Ilustraţii pentru predici: meditaţii 9786069232774

Citation preview

VLADIMIR PUSTAN

ILUSTRATII PENTRU PREDICI

FABRICA DE VISE

VLADIMIR PUSTAN

Ilustratii pentru predici

Editura Fabrica de Vise

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei PUSTAN, IOAN Ilustratii pentru predici / Vladimir Pustan. - Beiu§ : Fabrica de Vise, 2012 ISBN 978-606-92327-7-4

252

Copyright © 2012 Editura Fabrica de Vise Str. Livezii, nr. 1 A, Beiug, Bihor, 415200, Romania Tel: 0259-321.693 E-mail: [email protected] http:// www.ciresarii.ro

Toate drepturile rezerváte.

V. Orice reproducere sau selectie de texte din aceastá carte esťe permisá numai cu aprobarea in scris a Editurii „ Tabrica de Vise", proprietate a Fundatiei „Ciregarii". ■'/' ; istoricá Un sot s-a intálnit cu un prieten al sáu §i i-a zis: - §tii, sotia mea, cánd ne certám devine istoricá. Amicul s-a uitat la el cu o anume bánuialá §i i-a spus: - Vrei sá zici istericá? - Nu domnule, nu istericá, ci istoricá. Atunci ea i§i aduce aminte de toatá istoria noastrá §i-mi recitá toate gre§elile pe care le-am fácut de cánd má §tie. 45

Vladimir Pustan

A-i aminti celuilalt toate gre§elile este un act de rázbunare §i de rautate. lar prin acest act pierdem asemánarea cu Dumnezeu.

73. Nevoia rugáciunii umile Era o familie de credincio§i care nu se ducea la culcare fárá sá multumeascá Domnului. íntr-o seará, unul din copii a fost biruit de somn §i a adormit inainte de a-§i face rugáciunea. Ceilalti copii i-au zis tatálui: - Vezi tatá, fratele nostru doarme, iar noi ne rugám. Tatál le-a ráspuns: - Dragii mei, mai bine dormiti decát sá vá mándriti cu rugáciunea.

74. Multumind intotdeauna lui Dumnezeu íntr-o zi, un om ostenit de drum s-a a§ezat sub un copac sá se odihneascá. Ín timp ce se odihnea, a trecut pe lángá el o trásurá cu patru cai. §tiind cát mai are de mers, omul §i-a spus in sinea lui: „De ce nu face Dumnezeu dreptate pe pámánt? De ce acestuia i-a dat trásura cu patru cai, iar mie nu mi-a dat nici mácar un cal?" Dupá putin timp, a vázut trecánd pe lángá el un orb ce ducea in spate un olog. Atunci drumetul nelini§tit, a zis: „Multumesc lui Dumnezeu cá šunt sánátos."

46

Ilustratii pentru predict

75. Credinta J imediatá In timp ce tata citea din Apocalipsa cuvintele Domnului: „lata Eu stau la u§á §i bat", copilul a fugit spre u§á. Tatál 1-a intrebat: - Unde te duci? - Má due sá-I deschid Domnului, a ráspuns copilul.

76. Prea ímpodobitá pentru o cre^tiná Un preot i-a spus intr-o zi celei ce conducea spitalul in care slujea: - Ar fi bine dacá ati mai renunta la podoabe. Directoarea i-a ráspuns: - Párinte, dar nu šunt destul de ímpodobitá pentru functia pe care o am. - Nu, ráspunse preotul, dar sunteti prea ímpodobitá pentru o cre§tiná.

77. Datoria cerutá Un frate il intreabá pe un bátrán: - Dacá un frate are o micá datorie la mine, sá i-o cer? Bátránul ii spune: - Cere-i-o o singurá datá. Fratele intreabá: - §i ce fac dacá nu izbutesc sá-mi alung gándul de la datorie? Bátránul ii zice: - Lasa gándul táu sá urle, dar nu-1 supára pe frate. 47

Vladimir Pustan

78. Rásplátirea Domnului Un cálugár bátrán, dupá ce a lucrat vara la cineva, §i-a amintit cá se cuvine sá-§i ia plata. Dar cum stápánul n-a vrut sá-i dea nimic, s-a intors la mánástire. Cánd a venit vremea s-a dus iar §i a secerat pe ogorul aceluia, dar el iara§i nu i-a dat niciun ban §i s-a intors la mánástire. Cánd s-a implinit al treilea an, bátránul §i-a fácut treaba ca de obicei §i a piecat din nou fárá sá primeascá nimic. Dumnezeu 1-a cercetat pe proprietar §i el, luánd plata, a inceput sá-1 caute pe cálugár pe la toate mánástirile. Cum 1-a gásit, i-a cázut la picioare, §i i-a intins banii. Dar bátránul i-i i-a dat inapoi zicánd: - Mie mi-a rásplátit Domnul. §i 1-a indemnat sá dea banii preotului la bisericá.

79. Adevárata problemá Un om chema aproape zilnic medicul, dar fárá rezultate. Nu erau semne de multumire din partea pacientului. - Domnule doctor, dáruie§te-mi grabnic sánátatea, a zis bolnavul. Atunci doctorul a luat sticla de alcool care se afla mereu pe masa bolnavului §i a spart-o. Dupá ce a fácut acest gest, i-a spus: Acum sunt §anse de insánáto§ire grabnicá.

80. Pázindu-ne oriunde Un cálugár a povestit cá odatá un frate 1-a intrebat: - Dacá ies din chilie §i dau peste un frate care se distreazá, §i má distrez §i eu cu dánsul; apoi dau peste 48

Ilustratii pentru predici

unul care řáde, §i rád §i eu cu dánsul, cánd intru iar in chilie, nu-mi mai gásesc pacea dinainte. Bátránul i-a spus: - Cum, dupá ce ie§i din chilie §i dai peste unul care řáde, §i ráži §i tu cu el, dai peste unul care sporováie§te §i sporováie§ti §i tu, cánd te intorci in chilie ai vrea sá fii cum erai mai inainte? Ináuntru páze§te-te, afará páze§te-te.

81. Ziua Domnului Un táran lucra intr-o duminicá la cámp, in timp ce vecinul lui se ducea la bisericá. Primul a inceput sá-§i a batá joc de habotnicia celuilalt. Acesta i-a ráspuns: - Prietene, ce ai spune dacá eu n-a§ avea decát §apte galbeni §i a§ da §ase unui cer§etor, pe care l-a§ intálni in drum? A§ spune cá e§ti foarte darnic. - §i ce-ai spune dacá acest cer§etor, in loc sá-mi multumeascá, mi-ar cere §i pe al §aptelea? - A§ spune cá e un om de nimic §i cá meritá spánzurátoarea. - Ei bine, ti-ai rostit propria ta osánda, cáci din §apte zile cáte šunt intr-o sáptámáná, Dumnezeu ti-a dat §ase pentru lucru §i a §aptea vrea sá o sfinte§ti pentru El. Dar tu o vrei §i pe a §aptea pentru tine. Faci intocmai ca acel cer§etor.

82. Descurajarea Se poveste§te cá Diavolul s-a hotárát cándva sá-§i vándá toate instrumentele cu ajutorul cárora i§i supunea oamenii. A fácut o multime de pachete, pe fiecare indicánd ce contine: supárare, crimá, minciuná, necinste, mándrie §i a§a 49

Vladimir Pustan

mai departe. Dupá ce toate pachetele au fost vándute, cineva a observat cá un pachet n-a fost pus in vánzare §i 1-a intrebat pe diavol de ce. - Pentru cá aceasta este cea mai puternicá dintre armele mele §i pe aceasta nu vreau s-o vánd. Ea este descurajarea. Cánd cineva ajunge la ea, il am in mod sigur in mana!

83. Model de rugáciune Un frate a mers la un bátrán care locuia pe muntele Sinai §i 1-a rugat: - Spune-mi párinte §i má invatá cum má voi ruga lui Dumnezeu, pentru cá mult L-am supárat. Bátránul i-a spus: - Eu, fiule, a§a má rog lui Dumnezeu: „Doamne, invrednice§te-ma a Te iubi, precum am iubit mai inainte pácatul §i a-Ti sluji Tie, precum am slujit mai inainte satanei celui in§elátor!"

84. Relatia cu suferinta »

»

Un orb intelept a fost intrebat cum i§i poartá suferinta. In aparentá era lini§tit, impácat, pozitiv in gándurile §i planurile lui, §i adesea era dat drept exemplu de om fericit chiar §i in suferintá. Acesta a ráspuns cu sinceritate: - Imi port suferinta cu durere. Cum a§ fi bucuros cánd nu vád? Nu vád oamenii, care trebuie sá fie frumo§i. Nu vád pádurea. Nu vád florile. Nu vád lumina. Nu pot čiti cártile. Sunt impácat §i nu cártesc. O iau ca pe o incercare a lui Dumnezeu. §i incerc sá fiu folositor §i altora. Dar asta e cu totul altceva. Imi aduc bucurii lucrurile bune pe care le pot realiza, dar suferinta de a nu vedea nu trece! 50

Ilustratii pentru predici

85. Cánd vorbe^ti

cánd sá taci

Un frate íl intreabá pe un bátrán: - Dacá vád vreun lucru ráu, vrei sá-1 spun? Bátránul íi zice: - Sá ráspunzi ínainte de a asculta e nesimtire neruginare. Dacá e§ti intrebat vorbe§te, dacá nu taci!

86. Avánd rábdare Un ucenic al unui maře bátrán era rázboit de gándul desfránárii. Vázándu-1 tulburat bátránul i-a zis: - Voie§ti sá rog pe Dumnezeu sá-ti u§ureze rázboiul? Ucenicul a ráspuns: - Mácar cá ostenesc, vád din ostenealá un rod in mine. Roagá-L mai bine pe Dumnezeu sá-mi dea rábdare.

87. Cele mai frumoase máini Trei adolescente erau preocupate zilnic de cum sá aibá ni§te máini frumoase. I§i impártá§eau una alteia importanta unei creme sau a unei lotiuni. Intr-o zi li s-a aláturat o altá fatá. Pentru cá ele conversau despre máini, fata nou venitá §i-a přivit máinile. Avea bátáturi din cauza muncii, iar unghiile ii erau nelácuite. A fost luatá in derádere. ín acel moment a apárut in fata lor o bátráná, care le-a rugat pe fete sá o ajute sá urče dealul, mai ales cá avea cu ea §i o saco§á destul de grea. Cele trei fete i-au intors spatele, motivánd cá existá riscul sá-§i piardá frumusetea máinilor. Cealaltá fatá s-a oferit pe loc, i-a luat saco§a §i a ajutat-o sá urče dealul. Cánd au ajuns sus, bátránica prefácutá in inger, i-a luat máinile §i i-a spus: 51

Vladimir Pustan

- Fata mea, cele mai frumoase rnaini sunt cele care ajuta pe altii.

88. Murind fata de lume >

Un monah locuia intr-o pegtera din pustiu. Rudele i-au zis: - Tatál táu este foarte bolnav, du-te sa-l mo§tene§ti. Acesta le-a ráspuns: - Eu am murit inaintea lui fata de lume. Un mort nu mo§tene§te un viu.

89. Nerecuno^tinta oarbá O fata a rámas fárá vedere, iar §ocu 1 tráit a indepártat-o de tot ceea ce §tia, ajungánd singuraticá. Un singur báiat s-a apropiat de ea §i a reu§it sá ii ca§tige atentia §i inima. Cei doi i§i petreceau aláturi cea mai mare parte a timpului. Intr-o zi, tánára i-a spus celui drag: - Tot ce-mi doresc mai mult pe lumea asta e sá pot vedea iar soarele, luna, natura, oamenii. Vreau sá vád chipul táu... Dupá o vřeme, báiatul indrágostit s-a hotárát sá ceará mana iubitei. Vrei sá te cásátore§ti cu mine? Tácerea era apásátoare, iar tristetea plutea in aer. Cu tremur in glas, fata i-a ráspuns: - Nu má voi cásátori dacá nu pot vedea... Nu má voi putea descurca pentru amándoi si nu vreau sá-ti devin povará. La scurt timp, doctorul a chemat-o la špital pentru a-i da vestea cea buná: transplantul de cornee se putea face foarte curánd. Apáruse un donator. Fericirea a fost imensá 52

Ilustratii pentru predici

§i, dupá operatie, primul care a vrut sá o vadá a fost iubitul sáu. Dar acesta era §i el ... nevázátor. Scuturándu-se parcá de o povará, ea a spus: Nu má pot cásátori cu un orb. Tánárul s-a intors sá plece. Inainte sá dispará, báiatul i-a §optit: Sá ai grijá, te rog, de ochii mei!

90. Cuvántul ce curáte§te Un preot vázánd cá in timpul predicii credincio§ii ie§eau din bisericá, i-a intrebat de ce nu rámán sá asculte predica. Acegtia i-au ráspuns cá uitá de indatá tot ce aud, cá nu au parte de o miňte strálucitá. Preotul a luat un co§ murdar §i i-a rugat ca in timpul predicii sá meargá sá puná apá in el. Dupá un timp, le-a cerut co§ul. - Vedeti? le-a spus preotul, co§ul a lásat sá treacá apa prin el §i s-a curátit. Tot a§a e §i cu sufletul. Chiar dacá nu poti tine miňte predica, cuvántul lui Dumnezeu te curátegte.

91. ín Rai nu se intrá singur Un tánár urease o scará lungá de la pámánt la cer §i cánd a ajuns acolo, a bátut la u§a Raiului. - Cine e acolo? a intrebat o voce de dincolo. - Eu, ráspunse tánárul cu voce tare, inerezátor in sine. - Cu cine e§ti? 1-a intrebat din nou vocea dináuntru. - Cu nimeni. Šunt singur. Deschideti-mi, vá rog! - ími pare foarte ráu, nu-ti pot deschide pentru cá avem porunca sá nu deschidem celor ce vin singuri, fárá sá aducá pe cineva cu ei. §i tánárul a trebuit sá coboare pe pámánt pentru a implini cuvintele ingerului. 53

Vladimir Pustan

92. A$teptand pe Dumnezeu Era odatá un om foarte evlavios. In fiecare zi, de cum se trezea, se spála §i apoi mergea la bisericá pentru slujba de dimineata. ínálta mereu o ruga fierbinte: - Doamne, eu vin mereu la Tine, n-am lipsit niciodatá. Dimineata §i seara, má rog. N-ai putea veni §i Tu o datá la mine? Dumnezeu i-a ascultat rugáciunea §i i-a spus: Maine voi veni la tine! Ce bucurie pe bietul om. A curátat toatá casa, in camera de oaspeti a oránduit o multime de távi pline cu fructe, plácinte dulci §i flori. La ceasul slujbei de dimineatá, un báietel, care tocmai trecea pe acolo, záre§te prin fereastra deschisá távile cu plácinte, se aproprie §i spune: Tataie, ai multe plácinte, nu-mi dai §i mie una? - la §terge-o, impielitatule, cutezi sá-mi ceri ce-am pregátit pentru Dumnezeu? Báietelul infrico§at a luat-o la fugá. Cánd clopotul anunta sfar§itul slujbei de dimineatá cregtinul §i-a spus: „De buná seamá, Dumnezeu va veni dupá rugáciunea de amiazá. Sá-L a§teptám." La fel cum se comportase cu báiatul de dimineatá, procedá mai tárziu cu un cer§etor care a cerut o páine §i cu un pelerin care dorea sá innopteze pe banca din fata portii sale. „Dumnezeu nu §i-a tinut fágáduiala", §i-a spus sármanul om necájit. Doamne, n-ai venit la mine a§a cum ai fágáduit! De ce? De trei ori am venit §i de trei ori M-ai alungat...

93. Refuzánd Raiul Un maře pácátos s-a prezentat inaintea scaunului de judecatá. - Te voi trimite in iad! i-a spus Marele Judecátor. 54

Ilustratii pentru predict

El i-a ráspuns: - Nu má vei putea trimite in iad. - De ce? - Pentru cá mi-am tráit toatá viata pámánteascá in iad. Šunt deja acolo. Mi 1-am pregátit din vřeme eu insumi. Dumnezeu a gándit cá aceasta ar putea insemna cá omul a venit pocáit. - Te voi trimite in Rai, i-a zis El. - Nu má vei putea trimite in Rai. - De ce? - Pentru cá nu mi 1-am imaginat niciodatá.

94. Cánd ráspunde Dumnezeu la rugáciuni ín apele oceanului s-a scufundat odatá un vapor. A scápat cu viatá un singur pasager. Folosind o barcá de salvare s-a lásat in voia valurilor, in voia lui Dumnezeu. Nu putea §ti dacá váslind se apropie sau se depárteazá de o posibilá insulá pe care nu o vedea nicáieri. íntr-un tárziu barca a ajuns la un tárm. Era noapte. Avea in buzunar o cutie de chibrituri. A fácut un foc din vreascuri §i ierburi §i l-a intretinut mereu páná dimineata cánd s-a apucat sá-§i construiascá o colibá. A locuit acolo ani in §ir. Se ruga lui Dumnezeu sá-i descopere vreo corabie care ar trece pe acolo, dar se vedea cá zona nu era navigabilá. íntr-o noapte a adormit un somn greu. S-a stárnit un vánt puternic §i focul lui mic i-a aprins coliba, transformánd-o intr-o válvátaie. A sárit ca ars, a incercat sá stingá flácárile, dar coliba a ars toatá. Nu mai §tia ce i se va intámpla. Nu mai avea nimic. Totul era pierdut. Rugáciunile nu-i fuseserá ascultate. Dupá ce a stat ploaia, a adormit pe un pat de vreascuri cu ochii in lacrimi. Dimineata l-a trezit din somn o voce. 55

Vladimír Pustan

- E cineva pe aici? S-a ridicat gi a strigat: - Da. Aici! Era un marinar: - Am vázut focul pe care 1-ai aprins azi-noapte. Mi-am imaginat cá e un apel. Am lásat vaporul ín apele navigabile gi am venit cu o galupá.

95. Numele mincinos Un cavaler de la curtea regalá este numit cavaler nu pentru faptele sale de vitejie din luptá, ci prin bunávointa Curtii. El poartá numele de cavaler, dar caracterul militar ii lipsegte. Tot aga, multora din bisericá le este conferit titlul de cregtini datoritá comportamentului lor blánd, dar nu au experienta luptei credintei sau a propágirii prin sángele Mielului.

96. Blestemul care vindecá Este o legenda care spune cá ín timpul unei epidemii un inger s-a arátat gi a ínvátat oamenii cá rádácina unui soi de ciulini vindecá boala respectivá. Ciulinii šunt fructe blestemate. De aceea este greu sá credem cá rádácina unei plaňte ce reprezintá blestem poate vindecá o epidemie. Totugi, noi credem cá Hristos care S-a fácut blestem pentru noi este leacul perfect pentru epidemia pácatului.

97. Credinta contagioasá íntr-un orag din Australia, la sfárgitul predicii un maře numár de oameni s-a ridicat pentru a se předa lui Isus. Pastorul a spus fratelui de lángá el: 56

Ilustratii pentru predici

- Uitá-te acolo! Uitá-te acolo! - Sá má uit unde? - Uitá-te la omul acela ínalt §i la sotia lui. Este fostul primar al ora§ului impreuná cu sotia sa. Odatá cu terminarea slujbei s-a indreptat spre fostul primar §i sotia sa, intrebándu-i: - Azi chiar L-ati primit cu adevárat pe Hristos? - Da, L-am primit, báiatul nostru a participat la intálnirea copiilor din aceastá dupá-amiazá din cadrul bisericii voastre §i s-a předat lui Hristos. A venit acasá, §i plin de entuziasm ne-a invitat sá venim in aceastá seará aici sá ascultám predica, iar noi am venit!

98. Predicatorul ce iube$te Unul dintre cei mai de succes predicatori a fost Colonelul Clarke din Chicago. El lucra 6 zile din greu pentru a-§i putea tine slujba de misiune 7 seri. In fiecare seará a sáptámánii se adunau in cládirea misiunii aproximativ 500-600 suté de oameni. Era o adunare pestritá, cu hoti de buzunare, betivi sau cartofori, oameni lipsiti de sperantá. „Obi§nuiam sá-1 ascult pe colonel vorbind §i mi se párea unul dintre cei mai slabi oratori", spunea Joe. Acest colonel putea sá bálmájeascá ore in §ir, iar cei 500-600 de oameni ar fi ascultat continuu stilul sáu prozaic. Unul dintre cei mai buni predicatori din Chicago obi§nuia sá viná sá-1 ajute pe Clarke, insá enoriagii nu-1 ascultau cu acela§i interes. Cánd predica colonelul, oamenii se a§ezau jos §i multi se pocáiau. „N-am putut intelege una ca asta a§a cá am inceput sá studiez §i sá caut secretul acestui predicator. Cum de era ascultat cu atáta interes in ciuda stilului sáu oratoric precar? Destul de curánd am aflat secretul. Oamenii il ascultau 57

Vladimir Pustan

pentru cá, Colonelul Clarke ii iubea §i ei gtiau asta", a mai spus Joe.

99. Reg rete tardive Un pastor a primit intr-o zi o scrisoare de la un barbat din inchisoarea din Stillwater, SUA. Erau scrise urmátoarele: „Acum doi ani de zile am ascultat predica dumneavoastra in Washington. La sfargitul predicii ati venit la mine grabindu-ma sa-L primesc pe Isus ca salvator. Eram convins cá am nevoie de asta, dar in final am spus: Nu, n-am sá-L accept pe Hristos ca salvator in seara asta, dar am sá vin máine seará §i am s-o fac. Dupá predica am fost intr-un bar §i am báut. Urmátoarea dimineatá, dupá ce m-am trezit din betie, am fost arestat. Nu am avut niciodatá vreo intentie de a fůra insá din cauza alcoolului am furat un palton. Am fost condamnat la doi ani de inchisoare. Timpul aici aproape s-a scurs, insá dacá L-a§ fi acceptat pe Hristos atunci cánd mi-ati spus, nu a§ fi fost inchis timp de doi ani."

100. Invierea nu-i o sárbátoare anualá Cineva spunea odatá cá a avut parte intr-un an de douá sárbátori de Pagte. Dupá ce a sárbátorit in America primul Pagte, a vizitat Grecia. In biserica ortodoxá Pagtele se celebreazá de obicei, la o sáptámáná dupá catolici gi protestanti. Aga cá spunea: „Am sárbátorit de douá ori Pagtele!" Noi, de fapt, ar trebui sá tinem Pag tele de 52 de ori intrun an. In fiecare duminicá, nu doar o datá pe an sá comemorám invierea lui Isus din morti. / 58

Ilustratii pentru predict

101. El este viu! Cimitirul Balndon, unde Winston Churchil este ingropat, este un cimitir obi§nuit. La intrarea in cimitir este o poartá mare cu un acoperi§ mic unde oamenii pot a§tepta pána ce pastorul conduce rudele decedatului spre slujbá. Aici oamenii se pot adáposti §i in cazul in care vremea este ploioasá. Deasupra acestei porti šunt scrise urmátoarele cuvinte: „§tiu cá Mántuitorul meu este viu." Aceste cuvinte, se pot vedea insá numai la plecarea din cimitir! Cat de reconfortant poate fi pentru familia ce tocmai a lásat trupul rudei iubite acolo! Cat de plácut este pentru noi sá ne amintim cá Mántuitorul nostru tráie§te!

102. Opere din pietre abandonate Din toate colturile lumii, oamenii vin la Firente sá vadá faimoasa sculptura „David" a lui Michelangelo, una dintre cele mai frumoase §i mai cunoscute statui din lume. Uitándu-te la aceastá statuie vei afla incredibila ei poveste, greu de imaginat, dar realá. Aceastá superbá operá de artá a fost fácutá dintr-o piatrá respinsá de alti me§teri. Pentru mai bine de 50 de ani piatra a fost abandonatá in spatele Domului din Florenta. Duccio a incercat sá sculpteze céva din ea insá a renuntat lásánd o táieturá adáncá in mijlocul ei. Doar Michelangelo §i-a imaginat ce operá poate ie§i din aceastá piatrá abandonatá. íntr-un mod asemánátor Hristos a fost o piatrá respinsá, ináltatá in cel mai important loc al lucrárii, implinind astfel vechile profetii.

59

Vladimir Pustan

103. Merita a$teptarea Recent ziarele au dat §tirea care prezenta o femeie separata de tatál ei de la vársta de 2 ani. Acum, dupá 42 de ani, §i-a reintálnit tatál. Titlul articolului din ziar era: „42 de ani de a^teptare pentru a-§i intálni tatál." De fapt, asta este viata: a§teptarea de a-L intálni pe Tatál nostru. Cánd realizám asta, viziunea asupra mortii se schimbá total.

104. Valabil doar la jocul de §ah Zicala spune: „La finalul jocului, regele, regina §i pionii merg toti in aceea§i cutie." Asta se aplicá vis-a-vis de trupurile noastre, nu insá §i vis-a-vis de sufletele noastre. Noi šuntem mai mult decát trupuri, iar la sfárgitul jocului nu mergem chiar in aceea§i cutie. Unii vor auzi cuvintele: „Veniti, binecuvántatii Tatálui" §i vor intra in viata ve§nica, iar altii: „Depártati-vá de la Mine. Nu vá cunosc!" §i vor mo§teni moartea ve§nicá.

105. Ce nu folose§ti pierzi Este §tiut faptul cá pe§tii ce tráiesc in adáncurile márilor sunt lipsiti de simtul vázului. Motivul: „Nefolosirea continuá a unui organ duce, dupá un anumit timp, la suspendarea hránirii acelei párti afectate §i in final la atrofierea sau chiar disparitia ei." Aceastá lege din lumea naturalá este valabilá §i in cea spiritualá. Exerseazá darul care este in tine! Dacá vrei ca credinta sá scape de atrofiere, exerseaz-o!

60

Ilustratii pentru predici

106. De ce e$ti ispitit? Ispitele pot fi dovada unei vieti spirituále sánátoase. De ce Marea Moartá nu este cercetatá in adáncuri a§a cum se intámplá cu toate celelalte máři? Deoarece este moartá. De ce nu este niciodatá vizitatá de pescáru§i sau pelicani? De ce toate aceste pásári migratoare tree peste aceastá maře fárá sá se opreascá mácar o clipá in cáutarea prázii? Pentru cá este moartá. De ce necredincio§ii nu šunt ispititi a§a cum šunt cre§tinii? Din acela§i motiv.

107. ínchizándu-ne in fata íntunericului »

Plantele se inchid singure la apropierea noptii §i se deschid tot singure dimineata. Sá ne gándim la cum cresc plantele. Intunericul pácatului §i nesiguranta nu pot fi aláturate frumusetii vietii de cre§tin. Nu putem evita aparitia íntunericului pácatului, dar, ca §i plantele, ne putem inchide sufletele la aceastá influentá nocivá.

108. Vulturii §i prada Un cálátor pe cánd era in Africa de Sud spunea: „Este remarcabil cum vulturii par cá ar cádea din cer atunci cánd un le§ este lásat cáteva minute pentru a-i atrage. Secunde in urmá nu erau nicáieri, iar acum se infruptá din hoit." A§a este §i in viata spiritualá. Ne imaginám cá eul nostru, iubitor de lume §i rebel, a fost mort §i ingropat departe de noi. Poate cá un timp nicio rámá§itá a acestuia nu se aratá, dar curánd, dintr-o datá, te nápádesc ispitele 61

Vladimir Pustan

(mándria sau cáutarea aplauzelor celorlalti). Atunci precum vulturii din cerul fárá sfar§it, foarte rapid vechiul ,,eu" se aratá iar flámánd §i pregátit pentru cadavrul mándriei.

109. E$ti orb fárá Dumnezeu Unii spun cá nu existá Dumnezeu §i cá a fi ateu este corect. Ei nu-L pot vedea pentru cá nu au ochi. Cánd nebunul spune in inima lui cá nu existá Dumnezeu, el chiar crede cá Dumnezeu nu existá pentru cá in nebunia lui nu are capacitatea de a-L vedea. El are inima oarbá. Puritatea inimii care ii permite omului sá-L vadá pe Dumnezeu este datá de El, de nimic altceva.

110. De la omidá la fluture Adevárata educatie nu este o indesare a mintii cu idei diferite, ci o dezvoltare a capacitátilor noastre, astfel incat la suprafatá sá iasá adeváratul caracter §i ca cele mai inalte idealuri ale vietii noastre sá-§i gáseascá implinirea. ín omidá se pot vedea toate trásáturile fluturelui, dar šunt necesare ni§te schimbári majore pentru a deveni creatura ce trebuie sá fie.

111. Virusul pácatului In America de Sud vántul ce bate dinspre mla§tini aduce in mijlocul populatiei germenii malariei §i foarte des germenii mortali ai holerei. Ploaia este cea mai eficientá modalitate de curátire a atmosferei de aceste boli nemiloase. 62

Ilustratii pentru predict

Dinspre mla§tinile naturii noastre, germenii dorintei §i ai vietii sexuale necuviincioase se aratá uneori. Lini§tea lipsei de activitate §i a leneviei spirituále este intotdeauna favorabilá germenilor holerei, ai indoielii §i ai necredintei. Cel mai bun remediu este activitatea spiritualá continuá a Duhului Sfánt asupra sufletului nostru. Duhul Sfánt vine ca un vánt máret §i curátátor al intregii vieti.

112. Binecuvántári in pustiu Ce ar fi fost dacá Moise s-ar fi intrebat de ce este nevoie ca porunca lui Dumnezeu sá se implineascá? Unul dintre cele mai mari miracole din lume ar fi fost cerut in pustiu. Moise a condus poporul Israel in desert... Ce era sá facá cu ei acum? Ei trebuiau hrániti, iar a hráni 3 milioane §i jumátate de oameni necesitá o cantitate insemnatá de máncare. Dupá spusele unui mare general din armata americaná, Moise ar fi avut nevoie de 1.500 de tone de máncare in fiecare zi sau douá trenuri de marfá pline cu máncare, fiecare třen lung de 1 kilometru. In plus, máncarea era gátitá, deci pentru asta era nevoie de 4.000 de tone de lemn pentru foc §i toate acestea doar pentru o singurá zi. §i au stát 40 de ani in de§ert...Sá nu uitám de apá! Pentru a bea §i pentru a spála cáteva vase, fárá sá luám in calcul apa necesará imbáierii, era nevoie de 33.000.000 de litri de apá in fiecare zi. Un alt lucru, au trebuit sá traverseze Marea Ro§ie intr-o singurá noapte. Dacá ar fi gásit un loc strámt, pu§i cáte doi in ránd, linia ar fi fost lungá de 500 de kilometri §i ar fi fost necesare 35 de zile sá traverseze tot poporul. Pentru a trece toti intr-o singurá noapte a fost nevoie de o fá§ie de 7 kilometri látime pe unde sá treacá 5.000 de oameni odatá. Gánditi-vá cá la fiecare campare, la sfár§itul zilei era necesará o suprafatá de 1.500 de kilometri pátrati. 63

Vladimir Pustan

Credeti cá Moise a dezvoltat o strategie referitoare la planul lui Dumnezeu atunci cánd i s-a spus sá scoatá poporul din Egipt? Má indoiesc. El a avut credintá cá Dumnezeu Se va ingriji de toate. Haideti sá avem §i noi curaj, doar avem acelagi Dumnezeu ca §i Moise!

113. §i bárbatii pláng... íntr-o seará un pastor predica intr-o suburbie a ora§ului Chicago, iar la chemarea de final un bárbat masiv, de aproximativ 130 de kilograme, s-a ridicat in picioare. „ín seara asta ai prins un pegte maře", §i-a spus pastorul. „Am fost toatá viata mea un hulitor al bisericii, n-am fácut decát s-o critic. Cánd la intálnirea de rugáciune oamenii se ridicau sá vorbeascá, eu scoteam un carnetel in care imi notám tot ce spuneau, iar apoi ii urmáream de-a lungul sáptámánii ca sá vád dacá viata lor este sau nu in conformitate cu ceea ce declarau. Uite a§a am ajuns sá-mi repet: toti cre§tinii sunt ipocriti. Inima mi-a devenit tare ca o piatrá. Am fost total indiferent. Acum cáteva sáptámáni doctorii mi-au spus cá voi muri §i in acea zi am fost vizitat de un pastor bátrán care a inceput sá se roage pentru mine §i sá imi plángá pácatele cu amar. Í1 tot cercetam sá vád dacá este sincer §i era. Asta mi-a fránt inima. De aceea sunt aici in seara asta, i-a spus „pe§tele maře" pastorului."

114. Sperantá pentru trecut La inchiderea serviciului divin din bisericá, un pastor a gásit un bárbat stánd singur pe bancá. Párea foarte interesat. - A§ vrea sá fiu salvat, dar am comis un pácat pentru care nu existá iertare. ími amintesc cá mama imi citea din 64

Ilustratii pentru predict

Biblie cánd eram copil §i mi-a spus cá aceia care comit acest pácat nu pot fi salva ti, spunea tánárul. Pastorul i-a ráspuns: - Ascultá urmátorul verset din Biblie: „§i a§a erati unii din voi! Dar ati fost spálati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihániti, in Numele Domnului Isus Hristos §i prin Duhul Dumnezeului nostru." - Chiar a§a spune? Chiar a§a spune?! a strigat bárbatul plángánd. Intr-o duminicá dimineata, cáteva sáptámáni mai tárziu, pastorul 1-a vázut pe om stand pe scaunele din spate impreuná cu o doamná de 38-40 de ani §i cu o domni§oará de 18 ani. „Permite-mi sá ti le prezint pe sotia §i fiica mea", i-a spus acesta.

