Discursuri parlamentare 9739997740

Citation preview

DISCURSURI PARLAMENTARE

ADRIAN NĂSTASE

DISCURSURI PARLAMENTARE

Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai" Editura MondoMedia Bucuresti, 2004 '

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României ~ ' NASTASE, ADRIAN Discursuri parlamentare I Adrian Năstase , - Bucureşti : MondoMedia, 2004 ISBN 973- 99977-4- 0

821 .135.1-54

ISBN 973-99977-4-0

SUMAR Cuvânt înainte ............................................................. . 1. Cuvântul de ordine -

înţelepciunea

7

....................... .

19

2. Omagiem un act de vointă natională ..................... .

:32

:3. l.Jn molllent de evaluare ......................................... .

:34

4. Această majoritate nu reconciliază, ea exclude ..... .

:38

5. S-a promis imposibilul ........................................... .

46

6. Reforma este acea cutie neagră pe care nu reuşim s-o înţelegem........................................................... .

58

7. La 1 DeceII1brie 1918 românii au pus sintagma ,,stat-naţiune" mai presus de orice consideraţie ....... .

62

8. Război împotriva propriului popor ......................... .

67

9. Scopul reformei este ca Oalllenii să trăiască mai bine ..

74

10. O solutie de echilibru ............ ................................. .

81

11. O lege „pro domo" ................................................. .

84

12. Statul român este institutia tuturor ......................... .

98

1:3. Din greseli putem învăta cu totii ............................

10:3

14. Să dăm o diII1ensiune umană practicii economice ....

108

'

'

'

'

'

'

'

15. De ce să aplicăm un dublu standard?...................... 1:36 16. l.Jn vector esenţial pentru creşterea economică ......

151 5

17. Pentru relansarea procesului investiţional în România ..

165

18. Soluţii pentru combaterea sărăciei . .... .. ... .. .... .. .. ... .. . 171 19. Cinci obiective fundamentale..................................

184

A

20. In economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula ... .. . .. ... .... . .. . ... .. .... ... . ... ... ... ... .. .. ... ... ... .. ... .. ... .. . 225 21. Pace şi stabilitate regională . .. .... ... . ... ... ... ... .. .. ... ... ... 23 2 22. Respectarea criteriului performanţei economico-sociale.. 262 23. Am primit confirmarea că ne-am făcut datoria ...... 282 24. Codul muncii întăreşte dialogul dintre partenerii sociali, între ei şi factorii guvernamentali... ......................... 289 25. Legitimitatea proiectului nostru de reformă economică

• lva ................................................................. . 301 s1• soc1a '

26. Guvernul asigură deschiderea unei ofensive radicale împotriva corupţiei .. ........ ........ ........ ........ ........ ..... ... 347 27. Un text plin de minciuni..........................................

369

28. Revizuirea Constituţiei - reforma politică şi instituţională....

399

29. Un act de responsabilitate........................................ 411 30. Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale ... ... .. ... ... .. ... ... .. ... ... .. ... ... .. ... ... .. .... .. .. ... ... ... .. ... 4 3 2 31. Un angajament politic

6

esenţial.................... . ....... . ...

444

CUVÂNT ÎNAINTE

Consider publicarea acestui volum de „Discursuri Parlamentare" împlinirea unei datorii faţă de cei care m-au ales să-i reprezint în Parlament. Am scris până acum destul de multe cărţi şi aproape fiecare dintre ele a urmărit altceva. am publicat multe lucrări de teorie a dreptului internaţional sau a politicii internaţionale.

Am scris

şi

Ca lider politic am însă şi obligaţia de a comunica, atât cu cei care sunt alături de mine, cât şi cu cei care sunt adversari politici sau ideologici. O parte din cărţile pe care le-am publicat sunt intervenţii în disputa politică românească la care particip de peste un deceniu. Asemenea cărţi fac parte din „ sarcinile de serviciu" ale oricărui om politic, iar eu m-am străduit să mi le îndeplinesc pe ale mele. Publicarea acestei culegeri de discursuri parlamentare are o altă motivaţie, care porneşte din modul în care eu concep democraţia şi funcţionarea politicii româneşti. Conform legii, discursurile rostite în Parlament sunt publicate în „Monitorul Oficial". Toate aceste discursuri, rostite în Parlamentul României, unele dintre ele încă în primii ani de funcţionare a acestuia, dar cele mai multe în timpul ultimilor patru ani, au fost deja publicate. Pentru cercetători, pentru istorici, ele există deja şi devin „materie primă" pentru studii, pentru atacuri, pentru critici. 7

iluzii. ,,Monitorul Oficial" este doar o arhivă destinată specialiştilor în istoria politică. Aproape nimeni altcineva nu citeşte aceste texte ce par a avea „ soarta" de a dispărea din memoria colectivă aproape imediat ce au fost rostite. Ceea ce este nedrept. Căci, până la urmă, Parlamentul este instituţia fundamentală a democraţiei politice. Ca sociolog, ştiu foarte bine că, în România de astăzi, această poziţie cu totul excepţională a Parlamentului este prea puţin cunoscută şi apreciată de public. Nici o altă instituţie politică din ţară nu are o imagine mai puţin favorabilă şi o credibilitate mai scăzută decât Parlamentul. (Pentru mass-niedia contează adeseori mai mult un parlamentar care lipseşte decât unul care merge la tribună!!!) Ca om politic însă sunt pe deplin conştient de rolul excepţional pe care îl joacă Parlamentul în viaţa politică a ţării şi în structura sistemului politic democratic. Nu îmi fac

însă

Vreau să fiu foarte clar. Cheia de boltă a democraţiei româneşti şi, în general, a oricărei democraţii moderne, este Parlamentul. Toate celelalte instituţii ale politicii, de la partidele politice, la Guvern sau Preşedintele ţării alcătuiesc împreună un sistem politic democratic doar pentru că Parlamentul există, este rezultatul unor alegeri libere şi domină, prin puterea sa, toate celelalte instituţii politice. Toată

lumea critică Parlamentul: mass-media, specialiştii, comentatorii vieţii politice, guvernele, adesea chiar parlamentarii. Unele dintre aceste critici sunt justificate, iar multe sunt convingătoare . Asemenea parlamentelor din toate ţările democratice, Parlamentul român are şi el o mulţime de păcate şi poate prezenta multe aspecte negative sau neplăcute. E uşor de acuzat că este lent, că se pierde în detalii de procedură, că, uneori, parlamentarii sunt neserioşi, că este costisitor. Toate aceste acuzaţii şi încă multe altele i-au fost aduse, uneori pe drept, alteori 8

pe nedrept. Dincolo de ele însă Parlamentul este garanţia democraţiei . Şi, în acelaşi timp, principala arenă a vieţii politice românesti. '

mass-media subestimează importanţa politică deosebită a Parlamentului. Ca om politic, mi-am petrecut cele mai importante momente ale activităţii mele în Parlament. Şi, în deplină cunoştinţă de cauză, acord discursurilor parlamentare cea mai mare importanţă. Ca membru al guvernului sau ca prim-ministru, principala activitate care îţi revine este să iei decizii şi să le urmăreşti aplicarea. Este, în mare parte, o activitate managerială. In Parlament se desfăşoară însă partea vie şi decisivă a vieţii politice. Căci, şi ca prim-ministru, în Parlament trebuie să îţi convingi colegii şi să îţi înfrunţi adversarii. In Parlament trebuie să faci faţă, atunci când eşti la guvernare, argumentelor şi, uneori, pasiunilor îndreptate împotriva ta. In Parlament ai posibilitatea, atunci când eşti în opoziţie, să te opui iniţiativelor guvernării şi să-ţi aperi punctul de vedere. Marile victorii, ca şi marile înfrângeri, depind, până la urmă, de Parlament. Iar imaginea Parlamentului ca o confruntare între maşinile de vot ale diferitelor partide este, probabil, cea mai greşită dintre imaginile construite în jurul vieţii politice româneşti . Tind

să

că

cred

opinia

publică şi

A

A

A

Departe de a fi o simplă maşinărie de vot, Parlamentul este viu, cârcotaş, imprevizibil şi puternic. Altfel spus, este asemenea realităţii. Prin intermediul său, orice om politic înfruntă masa uriaşă a alegătorilor, cu opiniile lor - diferite de cele ale guvernării -, cu o altfel de cunoaştere a realităţii decât cea oferită de statistici, cu răutăţile, admiraţiile, argumentele, iar uneori chiar bârfele ei. Am învăţat, în anii pe care i-am petrecut în politică, să preţuiesc Parlamentul. Unul dintre rezultate a fost că am înţeles importanţa discursului parlamentar, aşa cum, desigur, sunt conştient de caracterul decisiv al votului parlamentar. De aceea, consider discursurile parlamentare acte politice majore. Intr-un fel, fiecare dintre ele ilustrează o bătălie politică purtată şi uneori câştigată, A

9

alteori pierdută. Dar, chiar şi atunci când ştiam dinainte rezultatul confruntării - în politică este important să te baţi pentru propriile tale convingeri, chiar dacă ştii că nu poţi câştiga - am pregătit discursul parlamentar cu cea mai mare grijă şi atenţie. Motivul publicării acestui volum este tocmai convingerea mea că discursurile parlamentare sunt importante, de fapt sunt decisive pentru viaţa politică românească. Ele se adresează întotdeauna atât parlamentarilor cât şi opiniei publice, atât susţinătorilor şi prietenilor, cât şi adversarilor. Ele sunt principala armă a unui om politic într-un sistem de,nocratic. Ca armă, îşi fac datoria în confruntarea politică a momentului. Succesiunea lor este însă, de departe, cea mai bună descriere a vieţii politice româneşti din perioada în care au fost rostite. Şi, puse cap la cap, definesc un om politic mai bine şi mai complet decât orice autobiografie. Mă regăsesc

în aceste discursuri, aşa cum regăsesc în ele o confruntare politică purtată în numele unui program, al unui partid şi al unor valori pe care le-am împărtăşit de-a lungul a 15 ani. Chiar dacă utilă, listarea lor ar fi neconvingătoare. l n schimb, nimic nu ilustrează mai bine aplicarea lor concretă la situaţii concrete decât discursurile parlamentare rostite în sprijinul lor. A

Am adunat în acest volum acele discursuri parlamentare pe care le consider semnificative pentru construirea identităţii politicii pe care am proniovat-o şi a partidului pe care îl conduc. Aş putea, desigur, să descriu această identitate într-un text unic şi nou, ca o privire aruncată deopotrivă în trecut şi în viitor, din acest moment fixat în timp, al anului 2004. Dar ar fi lipsit de autenticitatea pe care o asigură discursurile propriu-zise, ancorate în contextul politic în care au fost rostite, raportate la adversarii politici şi la argumentele pro şi contra, încărcate nu doar de logica concretă a momentului, dar şi de abordarea inerent emoţională. 10

Am ales momentele cheie ale politicii româneşti din ultimii patru ani. Pentru aceste momente, perioada anterioară, cea a primilor ani de după revoluţie şi cea a perioadei petrecute în opoziţie, în timpul guvernării CDR-PD, constituie un fundament şi un punct de plecare. Intentia mea este '

să

ilustrez, cu acest volum, mai multe idei.

A

In primul rând, aceea că, departe de a fi o simplă dominaţie a guvernanţilor, politica este - şi pentru cei aflaţi la guvernare şi pentru cei aflaţi în opoziţie - o continuă confruntare, cu un sfârşit adesea imprevizibil şi de rezultatul căreia depinde, în cele din urmă, soarta întregii ţări. Şi nicăieri nu se vede acest lucru mai bine decât în Parlament. A

Parlamentul nu este doar un spaţiu al confruntărilor şi că, de multe ori, devine un spaţiu al colaborărilor punctuale, inclusiv între putere şi opoziţie. Unele dintre discursurile publicate aici au fost rostite pentru susţinerea unor texte de lege pe care le consider acte politice majore ale guvernului pe care l-am condus. Iar ele consemnează că dialogul putereopoziţie poate fi, uneori, constructiv, că amendamente ale textelor propuse de parlamentari membri ai partidelor de opoziţie au fost luate în seamă fie la redactarea textului fznal, fie notate pentru introducerea lor în textele altor acte normative.

In al doilea rând,

că

A

In al treilea rând, că, în ciuda numeroaselor transformări prin care a trecut, a schimbărilor de la nivelul conducerilor, a evoluţiilor conjuncturilor, partidul din care fac parte şi pe care, acum, îl conduc a luptat pentru a impune mereu acelaşi set de valori şi principii fundamentale pe care eu le identific cu socialdemocraţia: solidaritatea socială, guvernarea în favoarea celor mulţi, opţiunea fermă pentru alianţa şi integrarea în lumea occidentală dezvoltată, apărarea interesului naţional, dar cu respectarea drepturilor omului şi principiilor democraţiei . 11

Am încercat să ilustrez cu aceste discursuri toate marile teme ale dezbaterii politice din anii de după căderea comunismului. Dezbaterea despre politica externă, atât în est cât şi în vest, dezbaterea despre Constituţie şi noul sistem politic al democraţiei româneşti, dezbaterea despre relaţiile interetnice, dezbaterea despre privatizare, despre restructurarea economiei şi creşterea economică durabilă, despre combaterea sărăciei, combaterea corupţiei, despre integrarea euroatlantică. Fiecare dintre ele apare în momente diferite, în contexte diferite şi în confruntarea cu alte argumente, cu alte poziţii, cu alţi adversari. Şi cred că orice cititor de bună-credinţă va putea aprecia, alături de flexibilitatea argumentării, statornicia valorilor şi principiilor care au stat la baza poziţiei politice adoptate atât personal, cât şi de partidul politic pe care îl reprezint de mai bine de un deceniu. Am insistat mai mult pe istoria politică a ultimilor şase ani, răspunzători de cele mai mari coborâşuri şi suişuri ale perioadei de după 1989. Ele ilustrează o etapă extrem de importantă a schimbării României, cuprinsă între 1993 şi 2003. Un deceniu destinat transformării sociale şi economice a ţării. Până în 1993, România a parcurs o primă etapă a tranziţiei, destinată construirii sistemului politic democratic şi repoziţionării ţării noastre în spaţiul geopolitic european. A fost o etapă esenţială, ea a pus bazele politice indispensabile oricărei construcţii ulterioare. Dar tematica ei este mai puţin relevantă astăzi, când listele de priorităţi ale guvernării şi ale populaţiei au evoluat şi s-au adaptat noilor condiţii economice şi sociale. Până

în 1993, principala preocupare a vieţii politice româneşti şi, în bună măsură, a populaţiei a constat în structurarea politică a societătii. Atunci se stabileau aliatii si adversarii si se construiau ' ' , ' scheletele principalelor tabere politice care îşi vor confrunta valorile, concepţiile şi puterile în determinarea traseului schimbărilor sociale şi economice. Am păstrat din acea perioadă doar două discursuri. Unul se referă la relaţiile dintre România şi 12

URSS şi a reprezentat o contribuţie la redefinirea poziţiei ţării noastre în noua configuraţie de forţe de pe arena internaţională creată prin destrămarea lagărului socialist. Discursul rostit, ceva mai târziu, cu prilejul aniversării Zilei Naţionale a României (1994), se referă evident la aceeaşi temă, mtr-un context diferit. Dar discursurile cuprinse în volum descriu m principal această a doua etapă a evoluţiei post-comuniste a României - reconstrucţia socială şi economică a ţării - ca pe o dublă şi continuă confruntare. l n primul rând, o confruntare cu realitatea, atât de complexă şi de dificil de modelat prin actul de guvernare. In al doilea rând, discursurile descriu o confruntare care s-a mtins pe o perioadă de peste 1O ani între două mari concepţii cu privire la guvernare. A

A

Pe de o parte, guvernarea în favoarea unor principii, ilustrată atât în opoziţie cât şi la putere mai ales de partidele fostei CDR şi a alianţei de guvernare din 1996-2000. Nu am fost şi nu sunt de acord cu multe dintre principiile în numele cărora s-au luptat şi au guvernat aceste partide. Altele msă sunt deplin acceptabile. Ceea ce am considerat de fiecare dată inacceptabil şi am căutat să contracarez în toate momentele importante ale politicii româneşti, fie că am participat la guvernare.fie că eram în rândurile opoziţiei, a fost inflexibilitatea, lipsa de interes pentru realitate şi ineficienţa guvernării orientate spre principii. Şi, mai ales, desconsiderarea oamenilor „reali" pe care o presupune. Consecinţa imediată a acestei filosofii de guvernare a fost falsa ideologie a „ sacrificiului", a „ reformelor dureroase" dar necesare, a efectelor sociale şi economice negative şi producătoare de suferinţe pentru populaţie ca măsură a „ reformismului" şi a devoţiunii omului politic pentru principiile şi valorile democraţiei, economiei de piaţă şi integrării în lumea dezvoltată. Am avut ocazia să cunosc îndeaproape lumea dezvo ltată şi liberă ca să mţeleg că, dimpotrivă, marele ei avantaj asupra comunismului pe care l-a 13

înfrânt a fost tocmai că, în politicile sale, a ţinut întotdeauna cont de interesele, dorinţele şi bunăstarea populaţiei. Discursurile rostite în perioada 1997-2000 ilustrează această opoziţie consecventă împotriva unei astfel de guvernări. Ea a produs mult rău populaţiei şi, după 2000, am cheltuit eforturi şi resurse serioase pentru a-i contracara efectele negative. Consider că a doua mare orientare politică a fost ilustrată, în întregul deceniu de transformări economice şi sociale, de PSD şi, probabil cel mai convingător, în timpul ultimilor trei ani. Această orientare politică, pe care m-am străduit să o aplic cu consecvenţă în perioada în care am participat şi chiar am condus guvernul ţării, este guvernarea orientată spre populaţie. Filosofia ei politică a evoluat, pe măsură ce realitatea socială a evoluat. In timpul primei guvernări (1992-1996), cuvântul de ordine al politicii îndreptate spre apărarea intereselor populaţiei a fost protecţia socială. Pe atunci, ideea principală a fost că, deoarece reformele sociale şi economice riscă să afecteze veniturile, nivelul de trai şi bunăstarea populaţiei, sarcina guvernării era ca, introducând reforme, să compenseze acele efecte negative prin măsuri de protecţie socială. A

A

s-a nuanţat şi s-a modernizat. Protecţia socială a rămas un concept important şi o direcţie de acţiune guvernamentală care a însoţit toate actele de guvernare ale PSD. Probabil că ea este cel mai bine exprimată de măsuri precum introducerea venitului minim garantat şi ajutoarele acordate pentru energie în perioada de iarnă. Dar noutatea care cred eu că este importantă, şi este bine ilustrată de discursurile conţinute în acest volum, este o nouă concepţie despre reformele economice şi sociale pe care le introduce guvernarea în realitate. Aici, PSD a făcut o inovaţie importantă, introducând concepţia conform căreia reformele trebuie să aibă nu un impact negativ, ci un impact pozitiv asupra populaţiei. Intr-o formă simplă, noi am schimbat regula jocului. O reformă care are efecte negative asupra populaţiei este o reformă prost concepută. Dacă vrem să modelăm realitatea, Incepând cu 2001,

această concepţie

A

14

să

fel încât rezultatul să ducă la îmbunătăţirea vieţii populaţiei. Am reuşit acest lucru în unele cazuri, am reuşit mai puţin în altele. Dar sunt ferm convins că această atitudine a guvernării faţă de populaţie este singura corectă şi că acum, în pragul alegerilor, PSD trebuie să lupte pentru a o transforma în regula generală a oricărei guvernări. trebuie

o facem în

aşa

Deceniul 1993-2003 a stat sub semnul privatizării. Privatizarea a fost cel mai important act de guvernare şi a fost principalul factor care a remodelat societatea românească. In acesti zece ani a avut ' loc cea mai amplă redistribuire de proprietate din istoria României. Iar marile bătălii politice au fost purtate în jurul regulilor privatizării: cine primeşte, cât primeşte, în ce condiţii primeşte, ce trebuie să ofere în schimb etc. Efectele privatizării au fost principalul factor modelator al societăţii. Privatizarea a produs însă şi cea mai mare polarizare socială din istoria ţării. A dus la apariţia unor noi clase şi pături sociale - patronat, management privat, liber-profesionişti, ţărani proprietari de pământ, ,,miliardari de carton", şomeri, muncitori la negru etc. Privatizarea a modificat valorile, comportamentele, atitudinile, a produs economia de piaţă - pe care eu o consider funcţională -, dar şi corupţia şi clientelismul, a remodelat administraţia şi partidele politice, a împărţit România între cei care au avut de câştigat şi cei mai mulţi care au avut de pierdut. A

A revenit guvernului pe care l-am condus, începând cu 2001, sarcina de a încheia procesul de privatizare. El este aproape de sfârşit. In momentul în care scriu aceste rânduri, cea mai mare parte a avuţiei ţării se află în proprietate privată şi cea mai mare parte a produsului intern brut se realizează în sectorul privat al economiei. Privatizarea a fost dusă atât de departe, încât, foarte recent, am desfiinţat instituţia însărcinată cu privatizarea din motivul simplu că nu mai avea ce privatiza. Puţinele mari companii naţionale sau bănci care au mai rămas în proprietatea statului sunt deja în plin proces de privatizare. După un deceniu de reforme, A

15

unele rele, altele bune, România si-a reconstruit economia ca ' economie de piaţă, bazată pe proprietatea privată. Intrăm,

cu această realizare, într-o nouă etapă, cea a dezvoltării, care stă de acum încolo sub semnul muncii şi al utilizării eficiente a capitalului privatizat. Consider că, în această privinţă, guvernul pe care îl conduc a avut o şansă şi şi-a creat o o

dată

V

şansa.

A avut şansa de a guverna sfârşitul privatizării şi al reformelor anexe ale acesteia, de exemplu macrostabilizarea, pe care a reuşit să o realizeze pentru prima dată după un deceniu şi jumătate de instabilitate si de mari dezechilibre macroeconomice. Si a avut ' ' suficientă înţelegere a realităţii pentru a pune bazele noii etape de guvernare, dedicată dezvoltării şi reducerii decalajelor faţă de lumea dezvoltată în care dorim să ne integrăm. Obsesia pentru creşterea economică exprimă cel mai bine efortul guvernării instalate în decembrie 2000 de a aduce România în această a treia etapă a post-comunismului - etapa dezvoltării. Pentru guvernul pe care l-am condus, creşterea economică a fost prima prioritate. Iar faptul că am reuşit să gestionăm economia în aşa fel încât să obţinem patru ani de creştere economică consecutivă, cu perspectiva clară a încă doi ani de creştere de acum încolo, a fost prima pârghie importantă care a împins România într-o nouă etapă. Cea de a doua prioritate a guvernării, bine ilustrată de discursurile din acest volum, a fost punerea în aplicare a filosofiei privitoare la efectele benefice ale reformelor. Nu toate măsurile economice pe care le-am luat au adus beneficii populaţiei. Aducerea industriei energetice la limita de profitabilitate a dus la creşteri ale preţurilor la energie şi a costurilor de locuire chiar dincolo de limita de suportabilitate a categoriilor mai sărace ale populaţiei. Aici am intervenit prin politicile de protecţie socială. Dar multe alte reforme au fost concepute în aşa fel încât efectele lor asupra vieţii 16

populaţiei şi

a nivelului

său

de trai

să

fie benefice. Refacerea agriculturii, creşterea producţiei industriale, creşterea productivităţii muncii, toate acestea ne-au permis să mărim, de asemenea, salariile, pensiile, să stimulăm creşterea consumului şi să facem ca realizările din domeniul economiei să fie simţite în viaţa de zi cu zi. In primul rând, al celor mai sărace categorii de populaţie. Iar faptul că, după numai trei ani de guvernare, datele înregistrate de Banca Mondială şi PNUD indică o scădere semnificativă a volumului populaţiei aflate sub pragul de sărăcie este, pentru mine, semnul că ne aflăm pe drumul cel bun, chiar dacă ne aflăm doar la începutul său. A

A treia mare prioritate a guvernării a fost să schimbăm regulile vieţii economice şi sociale. Zece ani de privatizare au făcut din corupţie, din relaţia politică, din moştenirile trecutului, din abilitatea de a-i înşela pe alţii o sursă de îmbogăţire mult mai sigură şi mai comodă decât munca. Redistribuirea avuţiei statului a afectat grav valorile muncii, ale productivităţii şi ale eficienţei economice. Câtă vreme participarea la „ împărţeala" făcută de stat s-a dovedit o cale de succes mai uşoară şi mai sigură decât propriul efort, munca a fost neglijată, investiţiile s-au redus, producţia de bogăţie s-a diminuat. A

Incepând din 2001, ne-am străduit să punem bazele acestei noi etape de transformare a României, în care accentul cade pe dezvoltare, iar succesul este asigurat prin muncă. Şi am trecut la combaterea, prin acţiunea statului, a tuturor mecanismelor care riscă să pună munca şi producţia pe locul al doilea: corupţia, împletirea politicii şi administraţiei cu afacerile, criminalitatea economică, deficienţele administraţiei. Nici un alt guvern nu a făcut mai mult şi nu a acţionat mai ferm în această direcţie, în ciuda tuturor piedicilor şi opoziţiilor întâmpinate. Am beneficiat de un sprijin excepţional, în această direcţie, din partea populaţiei şi din partea societăţii civile. Uneori am dat dovadă de stângăcie în utilizarea lui. 17

Cred că ceea ce am reuşit în mai puţin de patru ani de guvernare a fost doar să declanşăm acest proces. Am reuşit însă să-l aducem în situaţia în care a devenit ireversibil. Nu am nici o îndoială că, indiferent de ecuaţia politică care va defini viitoarea guvernare, societatea este acum suficient de puternică pentru a impune dezvoltarea ca principală sarcină a guvernării pentru perioada 2004-2008.

Discursurile cuprinse în acest volum ilustrează, cred eu, convingător toate eforturile depuse în acest sens, precum şi continuitatea demersului. La fel voi proceda

şi

în discursurile viitoare.

Autorul

18

1. CUVÂNTUL DE ORDINE ÎNTELEPCIUNEA *

'

emnat la 23 august 1939 de către miniştrii de externe ai Germaniei hitleriste şi guvernului stalinist al U.R.S.S., Pactul Ribbentrop-Molotov, prezentat opiniei publice europene ca un simplu pact de neagresiune între cele două state, s-a dovedit, la scurt timp după încheierea sa, a fi unul dintre principalele instrumente diplomatice, prin care cele două părţi îşi delimitau sferele de influenţă în zona Europei de Est.

S

Modificările

de graniţe intervenite în respectiva zonă în anii 1939-1940, ca urmare a anexării parţiale sau integrale a teritoriilor unor state suverane, precum ş i invadarea, la 22 iunie 1941 , a U.R.S.S. de către trupele germane, au relevat că, nici de o parte, *Expunere despre Pactul Ribbentrop-MoJotov - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153 din 25 iunie 1991 (ministru de externe) 19

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

nici de cealaltă, finalitatea pactului nu era aceea a cooperării între cele două state.

asigurării păcii şi

Cu toate că, încă din perioada războiului, s-a vorbit de existenţa unui protocol adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, documentul în cauză, găsit în arhivele germane capturate de aliaţi, a fost publicat abia în 1948 de către Departamentul de Stat al S.U.A. Până

în 1989 autenticitatea sa a fost istoriografia sovietică.

negată

sistematic de

După

cum se ştie, acest protocol secret conţine o referire expresă la teritoriile românesti. '

A

Redau integral punctul 3 al textului său. ,,In privinţa Europei sudestice, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii." Se impune notat faptul că, înainte de punerea în aplicare a politicii de forţă, consfinţită prin acest protocol, deci chiar din momentul semnării sale, el a reprezentat o gravă încălcare a normelor elementare ale raporturilor dintre state, o sfidare la adresa acordurilor internaţionale din epocă, îndeosebi a Pactului Ligii Naţiunilor, care codificaseră dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi decide singure soarta. Afirmaţia este

cu atât mai valabilă pentru actele ce au decurs din el, mai ales că ultimatum-ul prin care, la 26 iunie 1940, U.R.S.S. soma România să-i cedeze teritorii, asupra cărora cea dintâi nu avea nici un drept, încălca grosolan nu numai convenţiile internaţionale în vigoare, ci chiar angajamentele asumate anterior de puterea . . .., sovietica. Uniunea Sovietică recunoscuse de jure graniţele României, prin semnarea Convenţiei pentru definirea agresiunii, din 3 iulie 1933 de la Londra, şi ratificată de partea sovietică la 16 octombrie 1933,

20

Cuvântul de ordine -

înţelepciunea

prin care „actul de agresiune" era definit ş i înţeles în rapo1t „cu teritoriul unui stat asupra căruia era îndreptată agresiunea" . Or, teritoriul unui stat era definit în conformitate cu raportul Comitetului de Securitate al Conferinţei pentru Dezarmare din 24 mai 1933, ca „teritoriul asupra căruia un stat îşi exercită în fapt autoritatea sa". Mai mult, la 17 septembrie 1939, preşedintele Consiliului Comisarilor Poporului şi comisar al Afacerilor Străine, Molotov, a declarat formal ministrului României la Moscova - Davidescu, că: ,, va respecta integritatea teritorială a României" . A

In cuvântarea sa din 29 martie 1940 în faţa Sovietului Suprem al U.R.S.S., Molotov a declarat că: ,,Guvernul său nu a ridicat niciodată problema recâştigării Basarabiei prin mijloace militare". Manifestarea de către Guvernul român a disponibilităţii de a se ajunge la o înţelegere, prin mijloace paşnice, a fost respinsă cu brutalitate. Tocmai că nu exista un obiect al negoc1er11, c1 doar dorinta , dobândirii prin forţă a unor teritorii străine. Aflat în imposibilitatea de a se opune exigenţelor conţinute în nota ultimativă sovietică, din 26 iunie 1940, în care se formulau, utilizându-se false argumente de ordin etnic, istoric şi juridic, pretenţii nejustificate asupra teritoriilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord, Guvernul român a fost nevoit să le accepte. El nu a recunoscut însă, prin aceasta, drepturile regimului stalinist asupra respectivelor teritorii româneşti. Nota prin care s-a răspuns celui de-al doilea ultimatum sovietic din 28 iunie 1940 ţinea să menţioneze că: ,,singurul motiv în virtutea căruia s-a procedat la decizia în cauză a fost al menţinerii păcii în zonă".

21

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

„Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic". Deci, Guvernul român al vremii vorbea de „evacuarea" acelor teritorii si , nu de „cedarea lor". A

In acelaşi spirit, comisiunile de politică externă ale Camerei şi Senatului, în sedinta , , lor din 2 iulie 1940 declarau că „Basarabia si , Bucovina sunt şi rămân româneşti, pe deasupra vicisitudinilor care s-au abătut vremelnic asupra lor şi care nu sunt cele dintâi". Se impune subliniat faptul că, chiar în raport cu prevederile protocolului adiţional al Pactului Ribbentrop-Molotov, anexarea de către guvernul stalinist a unor teritorii române a depăşit cadrul convenit iniţial, extinzându-se la teritorii care nu s-au aflat niciodată în componenţa statului sovietic sau a imperiului ţarist. Istoricul britanic J. Bell, autor al lucrării „Originile celui de-al doilea război mondial în Europa", apărută în 1986 la Editura Laughman, notează în acest sens că: ,,încălcarea acordului germano-sovietic în 1939 a declanşat fricţiuni între cele două părţi contractante". ,,La 23 iunie, Molotov l-a anunţat pe ambasadorul german la Moscova că Uniunea Sovietică şi-a propus să ocupe simultan provinciile Basarabia şi Bucovina. In timpul negocierilor grăbite din august 1939, U.R.S.S. îşi declarase interesul faţă de Basarabia. Bucovina nu fusese menţionată, deşi Ribbentrop făcuse unele remarci vagi despre lipsa interesului politic al Germaniei în zona Balcanilor, în general. Germanii i-au convins pe sovietici să limiteze ocupaţia la partea de Nord a Bucovinei, după care au sfătuit România să accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie." A

Punerea în aplicare a ultimatumului a fost abuzuri.

însoţită

de numeroase

Trupele sovietice nu au respectat condiţiile impuse de Guvernul sovietic României, încercând, prin atacarea unităţilor armatei 22

Cuvântul de ordine -

române,

să

consecinţe

înţelepciunea

provoace un conflict deschis cu ţara noastră, cu grave pentru statul român, ameninţat să piardă noi

teritorii. Mai mult, ele au împiedicat populaţia civilă românească, ce trăia o adevărată dramă naţională, să se refugieze pe teritoriul rămas sub autoritatea Guvernului român, şi au depăşit linia de demarcaţie impusă de cererile sovietice. Adăugăm

la toate acestea faptul că, în acelaşi timp cu Basarabia şi Bucovina de Nord, a fost ocupat şi ţinutul Herţei care nu numai că nu fusese inclus niciodată în teritoriul unor state învecinate cu România, dar nici nu apare menţionat ca atare, în nici unul din documentele privitoare la actul de anexiune, este mai mult decât evident că în ansamblul lor, consecinţele protocolului adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov asupra României sunt ab initio, nule şi neavenite. Căutând să

legitimeze anexarea prin forţă a teritoriilor Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţa, istoriografia sovietică a prezentat constant România anilor 1918-1944 drept: ,,a) participantă la a Basarabiei;

intervenţia antisovietică,

prin ocuparea, în 1918,

b) promotoarea unei politici antisovietice, ca urmare a alianţei cu Polonia, colaborării cu Franţa şi Anglia şi participării la Mica A

lnţelegere;

c) dornică de o apropiere de Germania nazistă, legat de încheierea Tratatului economic din 23 martie 1939". Ceea ce se denumea „ocuparea Basarabiei" nu a fost, de fapt, un act de agresiune şi anexare, similar celui la care procedase Rusia ţaristă în 1812, care ocupase Estul Moldovei, pentru că la 28 martie 1918, populaţia din acest străvechi teritoriu românesc a hotărât, în mod liber, unirea acestei provincii cu Ţara. 23

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In acest fel se punea capăt injustiţiei de peste un secol, la care fusese supusă cu forţa populaţia dintre Prut şi Nistru, fără ca statul român să fi recurs la vreo formă sau vreun mijloc de acţiune contrar legis laţiei internaţionale în vigoare. Revenirea acestui teritoriu în graniţele Ţării a fost rezultatul unui act de voinţă populară, înfăptuit în mod paşnic şi democratic prin exercitarea dreptului la autodeterminare. A

In ceea ce priveşte antisovietismul României, la care făceam aluzie în textele menţionate, arhivele Ministerului de Externe conţin numeroase şi convingătoare documente care atestă, dimpotrivă, preocuparea şi grija permanentă a guvernelor ce s-au succedat între 1918 si de a ' 1940, de a nu leza în nici un fel interesele U.R.S.S. si , promova relaţiile de bună vecinătate. Astfel, într-o telegramă datată 22 iunie 1938, semnată de ministrul român de externe din acea vreme, Comnen, si adresată ' reprezentantului României la Moscova, se pot citi următoarele: „Am dat asigurări formale domnului Litvinov, că România nu înţelege să se înregimenteze în nici un bloc ideologic de dreapta sau de stânga, şi că nici nu va participa nici direct, nici indirect, la nici o acţiune inamicală sau de provocare împotriva Rusiei: vă rog a face un nou apel la simţul politic al domnului Litvinov şi a-l ruga să nu persevereze în această atitudine negativă, care nu este nicidecum de natură a încuraja sforţările noastre permanente, de ameliorare a raporturilor dintre ţările noastre". La 8 aprilie 1939, o telegramă adresată de Legaţia din Moscova a Ministerului de Externe al României, în care se relatează discuţia dintre şefu l Legaţiei Române ş i şeful diplomaţiei sovietice, Litvinov, asupra conţinutului Tratatului economic încheiat între România si Germania la 23 martie 1939, semnalează: ,,Am insistat ' asupra frazei - România nu se va face niciodată unealta unor mari puteri împotriva vecinilor săi - s-a vorbit de ultimatum, de clauze secrete, a răspuns Litvinov şi a reînceput să mă chestioneze. L-am 24

Cuvântul de ordine -

înţelepciunea

asigurat mai ales asupra faptului că există acord secret, că şi alte state pot obţine de la noi acorduri similare şi că de zonele libere vor putea profita şi alţii". "

In sfârşit, atitudinea de reţinere pe care a manifestat-o România faţă de alte ţări vecine, mult mai mici decât U.R.S.S., chiar în condiţiile în care acestea dădeau tot mai vizibil semne ale politici revizioniste, oferă o dovadă de netăgăduit că, în ce o priveşte, ţara noastră s-a achitat cu bună-credinţă de obligaţiile bunei vecinătăţi. Este grăitor în acest sens conţinutul telegramei adresate de Ministerul Român al Afacerilor Externe, ambasadelor din Belgrad şi Ankara, la 21 martie 1939, semnată de Grigore Gafencu; ea consemnează următoarele: ,,Voinţa României de pace este îndeobşte cunoscută. România nu urmăreşte nici un ţel politic sau teritorial, dincolo de hotarele ei. Cu prilejul evenimentelor din urmă şi îndeosebi cu prilejul ocupării de către trupele maghiare a Rusiei subcarpatice, România a dovedit spiritul ei paşnic şi binevoitor faţă de vecinii ei, prin atitudinea cumpătată a Guvernului. Ungaria nu are a se teme de o agresiune din partea noastră. "In schimb, Ungaria nutre şte sentimente revizioniste, pe care în vremurile din urmă le-a manifestat pe faţă, prin campanii de presă si , întruniri. Aceste argumente se potrivesc ş i pentru raporturile noastre cu Bulgaria, faţă de care nu avem, de asemenea, nici o revendicare, şi pe care am dori s-o vedem luând parte la colaborarea statelor balcanice." Rezultă

din toate acestea că nimic din conduita României nu a justificat actul de ocupare de către trupele sovietice a teritoriilor românesti din Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei. '

'

'

'

"In

schimb, politica expansionistă a Germaniei hitleriste şi a guvernului stalinist al U.R.S.S. au încurajat guvernele revizioniste 25

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

din Ungaria şi Bulgaria, care, cu aprobarea Berlinului au ocupat la scurt timp, după consumarea actului sovietic de anexiune, alte părţi ale teritoriului românesc. Acestea sunt faptele istorice. "

In retrospectiva timpului, Pactul Ribbentrop-Molotov apare, în contextul mai larg al politicii marilor puteri ale vremii, ca unul din actele inspirate de politica de concesii faţă de ţările revizioniste. Cu datele pe care le deţinem astăzi, ne apare clar că acest act a permis lui Hitler să declanşeze cel de-al doilea război mondial. Reţinem

opinia Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la aprecierea politică şi juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, potrivit căreia, pentru Stalin: ,,principalul motiv l-a constituit nu tratatul ca atare, ci tocmai ceea ce a devenit obiect al protocoalelor secrete, adică posibilitatea de a introduce trupele în Republicile Baltice, în Polonia ş i Basarabia ş i în perspectivă chiar în Finlanda, adică, motivul central al tratatului a constat în ambiţiile imperiale". Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 şi introducerea trupelor în Basarabia, realizate în baza Pactului Ribbentrop-Molotov, au constituit, după toate standardele, un caz clar de agresiune. Acest act a constituit nu numai o lovitură împotriva poporului român, ci şi împotriva spiritului de bună vecinătate şi respect reciproc, care începuse să se închege datorită eforturilor unor personalităţi politice de seamă ca Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov, precum şi a unor personalităţi proeminente ale vieţii culturale si , sociale. Prin ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţei , Stalin a declanşat procesul de dezmembrare teritorială a României, care s-a continuat cu răpirea unei părţi din Transilvania şi pierderea Sudului Dobrogei. 26

Cuvântul de ordine -

înţelepciunea

Au fost create condiţii pentru venirea la putere a unui guvern legionar şi a dictaturii militare, precum şi pentru intrarea ţării în război , în alianţă cu Germania lui Hitler şi participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice. Guvernul nostru a salutat hotărârea Congresului Deputaţilor Poporului ai U.R.S.S. din 24 decembrie 1989, în care se arată: „Congresul Deputaţilor Poporului ai U.R.S.S. condamnă semnarea protocolului secret adiţional din 23 august 1939 şi a altor înţelegeri secrete cu Germania. Congresul recunoaşte că protocoalele secrete sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei, de valabilitate, din momentul semnării lor. Protocoalele nu au creat o bază juridică pentru relaţiile Uniunii Sovietice cu terţe ţări, dar au fost folosite de Stalin şi anturajul său pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni asupra altor state, prin recurgerea la forţă, încălcând obligaţiile juridice asumate faţă de acestea." Guvernul României şi-a exprimat în mai multe rânduri poziţia pe care o reafirm în faţa dumneavoastră, astăzi, de a vedea în Pactul Ribbentrop-Molotov un act ilegal de încălcare flagrantă a principiilor dreptului internaţional, nul ş1 neavenit încă din momentul semnării sale. De aici decurge caracterul ilegal al tuturor consecinţelor sale, inclusiv în ceea ce priveşte Basarabia şi celelalte teritorii româneşti, încorporate cu forţa în U.R.S.S., în baza prevederilor sale. Din păcate , înstrăinarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţei a devenit una din realităţile Europei postbelice, consacrată prin Tratatul de pace încheiat între România şi Puterile aliate, în 1947. Această

realitate a fost agravată de politica stalinistă de deznaţionalizare şi de utilizare a elementului etnic, pentru consolidarea imperiului care a creat, la rândul ei, noi realităţi. 27

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Una dintre ele este aceea că teritoriile româneşti dezlipite prin ultimatumurile din iunie 1940, din trupul ţării, au intrat în componenţa unor republici diferite, din teritoriul Uniunii Sovietice. realitate este politica stalinistă deliberată, de alterare a compoziţiei demografice a acestor teritorii, care au făcut astăzi ca ponderea elementului românesc să scadă, potrivit statisticilor de care dispunem, până la 65% în actualul teritoriu al Republicii Moldova şi până la 20% în teritoriul Bucovinei de Nord. O

altă

Noi, ca Guvern, şi ca Ţară, nu putem ignora toate aceste realităţi şi de la ele pornim atunci când ne definim poziţia şi politica faţă de soluţionarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Cuvântul de ordine este din punctul nostru de vedere -

înţelepciunea.

Desigur că simpla evocare a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Herţei ne provoacă tuturor o emoţie dintre cele mai fireşti, dar dacă este vorba de politică, la nivel de stat, emoţia trebuie să cedeze locul lucidităţii, răspunderii şi inteligenţei. Realitatea europeană postbelică, stabilită la Y alta, ulterioare, este în plină evoluţie.

şi

prin acordurile

Cele mai remarcabile schimbări în această realitate sunt unificarea Germaniei ş i revoluţiile din estul Europei, care au pus capăt războiului rece şi diviziunii continentului în ţări cu „sisteme socialpolitice diferite", inaugurând tranziţia la democraţie şi la economia de piaţă în aceste ţări. Uniunea

Sovietică însăşi cunoaşte schimbări

profunde.

Republica Moldova a adoptat în urmă cu un an o Declaraţie de suveranitate în cadrul U.R.S.S., propunându-şi ca obiectiv strategic dobândirea suveranităţii depline şi a independenţei politice. Trebuie A

să respectăm această opţiune.

Inţelepciunea

politicii noastre, legată de repararea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov va fi dată de măsura în care ea ţine 28

Cuvântul de ordine -

seama de realităţile geopolitice

şi

înţelepciunea

istorico-politice în care şi cu care

trăim. Astăzi,

este o altă realitate decât cu cinci decenii în urmă, si ceea ce ' s-a întâmplat în aceste decenii, pentru a se ajunge la această realitate, fie că ne place, fie că nu, nu o putem ignora. Politica noas tră trebuie să fie aceea de a înţelege limitele în care trebuie să acţionăm şi, în acelaş i timp, de a nu le accepta şi de a face ceea ce este posibil pentru un viitor mai bun. Repararea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov nu este astăzi de conceput decât în cadrul principiilor dreptului internaţional şi al evoluţiilor generale pe plan european. Principiile dreptului internaţional sunt consacrate în Carta O.N.U., în Declaraţia Adunării Generale O.N.U. privind principiile de drept internaţional, referitoare la relaţiile prieteneşti între state, precum şi Actul final de la Helsinki din 1975 si în Carta de la Paris din 1990. '

Aceste principii sunt obligatorii pentru România, ca celelalte state europene. Ele definesc cadrul

şi măsura

şi

pentru

în care putem acţiona.

Putem înţelege abordările emoţionale ale unor forţe politice de la noi, dar nu le împărtăşim, deoarece implicaţia lor imediată este aceea de a emite pretenţii teritoriale asupra Basarabiei ş i a celorlalte teritorii româneşti , considerate la timpul anului 1940. O asemenea abordare nu este în spiritul principiilor pe care le-am amintit şi, mai mult decât atât, este şi utopică şi contraproductivă. Ea este, atât din punct de vedere politic, cât şi sub aspect concret, nerealistă.

Nimeni, în rândul ţărilor participante la C.S.C.E. nu susţine o asemenea abordare. Nici chiar pentru ţările baltice, care au fost state independente şi a căror încorporare în teritoriul U.R.S.S. nu a 29

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

fost recunoscută de o serie de state, între care Statele Unite, ceea ce nu este cazul Basarabiei. Opţiunea noastră,

a Guvernului, este abordarea pragmatică, pare mai eficientă, în planul istoriei viitoare.

şi

ni se

Lamentărilor

în jurul trecutului le-am preferat organizarea cât mai bună a prezentului, fără a introduce servituţi faţă de eventuale opţiuni viitoare.

Trebuie să acceptăm ideea a două state româneşti, evoluând fiecare pe propria sa traiectorie, în contextul geopolitic dat. Acceptând această realitate, să construim în jurul ei, cu speranţa că drumul pe care cele două state îl vor face împreună, realizând o interferentă , economică si , culturală din ce în ce mai strânsă, va putea să întreţină prezentul în perspectiva unui viitor care să ne permită să ne gândim la un asemenea grad de spiritualizare a frontierelor, în care România si , teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord si , Hertei , să nu se mai simtă înstrăinate. Tratatul de colaborare, bună vecinătate si semnat la , amicitie , 5 aprilie cu U.R.S.S. permite stabilirea unor relaţii directe cu republicile sovietice şi implicit cu românii din teritoriile încorporate în 1940 în Uniunea Sovietică. Să

folosim această posibilitate într-o politică înţeleaptă, a paşilor mici, care ni se pare infinit preferabilă unei acţiuni brutale şi lipsite de perspectivă, făcând o distincţie netă între politică şi sentimente. Exprimându-ne fireşte sentimentele, să trecem efectiv la construirea interferenţei economice şi culturale pe care am evocat-o mai sus, la stabilirea unor legături durabile cu populaţia din teritoriile româneşti înstrăinate ca urmare a înţelegerilor prilejuite de Pactul Ribbentrop-Molotov. Guvernul nostru pe această cale s-a angajat, preferând poziţiei radicale şi violente la care unii ne îndeamnă, cu efecte imprevizibile în contextul general al normelor europene şi al raportului de forţe 30

Cuvântul de ordine -

înţelepciunea

pe continent, o politică de asigurare a premiselor necesare pentru ca legăturile populaţiei din teritoriile române şti cu ţara să se desfăsoare în mod fructuos. , Acesta este mesajul pe care, în numele Guvernului, îl aduc faţa dumneavoastră, a forului legislativ al ţării.

astăzi

în

Aş

mai sublinia, în încheiere, importanţa unei acţiuni concertate a forţelor politice din ţ.ară şi armonizării poziţiilor lor atunci când, aşa cum este cazul în chestiunea pe care o discutăm astăzi, este vorba de interese supreme ale ţării şi ale poporului nostru. Nimic nu mi s-a părut mai potrivit pentru a-mi sprijini acest apel Adunării decât cuvintele lui Iuliu Maniu rostite în sedinta ' , Deputaţilor Parlamentului Român din 4 aprilie 1934, într-o dezbatere consacrată poziţiei României faţă de revizuirea frontierelor: ,,Dacă în atâtea şi atâtea chestiuni interne ne desparte unii de alţii o lume întreagă, doresc măcar în chestiunile externe să ne unim cu toţii în gând şi hotărâre de a păstra ceea ce este al nostru, de a nu ataca pe nimeni, dar a nu lăsa ca nimeni să ne atace patrimoniul naţional."

31

'"'

2. OMAGIEM UN ACT DE VOINTA '"' ' NATIONALA*

'

Zilei Naţionale constituie pentru toată suflarea românească un moment de profundă emoţie, de înălţare sufletească, de evocare a unei glorioase pagini din istoria dramatică a poporului nostru şi, totodată, de rememorare a jertfelor şi sacrificiilor pe care s-a întemeiat proclamarea statului naţional unitar român. Omagiem în această zi toate generaţiile care de-a lungul veacurilor s-au dăruit pe altarul Patriei luptei pentru demnitatea şi libertatea ei, pentru independenţă şi unitate naţională.

S

ărbătorirea

Omagiem, de asemenea, impresionanta construcţie constituţională consfinţită de textul unei Constituţii moderne, care şi-a pus amprenta asupra evoluţiei statului român. Mai ales însă omagiem un act de voinţă naţională care a premers tratatelor de pace, realizând într-o manieră cât se poate de reprezentativă, democratică şi modernă , un proces de autodeterminare naţională, care dă adevărata tărie a statului national român. '

Istoria depune o nep1er1toare şi incontestabilă mărturie pentru devotamentul şi abnegaţia cu care fiii acestui pământ străbun au luptat şi au ieşit învingători în marea bătălie pentru viitorul liber şi prosper al neamului românesc strâns în hotarele lui fireşti. Unirea

*

Discurs în cadrul şedinţei solemne pentru sărbătorirea Zilei Naţionale de la l Decembrie şi a împlinirii a 76 de ani de la făurirea statului naţional unitar român Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 257 din JO decembrie 1994 (preşedintele Camerei Deputaţilor)

32

Omagiem un act de

voinţă naţională

Basarabiei cu România, ulterior unirea Bucovinei cu România, iar la 1 Decembrie 1918 unirea Transilvaniei si , Banatului cu PatriaMumă, au fost acte de importanţă crucială pentru destinul nostru naţional, săvârşite în mod democratic prin voinţa liber exprimată a tuturor românilor din teritoriile vremelnic ocupate de imperiile vecine, de a trăi într-o singură ţară, ţara străbunilor, peste veacuri şi milenii. Consacrarea prin lege a zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României s-a impus, după Revoluţia din Decembrie 1989, ca una din dovezile concludente de reafirmare a mândriei şi demnităţii noastre ca popor. După 5 ani de la căderea regimului totalitar comunist putem că transformările petrecute în plan politic, economic, social, răspund în

mod nemijlocit voinţei şi

spune moral aspiraţiilor cetăţenilor români.

Considerăm că greutăţile

cu care ne confruntăm, în mare măsură sunt inerente procesului de tranziţie la o viaţă cu adevărat democratică, la economia de piaţă. Suntem încrezători în depăşirea lor, speranţele noastre fiind îndreptăţite de voinţa ţării, de marile resurse de care dispune poporul nostru pentru a-şi clădi o viaţă pe măsura propriilor aspiraţii. Fără îndoială că

în zidirea acestei creaţii de dimensiuni istorice, un rol deosebit îl are acţiunea forţelor politice în spiritul unei autentice solidarităti cu toti cetătenii acestei tări. ' ' ' ,

33

3. UN MOMENT DE EVALUARE* A

ncheiem astăzi ce-a de-a cincea sesiune ordinară a actualei legislaturi parlamentare. Suntem deci la un moment de evaluare si se cuvine să relevăm succint unele dintre rezultatele activitătii , ' noastre.

I

Dacă-mi daţi

voie, în 5 minute am să încerc date statistice care s-ar putea să vă intereseze.

să vă

prezint câteva

A

In cadrul sesiunii, în exercitarea principalei sale prerogative, Camera Deputaţilor şi-a desfăşurat lucrările în 51 de şedinţe separate şi 13 şedinţe comune cu Senatul, dezbătând 84 de proiecte de legi şi propuneri legislative, din care 81 au fost adoptate, iar 3 au fost respinse.

* Evaluarea activităţii parlamentare la sfârşitul celei de-a cincea sesiuni ordinare Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 286 din 7 ianuarie 1995 (preşedintele Camerei Deputaţilor) 34

Un moment de evaluare

Un număr de 30 de proiecte de legi s-au referit la aprobarea a 51 de ordonanţe ale Guvernului, emise în baza Legii de abilitare, iar 39 au avut ca obiect ratificarea unor acorduri, convenţii sau tratate internationale. '

Din legile adoptate, 57 au fost promulgate, 5 se află în faza de mediere, 6 sunt trimise la Senat pentru dezbatere şi 14 sunt înaintate pentru promulgare. Problematica legilor adoptate a fost diversă şi a vizat în primul rând promovarea în continuare a reformei economico-sociale, întărirea statului de drept, dezvoltarea relaţiilor externe. "

In această perioadă au fost, de asemenea, examinate şi discutate 3 rapoarte ale unor comisii speciale sau de anchetă, au avut loc numiri în funcţii la unele instituţii publice, precum şi dezbateri asupra altor probleme de competenţă parlamentară. Totodată

au fost adoptate 12 hotărâri ale Camerei Deputaţilor şi 13 hotărâri ale Parlamentului, referitoare la diverse aspecte ale activitătii noastre. '

Comisiile permanente ale Camerei s-au întrunit în 207 şedinţe, în cadrul cărora au elaborat 333 avize şi 112 rapoarte referitoare la proiectele de legi şi propunerile legislative examinate, la audieri de candidaţi în vederea numirii în unele funcţii publice. Atât la dezbaterile în plen, cât şi la examinarea iniţiativelor legislative în comisii s-a urmărit aducerea unor îmbunătăţiri " conţinutului reglementărilor. In acest context, se cuvine subliniat şi aportul grupurilor parlamentare. Reţinând

partea pozitivă a activităţii noastre legislative, probabil că rezultatele noastre ar fi putut fi mai bune, operativitatea mai ridicată, dacă am fi reuşit să eliminăm unele aspecte care au fost uneori de natură să întârzie desfăşurarea procesului legislativ. Astfel au fost cazuri când dezbaterile s-au prelungit peste limita rezonabilă prin controverse interminabile, reveniri repetate la 35

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

aceleaşi

idei şi cu aceleaşi argumente, fără ca textele să câştige în calitate. Aceasta se datorează în parte şi faptului că în unele rapoarte ale comisiilor nu erau clarificate toate problemele şi , ca urmare, unele texte au fost transmise pentru reexaminare. De asemenea, în unele zile a fost irosit timp preţios datorită absenţei nejustificate a unor deputaţi de la lucrările în plen, dar şi de la lucrările unor comisii, ceea ce a determinat apeluri nominale pentru verificarea cvorumului şi chiar încheierea şedinţelor înainte de ora stabilită în program. A

In prezent se mai află înregistrate la Camera Deputaţilor 176 de proiecte de legi şi propuneri legislative, din care 55 sunt înscrise pe ordinea de zi, iar 121 se află la comisiile permanente. Dintre acestea, o parte prezintă prioritate în dezbatere în cadrul sesiunii următoare, cum sunt proiectul de Lege pentru accelerarea procesului de privatizare, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1995, proiectul de Lege privind insolvabilitatea comercială, proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă trecute în proprietatea statului, proiectul de Lege privind ajutorul social. O altă formă a activităţii parlamentare, pentru care săptămânal s-a afectat timp în programul de lucru, au fost întrebările şi interpelările adresate Guvernului si membrilor săi. '

A

In perioada actualei sesiuni, în cadrul şedinţelor, deputaţii au formulat 512 întrebări, primindu-se până în prezent răspunsuri la 411, precum şi 281 de interpelări, fiind date răspunsuri la 221. A

Intrebările şi interpelările, ca forme de control ale puterii Legislative asupra activităţii puterii Executive, au vizat în principal

modul de aplicare a legilor şi de de către autoritătile executive.

soluţionare

a diferitelor probleme

'

Totodată,

în fiecare săptămână, în timpul rezervat anume în program, au fost făcute de către deputaţi 197 de intervenţii în nume personal sau în numele grupurilor parlamentare din care fac parte,

36

Un moment de evaluare

prezentând declaraţii politice sau puncte de vedere în legătură cu unele evenimente interne sau externe, practică ce şi-a găsit reglementarea într-o hotărâre specială a Camerei Deputaţilor. "

In

aceeaşi perioadă,

Biroul permanent al Camerei, în îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin potrivit Regulamentului, s-a întrunit în 34 de şedinţe separate şi 11 şedinţe comune cu Biroul permanent al Senatului, analizând şi rezolvând numeroase probleme de competenţa sa. Pentru examinarea unor probleme importante, vizând în principal procesul legislativ, dar şi alte activităţi parlamentare, la şedinţele Biroului permanent au fost invitaţi să participe şi liderii grupurilor parlamentare care şi-au adus contribuţia la soluţionarea aspectelor supuse discuţiei. Aş

vrea, de asemenea, să vă precizez că o direcţie importantă a acţiunii noastre, în prezent, şi care va trebui amplificată în viitor, este aceea a raporturilor cu presa. Biroul permanent a definitivat, pe baza sugestiilor făcute de unii ziarişti acreditaţi la Camera Deputaţilor, proiectul de Hotărâre cu privire la înregistrarea şi retransmisia prin mijloace vizuale a lucrărilor Camerei. Acest proiect a fost deja înaintat, potrivit procedurii legislative, Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru examinare şi avizare. Pe aceeaşi linie, Biroul permanent a emis o hotărâre cu privire la organizarea şi desfăşurarea conferinţelor de presă la sediul Camerei Deputaţilor.

A vând în vedere deosebita responsabilitate socială ce revine presei în evoluţia societăţii, dezvoltarea vieţii democratice, în afirmarea valorilor morale şi a drepturilor omului, Camera Deputaţilor a adoptat şi o hotărâre prin care recomandă tuturor ziariştilor şi mijloacelor de comunicare în masă să ţină seama şi să aplice principiile cuprinse în rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristică. 37

"'

4. ACEASTA MAJORITATE "' NU RECONCILIAZA, EA EXCLUDE* ezbaterea asupra programului noului Guvern reprezintă un fel de moment al adevărului. Electoratul poate, acum, să compare felul în care, în campania electorală, i-au fost create aşteptări şi felul în care se răspunde acum acestor aşteptări.

D

Care este prima impresie pe care o lasă lectura programului guvernamental? El nu pare alcătuit pentru a sta la baza viitoarei acţiuni a Guvernului, ci pentru a justifica viitoarea inacţiune a acestuia. El caută mai mult să creeze impresia unui Guvern asaltat de duşmani, pentru a justifica astfel neluarea în seamă a problemelor ţării. El se preocupă de trecut pentru a justifica o colecţie de intenţii, poate bune, unele dintre ele, dar care nu au ajuns să se închege într-o direcţie de acţiune şi într-o ofertă politică .., pentru ţara. Citind acest program, devine tot mai clar că pentru actuala majoritate campania electorală nu s-a terminat şi nici nu se va termina curând. Este mult mai uşor să promiţi, în continuare, decât să găseşti soluţii, bani şi mijloace de acţiune. de idei care nu şi-au găsit încă o coerenţă interioară reprezintă produsul negocierilor dificile dintre coaliţiile care formează actuala majoritate. Singurul lor element

Este evident

*

grupului parlamentar PDSR cu privire la Programul şi Lista noului Cabinet după alegeri - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18 din 20 decembrie 1996 (liderul grupului parlamentar PDSR) 38

Poziţia

că această colecţie

Această

majoritate nu

reconciliază,

ea exclude

comun a fost dorinţa de a accede prin orice mijloace la putere. Singurul lucru care le-a unit a fost, paradoxal, PDSR, mai exact, dorinţa de a-l îndepărta, de asemenea, prin orice mijloace, de la putere. Atunci când o asemenea idee trebuie să fundamenteze o coaliţie de guvernare, este inevitabil ca ea să se formeze numai la nivelul cel mai de jos al elementelor. Compromisul realizat a dus la alcătuirea acestui program care este mai degrabă un fel de oglindă a raporturilor de putere din cadrul majorităţii , decât expresia unei filozofii politice clare a guvernării României până în anul 2000. Acest program nu-şi propune să construiască o ţară nouă. El nu-şi propune nici măcar să construiască ceva. El ar vrea să arate că până acum nu s-ar fi făcut nimic şi că istoria neamului începe o dată cu venirea la putere a unor oameni providenţiali, care au aşteptat 60 de ani clipa aceasta. Dacă

cei care au elaborat acest proiect de program cred în adevărul frazei după care în aceşti ani nu s-a făcut nimic altceva decât să se transforme dictatura politică a lui Nicolae Ceauşescu într-o dictatură economică, atunci îl întrebăm pe domnul Petre Roman şi pe colegii săi de partid, dintre care unii au fost miniştri timp de 3 ani, în perioada 1990-1992, şi sunt şi acum propuşi să fie miniştri, de ce au instaurat această dictatură economică? Ii întrebăm pe liberalii care au fost în Guvern timp de un an de zile, în 1991-1992, de ce au continuat această dictatură? Intrebăm legislaturile Parlamentului României din 1990-1992 si 1992-1996 unde au fost şi ce au făcut? Il întrebăm pe domnul Victor Ciorbea, până recent lider sindical, de ce nu a alertat sindicatele pe care le-a condus, spre a împiedica o astfel de dictatură ucigaşă de neam şi de ţară. Cum poate ajunge prim-ministru într-un regim de dictatură un lider sindical? Ne întrebăm cum pot candida reprezentanţii diferitelor minorităţi etnice, religioase sau de alt gen la funcţia de Preşedinte al României, cum pot deveni parlamentari ori miniştri? A

A

A

1

Ironia situaţiei este că noua majoritate nu-şi poate realiza obiectivul propus. Din întreg programul răzbate ideea continuării unor 39

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

procese şi evoluţii ale căror baze au fost puse după Revoluţia din Decembrie 1989, îndeosebi în perioada 1992-1996, şi care îşi continuă ritmul lor propriu de evoluţie. Continuitatea, iată cuvântul pe care autorii programului au făcut eforturi să îl evite pentru a crea impresia unei noi faceri a lumii. Cu toate eforturile lor, acest lucru nu a fost posibil. Când spui că în perioada 1997-2000 este nu numai necesară, dar şi posibilă o creştere a produsului intern brut, aceasta înseamnă că bazele dezvoltării există, că ele sunt solide ş1 ele asigură creşterea . ,., economica. Tot timpul, şi în cursul campaniei electorale şi acum, coaliţia celor 3 coaliţii care au ajuns să formeze majoritatea a încercat să convingă oamenii că ar exista două ţări: una a puterii şi alta a opoziţiei, una damnată la mizerie, şi alta a laptelui şi a mierii, în care cresterea economică urma să fie de 6 sau de 8%. Ceea ce s-a ' putut ocoli în campania electorală nu mai poate fi evitat acum. " lntr-o ţară ruinată nu poţi asigura o creştere de 6 sau 8%. Există o bază serioasă pentru a asigura dezvoltarea în continuare a ţării. Dar, dacă s-ar recunoaşte acest lucru, coaliţia majoritară s-ar vedea constrânsă să răspundă în scurtă vreme la o sumă de întrebări deranjante privind respectarea promisiunilor făcute. Ar trebui să medităm mult mai mult la faptul că programul vorbeşte de creşterea produsului intern brut, dar nu dă nici o cifră. Există un element care pune în evidenţă resorturile psihologice care au stat la baza scrierii programului Guvernului CDR-USD-UDMR. Ideea că prin votul din această toamnă a devenit posibilă relansarea reconcilierii naţionale spune nu doar că forţele care constituie astăzi coaliţia majoritară au respins până acum ideea acţiunii comune pentru bunăstarea comună şi personală, ea mai spune că actuala coaliţie majoritară ştie că este majoritară doar în acest Parlament, dar că are de înfruntat o opoziţie serioasă în ţară, pentru multe dintre proiectele pe care le propune. 40

Această

majoritate nu

reconciliază,

ea exclude

Majoritatea, de fapt, se teme de ceea ce are de făcut şi de ceea ce nu va putea face. Acest program este mai general şi mai inconsistent chiar decât declaraţiile din campania electorală. Actuala majoritate a câştigat cu un program care nu se ma1 regăseşte în textul întocmit de viitorul guvern. A

Rezultatele se vor vedea în curând. In campanie s-au făcut numeroase promisiuni. Acum Guvernul le nuanţează, pentru a le desfiinţa. S-a spus în campania electorală că alocaţia de stat pentru copii va fi de 50.000 de lei. Acum aflăm că ea va creşte până la 50.000 lei, deci până la 50.000 de lei, şi diferenţiat, în funcţie de dificultăţile materiale ale familiei. Vom constata probabil că cei care vor beneficia de o creştere a alocaţiei la nivelul promis de 50.000 de lei vor fi intens mediatizaţi , dar ei vor fi de fapt o minoritate nesemnificativă. A

Guvernul ar fi trebuit să ne prezinte un program de guvernare. In acest climat de promisiuni calpe, de aranjamente tainice, ca într-o operă bufă, Guvernul a venit şi el cu un program în două acte. Multiplicând miniştrii şi programe, cine mai stă să îşi aducă aminte de „Contractul cu România", care ar fi trebuit să fie program de guvernare, în locul broşurii pompos intitulată „Program socioeconomic pe termen scurt, măsuri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare". Nici acum nu se gândeşte nimeni că marea coaliţie, atât de „întristată" de lipsa unei protecţii sociale adecvate pentru cetăţenii României, a trebuit să facă apel la un independent, o persoană deosebită, dar un om din afara ei, pentru a prelua portofoliul muncii ş i protecţiei sociale. Se va vorbi despre aducerea unui specialist. Chestiunea este însă de a afla dacă marea coaliţie nu are oameni sau nu este preocupată de o asemenea problematică. Chiar şi Guvernul este un guvern al nuanţelor. Există 4 categorii de miniştri , înghesuindu-se într-un guvern, zis „de austeritate", dar care stă să plesnească pe la încheieturi. Ba chiar am putea spune că este un guvern a cărui forţă unificatoare e suspiciunea, dacă ţinem seama că sunt miniştri care stau pe lângă alţi miniştri, ca să îi 41

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

observe şi să se asigure că nimic nu se va întâmpla în detrimentul lor. Nu s-au împărţit portofolii, ci puncte de supraveghere a libertăţii de acţiune a partenerilor. Acest fapt, mai mult decât orice altceva, arată care este valoarea adevărată a programului de guvernare. El este o formalitate necesară şi a fost tratat ca atare. Preocuparea principală nu va fi implementarea lui, ci limitarea libertăţii de mişcare a partenerilor de coaliţie şi modificarea unilaterală a raporturilor de forţă. Formula aceasta de guvern care depăşeşte şi încalcă prevederile Constituţiei are o explicaţie foarte simplă. Titularii ştiu că Guvernul nu va rezista şi doresc să îşi păstreze privilegiile de parlamentari. De aceea, au apărut denumiri de miniştri care vor schimba probabil însăşi noţiunea de antet pentru scrisori. Acest Guvern ştie că duce după el povara multor promisiuni şi aşteptărilor imense pe care le-a creat şi cărora nu le poate răspunde. De aceea a apărut capitolul privind „starea naţiunii". Când acuzi foştii conducători că au deschis larg porţile crimei organizate şi când, de pildă, lipsa Avocatului Poporului devine argument pentru asimilarea insuficientă a concepţiilor şi principiilor care orientează instituţiile statului de drept, poţi veni liniştit la guvernare, chiar şi în anul 2000 poţi spune că nu ai făcut nimic deoarece a lipsit Avocatul Poporului. Capitolul despre „starea naţiunii" descrie o Românie care nu există decât în unele jurnale. Dacă ar fi aşa, atunci Guvernul ar fi trebuit să vină nu cu un program de dezvoltare, ci cu unul de criză, cu un program de stare de necesitate, cu măsuri tranşante. Acest capitol este însă o desfigurare a realităţilor româneşti. El este o oglindă deformată a României, menită să discrediteze PDSR-ul. Adevărata faţă a României, starea exactă a naţiunii, se regăseşte în declaraţia PDSR pe care am difuzat-o astăzi colegilor din sală. Autorii programului, coaliţiilor majorităţii,

42

împrăştiaţi

au

căzut

prin numeroase partide ale singuri în capcana pornirilor lor

Această

majoritate nu

reconciliază,

ea exclude

vindicative. Dacă este atât de rău în România, înseamnă că nu mai avem nici o şansă de integrare în Uniunea Europeană şi în NATO, sau dacă totuşi avem şanse, şi avem, pentru că în program există un capitol special din care aflăm cum va continua acest Guvern să actioneze în acest domeniu, înseamnă că starea României nu este ' cea descrisă de programul Guvernului. In intenţie, capitolul despre „starea naţiunii" trebuie să sugereze că domnul Ciorbea este un demiurg care va recrea lumea. In realitate, dânsul subliniază doar faptul că actuala putere încă mai suferă de complexul opoziţiei. Acest capitol este scris în funcţie de viitorul previzibil al coaliţiei majoritare şi de promisiunile pe care le-a făcut. Dar ceea ce este mai grav, acest capitol este unul care musteşte de agresivitate. El anulează toată vorbăria despre reconciliere şi, continuând campania electorală, stabileşte cu claritate genul de raporturi pe care majoritatea înţelege să le instituie în Parlament şi în societate. A

A

Această

majoritate nu reconciliază, ea exclude. Ea pune în locul dreptului agresivitatea, în locul dialogului incitarea şi în locul împlinirii cu bună-credinţă a obligaţiilor, crearea psihozei dusmanului. '

Acest Guvern este o bună exemplificare a felului în care o minoritate, ajungând majoritate, cucereşte puterea şi începe prin a urî minoritatea. Este un început de rău augur pentru un Guvern care se hrăneşte cu iluzia că este primul guvern democrat din România. Ea arată că deprinderile opoziţiei distructive nu s-au pierdut. De fapt, ceea ce lipseşte Guvernului este o filozofie clară a guvernării. El nu este un guvern de doctrină, după cum nici programul nu este decât un amalgam inspirat de obiective ale uneia sau alteia dintre coaliţiile participante la guvernare. Exemplul ministrului delegat pe lângă primul-ministru pentru minorităţi naţionale este elocvent. Ne putem întreba cu toţii ce s-a întâmplat atât de radical, de neobişnuit, de grav în situaţia minorităţilor naţionale din România încât problematica lor să devină obiect al 43

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

acţiunii

politice a Guvernului. S-a decis UDMR să respecte integral Constitutia? Probabil că nu trebuie să vedem în aceasta decât ' răsplătirea votului dat candidatului la prezidenţiale, domnul Emil Constantinescu, în al doilea tur de scrutin. Guvernul se potriveşte foarte bine cu programul său. Domnul Ciorbea nu şi-a alcătuit o echipă. Domnia sa a primit-o de-a gata, ceea ce ar putea să îi facă bine, la urma-urmelor. Va putea spune că nu este responsabil pentru ceea ce se va întâmpla. Membrii Guvernului, cu excepţiile semnalate de altfel de presă, sunt persoane cunoscute şi distinse. Asamblarea lor la un loc s-a făcut însă după principiul că intrarea în birourile Guvernului înseamnă a obţine nemurirea pe pământ. Faptul că mulţi dintre miniştrii politici ai unui guvern politic au vorbit la audieri despre depolitizare arată că acest Guvern se teme de asumarea responsabilităţii politice. Un guvern trebuie să fie foarte puternic, pentru a-şi apăra cetăţenii, şi destul de slab pentru a exista. Acest Guvern este foarte puternic atunci când este vorba să dobândească puterea şi este foarte slab când este vorba să îşi apere cetăţenii şi să îşi îndeplinească promisiunile. De regulă, din aceste condiţii apar dictaturile. Nu putem ignora faptul că acest Guvern ajunge să facă referiri critice la adresa Curţii Constituţionale sau a Curţii Supreme de Justiţie , intrând într-un domeniu pe care i-l interzice principiul separaţiei puterilor. Ce mai putem spune despre ceea ce se întâmplă astăzi în Parlament? Ajunge să-l cităm pe Grigore Gafencu: ,,De când e ţara ţară şi politicienii o cârmuiesc, ea e necontenit pe marginea prăpastiei, frământată de o criză economică fără precedent, care necesită un mare program de refacere, o grabnică reintrare în legalitate şi, mai cu seamă, ca toate să reînceapă de la început într-o salvatoare şi glorioasă eră nouă" . Nu putem fi de acord cu aglomerarea de intenţii, declaraţii, iluzii, inexactităţi, răutate şi frustrări care ne-a fost prezentată sub numele de „Programul de 44

Această

majoritate nu

reconciliază,

ea exclude

bază

de macrostabilitate şi de dezvoltare a României până în anul 2000". De aceea, grupurile parlamentare ale PDSR din Camera Deputaţilor şi din Senat vor vota împotriva acestui program. Doresc să precizez că PDSR este legat de toate realizările de până acum ale ... .. taru. , El va face o opoziţie constructivă şi va da sprijinul său tuturor iniţiativelor legate de protecţia socială şi de reforma economică, acceptând mâna întinsă de actuala majoritate. El însă nu va uita să atragă ate nţia Guvernului că are o responsabilitate pentru îndeplinirea integrală a promisiunilor pe care le-a făcut.

45

5. S-A PROMIS IMPOSIBILUL*

U

rmează să

decidem în zilele următoare asupra proiectului de buget pe care Guvernul ni l-a trimis după 5 luni de la învestitura sa. Probabil că acesta a fost documentul cel mai aşteptat de toată lumea, pentru că bugetul oferă sintetic imaginea viziunii despre economie pe care o propune Guvernul. Dincolo de restricţiile pe care orice societate le întâlneşte în evoluţia ei, bugetul construieşte un viitor în care se reflectă nu atât aceste limite şi restricţii, cât, în primul rând, distanţa care separă Guvernul de cetăteanul care, în definitiv, l-a ales. ' Bugetul întăreşte speranţe

sau poate, la fel de bine, să creeze temeri.

El este oglinda creditului, dacă mă pot exprima în astfel de termeni, cu care Guvernul onorează creditul pe care i l-a avansat cetăţeanul în ziua alegerilor. Mi-am amintit o idee pe care am formulat-o înainte de alegerile din toamna trecută: ,,Măsura limitelor viitoarei guvernări o va da proiectul viitorului buget. Dacă C.D.R. va avea cele 50 de miliarde de dolari de care amintea în Contractul cu România, o aşteptăm să vină cu un proiect propriu de buget care să facă inutile discuţiile

* Poziţia grupului parlamentar PDSR cu privire la Proiectul legii bugetului de stat pe anul 1997 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 55 din 19 aprilie 1997; Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62 din 26 aprilie 1997 (liderul grupului parlamentar PDSR) 46

S-a promis imposibilul

despre relaţia cu F.M.I. şi deficitul bugetar". Acum, ironia istoriei face ca proiectul de buget să ne dea dreptate şi să anuleze post festum întreaga campanie electorală a partidelor care au ajuns la putere. Nu intenţonez să-mi axez intervenţia pe tema neîndeplinirii promisiunilor electorale, aceasta este o chestiune aproape uitată, deoarece nimeni nu mai este atât de naiv în această tară încât să ' poată crede că fosta opoziţie, puterea de astăzi, a intenţionat vreun moment să-şi ţină promisiunile. Când spun aceasta nu doresc decât să le fac un compliment distinşilor economişti ai puterii, care, în mod sigur, sunt atât de bine pregătiţi încât au ştiut din capul locului că s-a promis imposibilul. Ştim cât este de important bugetul pentru ţară şi ştim, de asemenea, cât este de importantă adoptarea lui rapidă. Tocmai de aceea, am supus atenţiei comisiilor de specialitate peste 70 de amendamente, dorind să asigurăm ţării un minim de normalitate. Suntem în opoziţie doar faţă de actuala formulă de putere, nu faţă de cetăţenii pe care, într-un număr însemnat, îi reprezentăm aici, le reprezentăm interesele şi aşteptările. O guvernare dezinteresată de soarta cetăţeanului este de neacceptat. Atunci când nici nu are fondurile necesare guvernării, ea devine un rău insuportabil. Cum mai poate fi ea calificată atunci când îşi caută aceste fonduri nu în dezvoltarea aducătoare de profit, ci în buzunarul, şi aşa golit, al cetăţeanului. Dezbaterea bugetului în Parlament este un act politic extrem de serios, echivalând, prin argumentele pro şi contra, fie cu o adevărată moţiune de cenzură, fie cu un vot de încredere pentru Guvernul în exercitiu. '

Iată

de ce am declarat încă de la bun început că nu vom întreprinde nimic din ceea ce ar putea bloca adoptarea lui cât mai rapidă. Nu înseamnă aceasta că nu ne vom spune punctul de vedere despre ceea ce ne oferă Guvernul sub numele de buget. 47

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

La început, prima tentaţie a fost aceea de a relua polemica îndreptată împotriva domnului prim-ministru. Am renunţat, deoarece ceea ce oferea proiectul de lege întocmit chiar de Guvern era cel mai bun răspuns la unele improvizaţii ale domnului prim-ministru. "

In acest sens,

aş

dori să menţionez că am rămas plăcut surprinşi să constatăm că, prin raportul la proiectul de buget pe 1997, semnat de respectabilul nostru coleg, domnul ministru al finanţelor Mircea Ciumara, sunt infirmate imaginile apocaliptice despre aşa-zisa „moştenire dezastruoasă lăsată de Guvernul Văcăroiu", imagini strâmbe, pe care domnul prim-ministru Victor Ciorbea s-a străduit să le mediatizeze cu o hărnicie tulburătoare. Iată că, acum, în mod firesc si corect, domnul ministru Mircea Ciumara, un om care ' merită tot respectul nostru pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, contrazice fundamental acel scenariu negru pus în operă, în faţa întregii ţări, cu o agresivitate îngrijorătoare. Astfel, acum nimeni nu mai poate nega că, în anul 1996, sub guvernarea Văcăroiu s-a înregistrat o evidentă creştere economică cu 4,1 % din P.I.B., creştere comparabilă cu ţările europene, cu indicatorii indicati de crestere. '

'

Nu se mai poate nega nici faptul că s-a atins un nivel al salariului real de 75%, comparativ cu octombrie 1990, după cum nu se poate nega nici faptul că deficitul bugetului consolidat a fost de 3,9% din P.I.B., comparativ cu circa 6% cât, în mod fals, a fost anunţat şi cu 4,5%, cât a proiectat Guvernul prin bugetul pe 1997. Aceste date arată că ţara intrase pe un anumit curs al dezvoltării care îndreptăţea speranţe de mai bine şi posibilitatea respectării a ceea ce a fost o valoare fundamentală pentru noi - asigurarea unei dezvoltări care să plece de la cerinţele cetăţenilor. Putem discuta despre ritmurile posibile ale dezvoltării şi despre legătura dintre o anumită componentă a Guvernului şi păstrarea acestor ritmuri. Dar problema esenţială nu este a ritmului, ci a valorii şi a principiului. 48

S-a promis imposibilul

Acum această dezvoltare nu mai este posibilă. Ea a fost întreruptă cu brutalitate, fără să existe nici o certitudine cu privire la posibilitatea reluării ei în viitorul apropiat. Din această perspectivă, bugetul pare făcut astfel încât să justifice temerile cetăţenilor faţă de boală, preţuri şi şomaj, pe care toate sondajele le scot cu consecventă în evidentă. '

'

Acest buget pare făcut astfel încât să ne îndepărteze de standardele de integrare fixate de Uniunea Europeană, tocmai într-un moment în care efortul pentru integrare trebuie susţinut nu numai cu investiţii, ci, mai ales, cu o concepţie clară despre modelul dezvoltării României, asa cum arăta si astăzi, în această incintă, sub ' ' această cupolă, domnul preşedinte Santer. Proiectul de buget pune capăt de asemenea şi încercărilor de a mistifica datele reale privind rata anuală a inflaţiei sau cele privind deficitul balanţei comerciale. Atunci când un simplu calcul arată că rata probabilă a inflaţiei va atinge 200% la sfârşitul anului, problema viitorului şi a nivelului de trai încep să devină mai puţin meditaţii pe marginea statisticilor, ci mai mult întrebări privind adevăratele raţiuni şi interese ale formării coaliţiei de guvernare. am putea spune că proiectul de buget este un fel de reparaţie morală pe care P.D.S.R. a primit-o pentru toate neadevărurile care s-au spus pe seama lui.

