PS/2

Model

P75 486,

apărut in data de 12 noiembrie

1990,

este un produs de

vârf al familiei sistemelor portabile IBM. PS/2 Model P75 486 utilizează procesorul mai puternic 486DX, care lucreazăla 33 MHz, şi magistrala MCA. Multe luni după apariţia acestui calculator, nici o altă companie nu a produs un sistem portabil atât de rapid şi de performant.

În realitate, aproape

toate companiile care au incercat să producă un sistem

portabil 486 la 33 MHz au avut dificultăţi în obţinerea certificatului FCC de clasă B. Acest lucru evidenţiază unul dintre avantajele firmei IBM obţinute prin utilizarea arhitecturii MCA. Compania IBM a putut produce calculatoare din ce în ce mai rapide, respectând normele impuse de FCC cu privire la emisia de zgomot, datorită caracteristicilor electrice superioare

ale magistralei MCA,

în comparaţie cu magistralele ISA sau EISA.

Calculatorul PS/2 Model P75 486 permite rularea programelor portabile, rivalizând în privinţa capacităţii cu multe dintre sistemele de birou (desktop) sau chiar cu sistemele turn,

aşezate pe podea (//oor-standing tower). El asigură portabilitatea aplicaţiilor utilizând: un procesor puternic 486DX,

care lucrează la 33 MHz,

maxim

16M

de memorie

internă,

hard

disc cu capacitatea de 400M, un port extern SCSI şi patru conectori de extensie MCA. Unitatea de hard disc internă poate fi extinsă cu uşurinţă la capacitatea de 1 gigaoctet,

datorită interfeţei incorporate SCSI. Acest sistem este unul dintre calculatoarele portabile care acceptă cea mai mare capacitate de memorare pe unitatea de hard disc. Calculatorul

PS/2

Model

m

Procesor 486DX

m

8M

de memorie

P75

de 33

486 are următoarele caracteristici: MHz

dispus pe placă interşanjabilă.

internă, extensibilă la 16M.

m Patru conectori de extensie (doi de lungime normală, de 32 biţi, şi doi de lungime redusă, de 16 biţi). Purt video XGA

(eXtenaed Graphics Array) de rezoluţie mare.

Afişaj VGA

cu plasmă,

La alegere,

hard

cu 16 tonuri de gri.

disc de 160M

sau 400M.

Tastatură extinsă PS/2 de mărime normală. Unitate de floppy disc de 1,44M,

317 inci.

Port extern SCSI. Alimentare doar în curent alternativ (AC). Capacitate de extensie maximă.

1150

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Calculatorul PS/2 Model P75 486 oferă putere de calcul nemaiintâlnită la celelalte calculatoare portabile.

Acesta poate fi utilizat ca server sau

staţie de lucru în reţea, în

sediile cu activitate temporară, în competiţiile sportive sau în alte locuri de lucru temporar. El este ideal acolo unde trebuie instalat un sistem

Calculatorul

PS/2

P75 486

Model

puternic şi transportabil.

de la baterie şi nu are dispozitive de

nu poate fi alimentat

economisire a consumului de energie, care ar fi limitat performanţele şi extensibilitatea acestuia. Datorită puterii şi integrării extrem de mari ale acestui calculator, el este unul dintre cele mai scumpe sisteme PC produse de IBM. În plus faţă de microprocesorul

deosebit

de puternic,

PS/2

calculatorul

Model

P75

486

mai

are în configuraţia standard un hard disc SCSI de capacitate maximă de 400M. Prin intermediul unui hard disc SCSI de 314 inci, care poate atinge capacitatea de 1 gigaoctet sau mai mult, se poate extinde uşor acest sistem chiar la capacităţi de memorie externă foarte mari. Adaptorul grafic încorporat

XGA

acceptă

rezoluţia de 1.024 x 768

ţele lui sunt

VGA,

mult peste cele ale standardului

pixeli. Deoarece

acest

master pe magistrala sistemului, performan-

controler poate fi configurat să lucreze în mod

chiar dacă se lucrează cu rezoluţia VGA.

Sunt incluse de asemenea pachete de programe de tip griver care pot fi utilizate în cele mai

„ răspândite aplicaţii soft sau

medii de operare,

ca de exemplu

OS/2

sau Windows.

Există mai multe accesorii, incluzând geantă pentru transport IBM PS/2 (număr de cod 79F3205). încorporat, P70 386), mod uşor bagaje, de

Geanta este confecţionată din plastic, prevăzută cu rotile şi un mâner telescopic pentru tractare. Interiorul este căptuşit şi are spaţiu pentru sistemul P75 (sau cabluri şi mouse. Această geantă a fost proiectată pentru a oferi sistemului un de deplasare şi siguranţă la transport. Ea corespunde norrnelor FAA pentru aceea calculatorul poate fi transportat cu avionul şi depus sub scaun.

De asemenea,

există un cablu pentru tastatura extinsă.

Tabelul 22.44

prezintă specificaţiile tehnice

Acest cablu

(cu numărul

de cod

79F3210) oferă utilizatorilor flexibilitate în instalarea tastaturii şi a sistemului, astfel încât să se obţină mai mult confort şi comoditate.

ENI CPR

pe otet

pere

ale sistemului

PS/2

Model

ce mii RR

P75 486.

ae

Arhitectura de sistem Microprocesor

80486DX

Frecvenţă ceas

33 MHz

Tipul magistralei Capacitatea magistralei Nivelurile de întrerupere Tip . Partajare Canale DMA Acceptă modul DMA Acceptă

modul

Acceptă modul

„stăpân” 486

„rafală” (bursi)

(master)

„rafală”

MCA (Micro Channel Architecture) 32 biţi 16 Comutare pe nivel (Leve/-sensitive) da 15 da 15

(burst)

nu

Procesor modernizabil

dă

Memoria Standard pe placa de bază

Maxim pe placa de bază Memorie

totală maximă

8M

Iasi

16M 16M

Modele de calcuiatoare PS/2 şi caracteristicile lor Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie

SIMM de 36 biţi

Numărul

dinamic

4

de socluri pentru modulele de

memorie in configuraţia standard

Memoria utilizată pe placa de bază

2

SIMM de 2M/4M de 36 biţi

Memorie paginată logic

da

Controler de memorie imediată cache Memorie imediată cache internă/externă Capacitate standard memorie imediată cache Opţional, memorie imediată cache externă

da internă 8K nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0-5 (95% cu zero stări de aşteptare) 0-7

.

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da

Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

încorporat în microprocesorul 486 33 MHz

Grafică standard Controier pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM) Monitor încorporat Tip Mărime (dimensiune pe diagonală) Tonuri de gri interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Numărul maxim de porturi acceptate

XGA (eXtended Graphics Array) 16/32 biţi da 1M da, doar modul de lucru VGA plasmă gaz, portocaliu 25,4 cm 16 1 NS16550A 19.200 bps da 8

interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 8

Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți 5 ani da

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 31 şi 5'/ inci

2 2/0

Unităţi standard de floppy disc

1 x 1,44M

Unităţi opţionale de floppy disc: 514 inci, 360K 514 inci, 1,2M 31% inci, 720K 314 inci, 1,44M 3'/ inci, 2,88M

opţional opţional nu standard nu

Conector suplimentar pentru floppy disc

da

|

+ 2K extensie

1151

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1152

Tabelul

22.45

IBM

PS/2

Model

P75

486

- caracteristici

POT PI ZI03

UCP

MHz

Memoria pe placa de bază Max. Std.

8573-161

486DX

33

8M

16M

1 x 1,44M

160M

8573-401

486DX

33

8M

16M

1x1,44M

400M

Cod fabricant

Standard Unitate de Floppy disc Hard disc

P75 4868

Unităţi de floppy disc acceptate

514 inci de 360K,

Cablu pentru adaptor

opţional SCSI integrat pe placa de bază

Adaptor de hard disc inclus Master pe magistrală Număr de unităţi acceptate de un adaptor Disc disponibil SCSI Dimensiune fizică

1,2M

da 7 60M/80M/120M/160M/320M/400M 314 inci

Interfaţă disc

SCSI

Capacitate

60M

80M

120M

Timp mediude acces (ms)

23

17

23

16

12,5

Memorie pentru accelerare cache Mod de transfer SCSI

32K

32K

32K

32K

64K

Modul de codificare

RLL

RLL

RLL

920

1021

920

4 32

4 39

3600

3600

Cilindri

Capete Sectoare pe pistă Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

Asinc.

1:1

Factor de întreţesere

Asinc.

1:1

160M

320M

400M

11,5 128K

Asinc.

Sinc.

Sinc.

RLL

RLL

RLL

1021

949

1201

8 32

8 39

14 48

14 48

3600

3600

4318

4318

1:1

1:14

1:1

Asinc.

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

960

1170

960

1170

1727

1727

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

da

Conectori pentru extensii Număr total Numărul Numărul Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurţi de conectori de 8/16/32 biţi de conectori cu video extern

Conectori rămaşi disponibili

4 2/2 0/2/2 1 4

Caracteristicile tastaturii Tastatură extinsă - 101

de taste

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu de tastatură Lungime cablu de extensie pentru tastatură

da

da 0,36 m 1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

nu nu

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr total

1153

Data retra-

Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

Video

MCA/32

4/4

MCA/32

4/4

Standard

Data apariţiei

gerii de pe

Tastatură

pe piaţă

piaţă

XGA

Enh

12-11-90

—

XGA

Enh

12-11-90

—

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

da da

Caracteristici fizice portabil

Tip Dimensiuni:

Inălţime Lăţime

12,0 inci 18,3 inci

Grosime

6,1

inci

10 kg

Masă Mâner pentru transport

da

Ambalaj

Cutie opţională, dură

pentru

transport

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare Ia ieşire | Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă automat Curentul maxim:

120 waţi da da

90-137 Vc.a. 180-264 V c.a.

3,0 amperi 1,5 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

50-104 grade F 8-80% 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

751

Zgomot (medie in dB, 1m)

39 dB

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 22 45 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Tabelul 22.46 Ec

Model P75 486.

prezintă accesoriile livrate de IBM pentru calculatorul PS/2

yX.-i

PP

speciale

pentru

IBM

P75

486.

PS/2 Model P75 486

Descriere

Cod

Preţ

Geantă

79F3205

299$

rezistentă pentru transport

Model

aerian

Observaţii Din plastic, căptuşită, cu roţi,

pentru depozitare

Cablu de extensie pentru tastatură

79F3210

82$

Pentru

P70/75,

Cablu pentru unitate de floppy disc externă

23F2716

101$

Pentru

P7O de 360K,

de 360K/1,2M

cablu de 1,8 m pentru

P75

1154

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

PILE

IBM

PS/2 Modelele 76 şi 77 Tr

Plan de memorie Cod

fabricant

UCP

peri)

i i a

Standard

Std.

Max.

Unitate de Floppy disc

MHz

pILIri

CD

Hard disc

Tip de magistrală

76i 9576-AU9

486SX

33

8M

64M

1 x 2,88M

170M

MCA/32

9576-AUB

486SX

33

8M

64M

1 x 2,88M

270M 270M

MCA/32 MCA/32

9576-ANB

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

9576-ATB

486DX4

100

8M

64M

1x2,88M

270M

MCA/32

9576-BUB

486SX

33

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9576-BNB

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9576-BTB

486DX4

100

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577-AUB

486SX

33

8M

64M

1 x 2,88M

270M.

MCA/32

957 7-ANB

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577-ANG

486DX2

66

8M

64M

1x2,88M

527M

MCA/32

9577-ATB

486DX4

100

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577-ATG

486DX4

100

8M

64M

1 x 2,88M

527M

MCA/32

9577-BUB

486SX

33

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

76s

77i

77S 957 7-BNB

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577-BNG

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

540M

MCA/32

9577-BTB

486DX4

100

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577-BTG

486DX4

100

8M

64M

1 x 2,88M

540M

MCA/32

9577-VTG

486DX4

100

165M

64M

1x2,88M

540M

MCA/32

9577s-6NB

486DX2

66

8M

64M

4 x 2,88M

270M

MCA/32

9577s-7NB

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

270M

MCA/32

9577s-6NG

486DX2

66

8M

64M

1x2,88M

540M

MCA/32

„9577s-7NG

486DX2

66

8M

64M

1 x 2,88M

540M

MCA/32

9577s-6TG

486DX2

100

8M

64M

1 x 2,88M

540M

MCA/32

9577s-7TG

486DX2

100

8M

64M

1 x 2,88M

540M

MCA/32

77s Ultimedia

PS/2 Modelele 76, 77 şi 77s Ultimedia Calculatoarele PS/2 Model 76 şi 77 utilizează următoarele microprocesoare: Intel 33 MHz 486SX, 66 MHz 486DX2 şi microprocesorul 486DX4, cu frecvenţă de trei ori mai mare, de 100 MHz. Aceste sisteme au apărut pe piaţă în data de 13 iunie 1994, deşi au fost anunţate încă din noiembrie

1993.

Iniţial, Modelele

76 şi 77 au fost proiectate cu micropro-

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1155

Număr total

de conectori de extensie

STANDARD Video

Tastatură

Data apari-

par de pe

ţiei pe piaţă

piaţă

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

3/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

E

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated

Oricare

13-06-94

—

local-bus SVGA

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/5

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated

local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

5/3

S3-accelerated local-bus SVGA

Oricare

13-06-94

—

cesorul IBM de 33/99 MHz Blue Lightning 486 CPU (microprocesor 486SLC3, cu triplarea frecvenţei ceasului), dar s-a observat că utilizatorii preferă microprocesoarele Intel originale. La inceput,

lansarea pe piaţă a acestor calculatoare a fost intârziată de insuficienţa cipu-

rilor B/ve Lightning şi după aceea, de imperfecţiunile unui controler IBM proiectat special pentru a

fi utilizat in aceste sisteme.

Modelele care utilizează microprocesorul

DX4

îmbunătăţite cu procesoarele /nte/ Pentium P24T OverDrive, iar celelalte modele, cu circuitele 486 OverDrive şi Pentium OverDrive.

pot fi

gzeg ap evejd ad piepuejs

(OLA-22S6 3d W3L) N8

POLUS nu

|!qeziu18pow 10sS8901q

ia ze

alese

(81N798)1U91YV |8uueu9 01919) vOW

eaeyoedeo eesiGewu

|ndi|

(4 L+) X9S2/M3L („N+)

M8ZL/M8

24222 71/11

(„n,) leuoiido /48 (1+) ZHW 004 (+N.) ZHW

99

Se89 plu8Ad91J

(+1) ZHW €€ («L+) PXQ98r08 (+N.)

ZX098t08

10S80901d0121W

(+1) XS98P08

UI9IS|S 9p EINI93uuIV

PREDEAL

IC Ptr O PITT Co TTp e

LET ALI CLT

"11 1 94 9I8I8POW Z/Sd Ininweysis ale a9iuyay ajjeoiyioeds gyuized gp'zz InloqeL “syassnyodessew 'e6pugqueo uip '9u/ 2/60702p/A4 Sp esnpoud 7s/nge/paW aljevulue niţuad goejd o 15 a12nW Wal aleuGip aleuwas sp jqeue.foud 0osevoud

NO LOMPAOIPNYy y9uns 9p g9e|d o 'ejanp EzauiA 2P WNOH-09 ep ayenun o aljeinfiyuoo UI 9PN|9U! EJS30Yy '44 ININISPOW E EIPuIț|NU BunisI8A O 8759 eIpatuii | S/7 |nw93sIsS “e J|e B|ejuBpIode 10Jajnoied 9e/oyep 889 nes (Ava) WvH Bolueuip euowau 3p 3|14048 *214498|8 |Nyowo6z AISN[ou! '40J8 8P BeŢauIeA O 8p ayeţoeje ajayep elednoai e nujuad “joyuoo ap jduinuu ijiq ezeaiaus6 03 '79100 a/ed814 ad ayeyued ap iq un „eop ezeaziln area 'ayejued ap pnuSiqo |njo4zuoo ap siiqasosp ads 'a1eoyisiysooau IS gyua89xa aulj -gyeunquu| O 8|se 093 'pXQ Nes WuNIusd |8]Ul 9I9N4I0 gZESZIjIyn 81e9 2|8w8]sIs Nijuad 'BS -Np81 9191nd 8p 8120s890/doJ91Wu N9 81ey98101d 3|8u8ISIS Ul EjIqEJuaI 8ysa nu posueyoeleo eseooe I5ep 'eajai 9p /24/8s 990 ui gIesa98u ep |qasoap gyusuodu09 o 992 enowau g18PISU0 10|8|9Î94 IMOVEZIIIIN 'N19N| UIp gosesudo es gs grey 8yep ap 8[1019 gultuija IS BZe919919p (003) 31e019 3p 10198109 pod n9 euoww '993 auowawu piepueys eljeun6ijuoo UI PUgAE JeIAI| 859 18/84/85 PO yezijijN 14 e N1zu8d yey98lo1d ţuazaid ul 8459 s/7 INI8PoWn "NOS

El WOZL

„S“ Bleu Su 2/Sd

El 9P EZeUEA 9SIp piey sp Jojijenun eseuodedeo

(„597

I9POW

Z/Sd“)

uud ayeoipu! juns |SOS di ap osip piey no ayediy99 3|9l9PoW "194 I8POW

:NIdwus8x8 ap 'e10sa9e esiltunusp

Uip „1“ leul

eJ9ulj ulud aynosounss,

uns

aa! di

9p 9SIp pieu sp ayenun no ayediy9a ai8l8powW 'Z-ISOs nes aQl du ap 14 eveod osip piu sp 'W88'Z 3p sp Addoy ap aenun o piepuejs eijeinfiyuoo ul ne 27 “WY9 e! ezea ap edejd ad psuițxa 1] ayeod 819 NVvH SHousu 2pP W8 U| NE BIPOȚEINI|EO 91s99y “gjeuoljdo 8sa 27 (24/929) eIelpauul EHOwW8uu Je! EJEIPSLUI BUCU NE XS98p BIIUNISI8A '84/922 Buouwaul 9P MBEI “uaxa 15

e9IEJUN

IS 9/ 918I8PoW piepuejs pouu 11 X8 (2429p9) [1 X8 (24/9292)

EJ2IPBUu! 8103 O pnioui 99-ZX098Y 81819P0W 'Z1 M9SZ (94/929) Byeipauul euowsauu O 15 10 *11 M9L (94/2929) everpauu! auowauu 0 jeye uljuoo “PX098P 'ZHW 001 2P 8l818poW

“Ig 9L 9P IUO8A 1euu “eBU8u3se 3 'MO|no VDAS pare/alo22e-£s VOX BUBU! 8|8NN949

10|89 |n90j ui Ia 2p ZE 8 9SZ N9 VZ0'| *x 08Z'| du ep gledol eieasifeuu EZESZIJ4N NU 9122 Z/Sd

9pP VOW !H0J98u09 gzeszjun |ou auwa]sis eyseve €| gued ap uinjoze, adeooe gs ajqedeo juns |$ ad eoyei6 ayeynou eo ne aja 'Wal ep esnpoud 81E0Țe|N9|e9 8|8uuud juns |ou au8]sis 91sa0y

"12 18 94 9I8I9POW Z/Sd 10|8W83SIS JE IUNISIBA 10|9HI8HP 8[IOIjSuSOeIeo Eyulzad /p'Zz INIBqeL 2/Sd 15 VUIOdanieA/Sd '1/Sd Wl 10|8120yejN9/29 E PIey eaueg — ZE Inlojded

sit

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Maxim pe placa de bază

64M

Memorie

64M

totală maximă

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază " Numărul de socluri pentru modulele de memorie

dinamic

SIMM de 36 biţi 4

Numărul de socluri pentru modulele de memorie in configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 2M/4M/8M/16M pe 35 biţi

Coprocesor matematic opţionai

80487SX

4

standard standard

Grafică standard Video RAM

(VRAM)

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Interfaţă pentru mouse

(*U*) (*N*) (*T*)

S3-SVGA cu accelerator, pe magistrala locală : 1M 1 uzual (compatibil cu NS16550A) 1

Caracteristici standard Interfeţe paralele Bidirecţionale

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 31 şi 5: inci Unităţi standard de floppy disc Unităţi opţionale de floppy disc: 5" inci, 360K 514 inci, 1,2M 3%

inci, 720K

314 inci, 1,44M 314 inci, 2,88M

3 (4 la Model

77)

1/3 (1/4 la Model 77) 1 x 2,88M

opţional opţional nu

opţionai standard

Adaptor de hard disc inclus Mod master pe magistrală Număr de unităţi acceptate de un adaptor Număr de adaptoare acceptate de sistem Disc disponibil SCSI

SCS! sau IDE (integrat plăcii de bază) da 7 4

Dimensiune fizică Interfaţă disc

3" inci

170M/270M/540M

Capacitate

IDE sau SCSI 170M 270M

Timp

12

mediu de acces (ms)

12

540M 8,5

Factor de intreţesere

1:1

1:1

1:1

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi! Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

Conectori rămaşi disponibili

1157

3 (5 la Model 77) 3/0 (5/0 la Model 77) 0/3/0 (0/5/0 la Model 77) 3 (5 la Model 77)

1158

Partea hard a calculatoarelor IBM

Capitolul 22 —

PS/1,

PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristicile tastaturi! Tastatura la alegere

Host Connected - 122 de taste extinsă - 101 de taste redusă - 84 de taste

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă Lungime cablu conexiune tastatură

da 3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură Parolă la punerea sub tensiune Mod serverîn rețea

da da da

Caracteristici fizice Tip

Pentru birou (desktop)

Poziţie Dimensiuni: inălţime

“

Orizontală/verticală | 4,5 inci (6,6 inci la Model 77)

Lăţime

14,2 inci (17,3 inci la Model

Grosime

15,6 inci (15,5 inci la Model 77)

Masă

77)

13,6 kg (15 kg la Model 77)

Putere consumată

118

Ciasa ECC

Ciasa B

waţi (195

waţi la Model

77)

PS/2 Model 80 386 Primul calculator PS/2 Model 80 a apărut pe piaţă in data de 2 aprilie 1987. De atunci, compania

IBM a produs alte modele noi ale familiei 80, iar câteva au fost oprite din

fabricaţie. Modelul 80 este un calculator care se aşează pe podea, un produs de vâri al familiei PS/2 ce utilizează magistrala MCA. Caracteristicile de bază ale sistemului PS/2

Model

80 386 sunt:

micraprocesor

80386

de

16 MHz, 20 MHz sau 25 MHz, memorie internă de viteză mare (60 ns) şi capacitate 4M. Memoria de pe placa de bază poate fi extinsă la 8M, depinzând de model, iar capacitatea totală de memorie RAM instalată cu ajutorul adaptoarelor externe este de 16M. In configuraţia standard există o unitate de floppy disc de 1,44M, 3'7 inci şi o gamă mare de unităţi de hard disc ST-506, ESD! sau SCSI, cu capacitatea incepând de la 44M până la 400M. De asemenea, în mod standard calculatorul are port serial, port paralel, port pentru

mouse şi port pentru VGA. Microprocesorul 80386 pe 32 de biţi care lucrează la frecvenţa de 16 MHz, 20 MHz sau 25 MHz, impreună cu magistrala MCA şi memoria internă de viteză mare permit Modelului 80 să fie de trei până la patru ori mai rapid decât sistemul IBM AT Model 339. Coprocesorul matematic 80387, cu aceeaşi frecvenţă de lucru ca şi ceasul sistemului, permite calculatorului Model 80 să execute calcule matematice de patru până la cinci ori mai rapide decât sistemul

IBM

AT

Model

339, echipat cu coprgcesorul

matematic

80287.

Modelul 80 386 are două niveluri de BIOS cu capacitate totală de 128K. Nivelul CBIOS (Compatibility BIOS), care permite adresarea memoriei până la 1M, este utilizat de programele care lucrează în modul real. Nivelul ABIOS (Advanced 8/05) este utilizat de sisteme de operare mu/titasking, care permit modul protejat şi adresarea memoriei până la 16M.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1159

Mâner pentru transport Siguranţa carcasei Indicator luminos pentru sursa de alimentare (semnalul power good )

Indicator luminos pentru hard disc în lucru

Număr de serie

Comutator de pornire Indicator luminos pentru floppy disc în lucru Unitatea de floppy disc A Tastă pentru extragerea dischetei

Unitatea de floppy disc B (dacă este instalat)

|n! mun Fig. 22.42 PS/2 Model 80 386 Figura 22.42 prezintă o vedere frontală a calculatorului PS/2 Model 80 386. Alte caracteristici ale acestui calculator sunt: opt conectori de intrare/ieşire pe magistrală, din care cinci de 16 biţi şi trei de 16/32 de biţi. Toate sistemele au controler de hard disc care ocupă un conector de extensie de 16 biţi. Acest controler poate fi de tip ST-506/412, ESDI sau SCSI.

Modelul

80 are de asemenea:

o sursă de alimentare universală cu repornire

automată, de 225 waţi sau de 242 waţi, cu sesizarea automată a nivelului tensiunii, un : circuit ceas/calendar cu baterie, un spaţiu suplimentar pentru o nouă unitate de floppy disc de 314 inci, un spaţiu suplimentar pentru o a doua unitate de hard disc de 5'4 inci, de dimensiune normală, şi tastatura extinsă IBM.

Posibilitatea de repornire automată a sursei de alimentare permite calculatorului să pornească automat atunci când tensiunea de alimentare (AC) a revenit după o cădere sau descreştere a reţelei; deci sistemul poate fi programat în cazul unor reporniri accidentale, neprevăzute, ale tensiunii de alimentare. Acest lucru este deosebit de util când se foloseşte calculatorul ca serverîn reţea. Modelul are o varietate de configurații, cu trei tipuri diferite pentru placa de bază. Plăcile de bază diferă, in principal, prin frecvenţa de lucru a microprocesorului şi modul de dispunere a conectorilor MCA. Modele de 16 MHz şi de 20 MHz au trei conectori MCA de 32 de biţi şi cinci conectori MCA de 16 biţi. Unul dintre conectorii de 16 biţi are o extensie pentru placa video. Aceste plăci de bază acceptă de asemenea, maxim 4M de memorie care se instalează utilizând doi conectori nestandard. Nici unul dintre sistemele Model 80 nu utilizează conectorii standard pentru modulele de memorie SIMM. Ele folosesc plăci

1160

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Conector de alimentare

Conector de tastatură Conector de mouse Interfaţă paralelă

Interfaţă serială Conector pentru monitor

wo Rua

sa

Conector SCSI (la unele modele)

Fante pentru conectorii

plăcilor de extensie

Fig. 22.43 Partea din spate a calculatorului PS/2 Model 80 386

speciale, astfel încât mărirea capacităţii de memorie poate fi făcută numai prin intermediul produselor

IBM.

Figura 22.43 prezintă panoul din spate al calculatorului PS/2 Model 80. Modelul de 25 MHz diferă de celelalte, prin aceea că are patru conectori de extensie de 32 de biţi şi patru conectori MCA de 16 biţi, doi dintre conectorii de 16 biţi având o extensie pentru placa video. Aceste sisteme au pe placa de bază 64K de memorie imediată (RAM

static), care le permite să lucreze cu zero stări de aşteptare. Acceptă maxim 8M de memorie

utilizând plăci speciale,

de 4M

de memorie,

conectate direct pe placa de bază.

Orice capacitate suplimentară de memorie peste această capacitate maximă trebuie să fie instalată utilizând plăci adaptoare de memorie. interfețele unităţilor de hard disc sunt diferite de la un model la altul. Pentru Modelul 80 au fost utilizate trei tipuri diferite de interfeţe de hard disc şi de unităţi de hard disc.

Modelul 041 utilizează controlerul ST-506 care acceptă până la două unităţi de hard disc. Modelele 071, 111 şi 311 au controler şi unităţi de hard disc de tipul ESDI (Enhance Small! Device Interface). Controlerul ESDI acceptă maxim două unităţi de hard disc. Toate celelalte modele mai noi includ adaptorul IBM pe 16 biţi, MCA SCSI, care poate lucra pe magistrală in modul master. Această placă are port intern şi port extern pentru conectarea

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1161

Set pentru extensia de memorie pe placa de bază a sistemului 80386

disc A Unitatea de floppy disc £» (dacă este instaiată)

= |-—

L]

Conectori de extensie (numerotaţi de la 1 la 8 începând din partea de jos)

hard disc (dacă este instalat)

CICI

=

Incinta din partea

din față pentru

000

& ==

3

,

Si

Incinta din partea din spate pentru hard disc

Unitatea de floppy

9000

CAAP

3

e

A Şi Fii 2

2

0000,

Sursa de alimentare

S

Ansamblu difuzor și baterie Fig. 22.44 Vedere interioară a calculatorului PS/2

Model

80 386

unităţilor de hard disc şi acceptă până la şapte astfel de unităţi. Sistemul acceptă maxim patru adaptoare de acest tip. IBM a instalat pe aceste sisteme unităţi de hard disc SCSI, cu capacitatea începând de la 60M până la 400M. De asemenea, pentru că toate aceste unităţi de hard disc au factor de formă de 317 inci, puteţi instala in carcasa sistemului până la şase unităţi de acest tip. Figura 22.44

prezintă o vedere

interioară a calculatorului

PS/2

Model

80 386.

Sistemele de 16 MHz au o placă de bază care lucrează intotdeauna cu o stare de aşteptare şi nu acceptă facilitatea de ROM shadow, prin care conţinutul memoriei lente de 150 ns ROM BIOS este copiat în circuitele de memorie internă, mai rapide, de 80 ns, de pe placa de bază. Programele ROM BIOS de pe sistemele cu opţiunea shadow sunt copiate iniţial la pornirea sistemului in memoria RAM, utilizând 128K din capacitatea totală a acesteia, de 16M. Această

copie va fi utilizată ulterior pentru toate operaţiile ce privesc programele din ROM, şi deoarece este memorată în circuitele RAM

de 80 ns, accesul la aceste subrutine este mult mai rapid.

Zona respectivă din memoria RAM, scriere. Aceasta inseamnă,

readresată în spaţiul de adrese ROM, este protejată la

de fapt, că există o zonă de memorie

RAM

care lucrează ca

memoria ROM, dar care poate fi adresată în timpul lucrului cu mai puţine stări de aşteptare. Sistemele de 20 MHz incorporează o schemă de paginare a memoriei care reduce, aproape tot timpul, numărul de stări de aşteptare la zero. Toate plăcile de memorie ale sistemului sunt adresate prin intermediul unei scheme speciale de paginare, care permite zero stări de aşteptare

la accesarea celor 512 octeți in interiorul unei singure pagini. Când accesul se face in afara

„1162

PS/ValuePoint şi PS/2

PS/1,

Partea hard a calculatoarelor IBM

Capitolul 22 —

paginii active, este necesară o operaţie de schimbare a paginii (page swap) care cere două stări de aşteptare. În general, această schemă de adresare permite un acces la memorie mai rapid decât în lipsa paginării, realizat cu o stare de aşteptare. Sistemele de 25 MHz au o memorie imediată (cache), foarte rapidă (RAM static), care realizează majoritatea acceselor la memorie,

la viteza acesteia de 25 ns. Datorită eficienţei memoriei imediate (cache) aceste sisteme lucrează, aproape intotdeauna, în mod aparent, cu zero stări de aşteptare.

Tabelul 22.49 prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Model 80 386.

' Tabelul 22449

Speciticaţiile tehnice

m ATU PS/2 Mode! 80.386

ale iri

Arhitectura de sistem 80386DX

Microprocesor

16 MHz (041, 071) 20 MHz (081, 111, 121, 161, 311, 321)

Frecvenţă ceas

25 MHz MCA

Tipul magistralei

Capacitatea magistralei Niveluri de intrerupere

(Axx)

(Micro Channel Architecture)

32 biţi 16 Comutare da

Tip Partajare

Canale DMA Acceptă modul DMA

„rafală” (burs

pe nivel (/eve/-sensitive)

15 da

Acceptă modul „stăpân” (master)

15

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

4M

Maxim pe placa de bază

4M 8M (Axx)

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

80 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie

placă de memorie

Numărul memorie Numărul memorie Memoria

pe placa de bază

dinamic

2 de socluri pentru modulele de în configuraţia standard utilizată pe placa de bază

Memorie paginată logic

4 placă de 1M/2M/4M da nu (041,

Controler de memorie

imediată cache

071)

nu

da (AxX) Memorie

imediată

cache

internă/externă

externă

Capacitate standard memorie imediată cache

64K

Viteza şi tipul de memorie imediată cache

25 ns, RAM

Stări de aşteptare: Placa de bază

Adaptor

nestandard

de socluri pentru modulele de

5 2 041, 071) 7 4

static

,

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM

128K da nu (041, 071)

Coprocesor

80387DX

matematic opțional

16 MHz (041, 071)

Frecvenţă coprocesor

20 MHz (081, 111, 121, 161, 311, 321) 25 MHz (Axx) Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM)

VGA

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat

1 NS16550A

8 biţi nu 256K

-

(Video Graphics Array

NS16550

Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat

(041,

nu (041, Numărul

maxim

de porturi acceptate

071)

19.200 bps da 071)

8

Interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Numărul maxim de interfeţe

1 da 8

Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți 5 ani da

+ 2K extensie

Memorie externăpe disc incinte interne pentru discuri sau bandă

5 sau 6 (reconfigurabile)

4 (041, 071, 111, 311) Numărul de incinte de 31

şi 514 inci

4/1 sau 6/0 (reconfigurabile) 2/2 (041,

071,

Unităţi standard de floppy disc

1 x 1,44M

Unităţi opţionale de floppy disc: 514 inci, 360K 514 inci, 1,2M

opţional opţional

314 inci, 720K

nu

314 inci, 1,44M 314 inci, 2,88M

standard nu

Adaptor de hard disc inclus

111,

311)

SCS! (081, 121, 161, 321, Axx) ESDI (071, 111, 311) ST-506 (041)

Tipul adaptorului gazdă SCSI

adaptor SCS! pe 16 biţi

Master pe magistrală

da

Număr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Disc disponibil ST-506/ESDI

44M/70M/115M/314M

Dimensiune fizică Capacitate

54 inci 44M

44M

70M

115M

Interfaţă disc

ST-506

ST-506

ESDI

ESDI

ESDI

Timp

40

40

30

28

23

mediu de acces (ms)

314M

1163

1164

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Modul de codificare

MFM

MFM

RLL

RLL

RLL

Numărul

31

32

nu

nu

nu

733 7 17

1023 5 17

583 7 36

915 7 36

1225 15 34.

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

3600

3283

Factor de intrețesere

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

510

510

1080

1080

930

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

Disc disponibil SCSI

60M/80M/120M/160M/320M/400M

tipului discului din BIOS

Cilindri Capete Sectoare pe pistă

Dimensiune fizică

3'/ inci

Interfaţă disc

SCSI

Capacitate

60M

80M

120M

Timp

23

17

23

16

12,5

11,5

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Asinc.

Sinc.

Sinc.

RLL 1021

RLL 949

RLL 1201

mediu de acces (ms)

Memorie

pentru accelerare

cache

Mod de transfer SCSI

Asinc.

Modul de codificare Cilindri

RLL 920

Asinc. RLL 1021

Asinc. RLL 920

160M

320M

400M

Capete

4

4

8

8

14

14

Sectoare pe pistă

32

39

32

39

48

48

3600

3600

3600

3600

4318

4318

Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de întreţesere

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

960

1170

960

1170

1727

1727

Parcarea automată a capetelor

da

da

da

da

da

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi Numărul de conectori cu extensie video

Conectori rămaşi disponibili

8 8/0 0/5/3 0/4/4 (Axx) i 2 (Axx)

7

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă - 101 de taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

3m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare:

Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server rețea

da

Caracteristici fizice Tip

pe podea

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Dimensiuni: Inălţime

1165

23,5 inci

Lăţime

6,5 inci

Grosime

19,0 inci

Masă:

19,61 kg. 22,6 kg. (041, 071,111, 311)

Caracteristici de mediu

Puterea sursei de alimentare la ieşire

242 waţi 225 waţi (041, 071,111, 311) da da

Versatilă (110V/60Hz, 220V/50H2) Comutabilă automat Curentul maxim:

-

90-137 V c.a. 180-265 V c.a.

5,3 amperi 2,7 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare Disipare (BTU/oră)

60-90 grade F 8-80% 2.100 m 1390 1245 (041, 071, 111, 311)

Zgomot (medie în dB, 1m)

40 dB 46 dB (041,

Clasa FCC

071,

111,

311)

Ciasa B Conectorul sursei de alimentare

SE

Conectorul de tastatură O Conectorul de mouse — D

Conectorul pentru unitatea de floppy disc 4

OC

Î

.

Conectorui de ___| interfață paralelă

Conectori pentru setul de extensie a memoriei |__pe placa de bază a sistemului 80386

L)—

Soclul coprocesorului

.

matematic

(8580-11, 121, 311,321)

Conectorul de interfață serială Conectorul monitorului —

3)

Conector pentru

video (conectorul

—

cu numărul 6) ———— pa) ( — Conector de extensie; de 32 biți —p— E __] Conector P

eonale

e

iți

———

e)

a

(at)

Fig. 22.45 Placa de bază a Modelului 80 386 (16 MHz şi 20 MHz, tip 1)

[_J

Conector pentru ansamblul difuzor

[— și baterie Sociul

coprocesoru lui matematic

„(8580-041, 071)

PS/2 Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi

1166

22.50

Ă LEII)

Cod fabricant

PS/2

Model

80 386 i specificaţii generale

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

MHz

386DX

16

1M

16

2M

Floppy disc

Hard disc

4M

1 x1,44M

44M

4M

1 x 1,44M

70M

4M

1 x 1,44M

80M

4M

1 x1,44M

115M 120M

Max.

Std.

UCP

80 386 8580-041

386DX

8580-071 8580-081

386DX

20

4M

8580-111

386DX

20

2M

8580-121

386DX

20

2M

4M

1 x 1,44M

8580-161

386DX

20

4M

4M

1 x 1,44M

160M

8580-311

386DX

20

2M

4M

1 x1,44M

314M

8580-321

386DX

20

4M

4M

1 x 1,44M

320M

8580-A21

386DX

25

4M

8M

1 x 1,44M

120M

386DX

25

4M

8M

25

4M

8M

8580-A16

386DX

8580-A31

Conectorul sursei de alimentare

-

[

320M

ÎI Conectori pentru setul | de extensie a memoriei pe placa de bază a sistemului 80386

LIU

Conectorul de mouse —

Conectorul de ___| interfață paralelă

160M

1 x 1,44M

Conectorul pentru unitatea de floppy disc

|

II

EGEE)

Conectorul de tastatură —f]

1 x1,44M

Conectorul monitorului ——

[J——

Conectorul de ___|

interfață serială

L Soclul coprocesorului matematic

Conector pentru video (conectorul 7

Conector pentru ansamblul difuzor

cu numărul 6) —

Conector de extensie de 32 biți —$— IEEE a

[

și baterie

aer)

Conector de extensie —„-————

de 16 biţi

Fig. 22.46 Placa de bază a Modelului

80 386

(25 MHz

tip 2)

Figurile 22.45 şi 22.46 prezintă tipul 1 şi tipul 2 pentru plăcile de bază ale Modelului 80 (componentele

şi dispunerea lor).

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Număr

|

-

Tip de magistrală

de Dona de extensie

MCA/32

8/7

VGA

Enh

02-04-87

31-10-90

MCA/32

8/7

VGA

Enh

02-04-87

31-10-90

Standard Video Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

o de pe piaţă

MCA/32

8/7

VGA

Enh

30-10-90

—

MCA/32

8/7

VGA

Enh

02-04-87

27-12-90

MCA/32

8/7

VGA

Enh

20-03-90

29-01-91

MCA/32

8/7

VGA

Enh

30-10-90

—

VGA

Enh

04-08-87

27-12-90

VGA

Enh

20-03-90

—

MCA/32

8/7

MCA/32

8/7

1167

MCA/32

8/7

VGA

Enh

20-03-90

29-01-91

MCA/32

8/7

VGA

Enh

30-10-90

—

MCA/32

8/7

VGA

Enh

20-03-90

—

"Tabelul 22.50 prezintă specificaţiile generale ale diverselor versiuni de PS/2 Model 80 386.

PS/2 Model 90 XP 486 Calculatorul

PS/2

Model

90 XP 486,

apărut în data de 30 octombrie

de birou puternic şi extensibil, cu arhitectură MCA.

1990,

este un sistem

Printr-o proiectare specială, micropro-

cesorul sistemului 80486 de 32 de biţi este pus pe un modul detaşabil, permiţând dezvoltarea calculatorului, începând de la sistemele cu viteza de 25 MHz până la cele

puternice de 33 MHz sau 50 MHz. Astfel, calculatorul poate răspunde cerinţelor din ce în ce mai mari ale utilizatorilor şi îşi lungeşte implicit durata de viaţă. Caracteristicile importante ale sistemului m

Set microprocesor 80486

de 20 MHz,

Model 25

90 sunt: MHz,

33 MHz

sau 50 MHz.

Capacitate standard de memorie 8M, extensibilă la 64M pe placa de bază. a Grafică XGA integrată pe placa de bază. m

Adaptor masterpe magistrală PS/2 SCSI de 32 de biţi, cu memorie imediată (cache). a Patru locaţii interne pentru montarea dispozitivelor periferice. a Patru conectori de extensie MCA de 32 de biţi. a

m

Două

porturi DMA

seriale şi un port DMA

paralel.

Posibilitate de selecţie la încărcare ROM BIOS din ROM sau de pe unitatea Calculatorul PS/2 Model 90 XP 486 poate avea microprocesorul 80486 de 25 MHz, 33 MHz sau 50 MHz. Procesorul include un controler de memorie (cache) cu capacitatea de 8K şi un procesor pentru calcul în virgulă mobilă. a

memorie

de hard disc. 20 MHz, imediată Opţiunea de

imediată cu capacitatea de 256K permite extensia peste capacitatea internă de

8K. Această opţiune este acceptată de modelele 486DX ale calculatoarelor PS/2 Model 90

şi Model

95. Ea permite

utilizatorilor protecţie şi flexibilitate mai mari.

"1168

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Sistemul Modei 90 are patru locaţii pentru montarea dispozitivelor interne şi patru conectori de extensie MCA de 32 de biţi (unul este utilizat pentru adaptorul IBM PS/2 Micro Channel SCSI cu memorie imediată cache, lăsând trei conectori liberi pentru extensii Adaptorul

ulterioare).

conectarea acceptă, de de 5" inci şi buton cu

IBM

PS/2

Micro Channel

SCSI

cu memorie

imediată

cacpe permite

a până la şapte unităţi periferice SCSI, ataşate modelului 90. Modelul 90 asemenea, o unitate internă de floppy disc de 5'4 inci. Unitatea de floppy disc de dimensiune foarte redusă (cod numărul 6451066) are capacitatea de 1,2M sistem electric pentru extragerea dischetei. Această unitate de floppy disc nu

necesită placă adaptoare suplimentară şi nu utilizează conector de extensie,

fiind

compatibilă cu Modelele 90 şi 95. Subsistemui de memorie al Modelului 90 a fost proiectat pentru optimizarea performanţelor prin folosirea întreţeserii. Pentru a creşte siguranţa şi integritatea datelor, acesta dispune Întreaga capacitate de memorie a sistemului

de controler de paritate.

(maxim

64M)

se

instalează pe placa de bază, ceea ce elimină necesitatea folosirii plăcilor adaptoare de memorie şi utilizarea conectorilor de extensie. Cu toate că Modelul 90 acceptă maxim 64M

de memorie,

canalul DMA

nu poate accesa decât maxim

16M.

Acest

lucru limitează în mod

efectiv utilizarea memoriei cu capacitate mai mare de 16M șentru operaţii externe sistemului, cum ar fi cele referitoare la memoria imediată, la memoria virtuală sau alte funcţii. Pla- . ca de bază are un număr total de opt socluri de memorie, dintre care două sunt utilizate de o pereche de module SIMM cu 2M, care formează memoria standard de 4M a sistemului. Sunt acceptate opţional module SIMM de 2M, 4M şi 8M (doar de 70 ns, 80 ns şi 85 ns), folosite în pereche, care pot configura memoria sistemului până la maxim 64M. Deşi, acceptă module SIMM de 80 ns şi de 85 ns, pentru a obţine performanţa maximă, sunt de preferat cele de 70 ns.

Subsistemul video XGA (eXtendead Graphics Array) este o componentă standard a calculatorului PS/2

Model

90 XP 486, cu performanţe

ridicate şi care lucrează în mod

master

pe 32 de biţi. Circuitul integrat XGA lucrează standard în modurile 1024 x 768 x 16 culori sau 640 x 480 x 256 culori şi, opţional, poate îi extins la modul 1024 x 768 x 256 culori, dacă se adaugă o placă de memorie video într-unul din conectorii de extensie. XGA acceptă toate modurile de lucru VGA şi optimizează lucrul cu ferestre (w/ndows) şi alte interfeţe grafice, permiţând utilizarea pictogramelor şi meniurilor pw/-aown, care sunt foarte uşor de folosit. XGA oferă suport hard pentru modul de lucru text de 132 de caractere (utilizând monitoarele 8515

şi 8514) şi modul color direct pe 16 biţi (64K de culori cu rezoluţia de 640 x 480). Conectorul MCA numărul 3 al sistemului PS/2 Model 90 XP 486 este un conector de magistrală special pentru video, care poate fi utilizat în instalarea unui adaptor video.

În configuraţia standard, memorie

(DMA)

Modelul 90 mai conţine două porturi seriale cu acces direct la

şi un port paralel DMA.

Unul dintre conectorii porturilor seriale este

standard cu 25 de pini de tip D, iar celălalt este de tip D cu 9 pini. Conectorul cu 9 pini necesită o adaptare când se doreşte utilizarea lui pentru dispozitive cu conector de 25 de pini. Portul serial DMA poate lucra începând cu viteza de 300 biţi pe secundă până la viteza maximă de 345,6 Kbiţi pe secundă. El reduce încărcarea procesorului şi facilitează disponibilizarea acestuia când se utilizează în comunicațiile de viteză mare, ceea ce permite lucrul cu o rată de transfer maximă de 345,6 kbiţi pe secundă. Modelul 90 permite posibilitatea de selecţie în procesul de incărcare a sistemului. Prin intermediul programului de iniţializare din CMOS, utilizatorul poate specifica unitatea folosită în procesul de încărcare a sistemului de operare şi ordinea unităţilor de pe care se va încerca această operaţie (de exemplu, se incearcă încărcarea de pe unitatea A, apoi de pe unitatea C şi, în final, se încarcă programul BASIC). Acest lucru permite utilizatorului să lanseze sistemul de operare sau să incarce un program disc de 514 inci, dacă aceasta este unitatea A.

de pe o

unitate opţională de floppy

Încărcarea la pornire a microcodului. IML (/pitia/ Microcoae Load) este o caracteristică

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

specială a Modelului 90. Acest sistem conţine programele din ROM

1169

BIOS şi cele de

diagnosticare pe unitatea de hard disc, într-o partiție cu capacitatea de 3M protejată, şi le încarcă din acest loc la pornirea sistemului, în timpul unui proces numit de pre-incărcare. (Programele sistemului sunt, de asemenea, livrate pe discheta PS/2 Mode! 90 XP 486 Reference Disk.) Capacitatea formatată a unităţii de hard disc este redusă cu 3M, iar capacitatea totală accesibilă operatorului poate fi diferită, depinzând de condiţiile de lucru.

Această partiție nu este afectată când unitatea de disc este formatată utilizând comanda FORMAT din sistemele de operare OS/2 sau DOS. IML (/n//a/ Microcode Load) incarcă programul BIOS de pe unitatea de hard disc în memoria sistemului. Acest proces permite ca modificarea ulterioară a programului BIOS să se facă foarte uşor. În locul scoaterii şi înlocuirii cipurilor de ROM pe placa de bază, este suficient să obţineţi versiunea actualizată a dischetei Aeference şi să o utilizaţi in procesul de restaurare a programelor sistemului. Puteţi să obţineţi această dischetă de la distribuitorii autorizaţi sau direct de la compania De exemplu,

IBM.

a fost evidenţiată o problemă

apărută la sistemele

Model

90 care au o

capacitate mai mare de 8M de memorie. Pentru a o înlătura aveţi nevoie de versiunea 1.02 sau una ulterioară a programului PS/2 Moael 90 XP 486 Reference Disk, sunaţi la numărul de telefon 1-800-426-7282, in fiecare zi din săptămână, intre orele 8 a.m. şi 8 p.m., ora standard de est. Speciticaţi că doriţi discheta Aeference pentru sistemul IBM PS/2 Model 90 XP 486. Pentru Canada, sunaţi la 1-800-465-1234, în fiecare zi din săptămână; intre orele 8 a.m. şi 4:30 p.m., ora standard de est, iar pentru Alaska sunaţi la (414) 633-8108. Veţi primi o dischetă cu programul dorit, pe care-l puteţi instala prin intermediul unui meniu

incorporat. Deoarece IBM impune standardul în industria de calculatoare, veţi găsi probabil şi alţi producători de sisteme compatibile care au adoptat procedeul de instalare a programului BIOS de pe dischetă. Această facilitate este foarte bine primită de utilizatori,

datorită flexibilităţii şi uşurinţei procesului de îmbunătăţire a performanţelor. În data de 17 octombrie

1991,

IBM a

dezvoltat

familia de calculatoare PS/2

Model

90 XP

prin utilizarea unui nou microprocesor Intel 486SX 25 MHz (0Hx). Aceste sisteme noi au fost echipate cu un nou subsistem

microprocesor 486SX

la 25

MHz,

care are performanţe

mai bune şi preţ de cost mai mic decât procesorul anterior 486DX la 25 MHz. Noul

subsistem

procesor permite performanţe superioare

Micro Channel,

arbitrare mai bună pe

magistrală şi îmbunătăţiri ale controlerului de memorie, ceea ce-l face ideal pentru multitasking sau pentru operarea în mediile reţea cu incărcare mare. O proiectare fizică superioară, care utilizează puţine componente, ii conferă o fiabilitate mai mare. De asemenea,

acest subsistem încorporează

un soclu convenţional

pentru coprocesorul

matematic. Datorită performanţei şi preţului mai bun ale acestor noi sisteme de 25 MHz, modelele mai vechi care utilizează microprocesorul 486SX 20 MHz (0GX) şi 486 25 MHz (0JX) au fost scoase din fabricaţie. Deoarece microprocesoarele 486SX nu au incorporat coprocesorul matematic, a fost introdus un soclu pentru instalarea opţională a unui coprocesor 487SX. Suplimentar, aceste noi sisteme pot fi modernizate prin utilizarea microprocesoarelor

Tabelul 22.51

LL

mult

mai puternice,

486/33

MHz şi 486/50

MHz.

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/2 Modei 90 XP 486.

PERI]

Specificaţiile tehnice ale

sistemului PS/2 Model 90 XP 486

Arhitectura de sistem Microprocesorul şi frecvenţa ceasului

80486SX

20

MHz

(0Gx)

80487SX 20 MHz 80486SX 25 MHz (0Hx) 80487SX 25 MHz

1170

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2 80486DX 25 MHz (0Jx) 80486DX 33 MHz (0KX) 80486DX 50 MHz

Tipul magistralei Capacitatea magistralei Niveluri de intrerupere Tip Partajare Canale DMA Acceptă modul DMA (burst)

MCA (Micro Channel Architecture) 32 biţi 16 Comutare pe nivel (Leve/-sensitive) da 15 da

„rafală”

Acceptă modul „stăpân” (master)

15

Acceptă modul 486 „rafală” (burst)

da

Procesor modernizabi!

dă

Procesoare acceptate pentru îmbunătăţirea performanţelor

20 25 25 33 50

MHz MHz MHz MHz MHz

80487SX 80486SX 80486DX 80486DX 80486DX

Memoria Standard pe placa de bază

4M (0Gx)

Maxim pe placa de bază

64M

Memorie totală maximă

64M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM dinamic

8M

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de memorie Numărul de socluri pentru modulele de

(pentru toate celelalte modele)

SIMM de 36 biţi 8

memorie in configuraţia standard

6 (0Gx) 4 (pentru toate celelalte modele)

Memoria utilizată pe placa de bază

SIMM de 2M/4M/8M

Memorie intreţesută

da

Memorie paginată logic

da

Controler de memorie imediată cache Memorie imediată cache internă/externă Capacitate standard memorie imediată cache

da internă

E

8K

Memorie opţională cache externă

nu (0Gx,

0Hx)

da Capacitate memorie imediată cacpe externă Viteza şi tipul de memorie imediată cache

256K 17 ns, RAM static

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

„Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM Extensii BIOS memorate pe disc

0-5 (95% cu zero stări de aşteptare) 0-7

| 128K da da

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor Setup şi Diagnostics memorate pe disc Coprocesor matematic opţional

1171

da

80487SX (0Gx) încorporat in 486DX

Frecvenţă coprocesor

20 25 33 50

Graţică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM)

XGA (eX/ended Graphics Array 82 biţi | da 512K

interfeţe seriale RS232C . Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Acceptă transferul de date DMA Numărul maxim de porturi acceptate

2 compatibil cu NS165504A 345600 bps da da 8

MHz (0Gx) MHz (0Jx) MHz (0Kx) MHz

interfaţă pentru mouse

1

interfeţe paralele Bidirecţionale Acceptă transferul de date DMA Numărul maxim de interfeţe

1 da da 8

Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

da 64 octeți + 2K extensie 5 ani da

Memorie externă pe diso Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 3" şi 51 inci

4 3/1

Selecţia unităţii la încărcarea sistemului Unitate la incărcarea sistemului

da de orice tip fizic

Unităţi standard de floppy disc

1 x 1,44M

Unităţi opţionale de floppy disc: 5 inci, 360K 514 inci, 1,2M 3% inci, 720K 31 inci, 1,44M 3"2 inci, 2,88M

opţional opţional nu standard nu

Adaptor de hard disc inclus

SCS! pe 32 de biţi cu 512K memorie cache

Master pe magistrală

da

Număr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Disc disponibil SCSI

60M/80M/120M/160M/320/400M

Dimensiune fizică

3% inci

Interfaţă disc

SCSI

Capacitate

60M

Timp mediu de acces (ms) Memorie

pentru accelerare

Mod de transfer SCSI

cache

80M

120M

160M

320M

400M

23

17

23

16

12,5

11,5

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Sinc.

Sinc.

Asinc.

Asinc.

Asinc.

Asinc.

1172

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Modul de codificare

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

Cilindri

920

1021

920

1021

949

1201

Capete Sectoare pe pistă

4 32

4 39

8 32

8 39

14 48

14 48

Viteză de rotaţie (rotații pe minut)

3600

3600

3600

4318

4318

Factor de intreţesere

1:1

1:1.

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

960

1170

960

1170

1727

da

da

da

da

1727 , da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi sau scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi Numărul de conectori cu video extern

4 4/0 0/0/4 1

Conectori rămaşi disponibili

3

Caracteristicile tastațurii Tastatura extinsă - 101 de taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare:

Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune Mod server rețea

da da

Caracteristici fizice Tip

de birou (desktop)

Dimensiuni: Inălţime Lăţime Grosime Masă

5,5 inci 17,3 inci 16,9 inci 11,33 Kg

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare (la ieşire) Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă automat

194 waţi da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a. 180-264 V ca.

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

4,8 amperi 2,4 amperi

50-95 grade F 8-80 % 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

662

Clasa FCC

Clasa B

' 3600

RLL

da

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

PS/2 Model 95 XP 486 Calculatorul

PS/2

Model

1173

4 95 XP 486,

apărut în data de 30 octombrie

1990,

este un sistem

aşezat pe podea, de mare performanţă şi uşor extensibil, cu arhitectură MCA. La fel ca sistemul Model 90, printr-o proiectare specială, microprocesorul sistemului (80486 de 32 de biţi) este pus pe un modul detaşabil, permiţând dezvoltarea calculatorului de la

sistemele cu viteza de 25

MHz

până la cele mai puternice,

de 33

MHz sau 50 MHz.

Această caracteristică măreşte durata de viaţă a sistemului în raport cu cerinţele

utilizatorului de a avea un calculator mai performant.

Tabelul 22.52 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Model 90 XP 486. Caracteristicile importante ale sistemului m Set microprocesor 80486

Model

de 20 MHz,

95 sunt:

25 MHz,

33 MHz,

sau 50 MHz.

m Capacitate standard de memorie 8M, extensibilă la 64M pe placa de bază. “ Performanţe grafice superioare ale adaptorului standard XGA Display Adapter/A. Adaptor masterpe magistrală PS/2 SCSI de 32 de biţi, cu memorie imediată (cache). u Şapte locaţii interne pentru montarea dispozitivelor periferice. =

m Opt conectori de extensie MCA = Un port DMA

de 32 de biţi.

serial şi un port DMA

paralel.

Posibilitate de selecţie la încărcare BIOS din ROM sau de pe unitatea de hard disc. Calculatorul PS/2 Model 95 XP 486 poate avea microprocesorul 80486 de 20 MHz, 25 MHz, 33 MHz sau 50 MHz. Procesorul include un controler de memorie imediată (cache) cu capacitatea de 8K şi o unitate internă pentru calcul in virgulă mobilă.

Opţiunea

de memorie imediată cu capacitatea de 256K permite extensia peste capacitatea internă de 8K. Această opţiune este acceptată de modelele 486DX ale calculatoarelor PS/2 Model 90 şi Model 95. Ea asigură utilizatorilor flexibilitate mai mare.

Sistemul Model 95 are în total şapte locaţii fizice interne.Două dintre acestea permit montarea

unităţilor de dimensiune

redusă de 514 inci, iar celelalte cinci permit montarea

unităţilor cu dimensiunea de 31 inci. În interiorul carcasei pot fi montate maxim cinci unităţi de hard disc de mare viteză SCSI, precum şi alte echipamente de memorie externă cum ar fi: unităţi de CD-ROM, de floppy disc şi sisteme de salvare pe bandă magnetică.

Adaptorul

IBM

PS/2

Micro Channel

SCSI,

cu memorie imediată

cacpe, permite conectarea

a până la şapte unităţi periferice SCSI ataşate modelului 95. Modelul 95 acceptă de asemenea o unitate de floppy disc internă de 5'4 inci. Unitatea de floppy disc de 5'4 inci de dimensiune foarte redusă (cod numărul 6451066) este de capacitate 1,2M, cu buton

electric pentru extragerea dischetei.

Această unitate nu necesită o placă adaptoare

suplimentară şi nu utilizează conector de extensie, fiind acceptată de Modelele 90 şi 95. Sistemul are opt conectori de extensie MCA de 32 de biţi. Doi sunt utilizaţi pentru adaptoarele SCSI şi XGA, iar ceilalţi şase conectori sunt liberi pentru extensii ulterioare. Din confi-

guraţia standard mai fac parie: un port serial cu acces direct la memorie (DMA) şi un port paralel DMA. Modelul 95 are, de asemenea, posibilitatea de a incărca sistemul de operare

de pe orice unitate şi o cale simplă de imbunătăţire a performanţelor programului BIOS. Subsistemul de mer:iurie al Modelului 95 a fost proiectat pentru a avea performanţe maxime,

folosind intrejeserea.

Acesta are un controler de paritate pentru a.creşte siguranţa

şi integritatea datelor. Intreaga capacitate de memorie a sistemului (de până la 64M) se instalează pe placa de bază, ceea ce elimină necesitatea folosirii plăcilor adaptoare de memorie şi conectorilor de extensie. Deşi Modelul 95 acceptă maxim 64M de memorie,

1174

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

EPOPEE

LI PIPER LE CPT

E Pr pe

pie

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

Std.

Floppy disc

Max.

Hard disc

UCP

MHz

8590-0G5

486SX

20

4M

64M

1 x 1,44M

8590-0G9

486SX

20

4M

64M

1 x 1,44M

160M

8590-0H5

486SX

25

4M

64M

1 x 1,44M

80M

8590-0H9

486SX

25

4M

64M

1 x 1,44M

160M

1 x 1,44M

80M

Cod fabricant 90 XP 486

:

80M

8590-0J5

486SX

25

8M

64M

8590-0J9

486SX

25

8M

64M

1 x 1,44M

160M

8590-0K9

486SX

33

8M

64M

1x1,44M

320M

8590-O0KD

486SX

33

8M

64M

1 x 1,44M

320M

8590-0KF

486SX

33

8M

64M

1 x 1,44M

400M

unitatea DMA

nu poate accesa decât 16M. Aceasta limitează practic utilizarea memoriei

mai mare de 16M

pentru operaţii externe sistemului,

cum

ar fi cele referitoare la memoria

imediată, la memoria virtuală sau alte funcţii. Placa de bază are un număr total de opt socluri de memorie, dintre care două sunt utilizate de o pereche de module SIMM de 2M,

care formează memoria standard de 4M a sistemului. Sunt acceptate, opţional, module SIMM de 2M, 4M şi 8M (doar de 70 ns, 80 ns şi 85 ns) folosite în pereche, care pot

configura memoria sistemului până la maxim 64M. Deşi acceptă modulele SIMM de 80 ns

şi de 85 ns, cele de 70 ns sunt de preferat, Subsistemul

video XGA

pentru a obţine performanţa

(eXtended Graphics Array) Display Adapter/A

maximă.

cu performanţe

pe 32 de biţi, este standard în calculatorul PS/2 Model ridicate, ce lucrează în mod master 95 XP 486. Circuitul integrat XGA lucrează standard în modurile 1024 x 768 x 16 culori sau 640 x 480 x 256 culori şi poate fi opţional extins la modul

1024 x 768 x 256 culori,

dacă se adaugă o placă de memorie video într-unul dintre conectorii de extensie. XGA acceptă toate modurile de lucru VGA

şi optimizează lucrul sub mediul

Windows

şi alte

interfeţe grafice, permiţând utilizarea pictogramelor şi meniurilor pu//-down care sunt foarte uşor de folosit. XGA acceptă prin hard modul de lucru text de 132 de caractere (utilizând monitoarele 8515 şi 8514) şi modul color direct pe 16 biţi (64K de culori cu rezoluţia de 640 x 480). Modelul 95 mai conţine în configuraţia standard un port serial cu acces direct la memorie (DMA) şi un port paralel DMA. Portul serial DMA poate lucra începând cu viteza de 300 biţi pe secundă până la viteza maximă de 345,6 Kbiţi pe secundă. El reduce incărcarea procesorului când se utilizează în comunicațiile de viteză mare. Modelul 95 permite selecţia la încărcarea sistemului. Prin intermediul programului de iniţializare din CMOS, utilizatorul poate specifica unitatea folosită în procesul de încărcare a sistemului de operare şi ordinea perifericelor de pe care se va încerca această operaţie (de exemplu, se incearcă încărcarea de pe unitatea A, apoi de pe unitatea C şi în final se încarcă programul BASIC). Acest lucru permite utilizatorului să iniţializeze sistemul de operare sau să incarce un program de pe o unitate opţională de floppy disc de 5'4 inci, dacă aceasta este unitatea A. Încărcarea la pornire a microcodului. O caracteristică specială a Modelului 95 se numeşte IML (/nitia/ Microcode Loaa). Modelul 95 memorează programele din BIOS şi cele de

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

.

|

Număr iul

Standard

.

1175

Data retra-

Tip de magistrală

de conectori de extensie

Video

MCA/82 MCA/32

4/3 4/3

XGA XGA

MCA/32

4/3

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/82 MCA/32 MCA/32 MCA/32

4/3 4/3 43. 4/3

XGA XGA XGA XGA

Enh Enh Enh Enh

17-10-91 30-10-90 30-10-90 17-10-91

— 17-01-92 17-01-92 —

Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

gerii de pe piaţă

Enh Enh

23-04-31 23-04-91

17-01-92 17-01-92

MCA/32

4/3

XGA

Enh

30-10-90

îm

MCA/832

„4/3

XGA

Enh

17-10-91

—

diagnosticare pe hard disc într-o partiție protejată, cu capacitatea de 3M, şi le încărcă de pe acesta la pornirea sistemului,

în timpul unui proces de pre-incărcare.

(Programele

sistemului sunt de asemenea livrate pe g/scheta PS/2 Model 95 XP 486 Reference Disk.) Capacitatea formatată a unităţii de hard disc este redusă cu 3M, iar capacitatea totală, accesibilă operatorului, poate fi diferită, depinzând de condiţiile de lucru. Această partiție

nu este afectată când unitatea de disc este formatată utilizând comanda FORMAT din sistemele de operare OS/2 sau DOS.

IML (/nit/a/ Microcode Load) încarcă programul BIOS de pe unitatea de hard disc în memoria sistemului. Acest proces permite ca modificarea ulterioară a programului BIOS să se facă foarte uşor. În locul scoaterii şi înlocuirii cipurilor de ROM pe placa de bază, trebuie să obţineţi versiunea actualizată a dischetei Aeference şi să o utilizaţi în procesul de restaurare a programelor sistemului. Puteţi să obţineţi această dischetă de la distribuitorii autorizaţi sau direct de la IBM. De exemplu, a fost evidenţiată o problemă apărută la sistemele Model 95 care au o capacitate mai mare de 8M de memorie. Pentru rezolvarea problemei este nevoie de Model 95 Aeference Disk versiunea 1.02 sau una ulterioară. Pentru a obţine cea mai nouă versiune de BIOS, sunaţi la numărul de telefon 1-800-426-7282, în fiecare zi din săptămână, între orele 8 a.m. şi 8 p.m., ora standard de est. Specificaţi că doriţi discheta Aeference pentru sistemul IBM PS/2Model 95 XP 486. Pentru Canada, sunaţi la 1-800-465-1234, în fiecare zi din săptămână, între orele 8 a.m. şi 4:30 p.m., ora standard de est, iar pentru Alaska sunaţi la (414) 633-8108. Veţi primi o dischetă cu programul dorit, pe care-l puteţi instala prin intermediul unui meniu incorporat. Deoarece IBM impune standardul în industria de calculatoare, veţi găsi probabil şi alţi producători de sisteme compatibile care au adoptat procedeul de

instalare a programului BIOS de pe disc. Această facilitate este foarte bine primită de utilizatori, datorită flexibilităţii saie şi uşurinţei în procesul de îmbunătăţire a performanţelor. În data de 17 octombrie

1991,

IBM a

dezvoltat familia de calculatoare

PS/2

Model

95 XP

prin utilizarea unui nou microprocesor Intel 486SX 25 MHz (0Hx). Aceste sisteme noi au fost echipate cu un nou subsistem

microprocesor

486SX

la 25

MHz

care are performanţe

mai bune şi preţ de cost mai mic decât procesorul anterior 486DX la 25 MHz. Noul subsistem

procesor permite performanţe superioare

Micro Channel,

arbitrare mai bună pe

magistrală şi îmbunătăţiri ale controlerului de memorie, ceea ce-l face ideal pentru

1176

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

multitasking sau pentru operarea în mediile reţea cu incărcare

mare.

O proiectare fizică

superioară, care utilizează puţine componente, ii conferă o fiabilitate mai mare. De asemenea,

acest subsistem

matematic. modelele

incorporează

un soclu convenţional

pentru coprocesorul

Datorită performanţei şi preţului mai bun ale acestor noi sisteme de 25 MHz,

mai vechi care utilizează microprocesorul

486SX

20

MHz

(0Gx) şi 486/25

(0Jx) au fost scoase din fabricaţie. Deoarece microprocesoarele 486SX

coprocesorul matematic, a fost introdus un soclu pentru instalarea opţională a unui coprocesor 487SX. Suplimentar, aceste noi sisteme pot fi modernizate prin utilizarea microprocesoarelor mult mai puternice 486/33 MHz sau 486/50 MHz. Tabelul 22.53

LED

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului

ELi

CPT

PS/2

Model

95XP

Arhitectura de sistem 80486SX 80487SX 80486SX 80487SX 80486DX 80486DX 80486DX

Tipul magistralei Capacitatea magistralei Niveluri de intrerupere Tip

MCA

Partajare modul

20 20 25 25 25 33 50

MHz MHz MHz MHz MHz MHz MHz

(0Gx) (0Hx) (0Jx) (0Kx)

(Micro Channel Architecture)

32 biţi : 16 Comutare pe nivel (Leve/-sensitive) da

Canale DMA Acceptă

15 DMA

„rafală”

(urs?)

da

Acceptă modul „stăpân” (master)

15

Acceptă modul 486 „rafală” (burst)

da

Procesor modernizabil

dă

Procesoare acceptate pentru imbunătăţirea

20 25 33 50

MHz MHz MHz MHz

4M 8M

(0Gx) (pentru toate celelalte modele)

performanţelor

80487SX 80486DX 80486DX 80486DxX

Memoria Standard

pe placa de bază .

Maxim pe placa de bază

64M

Memorie totală maximă

64M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

70 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie pe placa de bază Numărul

486.

PITT tehnice ale sistemului PS/2 Model 95 XP 486

Microprocesor şi frecvenţa ceasului

de socluri pentru

dinamic

SIMM de 36 biţi

modulele de

memorie

8

Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard

6 (0Gx)

Memoria utilizată pe placa de bază

4 (pentru toate celelalte modele) SIMM de 2M/4M/8M

Memorie

intreţesută

da

Memorie

paginată logic

da

MHz

nu au incorporat

Modele de caiculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

Controler de memorie imediată cache

da internă

Memorie

imediată cache internă/externă Capacitate standard memorie imediată cache

8K

Memorie opţională cacpe externă

nu (0Gx, 0Hx) da (pentru toate celelalte modele)

Capacitate memorie imediată cache externă

256K

Viteza şi tipul de memorie imediată cache

17 ns, RAM

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

0-5 ( 95% cu zero stări de aşteptare) . 0-7

static

Caracteristici standard Capacitate ROM Opţiune de shadow pe ROM Extensii BIOS memorate

pe disc

Setup şi Diagnostics memorate pe disc Coprocesor matematic opţional

Frecvenţă coprocesor

Grafică standard Controler pe 8/16/32 biţi Master pe magistrală Video RAM (VRAM) interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Mod FIFO acceptat Acceptă transferul de date DMA | Numărul maxim de porturi acceptate Interfaţă pentru mouse interfeţe paralele Bidirecţionale

128K da da

da 80487SX (0Gx) încorporat în 486DX 20 25 33 50

. XGA (eXtendea Graphics Array) 32 biţi da 512K 2 compatibil cu NS16550A 345.600 bps da da 8 1 1 da

Acceptă transferul de date DMA

da

Numărul maxim de interfeţe

8

Ceas de timp real (RTC) in CMOS CMOS RAM Durată de funcţionare a bateriei Detaşabilă

MHz (0Gx) MHz (0Jx) MHz (0KX) MHz

da 64 octeți 5 ani da

+ 2K extensie

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă Numărul de incinte de 3% şi 51, inci

7 5/2

Selecţia unităţii la incărcarea sistemului Unitatea la incărcarea sistemului Unităţi standard de floppy disc

da de orice tip fizic 1 x 1,44M

1177

1178

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Pe PONEC

De pp ILI LITE PITT

ZA

Cod fabricant

MHz

UCP

br Ira

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

|

|

|

95 XP 486

Hard disc

Floppy disc

Max.

Std.

8595-0G9

486SX

20

4M

64M

1 x 1,44M

160M

8595-0GF

486SX

20

4M

64M

1 x 1,44M

400M

8595-0H9

486SX

25

8M

64M

1 x 1,44M

160M

8595-0HF

486SX

25

8M

64M

1 x 1,44M

400M

8595-0J9

486SX

25

8M

64M

1 x 1,44M

160M

64M

1 x 1,44M

320M

64M

1 x1,44M

400M 320M 400M

8595-0JD

486SX

25

8M

8595-0JF

486SX

25

8M

8595-O0KD

486SX

33

8M

64M

1 x 1,44M

8595-0KF

486SX

33

8M

64M

1 x 1,44M

Unităţi opţionale de floppy disc: 514 inci, 360K 54 inci, 1,2M 312 inci, 720K 3% inci, 1,44M 3% inci, 2,88M

i

Adaptor de hard disc inclus Master pe magistrală

opţional opţional nu standard nu SCSI pe 32 de biţi cu 512K memorie cache da

Ni:măr de unităţi acceptate de un adaptor

7

Număr de adaptoare acceptate de sistem

4

Hard disc SCSI disponibil

60M/80M/120M/160M/320M/400M

Dimensiune fizică

312 inci

Interfaţă disc

SCSI

Capacitate

60M

Timp mediu de acces (ms) Memorie

pentru accelerare

cache

160M

320M

400M

80M

120M

23

17

23

16

12,5

11,5

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Mod de transfer SCSI

Asinc.

Asinc.

Sinc.

Sinc.

Modul de codificare

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

Cilindri

920

1021

920

1021

949

1201

Capete Sectoare pe pistă

4 32

4 39

8 32

8 39

14 48

14 48

Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de întreţesere

3600

3600

3600

3600

4318

4318

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă) Parcarea automată a capetelor

960

1170

960

1170

1727

1727

da

da

da

da

da

da

Asinc.

Asinc.

Modele de calculatoare PS/2 şi caracteristicile lor

1179

Tip de magistrală

Număr total de conectori de extensie

Standard Video Tastatură

Data apariţiei pe piaţă

Data retragerii de pe piaţă

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

17-10-91

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

17-01-92

MCA/32

8/6

XGA

Enh

30-10-90

—

MCA/32

8/6

XGA

Enh

23-04-91

—

Conectori pentru extensii Număr total Numărul Numărul Numărul

de conectori de conectori lungi sau scurți de conectori de 8/16/32 biţi de conectori cu video extern

8 8/0 0/0/8 2

Factorul de formă al adaptorului

IBM Risc sistem/6000

Conectori rămaşi disponibili

6

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă - 101 de taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu de tastatură

1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare:

Securizare carcasă Securizare tastatură

da nu

Parolă tastatură

da

Parolă la punerea sub tensiune

da

Mod server reţea

da

Caracteristici fizice Tip

pe podea

Dimensiuni:

Inălţime Lăţime Grosime Masă

19,8 inci 8,0 inci 20,0 inci 23 Kg

1180

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristici de mediu Puterea sursei de alimentare la ieşire Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă automat

329 waţi da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a.

8,3 amperi

180-264 V ca.

4,7 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură

50-95

Umiditate relativă Altitudine maximă de funcţionare

8-80 % 2.100 m

Disipare (BTU/oră)

Clasa FCC

grade F

1123

|

Clasa B

Tabelui 22.54 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/2 Model 95 XP 486.

Modele de calculatoare PS/1

şi caracteristicile lor

Anunţate in data de 86 iunie 1990, calculatoarele IBM PS/1 au fost proiectate pentru acei utilizatori care au puţine cunoştinţe sau nu cunosc deloc calculatoarele şi care doresc să le

utilizeze acasă. Primul sistem PS/1 a avut la bază microprocesorul 80286 de 10 MHz şi configuraţia standard cu 512K șau 1M de memorie. Iniţial, PS/1 a fost fabricat în patru modele de bază. Modelul MO1 a costat 995$ şi a inclus un monitor monocrom VGA şi 512K de memorie. M34 a costat 1.499$, cuprinzând o unitate de hard disc de 30M şi, în mod standard, 1M de memorie. Aceste configurații cu monitor monocrom VGA au fost disponibile şi cu monitoare color VGA, la preţurile de 1.640$, respectiv 1.999$. În 7 octombrie 1991, firma IBM a extins linia de producţie PS/1 prin introducerea calculatoarelor care au utilizat microprocesoarele 386SX. Sistemul PS/1 C42, care a costat 1.649$, are în configuraţie: procesorul 386SX de 16 MHz, 2M de RAM (maxim 6M), o unitate de floppy disc de 1,44M,

monitor color VGA

de 12 inci şi o unitate de hard disc de 40M.

Sistemul PS/1

B82,

care a costat 2.199$, are toate caracteristicile modelului C42, dar include o unitate de hard disc de 80M. Ambele sisteme au înălţimea de 3 inci, lăţimea de 11 inci şi lungimea de 14 inci, cântărind aproximativ 4 Kg. A fost introdus un modem

de 2.400 bps impreună cu Microsoft

Works şi Windows 3.0. Aceste modele noi au fost produse destinate unei pieţe largi, incluzând micile afaceri şi cerinţele ulterioare de calcul, mai mari, ale cumpărătorilor. În septembrie

1992,

IBM a

introdus 21

de modele

noi de PS/1

pentru a acoperi prin trei linii

de fabricaţie următoarele trei segmente de piaţă: Modelele PS/1 £ssent/2/ pentru micile “afaceri, PS/1 Expert pentru cei care utilizează deja calculatoarele şi PS/1 Consu/tant pentru studenţi sau cei care lucrează la domiciliu. Fiecare linie de fabricaţie a fost formată dintr-un şistem de tip notebook şi şase sisteme de tip birou (desktop).

Modelele de birou 386SX şi 486SX au instalate următoarele pachete de programe: sistemul de operare DOS 5.0, Wndows 3.7, Microsoft Works pentru Windows şi Prodigy. Modelele 486DX au instalat sistemul de operare OS/2 2.0. Modele PS/1 sunt comercializate împreună cu Microsoft

Works pentru

Windows,

Prodigy şi PS/2

Index (special pentru

IBM),

PS/1 7utor/al şi Promenade, un utilitar de instruire pentru cei care utilizează calculatoarele PS/1. Linia de sisteme PS/1 £ssent/a/ include programele /ntu/t's QuickBook şi Power Up 's Express Publisher.

Calculatoarele PS/1

Expert includ programele

Plus şi Calendar Creator Plus. Sistemele PS/1 /ntuit's Quicken pentru

Power Up's Address Book

Consultant sunt comercializate impreună cu

Windows şi Broderbuna's

The New Print Shop.

Au mai fost

Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor

1181

produse sisteme de tip notebook echipate cu procesoare SL IBM care au inclus programele Proaigy, Promenade şi Delrina's Winfax Lite.

În octombrie 1993, linia de sisteme PS/1 Consultanta fost modernizată prin introducerea echipamentelor multimedia şi a programului EPA Energy Star pentru conservarea energiei. Programul utilitar special, Aapid Resume, reprezintă cea mai notabilă noutate introdusă la aceste sisteme. Puteţi opri calculatorul fără să salvaţi documentele în lucru sau să închideţi

aplicaţia. Când sistemul va fi repornit, acesta va încărca programele a

- cum

atunci când l-aţi inchis. Deoarece programul Aap/a Resume reprezintă .nz:

simplu

utilitar soft, acesta nu poate fi utilizat decât ini sistemele IBM PS/1.

le-aţi lăsat

-"t decât un e. .

'izează

programul BIOS specific IBM, circuitele dedicate de pe placa de bază şi un comutator special de pornire a sistemului. Programul BIOS interceptează un semnal special venit de la sursa de alimentare şi, dacă aplicaţiile şi documentele sunt în lucru, salvează întregui

conţinut al memoriei într-un fişier, pe unitatea de hard disc. Atunci când se porneşte

sistemul (chiar dacă între timp aţi deconectat calculatorul de la reţea sau chiar l-aţi mutat în altă parte) întregul conţinut al acestui fişier este readus în memoria RAM. Puteţi continua lucrul direct de acolo de unde l-aţi abandonat, fără o intârziere perceptibilă. Sunt deosebite, de asemenea, şi caracteristicile de multimedia care includ o placă pe 16

biţi audio Sound B/asterşi o unitate cu viteză dublă de CD-ROM, cu încărcare frontală. Modelul PS/1

Encyclopedia.

Multimedia conţine versiunea 2.0 a programului Compton's Interactive Mai conţine pe hard disc programele Windows,

Works şi programele

necesare pentru conectarea şi utilizarea serviciilor on-line furnizate de America Online şi” Prodigy. Aceste sisteme au doar un an garanţie, firma IBM înlocuind tastatura, monitorul sau CPU, prin UPS service la domiciliu, în 24 de ore de la apariţia defectului. Calculatoarele PS/1 conţin trei programe noi: PS/1 Index, un program de instruire concis care ajută utilizatorii cu aplicaţii de mare răspândire, PS/1 7utoria! care include Windows Lessons şi Software Descniplions şi PS/1 Fitness, util pentru înţelegerea rapidă a cutiilor de dialog în aplicaţiile DOS. Sistemul PS/1 80486DX

Consu/tant 486DX2/66 are preţul de 2.844$ şi conţine: microprocesorul

de 66 MHz, o carcasă mini turn cu 8M

un fax modem intern. Sistemul de birou PS/1 conţine: procesor 80486SX

de 25 MHz,

de memorie RAM,

un hard disc de 424M

şi

Consultant Multimedia are preţul de 2.144$ şi

4M de memorie RAM,

o unitate de hard disc de

256M, o unitate de CD-ROM cu viteză dublă şi o placă audio de 16 biţi Sound Blaster. Modul de funcţionare standby permite forțarea stării cu consum redus de putere şi

stingerea ecranului monitorului după o perioadă de timp definită de utilizător. Programul

Aapid Resume utilizat de sistemul £nergy Star opreşte sistemul după o anumită perioadă de

inactivitate şi il restaurează,

atunci când acesta este repornit.

Noile tipuri de calculatoare PS/1 includ procesoare puternice, cum ar fi 486DX2 de 66 MHz, unitate de hard disc de 255M şi video pe magistrală locală. Linia PS/1 a fost dedicată micilor afaceri şi utilizatorilor care lucrează la domiciliu. Ele au fost comercializate prin diferite puncte de desfacere tipice pentru produsele destinate celor fără cunoştinţe tehnice de specialitate şi, in principal, prin canalul de vânzare in masă cu-amănuntul (Stap/es, CompUSA). Sistemele sunt livrate impreună cu programe şi manuale profesionale, deosebit de utile. Compania IBM a indicat prin intermediul sufixului, dat numelui sistemului de unde poate fi cumpărat. Consu/tant LBL (comerciant de mărfuri generale;, Expert (magazin pentru calculatoare) şi Essentia/ (supermagazin) sunt comercianţi curenţi, impreună cu cei mai noi

Agv;sor (vânzare

Sistemul original PS/1

en gros) şi /nvestor (depozit sau cluburi).

are: tastatură extinsă IBM,

monitor VGA,

mouse

IBM,

modem

intern

de 2.400 bps, sistem de operare IBM DOS, Microsoft Works şi programe de instruire care permit cumpărătorului să execute o varietate de programe, imediat după instalare. | Modelele vândute în S.U.A.

includ soțt care permite accesul,

prin intermediul serviciului de

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1182

Tabelul

22.55

IBM

Cod fabricant

PS/1

= caracteristici

generale

>

Memoria pe

Standard

placa de bază

Unitate de

Hard disc

Floppy disc

UCP

MHz

Std.

Max.

286

10

512K

1M

1 x 1,44M

— 30M

PS/1 (iunie 1990) Model Model

PS/1

MO1

286

M34

10

1M

1M

1 x 1,44M

16

2M

16M

1 x 1,44M

80M

(octombrie 1991) 386SX

Model B82

386SX

16

2M

16M

1 x 1,44M

40M

2133-G11

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M

85M

2133-G13

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M,

1x1,22M

2133-G14

386SX

25

2M

16M

1x1,44M,

1x1,22M

2133-G43

486SX

20

4M

32M

1 x 1,44M

2133-G44

486SX

20

4M

32M

1 x 1,44M, 1x1,22M

170M

2133-G76

486DX

33

8M

32M

1x1,44M,

1x1,22M

211M

2133-W11

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M

2133-W13

386SX

25

2M

16M

1x1,44M,

2133-W14

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M, 1x1,22M

Model

C42

PS/1

Consultant

PS/1

129M 170M 129M

£ssentia/ 85M 1x1,22M

129M

170M 129M

2133-W43

486SX

20

4M

32M

1 x 1,44M

2133-W44

486SX

20

4M

32M

1x1,44M,

1x1,22M

170M

2133-W76

486DX

33

8M

32M

1x1,44M,

1x1,22M

211M

2133-S11

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M

2133-S13

386SX

25

2M

16M

1 x 1,44M,

1*1,22M

2133-S14

386SX

25

2M

16M

1x1,44M,

1x1,22M

2133-S43

486SX

20

4M

32M

1 x 1,44M

2133-S44 2133-S76

486SX 486DX

20 33

4M 8M

32M 32M

1x1,44M, 1x1,22M 1 x 1,44M, 1x1,22M

PS/1

Expert 85M 129M 170M 129M

170M 211M

comunicaţie directă Prodigy, la /8M PS/1 on-line User's Club. Se comercializează mai multe modele, astel incât puteţi alege tipul monitorului (monocrom sau color) sau configuraţia de sistem (o singură unitate de floppy disc cu 512K de memorie sau o singură unitate de floppy disc, o unitate de hard disc de 30M şi 1M de memorie). Sistemele originale PS/1 includ:

» Procesor 80286 de 10 MHz. m

Monitor VGA mu Mouse

IBM.

(Video Graphics Array) color sau alb/negru

de 12 inci.

Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor

1183

Număr total

Tip de

de conectori

magistrală

de extensie

Standard Video

Tastatură

Data apariţiei

Data retrage-

pe piaţă

rii de pe piaţă

ISA/16

0

VGA

Enh

26-06-90

07-10-91

ISA/16

0

VGA

Enh

26-06-90

07-10-91

MCA/16 MCA/16

2/2 0

VGA VGA

Enh Enh

07-10-91 07-10-91

09-09-92 —

ISA/16

„3/3

VGA

Enh

02-09-92

—

ISA/16 ISA/16 ISA/16 ISA/16 ISA/16

3/3 5/5 3/3 5/5 5/5

VGA VGA VGA VGA VGA

Enh Enh Enh Enh Enh

02-09-92 02-09-92 02-09-92 02-09-92 02-09-92

— — — — —

ISA/16

3/3

VGA

Enh

02-09-92

—

ISA/16 ISA/16 ISA/16

3/3 5/5 3/3

VGA VGA VGA

Enh Enh Enh

02-09-92 02-09-92 02-09-92

— — —

ISA/16

5/5

VGA

Enh

02-09-92

—

ISA/16

5/5

VGA

Enh

02-09-92

—

—

ISA/16

3/3

VGA

Enh

02-09-92

ISA/16

3/3

VGA

Enh

02-09-92

—

ISA/16 ISA/16 ISA/16 ISA/16

5/5 3/3 5/5 5/5

VGA VGA VGA VGA

Enh Enh Enh Enh

02-09-92 02-09-92 02-09-92 02-09-92

— — — —

m Tastatură IBM cu 101 taste. m

Modem

intern cu viteza maximă

m Irei luni abonament m

Servicii on-/jne pentru

la programul

de 2.400

bps.

Prodigy.

beneficiari prin PS/7 Club.

m Conţine ca soft integrat de aplicaţie:

m Utilizare şi configurare uşoară.

M/crosoft

Works.

1184

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

m Conţine sistemul de operare DOS 4.0 şi interfaţă meniu (pentru modelele cu unitate de hard disc). w Posibilitate de extensie ulterioară, utilizând opţiunile PS/1. m Garanţia IBM specială. Modelele 386SX au următoarele caracteristici adiţionale: m Procesor 386SX de 16 MHz. m Memorie 2M de RAM m Monitor VGA

extensibilă la 6M, pe placa de bază.

(W/deo Graphics Array) de 12 inci.

Tabelul 22.55 prezintă caracteristicile diferitelor versiuni ale sistemelor PS/1. Firma IBM a produs un model special (B84) al calculatorului PS/1 care este similar modelului B82, dar care are instalat sistemul de operare OS/2 versiunea 2.0. Cu această să versiune a sistemului de operare OS/2, utilizatorii sistemului PS/1 au avut posibilitatea

lanseze în execuţie aplicaţii DOS, Windows sau OS/2, utilizând practic în întregime programele existente, indiferent de mediul pentru care au fost proiectate. Caracteristicile sistemului. Compania IBM a proiectat sistemul PS/1 pentru a fi achiziţionat de consumatorii obişnuiţi în modul cel mai uşor. Majoritatea cumpărătorilor pot instala şi utiliza calculatorul PS/1 în 15 minute. Instalarea este deosebit de simplă: sistemul se dezambalează, se conectează cablurile, se introduce în priză şi se porneşte. Deoarece interfaţa cu utilizatorul (în ROM) şi sistemul de operare DOS sunt deja instalate, utilizatorii

pot selecta ceea ce vor să lucreze direct de pe primul ecran apărut şi (pentru sistemeie echipate doar cu unitate de floppy disc) se poate încărca discheta dorită sau (pentru sistemele echipate cu unitate de hard disc) se poate selecta unul dintre programele deja instalate.

O caracteristică specială a sistemelor PS/1 este garanţia sa. Deşi majoritatea serviciilor de reparaţie sunt disponibile prin intermediul vânzătorilor autorizaţi IBM, mai există şi altă opţiune. /9M'S Express Maintenance furnizează subansamble direct la beneficiari, în mod normal în 48 de ore. Deoarece PS/1 este in totalitate modular, deconectarea subansamblelor şi inlocuirea acestora se face relativ uşor. In felul acesta, aveţi o alternativă de service dacă furnizorul sistemului se află la o distanţa mare sau nu are piesa în stoc. Pentru noile sisteme PS/1 puteţi avea informaţii direct, prin utilizarea serviciului telefonic. Toate aceste sisteme au inclus /8M On/ine Housecal!, un program care permite unei persoane specializate de la firma IBM să examineze fişierele proprii utilizatorului, de control al sistemului sau alte fişiere, să remedieze inconsistenţele soft sau să analizeze defectele hard prin linia telefonică. Sistemul poate fi inspectat doar cu permisiunea utilizatorului, deoarece acesta trebuie să lanseze în execuţie programul inainte ca tehnicianul firmei IBM să aibe acces la sistem. Toate modelele recente IBM PS/1 includ un fax/modem de 9.600/2.400 bps, PC-DOS Microsoft Windows 3.x, Microsoft Works pentru Windows, PS/1 Edition or America

Online, setul de programe de membru

6.x,

Prodigy, PS/1 Tutorial, PS/1 Index, PS/1 Fitness şi la

alegere Qu/icken, Winfax Lite sau New Shop pentru America Online. Toate aceste programe şi sistemul de operare DOS sunt instalate şi configurate, ceea ce permite lucrul

imediat după conectarea la priză. Sistemele PS/1 dispun de servicii standard şi-de asistenţă deosebite. Deşi, atunci când este necesar, în general repararea sistemului poate fi făcută direct prin vânzătorii autorizaţi IBM, există şi o altă posibilitate. IBM are un serviciu special gratuit, numit Express Maintenance care furnizează piese de schimb direct beneficiarilor, în mod normal în 48 de ore. Acesta este posibil prin PS/7 Club, un serviciu de asistenţă direct, exclusiv pentru deţinătorii de

sisteme PS/1, prin intermediul sistemului Prodigy, şapte zile pe săptămână, 365 de zile pe an. .

Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor

1185

Calculatorul PS/1 este compatibil la nivelul programului BIOS cu sistemul PS/2 Model

30-286

(deşi nu sunt identice) şi in ceea ce priveşte majoritatea interfeţelor hard.

De

asemenea, el este compatibil! cu sistemul original IBM AT. Calculatorul 286 PS/1 este

aproximativ cu 50%

mai rapid decât

IBM

AT. Toate sistemele PS/1

includ multe dintre

caracteristicile posibile doar în mod opţional şi cu costuri suplimentare la sistemele IBM AT.

Deoarece sistemele PS/1, asemănător sistemelor PS/2, integrează direct pe placa de bază multe dintre caracteristicile lor, majoritatea adaptoarelor standard (cum ar fi adaptoarele

grafice, anumite controlere de hard disc şi majoritatea imbunătăţirilor de memorie) nu mai sunt utilizabile.

Extensiile de sistem şi restricţii. La sistemul PS/1 există unele limitări semnificative şi restricţii privind posibilităţile de extensie.

Cea mai importantă limitare este că nu are

conector de extensie de dimensiune normală, deşi doar câteva plăci de extensie necesită un conector de 13 inci lungime. Majoritatea modelelor PS/1 includ trei conectori de extensie de 16 biţi şi un conector de extensie pentru

magistrala locală.

Primele sisteme PS/1 au avut 512K sau 2M de memorie instalată in mod permanent, pe placa de bază (in funcţie de sistem). Noile sisteme PS/1 acceptă 32M sau 64M de memorie. Numărul redus de conectori şi de posibilităţi de extensie reprezintă o limitare serioasă, dar mai puţin importantă decât pare la prima vedere, datorită conectorilor speciali pe care sistemul

PS/1

îi pune

la dispoziţie pentru diferite opţiuni.

Modemul

nu necesită un conector

de extensie, deoarece acesta se cuplează într-un conector special pe placa de bază. La sistemele PS/1, erorile de memorie sunt mai greu de detectat decât la calculatoarele IBM sau compatibile

IBM

echipate cu circuite standard

pentru verificarea parităţii. Această

afirmaţie poate părea şocantă şi pare să reflecte un neajuns comparaţie, nici calculatoarele Apple Macintosh nu posedă verificare a parităţii la memorie. Un calculator funcţionează aceasta reprezintă o detincienţă privind acurateţea datelor. memorie face ca sistemele PS/1 să fie mai puţin utilizate în Tabelul 22.56

prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului

al sistemului, deşi, prin în mod standard posibilitatea de şi în lipsa acestei funcţii, dar Lipsa verificării parităţii la calcule pentru afaceri.

PS/1

286.

Tabelul 22.56 Specificaţiile tehnice ale sistemului PS/1 286 Arhitectura de sistem

.

Microprocesor Frecvenţă ceas

80286 10 MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală Niveluri de intrerupere Tip Partajare

ISA (/naustry Standard Architecture) 16 biţi 16 Comutare pe front (£age-/riggerea) nu

Canale DMA Acceptă

modul

DMA

„rafală”

(burst)

7 nu

Acceptă modul „stăpân” (maste

nu

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază : Maximum

pe placa de bază

Memorie totală maximă

|

512K (x01) 1M (x34) 2,5M

8,5M

1186

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Viteza (ns) şi tipul memoriei

120 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru- modulele de memorie Numărul de socluri în configuraţia standard Ă

placă specială

dinamic

]

0 (x34)

1 (x01)

?

Un banc de 512K lipit, plăci de 512K/2M

Memoria utilizată pe placa de bază

Control de paritate

nu

Memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare: Placa de bază Adaptor

1 1

Caracteristici standard

|

Capacitate ROM Opţiune de shadow pentru ROM interfaţă menu in ROM pentru utilizator

256K nu da

Coprocesor matematic opţional

nu

Grafică standard Monitor standard Monocrom Color

VGA (Video Graphics, Array) inclus (MO1, M34) (C01, 034)

Jack pentru cască audio

da

Modem de 2.400 bps Compatibil Hayes Cablu şi ramificaţie telefonică

doar pentru U.S./Canada da da

interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Transfer prin DMA Numărul maxim de interfeţe acceptate

opţional (necesită cadru de extensie) NS16450 19.200 bps nu 1

Interfaţă pentru mouse Mouse IBM incius

1 da

interfeţe paralele Bidirecţionale

1 da

Ceas de timp rea! (RTC) in CMOS

da

CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Detaşabilă

"Memorie externă pe disc

64 octeți 10 ani da (modul Dallas)

E

Locaţii interne pentru discuri sau bandă magne-

2

"tică Numărul de incinte 317 sau 514 inci Unităţi standard de floppy disc Unităţi opţionale de floppy disc: 54 inci 360K

2/0 1 x 1,44M opţional

514

inci 1,2M

opţional

314 3%

inci 1,44M inci 2,88M

standard nu

314 inci 720K Adaptor intern de hard disc

nu

conector IDE pe placa sistem

1187

Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor Discuri disponibile IDE

30M

Dimensiune fizică

.

312 inci

interfaţă disc

IDE

Capacitate disc

30M

Timp mediu de acces (ms)

19 ms

Modul de codificare

RLL

Numărul tipului de disc descris in BIOS Cilindri Capete Sectoare pe pistă

35 921 2 33

Viteză de rotaţie (rotații pe minut) Factor de intreţesere

3600 4:1

Rata de transfer a datelor (Kiloocteţi /secundă)

248

Parcarea automată a capetelor

da

Conectori pentru extensii Număr total de conectori Numărul de conectori lungi şi scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

0 0/0 0/0/0

Conectori rămaşi disponibili

0

Cu unitate de extensie opţională Numărul de conectori lungi şi scurţi Numărul de conectori de 8/16/32 biţi

3 2/1 0/3/0

Conectori rămaşi disponibili

3

Caracteristicile tastaturii Tastatura extinsă 101

taste

da

Comutator de viteză pentru tastatură rapidă

da

Lungime cablu conexiune tastatură

1,8 m

Posibilităţi de securizare Cheie pentru securizare: Securizare carcasă Securizare tastatură

nu nu

.

Parolă tastatură

nu

Parolă la punerea sub tensiune Mod server reţea

nu nu

Caracteristici fizice Tip Dimensiuni: Inălţime

Lăţime a carcasei Lăţimea monitorului Adâncime Masă: cu monitor color cu monitor monocrom

pentru birou (desktop) 14,25 inci

10,75 inci 12,0 inci 17,0 inci 17,21 Kg 14 Kg

*

1188

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Caracteristici de mediu Sursa de alimentare: Versatilă (110V/60Hz, 220V/50Hz) Comutabilă

da da

Curentul maxim: 90-137 V c.a.; color

2,5 amperi

180-259 V c.a.; color 90-137 V c.a.; monocrom

2,0 amperi 2,0 amperi

180-259 V c.a.; monocrom

1,25 amperi

Condiţii de funcţionare: Temperatură Umiditate relativă

50-95 grade F 8-80 %

Disipare (BTU/oră)

358

Clasa FCC

Clasa B

Tabelul 22.57 prezintă specificaţiile tehnice ale sistemului PS/1 386SX.

Tabelul

22.57

Specificaţiile

tehnice

ale sistemului

PS/1

386SX

E

Arhitectura de sistem Microprocesor

80386SX

Frecvenţă ceas

16 MHz

Tipul magistralei Capacitate magistrală Niveluri de intrerupere Tip

ISA (/ndustry Standard Architecture) 16 biţi 16 . Comutare pe front (£adge-triggerea)

Partajare

nu

Canale DMA Acceptă modul

7 DMA

„rafală"

(burst)

nu

Acceptă modul „stăpân” (master)

nu

Procesor modernizabil

nu

Memoria Standard pe placa de bază

2M

Maxim pe placa de bază

6M

Memorie totală maximă

16M

Viteza (ns) şi tipul memoriei

100 ns, RAM

Tipul soclurilor de memorie, pe placa de bază Numărul de socluri pentru modulele de

placă specială 4

memorie

Numărul de socluri pentru modulele de memorie în configuraţia standard Memoria utilizată pe placa de bază

1 Un banc de 2M lipit, plăci de 2M/4M

Control de paritate

nu

Memorie imediată cache

nu

Stări de aşteptare: „ Placa de bază Adaptor

dinamic

0-2 0-2

Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor

1189

Caracteristici standard

Capacitate ROM | Opţiune de shadow p6 ROM interfață meniu în ROM pentru utilizator Coprocesor matematic opţional Frecvenţă coprocesor

256K da da

Grafică standard Monitor standard

VGA (Video Graphics Array) color, inclus

Jack pentru cască audio Modem de 2.400 bps Compatibil Hayes Cablu şi ramificaţie telefonică interfeţe seriale RS232C Circuit UART utilizat Viteză maximă (biţi pe secundă) Transfer prin DMA Numărul maxim de interfeţe acceptate Interfaţă pentru mouse Mouse IBM inclus interfeţe paralele Bidirecţionale Ceas de timp real (RTC) în CMOS CMOS RAM Durata de viaţă a bateriei Detaşabilă

387SX 16 MHz

da doar pentru U.S./Canada da da opţional NS16450 19.200 bps nu 1 1 da

.