115. Apreciind pe cel de lángá tine O familie a asistat la concertul pentru vioará al unui tánár student. Dupá concert, un profesor de muzicá a povestit cum se deprind copiii de 3-4 ani cu cántatul la vioará. Prima datá copiii invatá tehnica muzicalá, cum sá cánte. Apoi, copiilor li se explicá cum trebuie sá multumeascá publicului printr-o plecáciune. „Dacá un copil cántá la vioará §i atát, oamenii vor uita sá-i arate aprecierea, dar dacá dupá interpretarea muzicalá, copilul se incliná, cu sigurantá intreg auditoriul ii va oferi cele mai cálduroase aplauze. Am observat cá cel mai bun impuls motivational pentru un copil šunt aplauzele", spunea profesorul. Adultii iubesc de asemenea sá fie aplaudati. Sá fii apreciat este un lucru extraordinar. Dacá vrei sá reaprinzi sau sá continui sá tii aprinsá flacára cásniciei tale dupá ani de mariaj, incearcá sá-i aráti partenerului aprecierea ta. Oferá aplauze in cásnicie §i přivezte cum dragostea create! 65

Vladimir Pustan

116. A§teptarea ce nu produce Un tánár predicator spunea cá pentru el nu este important ce predicá in prima jumátate de ora, ci numai ce transmite in ultimele 15 minute. Un bátrán spunea cá acest pastor se aseamáná cu un pistolar care - pe toatá durata predicii - i§i ia pozitia de duel, scoate pistolul, dar niciodatá nu trage, a§teptand ca pistolul sá se descarce de la sine. A§a šuntem multi dintre noi. Scoatem pistolul in vietile noastre §i a§teptám ca el sá se descarce singur, adicá lásám ca adevárul sá-§i facá singur treaba. Sperám ca cei ce ne ascultá §i privesc sá actioneze fárá ca noi sá oferim mai mult.

117. A vorbi §i a face ín drum spre o mare intálnire a liderilor cre§tini, D.L. Moody l-a rugat pe liderul corului sá se intálneascá cu el la ora 6 la un anume colt de strádá. Dupá ce a ajuns, Moody l-a rugat sá cánte céva urcat pe o cutie. Cánd multimea s-a adunat, Moody i-a invitat pe toti sá-1 urmeze in sala unde avea loc conventia evanghelicá. Audienta era formatá in majoritate din oameni dornici sá audá despre Evanghelie. Dupá ce delegatii invitati la conventie au sosit, Moody s-a oprit §i le-a spus celor ce ascultau predica faptul cá este timpul sá incheie pentru cá trebuie sá inceapá conferinta creating despre „Cum sá aduci oameni la Hristos." Moody a vrut sá arate astfel diferenta dintre a vorbi despre ceva §i a face céva cu adevárat.

118. Furati de ambalaj Un grup de oameni eruditi obi§nuiau sá se intálneascá la discutii elevate §i sá bea ceai. Fiecare gazdá incerca sá 66

Ilustratii pentru predict

gáseascá cele mai fine §i mai costisitoare arome de ceai pentru a crea gusturi dintre cele mai exotice, atrágánd astfel admiratia oaspetilor. Cánd gazda a ajuns sá fie cel mai important §i mai respectat om din grup, acesta s-a gándit sá puná frunzele de ceai intr-o cutiutá de aur. Cei adunati acolo, oameni rafinati, au láudat foarte mult ceaiul servit. Auzind aceste laude, gazda a inceput sá rádá: „Ceaiul pe care il gásiti atát de nemaipomenit este ceaiul báut de táranii no§tri." Sá ne amintim cá in viatá cele mai bune lucruri nu šunt cele mai rare sau mai scumpe.

119. Relationándu-te corect cu oamenii Geniul lui Napoleon a fost atribuit multor lucruri, insá peste toate, el a fost un lider irmáscut. Ca orice lider intelept, Napoleon §tia cá succesul §i realizárile sale nu vor insemna nimic dacá oamenii lui nu vor fi dornici, ba chiar infocati sá il urmeze. Logic, nu i-a putut inspira pe toti cei din armata sa, a§a cá a gásit o tehnicá pentru a suprima acest inconvenient. Inainte de a vizita un regiment, chema colonelul §i cerea detalii despre cel ce avusese o atitudine corespunzátoare in campaniile militare precedente. Colonelul ii indica o anumitá persoaná, iar Napoleon inváta totul despre ea: numele complet, familia, faptele de vitejie din campaniile trecute etc. Apoi, cánd ajungea in fata regimentului, se indrepta spre soldatul indicat §i il intreba de familia sa, il láuda pentru actiunile sale in luptá §i il decora pentru merite. Aceste gesturi au functionat. Dupá terminarea vizitei soldatii remarcau: „§tie totul despre noi, ii pasá de noi, ne cunoa§te familiile, §tie cá 1-am servit." 67

Vladimir Pustan

120. Ne§tiind ce ai in mana íntr-o seará cetoasá, in Londra, cu multi ani in urmá, un om murdar, neingrijit, pa§ea intr-un mic magazin de instrumente muzicale. Omul tinea stráns sub brat o vioará. - Vrei sá cumperi vioara asta? a murmurat el. Mi-e foame §i am nevoie de bani sá-mi cumpár de mancare. - Nu am nevoie de incá o vioara, am deja multe, dar nu vreau sá te vád flámánd, uite aici 5 lire dacá te ajutá, spuse vánzátorul. - Perfect. Multumesc! Multumesc! a spus omul luánd banii §i lásánd vioara, apoi a dispárut in noapte. Cumpárátorul, luánd vioara §i arcugul incercá putin corzile. Nedumerit de sunetui clar pe care vioara il scotea, omul aprinse lumina §i se uitá in interiorul instrumentului. Aici gási gravate urmátoarele cuvinte: „Antonio Stradivari...1704." Nevenindu-i sá creadá ochilor, cumpárátorul ie§i in grabá sá il caute pe vánzátor ca sá-i pláteascá mai mult, dar omul nu mai era...

121. Tráind sub resursele tale Morris Siegel a fost un om al strázii in Los Angeles. A§a cum tráiesc mai toti oamenii strázii, a dormit pe alei intunecate, in fata scárilor únor blocuri, cáránd tot ce ii apartinea intr-un cárucior de cumpáráturi. A fost gásit mort pe o alee láturalnicá din cauze naturale, probabil un atac de cord. Un lucru interesant despre acest om este faptul cá in momentul decesului avea 207.421 dolari intr-un cont bancar. Se pare cá tatál lui Morris murise cu 10 ani in urmá, lásándu-i ace§ti bani. Pentru cá Morris nu revendica averea tatálui sáu, cei de la primárie impreuná cu familia din partea tatálui 1-au fortat sá-§i řidiče banii. El §i-a luat din toatá suma 68

Ilustratii pentru predici

doar cát a avut nevoie ca sá-§i cumpere o ma§iná veche in care sá doarmá in zilele cánd vremea era urátá. Rudele au inchiriat chiar un apartament pentru el, insá Morris nu a locuit niciodatá acolo. A murit pe 14 decembrie 1989 cu 3 dolari in buzunar §i o mare avere in bancá.

122. Leul surd Un violonist a observat cá muzica lui avea un efect hipnotic asupra audientei care státea menigcatá, ca in transá. Muzicianul a auzit cá acela§i efect 1-ar avea §i asupra animalelor de companie. Cáinii §i pisicile státeau vrájite cát timp el cánta. Intrebándu-se dacá poate avea acela§i efect §i asupra animalelor sálbatice, s-a dus in junglá §i a inceput sá cánte. Un leu, un elefant §i o gorilá s-au oprit §i au ascultat hipnotizati muzica tánárului. Curánd, intreaga paji§te s-a umplut de tot felul de animale fioroase, fiecare ascultánd atent. Dintr-o datá, din pádure iese un alt leu care il sfá§ie pe violonist §i il ucide pe loc. Primul leu intreabá: - De ce ai fácut asta? Iar cel de-al doilea, ducándu-§i laba la ureche, intreabá: - Poftim? Ce-ai zis?

123. In cine ne punem increderea? Un fotograf de la o revistá nationalá a fost angajat sá fotografieze un foc ce mistuia o pádure intreagá. Fumul de la locul cu pricina 1-a impiedicat pe fotograf sá realizeze póze cu adevárat profesionále de aceea a cerut sá i se puná la dispozitie un elicopter. Toate detaliile au fost puse la punct §i i s-a spus sá meargá aproape de aeroport, unde il a§teaptá 69

Vladimir Pustan

avionul. Cánd a ajuns, a gásit un avion pregátit sá decoleze. S-a urcat grábit in el §i a spus: - Sá mergem! Sá mergem! Pilotul a balansat putin avionul, dar intr-un final erau in aer. - Zboará spre partea Nordicá a incendiului, tipa fotograful, §i lasa-te cat de jos potí de cáteva ori! Pilotul intreabá: - De ce? - Pentru cá voi face cáteva poze, sunt fotograf §i fotograful face poze! striga fotograful. Dupá o pauza, pilotul spune: - Vrei sá spui cá nu e§ti instructorul?

124. Tráind in ceatá J In cartea sa, „Luminá pentru sufletele anxioase", George Cutting vorbe§te despre un fermier nesigur de mántuirea sa. Pentru a primi confirmarea mántuirii sale, el I-a cerut lui Dumnezeu sá strángá exact 10 oi intr-o anume baracá, departe de págune. Mai tárziu cánd s-a apropiat de baracá a gásit exact 10 oi acolo. Acest lucru i-a dat o lini§te binecuvántatá pentru un timp. Grijile referitoare la salvarea sa insá au reapárut atunci cánd a inceput sá se gándeascá dacá nu cumva a fost doar o coincidentá. A§a cá L-a rugat pe Dumnezeu ca alte 10 oi sá se adune in coltul opus al pá§unii.... $i a§a s-a intámplat! Cánd fermierul a fost intrebat dacá este sigur de mántuirea sa, el a ráspuns cá nimic in afará de cuvántul dat de Dumnezeu nu-i putea oferi aceastá sigurantá. Trágánd concluzia: el a tráit intr-o ceatá totalá atáta timp cát nu a crezut ceea ce Dumnezeu ii vorbise in mod clar.

70

Ilustratii pentru predici

125. Siguranta mántuirii Dupá predica un pastor, a fost intrebat dacá este sigur de mántuirea sa. - Ei bine, a ráspuns el, Isus Hristos a murit pentru intreaga omenire. §tim asta, i s-a ráspuns, dar tu crezi cá e§ti salvat? §tiu sigur cá jertfa Lui a fost §i pentru mine, a continuat el. - Da, dar tu e§ti salvat? E§ti sigur de asta? vine insistentá intrebarea. Aceste intrebári 1-au strápuns ca o ságeatá §i nu a mai avut lini§te pána cánd nu a gásit un ráspuns clar. Multi bárbati §i femei merg ani de zile la bisericá fárá a avea o convingere puternicá in ceea ce přivezte mántuirea lor, nu šunt siguri de calea spre ve§nicie. Un alt predicator povestea cum, intrebat despre mántuirea sa, a ráspuns imediat, fárá ezitári, cá este mántuit; mai tárziu insá neincrederea a venit §i peste el, moment in care a renuntat la chemarea de a-i mai salva pe altii. A§a se intámplá cu cei care se descalificá din munca evanghelizárii datoritá nesigurantei in mántuirea lor.

126. Lini§titi in fata judecátii Cánd e§ti in aeroport poti distinge foarte u§or intre cei ce au zborurile confirmate §i cei ce incá a§teaptá un ráspuns din partea turnului de control. Cei siguri cá zborul este confirmat citesc ziare, vorbesc cu prietenii sau dorm. Cei neconfirmati se plimbá de colo-colo, fumeazá, se due din douá in douá minute la ghi§eul de informatik Ceea ce ii face pe unii sá se comporte intr-un fel, iar pe altii diferit este inerederea. Dacá ai § ti cá in 15 minute vei sta in fata scaunului de judecatá al lui Dumnezeu, mergánd spre eternitate, cum ai reactiona? / 71

Vladimir Pustan

127. O asigurare ce aduce Iini§tea

Un barbat in várstá i-a spus unui predicator: - Nu merg mai departe pána nu am certitudinea cá sunt mantuit. Vreau dovada clará, céva de care sá nu má indoiesc. Pastorul a replicat: - Presupun cá, dacá ar veni un Inger la tine §i ti-ar spune cá pácatele iti sunt iertate ar fi de ajuns, nu-i a§a? Da, cred cá ar fi de ajuns. Un inger chiar ar fi deajuns... Predicatorul a continual: - Dar dacá pe patul de moarte Satan vine §i-ti spune cá el a fost acel inger §i nu a vrut decát sá te in§ele, ce ai mai spune atunci? Omul a rámas fárá cuvinte. Pastorul i-a explicat cá Dumnezeu a dat ceva mult mai important decát asigurarea unui inger. El L-a dat pe singurul Sáu Fiu, care a murit pentru pácatele noastre §i a márturisit prin Cuvántul Sáu cá, dacá credem in Fiul šuntem salvati. „Acum poti avea viata ve§nicá", §i a sfár§it citind I Ioan 5:13. Este indeajuns §i pentru tine? Este un cuvánt trimis din cer special pentru tine!

128. Fiica lui Stalin Cu cátiva ani in urmá fiica lui Stalin a declarat cá nu este de acord cu comunismul. In declaratia datá reporterilor pe aeroportul din New York, ea a recunoscut urmátoarele: „Am gásit imposibil sá exist fárá Dumnezeu. Am ajuns la aceastá concluzie fárá ca cineva sá má invete sau sá-mi predice. A fost un moment foarte important pentru mine, iar de atunci am gásit majoritatea dogmelor comuniste fárá relevantá pentru viata mea. Am venit aici, departe de Rusia, ca sá-mi pot exprima credintá in sigurantá." 72

Ilustratii pentru predict

Suferinta acestei femei a fost teribilá. Sá páráseascá Rusia, lásánd in Moscova doi copii §i realizánd cá este imposibil sá se mai intoarcá acolo... Pascal spunea cá in fiecare om existá o „substantá din Dumnezeu", §i avea dreptate. Niciodatá nu a existat un exemplu insemnat de moralitate departe de o relatie personalá cu Dumnezeu.

129. El a fácut totul Un englez pe nume Ebenezer Wooten tocmai ce terminase predica din centrul satului sáu. Multimea se dispersase, iar el era prins cu strángerea echipamentului, cánd un tánár s-a apropiat §i a intrebat: - Ce ar trebui sá fac sá fiu mántuit? Observánd cá báiatul era foarte sigur de corectitudinea sa, Wooten ii ráspunde: - Este prea tárziu! Surprins, tánárul exclamá: - Domnule, nu spuneti asta! Dar pástorul insistá: - E prea tárziu! apoi, uitándu-se in ochii tánárului, ii zice: - Chiar vrei sá §tii ce poti face sá fii salvat? I ti spun cá e prea tárziu pentru cá ceea ce era de fácut pentru mántuirea ta a fost fácut! A fost fácut pe cruce. Apoi i-a explicat partea simplá a con§tientizárii cá este pácátos §i cá iertarea se přimelte in dar, prin credintá.

130. Regina §i sotie Autorul cártii „Limbajul trupului" spune cá: „Dacá stai in picioare in fata unuia ce stá jos, transmit! o putere mai maře 73

Vladimir Pustan

cuvintelor tale datoritá diferentei de ináltime, in timp ce dacá discuti fata in fata cu interlocutorul, dezvolti comunicarea." Regina Victoria §tia asta. Intr-o zi, dupá o ceartá sotia lui, printul Albert a piecat §i s-a incuiat intr-o incápere a palatului. Victoria s-a a§ezat in fata salonului cu pricina §i a inceput sá bafá la u§á. - Cine-i acolo? intrebá printul. - Regina Angliei, veni ráspunsul. Dar u§a tot nu se deschise. Au urmat mai multe bátái in u§a salonului, iar dupá o vřeme numai o loviturá u§oará. Printul Albert intrebá: - Cine e la u§á? Regina ráspunse: - Sotia ta, Albert! §i u§a salonului se deschise imediat.

131. Fárá compromis Guvernator unui stat din America avea foarte mult de lucru. Dupá o zi intreagá de stráns voturi pleacá sá ia pranzul la grátarul oferit de bisericá. Foarte flámánd, se a§eazá in rand §i intinde farfuria femeii care serve§te puiul. Aceasta ii pune o singurá bucatá de pui, dupá care serve§te urmátoarea persoaná. - Scuzati-má, spune guvernatorul, imi mai puteti pune o bucatá de pui? - Imi pare ráu, domnule, dar trebuie sá dau cáte o bucatá fiecárei persoane. Dar sunt flámánd! zice guvernatorul. - Imi pare ráu. O singurá bucatá pentru fiecare, spune din nou femeia. Guvernatorul, om modest din fire, decide ca de data asta sá exagereze un pic: 74

Ilustratii pentru predici

- §tii cine sunt eu? Sunt guvernatorul acestui stát, spune el apásat. - §tii cine sunt eu? intreabá femeia. Šunt femeia care serve§te bucátile de pui. Continuati-vá rándul, domnule.

132. Epitaful salvator In timp ce a§tepta in cimitir inceperea unei slujbe, Charles merse pe alee §i privi la pietrele funerare. La un moment dat vázu un citát care íi atrase atentia: „Din praful mortii má ridic Sá plec 1-al meu loc pregátit §i ceea ce má duce sus E c-a murit §i-a inviat Isus." Foarte impresionat de acest mesaj, Charles vázu pe alee un tánár supárat §i il chemá sá citeascá §i el piatra funerará. Din vorbá in vorbá, Charles ii luá tánárului adresa, iar a doua zi ii fácu o vizitá. Gási aici o situatie foarte grea: sotia ii murise de astm, iar cei doi copii tremurau murdari §i zgribuliti de frig. Charles se rugá pentru familia tánárului §i continuá sá-1 mai viziteze, fácándu-i rošt §i de putin ajutor material. Mai tárziu tánárul ii va pověsti lui Charles cá státuse in cimitir patru ore gándindu-se sá se sinucidá, insá pentru cá citise acel epitaf a devenit cre§tin, iar viata familiei lui s-a schimbat radical.

133. Luptánd cu handicapurile vietii íncá de la vársta de 5 ani Beethoven cánta la vioará sub tutela tatálui sáu §i a unui alt muzician. La vársta de 13 ani Beethoven cánta la orgá in cadrul unui concert. La 20 de ani studiase deja muzica sub indrumarea lui Haydn §i 75

Vladimir Pustan

Mozart. De fapt, Mozart avusese profetia cá Beethoven va da lumii céva extraordinar, undeva aproape de sfargitul vietii. Curánd Beethoven i§i va dezvolta talentul §i va deveni un compozitor de succes. De-a lungul vietii el a scris 9 simfonii §i 5 concerte pentru pian, fárá a fi mentionate nenumáratele piese de muzicá ambientalá. A fost cu adevárat un geniu. Beethoven nu a fost insá stráin de necazuri. In jurul várstei de 20 de ani a inceput sá-§i piardá auzul, fapt care i-a marcat intreaga viatá §i pe care el 1-a tinut secret o buná perioadá de timp. Tot atunci degetele au inceput u§or-u§or sá se intepeneascá. La vársta de 30 era complet surd. Trei ani mai tárziu a fácut groaznica alegere de a conduce o orchestra, totul sfar§indu-se ca un e§ec total. Dupá aproximativ cinci ani moare in timpul unei furtuni. De§i surd, a fost un muzician extraordinar. Odatá, in timp cánta pátima§ la pian a fost auzit strigánd: „Am sá iau viata de gát!"

134. Crezánd cu inima Se poate observa uneori cá, separat de voia lui Dumnezeu, deciziile superficiale pot fi sigure §i cu un final fericit; pentru unele minti ceea ce cred altii despre viata spiritualá este esential - adevárate valori religioase - fiind suficient un singur sfat ca sá-i facá sá-§i schimbe intreaga viatá. Ei se grábesc sá implineascá ceea ce pastorul ii sfátuie§te, neavánd o viziune clará asupra vietii lor. Experienta a mii de biserici care au actionat astfel dovedegte cá a crede cu inima, nu inseamná implinirea Cuvántului. Sá crezi datoritá autoritátii nu inseamná decát sá crezi in céva pentru cá a§a te-a invátat cineva in care ai incredere. 76

Ilustratii pentru predici

99% din lucrurile in care crezi se datoreazá autoritátii persoanelor care ti-au spus despre ele.

135. Avánd incredere in Hristos íncá din timpul copiláriei John Paton i§i dorea sá deviná misionář. Dupá ce studiazá teologia §i medicina, Paton se inroleazá in Misiunea din ora§ul Glasgow. Dupá terminarea studiilor este trimis ca misionář pe o insulá din arhipelagul Australian. La numai trei luni de la sosirea pe insula Tanna, sotia lui moare, urmatá de fiul lor in várstá de 3 sáptámáni. Dupá 3 ani in care Í1 propováduie§te pe Hristos fiind amenintat continuu, Paton decide sá plece pe o altá insulá unde va locui 15 ani. íntr-una din zile, Paton muncea la traducerea Evangheliei dupá Ioan, incercánd sá exprime exact expresia lui Ioan din Ioan 1:12 de „a te increde" sau de „a crede" in Hristos. „Cum sá traduc aceastá expresie?" se intreba Paton. Localnicii erau canibali, nimeni nu avea incredere in celálalt. Nu exista „incredere" in aceastá limbá. Ajutorul lui Paton era un localnic. Paton 1-a chemat, §i-a a§ezat picioarele pe masá, s-a lásat cu scaunul pe spate §i 1-a intrebat cum se traduce ceea ce face el acum. Servitorul i-a ráspuns printr-un verb ce insemna „a lása toatá greutatea inapoi". Cu acest verb Paton a tradus expresia „a avea incredere in Hristos".

136. Puterea de schimbare a Bibliei Unul dintre cele mai frumoase exemple ale puterii Bibliei de a schimba vietile oamenilor este faimoasa poveste a ráscoalei de pe vasul „Bounty". In timpul rebeliunii impotriva cápitanului Bligh, 9 rázvrátiti impreuná cu alti pasageri de 77

Vladimir Pustan

pe vas, au párásit ambarcatiunea §i s-au adápostit pe insula Pitcairn, un mic petic de pámánt lung de 3 kilometri §i lat de 1,5 kilometri. Dupá 10 ani, báutura §i luptele au mai lásat in urrna un singur barbat, 11 femei §i 32 de copii. Acesta este subiectul principal al povestirii ce a facut-o celebra. Continuarea ei insá este cu adevárat remarcabila. Bárbatul gáse§te pe vasul „Bounty" in buzunarul unei haine, o Biblie §i incepe sá citeascá din ea. Puterea lui Dumnezeu atinge inima acestui criminal §i ii schimbá viata pentru totdeauna. Il transformá dintr-un uciga§, un alcoolic, un rebelios, intr-un om plin de pace §i dragoste. Cu o nouá credintá in inimá el incepe sá ii invete pe copii din Biblie páná cánd intreaga populatie de pe insulá ajunge sá experimenteze extraordinara schimbare. Astázi intreaga insulá cu o populatie de aproape 100 de oameni, este cre§tiná.

< 137. Predicatorul perfect Un candidat la conducerea bisericii este intrebat: - Ce parte a Bibliei iti place mai mult? - Noul Testament. - Care carte din Noul Testament este favorita ta? - Proverbe, domnule. Este rugat apoi sá prezinte o pildá. Putin nesigur incepe: „Odatá, un bárbat a coborát de la lerusalim la lerihon §i a cázut pe mana hotilor §i ghimpii au crescut §i au inecat acest bárbat. Apoi el s-a ridicat §i a cunoscut pe Regina din §eba care i-a dáruit 1.000 de talanti de argint §i 1.000 de haine scumpe. Apoi s-a urcat in trásurá §i a mers agitat, iar pe cánd trecea pe sub un copac mare, párul i s-a agátat in crengi. Acolo a stat multe nopti §i zile, iar corbii ii aduceau sá 78

Ilustratii pentru predict

mánánce §i sá bea. Si intr-o noapte pe cánd dormea atárnat, Dalila, sotia sa, a venit §i i-a táiat párul, iar el a cázut pe pámántul impietrit. Apoi a inceput sá plouá 40 de zile §i 40 de nopti. Spi el s-a ascuns intr-o pe§terá. Mai tárziu, a ie§it §i a intálnit un bárbat care i-a spus: „Vino sá máncám supá impreuná" , dar el a spus cá nu poate intra pentru cá e deja insurat. Apoi omul s-a dus la lerusalim unde a vázut-o pe regina Izabela care státea sus, urcatá pe un geam. Cánd 1-a vázut ea a rás, iar el a strigat: „Aruncati-o de acolo" §i ei au aruncat-o. Apoi el a spus s-o mai arunce incá o datá. Spi ei au aruncat-o. Tot a§a de 70 de ori cáte 7. §i bucátile care au mai rámas au umplut 11 co§uri pline. Acum, a cui sotie va fi ea in Ziua Judecátii?" Comitetul a hotárát cá acesta era un candidat priceput pentru a face parte din conducerea bisericii.

138. Harta Scripturii O idee gre§itá este aceea cá fiind expus invátáturii din Biblie solutiile problemelor vor fi imediate. Invátáturile biblice singure nu vor oferi o rezolvare imediatá problemelor noastre. Indiferent cát de bine pregátit este predicatorul, adevárul oferit nu va desfiinta automat problemele. Gánditi-vá la Scripturá ca la o hartá precisá. O hartá oferá informatii despre cum sá ajungi la o destinatie exactá. Dar doar privind la hartá nu vei ajunge automat in locul dorit. Ca sá ajungi acolo necesitá un efort din partea ta...o platá a transportului...timp pentru a cálátori...a§teptánd in lini§te sá ajungi acolo. íntr-un cuvánt, perseverentá. A§a este §i in viata cre§tinilor. Harta lui Dumnezeu este disponibilá. Este de asemenea clará §i directá. Dar nu contine o formulá magicá care sá trimitá cititorul la destinatie pe un covor zburátor. Biblia este o carte demná de urmat, nu o carte 79

Vladimír Pustan

magicá pe care o freci de trei ori pe zi ca sá-1 alungi pe Diavol. Nu este nici o pastilá miraculoasá pe care o iei azi §i speri cá a doua zi te vei trezi §tiind tot adevárul. Aici nu existá o maturizare instantanee. Dumnezeu nu oferá formule ce te maturizeazá spiritual peste noapte. Cre§terea in credintá vine prin cazná, perseverentá in a aplica ceea ce ai auzit §i supunándu-te...abia atunci vei inváta cum sá te descurci cu inevitabilele probléme.

139. Memorand Scriptura Un invátátor §i distribuitor al Bibliei a fácut o vizitá intr-un cátun din Polonia dupá cel de-al doilea rázboi mondial. Acesta i-a dáruit o Biblie unui sátean care s-a convertit dupá ce a citit-o. Noul credincios a dat Biblia mai departe. Acest proces a continuat cu 200 de persoane. Dupá o vřeme, cánd invátátorul Bibliei s-a intors in Polonia la grupul de cre§tini strán§i la inchinare, le-a ascultat márturiile, iar apoi a intrebat cine vrea sá spuná un verset pe de rošt din Biblie. Un om s-a ridicat §i a intrebat nedumerit: - Versete sau capitole? Ace§ti oameni nu au memorat doar versete din Biblie, ci capitole intregi §i chiar cárti. 30 de persoane §tiau Matei, Luca §i Geneza pe de rošt. Un altul invátase toti psalmii. O singurá Carte datá de acest propováduitor §i-a atins scopul.

140. ímplinind Scriptura íntr-o dimineatá in anul 1920, intr-o micá bisericá de tará, un predicator propováduia despre Biblie in viata cre§tinilor. A spus de la amvon urmátoarele cuvinte ca venind din gura lui Dumnezeu: „Am avut atát de multá incredere in voi §i in cuvántul vostru, dar voi ati 80

Ilustratii pentru predici

desconsiderat-o, ati neglijat-o §i ín atátea case zace pliná de praf. A§a imi folositi voi Biblia? Nu cred cá mai aveti nevoie de ea." Pastorul a luat apoi Biblia de pe amvon, a ingenuncheat §i s-a rugat astfel: „Doamne, orice ar veni peste noi, nu ne lua Biblia; omoará-ne copiii, casele sá ne ardá, toate bunurile sá le pierdem, ínsá nu ne rápi Biblia." Dupá aceea ca §i cum Dumnezeu ar fi ráspuns a zis: „Vorbiti serios? Bine, v-o mai las o vřeme. Sunt curios dacá o veti observa mai des, dacá o veti čiti mai des, dacá veti pune in practicá mai mult din ceea ce cititi." In acel moment intreaga audientá a izbucnit in lacrimi. Ce se intámplase? Dumnezeu le adusese aminte cá trebuie sá acorde o atentie mai maře Cuvántului; inchinarea ín fata lui Dumnezeu inseamná respectarea Bibliei, iar slujirea Lui inseamná supunere fatá de Scripturá. Nu trebuie sá ne revizuim §i noi atitudinea pe care am avut-o azi fatá de Biblie? Sá ignorám Biblia este cea mai maře insultá adusá Autorului ei divin.

141. Ateul §i Scripturá Un profesor de seminar din Israel a intálnit un om care sustinea cá §tie intregul Vechi Testament pe de rošt in ebraicá. Ne§tiind ce sá spuná, profesorul i-a cerut o demonstratie. - De unde sá incep? a intrebat omul. - Psalmul 1, ráspunde profesorul, maře iubitor al psalmilor. Omul a inceput sá recite din memorie, de la versetul 1 in timp ce profesorul urmárea textul pe Biblie. Timp de douá ore a tot recitat, cuvánt cu cuvánt, fárá nicio gre§ealá, fácándu-1 pe profesor sá amuteascá. Cánd demonstratia s-a incheiat, profesorul a descoperit un lucru §i mai curios despre noul sáu amic, era ateu. látá un om ce cuno§tea Scripturá mai bine ca oricare cre§tin §i pe deasupra nici mácar nu credea in Dumnezeu. 81

Vladimir Pustan

142. Fluture sau albina? Dupá James Hamilton existá doua tipuri de cititori ai Bibliei: cei ce citesc doar la suprafatá §i cei ce sápá adánc. El ii compara cu doua insecte cunoscute §i serie: „una este remarcabilá prin culorile aripilor ce reflectá razele soarelui intocmai ca §i praful de márgáritare; cánd ii privegti zborul pe deasupra florilor nu poti sá nu-i admiri gratia §i felul jucáu§ de-a fi. Cealaltá poartá o vesta maro, foarte practicá, §i zboará direct la tintá, fárá a-§i lua privirea. Pe cánd tovará§ii colorati coboará alene pe cáte o floare §i sorb elegant nectarul, albina fárá prea mult fast, verificá fiecare floare culegándu-i nectarul §i transformándu-1 in miere. Dacá floarea are cupa adáncá, ea cautá din greu dupá el páná il gáse§te... Camaradul ei cu aripile viu colorate nu are rábdare pentru o muncá atát de monotoná §i solicitantá. De aceea el moare in octombrie, pe cánd albina se incálze§te in casa ei in mijlocul proviziilor frumos mirositoare pe care le-a agonisit." Ce fel de cititor al Bibliei vrei sá fii? Fluture sau albiná?

143. Practicánd Scriptura George M., dupá ce a citit Biblia de 1.000 de ori, a spus cá regretá cá a pierdut atátea zile in care nu a citit din Scripturá. látá cuvintele lui: „De mai bine de jumátate de secol nu eunose o zi in care sá nu fi avut o grámadá de lucruri de fácut. De patru ani de zile primesc anual cel putin 30.000 de serisori din care majoritatea imi tree prin máini. Apoi, in calitate de pastor al unei bisericii de 1.200 de membri, munca este imensá. Pe deasupra mi-am luat angajamentul de a ingriji de cinci orfani §i de a administra depozitul unde milioane de tratate, cárti §i Biblii šunt aduse, ca mai apoi sá fie ráspándite in intreaga lume. Secretul meu insá este cá nu incep nicio zi 82

Ilustratii pentru predici

fárá a avea un timp binecuvántat de citire a Bibliei. Ceea ce am primit in toti ace§ti ani nu poate fi másurat in cuvinte."