Aproape

că

nici o mulţumire, deoarece bugetul nu ne poate mulţumi nici pe noi ş i nici pe cetăţeni. Ţinând seama de consultanţa, aproape exhau stivă, oferită de Fondul Monetar Internaţional, mergând, am putea spune, de la filozofia bugetului până la ortografia lui, este aproape stupefiantă şi îngrijorătoare deruta şi lipsa de orizont strategic în fundamentarea indicatorilor macroeconomici pe acest an, pe baza cărora se proiectează întreaga structură a bugetului pe 1997. Nu

încercăm însă

49

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

simplu, nu înţelegem cum a putut accepta Guvernul ca, în condiţiile crizei economice actuale şi a uriaşului decalaj pe care-l are România faţă de ţările europene cu dezvoltare medie, să-i îndemne pe români să reducă motoarele proiectând pentru acest an o scădere faţă de anul trecut a producţiei cu 3% şi a P.I.B. tot cu 3%, ceea ce va reduce substanţial potenţialul de export al ţării. Pur

şi

Domnul ministru Ciumara ne-a lămurit însă şi ne-a explicat că este vorba, de fapt, de o „creştere economică" de -3% şi nu de o scădere economică! Această rată negativă

de creştere ne condamnă la sinucidere economică programată, în condiţiile în care unele din ţările din Europa Centrală şi de Est, alături de care vrem să păşim în N.A.T.O. şi Uniunea Europeană, au ritmuri de creştere pe 1997 de 4-5%, iar ţările occidentale au ritmuri prognozate de 2,7%. Ştiaţi, desigur, domnule ministru, că o rată scăzută de creştere a P.I.B. atrage după sine o diminuare mult mai accentuată a surselor de alimentare a bugetului, ca urmare a efectului distructiv propagat. Nu ştiaţi şi că, implicit, în condiţiile unei rate negative a producţiei, se diminuează galopant baza de alimentare a exporturilor, ceea ce agravează fără precedent balanţa comercială şi echilibrele generale ale României? Domnule ministru, timp de 4 luni de zile, Guvernul pe care-l reprezentaţi nu a oferit nici măcar o măsură care să meargă în sensul stimulării producţiei sau a creşterii profitului, aşa cum s-a angajat în faţa electoratului, ci numai în măsuri şi ameninţări care duc economia românească spre cea mai catastrofală criză. Nu se poate admite ca un guvern de profesionişti, cum probabil consideraţi că este Guvernul dumneavoastră, cu buni cunoscători ai realităţilor din economia românească şi nu numai a pretenţiilor Fondului Monetar Internaţional, nu ar fi în stare să găsească pârghii specifice economiei de piaţă, care să ne asigure măcar orizontul unei creşteri economice minime, de 1-2 procente în acest an. 50

S-a promis imposibilul

Situaţia

este prea gravă pentru a se mai recurge la retorica moştenirii dezastruoase, pe care propriul dumneavoastră proiect de buget o face inutilă, sau la discursuri moralizatoare despre corupţie, pe care nu le mai iau în seamă nici chiar oamenii dumneavoastră. Probabil că va trebui să explicaţi, la un moment dat, cum gândiţi viitorul acestei ţări. Nu să ne explicaţi nouă, deoarece noi ştim, dar ar trebui să le explicaţi cetăţenilor care au investit multă încredere în ideea de schimbare şi pe care acum îi condamnaţi la neputinţă pe termen lung. Spun aceasta deoarece vă propuneţi să asiguraţi 23% din veniturile bugetului prin impozitele pe salarii, în timp ce contribuţia impozitului pe profit, care ar trebui să reflecte şi o oarecare înviorare a profitabilităţii activităţii de producţie, ca urmare a aplicării înţeleptei reforme, este de numai 19%. Aţi

atentat, cu o uşurinţă nepermisă, la alocaţiile bugetare pentru sectoarele vitale pentru păstrarea vigorii şi spiritualităţii cetăţenilor acestei ţări. Astfel, comparativ cu 1996, în acest an sunt diminuate cheltuielile pentru cercetare ştiinţifică, pentru învăţământ, pentru cultură.

Reduceri drastice se constată şi la resursele repartizate pentru programele de construcţii de locuinţe ş i de protecţia mediului. De asemenea, în ciuda prezentării triumfaliste, volumul alocaţiilor pentru protecţia socială este, pe ansamblul bugetului, în termeni comparabili, mai scăzut decât în 1996 şi total insuficient în raport cu explozia aberantă a preţurilor şi a tarifelor deja declanşate. De altfel, mult trâmbiţata majorare a alocaţiei de stat pentru copii la 50 de mii de lei nu reprezintă nici pe departe onorarea angajamentului U.S.D., deoarece, în realitate, ţinând seama de inflaţie , alocaţia reală este de numai 20 de mii de lei, comparativ cu 12 mii de lei în trimestrul precedent. 51

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Cu detaşare îngrijorătoare se preconizează şi dublarea T.V.A. la legume şi fructe , eliminarea unor facilităţi fiscale acordate capitalului autohton, precum ş i a exporturilor, majorarea impozitelor la producţia internă de ţiţei şi gaze naturale. Efectul imediat al acestor decizii nesăbuite poate fi matematic calculat: scăderea dramatică a consumului cu 15,3% şi a serviciilor prestate populaţiei cu 20%. Nu ştiu ce se va întâmpla în final, dar ne îngrijorează superficialitatea manifestată în structura cheltuielilor bugetare, sacrificându-se, după agricultură, şi ultima zonă care ne mai menţine cu fruntea sus în lume, spiritualitatea şi vigoarea încă miraculoasă a acestui popor. Domnului prim-ministru i-a plăcut să se compare cu Churchill în a promite sudoare şi lacrimi. Probabil că domnului Ciorbea i-a scăpat amănuntul că Churchill a fost un conducător care a învins pentru poporul lui şi împreună cu el. Domnia sa doreşte, se pare, să-şi învingă propriul popor. Sperăm să nu reuşească! Nu se poate explica altfel filozofia intrinsecă a acestui buget. El sacrifică fără distincţie toate ramurile productive, fără a face măcar un efort de a le ierarhiza, de a orienta dezvoltarea si , de a orienta un flux de investiţii spre anumite domenii. Nu se poate întocmi un buget fără să se ţină seama de nici un principiu elementar. Guvernul trebuie să se gândească la rezultate şi la propria responsabilitate pe care o are fată ' de cetăteni. , Cu cheltuieli de capital în reducere drastică, cu o scădere fără precedent a fondurilor alocate cercetării ştiinţifice, cu o politică vamală de-a dreptul antinaţională, care nu asigură stimularea şi protecţia producţiei autohtone şi a exporturilor româneşti, dar are grijă să reducă, în mod substanţial, taxele vamale la importul produselor agroalimentare, bugetul nu face decât să distrugă capitalul naţional şi pe micul producător agricol. El afectează securitatea alimentară a populaţiei şi îi reduce acesteia motivaţiile, la nivelul cel mai elementar, dominat de teama de boală, de preţuri, 52

S-a promis imposibilul

de pierderea locului de viitor.

muncă, adică

de pierderea încrederii în

După

ce a fost sacrificat cetăţeanul, a fost sacrificată şi reforma, deoarece, în lipsa dezvoltării, ea nu rămâne decât un exerciţiu retoric. Ne întrebăm, domnule ministru, ce fel de politică a ales, de fapt, să pună în aplicare, Guvernul dumneavoastră? Nu i-a spus nimic Guvernului preocuparea tot mai pronunţată a Uniunii Europene pentru problematica socială a dezvoltării? Mişcările sociale din Europa, cazul „Renault" nu au reprezentat un semnal de alarmă?! Aceasta este, de fapt, esenţa acestui buget: neputinţă de a asigura dezvoltare si crestere economică, dezinteres fată de muncă si fată ' ' ' ' ' de salariaţi, apărarea unei minorităţi dispuse să vândă cât mai rapid avuţia naţională, pentru ca să o poată cumpăra la fel de repede. In fine, consolidarea unei puteri şubrede prin genoflexiuni făcute în fata , oricui vine din străinătate. A

Este un buget în egală măsură antieconomic şi antinaţional. El nu este un experiment pentru membrii C.D.R., U.S.D. şi U.D.M.R., care trebuie să voteze, din disciplină de coaliţie, el este bugetul ţării si s1 , ar fi trebuit să fie făcut în interesul tuturor cetătenilor , , în interesul tării. '

Dacă

Guvernul nu este în stare să mă convingă de contrariu, mi se pare normal ca un asemenea proiect de buget să fie respins. Nu fac, spunând aceste cuvinte, decât să urmez o cerinţă metodologică, formulată pentru prima dată de distinsul nostru coleg, domnul Ciumara, la discutarea bugetului din 1994. A

Ce am constatat, aşadar, din analiza acestui proiect de buget? In primul rând, nici una din promisiunile electorale şi , mai grav, din obiectivele pe termen scurt aprobate de Parlament nu îşi găsesc rezolvarea prin bugetul pe 1997. In al doilea rând, bugetul propus A

53

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

este unul al recesiunii, al creşterii accelerate a şomajului, al scăderii dramatice a puterii de cumpărare şi al sărăcirii populaţiei. In al treilea rând, prin bugetul propus se confirmă caracterul inadecvat al reformei de tipul „terapiei de şoc", raportat la condiţiile specifice ale României, ceea ce va conduce la creşterea decalajelor economice şi sociale faţă de ţările dezvoltate şi la imposibilitatea îndeplinirii standardelor Uni unii Europene. A

lată

de ce P.D.S.R. consideră că acest buget nu creează premise pentru asigurarea dezvoltării durabile a ţării şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. El nu este un buget de responsabilitate, el este un buget de demagogie care se răzbună. A

In esenţă, proiectul de buget demonstrează lipsa de responsabilitate a actualilor guvernanţi faţă de populaţie şi de interesele ţării. Prin aceasta, el este imoral. El nu reprezintă atât de des invocata „singura soluţie". El este, în realitate, cea mai nepotrivită soluţie pentru realităţile din societatea românească, întrerupând brusc, şocant chiar, procesul creşterii economice, al redresării puterii de cumpărare a populaţiei, aducând în schimb recesiune, şomaj şi sărăcie. Considerăm că puteau fi adoptate alte variante, cu adevărat viabile, care să susţină dezvoltarea economică a ţării, a producţiei şi exportului, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, asigurarea de noi locuri de muncă, ţinerea sub control a inflaţiei, protecţia socială reală - pentru categoriile cele mai defavorizate. Deci, o evoluţie pozitivă, convingătoare pentru accederea României în Uniunea Europeană.

P.D.S.R. a propus numeroase amendamente de natură să confere bugetului de stat pe 1997 un caracter activ în procesul dezvoltării ţării, dar cele mai multe au fost respinse de către reprezentanţii actualei puteri, în dezbaterile din comisiile de specialitate. Legat de aceasta, vă rog să-mi permiteţi să fac câteva referiri la raportul comun întocmit de comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere. 54

S-a promis imposibilul

Raportul, care cuprinde 3 alineate, nu conţine nici un element de analiză din partea comisiilor asupra proiectului de buget pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului. El nu exprimă considerentele pe care le-au avut în vedere cele două comisii atunci când au decis înaintarea acestuia Camerelor reunite. Din lectura raportului rezultă o mare superficialitate în motivarea unor amendamente ş i în special a celor respinse. In loc să evidenţieze aspecte de ordin politic, economic şi social ale proiectului de buget pe anul în curs, comisiile de specialitate s-au limitat la simple modificări ale valorii sumelor prevăzute iniţial în proiectul înaintat de Guvern. Un aspect mai analitic şi mai explicativ al amendamentelor propuse ar fi facilitat dezbaterea şi adoptarea mai rapidă a proiectului de buget în plenul celor două Camere. A

Aş

mai menţiona că, potrivit art. 46 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate. In raportul comun se prezintă atât amendamentele admise, cât şi cele respinse. Primul raport care ne-a fost difuzat nu a cuprins toate amendamentele depuse de deputaţi, astfel încât numai după intervenţia noastră în cadrul Biroului permanent s-a dispus ca şi acestea să fie analizate şi să fie întocmit un raport suplimentar care, este adevărat, a fost depus ca Anexa 3; el însă exprimă doar poziţia comisiei Camerei Deputaţilor. A

A

In fine, Anexa 1, în care sunt incluse amendamentele propuse a fi admise de plenul celor două Camere, nu indică cine sunt autorii acestor amendamente - grupurile parlamentare, deputaţii, senatorii, comisiile. Acestea sunt Guvern.

observaţiile

noastre la proiectul de buget înaintat de

A

In încheiere, v-aş cita un pasaj inspirat dintr-un discurs politic al lui Nicolae Filipescu, din 1901: 55

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

„Orice partid de opoziţie se meritele sale proprii.

înalţă

pe

greşelile

adversarilor

şi

pe

"

In ceea ce priveşte greşelile adversarilor, ne vom îndeplini datoria de a exercita un control ager asupra tuturor actelor Guvernului. Cenzura noastră va fi totdeauna potrivită cu greutatea greşelilor Guvernului şi cu sentimentul pe care îl avem că putem substitui acţiunii guvernamentale o mai bună soluţiune". De aceea dorim ca Guvernul să-şi asume până la capăt răspunderea pentru realitatea tragică ce se află dincolo de cifrele bugetului. Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. vor urmări felul în care, în cursul dezbaterilor, Guvernul şi coaliţia majoritară vor ţine seama de amendamentele pe care le-am înaintat şi vor vota în funcţie de concluziile pe care le vor trage din acest mod de acţiune. (...) După desfăşurarea dezbaterilor pe marginea proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul 1997, doresc să exprim poziţia Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R. referitoare la votul final la acest proiect de lege. Având în vedere faptul că actualul proiect de buget pe 1997 va conduce la recesiunea economică prin scăderea P.I.B. cu cel puţin 3%, dublarea şomajului, reducerea cu circa 40% a puterii de cumpărare a populaţiei, creşterea fiscalităţii, scăderea dramatică a investiţiilor din economie, inclusiv în domeniul construcţiei de locuinţe, reducerea drastică a sprijinului pentru agricultură, deteriorarea gravă a serviciilor de îngrijire a sănătăţii populaţiei, lipsa sprijinului pentru activitatea de export ş i a sectorului privat, disponibilizarea de personal din sectoarele bugetare: învăţământ, cercetare, sănătate, cultură, având în vedere că sume importante înscrise în buget nu au bază legală, contravenindu-se astfel Legii finanţelor publice, având în vedere că în cursul dezbaterilor nu au fost acceptate amendamentele P.D.S.R., de natură să dea bugetului pe 1997 un caracter de instrument activ al dezvoltării economice şi 56

S-a promis imposibilul

al îmbunătăţirii condiţii lor de viaţă ale populaţiei, având în vedere că acest buget, ca prim act concret de guvernare al noii puteri - şi noi am sperat ca domnul prim-ministru să găsească câteva minute pentru a fi prezent cel puţin o vreme la aceste dezbateri -, deci având în vedere că acest buget reprezintă o probă indubitabilă a neonorării promisiunilor electorale, care s-au dovedit a fi total demagogice şi îndreptate exclusiv spre înşelarea populaţiei , pentru accesul la putere cu orice preţ, actualul buget ducând la sărăcirea populaţiei şi deteriorarea gravă a situaţiei din economie, Deci luând în considerare toate aceste argumente, cerem actualei puteri să-şi asume întreaga răspundere pentru acest buget şi pentru consecintele sale economico-sociale. '

"

In consecinţă grupurile noastre parlamentare vor vota împotriva acestui buget.

57

"'

6. REFORMA ESTE ACEA CUTIE NEAGRA PE CARE NU REUSIM S-O ÎNTELEGEM*

'

'

eforma pe care o discutăm noi astăzi, aici, este această cutie neagră pe care nu reuşim să o înţelegem şi ea ne este prezentată în diferite forme, în diferite formule şi ceea ce este trist pentru dezbaterea noastră este că, practic, n-am reuşit să ne întâlnim în argumentele pe care am încercat să le prezentăm unii şi alţii.

R "

In realitate, moţiunea noastră de astăzi trebuia să vizeze o chestiune extrem de simplă şi moţiunea a fost într-un fel generată chiar de programul Guvernului, care, la învestitură ne-a oferit un text denumit „Program socioeconomic pe termen scurt, măsuri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare". Era firesc ca noi să venim în Parlament şi să cerem, prin moţiunea de cenzură, să vedem în ce măsură Guvernul a reuşit să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în acest document. Din

păcate,

domnul prim-ministru ne-a prezentat diverse lucruri, " comparaţii cu situaţii statistice din 1990-91-92-93-94. In realitate, chestiunea era extrem de simplă. Dânsul trebuia să ne prezinte situaţia de acum, p1in comparaţie cu situaţia din 11 decembrie, atunci când Guvernul şi-a luat aceste angajamente. "In preambulul acestui program se spunea, de altfel: ,,Acest program urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor pe termen scurt, asumate prin „Contractul cu România" al Convenţiei Democrate, programul U.S.D. ,,Mai

* Poziţia grupului parlamentar PDSR cu privire la Moţiunea de cenzură legată de reformă şi

de programul de guvernare - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102 din 18 iunie 1997 (liderul grupului parlam.entar PDSR) 58

Reforma - acea cutie neagră pe care nu

întâi pentru oameni" ,,Impreuna vom reuşi! " A

ş1

reuşim

s-o

înţelegem.

programul electoral al U.D.M.R.,

V

S-ar putea spune că aceste angajamente au fost numai parţial îndeplinite, eventual doar în ceea ce priveşte preluarea obiectivelor din programul electoral al U.D.M.R. " In ceea ce priveşte celelalte obiective, problema este, din punctul nostru de vedere, şi aceasta era, de fapt, semnalarea pe care vroiam să o facem opiniei publice, că răspunsul domnului prim-ministru nu trebuia să fie dat opoziţiei, ci trebuie să fie dat, în mod firesc, electoratului.

Noi am constatat, pe de o parte, creşterea şomajului, creşterea inegalităţilor, creşterea impozitelor, creşterea sărăciei şi a precarităţii, anularea egalităţii de şanse. Niciodată într-un timp atât de scurt, situaţia economică şi socială a României nu s-a degradat atât de puternic. Domnul senator Vosganian spunea că „maşina Guvernului merge cu frâna de mână trasă". Noi avem impresia că, de fapt, merge în marşarier, iar dacă veţi analiza documentele pe care domnul ministru Ulm Spineanu a avut bunăvoinţa să ni le dea, veţi vedea care este, de fapt, proiecţia Guvernului pentru următorii patru ani, ce înseamnă, de fapt, reforma Gu vernului. Veţi vedea, în acest document, că pentru perioada 1996-2000 se preconizează un produs intern brut, o creştere a produsului intern brut de 1,6%, ceea ce în mod evident ne va scoate din orice competiţie pentru intrarea în Uniunea Europeană, iar consumul populaţiei va creşte în medie, pe această perioadă, cu 0,4o/o. "Ii rog pe cei care ne ascultă acum să facă diferenţa între discursurile neserioase ale unora dintre colegii din majoritate şi realităţile acestea crude pe care noi am dorit să le semnalăm, pentru că, în mod evident, ele vor marca viaţa societăţii românesti în continuare. '

Ceea ce este extrem de trist este faptul că, până la urmă, noi va trebui să decidem, ca partid de opoziţie, cum procedăm mai 59

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

departe. Domnul ministru Niculescu-Duvăz ne invita să mergem în piaţa publică şi aş vrea să-l întreb pe domnul prim-ministru dacă este vorba de o invitaţie oficială, ca să ştim cum să procedăm pe mai departe. Dintr-un alt punct de vedere, cel al politicii externe, sunt în măsură să precizez că, în ultimii patru ani, preocuparea noastră a fost pentru mentinerea identitătii Felul în care se desfăsoară acum , , nationale. ' ' activităţile externe, noile metode diplomatice utilizate, cum ar fi scuzele, negocierile în genunchi, toate aceste moduri de a ne raporta la ceea ce se întâmplă în lume, din punctul nostru de vedere, vor afecta demnitatea natională si felul în care vom rezista în acest ' ' spaţiu , care va fi, în continuare, extrem de dificil. Noi avem impresia că Guvernul, din păcate, se concentrează exclusiv pe probleme de imagine, de schimbare de imagine, de credibilitate, de percepţie, privind întotdeauna în ochii străinătăţii pentru a vedea ce se întâmplă în ţară. Acest lucru este extrem de noei v, este extrem de periculos. In loc să încerce să vadă ce se întâmplă cu realitatea ţării, cu viaţa de zi cu zi, în loc să înţeleagă că Parlamentul trebuie să fie un partener, nu o anexă, nu un ghişeu, unde să fie aduse la ratificare legi care sunt în realitate acorduri între Guvern şi organizaţiile financiare internaţionale, în loc să avem dezbateri serioase în Parlament, Guvernul ne obligă să cerem, dintr-un anumit punct de vedere, aceste moţiuni simple ş i dezbaterea prin moţiuni de cenzură, pentru că ne refuză posibilitatea de a face alte tipuri de dezbateri în cadrul Parlamentului. A

o memorie suficient de bună ca să stiti Domnilor, este bine că aveti , ' ' ce s-a întâmplat în aceşti ani, dar eu vreau să adaug la cunoştinţele dumneavoastră o singură informaţie, şi anume: din ianuarie şi până în luna mai, în ceea ce priveşte titlurile de proprietate, guvernul practic a oprit distribuirea acestora. In toate aceste luni s-a ajuns de la distribuirea a 67% la numai 68%. Care este, de fapt, raţiunea acestei încetineli, în paralel cu discursul despre garantarea A

60

Reforma - acea cutie neagră pe care nu

reuşim

s-o

înţelegem.

proprietăţii.

Este vorba de garantarea unui anumit tip de proprietate, care se încearcă să fie construită, pentru că, altfel, titlurile acestea ar fi trebuit să fie date în continuare. In realitate, s-au dat indicatii astfel încât acest proces să fie închis. Ii rog pe acei parlamentari ai . . .. . . ..., . ..... . . ..... maJor1taţu, care n-au avut cunoz1tatea sa c1teasca o rmmma bibliografie înainte de-a veni să voteze cu energie şi disciplină împotriva acestei moţiuni de cenzură, s ă citească ceea ce Guvernul s-a angajat să facă în aceste şase luni, programele guvernamentale pe care Guvernul trebuia să le aprobe şi să le pună în dezbatere şi în aplicare în aceste luni. A

A

'

......

Dumneavoas tră veţi consideraţi că acest tip

decide prin votul dumneavoastră dacă de guvernare este potrivită pentru ţară, dacă acest mod de a trata problemele ţării este cel mai adecvat. Eu vreau să vă spun, dincolo de felul în care dumneavoastră aţi tratat această discuţie, minimalizând-o, încercând s-o scoateţi din zona firească a unei proceduri pe care noi am respectat-o şi am încercat s-o aplicăm cu bună-credinţă, vreau să vă spun că dumneavoastră veţi purta, fără îndoială, o parte din responsabilitatea pentru deciziile care se vor lua şi din acest punct de vedere şi vă îndemn să priviţi spre conştiinţa dumneavoastră, atunci când veţi vota.

61

7. LA 1 DECEMBRIE 1918 ROMÂNII AU PUS SINTAGMA ,,STAT-NATIUNE'' ' MAI PRESUS DE ORICE CONSIDERATIE*

'

a 1 Decembrie 1918 românii au pus sintagma „stat-naţiune" mai presus de orice alte consideraţii, făcând din ea o întrupare privilegiată a puterii, a prosperităţii şi a culturii. Au subordonat totul, până şi propria viaţă, acestei imagini a colectivităţii din care făceau parte, pentru a-şi uita singurătatea, în credinţa validării principiilor democraţiei, libertăţii şi dreptăţii.

L

Fiică

a democraţiei, ideea naţională, inseparabilă de aceasta, a contribuit masiv la integrarea românilor aflaţi, fără voia lor, vreme de secole, despărţiţi, pentru a fi stăpâniţi de alţi i. Momentul crucial al acestei î ntâlniri a fost si va rămâne ' 1 Decembrie 1918, dată la care naţiunea română se regăsea, în sfârşit, în graniţele sale fireşti. Se întruchipau, în acea zi de rezonanţă, năzuinţele şi idealurile generaţiilor care au luptat pentru ca Marea Adunare de la Alba Iulia să poată avea loc. S-au regăsit în oraşu l-simbol al întregirii noastre statale spiritul lui Mihai Viteazul, îndrăzneţul domn care a oferit modelul, ţăranul

*

Discurs în cadrul şedinţei solemne pentru sărbătorirea Zilei Naţionale de la 1 Decembrie şi a împlinirii a 80 de ani de la Marea Unire - Monitorul Oficial al Rornâniei, Partea a II-a, nr. 213 din 8 decembrie 1998 (liderul grupului parlamentar PDSR)

62

Sintagma

„stat-naţiune"

mai presus de orice

martir Horea şi inegalabilul Avram Iancu, dar şi vocaţiei noastre europene.

şi

consideraţie

ideea apartenenţei

"

Intreaga construcţie statală, imaginată de înaintaşi şi concretizată la 1 Decembrie 1918, nu a fost altceva decât o consecinţă n aturală a modernizării societătii românesti, într-o admirabilă sincronie cu ' ' ceea ce se petrecea pe continentul european. Dacă, până

acum 80 de ani, demersurile româneşti pentru libertate şi unitate naţională au constituit negarea unei structuri politice anacronice - Imperiul austro-ungar -, după 1 Decembrie 1918 asistăm la o acţiune afirmativă, b azată pe principiile democratice, puse la baza noii stabilităţi, prin construirea României Mari.

" Insăşi voinţa colectivă,

în acord cu realităţile evoluţiei istorice, exprima acest deziderat, în prelungirea firească a ceea ce precursorii afirmaseră, nu o dată, pe parcursul timpului istoric scurs. Convocarea Adunării Naţionale pentru 1 Decembrie la Alba Iulia s-a făcut în numele libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, al civilizaţiei universale, ce stipula condiţii egale de dezvoltare pentru toate natiunile si nationalitătile . '

'

'

'

O mărturiseşte, în timp, manifestul către popoarele lumii, din 18 noiembrie 1918, prin care românii informează europenii şi statele de pe alte continente asupra temeiurilor pe care vor să-şi fondeze noul stat. ,,Pe teritoriul său strămoşesc, Naţiunea Română este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate naţională, iar organizarea în stat liber şi independent o va întocmi pe temeiul democraţiei, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său calitatea condiţiilor de viaţ.ă, unicul mijloc al desăvârşirii omenesti". '

Participarea la adunare a însemnat încununarea unui plebiscit spontan, la care au luat parte delegaţi împuterniciţi de locuitorii satelor şi oraşelor, reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale şi instituţiilor ş1 soc ietăţilor naţionale, zeci de mii de delegaţi 63

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

neoficiali. Era un semnal clar, adresat comunităţii internaţionale, eliminând îndoielile şi speculaţiile propagandistice ale celor pe care însăsi istoria îi sanctiona fără dubii în toamna anului 1918. '

'

Actele de importanţă crucială adoptate la Alba Iulia reprezintă o sinteză a liberalismului cu nationalismul si valorile democratiei ' ' ' sociale, totul în numele umanităţii şi păcii generale, la care aspirau românii alături de toate popoarele lumii. La 1 Decembrie exponentul acestor aspiraţii a fost Vasile Goldiş, cel care îşi asumase răspunderea elaborării şi prezentării conceptelor ce urmau să stea la baza României Mari. Trei au fost ideile-forţă care au marcat acest eveniment pentru totdeauna. Naţiunea română, eliberată din robie, în prima sa manifestare sub semnul libertăţii, proclama Unirea Transilvaniei cu România, deoarece, declara Goldiş: ,,Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea cu Tara Românească". ' Al doilea, cel al egalităţii în drepturi şi obligaţii, prevedea eliminarea „în noul stat a oricărui privilegiu şi să statornicim, ca fundament al acestui stat, munca şi răsplata ei întreagă". Ultimul, şi poate cel mai important, era română si în civilizatia umană." '

„credinţa

în

naţiunea

'

Apare, aşadar, cu claritate, o viziune democratică, compatibilă cu standarde europene, concordantă cu procesele similare, care aveau loc pe întregul nostru continent. 1 Decembrie 1918 a avut şi are o însemnătate extraordinară pentru istoria noastră şi pentru viitorul naţiunii noastre. Statul Român Unitar s-a realizat, spre deosebire de alte state, pe cale paşnică, fără intervenţia armatei, fără confruntări sângeroase. Aniversarea a opt decenii de la înfăptuirea Statului Naţional Unitar Român, evoluţia sa, cu toate sincopele produse pe parcursul unei 64

Sintagma

„stat-naţiune"

mai presus de orice

consideraţie

existente , istorice scurte, trebuie să însemne un moment de luciditate, de meditaţie pentru viitorul său. Ne aflăm, din păcate, în faţa perspectivei unei disoluţii a autorităţii statului român, asistăm la un declin rapid al conceptelor care au stat la baza Statului Naţional Unitar Român de după 1 Decembrie 1918. Tentativa depăşirii sferei competiţiei politice democratice tinde, tot mai mult, să ducă la o confruntare foarte periculoasă între români s1 romani. •

A

•

'

Avertismentele noastre, lansate în ultimii doi ani, la care s-au asociat oameni de cultură, intelectuali şi politicieni, au fost şi sunt luate de actualii g u vernanţi în derâdere printr-un discurs minimalizator, pe care îl auzim cu o frecvenţă prea ridicată astăzi, pentru a nu genera îngrijorare, suspiciune, neîncredere. Tot mai mulţi români văd în puterea executivă o forţă malefică ce le afectează grav prezentul, dar şi viitorul. Fără reconcilierea is torică, fără întoarcerea ţării cu faţa spre viitor, şi nu spre trecut, clivajul din societatea no astră se va adânci, iar resorturile intime, care formează statul român, se vor rupe, rând pe rând, ducând în final la disolutie. '

Semnalele mass-media, disc uţiile tot mai frecvente în jurul autonomiei, al federalizării, apariţia partidelor provinciale, contestarea de multe ori şi cu vehemenţă a prevederilor constitutionale au lăsat Puterea în aceeasi stare, caracterizată de ' ' lipsa de reacţie, iar, pe de altă parte, de catalogarea celor care lansează avertismente generate de pericolele care pândesc moş tenirea lui 1 Decembrie 1918 ca naţionaliş ti , criptocomuniş ti , neocomunisti. '

A

Intr-o societate românească dezamăgită încep să se nască utopii periculoase. Mitul schimbării fundamentale, al îmbunătăţirii peste noapte a stării României, nu a dus decât la naşterea narcisismului actualei puteri, prea puţin preocupată să reacţioneze la asemenea 65

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

teorii, ce urmăresc subminarea celui mai mare stat din sud-estul Europei - România. O

gravă

să

se producă.

deviere

istorică,

de la un curs naţional natural, este pe cale

Ce trebuie făcut? Credem că în spiritul ideilor care au stat la baza actului de la 1 Decembrie 1918 trebuie să urmărim constructia unui ' concept de securitate a individului, cetăţean al României, prin utilizarea a trei criterii: securitatea economică minimală, siguranţa socială si securitatea natională. '

'

Acestea se conjugă armonios cu Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia şi reprezintă problemele noastre de azi. Nu avem dreptul să nu acţionăm! Altfel, ceea ce Iuliu Maniu afirma la 1 Decembrie pe Platoul Romanilor, ca suport indispensabil al noului stat naţional: „Colaborarea organică a tuturor păturilor sociale şi a tuturor cetăţenilor în serviciul statului român, deplina libertate şi egala împărtăşire în puterea de stat a cetăţenilor este singura bază a dezvoltării unui stat!" va rămâne un deziderat neîmplinit, iar prelungirea acestei stări nu ne oferă nici măcar garanţia împlinirii sale, din moment ce existenţa noastră statală este tot mai des pusă sub semnul întrebării. Nu mai avem prea mult timp şi, de aceea, această aniversare, care este şi ziua noastră naţională, trebuie să-i adune pe toţi cei care cred în destinul nostru, ca naţiune, pentru ca fapta extraordinară petrecută acum 80 de ani să dăinuie, atât cât vor exista românii!

66

...,

8. RAZBOI ÎMPOTRIVA PROPRIULUI POPOR* m rămas uimit de reprimarea brutală a minerilor. Indiferent , , de comportarea lor, trebuia să se ia nişte măsuri de împiedicare cu metode democratice a exceselor pe care le-au făcut. Am auzit şi am văzut că s-a tras nu numai cu bombe, gaze lacrimogene, cu petarde, ba chiar şi cu gloanţe de cauciuc".

A

Stimaţi

colegi din P.N.Ţ.C.D. , aceste cuvinte le-am citat dintr-un interviu al domnului Corneliu Coposu din 1 octombrie 1991, acordat ziarului „România liberă". Vreau să vă asemanatoare. V

arăt inconsecvenţa

cu care sunt abordate fapte

V

Vreau să vă arăt, de asemenea, că suntem la o dezbatere, astăzi , la care ne-a trimis domnul Preşedi nte Emil Constantinescu, pe care, însă, l-am fi aşteptat să vină cu un mesaj, ca să înţelegem raţiunile pentru care Domnia sa a dorit să ţinem această întâlnire. Un alt aspect pe care aş dori să-l observ este legat de felul în care se legitimează guvernele României de după 1996 în faţa societăţii românesti. '

Domnul Victor Ciorbea venea de mână cu domnul Wim van Welzen, cu domnul Thomsen. . . Domnul premier Radu Vasile

* Poziţ.ia grupului parlamentar al PDSR cu privire la mineriada din 1991 şi despre starea naţiunii în timpul preşedinţiei domnului E1nil Constantinescu - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. I din I februarie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 67

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

doreşte să

activitatea Guvernului său este bună deoarece primeşte scrisori din partea comisarului european, domnul Hans van den Broek, care a reuşit săptămâna trecută să scape de ceea ce ar fi fost o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene. ne

spună că

Părerea noastră

este că ar trebui să fim, în sfârşit, capabili să judecăm singuri de ce guverne avem nevoie în România şi care sunt politicile adecvate faţă de nevoile şi de problemele societăţii românesti. '

A

Se întâmplă lucruri extrem de ciudate. In permanenţă ni se spune cine sunt reformiştii şi cine sunt nereformiştii, cine sunt democraţii şi cine sunt nedemocraţii. In realitate, avem tot mai mult impresia că ni se spune de cei care sunt la guvernare că există o împărţire foarte clară între cei care sunt cu noi şi cei care sunt împotriva noastră. La nivelul Puterii, din păcate , aceste lucruri evoluează într-un mod care pe noi ne pune pe gânduri. A

Actuala Putere, stimaţi colegi, a ajuns în faţa unei situaţii-limită, ca urmare tocmai a propriilor sale acţiuni , ineficiente şi lipsite de un orizont realist. Cei care sunt realişti şi privesc situaţia în mod obiectiv trebuie să fie de acord că ceea ce trebuie să se dezbată este, de fapt, starea actuală a României din punct de vedere economic şi social, falimentul actualei Puteri, falimentul actualei guvernări. Aceasta pentru că, împotriva a ceea ce s usţin unii, nimeni nu are dreptul de a-şi permite inconştienţa de a face reformă împotriva propriei naţiuni, a propriului popor. Dacă Ceauşescu

opera adeseori cu sintagma „războiul întregului popor", actuala Putere aduce o completare nefastă acestei sintagme, inventând „războiul împotriva propriului popor". „Cruciada" reformei, în varianta actualei Puteri, pare a fi una care are nevoie de victime şi de sânge, nu de consens şi de realism. Este evident că reforma nu se poate face în aceste condiţii, sacrificând pe altarul ei categorii socioprofesionale întregi. 68

Război

împotriva propriului popor

De aceea, ne revine responsabilitatea de a discuta, în momentul de faţă, starea generală a României, sperând că domnul prim-ministru va reuşi să găsească o cale de negociere, de discutare şi de soluţionare a unor probleme punctuale la discuţiile pe care le are la Cozia cu liderii minerilor. Actuala confruntare dintre mineri şi guvern aduce României pagube considerabile. Nu doar deteriorează imaginea, şi aşa complicată a ţării în opinia publică internaţională, dar afectează grav legitimitatea institutiilor statului. , De aceea, noi, P.D.S.R.-ul, am făcut eforturi deosebite pentru a dezangaja conflictul actual, pentru a crea condiţii credibile pentru detensionarea situatiei. , Primul-ministru acceptase, în urma unor discuţii pe care le-am avut timp de mai multe ore cu Domnia sa şi cu liderii minerilor, în urmă cu două zile, ideea implicării sale în negocieri directe. Minerii acceptaseră atunci agenda stabilită, după care însă a urmat o inexplicabilă repliere a premierului, ale cărei consecinţe nu au 1ntarz1at sa apara. ,,...,,,....

""

\J

Dacă

negocierile şi dialogul s-ar fi desfăşurat în timp util, nu se mai ajungea la escaladarea situaţiei, la declaraţiile hiperbolizante despre instituirea stării de urgenţă, care au creat undeva impresia că reforma se poate construi chiar şi pe morminte. A

In aceste zile se hotărăşte dacă în România se poate face o politică responsabilă, care serveşte interesului naţional, sau, din cauza actualilor guvernanţi, nu se poate face. Şi trebuie să spunem răspicat că nu există o politică naţională a Puterii şi una a Opoziţiei. Există o singură politică, făcută în interesul României! Până

acum o astfel de politică a lipsit. Dacă ne aducem aminte cum s-a derulat procesul politic după 1989, constatăm cu uşurinţă că noi parcă am avut întotdeauna două ţări, una a Puterii şi una a Opoziţiei. Ruptura dintre ele a fost atât de puternică, încât nu există nici până astăzi o comunicare reală între noi, între partidele noastre. 69

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Această ruptură

am comunicat-o şi cetăţenilor. Noi parcă nu mai suntem cetăţenii aceleiaşi ţări, ci suntem grupuri diferite de oameni care trăiesc pe un teritoriu numit România. De aceea, am ajuns acum să suferim din cauza acestei lipse de solidaritate. Solidaritatea este cea care s-a prăbuşit în aceste zile. Nu doar minerii au atacat fortele de ordine. A existat o solidarizare , împotriva acestora a unor oameni care nu sunt mineri, care sunt simpli cetăţeni şi care nu mai s uportă o politică din care ei sunt excluşi , în care ei nu au nici un viitor şi în care abstracţiile economiştilor din ţară ori din afara ei sunt mai importante decât aşteptările oamenilor. Reforma nu se poate construi, stimaţi colegi, cu trupe de şoc şi comandouri, ci prin considerarea faptului că între solidaritatea socială şi eficienţa economică există o legătură strânsă. Faptul că cetăţeanul a ajuns să sesizeze acţiunile Guvernului ca fundu-i ostile reprezintă şi o consecinţă a vulgarizării jocului democratic, a adulterării valorilor şi a principiilor economiei de piaţă, a modului de a privi separat, dihotomic, simplist. Evenimentele grave din ultimele zile sunt o nouă dovadă a incapacităţii Executivului de a guverna ţara, a faptului că aşa-zisa reformă se rezumă la dezindustrializarea rapidă a României prin lichidări haotice de societăţi comerciale, fără analize economice aprofundate, şi la demolarea agriculturii, cu efect asupra scăderii producţiei naţionale de bunuri şi servicii cu aproape 12% în 2 ani, industriale cu 24% si a scăderii nivelului de a reducerii activitătii ' , trai cu circa 30%. Evolutia economică si socială din ultimii 2 ani a dus la accentuarea ' ' nemulţumirii întregii populaţii, fapt dovedit prin sprijinul acordat manifestantilor. , P.D.S.R. consideră că în aceste momente interesul national reclamă , nu militarizarea societăţii, nu împărţirea ţării în armate situate faţă în faţă, ci o analiză lucidă a actelor de guvernare ale coaliţiei aflate 70

Război

împotriva propriului popor

la putere, a consecinţelor lor, precum şi evaluarea soluţiilor de depăşire a crizei prin prezentarea de urgenţă a unui program de ,., . masur1 concrete. A

In acest sens, P.D.S.R. solicită Puterii actuale reconsiderarea programului său prin schimbarea fundamentală a orientării politicii economice, în sensul relansării, a realizării unei cresteri economice ' stimulate prin intervenţia statului, precum ş i a politicii sociale, asigurându-se suportabilitatea costurilor reformei de către întreaga populaţie.

manifestă deschiderea ' constituţională şi legală, menită să rezolve

P.D.S.R.

îsi

sociale cât mai reduse prezent.

către

orice solutie ' cu costuri economice şi în care se găseşte ţara în

situaţia critică

A

In acelaşi timp, P.D.S.R. consideră că nu trebuie uitat faptul că Guvernul actual are întreaga responsabilitate pentru gestionarea defectuoasă a ţării, guvernarea fără programe coerente, pentru promovarea unei reforme şi a unei politici incompatibile cu conditiile concrete ale economiei si vietii sociale din România. '

'

'

Reamintesc ceea ce spuneam în decembrie anul trecut, cu ocazia dezbaterii moţiunii de cenzură. Şi-mi pare rău că atunci cuvintele pe care le-am rostit nu au fost ascultate cu atenţie. ,,Societatea românească este în pragul falimentului. Dacă nu vrem să înţelegem acest lucru, dacă nu înţelegem că se pot produce explozii sociale şi iată că ele s-au produs, datorită stării extrem de dificile a populaţiei - , dacă nu vrem să înţelegem acest apel şi să luăm decizii politice care să fie decizii politice concertate la nivelul Puterii şi la nivelul Opoziţiei, atunci probabil că o vom pierde cu toţii şi va pierde ş i ţara, în ansamblu. A

In stenogramele Parlamentului vor apeluri care nu au găsit ecou" . Aşa

rămâne,

poate, doar aceste

am încheiat atunci cuvântul pe care vi l-am adresat. 71

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Din păcate , aceste cuvinte, care, într-un fel, au prefigurat ceea ce s-a întâmplat numai cu o lună mai târziu, au rămas fără răspuns din partea actualei Puteri. A

In încheiere vreau să spun că noi considerăm că dezbaterea de astăzi nu poate să fie doar un seminar despre democraţie , un seminar despre reformă. Parlamentul are datoria de a interveni, are datoria de a adopta o hotărâre în legătură cu aspectele pe care noi le-am discutat sau le vom discuta. De aceea, grupurile noastre parlamentare vor distribui un proiect de hotărâre, o iniţiativă a noastră care să fie dezbătută, astfel încât elemente vitale pe care le putem considera împreună ca fiind importante să asigure un fundament democratic şi în acelaşi timp paş nic pentru ceea ce urmează să se întâmple. Daţi-mi

voie să vă spun, în esenţă, fără a intra în detalii că acest proiect de hotărâre are 5 articole şi el vizează, pe de o parte, datoria Guvernului de a prezenta Parlamentului conţinutul negocierilor cu minerii, soluţiile avute în vedere pentru detensionarea situaţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale acestora, precum si , măsurile concrete convenite cu acestia. , De asemenea, Guvernul, în opinia noastră, va trebui să elaboreze un program complex de măsuri economice şi sociale menite să stopeze declinul economic al ţării, împiedicând astfel deteriorarea nivelului de trai al populaţiei şi generalizarea conflictelor izbucnite în Valea Jiului. De asemenea, Guvernul va trebui să detalieze acest program pe zone geografice, având în vedere specificul acestora, respectiv V alea Jiului, Munţii Apuseni, Moldova, Delta Dunării şi altele, precum şi pe categorii socioprofesionale. Dorim ca Guvernul să informeze Parlamentul cu privire la nivelul si , modul de utilizare a fondurilor din surse interne si , externe destinate susţinerii programelor prevăzute în proiectul de hotărâre şi să le cuprindă în proiectul de buget. 72

Război

împotriva propriului popor

Parlamentul trebuie să dezbată cu prioritate proiectele de lege elaborate de Guvern pentru susţinerea măsurilor de relansare economică şi , în fine, noi considerăm că este important ca Parlamentul să ceară Guvernului ca apărarea instituţiilor statului de drept, a principiilor constituţionale, a democraţiei în România, să se asigure exclusiv prin mijloace paşnice, pe calea dialogului, cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetătenilor. ,

73

9. SCOPUL..., REFORMEI ..., ..., ESTE CA OAMENII SA TRAIASCA MAI BINE* m încercat să anticipez mesajul de răspuns al Guvernului la problemele ridicate în Moţiunea de cenzură. Nu a fost foarte complicat. Am dispus de câteva opinii ale analiştilor politici cu care Puterea ne dă întâlnire, aproape zi de zi, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă şi de punctele de vedere ale unor personalităţi politice din actuala Putere.

A

Am aflat astfel că actualul apel al Opoziţiei la instituţia Moţiunii de cenzură este etichetat drept antireformism. A

In acest sens, vreau să spun de la bun început că P.D.S.R. se declară ferm împotriva aşa-zisei „reforme", promovată în România pe timpul Guvernului Ciorbea şi continuată, fără corecturi majore, sub guvernarea Radu Vasile, cu sprijinul parlamentar al C.D.R.-P.D.U.D.M.R. - activitate care a avut ca efecte haosul economic, adâncirea crizei, ruinarea învăţământului şi a sistemului de sănătate, generalizarea sărăciei, marginalizarea tinerilor şi eliminarea bătrânilor din societate. Astăzi,

trebuie spus, Guvernul a transformat conceptul de reformă într-o noţiune mitologică, golită de conţinut şi fără finalitate umană. Actuala coaliţie de dreapta ne-a impus, fără să o cerem şi fără să dorim, o reformă fără popor şi împotriva poporului, o reformă fără

*

Poziţia

grupului parlamentar al PDSR cu privire la guvernarea în perioada 1996-2000 şi la moţiunea de cenzură referitoare la angajarea răspunderii Guvernului - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95 din 28 mai 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR)

74

Scopul reformei - oam.enii să

trăiască

mai bine

supravieţuitori.

Acum culegem roadele amare ale credinţei actualilor guvernanţi că pentru succesul transformării structurale a economiei şi societăţii româneşti este s uficientă exprimarea voinţei politice. Am atras de nenumărate ori atenţia asupra acestei erori fundamentale de politică economică ş i socială, fără orizont şi lipsită de grija pentru condiţiile normale de viaţă. Moţiunile

noastre - simple sau de cenzură - , şi vreau să menţionez că ele nu au depăşit numărul imens de ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă care au fost date de Guvern, au fost tratate cu suficienţă şi aroganţă. Cred că a venit momentul ca Guvernul să înţeleagă că scopul reformei este ca oamenii să trăiască mai bine. Criteriul principal de apreciere a competenţei Guvernului rămân rezultatele economice şi sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, în situaţia de azi, la pierderea de către Executiv a autorităţii. Din păcate, Guvernele C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. - aşa cum se vede din toate sondajele de opinie din ultima vreme - au compromis ideea de reformă. Au reuşit această „pe1formanţă" pentru că nu au fost capabile să conceapă o strategie concretă şi coerentă a reformei, să-i clarifice obiectivele, priorităţile şi mijloacele de realizare. 70% din cetăţenii ţării consideră, la fel ca şi opoziţia parlamentară, că ţara merge într-o direcţie greşită. Guvernele Victor Ciorbea si , Radu Vasile au recurs la abordări nepragmatice, dogmatice, dovedind lipsă de responsabilitate, netransparenţă, subiectivism, clientelism. La ce s-a ajuns? Statisticile oficiale vorbesc de la sine. Am avut răbdare după alegerile din 1996. Am înţeles atunci că vă trebuie timp să învăţaţi, pentru că nu eraţi pregătiţi pentru guvernare. Am mai înţeles că cei 15.000 de specialişti promişi au fost pură propagandă electorală şi de aceea s-au făcut greşeli 75

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

majore. Chiar şi sindicatele au fost perioadă de graţie, de pace socială.

răbdătoare şi

v-au acordat o

Au trecut doi ani şi jumătate şi nimic nu vă mai poate scuza. S-a recurs la formule de genul „moştenirii dezastruoase", a „găurilor negre" a „dărâmării băncilor", fără să se înţeleagă faptul că ceea ce se întâmplă astăzi reprezintă nimic altceva decât prăbu şirea sistemului bancar. Prăbuşirea băncilor, precum dărâmarea popicelor, ţine de faptul că într-o economie neperformantă, creditele bancare nu mai pot fi performante. Mai grav este faptul că Guvernul şi-a delegat unele din responsabilităţile suverane. Voi invoca un fapt care dovedeşte că nu Guvernul României decide pentru ţară şi pentru cetăţenii ei. Guvernul a acceptat - fără negocieri - condiţiile propuse lui de anumite firme de consultantă , în formularea modificărilor ce deveneau obligatorii de adus Ordonanţei de urgenţă nr. 88/1997. Citez din scrisoarea domnului Farid Dhanji, adjunctul şefului misiunii Băncii Mondiale în România, către preşedintele F.P.S.: „Aşa după cum ştiţi, am lucrat intens, câteva luni, cu firma de consultanţă „Nestor & Nestor" şi cu domnul Sulică în pregătirea acestor amendamente"; ,,Noi considerăm că amendamentele pe care vi le înaintăm sunt satisfăcătoare pentru Banca Mondială în înţelegerile recente asupra PSAL"; ,,Sperăm că Guvernul le va accepta", şi textul scrisorii continuă. Parlamentarii români nu ar fi trebuit să aibă şi ei un anumit rol în prezentarea unor amendamente la astfel de legi cu o importanţă atât de mare, cel puţin la nivelul unora dintre experţii consultaţi de către Guvern sau de către Banca Mondială? A

In acest cadru, lăsând deoparte faptul că proiectul propus intră în conflict cu unele legi şi că introduce excepţii la excepţii, se ridică întrebări cu privire la onestitatea celor implicaţi în privatizare, la legalitatea desfăşurării acesteia şi mai ales la eficienţa procesului ca atare. Nu este vorba de a stabili o „prezumţie de vinovăţie", dar nici 76

Scopul reformei - oam.enii să

trăiască

mai bine

nu este acceptabil ca printr-o astfel de lege să se dea, în alb, o exonerare de răspundere pentru cei care vor putea să facă absolut ce . ..... .. vor cu avut1a , taru. , Sunt deja suficiente exemple prin care se poate dovedi insuccesul privatizării promovate în ultimii doi ani. Mă opresc la două dintre ele. Este vorba despre privatizarea a două societăţi emblematice pentru economia românească - ROMTELECOM şi I.M.G.B. privatizări apreciate de Putere la momentul respectiv ca exemple de urmat. A

In presa străină a apărut săptămâna trecută ştirea conform căreia O.T.E., societatea care a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al ROMTELECOM pentru 600 milioane dolari, scoate la vânzare acelaşi pachet de acţiuni pentru suma de 2 miliarde de dolari. Pentru cei care nu-şi amintesc, O.T.E. a plătit statului român doar jumătate din suma de vânzare, 300 de milioane, cealaltă jumătate urma să fie folosită pentru modernizarea ROMTELECOM. Ce s-a petrecut, apoi, se ştie. O.T.E., neavând fondurile promise prin contract pentru modernizare, a crescut tarifele într-un ritm scăpat de sub orice control. Subliniem şi faptul că în timp ce noi ne lăudăm că privatizăm, în realitate noi am întărit sectorul de stat din alte ţări, deoarece firma O.T.E., aşa cum se ştie, este o firmă cu capital majoritar de stat în Grecia. Cel de-al doilea exemplu se referă la vânzarea I.M.G.B. unei firme din Norvegia, tot pe o sumă simbolică: 500.000 de dolari, când numai Casa de cultură a societătii , a fost revândută de societatea norvegiană cu 1.500.000 de dolari. Acelaşi investitor, aşa-zis strategic, vinde acum I.M.G.B.-ul la bucată, transformând societatea într-o adevărată ruină. de la domnul prim-ministru că şi în cazul privatizării trebuie să acceptăm pierderile colaterale ca şi în cazul bombardamentelor din Iugoslavia.

Am

înţeles astăzi

77

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Mulţumit

de acest gen de afaceri, care numai în interesul ţării nu s-au derulat, Executivul cere acum prin aşa-zisul proiect de lege, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, ca privatizarea să se desfăşoare de acum înainte „en-gros", fără nici un fel de control din partea vreunei autorităţi publice şi fără ca persoanele fizice sau juridice implicate în procesul de privatizare să poată fi trase la răspundere , vreodată, în vreun fel. A

In concepţia noastră, privatizarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de restructurare a proprietăţii, inclusiv în interesul salariaţilor reprezentaţi de sindicate. La rândul lor, programele de restructurare se cer însotite de măsuri concrete de reconversie a fortei de muncă, ' ' respectiv de redistribuire a salariaţilor disponibilizaţi, măsuri care să fie aplicate concomitent, înlăturându-se tensiunile sociale. Susţinem

asigurarea şi respectarea rolului participativ al sindicatelor în luarea deciziilor de o asemenea importanţă , la nivel naţional, dar şi la nivelul întreprinderilor. Reforma economică nu trebuie să afecteze condiţia salariatului, iar prin „dizolvări de drept" si „închideri arbitrare" să-l înstrăineze de societate. '

Pentru că suntem împotriva acestui adevărat jaf naţional, Puterea ne etichetează drept antireformişti. Desfăşurarea

reformei economice, care să asigure dezvoltarea ţării prin valorificarea eficientă a resurselor sale, necesită un guvern competent, cu autoritate, care să dispună, atât de voinţă şi de bună­ credinţă, cât şi de puterea şi de inteligenţa necesare pentru a o pune în aplicare. A

In fapt, Guvernul a ignorat şi ignoră practica ce demonstrează că preţul renunţării la creşterea economică este infinit mai mare decât preţul s usţinerii acesteia. Argumentele invocate mult prea des privind o aşa-zisă „creştere economică nesănătoasă" sunt fără susţinere reală. Populaţia a sperat, noi am sperat, celelalte partide din opoziţie au sperat şi chiar parlamentari ai coaliţiei au crezut că Executivul va învăţa din propriile greşeli şi că nu le va mai repeta. 78

Scopul reformei - oam.enii să

Şi totuşi ,

trăiască

mai bine

oferit populaţiei? O listă de priorităţi începând cu restitutio in integrum, legea dosarelor fostei Securităţi, legea învăţământului în versiunea U.D.M.R. , transformarea justiţiei într-un instrument politic, creşterea taxelor şi impozitelor, alungarea investitorilor, falimentarea întreprinzătorilor mici şi mijlocii, eşecuri pe toată linia în politica externă şi multe altele de acelaşi gen. ce

aţi

Acum, mai nou, doriţi să modificaţi Constituţia, ca şi cum aceasta ar constitui prioritatea momentului. Vom avea vreme după alegerile parlamentare să vedem care sunt elementele care vor trebui regândite în ceea ce priveşte legea fundamentală. în numele aşa-zisei reforme s-a promovat o politică premeditată de lichidare, de dezindustrializare, de falimentare a agriculturii, de distrugere a sistemului bancar, de reducere constantă şi semnificativă a producţiei naţionale.

Din

păcate,

"In altă

ordine de idei, ce a mai reusit , Guvernul? A transformat Parlamentul României într-un element decorativ! Practic, Parlamentul controlat de actuala Putere a devenit o agenţie guvernamentală, în ciuda principiului separaţiei puterilor pe care se bazează orice democratie constitutională. Parlamentul a fost , , transformat într-o maşină de aprobare a ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă, în care rolul Opoziţiei este anulat, în ciuda încercărilor acesteia de a avea iniţiativă legislativă şi de a prezenta amendamente.

Toate încercările Opoziţiei sunt sortite eşecului, deşi în nenumărate rânduri Preşedintele României şi chiar liderii partidelor politice de la Putere - cel mai recent cu ocazia mesei rotunde de la Cotroceni - s-au angajat să contribuie la normalizarea relaţiilor GuvernParlament, Majoritate-Opoziţie. " In ciuda faptului că la Cotroceni ne-am înţeles că vom discuta despre problematica economică, despre criza economică în care se găseşte ţara, că vom realiza un Grup de reflecţie privind problemele proprietăţii, Guvernul a venit cu această formulă-pachet pe care o

79

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

impune în acest moment Parlamentului, punctele de vedere ale Opoziţiei.

fără să tină ,

seama de

Acum Guvernul îşi asumă răspunderea, după care va urma probabil asumarea răspunderii la asumarea răspunderii, întrucât proiectul de lege pentru aşa-zisa accelerare a reformei nu este altceva decât o mixtură incoerentă de modificări legislative, care va crea un haos generalizat, căruia n-o să-i puteţi face faţă. Toată această

stare de fapt, toată această politică dusă de Coaliţia C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. după noiembrie 1996, a dus la pierderea încrederii populaţiei în instituţiile statului, în virtuţile democraţiei ai căror campioni v-aţi autodeclarat - , a dus la disoluţia autorităţii statului. P.D.S.R. a monitorizat declaraţiile liderilor politici ai actualei Puteri şi putem demonstra cu nenumărate exemple că absolut toate partidele din coaliţia majoritară recunosc şi critică politica guvernamentală greşită care a condus la dezastrul din societatea românească, ca şi cum altcineva, din afara ţării, de pe o altă planetă, ar fi responsabil de „reuşitele" pretinsei reforme. Guvernul trebuia să vină în faţa ţării şi în faţa Parlamentului până la 15 martie - aşa cum s-a solicitat de către Parlament printr-o hotărâre din ianuarie 1999 si cum s-a stabilit la reuniunea de la ' Cotroceni de la începutul lunii aprilie - cu un program de măsuri economice şi sociale concrete, de natură să oprească declinul economic şi deteriorarea nivelului de trai. Nu putem discuta astăzi un astfel de program! "

In schimb, acest Guvern a dovedit, cu prisosinţă, că nu este capabil de un asemenea demers, motiv pentru care vă invităm , stimaţi parlamentari ai Puterii, să sprijiniţi, alături de noi, Moţiunea noastră de cenzură.

80

10. O SOLUTIE DE ECHILIBRU*

'

D

aţi-mi

voie să vă spun, cu experienţa pe care am acumulat-o la Ministerul de Externe, că este foarte greu de făcut, în activitatea diplomatică, o diferenţă foarte netă în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşoară diferitele categorii de personal. Pentru că, până la urmă, o misiune diplomatică caută informaţii. Diferenţa

dintre cei care reprezintă servicii secrete şi cei care reprezintă Ministerul de Externe, uneori, este extrem de greu de realizat. Acolo unde ofiţerii sunt mai puţin pregătiţi, ei dau sentimentul unei activităţi oculte, dar de fapt se hrănesc tot din informaţie publică sau uneori nu fac decât să preia informaţii pe care diplomaţii le aduc în ambasadă. De aceea, sigur că, sub un anumit aspect, discuţia aceasta are un sens, în măsura în care lumea în care trăim ar fi perfectă. Probabil că această discuţie a noastră ar intra undeva în zona unor reguli fireşti în ceea ce priveşte diviziunea muncii, regulile elegante între state, în care statele se anunţă fiecare, una pe alta, ce ofiţeri au în ambasade, ce spioni au una în ţara cealaltă. Nu ştiu dacă s-a ajuns chiar la nivelul acesta de eleganţă în relaţiile internaţionale sau poate numai unele dintre ţări trebuie să facă gestul acesta de eleganţă, unele să-şi anunţe şi contraspionii, astfel încât spionii să ştie dinainte că trebuie să se ferească de anumite persoane, să nu se împiedice în activitatea respectiva. •

V

* Poziţia grupului parlamentar al

PDSR cu privire la proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţ.ie politică - Monitorul Oficial al Rom.âniei, Partea a II-a, nr. 85 din 18 m.ai 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR)

81

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

De aceea, stimaţi colegi, sigur că această lege este importantă pentru societatea românească, dar societatea românească este în continuare organizată în cadrul unui stat. Acest stat are nevoie de anunnţi anticorpi a1 suveranitaţu, atata vreme cat suverarntatea naţională va reprezenta un element important pentru interesele comune ale societătii , românesti. , ••

o

o

o

o",Joo

A

A

o

De aceea, apelul meu, pe care vă rog să-l luaţi ca atare, ar fi acela de a nu strica, în încercarea de a face ca lucrurile să meargă mai bine, ceea ce deja există şi funcţionează, pentru că riscăm ca România să devină o tară în care noi am stricat toate elementele de , protecţie ale statului, numai pentru că nu am înţeles cum functionează ele. , Vreau să vă rog să citiţi memoriile unor diplomaţi americani sau ruşi sau chiar romane poliţiste care pornesc de la cunoaşterea foarte serioasă a activităţii diplomatice. Peste tot veţi vedea că adeseori, în afară de ofiţerii care sunt comunicaţi pentru raţiuni de, să spunem, . . "" . . .. curtoazie, exista oameni care nu sunt anunţaţi - un11 sunt ambasadori. Dacă veţi citi aceste memorii, veţi găsi adeseori astfel de referiri la oameni care reprezintă ofiţeri sau oameni care lucrează cu serviciile de infomatii. , Sigur, încă o dată spun, nu trebuie să exagerăm. Va trebui să găsim soluţiile potrivite, dar, în încercarea noastră de a recupera un anumit timp pierdut în cadrul dezbaterii acestei legi, eu vă rog să acceptaţi faptul că comisia noastră a reuşit să găsească o soluţie de echilibru şi vă rog să acceptaţi amendamentul propus. Lumea va merge înainte şi, probabil, vom ajunge şi la aceste situaţii în care nu va mai fi nevoie de spioni şi de contraspioni, nu va mai fi nevoie de servicii de informatii; dar atâta vreme cât toate tările au astfel de , , sisteme de informaţii, atâta vreme cât se lucrează, cât există elemente de colaborare - există acorduri de colaborare între serviciile de informatii , care vizează inclusiv activitatea în cadrul misiunilor, iar acolo unde este nevoie, ele sunt reglementate foarte clar. Deci vreau să spun că există şi această supapă a acordurilor de 82

O soluţie de echilibru

colaborare, iar România, la nivelul serviciilor de informaţii , cel puţin la nivelul serviciilor de informaţii externe, are cu majoritatea statelor acorduri care stabilesc foarte clar regulile jocului. De aceea, a veni noi cu o reglementare suplimentară ar însemna să mergem dincolo de ceea ce este deja convenit în plan bilateral cu o ţară sau cu alta. Dăm o soluţie globală; poate în anumite situaţii nu este nevoie, pentru că trebuie să căutăm totuşi şi reciprocitate în relatiile noastre cu alte state. Nu este normal ca noi să dăm la o • parte toate scuturile de protecţie, în timp ce alte ţări nu fac acest lucru; cu unele poate este normal, poate este bine. Serviciile de să facă aceste acorduri. informatii • au reusit • A

de a da dovadă de înţelepciune şi de moderaţie în legătură cu această chestiune şi sper ca punctul de vedere care a fost exprimat aici de către colegii noştri din comisie să fie avut în vedere de către dumneavoastră. Inchei

această lungă intervenţie

cu

rugămintea

83

11. O LEGE ,,PRO DOMO''*

a fost convocată astăzi în sesiu ne extraordinară pentru a dezbate, la cererea Guvernului, în procedură de urgenţă şi cu o săptămână înainte de sesiunea ordinară a Parlamentului, proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. amera

C

Deputaţilor

Cu privire la acest proiect de lege următoarele consideratii.

vă

rog

să-mi permiteţi să

prezint

'

A

In primul rând,

poziţia

partidului nostru în problema restituirii

proprietăţilor.

spun de la început că apare în ultima vreme un anumit clişeu pe care aş vrea să vă rog să nu-l acceptaţi- ideea că, aşa cum eventual democraţia în România ar fi început în 1996 - s-a spus la un moment dat, şi astăzi am auzit vorbindu-se despre o democraţie şubredă creată până în 1996, democraţie care a permis însă alternanţa la putere-, tot aşa, se dă impresia cuiva, care vine de pe o altă planetă, că problema proprietăţii private în România se pune pentru prima dată acum. Nimic mai fals, ş i voi încerca să arăt aceste lucruri în continuare. Vreau

să

Vreau să vă reamintesc că unii dintre dumneavoastră ati, fost parteneri într-un efort care a însemnat în mare măsură în ultimii 10

* Poziţia grupului parla1nentar al

PDSR cu privire Ia proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945 Monitorul Oficial al Rornâniei, Partea a II-a, nr. 146 din 1 septembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR)

84

O lege „pro domo"

ani o reevaluare a problemelor de proprietate în România. România nu a fost până acum un fel de comună primitivă în care nu au fost reglementate probleme de proprietate şi s-a aşteptat intervenţia unui grup de parlamentari ai actualei Puteri şi a Guvernului pentru a se examina această chestiune. Sigur, şi legile referitoare la proprietate pot fi îmbunătăţite, ca toate celelalte legi, dar ideea că acum actuala Putere creează o nouă revoluţie şi ne aduce conceptul de proprietate în România este o aberaţie pe care doresc să o resping de la bun început. A

In viaţa oricărui stat, doamnelor şi domnilor, schimbările politice structurale ce afectează însăşi esenţa sistemului politic sunt urmate în mod firesc de modificări instituţionale şi legislative ale structurii si infrastructurii relatiilor economice. Esenta acestor relatii o ' ' ' ' constituie proprietatea, abordată într-o dublă perspectivă - fie ca drept de proprietate aparţinând indivizilor, statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau unor agenţi economici, fie ca funcţie socială.

Din acest punct de vedere, poziţia partidului nostru faţă de proprietatea privată privită ca o funcţie socială este identică, sperăm, cu cea a majorităţii partidelor politice, şi nu voi insista asupra acestui aspect. Reforma, fără definitivarea juridică a modalităţilor de retrocedare a bunurilor imobile şi în general fără reglementarea unui cadru juridic stabil al proprietăţii, nu poate progresa. Acestea trebuie să se bazeze pe o analiză nu numai juridică, ci şi în egală măsură socială, istorică şi economică, precum şi pe principiile bunei-credinţe. Realităţile

din ţara noastră, precum şi din alte state, au scos în evidenţă că restituirea către foştii proprietari a terenurilor şi clădirilor în integralitate - restitutio in integrum - este imposibil de realizat, că reparaţiile nu pot fi decât parţiale , iar inechităţile generate de guvernările comuniste nu pot fi înlăturate în totalitatea lor, pentru că ar da naştere altor inechităţi. 85

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Vorbea domnul ID1rustru de stat Stoica aici despre rezolvarea problemei proprietăţii: ,,Este momentul în care să rezolvăm problemele proprietăţii în România". Această formulă nu are decât o corespondenţă în paralel cu un alt clişeu pe care îl auzim foarte des: rezolvarea problemei naţionale în România sau rezolvarea problemei minorităţilor în România, ca şi cum până acum în România aceste chestiuni nu ar fi avut forme civilizate, europene de reglementare. Şi vreau să spun încă o dată: putem să discutăm de o perfecţionare a modalităţilor în care ne raportăm la diferite forme de restituire sau de tratare a problemelor, a formelor de proprietate, dar nu putem să spunem în general că problemele proprietăţii în România trebuie abia acum să fie rezolvate. Suntem de acord că este momentul, este un bun prilej de a reexamina aceste chestiuni, de a vedea, de a completa - şi noi am adus în discuţie problema proprietăţii industriale şi, în urma discuţiilor de la Cotroceni, am cerut ca şi aceste lucruri să fie adăugate la o agendă de discuţii care să asigure stabilitate legislativă. Din păcate, aceste chestiuni nu au fost luate în considerare. "

In ceea ce ne priveşte, faţă de aspectele prezentate mai sus, am propus un amendament la proiectul de lege în discuţie, în sensul că măsurile reparatorii în natură sau în echivalent să fie limitate şi plafonate, astfel încât să fie satisfăcute cât mai mult posibil interesele divergente ale destinatarilor săi.

Partidul Democratiei Sociale din România a declarat încă din 1992 , faptul că unele acte de naţionalizare a unor imobile, terenuri, clădiri şi bunuri industriale au fost nedrepte şi au adus atingeri grave dreptului de proprietate şi libertăţilor individuale. Aplicând principiul responsabilităţii publice a statului pentru prejudiciile produse cetăţenilor ca urmare a deposedării acestora de imobilele preluate în timpul regimului comunist, P.D.S.R. a adoptat unele măsuri reparatorii vizând restituirea către foşii proprietari şi/sau către urmaşii lor a locuinţelor respective sau despăgubirea acestora prin mai multe acte normative. Chiar dacă este posibil ca 86

O lege „pro domo"

aceste reglementări, inclusiv Legea nr.112/1995, să nu fi întrunit toate condiţiile unei reglementări perfecte, există oare lege perfectă? Reglementarea de ansamblu, pe care am menţionat-o, îndeplineşte exigenţele unei societăţi democratice, fiind perfectibilă, ca orice construcţie umană, pentru că pune bazele unor certitudini echilibrate pentru toţi împreună şi pentru fiecare în parte. P.D.S.R. crede că statul trebuie să fie garantul dezvoltării colective a naţiunii, protector şi responsabil al fiecăruia dintre noi, cetăţenii săi. Or, o asemenea situaţie presupune înţelegerea unei democraţii politice, ca democraţie socială, pentru că nu putem avea o viziune parţială ş i părtinitoare în materia proprietăţii favorizând o categorie de persoane în detrimentul altora, aşa cum o face în mod evident actualul proiect de Lege. Aceasta cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-o situaţie foarte complicată, o societate în tranziţie evident că are alte comandamente decât o societate bine asezată. '

Din punctul nostru de vedere ar fi fost de aşteptat ca actuala coaliţie să continue un proces echilibrat şi raţional pe care noi l-am început, încercând o soluţie care să ţină seama atât de interesele trecutului, cât şi de interesele prezentului şi mai ales de cele ale viitorului. In loc de o astfel de abordare, coaliţia de guvernare C.D.R.-P.D.U.D.M.R. şi-a propus să treacă în forţă la restituirea tuturor proprietăţilor fără a ţine cont de realităţile şi mutaţiile produse în ultimii 50 de ani, ignorând, totodată, consecinţele sociale şi financiare ale aplicării fără discernământ a principiului restitutio in integrum atât pentru bugetul ţării , cât şi pentru destinul generaţiilor viitoare. A

Daţi-mi

voie să fac câteva comentarii în legătură cu proiectul de lege aşa cum a fost el promovat de Guvern. A

In primul rând, vreau să precizez că actualul proiect de lege este în realitate o iniţiativă legislativă a unor parlamentari ai coaliţiei majoritare, care a fost însuşită de către Guvern. Aşadar, între proiectul de lege trimis iniţial de Guvern Camerei Deputaţilor în 87

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

octombrie 1998 şi retras de acesta în primăvara anului 1999, proiect care a beneficiat de expertiza juridică a Consiliului Europei, şi proiectul care urmează a fi dezbătut în actuala sesiune extraordinară nu este nici o legătură, deşi domnul ministru Valeriu Stoica afirmă contrariul într-un interviu acordat ziarului „Cronica Română" si ' afirmă acelasi lucru si în dezbaterea de astăzi. '

' două proiecte

Deci este vorba de de legi diferite, unul care - îi aduc aminte domnului ministru - a fost retras de către Guvern si acel ' proiect de lege care a obţinut consultanţa pe care dânsul a mentionat-o. '

De altfel, domnul ministru Stoica, la o întâlnire pe care partidul nostru a avut-o cu reprezentanţii Guvernului, chiar i-a prezentat pe iniţiatorii acestui proiect, distinşi colegi de Parlament din coaliţia maJor1tara. •

•

V

Nu înţelegem de ce domnul ministru îşi arogă meritele iniţiatorilor proiectului de lege care, în treacăt fie spus, urmăresc prin adoptarea acestui proiect de lege să-i satisfacă şi anumite interese personale privind retrocedarea unor imobile. Proiectul de lege în discuţie nu este primul efort de reglementare a problemei proprietăţii după Revoluţia din Decembrie 1989. Am menţionat acest lucru. Astfel, prin reglementările de transformare a unităţilor economice de stat în societăţi comerciale şi regii autonome, prin Legea privatizării, prin Legea fondului funciar, Legea privind vânzarea locuinţelor construite de stat la preţuri accesibile către chiriaşi, prin reglementările privind facilităţile fiscale acordate întreprinzătorilor privaţi, prin Legea investiţiilor străine şi multe altele, s-a urmărit apariţia şi consolidarea capitalului autohton, dezvoltarea proprietăţii în România. Adoptarea actualului act normativ ar însemna, în opinia noastră, reducerea dramatică a patrimoniului public, datorită restituirii unor imobile ocupate în prezent de unităţi de învăţământ, aşezăminte social-culturale, creşe, grădiniţe, primării, muzee, cinematografe, 88

O lege „pro domo"

spitale, dispensare medicale, sedii de partide politice, sindicate, organizaţii neguvernamentale, periclitarea unor resurse financiare necesare plăţii pensiilor, salariilor funcţionarilor publici, ale profesorilor, medicilor, cadrelor militare, alocaţiilor pentru copii. Ipotetic vorbind, viitorul ţării pentru câteva decenii. Aceste chestiuni nu pot fi ignorate într-o astfel de dezbatere şi astfel de chestiuni atât de importante nu pot fi trecute în revistă în două ore, sau 1O ore, sau 15 ore. Redistribuirea proprietăţilor imobiliare prin adoptarea proiectului de lege urmăreşte de fapt revenirea la situaţia interbelică când 5% din populaţia ţării deţinea circa 92% din avuţia naţională. Satisfacerea unor interese clientelare este de natură să genereze inechităţi juridice şi conflicte sociale majore, în condiţiile agravării crizei acute de locuinţe şi a precarităţii resurselor bugetare ale ţării. Incoerent şi inconsecvent prin concepţie, proiectul de lege vizează nu numai locuinţele preluate în mod abuziv de către stat, ci toate imobilele cu altă destinaţie, ori bunurile aferente acestora, fiind, în acelaşi timp, imoral în condiţiile în care exclude de la restituiri sau despăgubiri milioane de ţărani în privinţa inventarului agricol preluat abuziv de fostele unităţi agricole de tip comunist. Partidul Democratiei Sociale din România sustine că această ' , iniţiativă legislativă dezvăluie în fapt adevăratele interese ale Coaliţiei aflate la putere, tributară unor reţele clientelare. Scopul urmărit prin acest proiect de lege nu este cel al găsirii unor soluţii care să ţină seama de interesele tuturor, ci adoptarea cu orice preţ a acestuia sub forma restituirii în integralitate, aşa cum doresc autorii direct interesati în a-si recupera diverse Proiectului, ei însisi ' ' ' ' proprietăţi şi alte bunuri. Este o lege nu de interes general, ci o lege pro domo. Ţinem să să

subliniem că Guvernul şi coaliţia majoritară nu au curajul recunoască faptul că acest proiect de lege reprezintă cea mai 89

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

largă

reglementare a raporturilor de proprietate atât în timp, începând cu perioada de după anul 1940, cât şi ca sferă de cuprindere, comparativ cu măsurile reparatorii adoptate în fostele state comuniste. Ignorarea istoriei şi a efectelor economice şi sociale produse de scurgerea timpului, ca şi voluntarismul fără limite ce străbate multe din dispoziţiile proiectului de lege vor fi tot atâtea piedici ce se vor interpune în calea aplicării acestei legi, dacă ea va fi adoptată aşa cum ni se înfătisează nouă astăzi. •• Pe de altă parte, proiectul de lege cuprinde dispoziţii neconstituţionale, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, principiul autorităţii lucrului judecat şi neretroactivităţii legii civile. A

In plus, adoptarea sa ar produce instabilitate legislativă, nesiguranţă în derularea raporturilor juridice şi ar încălca principiul salvgardării drepturilor câştigate. Guvernul abordează problema restituirilor mult mai larg decât alte ţări , cum ar fi Cehia, Ungaria, Germania, care s-au confruntat cu aceeaşi problemă. Se puteau găsi soluţii de echitate socială, pentru că soluţii care să mulţumească toate părţile, desigur, nu există. A

In opinia grupului nostru parlamentar o scădere mare a proiectului de lege este dată de faptul că mecanismul acordării despăgubirilor financiare prevăzut de acesta nu-şi are un fundament bazat pe cunoaşterea şi evaluarea completă a tuturor restituirilor care formează obiectul legii. Proiectul de lege nu este însoţit de o notă de fundamentare care să prezinte implicaţiile economico-financiare şi gradul de suportabilitate de către bugetul ţării în următoarele decenii. Cheltuielile bugetare necesare pentru aplicarea legii propuse obligă, în condiţiile concrete ale situaţiei din sectoarele sociale şi de ordine publică, la majorarea substanţială pentru următorii 15-20 de ani a impozitelor şi taxelor. 90

O lege „pro domo"

Concret, înseamnă, pe de o parte, majorarea impozitelor pe profit şi pe salarii cu cel puţin 50%, precum şi introducerea de noi taxe. După calculele noastre, impozitul pe profit va trebui ca, o dată cu aplicarea legii, să devină 57-60%, în loc de 38% în prezent. li rog pe domnul ministru Stoica să reflecteze la acest comentariu. Aceasta înseamnă, de fapt, falimentarea tuturor agenţilor economici sau creşterea preţurilor ş i a inflaţiei la cote alarmante, respectiv scăderea şi mai agravantă a nivelului de trai al populaţiei pe fondul imposibilităţii creşterii salariilor şi pensiilor. A

Partidul nostru a afirmat nu o dată că dezbaterea în procedură de urgenţă a unei astfel de legi conduce la crearea unor noi tensiuni şi nedreptăţi. Nu se poate adopta o lege de o asemenea importanţă nici sub presiunea timpului şi, cu atât mai puţin, a unor interese vădit partizane. Ca principal partid de opoziţie, partidul nostru şi-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea pentru un dialog politic cu toate forţele politice. Vreau să reamintesc propunerea reuniunii de la Cotroceni, de a se constitui un grup de reflecţie pe această temă, angajament asumat şi de Preşedintele României şi care a rămas, din păcate , doar la nivel de declaraţii electorale. Reamintesc acest aspect - pentru că noi am fi considerat necesară o discuţie - şi am cerut şi în cadrul Biroului permanent de astăzi, şedinţei Biroului permanent politic o discuţie la nivelul partidelor reprezentate în Parlament, o încercare, nu de a introduce o formulă de unanimitate, cum interpreta domnul preşedinte Diaconescu, ci o formulă de concertare, printr-un compromis care să poată să fie susţinut în mod echilibrat de către partidele parlamentare. In loc de o astfel de formulă, care ar fi permis o durabilitate a legii dincolo de ciclul electoral, se preferă o formulă impusă prin algoritmul A

Majorităţii.

De aceea, vreau să mai scot în evidenţă şi comportamentul inacceptabil al unor deputaţi ai Puterii din cadrul Comisiei juridice, 91

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

de

disciplină şi imunităţi

care, abuzând de ascendentul unei majorităţi numerice, au obstrucţionat sistematic posibilităţile democratice de exprimare a membrilor Opoziţiei cu prilejul discutării celor peste 150 de amendamente depuse de aceasta şi care a culminat cu atitudini de-a dreptul jignitoare pentru unii dintre colegii noştri şi, din respect pentru dumneavoastră, nu vreau să mai aduc în discutie aceste chestiuni. • Nu s-a înţeles că spiritul concilierii şi al compromisului este de preferat unei atitudini autoritare, dictatoriale şi care nu poate asigura decât rezolvări superficiale şi de scurtă durată. parlamentare un simplu rol decorativ, deputaţii Coaliţiei au încălcat flagrant şi angajamentele asumate prin adoptarea Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 7961/1977 referitoare la funcţionarea democratică a parlamentelor naţionale. Oferind

opoziţiei

Receptarea problemelor proprietăţii de

către

Consiliul Europei.