1 da da 64 octeți 10 ani da (modul Dallas)

Memorie externă pe disc Incinte interne pentru discuri sau bandă

2 (C42) 3 (B82, C92)

Numărul de incinte 3% şi 5'4 inci , Unităţi de floppy disc standard Unităţi de floppy. disc opţionale: 514 inci, 360K 54 inci, 1,2M 312 inci, 720K 314 inci, 1,44M 317 inci, 2,88M Adaptor de hard disc inclus

Conector IDE pe placa de bază

Disc disponibil |DE

40M

2/0 (C42) 3/0 (B82, 092) 1 x 1,44M , opţional opţional nu standard nu (C42)

80M (B82) 129M (C92) Dimensiune fizică Interfaţă unitate

3% inci IDE

Timp mediu de acces (ms)

21

Modul de codificare

RLL da

Parcarea automată a capetelor

Conectori pentru extenșii' Număr

total de conectori

Număr de conectori lungi şi scurţi

| 0 (C42)

2 (882, C92) 0/0 (C42) 0/2 (B82, C92)


DEBUG -A 100 XXXX : 0100

MOV

AH,CO

XXXX :

0102

INT

15

XXXX: XXXX:

0104 0105

INT

3

3

AX=00FF BX=7CED CX=0000 DX=0000 DS=269A ES=E000 SS=2694A CS=269A 2634: 0104 cc INT 3 -D E000:7CED LA E000:'7CE0 E000:7CF0 0B 00 F6 40 00 00 00

-Q

SP=FFEE IP=0104 08

BP=0000 SI=0000 DI=0000 NV UP EI PL ZR NA PE NC 00

r8 a...

8.,

Începând cu adresa care se află +aportată in registrele ES:BX, ai treilea, al patrulea şi al cincilea octet afişate după comanda (D)ump reprezintă octeţii care identifică modelul,

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1204

submodelul şi numărul de revizie al sistemului. În acest caz aceştia sunt F8, 0B şi 00. Tabelul 22.66 reprezintă o listă aproape completă a informaţiilor IBM BIOS ID. Unele sisteme au suferit modificări la nivelul BIOS pe parcursul producerii acestora. Suplimentar, acest tabel listează numărul total al tipurilor unităţii de hard disc ST-506, acceptat de către fiecare BIOS. Aceste tipuri sunt folosite când instalaţi un hard disc ST-506 sau IDE. Dacă versiunea de BIOS se află în tabelul 22.66, puteţi să consultaţi Anexa A şi să stabiliţi tipul exact de unitate acceptat de către sistemul dumneavoastră.

Tabelul

22.66

ROM

BIOS

Model/ Submodel/

Revizie

UCP

Frecvenţa ceasului

Magistrală/capacitate

Data ROM BIOS

Octetul ID

Octetul submodelului

Revizie

Tipuri ST506

PC

8088

4.77

MHz

ISA/8

24-04-81

FF

—

—

—

PC

8088

4.77

MHz

ISA/8

19-10-81

FF

—

—

—

PC

8088

4.77 MHz

ISA/8

27-10-82

FF

—

—

—

PC-XT

8088

4.77 MHz

ISA/8

08-11-82

FE

—

—

—

PC-XT

8088

4.77

MHz

ISA/8

10-01-86

FB

00

01

—

PC-XT

8088

4.77

MHz

ISA/8

09-05-86

FB

00

02

—

PCir

8088

4.77 MHz

ISA/8

01-06-83

FD

—

—

—

4.77

ISA/8

13-09-85

F9.

00

00

—

Denumirea sistemului

PC Convertible

Seaca

IBM

80C8

MHz

PS/2 25

8086

8 MHz

ISA/8

26-06-87

FA

01

00

26

PS/2 30

8086

8 MHz

ISA/8

02-09-86

FA

.

00

00

26

PS/2

30

8086

8 MHz

ISA/8

12-12-86

FA

00

01

26

PS/2 30

8086

8 MHz

ISA/8

05-02-87

FA

00

02

26

PC-AT

286

6 MHz

ISA/16

10-01-84

FC

—

—

15

PC-AT

286

6 MHz

ISA/16

10-06-85

FC

00

01

23:

286

8 MHz

ISA/16

15-11-85

FC

01

00

23

286

6 MHz

ISA/16

21-04-86

FC

02

00

24

PS/1

286

10 MHz

ISA/16

01-12-89

FC

0B

00

44

PS/2 25 286

286

10 MHz

ISA/16

28-06-89

FC

09

02

37

PS/2 30 286

286

10 MHz

ISA/16

25-08-88

FC

09

00

37

PS/2 30 286

286

10 MHz

ISA/16

28-06-89

FC

09

02

37

PS/2 35 SX

386SX

20 MHz

ISA/16

15-03-91

F8

19

05

37

PS/2

35 SX

386SX

20

MHz

ISA/16

04-04-91

F8

19

06

37

PS/2

40 SX

386SX.

20

MHz

ISA/16

15-03-91

F8

19

05

37

PS/2

40 SX

386SX

20 MHz

ISA/16

04-04-91

F8

19

06

37

PS/2 L40 SX

386SX

20 MHz

ISA/16

27-02-91

fa

23

02

37

PS/2

50

286

10 MHz

MCA/16

13-02-87

FC

04

00

32

PS/2

50

286

10 MHz

MCA/16

09-05-87

FC

04

01

32

PS/2

502

286

10 MHz

MCA/16

28-01-88

FC

04

02

33

PS/2

50Z

286

10 MHz

MCA/16

18-04-88

FC

04

03

33

PS/2

55 SX

386SX

16 MHz

MCA/16

02-11-88

F8

oC

00

33

Ps/2 57 SX

386SX

20 MHz

MCA/16

03-07-91

F8

26

02

Lipsă

PC-AT PC-XT

286

-

î

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM

Denumirea sistemului

UCP

Frecvenţa ceasului

Magistrală/capacitate

Data ROM BIOS

Octetul ID

Octetul submodelului

1205

Tipuri ST506

Revizie

PS/2 60

286

10 MHz

MCA/16

13-02-87

FC

05

00

32

PS/2 65 SX

386SX

16 MHz

MCA/16

08-02-90

Fe

1C

00

33

PS/2 70 386

386DX

16 MHz

MCA/32

29-01-88

F8

09

00

33

PS/2 70 386

386DX

16 MHz

MCA/32

11-04-88

Fa

09

02

33

PS/2 70 386

386DX

16 MHz

MCA/32

15-12-89

F8

09

04

33

PS/2 70 386

386DX

20 MHz

MCA/32

29-01-88

Fa

04

00

33

PS/2 70 386

386DX

20 MHz

MCA/32

11-04-88

F8

04

02

33

PS/2 70 386 PS/2 70 386

386DX 386DX

20 MHz

MCA/32

15-12-89

F8

04

04

33

25 MHz

MCA/32

08-06-88

F8

0D

00

33

33

PS/2 70 386

386DX

25 MHz

MCA/32

20-02-89

F8

0D

01

PS/2 70 486

486DX

25 MHz

MCA/32

01-12-89

F8

0D

?

PS/2 70 486

486DX

25 MHz

MCA/32

29-09-89

F8

1B

00

PS/2 P70 386

386DX

16 MHz

MCA/32

?

F8

50

00

?

PS/2 P70 386

386DX

20 MHz

MCA/32

18-01-89

F8

0B

00

33

PS/2 P75 486

486DX

33 MHz

MCA/32

05-10-90

F8

52

00

33

PS/2 80 386

386DX

16 MHz

MCA/32

30-03-87

F8

00

00

32

PS/2 80 386

386DX

20 MHz

MCA/32

07-10-87

F8

01

00

32

PS/2 80 386

386DX

25 MHz

MCA/32

21-11-89

F8

80

01

?

PS/2 90 XP 486

486SX

20 MHz

MCA/32

7?

F8

2D

00

?

PS/2 90 XP 486

486SX

20 MHz

MCA/32

?

F8

2F

00

?

PS/2 90 XP 486

486DX

25 MHz

MCA/32

?

F8

11

00

?

PS/2 90 XP 486 . 486DX

33 MHz

MCA/32 . ?

F8

13

00

?

PS/2 90 XP 486

486DX

50 MHz

MCA/32

?

F8

2B

00

?

PS/2 95 XP 486

486SX

20 MHz

MCA/32

7?

F8

20

00

?

“PS/2 95 XP 486

486SX

20 MHz

MCA/32

7?

F8

2E

00

?

PS/2 95 XP 486

486DX

25 MHz

MCA/32

?

F8

14

00

?

PS/2 95 XP 486 PS/2 95 XP 486

486DX

33 MHz

MCA/32

?

F8

16

00

?

486DX

50 MHz

MCA/32

?

F8

2A

00

?

Octetul ID, octetul submodelului şi numerele reviziei sunt în hexazecimal. None = Sunt accepiate doar discuri SCSI,

- = Această caracteristică nu este acceptată. ? = Nu există informaţii disponibile.

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM Tabelele din acest subcapitol reprezintă un material complet de referinţă, privind unităţile de hard de disc instalate de IBM în sistemele XT, AT, sau PS/2. Acestea pot fi utilizate pentru a determina tipurile de.hard disc care au fost instalate pe fiecare sistem în parte şi

posibilităţile de îmbunătăţire a performanţelor.

»

1206

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

În mod obişnuit, puteţi instala uşor pe un sistem dat o unitate de hard disc de capacitate mai mare, care are acelaşi tip de interfaţă. De exemplu, dacă aveţi un calculator PS/2 Model 50Z care are o unitate de hard disc MCA IDE cu capacitatea de 30M, puteţi îmbunătăţi performanţele sistemului utilizând orice unitate disponibilă de hard disc de tip

MCA IDE, cum ar fi cele de 120M sau 160M. Deoarece aceste unităţi de disc utilizează exact aceeaşi interfaţă, trebuie doar să le conectaţi în sistem. Prin utilizarea acestor informaţii, puteţi să reutilizaţi mult mai uşor aceste unităţi de hard disc, disponibilizate datorită unor îmbunătăţiri. Tabelele 22.67 până la 22.73 prezintă unităţile de hard disc standard şi cele opţionale, . instalate de IBM în sistemele de calcul, grupate după tipul de interfaţă.

Tabelul

22.67

Dimensiune

Unitaţile de PRE PI DI E0 XT, AT și PS/2 Model CA

fizică

9 Popa

pp

5'/4

5/4

5/4

5/4

Capacitate

10M

20M

20M

30M

20M

Interfaţă fizică/logică

ST-506

ST-506

ST-506

ST-506

ST-506

Timp de acces mediu

(ms)

31

85

65

40

40

38

Memorie cache (read-aheaa)

—

—

—

—

—

Mod de codificare

MFM

MFM

MFM

MFM

RLL

Numărul tipului din BIOS

1

2

2

2

36

Cilindri

306

615

615

733

402

Capete

4

4

4

5

4

Sectoare/pistă

17

17

17

17

26

Viteză de rotaţie (RPM)

3600

3600

3600

3600

3600

Factor de intreţesere standard

6:1

3:1

3:1

3:1

3:1

Rata de transfer a datelor (K/secundă)

85

170

170

170

260

Parcare automată a capetelor

nu

nu

da

da

da

Tabelul 22.68

Unitaţile FR SPRE disc ST-506/412 XT, AT și PS/2 Model 50, 60-şi 80

instalate FR LI

EiLI) RER

Dimensiune fizică

31

5/4

5/4

Capacitate

20M

44M

44M ST-506

Interfaţă fizică/logică

ST-506

ST-506

Timp de acces mediu (ms)

80

40

40

Memorie

—

—

E

Mod

cache (read-aheaa)

de codificare

MFM

MFM

MFM

30

31

32

Cilindri

611

732

1023

Capete

4

7

5

Numărul

tipului din BIOS

Sectoare/pistă

17

17

17

Viteză de rotaţie (RPM)

3600

3600

3600

Factor de intreţesere standard

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (K/secundă)

510

510

510

Parcare automată a capetelor

nu

da

da

j

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM

| a PONI

Ci 69

Dimensiune

CT RIPITIP de Rp) disc XT IDE RR ă Model 25, 30, 25 286 ii 30 286

fizică

1207

FRI (E în PRO PRRR

LEI)

31

314

31

314

314

Capacitate

20M

20M

30M

30M

45M

Interfaţă fizică Interfaţă logică

IDE

IDE

IDE

IDE

IDE

XT

XT

XT

XT

XT

Timp de acces mediu

(ms)

Memorie cache (read-ahead)

80

27

27

19

32

—

—

—

—

— RLL

Mod de codificare”

MFM

RLL

RLL

RLL

Numărul tipului din BIOS Cilindri

26

34

33

35

37

612

775

614

921

580

Capete

4

2

4

2

Sectoare/pistă

6

17

27

25

33

26

Viteză de rotaţie (RPM) Factor de întreţesere standard Rata de transfer a datelor (K/secundă)

3600

3600

3600

3600

3600

2:1

3:1

3:1

4:1

3:1

225

270

250

248

260

Parcare automată a tapetelor

nu

nu

nu

da

da

“Tabelul

PR 70

TRI TPITIRR e L -IL-] TED Modei 35, 40 şi L40

TAI

TI:

PRI

FR ITITE [Lu] sistemele LI]

Dimensiune fizică

314:

3%

Capacitate

60M

40M

80M

Interfaţă fizică

IDE

IDE

IDE ATA

3%

Interfaţă logică

ATA

ATA

Timp de acces mediu (ms) Memorie cache (read-aheaa)

19

17

17

—

32K

32K

Mod de codificare Numărul tipului din BIOS Cilindri

RLL

RLL

RLL

— 822

— 1038

ni 1021

Capete

4

2

4

Sectoare/pistă

38

39

39

Viteză de rotaţie (RPM) Factor de intreţesere standard

3600

3600

3600

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (K/secundă)

1140

1170

1170

Parcare automată a capetelor

da

da

da

PTSTA

Dimensiune fizică |

„Capacitate - Interfaţă fizică

„Interfaţă logică

Unitaţile de hard disc MCA IDE RETETEI PS/2 Model 502, 55, 70 386 şi P70 386

3%

8%

30M 30M IDE O IDE ST506 ST506

3%

3%

30M 40M IDE O IDE ESDI ESDI

i

PPE

,

E PPIRS

3%

3%

60M IDE ESDI

3%

80M IDE ESDI

3%

120M IDE ESDI

160M IDE ESDI

,

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

1208

Timp de acces mediu

27

17

19

27

39

(ms)

17

23

16

32K

—

32K

Memorie cache (read-ahead)

—

—

—

32K

—

Mod de codificare

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

33

33

—

—

—

—

—

—

Numărul

tipului din BIOS

Cilindri

614

614

920

1038

762

1021

920

1021

Capete

4

4

2

2

6

4

8

8

25

32

39

26

39

32

39

3600

3600

3600

3600

3600

3600

3600

Sectoare/pistă

25

Viteză de rotaţie (RPM)

3600

Factor de intreţesere standard Rata de transfer a datelor

,

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1

ti

1:1

750

750

960

1170

780

1170:

960

1170

nu

nu

da

da

da

da

da

da

(K/secundă)

” Parcare automată a capetelor

Tabelul 22.72

Unitaţile de RT) Model 60, şi 80

AR

ESDI instalate de IBM în sistemele EYP

"Dimensiune fizică Capacitate

Interfaţă fizică/ logică

.

Timp de acces mediu (ms) Memorie

cache (read-ahead) (K)

-

5/4

5/4

5/4

7O0M

115M

314M

ESDI

ESDI

ESDI

30

28

—

—

23 a

—

Mod de codificare

RLL

RLL

RLL

Numărul tipului din BIOS

—

—

—

583

915

7

7

„15

36

36

34 3283

Cilindri Capete

|

Sectoare/pistă Viteză de rotaţie (RPM)

3600

3600

Factor de intreţesere standard

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor (K/secundă)

1080

1080

930

Parcare automată a capetelor

da

da

da

Tabelul 22.73

|

1225

Unitaţile de hard disc SCSI instalate de IBM în sistemele PS/2 Model 56, 57, 65, P75, 80, 90 şi 95

Dimensiune

fizică

31

3/2

31

3/2

3/2

314

Capacitate

60M

80M

120M

160M

320M

Interfaţă fizică/ logică

SCSI

SCS!

SCS!

SCSI

SCS!

23

17

23

16

12,5

11,5

32K

32K

32K

32K

64K

128K

Sinc.

Timp de acces mediu Memorie

(ms)

cache (read-aheaa)

Mod de transfer SCSI

Asinc.

Asinc.

Sinc.

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

RLL

Numărul tipului din BIOS

—

—

—

—

—

—

Cilindri

920

1021

920

1021

949

1201

Capete

4

4

8

8

14

14

Sectoare/pistă

32

39

32

39

48

48

Mod de codificare

Asinc.

Asinc.

400M SCSI

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM

1209

Viteză de rotaţie (RPM) Factor de întreţesere standard

3600

3600

3600

3600

4318

4318

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

1:1

Rata de transfer a datelor

960

1170

960

1170

1727

1727

da

da

da

da

da

da

(K/secundă) Parcare automată a capetelor

Tabelul 22.74

Accesoriile standard pentru PS/2

Descriere

Cod fabricant

Preţ

Observaţii

Mouse PS/2:

6450350

101$

Mouse cu două butoane

Trackpoint

1397040

95$

mouse! țrackba//

Adaptor serial dual/A

6451013

231$

Pentru 50-90,

NS16550,

Adaptor serial/paralel

6450215

161$

Pentru 25-40

(fără L40),

cu conector de 9 pini NS16450,

cu co-

nector de 9 pini Stativ pentru podea

Tabelul 22.75

95F5606

45$

10:07 090 PTT

Descriere

Pentru

Ps/2 PTT)

Cod fabricant

16 MHz 387SX

Math Coprocessor

25 MHz 486DX

Power Platform

25 MHz 487SX Chip Upgrade

27F4676

montare

verticală la modelul

îmbunatațirea performanţelor

Preţ (în $)

Observaţii

84

Pentru Model 55, 65

6450876

1900

6451243

840

35 LX/SX

70-Axx, schimbatcu 386DX-25 90/95, CPU doar

25 MHz 486SX

Processor Complex

6450759

665

90/95, schimbat cu 486SX-20

33 MHz 486DX

Processor Complex

6451094

985

90/95, schimbat cu 486SX-20

33 MHz 486DX

Processor Complex

6451094

935

90/95, schimbat cu 486SX-25

33

MHz

486DX

Processor Complex

6451094

935

90/95,

schimbat cu 486DX-25

50

MHz

486DX

Processor Complex

6450757

3 255

90/95,

schimbat

50

MHz

486DX

Processor Complex

6450757

3 200

90/95, schimbat

cu 486SX-25

50

MHz

486DX

Processor Complex

6450757

3 200

90/95, schimbat

cu 486DX-25

50 MHz 486DX

Processor Complex

6450757

2 800

50 MHz 486DX2 CPU numai 50 MHz 486DX2 Processor Complex

32G3374

665

90/95, schimbat cu 486DX-33 90/95, CPU doar

32G3491

1 335

90/95, schimbat cu 486SX-20

Processor Complex

32G3491

935

90/95,

Enhanced Complex

6451269

4 880

90/95, schimbat cu 486SX-20

50 MHz

486DX2

50 MHz 486DX

schimbat

schimbat

cu 486SX-20

cu 486DX-33

cu 486SX-25

Complex

6451269

4 825

90/95,

50 MHz 486DX Enhanced Complex

6451269

4 825

Enhanced Complex

6451269

4 425

90/95, schimbat cu 486DX-25 90/95, schimbat cu 486DX-33

Complex

6451269

2 295

90/95,

50 MHz 486DX Enhanced Complex

6451269

3 825

90/95, schimbat cu 486DX2-50

6451269

3 495

90/95, schimbat cu 486DX2-66

32G3690

899

90/95, CPU doar

2 055

90/95, schimbat cu 486SX-20

50

MHz

486DX

50 MHz 486DX 50

MHz

486DX

50 MHz 486DX

Enhanced

Enhanced

Enhanced Complex

66 MHz 486DX2 CPU only 66 MHz 486DX2 Processor Complex

32G3383

schimbat

cu 486DX-50

66 MHz 486DX2 Processor Complex

32G3383

2 000

90/95, schimbat cu 486SX-25

66 MHz 486DX2

32G3383.

2 000

90/95, schimbat cu 486DX-25

Processor Complex

1210

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Descriere

Cod fabricant

Preţ (în $)

Observaţii

66 MHz 486DX2 Processor Complex 66 MHz 486DX2 Processor Complex

3203383,

1 600

90/95, schimbat cu 486DX-33

32G3383

1 000

90/95, schimbat cu 486DX2-50

Processor Complex 256K Cache

6451095

1 595

Memorie externă cache pentru 486DX

aETIC

LII

II CTE

ETA

Cod fabricant

Descriere

CE-I!

Preţ

sistemele

PS/2

Observaţii

Adaptoare de memorie pentru magistrala ISA, pe. 8 biţi Adaptor de memorie expandată

2685193

1.395$

2M RAM,

port LPT, pentru sistemele

XT/AT/30

(XMA)

Adaptoare de memorie pentru magistrala ISA, pe 16 biţi v

Adaptor multifuncțional 0-12M

30F5364

495$

Are porturi COM/LPT, pentru sistemul 30

Placă a// ChargeCard

34F2863

495$

Cu managerde memorie, pentru sistemele 25/30 286

34F2864

1.830$

3M RAM, placăcu 0-12M de memorie, ChargeCara

34F2866

1.285$

286

Adaptor memorie expandată 3M Set memorie expandată 4M

ChargeCara, 4M RAM

pe placa de sistem

Adaptoare de memorie pentru magistrala MCA, pe 16 biţi Adaptor opţional 1-8M/85 ns

6450685

410$

pentru 80286

1M, EMS 4.0 pentru sistemele 50/ 55/60/65

Adaptor opţional 2-8M/85 ns pentru 80286

6450609

330$

2M, EMS 4.0 pentru sistemele 50/ 55/60/65

Adaptoare de memorie pentru magistrala MCA, pe 32 biţi Adaptor extins 2-14M/85

ns

87F9856

480$

2M, pentru sistemele 70/P70/80

Adaptor extins 4-14M/85 ns

87F9860

600$

4M, pentru sistemele 70/P70/80

Set de 128K (6 circuite integrate) pentru sistemul 25

Seturi de module de memorie (SIMM) Pentru placa de bază a sistemului 25/120 ns

78X8955

40$

Set de module de memorie de

30F5348

140$

512K/120 ns Set de module de memorie de 2M/120

Module SIMM

2-256K

pentru

30F5364/1497259, pentru placa de bază a sistemelor 25/30 286 30F5360

250$

ns

Module SIMM 2-1M pentru 30F5364/1497259,

34F2866

pentru

placa de bază a sistemelor 25/30 286 Set de module de memorie de 1M/85 ns

6450603

80$

Module SIMM 1M pentru 6450605/6450609, 6450685/34F3077/34F3011,

pentru

placa de bază a sistemelor 50Z/55/65/70 386 (fără Axx/Bxx)/P70 386

1211

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM

Cod fa-

Descriere

bricant

Set de module de memorie

de

Preţ

6450604

2M/85 ns

150$

Observaţii Module

SIMM

2M

pentru

6450605/64506093, 6450685/34F3077/34F301, pentru placa de bază a sistemelor 50Z/55/65/70 386 (fără Axx/Bxx)

Set de module de memorie

de

87F9977

4M/85 ns

290$

Module SIMM

/P7O 386 4M

pentru sistemele"

35/40/55/65, pentru 34F3011/34F3077

Set de module de memorie

de

6450608

2M/80 ns

150$

Module SIMM

2M

pentru sistemele

35/40/70 modelele -AXX/Bxx

Set de module de memorie

de

6450129

590$

Module SIMM

Set de module de memorie de 2M/70 ns

6450902

160$

Module SIMM 2M pentru sistemele 57/90/95

Set de module de memorie de 4M/70 ns

6450128

295$

Module SIMM 4M pentru sistemele 57/P75/90/95

Set de module de memorie de 8M/70 ns

6450130

695$

Module SIMM 8M pentru sistemele 35/40/57/P75/90/95

Set de module de memorie de 2M/80 ns

79F0999

215$

Set de module de memorie de

79F1000

400$

Module SIMM CMOS 2M pentru sistemul L40 (cu cheie pentru montare) Module SIMM CMOS 4M pentru sistemul

79F1001

785$

8M/80 ns

4M/80

ns

L40

Set de module de memorie de

8M/80 ns

8M

pentru sistemele 35/40

(cu cheie pentru

Module SIMM

CMOS

montare) 8M

pentru sistemul

L40 (cu cheie pentru montare)

Set placă pentru sistem de

6450375

528$

Placă de 1M

Set placă pentru sistem de 2M/80 ns

6450379

150$

Placă de 2M pentru sistemul 80 (exceptând Axx)

Set placă pentru sistem de 4M/80 ns

6451060

280$

Placă de 4M pentru sistemul 80-A21/A31

1M/80 ns

“Tabelul PPiăi IL

ETER

TI :

A

î IE

CTT)

Ș CPS

pentru sistemul 80-041

e (LL La] pipi De

PD Ps/2:

Cod fa-

Descriere “Unităţi de floppy disc de 5'A inci

bricant

Preţ

Observaţii

n

;

î.

i

Unitate externă de 360K

4869001

489$

Pentru toate modelele PS/2

Unitate externă de 1,2M

4869002

509$ 4 Pentru modelul 50-95, necesită

Unitate internă de 1,2M

6451006

365$

Unitate internă de 1,2M dimensiune foarte

6451066

310$

i

6451007

Pentru modelele 60/65/80 Pentru modelele

redusă (s//n arive)

35/40/57/90/95

Unităţi de floppy disc de 3'4 inci

i

!

:

pa

Unitate internă de 720K

78X8956

180$

Pentru modelul 25, N< 100.000

Unitate internă de 720K, de inălţime 1/3

6451056

159$

Pentru modelul 25, N> 100.000

Unitate internă de 720K, de înălţime 1/3

6451027

159$

Pentru modelul 30-001

1212

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

Cod fabricant

Descriere

Preţ

Unitate internă de 1,44M, de inălţime 1/3 Unitate internă de 1,44M

6451063

263$

6450353

263$

Unitate internă de 1,44M, dimensiunea foarte redusă

6451130

263$

Unitate internă de 1,44M, de inălţime 1/3

6451072

263$

6451106

325$

Unitate internă de 2,88M,

dimensiunea foarte

redusă

Observaţii Pentru modelul 25-006/G06 Pentru modelele 30-E01 /50-80 (fără 55/P70 386) Pentru modelele 35/40/75 (fără L40), cu sesizarea capacităţii dischetei Pentru modelele 50-95 (fără 55/P70/30-E01) Pentru

modelele 35/40/75

(fără

L40), cu sesizarea capacităţii dischetei

Adaptoare pentru unităţile de floppy disc Adaptor extern pentru unitatea de 5'4 inci

72$

6450244

Pentru model 25-40

(fără L40),

capacitatea 360K Adaptor extern/A pentru unitatea de 514 inci

6450245

72$

Pentru model 50-80 (fără _55/P70), capacitatea 360K

Adaptor/A pentru unitatea de 514 inci

6451007

216$

Pentru model 50-95, capacitatea 1,2M/360K

Cablu pentru unitatea externă de 5'/ inci, 360K

6451033

21$

Pentru unitate externă sistemelor 30-001/021

Cablu pentru unitatea externă de 5'/ inci, 350K

27F4245

18$

Pentru unitate externă sistemelor 30-Exx

Cabiu pentru adaptor de unitate externă de 514 inci |

6451124

40$

Pentru sistemele 35/40 şi 4869001

Cablu pentru unitate externă

23F2716

101$

Cabluri şi diferite accesorii

Pentru P7O cu capacitatea de

360K, pentru P75 cu capacitatea de 360K/1,2M

, Set unitate internă de 3'/ inci

6451037

30$

Cablu/mască pentru 6451353

Set unitate internă de 3'p inci, înălţime 1/3

6451034

25$

Cablu/mască pentru 6451072

Set B unitate internă de 3" inci, înălțime 1/3

6451035

30$

Pentru 6451026 la sistemul

Set pentru imbunătăţirea performanţelor

6451127

45$

55LS sistemului 35 LS

Pentru 6451130/6451106/6451066

Dischete IBM formatate 10 dischete de 54 inci, 360K

6023450

44$

Cu anvelopă

10 dischete de 5"4 inci, 360K şi cutie

6069769

45$

Cutie din plastic/stativ

10 dischete de 514 inci, 1,2M

6109660

54$

Cu anvelopă

10 dischete de 5'4 inci, 1,2M şi cutie

6109661

55$

Cutie din plastic/stativ

10 dischete de 3'/ inci, 720K şi cutie

6404088

33$

Cutie din plastic/stativ

10 dischete de 3'/ inci, 1,44M şi cutie

6404083

50$

Cutie din plastic/stativ

10 dischete de 314 inci, 2,88M şi cutie

72X6111

99$

Cutie din piastic/stativ

Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM Tabelul 22.78

Unităţi, adaptoare

şi cabluri

de hard

disc

pentru

sistemele

1213

PS/2

Cod fabricant

Preţ.

20M, 3'/ inci, 80 ms

78X8958

787$

20M, 314 inci, 27 ms

Pentru model 25

6451075

787$

Pentru mode! 25-xx6,

6451076

. 695$

necesită 6451071 Pentru model 25-xx6,

40M, 3% inci, 17 ms

6451047

290$

40M,

inci, 17 ms

6451073

290$

Pentru model

80M, 3% inci, 17 ms

6451043

425$

Pentru.model 55 LS

80M,

6451074

340$

Pentru model

1.000$

Asincron, rata de transfer: 1,25 M/sec.

Descriere

Observaţii

Unităţi de hard disc IDE

30M, 3% inci, 19 ms

3%

3'/

”

necesită 6451071

inci, 17 ms

Pentru model 55 LS 35/40

35/40

Unităţi de hard disc SCSI

|

;

60M, 3'/ cache

inci, 23 ms, 32K

memorie

6451049

80M, 3" cache

inci, 17 ms, 32K

memorie

6451045

340$

Asincron, rata de transfer: 1,25 M/sec.

6451050

1.670$

Asincron,

120M,

|

3"

inci, 23 ms, 32K

cache

memorie

rata de transfer:

1,5 M/sec.

6451046

580$

. Asincron, rata de transfer:

6451234

1.625$

Sincron, rata de transfer:

6451235

1835$

Sincron, 2M/sec.

rata de transfer:

6451052

5.000$

Sincron, 2M/sec.

rata de transfer:

6451109

375$

Adaptor/A SCSI cu 512K memorie imediată cache

6451133

750$

Masterpe magistrală, de 16 biţi | Masterpe magistrală, de 32/16 biţi

Terminator SCSI

6451039

110$

160M, 3" inci, 16 ms, 32K memorie cache

1,5 M/sec.

320M, 3'£ inci, 12,5 ms, 64K memorie cache 400M, cache 1G, 3'4 cache

2M/sec. 3'7

inci, 11,5

inci, 11

ms,

ms, 256K

128K memorie memorie

Adaptoare de hard disc SCSI Adaptor/A SCsi

| :

extern

|

Pentru adaptoarele cu

memorie imediată cache

Cabluri şi diferite accesorii Set A pentru unităţi de hard disc

6451071

65$

Set 35 pentu unităţi de hard disc

6451128

15$

Set de instalare pentru modelele 25-xx6

Pe: “ru 6451073/6451074 la modelul

Set A pentru unităţi de hard disc SCSI

6451053

90$

Set D pentru unităţi de hard disc

6451120

20$

35 LS

Pentru unităţile de 317 inci la modelele 60/65/80

“ Pentru unităţile de 60M/120M

90/95

inci la modelele

1214

oint şi PS/2 Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValueP

Cod faDescriere

pricant

Preţ

Observaţii

Cablu opţional pentru placa SCSI

6451139

220$

include terminator, înlocuieşte 6451041

Opţiune pentru cablu opţional SCSI

6451042

90$

Unitate de CD-ROM internă cu capacitatea de 600M Unitate de CD-ROM externă cu capacitatea de 600M

6451113

1.250$

Necesită adaptor SCSI

3510001

1.550$

Necesită adaptor SCSI

Set/A de instalare CD-ROM

6450847

35$

Unitate reinscriptibilă de 32 inci şi capacitate 128M

6450162

1.795$

Pentru locaţiile de montaj de 5" inci Necesită adaptor SCSI

Set A - unitate optică

6451126

29$

Pentru 6450162 în sistemele 60/80 (fără SCSI)

Cartriage reinscriptibil de 312 inci | Cartridge reinscriptibit de 3"/ inci

38F8645

70$

38F8646

315$

Cartridge de 128M pentru 6450162 Cartridge de 5-128M pentru 6450162

Pentru conexiunea

opţiunilor externe

Unităţi de CD-ROM

Unităţi de bandă magnetică, de 8 mm, pentru copii de siguranţă Unitate internă SCSI de 2,3G . Unitate internă SCSI de 2,3G

6451121

6.500$

6451121

6.915$

Cablu SCOSI pentru unitate externă

31F4187

315$

Cablu SCSI pentru interconectarea unităţilor Cartriage cu bandă de 8 mm

31F4186

78$

21F8595

29$

Curăţitor pentru capete cu bandă de 8 mm SYTOS plus, versiunea 1.3, pentru DOS SYTOS p/us, versiunea 1.3, pentru OS/2 PM

21F8593

40$

Unităţi de extensie SCSI Unitate externă pentru SCSI 3510 ! SCSI 3511 pentru Unitate externă

04G3375

150$

04G3374

195$

Pentru sistemele 95/3511 necesită SYTOS necesită adaptor SCSI şi SYTOS Conectează unităţile de bandă la sistem Conectează în lanţ unitatea de bandă cu alte periferice Cu capacitatea 2,3 gigaocteţi Pentru ştergerea capetelor Cu compresia datelor Cu compresia datelor, FAT/HPFS

” 35100V0

360$

3511003

3.845$

Locaţii pentru montaj de 1/2 inci, 3'4 inci şi 5'4 inci 7 spaţii pentru montaj de 312 inci şi 514 inci, unitate de 320M

Date tehnice referitoare ia unităţile de hard disc IBM co

23.79

Monitoare Li! Lt

ue

YA LR

pentru sistemele

1215

Ps/2

Cod fa-

Descriere

bricant

Preţ

Observaţii

Monitoare analogice 8504 monitor monocrom VGA de 12 inci 8507 monitor monocrom XGA de 19 inci 8604 monitor monocrom XGA de 16 inci Monitor color PS/1

8504001

245$

640 x 480

8507001

600$

8604001

8B50$

1024 x 768 1024 x 768

1057108

699$

8512 monitor color de 14 inci

8512001

365$

8513 monitor color VGA de 12 inci

8513001

665$

8514 monitor color de XGA

16 inci

8514001

1035$

1024 x 768, dimensiunea punctului: 0,28 mm, consolă

8515 monitor color de XGA

14 inci

8515021

635$

1024 x 768, dimensiunea punctului: 0,28 mm, consolă

8518 monitor color de VGA

14 inci

8518001

535$

640 x 480, dimensiunea punctului: 0,28 mm, consolă

8516001

1.200$

1024 x 768, dimensiunea punctului: 0,28 mm, consolă

Adaptor/A XGA

75X5887

210$

1024 x 768 pentru 55-90 (fără 60/P70)

Opţiune pentru extensia memoriei video

75X5889

60$

Memorie video RAM, 512K pentru XGA

Adaptor pentru monitor 8514/A

1887972

980$

Pentru transformarea sistemelor cu monitor monocrom 640 x 480, dimensiunea liniei: 0,41 -

8516 monitor color de XGA tip /ouch screen 14 inci

mm

640 x 480, dimensiunea punctului:

consolă

0,28 mm,

Adaptoare pentru monitoare analogice

:

1024

: a

x 768 x 16, pentru

50-80 (fără P70) Set pentru extensia memoriei video la monitor 8514/A

1887989

283$

1024 x 768 x 256 de culori |

Suport pentru monitor 8512

1501215

36$

Suport cu unghi reglabil

TouchSelect pentru monitoarele de 12 inci

91F7951

670$

Opţiune de touch screen

Filtru de tip privacy pentru 8512

1053405

154$

Împiedică vizualizarea laterală

Filtru de tip privacy pentru 8513

1053401

154$

Împiedică vizualizarea laterală

Filtru de tip privacy pentru 8514

1053402

154$

Împiedică vizualizarea laterală

Filtru de tip privacy pentru 8515

1053403

154$

Diferite accesorii pentru monitoare

aaa

pentru monitoarele 8513 a ecranului a ecranului a ecranului

Împiedică vizualizarea laterală a ecranului

1216

Capitolul 22 — Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2

ISIC

CPT

PTR:

Cod fabricant

Pi

Descriere

IEI N Liar

irăi ci LiL

PS/2

Observaţii

Preţ

“Adaptoare de rețea de tip 7oken-A/ng Network pentru magistrala ISA (TAN) Adaptor TAN II

25F9858

395$

Adaptor TAN 16/4

25F7367

895$

Adaptor TAN trace & performance

74F5121 |

1.220$

Viteza de 4 Mbps, pentru modelul 25-40 (fără modelul L40) Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul

25-40 (fără modelul L40)

Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul 25-40 (fără modelul L40)

Adaptoare de reţea de tip 7oken-A/ng Network pentru magistrala MCA (TRN) Adaptor/A TRN (dimensiune fizică normală) Adaptor/A TÂN (dimensiune fizică redusă) Adaptor/A 16/4 TAN

69X8138

395$

Viteza de 4 Mbps, pentru modelul 25-40

39F9598

448$

16F1133

895$

Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul P70/75 (şi modelul 50-95) Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul

74F9410

895$

74F5130

1.220$

74F4140

1.030$

-

”

Adaptor/A 16/4 TRN (dimensiune fizică redusă) Adaptor/A 16/4 TRN trace & performance Adaptor/A

pentru

server

50-95

Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul 50-95, cu 80% mai rapid Viteza de 16/4 Mbps, pentru modelul 50-95 Viteza de 16/4

Mbps,

pentru modelul

50-95, pentru server

16/4 TRN busmaster

Adaptoare de reţea de tip EtherNet, pentru magistrala MCA 6451091

Adaptor/A E/herMet PS/2 -

575$

Viteza de 10 Mbps, pentru modelul 50-95, include programul de încărcare boot ROM

Diferite accesorii pentru adaptoarele de reţea Cablu pentru adaptor TRN Cablu cu conector L pentru adaptor TRN

36$

79F3229

50$

Conectează placa de reţea la LAN şi P70/75 Pentru 74F9410

53F5551

55$

Pentru cablurile neecranate, torsadate

83X7839

99$

EPROM

pentru 25F9858

83X8881

96$

EPROM

pentru 69X8138/39F9598

25X8887

99$

EPROM

pentru 25F7367/16F1133

e

Filtru 8230, 4Mbps pentru TAN Circuit boot ROM pentru

6339088

adaptor |! TRN

Circuit boot ROM pentru

,

adaptor/A TRN

Circuit boot ROM pentru adaptor/A 16/4 TRN

Rezumat Acest capitol a prezentat linia de calculatoare PS/2 produse de firma IBM, incluzând

informaţii despre toate modelele şi submodelele acestora, incepând de la cele mai ieftine până la cele mai scumpe şi mai performante. Primele sisteme PS/2 - Modelele 25, 30,

Rezumat PS/1

- modelele 25 286,

30 286,

35 SX, 40 SX şi L40 SX

1217

- sunt apropiate liniei originale

de calculatoare PC şi includ conectorii de extensie ai magistralei standard de tip ISA. Calculatoarele de vârf PS/2

- Modelele

50, 50Z,

55 SX,

57 SX 60, 65 SX,

70 386,

P7O

386, P75, 80, 90, 95 şi toate submodelele lor utilizează magistrala de construcţie mai nouă MCA, care se deosebeşte în mod considerabil de magistrala originală ISA. Cele mai noi - Modelele 53, 56, 57, 76 şi 77 - indică tendinţa firmei IBM de a se indepărta de circuitele de grafică şi de magistralele brevetate. O eventuală orientare a liniei de calculatoare //a/uePoint către linia de sisteme PS/2 va oferi beneficiarilor posibilitatea. alegerii tipului de magistrală, in vederea obţinerii unui raport foarte bun performanţe/preţ.

Conţinutul acestei cărţi acoperă majoritatea părţilor componente ale calculatoarelor personale compatibile IBM. Aţi descoperit in ce fel lucrează şi interacționează toate aceste componente, cum pot fi montate şi instaiate. Aţi văzut in ce mod acestea se defectează şi aţi aflat care sunt simptomele acestor defecte. Aţi revăzut metodologia de diagnosticare şi reparare a componentelor principale ale sistemului, astfel încât să puteţi să le localizaţi şi să le înlocuiţi pe cele defecte. De asemenea, aţi aflat care sunt modurile de îmbunătăţire ale performanţelor acestor componente, ce modernizări pot fi făcute, rezultatele acestora şi cum pot fi realizate. Deoarece frecvenţa de detectare a componentelor este redusă, deseori este recomandabil să se combine activităţile de reparare cu cele:de imbunătăţire a performanţelor, înlocuind componentele defecte cu altele mai moderne sau mai performante. Informaţiile prezentate în această carte sunt rodul mai multor ani de experienţă practică,

in

ceea ce priveşte calculatoarele IBM sau compatibile IBM. Fiecare capitol are la bază o muncă foarte mare de cercetare şi informare. Această activitate a economisit multe mii de dolari ale societăţilor comerciale. Citind această carte, veţi avea avantajul informaţiilor detaliate şi puteţi economisi

timp, energie şi, ceea ce este mult

mai important,

bani pentru

dumneavoastră şi pentru firmă. Realizarea activităţilor de service şi întreţinere prin propriile eforturi reprezintă una dintre căile cele mai bune de a face economii. Renunţarea la contractele de service privind cea mai mare parte a sistemelor şi reducerea timpului necesar reparațiilor reprezintă doar două dintre avantajele punerii în practică a informaţiilor prezentate in această carte. Puteţi economisi mulţi bani când achiziţionaţi componente, prin eliminarea intermediarilor,

cumpărându-le direct de la distribuitori sau fabricanți. Lista vânzătorilor din Anexa B reprezintă cea mai bună cale de contact cu aceştia. Dacă intenţionaţi să vă construiți singur propriul sistem, această listă este deosebit de utilă privind procurarea tuturor componentelor de care aveţi nevoie pentru a asambla în întregime un calculator, incepând de la şuruburi şi riglete, până la carcasă, sursă de alimentare şi plăci de bază. Am descoperit că această listă este una dintre părţile cele mai utilizate ale acestei cărţi. Mulţi

oameni erau incapabili să facă ei înşişi achiziţii, deoarece acestea necesită un anumit nivel de înţelegere al funcţionalităţii acestor componente. De asemenea, mulţi dintre vânzători nu pot oferi sprijin utilizatorilor începători. Sper că această carte vă va dezvolta nivelul de cunoştinţe şi de inţelegere de care aveţi nevoie, astfel încât să puteţi cumpăra aceste componente direct de la cei care le fabrică şi le distribuie, economisind o mare cantitate de bani şi efort.

Manualele

1219

Am utilizat mai multe surse de informaţie pentru a scrie această carte, începând cu propria mea experienţă, care este destul de mare. Am predat aceste cunoştinţe miilor de cursanţi ale seminarelor prezentate timp de treisprezece ani de compania mea, Mue/ler Technical! Research. Pe parcursul acestor seminarii, ei m-au întrebat deseori de unde pot obţine mai

multe informaţii de acest tip şi care este secretul obţinerii acestor cunoştinţe. Ei bine, nu doresc să le păstrez secrete. Pot să vă sugerez următoarele patru surse de informare, care vă pot ajuta să deveniți un adevărat expert în imbunătăţirea performanţelor şi repararea calculatoarelor PC: m

Manuale

m Calculatoare

m Modemuri m

Reviste de specialitate

Manualele Manualele reprezintă cea mai importantă sursă de informare. Din nefericire, în cele mai multe cazuri, acestea sunt greu de procurat. Multe dintre cunoştinţele mele au fost dobândite printr-un studiu atent al manualelor tehnice sau al altor manuale originale, furnizate de producătorii de echipamente (OEM). Eu nici nu m-aş gândi să cumpăr un sistem care nu dispune de un manual tehnic detaliat. Aceeaşi regulă se aplică şi pentru componentele sistemului, fie că sunt un floppy disc, hard disc, sursă de alimentare, placa de bază sau placa de memorie. Trebuie să am un manual tehnic, detaliat, care să mă ajute în inţelegerea imbunătăţirilor posibile în viitor şi care să ofere o înţelegere corectă privind modul de instalare, de utilizare şi de întreţinere a sistemului. Deseori, aceste manuale se obţin de la producătorul

fiecărui echipament,

deoarece vânzătorii şi revânzătorii nu le comercializează.

Când încercaţi să obţineţi un produs sau o.componentă este posibil să descoperiţi cu greu„tate producătorul

real (OEM)

pentru fiecare componentă

din calculatorul dumneavoastră.

"Producătorii importanţi, ca de exemplu: IBM, Compaq, Hewlett Packard şi alţii, fabrică propriile componente, dar în acelaşi timp le cumpără şi de la alţii. Majoritatea acestor producători furnizează biblioteci complete de documentare tehnică privind sistemele lor. În Anexa A, am inclus o listă a documentaţiei tehnice IBM, aproape completă şi, din nefericire, foarte scumpă. Există informaţii excelente, detaliate, privind modul de lucru al unităţii centrale (CPU), memoriei, magistralei şi altor componente ale sistemului. Ele pot fi folosite aproape în totalitate când discutăm

despre sistemele compatibile,

pentru că

majoritatea acestora trebuie să fie compatibile cu cele IBM, la nivel de componente. Cu alte cuvinte, documentaţia firmei IBM poate fi utilă acelora care nu au nici măcar un mic subansamblu hard, original IBM. IBM furnizează şi informaţii tehnice complete, disponibile sub forma buletinelor de informare BBS, precum şi un sistem de baze de date şi informare Main Frame, numit /BML/NK. Numărul de telefon pentru /8W Wationa! Support Center (NSC) BBS se găseşte in Anexa B. Luaţi legătura cu reprezentantul local IBM sau cu distribuitorul dumneavoastră pentru a obţine un cont în sistemul /SML/MA. Celelalte firme, ca de exemplu Compaq şi HP, furnizează de asemenea biblioteci mari de documentaţie. Compaq furnizează o librărie tehnică completă într-o versiune CD-ROM (numita Qu/ck/ina) foarte convenabilă şi uşor de examinat. Qu/c4Find conţine informaţii detaliate despre toate modelele de calculatoare Compaq şi poate fi achiziționată de la orice distribuitor Compaq.

Ambele

firme (Compaq

şi HP) oferă informaţii tehnice prin intermediul

BBS. Consultaţi lista furnizorilor pentru a cunoaşte numerele de telefon privind aceste firme sau pentru alte sisteme BBS.

-

1220

Capitoiul 23 — Concluzii

m

O analogie simplă explică importanţa acestor manuale, precum şi alte concluzii privind repararea şi întreţinerea unui sistem de calcul. Comparaţi rentabilitatea obţinută prin utilizarea calculatoarelor, cu ceea ce se întâmplă într-o companie de taxiuri. Această societate trebuie să cumpere

automobile pe care le foloseşte ca taxiuri. Proprietarii lor nu

cumpără o maşină, ci un întreg lot de maşini. Credeţi că aceştia ar cumpăra un lot de automobile ţinând cont doar de fiabilitatea, performanţele sau chiar consumul mediu de combustibil al acestora? Pot ei să neglijeze cheltuielile pentru întreţinere şi service pentru aceste automobile? Ar cumpăra aceştia un lot de maşini care pot fi întreţinute doar de către producător sau pentru care nu pot fi obţinute uşor piese de schimb? Credeţi că aceştia ar cumpăra vreun automobil pentru care nu li se livrează manuale detaliate de service şi de reparaţii? Credeţi că aceştia ar cumpăra vreun automobil pentru care piesele de schimb sunt greu de găsit prin intermediul unei reţele insuficiente de desfacere, care oferă puţine servicii şi care face în mod inevitabil ca timpul de aprovizionare cu piese de schimb sau de service să fie lung? Răspunsul la aceste întrebări este desigur nu, nu, nu! Puteţi înţelege de ce majoritatea companiilor de taxiuri, precum şi departamentele de poliţie tolosesc automobile standard, ca de exemplu Chevrolet Caprice sau Ford Crown Victoria. Chiar dacă acestea nu sunt modele deosebite, ele s-au impus. Distribuitorii, piesele de schimb şi documentaţia tehnică pentru aceste modele particulare se găsesc peste tot, iar componentele lor se regăsesc în construcţia altor automobile, ceea ce le face uşor de ! întreţinut şi de reparat. Compania dumneavoastră (in special dacă este una mare) utilizează, de asemenea, un parc de calculatoare. Dacă este aşa, de ce să nu priviţi aceste calculatoare în mod similar cu maşinile societăţii de taxiuri, care poate da faliment uşor dacă aceste automobile nu pot fi păstrate în stare de funcţionare, în mod constant şi fără costuri mari. Acum ştiţi de ce automobilul Checker Marathon a fost atât de agreat de către companiile de taxiuri, iar construcţia lor a fost aşa de puţin modificată de la introducerea lor pe piaţă, în 1956, până când au fost scoase din fabricaţie, in iulie 1982. (După ultimul raport, mai există în exploatare în New York, doar opt asttel de automobile). În mare parte, calculatoarele standard XT şi AT se aseamănă vechilor automobile Checker Marathon. Puteţi obţine uşor multe informaţii tehnice despre aceste sisteme. Puteţi obţine piese de schimb pentru reparaţii sau pentru îmbunătăţirea performanţelor din foarte multe surse, astfel încât tot ceea ce doriţi se poate obţine imediat şi la un preţ redus. Nu spun că ar trebui să vă limitați la utilizarea acestor sisteme vechi XT şi AT, ci doar că există argumente puternice privind standardizarea calculatoarelor care respectă, in general, proiectarea fizică a sistemelor XT şi AT, dar utilizează intern noile componente. În felul acesta se obţin sisteme cu performanţe şi posibilităţi complet modernizate şi care sunt uşor de întreţinut, de reparat sau de actualizat, Astăzi, chiar şi sistemele PS/2 pot fi apreciate din acest punct de vedere, deoarece există instalate peste 14 milioane de astfel de calculatoare. Mulţi alţi producători oferă acum plăci de bază pentru reparaţii sau pentru îmbunătăţirea performanţelor, surse de alimentare şi unităţi de disc pentru aceste sisteme. Puteţi cumpăra orice, începând de la plăci moderne de bază la unităţi de disc, memorie, adaptoare video, surse de alimentare şi aproape orice componentă din sistem. Deoarece sistemele PS/2 sunt uşor de demontat, modul de îmbunătăţire al performanţelor este de asemenea, în mod obişnuit, uşor de realizăt, chiar dacă se înlocuieşte placa de bază. Este incredibil că oamenii cumpără calculatoare pentru care nu au documentaţie tehnică, utilizează componente nestandard sau pot achiziţiona piese de schimb doar prin intermediul distribuitorilor. Îmbunătăţirea performanţelor, reparaţiile şi întreţinerea calculatoarelor unei

companii par să fie activităţi ce se fac fără metodă, în detrimentul performanţelor.

În ceea ce priveşte manualele OEM, îmi place să colecţionez documentaţie tehnică de la diferiţi producători care realizează componente :tilizate în diferite sisteme. Mai nou, am lucrat cu calculatoarele Gateway şi Hewlett-Packard care utilizează unităţile de floppy disc

Calculatoarele

1221

produse de Epson. Documentaţia OEM a acestor sisteme nu include date detaliate despre unităţile de floppy disc Epson, astfel incât am cerut-direct de la firmă manualele specifice acestor unităţi. Am comandat manualele tehnice şi pentru alte echipamente utilizate în aceste sisteme, precum cele despre unităţile de hard disc Western Digital şi Quantum. Acum am informaţii tehnice detaliate despre aceste sisteme, inclusiv modul de poziţionare al jumperelor, informaţii de service şi depanare şi alte specificaţii tehnice care nu sunt furnizate în mod obişnuit. Recomand să treceţi în revistă fiecare componentă principală din calculatorul dumneavoastră privind fabricantul şi codul modelului. Dacă nu aveţi documentaţia tehnică necesară, contactaţi producătorii (lista vânzătorilor din Anexa B poate fi de ajutor) şi cereţi documentaţie de la aceştia. Veţi fi impresionați de calitatea informaţiilor pe care le veţi obţine. Dacă doriţi să aveţi mai multă documentaţie de interes general, în special despre sisteme de operare sau soft de aplicaţii, contactaţi Que Corporation, care este specializată în acest tip de cărţi despre calculatoare. Vă recomand în particular 4/er PC Uti/ities şi Que's Guide to Data Pecovery. Aceste cărţi conţin informaţii de bază despre hard, împreună cu multe cunoştinţe de soft şi sisteme de operare. De asemenea, Microsoft şi IBM publică lucrări interesante pentru cei interesaţi în calculatoare şi pentru specialişti. De exemplu, Microsoft vinde DOS Hesource Kit şi IBM vinde DOS Technical! Reference Manual. Setul editat de Microsoft este format dintr-un îndrumar pentru comenzi

(deoarece acestea lipsesc din

documentaţia sistemului de operare DOS 6) şi un disc de programe utilitare deosebit de util, care au fost excluse de către Microsoft şi IBM din documentaţia sistemelor de operare DOS 6.22 şi DOS 6.3. Compania Que publică, de asemeni, colecţia /SM OS/2 Technical Aeference (pe care IBM le numeşte Aed Books, datorită coperţilor de culoare roşie), recomandată tuturor celor care utilizează sistemul de operare OS/2. IBM a editat şi alte câteva manuale de referinţă, folositoare pentru sistemele compatibile IBM. Anexa A include o iistă detaliată a acestor manuale.

Calculatoarele Prin calculatoare ne referim la sisteme. Calculatoarele însele reprezintă una dintre cele mai

importante surse de informaţii.

De exemplu,

să presupunem

că doriţi un răspuns la

următoarea întrebare: este compatibil un anumit adaptor SCSI cu o anumită unitate de bandă magnetică? Răspunsul poate fi găsit repede, conectându-le în sistem şi pornind sistemul. Este cert că experimentarea şi observarea modului de lucru al sistemelor reprezintă unul dintre cele mai bune mijloace de instruire avute la dispoziţie. Vă recomand să incercaţi totul; doar în mod

accidental puteţi defecta echipamentul.

Desigur,

pierderea

unor date preţioase este posibilă, astfel! încât trebuie să vă asiguraţi, facând salvări regulate. Pentru aceste experimente este bine să nu folosiţi sistemul pe care lucraţi zilnic. Unii se opun experimentării pe sistemele care costă foarte mult, dar prin teste şi studii făcute direct pe sistem puteţi dobândi multe cunoştinţe. Am întâlnit deseori vânzători nemulţumiţi de faptul că am instalat şi testat anumite produse care prezentau unele disfuncţionalităţi. Dacă nu sunteţi sigur de felul cum funcţionează sistemul, asiguraţi-vă că firma care-l produce practică o anumită politică de returnări ce vă permite să restituiţi sistemul,

în cazul când acesta nu lucrează conform

aşteptărilor dumneavoastră.

Tehnicienii care lucrează în marile companii au acces la o mare cantitate de soft şi de hard. Personal, mi-aş fi dorit şi eu acest lucru. Unele dintre marile companii posedă mari cantităţi de echipamente, acestea cumpărând calculatoare în mod regulat doar pentru testare şi evaluare. Distribuitorii şi producătorii au, de asemenea, acces la o mare cantitate de

echipamente. Dacă sunteţi in această situaţie, nu pierdeţi avantajul de a învăţa direct de la sursă. Atunci când se achiziţionează calculatoare noi, luaţi notițe despre construcţia lor şi componentele

acestora.

1222

Capitolul 23 — Concluzii

De fiecare dată când am întâlnit un sistem pe care nu-l cunoşteam dinainte, l-am deschis imediat şi l-am inspectat, luând notițe. Doream să ştiu modul de construcţie şi modelul tuturor componentelor interne, cum ar fi: unităţile de hard disc, sursele de alimentare şi plăcile de bază.

Mi-am

notat, direct de pe placa de bază,

numele circuitelor integrate mai

importante, ca de exemplu procesorul, seturile de circuite integrate, circuitul controlerului de floppy disc, circuitul controler de tastatură, setul de circuite pentru video şi altele. Prin cunoaşterea circuitelor care au fost montate într-un sistem, deseori puteţi deduce celelalte posibilităţi ale calculatorului, cum ar fi modalităţile de imbunătăţire a performanţelor sau de configurare. Am dorit să cunosc versiunea programelor BIOS din sistem, şi chiar le-am copiat pe disc, în vederea unei restaurări ulterioare sau pentru studiu.

Am

dorit să cunosc,

inspectând tabelul tipurilor de hard disc din BIOS, şi alte particularităţi introduse în configurarea şi instalarea sistemului. Reţineţi tipul bateriei utilizate in sistem, pentru a putea s-o achiziţionaţi ca piesă de schimb. Notaţi accesoriile specitice şi tehnicile de montaj, cum ar fi cele specializate pentru hard disc (de exemplu, şuruburi speciale), astfel incât să fiţi pregătiţi mai târziu pentru întreţinere şi reparaţii. Există anumite programe proiectate să vă ajute la inventarul sistemului şi al componentelor, dar am descoperit că acestea nu prezintă detaliile la care mă refer aici. Mă deranjează mult când citesc în revistele importante o recenzie despre un calculator in care, pe baza testelor, se dau rezultate despre performanţele şi calitatea acestuia, de exemplu ale unităţii de hard disc sau ale monitorului său; deci, când aceşti redactori nu deschid sistemul şi nu spun exact ce componente utilizează producătorul sistemului. Eu doresc să cunosc exact tipul controlerului de hard disc, unităţii de hard disc, al componentei BIOS, plăcii de bază, adaptorului video şi aşa mai departe, fără de care rezultatele

recenziei nu-mi sunt de folos. Deci, aceştia testează performanţele unităţii de hard disc din două sisteme diferite, dotate cu acelaşi tip de controler şi unitate de disc, apoi scriu că

acela care lucrează cu câteva milisecunde mai repede este mai bun. Datorită variațiilor statistice care apar în mod normal la fabricarea oricărei componente, rezultateie acestea sunt lipsite de importanţă. Adevărul este că trebuie să fiţi foarte atenţi la ceea ce este adevărat in recenziile din aceste reviste. Dacă se specifică şi componenta care a fost testată, atunci pot să trag propriile mele concluzii şi chiar să fac comparații cu sistemele care nu sunt prezentate în aceste articole. Revista PC Tech Journal (care nu mai apare) a

avut întotdeauna recenzii excelente şi a publicat pentru cititori ce componente se aflau În sistem.

În acest caz, datele de test au fost mult mai exacte şi de ajutor, deoarece

într-adevăr au putut fi interpretate.

Modemuri Prin modemuri ne referim la serviciile publice sau private de informare, care se realizează prin intermediul unui modem şi al liniei telefonice aferente. Cu ajutorul modemului, puteţi avea acces practic la orice informaţie dintr-un sistem electronic local de tip BBS,

din

sistemele furnizorilor, sau în principalele reţele de informaţii, cum ar fi CompuServe. Multe companii de hard şi soft oferă suport tehnic şi chiar versiuni mai noi de soft prin propriile sisteme semi-publice de buletine. Reţele de informare cu acces public, cum ar fi CompuServe şi alte sisteme BBS, includ specialişti şi amatori pasionaţi de calculatoare, din diferite organizaţii, precum şi experţi în aproape toate domeniile hard şi soft ale calculatoarelor. Sistemele de buletine tehnice reprezintă o posibilitate deosebită de a afla răspunsuri la diverse întrebări şi a colecta programe ajutătoare sau utilitate, pentru a lucra mai uşor. “Lumea domeniului public şi a utilizatorilor de soft are nevoie de mai multe informaţii şi sfaturi practice decât vă puteţi imagina. Anexa B include: numele, adresa şi numărul de telefon ale firmelor ca şi numerele BBS. Dacă aveţi nevoie de mai multe informaţii despre

furnizorii de calculatoare sau informaţii

Revistele de specialitate

1223

tehnice, încercaţi să utilizaţi sistemul BBS al furnizorilor. Multe firme au sisteme BBS pentru a furniza versiuni actualizate de soft sau fişiere griver, pe care le puteţi recepționa uşor şi rapid. Unul dintre cele mai bune sisteme BBS este sistemul /9M Wationa/ Support Center (NSC). EI nu furnizează numai informaţii despre toate produsele IBM, ci serveşte şi ca sursă de întreţinere corectivă a sistemelor de operare DOS, OS/2 sau alte programe IBM. De asemenea, furnizează copii ale discurilor de referinţă şi de instalare, necesare pentru configurarea sistemelor IBM. BBS reprezintă modul ideal de a obţine cele mai noi versiuni

ale acestor programe,

direct de la IBM, în mod

gratuit. Consider că un furnizor care oferă

servicii prin BBS este mult mai avantajos decât unul care nu oferă acest fel de servicii. Utilizând sistemul BBS al furnizorului, economisiţi bani şi timp. Multe companii care oferă servicii BBS nu au propriul sistem şi utilizează o reţea cu acces public, ca de exemplu sistemul CompuServe. Acest sistem CompuServe /nformation Service (CIS) reprezintă o posibilitate de informare cu acces public prin intermediul unei reţele extinse de noduri telefonice, care vă permite să vă conectaţi de aproape oriunde în

lume,

prin intermediul postului local de telefon, cu sistemele centrale (mainframe) care se

află în Ohio. Una dintre resursele CompuServe o constitue Forum-urile, care sunt sponsorizate şi la care participă majoritatea marilor companii producătoare de soft şi hard, precum şi numeroşi entuziaşti. La aceste Forum-uri au loc multe discuţii interesante. CompuServe, împreună cu unul sau două sisteme BBS, pot mări cantitatea de informaţii obţinută şi din alte surse. De fapt, poşta electronică, CompuServe este probabil cea mai eficientă metodă prin care mă puteţi contacta. Numărul de identificare (ID), pe care-l am la CompuServe, este 73145,1566 şi dacă aveţi intrebări, comentarii, sau informaţii utile care credeţi că pot fi interesante, vă rog să-mi trimiteţi un mesaj. Datorită fazelor suplimentare de prelucrare, pot primi cu întâziere o scrisoare obişnuită şi-mi ia mai mult timp să răspund, pe când poşta electronică este mult mai uşor de transmis şi pare să aibă prioritate mai mare. Dacă imi trimiteţi o scrisoare obişnuită, nu uitaţi să includeți un plic cu adresa dumneavoastră şi un timbru, astfel incât să vă pot răspunde.

Revistele de specialitate Ultima sursă de informaţii, revistele de specialitate, este una dintre cele mai bune şi mai actualizate, în privinţa recenziilor şi a datelor tehnice. Pot fi aflate: modul de înlăturare a unor defecte neprevăzute, diferite probleme de alarmă şi informaţii generale de fabricaţie. Păstrarea unei agende cu însemnări despre noutăţile în industria de calculatoare este deosebit de dificilă sau chiar imposibilă. Noutăţile se succed atât de repede, încât nici revistele nu pet ţine pasul. De aceea, m-am abonat la majoritatea publicaţiilor importante din domeniul calculatoarelor şi a fost dificil să o aleg pe cea mai bună. Toate acestea sunt pentru mine importante şi fiecare furnizează diferite informaţii, sau aceeaşi informaţie, dar din unghiuri de vedere teosebite. Deşi revistele au, în mod obişnuit, o anumită întârziere în publicarea noutăţilor, totuşi reprezintă încă o posibilitate reală de a afla date despre noile produse, despre care altfel nu aş fi auzit niciodată, fără articolele sau reclamele publicate de către acestea. Există acum multe publicaţii despre calculatoare accesibile pe CD-ROM, prin care puteţi extrem de uşor să căutaţi o anumită informaţie despre care vă amintiţi că aţi citit. Dacă aceste versiuni pe CD-ROM reprezintă mai mult decât vă este necesar, amintiţi-vă că puteţi avea acces la cele mai importante publicaţii în sistemul CompuServe. 2 Această posibilitate vă permite să căutaţi orice informaţie despre un anumit subiect. Unul dintre secretele cele mai bine apărate în industria de calculatoare îl reprezintă acele publicaţii de piaţă care oferă abonamente gratuite. :Deşi aceste reviste sunt destinate vânzării en-gros sau specialiştilor în domeniu, îmi place să mă abonez la ele. Unele dintre publicaţiile preferate sunt:

1224

Capitolul 23 — Concluzii

The Processor Computer Hotline

Computer Reseller News Electronic Buyer's News Electronic Engineering Times Computer Design Electronic Products Test and Measurement m

World

Service News

Aceste publicaţii oferă abonamente gratuite tuturor celor calificaţi în acest domeniu. Destinate celor care lucrează în industria electronică şi de calculatoare, aceste publicaţii oferă o cantitate mai mare de informaţii tehnice şi industriale în comparaţie cu cele obişnuite. Veţi găsi aceste publicaţii, şi altele, în lista vânzătorilor din Anexa B.

Anexele Anexa A reprezintă o colecţie de informaţii tehnice, tabele, diagrame şi liste utile celor care întreţin, repară, fac service sau modernizează sistemele de calcul. În aceste anexe, veţi găsi

adresa sau numărul de telefon ale unei companii, sau ale unui furnizor, în lista vânzătorilor, şi informaţii tehnice pentru a determina, de exemplu, semnificaţia pinilor magistralei ISA. Deşi iniţial, aceste anexe au vrut să fie o scurtă colecţie de informaţii esenţiale, au devenit o sursă de referinţă tehnică, la dispoziţia dumneavoastră. În momentul de faţă, nici o altă carte existentă pe piaţă nu conţine o referinţă tehnică atât de completă şi de utilă. Acesta este unul dintre motivele pentru care foarte multe companii şi instituţii de învăţământ au utilizat-o în mod standard, pentru specialişti şi studenţi. Astăzi, această carte este utilizată ca material oficial de către multe firme, la cursuri de instruire de la nivelul facultăţilor privind calculatoarele, precum şi în seminarii de studiu al sistemelor PC, pentru care cartea a fost iniţial scrisă.

Recent am lansat o carte nouă, care reprezintă o extensie a anexelor prezente. Aceasta se numeşte (/pgrading and Pleparing PCs, Quick Reference şi poate fi considerată o ediţie condensată a acestei cărţi. Ea conţine toate tabelele şi diagramele pe care le găsiţi în aceste anexe, precum şi în cuprinsul cărţii de faţă, şi chiar informaţii suplimentare. Dacă doriţi un ghid mai uşor de transportat, vă recomand călduros Wpgrading and Reparing PCS, Quick Feference.

Concluzie Sper că a patra ediţie a acestei cărţi vă va fi utilă şi că aţi citit-o cu aceeaşi plăcere cu care a fost scrisă. Dacă aveţi întrebări referitoare la această carte sau aveţi idei noi pentru o ediţie viitoare, adresa mea este: Scott Mueller Mueller Technical Research

21718 Mayfield Lane Barrington, Il, 60010-9733 (708)726-0709 (708)726-0710

Fax

73145,1566 CompuServe ID

Concluzie

1225

Sunt în mod special interesat de orice idee privind includerea de noi informaţii în ediţiile viitoare ale acestei cărţi. Dacă aşteptaţi o scrisoare de răspuns, vă rog să includeți un plic cu adresa dumneavoastră şi un timbru pentru a putea să vă răspund. Dacă sunteţi interesat să vă înscrieţi la unul dintre seminarele intensive de PC, sunaţi-ne. Vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi citit această carte şi, în mod special, acelor cititori constanţi, care au început cu prima ediţie apărută în ianuarie 1989. Cu sinceritate, Scott

Mueller

PC

- Depanare

și modernizare“ nu este doar un |

manual de depanare ci, pur și simplu, cel mai cuprinzător îndrumar tehnic existent la ora actuală. Descoperiţi metodele optime de acces la sistemul dumneavoastră, de instalare a

diverselor componente hard și de rezolvare rapidă a problemelor de depanare!

Titiul original: Upgrading and Repairing PCs Traducerea din limba engleză s-a făcut după ediţia originală publicată în Statele Unite ale Americii în anul 1994.

Teora CP 79-30, cod 72450 Bucureşti, România Tel.: 619.30.04, 619.31.08 Fax: 210.38.28

Distribuţie B-dul Al. |. Cuza nr. 39 Tel.: 222.45.33 Fax: 222.45.33

Teora - Cartea prin poştă CP 79-30, cod 72450 Bucureşti, România Tel.: 635.14.41 Toate drepturile asupra versiunii în limba română aparţin editurii Teora. carte este Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această Teora. editurii al scris prealabil acordul cu numai posibilă Copyright O 1995 by Teora Original English language edition . States of Copyright O 1994 by Quee Corporation. All rights reserved. Printed in the United or means, any by or form any in America. No part ot this book may be used or reproduced publisher the of permission written prior without system, retrieval stored in a database or Making except in the case of brief quotations embodied in critical articles and reviews. is a use personal own your then other purpose copies ot any part of this book for any Corporation, Que adress information, For laws. copyright States United of violation 201 W. 103rd St., Indianapolis, IN 46290. ISBN 973-601-242-5 Printed in Romania

Coordonarea activităţilor care au dus la apariţia acestei lucrări a fost realizată de către ing. Camelia Diaconescu şi ing. Diana Rotaru. Tradunerea din limba engleză a fost realizată de o echipă condusă de ing. Camelia Diaconescu şi ing. Dan Soloveanu, având în componenţa sa pe: ing. Cristina Botez, ing. Bogdan Constantin, ing. Alina loachimescu, ing. Emilia Paţilea, , ing. Nicolae Pora, ing. Dana Soloveanu. Corectura a fost efectuată de: ing. Camelia Diaconescu, student Bogdan Dinu, ing. Liana Fâcă,

ing. Dana Stanciu,

informatician

Mihaela Târpa.

" Tehnoredactarea a fost realizată de Manuela Matache şi Cristian Matache.

-

Câteva cuvinte despre autor Scott Mueller este preşedintele companiei

Mueller Technical

Research

(MTR) care face

cercetări in domeniul calculatoarelor personale şi organizează cursuri de pregătire a personalului. Începând cu anul 1982, MTR s-a specializat in susţinerea celor mai eficiente şi corecte cursuri de pregătire în domeniu, făcându-şi şi păstrându-şi o listă de clienţi care cuprinde companiile Fortune 500, guvernul Statelor Unite şi alte guverne străine, principalele corporaţii producătoare

de soft şi hard, ca şi persoane

particulare pasionate de

calculatoarele personale. A străbătut mii de kilometri prin America de Nord şi de Sud, Europa şi Australia, susţinându-şi cursurile în faţa a mii de specialişti in calculatoare

personale.

Pe lângă PC— Depanare şi modernizare, din care s-au vândut peste 600,000 de exemplare, Mueller a scris multe cărţi foarte căutate, articole şi cursuri. A realizat casetele video pentru pregătirea personalului, produse de Learn Key şi a scris pentru publicaţii lunare cum

ar îi 7roubleshooter,

a firmei Landmark

International.

În calitatea sa de cunoscut organizator de seminarii şi de autoritate în domeniul decodificării informaţiilor tehnice, Mueller a pregătit şi a prezentat cursuri de calculatoa re personale în toate domeniile soft şi hard. Acestea tratează toate problemele care se referă la hardul calculatoarelor personale şi la recuperarea informaţiilor, inclusiv îmbunătăţirea performan ţelor, întreţinerea, detectarea defectelor şi depanarea. Este expert în hard, în tehnicile de recuperare a informaţiilor, în reţele locale şi în principalele sisteme de operare printre care se numără DOS, Windows şi OS/2. Cursurile lui Mueller sunt disponibile pe bază de contract şi sunt ţinute pentru o mulţime de organizaţii. În SUA, sunt disponibil e şi prezentările video ale celor mai cunoscute cursuri ale lui Mueller referitoare la diagnoza şi

depanarea

calculatoarelor personale.

Atunci când nu işi pregăteşte diversele cărţi şi seminarii, poate fi găsit lucrând în garaj la diferitele lui proiecte de maşini, testând vehiculele pe pistă şi prezentându-le în diverse

saloane de automobile.

Pentru alte informaţii, referitoare la susţinerea unor seminarii despre depanarea

calculatoarelor personale şi recuperarea datelor,

pentru firma dumneavoastră,

despre casetele video sau doar ca să puneţi diverse întrebări, luaţi legătura cu: Mueller Technical -Research 21718

informaţii

Mayfield Lane

Barrington, IL 60010-9733 Phone: (708)726-0709 Fax: (708)726-0710 CompuServe Internet:

ID: 73145,1566

73145.15166Qcompuserve.com

Dacă aveţi întrebări referitoare la problemele

hard ale calculatoarelor personale,

sugestii

pentru noua versiune a cărţii sau orice alte comentarii, trimiteţi-le lui Scoti Mueller, dacă

este posibil, prin reţeaua CompuServe mult prea mult timp ca să răspundă.

sau Internet. Corespondenţa prin poşta obişnuită îi ia |

Mulţumiri imense Faţă de ediţiile anterioare, această a patra ediţie a cărţii este rezultatul unei munci de proiectare şi cercetare.

Foarte mulţi oameni

m-au

ajutat în privinţa cercetărilor legate de

această carte şi realizării ei. Lor aş vrea să le mulţumesc în rândurile care urmează. În primul rând, îi mulţumesc soţiei şi partenerei mele, Lynn. Această carte continuă să reprezinte o povară incredibilă atât pentru afacerile noastre,

cât şi pentru viaţa noastră de

familie, iar Lynn a fost nevoită să accepte multe lucruri neplăcute. Ea este o excelentă negociatoare în tratativele purtate cu numeroasele firme pe care trebuie să le contactăm pentru a obţine informaţii. Lynn este coloana vertebrală a companiei MTR. Mulţumiri Lisei Carlson de la Mueller Technical Research pentru ajutorul pe care l-a dat în obţinerea informaţiilor şi a felului în care a condus

biroul. Are capacităţi de organizare

fantastice, care au fost de un ajutor excepţional în sistematizarea tuturor informaţiilor care intră şi ies din acest birou. Mulţumesc tuturor companiilor care ne-au furnizat hardul, softul şi informaţiile despre cercetările făcute, care ne-au fost folositoare în scrierea acestei cărţi. Mulţumesc lui Joe Antonelli pentru reacţiile pe care le-a cules de pe teren, referitoare la diversele produse. Steve Konicki,

lui Allen Wyatt,

Mulţumesc,

de asemenea,

Willoughby

care s-a asociat la acest proiect

Steve Bosak,

Barry Nance şi

Keith Aleshire pentru ajutorul dat în incercarea de a aduce la zi câteva dintre capitole, într-un timp extrem de scurt. Aş vrea să le aduc mulţumiri în mod special celor de la editura Que, care au făcut posibilă realizarea acestei cărţi. Mai întâi, vreau să-i mulţumesc lui Brad Koch, care a fost principalul meu om de legătură la Que şi care a supravegheat atât realizarea acestei cărţi, cât şi ediţiile anterioare. Brad lucrează enorm de mult, este pasionat şi este foarte preocupat de calitatea şi conţinutul acestei cărţi. Aş vrea să-i mulţumesc şi lui Cheryl

mai târziu, dar care s-a dovedit o persoană cu

care se poate lucra foarte bine. Ea a supervizat prezentările şi termenele finale, iar atitudinea ei pozitivă şi felul ei amabil de a fi au fost de mare ajutor atunci când s-a lucrat sub tensiune. Mulţumiri şi lui Chris Nelson care a făcut o mare parte din munca de redactare a textului. Mi-a făcut plăcere să lucrez cu voi toţi! În cele din urmă, aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au asistat la cursurile mele. Poate că nu vă daţi seama cât de mult am învăţat de la fiecare dintre voi şi din întrebările voastre. Mulţumesc şi celor care mi-au trimis în scris întrebări şi sugestii referitoare la această carte. Toate comentariile voastre mi-au fost de folos. S-ar putea să-mi ia ceva timp, dar încerc să răspund la toate scrisorile. Mulţumesc şi acelora care mi-au trimis întrebări şi răspunsuri prin CompuServe.

Şi de la ei am învăţat foarte multe.

Mărci înregistrate Toţi termenii firmă au fost trebuie să se vreunei mărci

din această carte despre care se ştie că sunt mărci înregistrate sau mărci de scrişi cu majuscule. Que nu poate atesta acurateţea acestor informaţii. Nu considere că folosirea unui termen în această carte afectează validitatea înregistrate sau mărci de firmă.

tul pe scurt

Conţ

Dispozit ive de memo rare

PIE

rincipale

rar

IL:

L::]

E

| 9

+Lead Ci 9 a 3 ) 9

Lead

Cuprins Introducere

U

fr

O C

d

Care sunt principalele obiective ale cărţii?

n.

, .........

21

cca

Cui se adresează-cartea? .......... ne Care este conţinutul acestei cărţi? ...........

I Introducere şi privire de ansamblu asupra hardului calculatoarelor personale 1

Evoluţia calculatoarelor personale Istoria calculatoarelor personale .............. ca Calculatorul personal IBM .......... aa

Piaţa calculatoarelor compatibile IBM, după 14ani

Rezumat

2

.....................

..... nn ..........

de întreţinere hard (//aroware-Maintenance Manuals)

...........

Obţinerea documentaţiei .......... ne Rezumat ...... ne 3

......

oma

Utilizarea unui echipament de testare adecvat ........................ Mufe de test (conectori de rebuclaj) ...............cc. Aparatele de măsură ........ nn Sonde logice şi sonde generatoare de impulsuri ..................... Testoare pentru priza de curent electric

............

cc.

Substanțe chimice ......... ea Câteva cuvinte despre elementele de asamblare .............. Tipuri de elemente

de asamblare

ae

...............

30

...........

Sistemele PS/2 ..... n nn Rezumat ..... aaa

32

37 37 38 38

41 41 41 43

45 45 46 46 47

47 49 49

Sistemul de măsură metric sau cel anglo-saxon? .,.................. Procedee de dezasamblare ............ n Pregătiri în vederea dezasamblării ........... ea Sistemele cu carcasă XT şi S/mline .......... ce. Sistemele cu carcasă AT şi 7ower(turn)

27 27 29

39 40

Demontarea calculatorului şi examinarea acestuia Utilizarea-unor instrumente adecvate .............. Scule obişnuite ....... na Scule de lipit şi dezlipit

25

32

on

Documentaţia ........ i Tipuri de documentaţie ............. cca Indrumare tehnice (7echnica/-Aeference) .............. ec. Manuale

23 23

31

Privire generală asupra caracteristicilor şi componentelor sistemului Tipuri de sisteme

22

a

49 50 50 53 59

65 86

II Componentele principale ale sistemului

87

4

89 90 90

Plăcile de bază Inlocuirea plăcilor de bază ............. ea Să ştim ce căutăm (criterii de selecţie) .............. Documentaţia ............ Compatibilitatea ROM BIOS .............

ae ee

Folosirea componentelor de viteză corespunzătoare .................. Forme constructive ale plăcilor de bază ............... Rezumat

.......

aa

93 93

98 99 101

Cuprins

5

Conectori de magistrală şi plăci I/O Ce este o magistrală? .........c ce Magistrala procesorului .........c cecene eee Magistrala memoriei ..........ccc c c ..... ....... Magistrala de adrese . Necesitatea conectorilor de extensie ...........c cc.. c c . ....... I/O e magistral de Tipuri Magistrala ISA ........c ce Magistrala MCA ........c ce Magistrala EISA ........c cn Magistrala locală ....... cecene .........cccc eee Magistrala locală VESA Maustrala PCI... ce e ........cce Magistrala PCMCIA Resursele sistemului ......... ccm Adresele porturilor !/O........ cc Întreruperi ((RQ)

....... cc

10

102 102 103 104 105 105 106 107 112 119 125 127 132 142 145 146 147

Canalele DMA .........ccn .......cc ema Memoria Rezolvarea conflictelor pentru resurse .......... cc... Soluţionarea manuală a conțflictelor ............ cocon... Folosirea unui şablon de configurare a sistemului ............

150 152 154 155 155

Viitorul: sistemele autoconfigurabile (p/ug-and-plap) ............-.. ..........ooo ee Rezumat

158 159

Rezolvarea problemelor puse de plăcile speciale

. ...............----

6 Tipurile de procesoare şi caracteristicile lor mem Caracteristicile procesorului ..........ccneee eee eee Magistrala de date ....... eee e c .....c Registrele interne ....... Magistrala de adrese ...................- aaa ea Vitezele procesorului ....... ce Procesoarele Intel .........c ce ...........c cc... Procesoarele 8088 şi 8086 ...........c cc... 80188 şi 80186 Procesoarele ..........c cc Procesoarele 286 ee Procesoarele 386 ............ccc Procesoarele 386DX ..........c cc eee Procesoarele 386SX ............ccce e Procesoarele 386SL ........ce cnc... ...........ccc Procesoarele copii 386 (clones) Procesoarele 486 ............c cc o n... ..........ccoonn Procesoare şi socluri Overdrive Pentium

.......

ame

ame

e... Procesoarele IBM (cu licenţă Intel) ...........ccccce c c ..c ........ IBM SLC Procesoarele e... Procesoarele Blue Lightning (BL) ...........cccc eee Procesoarele compatibile intel ...'......cce Coprocesoarele

matematice

Coprocesorul 8087 Coprocesorul

80827

Coprocesorul 80387

............c

cc

...............- EEE ...........cec

eee

........... ce

Coprocesoarele Weitek ..........cc cecene ......... cc Noul procesor 80487

Testarea procesorului .......... ce Cipurile depistate ca fiind defecte ............c cnc... cena. Problemele altor procesoare ...........c.c ......c cc... ....... răcirea cu e problemel şi disipată Căldura .........ccooe eee Rezumat

157

161 161 161 163 164 165 168 168 170 170 172 174 174 175 175 176 190 201

206 207 207 208 209

211 213

215 216 217

217 218 221 221 222

7

Cuprins

11

Memoria Organizarea logică a memoriei .......... Memoria convenţională (de bază) ...........: PERIE Zona de memorie superioară ...........ec aa Memoria extinsă ......... oa Memoria expandată .............. Ceea Prevenirea conflictelor şi suprapunerilor de memorie ................. Duplicarea conţinutului memoriei ROM în RAM (AOW Shadowing) ....... Memoria totală instalată în comparaţie cu memoria totală utilizată ....... Configurarea şi optimizarea memoriei plăcilor adaptoare .............. Memoria fizică... aa Cipurile RAM ......... na Tipuri de cipuri de memorie RAM .............o

223 223 225 225 249 251. 253 254 255 257 263 264 264

Bancuri de memorie

........

noa

266

Verificarea parităţii ......... eee Module SIMM ........ oa Configuraţia pinilor la modulele SIMM ............. cc. Viteza cipurilor de memorie RAM ..................... a...

Testarea

memoriei

.........

nea

Verificarea parităţii .......... cc Autotestarea la punerea sub tensiune .............. coc Programe avansate de diagnoză ...........c ceea Rezumat . . . . oa - 8

Sursa de alimentare

268 271 276 280 281

281 281 281 281

283

Funcționarea sursei de alimentare

............,....

Tipodimensiunile surselor de alimentare Conectorii sursei de alimentare

ee

...............

...............

cc.

cc

Semnalul de „alimentare corectă” (Power_Good) ................... Sarcina sursei de alimentare ............. a Puterea de ieşire.a sursei de alimentare ....................cc... Datele tehnice ale sursei de alimentare

...................ccc.

Calculul puterii necesare ............ co Cât de des trebuie oprit calculatorul? ......... e Problemele sursei de alimentare ...............occccc a... Detectarea defectelor sursei de alimentare ................occc. Multimetre numerice ........... aaa Echipamente de testare specializate ................ cc. Repararea sursei de alimentare ............... ere inlocuirea sursei de alimentare ........ DIR E OI ORA Alegerea unei surse de alimentare

..............

283

284 287

290 291 293 295

296 299 300 302 303 306 309 310

ce

311

Procurarea surselor de alimentare ..............c cec Rezumat ...... ca

312 312

N

lli Dispozitive de intrare/ieşire

313

9 Dispozitive de intrare

N

315

Tastaturile ........ cea se Tipuri de tastaturi ........ nete Tehnologia de fabricaţie a tastaturii ........... ccm

Detectarea defectelor şi depanarea tastaturii ................- pa.

315 315 320

341

Material documentar ............ eee eee eee 346 Mousul ........... DR E E N EN A eee eee eee946 Tipuri de interfeţe pentru

mouse

............ a,

848

Detectarea defectelor mousului ............c ceea Trackpoint [1 ... ceeace interfaţa pentru adaptorul de jocuri (joystick) ..........ccec i.

350 353 354.

Rezumat

856

.......,.........

Dee

eee

aaa.

a.

Cuprins

10

Partea hard a monitoarelor şi datele lor tehnice Monitoare ........... emma Tehnologia de fabricaţie a monitoarelor ............ cnc... Monocrom sau color? .......... cc Dimensiunea potrivită

..........

ce

11

357 357 357 360 360

Rezoluţia monitorului ........ cnc Modul /nterlaced (întreţesut) sau noninterlacea (neintreţesut)? ..........

Economia de energie ..........c

12

eee

361 361

361

Criterii de achiziţionare a monitoarelor ............c cc... Plăci video ........ come Adaptorul şi monitorul CGA. .......cc mea Adaptoare şi monitoare VGA ..........c ce Super-VGA (SVGA) ........ccnn e „. Standardele VESA SVGA ........... ce XGA şi XGA-2 ...... cn Memoria video ........... cca Mărirea vitezei adaptoarelor video ............... cc... Criterii de achiziţionare a plăcilor video ................. ae Plăci video pentru multimedia ..........ce eee Detectarea defectelor adaptorului video şi monitorului ................-Rezumat ...........o emma ...

363 365 366 372 376 378 378 380 381 383 384 387 388

Comunicaţii şi reţele de caiculatoare

389

Utilizarea porturilor şi a dispozitivelor de comunicaţie

...................

389

Porturile seriale ........... ce Configuraţia porturilor seriale ............. ce... Standardele modemurilor ............ eee

389 394 396

Porturi paralele .........

412

cc...

eee

eee

Configuraţia porturilor paralele ................c ceh. Detectarea porturilor seriale şi paralele cu ajutorul comenzii DEBUG d... Testarea porturilor seriale ..............cccc cc... a Testarea porturilor paralele ............. cc. Diagnosticarea problemelor apărute la porturile seriale şi paralele ........ Componentele unei reţele LAN ........... ccm. Calculatoarele workstations (staţii de lucru) .............cc. cc... Calculatorul f//e server. ........ ceea Cablurile pentru rețele ........... cn Adaptoare pentru reţea ...........c cnc Alegerea componentelor f/fe severului ........... cc... a Alegerea hard discului pentru fe server .......... cc... Alegerea microprocesorului pentru f/fe server ............. cc... Alegerea memoriei RAM pentru f/fe server .............cc. cc... Alegerea plăcilor de adaptoare de reţea ...............cc cc... Alegerea sursei de alimentare pentru f/e server .............. cc... Alegerea tastaturii,

monitorului şi mousului

.........cc

cc...

414 415 416 417 417 417 418 418 419 421 424 425 425 425 426 427 427

Protocoale, pachete de date (frame) şi comunicaţia ................. Utilizarea pachetelor de date care conţin alte pachete ................ Utilizarea modelului OSI... a.

427 428 429

Utilizarea protocoalelor fow-leve/.......... cc... Utilizarea protocolului Ethernet ............ccc o...

430 431

Utilizarea protocolului Token Ring Utilizarea protocolului FDDI

Cabluri pentru Utilizarea Utilizarea Utilizarea Utilizarea

.........

ccm...

434

...........

440

reţele LAN ........ SR RE E RI A IE perechilor de cabluri răsucite ..............c cc... cablurilor coaxiale ........... cca. cablurilor din fibre optice ......... eee sistemului de cablare IBM .............cccc cc...

442 442 442 443 445

Conectarea cablurilor

(Fiber Distributed Data Interface)

.......... cca

446

.

Cuprins

13

Alegerea unor adaptoare de reţea rapide ................ccccc. 447 Rezumat ........ oa 449

12

Dispozitive audio Aplicațiile plăcilor de sunet (sound car) Jocuri.

................

coco.

nea

450 450 451

Multimedia .......... eee 451 MIDI ne 452 Prezentări ......... e, 453 Programe de protejare a ecranului ............. aaa eee „453 Înregistrarea .......... ee 454 Adnotări vocale ............. cc. Pee aa 454 Recunoaşterea vocii

.............

ceea

455

Citiri de control ......... ne Compact discuri audio .......... ceea Termenii şi conceptele legâte de plăcile de sunet ...................... Caracteristicile sunetului ............ ee Standarde pentru jocuri ........ cae Răspunsul în frecvență ........... ea Eşantionarea ........ ca 8 biţi sau 16 biţi? nn Conectarea dispozitivelor CD-ROM ..............ece cc. Formatul fişierelor de sunet ............ ccm Comprimarea şi decomprimarea fişierelor ............ Da Caracteristicile plăcilor de sunet .............. oa Compatibilitatea ..........c cc. Ceea Eşantionarea ......... ceea Stereo sau mono? ......... coaie Conectorul pentru CD-ROM ......... cea Comprimarea

)

datelor .........

eee

462

Interfața MIDI ...... ee Programe soft incorporate ............. ne Procesoare pentru semnale numerice (DSP) ........... cec... Drivere de sunet ......,... ce i. Conectori ........ ea Controlul volumului .... ae Accesorii ale plăcilor de sunet ............. eee Difuzoare

Microfonul Joystick-ul Conectorul

........

aa

462 462 462 463 463 464 464 „.

..... eee ea |... eee MIDI

.......

nea

...............cc

Alte probleme ale plăcilor de sunet

_

Rezumat

........oo

cc... Ca,

..............ccc cc. i

Je. &

465

466 467 467

Sintetizatoare ......... oa Instalarea plăcii de sunet .............cc eee Detectarea defectelor plăcilor de sunet .............. cec... Conflictele hard

455 455 456 456 456 456 457 457 458 459 460 460 460 460 461 462

IE

467 468 470 470

472 475

IV

Dispozitive de memorare de mare capacitate

477

13

Unităţi şi controlere de floppy Evoluţia unităţii de floppy disc Părţile componente ale unităţii Capetele de citire / scriere Dispozitivul de acţionare a

479 473 480 480 483

disc .......... cc. a. de floppy disc ............c cc. ............ cc... Da... capului ........ ee

Motorul de antrenare a dischetei

Plăcile cu circuite

AIE

Oe

............... PER

E a.

484

485

Cuprins Masca

.........cc

eee

e.

486

Conectori ......,...cee cc... E, Dispozitive de configurare a unităţilor ........... cc... Controlerul de floppy disc ..........ccn eee .. Datele tehnice şi modul de operare al dischetei ..................-Caracteristicile magnetice ale dischetei .............c cc...

486 487 494 496 498

Utilizarea dischetelor din punct

500

de vedere logic

eee

............

eee

aaa

cc...

Tipurile de unităţi de floppy disc ..........ccc eee Unitatea de floppy disc de 5'4 inci şi 360K ........ccc cc... Unitatea de floppy disc de 5'4 inci şi 1,2M ........... cc... Unitatea de floppy disc de 31% inci şi 720K ........c cc... Unitatea de floppy disc de 3" inci şi 1,44M ...........ccccc cc... Unitatea de floppy disc de 31 inci şi 2,88M ............ cc... Rezolvarea problemelor de înregistrare apărute la unităţile de 3/7 inci şi 1,44M Rezolvarea problemelor de înregistrare apărute la unităţile de 360K sau 1,2M Analizarea dischetelor din punct de vedere constructiv .................. Tipuri de dischete şi datele lor tehnice .............. cc... Formatarea şi utilizarea dischetelor de densitate joasă şi înaltă .......... întreţinerea şi manevrarea dischetelor şi unităţilor de dischetă .......... Procedee de instalare a unităţilor de dischetă ............. cc... Configurarea unităţilor. ......... ccm Instalarea fizică ................... eee eee instalarea unităţilor de dischetă. Rezumat ............cc cnc... Detectarea defectelor şi corectarea acestora .................. cc... Directoarele „fantomă” ........... coca Sesizarea necorespunzătoare a tipului de dischetă .................. Probleme create de folosirea dischetelor DD în locul dischetelorHD ......

503 503 505 506 506 507 508 510 510 512 516 523 526 526 530 532 532 533 534 535

Poziționarea excentrică a dischetei .............ccocc cc... Realinierea unităţilor de dischetă ............... oo... Repararea unităţilor de floppy disc .........cc m. Curăţarea unităţilor de dischetă ........... cec. Reglarea vitezei unităţii de dischetă ...............ccccc cc... Alinierea unităţilor de dischetă ............. cc... aa Rezumat .......... ceea eee eee.

-536 536 537 537 538 539 540

Controlere şi unităţi de hard disc Definiţia hard discului ........ ceea a Progresele înregistrate de unităţile de hard disc .......... IE

541 B41 542

Probleme legate de lăţimea pistei

14

eee

14

............cce e...

Densitatea pe suprafață .............

cc.

535

542

Funcționarea unităţii de hard disc ............... Pee. Comparaţia extremă referitoare la unităţile de hard disc -.............. Înregistrarea magnetică a informaţiilor ...........cccc cc... Metode de codificare a informaţiilor... ........ cc... Comparaţie între diferite metode de înregistrare ................ Sectoare ............ none Componentele de bază ale unităţilor de hard disc ..............c.. cc... Pachetul de discuri ........ cc... a,

543 544 545 548 552 554 560 561

Suportul magnetic pe care se face înregistrarea .................... Capetele de scriere/citire ............. eee aaa Modele de capete de scriere/citire ........... eee.

562 564 565

Patina capului Mecanismul de Filtrele de aer Aclimatizarea

568 568 579 580

....... ceea „.„.„ antrenare a capetelor ............ cc... ........... ceea g ...........c eo. DIR PI

Motorul pentru antrenarea pachetului de discuri ........... cc... 581 Lamela pentru punerea la masă a axului motorului de antrenare a pachetului de discuri. eee eee amane 582

Cuprins

Plăcile logice ......... ca Cabluri şi conectoare ........... a Componentele folosite pentru configurarea unităţii .................. Masca frontală .......... a Caracteristicile unităţilor de hard disc ............ oo. Mecanismul de antrenare a capetelor ............ cec Parcarea capetelor .......... ea ae Fiabilitatea .............. cc. Performanţele în funcţionare ............. eee Protecţia contra şocurilor ........... ceea Preţul nenea Capacitatea ......... ea a Recomandări particulare .........nc Interfeţe pentru unităţile de hard disc ............c ee ........, nene interfaţa ST-506/412 Interfața ESDI ....... aa interfața IDE ...... aa Prezentare a interfeţei SCSI| ............ a. IDE comparată cu SCS ....... aa Recomandări privind controlerele şi adaptoarele existente pe piaţă ....... Procedurile de instalare a unităţilor de hard disc ...................... Configurarea controlerelor ............ ceea Instalarea fizică ........ cae Configurarea sistemului ............ ceea Formatarea unităţii şi instalarea softului ............c cc. Limitări soft şi hard ale discurilor .......... ea Limitarea capacităţii, impusă

...................

710

711 712 713

...........cccc-i

713

cc. Imposibilitatea rotirii discurilor (s/e/ion) ........ Defecţiuni ale plăcilor logice .............. ce. ........ ceea Rezumat

716 718 719

Unităţi CD-ROM Ce este un CD-ROM? ...... sa .......... ce Scurt istoric al discului CD-ROM Tehnologia de fabricaţie a compact discurilor ....................

720 720 721 721

Structura compact

17xx,

discurilor

104xx şi 210xxxx

.......

co

cc... Tipurile de unităţi pe care le avem la dispoziţie ............... n. Datele tehnice ale unităţii CD-ROM ..........c Interfața ...... EEE Standardele unităţilor şi discurilor CD-ROM .............c cc... Discul CD-ROM multimedia ......... ce nea Alte caracteristici ale unităţilor ......... Instalarea unităţii de disc

..........

cec.

Ce

Pentru evitarea conilictelor: atenţie la configurarea plăcilor! ............ ec... Conectarea unităţilor CD-ROM externe ..........cc pc. Instalarea unei unităţi CD-ROM interne ...........cc Lanţuri SCSI: interne, externe, câte un pic din fiecare ................ ......... ce instalarea softului pentru CD-ROM După ce aţi încărcat softul, îl puteţi folosi ...............c cc... a... Media Player ........ a... ........n eee Rezumat 16

583 584 586 586 587 587 588 590 590 601 601 602 604 604 606 615 617 633 660 662 665 666 672 673 686 710

Limitări ale capacităţii impuse de memoria ROM BIOS ................ Limitări ale capacităţii impuse de sistemul de operare ................ Detectarea şi repararea defectelor în unităţile de hard disc ............... Codurile de eroare hard

15

de interfaţa de disc

15

722

723 724 725 726 731 732 733

733 738 739 741 743 746 747 748

Benzi şi alte dispozitive de memorare de mare capacitate

749

Unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (pachup). ..............

749

V 17

Cuprins

16

................-: “Necesitatea standardizării înregistrărilor pe bandă Standardele QIC........c cena nene Tipuri uzuale de benzi QIC ..........ccccen Standardele QIC şi noile unităţi de bandă de mare capacitate ........... EI RE IRI Compatibilitatea benzilor QIC .. ... PR ............ capacitate mare de bandă de unităţi pentru Alte standarde Alegerea.unei unităţi de bandă ............ cc... Probleme legate de instalarea unei unităţi de bandă ............... „. Softul necesar unităţii de bandă ............cccn.... e ee Unităţi de memorare amovibile ..........cccne Unităţi cu suport magnetic. .........c ce Unităţi fioptice ...... ne Unităţi magneto-optice ..........c cn Unităţi WORM .... ccm ......on emana Rezumat

750 751 751 756 756 757 759 761 763 765 766 767 768 769 769

Asamblarea şi întreţinerea sistemelor

771

773 Modernizarea şi perfecţionarea sistemelor 774 Scopul adăugării de componente mai performante ...............-775 ..... ....... sistemului memoriei mărirea prin ţelor performan irea Îmbunătăţ 775 eee Memoria convenţională .........cc 775 ne ..........cceo Memoria extinsă 776 ea ..cccn ........ Memoria expandată 776 Strategii de creştere a memoriei sistemului ................ n... „777 Adăugare de memorie pe placa de bază ............... coc... 777 Selectarea şi instalarea de cipuri de memorie sau module SIMM ......... 784 Adăugarea de plăci adaptoare ...........cc cc 784 eee e ee ..-....... ....... memoriei Instalarea 787 Instalarea memoriei de 640 K pe placa de bază-a sistemului XT ......... __ 789 Îmbunătăţirea performanţelor componentei ROM BIOS ................-.-: 791 Cipuri pentru controlerul de tastatură ........... cc... 792 Firme care produc şi livrează componente BIOS ..................-794 Alternative la inlocuirea componentei BIOS .............ccccc...... 794 Probleme speciale ale componentei BOS .............c cc... 795 Modificarea componentei BIOS ............ccc n... __ 803 Înlocuirea unităţilor de hard disc şi floppy disc ...........c cc... 803 Înlocuirea unităţii de dischetă cu una mai performantă .............._.808 Adăugarea unei unităţi de dischetă de înaltă densitate (HD) la un sistem XT 808 Adăugarea unei unităţi de hard disc la un sistem ............- a... 809 Mărirea vitezei de lucru a sistemului ........ cc e 809 e Coprocesoarele matematice ...........c 813 ...... ....... prelucrare de centrale unităţii înlocuirea rea sau Moderniza 822 ...............-.» Adăugarea unui adaptor video de înaltă performanţă 824 Adăugarea unui comutator de iniţializare (resef switep) .................Trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS

............

Metoda uşoară de trecere la o versiune superioară a sistemului de operare DOS

18

......... cn

827 828

Metoda laborioasă de trecere la o versiune superioară a sistemului de operare DOS ........ en ........c mea Rezumat

829 830

Întreţinerea sistemului: întreţinerea preventivă, copii de siguranţă, garanţii Întocmirea unui program de întreţinere preventivă ............... cc... Proceduri de întreţinere preventivă activă ............... „a...

831 832 832

întreţinerea hard discului

.............. a

Proceduri de întreţinere preventivă pasivă ...........c

cc...