144. 30 de ani de neiertare ín pregátirea nuntii sale, un bárbat a discutat cu pastorul uneia dintre bisericile mari din ora§ §i 1-a invitat sá-i oficieze cununia. In ziua nuntii insá pastorul nu s-a prezentat, ci a trimis pe altcineva in locul lui. Bárbatul s-a supárat foarte ráu pe pastor §i nu 1-a iertat niciodatá. 30 de ani mai tárziu sotia pastorului a pus in vánzare un garaj, iar un vecin a venit sá se intereseze de el. Dupá ce au fácut prezentárile vecinul a intrebat-o pe femeie dacá este rudá cu pastorul X. - Da, sotul meu este pastor, a ráspuns ea. El foarte amárát a inceput sá-i povesteascá: - Ei bine, vá pot spune un lucru... sotul dumneavoastrá trebuia sá viná la nunta mea..., §i i-a depánat intreaga intámplare. - Acum cát timp s-a intámplat asta? 1-a intrebat femeia. Acum 30 de ani, a venit ráspunsul. - Ei bine, nu se poate sá fie sotul meu deoarece noi ne-am mutat aici acum 25 de ani, a spus vánzátoarea. Omul nostru a stát supárat timp de 30 de ani pe persoana gre§itá!

145. Distra§i de lucrurile mici Un pastor, adresándu-se unui grup de oameni, ia o foaie de hártie §i face un punct negru in mijlocul ei. Ridicá apoi hártia §i o aratá celorlalti intrebándu-i ce vád. O persoaná ráspunde grábitá: 83

Vladimir Pustan

- Un punct negru. - Corect, dar ce mai vedeti? intreabá pastorul. O lini§te totalá se alterne. - Nu vedeti nimic in afara punctului? intreabá mirat predicatorul. Un cor de NU vine dinspre audientá. - Sunt §ocat cá ati omis cel mai important lucru, foaia de hartie, spune el. §i apoi explicá faptul cá a§a este §i in viatá, šuntem distra§i de lucrurile mici, lucruri neplácute sau amintiri dureroase §i šuntem inclinati sá uitám nenumáratele binecuvántári pe care le primim din mana Domnului. Dar ca §i foaia de hartie, lucrurile bune sunt mult mai importante decát toate nemultumirile ce ne distrag atentia. Asta imi aminte§te de o zicalá: „Uitá-te la covrig, nu la gaura din mijloc."

146. Construind repede Un autobuz pentru turigti fácea turul Washingtonului, iar §oferul era total lipsit de interes. Ajuns in dreptul Pentagonului le spune turi§tilor cá acesta a costat milioane de dolari, iar constructia lui a dur at 1 an §i jumátate. Cánd toti se uitá la cládire, o femeie in várstá spune: - In Peoria noi 1-am fi fácut mult mai ieftin §i ar fi fost gata cu mult inainte de 1 an §i jumátate. goferul prezintá apoi cládirea Departamentului de Justitie explicánd cá a costat cáteva milioane de dolari §i cá ridicarea constructiei a durat 2 ani. Femeia spune iar: - tn Peoria, am fi fácut-o cu mai putini bani §i am fi terminat cládirea in mai putin de 2 ani. Turul se apropie de sfár§it, iar autobuzul trece pe lángá Monumentul lui Washington. §oferul nu face nicio 84

Ilustratii pentru predict

prezentare, iar bátrána íi strigá: Ce reprezintá monumentul acesta? §oferul ráspunde: Nu §tiu, doamná! leri nu era aici.

147. Lacrima ce schimbá ínaintea pensionárii Thomas Jefferson a fondat Universitatea din Virginia. Deoarece a crezut cá studentii vor lua in series studiul, Jefferson a impus un regulament lejer. Din pácate increderea lui s-a dovedit naivá atunci cánd studentii s-au rázvrátit §i i-au atacat pe profesorii care incercau sá-i opreascá. In ziua urmátoare a fost organizatá o intálnire intre membrii conducerii facultátii (din care fácea parte §i Jefferson) §i elevii recalcitrant!. Jefferson §i-a inceput mustrarea astfel: „Aceasta este cea mai dureroasá zi din viata mea." Fiind cuprins de emotii a inceput sá plángá. Sensibilizati, toti studentii au renuntat la ráscoalá §i §i-au dat numele pentru a fi pedepsiti. Ultimul student ce §i-a spus numele a declarat: „N-am fácut-o pentru cuvintele lui Jefferson, ci pentru lacrimile lui."

148. Inceputuri slabé Tánárul Richard Sears era agent de cái ferate in Redwood, Minnesota cánd a descoperit cá poate comanda ceasuri de la producátor. Atunci a inceput sá le distribuie altor agenti de cái ferate ca sá le vándá pentru el localnicilor din zonele pe unde treceau trenurile. A pornit astfel o micá afacere de po§tá, pe care a condus-o impreuná cu Alvah Roebck. La 1894 Sears Roebuck& Co. avea un catalog de 300 de pagini, iar comenzile erau atát de multe incát, la 85

Vladimir Pustan

un moment dat, Sears a dat foe formularelor de comandá nemaifácánd fata cererilor. Un mare om de afaceri, Julius Rosenwald, a adus ordine in haosul creat in aceastá firma, promovánd multe schimbari §i inovatii. In 1908 Sears nu mai activa in cadrul companiei pe care o infiintase, dar priceputul Rosenwald a luat o decizie isteatá §i a valorificat trecutul glorios al firmei - „Cartea" faimosul catalog Sears, ce ocupá incá un loc insemnat in folclorul american.

149. Oamenii slabi de la amvon Cánd Dumnezeu vrea sá reugeascá o sarcina imposibilá, El ia un barbat imposibil §i-l smere§te, a§a cum spunea evanghelistul Charles Spurgeon: „Noi šuntem doar bárbati firavi, slabi §i oricánd gata sá cedám. Sunt intrigat de cuvántul distrus. Inseamna literalmente rupt in bucáti. Jertfa mea pentru Dumnezeu - a§a cum spunea Psalmul 51:17 -, este un suflet sfá§iat §i o inimá arsá. Páná cánd mándria inimii noastre nu va fi ruptá in bucáti, nu vom intelege lucrurile cu adevárat importante ale lui Dumnezeu. Smerirea §i inima arsá šunt douá lucruri dorite de Dumnezeu in oamenii Lui. Ca predicator este foarte u§or sá inteleg ce inseamná a fi fragil sau firav. Dumnezeu nu va dispretui o inimá distrusá §i cáitá. Toti marii oameni ai lui Dumnezeu au fost oameni slabi. Toti cei ce stau la amvon šunt oameni slabi. Cel mai maře dar pe care il poti oferi enoria§ilor tái este un model exemplar de umanitate. Recunoa§te-ti slábiciunile sau conflictele nerezolvate §i apoi lasá-te smerit de Dumnezeu. Poate e vorba despre relatia conjugalá, de relatia cu colegii de muncá sau din bisericá, ori de un spirit neiertátor, alcoolism sau pornografie, sau chiar ipoerizia. Lasá-i-le toate Lui."

86

Ilustratii pentru predici

150. Binecuvántarea supunerii In secolul al Xl-lea, regele Henry III al Bavariei a hotárát sá renunte la statutul lui politic de monarh. El a cerut mánástirii locale sá il accepte pentru a-§i petrece restul vietii ca §i cálugár. - Majestatea Voastrá, §titi, aici stilul de viatá este unul de supunere §i cred cá vá va fi greu deoarece ati fost rege, ii spune cálugárul. - Inteleg §i vreau ca restul vietii mele sá iti fiu supus, pentru cá §i tu e§ti supus lui Hristos, a replicat Henry. - Atunci, eu iti voi spune ce sá faci. Du-te inapoi pe tron §i condu in pace unde Domnul te-a pus, ii ráspunse cálugárul. Cánd regele a murit a fost dat un comunicat care spunea: „Regele a invátat sá conducá fiind supus."

151. Control inopinat Robert Wood Johnson, fostul director al companiei Johnson&Johnson, era cunoscut ca fiind foarte dur cánd i§i verifica firmele. Aflánd cá in foarte scurt timp va avea parte de vizita directorului, unul din managerii firmei, a pus pe acoperi§ toate mizeriile din cládire. Cánd a sosit, Johnson era foarte nervos. „Ce e cu toatá mizeria pe acoperi§?" au fost přimele lui cuvinte. De unde sá §tie ei cá §eful va veni cu elicopterul?

152. Aflarea in treabá ín timpul campaniilor sale politice, Theodore Roosevelt a invitat o delegatie la casa lui din Oyster Bay, Long Island. 87

Vladimir Pustan

Pre§edintele i-a primit pe oaspeti fárá sacou §i cu mánecile suflecate la cáma§á. - Bine domnilor, haideti jos la grajduri §i vom discuta putin acolo páná imi termin lucrul, a spus Roosevelt. La grajd, Roosevelt a pus mana pe furcá §i s-a uitat in jur sá vadá unde este fánul. Derutat 11 intreabá pe ingrijitor: John, unde este tot fánul? - Imi pare ráu, domnule, dar n-am avut timp sá-1 dau iará§i jos dupá ce 1-ati urcat in fánar la ultima delegatie, ráspunde John.

153. Ratonul nerecunoscátor In cartea „O privire de la grádina zoologicá" Gary Richmond, un fost ingrijitor, poveste§te despre intámplarea unui prieten cu un raton. Se §tie cá ratonii, dupá doi ani, sunt predispu§i sá-§i atace stápánii. Atacul unui raton furios de 30 de kilograme echivaleazá cu atacul unui cáine de 100 de kilograme. Richmond s-a simtit dator sá-1 avertizeze pe tánárul ingrijitor despre schimbárile ce pot interveni la ratonul pe care il ingrije§te. Tánárul a ascultat politicos, apoi a ráspuns ca majoritatea oamenilor: „La mine va fi diferit. Bandit, nu-mi va face ráu. Pur §i simplu nu are cum." Trei luni mai tárziu acest ingrijitor a suferit o interventie chirurgicalá in zona fetei dupá ce a fost atacat de Bandit fárá niciun motiv.

154. Gre$elile supraestimárii O revistá importantá prezenta cu ceva ani in urmá un articol despre un grup de oameni intrebati care dintre Canalul Panama §i Canalul Suez este mai lung §i cat de 88

Ilustratii pentru predict

siguri sunt de ráspunsul lor. Din cei ce erau convin§i 60% de acuratetea ráspunsului, 50% au dat ráspunsul corect. Rezultá cá 10% din acest grup erau prea siguri de ráspuns. Dar din cei ce erau 90% convin§i de ráspuns, doar 65% au dat ráspunsul corect, ceea ce inseamná cá 25% dintre cei din acest grup erau prea siguri. Concluzia acestui raport este: cu cát un om e mai convins de inteligenta sa cu atát este mai maře prápastia dintre ceea ce §tie §i ceea ce ii place sá creadá cá §tie. O asemenea incredere conduce omul spre iluzia detinerii controlului. Supraestimarea capacitátilor noastre ne va duce mai devreme sau mai tárziu la gre§eli. Una dintre cele mai grele provocári este ca omul sá recunoascá cát de putin §tie. Un exemplu al supraestimárii capacitátii mentale este dat de cá§tigátorul de la loteria nationalá din Spania care a explicat cum a ales biletul cá§tigátor. El spunea cá a crezut tot timpul cá numárul lui norocos este 48 §i continua: „Am visat numárul 7 timp de 7 nopti consecutive. Spi 7 ori 7 fac 48..."

155. Cine nu §tie rámáne Pe un vas ce se scufunda erau cápitanul §i trei marinari. Cápitanul spune: - Bái báieti, chestia cu cápitanul care rámáne pe vas pentru a salva vietile celorlalti din echipaj nu are logicá, a§a cá eu cu incá doi dintre voi, vom pleca cu barca de salvare. Am sá vá pun fiecáruia cáte o intrebare, cine nu §tie ráspunsul rámáne pe vas. Uite prima intrebare: - Ce vas imposibil de scufundat a naufragiat cánd a lovit un iceberg? Titanicul, domnule, ráspunde primul marinar. Urmátoarea intrebare: Cáti oameni au pierit? 89

Vladimir Pustan

Al doilea marinar: 1.517 de oameni, domnule. - $i acum, a treia intrebare, spune cápitanul intorcándu-se cátre al treilea marinar: Care este numele lor?

156. Telefonul doctorului Doctoral ii spune pacientului: - Situatia ta este ingrijorátoare. Primul lucru pe care trebuie sá-1 faci este sá vorbe§ti cu sotia sá-ti gáteascá mai consistent, mai bogat nutritiv. Nu mai munci atát de mult. De asemenea spune-i sotiei cá ii aloci un buget mai mare pentru máncare, iar copiii sá incerce sá se descurce singuri. Tu nu mai poti munci §i pentru ei. Dacá nu faci schimbárile astea, probabil intr-o luná vei fi mort. - Doctore, spune pacientul, aceste lucruri ar putea fi luate mai in serios venind din partea dumneavoastrá ca §i sursá oficialá. Puteti sá o suna ti dumneavoastrá §i sá-i dati aceste instructiuni? Cánd bárbatul ajunge acasá, sotia il intámpiná: - A sunat doctoral táu... Sáracul de tine, mai ai de tráit doar 30 de zile...

157. Sfaturi bune „Ca §i copil, tatál meu, un brutar, mi-a arátat minunátiile muzicii, spunea Luciano Pavarotti. M-a impins deseori sá ími dezvolt vocea. Arrigo Póla, un tenor profesionist din ora§ul natal Modena din Italia, m-a luat ca elev. Pe lángá asta m-am inscris §i la Facultatea de Pedagogic. Dupá absolvire mi-am intrebat tatál ce sá devin, profesor sau tenor?" 90

Ilustratii pentru predici

- Lucinano, dacá vei alege sá stai pe douá scaune, ai sá cazi printre ele cándva, trebuie sá-ti alegi un singur scaun. „Am ales unul. Au trecut 7 ani de studii §i frustrare páná cánd am inceput sá predau. Mi-a luat alti 7 ani sá ajung la Opera Metropolitaná. Acum §tiu cá orice ai face, fie cá zide§ti sau cá scrii o carte este vorba de implicare. Angajamentul este secretul. Alege un singur scaun!"

158. Isus este pretios John Newton era un marinar jegos cu o gurá spurcatá §i dedat la o viatá scárboasá. Ura viata §i viata il ura la fel. Era cápitanul unui vas cu sclavi. Odatá, cineva i-a dat o copie a cártii „Imitatio Cristi" a lui Thomas Kempis. Newton a avut norocul sá aibá o mamá buná care i-a povestit mereu despre Mántuitor in copilárie. Asta a fost salvarea sa. Intors la Dumnezeu, el a cálátorit prin toatá Anglia propováduindu-§i credinta. La vársta pensionárii a trebuit sá ia cu el un ajutor la amvon in timpul predicii. Era aproape orb, vorbea in §oaptá, dar nimic nu 1-a oprit sá predice páná ín ziua cánd n-a mai avut suflare. íntr-o duminicá in timpul predicii repeta mereu cuvintele: „Isus Hristos este pretios." Ajutorul sáu de la amvon ii spune: - Ai spus asta deja de douá ori. Newton se intoarce spre ajutorul sáu §i ii spune: - Da, am spus-o de douá ori §i o voi mai spune o datá.

159. Nevoia noastrá Dacá cea mai mare nevoie a noastrá ar fi fost informarea, Dumnezeu ne-ar fi dat un profesor, dacá ar fi fost tehnologia, ne-ar fi dat un IT-ist, dacá ar fi fost banii, ne-ar fi dat un 91

Vladimir Pustan

economist, iar dacá cea mai mare nevoie a noastrá ar fi fost distractia ne-ar fi dat un maestru de ceremonii. Cea mai mare nevoie a noastrá insá a fost sá fim iertati, de aceea ne-a trimis un Mántuitor.

160. In Hristos In Hristos avem: dragostea ce nu poate fi másuratá, viata ce nu moare niciodatá, dreptatea ce nu poate fi pátatá, pacea ce nu poate fi explicatá, odihna ce nu poate fi deranjatá, bucuria ce nu poate fi diminuatá, speranta ce nu poate fi dezamágitá, gloria ce nu poate fi íntunecatá, puritatea ce nu poate fi rápitá, frumusetea ce nu poate fi deterioratá, intelepciunea ce nu poate fi indusá in eroare, resurse ce niciodatá nu se sfar§esc.

161. Salvator sau judecátor Un cal a luat-o la goaná trágánd o cárutá in care se afla un báieteL Vázánd copilul din cárutá, un tánár §i-a riscat viata oprind calul §i implicit salvánd viata báietelului. Copilul a crescut §i a devenit infractor. íntr-o zi a ajuns in fata judecátorului pentru acuzatia de crimá. Condamnatul a recunoscut in persoana judecátorului pe cel care 1-a salvat cándva de la moarte §i a incercat sá il imbuneze amintindu-i acea faptá. Judecátorul, insá a fost categoric: - Báiete, atunci ti-am fost salvator, dar acum iti šunt judecátor, iar sentinta pentru tine este spánzurátoarea!

92

Ilustratii pentru predict

162. Inamicul invins Teologii folosesc o ilustratie foarte interesantá pentru a aráta beneficiile triumfului lui Hristos in vietile noastre: Imaginati-vá un ora§ sub asediu. Inamicii care au inconjurat ora§ul nu lasa pe nimeni §i nimic sá treacá. Proviziile se imputineazá, iar cetátenii sunt speriati. In intunericul noptii un špion se furi§eazá prin linia inamicului. El se intoarce in ora§ §i dá de veste cá intr-o altá parte, pe un alt camp de luptá, fortele inamice au fost infránte, iar liderii s-au předat. Populatia n-ar trebui sá se teamá pentru cá este o chestiune de ore páná cánd fortele asediatoare vor depune armele §i se vor předa. Tot a§a §i noi šuntem asediati de fortele ráului: boli, nedreptate, opresiune §i moarte. Dar inamicul a fost invins la calvar. Lucrurile nu šunt chiar a§a cum par. Este o chestiune de timp ca lucrurile sá se clarifice §i ca intreaga luptá sá se termine.

163. Harta mántuirii ín cartea „Fácánd prieteni" šunt descrise trei tipuri de hárti ale Londrei. Una este cea a strázilor, alta a rutelor pentru a ajunge in diverse puncte §i a treia cea a metroului. „Fiecare hartá este concisá §i corect reprezentatá, spunea o doamná, dar fiecare in parte nu-ti oferá imaginea completá. Pentru a vedea intreaga imagine a Londrei trebuie sá iei cele trei hárti §i sá le a§ezi una peste cealaltá. Asta pare cam incurcat dat fiind cá obtinem o singurá coalá." Cam a§a este §i cu folosirea cuvintelor care descriu moartea lui Hristos: ráscumpárare, impácare §i justificare. Fiecare concept este corect §i precis in sine, dar luat separat nu oferá imaginea completá. Ca sá avem intreaga imagine 93

Vladimir Pustan

trebuie sá a§ezám cele trei notiuni pe o singurá coalá, de§i asta pare complicat.

164. Mai multe religii Cánd predica despre Hristos pe strázile din California, evanghelistul Ironside §i ceilalti colegi ai sái erau deseori intrerupti de persoane care spuneau cá in tará sunt zeci de religii care afirmá cá reprezintá calea dreaptá. Problema era, cum pot ni§te oameni simpli sá descopere exact religia corectá, respectiv cea care detine adevárul. Ironside ráspundea astfel: „Ai spus cumva cá sunt cáteva zeci de religii in tará? Ciudat, eu am auzit doar de douá. Adevárat, am auzit despre multe forme de manifestare §i expunere care au compromis oarecum aceste douá §coli, dar trecánd peste toate sunt doar douá. Una care afirmá cá trebuie sá faci céva ca sá fii salvat §i alta care sustine cá e§ti salvat pentru cá s-a infáptuit ceea ce trebuia fácut."

165. Pána la recompensá La inceputul acestui secol ziarele din Anglia publicau urmátorul anunt: „Caut om pentru intuneric primejdios §i pericol constant. Intoarcerea nu este sigurá. Onoare §i recuno§tintá in caz de succes." Anuntul era semnat de exploratorul Arcticii, Sir Ernest Shackleton. Multi bárbati s-au arátat interesati de el. Comentand pe marginea acestui anunt Earren Wiersbe spunea: „Dacá Isus Hristos ar fi dat un anunt asemánátor, ar fi sunat cam a§a: „Caut bárbati §i femei pentru sarcini dificile, dispu§i sá ajute la construirea Bisericii Mele. Veti fi adesea intele§i gre§it, uneori chiar de 94

Ilustratii pentru predici

cei ce vor lucra impreuná cu voi. Veti avea parte de atacuri repetate din partea unui du§man invizibil. Se poate sá nu vedeti rezultatul muncii voastre, iar recompensarea nu se face decát la finalizarea lucrárii. S-ar putea sá vá coste casa, ambitiile, sau chiar viata."

166. Adeváratul dar Cu mult timp in urmá in Persia tráia un impárat bun. El í§i iubea poporul §i vroia sá §tie cum tráiesc oamenii de rand, sá le cunoascá greutátile. Pentru asta se imbráca deseori in haine de muncitor sau cer§etor §i se plimba pe stráži, ba chiar intra in casele celor amáráti. Niciunul dintre cei ce 1-a primit nu §tia cá este regele. Odatá, s-a insotit cu un om foarte amárát care locuia intr-un bordei; a máncat cu acest om, i-a vorbit frumos, i-a multumit, apoi a plecat. Dupá céva timp s-a intors la el §i i-a márturisit cá este regele. Impáratul se a§tepta acum la cereri de daruri, de favoruri, dar omul sárac n-a spus decát atát: - Ti-ai lásat gloria palatului, ca sá vii sá mánánci cu mine in intunericul §i mizeria de aici? Ai máncat máncarea asta proastá. Mi-ai adus bucurie in inimá. Altora le-ai dat daruri frumoase, insá mie mi te-ai dat pe tine insuti!

167. Invátánd din incercári >

Jean-Claude Killy, cel care a format echipa nationalá de schi a Frantei, era mai dispus ca oricine pentru munca de campion. La ore foarte matinale alerga in pantá cu schi-urile in picioare, iar seara ridica greutáti. In fiecare sáptámáná incerca céva diferit cáutánd sá-§i imbunátáteascá timpul de coboráre din várful muntelui. 95

Vladimir Pustan

íncercárile lui au dus la descoperirea unui nou stil, total opus celui practicat la acea vreme. El a descoperit schiatul cu picioarele depártate pentru un echilibru mai bun §i pozitia spre spate nu spre fata, in momentul schimbárii directiei. De asemenea, el a folosit betele intr-un mod diferit pentru a se propulsa in timpul schierii. Noul sáu stil i-a adus multe victorii §i 1-a ajutat sá doboare toti timpii realizati páná atunci. In 1966 §i 1967 a cá§tigat toate cupele. Anul urmator a cá§tigat trei medalii de aur la Jocurile Olimpice, un record pe care nimeni nu 1-a doborát pána in ziua de azi. Killy a descoperit un secret important, impártá§it de multi oameni creativi: inovatia nu necesitá geniu, doar vointa de a pune la indoialá modul in care au fost facute lucrurile pána atunci.

168. 0 muncá eficientá Jurnalistul britanic Alistar Cooke a fácut carierá jurnalisticá scriind despre Statele Unite. Pe perioada profesárii Cooke a adunat o bibliotecá impresionantá ce cuprindea cárti despre toate regiunile tárii §i care acoperea un perete intreg. Bibliotecá, de§i voluminoasá ii fácea greutáti atunci cánd trebuia sá gáseascá ceea ce avea nevoie, a§a cá a inceput sá caute un mod eficient de a aranja cártile. Initial, le-a ordonat in ordine alfabeticá dupá numele autorului, insá acest mod nu a functional pentru cá nu i§i amintea exact cine a scris o anume carte. A incercat apoi sá le ordoneze alfabetic, dupá numele statelor. $i aici a intámpinat probleme pentru cá unele cárti tratau regiuni, nu state, in final, s-a decis sá a§eze cártile in functie de punctele cardinale. A§a cá cele despre statele sudice le-a a§ezat in josul bibliotecii, iar cele despre statele vestice in stánga. Cánd Cooke cáuta un stat sau o regiune nu trebuia decát sá se uite in partea din bibliotecá ce corespundea zonei geografice a hártii Statelor Unite. 96

Ilustratii pentru predict

169. íncercánd céva diferit Studentului, designer vestimentar, Sandra Garratt, i s-a dat un proiect: sá creeze haine impotriva inclinatiilor ei, haine pe care ea personal nu le agrea. La aceastá cerintá ea a ráspuns cu o linie economicá de haine pentru femei. Dupá absolvire, Garratt s-a angajat in industria modei, dar ii persista in miňte colectia ei din studentie. Gándul a provocat-o atát de tare incát s-a apucat sá le recreeze §i sá le vándá intr-un mic magazin din Dallas. Ni§te oameni de afaceri au vázut in hainele lui Garratt un stil promitátor §i in 1986 au investit pentru ca ea sá-§i deschidá propiul lant de magazine in toatá tara. Investitia s-a dovedit profitabilá, dat fiind cá dupá numai cátiva ani Garratt vánduse haine de peste 100 milioane de dolari, cá§tigánd alte milioane din dreptul de autor. Toate acestea pentru cá §i-a ascultat instinctele §i a incercat céva diferit.

170. Binecuvántarea Scripturii Un autor necunoscut spunea despre Biblie: „Aceastá carte este mintea lui Dumnezeu, calea salvárii, judecata pácáto§ilor §i bucuria credincio§ilor. Invátátura ei este sfántá, perceptele sale un bandaj, istoria ei adeváratá, iar hotárárile ei imuabile. Cite§te-o ca sá fii intelept, crede-o ca sá fii salvat, tráie§te-o ca sá fii sfánt. Contine luminá pentru a te ghida, hraná pentru a te sustine, §i mángáiere pentru a te lini§ti. Este o hartá pentru cálátorie, compasul cálátorului, sabia rázboinicului §i caracterul cre§tinului adevárat. Aici paradisul este redescoperit, Raiul se deschide, iar portile iadului se inchid. Hristos, este subiectul principal. Aceastá carte ar trebui sá umple mintile, sá conducá inimile §i sá ghideze pa§ii. Cititi-o incet, cat de des puteti. 97

Vladimir Pustan

Este o mina a bunástárii, un paradis al gloriei §i un ráu al plácerii. Urmeazá-i invátátura §i te va conduce la Calvar, la mormántul gol, la viata ráscumpáratá prin Hristos; da, glorie Lui pentru eternitate."

171. Pácatul mintii >

Intr-o zi doi cálugári cálátoreau impreuná prin tará. Erau in drum spre un alt sat unde urmau sá ajute la strángerea recoltei. Pe drum au vázut o bátráná stand pe malul unui ráu, supáratá cá nu poate trece dincolo. Primul cálugár s-a oferit amabil sá o treacá apa, iar femeia i-a acceptat bucuroasá ajutorul. Cei doi cálugári §i-au impreunat máinile, au pus-o pe femeie pe brate §i au traversal apa. Cánd au ajuns dincolo, cálugárii s-au a§ezat putin sá se odihneascá, iar femeia §i-a vázut de drum. Dupá cátiva kilometri, cel de-al doilea cálugár incepe sá se plángá: - Uitá-te la hainele mele. Sunt murdare cum am cárat-o pe femeie, iar spatele íncá má doare. Má simt anchilozat. Primul cálugár zámbe§te u§or §i incuviinteazá din cap. Dupá alti kilometri al doilea cálugár incepe iar: - Spatele má doare a§a tare §i doar din cauzá cá am cárat-o pe bátráná. Nu mai pot merge de durere. Primul cálugár se uitá la tovará§ul lui de drum §i ii zice: - §tii de ce te doare incá spatele? Pentru cá tu íncá o mai caři pe femeie, dar noi am lásat-o jos cu multi kilometri in urmá.

172. Legea schimbatá In 1886, Karl Benz a condus prima lui ma§iná pe strázile din Munchen. §i-a numit ma§ina Mercedes Benz dupá fiica 98

Ilustratii pentru predict

sa Mercedes. Autoturismul deranja localnicii pentru cá era foarte zgomotos, atát de zgomotos cá speria §i copiii §i caii. Přesát de locuitori, primarul a impus o limitá de vitezá de 15 kilometri pe orá vehiculelor netrase de cai. Benz §tia cá nu va putea dezvolta niciodatá o piatá auto cu asemenea limitá de vitezá a§a cá a invitat primarul sá facá un tur al ora§ului cu ma§ina sa. Benz a aranjat dinainte cu un láptar sá-§i parcheze trásura pe o anumitá strádá §i, cánd el impreuná cu primarul vor trece pe acolo, láptarul sá inceapá sá-§i mane caii sái bátráni §i sá-i depá§eascá. Apoi sá meargá u§or in fata lor. Trebuind sá a§tepte ín spatele trásurii, primarul s-a enervat §i i-a cerut lui Benz s-o depá§eascá. Benz insá, politicos, i-a ráspuns cá nu poate incálca limita de vitezá. Dupá aceastá intámplare legea a fost schimbatá.

173. Oportunitate

privilegiu

Dacá ati fi un angajator in cáutarea unui om eficient, onest §i competent, v-ati angaja pe dumneavoastrá? La salariul pe care il cereti? Dacá ar trebui sá tráiti cu cineva ca dumneavoastrá pentru tot restul vietii, ati privi increzátor inainte ca pe o oportunitate §i un maře privilegiu?

174. Minciuna cu mustatá „Maratón pierdut la mustatá", era titlul unui articol recent dintr-un ziar. Era prezentat cazul unui alergátor din Algeria care era aproape cá§tigátor la Maratonul din Bruxelles, cánd cineva a observat cá ii lipsea mustata. íntrebánd martorii s-a descoperit cá mustata ii apartinea antrenorului sáu. Antrenorul alergase primii 10 kilometri ai cursei ca apoi, aproape de o pádure, sá dea numárul de concurs elevului sáu. 99

Vladimir Pustan

„Arátau aproape la fel, numai unul avea mustatá", spuneau organizatorii. Acestor doi le-a fost interzis sá mai participe la vreun maratón.

175. Ca §i copila^ii Majoritatea lucrurilor pe care trebuie sá le §tim pentru viatá le-am invátat in grádinitá. Intelepciunea nu a fost expusá in §coala cum era de a§teptat, ci in grádinitá. Pentru cá acolo am invátat sá impártim, sá fim corecti, sá nu lovim alte persoane, sá spunem: „Imi pare ráu!" atunci cánd am ránit pe cineva. Aceste lucruri ilustreazá cel mai bine ce a vrut Isus sá spuná prin versetul „Páná cánd nu veti deveni ca ace§ti micuti copila§i, nu veti mo§teni impárátia cerurilor."

176. Ce invátám de la copii? Lucruri pe care le putem inváta de la copii: Poti fi orice iti dore§ti cánd vei fi maře. Nimeni nu poate pedala pentru tine. Dacá vei a§tepta páná cánd vei fi sigur, niciodatá nu vei renunta la rotile ajutátoare de la bicicletá. Uneori trebuie sá dai ni§te teste inainte de a termina cu ínvátatul. Dacá ai de gánd sá te bati, folose§te pernele. Inainte de a face schimb de sandviciuri, uitá-te intre feliile de páine. Trebuie sá mánánci o grámadá de cereale inainte de a descoperi jucária din pachet. Dacá vrei o pisicá, incepe sá ceri un cal. 100

Ilustratii pentru predici

Nu e nevoie sá detii un leagán pentru a te bucura de el. Nu conteazá cát de repede alergi cu mingea dacá o faci in directia gre§itá. Uneori cel mai maře már are §i cel mai maře vierme. Fiecare castel are o temnitá. Un mic sárut poate face diferenta.

177. Capsula salvatoare ín timpul uraganului din Golful Mexic, un reportaj a prezentat un nou dispozitiv de salvare pentru cei ce muncesc pe platformele petroliere. In cazul unui incendiu sau cum este in cazul de fatá al unui uragan, muncitorii intrá intr-o capsulá §i se leagá bine de scaune. Cánd intreaga operatiune se incheie, capsula este lásatá sá cadá in ocean salvánd astfel echipajul. Centurile de sigurantá ii protejeazá pe cei aflati in capsulá sá nu se loveascá la contactul cu apa. Apoi capsula plute§te pe apá páná cánd echipele de salvare ii gásesc pe muncitori. Acest dispozitiv poate fi o paralelá cu adevárul biblic din Romani 8:1. Nu mai existá nicio condamnare pentru voi cei ce sunteti in Hristos. Justificarea nu inseamná cá viata noastrá nu va mai avea parte de evenimente neplácute. Se poate ca platforma vietii sá mai fie mi§catá de uragane. Dar aceia care se refugiazá in capsula spiritualá pe timp de furtuná vor rezista. Furtuna i§i va urma cursul. Bunástarea muncitorilor depinde de faptul dacá in momentul crizei se aflá in dispozitivul de salvare sau nu.

178. Profetii ce dezamágesc Dupá 14 ani de studiu asiduu al Bibliei, William Miller, a fost convins cá Isus se va intoarce in 1843. Cánd Miller a 101

Vladimir Pustan

anuntat data de 3 aprilie, mai multi discipoli au urcat pe várfuri de munte ca sá inceapá mai repede viata ve§nica. Altii erau in cimitire, speránd sá piece in comuniune cu cei dragi ai lor care murisera. Femeile de societate dintr-un ora§ s-au adunat la marginea ora§ului pentru ca impárátia lui Dumnezeu sá nu le prindá in mijlocul gloatei. La sfargitul zilei aceia care au crezut au fost dezamágiti, dar nu §i-au pierdut credinta. Liderul lor a mai prezis incá de douá ori venirea lui Isus, odatá pe 21 mar tie 1844 §i o datá in 22 octombrie acela§i an. Niciodatá nu s-a intámplat ceea ce profetise, iar oamenii au fost foarte dezamágiti...