Să-mi

dati , voie, în câteva minute, să mă refer la această chestiune, deoarece se dă sentimentul că atitudinea P.D.S.R. este o atitudine criptocomunistă, neocomunistă, o atitudine de negare a proprietăţii, o atitudine incompatibilă cu standardele europene. Dar, vreau să vă spun încă o dată că noi cunoaştem foarte bine standardele Consiliului Europei, ne raportăm la ele. Vreau să vă reamintesc că domnul Gabrielescu şi alţi 40 de parlamentari pe vremea când dumneavoastră, cei care sunteţi astăzi la putere, eraţi în opoziţie, au cerut Consiliului Europei un anumit punct de vedere, dar ni se pare foarte ciudat că domnul ministru care invocă astăzi aici o consultanţă a Consiliului Europei n-a binevoit să prezinte această consultanţă în cadrul dezbaterii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Oare membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu au dreptul la această consultanţă care, de altfel, este invocată acum din partea Consiliului Europei, deşi ea privea un alt text legislativ, aşa cum v-am arătat? 92

O lege „pro domo"

Oricum, ne bucurăm că se doreşte ca aceste reglementări să fie conforme cu standardele Consiliului Europei, dar am impresia că în această dezbatere Consiliul Europei este prezentat, este folosit pe post de bau-bau care să facă presiuni, să creeze presiuni asupra reprezentanţilor Opoziţiei să accepte punctele de vedere partizane în sprijinul unor interese personale, fără să ţină seama de faptul că noi avem capacitatea de a comunica şi cu Consiliul Europei şi de a cunoaşte prevederile acestor convenţii. Convenţia europeană asupra drepturilor omului a fost adoptată în perioada în care noi eram la putere. Este adevărat, cu unanimitate de voturi, dar, în orice caz, nu cred că trebuie să primim în permanenţă lecţii din partea actualei Puteri în legătură cu standardele europene, inclusiv în materie de proprietăţi. "

In redactarea sa actuală, proiectul de lege denaturează litera şi spiritul Rezoluţiei nr.1123 din 1997 a Adunării Parlamentare, în măsura în care depăşeşte materia bunurilor confiscate şi expropriate şi se îndepărtează de sensul dat respectării proprietăţii de dispoziţiile art. I al primului Protocol adiţional al Convenţiei europene a drepturilor omului. Am să trec peste unele dintre aspectele pe care le-am prezentat în materialul pe care-l voi distribui şi am să mă refer doar la faptul că iniţiatorul proiectului s-a îndepărtat în mod evident chiar de opiniile pronunţate de experţii desemnaţi de Consiliul Europei în cadrul consultanţei juridice la care ne-am referit şi pe care nu am primit-o, din păcate, din partea Guvernului. Aceasta în condiţiile în care experţii europeni subliniază în esenţă că, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului - şi am să subliniez aceste aspecte - , România are obligaţia de a asigura restituirea imobilelor preluate fără titlu legal sau de a plăti celor în drept compensaţii echivalente care pot fi plafonate, dar nu ş1 disproporţionate faţă de valoarea actuală a bunurilor. 93

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

România nu are asemenea obligaţii dacă preluarea respectivelor bunuri s-a făcut cu titlu. Legiuitorul român trebuie să stabilească distincţia clară între preluările cu titlu şi cele fără titlu, ultimele urmând să fie considerate deposedările lipsite de orice bază legală, politice sau religioase, care nu au dat posibilitatea n1c1 unei despăgubiri.

Deci, iată cum, ca şi în cazul Acordului stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, aceste documente sunt ţinute secrete şi, pe această bază, ni se cere să credem pe cuvânt Guvernul că este bine, că va fi lapte şi miere, că lucrurile sunt sub control, că suntem în concordanţă cu Europa. O astfel de atitudine faţă de Parlamentul ţării , după părerea noastră, este inacceptabilă. Textul Rezoluţiei nr.1123/1997 al Adunării Parlamentare invocate în sprijinul proiectului se referă la modificarea legislaţiei române în materie de bunuri confiscate sau expropriate şi nu la toate bunurile preluate în timpul regimului totalitar - cu titlu şi fără titlu - , aşa cum interpretează în mod vădit excesiv iniţiatorii proiectului. Că

este astfel, o demonstează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - ş i eu o invoc într-o altă direcţie decât domnul ministru Stoica - şi opiniile experţilor europeni, menţionate în consultanţa amintită, din care rezultă clar obligaţia de restituire sau acordarea unor reparaţii echivalente numai pentru cazul aşa-numitelor deposedări de fapt, deci pentru preluările de imobile lipsite de orice bază legală. Această rezoluţie

nu ar putea fi deci interpretată altfel şi nici nu ar putea contraveni Convenţiei europene, care reprezintă standardul normativ de referinţă. Ratificată în timpul guvernării sale, spuneam, P.D.S.R.-ul se consideră responsabil pentru aplicarea acestei convenţii - Convenţia europeană. Invocarea existenţei plângerilor foştilor proprietari adresate Curţii Europene nu poate constitui, prin ea însăşi, un argument pentru motivarea proiectului de lege, în condiţiile în care aceasta nu a 94

O lege „pro domo"

pronunţat

posibilă

nici o decizie în materie contra României, nefiind, deci, anticiparea soluţiei şi motivarea unei asemenea hotărâri.

Pe de altă parte, iniţiatorul proiectului omite în mod inexplicabil să dea Parlamentului vreun indiciu în legătură cu plângerile proprietarilor în baza Legii nr.112/1995, deposedaţi de către instanţele judecătoreşti de imobilele în care locuiau, sau cu privire la plângerile adresate de către chiriaşi aceleiaşi Curţi de la Strasbourg. Deci, iată că informaţia este parţială şi, din acest punct de vedere, consider că atitudinea Guvernului este incorectă prin lipsirea de informaţii date sau adresate comisiei sau plenului. Să-mi

daţi

voie să mai spun, apropiindu-mă de final , că legiuitorului român îi este sugerată configurarea principiului general că deposedarea s-a făcut fără titlu atunci când privarea de proprietate s-a realizat prin violarea câmpului material al actului normativ de bază. intru acum într-o discutie , foarte tehnică. Desi ' menţionează existenţa unor prevederi de protecţie a categoriilor de persoane care vor suporta, practic fără culpă, efectele restituirilor, proiectul de lege omite să garanteze justul echilibru dintre interesul public şi drepturile şi libertăţile persoanelor, pe care un stat de drept este obligat să-l asigure ca urmare a obligaţiilor decurgând din Nu vreau

să

Convenţia europeană. A

In consecinţă, ţinând seama că proiectul de lege prezentat de Executiv în actuala sa formulare cuprinde numeroase dispoziţii neconstituţionale, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, principiul autorităţii lucrului judecat şi principiul neretroactivităţii legii civile, produce instabilitate legislativă şi încalcă principiul salvgardării drepturilor câştigate prin dispoziţii care sancţionează cu nulitate absolută acte juridice făcute cu respectarea legislaţiei în vigoare la momentul respectiv, precum şi de faptul că amendamentele Opoziţiei au fost respinse aproape în totalitate prin procedee vădit 95

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

nedemocratice, iar raportul Comisiei juridice nu a luat în considerare avizele date de comisiile permanente solicitate şi a fost aprobat cu încălcarea prevederilor art. 50 din Regulamentul Camerei, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România se vede nevoit să se retragă de la dezbaterile acestui proiect de lege. Aceasta, pentru că nu putem fi părtaşi la un simulacru de dezbateri şi nici la obligarea Parlamentului la figuraţii politice. Democraţia

trebuie să fie o realitate politică, nu doar un slogan electoral. Altfel, participarea cetăţenilor la gestionarea problemelor publice tinde să devină o iluzie în condiţiile de sărăcie şi de excludere a celor mai mulţi dintre noi. Rămâne ca aceştia să judece decizia noastră. Desigur, dacă actuala Putere va reconsidera decizia de pornire a dezbaterilor asupra articolelor în această manieră dictatorială în procedura practic impusă printr-un timp extrem de redus, pentru amploarea chestiunilor pe care le-am ridicat, dacă se va permite o consultare politică asupra problemelor în discuţie, care să ne conducă spre un compromis rezonabil, sigur, punctul nostru de vedere ar putea fi reconsiderat. In măsura în care se trece la discuţia pe articole în sistemul de morişcă, de ghilotină, sigur, grupul nostru parlamentar, aşa cum am spus, se va retrage de la dezbateri, deoarece nu considerăm că aceste soluţii sunt în favoarea unui viitor de speranţă pentru societatea românească. Vrem să fie foarte bine înţeleasă poziţia noastră. Am fi dorit să fim parteneri pentru un proiect echilibrat în această materie. Acesta a fost demersul nostru la Cotroceni si ' el a fost făcut cu bună-credintă. , Nimeni, nici Preşedintele României, nici liderii partidelor din actuala Coalitie , nu au luat în considerare oferta noastră. S-a mers pe o formulă impusă, pe o formulă prin care acum se aduc în discuţie soluţii care vor crea foarte mari prejudicii unei evoluţii echilibrate a societătii românesti. A

'

'

Nu dorim să facem parte dintr-un teatru de marionete, o regie la cale într-un mod pe care noi nu-l putem accepta. 96

pusă

O lege „pro domo"

Acesta este mesajul nostru, acesta este punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, pe care vă rog să-l trataţi cu cea mai mare atenţie, deoarece este vorba aici nu numai de o reglementare care să dureze pe durata mandatului actualei Puteri, ci ar fi trebuit să găsim soluţii pentru o reglementare dincolo de ciclul electoral şi care să poată să fie susţinută şi în viitor. Dacă nu, această reglementare pe care o veţi lua fără noi va avea, sperăm, doar soarta limitată în timp a actelor pe care dumneavoastră, în actuala formulă, le luaţi fără să ţineţi seama, fără să vă consultaţi cu Opoziţia.

97

12. STATUL ROMÂN ESTE INSTITUTIA TUTUROR*

'

omentul istoric 1 Decembrie 1918, devenit, după Revoluţia din Decembrie 1989, Ziua Naţională a României, are loc, în acest an, într-un cadru aparte, la cumpăna dintre milenii, ceea ce îi conferă o semnificaţie cu totul specială.

M

Suntem prima generaţie de români care beneficiem de acest privilegiu al istoriei. Putem afirma cu tărie că evenimentul petrecut acum 81 de ani la Alba-Iulia reprezintă marea realizare a poporului român din secolul ş i mileniul care se sfârşesc peste puţin timp. Clipa istorică trăită de cei 100.000 de români aflaţi în oraşul­ simbol, la 1 decembrie, însemna, în ultimă instanţă, pentru generaţia Unirii, sfârşitul unui parcurs secular al naţiunii noastre, marcat de figura lui Mihai Viteazul, voievodul care a oferit modelul, de către revolutionarii de la 1848, de Alexandru Ioan , Cuza şi, apoi, dar nu în ultimă instanţă, de soldaţii români care au luptat pentru independenţa României mici, întemeiată la 24 ianuarie 1859. Era şi o încununare a unei procesualităţi derulate într-un timp istoric scurt. La sfârsitul lunii martie a aceluiasi , , an, Basarabia se unea cu România, iar, în ultimele zile ale lunii noiembrie, Bucovina îi urma exemplul. Magnitudinea acestui proces va fi, cu toate

*

Discurs în cadrul şedinţei solemne pentru sărbătoarea Zilei Naţ.ionale de la 1 Decembrie şi a împlinirii a 81 de ani de la Marea Unire - Monitorul Oficial al Rornâniei, Partea a II-a, nr. 234 din 9 decembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR)

98

Statul român este instituria tuturor '

acestea, conferită de ziua de 1 Decembrie, cu valenţa sa de sfârşit şi, în acelaşi timp, de început de istorie. Era data definirii a ceea ce ne place să numim şi astăzi interesul naţional, definiţie valabilă atunci, ca şi astăzi , pentru a înţelege, în primul rând, unitatea şi libertatea României. Mulţumile, decizia elitei româneşti ardelene solidară, trecând peste opţiunile politice, l-au conturat cu limpezime. Nu l-au conceput însă nici un moment punând semnul egalităţii între el şi interesul guvernamental partinic. România este, aşadar, un stat tânăr. Rupturile în evoluţie a statului şi a naţiunii române au fost şi continuă să fie prea dese pentru un interval istoric relativ scurt. Această situaţie generează o stare de incertitudine, îndeosebi în zilele noastre, exprimată prin dezbaterea care pune sub semnul întrebării viitorul statului-naţiune şi al naţiunii, în general. Ea a determinat îngrijorarea noastră, a românilor, întrucât se dă uitării faptul că discuţiile în jurul acestei chestiuni apar doar atunci când utopii istorice tind să devină realităti, , mai cu seamă într-o zonă a continentului unde ele au fost aplicate cu consecinţe dezastruoase, de exemplu fascismul sau comunismul. "In

genere, se vorbeşte despre identitate naţională atunci când sufletul naţiunii este în primejdie. Se vorbeşte despre identitate când spaima a luat locul speranţei. Se vorbeşte despre identitate când reperele fundamentale de ordin istoric, cultural şi geografic sunt ameninţate cu anihilarea. Căutarea şi păstrarea identităţii naţionale nu sunt o afirmaţie în sine, ci un reflex defensiv al celor ce simt pericolul. Apariţia teoriilor despre autonomism şi federalism în Transilvania sunt suficiente motive de îngrijorare. Noi sprijinim, fără îndoială, cu toţii, descentralizarea, dar nu şi dezintegrarea. Pe parcursul istoriei Transilvaniei, românii au folosit mijloace politice, dar ş i armele, pentru dobândirea şi menţinerea autonomiei principatului care nu s-a bucurat niciodată de independenţă.

99

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

La începutul secolului nostru s-a produs marea cotitură, în viziunea politică naţională a intelectualilor ardeleni, şi anume absorbţia principiului autodeterminării, a despărţirii de Imperiul austro-ungar şi unirea cu România independentă. Marea majoritate a ardelenilor erau convinşi că libertatea şi securitatea lor naţională nu puteau fi asigurate decât de statul român unitar. De aceea, discuţiile care se poartă acum favorizează ceea ce s-ar putea numi o adevărată psihologie a incertitudinii naţionale, specifică României, comparativ cu alte ţări, cum ar fi Polonia, Cehia sau Ungaria. Cum se manifestă ea? Afirmaţia că naţiunile, statul ar fi fost cauza marilor confruntări europene din veacul al XX-lea este o dovadă de ignoranţă. Nu statul, ca instituţie, ci ideologiile guvernanţilor au determinat dezastrele umane. Hitler, Stalin, Mussolini vroiau să construiască o nouă ordine europeană, pe baza unor ideologii nocive promovate atunci. Naţiunea

este mai puternică decât ideea de patrie, decât patriotismul, acest nobil sentiment prin care îţi aperi pământul natal, câmpul şi mormintele tale. Sentimentul naţional este însă calea spre cetăţenie, şi atunci când este batjocorit se deschide calea spre devieri naţionaliste, spre amplificarea unor atitudini extreme. Cazurile manualelor alternative de istorie a românilor, precum ş i a celor de limba si , literatura română sunt emblematice. Punerea sub semnul incertitudinilor, a devalorizării istoriei naţionale, dar şi a culturii nu sunt întâmplătoare, având în vedere adevărul incontestabil că miturile fondatoare, conştiinţa naţională şi expresia ei practică - mişcarea naţională - sunt fundamentate ideologic de istorici şi literaţi, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Disoluţia

culturii naţionale şi locul pe care îl ocupă, la această dată, în politica guvernamentală, substituirea ei unui anumit tip de subcultură, provenit adeseori din Occident, reprezintă un alt element de preocupare. Produsul cultural românesc de după 1989 nu a însemnat, în majoritatea cazurilor, decât punerea în valoare a 100

Statul român este instituria tuturor '

ale exilului. Cu foarte mici excepţii, nu a mai apărut nimic spectaculos, care să poată fi caracterizat drept o contribuţie românească la fenomenul cultural european. marilor

personalităţi

Retragerea, în continuare, a statului din educaţie şi din cultură va accentua disoluţia lor, lăsând loc liber promovării extremelor, afectând, pe termen scurt şi pe termen mediu, însăşi democraţia. Se produce - faptul este evident - o amnezie istorică a cetăţeanului României, cu efecte grave în plan social. care poate fi considerată un factor de risc este şi disoluţia autorităţii statului; descentralizarea promovată în plan european este consecinţa unui fenomen real, semnalat cotidian de mass-media românească şi de aiurea, şi anume ea poate duce la evoluţii importante, dar aplicată fără înţelepciune ea poate să producă, în România, o alienare a poporului, în relaţia sa cu Guvernul si ' cu Parlamentul national. ,

O

altă problemă

A

In ţara noastră, practicile din ultimii ani au făcut, din păcate, iluzoriu controlul Parlamentului asupra administraţiei. Vinovatul principal, orice argument am lua în considerare, rămâne Guvernul. Democraţia reprezentativă în România ar fi trebuit, în mod obligatoriu, să ofere cetăţeanului posibilitatea de a se pronunţa şi garanţia unui fapt simplu, elementar, că problemele sale grave sunt în centrul atenţiei, sunt luate serios în considerare. Cum acest fapt nu se întâmplă, asistăm la o discreditare gravă, cu un cinism în creştere, a politicienilor. Comunitatea reacţionează în defavoarea politicienilor, printr-o atitudine ce poate fi s intetizată în expresia: „Noi şi ei", ceea ce reprezintă adâncirea unei prăpastii între guvernanţi şi guvernaţi.

Controlul democratic, prin reprezentanţi aleşi, este marginalizat, iar reprezentativitatea democratică este, la această dată, serios pusă sub semnul întrebării de către cetăteni. O reactie firească la această , , stare de fapt ar fi necesitatea unei mai mari participări în procesul decizional, exprimată de cetăţeni. Toate elementele judecate global 101

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

se pot constitui, cu facilitate, într-unul sau mai multe scenarii ,... vizând o autonomie provincială sau federalismul, în general. In mod cert, le favorizează. 1 Decembrie 1918 a fost marea sărbătoare a românilor. Astăzi, în mod natural, la ea trebuie să se alăture toată suflarea, toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de apartenenţa etnică. Statul român este instituţia tuturor, nu a fost conceput ca un cadru al confruntării majoritate/minoritate etnică. Identitatea naţională a minorităţilor nu poate fi contestată, iar legislaţia ţării o asigură. Problema fundamentală naţională va rămâne, în continuare, relaţia dintre cetăţeni şi stat, independent de apartenenţa lor etnică. Atâta timp cât cetăţeni ai acestei ţări consideră instituţiile statului ca principalul lor duşman , prin modul de guvernare, oricând, sub impresia unei oferte utopice, se poate întâmpla ca ei să nu reziste tentaţiilor scoase de sub preşul prăfuit al istoriei. Se impune, de aceea, elaborarea unui program de perspectivă, pornind de la radiografierea societăţii româneşti, până nu va fi târziu. El trebuie, în mod obligatoriu, să pornească de la obiectivul integrării în NATO şi în Uniunea Europeană, modalitate ce poate asigura dispariţia acestei păguboase psihologii a incertitudinilor naţionale. Istoriceşte, el trebuie să împlinească, să reflecte, îmbog ăţind-o, imaginea României visată şi trăită la 1 Decembrie 1918.

102

13. DIN GRESELI PUTEM ÎNVĂTA CU TOTII*

'

'

'

este foarte important să explicăm de ce am luat o anumită decizie şi aveţi dreptul să ne întrebaţi care sunt justificările ce au dus la hotărârea pe care doamna senator Rodica Stănoiu a prezentat-o, în numele grupurilor noastre parlamentare. onsider

C

că

Ieri am avut în cadrul Birourilor permanente, într-adevăr, o discuţie foarte serioasă, în care am arătat semnele de întrebare pe care noi le avem în legătură cu această procedură. Nici astăzi nu ştim dacă procedura de învestitură se bazează pe demisia dată de domnul Radu Vasile din funcţia de prim-ministru sau pe decretele prezidenţiale de revocare. Este o chestiune care nu rezultă din proiectul de hotărâre pe care îl avem în faţă. Dacă

decretele de revocare prezidenţiale au rămas în vigoare, atunci domnul Radu Vasile nu avea din ce să-şi dea demisia, pentru că nu mai era prim-ministru. Pe de altă parte, în dimineaţa zilei de 17 decembrie, noi aveam trei prim-miniştri: pe de o parte, un primministru, domnul Radu Vasile, care nu-şi dăduse demisia; un primministru interimar, care fusese desemnat, domnul Athanasiu, şi un prim-ministru desemnat, care era domnul Mugur Isărescu. Noi am solicitat clarificarea acestor chestiuni si ' exista o solutie. , Pentru că ceea ce a rezultat foarte clar din dezbaterea ce tinea, , într-un fel, de decizia care s-a luat era recunoaşterea, şi la nivelul

* Punctul de vedere exprimat din partea grupului parlamentar al PDSR cu privire la Programul şi lista noului Cabinet condus de Mugur Isărescu - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 254 din 30 decembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 103

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

actualei Puteri, că situaţia economică este dezastruoasă, că Guvernul Radu Vasile nu a reusit să facă nimic din ceea ce si-a , , propus sau, în orice caz, foarte puţin. Era, de fapt, un punct de vedere pe care şi noi l-am exprimat în nenumărate rânduri. "

In al doilea rând, era clar o criză politică care pe noi - vreau să vă spun de la început - nu ne interesa în mod deosebit. Şi astăzi domnul vicepreşedinte Vasile Lupu a spus despre primul-ministru desemnat de coaliţie că era o persoană iresponsabilă sau că este o persoană iresponsabilă. Nu noi l-am desemnat pe domnul Radu Vasile ca prim-ministru, ca şef al Guvernului! Cine poartă această responsabilitate, sigur, vor judeca cei care ne ascultă. Dar, dincolo de această problemă, noi credem că este important pentru viaţa noastră politică să apărăm litera şi spiritul Constituţiei. Şi poziţia noastră în aceste zile a fost în mod categoric pe această linie. De aici provin rezervele noastre faţă de un şir de soluţii fără fundament constituţional. "Inţelegem că s-a încercat rezolvarea unei probleme politice, dar rezolvarea unei probleme politice nu se poate face prin încălcarea Constituţiei. Pentru că mâine sau poimâine Preşedintele României va convinge alţi doi sau trei miniştri să-şi dea demisia, va considera că Guvernul este în imposibilitate să lucreze şi va numi un alt prim-ministru. Nu ştiu cum se va numi acel viitor preşedinte sau cine va fi acel viitor prim-ministru, dar precedentul este creat. Noi am dorit să nu lăsăm această pagină incorectă în istoria constitutională a României, si , ' de aceea am cerut să se revină asupra acestor decrete. Poate că discuţia aceasta pare prea tehnică pentru cei care nu înţeleg această menţionare complexă a textelor de Constituţie. Dar, iată că, o dată încălcată o lege, ea se răzbună. O dată încălcată Constituţia, ea se răzbună. "In momentul acesta, noi nu mai stim dacă demisiile care au fost , depuse la Cotroceni au fost acceptate sau nu. Dacă au fost acceptate, atunci în Guvernul interimar ar fi trebuit să fie desemnaţi miniştri interimari. Dacă demisiile acelea nu au fost acceptate, atunci Guvernul Radu Vasile nu era în imposibilitatea de a lucra. 104

Din greşeli putem

învăţa

cu.

toţii

Revocarea nu poate fi folosită - spun încă o dată - decât pentru remaniere, pentru schimbarea miniştrilor. Aceasta este poziţia aproape a tuturor specialiştilor în drept constituţional pe care i-am consultat. In acest sens si în ultimul număr din „Revista română de ' drept", un studiu publicat de Mihai Constantinescu şi Ioan Vida arată că „procedura de revocare nu poate fi utilizată împotriva primului-ministru". Nu intru în detaliu, dar, iată, după ce am solicitat ca aceste chestiuni să fie clarificate, nu s-a făcut absolut nimic prin care să fim co nvinşi că există dorinţa de a elimina aceste neclarităţi, de a face ca procedura de învestitură să fie curată. A

Vă

dau încă două exemple despre ce înseamnă liberul arbitru şi până la urmă decizia politică deasupra soluţiilor constituţionale sau legale. Pe de o parte, în art. 2 al proiectului de hotărâre pe care ar trebui să-l votăm sau să-l respingem, se găseşte o soluţie nelegală. Articolul 2 spune: ,,Incepând cu data depunerii jurământului şi până la încetarea mandatului de prim-ministru, domnul Mugur Constantin Isăresc u se suspendă din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie şi de guvernator al Băncii Naţionale a României." Această soluţie, în opinia noastră, este nelegală. Pentru că Parlamentul nu poate modifica printr-o hotărâre o lege organică. Parlamentul nu poate modifica nici un fel de lege prin hotărâre. Ar fi fost necesară, dacă se dorea să existe o uniune personală între Banca Naţională şi Guvernul României, o lege, un proiect de lege care să treacă prin Parlament. Acest lucru nu s-a întâmplat! A

Vă

mai dau un exemplu. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Tării a făcut următoarea declaratie: ,,In conformitate cu art. 2 al ' ' Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate în legătură cu calitatea de agent sau colaborator al organelor securităţii. A

A vând în vedere înalta responsabilitate ce revine funcţiei de primministru, necesitatea ca persoana ce ocupă această funcţie să fie dincolo de orice bănuială, s-a impus verificarea, în acest sens, a primului-ministru desemnat. 105

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Deoarece Consiliul naţional pentru studierea arhivelor securităţii, ca poliţie politică, abilitat prin Legea nr. 187 nu este încă în funcţie, la solicitarea Presedintelui României, Emil Constantinescu, ' Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat verificarea în fondurile de arhivă ale Serviciului Român de Informatii, ' Serviciului de Informatii Externe." '

Vreau să vă spun că şi această soluţie este nelegală. Preşedintele României poate să fie bine intenţionat, să încerce să clarifice aceste lucruri, dar din punct de vedere legal nu avea abilitarea de a cere aceste investigaţii. Consiliul trebuia să se întrunească şi la momentul în care era întrunit cu prioritate putea să dea informaţia respectivă. Aceasta este legea! Problema este: Noi, stimaţi colegi parlamentari, putem să acceptăm că în această sală, care este aula Parlamentului, legea nu mai are nici un fel de importanţă? Constituţia nu are importanţă? Din aceste motive am dorit să venim, să explicăm în cadrul dezbaterilor generale punctul nostru de vedere. Am sperat, ieri, alaltăieri, că se vor găsi soluţiile necesare. Soluţia era simplă: era suficient ca Preşedintele României să dea un nou decret cu trei puncte: 1) Preşedintele României ia act de demisia domnului Radu Vasile; 2) Preşedintele României desemnează un premier interimar, în baza acestei demisii; 3) Preşedintele României abrogă cele două decrete anterioare. Deci, în măsura în care s-ar fi dorit, într-adevăr, un dialog serios cu noi, respectarea Constituţiei, respectarea legilor, menţinerea în interiorul statului de drept fără tot felul de artificii care să permită slalomuri politice, probabil că am fi fost prezenţi la vot, probabil că am fi fost prezenţi la audieri. De aceea, vreau să-i răspund domnului preşedinte Petre Roman, probabil viitor ministru de externe. Avem o apreciere firească pentru toţi cei care sunt astăzi în faţa Parlamentului. Pe unii îi cunoaştem, datorită faptului că au lucrat în Parlament sau în 106

Din greşeli putem

învăţa

cu.

toţii

guvernele anterioare. Neparticiparea noastră la vot nu poate fi interpretată, în nici un fel, ca o reacţie negativă la propunerile referitoare la componenţa Guvernului, la persoana primuluiministru desemnat sau a membrilor din Cabinet. Este vorba exclusiv de o reacţie faţă de această procedură, faţă de nerespectarea unor reguli importante în statul de drept. Considerăm că este important să învăţăm cu toţii - şi noi am învăţat din greşelile noastre. Credem că şi din greşelile de acum trebuie să învătăm si noi, dar si actuala Putere. Am făcut această interventie ' ' ' ' pentru a vă explica încă o dată poziţia noastră şi de a vă asigura că, după ce acest moment va trece, într-un fel sau altul ne vom alătura celorlalţi colegi din Parlament, pentru a judeca împreună viitoarele

legi

şi, sperăm,

mai puţine

ordonanţe

de

urgenţă!

107

...,

...,

...,

14. SA DAM O DIMENSIUNE UMANA PRACTICII ECONOMICE* ste o onoare şi un deosebit privilegiu pentru mine, ca primministru desemnat, să mă adresez dumneavoastră în calitate de reprezentanţi ai naţiunii şi să vă prezint spre analiză şi spre aprobare Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 şi componenţa Guvernului ce-şi asumă răspunderea înfăptuirii sale.

E

Un astfel de moment reprezintă un fapt firesc în istoria democratică a unei naţiuni. Prin exprimarea liberă, la urne, a voinţei sale, electoratul român a generat o anumită structură a forţelor politice în Parlament. In virtutea acestor opţiuni, Polul democrat social din România, format din P.D.S.R. , P.S.D.R. şi P.U.R., care deţine în această legisl atură ponderea cea mai mare, a decis să-mi încredinţeze responsabilitatea formării Guvernului şi a conducerii acestuia. A

* Prezentarea Programului

de guvernare şi lista noului Guvern după alegeri în calitate de candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministn1 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 11 din 30 decembrie 2000 108

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

Revine acum celor două Camere sarcina de a decide dacă, prin votul lor, vor susţine echipa guvernamentală pe care o propun şi programul acesteia. Avem conştiinţa răspunderii pe care eu şi colegii mei ne-o asumăm astăzi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce România la începutul mileniului trei, dar el va fi pus, totodată, şi în situaţia de a prelua, în condiţii de mare dificultate, sarcina împlinirii prea mult amânate a speranţelor întregii noastre naţiuni. Ţinând cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000 am considerat necesar să ne consultăm cu reprezentanţi ai forţelor politice parlamentare, cu exponenţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor profesionale, patronatelor şi sindicatelor, privind posibilităţile de formare şi de sprijinire în Parlament a viitorului Guvern. A

In urma acestor discuţii am ajuns la concluzia că raportul de forţe din Parlament, natura opţiunilor doctrinare şi dorinţa electoratului de a identifica fără echivoc responsabilitatea politică pentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o decizie dificilă dar necesară, aceea a asumării de către P.D.S.R. a guvernării monocolore minoritare. Este evident că o asemenea soluţie prezintă dezavantaje şi riscuri. Ceea ce putem spune însă este că dorim să transformăm aceste dezavantaje într-un avantaj al viitoarei guvernări , în sensul că vom putea exclude astfel, de la bun început, problemele generate de funcţionarea Executivului pe baza algoritmului de partid. Este o situaţie relativ nouă pentru experienţa noastră politică din ultimii 11 ani, dar ea poate fi considerată, în acelaşi timp, şi un semn de normalitate şi de soliditate a democraţiei noastre. Este, de asemenea, o premieră de la adoptarea actualei Constituţii ş i până în prezent ca liderul unui partid să-ş i asume în mod direct sarcina conducerii Executivului, fapt ce reprezintă un argument suplimentar privind maturizarea mecanismelor politice româneşti. 109

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Desigur, există atât în interiorul clasei politice, cât şi în rândul publicului opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de soluţii , există o anumită incertitudine privind posibilitatea asigurării stabilităţii necesare pentru un astfel de Guvern. Cred că într-o astfel de situaţie putem aminti celor care au tendinţa de a absolutiza rolul diferentelor doctrinare îndemnul rostit în ' Parlament de către Ion C. Brătianu: ,,In politică, înainte de toate, să fim români". Sensul si , adevărul acestor cuvinte au rămas, consider, nealterate şi au astăzi aceeaşi valoare de realism şi de pragmatism în raport cu interesul naţional. A

Este important de menţionat că atât prevederile programului de guvernare, cât şi priorităţile convenite cu partenerii politici au fost discutate şi cu parteneri sociali şi economici. Ca urmare a acestui dialog pe care îl dorim continuat pe toată durata mandatului, s-a conturat posibilitatea instaurării unei perioade de pace socială şi politică de cel puţin un an, timp în care Guvernul P.D.S.R. să poată adopta măsurile de maximă necesitate. Un astfel de context ar face posibilă înaintarea rapidă pe calea reformei şi ar da în plan extern un răspuns convingător şi pozitiv privind capacitatea României de a se menţine pe drumul democraţiei, al stabilităţii şi al integrării europene şi euroatlantice. Di stanţa

dintre idealurile cu care s-a pornit la drum în decembrie 1989 ş i realitatea acestui moment sunt percepute dureros ş i mulţi consideră că România se află astăzi, în mod nedrept, izolată în plan internaţional. Ei încă mai aşteaptă ca în spatele conceptului de reformă să apară şi schimbări palpabile şi pozitive ale realităţii, să nu mai fie mereu puşi în faţa unor politici guvernamentale de austeritate. Voinţa de

sacrificiu a populaţiei nu durează la nesfârşit şi, mai ales, nu poate fi hrănită cu argumente retorice, cu promisiunea unei prosperităţi atemporale. 110

Să dăm.

o dimensiune um.ană practicii economice

O analiză obiectivă a stării societătii la sfârsitul anului , românesti, ' , 2000, reliefează faptul că ne aflăm în faţa unui paradox: pe de o parte ne confruntăm cu efectele distructive ale eşecului total înregistrat de guvernele ce au condus ţara între 1996-2000 şi care au fost sancţionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri şi, pe de altă parte, România se întâlneşte, la acest început de mileniu, cu miza integrării europene şi euroatlantice. Este o realitate dramatică ca tocmai acum, când deschiderea Uniunii Europene şi, sperăm, şi cea a NATO pentru admiterea de noi membri au devenit mai consistente, situaţia internă a României să ridice obstacolele cele mai greu surmontabile în calea realizării acestor deziderate nationale. '

De aceea, potrivit practicii internaţionale, în interval de 30 de zile, Guvernul va face cunoscute rezultatele auditului privind gestiunea exercitată în ansamblu şi pe fiecare minister de către guvernele din perioada 1996-2000. Acest lucru este impus suplimentar şi de modul triumfalist de prezentare a rezultatelor Guvernului Isărescu, în contradicţie cu realitatea economică şi socială, sancţionată p1in vot la 26 noiembrie anul acesta. Care ar fi viitorul României dacă ar continua exodul inteligenţelor, destructurarea echilibrelor, excluderea socială a unei mase tot mai mari de oameni care indiferent de vârstă sau de pregătire profesională îşi văd periclitată speranţa în viitor şi chiar existenţa? Putem oare să rămânem indiferenţi şi să continuăm a face politică într-o manieră fie naivă, fie iresponsabilă, surdă la mesajele cetăţeanului şi care au proiectat asupra întregii clase politice imaginea unui Bizanţ decadent şi corupt, care batjocoreşte prezentul si exorcizează la infinit trecutul? '

"In

elaborarea programului de guvernare am considerat legitimă o viziune social-democrată care să asigure ţării o nouă agendă bazată pe reînnoire, modernizare şi dreptate socială. O reflectare concretă a acestei viziuni o reprezintă accentul pus în structura şi în 111

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

activitatea Guvernului pe solidaritatea socială, pe valorile familiei şi pe principiile Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea Europeană.

Un criteriu determinant în stabilirea ţintelor şi a strategiilor guvernamentale este cel al concordanţei cu cerinţele integrării europene ş i euroatlantice aşa cum sunt ele conturate în Strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu care a fost transmisă în luna martie anul acesta la Comisia Europeană şi reprezintă o platformă comună de acţiune a forţelor politice şi sociale pentru promovarea interesului naţional. Acest criteriu de concordanţă cu cerinţele integrării are rolul de factor unificator şi, totodată, de garanţie a continuităţii. Programul nostru de guvernare trebuie analizat şi evaluat în conexiune directă cu structura Cabinetului, pentru că prin ea însăşi echipa guvernamentală reprezintă un mesaj privind dorinţa noastră de profesionalizare a demersului politic şi de asumare de către fiecare a moralităţii şi responsabilităţii în cadrul Executivului. Aşa

cum veţi constata în continuare din prezentarea elementelor definitorii ale programului de guvernare, acesta se bazează pe o serie de soluţii noi ce iau în considerare specificul României şi aşteptările electoratului, dar răspund şi unor sugestii şi recomandări ale Uniunii Europene, precum şi unor cerinţe ale Fondului Monetar International si , , ale Băncii Mondiale. Am dorit, în primul rând, să dăm o dimensiune umană practicii economice, asigurând complementaritatea planului economic cu cel social, prin promovarea unui program de modernizare şi dezvoltare durabilă a României, într-o concepţie ce pune în valoare potenţialul uman, valenţele sectorului privat, parteneriatul dintre sectorul public şi cel privat, relaţiile externe şi cooperarea internatională. '

Executivul va fi capabil să stabilească regulile economiei interne, să reglementeze stimulativ sistemul de impozite şi taxe, să 112

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

optimizeze mediul de afaceri. Programul de guvernare se axează pe o construcţie strategică care să asigure maximum de avantaj în spaţiul naţional, pe de o parte, şi să accelereze procesul de pregătire pentru integrare în structurile europene şi mondiale, pe de altă parte. Corectitudinea unui asemenea demers este confirmată de liderii social-democraţi europeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma: ,,Europa trebuie să fie o zonă socială, nu doar o zonă pentru piaţă". Emilio Gavalio, secretarul general al Confederaţiei Sindicatelor Europene, spunea: ,,Este o chestiune de urgenţă ca dezvoltarea economică să capete o dimensiune globală, să meargă mână în mână cu dezvoltarea socială". Cu referire la aceleaşi probleme, Lionel Jospin, sublinia: ,,Globalizarea nu poate fi redusă la comerţul liber de bunuri, globalizarea înseamnă înţelegerea faptului că omenirea are un destin comun. Globalizarea presupune să iei în considerare şi să protejezi diversitatea culturală, revendicările sociale care garantează că prin muncă se poate duce o viaţă demnă". Printr-o asemenea abordare, pe care P.D.S.R. şi-a îns uşit-o şi a promovat-o în programele sale, suntem convinşi că se poate asigura un cadru stabil pentru modernizarea şi dezvoltarea României. Se anulează astfel orice interpretare contradictorie dintre intervenţia statului în economia de piaţă şi responsabilităţile sale sociale, în principal reducerea inflaţiei ş i crearea de locuri de muncă. Pe un plan, regulile concurenţei şi ale competiţiei nu funcţionează încă perfect în economiile în tranziţie. In acelaşi timp, sistemul economic naţional răspunde imprevizibil la măsurile şi acţiunile guvernamentale. A

De asemenea, nu putem face abstracţie de faptul că tranziţia ţării nu are loc în regim insular, fiind influenţată determinant de realităţile şi de relaţiile economice şi politice existente atât pe plan mondial, cât şi în spaţiul regional şi naţional. 113

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Concomitent, acţiunile guvernamentale vor avea ca scop asigurarea serviciilor publice, apărarea naţională, ordinea publică, ocrotirea sănătăţii, educaţia, realizarea unor programe pentru dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pieţei libere nu le pot pune la dispoziţia cetăţeanului, dar care sunt esenţiale pentru siguranţa sa. O

condiţie esenţială

pentru realizarea programului de modernizare şi de dezvoltare a României este asigurarea de durată a stabilităţii macroeconomice care să prevină costurile suplimentare, de cele mai multe ori inutile, determinate de regres, şomajul cronic sau de ridicată. inflatia , Creşterea economică durabilă

se va realiza prin aplicarea unui ansamblu coerent de politici macroeconomice ce vor asigura, concomitent, o economie de piaţă funcţională, restructurarea selectivă si modernizarea sistemului economic national, ' , valorificarea profitabilă a resurselor interne, stimularea capitalului autohton şi atragerea investiţiilor străine. In acest cadru se prevede o creştere economică într-un ritm anual de 4,5 până la 6%, susţinută de accelerarea modificării structurilor de proprietate şi a celor de producţie , prin extinderea şi consolidarea sectorului privat, astfel încât ponderea acestuia în formarea P.I.B. să tindă spre 75o/o la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri si ' combaterea obstacolelor administrative şi legislative în domeniul afacerilor. Creşterea economică proiectată se va regăsi integral în investiţii, export şi în consumul populaţiei, realizându-se astfel recâştigarea pieţei interne, susţi nută de sporirea puterii de cumpărare, precum ş1 de reluarea relaţiilor comerciale în zone traditionale. A

'

Guvernul va promova o politică financiar-moderat-selectivă, în scopul stimulării sectoarelor cu potenţial de competitivitate, al atragerii de noi surse de finanţare externă, precum şi al eficientizării cheltuirii banului public. 114

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

Totodată,

Guvernul, împreună cu Banca Naţională a României, va promova cu deschidere ş i seriozitate, cu profesionalism un dialog permanent cu instituţiile financiare internaţionale: F.M.I., Banca Mondială, BERD, Banca Europeană de Investiţii, precum şi cu Uni unea Europeană, în vederea stabilirii unui parteneriat real ş i a unui climat de încredere. Reforma fiscală va fi axată pe principiul de a răspunde mai bine cerinţelor contribuabilului de a crea un sistem fiscal simplu, echitabil şi elastic. Se au în vedere atât acţiunile imediate, cât şi măsuri pe termen mediu. Astfel, se va opera o reducere graduală a impozitelor directe, în principal pe veniturile populaţiei, precum şi o scădere a cotelor de T.V.A. la unele produse, precum pâine, lapte şi energie electrică şi termică. A

In cadrul politicii bugetare, un rol important îl va avea revizuirea sistemului cheltuielilor publice, vor fi eliminate gradual fondurile extrabugetare, vom asigura transparenţa cheltuielilor bugetare, vom aloca resursele publice pe bază de proiecte şi programe. Această nouă construcţie bugetară

va fi aplicată la elaborarea proiectului de buget pe anul 2002, care va fi prezentat Parlamentului în luna octombrie 2001. Deficitul bugetar va fi finanţat în mod neinflaţionist, dimensiunile acestuia urmând a fi în concordanţă, pe termen mediu, cu strategia şi cu priorităţile de dezvoltare economică şi socială ale ţării. Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate măsuri de ajustare structurală în industrie, agricultură, transporturi, lucrări publice, comunicaţii şi turism, care vor viza accelerarea privatizării societăţi lor comerciale cu capital majoritar de stat şi a restructurării acestora atât prin modernizarea şi dezvoltarea agenţilor economici cu potenţial competitiv, cât şi prin reorientarea, redimensionarea sau închiderea unităţilor fără piaţă de desfacere, cu rezolvarea prealabilă a problemelor sociale. Guvernul va

acţiona

pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regională prev ăzute în Strategia naţională de dezvoltare economică 115

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

a României pe termen mediu, în deplin acord cu politica europeană de coeziune economică si socială. '

"

In acest cadru, prin corelarea politicilor regionale cu cele macroeconomice şi sectoriale se vor asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, revitalizarea zonelor defavorizate, stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale, pregătirea cadrului institu~onal pentru utilizarea fondurilor structurale şi pentru acces la fondul de coeziune al Uniunii Europene. Procesul de privatizare se va desfăşura numai în condiţii de eficienţă ş i transparenţă, cu reintroducerea controlului Curţii de Conturi. "In sfera privatizării vor fi incluse în mod diferenţiat, în funcţie de specific, utilităţile publice, domeniu care se va deschide cu fermitate concurenţei, concomitent cu combaterea abuzului de poziţie dominantă pe piaţă în detrimentul consumatorului. "

Guvernul va pune în aplicare şi va desfăşura programul de depăşire a problemelor generate, aproape în fiecare an, de condiţiile de iarnă şi va asigura sursele de finanţare pentru achiziţionarea combustibilului necesar încălzirii pentru In

următoarele săptămâni,

populaţie. "

In paralel, sunt prevăzute măsuri pentru pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de primăvară, printre care acordarea directă către producătorii agricoli a unui sprijin financiar de un milion de lei pentru fiecare hectar cultivat, concretizat în seminţe selecţionate, îngrăşăminte, pesticide şi unele lucrări agricole. Politica socială a Guvernului porneşte de la nevoia unei schimbări radicale de abordare care se bazează pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea diferenţiată, după criteriul eficienţei şi, pe de altă parte, printr-o repartiţie echilibrată ş i transparentă a veniturilor realizate în societate. Pentru a iesi , din criza economică în care se află, România are nevoie de mai multe locuri de muncă, dar si , de solidaritate socială. 116

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina măsurile de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locurilor de muncă pentru obţinerea de venituri permanente şi în continuă crestere. '

Un loc important în cadrul măsurilor active vor avea acţiunile de calificare, recalificare, reorientare a forţei de muncă în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii. Guvernul va încuraja agenţii privaţi în domeniul recalificării forţei de muncă şi al finanţării cursurilor sau a programelor pe baza garanţiilor suplimentare acordate pentru încadrarea ulterioară a cursanţilor. Obiectivul programului de guvernare în domeniul veniturilor salariale îl constituie asigurarea unui salariu care să permită un nivel minim, decent, de viaţă. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie. Se are în vedere o creştere treptată a salariului minim, astfel încât în 2004 acesta să fie în termeni reali cu cel puţin 50% mai mare decât la sfârşitul anului 2000. A

Imbunătăţirea

nivelului de trai al pensionarilor se va asigura atât prin recorelarea pensiilor, pe baza unui program care se va desfăşura pe o perioadă de 3 ani, începând cu trimestrul IV 2001, cât şi prin indexarea trimestrială a pensiilor, în vederea păstrării puterii de cumpărare. A

In domeniul asistentei sociale, Guvernul consideră că familia ' trebuie pusă în centrul preocupărilor de natură socială. In această viziune, familia va beneficia de două tipuri de prestaţii sociale: alocaţii pentru subzistenţă şi alocaţii pentru dezvoltare familială. In acest cadru, alocaţia pentru copii va ajunge să reprezinte 10% din salariul mediu net pe economie, iar familiilor cu venituri reduse li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru pregătirea copiilor în vederea începerii anului şcolar, între altele. A

A

117

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In domeniul ocrotirii sănătăţii, programul guvernamental porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social României, indiferent de colectiv, liber, accesibil tuturor cetătenilor , capacitatea lor de a plăti. In stabilirea acţiunilor şi măsurilor pentru realizarea acestui obiectiv strategic s-a luat în considerare neconcordanţa existentă între nevoile de îngrijire a populaţiei, pe de o parte, şi structurile şi eficienţa scăzută din serviciile de sănătate, pe de altă parte. Printre măsurile imediate pe care Guvernul le are în vedere sunt promovarea unei noi metode de compensare a medicamentelor, prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, în funcţie de categoriile de boli, cu stimularea ofertei interne şi acordarea gratuită de lapte praf din producţia internă copiilor în vârstă de până la un an. A

Sănătatea şi bunăstarea

tuturor copiilor vor constitui o prioritate a Guvernului României, iar protecţia drepturilor lor va fi susţinută ferm şi fără echivoc. Se va urmări elaborarea şi promovarea unui program naţional de educaţie publică cu privire la responsabilitatea si , la rolul familiei. Luând în considerare recomandările raportorului Parlamentului European pentru România, baroneasa Emma Nicholson, Guvernul va promova o legislaţie unitară cu privire la protecţia drepturilor copilului pentru prevenirea şi intervenţia eficientă în cazurile de abuz şi neglijare a copilului, investigarea delictelor cu privire la copii şi combaterea crimei organizate, cu referire specială la traficul de copii. De asemenea, se va întări capacitatea instituţională la nivel central prin consolidarea autorităţii naţionale cu atribuţii în elaborarea, coordonarea si controlul implementării politicii de protecţie a drepturilor copilului. In acest context se vor reconsidera procedurile privind adopţia, în vederea promovării adopţiei naţionale şi măsurilor alternative de susţinere a copilului în familie, iar regimul adopţiei internaţionale va fi reanalizat pe fond. ,

A

Programul nostru guvernamental porneşte de la faptul că educaţia, cercetarea şi cultura sunt factori strategici ai dezvoltării. Sistemul 118

Să dăm.

de

o dimensiune

um.ană practicii

economice

învăţământ

este apreciat de guvernul nostru ca o prioritate naţională care trebuie să se bucure de o atenţie specială în politica de dezvoltare pe termen lung. "

In scopul racordării sale la cerinţele contemporane sunt prevăzute acţiuni pentru consolidarea rolului şcolii ca principală instituţie de educaţie şi învăţământ. Programul de guvernare în acest domeniu se concentrează asupra următorilor factori decisivi: educaţia de bază pentru toţi, capacitatea de autoperfecţionare a sistemului educaţional, învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică, educaţia permanentă într-o societate educaţională.

Guvernul va promova programe speciale pentru tineri, care vor urmări sporirea participării la viaţa eco nomică, valorificarea potenţialului creativ al tineretului, acordarea de şanse egale tuturor tinerilor, atragerea tinerilor în viaţa publică şi la luarea deciziei, stimularea asociativităţii tineretului, su sţinerea prioritară a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societăţii civile, sprijinirea participării tineretului la activitatea internaţională. Guvernul va promova în următoarele 6 luni Legea tineretului. Un alt pachet de măsuri are în vedere dezvoltarea reţelei de transport şcolar, prin dotarea a 120 de localităţi pe an cu autobuze, precum şi construirea în şcoli a 400 de săli de sport, în perioada 2001-2004. Programul de guvernare în domeniul culturii este structurat pe următoarele coordonate definitorii: accesul liber şi egal la informaţie, patrimoniul cultural naţional, creaţia culturală, consumul cultural, racordarea la cerinţele societăţii româneşti şi ale integrării europene. Identitatea naţională, în dimensiunea sa culturală, va fi întărită: teatrele, muzeele, chiar căminele culturale vor redeveni locuri ale trăirii şi exprimării valorilor, ale creaţiei tradiţionale şi de avangardă româneşti. Cu privire la culte şi la guvernului porneşte de la

viaţa spirituală, concepţia că

proiectarea acţiunilor democraţia şi religia sunt 119

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

valori complementare care exprimă în modul cel mai nobil condiţia " umana. Pornind de la principiul că pentru România minorităţile sunt o mare resursă, apreciem că un bun management al acestei probleme este o cale de a servi atât dezvoltarea identităţii minorităţilor, cât şi cooperarea interculturală. Acesta este modelul ci vie, multicultural, bazat pe toleranţă şi pe respect reciproc pe care noi îl vom promova. "

In domeniul apărării naţionale, obiectivul nostru strategic îl reprezintă realizarea unui nivel corespunzător al structurilor militare, din punct de vedere numeric şi al dotării forţelor, care să asigure o capacitate operativă la nivelul impus de cerinţele programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacităţii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor şi apărarea colectivă în plan regional. Procesul de restructurare şi de modernizare a organismului militar va fi relansat prin susţinerea efortului material ş i financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a armatei. Un obiectiv de cea mai mare importanţă şi de urgenţă imediată este îmbunătăţirea rapidă a procesului de management al resurselor umane, urmărindu-se depolitizarea organismului militar, redimensionarea corpului de comandă şi îmbunătăţirea nivelului expertizei civile. Guvernul va acţiona pentru îmbunătăţirea cât mai rapidă a condiţiilor de pregătire şi de viaţă ale militarilor şi familiilor lor. Programul guvernamental tratează ordinea publică într-o manieră nouă, europeană, asigurându-se demilitarizarea respectivelor servicii publice şi trecerea lor la autorităţile locale. Suntem conştienţi că este o misiune grea, amânată de 1O ani, dar suntem ferm hotărâţi să o realizăm până în anul 2002. O prioritate a acţiunii guvernamentale pe parcursul anului 2001 constă în îndeplinirea condiţiilor solicitate de Comisia Europeană pentru eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care 120

Să dăm.

o dimensiune um.ană practicii economice

călătoresc

în ţările membre ale Uniunii Europene, pe care guvernul anterior le-a tratat cu superficialitate, determinând menţinerea în fapt a tratamentului discriminatoriu pentru România. Ne vom angaja în realizarea unei reforme profunde a justiţiei şi vom susţine , prin toate mijloacele constituţionale şi legale, deplina depolitizare şi reala democratizare a actului de justiţie pentru asigurarea unui sistem judiciar independent şi responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care să fie funcţional, eficient şi apropiat de cetăţean. Dorim ca autoritatea judecătorească să fie o putere autentică în stat, astfel încât principiul constituţional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege" să devină o realitate. domnilor deputaţi şi senatori, ne propunem să respectăm rolul Parlamentului de centru fundamental al vieţii politice şi al democraţiei constituţionale şi să eliminăm imixtiunile din partea puterii executive. Pentru a reface raporturile dintre Parlament si functiei de ' Guvern avem în vedere reînfiintarea , , ministru pentru relaţia cu Parlamentul şi desemnarea la fiecare minister a unui secretar de stat cu atribuţii privind raporturile cu Parlamentul, sindicatele şi patronatul. Doamnelor

şi

Mai mult, în calitate de prim-ministru, dacă veţi vota programul şi lista Cabinetului, voi fi prezent în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului cel puţin o dată pe lună, pentru a răspunde personal la întrebările şi interpelările justificate ale dumneavoastră. Totodată, după

primele 6 luni de la învestitură, voi prezenta Parlamentului stadiul aplicării programului de guvernare şi voi angaja răspunderea guvernului pe o declaraţie de politică internă. Instituţia delegării

legislative va fi folosită de Guvern în limitele stricte ale prevederilor constituţionale, cunoscând că abuzul de ordonanţe emis în legislatura anterioară a introdus subiectivismul şi arbitrariul în domeniul legislativ. 121

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

informez că pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor figurează în prezent 250 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe, iar la comisii, pentru avizare, sunt alte 246 de proiecte. In acelaşi timp, la Senat, pe ordinea de zi sunt înscrise 22 de proiecte pentru aprobarea unor ordonanţe, iar 124 se află la comisii, pentru avizare. Doresc

să vă

A

România are deci, în acest moment, în mare măsură, o legislaţie provizorie. De ce să ne mire faptul că străinii consideră România o ţară instabilă din punct de vedere juridic? Programul de guvernare abordează frontal accelerarea reformei administraţiei publice centrale şi locale, în concordanţă cu standardele europene, asigurând concomitent descentralizarea şi demilitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor administraţiei şi eliminarea clientelismului politic. Noua structură guvernamentală reflectă pe deplin concepţia P.D.S.R. de modernizare şi de adaptare concretă a administraţiei publice la realităţile economiei şi societăţii româneşti. Direcţiile

prioritare de acţiune în reforma administraţiei publice se referă, în principal, la eficientizarea structurilor şi cheltuielilor de administraţie, prin reducerea personalului excedentar la nivel central si local cu circa 30o/o, normarea strictă a consumurilor ' materiale si a dotărilor administrative, ceea ce va determina ' schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean în favoarea cetăţeanului, concomitent cu reducerea substanţială a birocraţiei şi eliminarea premiselor corupţiei din administraţie. Guvernul va acţiona cu fermitate pentru combaterea corupţiei, diminuarea substanţială a fenomenelor de evaziune fiscală, de contrabandă şi de spălare a banilor, ceea ce va asigura, implicit, reducerea consistentă a economiei subterane. A

In

această etapă crucială

românească

122

pentru destinul naţiunii , politica externă are sansa istorică de a contribui decisiv la realizarea '

Să dăm.

intereselor naţionale cetătenii României. ,

şi

o dimensiune

um.ană practicii

economice

la conturarea unui nou viitor pentru

toţi

seriozitate şi dinamism, Guvernul României va acţiona cu responsabilitate pentru refacere a credibilităţii şi respectabilităţii internaţionale ale României şi ale cetăţenilor săi.

Prin

consecvenţă,

Obiectivul fundamental al politicii externe în următoarea perioadă va consta în accelerarea integrării României în structurile politice, economice şi strategice europene şi euroatlantice. România rămâne pe mai departe angajată pe drumul integrării depline în Uniunea Europeană. Acesta este şi sensul creării unui Minister al Integrării Europene. Integrarea reprezintă destinul nostru naţional şi marele proiect de dezvoltare a României. Energia şi efortul nostru vor fi canalizate pentru accelerarea ritmului negocierilor de aderare, a îndeplinirii integrale a criteriilor de integrare şi a reducerii handicapului care ne separă de alţi candidaţi la integrare. parteneri comerciali, economici şi politici sunt Contăm mai departe pe sprijinul lor în îndeplinirea aspiraţiilor noastre europene, inclusiv în asigurarea dreptului de liberă circulatie a cetătenilor români în statele Uniunii. ' ,

Principalii europenii.

noştri

NATO este cea mai importantă alianţă capabilă să asigure stabilitatea, coeziunea transatlantică şi pacea Europei. Hotărârea noastră de a adera la Alianta , Nord-Atlantică a fost si , rămâne neclintită. Suntem încrezători că România, prin seriozitate şi perseverenţă, îşi va găsi în viitorul apropiat locul binemeritat în familia NATO. Participarea României la forme de cooperare multilaterale va continua să fie armonizată cu interesele României privind integrarea în structurile europene şi euroatlantice şi cu obiectivele programului de guvernare în plan politic ş i economic. 123

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Parteneriatul nostru strategic cu S.U.A. constituie un punct esenţial al politicii noastre externe. Vom lucra îndeaproape cu noua administraţie americană pentru avansarea agendei noastre bilaterale, a procesului integrării euroatlantice şi asigurării stabilităţii Europei de sud-est. România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2001, preşedinţia în exerciţiu a O.S.C.E., cea mai înaltă poziţie încredinţată României pe plan internaţional în ultimele decenii. In această înaltă calitate, România va promova idealurile păcii, cooperării şi securităţii în spaţi ul O.S.C.E., valorile democraţiei, ale statului de drept şi ale respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, aducându-şi contribuţia, pe baza valorilor de libertate şi de demnitate, a aspiraţiilor de stabilitate ş i prosperitate proprii naţiunii noastre. România va rămâne un promotor al cooperării regionale şi al unor relaţii strânse cu vecinii. Vom utiliza preşedinţia O.S.C.E. pentru promovarea idealurilor noastre comune de democraţie , stabilitate şi respect al drepturilor omului în întreg spaţiul euroatlantic. A

A

regionale, vor fi consolidate relaţiile de bună vecinătate cu statele vecine: Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia, pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale şi a susţinerii iniţiativelor locale de cooperare transfrontalieră. In contextul

cooperării

A

In paralel cu contribuţia la stabilizarea, dezvoltarea şi integrarea europeană a Europei de sud-est, un rol important va fi acordat dezvoltării dimensiunii central-europene a politicii externe româneşti , prin stimularea relaţiilor de cooperare cu state centraleuropene din vecinătatea sau proximitatea României, membre sau candidate la aderarea la Uniunea Europeană sau care au aderat recent la NATO. V om

acţiona

relaţiilor

124

cu dinamism şi pragmatism pentru amplificarea speciale şi privilegiate ale României cu Republica

Să dăm.

o dimensiune um.ană practicii economice

Moldova, pe baza identităţii de limbă, cultură şi istorie a celor două state româneşti , prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economică, susţinerea fluxurilor investiţionale în Republica Moldova, continuarea şi amplificarea sprijinului economic direct, asistenţă pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova, pentru creşterea gradului de independenţă . ..... . . energetica a ţaru. '-'

Pentru gestionarea relaţiilor cu Republica Moldova, la Guvern va funcţiona un oficiu subordonat direct primului-ministru, astfel încât să dăm un nou impuls acestor raporturi. A

In procesul elaborării strategiilor şi execuţiei acţiunilor de politică externă, Guvernul României va acorda o atenţie specială consultării ample şi structurate cu Parlamentul României, cu societatea civilă, cu reprezentanţii mediilor de afaceri, de presă şi academice, cu reprezentanţii de vârf ai diasporei româneşti. Guvernul va sprijini în continuare păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a comunităţilor româneşti din statele vecine, precum şi crearea condiţiilor pentru manifestarea acestei identităţi în statul ai .... . ..., . caru1 cetatem sunt. , A

In deplină transparenţă, Guvernul va include problemele etnicilor români pe agenda dialogului cu statele vecine şi a cooperării cu organizaţiile internaţionale, va continua să aloce fonduri pentru sustinerea scolilor, institutiilor de cult, institutiilor culturale si ' ' ' ' ' pentru burse de studiu, de care pot beneficia îndeosebi membrii comunitătilor românesti ' , din statele vecine. Guvernul va stimula activizarea legăturilor economice transfrontaliere si investitiile în comunitătile românesti din afara ' ' ' ' graniţelor. Executivul va încuraja strângerea legăturilor cu ţara a comunităţilor româneşti din întreaga lume, va acorda asistenţă pentru păstrarea identităţilor etnice şi culturale, va încuraja realizarea de investitii în România de către românii din afara , hotarelor ţării, va promova un dialog cuprinzător şi deschis, 125

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

referitor atât la problemele cu care se confruntă comunităţile româneşti, cât şi la aşteptările conaţionalilor din afara ţării , în vederea identificării în comun a celor mai bune solutii. , Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale si a ' relaţiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii române, reintegrarea lor în circuitul valorilor universale, asigurarea cunoaşterii tezaurelor culturale ale altor naţiuni şi promovarea unui climat de respect şi toleranţă, bazat pe dialogul între culturi si între civilizatii. '

'

P.D.S.R. consideră că România se găseşte acum, la finele mileniului al II-lea şi în pragul celui de-al ill-lea mileniu, într-un moment crucial al evoluţiei sale istorice, politice ş i socioeconomice. Pe de o parte, ţara trebuie să facă faţă marii provocări reprezentate de ritmul extrem de rapid al procesului globalizării. Din această perspectivă, sunt actuale cuvintele lui Nicolae Titulescu, care spunea: ,,In ziua de azi, nimic nu este local sau continental, ci totul este de interes mondial". A

Pe de altă parte, aşa cum este normal într-o democraţie, în societatea românească se manifestă în mod liber o diversitate de interese individuale şi ale diferitelor grupuri sociale. In faţa acestor evoluţii democratice fireşti, ne putem aminti cuvintele rostite de Nicolae Iorga încă la începutul secolului pe care îl încheiem peste câteva zile. Marele nostru istoric afirma: ,,Mai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele claselor trebuie să se ridice solidaritatea naţională, sentimentul de unitate, care să îmbrăţişeze o societate de la un capăt la altul. Acest sentiment asigură menţinerea unui popor, acest sentiment asigură afirmarea unui popor şi îi dă biruinţă în toate împrejurările". A

Conştient

de răspunderea pe care mi-o asum în faţa ţării, împreună cu colegii mei din acest eventual Cabinet al mileniului III, convinşi de a acţiona numai în interesul naţional, al progresului României şi pentru integrarea ţării noastre în structurile europene şi 126

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

euroatlantice, vă rog, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să acordaţi votul dumneavoastră favorabil Programului de guvernare si , listei Guvernului României. Să-mi permiteţi să vă

prezint lista Guvernului României, pe care o vom supune, împreună cu Programul de guvernare, pe care l-aţi primit cu toţii, votului dumneavoastră, în finalul acestei şedinţe a Parlamentului. Lista Guvernului României: - Adrian Năstase - prim-ministru; - Mircea Geoană - ministrul afacerilor externe; - Hildegard-Carola Puwak - ministrul integrării europene; - Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanţelor publice; - Rodica Mihaela Stănoiu - ministrul justiţiei; - Ioan Mircea Paşc u - ministrul apărării naţionale; - Ioan Rus - ministru de interne; - Gheorghe Romeo Leonard Cazan - ministrul dezvoltării ş1 prognozei; - Marian Sârbu - ministrul muncii si , solidaritătii , sociale; - Dan Ioan Popescu - ministrul industriei şi resurselor; - Ilie Sârbu - ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor; - Aurel Constantin Ilie - ministrul apelor şi protecţiei mediului; - Miron Tudor Mitrea ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei; - Matei Agathon Dan - ministrul turismului; - Silvia Ciornei - ministru pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie;

-

Ecaterina Andronescu - ministrul educaţiei şi cercetării; Răzvan Theodorescu - ministrul culturii si , cultelor; Daniela Bartoş - ministrul sănătăţii şi familiei; Georgiu Gingăraş - ministrul tineretului şi sportului; Dan Nica - ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei ; Octav Cozmâncă - ministrul administraţiei publice; Vasile Dâncu - ministrul informaţiilor publice; 127

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

- Petru Şerban Mihăilescu - ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului; - Acsinte Gaspar - ministru pentru relaţia cu Parlamentul; - Ovidiu Tiberiu Muşetescu - ministru al autorităţii pentru privatizare şi administrarea participaţiunilor statului; - Vasile Pu şcaş - ministru delegat la Ministerul Integrării Europene - negociator-şef la Uniunea Europeană; - Şerban Constantin Valeca - ministru delegat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru activitatea de cercetare. De-a lungul ultimilor 11 ani am avut diferite funcţii, dar vreau să vă spun că niciodată nu m-am simţit într-o situaţie mai delicată, mai complicată decât cea în care sunt astăzi împreună cu colegii mei, cu echipa care este astăzi prezentă aici pentru a vă solicita un vot de încredere. A

In timpul intervenţiilor pe care distinşii colegi le-au făcut astăzi, aici, am redactat, am menţionat, am notat câteva zeci de aspecte, de chestiuni care probabil că ar fi meritat interes şi colegii mei m-au ajutat, au adăugat la rândul lor diverse răspunsuri la unele dintre aspectele care au fost ridicate. Dati-mi voie totusi , , să renunt, la această modalitate foarte tehnică de a vă prezenta răspunsuri la unele observaţii şi să fac la rândul meu câteva comentarii de ordin general, eventual să mai completez cu unele aspecte mai tehnice. Noi am dorit ca astăzi să marcăm nu o reluare a temelor de campanie electorală, ci să vă prezentăm o sumă de soluţii pe care noi considerăm că populaţia le aşteaptă de la un guvern responsabil şi de la un parlament dinamic. Din acest punct de vedere programul de guvernare, în opinia mea, trebuie să cuprindă soluţiile pentru viitor, nu analiza psihanalitică a ceea ce s-a întâmplat în trecut. Sigur că aceste analize sunt importante, ele s-au făcut în campania electorală, dar daţi-mi voie să vă spun că eu cred cu tărie că 128

Să dăm.

populaţia

o dimensiune um.ană practicii economice

aşteaptă

de la noi astăzi altceva şi nu aceeaşi interminabilă discuţie despre cine are dreptate. Aceste discuţii sunt importante, dar eu cred că le-am epuizat, am trecut prin ele, ştim cine a câştigat alegerile, ştim cine reprezintă trei milioane de români, cine reprezintă şapte, cine reprezintă un milion şi jumătate, haideţi să trecem la treabă, să facem un pas mai departe! Noi am procedat într-un mod care poate unora le-a creat dificultăţi. In câteva zile am produs acest material care este programul de guvernare, care are aproape 200 de pagini şi care poate în timpul acestor sărbători a creat dificultăţi unora dintre colegi, care nu au avut vreme să îl vadă cu atentie. , A

Vreau să vă spun însă că am tratat cu maximă responsabilitate datoria pe care ne-am asumat-o, de a veni în faţa Parlamentului cu un program clar, cu soluţii. Dintre elementele care au fost prezentate astăzi aici ne-am fi aşteptat să primim mai multe sugestii, anumite idei care să ne ajute în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestui program. Distinşii

colegi de la Partidul România Mare, timp de 30 sau 40 de minute, ne-au explicat cum s-a desfăşurat votul din noiembrie şi din decembrie, dar au făcut o singură recomandare pentru programul de guvernare, la pagina 8 să avem grijă să nu reiasă cumva: ,,Guvernul oferă Parlamentului drepturile constituţionale pe care acesta le are". Sunt de acord că formularea noastră nu era perfectă şi o să o modificăm în varianta finală, dar esenta era alta. Si cei de la , ' România Mare au trăit în acest Parlament în ultimii patru ani când puterea care a pierdut alegerile a adoptat 700 de ordonanţe de urgenţă care au făcut ca Parlamentul să devină un simplu decor. Noi ne-am angajat să repunem lucrurile în formula firească, constituţională şi cred că acest element este important şi vreau să îl subliniez încă o dată. Dar avem nevoie de un parteneriat cu dumneavoastră, cu Parlamentul, în aşa fel încât să putem pe mai departe să lucrăm dinamic, pe formule pe care le considerăm 129

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

împreună

importante, pentru a adopta legile necesare pentru ţară. Aceasta în legătură cu abordarea programului de guvernare şi a felului în care el a fost redactat.

Vreau să mai precizez ceva, am spus şi în discursul meu de astăzi, că peste 30 de zile noi vom prezenta rezultatele unui audit, ale unui mecanism de predare-primire, când vom şti efectiv ce lasă fiecare ministru şi ce preia fiecare ministru. Vom şti atunci care este economică a tării. Să fi venit acum în fata situatia , , , dumneavoastră să vă spunem că unii sunt răi, că e cămara plină sau goală sau jumătate goală fără o bază reală, ar fi însemnat să repetăm o procedură pe care am condamnat-o în 1977. Domnul Mugur Isărescu ne spunea ieri că este un lucru bun, cămara nu va fi goală atunci când o să mergem noi la guvernare. Posibil, dar trebuie să vedem dacă în casa respectivă mai este mobila care exista până atunci, pentru că primul-ministru nu e răspunzător numai pentru cămară. Va trebui să vedem aceste lucruri cu responsabilitate. Vreau să vă mai spun ceva şi s-ar putea să vă şocheze acest lucru - şi le spun şi colegilor de la România Mare - , eu nu cred că mafia este singura problemă din ţara noastră. Mafia este o problemă în ţara noastră, dar nu este singura. Şi ea nu este întotdeauna cauza, ci este mai curând efectul unei proaste gestionări a problemelor ţării şi trebuie să vedem împreună cum tratăm şi chestiunea autorităţii instituţiilor statului, şi problemele sărăciei , şi problemele economice, pentru că, dacă vom sări cu toţii numai pe această problemă, vom reuşi probabil peste trei luni să mai băgăm o sută de mii de oameni în puşcărie sau câţi or fi, dar problemele ţării vor fi rămas acelasi. '

"

In ceea ce priveşte structura guvernului, aş vrea să dau unele explicaţii. Pentru că s-a insistat în ultima vreme pe ideea că am mărit structurile guvernamentale, am să vă explic în primul rând cum au stat lucrurile în ultimii 11 ani: Guvernul Roman a avut 23 130

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

doi miniştri delegaţi, Guvernul Stolojan - 21 de miniştri şi un ministru delegat, Guvernul Văcăroiu 22 de ministri, Guvernul Ciorbea - 25 de ministri si trei ministri ' ' ' ' delegaţi, Guvernul Radu Vasile - 24 de miniştri ş i un ministru delegat, Guvernul Isărescu - 19 miniştri şi 39 de agenţii separate care ţineau direct de primul-ministru. de

miniştri şi

Vă

rog să faceţi o socoteală simplă, adunaţi 19 cu 39. Guvernul pe care vi-l prezint astăzi cuprinde 23 de miniştri şi 4 miniştri delegaţi. Au dispărut cele 39 de agenţii care pluteau în zona Guvernului şi nimeni nu mai ştia cu ce se ocupă şi nu mai aveau nici un fel de subordonare. Am considerat că este util să dăm nişte semnale clare privind orientările noastre în viitor. De aceea, am propus crearea Ministerului pentru Integrare Europeană, de aceea avem un ministru delegat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de aceea problematica pe care am considerat-o importantă, a cercetării, am crezut că este bine să fie reprezentată direct în Guvern de un reprezentant al cercetării şi pot să continuu cu aceste elemente de substanţă care, în opinia mea şi în opinia colegilor mei, reprezintă elemente importante pentru guvernarea viitoare. Aş

vrea să explic şi problema secretarilor de stat parlamentari secretarilor de stat pentru integrare europeană.

şi

a

"In

conditiile în care noi vom reduce cu 30% functiile de conducere , , din administratia centrală si ' , locală am considerat, tocmai din respect pentru Parlament, că este important ca în cadrul fiecărui minister să existe un secretar de stat parlamentar, care să fie prezent la lucrările comisiilor şi plenului Camerei şi Senatului. Stimaţi

colegi, aţi participat de atâtea ori la întâlniri jenante în această sală sau la Senat, când reprezentanţii Guvernului nu erau prezenţi la dezbateri, sau la comisii şi, de multe ori, a trebuit să opriţi dezbaterile, pentru că nu erau prezenţi reprezentanţii Guvernului. ( ... ) 131

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Este nevoie ca în fiecare nnmster să fie cineva în permanenţă aplecat asupra acestui dialog cu Parlamentul. Şi atunci legile vor fi mai bune, Guvernul va explica ce doreşte să facă, Parlamentul va sti , ce doreste , Guvernul, va decide, fără îndoială, cum crede că este bine. A

In ceea ce priveş te integrarea europeană, mulţi dintre colegii care sunt astăzi aici ştiu cu ce probleme ne-am confruntat. Am făcut înţelegeri bune, adeseori în plan extern, dar nu le-am pus în aplicare. Ştiţi ce s-a întâmplat în legătură cu vizele. S-a încheiat un acord cu o ţară pe care nu o menţionez acum şi atunci când a trebuit să apară textul respectiv în „Monitorul Oficial", el a apărut modificat, cu un articol lipsă. Aceste lucruri nu trebuie să se mai întâmple. Dacă suntem serioşi, dacă vrem să fim serioşi, dacă ne-am propus un anumit drum, trebuie să mergem pe el, şi mesajul să fie clar. Vrem integrare europeană, atunci să o facem, să o facem la noi, să aducem Europa la noi în ţară. Toate aceste discursuri despre Europa sigur că sunt frumoase, sunt interesante. Problema este de a aduce, de a nationaliza standardele , europene. Folosesc un termen care ştiu că pe unii îi va şoca, pe alţii mai puţin. Pe de altă parte, vreau să vă spun, din acest punct de vedere, că eu consider extrem de important ca echipa pe care noi o aducem astăzi aici să se prezinte cu demnitate nu numai în faţa Europei, dar şi în faţa dumneavoastră. Nu venim cu umilinţă pentru a vă cere votul. Am venit după ce am lucrat serios în aceste zile, în care alţii s-au ocupat cu diverse alte lucruri, şi vă propunem un program serios. Dacă aveţi sugestii, dacă aveţi propuneri, suntem gata să le primim. Dar, daţi-mi voie să vă spun, în legătură cu intervenţia domnului Petre Roman, sunt chestiuni pe care efectiv nu le înţeleg. Domnia sa mi-a înmânat patru pagini, care probabil că erau importante aici, dar pe acestea patru nu le-am introdus în programul nostru. Este o lipsă, fără îndoială, dar eu pot să vă arăt că avem mai multe dosare 132

Să dăm.

o dimensiune um.ană practicii economice

de genul acesta, cu principalii indicatori sintetici pe ansamblul economiei, cu variante. Toate aceste lucruri, elementele pe care vi le-am prezentat nu le-am scos din burtă, ci toate sunt rezultatul unor analize foarte clare. Dacă doriţi, aceste elemente vi le pun la dispoziţie. Ştiu că sunteţi interesaţi să cunoaşteţi mai bine programul nostru de guvernare şi vom face tot posibilul să vi le transmitem. Eu le am. "

In ceea ce priveşte resursele, vreau să vă mai spun încă o dată: sigur că programele pe care dumneavoastră le-aţi prezentat în Parlament şi care aveau 20, 30, 40 de pagini conţineau mai multe detalii, dar niciodată ele nu au prezentat resursele financiare. Acestea se prezintă la proiectul bugetului şi acolo veţi vedea dacă aceste lucruri sunt realizabile sau nu şi le vom discuta împreună.

"

In ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la faptul că în 1996 deficitul bugetului general consolidat ar fi fost de 11 %, faţă de 3,So/o anul acesta, trebuie totusi , să vă ofer, domnule Petre Roman , un extras din Raportul anual al Băncii Naţionale, din care rezultă foarte clar că bugetul general consolidat pe 1996 a fost de 3,9 %. Dumneavoastră confundaţi deficitul general consolidat cu deficitul general al economiei, cel fiscal şi cvasifiscal. Când vă referiţi la dumneavoastră , deficitul este cel al bugetului general consolidat, deficitul general consolidat. Când este vorba să vă referiţi la noi, întotdeauna folositi , aceste cifre din deficitul fiscal si , cvasifiscal. Eu vă pun la dispoziţie acest extras din Raportul pe 1997 al Băncii Naţionale, pentru a clarifica lucrurile. Dar, nu aceste discutii , ne interesează. Pentru noi în acest moment, este important să găsim soluţii pentru viitor. Nu mai avem timp să ne ocupăm de problemele trecutului. Acesta este programul nostru, cel pe care vi l-am prezentat, aceasta este filozofia cu care venim în fata , dumneavoastră. Dacă veti , dori să ne votati, este bine. Nu veti dori si aveti formule mai bune, iarăsi '

'

'

'

'

133

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

este bine. Tara nu va muri dacă nu va avea un guvern al P.D.S.R. Intotdeauna se vor găsi soluţii. A

'

Asa au iesit voturile în 1996. Asa au iesit voturile în 2000. ' ' ' ' Alegătorii au, întotdeauna, dreptate. Să încercăm să-i înţelegem! Există o mare nemulţumire în ţară. Cred că cel mai bun răspuns pe care clasa politică îl poate da este să răspundă prin muncă şi prin angajament problemelor care există. Domnul Valeriu Stoica ne reproşa faptul că nu sprijinim formula pensiilor private, pe care Guvernul anterior le-a promovat mai rapid, printr-o ordonanţă de urgenţă. Ei bine, nu! Vrem ca această chestiune să fie discutată în Parlament. Să nu fie hotărâtă de Guvern, prin nu ştiu ce criterii, care ar face ca o treime din bugetul pentru asigurări sociale să fie administrată de un grup privat şi ar putea să ne ducă la o altă afacere de tip F.N.I. Eu şi colegii mei ne asumăm acest punct de vedere şi acest mod de a trata lucrurile. Şi, din respect pentru Parlament, vrem să vă aducem această chestiune să o decideti dumneavoastră, nu ' Guvernul. A

In ceea ce priveşte aspectele legate de programul nostru, de programele celorlalţi, vreau să vă spun încă o dată: noi nu vom guverna cu programul liberalilor sau cu programul democraţilor. Democraţii au luat nota 7, pe o scală de la I la 100 în recentele alegeri. Liberalii, de asemenea. Noi am venit în faţa dumneavoastră, acum, pentru a vă spune că noi nu credem însă că este necesar să săpăm, în continuare, tranşee în România. Credem că a venit momentul reconcilierii s1 al unui ' exerciţiu de inteligenţă politică. Acesta este mesajul nostru pentru toţi colegii care se găsesc astăzi în sală. Considerăm că toţi cei care sunt aici au venit pentru că populaţia a dorit acest lucru. Că suntem de acord cu unii sau cu alţii, 134

Să dăm.

o dimensiune

um.ană practicii

economice

că

avem puncte de vedere diferite este o realitate. Fiecare să îşi apere punctele de vedere cum crede mai bine. Dar este important să ne respectăm, este important, în primul rând, să lucrăm pentru ţară, este ceea ce noi ne propunem ş i , din acest punct de vedere, vreau încă o dată, stimaţi colegi, să consideraţi, cu tot respectul pe care vi-l port, că acesta este un moment în care putem decide dacă vrem să asigurăm în România stabilitate politică şi stabilitate legislativă, dacă vrem să oferim celor care ne urmăresc în aceste zile siguranţa că lucrurile merg într-o direcţie bună. Că se va schimba echipa peste 6 luni, peste un an, peste 4 ani, vom vedea. V -am anunţat că, peste 6 luni, dacă ne veţi acorda votul de încredere astăzi , vom reveni în faţa dumneavoastră pentru un vot de încredere. Ştim că

este dificil să funcţionăm ca un Guvern minoritar. Noi, P.D.S.R., ne asumăm acest risc. dumneavoastră însă vă acţionaţi, pentru că fiecare

asumati un anumit risc în felul în care , dintre dumneavoastră este trimis aici, în Parlament, pentru a sluji ţara, nu pentru a face diverse jocuri. Si '

Noi ne-am făcut temele de acasă, am venit la acest examen cu inima curată, am venit cu o echipă de oameni pe care îi preţuiesc în mod deosebit şi cărora le mulţumesc. Unii şi-au părăsit situaţii extrem de convenabile, în străinătate sau în alte oraşe. Au venit pentru a participa la un efort pe care l-au considerat necesar. Este ceea ce am făcut şi eu din toată inima şi cu toată responsabilitatea. Votul dumneavoastră va arăta însă dacă eforturile noastre au fost pe mas ura. ~

~

135

""

""

15. DE CE SA APLICAM UN DUBLU STANDARD?* a mai puţin de 2 luni, de când Parlamentul a acordat votul de încredere asupra programului şi listei Guvernului pe care le-am prezentat în şedinţa comună a celor două Camere, din 28 decembrie 2000, un număr de 36 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare au iniţiat o moţiune al cărui scop declarat este: ,,Armonizarea şi corelarea legislaţiei româneşti cu cea europeană privind protecţia şi folosirea limbilor regionale sau minoritare" şi, în continuare, ,,amânarea finalizării de către Parlamentul României a Legii privind organizarea administraţiei publice locale şi regimul general al autonomiei locale până la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare".