843

848

Cuprins

Protejarea faţă de perturbațiile tensiunii de alimentare .................. Limitatori de supratensiune tranzitorie ........... cc... Protecţia la supratensiunile tranzitorii pe linia telefonică .............. Stabilizatoare de reţea ....... EI IE ORE Protecţia la întreruperea tensiunii de reţea ................c cc... Utilizarea metodei copiilor de siguranţă ............ Pe. Strategii de backup . ........... DI eee c.. Hard specializat pentru baciip ...... oo eee Sistemul de backup recomandat ............ cnc... Garanţia oferită la cumpărare şi contractele de service ................. "„. Rezumat .......... eee a JEL. Și

,

ui —

j

,

17

857 859 860 860 861 863 864 867 872 872 876 ——

VI

Depistarea defectelor hard şi soft

877

19

Instrumente de diagnosticare soft şi hard | 879 879 ........... ceea Programele de test 880 cc... .........ccceo Autotestul la punerea sub tensiune (POST) Ce se testează? .............c ccm... aaa 880 . 881 .............-.c.... Codurile audio de eroare ale programului POST 881 Codurile de eroare vizuale ale programului POST ..............c..... 882 Codurile trimise de POST spre portul l/O .......... cc... 884 eee eee ..........ccme Testele IBM 884 ...........c cc... Testele IBM pentru sistem Testele avansate IBM (Agvanced Diagnostics) ..................- „887 892 Programe de teste generale ..............c cc... pu... 893 ee .. a... AMIDiag .......c cc 893 Checkit Pro ........ coama 894 emma " Micro-Scope .........ccne 895 aaa eee Norton Diagnostics ....... Ceea 895 PC Technician ...... oma ae 895 ..:. cn QAPlus/FE ..„ 896 eee ........ccee Service Diagnostics 898 E PER IRI Programe pentru testarea discurilor ....... DE 898 en Drive Probe .........c ceea 898 eee ..........cee Disk Manager 899 Utilitare pentru recuperarea informaţiilor (Data Aecovep) ................899 Norton Utilities ......... come sc... .... 900 Alte programe pentru recuperarea datelor ............... „900 Utilitare pentru configurare .......... ceea 900 MSD (Microsoft Diagnostics) ..........c cec 901 InfoSpotter ........ ccm 901 . ... ceea SysChk 901 Softul de diagnosticare sub Windows ...........cco oo... 901 o... ............ public-domain şi shareware diagnosticare de Programe „902 eee eee .........cmoo Rezumat

20

903 Sisteme de operare şi depistarea defectelor 903 ee ......... cc Sistemul de operare DOS 904 ........... ccm. Bazele sistemului de operare 905 eo... Componenta ROM BIOS a sistemului... 1... 906 eee “ Componentele DOS .........cceeo 907 Sistemul |/O şi fişierele sistem ................ a... 913 cc... Istoria sistemului de operare DOS ...........ccce 915 Procegul de pornire (boof a sistemului ........... cec... 917 Cum se încarcă şi cum se porneşte sistemul de operare DOS ........... 920 Gestiunea fişierelor .......... ceea 920 cc... Alocarea spaţiului pentru fişierele DOS ..............cccc

Cuprins

18

interfaţa cu unităţile de discuri .......... see 922 Structurile sistemului de operare DOS ............. cc 928 Problemele potenţiale la trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS .nnene a 937

Vii 21

Hibe cunoscute ale sistemului de operare DOS .................... Actualizarea componentei BIOS a sistemului PS/2 (DASDDRVR.SYS) .....

940 946

Discul DOS şi recuperarea datelor ........... co. Programul DEBUG ........ a Conilictele datorate softului rezident in memorie ................... Deosebirea unei probleme hard de o problemă soft ................. Rezumat ....... au

951 961 963 964 965

Sistemele IBM. Date tehnice

967

Partea hard a familiei de calculatoare IBM PC Caracteristicile diferitelor modele de sisteme PC ...................... Prezentare generală a calculatorului personal IBM PC ................... Modelele de calculatoare PC şi caracteristicile lor ..................... Specificaţii tehnice pentru calculatorul PC ............ cc. Prezentare generală a calculatorului PC Convertible ....................Date tehnice şi trăsături specifice ale sistemelor PC Convertible ............ Modele de calculatoare PC Convertible ............. cec, Plăcile de memorie ........... na Imprimante opţionale

...........

na

Adaptoare serial/paralele .............. ma Adaptoare pentru monitor .........m a Modemuri interne .........e ai Cabluri de imprimantă ........ ca Incărcătoare de baterie ............ aa Adâptoare pentru baterie auto ........... ia Monitor monocrom IBM 5144 PC Convertible ............... aaa Monitor color IBM 5145 PC Convertible ........... cca Prezentarea generală a calculatorului XT ............ cc Modele de calculatoare XT şi caracteristicile lor .................. Specificaţiile tehnice ale calculatoarelor XT ...............cccccccc. Prezentare generală a calculatorului PC 3270 ........... pene Modele de calculatoare 3270 PC şi caracteristicile lor .................. Adaptorul de sistem 3270 ......... aaa Adaptorul de monitor

..........n

Adaptorul de grafică extinsă ............ue Simboluri programabile (PS) .......... na Adaptorul de tastatură

........

a

aa

Softul |... sai Ferestrele de lucru (Windows) ............ ceea Posibilităţi speciale .......... a

importanţa calculatorului 3270....... mean

Prezentare generală a sistemului XT 370 .......... cei Modele de calculatoare XT 370 şi caracteristicile lor ................... Prezentare generală a sistemului PC Portable ..............uecccc.. Specificaţiile tehnice ale sistemului PC Portable ...............:...... Prezentarea generală a calculatorului AT ........... cca Modele de calculatoare AT şi caracteristicile lor .......,.............. Caracteristicile tehnice ale calculatoarelor AT ...............ccccc. Calculatorul AT 3270... ai Calculatorul AT-370 ....... aaa Prezentarea generală a calculatorului XT Model 28 ................... Modele de calculatoare XT 286 şi caracteristicile lor ..................

969 969 970 972 973 978 980 981 981 981

981 982 982 982 982 982 982 983 983 985 988 992 993 993 993

993 993 994

994 994 994

995

996 996 997 999 1001 1004 1009 1013 1013 1013 1015

Cuprins

Caracteristicile tehnice ale modelului XT 286 ................c.c.cccc. Rezumat ...........o eee 22

1017 1020

Partea hard a calculatoarelor IBM PS/1, PS/ValuePoint şi PS/2 1021 Diferenţele dintre sistemele PS/x .......... ccm. 1021 PS/2 ne cane 1022 PSI nea ema 1022 „ PS/ValuePoint ......... coase 1023 Ambra ......î cc... DIE 1023 Principalele diferenţe A IRI a 1024 Arhitectura conectorilor MCA ............ co... 1027 Modele de calculatare PS/2 şi caracteristicile lor ............. cc... 1029 Explicarea numerelor de cod IBM pentru modelul PS/2 .............. 1029 Diferenţele dintre calculatoarele PS/2 şi PC ..............ccc... 1033 PS/2 Model 25......... ceea a... 1042 PS/2 Model 30....... eee 1051 PS/2 Model 25 286 .......... cca 1057 PS/2 Model 30 286 ................. eee mea. 1063 . PS/2 Model 35 SX ..........c ccm 1069 PS/2 Model 40 SX ..........c cca 1073 PS/2 Model L 40 SX .......... EN NE A IERI Ea i... 1077 PS/ 2 Model 50 ......... ceea 1083 PS/2E .... eee aaa nea 1089 PS/2 Model 53. . . . . ceea 1093 PS/2 Model 55 SX ................. SII a. aa 1095 . 1101 PS/2 Model 56 SX, SLC, LS şi LSSLC........c cnc... PS/2 Model 56 486SLC3, LS şi-57 486SLC3, M57 486SLC3 Ultimedia .. 1106 PS/2 Model 57 SX .............c..c.... a... 1109 „1117 PS/2 Model 60...........cen eee aaa 1123 eee PS/2 Model 65 SX ..............c. cc... eee PS/2 Model 70 386 ........... Cea 1130 1137 ............ cca PS/2 Model 70 486 1142 ne PS/2 Model P7O 386...........ccc 1149 PS/2 Model P75 486...........c cca PS/2

23

19

Modelele 76, 77 şi 77s Ultimedia . ............

a...

1154

PS/2 Modei 80 386 ............cccc eee n... PS/2 Modei 90 XP 486 .............c cc... PS/2 Model 95 XP 486 ............ ccm. Modele de calculatoare PS/1 şi caracteristicile lor ............... Modele de calculatoare PS/ValuePoint şi caracteristicile lor .............. aa eee Garanţie ........cnoen Caracteristicile sistemului ...........c ce Modul de identificare al sistemelor Model ValuePoint ............... ValuePoint P60/D .......c manea .. ValuePoint Performance Series .........,....c cc... Point SI Series .........cee eee intonriiie despre programele BIOS ale calculatoarelor PS/2 .............. Date tehnice referitoare la unităţile de hard disc IBM ..................emma Mozumai

1158 1167 1173 1180 1192 1193 1193 1193 1194 1197 1201 1202 1205 1216

| . . Concluzii Manualele .......... ceea eee eee. ae Calculatoarele .......... eee

1218 1219 1221

Modemuri .... ceea

Revistele de specialitate

...............

cc...

aaa

e

aaa.

mmm aaa Anexele .......cc eee ms ERE EEE Concluzie ..... PRE

1222 1223

1224 1224

.

VIII A

Anexe

JOL

Cuprins

W

——

—

20

— 1227

Date tehnice 1229 Informaţii cu caracter general ............ eee 1230 Lista codurilor ASCII ..... a. 1230 Corespondenţa hexazecimal/ASCII ............ccn a. al Codurile ASCII extinse ale tastelor pentru ANSI.SYS ............... 1 Dart Codurile EBCIDIC .......cne ee „1235 Prefixele sistemului metric .......... e 1239 Puterile lui 2 . nea 1240 Informaţii despre hard şi ROM BIOS ...........ce e 1241 Comutatoarele de configurare de pe placa de bază a sistemelor IBM PC şi XT 1241

Adresele memoriei CMOS RAM din sistemele AT ..................

1241

Modelele, submodelele şi reviziile componentei BIOS IBM ........ ae interfețele soft pentru discurile magnetice ...................... Conectorii plăcii de bază .............< ceea

1244 1245 1247

Date despre sistemul video

1248

.............

ea

Pinii de identificare ai monitoarelor ............. oc... 1250. Codurile comenzilor modemului .......... eee 1250 Codurile de control ale imprimantei ............ ce 1257 Structura discului DOS ........ e 1265 Sectorul de boot DOS ............. ca 1266 Structura directorului .......... ee 1267 Unităţi de hard disc ........... oo e eee 1268 Tabelele BIOS cu parametrii unităţii de hard disc de pe plăcile de bază ale calculatoarelor AT ........... ceea 1282 Codurile de eroare ............ con 1254 Codurile de eroare transmise portului 80h în timpul testului POST din ROM BIOS ....... sea 1294 Codurile de eroare AMI BIOS audio şi cele transmise la portul 80h ...... 1295 Codurile de eroare Hewlett Packard Post şi de diagnoză ............. 1303 Codurile de eroare IBM pentru POST şi diagnoză pe ecran ............ 1307 Coduri de eroare IBM SCSI ........,.... ce. 19829 Mesajele de eroare DOS ..........c ea 1336 Manualele tehnice IBM şi reviziile acestora ............c cc... 1337 Manualele Gu/de to Operations şi Quick Reference ............ „1338 Colecţia de manuale pentru întreţinerea părţii hard a calculatoarelor ..... 1338 Biblioteca de informaţii tehnice ........... ne 1341 Achiziţii la comandă ............ eee 1345 B

Lista furnizorilor

index

1346 1375

ON

= £ 53 . "o d

D

O

a.

o Y


1100 1101

Caracter O invers

invers

e

16

10

020

0001

0000

triunghi

17

11

021

0001

0001

triunghi la stânga

«

18

12

022

0001 0010

săgeată sus/jos

ț

19 20 21

13 14 15

023 024 025

0001 0001 0001

0011 0100 0101

semn semn semn

N d 3

22 23

16 17

026 027

0001 0001

0110 0111

pătrat sus/jos până la linie

. E

24 25 26 27 28 29

18 19 1A 1B 1C 1D

030 031 032 033 034 035

0001 0001 0001 0001 0001 0001

1000 1001 1010 1011 1100 1101

săgeată în sus săgeată în jos săgeată la dreapta săgeată la stânga colț stânga jos săgeată stânga/dreapta

1 V => — L -

30

1E

036

0001

1110

triunghi în sus

A

31 32 33

1F 20 21

037 040 041

0001 0010 0010

1111 0000 0001

triunghi în jos spaţiu semn de exclamare

Y Spaţiu !

34 35 36

22 23 24

042 043 044

0010 0010 0010 0011 00109 0100

ghilimele diez dolar

E 4 Ei

37

25

045

0010

procent

%

38 39

26 27

046 047

0010 0110 0010 0111

și (ampersand) apostrof

& '

40 41

28 29

050 051

0010 0010

1000 1001

deschidere paranteză rotundă închidere paranteză rotundă

( )

42 43 44 45 46

2A 2B 2C 2D 2E

052 053 054 055 056

0010 0010 0010 0010 0010

1010 1011 1100 1107 1110

asterisc plus virgulă cratimă punct

* +

47

2F

057

00101111

linie diagonală

48 49 50 51 52 53 54 55 56 57

30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

060 061 062 063 064 065 066 067 070 071

0011 0011 0011 0011 0011 0011 0011 0011 0011 0011

0000 0001 0010 0011 0100 0101 9110 0111 1000 1001

zero unu doi trei patru cinci șase șapte opt nouă

O 1 2 3 4 5 6 7 8 9

58 59

3A 3B

072 073

0011 0011

1010 1011

două puncte punct și virgulă

: ;

60 61

3c 3D

074 075

0011 0011

1100 1101

mai mic egal

< =

62 63

3E 3F

076 077

0011 0011

1110 1111

mai mare semnul întrebării

> ?

0101

la dreapta

de exclamare dublu de paragraf de subcapitol

, , dreapta

(s/asA)

/

1232

Anexa A — Date tehnice

Nume

Caracter

a mic rond (0) a mare

e A

Zecimal 64 65

Hexa 40 41

Octal 100 101

Binar 0100 0000 0100 0001

66

42

102

0100

0010

b mare

B

67

43

103

0100 0011

c mare

Cc

68

44

104

0100

693 70

45 46

105 -106

0100

d mare

D

0100 0101 0100 0110

e mare f mare

E F

71

47

107

0100

0111

g mare

G

72 73

48 43

110 111

0100 1000 0100 1001

h mare i mare

H I

74 75 76

4A 4B 4cC

112 113 114

0100 0100 0100

1010 1011 1100

j mare k mare | mare

J K L

77 78 79 80 81 82 83 84

4D 4E 4F 50 51 52 53 54

115 116 117 120 121 122 123 124

0100 0100 0100 0101 0101 0101 0101 0101

1101 1110 1111 0000 0001 0010 0011 0100

m n o p a r s t

mare mare mare mare mare mare mare mare

M N O P o R Ss T

85

55

125

0101

0101

u mare

U

86 87 88

56 57 58

126 127 130

0101 0101 0101

0110 0111 1000

v mare w mare x mare

V W x

89

59

131

0101

1001

y mare

Y

90

5A

132

0101

1010

z mare

Z

31

5B

133

0101

1011

deschidere

92 93

SC 5D

134 135

0101 0101

1100 1101

linie diagonală stânga închidere paranteză dreaptă

A ]

94 935

SE 5F

136 137

0101 0101

1110 1111

inserţie (*) liniuță de subiiniere

? _

96 97

60 61

140 141

0110 0000 0110 0001

accent grav a mic

Ă a

paranteză

dreaptă

l

s8

62

142

0110

0010

b mic

b

99 100

63 64

143 144

0110 0011 0110 0100

c mic d mic

c d

101 102 103

65 66 67

145 146 147

0110 0110 0110

0101 0110 0111

e mic f mic g mic

e f 9

104

68

150

0110 1000

h mic

h

105 106 107

69 6A 6B

151 152 153

0110 0110 0110

1001 1010 1011

i mic j mic k mic

i j k

108

6c

154

0110 1100

| mic

I

109 110 111

6D 6E 6F

155 156 157

0110 0110 0110

1101 1110 1111

m mic n mic o mic

m n o

112 113

70 71

160 161

0111 0111

0000 0007

p mic q mic

p q

114 115

72 73

162 163

0111 0111

0010 0011

r mic s mic

r s

116 117 118

74 75 76

164 165 166

0111 0111 0111

0100 0101 0110

t mic u mic v mic

t u v

119

77

167

0111

0111

w

120

78

170

0111

1000

x mic

x

mic

W

121

793

171

0111

1001

y mic

y

122 123 124

7A 7B 7C

172 173 174

0111 0111 0111

1010 1011 1100

z mic deschidere acoladă linie verticală

z ( |

7D 7E 7F

175 176 177

0111 0111 0111

1101 1110 1111

închidere tilda căsuţă

)

128 129

80 81

200 201

1000 0000 1000 0001

c mare cu sedilă u mic cu umlaut

q u

130

82

202

1000 0010

e mic cu accent ascuțit

6

131

83

203

1000 0011

a mic cu accent circumflex

â

125 „126 127.

_: *

acoladă

st

Informaţii cu caracter general

Zecimal

Hexa

Octai

Binar

132

84

204

1000

133

85

205

134 135 136 137

86 87 88 89

206 207 210 211

138 139

SA 8B

212 213

1000 1010 1000 1011

e mic cu accent grav i mare cu umlaut

e ij

140 141

142 143

8c 8D

8E 8F

214 215

1000 1000

1100 1101

i mare i mare

cu accent circumfiex cu accent grav

Î i

144 145

90 91

220 221

1001 1001

0000 0001

e mare cu accent acut ligatură formată din a mic şi e mic

£ a

146 147 148

92 93 94

222 223 224

1001 0010 1001 0011 1001 0100

ligatură formată din a mare și e mare o mic cu accent circumflex | o mic cu umlaut

£ 6 5

149 150

95 96

225 226

1001 1001

0101 0110

o mic cu accent grav u mic cu accent circumflex

8 a

151

97

227

1001

0111

u mic cu accent grav

u

152 153

98 99

230 231

1001 1001

1000 1001

y mic cu umlaut o mare cu umlaut

Y O

155 156 157 158

9B 9c 9D 9E

233 234 235 236

1001 1001 1001 1001

1011 1100 1101 1110

cent liră sterlină yen Pt

e £ Yy Pt

159

SF

237

1001

1111

funcție

7

160

AO

240

1010 0000

a mic cu accent acut

â

161 162

AT A2

241 242

1010 0001 1010 0010

i mare cu accent acut o mic cu accent acut

| 6

163 164

A3 A4

243 244

1010 0011 1010 0100

u mic cu accent acut n mic cu tilda

u Â

165

A5

245

1010

n mare

cu tilda

N

166 167

A6 A7

246 247

1010 0110 1010 0111

a mic subliniat o mic subliniat

a 9

168 169 170 171 172 173 174

A8 A9 AA AB AC AD AE

250 251 252 253 254 255 256

1010 1010 1010 1010 1010 1010 1010

semn de întrebare de deschidere colț stânga sus colţ dreapta sus jumătate sfert semn de exclamare de deschidere deschidere citat

€ r a Y 4 i «

175 176

AF BO

257 260

1010 1111 1011 0000

închidere citat bloc de culoare deschisă

» %

154

9A

.

216 217

'

232

1233

Nume

Caracter

a mic cu umlaut

â

1000 0101

a mic cu accent grav

ă

1000 1000 1000 1000

a c e e

â q e &

0100 0110 0111 1000 1001

1000 1110 1000 1111

1001 1010

0101

1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110

mic mic mic mic

cu cu cu cu

cerculeț sedilă accent circumflex umlaut

a mare cu umlaut a mare cu cerculeţ

u mare cu umiaut

Ă Â

U

177

B1

261

1011

0001

bloc de culoare

178 179

B2 B3

262 263

1011 1011

0010 0011

bloc de culoare închisă bară verticală simplă

intermediară

N |

RE

180

B4

264

1011

0100

joncțiune dreapta

simplă

—

181 182

B5 B6

265 266

1011 1011

0101 0110

joncțiune dreapta 2 la 1 joncțiune dreapta 1 la 2

4 -|

183

B7

267

1011

0111

colț dreapta

1 la 2

-

184 185

B8 B9

270 271

1011 1011

1000 1001

colț dreapta sus 2 la 1 joncțiune dreapta dublă

i] 3

186 187

BA BB

272 „273

1011 1011

1010 1011

bară verticală dublă colț dreapta sus dublu

a

sus

Î|

188

BC

274

1011

1100

colț dreapta jos dublu

189

BD

275

1011

1101

colț dreapta

1 la 2

A

190

BE

276

1011

1110

colț dreapta jos 2 la 1

a

191 192 193 194

BF CO C1 c2

277 300 301 302

1011 1111 1100 0000 1100 0001 1100 0010

colț dreapta sus simplu colț stânga jos simplu joncțiune jos simplă joncțiune sus simplă

a

195

c3

303

1100 0011

joncțiune stânga simplă

F

196 197 198

C4 C5 c6

304 305 306

1100 0100 1100 0101 1100 0110

bară orizontală simplă intersecție simplă joncțiune stânga 2 la 1

— + E

199

C7

307

1100 0111

joncțiune stânga 1 la 2

jos

le

L IL a a

Il

1234

Anexa A — Date tehnice

Zecimal

Hexa

Octal

Binar

200 201 202 203

C8 C9 CA CB

310 311 312 313

1100 1100 1100 1100

204

cc

314

11001100

joncțiune stânga dublă

205

CD

315

1100

1101

bară

206 207

CE CF

316 317

1190 1100

1110 1111

intersecţie dublă joncțiune jos 1 la 2

a =

208 2093 210

DO Di D2

320 321 322

1101 1101 1101

0000 0001 0010

joncțiune jos 2 la 1 joncțiune sus 1 la 2 joncțiune sus 2 la 1

AL = 1

212 213

D4 D5

324 325

1101 1101

0100 0101

colț stânga colț stânga

jos 2 la 1 sus 2 la 1

E F

214 215

D6 D7

326 327

1101 1101

0110 0111

colț stânga sus 1 la 2 intersecţie 2 la 1

m +

216 217 218 219 220

D8 D9 DA DB DC

330 331 332 333 334

1101 1101 1101 1101 1101

1000 1001 1010 1011 1100

intersecţie 1 la 2 colț dreapta jos simplu colț dreapta sus simplu spaţiu în video invers jos în video invers

+ -

221 222 223

DD DE DF

335 336 337

1101 1101 1101

1101 1110 1111

Stânga în video invers dreapta în video invers sus în video invers

d

224 225 226 227 228 229 230 231

EO E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7

340 341 342 343 344 345 346 347

1110 1110 1110 1110 1110 1110 1110 1110

0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111

alfa mic beta mic gama mare pi mic sigma mare sigma mic miu mic tau mic

a B r 7 Z o Hu T

232

E8

350

1110 1000

phi mare

e

233 234

E9 EA

351 352

1110 1110

theta mare omega mare

o a

235

EB

353

1110 1011

delta mic

5

236

EC

354

1110

infinit

00

237

ED

355

1110 1101

phi mic

e

238 239

EE EF

356 357

1110 1110

1110 1111

epsilon mic intersecție de mulțimi

e N

240

FO

360

1111

0000

identitate

=

241 242 243 244 245 246 247

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7

361 362 363 364 365 366 367

1111 1111 1111 1111 1111 1111 1111

0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111

plus/minus mai mare sau egal mai mic sau egal jumătatea de sus a simbolului integralei jumătatea de jos a simbolului integralei împărţire aproximativ

+ > < f ] = =

248

F8

370

1111

1000

grad

*

249 250

F9 FA

371 372

1111 1111

1001 1010

cerculeț bulină mică

rădăcină pătrată

.

V

252 253

FC FD

374 375

1111 1111

1100 1101

puterea n puterea 2

pi

254

FE

376

1111

1110

pătrat

L]

255

FF

377

11111111

211

D3

251

FB

._

323

373

1000 1001 1010 1011

1101 0011

Nume

Caracter

colț stânga jos dublu colț stânga sus dublu joncțiune jos dublă joncțiune sus dublă

Ie IF Ei ==

orizontală

JE

dublă

=

colţ stânga jos 1 la 2

1001 1010 1100

1111 1011

IL

r _

N a

o

spaţiu fantomă

Codurile ASCII extinse ale tastelor pentru ANSI.SYS

E

ul

A.2 Codurile ASCII extinse ale tastelor pentru ANSI.SYS

Cod

Tastă

Cod

Tastă

Cod

Tastă

0;1 0;3 O;î4 0;15

< Alt> Esc Null Character < Alt> Backspace < Shift> Tab

0;66 0;67 0;68 0;71

F8 F3 F10 Home

0;116 0;117 0;118 0;119

Right Arrow End Page Down < Ctrl > Home

1235

Informaţii cu caracter general

Cod

Tastă

0;16

0;17 0;18 0;19 0;20

Cod

Tastă

Cod

W E R T

0;72

Up Arrow

0;73 0;74 0;75 0;76

Page Up Keypad Left Arrow Keypad 5

0;120

1

0;21

0;121 0;122 0;123 0;124

Y



2 3 4 5

0;22 0;23

0;77



U |

Right Arrow

0;78 0;79

End

0;24

0

0;25

0;80

Down

P

0;81

Page Down

0;26 0;27



| ]

0;28 0;30 0;31 0;32 0;33 0;34! 0;35 0;36 0;37 0;38

0;82 0;83







Insert Delete

Enter A S D F G H J K L

0;84 0;85 0;86 0;87 0;88 0;89 0;90 0;31 0;92 0;93

< < < < < < < < <


0;43 0;44



i Z

0;97 0;98

0;45 0;46



X C

0;99 0;100

Q

Tastă

0;125

6

0;126 0;127



7 8

0;128

3

0;129

0

0;130 0;131



=

0;132 0;133 0;134 0;135 0;136 0;137 0;138 0;139 0;140 0;141

< Ctrl> Page Up F11 F12 < Shift> F11 < Shift> F12 F11 F12 FI1 F12 Up Arrow

FI

0;142

F2 F3

< Ctri>

Keypad

-

0;143 0;144



Keypad Keypad

5 +



F4 F5

0;145 0;146





F6 F7

Down Insert

0;147 0;148

< Ctrl>

Delete Tab

Keypad

+

Arrow

Shift> Shift> Shift> Shift> Shift> Shift> Shift> Shift> Shift> Shift>

FI F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10

Arrow

0;47

V

0;101

0;48

F8

B

0;149

0;102

< Ctril>

F9

Keypad

0;150

0;49

Keypad

N

0;103

M , ., / < Alt> Keypad ” F1 F2

F10

0;104 0;105 0;106 0;107 0;108 0;109 0;110

0;151

< Alt> < Alt>



< Alt>

FI F2 F3 F4 F5 F6 F7

0;152 0;153 0;155 0;157 0;159 0;160 0;161

< Alt> Up Arrow < Alt> Page Up Left Arrow < Alt> Right Arrow End < Alt> Down Arrow < Alt> Page Down

F3

0;111

F8

0;162

Insert

0;112 0;113 0;114

F3 < Alt> F10 Print Screen

0;163 0;164 0;165

< Alt>

Delete Keypad / Tab

0;115

0;166

< Alt>

Keypad

0;50 0;51 0;52 0;53 0;55 0;59 0;60 0;61

0;62 0;63 0;64

F4 F5 F6

0;65

F7

Codurile

EBCDIC

aL TILA IE BEL Dap

Left Arrow

/

*

Home

Enter

tir

Zecimal

Hexa

Octal

Binar

O 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 OA OB oC OD OE OF

000 001 002 003 004 005 006 007 010 011 012 013 014 015 016 017

0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000 0000

Nume 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111

NUL SOH STX ETX SEL HT RNL DEL GE SPsS RPT VT FF CR so SI

Caracter

1236

Anexa A — Date tehnice

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 43 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

Octal

Hexa

Zecimai

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 1A 18 1C 1D 1E 1F 20 21 22 23 24 25 26 27 28 23 2A 2B 2C 20 2E 2F 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 3A 3B 3c 3D 3E 3F

:

.

64

40

65 66 67 68 69 70 73 72 ?3 74 75 76 77 78

020 021 022 023 024 025 026 027 030 031 032 033 034 035 036 037 040 041 042 043 044 045 046 047 050 051 052 053 054 055 056 057 060 061 062 063 064 065 066 067 070 071 - 072 073 074 075 076 077

-

Nume

“ Binar 0001 0000 0001 0001 0001 0010 0001 0011 0001 0100 0001 0101 0001 0110 0001 0111 0001 1000 0001 1001 0001 1010 0001 1011 0001 1100 0001 1101 0001 1110 0001 1111 0010 0000 0010 0001 0010 0010 0010 0011 0010 0100 0010 0101 0010 0110 0010 0111 0010 1000 0010 1001 0010 1010 0010 1011 0010 1100 00101101 0010 1110 0010 1111 0011 0000 0011 0001 0011 0010 0011 0011 0011 0100 0011 0101. 0011 0110 0011 0111 0011 1000 0011 1001 0011 1010 0011 1011 0011 1100 0011 1101 0011 1110 0011 1111

Caracter

DLE DC1 Dc2 Dc3 RES/ENP NL BS POC CAN EM UBS CU1 IFS IGS IRS IUS/ITB DS Sos FS WUS BYP/INP LF ETB ESC SA SFE SM/SW CsP MFA ENQ ACK BEL

SYN IR PP TRN NBS EOT SBS IT RFF CU3 DC4 NAK SUB

100

0100 0000

41 42 43 44 45 46 47 48 43 4A 4B 4C 4D 4E

101 102 103 104 105 106 107 110 111 112 113 114 115 116

0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100 0100

0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110

0100 1114

|

80 81 82.

50 51 52

120 121 122

0101 0101 0101

0000 0001 0010

&

83

53

123

0101

0011

79

-

4F

117

sP :

RSP

6 ă < ( +

Informaţii cu caracter general Zecimal

ZI 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125

126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151

Hexa

5ă 55 56 57 58 59 5A 5B 5c 5D 5E 5F 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 SA 6B sc 6D GE 6F 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 7A 7B 7C 7D

7E 7F 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 SA 8B 8c 8D 8E 8F 90 91 92 93 94 95 96 97

Octal

124 125 126 127 130 131 132 133 134 135 136 137 140 141 142 143 144 145 146 147 150 151 152 153 154 155 156 157 160 161 162 163 164 165 166 167 170 171 172 173 174 175

176 177 200 201 202 203 204 205 206 207 210 211 212 213 214 215 216 217 220 221 222 223 224 225 226 227

Binar

9101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0101 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0110 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111 0111

0111 0111 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1001 1001 1001 1001 1001 1001 1001 1001

Nume

0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110. 1111 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101

1110 1111 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 1010 1011 1100 1101 1110 1111 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111

1237

Caracter

! $ . ) ; a /

| , % > ?

' : 4 e '

= "

a b c d e f g h i

i k | m n o p

.

1238

Anexa A — Date tehnice

Zecimal

Hexa

Octal

152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 173 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219

98 99 SA 98 93c 9D 9E 9F AO A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 AA AB AC AD AE AF BO B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 B9 BA BB BC BD BE BF CO C1 c2 c3 C4 c5 c6 C7 ce C9 CA CB CC CD CE CF DO D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 08 D9 DA DB

230 231 232 233 234 235 236 237 240 241 242 243 244 245 246 247 250 251 252 253 254 255 256 257 260 261 262 263 264 265 266 267 270 271 272 273 274 275 276 277 300 301 302 303 304 305 306 307 310 311 312 313 314 315 316 317 320 321 322 323 324 325 326 327 330 331 332 333

Binar 1001 1000 1001 1001 1001 1010 1001 1011 1001 1100 "1001 1101 1001 1110 1001 1111 1010 0000 1010 0001 1010 0010 1010 0011 1010 0100 1010 0101 1010 0110 1010 0111 1010 1000 1010 1001 1010 1010 1010 1011 1010 1100 1010 1101 1010 1110 1010 1111 1011 0000 1011 0001 1011 0010 1011 0011 1011 0100 1011 0101 1011 0110 1011 0111 1011 1000 1011 1001 1011 1010 1011 1011 1011 1100 1011 1101 1011 1110 1011 1111 1100 0000 1100 0001 1100 0010 1100 0011 1100 0100 1100 0101 1100 0110 1100 0111 1100 1000 1100 1001 1100 1010 1100 1011 1100 1100 1100 1101 1100 1110 1100 1111 1101 0000 1101 0001 1101 0010 1101 0011 1101 0100 1101 0101 1101 0110 1101 0111 1101 1000 1101 1001 1101 1010 1101 1011

Nume

Caracter q r

s t u v w x y z

( A B CC D E F G H 4 SHY

) J K L M N O P Q R

Informaţii cu caracter general Zecimal

Hexa

220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233

Octal

234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254

DC DD DE DF EO E1 E2 E3 E4 E5 E6 E? E8 E9 EA EB EC ED EE EF FO F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 FA FB FC FD FE

334 335 336 337 340 341 342 343 344 345 346 347 350 351 352 353 354 355 356 357 360 361 362 363 364 365 366: 367 370 371 372 373 374 375 376

255

FF

377

Binar

+

Nume

1101 1100 1101 1101 1101 1110 1101 1111 1110 0000 1110 0001 1110 0010 1110 0011 1110 0100 1110 0101 1110 0110 1110 0111 1110 1000 1110 1001 1110 1010 1110 1011 1110 1100 1110 1101 11101110 1110 1111 1111 0000 1111 0001 1111 0010 1111 0011 1111 0100 1111 0101 11110110 1111 0111 1111 1000 1111 1001 11111010 1111 1011 1111 1100 1111 1101 11111110

:

Caracter

| NSP Ss T U V W X Y Z

O 1 2 3 4 5 6 7 8 9

11111111

EO

Prefixele sistemului metric Tabelul

A.4

Pretixele

sistemului

Factor multiplicare

metric

Forma

1000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1000 000 1000 100

1018 1015 1012 109 108 102 102

exponențială

,

Prefix

Simbol Si

exa peta tera giga mega kilo hecto

E P T G M K h

10

10

deca

da

0,1

10

deci

d

0,01

10;2

centi

c

0,000 001

106

micro

Hu

10:12

pico

p

femto atto

f a

0,001

0,000 000 001 0,000 000 000 001

0,000 000 000 000 001 0, 000 000 000 000 000 001

10:3

109

10:15 1018

1239

mili

nano

m

n

1240

Anexa A — Date tehnice

Puterile lui 2

n

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64

1 2 4 9 18

1 2 4 8 17 35 70 140 281 562 1125 2 251 4 503 9 007 18 014 36 028 72 057 144 115 288 230 576 460 152 921 305 843 611 686 223 372 446 744

16 32 64 128 256 512 1 024 2 048 4 096 8 192 16 384 32 768 65 536 131 072 262 144 524 288 1 048 576 2 097 152 4 194 304 8 388 608 16 777 216 33 554 432 67 108 864 134 217 728 268 435 456 536 870 912 1073 741 824 2 147 483 648 4 294 967 296 8 589 934 592 17 179 869 184 34 359 738 368 68 719 476 736 137 438 953 472, 274 877 906 944 549 755 813 888 099 511 627 776 199 023 255 552 398 046 511 104 796 093 022 208 592 186 044 416 184 372 088 832 368 744 177 664 737 488 355 328 474 976 710 656 949 953 421 312 899 906 842 624 799 813 685 248 599 627 370 496 199 254 740 992 398 509 481 984 797 018 963 968 594 037 927 936 188 075 855 872 376 151 711 744 752 303 423 488 504 606 846 976 009 213 693 952 018 427 387 904 036 854 775 808 073 709 551 616

10 20 40 80 100 200 400 800 1000 2000 4000 8000 10000 20000 40000 80000 100000 200000 400000 800000 1000000 2000000 4000000 8000000 10000000 20000000 40000000 80000000 100000000 200000000 400000000 800000000 1000000000 2000000000 4000000000 8000000000 10000000000 20000000000 40000000000 80000000000 100000000000 200000000000 4000000000000 8000000000000 1000800000000 2000000000000 4000000000000 8000000000000 10000000000000 20000000000000 40000000000000 80000000000000 100000000000000 200000000000000 400000000000000 800000000000000 1000000000000000 2000000000000000 4000000000000000 8000000000000000 10000000000000000

Informaţii despre hard și ROM

Informaţii despre hard și ROM

BIOS

1241

BIOS

Acest subcapitol conţine o cantitate imensă de informaţii referitoare la hard și ROM BIOS. Sunt prezentate date foarte utile, cum ar fi poziţiile comutatoarelor de pe plăcile de bază ale sistemelor IBM PC și XT (vezi fig. A.3), adresele memoriei CMOS RAM pentru calculatoarele AT și informaţii privind octeții de stare rezultați în urma testării. Tot aici sunt cuprinse și informații privitoare la versiunile componentei BIOS, codurile de scanare ale tastaturii și magistralele de extensie, fiind prezentate semnalele de pe fiecare pin, liniile de cerere de întrerupere, canalele DMA și adresele porturilor de intrare/ieșire. Şi, în sfârşit, sunt prezentate liste cu semnalele de pe pinii unor conectori cum sunt cei ai porturilor seriale și paralele, ale tastaturii, ale ieșirii vitieo și alții. Comutatoarele

de configurare de pe placa de bază a sistemelor IBM

PC şi XT

A T5R PE ard XI Hotherboară Sulteh Settings SNIICH BLOCK 1 (EC and XI)

EHITCE BLOCK 2 (PC only)

iton Block |Svâceh Boex si

Tota Switel» Blook fa master) | 21%549396%,fa

Ţ” no. eroi

:

11 = i floppy drive

zi 0

01

=

2

ERE

floppy

sia a -

00

= Monochrone

01

=

Color

Display

Graphics

iti

192

11011900

Adapter - 40x25

Adapter

224

01011000

danezi

ze384 | [iitgicee 10101009

10 2 GQdoE pape Aamboara proz:"

ani ia IULID =

geduseai

V.

3 2 39 batea a aa 0 ea E e

Î at mataliei oa o -250 ec! From Floppy Dri 5

do

set

Boot

Froa

209

v/Q

WOzEE 02 = Bana 0 amă 1

MEMORY

:

=

iti si |psotieee

a540 | [itittese 10110000

ve

Floppy

Drive

LEGEND:

0 = 0££

Noraal

POST

1 = Continuous

(Power-On

Looping

Belt

POST

Test)

1

Fig. A.3 Posibilităţile de configurare a plăcii de bază din calculatoarele IBM Adresele memoriei

CMOS

lc00i1000|

316 | 00101000

9 IBM XT: 0

[11111000

1121110090

SI ETESIIIE

ves

+ VIDEO ADAPTER:

36

48

32 | 12111000

drivea

RAM

=

On

PC şi XT

din sistemele AT

Tabelul A.6 prezintă datele conţinute de un modul de memorie AT CMOS RAM de 64 de octeți. Aceste informaţii determină configurarea sistemului în același mod ca și comutatoarele de configurare de pe plăcile de bază din calculatoarele PC și XT. Memoria CMOS RAM este citită și scrisă de programul SETUP.

A.6 Adresele memoriei AT CMOS'RAM. Deplasament hexa

Deplasament zecimal

Dimensiune câmp

Funcție

00h

O

1 octet

Secunda

curentă

O1h

1

1 octet

Secunda

de avertizare în BCD

în BCD

02h

2

1 octet

Minutul

curent în BCD

03h

3

1 octet

Minutul

de avertizare în BCD

O4h

4

1 octet

Ora curentă

05h

5

1 octet

Ora de avertizare în BCD

în BCD

06h

6

1 octet

Ziua

07h

7

1 octet

Ziua curentă a

curentă

a săptămânii

08h

8

1 octet

Luna curentă în BCD

09h

9

1 octet

Anul

lunii în BCD

curent în BCD

în BCD

1242

Anexa A — Date tehnice

Deplasament hexa

Deplasament zecimal

Dimensiune câmp

Funcție

OAh

10

1 octet

Registrul de stare A

.

Bitul 7= Actualizare O0= Data şi ora pot fi citite 1 = Actualizarea orei

Biţii 6-4 = Divizarea frecvenţei de timp 010 = 32,768kHz Biţii

3-0 = Selectare frecvenţă

0110=Frecvenţă de 1,024kHz, impulsuri dreptunghiulare OBh

11

1 octet

Registrul de stare B

Bitul 7 = Ciclu actualizare ceas O0= Actualizare normală 1 = Abandonare actualizare

Bitul 6 = Întreruperea periodică O= Dezactivată (prestabilit) 1 = Activată

Bitul 5 = Întreruperea de avertizare O= Dezactivată

(prestabilit)

1 = Activată Bitul 4 =Întreruperea

de terminare

a actualizării

0= Dezactivată (prestabilit) 1 = Activată Bitul

3= Specificarea

impulsurilor dreptunghiulare în regis-

trul de stare A

!

0 = Dezactivare impulsuri dreptunghiulare 1 = Activare impulsuri dreptunghiulare

(prestabilit)

Bitul 2= Formatul datei 0= Calendar în format BCD

1 = Bitul 1 = 0= 1 = Bitul 0O= O = 1 = OCh

12

1 octet

(prestabilit)

Calendar în format binar Ceas de 24 ore Modul 24 ore (prestabilit) Modul 12 ore Ora de vară Dezactivată (prestabilit) Activată

Registrul de stare C

Bitul Bitul Bitul Bitul

7 = Indicatorul 6= indicatorul 5 = Indicatorul 4= Indicatorul

IRQF PF AF UF

Biţii 3-0= Rezervaţi Biţii 6-0= Rezervaţi

ODh

13

1 octet

Registrul de stare D Bitul 7 = Condiţii funcţionare CMOS

OEh

14

1 octet

O = acumulator CMOS 1 = acumulator CMOS Registrul de diagnoză Bitul 7=

Starea

RAM

descărcat funcţional

alimentării ceasului de timp real

0= CMOS nu a rămas nealimentat 1= CMOS a rămas nealimentat Bitul 6= Suma de control! a memoriei CMOS 0= Suma

RAM

de control este bună

1 = Suma de control nu este bună „Bitul 5 = Starea informaţiei de configurare pentru POST O= Informaţia este valabilă Bitul

1 = Informaţia nu este valabilă 4= Compararea dimensiunii memoriei în POST

O= Cantitatea de memorie detectată de POST corespunde configurației 1= Cantitatea de memorie detectată de POST nu corespunde configurației Bitul 3 = Iniţializarea hard discului O = Iniţializare corectă i

Informaţii despre hard şi ROM

Deplasament hexa

Deplasament zecimal

Dimensiune câmp

15

1 octet

1243

Funcție 1 = Bitul 2 = O0= 1 =

OFh

BIOS

Iniţializare eşuată Starea timpului din CMOS Timpul este valabil Timpul nu este valabil

Biţii 1-0= Rezervaţi Registrul SHUTDOWN 00h= Pornire calculator sau reset soft O1h=

Trecere

test dimensiune

memorie

*

02h = Trecere test memorie 03h = Eşuare test memorie 04h= Terminare POST; încărcare sistem 05h = JMP indirect cu repornirea controlerului de întreruperi 06h= Trecere teste mod protejat O07h= Eşuare teste mod protejat 08h = Eşuare test dimensiune memorie

09h = Transferul unui bloc de date cu INT 15h OAh=JMP

indirect fără repornirea controlerului de întreruperi

08Bh = Folosit de 80386 10h

16

1 octet

Tipurile de unități de floppy disc

Biţii 7-4= Unitatea O Biţii 3-0= Unitatea 0000= Nici una 0001 = Unitate de 0010=Unitate de 0011 = Unitate de 0100 = Unitate de Rezervat

11h

17

1 octet

12h 4

18

1 octet

13h

13

1 octet

Rezervat

14h

20

1 octet

Configuraţie

1 360K 1,2M 720K 1,44M

Tipurile de unități de hard disc Biţii 7-4:= Unitatea O, tipul (0-15) Biţii 3-0 = Unitatea 1, tipul (0-15)

Biţii

7-6 = Numărul de unităţi de floppy disc 00= 1 unitate de floppy disc

01 =2 unităţi de floppy disc Biţii 5-4 = Modul de afişare 00 = Niciunul sau

EGA

01 = CGA cu 40 de coloane, EGA sau VGA 10=CGA cu 80 de coloane, EGA sau VGA 11 = Adaptor video monocrom Biţii 3-2= Rezervaţi Bitul 1 = Există coprocesor matematic Bitul O= Este instalată unitate de floppy disc

15h

21

1 octet

Capacitatea memoriei convenţionale (octetul mai puţin semnificativ)

16h

22

1 octet

Capacitatea memoriei convenţionale (octetul cel mai semnificativ)

17h

23

1 octet

Capacitatea

memoriei

extinse

18h

24

1 octet

Capacitatea

memoriei

extinse (octetul cei mai semnificativ)

19h

25

1 octet

Unitatea

1Ah

26

1 octet

Unitatea de hard disc 1, tipul (0-255)

18h 2Eh

27 46

9 octeți 1 octet

Rezervat Suma de control a memoriei CMOS

2Fh

47

1 octet

Suma de control! a memoriei CMOS

30h

48

1 octet

Capacitatea reală a memoriei extinse (octetul mai puţin semnificativ)

31h 32h

43 50

1 octet 1 octet

Capacitatea reală a memoriei extinse (octetul ce! mai semnificativ) Secolul în BCD

33h

51

1 octet

Indicatori POST

(octetul mai puţin semnificativ)

de hard disc O, tipul (0-255)

Bitul 7 = Sţarea zonei de memoriei convenţionale

0= Neinstalată

128K

. (octetul cel mai semnificativ) (octetul mai puţin semnificativ)

situată în partea de sus a

1244

Anexa A — Date tehnice

Deplasament hexa

Deplasament zecimal

Dimensiune câmp

Funcție

Bitul

Biţii 34h

52

2 octeți

1 = instalată 6 = Indicator folosit de programul O = Normal (prestabilit) 1 = Afişează primul mesaj 5-0= Rezervaţi

SETUP

Rezervat

Tabelul A.7 prezintă valorile care pot fi scrise de BIOS într-un octet special al memoriei CMOS, numit octetul de diagnoză. Puteţi citi acest octet cu ajutorul unui program de diagnosticare, pentru a vedea dacă sistemul a semnalat apariţia unei probleme.

Tabelul A.7:Octetul de diagnoză din memoria. CMOS RAM (la Di Numărul

PCI

bitului

7

6

5

4

3

2

1

0

Hexa

1

.

,

,

.

.

,

,

80

Ceasul

de timp

1

.

.

.

.

.

.

40

Suma

de control

a memoriei

1

.

.

.

.

,

20

POST

a detectat

o informaţie de configurare

Și

,

.

.

10

Dimensiunea

1

.

,

.

08

Iniţializare nereușită

,

.

04

Timpul

1

.

02

Adaptoare

1

01

Nu s-a reuşit citirea identificatorului

00

Nu au fost semnalate erori (normal)

1

1

Funcţia

Modelele, submodelele și reviziile componentei

memoriei

memorat

BIOS

A.8

Modelele,

submodelele

Tip sistem

UCP

Ceas

PC

8088

4.77

PC

8088

4.77

şi PE

IPL

nealimentat CMOS

RAM

nu corespunde

a unităţii sau

nu este

bună

necorespunzătoare

cu cea detectată

cuplorului de

hard

de POST

disc

nu este valabil

care nu corespund

configurației unui adaptor

IBM

Tabelul A.8 prezintă date despre diferitele versiuni de ROM Tabelul

real a rămas

BIOS care au fost utilizate în sistemele o

pe

i] BIOS

IBM.

IBM

Tip magistrală/Lăţime

Dată ROM BIOS

Octet identificare

Octet submodel

Revizie

Tip unitate ST 506

MHz

ISA/8

24-04-81

FF

—

—

—

MHz

ISA/8

19-10-81

FF

—

—

—

PC

8088

4.77

MHz

ISA/8

27-10-82

FF

—

—

—

PC-XT

8088

4.77

MHz

ISA/8

08-11-82

FE

—

—

—

PC-XT

8088

4.77

MHz

ISA/8

10-01-86

FB

00

01

—

PC-XT

8088

4.77

MHz

ISA/8

09-05-86

FB

00

02

—

PCir

8088

4.77

MHz

ISA/8

01-06-83

FD

—

—

—

8ocsa

4.77

MHz

ISA/8

13-09-85

F9

00

00

—

ISA/8

26-06-87

FA

01

00

26

PC

Convertible

PS/2

25

8086

8 MHz

PS/2

30

8086

8 MHz

ISA/8

02-09-86

FA

00

00

26

PS/2

30

8086

8 MHz

ISA/8

12-12-86

FA

00

01

26

PS/2

30

8086

8 MHz

ISA/8

05-02-87

FA

00

02

26

PC-AT

286

6 MHz

ISA/16

10-01-84

FC

—

—

15

PC-AT

288

6 MHz

ISA/16

10-06-85

FC

00

01

23 23

PC-AT PC-XT

286

PS/1

286

8 MHz

ISA/16

15-11-85

FC

01

00

286

6 MHz

ISA/16

21-04-86

FC

02

00

24

286

10 MHz

ISA/16

01-12-89

FC

OB

00

44 37

PS/2

25 286

286

10 MHz

ISA/16

28-06-89

FC

09

02

PS/2

30 286

286

10 MHz

ISA/16

25-08-88

FC

09

00

37

PS/2 30 286

286

10 MHz

ISA/16

28-06-89

FC

09

02

37

Informaţii despre hard şi ROM

Tip magistrală/Lățime

Dată ROM BIOS

Octet identificare

Tip sistem

UCP

PS/2

35 SX

386SX

. 20 MHz

ISA/16

15-03-91

F8

PS/2 35 SX

386SX

20MHz

ISA/16

04-04-31

Fe

Ceas

Octet submodel

BIOS

Revizie

Tip unitate ST 506

19

05

37

19

06

37

PS/2 40 SX

386SX

20 MHz

ISA/16

15-03-91

Fe

19.

05

37

PS/2 40 SX PS/2 L40 SX PS/2 50 PS/2 50 PS/2 50Z

386SX

20MHz

ISA/16

04-04-91

Fe

19

06

37

386SX 286 286 286

20MHz 10 MHz 10 MHz 10 MHz

ISA/16 MCA/16 MCA/16 MCA/16

27-02-91 13-02-87 09-05-87 28-01-88

F8 FC FC FC

23 04 04 04

02 01 02

37 32 32 33

286 386SX 386SX 386SX

10 MHz 16MHz 16MHz 20MHz

MCA/16 MCA/16 MCA/16 MCA/16

18-04-88 02-11-88 ? 03-07-91

FC F& F8 F8

04 OC 1E 26

03 00 00 02

33 33 33 None

286 386SX 386DX 386DX

10 16 16 16

MHz MHz MHz MHz

MCA/16 MCA/16 MCA/32 MCA/32

13-02-87 08-02-90 29-01-88 11-04-88

PS/2 70 386 PS/2 70 386 PS/2 70 386

386DX 386DX 386DX

16 MHz 20 MHz 20 MHz

MCA/32 MCA/32

15-12-89 29-01-88

FC F8 F8 F8 F8 F8

05 1C 03 09 09 04

00 00 00 02 04 00

32 33 33 33 33 33

MCA/32

PS/2 70 386

386DX

20MHz

MCA/32

11-04-88 15-12-89

F8 F8

04 04

02 04

33 33

PS/2 70 386 PS/2 70 386

386DX 386DX

25 MHz 25 MHz

MCA/32 MCA/%2

08-06-88 20-02-89

re F8

0D 0D

00 01

33 33

PS/2 70 486 PS/2 70 486

486DX 486DX

25 MHz 25MHz

MCA/32 MCA/32

01-12-89 29-09-89

F8 F8

0D 1B

? 00

? ?

PS/2 P7O 386

386DX

16 MHz

MCA/32

?

F8

50

00

?

PS/2 P70O 386

386DX

20 MHz

MCA/32

18-01-89

F8

0B

00

33

PS/2 PS/2 PS/2 PS/2 PS/2 PS/2

P75 486 80 386 80 386 80 386 90 XP 486 90 XP 486

486DX 386DX 386DX 386DX 486SX 486SX

33MHz 16MHz 20MHz 25 MHz 20MiHz 20MHz

MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32 MCA/32

05-10-90 30-03-87 07-10-87 21-11-89 ? ?

F8 F8 F8 F8 F8 F8

52 00 o1 80 2D 2F

00 00 00 01 00 00

33 32 32 ? ? ?

PS/2 90 XP 486 PS/2 90 XP 486

486DX 486DX

25MHz 33MHz

MCA/32 MCA/32

? ?

F8 F8

11 13

00 00

? ? ?

PS/2 50z PS/2 55 SX PS/2 55 LS PS/2 57 SX PS/2 60 PS/2 65 SX PS/2 70 386 PS/2 70 386

1245

00

PS/2 90 XP 486

486DX

50 MHz

MCA/32

?

F8

28

00

PS/Z 95 XP 486

486SX

20MHz

MCA/32

?

F8

2C

00

?

PS/2 95 XP 486 PS/2 95 XP 486

486SX 486DX

20MHz 25MHz

MCA/32 MCA/32

? ?

F8 F8

2E 14

00 00

? ?

PS/2 45 XP 486 PS/2 35 XP 486

486DX 486DX

33MHz 50MHz

MCA/32 MCA/32

? .?

F8 F8

16 2A

00 00

? ?

Identificatorii de model, submodel şi revizie sunt în hexazecimal. — = Wu prezintă această caracteristică.

Nici una = Pot fi utilizate doar unităţi SCSI. ?2= Informaţii indisponibile. interfețele soft pentru discurile magnetice Figura A.4 prezintă relaţiile dintre diferitele interfeţe soft folosite în sistemele compatibile IBM pentru lucrul cu discurile magnetice. Este ilustrat lanţul realizat între hard (reprezentat de controlerul unităţii),

ROM

BIOS, DOS şi programul utilizatorului.

j

”

1246

Anexa A — Date tehnice

Program de aplicaţii DOS INT 21h

DOS INT 25/26h ROM BIOS INT 13h

Porturi I/O pentru controlerul de disc

Floppy

XT ST-412 | AT ST-412

3FO-3F7 Unitate

320-323

je ST-412 | PS/2 ESDI

1F0-1F7

320-324 E Uni

”

3540-3457

hard disc

nitate

floppy disc

| PS/2'SCSI

3510-3517

Fig. A.4 Relaţiile dintre interfețele soft pentru discurile magnetice

Tabelul următor prezintă diferitele funcţii realizate de întreruperea BIOS INT 13h. Unele funcții sunt caracteristice doar unităţii de floppy disc sau celei de hard disc, iar altele pot fi folosite de ambele tipuri de unități. Tabelul

A.9

Funcţiile

întreruperii

Harddisc

BIOS

INT

13h

Funcţia

Floppy disc

Descriere

00h

x

x

Resetare controler

O1h

x

x

Citire stare în urma

02h

x

x

Citire sectoare

03h

x

x

Scriere sectoare

O4h

x

x

Verificare sectoare

05h

x

ultimei operații efectuate

x

Formatare

06h

x

Formatare

pistă cu marcarea

07h

x

Formatare

disc începând

08h

x

pistă sectoarelor

cu o anumită

x

Citire parametri

09h

x

Inițializarea tabelului de parametri

OAh

x

Citire sectoare

OBh

x

Scriere

sectoare

OCh

x

Căutare

cilindru

ODh

pad

Reset hard disc

OEh

x

Citire buffer sector

OFh

x

Scriere

10h

x

Test de unitate pregătită

x

Recalibrare

unitate

x

Diagnostic

memorie

x

Diagnostic

unitate

x

Diagnostic

intern controler

x

Citire tip disc

1ih 12h

.

13h 14h

unitate ai unităţii

lungi lungi

buffer sector

RAM

de pe controler *

15h

x

16h

x

Citire stare schimbare

dischetă

17h

x

Precizare tip dischetă

pentru

18h

x

Precizare tip suport Parcare

defecte

pistă

19h

x

capete

1Ah

x

Formatare

1Bh

x

Citire informaţie

1Ch

x

Citire configuraţie

magnetic

hard

formatare pentru formatare

disc

fizică pentru

un controler

producător pentru

pentru

ESDI un controler

un controler ESDI

ESDI

Conectorii plăcii de bază Tabelul puteţi

următor vedea

program

prezintă codurile de eroare care pot fi returnate de întreruperea

aceste

coduri

la rularea

care poate accesa

Tabelul'A-10: Cod

unui

program

de

formatare

direct unitatea de disc, folosind rutine BIOS.

Codu

Descriere

00h

Lipsă eroare

O1h

Comandă

02h

Marcă

03h

Incercare de înregistrare pe o dischetă

O4h

Nu

eronată

de adresă

negăsită

protejată

la scriere

a fost găsit sectorul reset

05h

Eșuare

06h

Eroare generată

O7h

Eşuare

O09h

Depăşirea

limitei de 64K

OAh

Detectare

sector defect

de schimbarea

suportului

magnetic

iniţializare la transferul

DMA

pistă defectă

OBh

Detectare

10h

Cod

ECC

11h

Dată

corectată

20h

Eroare

controler

40h

Eșuare

poziţionare

80h

Unitatea

solicitată

AAh

Unitatea

nu este pregătită

BBh

Eroare

nedefinită

CCh

Eroare

scriere

la citire

eronat

OEh

Eroare stare

FFh

Operaţie

SENSE

prin utilizarea

codul

ECC

nu răspunde

eșuată

Conectorii plăcii de bază - Tabelul A.11; Conectorul E

ITP

ertrte

Pinul

Semnalul

1

Gnd

2

Unused

3 4

KEY

ELI!)

+6

La

E aL

acei

fizică,

Lt

iile

V

LT

G| Pluo|N| =

Pinul

i

Semnalul LED Power (+5 V) KEY Gnd Keyboard Gnd

Tabelul A.13 'Conectorul difuzorului” Pinul

Semnalul

1 2

Audio KEY

3

Gnd

4

+5 V

Inhibit

a unui

BIOS

editor

INT de

13h.

disc

sau

1247 Uneori a altui

1248

Anexa A — Date tehnice

Date despre sistemul video Tabelul

Standard

A.14

Standarde

Dată lansare

şi moduri

de

afişare

Rezoluţie

Număr

culori

Mod

a

Mod 07h

BIOS

MDA

12-08-81

720 x 350

4

Text

CGA

12-08-81

320 x 640 x 160x 320 x 640 x

200 200 200 200 200

16 16 16 4 2

Text Text APA APA APA

00/01h 02/03h — 04/05h 06h

EGA

10-09-84

320 x 350 640 x 350

16 16

Text Text

02/03h

720x 350

4

Text

07h

16 16 4 16

APA APA APA APA

ODh OEh OFh 10h

320 640 640 640

PGA

10-09-84

x x x x

200 200 350 350

00/01h

16

Text

00/01h

640 x 320 x 640 x 640x

200 200 200 480

16 4 2 256

Text APA APA APA

02/03h 04/05h 06h —

320 x 200

MCGA

02-04-87

320 x 640 x 320 x 640x 640 x 320 x

400 400 200 200 480 200

16 16 4 2 2 256

Text Text APA APA APA APA

00/01h 02/03h 04/05h 06h 11h 13h

VGA

02-04-87

360x 720 x 320 x 640 x 720x 320x 640x 640 x 640 x 640 x 640 x 320x

400 400 200 200 400 200 200 350 350 480 480 200

16 16 4 2 16 16 16 4 16 2 16 256

Text Text APA APA Text APA APA APA APA APA APA APA

00/01h 02/03h 04/05h 06h 07h ODh OEh OFh 10h 11h 12h 13h

8514

02-04-87

1024 x 768 640 x 480 1024 x 768

256 256 256

APA APA APA

H-Oh H-1h H-3h

XGA

30-10-90

360 x 720x 320 x 640 x 720 x 320 x 640 x 640 x 640 x 640 x 640 x 320 x 1056 1056

400 400 200 200 400 200 200 350 350 480 480 200 x 400 x 400

16 16 4 2 16 16 16 4 16 2 16 256 16 16

Text Text APA APA Text APA APA APA APA APA APA APA Text Text

00/01h 02/03h 04/05h 06h 07h ODh OEh OFh 10h 11h 12h 13h 14h 14h

1056 x 400

16

Text

14h

1056 1024 640 x 1024 1024

16 256 65536 256 256

Text APA APA APA APA

14h H-Oh H-1h H-2h H-3h

x 400 x 768 480 x 768 x 768

Date despre sistemul video

Tip afişare alfanumerică

Matrice caractere

Vertical (Hz)

1249

Orizontal (Hz)

Mod scanare

9x14

50

8,432

Std

40x 25

8x8

60

15,75

Std

80x 25 — 40 x 25 80x 25

8x8 — 8x8 8x8

60 60 60 60

15,75 „15,75 15,75 15,75

Std Std Std Std

40x

25

8x14

60

21,85

Std

80x 40x 80x 80x 80x

25 25 25 25 25

9x14 8x8 8x8 8x14 8x14

50 60 60 50 60

18,432 15,75 15,75 18,432 21,85

Std Std Std Std Std

40x 80x 40x 80x —

25 25 25 25

Ex8 8x8 8x8 8x8 —

60 60 60 60 60

15,75 15,75 15,75 15,75 30,48

Std Std Std Std Std

40x 25

8x16

70

31,5

Std

80x 40x

25 25

8x16 8x8

70 70

31,5 31,5

Std DBL

80x 40x

30 25

8x16 8x8

60 70

31,5 31,5

Std DBL

40x 25

9x16

70

31,5

Std

80x 40x 80x 80x 40x 80x 80x 80x 80x 80x

9x16 8x8 8x83 9x16 8x8 8x8 8x14 8x14 8x16 8x16

70 70 70 70 70 70 70 70 60 60

31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5

Std DBL DBL Std DBL DBL Std Std Std Std

80x

25

80x 25

80x 25

25 25 25 25 25 25 25 25 30 30

40x 25

8x14

60

8x8

8x8

70

*

70

21,85

,

Std

31,5

DBL

31,5

DBL

85 x 38

12 20

43,48

35,52

IL

80x 34

8x14

7x15

60

43,48

31,5

Std

40x 80x 40x 80x 80x 40Xx 80x 80x 80x 80x 80x 40x

9x16 9x16 8x8 8x8 9x16 8x8 8x8 8x14 8x14 8x16 8x16 8x8

70 70 70 70 70 70 70 70 70 60 60 70

31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5

Std Std DBL DBL Std DBL DBL Std Std Std Sta DBL

132 x 43 132 x 56 182 x 60

8x9 8x8 8x6

12 x 20

70 70 70

43,48

31,5 31,5 31,5

Std Std Std

80 x 34 128 x 54

8x14 8x14

60 43,48

31,5 35,52

Std IL

146 x51

7x15

43,48

35,52

IL

146 x 51 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 25

132x 25

85x38

8x16

70

35,52

31,5

35,52

IL

,

Std

IL

1250

Anexa A — Date tehnice

8514 = Adaptor 8514/A4A XGA =eXtended Graphics Array APA =AI// Points Addressable (Grafică) DBL = Double Scan IL = Întrețesut — = Nu acceptă

MDA = Monochrome Display Adapter CGA = Co/or Graphics Adapter EGA = Enhanced Graphics Adapter PGA = Professional Graphics Adapter MCGA = Multi-Color Graphics Adapter VGA = Video Graphics Array

E [PE

Pe

Adaptorul 8514/A permite trecerea semnalelor VGA de pe placa sistem prin conectorul Auxiliary Video Connector, astfel că toate modurile VGA vor funcţiona normali. Adaptorul XGA dezactivează circuitele VGA de pe placa sistem și conţine pe placă un adaptor VGA complet pe 16 biţi.

Pinii de identificare ai monitoarelor

Următorul tabel prezintă configurarea pinilor de identificare pentru câteva monitoare IBM. Prin sesizarea pinilor legaţi la masă, adaptorul video poate determina ce tip de monitor este conectat la calculator. Acest mod de identificare este util în special pentru a stabili dacă monitorul este color sau monocrom. Datorită acestor identificatori, ID 0-3, cuploarele VGA sau XGA pot selecta corect configuraţia de culori și dimensiunea imaginii.

ei ID3

Monitor

Diagonală

IDO

ID1

ID2

8503

12 inci

Lipsă

Masă

'Lipsă

Lipsă

8512

13 inci

Masă

Lipsă

Lipsă

Lipsă

8513

12 inci

Masă

Lipsă

Lipsă

Lipsă

8514

15 inci

Masă

Lipsă

Masă

Lipsă

8515

14 inci

Lipsă

Lipsă

Masă

Lipsă

9515

14 inci

Lipsă

Lipsă

Masă

Lipsă

9517

17 inci

Masă

Lipsă

Masă

Masă

9518

14 inci

Masă

Lipsă *

Masă

Lipsă

Codurile

i

comenzilor

modemului

Acest siubcapitoi prezintă codurile comenzilor pentru modemurile cele mai răspândite. Veţi avea nevoie de aceste tabele în; cazul în care va trebui să lucraţi cu astfel de dispozitive fără să aveţi și documentaţia necesară. În următorul tabel sunt prezentate comenzile recunoscute de modemurile Hayes și U.S. Robotics. Setul de comenzi al acestor modemuri poate deveni complicat în cazul modelelor mai sofisticare. Puteţi utiliza acest tabel în cazul în care trebuie să reconfigurați modemul şi nu este de tip nu dispuneţi de documentația corespunzătoare. Chiar dacă modemul dumneavoastră Hayes sau 1J.S. Robotics, probabil că acceptă cele mai multe dintre comenzile acestui set, devenit un fel de standard.

Ra) Comanda

A-6 Comenzile şi caracteristicile modemurilor U.S. Robotics şi Hayes Funcţii modem

și opţiuni

&

Vezi setul extins

de comenzi

%

Vezi setul extins de comenzi

A

Trece

A/

Repetă

modemul o dată

în modul ultima

recepţie

comandă

Dual

USR 2400

Hayes 2400 1200

x x fără să fi primit un apel

x x

x x

Codurile comenzilor modemului

Comanda A> Orice tastă

Funcţii modem

şi opţiuni

Dual

Repeţă continuu ultima comandă Termină tentativa curentă de conectare sau întrerupe repetarea

USR 2400

x x

x

x

x

1251

Hayes 2400 1200

comenzii

AT

Aceste litere vin de la cuvântul „atenţie” și trebuie puse în faţa fiecărei comenzi

Bn

Selectarea

BO B1 Cn

A/, A>

x

modului de comunicare

x

x

x x

x x

Activare/dezactivare transmisie

x

x

x

CO

x

x

x

Dezactivare Activare

Formează

(prestabilit)

numărul

de telefon n

şi intră în modul

transmisie.

folosite opţiunile: P T , ; ”..... !

x

şi +++

Standardul CCITT Standardul Bell (ton de răspuns)

C1 Dn

cu excepţia

Pot fi

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x x x x x

Ă x x x x x x

x x x x x x

x x x x

W

Formare număr în mod PULSE (prestabilit) Formare număr în mod TONE Determină o pauză de 2 secunde Determină revenirea in modul de lucru „introducere comandă” Introduce în numărul de telefon format literele care urmează Transmite o scurtă întrerupere a liniei pentru transferul apelului la un număr interior Ă Determină modemul să aştepte un al doilea ton (dacă este

x

x

x

O

folosit X3 sau mai mare) Determină modemul să aștepte un răspuns (pentru X3 sau mai

X

x

x

x

x

x

x

mare)

R

Determină modemul ca după formarea numărului să treacă în modul recepţie Determină formarea

Ss

DL DSn

Formează

En

Modul

EO Et

Fn

Hn

In

unui număr

din memoria

modemului

Formează ultimul număr numărul

ecou

x:

E

x

din memoria

NVRAM,

local (nu e valabil după

Dezactivare

de la poziţia n

realizarea

legăturii)

”

Activare

x x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Activare/dezactivare ecou local după realizarea legăturii

x

x

x

x

FO F1

x x

x x

x x

x x

x x x.

x x x

x x x

x x x

Activare (semiduplex) Dezactivare (duplex); prestabilit

închidere/deschidere linie telefonică HO inchidere (punere receptor în furcă), H1 Deschidere (ridicare receptor)

prestabilit

interogare

x

x

x

x

IO 11

Se cere codul produsului Se cere suma de control a memoriei

x x

x x

x x

x x

12

Se cere testarea memoriei RAM

x

x

x

13 14

Se cere durata legăturii sau ora exactă Se cere configuraţia modemului

x x

x x

I5 I6

Se cere configurația NVRAM Se cere diagnosticarea legăturii

x x

17

Se cere configuraţia

x

ROM

produsului

Kn

Utilizarea ceasului de către modem KO Comanda ATI3 determină afișarea duratei legăturii (prestabilit) K1 Comanda ATI3 determină afişarea ceasului de timp real valoarea acestuia poate fi modificată cu comanda ATI3=

Ln

Volumul

x x x

0O:MM:SSK1)

Mn

difuzorului

x

LO

Încet

L1

Încet

L2

Mediu

x

L3

Tare

x

Modul de lucru al difuzorului MO Difuzorul e mereu dezactivat

|

x x

x x

x x

x x

x x

1252

Anexa A — Date tehnice USR

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Formare număr în mod PULSE

x

x

x

x

Afişarea codurilor rezultat Codurile sunt afișate Q0

x x

x x

x x

x x

x

x

x

x

Sr=n

x

x

x

x

x x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Difuzorul este activ mereu

x

Difuzorul este activat după formarea ultimei cifre a numărului de telefon şi este dezactivat la detectarea purtătoarei în starea on fine după

Revenirea

-

x

legăturii este de-

realizarea

Difuzorul este activ dar după zactivat (prestabilit)

M2

Qn

1200

x

M3

P

2400

x

M1

On

Hayes

2400

Duai

Funcţii modem şi opţiuni

Comanda

00

Revenire normală

01

Revenire cu reapelare

Q1

Codurile nu sunt afişate

Q2

Codurile

unei comenzi

executarea

nu sunt afişate în modul

x

recepţie

Scrierea unui registru S; r este numărul registrului, iar n un număr între O şi 255

sr? T

Scrierea bitului b din registrul r cu valoarea n (O sau 1) Se cere valoarea registrului r Formarea numărului de telefon în modul TONE

Vn

Modul

Sr.b=n

Xn

de afişare a codurilor rezultat

VO

Coduri numerice

V1

Cuvinte

Seturiie codurilor rezultat X0 Modemul întoarce un set minim de coduri X1

La fel ca XO dar este specificată și viteza de transmisie (de

ex. CONNECT X2 X3

X4

2400) şi modemul formează numărul fără să

aștepte tonul La fel ca X1 dar modemul aşteaptă tonul înainte de a forma un număr La fel ca X1 dar sunt adăugate mesaje care descriu evoluția apelului şi detectarea tonului; modemul formează numărul fără să aştepte tonul La fel ca X3 dar modemul

așteaptă

tonul înainte de a forma

un număr

Yn

Deconectare long space Dezactivată VO Y1

zZ +++

/

x x

Activată; modemul se deconectează unui semnal break de 1,5 secunde

şi închide după

primirea

x

Reset soft Comanda

nu trebuie transmise date timp de cel puţin o

escape;

Pauză de 125ms >

$ . &$

Determină

x

x

x

x

x

repetarea

continuă

a comenzii sau cel mult

10 încercări

Afişare informaţii de bază (Help) Afişare informaţii privind comanda &

x

x

x

x

x

%$

Afişare informaţii privind comanda

D$

Afişare informaţii privind comanda D (Piaf

x

Ss

Afişare informaţii privind registrul S

x

- Ctrl S Ctrl C Ctri K

%

x

Codurile

rezultat

14-17

şi 19 privind ARQ

x

x x x

Oprire/reluare afişare informaţii (HELP) Anulare afişare informaţii (HELP) Anulare afişare informaţii (HELP)

Satul de comenzi extinse &An

x

(retransmisia

automată

a

x

blocurilor de date defecte) &AO

Nu afişează codurile rezultat ARQ

x

&A1 &A2

Afişează codurile rezultat ARQ (prestabilit) Afişează codurile rezultat HTS şi V.32 .

x x

&A3

Afişează

x

codurile rezultat ale protocolului

x

x

Codurile comenzilor modemului

Comanda

Funcţii modem şi opțiuni

'

Dual

Setul de comenzi extinse &8n Viteza de transmisie a datelor de la termina! (DTE) la modem (DCE) &BO

&B1 &B2

Viteza DTE se adaptează legătura (prestabilit)

&Cn

&Dn

&Hn

&in

&Jn

&Kn

&Ln

Opţiuni privind semnalul

(detectarea

purtătoarai)

x

x

&C1

x

CD

x

x

x x

x x x

x

x

&D3 La tranziţia 1/0 a semnalului DTR, modemul este resetat Este încărcată în RAM configuraţia producătorului

x

x x

Guard tones (frecvenţe transmise după frecvența de răspuns) &G0 Fără (pentru S.U.A. şi Canada); prestabilit &G1 550Hz (unele ţări din Europa)

&G2 1800Hz (Marea Britanie) Controlul emisiei datelor &H0 Dezactivat (prestabilit) &H1 Hard (CTS) &hH2 Soft (XON/XOFF)

x x x

x x x

x x x x x

x

&H3

x

urmăreşte

detectarea

purtătoarei

Opţiuni privind semnalul DTR (terminal de date gata) &D0 Modemul ignoră DTR &D1 La tranziția 1/0 a semnalului DTR, modemul trece în modul comandă La tranziţia

1/0 a semnalului DTR, modemul comandă și închide linia telefonică

trece în

Hard şi soft

Controlul soft al recepţiei datelor &l0 Dezactivat (prestabilit) XON/XOFF

&i2 &l3

distanță XON/XOFF doar la modemul locai Modul gazdă, protocol Hewlett Packard

&i4 &l5

Modul Modul

la modemul

local! şi la calculatorul de la

terminal, protocol Hewlett Packard ARO, le fel ca &l2; modul non-ARO,

x

x x așteaptă

semnalui XON/XOFF Selecția conectorului telefonic &J0 RJ11, RJ41S, RJ45S &J1 RJ12, RJ13 Comprimarea datelor &KO Dezactivată

x x

x x x x x

&K1

Activare/dezactivare

&kK2

Activată

x

&K3

Doar

x

automată

(prestabilit)

pentru protocoliui V.42bis

Specificarea liniei telefonice &LO Linie normală (prestabilit)

Linie închiriată

&MO &M1 &M2 &M3

Normal, fără controlul erorilor Mod sincron Mod sincron 2, formarea numerelor din memorie Mad sincron 3, formare manuală

&M4

Mod normal/ARQ (norma! dacă nu se poate realiza legătura ARO); prestabilit Mod ARQ (modemul închide dacă nu poate realiza legă-

tura ARQ) Viteza de transfer între două modemuri Legătură

&N1 &N2

300bps 1200bps

normală

x

x x

x

Controlul erorilor şi opţiuni de comunicație sincronă

&NO

x

x x

&i1

&M5

&Nn

CD

CD este forțat tot timpul în starea activă

&L1 &Mn

x x

şi variabilă în rest

modul

&Gn

x

&CO

&D2

&F

Hayes 2400 1200

x

vitezei la care s-a stabilit

Viteza de transmisie DTE are o valoare fixă Viteza de transmisie DTE are o valoare fixă în modul ARQ

USR 2400

(prestabilit)

x x

x

x

x

x x

x x x

x x x

x x

x x

1253

1254

Anexa A — Date tehnice.

Funcţii modem

Comanda.

USR 2400

Dual

i

'

şi opţiuni

Hayes 1200 2400

Setul de comenzi extinse &N3

2400bps

&N4

4800bps

&N5

7200bps

&N6 &N7

9600bps „12Kbps

&Pn

&Rn i

S.U.A.

&P1

Marea Britanie

Opţiuni &RO

x x

activ (prestabilit) |

DSR

este mereu

&S1 &S2

DSR este comandat de modem DSR este un impuls; CTS urmărește DCD.

&S3

DSR

este un impuls

Este acceptată o buclă digitală de la distanţă Nu este acceptată bucla digitală de la distanță

Este creată o buclă digitală de la distanță Buclă digitală de la distanţă cu autotest Buclă analogică cu autotest

Configurarea Surse

curentă

este scrisă în memoria

|

NVRAM

”

de sincronizare

&XO &X1 &X2

x

x x

x x

x x

x

x

x

x

.X

x x

x

x x x

x x “x x

Buclă digitală

&T6 &T7 &T8

x

x

x

Opţiuni de testare a modemului Terminarea testării &TO Buclă analogică &T1 Rezervat &T2 &T4. &T5

x

x

,

activ Opţiuni privind semnalul DSR (aaa ser ready)

&T3

&Xn

x x

privind controlul hard al transmiterii datelor Semnalul CTS (c/ear to send) urmărește semnalul RTS (request to send) Semnalul CTS nu ţine cont de RTS (prestabilit) Sunt acceptate datele ecepiionata cât timp RTS este

&SO

&W

x

- prestabilit

&PO

&R1 &R2

&Tn

x

14,4Kbps &N8 Raportul închis/deschis în modul PULSE

.

&Sn

x

La realizarea sincronizării este felasit ceasul de emisie al modemului (prestabilit) La realizarea sincronizării este folosit terminalul La realizarea sincronizării este folosit ceasul de recepție

x

x

x x

x x

x x x

x x x

x.

x

x

x

x

x

x x

x x

al modemului &Yn

Opţiuni

&Zn=s

Un break

x

„distructiv” curăță

bufferul; un break „urgent” este transmis imediat sistemului de la distanţă

&7n=L

break.

privind comanda

&Y0 &Y1 &v2

Distructiv, dar nu se transmite break Distructiv, urgent (prestabilit) Nedistructiv, urgent

&Y3

Nici distructiv,

x x x x

nici urgent

Memorează ultimul număr de telefon în memoria NVRAM, Este scris numărul

de telefon s în memoria

NVRAM,

la poziţia n

x

la poziţia n

x

de la poziţia n

x

(n=0-3); maxim 36 de caractere numărul

de telefon din memoria

NVRAM,

&Zn?

Afişează

%Rn

“ Acces de la distanţă la RCU (Rack Controller Unit) Dezactivat %RO Activat %R1

%T

Permite

x

(n=0-3)

recunoaşterea

numerelor

de telefon formate în modul

x x x TONE

x

Conţinutul registrelor S ale modemului SO

Specifică de câte ori este lăsat telefonul să sune înainte ca modemul să răspundă automat (când comutatorul SW5 este 1). Valoarea prestabilită este S0= 1. Dacă S0=0 modemul nu răspunde automat, ca şi în cazul SW5=0.

SW5

SW5

[9]

SW5

Codurile comenzilor modemului

Comanda

Funcţii modem

şi opţiuni

Dual

2400

1255

Hayes 2400 1200

Conţinutul registrelor S ale modemului S1

Se numără de câte ori sună valoarea este memorată

S2

Stabileşte caracterul

telefonul în cazul primirii unui apel şi

O

o

O

O

43

43

43

43

-

folosit în secvenţa

escape.

Caracterul

presta-

bilit este + (codul ASCII 43) S3

Stabileşte caracterul

ASCII

pentru

S4

Stabileşte caracterul

ASCII

pentru

comanda

CR

(carriage return)

comanda LF (/ine feed) Stabileşte caracterul ASCII pentru | comanda BS (backspace) Precizează câte secunde aşteaptă modemul înainte de a forma numărul de telefon

s5 S6

S7

Precizează câte secunde aşteaptă modemul pentru detectarea

13

13

1.13

13

10

10

10

10

8

8

"8

8

2

2

2

2

60

30

30

purtătoarei

s8

30

:

Precizează câte secunde durează pauza generată de opţiunea |,) într-o comandă

de formare a unui număr,

precum

2

2

2

2

6

6

6

6

7

?

7

7

70

70

70

70

50

50

50

50

O

O

şi cea dintre

repetările unei comenzi (>) s9

Numărul de unități de timp de 0,1s necesare purtătoarei

pentru

S10

Numărul de unităţi de timp de 0,1s aşteptate pierderea purtătoarei, înainte de a închide

de modem

S11

Conţine

numărul

de milisecunde

recunoaşterea după

al duratei şi pauzei dintre caracte-

rele unui număr format în modul TONE S12

Întârzierea,

S13

escape Registru folosit pe biţi: Reset când DTR devine O 1 2 4 8

S16

între două

secvențe

O

Răspuns automat în modul apel Dezactivează pauza codurilor rezultat DSO la tranziţia DTR 1/0

-

DSO la alimentare, ATZ Dezactivează modulația HST Dezactivează MNP nivelul 3 Reset hard watchdog

16 32 64 128 S15

în unităţi de timp de 0,02 secunde,

folosit pe biţi: Dezactivează egalizarea frecvenţelor înalte Dezactivează suportul on line Forțează răspunsul la 300bps Stabileşte bufferul emisiei non-ARQ la 128 octeți

Registru 1 2 4 8

16

Dezactivează MNP nivelul 4

32 64 128

Stabileşte tasta DEL ca tastă de backspace Incompatibilitate MNP neobişnuită Doar aplicaţii la cerere

[)

o

Registru folosit pe biţi: Buclă analogică 1

2

Testarea formării numărului

4

Model

8 16 32 64

Este creată o buclă digitală de la distanță Rezervat Rezervat Rezervat

test

Rezervat

128

alocat pentru testul &Tn,

dezactivat când

S18

Timpul

S19

Stabileşte timpul de inactivitate în minute

S21

Lungimea unităţi de

S22

Defineşte codul ASCII

S23

Definește codul ASCII pentru XOFF

perioadei break trânsmisă 10ms pentru

XON

de la modem

este O

O

O

O la terminal, în

10

O

17

17

19

19

1256

Anexa A — Date tehnice USR

Comanda

Dual

Funcţii modem și opţiuni

2400

Hayes

2400

Conţinutul registrelor S ale modemului $24

Durata, în unităţi de 20ms,

a impulsului

DSR în cazul opţiunilor &S2

150

sau &S3

S25 S26

:

Întârzierea faţă de semnalul DTR Durata,

în unităţi de

10ms,

5

a întârzierii între ATS și CTS,

în modul

1

1

sincron S27

S28

Registru fotosit pe biţi: 1 Activată modulaţia V.21 la 300bps 2 Activată modulaţia necodificată V.32 4 Dezactivată modulaţia V.32

8.

Dezactivată frecvenţa de răspuns de 2100Hz

16

Dezactivată

32

Dezactivată, detecția de fază în V.42

64 128

Rezervat incompatibilitate soft neobișnuită

Durata

legătura handshake

(în unităţi de 0,1

secunde)

O

a protocolului: MNP

a întârzierii de handshake

la

8

V.21/V.23 s32

S34

S38

Opţiuni voce/date;:

1

O

Dezactivat

1 2

Deschide Deschide

3

Reformează ultimul număr

4 5 6 7

Formează un număr din memorie Activare/dezactivare răspuns automat Reset modem Iniţierea unei bucle digitale de la distanţă

linia telefonică în modul linia telefonică în modul

apel recepţie

Registru folosit pe biţi: 1 Dezactivat V.32bis

O

2 4

Dezactivat modul enhanced pentru V.32 Dezactivează quick retrain pentru V.32

8 16 32 64 128

Activează modulația V.32 . Schimbă semnaiizarea ledului MR cu DS Activează MI/MIC Rezervat Rezervat

Durata (în secunde) de aşteptare înainte de a întrerupe legătura, ca urmare a dezactivării semnalului

DTR în timpul secvenţei

o

ARQ

ARQ = Automatic repeat request [retransmiterea automată a datelor) ASCII = American Standard Code for Information Interchange BPS = Bits per second [biti pe secundă) CCITT = Consultative Committee for International Telephone and Telegraph CRC = Cyclic redundancy check [cod de detectare a erorilor) CD = Carrier detect (detectarea purtătoarei) DCE = Data communication equipment (modemul) DTE = Data terminal equipment (calculatorul) EIA =Electronic Industries Association HDLC = High-level data link control! HST = High-speed technology LAPM= Link access procedure for modems [protocol de control al erorilor de transmisie)

MI/MIC = Mode indicate/Mode indicate common MNP= Microcom networking protocol lprotocol de comunicaţie cu corecția erorii) NVRAM = Non-volatile memory (memorie care îşi păstrează conţinutul)

SDLC = Synchronous Data Link Controi MR = Modem ready (modemul este pregătit) DTR = Data terminal ready [terminalul de date pregătit) CTS= Clear to send (permisiune transmisie acordată) RTS = Request to send (solicitare permisiune transmisie) DSR= Data set ready (Set date pregătit)

1200

Codurile de control ale imprimantei

1257

Codurile de control ale imprimantei e ET

A.17

Codurile

IBM

de-control

Funcție

ale

Cod

imprimantei

ASCII

Cod

Comenzi Job-Control Început de comandă

1B

Sfârşit de comandă Semnal sonor Ştergere buffer Selectare imprimantă

< NUL >



00 07 18 11

Deselectare

imprimanta

n

hexa

Pro

Graphics

Color

Printer

Printer

Printer

5

D

x

A

=

. x

< ESC > Q4

1B 514

< ESC >a < ESC >y

13 1B 61 18 79 18 6D 1B 63

x A

18 62 1B 3C OC

>

Deplasare cap la marginea din stânga Pagină nouă Tabulare orizontală

< ESC >m < ESC >c b < ESC > <

09

Backspace

08

Activare iniţializare funcţie Dezactivare iniţializare funcţie

< ESC > ?< SOH > < ESC > ?

1B 3F 01 18 3F 00

Activare tipărire unidirecţională

< ESC > U < SOH>

18 55 01

Dezactivare tipărire unidirecțională Spaţiu de 4/120 inainte spre următorul caracter

< ESC >U

18 55 00

< ESC > d

18 64 4

Spaţiu de 4/120 inapoi spre urrnătorul caracter

< ESC > er

18 65 4

Stabilirea raportului de prezentare la 1:1

< ESC > n < SOH>

1B 6E 01

Stabilirea

raportulyi

< ESC >n

1B 6E 00

Alegerea

semnificației

< ESC > Q4

18 40

< ESC > 8

18 4001

Dezactivare detecție lipsă hârtie

8

1B 38

Activare detecție lipsă hârtie

9

1B 39

Fixare lungime

< ESC > C4

1B 43

< ESC > C 4 < ESC > M < SOH> < ESC >M

18 43 014 18 4D 01 1B 4D 00

Deselectare imprimantă Schimbarea automată a Selectare bandă tuşată Selectare bandă tuşată Selectare bandă tuşată Selectare bandă tuşată

benzii tuşate 1 2 3 4 (neagră)

de prezentare

la 5:6

binare a comenzii

Alegerea semnificației ASCII a comenzii

x

A >

>

x

4 00

Comenzi pentru controlul imprimantei

pagină

prin precizarea

4

x

numărului de rânduri (1-127) Fixare lungime pagină in inci (1-22) Activare aliniere automată a rândului Dezaciivare aliniere automată a rândului Activare salt peste

4 perforaţii (4 = 1-127)

NA

1B4E

4

>

Dezactivare salt pertoraţii

O

1B 4F

Fixare inceput pagină Fixare margini stânga şi dreapta

< ESC > 4 X 4

18 34 1B 584

x x

1B 52

x

x

Ștergere tabulatori (valorile prestabilite ale acestora sunt refăcute la punerea sub tensiune)

R

Fixare tabulatori orizontali

D

4

1B 44 4 00

Fixare tabulatori verticali Poziţionare la inceput de rând

B

kt

1B 42 4 00 0D

“D029 Uj 8/92 8189 |/QELeA JPUNU UN E9/pu! 4 x

x

x

x

i vSal

4 Z

4 vsaL!

i Z

ojeygun| e| EZ8JIA

'!dP 9EE/082

poe)

ajeygun! ej EZ3)iA_'!dp Og

i 6S ai

i A

E9Iei9

"!dP 891/0pl

+ 6Sal + Ov at 19a.

i A 4 1 41

BIEUIIOU EZ3IIA_'!dp 02| E9IeD aejguun| ej eZaIA '1dP 891/0p| B9Ije Seen ej EZBVIA 'IdP Oz. POD

Pojeip

!dp 8/02 gIIe9 (rau ad ayound) dp 09 poe.)

E|EUIJ0U BZBIIA

x

x

x

x

i dp 8!

4 X

x

x

tatal

i X

x

x

x

00 ge si

-

9191U!|QNS 81eA/Iezag

x x x

x

x x x x

LO ge ai 3S ai 4 9S 8!i Ve 8! 00 0sa!

- v

i : d

Suaiurans aieAn9v „ayoeJeo |noyeuan sise:edij 9|8ieoeie9 ajeo] ejSeiedi do 2 asijeds eleuoijodoud auaijeds ayengoezad

LO0S a! £0 87 9!

d 1___

gieuoiiiodosd aiaijeds arena 4/enb 101487 augdu ep ayejuleo e1ey98/42Ş

20 tai

1

x x

x x

x x

oja.

jzueul09

(ienb +98)28/-198u) x

x

LO 6

x

a!

sal

1

1

DN

8.ugdy 8p ajeujeo a/e98/9s 2p ayeyjeo aieyoejes

1/8/p 3ugdi

jusuodxa/a2ipu! du ap a1ayoeeo no aiuedn aeAnoezag

x

x

x

x

x

x

00 es gi

S

-0dx3 di ap 818359

x x

x x

x x

x x

ai x

x x

LOES aL 9 9. St 8! vi

S 4 3

yau/osans) 991pul d 9p 81849e1e9 N9 Sing) B1eANoV 8J9und ap sieusuap ejanp aeAndezed Sydund 8p 8Jejlsuap EIONP 81PANIY aejnueoșne no swuijei gianp areAndezeg

x

x

x

30

e.ejnueojne no auuijei eIqnp aeAoy

x

x

x

00 25 9!

M

gianp suujjgi no eugdn a1eAn9ezag

x

x

x

LO ZS 81

< HOS > M

eIQnp aiuiţgj no augdn ereAnoy

x

ai

x

Sp al

H

ejJanp aiuedn aieANoezaa

x

x

a

ZY 8!

9

x

x

x

40

x

x

x

21

x

x

N

9€ a!

9

(eyesuspuoo 8199129 91eJ98|8s8p) do 01 01839129 E 195 912399|9S

x

x

x

Ea!

1

91992JE9

Vdposodns)

yuau

no s1uedy aJeAnov

EIONP 8.HgdH 81EANOV (eyesuapuoo

818498.29 81e798j9s)

do

|'41

ș 19S 812]98|8s

HNU0J 949]9910$ x

x

00 se a!

S

YEWOINE PUBI JS 2/AJJOeZa

x

x

LOSE 8i

s

VPUJO)NE £: 3 3JES BIBANOIV

as a!

L

yodeu! pugi un jes

x x

x

89

x

x

x

ze a!

2

„24/9 x

x X

x x

LE gi 0€ gi

„i/% x

x x

x x

L 0 4 e 4 v

x

x

x

J9ulig

10/09

I9)Uug

soude)

cca! la

vo ex8y po)

199uHid

O1d

!

EI2OIUBA 8JejnqeL „ojunpuei

e s/eijeds gnou o adaoul

Iou! 2/4 19u! 8/| pu! 9L2/u j9u! zz/u

| el ei ej

unpugi unpugi unpugi unpugi

aialjeds aieițeds aaijeds eueițeds

pugI un yes ț3uBtuuidtu! |NjO44400 națuad jzueui0) aliouna

NDSVv po9

89IUU8| Be

— y exsuv

8szl

Avtal

Ar

AI

49

aL VO

q0

I9U! 9|C/4 (S8-L)

el puei jes

19u! Z//4

el Pui

nou pueg. 9p 3nda9u!

Zv al

g q

1|RUOZIIO onejnqe]

sv al

0O

njexoad

Hava

puey

e| BJBUOIIIZOgJ

vb al

LO 99 a!

aexi4

Ies a1exiq

I|2ONJ8A MOIejnqey 31ex!J

4N

(4ZL-L=4)

Hiesoiad

]

81ex13

3jes aeAnodezag

ş 91sad

ves

aennoy

|e9J8A

Jjes aijizod 812x14

|eJuozuo

ves aijizod sex!

00 99 al

3

LO s9 al

29

BROSA

9J8|Nqe) 3p aejiun

818x14

00 so gl

2

R|BIUOZIJO

81e|nqe] 9p aJejiun

8Jex!4

29 81

q

Ac al

/

EIEJUOZIIO

bl gi

$

gynjosqe

Eta Heval

4 92 HD

6€e al

6

se al

8

400

EJe9IU8A a1e|nqe] e.ex!J

(77 L:0) linpuei

ap injnugunu

ae|nqe]

(Zz-u) Du! ui guiGed eaezioaid uud guiGed

3uey aiueu

auuiGunj aui6un|

0

De 00

60

20

al

>

ss aL

N

LO Ss al

N

LO g9a.

w

00 asa

U

LO

sS9

sal

00

s9 al

s

î2

00 €/al 69a.

98

BIJUOZIJO

gleuoijoaupiun



< ESC>

< ESC >

< ESC >

< ESC >



< ESC >

< ESC>

Identificator macro macro

Număr de identificare macro Inceput

macro

*cOP *c1P *c2P *c3P *c4P *c5P *c4G *c2G *c10G *c15G *c30G *c45G *c70G *c90G *c100G *c1G *c2G *c3G *c4G *c5G

*c6G

43

1B 2A 63 4 48 18 2A 63 4 42 1B 2A

63 4 56

18 1B 18 18 1B 1B 1B 18 1B 1B 1B 1B 18 18 1B

2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A 2A

63 63 63 63 63 63 63 63 63 63 63 63 63 63 63

30 50 31 50 32 50 33 50 34 50 35 50 4 47 32 47 31 30 31 35 33 30 34 35 37 30 39 30 31 30

18 1B 1B 1B

2A 2A 2A 2A

63 63 63 63

31 32 33 34

47 47 47 47

18 2A 63 35 47

1B 2A 63 36 47

&f4Y

1B 26 66 4 59

&fOX

18 26 66 30 58

Sfârşit macrodefiniţie Executare macro

&f1X &f2X

Apel macro Activare overlay Dezactivare overlay Ştergere macro Ștergere macrodefiniţii temporare



< ESC >

&f3X &f4X &f5X &f6X &f7X

Ștergere identificator macro Atribuire caracter temporar

> &f8X < ESC &f9X

Atribuire caracter permanent

&f10X

1B 26 66 31 58 1B 26 66 32 58 1B 1B 1B 1B 18

26 26 26 26 26

66 66 66 66 66

33 34 35 36 37

58 58 58 58 58

1B 26 66 38 58 1B 26 66 39 58 1B 26 66 31

30 58

Sugestii de programare Activare afişare funcţii

Dezactivare afişare funcţii

Z

Tipărirea pe linia

Activare

Dezactivare

care depăşeşte marginea din dreapta

4 indică o valoare numerică variabilă. [Data] indică un şir de biţi reprezentând datele.

18 59

Y

Afişare funcții

următoare a textului

47 47 47 47 47 47 30 47

|

,

Macro Comenzi

|

Număr de zecimi de punct pe orizontală Număr de puncte pe verticală

Înălţime dreptunghi Fond dreptunghi Suprafaţă

pe orizontală

42

18 5A &sOC

&s1C

1B 26 73 30 43

1B 26 73 31 43

Structura discului DOS

Structura Tabeiul

1265

discului DOS

A.20:Sectorui de (DoeToo pipa

Deplasament

Lungime

POD

Der ee pprepts

Descriere

Intrare pentru prima partiție 1BEh

446

1 octet

Octetul

1BFh

447

1 octet

Capul

care indică

partiţia activă

(sau faţa) cu care începe

1C0h

448

16 biţi

Numărul

1C2h

450

1 octet

Octetul

(8Oh= activă;

pistei (10 biţi) şi al sectorului care precizează

0Oh=

inactivă)

partiţia

tipul sistemului

1C3h

451

1 octet

Capul

1C4h

452

16 biţi

Numărul

pistei (10 biţi) şi al sectorului

1C6h

454

4 octeți

Numărul

sectorului

1CAh

458

4 octeți

Numărul

total de sectoare

(sau faţa) cu care se termină

(6 biţi) cu care începe

partiţia

(vezi tabelul)

partiţia

logic cu care începe conţinute

(6 biţi) cu care se termină

partiţia

partiţia

de partiție

Intrare pentru partiția a doua 1CEh

462

1 octet

Octetul

1CFh 1D0h

463

1 octet

Capul

464

16 biţi

Numărul

1D2h

466

1 octet

Octetul

care

indică

partiția activă

(sau faţa) cu care începe

(80h = activă;

pistei (10 biţi) şi al sectorului care precizează

0Oh =inactivă)

partiţia

tipul sistemului

1D3h

467

1 octet

Capul

1D4h

468

16 biţi

Numărul

pistei (10 biţi) și al sectorului

1D6h

470

4 octeți

Numărul

sectorului

1DAh

474

4 octeți

Numărul

total de sectoare

(sau faţa) cu care se termină

(6 biţi) cu care începe

partiţia

(vezi tabelul)

partiţia

logic cu care începe conţinute

(6 biţi) cu care se termină partiţia

partiţia

de partiție

Intrare în partiţia a treia 1DEh

478

1 octet

Octetul

1DFh

479

1 octet

Capul

1E0h

480

16 biţi

Numărul

1E2h

482

1 octet

Octetul care precizează

care indică

partiția activă

(sau fața) cu care începe

(80h = activă;

0Oh= inactivă)

partiţia

pistei (10 biţi) şi al sectorului tipul sistemului

(sau faţa) cu care se termină

(6 biţi) cu care începe

partiția

(vezi tabelul)

partiția

1E3h

483

1 octet

Capul

1E4h

484

16 biţi

Numărul

pistei (10 biţi) şi al sectorului

1E6h

486

4 octeți

Numărul

sectorului

1EAh

490

4 octeți

Numărul

total de sectoare

logic cu care începe

(6 biţi) cu care se termină

partiţia

partiţia

de partiție

conţinute

Intrare în partiţia a patra 1EEh

494

1 octet

Octetul

1EFh

495

1 octet

Capul

care indică

1FOh

496

16 biţi

Numărul

1F2h

498

1 octet

Octetul

partiţia activă

(sau fața) cu care începe

(80h = activă;

pistei (10 biţi) și al sectorului care precizează

0OOh = inactivă)

partiţia (6 biţi) cu care începe

partiţia

tipul sistemului

(sau faţa) cu care se termină

(vezi tabelul) partiţia

1F3h

499

1 octet

Capul

1F4h

500

16 biţi

Numărul

pistei (10 biţi) şi al sectorului

1F6h

502

4 octeți

Numărul

sectorului

1FAh

506

4 octeți

Numărul

total de sectoare

16 biţi

Marcaj

logic cu care începe conţinute

(6 biţi) cu care se termină partiţia

de partiție

Octeţi de identificare

1FEh 510

pentru

identificarea

sectorului tabelei partiţiilor (55AAh)

Dacă sunt indicaţi mai mulți octeți, citirea acestora se face în ordine inversă.

' Tabelul A.21

Semnificaţia valorii octetului care precizeaza tipul AIP II

Valoare

Descriere

00h

Nedefinit

O1h

Partiţie primară

DOS

cu FAT

pe

12 biţi (partiție< 16M)

partiția

1266

Anexa A — Date tehnice

Valoare

Descriere

04h

Partiţie primară

O5h 06h

Extensie .