179. Pregátitá pentru intálnire Dupá programul de la bisericá, unde a auzit despre a doua venire a lui Isus, o fetitá i§i intreabá mama: - Mamá, tu crezi cá Isus Se va intoarce? -Da. - In orice clipá? -Da! - Atunci má piepteni, te rog?

180. Adevárata dragoste Se spune cá Cirus, intemeietorul Imperiului Persan, a capturat odatá un print §i familia sa. Cánd au fost adu§i in fata monarhului, acesta 1-a intrebat: - Ce imi dai dacá te eliberez? - Jumátate din ceea ce am. - §i dacá-ti eliberez §i copiii? 102

Ilustratii pentru predict

- Tot ceea ce ími apartine. - §i dacá íti eliberez §i sotia? - Majestáte, má ofer pe mine insumi. Cirus a fost mi§cat de devotamentul acestuia pentru familie §i i-a eliberat pe toti. In drum spre casá, printul spuse: - Drágut Cirus, nu? cátre sotia lui. Aceasta, cu o privire pliná de dragoste, ii ráspunde: - Nu m-am putut uita la el, tot timpul am stát numai cu ochii la tine, acela ce era dispus sá se dea pe sine pentru mine!

181. Intrarea ín tipar O femeie se duce la un centru de slábit in cáutarea unui tratament adecvat pentru a scápa de kilogramele in plus. Doctorul o pune in fata unei oglinzi §i deseneazá pe sticlá o siluetá. íi aratá cá a§a va ajunge la sfár§itul programului de slábit de cáteva luni. Zilele se scurg, iar femeia se a§azá des in fata oglinzii pentru a vedea rezultatele. Nu se incadreazá nici pe departe in ceea ce doctorul a trasat pe oglindá, insá nu-§i pierde speranta. Muncegte din greu tinánd in continuare dieta impusá, iar in final ajunge sá se incadreze perfect in conturul din oglindá.

182. Dorinta mamei »

Un pastor a trimis párintilor sái de Cráciun un cuptor cu microunde. El poveste§te urmátoarele: „Erau foarte bucuro§i cá de-acum fac parte din generatia lucrurilor instant. Dar, cánd tata a despachetat cuptorul §i 1-a pus in prizá, bucuria cadoului s-a transformat rapid in frustrare. Nici dupá citirea 103

Vladimir Pustan

instructiunilor nu au reu§it sá-1 facá sá meargá. Douá zile mai tárziu, mama se plángea unei prietene cá nu §tie sá foloseascá cuptorul nici mácar ca sá i§i íncálzeascá apa. „Pentru chestia asta electricá, ar fi trebuit sá-mi dea nu o carte de instructiuni, ci ata§at cutiei sá fi fost fiul meu", spunea mama.

183. Biserica automatizatá Un ora§ mic a cunoscut o populare rapidá, iar biserica localá de asemenea. Membrii au format un comitet pentru a pune la punct planul de construire al noii biserici. Comitetul bisericii i-a cerut pastorului sá aibá grijá de enoria§i, iar ei vor avea grijá de construirea noii biserici. Cánd cládirea a fost aproape gata cel din conducerea comitetului 1-a invitat pe pastor sá facá o vizitá la noua bisericá. La intrare, pastorul a vázut doar ultimul rand de bánci instalat. Cel din comitet i-a explicat faptul cá au instalat un dispozitiv special (pentru cá, constataserá cá oamenii ocupá mai intái rándurile din spate) actionat de un buton, care dacá este apásat va duce rándul de bánci din spate exact in fata amvonului, iar un alt rand va ie§i din podea. Pastorul s-a bucurat foarte mult de acest dispozitiv in prima duminicá in care slujba a avut loc in noua cládire. A tinut o slujbá pliná de bucurie §i buná dispozitie. La ora 12 insá, cánd au bátut clopotele, el incá i§i rostea predica pe care o pregátise...dar dintr-o datá amvonul a inceput sá coboare impreuná cu el in podea...

184. Liliecii botezati >

Trei pastoři i§i luau impreuná cafeaua. Din discutii au aflat cá toti trei se confruná la bisericile lor cu o infestare de lilieci. 104

Ilustratii pentru predici

- M-am enervat, am luat o armá §i am tras spre ei. Am fácut gáuri in tavan, dar tot nu am scápat de lilieci, spune primul. - Am incercat sá ii prind vii §i apoi sá le dau drumul la 100 de kilometri depártare, dar tot s-au inters, spune al doilea. Eu nu am mai avut probléme cu ei, spune al treilea. Ce ai fácut? intreabá uimiti ceilalti doi. - I-am botezat §i i-am declarat membrii ai bisericii. De atunci nu au mai venit...

185. Oameni pierduti Calvin spunea cá „Dumnezeu vede atát de importantá comuniunea bisericii incát El ii considerá apostati §i trádátori pe cei ce se depárteazá de bisericá. Iar pe cei ce se sustrag oricárei comunitáti cre§tine ce persevereazá in credinta dreaptá §i in sfintenie, oameni pierduti."

186. Turnul Eiffel Cánd a fost construit Turnul Eiffel pentru o expozitie internationalá in secolul trecut, constructia a fost consideratá ca fiind monstruoasá de cátre cetátenii ora§ului, care au §i cerut dárámarea ei imediat dupá terminarea expozitiei. Arhitectul, convins de máretia acestei lucrári a fácut tot posibilul ca ea sá rámáná in picioare, §tiind cá turnul poate deveni mándria ora§ului. Azi este una dintre minunile arhitectonice ale epocii modeme §i simbolul numárul 1 al ora§ului Paris. Arhitectul a fost evident, Alexandre Gustave Eiffel. Faimosul turn a fost construit in 1889. 105

Vladimir Pustan

187. Secretul dragostei Un báietel mergea la o anumitá gcoala duminicalá. Cánd párintii s-au mutat in altá parte a ora§ului, báiatul a continua sá frecventeze aceea§i §coalá duminicalá, de§i trebuia sá parcurgá o buná bucatá de ora§. Un prieten 1-a intrebat: - De ce mergi atát de departe, cánd šunt o grámadá de biserici in apropiere? Pentru cá acolo fratii, se iubesc, a ráspuns copilul. Doar dacá vom face ca oamenii sá simtá iubiti, nu vom mai avea locuri libere in bisericá §i nici biserici care sá i§i inchidá u§ile. Sá lásám ca dragostea sá inlocuiascá atributiile noastre in bisericá §i curánd lumea va fi evanghelizatá.

188. Oportunitatea de la Polul Sud Polul Sud poate fi considerat cel mai sánátos loc de pe pámánt deoarece aici nu este nici poluare, nici praf §i šunt foarte putini locuitori. Aerul este tot atát de curat cum era oriunde in lume ínainte ca omul sá inceapá sá elimine in atmosferá toate dejectiile industrializárii. Mai mult, este unul din putinele locuri unde omul n-ar fi bombardat de germeni. Nu neapárat cá ar fi foarte frig, cát mai ales pentru cá aici nu existá mediul in care ace§tia sá se dezvolte §i pentru cá vántul ce bate mereu inspre nord poartá departe toate impuritátile. Poate vá imaginati cá oamenii ar fi incántati sá tráiascá aici, dar lucrurile nu stau tocmai a§a. Cu temperaturi ce ajung §i páná la 100 de grade Celsius sub 0, este extrem frig. „Era atát de frig acolo incát candela ingheta §i nu mai o puteam stinge", povestegte un explorator arctic. „Asta nu e nimic", spune un altul. „Noi am fost intr-un loc in care era atát de frig incát cuvintele ie§eau din gurá in bucáti de gheatá, iar 106

Ilustratii pentru predict

ca sá auzim ce vorbeam eram nevoiti sá punem cuvintele ín tigaie §i sá le prájim."

189. Existá céva dincolo Era o vřeme cánd Spania controla ambele párti ale strámtorii Gibraltar. Intre cele douá continente despártite de strámtoare era un loc numit „Coloana lui Hercule" unde - inainte ca Columb sá treacá pe aici in 1492- erau bátute in stáncá 3 cuvinte in latiná „NON PLUS ULTRA" care inseamná „Nimic mai departe de aici." Monedele §i timbrele descoperite din acea perioadá vorbesc despre aceastá regiune §i despre istoria ei. La inceput se credeau cu adevárat cuvintele „Nimic mai departe de aici". Nimeni nu ar fi incercat sá schimbe aceastá credintá. Dupá ce Columb a descoperit lumea nouá dincolo de Spania, evenimentul a fost marcat prin aparitia únor monede pe care erau gravate doar douá cuvinte: PLUS ULTRA (ceea ce inseamná „Mai departe"). Monedele in circulatie / in 1796 in Florida aveau incá inscrise aceste cuvinte.

190. Fericirea ve§niciei Pe patul de moarte predicatorul Charles Simeon i-a intrebat zámbind pe cei adunati in jurul lui ce cred cá il face acum atát de fericit. Niciunul nu a §tiut ce sá ráspundá, iar el le-a spus: „Creatia! Má intreb acum dacá eu sau lehova am fácut aceastá lume? El a fácut-o cu sigurantá §i El ii poartá de grijá. A§a cá El poate avea grijá §i de mine. ín máinile Creatorului imi pot incredinta lini§tit sufletul."

107

Vladimir Pustan

191. Incredere de copil Hudson Taylor, fondatorul misiunii cre§tine din China, in ultimele sale luni pe acest pámánt a spus unui prieten: „Sunt atát de slab. Nu pot čiti Biblia. Nici mácar nu má pot ruga. Nu pot decát sá má las in mana Lui exact ca un copil mic §i sá am incredere."

192. Viatá §i moarte Este u§or sá ai o viatá lungá, mai ales in America. 89 de mii de persoane din 100 de mii ating vársta de 50 de ani, mai mult de 70 de mii ating vársta de 70 de ani §i aproape 17 mii ajung páná la 85 de ani sau mai mult... Sá stám prea mult pe aici insá nu este scopul nostru principal. Oricum, trebuie sá ne preocupe sá oferim insemnátate fiecárui an scurs, sá nu-1 lásám sá se scurgá in ru§ine §i dezonoare. Modul in care terminám cursa va aráta cátá pace am avut de-a lungul acestei cálátorii. Un autor spunea cá atunci cánd se scriu biografiile ar trebui sá se inceapá cu moartea omului, nu cu na§terea sa. Páná la urmá nu putem face nimic legat de modul in care ne incepem viata, dar putem face mult in privinta modului in care o sfár§im...

193. Botezul dinaintea mortii »

Generalul William Nelson a fost impu§cat mortal in piept in bátalia pentru Kentucky, din timpul rázboiului civil din SUA. A participat la multe bátálii, dar sfár§itul i-a venit in momentul in care se a§tepta cel mai putin, státea relaxat impreuná cu oamenii lui. A§a cá a fost total nepregátit. Multi 108

Uustratii pentru predict

dintre camarazi i-au sárit in ajutor, dar generalul a mai putut spune doar atát: „Spuneti-i preotului cá vreau sá má botez." Nu avusese niciodatá timp pentru asta, nici ca tánár, nici ca adult. N-a avut timp nici cát a fost soldát, nici cánd a devenit general. Rana sa nu a oprit rázboiul. Toate din jurul sáu au rámas neschimbate, mai putin prioritátile generalului. Cu doar cáteva minute inainte sá plece in ve§nicie, singurul lucru pe care il dorea era sá fie botezat. Dupá 30 de minute de la botez, generalul a murit.

194. Frica de moarte Sotul Sarei Winchester a fácut o avere insemnatá din confectionarea §i vánzarea carabinelor. Dupá ce a murit de gripá, in 1918, ea s-a mutat in San Jose, California. Pentru cá credea foarte mult in spiritism, Sarah a angajat un medium prin care sá i§i contacteze sotul decedat. Mediumul i-a transmis: „Cat timp vei construi casa, nu vei muri." Sara a crezut spusele mediumului a§a cá a cumpárat un conac neterminat, cu 17 camere §i a inceput sá il extindá. Proiectul a continuat páná in ziua in care ea a murit, la 85 de ani. Costul lucrárilor s-a ridicat la 5 milioane de dolari, calculánd cá me§terii au incasat pe zi in jur de 50 de centi. Conacul are 150 de camere, 13 bái, 2000 de u§i, 47 de §eminee §i 10.000 de ferestre. Iar doamna Winchester a lásat suficiente materiále incát lucrárile ar mai fi putut continua incá 80 de ani. Astázi aceastá casá este o atractie turisticá. Este un exemplu fantastic al fricii de moarte, care incá tine milioane de oameni sclavi.

109

Vladimir Pustan

195. Viatá concentratá »

Lanny Bassham, medaliatul cu aur la Jocuri Olimpice la proba de tir, explicá despre concentrarea de care este nevoie pentru a trage bine la tintá: „Acest sport este un sport al controlului corpului, adicá sá poti sta nemi§cat. Tragem de la 50 de metri, jumátate din lungimea unui teren de fotbal, spre ochiul unui taur, iar acest ochi este un sfert din márimea unei monede. Dacá existá o eroare de 0.005 milimetri in tintirea punctului, va fi fintit cel de-al doilea cerc §i se va pierde un punct. Agadar, trebuie sá ínvátám cum sá ne abtinem, cum sá ne tinem respiratia, cum sá ne oprim digestia etc. Toate acestea pentru a avea o tehnicá buná. Urmeazá apoi ani íntregi de experientá pentru intelegerea factorilor externí, respectiv vántul sau determinarea corectá a distantei §i traiectoriei. Cu toatá tehnica §i experientá acoperi 20% din ceea ce trebuie sá §tii pentru a practica tirul. Mai rámán de rezolvat 80% §i tot acest 80% tine de miňte."

196. Tatál supárat íntr-o zi, in timp ce tatál citea in sufragerie, cei doi báieti au ie§it in curte sá joace baschet. Mingea a aterizat direct pe masa de pe terasá, spárgándu-i sticla. Mama a ie§it cu un bát in máná, strigánd: - Ajutati-má, altfel am s-o rup in bucáti. Fárá sá řidiče ochii din carte, tata o intreabá: - De ce ai vrea mai multe bucáti / decát ai acum?

197. Hotárári nobile In 1880 un tánár cre§tin §i-a gásit de lucru la o casá de amanet. Chiar dacá nu ii plácea ce avea de fácut, muncea 110

Ilustratii pentru predici

cu seriozitate, ca pentru Domnul. íntr-o zi i s-a oferit §ansa de a lucra pentru ímpárátia lui Dumnezeu. Foarte doritor sá fie implicat intr-o astfel de lucrare, tánárul a scris pe o bucatá de hártie urmátoarele: „Promit in fata Domnului cá am sá má trezesc ín fiecare dimineatá cu cel putin 5 minute mai devreme pentru a má ruga Lui. Nu voi inceta sá fiu un umil §i un zelos ucenic al lui Isus, un model pentru ceilalti spunándu-le despre nevoia de a-§i salva sufletul. Má angajez sá citesc nu mai putin de 4 capitole din Biblie ín fiecare zi. Voi dezvolta un spirit altruist §i má voi face un prizonier al dragostei, al Mántuitorului acestei lumi." Acest tánár a fost William Booth, care mai tárziu a condus mii de oameni la Hristos §i a fondat Armata Salvárii.

198. Trecánd peste descurajári Inamicul se stráduie tot timpul sá descurajeze sufletul. Dacá reu§e§te sá aducá furtuná in suflet, a cá§tigat. Nu este a§a important prin ce trecem, ci ceea ce ne dáuneazá nouá din aceasta. Pentru a fi declarati cu adevárat invingátori trebuie sá suportám orice...

199. Increderea ín Domnul Dacá Domnul poate face ca pásárile sá cánte in intunericul řece §i umed, dacá poate face fluturii sá zboare prin ploaie, cum crezi cá nu te-ar putea ajuta dacá te increzi in El?

111

Vladimir Pustan

200. Aceasta am facut-o eu Pictorul american John Sargent a desenat odatá o tablitá pliná de trandafiri, primitá cu laude din partea criticilor. Era o picturá micá, dar foarte aproape de perfectiune. De§i i s-a oferit de nenumárate ori un pret foarte mare, pictorul a refuzat sá o vándá. O considera cea mai buna lucrare a sa §i nu a vrut ca altcineva sá o aibá. Oridecáteori era descurajat §i se intreba dacá este íntr-adevár un artist bun, se uita la pictura respectivá §i-§i spunea: „Asta am fácut-o eu." Atunci increderea §i abilitátile sale artistice ii reveneau.

201. Fárá incurajare Descurajarea este insfatisfactia cu trecutul, dezgustul de prezent §i neincrederea in viitor. Este nerecuno§tintá pentru de binecuvántárile de ieri, indiferentá fatá de oportunitátile de azi §i nesigurantá pentru ziua de máine. Este neatentie fatá de frumusetea prezentá, indiferentá fatá de nevoile unui apropriat §i neincredere in promisiunile de demult. Este lipsa rábdárii, imaturitatea gándirii §i jignirea adusá lui Dumnezeu!

202. Prietenul ce ridicá ín primii sái ani, fotograful Ansel Adams a studiat pianul arátánd cá are potential. La o petrecere Adams a interpretat Nocturne in FA Major a lui Chopin. La sfár§it el §i-a cerut scuze: - íntr-un mod ciudat mana mea dreaptá a inceput in FA diez Major ascutit in timp ce mana mea stángá cánta in 112

Ilustratii pentru predici

FA Major. Nu le-am putut aduce impreuná. Am cántat toatá piesa cu o eroare de jumátate de semiton. Urmátoarea zi, un prieten i-a oferit o párere despre ceea ce cántase seara trecutá: - Nu ai ratat nicio nota!

203. Roaba lui Petrovici Liderul sovietic Nikita Hrusciov era ingrijorat cu privire la valul de furturi din Uniunea Sovieticá. Pentru a stopa fenomenul autoritátile au pus paznici de jur imprejurul fabricilor. La o fabricá de cherestea din Leningrad, paznicul ii cunoagtea pe toti angajatii. ín prima seará pe la punctul de control a trecut un anume Petrovici cu o roaba, iar in roaba avea un sac plinc cu lucruri dubioase. - Petrovici, ce ai acolo? intreabá gardianul. - Doar rumegu§ §i surcele, ráspunde Petrovici. - Hai pe bune, nu m-am náscut ieri, spune paznicul. Aratá-mi ce ai ináutru. Petrovici deschide sacul §i intr-adevár ináuntru nu era nimic decát rumegu§ §i surcele, a§a cá i s-a dat voie sá plece cu el acasá. ín fiecare seará timp de o sáptámáná povestea se repetá. ín final, frustrat, gardianul ii spune lui Petrovici: - Te cunosc de atáta timp. Spune-mi cu ce faci contrabandá §i te las sá treci. - Cu roabe, prietene, ráspunse Petrovici. Cu roabe.

204. Cum furá hotii? Un fost politist descria una din tacticile folosite de bandele de hoti: „Intrá in magazin ca grup. Unul sau doi intrá separat, iar grupul incepe un táráboi in partea opusá 113

Vladimir Pustan

a magazinului ca sá atragá atentia. Cánd toate privirile sunt índreptate spre grup, cei doi i§i umplu buzunarele cu marfá §i bani pleacá fárá a trezi nici cea mai micá suspiciune. Dupá ore, uneori chiar zile, angajatii observá lipsa banilor sau a produselor §i anuntá politia. Prea tárziu." Cat de des este folositá aceastá strategie de cel ráu! Šuntem fácuti sá ne uitám ín altá parte, in timp ce agentii celui ráu ne ruineazá vietile. In timp ce „pácatele grave" ne šunt aduse in atentie, ar fi bine sá verificám dacá in portofelele noastre spirituále mai gásim céva...

205. Unitatea prin Duhul Sfánt ín timpul celui de-al doilea rázboi mondial, Hitler, a ordonat tuturor grupurilor religioase sá se uneascá pentru a avea un control mai bun asupra lor. Adunarea fratilor s-a reunit, jumátate au acceptat, iar jumátate nu. Acceptantii au dus o viatá lini§titá, ceilalti insá au avut de suferit persecutii. Din fiecare familie cel putin unul a murit in lagárele de concentrare. La sfár§itul rázboiului, resentimentele dintre cele douá tabere erau puternice. ín cele din urmá au decis cá situatia trebuia rezolvatá a§a cá s-a stabilit o intálnire intre liderii celor douá tabere. Fiecare dintre lideri a petrecut zile intregi in rugáciune, cercetándu-§i inima ín fata Domnului. Apoi s-au intálnit din nou. Un om 1-a intrebat pe un altul ce fusese la intálnire: - Ce ati fácut acolo? - Am fost unul, a spus acesta. Pentru cá au strigat cátre Dumnezeu declarándu-§i du§mánia dintre ei §i durerea provocatá, Duhul Sfánt a pus un duh de unitate intre ei. Dragostea a umplut inimile lor §i a dizolvat ura dintre ei.

114

Ilustratii pentru predici

206. Hristos e viu! Se intámpla in 1990 in Piata Ro§ie din Moscova, la Parada Militará. - Este dreaptá, párinte? intrebá un preot ortodox pe un altul, trágánd o cruce grea, inaltá de 5 metr i. Da, este dreaptá, ráspunse celálalt. Cei doi preoti, impreuná cu un grup de enoria§i tineau cu fránghii, in echilibru, scándurile crucii imense venind in urma paradei militare ce saluta elita partidului comunist. Din spatele tancurilor, rachetelor §i a íntregului arsenal al paradei, o multime de oameni striga: Paine! Libertate! Adevár! Cánd au trecut prin fata conducátorilor comunigti ce priveau din lojá, preotii -ajutándu-se de fránghii - au ridicat crucea spre cer. Dintr-odatá crucea a rásárit din multime, eclipsánd marile portréte ale lui Engels, Lenin §i Marx care atárnau in spatele lojei lui Mihail Gorbaciov. Mihail! striga unul din preoti, Mihail, Hristos e viu!

207. Hristos a ínviat! Pe la inceputul anilor 1920, liderul comunist Nicolai Bukarin a fost trimis de la Moscova la Kiev pentru a tine un discurs anti-Dumnezeu. Pentru o orá el a ridiculizat cre§tinismul in toate modurile, ruinánd temelia credintei cre§tine. Apoi au venit intrebárile. Un preot ortodox s-a ridicat §i a luat cuvántul. S-a inters spre multimea adunatá §i i-a salutat: - Hristos a inviat! Cei prezenti s-au ridicat in picioare instantaneu §i i-au ráspuns tare §i clar: - Adevárat a inviat! 115

Vladimir Pustan

208. Invátánd din intrebári J

Un báiat se apropie de tatál sáu §i il intreabá: - Tatá, de ce bate vántul? - Nu §tiu, ráspunde fatal. - Tata, unde se due norii §i de unde vin? - Nu sunt sigur, báiete. - Tata, ce produce curcubeul? - N-am nicio idee, fiule. - Tatá, te deranjeazá sá te intreb toate astea? - Deloc, fiule. Cum altfel sá inveti?

209. In ce constá educatia »

Un tánár povestea cum, atunci cánd a intrat in clasa a 9-a, a gásit in§irate pe tabla numele §i locul oaselor principále ale corpului uman. Aceastá schema a stat acolo tot semestrul, chiar dacá profesorul nu a fácut niciodatá referire la ea. La examenul de sfar§it, tabla era §tearsá, iar subiect urmátorul: „Scrieti numele §i locul oaselor principále ale corpului uman." Intreaga clasá a protestat spunánd cá nu a invátat a§a ceva. „Asta nu este o scuzá, a ráspuns profesorul. Informatia a fost acolo luni de zile." Dupá ce i-a lásat putin sá se chinuie, profesorul a luat foile de examen §i le-a aruncat zicánd: „Tineti minte, educatia nu constá doar in lucrurile despre care sunteti invátati!" / II

210. Drujba pádurarului Un pádurar §i-a cumpárat o drujbá nouá despre care i se spusese cá poate sá taie 100 de copaci pe zi. ín prima zi 116

Ilustratii pentru predici

insá nu a putut táia decát 25 de copaci. A doua zi, muncind din greu, a táiat 33 de copaci. A treia zi de§i a inceput §i mai devreme §i a muncit pána tárziu, sárind peste masa de pránz, tot n-a putut táia mai mult de 48 de copaci. Nedumerit s-a infáti§at cu drujba la magazinul de unde o cumpárase §i a inceput sá se plángá cá dupá atáta efort tot nu a ajuns sá taie 100 de copaci pe zi. Managerul n-a inteles ce nu functioneazá a§a cá 1-a rugat sá-i dea voie sá-i incerce drujba. A prins funia de pornire §i a tras tare, iar motorul a pornit cu un uruit puternic. Speriat, pádurarul a sárit din scaun, intrebánd alarmat: „Dar ce este cu zgomotul ásta puternic?"

211. Sfaturile inteleptului ín timp ce traversa oceanul pe un vas de croazierá, Billie Burke, faimoasa actritá, a observat la o masá aláturatá un domn ce suferea grav de rácealá. - Nu vá simtiti prea bine? intrebá ea, empatic. Vá spun exact ce trebuie sá faceti, se oferi ea. Duceti-vá in šala de mese §i beti foarte mult sue de portocale. Luati douá aspirine. Acoperiti-vá cu toate páturile pe care le gásiti pentru a elimina ráceala prin transpiratie. §tiu despre ce vorbesc! Sunt Billie Burke de la Hollywood. Bárbatul, zámbind cald, multumegte: Multumesc, eu sunt Doctorul Mayo de la Clinica Mayo.

212. Ascunzandu-ne de vecini Un bárbat povestea: „Diana, sotia mea, a intálnit un cuplu nou duminicá seara la bisericá §i ne-am oprit ca sá facem cuno§tintá cu ei §i sá schimbám cáteva páreri §i politeturi. Printre altele le-am povestit despre cartierul prietenos in 117

Vladimir Pustan

care locuiam, in timp ce ei se plángeau cá unde locuiesc este exact opusul. Luandu-ne la revedere, ne-am urcat in ma§ini §i am condus spre casá. ín timp ce ne apropiam de casá, am rámas uimiti sá vedem cá noii no§tri prieteni parcau ma§ina in fata casei de lángá a noastrá."

213. Explicá-i mamei La un moment dat, in timpul unui meci, antrenorul 11 intreabá pe unul din elevi: - íntelegi ce inseamná cooperarea? Ce inseamná echipa? Copilul dá din cap afirmativ. - íntelegi cá noi trebuie sá facem tot posibilul ca echipa sá cá§tige? - ínteleg, ráspunde copilul. Antrenorul continuá: - Dacá un jucátor este chemat la schimbare sau este eliminat, nu se ceartá cu colegii sau cu arbitrul, ci se supune deciziilor, intelegi? - Da, inteleg. - Bine atunci, du-te §i explicá-i toate astea §i mamei tale!

214. Suferinta lui Hristos »

Intr-o seará, in timp ce conducea o intálnire evanghelicá in biserica Salvárii din Chicago, Booth Tucker a predicat despre iubirea pentru Isus. Dupá terminarea predicii un om a venit la el §i 1-a intrebat: „Dacá sotia ta ar muri, a§a cum mi s-a intamplat mie, iar copiii ti-ar plánge dupá mama care nu se va mai intoarce niciodatá, ai mai vorbi ca astázi?" Dupá cáteva zile sotia pastorului a murit intr-un accident de třen §i a fost adusá pentru funeralii la aceea§i 118

Ilustratii pentru predict

bisericá. Dupá slujbá, Tooker s-a uitat la sotia sa, iar apoi spre sálá spunánd: - Sáptámána trecutá, un om a venit sá má intrebe dacá a§ mai putea vorbi despre dragostea pentru Isus dacá sotia mi-ar muri. Vreau sá-i spun acestui om, dacá este acum ín sálá, cá Hristos ími este suficient. Inima imi este zdrobitá, dar Isus a pus alinare in ea. Vreau sá §tie cá Isus mi-a mángáiat azi inima.

215. Empatia Omul de stát §i economistul britanic Cecil Rhodes, a cárui avere a fost folositá pentru imbunátátirea faimoasei burse §colare Rhodes, era exemplar in ceea ce prive§te tinuta, fárá insá a face pe cineva sá se simtá inferior. Odatá, un tánár a fost invitat sá cineze cu Rhodes, la re§edinta acestuia. Tánárul abia venit din cálátoria cu trenul nu a mai avut timp sá se schimbe. Cánd a ajuns la re§edinta economistului a constatat cá toti invitatii erau imbrácati in haine de galá. Dupá o a§teptare destul de lungá, a apárut §i Rhodes intr-un costum putin mai uzat. Mai tárziu, tánárul a aflat cá Rhodes fusese §i el imbrácat in haine de galá, dar §i-a luat costumul cel vechi atunci cánd a aflat cá tánárul nu era imbrácat ca toti ceilalti.

216. Piscul gol Renumitul tenismen Boris Becker a fost numárul unu mondial páná cánd a incercat sá se sinucidá. Becker nu este singurul care a simtit aceastá goliciune in suflet. Jack Higgens autorul cunoscutului roman „Vulturul a aterizat" a declarat: „Odatá ce ai ajuns in várf, vei realiza cá nu este nimic acolo." 119

Vladimir Pustan

217. Incurajarea mamei Cánd timpurile sunt grele, iar lucrurile nu se intámplá a§a cum am vrea, nimic nu se compará cu o imbrati§are. Cineva care sá puná máinile in jurul táu §i sá-ti spuná: „Stai lini§itit, totul va fi bine. E in regulá." Nick Anderson a ratat in ultimul minut al meciului din Liga Nationalá de Baschet patru lovituri libere pentru echipa sa, intr-un moment in care, dacá aceste co§uri ar fi fost punctate, echipa lui ar fi cá§tigat. Colegii i-au repro§at aceste rateuri §i 1-au acuzat cá fácuse un meči prost. Mama lui insá 1-a stráns in brate §i 1-a incurajat spunándu-i cá a condus echipa spre victorie de foarte multe ori §i cá e normal sá mai gre§eascá.

218. 0 altá íncurajare a mamei Mercedes Ruehl, una dintre putinele actrite cágtigátoare a douá prémii de maře anvergurá in acela§i an, a avut primul sáu show televizat in grádinitá. látá cum a inceput pasiunea ei pentru teatru: íntr-o zi, impreuná cu familia, se plimba prin Time Square Garden. „La un moment dat, párintii au fugit sá prindá un bilet la un spectacol de teatru ce urma sá aibá loc in acea seará. Ultimele bilete disponibile erau in lojá. ín lojá! Pentru mine erau cele mai bune locuri! ími amintesc cum tata a spus cá e in regulá, iar mama le-a cumpárat. Pe toatá durata spectacolului nu mi-am putut lua ochii de la vedeta Tammy Grimes. Ea a devenit idolul meu. La un moment dat §i-a ridicat ochii spre mine §i m-a přivit. Nu a fost mai mult de o secundá, dar mie mi s-au párut zece. Am crezut tot timpul cá aceasta a fost invitatia mea la a deveni actritá. Acea privire m-a fácut sá má simt ca un cavaler atins cu sabia in momentul investirii", povestea ea. 120

Ilustratii pentru predici

219. Nu renunta la vis! »

Edward Steichen, unui dintre cei mai buni fotografi din lume, aproape renuntase la aceastá pasiune a sa dupá prima fotografie realizatá. La vársta de 16 ani §i-a cumpárat un aparat foto §i a fácut 50 de póze. Una singurá i-a reu§it - un portrét al surorii sale la pian. Tatálui i s-a párut cá póza este jalnicá, in timp ce mama insista cá fotografia este foarte frumoasá §i compenseazá toate celelalte 49 de póze nereu§ite. Stáruinta ei 1-a determinat pe tánárul fotograf sá nu renunte la visul sáu. A§a a ajuns Edward sá i§i urmeze visul, dar existaserá mari §anse ca el sá aleagá un alt drum. Ce 1-a motivat? Gándul de a cáuta frumusetea ín mijlocul e§ecului.

220. Pe cont propriu Un prezentator de §tiri recuno§tea cá a fost mereu fascinat de box, chiar dacá niciodatá nu a avut performance in acest domeniu. „In box e§ti pe cont propriu, nu ai unde sá te ascunzi, iar la sfár§itul meciului un singur boxer stá cu mana ridicatá. Asta este! Nu are cine sá te laude sau sá te critice in afará de tine insuti. Antrenorul iti va spune cá important este sá fii pozitiv §i sá lupti. Dacá e§ti doborát §i te řidiči tráiegti un sentiment de neuitat, céva unie. Uneori ceea ce te face sá te řidiči este cineva care típá la tine din colt" spunea el.

221. O seará amuzantá Era odatá un teatru la care aveau loc spectacole, unui mai reu§it decát altul. Cu ocazia unei reprezentatii managerul a venit in fatá, §i-a cerut seuze pentru intrerupere §i a rugat 121

Vladimir Pustan

publicul sá elibereze sala in ordine pentru cá teatrul este in flácári. Spectatorii au crezut cá este cel mai amuzant moment al sérii §i s-au distrat copios. Managerul a continuat sá ii roage sá páráseascá teatrul, dar in loc de obedientá a primit aplauze vertiginoase. Pána la urrna nu a putut face nimic. Focul a distrus intreaga cladire §i publicul a ars odatá cu ea.