L

una din regulile de bază ale democraţiei constituţionale, consacrată în toate constituţiile contemporane şi în regulamentele parlamentare, constă în exercitarea controlului parlamentar de către forurile legislative asupra autorităţilor puterii executive. Pentru început

ţin să

subliniez

că

Controlul parlamentar reprezintă şi o funcţie esenţială a parlamentelor prin care deputaţii şi senatorii, în calitate de reprezentanţi ai naţiunii, verifică modul în care activitatea autorităţilor executive se înscrie în cadrul constituţional şi legal.

*

Poziţia

Guvernului cu privire la Moţiunea pentru armonizarea şi corelarea legislaţiei româneşti cu cea europeană privind protecţia şi folosirea limbilor regionale sau minoritare - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25, din 2 martie 2001 (în calitate de prim-ministru) 136

De ce să aplicăm un dublu standard?

Printre formele de control parlamentar se numără şi moţiunea, ca instrument con stituţional, prin care parlamentarii îşi exprimă poziţia într-o problemă de politică internă sau externă ce ţine de sfera Executivului. Nu este mai puţin adevărat că recurgerea la moţiune presupune nu numai o strictă respectare a normelor constituţionale şi regulamentare stabilite pentru promovarea şi votarea ei, dar şi o responsabilitate politică a iniţiatorilor. Recurgerea însă la procedurile referitoare la moţiune nu trebuie să se transforme dintr-un drept constituţional într-un abuz, să obstrucţioneze derularea normală a activităţilor parlamentare sau executive. Dacă nu se respectă această cerinţă democratică ele mentară, moţiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice. Revenind însă la prezenta moţiune, Guvernul consideră că promovarea ei denotă că parlamentarii P.R.M. nu înţeleg pe deplin modul în care Guvernul şi-a propus să iniţieze ample acţiuni de armonizare a legislaţiei româneşti cu cea europeană, să asigure îmbunătăţirea reglementărilor existente în domeniul administraţiei publice centrale şi locale cu prevederile din Con stitu ţie şi din Carta europeană a autonomiei locale, cu celelalte tratate şi convenţii internaţionale la care România este parte. A

Inainte de a merge mai departe am să vă spun totuşi că îmi este destul de greu să răspund la temele ridicate în această moţiune care vizează, cele mai multe dintre ele, asa , cum s-a arătat si , aici, activităţi care ţin exclusiv de activitatea Legislativului. Guvernul nu poate interveni în oprirea procesului legislativ. In mod obişnuit acestea erau regulile pe vremea când eu activam mai mult în Parlament, atunci când o lege era considerată neconstituţională se aştepta promulgarea ei şi după aceea ea era atacată la Curtea Constitutională. In măsura în care în să, acum, se face controlul de ' constituţionalitate chiar în timpul legiferării, daţi-mi voie să spun că este vorba de o inovaţie pe care eu nu o cunoşteam din A

A

137

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

legislatura anterioară. S-ar putea ca Regulamentul Senatului să se fi modificat şi să permită un astfel de control, dar mă îndoiesc. A

Inainte de a răspunde punctual la problemele ridicate de moţiune doresc să fac unele aprecieri privind politica şi relaţiile interetnice. De aceea am dorit să am ocazia de a veni în faţa Senatului pentru că nu am dorit să ne ascundem în spatele unei chestiuni de procedură. Dorim, în mod categoric, să ne asumăm un anumit punct de vedere pe care să vi-l prezentăm, pe care să-l discutăm, dacă este cazul, pentru că este vorba, până la urmă, de o responsabilitate ... .,... . . . . . . . . . ,.. comuna m ceea ce priveşte construcţia unei noi societaţi in România, în lumea aceasta care se schimbă atât de rapid în jurul nostru. România se află într-un proces de transformare profundă, într-un proces de modernizare şi schimbare a mentalităţilor şi structurilor corespondente acestora. Dorinţa generală, susţin ută de toate forţele politice parlamentare, pentru integrarea în structurile europene reclamă respectarea fermă a principiilor moderne pe care se bazează convieţuirea oamenilor şi a grupurilor. Multiculturalismul şi pluralismul cultural nu sunt mofturi sau încercări de dinamitare a statelor nationale. Ritmul în care se schimbă istoria face să nu mai , treacă decenii sau secole pentru ca o idee nouă să-şi producă efectele. Europa toleranţei este o idee în mers de care nu se poate folosi cineva împotriva altuia, o etnie împotriva alteia. Valorile toleranţei şi ale pluralismului etnic şi cultural trebuie puse în practica legislativă, dar şi în comportamentul nostru zilnic. Lumea se schimbă şi noi nu putem rămâne la ideile şi concepţiile unor etape trecute din evoluţia socială. Nu trebuie să aşteptăm să ni se impună să fim toleranţi, nu are rost să tragem de timp în respectarea unor angajamente internaţionale pe care ni le-am asumat. Trebuie să fim atenţi la schimbările rapide care au loc în jurul nostru pentru a putea să beneficiem şi noi de avantajele globalizării, să nu ajungem în situaţia de a plăti doar costurile, fără a participa la beneficii. 138

De ce să aplicăm un dublu standard?

Pun o întrebare simplă, firească : are vreo semnificaţie pentru Parlamentul şi pentru Guvernul României faptul că în Convenţia naţională a Partidului Republican din Statele Unite un republican, un reprezentant hispanic, s-a adresat participanţilor în limba spaniolă? Dacă detectăm la timp sensul în care merge istoria ar fi o mare greşeală să nu ne adaptăm schimbării, să procedăm ca şi cum n-am fi înteles nimic. '

Modernizarea administraţiei publice centrale şi locale se bazează pe funcţionalizarea maximă a relaţiei dintre populaţie, funcţionarul public şi aleşii locali. In condiţiile în care singura limbă oficială rămâne, potrivit art. 13 din Constituţie, limba română, trebuie să respectăm şi dreptul minorităţilor de a se exprima în limba lor maternă. Când românilor aflaţi în alte ţări li se refuză acest drept, spunem că li se face o nedreptate şi, într-adevăr, nu li se respectă un drept fundamental. De ce să aplicăm un dublu standard ? Dacă respectăm acest drept minorităţilor etnice, vom putea mult mai întemeiat să cerem ca limba română să fie cunoscută de toti ' cetăţenii . Ştim că încă există zone de respingere difuză a limbii române, limba oficială a statului, în unele comunităti ale ' minoritarilor. Am vorbit de multe ori despre acest lucru şi pot spune că rămâne o problemă pe care o urmăresc cu foarte mare atenţie. Grupurile minoritarilor şi, mai ales, reprezentanţii lor politici sau culturali trebuie să înţeleagă că în statul român naţional, unitar şi indivizibil, cunoaşterea limbii române este o obligaţie cetăţenească şi o datorie faţă de pluralismul sau multiculturalismul pe care-l invocă. Ar fi absurd să ni se ceară doar nouă să fim adepţi ai pluralismului cultural sau lingvistic, dar lucrurile se schimbă şi aici. A

Nu se poate să nu ne aducem aminte de protestele părinţilor unor elevi din Harghita şi Covasna, din anul trecut, pe motivul că elevii maghiari nu învaţă limba română destul de performant şi că acest lucru le diminuează sansele de reusită în societatea românească. ' ' Este un lucru care ar fi părut incredibil acum câţiva ani. De aceea, Guvernul României va întreprinde măsuri concrete pentru ca limba 139

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

română să

fie cunoscută şi respectată de către toţi cetăţenii, indiferent de originea etnică, dar trebuie să privim procesul în integralitatea lui, nu doar elementele care ne convin. Vă

mai dau un argument privind modul în care viaţa o ia înaintea ideilor politice. La liceul Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe, liceu de limbă română, mai bine de jumătate din elevi sunt maghiari. Dacă mai există lideri politici care se luptă cu limba română, îi putem anunţa că nu au nici o şansă. "In primul rând, ei vor fi învinşi de viaţa reală, de necesităţile vitale ale comunităţilor etnice pe care le reprezintă şi una din aceste necesităţi funcţionale, pe care o vor resimţi tot mai puternic, este nevoia cunoaşterii perfecte a limbii oficiale a statului român, limba română. Aş

fi preferat să vorbim azi, aici, despre un alt acord - nu un acord internaţional, ci un acord intern - pe care l-am semnat azi şi pe care vreau să vi-l aduc la cunoştinţă, un acord social pe care l-am încheiat cu toate confederaţiile sindicale şi cu organizaţiile patronale în ideea de a crea timp de un an de zile, cel puţin, o stare de stabilitate politică şi de înţelepciune care să ne permită să ne realizăm interesele comune, indiferent de etnie, ţinând seama numai de apartenenţa noastră, prin cetăţenie, la statul român. "

cu titlul moţiunii: ,,Armonizarea şi corelarea legislaţiei româneşti cu cea europeană privind protecţia şi folosirea limbilor regionale sau minoritare", Guvernul apreciază că semnatarii acesteia sunt într-o mare eroare deoarece, până în prezent, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a fost ratificată de 11 state şi a intrat în vigoare la 1 martie 1998. Guvernul României a semnat Carta în anul 1995, pe baza acordurilor partidelor care susţineau guvernarea din acea perioadă, dar nu a procedat încă la ratificarea acesteia similar cu alte state. Se cunoaşte însă faptul că un document intemational semnat are o anumită semnificatie de ' ' principiu pe care doresc să o reamintesc şi cu această ocazie. In

legătură

140

De ce să aplicăm un dublu standard?

Guvernul va efectua demersurile necesare pentru demararea procedurilor de ratificare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, urmând ca Parlamentul României să hotărască cu privire la adoptarea acestei legi. Vom analiza temeinic posibilitatea să preluăm din prevederile Cartei cel puţin 35 de opţiuni. Pentru cei care sunt mai puţin familiarizaţi cu acest tip de ratificare, Carta este un fel de meniu din care se pot alege pe o reţetă prestabilită un număr de prevederi, astfel încât să se poată realiza, în final, conditiile de ratificare. '

Precizez că statele care au ratificat Carta au ales între 42 si , 48 de prevederi din cele 85 cuprinse în acest document. Pe de altă parte, doresc să informez Senatul că suntem în deplină legalitate şi normalitate, deşi, după părerea mea, nici această chestiune nu era absolut necesară, dar am să vă explic imediat de ce, întrucât România a ratificat, prin Legea nr. 33/29 aprilie 1995, Convenţia­ cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg, la 1 februarie 1995. Această Convenţie-cadru prevede chiar mai mult în materie de limbi regionale sau minoritare decât Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Astfel, art. 10 alin. 1, stipulează că: ,,Părţile se angajează să recunoască oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale dreptul de a folosi liber şi fără ingerinţe limba sa minoritară în privat ş i în public, oral şi în scris". A

De asemenea, art. 10 alin. 2 arată clar că: ,,In ariile locuite tradiţional sau în număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, dacă aceste persoane solicită acest lucru şi acolo unde această cerere corespunde unei nevoi reale, părţile se vor strădui să asigure, în măsura posibilului, condiţii care să permită folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane ş i autorităţile administrative". Acum vă citesc art. 43 paragraful 3 din lege, care este incriminat, în varianta preferată de toată lumea: ,,Lucrările şedinţei se 141

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

a statului. "In consiliile locale în care consilierii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin 1/3 din numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. "In aceste cazuri, se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. "In toate cazurile documentele sedintelor de consiliu se întocmesc în limba română". , , desfăsoară ,

în limba

oficială

Nu vreau să mai comentez deoarece aţi înţeles din sublinierile pe care le-am făcut, categoriile de garanţii care se dau succesiv pentru a elimina orice fel de risc de nerecunoastere a limbii oficiale în , statutul său constitutional. , Menţionez

faptul

că

din momentul în care România a ratificat prin lege această Convenţie-cadru, prevederile sale sunt obligatorii pentru partea română. De altfel, art. 11 alin. 1 din Constituţie prevede că: ,,Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte". Alin. 2 precizează că: ,,Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern". Mai mult, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile ,.._Şi politice, ratificat de ţara noastră în 1974, în art. 27 prevede: ,,ln statele în care există minorităţi etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparţinând acestor minorităţi nu pot fi lipsite de dreptul de a avea în comun cu ceilalţi membri ai grupului lor propria lor viaţă culturală, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limbă". Guvernul nu vede nici un pericol în aplicarea tratatelor internaţionale, mai ales că în Raportul explicativ, parte componentă a Convenţiei-cadru, se face precizarea următoare cu privire la art. 1O paragraf 2 pct. 66: ,,Obligaţiile părţilor referitoare la folosirea limbilor minoritare nu afectează în nici un fel statutul limbii sau limbilor oficiale ale ţării respective". Ne surprinde faptul că semnatarii moţiunii prevăd la pct. 3 nici mai mult nici mai puţin decât îngheţarea dezbaterilor la Legea 142

De ce să aplicăm un dublu standard?

administraţiei

publice locale până la ratificarea de Parlamentul României a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Potrivit Constituţiei, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a ţării care adoptă legi, în cadrul unei proceduri bine definite şi care nu poate fi stopată pe calea unei moţiuni, iar adoptarea sau respingerea unei legi nu poate fi condiţionată în timp de un alt act juridic. De asemenea, moţiunea nu poate avea efecte juridice care privesc activitatea Parlamentului. Potrivit art. 152 alin. 2 din Regulamentul Senatului „Moţiunile adoptate sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate." Aşa

cum se poate observa din textul regulamentului, moţiunea nu este opozabilă Parlamentului în nici o situaţie. Pe de altă parte, procedurile de adoptare a Legii administraţiei publice locale pot continua întrucât sunt în deplină concordanţă cu prevederile Constituţiei României, corespund în mare măsură cu prevederile Legii nr. 69/1991 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare. Respectă obligaţiile ce revin României din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/19 noiembrie 1997, este în consens cu prevede1ile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor, ratificată prin Legea nr. 33/29 aprilie 1995. A

In consecinţă, nu există nici un argument legal, nici măcar logic, pentru a amâna adoptarea acestei legi importante pentru administraţia publică locală.

Senatorii care au iniţiat această moţiune propun la pct. 4: „Stabilirea unui termen de un an în care Guvernul să prezinte Parlamentului propuneri pentru armonizarea întregii legislaţii româneşti cu prevederile Crutei europene a limbilor regionale sau minoritare şi în deplin acord cu principiile ce vor fi adoptate în cadrul dezbaterilor de la pct. 1 din propunerile făcute". Reamintesc semnatarilor moţiunii că armonizarea legislaţiei române cu legislaţia comunitară este un obiectiv major pentru Guvernul României, înscris în Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, 143

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

acceptat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39/28 decembrie 2000. Pe această bază, Guvernul a elaborat un program concret, etapizat, de armonizare a legislaţiei româneşti cu cea comunitară. "

pe calea unei moţiuni care se dezbate în una din cele două Camere ale Parlamentului nu pot fi aduse, sub nici o formă, modificări programului de guvernare, deoarece Parlamentul şi-ar nega propria hotărâre. Pe de altă parte, o moţiune a Senatului ar putea duce la modificarea unei hotărâri a Parlamentului, ceea ce nu este admisibil din punct de vedere constituţional. In

consecinţă,

Informez Senatul României

că până în

prezent legile din domeniul învăţământului şi administraţiei publice locale nu conţin nici o prevedere care să nu fie în concordanţă cu dispoziţiile Constituţiei şi cu legislaţia europeană.

La pct. 5 din măsurile propuse de semnatarii moţiunii se prevede: " documentele internaţionale pe care le va semna în viitor şi care „In privesc folosirea limbilor regionale sau minoritare, Guvernul acestora cu liniile României va avea în vedere concordanta , directoare rezultate din dezbaterea prezentei moţiuni." spun că aici este o evidentă necunoaştere a principiului separaţiei puterilor. Ar fi inadmisibil ca Parlamentul să stabilească mandatul de negocieri pentru acte internaţionale pe care să-l pună în faţa Guvernului, iar după aceea să ratifice tratatul respectiv. Aşa ceva nu s-a întâmplat nicăieri în lume. "In mod evident, responsabilitatea negocierii unui tratat internaţional revine Guvernului. Dacă punctul de vedere al Guvernului nu este corespunzător, dacă tratatul respectiv, în forma lui de proiect sau în formă semnată pentru acorduri multilaterale, nu este considerat corespunzător de către Parlament, acesta poate să nu ratifice proiectul respectiv sau, mai mult, poate sancţiona Guvernul p1intr-o moţiune. Separaţia puterilor foloseste tocmai la acest lucru în viata internatională: să existe ' ' ' totdeauna o supapă pentru Parlament care să judece eventuale greşeli Vreau

144

să vă

De ce să aplicăm un dublu standard?

ale Guvernului. Dar dacă Parlamentul îi stabileste coordonatele de ' acţiune, cum mai poate după aceea să judece în libertate de opinie punctele de vedere şi forma redactată? După părerea mea, este o chestiune extrem de serioasă. Nu cred că ea poate fi primită de un Parlament care cunoaşte principiul separaţiei puterilor. Nu vreau să insist asupra celorlalte aspecte. Vreau să rămân strict la tema moţiunii şi această temă era explicit formulată: raportul dintre Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale cu Legea administraţiei publice locale. Aş

vrea să spun încă o dată că nu dorim în vreun fel să intrăm în diverse subte1fugii de procedură. Vrem să spunem foarte clar că ne asumăm aceste prevederi din Legea administraţiei publice locale. Credem că lumea se schimbă în jurul nostru şi credem că este cazul ca si noi să ne schimbăm o dată cu lumea în care trăim, credem că ' este bine să dăm o şansă toleranţei, să fim vigilenţi, fără îndoială, să respectăm Constituţia cu toţii, să respectăm cu bună-credinţă obiectivele pe care ni le-am asumat. Avem cu toţii mai mult de câştigat printr-un raport de parteneriat, de colaborare, de respect, decât dacă vom adânci între noi diferite tranşee etnice. De aceea am dorit să vin cu acest mesaj din partea Guvernului - un mesaj care ţine seama de interesul naţional într-o lume în care regulile se schimbă. Unii dintre dumneavoastră au citat din anumite lucrări ale mele, alţii au încercat să invoce diverse prevederi. Daţi-mi voie să vă spun că încerc în viaţa politică, aceasta atât de dificilă în care trăim cu totii, să învăt, la fel ca si ' ' ' dumneavoastră, lecţia toleranţei. Daţi-mi voie să vă spun, dincolo de obiecţiile pe care le-am avut, şi pe unele le am în continuare, în legătură cu unele din lucrurile care se întâmplă în Harghita şi Covasna, că trebuie să dăm un exemplu celor care aşteaptă de la noi să vadă că ne schimbăm şi că înţelegem problemele adevărate ale ţării. Eu cred că în acest fel vom câştiga cu toţii. 145

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

De aceea, nu cred că este util să încercăm să ne speriem unii cu alţii sau unii de alţii. Cred că este foarte important să învăţăm din ceea ce se întâmplă în alte ţări din lume. Am dat exemplul Convenţiei Republicane din S.U.A. Partidul Republican - ştiţi foarte bine este unul dintre partidele cele mai conservatoare, mai ales în legătură cu populaţiile minoritar-etnice. Pentru mine a fost o surpriză să văd această schimbare într-o ţară care până la urmă poate că îşi permite să nu ţină seama de standarde care ar putea să apară în alte locuri ale lumii. Din acest punct de vedere, eu cred că este importantă dezbaterea noastră - şi nu o dezbatere pe procedură fiindcă practic noi trebuie să discutăm acum despre noi şi ce vom face în continuare, iar ceea ce facem trebuie să facem cu tot sufletul, lăsând de o parte excesele, abuzurile, dar în acelaşi timp arătându-ne nouă înşine şi celorlalţi că suntem capabili să înţelegem. Acesta este mesajul pe care Guvernul îl aduce în faţa plenului Senatului şi - având în vedere argumentele prezentate, care sunt în deplină concordanţă cu prevederile Constituţiei şi cu normele cuprinse în tratatele internaţionale la care România este parte Guve1nul propune plenului Senatului ca moţiunea prezentată de cei 36 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M. să fie respinsă. Scopul moţiunii, aşa cum era el prezentat, era foarte simplu: armonizarea şi corelarea legislaţiei cu cea europeană privind protecţia şi folosirea limbilor regionale sau minoritare. S-a spus: nu există armonizare pentru că nu a fost ratificată Carta europeană. Şi

atunci practic noi venim şi spunem, nu a fost adoptată Carta europeană a limbilor minoritare şi regionale, în schimb a fost ratificată de către Parlament Convenţia-cadru privind drepturile minoritătilor. ,

Iar art. 10 din acest text ratificat de Parlament creează fundamentul pentru cei care aveau o îngrijorare în legătură cu posibilitatea adoptării unei legi pe această materie în România. 146

De ce să aplicăm un dublu standard?

Şi

acesta ar fi trebuit la motiune. Atât!

să

fie, din punct de vedere formal, răspunsul

'

Dincolo de aceste lucruri, s-a discutat, s-a discutat despre istorie, s-a discutat despre limba română, s-a discutat despre o mulţime de subiecte. Nu ştiu dacă este neapărat nevoie să răspund la aceste chestiuni, dar pentru a nu scăpa această ocazie, daţi-mi voie totuşi să fac câteva comentarii. "In

primul rând, vreau să vă spun că ne raportăm cu toţii la sentimentele cetăţenilor români, nu ştiu cum putem să măsurăm foarte exact aceste lucruri. Presedintele Partidului România Mare, ' domnul Corneliu Vadim Tudor, sugera să facem un referendum. Dar a avut loc un plebiscit de curând la Cluj-Napoca în legătură cu această chestiune. Si din cei 6 milioane de români chemati, sau 22 ' ' de milioane, câţi au venit: 40-50.000? Oamenii înţeleg că până la urmă avem o trebuie să le rezolvăm împreună. Dacă veţi

mulţime

de lucruri pe care

lua sondajele de opinie din ultima vreme, este ordinea de priorităţi a populaţiei.

veţi

vedea care

Cred că este foarte important să acceptăm că aceste chestiuni trebuie rezolvate si că Parlame ntul si Guvernul au un rol ' ' extraordinar, în primul rând în a crea acest climat care să însemne înlăturarea unora dintre elementele de adversitate s1 a unor ' chestiuni de mentalitate de tip conflictual. Domnul senator Pruteanu vă prezenta o lucrare pe care am realizat-o în urmă cu mai multi , ani. Credeţi-mă, ştiu

destul de bine subiectul acesta al reglementărilor interne şi al reglementărilor internaţionale. Problema însă nu stă aici. Problema nu a stat ş1 nu va sta nicio dată în aceste legi. 147

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Realitatea este, a fost si va fi adeseori foarte ' punem noi în legi, mai bune sau mai rele.

diferită

de ceea ce

De aceea, până la urmă, şi vreau să spun acest lucru foarte clar, depinde de noi să facem în aşa fel încât să construim un cu totul alt tip de relaţie. Credeţi că

pe mine nu mă doare când aud la un moment dat că există o anumită reactie când este cântat Imnul României la Miercurea-Ciuc? '

Dar eu vreau să vă spun şi altceva, cu aceeaşi sinceritate. Am fost la meciul de handbal România-Ungaria la Bucureşti şi, atunci când s-a cântat Imnul Ungariei, românii au fluierat. "

lncet, încet lucrurile acestea s-au calmat, pentru că eram şi eu în sală, erau şi alţi demnitari. Cred că este foarte important să înţelegem că depinde de noi să schimbăm aceste lucruri. Eu cred foarte puternic în nevoia de identitate

naţională.

Dar nu vom putea niciodată să spunem, iată, de pe teritoriul acesta îi alungăm pe cei care sunt minoritari şi rămânem numai români. Lumea în care trăim este o lume multiculturală, este o lume multietnică si adeseori rămânem blocati în tot felul de subiecte care ' ' nu mai fac parte din agenda lumii de astăzi. Acesta este sentimentul pe care l-am avut întâlnindu-mă cu foarte mulţi dintre colegii mei de partid, cu prietenii în diferite locuri din ţară, dar şi în străinătate. Putem să rămânem nu regionali, ci provinciali, în tot ceea ce facem, putem să ne batem cu trecutul, dar trebuie să înţelegem că sunt lucruri care adeseori se realizează, mai ales atunci când există un interes ca ele să se desfăsoare într-un anumit fel. '

francezilor le convine că limba internatională cea mai ' utilizată este engleza?! De ce se întâmplă lucrul acesta? Pentru că limba engleză este mai frumoasă decât limba franceză? Nu, ci pentru că există un interes în această direcţie.

Credeti '

148

că

De ce să aplicăm un dublu standard?

De ce limba rusă a pierdut din spaţiul de utilizare? Lumea se schimbă. Problema nu este de a pomi un război între limbile utilizate. Iar noi trebuie să avem aici, pe de o parte fermitatea de a apăra Constituţia şi legea; în acelaşi timp trebuie să facem legi bune şi, pe de altă parte, trebuie să fim noi exemple de toleranţă. De aceea, eu cred că problema până la urmă nu se rezolvă prin textele pe care le faci, dacă aceste texte ignoră realitatea. Unele vor fi ignorate, altele au fost ignorate şi până acum, am văzut lucrurile acestea în Harghita şi Covasna. Există

legi foarte clare care totuşi nu sunt respectate. Trebuie să facem ca toţi cetăţenii României să respecte legea. Şi cetăţenii români de origine român ă şi cetăţenii români de origine maghiară si ceilalti cetăteni de orice etnie ar fi. , ' ' Aceasta va da forţa societăţii noastre. Şi trebuie să ne uităm în jurul nostru, să vedem ce se întâmplă acolo unde s-au creat tensiuni între etnii şi să acţionăm pentru a reduce tensiunile şi a armoniza interesele. A

Incepem un nou mileniu

şi trebuie să-l începem cu

o

nouă abordare.

Dacă

vor apărea realităţi periculoase, dacă vor fi evoluţii care nu sunt în ordine, care atacă principiile Constituţiei, sigur că trebuie să corectăm. Sigur că trebuie să facem în aşa fel încât să existe măsură. Acesta este mesajul cu care am venit. Şi,

de aceea, eu aş vrea să înţelegeţi încă o dată foarte bine că am dorit să purtăm această discuţie pentru că până la urmă discutăm despre lumea în care trăim dar şi despre lumea în care vrem să trăim. Şi aceste elemente fac parte dintr-un proces de examinare de conştiinţă prin care fiecare dintre noi trece. Şi trebuie să ne dăm dreptul fiecăruia dintre noi să ne schimbăm în pas cu această lume. Dacă

va exista undeva rea-intenţie , dacă vor exista măsuri care sunt împotriva statului sau împotriva Constituţiei, va trebui să reacţionăm. 149

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Dar eu nu cred că nu ştim şi pericolele şi miza a ceea ce decidem astăzi. De aceea, eu vreau să vă mulţumesc încă o dată foarte mult pentru această dezbatere, vreau să cred că discuţia de astăzi a fost importantă pentru multe alte decizii pe care le vom lua cu înţelepciune şi dacă trebuie să vă mai fac încă o dată o rugăminte, de data aceasta foarte practică, vă rog să votaţi cu toţii împotriva moţiunii propuse de P.R.M.

150

16. UN VECTOR ESENTIAL ' "' PENTRU CRESTEREA ECONOMICA*

'

uvernul, învestit prin votul de încredere acordat în şedinţa Parlamentului din 28 decembrie 2000, se prezintă astăzi în faţa dumneavoastră pentru a susţine proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, elaborat în termenul la care s-a angajat şi în concordanţă cu Programul de guvernare.

G

Vă rog să-mi permiteţi să mă refer mai î ntâi la principiile, şi priorităţile

care au stat la baza

construcţiei

premisele bugetului de stat pe

acest an. A

In primul rând, doresc să subliniez faptul că guvernul nu consideră bugetul ca pe un simplu instrument de reflectare pasivă a situaţiei economice şi sociale, la un moment dat, din ţară. Apreciem că bugetul reprezintă una dintre pârghiile active de influenţare şi stimulare a proceselor pozitive din economie, cum ar fi crearea locurilor de muncă, relansarea investitiilor si veniturilor ' , cresterea , populaţiei.

Din această perspectivă, bugetul pe care-l prezentăm nu ma1 constituie un instrument exclusiv de ajustare economică, respectiv de reducere programată a produsului intern brut şi ca efect de

*

Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat şi proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54 din 14 aprilie 2001 (în calitate de prim-ministru) 151

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

scădere programată investiţiilor,

a consumului populaţiei , a serviciilor publice şi aşa cum s-a procedat în ultimii 4 ani.

Bugetul pe care-l propunem reprezintă un vector esenţial care contribuie la o creştere economică substanţială, în paralel cu continuarea reformei sectoriale, pentru ale cărei efecte sunt prevăzute în buget alocaţii destinate compensării, prin măsuri active, a costurilor sociale ale acesteia. "

In fundamentarea bugetului, Guvernul a avut în vedere următoarele premise: creşterea economică de 4,1 %, care constituie începutul recuperării declinului economic din ultimii 4 ani, concretizat în reducerea cu 1 l ,2o/o a produsului intern brut, realizarea unei rate a inflaţiei de 25 % - decembrie 2001, faţă de decembrie 2000, ceea ce reprezintă o reducere considerabilă comparativ cu rata de 40,7o/o înregistrată în anul anterior, încetinirea deprecierii monedei naţionale , proces care va cunoaşte un ritm moderat, sub cel al ratei inflatiei. , Creşterea preconizată

a produsului intern brut va fi asigurată în principal de relansarea producţiei din industrie care, iată, deja de două luni din acest an a înregistrat un spor de 14,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, construcţii, agricultură şi servicii, acestea fiind alte domenii de relansare a producţiei. Ca efect al creşterii economice programate se va înregistra, în condiţiile sporirii productivităţii muncii, majorarea cu 120 de mii a numărului de salariati, ceea ce va determina reducerea ratei " ' şomajului la 9,8%. In aceste condiţii, se va asigura o bază solidă, neinflaţionistă, de creştere a veniturilor, ceea ce va permite realizarea unei majorări a salariului real din acest an cu 4%. Caracterul durabil al creşterii economice proiectate pe anul 2001 este conferit de faptul că sporul de producţie se va regăsi în majorarea considerabilă a investiţiilor în economia reală, precum şi 152

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

a exporturilor de bunuri şi servicii. Totodată, deficitul contului curent al balanţei de plăţi are prevăzute surse solide de finanţare din străine directe. credite externe si ' investitii , "

timp, sunt prevăzute sursele pentru anihilarea efectului inflaţiei asupra pensiilor prin indexarea la nivelul ratei inflaţiei a acestora. "In cursul trimestrului IV a.c. va continua procesul de recorelare a pensiilor, ceea ce, în fapt, va însemna majorarea tuturor pensiilor, în mod substanţial a pensiilor mici.

In

acelaşi

Politica fiscală care stă la baza veniturilor înscrise în proiectul de buget este concepută ca o politică activă, moderat selectivă, spre deosebire de politicile fiscale neutrale, nediferenţiate , practicate în ultimii ani. Pe această linie se înscriu măsurile, recent adoptate de Guvern, privind acordarea de facilităţi fiscale pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, după cum urmează: scutirea de taxe vamale pentru maşinile, instalaţiile şi echipamentele industriale, neimpozitarea cotei-părţi din profitul brut reinvestit, reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20% în cazul creării de noi locuri de muncă. Alte măsuri privesc revizuirea sistemului actual de accize, prin majorarea nivelului cotelor la unele categorii de produse, cele nocive sănătăţii sau care nu sunt de strictă necesitate pentru populaţie. "

In paralel cu promovarea acestor politici fiscale stimulative, se va intensifica si , întări controlul financiar si , vor fi revizuite toate înlesnirile fiscale acordate în mod arbitrar, pe criterii de clientelism politic, de fosta putere.

Aceste acţiuni ferme de întărire a disciplinei financiare vor conduce la creşterea încasărilor bugetare, inclusiv prin recuperarea creanţelor statului de la debitorii rău-platnici, precum ş i la reducerea evaziunii fiscale ş1 combarea corupţiei în domeniul financiar. 153

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In legătură cu politica bugetară, Guvernul asigură prin proiectul de buget creşterea eficienţei ş i transparenţei cheltuielilor bugetare, stabilind un sistem coerent de priorităţi în repartizarea fondurilor pe sectoare. Astfel, repartizarea cheltuielilor bugetare pe ministere s-a făcut în mai mare măsură pe bază de programe care permit cuantificarea eficacităţii fondurilor publice alocate. A

In ceea ce priveşte politicile sectoriale, reflectate în proiectul de buget, dorim să facem următoarele sublinieri: Guvernul, aplicând o autentică politică social-democrată, propune ca volumul cheltuielilor pentru asistenţă socială, alocaţii pentru copii, pensii şi alte ajutoare, să reprezinte 10,6o/o din produsul intern brut, comparativ cu 9,7% din P.I.B. în anul 2000. Practic, în acest an, se suportă adevărata majorare a pensiilor, alocaţiilor pentru copii şi altor ajutoare, deoarece aceste măsuri au fost stabilite, cu generozitate, fără îndoială, de Guvernul anterior numai în lunile noiembrie şi decembrie ale anului anterior, înaintea alegerilor. Totodată,

se va îmbunătăţi sistemul de alocare a ajutoarelor către familiile cu dificultăţi financiare majore, inclusiv prin acordarea de îmbrăcăminte şi rechizite şco lare, crescând, astfel, numărul beneficiarilor unor asemenea ajutoare. A

In domeniul învăţământului, alocaţiile vor reprezenta 4% din produsul intern brut, asigurând continuarea reformei în acest sector. In cadrul acestuia, se are în vedere atât descentralizarea finanţării învăţământului preuniversitar, cât şi asigurarea unor mijloace de transport pentru elevii din localităţile izolate. A

A

In domeniul sănătăţii se vor aloca fonduri însumând 3,7% din produsul intern brut. Se asigură, astfel, achitarea importantelor datorii către furnizori, preluate de la fosta guvernare, funcţionarea normală a asistenţei sanitare, precum şi acoperirea financiară a programelor naţionale de sănătate care prevăd gratuităţi ş1 alte facilităţi pentru persoanele cu afecţiuni medicale grave. 154

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

A

In domeniul agriculturii, fondurile alocate vor permite acordarea sprijinului de un milion de lei pentru fiecare hectar lucrat de către producătorii agricoli, subvenţionarea sistemului de irigaţii şi a procurării de seminţe, alocarea de prime pentru anumite produse agricole, precum şi participarea cu fonduri la Programul SAPARD, destinat modernizării agriculturii şi a zonelor rurale, finanţat de Uniunea Europeană. A

In domeniul apărării naţionale , totalul sumelor alocate va reprezenta echivalentul a circa un miliard de dolari, bani care vor fi folositi în vederea modernizării s1 re structurării armatei din ' ' perspectiva aderării la NATO. A

In domeniul industriei, priorităţile sunt constituite de continuarea lucrărilor de investitii la Unitatea nr.2 de la Centrala ' Nuclearoelectrică Cernavodă, şi aici vreau să fac o paranteză. In perioada '93-'96, guvernarea noastră a realizat finalizarea lucrărilor, iar panglica a fost tăiată de guvernarea care a venit după alegerile din '96. A

acum din nou să lucrăm timp de 4 ani, 4 ani şi jumătate pentru finalizarea celei de a doua unităţi, fiind convinşi că cei care vor tăia panglica vor fi reprezentanţii unui nou Guvern, dar facem acest lucru considerând că această investiţie este importantă . ,... ...., . ..... . . ,... pentru societatea romaneasca ş1 ca acest proiect va aJuta, 1n mare măsură, reforma şi modernizarea sectorului energetic. Noi ne

pregătim

Subvenţionarea extracţiei

unor cantităţi suplimentare de cărbune reprezintă o prioritate în vederea acoperirii consumului energetic, precum şi asigurarea fondurilor pentru protecţia socială a personalului din sectorul minier. A

In domeniul transporturilor, locuinţelor şi infrastructurii, alocaţiile bugetare însumează 4,7% din produsul intern brut - în creştere faţă de anul anterior. Această finanţare consistentă va permite lansarea 155

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

unor ample programe privind construcţiile de locuinţe, săli de sport, modernizarea infrastructurilor, precum şi a serviciilor publice comunitare, ceea ce va antrena creşterea gradului de ocupare a fortei de muncă. '

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va beneficia, pe lângă facilităţile fiscale menţionate anterior, de alocaţii pentru constituirea Fondului naţional de garantare a creditelor, precum şi de împrumuturi cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzătorii care creează locuri de muncă pentru şomeri. A

In proiectul de buget sunt incluse alocaţii pentru asigurarea contribuţiilor autohtone la proiectele şi programele finanţate din fonduri nerambursabile sau rambursabile de către Uniunea Europeană sau alte organisme financiare internaţionale. A

In structura bugetului pe anul 2001 vor scădea cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice. Aceasta, ca efect al reducerii ratelor dobânzilor, vizibile deja, şi ca urmare a scăderii volumului datoriei publice prin utilizarea - subliniez, utilizarea - veniturilor obţinute din privatizare şi din valorificarea activelor neperformante pentru răscumpărarea titlurilor de stat emise în contul datoriei publice interne. Caracterul solid al construcţiei bugetare este demonstrat şi de faptul că volumul cheltuielilor de capital, finanţate direct sau indirect din bugetul general consolidat, însumează 5,5% din produsul intern brut, nivel care este superior cu 1,8 puncte procentuale deficitului bugetar. Prin aceasta, se respectă principiul potrivit căruia împrumuturile de stat pentru finanţarea deficitului bugetar să se regăsească în lucrări de investiţii, şi nu în consum. A

In ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, de 3,7o/o din produsul intern brut, aceasta se va realiza în proporţie de două 156

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

treimi din surse externe ş i o treime din surse interne, respectiv credite bancare ş i împrumuturi directe de la populaţie. A

In acest mod, deficitul bugetar are asigurată o finanţare neinflaţionistă, construcţia bugetară fiind în concordanţă cu programul monetar al B ăncii Naţionale a României. A

In proiectul de buget, Executivul a acordat o importanţă specială bugetelor locale, ca parte componentă a bugetului general consolidat al statului. Astfel, în acest an, se asigură în mod real, aşa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, atât accelerarea reformei în administraţia publică, cât şi descentralizarea unor cheltuieli bugetare la autorităţile publice locale. În acest sens, au fost majorate la 61 ,5o/o, faţă de 60 %, sumele repartizate din impozitul pe venit la bugetele locale prin reducerea la 38,5 %, faţă de 40%, a celor cuvenite bugetului de stat. Totodată,

Guvernul a trecut importante cheltuieli bugetare de la ministere la consiliile locale şi la consiliile judeţene . Practic, s-au dublat bugetele locale, ca urmare a măsurilor de descentralizare a cheltuielilor pentru învăţământul preuniversitar, creşe, copiii instituţionalizaţi, handicapaţi, centre de consultanţă agricolă. A

In mod logic, descentralizarea s-a aplicat şi la municipiul Bucureşti, care nu putea să rămână la nesfârşit bastionul centralismului administrativ si financiar în România. '

Doresc să afirm în fata Parlamentului că descentralizarea s1 ' ' demilitarizarea serviciilor publice şi , pe cale de consecinţă, consolidarea autonomiei locale administrative si financiare vor ' continua cu fermitate atât în acest an, cât si în anul 2002. '

Subliniez faptul că, de asemenea, vom sprijini localităţile ţării cu importante fonduri de investiţii alocate de ministere în judeţe , precum şi prin direcţionarea unor credite externe, de la Banca 157

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Mondială,

BERD, BEI, Uniunea Europeană la comune, oraşe municipii care prezintă proiecte viabile, capacitate managerială

şi şi

financiară corespunzătoare. A

In procesul de elaborare a bugetului de stat pe anul 2001, Guvernul a initiat si a realizat o serie de întâlniri si consultări cu ' ' ' reprezentanţii partidelor politice parlamentare, precum şi cu cei ai sindicatelor şi patronatelor, în prezenţa mass-media. De asemenea, pentru prima dată, Guvernul a consultat reprezentanţii aleşilor locali înaintea definitivării proiectului de buget. Ca efect al acestor dezbateri, s-au reţinut numeroase propuneri şi sugestii privind îmbunătăţirea construcţiei bugetare, care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului de buget în forma prezentată dumneavoastră. A

In încheiere, îmi exprim speranţa că dezbaterile asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2001 vor reprezenta o confruntare profesionistă, realistă, de idei şi soluţii între reprezentanţii paitidelor politice parlamentare, împreună cu cei ai Executivului. Considerăm că,

în urma acestei dezbateri, adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 va constitui un instrument important pentru începerea consolidării unei tendinţe de creştere economică performantă pentru accelerarea reformei, precum şi pentru asigurarea premiselor reluării progresului economico-social al ţării, în condiţiile unui climat social paşnic. Totodată,

avem convingerea că prin abordarea modernă care a stat la baza elaborării acestui proiect de buget, ce va fi continuată în anii următori, România se înscrie cu fermitate pe traiectoria integrării în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc

pentru atenţia acordată şi vă adresez rugămintea de a vota proiectul de lege, în urma dezbaterilor pe articole. Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2001 trebuie să 158

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

o componentă importantă pentru asigurarea stabilităţii politice şi sociale a ţării, într-un moment în care România poate să fie într-adevăr o zonă de stabilitate într-o zonă, din păcate, care în jurul nostru dovedeşte extrem de multă instabilitate. reprezinte

încă

Din acest punct de vedere, mesajele pe care le vom da împreună vor fi extrem de importante pentru a asigura progresul societăţii românesti. , Sigur, putem să facem speculaţii în legătură cu cât va fi inflaţia. După părerea mea, un astfel de exerciţiu are un anumit temei, pornind de la faptul că anul trecut era prognozată o inflaţie de 25-27% şi s-a ajuns la 40% ... Deci, cu asemenea ,.realizări" în timpul guvernării fostei coaliţii , sigur, se poate gândi că şi în acest an lucrurile vor merge în acelasi , fel. Nu este cazul şi toate prognozele pe care le-am inclus în buget sunt solid întemeiate şi atent verificate. Aceste previziuni au fost verificate cu specialiştii de la Fondul Monetar Internaţional şi economiştii de la Fondul Monetar Internaţional au acceptat această fundamentare a bugetului. Dacă Partidul Naţional Liberal are economişti mai buni, dacă are alte analize care ar putea să ne îndrepte pe un alt drum, îi rog să ne ajute şi să ne dea temeiurile respective. Revenind la aspectele care au fost prezentate, multe dintre ele sunt destul de departe de bugetul ca atare - fiindcă distinşii reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal ne-au explicat cum a funcţionat economia în perioada 1993-1996, ne-au explicat cum a funcţionat economia în perioada 1996-2000, ne-au explicat cum a funcţionat economia în primele 3 luni ale acestui an. Or, dezbaterea de astăzi este în legătură cu proiectul de buget pe anul 2001 , în condiţiile în care noi a trebuit, imediat după alegeri, să construim 159

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

un buget în care să introducem, în mare măsură, ceea ce era remanent unor politici desfăşurate de fosta coaliţie. Ca să vă dau un singur element, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie anul trecut, deci înainte de alegeri, fosta putere a acordat credite cu garanţii guvernamentale în valoare de 2,2 miliarde de dolari... Nu vreau să mă refer la alte credite care s-au acordat în perioada 1996-2000. Astfel de măsuri ale fostei guvernări, multe dintre ele cu implicaţii financiare, au trebuit să fie puse în bugetul pe acest an. Suntem judecaţi pentru acest buget, în condiţiile în care acest proiect nu fusese depus de fosta putere, aşa cum solicita Legea finanţelor, la sfârşitul anului trecut. .. şi, sigur, sub un anumit aspect nici nu era posibil, fiindcă era perioada de alegeri. Noi am început să lucrăm la buget abia după ce a fost aprobat Programul de guvernare şi în condiţii destul de dificile, repet, luând în considerare multe dintre deciziile anterioare. De aceea, nu cred că putem să frm judecaţi în plan economic pe ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. Şi, iată, fosta putere avea angajamente pe 200 de zile, nu mai ţin minte bine cum şi le-a îndeplinit, dar vreau să vă spun că Programul nostru de guvernare aprobat de Parlament este un program pe 4 ani. A cere să realizăm în 100 de zile tot ce noi ne-am angajat că vom face în 4 ani este, efectiv, incorect. Aş

fi tentat să spun că deja s-au schimbat unele lucruri, în plan social, în plan economic, dar nu cred că dezbaterea de astăzi vizează aceste probleme. Şi, de aceea, o să încerc să nu intru în această capcană, nici pentru a accepta că ceea ce este bun în acest buget se datorează fostei coaliţii şi că ceea ce este rău ni se datorează nouă, nici în a spune că ceea ce este rău în acest buget se datorează coalitiei anterioare si , ' ceea ce e bun ni se datorează nouă. Acest buget este, în mare măs ură, un buget obligat, este determinat de nişte elemente care, într-un fel sau altul, au creat constrângerile 160

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

principale pentru el. Sunt elemente care sunt generate şi de strategia pe termen mediu, acceptate de toate partidele, şi nu indicatori stabiliţi de fosta putere. Sunt elemente care sunt determinate de resursele existente şi noi am încercat, pe cât a fost posibil, să împărţim banii existenţi, fără a folosi rotativa de la Banca Naţională, cât mai bine pentru a asigura în mai mare măsură nevoile sociale în ceea ce priveşte sănătatea, învăţământul. Se pare că am reuşit mai bine decât în alţi ani. Sunt probleme într-adevăr în domeniul agriculturii; am fi dorit să dăm mai mulţi bani pentru agricultură. Sunt alte domenii în care, de asemenea, ar fi fost nevoie să alocăm mai multe resurse. Filosofia noastră totusi , a fost aceea de a orienta cât mai mult spre zonele, spre ministerele care vor produce bani, care vor genera resurse suplimentare în perioada următoare ; de aceea am încercat, pe cât este posibil, să transferăm sume mai importante spre zonele de investiţii. Nu cred că este momentul cel mai potrivit pentru a intra în toate aceste detalii, dar vreau să spun totuşi câteva cuvinte despre acordul cu Fondul Monetar Internaţional. La un moment dat am spus un lucru care este cunoscut de către specialişti: Fondul Monetar a unde sunt încheiat si încheie acorduri, care sunt necesare, cu tări , ' probleme cu balanţa de plăţi, pentru a sprijini efectiv balanţa de plăţi din ţările respective. România, în anumite momente, a avut probleme majore cu balanţa de plăţi şi atunci s-au încheiat acele acorduri. In condiţiile în care, aşa cum se spunea şi astăzi, România a ajuns la un nivel în care rezerva Băncii Naţionale este de 3.700.000.000 de dolari, din acest punct de vedere, sub aspect formal, sub aspectul ideilor generale în legătură cu necesitatea acestor acorduri, am spus că România n-ar fi avut nevoie de un acord. Au fost unii care s-au prefăcut că nu înţeleg şi au început să gloseze pe această chestiune. Dacă mai este nevoie, voi mai repeta ca să înţeleagă. Ceea ce am spus eu atunci a fost foarte clar. Din punctul de vedere al necesităţii de a rezolva problema balanţei de A

161

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

plăţi,

nu am fi avut nevoie de un acord cu Fondul, dar pentru că până acum nici unul dintre acordurile încheiate nu a fost dus până la capăt, ar fi important ca noi să încheiem un acord pe care într-adevăr să-l ducem până la capăt. Un astfel de succes ar acredita politica noastră economică, sub aspectul percepţiei externe, ca fiind viabilă, serioasă, responsabilă, iar, pe de altă paite, ar da, pe piaţa privată de capital, semnalul că economia românească merge în direcţia cea bună şi în felul acesta am putea să scădem dobânzile la creditele pe care le obtinem. '

Sper că prin acest comentariu punem punct unei discuţii care a durat, din păcate , prea mult şi care a fost transmisă după aceea şi în exterior, deformând percepţia relaţiei noastre cu ins tituţiile financiare intemationale. '

subliniez că şi ieri, în întâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Consiliului de Miniştri italian, cu domnul Amato, am ridicat problema necesităţii încheierii cât mai rapide a unui acord stand-by cu Fondul Monetar, astfel încât, printr-o intervenţie inclusiv în cadrul Grupului celor 7, Italia asigurând pre şedinţia acestui grup, să putem obţine un sprijin politic pe care eu îl consider important în această chestiune. Vreau

să

Să

nu ne prefacem că nu înţelegem aceste lucruri, numai din dorinţa de a marca puncte politice. Aceasta este rugămintea mea faţă de distinşii mei colegi din opoziţie. Aş

vrea să-i mulţumesc domnului Pambuccian pentru propunerile pe care le-a făcut. Vreau să îi comunic faptul că în următoarele două săptămâni vom avea, în baza unei discuţii purtate săptămâna trecută la Ministerul Industriilor, o situaţie clară cu amenajările hidroenergetice nefinalizate, în ideea de a găsi soluţii pentru ele. Şi eu cred că noi nu putem să mai realizăm investiţiile de aproximativ 1.000.000.000 de dolari pentru a finaliza aceste amenajări şi trebuie să găsim soluţii în fiecare caz în parte pentru a finaliza aceste lucrări, 162

Un vector esenţial pentru

creşterea economică

unele dintre ele fiind, din păcate, aproape în ruină. Vreau, de asemenea, să-i comunic că, în urma unor discuţii pe care le-am avut în cadrul Guvernului, într-un termen de 30 de zile Ministerul Finanţelor va prezenta o reglementare distinctă pentru a permite soluţii speciale în ceea ce priveşte impozitarea pentru cei care lucrează în domeniul tehnologiei informaţiilor. Deci vreau să vă asigur, căutăm cele mai bune soluţii posibile, în limitele pe care le avem şi ţinând seama de faptul că nu putem să utilizăm toate resursele bugetare pentru a încerca să relansăm anumite domenii de activitate economică. Ar fi extraordinar dacă am putea să facem lucrul acesta, dar în acest interval este nevoie să plătim în continuare salariile pentru bugetari, pentru învăţători, pentru medici şi aşa mai departe. Nu putem să restrângem aceste cheltuieli mai mult decât am făcut-o si, de aceea, încercarea noastră ' este de a revedea în perioada care urmează soluţiile cele mai bune de a reduce impozitarea în mod gradual, de a revedea pentru anul viitor inclusiv sistemul T.V.A.-ului, astfel încât să putem să avem în vedere, în formule segmentate, unele dintre produsele de importanţă mai mare pentru populaţie. Acestea sunt problemele pe care dorim să le rezolvăm împreună cu dumneavoastră în viitor. Vreau să înţelegeţi că vom face cele m.a i mari eforturi pentru a accepta din partea dumneavoastră amendamente care vor putea fi susţinute din punct de vedere financiar. Ştiţi foarte bine din istoria celorlalţi ani că pentru a pune bani într-un loc trebuie să luăm bani din alt loc. Lucrurile sunt destul de simple şi în acelaşi timp sunt extrem de complicate. Dacă vom găsi împreună soluţii pentru a rezolva unele dintre problemele locale sau de interes general, va exista întreaga disponibilitate a Guvernului de a lucra cu toţi membrii Parlamentului. Va exista aici o echipă de la Ministerul Finanţelor, vor fi reprezentanţii Guvernului la fiecare discuţie pe articole, pe alineate, astfel încât să căutăm soluţiile cele mai bune, repet, în limita resurselor pe care le vom avea în acest an. 163

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Eu vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru această discuţie , pentru faptul că aţi acceptat ca dezbaterea bugetului să se desfăşoare într-un mod mai rapid. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru colaborare în lansarea dezbaterilor generale şi vreau să vă rog să acceptaţi o scurtă intevenţie din partea domnului ministru al finanţelor, care vă va preze nta punctual câteva dintre comentariile sale de la punctele ridicate în cursul discutiilor. '

164

17. PENTRU RELANSAREA PROCESULUI INVESTITIONAL ÎN ROMÂNIA*

'

u prilejul votului de încredere acordat de Parlament în şedinţa din 28 decembrie 2000, Guvernul s-a angajat ca, după primele 6 luni de la învestitură, să se prezinte în faţa Legislativului, uzând de unul dintre mijloacele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie . Respectându-ne acest angajament luat în faţa Parlamentului şi a ţării, astăzi, Guvernul îşi asumă răspunderea.

C

*

Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 101 din 27 iunie 2001 (în calitate de prim.-ministru) 165

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Ţin să declar în mod expres în

plenul celor două Camere reunite în şedinţă comună că Guvernul, bazându-se pe prevederile art. 113 alin. (1) din Constituţie , îşi angajează răspunderea asupra proiectului de Lege privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie. Recurgerea la această procedură legislativă este determinată de necesitatea realizării unor obiective majore din strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, din Programul de guvernare aprobat de Parlament şi din planul de acţiune pentru îndeplinirea acestui program. In acest scop, Guvernul, prin măsuri de politică economică şi legislativă, vizează relansarea economică a ţării, bazată pe creşterea ratei investiţiilor, prin participarea sporită a capitalului autohton şi străin, asigurată prin investiţii directe în toate sectoarele economiei naţionale. A

Guvernul consideră că problema capitală a României o reprezintă consolidarea cresterii economice si , , crearea de locuri de muncă, apropierea treptată de nivelul mediu al dezvoltării economice din Uniunea Europeană. In acest cadru, Guvernul acţionează pentru realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi pregătite pentru racordarea la procesul globalizării, pe fondul ridicării veniturilor reale ale populaţiei. A

Analiza lucidă a evolutiei societătii românesti ne arată existenta ' ' , ' unei tendinţe în virtutea căreia decalajele de productivitate şi de nivel de trai faţă de ţări avansate s-au amplificat cu costul unei uriaşe risipe de resurse şi de avuţie naţională. Programul de guvernare pe perioada 2001 - 2004 prevede acţiuni concrete pentru reconstrucţia economiei naţionale pe baze moderne, astfel încât această risipă să fie stopată, iar decalajele de performanţ.ă economică să fie reduse înainte ca ele să devină irecuperabile. 166

Pentru relansarea procesului

investiţional

în România

România se confruntă cu o stare precară a infrastructurii şi a serviciilor publice, o industrie încă energofagă, lipsită de flexibilitate şi, în bună măsură, configurată neraţional în raport cu resursele interne, o structură nefavorabilă de proprietate, cu o slabă dotare tehnologică a agriculturii, cu asistenţă sanitară slabă, cu o reţea insuficientă a căilor de transport şi comunicaţii, la care se asociază un consum disproporţionat de resurse faţă de valoarea ..., nou-creata. Prin abordarea frontală a cauzelor profunde care generează aceste decalaje, Guvernul acţionează, în baza mandatului aprobat de Parlament, pentru a scoate ţara din situaţia actuală, astfel încât să o apropie de ţările avansate ale Europei. A vând în vedere potenţialul economic de care dispune ţara, situaţia geostrategică şi oportunităţile actuale, Guvernul consideră că resursele proprii ale României şi cele atrase, mai bine stimulate, ne pot angaja cu succes în această competiţie. Devine necesară organizarea raţională a ins tituţiilor, stimularea componentelor pentru o creştere economică durabilă , eficientizarea organismului economic, creşterea investiţiilor în economie, în educaţie, în dezvoltarea umană. Nu putem face abstracţie de faptul că economia mondială dă semnele intrării într-o fază de încetinire a creşterii şi că un nou tip de economie si de societate se conturează în lumea dezvoltată. In aceste ' împrejurări, noii factori ai dezvoltării: cunoaşterea, informaţia, tehnologiile de vârf, potenţialul uman şi cultural, pe care România are şansa să-i valorifice cu prioritate în contextul globalizării, trebuie susţinuţi de un amplu program de investiţii , atractiv pentru deţinătorii de capital şi de tehnologie, autohtoni şi străini. A

Pornind de la aceste cerinţe şi realităţi, am iniţiat Legea privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie 167

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

care, pe lângă motivaţiile prezentate, de acţiune înaintat Uniunii Europene.

răspunde cerinţelor

planului

Prin prevederile sale, proiectul de lege aduce România la un nivel concurenţial compatibil cu cel din statele partenere în procesul de negociere al aderării la Uniunea Europeană, răspunzând numeroaselor semnale primite din partea investitorilor români şi străini, pentru a face din România un partener viabil în structurile europene şi nord-atlantice. Legea privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie se referă la investitii a căror valoare ' depăşeşte echivalentul unui milion de dolari, contribuie la dezvoltarea si la modernizarea infrastructurii economice si creează ' ' noi locuri de muncă. Prin această lege se inst1tu1e un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu pentru investitorii români şi străini, nebirocratic şi eficient, care asigură garantarea stabilităţii şi coerenţei cadrului legislativ privind inve stiţiile directe, stimularea investitorilor români şi atragerea investitorilor străini, aplicarea uniformă a legislaţiei economice în favoarea mediului de afaceri, precum şi garantarea investiţiei şi inviolabilitatea acesteia, aplicarea efectivă a convenţiilor internaţionale în materie de investiţii străine, la care România este parte, accelerarea îndeplinirii criteriilor economice de aderare a României la Uniunea Europeană şi structurile euroatlantice. "

In acest context, investiţiile încadrate în prevederile legii pot fi efectuate în toate domeniile de activitate, excepţie făcând sectoarele financiar, bancar, de asigurări şi reasigurări, precum şi cele reglementate de legi speciale. Totodată, investiţiile vor trebui să respecte normele de protecţie a mediului înconjurător, să nu aducă atingere intereselor de securitate şi apărare naţională, să nu 168

Pentru relansarea procesului

dăuneze

ordinii 30 de luni.

şi sănătăţii

publice

şi să

investiţional

în România

fie finalizate în maximum

Legea garantează faptul că investiţiile efectuate potrivit prevederilor sale beneficiază de regimul juridic al acestei legi pe întreaga lor durată de existenţă, dând investitorilor certitudinea stabilităţii legislative în acest domeniu. Investitorii străini beneficiază de dreptul transferului integral al profiturilor ce li se cuvin, al sumelor obţinute din vânzarea acţiunilor sau părţilor sociale, precum ş i al celor rezultate în eventualitatea lichidării investiţiilor. De asemenea, sunt asigurate drepturile prevăzute în acordurile bilaterale de promovare şi garantare reciprocă a investiţiilor semnate de România cu statele de origine ale acestora. "

In cadrul legii sunt prevăzute facilităţi stabilite după o analiză atentă a regimului investiţiilor în ţările Europei Centrale şi de Est, astfel încât România, pe lângă crearea condiţiilor de stabilitate şi credibilitate internă şi externă, să devină un concurent competitiv în atragerea investiţiilor. "

In principal, prin această lege se asigură: în primul rând, exceptarea de la taxele vamale a utilajelor tehnologice, a in stal aţiilor , echipamentelor, aparatelor de măsură, control, automatizare achiziţionate din import, cu condiţia să fie noi, pentru a susţine modernizarea ş i ridicarea nivelului tehnologic al ramurilor economiei naţionale; în al doilea rând, amânarea plăţii taxei pe valoarea adăugată pe perioada de realizare a investiţiei până la punerea în funcţiune a acesteia; în al treilea rând, deducerea din punct de vedere fiscal a unei cote de 20% din valoarea investiţiei , prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevăzute în declaraţia de impunere. Mai mult, în s ituaţia în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se poate recupera în următorii 5 ani din profitul impozabil. 169

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In acelaşi timp, investiţiile realizate potrivit prevederilor acestei legi beneficiază de utilizarea amortizării accelerate, în scopul înnoirii în termene cât mai scurte a maşinilor şi utilajelor. aplicării

unitare a politicii Guvernului în domeniul stimulării şi promovării investiţiilor directe va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în colaborare cu Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini. Aceste două instituţii vor asigura, la cerere, asistenţă tehnică de specialitate investitorilor care se încadrează în prevederile prezentei legi.

Coordonarea

Am prezentat în faţa dumneavoastră principalele coordonate ale Legii referitoare la promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, pentru care Guvernul a decis în unanimitate să-şi angajeze răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor si , a Senatului. Asumându-ne

răspunderea

asupra acestui proiect de lege, suntem conştienţi că ne expunem riscului formulării unei moţiuni de cenzură. Este dreptul dumneavoastră constituţional de a uza de acest instrument al democraţiei parlamentare. Guvernul consideră însă că problema relansării procesului investiţional în România, pe care am adus-o în faţa Parlamentului, este de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea ţării noastre la acest început de mileniu. De aceea cred că toate forţele politice reprezentate în Parlament au datoria de a coopera pentru realizarea acestui deziderat major, spre binele întregii populaţii a României.

170

18. SOLUTII ' ,., ,., PENTRU COMBATEREA SARACIEI* uvernul se prezintă astăzi, în faţa dumneavoastră, pentru a susţine proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

G

Am făcut un efort special în acest an ca, în afară de bugetul din primăvară, pregătit şi

aprobat pentru anul 2001, să ne înscriem în prevederile Constituţiei ş i ale Legii finanţelor publice, astfel încât să putem veni în faţa dumneavoastră cu un proiect de buget pentru anul viitor într-un termen care să permită adoptarea sa de către forul legislativ înainte de începerea anului financiar. Dorim, în acest fel, să punem în evidenţă preocuparea Guvernului de a intra în normalitate cu fazele procesului bugetar, conferindu-i acestuia un grad sporit de predictibilitate. In acest mod oferim autorităţilor publice centrale sau locale posibilitatea ca începând cu activitatea economică si 1 ianuarie 2002 să-si ' desfăsoare , , financiară fără restrictiile din anii anteriori determinate de întârzierile ' adoptării bugetului. A

A

In aceste condiţii, chiar de la începutul anului 2002 devine posibilă sustinerea financiară a realizării obiectivelor economice si sociale ' ' stabilite pentru fiecare sector în parte.

* Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 - Monitorul Oficial al Ro,nâniei, Partea a II-a, nr. 168 din 22 noiembrie 2001 (în calitate de prim.-ministru)

171

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Proiecţia bugetară

pe anul 2002 urmăreşte, pe de o parte, respectarea angajamentelor pe care ţara noastră le-a asumat faţă de Uniunea Europeană, ca expresie a consensului formaţiunilor politice parlamentare materializat în Strategia de dezvoltare economică a României pe termen mediu, continuată prin Programul Economic de Preaderare. De asemenea, am avut în vedere rezultatele negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, concretizate în recentele acorduri care asigură finanţarea externă necesară pentru continuarea într-un ritm accelerat şi coerent a programului de reformă la nivel macro şi microeconomic în România. parte, proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale urmăresc susţinerea programului social al Partidului Social Democrat de care vor beneficia toti cetătenii tării. ' , ' Prin aceasta, avem convingerea că guvernarea noastră socialdemocrată este capabilă în condiţiile actuale să ofere soluţii pentru combaterea sărăciei, utilizarea eficientă a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, pe fondul reducerii continue a inflatiei. Pe de

altă

'

Bugetul de stat a urmărit, în principal, consolidarea stabilizării economiei naţionale şi asigurarea unei dezvoltări durabile. A

-,

In concordanţa cu Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, aprobat de Parlament, prezentul proiect de buget respectă întru totul principiile şi direcţiile de dezvoltare spre o economie de piaţă funcţională, fiind fundamentat pe următoarele obiective:

- accelerarea reformelor structurale sectoriale privatizare;

şi

a procesului de

- dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil si , atractiv; - relansarea cererii interne, bazată pe creşterea investiţiilor şi a consumurilor populaţiei;

- stimularea constantă a cererii externe, respectiv a exporturilor de bunuri si , de servicii românesti; , 172

Soluţii pentru

combaterea

sărăciei

- revigorarea producţiei interne, în cadrul căreia vor fi stimulate activităţile cu aport sporit de valoare adăugată; - restructurarea exporturilor româneşti, acordând prioritate sectoarelor care realizează produse cu grad ridicat de prelucrare. de concentrarea efortului Realizarea acestor obiective este sustinută , naţional pentru creşterea performanţelor pe plan economic şi financiar. In acest cadru avem în vedere: A

- aplicarea unei politici a veniturilor care să susţină procesul de dezinflaţie, respectiv o evoluţie a salariilor strict legată de dinamica productivităţii muncii; -

îmbunătăţirea utilizării

resurselor de

muncă;

- asigurarea stabilităţii sistemului financiar bancar şi continuarea în ritm îmbunătătit , a reformei sistemului fiscal; - reducerea blocajului financiar ş i aplicarea unei politici bugetare relaxate. La elaborarea proiectului bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale s-a avut în vedere conjunctura internaţională actuală, precum şi faptul că, în prezent, condiţiile interne sunt încurajatoare prin: structura politică stabilă în raport cu cea din legislatura precedentă, ceea ce creează premisele ca reformele instituţionale, politicile macroeconomice şi ajustările structurale să fie aplicate în mod coerent si , eficient; -

- existenţa unui program de dezvoltare economică şi termen mediu, agreat de comunitatea internaţională; -

obţinerea

-

îmbunătăţirea poziţiei

socială

pe

în acest an a unor rezultate notabile în procesul de reformă si , de macrostabilizare; financiare

internaţionale

a

ţării;

173

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

disponibilitatea Uniunii Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale de a sprijini România în continuarea proceselor de reformă, pe fondul dezvoltării ş1 al progresului societăţii româneşti. Aş

dori să mă refer în continuare la evoluţiile pozitive din economia românească de la care a pornit întreaga construcţie bugetară. Ne-am bazat pe Documentul de politică şi de strategie pentru anul 2002 şi în perspectiva anilor 2003-2005, care creează premisele elaborării unui cadru bugetar multianual, orientat pe programe. De la preluarea guvernării am acordat o atenţie specială stimulării procesului de creştere economică. Astfel, după evoluţia economică din acest an, pentru anul 2002 am prevăzut un spor al produsului intern brut de 5%, s usţinut de o creştere a producţiei industriale de 5,8% şi a producţiei agricole de 4,5%. In plus, proiectăm o scădere a ratei medii anuale a inflaţiei la 26%, respectiv 22% (decembrie 2002/decembrie 2001); deficitul de cont curent al balanţei de plăţi va echivala cu 5,5% din produsul intern brut. A

Coordonatele esenţiale ale politicii fiscal-bugetare sunt: echitatea sistemului fiscal; creşterea transparenţei şi eficienţei acestuia; reducerea numărului de fonduri speciale; îmbunătăţirea, la toate nivelurile, a managementului cheltuielilor publice. A

In anul 2002, politica bugetară va respecta principale de acţiune:

următoarele

trei

direcţii

- în primul rând - fundamentarea şi dimensionarea cheltuielilor bugetare, în funcţie de veniturile certe; - în al doilea rând - restructurarea cheltuielilor bugetare în raport cu ierarhizarea şi coerenţa realistă a priorităţilor, ceea ce face posibilă trecerea de la un „buget de mijloace" la un buget orientat spre politici economice, adică la „bugetul pe programe"; 174

Soluţii pentru

în al treilea rând autorităţilor publice locale.

combaterea

sărăciei

cresterea autonomiei financiare a ,

Bugetul este construit în condiţiile unei constrângeri majore: limitarea deficitului bugetar la 3o/o din produsul intern brut, agreată şi în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Această abordare reflectă susţinerea obiectivului politicii monetare, respectiv de reducere a ratei inflatiei si de stabilitate relativă a cursului monedei ' ' nationale. , A

In anul 2002, veniturile bugetare vor scădea ca pondere în produsul intern brut de la 32,7% în anul 2001 la 31,8%, iar cheltuielile, de la 36,2% la 34,8%. Scăderea veniturilor şi cheltuielilor bugetare este rezultatul renunţării la contribuţia de 2% plătită de către agenţii economici pentru învăţământ, reducerea cu un punct procentual a contribuţiei la fondul pentru persoanele cu handicap, precum şi a relaxării moderate a grilei de impozitare a veniturilor salariale. Reducerea în termeni relativi a veniturilor bugetare se datorează, în primul rând, diminuării gradului de fiscalitate de la 30,5% la 30% din produsul intern brut, de natură să lase la dispoziţia agenţilor economici mai multe resurse financiare pentru producţie şi investitii. , A vând în vedere premisele şi constrângerile bugetare prezentate, principalele modificări în structura cheltuielilor bugetului general consolidat pentru anul 2002 sunt următoarele: - reducerea faţă de anul 2001 a cheltuielilor de personal, precum şi a cheltuielilor materiale şi servicii; -

scăderea

dobânzilor aferente datoriei publice;

Aceasta este o componentă importantă în managementul cheltuielilor bugetare şi cu potenţial ridicat în eliberarea de resurse în favoarea altor sectoare; asigurarea unui nivel substanţial al investiţiilor publice, în concordanţă cu programul economic şi social al Guvernului; -

175

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

- creşterea cheltuielilor destinate pensiilor, alocaţiilor pentru copii si , asistentei , sociale. A

In construcţia bugetară, Guvernul a ţinut seama de: evitarea unui grad ridicat de fiscalitate; finanţarea deficitului bugetar în condiţii neinflaţioniste ; îmbunătăţirea sistemului de impunere a agenţilor economici; simplificarea impozitării microîntreprinderilor. Pentru realizarea în continuare a unor ritmuri ridicate de crestere, , proiectul de buget acordă o atenţie prioritară ajustării structurale şi dezvoltării sectoarelor economiei nationale. , A

In acest cadru, în industrie punem accent pe dezvoltarea sectorului energetic şi restructurarea celui extractiv, ceea ce presupune un efort financiar deosebit de mare; fondurile destinate celor două sectoare reprezintă mai mult de jumătate din totalul resurselor alocate Ministerului Industriei şi Resurselor. Prin buget, în anul viitor, se asigură finanţarea programelor de conservare a minelor, a proiectelor de ecologizare, a protecţiei sociale în sectorul minier şi subvenţionarea sectorului extractiv. In acelaşi timp, urmărim orientarea industriei spre cerinţele şi exigenţele pieţei, prin intensificarea procesului de privatizare, stimularea modernizării agenţilor economici cu potenţial de competitivitate internă şi externă, dezvoltarea de cooperări cu firme de prestigiu şi atragerea de investitii străine. A

'

Pentru realizarea obiectivelor în domeniul agriculturii, în proiectul de buget sunt prevăzute 12.000 miliarde lei (din care circa 3.500 pentru sectorul zootehnic), în care sunt incluse subvenţiile pe produs, cu prioritate a celor de importanţă naţională. In aceste condiţii, fondurile stabilite pentru agricultură reprezintă 1,5% din produsul intern brut, comparativ cu 1,2o/o în anul 2001. A

Proiectul de buget susţi ne în mod s ubstanţial activitatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transpo1turilor şi Locuinţei, care va realiza în anul 2002 circa 12.000 de locuinţe, cu scheme de finanţare diverse şi transparente, incluzând şi locuinţele sociale; 176

Soluţii pentru

combaterea

sărăciei

totodată,

se vor construi 140 s ăli de sport în cadrul instituţiilor de învăţământ. Fondurile alocate pentru transporturi sunt destinate pentru lucrări de refacere a infrastructurii şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, siguranţei circulaţiei şi securităţii transporturilor, precum şi pentru stimularea pieţei interne de transport feroviar în sistem concurential. , "In domeniul gospodăririi

apelor şi protecţiei mediului se finanţează proiecte care asigură: amenajarea durabilă şi utilizarea raţională a resurselor de apă existente; crearea de noi surse, apărarea împotriva inundaţiilor, reconstrucţia ecologică, îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a factorilor de mediu în conformitate cu prevederile Uniunii Europene ş i Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; asigurarea securităţii nucleare a populaţiei şi mediului.

Proiectul de buget acordă importanţă susţinerii măs urilor şi acţiunilor stabilite pentru garantarea accesului cetăţeanului la informaţie , promovarea ş i s us ţinerea unei pieţe deschise ş i concurenţiale pentru servicii de comunicaţii şi informatică, care să ducă la îmbunătătirea substantială a calitătii acestor servicii si ' ' ' ' scăderea, în termeni reali, a tarifelor. De asemenea, se alocă fonduri care să asigure micşorarea decalajului tehnologic pe care România îl înregistrează în acest domeniu şi trecerea efectivă la implementarea societăţii informaţionale. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prevederile proiectului de buget au luat în considerare, în principal: majorarea capitalului social al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru " Intreprinderile Mici ş i Mijlocii; aplicarea unor programe de finanţare în scopul stimulării întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii; alocarea cotei de participare a României la Programul Comunitar Multianual din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. 177

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In domeniul ordinii publice, prin fondurile alocate, proiectul de buget contribuie la creşterea siguranţei cetăţeanului, a instituţiilor statului, apărarea avutului privat şi public, respectarea ordinii şi lini ştii publice, securitatea şi supravegherea frontierei de stat. A

In domeniul apărării naţionale prin proiectul de buget se susţine: accelerarea procesului de aderare în structurile euroatlantice şi europene, în vederea realizării treptate a interoperabilităţii Armatei Române cu structurile militare ale NATO; de asemenea, asigurarea unei capacităţi defensive credibile, bazată pe realizarea unei permanente capacităţi de reacţie, eficientă ş i adecvată, care să răspundă riscurilor existente şi potenţiale; restructurarea şi modernizarea armatei prin crearea noilor structuri, moderne sub raport organizatoric, mobile şi flexibile. Cheltuielile materiale şi serviciile, precum şi cheltuielile de capital prevăzute în domeniul turismului asigură îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe; creşterea circulaţiei turistice interne şi internaţionale, precum şi a încasărilor valutare din turism, crearea de noi locuri de muncă în turism, sprijinirea componentelor turistice de dezvoltare locală şi regională; stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi particular, prin cofinanţarea de proiecte durabile. Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, consecvent principiilor social-democrate, cuprinde obiective a căror finalitate constă în depăşirea, în timp, a dificultăţilor materiale cu care se confruntă populaţia. A

In acest cadru, proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 au următoarele priorităţi: - prevenirea şi combaterea sărăciei extreme prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii şi persoanele care se află în situaţii de maximă dificultate; - dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de potrivit nevoilor individuale; 178

asistenţă socială,

Soluţii pentru

- acordarea de familiilor tinere,

alocaţii

pentru

nou-născuţi,

combaterea

sărăciei

în vederea sprijinirii

urmărindu-se creşterea natalităţii;

- protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin indexarea pensiilor în raport cu creşterea preţurilor. Prin proiectul de buget sunt asigurate fonduri suplimentare faţă de acest an, pentru: aplicarea Legii privind venitul minim garantat, ceea ce reprezintă un efort bugetar total de 5.700 miliarde lei în anul 2002; -

- majorarea de la 1 ianuarie a alocaţiilor pentru copii la 150.000 lei si de la 1 iulie 2002 la 180.000 lei; '

- aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor, în principal, pentru pensionarii cu cele mai mici pensii; - finanţarea programelor pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copiilor şi a sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap. A

In anul 2002, încă nu este posibilă punerea în aplicare a măsurii de reducere a taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse, date fiind restricţiile bugetare prezentate anterior, dar această acţiune va fi aplicată în anii 2003 şi 2004. Pentru a nu afecta nivelul de trai prevăzut prin Programul de guvernare, pe lângă măsurile prezentate, avem în vedere, printre altele, asigurarea, ca şi în acest an, a unei alocaţii pentru rechizite, ca formă de sprijin a preg ătirii copiilor din familiile cu venituri reduse pentru începerea anului şcolar, precum şi eliminarea impozitării pensiilor mai mici de 5 milioane lei, fată , de nivelul de 2 milioane de lei, stabilit în anul 2000. A

In domeniul asistenţei medicale, proiectul de buget alocă fonduri reprezentând peste 4% din produsul intern brut. In acest mod, susţinem finanţarea programelor naţionale de sănătate destinate cu prioritate copiilor, combaterii bolilor cronice ş i transmisibile, dezvoltarea acţiunilor preventive, asigurarea medicamentelor în A

179

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

regim gratuit

şi

îmbunătăţirea stării

compensat,

de

sănătate

a

populaţiei.

Prin proiectul de buget se asigură 46.400 miliarde lei, pentru plata serviciilor medicale ş i a medicamentelor pentru spitale şi în regim compensat şi gratuit. va

lua

măsuri

pentru gestionarea corespunzătoare, eficientă şi transparentă a acestor importante fonduri de către Casele Naţionale de Asigurări de Sănătate, în scopul eliminării deficienţelor constatate până în prezent. Guvernul

concrete

A

In domeniul educaţiei, fondurile totale alocate reprezintă 4,2% din produsul intern brut. In acest sens, pentru învăţământul românesc se asigură: creşterea şanselor de reuşită pentru elevi şi studenţi de a participa la un învăţământ de calitate; informatizarea învăţământului preuniversitar; achiziţii de mijloace de transport şi constituirea unei reţele de transport şcolar; formarea forţei de muncă înalt calificate la standardele europene; consolidarea structurii de rezistenţă şi repararea clădirilor de învăţământ ce nu prezintă siguranţă în exploatare; îmbunătăţirea infrastructurii învăţământului superior, în special terminarea şi, respectiv, construirea unor noi cămine studentesti. , ' A

A

In domeniul cercetării stiintifice, s-a luat în considerare alocarea de , ' către stat a unor sume importante pe principiul parteneriatului, în vederea creşterii gradului de implicare a agenţilor economici în activitătile de cercetare-dezvoltare. Se urmăreste, totodată, ' ' finalizarea proiectelor începute în anii anteriori, în cadrul programului de profil şi dezvoltarea infrastructurilor pentru cercetare-dezvoltare în unitătile ministerului de resort. '

O importanţă specială o reprezintă finanţarea culturii naţionale. Prin buget se alocă fonduri, în principal, pentru: susţinerea, promovarea şi protejarea actului de creaţie şi a artelor interpretative; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional; protejarea identităţii culturale a minorităţilor naţionale; 180

Soluţii pentru

combaterea

sărăciei

urmărirea afirmării identităţii

etnice, culturale şi religioase a cetăţenilor români şi a românilor din afara graniţelor; promovarea culturii românesti în străinătate. '

Fondurile destinate prin buget pentru activităţile din domeniul tineretului şi sportului au ca destinaţii principale: asigurarea cadrului necesar prin care tinerii să se integreze mai uşor şi mai eficient în societate, precum şi s usţinerea prevederilor pentru anul 2002 din Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret. In domeniul sportului, se urmăreşte asigurarea funcţionalităţii sistemului naţional de educaţie fizică şi sport, reorganizarea structurilor sportive, în vederea obţinerii de noi performanţe pe plan intern şi international. , A

Bugetul de stat pe anul 2002 asigură intensificarea procesului de descentralizare a surselor de venituri si a cheltuielilor către autorităţile locale. In afara activităţilor descentralizate prin bugetul anului 2002, se are în vedere includerea în bugetele locale şi a sumelor pentru: A

-

s usţinerea

sistemului de

'

protecţie

a copilului;

- sprijinirea protecţiei persoanelor cu handicap; - plata personalului neclerical; - finantarea unor institutii , , de local;

cultură

ce vor fi transferate la nivel

asigurarea finanţării serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă şi, respectiv, a celor de evidenţă a persoanelor. -

A

In aceste condiţii, sumele descentralizate de la bugetul de stat către bugetele locale înregistrează o creştere de peste 27o/o, în timp ce veniturile proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale cresc doar cu circa 19%. Este de menţionat faptul că Guvernul a manifestat receptivitate la propunerile parlamentarilor, asigurând creşterea în 2001 cu 1,5 puncte procentuale a cotei din impozitul pe venit care rămâne suplimentar la dispoziţia consiliilor judeţene şi 181

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

locale, iar pentru anul 2002 o creştere cu încă un punct procentual. Astfel, din impozitul pe venit, rămâne la dispoziţia autorităţilor publice locale 62,5o/o. "

In anul 2002, autorităţile locale dispun deci de o sumă totală de 89.400 miliarde lei, comparativ cu 70.970 miliarde lei în 2001 şi 33.360 miliarde lei în anul 2000.