DOS

16 biţi (16M
32M)

MS-XENIX

08h

Partiţie fişiere sistem

09h

Partiţie încărcare

5Oh

Partiţie READ-ONLY

51h

Partiţie READ/WRITE

56h

Partiţie Golden

61h

Partiţie Storage

63h

Partiţie IBM 386/ix sau sistem UNIX V/386

64h

Partiţie Novell

75h

Partiţie IBM PCIX

DBh

Partiţie Digital

F2h

Partiţie secundară

FFh

Partiţie

UNIX

=partiţie
= 3 = — — = = = — = = =

Hewlett Packard

97544EF 97548EF Hitachi

DK511-3 DK511:5 DK511-85 DK512-8 DK512-10 DK512-12 Dk512-17 DK514-38 DK522-10

30,4 42,6 71,6 715 85,9 100,2 143,1 323,7 85,5

Imprimis (CDC) 9415-5193 18,2 $415-536 30,3 $415-538 31,9 94155-48 40,3 94155-57 48,3 94155-67 56,4 $4155-77 64,4

1269

— = = — = = Z = = =

94155-85

713

TO24

3

17

=

=

94155-85P

71,3

1024

5

17

128

=

1270

Anexa A — Date tehnice

Producă-

Capacitate

tor/Model

(MB)

Cilindri

Capete

Sectoare

Scriere pre-

Cilindrii de

pe pistă

compensată -

parcare

imprimis (CDC)

94155-86 54155-96 34155-95P 34155-120 54155-120P 54155-135 54155-135P 34156-48 34156-67 34156-86 $4166-101 54166141 94166-182 $4186-383 $4186-383H 54186-442H 54196-766 34204-65 94204-71 5430551 54205-77 34211-106 94244-383 54246-383 34354160 Ş4354-200 94354-230 54355-100

925 TOza TO24 560 365 960 960 $35 525 "525 968 568 968 TATI 1223 TATI 1631 941 1024 585 583 1023 1747 1746 TO72 7072 1272 TO7ă

72,5 80,2 80,2 102,2 102,2 115.0 115,0 40.3 56.4 725 84,3 118,0 151,7 315.3 319,3 3654 663,9 65,5 71,3 43.0 65;8 89,0 338,1 331,7 143,3 177.8 311,0 84,6

9 3 3 E] 8 3 3 5 Ț 3 5 7 3 T3 175 15 175 8 8 5 5 5 7 Ț 3 3 9 5

17 17 17 Z6 26 25 26 17 17 17 34 34 34 34 34 34 53 17 17 17 76 34 54 53 — 23 36 36 17

— = Z = = = = =

128 Z 128 = 128 = 128 T28 128 128 = = 2 7 = TD Z T28 128 128 728 = Z 7 128 = 2 128

54355-150

128,4

1072

3

6

128

54356-111

93,2

1071

5

ZI

Z

TZ = = 7 = = = = = = Z = Z = Z = = = = =

= 7

RE

54356-155

130,5

1071

7

34

7

94356-200

167,8

TOȚI

3

34

E

21,4 32,7 42,5

615 615 670

4 4 4

17 Z6 zi

= =

21,4 ZIa 32;8 32,7 425

616 615 516 615 577

4 4 4 4 5

17 17 Z6 EL: 17

o 6 6 6 6

| 664 -. = 664 380

21,4

j 615:

4

17

o

615

„32

-

E

Ei

—

.

Kalok

KL320 KL330 KL343

=

-

i

660 660 669

Kyocera

KC20A KCZOB KE30A KC30B KC4OGA

|

Lapine

TITAN20

|

Maxtor

LXT50S

48,0

733

4

LXT100S

96,1

733

8

32

Unităţide hard disc

Producător/Model

Capacitate (MB)

Cilindri

Scriere pr&compensată

Cilindrii de parcare

"TRTZO6A

200,5

TE

T5

LXT200S

212,9

1 320

7

37

=

Z

45

—

LXT213A LXT340S LXT340AT XT1050 XT1065

212,6 352,2 352,2 39,3 55,9

683 1 560 1 560 902 918

16 7 7 5 7

—

38 63 63 17 17

— — — — —

— — — — —

XT1085

71,3

1 024

XT1105 XT1120R

87,9 109,1

918 1 024

8

17

—

—

"11 8

17 26

— =

— —

XT1140

119,9

918

XT1160

133,7

1 024

15

17

—

—

15

17

—

—

XT1240R

204,5

XT2085

74,6

1 024

15

26

—

—

1 224

7

17

—

XT2140

—

117,2

1 224

11

17

—

îi

XT2190

159,8

1 224

15

17

—

—

XT41 70E

149,2

1 224

7

34

—

—

XT41 70S

149,2

1 224

?

34

—

—

149,2 203,0

1 224 1 224

7 9

34 36

— —

— —

XT4280

234,4

1 224

11

34

—

—

XT4380£E XT4380S XT8380E XT8380S

338,4 338,4 361,0 361,0

1 1 1 1

15 15 8 8

36 36 54 54

— — — —

— — — —

XT8610E

541,5

1 632

12

54

—

—

XT8760E

676,8

1 632

15

54

—

ai

XT8760S

676,8

1 632

15

54

—

—

XT8702S

617,9

1 490

15

54

—

—

XT8800£E

694,7

1 274

15

71

—

—

1323

35,7

1 024

4

17

—

—

1323A

44,6

1 024

5

17

—

—

1324

53,5

1 024

6

17

—

—

T3ZĂA

62,4

TOz4

7

17

=

7

1925

71,3

1 024

8

17

—

—

1333

35,7

1 024

4

17

—

—

1333A

44,6

TO24

5

17

=

=

1334

53,5

1 024

6

17

—

—

1334A

62,4

1 024

7

17

—

—

1335

71,3

1 024

8

17

—

—

-1353 1353A

71,2 83,0

1 023 1 023

4 5

34 34

— —

— —

1354

106,3

1 023

6

34

—

—

1354A

124,7

1 023

-7

34

—

—

1355

142,5

1 023

8

34

—

—

1551

149,0

1 223

7

34

—

—

1554

234,2

1 223

11

34

—

—

1555

255,5

1 223

12

34

—

—

1556 1557

276,8 298,1

1 223 1 223

13 14

34 34

— —

— —

XT4175 X14230£

.

.

224 224 632 632

Capete

Sectoare pe pistă

1271

.

Micropolis

1272

Anexa A — Date tehnice

Capacitate (MB)

Cilindri

Capete

Sectoare pe pistă

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

1558

319,3

1 223

15

34

—

—

1568-15

663,9

1 631

15

53

—

—

1653-4

86,3

1 248,

4

34

—

—

1653-5

108,6

1 248

5

84

—

—

1654-6

130,4

1 248

6

34

—

—

1654-7

152,1

1 248

7

34

—

—

1664-7 1743-5

337,9 110,93

1 779 1 140

? 5

53 38

— —

— —

Producător/Model Micropolis

Microscience HH-325

21,4

615

4

17

—

615

HH-725

21,4

615

4

17

—

615

HH-1050

44,6

1 024

5

17

—

—

HH-1060

68,2

1 024

5

26

—

—

HH-1075

62,4

1 024

7

17

—

—

HH-1090

80,1

1 314

7

17

—

—

HH-1095

95,4

1 024

7

26

—

—

HH-1120

122,4

1 314

7

26

—

—

HH-2120

124,7

1 023

7-

34

—

—

HH-2160

155,4

1 275

7

34

—

—

4050

44,6

1 024

5

17

768

—

4060

68,2

1 024

5

26

768

—

4070

62,4

1 024

7

17

768

—

95,4 45,93 76,5 85,9 107,1 120,3

1 024 854 854 959 854 959

? 3 5 5 7 7

26 35 35 35 35 35

768 — — — — —

— — — — — bi

4090 5040-00 5070-00 5070-20 5100-00 5100-20 5160-00

159,3

1 270

7

35

—

-

7040-00 7070-00

46,0 76,6

855 855

3 5

35 35

— —

— —

7070-20 7100-00 7100-20

86,0 107,3 120,4

960 855 960

5 7 7

35 35 35

— — —

— — —

1006

5,3

306

2

17

128

336

1012

10,7

306

4

17

128

336

2006

5,3

„306

2

17

128

336

2012

10,7

306

4

17

128

336

3012

10,7

612

2

17

128

656

3053

44,6

1 024

5

17

512

—

3085

71,3

1 170

7

17

512

—

3130E

112,0

1 250

5

35

—

—

3180E

156,8

1 250

?

35

—

—

3180S

161,9

1 255

?

36

hui

iai

3212 3412

10,7 10,7

612 306

2 4

17 17

128 128

656 336

3425

21,4

615

4

17

128

3425P

21,4

615

4

17

128

Miniscribe

656 *

656

Unităţi de hard disc Producător/Model

Capacitate (MB)

Cilindri

Capete

Sectoare pe pistă

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

3438

32,7

615

4

26

128

656

3438P

32,7

615

4

26

128

656

3650

42,2

„ 809

6

17

128

3650R 3675

852

64,6 64,6

809 809

6 6

26 26

128 128

852. 852

4010

8,4

480

2

17

128

522

4020

16,7

480

4

17

128

522

6032 6053 6079

26,7 44,6 68,2

1 024 1 024 1 024

3 5 5

17 17 26

512 512 512

— — —

6085

71,3

1 024

8

17

512

—

6128

109,1

1 024

8

26

512

—

70404

42,7

981

5

17

—

—

7O080A

85,4

981

10

17

—

—

80514

42,7

745

4

28

—

8051S 8212 8225 8225A 8225XT

—

42,7 10,7 20,5 21,4 21,4

745 615 771 615 805

4 2 2 4 2

28 17 26 17 26

— 128 128 — —

— 656 810 810 820

8412

10,7

306

4

17

128

336

8425

21,4

615

4

17

128

664

8425F 8425S

21,4 21,4

615 615

4 4

17 17

128 —

664 664

8425XT

21,4

615

4

„17

8438

32,7

615 615

4 4

26 26

—

664

128 128

664 664

8438F

32,7

8450

41,1

771

4

26

128

810

84504 B450XT 93380E 9380$S 9780E

42,7 42,9 329,0 336,8 676,1

745 805 1 224 1 218 1 661

4 4 15 15 15

28 26

— —

810 820

35 36 53

— — —

— — —

612

Mitsubishi

MR522

21,3

612

4

17

300

MR535

42,5

977

5

17

o

—

MRS535RLL

65,0

977

5

26

o

—

MR5310E

85,0

976

5

34

—

—

D3126

21,4

615

4

17

256

664

D3142

44,7

642

8

17

128,

664

D3146H D366]

42,8 111,4

615

8

17

256

664

914

7

34

—

—

D3741

45,0

423

8

26

—

423

NEC

1273

,

D5126

21,4

615

4

17

128

664

D5126H

21,4

615

4

17

128

664

D5127H

32,7

615

4

26

128

664

D5128

21,4

615

4

17

128

664

D5146H

42,8

615

8

17

128

664

D5147H D5452

65,5 71,6

615

8

26

128

664

823

10

17

512

—

1274

Anexa A — Date tehnice

Producător/Model

Capacitate (MB)

Scriere precompensată

10

34

—

—

7 15

34

—

—

34

—

—

53

—

—

17

—

| 615

NEC

D5652

143,1

D5655 D5662

149,0 319,3

D5682

664,3

Newbuiy NDR320

„822 1223 1 223

.

.

Cilindrii de parcare

Sectoare pe pistă

Capete

Cilindri

.

1 632

15

21,4

615

4

NDR340

42,8

615

8

17

—

615

NDR360

65,5

615

8

26

=

615

17

=

—

|

|

"NDR1065

55,9

915

7

NDR1085

71,3

1 024

8

17.

—

—

NDR1105

87,9

918

11

17

—

—

NDR1140

119,9

918

15

17

—

—

17

a

—

-:

NDR2130

159,8

1 224

15

NDR4170

149,0

1 223

7

34

—

—

NDR4380

319,3

1 223

15

34

—

—

Pacific Magtron 114,6 4115E

1 599

4

35

—

—

1599 1 595

5 6

35 35

=

= =

965 565 814 68 873 751 615 755

5 10 3 TO 13 8 15 16

17 17 32 3 36 17 17 17

= = 7 = = = =

— = = = = 7 = =

755 755 1 224 Ţ 224 751 751 1223 587

7. 7 TI 15 TI 15 15 3

17 17 17 17 34 34 34 17

= = = = = = 128

= = = = = = =

987

5

7

128

=

4140£ 4170E

143,3 171,3

-

Pius Development

40AT BOAT TZBAT T7OAT ZTOAT S2ATILP BOAT/LP 1O5AT/LP

42,0 84,0 120,0 168,5 205,2 52,3 85,8 105,1

Priam

502 504 EEE! 519 517 623 533 VT30 7VT50

V170 VIă5

46,0 46,0 117,2 159,8 143,5 196,1 3183 25,8 43,0

60,1 Ho

587 T 166

7 7

17 17

128 728

= =

21,4 28,5 32,1 428 32,7 43,7

615 820 615 820 515 820

4 4 5 6 ZI 4

17 17 T7 17 26 36

410 547 410 547 210 547

= = = = =

PTI

PT225 PTZ34 PT338 PT351. PT238R PT251R

=

Unităţi de hard disc

Producător/Model

Capacitate (MB)

Cilindri

| Capete

Sectoare pe pistă

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

PTI PT357R

49,1

„615

6

26

410

—

PT376R

65,5

820

6

26

547

—

Quantum 40AT

42,0

965

5

17

—

—

8OAT

84,0

965

10

17

—

—

120AT

120,0

814

9

32

—

170AT

168,5

968

10

34

—

— —

210AT

209,2

873

13

36

—

—

LPS52

52,3

751

8

17

—

—

LPS8O

85,8

616

16

17

—

—

LPS105

105,1

755

16

17

—

—

Q520

17,8

512

4

17

256

512

0530

26,7

512

6

17

256

512

Q540

35,7

512

8

17

256

512

16,8

321

6

17

132

821: 321

Rodime 203 „204

, 22,4

821

8

17

132

202E

22,3

640

4

17

o

640

203E

33,4

640

6

17

O

640

204E

44,6

640

8

17

[)

640

30994

80,2

373

15

28

—

—

3139A

112,5

523

15

28

—

—

3259A

212,9

990

15

28

—

—

3O0OA-NAT

43,2

625

5

27

o

—

3000A-XL

43,2

992

5

17

O

—

3060R

49,9

750

5

26

O

—

3075R

59,9

750.

6

26

o

—

3085R

69,9

750

7

26

O

—

5040

32,0

1 224

3

17

O

—

5065

53,3

1 224

5

17

O

—

5090

74,6

1224

7

17

9

=

SHD2020

21,8

820

2

26

—

—

SHD2021,

23,5

820

2

28

—

—

SHD2030

28,5

820

4

17

—

—

'SHD2040

43,7

820

4

26

—

—

SHD2041

47,0

820

4

28

—

—

169,2 253,8 321,9

1 215 1215 1099

8 12 TI

34 34 52

— = =

— — =

Syquest SQ312RD

10,7

612

2

17

o

615

SQ315F

21,3

612

4

17

O

615

SQ338F

32,0

612

6

17

o

615

Samsung

Siemens

MF-1200 ME-1300 MF-4410

1275

|

1276

Anexa A — Date tehnice

Sectoare pe pistă

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

4

17 17

O O

615 615

578

5

17

o

615

733 962

5 5

17 17

O O

733 962

981

5

17

128

981

36,1 55,2 50,6 77,3 72,2

830 830 830 830 830

5 5 7 7 10

17 26 17 26 17

— — — — —

— — —

MK-56FRLL

110,5

830

10

26

—

—

MK-72PCMFM

72,2 110,5 44,7 68,3 72,2 101,0

830 830 733 733 829 829

10 10 ? 7 5 7

17 26 17 26 34 34

— 512 — 512 — —

— —

MK-156FA

144,3

829

10

34

—

—

MK-232FC MK-234FC-I MK-355FA MK-358FA MK-538FB

45,4 106,0 398,3 663,9. 1229,0

845 845 1 631 1 631 1 980

3 7 3 15 15

35 35 53 53 80

— — — — —

— — — — —

22,3 33,4

640 640

4 6

17 17

— —

640 640

V130

25,8

987

3

17

128

—

V150

43,0

987

5

17

128

—

V170

60,1

987

7

17

128

—

V185

71,0

1 166

7

17

128

—

WD-930244 WD-93028A WD-93044A

21,6 21,6 43,2

782 782 782

2 2 4

27 27 27

— — —

— — —

WD-93048A

43,2

782

4

27

—

—

21,6 43,2 43,2 42,6 85,3 212,2 209,7 326,5 413,2

782 782 782 980 980 987 1 280 949 1 201

2 4 4 5 10 12 8 14 14

27 27 27 17 17 35 40. 48 48

— — — — — — — — —

— — — — — — — — —

Capacitate (MB)

Cilindri

Capete

TN262

21,4

615

4

TN362

21,4

615

TN703

25,2

TN7O3AT TN705

31,9 41,9

TN755

42,7

Producător/Model

- Tandon

Toshiba MK-53F MK-53FRLL MK-54F MK-54FRLL MK-56F

MK-72PCRLL MK-134FAMFM MK-134FARLL MK-153FA MK-154FA

— —

E — — —

Tulin TL226 TL240

Vertex

Western Digital

WD-95028A WD-95044A WD-95048A WD-AC140 WD-AC280 WD-AP4200 WD-SP4200 WD-SC8320 " WD-SC8400

- = Nu este nevoie de precompensare, automată).

respectiv de cilindri de parcare (există funcţie de parcare

Unităţi de hard disc: Tabelul

A.25

Parametrii

unitaţilor

Model Imprimis

Model Seagate ST1057a

ST1090a

E

94354-30

Alte valori CMOS: St1090n

94351-90

ST1096n ST1100

94355-100

ST1102a ST1106r

de

POT

Tea

produse

Scriere precompensată

de

1277

Seagate

Cilindrii de parcare

Sectoare pe pistă

Capacitate (MB)

Număr total de sectoare 104448

Cilindri

Capete

1024

6

-1

1024

17*

1072

53,5

5

-1

1072

23

73,6

155440

335

16

335

335

29

79,6

155440

1068

5

-1

1068

29

79,3

154860

906

7

-1

906

26

84,4

164892

1072

9

-1

1072

17

84,0

164016

1024

10

-1

1024

17*

89,1

174080

977

7

-1

977

26

91,0

177814

ST1111a Alte valori CMOS:

94354-111

1072 402

5 10

-1 402

1072 402

36 48

98,8 98,8

192960 192960

ST1111e

94356-111

1072

5

-1

1072

36

98,8

192960

St1111n

94351-111

1068

5

-1

1068

36

98,4

192240

1872

15

-1

1872

73*

1049,5

2049840

1072 469

7 16

-1 469

1072 469

29 29

111,4 111,4

217616 217616

ST1200n ST1126a Alte valori CMOS:

94354-126

ST1126n

94351-125

1068

7

-1

1068

29

111,0

216804

ST1133a Alte valori CMOS:

94354-133

1272 477

5 8

-1 477

1272 477

36 60

117,2 117,2

228960 228960

ST1133n

94351-133s

1268

5

-1

1268

36

116,9

228240

1001

15

-1

1001

17*

130,7

255255

ST1144a ST1150r

94355-150

1072

9

300

1072

26

128,4

250848

ST1156a Alte valori CMOS:

94354-156

1072 536

7 9

-1 536

1072 536

36 56

138,3 138,3

270144 270144

ST1156e

94356-156

1072

7

-1

1072

36

138,3

270144

ST1156n

94351-155

1068

7

-1

1068

36

137,8

269136

ST1156r

94355-156

1072

7

300

1072

36

138,3

270144

ST1162a

94354-162

1072 603

9 16

-1 603

1072 603

29 29

143,3 143,3

279792 279792

Alte valori CMOS: ST1162n

94351-160

ST1182e ST1186a Alte valori CMOS:

94354-186

ST1186n

94351-186

ST11950n

1068

9

-1

1068

29

142,7

278748

972

9

-1

1272 636

7 9

-1 636

972 1272 636

36 36 56

161,2 164,1 164,1

314928 320544 320544

1268

7

-1

1268

36

163,6

319536

2706

15

-1

2706

99*

2057,4

4018410

-1 804

1072 804

36 48

177,8 177,8

347328 347328 347328

ST1201a Alte valori CMOS:

94354-201

1072 804

9 9

ST1201e

94356-201

1072

9

-1

1072

36

177,8

ST1201n

94351-200

1068

9

-1

1068

36

177,2

346032

ST1239a Alte valori CMOS:

94354-239

1272 848

9 9

-1 848

1272 848

36 54

211,0 211,0

412128 412128

ST1229n

94351-230

1268

9

-1

1268

36

210,3

410832

ST124

615

4

-1

670

17

21,4

41820

ST12400n

2626

19

-1

2626

82*

2094,7

4091308

ST125

615

4

-1

615

ST125-1

615

4

-1

615

21,4

41820

17

21,4

„41820

17

ST12550N

2707

19

—

2707

81*

2133,0

4166073

ST12551N

2707

19

—

2707

81*

2133,0

4166073

ST12550ND

2707

19

—

2707

81*

2133,0

4166073

ST12551ND

2707

19

—

2707

81*

2133,0

4166073

ST125a Alte valori CMOS:

404 615

4 4

-1 615

404 615

26 17

21,5 21,4

42016 41820

ST125n

407

4

-1

408

26

21,7

42328

ST137r ST138

615 615

6

-1

670

26

49,1

95940

6

-1

615

17

32,1

62730,

7

1278

Anexa A —

Date tehnice

Scriere

Cilindrii

Sec-

de

toare

Capaci-

Număr total

parcare

pe pistă

tate (MB)

de sectoare

-1 615

604 615

26 17

32,2 32,1

62816 62730

4

-1

615

26

32,7

63960.

4

-1

615

26

32,7

63960

12

-1

1018

53*

331,5

647448

1476

7

-1

1476

62*

328,0

640584

ST1400ns

1476

7

-1

1476

62*

328,0

640584

ST1401a

726

15

-1

726

61*

340,1

664290

ST1401n

1100

9

-1

1100

66*

334,5

653400

Ca-

precom-

Cilindri

pete

pensată

ST138a Alte valori CMOS:

604 615

4 6

ST138n

615

ST138r

615

ST1400a

1018

ST1400n

Model Model Seagate

Imprimis

ST1401ns

1100

9

-1

1100

66*

334,5

653400

ST1480a Alte valori CMOS:

1474 1015

9 15

-1 1015

1474 1015

62* 54*

421,1 420,9

822492 822150

ST1480n ST1480ns ST1481n

1476 1476 1476

9 9 9

-1 -1 -1

1476. 1476 1476

62* 62* 62*

421,7 421,7 421,7

823608 823608 823608

17

42,5

83045

26

44,7

87360

ST151

977

5

-1

977

ST157a

560

6

-1

560

Alte valori CMOS:

733

7

733

733

17

44,7

87227

ST157n STI57r

615 615

6 6

-1 “1

615 615

26 26

49,1 43,1

95940 95940

ST1581n

1476

9

-1

1476

77*

523,7

1022868

ST177n

921

5

-1

921

26

61,3

119730 1664260

-

1730

13

-1

1730

74*

852,1

ST2106e

94216-106

1024

5

-1

1024

36

94,4

184320

- ST2106n

94211-0931

1024

5

-1

1024

36

94,4

184320

ST2106n ST2106nm ST212 ST2125n ST2125nm

94211-106 94211-106

1024 1024 306 1544 1544

5 5 4 3 3

-1 -1 128 -1 -1

1024 1024 319 1544 1544

36 36 17 45* 45*

94,4 94,4 10,7 106,7 106,7

184320 184320 20808 208440 208440

$T2125nv

94221-125

208440

ST1980n

”

94221-125 94221-125

ST213

1544

3

-1

1544

4b*

106,7

615

2

300

670

17

10,7

20910

1453

4

-1

1453

54

160,7

313848 347400

ST2182e

94246-182

ST2209n

94221-209

1544

5

-1

1544

45*

177,9

ST2209nm

94221-209m

1544

5

-1

1544

45*

177,9

347400

ST2209nv

94221-209

1544

5

-1

1544

45b*

177,9

347400 20910.

ST224n

615

2

-1

615

17

10,7

ST225

615

4

300

670

17

21,4

41820

ST225n

615

4

-1

615

17

21,4

41820

ST225r ST2274a Alte valori CMOS:

94244-274

667

2

-1

670

31

21,2

41354

1747 536

5 16

-1 536

1747 536

54 55

241,5 241,5

471690 471680

4 7 16 7

-1 -1 737 -1

670 1747 737 1747

26 54 56 54

32,7 338,1 338,1 338,1

63960 660366 660352 660366

94246-383

615 1747 737 1747

ST2383n

94241-383

1260

7

-1

„1260

74*

384,2

652680

ST2383nm

94241-383

1260

7

-1

1260

74*

334,2

652680

ST238r ST2502n

94241-502

615 1756

4 7

-1 -1

670 1755

26 69*

32,7 434,3

63960 848148

ST2502nm

94241-502

1756

7

-1

1755

69*

434,3

848148

ST2502nv ST250n

94241-502

1756 667

7 4

-1 -1

1755 670

69* 31

434,3 42,3

848148 82708

ST250r

667

4

-1

ST251

820

6

-1

670 820

31 17

42,3 42,8

82708 83640

ST238 ST2383a Alte valori CMOS: ST2383e

94244-383

Unităţi de hard disc

Model Seagate

Model imprimis

Cilindri

.Capete

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

Sectoare pe pistă

Capacitate (MB)

Număr total de sectoare

ST251n-0

820

4

-1

820

ST251n-1 ST252

630 820

4

-1

630

26 34

43,7 43,9

85280 85680

6

-1

989

5

128

820 989

17 17

42,8 43,0

83640 84065 127980

ST253 ST274a

ST277n-0

94205-51 94204-74

”

ST277n-1

948

5

-1

948

27

65,5

820

6

-1

820

26

65,5

127920

628

6

-1

628

34

65,6

128112

26 26

65,5 65,5

127920: 127920

ST277r

820

6

-1

820

ST278r

820

6.

-1

820

ST279r

94205-77

989

ST280a

94204-71

1032

Alte valori CMOS: ST280a Ale valori CMOS:

94204-81

1279

5

-1

989

26

65,8

128570

1024

5 8

-1 1024

1032 1024

27 17

71,3 71,3

139320 139264

1032 1024

5 8

-1 1024

1032 1024

27 17

71,3 71,3

139320 139264

820

34

85,6

167280

820

17

42,8

83640

ST296n

820

6

-1

ST3051a

820

6

-1.

0

ST3096a

1024

10

-1

1024

17

ST31200n

2626

9

-1

2626

79*

89,1

174080

955,9 107,0

1867086 208896

ST3120a

1024

12

-1

1024

17%

ST3123a

1024

12

-1

1024

ST3144a

1001

15

-1

1001

17*

107,0

208896

17%

130,7

ST3145a

1001

15

-1

255255

1001

17*

130,7

ST3195a

981

10

255255

-1

981

34%

170,8

ST3243a

1024

12

333540

-1

1024

34*

213,8

417792

ST325a

615

4

-1

615

17

21,4

41820

ST325a/x

615

4

-1

615

17

21,4

41820 41856

ST325n

654

2

-1

654

32

21,4

ST325x

615

4

-1

615

17

21,4

41820

ST3283a

978

14

-1

978

35*

245,4

479220 481365

ST3283n

1689

5

-1

1689

57*

246,5

ST3290a

1001

15

-1

1001

34*

261,4

510510

ST3385a

767

14

-1

767

62*

340,9

665756

ST3390a

768

14

-1

768

62*

341,3

666624

ST3390n

2676

3.

-1

2676

83*

341,2

666324

ST3b00a

895

15

-1

895

62*

426,2

832350

ST351a

820

6

-1

820

17

42,8

83640

ST351a/x ST351x

820 820

6 16

-1 -1

820 820

17 17

42,8 42,8

83640 83640

452,4

883624

451,7

882290

530,0 528,5

1035216 1032192

ST3550a

1018

14

-1

1018

62*

ST3550n

2126

5

-1

2126

83*

ST3600a Alte valori CMOS:

1872 1024

7 16

-1 1024

1872 1024

79* 63*

|

ST3600n

1872

7

1

1872

79*

530,0

ST3610n

1872

7

-1

1872

52*

848,9

1035216 -

681408

ST3655a

1024

16

-1

1024

63*

528,5

ST3655n

2676

5

-1

2676

79*

541,2

1057020

ST4026 ST4038

615 733

4 5

-1 -1

670 „733

17 17

21,4 31,9

41820 62305

ST4038m ST4051

733 977

5 5

-1 -1

733 977

17 17

31,9 42,5

62305 83045 87040

ST4053

1024

ST406

306

ST4085 ST4086 ST4086p

94155-86 94155-86p

1032192

5

-1

1024

17

44,6

2

128

319.

17

5,3

10404

1024

8

-1

1024

17

71,3

39264

925 925

9 9

-1 128

925 925

17 17

72,5 72,5

141525 141525

.

*

1280

Anexa A — Date tehnice

Cilindri

| Capete

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

Sectoare pe pistă

Capacitate (MB)

Număr total de sectoare

1024

9

-1

1024

9

-1

1024 1024

17 17

80,2 80,2

156672 156672

1024 306 1931 1931 1931 ' 960 1024

9 4 15 15 15 9 3

128 128 -1 -1 -1 -1 -1

1024 319 1931 1931 1931 960 1024

17 17 71* 71* 71* 26 26

80,2 10,7 1052,93 1052,9 1052,9 115,0 122,7

156672 20808 2056515 2056515 2056515 224640 239616

ST41520n

2101

17

-1

2101

77*

1408,1

2750209

ST41600n

2098

17

-1

2098

74*

1351,3

2639284

Model Seagate

Modei Imprimis

"ST4036 ST40937

94155-96

ST4097p ST412 ST41200n ST41200nm ST41200nv ST4135r ST4144r

94155-96p 94601-12g 94601-12g 94601-12g 94155-135

2110

15

-1

2110

88*

1426,0

2785200

2107

15

-1

2107

87*

1407,8

2749635

969 969 967 967 306

9 3 9 9 6

-i -1 -1 -1 128

969 969 967 967 319 -

36 36 36 36 17

160,7 160,7 160,4 160,4 16,0

313956 313956 313308 313308 31212

ST42000n

2624

16

-1

2624

83*

1784,2

3484672

ST42100n ST42400n

2573 2624

15 19

-1 -1

2573 2624

96* 83*

1897,0 2118,7

3705120 :4138048

306

8

128

319

17

21,3

41616

21

-1

2735

99*

2911,3

5686065

1412 1412

3 9

-1 -1

1412 1412

46* 46*

299,3 299,3

584568 584568

ST41650n ST41651n

ST4182e ST4182e ST4182n ST4182nm ST419

.

94166-155 94166-182 94161-182 94161-182

ST425

„2735

ST43400n

ST4350n ST4350n

94171-300 94171-307 94171-327

1412

[=]

-1

1412

46*

299,3

584568

ST4350n ST4350nm ST4376n ST4376n ST4376nm

94171-350 94171-327 94171-344 94171-376 „94171-344

1412 1412 1549 1549 1549

9 Ş 3 3 3

-1 -1 -1 -1 -1

1412 1412 1549 15493 1549

46* 46* 45* 45* 4b*

299,3 299,3 321,2 321,2 321,2

584568 584568 627345 627345 627345

ST4376nv_

94171-344

1549

9

-1

15493

45*

321,2

627345

ST4383e ST4384e

94186-383 94186-383h

1412 1224

13 15

-1 -1

1412 1224

36 36

338,3 338,4

660816 660960

ST4385n

94181-385h

791

15

-1

731

55*

334,1

652575

ST4385nm

94181-385h

791

15

-1

791

55*

334,1

652575

ST4385nv

94181-385h

791

15

-1

731

55*

334,1

652575

ST4442e S$T4702n ST4702nm

94186-442 94181-702 94181-702

1412 1546 1546

15 15 15

-1 -1 -1

1412 1546 1546

36 50* 50*

390,4 593,7 593,7

762480 1159500 1159500

ST4766e

$4196-766

1632

15

-A

1632

54

676,8

1321920

ST4766n ST4766nm ST4766nv ST4767e

94191-766 94191-766 94191-766

1632 1632 1632 13993

15 15 15 15

-1 -1 -1 -1.

1632 1632 1632 1399

54 54 54 63

676,8 676,8 676,8 676,9

1321920 1321920 1321920 1322055

ST4767n

94601-767h

1356

15

-1

1356

64*

666,5

1301760

ST4767nm ST4767nv

94601-767h 94601-767h

1356 1356

15 15

-1 -1

1356 1356

64* 64*

666,5 666,5

1301760 1301760

ST4350n

ST4769e

1552

15

-1

1552

58

691,3

1350240

ST506 ST9025a ST9051a ST9052a ST907/7a

153 1024 1024 980 669

4 4 6 5 11

128 -1 -1 -1 -1

157 1024 1024 980 669

17 17 17 17%. 17

5,3 35,7 53,5 42,6 64,1

10404 69632 104448 83300 125103

ST9080a

823

4

-1

823

38*

64.0

125096

Unităţi de hard disc

Scriere precompensată

Cilindrii de parcare

Sectoare pe pistă

Capacitate (MB)

Număr total de sectoare 166600

Cilindri

Capete

ST9096a

980

10

-1

980

17*

85,3

ST9100a

748

14

-1

748

16*

85,8

167552

ST9140a

980

15

-1

980

17*

127,9

249900

Model

Model Imprimis

Seagate

ST9144a

980

15

-1

980

17%

127,9

249900

ST9145a

980

15

-1

980

17*

127,9

249900

ST9190a

873

16

-1

873

24*

171,6

335232

ST9235a

985

13

-1

985

32*

209,8

409760 409760

ST9235n

1281

985

13

-1

985

82*

209,8

ST

——

9415-521

697

3

o

697

17

18,2

35547

ST

——

9415-525

697

4

O

697

17

24,3

47396

ST

——

9415-536

697

5

O

697

17

30,3

59245

ST

—-—

9415-538

733

5

[9)

733

17

31,9

62305

ST

—-—

94151-42

921

5

-1

921

17

40,1

78285

ST

——

94151-62

921

7

-1

921

17

56,1

109599

ST

——

94151-80

921

9

a

921

17

72,1

140913_

ST

——

94155-48

925

5

-1

925

17

40,3

78625

ST

—-—

94155-48p

925

5

128

925

17

40,3

78625

ST

—-—

94155-57

925

6

-1

925

17

48,3

94350

ST

—-—

94155-57p

925

6

128

925

17

48,3

94350

ST

—-—

94155-67

925

7

-1

925

17

56,4

110075

ST

—-—

94155-67p

925

7

128

925

17

56,4

110075

ST

—-—

94155-92

989

E]

-1

989

17

77,5

151317

ST

—-—

94155-92p

989

9

128

989

17

77,5

151317

ST

—-—

94155-130

024

9

128

1024

26

122,7

239616

ST —-—

94156-48

925

9

-1

925

17

72,5

141525

ST

——

94156-67

925

7

-1

925

17

56,4

110075

ST

——

94156-86

925

7

-1

925

17

56,4

110075

ST —-—

94161-86

969

5

-1

969

35

86,8

169575

ST

94161-103

969

6

-1

969

35

104,2

203490

—-—

ST

—-—

94161-121

969

7

-1

969

35

121,6

237405

ST

—-—

94161-138

969

8

-1

969

35

138,9

271320

ST

—-—

94166-86

969

5

-1

969

35

86,8

169575

ST

—-—

94166-103

969

6

-1

969

35

104,2

203490

ST

——

94166-121

969

7

-1

969

35

121,6

237405

ST

—-—

94166-138

969

8

-1

969

35

138,9

271320

94244-219

1747 536

4 16

-1 536

1747 536

54 44

193,2 193,2

377352 377344

ST —-— Alte valori CMOS:

* Deoarece aceste unități utilizează înregistrarea zonală, valoarea sectoare/pistă este o medie rotunjită prin scădere. „Alte valori CMOS” indică valori ale parametrilor care pot fi folosite atunci când programul Setup CMOS nu acceptă valorile reale. Unităţile Seagate

au următorul

ST-FXXXI

format de inscripționare:

PR-A

Semnificațiile acestui cod sunt prezentate în tabelele următoare.

Tabelul A.26

Semnificaţia codificarilor unitaţilor de hard disc

Cod

Semnificație

ST

Seagate

F

Dimensiune

XXX

Capacitate

Technologies (vezi următorul tabel) neformatată

în megaocteţi

.

1282

Anexa A — Date tehnice

Cod

Semnificație

!

Tipul interfeţei (vezi tabelul de mai jos)

PR

Variantă

A

Timp

Tabelul A.27

completă

de acces;

(unitate livrată cu controler și soft de instalare)

O= Unitate standard,

1 = Unitate

rapidă

Descrierea codului F

Codul F

Descriere

1

3,5 inci ha!/f-height (41

2

5,25

3

3,5 inci înălțime

4

5,25

6

9 inci

8

8 inci

9

2,5 inci înălțime

Tabelul A.28

Semnificație

Nimic

interfață

MFM

R

Interfaţă

(specificată

E

Interfaţă

ESDI

A

Interfaţă

IDE ATA

X

Interfaţă

IDE XT-Bus

A/X

Interfaţă

IDE comutabilă,

P

mm)

1 inci (25 mm)

inci full height

(82 mm)

0.75

inci (9 mm)

Semnificaţia codului 1 '

Codul |

M sau

mm)

inci ha/f-height (41

Precompensare

ST-412 RLL)

ST-412

(AT Attachment) (pe 8 biţi)

modificată

ATA

sau

XT-Bus

(Modified

N

Interfaţă

SCSI

SE (Single Ended)

NM

Interfaţă

SCSI

SE

(Macintosh

NV

Interfaţă

SCSI

SE

(Novell

Precompensation)

Plus)

NetWare)

NS

Interfaţă SCSI SE (Antrenare sincronizată)

ND

Interfaţă

SCSI

Diferenţială

De exemplu, unitatea marcată ST112550N este o unitate de 3,5 inci, de înălțime redusă, cu o capacitate neformatată de 2550M și cu interfață SCSI Single Ended.

Tabelele BIOS

cu parametrii unităţii de hard disc de pe plăcile de bază ale calculatoarelor AT

Acest subcapitol prezintă parametrii unităților de hard disc conţinuţi de memoria ROM BIOS de pe placa de bază a unui sistem AT. În continuare sunt explicate capetele de tabel folosite în tabelele A.29-A.39: Tip = numărul de identitate al tipului de unitate Cilindri = numărul total de cilindri Capete = numărul total de capete WPC = cilindrul începând cu care este folosită scrierea precompensată WPC = 65535 - nu este folosită scrierea precompensată WPC = O - este folosită scrierea precompensată pentru toți cilindrii Ctrl = octet a cărui valoare are semnificaţia din tabelul următor. Număr Bit Bit Bit Bit Bit

O 1 2 3 4

bit

Valoare hexa

Semnificație

O1h 02h O4h 08h 10h

Nefolosit Nefolosit Nefolosit Mai mult Nefolosit

(XT = drive step (XT = drive step (XT = drive step de 8 capete (XT = unitate cu

rate) rate) rate) sistem

servo)

Unităţi de hard disc

Număr

bit

Bit 5 Bit 6 Bit 7

Valoare hexa

Semnificație

20h 40h 80h

Lista cu defecte a producătorului pe (cilindru+ 1) Dezactivare reîncercări ECC Dezactivare reîncercări de acces al discului

1283

LZ = cilindrul pe care sunt parcate capetele S/T = numărul de sectoare al unei piste Meg = Capacitatea unităţii exprimată în megaocteţi MB = Capacitatea unităţii exprimată în milioane de octeți

Tabelul A.29 prezintă parametrii de hard disc din memoria ROM BIOS a unei plăci de bază utilizate în sistemele IBM AT sau PS/2, dotate cu controlere ST-506/412 (standard sau IDE). IEI!

A.29

Ec

TIL]

parametrilor. de

hard

disc

din

memoria

BIOS

IBM

AT

şi PS/2

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

1

306

4

128

00h

305

17

10,16

MB 10,65

2

615

4

300

00h

615

17

20,42

21,41

3

615

6

300

00h

615

17

30,63

82,12

4

940

8

512

00h

940

17

62,42

65,45

5

940

6

512

00h

940

17

46,82

49,09

6

615

4

65535

00h

615

17

20,42

21,41

7

462

8

256

00h

511

17

30,68

32,17

8

733

5

65535

00h

733

17

30,42

31,90

9

900

15

65535

98h

901

17

112,06

117,50

10

820

3

65535

00h

820

17

20,42

21,41

11

855

5

65535

00h

855

17

35,49

37,21

12

855

7

65535

00h

855

17

49,68

52,09

13

306

8

128

00h

319

17

20,32

21,31

14

733

7

65535

00h

733

17

42,59

44,66

15

O

O

O

00h

O

O

O

O

16

612

4

O

00h

663

17

20,32

21,31

17

977

5

300

00h

977

17

40,55

42,52

18

977

7

65535

00h

977

17

56,77

59,53

19

1024

7

512

00h

1023

17

59,50

62,39

20

733

5

300

00h

732

17

30,42

31,90

21

733

7

300

00h

732

17

42,59

44,66 31,90

22

733

5

300

00h

733

17

30,42

23

306

4

[9)

00h

336

17

10,16

10,65

24

612

4

305

00h

663

17

20,32

21,31

25

306

4

65535

00h

340

17

10,16

10,65

26

612

4

65535

00h

670

17

20,32

21,31

27

698

7

300

20h

732

17

40,56

42,53

28 293

976 306

5 4

488 [9)

20h 00h

977 340

17 17

40,51 10,16

42,48 10,65

30

611

4

306

20h

663

17

20,29

21,27

31

732

7

300

20h

732

17

42,53

44,60 44,52

32

1023

5

65535

20h

1023

17

42,46

33

614

4

65535

20h

663

25

29,98

31,44

34

775

2

65535

20h

900

27

20,43

21,43 31,12

35

921

2

65535

20h

1000

33

29,68

36

402

4

65535

20h

460

26

20,41

21,41

37

580

6

65535

20h

640

26

44,18

46,33

38

845

2

65535

20h

1023

36

29,71

31,15

39 40

769 531

3 4

65535 65535

20h 20h

1023 532

36 39

40,55 40,45

42,52 42,41

41

577

2

65535

20h

1023

36

20,29

21,27

1284

Tip 42 43 44 45 46 47

Câmpurile intrare.

Anexa A — Date tehnice

Cilindri 654 923 531 o o o

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

MB

2 5 8 O O O

65535 65535 65535 O o o

20h 20h 20h 00h 00h 00h

674 1023 532 o O o

32 36 39 [9) O o

20,44 81,12 80,89 0,00 0,00 0,00

21,43 85,06 84,82 0,00 0,00 0,00

LZ și S/T nu sunt utilizate pentru controlerul de

10M

(original) şi conţin OOh

pentru fiecare

Intrarea 15 a tabelului este rezervată şi este folosită doar ca referință, pentru a semnala tipurile mai mari de 15. Multe sisteme IBM nu conţin toate intrările acestui tabel. Numărul maxim de tipuri utilizabile depinde de versiunea memoriei ROM. Numărul maxim de tipuri pentru fiecare versiune ROM a firmei IBM poate fi găsit în tabelul A.8 prezentat anterior în această anexă. Dacă aveţi un sistem compatibil IBM, s-ar putea ca multe intrări mai mari de tipul 15 să nu fie corecte. Ar trebui să vedeţi dacă nu cumva un alt tabel, din cele prezentate aici, se potrivește memoriei ROM a sistemului dumneavoastră. De cele mai multe ori, sistemele compatibile respectă tabelul IBM cel puţin pentru primele 15 intrări. În prezent, cele mai multe sisteme IBM PS/2 sunt livrate cu unități de hard disc care au înregistrată lista cu defecte pe cilindrul imediat următor ultimului cilindru din listă. Aceste date pot fi citite de programul de formatare fizică IBM PS/2 Advanced Diagnostics. Folosind acest program, nu mai este necesară introducerea listei cu defecte atunci când se formatează fizic hard discul, eliminându-se astfel posibilitatea unor erori de utilizator. Acest tip de tabel nu se aplică în cazul interfeţelor IBM ESDI sau SCSI. Controlerul ESD! şi cel SCSI obțin parametrii necesari direct din unitate, astfel că nu mai este necesar un tabel cu intrări de selecţie. Totuși, să remarcăm că tabelul pentru unitățile ST-506/412 este păstrat în conţinutul memoriei ROM a celor mai multe calculatoare PS/2, chiar dacă sistemul este livrat cu interfețe ESDI sau SCSI. . Tabelul A.30 prezintă parametrii hard discului din memoria sistemelor Compaq Deskpro 386. Tabelul

A.30

Tabelul

parametrilor

de

hard

disc

ROM

Compaq

BIOS de pe placa de bază

Deskpro

386

a

j

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

MB

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

306 615 615 1024 940 697 462 925 900 980 925 925 612 . 980 O 612 980 966 1023 733

4 4 6 8 6 5 8 5 15 5 7 9 8 4 O 4 5 6 8 5

128 128 128 512 512 128 256 128 * 65535 65535 128 128 256 128 O O 128 128 65535 256

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 0Qn 00h

305 638 615 1023 939 696 511 924 899 980 924 924 611 980 O 612 980 966 1023 732

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 o 17 17 17 17 17

10,16 20,42 30,63 68,00 46,82 28,93 30,68 38,39 112,06 40,67 53,75 69,10 40,64 32,54 [9) 20,32 40,67 48,11 67,93 30,42

10,65 21,41 32,12 71,30 49,09 30,33 32,17 40,26 117,50 42,65 56,36 72,46 42,61 34,12 O 21,31 42,65 50,45 71,23 31,90

Unităţi de hard disc

1285

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

MB

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4 42 43 44 45 46 47

733 805 924 966 966 1023 966 748 805 615 615 905 748 966 966 966 966 611 1023 1023 1023 1023 805 805 748 748 966

7 6 8 14 16 14 10 16 6 4 8 9 8 7 8 9 5 16 11 15 15 16 4 2 8 6 5

256 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 128 128 128 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 65535 128

00h 00h 00h 08h 08h 08h 08h 08h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 08h 00h 08h 08h 08h 08h 08h 00h 00h 00h 00h 00h

732 805 924 966 966 1023 966 748 805 615 615 905 748 966 966 966 966 611 1023 1023 1023 1023 805 805 748 748 966

17 17 17 17 17 17 17 17 26 25 25 25 34 34 34 34 34 63 33 34 33 63 26 26 33 33 25

42,59 40,09 61,36 112,26 128,30 118,88 80,19 99,34 61,32 30,03 60,06 99,43 99,34 112,26 128,30 144,33 80,19 300,73 181,32 254,75 247,26 503,51 40,88 20,44 96,42 72,32 58,96

44,66 42,04 64,34 117,71 134,53 124,66 84,08 104,17 64,30 31,49 62,98 104,26 104,17 117,41 134,53 151,35 84,08 315,33 190,13 267,13 259,27 527,97 42,86 21,43 101,11 75,83 61,82

2

Intrarea

15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de

Tabelul A.31 prezintă parametrii hard discului din memoria sistemelor Compaq Deskpro 286, revizia F. Tabelul

A.31

Tabelul

parametrilor

de

hârd

ROM

BIOS

15.

de pe placa de bază a

disc

Compaq

Deskpro

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctri

LZ

s/T

286

revizia

Meg

F

1

306

4

128

00h

-305

17

10,16

10,65

2

615

4

128

00h

638

17

20,42

21,41 32,12

MB

3

615

6

128

00h

615

17

30,63

4

1024

8

512

00h

1023

17

68,00

71,30

5

940

6

512

00h

939

17

46,82

49,09

6

697

5

128

00h

696

17

28,93

30,33

7

462

8

256

00h

511

17

30,68

32,17

8

925

5

128

00h

924

17

38,39

40,26

9

900

15

65535

08h

899

17

112,06

117,50

10

980

5

65535

00h

980

17

40,67

42,65 56,36

11

925

7

128

00h

924

17

53,75

12

925

9

128

08h

924

17

69,10

72,46

13

612

8

256

00h

611

17

40,64

42,61

14

980

4

128

00h

980

17

32,54

34,12

15

O

O

O

00h

O

O

O

O

16

612

4

O

00h

612

17

20,32

21,31

17

980

5

128

00n

980

17

40,67

42,65

18

966

6

128

00h

966

17

48,11

50,45

19

1023

8

65535

00h

1023

17

67,93

71,23

20

733

5

256

00h

732

17

30,42

31,90

21

733

7.

256

00h

732

17

42,59

44,66

1286

Anexa A — Date tehnice

7

“Tip 22

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

MB

768

6

65535

00h

768

17

38,25

40,11

23

771

6

65535

00h

771

17

38,40

40,26

24

966

14

65535

08h

966

17

112,26

117,71

25

966

16

65535

O08h

966

17

128,30

134,53

26

1023

14

65535

08h

1023

17

118,88

124,66

27

966

10

65535

08h

966

17

80,19

84,08

28

771

3

65535

00h

19,20

20,13

19,19

20,12

29

578

4

65535

00h

771217 17 578

30

615

4

128

00h

615

25

30,03

31,49

31

615

8

128

00h

615

25

60,06

62,98

32

966

3

65535

00h

966

34

48,11

50,45

33

966

5

65535

00h

966

34

80,19

84,08 117,71

34

966

7

65535

00h

966

34

112,26

35

966

8

65535

00h

966

34

128,30

134,53

36

966

9

65535

08h

966

34

144,33

151,35 84,08

37

966

5

65535

00h

966

34

80,19

38

1023

9

65535

O08h

1023

33

148,35

155,56

39

1023

11

65535

08h

1023

33

181,32

190,13 224,70

40

1023

13

65535

08h

1023

33

214,29

41

1023

15

65535

08h

1023

33

247,26

259,27

42

1023

16

65535

08h

1023

34

271,73

284,93 40,26

43

756

4

65535

00h

756

26

38,39

44

756

2

65535

00h

756

26

19,20

20,13

45

768

4

65535

00h

768

26

39,00

40,89

46

768

2

65535

00h

768

26

19,50

20,45

47

966

5

128

00h

966

25

58,96

61,82

Intrarea

15 este folosită ca referință pentru a specitica tipurile mai mari de

Tabelul A.32 prezintă parametrii hard discului din memoria ROM sistemelor Compaq Deskpro 286e, revizia B (22.03.1989). “Tabelul

A.32

Tabelul'parametrilor

de hard disc Compaq

de

BIOS

Deskpro

15.

pe placa de bază a

286e revizia

B

MB

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

1

306

4

128

00h

305

17

10,16

10,65

2

615

4

128

00h

638

17

20,42

21,41

3

615

6

128

00h

615

17

30,63

32,12

4

1024

8

512

00h

1023

17

68,00

71,30

5

805

6

65535

00h

805

17

40,09

42,04

6

697

5

128

00h

696

17

28,93

30,33

7 8

462 925

8 5

256 128

00h

511

17

30,68

32,17

00h

924

17

40,26 117,50. 42,65

899

17

38,39 112,06

980

17

40,67

00h

924

17

53,75

56,36

128

08h

8 4

256 128

00h

924 611

17 17

69,10 40,64

72,46 42,61

00h

980

17

32,54

34,12

O

O

O

00h

O

O

O

O

16

612

4

O

00h

612

17

20,32

21,31

17

980

5

128

00h

980

17

40,67

42,65 42,04

9

900

15

65535

O8h

10 11

980 925

5 7

65535 128

00h

12

925

9

13 14

612 980

15

-

18

966

5

128

00h

966

17

40,09

19

754

11

65535

08h

753

17

68,85

72,19

20

733

5

256

00h

732

17

30,42

31,90

21

733

7

256

00h

732

17

42,59

44,66

22

524

4

65535

00h

524

40

40,94

42,93

Unităţi de hard disc

1287

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

MB

23

924

8

65535

00h

924

17

61,36

64,34

24

966

14

65535

08h

966

17

112,26

117,71

25

966

16

65535

08h

966

17

128,30

134,53

26

1023

14

65535

08h

1023

17

118,88

124,66

27

832

6

65535

00h

832

33

80,44

84,34

28

1222

15

65535

08h

1222

34

304,31

319,09

29

1240

7

65535

00h

1240

34

144,10

151,10

30

615

4

128

00h

615

25

30,03

31,49

31

615

8

128

00h

615

25

60,06

62,98

32

905

9

128

08h

905

25

99,43

104,26

33

832

8

65535

00h

832

33

107,25

112,46

34

966

7

65535

00h

966

34

112,26

117,71

35

966

8

65535

00h

966

34

128,30

134,53

36

966

9

65535

08h

966

34

144,33

151,35

37

966

5

65535

00h

966

34

80,19

84,08 315,33

38

611

16

65535

08h

611

63

300,73

39

1023

11

65535

08h

1023

33

181,32

190,13

40

1023

15

65535

08h

1023

34

254,75

267,13 650,96

41

1630

15

65535

08h

1630

52

620,80

42

1023

16

65535

08h

1023

63

503,51

527,97

43

805

4

65535

00h

805

26

40,88

42,86 21,43

44

805

2

65535

00h

805

26

20,44

45

748

8

65535

00h

748

33

96,42

101,11

46

748

6

65535

00h

748

33

72,32

75,83

47

966

5

128

00h

966

25

58,96

61,82

Intrarea

15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de

Tabelul A.33

prezintă parametrii hard discului din memoria

AMI

ROM

15.

BIOS

(BIOS

286 versiunea

BIOS

(BIOS

286 vers.

30.04.1989). Tabelul

A.33

Tabelul

parametrilor

de

hard

dis c AMI

ROM

30.04.1989) Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

MB

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

306 615 615 940 940 615 462 733 900 820 855 855 306 733 O 612 977 977 1024 733 733 733

4 4 6 8 6 4 8 5 15 3 5 7 8 7 O 4 5 7 7 5 7 5

128 300 300 512 512 65535 256 65535 65535 65535 65535 65535 128 65535 O o 300 65535 512 300 300 300

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h

305 615 615 940 940 615 511 733 901 820 855 855 319 733 O 663 977 977 1023 732 732 733

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 o 17 17 17 17 17 17 17

10,16 20,42 30,63 62,42 46,82 20,42 30,68 30,42 112,06 20,42 35,49 49,68 20,32 42,59 O 20,32 40,55 56,77 59,50 30,42 42,59. 30,42

10,65 21,41 32,12 65,45 49,09 21,41 32,17 31,90 117,50 21,41 37,21 52,09 21,31 44,66 o 21,31 42,52 59,53 62,39 31,90 44,66 31,90

1288

Anexa A — Date tehnice

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

sr

Meg

23

306

4

o

00h

336

17

10,16

MB 10,65

24

925

7

o

00h

925

17

53,75

56,36

25

925

9

65535

08h

925

17

69,10

72,46

26

754

7

526

00h

754

17

43,81

45,94

27

-7b4

11

65535

08h

754

17

68,85

72,19

28

699

7

256

00h

699

17

40,62

42,59

29

823

10

65535

O08h

823

17

68,32

71,63

30

918

7

874

00h

918

17

53,34

55,93

31

1024

11

65535

08h

1024

17

93,50

98,04

32

1024

15

65535

08h

1024

17

127,50

133,69

33

1024

5

1024

00h

1024

17

42,50

44,56

34

612

2

128

00h

612

17

10,16

10,65

35

1024

3

65535

08h

1024

17

76,50

80,22

36

1024

8

512

00h

1024

17

68,00

71,30

37

615

8

128

00h

615

17

40,84

42,82

38

987

3

805

00h

987

17

24,58

25,77

39

987

7

805

00h

987

17

57,35

60,14

40

820

6

820

00h

820

17

40,84

42,82

41

977

5

815

00h

977

17

40,55

42,52

42

981

5

811

00h

981

17

40,72

42,69

43

830

7

512

00h

830

17

48,23

50,57

44

830

10

65535

08h

830

17

68,90

72,24

45

917

15

65535

08h

918

17

114,18

119,72

46

1224

15

65535

08h

1223

17

152,40

159,81

47

O

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

Intrarea 15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de Tipul 47 este folosit ca intrare definită de utilizator. Tabelul A.34 prezintă parametrii hard discului din memoria

Award

ROM

15.

BIOS

(BIOS

286 versiunea

30.04.1989) (BIOS Modular 286, 386SX și 386 versiunea 3.05). | Tabelul

A.34

Tabelul

parametrilor

de

hard

disc

Award

ROM

BIOS

versiunea

3.05

:

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/r

Meg

1

306

4

128

00h

305

17

10,16

MB 10,65

2

615

4

300

00n

615

17

20,42

21,41

3

615

6

300

00h

615

17

30,63

32,12

4

940

8

512

00h

940

17

62,42

65,45

5

940

6

512

00h

940

17

46,82

49,09

6

615

4

65535

00h

615

17

20,42

21,41

7

462

8

256

00h

511

17

30,68

32,17

8

733

5

65535

00h

733

17

30,42

31,90

9

900

15

65535

08h

901

17

112,06

117,50

10

820

3

65535

00n

820

17

20,42

21,41

11

855

5

65535

00h

855

17

35,49

37,21

12

855

7

65535

00h

855

17

49,68

52,09

13

306

8

128

00h

319

17

20,32

21,31

14

733

7

65535

00h

733

17

42,59

44,66

15

O

O

O

00h

O

O

o

O

16

612

4

O

00h

663

17

20,32

21,31

17

977

5

300

00hn

977

17

40,55

42,52

18

977

7

65535

00h

977

17

56,77

59,53

19

1024

7

512

00h

1023

17

59,50

62,39

20

733

5

300

00h

732

17

30,42

31,90

21

733

7

300

00h

732

17

42,59

44,66

22

733

5

300

00h

733

17

30,42

31,90

Unităţi de hard disc

1289

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctri

LZ

S/T

Meg

23

306

4

[9]

00h

336

17

10,16

10,65

24

977

5

65535

00h

976

17

40,55

42,52

MB

25

1024

9

65535

08h

1023

17

76,50

80,22

26

1224

7

65535

00h

1223

17

71,12

74,58

27

1224

11

65535

08h

1223

17

111,76

117,19

28

1224

15

65535

O8h

1223

17

152,40

159,81

29

1024

8

65535

00h

1023

17

68,00

71,30

30

1024

11

65535

08h

1023

17

93,50

98,04

31

918

11

65535

08h

1023

17

83,82

87,89

32

925

9

65535

08h

926

17

69,10

72,46 89,13

33

1024

10

65535

08h

1023

17

85,00

34

1024

12

65535

08h

1023

17

102,00

106,95

35

1024

13

65535

08h

1023

17

36 37

1024 1024

14 2

65535 65535

08h

1023

17

110,50 119,00

115,87 124,78

00h

1023

17

17,00

17,83

38

1024

16

65535

08h

1023

17

136,00

142,61

17 17

114,30 40,84

119,85 42,82 44,56

39

918

15

65535

08h

1023

40

820

6

65535

00h

820

41

1024

5

65535

00h

1023

17

42,50

42

1024

5

65535

00h

1023

26

65,00

68,16

43 44

809 820

6 6

65535 65535

00h

808

17

40,29

42,25

00h

45 46

776 [9)

8 O

65535

00h

819 775

26 33

62,46 100,03

65,50 104,89

[9)

00h

O

O

0,00

0,00

47

O

O

O

00hn

O

O

0,00

0,00

Intrarea 15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de Tipurile 46 şi 47 sunt folosite ca intrări definite de utilizator. Tabelul A.35 prezintă parametrii hard discului din memoria 386SX și 386 versiunea 3.1). Tabelul Tip

1 2 3 4 5 6 7 8 3 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

A.35

Tabelul

Cilindri

306 615 615 940 940 615 462 733 900 820 855 855 306 733 0 612 977 977 1024 733 733 733

parametrilor

Award

de hard disc Award

ROM

ROM

15.

BIOS

BIOS

(BIOS

Modular

versiunea

286,

3.1

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

MB

4 4 6 8 6 4 8 5 15 3 5 7 8 7 0 4 5 7 7 5 7 5

128 300 300 512 512 65535 256 65535 65535 65535 65535 65535 128 65535 0 0 300 65535 512 300 300 300

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h

305 615 615 940 340 615 511 733 901 820 855 855 319 733 0 663 977 977 1023 732 732 733

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 o 17 17 17 17 17 17 17

10,16 20,42 30,63 62,42 46,82 20,42 30,68 30,42 112,06 20,42 35,43 49,68 20,32 42,59 O 20,32 40,55 56,77 59,50 30,42 42,59 30,42

10,65 21,41 32,12 65,45 43,05 21,41 32,17 31,90 117,50 21,41 37,21 52,09 21,31 44,66 0 21,31 42,52 59,53 62,39 31,90 44,66 31,80

1290

Anexa A — Date tehnice MB

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

23

306

4

O

00h

336

17

10,16

10,65

24

977

5

65535

00h

976

17

40,55

42,52

25

1024

9

65535

08h

1023

17

76,50

80,22

26

1224

7

65535

00h

1223

17

71,12

74,58

27

1224

11

65535

08h

1223

17

111,76

117,19

28

1224

15

65535

08h

1223

17

152,40

159,81

29

1024

8

65535

00h

1023

17

68,00

71,30

30

1024

11

65535

08h

1023

17

93,50

98,04

31

918

11

65535

08h

1023

17

83,82

87,89

32

925

65535

08h

926

17

69,10

72,46

33.

1924

10

65535

08h

1023

17

85,00

89,13

34

1024

12

65535

08h

1023

17

102,00

106,95

35

1024

13

65535

08h

1023

17

110,50

115,87

36

1024

14

65535

O08h

1023

17

119,00

124,78

37

1024

2

65535

00h

1023

17

17,00

17,83

38

1024

16

65535

08h

1023

17

136,00

142,61

39

918

15

65535

08h

1023

17

114,30

119,85

40

820

6

65535

00h

820

17

40,84

42,82

41

1024

5

65535

00h

1023

17

42,50

44,56

42

1024

5

65535

00h

1023

26

65,00.

68,16

43

809

6

65535

00h

852

17

40,29

42,25

44 45

809 776

6 8

65535 65535

00h

852

26

61,62

64,62

00h

775

46

684

16

65535

08h

685

33 38

100,03 203,06

104,89 212,93

47

615

6

65535

00h

615

17

30,63

32,12

Tip

„9

Intrarea 15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de Tipurile 48 şi 49 sunt folosite ca intrări definite de utilizator. Tabelul A.36 prezintă parametrii hard discului din memoria versiunea 3.01 din 01/11/86). Tabelul

A.36

Tabelul

parametrilor

3.01)

de

hard

disc

Ă

15.

Phoenix

286

ROM

Phoenix

286

(BIOS

BIOS

(BIOS

80286

80286

versiunea

i

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

1

306

4

128

00h

1305

17

10,16

MB 10,65

2

615

4

300

00h

638

17

20,42

21,41 382,12

3

615

6

300

00h

615

17

30,63

4

940

8

512

00h

940

17

62,42

65,45

5

940

6

512

00h

940

17

46,82

49,09

6.

615

4

65535

00h

615

17

20,42

21,41

7

462

8

256

00h

511

17

30,68

32,17

8

733

5

65535

00h

733

17

30,42

31,90

9

900

15

65535

O08h

901

17

112,06

117,50

10

820

3

65535

00h

820

17

20,42

21,41

11

855

5

65535

00h

855

17

35,49

37,21

12

855

7

65535

00h

„ 855

17

„49,68

52,09

13

306

8

128

00h

319

17

20,32

21,31

14

733

7

65535

00h

733

17

42,59

44,66

15

|

O

O

O

00h

0

O

0,00

0,00

16

612

4

O

00h

633

17

20,32

21,31

17

977

5

300

00h

977

17

40,55

42,52

18

977

7

65535

00h

977

17

56,77

59,53

19

1024

7

512

00h

1023

17

59,50

62,39

20

733

5

300

00h

7932

17

30,42

31,90

21

733

7

300

00h

732

17

42,59

44,66

Unităţi de hard disc

1291

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctri

LZ

s/T

Meg

22

733

5

300

00h

733

17

30,42

MB 31,90

23

O

O

o

00h

O

O

0,00

0,00

24

O

o

O

00h

O

O

0,00

0,00

25

o

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

26

O

O

O

00h

[9]

O

0,00

0,00

27

O

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

28

O

o

O

00h

O

O

0,00

0,00

29

O

O

O

00h

O

o

0,00

0,00

30

O

O

O

00h

O

o

0,00

0,00

31

O

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

32

O

O

o

00h

O

o

0,00

0,00

33

O

o

o

00h

[9)

[9)

0,00

0,00

34

O

O

o

00h

O

O

0,00

0,00

35

O

o

O

00h

O

O

0,00

0,00

36

1024

5

512

00h

1024

17

42,50

44,56

37

830

10

65535

08h

830

17

68,90

72,24

38

823

10

256

08h

824

17

68,32

71,63

39

615

4

128

00h

664

17

20,42

21,41

40

615

8

128

00h

664

17

40,84

42,82

41

917

15

65535

08h

918

17

114,18

119,72

42

1023

15

65535

08h

1024

17

*127,38

133,56

43

823

10

512

08h

823

17

68,32

71,63

44

820

6

65535

00h

820

17

40,84

42,82

45

1024

8

65535

00h

1024

17

68,00

71,30

46

925

9

65535

08h

925

17

69,10

72,46

47

1024

5

65535

00h

1024

17

42,50

44,56

Intrarea

15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de

Tabelul A.37 prezintă versiunea 3.10). Lp

DI IT

Eră

"

parametrii hard discului din mernoria

Yabelul parametrilor de. re “Plus, Le E. 3.10)

disc

15.

Phoenix

286

ROM

BIOS

(BIOS

Phoenix

286

ROM

BIOS

IL

286

Plus

ră ad

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

MB

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

306 615 615 940 940 615 462 733 900 820 855 855 306 733 o 612 977 977 1024 733 733

4 4 6 8 6 4 8 5 15 3 5 7 8 7 o 4 5 7 7 5 7

128 300 300 512 512 65535 256 65535 65535 65535 65535 65535 128 65535 9) O 300 65535 512 300 300

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h

305 615 615 940 940 615 511 733 901 820 855 855 319 733 O 663 977 977 1023 732 732

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 o 17 17 17 17 17 17

10,16 20,42 30,63 62,42 46,82 20,42 30,68 30,42 112,06 20,42 35,49 49,68 20,32 42,59 [9] 20,32 40,55 56,77 59,50 30,42 42,59

10,65 21,41 32,12 65,45 49,09 21,41 32,17 31,90 117,50 21,41 37,21 52,09 21,31 44,66 O 21,31 42,52 59,53 62,39 31,90 44,66

1292

Anexa A — Date tehnice

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

MB

22 23

733 306

5 4

300 O

00h 00h

733 336

17 17

30,42 10,16

31,90 10,65

24

O

O

O

00h

O

o.

0,00

0,00

25

615

4

O

00h

615

17

20,42

21,41

26

1024

4

65535

00h

1023

17

34,00

35,65

27

1024

5

65535

00h

1023

17

42,50

44,56

28

1024

8

65535

00h

1023

17

68,00

71,30

29

512

8

256

00h

512

17

34,00

35,65

30

615

2

615

00h

615

17

10,21

10,71

31

989

5

o

00h

989

17

41,05

43,04

32

1020

15

65535

08h

1024

17

127,00

133,17

33

O

O

o

00h

O

O

0,00

0,00

34

[9)

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

35

1024

9

1024

08h

1024

17

76,50

80,22

36

1024

5

512

00h

1024

17

42,50

44,56

37

830

10

65535

08h

830

17

68,90

72,24

38

823

10

256

08h

824

17

68,32

71,63

39

615

4

128

00h

664

17

20,42

21,41

40

615

8

128

00h

664

17

40,84

42,82

41

917

15

65535

08h

918

17

114,18

119,72

42

1023

15

65535

08h

1024

17

127,38

133,56

43

823

10

512

08h

823

17

68,32

71,63

44

820

6

65535

00h

820

17

40,84

42,82

45

1024

8

65535

00h

1024

17

68,00

71,30

46

925

9

65535

08h

925

17

69,10

72,46

47

699

7

256

00h

700

17

40,62

42,59

Intrarea 15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de Tipurile 48 şi 49 sunt folosite ca intrări definite de utilizator. Tabelul

A.38

prezintă parametrii hard discului din memoria

Phoenix

versiunea 1.1 din 19/04/1990, identificator 08). Tabelul

A.38

Tabelul

parametrilor

de

hard

15.

386

ROM

BIOS

ROM

BIOS

(BIOS

(BIOS A386

Ă disc Phoenix

386

A386

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

306 615 615 940 940 615 462 733 900 820 855 855 306 733 o 987 977 977 1024 733 733

4 4 6 8 6 4 8 5 15 3 5 7 8 7 O 12 5 7 7 5 7

128 300 300 512 512 65535 256 65535 65535 65535 65535 65535 128 65535 O 65535 300 65535 512 300 300

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h

305 615 615 940 940 615 511 733 901 820 855 855 319 733 O 988 977 977 1023 732 732

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 O 35 17 17 17 17 17

10,16 20,42 30,63 62,42 46,82 20,42 30,68 30,42 112,06 20,42 35,49 49,68 20,32 42,59 O 202,41 40,55 56,77 59,50 30,42 42,59

1.01)

MB 10,65 21,41 32,12 65,45 49,09 21,41 32,17 31,90 117,50 21,41 37,21 52,09 21,31 44,66 O 212,24 42,52 59,53 62,39 31,90 44,66

Unităţi de hard disc

1293

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctrl

LZ

s/T

Meg

22

1024

16

O

08h

O

17

136,00

142,61

08h

O

17

106,22

111,38

MB

23

914

14

o

24

1001

15

O

08h

o

17

124,64

25

130,69

977

7

815

00h

977

26

86,82

26

91,04

1024

4

65535

00h

1023

17

27

1024

5

65535

00h

1023

17

28

1024

8

65535

00h

1023

17

68,00

29

71,30

980

10

812

08h

990

17

81,35

85,30

2

34,00

35,65

42,50

44,56

30

1024

10

O

08h

O

17

85,00

31

89,13

832

6

832

00h

832

33

80,44

84,34

32

1020

15

65535

08h

1024

17

127,00

33

133,17

776

8

O

00h

O

33

100,03

104,89 43,24

34

782

4

O

00h

862

27

41,24

35

1024

9

1024

08h

1024

17

76,50

80,22

36

1024

5

512

00h.

1024

17

42,50

44,56 72,24

37

830

10

65535

08h

830

17

68,90

38

823

10

256

08h

824

17

68,32

71,63

39

980

14

65535

08h

990

30

200,98

210,74

42,82

40

615

8

128

00h

664

17

40,84

41

917

15

65535

08h

918

17

114,18

119,72

42

1023

15

65535

08h

1024

17

127,38

133,56 71,63

43

823

10

512

08h

823

17

68,32

44

820

6

65535

00h

820

17

40,84

42,82

45

1024

8

65535

00h

1024

17

68,00

71,30

46

O

O

O

00h

O

O

0,00

0,00

47

O

O

O

00h

o

O

0,00

0,00

Intrarea 15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de Tipurile 46 și 47 sunt folosite ca intrări definite de utilizator. Tabelul A.39 prezintă parametrii hard discului din memoria (Cartea tehnică 80286 din 1988). iPTD

Tabelul

Tip

Cilindri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

306 615 699 940 940 615 699 733 900 925 855 855 306 733 O 612 977 977 1024 733 733

REED

Capete 4 4 5 8 6 4 7 5 15 5 -5 7 8 7 O 4 5 7 7 5 7

pa de hard

disc

Zenith

ROM

BIOS

15.

de pe plăcile de bază Zenith

Lie)

NE

WPC

Ctrl

LZ

S/T

Meg

MB

128 300 256 512 512 65535 256 65535 65535 o 65535 65535 128 65535 O [9] 300 65535 512 300 300

00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 08h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h 00h

305 615 710 940 940 615 710 733 901 926 855 855 319. 733 O 663 977 977 1023 732 732

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 o 17 17 17 17 17 17

10,16 20,42 29,01 62,42 46,82 20,42 40,62 30,42 112,06 38,39 35,49 49,68 20,32 42,59 O 20,32 40,55 56,77 59,50 30,42 42,59

10,65 21,41 30,42 65,45 49,09 21,41 42,59 31,90 117,50 40,26 37,21 52,09 21,31 44,66 O 21,31 42,52 59,53 62,39 31,90 44,66

1294

Anexa A — Date tehnice „MB

Meg

Tip

Cilindri

Capete

WPC

Ctri

LZ

S/T

22

733

5

300

00h

733

17

30,42

23 24

306 612

4 2

o 65535

00h

336

17

10,16

GOh

611

17

10,16

25

615

6

300

00h

615

17

30,63

32,12

26

462

8

256

00h

511

17

30,68

32,17

27

820

3

65535

00h

820

17

20,42

21,41

28

981

7

65535

00h

986

17

57,00

59,77

29

754

11

65535

08h

754

17

68,85

72,19

30

918

15

65535

08h

918

17.

114,30

119,85

31

987

5

65535

00h

987

17

49,96

42,95

32

830

6

400

00h

830

17

41,34

43,35

33

697

4

0

00h

696

17

23,14

24,27

34

615

4

65535

00h

615

17

20,42

21,41

35

615

4

128

08h

663

17

20,42

21,41

36

1024

3

65535

08h

1024

17

76,50

80,22

37

1024

5

512

00n

1024

17

42,50

44,56

38

820

6

65535

00h

910

17

40,84

42,82

39 40

615 925

4 9

306

00h

684

17

20,42

21,41

o

08h

924

17

69,10

72,46

41

1024

8

512

00h

1023

17

68,00

71,30

42

1024

5

1024

00h

1023

17

42,50

44,56

43

615

8

300

00h

615

17

40,84

42,82

44

989

5

O

00h

988

17

41,05

43,04

45

O

o

0

00h

O

O

0,00

0,00

46 47

o O

O O

0 O

00h 00h

O O

O [)

0,00 0,00

0,00 0,00

Intrarea

.

.

15 este folosită ca referință pentru a specifica tipurile mai mari de

Codurile

31,90 10,65 -

10,65

15.

de eroare

În următoarele subcapitole sunt prezentate liste cu o multitudine de coduri de eroare, cum sunt codurile de eroare ale testelor POST de producător, codurile de eroare afișate pe ecran în urma testului POST și codurile de eroare ale programului Advanced Diagnostics. De asemenea, este inclusă o listă cu codurile de eroare ale interfeței SCSI, foarte utilă la depanarea unor dispozitive SCSI. Codurile de eroare trimise portului 80h în timpul testului POST

din ROM

BIOS

Atunci când se execută testul POST (Power-On Self Test), conţinut de memoria ROM

BIOS, în

majoritatea sistemelor rezultatele sunt trimise la portul de intrare/ieşire cu adresa 80h, astfel încât este posibilă citirea acestora de către o placă specială de diagnosticare. Uneori, testele incluse în programul POST sunt denumite teste de producător, deoarece ele au fost create în ideea testării sistemului pe banda de asamblare, fără conectarea unui monitor. Pentru vizualizarea codurilor de eroare sunt folosite plăci de diagnosticare, cu un afişaj cu două cifre, care prezintă codul hexazecimal al testului în curs de execuţie. Înainte de începerea executării fiecărui test, este transmis codul acestuia la portul cu adresa 80h. Dacă testul eșuează și sistemul se blochează, codul hexazecimal al acestuia poate fi citit pe afişajul plăcii. Multe teste sunt executate în sistem înainte de activarea plăcii video, în special dacă această placă este de tipul EGA sau VGA. De aceea, pot apărea erori care să blocheze sistemul înainte ca acesta să poată afișa vreun cod de eroare pe ecranul monitorului. Un sistem cu o astfel de problemă (cum ar fi o " pană de memorie în bancul O), pentru cele mai multe proceduri de diagnosticare, apare ca fiind „mort”. Dar, dacă utilizaţi o placă de diagnosticare de tipul celei prezentate anterior, care poate fi găsită pe piaţă, puteţi afla ce test a dus la blocarea sistemului şi, ca urmare, unde este localizat defectul.

Codurile de eroare

1295

Codurile furnizate utilizatorului depind de BIOS, singurul rol al plăcii fiind acela de afișare a acestora. Unele componente BIOS pot conţine proceduri de testare mai performante, care transmit utilizatorului mai multă informaţie prin codurile de eroare. Există versiuni BIOS care transmit și semnale acustice ce pot ajuta la diagnosticarea defectului. De exemplu, Phoenix BIOS poate transmite un set de semnale acustice care face inutilă placa de citire a portului 80h pentru afişarea codurilor de eroare POST. Tabelele A.46, A.47 şi A.48 prezintă codurile de eroare transmise la portul 80h și cele audio, pentru diferite versiuni de BIOS. Codurile de eroare AMI

BIOS

DC DCT DDR Cod

sunete

1 scurt

audio și cele transmise la portul 80h

Trooper

Erori fatale Generare DRAM

Cod

defectuoasă

de refresh

2 scurte

Defect în circuitul de paritate

3 scurte 4 scurte

Defect în primii 64K Circuit timer defect

ai memoriei

pentru

5 scurte

Microprocesor defect Eroare poarta A20 la controlerul de tastatură Eroare în modul protejat

8 scurte

Eroare test citire/scriere memorie Eroare a sumei

10 scurte

de control

ROM

Erori nefatale

3 scurte

Defect în memoria convenţională sau de extensie

1 lung,

8 scurte

Eroare test afișare sau retrace

de bază

6 scurte 7 scurte 9 scurte

sunete

1 lung,

video BIOS

Eroare de citire/scriere a registrului Shuzdown

din CMOS 11

scurte

Eroare memorie

Cod

Semnificație

O1h

NMI

02h

04h 05h 06h 07h 08h

N

Cod

dezactivat și gata să înceapă testul registrelor microprocesorului 286 Terminarea testării registrelor microprocesorului

286 03h

cache

13h 14h

A

Semnificație Iniţializare vectori întrerupere Controlerul

de tastatură

8042

funcţionează

corect

Suma

de control ROM este corectă Inițializarea circuitului 8259 se execută

15h corect

16h

Dezactivare întrerupere CMOS Dezactivare video şi funcţionare corectă a circuitului timer Funcţionare corectă a canalului 2 al circuitului 8253 Rezultat corect al testului de/ta count pentru canalul 2

17h 18h 19h

Trecerea testului de citire/scriere CMOS Trecerea testului sumei de control/acumulatorului memoriei CMOS Selectare corectă mod afişare alb/negru Selectare corectă mod afişare color Gata să înceapă opţionale

căutarea

memoriei

video

1Ah

Trecerea

testului memoriei

testului de citire/scriere memorie

video

ROM

ROM

opţionale

09h

Rezultat corect al testului de/za count pentru canalul 1

1Bh

Trecerea video

OAh

1Ch

O0Bh

Rezultat corect al testului de/ta count pentru canalul O Ștergere stare paritate

1Dh

Trecerea testului de citire/scriere memorie video pentru ecrane succesive Rezultat corect al testului video retrace

OCh

Refresh

1Eh

ODh OEh

Comutare corectă refresh link Activare/dezactivare corectă a perioadei de refresh de 50%

1Fh 20h

Configurare corectă octet g/oba/ equipment pentru video Activare mod cerere color sau alb/negru Trecere test video

10h

Confirmare existenţă refresh şi începere 64K memorie Liniile de adresă funcţionează corect

21h

Trecere

11h

şi circuit timer corecte

test

22h

test afișare

Afişare corectă

a mesajului

la punerea

sub ten-

siune 12h

Trecerea testului blocului de 64K convenţională

de memorie

30h

Testul de memorie înceapă

în mod

protejat gata

să

1296

Anexa

A —

Date tehnice

Cod

Semnificație

31h

Testul de memorie

32h

Microprocesorul

33h

Testarea execuţie

liniilor de adresă

este în curs de

5Bh

34h

Testarea execuţie

liniilor de adresă

este în curs de

5Ch

35h

Memoria

sub IMB calculat

36h 37h 38h

Calculul dimensiunii memoriei este corect Testul de memorie este în curs de execuţie Iniţializarea memoriei s-a făcut sub IMB Inițializarea memoriei s-a făcut deasupra IMB

39h 3Ah 3Bh

în mod

protejat a început

este în modul

Semnificație

59h

Registrul de măști al circuitului 8259 master funcţionează corect, gata să înceapă testul pentru 8259 s/ave Urmează verificarea circuitului timer şi a liniei de cerere de întrerupere a tastaturii Circuitul timer funcţionează corect

5Ah

protejat

Urmează

sub

1M

3Ch 3Dh 3Eh 3Fh

Trecerea testului de memorie sub 1M Trecerea testului de memorie peste 1M Urmează trecerea în modul real (shutdown) Terminare shutdown şi intrare în modul real

40h

Urmează

5Eh 5Fh 70h 7ih

Începe testul de tastatură Trecerea testului comenzii

72h 73h 74h

Trecere test de tastatură Iniţializare corectă a tastaturii Gata să înceapă configurarea de floppy disc Configurare corectă de floppy disc Gata să înceapă configurarea de hard disc

4ih

A20 Poarta liniei de adresă dezactivată corect

42h

Urmează

4Eh

Trecerea testului liniilor de adresă

4Fh

Microprocesorul

75h 76h 77h

testul DMA

este în mod

real după shut-

7Ah

Verificare acumulator CMOS

7Bh

Terminare

7Dh

Urmează analizarea rezultatelor testului de

7Eh

memorie Actualizare

down 50h 51h

către tastatură

BAT

Configurare corectă de hard disc Gata să înceapă iniţializarea circuitului timer

79h

porţii liniei de adresă

de la tasta-

să fie testată întreruperea

tură EROARE! întreruperea de timer sau de tastatură nu este pe nivelul corespunzător Eroare controler întreruperi 8259 Trecere test controler întreruperi 8259

5Dh

Dimensiunea memoriei video Gata să înceapă testul de memorie

dezactivarea

Cod

verificare acumulator

CMOS

a dimensiunii

corectă

memoriei

scrisă în CMOS

Trecerea

testului registrului de pagină

Urmează

testul registrului de bază

DMA

pentru

primul

memoriei

7Fh

Urmează verificarea adresa C000:0

80h

Tastatura

81h

Rezultat corect în urma

82h

opţionale ROM Iniţializare corectă

permite

opţionale

ROM,

intrarea în SETUP

DMA 52h

Trecere test pentru primul DMA, pă testul pentru al doilea DMA

gata să încea-

54h

Trecerea testului registrului de bază pentru al doilea DMA Urmează testul bistabilului pentru primul DMA

55h

Trecerea

53h

83h 84h

testului bistabilului pentru ambele

circuite DMA 56h

Programare

verificării memoriei

a zonei de date

pentru

impri-

mantă Inițializare corectă a zonei de date pentru interfaţa serială RS-232 Trecerea testului de coprocesor matematic

80287 corectă

a circuitelor DMA1

şi

afișarea

mesajelor de eroare soft

85h

Urmează

86h 87h

Urmează salt la adresa ROM E000:0 Verificare de sistem ROM E000:0

DMA2 57h 58h

Terminare iniţializare 8259 Rezultat corect în urma verificării registrului de măști

al circuitului 8259 00h

Lansare întrerupere sistemului

LIT

PE e S-a

Cod

Descriere

O1h

Gata

02h

NMI

alti

să înceapă

I-ai]

începe temporizarea

de încărcare

a

de

şi să fie dezactivat

la punerea

sunt în curs de desfășurare

BAT

către tastatură

NMI

sub tensiune

03h

Temporizare

O4h

Gata iniţializările anterioare comenzii BAT către tastatură; este citit bitul SYS al tastaturii pentru a se verifica resetul soft Terminată verificarea resetului soft de la tastatură; gata de activare a memoriei ROM (aceasta implicând dezactivarea zonei de shadow RAM, în cazul în care există)

05h

completă;

19h,

POST.trimisela portul. 80h.

testul registrelor microprocesorului

este dezactivat;

INT

de operare

iniţializările anterioare

comenzii

eI8]sa9e Injn|0414u09 eaepaud

1S ajeuoijdo 03piA NO

18110U8U! 18ju87S/x8 291E338919p

gzeawun '08pIA WOH I9H0wu8uu in(n|043u09 1ugpe.d eeyuleuip ap ajunijexedo aieinseysep ap sina ul uns 08pIA WOH 8Houuauu 8p injn1s91 eg1e1Nd9x8 ej 9981] 8s e 8p 83uleuj 83N190 ugiNGijuoo 10189110 eaezijea; SIuuJ8d 83sa 'e3emued 9p Ininnaui9 ea1e3nNu02 geuiuia1

uz uaz

ajeuoiido WOu

194J0UJ8tu |N1S87 8p 9uleui 93ejued ap ininuinou!o ea/e3nu02 gzeauuun !10|09 e1eSie ep 10J09 aue$e ap injnpou e818)98j8s gzeouun :N/69u/qje B1eS14e Sp nuGeu/qle see ap injnpou e9Je398/8s gzeauun '9/8dn1813uj SP jn10399A gdnp 8p 818dnu9.3u 8p |N10398A Rdnp 3p 10|ugzijeijiul 10.N3N] eSJBZIJE, gZeBUuUN nauad ZvO8 Ininunouto 'e.edn.e.4uj RZEBLUIN !14018

|npotu 32708jas 1s0j y INpotu 32398195 1503 y ajigzijețiiu! a3euiuuJ9] 'E9eZIjelIU! RIEUIUII8L 0qin3 |n0Je3nu09 aleisusB J0je7ep eaiezijelţiu! gzeouun 'Zp08 ininunono țe au$ar/aiesgui ap |nuod VU 150 y (g1sixa poep) ogin] |n103e3nuuoo n.uad je au$a1/81e.3u! ap ininuod ei gzeauun '818dn.8i1ul 8p 10|10398A eaiezijeițiu! preuiuu9 88dn.83u! Sp 10|10398A esezijeriiu: gzeeuun ap 10|110798A esuezilelilu! ap 81uieu, ayejndexe nemngan a1e9 auugunfijuoo aeuiuuJ87 3S0j ny 318dn1814Uj 8p 1011103984 WJgzIje!ţiui e8uleuip 8p LgIN6I4u09 10țajenuaAa esi6zIjesi RIRŞ J2UltuJ8] e-s ajeljuaAd8s 3Jep 818495/944419 el XP9 ap ajeuoliuanuoo 1auotuau 2312359

uvz u6z u8z u/z ugz usz uz uez

ejejjuaAod8s sep

818119S/811419 ep jn3se] gzeauun 'e3eued ep Moe e 3149878p 3p injnyno.!9 eo/eAOeZOp/e81eANIe BIeuuaL |

uzz

oeued

Sp 010

e ajj2838p ap injnuno49 Bo;eANDeZAp/ea1eANDe gZzeawuIN 'pse/pe 3p JOjulj |NS8I 1n9842 1S0j y gso.pe 8p J0iiiui| ea1e1se] gzeauun 'Xy9 8p ajeuoliueAu0d (8|i0wu8ui e818]s9] 3Nd85ul V

ulLz uoz

8p gieuoijuBAuo2 31J0uu8u 8p |n3s8] gzeauuun :8pund3s049Iuu QE ep epeouad no 4sa/4a; sp |nasa jeuuibe RIEANDeZOP/g3eARDe BPUNd8s0.0u | GP BSJ8O4I48A EZEBUUIN 'BIEINUIOI 1 BI2Od 4S8/787 EP elurj 4/$84481 ap Injn3sa) ea.eny98je gzeowan '810wu8u nuad 4s8/48 3p injnjeuuies eeeeus5 1nde2u! y 8110uJ9u Nuad 4S84481 ap ininjeuwas jug/aua6 ea/8d39uj RZ2BUUN 148407 ININNII9 je | iNinjeued poI20Iiu8A Bleumuui9

ua uvL v6L y8i

J9un NINUNAII

|e O INinjeuea 1up3s8] esiezileuij gZeouuIN

'/8447 IN|NINIII9 je | IN|njeuea e81e91i48A pleuiuioL

uzi

au ININUNDIIO [e | iNințeueod u83s93 eoJeZIeUIJ PZEBUIIN '/0U442 ININIINII2 |e Z ININ|eUeD E8JeDIu8A PIeuiuaL

u3L

vs08 INIna/N9alo Je Z ININIEUEO ug3s8] e8sezijeu!j BZeSUIN /8U/2 ININUNIIO je Z injeueo Bie91j18A 3p Sin9 ui 33sg 328 ININun949 e8/e3s9) pzesuun :18u10w8u! eij9919p/79s0/42 eaiezijeliiu! gleuiuu91 18140w8u e1j9930p/29sd4/2 eaiezijeljiu! gdeaouy gs ee :gq |nuod zezijeljiu! !$ oopiA eeseSye pyeAdezap 1503 v

usi upl ve|

g ininuiod esieziețiiu! 1S 0apiA uigSye

eseAnoezep Rzeauun :uednJ8.3uj 9p e18|013u09 gnop 3199 !$ VW BuNd.10 gnop 8/89 a1eAnoezap 1504 ny H8dn/8.11u! 8p IN|N8|0nu09 e 15 VWQ eaeAnoezep gzesuun 'SOWD a81e3s ap |n.35I5ai 3ezițeriiu! 1503 y 9103s ep jna3si6eu UIp 19.0 15 1eep

eaieziețjiu!

gzeaiuun

!(|nzea 07s2 goep)

SOWD

euouiaui

SOWD pyezileriru 1S0J v

„ (8eiado ap ininwua3sis e ee9goul 9129814 el SOWOD 2iezieriiu! ap esuniido pe]08j8s 9159 g3Ep) SOW9 !suowsu easezțeţinu! gzeauun :pzouGeip ap in12s1694 su9s 1$ SOWD I0uu09 9p euuns pejno|eo 3507 y . SOWD euowawu uip gzouGeip ap injn.usi6a, esuezijenzde 15 |0.4u09 9p !8uns g3Jejn9|e9 gzeswuun :SOWD euouustu ulp UMopInuy/S !njnugsiBe, e 918449s/81319 ep jrase 1n581 1504 y SOWD !8u0wuatu |2 VUMOpINuS Inins:68. e01e153] gzeouun 'g1e1n99x8 1S0J E JON EPueui0) MINIEISEI |N18|013U09 8.382 JON Izuawo09 e8/auu8 gzeeuun “B3NVe3Se] 8p IN|N.8J0.4u09 1e pe 15 ez nuid ad 81e00|q8p/81890|q ep epueuu02 BsIuISUEII 3S0j V RINIeISe1 2/e90/q9p/81290/Q ap nzuaui09 e ve :$ €z uuid ed ee/suua gzeatun 'ginjejse ap injn18|013u09 je izuaui09 ap jnu3si6ai suos 3s0j v 1zueuu09 ap |n.]si6a1 nuuad 83ep 3p !N|n18190 28384498 gzeatun :NaneIse3 Je (zuauw09 ap |n43si68, nuuad poa ap |n33320 Suusuei] 3503 y WIN3eISe) Je IZuBu02 ep injnusI6a, ee/84os gzeauuIn 'gINJeISe) 9P |n/8|011U09 9389 LVg Zuauu09 |n1eyjnza. 12911184 1504 Y VE !ZUBuJ09 E9/2)S9] RZEOUUIN !BINIEISEI 9P |N18|0HU02 91189 Lya epueuu02 BSIUU8 1503 y BINBISE] 8p |N18|043U09 9189 Lg !zuawoo eeojwe gzeowin :18QJ| 9150 RinJejse3 9p injn18/044u09 je 91e44u! ap |nayynq

'8328109

81sa SOIG

NO

uzi ui

|o.uoo

Y0L

[TRTe] 30 yo 490 uao Uvo y60 u80

ep eun$

uzo

gimejse] 8p In|n18|0.1u09 e 81e13u! 9p in|n483nq 28Je19Q1ja gidea]se es !S SOIE WOy Ieowueuu e |044u09 8p euuns gzea|n9|29 9S 'RI2AIDE WOW EIJ0uU9Wj

: u30

a:8u9seq

po)

L6ZL

8ue0.8 ep ajiinpo9

1298

Anexa

A —

Date tehnice

Cod

Descriere

2Dh

A fost predat controlul memoriei

ROM

video;

urmează

realizarea

operaţiunilor de după

restituirea

controlului de către memoria ROM video 2Eh

Preluarea controlului de ia memoria citire/scriere a memoriei video

2Fh

Nu există cuplor EGA/VGA;

30h

A fost trecut testul de citire/scriere a memoriei;

31h

Eșuare test citire/scriere memorie video sau verificare retrace; urmează testul de citire/scriere a memoriei video de afişare de pagini succesive A fost trecut testul memoriei video de afişare de pagini succesive; urmează verificarea retrace a afişării de pagini succesive

32h

ROM

urmează

33h

Terminare

verificare afişare video;

34h

Terminată

verificarea

35h

A fost selectat modul

36h

Terminare tensiune

verificare date ROM

37h

Terminată

afişarea cursorului pentru

38h

Terminată

afişarea

urmează

modului de afişare

zonei de date a memoriei

mesajul de identificare la punerea

mesajului de la punerea

sub tensiune;

Noua

Terminare

poziție a cursorului a fost citită şi memorată; afişare şir caractere de identificare;

3Bh

Terminare

afişare mesaj

Se pregătește

urmează

urmează

urmează

urmează

protejat;

sub tensiune;

urmează

sub mesajul

şirului de caractere de identificare

mesajului

testul de memorie

lansarea testului de memorie în mod

BIOS

citirea noii poziții a cursorului

afişarea

afişarea

ROM

mesajul de la punerea

„Hit

în mod

urmează

”

protejat

verificarea începând

cu memoria

video

41h

Terminare

verificare memorie

42h

Terminată

pregătirea tabelelor cu descriptori;

43h

S-a trecut în modul

44h

Cererile de întrerupere sunt activate (dacă comutatorul de diagnoză este activ); urmează iniţializarea

afişaj; urmează

protejat;

datelor pentru verificarea 45h

la

video

afișarea cursorului pentru

39h

E

verificarea

verificarea retrace

selectarea

verificarea

urmează

”;

se execută

verificarea tipului de monitor şi de controler

3Ah 40h

urmează

urmează

urmează

BIOS;

„Hit

nu există cuplor EGA/VGA

testul de citire/scriere a memoriei

adaptorului video; de afişare;

video; dacă

urmează

pregătirea tabelelor cu descriptori urmează

activarea

wrap-around a memoriei

Datele sunt iniţializate; urmează

verificarea

intrarea în modul

cererilor de întrerupere începând

protejat pentru testul de memorie pentru diagnoză

cu 0:0

wrap-around a memoriei începând

cu 0:0 și detectarea

dimensiunii memoriei 46h

Terminare test wrap-around; terminare calculare dimensiune date pentru testarea memoriei

47h

Au fost scrise configuraţiile de date în memoria extinsă; urmează scrierea configuraţiilor de date în memoria

convenţională

memorie;

urmează

scrierea configuraţiilor de

de 640K

48h

Au fost scrise configuraţiile de date în memoria convenţională; urmează determinarea cantităţii de memorie sub 1M .

49h

A fost determinată de peste 1M

şi testată cantitatea

de memorie

sub

4Ah

A fost determinată

şi testată cantitatea

de memorie

de peste

4Bh

memoriei ROM BIOS Terminare verificare zonă date ROM BIOS; urmează verificarea pentru

1M;

urmează 1M;

determinarea

urmează

cantității de memorie

verificarea zonei de date a

şi ștergerea memoriei sub 1M

reset soft

4Ch

Memoria

sub

4Dh

Memoria

de peste

1M a

fost ştearsă

4Eh

A început testul de memorie memorie

4Fh

A început afişarea dimensiunii secvențial şi cel aleator

(reset soft); urmează

1M a fost ştearsă

ştergerea

(reset soft); urmează

(fără reset soft); urmează

afișarea pe monitor a testului primilor 64K

va fi actualizată

52h

Terminare

53h

Este salvat conţinutul registrelor microprocesorului precum și dimensiunea memoriei; urmează trecerea în

55h 56h 57h 58h

peste

1M;

ajustarea

dimensiunii

memoriei

pentru

testul de memorie

S-a terminat testarea

memorie

urmează

pe parcursul testului; urmează ă

de

Terminare ajustare dimensiune memoriei de peste 1M

modul

1M;

1M

memoriei

5Oh

testare memorie

sub

de peste

51h

54h

memoriei

memoriei;

memoriei

salvarea dimensiunii

în funcţie de zonele de relocare și shadow;

urmează

pregătirile pentru

revenirea în modul

relocare și shadow

urmează

testul

real

real

Unitatea

centrală este în mod

real; urmează

restaurarea

conţinutului

registrelor

“Conţinutul registrelor este refăcut; urmează dezactivarea porţii de pe linia de adresă A20 Linia de adresă A20 este dezactivată; urmează verificarea zonei de date a memoriei ROM BIOS Verificarea zonei de date a memoriei ROM BIOS este realizată pe jumătate; urmează finalizarea verificării Terminarea

verificării zonei de date a memoriei

ROM

BIOS;

urmează

ştergerea

mesajului

„Hit

”

Codurile de eroare

Cod

Descriere

59h

A fost şters mesajul întreruperi

„Hit

”;

afişare mesaj

60h

A fost trecut testul registrului de pagină

61h

Terminare

62h

A fost trecut testul registrului de pagină

63h

verificare memorie

DMA;

„WAIT...”;

urmează

de afişaj; urmează pentru

verificarea

testarea DMA

urmează

testul DMA

memoriei

testarea

și al controlerului de

de afişaj

registrului de bază

1; urmează

1299

pentru

DMA

1

registrului de bază

pentru

DMA

64h

A fost trecut testul registrului de pagină pentru DMA 2; urmează verificarea zonei de date a memoriei ROM BIOS Verificarea zonei de date a memoriei ROM BIOS este realizată pe jumătate; urmează finalizarea verificării

65h

Terminarea

verificării zonei de date a memoriei

66h

Terminarea

programării

67h

Terminarea

iniţializării circuitului 8259;

80n

A început testul de tastatură, este şters bufferul de ieșire, sunt căutate tastele blocate; transmiterea către tastatură a comenzii de reset

81h

Eroare de reset a tastaturii sau tastă blocată; urmează testarea interfeței controlerului de tastatură

82h

'Terminarea testării interfeţei controlerului de tastatură; inițializarea bufferului circular

83h

circuitelor DMA

ROM

BIOS;

1 şi 2; urmează urmează

urmează

programarea

circuitelor DMA

2

1 şi 2

iniţializarea controlerului de întreruperi 8259

testarea tastaturii

urmează

scrierea

urmează

registrului de comandă

și

A fost scris registrul de comandă şi datele de inițializare; urmează detectarea dispozitivului de blocare a tastaturii

84h

Terminarea

verificării dispozitivului de blocare a tastaturii; urmează

verificarea corespondenţei dimensiunii

memoriei cu cea scrisă în CMOS 85h

A fost terminată verificarea dimensiunii memoriei; urmează parolei de acces general sau de acces la configurare verificare parolă; urmează

86h

Terminare

87h

Terminarea

88h

S-a efectuat revenirea din programul de configurare CMOS

89h

Terminarea

8Ah

A fost afişat primul mesaj pe monitor;

8Bh

A fost afişat mesajul

8Ch

A fost realizată zona shadow principală şi cea programul de configurare CMOS

8Dh

Terminare programare;

8Eh

Terminarea

8Fh

A fost verificată posibilitatea inițializării floppy discului; urmează configurarea floppy discului

90h

A fost terminată configurarea

Ş1h

A fost testată

92h

A fost terminată configurarea hard discului; urmează verificarea zonei de date din memoria ROM 8:0S

programării;

urmează

efectuarea

afișarea erorilor soft şi verificarea existenţei

programării anterioare configurării

intrarea în programul

de configurare

(setup) din memoria

CMOS

și a fost şters ecranul; urmează programarea

ulterioară configurării programării;

urmează

„WAIT...”;

urmează

afişarea

mesajelor pe monitor

urmează

urmează

mesajului

pentru video BIOS;

„WAIT...” principale şi a celei pentru video BIOS urmează

programarea

opţiunilor din

verificarea şi iniţializarea mousului

verificării şi iniţializării mousului;

prezenţa

afişarea

realizarea zonei shadow

urmează

floppy discului;

urmează

hard discului; urmează

unui reset la hard disc şi floppy disc

testarea prezenţei

configurarea

hard discului

hard discului

93h

Verificarea zonei de date a memoriei

94h

Terminarea verificării zonei de date a memoriei ROM BIOS; urmează stabilirea dimensiunii memoriei convenţionale

ROM

trimiterea

BIOS este realizată pe jumătate;

urmează

finalizarea verificării

şi extinse

95h

Dimensiunea memoriei modificată în funcţie de driverele de mouse și hard disc tip 47; urmează verificarea memoriei de afişaj video

96h

Terminarea verificării memoriei de afişaj video; C800 din memoria opţională ROM

97h

Terminarea inițializărilor anterioare saltului la adresa C800 din memoria controlului memoriei opționale ROM pentru efectuarea testului

98h

S-a terminat executarea

939

Au fost executate

urmează

programului de test din memoria

iniţializările necesare

realizarea inițializărilor înainte de iai

opţională

opţională

ROM;

ROM;

urmează

după terminarea testului din memoria

urmează

returnarea

opţională

la adresa

ROM;

predarea

controlului urmează

stabilirea zonei de date pentru circuitul timer şi adresa din memoria convenţională pentru imprimantă SAh

Terminare stabilire adrese în memoria

convenţională

pentru

timer şi imprimantă;

urmează

stabilirea adresei

pentru interfaţa RS-232 9Bh

Terminare stabilire adrese pentru

9Ch

Terminarea

interfața RS-232;

realizării iniţializărilor necesare; iniţializare coprocesor;

urmează

urmează

urmează

iniţializările anterioare testului de coprocesor

inițializarea coprocesorului

9Dh

Terminare

Eh

Terminarea

SFh

Terminarea verificării tastaturii extinse, punerii pe „1” a indicatorului ID și a selectării/deselectării funcţiei „Num Lock”; urmează emiterea comenzii de ID pentru tastatură

AOhn

A fost transmisă

realizării iniţializărilor necesare;

iniţializările ulterioare testului de caprocesor urmează

testarea tastaturii extinse,

indicatorului ID şi a funcţiei

„Num Lock”

tastaturii comanda

ID; urmează

punerea

pe „0” a indicatorului ID

,

1300

Cod Alh

Anexa A — Date tehnice

Descriere A fost pus pe

„O” indicatorul

ID; urmează

A3h

Terminarea

afişării erorilor soft; urmează

A4h

Terminarea

stabilirii vitezei de tastare

A5h

Terminarea

programării

A6h

Ecranul a fost şters;

A?7h

S-a terminat activarea NMI şi a circuitului de paritate; urmează executarea inițializărilor cerute înainte de saltul la adresa E00O din memoria ROM opţională Terminarea iniţializărilor; urmează predarea controlului programului din memoria ROM de la adresa E00O

urmează

activarea

S-a reprimit controlul de la memoria memoria ROM

AAh

Terminarea

00h

A fost afișată configurația sistemului de operare

urmează

urmează

programarea

ştergerea

stărilor de

inițializărilor; urmeazPfisarea

urmează

wait ale memoriei

ecranului

circuitului de paritate și a semnalului

ROM;

sistemului;

eventualelor erori soft

stabilirea vitezei de tastare automată

automată;

wait;

A9h

afişarea

cache

testării memoriei

stărilor de

urmează

memoriei

Terminarea

A8h

cache;

testarea

A2h

executarea

NMI

iniţializărilor cerute după

revenirea din

configurației sistemului

urmează

executarea

întreruperii BIOS

INT

19h,

de încărcare

a

Codurile Award BIOS POST trimise la portul 8Oh. Tabelul A.43 prezintă majoritatea codurilor transmise de Award POST la portul de intrare/ieșire cu adresa 80h. Deși aceste coduri sunt caracteristice componentei Award BIOS versiunea 3.1, ele sunt valabile și pentru componenta Award BIOS de tipul PC/XT versiunea 3.0 și cele ulterioare, precum și AT versiunea 3.02 şi cele ulterioare. Nu toate aceste coduri sunt valabile pentru orice tip de BIOS. De remarcat că nu este obligatoriu ca executarea testelor POST să se facă în ordinea crescătoare a numerelor, așa cum sunt prezentate în tabel. Secvenţele POST variază în funcţie de BIOS. ) Tabelul

A.43

Codurile

Award

BIOS

transmise

portului

80h

Cod

Semnificație

O1h

Testul numărul 1 pentru microprocesor. Verificarea stărilor microprocesorului. Sunt verificaţi următorii indicatori de stare: de transport, de zero, de semn şi de depășire. Fiecare indicator este activat de BIOS, este verificată activarea lor efectivă, apoi sunt dezactivaţi şi se verifică realizarea dezactivării. Funcționarea necorespunzătoare a unuia dintre indicatori determină semnalarea unei erori fatale.