222. Viata in intersectie J

»

Un musulman din Africa devenit cre§tin era mereu intrebat de ce s-a convertit. Ráspunsul lui era urmátorul: „Ei bine, este cam a§a. Presupunem cá e§ti pe un drum care coboará. La un moment dat drumul se bifurcá, dar tu nu §tii pe care cotiturá s-o apuci. La intersectie stau insá doi oameni. Unul mort §i altul viu. Pe care dintre ei il intrebi care este drumul bun?"

223. Prietenia In timpul sezonului de vánátoare, un jurnalist intalne§te un fermier in várstá purtánd o armá foarte veche §i insotit de cáinele lui, foarte bátrán §i el. Bátránul trágea in aer, iar cáinele incepea sá alerge in cáutarea prázii. Jurnalistul il intreabá de ce face asta din moment ce in zoná nu mai este nicio pasáre. Bátránul ii ráspunde zámbind: „§tiu cá nu este nicio pasáre acolo in iarbá, dar cáinele nu-§i mai poate folosi mirosul a§a cum o fácea cándva. El incá face ce poate - §i ar fi o maře cruzime sá-i spun cá e un mincinos in stadiul ásta al jocului."

122

Ilustratii pentru predici

224. Laude tardive De marele poet §i artist al secolului 19, Dante Bartiel Rossetti, s-a apropiát un om ín várstá. Acesta tinea in mana cáteva tablouri §i schite fácute de el §i dorea o párere din partea marelui artist - dacá sunt bine realizate sau dacá mácar existá potential. Rossetti s-a uitat atent la ele, iar dupá cáteva minute - dándu-§i seama cá nu au defel valoare artisticá - i-a spus cát se poate de diplomat, cá tablourile šunt de o calitate inferioará. Bátránul, care párea cá se a§teptase la un asemenea ráspuns, s-a scuzat pentru timpul rápit artistului, apoi i-a cerut párerea in legáturá cu alte cáteva picturi - acestea fácute de un tánár student. Rossetti s-a uitat peste al doilea set de desene fiind uimit de talentul ce rázbátea din ele. „Acestea šunt foarte bune. Tánárul, oricine ar fi, are talent! Trebuie sá i se ofere toatá sustinerea pentru a reu§i ca artist. Are un viitor máret dacá munce§te." Vázánd cá bátránul era mi§cat de vorbele sale, Rossetti intrebá cine este acest tánár artist. - Este fiul dumneavoastrá? - Nu, ráspunse bátránul. Šunt ale mele de acum 40 de ani. Dacá a§ fi auzit atunci laudele dumeavoastrá, nu m-a§ fi descurajat §i n-a§ fi renuntat atát de devreme.

225. Nu fiti zgárciti cu laudele Ducele de Welington, liderul militar britanic care 1-a invins pe Napoleon la Waterloo, le fácea viata grea subordonatilor sái. Era inteligent, cu o máná de fier §i i§i aprecia foarte rar subordonatii. Chiar §i Wellington §i-a caracterizat comportamentul ca lásánd de dorit. La bátránete a fost intrebat de o tánárá domni§oará ce ar schimba, dacá ar putea schimba un lucru in viata sa. El a ráspuns: „Sá-i laud mai mult pe cei de lángá mine." 123

Vladimir Pustan

226. Oferind altora avánt Jean Nidetch, o casnicá de 100 kg disperatá sá slábescá, s-a dus la doctor, ceránd o dieta pe care a §i primit-o. Dupá douá luni, íncurajatá de cele 20 kilograme date jos, §i-a chemat acasá §ase prieteni supraponderali §i i-a invátat cum sá tiná dieta. Astázi, dupá 28 de ani, un milion de membri din toatá tara vin la íntálnirile fundatiei infiintate de Jean, pentru o sáptámáná. De ce a fost dispusá Nidetch sá ajute oamenii sá-§i controleze vietile? Ea a povestit cum, atunci cánd era tánárá se plimba prin pare §i vedea mamele stand la taifas, in timp ce copiii lor incercau sá se dea in leagán. A§a cá se apropia de micuti §i ii dádea ea in leagán ori ii inváta cum sá í§i ia singuri avánt. „ Acesta este rolul meu in viatá, sá dau altora avánt", spunea ea.

227. Cázánd in propria capcaná Un vultur era invidios pe un altul pentru cá zbura mai bine decát el. Intr-o zi, vulturul a intálnit un vánátor cu un are §i ni§te ságeti, cáruia i-a spus: „Mi-a§ dori, dacá se poate, sá vánezi acel vultur". Omul a ráspuns: „ Pot sá fac asta, dar imi trebuie ni§te pene pentru ságeti." Prima ságeatá a fost trasá, dar nu 1-a doborát pe rivalul vulturului nostru pentru cá acesta zbura foarte sus. A§a cá vulturul a mai scos o paná, §i incá una, §i incá una, páná §i-a pierdut aproape toate penele §i nu a mai putut zbura. Atunci arca§ul a prins momentul prielnic, a inhátat vulturul §i 1-a ucis. Concluzia: Dacá e§ti invidios pe cineva, cel ce va suferi la un moment dat din cauza actiunilor tale vei fi chiar tu.

124

Ilustratii pentru predici

228. Renuntare u§oará ín New York o femeie neatentá a vándut bijuteriile familiei sale cu pretul de 10 centi unui centru de antichitáti. lata cum s-a intámplat: ea a luat bijuteriile familiei de la banca la care erau depozitate pentru a le purta la o nuntá. Cánd s-a intors acasá, banca era inchisá a§a cá a pus bijuteriile in cutiuta unui aparat de bárbierit, iar aparatul intr-o altá cutie. Cu timpul femeia a uitat cá a pus bijuteriile in cutie §i a dat cutia (crezánd cá ín ea se aflá aparatul de bárbierit) unui prieten ca sá o vándá unui colectionar de astfel de cutii. Dupá o vřeme femeia §i-a dat seama cá fácuse o gre§ealá, cá i§i vánduse pretioasele bijuterii unui cumpárátor necunoscut pe un pret de nimic. La fel s-a intámplat §i cu Esau: §i-a dat seama prea tárziu de valoarea lucrului la care renuntase atát de u§or.

229. Privind altfel viata Gándind-se la viata iluzorie pe care o tráim, inainte sá moará un om spunea urmátoarele: „ími amintesc cá acum un an doctorul mi-a spus cá sufár de o boalá de care nu voi mai scápa. Am mers 10 kilometri de la špital páná acasá, pe jos. Am přivit muntele pe care il iubeam, apoi rául care imi aducea atáta bucurie §i copacii prin care Domnul imi §optise atátea poezii. Seara am přivit cerul, stelele §i luna §i mi-am zis: Probabil cá n-am sá vá mai vád de prea multe ori, dar sá §tii tu munte cá eu voi fi incá in viatá cánd tu vei dispárea, sá §tii tu ráule cá eu voi fi incá viu cánd tu te vei vársa in mare §i voi stelelor cá eu vá voi vedea cánd voi veti cádea in trecerea acestui univers material."

125

Vladimir Pustan

230. Minciuna de la Academie Cu cátiva ani in urmá, onoarea militará a fost zdruncinatá de un scandal legat de examenul de admitere la facultatea de marina din SUA. In 1992, 81 de marinari au fácut rost inainte de subiectele de examen. In timpul investigatiilor, unii dintre cei interogati au mintit pentru a-§i proteja colegii. Fostul secretar al apárárii, cel care a introdus codul de onoare al academiei, a blamat faptul cá membrii ei au tri§at afectánd astfel imaginea institutiei. Un absolvent din promotia 1967 i§i amintegte cá primul lucru pe care 1-a invátat cánd a intrat in academie a fost onoarea: „Niciodatá nu pune in pericol un coleg." „ Aceastá regulá i-a fácut pe unii sá aleagá sá mintá", spunea un psiholog. „Faptul cá unii au mintit pentru a-gi proteja colegii, aratá cá nici pe cámpul de luptá ei nu-§i vor párási camarazii, deci nu má tem cá acest lucru dovede§te o degradare moralá a viitoarelor generatii de ofiteri", continua el.

231. Tineri

hoti

„Minciuna, tri§atul §i furtul au inceput sá fie acceptabile printre elevii de liceu §i studenti", spunea purtátorul de cuvánt al Institutului de Eticá. Intr-un studiu recent se aratá cá 61% dintre elevii de liceu §i 32% dintre studenti recunosc faptul cá au copiat la cel putin un examen in ultimul an; 33% dintre elevi §i 16% dintre studenti recunosc cá au furat céva in ultimul an, iar 32% dintre studenti §i 16% dintre elevi recunosc cá au mintit in cv-ul pentru angajare.

126

Ilustratii pentru predict

232. Neprimind ráspunsuri la íntrebári Scrňtorul rus Lev Tolstoi poveste§te cát de descurajat era de o mátu§á care nu-§i fácea timp sá-i ráspundá la íntrebári. Ea se emotiona ori de cáte ori venea vorba despre crucificarea lui Hristos, dar cánd era íntrebatá de ce L-au rástignit pe Mántuitorul, ráspunsul ei venea sec: - Pentru cá erau rái. - Dar nu era El Dumnezeu? íntreba Tolstoi. ín loc sá-i explice cá Isus era Dumnezeu intrupat, venit sá moará pentru pácatele noastre, ea íi ráspundea: - Fii cuminte, e ora 9! Iar cánd el stáruia sá primescá explicatii, mátu§a i-o táia scurt: - Gata, taci. Má due ín sufragerie sá-mi beau ceaiul.

233. Vioara colectionarului Fritz Kreisler, faimosul violonist, a fácut o avere impresionantá din concertele §i piesele sale, dar generos fiind dádea mai departe aproape tot ceea ce agonisea. A§a se face cá intr-una din cálátoriile sale a gásit o vioará rará, dar ín acel moment nu avea banii necesari ca s-o cumpere. A stráns banii §i dupá o vřeme s-a reintors acolo ín speranta cá o va mai gási. Spre marea lui dezamágire, vioara fusese vándutá unui colectionar. Kreisler s-a dus acasá la noul proprietar §i i-a propus sá i-o vándá. Colectionarul, §tiind cá era una dintre cele mai valoroase piese din colectie, i-a refuzat oferta. Dezarmat Kreisler a dat sá plece cánd i-a venit o idee: - Pot cánta pentru ultima datá la vioará ínainte de a deveni piesa dvs. de colectie? a íntrebat el. Colectionarul a acceptat, iar virtuosul violonist a umplut intreaga incápere cu sunete atát de plácute incát simtámintele colectionarului au fost adánc mi§cate. / 1 127

Vladimir Pustan

- Nu am rticiun drept sá pástrez aceastá vioara, spuse omul. Este a dumeavoastra, domnule Kreisler. Duceti-o in lume ca §i altii sá audá aceste sunete minunate.

234. Templul transformat Palatul Congreselor dinTirana - Albania a fost cándva altarul ateismului comunist. Anul trecut insá acesta a devenit o atractie nu pentru trecutul comunist ci pentru filmul Isus, adus de o misiune de evanghelizare. Aproape 2000 de oameni, inclusiv liderii tárii, au participat la prima proiectie de acest gen din Albania. Mai mult de 700 de oameni au decis sá se pocáiascá. „Ce odatá a fost un templu al comunismului, acum este folosit ca un templu al Duhului Sfant", a spus §eful industriei cinematografice albaneze.

235. Sárbátoarea salvamarilor Intr-un bazin din New Orleans s-a dat o petrecere in cinstea primului an in care nicio persoaná nu s-a inecat in pisciná. La aceastá petrecere au participat 200 de oameni impreuná cu 100 de salvamari certificati. Spre sfár§itul petrecerii, cánd patru salvamari au inceput sá curete piscina, au gásit corpul unui bárbat pe fundul bazinului. Au incercat sá-1 resusciteze, dar bárbatul era deja mort. Se inecase inconjurat de salvamarii ce sárbátoreau un sezon fárá victime...

128

Ilustratii pentru predici

236. Focul imposibil Evanghelizarea implicá efortul de a obtine o reactie la invátátura dreaptá. Ea comunicá necesitatea schimbárii. Este un subiect amplu de discutie: nu atát unui informativ, cát mai ales o invitatie spre El. Un pastor compara evanghelizarea cu focul. Evanghelizarea dá rezultate atunci cánd cre§tinul este aprins dupá Hristos §i in virtutea acestei legáturi aprinde la rándul sáu alte focuri. Este foarte u§or sá determinám substantele inflamabile. Ele au capacitatea de a face alte lucruri sá ardá. Orice foc care se ráspánde§te va ie§i afará. O bisericá fárá evanghelizare este o contradictie, a§a cum focul care nu arde...este imposibil.

237. Flacárá nu fum Pastorul Paul Brand tinea o prelegere la o intálnire a medicilor din India: „Lasá ca lumina ta sá strálucescá in fata oamenilor, iar ei sá vadá lucrarea buná a máinilor tale §i sá-L glorifice pe Domnul." In fata pupitrului era o lampá pe gaz, iar bucata de bumbac imbibatá in gaz ardea u§or. In timp ce predica, gazul s-a terminal, iar fitilul a ars uscat scotánd fum §i inecándu-1 pe predicator. Acesta a spus imediat cá unii šunt ca acest fitil, ar vrea sá strálucescá pentru gloria Domnului, numai cá fumegá, iar fumul lor ii ineacá pe altii.

238. Minerii curajo§i ín 1909 un grup de mineri din Alaska povesteau printre altele despre un anume Frederick Cook, care se láuda cá urease pe McKinley, un munte din aproprierea locului unde 129

Vladimir Pustan

munceau ei. Convingi cá acest Cook nu ajunsese pána in várf, cátiva dintre mineri s-au hotárát sá incerce ei in§i§i o astfel de aventurá, sá vada dacá este posibil. Dupá o drumetie lungá, avánd la ei doar gogo§i, termosuri cu ciocolatá caldá §i un táru§ de 3 metri, minerii §i-au atins scopul. S-au inters in ora§ §i s-au láudat concetátenilor cu performanta lor, dar nimeni nu i-a crezut - pentru cá nu puteau vedea táru§ul. ín 1913, cánd o echipá de alpinigti profesioni§ti a atins várful nor die, a gásit acolo semnul lásat de mineri cu ani in urmá.

239. Ráspunsul politicos Era odatá un fermier care avea un maře dispret fatá de lucrurile sfinte. Fárá nicio remu§care ara duminica dimineata §i ii ocára pe credincio§ii care treceau prin fata lui spre bisericá. A venit luna octombrie, iar fermierul a avut una dintre cele mai bune recolte din intreaga tará. Cánd seceri§ul a fost gata, fermierul a me§terit o plácutá pe care a seris dispretuitor: „Credinta in Dumnezeu nu poate insemna prea mult dacá un om ca mine prosperá." Ráspunsul comunitátii cre§tine a fost calm §i politicos. In urmátoarea editie a ziarului local au publicat un mic anunt. Era spus foarte simplu „Dumnezeu nu-§i regeleazá conturile de fiecare datá in octombrie".

240. íngenuncheat lángá un negru íntr-o duminicá dimineata, in 1865, un om de culoare a intrat intr-o bisericá din Virginia, SUA. Cánd a fost servitá Cina, acest om a inaintat printre rándurile din bisericá §i a íngenuncheat in fata altarului. Un murmur de nemultumire a inundat bisericá. 130

Ilustratii pentru predici

„Cum indrázne§te el, negru, sá intre aici?"... cu atát mai mult cu cát toti din bisericá foloseau acela§i pahar pentru a bea vinul. Dintr-o data o distinsá doamná s-a ridicat in picioare §i s-a dus la altar ingenunchind lángá negru. Dupá acest exemplu, toatá biserica a fácut la fel.

241. Curajul regelui In timpul ocupatiei naziste in Danemarca, regele Cristian al X lea a observat steagul nazist fluturánd pe o cládire publicá danezá. L-a sunat imediat pe comandantul nazist din Danemarca cerándu-i sá dea de urgentá steagul jos. Comandantul a refuzat. - Atunci un soldát se va urea acolo §i-l va da jos, spuse regele. Va fi impu§cat, amenintá comandantul. - Nu cred, spuse regele, pentru cá acel soldát voi fi chiar eu. Dupá cáteva minute steagul era dat jos.

242. Cafeaua pre$edintelui Pre§edintele Coolidge §i-a invitat nigte prieteni dinVermont sá cineze impreuná cu el la Casa Albá. Foarte preocupati de manierele pe care trebuiau sá le aibá in timpul dineului, prietenii au hotárát sá facá toti a§a cum va face gazda. Totul a mers bine páná la servirea cafelei de la final. Coolidge a pus cafeaua in farfurioará. A§a au fácut §i ceilalti. Pre§edintele a pus zahár §i fri§cá. A§a au fácut §i vizitatorii. Apoi, Coolidge s-a aplecat §i a pus farfurioara jos pentru pisicá... 131

Vladimir Pustan

243. Ateul convertit Cu ani in urmá guvernul chinez a angajat un scriitor pentru a realiza o biografie distorsionatá a lui Hudson Taylor. In incercarea de a discredita bunul nume al evanghelistului biografia trebuia sá-1 prezinte pe misionář intr-o luminá proastá. Biograful s-a apucat de cercetari, dar lucrurile frumoase pe care le-a aflat despre caracterul lui Taylor, sfintenia §i viata corectá a acestuia, 1-au impresionat intr-atát incát - chiar cu pretul vietii - a renuntat la ateism §i L-a primit pe Isus ca salvator.

244. Vioara perfectá Numele de Stradivarius este sinonim cu viorile de cea mai buna calitate. Antonio Stradivarius hotáráse cá pána nu se va apropria de perfectiunea de care atentia §i capacitátile me§terilor sái sunt in stare, niciun instrument nu va fi vándut in magazinul sáu. Stradivarius a fácut urmatoarea observatie: „Dumnezeu are nevoie de violoni§ti pentru a-§i trimite muzica in lume. Dacá un violonist este instráinat de Dumnezeu, calitativ muzica sa va fi mult sub ceea ce putea fi." Filozofia muncii lui a fost rezumatá intr-o singurá frazá: „Multi vor face viori, tot felul de viori, dar nimeni nu va face vreodatá o vioara mai buna."

245. Tot ce potí sá dai Un profesor de la Harvard le-a dat studentilor sái un test. In momentul in care aduna foile de examen l-a intrebat pe unul dintre ei dacá asta e tot ce poate da. Studentul i-a ráspuns cá nu, iar profesorul i-a mai dat o foaie pentru a 132

Ilustratii pentru predict

rescrie subiectele. Cánd sá ia foaia de examen profesorul il intreabá iar pe student dacá asta e tot ce poate da; studentul ráspunde din nou nu. Ii oferá incá o foaie de examen §i o ia de la capát. Dupá 10 ori in care a primit aceea§i íntrebare, studentul ráspunde: - Da, asta este tot ce pot da... Profesorul aprobá: - Bun, atunci am sá-1 citesc.

246. Puterea sugestiei Un psiholog tánár angajat in cadrul armatei a luat initiativa unui test care sá demostreze puterea sugestiei. Tánárul a cerut permisiunea de a le oferi el insu§i militarilor ni§te fručte, dupá ce ace§tia ajungeau la capá tul §irului unde le era servitá máncarea. Prima datá psihologul i-a intrebat astfel: - Nu vrei o caisá, nu? 90% dintre soldáti au ráspuns nu. A doua oará a formulat afirmativ intrebarea: - Vrei o caisá, a§a-i? Aproape jumátate dintre soldáti au ráspuns cá da, ar lua una. A treia oará psihologul a incercat o strategie din marketing, intrebánd in felul urmátor: - O caisá sau douá? ín ciuda faptului cá majoritatea soldatilor nu preferau caisele, 40% dintre soldáti au luat douá caise, iar 50% au luat una!

247. Gándind proste^te íntr-o noapte ploioasá pe un drum pustiu, un §ofer face paná la ma§iná. Ca ghinionul sá fie complet, nu are cricul la 133

Vladimir Pustan

el. Vede in apropiere o fermá §i se hotará§te sá meargá sá ceará ajutorul. - Cu sigurantá fermierul are cric, se gándegte §oferul in drum spre fermá. Dar oare imi va ráspunde la u§á? Dacá imi va ráspunde probabil se va enerva cá il deranjez in toiul noptii. Poate cá imi va spune: Ce e a§a de grav cá má treze§ti in mijlocul noptii? Tot gándindu-se la posibile ráspunsuri, §oferul se enerveazá. „Fermierul este atát de egoist incát n-o sá má ajute", i§i zice el. Intr-un final omul nostru ajunge la casa cu pricina. Frustrat §i ud leoarcá, bate la u§á. Cine-i acolo? se aude o voce la geamul de deasupra. - §tii foarte bine cine-i strigá §oferul, cu fata ro§ie de fúrie. Sunt eu! Poti pástra cricul táu ruginit! Nici dacá ar fi ultimul din lume nu l-a§ ímprumuta de la tine.

248. Magicianul §i papagalul Un magician ce i§i fácea actele pe un vas de croazierá avea un papagal care ii ruina constant numerele de magie. Pasárea destáinuia publicului: „Are cartea in buzunar" sau „cartea este pe máneca sacoului", sau „a ascuns-o printr-o gaurá micá in pálárie". Intr-o zi, in urma unei explozii puternice de la camera motoarelor, vasul s-a scufundat. Magicianul §i papagalul uluiti §i speriati se intálnesc pe o bucatá de lemn ce plutea pe maře. Timp de patru zile papagalul s-a uitat fix la magician. Intr-un final, papagalul spune: - Má dau bátut. Spune-mi ce ai fácut cu vaporul.

134

Ilustratii pentru predict

249. Bucata de adevár Odatá, ín timp ce se plimba impreuná cu cátiva ingeri, Diavolul vede un om care ia céva strálucitor de pe jos. - Ce a gásit? intreabá un inger cázut. - O bucata de adevár, spune diavolul. - Nu te deranjeazá cá a gásit o bucáticá de adevár? intreabá ingerii. - Nu, deloc, spune diavolul. Veti vedea cá va face o religie din ea...

250. íncercarea moarte n-are Marele inventator Charles Kettering spunea cá noi oamenii trebuie sá invátám sá dám gre§ inteligent. El mai spunea: „Odatá ce ai gre§it, analizeazá problema §i gáse§te cauza, pentru cá fiecare e§ec nu este decát incá un pas spre marea catedralá a succesului. Nu mai gre§e§ti atunci cánd nu mai incerci."

251. ínceputuri grele Generalul Mark Clark, unui dintre cei mai mari eroi ai celui de al doilea rázboi mondial §i cel mai tánár locotenent general din armata SUA, a absolvit §coala militará de la West Point in 1917. ín topul listei absolventilor? Nu, a fost al 111lea din cei 139 de absolventi. Irvin Berlin a avut doar 2 ani de §coalá. Nu a invátat niciodatá sá citeascá notele muzicale. Cánd i§i compunea piesele, el murmura melodia, iar secretara ii scria notele. A devenit unui dintre cei mai mari compozitori din SUA. Napoleon Bonaparte a absolvit §coala militará al 42-lea dintr-o clasá de 58 de elevi. 135

Vladimir Pustan

252. Un nou inceput Thomas Edison a inventat microfonul, fonograful, becul incandescent, bateria, filmele cu sunet §i incá 1000 de alte lucruri. In decembrie 1914 lucra deja de 10 ani la bateria electricá. Intr-o zi, pe nea§teptate, un incendiu a izbucnit in camera de film a cercetátorului. In numai cáteva minute toate bandele de film, celulóza §i alte lucruri de valoare erau in flácári. Pompierii din 8 ora§e au venit pentru a stinge incendiul, dar focul era atát de puternic, iar presiunea apei atát de scázutá incát toate eforturile de a stinge flácárile au fost in zadar. Totul a ars. Edison avea atunci 67 de ani. Cu toate bunurile distruse (pagubele se ridicau la 2 milioane de dolari, iar asigurarea casei era de doar 238.000 de dolari) sufletul sau era impácat. Fiul inventatorului, in várstá de 24 de ani, 1-a cáutat cu disperare, iar intr-un final 1-a gásit uitándu-se lini§tit la focul ce-i mistuia averea. Fata ii strálucea in reflectia luminii, iar párul lui alb flutura in vánt. „Mi se rupea inima pentru el", spunea báiatul. „Avea 67 de ani, nu mai era tánár, §i totul i se prápádea in foe. Cánd m-a vázut m-a intrebat unde este mama. I-am ráspuns cá nu §tiu, iar el m-a rugat: - Du-te, gáse§te-o §i adu-o aici. Nu va mai vedea in viata ei a§a ceva." Urmátoarea dimineatá, Edison se uitá la ruine §i spuse: - Este atáta valoare in nenorociri. Toate gre§elile noastre au ars. Ce bine cá putem incepe iar. Trei sáptámáni dupá incendiu Edison a reu§it sá livreze primul fonograf.

253. Credinta §i vindecarea Un sondaj fácut de Academia Americaná a Medicilor de Familie aratá cá 99% dintre doctori cred cá existá o 136

Ilustratii pentru predici

legáturá intre credintá insánáto§irea pacientului. Recent, mai mult de 1000 de medici s-au intálnit la §coala Medicalá Harvard pentru a examina conexiunea dintre spiritualitate §i vindecare. Crezul doctorilor in aceastá legáturá este sustinut §i de un studiu despre efectul benefic al rugáciunii asupra problemelor cardiace. Aproximativ 200 de pacienti au fost repartizati únor cre§tini care s-au rugat pentru ei, in timp ce pentru un numár egal, fácánd parte dintr-un grup de control, nu s-a rugat nimeni. Dupá un timp s-a constatat cá cei care au primit rugáciunile au scápat de jumátate din problemele experimentate de grupul de control. Un studiu similar, fácut de o altá §coalá medicalá, a observat efectul rugáciunilor fácute de pacienti pentru ei in§i§i. Rata mortalitátii dupá o operatie pe cord era de 9% intre cei care nu se rugau §i de 5% intre cei ce se rugau pentru sánátatea lor. Niciun pacient cu adevárat religios nu a decedat in perioada cát s-a desfá§urat acest studiu.

254. Credintá din adánc »

Charles Spurgeon spunea: „Te sfátuiesc sá crezi in Dumnezeu páná la capát sau sá nu mai crezi in El deloc. Crede fiecare literá din cartea Lui sau nu mai crede deloc in ea. Nu existá cale de mijloc intre acestea douá. Ori totul ori nimic. Fii pátruns de credintá care poate inota in cele mai adánci revelatii divine; credintá ce vásle§te pe marginea apei este o credintá lamentabilá."

255. Credintá moartá >

O credintá moartá este asemenea credintei unui om care ia un flacon de medicamente de pe raft, cite§te 137

Vladimir Pustan

prospectul §i spune: „Sunt sigur cá aceste medicamente sunt bune. Am toatá increderea in medicína, §tiu cine a scris acest tratament, §tiu cá el imi poate alunga durerea de cap". Apoi ia medicamentele §i le pune din nou pe raft, evident fárá sá scape de durerea de cap.

256. Drumul credintei »

ín 1853 vasul pe care se afla tánárul Hudson Taylor (mergánd spre China) s-a oprit aproape de Noua Guinee pentru cá vántul nu mai bátea deloc. Apoi un curent rapid a purtat vasul deasupra unor recifuri §i situatia a devenit periculoasá. Nici mácar marinarii experimentati nu au mai putut scoate vasul din curent. - Am fácut tot ce se putea, a spus capitanul. Taylor a ráspuns: - Nu, mai este un lucru pe care nu 1-am fácut. Pe vas mai erau trei credincio§i, iar Taylor le-a cerut sá meargá fiecare in cámáruta lui §i sá se roage pentru vánt. Ace§tia 1-au ascultat §i in timp ce se rugau Dumnezeu 1-a asigurat pe Taylor cá va trimite vántul de care aveau nevoie. Dupá rugáciune misionarul s-a dus sus §i i-a spus cápitanului sá coboare pánzele pentru cá vántul se indreaptá spre ei. Omul a refuzat, dar a observat apoi cum un colt al velei era migcat de vánt. Briza revenise. Au lásat velele jos §i in scurt timp §i-au continuat drumul.

257. Luánd-o de la capat Un tánár inváta sá zboare. Instructorul i-a cerut sá a§eze avionul drept, iar apoi sá ia o curbá. Era total nepregátit pentru aceste manevre. ín scurt timp motorul 138

Ilustratii pentru predict

s-a blocat, iar avionul a inceput sá planeze necontrolat. Foarte repede elevul §i-a dat seama cá instructorul nu va interveni sá remedieze situatia - dupá cáteva secunde ce i s-au párut o eternitate,- mintea a inceput sá-i functioneze iar. A rezolvat problema. Apoi s-a inters spre instructor, vársándu-§i frustrarea, la care acesta, foarte calm, i-a ráspuns: „Nu existá nicio situatie in care sá te afli cu acest avion, §i din care eu sá nu te pot salva. Dacá vrei sá inveti sá pilotezi, du-te iar sus §i incearcá din nou".

258. Mai suferá o data Medaliatul olimpic la tir cu arcul, Darrel Pace, a oferit un mic spectacol in Parcul Central din New York cu ocazia reintoarcerii sale in tará cu medalia de aur. Pace nu a ratat niciodatá tintind exact in centrul cercului. La sfárgit a invitat un voluntar spunánd: - Nu trebuie decát sá tii ín máná acest már. Corespondentul unei televiziuni, de§i tremura de fricá, s-a oferit voluntar. Pace i-a dat márul, apoi s-a indepártat 15 metri. §i-a luat pozitia de tragere, a tras adánc aer in piept, §i-a tinut respiratia §i a dat drumul ságetii! Márul a explodat inainte ca ságeata sá se infigá exact in mijlocul tintei din spatele voluntarului. ín timp ce corespondentul TV rádea impreuná cu ceilalti spectator! §i il aplauda pe Pace, earneramanul vine in fugá, spunánd: - §tii, n-am prins momentul. Am avut o problemá cu obiectivul. O mai poti face o datá?

259. Durerea lui David David, un báietel de 2 ani suferind de leucemie a fost dus de mama sa Ia špital pentru a fi tratat de Dr. Truman, 139

Vladimir Pustan

specializat in tratarea cancerului la copii. Pronosticul doctorului era cople§itor: - Sunt §anse 50-50. David nu a plans deloc nici in sala de a§teptare §i nici pe masa de operatie, cánd i se infingeau acele seringilor §i perfuziilor pentru tratament. Cánd a fost internát, David a trebuit sá suporte o perfuzie in coloaná, una dureroasá pentru orice várstá. I se explicase cá deoarece este bolnav, dr. Truman ii va face céva care sá il vindece. - Dacá te doare sá §tii cá o face doar pentru cá te iube§te, il incuraja mama lui. Procedura a fost groaznicá. Cánd era pe sfár§ite, báietelul, inecat in lacrimi §i transpiratie, se uitá spre doctor §i ii spuse: - Multumesc, dr. Truman, pentru durerea mea.

260. Increderea in para§uta In aprilie 1988 §tirile de seará prezentau tragedia unui fotograf paragutist. ímpreuná cu cátiva prieteni fotograful a plánuit sá sará dintr-un avion §i sá filmeze intre timp intreaga experientá. I-a filmat mai intái pe camarazii sái care i§i deschideau para§utele, iar apoi, in zbor, s-a filmat pe el trágánd de cureaua ghiozdanului. Din acest moment cadrele deveneau haotice pentru cá fotograful tocmai realizase cá sárise din avion fárá para§utá, confundánd-o cu ghiozdanul. Prezentatorul §tirilor anunta cá fotograful a cázut in gol §i a murit pentru cá sárise din avion fárá para§utá. Nu a realizat cá nu are para§utá decát in momentul in care trebuia s-o deschidá. Páná atunci nu s-a gándit la ea fiind foarte entuziast §i distrat. A actionat fárá miňte, iar acest lucru 1-a costat viata. Nu 1-a putut salva nimic pentru cá el se incredea in para§uta pe care nu §i-o pregátise niciodatá. Sá ai incredere in orice in afará de Dumnezeu este la fel de tragic pentru ve§nicia sufletului táu. 140

Ilustratii pentru predici

261. Nu te da bátut niciodatá Misionarii Robert §i Mary Moffat au muncit mai bine de 10 ani in misiunea din Botswana fárá niciun rezultat, fárá nici mácar un om converit. Intr-un final, §eful misiunii a decis cá in curánd va renunta la Botswana §i ii va retrage pe cei doi misionáři. Aceastá veste a adus multá amáráciune in sufletele celor doi, care au mai rámas acolo un an sau doi, dar tot fárá rezultate. íntr-o zi, un prieten al familiei le-a scris un email in care le spunea cá vrea sá le facá un cadou §i ii intreba ce i§i doresc. Fiind increzátori cá Domnul va binecuvánta munca lor, misionarii au cerut un set pentru Ciná, spunánd cá vor avea nevoie de el in viitorul apropiat. Dumnezeu a onorat credinta acestui cuplu §i Duhul Sfánt a fácut o lucrare nemaipomenitá in inimile localnicilor astfel cá foarte curánd un grup de 6 persoane s-a convertit la cre§tinism. Setul pentru Ciná a intárziat putin, ajungánd dupá prima intálnire de inchinare a bisericii nou formate.