Procesul de descentralizare va continua şi intenţionăm ca, începând din anul 2003, să elaborăm un buget distinct al autorităţilor publice locale, care să cuprindă atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetare pentru fiecare judeţ şi pentru municipiul Bucureşti . "

In încheiere, aş dori să subliniez că proiectul de buget pe anul 2002 pe care Guvernul vi-l prezintă spre dezbatere şi aprobare constituie un instrument esenţial de s u sţinere a politicii economice a Executivului, orientată, în principal, spre consolidarea creşterii economice si conditiilor sociale. , îmbunătătirea ' , Realizarea acestui obiectiv necesită nu numai o guvernare hotărâtă, deschisă dialogului cu toate forţele politice şi sociale, ci şi probarea, în continuare, a profesionalismului şi capacităţii de decizie. "

Imi exprim speranţa că dezbaterile din Parlament asupra proiectelor celor două bugete pe anul 2002 - ca o continuare a analizelor şi consultărilor care au avut loc cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai sindicatelor şi patronatelor, ai autorităţilor administraţiei publice locale vor reprezenta o analiză pragmatică, profesionistă şi realistă. Vă mulţumesc

pentru atenţia acordată şi vă adresez rugămintea de a vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 ş i al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, act de maximă responsabilitate politică pentru asigurarea dezvoltării economicointerne s1 sociale a României, a stabilitătii , , consolidarea credibilitătii , externe. 182

Soluţii pentru

combaterea

sărăciei

Adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de lege într-un termen cât mai scurt va permite Guvernului să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor şi societăţilor naţionale. De asemenea, autorităţile publice locale, de la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, vor putea să organizeze, până la sfârşitul anului, dezbaterea şi aprobarea bugetelor locale, precum şi a bugetelor regiilor autonome şi societăţilor de interes local. A

In acest mod, de la 1 ianuarie 2002, toate activităţile economice şi sociale se pot desfăş ura normal, având asigurată, sperăm - pentru prima dată - nu o finanţare bugetară provizorie, ci una certă, în conformitate cu resursele interne şi externe de care dispune ţara, reflectate în cele două legi ce vor fi aprobate de Parlamentul României.

183

19. CINCI OBIECTIVE FUNDAMENTALE* entru Guvern, învestit prin votul Parlamentului României la 28 decembrie 2000, ziua de astăzi are o semnificatie deosebită. ' Este pentru prima oară în viaţa parlamentară postrevoluţionară când un guvern îşi angajează, potrivit Constituţiei, răspunderea asupra unei declaraţii de politică generală. Astfel, angajamentul pe care l-am formulat în faţa forului legislativ al ţării , de a prezenta bilanţul primului an de guvernare, este respectat.

P

Angajarea răspunderii constituie o dovadă concludentă că am reuş it să asigurăm ca în România instituţiile statului de drept să funcţioneze normal, procesul de guvernare să se desfăşoare în conformitate cu principiile democratice ş i în condiţiile unei depline transparenţe.

Doresc ca, dintr-un asemenea demers, să restabilim funcţionarea eficientă a relaţiei Executivului cu Parlamentul, să înlăturăm unele slăbiciuni ale sistemului politic şi instituţional al statului nostru de drept, să asigurăm stabilitate şi coerenţă actului legislativ. "

In plenul Camerelor reunite vă prezentăm astăzi rezultatele politicii guvernamentale. Aşa ne-am angajat, în urmă cu un an, atât în faţa Parlamentului, cât ş i în faţa celor care au determinat victoria în alegeri şi accesul la putere al Partidului Social Democrat.

* Declaraţia

de politică generală a Guvernului privind bilanţul primului an de guvernare - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 197 din 29 decembrie 2001 (în calitate de prim-ministru) 184

Cinci obiective fundamentale

Am afirmat, cu prilejul învestirii Guvernului, că împreună cu colegii mei formăm echipa care va gestiona bunul mers al societăţii româneşti la începutul mileniului al Iii-lea, după un regres economic şi social sever, înregistrat în perioada 1997-1999. A

In acest sens, prin Programul nostru de guvernare ne-am propus cinci obiective fundamentale. A

In primul rând,

să relansăm şi să modernizăm

A

economia.

reducem polarizarea socială, să combatem sărăcia şi şomajul, prin creşterea generală a standardului de viaţă şi afirmarea solidaritătii sociale.

In al doilea rând,

să

'

A

In al treilea rând, sale. A

In al patrulea rând, criminalitatea.

să

refacem autoritatea statului

să

reducem birocraţia,

să

şi

a

instituţiilor

combatem corupţia

A

In al cincilea rând, să valorificăm oportunitatea de integrare a noastre în structurile europene ş i euroatlantice.

şi

ţării

anului 2000, reafirm şi acum că viziunea social-democrată de guvernare a ţării este cea mai potrivită pentru România în acest moment.

La fel ca la

Ne-am

sfârşitul

străduit să obţinem

încredere, pe plan intern, din partea populaţiei şi să recâştigăm credibilitatea, prin acţiunile Guvernului, pe plan internaţional. Am reuşit să instituim un dialog normal, eficient, deschis şi constructiv, pe plan politic şi economic, în Europa şi în lume. lată de ce astăzi ţara noastră se bucură de cel mai larg şi mai substanţial sprijin internaţional. A

In raport cu perioadele anterioare, ea este cooperării şi al stabilităţii regionale.

apreciată

ca promotor al

Cel mai elocvent argument în susţinerea acestor afirmaţii îl constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice ş i diplomatice, realizate atât la nivelul Guvernului şi 185

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Preşedinţiei,

cât

şi

la nivelul Camerei

Deputaţilor şi

al Senatului

României. Pe de altă parte, evaluările pozitive ale organismelor internaţionale şi in stituţiilor europene, ale agenţiilor de rating, institutelor şi asociaţiilor profesionale din alte ţări, constituie tot atâtea dovezi ale progreselor politice, economice şi sociale în primul an de guvernare al P.S.D. Un

răspuns convingător

privind capacitatea Guvernului de a acţiona consecvent pentru consolidarea democraţiei , asigurarea stabilităţii interne şi accelerarea pregătirii României pentru integrarea europeană a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent în favoarea renunţării la obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen. Doresc să informez Parlamentul că Guvernul a abordat cu responsabilitate, în spiritul Constituţiei şi legilor ţării, relaţia Preşedinţie-Executiv. Astfel, şedinţele care au dezbătut probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea şi ordinea publică au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, preşedintele României. De asemenea, în numeroase cazuri am realizat consultări cu preşedintele ţării pe probleme urgente ş1 de importanţă deosebită. Bilanţul

primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul în care guvernele din anii 1997-2000 au gestionat treburile publice. A

In momentul preluării puterii de către Guvernul nostru, România era într-o stare economică şi socială gravă. Astfel, produsul intern brut scăzuse faţă de anul 1996 cu 11 ,2%, producţia industrială, cu peste 15% şi investiţiile, cu circa 10%. Rata şomajului era de 10,5%, în timp ce inflaţia din anul 2000 ajunsese la 40,7%. 186

Cinci obiective fundamentale

ale guvernării de dreapta au fost consecinţa instabilităţii politice din acea perioadă, a indiferenţei foştilor guvernanţi faţă de ţară şi de cetăţenii ei, a manierei necorespunzătoare prin care actul de decizie a fost asociat corupţiei şi clientelismului politic.

Aceste

contraperformanţe

Politica preponderent conjuncturală, caracteristică anilor de guvernare 1997-2000, a însemnat doar încercarea de rezolvare a unor dificultăţi punctuale. Grav este faptul că în acea perioadă s-a acceptat regresul economic programat, afectându-se astfel dezvoltarea economică şi socială a ţării pe termen mediu şi lung. Guvernul nostru a acţionat ca o echipă unitară, hotărâtă să accelereze procesul de reformă, în aşa fel încât societatea românească să îşi recapete încrederea în sine şi credibilitatea intematională. , Pornind de la o asemenea

situaţie,

Spiritul de echipă reprezintă una din trăsăturile principale atât la locală. nivelul Guvernului si ministerelor, cât si în administratia ' , ' Obiectivul central al programului nostru este, pentru întreaga perioadă de guvernare, ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei, bazată pe dezvoltarea durabilă a ţării şi pe reducerea decalajului care separă România de standardele medii ale Uniunii Europene. Creşterea economică realizată

în anul 2001 a asigurat condiţii favorabile pentru redemararea coerentă a reformei structurale a economiei şi a privatizării, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese. activităţii şi

a rezultatelor primului an de guvernare ne îndreptăţesc să afirmăm că angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost în cea mai mare măsură realizate. Măsurile aplicate, vizând reorientarea şi accelerarea reformei economice, au fost corecte ş1 au permis o relansare semnificativă a cresterii economice. , Evaluarea

187

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Importantă

este acum creşterea vitezei cu care vor fi făcute schimbările structurale sectoriale şi la nivel microeconomic, pentru a se realiza cât mai rapid şi mai eficient o economie de piaţă

functională. ,

Anul 2001 a fost anul recuplării României la tendinţele europene de dezvoltare si , de modernizare. Rezultatele economice din acest an sunt în general superioare nivelurilor prognozate iniţial. Creşterea economică,

pe care o estimăm la 4,9%, privită la început cu reticenţă şi apreciată de mulţi ca prea optimistă, este cu atât mai edificatoare cu cât s-a realizat într-un context international relativ , nefavorabil şi în condiţiile unor constrângeri interne, datorate involuţiei economice şi inconsistenţei procesului de reformă din ultimii patru ani. Vreau să subliniez că, în pofida încetinirii creşterii economice mondiale, România a reusit , să realizeze în anul 2001 cel mai înalt ritm de creştere economică între ţările Europei Centrale şi de Est. Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevă că economia României s-a înscris pe traiectoria dezvoltării economice durabile. Produsul intern brut a fost pe primele termeni reali, cu 5, 1% faţă de perioada precedent.

nouă

luni în

creştere,

corespunzătoare

în a anului

Realizările

din primele trei trimestre ale anului evidenţiază o schimbare structurală importantă în utilizarea produsului intern brut, în sensul creşterii semnificative a cererii interne şi, în cadrul acesteia, a ponderii acumulării şi consumului populaţiei. Formarea brută de capital fix a înregistrat o majorare cu 6o/o, rata de investitie fiind în crestere. , , 188

Cinci obiective fundamentale

Un alt argument al caracterului durabil al creşterii economice îl oferă evolutia valorică, dar mai ales structurală a comertului , ' exterior. A

In primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul trecut. Pe 2001 preliminăm un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel realizat vreodată de România, în materie de exporturi. A

Intr-adevăr, şi

importurile sunt mari, fapt generat, în primul rând, de facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de factura energetică, de relansarea investiţiilor şi modernizarea economiei, de creşterea majorităţii preţurilor pe plan mondial şi, nu în ultimul rând, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evolutia , monedei euro. Dar considerăm că respectăm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanţei comerciale şi al contului curent al balanţei de plăţi. Preliminăm pentru aceşti indicatori chiar o situaţie mai bună decât cea pusă de acord cu si Fondul Monetar International , , cu Banca Mondială. Apreciez că, după atâţia ani în care autorităţile guvernamentale nu şi-au respectat angajamentele faţă de organismele financiare internaţionale, am reuşit să dăm dovadă de seriozitate în respectarea cuvântului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate, de altfel, şi în cele 6 volume din Cartea albă a guvernării P.S.D, puse la dispoziţia dumneavoastră, a tuturor parlamentarilor. subliniez că - şi expunerea mea de astăzi va fi ceva mai lungă şi sper să nu vă plictisească - am încercat să punem volume, care elementele statistice, analizele cantitative în cele sase , au fost distribuite tuturor parlame ntarilor, astfel încât dumneavoastră să aveţi pe ansamblu o imagine corectă, bazată pe elemente statistice, care justifică în cea mai mare măsură toate elementele pe care vi le voi prezenta în continuare. Vreau

să

189

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Din perspectiva relansării economiei şi a creşterii competitivităţii acesteia, politica financiară a fost astfel orientată încât să contribuie la stimularea economisirii investiţiilor şi exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politică de stimulare a întreprinzătorilor privaţi, prin facilităţi de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale ş i la taxa pe valoarea adăugată, care, în anul 2001, au însumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii către producătorii interni, cu capital autohton şi străin, prin care s-au creat aproape 400.000 noi locuri de muncă. Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 de miliarde lei, ca efect al creşterii economice, a permis alocări suplimentare de fonduri, în termeni reali, pentru învăţământ, pentru sănătate, armată, mediu, asistenţă socială, cercetare ştiinţifică, pensii şi alocaţii de stat pentru copii. "

In anul 2001 a fost asigurată o mai bună alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activităţii din agricultură, minerit şi industria energetică, transport feroviar de călători, metrou şi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea că în unele cazuri se înregistrează importante cheltuieli neeconomicoase şi risipă, asupra cărora vom actiona mai ferm în anul 2002. , "

In acest an s-au aplicat politici monetare şi valutare, în concordanţă cu obiectivele programului economic al Guvernului. Ca efect, s-a recunoscut de către agenţiile internaţionale de rating reducerea riscului de ţară pentru România. Astfel, pentru datoria externă pe termen lung, Standard & Poor's a îmbunătăţit perspectiva de rating de la stabil la pozitiv şi apoi a scăzut gradul de risc de la B minus la B. Agenţia Moody's a reconfirmat nivelul B3, precum şi perspectiva de la neutră la stabil. Agenţia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pieţele externe de capital, în condiţii rezonabile de dobândă.

190

Cinci obiective fundamentale

A

In acest cadru, se înscrie lansarea emisiunii de euro-bonduri pe 7 ani, în valoare de 600 milioane euro, realizată în iunie 2001 la un cost mult mai scăzut decât cel al emisiunii pe 5 ani din noiembrie 2000, ea fiind considerată, de altfel, emisiunea anului.

Credibilitatea Executivului a fost confirmată şi prin recenta aprobare de către Fondul Monetar Internaţional a Acordului stand-by, din care prima tranşă a fost deja eliberată în luna noiembrie. Evoluţia

principalilor indicatori bugetari în primele 10 luni ale anului 2001 scoate în evidenţă faptul că deficitul bugetului general consolidat, de 3,5% din produsul intern brut, va fi respectat, faţă de 3,7%, de altfel, programat la începutul anului. Datele statistice pe 11 luni consemnează o rată a inflaţiei de 27 ,5%, faţă de decembrie 2000, confirmând încadrarea în ţinta anuală proiectată pentru acest indicator, respectiv în jur de 30%. A

In Programul de guvernare am prevăzut aplicarea unei cote reduse cu până la 9o/o a taxei pe valoarea adăugată pentru produsele esenţiale în consumul populaţiei, concomitent cu majorarea TV A la produsele de lux. Condiţiile macroeconomice de la sfârşitul anului 2000, ce au impus însemnate constrângeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decât cel anticipat, nu au permis încă aplicarea acestei măsuri, dar o vom realiza în anii 2003-2004. Va trebui

să obţinem

venituri suplimentare la bugetul de stat din creşterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane şi aplicării, din anul 2001, a impozitului pe veniturile globale. Pe măsura realizării acestor obiective, Guvernul are în vedere pentru anii următori o relaxare graduală a fiscalităţii. Astfel, se va continua în anul 2003 eliminarea de fonduri speciale şi se va diminua cota aferentă impozitului pe venitul global de la 40% la 28-29%. Măsurile

reformă

aplicate în domeniul microeconomic au vizat îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a mecanismelor de acces pe piaţă, prin înfiinţ.area în cadrul fiecărei camere de comerţ teritoriale de

191

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei înfiinţării şi autorizării noilor societăţi comerciale la 20 de zile, faţă de circa 90 de zile în sistemul anterior, reducerea taxelor în acest domeniu cu aproape 40%, eliminarea de pe piaţă a firmelor-fantomă. Am acţionat în acelaşi timp pentru perfecţionarea cadrului legal şi institutional destinat investitorilor. As mentiona în acest sens două ' ' ' schimbări importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor ,,,... . . ... . . romani s1 stra1n1. '

"

In primul rând, adoptarea Legii privind promovarea investiţiilor directe, cu impact sernnificati v în economie. "In acest cadru, remarc faptul că de la intrarea în vigoare a legii, respectiv din 27 iulie şi până în prezent, s-au înregistrat 58 de investiţii mari în industria chimică, farmaceutică, în transportul gazelor naturale, comunicaţii, tehnică de calcul, comerţ ş.a., cu o valoare totală de aproximativ jumătate de miliard de dolari. "

In al doilea rând , am înfiinţat la Guvern un departament care se ocupă de accesul direct al antreprenorilor străini cu investiţii substanţiale. Până în prezent, s-au realizat peste 800 de contracte. Totodată,

în anul 2001 am asigurat importante facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, ceea ce a condus la crearea a încă 20.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, ajungându-se în total la 4.600 unităţi. Pentru cele 230.000 de microîntreprinderi, care au maxim 9 salariaţi, s-a redus s ub stanţial cota de impozitare şi s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat. O altă prioritate a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea întregii concepţii de privatizare, astfel încât activitatea din acest domeniu să devină un factor dinamic al cresterii economice. Privatizarea nu . "" ,... ' . . . mai este tratata ca un scop m sine, c1 ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească atât în recapitalizare şi modernizare prin investiţii , cât şi în asigurarea unui management perfo1mant al societăţilor comerciale. "In pofida 192

Cinci obiective fundamentale

obstrucţiilor şi dificultăţilor,

Guvernul nostru a reuşit privatizarea ,,Sidex". In acelaşi timp, a finalizat şi o altă privatizare importantă, cea a B ăncii Agricole. A

Pe primele 10 luni, au fost încheiate contracte de vânzarec umpărare de acţiuni pentru 121 de societăţi comerciale, cu un capital social vândut de 9.600 de miliarde de lei, mai mare cu peste 50% faţă de anul 2000. Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societăţi comerciale, respectiv Banca Comercială Română, ,,Alro" şi „Alprom", ceea ce va permite în anul 2002 accelerarea procesului de privatizare şi realizarea în termeni generali a condiţionalităţilor Programelor PSAL 1 şi RICOP. Un alt aspect pe care doresc să îl relev în mod deosebit se referă la acţiu nile întreprinse pentru restructurarea economiei reale şi implementarea politicilor sectoriale, care vizează creşterea producţiei naţionale .

Acţiunile

de reformă în industrie au urmărit, în principal, restructurarea sectorului energetic, a producţiei de apărare, precum şi pregătirea pentru privatizarea distribuţiilor de energie electrică, gaze naturale şi a SNP „Petrom". Dintre acestea, sunt de menţion at: reorganizarea S.C. ,,Electrica" în 8 sucursale de di stribuţie ; reorganizarea „Termoelectrica" în două sucursale-grup, concomitent cu sistarea investiţiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective şi externalizarea unor centrale; reorganizarea „Transelectrica", externalizându-se activitatea de întreţinere; reorganizarea şi restructurarea societăţilor de explorare, producţie ş i depozitare a gazelor naturale, prin înfiinţarea operatorului de piaţă în domeniu şi deschiderea pieţei de gaze naturale cu 10%; restructurarea organizatorică a companiilor miniere de la Deva şi Pl oieşti; continuarea acţiunilor de închidere a minelor neviabile; începerea acţiunilor de constituire a unor parcuri industriale, în cadrul unor societăţi comerciale care aveau în profil producţia militară, în scopul introducerii lor în circuitul producţiei civile; continuarea activităţii de privatizare a sucursalelor de 193

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

distribuţie

Banat şi Dobrogea, precum şi pentru 21 de obiective de investiţii în sectorul hidroenergetic. Politica de guvernare în domeniul agriculturii s-a axat în principal pe relansarea producţiilor vegetale şi animale. Principalele măsuri aplicate de Guvern au urmărit sprijinirea producătorilor agricoli prin: acordarea unui sprijin direct de 1.000.000 de lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde de lei; reducerea preţului de cumpărare a seminţelor certificate din producţia internă cu 40-50%, reprezentând 760 de miliarde de lei; punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii şi de desecări în suprafaţă de 900.000 de hectare, de 2,5 ori mai mare faţă de cea realizată în anul 2000; alocarea a 103 miliarde de lei pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor; reducerea cu 55% din preţul de cumpărare a tractoarelor, maşinilor agricole, utilajelor ş1 instalaţiilor achiziţionate de la producătorii interni. Valoarea totală a investitiilor ce se va realiza în acest an în , domeniul agriculturii se estimează a fi de 17. 650 de miliarde de lei, reprezentând peste 15% din totalul investiţiilor ţării. Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregătirea condiţiilor pentru majorarea ponderii acestui sector în totalul producţiei agricole. Pe această linie, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului ş i sporirea gradului de acoperire din producţia internă a consumului de produse de origine animală. Am acţionat pentru repunerea în funcţiune a construcţiilor zootehnice dezafectate, care au fost părăsite, precum şi a fabricilor de nutreţuri, prin acordarea acestora în folosinţă gratuită pe o perioadă de 5 ani asociaţiilor de crescători de animale şi persoanelor fizice până la 40 de ani. "

In domeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat de intensificarea acţiunilor de modernizare a infrastructurii şi pentru crearea condiţiilor de privatizare, prin restructurări tehnice, organizatorice şi economice. Astfel, s-au înfiinţat 26 de societăţi 194

Cinci obiective fundamentale

comerciale, prin externalizarea si , rutier.

activităţilor

din domeniile feroviar

Am pus în aplicare a nouă concepţie a construcţiei de locuinţe. Aceasta s-a materializat în deschiderea a 130 de santiere, atât , pentru locuinţe destinate tineretului, cât şi pentru locuinţe p1in credit ipotecar. Dacă în anul 2000 au fost date în folosinţă 1.301 locuinţe , în anul 2001 numărul acestora a fost de 3.158, prin relansarea sectorului construcţiei de locuinţe, împreună cu alte industrii care susţin, pe orizontală, această ramură. Am acordat o atenţie deosebită tehnologiei informaţiei. Un prim

început constă în iniţierea a 20 de proiecte-pilot, ce vor fi extinse la nivel naţional în anul viitor. Au fost luate măs uri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialiştii din sectorul IT şi pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat între mediul de afaceri, mediul academic şi autorităţile locale. O importanţă aparte o reprezintă investiţia americană de 350 de milioane de dolari, din care 150 de milioane de dolari au intrat deja în România, pentru realizarea, în premieră mondială, a primei reţele digitale de telefonie mobilă în banda de 450 MHz. Ne-am preocupat intens de valorificarea potenţialului turistic al ţării, prin dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, cu efect în . . "" .. . cresterea act1v1tat11 acestui sector. , , Astfel, numai pe primele nouă luni sosirile de turişti din Uniunea Europeană au crescut cu 19%, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2000. Prin accelerarea privatizării, până la sfârşitul trimestrului I 2002 întregul sector urmează să fie privatizat. "In

acest cadru, nu pot să nu subliniez că anumite ilegalităţi din anul 1997-2000 în privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultăţi şi confuzie pentru investitorii străini. Mă refer, în primul rând, la Neptun-Olimp, Poiana Braşov, BTT, Hotel „Bucuresti" . '

195

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In întreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluţii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale ţării: justa măsură dintre nevoile sociale şi constrângerile econonnce. Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul nostru. In politica noastră, componenta socială este cu atât mai importantă cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernării de dreapta din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai şi la creşterea gradului de sărăcie a populaţiei ţării de la 19%, cât era în 1996, la 43% la sfârsitul anului 2000. , A

Măsurile

întreprinse în acest an, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate aşteptărilor populaţiei, certifică, aşa cum, de altfel, o reflectă şi sondajele de opinie, angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat în luna februarie de către toate centralele sindicale, CNSRL „Frătia", CSDR, ,,Meridian", , BNS şi Cartel Alfa, şi patronatele, reprezentative, bineînţeles, la nivel naţional, a constituit elementul determinant al stabilităţii sociale. A

A

In anul 2001 am aplicat măsuri de protecţie activă a forţei de ..... . . . ..... . . . munca, prin reorientarea ş1 creşterea ocuparu acesteia, pentru amplificarea asistenţei şi asigurărilor sociale, precum şi pentru îmbunătăţirea politicii salariale. Rezultatele obţinute constau în crearea a 397.000 de locuri de muncă, de două ori mai multe decât nivelul iniţial stabilit. Astfel, chiar în condiţiile restructurărilor efectuate în economie, rata şomajului a scăzut de la 10,5%, în decembrie 2000, la 7 ,7o/o în prezent. Subliniez că, pe fondul creşterii numărului locurilor de muncă, au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaţiei cu 6,8% în primele 9 luni ale acestui an, faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut. Această evoluţie pozitivă a fost posibilă în condiţiile creşterii cu 6% a salariului real, 196

Cinci obiective fundamentale

comparativ cu 4%, convenit prin acordul social, ceea ce scăderea gradului de sărăcie.

susţine

minim brut pe ţară, ca instrument de diminuare a polarizării sociale şi, în consecinţă, a reducerii sărăciei, a fost majorat de la 1.000.000 de lei, cât era în decembrie 2000, la 1.400.000 de lei, începând cu luna martie 2001, urmând ca la 1 martie 2002 să devină 1.750.000 de lei. In vederea sustinerii ' puterii de c umpărare a personalului din sectorul bugetar, s-a majorat nivelul minim al salariului de bază cu câte 7% în lunile martie, respectiv, iunie şi cu 6% începând cu luna septembrie. Salariul de

bază

A

Angajamentul Guvernului de a menţine valoarea reală a pensiilor a fost realizat în special prin indexarea lor trimestrială. Incepând, însă, cu anul viitor, ne vom înscrie într-un proces de creştere treptată a acestora. Prin recorelarea aplicată în acest an, pensiile mai mici s-au majorat în termeni reali. Este de remarcat faptul că efortul bugetar în sfera asigurărilor şi asistenţei sociale a crescut de la 9,75% din PIB, în anul trecut, la 10,6o/o. A

Eliminarea inechităţilor între diferite categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acţiune care va începe din ianuarie 2002. Această măsură va fi realizată în 6 etape semestriale. Creşterea puterii de cumpărare a pensiilor va fi asigurată şi prin aplicarea cu consecvenţă a indexărilor trimestriale, în raport cu rata inflaţiei. Printre măsurile de protecţie socială din anul 2001 se numără şi contractarea unui număr de 375.000 de bilete de tratament si 60.000 ' de bilete de odihnă, fiind alocate în acest sens 1.740 de miliarde de lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii şi salariaţii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribuţia pensionarilor şi a salariaţilor bugetari pentru plata biletelor de tratament şi odihnă a reprezentat în anul 2001 numai circa 14% din costul acestor bilete. 197

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

O serie de categorii sociale, cum ar fi: veteranii de război, pensionarii IOVR şi salariaţii din mediul radioactiv beneficiază gratuit de astfel de bilete. A

In vederea protejării populaţiei cu venituri foarte reduse, Guvernul României a elaborat un set de măsuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de încălzire. De aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenţă pentru familiile aflate în situaţii de extremă dificultate. Guvernul a lansat un program-pilot, în cadrul căruia s-au înfiinţat magazine alimentare de tip economat, destinate pensionarilor. Economia anuală realizată de pensionari este apreciată la circa 2.250 de miliarde de lei. A fost aprobată şi va intra în vigoare de la începutul anului Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii şi de persoane singure. Venitul minim garantat, componentă importantă a politicii noastre socialdemocrate, constituie o măsură de protecţie, care va înlocui actualele ajutoare sociale, al căror cuantum este extrem de scăzut. Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 de miliarde de lei la nivelul anului 2002 şi, în mod evident, şi o măsură de micşorare a polarizării sociale. Deşi

au fost luate măsuri împotriva economiei subterane şi a evaziunii fiscale, factori majori ai sărăcirii şi polarizării sociale, rezultatele nu sunt încă semnificative. Există încă zone, din păcate, largi ale societăţii noastre, care se confruntă cu o sărăcie extremă, cumularea de multiple privaţiuni, în care, la lipsa de venituri, se adaugă condiţii de locuit precare, şomaj cronic, dezorganizare familială şi socială. Este cauza proceselor grave de marginalizare şi de excluziune socială. 198

Cinci obiective fundamentale

În acest prim an de guvernare am acordat o atenţie specială programelor de activizare a dezvoltării economico-sociale zonale, judeţene şi comunitare. Mă refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, şi, respectiv, la creşterea numărului de programe pentru satele sărace. Aceste programe vor fi finanţate din Fondul român de dezvoltare socială, din care au fost deja aplicate în acest an proiecte pentru 232 de sate sărace, totalizând o sumă de aproximativ 350 de miliarde de lei. "In

s-au manifestat neajunsuri şi disfuncţii. Această situaţie a fost agravată şi de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate, adoptată în 1997, ceea ce a determinat înregistrarea unei datorii care la sfârş itul anului 2000 reprezenta 5.525 de miliarde de lei, de 9,8 ori mai mare, în termeni reali, decât în 1996. Pentru redresarea sistemului sanitar, în bugetul pe anii 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând 4,2o/o din produsul intern brut, comparativ cu 2,6% până la 3,8% în anii 1997-2000. sistemul

naţional

de

sănătate

Guvernul a organizat recent o amplă analiză a stării de sănătate a populaţiei şi a situaţiei sistemului de asistenţă medicală, cu participarea tuturor factorilor responsabili. S-au stabilit măsuri şi soluţii concrete, prin dezbaterea strategiilor şi programelor relansarea reformei în domeniul nationale de sănătate. Se urmăreste , , sănătăţii, îmbunătăţirea eficienţei utilizării fondurilor în acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv în regim compensat şi gratuit, restructurarea reţelei spitaliceşti, care vor avea efecte directe în cresterea calitătii actului medical. ' , Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicală a politicii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi a adopţiei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse în Raportul de ţară, aprobat de Consiliul Europei în septembrie 2000, Guvernul a elaborat o nouă strategie naţională, având ca principale obiective: majorarea sub stanţială a fondurilor alocate pentru acest domeniu; începerea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeană şi întârziate 199

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

nejustificat în anii 1998-1999; stoparea proceselor de adopţii internaţionale , generatoare de corupţie şi de mari deservicii aduse imaginii României; promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial; diminuarea masivă a numărului de copii aflaţi în instituţiile de profil; asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV-SIDA; trecerea în învăţământul normal a unui număr de peste 5.000 de copii cu handicap minor. A

In

soluţionarea

problematicii copilului aflat în dificultate, autorităţile române beneficiază de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru România, doamna Emma Nicholson, a consilierilor străini , care ne sprijină, precum şi al Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI, Marea Britanie ş.a.m.d. Important este faptul că seriozitatea măsurilor şi a acţiunilor de politică economică şi socială aplicate în ţara noastră în anul 2001 au constituit un element determinant al reconsiderării, în sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de ţară pe anul 2001, prezentat Parlamentului Uni unii Europene. A

Incă

din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conţinut ale reformei învăţământului. Pe baza evaluărilor impactului măsurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi în planurile de învăţământ ş i s-au repus în drepturi disciplinele marginalizate. Mă refer la istorie, la limba şi literatura română, la fizică. S-au operat, totodată, modificări în vederea descongestionării programelor, precum şi pentru a lega pe orizontală disciplinele înrudite. Repartizarea computerizată a celor aproximativ 200.000 de absolvenţi de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru învăţământ, dar şi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situaţii precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulţumiri ale elevilor şi părinţilor acestora, în Capitală şi în marile oraşe ale ţării. Acum, acest program are şi o recunoaş tere internaţională. El a fost singurul selecţionat, din ţările Europei Centrale ş i de Răsărit, şi a primit un important premiu european: ,,Best Practice in 200

Cinci obiective fundamentale

Government", ,,Cel mai bun rezultat, cea mai guvernare electronică".

bună practică

în

Pornind de la ideea regândirii reţelei şcolare, pentru prima dată s-au acordat 1.000 de burse studenţilor ce provin din mediul rural şi care se pregătesc să devină profesori calificaţi pentru limba şi literatura română, istorie, geografie, limbile engleză şi franceză. Vom reuşi în acest mod să avem mai puţine persoane necalificate pe posturi de învăţători şi profesori şi să asigurăm venituri mai mari celor care desfăsoară o activitate de calitate. '

Guvernul

acţionează

pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educaţia de bază, elaborând programe pentru prevenirea abandonului şcolar, acordarea celei de a doua şanse pentru tinerii şi adulţii cu instruire incompletă, susţinerea limbilor şi culturilor minoritare, accesul la educaţie al comunităţilor de romi, dezvoltarea zonelor defavorizate în plan educaţional, reinserţia persoanelor marginalizate sau excluse social.

Anul 2001 este primul an în care elevii proveniţi din familii cu probleme sociale au primit rechizite în mod gratuit, însumând 206 miliarde de lei. Un număr de 923.000 de elevi au primit rechizite, în valoare de 200 până la 300.000 de lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 de miliarde de lei pentru asigurarea gratuită a manualelor şcolare. Acestor eforturi li se adaugă peste 1.650 de miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi si studenti, taberelor de vacantă si subventionării căminelor ' ' ' ' ' studentesti. ' '

Pentru elevii performanţi s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, în termeni reali, faţă de anul precedent. Totodată, s-a înfiinţat Centrul Naţional de Excelenţă pentru elevii capabili de performanţă, care va dezvolta programe speciale de pregătire. A

In anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale guvernării noastre, respectiv descentralizarea finanţării întregului 201

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

învăţământ

preuniversitar. In acest an au fost reabilitate 184 de scoli, fată , , de numai 20 în anul 2000.

A

In acelaşi timp, ne-am preocupat de aducerea învăţământului din mediul rural la standarde normale. Astfel, au fost restructurate peste 400 de şcoli, asigurându-se elevilor acces în unităţi cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la şcoală la domiciliu, prin grija Guvernului, au fost achiziţionate 193 de microbuze, în valoare de 80 de miliarde de lei. Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea şcolilor devine realitate. In acest cadru, începând cu 2002, vom asigura circa 200 de milioane de dolari. De altfel, acţiunea aceasta se află în plină desfăşurare şi până la sfârşitul acestui an şcolile vor fi deja dotate cu 12.000 de noi calculatoare şi de imprimante, în valoare totală de peste 300 de miliarde de lei. A

A

In domeniul justiţiei s-a pornit de la necesitatea reevaluării procesului de reformă, în principal, în scopul asigurării independenţei reale a puterii judecătoreşti, identificarea soluţiilor normative corespunzătoare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piaţă şi pentru realizarea acquis-ului comunitar. Executivul a acordat, în contextul economic actual, atenţia cuvenită asigurării condiţiilor logistice şi financiare pentru justiţie. Ministerul Justitiei a luat măsurile administrative aflate în , competenţa sa, potrivit legii, pentru îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporită a acestui organism în procesul de gestiune a resurselor umane în justiţie, precum ş i din activitatea Institutului Naţional al Magistraturii. Chiar din primele zile ale guvernării au fost promovate acte normative care să le dea cetăţenilor posibilitatea de a-şi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea căii de atac, a recursului în anulare, precum şi pe aceea de a avea un 202

Cinci obiective fundamentale

control asupra

calităţii

obligativităţii motivării

actului de justiţie, prin reintroducerea tuturor hotărârilor judecătoreşti.

Modificări şi completări esenţiale

au fost aduse Codurilor penal şi de procedură penală, urmărind protecţia mai eficientă a unor valori sociale de importanţă deosebită, în special prin sancţionarea severă a furturilor care afectează conductele petroliere, de irigaţii, reţelele electrice şi cele de transport feroviar, precum şi în domeniul asig urării siguranţei cetăţeanului şi al eliminării oricăror discriminări în exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Am promovat o nouă reglementare, modernă, unitară şi funcţională, privind regimul constatării şi sancţionării contravenţiilor, înlocuind astfel dispoziţii desuete, practic inutilizabile, datând de peste 30 de ani. A

In mai puţin de un an de la semnarea, la Palermo, a Convenţiei ONU privind combaterea criminalităţii transfrontaliere, România este singurul stat dintre ţările candidate la aderarea în Uni unea Europeană care are un cadru legislativ şi instituţional dezvoltat, compatibil cu normele internaţionale în domeniul traficului de fiinţe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, au fost incriminate unele fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de către cetăţenii români în legătură cu migraţia clandestină. De asemenea, sunt desemnaţi ofiţerii şi magistraţii de legătură, care acţionează sub o coordonare unică, pe baza unui program bine definit. Răspunzând

prompt şi ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat, corespunzător măsurilor politice, ordonanţe de urgenţă menite să prevină şi să combată actele de terorism, precum şi folosirea sistemelor financiar-bancare în finantarea unor asemenea , acte. A

In domeniul ordinii publice, am acţionat cu prioritate pentru apărarea şi protejarea patrimoniului naţional, a avutului public şi privat, a vieţii şi integrităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor 203

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

fundamentale ale acestora. Astfel, s-au întreprins acţiuni pentru reconstrucţia şi modernizarea instituţională a întregului sistem de ordine publică, s-au reorganizat structurile funcţionale, asigurându-se reducerea, în medie, cu 20% a costurilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale şi comandamentelor de armă si transferarea acestora la unitătile ' ' teritoriale, în scopul creşterii capacităţii operative şi de intervenţie. Totodată,

s-a avut în vedere: perfecţionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaţiei , în acord cu cerinţele acquis-ului comunitar european; negocierea de acorduri şi convenţii în domeniul combaterii crimei organizate şi criminalităţii transfrontaliere; îmbunătăţirea procesului de cooperare poliţienească internaţională. A

reducerea criminalităţii, pe fondul intensificării acţiunilor, dar şi al prezenţei mai active a Poliţiei. De 11 luni rata criminalităţii a înregistrat o uşoară scădere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.

In

acelaşi

timp, s-a

urmărit

A crescut gradul de profesionalizare şi de implicare a poliţiştilor în combaterea marii criminalităţi, în reţinerea infractorilor constituiţi în grupuri organizate, a traficanţilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea şi prinderea operativă a criminalului internaţional grec, descoperirea autorilor în şapte cazuri de omucidere prin cruzime, comise în urmă cu trei-patru ani, identificarea autorului principal în cazurile de omor de la Timişoara ş i Deva. S-au intensificat acţiunile specifice de penetrare a grupărilor crimei organizate, pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muniţii, substanţe explozive şi radioactive. Astfel, a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din România, unde urmau să fie produse 350.000 de comprimate de Extasy în valoare de peste un milion de dolari pe piaţa drogurilor. 204

Cinci obiective fundamentale

De asemenea, trebuie subliniate măsurile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin cu 806 autori. care au fost identificate 419 infractiuni, , Putem afirma că am asigurat îmbunătăţirea proceselor de securizare a graniţelor, prin reorganizarea la standarde europene a Poliţiei de frontieră, şi creşterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea acţiunilor de supraveghere şi de control la frontierele de stat, în vederea reducerii migraţiei şi imigraţiei ilegale, a traficului ilegal de persoane şi bunuri. In acest an s-au descoperit 746 de infracţiuni de migraţie ilegală şi de trafic de carne vie. A

A

In anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative în domeniul descentralizării instituţionale , a deciziei operative, pentru asigurarea transparenţei, în scopul realizării unui serviciu public eficient, pus în slujba siguranţei cetăţeanului şi care să răspundă la un nivel corespunzător dezideratelor integrării în structurile europene. Este bine cunoscut faptul că instituţiile internaţionale, în principal Banca Mondială, au semnalat în ultimii ani inexistenţa unui program unitar şi coerent în domeniul combaterii corupţiei. De aceea, Guvernul a elaborat, cu o largă consultare a reprezentanţilor principalelor partide şi a sindicatelor, a ONG-urilor şi a mass-media, un program naţional de combatere a corupţiei. Este evident că reforma a fost prost gestionată în anii trecuţi şi nefinalizarea măsurilor pe care aceasta le-a implicat este între principalii factori generatori de corupţie. Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. In procesul de aplicare a legilor proprietăţilor, abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativă şi judiciară, au creat un adevărat haos. Acelaşi comportament începuse să capete forme alarmante şi în aplicarea A

205

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Legii nr. 10/2001 , ceea ce ne-a determinat să completăm legea, introducând măsuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau utilizează acte false or1 falsificate. Corupţia şi

lipsa de responsabilitate au condus la privatizări frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate şi care s-au transformat treptat în litigii insolubile. Mărturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizări, aflate în prezent pe rolul instanţelor de judecată. A

In anul 2001 s-a constatat că importante venituri ilicite care se constituie în fraude de mari proporţii în dauna bugetului statului şi care alimentează fenomenul de corupţie se obţin prin încălcarea prevederilor legale ce reglementează importul, producerea, procesarea şi comercializarea alcoolului, îndeosebi datorită neachitării contribuţiilor legale datorate statului. Astfel, în acest an, au fost controlate peste 340 de societăţi comerciale la care au fost constatate 88 de infracţiuni, prin care bugetul statului a fost păgubit cu peste 600 de miliarde de lei. Pe fondul creşterii volumului de comerţ exterior, mulţi agenţi economici folosesc documente străine vamale falsificate însotite de ' acte legale de transport sau subevaluează mărfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane şi proliferarea corupţiei. Spre exemplificare, numai de patru societăţi, care au importat aparatură electronică şi de uz casnic, covoare şi flori, statul a fost prejudiciat iniţial cu 65 de miliarde de lei. In ceea ce priveşte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marcă germană importul a două radiocasetofoane, sau zece radiouri, sau patru aspiratoare, sau douăzeci de ceasuri. Un televizor este declarat în vamă la valoarea de 20 de mărci. A

Sunt în continuare nerezolvate de justiţie adopţiile internaţionale, cazuri de abuzuri . . ..., .,.. ..., . ..., avut o reacţie negativa 1n strarnatate. 206

şi şi

probleme legate de de corupţie care au

Cinci obiective fundamentale

Toate acestea nu sunt fenomene apărute în anul 2001. Societatea românească le-a înregistrat de aproape un deceniu şi, din păcate, în forme din ce în ce mai acute în ultimii ani. Căile

deschise influenţelor şi ingerinţelor în sfera justiţiei , mai ales prin modificările, din 1997, ale Legii de organizare judecătorească şi prin activitatea Consiliului Naţional de Acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate, au avut serioase implicaţii în evoluţia ascendentă a fenomenului corupţiei. Asumându-ne în decembrie 2000 răspunderea guvernării, ne-am luat şi obligaţia de a lupta împotriva corupţiei, de a găsi şi aplica tehnicile de control social cele mai eficiente. După

abandonul declarat oficial în anul 2000 de către factorii politici angajaţi în combaterea corupţiei , am reconstruit instituţii , le-am consolidat pe cele existente şi am trecut la aplicarea de măsuri concrete în lupta împotriva corupţiei. Secţia specializată în combaterea corupţiei din cadrul Parchetului a început să funcţioneze efectiv din acest an, deşi a fost înfiinţată prin lege cu doi ani în urmă. A

In acest context, în anul 2001 numărul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corupţie a fost de 7.900, cu 33o/o mai mult decât în anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt doi demnitari, 38 de directori generali şi directori, 23 de funcţionari bancari, 24 de funcţionari vamali, 339 de manageri ai unor societăţi comerciale sau regii autonome. Pe primele unsprezece luni, autoritătile Ministerului Public au finalizat anchete fată , , de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt în cercetare penală 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corupţie. A

In domeniul criminalitătii , economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult decât în anul anterior, în special directori de societăţi comerciale, 2.062, funcţionari din administratie, 753, lucrători din bănci , 158, functionari vamali, 137. ' , 207

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Justiţia

a început un proces de autoevaluare şi de îndepărtare din structuri a organismelor cu risc de corupţie, precum şi de identificare şi tragere la răspundere a celor care, într-o formă sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat măsuri împotriva unor magistraţi. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere în judecată. 4 magistraţi au fost deferiţi justiţiei. S-au înaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii în vederea îndepărtării din justiţie pentru incompetenţă, precum şi 45 de avize de cercetare penală şi trimitere în judecată pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav constă în faptul că acest fenomen s-a născut din toleranţa şi duplicitatea fostei guvernări, pentru că în toate cazurile semnalate sunt în discuţie fapte săvârşite în anii 1999-2000, perioadă în care ministrul justiţiei nu a avizat cercetarea penală sau nu s-a exercitat acţiune disciplinară. Deşi

vom acţiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei şi programului naţional de combatere a corupţiei, noi nu facem din acest complex de măsuri un instrument de luptă politică, pentru că Guvernul nostru a decis să acţionăm în respectul legii, al principiilor statului de drept, al independenţei puterii judecătoreşti. Prin activităţile desfăşurate în cursul acestui an, Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei în domeniul administraţiei publice centrale şi locale, fapt recunoscut de altfel p1in Raportul de ţară al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat în luna noiembrie. Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei publice de cetăţean şi a creşterii calităţii serviciilor faţă de contribuabil, precum şi de la exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraţiei publice şi Strategia privind planul naţional de informatizare a administraţiei publice. A

In anul 2001 am acţionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, asigurând creşterea semnificativă a capacităţii manageriale a Guvernului ş1 a cooperării 208

Cinci obiective fundamentale

interministeriale, descentralizarea atribuţiilor şi competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale, includerea fostelor agenţii departamentale în structura Guvernului, în scopul îmbunătătirii coeziunii administratiei si coerentei actului de ' ' ' ' decizie. Prin aceasta, s-a asigurat reducerea cu 22% a personalului din instituţiile bugetare la nivel central, constituirea structurilor responsabile în ministere cu managementul procesului de pregătire a integrării în Uniunea Europeană şi, respectiv, a relaţiei cu Parlamentul, adoptarea unei noi Legi privind administraţia publică locală, prin care se asigură consolidarea autonomiei publice locale, administrative şi financiare, descentralizarea şi demilitarizarea serviciilor comunitare si definirea relatiilor dintre autoritătile ' ' ' centrale şi locale, aprobarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală, prin care se va reglementa, împreună cu legislaţia secundară, organizarea coerentă şi desfăşurarea normală a serviciilor pentru contribuabili la nivelul fiecărei localităţi. A

In anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autorităţilor locale în derularea unor programe cu asistenţă internaţională. De altfel, unele judeţe şi municipii au început chiar contractarea directă de credite externe, fără garanţia statului, destinate îmbunătătirii infrastructurii locale. '

A

In 11 luni, consiliile judeţene şi locale de la municipii, oraşe şi comune au realizat investiţii de peste 11.433 de miliarde de lei, din care 7 .294 de miliarde de lei din bugetele locale, 2.273 de miliarde de lei de la bugetul de stat şi 1.866 de miliarde de lei din surse externe. Investiţii

importante s-au realizat în infrastructura localităţilor: pentru alimentări cu apă, canalizări şi depozite ecologice pentru deşeuri, 2.562 de miliarde de lei, încălzire, reţele de gaze şi termoficare, 820 de miliarde de lei, drumuri judeţene şi comunale, 1.460 de miliarde de lei, obiective social-culturale, 4.215 de miliarde de lei. 209

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In anul 2002 volumul investitiilor care se vor realiza de către ' consiliile judeţene şi locale se va ridica la peste 36.700 de miliarde de lei, în creştere de 2,5 ori, în termeni reali, faţă de acest an. România protecţia

respectă

normele drepturilor pentru

internaţionale

în ceea ce

cetăţenii

aparţin minorităţilor

care

priveşte

nationale. '

A

In opinia noastră, semnarea şi ratificarea documentelor europene în problema minorităţilor, utilizarea limbii materne în administraţie, înfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor Naţionale, adoptarea Ordonanţei Guvernului privind prevenirea şi combaterea discrimi nării , adoptarea Hotărârii Guvernului privind crearea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, precum şi posibilitatea utilizării limbii materne pe toate treptele de învăţământ sunt câteva dintre acţiunile pe care România le-a întreprins în vederea instituţionalizării dialogului interetnic şi rezolvării pe cale paşnică a problemelor care pot să apară între majoritari ş1 minori tari. A

In acest an, Guvernul a adoptat Strategia naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, document concret şi realist, apreciat în toate evaluările internaţionale referitoare la România, menit să asigure emanciparea acestei etnii, printr-un efort al întregii societăţi românesti. '

Am făcut progrese semnificative, iar ţara noastră este un model de gestionare a relaţiilor interetnice.

considerată

Apreciem că actualul cadru legislativ românesc asigură respectarea drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pornind de la administraţia locală şi mergând până la educaţie, organizare civică şi politică.

La preluarea mandatului, procesul de reformă a Armatei se afla într-un deficit de credibilitate, îndeosebi sub raportul respectării propriilor angajamente. In această situaţie, Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii A

210

Cinci obiective fundamentale

manageriale, precum şi al ritmului, ţinând seama de obiectivele Summit-ului de la Praga. Astfel, în anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat România-NATO, faţă de numai 5 până la sfârsitul anului 2000. '

Comparativ cu evaluarea realizată în anul 2000, analiza activităţilor de pregătire a României pentru aderarea la NATO efectuată în acest an de către Secretariatul Aliantei a evidentiat o atitudine favorabilă ' ' şi rezultate pozitive. Pregătirea

ciclului al treilea al Programului naţional anual pentru aderarea României la NATO a fost prezentat în luna octombrie şi a fost apreciat prin seriozitatea şi coerenţa acţiunilor propuse. România a fost primul candidat care a înaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, după consultări cu membri ai Aliantei. '

A

lncă

de la începutul anului s-a acţionat pentru îmbunătăţirea actului de administrare a organismului militar, declanşându-se totodată procesul de intensificare a efortului de integrare în structurile euroatlantice.

Obiectivul strategic asumat în Programul de guvernare a fost abordat în acest an prin restructurarea forţelor, în vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forţele NATO şi capabile să contribuie la securitatea regională. A

In perioada următoare ne vom concentra atenţia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea şi operaţionalizarea forţelor, în contextul compatibilităţii cu NATO; participarea la operaţiunile conduse de NATO, inclusiv în cadrul unor structuri multinaţionale; managementul spaţiului aerian, a sistemelor de comunicaţii şi informatică, logistică şi infrastructură; reforma sistemului de învătământ militar. '

Considerăm că

directia noastră de actiune este bine definită si ne ' ' ' bucurăm de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate în Programul naţional anual de pregătire a aderării la NATO. 211

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Folosim asistenţa oferită de parteneri în sprijinul efortului nostru general de integrare în Alianţă, subliniind în mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson. Suntem conştienţi de faptul că admiterea în NATO depinde de noi, de stabilitatea politică şi socială, precum şi de progresul reformei economice. "

In vederea susţinerii procesului de pregătire pentru aderare, a fost asigurată o perspectivă bugetară pe termen mediu, clară, solidă şi sustenabilă, aprobată de către Parlamentul României.

Realizarea acestui obiectiv în anul viitor nu este foarte simplu de atins. Iată, în dimineaţa aceasta, cu ocazia unei întâlniri bilaterale, preşedintele Vaclav Havel spunea, se pare, dacă această informaţie este corectă: ,,Statele baltice Estonia, Letonia, Lituania, apoi Slovenia si Slovacia vor fi invitate la viitorul Summit NATO care ' se va desfăsura în noiembrie 2002. Nu există nici o îndoială că vor ' fi făcute aceste invitaţii." , a declarat Havel într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez Aleksander K wasniewsky. Am dorit, înainte de a mă prezenta în Parlament, să verific această chestiune, să văd dacă este vorba de un punct de vedere oficial sau este vorba de un punct de vedere personal al preşedintelui Havel. Am sunat şi am luat legătura la Cabinetul secretarului general NATO, ş i vreau să exprim public faptul că domnul Robertson a reconfirmat valabilitatea poziţiei exprimate la Bucureşti, în sensul că nu s-a luat încă o decizie în legătură cu ţările care să fie invitate şi că declaraţiile publice individuale dintr-un stat sau altul nu angajează poziţiile colective ale Alianţei, acestea fiind deci declaratii individuale. '

Am spus acest lucru pentru a arăta că această declaraţie, dacă ea există, şi care sigur că este inelegantă din partea preşedintelui Havel la acest moment, ne arată încă o dată că există o bătălie foarte dură în legătură cu anumite obiective în care, fără îndoială, solidaritatea 212

Cinci obiective fundamentale

internă

va conta în mod deosebit. De aceea am dorit să subliniez încă o dată că, aşa cum am reuşit să obţinem ceea ce ne-am propus în acest an, eliminarea vizelor pentru cetăţenii români, şi voi reveni la această chestiune, putem să realizăm anul viitor în ceea ce priveşte obiectivul integrării în Alianţa Atlantică, cu condiţia de a asigura cu adevărat stabilitate politică, creştere economică, stabilitate socială. prompt şi solidar la constituirea coaliţiei internaţionale împotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela că România îşi asumă concret responsabilităţile pe care le implică apartenenţa la grupul de state ce împărtăşesc valorile euroatlantice. România a

reacţionat

România a fost prima dintre statele candidate la aderare care a făcut o ofertă concretă de a contribui la eforturile operaţionale ale Alianţei, decizie care a fost aprobată imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturală. Guvernul şi Parlamentul au demonstrat că România înţelege să îşi asume deopotrivă cu membrii Alianţei responsabilitatea faţă de valorile în numele cărora doreste să adere la NATO. '

Aş

vrea să menţionez, pentru deplina înţelegere a lucrurilor, că progresele înregistrate în plan intern, relansarea economică, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor, rezultatele evidenţiate prin raportul de ţară, au determinat îmbunătăţirea imaginii şi credibilităţii activităţii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la întâlnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris şi Roma, amplu relatate de mass-media internă şi internaţională. Pregătirea

României pentru aderarea la Uniunea Europeană a dobândit o consistenţă sporită prin remodelarea instituţională, de coordonare şi de execuţie a acestui proces, precum şi prin realizarea unui dialog eficient cu instituţiile comunitare. 213

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Noul mod de abordare a relatiei dintre România si Uniunea ' ' Europeană a determinat în acest an un progres important în realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, aşa cum sunt ele evidenţiate în Raportul de ţară pe anul 2001 al Comisiei Europene şi în raportul prezentat Parlamentului European. în mod firesc, recomandări care, împreună cu priorităţile din parteneriatul de aderare, constituie elementele de bază ale Programului de măsuri pentru intensificarea şi accelerarea pregătirilor pentru aderare, document pe care, de altfel, dumneavoastră îl aveţi în mapele care au fost distribuite.

Rapoartele

conţin,

Aplicarea acestuia va conduce la îndeplinirea criteriilor economice de aderare şi la deschiderea tuturor capitolelor în perioada pre şedinţiei spaniole. Susţinerea României

de către Comisia Europeană şi de Parlamentul European, de state membre, exprimată atât în cele opt conferinţe de aderare care au avut loc în acest an, cât şi la consiliile europene de la Goteborg şi Laken, este neechivocă: România are şansa aderării la Uniunea Europeană, recuperând decalajele în negocieri. de retinut că situatia actuală se datorează rămânerilor în ' ' urmă în ceea ce priveşte elaborarea documentelor de poziţie până în anul 2000. Astfel, dacă celelalte ţări candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sfârşitul anului 2000, România a trebuit să realizeze acest lucru de abia la sfârsitul anului 2001 . , Astăzi, putem afirma că am recuperat acest handicap, creând astfel condiţiile pentru accelerarea procesului de negocieri. Este

însă

Pe acelaşi plan al intensificării activităţii de pregătire a aderării se înscriu acţiunile privind atragerea ş i utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, în ceea ce priveşte programul ISPA, România ocupă primul loc între ,.:tările candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. In anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finanţare pentru proiecte de infrastructură, de transport şi de mediu în valoare de 930 de milioane de euro, la care 214

Cinci obiective fundamentale

se adaugă cofinanţări de la BERD, BEI România de circa un miliard de euro.

şi comunităţile

locale din

"

In ceea ce priveşte Programul SAPARD, începând cu luna februarie au fost recuperate toate întârzierile în semnarea şi ratificarea acordurilor cu Comisia Europeană, adaptările legislaţiei române necesare pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste un miliard de euro. Programul se află în faza de finalizare a creditării naţionale şi sperăm ca acest program să fie operaţional începând cu luna martie a anului viitor.

Salutând decizia Consiliului miniştrilor de justiţie ş i de afaceri interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este conştient de obligaţiile ce ne revin, în contextul în care graniţele României vor deveni de fapt frontiere externe ale Uniunii Europene. " Ingăduiţi-mi,

de aceea,

cu toată răspunderea Uniunii Europene.

să vă

asigur

consecinţele

că

în continuare vom gestiona acestei importante decizii a

Este pentru mine o onorantă îndatorire să mulţumesc Parlamentului pentru modul responsabil în care a înţeles să acorde prioritate promovării legislaţiei noastre armonizate cu cea din Uniunea Europeană şi pentru sprijinul pe care sunt sigur că îl va acorda în continuare în acest important domeniu. Politica externă a României s-a aflat în anul 2001 în fata unei ' misiuni de cea mai mare răspundere, ce decurge din noul statut al ţării noastre în ansamblul relaţiilor internaţionale şi, în primul rând, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ca şi prin calitatea de candidat important pentru următoarea etapă a lărgirii Alianţei Nord-Atlantice. Anul 2001 a fost un an intens în plan diplomatic, în care România a deţinut preşedinţia OSCE şi preşedinţia Comitetului mixt al CEFfA. Bucureştiul s-a afirmat în repetate rânduri ca un centru de interes pentru Europa şi pentru întreaga lume, găzduind evenimente majore în viaţa internaţională: Conferinţa interministerială a OSCE, 215

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Reuniunea regională a Pactului de stabilitate pentru Sud-Estul Europei, Summit-ul CEFTA şi Summit-ul pentru mediu ş i dezvoltare durabilă, reuniuni regionale ale cooperării în domeniul economic sau în domeniul combaterii amenintărilor ' neconvenţionale , crimei organizate. Faţă

de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare, s-a acţionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderării României la structurile europene ş i euroatlantice, prin întărirea relaţiilor de parteneriat şi cooperărilor strategice cu ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO. Ţara noastră

a continuat să-şi consolideze rolul său dinamic în plan regional, pe baza unor strategii coerente şi urmărite riguros de către Guvern, pentru punerea în valoare a potenţialului de cooperare cu tările vecine si din vecinătate. '

'

"

In centrul politicii externe promovate de Guvern s-a aflat şi se află susţinerea şi apărarea intereselor directe ale cetăţeanului român, ca cetăţean al Europei unite, precum şi siguranţa, prosperitatea şi demnitatea sa. "

In plan bilateral, Guvernul a urmărit relansarea relaţiilor cu ţări de importanţă strategică pentru interesele de politică externă ale României, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu ţări membre ale Uniunii Europene şi NATO, aşezarea pe o bază nouă, credibilă şi productivă a relaţiilor bilaterale cu state faţă de care România are interese majore în plan politic şi econormc. Anul 2001 reprezintă o etapă de vârf pentru intensitatea dialogului politic dintre România şi S.U.A. Contactele la nivel înalt cu reprezentanţii administraţiei americane, discuţiile de sub stanţă avute cu preşedintele şi vicepreşedintele S.U.A., cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului şi cu reprezentanţi ai unor importante companii au confirmat şi întărit Parteneriatul strategic " . romano-american. 216

Cinci obiective fundamentale

În acest an România a marcat o dinamică nouă în relatiile cu , Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, concretizată în dialogul politic la nivel înalt cu şefii guvernelor din aceste ţări şi prin noi proiecte de cooperare economică bilaterală. Acestea au confirmat o structurare dinamică, bazată pe încredere, a relaţiilor cu Germania, substanţa politică a partene1iatului special româno-francez, parteneriatul productiv cu Italia, cooperarea strategică cu Marea Britanie. Au fost aşezate pe noi baze de încredere şi deschidere deplină relaţiile cu Spania, Olanda, Belgia şi cu ţările nordice şi s-a reuşit rezolvarea problemei datoriei României faţă de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucând relaţiile româno-suedeze în cadrul firesc de cooperare. Au fost reconfirmate excelentele relaţii cu Grecia dialogul politic la nivelul cel mai înalt.

şi

Turcia, prin

Guvernul a continuat să promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte ţări membre şi candidate la Uniunea Europeană, cu Canada, confirmând prestigiul şi identitatea României, ca viitoare membră a Uniunii Europene şi candidat credibil pentru aderarea la NATO. de România este interesată în construirea unor bune relatii , parteneriat cu Federaţia Rusă. Urmărim, totodată, relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale româno-ruse. Conduita pragmatică promovată în această relaţie confirmă poziţia conform căreia a fi pro-Vest nu înseamnă a neglija Estul. Contactele politice din acest an indică premisele relansării cooperării bilaterale, în special a cooperării economice. ln negocierile privind Tratatul politic bilateral, am înregistrat dezvoltări semnificative. Evaluarea preliminară a modului în care se desfăşoară acestea permite aprecierea că aspectele în suspensie vor putea fi rezolvate în curând. A

"

.....

.

.

Obiectivul aderării la Uniunea Europeană a fost 1ntar1t prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie 217

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

coerentă,

pe stabilirea unor relaţii consolidate cu ţările centraleuropene, de care ne leagă preocupări comune de cooperare. Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii noştri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru această relaţie şi încurajând consecvent evoluţiile democratice din această tară. ,

Cooperarea cu Bulgaria, în sensul Parteneriatului de bună vecinătate dintre ţările noastre, a constituit o temă prioritară pe agenda promovată de Guvernul României în dialogul cu noile autorităţi guvernamentale de la Sofia. A

In relaţiile cu Ungaria am continuat să demonstrăm disponibilitatea noastră de a lucra cu partenerii unguri, pentru concretizarea proiectelor economice în avantaj reciproc. In ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conţinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste graniţe. Poziţia României pe această temă a fost confirmată de reprezentanţii unor importante organisme şi instituţii europene, în primul rând de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia. A

Guvernul României a urmărit cu consecvenţă respectarea cadrului normal de dialog bilateral, bazat pe prevederile Tratatului de bază, pe normalitatea relaţiilor de bună vecinătate şi pe respectul reciproc, susţinând totodată eliminarea prevederilor discriminatorii faţă de cetăţenii români ale legii aflate în contradicţie evidentă cu normele europene. A

In relaţia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera şi spaţiul maritim şi, pe de altă parte, de lansarea Proiectului „Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa", de dorinţa comună pentru cooperare economică, pe care o vom concretiza în cursul vizitei la Bucureşti a primului-ministru ucrainean, probabil în luna ianuarie anul viitor. 218

Cinci obiective fundamentale

Pe parcursul acestui an, relaţiile cu Republica Moldova au fost marcate de evoluţiile politice de la Chişinău, abordarea de către România a relaţiilor bilaterale fiind deschisă şi pragmatică. In pofida eforturilor şi deschiderii depline a Guvernului României pentru întărirea cooperării bilaterale, răspunsurile autorităţilor de la Chisinău nu au fost întotdeauna sincrone. România a contribuit la ' admiterea Republicii Moldova în Pactul de stabilitate ş i la susţinerea intereselor acestei ţări pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeană şi de Pactul de stabilitate. A

Guvernul României a continuat să promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel înalt şi prezenţa tot mai eficientă a companiilor româneşti , dimensiunea estică a cooperării. Prin poziţia sa geostrategică, România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să îşi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spaţiile în tranziţie de dincolo de Marea Neagră, către Marea Caspică şi Asia Centrală. România a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil să îşi asume responsabilităţi de anvergură şi să ducă la îndeplinire angajamentele luate. In acest context, nu se poate omite sublinierea şansei, dar şi a răspunderii care a rezultat pentru ţara noastră din faptul fără precedent că România a deţinut în acelaş i timp atât conducerea ramurii guvernamentale, cât şi a celei parlamentare a OSCE. Prin modul în care am reuşit integrarea acestor două dimensiuni, am mărit atât relevanţa aportului politic românesc pentru OSCE, cât şi relevanţa OSCE pentru pacea, securitatea şi stabilitatea globală. A

O atenţie specială a fost acordată întăririi rolului şi contribuţiei României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate şi pe baza unei strategii de acţiune a României în plan regional. In acelaşi timp, România a avut o prezenţă activă şi iniţiative de referinţă în A

219

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

cadrul

cooperărilor

Europeană şi

regionale la Marea

Neagră, Iniţiativa

Central-

SECI.

România a fost o prezenţă activă şi recunoscută în dezbaterile privind rolul viitor şi reformele necesare unor instituţii cu vocaţie universală, în primul rând ONU. De asemenea, a fost continuată participarea în cadrul Consiliului Europei, organizaţie în care parlamentarii români se bucură de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca si la New York, Bruxelles si Geneva, România se afirmă, în , ' momentul de fată, ca un contributor la miscarea universală de , , promovare şi de asigurare a respectării drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. a continuat să promoveze proiecte de sprijinire a comunităţilor româneşti de peste hotare, pentru consolidarea identităţii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptată Strategia privind relaţiile cu românii din afara graniţelor, cu atenţie specială privind problemele românilor din vecinătatea ţării.

Politica

externă

Guvernul României a iniţiat şi s usţine , din acest an, proiectul „Casa România", dedicat întăririi relatiilor României cu ' comunităţile româneşti de peste hotare, dar şi pentru promovarea intereselor economice românesti , în străinătate. Fondul „România", constituit la initiativa Guvernului, va fi un , suport semnificativ atât pentru activităţile de promovare a intereselor economice şi comerciale de export ale mediului de afaceri din România, cât şi un sprijin consistent pentru viitoarele actiuni ale „Casei România". , A

In întreaga activitate de promovare a politicii externe a României, Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al preşedintelui Ion Iliescu şi al Parlamentului. Prin contribuţia diplomaţiei parlamentare, am reuşit să promovăm o politică externă coerentă şi eficientă dedicată pe deplin intereselor naţionale ale .. taru noastre. , ~

220

Cinci obiective fundamentale

A

In decembrie 2000 Guvernul P.S.D. s-a angajat şi cred că în bună parte a reuşit să restabilească raporturile constituţionale dintre Executiv şi Legislativ, prin repunerea Parlamentului în rolul său de reprezentant suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţ.ării. A

Impreună

cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere şi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienţei în desfăşurarea activităţii legislative. Până în acest moment au fost adoptate şi promulgate 748 de legi. Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin şi continuu, prin informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniţiativele legislative parlamentare, răspunsuri la întrebările sau interpelările deputaţilor şi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moţiuni simple, asumarea răspunderii. Cu privire la modul în care ne-am îndeplinit angajamentele asumate, am să citesc câteva evaluări recente ale Comisiei Europene din Raportul de ţară pentru România pe anul 2001 referitor la Parlament, în capitolul intitulat „Criterii politice, democraţia şi statul de drept", în care se afirmă: ,,Eficienţa puterii legislative, identificată drept o problemă deosebită în rapoaitele precedente, s-a îmbunătăţit considerabil. Inaintea alegerilor, corpul legislativ se găsea în stare de paralizie, ca urmare a slăbiciunii coaliţiei de la putere. S-au luat o serie de măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor dintre Legislativ şi Executiv. Numărul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la începutul anului. Toate agenţiile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a îmbunătăţit coeziunea administraţiei. " A

Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor ş i Senatului, a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altă parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor în comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei 221

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Deputaţilor,

al Senatului sau al şedinţelor comune a devenit forum de dezbatere politică şi de decizie finală. Pe plan legislativ, Guvernul a acţionat în două direcţii. Pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege iniţiate în legislatura 1996-2000, aflate, în momentul preluării guvernării, în procedură de legiferare în Parlament, prezentând punctul său de vedere asupra acestora, în concordanţă cu măsurile propuse prin Programul nostru de guvernare. Pe de altă parte, a iniţiat noi proiecte de acte normative, în diferite domenii de activitate, necesare punerii în practică a angajamentelor luate pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară. Astfel, de la învestitură şi până în prezent Guvernul ş i-a exercitat dreptul de iniţiativă legislativă prin transmiterea la Parlament a unui număr de 393 de proiecte de lege. în cadrul procesului de legiferare am uzat şi de instituţia delegării legislative, dar cu respectarea prevederilor constituţionale şi regulamentare. Guvernul a emis în acest an un număr important de ordonanţe de urgenţă, însă motivele principale care au determinat emiterea lor au fost întemeiate, asa cum s-a ' demonstrat în expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform art. 114 din Constituţie. Este

adevărat că

"

In perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la iniţiativele legislative parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, a răspuns la 990 de întrebări şi de interpelări adresate membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru. O însemnată parte a întrebărilor şi interpelărilor ne-a ajutat să examinăm şi să soluţionăm situaţii, stări sau aspecte din viaţa economică şi socială. Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea moţiunilor. Ne-am confruntat cu un număr record de moţiuni simple pe parcursul a două sesiuni. Numai în ultima 222

Cinci obiective fundamentale

lună

au fost depuse 4 moţiuni simple şi vă asigur că le-am tratat cu maximă seriozitate şi responsabilitate. A

Inchei acest capitol dedicat raporturilor co nstituţionale GuvemParlament cu ceea ce noi am numit „dialogul săptămânal al parlamentarilor cu Guvernul". In acest sens, am asigurat ca de două ori pe săptămână, la sediul celor două Camere, secretarii de stat pentru relaţia cu Parlamentul să fie prezenţi la întâlnirea cu senatorii sau deputaţii care doresc să se consulte sau să se documenteze în vederea soluţionării unor probleme din propria A

circumscripţie electorală.

Un lucru important pe care l-am realizat în aceste 11 luni a fost câştigarea legitimităţii proiectului nostru de transformare socială şi, implicit, a legitimităţii guvernării noastre. Suportul popular pe care l-am câştigat în această perioadă este, pe de o parte, o dovadă consistentă că suntem pe drumul cel bun, iar pe de altă parte o premisă a participării active la reconstrucţia economică şi socială, participare fără de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorţi de izbândă în condiţiile democraţiei . Dacă

la alegerile din anul 2000 coaliţia Polului social-democrat a obţinut puţin peste 35% din voturi, astăzi, după un an de guvernare, toate sondajele de opinie indică un sprijin politic între 55 şi 62%. In plus, Guvernul ş i Parlamentul, alte instituţii fundamentale ale sistemului democratic, au câştigat în acest an importante puncte de încredere. Este un lucru fără precedent, întrucât regula era, până acum, pierderea de credibilitate pentru principalele instituţii ale statului după primele luni de guvernare. A

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul că, deşi o mare parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, declară, totuşi, că este pregătită să facă, pe termen scurt, sacrificii pentru reformă, să ofere în continuare încrederea sa acţi unilor Guvernului. Este un fapt care ne responsabilizează suplimentar, dându-ne în acelaşi timp dovada 223

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

înţelepciunii şi

a realismului culturi civice participative.

cetăţenilor

României, semne ale unei

"

In analele Parlamentului României sedinta de astăzi a celor două ' , Camere va fi consemnată ca un moment special, în care, din proprie iniţiativă, Executivul îşi angajează, pentru prima dată, răspunderea politică faţă de activitatea desfăşurată în primul an de guvernare. Acest act exprimă hotărârea actualului Cabinet de a-şi continua mandatul numai cu condiţia aprobării Declaraţiei de politică generală cu care se prezintă în faţa forului legislativ şi a acordării, în continuare, de către acesta a încrederii politice. Desigur, prin angajarea răspunderii, Guvernul pune Parlamentul în faţa unei alternative: fie să menţină în funcţiune actualul Guvern, aprobându-i Declaraţia de politică generală, fie să încerce retragerea încrederii prin iniţierea unei moţiuni de cenzură. Considerăm că

un asemenea demers trebuie să se bazeze pe o fundamentare corectă a conţinutului moţiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri şi disfuncţii care pot fi imputate pe drept Executivului, şi nu pe afirmaţii generale, fără corespondent în realitate, sau pe aserţiuni vizând diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi. Tratând în mod just opţiunea pe care o au, raportat la Declaraţia noastră de politică generală, distinşii reprezentanţi ai opoziţiei au prilejul să demonstreze că acţionează în spiritul interesului naţional şi în mod constructiv faţă de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernări. "

Imi exprim încrederea în fair-play-ul politic al colegilor din opoziţia parlamentară, mulţumindu-le, totodată, pentru atenţia şi răbdarea de care au dat dovadă pe parcursul prezentării acestei Declaraţii de politică generală referitoare la bilanţul primului an de guvernare P.S.D.

224

20. ÎN ECONOMIA DE PIATĂ ,..., PROPRIETATEA PRIVATA ..., REPREZINTA REGULA* a trei luni după ce Executivul, din proprie initiativă, şi-a angajat răspunderea, potrivit Constituţiei, asupra declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare, fapt unic în viata parlamentară postrevolutionară, astăzi Cabinetul nostru face apel din nou la această prevedere constituţională a angajării răspunderii politice, de această dată cu privire la un proiect de lege.

L

Ţin să

declar în faţa dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, că Guvernul, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează astăzi răspunderea asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea

privatizării.

Am recurs la această procedură parlamentară excepţională deoarece problema pusă în discuţie, respectiv accelerarea privatizării, reclamă, în contextul actual, stabilirea de măsuri urgente pentru restructurarea şi eficientizarea economiei reale, precum ş i aplicarea acestor acţiuni în condiţii de maximă celeritate. Guvernul nostru, consecvent principiului potrivit căruia în economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula, iar proprietatea publică excepţia, a prevăzut în Programul de guvernare

*

Prezentarea proiectului de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, asupra căruia Guvernul îşi angajează răspunderea - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43 din 30 martie 2002 (în calitate de prim-ministru) 225

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

aprobat de Parlament că privatizarea constituie un obiectiv prioritar în acest domeniu, stabilindu-şi următoarele coordonate principale: - corectitudinea ş i eficienţa procesului de privatizare; - elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care să asigure modernizarea, dezvoltarea şi eficientizarea activităţii societăţilor în urma privatizării; - urgentarea privatizării societăţilor aflate în curs de lichidare, în vederea reintroducerii acestora în circuitul economic; - aplicarea unor programe complexe de privatizare, cu asistenţă financiară internaţională, pentru societăţile mari, de importanţă deosebită pentru economia naţională; - elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societăţile comerciale situate în zone cu impact social major; - inventarierea şi vânzarea, de cadrul societătilor comerciale.

urgenţă,

a activelor neutilizate în

'

Ţinând

seama de lacunele existente în legislaţia actuală atât la nivel de legi, ordonanţe ori de hotărâri guvernamentale, precum şi de unele întârzieri în derularea privatizării, Executivul a apreciat că actualul cadru legislativ trebuie perfecţionat, astfel încât să se asigure o deplină transparenţă şi coerenţă a întregului proces de privatizare, proceduri mai simple de privatizare, restructurare şi administrare a societătilor comerciale, dezvoltarea si , , consolidarea proprietăţii private, creşterea credibilităţii şi atractivităţii mediului de afaceri în fata , investitorilor români si , străini. Actul normativ pe care îl prezentăm Parlamentului are, fără nici o îndoială, o importanţă deosebită pentru demararea în ritm accelerat, în viitor, a procesului de privatizare ş i , în general, pentru dinamizarea reformei economice. "

In conceptia Guvernului P.S.D., privatizarea nu constituie un scop în sine, ci un mijloc de modernizare ş i de capitalizare a economiei 226

În economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula

reale, cu efecte pozitive asupra ocupării forţei de muncă, veniturilor bugetare şi, implicit, a îmbunătăţirii standardului de viaţă al cetătenilor. ,

Analiza modului în care au fost realizate prevederile programului de guvernare cu privire la procesul de privatizare în anul 2001 ne-a determinat să concepem noi măsuri şi acţiuni pentru accelerarea acestui proces şi să decidem promovarea unui proiect de lege în acest scop, prin utilizarea procedurii constituţionale a asumării răspunderii Guvernului. Subliniem faptul

că

demersul nostru a luat în considerare recomandările şi standardele necesare îndeplinirii condiţiilor privind asigurarea în România a unei economii de piaţă funcţionale, competitive, în scopul atingerii orizontului de timp propus pentru aderarea ţării la Uni unea Europeană. Totodată,

Guvernul a ţinut seama de opiniile formulate de instituţiile financiare internaţionale care susţin, prin finanţare externă, procesul de reformă economică din România. De asemenea, proiectul de lege prezentat de Guvern este şi rezultatul consultării noastre cu comunitatea investitorilor din România, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, precum şi cu specialiş ti si ' analisti , în domeniul economico-financiar. A

In continuare, vă prezint principalele elemente cu caracter de noutate ale proiectului Legii privind accelerarea privatizării. A

In primul rând, instituirea administrării speciale în perioada de privatizare a societăţilor comerciale la care instituţia publică abilitată deţine pachetul majoritar de acţiuni. Această procedură specifică

presupune, în principal, următoarele:

- administrarea şi gestionarea societăţilor comerciale pe timp limitat, pe b ază de mandat acordat de autoritatea competentă, care conţine criterii de performanţă concrete. Această metodă include şi măsuri excepţionale, specifice perioadei premergătoare anunţului 227

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

de ofertă pentru sporirea atractivităţii societăţii la privatizare, cum ar fi: divizări, fuziuni, vânzări de active, aplicarea unor programe de restructurare, externalizări şi transferări de activităţi sau active cu caracter social, conversia unor creanţe şi altele. A

In perioada de derulare a acestei proceduri, furnizorii serviciilor de electricitate, gaze naturale ş i apă nu au dreptul să schimbe, să refuze sau să întrerupă temporar o astfel de prestaţie, cu condiţia achitării de către societatea comercială în cauză a facturilor curente. Totodată,

de către instituţia publică implicată, creanţele deţinute de A.V.A.B. la societatea comercială respectivă se vor converti în acţiuni care vor fi transmise autorităţii competente, în vederea vânzării acestora. în termen de 30 de zile de la data

notificării

Procedura administrării speciale încetează o dată cu transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de stat. A

In al doilea rând, se prevede diversificarea metodelor de diminuare a implicării statului în economie prin introducerea, în mod explicit, alături de vânzarea de acţiuni, şi a altor tehnici de privatizare, respectiv majorarea de capital, transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social către autorităţile publice locale şi altele. Prin aplicarea unor asemenea modalităţi de privatizare răspundem intenţiilor unor investitori cu potenţial financiar substanţial, asigurând totodată creşterea atractivităţii societăţilor în cauză, prin externalizarea unor active costisitoare, neproductive. A

In al treilea rând, se introduce pentru prima dată, în mod concret, ca metodă de retragere a statului din calitatea de gestionar în economie, vânzarea la un preţ simbolic a acţiunilor deţinute de acesta la societăţi comerciale neatractive, în condiţiile asigurării selectării cumpărătorului pe baza următoarelor criterii: volumul de investiţii şi infuzia de capital asumate şi crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă. 228

În economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula

Considerăm

că

numai pe această cale se poate realiza retehnologizarea şi recapitalizarea societăţilor comerciale neatractive la privatizare, asigurându-se astfel relansarea activităţii economice a acestora. A

In al patrulea rând, se instituie unele proceduri preliminare speciale, detinute de autoritătile în vederea deblocării vânzării actiunilor , , ' competente la societăţile comerciale declarate închise de către proprietari. Vânzarea acestor acţiuni se va realiza prin orice metodă de privatizare prevăzută de lege, în cazul în care acţionarii existenţi nu îşi vor exercita dreptul de primă opţiune în maximum 30 de zile de la notificarea lor de către institutia abilitată. '

A

In al cincilea rând, se va proceda la restructurarea datoriilor restante ale societăţilor către bugetele publice. Aceste facilităţi se vor acorda, potrivit proiectului de lege, pentru obligaţiile restante la 31 decembrie 2001 către creditorii bugetari, pe baza unei grile cuprinzând un set de indicatori economico-financiari de performanţă, diferenţiaţi pe sectoare de activitate. A

Inlesnirile fiscale vor constitui, în mod transparent, un capitol distinct în dosarele de privatizare, ceea ce va asigura un tratament egal, nediscriminatoriu, pentru toţi investitorii, eliminându-se astfel practicile arbitrare, subiective, potenţiale surse de corupţie. Pe aceeaşi linie a stimulării procesului de privatizare, s-au reglementat modalităţile de atragere a capitalului privat în domeniul utilităţilor publice. Astfel, se deschide în premieră accesul investitorilor privaţi pe piaţa utilităţilor publice, prin participarea lor la majorarea capitalului social al operatorilor din acest domeniu de activitate. Instituţia publică abilitată

va

urmări

atragerea de capital privat atât pentru finalizarea investiţiilor neterminate, cât şi pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective specifice, îndeosebi din domeniul energetic. 229

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Această

capitalizare se va efectua prin realizarea unui parteneriat între sectorul public şi cel privat, autoritatea competentă urmărind obţinerea unor efecte economico-sociale pozitive, concretizate în reducerea, în termeni reali, a tarifelor la energia electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, servicii de apă şi canal, salubritate, transport local, comunicaţii, precum şi sporirea calităţii acestor prestaţii către populaţie. "

In aceeaşi ordine de idei, proiectul de lege s tabileşte judecarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect litigiile referitoare la privatizarea societăţtilor comerciale. Se prevede că acţiunile de chemare în judecată sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se vor judeca de urgenţă şi cu precădere.

