Stiinta noua de vindecare

Citation preview

ŞTIINŢA NOUA DE

VINDECARE SAU ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă DESPRE

UNITATEA BOLILOR PRECU M Ş l

VINDECAM ACESTORA F M MEDICAMENTE Şl F M DE OPfitAŢII

CARTE ie M T iT D B i şi SFATURI PEHTBU SĂNĂTOŞI şl BOLNAVI DE

LGUIS K U H N B M O I TO: ,C ine caută adevărul nu irebue să numere părerile“. L eibn iz Traducere a u to riza tă de a u to r în a n u l 1907 după Ediţia a no u ă zeci ş i opta germ an ă. Cu d e să v â rşire prelu crată, m u lt a d ă o g a tă ş i îm b u n ă tă ţită .

T ip ă rită în lim ba en g le ză , fra n ceză , sp an iolă, p o rto g ez ă , o lan d eză, ita lia n ă , ru sească, d an eză, su ed ez ă , norvegiană, rom ână, ungară, p o lo ­ n eză , cehă, croată, sârbă, g re a că , m alaeză, indiană, te la g ă , in dustană, gu jrată şi ta m ilă (in d ien e lo c a ln ice ). Cu portretul autorului să p a t Tn o fe i şl n u m er o a se Ilustraţii Tn text. C A S E

E D I T O A R E :

E. S teig er & Co., N ew-Y ork, L a c m m e rt & Co.. Rio de Janeiro. Sao Paulo şi Pem am buco, G. M en d en sk y & Hijo, Buenos-A ires, C. F. N ie m e ye r Lima, Santiago şi Valparaiso, F. B asedov, A delaide şi Tanun la, H erm ann M ich aelis Kapstadt şi Johanesburg, '/Fächer, S pin k & Co , Calcutta, K,eHy & Walsh, L im S hanghai, Hongkong, Yokoham a şi Singapore.

BUCUREŞTI

T ra d u cere ş i E d itu r a D r. M ed ic TOMA SIM IO N E SC U

STABILIM ENT INTERNAŢIO NAL PE N T R U

ARTA NOUĂ

DE

VINDECARE

F Ă R Ă M E D I C A M E N T E ŞI F Ă R Ă O P E R A Ţ I I A L LUI

LOUIS KUHNE, Lipsea Flossplatz 15—24

întemeiat în 10 Octombrie 1883, mărit în 1892, 1901 şi 1904

Orice drept rezervat,

Cuvântare la ediţia a douăzeci şi opta germană

Vil

coperiri noui[, ;cu păreri noui şi a dat la o parte multe credinţi înrădăcinate. Fireşte, cei protivnici s ’au lup­ tat cu aşâ mijloace urâte, încât, au dovedit singuri că sunt de rea credinţă. Izbânzele metodei mele de vindecare la mulţi bolnavi, pe cari şcoala medicală îi credea pierduţi, sunt dovadă de neputinţa medicinei şi a tuturor aşa numitele explicaţii ştiinţifice. Dacă aş fi voit s ’aştept până cei chemaţi în ale ştiinţei să cunoască dreptatea învăţăturii mele şi s’o aşeze pe temeliile ştiinţei de azi, nu aşi fi făcut un pas înainte toată vieafa, (dar aşâ m ultăm ită urm ăritor bune de vindecare, metoda mea a reuşit să străbată peste tot păm ântul şi să fie cunoscută ,şi prim ită chiar şi la curţi regeşti, împărăteşti şi princiare. Mii de oameni, chiar africani, au cercetat stabilimentul meu şi s’au vindecat, fiindcă totul se întemeiază pe legi naturale, formând o ştiinţă nouă, care nu poate fi nesocotită. Cunoaşterea; ¡bolilor omeneşti la vreme, apărarea împotriva, lor, propovăduirea cu deplină cunoştinţă a adevărului curat al legei naturale sus arătate, care ne dă limpede şi lăm urit .mijlocul de a vindeca bolile şi de a trăi înţelepţeşte, precum şi asigurarea cât mai mult a neatârnărei acestei ştiinti noui de vindecare, iată scopul ce urm ăreşte această carte, publicată în 24 limbi. Să fie pentru fiecare un povăţuitor, un călăuz pen­ tru cine vrea să capete ajutor şi sfat în cunoaşterea legilor naturale. Ajungă—şi cât mai mult—acest scop pentru fericirea omenirei bolnave. * Lipsea, 17 Septem brie 1907. Louis Kuhne,

TABLA DB MATERIE Indicele alfabetic pe larg se află la sfârşitul lucrărei PARTEA ÎNTÂIA (principiile) — Ce m’a dus la descoperirea metodei mele de vindecare? ........................ Cum ia naştere boala ? Ce sunt frigurile ? .................................................... Fiinţa, obdrşia, scopul şi vindecarea bolilor copilăreşti, unitatea lor ’. (Pojarul, scarlatina, difteria, vărsatul, tuşea măgărească, scrofulele) Reumatism şi podagrâ (gută) ischias, schilodire, ologire, mâini şi p i­ cioare reci, ferbinţeală la cap. Obârşia, fiinţa şi lecuirea lor . . Mijloacele mele de vindecare: Băi de aburi. Băi de soare. Băi de trunchiu cu frecături. Băi de şezut cu frecături. Comprese de pământ. Ce să mâncăm, ce să bem? Ce e m istu irea?................................................