262. 25 de centi Un báiat este trimis de mama lui sá cumpere un cofraj de ouá. Ie§ind din magazin, báiatul se impiedicá §i scapá cofrajul pe jos. Tot trotuarul se murdáre§te cu ouá spartě. Báiatul incearcá sá nu plángá. Cátiva oameni se stráng in jurul lui sá vadá dacá este bine. íi spun cát de ráu le pare pentru cázátura lui. ín mijlocul compátimirilor un bárbat se apropie de báiat §i ii dá 25 de centi spunándu-le celor adunati: - Mie imi pasá de 25 de centi. Cát vá pasá vouá?

141

Vladimir Pustan

263. Ziua Judecátii »

Pe 19 mai 1780 undeva in Connecticut, a avut loc un eveniment asemánátor zilei judecátii. Pe la orele amiezii cerul s-a preschimbat din albastru in gri, iar spre seará s-a innegrit atát de tare incát au crezut cu totii cá a venit ziua judecátii. Speriati, oamenii au cázut la pámánt imploránd iertare §i salvare. Tocmai in acea zi Adunarea Reprezentativá din Connecticut era in §edintá. Cátiva dintre cei prezenti au cerut suspendarea intálnirii, dar Colonelul Davenport s-a ridicat §i cu o voce care i-a amutit pe toti a spus: - Este sau nu acum Ziua Judecátii? Dacá nu este, nu vád niciun motiv sá amánám §edinta, iar dacá este, atunci vreau sá má gáseascá la datorie, fácándu-mi treaba! A§a cá, aduceti, vá rog ni§te lumánári aici.

264. Credinciosín lucruri mici Charles Spurgeon spunea: „Šunt foarte sigur cá dacá nu acceptam sá propováduiesc Evanghelia in acele locuri obscure de la tará, n-a§ fi ajuns niciodatá sá predic in fata a mii de oameni, in cládiri imense, in intreaga lume."

265. Binele ce se íntoarce Intr-o noapte ploioasá un cuplu intrá in holul unui mic hotel ceránd o camerá. Receptionerul le spune cá nu mai are camere libere §i cá toate hotelurile din ora§ šunt pline. - Dar nu pot lása un cuplu atát de drágut afará in ploaie, adaugá el. Ati vrea sá dormiti in camera mea? Cuplul §ováie, insá receptionerul insitá. Dimineata, domnul vine sá achite camera §i-i spune receptionerului: 142

Ilustratii pentru predict

- E§ti genul de om care ar trebui sá conducá cel mai bun hotel din tará. íntr-o zi il voi construi pentru tine. Receptionerul ii zámbegte politicos. Dupá ani de zile, receptionerul prime§te o scrisoare de la un domn, care ii aminte§te despre acea noapte ploioasá §i il cheamá la New York. Biletul dus-intors este inclus ín invitatie. Receptionerul aterizeazá la New York §i ajunge la o intersectie strájuitá de o cládire superbá. - Acesta este hotelul pe care 1-am construit ca sá il conduct ii spune William Waldorf Astor, fondatorul lantului hotelier Waldorf - Astoria. Tánárul receptioner, George C. Boldt a devenit primul manager al hotelului.

266. Papula Una dintre cele mai bune imagini ale confuziei actuale despre locul tatálui in familie ne-a fost oferitá de Erma Bombeck. Ea a descris situatia unei fete care i§i iubea tatál, despre care nu era sigurá ce face. „íntr-o dimineatá, tatál meu nu s-a mai trezit sá se ducá la muncá. S-a dus la špital §i a doua zi a murit. Nu m-am gándit prea mult la el dupá acest eveniment. Era doar unul ce pleca §i venea acasá §i era bucuros cá ne vedea seara pe toti. Mai deschidea borcanul cu castraveti cánd nimeni nu putea §i era singurul cáruia nu ii era fricá sá se ducá singur in beci. Nu am §tiut niciodatá ce sá fac cu pápu§a ce reprezenta tatál a§a cá am spus „má due la muncá" §i am aruncat-o sub pat. La funeraliile ce au avut loc la noi acasá, au venit o grámadá de oameni aducánd tot felul de prájituri. Niciodatá nu am avut atát de multi musafiri. 143

Vladimir Pustan

M-am dus in camera mea, am luat de sub pat papu§a care il reprezenta pe tata §i am pus-o pe perná. Nu a fácut niciodatá nimic. Nu §tiam cá plecarea lui va fi a§a de dureroasá".

267. De fricá De-a lungul anilor, conducátorul sovietic Nikita Hrusciov a denuntat multe din atrocitátile fácute de regimul comunist in timpul lui Stalin. Odatá, in timp ce il acuza public pe Stalin pentru toate nenorocirile, o voce din multime 1-a intrebat: - Ai fost coleg cu Stalin! De ce nu 1-ai oprit? - Cine a spus asta? s-a rástit Hrusciov. O lini§te de mormánt s-a lásat in toatá incáperea aproape cá puteai auzi musea. Atunci, Hrusciov ráspunse: - Acum §titi de ce...

268. ímpártá$indu-ti temerile in timpul celui de-al doilea rázboi mondial un tánár guvernator militar s-a intálnit cu generalul George Patton in Sicilia. Cánd 1-a láudat pe general pentru curajul §i faptele sale eroice, Patton i-a ráspuns: - Domnule, eu nu sunt curajos deloc... Adevárul este cá nu sunt decát un conducátor, care nu a fost niciodatá pe cámpul de luptá, de aceea sunt transpirat in palme cánd má aflu aici. Dupá ani, generalul Patton i§i publica autobiografia in care era introdusá o frazá ce amintea de aceastá intámplare: „Am invátat incá de foarte devreme sá nu tin secrete temerile mele." 144

Ilustratii pentru predici

269. Frica deíntuneric Jonny, un báietel de 5 ani pregáte§te ímpreuná cu mama lui supa. Mama il roagá sá se ducá ín beci §i sá-i aducá o sticlá de sue de ro§ii. Báiatul refuzá sá meargá singur. - Este intuneric acolo §i mi-e fricá. Mama il roagá din nou, dar el tot nu vrea. íntr-un final mama il incurajeazá: - Du-te numai, Isus va fi acolo cu tine. Johnny pleacá cu pa§i márunti, ezitánd incá sá deschidá u§a. In cele din urmá o deschide íncet. Trage cu ochiul ináuntru §i vede cá este intuneric. Dá sá plece, dar ii vine o idee: - Isus, dacá e§ti acolo, imi potí da o sticá de sue de ro§ii?

270. Compania Regelui ín „Cronicile din Narnia" o alegorie de C.S. Lewis, personajul are douá fete, Susan §i Lucy, care se pregátesc sá-1 intálnescá pe leul Aslan. Acesta Í1 reprezintá pe Hristos. Douá animale vorbitoare, domnul §i doamna castor, i§i pregátesc copiii pentru intálnire. - Oh, spuse Susan, nu este om? Este sigur ce vom face? Má simt putin cam speriatá sá intálnesc un leu. - E normal sá te simti a§a, draga mea, spuse doamna castor, dar sá nu faci vreo gre§ealá. Cine apare in fata leului Aslan fárá sá-i tremure picioarele de fricá ori este mult prea viteaz ori este prostut. Pái, atunci nu este sigur ceea ce facem? intrebá Lucy. - Sigur? interveni domnul castor, nu ai auzit ce a spus doamna castor? Cine a vorbit céva despre sigurantá? Bineinteles cá existá pericole. Dar el este bun. El este regele, vá spun eu! 145

Vladimir Pustan

271. La scaunul dejudecatá Cu mult timp in urmá, regele Ungariei era supárat §i nefericit. A trimis dupá fratele sáu - un om cumsecade, dar un print dezinteresat - avánd nevoie sá se confeseze cuiva: - Sunt un pácátos, mi-e fricá sá má intálnesc cu Dumnezeu. Printul insá nu fácea decát sá rádá de el, ceea ce li adánci §i mai mult starea de nefericire. De§i era credincios, regele avusese o stráfulgerare asupra pácatelor sale §i a vinei pe care o stránsese de-a lungul vietii, iar acum vroia sincer un ajutor. In acele vremuri regula era cá omul la u§a cáruia se auzea trompeta, urma sá fie executat. In acea noapte Regele a trimis cálául la u§a fratelui sáu pentru a suna din trompetá. La auzul trompetei prinjin-a realizat ingrozit ce urma sá se intámple. S-a imbrácat repede §i a iegit afará de unde cálául 1-a luat §i 1-a dus tremuránd §i palid in fata regelui. ín agonia fricii printul a cázut in genunchi in fata fratelui sáu implorándu-1 sá-1 ierte §i sá-i spuná cu ce 1-a supárat. - Fratele meu, spuse regele, dacá imaginea unei executii a trupului este atát de grozavá, n-ar trebui sá má tem de mii de ori mai mult pentru cá L-am supárat pe Dumnezeu §i voi ajunge la scaunul de judecatá al lui Hristos? A;,fi -z

272. lubirea din cenu^t George Crane poveste§te dg^jjre o sotie care a intrat in biroul lui pliná de mánie pe sotutei. „Nu vreau sá divortez de el, vreau céva mai mult de atát. Vreau.sá-1 fac sá sufere la fel de mult cát am suferit eu." Lui Dr. Crane i-a venit o idee §i i-a zis femeii: „Du-te acasá §i comportá-te ca §i cum tí-ai iubi sotul. Spune-i ce mult inseamná pentru tine, laudá-1 pentru orice incercare reu§itá, fii peste másurá de buná, apreciazá-1 146

Ilustratii pentru predici

§i fii generoasá cat poti de mult. Nu precupeti niciun efort pentru a-i face pe plac, pentru a-1 bucura. Fá-1 sá creadá cá il iube§ti. Dupá ce e§ti convinsá 100% cá ai reu§it, aruncá bomba. Spune-i cá vrei sá divortati. Aceasta il va ráni cu adevárat." Cu o urá imensá in ochi, ea a zámbit §i a spus: „Perfect, perfect. Asta chiar cá il va dáráma." §i a fácut a§a cum a invátat-o Dr. Crane. Timp de douá luni femeia i-a arátat sotului dragoste, blándete, bunátate, atentie. Cánd a venit iar la Dr. Crane, acesta a intrebat-o: „e§ti gata sá divortati?" „Divort? Niciodatá! Am descoperit cá il iubesc cu adevárat." Actiunile i-au schimbat tráirile. Faptele se reflectá in emotii, abilitatea de a iubi nu este datá de promisiuni frecvente, ci de indatoriri respectate zilnic.

273. Paharul umplut Vorbind in fata multimii, Moodyjiitreabá - Cum pot scoate aerul din acešťpahar? Un bárbat strigá: - Scoate-1 cu o pompá! Moody ji ráspunde: . - Asta ar crea yid §i paharul š-ar fa^e bucáp. Du pá multe alte, sugqsťii Moody ta o cai lá cu apá §i unrpte jžiharul. X y*' p ? , řVum tót aerul a fost scos din pahar.$0qí a explicat cá^schimbarea vietii prin Hristos nu inseamrtá a scoate afará toate pácatele, ci a umple golul cu ..... i a

147

Vladimir Pustan

274. Provocarea vietii »

Cu ani in urmá Frank Lloyd Wright a primit o misiune imposibilá: sá construiascá o cladire pentru Imperial Hotel in Tokyo. Pána atunci nicio constructie de asemenea amploare nu fusese realizatá acolo. Arhitectul a inceput sá traseze cu rábdare schitele §i planurile acestei cládiri imense in tara cu cele mai teribile cutremure de pámánt. Dupá o revizuire atentá a situatiei a descoperit cá la cátiva metri sub pámánt se gáse§te un pat de námol. De ce n-ar pluti cládirea, fiind astfel mai putin expusá cutremurelor? Dupá cátiva ani de muncá, printre ridiculizári §i batjocuri ale celor din jur, cladirea a fost finalizatá, §i destul de devreme a urmat §i momentul de foe: testarea rezistentei. Cel mai grav cutremur din ultimii 52 de ani a distrus casele, blocurile §i toate eládirile din jurul hotelului, acesta insá rámánánd in picioare datoritá posibilitátii de a se balansa in functie de trepidatiile §i zguduirile pámántului.

275. Un singur discipol In formularul de inscriere la facultate apárea la un moment dat intrebarea: „E§ti un lider?". O tánárá dornicá de a deveni studentá a ráspuns sincer §i con§tiincios „Nu"z a§teptándu-se ca in urma acestui ráspuns sá fie respinsá. Spre surprinderea ei a primit o scrisoare favorabilá din partea facultátii. „Dragá candidat, un studiu asupra formularelor de inscriere a arátat cá anul acesta facultatea noastrá va avea 1452 de lideri. Vá acceptám deoarece considerám foarte necesar sá avem mácar un discipol."

148

Ilustratii pentru predict

276. Medalia in cinstea tatálui La inmormántarea tatálui sau, americanul Carl Lewis a a§ezat medalia de aur cá§tigatá la cursa de 100 metri la Olimpiada din 1984, in máinile párintelui. - Nu-ti face griji voi cágtiga alta, ii spuse mamei sale, vadit surprinsá de acest gest. Un an mai tárziu, in finala de 100 de metri, Lewis concura impotriva campionului mondial, canadianul Ben Johnson. Dupá jumátate de cursá Lewis era in spatele lui Johnson cu 5 pa§i. Era convins cá il poate ajunge, dar distanta s-a mentinut páná la final. S-a terminal tatá! se gándea Lewis. La sfár§itul cursei, Johnson s-a intors spre Lewis §i i-a ridicat mána, ca §i cum el ar fi cá§tigátoruL Lewis era disperat. A observat mu§chii umflati §i ochii galbeni ai lui Johnson, ambele indicánd consumul de steroizi. „Nu puteam sá-i dau tatálui meu incá o medalie, dar puteam sá-1 fac mándru purtándu-má cu delimitate §i mándrie", povestea Lewis. 1-a stráns mána §i a párásit pista. Ulterior s-a anuntat cá la testul antidoping Johnson a fost gásit vinovat de consum de steroizi. I-a fost retrasá medalia §i i s-a dat lui Lewis, care a primit-o in cinstea tatálui sáu.

277. Pierzánd ce e mai important Un tánár a fost condamnat la inchisoare. Judecátorul il §tia de cánd era mic, fiind foarte apropiat de tatál acestuia - un faimos avocat §i autor al unui studiu complex intitulat „Legea íncrederii". - íti aminte§ti de tatál táu? il intreabá magistratul. - Mi-1 amintesc foarte bine, domnule judecátor, ii ráspunde báiatul. 149

Vladimir Pustan

íncercánd sá induplece juratii, judecátorul continuá: - Acum cá vei fi condamnat, §i dat fiind cá il cunoa§tem pe tatál táu, spune-ne ce iti aminte§ti cel mai bine despre el. Dupá o pauzá, judecátorul prime§te un ráspuns surprinzátor: - Imi amintesc cá am mers la el pentru un sfat §i mi-a spus: „Du-te de aici, báiete, cá am treabá." Cánd am incercat sá-1 conving sá ie§im putin impreuná mi-a spus din nou: „Fugi de aici, fiule, cartea asta trebuie terminatá." Onoratá instantá, dumneavoastrá il cunoa§teti drept un avocat excelent, eu drept un prieten ratat. Magistratul murmurá: - A§a este. A terminat cartea, dar a pierdut báiatul!

278. Cea mai frumoasá zi din viata Charles Francis Adams, un important diplomat §i om politic al secolului 19 tinea un jurnal. Intr-una din zile scria: - Azi am fost la pescuit cu fiul meu...o zi pierdutá. Fiul lui, Brook Adams, tinea §i el un jurnal care incá existá. In aceeagi datá Brook scrisese urmátoarele: - Am fost la pescuit cu tata, cea mai frumoasá zi din viata mea! /

279. Rázbunarea Cánd primul misionář din Alberta a ajuns aici, a gásit ni§te sálbatici condu§i de un tánár indián pe nume Maskepetoon. Acesta a crezut in Evanghelie §i L-a acceptat pe Hristos. La scurt timp dupá convertirea sa, un membru al tribului Piciorul Negru i-a omorát tatál. Maskepetoon s-a 150

Ilustratii pentru predict

dus in satul unde locuia criminalul §i-a cerut sá fie dus in fata lui. Stand ín fata criminalului i-a spus: - Tu mi-ai ucis tatál, a§a cá tu trebuie sá-mi fii de acum tatá. Vei cálári caii cei mai buni §i vei purta cele mai bune haine." Uluit §i distrus, criminalul a ráspuns: Fiule, acum tu m-ai ucis.

280. lertarea criminalului „Omul cu care am báut in seara asta este criminalul fratelui meu." Aceste cuvinte au fost rostite de o doamná elegantá la un banchet in Seattle. Ea a povestit cum John H. i-a omorát fratele in timpul unui jaf, a ispá§it pedeapsa de 18 ani, iar apoi s-a stabilit la o fermá. Cople§itá de porunca Domnului de a ierta, Ruth s-a dus la du§manul ei, i-a declarat iertarea, apoi 1-a luat §i 1-a dus la patul de moarte al tatálui ei pentru a se impáca §i cu acesta.

281. Pierzánd concentrarea Jucátorul de golf Arnold Palmer ne dá o lectie despre increderea exageratá. Era ultima gaurá a turneului, mai avea o singurá loviturá §i deja lovise satisfácator. Se simtea in formá. Cánd s-a apropiat de minge a vázut un vechi prieten ce státea la marginea terenului. L-a felicitat ridicánd mana §i strigánd: „Felicitári!" Au dat mana §i imediat ce a fácut-o §i-a dat seama cá a pierdut din vedere mingea. Concetrarea era pierdutá.

151

Vladimir Pustan

282. ínvátáturile lui Ford J

Henry Ford spunea: „Una din slábiciunile oamenilor este cá vor sá facá mai multe lucruri odatá. ín fiecare dimineatá má trezesc cu o grámadá de idei in miňte, dar §tiu cá nu le pot face pe toate odatá." íntrebat ce face in acele momente, Ford a ráspuns: „les afará §i dau cáteva ture de casá. In timp ce alerg elimin excesul de energie ce má impinge sá fac prea multe odatá. Mintea mi se limpeze§te §i pot vedea in felul acesta ce trebuie fácut §i in ce ordine."

283. Calcul gre$it ín 1981 un tánár s-a hotárát sá plece in sálbáticie ca sá fotografieze frumusetile naturii §i misterele ei. A luat cu el un aparat de fotografiat, 500 de role de film, cáteva arme de foc §i cáteva suté de kilograme de provizii. La inceput scrierile din jurnalul sáu descriau frumusetile naturii §i momentele frumoase petrecute in sálbáticie. Spre final insá relatárile din jurnal au ajuns sá prezinte un adevárat co§mar...ín august el scria: „Cred cá ar fi trebuit sá analizez mai bine plecarea asta. Am sá aflu in curánd." A a§teptat mult, dar nimeni nu a venit sá-1 salveze. ín noiembrie a decedat intr-o vale de lángá un lac, la 200 km de primul ora§. O investigate a arátat cá el §i-a fácut provizii pentru cát va sta acolo, dar nu §i pentru drumul de intoarcere.

284. Uitándu-$i sotia Dupá o oprire pentru a alimenta ma§ina cu carburant, Sam a condus mai bine de 5 ore inainte ca sá-§i dea seama cá 152

Ilustratii pentru predict

§i-a uitat sotia in benzinárie. ín urmátorul ora§ a rugat politia sá il ajute sá intre in legáturá cu ea. A§a a anuntat-o cá este in drum spre ea. A recunoscut cu rugine cá nu i-a simtit lipsa. Cum a putut Sam sá-§i uite sotia?

285. In fata gratierii Fanii lui O. Henry, un scriitor de povestioare, au cerut gratierea eroului lor cánd acesta a fost condamnat in 1898 pentru delapidarea a 784$ din banca in care lucra. Acesta ínsá a decedat in timpul procesului §i n-a mai putut beneficia de gratiere intrucát aceasta se acordá numai celui care o poate accepta. Dar existá §i alt exemplu: ín 1839 George Wilson a fost condamnat la moarte prin spánzurare pentru jefuirea po§tei nationale. Preyed in tele Andrew Jackson i-a acordat gratierea, dar acesta a refuzat-o. Atunci judecátorul a spus: - Gratierea nu este decát o bucatá de hártie, valoarea ii este datá de acceptarea sa din partea persoanei gratiate. Dacá este refuzatá, nu mai este o gratiere. George Wilson trebuie spánzurat. Pentru unii gratierea vine prea tárziu, altii nu o acceptá.

286. Trecutul in trecut Michael McCullough, director de cercetare pentru Institutul National de Sánátate §i coautor al cártii „A ierta este omene§te", spunea: „Cum sá la§i trecutul in trecut?!"

153

Vladimir Pustan

287. Mántuit ca Charlie Charlie Hainline, un enoria§ din biserica presbiterianá din Florida, radia de dragostea pentru Hristos §i era foarte atent sá impártá§escá §i altora credintá lui. Intr-un an §i-a propus sá aducá la Hristos 1650 de oameni, adicá aproximativ 5 persoane pe zi. Intr-o zi, era afará §i propováduia Evanghelia impreuná cu un cuplu tánár. in timp ce unui dintre ace§tia vorbea cu un barbat, Charlie a venit lángá ei, zámbindu-i celui necredincios pána cánd colegul a terminat de propováduit. in momentul in care colegul lui Charlie 1-a intrebat dacá vrea sá-L primescá pe Hristos ca mántuitor in viata lui, bárbatul a raspuns: - Dacá sá fiu cre§tin inseamná sá fiu ca acest om, arátánd spre Charlie, atunci vreau! Charlie n-a avut o viatá roz: fiica sa a fost rápitá §i ucisá, iar trupul ei a fost gásit plutind intr-un canal. Cánd criminalul a fost prins, Charlie s-a dus in pu§cárie sá-i propováduiascá Evanghelia.

288. Tatál intelept Bruce Goodrich a fost propus in corpul de cadeti al Universitátii din Texas, intr-o noapte, Bruce impreuná cu alti colegi au fost fortati sá alerge páná cánd au cázut la pámánt, a§a cá tánárul a murit inainte sá termine facultatea. La scurt timp, tatál lui Bruce a adresat o scrisoare conducerii facultátii, corpului de studenti §i corpului de cadeti din care fácuse parte §i Bruce: - Vreau sá vá multumesc impreuná cu familia noastrá pentru gándurile bune §i mesajele transmise nouá in momentele grele prin care am trecut datoritá pierderii fiului nostru. Šuntem adánc marcati de tributul adus de el pentru 154

Ilustratii pentru predict

batalión. Šuntem bucuro§i sá aflám cá márturia lui de cre§tin nu a trecut neobservatá atáta timp cát el a fost in campus. Sper sá fiu mai lini§tit aflánd cá munca lui nu a fost in zadar. Cánd a fost intrebat de ce s-a intámplat asta, el a ráspuns: - Poate pentru ca altii sá se gándescá series la locul in care i§i vor petrece ve§nicia.

289. Cre^tinul milos Chuck Swindoll era §ofer pe un autobuz care circula intr-o zoná destul de ráu famatá a ora§ului. íntr-o zi, un grup de tineri certáreti s-a urcat in autobuz refuzánd sá-§i cumpere bilete. Chuck a vázut la coltul strázii o ma§iná de politie, a oprit §i i-a spus politistului cele intámplate. Politistul i-a obligát pe báieti sá pláteascá biletele, dándule §i o amendá. Dupá ce politia a plecat tinerii au intrat peste §ofer in cabiná §i 1-au bátut foarte ráu. §oferul a depus plángere, iar tinerii au fost gásiti vinovati §i condamnati la inchisoare. Bárbatului i s-a fácut milá de ei §i a cerut judecátorului sá-i ierte, spunándu-le: - Vá iert! Fac asta pentru cá vá iubesc! Cererea lui a fost respinsá, iar tinerii inchi§i. §oferul i-a vizitat pe báieti in inchisoare, iar márturia lui i-a fácut pe unii dintre ei sá se pocáiascá.

290. Párintii neintelepti Poeta Elizabeth Barret a fost maltratatá de tatál ei intreaga copilárie. Mai tárziu, tatál tiran a refuzat sá-§i dea acordul cu privire la cásátoria fiicei sale cu Robert Browning, motiv pentru care tinerii s-au cásátorit in secret, iar dupá nuntá au plecat in Italia, unde §i-au petreeut tot restul vietii. 155

Vladimir Pustan

Nici in aceastá situatie párintii n-au vrut sá accepte cásátoria §i au refuzat sá mai §tie ceva de fiica lor care le trimitea aproape sáptámánal scrisori. Elizabeth nu a primit niciun ráspuns, ci, mai trist, dupá 10 ani a primit o cutie in care a gásit toate scrisorile trimise párintilor, niciuna deschisá. Dacá párintii ei ar fi citit mácar cáteva dintre ele, cu sigurantá relatia cu fiica lor s-ar fi refácut.

291. lertarea ce nu costa Maria de Medici, sotia italianá a regelui Frantei Henric al IV-lea a devenit regenta fiului sáu dupá moartea sotului ei, in 1610. In anii ce au urmat relatia cu Louis, fiul ei, s-a ráčit ajungándu-se la ostlitáti fárá precedent. Maria a simtit o mare dezamágire cánd cardinalul Richelieu, cel pe care il ajutase foarte mult in ascensiunea sa politicá, a dezertat aláturánduse celor din tabára fiului ei cu care ea era in conflict. Pe patul de moarte, Maria a fost vizitatá de reprezentantul papal, Fabio Chigi care a convins-o sá se impace cu toti du§manii ei, inclusiv cu Richelieu. - Doamná, ii spune Chigi, ca semn al impácárii ii veti trimite cardinalului brátara pe care o purati acum? La aceastá intrebare ea a ráspuns: Nu! Asta ar fi prea mult!

292. A doua §ansa Thomas Edison a lucrat la un proiect - nebunesc pentru acea vřeme - numit „becul de luminá". Pentru a pune in practicá rezultatele studiilor sale, Edison a avut nevoie de o echipá de oameni §i de 24 de ore. Intámplarea spune cá dupá ce au terminat de realizat primul bee, Edison i 1-a dat unui 156

Ilustratii pentru predici

tánár, ca sá-1 ducá intr-un loc sigur. Foarte emotionat §i atent la bec, tánárul nu a mai urmárit treptele §i s-a ímpiedicat, scápánd becul §i fácánd zadarnice cele 24 de ore de muncá asiduá ale intregii echipe. Echipa s-a reapucat de fabricarea unui alt bec §i dupá alte 24 de ore, acesta era gata. Edison era pregátit sá trimitá iar becul pe scári §i 1-a ales din nou pe tánárul care il scápase pe primul.

293. Neascultánd de tatá Sigmund Freud s-a declarat ateu §i a fácut tot timpul comentarii defáimátoare in legáturá cu religia. Nu §tia insá cá Dumnezeu il váneazá. Cánd a implinit 35 de ani, tatál sáu i-a trimis o copie a Bibliei ebraice pe care o primise cánd era copil. Sigmund a citit §i studiat cartea o vřeme, gásind in ea o bucáticá de hártie pe care tatál notase urmátoarele cuvinte: „Duhul Domnului a inceput sá te mi§te §i sá-ti vorbeascá: „Du-te §i cite§te ce am scris in Carte. Astfel vei intelege §i te vei deschide spre inmugurirea intelegerii, cunoa§terii §i intelepciunii." Ce diferitá ar fi fost viata §i influenta pe care a lásat-o dacá ar fi acceptat sá facá ceea ce 1-a sfátuit tatál sáu?!...

294. Recomandarea prietenului Cánd Jan Paderewski a plecat pentru intáia oará din Polonia pentru a sustine primul sáu recital in Londra, a rugat un prieten sá-i dea o recomandare in caz cá va avea nevoie sá se prezinte. Hártia a fost pusá intr-un plic §i inmánatá chiar de prietenul sáu. Jan nu a fost insá nevoit sá foloseascá hártia pentru cá debutul sáu a fost extraordinar. Cátiva ani mai tárziu, in timp ce se uita peste ni§te acte a gásit plicul de la prietenul 157

Vladimir Pustan

lui. L-a deschis §i a citit: „Vi-1 prezint pe Jan Paderewski, un pianist care nu a arátat niciodatá un talent deosebit" Ace§tia pot fi uneori prietenii... Ce este un prieten? Este acela cu care poti fi tu insuti.

295. Fata pre^edintelui In zilele cat a fost pre§edinte, Thomas Jefferson §i un grup de insotitori cálátoreau prin tará pe cai. La un moment dat au ajuns pe malul unui ráu plin de mál datoritá ploilor torentiale din ultimele zile. Raul crescuse §i rupsese podul astfel cá fiecare cáláret era nevoit sá traverseze rául calare, luptandu-se pentru propria viata impotriva curentilor. Dupá mai multe incercári toti cáláretii au ajuns pe partea cealaltá a ráului. Pre§edintele Jefferson fusese rugat de un stráin sá-1 ajute sá traverseze rául, a§a cá efortul lui de a trece dincolo a fost dublu. Cum a pá§it stráinul pe uscat, unul din insotitorii pre§edintelui 1-a luat repede la rost: - Spune-mi, de ce 1-ai ales tocmai pe preyed in te? Omul speriat a ráspuns: - Páná in secunda asta n-am §tiut cá el este pre§edintele. Eu m-am uitat la fetele tuturor §i pe fata lor era deja intipárit refuzul, mai putin pe fata lui, pe care am vázut acceptarea.

296. Fiul compozitorului Se spune cá un compozitor faimos avea un fiu rebel care venea acasá noaptea tárziu, dupá ce mama §i tatál adormeau. Inainte sá intre in camera lui, báiatul se a§eza la pian §i interpreta o melodie, fárá sá o termine, lásánd pe dinafará ultima notá. Dupá aceea pleca lini§tit in camera lui. In acest timp tatál, auzind proasta interpretare, dar §i ultima 158

Ilustratii pentru predict

notá necántatá se zvárcolea in pat, incapabil de a se relaxa, gándindu-se cá melodia nu fusese terminatá. Intr-un final tatál indignat cobora in camera de zi gi apása ultima notá. Doar atunci mintea lui incepea sá se odihneascá.

297. Vánátorii de gre§eli Dupá slujbá, un ascultátor a venit la pastor gi i-a spus: - Pastore ai fácut o gregealá gramaticalá in predica dumitale. Dupá ce a ascultat ce gregise, pastorul s-a uitat la enoriag gi 1-a intrebat: - Ce altceva ai mai inteles din mesaj? Ai fácut o remarcá foarte convenabilá. Credeam cá am spus céva gregit in predicá...

298. Criticá neintemeiatá John Wesley povestea odatá despre un enoriag al sáu pentru care nu avea prea mare respect considerándu-1 zgárcit gi lacom. íntr-o zi, cánd acest om a avut o micá contributie la un eveniment caritabil, Wesley 1-a criticat in public. Dupá incident omul s-a dus la pastor gi i-a explicat in přivát cá a tráit in ultimele cáteva sáptámáni numai cu páine gi apá. I-a spus cá s-a pocáit in momentul in care avea foarte multe facturi restante. Acum tot strángánd gi nemaicumpárándu-gi nimic pentru el gi-a putut pláti toate datoriile una cáte una. „Hristos m-a fácut un om cinstit, a spus el, gi cu toate aceste datorii de plátit, nu pot oferi decát atát cát am dat. Trebuie sá má pun in ordine cu vecinii mei necredinciogi ca sá le arát ce mare schimbare poate face Dumnezeu in inima unui om ce a fost cándva nesincer." Wesley gi-a cerut scuze atunci acelui om gi 1-a rugat sá il ierte. 159

Vladimir Pustan

299. Darul din lacrimi In 1884 un tánár a murit, iar dupá funeralii párintii indoliati au decis sá facá céva care sá le aducá aminte de fiul lor. Cu aceastá hotáráre in miňte párintii s-au intálnit cu Charles Eliot, pre§edintele Universitátii Harvard. Eliot i-a primit in biroul sáu §i i-a intrebat ce vor sá facá. Cánd ei §i-au exprimat dorinta de a crea céva care sá aminteascá de báiatul lor, Eliot a spus: - Vá referiti la o bursá? - Ne gándeam mai degrabá la ceva mai substantial de atát, probabil o cládire, replicá femeia. Cu un ton autoritar Eliot le-a ráspuns cá un asemenea angajament implicá costuri enorme, costuri pe care crede cá cei doi nu le-ar putea sustine. Auzind opinia pre§edintelui universitátii cuplul a renuntat sá i§i mai argumenteze ideea. Urmátorul an, Eliot a aflat cá párintii s-au dus in altá parte §i au ridicat un loc memorial in valoare de 26 de milioane de dolari numit Universitatea Leland Stanford Junior, cunoscutá azi ca Universitatea Stanford, una dintre cele mai mari din lume.