Guvernul consideră că, fără a interveni de urgentă cu reglementări legislative clare şi eficiente, nu poate să-şi realizeze angajamentele asumate în domeniul privatizării societăţilor comerciale aflate încă în portofoliul statului. Apreciem că acest demers este cu atât mai necesar cu cât, în momentul de faţă, se accentuează în ritm extrem de rapid competiţia în domeniul privatizării, desfăşurată între ţările foste socialiste, în timp ce economiile statelor cu potenţial investiţio nal ridicat se află într-o fază de încetinire a cresterii lor economice. De ' aceea, se impune ca mediul de afaceri românesc să devină tot mai atractiv din punct de vedere economic şi stabil din punct de vedere legislativ. suntem convinşi că vom fi în m.ăsură să dinamizăm cu adevărat procesul de privatizare, asigurănd totodată parametrii corespunzători privind transparenţa, calitatea şi performanţa acestui proces, cu efecte benefice pentru economie şi pentru populaţie.

Prin noile

reglementări

Din cele prezentate se desprinde în mod evident concluzia că Guvernul nu a procedat la promovarea acestui proiect de lege de 230

În economia de piaţă proprietatea privată reprezintă regula

dragul

privatizării

relansări

cu orice preţ, ci numai în scopul economice durabile.

realizării

unei

Aplicarea măsurilor preconizate în lege va fi de natură să contribuie la atragerea unor noi investitori autohtoni şi străini, la asigurarea finanţării externe de la organismele internaţionale, îndeosebi a celei provenite de la Banca Mondială, în cadrul Programelor PSAL 1 şi PSAL 2, şi de la Uniunea Europeană, prin Proiectul RICOP. Am prezentat în faţa dumneavoastră principiile de bază ale proiectului Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privati zări i , faţă de care membrii Guvernului au decis, în unanimitate, să-şi angajeze răspunderea în faţa Camerei Dep utaţilor si , a Senatului. Asumându-ne această responsabilitate politică asupra proiectului de lege suntem conştienţi că ne expunem riscului formulării de către opoziţie a unei moţiuni de cenzură. Folosind această procedură legislativă, Guvernul a condiţionat rămânerea sa în fun cţie de acceptarea ca atare, de către Parlament, a acestui act normativ. Este dreptul dumneavoastră constituţional, stimaţi colegi, de a uza sau nu de acest instrument al democraţiei parlamentare. Demersul nostru exprimă, totodată, decizia actualului Cabinet de a-şi îndeplini cu responsabilitate misiunea încredinţată de electorat, precum şi prevederile Programului de guvernare adoptat de Parlament cu ocazia votului de încredere acordat la 28 decembrie 2000. A

In încheiere, vă multumesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, pentru atenţia acordată şi am credinţa că membrii tuturor grupurilor parlamentare vor susţine acest important demers legislativ al Guvernului menit să contribuie substantial la accelerarea reformei , sectoriale, la consolidarea mecanismelor economiei de piaţă, la reducerea decalajelor care ne separă de statele dezvoltate, cu consecinţe favorabile asupra condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor.

231

.....

21. PACE SI STABILITATE REGIONALA*

'

pentru posibilitatea pe care mi-aţi acordat-o ca, în această şedinţă comună a celor două Camere, să prezint, în conformitate cu prevederile constituţionale, Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

V

ă mulţumesc

Vă mulţumesc

pentru

această

posibilitate, cu atât mai mult cu cât dezbaterea de procedură de la începutul acestei şedinţe comune a arătat că, din păcate, şi acest subiect poate să intre în câmpul de dezbatere contradictoriu al partidelor reprezentate în Parlament. Vreau să multumesc în mod deosebit Partidului National ' , Liberal, care mi-a sugerat această posibilitate, de a veni în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu această temă, deşi dânşii se pare că nu au ştiut, până la urmă, pe cine doreau să invite: primul-ministru sau preşedintele ţării. ( ... ) Urmează să vă

prezint, inclusiv cu mandatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, un plan de acţiuni şi o declaraţie referitoare la acţiunile prioritare legate de integrarea României în NATO. subliniez că, din punctul meu de vedere, cel puţin, textul Constituţiei, în art. 106, este foarte clar, dincolo de unele aspecte care au fost prezentate aici şi care, în mod evident, nu pot fi susţinute , în ceea ce priveşte relaţia dintre Guvern şi Parlament, cu Vreau

să

*Prezentarea Declaraţiei cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării Rornâniei la NATO - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56 din 20 aprilie 2002 (în calitate de print-ministru) 232

Pace şi stabilitate

regională

atât mai mult cu cât, practic, Guvernul vine, de data aceasta, în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu un domeniu de activitate constituţional. De aceea, vreau să vă încredinţez că dorinţa noastră de a veni în plenul celor două Camere este determinată de ceea ce partidele politice au hotărât în urmă cu mai multe luni, atunci când am hotărât că acest obiectiv este esenţial pentru toate partidele politice, pentru societatea românească şi, indiferent de poziţiile noastre ideologice, am convenit să sprijinim acest obiectiv. De la bun început doresc să afirm că anul acesta poate însemna pentru ţara noastră încununarea eforturilor sale de a-şi consacra statutul de membru în marea familie a statelor comunităţii de valori, de civilizaţie, de securitate a Comunităţii euroatlantice. Eforturile României au atins nivelul de la care perspectivele sale de integrare euroatlantică încep să capete recunoaştere în rândul partenerilor nostri occidentali. , Şedinţa

de astăzi reprezintă un moment cu semnificaţii deosebite pentru activitatea Parlamentului şi a Guvernului, precum şi pentru întreaga populaţie a ţării în perspectiva Summit-ului de la Praga, din toamna acestui an, acolo unde se va decide poziţia de viitor a României, unde se va aprecia în ce măsură sunt asigurate în ţara noastră democraţia, economia funcţională de piaţă, absenţa conflictelor cu vecinii şi respectul faţă de minorităţi. Recentele evaluări pe care reprezentanţii ţărilor partenere din NATO şi din Uniunea Europeană le-au făcut asupra compatibilităţii ţării noastre cu acestea au indicat progresele înregistrate şi ţintele de urmărit pentru consolidarea candidaturii României. Evaluările au rolul de a ne sprijini în accelerarea realizării în ţara noastră a sistemului de valori şi de norme specifice funcţionării statelor aliate la care dorim să ne asociem. Acesta este sensul în care vă invit să înţelegem şi să urmărim, cu toată atenţia, temele discutate cu partenerii noştri. Am în vedere cu 233

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

deosebire: reforma organismului militar, în special îmbunătăţirea planificării printr-o corelare mai bună a resurselor cu obiectivele; transparenţa procesului de reformă economică, combaterea corupţiei şi a traficului de fiinţe umane; protecţia informaţiilor clasificate ş i funcţionarea serviciilor speciale; drepturile copilului şi ale minorităţilor naţionale. Deşi aparent unele dintre aceste probleme nu au legătură directă cu extinderea NATO, ele susţin compatibilitatea ţării noastre cu sistemul de norme şi de valori comune ţărilor care fac parte din alianţă. Eforturile considerabile pe care le-a făcut România în pregătirea pentru NATO nu au ca obiectiv numai satisfacerea cerinţelor de aderare la Alianţă. Noi nu facem reforma numai pentru că ne cere NATO sau Uniunea Europeană, ci mai ales pentru că ea este necesară dezvoltării unei Românii democratice, stabile şi prospere. Nu încercăm să combatem corupţia în virtutea recomandărilor, ci pentru că dorim o Românie civilizată, cu un mediu de afaceri sănătos şi capabil să stimuleze încrederea investitorilor în şansele de reusită , în România. Nu ne străduim să rezolvăm problema copiilor instituţionalizaţi doar pentru că o cere Uniunea Europeană, ci pentru că este normal ca România să aibă grijă de copiii săi ş i pentru că ne simţim datori să împiedicăm formarea unui grup social marginalizat, alcătuit din copii aflaţi în dificultate. Restructurarea armatei trebuie făcută indiferent de demersul nostru de aderare la NATO, pentru că România are nevoie de o armată modernă, profesionistă, mobilă, care să poată asigura nu doar apărarea graniţelor ţării, ci şi o prezenţă remarcabilă, atunci când este cazul, în operaţiunile de menţinere a păcii din afara teritoriului statului român. La întrebarea ce va face România dacă nu va fi invitată să adere la NATO cu ocazia Summit-ului de la Praga, răspunsul nostru este unul singur: vom continua reforma şi vom continua să ne pregătim 234

Pace şi stabilitate

regională

pentru aderare. Nu există alte soluţii pentru România, efectuăm reforma pentru că numai astfel vom putea deveni o democraţie stabilă şi vom asigura condiţii decente pentru întreaga populaţie a ... .. taru. , pentru integrarea în NATO pentru că ştim că aparţinem de drept grupului democraţiilor din Alianţă. In momentul de faţă, ne găsim într-o situaţie fără alternativă în acest domeniu; din punct de vedere geopolitic, România este situată într-o zonă expusă unor riscuri. Acesta este un argument în plus care pledează pentru includerea în procesul de reformă naţională a dimensiunii militare. Ne

pregătim

A

Regiunea balcanică este cunoscută prin problemele pe care le ridică în materie de securitate si unui climat intern ' stabilitate. Mentinerea , stabil, dominat de pace socială şi toleranţă interetnică, reprezintă un argument incontestabil al României. Intrarea noastră în Aliantă va constitui, asadar, un demers de ' ' integrare în civilizaţia bazată pe valorile euroatlantice. Noi aparţinem geografic Europei de Sud-Est, dar am construit cu succes o cultură a toleranţei specifică Occidentului. Vom avea dificila, dar totodată onorabila responsabilitate de a aduce această cultură în Europa de Sud-Est, de a genera în jurul nostru pace şi stabilitate regională.

Argumentele geostrategice nu sunt însă suficiente pentru aderarea la NATO. România trebuie să demonstreze că este un sistem democratic stabil, cu o evoluţie predictibilă şi ireversibilă. Trebuie să dovedească maturitatea şi atingerea unui grad superior de pregătire pentru a-şi putea asuma participarea la misiunile NATO. Programul Membership Action Plan (MAP), care se află acum la al treilea ciclu anual, ne-a permis să ne structurăm concret, împreună cu reprezentanţii NATO, procesul de pregătire pentru aderare. La 16 aprilie, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu România, ultima reuniune de acest 235

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

fel înaintea Summit-ului de la Praga. Rezultatele ei vor conta semnificativ în dezbaterile finale, care vor avea loc în perioada următoare în capitalele ţărilor aliate. Planul de acţiune discutat şi aprobat de Guvern şi de Consiliul Superior de Apărare a Ţării este în deplină concordanţă cu obiectivele planului anual de aderare la NATO. El prevede măsuri în vederea soluţionării aspectelor încă nerezolvate. Dorim ca prin realizarea măsurilor stabilite în termenele prevăzute în plan progresele să fie vizibile până la momentele decisive pentru evaluarea candidaturii noastre: Reuniunea ministerială a NATO de la Reykjavik, din mai, şi Summit-ul NATO de la Praga. Programul de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO cuprinde şapte capitole şi va fi monitorizat zilnic şi săptămânal cu două repere calendaristice de interes: lunile mai şi septembrie. Acţiunile stabilite sunt concretizate pe termen scurt şi mediu, fiind prevăzute clar responsabilităţile la nivelul fiecărui minister sau institutie , centrală. responsabilitatea şi hotărârea României soluţionarea problemelor până la Summit-ul de la Praga, prevăzând concret ceea ce NATO aşteaptă de la România.

Planul pentru Aş

evidenţiază

vrea, înainte de a prezenta aceste acţiuni prioritare, să subliniez faptul că nimic nu împiedică anumite sugestii suplimentare, idei valoroase privind acţiuni viitoare în legătură cu atingerea acestui obiectiv comun, să fie incluse ulterior în planul care a fost distribuit. Planul ca atare reprezintă ceea ce noi am receptat ca fiind preocupări la nivelul ţărilor membre ale Alianţei, ceea ce am considerat că este important din discuţiile pe care le-am avut la nivel diplomatic, politic sau militar, din ecourile pe care le-am găsit la unele dintre dezbateri sau reuniuni internaţionale. Dar, în mod evident, ne propunem o reuşită la Reuniunea de la Praga şi este în interesul nostru, al tuturor, ca anumite idei suplimentare care s-ar 236

Pace şi stabilitate

regională

putea adăuga acestui plan să fie acceptate, să fie incluse în această monitorizare pe care dorim să o realizăm, astfel încât să existe credibilitate asociată cu acţiunile noastre, în perspectiva Summit-ului de la Praga. De aceea, nu doresc să se creadă cumva că acest plan este un plan închis, un plan care nu suportă eventuale modificări , adăugiri , pentru că, până la urmă, el este planul nostru, un angajament unilateral în România, este deocamdată nucleul a ceea ce Guvernul si C.S.A.T.-ul au considerat că este deosebit de ' important, dar, fără îndoială, repet, dacă vor fi şi alte sugestii, ele vor putea să fie adăugate acestui plan de acţiuni. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de planul de acţiune al Guvernului, fără îndoială, vor fi planuri de acţiuni la nivelul Parlamentului, la nivelul organizaţiilor neguvernamentale, ş tiu eu, la nivelul marilor investitori din România care, poate, vor dori să susţină acest proiect major de politică externă. A

In continuare, voi prezenta plenului Parlamentului acţiunile prioritare ale Guvernului pentru pregătirea aderării ţării noastre la NATO. A

In legătură cu reforma organismului militar, de la bun început doresc să informez Parlamentul că procesul de restructurare şi de reformă a forţelor armate române se desfăşoară în continuare pe baza obiectivelor stabilite de comun acord cu NATO si a ' documentelor nationale care stabilesc directiile de actiune în , , , domeniul securităţii ş i apărării, respectiv strategia de securitate naţională, Cartea albă a Guvernului şi strategia militară. Guvernul României este convins de faptul că NATO aşteaptă ca ţările aspirante să aibă posibilitatea de a genera capabilităţi militare reale şi eficiente pentru a asigura atât nevoile de securitate natională, cât si de a avea o contributie efectivă la structura militară , ' ' a Alianţei, realizând o creştere a capacităţii NATO, în eforturile sale de a menţine pacea ş i stabilitatea în Europa de Sud-Est. 237

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In

consecinţă,

obiectivul principal al României este de a realiza o forţă militară modernă, credibilă, structurată corespunzător, bine instruită şi echipată, care poate acţiona eficient alături de forţele NATO. In acest cadru, Guvernul a garantat asigurarea unui procent de 2,38% din P.I.B. pentru bugetul apărării în fiecare an pe perioada 2002-2005. A

Participarea la iniţiativa Membership Action Plan -MAP a condus, printr-o planificare realistă, la obţinerea de rezultate deosebite în cadrul procesului de reformă. Acest proces este ireversibil şi va continua indiferent de deciziile Summit-ului de la Praga. Printre cele mai recente realizări , pot fi menţionate: reducerea forţelor care acţionează la pace şi la război, introducerea unui sistem tip occidental de management al carierei militare, îmbunătăţirea sistemului de comandă si , control, crearea unui sistem de transmisiuni compatibil cu cel NATO, asigurarea funcţionării Centrului Operaţional de Supraveghere Aeriană, implementarea sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare. A

In cadrul procesului de reformă, unul din principalele obiective vizează continuarea creşterii capacităţilor de a participa alături de forţele NATO în operaţiuni de managementul crizelor. De asemenea, au fost îmbunătăţite capacităţile de transport aerian şi naval, în vederea desfăşurării forţelor proprii în teatrul de acţiune, iar reteaua Sistemului de Transmisiuni al Armatei Române ' STAR este în curs de implementare. Au fost puse la dispoziţie facilităţi pentru sprijinul Forţelor Aliate de a tranzita România pe timpul desfăşurării misiunilor din zona Balcanilor, prin utilizarea a patru aeroporturi pentru operaţiuni de transport aerian de tip CARGO, trei aeroporturi pentru sprijinul operaţiunilor aeriene, două porturi cu servicii eficiente de asigurare logistică, portuară şi navală.

238

Pace şi stabilitate

regională

Structura actuală de forţe este stabilită prin documentul „Forţa program 2003", potrivit căruia forţele armate sunt organizate în concordantă cu misiunile asumate si riscurile de securitate cărora ' trebuie să le facă fată.

.

'

Din 1989, efectivele militare la război au fost reduse de la 850.000 la 230.000, iar cele la pace de la 319.000 la 140.000. Este în curs de implementare structura de personal de tip piramidal, prin aplicarea noului ghid al carierei militare, care asigură durate diferite ale carierei, filiere directe şi indirecte ale carierei militare, precum ş i o pregătire profesională adecvată. Obiectivul principal este încadrarea personalului potrivit principiului competenţei ş i al corelării gradului militar cu funcţia, la momentul potrivit al carierei militare. noastre viitoare, s-a acordat o atenţie deosebită instruirii subofiţerilor. In acest context, cu ajutorul infanteriei marine a SUA, a fost creat Centrul de pregătire a subofiterilor la Pitesti. , ' Pentru a

răspunde cerinţelor

A

A

In domeniul pregătirii personalului, o atenţie deosebită a fost acordată studierii limbii engleze şi pregătirii profesionale de specialitate, utilizând facilităţi de instruire din şcoli NATO şi ale ţărilor membre NATO, precum ş i din România.

Este demn de evidenţiat sprijinul SUA în crearea Centrului pentru managementul resurselor de apărare de la Braşov ş i cel al Marii Britanii pentru înfiinţarea Centrului regional de pregătire PFP din Bucuresti. , A fost încheiată analiza preliminară privind adaptarea planurilor existente la noile cerinţe de securitate şi la resursele disponibile. Acest studiu denumit „Forţa proiect" se extinde după anul 2003 pe o perioadă de planificare tip NATO de şase ani, pentru a spori capacităţile operaţionale ş i de pregătire ale Forţei. 239

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Tranziţia

de la „Forţa program 2003" la „Forţa proiect" trebuie privită ca o evoluţie organică către o structură de forţă mai suplă, mai puternică, care să poată să fie susţinută financiar şi să fie interoperabilă cu NATO. ,,Forţa proiect" va fi în mod substanţial mai redusă decât „Forţa program 2003". Pe măsură ce Forţa va fi redusă pe termen mediu la un efectiv de 90.000, 75.000 de militari si , 150.00 de civili, se vor realiza economii de resurse substantiale, ' în special prin reducerea forţelor teritoriale de rezervă şi a infrastructurii. Resursele suplimentare vor fi utilizate pentru pregătirea şi modernizarea Forţei, pentru creşterea eficienţei sale. Pe baza aprobării Parlamentului ţării, România, ca furnizor de securitate în zona Balcanilor, este angajată, printre altele, în sporirea participării la SFOR şi KFOR. Numărul total al militarilor care participă la operaţiuni în sprijinul păcii în cadrul SFOR şi KFOR a crescut la 355. La sfârsitul lunii februarie 2002 a fost , desfăşurat în Kosovo un detaşament de 115 jandarmi, sub auspiciile misiunii N atiunilor Unite în Kosovo, contribuind la revenirea ' rapidă la o stare de normalitate în regiune. Un contingent românesc compus dintr-un pluton de poliţie militară, trei ofiţeri de legătură şi un avion de transport participă la Forţa internaţională de asistenţă şi de securitate în Afghanistan. Pentru Coaliţia Internaţională Antiteroristă, în cadrul operaţiunii „Enduring Freedom", condusă de SUA, România a oferit un batalion de infanterie - 400 de oameni, o companie NBC, 76 de militari, şi personal medical - 14 militari. Cooperarea regională reprezintă, de asemenea, una din priorităţile noastre. România participă la următoarele iniţiative: Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din Sud-Estul Europei, Forţa multinaţională de pace din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni ONU, Grupul de forţe navale la Marea Neagră, Batalionul mixt româno240

Pace şi stabilitate

regională

ungar de menţinere a păcii, Batalionul multinaţional de geniu TISA, Cooperarea statelor central-europene în sprijinul păcii. A

de cooperare multinaţionale , România a iniţiat şi sprijinit un nou proiect privind lupta împotriva terorismului, a proliferării armelor de nimicire în masă şi securizarea frontierelor. In aceeaş i perspectivă favorabilă, se înscriu şi rezultatele pozitive ale recentei Reuniuni de la Bucureşti a primilor-miniştri din Grupul Vilnius, intitulată semnificativ ,,Primăvara noilor aliaţi" .

In cadrul

iniţiativelor

A

Evenimentul s-a bucurat de o foarte bună participare de nivel, fiind prezenţi în capitala României toţi premierii celor zece state candidate pentru aderare, inclusiv preşedintele Poloniei, precum şi oficiali de rang înalt din partea unor state NATO. Personalităţi de marcă ale vieţii politice internaţionale preşedintele George Bush, preşedintele Havel, premierii Tony Blaier şi Silvio Berlusconi, secretarul general al NATO, lordul Robertson - au adresat mesaje de sprijin şi de încurajare. A

Ce a adus nou Reuniunea de la Bucureşti? In primul rând, a reconfirmat valoarea principiului unei extinderi a NATO cât mai robuste, de la Marea Baltică la Marea Neagră. A

In al doilea rând, Reuniunea a accentuat importanţa dimensiunii flancului sudic al extinderii NATO, ca paite a unei lărgiri puternice şi echilibrate geografic, de natură să întărească Alianţa. A

In cel de-al treilea rând, Summit-ul de la Bucureşti a evidenţiat contribuţiile pe care noile democraţii europene le aduc şi le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO, în special în noul context internaţional de după 11 septembrie 2001. A

In al patrulea rând, Reuniunea a determinat în mod evident creşterea substanţială a vizibilităţii şi credibilităţii României, ca stat candidat la NATO, care se poate manifesta efectiv ca pilon de stabilitate în această parte a Europei. 241

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Reuniunea „Primăvara noilor aliaţi" a marcat un moment de răscruce, atât în ceea ce priveşte consolidarea proiectului unei extinderi ample la Summit-ul de la Praga, care să includă şi România, cât şi din punctul de vedere al imaginii ţării noastre în străinătate, în special în statele aliate. Acţiunilor

desfăşurate până

în prezent în cadrul reformei organismului militar le vor urma altele, planificate pentru perioada următoare şi care vizează: pregătirea forţelor pentru misiunile de apărare colectivă în creştere graduală, astfel încât la sfârşitul anului 2003 să cuprindă o brigadă mecanizată, un batalion de vânători de munte, o companie de paraşutişti, 12 avioane, o fregată, o echipă EOTSEAL şi patru nave purtătoare de artilerie; participarea la operaţiuni în sprijinul păcii, ajungându-se la o capabilitate de desfăşurare pentru a susţine peste 1.000 de militari; crearea unui corp modem al subofiţerilor, ca element de bază al forţelor armate; cresterea în continuare a numărului cunoscătorilor de limba , engleză, pentru a ocupa funcţii în structuri politico-militare şi militare ale NATO; reforma sistemului de învăţământ militar, Universitatea Natională de urmând ca în 2003 să fie înfiintată ' , Apărare; managementul spaţiului aerian, astfel încât până în anul 2004 să se asigure imaginea aeriană integrată recunoscută la ni vei regional şi conectată la sistemul NATO de supraveghere aerian; implementarea sistemului de comunicaţii şi informatică - ca obiectiv imediat toate unităţile nominalizate pentru operaţiuni în sprijinul păcii vor fi echipate integral cu s taţii radio compatibile NATO. A

In domeniul reformei economice, atasamentul ferm al României ' faţă de valorile democraţiei europene, ale pluralismului politic şi statului de drept, se asociază pentru prima dată cu rezultate încurajatoare în planul economic şi al politicii externe. Realizarea unei cresteri economice semnificative, reducerea ' riscului de ţară pentru România, precum şi îmbunătăţirea 242

Pace şi stabilitate

regională

accesului pe pieţele externe de capital sunt fapte de neconstestat. Toate acestea au contat în decizia Fondului Monetar International ' de a aproba Acordul Stand-by cu România. Personal, cred că este pentru prima dată când România poate duce la bun sfârşit rigorile şi condiţionările unei înţelegeri convenite cu principalele instituţii financiare internaţionale , semn clar al redobândirii credibilităţii noastre în plan extern. economică

de 5,3% realizată în anul 2001 confirmă unor rezultate clare în procesul de reformă, iar trendurile pozitive înregistrate şi continuarea măsurilor de reformă, în condiţii de transparanţă, constituie premise favorabile pentru realizarea obiectivelor dezvoltării prevăzute în Programul de guvernare pe perioada 2002-2004, aprobat de Parlament. Totuşi, trebuie să recunoaştem că sunt întârzieri în procesul de privatizare, cu deosebire a utilităţilor publice, climatul de afaceri nu este întru totul atractiv, inflaţia, deşi în scădere, se menţine încă la un nivel ridicat, iar blocajul financiar persistă în economie. De aceea, Guvernul este decis să intensifice adoptarea unor politici adecvate şi a unor măsuri care să asigure îmbunătăţiri semnificative în aceste domenii, acţionând pentru creşterea transparenţei procesului de reformă . econormca. Cresterea

' obţinerea

~

Studiile întreprinse inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale şi a Uni unii Europene ş i propunerile provenite din mediile de afaceri au permis realizarea unui plan de acţiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. "In acest fel, s-au identificat problemele majore cu care se confru ntă comunitatea de afaceri din România, prevăzându- se următoarele măsuri: în primul rând, măsuri legislative, asigurarea cadrului legal al îmbunătăţirii mediului de afaceri, introducerea obligativităţii „minister pentru ministere" de a consulta asociaţiile patronale în pregătirea tuturor deciziilor guvernamentale; în al doilea rând, măsuri instituţionale, înfiinţarea Agenţiei Române de Investiţii, ca unică instituţie de 243

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

informare şi promovare pentru investiţiile străine directe în România, stabilirea unui grup de lucru interministerial permanent pentru identificarea problemelor mediului de afaceri şi a soluţiilor imediate de rezolvare a acestora; în al treilea rând, măsuri de aplicare, adoptarea codului unic pentru toate societăţile comerciale, crearea unei baze complete de date cu toate asociaţiile patronale şi de afaceri, desfăşurarea unei campanii de informare publică pentru promovarea cât mai rapidă a măsurilor guvernamentale cu impact imediat în mediul de afaceri. Nivelul încă ridicat al inflatiei si necesitatea reducerii acesteia ' ' constituie un obiectiv prioritar pentru Guvernul României. In acest scop, Executivul şi Banca Naţională împreună cu partenerii sociali au elaborat un program complex privind diminuarea blocajului financiar şi reducerea inflaţiei. Măsurile cuprinse în acest program, precum şi cele prevăzute în planul de acţiune al Guvernului pentru anii 2002-2003 vizează în principal aplicarea unor politici macroeconomice care să asigure o creştere durabilă şi, pe această bază, reducerea anticipaţiilor inflaţioniste, menţinerea unei politici monetare prudente, întărirea disciplinei financiare şi reducerea blocajului financiar. Aceste măsuri urmează să fie implementate şi monitorizate atât pe parcursul anului 2002, cât ş i în anii următori, în scopul reducerii graduale a inflaţiei de la 22o/o, decembrie 2002, la 9% în 2004, decembrie la decembrie. A

Primele rezultate au apărut deja la începutul anului 2002, când ratele inflaţiei pe trimestrul I s-au situat la nivel inferior celor prognozate: 2,3% în ianuarie, 1,2% în februarie şi 0,4% în martie. Vă

voi ruga să observaţi că inflaţia pe trei luni în acest an echivalează cu inflatia din luna ianuarie din anul trecut. Este vorba ' de o evoluţie extrem de pozitivă, pe care doresc să o subliniez şi care dovedeşte valabilitatea strategiei noastre macroeconomice din ultimele luni. 244

Pace şi stabilitate

regională

A

In aceste condiţii, dat fiind faptul că nu sunt motive ca pentru perioada următoare să se aştepte creşteri semnificative de preţuri, peste cele luate în calcul, bineînţeles, nivelul inflaţiei se va situa sub nivelul prognozat, conducând chiar la posibilitatea obţinerii unei rate a inflatiei anuale mai redusă decât 22%. '

A

Inscrierea României pe un trend pozitiv al ciclului economic a permis proiectarea în anul 2002 a unui deficit bugetar de 3o/o din P.I.B., care corespunde obiectivului de sustenabilitate fiscală pe termen mediu şi planului de acţiuni pe anul 2002 şi 2003 al programului de guvernare. Obiectivul de stabilire a deficitului bugetar la 3% din P.I.B. este considerat un obiectiv realist, care va fi realizat prin îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor bugetare, bazată pe adaptarea administraţiei fiscale la standardele europene, asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, ce vor fi stabilite în funcţie de priorităţile sectoriale declarate de ordonatorii de credite şi calibrate în funcţie de venituri certe posibil de realizat. Suntem încredinţaţi de faptul că deficitul bugetar proiectat nu va necesita ajustări fiscale şi nu va ridica probleme deosebite pe fondul îmbunătăţirii poz1ţ1e1 competitive a econoffilet şi a modificărilor structurale ale cheltuielilor bugetare, concretizate în scăderea ponderii cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a reducerii ratelor de dobândă în economie şi a îmbunătăţirii managementului datoriei publice şi al trezoreriei, diminuarea ponderii cheltuielilor de personal, bazată pe supravegherea permanentă a numărului de salariaţi şi a creşterilor salariale, scăderea cheltuielilor materiale şi cu serviciile, prin instituirea unor normative riguroase de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, creşterea transferurilor orientate către sustinerea în continuare a actiunilor sociale a unor ' ' activităţi economice, precum şi pentru asigurarea cofinanţării asistenţei financiare nerambursabile primite din partea Uniunii Europene. 245

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Deficitul bugetar va fi finanţat într-o măsură echilibrată de pe piaţa externă şi, în completare, din surse interne, scopul principal fiind mentinerea unui nivel sustenabil al datoriei externe. '

"

In legătură cu combaterea corupţiei, doamnelor şi domnilor, astăzi, crima organizată, lipsa legalităţii şi acţiunile extremiste sunt boli care amenintă , stabilitatea. Sărăcia şi

lipsa unor şanse credibile pentru o viaţă decentă în multe dintre comunităţile din Balcanii de Vest şi estul Europei constituie o grea povară de pe urma anilor de tranziţie de la dictatură la democraţie, de la război la cooperare. Pentru a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei, sunt necesare reguli, respectul legii, seriozitatea angajamentelor, ştiinţa de a negocia în interesul cetăţenilor, perseverenţă pentru a ne îndeplini obiectivele. De aceea, criminalitatea organizată nu trebuie să fie tolerată sub nici o formă. De aceea, reforma administratiei ' este o prioritate. De aceea, privatizarea şi economia de piaţă transparente sunt criterii pentru accelerarea aderării. eficace trebuie susţinută de o politică internă coerentă şi curajoasă în slujba fiecărui cetăţean. De aceea, corupţia este inamicul nostru dintâi, pe care, printr-un efort naţional, trebuie să îl combatem neîntârziat. O

politică externă

Experienţa românească, la fel ca şi a celorlalte state central şi est-euro-

pene, a demonstrat că fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi supremaţia legii, influenţând în mod negativ eficienţa şi stabilitatea instituţiilor statului, precum şi trecerea la o economie de piaţă sănătoasă. "

In această perioadă de tranziţie, existenţa fenomenului corupţiei nu poate fi negată, fiind însă la fel de adevărat că nu se poate afirma că ea a căpătat o dimensiune generalizată sau instituţionalizată. A vând în vedere că fenomenul corupţiei este o disfu ncţie de sistem care afectează cadrul legislativ, sistemul instituţional ş1 relaţiile 246

Pace şi stabilitate

regională

interumane, examinarea modalităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei a urmărit cauzele generatoare, atât pentru marea corupţie, cât şi pentru mica corupţie. Luând în considerare necesitatea unei abordări unitare si , coerente a prevenirii corupţiei, Guvernul a elaborat Programul naţional pentru prevenirea corupţiei şi Planul naţional de acţiune împotriva corupţiei, pe care le-a aprobat în noiembrie 2001, după dezbateri publice şi consultări cu partidele politice, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale şi mass-media. Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor de implementare a celor două pachete de măsuri revin Comitetului naţional de prevenire a criminalităţii, înfiinţat prin hotărâre de Guvern. A

In acelaşi timp, au fost luate măsuri pentru creşterea rolului Consiliului Suprem al Magistraturii, îmbogăţirea programei analitice a Institutului Naţional al Magistraturii, construcţia unui sistem obiectiv de management al dosarelor. In acest sens, a fost adoptat Codul deontologic al magistraţilor, Statutul personalului vamal, precum şi Codul de conduită şi disciplină al personalului vamal. A

Efectuarea achiziţiilor publice prin mijloace electronice accesibile prin internet creează condiţii pentru o mai bună eficienţă şi transparenţă a procesului de achiziţii publice. Pentru combaterea unor acte de corupţie manifestate în sistemul judecătoresc, al Parchetului, Poliţiei, Administraţiei finanţelor publice şi Direcţiei generale a vămilor au fost declanşate procedurile prevăzute de lege. A

In acest cadru general, planul de acţiune prevede consolidarea capacităţii instituţionale de combatere a corupţiei , creşterea autorităţii şi responsabilităţii organelor abilitate ale statului Poliţie, Parchet, Justiţie - în aplicarea fermă a legilor ţării, în vederea prevenirii şi eliminării încălcării prevederilor legale. 247

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Totodată,

Guvernul a sprijinit înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, organism cu atribuţii exclusive pentru combaterea corupţiei .

"

In acelaşi timp , am prevăzut ca acţiuni prioritare: desfăşurarea în ritm îmbunătăţit a reformei sistemului judiciar, dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, care să prevadă accesul publicului la informaţie şi măsuri coercitive, precum şi a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel încât oficialii guvernamentali să se disocieze de activităţile de afaceri pe perioada mandatului, instituirea unor proiecte-pilot pentru alocarea aleatorie a cazurilor judiciare, punerea în discuţie publică a proiectelor codurilor de conduită ale funcţionarilor publici, implementarea unei noi legi pentru finanţarea partidelor, finalizarea procesului de revizuire a Codului penal. Am convingerea că a acţiona acum curajos şi fără compromisuri în lupta cu corupţia este o dovadă de demnitate naţională. Prin acest apel mă adresez, totodată, cetăţenilor ţării, tuturor forţelor politice, societăţii civile, mass-media, pentru a demonstra că suntem capabili şi solidari, ca naţiune, pentru a manifesta intransigenţă, pe baza legii, faţă de orice act de corupţie, indiferent de statutul persoanei în cauză.

Ne angajăm să nu acceptăm ca şansele noastre de a atinge obiectivele naţionale fundamentale să fie compromise de cei care nu vor să-şi asume obligaţiile cetăţeneşti, de cei care sfidează legea. Suntem prea aproape de obiectivele vitale ale intereselor cetăţenilor României - aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, ca să mai existe vreun loc şi pentru interesele celor corupţi. Acţiunea

Guvernului împotriva corupţiei nu este conjuncturală şi nici nu este rezultatul unei condiţionări externe. De aceea, curăţarea terenului instituţional , administrativ şi al mediului de afaceri din România de ilegalitate şi corupţie este şi va fi o prioritate absolută pentru Guvernul nostru. 248

Pace şi stabilitate

regională

Referitor la securizarea informaţiilor şi la serviciile secrete, obiectivele fundamentale în aceste domenii sunt compatibilizarea activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate cu standardele NATO, în materie, precum şi finalizarea reformei serviciilor speciale, pentru a deveni total compatibile cu cele din ţările membre NATO. Printre acţiunile deja întreprinse în acest domeniu, menţionez: lansarea cooperării între serviciile speciale din România şi serviciile din ţările partenere, exercitarea controlului democratic asupra activităţii serviciilor speciale de către comisiile parlamentare, adaptarea structurilor organizaţionale şi funcţionale la evoluţiile actuale şi predictibile ale mediului internaţional de securitate. A

In acest context, acţiunile planificate pentru perioada următoare vizează în principal întărirea încrederii opiniei publice cu privire la rolul şi activitatea serviciilor speciale, prin organizarea de seminarii, mese rotunde ş i dezbateri, cu participarea societăţii civile, menţinerea unor contacte permanente cu mass-media, pentru a crea o percepţie reală asupra activităţii serviciilor, elaborarea instrucţiunilor şi normelor interne de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi a actelor normative subsecvente Legii privind protecţia informaţiilor clasificate, elaborarea procedurilor unice în domeniul securităţii industriale, organizarea de cursuri de pregătire pentru funcţionarii de securitate şi seminarii pe problematica protecţiei informaţiilor clasificate, continuarea şi dezvoltarea consultărilor cu NATO privind schimbul electronic de informaţii clasificate şi asigurarea măsurilor necesare, continuarea adaptării obiectivelor, sarcinilor şi misiunilor serviciilor speciale, pentru a corespunde standardelor unor societăţi democratice, obţinerea unui echilibru just între principiul transparenţei în activitatea serviciilor speciale şi asigurarea securităţii informaţiilor clasificate, instituirea de proceduri de verificare pentru oficialii guvernamentali, în vederea eliminării îndoielilor referitoare la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate. 249

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Referitor la combaterea traficului de fiinţe umane, România împărtăşeşte îngrijorarea comunităţii internaţionale cu privire la migraţia ilegală şi la traficul de fiinţe umane, care iau amploare pe întregul continent. Există anumiţi factori

externi care îngreunează eforturile României de luptă împotriva traficului cu fiinţe umane. Dintre aceştia, putem enumera: instabilitatea permanentă din zona iugoslavă, accesul relativ uşor peste graniţele din fosta URSS, acordarea uşoară a vizelor pentru intrarea în spaţiul CIS, reţelele de trafic care operează pe teritoriul fostelor state sovietice şi, în sfârş it, atitudinea îngăduitoare a autorităţilor ţărilor din estul României, în raport cu retelele de trafic. '

Pe plan intern, ne confruntăm cu prezenţa unui număr semnificativ de cetăţeni ai ţărilor producătoare de migranţi. Situaţia creată de amplificarea migraţiei ilegale şi de exploatarea criminală a acesteia ne-a determinat, încă de anul trecut, să iniţiem şi să aplicăm măsuri hotărâte de combatere. In acest sens, am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind sancţionarea infractiunilor comise în afara teritoriului României de către , cetăţenii români sau apatrizi cu domiciliul în România. A

Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane a stabilit desfăsurarea a diferite actiuni care vizează: , ' informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la formele şi pericolul traficului cu fiinţe umane, îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, conceperea unei strategii de comunicare cu scopul prevenirii traficului cu fiinţe umane, reîntoarcerea, asistarea şi reintegrarea socială a victimelor traficului, protejarea victimelor traficului cu fiinţe umane ş1 cooperarea internaţională la nivel regional cu 250

Pace şi stabilitate

regională

Uniunea Europeană, cu ţările candidate, cât şi cu celelalte implicate într-un fel sau altul în combaterea acestui fenomen.

ţări

Pornind de la această bază, am identificat cauzele care duc la vulnerabilitatea victimelor, cât şi lacunele legislative şi dificultăţile întâmpinate de instituţiile ce asigură protecţia categoriilor sociale care prezintă un grad de risc ridicat de a fi victime ale traficului de persoane. a acestei probleme se bazează pe prezumţia că lupta împotriva acestui fenomen ar trebui focalizată pe combaterea cauzelor şi apoi a efectelor. A fost iniţiată o campanie de prevenire a acestor categorii ale populaţiei expuse riscului de a fi victime ale traficului de fiinte , umane. Abordarea de

către ţara noastră

Guvernul a luat

măsuri,

prin organele specializate, în scopul capturării şi anihilării reţelelor ce se ocupă cu traficul de persoane şi migraţia ilegală. Structurile de poliţie competente în culegerea de date şi informaţii şi Unitatea specială pentru combaterea crimei organizate şi antidrog au fost întărite. La nivel operaţional, activitatea este axată pe deconspirarea traficului desfăşurat sub acoperirea unor afaceri, agenţii turistice sau agenţii de modeling. In acest context, a fost stabilit un centru trilateral România - Ucraina - Moldova, pentru schimbul de informaţii cu privire la crimele transnaţionale , cu accent pe migraţia ilegală şi pe traficul cu fiinţe umane. A

Un element important în lupta împotriva traficului de fiinţe umane, inclus, de asemenea, în planul naţional de acţiune, este formarea personalului abilitat în aplicarea legii. Au fost introduse programe de pregătire specială pentru forţele de poliţie, magistraţi, procurori, avocaţi, consuli, diplomaţi, lucrători vamali, iar aceste programe se concentrează asupra procedurilor de combatere a traficului de fiinţe umane, în special al femeilor şi copiilor, cât şi asupra procedurilor de cooperare între diferite instituţii implicate. 251

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Toate aceste eforturi nu pot fi eficiente fără întărirea managementului la frontieră. In anul 2001, România a adus amendamente legis laţiei privind frontiera de stat. Noile prevederi privind regimul frontierei de stat, organizarea ş i funcţionarea Poliţiei de frontieră sunt în concordanţă cu standardele europene. Guvernul a alocat fonduri în valoare de 22 de milioane de euro pentru procurarea echipamentului Poliţiei de frontieră şi pentru crearea unui sistem computerizat de monitorizare. Un accent special se pune pe acţiunile de prevenire ce se desfăşoară de către A

administraţia publică, centrală şi locală.

Sunt continuate, de asemenea, eforturile de a menţine copiii în şcoli şi de a preveni exploatarea copiilor, care i-ar expune acţiunii traficanţilor. Incepând cu 1 martie 2001, în Programul internaţional pentru combaterea exploatării minorilor al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, se desfăşoară un program de 2 ani, cu suportul Guvernului SUA, intitulat „Acţiunea naţională pentru combaterea exploatării minorilor în România". Principalul scop al acestui program este furnizarea asistenţei tehnice şi financiare pentru prevenirea şi eliminarea progresivă a exploatării minorilor, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, întărirea capacităţii ONG-urilor şi a organizaţiilor guvernamentale pentru scăderea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea gradului de incluziune socială, în special din partea grupurilor sau a categoriilor defavorizate. A

A

Intre acţiunile prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, pentru acest capitol, s-au avut în vedere: întărirea capacităţii administrative de combatere a traficului de fiinţe umane şi a cooperării interministeriale în domeniu, completarea cadrului legislativ prin adoptarea de legi referitoare la protecţia martorului şi combaterea crimei organizate, îmbunătăţirea asistenţei pentru victimele traficului de fiinţe umane, prin înfiinţarea de centre de cazare la Bucuresti, Pitesti si în zona de vest a tării , dezvoltarea ' ' ' ' unui sistem naţional de prevenire a traficului de fiinţe umane. 252

Pace şi stabilitate

regională

A

In legătură cu drepturile copilului, asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi plasarea acestora într-o zonă de interes special constituie o prioritate naţională. Politica Guvernului în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate în România, în general, dar şi în domeniul adopţiei, în special este conţinută în Strategia guvernamentală pe perioada 2001-2004 în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate. Soluţia adopţiei, naţională

sau internaţională, serveşte interesului superior al copilului şi constituie singura măsură specială de protecţie cu un caracter permanent, capabilă să ofere copiilor mediul familial necesar unei cresteri si , , dezvoltări armonioase a personalităţii lor. Guvernul îşi propune ca obiectiv promovarea adopţiei după principiul „O familie pentru un copil" şi nu „Un copil pentru o familie", ca măsură specială de protecţie a copilului, cu un accent deosebit pe încurajarea adopţiei naţionale. Prin adopţia naţională, se va urmări menţinerea copiilor adoptaţi din instituţii de ocrotire, în mediul lingvistic şi psihosocial care le este familiar. Adopţia internaţională va fi acceptată doar ca ultimă modalitate de protecţie a copilului în familie, după epuizarea tuturor celorlalte opţiuni în plan intern. A

In

urma

numeroaselor critici formulate de comunitatea internaţională la adresa sistemului adopţiilor internaţionale din România, Guvernul a decis instituirea unui moratoriu, prin care au fost suspendate toate procedurile legate de adopţia unui copil român de către o persoană sau o familie străină. A

In cadrul planului de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, s-au prevăzut elaborarea şi aprobarea de către Guvern şi de către Parlament a unui pachet unitar şi coerent de legi în domeniul protecţiei copilului, care se referă, în principal, la regimul juridic al adopţiei, prevenirea şi declararea abandonului, organizarea, funcţionarea ş i finanţarea Autorităţii române pentru adopţie , organizarea ş i funcţionarea , precum şi finanţarea 253

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Drepturilor Copilului, drepturile şi obligaţiile copiilor aflaţi în îngrijirea statului la împlinirea vârstei de 18 ani, organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a copilului, modificarea Codului penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor, înfiinţarea şi funcţionarea Biroului avocatului copilului şi al familiei în cadrul " instituţiei Avocatului Poporului. In acelaşi timp, vor fi identificate cererile de adopţie care reprezintă situaţii excepţionale impuse de interesul superior al copilului şi va fi dezvoltată capacitatea institutională si administrativă la nivel national s1 local, în , ' ' ' implementarea legislaţiei din domeniul adopţiei. "

In legătură cu acţiunile prevăzute în domeniul protecţ1e1 drepturilor minorităţilor şi al eliminării tuturor formelor de discriminare, cadrul democratic de functionare a societătii ' ' româneşti trebuie să asigure îndepărtarea oricăror surse de discriminare si ancorarea definitivă a mentalitătilor si atitudinilor ' ' ' cetăţenilor români la spiritul occidental, lipsit de prejudecăţi ale trecutului. Din această perspectivă, dorim să punem mai bine în evidenţă spiritul deschis, tolerant al armoniei interetnice ce caracterizează poporul nostru, inclusiv în ceea ce priveşte problematica evreiască. Doresc să subliniez, încă o dată, că aceste iniţiative ale Guvernului nu sunt efectul unei situaţii conjuncturale. Ele exprimă convingerea noastră profundă că asumarea corectă a trecutului ne va da puterea să ne raportăm pozitiv la realităţile viitorului, să fim fără prejudecăţi, conştienţi de identitatea noastră naţională autentică, bazată pe respectul deplin al valorilor umane. Dar este important să ne uităm şi în urmă, să pri vim cu un spirit lucid la erorile trecutului, să învăţăm din ele şi să transmitem generaţiilor viitoare aceste lecţii, pentru ca România să fie mai puternică, aptă de a se apăra în confruntarea cu fortele dezbinării, ale intolerantei, ale ' ' agresiunilor comise la adresa sistemului de valori în care credem. 254

Pace şi stabilitate

regională

din domeniul învăţăm.ântului în limba minorităţilor, ale păstrării identităţii culturale şi ale funcţionării administraţiei locale, România a devenit deja un model european privind gestionarea relaţiilor interetnice şi interculturale; credem că functionarea unei societăti a tolerantei si armoniei interetnice ' ' , ' are un viitor sigur în România.

Prin

legislaţia şi măsurile

Principalele

acţiuni

pe care Guvernul le are în vedere sunt următoarele: punerea în aplicare a Legii privind interzicerea organizaţiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omeniei, adoptarea unei legi pentru protejarea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor funerare, demontarea monumentelor care-l evocă pe mareşalul Ion Antonescu din spaţiile publice sau din acele spaţii care au destinaţie publică şi schimbarea numelor de străzi, parcuri sau spaţii publice numite după mareşalul Antonescu, definitivarea procesului de înfiinţare a Consiliului naţional pentru combaterea discriminării, stabilirea, în temeiul Acordului încheiat între Guvernul României si , SUA, a unor obiective care necesită conservare sau restaurare si , efectuarea operaţiunilor necesare protejării acestora, elaborarea de propuneri legislative privind rezolvarea cât mai multor cazuri de restituire a proprietăţii, potrivit procedurilor legale interne, aplicarea măsurilor pentru implementarea strategiei naţionale de îmbunătătire a situatiei romilor. '

'

Prin asemenea actiuni concrete, identitatea noastră, ca membri ai ' NATO, se va contura şi ne va consacra definitiv locul pe care-l merităm alături de statele avansate ale lumii. A

In procesul de aderare a României la NATO, Parlamentul, ca putere legiuitoare, joacă un rol deosebit în crearea cadrului normativ pentru armonizarea acestuia cu normele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat legi importante, cum sunt Legea privind 255

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

protecţia

informaţiilor

clasificate, Legea pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, Legea privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. De asemenea, se află în procedură parlamentară unele proiecte de legi care au menirea să completeze cadrul legislativ la care m-am referit şi pe care vă rog să le analizaţi în vederea adoptării lor în această sesiune. Mă refer în special la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; proiectul Legii privind Statutul poliţistului. Declaraţia

pe care am prezentat-o în faţa dumneavoastră este o expresie concretă a luptei comune pentru apărarea interesului naţional. Prin ea, Guvernul doreşte să vă asigure că va promova o politică realistă, pragmatică, adoptată în spiritul deplinei cunoaşteri a necesităţilor naţionale, dar şi a transformărilor manifestate pe plan international. '

Trebuie să fim convinşi cu toţii că idealul integrării euroatlantice nu este o invenţie a politicienilor sau a analiştilor, ci este dorinţa întregii naţiuni române. In acelaşi timp, împlinirea acestui ideal trebuie să fie rezultatul mobilizării întregii societăţi româneşti. Să rămânem la fel de uniţi în convingeri, în acţiuni, astfel ca Summit-ul de la Praga să marcheze pentru România parcurgerea unui drum şi începutul altuia, mai bun şi mai plin de speranţe. A

A

In final, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea ca, în urma dezbaterilor din această şedinţă, să adoptaţi un mesaj către parlamentele celor 19 state membre ale NATO, pentru a sprijini efortul României de integrare în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. ( ...) 256

Pace şi stabilitate

regională

Daţi-mi

voie să vă spun cât de bine mă simt din nou aici, în Parlament, reintrând în atmosfera fierbinte a dezbaterilor parlamentare. Uitasem că da-ul, afirmaţia, se poate face în aşa de multe feluri. Pentru că, în esenţă, dacă eu am înţeles corect, toţi cei care au luat cuvântul au sprijinit acţiunea pro NATO. A

In esenţă, punctul de vedere putea să fie exprimat destul de simplu: sprijinim în continuare acţiunile pro NATO. Iar în ceea ce priveşte programul de acţiuni , mai avem următoarele propuneri: revizuirea Constituţiei cu punctul referitor la, să spunem, prevederile referitoare la integrarea euroatlantică şi cea europeană şi aşa mai departe. Şi , aşa cum m-am angajat din partea Guvernului, dorim să includem idei valoroase în programul de acţiuni. Pe de altă parte, s timaţi colegi, daţi-mi voie să vă reamintesc câteva momente la care am participat împreună , reprezentanţii partidelor politice. Poate dumneavoastră aţi uitat aceste momente, dar eu mă simt dator să vi le reamintesc. Am semnat împreună o declaraţie pentru aderarea României la NATO în urmă cu un an de zile. Multe dintre elementele pe care le-am discutat sunt fixate în acea declaraţie. Este adevărat că la Partidul Democrat, pe vremea aceea, preşedinte era domnul Petre Roman. Poate o dată cu schimbările care au avut loc la P.D. s-au schimbat şi opţiunile sau orientările. Vreau să vă reamintesc că au avut loc dezbateri în cadrul Forumului de la Snagov, în 31 martie, la care am discutat aceleaşi subiecte, împreună cu societatea civilă, cu diverse organizaţii; au fost reprezentate partidele politice, dar ş i numeroase organizaţii neguvernamentale. Atunci a fost adoptată o declaraţie-apel a participanţilor la Forum. Noi, la nivelul Guvernului, nu am făcut decât să operaţionalizăm aceste elemente de decizie politică şi să punem în pagină un program pe care să-l putem urmări într-un mod coerent. Să nu rămână doar angajamente globale. Şi, de aceea, am făcut acest 257

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

calendar pe care vi l-am prezentat şi , vă repet, dacă există idei importante, sugestii importante, le vom lua în considerare. Sigur, am apreciat felul în care P.N.L.-ul a dorit să ridice o minge la fileu P.R.M.-ului pentru a-i permite să se exprime într-o manieră neechivocă pro NATO. Probabil, a fost o înţelegere pe care eu n-am cunoscut-o, dar, în orice caz, efectul a fost extrem de clar. A

In ceea ce priveşte declaraţia distinsului reprezentant al P.D.-ului, centrat tot mai mult în ultima vreme pe probleme de corupţie, am avut senzaţia că, la ultimele alegeri, preşedinte al P.D.-ului a fost ales domnul Corneliu Coposu, Dumnezeu să-l ierte! P.D.-ul, în ultima vreme, începe să ne dea lecţii despre corupţie, dar eu cred că va trebui să explice mai bine anumite lucruri care au rămas totuşi destul de neclare. Este vorba de felul în care, spre exemplu, locuitorii Constanţei au rămas fără o flotă de 300 de vapoare şi au primit în schimb o fabrică de îngheţată. Eu cred că este important însă şi felul în care P.D.-ul a asigurat trecerea de la mormanul de fiare vechi, la vânzarea fierului vechi într-un mod eficient, ca să nu se piardă nimic. Eu vreau să vă rog, stimaţi colegi de la P.D., vedeţi-vă de treburile dumneavoastră interne, aveţi destule, discutăm împreună, cum să eliminăm gradual corupţia din România, ştim că asta e o problemă. Dar eu vă rog să nu vă erijaţi dumneavoastră în arbitrii şi avocaţii acestui proces de curatrre 1n societatea romaneasca. , ....

•

,...

•

,...

\,I

Cred că este important ca toţi să lăsăm demagogia de-o parte, avem fiecare în curtea noastră destule probleme. Haideţi să ni le rezolvăm cu înţelepciune! Dar nu cu această formă de demagogie şi de populism. Gândiţi-vă ce ministere aţi condus dumneavoastră în perioada în care eraţi la guvernare. Incepeţi să vă uitaţi puţin în urmă, să vă clarificaţi unele probleme şi discutăm după aceea, dacă vreţi , şi despre corupţie, instituţionalizată sau nu. A

258

Pace şi stabilitate

regională

Eu vă rog foarte mult să fim de acord că aceasta este una dintre temele pe care trebuie să le tratăm cu seriozitate, dar haideţi să înţelegem că, dacă vom face vânătoare de vrăjitoare, dacă ne vom urmări cu toţii creând aceste imagini, vor veni şi alţii care vor fi bucuroşi să creeze în societatea românească impresia unei societăţi incapabile de autocontrol şi poate că au alte tipuri de interese, mai profunde şi mai mari decât cele pe care noi le putem bănui în aceste mici jocuri politicianiste. Cred că va fi important să vedem pentru fiecare zonă în parte cum putem să eliminăm cauzele profunde ale fenomenului respectiv. Şi am convenit că este important să realizăm privatizarea într-un mod transparent, pe cât este posibil. De asemenea, achiziţiile publice le realizăm cât mai transparent prin mecanismele electronice. Dorim, de asemenea, ca statutul proprietăţii să fie consolidat. Pentru că, în felul acesta, tentaţiile de corupţie vor fi mai mici. Reforma administraţiei este importantă. Am pus în pagină o mulţime de măsuri. Distinsul reprezentant al Partidului Democrat care, probabil, nu a avut timp să citească acest material, fund preocupat să scrie speech-ul la ordin politic, a trecut rapid peste aceste elemente. Stimaţi

colegi, astea sunt măs urile. Bune, rele... dumneavoastră alte sugestii mai bune!

Aduceţi

nu introducem în derizoriu această temă. Vreau să înţelegem cu toţii că există niş te obiective importante pentru noi toţi , dincolo de lupta politică de gherilă sau nu, pe care o dăm în mod obisnuit.

Vreau

să

'

De aceea, vreau să salut încă o dată suportul dumneavoastră total pentru acţiunile pro NATO. Dacă există diferenţe de abordare, putem să le tratăm în măsura în care există măsuri , iniţiative , sugestii care să ne ajute şi mai mult în ceea ce ne-am propus. Pentru că nu vreau să ne bănuiţi de lipsă de inteligenţă, chiar dacă ne 259

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

bănuiţi

de alte lucruri. Suntem interesaţi ca lucrurile să meargă cât mai bine. Dorim ca, prin măsurile pe care le vom lua, să mărim credibilitatea Guvernului. credibilitate cu sprijinul societăţii, să ne prezentăm cât mai bine într-o competiţie care va fi foarte dură şi unde anumite lucruri vor depinde de noi în plan intern, altele vor depinde de o anumită conjunctură internaţională. Dar dorim,

mărind această

Cred totuşi că trebuie să dovedim că am ieşit din perioada de pubertate politică şi că suntem capabili acum de o atitudine matură. De aceea, vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru dezbaterile care au avut loc, pentru mesajul central care a reieşit din dezbaterile de astăzi şi vreau să vă asigur că intenţia noastră, venind în faţa Parlamentului, pornind cu bună-credinţă de la ceea ce a fost o sesizare a unor reprezentanţi de la P.N.L., a fost de a prezenta, de a informa Parlamentul în legătură cu ceea ce facem, agenda pe care Guvernul trebuie s-o urmărească pe diferite planuri. De aceea, cred că era firesc să facem acest lucru si ne-am mobilizat, ' am încercat să punem în pagină cât mai bine aceste obiective, iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte calendarul, sigur că nu noi decidem unele dintre întâlnirile care pot fi realizate. "

In Statele Unite, ministrul Mircea Geoană avea programată o întâlnire cu consilierul pentru securitate naţională, Condoleezza Rice. La acel moment, noi am dorit, pentru că era un moment pe care nu puteam noi să-l planificăm în funcţie de alte evenimente, să prezentăm un proiect de acţiuni clare, care să ne poziţioneze cât mai bine în această competiţie şi în acest dialog. A fost un lucru rău? A fost o intentie rea? • Ministrul de externe a avut o scrisoare, care a fost semnată de către preşedintele Ion Iliescu şi de către mine, pentru preşedintele George Bush, în care erau cuprinse unele dintre aceste acţiuni. Putem adăuga şi altele. Ne împiedică cineva să mai adăugăm alte lucruri 260

Pace şi stabilitate

regională

în care le considerăm importante? Pentru că, până la urmă, noi nu discutăm doar despre NATO, ci discutăm despre ceea ce credem că este prioritar în procesul de transformare, de modificare, de modernizare a societăţii româneşti.

în

măsura

Şi,

de aceea, aş vrea să continuăm să fim parteneri în acest efort, lăsând pentru mai târziu eventuale dezbateri de campanie electorală.

261

22. RESPECTAREA CRITERIULUI

PERFORMANTEI ECONOMICO-SOCIALE*

'

P

ermiteţi-mi

ca, în numele Guvernului, să prezint în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor ş i Senatului proiectul Legii bugetului de stat şi, respectiv, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, elaborate în conformitate cu prevederile articolului 137 din Constituţia României. De la bun început, doresc să subliniez că este al doilea an în care Executivul, respectând prevederile constituţionale şi ale Legii finanţelor publice, supune dezbaterii şi aprobării Parlamentului ţării cele două bugete la termenul prevăzut de lege. Iată încă

o dovadă a modului responsabil în care Guvernul nostru tratează problemele finanţelor ţării. Cred că, prin acest efort, susţinem prin fapte reintrarea în normalitate a activităţii economico-financiare. "

prin votul pe care vi-l solicităm dumneavoastră, stimaţi deputaţi şi senatori, autorităţile publice centrale şi locale vor avea la dispoziţie, încă de la 1 ianuarie 2003, resursele financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială a României, precum ş1 a judeţelor , municipiilor, oraşelor ş1 comunelor tării. , In aceste

condiţii,

* Prezentarea proiectului Legii bugetului de

stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 155 din 16 noiembrie 2002 (în calitate de prim-ministru) 262

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2003 a pornit de la două obiective esentiale: , Primul, asigurarea finanţării transparente şi stabile a dezvoltării economice durabile a ţării şi, pe această bază, susţinerea unui amplu program social iniţiat de Partidul Social Democrat. Sprijinim, astfel, cetăţenii în mod direct, dar diferenţiat în funcţie de starea lor materială, în scopul îmbunătăţirii pe ansamblu a conditiilor de viată. '

'

Al doilea obiectiv este reprezentat de asigurarea respectării angajamentelor asumate de România faţă de NATO şi faţă de Uniunea Europeană, precum şi faţă de instituţiile financiare internaţionale , pe fondul îndeplinirii Programului de guvernare asumat în decembrie 2000, la învestirea actualului Executiv de către Parlamentul tării. , Suntem convinşi că proiectul Legii bugetului de stat şi al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor demonstrează cetăţenilor şi clasei politice preocuparea permanentă a Guvernului de a cheltui banul public cu o deosebită chibzuinţă şi în condiţii de eficientă. , Trăsătura

cea mai

importantă

a gestiunii fondurilor bugetare la care ne angajăm este respectarea cu stricteţe a criteriului performanţei economico-sociale, pe care îl realizăm prin extinderea substanţială a finanţării pe bază de programe. A

In acest cadru, aş dori să vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi parlamentari, pentru ritmul susţinut în care aţi dezbătut, cu profesionalism ş i exigenţă, în comisiile de specialitate, fiecare dintre proiectele de bugete care v-au fost supuse spre analiză, precum şi pentru numărul important de amendamente pe care le-aţi formulat. Apreciem că s-a manifestat disponibilitate faţă de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziţie. 263

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Proiectele de buget pe anul 2003 reprezintă instrumente de însemnătate majoră pentru consolidarea creşterii economice şi continuarea în ritm accelerat a reformelor economico-sociale, pregătirea aderării României la NATO şi a integrării în Uniunea Europeană. Totodată, aceste bugete sunt direcţionate către susţinerea politicilor prioritare în domeniile protecţiei sociale, învăţământului, ocrotirii sănătăţii, agriculturii, apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale , protecţiei mediului 1nconJurator. ,._

•

V

La elaborarea proiectelor de buget s-au avut în vedere, pe de o parte, conjunctura internaţională actuală, iar, pe de altă parte, premisele interne şi prognozele pe termen scurt şi mediu prin care se estimează menţinerea tendinţelor favorabile ale principalilor parametri macroeconomici. Putem aprecia că şi în anul 2003 sunt create condiţiile necesare pentru ca politicile economice, ajustările structurale şi reformele instituţionale să fie aplicate cu eficienţă, înscriind România, în mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvoltări economice sănătoase şi de durată.

As' dori să mă refer, în continuare, la evolutiile din ultimii 2 ani ale , economiei româneşti, pe care s-a fundamentat construcţia acestor bugete. Bilanţul

preliminar pe acest an, care reprezintă o continuare favorabilă a celui din 2001, este semnificativ atât prin nivelul producţiei şi al creşterii economice, cât mai ales prin prisma performanţelor realizate în domeniul reformelor structurale sectoriale, al sporirii eficienţei şi competitivităţii producţiei autohtone. Acestea sunt atuuri sigure pentru crearea unor premise durabile în vederea dezvoltării viitoare a economiei românesti. '

Anul trecut, în aceeaşi perioadă, cu prilejul prezentării proiectelor de buget, mă adresam dumneavoastră, afirmând că economia României s-a înscris pe traiectoria unei dezvoltări durabile. Mulţi 264

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

erau în acel moment neîncrezători, mai ales cei din guvernarea anterioară care, prin contraperformanţele înregistrate, au adus economia într-o stare care în mod normal nu putea fi redresată într-un interval de timp atât de scurt. Tot atunci, convinşi fiind de justeţea şi de realismul programului nostru de guvernare, ne angajam să continuăm aplicarea cu fermitate a politicilor macroeconomice, orientate către stimularea factorilor intensivi de crestere economică, astfel încât efectele ' negative ale guvernării anterioare să fie rapid şi irevocabil înlăturate.

Rezultatele politicii noastre nu au întârziat să apară. Dacă anul 2001 a însemnat anul recuplării României la tendinţele europene de dezvoltare si modernizare, anul 2002 este anul confirmării ' caracterului eficient si de durată al cresterii economice. '

'

Acum ne aflăm în situaţia de a discuta perspectivele anului 2003 în contextul în care în 2001 creşterea produsului intern brut a fost de 5,3%, iar pe semestrul I din acest an creşterea a fost de 4,4 %. Semnificativ este faptul că acţiunile de reformă economică întreprinse au schimbat în bine raportul dintre factorii interni şi cei externi, dintre cei stimulativi si cei inhibitori, reusindu-se în acest , ' fel să se contrabalanseze implicaţiile negative ale mediului economic international nefavorabil. '

Construcţia

bugetelor a luat în considerare creşterea în continuare a producţiei industriale, pe fondul îmbunătăţirii substanţiale a competitivităţii şi rentabilităţii sale. Practic, comparativ cu anul 2000, producţia industrială a crescut cu 14%, devenind astfel motorul dezvoltării economice a tării. , Caracteristic pentru îmbunătăţirea echilibrelor industriale este şi faptul că sporurile de producţie autohtonă s-au realizat ca răspuns atât la cererea internă, cât si la cea externă. '

265

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Faptul că industria reacţionează prompt şi cu eficienţă la variaţiile sezoniere ale cererii reprezintă o probă clară a restructurării acesteia şi implicit a creşterii competitivităţii sale interne şi externe. A

In acest sens, un prim argument îl reprezintă faptul că ponderea livrărilor la export din resurse interne a crescut de la 15,2% în 2000, la 16,4o/o în 2001 şi la 16,9% pe primele 8 luni din acest an. Totodată,

un alt argument solid privind restructurarea economiei româneşti îl reprezintă scăderea continuă a ponderii stocurilor de produse finite industriale. Astfel, proporţia stocurilor în resursele lunare s-a redus de la 38,4%, în decembrie 2000, la 36%, în luna august 2002. Agricultura constituie un alt exemplu care demonstrează că printr-o politică adecvată se pot realiza concomitent atât sporirea producţiei, cât şi modernizarea activităţii, care să ne aducă într-un termen cât mai scurt posibil la nivelul standardelor europene. Am reuşit să probăm faptul că, dacă sprijinul acordat agricultorilor este însoţit şi de o politică realistă, rezultatele pozitive nu întârzie să a para. ~

Din perspectiva creşterii contribuţiei acestor ramuri la dezvoltarea de ansamblu a economiei, as dori să m entionez doar câteva ' ' aspecte semnificative. A

In primul rând, revitalizarea sectorului zootehnic, care realizează, pentru prima dată după mulţi ani, sporuri importante de producţie. Astfel, în semestrul I producţia animalieră s-a majorat cu 8,7%, relevant fiind faptul că tendinţa de creştere substanţială continuă. A

In al doilea rând, anul 2002 poate fi considerat ca anul demonstrării capacităţii sectorului vegetal de a se înscrie în tendinţa generală de dezvoltare durabilă. Deşi condiţiile climaterice vitrege au afectat producţia de cereale şi îndeosebi pe cea de grâu, recoltele obţinute în acest an sunt suficiente pentru asigurarea consumului alimentar al ţării până la viitoarea recoltă. Totodată, s-au obţinut la culturile de toamnă producţii medii superioare faţă de evaluările iniţiale. 266

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

În ceea ce priveşte destinaţia producţiei naţionale, modificările structurale favorabile sunt la fel de semnificative. In acest sens, încrederea oamenilor de afaceri şi a populaţiei în politica guvernamentală s-a materializat într-o schimbare pozitivă a comportamentului acestora. Increderea în viitor a făcut să se înregistreze mutaţii esenţiale prin trecerea de la consumul imediat a agenţilor economici şi a populaţiei la economisire şi investiţii. A

A

Este pentru prima dată după mulţi ani când creşterile de venituri s-au concretizat într-o sporire substanţială a economiilor şi investiţiilor. Astfel, în semestrul I al acestui an, creşterea consumului populaţiei a fost inferioară sporirii produsului intern brut, dar şi sub nivelul majorării salariului real, ceea ce s-a reflectat în creşterea ratei economisirii de la 9,9o/o în semestrul I 2001, la 11,7% în semestrul I 2002. Aceasta înseamnă că investiţiile au fost acoperite într-o proporţie sporită din resurse interne, fiind posibilă reducerea deficitului contului curent al balanţei de plăţi. In acelaşi timp, formarea brută de capital fix a crescut cu 5,8%. Semnificativ pentru potenţialul de dezvoltare al anului 2003 este şi faptul că investiţiile sectorului privat au sporit cu circa 22%. A

A

pentru 2003 Guvernul a ţinut seama de evoluţia pozitivă a comerţului exterior, ca factor decisiv de susţinere a dezvoltării economice. Aceasta, datorită faptului că România este ţara care a reuşit în acest an să câştige cea mai mare cotă de piaţă în cadrul Uniunii Europene dintre statele candidate.

In

proiecţia bugetară

Creşterea

exporturilor pe primele 9 luni de peste 15% nu ar fi fost posibilă, în contextul internaţional nefavorabil, fără creşterea competitivităţii produselor româneşti, rezultat concret al accentuării restructurării producţiei naţionale. Dacă adăugăm la

aceste evoluţii pozitive efectele favorabile pe care le socotim prin aplicarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului, aprobat de curând de Guvern, precum şi faptul că pe plan european şi mondial se revine la ritmuri mai ridicate de 267

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

dezvoltare, putem trage concluzia că dinamica preconizată pentru export în anul 2003 - care asigură un plus de 1,3 miliarde dolari, respectiv o creştere de 10,1 % faţă de acest an - poate fi considerată ca minimă. A

având în vedere evolutia economică din 2002, am ' prevăzut pentru anul viitor un spor al produsului intern brut de 5,2%, sustinut de cresterea volumului de activitate, cu deosebire ' ' în ramurile producătoare de bunuri de capital şi mărfuri destinate exportului. Astfel, producţia industrială va spori cu 6,5o/o, evoluţie generată în principal de creşterea semnificativă a productivităţii muncu. In

sinteză,

Producţia agricolă

se va înscrie într-un ritm de creştere de 5%, realizabil prin refacerea umidităţii solului, punerea în stare de funcţionalitate în mai mare măsură a sistemului de irigaţii, precum şi prin contribuţia sporită a sectorului zootehnic. Sunt proiectate, de asemenea, creşteri însemnate şi în sfera serviciilor, mai ales a celor cu potenţial mare de dezvoltare: turism, comunicaţii şi transporturi. In plus, programăm o scădere pe mai departe a ratei inflaţiei la 14%, calculată decembrie 2003 la decembrie 2002. A

După

cum cunoaşteţi, pentru anul 2002 ne-am propus ca obiectiv reducerea inflaţiei până la 22% şi vă asiguram că vom continua să analizăm foarte atent evoluţia preţurilor şi a tarifelor. Anul 2002 reprezintă, din punct de vedere al inflaţiei, o premieră pentru economia românească. Spre deosebire de anii anteriori, majorările de preţ la anumite produse sau de tarife la servicii nu au mai fost însoţite de creşteri exagerate la celelalte preţuri, astfel încât efectul pe economie a fost mult redus. Ca urmare, nivelul ratei inflaţiei atins în septembrie a fost de 11,4%, ceea ce va determina ca aceasta să se situeze sub 20% la sfârsitul anului 2002. , Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii asigurărilor sociale de stat acordă o atenţie deosebită sprijinirii unui amplu 268

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

program social bazat pe susţinerea dezvoltării ansamblu şi a procesului investiţional.

econonnce

de

Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importantă cu cât ignorarea acesteia în perioada 1997-2000 a condus la scăderea nivelului de trai al cetăţenilor şi, respectiv, la creşterea gradului de sărăcire a populaţiei ţării. "In concepţia de ansamblu a demersului său social-democrat, Guvernul consideră că politica socială reprezintă o parte importantă a reformei, şi nu o piedică în calea acesteia. Tranziţia

eficace este numai aceea care se bucură de sprijinul şi de participarea majorităţii cetăţenilor. Acesta este sensul în care ne-am orientat toate acţiunile guvernamentale reflectate în bună măsură şi în cele două bugete supuse dezbaterii Parlamentului. Măsurile întreprinse până în prezent, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate aşteptărilor populaţiei , certifică - aşa cum, de altfel, o reflectă sondajele de opinie - angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Ca urmare, în perioada ianuarie 2001 - septembrie 2002 am reuşit să asigurăm: creşterea salariului real cu circa 9%, faţă de reducerea acestuia cu 19,4o/o, în perioada 1997-2000, pe fondul scăderii pronunţate a ratei şomajului majorarea pensiei medii reale de asigurări sociale cu aproximativ 9%. Cu toate acestea, suntem nemulţumiţi de faptul că rezultatele măsurilor întreprinse pe linia îmbunătăţirii generale a nivelului de trai nu s-au făcut resimţite în întregul lor, mai ales la categoriile de populaţie cu venituri reduse, care au cea mai mare nevoie de protecţie socială. lată

de ce Guvernul României a adoptat un program social corespunzător pentru perioada 2002-2003, conceput astfel încât măsurile prevăzute să se reflecte direct în creşterea puterii de cumpărare a celor mai largi categorii ale populaţiei. Programul 269

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

social, aflat în prezent în derulare, cuprinde un set de acţiuni armonizate între ele şi mai ales puse de acord cu posibilităţile materiale şi financiare ale societăţii româneşti în această etapă. Acest program, angajând factori cu responsabilităţi în domeniu, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, oferă oportunităţi economice, dar şi solidaritate socială, pentru a îmbunătăţi echilibrul social şi a asigura condiţiile necesare întăririi coeziunii sociale ş i regionale. Doresc să vă asigur că fondurile prevăzute pentru domeniul social sunt dimensionate raţional ş i ţin cont de necesitatea atingerii tintelor macroeconomice de dezvoltare. Prin structura cheltuielilor ' prevăzute în proiectele de buget am demonstrat că este pe deplin posibilă atât susţi nerea suplimentară a politicii sociale, cât şi odinamică accelerată a cheltuielilor de capital, care să asigure creşterea economică viitoare şi, pe această bază, noi resurse pentru îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Sugestiv pentru noua concepţie de construcţie a bugetului este faptul că, în condiţiile alocării unor cheltuieli suplimentare pentru programul social, ponderea cheltuielilor de capital în produsul intern brut s-a majorat la 3,6%, ceea ce corespunde unei creşteri reale a fondurilor publice pentru investiţii de peste 10% în anul 2003. Evoluţiile

pozitive din economia românească au fost apreciate de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Mondială, fiind eliberate până în prezent 3 tranşe din cele 6 prevăzute în Acordul stand-by, încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, şi prima tran şă, din cele două, din Acordul PSAL II, stabilit cu Banca Mondială. In acest context credibilitatea României a crescut pe pieţele financiare internaţionale, fiindu-i recunoscute realizările în domeniul macro stabilizării si reformei structurale. A

'

Ca o confirmare a acestor rezultate favorabile, recent, Agenţia de rating Finch a îmbunătăţit cotaţia privind riscul de ţară al României de la plus B la minus BB, atingându-se astfel nivelul din 1996, după 270

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

ce în 1999 şi 2000 rating-ul acordat ţării noastre era de numai minus B. Cu alte cuvinte, în domeniul creşterii produsului intern brut, al reformelor si externe, România a reusit să , al credibilitătii , , recupereze numai în 2 ani de guvernare PSD regresul economicosocial şi degradarea imaginii externe a ţării înregistrate în perioada 1997-2000. Coordonatele politicii fiscal-bugetare care stau la baza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 se concentrează pe continuitate în reformă, concomitent cu asigurarea stabilităţii macroeconomice si , consolidarea credibilitătii , externe. Noua Lege a finanţelor publice, care va intra în vigoare începând cu anul 2003, asigură întregului proces bugetar orientarea spre performanţă. In acelaşi timp, se conferă predictibilitate, flexibilitate şi transparenţă procedurii bugetare anuale şi ea antrenează într-o măsură mai mare responsabilitatea autorităţilor centrale şi locale în utilizarea raţională şi eficientă a fondurilor publice. A

Construcţia bugetară reflectă

reducerea fiscalităţii şi alocarea pe programe prioritare a resurselor, precum şi finanţarea deficitului bugetar în condiţii neinflaţioni ste.

Guvernul continuă politica de reducere a presiunii fiscale începută în anul 2001. Pentru anul 2003, prin politica fiscală se asigură: conferirea unui caracter stimulativ si echitabil sistemului fiscal ' creşterea transparenţei şi a stabilităţii sistemului fiscal; reducerea în continuare a gradului de fiscalitate, în special a celui aferent forţei de muncă, care se va diminua în anul viitor cu 5%, cu efecte favorabile asupra creşterii producţiei şi a investiţiilor; continuarea reformei administratiei fiscale în vederea îmbunătătirii , , colectării veniturilor bugetare; crearea condiţiilor necesare atingerii parametrilor stabiliţi prin proiecţiile fiscale pe termen mediu. A

In anul 2003, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din produsul intern brut, într-o uşoară scădere comparativ cu anul 2002. Această evoluţie este generată de reducerea 271

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

contribuţiei

la bugetul a sigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj , de scăderea taxei de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice, precum şi de eliminarea contribuţiei agenţilor economici pentru persoanele cu handicap. Politica bugetară, corelată cu politica fiscală şi cu prevederile programului de reforme economice şi structurale, are ca ţinte principale: ierarhizarea priorităţii cheltuielilor pe domenii de activitate economică şi socială; adaptarea în continuare a cheltuielilor la posibilităţile reale de colectare a veniturilor bugetare; extinderea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de programe sectoriale clar definite, conţinând criterii şi indicatori de performanţă, în scopul eficientizării utilizării fondurilor bugetare. Cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2003 aproximativ echivalentul a 1/3 din PIB.

reprezintă

Deficitul bugetului general consolidat este proiectat la 2,65% din PIB, nivel care corespunde obiectivului de menţinere a stabilităţii macroeconomice, în conditiile continuării în ritm relativ accelerat , al procesului dezinflaţiei şi al limitării deficitului contului curent al balanţei de plăţi în raport cu resursele externe disponibile pentru finantarea acestuia. , Deficitul bugetar astfel proiectat reprezintă şi un răspuns pozitiv al României în procesul de realizare a criteriilor de convergenţă economică, necesare pentru integrarea în Uni unea Europeană. A

In cadrul acestor coordonate ale construcţiei bugetare, principalele modificări în structura cheltuielilor bugetului general consolidat, prevăzute pentru anul 2003 sunt: pe de o parte, scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale, subvenţiilor, precum şi a dobânzilor aferente datoriei publice; pe de altă parte, alocarea unor sume mai mari, în termeni reali, pentru finanţarea măsurilor de protecţie socială, stimularea şi promovarea 272

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

exportului, precum şi asigurarea resurselor bugetare în completarea asistenţei financiare nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, cuprinse în bugetul general consolidat, deţin ponderea cea mai mare în cadrul acestuia, situându-se în anul 2003 la 10,1% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli au în vedere: ajutoare sociale, în funcţie de venitul minim lunar garantat, pentru circa 590.000 de familii; ajutoare pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iaină; continuarea procesului de recorelare a pensiilor; majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 21 O mii lei, începând cu 1 ianuarie 2003. Venitul bugetului de asigurări sociale de stat pe anul viitor este fundamentat în concordanţă cu obiectivele Programului de guvernare, prin cai·e se urmăreşte promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Astfel, politica socială se concentrează, în continuare, atât pe măsuri de protecţie şi de asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane defavorizate, cât şi pe acţiuni care vor contribui la obţinerea de venituri permanente şi în creştere. Ca atare, prin aplicarea în continuare a mecanismelor de indexare şi a programelor de recorelare, se va realiza creşterea în termeni reali a pensiilor şi vor fi eliminate treptat discrepanţele apărute între diferite grupuri de pensionari. Cheltuielile cu pensiile, prevăzute în buget, reprezintă 114.751 miliarde lei, pentru un număr de peste 6 milioane de pensionari, din care trei sferturi sunt pensionari proveniţi din sistemul de stat. "In anul 2003 vom continua aplicarea trimestrială a indexării

pensiilor, astfel încât să se acopere integral indicele mediu de creştere a preţurilor de consum. "

In acelaşi timp, va fi continuat procesul de recorelare a pensiilor prin aplicarea următoarelor două etape, în lunile ianuarie ş i iulie, 273

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

proces pentru care a fost prevăzută, în plus, suma de circa 4.700 miliarde lei, urmând a beneficia de această recorelare 2.675.000 de . . pensionan. Ca urmare a proceselor de indexare diferenţiată şi de recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă care beneficiază de recorelare va ajunge la 2.778.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce va reprezenta o creştere nominală de aproape 28% faţă de decemb1ie 2002. Prin proiectul de buget, Guvernul propune corelarea, în continuare, a politicii salariale cu tendinţele pozitive din economie, astfel încât sporul de producţie şi de productivitate a muncii să se regăsească şi în veniturile personalului angajat. Pentru personalul din sectorul bugetar, în anul 2003 vor fi acordate creşteri salariale în două etape, respectiv, cu 6o/o de la 1 ianuarie 2003 şi 9o/o de la 1 octombrie 2003. Aceste sporuri salariale vor acoperi integral indicele mediu de creştere a preţurilor de consum şi vor asigura o majorare a salariilor, în termeni reali, cu 3%. "

In consecinţă, relev faptul că, respectând prevederile programului de guvernare, urmărim permanent realizarea unui nivel al salariilor şi al pensiilor care să permită un trai decent şi ridicarea treptată a puterii de cumpărare a populaţiei.