02h

Determinarea tipului de testare POST. Acest test stabilește tipul testării care urmează să fie efectuate: de fabrică sau normal. Unele plăci de bază sunt prevăzute cu un jumper cu care se poate alege tipul testării. Dacă se optează pentru testarea normală, se execută POST și, în cazul în care nu sunt depistate erori, se trece la încărcarea sistemului. Dacă se optează pentru o testare de fabrică, execuţia testului POST este realizată într-o buclă continuă.

03h

Controlerul de tastatură 8042. Este verificat controlerul prin transmiterea verificarea citirii acesteia de către controler.

04h

Controlerul

de tastatură

8042.

Se verifică

primirea

comenzii

de la controlerul de tastatură

TEST_KBRD

a codului AAh,

(AAh)

şi

transmis

în testul 3. O5h

Test de fabrică. Este ultimul test din ciclul testării de fabrică. Dacă în cursul testului 2 s-a stabilit execuţia unui test de fabrică, în acest punct POST este resetat, paşii 1-5 fiind repetaţi continuu. ”

06h

Iniţializarea circuitelor. Sunt realizate următoarele acţiuni: este dezactivată afişarea video color și alb/negru, este dezactivat circuitul de paritate, sunt dezactivate circuitele DMA (8237), este resetat coprocesorul matematic, este iniţializat circuitul timer 1 (8255), sunt șterse circuitele DMA, sunt şterse registrele de pagină şi este şters registrul shutdown din CMOS.

07h

Testul numărul 2 pentru microprocesor. Toate registrele microprocesorului, cu excepţia registrelor SS, SP şi BP, sunt citite, scrise şi verificate,

08h

Iniţializarea ceasului CMOS.

09h

Suma de control EPROM.

OAh

fiind folosite două

structuri de date:

FFh şi 0Oh.

Este actualizat ceasul.

Se realizează suma de control a memoriei EPROM, testul fiind considerat trecut

numai dacă rezultatul este O. Inițializarea interfeţei video. Este iniţializat registrul controlerului video 80 de caractere pe rând 25 de rânduri pe ecran 8/14 linii scanare pe rând pentru mono/color Prima linie de scanare a cursorului 6/11 Ultima linie de scanare a cursorului 7/12 Resetat deplasamentul de afişare la O

OBh

Testarea canalului O al circuitului aceste trei teste.

timer 8254.

OCh

Testarea

canalului

1 al circuitului

timer 8254.

ODh

Testarea

canalului

2 al circuitului timer 8254.

Este verificată

6845

funcţionarea

cu următoarea

corectă a

configuraţie:

circuitului 8254

prin

Codurile de eroare Cod OEh

Semnificație Testarea registrului shutdown din CMOS. algoritmul wa/king bit.

OFh

10h

1301

Pentru verificarea interfeţei cu circuitul CMOS

este folosit

Testarea extensiei CMOS. În cazul plăcilor de bază care permit instalarea unui CMOS extins, cum este Chips & Technologies, configurarea sistemului se face conform tabelelor BIOS din CMOS. Capacitatea extinsă de memorare permite utilizatorului salvarea unei anumite configurații a sistemului care este refăcută la repunerea sub tensiune. Acest spaţiu de memorie suplimentar este verificat prin calcularea sumei de control şi, dacă rezultatul este corect, este permisă folosirea lui. Testarea canalului O al circuitului DMA. Aceste trei teste inițializează circuitul DMA (circuitul de acces direct la memorie) şi apoi îl verifică folosind structurile de date AA, 55, FF şi 00. Este folosit portul. de adrese pentru verificarea circuitului de adresă a! registrelor de pagină DMA.

1îh_

DMA canalul 1.

12h

DMA

-

registrele de pagină.

13h

Controlerul de tastatură.

14h

Testarea generării de refresh pentru memorie. Pentru a nu pierde informaţia din memoria RAM, aceasta

trebuie 15h

Primii

„împrospătată”

64K

ai memoriei

Este verificată interfaţa controlerului de tastatură. (refresh) periodic.

Acest test verifică funcţionarea corectă a circuitului de refresh. Este realizat testul de paritate pentru primii 64K ai memoriei de sistem.

de sistem.

Această memorie este utilizată de BIOS. 16h

Tabelul vectorilor de întrerupere.

fi utilizate de circuitul 8259.

Stabileşte şi scrie în memorie

tabelele vectorilor de întrerupere care vor

17h

Operații video de intrare/ieșire. Este iniţializat sistemul video indiferent de tip (CGA, MDA, EGA sau VGA). Dacă adaptorul este de tip CGA sau MDA, sistemul video este iniţializat de BIOS. Dacă adaptorul este EGA sau VGA, sistemul video este iniţializat de memoria opţională ROM BIOS de pe placa video.

18h

Memoria video. Este testată memoria adaptoarelor CGA şi MDA. În cazul adaptoarelor EGA şi VGA verificarea memoriei este realizată de componenta BIOS din memoria ROM de pe placa respectivă.

19h

Verificarea biţilor de mascare pentru primul circuit 8259. Aceste două teste verifică mascarea întreruperilor de către 8259 prin dezactivarea este generată o eroare fatală.

1Ah___ 1Bh

1Dh 1Eh

liniilor de întrerupere.

Verificarea biţilor de mascare pentru al doilea circuit 8259. Verificarea acumulatorului de alimentare a memoriei CMOS, rului este

1Ch

şi activarea

1. Valoarea

O indică un acumulator

Dacă

nu sunt trecute aceste teste

Se verifică dacă bitul de stare al acumulato-

necorespunzător sau o altă problemă,

ca de exemplu

CMOS defect. Verificarea sumei de control CMOS. Este verificată suma de control a memoriei CMOS este memorată la 2Eh şi 2Fh) şi, dacă există, a extensiei memoriei CMOS.

un

(a cărei valoare

Configurarea folosind datele CMOS. Dacă suma de control a memoriei CMOS este bună, datele conţinute de aceasta sunt folosite la configurarea sistemului. Memoria sistemului. Este determinată dimensiunea memoriei sistemului prin scrierea la adresele cuprinse

între O şi 640, începând cu adresa O şi continuând până ce o adresă nu poate fi folosită. Dimensiunea

1Fh

memoriei este apoi comparată cu cea din CMOS. Dacă cele două valori nu sunt identice, este poziţionat un_indicator iar la sfârşitul testului POST este afişat un mesaj de eroare. Memoria de sistem detectată. Este testată memoria de la 64K până la valoarea maximă detectată, prin

scrierea structurilor de date FFAA şi 5500, citirea octet cu octet şi verificarea corectitudinii acestora. 20h

Testarea biţilor de întrerupere ai circuitului 8259. de întreruperi 8259.

21h

Test NMI

22h

Test funcţionare

23h

25h

trei teste verifică funcţionalitatea

(generat de.o eroare de paritate sau de semnalul

I/O Channel

controlerului

Check).

8259.

Modul protejat. Este verificat modul protejat: modul virtual 8088 şi modul pagină 8086. Pentru orice dată care urmează acolo.

24h

Aceste

să fie scrisă în memoria

extinsă

(peste

1M), modul

protejat verifică dacă

poate

fi scrisă

Memoria extinsă. Este detectată cantitatea de memorie prin scrierea la adresele de peste1M, începând cu adresa de 1M şi continuând până la 16M pentru sistemele 286 şi 386SX, până la 64M pentru sistemele 386 sau până la adresa la care nu se mai poate scrie. Astfel este detectată cantitatea de memorie“ extinsă, a cărei valoare este comparată cu cea din memoria CMOS. Dacă cele două valori nu coincid, este poziţionat un indicator iar la sfârşitul testului POST este afişat un mesaj de eroare. Memoria

extinsă detectată.

Este testată

memoria

extinsă în modul

protejat folosind structurile de date

FFFF, AA55 şi 0000. 26h

Alte situaţii ale modului

27h

Zonele cache ș. shadow din memoria RAM. Este verificată funcţionalitatea memoriei shadow şi cache (numai la sistemel« 386 şi 486). Sistemele cu adaptoare CGA sau MDA indică activarea memoriei shadow RAM, deşi nu există memorie ROM BIOS (normal).

protejat.

28h

Circuitul 8242. tastatură.

Este detectată

29h

Rezervat.

2Ah

Iniţializare tastatură.

Sunt testate alte aspecte

prezenţa

circuitul opţional

ale operaţiunilor în modul

Intel 8242/8248,

Este iniţializat controlerul de tastatură.

protejat. ,

cu rolul de controler de

1302

Anexa A — Date tehnice

Cod

Semnificație

2Bh

Controlerul

de floppy disc.

2Ch

Detectarea

şi iniţializarea

2Dh

Detectarea şi iniţializarea unitate Inițializarea controlerului de hard disc. Este inițializat controlerul de hard disc şi oricare Detectarea şi iniţializarea coprocesorului matematic. Este iniţializat coprocesorul matematic.

2Eh 2Fh 30h

31h 3Bh CAh CCh EEh FFh

Este iniţializat controlerul de floppy disc şi oricare unitate prezentă. Este iniţializat oricare port serial prezent. porturilor paralele. Este iniţializat oricare port paralel prezent.

porturilor seriale.

prezentă.

Rezervat.

şi iniţializarea

Detectarea

memoriei

ROM

Este

opţionale.

iniţializată oricare opţiune

ROM

prezentă

între

adresele C800h şi EFFFh. memoriei cache de nivelul Iniţializarea memoriei cache de nivelul doi cu OPTI. Este iniţializat controlerul doi pentru sistemele cu programul de configurare OPTi (doar 486). controlerul cache Iniţializarea memoriei cache Micronics. Este detectat şi, dacă există, iniţializat Micronics. în timpul încărcării Tratarea NMI Shutdown. Sunt detectate întreruperile nemascabile nesesizate sistemului. Alte situaţii privind microprocesorul. şi perifericele au Încărcarea sistemului. La terminarea testului POST, dacă toate componentele sistemului privind dimensiunea fost iniţializate şi dacă nu au fost marcați indicatori de eroare (cum este eroarea memoriei), este aşteptată încărcarea sistemului de operare.

cu erorile fatale Codurile Phoenix BIOS POST audio și cele trimise portului 8Oh. Tabelul A.44 este o listă fatale POST care pot fi raportate de Phoenix BIOS. Tabelul A.45 este o listă cu erorile nefatale. Erorile drastice. opresc sistemul, fiind blocată orice execuție ulterioară. Erorile nefatale nu au consecinţe atât de Tabelul Cod

audio

A.44

Erorile fatale Phoenix Cod

la portul 80h

BIOS Descriere registrelor CPU

în curs de desfăşurare

Nimic

O1h

Testarea

1-1-3 1-1-4

02h 03h

Eroare scriere/citire CMOS Eroare sumă control ROM BIOS

1-2-1

O4h

Eroare

1-2-2

05h

Eroare iniţializare DMA

timer

1-2-3

06h

Eroare scriere/citire registru de pagină

1-3-1

08h

Eroare refresh

Nimic

09h

Testarea

1-3-3

OAh

Defect în primii 64K

RAM

sau pe linia de date

RAM

logică

DMA

RAM

primilor 64K

în curs de desfăşurare

RAM

pară/impară

1-3-4

OBh

Eroare în primii 64K

1-4-1

OCh

Defect

pe liniile de adresă

1-4-2

ODh

Eroare

paritate în primii 64K

2-1-1 2-1-2

10h

Eroare

bitul O în primii 64K

RAM

11h

Eroare

bitul

1 în primii 64K

RAM

2-1-3

12h

Eroare

bitul 2 în primii 64K

RAM

2-1-4

13h

Eroare

bitul 3 în primii 64K

RAM

2-2-1

14h

Eroare

bitul 4 în primii 64K

RAM

2-2-2

15h

Eroare

bitul 5 în primii 64K

RAM

2-2-3

16h

Eroare

bitul 6 în primii 64K

RAM

2-2-4

17h

Eroare

bitul 7 în primii 64K

RAM

2-3-1

18h

Eroare

bitul 8 în primii 64K

RAM

2-3-2 2-3-3

19h

Eroare

bitul 9 în primii 64K

RAM

1Ah

Eroare

bitul

2-3-4

1Bh

Eroare bitul 11 în primii 64K RAM

2-4-1

1Ch

Eroare

bitul

12 în primii 64K

RAM

2-4-2

1Dh

Eroare

bitul

13 în primii 64K

RAM

2-4-3

1Eh

Eroare

bitul

14 în primii 64K

RAM

2-4-4

1Fh

Eroare

bitul

15 în primii 64K

RAM

3-1-1

20h

Eroare

registru DMA

3-1-2

21h

Eroare registru DMA master

în primii 64K RAM

10 în primii 64K

s/ave

RAM

RAM

Codurile de eroare

Cod audio

Cod la portul 80h

Descriere

3-1-3

22h

Eroare registru măşti controler întreruperi master

.

3-1-4

23h

Eroare registru măşti controler întreruperi slave

Nimic

25h

Vector de întrerupere

3-2-4

27h

Eroare test controler tastatură

în curs de încărcare

Nimic

28h

Defect alimentare

Nimic

29h

Este în curs de desfăşurare

3-3-4

2Bh

Eroare iniţializare afişare

3-4-1

2Ch

Eroare retrace afișare

3-4-2

2Dh

Este în curs de desfăşurare

Nimic

2Eh

Afişarea

CMOS

sau în curs de calculare suma

este controlată

validarea

căutarea

de memoria

Nimic

30h

Afişare operaţională

Nimic

31h

Monitor alb/negru

Nimic

32h

Monitor color (40 coloane)

operaţional

Nimic

33h

Monitor color (80 coloane)

operaţional

Tabelul

A.45:

Erori

memoriei ROM

ROM

video

video

operaţional

nefatale

Cod audio

Cod la portul 80h

Descriere

34h

În curs de desfăşurare

sau eroare testare întrerupere

4-2-2

35h

În curs de desfăşurare

sau eroare testare shutdown

4-2-3

36h

4-2-4

37h

4-3-1

38h

În curs de desfăşurare testarea

4-3-3

3Ah

Froare sau testare canal 2 al circuitului timer

4-3-4

3Bh

Eroare sau testare ceas

4-4-1

3Ch

Eroare sau testare port serial

4-4-2

3Dh

Eroare sau testare

4-4-3

3Eh

Eroare sau testare coprocesor

1-1-2

4ih

Eroare selecţie placă

Jos 1-1-3

42h

Eroare extensie CMOS

Jos =un

de control

configurării afişării

4-2-1

Jos

1303

Defect ”

timer

poartă A20

Întrerupere

neaşteptată

în modul

timp

protejat memoriei

RAM

sau eroare de adresă

(>FFFFh)

real

port paralel matematic

de bază

RAM

sunet de tonalitate joasă care precede celelalte sunete.

Codurile de eroare Hewlett Packard EI DI III

99

AI

Cod

ITI DE.

POST

III

şi de diagnoză

Hewlett

Packard

386/N

şi 486/N POST

Descriere

000F

Eroare test microprocesor.

001x

Eroare memorie

008x

Eroare de memorie între adresele C000 și C7FF. pe placa de bază și/sau adaptorul video.

Se verifică memoria

ROM

video de

Eroare de memorie adaptor.

Se verifică

ROM

de pe

009x,

OOAx,

00CO

00Bx

Se verifică microprocesorul

BIOS.

Se verifică memoria

între adresele

C800

şi DFFF.

ROM

și placa BIOS

de bază.

şi placa

memoria

de bază.

Eroare de memorie între adresele E000 şi EFFF. Se verifică adaptoarele sau memoria

011x 0120,

ROM

ROM

de reţea de pe placa

Eroare test registru CMOS; 0130

Ceasul

de timp

real CMOS

ceasul

de bază. de timp

real nu funcţionează

defect sau eronat.

corespunzător.

Se verifică acumulatorul.

0240

Informaţia de configurare a sistemului conținută de memoria CMOS a fost deteriorată ca urmare a unui defect pe alimentare. Se verifică acumulatorul.

0250

Informaţia de configurare a sistemului conținută de memoria CMOS nu corespunde sistemului. Se rulează programul de configurare Setup; se verifică acumulatorul.

0241,

0280

02C0, 02C1

Defect

alimentare

CMOS;

se verifică acumulatorul.

Informaţia de configurare din memoria EEPROM

este deteriorată sau incorectă. Se

verifică comutatoarele de configurare de pe placa de bază. Dacă al cincilea comutator (Clear EEPROM) este ON se pune pe poziția OFF, se resetează sistemul şi se rulează Setup pentru a reintroduce configuraţia sistemului.

1304

Anexa A — Date tehnice

Cod

Descriere

030x, 0311, 0312, 03E0, 03E1, 03E2, 03E3, 03E4, 03EC 034x, 035x

Controlerul

O3E5, 03E6, 03E7, O3E8, 03E9, O3EA, O3EB

Se verifică placa

la o comandă.

nu a răspuns

de tastatură sau de mouse

de bază.

Tastatura nu a răspuns în timpul testării. Se verifică tastatura, placa de bază. Eroare test mouse.

Se verifică mousul

Eroare comutare

0503, 0505 0543, 0545

Eroare port serial sau de configurare. Se verifică configurarea şi placa de bază. Eroare port paralel sau de configurare. Se verifică configurarea şi placa de bază.

0546

protejat.

şi cablul.

0401

0506,

în mod

cablul tastaturii şi

Conflict port serial sau paralel.

06xx

Se verifică placa de bază.

Se verifică configuraţia.

0800

Tastă blocată la tastatură; xx = codul de scanare al tastei blocate. Conflict memorie ROM de-reţea de pe placa de bază. Se verifică configurarea adresei de memorie.

0801

Nu poate fi găsită memoria ROM configurarea şi memoria ROM.

110x,

1200,

1201

Eroare

timer sistem.

Neconcordanţă

2O0xA

Se verifică placa

dimensiune

Se verifică

de bază.

dezactivată

SIMM;

în configurare.

memoria

este dezactiva-

întrețesută

tă. Se verifică modul de conectare al modulelor SIMM în bancul sau bancurile afectate, conform

201A=A 202A=B 203A=A,B 2044 =C

21xx,

de reţea declarată

22xx

4F01, 4FO2, 4FO3, 4FO4, 4FO5, 4FO6, 4F07, 4FO8

indicaţiilor de mai jos:

Eroare canal DMA. Se verifică placa de bază. Eroare memorie SIMM. Sunt verificate modulele jos:

'4F01 = Bancul A, conectorul 1 4F02 = Bancul A, conectorul 2 4FO3 = Bancul

B, conectorul

Eroare pe linia de adrese

1

conform

4F07 = Bancul

indicaţiilor de mai

D, conectorul

1

4FO8 = Bancul D, conectorul 2 Se verifică modulele

a memoriei.

Eroare de paritate a memoriei.

SIMM

4FO5 = Bancul C, conectorul 1 4FO6 = Bancul C, conectorul 2

4F04 = Bancul B, conectorul 2 61xx 63xx

= A,C,D 20DA 20EA =B,C,D = A,B,C,D 20FA

2094 =A,D 20AA =B,D 20BA = A,B,D „2O0CA=C,D.

2054 =A,C 2064 =B,C 207A = A,B,C 208A=D

Se verifică memoria

SIMM

şi placa de bază.

şi placa de bază.

Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM 8IOS. Se verifică memoria de

6500

sistem şi ROM

BIOS.

6510

Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM video. Se verifică memoria de

6520

sistem şi video ROM BIOS. Eroare de realizare shadow pentru memoria opţională memoria de sistem şi opţiunea ROM de reţea.

65A0, 65B0, 65C0, 6500, 65E0, 65FO

66xx

8003,

8006

8004,

8007

de reţea.

Se verifică

Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM BIOS; defect în segmentul de memorie. Se verifică segmentul memoriei de sistem, indicat de al treilea element ai codului conform indicaţiilor de mai jos: i A= A000, B=B000, C=C000, D= D000, E=E000, F=F00O Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM BIOS. Se verifică configurarea sau suma de control a memoriei ROM BIOS. Eroare de întrerupere.

7XxX

ROM

Se verifică placa de bază.

Eroare de configurare privind unitatea de hard disc;

parametrii nu corespund

nicăţii

Se verifică configurarea şi cablurile.

8000, 8010, 8012, 8020, 8021, 8038, 803C, 8040, 8045 800£ 800F

Eroare CMOS de configurare a unităţii de hard disc. Se verifică unitatea de hard disc şi acumulatorul memoriei CMOS. Eroare de time-out la controlerul de hard disc (acesta nu a răspuns într-un interval

de 12 secunde). Se verifică unitatea şi controlerul de hard disc. Eroare de încărcare a sistemului de pe hard disc. Informaţia de configurare

din memoria

CMOS

Se verifică unitatea şi cablurile.

nu coincide cu unitatea

de hard disc

existentă. 8011, 8034, 8043, 8310, 8048,

8013, 803B, 8044, 8311, 8044

8030, 8039, 8041, 8042, 8049, 8048, 8313

Unitatea de hard disc nu răspunde cablurile.

Sistemul nu poate şi cablurile.

la comenzi.

Se verifică unitatea, controlerul şi

identifica unitatea de hard disc instalată.

Se verifică configurarea

Codurile de eroare Cod

Descriere

8050

Sistemul

nu poate

identifica controlerul de hard

rea.

disc instalat.

Se verifică

8400

Sectorul de încărcare al hard discului a fost afectat sau nu poate verifică partiţiile hard discului.

9x00, 9x01, 9x02, 9x03, 9x04, 9x05, 9x06, 9x07,

Eroare de unde: x= 1 x = 2 x = 3 Se verifică

9x08,

9x09

9x10,

9x0A

unitate floppy.

Eroare CMOS de configurare x = 0 pentru unitatea O x= 1 pentru unitatea 1] x = 2 pentru unitatea 2 x = 3 pentru unitatea 3

A0Ox

Eroare coprocesor Eroare

controler memorie

Exxx

Eroare

memorie

Tabelul

Se verifică

A.47 LIT

Cod

unitatea

și cablurile.

configura-

fi încărcat.

Unitatea

Se

x nu răspunde,

pentru unitatea 1 pentru unitatea 2 pentru unitatea 3 unitatea și cablurile.

B300

0OAx,

' 1305

de eroare

a unității de floppy disc,

matematic.

Se verifică

de bază

şi coprocesorul.

cache.

de pe adaptor.

Hewlett

placa

unde:

Se verifică

Packard'486/U

adaptorul

sau modulele

SIMM.

POST

Descriere 00Bx,

0OCx,

00Dx

Eroare sumă

de control a memoriei

ROM

de pe adaptor.

008x

Eroare sumă adaptorul.

de control

video

ROM.

009x ,

Eroare sumă de control a memoriei ROM de pe adaptor, situată la adresa dintre C8000h şi CFFFFh. Se verifică adaptorul şi configurarea. Nu se actualizează ceasul de timp real CMOS. Se verifică acumulatorul și placa de bază.

01x,

0120

0130 0240,

a memoriei

Ceasul de timp real CMOS resetează data și ora. 0241

conţine o

oră şi/sau dată

0250

Informaţia de configurare din memoria CMOS

02C0

Memoria

0302, 0307, O3E1, O3E5, 0343, 0350, 0353

0303, 0311, 03E2, O3EE, 0344, 0351

0305, 0312, O3E3, O3EC 0345,

EEPROM

Controlerul

nu a

fost configurată

de tastatură/mouse

Eroare autotest controler tastatură/mouse controlerul de tastatură, Tastatura

nu răspunde

testelor POST.

Eroare autotest tastatură.

03E7, O3E8, 03E9

Eroare test interfață ră/mouse.

video

de bază

ROM

Se

comutatorul __

fost afectat conţinutul nu răspunde.

de pe placa

Se verifică

de bază.

ei.

Se verifică

controlerul tastaturii şi cablurile.

Se verifică tastatura.

mouse.

Se verifică

mousul,

cablul sau controlerul de tastatu-

Eroare reset tastatură/mouse.

0401

Eroare poartă A20. Se verifică controlerul de tastatură/mouse bază sau placa de bază.

Se verifică mousul și cablul.

, (8042)

de placă de

0503,

0505

0543,

0545

sau eroare port serial. Se verifică placa de bază sau adaptoarele. Eroare port paralel sau de configurare. Se verifică placa de bază, configuraţia adaptoarele. Tastă

blocată;

1101

Eroare

timer.

1100, 1300

de

de bază

O3EA, O3EB

06xx

sau

a fost afectată.

sau a

de pe placa

memoria

necorespunzătoare.

Informația CMOS este incorectă. Se verifică dacă pe placa ştergere este pus pe OFF. Configuraţia CMOS nu corespunde dispozitivelor instalate.

0280, 0282 0301, 0306, O3EO, 03E4, 0342, 0346, 0352, 0354 O3E6,

Se verifică configurarea.

Se verifică

Conflict

xx = codul Se verifică

de scanare (hexazecimal) placa de bază.

Conflict controler de floppy disc.

Se verifică

modul

sau

al tastei. de configurare.

13x1

Eroare adaptor de comunicaţie; 1351 = conectorul 5).

13x2

În CMOS este indicat că un anumit conector adaptor; x = conectorul.

13x3

În CMOS este indicat că un anumit conector conţine o placă a cărei identificare nu poate fi citită, dar identitatea plăcii din acel conector poate fi citită; x= conectorul.

x= conectorul în care se află adaptorul

(de exemplu

este liber, dar el este ocupat de un

1306

Anexa A — Date tehnice

Cod

Descriere Informaţia de configurare din memoria CMOS

13x4

nu coincide cu cea a plăcii de bază în

privinţa conectorului'x. Informaţia de configurare din memoria CMOS este incompletă. bază. Nu-au fost detectate module SIMM. Se verifică modulele SIMM şi placa de Configuraţie incorectă a modulelor SIMM; de exemplu, dacă sunt folosite simultan module de memorie de 2M şi 8M, modulele de 8M trebuie instalate în primii

13x5 2002

2003, 2005, 2007

conectori. 21xx,

22xx

Se verifică Controlerul DMA (de acces direct la memorie) nu funcţionează corect. placa de bază. = conectorul 2). Eroare SIMM; x= conectorul modulului SIMM (de exemplu, 4F02

*

4FOx

61xx

Eroare de adresă a memoriei. Se verifică modulele SIMM instalate.

62F0

Eroare de paritate.

Se verifică modulele SIMM sau placa de bază. . Eroare de controler al memoriei. Se verifică placa de bază. memoria. şi instalate adaptoarele verifică Se adaptor. pe de RAM Eroare

62F1 6300

Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM BIOS de pe placa de bază. Se

6500 6510 6520

65C0, 6500, 65EO 70xx, '71xx, 7400, 7500 8003, 8103 8004,

8104

8005,

8105

verifică placa de bază şi configurarea pentru a depista eventuale conflicte. de bază Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM video. Se verifică placa sau placa video. placa Eroare de realizare shadow pentru memoria ROM de pe adaptor. Se verifică de bază sau adaptorul. al Zonă de memorie rezervată pentru păstrarea testelor eșuate. Al treilea element codului indică segmentul de memorie (de exemplu, 65D0= segmentul DO0Oh). Eroare controler întreruperi. Se verifică placa de bază şi adaptoarele.

Nu este corect numărul de sectoare din configurarea unităţii de hard disc.

Parametrii hard discului din memoria CMOS nu sunt corecţi; codul 8004 specifică unitatea C, iar codul 8104 specifică unitatea D. Parametrii hard discului din memoria CMOS nu coincid; codul 8005 specifică unitatea C, iar codul 8105 specifică unitatea D. Zona shadow pentru BlOS trebuie să funcționeze dacă hard discul instalat este tip

8x06

33 sau tip 34. Nu este corect numărul de cilindri specificat pentru hard discul tip 33 sau tip 34;

8007, 8107

codul 8007

"8000, 8010, 800E, 800F 8011 8012, 8013

specifică

unitatea C, iar codul 8107

specifică unitatea

D,

Nu răspunde controlerul de hard disc. Se verifică controlerul şi cablurile. Eroare testare hard disc. Eroare testare controler de hard disc. (ready);

codul 8020 specifică unitatea C, iar codul

8020,

8120

Unitatea de hard disc nu e gata 8120 specifică unitatea D..

8021,

8121

Nu se poate comunica cu controlerul de hard disc; codul 8021 specifică iar codul 8121 specifică unitatea D ca fiind cauza acestui defect.

Controlerul de hard disc este configurat pentru drive splitting, dar acest mod de

8028 8030,

lucru nu este permis sau nu funcţionează. Se verifică modul de configurare. Eroare de unitate, unde 8030 specifică unitatea C, iar 8130 specifică unitatea Se verifică EISA Configuration Manager Utility.

8130

8038, 8138, 803A, 813A, 803B, 813B, 803C, 813C 8040, 8042, 8044, 8048,

unitatea C,

8140, 8142, 8144, 8148,

8041, 8043, 8045, 8044,

8141, 8143, 8145 814A

D.

Eroare de hard disc (recalibrare), unde codurile 8039, 803A şi 803C specifică

defectul la unitatea C sau controlerul acesteia, iar codurile 8139, 8013A şi 813C specifică defectul la unitatea D sau controlerul acesteia. Eroare de hard disc (verificare citire), unde codurile 804x specifică unitatea C sau controlerul acesteia, iar codurile 814x specifică unitatea D sau controlerul acesteia.

Eroare comandă hard disc (identificare unitate), unde codurile 804x specifică specifică unitatea D. Eroare comandă hard disc (activare mod multiplu), unitatea C, iar codurile 814x specifică unitatea D.

unitatea C, iar codurile 814x

8049, 8149, 804B, 8148 8400 900A, 9104, 920A 9000, 9100, 9200, 9001, 9101, 9201 9002, 9102, 9202

unde codurile 804x

specifică

Hard discul nu are sector de încărcare sau informaţia acestuia a fost afectată. informaţia de configurare din memoria CMOS nu corespunde unităților instalate, unde 900A =unitatea A, 9104 =unitatea 8 și 920A =a treia unitate de floppy disc. Eroare de comunicație la controlerul de floppy disc, unde 9Oxx=unitatea A, 91xx = unitatea B şi 92xx=a treia unitate de floppy disc. = unitatea Eroare de unitate de floppy disc (căutare), unde 9Oxx= unitatea A, 91xx B şi 9202 =a treia unitate de floppy disc.

Codurile de eroare Cod

1307

Descriere

9003,

9103,

9203

Eroare de unitate de floppy disc (recalibrare),

9005, 9105, 9205

şi 9205 =a

9008, 9108, 9208 9009, 9109, 9209 A001, A005, A009, A00C, B300

A002, A006, AOOA, A0OD,

unde

90xx = unitatea A, 9103 =unita-

tea B şi 9203 =a treia unitate de floppy disc. Eroare de unitate de floppy disc (reset), unde 9005 = unitatea A, 9105 =unitatea B

A003, A004, A007, A008, A0OB, A00E

Eroare de tatea B şi Eroare de tatea B şi Defect la

treia unitate de floppy disc.

comandă la unitatea de 9208 =a treia unitate de pistă zero la unitatea de 9209 =a treia unitate de coprocesorul matematic.

Eroare la memoria

Exxx

Eroare placă

floppy floppy floppy floppy

disc, unde 9008 = unitatea A, 9108=unidisc. disc, unde 9009= unitatea A, 9109=unidisc.

cache de nivelul doi.

memorie

(non

Hewlett

Packard).

Codurile de eroare IBM pentru POST şi diagnoză pe ecran La pornirea unui sistem IBM (sau compatibil) este lansat programul de test POST (Power-On Se/f Tes. Dacă in timpul rulării acestui program sunt depistate erori, ele sunt semnalate prin afişarea unui cod numeric care uneori este însoţit de text. La rularea programului IBM Aavancea Diagnostics, care este

inclus pe dischetele multor sisteme PS/2 sau poate fi procurat de la IBM, in cazul depistării unor erori sunt afişate coduri similare. Sistemul adoptat de IBM prevede coduri de eroare a căror primă parte

specifică dispozitivul defect, .iar cea de a doua parte indică eroarea depistată. O de aceste coduri este aceea că IBM nu a publicat o listă unitară a acestor coduri explicate pe grupuri, în diferite publicaţii. Mulţi ani am fost preocupat de aceste şi A.49 prezintă toate codurile pentru care am găsit semnificaţia. Ele provin din inclusiv cărțile tehnice şi manualele de întreţinere hard şi service editate de IBM.

mare problemă legată de eroare, ele fiind coduri; tabelele A.48 mai multe surse,

Când este rulat programul de diagnoză, codurile terminate cu 00 indică trecerea testului respectiv. De

exemplu,

codul

1700

specifică trecerea testului de hard disc.

După terminarea autotestării de la punerea sub tensiune (POST), un cod audio indică fie condiţii normale de funcţionare, fie apariţia uneia sau mai multor erori. Tabelul A.48 cuprinde codurile audio pentru sistemele IBM, iar tabelul A.49 cuprinde codurilor de eroare POST şi ale altor teste de funcţionare.

i LLP?

0 2orpei

Cod audio

Sunet

Problema (zona defectă)

1 sunet scurt 2 sunete scurte

o 00

POST normal, sistem OK. Eroare POST, cod de eroare

nici un sunet

Sursa de alimentare,

sunet continuu sunete

scurte,

repetate

un sunet lung, unul scurt un sunet

lung,

două

scurte

un sunet lung, trei scurte trei sunete lungi

————

Sursa

000000

Sursa de alimentare,

-0

Placa sistem

de alimentare,

placa sistem placa sistem placa

sistem

-00

Adaptorul

-000 ---

Adaptorul grafic imbunătăţit (EGA) Placa 3270 pentru tastatură

afişajului (MDA,

CGA)

“Tabelul A.49'Lista coduri de lor erpare POST şi ale altor teste de tuncţionaie Codul

1xx

Descriere

Erori ale plăcii sistem

101

Întrerupere a plăcii sistem

102 102 103

Nu funcţionează circuitele de ceas ale plăcii sistem PS/2; Eroare la testul ceas de timp real (RTC)/memorie RAM CMOS Cerere de intrerupere ceas placă sistem eşuată

eşuată

(intrerupere

neprevăzută)

64 octeți

1308

Codul

Anexa A — Date tehnice

Descriere

103 104 105 106 107 108

109

ga

2

: Mii 'Erorl alui plăcăi sistem

PS/2; Testul extensiei de memorie CMOS RAM 2 K eşuat Nu funcţionează modul protejat a! plăcii sistem Nu funcţionează controlerul de tastatură 8042 ai! plăcii de bază Testul conversiei logice de pe placa sistem eşuat Testul pentru întreruperile nemascabile (NMI) eşuat; Testul pentru ceasul magistralei de pe placa sistem eşuat

inferioară a Eroare de selecție memorie pe placa sistem; testul pentru selecţia cipurilor din zona memoriei convenţionale a eşuat PS/2

(PARITY

CHECK

110

Eroare de paritate pe placa sistem

111

Eroare de paritate pe magistrala 1/O PS/2 (PARITY CHECK

112 113 114 115 116 118

1193 120

1)

2)

NM!) Eroare de arbitrare pe magistrala MCA; timp de aşteptare depăşit (eroare NMI) Eroare de arbitrare pe magistrala MCA PS/2; depăşire timp arbitrare DMA (eroare Eroare sumă control memorie ROM externă pentru sistemul PS/2 Eroare de paritate memorie cache, eroare paritate ROM sau eroare DMA Scriere/citire la un port al plăcii de bază eşuată Eroare de paritate a memoriei sistem sau a memoriei

imediate de nivel 2 apărute

131

131 132 133

Eroare de compatibilitate în registrele DMA Eroare în registrele extinse DMA Eroare la verificarea logică DMA

121

Eroare sumă

134

Eroare logică de arbitrare DMA

151

Defect de memorie RAM CMOS

152

Memorie

160 161

Identificator ID al plăcii sistem PS/2 nerecunoscut Lipsă configurare CMOS (baterii consumate)

CMOS

RAM

sau de baterie

de control sau identificator de adaptor ID necorespunzător

Eroare de sumă

163 164

Eroare CMOS; data şi ora neprecizate (ceasul neactualizat) Eroare de dimensiune memorie; configurarea CMOS nu corespunde memoriei

165

Configurarea

166

Timp

167

Ceasul neactualizat în CMOS

168

Eroare de configurare CMOS

nu corespunde cu identificatorul ID a! unui adaptor pe magistrala de răspuns depăşit al unui adaptor (placă ocupată) pe magistrala MCA PS/2 CMOS

170

171

Eroare în octetul SHUTDOWN

171

PC Convertible;

172

de diagnosticare NVRAM Eroare pe octetul

172

PC Convertible;

173

Eroare sumă de control CMOS/NVRAM

174 175 „175

PC Convertible;

eroare sumă

activă după

eroare la verificarea ceasului

de bază de 128K

suspendare

de timp real al memoriei

RAM

Configuraţie necorespunzătoare

PC Convertible; configuraţie LCD modificată : EEPROM CRC 41 eronat PC Convertible; LCD nu funcţionează în modul alternativ Tamper evident CRC PAP (parolă de acces

177 178

EEPROM eronat EEPROM eronat

179

Jurnal de erori NVRAM plin Eroare de adresă, unde x =

180x

Rulați programul

din CMOS de control la memoria

unitate de dischetă

176 177

MCA

privilegiată) eronat

numărul

conectorului care a generat eroarea

PS/2 -

PS/2

(coprocesor matematic) Necorelare între configuraţia plăcii de bază şi cea a plăcii procesor. Eroare conflict configurare ASCII PC Convertible: LCD neutilizat în timpul suspendării

173 „174

128 kiloocteţi)

defectă sau ceasul! de timp rea! nu funcţionează

162

169 170

precedentă

Eroare la autotestul

procesorului de control la memoria ROM de 256 kiloocteţi (ai doilea banc de Apariţia unei întreruperi hard neprevăzută Testul de cabiare a portului de casetă de pe placa sistem eşuat

121

la pornirea

Sunt instalate controlerul de fioppy 82077 de nivel „E” şi unitatea de 2.88MB (neacceptate)

setup.

Codurile de eroare Codul

Descriere

181

Configuraţie

neacceptată

Comutatorul

pentru acces

182

„_

1309

”

183

Este necesară

parola

183

Este necesară

parola

184

Eroare sumă

, privilegiat (JMP2)

nu este pe poziţia de activare scriere pentru pornirea (boot) din programe sistem pentru accesul privilegiat (PAP) (PAP)

de control a parolei la pornire — trebuie ştearsă Parolă la pornire incorectă Secvența de pornire incorectă

184 185 186 187

Eroare hard la protecția prin parolă Eroare de număr serial

188

Eroare sumă de control CRC 42 EEPROM

189

Prea multe încercări nereuşite de tastare a parolei

191

Test nereuşit al controlerului memoriei cache 82385

194

Eroare de memorie a plăcii de bază Lista de dispozitive instalate indicată de utilizator este incorectă

199

20x

Eroare de memorie

201

est

202 203

Eroare de adresare memorie; liniile 00-15 Eroare de adresare memorie; liniile 16-23 (ISA) sau 16-31

204

Memoria

205

nereuşit de memorie;

remapată

locaţiile de memorie

ca urmare

pot fi afişate

(MCA)

a unei erori (rulaţi din nou testul)

Eroare a memoriei de bază de 128K; memorie remapată

207

ROM defect

210

plăcii de bază memoria de bază de 64K pe placa de bază defectă Eroare watchdog time-out (raportată de handierul de întrerupere NMI) Time-out dat de unitatea de arbitrare a magistralei pentru DMA (raportată de handierul de întrerupere

Eroare de paritate a memoriei

211

Memoria

212 213

PS/2;

NMD

215

Memoria

216

Memoria PS/2; memoria de bază de 64K defectă pe placa „fiică”/SIP 1

221

PS/2;

memoria

de bază de 64K

defectă

pe placa

„fiică”/SIP 2

Memoria

PS/2; copiere nereuşită între ROM şi RAM (ROM shadowing) PS/2; memorie de viteză necorespunzătoare pe placa sistem, SIMM Suprapunere între memoria adaptorului şi cea a plăcii de bază (Familia 1) Memorie necontiguă a unei plăci adaptoare instalate (Familia 1)

225

Memoria

230 231 231

Adaptorul de memorie extinsă 2/4-16MB pentru 386; Linie de date a unui modul de memorie, a procesorului Adaptorul de memorie extinsă 2/4-16M8 pentru 386; Adaptorul de memorie extinsă 2/4-16MB pentru 386;

235 241

Să;

“Erorile de tnstatuiră

301

IE

Iniţializare tastatură sau tastă blocată Cheia sistemului pe poziţia încuiat

302 303

a (SS 301,

unde

modulul

1 de memorie

neacceptat

defect

sau a plăcii de bază, blocată modulul 2 de memorie defect modului 3 de memorie defect

| SS

= codul în hexazecimal)

Eroare de interfaţă între tastatură şi placa sistem; controler de tastatură defect Eroare de tastatură sau de placă de bază; ceasul de tastatură pe 1 logic Eroare de alimentare cu +5Vcc a tastaturii; la PS/2 - siguranţa pentru tastatură arsă (pe placa de bază)

304 305

306 341 342 343 365 366 367

Tastatura instalată nu este acceptată Eroare de tastatură Eroare de cablu tastatură Placa de leduri a tastaturii sau cablu defect Piaca de leduri a tastaturii sau cablu defect Cablu de interfaţă tastatură defect - Placa de leduri a tastaturii sau cablu defect

4xx

Erorile adaptorului de afişaj monocrom (MDA); erorile portului paralel al plăcii de bază de

401

Memoria

401

.

408

_:

afişajului monocrom, frecvenţa de sincronizare Portul paralel de pe placa de bază de PS/2, defect Atribute ale afişajului indicate de utilizator, incorecte

pe orizontală sau testul de video, eşuat

1310

Anexa A — Date tehnice

Codul

Axx

Descriere

parale! al plăcii de bază de Erorile adaptorului de afişaj monocrom (MDA); erorile portului

416

Set de caractere indicat de utilizator, incorect ”

424

Nu funcţionează modul 80525 indicat de utilizator Testul de port paralel eşuat; Adaptorul pentru afişaj monocrom

432

Erorile adaptorului grafic color (CGA)

Băx * 501 501

Eroare CRT Memoria adaptorului CGA,

503 508 516

Controlerul adaptorului CGA defect Atribute ale afişajului indicâte de utilizator, incorecte Set de caractere indicat de utilizator, incorect

524

Nu funcţionează Nu funcţionează

modul

Nu funcţionează Nu funcţionează

modul

532 540

de sincronizare

556 564

80X 25 indicat de utilizator 40X 25 indicat de utilizator x 200 indicat de utilizator grafic 320

modul

la pornire pentru controlerul/unitatea

Autotestul

602 603

Sectorul de boot al dischetei nu este valid Eroare de dimensiune a dischetei

604

Lipsă dischetă

605

Unitatea de dischetă blocată

606 607

Testul de verificare a dischetei eşuat

de floppy disc, eşuat

Dischetă

611

protejată la scriere Eroare de comandă a unităţii de floppy disc Iniţializare a dischetei nereuşită; pistă O defectă Eroare de timp de răspuns depăşit (time-out;

612

Eroare a

613 614

Eroare DMA

615 616

Eroare diagramă

621

Eroare de poziţionare

622

Eroare CRC

623 624

Sector negăsit Eroare address mark

625

Eroare de poziţionare generată de controler (NEC) Eroare la compararea datelor pe dischetă

608 610

632 633 640 641 642 643 645

cipului controler (NEC) (Direct memory access)

Eroare DMA

de depăşire de timp index

Eroare de viteză a unităţii

626 627

Eroare de schimbare

|

*

a unităţii

a unităţii

a dischetei

Discheta nu este în unitate Index blocat pe 1 logic; unitatea A: index blocat pe O logic; unitatea A: Semnalul „Pista 0” blocat pe dezactivat; unitatea A: Semnalul „Pista 0” blocat pe activat; unitatea A: Index blocat pe 1 logic; unitatea B: Index blocat pe O logic; unitatea B: Semnalul „Pista O” blocat pe dezactivat; unitatea B: Semnalul „Pista 0” blocat pe activat; unitatea B:

647

Nu există impulsuri de index Încercare de detectare a pistei O, eşuată Nu există tranziţii pe linia de date citite

648

Testul de formatare eşuat

649

Tip dischetă

650

Viteza unității incorectă

646

_:

grafic 640x 200

— Erorile controlerului şi unităţii de floppy disc

601

628 630 631

pe orizontală sau testul de video,

indicat de utilizator Testul /ight-pen (creion luminos) indicat de utilizator, eşuat Testul de pagină indicat de utilizator, eşuat

548

6xx

modul

frecvenţa

incorect în unitate

eşuat

Codurile de eroare Codul

Descriere

651

Formatare

652

Verificare eşuată

653

Citire eşuată

654

eşuată

Scriere eşuată

655

Eroare de controler

656 657

Unitate de dischetă

658 659 660

7xax 701 702

defectă

Protejarea

la scriere blocată pe opţiunea protejat Linia de schimbare a dischetei blocată pe opţiunea „schimbat” Protejarea la scriere blocată pe opţiunea neprotejat Linia de schimbare a dischetei blocată pe opţiunea „neschimbat”

Erorile coprocesorului matematic Eroare de prezenţă/iniţializare a coprocesorului erorilor de excepție, eșuată

Testarea

703

Testarea rotuniirii, eşuată

704

Testul aritmetic

1 eşuat

705 706

Testul aritmetic Testul aritmetic

2 eşuat

707

Testul

708

Testul de încărcare/memorare numere întregi, eșuat

709

Erori la echivalarea

710

Erori de excepţie

3 eşuat (doar pentru instrucțiuni combinate, eşuat

711

Erori FSAVE

712 713

Testul

9xx 901 902 903 904

pentru

expresiilor

modul

protejat,

Testul special (dependenţa

eşuat

de tensiune/temperatură)

Eroare de zăvorâre în registrul de date al adaptorului de imprimantă Eroare de zăvorâre în registrul de control al adaptorului de imprimantă Eroare de decodificare a adresei registrului pe placa de imprimantă Eroare de decodificare a adresei adaptorului de imprimantă

Eroare ia liniile cablate la conector Eroare a

912 913 914 915

Eroare Eroare Eroare Eroare

a a a a

bitului bitului bitului bitului

7 6 5 4

al al al al

conectorului conectorului conectorului conectorului

Eroare de întrerupere

917 92x

Întrerupere neașteptată a adaptorului Erori privitoare ia registre

1003 1004

la conectorul

plăcii de imprimantă de imprimantă

Erorile celui de al doilea adaptor de port paralel Eroare de zăvorâre în registrul de date al adaptorului de imprimantă Eroare de zăvorâre în registrul de control al adaptorului de imprimantă Eroare de decodificare a adresei registrului pe placa de imprimantă Eroare de decodificare a adresei adaptorului de imprimantă

1010

Eroare în liniile de stare la conector

1011

Eroare a

bitului 8 al liniei de stare

1012

Eroare a

bitului 7 al liniei de stare

1013 1014

Eroare a

bitului 6 al liniei de stare

Eroare a

bitului 5 al liniei de stare

1015

Eroare a bitului 4 al liniei de stare

1016

Eroare de întrerupere la conectorul plăcii de imprimantă Întrerupere neaşteptată a adaptorului de imprimantă Erori privitoare la registre

1017 102x

11xx 1101

,

bitului 8 al conectorului

916

1002

eşuat

Erorile adaptorului de port paralel

911

10xx

80387)

(de întreruperi)

910

1001

1311

Erorile primului port de comunicaţie asincronă (port serial COM1) Eroare a

cipului

16450/16550;

eroare a portului serial A

'

1312

Anexa A — Date tehnice

Codul

Descriere

roile primului port de comunicaţie asin&ronă (port serial COM1)

i

Eroare de selecţie a plăcii intern pentru sisteme

1102

Testul modemului

1102 1103 1103 1104 1106

-

»

a eşuat a eşuat

Eroare de cerere de întrerupere (IRO) 4

1110

Eroare în registrul cipului

1111

Testul pentru rebuclarea Testul pentru rebuclarea

- 1112 1113

eşuat

Eroare de cablu Eroare de cerere de întrerupere (IRQ) 3

1107 1108 1109

PC Convertible

registrul portului 102h eşuat Testul 1 de apel (dia/-tone) pentru modemul intern din sisteme PC Convertible Testul 2 de apei (dia/-tone) pentru modemul intern din sisteme PC Convertible Opţiunea serială nu poate fi trecută în modul sleep Testul pentru

16450/16550 internă a liniei de control a cipului modem 16450/16550, eşuat externă a liniei de control a cipului modem 16450/16550, eşuat 16450/16550

Eroare de emisie a cipului

1114

Eroare de recepţie a cipului 16450/16550

1115 1116

Eroare de recepţie a cipului 16450/16550; datele nu sunt identice cu cele emise Eroare de întrerupere a cipului 16450/16550

1117

Testarea vitezei de transmisie a cipului 16450/16550, eşuată

1118 1119 1120 1121 1122

recepţiei datelor rebuclate în exterior ale Memoria tampon FIFO (primul intrat-primul ieşit) a Eroare în registrul de activare a întreruperii; nu pot Eroare în registrul de activare a întreruperii; nu pot

Testarea

cipului

16450/16550,

defectă fi configurați toţi biții fi inițializaţi toţi biții

cipului

16550,

1124

„agăţată”; blocare activată Identificatorul întreruperii din registru blocat pe o valoare Eroare în registrul de control al modemului; nu pot fi configuraţi toţi biții

1125 1126 1127

Eroare în registrul de control al modemului; nu pot fi iniţializaţi toţi biții Eroare în registrul de stare a modemului; nu pot fi configuraţi toți biții Eroare în registrul de stare a modemului; nu pot fi iniţializaţi toţi biții

1123

1128 1129

Întrerupere

Eroare de număr de întrerupere *Nu se poate

de depăşire

forţa eroarea

1130

Lipsă întrerupere stare modem

1131

Întrerupere invalidă

1132

Datele nu sunt disponibile ready)

1133

Lipsă întrerupere

1134

Lipsă întrerupere generată

1135 1136

Lipsă întreruperi Întrerupere pentru lipsa stării de recepţie

1137

Lipsă date recepționate

1138

Registrul pentru memorarea

1139

Lipsă întrerupere stare modem Registrul pentru memorarea datelor pentru emisie nu este golit

1140 1141

pentru date disponibile de oprirea transmisiei

datelor pentru emisie nu este golit

Lipsă întreruperi

1142

Lipsă întrerupere 4

1143

Lipsă întrerupere

1144

Nu există date transferate

1145

Eroare la viteza maximă

1146

Eroare la viteza minimă admisă (baud rate)

1148

Eroare de depăşire

1149

Date returnate invalide

1150

Eroare în registrul de stare a modemului

1151

Lipsă semnale

1152

Lipsă semnal

data set ready

1153

Lipsă semnal

de/ta data set ready

1154

Registrul de stare a modemului nu este iniţializat (not clear)

3 admisă

(baud rate)

a timpului de răspuns

(time-out)

”

data set ready şi delta data set ready

de c/ear-to-send şi delta clear-to-send

1155

Lipsesc semnalele

1158

Nu există semnalul c/ear-to-send

eşuată

Codurile de eroare

Codul

Descriere

1157

Nu există

12xx 1201

semnalul de/ta clear-to-send

.Erorile celorlalte porturi pentru comunicaţia asincronă (COM2, COM3 şi COM4) „.„Eroare a cipului

16450/16550

1202 1203

Eroare de selecţie a plăcii Testul pentru registrul portului

1206

Opţiunea

1207

Eroare de cablu

102h, eșuat fi trecută în modul

serială nu poate

1208

Eroare de cerere de întrerupere

1209 1210

Eroare de cerere de întrerupere (IRO) 4 Eroare în registrul cipului 16450/16850

sleep

(IRQ) 3

1211

Testul pentru rebuciarea

1212

Testul pentru

1213

Eroare de emisie a cipului 16450/16550

1214 1215

Eroare de recepţie a cipului Eroare de recepţie a cipului

internă a

rebuclarea externă a

liniei de control a cipului modem 16450/16550, eşuat liniei de control a cipului modem 16450/16550, eşuat

16450/16550

1221

16450/16550; datele nu sunt identice cu cele emise Eroare de întrerupere a cipului.16450/16550 Testarea vitezei de transmisie a'cipului 16450/16550, eşuată Testarea recepţiei datelor rebuclate în exterior ale cipului 16450/1 6550, eşuată Memoria tampon FIFO (primul intrat-primul ieşit) a cipului 16550, defectă Eroare în registrul de activare a întreruperii; nu pot fi configuraţi toţi biții Eroare în registrul de activare a întreruperi; nu pot fi iniţializaţi toți biții

1222

Întrerupere

1216 1217 1218 1219 1220

1223 1224 1225 1226 1227

„agăţată”;

blocare activată

Identificatorul întreruperii din registru-blocat pe o valoare Eroare în registrul de control al modemului; nu pot fi configuraţi toţi biții Eroare în registrul de control al modemului; nu pot fi iniţializaţi toţi biții -_ Eroare în registrul de stare a modemului; nu pot fi configuraţi toţi biții Eroare în registrul de stare a modemului; nu pot fi iniţializaţi toţi biții

1228

Eroare de număr de întrerupere

1229

Nu se poate forța eroarea

1230

Lipsă întrerupere stare modem

1231

Întrerupere invalidă

1232

Datele

de depăşire

1233

nu sunt disponibile (ready) Lipsă întrerupere pentru date disponibile

1234

Lipsă întrerupere generată

1235

Lipsă întreruperi

1236

Întrerupere

1237

Lipsă

1238

Registrul pentrii memorarea datelor pentru emisie nu este golit Lipsă întrerupere stare modem

1239: 1240 1241

pentru

de oprirea transmisiei

lipsa stării de recepţie

date recepționate

Registrul pentru memorarea Lipsă întreruperi

1242

Lipsă întrerupere 4

1243

Lipsă întrerupere

1244

Nu există date transferate

datelor pentru emisie nu este golit

3

1245

Eroare la viteza maximă

1246

Eroare

la viteza minimă

admisă admisă

(baud rate) (baud rate)

1248

Eroare de depăşire

1249

Date returnate invalide

1250

Eroare în registrul de stare a modemului

1251

Lipsesc semnale

1252

Lipsă

1253 1254

Lipsă semnal

semnal

a timpului de răspuns

(time-out)

data set ready şi delta data set ready

data set ready de/ta data set ready

Registrul de stare a modemului

1255 1256

nu este iniţializat (not clear) Lipsesc semnalele c/ear-to-send şi delta clear-to-send Nu există semnalul c/ear-to-send

1257

Nu există semnalul

de/za c/ear-to-send

”

1313./

1314

Codul

Anexa

A —

Date tehnice

Descriere

:18xx. -“Erorila adaptorului pentru controlul jocurilor 1301

1302

'14xx

Testul pentru adaptorul de control al jocurilor, eşuat

Testul de joystick, eşuat

Erorile pentru imprimanta matriceală

1401

Testul pentru

1402

Eroare imprimantă

1403

Eroare de lipsă hârtie Eroare de depăşire a timpului (time-out) de către placa de bază

1404 1405 1406

15xx

Adaptorul

imprimantă,

eşuat

not ready

paralel defect

Testul de prezenţă

a imprimantei,

eşuat

.

Erorile adaptorului pentru controlul comunicaţiei sincrone (SLDC)

1501

Testul adaptorului

1510

Eroare la portul B al cipului 8255

SLDC

a eşuat

1511

Eroare la portul A al cipului 8255

1512

Eroare

1513

leşirea 41 a cipului timer 8253 nu a terminat numărarea

la portul C al cipului 8255

1514

leşirea

1515

leşirea 40 a cipului timer 8253 nua terminat numărarea

1516

leşirea 40 a

1517 1518

leşirea 42 a cipului timer 8253 nu a terminat numărarea Ieşirea 42 a cipului timer 8253 - biocare activată

1519

Eroare la portul B

1520

Eroare la portul A al cipului 8273

1521 1522

Eroare de timp de răspuns (time-out) Lipsă întrerupere de nivel 4

41

a cipului timer 8253 cipului timer 8253

— blocare

activată

- blocare activată

al cipului 8273

1523

Indicatorul de Ring

1524 152%

Tactul de recepţie — blocat activ Tactul de emisie - blocat activ

pentru

la cipul 8273

- blocat activ

1526

Indicatorul de test — blocat activ

1527

Indicatorul de Ring nu este activat

1528

Ceasul

1529

Ceasul de emisie nu este activat

1530

Indicatorul de test nu este activat

1531 1532

Semnalul Semnalul

1533

Semnalul Clear-to-Send nu este activ

1534

Semnalul

1535 1536

Semnalul Carrier Detect blocat activ Semnalul Clear-to-Send blocat activ

1537 1538

Lipsă întrerupere de nivel 3 Eroare generată de întrerupere de recepţie

de recepţie nu este activat

Data Set Ready nu este activ de detecție purtătoare (Carrier detect)

nu este activ

Data Set Ready blocat activ

1539

Eroare de comparare

1540

Eroare a canalului

1 DMA

1541

Eroare a canalului

1 DMA

1542

Eroare

1547 1548

Întrerupere denivel 4 negăsită întrerupere de nivel 3 negăsită

1549

Depăşirea

16xx.

comenzi/citire

a datelor în rebuclaj

la verificarea circuitului 8273

sau eroare

la raportarea

timpului de apariţie a secvenţei întreruperii

Erorile adaptorului DSEA (5520, 525x)

1604

Eroare DSEA

sau eroare de reţea pe 2

fire

1608

Eroare

sau eroare de reţea pe 2

fire

1624 1634 1644

Eroare DSEA Eroare DSEA Eroare DSEA

DSEA

stării

Codurile de &roare Codul

Descriere

1652 1654 1658

Eroare DSEA Eroare DSEA Eroare DSEA

1662

Eroare de nivel de întrerupere

1664

Eroare DSEA

1668

Eroare de nivel de întrerupere DSEA Eroare la testul DSEA; utilizaţi versiunea

1669

1674 1674 1684 1688

DSEA

3.0 sau mai recentă

Eroare la testul DSEA; utilizaţi versiunea 3.0 sau mai recentă Eroare de adresă de staţie DSEA Eroare de adresă de dispozitiv DSEA Eroare de adresă de dispozitiv DSEA

>

17xx - . Erorile controleruiui și ale unității de hard disc ST-506/412 1701

Eroare de hard disc apărută

1702

Eroare de time-out dată de unitate/controier

1703

Eroare de poziţionare

1704

Eroare controler

1705 1706

Eroare sector negăsit Eroare la scriere

1707

Eroare pistă O

în testul la pornire (POST)

pe disc

1708

Eroare de selecţie a capului

1709

Eroare ECC (£rror-correction code)

1710

Memoria

1711 1712

Address mark

1713 1714 1715 1716 1717 1718 1720

buffer de sector depăşită eronat

Test eşuat de controler intern Eroare de comparare a datelor Unitatea nu este operațională (ready) Indicatorul de pistă O nu funcționează Erori ale cilindrutui de diagnosticare Erori de citire a suprafeţei Eroare de tip de hard disc

1726

Cilindru de diagnosticare defect Eroare de comparare a datelor

1730 1731 1732 1733 1735

Eroare Eroare Eroare Eroare Eroare

1736 1737

Eroare de corecție a datelor Eroare pistă defectă

1738 1739 1740

Eroare sector defect Iniţializare defectuoasă SENSE eronat

de controler de controler de controler BIOS nedefinită datorată unei comenzi greşite

1750

Verificare nereuşită

1751

Citire nereuşită nereușită

1752

Scriere

1753

Test de citire aleatoare eşuat

1754

Test de poziţionare eşuat

1755

Controler defect

1756

Testarea

1757

Controlerul

1780

Poziţionare nereușită; unitatea O

1781 1782

Poziţionare nereuşită; unitatea Testul de controler nu a reuşit

1790 17931

Eroare de citire a cilindrului de diagnosticare; unitatea O Eroare de citire a cilindrului de diagnosticare; unitatea 1

codului

. ECC

eșuează

(error-correction code) în selecţia capului

nu a reuşit

1

1315

1316

Codul 18xx 1801 1810 1811 1812

Anexa A — Date tehnice

Descriere Erorile unităţilor de extensie |/O pentru unitatea de extensie |/O, eşuat Activarea/dezactivarea nu funcţionează Testul de rebuciaj pe placa de extensie a eşuat; placă Erori pe liniile superioare de adresă; placă dezactivată

Testul POST

1813

Starea wait dezactivată

1814

Opţiunea

1815

Starea wait dezactivată

1816

Testul de rebuciaj pe placă de extensie a eşuat; placă Erori pe liniile superioare de adresă; placă activată

1817

dezactivată

activare/dezactivare dezactivată dezactivată

1818

Dezactivarea,nu funcţionează

1819

Comutatorulipentru dezactivarea cererii de wait nu funcționează Testul de rebuclaj al plăcii de recepţie a eşuat Erori pe liniile superioare de adresă ale plăcii de recepţie

1820 1821

19xx

Erorile plăcii Attachment Card din 3270 PC

20xx

Erorile adaptorului de comunicație sincronă binară (BSC)

2001

Testul de adaptor BSC

2010

Eroare lă portul A al cipului 8255

2011

Eroare la portul B a! cipului 8255

2012

Eroare la portul C al cipului 8255 leşirea 41 a cipului timer 8253 nu a terminat numărarea leşirea 41 a cipului timer 8253 - blocare activată ieşirea 42 a cipului timer 8253 nu a terminat numărarea

2013 2014 2015 2016

a eşuat

leşirea 42 a cipului timer 8253 — blocare activată - Semnalul data set ready nu a apărut

2017

8251

2018

8251

2019

8251

- Semnalul

2020

8251

- Semnalul c/ear to send blocat activ

.2021

8251

— Iniţializarea hard, eşuată

2022

8251

2023 2024

8251 8251

- Iniţializarea soft, eşuată - Iniţializarea soft după eroare nu a

2025

8251

- Semnalul receive ready nu a apărut

2026

8251

- Nu s-a putut forţa eroarea

2027

Întrerupere

- Semnalul clear to send nu a fost sesizat data set ready blocat activ

- Semnalul

reuşit

transmit ready nu a apărut de depăşire

eşuată;

2028

Întrerupere

lipsă întrerupere de timer nereușită; înlocuiţi adaptorul sau placa de bază

2029

Întrerupere

nereuşită;

2030

Întrerupere

nereuşită;

emisie; înlocuiţi placa adaptoare recepţie; înlocuiţi adaptorul sau placa

2031

Întrerupere

nereuşită;

recepţie; înlocuiţi placa adaptoare

2033

indicatorul de Ring blocat activ

2034

Tactul

2035 2036

Tactul de emisie blocat activ Indicatorul de test biocat activ

de bază

de recepţie blocat activ

2037

Indicatorul de Ring. blocat

2038

Tactul de recepţie

activ

2039

Tactul de emisie.nu este activ

2040

indicatorul de test nu este activ

nu este activ

2041

Semnalul

data set ready nu este activ

2042

Semnalul

carrier detect nu este activ

2043

Semnalul c/ear to send nu este activ

2044

Semnalul

data set ready blocat activ

2045

Semnalul

carrier detect blocat activ

2046

Semnalul

c/ear to send blocat activ

2047

Întrerupere de emisie

2048 -

întrerupere de recepţie neaşteptată

neaşteptată

_

Codurile de eroare Codul

Descriere

2049

nu sunt egale cu cele recepționate - Eroare de depăşire (overrun) Semnalul data set ready a dispărut în timpul transmisiei de date în rebuclaj Eroare de time-out la recepție în timpul transmisiei de date în rebuclaj

2050 2051 2052

21xx 2101 2110 2111 2112

2113 2114 2115

Datele emise

8251

Erorile celui de al doilea adaptor de comunicație sincronă binară (BSC) Testul de adaptor BSC a eşuat Eroare la portul A al cipului 8255 Eroare la portul B al cipului 8255 Eroare la portul C al cipului 8255

leşirea 41 a cipului timer 8253 nu a terminat numărarea „leşirea

41

a cipului timer 8253

2116

leşirea 42 a leşirea 42 a

cipului timer 8253 cipului timer 8253

- blocare activată nu a

terminat numărarea - blocare activată data set ready nu a apărut

2117

8251

- Semnalul

2118

8251

- Semnalul c/ear to send nu a fost sesizat

2119

8251

— Semnalul

2120

8251 8251 8251

- Semnalul c/ear to send blocat activ - iniţializarea hard, eșuată - Iniţializarea soft, eșuată

2121 2122 2123 2124 2125 2126 2127 2128 2129 2130 2131

data set ready blocat activ

2133 2134

inițializarea soft în caz de eroare a circuitului 8251 esuată nu s-a primit Transmit Ready de la circuitul 8251 nu s-a primit Receive Ready de la circuitul 8251 circuitul 8251 nu a putut forța starea de eroare de depăşire întrerupere absentă; nu a apărut întreruperea de ia timer întrerupere de emisie absentă; înlocuiţi placa întrerupere de emisie absentă; înlocuiţi placa întrerupere de recepţie absentă; înlocuiţi placa întrerupere de recepţie absentă; înlocuiţi placa semnaiul Ring /ndicate blocat la 1 ceasul de recepţie blocat la 1

2135 2136

ceasul de emisie blocat la 1 semnalul Test /ndicate blocat la 1

(overrun error)

2137

semnalul Ring /ndicate blocat la 1

2138 2139 2140 2141

ceasul de ceasul de semnalul semnalul

recepţie nu este la 1 logic emisie nu este la 1 logic Test /ndicate nu este la 1 logic Dara Set Ready (post de date pregătit) nu este la | logic Carrier Detect (detecție purtătoare)

2142

semnalul

2143

semnalul C/ear to Send (gata de emisie) nu este la 1 logic

2144 2145

semnalul Data Set Ready blocat la 1 semnaiul Carrier Detect blocat la 1

nu este

la 1 logic

2146

semnalul C/ear to Send blocat la |

2147 2148 2149 2150 2151 2151

întrerupere de emisie, neașteptată întrerupere de recepție, neașteptată informaţiile emise nu sunt egale cu cele recepționate circuitul 8251 a detectat o depăşire loverrun) semnalul Data Set Ready pierdut în timpul operaţiei de rebuclare time-out pe recepţie în timpul operaţiei de rebuciare

22xx

Erori ale adaptorului Cluster

23xx

Erori ale adaptorului pentru monitorul cu plasmă

24xx

Erori ale adaptoarelor video EGA şi VGA

2402 2401 2408 2409 2410 2416

eroare testul testul eroare eroare testul

a displavului video de adaptor video eşuat atributelor displayului indicate de utilizator eșuat a displavului video a adaptorului video; eroare a portului video setului de caractere indicat de utilizator eşuat

1317

1318 Codul

Anexa

A —

Date tehnice

Descriere

24xx ' Erori ale adaptoarelor video EGA şi VGA 2424. 2432 2440 2448 2456 2464

modul modul modul modul testul testul

.

80x 25 indicat de utilizator eşuat 40 x 25 indicat de utilizator eşuat grafic 320X 200 indicat de utilizator eşuat grafic 640 x 200 indicat de utilizator eşuat de /jght-pen indicat de utilizator eşuat de paginare indicat de utilizator eşuat

25xx . Erori-ale adaptorului auxiliar EGA 2501 2502 2508 2509

testul eroare testul eroare

de adaptor video esuat a displavului video atributelor displayului indicate de utilizator eşuat a displavului video

2510 2516 2524 2532

eroarea adaptorului video testul setului de caractere indicat de utilizator eşuat modul 80 x 25 indicat de utilizator eşuat modul 40 x 25 indicat de utilizator eşuat

2540

modul

grafic 320x 200 indicat de utilizator eşuat

2548

modul grafic 640 x 200 indicat de utilizator eşuat

2556 2564

testul de /ight-pen indicat de utilizator eşuat testul de paginare indicat de utilizator eşuat

.26xx . Erori ale adaptoarelor pentru XT sau AT/370 370-M (memorie) și 370-P (procesor). . 2601 2655 2657

eroare pe adaptorul 370-M (memorie) eroare pe adaptorul 370-M (memorie) eroare pe adaptorul 370-M (memorie)

2668

eroare pe adaptorul

2672

eroare pe adaptorul 370-M (memorie)

2673 2674 2677

eroare pe adaptorul eroare pe adaptorul eroare pe adaptorul

2680

eroare pe adaptorul 370-P (procesor)

2681 2682 2694 2697

eroare eroare eroare eroare eroare

2698

pe pe pe pe pe

370-M

(memorie)

370-P (procesor) 370-P (procesor) 370-P (procesor)

adaptorul 370-M (memorie) adaptorul 370-P (procesor) adaptorul 370-P (procesor) adaptorul 370-P (procesor) discheta cu programe de diagnoză

pentru XT sau AT/370

27xx.. . Erori ale adaptoarelor pentru XT sau AT/370 3277-EM (emulare) 2701 2702 2703

eroare pe adaptorul eroare pe adaptorul eroare pe adaptorul

3277-EM 3277-EM 3277-EM

28xx.; Erori ale adaptoareior de emulare:3278/79 sau ale adaptoarelor de conectare 3270

29xx . Erori ale imprimantelor color/grafice -20jx

Erori ele adeptoareior de reţea principale pentru calculatoarele personale.

3001 3002

eşec în testul de procesor eşec în testul checksum pe ROM

3003 3004

eşec în testul pe memoria PROM care conţine adresa unităţii (Unit ID) eşec în testul memoriei RAM

3005 3006

eşec în testul controlerului pentru interfaţa cu sistemul gazdă eşec în testul tensiunilor de +12V şi -12V

3007

eşec în testul de rebuclaj numeric

3008

eșec în testul controlerului

3009 3010 3011

eşec de sincronizare şi bitul Go absent testul controlerului pentru interfaţa cu sistemul gazdă OK şi bitul Go absent bitul Go prezent şi comanda 41 absentă

3012 3013

plachetă absentă eşec numeric;.cădere

3015

eşec analogic

3041 3042

purtătoare purtătoare

„fierbinte”; „fierbinte”;

pentru interfaţa cu sistemul gazdă,

pe altă plachetă pe această plachetă!

detectat de sistemul gazdă

Codurile de eroare Codul

Ss 3101 3102 3103 3104 3105

Descriere

“Erori ala adaptaarelor de rațea secundare pentru calculatoarele personale eşec „__eşec eşec eşec eşec

în în în în în

testul testul testul testul testul

de procesor checksum pe ROM pe memoria PROM care conţine adresa memoriei RAM controlerului pentru

interfaţa cu sistemul gazdă

eşec în testul tensiunilor de + 12V şi =12V eşec în testul de rebuciaj numeric

3108 3109

eşec în testul controlerului pentru interfaţa eşec de sincronizare şi bitul Go absent

3110

testul controlerului pentru interfața cu sistemul gazdă OK şi bitul Go absent

3111 3112

bitul Go prezent şi comanda plachetă absentă

3113 3115

eşec numeric; cădere eşec analogic

3141 3142

purtătoare purtătoare

„fierbinte”; „fierbinte”;

41

.

unităţii (Unit /D)

3106 3107

cu sistemul gazdă,

detectat de sistemul gazdă

absentă

pe altă plachetă pe această plachetă!

* Erori ale adaptoârelor 3270 PC sau AT Display şi pentru simboluri programate. t. Erori ale imprimantelor compacte

|

adaptorul este conectat la un cablu winaxial în timpul testului off-line eroare de adresă de staţie de lucru (workstation)

eşec în programul de diagnoză adresă invalidă a staţiei de lucru eroare pe comutatoarele de adresă eşec în programul de diagnoză

a adaptorului

ptonului GPIB 36xx Erorieşecale înadatestul de adaptor

3601

3602

eroare de scriere în registrul modului po/! serial

3603 3610 3611 3612 3613 3614 3615 3616 3617 3618

eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare

de de de de de de de în în în în în în în în în

adresă a adaptorului /isten în adaptor ta/k în adaptor control în adaptor standby în adaptor comandă asincronă în adaptor comandă asincronă în adaptor adaptor; nu poate emite comenzi adaptor; nu poate trimite adresa pentru /isten adaptor; nu poate dezactiva adresa pentru /jsten adaptor; nu poate trimite adresa pentru ta/4 adaptor; nu poate dezactiva adresa pentru ta/k adaptor; nu poate trimite adresa pentru /isten, cu adresare extinsă adaptor; nu poate dezactiva adresa pentru /isten, cu adresare extinsă adaptor; nu poate trimite adresa pentru za/K, cu adresare extinsă adaptor; nu poate dezactiva adresa pentru ta/4, cu adresare extinsă

3625

eroare de scriere către el însuşi

3626 3627

eroareîn generarea protocolului pandshake eroare cu mesajul: nu poate fi detectat Device Clear

3628 3629 3630 3631

'3632 3633

eroare cu mesajul: nu poate fi detectat Se/ected Device Clear nu poate fi detectat sfârşitul cu end of identify nu poate fi detectat sfârşitul emisiei cu end of identity __Nu poate fi detectat sfârşitul cu O-bit end of string

nu poate fi detectat sfârşitul cu 7-bit end of string ___nu poate fi detectat

triggerul pentru

execuţie în grup

3634

eroare de adresare în modul 3

3635 3636 3637 3638

comanda nedefinită nu poate fi recunoscută remote, remote changed, lockout sau lockout changed remote sau /ockout nu pot fi şterse nu poate fi detectată cererea de serviciu

| :

Erori ale adaptoarelor EDSEA

3619 3620 3621 3622 3623 3624

1319

nu pot fi detectate

ar

sonjeA | 1ndu! Bojeue |nsa1 8d Dase

0v8€

sanjeA Q 1ndul Gojeue |n3say ad x9sa sa6ue | 1ndino 6ojeue |nsa 9d 2982 saBuei Q :ndino 6oleue |n3sa1 ad 9958

6Ee8€ sese Les€

IN|NJOIgIUINU E 841319 8P |n]sa] ad 9959

gege

103gguunu

ed a;ednsanul sp |n1say ad 9858 ŞI îndu Aeuiq Insa ad 2859 :1ndui Gojeue uzuauu09 eauiSa! Q1OH 1ndu! Aeu!q |n1sa ad 9858 :puas 01 /28/2 3ndu/ AJeu!Q îndino Azeuiq insa ad ss '2q04]s Jndino Aeu/q IL 39 2ndu/ Boleue Inyse ad 9959 'p/ 2ndno Aeu!Q ZI 3ndu! Aeulq |nysa1 ad 9858 '€4 IN0In0 Meu! [1 indu! Azeuiq |nsa1 sd 9859 :z/ 1n0In0 Aeu/Q Q1 1ndu/ Aseurg |nise1 ad 9959 !/ p nano Aeurgq 6 1nduj Aeu!q |nusa] ad 9958 :0Q4 2ndino Aeu/Q 9 2ndu! Aeuiq |nysa1 ad dasa '6 2nd2n0 MeulQ 7 andul AJeulq |N1s81 ad 9859 '8 2n01n0 Aeu/Q 9 1ndu! Aeurq |n1so) ad 9859 '/ 1Nd2N0 Aeu/Q Ş 2ndu Areu/g |nyse ad 9888 '9 2n0in0 AeuiQ p indui Ajeuiq |n1sa1 ad 9959 'G 1ndino Meu £ 1ndu! Aeu/q nasa ed 985e 'p 2ndino Aeuq Z indu! Areurq |n1sa1 ad 9958 :g 2ndino Aeulq 7 îndu! Aeuiq jn1sai ed va5a :Z 1ndino Aeu/Q 0 1ndu! Aeurq |n1sa1 3d 9858 !/ 2ndino fMeulq Puas 0] 1ea[2 1N0]n0 AJeu/q insa ad vase :0 1ndzno Aleu'Q jen$3 1N0-4un09 |nse 1890445 2ndu! AeulQ yen5a u/-1uno9 |nsa1 :Q nano Aeurq jen5a 218dN13.3u| Sp 818199 ap |n1s9] — 319dn1814uj ap eaJe3s :p/ 1nd1n0 Ajeu'Q jensa £/ 2N0u! AJeUIQ |Nys83 :ezauiA ven$8 €/ 1Ndui AJeuiq |NYsa1 '8.81Zig1ul (auuȚ]) sea ap |nunoulo ad ea/adnianul nnuad inin3s8) je 959

U5un) Se32 3p IN|NUNII e 8119 3p Inin3saj je 9858 „o3depe

ap injnjsa] je 2858

sese vE8€ ceace ese LEBE 0cse 6z8£ 8z8e 173€ 978£ GZ8£ V78£ €z8€ 778€ LZ8E 0oz8€ 6L8€ 8.8€ 118€ 918€£ SL8€ YL8£ €L8E 2L83€ LL8€

0L8€ LO8E

injniozdepe 3je ora

xx8€

ezeq sp exejd ed ep |$DS inmuajontioo eje oz

XxLE

ayep ap a18Bajn2 nud

e-s

869€

YWQ niuad glefal! gieinfi4uo9 O 1e19818p e-s VINQ Ni3u3d INynjeu!uu183 |N03u09 ad gsjey esadniaul

169€ S/9€

es nu

VL9€

OLZL 81389 VINO nuiuad injnjeuiuu481 jni03u09 ed 99dn.313u o esue|99p syeod as nu

€e/ge

aJadn1a14u! 3p ininianuu e gjeGaj aueinBiyuod 0 3239939p

OLZL

el 3P vWO

juowediyoa

nnuad

ininţeuțtu83 |1103u09 ad 31edn/8.]ul o esuejoap aeod

nu nu nu nu

2/9€ LL3€ O049€ 699€

1as51pe eaediunuo3 ad aadnuanuj 0 eSuej9ap aeod as nu

899%

eSue93p ayeod eSuel99p syeod esue93p aeod eSuej93p seod

u/ 1sanbal 891AJas ad 2180nJ81ul 11030] ig1S eaequuyds ad a1adna.uj 310187 118IS e81equuu9s ad 88dnajjuj 18sape earedunwoo 2d a/8dnie.uuj

O o O 0

ad ed 9d 8d

818dnu813u! a:edni9Juj aednia.ul a/8dnaJui

o 0 o o

ad ad ad ed

e.adnua1iul O eSuejoap s1eod a.adniaul O eSuel99p syeod eiadniaiu! o esuejap a1eod 38dnenul o esuejoap aeod

nuued

aiindex8 ep pn/o66ul 18iSiusuei] jnusrejs 1e3/2 82/48p |nleuuas 31e019

ep

ap eseul

a1ep ap eai5ai gpueu09 ap esa! 'os5.pe e e1e1s ap eaeqwiyos 1959.pe e a1e1s ap ea1eqiwuiy9s OLZL OLzZ

ss es as as

esuejo8p a1eod as nu eSuei99p ayeod ss nu e8ue|98p a1eod as nu eSuejo8p aleod as nu

199€ 999€ S93€ 799€

ad e.adnuauul O esuejoap aeod as nu

€99€

nu nu nu nu

799€ L99€ 099€ 6G9€e

eţ 2P VWO

as es es ss

gIn1898u 3J8dn1813u! O utuiid e-s

8s9€

ad a1e019

€ase

:J01depe ui a1e0.8

zG9€

3d a1ep ap aiejeuwas

OLZI

319S vWwQG 8d a1eo.a

el SP vWa

'e1ep ap ajajeuuias ad aie0.9

OLE4 8:ds vWQ

vrod rerțesed) gioe.ed

eaejod

LG9E

:10adepe ui! a/e018

0osg€

nu

O0P9€

e9npuoo

ayeod

Y/od leuas) gjeuas earejod sonpuoo a1eod nu

Sid) ininioydepe je Hod 818149s3q

B9IUU8] B1eQ — V EXSUVY

6£9€

Xx9E |npod)

OCEL

Codurile de eroare Codul

Descriere

3841 3842 3843 3844

eşec pe testul eşec pe testul eşec pe testul eşec pe testul

39xx

ana/og input 2 values analog input 3 values de întrerupere pe intrarea analogică ana/og input 23 address or value

Erori ale adaptorului PGA

3901 3902 3903 3904

eşec pe testul PGA eşec pe autotestul pentru eşec pe autotestul pentru eşec pe autotestul pentru

3905 3906 3907 3908

eroare pe eroare de eroare de informaţii

ROM1 ROM2 RAM

tensiunea de alimentare pentru ciclul de pornire la rece date în memoria RAM pentru comunicaţii adresă în memoria RAM pentru comunicații eronate la scrierea/citirea registrului de tip 6845

3909

informaţii eronate în octeţii inferiori EOh la scrierea/citirea registrelor de tip 6845

3910

ieşirea bancului

3911 3912

eroare pe ceasul de bază eroare de control al comenzii

3913 3914

eroare eroare

pentru display al controlerului grafic zăvorește

pe scanarea pe scanarea

de sincronizare de sincronizare

pe verticală pe orizontală

3915

eroare intech

3916 3917

eroare de adresă pe tabela /ook-up eroare de cip RAM roşu pe tabela /ook-up

3918

eroare de cip RAM verde pe tâbela /ook-up

3919 3920 3921 3922 3923 3924 3925 3926 3927 3928 3929 3930 3931 3932 3933 3934 3935 3936 3937 3938 3839 3940 3941 3942

eroare de cip RAM albastru pe tabela /ook-up eroare de zăvorire a datelor pe tabela /ook-up eroare de afişare pe orizontală eroare de afișare pe verticală eroare light-pen eroare neașteptată eroare de adresare a emulatorului eroare de zăvorire a informaţiilor în emulator baza pentru erorile cu codurile 3928-3930 (memoria RAM eroare pe memoria RAM a emulatorului eroare pe memoria RAM a emulatorului eroare pe memoria RAM a emulatorului problemă pe afişajul orizontal/vertical al emulatorului eroare a poziţiei cursorului emulatorului problemă pe afişajul atributelor emulatorului problemă pe afişajul cursorului emulatorului problemă fundamentală a memoriei RAM a emulatorului problemă legată de setul de caractere de emulare eroare a afişajului grafic de emulare problemă a afişajului caracterelor de emulare eroare de selecţie a bancului de emulare eroare pe cipul U2 de memorie RAM din adaptor eroare pe cipul U4 de memorie RAM din adaptor eroare pe cipul U6 de memorie RAM din adaptor

3943

eroare pe cipul U8 de memorie RAM din adaptor

3944 3945 3946 3947 3948 3949 3950 3951 3952 3953 3954 3955 3956

3957

eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare "eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe

cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul

U10 de memorie Ui de memorie U3 de memorie U5 de memorie U7 de memorie U9 de memorie U12 de memorie U14 de memorie U16 de memorie U18 de memorie U20 de memorie U11 de memorie U13 de memorie U15 de memorie

eroarea

RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM

din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din. adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor din adaptor

a emulatorului)

1321

1322

Anexa A — Date tehnice

Descriere

Codul

39xx. . Erori ale adaptorului PGA 3958 3959 3960 3961 3962 3963

eroare eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe

cipul cipul cipul cipul cipul cipul

U17 de memorie U19 de memorie U22 de memorie U24 de memorie U26 de memorie U28 de memorie

RAM RAM RAM RAM RAM RAM

din din din din din din

adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor

3964

eroare pe cipul U30 de memârie RAM din adaptor

3965 3966 3967 3968 3969 3970 3971

eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe pe

cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul

U21 U23 U25 U27 U29 U32 U34

3972 3973 3974 3975 3976 3977 3978 3979

eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe pe pe

cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul cipul

U36 U38 U40 U31 U33 U35 U37 U39

3980 3981

eroare de sincronizare pe memoria RAM a controlerului grafic eroare de zăvorire a citirii/scrierii în controlerul grafic

3982

de de de de de de de de de de de de de de de

memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie

RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM RAM

din din din din din din din din din din din din din din din

adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor adaptor

A

3987 3988 3989

ieşirea pe magistrală a registrului de decalare zăvoreşte eroarea de adresare (pe o coloană verticală de memorie; U2 este cel mai sus) de adresare (pe o coloană verticală de memorie; U4 este cel mai sus) de adresare (pe o coloană verticală de memorie; U6 este cel mai sus) de adresare (pe o coloană verticală de memorie; U8 este cel mai sus) eroare de adresare (pe o coloană verticală de memorie; U10 este cel mai sus) baza pentru erorile cu codurile 3989-3991 (erori de zăvorire pe bancul orizontal) erori de zăvorire pe bancul orizontal .

3990 39331

erori de zăvorire pe bancul orizontal erori de zăvorire pe bancul orizontal

3992

eroare a controlerului grafic RAG/CAG

3993 3994 3995

modurile de scriere multiplă, erori pe masca nibble eroare pe nibble de rând (memoria RAM pentru afişare) eroare de adresare pe controlerul grafic

eroare eroare eroare eroare

3983 3984 3985 3986

mi

le oii

Joi

“45... Erori ale adaptorului. a

D078 Dim

nt

iasa

Erori ale adaptoiului multiport/2 ARTIC eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe pe

adaptorul ARTIC modulul de memorie modulul de memorie adaptorul ARTIC modulul de memorie modulul de memorie cablul de interfaţă al adaptorului

ARTIC

5001_

eşec al zonei tampon pentru afişare a LCD

5002

eşec al zonei tampon

5003 5004 5008

eşec al controlerului LCD eşec în testul PEL/drive, indicat de utilizator _|_

t

pentru fonturi a LCD

eşec în testul atributelor de afişare, indicat de utilizator

-

la met >

SER

Codurile de eroare Codul

Descriere

5016 5020 5024 5032

eşec eşec eşec eşec

5040 5048

eşec în testul modului grafic 320 x 200, indicat de utilizator eşec în testul modului grafic 640 x 200, indicat de utilizator

5064

_51xx 5101 5102 5103

în în în în

testul testul testul testul

1323

setului de caractere, indicat de utilizator setului alternat de caractere, indicat de utilizator modului 80 x 25, indicat de utilizator modului 40 X 25, indicat de utilizator

eşec în testul de paginare,

indicat de utilizator

Erori ale imprimantei portabile pentru PC Convertible

5104

eşec pe interfața imprimantei portabile eroare busy (ocupată) a imprimantei portabile eroare de hârtie sau de panglică tușată, a imprimantei time-out pe imprimanta portabilă

5105

eroare în testul de tipărire cu secvenţe de caractere indicate de utilizator

portabile

'56xx - Erori ale sistemului de comunicare financiar 70xx... 7000 7001 7002

71xx.. ! 7101 7102

Erari ale setului de memorii Phoenix eşec al memoriei CMOS a setului eşec al memoriei shadow RAM a setului eroare de configurare a memoriei CMOS a setului

. Erori ale adaptorului VCA (Voice Communication Adapter - adaptor pentru comunicare cu.

“ ajutorul vocii

.

'

7103 7104 7105 7106 7107 7108 7109

eşec pe testul de adaptor eroare de instrucţiune sau pe memoria pentru informații externe eroare pe întreruperea de la PC la VCA eroare pe memoria pentru informații interne eroare pe accesul direct la memorie (DMA) eroare pe registrele interne eroare pe memoria partajată în mod interactiv eroare pe întreruperea de la VCA la PC eroare pe rebuclaj c.c.

7111

eroare de rebuclaj

analogic extern şi de ieşire de ton

7112

eroare de rebuclaj

de la microfon la difuzor

7114

eşec

al testului de legare a

NENE

telefonului

73xx . Erori ale unităţii externe pentru dischete de 3,5 inci 7301 7306 7307 7308 7310 7311 7312 7313 7314 7315 7316 7321

eşec în testul pentru unitatea şi adaptorul pentru dischete eşec pe linia de dialog care cere schimbarea dischetei discheta este protejată la scriere eroare de comandă pe unitate eşec în iniţializarea dischetei; pista O defectă eroare de time-out pe unitate eroare pe cipul care conţine controlerul (NEC) eroare pe accesul direct la memorie (DMA) depăşirea limitelor DMA eroare pe sincronizarea cu impulsul de index al unităţii eroare de viteză a unităţii eroare de poziţionare, în unitate

7322 7323

eroare la citirea codului ciclic (CRC), în unitate eroare de sector negăsit

7324

a

7325

eroare pe antetul de adresă

aeroare

de poziţionare

pe cipul care conţine controlerul

'74x% “Erori ale adaptorului pentru display eroare a displavului 8514

7426 7440 7441 7442 7443 7444 7445

eroare eroare eroare eroare eroare eroare

(NEC)

ului pentru display din sistemul IBM PS/2 (placa VGA)

pe pe pe pe pe pe

modulul 31 de memorie din modulul 30 de memorie din modulul 29 de memorie din modulul 28 de memorie din modulul 22 de memorie din modulul 21 de memorie din

851444. adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul

8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A

i

: a

1324

Codul 74xx 7446 7447 7448 74493 7450 7451

Anexa

A

-

Date tehnice

Descriere Erori ale adaptorului pentru display 8514/A eroare eroare eroare eroare eroare eroare

pe pe pe pe pe pe

modulul modului modulul modulul modulul modulul

18 17 32 14 13 12

de de de de de de

memorie din adaptorul memorie din adaptorul memorie din adaptorul memorie din adaptorul memorie din adaptorul memorie din adaptorul

8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A

7452

eroare pe modulul 06 de memorie din adaptorul 8514/A

7453 7454 7455 7460 7461 7462 7463 7464 7465 7466 7467 7468 7469 7470 7471 7472 7473 7474 7475

eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare eroare

76xx 7601 7602 7603 7604

pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe pe

modulul modulul modulul modului modulul modulul modului modulul modulul modulul modulul modulul modulul modulul modulul modului modulul modulul modului

05 02 01 16 27 26 25 24 23 20 19 15 11 10 09 08 07 04 03

de de de de de de de de de de de de de de de de de de de

memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie memorie

din din din din din din din din din din din din din din din din din din din

adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorui adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul adaptorul

8514/A 8514/A 8514/A 8514/A. 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A 8514/A

Erori ale adaptorului PagePrinter 4216 eșec al eroare eroare eroare

,

testului de adaptor în adaptor în imprimantă pe cabiul imprimantei

84xx

Erori ale adaptorului de Speech pentru PS/2

85xx

Erori ale adaptorului pentru memorie XMA de 2Mocteţi și ale adaptorului XMA Adapter/A

850x 851x 852x

eroare în adaptor eroare în adaptor eroare pe un modul

8599

a fost găsit un segment de memorie care nu poate fi foiosit

86xx 8601 8602

de memorie

Erori ale dispozitivului indicator (mouse) pentru PS/2

8603 8604

eroare a dispozitivului eroare a dispozitivului eșec al dispozitivului eroare a dispozitivului

indicator; time-out pe mouse | ii.dicator; interfaţa pentru mouse indicator sau al magistralei sistemului; întrerupere de la mouse indicator sau a plăcii de bază

8611

eroare pe magistrala sistemului - I/F între 8042 şi TrackPoint !/!

8612 8613

eroare pe TrackPoint !! eroare pe magistrala sistemului

sau eroare pe

7rackPoint /I

89xx

Erori ale adaptorului MIDI

91xx

Erori ale adaptorului/unităţii optice WORM

96xx

Erori ale adaptorului SCSI cu memorie cache (pe 32 de biţi)

100xx

Erori ale adaptorului multiprotocol Adapter/A

10001 "10002 10003 10004 10006 10007

IBM 3363

eşec pe testul de prezenţă eroare pe răspunsul (feedback) de la placa selectată eşec pe testul pentru registrul portului 102h eşec pe testul pentru registrul portului 103h opţiunea serială nu poate fi trecută în modul s/eep eroare pe cablu

Codurile de eroare Codul 10008 10009 10010 10011 10012 10013 10014 10015 10016 10017 10018 10019 10026 10027 10028 10029 10030 10031 10032 10033 10034 10035 10036 10037 10038 . 10033 10040 10041 10042 10044 10045 10046 10050 10051 10052 10053 10054 10055 10056 10057 10058 10059 10060

Descriere eroare pe cererea de întrerupere (IRQ) de nivel 3 eroare pe cererea de întrerupere (IRQ) de nivel 4 eşec pe registrul din cipul 16550 eşecal testului de rebuclaj intern pentru linia de comandă a modemului, a cipului 16550 eşec al-testului de rebuclaj extern pentru linia de comandă a modemului, a cipului 16550 eroare de emisie pe cipul 16550 eroare de recepţie pe cipul 16550 eroare de recepţie pe cipul 16550; informaţiile nu sunt egale cu cele emise eroare pe funcţionarea întreruperilor pe cipul 16550 eşec în testul de viteză pentru cipul 16550 eşec în testul de recepţie rebuclaj de date extern pentru cipul 16550 eşec al zonei tampon FIFO a cipului 16550 eroare pe portul A al circuitului 8255 eroare pe portul B al circuitului 8255 eroare pe portul C al circuitului 8255 eroare pe ceasul O al circuitului 8254 eroare pe ceasul 1 al circuitului 8254 eroare pe ceasul 2 al circuitului 8254 transmisie sincronă; eroare pe răspunsul dara set ready la data terminal ready transmisie sincronă; eroare pe răspunsul clear to send îa ready to send eşec în testul de inţializare hard a circuitului 8251 eroare în funcţionarea circuitului 8251 eroare pe răspunsul de stare de la circuitul 8251 eroare pe întreruperea de ceas pentru modul sincron eroare pe întreruperea de emisie pentru modul sincron eroare pe întreruperea de recepţie pentru modul sincron eroare de cerere de întrerupere de nivel 3 parazită eroare de cerere de întrerupere de nivel 4 paraziță transmisie sincronă; eroare de rebuclaj extern transmisie sincronă; eroare de rebuciaj de date transmisie sincronă; eroare pe starea/condiţia liniei transmisie sincronă; eroare de time-out în timpul testului de rebuclaj de date eroare pe acceptarea comenzilor sau de time-out pe rezultate gata ale circuitului 8273 eroare pe portul A al circuitului 8273 eroare pe portul B al circuitului 8273 eroare în logica de schimbare a stării modemului pentru SDLC eroare pe cererea de întrerupere de nivel 4, pentiu ceasul din SDLC . eroare pe cererea de întrerupere de nivel 4, de schimbare a stării modemului, pentru SDLC eroare de rebuciaj extern pentru SDLC eroare pe rezultatul întreruperii pentru SDLC eroare de rebuciaj de date pentru SDLC eroare pe întreruperea de emisie pentru SDLC eroare pe întreruperea de recepţie pentru SDLC

10061

eroare de emisie pe canalui

10062 10063 10064

eroare de recepţie pe canalul 1 DMA eşec în detectarea stării circuitului 8273 eşec în detectarea erorilor circuitului 8273

101xx 10101 10102 10103 10106 10108 10109 10110 10111 10113 10114 10115 10116 10117

10118

1325

1 DMA

.

Erori ale modemului/A de 300/1200 bps intern eşec pe testul de prezență eroare pe răspunsti (feedback) de la placa selectată eşec pe testul pentru registrul portului 102h opţiunea serială nu poate fi trecută în modul sleep eroare pe cererea de întrerupere (IRQ) de nivel 3 eroare pe cererea de întrerupere (IRQ) de nivel 4 eşec al testului de rebuciaj intern pentru linia de comandă a modemului, a cipului 16450 eșec a! testului de rebuclaj extern pentru linia de comandă a modemului, a cipului 16450 _eroare de emisie pe cipul 16450 eroare de recepţie pe cipul 16450 eroare de recepţie pe cipul 16450, informaţiile nu sunt egale cu cele emise eroare pe funcţionarea întreruperilor pe cipul 16450 eşec în testul de viteză pentru cipul 16450 eşec în testul de recepție rebuclaj de date extern pentru cipul 16450

!