Pag. 1—11 12—28 29—57 58—82 83—98 99—128

PARTEA A DOUA

Boli de nervi şi bolile minţei. Nesomn. Fiinţa obârşia şi vindecarea lor 129—139 Boli de plămâni. Aprinderea plămânilor. Oftica. Astma. Pleurizia. Lupus. Isvorul, fiinţa şi vindecarea l o r .................................................... 140—156 Bolile lumeşti. Obârşia, fiinţa şi vindecarea l o r ................................................ 157—166 Boală de beşică şi de rinichi Diabet (Zahăr) Uremie (urinare cu sânge) Udare în pat. Boală de ficat. Piatră de f i c a t . Gălbinare. Boală de maţe. Sudoare la picioare. Pecinginea. Obârşia, firea şi vin­ decarea l o r ............................................ ............................................*. . . 167—174 Boli de inimă şi idropică. Obârşia, fiinţa şi vindecarea l o r ........................ 175—184 Boli de măduva spinărei. Uscarea măduvei spinârei. Hemoroizi (trânji) Obârşia, fiinţa şi vindecarea l o r ............................................... . . . 185—189 Epilepsia. Frică de locuri goale. Obârşia, fiinţa şi vindecarea lor . . . 190—193 Sărăcia sângelui (anemia) şi gălbeneala. Obârşia, fiinţa şi vindec, lor . 194—199 Boli de ochi şi urechi. Isvorul, fiinţa şi vindecarea l o r ................................ 200—207 Dureri de dinţi. Guturaiu. Influenţa'. Boli de gât. Guşa. Obârşia, fi­ rea şi vindecarea l o r ................................................................................ 208—213 Dureri de cap. Migrena. Tuberculoza creerului. Aprinderea creerului. Isvorul, fiinţa şi vindecarea l o r .................................................................... 214—217 Tifus. Dezinteria. Holera. Diaree. Isvorul, firea şi tămăduirea lor . . 218—222 Frigurile climaterice şi tropicale. Malaria. Frigurile ferei. Frigurile galbene si frigurile periodice. Obârşia, firea şi vindecarea lor . . 223—228 Buhaiul din ţările dela răsărit. Molimă de lepră. Lepră. Obârşia, na­ tura şi vindecarea lor . ........................................................................ 229—238 Râie, Viermi. Panglica. Vătămături. Isvorul, fiinţa şi tămăduirea lor . . 239—242 Cancer (rac). Carne rea. Obârşia, firea şi vindecarea l o r ........................ 243—251 PARTEA A TREIA

Tratarea şi vindecarea rănilor fără medicamente şi fă r ă operaţii . . . 252—274 Boli femeeşti de iot felul, precum şi isvorul, fiinţa şi vindecarea lor . 275—289 Cum se p o t căpăta naşteri uşoare si norocoase ? .................................... 287—298 După naştere ? . . . 297—299 îngrijirea copiilor în cele dintâi luni, creşterea c o p i i l o r ............................800—304 PARTEA A PATRA

Mărturisiri de vindecare, înfăţişând la olaltă tot felul de boli . . . . Scrisori originale de mulţumire, înfăţişând la olaltă tot felul de boli . Câteva exemple pentru ştiinţa fizionomiei. In care se vede încărcarea cu materii de boală înainte, pe părţi şi la spate . . . . . . . . . Un copil infectat, altoit şi realtoit de 43 de ori cu tuberculină . . . • Indice alfabetic a materiei întregi coprinsă în c a r t e .................................... . Anunciuri, despre aparate de bae, mijloacele mele de vindecare şt ştiinţa fizionomiei Indicele alfabetic amănunţit se găseşte la sfârşitul lucrării.

305— 318 319—3^/ 358—obu r 382-385

PARTEA I

>

*

i

ţ •

•

Ce m’a dus la descoperirea artei nouă de vindecare.

PRECUVÂNTARE

Onorate Doamne şi D om ni! E în firea omului, că atunci când crede c’a găsit ceva nou şi original, să simtă nevoe a-1 susţinea şi împărtăşi celorlalţi oameni. Poate că în această năzuinţă să fie oarecare ambi­ ţie şi deşertăciune, dar în sinea ei este îndreptăţită şi omenească. Adevărul trebue spus, oricât am fugi de fală şi strălucire şi oricât am găsi de plictisită şi de­ şartă lumea. Mă supun şi eu acestei legi a naturii, când cer să vă împărtăşesc încheierile cercetărilor mele de mai bine de 30 de ani. Neapărat, ar fi mai cu­ minte să încredinţez descoperirile mele numai hârtiei credincioase şi să las pe urmaşi să mă judece. Dar munca la care mi-am jertfit vieata, nu m’a dus numai pe nişte simple cunoştinţe teoretice, ci pe lân­ gă acestea am ajuns la fapte, lucruri' şi cunoştinţe practice. Voind să păstrez ştiinfa mea pentru contimporani