Pentru domeniul ocrotirii sănătăţii sunt destinate fonduri publice însumând circa 72.000 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,8% din produsul intern brut al anului 2003. Se urmăreşte continuarea reformei în acest domeniu prin dezvoltarea şi creşterea calităţii serviciilor de ocrotire a sănătăţii, precum şi sporirea responsabilităţii şi a eficienţei în utilizarea fondurilor alocate, potrivit standardelor Uniunii Europene. "In acelaşi timp, s-a avut în vedere promovarea programelor de prevenire şi de control a bolilor cu larg impact social, precum şi extinderea s ubstanţială a programului comunitar de sănătate publică. 274

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

A

In domeniul învăţământului, fondurile publice alocate reprezintă 4% din produsul intern brut, asigurându-se inclusiv resursele necesare, respectiv:

- aproximativ 1.200 miliarde de lei în scopul realizării Programului de asigurare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV. In acelaş i timp, studiem posibilitatea de a extinde acest program şi pentru grădiniţe; A

- rechizitele şcolare gratuite, în valoare de 220 miliarde de lei, pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse; - achiziţionarea de microbuze şcolare destinate transportului elevilor în centrele zonale de învăţământ; - înlocuirea mobilierului uzat din întregul sistem de învăţământ; - creşterea calităţii activităţii de învăţământ prin dotarea şi folosirea calculatoarelor în procesul educaţional, program pentru care vor fi repartizate, într-o perioadă de 3 ani, peste 2.500 miliarde de lei; - alocarea unei sume de peste 7.800 miliarde lei pentru universitară

şi

postuniversitară,

urmărindu-se

educaţia

îmbunătăţirea

indicatorilor specifici de creştere a calităţii învăţământului superior. Pentru s usţinerea şi consolidarea creşterii economice, proiectul de buget acordă o atenţie prioritară ajustării structurale, respectiv sprijinirii unor sectoare ale economiei reale, având în vedere necesitatea restructurării şi modernizării lor, în perspectiva aderării la structurile euroatlantice. Astfel, în industrie, fondurile propuse spre alocare în anul 2003 pentru cheltuielile de capital, în valoare de aproape 6.900 miliarde de lei, sunt destinate în principal finanţării lucrărilor la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, a investitiilor din sectorul , industriei extractive şi energetice, precum şi susţinerii acţiunilor de protecţie a mediului. In acelaş i timp, sunt prevăzute fonduri care A

275

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

asigură subvenţionarea

sectorului minier şi a programelor sociale din domeniul industriei extractive şi de apărare. Pentru susţinerea agriculturii, care rămâne, pe termen mediu şi pe termen lung, una din ramurile de interes strategic naţional , s-au alocat prin proiectul de buget fonduri care prezintă peste 30.000 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt destinate în principal: subvenţionării cu până la 50% a preţului seminţelor certificate sprijinirii printr-un sistem coerent de prime şi s ub venţii a sectoarelor de producţie vegetală şi de creştere a animalelor; extinderii sistemului de irigaţii. Activităţilor

de transport şi de comunicaţii le sunt destinate în anul 2003 fonduri publice de peste 64.000 miliarde lei, direcţionate în principal către reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea graduală a unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu reţeaua europeană de transport. Urmărim, în acelaşi timp, îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei în circulaţie ş1 maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător. Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice şi de consolidare a autonomiei locale administrative si , financiare a determinat îmbunătăţirea substanţială a sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile transferate. Acest obiectiv, urmărit permanent de Guvern în anii 2001 şi 2002, a ocupat o poziţie centrală în elaborarea proiectelor de buget prezentate astăzi în faţa dumneavoastră.

Bugetele locale îns umează în anul 2003 peste 117 .OOO miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul 2002, reprezentând 6,3% din produsul intern brut. A

In completarea surselor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 se propune alocarea de la bugetul de stat a sumei de aproape 97 .OOO miliarde de lei. Fondurile sunt repartizate pentru: subvenţionarea energiei termice livrate 276

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

populaţiei, finanţarea

de învăţământ preuniversitar de stat, investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, locuinţe şi pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor, elaborarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale, întreţinerea şi dezvoltarea aeroporturilor de interes local. cheltuielilor

instituţiilor

A

In acest mod, se asigură surse suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru unele unităţi administrativteritoriale cu probleme economice sau sociale mai deosebite. subliniez faptul că Guvernul a manifestat o preocupare constantă pentru creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revin autorităţilor publice locale cu 3 puncte procentuale faţă de anul 2001 , respectiv de la 60% la 63o/o, la nivel central rămânând doar 37%. In acest context, fondurile destinate pentru echilibrarea bugetelor la comune, oraşe, municipii au crescut de la 15% la 17% din totalul fondurilor provenite din impozitul pe venit. Doresc

să

A

Prin aceste decizii am demonstrat si demonstrăm, în continuare, ' responsabilitate faţă de buna funcţionare a autorităţilor publice locale. Astfel, numai la ultima rectificare a bugetului pe anul 2002 s-a acordat o suplimentare a cheltuielilor pentru bugetele locale de peste 1.800 miliarde de lei. De asemenea, au fost asigurate garanţii guvernamentale, în valoare de 120 milioane de dolari, în vederea constituirii stocurilor pentru iarna 2002-2003 la cele 18 termocentrale transferate către colectivitătile locale. '

Guvernul a acţionat pentru perfecţionarea reglementărilor juridice privind finanţele publice locale. In acest sens, începând din anul 2003 se va aplica noua lege referitoare la impozitele şi taxele locale. Totodată vom definitiva şi înainta Parlamentului noua Lege a finanţelor publice locale. Aceste acte normative vor asigura întărirea autonomiei administrative şi financiare a consiliilor judeţene şi a consiliilor locale de la . . .. mun1c1p11, oraşe ş1 comune. Pe linie

legislativă,

A

277

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Subliniez faptul că proiectele de buget pe anul 2003, integrate într-un orizont strategic coerent şi realist, reprezintă cel mai important instrument pentru aplicarea politicii economice a Guvernului. Asigurăm

astfel consolidarea creşterii economice şi ameliorarea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor ţării , într-o perioadă în care este nevoie de stabilitate internă şi de credibilitate externă, premise necesare în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Modul de concepere şi de construcţie a proiectelor de Lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 sunt armonizate cu tehnicile ş i procedurile specifice Uniunii Europene. "

Irni exprim speranţa că, după examinarea proiectului bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 în comisiile parlamentare, în plenul Parlamentului va urma o dezbatere constructivă, realistă, concretizată într-un dialog în urma căruia vor fi adoptate soluţiile cele mai potrivite pentru situaţia actuală a României. "

In ultima decadă a acestei luni tara noastră se va afla în fata , , unui examen crucial, Summit-ul de la Praga. Acum avem toate motivele să credem că România va fi invitată să adere la Alianta , NordAtlantică. De asemenea, Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga va schiţa viitorul european al ţării noastre. Actualele proiecte de buget, parte strategică a procesului de amplă relansare a economiei, asigură, din punct de vedere practic, pe diversele sale părţi componente, succesul demersurilor externe la care ne-am angajat. Toate forţele politice din Parlament au înţeles importanţa istorică a acestor demersuri şi le-au sprijinit. De aceea, se cuvine să adresez sincere mulţumiri tuturor forţelor politice, sindicatelor, patronatelor, societăţii civile şi, nu în ultimul rând, reprezentanţilor mass-media. Totodată, vreau să mulţumesc cetăţenilor ţării pentru 278

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

opţiunea clară exprimată

în repetate rânduri, evidenţiată şi în sondajele de opinie, referitoare la dorinţa de aderare a României la NATO şi de integrare în Uniunea Europeană.

Sunt convins că sunteţi de acord cu mine privind necesitatea de a asigura - aşa cum s-a realizat în perioada 2001-2002 - stabilitate politică, creştere economică şi pace socială, în interesul României, al cetătenilor săi. , A

In încheiere, stimaţi senatori, stimaţi deputaţi, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă adresez rugămintea de a vota cele două proiecte de legi bugetare pe anul 2003, acte de maximă responsabilitate politică pentru consolidarea tendinţelor ş1 rezultatelor pozitive înregistrate de România în ultimii doi ani. ( ... )

Am ascultat s1 , am

urmărit

cu

deosebită

atentie comentariile '

dumneavoastră.

Noi am dorit să vă prezentăm principalele repere ale celor două proiecte de buget; pe de altă parte, fără îndoi ală, dezbaterile ce vor avea loc pe articole, dar şi observaţiile generale pe care le-aţi făcut, ne pot fi utile în procesul acesta comun de modelare finală a prevederilor bugetelor. Domnul ministru Mihai Tănăsescu va avea unele comentarii asupra unora dintre aspectele concrete care au fost apusă în discuţie. Eu am să mă refer la o singură chestiune care a fost pusă în dezbatere de către un coleg deputat al Partidului Naţional Liberal. A

Imi este foarte greu să accept ceea ce spunea domnul deputat, anume că acest buget este antinaţional .

şi

Putem să avem discuţii despre unele dintre prevederile acestor bugete, putem să disc utăm despre măsurile concrete, dar a considera că acest buget este antinaţional, mi se pare o jignire nemeritată la adresa muncii noastre si, , în orice caz, venită din 279

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

partea colegilor liberali care au dat măsura unor bugete, în vremea în care erau la guvernare, şi care au marcat, din punct de vedere economic, istoria noastră din acesti ultimi 12 ani, într-un mod care ' este de pe acum bine cunoscut. Daţi-mi voie, stimaţi colegi, să vă spun că resping acest tip de dialog şi acest mod de abordare. Pot să înţeleg o anumită retorică politică în cadrul acestor dezbateri, dar în nici un caz acest tip de formulări, care sunt mai degrabă insulte decât critici. Dacă

este vorba de eventuale interese ale liberalilor, pe care acest buget nu le ia în seamă şi nu le respectă, este posibil ca acest buget să fie antiliberal, dar cu siguranţă el răspunde intereselor naţionale.

Noi vom continua, aşa cum am făcut până acum, creşterea economică de care beneficiază ţara şi beneficiază o mare parte din populaţie. Deocamdată, din păcate, nu întreaga populaţie şi va mai dura un timp până când, mai ales cei care depind direct de stat, vor simţi efectul pozitiv al creşterii economice. A

In măsura în care scăderea ratei inflaţiei reprezintă un element de credibilitate în exterior si a încrederii în , un element de crestere , interiorul ţării, din partea celor care urmăresc ceea ce facem noi în Parlament sau în cadrul Guvernului, daţi-mi voie să cer din partea dumneavoastră acelaşi mod responsabil de adresare pe care şi noi ni l-am propus să-l abordăm în cadrul acestei discuţii. Acesta a fost singurul meu comentariu de natură politică. Asigurându-vă, încă o dată, de respectul nostru şi de dorinţa de a prelua de la dumneavoastră ceea ce poate să îmbunătăţească acest buget, vreau să vă asigur că vom merge de aici direct la şedinţa de Guvern, care urmează să înceapă la ora 14,00, pentru a continua aceste discuţii în interesul comun. Ne propunem pe mai departe să colaborăm cu comisiile parlamentare şi, în orice caz, miniştrii vor fi prezenţi la dezbaterile care vor continua, în ideea de a susţine sau, dacă va fi cazul, de a accepta acele propuneri care pot să facă acest buget să fie cât mai bun pentru cât mai mulţi oameni. Acesta este, 280

Respectarea criteriului performanţei economico-sociale

în primul rând, interesul nostru. Şi ar trebui să nu ne putem orienta suficient de bine politic pentru a nu accepta ceea ce poate să ne asigure s u sţinerea unor categorii sociale mai largi. Singura problemă pe care o avem cu toţii, până la urmă, este limita resurselor pe care le avem la dispoziţie pentru a stabili viitoarele cheltuieli. Cu aceasta eu am încheiat comentariul meu. Vă mulţumesc pentru atenţie şi pentru participare. De asemenea, vreau să le mulţumesc în mod deosebit deputaţilor liberali care au participat şi participă in corpore la această dezbatere importantă pentru ţară, aşa cum au stabilit dânşii , şi am să vă rog să-l ascultaţi în continuare pe domnul ministru Mihai Tănăsescu pentru unele comentarii concrete.

281

23. ....,AM PRIMIT ...., CONFIRMAREA CA NE-AM FACUT DATORIA* m parcurs cu toţii, în aceste zile, două evenimente care vor marca pentru multă vreme destinul României. Am întors definitiv o foaie a istoriei noastre alături de partenerii din NATO, în primul rând de Statele Unite, pentru a ne regăsi identitatea şi prestigiul ca naţiune în acord cu spiritul occidental.

A

Am încheiat un lung ciclu de rezultate amânate pentru a începe un traseu coerent de rezultate temeinice. Am simţit mai puternic că nu suntem singuri în eforturile noastre. Am avut, în doar trei zile, reconfirmarea atâtor lectii din istoria noastră. Atunci când ne , pregătim cu seriozitate şi punem deasupra tuturor interesul naţional , rezultatele bune sunt mai aproape de fiecare dintre concetătenii nostri. '

'

Cele două zile ale acestui noiembrie au schimbat profund destinul României şi au adus mai aproape împlinirea năzuinţelor a milioane de români. România a primit un vot de încredere din partea ţărilor NATO, iar eforturile pentru aderare au fost apreciate la Bucureşti de preşedintele Statelor Unite ca fiind o reuşită. Am primit confirmarea că ne-am făcut datoria şi că merităm recunoasterea internatională a eforturilor noastre de a adera la ' ' Alianţa Nord-Atlantică. Am primit şi confirmarea unei alianţe de

*

Alocuţiune

cu prilejul adoptării Declaraţ.iei Parlamentului României privind invitarea ţării noastre Ja negocierile de aderare la NATO - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166 din 5 decembrie 2002 (în calitate de prim-ministru)

282

Am p rimit confirmarea că ne-am făcut datoria

durată

cu Statele Unite. După ani de speranţă ca aceste lucruri să se întâmple, după zeci de ani de speranţe transformate pentru atâţia români în umilinţe şi teroare, România primeşte cel mai frumos semn al solidarităţii parteneriatului său strategic: ,,In toate aceste momente ale istoriei, America v-a fost prietenă şi vom fi mândri să vă numim aliati." , A

Prin vizita preşedintelui american la Buc ureşti, Statele Unite au ales să recunoască dârzenia şi curajul poporului român în lupta pentru libertate, pentru construirea unei democraţii libere şi pentru integrarea în Alianţa Nord-Atlantică. Dincolo de acest tablou cu o largă amplitudine politică, doresc să-mi exprim convingerea că invitaţia pe care România a primit-o săptămâna trecută pentru a adera la NATO nu este rezultatul unor decizii de circumstantă. , Această decizie istorică este recunoasterea , unui efort naţional continuu, o încununare a largului consens naţional pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Se confirmă, prin această decizie, aprecierea de către partenerii din Alianţă a saltului important făcut de România în ultimii doi ani în planul reformelor economice, instituţionale, a reformei Armatei şi consolidării capacităţii noastre de acţiune solidară cu Alianţa NordAtlantică.

România a reuşit mobilizarea energiilor şi a entuziasmului naţional pentru recuperarea întârzierilor ş i revenirea î n prim-planul mecanismului lărgirii Alianţei. As, dori să multumesc, cu această ocazie, tuturor celor care, atunci , când am prezentat în Parlament, la 10 aprilie anul acesta, declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la NATO, au avut încredere în planul de acţiune pe care Guvernul ş i l-a stabilit atunci în perspectiva deciziei de la Praga. Se dovedeşte acum că acesta a fost un plan coerent şi eficient, pe care Guvernul l-a analizat cu cea mai mare atenţie , la fiecare dintre şedinţele sale desfăşurate de atunci şi până în luna aceasta. 283

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Suntem, de asemenea, bucuroşi să subliniem importanţa acordată de parlamentele ţărilor NATO mesajului adresat, tot atunci, de Parlamentul Rom.âniei către acestea pentru a sprijini efortul de aderare a tării noastre la Aliantă. '

'

Avem convingerea că Parlamentul va avea un rol şi mai important în procesul de ratificare a Protocolului de aderare în cursul anului viitor. O contribuţie importantă la determinarea unei decizii favorabile pentru România la Praga au avut-o, de asemenea, acţiunea solidară şi coerentă a tuturor instituţiilor statului, susţinerea din partea forţelor politice democratice din ţara noastră, eficienţa acţiunii diplomatice, eforturile misiunilor României în străinătate, ca şi contribuţia reprezentanţilor societăţii civile. Doresc să mulţumesc, în numele Guvernului României, conducerii celor două Camere, membrilor Parlamentului, conducerii si ' membrilor comisiilor parlamentare şi membrilor delegaţiilor parlamentare care au reprezentat în plan extern România pentru eforturile intense pe care le-au desfăşurat în ultimul an în susţinerea obiectivului aderării ţării noastre la NATO şi pentru contribuţia la obţinerea rezultatului pozitiv de la Praga. Fără îndoială,

prin invitarea României să adere la Alianţă, ţările membre recunosc eforturile Armatei Române de a se perfecţiona şi de a se moderniza, de a reprezenta cu mândrie şi curaj România în misiunile pe care militarii români le îndeplinesc alături de aliaţi. Doresc să adresez ş i cu acest prilej mulţumiri tuturor militarilor României care au contribuit la consolidarea prestigiului ţării noastre în misiunile internaţionale şi să apreciez eforturile şi progresele obţinute de Armată în modernizare şi în asigurarea saltului uriaş în pregătire la nivelul exigenţelor Alianţei NordAtlantice. România a avut în ultimii 12 ani o conduită consecventă în obiectivelor s1 sustinerea misiunilor NATO, în sustinerea ' , '

284

Am p rimit confirmarea că ne-am făcut datoria

operaţiunilor Alianţei

pentru stabilizarea situaţiei din Balcani, fiind totodată un aliat de încredere în confruntarea cu arnenintările , neconvenţionale în lupta contra terorismului internaţional. Să-mi permiteţi , stimaţi

colegi, astăzi, aici, să adresez mulţumiri şi colegilor mei, membrii Cabinetului, care, în aceşti doi ani, au deosebită acestui obiectiv esential al României si acordat o atentie , , , care au acceptat, din punct de vedere financiar, din punctul de vedere al stabilirii priorităţilor, să acorde o atenţie deosebită obiectivelor şi proiectelor legate de finalizarea programului care ne-a dus, în final, la rezultatul pozitiv de la Praga. Prin decizia de invitare a României de a adera la NATO, membrii Alianţei au făcut o investiţie concretă, pe termen lung, în România. Este rândul nostru să venim imediat cu răspunsuri la această investitie. '

Am spus, fiecare în felul nostru, Guvernul, toate forţele politice, că ne aşteaptă un parcurs dificil pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare pentru aderarea efectivă. Este un fapt pozitiv că suntem cu toţii conştienţi de aceasta. Dar, pentru ca acest fapt să se producă şi pentru ca el să producă rezultate, este nevoie ca, de acum şi până la aderarea la NATO şi dincolo de aceasta, până la aderarea la Uniunea Europeană, să ne fixăm cu înţelepciune agenda naţională în linie dreaptă. Aceasta va presupune un pachet compact şi unitar de acţiuni de reformă necesare pentru succesul deciziilor de aderare din 2004 şi, în continuare, în 2007. Să dăm o nouă energie proiectului nostru comun, România, si să aducem sub stindardul unic al interesului ' naţional priceperea, entuziasmul şi forţa poporului nostru. Avem în faţa noastră un proiect politic decisiv pentru viitorul ţării noastre. Asa invitatiei de aderare la NATO a fost , cum obtinerea ' , rezultatul unei susţineri naţionale puternice, prin contribuţia şi meritul tuturor segmentelor societăţii române şti, dorim ca, în continuare, şi aderarea la Uniunea Europeană să aibă o susţinere similară.

285

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Ne propunem să asigurăm în continuare acel echilibru între eforturile alocate aderării si ' beneficiile concrete ale calitătii , de membru NATO în folosul direct al cetătenilor. Vrem ca rezultatele ' reformelor si eforturilor noastre să însemne deschidere către ' investiţii străine, competitivitate la standarde europene, legături multiplicate cu partenerii din străinătate, bazate pe parteneriate puternice şi pe încredere. Vrem ca aderarea la NATO să însemne o nouă energie pentru continuarea reformelor, o nouă încredere a cetăţenilor în drumul previzibil al României. Guvernul a adoptat deja o strategie de acţiune în perioada postPraga, cuprinzând măs uri pentru finalizarea reformelor, ducerea la îndeplinire a angajamentelor ce vor fi asumate din documentele de aderare şi pentru consolidarea relaţiilor României cu partenerii din Ali antă. , Ne-am stabilit sarcini precise privind modul în care se vor desfăşura negocierile pentru Protocolul de aderare, monitorizarea aplicării angajamentelor şi, de asemenea, în ceea ce priveşte preluarea acquis-ului NATO în plan legislativ şi instituţional. Un rol important pentru asigurarea succesului acestor activităţi va reveni Parlamentului, pe care Guvernul îl va informa periodic, în primul rând prin intermediul comisiilor parlamentare pe domenii, în legătură cu evoluţia acestor negocieri. Guvernul s-a angajat să asigure pregătirea în cele mai bune condiţii a resurselor umane, gestionarea resurselor financiare pentru exercitarea calitătii , de membru al Aliantei. , A

In perspectivă, principalele obiective sunt incluse în ciclul al patrulea al Planului naţional de aderare. Aceste eforturi sunt complementare şi întăresc măsurile prioritare pentru integrarea europeană pentru perioada noiembrie 2002 - decembrie 2003, adoptate recent de Gu vem. Este semnificativ pentru coerenţa acţiunii Guvernului, în continuare, faptul că la trei săptămâni după momentul Praga Uniunea Europeană va decide drumul de parcurs al României până la aderare. 286

Am p rimit confirmarea că ne-am făcut datoria

contribuim la misiunile Alianţei în plan regional şi să di versificăm capacitatea noastră de participare la acestea, în contextul noii iniţiative privind capabilităţile, precum şi a viitoarei forţe de răspuns a NATO. V om continua

să

Ministerul Apărării Naţionale urmează să elaboreze o strategie vizând achiziţionarea echipamentelor militare compatibile cu cele ale forţelor NATO. Ne propunem totodată ca, o dată cu aderarea la NATO, să consolidăm industria de apărare a României pentru deschiderea de noi oportunităţi de relansare a acestui domeniu strategic al economiei româneşti. Suntem hotărâţi ca, pregătindu-ne pentru aderare, să consolidăm stabilitatea instituţiilor democratice, să întărim legalitatea şi economia de piaţă funcţională. Guvernul consideră că a sosit vremea unui efort national onest si ' , radical în ducerea marilor b ătălii pentru recucerirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi în lege şi în recucerirea încrederii investitorilor străini în mediul de afaceri din România. Aceasta trebuie să fie o operaţie chirurgicală radicală, bazată pe lege, pe instituţii puternice de aplicare a legii, cu coloană vertebrală solidă, şi nu pe politică şi politicianism. Suntem recunoscători pentru această decizie istorică tuturor membrilor Alianţei, partenerului nostru strategic Statele Unite, viziunii preşedintelui american de a consolida o amplă solidaritate euroatlantică în promovarea valorilor libertăţii, democraţiei şi prosperităţii. Suntem totodată rec unoscători partenerilor noştri europeni de care ne leagă nu numai o puternică solidaritate istorică, ci însăşi esenţa destinului nostru european. Dorim ca, alături de contribuţia la extinderea NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, să contribuim la succesul proiectului Europei Unite prin aderarea noastră cât mai curând posibil la Uni unea Europeană. După

Reuniunea de la Praga, NATO s-a înscris pe un nou drum, lăsând în urmă secolul XX. Fată la adresa , de noile amenintări , 287

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

securităţii, răspunsul

lumii libere este o alianţă transformată şi modernizată. Statele membre au considerat că pot avea încredere în noi să fim parte la acest proiect strategic. Acceptând invitaţia de a adera la NATO, România face o opţiune definitivă, care rupe complet şirul compromisurilor şi aranjamentelor de circumstanţă din istoria noastră. Suntem un stat cu o politică externă şi de securitate previzibile şi ataşate valorilor democratice împărtăş ite de marile puteri occidentale. Guvernul înţelege responsabilitatea care-i revine ţării noastre în îndeplinirea noilor misiuni ale Alianţei şi în continuarea luptei în care ne-am angajat împotriva terorismului. Ca aliaţi, ne confruntăm cu aceleaşi provocări şi suntem solidari în apărarea valorilor care dau sens coeziunii euroatlantice. Ne propunem să cooperăm solidar în plan internaţional cu aliaţii noştri pentru combaterea noilor ameninţări la adresa păcii şi securităţii, în combaterea terorismului şi stoparea proliferării armelor de distrugere în masă. Suntem într-o zodie bună a istoriei noastre. România îşi recapătă binemeritatul loc pe harta strategică a lumii. Ne aflăm acum la un nou început al vocaţiei naţionale, al încrederii în eforturile noastre, al misiunii noastre alături de tările membre ale NATO. '

După decizia de

la Praga, vrem ca încheierea acestui an să găsească România cu un traseu clar al noului nostru proiect naţional. Ne apropiem de un an nou, dar şi de un ciclu nou în dezvoltarea României, cu încredere în efortul nostru naţional, cu mândrie pentru forţa solidarităţii româneşti, dar şi cu încredere că deciziile şi angajamentele partenerilor noştri transatlantici şi europeni faţă de acest traseu şi de proiect ne includ. Am

speranţa că,

şi

în continuare, Parlamentul României va susţine cu aceeaşi putere eforturile Guvernului dedicate aderării cu succes, cât mai curând, a ţării noastre la structurile europene şi euroatlantice.

288

24. CODUL MUNCII ÎNTĂRESTE DIALOGUL DINTRE PARTENERII 'SOCIALI, ÎNTRE EI SI FACTORII GUVERNAMENTALI*

'

m să vă sp~n ~ă am fos~ e~trem de ~121-pre!ionat de d~zbate~ea ~are a avut loc mamte ca noi sa ne angaJam raspunderea 1n legatura cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdată, să aibă loc discuţia, atâta vreme cât el doar începând de astăzi are o formă fmală.

A

Sigur, colegii noştri liberali sunt mai obişnuiţi să ne ocupăm în Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele proprietăţii.

Noi credem însă că este important să ne ocupăm şi de problemele muncii. Şi, de aceea, după ce am rezolvat o parte dintre problemele restituirilor de proprietate, ale privatizărilor şi ale transferurilor de proprietate, este cazul să începem să ne mai ocupăm şi de reglementări privind munca. Pentru noi, ca Partid Social Democrat, este la fel de important, dacă nu mai important, să găsim cele mai bune reglementări privind problematica muncii. La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintă astăzi pentru a patra oară în faţa Camerei Deputaţilor ş i a Senatului, reunite în şedinţă comună, pentru a-şi asuma răspunderea, potrivit procedurilor constituţionale, asupra proiectului de lege denumit Codul muncii.

*

Discurs referitor la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege - Codul muncii - Monitorul Oficial al Ro,nâniei, Partea a II-a, nr. 176 din 19 decembrie 2002 (în calitate de prim-ministru)

289

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Până

în prezent, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiţiilor directe, cu impact semnificativ în economie, şi a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Totodată, pentru prima oară în viaţa parlamentară postrevoluţionară, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare. Astăzi ţin să

declar în mod expres în plenul celor două Camere ale Parlamentului că Guvernul, bazându-se pe dispoziţiile art.113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificaţii deosebite pentru viaţa economică şi socială a tării. , Recurgerea la această procedură legislativă este determinată de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii şi politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, printre care şi acela de a adopta un nou Cod al muncii până la sfârşitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003. A

In mod obiectiv, reglementarea relaţiilor de muncă sub o nouă formă se impune ca o problemă majoră a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, după aproape 13 ani de la actul revoluţionar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic şi social radical nou, se resimte acut necesitatea adoptării unui nou Cod al muncii, aceasta cu atât mai mult cu cât legislaţia muncii şi a securităţii sociale a înregistrat deja transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul deosebită, impusă de trecerea ţării noastre de la o economie centralizată la una de piaţă. Modificările de ordin legislativ au avut la bază evoluţiile manifestate în sistemul relaţiilor de muncă, în permanentă schimbare pe piaţa forţei de muncă şi de capital.

Libertatea, în toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului şi a proprietăţii private, dar şi a unor relaţii sociale bazate pe dialog, competiţie, concurenţă şi, nu în ultimul rând, pe solidaritate. 290

Codul niuncii întăreşte dialogul

A

In ultimii 12 ani, iniţiativa economică privată s-a manifestat treptat şi, fireşte, s-a extins în toate ramurile economiei naţio nale, fapt care a condus la importante restructurări economice.

Sectorul privat contribuie astăzi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% în 1990. Ponderea sectorului privat în valoarea adăugată a principalelor ramuri este astăzi comparabilă cu cea din principalele ţări candidate la integrarea în Uniunea Europeană. In domeniul privat lucrează în acest moment peste 70% din numărul total al salariaţilor, în condiţii de competiţie comercială şi profesională. Toate acestea evidenţiază un mediu de muncă cu totul diferit de cel economic si , un sistem al relatiilor ' din anul 1990. A

A

In acest cadru, proiectul noului Cod al muncii aşază, din perspectiva economiei de piaţă ş i pe principii social-democrate, raporturile dintre salariaţi şi angajatori. In aceste condiţii, în ansamblul său, Codul muncii întăreşte dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, şi între ei şi factorii guvernamentali. A

astfel la ceea ce în lumea contemporană a devenit o axiomă a dezvoltării economico-sociale, a statului de drept, care răspunde necesităţii de a conserva pacea socială în condiţiile unei justiţii sociale convenite, cu implicarea constructivă a partenerilor sociali. Ne

racordăm

Statuând necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul muncii urmăreşte armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salariaţilor, de la nivelul de angajator până la o scară naţională, şi totodată oferă modalităti , concrete de realizare a democratiei ' economice, sociale, parte integrantă a democraţiei politice. A

In consens cu practicile existente în statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt co ns ultaţi şi îşi exprimă opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticipă la aplicarea politicilor sociale. 29 1

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori şi salariaţi, noul cod reglementează, în acord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene şi ale dreptului internaţional al muncii, drepturile şi obligaţiile ce revin atât salariaţilor, cât şi angajatorilor. Regula indiscutabilă a dreptului internaţional al muncii contemporan, încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, se regăseşte pe tot parcursului Codului, u1mărindu-se aplicarea strictă a principiului stabilităţii salariaţilor în muncă. Contractele de muncă pe durată determinată sunt limitativ reglementate, iar modalităţile moderne, reglementate pentru prima dată în legis laţia noastră, cum sunt contractele de muncă pe timp parţial sau cele încheiate prin agent de muncă temporară, sunt riguros definite. A

In esenţă, reglementarea asigurată prin cod creează premisele pentru înlăturarea a ceea ce este îndeobşte denumit „abuzul patronal" . Deosebit de aceasta, Codul muncii creează un mediu competiţional uniform pentru toţi angajatorii, care sunt datori ca, în raporturile de muncă, să acţioneze pe baza principiului bunei-credinţe. A

In perioada care s-a scurs din 1990, s-au adoptat o serie de reglementări noi în domeniul muncii şi securităţii sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupării forţei de muncă şi la sistemul asigurărilor pentru şomaj , pensionarea anticipată, cumulul de funcţii, precum şi cele referitoare la grevă. O serie de reglementări înnoitoare, racordate la exigenţele economiei de piaţă au fost adoptate în legătură cu negocierea colectivă, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi, pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, grele, vătămătoare şi periculoase, organizarea sindicatelor şi patronatelor, concediul de odihnă, prestaţia muncii şi soluţionarea conflictelor de muncă. Noile acte normative şi eliminarea din legis laţie a dispoziţiilor ce împiedicau derularea no1mală, în noile condiţii, a raporturilor 292

Codul niuncii întăreşte dialogul

juridice de muncă au fost paşii necesari care să producă schimbările dorite din societatea românească. E voluţiile

din economie au condus la apariţia unor domenii de activitate noi, profesii şi meserii noi, specifice modernităţii, care au fost reglementate în mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesităţii imediate. Acum a venit vremea ca aceste norme să se reflecte coerent într-un nou Cod al muncii. Proiectul noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea în considerare a dis poziţiilor co nstituţionale , care reglementează munca şi protecţia socială, art. 38, 39 şi 40, ş i care asigură pentru o perspectivă îndelungată un cadru fundamentat şi corect. S-au avut în vedere dinamica relaţiilor de muncă, drepturile sociale şi economice, generate de starea de libertate ş i de ataşamentul faţă de valorile libertăţii, definitorii pentru democraţie şi pentru economia de piaţă. Pe parcursul elaborării noului Cod al muncii, ţinându-se seama de exigenţele economiei de piaţă, au fost identificate soluţii corecte şi elastice, etice şi eficiente, cu stabilitate rezonabilă în timp. proiectul noului Cod al muncii răspunde opţiunilor şi exigenţelor pieţei muncii, problematica reglementată privind exclusiv legis l aţi a muncii.

Putem afirma

că

Ţinem să

subliniem că proiectul noului Cod al muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimbărilor din societate ne impune adoptarea unor soluţii principiale în domeniile aflate în plină transformare. A

In aceste cazuri, reglementarea concretă se realizează la nivelul legilor speciale. In acelaşi timp, după mai mult de un deceniu de tranziţie, există şi domenii în care se manifestă stabilitate. In aceste situaţii, proiectul noului Cod al muncii oferă soluţii concrete ş1 detaliate, negociate şi agreate de partenerii sociali. A

A

293

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Se demonstrează astfel că procesul tranziţiei înregistrează succese consistente, ca urmare a climatului de pace socială realizat, ceea ce asigură apropierea mai rapidă de starea de normalitate. Prin noul proiect de Cod al muncii, s-a urmărit să se reglementeze, pentru toate categoriile de salariaţi şi angajatori, ansamblul tuturor normelor de bază privitoare la contractul individual de muncă. Astfel, s-au identificat soluţii care să reglementeze condiţiile şi clauzele contractului individual de muncă, specifice economiei de piaţă, ale executării modificării nulităţii sau suspendării acestuia. Proiectul aduce noi reglementări şi în materia angajării, astfel încât, pe lângă încadrarea în muncă, în baza unor contracte de muncă, pe durată nedeterminată, se propun şi alte tipuri de contracte de muncă, cum sunt cele pe durată determinată, de muncă temporară, de muncă cu timp parţial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncă. Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncă răspunde dinamicii tranziţiei spre economia de piaţă şi ritmurilor impuse de globalizare, dar şi interesului economic de mobilitate profesională şi de calitate a muncii, pe care le are angajatul. Ca noutate legislativă, s-a reglementat posibilitatea ca în contractul individual de muncă să fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcurenţă şi de confidenţialitate, care, dacă nu sunt respectate, pot atrage obligarea părţii în culpă la plata de daune-interese. Fireşte, în contract, părţile vor fi libere să includă şi alte clauze specifice, în cadrul unei economii de piaţă, cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Suntem siguri că proiectul Codului muncii, care reglementează eficient şi echitabil piaţa forţei de muncă, va crea, pe de o parte, oportunităţi viabile pentru toţi salariaţii şi, pe de altă parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor încuraja, astfel, politicile de formare şi de recalificare profesională şi se va promova o jurisdicţie care să rezolve operativ conflictele de muncă. 294

Codul niuncii întăreşte dialogul

Proiectul de cod promovează clar drepturile fundamentale ale salariaţilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat, în mod special, prin crearea fondului de garantare a creanţelor salariale, în cazul insolvabilităţii patronilor. Proiectul noului Cod al muncii reglementează strict, în concordanţă cu normele europene şi ale dreptului internaţional al muncii, instituţia încetării contractului de muncă în raport cu exigenţele economiei de piaţă, consacrând un capitol special concedierii. Aceasta poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Cea de-a doua categorie poate fi individuală sau colectivă. Respectând interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limitează posibilul arbitrariu patronal. A

colective, i s-au conferit atribuţii noi instituţiei reprezentanţilor salariaţilor, în scopul de a promova şi apăra interesele salariaţilor în unităţile în care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, dar şi liderii sindicali sunt ocrotiţi prin lege, în conformitate cu normele Organizaţiei Internaţionale a Muncii. In domeniul

relaţiilor

A

In măsura în care noul Cod al muncii defineşte şi apără interesul economic al salariaţilor în raport cu angajatorul, putem spune că acest cod reflectă responsabilizarea socială a capitalului, reglementând, în mod echilibrat, şi răspunderea integrală pe care salariaţii o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile. Noul Cod al muncii demonstrează responsabilitatea economică reciprocă a partenerilor sociali. A

In ansamblu, se poate afirma că răspunderea juridică a căpătat în noul cod o modalitate mai largă de reprezentare, statuând principii noi, legate de răspunderea disciplinară, patrimonială, contravenţională şi penală. Răspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va întemeia pe normele şi principiile răspunderii civile contractuale. 295

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Astfel, angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Tot astfel, salariatul răspunde patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina şi în legătură cu munca sa. Soluţiile sunt simetric egale. Cred că sunteţi de acord că răspunsul la sfidările globalizării nu este unul strict economic, dar ş i unul de educaţie şi formare profesională. Competiţia economică este o competiţie a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacităţii de a câştiga pieţe noi, dar şi a dinamismului noilor profesiuni. Obiectivul strategic al României pentru acest deceniu este construirea ş i consolidarea societăţii cunoaşterii, a economiei cunoaşterii. Responsabilităţile angajaţilor, ale angajatorilor şi ale autorităţilor publice reglementate prin proiectul de lege supus atentiei dumneavoastră vor contribui la o nouă calitate a muncii si ' ' a economiei, reflectate atât în rezultatele competiţiei, cât şi în dezvoltarea economică, şi într-o nouă calitate a vieţii şi a dezvoltării sociale. Din această perspectivă sunt reglementate două tipuri de contracte în domeniul formării profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesională şi contractul de adaptare profesională. Un titlu distinct, reflectând concepţia social-democrată, este rezervat sănătăţii şi securităţii în muncă, Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, protecţiei salariaţilor prin servicii medicale. Toate aceste prevederi fac din noul Cod al muncii un act normativ modem, un text de justiţie şi de coeziune socială, ale cărui prevederi vor acţiona pentru diminuarea polarizării sociale în ţara noastră. Totodată, se creează condiţiile ca o parte a clasei de mijloc să provină din rândul salariaţilor. 296

Codul niuncii întăreşte dialogul

Din momentul intrării în vigoare, noul Cod al muncii va trebui să devină un cod de conduită pentru cei care interacţionează pe piaţa muncii, fie că sunt angajatori, fie că sunt salariaţi, fie organizaţii sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului. Răspunzând cerinţei

ca noul Cod al muncii să exprime trăsătura definitorie a legislaţiei muncii, protecţia salariaţilor, Guvernul a fost preocupat să asigure şi promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul judicios, între interesele salariaţilor şi cele ale angajatorilor constituie o cerinţă certă pentru legislaţia muncii. A

In acest spirit, proiectul de cod reglementează drepturile angajatorilor într-o dublă perspectivă: cele care se exercită p1in dialog cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, dar şi cele care se exercită de sine stătător, independent. Mă refer la organizarea muncii salariaţilor, la dreptul de a da dispoziţii şi ordine obligatorii, dacă sunt legale, la dreptul de control şi, în sfârş it, la dreptul de a sancţiona disciplinar pe cei vinovaţi de încălcarea obligaţiilor de serviciu. Dăm

expresie, astfel, preocupării noastre pentru dezvoltarea proprietăţii private, spiritului antreprenorial pentru întărirea autoritătii celor care conduc unităti economico-sociale, ' ' îmbunătăţirea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale. Aşa după

cum ştiţi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam că unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condiţiilor fundamentale, astfel încât cetăţenii să poată participa efectiv la viaţa socială, prin asigurarea unor garanţii individuale, colective sau de altă natură, împreună cu creşterea gradului de responsabilitate individuală. Tot atunci spuneam că modelul social pe care Guvernul îl va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Codul muncii prezintă şi reprezintă valorile în care noi, Guvernul şi Partidul Social Democrat, credem şi după care ne-am 297

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

ghidat şi ne ghidăm în construcţia unui model economico-social care să determine treptat bunăstarea la care România şi cetăţenii săi au dreptul. integrare în structurile Uniunii Europene demonstrează, alături de costurile etapelor aderării, mai ales câştiguri durabile, care decurg chiar din definiţia noii Europe, ca fiind o Europă socială. Eforturile

de

Pentru noi, Guvernul social-democrat al României, este deosebit de important ca, în perioada imediat următoare, să intensificăm acţiunile şi pregătirile impuse de obiectivul integrării în Europa socială, parte esenţială a construcţiei Uniunii Europene. Este o destinaţie unde România se va afla alături de alte ţări, unde românii vor trăi şi vor muncii alături de alte popoare. Noul Cod al muncii este astfel construit încât apărând, în mod egal şi echilibrat, şi munca şi proprietatea respectă valorile socialdemocraţiei. Dorim să subliniem în mod special că pentru noi munca reprezintă o valoare socială la fel de importantă ca şi proprietatea. Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul şi partidul nostru expresia cea mai elocventă a doctrinei social-democrate şi a obiectivelor pentru care cetăţenii României ne-au învestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al muncii, parte a identităţii noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanţilor societăţii ci vile. Prevederile proiectului Codului muncii sunt în concordanţă cu legislaţia comunitară în domeniul muncii, la elaborarea acestuia avându-se în vedere şi angajamentele asumate de România prin documentul de poziţie la Capitolul XIII - ,,Politică socială şi ocuparea forţei de muncă". România este membru fondator din anul 1919 al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cea mai prestigioasă organizaţie în materie. Tocmai de aceea, în raport de exigenţele actuale ale Dreptului internaţional al muncii, la elaborarea noului cod au fost 298

Codul niuncii întăreşte dialogul

avute în vedere Convenţiile ratificate de tara noastră.

Organizaţiei Internaţionale

a Muncii,

'

Totodată,

la elaborarea codului au fost avute în vedere şi cerinţele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate şi de România prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii în acest nou secol. Dialogul cu organizaţiile sindicale şi patronale a fost o preocupare constantă a Guvernului încă din momentul învestirii acestuia. Acordurile şi convenţiile încheiate cu confederaţiile sindicale şi patronale au constituit un vector de încredere, de stabilitate pe plan intern. Totodată,

aceste acorduri negociate ş i semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima dată în 12 ani la realizarea păcii sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de Guvern. Noul cod reprezintă rodul unei munci susţinute, de echipă, în care Guvernul a avut doi parteneri importanţi şi oneşti: sindicatele şi patronatele. El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat şi convenit cu sindicatele şi patronatele. Dialogul cu partenerii sociali s-a purtat îndelung, cu multă seriozitate, responsabilitate şi determinare din partea tuturor părţilor. El este expresia fidelă a importanţei pe care o acordăm relatiilor cu societatea civilă. '

Susţinerea

noului Cod al muncii demonstrează încă o dată faptul că ne respectăm programul de guvernare. Iată de ce considerăm că este datoria noastră să ne asumăm răspunderea în faţa Parlamentului pentru noul Cod al muncii. Răspunderea asumată

pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modernă, demonstrează că Guvernul înţelege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate. 299

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Am prezentat în faţa dumneavoastră principalele reglementări, desigur, foarte succint, pe care le conţine noul Cod al muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care să nu presupună în viitor, ca orice alt act normativ, perfecţionări impuse de viaţă, de practica pieţei muncii şi a raporturilor de muncă. Ţinând

seama de caracteristicile proiectului de Cod al muncii, membrii Guvernului au decis în unanimitate să-si asume ' răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. A

Imi îngădui să reamintesc în acest context faptul că în acelaşi domeniu, al relatiilor de muncă, a mai existat o asumare a ' răspunderii, realizată de unul dintre guvernele anterioare, în legătură cu Legea privind statutul funcţionarilor publici. Prin angajarea răspunderii politice în şedinţa de astăzi, Guvernul îşi afirmă hotărârea de a-si continua mandatul de încredere acordat în ' decembrie 2000, numai în condiţia acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faţa unei alternative, fie să menţină în funcţiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să încerce demiterea sa, retrăgându-i încrederea prin iniţierea unei motiuni de cenzură. '

A

Imi exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura ţării cadrul legislativ corespunzător într-un domeniu atât de important cum este cel al relaţiilor de muncă. Vă mulţumesc

pentru

stimaţi

veţi susţine

colegi, legislativ.

300

atenţia acordată şi

cred că dumneavoastră, Guvernul în acest important demers

25. LEGITil\flTATEA PROIECTULUI NOSTRU '"' '"' '"' DE REFORMA ECONOMICA SI SOCIALA*

'

D

aţi-mi

spun de la început că nu mai ştim cum este bine să procedăm în relaţia noastră cu colegii din opoziţie. voie

să vă

Pe de o parte, ne critică că nu venim în faţa Parlamentului pentru a explica ce am făcut sau ce vrem să facem. Pe de altă parte, atunci când venim ş i oferim ocazia unui dialog, aducând şi materialele necesare pentru a fundamenta o disc uţie serioasă, ni se spune că nici aceasta nu este calea cea dreaptă. A

In plus, aş vrea să înţelegeţi foarte bine că eu nu puteam să fiu prezent la o discuţie de procedură în această dimineaţă în care se hotăra dacă această dezbatere va avea sau nu va avea loc. Era normal ca Parlamentul să decidă mai întâi dacă acceptă prezentarea pe care primul-ministru urma s-o facă. De aceea, ideea că ar fi trebuit să fiu aici la prima fază a dezbaterii de procedură nu este

* Declaraţie

cu privire la politica Guvernului în perioada 2001- 2002 şi asupra principalelor priorităţi economice şi sociale în anii 2003-2004 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 8 din 22 februarie 2003 (în calitate de prim.-ministru) 301

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

convingătoare şi,

în orice caz, pentru cei care cunosc regulile Parlamentului este destul de ciudată. Vreau

să

mai precizez un anumit aspect: cunosc foarte bine si cunoaştem la nivelul Guvernului prevederile Constituţiei. In mod evident, formularea din Constituţie ne-a dus la o primă idee care era cel mai uşor de acceptat, de a prezenta aceste elemente în faţa doar a uneia dintre Camere. De aceea, am trimis două scrisori către preşedinţii celor două Camere în care am arătat că înţelegem interpretarea restrictivă a textului constituţional şi, în măsura în care Birourile permanente vor decide acest lucru, vom prezenta această informare pentru discuţii doar în faţa Camerei Deputaţilor. Dar am arătat că, în măsura în care cele două birouri vor hotărî să interpreteze extensiv textul constituţional, nu avem nici un fel de dificultate de a ne prezenta în faţa celor două Camere. A

,

A

Inţeleg că

cele două Birouri permanente au hotărât ca această prezentare să se facă în faţa celor două Camere ale Parlamentului.

în care există o anumită nemulţumire pentru această soluţie, ea nu poate fi adresată în nici un caz Guvernului, ci, cel mult, celor două Birouri permanente. Cred însă că decizia celor două Birouri a avut în vedere posibilitatea ca şi senatorii, dacă vor dori, să participe la dezbaterile care în mod firesc vor urma după prezentarea pe care o voi realiza în minutele următoare.

Deci, în

măs ura

Acestea sunt cele câteva elemente pe care am dorit să le precizez şi vreau să vă asigur încă o dată de respectul Guvernului pentru Parlament şi de dorinţa noastră de a vă prezenta, de data aceasta, spre deosebire de anul trecut, şi elementele pe care le-am realizat, dar şi câteva gânduri pentru perioada care urmează. Sigur, vom fi la dispoziţia dumneavoastră pentru a răspunde la eventuale întrebări sau pentru a comenta unele probleme pe care le veti, ridica. Aş

vrea să vă rog să- mi permiteţi să vă mulţumesc în numele Executivului pentru această ocazie de a prezenta în faţa celor două 302

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

Camere ale Parlamentului D ec laraţi a cu pr1v1re la politica Guvernului în perioada 2001-2002 şi la principalele priorităţi economice si sociale în anii 2003-2004. '

Dezbaterea de către Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezintă un demers deosebit de important pentru sistemul nostru politic şi pentru sistemul in stituţional din România. Doresc să vă prezint, pe de o parte, aspectele pozitive, dar, evident, şi anumite neîmpliniri din anii 2001-2002 în vederea identificării soluţiilor, a priorităţilor pentru desfăşurarea cu mai multă eficienţă a procesului de guvernare. Primii doi ani ai guvernării noastre au reprezentat o perioadă de realizări certe si notabile în multe domenii. Succesele obtinute atât ' , pe plan intern, cât şi extern confirmă teza noastră potrivit căreia viziunea social-democrată de guvernare a ţării este cea mai potrivită pentru România în acest moment. Folosesc acest prilej pentru a mulţumi încă o dată tuturor cetătenilor care ne-au votat, care au avut încredere în programul politic şi în oferta electorală a P.S.D. In acest fel, avem posibilitatea confirmării viabilităţii programului social-democrat de guvernare 1n tara noastra. '

A

A

~

'

La sfârşitul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat în faţa Parlamentului că va realiza o guvernare mai bună. Trebuie reamintit faptul că în acel moment ţara se afla într-o situaţie de criză după guvernarea de dreapta care, din incapacitate de gestionare a ţării şi a reformei, a aplicat politica regresului economic programat. Au fost afectate astfel nu numai bazele dezvoltării economice a României, ci, în mod grav, nivelul de trai al populaţiei şi credibilitatea tării în relatiile externe. ' , Deteriorarea situatiei economice si instabilitatea ce se manifestau în ' ' plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabilă ţării noastre. Instituţii le financiare internaţio nale, agenţiile de rating şi Comisia Europeană erau neîncrezătoare în capacitatea de reformare 303

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

a economiei româneşti. Această percepţie negativă a realităţilor din ţara noastră a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit să le depăşim. Intr-o asemenea situaţie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobândirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi a celor cu Uniunea Europeană si cu institutiile financiare internationale. A

'

'

'

Astfel, am acţionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politică externă şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfăşurarea procesului de reformă economică, în condiţii de suportabilitate socială. Aceasta explică modul în care am reuşit să asigurăm realizarea unor obiective de politică externă, vitale pentru România, şi anume: recunoaşterea dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor români în spaţiul Schengen; invitarea României la Praga de a deveni membru NATO; obţinerea la Copenhaga a unui calendar precis pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene începând cu anul 2007; încheierea de acorduri cu Fondul Monetar International si , ' Banca Mondială; rezolvarea unor litigii existente de ani de zile în relaţii externe bilaterale. Dau un singur exemplu: rezolvarea unei situaţii vechi, României cu Suedia. Nu numai că am delicate, în relatiile , soluţionat acel diferend, dar în aceşti doi ani am şi plătit cele 120 de milioane de dolari în patru tranşe, astfel încât această chestiune, care ne-a venit din urmă şi care a grevat relaţiile noastre cu ţările nordice, a putut fi rezolvată, dar, iată, şi cu un preţ suplimentar care a însemnat adăugarea unei sume considerabile în bugetul de cheltuieli al Guvernului. Extinderea cooperării cu ţări şi regiuni ale lumii în care prezenţa României devenise nesemnificativă ş i progresele economicosociale obţinute pe plan intern demonstrează şi ele realismul programului guvernamental. Astfel, am realizat relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul dintre primele locuri între ţările central şi est-europene. 304

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

face o paranteză. Colegii noştri care tocmai au părăsit sala, dacă s-ar fi prezentat în Parlament pentru a prezenta rezultatele lor după doi ani de guvernare, ar fi trebuit să arate că produsul intern brut al ţării scăzuse cu aproximativ 10%. A fost o pierdere de aproximativ 4 miliarde de dolari la produsul intern brut, în timp ce noi, în aceşti doi ani, practic, am adus 4 miliarde de dolari în plus tării. la avutia , , Aici

aş

Cei care toată ziua stau cu corupţia în gură şi care discută despre acest subiect, cei care vorbesc despre hoţie şi despre diminuarea bogăţiilor ţării trebuie să ţină seama că acest Guvern, în doi ani, indiferent de problemele care poate or mai fi apărut, a reuşit să aducă la avuţia ţării 4 miliarde de dolari, în timp ce cei care acum 4 miliarde de dolari. ne critică au luat de la avutia , tării , Enumerăm câteva realizări

care au dus la acest rezultat: dezvoltarea şi consolidarea structurilor de proprietate privată, instituirea şi amplificarea unor mecanisme ale economiei de piaţă, pe baza legislaţiei naţionale armonizate cu cea comunitară; declanşarea unor programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul urban şi rural; lansarea unui amplu program social care asigură intensificarea preocupărilor pentru crearea de noi locuri de muncă în vederea creşterii gradului de ocupare a populaţiei active şi diminuării şomajului; sporirea sensibilă a numărului de locuinţe, inclusiv pentru un număr foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici; îmbunătăţirea pentru elevi a condiţiilor din şcoli şi din familie; punerea în aplicare a unui pachet de măsuri stimulative pentru tineri pornind de la atribuirea gratuită de active în vederea dezvoltării de afaceri în zootehnie şi până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează î n sectorul tehnologiei informaţiei, domeniu în care cifra de afaceri a fost dublată în 2002, fată de 2000. '

Acum, după doi ani, putem afirma că am depăşit situ aţiile critice care puteau exclude România din circuitul european ş1 305

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

internaţional. Astăzi, ţara noastră

se bucură de un larg şi substanţial sprijin extern. România este acum un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei unite ş1 ale consolidării noii solidarităti euroatlantice. '

Evaluările

pozitive privind realizările din România din anii 2001-2002 sunt în total contrast cu evaluările negative din perioada guvernării anterioare. In rapoartele Comisiei Europene şi ale Fondului Monetar Internaţional de până în anul 2000 inclusiv se făcea referire la performanţele economice dezamăgitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite. lncepând cu anul 2001, aprecierile sunt de genul „România a obţinut, prin programul său, o performanţă macroeconomică deosebită.", ,,România a continuat să facă progrese către o economie de piaţă funcţională, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au îmbunătăţit." , „România a făcut progrese impresionante în abordarea mai multor puncte slabe mai vechi şi aşteaptă acum o performanţă pe măsură". A

A

Bilantul favorabile din , ultimului an arată o continuare a evolutiilor , 2001. Anul 2002, din punct de vedere economico-social, a fost un an al performanţelor ridicate, şi mă refer aici, îndeosebi, la creşterea economică, la majorarea substanţială a exporturilor, la reducerea semnificativă a inflaţiei, la sporirea volumului investiţiilor, la creşterea salariului real şi a pensiei reale, precum şi la un grad mai bun de protecţie socială a categoriilor defavorizate. Ştim că

A

sunt în continuare foarte multe probleme. In doi ani nu am putut să rezolvăm toate dificultăţile care există în societatea românească, nici nu ne-am propus acest lucru şi nici nu ne-ar fi crezut cineva dacă ne-am fi propus un astfel de obiectiv. Dar s-au întâmplat foarte multe lucruri pozitive. Sigur că există în continuare polarizare socială , există foarte multă sărăcie şi, de aceea, problematica nivelului de trai, a creşterii nivelului de trai, trebuie să ne preocupe în mai mare măsură în perioada următoare. 306

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

Politica pe care am promovat-o a demonstrat că teoriile potrivit cărora reforma nu face casă bună cu progresul economic şi , mai ales, cu cel social, nu-şi au justificare decât în explicaţii privind ineficienţa actului de guvernare a celor care susţin asemenea concepte. Ne aflăm astăzi, stimaţi colegi, în faţa dumneavoastră, în situaţia în care România beneficiază de condiţii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economică, îmbunătătirea nivelului de ' trai, aderarea la NATO şi integrarea ţării în Uniunea Europeană să devină certitudini pentru anii următori. Suntem pregătiţi să continuăm aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea priorităţilor de la o etapă la alta, în scopul respectării angajamentelor asumate la învestire. Chiar dacă, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintă cu adevărat o schimbare în bine, vrem să vă asigurăm că nu am intrat în nici un fel într-o zonă a automultumirii. Sunt încă domenii care nu au evoluat cum am fi ' dorit. Cunoaştem dificultăţile şi neajunsurile din ţară. De altfel, cred că am convins că permanent căutăm soluţii şi acţionăm operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs. După

cum aţi observat, atât în planul de acţiune al Guvernului pentru perioada trecută, cât şi în cel pe anii 2003-2004, pe care-l aveţi acum printre volumele primite, acţiunile nerealizate sunt evidenţiate şi reprogramate. Deşi numărul lor este mic, în virtutea probităţii profesionale şi a transparenţei pe care le-am instituit ca principii ale activităţii noastre, nu le ascundem, ci le recunoaştem deschis. Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbările calitative din economie, ca rezultat direct al procesului de reformă, ilustrează faptul că s-au înregistrat progrese evidente pe linia creării unei economii de piaţă funcţionale. Rezultatele sunt cu atât mai apreciabile într-un context internaţional caracterizat prin încetinirea 307

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

ritmurilor de crestere în tările dezvoltate. Evolutia din ultimii doi , ' ' ani, precum şi tendinţele proiectate conferă, cred, certitudinea îndeplinirii în orizontul de timp programat a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană. Deşi cifrele şi comparaţiile pot plictisi pe unii, mai ales pe cei care doresc să fie uitate cât mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat, mă simt totuşi nevoit să apelez la acestea pentru că numai astfel putem avea măsura corectă a progresului realizat. A

In anul 2002, produsul intern brut a crescut cu 4,9% comparativ cu 4,5% cât am prevăzut în programul nostru guvernamental. Am reuşit ca, în perioada 2001-2002, creşterea produsului intern brut să fie de circa 11 % faţă de anul 2000, susţinută de sporirea cu 16% a valorii adăugate în industrie, cu peste 21 % în agricultură şi aproape 13% în activitatea de construcţii. Reamintesc că în primii doi ani ai guvernării anterioare produsul intern brut, aşa cum spuneam mai devreme, a scăzut cu 10%. Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde de dolari, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde de dolari înregistrată de economia românească în perioada 1997-1998. Cu toate acestea, în prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12o/o mai mic decât în 1989. Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zile ca să acoperim găurile care s-au făcut în economia noastră timp de patru ani de zile pe timpul guvernării anterioare şi pornim acum de la nivelul anului 1996, în loc să fi avut un proces de dezvoltare, de creştere , care să ne ducă mai aproape de nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este situaţia pe care ne-au lăsat-o colegii noştri de la P.D. şi P.N.L. prin guvernarea lor şi de aceea îi înţeleg că o astfel de prezentare cum facem noi astăzi , aici, îi deranjează, îi jenează. Sustinută ,

de reforme structurale, economia românească are în prezent capacitatea de a valorifica în timp real oportunităţile 308

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

mediului economic intern şi internaţional. Semnificativ este faptul că sporul de producţie şi, respectiv, produsul intern brut s-au realizat prin contribuţia echilibrată a cererii pentru export şi investiţii, în condiţiile redresării sensibile a raportului dintre export şi import. A

In anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai înalt nivel după 1990, fiind de aproximativ 14 miliarde de dolari, mai mari cu 33% comparativ cu exportul din anul 2000. Deci în doi ani de zile exportul a crescut cu aproximativ o treime, ceea ce dovedeşte vitalitatea şi puterea economică a României care a început să permită aceste exporturi semnificative. Anul 2002 reprezintă primul an de după 1990 când înregistrăm la un asemenea nivel de creştere economică, concomitent, o contribuţie pozitivă a comerţului exterior, o reducere a stocurilor, o rată înaltă de investiţii şi creşterea, sigur, încă nesemnificativă, dar evidentă, a nivelului de trai. Am reuşit prin măsurile de politică structurală să producem competitiv şi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenţă de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce în ce mai mult într-o pr_?ducţie care este solicitată pe piaţa internă şi, mai ales, la export. In acest fel creăm condiţii pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, pentru sporirea veniturilor bugetare şi a nivelului de trai al populaţiei. A

In domeniul mediului de afaceri, chiar dacă acesta este încă perfectibil, prin măsurile luate am reusit să răspundem corespunzător aşteptărilor investitorilor autohtoni şi străini. In prima etapă, am acţionat pentru simplificarea procedurilor legislative şi administrative aferente iniţierii ş1 dezvoltării afacerilor pe baze concurenţiale. '

A

Astăzi,

în România, este posibilă înfiinţarea unei societăţi comerciale în mai puţin de două săptămâni , iar studenţii care doresc să înceapă afaceri sunt scutiţi de plata taxei de înregistrare. 309

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Alte direcţii de acţiune au urmărit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a funcţionării societăţilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraţiei, întărirea disciplinei financiare, combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale. Din perspectiva relansării economiei şi a creşterii competitivităţii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii şi investiţiilor. In acest sens, s-a reuşit, în limitele resurselor disponibile, relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,So/o din produsul intern brut, cât se înregistra în anul 2000, la 28,7% în 2002 şi 27,9% proiectat pentru acest an. A

Este de remarcat faptul că această evoluţie favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor s-a obţinut cu deosebire prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu trei puncte procentuale în 2002 şi cu alte cinci puncte procentuale în acest an. O preocupare constantă a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei în domeniul financiar, astfel încât politicile fiscale şi bugetare să asigure scăderea drastică a ratei inflaţiei, dar şi reducerea plăţilor restante şi a blocajului financiar din economie. Doresc să reamintesc că pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative, care în fapt reprezentau la începutul anului 2001 cele mai grave probleme ale economiei româneşti, Guvernul a pus în aplicare programul antiinflaţie şi programul antiblocaj financiar. Am acordat o

atenţie deosebită întăririi

disciplinei financiare, înăsprind legislaţia în domeniul recuperării datoriilor bugetare. Ca urmare a aplicării măsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 şi până la sfârşitul anului au fost încasate peste 5.000 de miliarde de lei de la un număr de aproape 3.000 de agenţi economic1. Totodată,

pentru diminuarea arieratelor către bugetul de stat şi între partenerii de afaceri au fost luate o serie de măsuri vizându-i pe

310

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor întreprinderilor de stat cu indicatorii de performanţă; anularea obligaţiilor bugetare aferente minelor închise sau aflate în conservare; adoptarea Legii privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale. Acum, după mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative chiar dacă în cazul arieratelor situaţia nu ne multumeste încă. Ce am obtinut? Cel mai scăzut nivel al , , , inflaţiei de după 1989. La sfârşitul anului 2002 rata inflaţiei a fost de 17,8% faţă de decembrie 2001, mult sub ţinta programată de 22%. Incepem acest an cu o inflaţie pe luna ianuarie de 1,3%. Comparaţi cu 4,3%, rata inflaţie i pe ianuarie 2000. A

A

In conditiile reducerii sensibile a inflatiei, ratele dobânzii ' ' practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces susţinut şi de evoluţia descendentă a dobânzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut. Şi acest lucru s-a întâmplat în termeni reali la sfârsitul anului 2002 cu circa 30% fată de anul , ' 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este încă foarte scăzut şi aceasta este încă una dintre problemele la care căutăm solutii. , Mă refer,

în special, la creditul pentru investiţii pe termen mediu şi pe termen lung, care este menţinut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de creştere economică. Prin bugetul general consolidat, aferent anilor 2001 şi 2002, a fost promovată o politică fi scal-bugetară orientată către sus tinerea reformelor structurale. , Construcţia

bugetelor a urmărit, totodată, îmbunătăţirea condiţiilor sociale, prin promovarea politicilor în domeniul protecţiei sociale, sănătătii, educatiei si ' , , mediului. România are în acest moment relaţii stabile cu instituţiile financiare internaţionale şi este pentru prima dată când ţara noastră are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional. 311

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In perioada 2001-2002, cele mai importante agenţii internaţionale de rating au îmbunătăţit de trei ori cotaţia României. S-a ajuns la situaţia de evaluare de apreciere din anul 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condiţiile de investire în România, respectiv la nivelul unor ţări în tranziţie avansate sub aspectul reformei. Reamintesc că în anul 1999 România era cotată la fel cu Ecuadorul, Coasta de Fildeş şi cu Zimbabwe. Aceasta era performanţa economică în perioada în care colegii noştri de la P.D. şi de la P.N.L. erau la guvernare. Şi de aceea înţeleg de ce au preferat să părăsească această sală şi să nu asculte elementele pe care noi le prezentăm în cadrul acestei dezbateri. Permiteţi-mi să mă

refer acum, pe scurt, la reforma din domeniul microeconomic. O prioritate majoră a activităţii Guvernului, vizând restructurarea şi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepţiei de privatizare. Prin ceea ce am realizat în anii 2001 şi 2002 s-au creat condiţiile de finalizare în 2003 a privatizării capitalului social din portofoliul A.P.A.P.S., instituţie care, aşa cum am anuntat, îsi acestui an. ' , va înceta activitatea la sfârsitul , A

In anii 2001-2002 s-a vândut un capital social de 17.900 miliarde lei, însemnând de trei ori mai mult decât în perioada '97-'98, respectiv în primii doi ani ai fostei guvernări, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului în economie. Au fost trecute în proprietate privată numeroase societăţi comerciale mari şi foarte mari, între care „Sidex" Galaţi, Şantierul Naval Constanta, , Uzinele Sodice Govora, ,,Promex" Brăila, COS Târgovişte, ,,Alro" şi „Altrom" Slatina şi altele. Au fost privatizate Banca Agricolă şi Societatea „Astra" Bucureşti, fiind vândut şi pachetul minoritar de acţiuni pe care statul îl mai deţinea la „Banc Post". Pe acest fond, nu suntem mulţumiţi însă de faptul că măsura luată la începutul anului 2001, de transfer al unor societăţi la ministere, în scopul urgentării privatizării acestora, nu a fost pe deplin valorificată. 312

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

A

In acelaşi timp, nu trebuie uitat faptul că am fost obligaţi să consumăm mult timp cu problemele sociale apărute în societăţile privatizate de Guvernul anterior, ca urmare a incompetenţei şi superficialităţii care au caracterizat acest proces în pe1ioada 1997-2000. Probabil că am dat mai mult timp pentru a vedea felul şi a rezolva probleme decurgând din privatizarea Combinatului de la Reşiţa decât am dat în şedinţele de Guvern tuturor discuţiilor privind privatizarea în timpul guvernării noastre, tocmai pentru a încerca să soluţionăm, să rezolvăm problemele pe care le-a generat superficialitatea cu care a fost abordat acest proces de privatizare. Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare, cu privire la aplicarea Legilor fondului funciar şi forestier, demonstrează voinţă politică şi determinare. Aşa cum ne-am angajat, gradul de emitere a titlurilor de proprietate a depăşit 90% la sfârşitul anului 2002, ajungând la 91,4%. Pentru anul 2003, avem în vedere încheierea emiterii si , înmânării titlurilor de proprietate, excepţia constând doar în cazurile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. A

priveşte

aplicarea Legii nr. 10/2001, referitoare la proprietăţile imobiliare naţionalizate, anul 2003 va fi decisiv. Astfel, până la sfârşitul anului 2002 au fost 210.000 solicitări, urmând să înaintăm Parlamentului proiectul de Lege privind modalităţile concrete de soluţionare şi de acordare a despăgubirilor, în conformitate cu resursele ţării şi cu practica adoptată în alte ţări, foste socialiste. In ceea ce

Sigur, şi din punctul de vedere al consolidării statutului proprietăţii în România noi am realizat în doi ani mai mult decât au realizat colegii noştri de la P.D . şi P.N.L. în cei patru ani de guvernare, pe un program pe care îl anunţaseră foarte ambiţios, legat de garantarea proprietăţii. In afară de „trompeta" pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvânt în Constituţie, ,,garantarea proprietăţii" în loc de „ocrotirea proprietăţii", nu au reuşit să facă A

313

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

nimic în mod concret, din punctul de vedere al legilor concrete, care să pună în aplicare acordarea titlurilor de proprietate, o dinamică mai rapidă în acest domeniu. Aşa că înţeleg încă o dată raţiunile pentru care colegii de la P.D. şi P.N.L. se simt jenaţi să participe la o dezbatere de acest gen şi au hotărât să părăsească sala, pentru a se pregăti pentru runda următoare, când, poate, vor proceda mai bine la guvernare. Aş

vrea să trec acum la un capitol extrem de important, care presupune măsuri extrem de energice: este vorba de combaterea birocraţiei ş i a corupţiei. Acestea sunt domenii în care acţiunile noastre au întâmpinat multe dificultăţi. Este tot atât de adevărat că reforma prost gestionată în guvernarea trecută şi nefinalizarea de către aceasta a măsurilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corupţie. Marile probleme generate de restituirea proprietăţilor nu au beneficiat până în anul 2001 de un cadru legislativ unitar şi corespunzător. Aceasta a făcut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funcţionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, să creeze un adevărat haos în economie. Prin urmare, la începutul anului 2001 ne găseam la un asemenea nivel al corupţiei, într-un asemenea climat economic şi social distorsionat, încât rezultatele pozitive obţinute până în prezent nu au putut fi receptate de către toate segmentele din societate ca fiind semnificative. Partidele ai căror reprezentanţi au făcut parte din fosta putere nu au dovedit responsabilitatea de asumare a răspunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dacă este vorba de adopţii internaţionale sau de privatizări frauduloase. Deşi

vom aborda aceste aspecte pe larg într-o şedinţă viitoare a Parlamentului, când vă vom prezenta un pachet de măsuri legislative anticorupţie, vă rog să-mi daţi voie totuşi să vă prezint câteva acţiuni importante întreprinse până în prezent de Guvernul 314

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

nostru, prin care s-a asigurat reducerea corupţiei şi a criminalităţii, ceea ce constituie bazele unei activităti viitoare mai intense si mai ' ' eficiente. Executivul a elaborat, cu o largă consultare a reprezentanţilor principalelor partide ş i a sindicatelor, a organizaţiilor neguvernamentale şi mass-media, o strategie naţională de luptă împotriva corupţiei, iar recent a adoptat un program detaliat privind accelerarea aplicării acestei strategii. In acelaşi timp, suntem convi nşi că lupta împotriva criminalităţii trebuie purtată cu respectarea deplină a legii, fără conotaţii politice, consolidarea ordinii de drept, a prestigiului şi integrităţii autorităţi lor judiciare, a credibilităţii instituţiilor publice. Sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalităţii şi garantarea vieţii cetăţenilor. A

A

In aceste domenii va trebui să avem o înţelegere comună, indiferent de poziţia politică, în sensul că „vânătoarea de vrăjitoare" sau „tăierea de capete" numai pentru a da sentimentul unei lupte hotărâte împotriva corupţiei nu reprezintă soluţia pe termen lung a rezolvării acestui fenomen antisocial. Important este ca la nivelul tuturor autorităţilor centrale şi locale să se aplice cu fermitate şi cu eficienţă, aşa cum de fapt am procedat în ultimii doi ani, măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupţiei şi birocraţiei, suspiciunile în legătură cu astfel de fenomene. Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta socială este cu atât mai importantă cu cât ignorarea acesteia în timpul guvernării din perioada 1997-2000 a condus la prăbuşirea fără precedent a nivelului de trai al populaţiei . Am să încerc să ilustrez efectele actiunilor si măsurilor luate în anii ' ' 2001-2002 nu în general, ci pe categorii de populaţie. Să-mi permiteţi, mai întâi, să precizez principalele direcţii de acţiune în plan social, şi anume: 315

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

- crearea de locuri de muncă pentru diminuarea cresterea veniturilor din muncă;

şomaju lui şi

'

- dezvoltarea serviciilor de interes public destinate acestora;

şi

controlul fondurilor

aplicarea de măsuri suplimentare pentru protecţie socială, în funcţie de situaţia specifică a fiecărei categorii de cetăţeni. -

Consecvent orientării social-democrate, Guvernul aplică un amplu program social, menit să amelioreze condiţiile de viaţă ale populaţiei, în concordanţă cu resursele pe care le are la dispoziţie. Ca urmare a regresului economic din perioada 1997- 2000, aceste fonduri, din păcate , au scăzut foarte mult, nivelul de trai deteriorându-se în mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile depuse în anii 2001 şi 2002, aşteptările populaţiei rămân în continuare foarte mari. Va trebui însă să tinem seama cu totii că , ' măsurile pe care le luăm depind de nivelul resurselor. Nu vrem să avansăm promisiuni fără acoperire, să creăm aşteptări care nu pot fi îndeplinite. In acelaşi timp, trebuie să avem grijă şi de viitor, să nu neglijăm investiţiile care creează resurse suplimentare pentru cresterea nivelului de trai. A

'

A

In mod concret, în cei doi ani s-au realizat următoarele: au fost încadrate în muncă peste 1.000.000 de persoane, dintre care 678.000 de persoane au aparţinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piaţa muncii: tineri, femei, şomeri de lungă durată, persoane cu handicap, absolvenţi cu vârsta de peste 18 ani, proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, persoane eliberate din detenţie, persoane de etnie romă. In cadrul acestor programe, în localităţile în care s-a înregistrat o rată ridicată a şomajului au fost încadrate peste 137.000 de persoane, iar în Valea Jiului peste 17.000 de persoane. A

Rata şomajului, la finele anului 2002, a fost de 8,1 %, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Numărul şomerilor înregistraţi a fost de 760.000 persoane, respectiv cu 246.000 de persoane mai mic decât 316

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

în decembrie 2000. Şi în cazul femeilor, rata şomajului a scăzut la 7 ,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, cât s-a înregistrat în luna decembrie 2000. Faţă

de anul 2000, când s-au alocat resurse financiare pentru măsurile active de combatere a şomajului doar în proporţie de 2,3% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, în anul 2001 pentru măsurile active de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-au destinat peste 12o/o din cheltuielile bugetare, iar în anul 2002 aceste alocaţii au reprezentat aproape 14%. Politica salarială a fost axată, în principal, pe măsuri de protecţie a veniturilor angajaţilor, comparativ cu evoluţia inflaţiei, precum şi pe măsuri de impunere a disciplinei financiare în întreprinderile publice. A

în care statul este acţionar majoritar au fost adoptate măsuri restrictive şi de condiţionare a creşterilor salariale în raport cu evoluţia productivităţii muncii. Lunar, monitorizăm din acest punct de vedere aproximativ 80 de companii.

In

societăţile

A

In anii 2001 şi 2002 s-a acţionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care să permită agenţilor economici să-şi planifice pe o perioadă mai lungă costul forţei de muncă, politica de firmă şi de produs. Salariul minim brut pe ţară a fost majorat succesiv, începând cu 1 martie 2001, de la I.OOO.OOO lei la 1.400.000, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajungând la 2,5 milioane lei. Ca urmare a ansamblului de măsuri luate în acest domeniu s-a asigurat majorarea în termeni reali a câştigurilor salariale. Astfel, în anul 2002 creşterea salariului real a fost de 4,5%, iar în perioada 2001-2002, de circa 10%, comparativ cu scăderea salariului real, de 20%, în primii doi ani ai guvernării anterioare. De aceea, înţeleg de ce colegii no ştri de la Partidul Democrat şi de la Partidul Naţional Liberal nu au dorit să participe la această discuţie, în care 317

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

ce s-a întâmplat în primii doi ani ai guvernării dânşilor şi ce am realizat noi în aceşti doi ani de guvernare. punem în

oglindă

Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, prin recorelări şi prin indexarea trimestrială a pensiilor cu un procent care să acopere rata " inflaţiei. In urma aplicării combinate a măsurilor de indexare şi recorelare, în intervalul decembrie 2000-decembrie 2002 pensia medie de asigurări sociale de stat a înregistrat o creştere de 56%, ajungând la 1.800.000 lei, faţă de 1.155.000 lei, cât era în luna decembrie a anului 2000. Referitor la această problemă, aş vrea să subliniez că Executivul trebuie să găsească soluţii pentru deficienţele acumulate în acest domeniu timp de 12 ani. Vreau să reamintesc faptul că până în anul 2000, în momentul în care apărea o problemă într-o ramură industrială şi în acelaşi timp o problemă socială, soluţia folosită era trecerea la pensie a segmentelor profesionale în cauză, în loc să se realizeze o restructurare autentică. "In felul acesta s-a ajuns la un număr foarte mare de pensionari, care reprezintă astăzi aproape 6,2 milioane de persoane, faţă de 3,4 milioane pensionari, câţi existau în 1990. Deci, iată, aproape o dublare a numărului de pensionari în 12 ani. Astfel, dacă în 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salariaţi, în prezent pensia unei persoane este susţinută nici măcar de un angajat. Sigur, putem să găsim explicaţii, justificări câte dorim. Dar până la urmă avem o problemă în comun, aceea de a gestiona o dificultate care ţine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scăderea numărului de salariaţi datorită unor procese specifice tranziţiei, unele imputabile unor guvernări, altele, poate, obiective, iar, pe de altă parte, de aceste soluţii de comoditate din zona restructurării, care au dus, practic, la o dublare a numărului de pensionari. De aceea, această problemă, care este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social şi care atrage, fără îndoială, foarte multe 318

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

discursuri populiste şi demagogice, este o problemă pe care va trebui să căutăm să o soluţionăm pe termen mediu şi pe termen lung, cu înţelepciune, împreună. Grija Guvernului nostru este să căutăm, în continuare, soluţiile cele mai potrivite pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al pensionarilor. Dintre acţiunile aplicate în ultimii doi ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt totuşi de menţionat câteva: - acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.400.000, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esenţiale din producţia internă, necesare afecţiunilor cu incidenţă majoră asupra morbidităţii la persoanele vârstnice; - înfiinţarea şi extinderea reţelei de magazine de tip Economat, care oferă pensionarilor produse de bază la preţuri cu circa 20% mai mici; la sfârsitul anului 2002 functionau 481 de astfel de ' ' magazine, de unde îşi pot efectua cumpărăturile peste 1.000.000 de cetăteni cu venituri modeste. , - acordarea de ajutoare pentru încălzire; - subvenţionarea de la buget a biletelor de tratament şi reducerii de 50% pentru transport.

menţinerea

A

In ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii, aceasta a fost majorată, în mai multe etape, de la 130.000 lei, în luna decembrie 2000, la 210.000 lei, cât este în prezent. Atenţia acordată

familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu creşterea substanţială a fondurilor bugetare destinate acordării acestor ajutoare sociale. Prin alocarea acestor fonduri , în valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca în 2002 să beneficieze de ajutoare sociale 602.000 familii, fată , de 40.000 în anul 2000. Nivelul venitului minim garantat, în funcţie de care se calculează ajutorul social, a fost 319

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

indexat cu 17%, cu începere de la 1 ianuarie 2003, respectiv într-un procent superior ratei inflaţiei. A vând în vedere criza spaţiilor de locuit, mai ales pentru categoriile de populaţie cu venituri mici, la începutul anului 2001 am pus în aplicare o nouă concepţie a unui program de construcţii de locuinţe, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar şi pe extinderea utilizării creditului ipotecar, îndeosebi pentru familiile tinere. "

In acest mod, nu numai că am reuşit să dăm în funcţiune în anul 2002 cel mai mare număr de locuinţe de după 1996, respectiv peste 3.500 de unităţi , dar am asigurat, totodată, front de lucru în fiecare judeţ, pentru ca în anii 2003 şi 2004 numărul locuinţelor noi să . . creasca s1mt1tor. ~

'

Activitatea de construcţii de locuinţe s-a materializat prin deschiderea a circa 180 de şantiere de lucru, de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, locuinţe individuale în proprietate, prin credit ipotecar. Faţă de anul 2000, când au fost date în folosinţă 1.300 de locuinţe, în perioada 2001-2002 au fost în execuţie circa 21.300 unităţi locative, dintre care s-au dat „la cheie" 5.500, respectiv 2.300 de locuinţe pentru tineri destinate închirierii; 2.400 de locuinţe sociale şi 800 de locuinţe în proprietate individuală. Un caz aparte îl reprezintă blocurile începute înainte de 1989 şi neterminate. Am considerat că finalizarea constructiilor de locuinte ' ' aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o prioritate. Chiar dacă timpul scurs de la Revoluţie le-a afectat şi din această cauză sumele necesare pentru continuarea execuţiei devin tot mai mari, trebuie să eliminăm din peisajul oraşelor imaginea construcţiilor părăsite.