1326

Codul

Anexa A — Date tehnice

Descriere

'101xx Erori ale modemului/A. de 300/1200 bps intem 10125

10126 10127 10128 10129

10130

eroare pe codul care rezultă după

iniţializarea modemului

eroare pe codul rezultatului general al modemului eroare de scriere/citire în registrele S ale modemului eroare pe turn echo on/off în modem eroare pe codurile care rezultă după activarea/dezactivarea

modemului

modem eroare pe codurile care rezultă după validarea number/word din

10133 10134 10135 10136 10137 10138 10139

nu s-au primit rezultatele de conectare pentru 300 baud baud nu s-au primit rezultatele de conectare pentru 1200 analogic pe 300 baud modemul nu reuşeşte să treacă testul local de rebuciaj analogic pe 1200 baud modemul nu reuşeşte să treacă testul local de rebuclaj modemul nu răspunde la secvenţa escape/reset corect de biţi de informaţie registrul S 13 nu indică paritatea corectă sau numărul tegistrul S 15 nu reflectă viteza corectă de transfer

10450

testul de scriere/citire eşuat

10451 10452

testul de verificare a citirii eşuat testul de poziţionare eşuat

10453

tip de unitate eronat

10454 10455

controler; testul pentru zona tampon eroare controler invalid

10456 10461

abandonarea comenzii de diagnoză (în controler) eroare de formatare (în unitate)

10462

eroare de selecţie a capetelor (în controler)

fixe şi ale adaptoarelor ESDI sau MCA IDE 10âxx. Erori ale discurilor

a

gta

â sectorului eşuat

eroare de scriere/citire a sectorului

10463

nu se poate citi harta.primară cu sectoarele defecte

10464

10465

controler, eroare ECC pe 8 biţi

10466 10467 10468

controler; eroare ECC pe 9 biţi eroare soft de poziţionare (în unitate) eroare hard de poziţionare (în unitate) depăşire în contorul de erori soft de poziţionare

10469

(în unitate)

10470

eroare în testul de diagnoză a conexiunilor (în controler)

10471 10472

eroare de interfaţă în modul rebuclaj (în controler) eroare de selecţie unitate în modul rebuclaj (în controler)

10473 10480

erori în testul de verificare a citirii eroare de poziţionare; unitatea O

10481 10482 10483 10484 10485 10486 10487 10488 10489 10490 10491

eroare de poziţionare; unitatea 1 eroare de confirmare a transferului (în controler) abandonarea iniţializării controlerului controler; eroare pe firul head select 3 controler; eroare pe firul head select 2 controler; eroare pe firul head select 7 controler; eroare pe firul head select O controler, eroare pe firul read gate —- command complete 2 controler, eroare pe firul read gate — command complete 1 Groare de citire a suprafeţei în testul de diagnoză; unitatea O eroare de citire a suprafeţei în testul de diagnoză; unitatea 1

10492 10493 10499

eroare controler; unitatea 1 eroare reset; unitatea 1 controler defect

şi ale adaptorului acestora. , . "407xx..Brariale unităţii extene pentru discheta de 5,25 inci

menjo pre imediată) "'412xx. Erori ale adaptorului SCSI (pe 16 biţi fără -148xx. Erori ale adaptorului SCSI aflat pe placa die bază (pe 16 biţi) .

le complexului procesor (placa CPU): 129xx. Erori-a * eroare DMA

129005 E

12901 _12902

12904

”

placa procesor; placa procesor;

eşec în testul de procesor eşec în testul pentru memoria

imediată

esec de nivel secundar al memoriei imediate (cache)

(cache)

Codurile de eroare Codul

Descriere

12905

erori de activare/dezactivare a memoriei imediate

12907 12908

eroare fatală a memoriei imediate eroare POST pentru memoria imediată

.

12912x 1291 3x

eşec hard time-out pe magistrala Micro Channel

12914x 12915x 12916x 1291 7x 12918x 12919x 12940x 12950x 129900

eşec soft eroare pe complexul procesor eroare pe complexul procesor eroare pe complexul procesor eroare pe complexul procesor eroare pe complexul procesor eşec pe complexul procesor eşec pe complexul procesor nepotrivire a seriei complexului

procesor

149xx Erori ale displayului cu plasmă P70/P75 şi ale adaptorului pentru acesta. 14901 14902 14922 14932

eşec în adaptorul pentru displayul cu plasmă eşec în adaptorul pentru displayul cu plasmă eşec în displayul cu plasmă eşec extern al displavului

152xx: Erori ale adaptonului/A pentru displayul XGA 164xx „Erori ale unităţii inteme de bandă de 120-Mocteţi "165xx “Erori ale unităţii de bandă streaming 6757 şi ale adaptoatelor pentru unităţile de bândă 16520 16540

eşec al unităţii de bandă streaming eşec al adaptorului pentru unitatea de bandă

166xx Eroii ale adaptorului principal pentru reţele de tip Token Ring.

167xx; Erori ale adaptorului secundar pentru reţele de tip Token Ring 180xx “Erori ale adaptorului Wizard pentru PS/2 18001

eşec al controlerului pentru întreruperi

18002

contor incorect în circuitul timer

18003 18004 18005 18006

eşec pe întreruperea pentru circuitul timer eşec pe întreruperea sync check eşec pe întreruperea parity check eşec pe întreruperea de eroare de acces

18012

eroare de sumă de control incorectă (checksum)

18013 18021

eroare pe interfaţa Micro Channel eroare de comparaţie sau de paritate pe memoria

18022 18023 18029

eroare de linie de adresă a memoriei Wizard eroare controler RAM dinamic eroare de validare a octeţilor în memoria Wizard

18031 18032 18039

memoria memoria memoria

Wizard

Wizard - eroare de comparare sau de paritate pe modulul de extensie Wizard - eroare de linie de adresă pe modulul de extensie Wizard — eroare de validare a octeţilor pe modulul de extensie

-185xx.: Erori ale adaptorului/A pentru dispiayul japonez DBCS 194xx.. Erori ale modulelor de memorie din:opţiunea de memorie expandată pentru 80286. 200xx: Erori ale'adaptorului/A de imagine 208x% :Erori ale unor echipamente SCSI necunoscute

a.

„409% - Erori ale discurilor amovibile. SCSI

/310%x “Erori ale discurilor fixe SCSI N

codurile PLSC indică următoarele: „adresa fizică a echipamentului

SCSI

(SCS! /D number sau Physical Unit Number PUN)

adresa logică a unității (LUN, de obicei 0) Nu

Ooro

210PLSC

1327

numărul conectorului în care este instalat adaptorul capacitatea unităţii SCSI:

1328

Anexa A — Date tehnice

Codul

N)

Erori ale discurilor fixe SCSI Ce-ITIMVOYI>

210xx

Descriere

60 Mocteţi 80 Mocteţi 120 Mocteţi 160 Mocteţi 320 Mocteți 400 Mocteţi 1.024 Mocteţi [1 Goctet) 104 Mocteţi 212 Mocteţi unitate a unui producător

211xx

Erori ale unităţilor de bandă SCS!

212xx

Erori ale imprimantelor SCSI

necunoscut

sau non-IBM

213xx Erori ale procesoarelor SCSI

214xx Erori ale unităților WORM SCSI 215xx

Erori ale unităţilor CD-ROM

SCSI

216xx

Erori ale scanerelor SCSi

217xx

Erori ale unităţilor magneto-optice SCS!

218xx

Erori ale schimbătoarelor jukebox SCSI

219xx

Erori de comunicare SCSI

243xx Erori ale adaptoarelor/A XGA-2 Codurile informaţiior pentru alegerea dinamică a configurației (Dynamic Configuration

1998xxxx

Select - DCS) înregistrarea master boot DCS este alterată eşec la citirea înregistrării master boot DCS

-1998001x 1988002x 1988003x

înregistrarea master boot DCS

1588004x

înregistrarea master boot DCS nu este compatibilă cu octetul de model/submodel

1988005x 1988006x 1988007/x 1988008x 1988009x 15880402

nu este compatibilă

cu adresa

(/D) de placă

conţinutul memoriei CMOS/NVRAM este alterat (sau eroare internă eşec la citirea înregistrării care conţine masca/antetul/configuraţia ” conţinutul înregistrării care conţine masca/antetul/configuraţia este hard discul nu acceptă comanda de stabilire a RBA maxime înregistrarea master boot DCS este mai veche decât memoria ROM avizul referitor la copyright din segmentul E000 nu se potriveşte cu

a procesorului) alterat a sistemului cel din înregistrarea master boot

DCS (DCS MBR) înregistrarea master boot DCS de mode!/submodel

19880403

199900xx

înregistrarea

1999002x

eroare la încărcarea înregistrării IML de pe disc

1999006x 1999007x 1999008x 199900$x 199900x1 199900x2

cu adresa

fizică (/D) a plăcii de bază

Erori pe microcodul pentru încărcarea iniţială (/nitia/ Microcode Load — IML)

1999001x 1999003x 1999004x 1999005x

IML de pe disc este invalidă

înregistrarea IML de pe disc nu este compatibilă cu placa de bază . înregistrarea IML de pe disc nu este compatibilă cu placa procesor/procesor nu s-a ajuns la înregistrarea IML de pe disc eroare la încărcarea de pe disc în faza a doua a imaginii sistem eroare pe suma de control a imaginii în faza a doua IML nu este acceptat pe prima unitate de disc înregistrarea IML de pe disc este mai veche decât memoria ROM înregistrarea IML de pe dischetă este invalidă eroare la încărcarea înregistrării IML de pe dischetă

199900x3

înregistrarea IML de pe dischetă nu este compatibilă cu placa de bază

199900x4 199900x5

înregistrare pe discheta IML incompatibilă cu placa procesor recuperare imposibilă pe discheta IML. (parolă invalidă şi depăşire eroare la încărcarea de pe discheta IML faza |i

199900x6 a

nu este compatibilă

CE)

sau cu octetul

Codurile de eroare Codul

Descriere

199900x7_ 199900x9

eroare la verificarea sumei de control (checksum) de pe discheta înregistrare mai veche decât ROM pe discheta IML

IML faza

1329

|I

199903xx Erori IPL //nitia/ Program Load) nu există dispozitiv de încărcare

19990302

înregistrare invalidă la încărcare de pe disc; incapabil să citească înregistrarea la încărcarea IPL de pe ,

disc

19990303 19990304

eroare la încărcarea partiției sistem IML nu există unitate de încărcare cu consola ASCII

19990306 19990306___

nu găseşte unitate pentru încărcare înregistrare invalidă ia încărcare pe dispozitivul SCSI

199904xx incompatibilitate IML — Sistem 19990401 19990402 19990403

acces neautorizat (procesul de încărcare cere verificarea parolei) lipseşte înregistrarea ROM IBM Copyright _ incompatibilitatea înregistrării la încărcarea IML cu placa sistem/microprocesor

199906xx

Erori IML

Coduri de eroare IBM SCSi

O dată cu noile adaptoare SCSI IBM şi noile unităţi de hard disc SCSI a apărut şi un set de coduri de eroare. Acest subcapitol conţine tabelele care descriu toate codurile de eroare cunoscute și care sunt

detectate de programul IBM SCS! POST (Power-On Sel/f Test) și de programele avansate de diagnoză.

Aceste coduri pot fi utilizate în determinarea semnificației erorilor ce apar în adaptoarele IBM SCSI şi în orice dispozitiv SCSI ataşat acestora. Figura A.5. prezintă formatul codurilor de eroare semnalate în timpul execuţiei programului POST sau de diagnoză.

Lo Joco]

e [.

[se]

a ee [7] Starea testului ———————————» Codul de eroare Eroare=cod descriptiv

— ————————— e e e

Capacitatea unității Conectorul MCA al sistemului Numărul unităţii SCS] (LUN) Codul de identiticare a! unităţii SCSI (PUN ID) Tipul unităţii SCS! care a cauzat eroarea Fixat la zero

Fig A.5 Formatul

codurilor de eroare semnalate

Acest subcapitol

de IBM SCSI

prezintă semnificația

POST

și de programele

de diagnoză

biţilor din codul de eroare.

Câmpul DDD din figura A.5 indică dispozitivul SCSI codurile acestor dispozitive.

care a provocat eroarea.

Tabelul A.50

prezintă

Câmpul P este numărul unității fizice. SCSI (PUN) sau identițicatorul SCS! ID. Această valoare este un număr cuprins între O și 7, unde adaptorul gazdă fhost/ SCSI are asignat în mod normal valoarea 7, iar prima unitate de hard disc SCS| utilizată la încărcare este 6. Câmpul L indică numărul logic al unităţii SCS! (LUN). Pentru majoritatea dispozitivelor SCSI, acesta este O deoarece în mod norma! există doar un singur număr LUN corespunzător fiecărei unităţi fizice sau identificator SCSI ID.

Câmpul S indică numărul conectorului MCA din sistem care conţine adaptorul (host/ SCSI şi pe care se

află conectată

unitatea periferică ce a dat eroare.

Dacă S

are valoarea zero, înseamnă

că a apărut o

BWNOZE

XXXX_3XXXAES

SWO9L

XXXX_QXXxX009

SWNOZL

XXXX_DXXXOGO

8WO8

XXXX_ 9XXX9GI

[=1'4 19) 810W8w

_

XXXX_ VXXX90Q XXXX QXXX00G

RIRy ANIZOdSIq

3p a1ededeo

XXXX DXXX0GG

"0182 EBIEOJEA 8.2 duugo ]save un sp a1e/aus6 seo. Auizodsip 9Je9 nu ae ayenoedeo ap) 'njduiexa 8|a1eo1depe |SOS Nes “țexuevuuduu!

|Nzeo Uj | S"W INIeqe) ul ayeastj 1uns |SOS Wal 9SIp pieu ap auqiuodstp tiguun 1ag9314

-9 ap 10J4Np09 ge:e 9 |ndue) eoyeudeded Pulaud a|l1Npo9 '81e019 3p |Npod 1ex8u85 e aJe9 InjnApizodsip eaeudedes -19198Je9 821/0 Nes 8/e981e0 JBUNU UN PIIPUI X BBJEOJBA -ISOS Ininioxdepe e WOW 3HowaLu sp XZE

op |niieds uiP X9L 2P gUOZ enop e-ap e89 ul 'WOH eHowauu ej J04u02 9p guns 812043

sos Inioadepe ad NO aialnpotu 2sese6 8s NN . 1SOS 81ep 9p elage) nuued SOIE up gsuiaxe eep ap euoz u! jiqiuodsip nrieds gIs!x2 NN (S9L nes zaL'19L 9|1018 eauawase ap tiapoA) '0=NNI '9 =NDd eS8:pe E| OSI pIey 9p 21euun g754x2 NN

0000 00s000a

0000 09Pogad 0000 00£OgaA 0009 00Z0aAG

*!Sds dn ap ase nu a1e9 osip piey ap

ayevun

ewiud

as gs ainq8.)

ad goseaspf

ISIS

ap 9|91ep “(04 I8pow

a1e1N6IJu09

njdwaxa

3p) WAN BH0W3uU BIR 8|8WU8ISIS E 'BOIJiiaA 8S Nu |04u09 ap euns nes 93ez!j290| 1 10d nu ISDS aein6muoo ap ajesep 89 Buweasu, eseaoe (WVUAN) Wvă BjidejoAsu Bu0W8U NI 8|8U/8ISIS E1 'SOWD auezijețiiul nujuad pSsunx9 31ep ep RUOZ RISIX9 NN

S pue> '1S9S Ininosdepe eauezijeriiu! ej Hoi3

0=

3p Anizodsiq

XXXX

XXXXG| E

8p !N/NIpaiu e8/eqw!y9s n5 Alizodsig auovu8u ap 2ndo Aizodsig

XXXX

XXXX8

XXXX

XXXXZ UZ

(NYy1 aund) (xogayn/ nes

NIdiunu

NOU-09

124485)

a1e10w8u

(WO4-q) WHOM

(ondo

no jusuediy99

e

Me nes/$

nes/i$

XXXX9

XXXX

XXXXG LZ

dp ep a1euuf

XXXX

XXXXy|Z

XXXX

XXXXE LZ

82U0-82/M

XXXX XXXXZ LE XXXX

XXXX | LE

XXXX

XXXXO LI

XZLS 3p a1ep ap 8junooiq ae.3si6auul ep n!patu 15 yo8u!p sade no (9Sip) aenun Inosoundsu d 2p |S)S Anizodsig

XXXX

ininwa3s:s

3y2e9

XXX

n9 a3ellun

“painowe

94929

L7

18uue9$ no atenun

(os:p pieu) X7LS ap ayep ap ajunoojq 'x1y a1eu3si6aiu ap nipauu 1$ 39811p s829e no (9SIp) 9evun

(gomeuGeu no juawediy9a

LZ

(2souy 07 1s04) 10sadoud ajeuun gyueuuldiuuj

8/04/NW-pe8u :

atieounuo9

ap ievunu sijoun

au

Auzodsip)

AUZOdSIp)

" 0000 0OLOGCI

0900 0S100dci

Bleipauul 811049U pyeipauul 8110w3wu

BIR

gpueq)

|eliuaAd8s

se99e

XXXX XXXX60Z XXXX9OZ

evejd ad |SDs

(soy)

gpzeb oadepy

XXXX XXXXE LL

'ISDS

1504)

epzef sosdepy

XXXX

'1SIS

(7504)

gpze6 „ondepy

XXXX

Ii!

9L2P

No “Ig ze

3p

912044

XXXX

XXXXZ| | XXXX96O

XXXX0OIG

“oudeoqns 1s9oe ui ayejuaze1d ajeqej 91Je]8j99 1$ pu!s0joj Uj Jejuouu Uuoydepe "PJepue]s 1J018 87s89e ljeuitu819p gs 1j8INd 'S |Ndu'g3 ap ye9Ipu! |N10738u09 ale nu $ duugo |NA 1N]S89 pyeseje ayejun 8p nes) „oJdepe ap 812018 O I9iu g]six8 nu 'Q e8JeOJEA poi ui asa “(|ewu.0u 19 gUIUUJ838p O BHUNLE 81E018 RINIEdE E| eB1eZI|RĂIUI -poadsa. goeq 'injnioadepe uj 'S jnduugo apava.d ae uno ese) niguun je 960| |nguunu gyuizaudai leu nu ] |NduIg9 'zeo 1s99e |ndu eunuiayap e nuad '7 IN|NdUIPD EBJEOJEA 8P a2e9ipul juns 891198ds 8|11019 jeqe] 3sa9e uj "1108 €ţ| neszL|'960 ase 1$ ainqan gs jey|nsuoo |njoqe] 10|iinpo9 8p 91e0.8 e| 'sof 1euu ep “8Jezijeliiu! eauezijeriiui ej 2/e0.2 aaa Inugunu 'zeo 3sa9e uj '(0 |nuguinu no yOIWN |N10498u09 pISIx8 nu) injnoydepe

a9uua] aleg

— Vexeuv

0ECL

Codurile de eroare „DDDxxxC DDDxxxF

xxxx

Capacitatea

xxxx

unităţilor SCSI

400MB

DDDxxxH xxxx DDDxxx|

1331

1.024MB (1GB)

xxxx

104MB

DDDxxxJ

Xxxx

212MB

DDDxxxU

xxxx

Dispozitiv cu capacitate

nedeterminată,

sau

IBM

OEM

Câmpul Q reprezintă un cod de eroare descriptiv al câmpului EE. Acesta poate avea o valoare numerică e la O la 7. În funcţie de valoarea câmpului Q, codul de eroare poate avea diferite semnificaţii, deoarece acesta indică clasa erorii apărute sau ce parte a sistemului SCSI a generat eroarea. Pentru a determina semnificaţia codului de eroare, utilizaţi unul dintre tabelele care urmează, corespunzător valorii respective a câmpului Q. Valoarea câmpului Q defineşte originea codului de eroare EE apărut. Erorile care au Q=0 sau 1 sunt generate de adaptorul gazdă (host) SCSI, iar acelea care sunt caracterizate de câmpul Q cu valoare mai mare decât 1, utilizează informaţiile de stare memorate în adaptor sau în unitatea SCSI. Dacă Q=2, codul EE indică valoarea memorată în câmpul Command Error (cuvântul 8, biții 15-8) din CCSB (Command Complete Status Block) SCSI și arată că a apărut o problemă hard (cu cod 20h sau mai mare). Dacă Q=3, atunci codul EE indică de asemenea, valoarea memorată în câmpul Command Error (cuvântul 8, biții 15-8) din CCSB (Command Complete Status Block) SCSI, dar definește o problemă apărută în soft (cod mai mic decât 20h). Dacă Q=4, atunci EE indică valoarea returnată în câmpul Sense Key f(octetul 2, biții 3-0) din Sense Data Block, raportată de unitatea periferică adaptorului gazdă (host) SCSI, ca urmare a execuţiei unei comenzi SCSI de tip Request Sense. Dacă Q=5, EE indică valoarea returnată în câmpul Additional Sense Code (octetul 12) din Sense Data Block, raportată de canalul cu acces direct de disc, ca urmare a unei comenzi SCSI de tip Request Sense. Dacă Q=6, atunci EE indică valoarea returnată în câmpul Device Error Code (octetul 8, biții 7-0) din Command Complete Status Block (CCSB). Şi, în sfârşit, dacă Q=7 atunci a apărut o eroare generată de unitatea periferică. În mod obișnuit, aceasta ar putea să fie considerată doar o atenţionare cu excepţia cazurilor când eroarea este însoţită de un cod de eroare, de exemplu în cazul celor apărute datorită suportului de memorare (Medium Corrupted error) pe unităţile unde acesta este fix. Deşi IBM conforme erori sunt posibil să periferice trebuie să următoare Command SCSI IBM

are un format unic pentru identificarea codurilor de eroare SCSI, majoritatea acestora sunt cu specificaţiile SCSI, exceptând erorile specifice de adaptor. Deoarece multe dintre aceste generate de unitatea periferică cuplată pe magistrala SCSI şi nu de adaptorul gazdă, este apară și alte coduri de eroare nelistate aici și care sunt specifice unei anumite unități și unui anumit producător. În acest caz, pentru a înțelege semnificația codurilor de eroare, consultați documentaţia pusă la dispoziţie de fabricant. Informaţiile listate în tabelele sunt standard, așa cum au fost definite de specificaţiile ANSI SCSI-1 în CCS (SCS/ Set). Informaţii suplimentare se găsesc în manualul de întreținere și service al adaptorului şi dispozitivelor SCSI.

Tabelul

[Pt

DDDxxx

QEEx

EL

idiL

aL

e Te

ICR

UT

Lor

teeem

(LE

ari Q=0

ii

Coduri de eroare

96xxxx 001x 96xxxx 002x 96xxxx 003x

Eroare în testul memoriei ROM 80188. Eroare în testul memoriei RAM locale. Eroare de alimentare (terminator sau siguranţă).

96xxxx

004x

Eroare în testul perifericului intern 80188.

96xxxx

005x

Eroare în testul circuitului de control al tamponului.

96xxxx

006x

Eroare în testul memoriei

96xxxx

007x

Eroare în testul circuitului de control al interfeței sistemului.

tampon

RAM.

96xxxx 008x

Eroare în testul interfeței SCSI.

112xxxx

001x

Eroare în testul memoriei

ROM

8032.

112xxxx

002x

Eroare în testul memoriei

RAM

locale.

112xxxx

003x

Eroare de protecție

112xxxx

004x

Eroare în testul perifericului intern 8032.

112xxxx

005x

Eroare în testul circuitului de control al tamponului.

la tensiunea

de alimentare

a dispozitivului

(terminator sau siguranță).

1332

Anexa

DDDxxx

A —

QEEx

Date tehnice

Coduri de eroare

112xxxx

006x

Condiţie

112xxxx

007x

Eroare în testul din circuitul de control

de eroare

nedefinită.

11 2xxxx

008x

Eroare în testul

interfeţei SCSI.

al interfeţei sistemului.

113xxxx

001x

Eroare în testul

memoriei

ROM

a microprocesorului.

11 3xxxx

002x

Eroare în testul

memoriei

RAM

locale.

11 8xxxx

003x

Eroare de protecţie

113xxxx

004x

Eroare în testul microprocesorului

de alimentare

la tensiunea

11 3xxxx

005x

Eroare în testul circuitului de control

113xxxx

006x

Condiţie

1 3xxxx

007x

Eroare în testul circuitului de control

113xxxx

008x

Eroare în testul interfeţei SCSI.

Tabelul

A.53

de eroare

DDDxxx

QEEx

DDDxxxx

0107x

Eroare

DDDxxxx

10Cx

Comandă

DDDxxxx

10Ex

Eroare comandă

DDDxxxx

10Fx

Eroare în secvenţa

DDDxxxx

180x

Desincronizare

DDDxxxx

181x

Adaptor

DDDxxxx

182x

întrerupere

DDDxxxx

183x

Test

DDDxxxx

184x

Iniţializare nereușită

DDDxxxx

185x

Test nereușit al memoriei imediată cache).

hard,

SCSI

cu

Q=1

de adaptor.

terminată

nereușită.

(comandă

sau

parametru

invalid).

soft.

(7ime-out).

ocupat. neașteptată

de adaptor.

nereușit al registrului din adaptor.

expirată

(reset)

186x

Durată

187x

Registrele canal).

DDDxxxx

188x

Codul plăcii (ID) memorat registrele POS.

DDDxxxx

190x

Dispozitivul

DDDxxxx

190x

Conflict în arbitrarea

nivelului

diL CIRIC

PIe

Coduri

la iniţializarea

adresat

din adaptor

(doar pentru

registrului de control adaptoarele

de bază).

cu memorie

adaptorului.

la iniţializare reset la punerea

nu se şterg

adaptorului

(prin intermediul

a adaptorului tampon

DDDxxxx

QEEx

al interfeței sistemului.

de eroare

DDDxxxx

DDDxxxx

sau siguranţă).

al tamponului.

de adaptorul.

generate

Coduri

EDT a DELL.

(terminator

nedefinită.

eroare

de

Codurile

a dispozitivului

intern al perifericului.

nu răspunde

nu corespunde

adaptorului

în microcodul

sub

tensiune cu codul

sau reset ID din

(nu este alimentat).

numărul

(dacă

DMA

echipamentului

este 096,

112

sau

113).

Rr E

de eroare

DDDxxxx

220x

Eroare

DDDxxxx

221x

Desincronizare

hard

de adaptor.

DMA

(time-out)

DDDxxxx

222x

Eroare

DDDxxxx

223x

Memoria

DDDxxxx

224x

Comandă

DDDxxxx

280x

Eroare

DCI

UL TAU. PE POE PESTI TITI

DDDxxx

QEEx

Coduri de eroare

DDDxxxx

301x

Parametru

DDDxxxx

302x

Rezervat.

globală

la execuţia

comenzii

în adaptor

în adaptor.

tampon

a adaptorului

abandonată

detectată

defectă.

de adaptor.

de microprocesorul

adaptorului.

TU

a

invalid în blocul de control al subsistemului.

DDDxxxx

303x

Comandă

neacceptată.

DDDxxxx

304x

Comandă

abandonată

DDDxxxx

305x

Comandă

respinsă

(rnemoria

DDDxxxx

306x

Comandă

respinsă

(diagnosticare

de către sistem. tampon

nu a fost dezactivată).

nereușită

a adaptorului).

(unitatea

nu răspunde).

Codurile de eroare DDDxxx

QEEx

DDDxxxx

307x

Format

DDDxxxx

308x

Atribuire

DDDxxxx

309x

Coduri de eroare respins

(eroare

respinsă

de programare).

(există o comandă

*Atribuire respinsă

DDDxxxx

30Ax

Comandă

30Bx

Adresa

maximă

conectorului

respinsă

(unitatea

a blocului

nu a fost atribuită).

logic, depășită.

DDDxxxx

30Cx

Adresă

DDDxxxx

313x

Comandă

către o

DDDxxxx

3FFx

Adaptorul

nu raportează starea.

Codurile „cu

în curs de execuție).

(unitate deja atribuită).

DDDxxxx

Tabelul A.56

plăcii de

unitate

16 biţi, depășită.

invalidă.

de eroare generate

de dispozitivul

SCSI în câmpul

Sense

Ă

QEEx

Coduri

DDDxxxx

401x

Eroare

DDDxxxx

402x

Unitatea

Eroare de suport.

de eroare recuperată

(nu se consideră

nu este

pregătită

o eroare).

(ready).

DDDxxxx

403x

DDDxxxx

404x

Eroare

hard

DDDxxxx

405x

Cerere

ilegală de dispozitiv.

DDDxxxx

406x

Nu

DDDxxxx

407x

Eroare de protecţie

DDDxxxx

408x

Eroare

la verificarea

caracterelor spaţiu

DDDxxxx

409x

Eroare

la verificarea

codului

de dispozitiv.

se șterge semnalul

unit attention

din dispozitiv.

a datelor. (b/ank).

unic al producătorului.

DDDxxxx

40Ax

Comanda

de copiere

DDDxxxx

40Bx

Comandă

abandonată

DDDxxxx

40Cx

Comandă

îndeplinită

DDDxxxx

40Dx

Depășire volum (încă mai sunt date în memoria tampon). Eroare la comparare (datele de la sursă nu corespund cu cele de pe suportul Rezervat.

DDDxxxx

41Ex 40Fx

Tabelul

A:57

Codurile cu

Key

Q=4

DDDxxx

DDDxxxx

1333

de

abandonată. de către dispozitiv. de căutare

eroare

ale

date.

dispozitivelor

SCSI

din

câmpul

DDDxxx

QEEx

Coduri

DDDxxxx

501x

Absenţă

DDDxxxx

502x

Poziţionare

de eroare semnal

de index sau de sector.

incompletă.

DDDxxxx

503x

Eroare

DDDxxxx

504x

Unitate

nepregătită

DDDaxxxx

505x

Unitate

neselectată.

DDDxxxx

506x

Nu

DDDxxxx

507x

Mai

DDDxxxx

508x

Transmisie

DDDxxxx

509x

Eroare de poziționare

la scriere.

se găsește multe

pista O. selectate.

nereușită

la unitatea

DDDxxxx

SOAx

Eroare de depășire

DDDxxxx

5OCx

Eroare de scriere.

DDDxxxx

510x

Eroare CRC

DDDxxxx

511x

Eroare

(not ready).

dispozitive

sau

a capului

ECC

logică. (eroare de pistă).

a numărului

de conexiuni

în câmpul

(/0g).

ID.

de citire irecuperabilă.

DDDxxxx

512x

Pentru

câmpul

ID nu s-a găsit marcajul

DDDxxx

513x

Pentru

câmpul

de date

DDDxxxx

514x

Nu s-a găsit înregistrarea.

de adresă.

nu s-a găsit marcajul

de adresaă.

DDDxxxx

515x

Eroare

DDDxxxx

516x

Eroare

DDDxxxx

517x

Date

recuperate

la citire prin încercări

repetate

DDDxxxx

518x

Date

recuperate

la citire prin corecție

ECC.

de poziţionare. marcaj

de sincronizare

Extended ]

=

Q=5

a datelor. (fără

ECC).

de date).

Sense

1334

Anexa A — Date tehnice

DDDxxx

QEEx

Coduri de eroare

DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx

519x 51Ax 51Bx 51Cx 51Dx 51Ex 520x 521x

Eroare listă defectă.

DDDxxxx

522x

DDDxxxx DDDxxxx „DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx

524x 525x 526x 527x 528x 529x

Depăşirea

lungimii listei de parametrii.

.

Eroare de sincronizare la transferul datelor. .

DDDxxxx 52Ax DDDxxxx 52Bx

Nu s-a găsit lista defectelor principale. Eroare de comparare a datelor la verificare.

Recuperare ID ia citire prin corecția ECC. Cod

de operaţie din comandă,

invalid.

Adresă de bloc logic invalidă (depăşire 'zona Funcție ilegală relativă la tipul unității.

validă de adresare).

Număr

invalid în blocul de descriere al comenzii. invalid de unitate logică (LUN nu este acceptat).

Câmp

invalid în lista de parametii.

Câmp

Suport protejat la scriere. Eroare la schimbarea

suportului.

sub tensiune sau pe magistrala

iniţializare (reset) la punerea

unității (nu semnifică

eroare), eroare). Parametrii pentru selecţia modului au fost modificaţi (nu semnifică Comanda de copiere nu se poate executa, deconecta. Eroare în secvenţa

deoarece

adaptorul gazdă

nu se poate

de comandă.

DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx

52Cx 52Fx 530x 531x 532x 537x 539x 53Ax 53Cx 53Dx 53Ex 53Fx 540x 541x 542x 543x 544x 545x

DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx

546x 547x 548x 549x 54Ax 54Bx 54Cx 54Ex

Inițializare (resez) soft a dispozitivului nereuşită.

DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx DDDxxxx

560x 588x 589x 58Ax SFOx 5F1x

Eroare de stare provenită de la a doua

Comenzile în lucru au fost şterse de alt inițiator. Incompatibilitate de suport

(suport nerecunoscut

sau format incompatibil).

Formatul suportului corupt. Locaţie de rezervă invalidă. Eroare parametru Salvare parametri nepermisă. Suportul

nu este prezent.

Bitul indicator de legătură

//ink) nu este acceptat.

Biţi invalizi în mesajul de identificare. Unitatea

logică nu s-a autoconfigurat.

Condiţiile de operare au fost modificate. Eroare în memoria

RAM

a unității.

Eroare de diagnostic a căii de date. Eroare de diagnostic

la alimentarea

dispozitivului.

Mesaj dispozitiv respins.

Eroare în controlerul dispozitivului intern adresat. Eroare la selecţie/reselecție (dispozitivul nu se poate

reconecta).

Eroare de paritate pe interfaţa SCSI. Eroare detectată

la iniţiator.

Eroare comandă

ilegală sau comandă

desincronizată.

Eroare fază de comandă SCSI. Eroare fază de date SCSI. Autoconfigurare

nereușită a unităţii logice.

Încercare de suprapunere

a comenzilor.

comandă

de copiere.

Pista digitală audio lipsă. Pista de date CD-ROM Unitatea

lipsă.

nu este în modul

redare audio (play). Operația de formatare este în curs de execuţie (nu semnifică eroare). execuţie. Operația pentru atingerea vitezei nominale de rotaţie este în curs de

Codurile de eroare Tabelul

A:58

Codurile dupa

DDDxxxx

QEEx

de eroate

executia

S-a executat

DDDxxxx

Eliberarea

DDDxxxx 612x DDDxxxx 613x DDDxxxx 620x

Tabelul

A.59

DDDxxxx

QEEx

SCSI

pp

Dual

(ecsB)

pa:[l) blocul de. [e DE pa

a Ta

cu [oda 6

Coduri de eroare

DDDxxxx 601x DDDxxxx 602x DDDxxxx 610x 611x

Cu

Interfaţă

inițializarea

SCSI

Desincronizarea Mesaj

magistralei SCSI.

defectă. (time-our) selecţiei SCSI

neaşteptată

obligatoriu

(dispozitiv indisponibil).

a magistralei SCSI.

SCSI

respins.

Succesiune fază SCSI invalidă. Eroare datorată

Codurile

lungimii reduse a

LII

IL

înregistrării.

iti LD

taR dispozitivele

De

Bit] Q=7..:

Coduri de eroare

DDDxxxx

702x

Unitate

nepregătită

(pentru dispozitivele cu mediu

de memorare

amovibil).

DDDxxxx

704x

Unitate nepregătită

(pentru dispozitivele cu mediu

de memorare

fix).

DDDxxxx

728x

Eroarea

DDDxxxx

731x

Formatul de pe suportul de memorare refaceți formatarea).

apărută

la schimbarea

suportului de memorare este corupt

nu se şterge.

(operaţia

de formatare întreruptă

DDDxxxx 7FOx

Operația de formatare este în desfășurare terminat).

(comanda

DDDxxxx

Operația

de rotaţie este în curs de execuţie.

7F1x

1335

pentru atingerea

vitezei nominale

de formatare

—

a unităţii nu s-a

Tabelul A.60 prezintă codurile de stare generate de testele de diagnoză, utilizate în cazul apariţiei unei erori. Poziţia T indică starea testată prin POST sau prin programul de diagnoză în care a apărut eroarea.

Tabelul A.60 DDDxxxx

xxxT

Codurile :de stare ale testâlor de diagnoza Cod

DDDxxxx xxx0

Nu este

DDDxxxx

Inițializare adaptor.

xxxA

SCS

.”.

stare testată utilizat pentru cod de eroare.

DDDxxxx

xxxB

Iniţializare

DDDxxxx

xxxC

Test registru adaptor.

(reset) adaptor.

DDDxxxx xxxD

Test tampon

adaptor faza

DDDxxxx

xxxE

Test tampon

adaptor

DDDxxxx

1 (doar pentru adaptoarele

faza 2 (doar pentru

adaptoarele

cu memorie

imediată

cache).

cu memorie

imediată

cache).

xxxF

Test tampon

adaptor faza

3 (doar pentru adaptoarele

cu memorie

imediată

cache).

DDDxxxx xxxG

Test tampon

adaptor faza 4 (doar pentru adaptoarele

cu memorie

imediată

cache).

DDDxxxx

Test informaţii de stare adaptor de corecție, etc.).

validare

reîncercării

XxxH

(validare tampon/mărime

DDDxxxx

xxxI

Secvența

DDDxxxx

xxxJ

Unitate

DDDxxxx

xxxK

Iniţializare (reset) dispozitiv.

DDDxxxx

XxxL

Faza

DDDxxxx

xxxM

Unitate în curs de pornire

(se așteaptă

Determinarea

blocului dispozitivului.

de atribuire dispozitiv. nepregătită

de pornire

Autotest dispozitiv.

DDDxxxx

xxxP

Citire bloc simplu

DDDxxxx

xxxQ

Citire bloc dublu Eroare apărută

(de asemenea,

a dispozitivului

DDDxxxx xxxN DDDxxxx xxxO

DDDxxxx xxxS

tampon,

dimensiunii

la dispozitiv la dispozitiv

după

la ştergerea

(doar la anumite

(adresă (adresă

ce testarea

să devină

iniţială a semnalului unităţi periferice). pregătită).

logică de bloc). logică de bloc).

dispozitivului s-a terminat.

unit attention).

1336

Anexa A — Date tehnice

,

Mesajele de eroare DOS Tabelul Cod

A.61

Coduri

(hexazecimal)

de eroare Cod

extinse

(zecimal)

DOS Descriere al funcției.

invalid

O1h

1.

Număr

02h

2

Fișier negăsit.

03h

3

Cale

negăsită.

O4h

4

Prea

multe

O5h

5

Acces

06h

6

Identificator logic de fişier, invalid.

07h

7

Blocurile de control ale memoriei

08h

8

Memorie insuficientă.

09h

9

Adresă

OAh

10

Mediu

OBh

11

Format

OCh ODh

12 13

Cod de acces invalid. Dată invalidă.

OEh

14

Rezervat.

OFh

15

Unitatea

10h

16

Încercare

11h

17

Dispozitiv diferit.

12h

18

Nu

13h

19

Încercare de scriere

14h

20

Unitate

necunoscută.

15h

21

Unitate

nepregătită.

16h

22

Comandă

17h

23

Eroare

CRC

18h

24

Cerere

greșită

19h

25

Eroare de poziţionare.

1Ah

26

Tip de suport

1Bh

27

Sector

1Ch

28

Lipsă hirtie la imprimantă.

1Dh

29

Eroare de scriere.

1Eh

30

Eroare de citire.

1Fh

31

Eşec general.

20h

32

Violare

partajare fişiere.

21h

33

Violare

blocaj.

22h 23h

34 35

Schimbare de disc invalidă. FCB indisponibil.

24h

36

Zonă

25h

37

Rezervat

Terminarea

fișiere deschise.

interzis. distruse.

a blocului de memorie.

invalidă invalid. invalid.

invalidă.

specificată

de scriere pe dischetă

protejată

la scriere.

protejată

la scriere.

fişiere.

mai există

pe dischetă

necunoscută. Check).

(Cyclic Redundancy lungimea

pentru

structurii.

necunoscut.

negăsit.

de partajare depăşită.

tampon

5.0.

DOS

pentru

operaţiei de fişier imposibilă.

26h

38

27h-31h

39-49

Rezervate

32h

50

Cerere

33h

51

Calculator

34h

52

Nume

35h

53

Cale

36h

54

Reţea

37h

55

Dispozitivul

38h

56

Depășirea

39h

57

Eroare sistem,

3Ah

58

Răspuns

3Bh

59

Eroare de rețea,

3Ch

60

Adaptor

pentru

5.0.

DOS

neacceptată

de rețea. nepregătit.

la distanță

duplicat în reţea. negăsită

în rețea.

ocupată. de reţea

nu mai

există.

limitei de comandă eroare

Wet8/0$S.

NetB/OS.

incorect de la rețea. neașteptată.

la distanţă

incompatibil.

Manualele tehnice IBM și reviziile acestora Cod

(hexazecimal)

Cod

3Dh

(zecimal)

Descriere

61

,

Coadă

de listare plină. insuficient

3Eh

62

Spaţiu

3Fh

63

Listarea

pentru

fişierul de listat.

fișierului a fost anulată.

40h

64

Numele

qih

65

Acces

42h

66

Tipul dispozitivului din rețea

43h

67

Nume

reţelei a fost șters. în rețea

interzis.

negăsit pentru

incorect.

rețea.

44h

68

Depășirea

limitei pentru

45h

69

Depășirea

limitei sesiunii NetB/OS.

46h

70

Pauză

temporară

47h

71

Cerere

de rețea

48h

72

Pauză

49h-4Fh

73-79

Rezervate.

5Oh

80

Există

81

Rezervat.

52h

82

Nu se poate

83

Eroare

84 85

“

Prea

multe

86

Parolă

87

Parametru

58h

88

Eroare

Tabelul

89

de eroare

directorul. , Int 24h.

invalid,

de date în reţea. neacceptată

Componenta

la analiza

sintactica

de rețea.

de sistem

cerută

a comenzilor

nu este instalată.

DOS

Descriere parametrii. cerut lipsește.

Comutator

invalid.

pl

mulți

Cuvânt

419|

Parametrul

Valoarea

parametrului

Valoarea

parametrului

nepermisă.

o]

Prea

Valoarea

parametrului

nepermisă.

Formatul

parametrului

incorect.

invalid.

=]

cheie

o

Parametrul invalid.

|

o|l

sau discului.

invalidă.

—

Coduri

imprimantei

redirectări.

o|n|

Cod

Funcție

30

A.62

fişierelor.

Redirectare duplicată.

56h

59h

crea

în funcţia

57h

5Ah

în partajarea

de reţea.

fișier.

53h 54h

numele

neacceptată.

în redirectarea

51h

55h

1337

1]

Combinaţie

incorectă.

de parametri

invalidă.

Manualele tehnice IBM şi reviziile acestora IBM pune la dispoziția personalului de întreţinere a calculatoarelor, în vederea îmbunătățirii performanţelor și a reparării oricărui sistem, o gamă largă de documentaţie. În principal, aceste manuale pot fi clasificate în trei categorii: Guide to Operations sau Quick Reference Manuals, Hardware-Maintenance Manuals şi Technical-Reference Manuals. Aceste manuale pot fi cumpărate în versiunea de bază şi apoi, se pot cumpăra actualizări care reflectă modificările apărute în noile sisteme de pe piaţă. Toate aceste manuale împreună cu aducerile la zi constituie o cantitate mare, dar și scumpă, de documentaţie. Dacă doriţi să vă procuraţi oricare dintre aceste cărţi, acest subcapitol este deosebit de folositor.

El explică tipul fiecărui manual și furnizează informaţii utile pentru a le comanda, iar tabelele descriu toate manualele disponibile și actualizările lor, incluzând coduri de producător și preţurile acestora.

jnjenue| '8Jen|oA8 gzouGeip ap 87S87 8uliuod 819 2S/Q 89U8/8/J84] 2I3U9SIp 1$ aJuauoduu09 ap n5ojezeo '(SdvwN) gzijeue-a8urjanuj ap ajiunpavo.d pnjou! ajenueuu 87s9%y "108y8p nun e a/eonsoufeip ap aeseoau ajrieuuoşu! a1eoy utjuoa J0|9wa1sis e piey ujugd e o.aurja.ul ap !$ a9iAJes ap ajalenuepjj

“iz e| 8onpe nes ayusuujdns 15 aJeyuazaud ap jenueuu un “891485 ap |njenueuu Pnjdui 81e9 |N18s gNop uip Ieuuoy 2159 10|awu8sis e piey uiugd ea/eurianul nud liga ep elj98J09 10|81e03ejno|e2 e piey uiied eaiaurjamul nuad

ajenueui ap e!j93j09

987 I9POW LX 8/7 897 680 SI2POW LX LX Dd aldeuiod

00's9 00'88 00'0s S/'99

LYL0879 S8008Z9 LLSZZEI LLS9E69

sz'ez

Z67ZZO8L

119d

OS'L4 09'0s8 00'08 0s'6P $

6Z908Z9 OLSzZEa ZOLO8Z9 9900829

3IQHu8Au09 Dd d GE I9PON LV 1Y

00'67

(6Z0ASL

os'L€

O9gzzASL

6SLzAsL LEESDLY Z9S8BLP 897476 0EE89LP L9S89LY S89747Z6_: 08882L6 068/4P8 08£2X89 61981416 L1S824L6 2798116 €L7ZX89 Z8EE9P0 LO0990L S/88116 LOLSYPO LTEZX89 1151478 S9/L3v8 8648 Ev LZASL 0EZZX89 6LLZasL LSOLXSL 10ziuinş po9

sz's| 00'89 0O'LLL 00'EOL 00's9 sz's8 sz'06 os'os sz'6€ 00'2L SL'48 Os'os8 SL'8Z Sz'98 SL'79 S2'99 Os'67 SL'04 sz'9s Os'L8 OS'ZY SL'S€ 00'pb sz'98 sL'1€ S/'62 $ j81d

i

PE PIE

PEEL

ELI IL

speli

Od BWuo)sis 18U13U13

8j8ia!

nyuad

piuesip

e|

2p

we.6oud

91e91pO9U|

V/193depy 107eJ3u39U09 XVA

ISDS 3I9Aizodsip nnued guiexa gsede9 (410 81819PoW tewunu) 6 I9PoW (3HO 15 6HO 318I9PoW Iewunu) s6 I2POW 98% S6 I2PON (410 15 610 319I3PoW Ievunu) 06 I3PoW (6HO 15 SHO 318I8poW !ewnu) 06 ISPOW 8 06 I2POW 08 I2POW 98% SLd I9POW 98£ Ozd I2POW 98% 0/ I2POW j O/ I8POW 4 XS S9 I9PoW 09 I8POW DIS /8 !5 XS £8 I2PoW DS 95 !5 XS 98 I2PoW XS SS I8POW XS _LSN I8PON OS I2POW XS Oil I2POW XS 0 I2POW XS SE I2POW 987 0E I9POW 0€ I2POW 987 SZ I9PON SZ I8POW | 318149se2q isa Na N DEP ae D Papa Să

PE ILES a EA Lele sl

Au ÎL te iu

RI A A La aut.

'sonsouberq pa2uenpy 3uljuoo “ou eu nes SS |8PoW ' ap ZISd 10|8w8]s!s ea1enuofeuu Nnuad '8Je9 1sa1 ap aweJBoud nN9 g18y29S!p 0 gsnpoui 87sa '81Jejeysul 81sa9y ajiuntido 1$ a1ejsaJ ap |Npouu “"ININUU8ISIs [e ae.ado ap |npouu a1dsap nieuuuoşui uțiuoo ieognd

89u8/848y on

18 suorerado 07 aprn5 ajelenuein B9uu81 3JeQ — Vexsuv

BEEL

Manualele tehnice IBM şi reviziile acestora

1339

Hardware-Maintenance Reference conţine descrierile produselor, modul de dispunere a unităților înlocuibile cu modurile lor de demontare și informaţii despre programele de diagnoză.. Pentru informații cât mai exacte trebuie să dispuneţi de asemenea, de toate suplimentel e editate.

“Yâbelul [97

ta Codurile furnizorului. și:preturii

LL

d VL

manualului:Hardware-Maintenance

I

Descriere

Cod

Biblioteca PS/2 Hardware-Maintenance Ser-

SBOF-3988

General Information

15F2189

vice linclude toate articolele care urmează)

Model

25/30

25 SX 25 286 30 286 35 SX 40 SX L40 SX 50 N51 SX 55 SX 56 SX şi 56 SLC 57 SX, 57 SLC, & M57 SLC 60 65 SX 70 ținclude Modelui 70 486) P70O 386 Model P75 486 80

Model 90 XP 486 Model 95 XP 486

Articole opţionale External

Devices

Adapter/A

for Ethernet

Monochrome

Foaie cu erată tastatură

SN ul il

ÎLE A

Networks

Display

“

Post connected

Tab e 000 TE 2 TI

DR CTT I-V m

15F2191

3,70

10G6609 15F2181 91F9231 10G6621 84F7767 15F2266 15F2193 04G5112 91F8637 10G6003 04G3383 84F9825 84F8549 91F8635 15F2198 84F7593

2,95 5,75 2,30 2,05 1,80 1,65 1,60 4,55 2,40 3,40 2,70

e

1,70

2,20 2,20

64F4022

3,55

4,65 10,75

84F9863

19,50

15F2241

11,00

92F1682

6,55

a oana

SBOF-3989

General Information Manual

64F3983

25 25

roza

jare:Mâintenance

Cod furnizor

:

Model

i $ 1,95

92F1656 68X2384

rence linclude toate articolele care urmează)

Model

!

i

Biblioteca PS/2 Hardware-Maintenance Refe-

Programe

3,55 1,70 2,40 1,60 5,55

84F8547

ae

Descriere

Programe

»

10G5993

Parts Catalog

External SCSI Devices 300/1 200/2400 internal Modem/A 8504

i

$ 3,70

04G3389 04G3394

i

Communications Cartridge (pentru L40 SX)

Preţ

N/A

:

Model Model Modei Model Model Model Model Model Model Model Model Model Model Model Model

Model

furnizor

diagnoză pentru sisteme Micro Channel diagnostic pentru sisteme non-Micro Channel SX

Preţ

e

NIA ri

ata $ 5,95

15F2245

6,00

64F3985

5,35

64F3986

2,65

10G6610

2,80

Model

25 286

64F3811

Mode!

2,65

30

64F3987

Model

30 286

2,65

64F3988

2,65

10G6620

2,45

Model 35 SX

Y

1340

Anexa A — Date tehnice Preţ

Cod furnizor

Descriere SX

Model

40

Model

L40

SX i

Model

50

Model

N51

SX

84F7768

$ 5,10

15F2267

2,85

64F3989

2,65

04G5111

5,25 2,15

Model

55 SX

15F2250

Model

56

SX

04G3295

3,55

10G6002 04G3384 64F3991 64F3992

3,55 2,95 2,65 2,65

Model Model Model Model

56 SX şi 56 SLC 57 SX, 57 SLC, & M57 60 65 SX

Model

70 P7O

Model

P75

Model

SLC

64F3993

2,65

386

64F3994

2,65

486

84F8525

8,80

Model 80

84F8548

2,85

Model

90 XP 486

04G3388

2,50

Model

95

XP 486

04G3393

5,25

64F3996

2,65

10G5992

$ 1,95

15F2290

2,20

and

Options

Adapter

Information

Manuale opționale |pentru

Cartridge

Communications

L40

SX)

Adapter/A pentru Ethernet Networks Slim

5,25-inch

Diskette

High

Drive

1-8 MB 286 Memory 2,88 MB Diskette Drive FAX

externă

pentru

1,55

85F1672

15,75

dispozitive

CUTIE:

Codurile

v

Update PS/2

SCSI

furnizorului

15F2262

3,50

91F9233

2,20

şi preţurile

suplimentelor

Biblioteca PS/2 Hardware-Maintenance Library Supplements (include actualizarea la zi HMS și HMR, şi dischetă) 10G6616 Model 25 SX 15F2180 Model 25 286 92F2735 Model 35 SX 85F1645 Model 40 SX

L40 SX N51 SX şi N51 SLC 56 SX și 56 SLC M57 SLC 57 SX şi 57 SLC P70 386 90 486 95 486

Communications

Cartridge

(pentru

400 MB Hard Disk Drive Image Adapter/A Full Height

2,3 GB

Rewritable

Optical

SCSI Drive

Tape

Drive

L40

SX)

Hardware-Maintenance

LE

Ă

, Preţ

Cod furnizor

Descriere

Model Model Model Mode! Model Model Model Model

6,35

|

85F1648

Adapter/A

Concentrator

Carcasă

15F2274

.

S 36,00 17,00 28,50 13,75

15F2271 04G5108 10G6005 10G 3340 04G3385 15F2149 04G3391 04G3396

38,00 33,25 28,75 23,00 11,25 44,00 14,50 14,50

10G5994

27,95

15F2233 15F2240

2,00 36,25

91F9250

20,00

91F9234

13,25

Display

92F2676

11,75

8518 Color Display

85F1692

25,50

04G5106

13,00

8517

Color

Cached

Processor

Option

Manualele tehnice IBM şi reviziile acestora Descriere

Cod furnizor

1341

Preţ

Coperte de manual şi etichete Copertă pentru HMS Coperţi vinil pentru HMS Copertă

pentru

(pachet de 6)

HMR

' Tabelul A.67

$ 41,00 11,75

01F0200

17,00

Codurile furnizorului

şi prețurile manualului

parții

PC

hard

a familiei

de i

SI

Cod furnizor

Hardware-Maintenance

Service

(PC,

XT,

AT,

DDR

a

"MD

Descriere PC

85F8542 84F8543

PPC)

Preţ

6280087

$ 244,0

6280139 68X2211

$ 12,00 12,00

Suplimente ia 6280087 AT Model 339 XT Model 286 XT

Models

Ps/2

089,

Display

268,

Adapter

278 (VGA

Card)

PC Music Feature 2 MB Expanded Memory Adapter

6280109

12,00

68X2216

37,00

75X1049 74X9923

52,00 67,25

3 1/2-Inch

internal Floppy

Disk Drive

6280159

3 1/2-Inch

external

Disk

6280111

5 1/4-Inch

internal Floppy

20

MB

Hard

Disk

Floppy

Drive

Drive

Disk

Model

Drive

7,05 .

12,25

68X2273

25

12,25

01F0246

9,45

suplimentare

1502561]

Color Printer Model 5182 Graphics and Compact Printer

9,45

68X2237 6280079

$ 63,75 43,00

Coperţi

de carte,

PC jr

1502294

PC Convertible

96,75

6280641

101,00

59X9964

$ 23,00

Supliment ia 6280641 Speech Adapter

Tabelul ă

A.68

Codurile producatorului şi prețurile documentaţiei nere a parții hard a familiei de calculatoare PC

Descriere PC

Cod furnizor

Hardware-Maintenance

Service

(PC,

XT,

AT.

PPC)

tehnice

de întreţi.

Preţ

6280088

$ 187,00

Suplimente la 6280088 AT Model 339

6280138

$ 7,40

XT

Model

68X2212

12,00

XT

Modelele

286 089,

268

şi 278

PS/2 Display Adapter (VGA Gard) Col. * Display

8514

3,5-Inch internal Floppy Disk Drive 20

MB

Coperţi

Hard

Disk

de carte,

Drive

Model

25

suplimentare

6280108

68X2238

.

7,40

7.50

68X2218

7,50

6280160

7,40

01F0244

4,30

01F0200

21,00

Biblioteca de informaţii tehnice

Publicaţiile listate in tabelul următor prezintă informaţiile specifice părţilor hard ale sistemului şi interfeţei soft pentru calculatoarele IBM-PC şi PS/2. Acestea sunt utile fabricanţilor de produse hard şi soft care funcţionează impreună cu aceste calculatoare. Colecţia prezintă informaţii despre sistem,

despre opţiuni şi adaptoare,

şi despre interfaţa BIOS.

Anexa A — Date tehnice

1342 Tabelul

A.69

e a sistemelor cu Codurile furnizorului şi preţurile-d ocumentaţiei tehnic ge : E magistrala

şi. AT

PC

î

:

Interface Technical-Reference

Hardware

AT-Bus

Systems

“Actualizări la 85F1646 PS/2 Model 25 SX PS/2 Modelele 35 şi 40 Keyboard/Auxiliary

Device

şi AT-Bus

Architecture

*

PS/2 Model 1.40 SX (Laptop) PS/2 Model 25 Supliment 20 MB Hard PS/2 Model PS/2 Model

la 75X1 055 Disk Drive 30 30 286

85F1646

$ 63,00

10G6457 41G2950

10,60 10,60

41G5096

10,75

15F2270 75X1055

59,00 35,75

01F0245 68X2201 01F0237

4,20 94,25 30,25 ,

+

Suplimente la 01F0237 PS/2 Model 25 286 PC PC AT

. 6280099 68X2210 6280089 6280648

AT Model 339 XT Model 286 XT şi Portable PC Convertible

Suplimente ia 6280648 256

KB

59X9965

Adapter Memory

şi Enhanced

Modem

PC ir Descrierea tehnică a

20,00 37,50 131,00

15F2182 6322507 6280070

Suplimente la 6280070

Speech

Preţ

Cod furnizor

Descriere

PC PC PC PC

Poni

, .

62,00 62,75 62,00 94,25

23,00

75X1035

5,20

1502293

51,25

interfeţei hard

de interfaţă corespunzătoare sistemelor de Aceste materiale furnizează informaţii de proiectare şi sursa de alimentare, subsistemul video, calcul. Ele includ placa de bază, coprocesorul matematic, i. sistemulu ale stici caracteri alte și ni instrucțiu de tastatura, setul R CIT IL i a furnizorului şi preţurile manualelor POPE Dir IE EL LI PIiII) III măi IL ieLEi E PIC P O ES (RE Preţ . Cod furnizor Descriere Manuale PS/2 Hardware interface Technical-Reference Specific

System

Information Technical

Reference

84F9807

Actualizări la 84F9807 Modelele

90, 95 și Model

Modelele

56 SX şi 56 SLC

57

$ 75,00

04G3289

20,75

41G2912

10,00

Suplimente la 84F9807 SX

04G5120

16,75

486

84F7592

35,50

84F9808

55,00

Micro Channel Architecture şi Setup

04G3282

16,00

Suplimente la 84F9808 Subsystem Control Block Architecture

85F1678

15,00

Model Model

N51 P75

Architectures Technical Reference

Actualizare la 84F9808

: YI

Manualele tehnice IBM și reviziile acestora Descriere Common

Interfaces

Technical

Reference

1343

Cod furnizor

Preţ

84F9808

75,00

04G3281

21,75

68X2377

15,50

"Actualizare la 84F9809 Floppy Controller, Keyboard, Keyboard/Auxiliary, Device Controller, Serial Port Controller, Video Subsystem şi SCSI

Supliment ia 34F9809 Model

P70O 386

Descrierea tehnică a interfeței BIOS

Această carte prezintă informații despre interfaţa B!IOS (Basic /nput-Output System. Ea se adresează celor care proiectează produse soft și hard care lucrează împreună cu cele din sistemele IBM PC şi PS/2. i Tabeiul

A.74- PD FE TED E poem cal- bulina RE

şi aie IRE

LL manualului Pi îi

Bios [LI ZIIELI] Techni-

Descriere

Cod

Manualul 8/0OS /nterface Technical-Reference (ediţia a IV-a)

04G3283

producător

Preţ $ 55

Descrierea tehnică a opţiunilor şi adaptoarelor Aceste materiale furnizează informaţii de proiectare şi de interfață corespunzătoare opțiunilor şi adaptoarelor pentru diferite calculatoare. Ele includ descrierea părții hard, programarea, specificaţii de interfaţă şi, acolo unde este necesar, informaţii despre BIOS.

' Tabelul A:72

Codurile furnizorului şi preţurile manuălului Options i T&chnical-Reference

and Adapters

FA

Descriere Manualul Options and Adapters Technical Reference Adaptor de transmisie asincronă Adaptor de transmisie bisincronă Adaptor C/uster, monitor color Adaptor monitor color/grafic Imprimante color, compacte și grafice Unitate de extensie Adaptor de hard disc Adaptor portului Game Monitor monocrom

Cod include:

producător

Preţ

0322509

$ 156,00

Manualul Engineering/Scientific Adapters include: Adaptor de control și achiziţii de Date (DAC) Panou de distribuţie DAC Adaptor interfață de magistrală de Uz General Controler profesional grafic Monitor profesional grafic

6280133

$ 42,25

Manualul Persona! Computer AT include: Unitate de floppy disc dublă faţă Adaptor de floppy disc şi de hard disc Unitate de floppy disc de capacitate mare Adaptor serial/paralel Opţiune de extensie memorie de 128KB Unitate hard disc 20M Opţiune de extensie memorie de 512KB

6280134

$ 16,00

Adaptor Adaptor Adaptor Unitate Unitate Adaptor Opţiune

monitor monocrom/imprimantă imprimantă SDLC de floppy disc (dimensiune foarte redusă) de hard disc de 10MB şi unitate de floppy disc de 5,25 inci de memorie 64/256KB

1344

Anexa A — Date tehnice

Descriere

Cod producător

Preţ

Teletransmisie Adaptor Dual Asincron/A (a doua ediţie)

68X2315

$ 7,50

Adaptor

68X2316

$ 14,75

68X2275

$ 7,50

68X2378

$ 6,40

Multiprotocol/A'(a doua

Modem

300/1200

Modem

300/1 200/2400

ediţie)

intern /A Intern /A

Monitoare Monitor color PS/8514

68X2214

$ 7,50

Adaptor

monitor PS/2

(placă VGA)

68X2251

$ 12,25

Adaptor

monitor PS/2

8514/A

68X2248

$ 12,25

Monitoare PS/2 8503, 8512 și 8513 EGA,

monitor

EGA

și placă de extensie memorie

EGA

Adaptoare şi unităţi de fioppy disc Unitate externă de 3,5 inci Adaptor de unitate externă de 3,5 inci

68X2206

$ 7,50

68X0131

$ 12,00

59X9945 59F2258

$ 6,50 „$ 6,50

Floppy disc de 3,5 inci de 720KB/1,44KB/2,44KB

15F2258

$ 11,50

Unitate externă

68X2272

$ 12,25

68X2348 68X2350 68X2349

$ 11,75 $ 11,75 $ 11,75

6280093

$ 7,40

68X2226 68X2234

$ 14,75 $ 14,75

68X2215

$ 7,50

68X2208

$ 8,75

6280092

$ 7,40

01F0247

$ 3,45

Unitate de hard disc de 20MB 3,5 inci (Model 30) Unitate de hard disc de 20MB 3,5 inci (Model 50) Unitate de hard disc de 3O0MB (AT)

68X2205 68X2219 68X2310

$ 7,50 $ 12,25 $ 23,00

Unitate de hard disc de 30MB

68X2324

$ 12,25

92F1655

$ 13,00

Unitate de hard disc de 40MB/80MB

91F9230

$ 17,25

Unitate de hard disc de 44MB

68X2317

$ 7,50

de 5,25

inci (360K8)

Unitate internă de 5,25 inci (1,2MB) Unitate externă de 5,25 inci (1,2MB) Adaptor de floppy disc de 3,5 inci (1,2M8) Unitate de floppy disc de 3,5 inci de dimensiune

redusă

(XT, AT)

- Adaptoare şi unităţi de hard disc Adaptor de hard disc/A Adaptor de hard disc/A, ESDI Adaptor de hard disc/floppy disc (pentru Unitate de hard disc de 20MB

Adaptor unitate de hard disc de 20MB Adaptor

(pentru

şi unitate de hard disc de 20MB

(Model

Unitate de, hard disc de 20/30/45MB

Adaptor

XT Model

(pentru XT-089,

286)

-278,

-286)

XT-089,

(Model

-268,

-278)

25)

50-031) (Modelele

25 şi 30)

(ediția a doua)

şi unitate de hard disc de 60MB

(50-021

şi 50-031)

68X2343

$ 4,95

Unitate de hard disc de 60/120MB (Modelele 50 şi 70)

68X2314

$ 11,00

Unitate de hard disc de 70/115/314MB

68X2336

$ 7,50

„.15F2134

$ 13,00

64F1513

$ 17,50

84F9801

$ 19,75

68X2397

$ 16,25

Alte adaptoare și dispozitive de memorie externă Unitate de CD-ROM Unitate optică

i

i

reinscriptibilă

Unitate de bandă

magnetică

SCSI

de 2-3GB

Adaptor

SCSI

pentru

magistrala

MCA

Adaptor

SCSI

pentru

magistrala

MCA

w/memorie

imediată

Adaptor concentrator FAX/A, driver Adaptor concentrator Modem

FAX/A,

intern Data/FAX

driver extins

pentru L40

SX

P

cache

68X2365

$ 7,25

15F2263

$ 18,00

15F2276

$ 30,00

15F2268

$ 14,00

Memorie de memorie

Memorie

extinsă

128/640KB

256KB

Adaptor de memorie

512/KB/2MB

1502544

$ 7,40

6280132

$ 12,00

6183075

$ 7,40

a.

Adaptor

Manualele tehnice IBM şi reviziile acestora Descriere Adaptor Adaptor Opţiune Opţiune

de de de de

1345

Cod producător memorie memorie extensie extensie

expandată 2MB expandată/A (0-8MB) de memorie pentru 80286 de memorie de 2-8MB pentru 80288

Opţiune de extensie de memorie

de 3-6MB

pentru 50386

Opţiune de extensie de memorie

de 2-8MB

pentru

75X1086 01F0228 68X2227 68X2356

Preţ $ 70,75 $ 7,80 $ 7,50 $ 7,60

68X2257

$ 12,25

68X2339

$ 14,75

Adaptor speech PS/2 Adaptor Transmisie Voce

68X2207 53X8864

$ 15,75

Mouse

Adaptor PC Muzical

68X2229

$ 7,50

75X1048

Coperţi pentru Opţiuni şi Adaptoare

$ 21,75

6280115

$ 9,30

80386

|

PS/2

+ Manuale de soft Basic Reference Versiunea 3.30 DOS Technical Reference Versiunea 5.02

|

$ 7,40

Se |

6280189 53G1686

a "$ 56,00 $ 85,00

Achiziţii la comandă

Publicaţiile IBM tehnice şi de service pot fi comandate gratuit prin telefon la numărul 1-800-IBM-PCTB

(1-800-626-7282), de luni până vineri, între orele 8 a.m. și 8 p.m., ora locală estică. În Canada pot fi comandate gratuit prin telefon la numărul 1-800-465-1234, de luni până vineri, între orele 8:30 a.m. şi

4:30 p.m., ora locală estică, iar în Columbia Britanică la numărul 112-800-465-1234. Pentru Alaska sunați la 1-414-633-8108. Atunci când comandaţi prin telefon, puteți utiliza cartea de credit. Puteţi, de asemenea, să sunați pentru a cere copii ale catalogului Technical! Directory sau pentru a vă informa despre existența informațiilor relative la cele mai noi produse care nu sunt listate în acest material.

Anexa

B

furnizoare calculatoarele personale Una din cele mai frustrante activităţi în acordarea de asistenţă tehnică pentru să funcţioneze. sistemul ca pentru nevoie aveţi care de soft sau hard componente este găsirea acelei avea adeseori nevoie Dacă instalaţi sau acordaţi asistenţă tehnică pentru calculatoare personale, veţi tră. De-a lungul de documentaţie pentru produse pe care probabil nu le-aţi cumpărat dumneavoas şi utilizate sau cunoscute foarte sunt produse căror ale companiile cu listă o timpului am întocmit în mod regulat contactele despre care am constatat că funcționează foarte bine. Eu personal folosesc să desfășor cu succes cu aceste firme pentru a obține informaţii și componente care să-mi permită personale. calculatoare pentru tehnică asistenţă activitatea de fost adăugate și firme care Multe din aceste firme au fost menţionate în carte, dar în această anexă au domeniul tehnicii de din produse furnizează Acestea explicit. mod în carte în menţionate nu au fost e de mine. Am recomandat firme sunt simplu şi pur sau calcul cu care veţi intra adesea în contact în domeniul calculatoaîncercat pe cât posibil să prezint majoritatea firmelor importante care activează le pe care le aveţi, vă relor personale. Aceste companii vă pot oferi documentaţie pentru componente pentru achiziționarea de pot furniza contracte de service și piese de schimb și pot fi utilizate ca surse posibilului, dar firmele noi echipamente sau de noi programe. Această listă este actualizată în măsura cuprinsă în această informaţia că constata veţi Dacă afacerilor. lumea din dispar sau fuzionează se mută, . Adresa mea, numărul anexă nu mai este „la zi”, telefonaţi-mi sau lăsaţi-mi un mesaj pe CompuServe Technical Research. meu de telefon și codul CompuServe |(CIS ID) se găsesc în listă la numele Mueller sistemelor BBS Multe din companiile menţionate în această anexă acordă asistenţă prin intermediul și Randy Seuss au creat (Bulletin Board System). Ward Christensen (creatorul protocolului XModem) să funcţioneze pe 16 primul sistem Computerized Bulletin Board System (CBBS), care a început sistemul CBBS al lui accesa Puteţi original. softul cu astăzi și ă februarie 1978 și care funcţioneaz BBS, acestea au proliferat pe Ward și Randy la (8312)545-8086. De la punerea în funcţiune a primului entuziasmați de întreg globul. Sistemele BBS au fost iniţial un domeniu rezervat exclusiv celor pentru a furniza asistenţă calculatoare, dar în zilele noastre multe companii folosesc aceste sisteme firme, puteţi adesea obține tehnică de cea mai înaltă calitate. Prin intermediul sistemului BBS al unei literatură tehnică și copia puteţi şi firme respectivei produsele despre detaliate informaţii tehnice tehnică astfel obținut este materiale de referință. Eu personal consider că gradul de sprijin şi asistenţă să aștept la telefon. superior celui obținut prin telefon, în special datorită faptului că nu trebuie prin intermediul sistemului Multe din aceste companii acordă de asemenea asistenţă și servicii on-line hard și soft în sistemul CompuServe Information System (CIS). Veţi găsi multe firme importante de CIS este taxat în sistem CIS; totuși, majoritatea acestor firme utilizează și sistemul BBS. Accesul la unele cazuri), dar apelul orar în funcţie de viteza de conectare (până la 9600 bps, dar și 14400 bps în contactaţi prin intermediul telefonic este el însuși un apel local. Dacă doriţi să accesaţi CIS, puteţi să-i unei voice line (consultaţi lista firmelor furnizoare) şi să le cereţi un kit de start (pornire). În lista pentru fiecare companie

am

inclus atât numărul

standard

de telefon, cât şi numerele

800

Lista firmelor furnizoare

1347

(acolo unde a fost posibil), astfel încât cititorii din S.U.A. și din întreaga lume să poată lua ușor legătura cu companiile respective. Am inclus de asemenea numerele de fax şi BBS (acolo unde aceste numere au fost disponibile). Nu am inclus parametrii de comunicaţie ai firmelor, dar practic toate sistemele BBS funcţionează cu cel puțin 2400 bps (V.22bis), 8 biți de date, fără paritate, și un bit de stop. Multe din aceste sisteme acceptă şi viteze de comunicaţie până la 14400 bps (V.32bis) sau chiar 28800 bps (V.34). Unele firme au pus în funcţiune şi un sistem FAXback, un sistem automat prin intermediul căruia puteți solicita să primiţi asistență pentru produsele firmei şi informaţii tehnice direct la propriul dumneavoastră fax. Sistemele FAXback reprezintă o modalitate excelentă de a obţine imediat documentaţia sau asistenţa tehnică necesare pentru rezolvarea problemelor dificile. În final, fiecare listă include și o scurtă descriere a produselor sau serviciilor oferite de firmă. Eu însumi utilizez în mod constant această listă de firme furnizoare; Sper ca ea să fie tot atât de utilă pentru dumneavoastră, pe cât este pentru mine. 3M Data Storage Products Division 3M Center Building

rețea.

4223-5N-01 St. Paul, MN 55144 (612)736-1866

Adaptec 691 S. Milpitas Boulevard

Realizează discuri magnetice, dintre și DC-2000 sunt pentru backup pe

și benzi care DC-600 standarde bandă.

Accurite Technologies, 231 Charcot Ave. San Jose, CA 95131

Inc.

neîntreruptibile (UPS) și filtre de

Milpitas, CA 95035 (408)945-8600 (408)945-2550 Technical Support

(800)959-7274 Technical Support (800)934-2766

patru cipuri EPROM cu programe proprii pe una din mașinile mele. Addison-Wesley

Publishing

Co., inc. One

Jacob Way

Reading, MA 01867 (617)944-3700 Publică reviste şi cărţi tehnice.

Literature

(408)945-7727 BBS

Realizează programul de diagnosticare dischete Accurite Drive Probe, precum şi discurile de test HRD, DDD şi ADD, devenite standarde industriale.

Produce o gamă variată de controlere de hard disc și adaptoare gazdă de tip SCSI de foarte bună calitate. Adaptoarele gazdă SCSI pe care le produce au devenit standarde de facto şi sunt realizate și de foarte mulți terți producători.

Adobe Systems, Inc. 1585 Charleston Road Box 7900 Mountain View, CA 94039 (408)986-6500 (800)447-3577 (408)986-6560 Technical Support (408)986-6587 Fax request (800)83FONTS Vânzări

Acer America Corporation 2641 Orchard Parkway San Jose, CA 95134

Adaptive Technologies 127 N. Ventura Blvd. Port Hueneme, CA 93041

Realizează limbajul grafic PostScript şi o mare varietate de pachete soft grafice.

(408)433-1980

(408)432-6200 (800)733-2237

(800)637-7000 Technical Support

(408)922-2933 Fax (800)239-2237 Vânzări Fabrică sisteme compatibile IBM-PC, precum și monitoare şi imprimante pentru astfel de sisteme. Acme Electric/Safe Power 20 Water Street

Cuba, NY 14727 (716)968-2400 (800)325-5848 Produce surse de alimentare

(805)488-4890 Fax Produce și livrează selectorul de cipuri ECM pentru automobile PROMPAQ. Acest dispozitiv se instalează în automobilele General Motors şi permite comutarea între patru cipuri de memorie EPROM ce conţin fiecare un anumit program de acţionare a mașinii. Cipul PROM selectat este validat ca și cum acesta ar fi montat în ECM. Comutatorul poate fi acţionat chiar în timpul funcționării automobilului, fiind validat instantaneu noul program selectat. Am utilizat acest dispozitiv pentru a instala

ADP Hollander Company 14800 28th Avenue N. Suite 190 Plymouth, MN 55447 (800)825-0644 Publică manuale pentru piese de schimb ale automobilelor. Advanced Digital Information Corporation 14737 NE 87th Street

Box 2996 Redmond, WA 98073-2966 (206)881-8004 (800)336-1233 (206)881-2296 Fax (714)894-0893 BBS

” Anexa B — Lista firmelor furnizoare

1348

Produce sisteme de backup pe bandă, de mare capacitate de

(416)960-0111 (416)960-0111

memorare.

Support

Advanced

Logic Research

(ALR) 9401 Jeronimo Street Irvine, CA 92718 (714)581-6770 (800)444-4257 (714)581-9240 Fax (714)458-1952 Technical Support

(714)458-6834 BBS Fabrică sisteme compatibile 1BM-PC cu magistrale ISA,

EISA și MCA. Advanced Micro Devices (AMD) 901

Thompson

Place

Box 3453 Sunnyvale, CA 94088 (408)732-2400 Produce cipuri și coprocesoare matematice compatibile 386.

Aeronics, inc. 12741

Research

Blvd.

Suite 4500

(416)960-5426 Fax (416)960-8679 BBS Produce coprocesorul

ALL

Chargecard. Alliance Research 20120 Plummer Street

Chatsworth, CA 91311 (800)431-8124 Produce o gamă completă de dispozitive de comutare pentru conexiuni paralele, seriale, video şi multe alte conexiuni.

Allied Computer Services, Inc. 3417

Center Point Road N.E.

Cedar Rapids, IA 52402 (319)378-1383 (319)378-1489 Fax Produce placa Trapcard |i, pentru dignosticarea întreruperilor (IRQ) şi a accesului direct la memorie (DMA).

AilMicro, inc. 18220 US Highway

19 N

Suite 215

Austin, TX 78759

(512)258-2303, (512)258-4392 Fax

Clearwater, FL 34624 (813)539-7283

Fabrică cei mai buni terminatori

Realizează programul de recu-

activi și forced perfect care se utilizează în sistemele cu magistrală SCSI. Este renumită -

Technical

pentru rezolvarea problemelor

legate de dipozitive SCSI multiple sau aflate la mare

distanţă. Aldus Corporation 411

1st Avenue

South

Seattle, WA 98104 (206)622-5500 (800)333-2538 Realizează programul de tehnoredactare computerizată Page Maker, precum şi o mare varietate de programe grafice. ALL Computers,

Inc.

1220 Yonge Street Secoiid Floor

Toronto, ONT M4T1W1 . CANADA

perare a datelor Rescue, precum şi numeroase alte instrumente hard și soft pentru testare şi diagnosticare.

cu magistrală locală şi plăci video. Este specializată în realizarea de adaptoare IDE şi SCSI rapide şi flexibile. ALPS America 3553 N. First Street San Jose, CA 95134 (408)432-6000

Produce unităţi de dischete de 5,25 inci şi 3,5 inci utilizate de firma XT şi PS/2. gamă

IBM mai întâi la sistemele AT, iar acum la sistemele De asemenea, produce o de imprimante și scanere.

Altex -Electronics, Inc. 300 Breesport

San Antonio, TX 78216 (800)531-5369 Livrează componente şi dispozitive electronice prin intermediul sistemului de comenzi prin poștă. Ambra Computer Corporation 3200 Beechieaf Court

Suite 1000 Raleigh, NC 27604-1063 (919)713-1550 (800)25-AMBRA (919)713-1599 Fax O companie aparținând IBM care fabrică și vinde sisteme compatibile IBM, ieftine şi performante, prevăzute cu procesoare IBM Blue Lightning şi Pentium și având și alte

caracteristici unicat. Alloy Computer

Products

25 Polter Rd. Littleton, MA 01460 (508)486-0001 (508)486-3755 Fax (508)486-4044 BBS

Amdek Corporation

Produce sisteme de backup pe bandă.

Support

Alpha Research Corporation 8200 Mopac Expressway North

Park North Building, 4120 Austin, TX 78759 (512)418-0220 Fabrică o gamă completă de controlere de disc cu şi fără memorie cache, p!ăci de bază

3471 N. First Street San Jose, CA 95134

(408)473-1200 (800)722-6335 (408)435-2770 Technical (408)922-5729 Fax (408)922-4400 BBS Sucursală a firmei Wyse Technology care produce monitoare.

American Megatrends,

(AMI) 6145-F

Inc.

Northbelt Parkway

Lista firmelor furnizoare Norcross,

GA

30071

(404)263-8181 (800)828-9264 (404)246-8780 BBS Produce componente BIOS compatibile IBM, plăci de bază de o excelentă calitate pentru sisteme cu magistrale ISA, EISA, VL-Bus și PCI, precum şi soft de diagnosticare, ca de

exemplu AMIDIAG, SCSI DIAG

Annabooks 11848 Bernardo Plaza Court

Archive Technology/Ardat,

Sucursală a firmei Conner Tape

Publică şi vinde o excelentă gamă de cărţi şi publicaţii tehnice, în special despre hardul și softul calculatoarelor personale.

şi Remote. Technology

Systems

American National Standards

(ATS)

Institute (ANSI) 11 West 42nd Street 13th Floor

1160 Ridder Park Drive San Jose, CA 95131

New

York, NY

10036

(212)642-4900 Comitetele ANSI stabilesc standardele în industria calculatoarelor. De aici pot fi obținute copii ale tuturor standardelor aprobate de ANSI.

(408)441-7177 (800)359-3580 (800)359-9877 Fax Este largă și de firma

un distribuitor pe scară al unităţilor de hard disc bandă, DAT, produse de Hewlett-Packard. Distri-

buie de asemenea și alte echipa-

P.O. Box 3608 Harrisburg,

PA

17105

(717)564-0100 (800)522-6752 Fabrică o diversitate de conectori, cabluri şi socluri pentru calculatoare, utilizate de mulţi producători de echipamente originale (OEM-Or/gina/ Equipment Manufacturers), printre care și IBM. Andromeda

Research

P.O. Box 222 Milford, OH 45150 (513)831-9708 (513)831-7562 Produce un dispozitiv foarte bun pentru programarea cipuri-

lor EPROM, dispozitiv care se conectează la portul paralel al unui calculator personal. Dispozitivul poate programa cipuri

EPROMde până la 4M şi include soft pentru funcţionare condusă prin intermediul meniurilor pe sistemele compa-

tibile IBM.

i]

Anvil Cases

15650 Salt Lake Avenue Industry, CA 91745 (818)968-4100 (800)359-2684 Produce carcase pentru echipamente care funcţionează în

condiţii grele de exploatare. AOX,

Products care fabrică unităţi de bandă cu capacitate mare de

memorare. Arco Electronics, Inc.

2750 N 29th Ave. Suite 316 Hollywood, CA 33020 (305)925-2688 (305)925-2889 Fax (305)925-2791 BBS Produce o gamă

mente de memorare a datelor. AMP, Inc. AMP Building

inc.

1650 Sunflower Avenue Costa Mesa, CA 92626 (714)641-1230 (800)537-2724

Suite 110: San Diego, CA 92128-2417 (619)673-0870 (800)462-1042 (619)673-1432 Fax

Anthem

1349

completă de

adaptoare Micro Channel ATA IDE utilizate pentru moderniza:

rea sistemelor IBM PS/2. Areal Technology, Inc. 2075 Zanker Road San Jose, CA 95131 (408)436-6800 Fabrică unităţi de hard disc de 3,5 inci cu capacitate mare de

memorare. Arrow Electronics, Inc. 25 Hub Drive

Melville, NY 11747 (516)391-1300 (800)447-5270

inc.

486 Totten Pond Road Waltham,

MA

02154

(617)890-4402 (800)726-0269

Arrowfield International, Inc.

Produce plăcile de modernizare a procesoarelor 386 şi 486 pentru sistemele PS/2 cu magistrală MCA. Apple Computer,

Distribuitor de sisteme şi de echipamente periferice.

Inc.

20525 Mariani Avenue Cupertino, CA 95014 (408)996-1010 (800)538-9696

2822-C Wainut Ave. Tustin, CA 92680 (714)669-0101 (714)669-0526 Fax Fabrică o gamă incredibil de mare de riglete, şine, adaptoare de cablu, măști, carcase pentru

unităţile de disc şi ansambluri complete pentru repararea și îmbunătăţirea performanţelor

unităților de disc pentru firmele Realizează familia de calculatoare personale Apple Macintosh, precum şi echipamente periferice şi soft pentru această familie de calculatoare.

IBM, Compaq și alte firme care produc sisteme compatibile IBM. AST Research, Inc. 16215 Alton Parkway

Irvine, CA 92713-9658

1350

. Anexa B — Lista firmelor furnizoare

(714)727-4141 (800)876-4278 (714)727-4723 BBS Realizează o gamă largă de plăci adaptoare și echipamente periferice pentru sistemele IBM și compatibile IBM, precum şi sisteme compatibile IBM. Astec Standard Power Division of Astec America, Inc. 401 Jones Road Oceanside, CA 92054-1216

(619)757-1880 (619)439-4243 Fax Fabrică surse de alimentare pentru calculatoare personale, ca şi pentru multe alte aplicații. Sursele de alimentare produse de această firmă sunt utilizate ca echipament OEM (Original Equipment Manufacturer) de către multe din firmele renumite care produc calculatoare personale, ca de exemplu firma IBM.

AT&T 55 Corporate Drive Bridgewater, NJ 08807

(404)446-4734 (800)247-1212 (201)769-6397 BBS Produce o gamă de sisteme compatibile IBM-PC. AT&T National Parts Sales Center

2551

E. 40th Avenue

Denver,

CO

80205

(800)222-7278 Distribuie piese de schimb şi

elemente componente pentru sistemele produse de firma AT&T. Sunaţi și cereți catalogul gratuit de piese de schimb AT&T.

ATI Technologies, Inc. 33 Commerce

Valley Drive East

Thornhili, ONT L3T7N6 CANADA (905)882-2600 (905)882-2626 Technical Support

(905)882-2620 Fax (905)764-9404 BBS

Produce o gamă de cipuri și plăci video cu magistrală locală sau standard, de o calitate excelentă. AutoDesk, inc. 2320 Marinship Way

Sausalito, CA 94965 (415)332-2344 (800)445-5415 Realizează pachetul soft Auto-

CAD. Award Software, Inc. 130 Knowles Drive

Los Gatos, CA 95030-1832 (415)968-4433 (408)370-3399 Fax (408)370-3139 BBS Produce o gamă de componente ROM BIOS pentru sistemele compatibile IBM-PC. Beckman

Industrial

3883 Ruffin Road Sap Diego, CA 92123 (619)495-3200 (800)854-2708 Sucursală a firmei Wave Tech care fabrică echipamente de diagnosticare şi testare. Belden Wire and Cable

re, ca şi pentru utilizarea în aplicaţiile care rulează pe serverele de fişiere, unde portul serial intern poate transmite informaţii eronate altui sistem, prin intermediul unui modem. Firma realizează de asemenea un adaptor de mare viteză, prevăzut cu memorie tampon, pentru porturile paralele.

Best Power Technology, P.O. Box 280 Necedah, Wl 54646 (608)565-7200 (800)356-5794 (608)565-2221 Fax

Inc.

Fabrică o excelentă gamă de echipamente pentru protecția „calculatoarelor la perturbațiile tensiunii de alimentare, de la

sisteme UPS cu transformator ferorezonant până la filtre de

reţea şi surse de rezervă. Bitstream, Inc. 215 îst Street Cambridge, MA

02142

(617)497-6222 (800)522-3668 Realizează corpuri de literă, precum şi softul necesar utilizării acestora.

P.0. Box 1980 Richmond, IN 47375 (317)983-5200 (800)235-3361

Black Box Corporation P.O. Box 12800 Pittsburgh, PA 15241

Fabrică produse pentru cablare.

Produce și distribuie o multitudine de produse pentru comunicaţii, incluzând adaptoare de rețea, cabluri și conectori

Berkshire Products, Inc. 2180 Pleasant Hill Road Suite A-5185 Duluth, GA 30136-4663 (404)271-0088 (404)932-0082 Fax Realizează un produs de monitorizare şi diagnosticare, numit System Sentry, care urmărește în mod continuu performanţele sursei de alimentare şi temperatura internă a sistemului, ca

și voltajul bateriilor care alimentează memoria CMOS şi codul POST din memoria BIOS. System Sentry este proiectat pentru aplicaţii de diagnostica-

(412)746-5530

pentru o mare varietate de aplicații. Boca Research, Inc. 6413 Congress Avenue

Boca Raton, FL 33487-2841 (407)997-6227 (407)241-8088 Technical Support

(407)997-0918 Fax (407)241-1601 BBS Fabrică o gamă de plăci adaptoare ieftine pentru sistemele compaţibile IBM.

Lista firmelor furnizoare Bondwell Industrial Company, Inc. 47485 Seabridge Drive Fremont, CA 94538 (510)490-4300 Fabrică o gamă laptop.

de sisteme

Bureau of Electronic Publishing 141 New Road

Borland International

100 Borland Way Scotts Valley, CA 95066-3249 (800)331-0877 (408)431-1000 Technical Support

(408)822-4269 Technical Fax (408)431-5096 BBS Firmă de soft care realizează

produsele Turbo (limbaje plus medii de dezvoltare integrate), Paradox, ca şi dBase IV (produs achiziționat de la firma Ashton-Tate). Boston Computer Exchange 55 Temple Place Boston, MA 02111 (617)542-4414 Este broker pentru sisteme și compatibile IBM uzate.

Parsippany,

NJ 07054

(201)808-2700 (800)828-4766

Street

Fabrică şi vinde soluţia lichidă

pentru curățarea contactelor Cramolin

NY

13202

(BIX) One Phoenix Mill Lane Peterborough, NH 03458 Este un sistem de informaţii şi mesaje on-line în domeniul calculatoarelor.

«

Revistă lunară care prezintă toate familiile de microcalculatoare. C. Itoh Electronics, Inc. 19300 S. Hamilton Avenue Box 93116

Torrance, CA 90508

Buerg, Vernon D. 139 White Oak Circie Petaluma, CA 94952 (707)778-1811 (707)778-8728 Fax (707)778-8944 BBS 7

Red.

Cai-Abco 6041 Variel Avenue Woodland Hilis, CA 91367 (800)669-2226 (818)704-7733 Fax Distribuie calculatoare personale și echipamente periferice pentru acestea. Canon USA, inc. One Canon Plaza

Lake Suagess, NY 11042 (516)488-6700 (800)221-3333 (516)354-5805 Fax (516)488-6528 BBS Realizează o gamă de imprimante și echipamente video,

precum şi unităţi de dischete. Livrează unităţi de dischete firmelor IBM și Compaq.

Produce imprimante și alte echipamente periferice pentru calculatoare personale.

Casio, Inc. "15 Gardner

Road

Fairfield, NJ 07006 Cable Connection 557 Salmar Avenue

Suite B Campbeli, CA 95008 (408)379-9224 Fabrică o mare varietate de cabluri, conectori și comutatoa-

Realizează programul grafic de prezentare ShowPartner FX.

R-100L

Byte Information Exchange

4421 Syracuse,

Caig Laboratories 1175-0 Industrial Avenue P.O. Box J .

Primeşte și distribuie soft pe

IBM

Realizează programul de formatare și testare a hard discurilor numit HDtest. Acest program, distribuit ca shareware (program oferit de probă), este excelent pentru utilizarea în scopuri de testare sau educaţionale.

Produce o gamă de plăci de bază pentru sistemele bazate pe procesoarele 386 și 486.

Escondido, CA 92025-0051

(603)924-9281 (617)861-9764 BBS

(408)725-0628

Cache Computers, Inc. 46600 Landing Parkway Fremont, CA 94538

discuri CD-ROM.

Byte Magazine One Phoenix Mill Lane Peterborough, NH 03458

Bracking, Jim 967 Pinewood Drive San Jose, CA 95129

Brightbill-Roberts 120 E. Washington

Realizează o excelentă gamă de programe utilitare, inclusiv cunoscutul program LIST. Produsele acestei firme sunt distribuite prin intermediul BBS și CompuServe.

- 1351

re. Cables To Go 1501 Webster Street Dayton, OH 45404

(800)826-7904 Fabrică o mare varietate de cabluri, conectori şi comutatoare.

Fabrică calculatoare de buzunar și ceasuri digitale. Central Point Software, Inc. 15220 NW Greenbrier Parkway Beaverton, OR 97006-9937

(503)690-8088 (800)445-4208 (503)690-8083 Fax (503)690-6650 BBS Realizează programele PC Tools, Copy |! PC şi Central Point Backup. Firma Central Point a furnizat multe din utilitarele încorporate în siste-

1352

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

mele de operare IBM- şi MS-

Chrysler Motors Service

DOS 5.0 şi ulterioare.

Publications

Chemtronics, Inc. 8125 Cobb Center Drive

Strongsville,

Kennesaw,

GA

30144

(404)424-4888 (404)424-4267 Fax Produce și vinde o gamă completă de chimicale, materiale şi componente pentru industria

electronică şi de tehnică de calcul. Cherry Electrical Products

(800)426-3832 (714)455-1656 Fax

Service Publications P.0. Box 360450 (216)572-0725

Fabrică adaptoare EISA, PCI şi VL-Bus IDE şi adaptoare de disc SCSI.

Publică documentaţie şi manuale de service pentru maşinile Chrysler.

CMS Enhancements, Inc. 2722 'Michelson Drive Irvine, CA 92715

OH

44136

CI Design Company 1711

Sucursală a firmei Ameriquest care distribuie numeroase

Langley Avenue

Irvine, CA 92714 (714)556-0888

3600 Sunset Avenue Waukegan, IL 60087 (708)662-9200 (708)360-3566 Fax

Fabrică seturi de montare personalizate pentru unităţi de 3,5 inci, folosite de firmele Toshiba, Panasonic și NEC pentru

Fabrică o gamă de tastaturi de

asemenea

foarte bună calitate pentru

case și cabluri cu lungimi co-

sistemele compatibile IBM.

mandate de client.

Chicago Case Company 4446 S. Ashland Avenue

Cipher Data Products, Inc. 10101 Old Grove Road

Chicago,

San Diego, CA 92131 (714)641-1230 (800)424-7437

IL 60609

(312)927-1600

(714)222-6000

unitățile lor de disc. Fabrică de măști frontale, car-

sisteme și echipamente periferice şi este specializată în unităţi de hard disc. Colorado Memory Systems, inc. 800 S. Taft Avenue

Loveland, CO 80537 (303)669-8000 (303)635-1500 (303)667-0997 Fax (303)635-0650 BBS Produce

sisteme de backup pe

bandă, fiind specializată în sisteme QIC-80 şi QIC-40 care

Produce carcase pentru livrarea

se cuplează la calculatoarele personale prin intermediul unei

şi transportul echipamentelor.

Sucursală a firmei loberlin Data care fabrică o gamă de produse pentru backup pe bandă. Furnizează sisteme de backup pe bandă pentru firma IBM.

plăci de interfaţă, al controle-

Chilton Book Company Chilton Way

Ciprico, Inc. 2800 Campus Drive

1070B Rainer Drive Altamonte Springs, FL 32714

Radnor, PA 19089-0230 (215)964-4000 Realizează documentații şi manuale de service excelente pentru operaţiile de service la automobile.

Chinon America, Inc. 660 Maple Avenue Torrance, CA 90503 (800)441-0222 Fabrică o gamă

de unităţi de

dischete și unități CD-ROM. Chips & Technologies, Inc. 4950 Zanker Road San Jose, CA 95134 (408)434-0600 (800)944-6284 Realizează cipuri specializate pentru firmele producătoare de plăci de bază.

Plymouth,

MN

SCSI

Citizen America Corporation 2450 Broadway

Suite 600 Santa Monica, CA 90404 (310)453-0614 (800)556-1234 (310)453-2814 Fax (310)453-7564 BBS Fabrică o gamă

de imprimante

_Şi unităţi de dischete. CMD Technology, Inc. 1 Vanderbit Irvine, CA 92718 (714)454-0800

lor paralele.

j

Columbia Data Products (407)869-6700 (407)862-4725 Fax (407)862-4724 BBS

55441

(800)727-4669 Produce adaptoare gazdă foarte performante.

rului de dischetă sau al porturi-

Realizează drivere SCSI pentru adaptoareie gazdă FASST produse de firma Western Digital.

Comb 720 Anderson

Avenue

Street Cloud, MN 56372 (612)535-4944 (800)328-0609 Lichidează din stoc şi distribuie o gamă largă de produse care nu se mai fabrică, inclusiv

sisteme compatibile IBM-PC și echipamente

acestea.

periferice pentru

Lista firmelor furnizoare Compaa Computer Corporation 20555 State Highway 249 Houston, TX 77070 ,

(713)370-0670 (800)231-0900 (800)652-6672 Technical Support

(713)378-1418 BBS Produce sisteme compatibile IBM foarte performante.

CompUSA,

Inc.

15151 Surveyor A Addison, TX 75244

Service (CIS) 5000 Arlington Centre

Boulevard Columbus, OH 43220 (614)457-8600 (800)848-8990 Cel mai mare serviciu on-line de rumuri sponsorizate de firmele producătoare şi furnizoare pentru asigurarea asistenţei tehnice. Computer Component Source, inc. 135 Eileen Way Syosset, NY 11791-9022

(516)496-8727 (800)356-1227 (516)496-8984 Fax (800)926-2062 Fax

(708)465-6000 (708)465-6800 Sales Fax 1708)465-6899 BBS

600 Community Drive Manhasset, NY 11030-3875 (516)562-5000 (516)562-5468

de vânzare cu

sistemului de comenzi poștale. Oferă o paletă deosebit de largă de echipamente de marcă, cu preţuri la care aplică reduceri. Computer Graphics

O excelentă revistă săptămânală din domeniul calculatoarelor, care publică noutăți pentru supermagazinele de calculatoa-

re şi pentru firmele care vând calculatoare „en-gros” sau „en-detail”.

World

Magazine

Computer Shopper Magazine

PennWell Publishing Co. Advanced Technology Group 1714 Stockton Street

Titusville, FL 32780 (305)269-3211

5211

S. Washington

Avenue

O revistă în domeniul industrial tratând probleme de grafică pe calculator — hard, soft şi aplicații.

Revistă lunară pentru cei ce doresc să facă experimente,

ca

și pentru amatorii de chilipiruri. Publică un foarte mare număr de anunţuri.

Computer Hotline Magazine

15400 Knoll Trail 1500

Computer

Dallas, TX

West World Productions, 924 Westwood, Blvd.

75248

(214)233-5131 (800)866-3241 O revistă care publică anunţuri,

Technology Review

Magazine inc.

Suite 650 Los Angeles, CA 90024-2910 (310)208-1335

oferind cititorilor excelente

Distribuie un mare număr de părți componente ale calculatoarelor personale, destinate depanării. Este specializată în componente pentru afişare, cum ar fi transformatoarele de linii şi altele. Computer Design Magazine

Publishing Co. Technology

Computer Retail Week Magazine CMP Publications, inc.

San Francisco, CA 94133

informaţii şi mesaje; oferă fo-

119 Russell Street P.O. Box 417 Littieton, MA 01460 (617)486-9501

Computer Discount Warehouse 1020 E. Lake Cook Road Buffalo Grove, IL 60089

personale și prin intermediul

CompuServe Information

Advanced

cațţi în va/ue-added reselling (vânzarea echipamentelor la care se adaugă soft sau hard care le sporeşte valoarea) a echipamentelor de tehnică de calcul.

amănuntul a calculatoarelor

Supermagazin de vânzare a calculatoarelor cu amănuntul şi prin intermediul sistemului de comenzi poștale.

PennWil

O excelentă revistă în domeniul industrial pentru inginerii şi managerii din domeniul electronic. Publică articole despre toate tipurile de componente hard ale calculatoarelor.

Supermagazin

(214)702-0055 1800)932-2667

1353

Group

surse pentru schimbarea şi

O excelentă revistă tehnică

repararea componentelor defecte sau pentru achiziționarea de echipamente noi sau uzate la preţuri „en-gros”.

lunară pentru integratorii de sisteme, pentru cei care vând în sistemul de va/lue-added reselling (vânzarea echipamentelor la care se adaugă soft sau

Computer Reseller News Magazine CMP Publications, Inc. 600 Community Drive

hard care le sporeşte valoarea)

Manhasset, NY 11030-3875 (516)562-5000 (516)562-5468 O excelentă revistă săptămânală din domeniul! calculatoarelor, care publică noutăţi pentru specialiștii în calculatoare impli-

și producătorii de echipamente originale.

Comtech Publishing Ltd. P.0. Box 12340 Reno, NV 89510 (702)825-9000 (800)456-7005

(702)825-1818 Fax Realizează dSalvage

1354

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

Professional, cel mai bun şi mai complet soft disponibil pentru recuperarea datelor din fişierele de tip xBASE şi refacerea acestor fișiere. Connector

Resources

Unlimited

(CRU) 1005 Ames Avenue Milpitas, CA 95035 (408)957-5757 Produce o gar: * variată de

carcase de disc, kituri de montare, cabluri şi conectori pentru sistemele IBM şi Macintosh. Conner Peripherals, Inc. 36 Skyline Dr. Lake Mary, FL

Creative Labs, Inc. 2050 Duane Avenue

Santa Clara, CA 95054 (408)428-6600 (800)544-6146 (408)428-6622 Support

Technical

(408)428-6011 Fax (408)428-6660 BBS Produce familia de plăci audio Soundblaster pentru aplicaţii în domeniile audio și multimedia. CS Electronics 1342 Bell Avenue

Tustin, CA 92680 (714)259-93100 (714)259-0911

Fax

Intel, precum și coprocesoare matematice pentru sistemele bazate pe procesoarele 286, 386SX şi 386DX. Un produs foarte performant al acestei firme este cipul 486DRx2, un procesor 486 cu frecvenţă de ceas dublă care este compatibil din punct de vedere al asignării pinilor cu procesorul Intel 386DX şi care poate fi folosit pentru a moderniza sistemele

386DX existente. Dak Industries, Inc. 8200 Remmet Avenue Canoga Park, CA 91304 (818)888-8220 (800)325-0800 (818)715-7153 BBS

(407)263-3500 (800)421-1879 (800)821-8782 (407)263-3502 BBS

Produce o gamă de cabluri de foarte bună calitate pentru unităţile de disc și de bandă, fiind specializată în aplicaţii

Produce o gamă de sisteme de backup pe bandă, de la unităţi DC-2000, la unităţi DAT și de 8mm. Furnizează sisteme de backup pe bandă firmei IBM.

Oferă cabluri având lungimea, conectorii și impedanţa cerute de client pentru o potrivire corespunzătoare cu sistemul deja existent şi utilizează cel mai bun material disponibil pentru fabricarea cablurilor.

tibile IBM-PC şi echipamente

Cumulus Corporation 23500 Mercantile Road Cleveland, OH 44120

Produce ceasuri de timp real şi module RAM nevolatile, utilizate de un mare număr de producători de echipamente originale (OEM - Or;gina! Equipment Manufacturers), printre care se numără firmele IBM şi Compaq.

Core International, Inc. 7171 North Federal Hwy. Boca Raton, FL 33487 (407)997-6055 (407)241-2929 BBS

SCSI-1, SCSI-2 şi SCSI-3,.

(216)464-3019 BBS Distribuie unități de hard disc de la numeroase firme producătoare, printre care Seagate și Western Digital.

Fabrică produse pentru modernizarea procesoarelor, precum și sisteme imitație (clone).

Corel Systems, Inc. 1600 Carling Avenue

Curtis Manufacturing 30 Fitzgerald Drive

Ottawa, ONT K1Z8R7 CANADA (613)728-8200 (613)728-9790 Fax (613)728-4752 BBS

Jaffrey, NH 03452 (603)532-4123 (800)955-5544

Realizează programul grafic CorelDraw!, precum și Corel

SCSI, un set de driver SCSI care are încorporate programe pentru o multitudine de dispozitive SCSI şi adaptoare gazdă

SCSI.