2

Partea întâia /

>

J

şi pentru urmaşi, şi să nu mor cu numele de „şarla­ tan“, sunt silit să o desvălui, să dovedesc şi să comu­ nic prin învăţătură de pe modele vii, să arăt şi altora adevărurile descoperite. Aci, în această întrunire mare, nu pot aduce bol­ navi, ci trebue din nefericire, să mă mulţumesc a vă arătă prin vorbe, cât voiu puteâ mai bine, părerile mele. Intâiu să-mi daţi voie să vă spun pe scurt cum am ajuns la sistemul meu. întotdeauna am iubit foarte mult natura, aşa că pen­ tru mine nu eră bucurie mai mare decât să cercetez la câmp şi în pădure ce prieşte mai mult plantelor şi animalelor, şi să urmăresc pe pământ şi în aer, lu­ crarea neîntrecutei mume natura, să-i cunosc legile şi să le determin. Pe lângă asta am ascultat ce spun şi ce au aflat cercetători însemnaţi, ca profesorul Rossmăssler, cu mult înainte de a gândi să m’apuc de ştiinţa vinde­ cării. Aci m’a împins nevoia, învăţătoarea şi crescătoarea popoarelor şi inşilor. Când ajunsei 1a, douăzeci de ani, trupul meu nu mai voi să-şi îndeplinească bine slujba. Aveam dureri grorzave de (cap şi de plămâni. Intâiu am cercat să mă caut cu doctori, dar n’am folosit nimic. Nici n’aveam încredere în ei. Mama, care ani de-alungul a fost bol­ navă şi nevolnică, mereu şi mereu ne-a spus nouă, co­ piilor, ¡că numai lor le ,datoreşte ea nenorocirea ei, „doctorilor“. Şi tata murise pe mâna lor de cancer la stomac. In 1864 citii despre o întrunire a prieteni­ lor ¡'vindecării naturale. Mi-a atras luarea aminte şi -când văzui a doua oară anunţul, m’am dus la întru­ nire. Eră un cerc de oameni binefăcători, cari se adu­ naseră în jurul neuitatului nbstru Meltzer. Am între­ bat foarte sfios pe cineva de acolo ce aşi puteâ face împotriva durerilor de plămâni de care sufeream. Foarte sfios, zic, căci în starea mea eram aşâ de ner­ vos, că nu puteam grăi tare faţă cu mai mulţi. Mi se

Ce m ’a dus la descoperirea artei nouâ de vindecare.

3

spuse să pun un compres, care mi-a făcut bine. De atunci rămăsei cercetător credincios al acelor întru­ niri. Câţiva ani pe urmă, prin 1868, s’a îmbolnăvit fratele meu foarte rău, fără ca vindecarea naturală, aşa cum eră atunci^ săj-i poată folosi ceva. Atunci au­ zirăm de cura lui Teodor Hahn, că făcea minuni. Fra­ tele meu s’a hotărât să-l întrebe, şi după câteva săp­ tămâni se întoarse mult mai bine. Şi eu vedeam me­ reu foloasele vindecărilor naturale şi mă căutai cu încredere. Dar răul nu mă lăsase. Sămânţa boalei lăsată dela părinţi se desvăleâ mai departe, cu atât măi mult cu cât căutarea medicală de mai înainte adusese pricini noui de boală. Starea îmi era din ce în ce mai rea, până ce la urmă ajunse cu totul nesuferită. La sto­ mac începeam să am cancerul moştenit, plămânii îmi erau pe jumătate stricaţi, durerile de cap ajunse atât de mari că doar la aer le mai alinam, de dormit lini­ ştit şi de lucrat nici prţn gând nu putea să-mi treacă. Azi trebue să spun că, deşi arătam roş şi plin, eram greu bolnav. In acel timp urmam până în amănunte tot ce-mi porunceâ meşteşugul vechiu de vindecare fi­ rească : băi, împachetare, clistire, duşuri, etc., în scurt întrebuinţam tot, fără să capăt altceva decât o uşu­ rare. Atunci descoperii prin observare în natura libe­ ră, legile pe cari se sprijină vindecarea cea nouă ce întrebuinţez şi propovăduesc. Pe dânsa mi-am înteme­ iat întâiu planul de vindecare, şi pe urmă am făcut uneltele trebuitoare. încercarea a fost cu noroc. Sta­ rea mi se îmbunătăţea din zi în zi. Şi alţii urmând sfatul meu, urmau aceeaşi căutare şi erau mulţumiţi. Aparatele erau minunate. Prevedeam boalele ce aveau să vie şi de cari acel bolnav nu ştia încă, dar cari aveaui să yie. Trebuia să mă încredinţez dacă descoperirile mele nu erau nişte amăgiri. Când vorbeam despre aceste lucrări, întâlneam uimire, neîncredere, primire nepăsătoare, bătae de joc, nu numai din partea doctorilor /

■' 1 *

.

'