300. Máretie

bunátate

Alexis de Tocqueville a observat foarte bine, incá de la inceputurile natiunii americane: „America este máreatá pentru cá este buná. Dacá America va continua sá fie buná, va fi §i mai máreatá."

301. Murind in timpul slujbei Intr-o dimineatá pastorul 1-a observat pe Alex holbándu-se la placa memorialá atárnatá pe un perete al 160

Ilustratii pentru predici

bisericii. Báiatul de 7 ani, se uita insistent la plácá a§a cá pástorul s-a a§ezat lángá el: - Buná dimineata, Alex! - Buná dimineata, domnule pastor, ráspunse copilul, cu privirea incá la plácá. Pastore, ce este asta? - Ei bine, fiule, ace§tia šunt toti oamenii care au murit in slujba Domnului. Sobru §i foarte series báiatul se uitá in continuare la plácá, apoi intrebá cu o voce scázutá: - La care slujbá, la cea de la 9 sau cea de la 10.30?

302. Rázbunarea ingerului Un bárbat era atát de pasionat de golf incát i§i neglija locul de muncá pentru el, mintind frecvent cá este bolnav, doar ca sá rámáná acasá §i sá mai joace o partidá. Intr-o dimineatá, dupá ce a sunat ca de obicei la birou, in timp ce se indrepta spre terenul de golf, un inger i-a apárut inainte. Acesta era decis sá-i dea o lectie §i 1-a avertizat. - Dacá joci astázi golf, vei fi pedepsit! apoi a dispárut. - Nu, a ráspuns omul, fac asta de ani de zile §i n-am fost niciodatá prins. N-o sá fiu pedepsit nici azi. Bárbatul a inceput sá joace. Din prima loviturá mingea s-a dus 200 de metri in loc de 100 cát dádea de obicei. §i norocul lui continua. Lovituri lungi direct in gáuri, un joc perfect. Tot ce incerca ii ie§ea. Bárbatul parcá plutea. Cá§tigase acest joc cu 30 de lovituri mai putine decát o fácea de obicei. Abia a§tepta sá ajungá la birou sá le povesteascá de asta! Dintr-o datá insá a realizat céva, iar fata i s-a stins de tristete. Nu le putea spune. Nu putea spune nimánui. Atunci ingerul a zámbit.

161

Vladimir Pustan

303. Marina perfectá Dr. Roy Gustafon a ilustrat foarte expresiv conceptul de justificare. Se spune cá un om §i-a pus Rolls-Royceul pe un vapor §i a piecat intr-o cálátorie pe continentul european. In timp ce cálátorea prin Europa ceva s-a intamplat cu motorul ma§inii. I-a sunat pe cei de la RollsRoyce din Anglia §i le-a spus cá ma§ina are o problems. Cei de la firma englezeascá au trimis un mecanic care, dupá ce a reparat ma§ina, a zburat inapoi in Anglia lásándu-1 pe acest domn sa-§i continue vacanta. Omul era ingrijorat „cát má va costa?". A§a cá, intors in Anglia, a trimis o scrisoare celor de la firma auto intrebánd cát datoreazá pentru reparatie. A primit o scrisoare cu urmátorul ráspuns: „Domnule, nu existá nicáieri in dosarele noastre inregistratá vreo defectiune apárutá la vreo ma§iná Rolls-Royce."

304. 5 centi 1

Un om státea odatá in fata judecátorului care ii oferea §ansa de a alege intre 90 de zile de inchisoare §i o cautiune de 100 de dolari. Omul nu avea ace§ti bani, mai ales cá acasá il a§tepta o sotie invalidá §i 5 copii de hránit. Situatia lui i-a induio§at pe cei prezenti care au pus máná de la máná pentru a-i pláti cautiunea. Chiar dacá nu-1 plácea pe inculpat judecátorul insu§i a contribuit la aceastá šumá. S-au stráns 99.95 de dolari. Mai lipseau doar 5 centi, dar judecátorul a spus cá trebuie plátitá intreaga šumá pentru ca omul sá fie liber. Amárát, condamnatul iese din boxa acuzatilor i§i bagá mana adánc in buzunare...§i gáse§te o monedá. Entuziasmat strigá: - Šunt liber, šunt liber! In mintea lui ce 1-a salvat? Cei 99.95 de dolari sau cei 5 centi? / 162

Ilustratii pentru predici

305. Recuno§tinta John Wesley avea aproape 21 de ani cánd s-a inscris la Universitatea Oxford. Degi provenea dintr-o familie cregtiná, fiind binecuvántat cu o miňte ascutitá gi un fizic plácut, ín acele zile era incá putin ráutácios gi snob. íntr-o noapte insá, céva i-a migcat inima. Vorbind cu un portar, a observat cá acesta, degi in afará de un cojoc nu mai avea nimic, nici mácar un pat in care sá se intindá, era plin de bucuria lui Dumnezeu. Wesley fusese sarcastic in discutia cu portarul, gicanándu-1 pe om cu intrebári de genul: - §i, pentru ce Ii mai multumegti tu Domnului? Portarul i-a ráspuns zámbind, plin de blándete gi de bucurie: - íi multumesc pentru ceea ce šunt, pentru cá mi-a dat viatá gi o inimá sá Í1 iubesc, iar peste toate mi-a dat o dorintá constantá de a-L sluji! Profund migcat, Wesley a recunoscut cá acest om a inteles adevárata stare de multumire. Multi ani mai tárziu, in 1791, la vársta de 88 de ani, John Wesley era pe patul de moarte, cu lectia multumirii invátatá. In ciuda stárii grave de sáná ta te, el a inceput sá cánte „II laud pe Creatorul meu cát timp am suflare."

306. Artist

credincios

John Bacon, eminentul sculptor englez al secolului al XVIIIl-lea, a spus pe patul de moarte: „Ce am fost ca artist a contat doar cát timp am tráit, ce sunt in Hristos va conta pentru vegnicie."

163

Vladimir Pustan

307. Viata viitoare cu Isus Í

Fizicianul gi chimistul Michael Faraday (1791-1867) a fost intrebat: - Ti-ai pus vreodatá intrebarea ce vei face in viata viitoare? Faraday a ezitat pentru cáteva secunde, apoi a ráspuns: - Voi fi cu Isus, gi asta este suficient!

308. Bucuria ce o sa vina Teologul scotian Samuel Rutherford a oferit o extraordinará márturie inainte sá moará: „Ochii mei II vor vedea pe Mántuitor. El m-a iertat, m-a iubit gi m-a spálat, oferindu-mi o bucurie nespusá gi o glorie depliná."

309. Sotia lui Calvin »

In ziua mortii sotiei sale, John Calvin a fost impresionat de linigtea pe care aceasta o afiga. Dintr-o data ea a inceput sá exclame astfel incát toti cei prezenti sá poatá gti cá spiritul ei urmeazá sá se řidiče departe de aceastá lume: „O, glorioasá inviere! O, tatá al lui Avraam gi al tuturor tatilor, toti credinciogii de atátea veacuri au crezut in Tine gi nu a fost in zadar. Imi pun gi eu acum toatá increderea in Tine!" Aceastá sperantá era mai mult strigatá decát vorbitá. Cuvintele nu fuseserá invátate de undeva, ci veneau din ea. „O orá mai tárziu ea nu mai putea vorbi, insá fata ii exprima aceleagi stáři de mai devreme", spunea John. „I-am spus cáteva cuvinte despre harul lui Hristos, speranta vietii vegnice, cásnicia noastrá gi plecarea ei iminentá. Apoi m-am rugat. Dupá cáteva momente de linigte a adormit pentru totdeauna." 164

Ilustratii pentru predict

310. Atát de mult de fácut Ultimele zile ale omului de stat §i liderului colonial britanic Cecil Rhodes au fost marcate de grave dezamágiri. A murit din cauza unui atac de cord intr-un moment in care era acuzat §i discreditat datoritá únor másuri politice neintelepte. Lewis Mitchel, cel ce 1-a insotit in Africa de Sud §i care a locuit impreuná cu el, 1-a auzit murmuránd pe patul de moarte: „Atát de putin fácut §i atát de mult de fácut."

311. Mai viu decát šunt acum „Intr-o zi", obi§nuia Moody sá spuná, „vei čiti in ziar cá D.L.Moody din estul Northfield-ului e mort. Sá nu crezi un cuvánt din ce scrie acolo! In acel moment voi fi mai viu decát šunt acum!"

312. Epitaful glorios Cu cinci ani inainte sá plece la Domnul, Moody spunea: „Dacá pe mormántul meu ar scrie: „Moody a fácut tot ce a putut!", ar fi un epitaf frumos." Pe piatra lui funerará insá stá scris §i mai frumos: 1 Ioan 2:17 „Cine face voia lui Dumnezeu ramane in veac."

313. Oameni rari ín cer Un cuplu tánár a fost chemat in ceruri inainte sá se poatá cásátori. Dezámagit, mirele il ia deoparte pe sfántul Petru §i il intreabá dacá este posibil sá se cásátoreascá cu logodnica lui in Rai. 165

Vladimir Pustan

- Mi-e teamá cá va trebui sá a§tepti, ráspunse sfántul Petru. A§teaptá 5 ani §i dacá tot mai vrei, te vei cásátori. Dupá 5 ani de a§teptare, cuplul se prezintá in fata sfántului Petru cu aceea§i dorintá. - Imi pare ráu, dar trebuie sá mai a§teptati incá 5 ani, . spuse sfántul Petru. Dupá incá 5 ani, sfántul Petru hotárá§te cá se pot cásátori. Nunta a fost foarte frumoasá §i cuplul foarte fericit... la inceput. Curánd insá §i-au/dat seama cá au fácut o gre§ealá §i cá trebuie sá di vorteze. Se due iar la sfántul Petru §i ii cer sá-i divorteze. - Poftim? intreabá sfántul Petru. Am a§teptat 10 ani páná sá vá gásesc un pastor, iar acum vreti un avocat?

314. Potéci

Cale

Un misionář s-a pierdut prin jungla africaná. Nu a putut gási nicio indrumare, niciun semn pe cale. Ajunge in cele din urmá intr-un mic sátuc §i ii roagá pe bá§tina§i sá il scoatá din junglá. Un bá§tina§ se oferá sá il ajute, se ridicá in picioare §i se indreaptá spre tufi§. Misionarul il urmeazá. Pentru mai bine de o orá cei doi eutreierá pádurea §i paji§tile. íngrijorat misionarul intreabá: - E§ti sigur cá aceasta este calea? Nu vád nicio potecá. Africanul chicotegte §i ráspunde peste umár: - In locurile astea nu existá potéci. Eu šunt calea.

315. Minciunile unei statui Statuia lui John Harvard contine 3 minciuni. Prima: sculptorul nu a putut gási o picturá clará care sá-1 reprezinte 166

Ilustratii pentru predici

pentru a o folosi ca model a§a cá a ales o picturá a unui om respectabil din vremea aceea pentru a face sculptura. A doua minciuná: John Harvard nu este fondatorul universitátii. A contribuit doar cu o suma consistentá. A treia: data de la baza statuii nu reprezintá anul mortii lui John Harvard cum se presupunea, ci anul in care a donat biblioteca §i jumátate din averea sa Colegiului. Ironia acestor minciuni este cá pe piedestalul statuii este emblema universitátii Harvard §i sloganul Veritas (Adevár).

316. O afacere sigurá Pentru a aráta cát de singuri šunt oamenii, Charles Swindoll a publicat intr-un ziar urmátorul anunt „Te voi asculta timp de 30 de minute pentru 5 dolari." Swindoll a spus: „Suná ca o glumá, nu? Dar anuntul a fost serios. A sunat cineva? Fiti siguri. 10 páná la 20 de apeluri pe zi."

317. Bucuria prezentá Autoarea Patsy Clairmont se afla in avion, lángá un tánár. „Observasem cá mi se adresase cu „Doamná" ceea ce m-a mirat. La inceput am crezut cá má vede bátráná, apoi m-am gándit cá se poate sá fi crescut undeva in sudul tárii unde copiii incá šunt invátati bunele maniere, ori este militar. Ultima ipotezá mi s-a párut cea mai plauzibilá a§a cá 1-am intrebat: - E§ti cumva militar? - Da, doamná. - Ce grád? - Infanterist, doamná. - De unde vii, soldát? 167

Vladimir Pustan

- Dirt Operatiunea Furtuna in de§ert. - Nu mai spune. De cánd e§ti piecat? am intrebat. - De un an §i jumatate §i acum sunt in drum spre casá. Familia má a§teapta la aeroport. - Probabil te-ai gándit des la momentul cánd te vei intoarce acasá, am continuat. - Ah, nu, doamná, spuse tánárul. Am hotárát sá nu ne gándim la céva ce s-ar putea sá nu se intámple niciodatá, ci sá ne bucurám de ce avem in prezent. Exact de momentul in care šuntem."

318. Cáinele credincios Un om al cárui cáine a murit intr-un incendiu forestier, explica indurerat cum s-a intámplat. Pentru cá muncea mult afará, lua adesea cáinele cu el. In dimineata in care plecase, a dat cáinelui comanda sá a§tepte lángá castronul lui cu máncare páná se va intoarce. Insá, in timpul cát stápánul era piecat in pádure, a izbucnit un foc care a ajuns páná lángá cáine. Prietenul credincios §tia insá cá i se ceruse sá nu se mi§te de acolo, §i nu a plecat. Focul a inconjurat cáinele §i in cele din urmá a fácut sá piará un prieten adevárat. Cu lacrimi in ochi, stápánul cáinelui spunea: „Totdeauna am avut grijá ce ii cer sá facá pentru cá §tiam sigur cá va face."

319. Bátránete J frumoasá Un cuplu cásátorit de 50 de ani: - Lucrurile s-au schimbat, spune ea. Obi§nuiai sá stai mai aproape de mine. - Pái, pot remedia asta, §i spunánd asta se apropie de ea pe canapea. 168

Ilustratii pentru predici

§i obi§nuiai sá má tii stráns in brate. Luánd-o in brate o intreabá: Ce spui de asta? Iti amintegti cum obi§nuiai sá má sáruti pe gát §i sá-mi mu§ti u§or lobul urechii? El sare in picioare §i iese din camerá. Unde te duci? Má intorc imediat, spune el, má due sá-mi iau protéza.

320. Tine cont de avertismente i

Un licean impreuná cu prietena lui vroiau sá inoate la miezul noptii. Vecinii de la parter aveau o pisciná §i liceanul §tia asta. A§a cá, au escaladat gardul §i fárá sá tiná cont de avertismentele din jur „Trecerea interzisá" §i „Accesul interzis" au plonjat in apá. In momentul in care a atins platforma piscinei, fata a tipat, dar era deja prea tárziu. Era doar un metru de apá in pisciná. Báiatul §i-a rupt gátul. Nu s-a gándit cá semnele de pe gard il puteau proteja.

321. Pádurarul regelui ín anul 1210, regelui John al Angliei i-a venit o idee. Timp de multi ani, Pádurea Regalá fusese la dispozitia tuturor celor care pláteau taxa de folosire. Plátind aceastá taxá coroanei, nobilii §i oamenii de rand in aceea§i másurá, puteau sá váneze, sá pescuiascá, sá profite de proprietatea regalá. Regele care urmárea controlarea reducerii acestor resurse §i cre§terea veniturilor imperiului (pentru a putea finanta rázboiul cu Franta) a decis sá máreascá taxa de folosire a Pádurii Regale §i sá restrángá folosirea acesteia numai la clasele superioare. Pentru executarea deeretului, regele 1-a 169

Vladimir Pustan

numit pe Thomas Mulberry pádurar regal. Nu dupá mult timp Thomas §i-a dat seama cá avea o problema: regele preconizase un anumit venit lunar, insá clasele superioare nu reprezentau suficienti clienti ca sá aducá veniturile estimate. Pentru a reu§i sá se incadreze in bugetui Coroanei, Thomas a decis sá ingáduie folosirea pádurii de cátre táranii locali contra unei taxe mai mici de folosire. Aceastá másurá ar fi tinut cuferele coroanei pline §i in acela§i timp pádurea era folositá de clasele superioare §i de cátre un numár relativ mic de tárani. Dupá 6 luni, Thomas a fost chemat de rege ca sá raporteze: - Deci, pádurarule regal, planul meu functioneazá a§a cum ne a§teptam? a intrebat regele. - Da, Inaltimea voastrá, a ráspuns Thomas. Veniturile sunt a§a cum ne a§teptam. Regele era acum multumit. - A fost o micá problemá pe care insá am reu§it sá o remediez, a adáugat Thomas. Thomas a povestit cum pentru cá nu existau suficienti nobili care sá aducá veniturile scontate, el a ingáduit folosirea pádurii de cátre tárani pentru o taxá mai micá. Regele a ascultat interesat, rostind ocazional un „Aha" sau „Inteleg". ín dimineata urmátoare, Thomas era spánzurat pentru trádare.

322. Instructiuni doar citite J

Imaginati-vá cá lucrati pentru o companie al cárei pre§edinte a hotárát sá cálátoreascá §i sá petreacá o perioadá mai lungá in afara tárii. Vá cheamá §i vá spune, dumneavoastrá §i altor persoane de incredere din companie: - Eu voi pleca, dar in timpul in care šunt plecat incredintez conducerea companiei in máinile voastre. Vá voi 170

Ilustratii pentru predici

scrie regulat §i vá voi da instructiuni cu privire la ce trebuie fácut pána má íntorc. Toatá lumea e de acord, pre§edintele pleacá pentru cátiva ani, perioadá in care le scrie des celor ráma§i, comunicándu-§i a§teptárile §i ingrijorárile. Intr-un final se intoarce. Chiar inainte de a intra in companie i§i dá seama cá totul e in maře dezordine: buruieni crescute printre straturile de flori, ferestre spartě, receptionerul motáie la birou, din cáteva incáperi se aude zgomotos muzicá, doi-trei oameni se joacá in camera din spate. In loc de profit, compania a suferit pierderi mari. Neintárziat pre§edintele ii strange pe toti §i ii intreabá: Ce s-a intámplat? Nu mi-ati primit scrisorile? - Ba, sigur cá da. Am primit toate scrisorile, le-am §i adunat intr-un dosar, unii dintre noi le-am memorat. Mai mult decát atát, in fiecare duminicá ne adunám §i studiem scrisorile. Šunt grozave. §i ce ati fácut cu instructiunile mele? Ce sá facem? Nimic, dar le-am citit pe fiecare in parte.

323. Secretara de§teaptá Bette Nesmith lucra ca §i secretará la banca din Dallas. Pentru cá se confrunta deseori cu gre§eli de tehnoredactare, s-a gándit la o metodá simplá de corectare a acestora. Avánd putiná experientá in artá §i §tiind cá arti§tii care pictau in ulei, i§i pictau efectiv gre§elile, s-a gándit cá asta ar putea functiona §i pentru ea. A§a cá a inventat un lichid cu care sá-§i picteze gre§elile de tastare. Nu dupá mult timp, toate secretarele din cládire foloseau lichidul pe care ea 1-a numit „Fárá gre§ealá". A incercat sá vándá ideea produsului mai multor companii (inclusiv IBM), dar a fost refuzatá. Cu toate acestea, secretarelor le plácea noul produs, a§a cá bucátária lui Bette Nesmith a devenit primul ei laborator. A inceput 171

Vladimir Pustan

sá vándá produsul de una singurá. Cánd Bette §i-a vándut intreprinderea, micile sticlute albe aduceau un profit de 3,5 milioane de dolari anual, iar compania valora 38 de milioane de dolari. Cumpárátorul intreprinderii a fost Gilette, pe o šumá de 47.5 milioane de dolari.

324. In sfar§it Acasa! Marele evanghelist George Whitefield le povestea unor prieteni dificultátile pe care le intámpina propováduind credinta. Le spunea cá e obosit de greutáti §i cá era bucuros cá munca lui se va sfar§i in curánd §i cá va párási aceastá lume pentru a fi cu Hristos. Ceilalti au admis cá §i pe ei ii incearcá acelea§i sentimente, mai putin unul, Domnul Tennant. Observánd asta, Whitefield 1-a bátut pe genunchi §i i-a spus: - Frate Tennant, e§ti cel mai in várstá dintre noi, nu te bucuri la gándul cá in curánd vei fi chemat Acasá? - Nu am nicio legáturá cu moartea. Treaba mea este sá tráiesc cát de mult pot, a§a cum pot §i sá-L servesc pe Dumnezeu cát de bine pot, páná in momentul in care El hotárá§te cá e timpul sá má cheme Acasá.

325. Oportunitate ratatá ín 1269 Kublai Khan il ruga pe Papá sá-i trimitá 100 de intelepti din religia cre§tiná pentru a se boteza el, liderii §i baronii de sub tutela sa precum §i intregul popor mongol. - Vom fi mai multi cre§tini aici, decát sunteti voi acolo impártiti. Mongolii erau atunci in cáutarea unei religii. Putea sá se intámple a§a cum spusese Kublai - cea mai mare mi§care 172

Ilustratii pentru predici

religioasá din istorie - cuprinzánd intreaga Asie. Ce s-a intámplat de fapt? Papa Grigore X a ráspuns acestei cereri prin trimiterea a doi cálugári dominicani. Ace§tia au ajuns páná in Armenia, dar nu au mai putut continua drumul §i s-au intors acasá. A§a a fost ratatá cea mai maře ocazie misionará din istoria bisericii...

326. Pesimistul §i optimistul Psihologul Martin Segilman de la Universitatea din Pennsylvania a sfátuit compania de asigurári MedLife sá angajeze un grup de oameni cu un grad ridicat de optimism, chiar dacá au cázut testele de aptitudini. Pesimistul are tendinta de a traduce respingerea cumpárátorului astfel: „Am gre§it. Šunt un ratat. Niciodatá nu voi mai vinde." Optimistul va spune „Am folosit o metodá gre§itá" sau „Cumpárátorul era intr-o stare proastá". Blamánd situatia ce a dus la e§ec §i nu pe ei in§i§i, optimi§tii šunt mai motivati sá dea §i al doilea telefon.

327. Allah nu conduce mamini ín Wall Street Journal scria: „Iranul are cei mai imprudenti §oferi din Orientul Mijlociu. Este o tará de fatalisti care cred cá toate accidentele au fost predestinate de Allah. Astfel, siguranta pe autostrázi se aflá in máini mult mai inalte §i nu depinde de atentia §oferilor. Judecánd dupá rata accidentelor rutiere care se petrec in Iran s-ar zice cá e vorba de un dumnezeu foarte rázbunátor."

173

Vladimir Pustan

328. Nu judecati o carte dupá coperte Bonnie Gadient era profesoará de 13 ani cánd s-a hotárát sá cálátoreascá de-a lungul §i de-a latul Americii ca sá vada cu ochii ei locurile despre care le vorbea elevilor. A pornit la drum singurá, cu o camionetá. Intr-una din zile, la o orá de várf, undeva in apropiere de Sacramento ma§ina i s-a defectat. In ciuda faptului cá bloca circulatia, nimeni nu s-a oferit sá o ajute. Bonnie a inceput sá se roage: „Doamne, te rog, trimite-mi un inger...preferabil unui priceput la mecanicá!" N-au trecut nici 4 minute, páná cánd un motociclist masiv, pletos §i tatuat a oprit lángá ea. Foarte sigur pe sine s-a dat jos §i fárá ca mácar sá se uite la Bonnie s-a apucat de lucru. Cu ajutorul unui camion, a tras ma§ina de pe carosabil, apoi s-a pus s-o repare. Profesoara privea uimitá §i derutatá, fárá sá scoatá un cuvánt. Dupá ce motociclistul §i-a terminat treaba, Bonnie §i-a fácut curaj §i i-a multumit. Bágánd de seamá surpriza ei, motociclistul a privit-o in ochi §i a mormáit: „Nu judecati o carte dupá coperti." Apoi i-a zámbit, a incálecat pe Harley, i-a fácut cu mána §i a accelerat dispáránd la fel de repede cum apáruse.

329. Egali in fata crucii La scurt timp dupá incheierea Rázboiului Civil, generalul Robert E. Lee a intrat intr-o bisericá din Washington §i in timpul slujbei de impártá§anie, a ingenuncheat lángá un bárbat de culoare. La urmá cineva 1-a intrebat: „Cum ai putut face asta?" Lee a ráspuns: „Prietene, sub cruce pámántul este acela§i."

174

Ilustratii pentru predici

330. Calcule de unui singur Prin anul 1950, un avion militar american, cu 6 persoane la bord (pilotul §i 5 membri ai echipajului), a fost prins intr-o furtuná violentá, pe cánd survola Alaska. Pilotul a contactat baza aerianá care 1-a atentionat cá se abátuse cu cáteva suté de mile de la rutá §i i-a dat coordonatele corecte. Pilotul insá s-a incápátánat sá rámáná pe coordonatele calculate de el, gándindu-se cá nu puteau fi foarte gre§ite. ín cele din urmá carburantul a scázut la limitá §i cei §ase au hotárát sá abandoneze aparatul de zboř. S-au para§utat la o temperaturá de -56,67C, pe un vánt care sufla cu 50 m/h §i páná la sol au inghetat cu totii. Datoritá incápátánárii pilotului, intreg echipajul §i-a pierdut viata.

331. Mándria ce ucide „Acest taur m-a ucis." au fost ultimele cuvinte rostite de Jose Cubero, unui dintre cei mai stráluciti matadoři ai Spaniei, inainte sá-§i piardá con§tiinta §i sá moará. La numai 21 de ani cunoscuse deja o carierá spectaculoasá. La corida din 1958 insá a fácut o gre§ealá fatalá: dupá ce a mai implántat o datá sabia in taurul ce sángera abundent, vázánd animalul prábu§it a socotit lupta incheiatá §i s-a intors spre public pentru a-§i primi ovatiile. Dar taurul nu murise íncá §i dintr-o mi§care rapidá, s-a ridicat in picioare §i 1-a impuns pe matador, perforándu-i inima. Tocmai cánd credem cá am cá§tigat lupta §i ne intoarcem spre multime pentru a ne primi onorurile, mándria ne love§te pe la spate. Niciodatá nu considera mándria moartá inaintea ta.

175

Vladimir Pustan

332. Ce e important Deasupra celor trei arcade de la intrarea in Catedrala din Milano se gásesc trei inscriptii. Prima, sub o frumoasá cununá de roze, spune: „Orice plácere este trecátoare." A doua, sub o cruce, aminte§te: „Orice necaz este trecátor." A treia, in dreptul arcadei centrále, intáre§te: „Numai ceea ce dureazá vesnic este important."

333. Tabloul neterminat In galeria de artá din Berlin se gáse§te o lucrare neterminata a pictorului Adolf Menzel (1815-1905). Menzel dorise sá-1 surprindá pe imparatul Frederick cel Mare discutánd cu cátiva dintre generalii sái. A inceput cu fundalul §i generalii, lásánd la urmá figura impáratului, pe care a schitat-o doar din creion. Artistul a murit insá mai inainte sá-§i termine tabloul. Multi cre§tini ajung la capátul vietii fárá sá fi apucat sá-L a§eze pe Hristos in locul care I se cuvine, locul central.

334. O slujbá mediocra Marele misionář in India, William Carey i§i fácea griji pentru fiul sáu, Felix. Tánárul, cre§tin devotat, promisese cá se va face misionář, dar datoritá cuno§tintelor sale de birmanezá, a fost solicitat sá meargá ambasador in Burma. Felix a acceptat incálcándu-§i astfel promisiunea. Carrey le-a cerut fratilor sá se roage pentru el: „Rugati-vá pentru Felix. A devenit un ambasador al guvernului britanic cánd ar fi trebuit sá fie un ambasador al Impáratului Impáratilor." 176

Ilustratii pentru predict

335. Cum ne cheltuim viata? J

Cineva a calculat modul in care este cheltuitá o viatá obi§nuitá de 70 de ani: Somn............. ..... 23 de ani....... ........ 32,9% Muncá................. 16 ani............ ........ 22,8% TV....................... 8 ani............... ....... 11,4% Máncat.......... ...... 6 ani............. ........ 8,6% Cálátorii............... 6 ani............. ........ 8,6% Timp liber.... ....... 4,5 ani.......... .........6,5% Boalá............. ..... 4 ani.............. ........ 5,7% ímbrácat....... ...... 2 ani............. .......... 2,8% Religie................ 0,5 ani............ ....... 0,7% Total.............. .... 70 ani............. ....... 100%

336. Uleiul risipit íntr-un far, pe un tárm neguros, veghea un om care primea lunar o anumitá cantitate de ulei calculatá astfel incát sá poatá tine lumina aprinsá in fiecare noapte. íntr-o zi, o femeie i-a cerut omului putin ulei pentru a le face cald copiilor. íntr-o altá zi un fermier 1-a rugat pentru lampa la care citea fiul sáu. Un altul a avut nevoie pentru motor. Pázitorul farului a vázut in toate acestea nevoi serioase §i a dat fiecáruia cát a cerut. ín ultima zi a lunii, rezervorul era gol, iar farul inecat in bezná. ín acea noapte trei nave s-au izbit de stánci §i peste o sutá de vieti omene§ti s-au pierdut. Cánd au venit reprezentantu guvemului pentru investigate, omul le-a explicat ce fácuse §i de ce. Oficialii i-au ráspuns táios: „Ti s-a cerut sá faci un singur lucru: sá tii lumina aprinsá in far. Orice altceva cádea pe locul doi. Nu ai nicio scuzá." 177

Vladimir Pustan

337. Marunti^urile care ucid In cartea sa „Chipuri feminine", Clovis Chappel poveste§te cá atunci cánd cetatea rornana Pompei a fost excavata, s-a descoperit trupul unei femei, mumificat de cenu§ile vulcanice ale Vezuviului. Pozitia sa indica o poveste tragicá: picioarele erau indreptate spre portile cetátii, insá bratele §i degetele se intindeau spre ceva dinapoia ei. Comoara la care vroia sá ajungá era un sáculet cu perle. Chappel noteazá: ,,De§i cu moartea pe urmele ei §i viata care ii fácea semne din afara portilor ora§ului, n-a putut sá se rupá de sub vraja lor...Eruptia Vezuviului nu a fácut-o sá iubeascá perlete mai mult decát viata, ci numai a incremenit-o ín aceastá atitudine de lácomie."

338. Bani fárá valoare Se spune cá la bordul Titanicului s-au imbarcat 11 milionáři. A.H. Peuchen a lásat ín cabina sa bani, cecuri §i bijuterii in valoare de 300 de mii de dolari. „ín momentele acelea banii nu insemnau nimic. Am luat in schimb trei portocale."

339. ínceput greu, sfár§it glorios Wilma Rudolph nu a avut parte de un start foarte bun in viatá. Un atac de poliomielitá a lásat-o irtfirmá: piciorul stáng i se rásucea spre interior, astfel cá Wilma a fost nevoitá sá poarte proteze. Dupá 7 ani de terapie dureroasá, a reu§it sá meargá fárá dispozitivní medical. La vársta de 12 ani a incercat sá fie admisá intr-o echipá de baschet, insá nu a reu§it. Dupá ce a fost respinsá, a ínceput sá se antreneze zi de 178

Ilustratii pentru predici

zi impreuná cu o altá fatá §i doi báieti. Anul urmátor a fost admisá in echipá. In timpul unui meči a fost remarcatá de un antrenor care i-a propus sá o antreneze pentru alergári. ínainte de a implini 14 ani Wilma ii depá§ea pe cei mai rapizi alergátori din Statele Unite. In 1956, Wilma a fost aleasá in echipa olimpicá, insá rezultatele obtinute nu au strálucit deloc. E§ecul a impulsionat-o sá munceascá mai mult pentru jocurile din 1960, de la Roma. Acolo Wilma a ca§tigat trei medalii de aur - cele mai multe castigate vreodatá de o femeie.

340. Totul prin muncá asiduá Platon a rescris prima frazá din renumita sa carte Republica de 9 ori inainte sá fie satisfácut. Cicero a exersat retorica timp de 30 de ani in fata prietenilor sái pentru a-§i desávár§i elocutiunea. Noah Webster a trudit 36 de ani la dictionarul sáu §i a traversal Atlanticul de douá ori pentru a strange material. Milton se trezea in fiecare dimineatá la ora 4.00 pentru ca astfel sá aibá timp indeajuns pentru scrierea Paradisului pierdut. Gibbon a lucrat 26 de ani la Declinul §i prábu§irea Imperiului Roman. Bryant §i-a rescris una din capodopere de 99 de ori inainte de a o publica, iar aceasta a ajuns un poem clasic.