Co, Inc.

Produce o gamă completă de accesorii, cabluri și truse de scule pentru calculatoare. Cyrix Corporation 2703 N. Central Expressway Richardson, TX 75080

(800)327-6284 (214)699-9857 Fax Realizează procesoare rapide compatibile cu procesoarele

Lichidează din stoc şi distribuie o mare varietate de produse care nu se mai fabrică şi/sau unice, inclusiv sisteme compaperiferice pentru acestea. Dallas Semiconductor 4401 S. Beltwood Parkway Dallas, TX 75244 (214)450-0400

Damark International, inc. 7101 Winnetka Avenue North Minneapolis, MN 55429 (800)729-9000

Lichidează din stoc şi distribuie o diversitate de produse care nu se mai fabrică, inclusiv sisteme compatibile IBM-PC şi echipamente periferice pentru

acestea. Data Based Advisor Magazine Data Based Solutions 4010 Morena Blvd.

Suite 200 San Diego, CA

92117

(619)483-6400

Lista firmelor furnizoare O revistă excelentă care publică articole despre soft aplicativ şi rutine de programare în domeniul bazelor de date.

Realizează pachetele soft de comunicaţii ProCOMM şi ProCOMM Plus.

New York, NY 10020 (212)512-2000

|

O excelentă revistă care publică articole despre rețele și comunicații.

Corporation

9505 Arboretum Boulevard Austin, TX 78759 (512)338-4400 (800)426-5150 (512)338-8528 BBS Produce o gamă de sisteme compatibile IBM, foarte performante și având prețuri scăzute.

DiagSoft, Inc. Data Depot 1710 Drew Clearwater,

5615 Street FL 34615-2151

(813)446-3402 (800)275-1913 (800)SOS-DIAGnostics (7673424) (813)443-4377 Fax Realizează placa de diagnosticare PocketPOST pentru siste-

mele cu magistrale ISA și EISA, precum şi alte produse soft și hard pentru diagnosticare,

toate de o calitate foarte bună. Data Technology Corporation (DTC) 1515 Centre Pointe Drive Milpitas, CA 95035-8010 (408)942-4000 (408)942-4027 Fax (408)942-4197 BBS Produce o gamă completă de controlere de hard disc pentru sistemele cu magistrale ISA şi

EISA. Datamation Magazine Cahners Publishing Co. 44 Cook Street Denver, CO 80206

(303)470-4000 O excelentă publicaţie care cuprinde articole despre reţele și comunicații. Datastorm Technologies, 3212 Lemone Boulevard Columbia, MO 65205

(314)443-3282 (314)875-0503 BBS

Inc.

pentru unităţi şi controlere de hard disc existentă pe piaţă. Distributed Processing Tech.

Dell Computer Data Communications Magazine McGraw-Hill Inc. 1221 Avenue of the Americas

1355

Scotts Valley Drive

Suite 140 Scotts Valley,

CA

95066

(408)438-8247 (800)342-4763 (408)438-7113 Fax Realizează programul de diagnosticare sisteme PC la nivel utilizator, QAPlus. Realizează de asemenea QAPlus/FE (Field Engineer), un program excelent ce include testarea completă a unităților de dischete și utiltarul Power Meter pentru evaluarea performanţelor (benchmark). Digi-Key Corporation 701 Brooks Ave. South P.O. Box 677 Thief River Fals, MN 567010677 (800)344-4539 (218)681-3380 Fax Vinde o imensă diversitate de componente electronice şi de tehnică de calcul, instrumente, precum și echipamente de testare. Publică un catalog complet al tuturor acestor produse. Direct Drives 1107 Euclid Lane Richton Park, IL 60471 (708)481-1111

(DPT) 140 Candace

Drive

Maitland, FL 32751 (407)830-5522 (407)831-6432 BBS (407)830-1070 BBS Fabrică adaptoare gazdă

SCSI

cu memorie cache, foarte performante. Diversified Technology 112 E. State Street Ridgeland, MS 39158 (601)856-4121 Domestic (201)891-8718 International (800)443-2667 Produce sisteme compatibile IBM-PC montate în rack și pentru lucrul în medii industriale, precum și o mare varietate de funduri de sertar pentru unitatea centrală şi adaptoare multifuncţionale. Dr. Dobb's Journal of Software Tools M&T Publishing 501 Galveston Drive "Redwood City, CA 94063 O publicaţie care se adresează programatorilor, publicând articole referitoare la diverse subiecte din domeniul programării. DTK Computer, Inc. 17700 Castleton Street Industry, CA 91748 (818)810-8880 (818)333-6548 Fax Realizează sisteme compatibile IBM şi soft BIOS. Dukane Corporation 2900 Dukane Drive St. Charles, IL 60174

Distribuie o incredibilă varietate

(708)584-2300 (708)584-5156 Fax

de controlere şi unități de hard disc. De asemenea, publică Hard Drive Buyer's Resource Guide, cea mai precisă şi mai completă listă de specificaţii

Produce cele mai bune dispozitive de proiecţie care sunt disponibile în prezent. Este specializată în unităţi portabile

1356

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

cu luminozitate ridicată pentru panouri cu cristale lichide. D. W. Electrochemicals, Ltd. 97 Newkirk Road North Unit 3 Richmond Hill, Ontario LAC 3G4

(905)508-7500 (905)508-7502 Fax Fabrică și vinde soluţia pentru curățarea şi îmbunătăţirea

contactelor Stabilant 22. Stabilant 22 este concentratul şi Stabilant 22a este o soluție diluată cu izopropanol în raportul de 4 la 1, soluţie care este recomandată în marea majorita-

_te a cazurilor. Dynatech Computer Power, Inc.

5800 Butler Lane Scotts Valley, CA 95066 (800)638-9098 Produce o gamă de dispozitive pentru protecția calculatoarelor la perturbațiile tensiunii de alimentare. Edmund

Scientific

101 E. Gloucester Pike Barrington, NJ.08007

(609)573-6250 Livrează componente pentru cercetarea științifică, incluzând echipamente și componente optice, echipamente de testare şi o mulțime de componente și

doresc să se aboneze la această revistă sunt liberi să o facă.

End! Publications 14426 Black Walnut Court Saratoga, CA 95070

Electronic Engineering Times Magazine CMP Publications, Inc. 600 Community Drive Manhasset, NY 11030-3875

Publică documentații tehnice referitoare la interfaţa SCSI,

gul editat de această firmă

reprezintă un adevărat vis pentru orice experimentator! Electronic Buyers" News Magazine

CMP Publications, inc. 600 Community Drive Manhasset, NY 11030-3875

(516)562-5000 (516)562-5468 O excelentă revistă săptămânală care publică noutăți și informaţii pentru toţi cei implicaţi în domeniul electronicii (management, materiale, cumpărări-vânzări). Cei care

cum ar fi The SCS! Bench

(516)562-5000 (516)562-5468

Reference şi The SCSI Encyclopedia.

O excelentă revistă săptămânală care publică noutăţi pentru ingineri şi directorii tehnici. Cei care doresc să se aboneze la această revistă sunt liberi să o facă.

Epson America, inc. OEM Division ” 20770 Madrona Avenue Torrance, CA 90509-2842

(213)782-5220 Fax (800)922-8911 FAXback Information Line

Electronic Products Magazine Hearst Business

(408)782-4531

Communications, Inc. 645 Stewart Ave.

Fabrică imprimante, unităţi de floppy-disc şi o gamă de sisteme compatibile IBM.

Garden City, NY 11530 (516)227-1300 (516)227-1444 Fax O excelentă revistă care publică atât articole cu caracter informativ despre componente electronice şi de tehnică de calcul, cât şi articole tehnice cu caracter aprofundat. Cei care doresc să se aboneze la această revistă sunt liberi să o facă. Elek-Tek, Inc. 7350 North Linder Avenue

Skokie, IL 60077 (708)677-7660 (800)395-1000

dispozitive electronice. Catalo“

(408)867-6642 (408)867-2115

Supermagazin

pentru vânzarea

calculatoarelor cu amănuntul. Oferă o paletă deosebit de largă de echipamente de marcă la preţuri cu reducere. Emerson Computer Power 15041 Bake Parkway

4 Irvine, CA

92718

(714)457-3600 _1800)222-5877 Produce o gamă de dispozitive pentru protecţia calculatoarelor la perturbațiile tensiunii de alimentare.

BBS

Everex Systems, Inc. 5020 Brandin Ct. Fremont, CA 94538

(510)498-1111 (800)821-0806 Sales (510)498-4411 Support

Technical

(510)226-9694 BBS Produce sisteme compatibile IBM-PC şi echipamente periferi-

ce pentru acestea. Exabyte Corporation 1685 38th Street

Boulder, CO 80301 (303)442-4333 Fabrică sisteme de backup pe

bandă de 8 mm de foarte bună calitate. Excel, Inc. 2200 Brighton-Henrietta Townline Road Rochester, NY 14623 Distribuie sisteme

IBM PC, XT,

AT şi PS/2 recondiționate, precum și imprimante, muri, monitoare, etc.

mode-

Lista firmelor furnizoare

Fedco Electronics, inc.

Realizează softul de comunica-

1357

Produce unități de bandă cu

184 W. 2nd Street Fond du Lac, WI 54936

ție Omodem.

capacitate de memorare mare.

(414)922-6490 (800)542-9761

Fujitsu America, Inc.

Global Engineering Documents

Produce şi vinde o gamă foarte diversă de baterii pentru calculatoare. Fessenden Technologies 116N. 3rd Street

Produce o gamă de unități de hard disc de mare capacitate de memorare.

Ozark, MO 65721 (417)485-2501 Companie

Future Domain Corporation

de service care

repară şi recondiţionează monitoare și unități de hard disc. Oferă de asemenea echipamente pentru testarea unităților de hard disc şi dischete. Fifth Generation Systems, 10049 N. Reiger Road

3055 Orchard Drive San Jose, CA 95134 (408)432-1300 (800)626-4686 (408)944-9899 BBS

Inc.

Baton Rouge, LA 70809 (504)291-7221 (800)873-4384 (504)295-3344 BBS

2801 McGraw Avenue Irvine, CA 92714

(714)253-0400 (714)253-0913 Fax (714)253-0432 BBS Realizează o familie de adaptoare gazdă SCSI și softul corespunzător, foarte perfor-

mante. Gateway

2000 Drive

Realizează o mare varietate de utilitare soft, cum ar fi FASTBACK, Mace Utilities şi Brooklyn Bridge. A fost achiziționată de curând de

North Sioux City, SD 57049 (605)232-2000 (800)523-2000 (605)232-2109 BBS

firma Symantec.

Produce o foarte cunoscută gamă de sisteme compatibile

Fluke, John Manufacturing

IBM-PC vândute prin intermedi-

Company,

ul sistemului de comenzi poştale. Sistemele produse de această firmă folosesc în principal plăci de bază Micronics, componente BIOS Phoenix şi tipodimensiuni standard în domeniul industrial.

Inc.

P.O. Box 9090 Everett, WA 98206-9090 (206)347-6100 (800)443-5853 (206)356-5116 Fax Produce o gamă de instrumente numerice pentru diagnosticare, incluzând seria de produse

9000, destinată depistării defectelor plăcilor de bază ate calculatoarelor personale până

la nivel de cip. Aceste sisteme sunt utilizate de numeroase firme producătoare de plăci de bază, pentru diagnosticare şi depistarea defectelor. Forbin Project P.O. Box 702

Cedar Falls, IA 50613

(303)792-2181 (800)854-7179 (303)792-2192 Fax Reprezintă o sursă pentru diverse standarde industriale,

cum ar fi standardele SCSI-1, SCSI-2, SCSI-3, ATA IDE, ESDI și multe altele, inclusiv standardele ANSI.

Spre deosebire de

ANSI, vinde şi proiecte ale standardelor care nu au fost complet aprobate de ANSI.

Globe Manufacturing, Inc. 1159 Route 22 Mountainside,

NJ 07092

(908)232-7301 (800)227-3258 Fabrică diverse părți metalice

P.0O. Box 2000 610 Gateway

15 Inverness Way East Englewood, CO 80112-5704

Gazelle

305 North 500 West Provo, UT 84601 (801)377-1288 (8B00)RUN-FAST (786-3278) (801)373-6933 Fax

pentru montarea

plăcilor adap-

toare. Golden Bow

Systems

P.0O. Box 3039 San Diego, CA

92163-1039

(619)298-9349 (800)284-3269 Realizează VOPT, cel mai bun şi mai rapid program de optimizare a discului, existent pe piaţă.

GoldStar Technology, inc.

!

1000 Sylvan Ave. Englewood Cliff, NJ 07632

(201)816-2000 Fabrică o gamă color.

de monitoare

GRACE Electronic Materials 77 Dragon Court Woburn, MA 01888

(61 7)935-4850 (617)933-4318 Fax

Realizează programul Optune pentru defragmentarea discului și îmbunătăţirea performanţelor acestuia,

toare de căldură şi radiatoare.

GigaTrend, Inc.

Great Falls Computer Corp.

2234 Rutherford Road Carlsbad, CA 92008 (619)931-9122

Brookville, MD (301)774-0842

Produce benzi bune conducă-

300 Brighton Dam

Rd.

1358

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

(301)774-3686 Fax

modemuri.

Este o corhpanie de service specializată în repararea calculatoarelor personale şi recuperarea datelor.

Heathkit Education Systems Heath Company 455 Riverview Dr. Benton Harbor, MI 49023 (616)925-6000 (800)253-0570

GSI (Great Software Ideas), inc. 17951-H Skypark Circle Irvine, CA 92714-6343 (714)261-7943 (800)486-7800 (714)757-1778 Fax

Vinde kituri excepţionale pentru studiul proiectării în domeniul electronicii și al calculatoarelor.

Produce o gamă extrem de puternică și în acelaşi timp extrem de flexibilă de adaptoare IDE şi controlere de dischete, inclusiv unități cu chei de protecţie, şi suport pentru unităţile de dischete de 2,88M. De asemenea, oferă kituri complete pentru modernizarea unităţilor de 2,88M. Controlerele IDE produse de această firmă au încorporată o componentă BIOS flexibilă care le permite să coexiste cu alte interfețe de unităţi instalate în sistem. Harbor Electronics 650 Danbury Road Ridgefield, CT 06877 (203)438-9625 (203)431-3001 Fax Realizează o gamă

de cabluri

-3 de foarte bună calitate. Hauppauge Computer Works, Inc. ! 91 Cabot Court Hauppauge, NY 11788

(516)434-1600 (800)443-6284 Fabrică plăci de bază pentru modernizarea sistemelor compatibile IBM-PC. Microcomputer

Products

P.O. Box 105203 Atlanta, GA 30348 (404)840-9200 (800)874-2937 (404)446-6336 BBS Produce o gamă

Publică documentaţia şi manualele de service pentru produsele firmei General Motors. Hermann Marketing 1400 North Price Road

St. Louis, MO 63132-2308 (800)523-9009 (314)432-1818 Fax Distribuie o gamă de produse și accesorii „Uniquely intel”. . Favoritele mele sunt tricourile, ceștile de cafea și în special brelocurile care conţin procesoarele Intel 386DX și 486DX încapsulate în materia! plastic

transparent.

de interconectare SCSI-1, -2 şi

Hayes

Helm, Inc. Publications Division P.0. Box 07130 Detroit, MI 48207 (313)865-5000

completă

de

Fabrică echipamente periferice pentru calculatoare personale, inclusiv unităţi de hard disc şi afișaje cu cristale lichide. Hypertech 1910 Thomas Road Memphis, TN 38134

(901)382-8888 Produce și vinde o mare diver-

sitate de memorii EPROM pentru diverse automobile, bine realizate și foarte performante. Hyundai Electronics America 166 Baypointe Parkway

San Jose, CA 95134 (408)473-9200 Fabrică sisteme compatibile IBM-PC. IBM Desktop Software 472 Wheelers Farm Road Milford, CT 06460 (800)426-7699 Produce soft de aplicaţie pentru sistemele IBM-PC, cum ar fi Display Write şi PC Storyboard. IBM National Distribution

Hewlett-Packard, San Diego Site 16399 W. Bernardo Drive San Diego, CA 92127-1899

(619)592-4522 (800)333-1917 HP FIRST (Fax information

Hitatchi America, Ltd. 50 Prospect Avenue Tarrytown, NY 10591 (914)332-5800

Retrieval System)

(208)344-4809 HP FIRST (Fax

Division (NDD) 101 Paragon Drive Montvale, NJ 07645

(800)426-9397 (800)992-4777 Realizează şi acordă asistenţă tehnică pentru sistemele de

Information Retrieval System)

operare IBM DOS şi 0S/2.

Fabrică o gamă largă de sisteme compatibile IBM-PC şi imprimante de cea mai bună calitate.

IBM OEM Division 1133 Westchester

Hewlett-Packard, Disk Memory Division 11413 Chinden Boulevard Boise, ID 83714 (208)396-6000 Produce unități de hard disc de 3,5 inci cu capacitate mare de memorare.

Avenue

White Plains, NY 10604 (914)288-3000 Realizează și distribuie ale firmei IBM, cum ar unități de hard disc de de înaltă capacitate de

produse fi cipuri, 3,5 inci memo-

rare şi componente pentru conectarea

la reţea.

Lista firmelor furnizoare IBM Parts Order Center

IBM Technical Directory

P.0. Box 9022 Boulder,

CO

P.O. Box 2009

80301

Racine, WI

(303)924-4100 Orders (303)924-4015 and Lookup

Part Number

ID

Centrul naţional IBM pentru furnizarea de piese de schimb. IBM PC Company 11400 Burnet Road

Austin, TX 78758 (512)823-2851 (800)IBM-3333 (800)426-7015 IBM PC Co. Factory Outlet (discontinued/used equipment) (800)426-4329 IBM Fax Information Service (FAXback system)

(800)426-3395 IBM Tech Support Fax information (FAXback system)

(919)517-0001

IBM National

Support Center BBS

(919)517-0095 IBM NSC BBS Status Line (voice) Produce și acordă asistență

tehnică pentru sistemele PS/2, PS/2 Valuepoint și PS/1.

53404

(414)633-8108 (800)426-7282 Este sursa de cărţi, manuale de referință, documentaţie și utilitare soft pentru sistemele realizate de firma IBM. Illinois Lock 301 West Hintz Road

Wheeling, IL 60090-5754 (708)537-1800 (708)537-1881 Fax Produce chei de siguranță pentru sisteme IBM și compati-

bile IBM. InfoChip Systems, Inc. 2840 San Tomas Expressway Santa Clara, CA 95051

(408)727-0514 (408)727-2496 BBS Realizează produsul Expanz pentru comprimarea datelor.

Info World Magazine 375 Cochituate Road

IBM PC Direct

Framingham,

3039 Cornwallis Road

(508)879-0446 Fax

Building 203 Research Triangle Park, NC

27709-9766 (800)IBM-2Y0U

(426-2968)

(800)465-7999

Canada

MA

01701

Publică revista /nfowor/d, care cuprinde prezentări excelente ale produselor din domeniul calculatoarelor.

(800)426-4182 Fax Sucursală a companiei IBM pentru vânzarea prin intermediul sistemului de comenzi poştale. Vinde sisteme IBM şi sisteme produse de terţi producători aprobaţi de IBM, oferind reduceri faţă de listele de preţuri. IBM Personal Systems

Technical Solutions Magazine The TDA

Group

P.O. Box 1360 Los Altos, CA 94023-1360 (800)551-2832 (415)948-4280 Fax

inline, Inc. 1901 E. Lambert Rd. Suite 110 La Habra, CA 90631

(310)690-6767 (800)882-7117 Produce o gamă completă de accesorii video, printre care se numără amplificatoare de distribuție, drivere de linie, interfeţe pentru proiectoare şi cabluri. lnmac 2465 Augustine Santa Clara, CA

Rd. 95052

(408)727-1970 Publică o revistă bilunară despre sistemele IBM PC şi programele pentru acestea.

Distribuie o mare diversitate de componente pentru calculatoare, dischete, cabluri ș.a.m.d.

1359

Integrated Information Technology (iiT) 2445 Mission College Boulevard | Santa Clara, CA 95054

(408)727-1885 *

Produce coprocesoare matematice rapide, compatibile Intel, pentru sistemele cu procesoare 286, 386SX şi 386DX. Intel Corporation 3065 Bowers Avenue Santa Clara, CA 95051

(408)765-8080 (800)548-4725 Produce microprocesoare foloSite la sistemele IBM şi compatibile IBM. Produce de asemenea o gamă de plăci de memorie şi plăci acceleratoare. Intei PC Enhancement Operations 5200 NE Elam Young Parkway

Hillsboro, OR 97124 (503)629-7354 (503)696-8080 (800)538-3373 (503)645-6275 BBS Fabrică o mare varietate de produse pentru modernizarea

sistemelor PC și plăci de exten„sie, inclusiv cipul Overarive, adaptoare de memorie AboveBoard, module de memorie SIMM și modemuri. interface Group 300 First Avenue Needham, MA 02194 (61 7)449-6600 Organizează Comdex/Fall

expoziţiile anuale și Comdex/Spring.

international Electronic Research Corp. (IERC) 135 W. Magnolia Boulevard

Burbank, CA 91502 (213)849-2481 (818)848-8872 Fax Fabrică o excelentă gamă de radiatoare, inclusiv modele înguste, cu prindere pe cip, în special pentru procesoarele

1360

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

486 şi Pentium, şi care nu necesită un soclu special. Intex Solutions, Inc. 35 Highland Circle

Needham, MA 02194 (617)449-6222 (617)444-2318 Fax

electronice şi de tehnică de calcul. Jensen Tools 7815 S. 46th Street Phoenix, AZ 85044

(602)968-6231 (800)426-1194

Realizează şi distribuie produse

Fabrică și vinde instrumente şi

soft, îndeosebi produse pentru îmbunătățirea programelor Lotus, cum ar fi programul Rescue Plus Lotus pentru recuperarea datelor din tabelele de calcul Lotus. Rescue este cel mai complet şi mai performant pro-

echipamente de testare de cea

gram pentru recuperarea datelor din tabelele de calcul Lotus. lomega Corporation

1821 West 4000 South Roy, UT 84067 (801)778-1000 (800)777-6654 Sales (801)392-9819 BBS Fabrică discul amovibil Bernoulli. IQ Technologies, inc.

13625 NE 126th Place Kirkland, WA 98034 (206)823-2273 (800)277-2817 Fabrică dispozitive și cabluri de interconectare pentru sistemele

mai bună calitate. Kalok Corporation 1289 Anvilwood Avenue Sunnyvale, CA 94089

(408)747-1315 Sucursală a.firmei JTS care fabrică o gamă de unităţi de hard disc de 3,5 inci, ieftine. Kenfil Distribution 16745 Saticoy Street

Van Nuys, CA 91406 (818)785-1181 Sucursală a firmei Ameriquest, care este un distribuitor de soft de primă mărime. Kensington Microware, 2855 Campus Drive

Ltd.

San Mateo, CA 94403 (415)572-2700 (415)572-9675 Fax (800)535-4242 Produce şi livrează accesorii

Jameco Computer Products 1355 Shoreway Road

personale, precum mente periferice.

JDR Microdevices 2233 Branham Lane San Jose, CA 95124

(408)494-1400 (800)538-5000 (408)559-0253 BBS Livrează cipuri, unități de disc şi diferite componente

Produce o gamă de surse de alimentare, carcase, kituri de instalare și alte accesorii folosite la fabricarea sistemelor compatibile IBM. Key Tronic Corporation North 4424 Sullivan Road Spokane, WA 99216

(509)928-8000 (800)262-6006 Fabrică tastaturi ieftina pentru calculatoare personale.

IBM şi Compaa, ca și plăci de modernizare a procesorului bazate pe magistrală MCMaster pentru sistemele cu arhitectură MCA. Livrează de asemenea numeroase module SIMM şi module pentru îmbunătăţirea performanţelor discurilor. Labconco Corporation 8811 Prospect Kansas City, MO 64132

(816)333-8811 (800)821-5525 (816)363-0130 Fax

producerea

Este

și repararea unităţi-

lor de hard disc şi a altor echipamente

(310)948-2084 (310)942-0536 Fax

şi echipa-

Produce o excelentă familie de module pentru înlocuirea directă a procesorului la sistemele

„Curate” care se utilizează la

Key Power, inc. 11853 East Telegraph Road Santa Fe Springs, CA 90670

componente ale calculatoarelor

17600 Newbope Street Fountain Valley, CA 92708 (714)435-2600 (800)835-6575 (714)435-2699 Fax

bancuri de lucru şi incinte

pentru calculatoare.

Distribuie, prin sistemul de comandă prin poştă, părți

Kingston Technology Corporation

Fabrică o mare varietate de

PC, inclusiv dispozitivele SmartCable RS232.

Belmont, CA 94002 (415)592-8097

cunoscută în principal ca furnizor de tastaturi pentru firma Compaq, dar livrează de asemenea tastaturi ieftine şi altor firme producătoare de sisteme compatibile IBM.

sensibile.

Lan Magazine Telecon Library Inc.

12 W. 21th St. New York, NY 10010 (212)691-8215 (800)677-3435 Publică articole referitoare la diverse subiecte din domeniul rețelelor locale (LAN - Loca/ Area Networks). LAN 7imes Magazine Novell Inc.

122 E. 1700 S. P.0. Box 5900 Provo, UT 84606 (801)379-5588 (800)526-7937

/

Lista firmelor furnizoare 7

Publică articole referitoare la diverse subiecte din domeniul reţelelor locaie (LANs - Loca/ Area Networks) şi în special despre softul de reţea realizat de firma Novell. Landmark Research International

703 Grand Central Street Clearwater, FL 34616 (813)443-1331 (800)683-6696

1361

te bună percepţie tactilă, precum şi monitoare și surse de alimentare.

Manzana Microsystems, P.O. Box 2117 Goleta, CA 93118

Liuski International, Inc. 10 Hub Drive

Produce controlere și subsisteme pentru îmbunătăţirea performanţelor unităţilor de dischete.

Melville, NY 11747 (516)454-8220

Mastersoft, Distribuitor hard pentru o mare

varietate de sisteme și echipamente periferice.

inc.

inc.

6991 E. Camelback Road Scottsdale, AZ 85251 (602)277-0900 (800)624-6107

Longshine Computer, inc. Realizează programul de diagnosticare Service Diagnostics PC, precum şi plăcile adaptoare pentru diagnosticare Kickstart.

Realizează de asemenea cunoscutul program Landmark System Speed Test.

2013

N. Capitol Avenue

(408)942-1746

Realizează Word for Word, un program de procesare texte și conversie fişiere.

San Jose, CA 95132 Fabrică diverse adaptoare

Maxell Corporation of America

pentru sistemele PC, incluzând

22-08 Route 208

adaptoare de dischete, adaptoare de hard disc, adaptoare

Fair Lawn,

(800)533-2836

SCSI, adaptoare Token Ring,

Laser Magnetic Storage 4425 Arrowswest Drive Colorado Springs, CO 80907

adaptoare Ethernet, etc.

Produce suporturi magnetice pentru memorarea datelor,

(719)593-7900 (800)777-5764

Lotus Development Corporation 55 Cambridge Parkway

inclusiv discuri şi casete.

Cambridge, MA 02142 (617)577-8500 (800)343-5414

Maxi Switch, Inc. 2901 East Elvira Road Tucson, AZ 85706

Realizează produsele soft Lotus

(602)294-5450 (602)294-6890 Fax

Sucursală a firmei DPMG care fabrică o multitudine de discuri optice. Lexmark 740 New Circle Road Lexington, KY 40511-1876

(606)232-6814 (606)358-5835 (606)232-3000 Technical

1-2-3, Symphony şi Magellan. LS! Logic, Inc. 1551 McCarthy

(606)232-2380 FAXback (606)232-5238 BBS Fabrică tastaturi IBM şi impri-

mante pentru vânzarea cu amănuntul. Desprinsă în 1991 de firma IBM, îşi livrează acum produsele altor producători de echipamente originale (OEMs -— Original Equipment Manufacturers) şi distribuitori. Lite-On, inc. 720 S. Hillview Drive

Milpitas, CA 95035 (408)946-4873 (408)946-1751 Fax Produce o gamă de tastaturi de o calitate deosebită, cu o foar-

Fabrică o gamă excelentă de tastaturi pentru sistemele PC, inclusiv modele pentru lucrul în medii industriale sau în medii

Boulevard

Milpitas, CA 95035 (408)433-8000

cu condiţii grele de exploatare. Tastaturile produse de această

Support Hotline Information

:

NJ 07410

Fabrică cipuri şi plăci de bază.

firmă sunt utilizate de multe

MacWEEK Magazine

companii care produc sisteme compatibile IBM, inclusiv de firma Gateway 2000.

Zitf Communications 525 Brannon Street

Co.

San Francisco, CA 94107 (415)882-7370

Maxoptix 2520 Junction Avenue

O excelentă publicaţie care

San Jose, CA 95134 (408)954-9700 (800)848-3092

prezintă noutăţile din universui Macintosh.

Macworld Magazine PC World Communications 501 Second Street Suite 600 San Francisco, CA 94107

Inc.

O excelentă publicaţie care prezintă noutățile din universul Macintosh.

Produce o gamă de unităţi optice WORM şi unităţi magneto-optice. Este o societate mixtă cu firmele Maxtor Corporation şi Kubota Corporation. Maxtor Corporation 211 River Oaks Parkway San Jose, CA 95134

1362

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

(408)432-1700 (800)262-9867

latoare /aptop, adaptoare de rețea externe şi produse pentru creşterea vitezei sistemelor AT.

Produce o gamă de unităţi de hard disc cu o mare capacitate de memorare și de o foarte bună calitate. Maynard Electronics, Inc. 36 Skyline Drive Lake Mary, FL 32746

(407)263-3500 (800)821-8782 (407)263-3502 BBS Fabrică o gamă de produse pentru backup pe bandă.

Memorex Computer Supplies 1200 Memorex Drive Santa Clara, CA 95050

(408)957-1000 Realizează o gamă de suporturi de memorare a datelor (discuri și casete), precum și alte componente. Mentor Electronics, inc. 7560 Tylor Boulevard

/E Mentor,

OH

44060

McAfee Associates 4423 Cheeney Street

(216)951-1884

Santa Clara, CA 95054 (408)988-3832 (408)988-4044 BBS

Livrează cipuri pentru modernizarea componentei ROM BIOS (datată 27 octombrie 1982) a sistemelor IBM-PC.

Realizează programul de depistare viruşi SCAN, nerezident în memorie și care este permanent actualizat pentru a putea depista viruşii nou apăruțţi.

Merisel 200 Continental Boulevard El Segundo, CA 90245

(800)542-9955 Este un important distribuitor

hard şi soft în domeniul siste-

McGraw-Hill, Inc. Princeton Road N-1

melor compatibile IBM-PC, oferind produse ale multor firme.

Highstown, NJ 08520 (800)822-8158 Publică informaţii tehnice și cărți de specialitate. McTronic Systems 7426 Cornwall Bridge Lane Houston, TX 77041-1709

(713)462-7687

IBMHW

Megahertz Corporation 4505 S. Wasatch Boulevard

Salt Lake City, UT 84124 (801)320-7000 (800)527-8677 Fabrică modemuri

pentru caicu-

Micro 2000, Inc. 1100 E. Broadway Third Floor Glendale, CA 91205 (818)547-0125 Realizează programul de diagnosticare MicroScope PC, precum și plăcile de diagnosticare POSTProbe ISA, EISA şi

MCA

POST. Oferă o reducere

de 25 procente oricărei persoane care menţionează această carte atunci când achiziţionează produsele firmei. Micro Accesories, Inc. 2012 Hartog Drive San Jose, CA 95131 (408)441-1242 (800)777-6687 (916)222-2528 Fax Produce cabluri, precum și accesorii şi riglete de montare

pentru unităţile de disc, inclusiv

(216)354-3148

Micro Channel! Developers Association 2280 N. Bechelli Lane Suite B

(216)354-0509

Fax

Fabrică o gamă

de adaptoare

SCSI), într-o mare varietate de configurații. Aceste adaptoare permit instalarea dispozitivelor Wide SCSI pe o magistrală SCSI standard cu 8 biţi și viceversa.

direct de la firmă, ca și prin „copiere de la forumul de pe CompuServe.

Fabrică și vinde o gamă completă de terminatori SCSI.

Meritec 1359 West Jackson Street P.O. Box 8003 Painesvilie, OH 44077

SCSI de ia 8 la 16 biţi (Wide Realizează Port Finder, un excelent program de diagnosticare a porturilor seriale și paralele. Acesta este un utilitar de tip shareware (oferit de probă) care poate fi obținut

Methode Electronics, Inc. DataMate Division 7444 W. Wilson Ave. Chicago, IL 60656 (708)867-9600 (708)867-3149 Fax

Merritt Computer Products, Inc. 5565 Red Bird Center Drive 4150 Dallas, TX 75237 (214)339-0753 Produce dispozitivul SafeSkin pentru protecția tastaturii.

kituri adaptoare pentru sisteme-

le PS/2.

Redding, CA 96002 (916)222-2262 (800)GET-MCDA Este o organizaţie independentă care facilitează evoluţia arhitecturii MCA (Micro Channel Architecture) ca standard industrial larg răspândit. Scopul său principal este acela de a ajuta proiectanți de sisteme în construirea de produse compatibile MCA şi de a explica utilizatorilor beneficiile acestei arhitecturi. Publică „International Catalog of Micro Channel Products and Services”

Lista firmelor furnizoare Micro Computer Cable Company, inc. 12200 Delta Drive Taylor, MI 48180

Fabrică modemuri cu corectarea erorilor și proiectează protocoalele de comunicaţie MNP.

(313)946-9700 (313)946-9645 Fax

MicroComputer Accesories, Inc. 5405 Jandy Place

Fabrică și vinde o gamă completă de cabluri, conectori, dispozitive de comutare şi alte accesorii pentru calculatoare personale. Micro Design internationali

6985 University Boulevard Winter Park, FL 32792 (407)677-8333 (800)228-0891

Produce cipuri de memorie, module SIMM, plăci de memorie, precum și sisteme compatibile IBM. Micronics Computers, Inc. 232 E. Warren Avenue

Los Angeles, CA 90066

Fremont, CA 94539 (510)651-2300 (510)651-6837 BBS

Produce o întreagă gamă de accesorii pentru calculatoare și accesorii de birou.

Fabrică plăci de bază pentru sistemele PC, precum şi sisteme /aptop şi portabile complete. Plăcile de bază produse de această firmă sunt prevăzute cu componentă BIOS realizată de firma Phoenix.

Micrografx, Inc. 1303 E. Arapaho Richardson, TX 75081

(800)733-3729 ” Realizează produsele soft

Realizează driverul soft SCSI

SCSI într-o mare diversitate de

Micrografx Designer, Windows Draw, ABC Toolkit, Photomagic şi Charisma. Este specializată în dezvoltarea de soft pe

medii hard.

platformele Windows și 0S/2.

Micro House International

Microid Research,

Express pentru integrarea echipamentelor

periferice de tip

4900 Pearl East Circle Suite

101

Boulder, CO 80301 (303)443-3389 (800)926-8299 (303)443-3323 Fax (303)443-9957 BBS Publică Encyclopedia of Hard Disks, o excepţională carte de referinţă, care prezintă configurările jumperelor pentru controlerele şi unitățile de hard disc. Micro Solutions, Inc. 132 W. Lincoln Hwy.

DeKalb, IL 60115 (815)756-3411 (815)756-9100 BBS Produce o gamă completă de controlere şi subsisteme de floppy disc inclusiv versiuni de 2,88M. Oferă de asemenea sisteme de backup, pe bandă şi pe dischete, care pot fi cuplate la porturile paralele fără să fie nevoie de conectori de extensie. Microcom, Inc. 500 River Ridge Drive

Norwood, MA 02062 (61 7)551-1000 (800)822-8224

Micropolis Corporation 21211 Nordhoff Street Chatsworth, CA 91311

(818)709-3300 (800)395-3000 (818)709-3310 BBS

Inc.

2336 Walsh Ave. Suite D Santa Clara, CA

1363

Fabrică o gamă de unităţi de hard disc de 3,5 inci şi de 5,25 inci cu o mare capacitate de

95051

(408)727-6991

memorare.

Produce componenta MR BIOS, una din cele mai flexibile şi configurabile versiuni de BIOS. Există versiuni ale componentei MR BIOS pentru diverse tipuri de cipuri şi plăci de bază.

Microprocessors Unlimited, Inc. 24000 S. Peoria Avenue Beggs, OK 74421

Microlink/Micro Firmware, 330 West Gray St. Suite 170 Norman, OK 73069-7111

(918)267-4961 Livrează cipuri de memorie, module SIMM, coprocesoare matematice, cipuri UART şi alte circuite integrate.

Inc.

Microscience International Corporation 90 Headquarters Drive San Jose, CA 95134 (800)334-3b95

(800)767-5465 (405)321-3553 BBS Cel mai mare distribuitor de versiuni modernizate ale componentei Phoenix BIOS. Proiectează versiuni personalizate pentru diferite tipuri de plăci de bază 'și furnizează produsele sale multor altor firme distribuitoare de componente BIOS. Micron Technologies 2805 E. Columbia Road

Boise, ID 83706 (208)368-3900 (800)642-7661 (208)368-4530 BBS

Fabrică unităţi de hard disc.

|

Microsoft Corporation One Microsoft Way Redmond, WA 98052-6399

(206)882-8080 (800)426-9400 (206)936-6735 BBS Realizează MS-DOS, Windows, Windows NT şi o mare diversitate de soft aplicativ.

1364

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

MicroSystems

Development

(MSD) 4100 Moorpark Avenue Suite 104 San Jose, CA 95117

(408)269-4100 (408)296-5877 Fax (408)296-4200 BBS Realizează kitul de test Port Test pentru diagnosticarea porturilor seriale şi paralele, ca şi placa de diagnosticare POST

numită Post Code Master.

(516)227-1300 (800)AUTO-828 (516)227-1444 Fax Revista esenţială pentru tehnicienii de service în domeniul automobilelor, conţinând sfaturi privind depanarea și informaţii privind produsele de service.

Motorola Inc. 6501 William Cannon Drive West Austin, TX 78735 (512)891-2000 Produce microprocesoare, componente de memorie, ceasuri de timp real, controlere ş.a.m.d.

MicroWay, Inc. Research Park

Box 79 Kingston, MA 02364 (508)746-7341 Produce o gamă

de accelera-

toare pentru sistemele IBM și compatibile IBM. Este specializată, de asemenea, în coprocesoare matematice, acceleratoa-

re pentru coprocesoarele matematice şi limbaje de programare. Mini Micro

Mountain Network Solutions, Inc.

95131

(408)456-9500 (800)275-4642 (408)434-9319 BBS Fabrică unități de hard disc de 3,5 inci IDE și SCSI. Fiind parțial în proprietatea firmei Compaa, furnizează majoritatea unităților de hard disc utilizate

„__de această firmă. Distribuitor en-gros al produselor firmei Conner Peripherals, Inc. Mitsubishi Electronics America, Inc.

991 Knox Street Torrence, CA 90502 (310)217-5732 (800)843-2515

Corporation

34551 Ardenwood Boulevard Fremont, CA 94555 (510)796-6100 Produce

plăci de bază pentru

sisteme cu magistrale ISA şi EISA şi adaptoare gazdă SCSI, toate extrem de performante. National Semiconductor

Corpo-

ration 2900 Semiconductor Drive Santa Clara, CA 95052 (408)721-5151 Fax (408)245-0671 BBS Realizează cipuri pentru calculatoarele personale. Este cunoscută în special pentru cipurile UART pe care le produce.

240 Hacienda Avenue

Campbell, CA 95008 (800)458-0300 (408)438-2665 BBS Fabrică unități de bandă și sisteme de backup pe bandă (cuprinzând atât softul cât şi hardul necesar).

2050 Corporate Ct. San Jose, CA

Myiex

Mueller Technical Research 21718 Mavfield Lane

NCL America, Inc. 1221 Innsbruck Drive Sunnyvale, CA 94086 (408)737-2496 Produce adaptoare gazdă SCSI foarte performante.

NCR Microelectronics 1635 Aeroplaza Colorado Springs, CO

80916

Barrington, IL 60010-9733 (708)726-07093 (708)726-0710 Fax

(719)596-5795 (800)334-5454 (719)574-0424 BBS

lată-mă! Conduc o firmă de service care oferă cele mai bune servicii în următoarele domenii: cursuri şi seminarii tehnice despre calculatoarele personale (hard şi soft), specializare în diagnosticarea defectelor şi depanarea hard şi soft a calculatoarelor personale şi în recuperarea datelor. Mă puteţi contacta prin intermediul

Fabrică o mare diversitate de circuite integrate pentru sistemele PC, inclusiv cipurile pen-

CompuServe, cod (ID) 73145, 1566 (Scott Mueller). Mustang

Software

tru protocolul SCS! utilizate de mulţi producători de echipamente originale (OEM - Original Equipment Manufacturers). Sponsorizează de asemenea

SCSI BBS, care este o sursă excelentă

de documente stan-

dard pentru SCSI, IDE şi alte interfeţe. NEC Technologies, Inc. 1414

Massachussets

Avenue

Boxborough, MA 01719 (508)264-8000 (800)632-4636 (708)860-2602 BBS

Motor Magazine Hearst Corporation

P.0O. Box 2264 Bakersfield, CA 93303 (805)873-2500 (800)999-9619 (805)873-2400 BBS Realizează produsul soft Wild-

645 Stewart Ave.

cat! pentru BBS.

sync, unități CD-ROM, adaptoare video, imprimante şi alte

Produce monitoare, imprimante, unități de hard disc şi unităţi de floppy disc.

Garden City, NY

11530

Realizează monitoare Multi-

Lista firmelor furnizoare

echipamente periferice, precum și sisteme compatibile IBM-PC.

Realizează sistemul de operare NetWare LAN.

Osborne/MeGraw Hill 2600 10th Street

Newark Electronics 4801 N. Ravenswood

Okidata

Berkeley, CA 94710 (800)227-0900

Avenue

532 Fellowship Road Mount Laurel, NJ 08054

Chicago, IL 60640-4496 (312)784-5100 (312)907-5217 Fax (800)298-3133 (Catalog requests)

1609)235-2600 (800)654-3282 (800)283-5474 BBS Fabrică muri.

Distribuitor pe scară largă de componente electronice, piese de schimb, ansambluri, instrumente, precum și echipamente de testare. Are un catalog enorm, care este disponibil la cerere.

imprimante şi mode-

Somerville,

NJ 08876

(908)526-8200 Produce sisteme Olivetti şi

AT&T PC.

Northgate Computer Systems, inc. 7075

Flying Cloud

Ontrack Computer Inc. 6321 Bury Drive

Drive

Eden Prairie, MN 55344 . (800)548-1993

NovaStor

Corporation

Recovery

30961 Agoura Rd. Suite 109 Westlake

Village, CA

Systems,

Suites 15-19 Eden Prairie, MN 55346 (612)937-1107 (800)752-1333 (612)937-2121 Technical Support (612)937-5161 Ontrack Data

Fabrică sisteme compatibile IBM-PC, pe care le vinde prin intermediul sistemului de comenzi poştale.

(800)872-2599 Ontrack Data Recovery

91361

(818)707-9900 (818)707-9902 Fax

(612)937-5750 Fax (612)937-0860 BBS (2400bps) (612)937-8567 BBS (9600+

Realizează softul Novaback pentru backup pe bandă pentru unităţi de bandă de tip SCSI.

bps)

Acest soft acceptă unități de bandă de 8mm, 4mm (DAT), IBM 3840 şi cu 9 piste, precum

și casete de 0,25 inci (QIC). Novell, inc.

70 Garden Court Monterey, CA 93940 (408)649-3896 (408)649-3443 BBS Realizează sistemul de operare Novell DOS. Novell, inc. 122 E. 1700 South Provo, UT 84601 (801)379-5588 (800)526-7937 (801)429-3030 BBS

-

Realizează pachetul de utilitare soft pentru hard disc, Disk Manager, utilizat la sistemele PC, PS/2 şi Macintosh. Disk Manager este cel mai complet şi cel mai flexibil program de formatare fizică existent pe piață, putând lucra chiar și cu

unități de hard disc IDE. Furnizează de asemenea servicii extinse de recuperare a datelor.

Orchid Technology 45365

Publică lucrări din domeniul tehnicii de calcul.

Pacific Data Products 9125 Rehco Road San Diego, CA 92121 (619)552-0880 (619)452-6329

Olivetti 765 US Hwy. 202

Northport Loop West

Fremont, CA 94538 (510)683-0300 (800)767-2443 (510)683-0329 BBS Produce plăci de memorie și „plăci video pentru sistemele IBM și compatibile IBM.

1365

BBS

Fabrică produsele Pacific Page XL şi Pacific Page PE, compatibile Postscript, pentru îmbunătăţirea performanţelor imprimantelor HP LaserJet.

Pacific Magtron, Inc. 568-8 Weddell Drive Sunnyvale, CA 94089 (408)774-1188 Fabrică unități de hard disc. Pacific Micro 201 Antonio Circle C250

Mountain View, CA 94040 (415)948-6200 (415)948-6296 Fax Realizează programe utilitare, printre care Mac-ln-DOS, un utilitar care permite transferul bidirecțional de fișiere între mediile IBM și Macintosh.

Packard Bell 9425

Canoga

Avenue

Chatsworth, CA 91311 (818)865-1555 (800)733-441 1 (818)313-8601 BBS Realizează o gamă

de sisteme

compatibile IBM-PC ieftine şi de foarte bună calitate. Panasonic Communications & Systems 2 Panasonic Way

Secaucus, NJ 07094 (201)348-7000 (800)233-8182 (201)863-7845 BBS Produce monitoare, unităţi de disc optic, unităţi de dischete,

1366

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

imprimante şi sisteme laptop compatibile IBM. Parts Now, Inc. 810 Stewart Street

sisteme Compaa. De asemenea, oferă părți componente ale acestor sisteme.

Madison, WI 53713 (608)276-8688

PC Week Magazine 10 Presidents Landing Medford, MA 02155 (617)693-3753

Livrează o mare diversitate de componente pentru imprimantele laser HP, Canon, Apple şi alte imprimante laser care utilizează motoare Canon.

Revistă săptămânală care prezintă ndutăţi şi informaţii din industria calculatoarelor personale.

PC Connection 6 Mil! Street Marlow, NH 03456

(603)446-7721 (800)800-5555 Distribuie numeroase pachete hard și soft prin intermediul sistemului de comenzi poştale.

PC Magazine One

Park Avenue

New York, NY 10016 (212)503-5446 * Revistă care cuprinde prezentări şi comparații de produse din industria calculatoarelor personale. PC Power & Cooling, Inc. 5995 Avenida Encinas Carlsbad, CA 92008

(619)931-5700 (800)722-6555 (619)931-6988 Fax

PC World Magazine 375 Cochituate Road

Framingham, MA 01701 (508)879-0700 (800)435-7766 Revistă lunară care cuprinde prezentări şi comparații de produse din industria calculatoarelor personale. PC-Kwik Corporation 15100 S.W. Koll Parkway Beaverton, OR 97006-6026

(503)644-5644 (800)759-5945 (503)646-8267

- Numită iniţial Multisoft, această firmă realizează utilitarele PC-Kwik Power Pak, Super PC-Kwik disk cache şi programele utilitare pentru Windows WinMaster.

PC-SIG/Spectra Publishing 1030 E. Duane Avenue 4D

Produce o excelentă gamă de : surse de alimentare de mare putere pentru sistemele IBM și compatibile IBM, inclusiv pentru firma Compaq. Produsele sale sunt renumite ca fiind produse silențioase şi de mare putere.

Sunnyvale,

PC Repair Corporation

CD-ROM.

2010 State Street Harrisburg, PA

17103

(717)232-7272 Firmă de service și distribuitor de piese de schimb care efectuează reparaţii la nivel! de placă pentru sistemele IBM PC şi PS/2, imprimante și maşini de dactilografiat, ca şi pentru

Fax

CA

94086

(408)730-9291 (800)245-6717 Primește şi distribuie soft shareware (programe oferite de probă) şi public domain (programe gratuite) pe discuri

PCI Special Interest Group 2111 NE 25th Ave. Hillsboro, OR 97124 (503)696-6111 (800)433-5177 (503)234-6762 Fax Este un grup independent care deţine în proprietate şi adminis

trează arhitectura cu magistrală locală PCI. PCMCIA-Personal Computer Memory Card International Association 1030G East Duane Avenue Sunnyvale, CA 94086

(408)720-0107 Este o organizaţie independentă care supraveghează respectarea standardului de magistraiă PCMCIA pentru adaptoare de extensie de mărimea unei cărți de credit. Philips Consumer Electronics One Philips Drive Knoxville, TN 37914 (615)521-4366

Produce calculatoare personale Magnavox, monitoare și unități CD-ROM. Phoenix Technologies, Ltd. 846 University Avenue Norwood, MA 02062

(617)551-4000 Fabrică soft BIOS, compatibil IBM pentru sistemele cu magistrale ISA, EISA și MCA. Pivar Computing Services, Inc. 165 Arlington Heights Road Buffalo Grove, IL 60089

(708)459-6010 (800)266-8378 Firmă de service care este specializată în conversia datelor și suporturilor de memorare. PKWare, Inc. 9025 N. Deerwood Drive Brown Deer, WI 53223

(414)354-8699 (414)354-8559

Fax

(414)354-8670 BBS Realizează programele de comprimare date PKZIP, PKUN-

ZIP, PKLite şi PKZMENU. Aceste programe sunt foarte mult utilizate, atât în sistemele BBS, cât și de către firmele producătoare de soft pentru distribuirea produselor lor.

Lista firmelor furnizoare Plus Development Corporation 1778 McCarthy Boulevard Milpitas, CA 95035 (408)434-6900 (800)624-5545 (408)434-1664 BBS Sucursală a firmei Quantum Corporation care fabrică familia de produse Plus Hardcard. Priam Systems Corporation 1140 Ringwood Court San Jose, CA 95131

(408)441-4180

Quantum Corporation 500 McCarthy Boulevard Milpitas, CA '95035

Public Brand Software P.O. Box 51315 Indianapolis, IN 46251 (317)856-7571 (800)426-3475

(1408)894-4000 (408)434-1664 BBS

Distribuie soft shareware (programe oferite de probă) şi public domain (programe gratuite).

search care efectuează service și reparaţii pentru unităţile Priam; firma originală Priam nu

”

Processor Magazine

P.O. Box 85518. Lincoln, NE 68501

(800)247-4880

Public Software Library

(713)524-6394 (800)242-4775 Distribuitor de primă mărime pentru soft shareware (programe oferite de probă) și public domain (programe gratuite). Biblioteca sa este cea mai bine documentată şi testată din cele existente. Oferă de asemenea un excelent buletin pentru programele noi și revizuite. Quadram One Quad Way Norcross, GA 30093

Procom Technology

(404)923-6666 (404)564-5678 BBS

2181

Dupont

Drive

Irvine, CA 92715 (714)852-1000 (800)800-8600 (714)261-8572 Fax CompuServe:

PCVEND

Fabrică o diversitate de produse şi kituri, incluzând adaptoare SCSI, unități externe pentru sistemele PS/2 şi kituri

CD-ROM. Programmer's Shop 90 Industrial Park Road

Hingham, MA 02043 (617)740-2510 (800)421-8006 Distribuie instrumente de programare şi soft utilitar. PTI industries 269 Mount Hermon Road Scott Valley, CA 95066 Fabrică o gamă de dispozitive pentru protecţia calculatoarelor

Quarter-Inch Cartridge Drive Inc. (QIC)

311 East Carrillo Street Santa Barbara, CA 93101 (805)963-3853 (805)962-1541 Fax

Houston, TX 77235

Publicaţie care oferă excelente surse pentru schimbarea şi repararea componentelor defecte sau pentru achiziționarea de echipamente noi la prețuri „en-gros”.

Produce o gamă de unități de hard disc de 3,5 inci. Furnizează unităţi de hard disc firmei Apple Computer.

Standards,

P.O. Box 35705-F

Sucursală a firmei AST Re-

mai există.

la perturbațiile tensiunii de alimentare.

1367

Este un grup industrial independent care stabileşte și menţine standardele Quarter Inch Cartridge (QIC) pentru salvarea și arhivarea datelor pe benzi și

casete. Quarterdeck Office Systems 150 Pico Boulevard Santa Monica, CA 90405

(310)392-9851 (800)354-3260 Sales (310)314-3227 BBS Realizează binecunoscutele programe de gestionare a memo-

riei DESQview, QEMM şi QRAM. Produce o gamă de plăci adaptoare şi module pentru îmbunătățirea performanţelor sistemelor IBM şi compatibile IBM.

Publică foarte bune cărți despre calculatoare (hard şi soft), printre care se numără și cartea de faţă!

CANADA (519)942-0832 Realizează programul de copiere discuri Quaid Copywrite, precum și alte utilitare pentru disc.

Qume Corporation 500 Yosemite Drive Milpitas, CA 95035

(408)942-4000 (800)223-2479

Avenue

41386 Bethesda, MD 20814 (301)907-6700 (301)907-8030 BBS Realizează programele de gestiune a memoriei 386Max BiueMax.

201 West 103rd Street Indianapolis, IN 46290

(317)581-3500 (800)428-5331 Order Line (800)448-3804 Sales Fax

Quaid Software Limited 45 Charles Street East Third Floor. Toronto, ON, M4Y1S2

Qualitas, inc. 7101 Wisconsin

Que Corporation

Produce o diversitate de echipamente periferice, inclusiv monitoare, imprimante, precum şi piese de schimb pentru imprimante, cum ar fi cartuşele și

cu cerneală. Firma Qume deţine

1368

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

în proprietate firma DTC, care produce controlere de disc. Radio Shack Division of Tandy Corporation 1800 One Tandy Center Fort Worth, TX 76102

(817)390-3011 (817)390-2774 Fax Administrează magazinele cu profil electronic Radio Shack, care vând numeroase dispozitive şi componente electronice. De asemenea, fabrică o gamă de sisteme compatibile PC, precum şi piese de schimb și accesorii pentru calculatoare.

80. Aceste plăci sunt modele noi, având încorporate adaptoare SVGA cu magistrală locală, procesor Pentium Overdrive, controler de

dischete de 2,88M, Flash BIOS, adaptor ATA IDE încorporat, posibilitatea de a avea până la 32M memorie pe placa de bază, precum şi numeroase alte caracteristici performante. Aceste plăci pentru modernizare sunt fabricate în prezent pentru firma Repiy de către firma IBM și sunt îri întregime compatibile IBM. Rinda Technologies, Inc.

5112 N. Elston Ave. „Rancho Technology, Inc. 8632 Archibald Avenue

4109 Rancho

Cucamonga,

CA

91730 Fabrică o gamă largă de produse SCSI, inclusiv adaptoare gazdă pentru sistemele cu magistrale ISA, EISA şi MCA și extensii SCSI și realizează de asemenea soft de interfaţă. Renasonce Group, Inc. 5173 Waring Road Suite 115 San Diego, CA 92120

(619)287-3348 (619)287-3554 Fax Realizează excelentui program de inspectare şi diagnosticare a sistemelor InfoSpotter, precum

şi programele de depistare a defectelor RemoteRX

și

Skylight Windows. Reply Corporation 4435 Fortran Drive San Jose, CA 95134

(408)942-4804 (800)955-5295 (408)942-4897 Fax Proiectează,

realizează și vinde

o gamă exclusivă de plăci de. bază complete cu procesoare 386 şi 486 pentru moderni-

zarea sistemelor IBM PS/2, incluzând modelele 30,

30-286, 50, 55, 60, 65, 70 şi

Chicago,

IL 60630

Produce o diversitate de echipamente muzicale şi interfeţe MIDI pentru calculatoare. Rotating Memory Repair, Inc. 23382-J Madero Road

Mission Viejo, CA 92691 (714)472-0159 Firmă de reparaţii specializată

în repararea unităţilor de hard disc şi de dischete. Repară de asemenea monitoare şi surse de alimentare. Rotating Memory

Services

4919 Windplay E! Dorado Hills, CA 95630 Firmă de depanare specializată

în repararea unităţilor de hard

(312)736-6633

disc.

Realizează programul DIACOM pentru diagnosticarea și depistarea defectelor la automobilele

General Motors și Chrysler. DIACOM include un adaptor hard care asigură o legătură directă între calculatorul personal și automobil prin intermediul portului paralel al calculatorului şi al conectorului de diagnosticare al automobilului și transformă calculatorul dumneavoastră într-un dispozitiv profesional de scanare. Datele despre automobil pot fi obser-

vate „pe viu” sau pot fi memorate pentru operaţii ulterioare

Rupp Corporation 3228 East Indian School Road Phoenix, AZ 85018 (602)224-9922 (800)852-7877 (602)224-0898 Fax Realizează pachetul soft DOS interlink utilizat în sistemele de

operare MS- şi PC-DOS. Livrează o versiune comercială numită Fastlynx care oferă multe îmbunătăţiri în comparaţie cu

interlink. Fabrică de asemenea cabluri pentru transfer paralel de lungimi cerute de client, utilizând în acest scop cabluri:

de analiză și diagnosticare.

de mare.viteză cu 18 fire.

Robinson

Safeware insurance Agency,

Nugent, Inc.

800 East 8th Street New Albany, IN 47150 (812)945-0211 (812)945-0804 Fax Fabrică o varietate de conectori și socluri pentru calculatoare. Fabrică de asemenea suporturile de memorii EPROM folosite la automobilele General Motors

Inc. 2929

N. High Street

Columbus, OH 43202 (614)262-0559 (800)848-3469

Companie de asigurări specializată în asigurarea echipamentelor de tehnică de calcul.

Roland Corporation U.S. 7200 Dominion Circle

SAMS. 201 West 103rd Street Indianapolis, IN 46290 (317)581-3500

Los Angeles, CA 90040-3696 : (213)685-5141

Publică lucrări tehnice din dome-

din 1981 până în 1993.

(219)722-0911

Fax

niite calculatoarelor și electronicii.

Lista firmelor furnizoare Seagate Technology 920

Disc Drive

Scotts Valley, CA 95066 (1408)438-6550 (408)429-6356

*

Fax

(408)438-8111 Sales (800)468-3472 Service (408)438-2620 Information (408)438-8771

cristale lichide), monocrome sau cu matrice de culori activă, precum şi scanere, imprimante şi sisteme /aptop şi notebook complete. Shugart Corporation

FAXback

9292 Jeronimo Road Irvine, CA 92714 (714)770-1100

BBS

Cel mai mare producător

mondial de unități de hard disc. Oferă cea mai extinsă gamă de produse dintre toate firmele producătoare de unităţi de hard disc, de la unităţi ieftine până la unitățile având cea mai mare performanţă, capacitate de memorare și calitate dintre cele existente pe piață.

Produce unități de hard disc,

- unităţi de dischete şi unităţi de

Realizează programele

P.O. Box 1790 New London, NH 03257

SoftTouch Systems, "1300 S. Meridian

Suite 600

.(603)526-6909 (800)446-4525 (603)526-6915 Fax

Oklahoma

module pentru modernizarea procesoarelor. Este singurul distribuitor pentru gama „Hyperace”, de module de înlocuire directă a procesoare-

ME 04096

(207)846-0600 (207)846-0657 Fax Ziar iunar pentru specialiștii ca-

re asigură asistență tehnică și depanarea calculatoarelor, publicând articole despre efectuarea de service ia sistemele PC.

SGS-Thomson Microelectronics/inmos 1000 E. Bell Road Phoenix, AZ 85022 (602)867-6100

lor 286 și 386 la sistemele IBM PS/2, modelele 50, 60, 70 şi 80. Livrează de asemenea o gamă de adaptoare ATA IDE şi module pentru îmbunătățirea performanţelor hard discurilor pentru sistemele IBM PS/2. Silicon Valley Computer 441 N. Whisman Road

Building 13

Fabrică cipuri personalizate (la comanda clientului) şi a primit de la firma IBM licenţa pentru a produce și livra acesteia cipuri

XGA pentru sistemele cu

Mountain

View,

CA

94043

(415)967-1100 (415)967-0770 Fax (415)967-8081 BBS

Mahwah, NJ 07430-2135 (201)529-8200 (201)529-8731 Sales Hotline (201)529-9636 Fax

Produce o gamă completă de adaptoare de interfață IDE, inclusiv un model unic ce acceptă unităţi IDE (ATA) de 16 biţi pe sistemele PC şi XT (care au magistrală ISA de 8 biți), precum şi modele care acceptă unități de dischete și porturi seriale și paralele.

Produce o gamă largă de echipamente electronice şi de

SMS Technology, Inc. 550 E. Brokaw Road

magistrale ISA, EISA şi MCA. Sharp Electronics Corporation Sharp Plaza

tehnică de calcul, inclusiv cele. mai bune monitoare LCD

Softkey International, Inc. 201 Alameda del Prado Novato, CA 94949 (617)494-1200 (800)227-5609

Inc.

| City, OK

73108-

1751 (405)947-8080 (405)632-6537 Fax

SIMM, unități de hard disc şi

P.O. Box 995 Yarmouth,

Produce controlerele de disc OMTI; a fost cunoscută anterior sub numele de Scientific Micro Systems.

WordStar și WordStar 2000.

Sigma Data Scytheville Row

Distribuie module de memorie

Inc.

(408)954-1633 (510)964-5700 BBS

bandă.

Service News Magazine United Publications, 38 Lafayette St.

1369

(cu

Box 49048

San Jose, CTA 95161

Realizează pachetul de programe GammaTech Utilities pentru OS/2, care poate recupera fişierele (chiar și pe cele şterse) sub sistemul de operare OS/2, chiar şi în partiţiile HPFS.

Sola Electric 1717 Busse Road Elk Groove, IL 60007

(708)439-2800 (800)289-7652 Produce o gamă de dispozitive pentru protecţia calculatoarelor la perturbațiile tensiunii de alimentare. Solutronics Corp. „7255 Flying Cloud Drive Eden Prairie, MN 55344

(612)943-1306 (800)875-2580 (612)943-1309 Fax Companie de service de tip depot (clientul aduce echipamentul pentru a fi reparat la sediul firmei), specializată în plăci de bază IBM, Compaq şi Apple, monitoare, surse de alimentare, tastaturi şi unități de disc. Oferă reparaţii în 24 ore prin înlocuirea totală sau schimbarea componentelor

1370

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

defecte. Efectuează de asemenea reparații la nivel de componente şi pentru calculatoare personale produse de alte firme de marcă. Sonera Technologies

P.O. Box 565 Rumson,

NJ 07760

(908)747-5355 (800)932-6323 (908)747-4523 Fax

Stac Electronics 5993 Avenida Encinas

Carlsbad, CA 92008 (619)431-7474 (800)522-7822 (800)225-1128 (619)431-0880 Fax (619)431-5956 BBS Realizează programul de comprimare date în timp real Stacker, precum și soft pentru sistemele de operare OS/2 și DOS.

Realizează programul utilitar şi de diagnosticare video Display Mate. Programul DisplayMate

testează şi diagnostichează: monitoarele şi adaptoarele video. Sony Sony

Corporation of America Drive

Park Ridge, NJ 07656 (201)930-1000 Realizează toate tipurile de componente electronice și de tehnică de calcul, inclusiv monitoare și sisteme pentru memorarea datelor pe suport extern (optic sau magnetic), toate produsele sale fiind de o calitate deosebită. Specialized Products Company 3131 Premier Drive Irving, TX 75063

(214)550-1923 (800)527-5018 Distribuie o diversitate de instrumente şi echipamente de

testare. Sprague Magnetics, inc.

15720 Stagg Street Van Nuys, CA 91406 (818)994-6602 (800)553-8712 Produce un lichid revelator, interesant și unic, care poate fi folosit pentru a vizualiza sectoarele şi pistele pe discurile şi benzile magnetice. Efectuează de asemenea reparații pentru unități de bandă.

Standard Microsystems Corporation

35 Marcus Boulevard Hauppauge,

NY

11788

(516)273-3100 (800)992-4672

10201 Torre Avenue Cupertino, CA 95014

(408)253-9600 (800)441-7234 (408)973-9598 BBS Realizează o gamă de soft utilitar și aplicativ, incluzând pachetul Norton Utilities pentru sistemele IBM și Apple. SyQuest Technology 47071 Bayside Parkway

Fremont, CA 94538 (415)226-4000 (800)245-2278 (415)656-0470

BBS

Produce unități amovibile de hard disc.

Produce adaptoare pentru reţele de tip ARCnet şi EtheyNet. Star' Micronics America, inc.

200 Park Avenue Pan Am

Symantec Corporation

Building

Sysgen, Inc. 556 Gibraltar Drive

Milpitas, CA 95035 (800)821-2151 (408)946-5032 BBS

43510 New York, NY 10166 (908)572-5550 (800)447-4700

Fabrică o gamă de dispozitive de backup pe bandă.

Fabrică o gamă ieftine.

P.O. Box 5025 Westboro, MA 01581-5025 (508)898-0100 (800)877-0016 (508)898-2677 Fax

STB Systems,

1651

de imprimante

inc.

N. Glenville

Richardson,

TX 75085

(214)234-8750 (214)437-9615 BBS Fabrică diverse plăci adaptoare, fiind specializată în adaptoare

Sytron 134 Flanders

Road

Realizează softul de backup pe bandă SyTOS pentru sistemele de operare DOS și 0S/2, cel mai utilizat soft pentru lucrul cu benzi magnetice,

video de tip VGA cu o rezoluție înaltă. Storage Dimensions, Inc. 2145 Hamilton Avenue

San Jose, CA 95125 (408)879-0300 (408)954-0710 (800)765-7895 (408)944-1220 BBS Distribuie unități de hard disc Maxtor şi unități de disc optic ca subsisteme complete. Realizează de asemenea utilitarul soft Speedstor pentru hard discuri.

Tadiran 2975 Bowers Avenue Santa Clara, CA 95051

(408)727-0300 Fabrică o gamă variată de baterii pentru calculatoare personale. Tandon Corporation 405 Science Drive Moorpark, CA 93021

(805)523-0340 Produce sisteme compatibile

IBM şi unităţi de disc. A furni-

Lista firmelor furnizoare zat firmei IBM majoritatea iimtăţilor de dischete fu//-height (de înălțime standard) utilizate în sistemele originale PC și AT.

Teac America, Inc. 7733 Telegraph Road Montebelio, CA 90640 (213)726-0303

Tandy Corporation/Radio Shack 1800 One Tandy Center Fort Worth, TX 76102

Produce o gamă de unități de dischete şi unităţi de bandă, inclusiv o unitate care include o unitate de 3,5 inci şi o una de 5,25 inci într-un singur modul haif-height (de înălțime redusă).

(817)390-3700 Realizează o gamă de sisteme compatibile IBM, echipamente

periferice şi accesorii. Distribuie de asemenea componente

Tech Data Corporation 5350 Tech Data Drive

electronice.

Clearwater, FL 34620 (813)539-7429 (800)237-8931

' Tatung Company of America, Inc. 2850 EI Presidio Street

Long Beach, CA 90810 (213)979-7055 (800)827-2850

TCE Company 35 Fountain Square Sth Floor

Elgin, IL 60120 (708)741-7200 (800)383-8001 (708)741-1801 Fax Produce special pentru firma Conner Peripherais un formater de unitate IDE, numit „The Conner”, care constă dintr-un conector special care se cuplează la portul de diagnostica-

re al unităților Conner și dintr-un program special pentru formatarea unității. Este de asemenea specializată în echipamente pentru monitorizarea (urmărirea) și testarea sursei de alimentare şi a rețelei de alimentare, şi fabrică unul din cele mai bune dispozitive de testare a surselor de alimentare ale calculatoarelor personale. TDK Electronics Corporation 12 Harbor Park Drive Port Washington, NY 11050

(516)625-0100 Produce o gamă de suporturi de memorare a datelor, incluzând benzi şi casete.

Inc.

P.O. Box 949 Amarillo, TX 79105-0949 (806)372-8523 Fabrică produse şi substanţe pentru curăţarea echipamentelor electronice şi de tehnică de calcul. Tecmar, inc. 6225 Cochran

Road

Suite 250 Huntington Beach, CA 92648 (714)969-7746 (800)531-0450 (714)960-1886 Fax Realizează programele de diagnosticare Checklt (pentru nivei utilizator) şi Checkit Pro Deluxe (pentru specialiști). Programul Checkit Pro Deluxe include de asemenea excelentul program Checkit Sysinfo pentru diagnosticarea mediului de lucru.

(408)945-8600 (415)656-5159 BBS

Produce o diversitate de plăci adaptoare pentru sistemele IBM şi compatibile IBM. World

Newton, MA 02158-1611 (617)558-4671 Thermalloy,

Produce o gamă completă de unități de dischete și de hard disc, de 5,25 inci şi de 3,5 inci, unități CD-ROM, monitoare, imprimante şi o foarte cunoscută familie de sisteme /aptop şi notebook compatibile IBM.

Trantor Systems, Ltd. 5415 Randall Place Fremont, CA 94538

Solon, OH 44139 (216)349-0600 (800)344-4463 (216)349-0853 BBS

Test and Measurement Magazine 275 Washington St.

Toshiba America, Inc. 9740 Irvine Boulevard Irvine, CA 92718 (714)583-3000 (800)999-4823 (714)837-2116 BBS

TouchStone Software Corporation 2130 Main Street

Distribuie echipamente și componente pentru calculatoare personale. Tech Spray,

Fabrică monitoare și sisteme compatibile IBM.

1371

Inc.

2021 W. Valley View Lane P.O. Box 810839 Dallas, TX 75381-0839 (214)243-4321 (214)241-4656 Fax Fabrică o gamă excelentă de radiatoare pentru procesoare, inclusiv versiuni cu module de ventilație încorporate.

Fabrică adaptoarele MiniSCS! și MiniSCS! Plus pentru porturi paralele, precum şi drivere de hard disc și CD-ROM pentru o mulțime de dispozitive. Travelling Software, Inc. 18702 N. Creek Parkway

Bothell, WA 98011 (206)483-8088 (800)662-2652 Realizează programul de transfer fişiere LapLink pentru sistemele tip IBM şi Macintosh, precum şi alte programe utilitare. Tripp Lite Manufacturing

500 N. Orleans Chicago,

IL 60610

(312)329-1777

1372.

Anexa B — Lista firmelor furnizoate

Produce o gamă completă de dispozitive pentru protejarea calculatoarelor. personale la perturbațiile tensiunii de ali-

mentare. Tseng Labs, Inc. 10 Pheasant Run Newtown Commons

Newtown, PA 18940 (215)968-0502 Fabrică cipuri pentru controlere

video, componente BIOS şi plăci pentru producători de echipamente originale (OEM - Original Equipment Manufacturers).

Uitra-X, Inc. P.0.

Box 730010

San Jose, CA 95173-:0010 (408)988-4721 (800)722-3789 (408)988-4849 Fax Produce excelentele plăci de diagnosticare QuickPost PC,

” QuickPost PS/2 și Racer Il, ca şi pachetele soft Quicktech şi Diagnostic Reference. Racer |! este una din cele mai complete plăci pentru depanare existente pe piaţă. i Ultrastor Corporation

15 Hammond Street 14310 Irvine, CA

92718

(714)453-8170 Produce o gamă completă de controlere de disc ESDI, SCSI şi IDE, foarte performante,

pentru sistemele cu magistrale ISA şi EISA. UNISYS “Township Line and Union Meeting roads Blue Bell, PA 19424 (800)448-1424

Fabrică sisteme compatibile IBM-PC care reprezintă o parte a programului guvernamental Desktop IV. Universal Memory Products 1378 Logan Avenue

+F

Costa Mesa, CA 92626 Distribuie componente de memorie, inclusiv cipuri şi module SIMM. Upgrades Etc. 15251 NE 90th Street Redmond, WA 98052 (714)640-5585 (800)541-1943

VESA-Video

Electronic

Standards Association 2150

North First St.

Suite 440 San Jose, CA 95131-2029 (408)435-0333 (408)435-8225 Fax Este o organizaţie de firme producătoare pentru stabilirea şi păstrarea standardelor pentru

Distribuie componente BIOS de tip AMI, Award şi Phoenix pen-

monitoarele, adaptoarele şi magistralele video. A creat standardele video VESA, pre-

tru îmbunătățirea performanţelor calculatoarelor personale.

cum şi standardul VESA Local Bus (VL-Bus).

U.S. Robotics, Inc. 8100 N. McCormick Boulevard Skokie, IL 60076 (708)982-5010 (708)982-5151 (708)982-5092 BBS

Visiflex Seels 16 E. Lafayette Street Hackensack, NJ 07601 (201)487-8080

Fabrică o gamă completă de modemuri și produse de comunicaţii. Modemurile produse de

Produce capace transparente pentru tastaturi, precum și alte accesorii pentru calculatoare.

această firmă acceptă mai multe protocoale decât majoritatea

VLSI Technology, Inc. 8375 S. River Parkway Tempe, AZ 85284

modemurilor,

(602)752-8574

inclusiv protocoa-

lele V.32bis, HST și MNP. V Communications, Inc. 4320 Stevens Creek Boulevard

4275 San Jose, CA 95129 (408)296-4224

Video

Produce cipuri şi circuite pentru plăci de bază şi adaptoare compatibile IBM. Firma IBM utilizează aceste cipuri la unele din sistemele sale PS/2. Volpe, Hank

Realizează dezasamblorul Sourcer, precum şi alte instrumente de programare. Varta Batteries, Inc.

300 Executive Boulevard Elmsford, NY 10523 (914)592-2500 Produce o gamă completă de baterii pentru calculatoare personale. Verbatim Corporation 1200 WT Harris Boulevard

Charlotte, NC 28262 (704)547-6500

P.O. Box 43214 Baltimore, MD 21236 (410)256-5767 (410)256-3631 BBS Realizează programul Modem Doctor pentru diagnosticarea porturilor seriale şi a modemurilor. Walling Company 4401 S. Juniper

Tempe, AZ 85282 1602)838-1277 Fabrică dispozitivul DataRase pentru ştergerea conţinutului memoriilor EPROM, dispozitiv

care poate şterge simultan Realizează o gamă de suporturi de memorare, incluzând discuri optice, discuri magnetice şi benzi.

patru cipuri EPROM raze ultraviolete.

folosind

Lista firmelor furnizoare Wang Laboratories, Inc. One

industrial Avenue

acestora.

Lowell, MA 01851 (508)656-1550 (8Q0)225-0654

Wave Mate Inc. 2341 205th Street

Fabrică o diversitate de sisteme compatibile IBM-PC, inclusiv sisteme cu conectori de magi-

strală MCA. Wangtek, Inc. 41 Moreland Road Simi Valley, CA 93065 (805)583-5525 (800)992-9316 1805)582-3620 BBS Produce o gamă completă de sisteme de backup pe bandă,

incluzând unităţi QIC, DAT şi de 8mm,

pentru sistemele cu

magistrale ISA, EIŞA şi MCA. Warshawski/Whitney

telor sistemelor PC și repararea

& Co.

1916 S. State Street Chicago, IL 60680 .1812)431-6100

Torrance,

CA

Wyse

Technology

3471

N. 1st Street CA

95134

(408)473-1200 (800)438-9973 (408)922-4400 BBS

90501

Fabrică o gamă de plăci ză de mare viteză pentru nătăţirea performanţelor melor IBM şi compatibile

de texte WordPerfect.

San Jose,

4110

de baîmbusisteIBM.

Realizează „steme şi terminale compatibile IBM-PC. Xebec

Weitek Corporation

3579 Gordon

1060

Carson

E. Arques

City, NV 89701

Sunnyvale, CA 94086 (408)738-8400

(702)883-4000 (702)883-9264 BBS

Produce coprocesoare matema-

Produce controlere de disc ISA, utilizate de firma IBM ia realizarea primelor sisteme XT.

tice foarte performante. Western

Digital Corporation

8105 Irvine Center Drive

Xerox Corporation

Irvine, CA 92718

Xerox Square Rochester, NY

(714)932-5000 (800)832-4778 (714)753-1234 BBS (2400bps) (714)753-1068 BBS (9600+ bps)

14644

(716)423-5078 Realizează softul de tehnoredactare computerizată Ventura, ca şi o gamă largă de calculatoare personale, imprimante şi copiatoare.

Distribuie un număr imens de instrumente și echipamente la

Realizează o multitudine de

preţuri foarte mici. Produsele

produse, printre care se numă-

pe care le distribuie sunt folosite în general pentru automo-

ră unități de hard disc IDE şi SCSI, adaptoare SCSI și ESD!

bile, dar multe din instrumente pot avea utilizări universale.

pentru sisteme cu magistrale ISA, EISA şi MCA şi adaptoare

Xidex Corporation 5100 Patrick Henry Drive Santa Clara, CA 95050

video Ethernet, TokenRing şi

(408)970-6574

Washbum & Co. 3800 Monroe Avenue Pittsford, NY 14534 (716)385-5200 (800)836-8026 Este cel mai mare distribuitor de plăci de bază AMI şi componente AMI BIOS, fiind binecunoscut pentru calitatea foarte bună a informaţiilor tehnice şi a asistenţei tehnice oferite. Watergate Software

2000 Powell Street Suite 1200 Emerwville, CA 94608 (510)596-1770 (510)653-4784 Fax Realizează excelentul program

de diagnosticare PC Doctor,

1373

Paradise. Livrează firmei IBM unități SCSI și IDE pentru

sistemele PS/2.

Sucursală a firmei HewlettPackard care fabrică benzi şi discuri magnetice.

Windsor Technologies, Inc. 130 Alto Street

San Rafael, CA 94901 (415)456-2200 (415)456-2244 Fax

Xircom 26025 Mureau Road Calbasas, CA 91302 (800)874-7875 (818)878-7618 BBS

Realizează PC Technician, un excelent program de nivel avansat pentru diagnosticarea şi depistarea defectelor calculatoarelor personale. WordPerfect Corporation 1555 N. Technology Way

Orem, UT 84057 (801)225-5000 (800)451-5151 (801)225-4414

BBS

folosit pentru depistarea defecRealizează popularul procesor

Fabrică adaptoare de rețea

TokenRing și Ethernet care se cuplează

la porturile paralele.

V-E Data America, Inc. 305: Business Park Drive 41 Norcross, GA 30071 (708)291-2340 Produce unităţi de dischete, unități de bandă şi imprimante. A livrat firmei IBM unităţi de

1374

Anexa B — Lista firmelor furnizoare

dischete de 5,25 inci care au fost folosite în sistemele XT,

AT şi PS/2. Zenith Data Systems

2150 E. Lake Cook Road Buffalo Grove, IL 60089 (800)553-0331

Fabrică o gamă de sisteme compatibile IBM-PC. Zeos International, Ltd. 530 5th Avenue NW

St. Paul, MN 55112 (612)633-4591 (800)423-5891

Produce o gamă de sisteme compatibile IBM, ieftine şi de bună calitate, cu magistrale ISA şi EISA, pe care le vinde prin intermediul sistemului de

comenzi poştale.

”

Index

Simboluri 1,1,1

tricloretan

47

A Adaptec 1347 adaptoare ARCnet 354 adaptoare de memorie (IBM PS/2) 354 adaptoare LANtastic 422 adaptoare pentru baterie auto (IBM 5140 PC Convertible) 422 adaptoare pentru jocuri 423 adaptoare pentru joystick 384 adaptoare pentru monitor (IBM 3270 PC) 662 adaptoare pentru monitor (IBM 5140 PC Convertible) 993 adaptoare pentru sistemele gazdă (unități de hard disc) 994 adaptoare pentru tastatură (IBM 3270 PC) 981 adaptoare PS (IBM 3270 PC) 982 adaptoare seriale/paralele (IBM 5140 PC Convertible) 993 adaptoare sistem (IBM 3270 PC) 1210 adaptoare VGA-NTSC 387 adaptoare video vezi plăci video adaptor video de ieșire (NTSCVGA) 376 adaptorul 8514/A 454 adnotări vocale 146 adrese (memorie) 225 adrese de segment 225 adrese liniare 225 adrese porturi I/O 48 aer comprimat 836 aliniere (unități de floppy disc) 539, 536

Altair 28 Ambra 1023 vezi și sisteme IBM PS/x AMD (Advanced Micro Devices) 207, 1348 American Megatrends, Inc. (AMI) 1348 soft BIOS 94, 789 American National Standards Institute vezi ANSI AMI (American Megatrends, Inc.) 1348 plăci de bază coduri de eroare BIOS 1295 parametrii BIOS ai hard discului 1287 programul de diagnosticare AMIDiag 893 amplasarea cipurilor în socluri 839 amplitudine (sunet) 456 analiza suprafeței (unităţi de hard disc) 692 Andromeda Research 1349 echipamente de programare a memoriilor EPROM 795 Annabooks 1349 PC Keyboard Design 346 ansamblul capetelor de disc 543, 564 ANSI (American National Standards Institute) 635, 1349 aparate de control cu raze X

(dischete)

524

aparate de măsură 46 Apple Computer, Inc. 28, 1349 arderea fosforului 852 arhitectură magistrale |/O magistrale EISA 119 magistrale ISA 106 magistrale locale 125 magistrale MCA 112 magistrale locale VESA 127 cipuri de memorie 782 memorie imediată (cache) 782 memorie întrețesută 782 memorie paginată 782

memoria de pe placa de bază 262 sisteme de operare 904 arhitectură superscalară 200 ascultarea CD-urilor audio în unități CD-ROM 455 aspiratoare 837 AT vezi calculatoare IBM/AT autotestarea la punerea sub tensiune (POST) 280, 787, 879 coduri de eroare AMI BIOS 1295 coduri de eroare audio 881 coduri de eroare Award BIOS 1300 coduri de eroare BIOS 1294 coduri de eroare DOS 1336 coduri de eroare Hewlett Packard POST 1303 coduri de eroare IBM POST 1307 coduri de eroare IBM SCSI 1329 coduri de eroare Phoenix BIOS 1302 coduri de eroare tastatură 342 coduri de eroare vizuale 881 coduri trimise de POST spre porturile I/O 882 invalidarea testării frecvenţei de ceas 797 autotransformatoare 306 Award Software, Inc. 1350 plăci de bază coduri de eroare BIOS 1300 parametrii BIOS ai hard discului 1288 soft BIOS 94, 789

Baby AT 285 bancuri de memorie 778, bandă adezivă 838

265

1376

index — B-C

BBS (Buletin Board System) 1222 corecţii DOS

IBM BBS

bloc de memorie

superioară

—

UMB (drivere de mouse) 352

941

887

soft distribuit utilizatorilor (shareware) 902 BIOS (Basic Input-Output

System) capacităţi 711 copii de siguranță (backups) 796 depistarea defectelor 794

central de arbitrare) — 201

384

BTB (Branch Target Buffer)

201

7931 790

tabelei cu unităţilor de vitezei de a capetelor piste alăturate

798 memoriilor

795 -

soft 789 tehnica IML system partition 803 versiuni 1244 plăci de bază 92

AMI

1288

coduri de eroare

1294

Compaq Deskpro 286 Revision F 1285 Compaq Deskpro 286e Revision B 1286 Compaq Deskpro 386

1284 compatibilitate ROM

IBM PS/2

92

1202, 1283

necesar de memorie

adaptoare PS (simboluri programabile) 993 adaptoare sistem 993 Control Program 994 ferestre de lucru 994 plăci video 993

(IBM 5140 PC

soft

Convertible) 982 dezasamblare 53

IBM PS/2

1212

mouse 347 conectori 347, 340 conectori mini-DIN 340 rețele locale (LAN) 419, 442 cabluri coaxiale 442 cabluri din fibre optice 443 cabluri răsucite 442 conectare. 446 * instalare 445 sistemul de cablare IBM

445

1287

Award

225

tastaturi 339 cabluri defecte 341 coduri furnizor 345 conectori DIN (Deutsche Industrie Norm) 339

conectori

SDL (Shielded

Sata Link) 339 înlocuire 343 testare 341 unități de floppy disc cabluri de alimentare

532

cabluri de date și comenzi 531

1290

cabluri coaxiale

Phoenix 386

1292

cabluri de alimentare (unități de

1293

sisteme de operare 905 platforme 9304 plăci adaptoare autoconfigurabile (plug and play) 158

biți 27 biți de start 389 biți de stop 389 biți pe inci (dischete) 513

419, 442

(unităţi de floppy disc) 532 cabluri de imprimantă (IBM 5140 PC Convertible)

982

443

982 adaptoare pentru monitor

982 adaptoare seriale/paralele

981 cabluri de imprimantă

coduri

443 419,

982

983

imprimante 981 încărcătoare de baterie modemuri 982 monitoare 982

982

plăci de memorie 981 specificaţii tehnice 980 calculatoare IBM 5155 Portable PG 978 calculatoare IBM Ambra

calculatoare IBM AT 1001

1023

33, 36,

CMOS

RAM

36, 1241 Baby AT 285 capace 60 coduri

1012

comparaţie cu calculatoarele IBM PC/XT 35 modele

fioppy disc) 532 cabluri de date şi comenzi

cabluri din fibre optice cabluri răsucite 442 cabluri răsucite ecranate

997

calculatoare IBM 5140 PC Convertible 978 adaptoare pentru baterie auto

adrese memorie

Phoenix 286 Zenith

3270 PC

994

Cc cabluri cabluri pentru imprimante

Flash BIOS

803 controlere de tastatură

EPROM

calculatoare IBM 993, 995

adaptoare pentru tastatură

Interface Technical Reference Manual) 38 modernizare 795, 789 alternative la modernizare

programarea

magistrale 112 calculatoare vizualizarea pe ecranul TV a ecranelor calculatoarelor vezi și calculatoare personale

interfaţa BIOS (BIOS

modificarea parametrii disc 798 modificarea deplasare între două

CACP (Central Arbitration Control Point - punctul

blocaje, depistarea cauzelor 154 BP! (dischete) vezi biţi pe inci Branch Target Buffer (9TB) brățări antistatice 785 brokeri (Boston Computer Exchange) 1351

îndrumarul tehnic despre

componenta

cabluri răsucite neecranate 419, 443

1004

AT 3270 1013 AT-270 1013 modelul 068 modelul 099

1002 1002

modelul 239

1005

modelul

319

1007

modelul 339

1007

modelul XT 286 1013 plăci adaptoare 60 plăci de bază îndepărtare 64

Index — C înlocuire 818 specificaţii tehnice 1009 sursa de alimentare 284 tensiunea la ieşire 291 unități de hard disc 61, 1205 calculatoare IBM AT 3270 1013 calculatoare IBM AT-270 1013 calculatoare IBM Commercial Desktop 1023 calculatoare IBM PC 5150 modelul 166 972 calculatoare IBM PC 5150 modelul 176 972

calculatoare IBM PC XT 983 modele

32, 35,

986

3270 PC

087 088 089 267 268

986 986 986 986 986

modelul modelul modelul modelul XT 370 XT 286

277 .986 278 986 5160068 5160078 996 1013

986 986

997 999

calculatoare IBM PS/1 1180

1021,

(linia)

PS/1

Consultant

PS/1

Essential

1023 gama (linia) Expert modele

modelul 286

1023

modelul 386SX 1188 vezi și sisteme IBM PS;x

1021,

adaptoare de reţea 1216 adaptoare memorie 1210 ansamblul ventilatorului 73

BIOS

1202

1032,

1042,

53 55

69

56 LS

56 56 56 56

1110 modelul

72, 79

1069,

Ultimedia PS/2 unități CD-ROM

1101

SLC 1107 SLC LS 1101 SX 11071 LS 486sSLC .

57

modelul 57 modelul 57 modelui 57 Ultimedia modelul 57 modelul 60 1208

1208

486SLC 1110 486SLC3 1106 486SLC3 1106 SX 1109 1117, 1206,

modelul 65

1208

modelul 65

SX

70 386

1207 modelul 70 486 modelul

76

1154

modelul 77

1154

modelul

modelui

90

1130,

unităţi de bandă pentru copii de siguranță 1214 unități de floppy disc 1211

modelul

E

unități de hard disc 1205, 1213 upgrades (procesoare/ coprocesoare) 1209

1208

1167 1173

modelul L4O 1207 modelul L40 SX 1077, 1082

modele

1192

modelul P60/D

1193

seria ValuePoint Performance 1193 seria ValuePoint Si 1193 vezi şi sisteme IBM PS/x calculatoare IBM XT capace 53 dezasamblare 55 îmbunătățirea performanţelor

|

808

poziționarea microcomutatoarelor 1154

1089

vezi şi sisteme IBM PS/x

caiculatoare IBM PS/2 Value Point 1021,.1023, 1192 garanţii 1193

787

1137

modelul 90 XP 486 modelul 95 1208 modelul 95 XP 486

1022 1214

plăci adaptoare 55 plăci de bază 59 modernizarea/imbunătăţirea performanţelor memoriei

1123

77 Ultimedia

,

sursa de alimentare date tehnice 294 putere de ieşire 293

1091 1207

modelul

1215

plăci video 152, 230, 1215 structuri de sprijin 75 subansamblul baterie-difuzor

1207

modelul modelul modelul modelul

1208

plăci adaptoare de magistrală

35 1207 35 LS 1070,

modelul 80 1206, 1208 modelul 80 386 1158

1185

calculatoare IBM PS/2 1029 accesorii 1209

81

modelul 55 SX 1095 modelul 56 1101, 1208 modelul 56 486SLC3 1110

modelul

1023 gama

monitoare

1204 modelul 25 286 1057, 1207 modelul 30 1051, 1207 modelul 30 286 1063, 1207

modelui modelul

P75

1142,

modelul P75 486 1149 module SIMM 70, 78, 1210

modelul 40 SX 1073 . modelul 50 1083, 1206 modelul 50 Z 1083, 1207

coduri 973 specificaţii tehnice 973 calculatoare IBM Portable PC

(linia)

măști frontale modele 10293 modelul 25

1074 modelul 40

calculatoare IBM PC 1050 modele IBM PC 5150 modelul 166 972 IBM PC 5150 modelul 176 972

gama

modelul

P70 386

plăci de bază 72, 77, 84, 1283 plăci adaptoare 69, 73, 79

modelui 35 SX

coduri 991 specificaţii tehnice 988 calculatoare IBM PC/2 1033

coduri 1001 specificaţii tehnice

modelul 1207

1027

modelul modelul

993

modelul modelu! modelul modelul modelul

cabluri 1212 capace 66, 72, 78 | dezasamblare 65, 72, 75, 81 îndepărtare 77, 81 magistrale MCA (Micro Channel Architecture)

1377

1241 sursa de alimentare

284

deconectare 57 tensiunea de ieşire

291

"unităţi de hard disc 1205 calculatoare IBM XT 286 1013 coduri 1015 modele 1100 specificaţii tehnice

calculatoare

1017

IBM XT 370

calculatoare personale (PC Personal Computer) dezasamblare 50

996

1378

index.

C

cabluri 53 carcase Slimline 53 carcase Tower 59 descărcări electrostatice 50 IBM AT 59 IBM PS;2 65 IBM XT 53 memorarea configurației 52 pregătire 50 programe SETUP 51 evoluţie 30 Ă IBM 29 istorie 27 vezi ȘI calculatoare calculatoare personale ecologice 299, 311, 362 calculatoare personale multimedia 386 MID! 460 plăci de sunet 451 unităţi CD-ROM 459, 731 video 386 calculul consumului 295, 296 canale de acces direct la memorie vezi canale DMA canale DMA (Direct Memory Acces) 150 IBM PC 29 procesoare 169 vezi şi Resurse capace carcase Siimline 53 carcase Tower 60 IBM AT 60 IBM PS;2 66, 72, 78 IBM XT 54 capace detaşabile (tastaturi) 318 capete (unități de hard disc) 543, 564 căderea capetelor 543 lagăre cu aer 544 parcare 588 patina capului 568 capete de citire/scriere unităţi de floppy disc 480 unităţi de hard disc 564 capete cu film subţire 566 capete cu întrefier metalizat 566 capete din ferită 656 capete magneto-rezistive 567 caractere ASCII ANSI.SYS 1234 caractere EBCIDIC 1235 conversie din hexazecimal în ASCII 1231

prefixe în sistemul metric 1239 puterile lui 2 1240 caractere EBCIDIC 1235 carcase Slimline capace 53 plăci adaptoare 55 plăci de bază 59 surse de alimentare 285 deconectare 57 unităţi de disc 55 carcase Tower capace 60 plăci adaptoare 60 plăci de bază 64 surse de alimentare 283 deconectare 62 unităţi de disc 61 Cartea Galbenă (standarde CD-ROM) 727 casete (unităţi de bandă pentru copii de siguranţă) 750 cauciuc cu adeziv siliconic nevolatil 838 cavităţi (CD-ROM) 721 căderea sistemului (sursa de alimentare) 301 căști 466 | câmpuri electromagnetice (monitoare) probleme de sănătate 362 standarde MPR | 362 MPR |! 362 SWEDAC 362 TCO 362 câmpuri magnetice (dischete) 498, 524 CD Extensions for DOS (Microsoft) '745 ceasuri de timp real (IBM AT) 36 chei de acces (plăci adaptoare) 109 cilindri 502 dischete 498 dischete de 3,5 inci 498 dischete de 5,25 inci 498 vizualizare 497 unităţi de floppy disc 496 cilindrul pentru citire/scriere de diagnosticare (hard discuri DOS) 937 Cinepak 386 cipuri amplasarea în socluri 839 cipuri de memorie 263 arhitecturi 782 bancuri de memorie 265 capacități 778 cipuri DIP (Dual In-line Pin) 263, 777

coduri 265 configuraţie 786 instalare 784 îndepărtare 786 marcajele producătorului

264 module SIMM (Single In-line Memory Modules) 270,

777, 781, 1210 module SIPP (Singie In-line Pin Packages) 777 poziţionarea microcomutatoarelor

786 poziţionarea jumperelor

786 verificarea parităţii viteză 279 779

cipuri TMS380

435

cipuri UART 393 cipul UART 16450

cipul cipul cipul cipul cipul FIFO

267

393

UART.16550 393 UART 165504 394 UART 8250 393 UART 82504 394 UART 8250B 394 394

identificarea tipului 393 vezi și unităţi centrale de prelucrare, procesoare cipuri CISC (Complex Instruction

Set Computer)

200

cipuri controlere de tastatură

790 cipuri de memorie 263 arhitecturi 782 memorie cache limediată) 782 memorie întrețesută 782 memorie paginată 782 bancuri de memorie 265, 777 capacităţi 778 cipuri DIP (Dual In-Line Pin) 263, 777 coduri 265 contigurare 786 ieşirea cipurilor din soclu 274, 839 instalare 784, 785 descărcarea electrostatică 785 pini rupţi sau îndoiţi 784 îndepărtare 786 marcajele producătorului 264, 778 module SIMM (Single In-line Memory Modules) 270, 777 IBM PS/2 1210 lista pinilor 275

Index pini pentru detectarea prezenţei 781 module SIPP (Single In-iine Pin Packages) 777 poziţionarea în socluri 839 poziționarea jumperelor 786 poziționarea microcomutatoarelor 786 verificarea parităţii 267 viteza 279, 779 cipuri de memorie DIP (Dual

In-line Pin)

263, 777

pini rupți sau îndoiți 785 vezi și cipuri de memorie cipuri EPROM 789 cipuri EPROM (Flash BIOS) 803 cipuri Micro Firmware BIOS 793 cipuri NEC V20 813 cipuri NEC V30 813 . cipuri PP! (Programmable Peripheral interface) 36 cipuri RAM vezi: cipuri de memorie cipuri SL Enhanced 181 cipuri TMS380 435 cipuri UART 37, 393 cipul UART 16450 393 cipul UART 16550 393 cipui UART 165504 394 cipul UART 8250 393 cipul UART 8250A 393 cipul UART 8250B 394 FIFO 394 identificarea tipului 393 cipuri Universal Asynchronous Receiver/Transmitter vezi cipuri UART circuit integrat (IC) 27 citiri de control (plăci de sunet) 455 clașe (hard) comparare 35 IBM AT 33, 36 IBM PC/XT 32, 36 interfețe pentru tastaturi 36 clustere (hard discuri DOS) 934 CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) dezasamblarea calculatoarelor 51 memoria IBM AT 36, 1241 semnalul Power Good (alimentare corectă) 290 procesoare 386DX 173 procesoare 486DX 179 codificare (unități de hard disc) 548, 607 ESDI (Enhanced Small Device Interface) 615

interfața IDE lintegrated Drive Electrorucs! 618 metode metoda de codificare ARLL (Advanced Run Length Limited) 551 metoda de codificare FM (Frequency Modulation modulaţia în frecvenţă) 549, 553 metoda de codificare MFM (Modified Frequency Modulation - modulaţia în frecvență modificată) 549, 550 metoda de codificare RLL (Run Length Limited) 549 coduri

cabluri.de tastatură pentru IBM 345 cipuri de memorie 265 Ghid de operare 1338 IBM 5140 PC Convertible 983 IBM AT 1012 IBM PC XT 991 IBM Portable PC 1001 IBM PS/2 1213 IBM XT modelul 286 1016 tastaturi IBM 345 coduri de control imprimante Epson 1259 imprimante HP LaserJet 1261 imprimante IBM 1258 coduri de eroare 890, 1294 autotestarea la punerea sub tensiune (POST) AMI BIOS 1295 Award BIOS 1300 BIOS 1294 coduri de eroare DOS 1336 Hewlett-Packard POST 1303 IBM POST 1307 IBM SCSi' 1329 Phoenix BIOS 1302 tastaturi 342 controlere 713 interfeţe soft pentru disc 1247 unități de haru ciisc4 713 coduri de scanare |tastaturi) 326 tastaturi PC şi XT cu 82 taste 323 tastaturi PC și XT cu 83 “taste 326

- C

1379

tastaturi AT cu 84 taste 328 tastaturi extinse cu 101 taste 331 coercitivitate (dischete) 514 Colorado Memory Systems, inc. 759. 1352 comanda FORMAT 519, 910 parametrul 'Q (Quick Format formatare rapidă) 519, 521 parametrii U (Unconditional Format formatare necondiționată) 519, 521 comandarea documentației IBM 1345 comenzi (comenzi DOS) 9311 APPEND

910

ASSIGN 910 ATTRIB 910 BACKUP 910 BASIC 910 BASICA 910 CALL 909 CD/CHDIR 909 CHCP 909, 910 CHKDSK 910, 951 CLS 909 comenzi rezidente 909 comenzi tranzitorii 910 COMMAND 910 COMP 910 COPY 909 CTTY 909 DATE 909 DEBUG 910, 961 DEL;ERASE 909 DIR 909 DISKCOMP 910 DISKCOPY 910 DOSBACKUP 866 DOSKEY 910 DOSSHELL 910 ECHO 909 EDIT 910 EDLIN 910 EMM386 910 EXE2BIN 910 EXIT 909 EXPAND 909 FASTOPEN 910 FC 910 FDISK 910 FIND 910 FOR 909 FORMAT

519,

GOTO 909 GRAFTABL 910 GRAPHICS 910 HELP 910 IF 909

910

1380

Index -'c compatibilitate (plăci de sunet)

JOIN 910 KEYB 911 KEYBFR 910 KEYBGR 910 KEYBIT 910 KEYBS 910 KEYBUK 910 LABEL 910 LIB 910 LINK 910 LOADHI/LH 909 MD/MKDIR 909 MEM 910 MIRROR 845, 910 MODE 910 MORE 9311 NLSFUNC 911 PATH 909 PAUSE 909 PRINT 9311 PROMPT 909 QBASIC 911 RD/RMDIR 909 RECOVER 911, 959 REM 909 REN/RENAME 909 REPLACE 911 RESTORE 911 SET 909 SETVER 9311 SHARE 911 SHIFT 909 SORT 9311 SUBST 911 SYSs 9311 TIME 909 TREE 911 TYPE 909 UNDELETE 9311 UNFORMAT 522, 311 VER 909 VERIFY 909 VOL 909 XCOPY 911 compact-discuri (CD-ROMs) 720 cavităţi 722 creare 730 cuprinsul volumului

460 compresie discuri 712 plăci de sunet 460 ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code Modulation)

460 MPEG (Motion Pictures Expert Group) 460 redarea integrală a mişcării

386 comprimarea

iplăci de

. sunet) 460 comutatoare de iniţializare

818

instalare 824 pornire 825 pornire la cald 824 pornire la rece 824 semnalul alimentare corectă

(Power_Good)

824

comutatoare de taste (tastaturi)

320 comutatoare de tastă capacitive 322 comutatoare de tastă cu calotă de cauciuc 320 comutatoare de tastă cu element spongios 320

curățare

321

”

percepția tactilă 320 tastări intermitente 321 comutatoare de tastă cu membrană 322 comutatoare de tastă pur

mecanice

320

curățare 343 taste blocate 326

conectare

,

cabluri pentru reţele

locale(LAN) mouse

446

interfața serială 348 magistrale I/O 349 portul pentru mouse de pe placa de bază 348 conectarea interfeţei seriale

(mouse)

727

348

conector. cu 9 pini pentru port serial (AT) 391 conector cu 25 pini pentru port

evoluţie 721 fotoCD-uri 727 interpolare 723 producere 722 standarde 726

Cartea Galbenă

ADPCM

serial (PC, XT şi PS/2) 392 727

formatul High Sierra 727 standardul ISO 9660 726 Compaq Computer Corporation

1353 magistrale EISA 33 plăci de bază 1284 PC Power and Cooling

311

conector cu 25 pini pentru port paralel (compatibil PC)

413 conectori curățare 841 plăci de bază conectori pentru baterie 1247

conectori pentru difuzor

.