341. Aproape de finish La 6 martie 1987, Ramon Coughlan, recordman mondial la cursa de 1500 m, alerga intr-o cursá de calificare la Campionatele Mondiale din Indianapolis. Cu douá tururi §i jumátate inainte de fini§, a cázut, dar imediat s-a ridicat §i cu mare efort a incercat sá-i ajungá din urmá pe cei ce acum trecuserá in frunte. Cu numai 20 m inainte de finig, 179

Vladimir Pustan

era in pozitia a treia, suficient pentru a se califica in finale. S-a uitat peste umár in partea stángá §i cum n-a vázut niciun concurent, a incetinit putin. Pe culoarul din partea dreaptá insá, un alt alergátor ataca in forta, §i 1-a depa§it pe Coughlan cu un metru inainte de fini§ eliminandu-l din finale. Efortul lui Coughlan de a reveni in cursá a fost anulat atunci cánd §i-a luat ochii de la linia de sosire. Este tentant sá o lásám mai moale atunci cánd lucrurile par favorabile. Insá nu vom incheia cu bine cursa cre§tiná decát dacá ne vom pástra ochii atintiti noastrá: Isus Hristos. / / la tinta /

342. Jurnalul perseverentei Din jurnalul lui John Wesley: „Duminicá, 5 mai, dimineata: am predicat la St. Anne. Mi. s-a spus sá nu mai revin vreodatá. Duminicá, 5 mai, dupá-amiaza: am predicat la St. John. Diaconii mi-au spus: „Ie§i §i sá nu te intorci." Duminicá, 12 mai, dimineata: am predicat la St. Jude. Nici acolo nu mai pot reveni. Duminicá, 19 mai, dupá-amiaza: am predicat pe strádá. Izgonit de pe strádá. Duminicá, 26 mai, dimineata: am predicat intr-o poianá. Izgonit din poianá: in timp ce predicam, un taur a fost despriponit asupra mea. Duminicá, 2 iunie, dimineata: am predicat la marginea ora§ului. Izgonit pe drumul cel maře. Duminicá, 2 iunie, dupá-amiaza: am predicat intr-o pá§une. Zece mii de oameni s-au stráns sá má asculte."

343. Perspective diferite Un om cálátorea cu ma§ina §i undeva, in fata lui, a observat un bátrán care státea rezemat de parapet §i privea 180

Ilustratii pentru predict

cum treceau ma§inile. Omul a oprit lángá bátrán §i a intrat ín vorbá cu el: „Eu unul nu a§ rezista sá tráiesc aici, departe de lume. Aici nu vezi nimic. Pácat cá nu poti cálátori ca mine. Eu sunt pe drum tot timpul." Mo§neagul s-a uitat la strain, apoi i-a ráspuns: „Eu unul nu prea vád diferenta dintre ceea ce fac eu §i ceea ce faci tu. Eu stau rezemat de gard §i privesc cum tree maminile pe lángá mine, iar dumneata stai ín ma§iná §i vezi cum „tree" gardurile pe lángá tine. E o chestiune de perspectivá."

344. Partea pliná a vietii Adoptá o perspectivá corectá. Cánd 1-au vázut pe Goliat, soldatii lui Israel s-au descurajat: „E a§a de maře cá n-o sá-1 putem ucide niciodatá!" David s-a uitat la acela§i uria§ §i §i-a spus: „E a§a de maře cá n-am cum sá nu-1 nimeresc." Astfel de lucruri se intámplá in fiecare zi. Un producátor de pantofi §i-a pus ín gánd sá-§i extindá piata de desfacere in Congo §i a trimis acolo doi agenti de vánzári. Unul dintre ei a telegrafiat: „§anse zero. Nimeni nu poartá pantofi." Celálalt a comunicat exuberant: „Potential uria§. Toatá lumea e descultá."

345. íncepe cu tine! Cánd Benjamin Franklin a dorit sá trezeascá interesul oamenilor din Philadelphia pentru iluminatul stradal, nu a cáutat sá-i convingá doar cu vorbe, ci a suspendat o lampá frumoasá chiar in dreptul casei sale; a pástrat-o curatá pentru ca lumina sá se reverse clar. In fiecare seará, la cáderea intunericului, o aprindea cu grijá. Oamenii care treceau pe-acolo vedeau cá lumina ii ajuta sá calce cu 181

Vladimir Pustan

bágare de seama pe pietrele alunecoase ce pavau strada. §i altii §i-au aprins lámpi in dreptul caselor lor, iar nu peste mult timp Philadelphia s-a convins de faptul cá iluminatul stradal era o necesitate. Cánd oamenii vor vedea pacea §i bucuria din viata ta in Hristos, i§i vor recunoa§te nevoia de El. Márturia ta personala poate fi exact ceea ce a§teapta ceilalti!

346. Ai venit dupá mine Ea avea 18 ani, el 19 ani cánd s-au intálnit. S-au indrágostit §i la un an dupá aceea, s-au cásátorit. Au trecut 6 ani in care li s-au náscut trei copii. Intr-o zi, in bucátária pliná de vase murdare §i scutece de copii, ea a ajuns la concluzia cá nu mai poate suporta. §i-a dat jos §ortul §i a piecat. Uneori suna sá vadá ce fac copiii, iar atunci el ii spunea cát de mult o iube§te §i o ruga sá se intoarcá acasá. De fiecare datá ea refuza. La un moment dat sotului i-a venit o idee: a angajat un detectiv ca s-o gáseascá. Locuia intr-un hotel ieftin din altá localitate. Imediat ce a primit informatia, sotul §i-a fácut bagajele, a lásat copiii in grija únor vecini §i a pornit intr-acolo. A gásit hotelul §i a bátut la u§a camerei ei. Sotia i-a deschis §i dupá cáteva clipe de mirare, s-a aruncat plángánd in bratele lui. Pe drum spre casá el a intrebat-o de ce nu-i spunea unde este atunci cánd suna acasá, nu §tia cá o iubegte? Femeia i-a ráspuns: „Inainte, iubirea ta nu era decát cuvinte. Acum §tiu cá má iubesti pentru cá ai venit dupá mine."

347. N-ai ajuns incá acasá Dupá ce a slujit vřeme de 40 de ani in Africa, Henry C. Morrison s-a ímbolnávit §i a trebuit sá se intoarcá in 182

Ilustratii pentru predici

America. Cánd transatlanticul a sosit in port, o maře multime a inceput sá ovationeze un alt pasager aflat la bordul navei: Teddy Roosevelt tocmai se intorsese din safari Cople§it de obidá, Henry Morrison I-a zis lui Dumnezeu: „Eu am venit acasá dupá atátia ani de slujire §i nu e nimeni, nimeni care sá má intámpine." Atunci un glas i-a ráspuns: „Tu n-ai sosit incá acasá."

348. Judecátorul

tálharul

O bisericá prosperá din centrul ora§ului avea trei misiuni sub obláduirea ei. In prima duminicá a noului an toti membrii celor trei misiuni s-au stráns la bisericá centralá pentru a lua Sfánta Ciná. Bisericile-misiune, pozitionate in mahalalele ora§ului, numárau cáteva cazuri extraordinare de convertire: hoti, criminali §i a§a mai departe. Acum toti ingenuncheau pentru a se impártá§i din trupul §i sángele Domnului. íntr-o astfel de duminicá, pastorul a avut ocazia sá vadá cum un fost tálhar ingenunchea aláturi de judecátorul care il trimisese la inchisoare pentru §apte ani. Dupá ispá§irea pedepsei, tálharul se convertise §i devenise lucrátor cre§tin. Insá acum, ingenuncheati unul lángá altul, niciunul nu párea sá-§i fi dat seama de cine era persoana de aláturi. Pe drumul spre casá, judecátorul 1-a intrebat pe pastor dacá a bágat de seamá cine ingenunchease lángá el la Sfánta Ciná. - Da, dar am crezut cá dumneavoastrá nu 1-ati recunoscut. Cei doi au mai mers cáteva clipe in tácere, apoi judecátorul a spus: - Ce minune a harului! Pastorul a dat din cap afirmativ. - A§a e! Dar la cine vá referiti dumneavoastrá? - La convertirea fostului pu§cária§, bineinteles. - Dar eu nu má refeream la el, ci la mine. 183

Vladimir Pustan

- La dumneavoastrá? Cum a§a? - Pe fostul detinut nu 1-a costat prea mult sá se converteascá la ie§irea din inchisoare. Nu avea decát un trecut de delincvent in spate, iar primindu-L pe Isus ca Mantuitor a recunoscut cá exists sperantá §i salvare pentru el. Pe cánd eu, din fragedá copilárie am fost invátat sá fiu un gentleman, sá imi respect cuvántul, sá imi spun rugáciunile, sá merg la bisericá etc. Am studiat la Oxford, am obtinut toate diplomele, am fost primit in Bárou §i páná la urrna am devenit judecátor. Pastore, nimic altceva decát harul lui Dumnezeu nu ar fi putut sá má facá sá admit cá sunt un pácátos la fel ca acel tálhar. A fost nevoie de mai mult har ca sá imi infráng mándria §i stima de sine §i sá recunosc cá in ochii lui Dumnezeu nu eram cu nimic mai bun decát tálharul pe care Lam trimis la inchisoare.

349. Socoteala corectá Un om moare §i ajunge la poarta raiului unde il intámpiná Sf. Petru. Sf. Petru il pune in temá: „Ai nevoie de 100 de puncte ca sá intri pe poartá. Spune-mi ce fapte bune ai fácut §i pentru fiecare iti acord un anumit punctaj, in functie de cát de buná a fost. Cánd ajungi la 100 de puncte, poti sá intri in Impárátie." „50 de ani am avut o singurá nevastá §i nu am ín§elat-o niciodatá, nici mácar cu gándul." „Minunat, asta face 3 puncte." „3 puncte? ... Hmm. Ei bine, toatá viata am mers la bisericá §i am sustinut lucrarea prin zeciuialá §i implicare personalá." „Extraordinar! 1 punct!" „1 punct? Am mai infiintat o cantiná pentru sáraci §i am lucrat intr-un azil pentru veteranii fárá familie." „Fantastic! Taman suficient pentru 2 puncte." „Douá puncte!", izbucne§te omul. „Pái in ritmul asta, singura cale de a ajunge in cer este prin harul lui Dumnezeu!" Sf. Petru zambe§te: „100 de puncte! Pá§e§te ináuntru!" 184

Ilustratii pentru predict

350. Ordinea prioritátilor Vicepre§edintele unei companii de telegrafie pleacá intr-o cálátorie in sudul tárii. Aici aflá cá trebuie sá trimitá o telegramá la biroul central a§a cá incepe sá caute un oficiu de telegrafie. Afará este foarte frig. Abia a§teaptá sá gáseascá oficiul ca sá se incálzeascá putin cat timp va transmite telegrama. Gáse§te intr-un final cládirea, dar este surprins sá descopere cá ináuntru e la fel de frig ca §i afará. Un tánár lucreazá la telegraf, iar in sobá focul nici mácar nu pálpáie! Indignat omul intreabá: - Tinere de ce nu aprinzi focul ca sá fie cald aici? Surprins de critica adusá, tánárul se intoarce spre necunoscut §i ii ráspunde: - Ascultá domnule, dupá cum vezi šunt prea ocupat cu trimisul telegramelor, nu mai am timp sá aprind focul! Auzind ráspunsul omul i-o intoarce: - Eu šunt vicepre§edintele companiei la care e§ti angajat §i am nevoie sá imi trimiti o telegramá la biroul central, urgent! Vicepregedintele ia locul tánárului la masa de lucru §i scrie: „Domnule pre§edinte; concediazá imediat acest tánár!" íntre timp, tánárul operator páráse§te oficiul §i se intoarce dupá cáteva minute cu un brat maře de lemne. Le a§azá in sobá §i aprinde focul. In acest moment vicepre§edintele intreabá: - Tinere ai trimis telegrama? Auzindu-i noua intrebare tánárul ii ráspunde: - Ascultá domnule; dupá cum vezi šunt prea ocupat cu aprinderea focului, nu mai am timp sá trimit telegrama!

185

Vladimir Pustan

351. O echipá de constructor! O echipá de constructor! a demarat lucrárile la un drum pozitionat intr-o zoná ruralá. Pentru a pregáti terenul au inceput sá defreeze o portiune impáduritá. Cánd au ajuns in fata unuia dintre copaci au observat in el un cuib cu pui§ori care incá nu gtiau sá zboare. §eful echipei a marcat pomul §i a dat ordin sá nu fie táiat pána ce lucrárile se vor apropia. Dupá cáteva sáptámáni §eful de echipá s-a inters la locul cu pricina, s-a urcat intr-o macara §i a inspectat cuibul. Pui§orii nu mai erau. Cu sigur antá in acest rástimp invátaserá sá zboare. Copacul putea fi táiat. In timp ce pomul cádea la pámánt, cuibul s-a desprins dintre crengi, iar materialele folosite de pásári pentru a-1 construi s-au imprá§tiat. Toti au fost surpringi sá vadá cá pentru confectionarea cuibului fusese intrebuintatá o bucatá de pánzá pe care seria: „Dumnezeu poartá de grijá!" Aceastá veste buná este valabilá §i pentru noi: Dumnezeul care poartá de grijá pásárilor de pe cer, este acela§i care Se indurá de tine §i de mine. Nu este nicio povará pe care El sá n-o poatá purta; nu este nicio vale prin care El sá nu poatá trece cu noi. De aceea nu-ti pierde inima. Oricáte probléme §i-ar pune amprenta pe omul nostru de afará, in omul nostru dináuntru sá ne intárim in fiecare zi. Prive§te viitorul cu ineredere; concentreazá-te la lucrárile din prezent §i nu uita cá „Dumnezeu iti poartá de grijá!"

352. Paradoxurile lui Dumnezeu El a venit la ai Sái §i ai Sái nu L-au primit. Cel sus pus §i cel slávit a devenit intruchiparea 186

Ilustratii pentru predici

umilintei §i simplitátii. Cel bogat devine cel sárac cel sárac poate deveni cel bogat. Intr-un pámánt uscat a devenit o vitá de vie pliná de roade. A máncat la masá cu pácáto§ii pentru ca ei sá nu mai zacá in pácat. A flámánzit 40 de zile in pustiu, dar noi putem mánca din Páinea Vietii. Ne-a invátat sá ne iubim du§manii §i sá facem bine celor ce ne fac ráu. S-a golit pe Sine pentru a ne umple pe noi. Marii conducátori ai lumii s-au luptat cu arme §i armate imense ca sá cucereascá lumea §i n-au reu§it, iar El, doar cu puterea cuvántului, a cucerit intreaga lume. Leul a devenit Miel pentru ca oaia sá deviná pástor. Inima Lui a fost distrusá pentru ca alte inimi sá poate fi refácute. Noi venim in lume sá tráim, El a venit sá moará. Cel fárá pácat a fost numit mincinos, betiv, lacom §i blasfemiator de cei vinovati de pácat. Domnul Domnilor a devenit un neinsemnat slujitor pentru a rezolva problema lumii intregi. A fost respins pentru ca noi sá primim acceptarea. A fost condamnat pentru ca noi sá fim iertati. A fost judecat pentru ca noi sá nu mai fim judecati. A murit nevinovat pentru ca cei pácáto§i sá poatá fi declarati fárá viná. Strángánd pentru viatá murim; prin moarte gásim viata. Glorie Mielului! paradoxul cel mai maře al lui Dumnezeu.

187

Vladimir Pustan

353. Cánd S-a náscut Isus? Cánd S-a náscut Isus? Nu, nu pe 25 decembrie. Cre§tinii au adoptat aceastá datá abia in anul 336 d.Hr. Hristos S-a náscut cum spune Biblia „cánd pástorii i§i pázeau turmele noaptea." Cu alte cuvinte asta se intámpla primávara. §i nu, nu S-a náscut in anul 1. Biblia ne spune doar cá Pruncul S-a náscut in timpul lui Irod, marele conducátor al Palestine!, iar Irod a murit in anul 4 d.Hr. A§adar Isus nu ar fi trebuit sá Se nascá prea departe de acest an. Blamati-1 pe Dionisius Exigus pentru aceste date. El a impártit pentru prima datá istoria in forma cunoscutá azi i. Hr. §i d. Hr. §i a ales o datá gregitá.

354. De ce fel de oameni ai nevoie? Lumea are nevoie de oameni care: Nu pot fi cumpárati. Cuvintele lor sunt legámánt. Pun demnitatea mai presus de bunástare. Posedá opinii §i vointá. Sunt dispu§i la autodepá§ire. Nu ezitá sá fructifice ocaziile. Nu-§i pierd individualitatea in multime. Rámán one§ti in lucrurile mici ca §i in lucrurile mari. Nu fac niciun fel de compromis. Nu-§i limiteazá ambitiile la propriile lor dorinte egoiste. Nu spun niciodatá „Pentru cá toatá lumea face a§a". Sunt sinceri cu prietenii lor §i atunci cánd le spun céva de bine sau de ráu, in buná dispozitie sau in tensiune. Nu cred cá subtilitatea, viclenia §i insensibilitatea šunt calitátile ce due spre succes. 188

Ilustratii pentru predict

Nu le e rugine sau fricá sá declare adevárul chiar §i atunci cánd nu este recunoscut de majoritate. §tiu sá spuná: „Nu" cu delicatete, cánd toti ceilalti spun „Da".

355. ín cuptor Dumnezeu ingáduie sá trecem prin situatii critice al cáror scop principal este testarea credintei. Nu trebuie sá cedám in disperare. La fel ca Iona in buřta balenei, cánd šuntem neputincio§i ne punem íncrederea in Domnul, ne incredem total in El. James H. scria: „Ce poti face cánd e§ti epuizat fizic? Nimic! In slábiciune cazi pe umárul unei persoane iubite §i te odihne§ti páná ce puterile iti revin. La fel §i in nenorocire. Mesajul Domnului pentru noi este: „Fiti tari §tiind cá Eu šunt Domnul." (Ps. 46:10)

356. Impreuná slujitori Cánd F.B.Meyer pástorea Bisericá Cre§tiná din Londra, Charles Spurgeon predica la Bisericá Metropolitaná, iar G. Campbell Morgan la Čapěla Westminster. Mayer spunea: „Rezultatul slujirii mele este ráspunsul la rugáciunile ináltate pentru bisericá pe care o pástoresc. Dumnezeu má binecuvánteazá, El imi umple biserica, El face trezirea ín vietile credincio§ilor. ími plac binecuvántárile §i a§a cum m-am rugat pentru fratele meu Spurgeon sá fie binecuvántat, m-am rugat §i pentru celálalt frate mai maře Campbell, ca Domnul sá-1 intáreascá. $tiu cá Domnul le va da lor peste másurá de mult, iar ceea ce dá pe afará din paharele lor imi va reveni mie §i šunt multumit." 189

Vladimir Pustan

357. Sá mergem §i sá propováduim Mai presus de orice nu trebuie sá ne amagirn cá porunca Noului Testament de a evangheliza n-ar fi pentru intreaga bisericá. Evanghelizarea realizatá de fiecare in parte este arátatá in Fapte 8:3, cánd marea persecute a bisericii i-a imprá§tiat pe credincio§i. Toatá biserica, cu exceptia apostolilor din regiunea ludeii §i Samariei, predica Cuvántul. Trist este faptul cá unele biserici au prins mai bine decát al tele. Prea des lásám ca altii sá ii convertescá pe vecinii sau pe prietenii no§tri in timp ce noi nu facem nimic. Cea mai tare ma§ina din lume nu inseamna nimic dacá nu este pornitá niciodatá. A§a stau lucrurile §i cu celelalte religii care, de§i nu spun realita tea, cá§tigá teren pentru cá fac ceva...

358. Succesul Marele inventator Charles Kettering spunea cá oamenii trebuie sá invete sá dea gre§ inteligent. látá trei sugestii care pot transforma e§ecul in succes: 1. Prive§te e§ecul cu onestitate; nu falsifica niciodatá succesul. 2. Exploateazá e§ecul, nu-1 irosi. Invatá tot ce poti din el; fiecare experientá neplácutá ne poate inváta ceva. 3. Nu folosi niciodatá e§ecul ca pe o scuzá pentru a nu mai incerca.

359.

o stea conteazá

ín timp ce se plimba pe malul márii, un om in várstá a vázut un tánár care culegea stelele de maře de pe mai §i le arunca inapoi in apá. Apropiindu-se de el, il intreabá: 190

Ilustratii pentru predici

- Ce faci? - Le arunc inapoi in apá. Dacá rámán aici, razele soarelui le vor arde. - Dar plaja se desfá§oará pe zeci de kilometri §i šunt milioane de stele de maře, spune bárbatul mirat. Cum poate efortul táu sá facá diferenta? Tánárul se uitá la bárbat, se uitá la steaua de maře din máná, o strange, iar apoi ii dá drumul in valuri. Triumfátor ráspunde: „Pentru ea face diferenta!"

360. Sondaje pentru párinti 1. Dacá ambii párinti s-au rugat regulat Domnului impreuná cu tine cát erai mic šunt §anse de 80% ca tu ca §i adult sá rámái credincios. 2. Dacá doar mama s-a rugat regulat Domnului impreuná cu tine sunt §anse de 30% ca tu ca §i adult sá o faci. 3. Dacá doar tatál táu s-a rugat impreuná cu tine, §ansele ca §i tu sá o faci cánd vei ajunge adult cresc páná la 70%. Tatii au un impact enorm asupra credintei §i valorilor copiilor. Una dintre principalele lor misiuni este de a se inchina impreuná cu copiii.

191

Ilustratii pentru predict

Cuprins tematic

Biblia 139. Memorand Scriptura 140. ímplinind Scriptura 141. Ateul §i Scriptura 142. Fluture sau albiná? 143. Practicánd Scriptura 170. Binecuvántarea Scripturii 178. Profetii ce dezamágesc 208. ínvátánd din intrebári 322. Instructiuni doar citite /

Bisericá 183. Bisericá automatizatá 184. Liliecii botezati 185. Oameni pierduti 187. Secretul dragostei 205. Unitatea prin Duhul Sfánt 213. Explicá-i mamei 236. Focul imposibil 237. Flacárá nu fum 326. Pesimistul §i optimistul

Credintá 67. Lungul drum spre desávár§ire 75. Credintá imediatá 88. Murind fata de lume 90. Cuvántul ce curáte§te 97. Credintá contagioasá 193

Vladimir Pustan

128. Fiica lui Stalin 134. Crezánd cu inima 138. Harta Scripturii 162. Inamicul invins 251. Inceputuri grele 252. Un nou inceput 253. Credinta §i vindecarea 254. Credinta din adánc 255. Credinta moartá 256. Drumul credintei 257. Luánd-o de la capat 261. Nu te da bátut niciodatá 264. Credincios in lucruri mici 277. Pierzánd ce e mai important 292. A doua §ansa 325. Oportunitate ratatá

Crestinism 28. Blándetea care invinge 30. Nevoia de rábdare 31. Puterea autocunoa§terii 32. Sinceri gre§iti 33. Cunoaste-te pe tine insuti 45. Viata in alb §i gri 47. Mutánd gardurile dintre noi 63. Judecata omeneasca 76. Prea impodobitá pentru o cregtina 77. Datoria cerutá 85. Cánd vorbe§ti §i cánd sá taci 86. Avánd rábdare 115. Apreciind pe cel de lángá tine 119. Relationándu-te corect cu oamenii 144. 30 de ani de neiertare 146. Construind repede 194

Ilustratii pentru predict

148. ínceputuri slabé 175. Ca §i copila§ii 176. Ce invátám de la copii? 208. Invátánd din intrebári 280. lertarea criminalului 281. Pierzánd concentrarea 283. Calcul gre§it 290. Párintii neintelepti 317. Bucuria prezentá

Diavolul 12. Cánd Diavolul schimbá valorile 43. Un pact cu Diavolul 70. Credintá pe care scrie Diavolul 108. Vulturii §i prada

Diverse 2. Puterea nefolositá 8. Judecata připitá 41. Cadoul nepretuit 54. Valoarea muncii tale 55. Cheia pentru suflet 72. Sotia istoricá 81. Ziua Domnului 156. Telefonul doctorului 172. Legea schimbatá 173. Oportunitate §i privilegiu 186. Turnul Eiffel 196. Tatál supárat 232. Neprimind ráspunsuri la intrebári 241. Curajul regelui 242. Cafeaua pre§edintelui 246. Puterea sugestiei 247. Gándind proste§te 195

Vladimir Pustan

248. Magicianul §i papagalul 267. De fricá 272. lubirea din cenu§a 296. Fiul compozitorului 297. Vánátorii de gre§eli 298. Criticá neintemeiata 299. Darul din lacrimi 300. Máretie §i bunátate 302. Rázbunarea ingerului 303. Ma§ina perfects 306. Artist §i credincios 315. Minciunile unei statui 316. O afacere sigurá 319. Bátránete frumoasá 321. Pádurarul regelui 327. Allah nu conduce ma§ini 344. Partea pliná a vietii 345. Incepe cu tine!

Dumnezeu 10. Dumnezeul ce te poartá pe brate 20. Dumnezeul cunoscut 21. Dumnezeul din vis 37. Cánd pánza de páianjen e un zid 69. Unde nu este Dumnezeu? 109. E§ti orb fárá Dumnezeu 199. Increderea in Domnul 239. Ráspunsul politicos 351. O echipá de constructor! 352. Paradoxurile lui Dumnezeu

Isus 14. Doar Isus in centru 24. De vorbá cu Hristos 196

Ilustratii pentru predici

42. Cunoscánd pástorul 135. Avánd incredere ín Hristos 158. Isus este pretios 159. Nevoia noastrá 160. ín Hristos 269. Frica de intuneric 270. Compania Regelui 333. Tabloul neterminat

Incercare si suferintá 23. Incercárile vietii 40. Necazul vázut prin ochi de copil 44. Suferintá ce te face intelegátor 46. Increderea in tatál 68. In fata lui Arcadius 82. Descurajarea 84. Relatia cu suferintá 112. Binecuvántári in pustiu 133. Luptánd cu handicapurile vietii 147. Lacrima ce schimbá 167. ínvátánd din incercári 177. Capsula salvatoare 191. incredere de copil 198. Trecánd peste descurajári 201. Fárá incurajare 258. Mai suferá o datá 259. Durerea lui David 268. ímpártá§indu-ti temerile 274. Provocarea vietii 332. Ce e important 355. ín cuptor

197

Vladimir Pustan

Mántuire 3. Corabia ráscumpáratá 5. Adevárul nebágat in seamá 6. Neincrederea in protectia lui Dumnezeu 7. Fiul respins 9. Ajutorul tatálui 22. Lasa zdrentele jos 26. Singurul care te poate ajuta 48. Viata fárá intrebári 51. Sabia §i crucea 53. Pocáinta inaintea morfii 102. Opere din pietre abandonate 113. §i bárbatii pláng... 114. Sperantá pentru trecut 116. A§teptarea ce nu produce 120. Ne§tiind ce ai in máná 121. Tráind sub resursele tale 123. In cine ne punem increderea? 124. Tráind in ceatá 125. Siguranta mántuirii 127. O asigurare ce aduce lini§tea 129. El a fácut totul 130. Reginá §i sotie 132. Epitaful salvator 136. Puterea de schimbare a Bibliei 163. Harta mántuirii 164. Mai multe religii 166. Adeváratul dar 180. Adevárata dragoste 182. Dorinta mamei 200. Aceasta am fácut-o eu 219. Nu renunta la vis! 221. O seará amuzantá 222. Viata / in intersectie / 198

Ilustratii pentru predict

234. Templul transformat 243. Ateul convertit 260. Increderea in para§utá 262. 25 de centi 273. Paharul umplut 285. In fata gratierii 286. Trecutul in trecut 287. Mantuit ca Charlie 293. Neascultánd de tatá 314. Potéci §i Cale 329. Egali in fata crucii 346. Ai venit dupá mine 360. Sondaje pentru párinti

Multiimire 74. Multumind intotdeauna lui Dumnezeu 89. Nerecuno§tinta oarbá 224. Laude tardive 225. Nu fiti zgárciti cu laudele 291. lertarea ce nu costá 305. Recuno§tinta

Pácate 18. Mándria care se prábu§e§te 19. Invidia care ucide 25. Lácomia care ucide 35. lertarea fariseului 49. Rádácinile pácatului 50. O faptá buná de nimic 56. Hotul furat 66. Pácatul impreuná 71. Risipind binecuvántárile vietii 79. Adevárata problemá 80. Pázindu-ne oriunde 199

Vladimir Pustan

96. Blestemul care vindecá 99. Regrete tardive 106. De ce egti ispitit? 107. Inchizandu-ne in fata intunericului 111. Virusul pácatului 118. Furati de ambalaj 122. Leul surd 131. Fárá compromis 145. Distragi de lucrurile mici 151. Control inopinat 154. Gregelile supraestimárii 171. Pácatul mintii 174. Minciuna cu mustatá 203. Roaba lui Petrovici 204. Cum furá hotii? 216. Piscul gol 227. Cázánd in propria capcaná 228. Renuntare ugoará 230. Minciuna de la Academie 231. Tineri gi hoti 249. Bucata de adevár 279. Rázbunarea 284. Uitándu-gi sotia 320. Tine cont de avertismente 328. Nu judecati o carte dupá coperte 330. Calcule de unui singur 331. Mándria care ucide 337. Máruntigurile care ucid 338. Bani fárá valoare

Prietenie 1. Cu aga prieten... 60. Prietenul adevárat 200

Ilustratii pentru predici

202. Prietenul ce ridicá 223. Prietenia 294. Recomandarea prietenului

Rugáciune 27. 59. 73. 83. 94.

Cánd nu auzi ráspunsul la rugáciune Rugáciune §i lucrare Nevoia rugáciunii umile Model de rugáciune Cánd ráspunde Dumnezeu la rugáciuni

Sárbátori 100. ínvierea nu-i o sárbátoare anualá 101. El este viu! 206. Hristos e viu! 207. Hristos a inviat! 214. Suferinta lui Hristos 353. Cánd S-a náscut Isus?

Slujire 4. Sacrificiu §i dedicare 11. Tu e§ti planul lui Dumnezeu 13. Atentie la semnalele lui Dumnezeu 15. §i nu §tii cine e la u§a ta 16. Simtind cu cei in suferintá 17. Lipsa de eficientá 34. Dumnezeu lucreazá prin oameni 36. Cum faci a§a ti se va face 38. Puterea anturajului 39. Viata ca o piersicá 52. Despre milá 61. Fapte nu vorbe 62. Credintá §i fapte 201

Vladimir Pustan

64. Preotul milostiv 87. Cele mai frumoase rnaini 92. A§teptand pe Dumnezeu 98. Predicatorul ce iube§te 105. Ce nu folose§ti pierzi 117. A vorbi §i a face 137. Predicatorul perfect 149. Oamenii slabi de la amvon 150. Binecuvántarea supunerii 152. Aflarea in treabá 155. Cine nu §tie rámáne 157. Sfaturi bune 168. O muncá eficientá 169. íncercánd ceva diferit 181. Intrarea in tipar 188. Oportunitatea de la Polul Sud 195. Viata concentratá 197. Hotárári nobile 210. Drujba pádurarului 211. Sfaturile inteleptului 212. Ascunzandu-ne de vecini 215. Empatia 217. Incurajarea mamei 218. O altá incurajare a mamei 220. Pe cont propriu 226. Oferind altora avánt 233. Vioara colectionarului 235. Sárbátoarea salvamarilor 240. Ingenuncheat lángá un negru 244. Vioara perfects 245. Tot ce poti sá dai 250. Incercarea moarte n-are 265. Binele ce se intoarce 275. Un singur discipol 202

Ilustratii pentru predici

278. Cea mai frumoasá zi din viatá 282. ínvátáturile lui Ford 289. Cre§tinul milos 295. Fata pre§edintelui 301. Murind in timpul slujbei 318. Cáinele credincios 323. Secretara de§teaptá 334. O slujbá mediocrá 336. Uleiul risipit 340. Totul prin muncá asiduá 342. Jurnalul perseverentei 350. Ordinea prioritátilor 354. De ce fel de oameni ai nevoie? 357. Sá mergem §i sá propováduim 358. Succesul 359. §i o stea conteazá

Vesnicie 29. Singur in Rai 57. Cerul ca rásplatá 58. Comoara din cer 65. Frumusetea zborului 78. Rásplátirea Domnului 91. ín Rai nu se intrá singur 93. Refuzánd Raiul 95. Numele mincinos 103. Meritá a§teptarea 104. Valabil doar la jocul de §ah 110. De la omidá la fluture 126. Lini§titi in fata judecátii 161. Salvator sau judecátor 165. Páná la recompensá 179. Pregátitá pentru intálnire 189. Existá céva dincolo 203

Vladimir Pustan

190. 192. 193. 194. 229. 238. 263. 266. 271. 276. 288. 304. 307. 308. 309. 310. 311. 312. 313. 324. 335. 339. 341. 347. 348. 349.

204

Fericirea ve§niciei Viata §i moarte Botezul dinaintea mortii Frica de moarte Privind altfel viata Minerii curajo§i Ziua judecátii Pápu§a La scaunul de judecatá Medalia in cinstea tatálui Tatál intelept 5 centi Viata viitoare cu Isus Bucuria ce o sá viná Sofia lui Calvin Atát de mult de fácut Mai viu decát sunt acum Epitaful glorios Oameni rari in cer In sfár§it Acasá! Cum ne cheltuim viata Inceput greu, sfar§it glorios Aproape de finish N-ai ajuns incá acasá Judecátorul §i tálharul Socoteala corectá

Cire$arii Fundatia „Cire§arii" Editura Fabrica de Vise www.ciresarii.ro

Pentru comenzi sunati la numerele de telefon: 0259-321693 0740-853887 0726-628821 scrieti la: [email protected] sau accesati Librária Cire§arii: www.librariaciresarii.ro

i