1247 keylock connectors 1247 LED connectors 1247 plăci de sunet conectori de ieșire linie

stereo

463

conectori de intrare linie stereo 464

conector pentru difuzor/căști 464 conectori pentru CD-ROM

462 conectori pentru

joystick/MIDI

464

conectori de înregistrare

464 conectori pentru MID! sursa de alimentare

conectori fizici

464

289

măsurarea la orificiile din spate 303

unităţi de disc

288

unități de floppy disc conectori de alimentare

486 conectori logici

486

unităţi de hard disc conectori de alimentare

584 conectori de interfață 584 lamela pentru punerea la masă a axului motorului

585 conectori de alimentare (unități de hard disc) 584 conectori de extensie

(magistrale 1/0) 104 magistrale EISA 120 magistrale magistrale magistrale magistrale

ISA pe ISA pe locale MCA

8 biți 107 16 biţi 109 125 113

magistrale VESA locale

128

plăci de extensie mai groase

105 conectori de extensie XT (magistrale I/O) 109 controler de floppy disc (unități de floppy disc)

494 conectori de interfață (unităţi de hard disc) 584 conectori de rebuciaj 45 conectori DIN (Deutsche industrie Norm) 339 conectori mini-DIN

mouse semnale 340 conectori pentru baterie (plăci de bază) 1247

.

Index — C conectori pentru cheia de protecţie (plăci de bază)

1247 conectori pentru măsurarea la orificiile din spate (sursa de alimentare) 303

conectori SDL (Shielded Sata Link) 339 configurare 52 memoria cipuri de memorie 786 plăci adaptoare 153, 256 programul EMM386.EXE

414

394

unităţi de floppy disc

526,

532

.

configurarea selecției 520 configurația daisy-chain

526 rezolvarea problemelor de înregistrare 532 selectarea sesizării schimbării dischetei 533 selectarea sesizării tipului de dischetă 529, 534 terminatori 528

unităţi de hard disc

666, 673

adaptoare la sistemul gazdă

666 controlere

interfaţa interfața interfața interfața

666

ESDI 617 IDE 621, 627 SCSI 655 ST-506/412 609

conflicte resurse 154 plăci adaptoare 156, 257 rezolvare 155 şablon de configurare a

sistemului

155, 156

soft 963 Conner Peripherals, inc. 1354 unităţi de hard disc 629,

1268 contracte de service 872 controale (monitoare) 363 controlere controlere pentru memoria imediată (unităţi de hard:

disc)

592

plăci de bază 104 unităţi de hard disc 662 coduri de eroare 713 configurare 666 ESDi (Enhanced Small Device Interface) 615

(HD)

36

123

765,

768

(Write Once

Read Many) 769 coprocesoare matematice

208,

287

matematice

387

812 coprocesoare

matematice

486DX

180

coprocesoare

matematice 487

812 coprocesoare

matematice

487SX

183

coprocesoare

865

8087

863

matematice

210, 810

coprocesoare matematice

80287

212

coprocesoare

matematice

80387 214 coprocesoare matematice 80487 216 frecvenţa de ceas 213 instalare 810 îndepărtare 220 procesoare Pentium 204 repoziționarea cipurilor montate în socluri 839 Weitek 215

IBM PS/2 1214 instalare 761 869

760 763, 870

corecţii (hibe DOS)

standarde 750, 757 unități de bandă audio

digitală (DAT) 757 unități de bandă video de mm 757 de bandă de siguranţă de bandă de siguranță

871 unități QIC-40 unități QIC-80

unități WORM

coproceşoare

759, 872

unități portabile

unități cu suport magneto-optic

812

drivere 870 formatare 754

unități externe pentru copii 871 unități interne pentru copii

amovibile

765

839

unități de bandă pentru copii de siguranță 749, 867 capacități 754, 759 casete 750 compatibilitate 756

interfețe

unități de memorare

coprocesoare matematice

865

preț soft

fişierelor

845

ieşirea cipurilor din socluri

copii de siguranţă (backups) pe dischete 866 intervale de timp 864 protecţia la copiere (soft)

cumpărare

(FAT)

808

(plăci de sunet) 457 copii de siguranţă (backups) 749, 831; 863 BIOS 796

sursa de alimentare

845 tabela de alocare a

765

controlul volumului (plăci de sunet) 464 convertoare analogice-digitale (plăci de sunet) 457 convertoare digital-analogice

soft pentru backup

EBR (Extended Boot Record) 845 MBR (Master Boot Record)

unități cu suport magnetic

298, 2939 controlere pentru memoria imediată (unități de hard disc) 592

259 porturi seriale

densitate înaltă

controlere de floppy disc dublă densitate (DD) 36 controlul total al magistralei

magistrale EISA

HIMEM.SYS

mouse 352 porturi paralele

IDE (Integrated Electronics) 617 ST-506/412 614 floppy disc

magistrale MCA 112 contractare/dilatare termică

259 programul

interfața Drive interfața controlere de

1381

755

753 753

viteze de transfer date 754 unități de hard disc directorul rădăcină 845

8

corecţii IBM PC DOS 941 corecţii MS-DOS 944 coroziune 834 Corrective Service Disks 943 CP/M (Control Program for

Microprocessors)

28

CSMA/CD (Carrier Sense, Multiple Acces with

Collision Detection) cumpărare modemuri 410 monitoare 362 plăci de bază 90 plăci video 383 servere de fişiere 424 plăci de sunet 467

unități CD-ROM

723

431

1382

index

- C-D

unităţi de bandă pentru copii de siguranță 759, 872 unităţi de hard disc 587

cuprinsul volumului (CD-ROM)

727 curăţare 47, 48 aspiratoare 837 benzi din burete 838 cauciuc cu adeziv siliconic nevolatil 838 conectori 841 contacte 841 file servere 424 lubrifianți 836, 839 mouse 350, 842 perii 839 plăci 840 praf 833 radiere 841 sisteme de răcire 833 tampoane care nu lasă scame 839 tastaturi 344, 842 comutatoare de tastă cu element spongios 321 praf 344 stropirea tastaturii 344 unităţi de floppy disc 537, 842 unităţi de hard disc 842 cutii de protecţie (unități | 721, 732 CD-ROM)

CVC (Compact Video Coded) 386

D daisy chain 526 Data Depot 1355 placa PC PowerCheck 307 plăci POST 883 DBR (DOS Boot Record) vezi sectorul de boot decompresie/decomprimare (redarea integrală a mișcării) 386 defragmentare unități de floppy disc 502 unităţi de hard disc 843

densitate (dischete)

513

densitate cuadruplă 513 densitate foarte înaltă 513 densitate înaltă 513 densitate liniară 513 densitate longitudinală 513 dublă densitate 513 formatare 534

densitatea pe suprafaţă lunităţi de hard disc) 542 depanare blocări ale sistemului 154 componenta BIOS 795 defecte de imagine pe ecran 154 , dispozitiv de protecţie la descărcările electrostatice 43 echipamente de testare 45 aparate de măsură 46 mufe de test 45 sonde logice 46 substanţe chimice 47 testoare pentru priza de curent electric 47 imprimante 154 instrumente scule obișnuite 41 scule de lipit şi dezlipit 43 joystick 475 mouse 154 plăci de sunet 472 blocări 474 calitatea sunetului 154 conflicte hard 470 defectarea calculatorului 474 lipsa sunetului 472 sunet distorsionat 473 sunet unilateral 473 volum scăzut al sunetului

473 porturi paralele 417 porturi seriale 417 secvenţa de pornire DOS 916 soft 964 sursa de alimentare 299 tastaturi cabluri defecte 341 coduri de eroare 342 taste blocate 326 taste intermitente 321 taste defecte 339 transferuri incorecte de date 154 trecerea la o versiune superioară a sistemului de operare DOS 937 unităţi de floppy disc 154, 508 configurare 533 instalare 532 unităţi de hard disc 713

sunete ascuţite

582

vezi şi coduri de eroare, mesaje de eroare depanarea defectelor de imagine pe ecran, şi imprimantă

154 descărcări electrostatice

840

protecţie

43, 50, 785

detectoare de metale

524

dezasambiare calculatoare 839

cabluri

50,

55

carcase IBM AT capace 62 plăci adaptoare 60 plăci de bază 64 sursa de alimentare 62 unități de disc 61 carcase IBM XT capace 55 plăci adaptoare 55 plăci de bază 59 sursa de alimentare 59 unităţi de disc 55 carcase Slimline capace 55 plăci adaptoare 55 plăci de bază 59 sursa de alimentare 59 unităţi de disc 55 carcase Tower capace 60 plăci adaptoare 60 plăci de bază 64 sursa de alimentare 62 unităţi de disc 61 descărcări electrostatice 50 memorarea configurației 52 mouse 350 pregătire 50 programe SETUP 51 sisteme IBM PS/2 66 ansamblul ventilatorului 73 capace 66, 72, 78 măşti frontale 81 module SIMM 70, 78 plăci adaptoare 69, 73, 79 plăci adaptoare de magistrală 69 plăci de bază 72, 77, 84 structuri de sprijin 75 subansamblul baterie-difuzor 72, 79 sursa de alimentare 69, 77, 81

unităţi de disc

68, 75, 81,

84 tastaturi 342 difuzoare 465 conectare 466 diodă luminescentă 587 conectori 1247 tastaturi 318 directoare 911 copii de siguranţă ale directorului rădăcină DOS 933, 1267 dischete 479, 512

845

Index - D aparate de control cu raze X 524 calculul capacității 500 câmpuri magnetice 498, 524 clustere vez; unităţi de alocare coercitivitate 514 cilindri 502 Citirea dischetelor în alte unități 512 copii de siguranţă (backups) 866 defragmentare 502 densitate 36, 513 densitate cuadruplă 513 densitate foarte înaltă 513 densitate înaltă 498, 513 densitate liniară 513 densitate longitudinală 513 dublă densitate 498, 513 detectoare de metale 524

dischete de 3,5 inci

512

butuc metalic 511 cilindri 498 fanta de acces a capetelor 51] închizătoare metalică 511 orificiul de activare/dezactivare a scrierii 512 orificiul de sesizare a tipului

de dischetă

512

piste 498 dischete de 5,25 inci cilindri 498 crestături 511 fanta

de

acces

511

a capetelor

511 orificiul de antrenare 511 orificiul de index. 511 dischete dublă față 512 dischete simplă faţă 512 DOS 500 capacitate 501 . cilindri 502 defragmentare 502 formatare 501 formate 500 fragmentare 501 programul de lansare în execuţie a sistemului de operare (DBR) 501 tabela de alocare a fişierelor (FAT) 501 unităţi de alocare 502 formatare 499, 503, 512 formatarea dischetelor dublă densitate ca dischete densitate înaltă 534 rezolvarea problemelor 154 fragmentare 501 grosime 513

piste 500 precauții la manipulare 523 radiaţii electromagnetice 524 sectoare 500 sectorizare hard 516 sectorizare soft 516 unități de alocare 502 dischete de 3,5 inci 511 butucul metalic 511 densitate foarte înaltă 513 densitate înaltă 513 distanța între piste 498 dublă densitate 513 fanta de acces a capetelor 511 închizătoarea metalică 511

orificiul de

activare/dezactivare a scrierii 512 orificiul de sesizare a tipului de dischetă 512 piste 498 rezolvarea problemelor de înregistrare 508 dischete de 5,25 inci 511 crestături 511 densitate cuadruplă 513 densitate înaltă 513 dublă densitate 513 fanta de acces a capetelor 511 orificiul de antrenare 511 orificiul de index 511 dischete de densitate cuadruplă 513 dischete de densitate foarte înaltă 513 dischete dublă faţă 512 dischete dublă densitate 513 formatare în format densitate înaltă 535 sensibilitate magnetică 498 dischete pentru aliniere (Analog Alignment Disks) 540 dischete sectorizate soft 516 dischete simplă faţă 512 discuri compactare 712 DOS 929 Disk Operating System vezi DOS dispozitive de acţionare a capetelor de disc unități de floppy disc 483 unități de hard disc 848 mecanisme cu magnet permanent și bobină 568, 588 mecanisme cu motor pas-cu-pas 569. dispozitive de intrare 315

1383

adaptoare pentru joystick 354 dispozitive de indicare mouse 347 Trackpoint || 346, 353 tastaturi 316 cabluri 339 coduri de scanare 326 comutatoare de taste 320 „depistarea defectelor 341 documentaţie 346 funcţia de repetare automată a semnalului de tastare 324 indicatoare luminoase 318 matricea tastelor 323 numerele tastelor 326 percepția tactilă 320 procesoare 323 tastaturi PC și XT cu 82 taste 323 tastaturi AT cu 83 taste 323 tastaturi PC și XT cu 83 taste 316, 319, 326 tastaturi AT cu 84 taste 316, 319, 329 tastaturi extinse cu 101 taste 317, 331 distanța între puncte (monitoare) 361, 364 distorsiunea armonică totală 456 documentaţie 37 edituri Addison-Wesley Publishing Co., Inc. 1347 ADP Hollander Company 1347 Annabooks 1349 Chilton Book Company 1352 Chrysler Motors Service Publications 1352 Direct Drives 1355 End! Publications 1356 Global Engineering Documents 1357 Heaihkit Education Systems

1358 Helm, inc. 1358 IBM Technical Directory

1359 McGraw-Hill, Inc. 1362 Micro House International 1363 Osborne/McGrawHill 1365 Que Corporation 1367 SAMS 1368 IBM 1337 Biblioteca de întreținere hard 38, 1338

1384

index -D-E

Biblioteca de referințe tehnice 37, 38, 1341 comandare 1345 Ghiduri de operare (GTO)

37, 884, 1338 manuale 1219 plăci de bază 92 procurare 39 reviste 1223 sisteme IBM PS/2

tastaturi

recuperarea

shell

(FAT) 1027

unități de hard disc 666 DOS (Disk Operating System)

903 coduri de eroare 1336 comenzi 908 comenzi rezidente 909 comenzi tranzitorii 910 corecţii 9417 directoare 1267

discheta cu corecții (CSD) 914

plăci video 376 unități CD-ROM 744

fişierelor

501

drivere pentru adaptor SCSI

743 unităţi de bandă pentru copii de siguranţă 870 unități de hard disc 659 drivere de sunet (plăci de sunet)

463 drivere pentru unități CD-ROM

743

unități de alocare 502 DVB (DOS Volume Boot sector) 1266

920

directoare 9311 fișiere .BAT 911 fișiere .COM 911 fișiere .EXE 911 hard discuri cilindrul pentru citire/scriere de diagnosticare (hard discuri DOS) 937 directoare 933 sectorul de boot al partiției principale 929 sectorul de boot al volumului DOS 931

tabela de alocare a fişierelor 933 unități de alocare 934 zona de date 937 hibe 941

IBM PC DOS

941

interfețe 922 încărcare 915 MBR (Master Boot Record)

1266 pornire

921

drivere pentru CD-ROM

cilindri 502 DBR (DOS Boot Record) 501 defragmentare 502 formatare 501 formate 500 fragmentare 501 tabela de alocare a

fișierelor

trecerea la o versiune superioară 927, 937 utilitarul DEBUG 218 versiuni 913 drivere drivere de sunet (plăci de sunet) 463 drivere XMS 250 mouse 348, 350 cerințe de memorie 352 instalare 352

dischete 500 capacitate 501

fişiere

906, 9310

sistemul l/O 907 tabela de alocare a

346

(FAT)

economisirea energiei (sisteme

discurilor/informaţiilor comanda CHKDSK 951 comanda DEBUG 961 comanda RECOVER 959

915

EBR

(Extended

Boot Record)

845 echipamente de programare a memoriilor EPROM 795 echipamente de testare 45 aparate de măsură 46 autotransformatoare 306 mufe de test 45 multimetre numerice (DMM)

302 procesoare 216 rezistori de sarcină 305 sonde logice 46 substanţe chimice 47 testoare pentru priza de curent electric 47 testorul de surse PC Power System Analyzer 308 testorul de surse PC PowerCheck 307 vezi și soft

IBM PS/x)

1026

ecrane Trinitron (monitoare)

358 efectul de zăpadă (monitoare) 368 electricitate brățări antistatice 785 descărcări electrostatice

(ESD)

785, 840

electricitate statică 852 vezi şi sursa de alimentare

electricitate statică

852

brățări antistatice 785 descărcări electrostatice

(ESD)

785, 840

emisii electromagnetice de frecvenţă foarte joasă (monitoare) 362 emiterea prematură a mesajului

token (ETR) 435 Endec (codificator/decodificator) ESDI

(Enhanced Small Device Interface) 615

interfața IDE (Integrated Drive Electronics) 618 interfața ST-506/412 607 Energy Star, reglementări (monitoare) 299, 311,

361 sisteme IBM PS/x

1026

ESD! (Enhanced Small Device Interface - unități de hard disc) 615 codificare 615 conectori conectori de comenzi 616 conectori de date 617 configurare 617 controlere 615 instalare 615

eșantionare (plăci de sunet) 457, 460, 461 etanșeitatea unității (unități CD-ROM) 732 Ethernet adaptoare 423 pachete de mesaje 432 rețele locale (LAN) 437 evenimente (fișiere de sunet)

454 Exabyte Corporation 759, 1356 extensii pentru memoria mărită

118 extensii video (magistrale MCA)

119

Index - F-G-H

FDDI

(Fiber Distributed Data

interface)

431, 440

ferestre de lucru (IBM 3270

PC)

994 FIFO

(First In, First Out) (cipuri

UART)

394

file servere curățare 424 hard disc 425 memoria RAM 425 monitoare 427 mouse 427 reţele locale 418, 424 sursa de alimentare 424 tastaturi 427 unități centrale 425

filtre (unități de hard disc) 833

579,

vezi şi ventilatoare filtre barometrice (unităţi de

hard disc)

579

filtre pentru recircularea aerului (unități de hard disc)

fişiere

579 920

defragmentare

disc)

(unităţi de hard

843

directoare

911

fişiere BAT fişiere .COM

911 911

fişiere .EXE 911 fișierul IBMDOS.COM fişiere audio

907

vezi fişiere de sunet

fişiere de sunet evenimente 454 înregistrare 454 fişiere WAV vezi fişiere de sunet

fișierul IBMBIO.COM 907 fişierul IBMDOS.COM 907 floppy discuri dublă densitate

498, 513 folosirea sectoarelor de rezervă (unități de hard disc)

693 formatare

dischete

499, 503, 514

dischete de 1,44M în unități de 2,88M 518 dischete de 360K în unităţi

de 1,2M

516

dischete de 720K

în unităţi

de 1,44M 517 dischete de 720K în unităţi de 2,88M

517

dischete dublă densitate în unități înaltă densitate 535 DOS 501 rezolvarea problemelor de înregistrare 154 hard discuri 557 „. formatare fizică 558, 686 formatare logică 560, 708 unități de bandă pentru copii de siguranță 754 formatare de nivel inferior vezi formatare fizică formatare de nivel superior vezi formatare logică formatare fizică (hard discuri) 558, 686, 689, 695 analiza suprafeţei 692 întocmirea hărţii cu pistele defecte 689 poziţia de funcţionare a unității 688 sensibilitatea la temperatură 687 soft 697 formatare logică (hard discuri) 560, 704 formatul High Sierra (unități CD-ROM) 727 forme constructive plăci de bază 92 Baby-AT 99 full-size AT (AT complet) 99 LPX 99 Mini-LPX 99 sursa de alimentare 283, 310

fragmentare (discuri)

501

frecvenţa de ceas 164, 166 autotestarea la punerea sub tensiune (POST) , invalidare 797 creșterea frecvenţei de ceas 814, 817, 821 coprocesoare matematice „213 procesoare 80486 176 freon 48 fumat, fum de țigară 834 funcţia de repetare automată a semnalului de tastare (tastaturi) 324 întârzierea 324 rata de repetare 324 stabilirea vitezei 324 funduri de sertar 89

1385

G garanţii

832, 872

IBM PS/2 ValuePoint

1193

gestionarea alimentării 92 Ghiduri de operare (GTO) 37,

884, 1338

H hard clase comparații 35 IBM AT 33 IBM PC/XT 32 interfețe pentru tastaturi 36 Şuruburi 49 tipuri 49 hard discuri 560 DOS cilindrul pentru citire/scriere de diagnosticare (hard discuri DOS) 937 clustere 934 directoare 933 sectorul de boot al partiției principale 929 sectorul de boot al

volumului DOS

931

tabele de alocare a fişierelor (FATs - File Allocation Tables) 933 zona de date 937 formatare 557 formatare de nivel inferior ” (fizică) 558 formatare de nivel superior (logică) 560 partiționare 557 sectorul de boot 560 sistem de fişiere de înaltă performanță 559

sistem de fişiere pentru Windows NT 559 tabele de alocare a fișierelor (FATs - File Allocation Tables) 559 sectoare 554 suport de tip film subţire 562 Suport magnetic pe bază de oxizi 562 hărți (memorie)

Color Graphics Adapter (CGA) 228

1386

index --H-

Enhanced Graphics Adapter (EGA) 229 memoria convenţională (de bază) 223 memoria extinsă 223 Monochrome Display Adapter (MDA) 228 specificaţia pentru memoria extinsă 223 Super VGA (SVGA) 230 Video Graphics Array (VGA) 230 zona de me:norie superioară (UMA; 223 Hertz (Hz) 164 Hewlett Packard autotestarea la punerea sub tensiune (POST =

Power-ON

Seif Test)

1303 imprimante HP LaserJet (coduri de control) 1261

unităţi de hard disc

1269

hibe (DOS) 341 Hitachi America, Ltd. unităţi de hard disc 1269 HMA vezi zona de memorie înaltă Hz (Hertz) 164

controlere

evoluţie 619 formatare 700 IDE comparat cu SCS! performanțe 619 preţ 618 versiunea ATA 620 cablu de intrare/ieșire ATA 622 conector de intrare/ieşire ATA 622 configurarea unui ansamblu de două unități 621 semnale ATA 622 setul de comenzi 623 specificaţiile CAM ATA 621 unități IDE inteligente 626 unități IDE inteligente care

folosesc zonarea

626

unităţi IDE non-inteligente 625 versiunea MCA 620, 631 conectori 632 versiunea XT 620 IEEE (Institute of Electrical and

Electronic Engineers) 431 ieşirea cipurilor din soclu 274,

839 IML system partition BIOS 803 imposibilitatea rotirii discurilor (unităţi de hard disc)

716 IBM 29 asistenţă tehnică

388

autptestarea la punerea sub tensiune coduri de eroare 1307 coduri de eroare SCSI 1329 cabluri (tastaturi) 345 documentaţie 1337 NSC BBS (National Support Center Bulletin Board System) 199 procesoare 205 Biue Lightning 206 SLC 296 tastaturi 345 coduri 345 coduri IBM 345 IDE (Integrated Drive Electronics) 605, 617 capacităţi 619 codificare 618 compatibilitate 619 configurare 627 poziţionarea jumperelor 628

196

procesoare Overdrive

617

imprimante coduri de control imprimante Epson 1259 coduri de control imprimante HP LaserJet 1261 coduri de control imprimante IBM 1258 depistarea defectelor 154 IBM 5140 PC Convertible 982 indicele iCOMP (intel Comparative Microprocessor Performance) 165 instalare cabluri țreţele locale) 422 cipuride memorie 784, 785,

786 descărcări electrostatice

785 pini rupţi sau îndoiți 785 comutatoare de inițializare

824 coprocesoare matematice 810 drivere de mouse 352 plăci de sunet 352

unități CD-ROM

733

plăci adaptoare 733 testare 746 unităţi externe 739 unităţi interne 733 unităţi de bandă pentru copii de siguranță 869 unităţi de floppy disc 530 cabluri 531 depistarea defectelor 532 plăci adaptoare 530 sisteme de prindere 530

șine 532 unităţi de hard disc

672

ESDI (Enhanced Smail device Interface) 615 interfaţa IDE (integrated Drive Electronics) 621

interfaţa ST-506/412

608

Institute of Electrical and Electronic Engineers vezi IEEE instrumente dispozitiv de protecţie la descărcările electrostatice 43 scule de lipit şi dezlipit 43,

44

:

scule obișnuite 41 Intei Corporation 28, 1359 indice iCOMP 165, 166 procesoare 167 386DX 173 386SL 174 386SX 173 80186 169 80188 169 80286 169 80386 171 80486 175 8086 167 8088 167 82360SL 173 adresarea memoriei 164 copii 174 Overdrive 189 Pentium 200 intensitate (sunet) 456 interfaţa ASPI (Advances ScCSI)

(unităţi CD-ROM)

725

interfața ST-506/412 (unităţi de hard disc) 606 codificare 607 configurare 608 cabluri de alimentare 613 cabluri de comenzi 611 cabluri de date 611 conectori 612 jumpere pentru selecţia unității 609

index — I-Î-J-K-L rezistenţe terminatoare 611 controlere 614 instalare 608 interferența de radio frecvență (RFI) 854 certificat pentru clasa A 855 certificat pentru clasa B 855 interfețe interfeţe soft pentru disc 1245 plăci de bază 92 sisteme de operare (DOS) 922 unităţi CD-ROM 725 interfața ASPI (Advances

SCS!)

725

interfața SCS|

nestandard

725 interfeţe SCSI| 725 interfeţe SCSI-2 725 unităţi de bandă pentru copii de siguranță 869 unități de hard disc 604 capacități 710 ESDI (Enhanced Small Device Interface) 615 IDE comparată cu SCSI

660 interfaţa IDE iintegrated Drive Electronics)

605,

617 interfața ST-506/412 606 SCSI (Small Computer System Interface) 633 interfeţe grafice (GUls) procesoare 80486 175 magistrale |/O 125 mouse 347 interfețe pentru tastaturi 36 interfețe soft pentru disc 1245 interpolare (unități CD-ROM)

723

îndrumare tehnice (Technical Reference) 38, 1341 înregistrarea de boot (MBR -

Master Boot Record) copii de siguranță

DOS

560

a)

982

.

înregistrarea fişierelor de sunet

454 înregistrarea magnetică a datelor (unități de hard disc) capacităţi 542 codificare 548 răspuns parţial, verosimilitate maximă 554 întocmirea hărţii cu pistele . defecte (unităţi de hard

disc)

Kalok Corporation 1360 unităţi de hard disc 1270

689

căutarea sectoarelor marcate

ca defecte

690 lagăre cu aer (capetele unităţilor

folosirea sectoarelor de rezervă lista cu detectele găsite de producător 690 întreruperi (IRQ) 147 asignări 738

conflicte

de hard disc)

149

269 întreţesere

unități CD-ROM

XA

728

unităţi de hard disc 592 întreținere preventivă 831 întreţinere preventivă activă

modemuri

832 întreținere preventivă

832, 848

544

lamela pentru punerea la masă a axului motorului (unități de hard disc) 585 laptop IBM 5140 PC Convertible 978 adaptoare pentru baterie auto 982 adaptoare pentru monitor . 982 , adaptoare seriale/paralele 981 cabluri de imprimantă 982 coduri 983 imprimante 981 încărcătoare de baterie 982

porturi paralele 414 porturi seriale 394 întreruperi (mouse) 350 întreruperi hard vezi întreruperi întreruperi mascabile 148 întreruperi nemascabile (NMI)

pasivă

”

982

monitoare 982 plăci de memorie 981 specificaţii tehnice 980 magistrale PCMCIA 142 Lexmark 1361 tastaturi 343

LIM (Lotus intel Microsoft)

Jameco

îndepărtarea cipurilor de memorie 786

jumpere plăci adaptoare 735 vezi și configurații jumpere pentru selectarea unității (unități de floppy disc) 488, 526

partiționarea hard discului

ISO (international Standards Organization) modelul OSI (Open System Interconnection) 429 standardul 1ISO 9660 (discuri CD-ROM) 726

încărcătoare de baterie (IBM 5140 PC Convertible)

845

9294

1387

Computer Products 1360 echipamente de programare a memoriilor EPROM 795 JDR Microdevices 1360 echipamente de programare a memoriilor EPROM 795 jocuri joystick 467 plăci de sunet 451, 456 joystick 467, 475

174

limitatori de supratensiune tranzitorie pe linia telefonică 858 lista firmelor furnizoare 1346 Lite-On, Inc. 1361 tastaturi 346 Logitech mouse 347 placa de sunet AudioMan 456 lubrifianți 836 lubrifianţi pe bază de silicon 839

1388

index — L-M interfeţe utilizator 125 magistrale EISA 119 canale DMA 151 configurare automată 125 controlul total al magistralei

soluţia Stabilant 22 pentru curăţarea și lubrifierea contactelor 836

123 magistrale EISA pe 16 biţi

148,

151

magistrale EISA pe 32 biți

121

magistrale 91, 102, 160 consum 296 magistrale de adrese 102,

magistrale ISA 107 magistrale ISA pe 8 biţi

interfeţe grafice magistrale magistrale magistrale magistrale

112 105

125

282, 1027 magistrale PCI 35, 132 magistrale PCMCIA 142 magistrale VESA locale

127 plăci video 382 magistrale locale 34 magistrale procesor 1092

103

punctul central de arbitrare

112 sisteme IBM PS/2 magistrale de adrese

163 procesoare SLC

1025 102,

105

206

magistrale de date (procesoare

SLC)

206

magistrale de extensie vezi magistrale !/O magistrale de memorie

102,

104 magistrale EISA (Extended Industry Standard

Architecture)

109, 148 magistrale ISA pe 32 biţi

EISA 34, 119 ISA 32, 107 locale 125 MCA 33, 112,

număr de biți

Component Interconnect) 35, 132

magistrale ISA pe 16 biţi

102,

numărul de biți 105 magistrale i/O 102 conectori de extensie

127 lista pinilor 130 magistrale PC! (Peripheral

107, 148

105, 163 magistrale de memorie 104

canale DMA 150 întreruperi (IRQs) 148 lista pinilor 113 magistrale MCA de 32 biţi 115 lista pinilor 115 plăci adaptoare 112 sursa de alimentare 282 magistrale locale VESA (VL-Bus)

34, 119

configurare automată 125 controlul total al magistralei

123 magistrale EISA pe 16 biţi

148, 151 magistrale EISA pe 32 biţi

121 vezi şi magistrale !1/O magistrale l/O 102 conectori de extensie 105 plăci. de extensie mai groase 105

DOS (Disk Operating System) 907

.

magistrale locale 125 magistrale MCA 112 canale DMA 151 controlul tota! al magistralei

112 extensii pentru memoria

mărită

118

extensii video 119 magistrale MCA de 16 biţi

113, 148, 151 magistrale MCA de 32 biţi 115 plăci adaptoare 112 magistrale PCI 132 magistrale PCMCIA 142 lista pinilor 143, 144 standarde 142, 143 magistrale VESA locale 127 mouse 349 plăci video 382 magistrale ISA (industry

Standard Architecture) 32, 107 consum de putere 296 magistrale ISA pe 8 biți 107 canale DMA 150 întreruperi 148 lista pinilor 107 magistrale ISA pe 16 biţi 109 canale DMA 151 întreruperi 148 lista pinilor 110 magistrale ISA pe 32 biţi 112 magistrale locale 34, 125 magistrale MCA (Micro Channel

Architecture)

33, 112

canale DMA 151 controlul total al magistralei

112 118

extensii video

IBM PS/2

142 lista pinilor 143, 144 standarde 142, 143 magistrale procesor 102 magistrale VL-Bus vezi magistrale locale VESA

Magni Systems (VGA Producer Pro) 384 manuale 1219 vezi şi documentaţie manuale de întreţinere hard

(Hardware Maintenance) 38, 1338 MAPs

(Maintenance-Analysys Procedures) 39

marcaje (cipuri de memorie) 264 matricea tastelor (tastaturi) 323 Maxi Switch, Inc. 1361 tastaturi 346 Maxtor Corporation 1361

unităţi de hard disc măşti frontale

1270

diodă luminescentă

(LED)

587 sisteme

IBM PS/2, îndepărtare

81 unități de floppy disc 486 unităţi de hard disc 586

MBR (Master Boot Record) vezi înregistrarea de boot mecanisme de antrenare a capetelor (unităţi de hard disc) 568 mecanisme cu motor pas cu pas 569

mecanisme cu magnet

extensii pentru memoria

mărită

lista pinilor 134 plăci video 382, 823 magistrale PCMCIA (Personal Computer Memory Card International Association)

572, 588 119

73, 1027

magistrale MCA 113

permanent şi bobină

de 16 biţi

mecanisme de antrenare a capetelor cu magnet permanent şi bobină 572, 588.

index — M mecanisme mecanisme

liniare 573 rotative 573

parcarea automată a capetelor 578 ” servomecanisme 574 Media Player 747 Mediator LC (VideoLagic) 384 megahertz (Mhz) 164 memorare (unități de hard disc) capacitate 542 înregistrarea magnetică a informaţiilor 545 memoria 222 adrese adrese de segment 225 adrese liniare 225 arhitectura plăcii de bază 263 bariera de memorie convenţională 222 bloc de memorie superioară

(UMB) drivere de mouse 352 configurare programul EMM386.EXE

259

.

programul

HIMEM.SYS

file servere

425

memoria

bază

777

(DRAM) memoria

775

de pe placa de

memoria

RAM

dinamică

775

convenţională

bază)

(de

224

harta 223, 224 îmbunătăţirea performanţelor 775 memoria expandată 250 îmbunătățirea performanţelor 776 paginare 776 memoria extinsă 223, 248 harta 223 îmbunătăţirea performanţelor 776 specificaţia de memorie

extinsă

249

zona de memorie

superioară

249 memoria instalată și memoria utilizabilă 254 memoria RAM statică (SRAM)

782 memorii tampon

(buffere)

(unități CD-ROM)

725

plăci adaptoare configurare 153, 256 zonele de memorie BIOS

153

(cache)

91 memoria SIMM 91 plăci video 152, 380 video RAM 382 ROM shadowing 253 testare 279, 280 autotestarea la punerea sub tensiune 280, 787 teste de diagnosticare 280 verificarea parităţii 280 zona de memorie superioară

(UMA) 224 componenta BIOS de pe placa de bază

harta

225

223, 224

memoria RAM cu destinaţie specială 225 memoria RAM video 224,

226, 227 memoria ROM

pentru

adaptoare 225 spaţiu liber 225 memoria cache (imediată)

nepotrivire cache (cache miss) 783

259 îmbunătățiri/modernizări

plăci de bază memoria imediată

plăci de bază 91 potrivire cache (cache hit)

783 unități centrale 80486 177 unităţi de hard disc 592 memoria cache internă (de nivel 1) 177 memoria cache externă (de nivel 2) 179 memoria convenţională (de

bază)

223, 775

bariera de memorie convenţională 222 harta 223 memoria expandată 250 îmbunătăţiri ale performanţelor/moderni-

zări

776

paginare 776 memoria extinsă harta 223

223,

248

îmbunătăţiri ale performanţelor/modernizări 776 specificaţia de memorie extinsă (XMS) 249 zona de memorie înaltă (HMA - High Memory Area)

249 memoria paginată 776, 782 memoria RAM vezi memoria convenţională memoria RAM dinamică (DRAM)

775

1389

memoria RAM statică (SRAM) 782 . memoria ROM adaptoare video 230 accesory ROMs 794 | memoria video RAM 225, 226,

227 adaptoare video 230 plăci video 382 memorie cu comutarea bancurilor 776 memorie întrețesută 782 memorii interne - buffers —

(unități CD-ROM)

725

mesaje de eroare mesajul de eroare Abort, Retry, Ignore 496

mesajul de eroare CO00 ROM Error 917 mesajul de eroare Cannot CHKDSK a network drive (rețele) 952 mesajul de eroare Disk Boot failure 918, 919 mesajul de eroare Diskette Boot Record Error 918 mesajul de eroare Error loading operating system

919 mesajul de eroare Function not supported on this computer 325

mesajul de eroare

|/O Card

Parity Error at xxxxx

269

mesajul de eroare 1/0 Card Parity Interrupt at XXXX:XXXX 269 mesajul de eroare Keyboard stuck key failure 341 mesajul de eroare Memory

Parity Error at xxxxx

269

mesajul de eroare Memory Parity Interrupt at XXXX:XxXX 269 mesajul de eroare Missing operating system 919 mesajul de eroare No boot device available - strike F1 to retry boot, F2 for setup utility 919 mesajul de eroare No room for system on destination

disk 938 mesajul de eroare Non-System disk or disk error 918 mesajul de eroare OFF

BOARD ADDR

269

PARITY ERROR (HEX)

=

(xxxxx)

1390

Index

-M

mesajul de eroare ON

PARITY ERROR

BOARD

ADDR

(HEX) = (xxxxx) 269 mesajul de eroare Sector not found reading drive C

687 mesajul de eroare xxxx ROM error 917 metoda de codificare ARLL (Advanced Run Length Limited) 551 mețoda de codificare FM (Frequency Modulation — modulaţia în frecvenţă)

549 metoda de codificare MFM (Modified Frequency Modulation - modulaţia

în frecvență modificată) 550 metoda

de codificare RLL (Run Length Limited) 550 metoda de comprimare JPEG

(Joint Photographic Experts Group) 386 de înregistrare folosind mai multe zone (unităţi de hard disc) 554 Micro 2000, Inc. 1362

metoda

Plăci POST

883

microfoane 466 Microid Research, inc. cipuri BIOS 793

soft BIOS

1363

789

Micropolis Corporation 1363 unităţi de hard disc 1271 microprocesoare vezi unităţi centrale de prelucrare, procesoare Microscience International Corporation 1363 unităţi de hard disc 1272 Microsoft Corporation 1363 CD Extensions for DOS 745 Microsoft Diagnostics 351,

416, 300 Microsoft Video for Windows

386 mouse 347 programul Anti-Virus 846 soft Backup 763 MicroSystems Development

1364 plăci POST 883 MIDi (Musical Instrument Digital Interface) 452, 453 calculatoare personale multimedia (MPCs _Multimedia Pcs) 460 plăci de sunet 452, 453,

462, 460

conectori 467 sintetizatoare 467 Wave Blaster 468 Mini Micro 1364 MITS 28 Mitsubishi Electronics America, Inc. 1364 unităţi de hard disc 1273 MNP (Microcom Networking Protocols) 408 modelul Open System Interconnection vezi modelul OSI modemuri cumpărare 410 dialogul handshake 410 IBM 5140 PC Convertible 982 protecţia la supratensiunile tranzitorii pe linie telefonică 858 rata de transmisie 406 setul de comenzi 397 setul de comenzi pentru modemurile Hayes 1250 setul de comenzi pentru modemurile U.S. Robotics 1250

standarde

396

.

standarde de modulație 396, 406 standarde particulare 408 standarde pentru compresia datelor 396, 408 standarde pentru corecţia erorilor 396, 407 viteza de transmitere 406 modemuri cu dialog handshake 410 modemuri Hayes 397 setul de comenzi 1250 vezi şi modemuri modelul OSI 429 nivelul aplicaţie 429 nivelul fizic 429 nivelul legăturii de date 429 nivelul prezentare 429 nivelul rețea 429 nivelul sesiune 429 nivelul transport 429 modernizări /îmbunătăţirea performanţelor 773 BIOS 789, 795 alternative la modernizare 793 componenta Flash BIOS 803

controlere de tastatură

790

depistarea defectelor 795 modificarea tabelei cu parametrii unităților de disc 798

modificarea vitezei de deplasare a capetelor între două piste alăturate 798 programarea cipurilor EPROM 795 soft 790 tehnica IML system partition 803 DOS 827 depistarea defectelor 9373 IBM AT 818 'BM PS/2 1209 procesor/coprocesoare 1209 memorie 775, 776 memoria convenţională 775 memoria DRAM (memorie dinamică cu acces aleator) 775 memoria expandată 776 memoria extinsă 776 memoria de pe placa de bază 777 monitoare 822 plăci de bază 90 plăci video 822 sisteme de operare 827 unităţi de disc unităţi de floppy disc 803

unităţi de hard disc

808

viteză coprocesoare matematice 809 frecvenţa ceasului 821 întocuirea plăcii de bază 815 | memoria RAM 817 plăci ICE (In-Circuit Emulator) 814 procesoare 80486 188 sisteme 286 816 sisteme 386 818 sisteme 486 820 unități centrale 813, 818 modul protejat 170 procesoare 80286 172 procesoare 80386 modul real 170 procesoare 80286 172 procesoare 80386 monitoare 357 adaptoare video de ieşire 384 adăugarea unui adaptor video de înaltă performanţă 822 arderea fosforului 852 câmpuri electromagnetice 362 controale 364 cumpărare 363

index - M ecran plat 358 ecrane gaz-plasmă 360 ecrane peisaj 360 ecrane portret 360 efectul de zăpadă 368 emisii electromagnetice standardul MPR | 362 Standardul MPR || 362 standardul SWEDAC 362 Standardul TCO 362 energie DPMS (Display Power-Management Signaling) 362 programul Energy Star 361 file servere 427 ID settings 1250 IBM PS/2 1215 imagini duble 358 luminarea din margine (laterală) 359 luminarea din spate 359 mărimi 360 monitoare CGA (Color Graphics Adapter) 366 monitoare color 360 monitoare cu frecvenţe multiple 358 monitoare curbe 358 monitoare EGA (Enhanced Graphics Adapter) 369

monitoare LCD (afișaj cu

cristale lichide) 359 monitoare MCGA (Multicolor Graphics Array) 372 monitoare MDA (Monochrome Display Adapter) 365 monitoare monocrom 360 monitoare Professional Graphics 371 monitoare SVGA [Super-VGA) 376 monitoare VGA (Video Graphics Array) 363, 372 monitoare XGA (Extended Graphics Array) 376 piese de schimb 388 probleme de sănătate 362 programe de protejare a ecranului 852 raster 358 rate de reîmprospătare 358 reflexiile ecranului 363

reparaţii

388.

rezoluţie 361, 364 distanţa între puncte 361, 364 modul întrețesut 361 modul neîntreţesut 361 sisteme IBM PS/x 1025

tremurarea imaginii 358, 362, 368 tuburi catodice (CRT) 357 veţi obţine ceea ce vedeţi 360 (WYSIWYG) monitoare CGA (Color Graphics Adapter) 366 Vezi și monitoare monitoare color 360 monitoare Color Graphics Adapter vezi monitoare CGA monitoare cu frecvenţe multiple 358 monitoare EGA (Enhanced Graphics Adapter) 369 vezi Și monitoare monitoare Enhanced Graphics Adapter vezi monitoare EGA monitoare Extended Graphics Array vezi monitoare XGA monitoare întrețesute 361 monitoare LCD (afișaj cu cristale lichide) 359 monitoare LCD color 358 monitoare LCD monocrom 359 monitoare LCD cu matrice activă 359 monitoare LCD cu matrice pasivă 359 monitoare MCGA (Multicolor Graphics Array) 372 vezi și monitoare monitoare MDA (Monochrome Display Adapter) 364 Vezi și monitoare monitoare monocrom 360 monitoare Monochrome Display Adapter vezi monitoare MDA monitoare Multicolor Graphics Array 372 vezi monitoare MCGA vezi și monitoare monitoare Nanao 362 monitoare NEC MultiSync 4FGe 358 monitoare neîntreţesute 361 monitoare Professional Graphics 372 monitoare Super-VGA vezi monitoare SVGA monitoare SVGA (Super-VGA) 376 monitoare Video Graphics Array vezi monitoare VGA

1391

monitoare VGA (Video Graphics Array) 363, 372 vezi și monitoare monitoare Video Graphics Array vezi monitoare VGA monitoare ViewSonic 362 monitoare XGA (Extended Graphics Array) 376 motoare de antrenare unități de floppy disc 484 unități de hard disc 581 motoare pas-cu-pas unități de floppy disc 483 unități de hard disc 569 legături mecanice 570 parcarea

automată

a

capetelor 578 sensibilitatea la temperatură 570 mouse 347, 348 bile de cauciuc 347 butoane 347 cabluri 347 conectori 341, 347 conectori mimi-DIN 341 conectare magistrale 1/;0 349 portul pentru mouse de pe placa de bază 349 interfeţe seriale 348 curățare 350, 842 depistarea defectelor 154 dezasamblare 350 drivere 348, 357 instalare 352 necesar de memorie 352 file servere 427 interfețe grafice (GUls) 347 înlocuire 351 întreruperi conflictuale 350 mouse care nu răspunde la comenzi 351 mouse Logitech 347 mouse Microsoft 347 mouse murdar 350 role 348 senzori optici 347 soft 353 mouse pentru magistrală 349 MPEG (Motion Pictures Expert Group) mijloace de comprimare/decomprimare 386 plăci de sunet 460 MS Video 1 MS-DOS corecţii 944 hibe 944 MSD (MicroSystems Development) 1364 mufe de test 45

1392

index — M-N-O-P

porturi paralele 417 porturi seriale 416 multimedia plăci video 384

unități CD-ROM

543

459

multimetre numerice

Multi-Meters) 341

piese de schimb ansamblul capetelor de disc

P

(Digital

46, 302,

Pacific Magtron, Inc. 1365 unităţi de hard disc 1274 pachete de mesaje 427 Ethernet 432 Token Ring 435 pachetul de discuri 541, 561 formatare 558 formatare de nivel inferior (formatare fizică) 558

formatare de nivel superior National Support Center Bulletin Board System (NSC 88S)

199 NEC Technologies, Inc.

(formatare logică) sectoare 554

suport de tip film subțire (unităţi de hard disc)

1364

562

monitoare 362 unități de hard disc 1273 Video Local Bus 34, 35

Backup

NDIAGS

partiţionare

280 502

magistrale PCMCIA 142 vezi și laptop NSC BBS (National Support Center Bulletin Board System) 199 NTSC (National Television

performanţă (HPFS)

PC

384

326 tastaturi AT cu 84 taste 329 tastaturi extinse cu 101 taste

332 tastaturi PC şi XT cu 83 taste

Keyboard

design

(Annabooks)

346

pc Power & Cooling, Inc. 311, 427, 1366 percepţia tactilă (tastaturi)

comutatoare de tastă capacitive 322 comutatoare de tastă cu calotă de cauciuc 321 comutatoare de tastă cu membrană 322 comutatoare de tastă pur mecanice 320 perii (pentru curăţare) 839 Philips Consumer Electronics

1366 CD-ROM 721 Phoenix Technologies,

oprirea sursei de alimentare

0s/2

559

(FAT) 559 patina capului (unităţi de hard disc) 568

memorie) 104 numerele tastelor (tastaturi)

O

559 sistemul de fișiere de înaltă tabela de alocare a fişierelor

numărul de biți (magistrale de

326

703

sistemul de fişiere pentru Windows NT (NTFS)

NOS (sistem de operare în rețea) 418 notebook

System Committee)

557,

înregistrarea de boot (MBR) 560

764

Speedisk

pe bază de

oxizi (unităţi de hard disc) 562

895, 899

238, 239 170, 175

osciloscoape

539

plăci de bază

90

plăci logice 583 plăci video 388 sisteme IBM PS/x 1025 sursa de alimentare 310 tastaturi 343 piste dischete 500 dischete de 3,5 inci 498 dischete de 5,25 inci 498 vizualizare 497 unități de floppy disc 497 piste pe inci (dischete) 513 placa AdLib Music Sznthesizer

450

suport magnetic

Norton Desktop for Windows

„901: Norton Utilities

560

i

monitoare 388 mouse 351

Ltd.

1366 plăci de bază coduri de eroare BIOS

1302 plăci de bază 286

1290

plăci de bază 386 1292 soft BIOS 94, 97, 789

placa PGA (Professional Graphics Adapter) 371 placa Professional Graphics Adapter

vezi placa PGA placa video Diamond Viper

823

platforme vezi sisteme de operare plăci curățare 840

plăci de bază

89

plăci multiextensie 106 vezi și plăci adaptoare, plăci adaptoare de reţea, sound cards, video cards plăci adaptoare adaptoare NTSC-VGA 388 adaptoare VGA-NTSC 384 autoconfigurare lplug and play) 158 chei de acces 109 conflicte pentru resurse 157,

257 îndepărtare

carcase AT

60

carcase PS/2 69, 73, 79 carcase Slimline 55 carcase stil XT 55 jumpere 735 magistrale EISA 121 magistrale ISA 108 magistrale MCA 112 magistrale VESA locale 130 memorie configurare 153, 256 zonele de memorie BIOS

153 mouse pentru magistrală 349 plăci adaptoare AT 111 plăci adaptoare pentru memoria suplimentară 784

Index — P uwtăţi CD-ROM 734 unităţi de hard disc 662 plăci adaptoare (unităţi de floppy disc) 574 plăci adaptoare de magistrală

(IBM PS/2)

69

plăci adaptoare de rețea 422 alegere 426, 447 adaptoare ARCnet 423 adaptoare Ethernet 423 adaptoare LANtastic 423,

422 adaptoare

Token

IBM PS/2

1216

Ring

423

plăci audio vezi plăci de sunet plăci autoconfigurabile 158 plăci CGA (Color Graphics Adapter) 366 memorie 152 vezi și plăci video plăci Color Graphics Adapter

vezi plăci CGA plăci de bază

arhitecturi

263

avantaje 90 BIOS (Basic Input/Output System) 92 coduri de eroare 1294 compatibilitate ROM 93 necesar de memorie 225

carcase Slimline

59

carcase Tower 64 conectori | conectori pentru baterie

1247 conectori pentru cheia de protecție 1247 conectori pentru difuzor

1247 conectori pentru dioda luminescentă (LED) 1247 conectori pentru plăcile multiextensie 106 consum : 296 controlere 105 dezavantaje 90 documentaţie 92 estionarea alimentării 92

IBM AT

dezasamblare înlocuire 819

IBM PS/2

65

72, 77, 84

IBM XT 59 interfeţe 92 memoria memoria imediată

(cache)

91 memoria SIMM 91 modernizări 90, 777 cipuri de memorie 777

IBM XT

787

conectori

plăci adaptoare 784 parametrii unităţilor de hard disc

AMI 1287 Award 1289,

1288

Compaq Deskpro 286 Revision F 1285 Compaq Deskpro 286e

Revision B Compaq

1286

Deskpro

386

joystick/MIDI 464 conectori pentru MIDI

procesoare 931, 99 reparaţii 90 semnalul alimentare corectă

283

seturi de cipuri 93 siguranțe 342 socluri pentru procesor tipodimensiuni 92

plăci de bază Compaq

286e Revision B

91

457 cumpărare 461 depistarea defectelor blocaje 474

conflicte hard

470

470

deiectarea calculatorului lipsa sunetului 473 sunet distorsionat 473 sunet unilateral 473. volum scăzut al sunetului

466

distorsiunea armonică totală

456 Deskpro

1285 Deskpro

1286

485

plăci de comandă 89 plăci de extensie mai groase

105 plăci de memorie (IBM 5140 PC Convertible) 981 plăci de sunet 450 adnotări vocale 454 calculatoare personale multimedia 451 calitatea sunetului 154 citiri de control 455 compatibilitate 460 comprimarea datelor 462 ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code Modulation) 460 MPEG (Motion Pictures Expert

460

457 convertoare digital-analogice

473 difuzoare, conectare

plăci de bază Compaq Deskpro 386 Revision F 1285 plăci de circuit (unităţi de floppy

Group)

467

controlul volumului 464 convertoare analogice-digitale

473

Baby-AT 99 full-size AT 99 LPX 99 Mini-LPX 99 tipul magistralei 91 286 Revision F

464 462, 463

1241

viteza 91 plăci de bază Compaq

difuzor/căşti 464 conectori de ieşire linie stereo 464 i conectori de intrare linie stereo 464 conectori de înregistrare.

conectori pentru

piese de schimb 90 porturi 105 port pentru mouse 349 poziţionarea microcomutatoarelor

(Power_Good)

conector pentru

conectori pentru CD-ROM

1284 IBM PS/2 1283 Phoenix 286 1290 Phoenix 386 1292

disc)

1393

drivere de sunet 463 eşantionare 457, 460, 461 instalare 468 înregistrarea fișierelor de sunet 454 jocuri 456, 451

MIDI

450, 460, 462

placa de sunet

Ad Lib Gold

456 placa de sunet Game

Blaster

450 placa de sunet Logitech AudioMan 456 placa de sunet MultiSound

460 placa de sunet Sound Blaster 460 . placa de sunet Sound Blaster Pro 456 placa Roland MT-32 Sound Module 450 plăci de sunet monofonice

461 plăci de sunet pe 8 biţi 457 plăci de sunet pe 16 biţi 458 plăci de sunet stereofonice

461 prezentări

453

1394

index-P

procesoare pentru semnale numerice (DSP) 462,

463 programe de protejare a ecranului 453 răspunsul în frecvență 456 recunoașterea vocii 455 sistemul stereofonic, conectare 469

soft

462

sunet sintetizat

vezi plăci video desktop plăci EGA (Enhanced Graphics Adapter) 371 memorie 152 vezi şi plăci video plăci Enhanced Graphics

Adapter vezi plăci EGA plăci Extended Graphics Array vezi plăci XGA plăci Extended Graphics Array-2 vezi plăci XGA-2

plăci ICE (In-Circuit Emulators) 819, 814 plăci In-Circuit Emuiator vezi plăci ICE plăci logice unităţi de floppy disc 485 unităţi de hard disc 583 defectări 718 piese de schimb 584 plăci MCGA (Multicolor Graphics Array) 373 vezi și plăci video plăci MDA (Monochrome Display Adapter) 365 memorie 152 vezi şi plăci video plăci Monochrome Display Adapter 365 vezi plăci MDA plăci Multicolor Graphics Array vezi plăci MCGA plăci multiextensie 106 plăci pentru captarea imaginilor

385

plăci principale vezi plăci de bază plăci sistem vezi plăci de bază plăci super-VGA vezi plăci SVGA

376

plăci VGA (Video Graphics Array) 373 memorie 152 vezi şi plăci video

cerințe de memorie

cod ROM

152,

380

230

cumpărare

382 video

376

232,

-

plăci de bază

382

417, 389

227,

146,

378

.

placa XGA-2 (Extended Graphics Array) 378 plăci PCI (Peripheral Component Interconnect)

823 plăci PGA (Professional . Graphics Adapter) 371 plăci SVGA (Super VGA) 376 cerințe de memorie 227 drivere 377

378

plăci VESA Standard Locai Bus 382, 823 procesoare 382 semnale semnale analogice 372 semnale numerice 372 sisteme IBM PS/x 1025 standarde 1248 plăci video desktop 385 plăci Video Graphics Array vezi plăci video VESA-Standard Bus 823

porturi COM vezi porturi seriale porturi de comunicaţie 389 porturi paralele 412, 389 conector cu 25 pini pentru port paralel (compatibil

PC)

365 placa VGA (Video Graphics Array) 227, 373 placa XGA (Extended Graphics Array) 227,

Local

382

plăci video VLB (VESA Standard Local Bus) 823

plăci XGA (Extended Graphics 378

150,

415, 389

placa MCGA (Multicolor Graphics Array) 373 placa MDA (Monochrome Display Adapter) 227,

plăci video VL-Bus

105, 349

porturi seriale

371

standarde VESA

414

porturi de comunicaţie 389 porturi paralele 146, 412,

227, 366

placa EGA (Enhanced Graphics Adapter)

Array)

1367

unități de hard disc 1274 pornire 826, 850 DOS (Disk Operating System) la cald 825 la rece 825 Port Finder 395 portul parale! Fast Mode porturi

moduri de afişare 1248 multimedia 384 placa CGA (Color Graphics

Adapter)

plăci XGA-2 (Extended Graphics Array) 376 Plus Development Corporation

915

383

IBM 3270 PC 993 IBM PS/2 1215

plăci VGA

plăci SVGA (super-VGA) drivere 377 standardele VESA vezi şi plăci video

822

înlocuire 388 magistrale I/O memoria RAM

461

unități CD-ROM 458 ptăci DTV (Desktop Video)

video

plăci video 365 adaptorul 8514/A 376 adăugarea unui adaptor video de înaltă performanţă

413

configurare 414 depistarea defectelor identificare 415 porturi de tip originai unidirecţional 412 porturi de tipul 1

bidirecțional

417

413

porturi de tipul 3 DMA 414 testare 417 porturi seriale cipuri UART 393 conector cu 9 pini pentru port serial (AT) 391 conector cu 25 pini pentru port serial (PC, XT și

PS/2)

392

configurare 394 depistarea defectelor

identificare

modemuri 396 testare 416 porturi paralele 412,

adrese |/O

417

415 389

146

conector cu 25 pini pentru port paralel (compatibil

PC)

413

configuraţie 388 depistarea defectelor 417 identificare 415 porturi paralele de tip 1 bidirecţionale 413 porturi paralele de tip 3 DMA

414 porturi paralele extinse 414 porturi paralele originale unidirecționale 412

Index -- P testare 417 porturi paralele tip original unidirecțional 412 porturi paralele de tipul 1 bidirecțional 413 porturi paralele de tipul 3 DMA 414 porturi seriale 389 adrese I/O 146 cipuri UART 393 configurare 394 conector cu 9 pini pentru port serial (AT) 391 conector cu 25 pini pentru port serial (PC, XT și PS/2) 392 depistarea defectelor 417 identificare 415 întreruperi 150, 394 modernuri 396 testare 416 Plăci POST 882 pornirea și oprirea sistemului 850 arderea fosforului 852 programe de protejare a ecranului 852 poziţionarea excentrică a dischetei 536 poziţionarea microcomutatoarelor (plăci de bază) 1241 praf 856 N curățare 833 mouse 350 reacţii chimice 833 supraîncălzire 833 tastaturi 344, 857 unități de floppy disc 834 unităţi de hard disc 834 prefixe în sistemul metric 1239 Presenter Video Capture 385 prezentări (plăci de sunet) 453 Priam Systems Corporation

1367 unități de hard disc 1274 problema Erata 21 (procesoare

80386)

220

(monitoare) emisii electromagnetice Suprasolicitarea ochilor

procesoare AMD 208

IBM

363 263

213

220

215

208

205

Blue Lightning

SLC

206

206

identificarea cipurilor

Intel 167 386DX 173 386SL 174 386SX 173 80186 169 80188 169 80286 169 80386 171 80486 175 8086 167 8088 167 82360SL 174

218

.

Overdrive 189 Pentium 200 încălzire/răcire 220 magistrale 160 magistrale de adrese plăci de bază 91, 99 plăci video 382 registre interne 162 tastaturi 323 testare 216

163

80386 218 8088 217 viteză 164 vezi și cipuri, unități centrale procesoare Blue Lightning 206,

821 procesoare Future Pentium Overdrive 195 procesoare Overdrive 189, 184 compatibilitate 198 instalare 196 Pentium 200 radiatoare 220 procesoare Pentium 200, 262,

822 BiCMOS (Bipolar Complementary Metal Oxide Semiconductor)

203 (Branch Target Buffer)

203 compatibilitate consum

cache

(imediată)

203 module SIMM 202 procesoare Overdrive

191,

193, 195, 200 procesoare Pentium generație 204

procesoare Pentium din a doua generaţie 204 registre interne 163 procesoare pentru semnale numerice (DSP) 462 procesoare SLC 206 procesoare UNIX 170 procesor numeric (NDP) 210 programe COLDSET.COM 826 CPBACKUP 866 DEFRAG 844 EMM386;:EXE 266 HIMEM.SYS 259 Microsoft AntiVirus 846 MSBACKUP 866 Optune 844 Power Disk 844 programe TSR (Terminate and Stay Resident) 963 SCANV 846 SPEEDISK 844 UNFORMAT 845 VOPT 844 WARMSET.COM 826 vezi şi programe utilitare programe de control IBM 3270 PC 994 microprocesoare 28 programe de evaluare a performanţelor (unităţi de hard disc) 591 programe de protejare a ecranului 852 plăci de sunet 453 programe SETUP 51 îndepărtarea coprocesoarelor matematice 220 programe utilitare programe pentru administrarea memoriei 386MAX 261 MEMMAKER 259 QEMM 261 RAMBoost 261 programul Calibrate 597 utilitare pentru configurare InfoSpotter 901 MSD (Microsoft

Diagnostics)

200

203

coprocesoare matematice 204 memoria

174

coprocesoare matematice 208 80287 212 80387 214 80487 216 8087 210 frecvenţa ceasului

Cyrix

BTB

probleme de sănătate

copii 386

removing

Weitek

din prima :

1395

900

SysChk 901 utilitare pentru recuperarea datelor dSalvage 900 Norton Utilities 280, 502, 899 PE Tools 900 utilitarul Disk Manager 601 625 utilitarul IDEDIAG 624 utilitarul IDEINFO 624 utilitarul NDIAGS 280

1396

index — P-O-R

|

Diagnostics

Q

538

programul AntiVirus (Microsoft)

846 programul Calibrate 597 programul Centrai Point Backup

765 programul COLDSET.COM

QIC (Quarter-inch Cartridge Drive Standards, Inc.)

1367 unităţi de bandă

programul de administrare a memoriei QEMM 261

pentru copii

de siguranţă (backups) 751

826

programul de administrare a memoriei 386MAX 261

Quantum Corporation 1367 unități de hard disc 1275 Quarter-Inch Cartridge Drive

147

Standards, inc.

programul de diagnosticare

AMIDiag

reformatarea unităților de hard disc 847 registre interne 162 registre interne de 32 biți 162 reparații contracte de service 872 garanţii 872 monitoare 388 plăci de bază 90 sisteme IBM PS/x 1026 sursa de alimentare 308 tastaturi 344 unități de floppy disc 537 unităţi de hard disc 543, 713 reparaţii în laborator (surse de alimentare) 309 resurse 145 adrese porturi I/O 146 cereri de întrerupere (IRQ)

pulverizatoare cu substanţe de răcire 48, 837 punctul central de arbitrare Imagistrale) 112

utilitarul VOPT 502 vezi și programe, soft programe utilitare pentru configurare InfoSpotter 901 MSD (Microsoft Diagnostics) 900 SysChk 901 programul Advanced

conflicte 154 157, 257 plăci adaptoare rezolvare 155, 156 șablon de configurare a sistemului 155, 156 canale de acces direct la memorie (DMA) 150 memorie 152 resurse sistem vezi resurse rețele vezi reţele locale (LAN)

vezi QIC

893

programul de diagnosticare

Checkit

893

programul de lansare în execuţie a sistemului de operare

(DOS Boot Record) programul

DEBUG

218

radiatoare 44, 220

programul HIMEM.SYS 259 programul IDEINFO 624 programul programul

Optune SCANV

radiaţii electromagnetice

(dischete)

844 846

programul SHIPDISK.COM programul

589

SHUTDOWN.EXE

588 programul utilitar DEFRAG 844 .

502,

programul utilitar IDEDIAG 624 programul utilitar InfoSpotter

901 programul utilitar MEMMAKER 259 programul

utilitar

Modem. Doctor

417 programul utilitar SysChk 901 programul utilitar VOPT 502,

|

844

programul WARMSET.COM

826 protecţia contra şocurilor protecţia la copiere (soft) protocoale vezi standarde

PT!

Industries

unități de hard disc

publicații

manuale

601 865

1367

Public Software Library 1367 1219

reviste 759, 1223 vezi și documentaţie

R

501

1274

902,

525

rate de reîmprospătare (monitoare) 358

reţele LAN

rata de transmisie (modemuri) 406 rate de transfer vezi viteze de transfer răspuns parţial, verosimilitate maximă (unități de hard

disc)

554

445

răspunsul în frecvenţă (plăci de sunet) 456 recunoașterea vocii 455 recuperarea datelor

DOS comanda CHKDSK

418

cabluri 419, 442 cablu coaxial 442 cablu din fibre optice 443 cabluri răsucite 442 conectare 446 instalare 422 sistemul de cablare IBM

! 951

comanda DEBUG 961 comanda RECOVER 959 utilitare dSalvage 900 Norton Utilities 899 PCTools 900 recuperarea discului (DOS) comanda CHKDSK 951 comanda DEBUG 961 comanda RECOVER 953 redarea integrală a mişcării 385 comprimare 386 decomprimare 386

Reel! Magic (Sigma Designs) 387

file servere 418 cumpărare 424 curățare 424 hard disc 425 memoria RAM 425 sursa de alimentare 424 unităţi centrale de prelucrare 425 pachete de mesaje 427 Ethernet 432

FDDI 441 IEEE.802.3

, 434

Token Ring 435 plăci adaptoare de rețea 422 adaptoare ARCnet 423 adaptoare Ethernet 423 adaptoare LANtastic 422,

423 adaptoare Token alegere 426, 447 protocoale 428

Ring

423

index — R-S „reţele care nu necesită cabluri

distanţa între puncte

422

standarde Ethernet 431 FDDI (Fiber Distributed interface) 431, 440

IEEE.802.3 IEEE.802.5

Data

431 431

modelul OSI (Open System Interconnection) 429 Token Ring 435 staţii de lucru 418 topologii 419 topologie cu magistrală

419

topologie stea 420 topologie arbore stelat 420 viteza de transfer a datelor

423 rețele care nu necesită cabluri

422 rețele locale vezi rețele LAN revelator magnetic reviste 1223

Byte

Hotline 1353 Reseller News

Shopper

1353

1353

Computer Technology Review 1353 Data Base Advisor 1355 Data Communications 1355 Datamation 1355 Dr. Dobb's Journal of Software Tools 1355 Electronic Buyer's News

1356 Electronic Products 1356 IBM Personal Systems Technical Solutions

1359 InfoWorld

LAN

1360

LAN

Times

MacWEEK

1359

PC Week

1366

PC World

1366

1371

rezoluţie (monitoare)

361,

semnalul alimentare corectă

(Power_Good)

364

824

senzori optici (mouse)

scanare (unități de hard disc) analiza suprafeţei 692 căutarea sectoarelor marcate ca defecte 690 viruși 847 schimbarea dischetei (configurarea unităţilor de

533

(sistemele IBM PS/2) (Small Computer

75

System

Interface) lanţuri (chains)

741

unități CD-ROM 725, 745 unităţi de hard disc 605, 633 adaptoare 636 cabluri 645 capacităţi 711 configurare 655 conectori 645 consum 297 drivere 659 formatare 699 rate de transfer 636 SCSI comparat cu IDE 695 SCSI diferenţial 642, 649 SCSI riormal 642, 646 specificaţiile SCSI-1 642,

644

terminatoare 654, 656 scule de lipit și dezlipit 43, 44 scule obişnuite 41 scurte vârfuri de tensiune 853

1363

544,

Nature Accesory

ROM

7934 sectoare

Processor 1367 Service News 1369 Test and Measurement World

(conectori de tastatură)

347

servere

Second

1366

semnale

492, 529, .

(unități de hard disc) 570, 580, 850

1277

1361

floppy disc) 534 340

S

unități de hard disc

1360

selectarea sesizării tipului de dischetă (unităţi de

sensibilitatea la temperatură

Seagate Technology

Macworld 1361 Motor 1364

PC

(RPM)

unităţi de floppy disc 496 unităţi de hard disc 543

SCSI

Design 1353 Graphics World

1353 Computer Retail Week Computer

rotații pe minut

scoaterea structurilor de sprijin

497

1353 Computer Computer

modul întrețesut 361 modul neîntrețesut 361 rezistori de sarcină 291, 305

floppy disc)

1351

Computer Computer

361,

364

1397

397 modemuri modemuri

Hayes 1250 U.S. Robotics

1250 seturi de cipuri 93

(plăci de bază)

shadowing ROM 253 Shugart, Alan 479 Sigma Designs Reel Magic

490

387

siguranțe 309, 342 SIMM (Single In-line Memory Module)

IBM PS/2

270, 777

1210

îndepărtare 70, 78 ieşirea cipurilor din socluri

839

-

lista pinilor 275 plăci de bază 91 procesoare Pentium 202 vezi şi cipuri de memorie sintetizatoare 467 : SIPP (Single In-line Pin Package)

778

ieşirea cipurilor din socluri

839 pini rupţi sau îndoif+ 785 vezi și cipuri de memorie sistem de autocurățare a lentilelor 733 sistem de fișiere de înaltă performanţă (hard discuri)

559 sistem de operare în reţea (NOS)

418 sistem de prindere (unități de

floppy disc)

floppy discuri 500 hard discuri 554 sectoare de boot 501, 931 selectarea sesizării schimbării dischetei (unităţi de

floppy disc)

vezi file servere sesiuni (unităţi fotoCD) 727 setul de comenzi (modemuri)

530

sisteme dezasamblare 839 testare 1222 vezi şi calculatoare, calculatoare personale sisteme audio i căști 466 difuzoare 465 microfoane 466

1398

index

-S

IBM

BIOS

904

905

capacități 712 DOS (Disk Operating

System)

903, 905 coduri de eroare 1336 discheta cu corecţii (CSD) 914 directoare 1267 DVB (DOS Volume Boot

sector)

1266

fișiere 920 hard discuri

i

929

interfețe 922 încărcare 97 MBR (Master Boot Record) 1266 pornire

shell

917

sistemul |/O 907 tabela de alocare a

fişierelor

trecerea la o versiune superioară 828 versiuni 913 trăsături de autoconfigurare (plug-and-play) 158 trecerea la o versiune superioară 828

833

sisteme IBM PS/x

1021

asistenţă tehnică conservarea construcţie

1026

1027

magistrale 1025 monitoare 1025 piese de schimb

plăci video

1026

energiei 1024

documentaţie

181, 182

91 socluri (procesoare intel)

188

socluri de tip LIF (cu forță de înserție redusă) 188 socluri de tip ZIF (cu forţă de

inserţie zero)

44, 188

soft

BIOS

94, 789 discului

(DoubleSpace)

1370 unități CD-ROM

Power-Management

Signaling)

-- autotestare la punerea în funcţiune) 879

860 896 880,

standarde ANSI (American National Standards Institute) 635, 1349 __emiii (monitoare)

teste sistem IBM 884 Winprobe 901 WinSleuth 901 soft pentru backup (copii de siguranță) 763, 865 Central Point Backup 867 FastBack Backup 765 Microsoft Backup 763 Norton Backup 764 soft de la terţi furnizori

MPR | 362 MPR II 362 SWEDAC 362 TCO 362 143 magistrale PCMCIA modemuri 396 standarde de modulație

396, 406 standarde particulare 408 standarde pentru compresia

764 unități de bandă pentru copii de siguranță 870 Windows Backup 763 soft pentru parcarea capetelor

datelor

712

configurare mouse 353 conflicte 963 depistarea defectelor 964

703

IEEE 802.3 IEEE 802.5

705

unități CD-ROM

431 431

modelul OSI (Open System Interconnection) 429 Token Ring 435 SCSI (Small Computer System Imerface) 635 TV (National Television

CD

Extensions for DOS (Microsoft) 745 drivere pentru adaptorul

743

drivere pentru CD-ROM

745 soft distribuit utilizatorilor (shareware) 902 soft HDtest 699 soft rezident în memorie (TSR terminate and stay resident) 963 soft Vfeature Deluxe 705 soft Windows Backup 763

396, 408

standarde pentru corecția erorilor 396, 407 plăci video 378, 1248 reţele locale (LAN) 429 Ethernet 431 FDDI (Fiber Distributed Data Interface) 431, 440

soft pentru partiționare Disk Manager 705

SCSI

362

stabilizatoare și filtre de rețea

895

Service Diagnostics teste avansate IBM

FDISK

extinsă

specificaţia DPMS (Display

(Power-On Self Tests

Speedstor 705 Vfeature Deluxe

721

specificaţia de memorie (XMS) 249 drivere 249 harta 223

589

SMS Technology, Inc. 1369 socluri procesor (plăci de bază)

compresia

Checkit Pro 893 Disk Manager 698, 898 Drive Probe 898 HDtest 699 memorie 787 Micro Scope 894 Norton Desktop for Windows 901 Norton Diagnostics 895 PC Technician 895

POST

836

soluţia Stabilant 22 pentru curăţarea și lubrifierea contactelor 836 soluţii pentru curățarea contactelor 836 sonde logice 46 Sony Corporation of America

884, 892 AMiDiag 893

1025

1025

reparaţii 1026 sistemul de cablare IBM 445 SMM (System Management

Mode)

lubrifianţi

887

921

sisteme de răcire

994

OAPlus/FE

906, 9310

(FAT)

3270 PC

interfeţe soft pentru disc 1245 plăci de sunet 462 soft de diagnosticare 879,

sisteme de operare arhitectură

soluţii pentru curățare 834 dispozitive pentru curățarea prafului 837 firme furnizoare 836

formatare fizică (de nivel inferior) 697

(Musical Instrument Digital Interface) 467 plăci de sunet 450

MIDI

System Committee) unităţi CD-ROM 726 unități de bandă -

384

pentru copii

de siguranţă (backups) 750, 760 banda audio digitală (DAT)

757

Index — S-$ banda video de 8mm 757 standardele QIC (Quarter-Inch Committee) 751 standarde de modulație (modemuri) 396, 406 Beli 406

Bell 212A 406 V.21 406 V.22 406 V22.bis 406 V 23 407 V 29 407 V 32 407 V32.bis 407 V32.fast 407 standarde particulare (modemuri) 396, 408 standardele CSP (CompuCom Speed Protocol) 410 standardele DIS (Dynamic Impedance Stabilization)

409 standardele fax-modemurilor

410 standardele

HST

Technology)

(High Speed

408

standardele MNP (Microcom Networking Protocol)

396,

standardele CCITT pentru modemuri 396 standardele CSP (CompuCom Speed Protocol) 410 standardele FAXModemurilor

410 (High Speed

Technology)

408

i

standardele pentru seria V 409 standardele SWEDAC 362 standardul de modulație V.21

406 standardul de modulație V.22

406 standardul de modulație V.22bis

406 standardul de modulație V.23

407 standardul de modulație V.29

407 standardul de modulație V.32 407 i standardul de modulație V.32bis

407

"erorilor V.42 (modemuri) 407 standardul IEEE 802.3 431, 434 standardul IEEE 802.5 431, 435 standardul MPR | 363 standardul MPR II 362 standardul TCO 362 staţii de lucru (reţele LAN) 418 subansamblul baterie-difuzor (sisteme IBM PS/2) 72, 79 substanţe cu efecte poluante 856 sunet intensitate 456 înălțime 456 sunet ascuţit (unități de hard disc) 582 sunet sintetizat (plăci de sunet) 461 suport de tip film subțire (unităţi

562

oxizi (unități de hard disc) 396,

407

standardele HST

408

suport magnetic pe bază de

standardele seriei V 409 standarde pentru compresia

standarde pentru corecţia erorilor (modemuri)

datelor V.42bis

IBM XT 57 înlocuire 310 oprirea 298, 299 reparare 309 , rezistoare de sarcină 291 scurte vârfuri de tensiune 853 ' semnalul alimentare corectă

standardul pentru corecţia

de hard disc)

408

datelor (modemuri) 408

standardul de modulație V.32fast 407 standardul pentru compresia

562 supraîncălzire 833 suprasolicitarea ochilor 362 sursa de alimentare 282 calculul consumului 296 carcase Slimline 57, 285 carcase Tower 62, 283 conectori 286 conectori fizici 289 măsurarea la orificiile din spate 303 unități de hard disc 288 date tehnice 294 detectarea defectelor 299 echipamente de testare auto-transformatoare 306 multimetre numerice 302 rezistori de sarcină 305 testorul de surse PC Power System Analyzer 308 testorul de surse PC PowerCheck 307 file servere 424, 427 firme furnizoare 311 !BM 5140 PC Convertible adaptoare pentru baterie auto 982 încărcătoare de baterie 982 IBM

AT

IBM

PS/2

62

69,

77, 81, 293

1399

(Power _Good)

283, 289

tensiune. 289 testare 305 siguranțe 309 sisteme de protecţie la perturbațiile tensiunii de alimentare 857 limitatori de supratensiune tranzitorie 858 protecția la supratensiunile tranzitorii pe linia telefonică 860 stabilizatoare şi filtre de rețea 860 surse de alimentare de rezervă (SPS) 861 surse de alimentare neîntreruptibile (UPS) 861 tensiunea la ieșire 291 tensiuni 289 tipodimensiuni 283 zgomotele tensiunii de alimentare 853 vezi și electricitate surse de alimentare de rezervă (SPS) 861 surse de alimentare

neintreruptibile (UPS) 861 Syquest Technology 1370 unități de hard disc 1275 unittăți amovibile 766 Sysgen, inc. 1370 System Management Mode (SMM) 182

Ş şablon de configurare a sistemului (conflict de resurse) 155, 156 şine (unități de floppy disc) 532 ştergere tunel (unități de floppy

disc)

482

şuruburi în sistem anglo-saxon

49 şuruburi în sistem metric şuruburi Torx 49

49

1400

index -T tastaturi AT cu 83 taste 323 “ tastaturi AT cu 84 taste 316 coduri de scanare 328,

T

329 tabela de alocare a fişierelor

IFAT) copii de siguranţă

(backups)

845 DOS 921 dischete 501 hard discuri 933 partiționarea hard discurilor

559 Tandon

Corporation

1370

unități de hard disc

1276

tastaturi 317 autotestarea la punerea tensiune 342

cabluri

sub

339

cabluri defecte 341 conectori DIN (Deutsche Industrie Norm) 339 conectori SDL (Shieided Data Link) 339 înlocuire 344 testare 341 coduri 345

coduri de scanare

326

comutatoare de taste 320 comutatoare capacitive

322 comutatoare cu calotă de cauciuc 321 comutatoare cu element spongios 320

comutatoare cu membrană 322 comutatoare

pur mecanice

320 taste blocate 326 curăţare 321, 344, 842 praf 344, 857 stropirea tastaturii 344

depistarea defectelor

341

dezasamblare 343 documentaţie 346 file servere 427 funcţia de repetare automată a semnalului de tastare

324 întârzierea 325 rata de repetare 324 setarea vitezei 325 indicatoare luminoase 318 matricea tastelor 323 Maxi-switch 346 numerele tastelor 326 percepţia tactilă 320 piese de schimb 344

procesoare reparare

341

323

compatibilitate 319 numerele tastelor 329 tastaturi extinse cu 101 taste

317 capace detaşabile 318 coduri de scanare 332 comenzi pentru controlul cursorului şi ecranului

318 compatibilitate 318 minitastatura numerică

318 numerele tastelor 332 taste de funcţii 318 versiuni pentru limbi străine

318 zona de tastare 318 tastaturi IBM/Lexmark 345 tastaturi Lite-On 346 tastaturi PC şi XT cu 82 taste

323

*

tastaturi PC și XT cu 83 taste

316 coduri de scanare 326 - compatibilitate 319 numerele tastelor 326 taste blocate 339

taste defecte

339

taste intermitente 321 tastaturi PC şi XT cu 82 taste

323 tastaturi cu 83 taste AT 323 PC şi XT 316

i

capace detaşabile 318 coduri de scanare 332 coduri furnizor 345 comenzi pentru controlul cursorului și ecranului

318 compatibilitate 318 minitastatura numerică 318 numerele tastelor 332 taste funcţionale 318: versiuni pentru limbi străine

318 -n-a de tastare

318, 326 taste blocate 326 TCE Company 1371 PC Power System Analyzer

308 terminatori (unităţi de floppy

disc)

488, 528

testare

Ă

memoria 279, 280 autotestarea la punerea sub tensiune (POST) 280,

787 porturi paralele 417 porturi seriale 416 sisteme 1222 teste de diagnosticare 280 verificarea parităţii 280 tastaturi 341

unităţi CD-ROM. 746 teste avansate IBM 880, 887 teste care utilizează bucla porturi paralele 417 porturi seriale 417 teste sistem IBM 884 testoare pentru priza de curent electric 47 testorul de surse PC Power System Analyzer 308 testorul de surse PC PowerCheck 307 Texas Instruments 27 timp de acces

unități CD-ROM 724 unități de hard disc 542, 591

timp de așteptare (unități de hard disc) 591 timpul mediu de acces (unități

coduri furnizor 345 coduri de scanare 326 compatibilitate 318 numerele tastelor 326 tastaturi AT cu 84 taste 316 coduri furnizor 345 coduri de scanare 329 compatibilitate 319 numerele tastelor 329 tastaturi extinse cu 101 taste

317

tastaturi pentru limbi străine

318

de hard disc)

591

timpul mediu dintre două defecte consecutive

(unități de hard disc) 590 Token Ring adaptoare

423

pachete de mesaje (frames) 435 standardul IEEE.802.5 435

topologie cu magistrală (rețele)

419 topologii (reţele locale) 419 topologia arbore stelat 420 topologia cu magistrală 41 9 topologia stea 420 Toshiba America, Inc. 1371

unități de hard disc 1276 Trackpoint | 346, 353

trecerea la o versiune inferioară a sistemului de operare

DOS

940

Index — T-U trecerea

la o versiune

superioară

a sistemului de operare DOS 940 tremurarea imaginii (monitoare) 358, 363, 368 tuburi catodice 357 TV standarde (National! Television

System Committee) 384 vizionarea la TV a ecranelor de monitoare

384

U U.S. Robotics, Inc. 1372 modemuri 397, 1250 Ultimedia PS/2 1022 Ultra-X, Inc.

1372

Plăci POST UMA

vezi bloc de memorie "Superioară umidificatoare 857 unități unități de floppy disc aliniere 539 conectori 486

unități externe de bandă pentru copii de siguranţă

unități portabile

526, 532

ascultarea CD-urilor audio

455

496,

503, 505, 510, 516 unități de memorare amovibile 765 unități cu suport magnetic

765 unități cu suport magneto-optic 765, 768 unități WORM (Write-Once Read-Many) 769 unităţi de bandă pentru copii de siguranţă (backups) 759

459, 731

cumpărare 723 cutie de protecţie 721 etanșeitatea unității 732

IBM PS/2

instalare 733 plăci adaptoare testare 746 unități CD-ROM

744

CD-ROM

745

timp de acces 724 timp mediu de acces 459 unități CD-DA (Digital Audio)

724, 727 unități CD-R

(CD-Recordable)

722, 731 |

unități CD-ROM unități CD-ROM

externe interne

unități CD-ROM

XA

733 733

728

unităţi cu viteză cuadruplă

459 unităţi cu viteză triplă 459 unități fotoCD 727 unități multiviteză 732 viteze de transfer date 459, 724 unități CD-ROM

cu viteză triplă

unități CD-ROM cu viteză cuadruplă 459 unităţi CD-ROM externe 733 unități CD-ROM interne 733

unități CD-ROM unități CD-ROM unități CD-WO

multiviteză XA 728 (CD-Write

Once)

722 unități centrale 262, 813 cipuri Blue Lightning 822

cipuri intel

168

cipuri Pentium

822

consum 296 file servere 425 ieşirea cipurilor din socluri

734 externe

repoziționarea cipurilor

interne

unități centrale 486 822 unități centrale 486DX 821 unităţi centrale 8086 813

zări

816, 818, 819

montate în socluri

733 interfețe 725 interfața ASPI

732

îmbunătățirea performanţelor/moderni-

733

SCSI)

SCSI

drivere pentru unități

839

1214

unități CD-ROM

506

754,

766

unități CD-DA (Digital Audio) 724, 727 unități CD-R (CD-Recordable) 722, 731 unități CD-ROM 720,722

multimedia

plăci de circuit 485 realiniere 536 selectarea sesizării schimbării dischetei 490 selectarea sesizării tipului de dischetă 488 soft de diagnosticare 898 unități de 3,5 inci 496,

749

766

calculatoare personale

922

inci

755

unități amovibile SyDOS

479

soft CD-Extensions for DOS (Microsoft) 745 drievere pentru adaptor

453

unități amovibile Bernoulli

curățare 537, 842 dezasamblare 839 evoluţie 479

unități de 5,25

757

871

UMB

capacități

(DAT)

unități interne de bandă pentru copii de siguranţă

vezi zona de memorie superioară

interfețe DOS

8mm 871

1372

cor:figurare

casete 750 compatibilitate 756 cumpărare 759, 872 drivere 870 formatare 754 IBM PS/2 1214 instalare 761 interfețe 869 preț 760 soft 763, 870 standarde 750,757 unități de bandă QIC-40 pentru copii de siguranță (backups) 753 unități de bandă QIC-80 pentru copii de siguranță (backups) 753 unităţi de bandă video de

1401

(Advances

725

interfețe SCSI 725 interfețe SCSI-2 725 interfețe SCSI non-standard

725 Media Player 747 memorii interne (buffers) 725 multimedia 459 plăci de sunet 458, 459, 462 sistem de autocurăţare a lentilelor 733

839

unități centrale 8088 813 unități centrale DX2 821 unități centrale NEC V20 813 unități centrale NEC V30 813 vezi și procesoare unităţi centrale 286 262 îmbunătățirea performanţelor/modernizări 816-819 unități centrale 386DX 173,

262

1402

index

-U

îmbunătăţirea performanţelor/modernizări 816-819 unități centrale 386SL 173 unități centrale 486DX 179,

unităţi de bandă QIC-40 pentru

copii de siguranţă (backups) 753 unități de bandă QIC-80 pentru copii de siguranţă (backups) 753 821 unităţi de bandă video de 8mm îmbunătăţirea (DAT) 758 performanţelor/moderniunităţi de disc zări 820 vezi unităţi unităţi centrale 8086 167, 262, unități de floppy disc 479 813 aliniere 539 167, 217, unități centrale 8088 capetele de citire/scriere 480 262, 813 conectori unităţi centrale 80186 169 conectorii de date 486 unităţi centrale 80188 169 conectori de control 486 unităţi centrale 80286 169 configurarea selecției 488 unităţi centrale 80386 170, configuraţie 526, 532 218 configurarea selecţiei 526, unităţi centrale 80486 175 529 unități centrale 82360SL 174 daisy-chain 526 unități centrale DX2 184, 821 rezolvarea problemelor de unități centrale DX4 196, 822 înregistrare 533 unităţi de alocare (DOS) schimbarea dischetei 533 floppy discuri 502 selectarea sesizării tipului hard discuri 934 de dischetă 529, 534 unităţi de bandă pentru copii de terminatori 528 siguranță (backups) 749, controler de floppy disc 494 867 curățare 537, 842 capacități 754, 759 dezasamblare 839 casete 750 dispozitivul de acţionare a cumpărare 759, 872 capului (capetelor) 483 drivere 870 DOS interfaces 922 formatare 754 evoluţie 479 IBM PS/2 1214 formatarea dischetelor 499, instalare 761 503 interfețe 869 IBM PS/2 1211 preț 760 instalare 230 soft 763, 870 cabluri 532 standarde 750, 760 plăci adaptoare 530 bandă audio digitală 757 rezolvarea problemelor de bandă video de 8mm 757 înregistrare 533 compatibilitate 757 sistem de prindere 530 standardul QIC șine 532 (Quarter-inch Committee) măști 486 751 îmbunătăţirea unităţi externe de bandă performanţelor/modernipentru copii de siguranță zări 803 871 motorul de antrenare 484 unităţi interne de bandă motorul pas cu pas 483 pentru copii de siguranță piste 497 871 plăci de circuit 485 unități portabile 755 poziţionarea excentrică a unități QIC-40 753 dischetei 536 unităţi QIC-80 753 praf 834 viteze de transfer date 754, reglarea vitezei 538 760 reparare 537 unități de bandă portabile pentru rotații pe minut (RPM) 496 copii de siguranță schimbarea dischetelor între (backups) 755 unități 485 selectarea sesizării schimbării dischetei 490

selectarea sesizării tipului de dischetă 492 soft de diagnosticare 898 ștergere tunel 482 terminatori 488 unităţi de floppy disc de 3,5 inci

496 unităţi de floppy disc de 3,5

506, 517

inci 1,44M

unităţi de floppy disc de 3,5

507, 517

inci 2,88M

unităţi de floppy disc de 3,5

506

inci 720K

unităţi de floppy disc de

496

5,25 inci

unităţi de floppy disc de

505,

5,25 inci 1,2M 510, 516, 536

unități de floppy disc de

503, 510

5,25 inci 360K

unități de floppy disc de 5,25

inci 1,2M 505 formatare dischete de 360K 516 citire/scriere dischete de

360K

516, 535

rezolvarea problemelor de înregistrare 610 unităţi de floppy disc de 3,5 inci

1,44M

506

formatare dischete de 720K

517 citire/scriere dischete de

720K 517 unităţi de floppy disc de 3.5 inci

2,88M

507

formatare dischete de

518

1,44M

517

dischete de 720K citire/scriere dischete de

518

1,44M

dischete de 720K

517

unităţi de fioppy disc de 3,5 inci

436 unităţi de 3,5 inci 1,44M unități de 3,5 inci 2,88M 507, 517

517

unități de 3,5 inci 720K 506 unități de fioppy disc de 5,25 inci 496 piste 498 rezolvarea problemelor de înregistrare 510

schimbul de date

496

unităţi de 5,25 inci 1,2M unităţi de 5,25 inci 360K

505

503 unităţi de floppy disc sectorizate

hard

516

unităţi de gestiune a memoriei

(MMU)

172

index — U unități de hard disc 541, 1204 adaptor la sistemul gazdă

662 analiza suprafeţei 692 ansamblul capetelor de disc

543 capacități 602 capete 543 capete de scriere/citire 564 lagăre cu aer 544 capetele de citire/scriere 564 capete cu film subțire 566 capete cu întrefier metalizat

566 capete din ferite 565 capete magneto-rezistive

567 căderea capetelor 543 căutarea sectoarelor marcate ca defecte 690 coduri de eroare 713 conectori conectori de alimentare

584

”

conectori de interfață 584 conectori de punere la masă 585 configurare 673, 666 consumul 297 controlere 662 coduri de eroare 713 configurare 666 controlere pentru memoria

imediată

592

copii de siguranţă

(backups)

749 EBR

(Extended

Boot Record)

845 MBR

(Master Boot Record)

845 tabela de alocare a fișierelor 845 unităţi de bandă pentru copii de siguranță 749 cumpărare 587 curățare 842 defragmentarea fişierelor 843 demontare 839 carcase IBM AT 61 carcase Slimline 55 carcase stil IBM XT 55 carcase Tower 61 sisteme IBM PS/2 68, 72,

75, 81, 84 densitatea pe suprafață 542 depistarea defectelor 713 diodă luminescentă 587 documentaţie 666 file servere 425 filtre de aer 579 formatare fizică (de nivel inferior) 686

logică (de nivel superior) 708 IBM AT 1205 IBM PS/2 1205 IBM XT 1205 imposibilitatea rotirii discurilor 716 instalare 672 interfețe 604 - capacități 710 ESDI (Enhanced Small Device interface) 615 IDE comparată cu SCSI 660 interfața IDE (integrated Drive Electronics) 605, 617

interfața ST-506/412

606

SCSI (Small Computer System Interface) 605, 633 îmbunătăţirea performanţelor 808 înregistrarea folosind zonarea 558 înregistrarea magnetică a informaţiilor 545 capacități 542 codificare 549 răspuns parţial, verosimilitate maximă 554 întocmirea hărţii cu pistele defecte 689 lamela pentru punerea la masă a axului motorului pachetului de discuri 582 masca frontală 586 mecanismul de antrenare a capetelor 568 mecanism de antrenare cu motor pas-cu-pas 569 mecanism de antrenare cu magnet permanent și bobină 572, 588 motorul pentru antrenarea pachetului de discuri 581 pachetul de discuri 541, 561 Suport magnetic de tip film subțire 562 Suport magnetic pe bază de oxizi 562 parcarea capetelor 588 partiţionarea 703. patina capului 568 plăci logice 583 defectare 718 piese de schimb 583 praf 834

1403

precauţiuni la manipulare prețuri 601 programe de evaluare a performanţelor 591

544

programe pentru memoria imediată 592 protecţia contra șocurilor reformatare 847

reparare

601

703

rotații pe minut (RPM) 543 sectoare 554 sensibilitatea la temperatură

580 soft de timpul timpul timpul timpul

diagnosticare 898 de acces 542 de așteptare 591 mediu de acces 591 mediu dintre două

defecte consecutive

590

unități Atasi 1268 unități Brand Technology

1268 unități Conner

Peripherals

1268 unități Data-Tech

Memories

1269 unități unităţi unități unități unităţi unități unități unități unităţi unități unități unități

de discuri fixe 541 Fujitsu 1269 Hewlett Packard 1269 Hitachi 1269 . Imprimis (CDC) 1269 Kalok 1270 Kyocera 1270 Lapline 1270 Maxtor 1270 Micropolis 1271 Microscience 1272 Miniscribe 1272

unităţi Mitsubishi 1273 unități NEC 1274 unități Newbury 1274 unităţi Pacific Magtron 1274 unități Plus Development

1274 unități Priam

unități PTI unități unități unități unități unități unități unități unități unități unități unități viteza

1274

1274

Quantum 1275 Rodime 1275 Samsung 1275 Seagate 544, 1277 Siemens 1275 Syquest 1276 Tandon 1276 Toshiba 1276 Tulin 1276 Vertex 1276 Western Digital 1276 de transfer a datelor

542, 592 decalarea pentru schimbarea capetelor

598

1404

index — U-V-W-X-Z

decalarea pentru schimbarea

cilindrilor

598 factorul de întrețesere 592 zgomote ascuţite 582 unități de memorare amovibile

765 unități cu suport magnetic

765 unități Bernoulli 766 unităţi floptice 767 unităţi SyDOS 766 unități Syquest 766 unităţi cu suport magneto-optic 765, 768 unități WORM (Write-Once Read-Many) 769

unități de memorare cu suport magnetic 765 unităţi Bernoulli 766 unităţi floptice 767

unităţi SyDOS

copii de siguranță fotoCD-uri sesiuni

871

728

Video Electronics Standards Association vezi VESA

Video for Windows 386

(Microsoft)

Video Local Bus 34 VideoLogic Mediator LC 384 viruși 155, 847 viteza de transfer a datelor

W Washburn & Co. 1372 cipuri BIOS 793 Weitek Corporation 1373

coprocesoare matematice Weitek Windows

copii de siguranță

871

unități Winchester vezi unități de hard disc unități WORM (Write-Once

Read-Many) 769 UPS (surse de alimentare neîntreruptibile)

424,

861

procesoare 80386 172 80486 175 soft de diagnosticare 901 WYSIWYG (veţi obține ceea ce vedeţi) 360

x

724

unităţi de bandă pentru copii de siguranță 754, 760 unități de hard disc 542 decaiarea pentru schimbarea capetelor

598 598, 599 factorul de întrețesere

592

interfața SCS! 636 viteza de transmisie (modemuri) 406 viteză îmbunătăţirea

performanţelor

cipuri CPU (Central Processing Unit — unitatea centrală)

813

coprocesoare matematice 109

V

XMS

XT

(extended memory specification - specificaţia de memorie extinsă)

243 vezi IBM XT

Z Zenith Data Systems 1374 plăci de bază 1293 zgomote ascuţite (unităţi de

hard disc) 582 zona de date (hard discuri DOS) 937 zona de memorie înaltă 249 zona de memorie superioară

creșterea frecvenţei de ceas

814

ventilatoare 300 sisteme de răcire cu depresurizare 833 sisteme de răcire cu presurizare 833 sisteme IBM PS/2 833 ventilație 300

verificarea parităţii

267, 280

(Video Electronics Standards Association)

34, 1372

215

decalarea pentru schimbarea cilindrilor

727

728

unități interne de bandă pentru

VESA

385

unități CD-ROM

766

unități Syauest 766 unități de memorare cu suport . magneto-optic 765, 768 unităţi externe de bandă pentru unităţi fotoCD

extensie BIOS 378 plăci standard SVGA 378 VFW (Video for Windows) 386 VGA Producer Pro (Magni Systems) 384 video calculatoare personale multimedia 386 comprimare 386 decomprimare 386 redarea integrală a mişcării

frecvenţa de ceas 821 înlocuirea plăcii de bază

815 memoria RAM 818 plăci ICE (In-Circuit Emulator Boards) sisteme 286 816 sisteme 386 819 sisteme 486 820 plăci de bază 91, 99 procesoare 164 procesoare Overdrive

814

(UMA) hartă

de pe placa

223

memoria RAM specială memoria RAM memoria ROM adaptoare

spaţiu liber

197

224

componenta BIOS de bază 225

cu destinaţie 225 video 225 pentru 225

225

AMI PRO 3 JENNIFER FLYNN Cartea vă pune la dispoziţie o metodă de instruire verificată practic în Statele

Unite, destinată celor care au puţin timp la dispoziție și trebuie să obțină rapid rezultate

Ami Pro'3 ... i RA 30

;

să

get

oi

|. Teora

concrete.

Lecţiile de 10 minute, concise și foarte

„| la obiect, vă ajută să învățați: “|

e Să introduceți, să copiaţi și să deplasaţi un

— text

e Să modificaţi și să corectaţi un document

e Să explorați posibilitățile de tehnoredactare

* Să folosiţi butoanele inteligente pentru îmbunătăţirea vitezei de lucru e Să alegeți dintre diversele moduri de vizualizare în scopul unei mai mari clarități

e Să creaţi tabele și diagrame ușor de utilizat.

16 x 23,5 cm + 208 pag + 5900 lei

QUATTRO PRO 6 JOE KRAYNAK re ME

orezul

Cartea vă pune la dispoziţie o metodă

| de instruire verificată practic în Statele

Unite, destinată celor care au puţin timp la dispoziţie și trebuie să obțină rapid rezul-

Quattro Pro 6.0 tate concrete. Lecţiile de 10 minute, concise și foarte „| la obiect, vă ajută să învățați: | e Să introduceți și să editați date, formule și 27

| funcții

e e e e e

Să Să Să Să Să

adăugaţi efecte cu linii, umbre și stiluri de formatare creaţi eficient grafice și prezentări cu diapozitive construiți, să sortaţi și să căutați într-o bază de date creaţi planuri de împrumuturi și de refinanțare analizaţi date și să creați rapoarte

e Să economisiţi timp folosind comanda SpeedFormat, macrocomenzile și multe altele.

16 x 23,5 cm + 168 pag + 6000 lei

Alegerea și cumpărarea calculatorului personal SHELLEY O'HARA de

:

,

Cartea vă pune la dispoziţie o metodă

instruire

verificată

prattic

în

Statele

Unite, destinată celor care au puțin timp la dispoziţie și trebuie să obțină rapid rezultate

Alegerea și cumpărarea] concrete. calculatorului personal ete i”

A

Lecţiile de 10 minute, concise și foarte

la obiect, vă ajută să învăţaţi: + Ce poate face calculatorul pentru dumneavoastră

: Teora

e Care sunt componentele de bază ale unui calcu lator

* Ce fel de calculator vă este necesar: unul compatibil IBM sau

un Macintosh

* Cum să alegeți perifericele și programele de calcul * Cum să obţineţi un raport performanţă / cost cât mai ridica t.

16 x 23,5 cm + 168 pag + 5000 lei

Teora - Cartea prin posta Peste 40.000 de cititori (iunie 1995) beneficiază deja de

acest sistem. Lunar, alte câteva mii de noi cititori apelează la serviciile noastre. Puteţi primi la domiciliu cărțile dorite, cu plata ramburs la primirea coletului! Vă puteţi număra printre cititorii noștri fideli începând chiar de astăzi ! Tot ce aveți de făcut este să completaţi cartea poștală galbenă inclusă în această carte și în orice altă carte Teora și să o introduceți, fără timbru, în prima cutie poștală. Nu ezitaţi! Scrieţi-ne acum!

Teora vă pregăteste pentru secolul ZI