La sfârsitul anului 2000 existau circa 7 .600 de unităti locative ' ' neterminate, a căror executie a fost sistată sau fusese sistată. Am ' stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorităţilor centrale şi locale, dar şi prin implicarea sectorului privat, am reuşit să reducem sensibil numărul acestor 320

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

blocuri. Acţiunea este deja încheiată în 1O judeţe. Pe ansamblu am asigurat finanţare pentru aproape 4.200 de unităţi locative, dintre care deja au fost puse în funcţiune 1.800 de apartamente. Pe acelaş i plan am acţionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate ş i evacuarea din locurile publice a autovehiculelor părăsite. In felul acesta, imaginea de Beirut, după bombardamentele din războaiele anterioare, a Bucureştiului şi a altor localităţi probabil că nu va mai exista. Dar şi aceste măsuri ar fi putut fi luate de către guvernele anterioare şi în felul acesta noi ar fi trebuit să ne ocupăm de alte teme, de alte probleme, să nu cheltuim banii pentru rezolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate înainte. De aceea înţeleg de ce colegii noştri de la P.D. şi de la P.N.L. au decis să părăsească această sală, pentru a nu participa la o dezbatere despre perioada care s-a scurs după 1990. A

Concomitent, stimaţi colegi, ne preocup ăm pentru realizarea programului de construire a 400 săli de sport, care, deşi înregistrează unele întârzieri, va fi finalizat în aceşti doi ani. A

In anul şcolar 2001-2002 şi în pregătirea anului de învăţământ 2002-2003 au fost aplicate măsuri concrete, vizând implementarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională. Sintetizând cele mai importante rezultate, se cuvine precizat că în cadrul Programului „Reabilitare şcoli", cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate şi date în folosinţă 800 de şcoli, în care învaţă peste 170.000 elevi. In scopul asigurării accesului echitabil la educaţie pentru copiii ş i tinerii din mediul rural au fost create 400 de şcoli centre de zonă. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la şcoală au fost achiziţionate şi date în exploatare 454 de microbuze, fondurile totale alocate de la buget ridicându-se la circa 200 miliarde de lei. A

Prin lansarea în anul şcolar 2001-2002 a Programului de acordare în regim de gratuitate a rechizitelor şcolare elevilor proveniţi din 321

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program, în valoare de 206 miliarde lei, 930.000 elevi, iar în anul scolar 2002-2003 ' beneficiază 950.000 elevi. "

Incepând cu anul şcolar 2002-2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuită de produse lactate şi de panificaţie, în care sunt cuprinşi peste I .OOO.OOO elevi din clasele I-IV din învăţământul de stat. Programul va fi extins în acest an şi la nivelul grădiniţelor.

Prima etapă a Programului de informatizare a şcolilor, pornit în anul şcolar 2001-2002, s-a încheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 de retele de calculatoare un număr de 113 licee si , ' 7 centre " naţionale de formare a profesorilor. In actualul an şcolar, care are ca obiectiv încheierea informatizării liceelor, s-a continuat să se achiziţioneze tehnică de calcul pentru dotarea şcolilor cu laboratoare informatice. "

In vederea redresării şi modernizării sistemului sanitar, în bugetele din 2001 şi 2002 s-au alocat fonduri reprezentând anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 până la 3,8% în anii 1997-2000. Fondurile substantiale alocate în acesti doi ani au , ' permis s usţinerea în regim gratuit a 17 programe naţionale de sănătate, precum şi acordarea gratuită sau compensarea medicamentelor în valoare de peste 12.000 miliarde de lei. La acestea se adaugă facilităţile acordate pentru accesul la asistenţă medicală, inclusiv gratuit pentru populaţia din mediul rural, cu venituri mici sau fără venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate acestea, trebuie să vă spunem că nu suntem mulţumiţi de modul în care se desfăsoară reforma în sectorul medical, de ' performanţele obţinute practic la toate nivelurile sistemului de . ..., ..., .. ocrotrre a sanatat11. ......

'

"

In legătură cu problematica principalelor domenii sociale, aş dori să asigur cetăţenii României şi pe dumneavoastră, stimaţi parlamentari, că noi considerăm că problemele legate de sectorul sănătăţii reprezintă în momentul de faţă poate cea mai importantă

322

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

A

prioritate pentru Guvern. lncercăm să revedem sistemul aşa cum a fost el construit în acesti , ani. Am efectuat câteva modificări la nivelul conducerii ministerului. Vom continua cu aceste măsuri . Dorim să găsim cele mai bune soluţii de utilizare a fondurilor pe care le avem la dispoziţie, astfel încât într-un termen cât mai scurt în domeniul sănătăţii să putem observa schimbări semnificative. Nu am reuşit în aceşti doi ani decât să atacăm problemele sectoriale prin care am oprit adâncirea sărăciei şi extinderea marginalizării sociale. Analizele specialiştilor, inclusiv ale celor din organismele internaţionale , arată chiar o diminuare a ponderii populaţiei aflate sub nivelul minim de trai. Dar, în mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu ţin nici de foame, nu ţin nici de cald. Ştim că trebuie să căutăm mai departe resurse pentru a rezolva şi probleme la nivelul infrastructurii localităţilor, în special în domeniul rural, trebuie să căutăm şi soluţiile de investiţii pentru a genera mai multe locuri de muncă pentru persoanele de vârstă activa. •

V

Trebuie să căutăm şi soluţiile de investiţii pentru a genera mai multe locuri de muncă pentru persoanele de vârstă activă, trebuie să găs im soluţii şi pentru pensionari, probleme pentru a îmbunătăţi sistemul de sănătate, pentru a îmbunătăţi condiţiile din învăţământ si , multe altele. bugetul este cel pe care îl cunoaşteţi dumneavoastră şi pe care îl votaţi la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor. Nu avem alte resurse pe care să le utilizăm pentru a rezolva aceste probleme şi încercăm să utilizăm cât mai bine aceste sume pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele pe care le cunoasteti. Problema este

'

Voi

că

'

menţiona

acum câteva aspecte legate de activitatea guvernamentală în domeniul culturii şi cultelor. Am acordat o atenţie deosebită patrimoniului naţional, astfel încât numărul

santierelor de restaurare s1 a monumentelor redate ' , 323

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

circuitului tur1st1c şi muzeal a crescut substanţial. S-a asigurat restaurarea integrală a Muzeului Satului din Bucureşti şi darea în folosinţă a unui nou corp de clădire a acestuia la care lucrările fuseseră abandonate din anul 1997. Anul viitor vor fi încheiate lucrările de consolidare si , de restaurare la Muzeul Colecţiilor de Artă, pe care îl vedeţi atât de des mergând pe Calea Victoriei şi care, de ani de zile, este părăsit şi este o ruină la care se uită probabil cu dispreţ mulţi dintre vizitatorii capitalei noastre. A

V a intra în circuitul cultural Muzeul de Artă Contemporană. In România, oricât de ciudat ar părea, ţara marilor artişti de avangardă din secolul trecut, noi nu am reusit , să creăm un muzeu de artă contemporană care să valideze gradual lucrările, operele artiştilor mai tineri, astfel încât să participăm la un dialog intercultural în aceste domenii si în secolul XXI, nu să ne hrănim doar din ceea ce ' a însemnat avangarda românească pentru cultura europeană şi mondială la începutul anilor 1900. din acest punct de vedere a avut-o şi achiziţionarea de opere de artă contemporană. Dacă în perioada 1999-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu această destinaţie, în anul 2001 si 2002 au fost utilizate 40 de miliarde de lei. Totodată, ' s-a procedat la răscumpărarea unor terenuri pentru cercetări arheologice în Transilvania şi în Dobrogea şi au fost achiziţionate opere de artă din perioada Renaşterii europene, a celei medievale şi din avangarda românească. O

semnificaţie deosebită

.

Dati-mi voie să vă invit să vedeti , ' recent deschisa sectie medievală de la Muzeul National de Artă. Veti vedea de ce trebuie să fim , mândri de ceea ce înseamnă, de fapt, trecutul românesc, arta românească, şi că putem oricând să prezentăm oricăror vizitatori o carte de vizită culturală si istorică la nivelul cel mai înalt.

.

'

324

Legitimitatea proiectului nostru de

A

reformă

de spectacol considerăm un are succes desfăşurarea Festivalului „George Enescu" şi a manifestărilor artistice în „Anul Caragiale".

In domeniul

instituţiilor

Doresc să menţionez şi faptul că în curând vor începe lucrările la „Orăşelul artiştilor". E ste vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinţe ş i de ateliere destinate în principal artiştilor tineri. Considerăm că domeniul

cultural trebuie să reprezinte în continuare un interes special pentru Guvern şi pentru toate instituţiile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastră românească în spaţiul european este şi va fi determinată în mare măsură de specificul cultural. Vreau să subliniez şi faptul că încercăm să tratăm cu respect istoria noastră, chiar dacă putem să avem păreri diferite despre anumite segm ente ale sale: felul în care am tratat segmentul perioadei monarhice din istoria românească; felul în care ne-am purtat cu regele Mihai, ca fost şef al statului, în co ndiţiile în care guvernarea anterioară, cu preocupări pe care le cunoaşteţi în acest domeniu, nu a ştiut să asigure nici măcar un loc decent de locuit pentru familia regală în Bucureşti. Au fost discuţii în ultima vreme şi în legătură cu o decizie a Guvernului de a aduce înapoi în ţară osemintele regelui Carol al II-lea. Vreau să vă informez că această decizie s-a bazat pe o intenţie pe care am exprimat-o în cursul anului 2001 într-o scrisoare pe care am trimis-o regelui Mihai şi în care, după ce am vizitat locul în care erau depuse osemintele regelui Carol al II-lea şi ale ultimei sale soţii, Elena Lupescu, într-o debara, într-o clădire din Lisabona, am considerat atunci şi l-am consultat pe regele Mihai, ca şef al Casei regale, în legătură cu această intenţie . Acest schimb de scrisori a avut loc în anul 2001. Regele Mihai mi-a transmis răspunsul său generos, aş spune, cunoscând bine istoria disputelor pe care le-a avut cu tatăl său şi, pe această bază, am trecut la pregătirea acestei acţiuni. 325

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Aş

vrea să fie foarte clar: acestea sunt o care ni le asumăm.

iniţiativă şi

o

măsură

pe

Este adevărat că si domnul senator Adrian Păunescu, anul trecut, în ' 2002, a susţinut această măsură şi vreau să îi mulţumesc. Dar nu aş vrea să pară cumva că ne ascundem în spatele unei alte iniţiative. Pentru că aceasta a fost o iniţiativă clară pe care am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului şi pe care am adoptat-o printr-o hotărâre de guvern. Nu punem în discuţie ce a făcut Carol al II-lea. Nu este problema noastră. Se vor scrie în continuare foarte multe cărţi despre el şi despre ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică. Dar nu putem să lăsăm ca zone ale istoriei noastre să fie aruncate prin colţuri de clădiri în alte părţi ale Europei. Aceeasi a fost filozofia cu care am lansat ideea unui institut de ' cercetare, de analiză pentru exilul românesc. Dacă ne-a interesat perioada de dinainte de război, cred că trebuie să ne intereseze şi perioada de după război. Este inadmisibil ca în Paris, spre exemplu, în coşurile de gunoi să se arunce documente importante ale perioadei postbelice, scrisori importante ale unor personalităţi din România, în condiţiile în care cei care au făcut parte din exilul românesc, datorită vârstei, dispar, iar moştenitorii lor, probabil, sunt mai puţin interesaţi să păstreze aceste documente. Repet, noi nu vrem să facem judecăţi de valoare. Dar avem o responsabilitate de a ne raporta, aşa cum am făcut-o în ceea ce îl priveş te pe Nicolae Titulescu, care, şi el, era undeva într-un cimitir, departe, în sudul Franţei, la Cannes. Este datoria noastră de a face aceste lucruri si de a continua aceste lucruri. Trebuie să ne aducem ' înapoi isto1ia dacă vrem să fim puternici atunci când ne raportăm la viitor. Fiecare va face judecăţile sale în legătură cu unul sau altul dintre personajele acestea. Luaţi orice studiu despre Nicolae Titulescu şi veţi vedea că, în perioada în care a trăit, erau mult mai mulţi cei 326

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

care îl criticau decât cei care îl lăudau, dar, sigur, o dată cu timpul se decantează multe fapte. Poate putem să vedem mai bine din perspectiva timpului. A

In domeniul culturii minorităţilor pregătim deschiderea unui Centru de Cultură a Romilor, care va dispune de un ansamblu artistic, dans, teatru, muzică, expoziţie de civilizaţie a acestei minorităţi. A

In legătură cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu to ată responsabilitatea relaţia statbiserică. Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical şi neclerical, precum şi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biserică, cu titlu gratuit, importante suprafeţe de teren agricol şi forestier, precum şi imobile. Am acordat şi vom acorda în continuare sprijin financiar pentru renovarea şi punerea în valoare a unor lăcaşuri de cult şi construirea unor noi biserici. A

In domeniul admini straţiei publice, prin programul de guvernare am stabilit o nouă abordare a reformei care să asigure întărirea capacităţii administrative potrivit cerinţelor apropierii de cetăţean şi creşterii calităţii serviciilor publice, în concordanţă cu standardele europene. Am ţinut seama de faptul că reforma în acest domeniu este un proces complex şi de durată. Analizând rezultatele, apreciem că 2001 a fost anul creării cadrului legislativ, iar 2002 anul consolidării sistemului instituţional. In acest context, sunt de menţion at în principal: creştere a responsabi lităţii ministeriale; întărirea autonomiei locale administrative si , financiare ; descentralizarea si ' demilitarizarea unor servicii publice prin trecerea lor la co munităţile locale; reglementarea funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală. In plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 şi 2002 am asigurat descentralizarea financiară , trecând o importantă parte a fondurilor de la ministere către autoritătile locale. , A

A

327

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

Inainte de a trece la o prezentare chiar dacă succintă , însă necesară, a activităţilor de politică externă, daţi-mi voie să remarc cu admiraţie ce au reţinut unii dintre gazetarii români din ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. Unul dintre cele două-trei elemente notabile pe care le-au reţinut a fost gestionarea durabilă a ursului brun. Vreau să îi felicit pentru capacitatea de a înţelege fenomenele importante care se produc în România, ceea ce s-a întâmplat în acesti , doi ani. Dacă

tot a venit vorba despre ursul brun, vreau să vă spun că România este singura ţară din Europa care mai are aproximativ 6.000 de urşi bruni, tocmai datorită felului în care a fost „gestionată" această specie în România. Conform reguWor internaţionale şi regulilor de gestionare a speciilor protejate, în România pot fi vânaţi aproximativ 600 de urşi în fiecare an, astfel încât să asigurăm un si echilibru între numărul ursilor , ' resursele de hrană. Anul trecut nu au fost vânati bruni datorită unor ' decât 120 de ursi , condiţii speciale, a preţurilor practicate şi a condiţiilor de vreme. Vânătorii cunosc bine aceste lucruri. A

Ii rog pe cei care sunt interesaţi de acest subiect să mă abordeze în calitate de preşedinte al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor; le voi da detaliile necesare. Ii asigur că relaţiile noastre şi activitatea noastră în acest domeniu sunt exemplare, ceea ce demonstrează şi poziţia specială pe care o avem în cadrul Consiliului Internaţional al Vânătorii din care facem parte, iar domnul Schram, care este conducătorul acestui mare consortiu ' international de vânătoare, este unul dintre cei mai buni martori, , care poate atesta aceste lucruri. A

Revin însă la problemele de guvernare chestiunile de politică externă.

şi,

de data aceasta, la

Activitatea de politică externă a Guvernului României în cei doi ani a marcat decisiv noua identitate europeană şi euroatlantică a ţării noastre prin confirmarea unui traseu concret şi previzibil al aderării 328

Legitimitatea proiectului nostru de

la Uniunea European ă la NATO.

şi obţinerea invitaţiei

reformă

de aderare a Rom.â niei

Rezultatele pozitive înregistrate au reflectat racordarea solidă a politicii externe la progresele economice şi sociale obţinute în conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare. Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al României în noul context global şi regional, precum şi angajarea efectivă a ţării noastre în procesele integrării şi cooperării economice internaţionale, pe bazele competiti vităţii ş1 performanţei.

La obţinerea deciziilor poz1t1ve pentru destinul european şi euroatlantic al României, luate la Praga şi la Copenhaga la finele anului 2002, un rol esenţial l-a avut modul consecvent ş i coerent al acţiunii Guvernului în ansamblul său, implicarea responsabilă a tuturor ministerelor în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin agenda pentru reformă şi în planurile sectoriale de acţiune pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO. Se disting în mod deosebit progresele înregistrate în cooperarea cu partenerii europeni de care ne leagă relaţii cu semnificaţii speciale, cum sunt Franţa, Germania, Italia, Grecia, iniţierea unei noi etape în relaţiile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca şi alte ţări membre ale Uniunii Europene, precum şi deschiderea fără precedent în relaţiile politice şi economice cu Suedia, aşa cum am arătat, în urma soluţionării definitive a problemei datoriei României faţă de această ţară, prin plata sumei de 120 de milioane de dolari în cele patru rate din 2001 şi 2002. A

ln anii 2001 si 2002 au avut loc întâlniri oficiale si ' , de lucru cu prim-miniş trii din toate statele membre ale Uniunii Europene şi ale NATO şi au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru, ca şi al celorlalţi membri ai Guvernului, pentru susţinerea relaţiilor pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice. 329

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In sprijinul candidaturii ţării noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o atenţie specială intensificării contactelor politice atât în plan bilateral, cu membrii Alianţei , cât şi în relaţia cu Secretariatul International al NATO. , Am realizat întâlniri cu şefi de stat şi de guverne din ţările aliate şi din ţări candidate, ocazii în care au fost întărite parteneriate cu o dinamică înnoită, în special cu S.U.A., Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia şi alte ţări aliate. România a dovedit, totodată, că este un aliat de nădejde în confruntarea cu ameninţările neconvenţionale , în lupta împotriva terorismului intemational. , Buna

pregătire

a României pentru aderarea la NATO a fost confrrmată de preşedintele S.U.A. în cursul vizitei sale la Bucureşti în noiembrie 2002, când au fost apreciate eforturile depuse de poporul român pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept o reuşită, iar invitaţia privind admiterea în Alianţa Nord-Atlantică drept un vot de încredere din partea ţărilor NATO. deosebită a fost acordată întăririi rolului si O atentie , , contributiei , României la dezvoltarea cooperării regionale în Europa de Sud-Est, în primul rând prin intermediul Pactului de stabilitate şi pe baza unei strategii de acţiune coerentă a României în plan regional.

România a avut o prezenţă activă şi iniţiative de referinţă în cadrul cooperărilor regionale la Marea Neagră, în cadrul procesului de cooperare în sud-estul Europei şi SECI, precum şi în cadrul cooperărilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participăm. România a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniţiative regionale în plan politico-militar în sud-estul Europei. Guvernul a adoptat poziţii constructive şi a propus o abordare pragmatică a proiectelor şi iniţiativelor de cooperare regională în cadrul Iniţiativei Central Europene ş i CEFTA. 330

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

Relaţiile

cu ţările vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice care au consolidat eforturile comune pentru integrarea europeană. Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut iniţierea unei noi etape în relaţiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum şi prin întâlnirile frecvente între prim-miniştrii celor două ţări. "

In ultimii doi ani relaţia cu Bulgaria a avut o amplitudine specială care a confirmat viziunea comună a Guvernului României si ' Guvernului bulgar privind parcursul către aderarea ţărilor noastre în Uniunea Europeană şi NATO. A fost amplificată cooperarea cu Guvernul sârb şi au fost lansate noi proiecte de cooperare în plan economic, în facilitarea comerţului şi în domeniul transporturilor. De altfel, chiar astăzi se află la Bucuresti , ministrul de externe al noii entităti , statale Serbia şi Muntenegru, tocmai pentru a discuta felul în care putem să dezvoltăm, în noile conditii, relatiile bilaterale. '

'

Au continuat eforturile pentru încurajarea unor relaţii constructive cu Republica Moldova, în spirit deschis, pragmatic, european, urmărind relansarea cooperării economice bilaterale şi consolidarea comuniunii culturale. Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe care va trebui să îl vedem cu atenţie. Sunt diverse procese de aşezare la Chişinău pe care le urmărim cu atenţie. Dialogul nostru cu Chişinăul în nici un caz nu va porni de la precondiţii pe care cineva să le impună în legătură cu felul în care noi putem să abordăm anumite tipuri de probleme. Ne rezervăm dreptul de a face propriile noastre aprecieri în legătură cu o realitate sau alta. "

In ceea ce priveşte relaţiile pe care le avem între ţările noastre vecine, cum menţionează tot mai des liderii de la Chişinău, şi pe care noi le considerăm relaţii frăţeşti pentru diverse raţiuni de istorie, sigur, suntem deschişi să abordăm cu mai multă atenţie, cu 331

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

mai multă amplitudine culturale.

relaţiile

economice

şi, bineînţeles,

pe cele

Au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa. Guvernul şi-a propus relansarea şi dezvoltarea legăturilor economice şi comerciale şi a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federaţia Rusă privind încheierea tratatului de bază a fost productiv şi este de aşteptat semnarea acestuia de către preşedinţii celor două state în cursul acestui an. Convorbirile cu premierul Federaţiei Ruse au confirmat trecerea la noua etapă de cooperare, bazată pe încredere reciprocă, pe interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung. De altfel, la sfârş itul lunii martie îl aşteptăm la Bucureşti pe premierul Kasianov pentru a continua dialogul pe care l-am început cu ocazia vizitei efectuate anul trecut la Moscova. "

In ultimii doi ani s-au revitalizat legăturile României cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate cu regularitate demersurile necesare pentru valorificarea relaţiilor de cooperare şi a oportunităţilor de export în zona Asiei Centrale, în ţări arabe, în Africa şi în America de Sud. Una dintre acţiunile de referinţă pentru amplificarea relaţiilor ţării noastre cu parteneri din afara spaţiului euroatlantic a constituit-o vizita oficială întreprinsă în China în anul 2002. Guvernul României a continuat dimensiunea estică a cooperării.

să

promoveze consecvent

Prin poziţia sa geostrategică, România reprezintă puntea prin care Uniunea Europeană poate să-şi proiecteze rolul şi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaţiilor spre spaţiile în tranziţie de dincolo de Marea Neagră, către Marea Caspică şi Asia Centrală. activ pentru s u sţi nerea eforturilor internaţionale privind combaterea ameninţărilor

România s-a comunităţii

332

pronunţat

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

neconvenţionale şi

pentru respectarea strictă a angajamentelor ,... privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. In acest sens, Guvernul nostru a adoptat poziţii ferme în legătură cu problema irakiană, confirmând responsabilitatea ţării ca viitoare membră a NATO şi a Uniunii Europene. Şi

din acest punct de vedere, şi în calitate de vicepreşedinte al C.S.A.T. şi de prim-ministru, doresc să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi exprimat astăzi şi pentru sprijinul pe care l-aţi asigurat poziţiilor pe care Guvernul şi, bineînţeles , C.S.A.T.-ul le-au formulat în legătură cu criza irakiană. Guvernul a comunităţile tările

' ,...

urmărit

cu consecventă cu , consolidarea relatiilor , româneşti din străinătate şi, în special, cu cele din

vecine.

In ceea ce priveşte promovarea valorilor culturii româneşti , a fost organizată o suită de evenimente în plan intern şi internaţional la Geneva, Paris, Londra şi în alte capitale, dedicate personalităţii celui mai important diplomat român şi ilustru reprezentant al Societătii Natiunilor, Nicolae Titulescu. '

'

Un rol important în acţiunea de politică externă a Guvernului României l-a avut dialogul substanţial cu societatea civilă, în special prin dinamizarea activităţii unor prestigioase repere ale diplomaţiei române şti , cum sunt: ADIRI, Fundaţia „Nicolae Titulescu", Institutul Român pentru Studii Internaţionale, precum şi prin cooperarea cu o serie de organizaţii neguvernamentale şi academice din tară si , ' din străinătate. A fost inaugurat noul sediu al ambasadei României la Berlin, o realizare deosebită, şi este în curs de finalizare pregătirea noului sediu al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles. Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au făcut contractul pentru sediul noii ambasade de la Berlin si care au semnat contractul înainte de ' 2000 să şi plătească banii pentru această construcţie. Dânşii au 333

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

preferat, pentru diverse raţiuni, doar să semneze contractul, lăsându-ne pe noi să plătim realizarea investiţiei. Le mulţumim foarte mult şi apreciem încă o dată felul în care au ştiut să transfere la guvernarea noas tră această problemă. Totuşi,

vreau să vă spun că prin eforturi deosebite ale echipei de constructori acest nou sediu al României în Germania arată cu totul remarcabil. Am cumpărat, aşa cum ştiţi, cu aprobarea dumneavoastră, un nou bloc la Bruxelles, pentru a permite un alt mod de lucru pentru echipele noastre, în perspectiva finalizării negocierilor şi desfăşurării contactelor cu Uniunea Europeană. Este un proiect pentru care, din nou, a trebuit să dăm bani. Dacă ar fi fost alţii înaintea noastră care să dea aceşti bani, probabil că noi am fi folosit banii pentru altceva. A

In scurt timp, acest nou sediu din centrul Bruxelles-ului va fi funcţional şi ne va fi extrem de util pentru eforturile viitoare. De asemenea, a fost consolidat Serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care să fie compatibile în viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai şi s-au făcut pregătiri pentru deschiderea în curând a consulatelor generale de la Sankt Petersburg şi Hong Kong. Doresc să subliniez faptul că în perioada 2001-2002, în întreaga activitate de politică externă, Guvernul României a beneficiat de sprijinul constant al preşedintelui ţării, domnul Ion Iliescu, şi al Parlamentului României. Trebuie să vă mulţumesc în mod special pentru efortul pe care l-aţi depus în această parte a mandatului dumneavoastră în vederea susţinerii programului de guvernare prin adoptarea, în perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificaţii deosebite în procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale şi instituţionale. Vă mulţumesc,

de asemenea, pentru atenţia pe care aţi acordat-o şi pentru modul responsabil în care aţi tratat, în cadrul procedurilor

334

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern în perspectiva aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi a integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Aş

vrea, de asemenea, să folosesc acest moment pentru a mulţumi colegilor noştri , membri ai Partidului Umanist Român, şi, de asemenea, colegilor din Grupurile parlamentare ale U.D.M.R., în cadrul unei colaborări parlamentare pe care doresc să o salut încă o dată şi care consider că a reprezentat unul din motoarele principale ale rezultatelor bune pe care le-am obţinut împreună. Sunt conştient că acest discurs este mai lung decât de obicei, dar am vrut, pe de o parte, să realizez o sinteză a celor 1.400 de pagini pe care colegii noştri de la P.D. şi P.N.L. nu au vreme să le citească datorită preocupărilor diferite pe care dânşii le au în calitate de parlamentari şi de oameni politici în această perioadă, dar, pe de altă parte, am considerat că este important să vă spun câteva cuvinte şi despre viitor. Sunt convins că aşteptaţi unele comentarii din partea noastră şi în legătură cu proiectele pe care le avem în vedere pentru perioada care urmează. De aceea, după ce v-am prezentat principalele coordonate ale activităţii de până în prezent, având convingerea că rezultatele pozitive obţinute în anii 2001-2002 nu reprezintă decât o etapă a realizării programului de guvernare, vreau să subliniez faptul că ne aşteaptă perioade decisive, dar că avem o bază bună pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. A

Ne confruntăm cu multe probleme. In unele domenii rezultatele stau încă sub semnul fragilităţii. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO şi ai Uniunii Europene ne determină să acţionăm consecvent pentru modernizare şi dezvoltare. Anul 2003 este un an esenţial pentru accelerarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, iar pe baza progreselor înregistrate în politica internă devine posibilă 335

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

finalizarea negocierilor parcursul anului 2004.

şi

semnarea Tratatului de aderare, pe

Doresc să remarc faptul că în numai doi ani România a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 şi a încheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment. Asa cum am afirmat din momentul învestirii Guvernului, ' consider că, împreună cu membrii Cabinetului, formăm echipa care poate gestiona bunul mers al societăţii româneşti la acest moment. Am demonstrat această capacitate si vă asigur că vom proceda la fel şi în continuare. In concordanţă cu noile realităţi interne şi externe, am pus la punct un program detaliat de acţiuni pentru anul 2003 şi 2004. Acest program răspunde principalelor obiective asumate, si ' anume: realizarea în continuare a unei cresteri , economice durabile, sustinută de modernizarea sistemului economic , naţional şi construirea unei economii de piaţă funcţionale; creşterea generală a standardului de viaţă al populaţiei şi manifestarea solidarităţii sociale prin stimularea câştigurilor obţinute din muncă, precum şi prin asigurarea unei protecţii sociale îmbunătăţite pentru catego1iile vulnerabile; intensificarea combaterii corupţiei ş1 asigurarea accesului liber la acte corecte de justiţie. A

membri ai Parlamentului, şi prin dumneavoastră, populaţia României, că vom aplica integral prevederile programului nostru social, pentru care sunt alocate prin buget resursele financiare necesare pentru această primă fază. In primul rând, este vorba de reducerea şomajului. Prin programul naţional de ocupare a forţei de muncă ne-am propus integrarea pe piaţa forţei de muncă, în anul 2003, a încă 300.000 de persoane. Vom da prioritate tinerilor până la 25 de ani, şomerilor de lungă durată, femeilor, persoanelor cu handicap şi romilor. Un al doilea obiectiv îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea în continuare a puterii de cumpărare a pensionarilor. Soluţii imediate şi spectaculoase ştim cu toţii că nu există. Căutăm în continuare cele mai potrivite modalităţi de rezolvare a acestei probleme. Doresc

să vă

>

asigur,

stimaţi

A

336

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

A

In acest moment, avem stabilit ca obiectiv, până în iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile şi finalizarea acţiunii până la jumătatea anului 2004. Dacă vor exista resurse suplimentare, repet, dacă vor exista sau vom reuşi să obţinem resurse suplimentare, suntem decişi să devansăm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substanţial în cursul anului 2004. Aceste pensii, pentru aproximativ 1,7 milioane de persoane, sunt, nu îndrăznesc să spun, aproape derizorii. Este important să facem un efort în acest domeniu. Nu vreau să dau cifre la acest moment, discutăm la nivelul resurselor pe care le avem, au avut loc mai multe con sultări între Ministerul Muncii si , Ministerul Finanţelor în legătură cu ceea ce se poate face pentru a pregăti astfel de măsuri. A

In domeniul as is ten ţei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor, urmărind cu precădere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici. A

In ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii, vom aplica m.ăsuri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmărind normarea şi funcţionarea eficientă a spitalelor, reabilitarea reţelei de maternităţi, continuarea modernizării serviciilor de urgenţă atât la nivel urban, cât şi rural, intensificarea acţiunilor întreprinse prin programele de sănătate a femeii, copilului şi familiei, îmbunătăţirea sistemului de asigurare a compensării şi gratuităţii medicamentelor, respectarea strictă a destinaţiei fondurilor alocate ..... ..... ..... . . sanatatu. , A

In anul 2003 eforturile si Guvernului se vor concentra în , actiunile , direcţia îndeplinirii condiţiilor necesare pentru ca România să obţină calificativul de economie funcţională de piaţă. Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca în următoarele 6 luni să se realizeze progrese 337

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

vizibile în domeniul economic şi juridic, prin aplicarea de politici corecte, în conformitate cu principiile liberei iniţiative şi concurenţei. Pentru integrarea avantajoasă în structurile industriale europene, vom regândi concepţia, strategia şi instrumentele de politică industrială, cu scopul sporirii semnificative a competitivităţii întreprinderilor româneşti în raport cu cele similare din Uni unea Europeană. Regândirea macrostructurii industriei va urmări armonizarea cu evoluţiile şi cu tendinţele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvoltării industriilor cu piaţă în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice noii economii. Sunt industrii care pot fi dezvoltate în cooperare cu firme străine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice şi de reducere a fenomenului de emigraţie a inteligenţei româneşti. De altfel, în perioada următoare voi constitui la nivelul Guvernului un aşa-numit grup de înţelepţi format din reprezentanţi de marcă ai cercetării pe plan mondial, români de origine, care să ne sfătuiască asupra celui mai bun model de ales la acest moment, deoarece este foarte clar că cercetarea românească funcţionează, nu aş spune în derivă pentru că aş exagera foarte mult, dar fără o viziune foarte clară asupra a ceea ce poate să fie util pentru stadiul actual al economiei româneşti, societăţii româneşti şi, din păcate, observăm că în anumite situaţii mai curând pregătim cadre pentru cercetarea fundamentală din ţările dezvoltate, ceea ce sigur nu este neapărat obiectivul cel mai ambiţios pe care ni l-am propus. De aceea avem nevoie de o regândire a modelului de cercetare în România şi dorim să atragem pe cei din străinătate, cu experienţe multiple, diverse, care ne pot da o mână de ajutor în regândirea sistemului de cercetare. Lucrăm

la elaborarea unui program care să asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial naţional , caracterizat acum printr-o diversificare exagerată, în neconcordanţă cu potenţialul tehnic, tehnologic ş1 financiar ş1 cu tendinţele existente pe plan mondial. 338

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

Dorim să asigurăm transformarea industriei într-un sistem deschis şi flexibil, care să răspundă creşterii presiunii concurenţiale, generată de accentuarea diviziunii internationale a muncii si constituirea de ' ' reţele de producţie şi distribuţie la nivel regional şi global. A

In domeniul politicii financiare vom aplica măsuri pentru continuarea reformei sistemului fiscal, în sensul reducerii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, precum şi pentru o mai echitabilă aşezare a acestora pe categorii de contribuabili; îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, sporirea calităţii managementului cheltuielilor administraţiei centrale şi locale, creşterea transparenţei şi a eficienţei utilizării fondurilor publice. Pentru descurajarea acumulării de preţuri restante atât către bugetele publice, cât şi către agenţii economici, vom acţiona, între altele, pentru a aduce la cunoştinţa opiniei publice lista contribuabililor care înregistrează obligaţii restante, precum şi cuantumul acestora. Totodată,

vom asigura întărirea disciplinei salariale în sectorul de stat. Urmărim intensificarea procesului de privatizare a întreprinderilor de stat. In acelaşi timp, vom acţiona şi pentru statornicirea unor relatii , cât mai bune cu investitorii români sau cu cei străini. Postprivatizarea, ca activitate complementară privatizării, a produs, din nefericire, în unele situaţii neînţelegeri în relaţia cu investitorii străini. Prin intermediul reglementărilor stabilite şi al amendamentelor la care lucrăm în prezent, se creează temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal şi transparent tuturor investitorilor în ceea ce priveş te evaluarea modului în care aceştia îşi realizează obligaţiile contractuale în perioada postprivatizare. A

A

vom acorda o mai mare atenţie componentei sociale a privatizării. Toate privatizările de mare anvergură vor avea la bază planuri de afaceri bine elaborate prin care să se asigure funcţionarea în continuare a acestei societăţi. In acelaşi timp, se va urmări stabilizarea unui număr rezonabil de locuri de muncă în unitătile

In

sfârşit,

A

'

339

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

privatizate. Vom continua sindicatele si , investitorii. "

In

să realizăm

toate acestea în dialog cu

altă

ordine de idei, recent, am analizat strategia cu privire la construcţia de autostrăzi în România. Acest program reprezintă un proiect politic, economic şi social major al Guvernului. Avem în vedere realizarea până în anul 2007, deci la momentul integrării noastre în Uniunea Europeană, a unei autostrăzi care va lega România de ţările membre ale Uniunii. Astfel, s-au luat decizii pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale de Drumuri şi de Autostrăzi şi pentru finalizarea până în anul 2006, în prima etapă, a unor tronsoane de autostrăzi pe Culoarul 4 paneuropean, respectiv Nădlac-Arad-Bucureşti-Constanţa, urmând să se aloce aproximativ 4 miliarde de euro. Studiem, de asemenea, şi varianta construirii unei autostrăzi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Braşov -Târgu-Mureş-Cluj-Napoca-Oradea.

Pe de altă parte, am discutat şi cu unii dintre colegii noştri, ieri, un program pe care vrem să-l lansăm, mult mai ambiţios: este programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv care ar trebui să ne preocupe pe toţi în mai mare măsură. Studiem modalitatea prin care să putem finanţa un astfel de proiect pentru anii următori. "

In domeniul administraţiei publice, în anul 2003 Guvernul va deosebită accelerării reformei în administratia acorda o atentie , ' centrală şi locală, cu sprijinul Uniunii Europene ş1 al Băncii Mondiale. Ne propunem să asigurăm o modificare de fond a structurii şi numărului aparatului din ministere şi celorlalte autorităţi publice centrale şi locale. O primă acţiune constă în reducerea cu 20% a " numărului secretarilor de stat. In cursul acestei luni se va diminua numărul funcţiilor de conducere: directori generali, directori, sefi de servicii, sefi de birouri, astfel încât să nu se ' , depăşească 10-12% din numărul total al funcţionarilor, aceste categorii să nu reprezinte mai mult de 10-12%. 340

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

În acelaşi timp, se vor lua măsuri de reducere a numărului de personal de la agenţii , secretariate şi oficii, inclusiv prin preluarea unor activităti la nivelul ministerelor. '

Avem în vedere, totodată, reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor în teritoriu, urmând ca la nivelul fiecărui judeţ să funcţioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicării legilor ţării. "In

această

vom transfera o parte din activităţile serviciilor publice descentralizate fie la autorităţile locale, fie la prefecturi şi vom întări direcţiile de integrare europeană din fiecare prefectură şi consiliu judeţean.

"

situaţie,

reforma funcţiei publice, avem în vedere şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, punând accent pe stabilirea clară a categoriilor de funcţionari, şi anume Corpul înalţilor funcţionari publici, funcţionari publici cu funcţii de conducere şi funcţionari publici cu funcţii de execuţie. Vom adopta Codul de conduită al funcţionarilor publici şi vom stabili mecanisme pentru îmbunătăţirea salarizării acestora, în raport cu performanţele obţinute. In ceea ce modificarea

priveşte

Pentru întărirea autonomiei locale administrative si financiare la ' nivel local, Guvernul va acţiona în vederea creşterii semnificative a ponderii veniturilor proprii în structura şi conţinutul bugetelor locale. "In scopul realizării acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funcţionare şi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe bază de program. Un rol important îl va avea şi continuarea procesului de informatizare a administraţiei publice şi generalizarea ghişeelor la nivelul autorităţilor locale, în vederea apropierii administraţiei de cetăţean. Urmărim,

de asemenea, asigurarea transparenţei actului public, consultarea cetăţenilor în problemele de interes local şi dezvoltarea parteneriatului public privat. Vom exercita, potrivit reglementărilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru 341

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

serviciile publice de gospodărie comunală, prin efectuarea unei analize riguroase asupra fundamentării costurilor de producţie şi a stabilirii tarifelor. Pentru susţinerea procesului de reformă din administraţie vom avea în vedere, în continuare, îmbunătăţirea managementului resurselor umane, punând accent pe formarea specialiştilor şi atragerea tinerilor în acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar spune domnul Pruteanu, are deja, în banca de date, peste 10.000 de CV-uri ale unor tineri care au făcut studii în străinătate şi care doresc să lucreze pentru administraţie la nivel central sau la nivel local. Depinde de noi să-i încurajăm pe aceşti tineri, să-i aducem mai aproape de noi, să-i obişnuim cu dimensiunea europeană a activităţilor administraţiei. Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani de guvernare a fost câştigarea, prin profesionalism şi credibilitate, a legitimităţii proiectului nostru de reformă economică şi socială. Aşa se explică credibilitatea dobândită pe plan extern şi suportul popular pe care l-am obţinut în această perioadă, dovezi elocvente că România se află pe drumul cel bun. Guvernul şi Parlamentul au câştigat, în aceşti doi ani, importante procente de încredere confirmate prin sondajele de specialitate. Vreau să observăm că aceste creşteri de încredere au mers în paralel. Atunci când Guvernul este ineficient, atunci când el are probleme, inevitabil, populaţia asociază şi Parlamentul sistemului general de putere, la fel se întâmplă şi cu Preşedintele României. Aceste componente ale puterii nu pot fi percepute şi nu sunt percepute izolat, fiecare cu dinamica proprie, pentru că, în final, ceea ce contează sunt rezultatele, iar aceste rezultate nu le putem obţine decât împreună. In acest context, apreciem în mod deosebit faptul că, deşi o parte a populaţiei nu beneficiază încă de un nivel de trai acceptabil, îşi exprimă speranţa în îmbunătăţirea în continuare a situaţiei materiale, ceea ce probează încrederea în politica guvernamentală. Este un fapt care ne responsabilizează în mod suplimentar, A

342

Legitimitatea proiectului nostru de

demonstrând în acelaşi timp creşterea participare la proiecte de anvergură.

semnificativă

a

reformă

dorinţei

de

Vreau să vă mulţumesc încă o dată, stimaţi colegi, pentru atenţia pe care aţi dovedit-o la această lungă lectură şi la comentariile pe care le-am formulat. Vreau să apreciez în mod deosebit felul în care am colaborat în această perioadă. Chiar dacă nu întotdeauna suntem prezenţi, aşa cum am dori, la lucrările Parlamentului, încercăm, pe cât este posibil, să încurajăm ca de fiecare dată miniştrii să fie prezenţi pentru a participa la lucrări. Am, personal, trebuie să vă spun, recunosc, un angajament pe care nu l-am îndeplinit, acela de a veni în ziua de luni pentru a răspunde la întrebări din partea parlamentarilor. Daţi-mi voie, deocamdată, doar să vă spun că eu îl consider, din punct de vedere personal, ca un angajament neîndeplinit, alături de altele poate de ordin general pe care nu am reuşit să le realizăm , şi că voi încerca în perioada următoare să răspund acestei obligaţii , venind, atunci când voi fi invitat, pentru a răspunde şi pentru anumite chestiuni punctuale. Vă mulţumesc încă

o dată pentru atenţie şi vă asigur de dorinţa noastră de a continua eforturile pe aceste linii de interes major, de interes naţional pe care vi le-am prezentat. lncă o dată vă mulţumesc. ( ...) A

Consilierii mei mă anuntaseră ieri că va fi astăzi o dezbatere extrem ' de dură. Deşi aseară am stat şi am recitit „Arta războiului" a lui Sun Zu, de dimineaţă, când am văzut însă... i-am văzut pe colegii noştri de la P.N.L. şi P.D. depunându-şi ghiozdănaşul aici, la catedră, mi s- a părut totuşi că este un semn foarte bun. M-am gândit că, în definitiv, era o recunoaştere aproape ca la box, atunci când antrenorul aruncă prosopul. Poate că aşa trebuie interpretat acest gest. Poate că un dialog despre ce se întâmplă în ţară este foarte greu de realizat acum. Poate că dânşii nu sunt pregătiţi. 343

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Noi am venit însă aici pentru că vrem să vă spunem mai ales ce credem că trebuie să facem împreună în continuare. Ce am făcut? Aproape că am uitat. Am avut o revelaţie astăzi, şi-i spuneam domnului ministru Marian Sârbu, a fost nevoie ca unul dintre colegii noştri să ne reamintească una dintre realizările excepţionale cu adevărat, acordul social, pe care l-am încheiat în perioada . .., anterioara. Şi

probabil că sunt multe alte lucruri pe care nu le-am pus în acest bilanţ şi, în definitiv, este firesc să fixăm for the record, pentru arhiva Parlamentului şi arhiva guvernărilor din România ceea ce s-a întâmplat, ceea ce am făcut. Dar suntem cu toţii la fel de obişnuiţi să uităm repede şi să ne concentrăm asupra lucrurilor pe care le avem de realizat în viitor. De aceea am venit aici, ca să ascultăm părerile dumneavoastră ş i să ascultăm sfaturi, si unele dintre ele, de altfel, foarte bune în ceea ' ce priveşte pensiile. Ar fi important să adăugăm fonduri suplimentare, poate vom reuşi o dată cu privatizarea „Petrom"-ului sau a B.C.R.-ului o parte din banii respectivi să-i punem într-un fond special care să ne ajute la o rezolvare cel puţin parţială a problemei pensiilor. Şi

au fost multe alte idei care au apărut astăzi aici. Vă asigur că le vom examina cu foarte mare atentie. Pentru că, în definitiv, este în , interesul nostru să preluăm idei sau sugestii, sau gânduri, sau observaţii care ne pot ajuta să îmbunătăţim performanţa guvernării. Din acest punct de vedere, vă asigur că i-am ascultat cu multă atenţie pe membrii Cabinetului, cei care suntem astăzi aici, ceea ce s-a spus şi că suntem în continuare extrem de deschişi la sugestii, la observaţii. Pentru că şedinţele noastre de guvern care, uneori, durează foarte mult, în fiecare joi din săptămână, încearcă să realizeze acele schimburi de păreri care să ne dea o şansă în plus de a merge mai repede pe un drum pe care ni l-am ales. De aceea, până la urmă, suntem parteneri. Chiar dacă suntem în opoziţie sau suntem la putere. 344

Legitimitatea proiectului nostru de

reformă

De aceea, este datoria noastră să venim să vă spunem şi ce am făcut, pentru că, în definitiv, am făcut toate aceste lucruri împreună. Când mergem în străinătate, oricare dintre noi va fi privit ca român, ca reprezentant al unei ţări care nu mai este cumva într-o zonă de umbră, într-o zonă de rezerve majore. Şi aceste lucruri, până la urmă, ni le datorăm unii altora, respectul necesar şi încrederea reciprocă. Singurul lucru la care vreau să reacţionez este ceea ce a spus domnul senator Adrian Păunescu în legătură cu un anumit risc ca, atunci când cineva repetă în exterior un anumit mesaj, eu sau colegii mei să abdicăm de la un anumit principiu. Un astfel de risc nu cred că există. Cred că am dovedit de multe ori, dacă nu de fiecare dată, că ştim să apărăm un principiu chiar dacă în presă pot să apară anumite mesaje repetate sau nu, chiar dacă cineva dă un mesaj sau altul, eu cred că este important ca fiecare dintre noi să poarte cu sine o opinie, s-o exprime şi s-o pună în discuţie. Şi avem datoria, în final, să încercăm să ne convingem unii pe alţii care este cea mai bună solutie. '

De aceea, aş spune că acesta este singurul lucru cu care nu sunt de acord din ce a spus Adrian Păunescu. "In rest, aproape că nu am de " adăugat la ceea ce s-a spus aici, prea mult. Ii rugasem pe colegii mei să adauge anumite comentarii. Domnul senator Dina a mai spus unele lucruri cu care sunt de acord. Sigur, va trebui să ne uităm cu mai multă atenţie. Avem o problemă. Suntem comparaţi acum, în 2002, cu ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce era nivelul de trai sau PIB-ul din 1989. Vă cerem totuşi îngăduinţa de a ne compara cu nivelul din 2000. Pentru că vă reamintesc o discuţie pe care am avut-o zilele trecute atunci când votam despre punerea la punct a stadionului naţional pentru un meci important. Noi ne-am angajat să dăm 15 milioane de dolari pentru a finaliza lucrările la acest stadion pentru modernizarea lui. 345

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Sigur, este important, repet, pentru noi să rezolvăm aceste lucruri, dar unul dintre participanţi, acolo, ne-a întrebat: ,,Bun, dar nu era evident că stadionul ăsta trebuie reparat? De ce n-aţi făcut-o până acum?" Vreau să reamintesc faptul că stadionul a fost construit în 1953 şi atunci mi-am asumat eu, în numele tuturor guvernelor de după 1953, faptul că stadionul n-a fost modernizat. Dar suntem întotdeauna certaţi noi, care investim banii într-un anumit proiect, noi, care facem un anumit lucru, suntem învinuiţi pentru cei care n-au făcut nişte lucruri pe care trebuiau, poate, să le facă. Şi ne-ar fi permis nouă ca aceşti 15 milioane de dolari să-i dăm la săraci, să-i dăm la pensionari, să-i dăm în alte locuri. Guvernele care au întrerupt lucrările la Unitatea nr. 2 de la Cernavodă în perioada 1997-2000 ne critică pe noi pentru programele energetice. Dar dacă dânşii ar fi dat miliardul de dolari pe care noi îl dăm acum, noi am fi avut acum un miliard de dolari mai mult pentru diverse proiecte sociale, pentru sărăcia extremă, pentru pensionari, pentru sănătate şi aşa mai departe. Aşa, noi investim timp de patru ani un miliard de dolari, şi nu e puţin lucru totuşi, să recunoaştem, pentru ca guvernele viitoare să poată să beneficieze de încă 10% energie mai ieftină în sistemul naţional. Sigur, acestea sunt aspecte pe care le cunoaşteţi foarte bine, le ştiţi foarte bine şi eu vi le reamintesc pentru că, într-un fel, suntem legaţi prin acelaşi jurământ de muncă şi de credinţă pentru o cauză nobilă. Incercăm să nu ne pierdem din nou în istorie sau în geografia aceasta variabilă a unei Europe care nu mai ştie din ce direcţie vin duşmanii. A

De aceea, revin la Sun Zu şi spun că arta războiului întotdeauna a însemnat, în primul rând, a evita confruntarea, principala lecţie pe care Sun Zu a dat-o discipolilor lui. Şi eu cred că asta este până la urmă şi datoria noastră: să nu încercăm să construim dispute inutile acolo unde ele nu există. Si de aceea eu vă cer, în continuare, ' încredere în echipa noastră şi să aveţi convingerea că vom munci mai departe pentru obiectivele noastre comune. 346

.....

26. GUVERNUL ASIGURA DESCHIDEREA UNEI OFENSIVE RADICALE ÎMPOTRIVA CORUPTIEI*

'

a fost extrem de importantă, extrem de interesantă. Ea face trimitere si la un moment anterior si mă ' ' simt dator, în calitate de prim-ministru, dar ş i de parlamentar şi de membru al Parlamentului anterior, să vă dau câteva explicaţii.

D

iscuţia

de

procedură

Dincolo de aspectul de fond pe care îl vom discuta şi încercarea de a vă spune ce anume a motivat dorinţa noastră de a veni cu această lege complexă în faţa dumneavoastră, expunându-ne unei eventuale moţiuni de cenzură, vreau să îi rog pe cei care cu bunăvoinţă s-au aplecat asupra discursului meu din 1999 să v adă şi finalul discursului pe care l-am ţinut atunci şi să-i rog, atunci când fac o analiză de text, să o ducă până la capăt şi să aducă în faţa ascultătorului întreaga demonstraţie, pentru ca, eventual, să o poată folosi într-o altă ocazie. Am spus atunci: ,,Aş dori, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să acceptaţi ca în finalul acestei discuţii de ordin procedural, înainte de a demara procedura în baza art. 113 din Constituţie, să cereţi celor două Camere să se pronunţe asupra admis ibilităţii acestei solicitări din partea Guvernului, pentru că va trebui ca acest moment să

* Discurs

referitor la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei - Monitorul Oficial al României, Partea a ll·a, nr. 31 din 29 martie 2003 (în calitate de prim-ministru) 347

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

rămână foarte

clar în arhiva Parlamentului, cu o hotărâre din partea actualei puteri de a crea un precedent, care mai târziu va fi folosit şi de alte guvernări." Deci, stimaţi colegi, riscul unei astfel de proceduri l-am evocat în 1999. Puterea de atunci a răspuns prin domnul Vasile Lupu, prin domnul Răsvan Dobrescu. Nu am să vă reţin atenţia cu ceea ce au spus distinşii parlamentari din vremea respectivă, dar mă miră faptul că doamna Norica Nicolai, care este în acest Parlament singura relicvă a parlamentarilor P.N.Ţ.C.D. de atunci nu îşi asumă răspunderea pentru o practică ce a fost generată de colegii săi de partid. Deci, atunci, Parlamentul a decis că o astfel de procedură poate să fie folosită. Guvernul nostru nu face decât să folosească o metodă ce a fost pusă în aplicare, la vremea respectivă, de către P.N.Ţ.C.D. , P.N.L. si , P.D. rog să acceptaţi că, într-adevăr, practicile pe care le considerăm benefice atunci când suntem la putere pot fi folosite nu numai în timpul când suntem la putere. Iată că practica pe care dumneavoastră ati stabilit-o atunci acum este folosită de către un alt ' Guvern. Acest aspect am vrut să-l ridic din punctul de vedere al procedurii. Vreau

să vă

Şi

acum să-mi daţi voie, stimaţi colegi, să vă prezint ceea ce este, de fapt, scrisoarea de însoţire a acestei legi pentru care vă cerem atenţie, vă cerem înţelegere şi cooperare. Ştim fără îndoială că

acest text nu este unul perfect. Am fi dorit să avem un text foarte bun sau cât mai bun. Am făcut eforturi în acest sens şi am să vă prezint aceste lucruri pe parcursul expunerii mele.

S-au făcut încercări şi în aceste ultime ore pentru a îmbunătăţi textul, au fost unele idei suplimentare, unele texte suplimentare care au circulat. 348

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

Din punct de vedere procedural însă noi nu ne putem angaJa răspunderea decât pe textul pe care l-am transmis Birourilor permanente, chiar dacă suntem conştienţi că pe parcurs s-au mai descoperit şi alte elemente care ar fi putut fi adăugate. Insă suntem absolut deschişi de a discuta, la nivelul Guvernului, sau de a sprijini orice altă iniţiativă legislativă care să corecteze eventuale lacune ale acestei legi. A

Nu cred că prin această lege vom putea să rezolvăm toate problemele referitoare la cauzele şi la formulele de utilizat în lupta împotriva corupţiei. De aceea, fără îndoială, este vorba doar de încă un moment, de încă un semnal pe care dorim să-l dăm cu toţii în această activitate, urmând ca, pe parcurs, prin colaborarea tuturor grupurilor parlamentare, să găsim şi alte elemente care să îngrădească, pe cât este posibil, tentaţia corupţiei sau suspiciunea de corupţie. Guvernul aduce astăzi, în faţa Parlamentului, sub forma angajării răspunderii asupra unui proiect de lege, o problemă care a frământat societatea românească în ultimul deceniu, cu mare rezonanţă atât pe plan intern, cât şi pe plan extern: problema corupţiei. Recurgerea la această procedură legislativă reprezintă un act de responsabilitate din partea Guvernului, faţă de un obstacol în asigurarea credibilităţii României, a instituţiilor statului, a clasei politice. Ţin să

declar în mod expres, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul României, bazându-se pe dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie, îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege menit să ofere soluţii eficiente de prevenire şi de combatere a corupţiei, asigurând transparenţă în exercitarea funcţiei publice şi mediului de afaceri. Prin proiectul de lege pe care îl promovăm astăzi , am deplina convingere că facem un pas important pe calea onorării ofertei 349

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

noastre electorale şi de guvernare, precum şi angajamentelor faţă de Uniunea Europeană şi NATO. Această iniţiativă

a Guvernului, care sprijină direct aplicarea strategiei naţionale pentru combaterea corupţiei, are loc la un an de la adoptarea Programului naţional şi Planului de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de acţiune împotriva corupţiei. Măsurile

propuse în proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realităţii româneşti şi a percepţiilor interne şi internaţionale privind fenomenul corupţiei în tara noastra. , V

"

In acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evaluări instituţionale, guvernamentale şi neguvernamentale, ale noastră, investitorilor străini si ' ale mediului de afaceri din tara , precum şi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.

O dată cu accelerarea integrării României în Uni unea Europeană şi în NATO, trebuie să ne concentrăm tot mai mult asupra bunei funcţionări a statului de drept, a administraţiei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilităţii mediului economic cu regulile unei economii de piaţă. combaterea fenomenului corupţ1e1 este esenţială pentru materializarea angajării consecvente a Guvernului României, a societătii , românesti ' în ansamblu, în asumarea si , îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi NATO. Din

această perspectivă,

Nu ne propunem cu această ocazie să facem un bilanţ detaliat al măsurilor preventive, precum şi al acţiunilor concrete desfăşurate în primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corupţie.

Am aprobat de urgenţă, la începutul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere, precum şi a imobilelor confiscate abuziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, în 350

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

primăvara

anului 2003, să avem peste 92o/o titluri de proprietate eliberate, faţă de 70% cât erau în decembrie 2000. A fost retrocedat un număr însemnat de imobile, peste 8.200, urmând ca restituirea în natură să se intensifice, potrivit reglementărilor adoptate în ultima perioadă. Măsuri esenţiale

de combatere a corupţiei au fost luate, practic, în toate domeniile: achiziţiile publice, licitaţiile electronice unde, p1in cele 73.000 de licitaţii, s-au economisit peste 1.100 miliarde lei, stoparea adopţiilor internaţionale în condiţiile cunoscute, înfiinţarea ghişeului unic în instituţii publice şi la registrul comerţului , reglementarea transparenţei tuturor actelor normative, îmbunătăţirea şi monitorizarea mediului de afaceri, prevenirea şi combaterea criminalitătii informatice si altele. '

'

Un rol important în această luptă îl are, fără îndoială, şi înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, care până în prezent şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa prin instrumentarea unor fapte şi acte relevante de corupţie. Toate aceste acţiuni s-au desfăşurat în conformitate cu Programul de prevenire ş i Planul de combatere a corupţiei, adoptate de Guvern. A

In continuarea acestui ansamblu de acţiuni, prin prezentul proiect de lege Guvernul asigură deschiderea unei ofensive radicale împotriva corupţiei. Punerea în aplicare a legii are menirea să restabilească încrederea populaţiei şi a comunităţii oamenilor de afaceri în capacitatea de acţiune a Guvernului şi în puternica sa voinţă de a acţiona pentru a elimina corupţia din structurile societăţii româneşti, pe toate palierele sale. Voinţa politică

a Guvernului va trebui să-şi găsească un ecou consistent, materializat în participarea întregii societăţi româneşti: partide politice, Parlament, mass-media, societate civilă, populaţia. 351

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Noile reglementări pe care vi le supunem atenţiei reprezintă reacţii concrete în plan legislativ, instituţional şi în planul promovării publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o după 1989. Totodată,

aceste reglementări au fost concepute în spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care să le scoată din abstractul literei legii şi să le facă eficiente, aducându-le mai aproape de oameni şi de problemele lor reale. Soluţiile

din proiectul de Lege privind angajarea răspunderii Guvernului constituie o reacţie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar şi din unele aprecieri externe. Am în vedere evaluările Comisiei Europene, ale F.M.I. şi Băncii Mondiale, ale ,,Transparency International", ,,Freedom House", BERD, GRECO, Consiliul Europei, ca şi semnale ale asociaţiilor oamenilor de afaceri români şi străini, ale Consiliului investitorilor străini din România, ale unor ambasade străine la Bucureşti. Măsurile şi

obiectivele cuprinse în proiectul de lege ar inutile dacă nu le-am racorda la pulsul concret al societăţii, s-ar pune în aplicare cu şi pentru cetăţeni.

rămâne dacă

nu

Efortul guvernamental de combatere a corupţiei depinde în mare măsură de sprijinul tuturor formaţiunilor politice, precum şi al societătii , civile si ' mass-media. Etapa de acţiune iniţiată prin acest proiect legislativ implică practici instituţionale îmbunătăţite, deschise şi transparente, care impun o participare mai activă a cetăţenilor la evidenţierea şi izolarea fenomenului corupţiei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate corupţiei şi a monitoriza consistenţa răspunsului instituţional.

Trebuie să privim realitatea cu ochi critic şi autocritic, dar, în acelaşi timp, nu trebuie să facem rabat de la echilibru şi luciditate. Să recunoaştem că avem o problemă, corupţia, însă şi zvonistica şi, mai ales, falsele etichetări politice îşi au contribuţia lor care nu 352

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

trebuie omisă din vedere. Pe lângă realitatea dată , există şi importante mistificări. Aş adăuga faptul că, din păcate, partidele politice s-au preocupat mult prea puţin de prevenirea şi combaterea corupţiei atunci când se aflau la putere. In prezent, partidele din opoziţie se manifestă ca şi când ar afla de corupţie acum şi nu ar avea nici o responsabilitate în legătură cu acest fenomen. A

A

In sensul răspândirii unei culturi civice solide, Guvernul îşi propune un parteneriat cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale preocupate de urmărirea şi semnalarea fenomenului corupţiei, pentru implicarea efectivă a societăţii civile în evaluarea programelor şi proiectelor iniţiate pe acest domeniu. Avem în vedere în acest sens realizarea unor campanii publice de anvergură pentru creşterea conştientizării cetăţenilor asupra consecinţelor fenomenului corupţiei şi totodată o mobilizare mai puternică pentru cunoaşterea şi promovarea măsurilor preventive pe care le întreprindem în combaterea acestui flagel. Nu există o singură concepţie privind corupţia, dar cetăţenii tind să absolutizeze componenta bănească a corupţiei, neglijând serviciile reciproce, sursă indirectă de îmbogăţire. cred că suntem de acord cu privire la caracterul extins, de proporţii, al corupţiei la nivelul societăţii româneşti. Insuficienta diferenţiere a fenomenelor de corupţie ce au loc, a instituţiilor implicate duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupţie. Acesta este, practic, principalul motiv al deteriorării relaţiei de reprezentativitate dintre cetăţeni şi clasa politică.

Cu

toţii

A

In momentul în care această relaţie ajunge să fie perturbată, însăşi funcţionarea regimului politic democratic este pusă în pericol. Nemulţumirile exprimate şi de societatea civilă sunt o dovadă a faptului că relaţia dintre cetăţean şi autorităţi este încă afectată de 353

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

disfuncţionalităţi

cronice, greu de remediat. Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor în plan legislativ, urmărindu-se apropierea autorităţilor de nevoile concrete ale cetăţenilor. Marea problemă rămâne însă tocmai discrepanţa dintre prevederea legală şi practica instituţională existentă. Sunt anumite domenii evidentiate de cetăteni ca fiind cele mai ' ' expuse fenomenului corupţiei. Printre acestea figurează sistemul vamal, sistemul judiciar, poliţia, sistemul administraţiei publice. Comenzile publice reprezintă activitatea cea mai favorabilă corupţiei, în judecata majorităţii cetăţenilor, aici fiind incluse lucrările publice pentru construcţii, sănătatea publică şi poliţia. Aşadar, putem să tragem concluzia că spaţiul public şi activităţile care au legătură cu sfera politică sunt cele mai suspecte, potrivit percepţiei populaţiei , dar şi estimărilor sociologice. Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi angajează astăzi răspunderea în faţa Parlamentului îşi propune să elimine cauzele generatoare de corupţie tocmai în domeniile în care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat. A vând în vedere implicaţiile fenomenului corupţ1e1 asupra societăţii, prevenirea şi combaterea acestui fenomen necesită pe plan legislativ o abordare multidisciplinară şi sistematică, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal până la disciplinarea raporturilor de drept comercial şi asigurarea transparenţei în viaţa econorruca. •

V

A

In acest sens, Guvernul a elaborat prezentul proiect de lege ca o reglementare complexă care, pe lângă dispoziţiile ce se circumscriu pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cuprinde şi dispoziţii din alte materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit. 354

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

Am să mă refer în continuare, pe scurt, la principalele reglementări pe care le conţine proiectul de lege asupra căruia Guvernul a hotărât să-şi angajeze răspunderea. Coloana vertebrală a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese şi la regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Se completează astfel cadrul legal instituit în ţara noastră pentru prevenirea şi combaterea folosirii abuzive a funcţiilor publice, a obţinerii unor câştiguri necuvenite în exercitarea acestora. Prevederile proiectului se înscriu totodată pe linia documentelor internaţionale în materie şi se regăsesc în unele legislaţii europene, cum sunt cea italiană, cehă, spaniolă, portugheză. A

In cadrul dispoziţiilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau funcţie publică are un interes personal, de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care-i revin, potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice sunt imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public. Conflictul de interese este reglementat pentru următoarele demnităţi şi funcţii publice: preşedintele României, funcţia de membru al Guvernului, funcţiile publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală, magistraţii, aleşii locali, funcţionarii publici. Este prevăzută obligativitatea întocmirii declaraţiei de interese a persoanelor care exercită demnităţi şi funcţii publice, declaraţie în care se includ funcţiile deţinute în cadrul unor asoc1aţ11 , fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice, activităţile profesionale remunerate, calitatea de acţionar sau asociat la societăţile 355

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

comerciale, inclusiv băncile sau alte de asigurare şi cele financiare. Este

instituţii

reglementată, totodată, interdicţia

de credit,

societăţile

de utilizare a numelui,

însoţit

de calitatea persoanei care exercită demnităţile şi funcţiile publice, în orice acţiune publicitară privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile. Declaraţiile

de interese sunt publice şi se consemnează într-un registru special, denumit Registrul declaraţiilor de interese. Pe de

altă

parte, în proiectul de lege sunt reglementate incompatibilităţile care vizează calitatea de parlamentar, funcţia de membru al Guvernului ş i alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală, magistraţii, aleşii locali şi funcţionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat şi de senator, precum şi funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală sunt incompatibile cu funcţia de pre şedinte , vicepre şedinte , director general, director, administrator, membru al consiliului de adminis traţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte in stituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice, funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale, funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale, funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale sau calitatea de membru al unui grup de interes economic. Au fost stabilite cazurile de incompatibilitate privind pe prefecţi , subprefecţi, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, consilieri locali şi judeţeni , funcţionari publici. S-a prevăzut că pentru persoanele care exercită demnităţi şi funcţii 356

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplică normele privind regimul incompatibilităţilor prevăzute pentru miniştri, precum ş1 dispoziţiile stabilite, fără îndoială, prin legi speciale. Prin reglementarea transpare nţei informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante se urm.ăresc descurajarea, prevenirea şi reducerea acumulărilor de arierate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi la bugetul fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate , precum ş i la bugetele locale. Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Administratiei Publice si Casa Natională de ' ' ' Asigurări de Sănătate vor aduce la cunoştinţa publică, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care înregistrează obligaţii bugetare restante, cu indicarea totalului obligaţiilor bugetare datorate în anul fiscal precedent, cuantumul obligaţiilor restante. Administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternică debirocratizare a procesului administrativ prin realizarea reformei la ghişeu, ghişeul on-line, ceea ce determină si o reducere a costurilor administratiei, ' ' eficientizarea utilizării fondurilor publice, scăderea semnificativă a actelor de corupţie prin eliminarea contactului direct dintre cetăţean şi funcţionar şi transformarea modului de operare al instituţiilor publice prin utilizarea tehnologiei informaţiilor. Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi continua globalizare a reţelelor informatice au condus la un progres de necontestat al societăţii şi la asigurarea transparenţei în viaţa publică, dar au determinat şi apariţia unei noi forme de criminalitate, criminalitatea informatică. A

In proiect, infracţiunile în domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevăzute în Convenţia europeană privind criminalitatea 357

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

informatică, semnată

de România la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice se prevede înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a Serviciului de combatere a criminalităţii informatice. A

In proiect se prevede reglementarea unei noi instituţii juridice în cadrul sistemului legislativ românesc, referitoare la grupurile de interes economic, precum şi la stabilirea condiţiilor în care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute şi pot functiona în România. '

Pentru o

deplină

armonizare a cadrului juridic românesc cu dispoziţiile legale ale Uniunii Europene, reglementările privind constituirea, organizarea şi funcţionarea grupurilor europene de interes economic au fost prevăzute pentru grupurile de interes economic înmatriculate în România. Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucură în România grupurile europene de interes economic. In baza reglementărilor statuate prin proiect acestea sunt recunoscute şi pot funcţiona în condiţiile legii în România. Adoptarea acestei legi ne va ajuta de altfel să încheiem unul dintre capitolele importante de negociere cu Uni unea Europeană în săptămânile următoare. A

Cartea a doua din proiectul de lege cuprinde modificarea şi completarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei .

Astfel, modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ş i sancţionarea faptelor de corupţie urmăresc, pe de o parte, completarea cadrului legal în domeniu cu noi incriminări, iar, pe de altă parte, extinderea sferei subiectului activ al infracţiunilor de corupţie la unele categorii de persoane prevăzute în Convenţia penală privind corupţia, precum şi în 358

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

Convenţia

privind protecţia intereselor financiare ale europene şi protocoalele sale adiţionale.

corupţiei

comunităţilor

De asemenea, pentru asigurarea eficienţei în activitatea de urmărire, judecare şi sancţionare a faptelor de corupţie, proiectul prevede o reglementare specială referitoare la alcătuirea completelor de judecată. Dintre prevederile referitoare la modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, menţionăm pe cele referitoare la competenţa şi structura acestui parchet. "In lege au fost prevăzute criteriile de departajare a competenţei Parchetului Naţional Anticorupţie de competenţa ce revine parchetelor de pe lângă instanţe. Aceste criterii se referă, în principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ş i sancţionarea faptelor de corupţie, la valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infractiunii , şi la calitatea persoanelor care au comis o astfel de infracţiune. Pentru o mai bună organizare a activităţii de urmărire penală în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au fost prevăzute unele modificări de structură atât la nivel central, cât si teritorial, cum ' sunt, de exemplu, crearea unei secţii judiciare sau înfiinţarea de servicii şi birouri pentru ofiţerii de poliţie judiciară şi pentru specialiştii din cadrul Parchetului. Conform art. 31 din Constituţie, fiecare persoană are dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public, drept ce nu poate fi îngrădit. Autorităţile

publice au obligaţia de a asigura informarea corectă a cetăţenilor în ce priveşte treburile publice şi problemele de interes personal, iar modificarea şi completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ş1 controlul averii demnitarilor, magistraţilor, 359

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

funcţionarilor

reprezintă

publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere unul dintre mijloacele de realizare a acestei obligaţii.

Pentru a înlătura suspiciunile cu privire la modul în care sunt dobândite bunurile de către demnitari, magistraţi, persoane cu funcţii de conducere şi control şi funcţionari publici şi pentru a impulsiona conduita corectă a acestora în exercitarea atribuţiilor corespunzătoare funcţiei sau mandatului, precum şi pentru a asigura un control eficient al societăţii civile asupra autorităţilor publice, proiectul de lege prevede, în principal, următoarele: introducerea unei reglementări care să prevadă publicarea declaraţiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene , după caz, ori în „Monitorul Oficial al României", Partea a III-a; lărgirea sferei persoanelor care intră sub incidenţa legii, prin adăugarea prefecţilor, s ubprefecţilor, persoanelor cu funcţii de conducere şi de control din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi prin adăugarea tuturor persoanelor care sunt numite în funcţie de către Preşedintele României, Parlament sau de către primul-ministru; declanşarea din oficiu a procedurii de control şi în ipoteza în care persoanele obligate să-şi actualizeze declaraţia de avere încalcă această obligaţie; abrogarea art. 37 care incriminează fapta de a publica sau divulga conţinutul declaraţiei de avere de către persoanele care primesc, păstrează sau deţin astfel de declaraţii deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice. A fost, de altfel, actualizat conţinutul declaraţiei de avere şi s-a prevăzut obligaţia de depunere a unei noi declaraţii de avere în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi. reglementare se referă la asigurarea transparenţei şi stabilităţii în mediul de afaceri. Principalele reglementări vizează asigurarea transparenţei în procesul de înregistrare a societăţilor comerciale şi în întreaga activitate a acestora, precum şi evitarea O

360

altă

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

conflictelor de interese în cadrul operaţiunilor efectuate de societăţile comerciale cu organele sale de conducere. Modificarea şi completarea Legii nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale a apărut ca o necesitate impusă de noile cerinţe ale trecerii la economia de piaţă şi de procesul de privatizare a unitătilor economice. '

Creşterea şi

diversificarea continuă a agenţilor economici cărora le revin obligaţii fiscale a fost însoţită şi de multiplicarea şi diversificarea metodelor şi căilor prin care aceştia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi altor bugete, chiar dacă au beneficiat de facilităţi şi scutiri în perioada de început a funcţionării lor. sunt modificările legii în sensul contracarării evaziunii fiscale realizate prin utilizarea în cadrul lanţului comercial de la producător sau importator până la consumatorul final a unor societăţi comerciale care se sustrag controlului fiscal datorită nerespectării prevederilor legale referitoare la sediul social. De o

deosebită importanţă

De asemenea, au fost introduse unele prevederi menite să combată producerea, comercializarea şi utilizarea în afara condiţiilor legale a documentelor cu regim special prin care în multe cazuri au fost realizate tranzacţii comerciale nereale sau denaturate, ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile şi , implicit, a datoriilor fiscale. A

In continuare, am să mă opresc asupra unor prevederi din proiectul de lege cu implicaţii în procesul de combatere a corupţiei, şi anume modificarea şi completarea Legii nr. 188/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici, adoptată la sfârş itul anului 1999 prin angajarea răspunderii Guvernului în funcţiune la acea dată. 361

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi şi până în prezent, în procesul de implementare au fost identificate o serie de dificultăţi generate de imperfecţiunea unor prevederi sau, dimpotrivă, de inexistenţa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispoziţiile legii. Reforma administraţiei publice în etapa actuală a guvernării trebuie să răspundă unor cerinţe legitime ale societăţii civile, precum şi ale organismelor internaţionale , de a fi adoptate măs uri vizibile în plan legislativ şi instituţional, în sensul combaterii fenomenului de corupţie în rândul funcţionarilor publici. Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeană impune ca acţiunile de combatere a fenomenului corupţiei să fie concomitente cu măsuri care să asigure profesionalizarea şi imparţialitatea serviciului public, optimizarea structurilor şi eliminarea birocraţiei. In acest context, situaţia funcţiei publice şi a funcţionarului public, ca mijloace de acţiune legală prin care administraţia îşi realizează functiile, în mod necesar trebuie să constituie obiectul unor , propuneri de reglementare. A

Prin modificările şi completările aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, este promovată o cultură a serviciului public profesionist, de calitate, capabil să servească eficient şi competent interesele legitime ale cetăţenilor, să-i asigure totodată determinarea riguroasă a activităţilor corespunzătoare funcţiei publice, condiţiile clare privind acordarea statutului de funcţionar public, precum şi o distribuire mai bună a competenţelor şi responsabilităţilor funcţiilor publice, ceea ce implică clasificarea funcţionarilor publici în trei categorii, respectiv înalţi funcţionari publici, funcţionari publici de conducere şi funcţionari publici de executie. , Sunt consacrate norme speciale privind selectarea şi numirea în funcţii publice, precum ş i promovarea funcţionarilor publici. 362

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

Aceste

corupţiei

reglementări

au fost realizate pe baza unei ample documentări cu privire la statutele funcţionarilor publici din state membre şi din state candidate la aderare în Uni unea Europeană, precum şi cu consultarea specialiştilor de la Uniunea Europeană.

Angajarea răspunderii este un act constituţional al Guvernului, care se desfăşoară în cadrul unei proceduri parlamentare speciale, dar recurgerea la această procedură poate avea drept consecinţă demiterea sa pe calea unei moţiuni de cenzură. Cu toate acestea, Guvernul a considerat ca, prin obiectul său proiectul de lege având o semnificaţie cu totul deosebită pentru societatea românească, să fie transmis pentru observaţii şi propuneri partidelor reprezentate în Parlament, unor organizaţii neguvernamentale implicate în procesul de monitorizare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, mass-media, precum şi unor " personalităţi politice. In urma examinării propunerilor şi observaţiilor au fost însuşite un număr important de sugestii care vizau introducerea unor reglemen tări pentru completarea şi corelarea textelor din proiect, îmbunătăţirea unor soluţii, unele clarificări ale textelor cu caracter tehnic, precum şi unele propuneri de ordin redactional. , Au fost cel puţin şase sau şapte variante de text pe care am lucrat de-a lungul acestor luni. Dintre observaţiile şi propunerile făcute şi care au fost reţinute în proiect, ţin să exemplific următoarele: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (social-democrat şi umanist), completarea şi modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, în cazurile conflictului de interese în exercitarea demnitătilor si functiilor , ' ' publice să fie avute în vedere şi rudele de gradul I ale demnitarului, îmbunătăţirea structurii organizatorice a Parchetului Naţional Anticorupţie , completarea declaraţiei de avere cu o nouă poziţie referitoare la obligaţiile pe care le are declarantul, cu o valoare ce depăşeşte zece mii de euro. 363

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar la o societate comercială înfiinţată de consiliul local sau consiliul judeţean, numirea înalţilor funcţionari publici să se facă de către primulministru, iar pentru directorii generali din ministere, de către miniştri. Secretarii generali ai prefecturilor şi ai judeţelor să fie numiţi de ministrul administraţiei publice, ca ş i în prezent. Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D., orice persoană interesată poate sesiza în scris prefectul în legătură cu actele emise sau încheiate de primari şi viceprimari, care produc un folos material pentru aceştia, pentru soţul sau rudele de gradul I, aleşii locali vor depune declaraţia de interese la secretarul unităţii administrativ-teritoriale, reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilităţile privind funcţionarii publici şi declaraţiile de interese, poate face parte din categoria înalţilor funcţionari publici persoana care a absolvit programe de formare în domeniul administraţiei publice organizate de Institutul Naţional de Administraţie, de alte instituţii similare din străinătate, precum şi de instituţiile de învăţământ superior din ţară. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului în legătură cu această chestiune. Posibilitatea funcţionarului public de a fi membru al unui partid politic legal constituit, precum şi condiţiile privind transferul funcţionarului public. Din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. au fost preluate unele texte, într-o formă reformulată, cu privire la conflictul de interese, transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante, statutul funcţionarilor publici, prevenirea şi combaterea criminalitătii informatice. '

Din partea Partidului Umanist din România, includerea infracţiunii de şantaj în sfera infracţiunilor de corupţie. Grupul parlamentar al P.R.M. nu a transmis 364

observaţii.

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

Din partea societăţii civile, includerea Preşedintelui României în categoria persoanelor care intră sub incidenţa reglementărilor privind conflictul de interese, solicitate, de altfel, şi de preşedintele ţării; instituirea unor interdicţii pentru persoanele care exercită o demnitate sau o funcţie publică, referitoare la utilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semnăturii personale în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, a oricărui produs comercial sau a unei activităţi care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile; instituirea unui registru special de evidenţă, denumit Registrul declaraţiilor de interese; reglementarea incompatibilităţii dintre calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului cu statutul de membru al unui grup de interes economic; să fie supuse declarării bunurile şi serviciile cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte fiecare echivalentul a 300 de euro. Din partea mass-media, eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, Codul de conduită al funcţionarilor publici. Vreau să mulţumesc tuturor celor care ne-au transmis propunerile lor. Guvernul a luat act de declaraţiile critice ale unor lideri ai partidelor din opoziţie şi care, într-un fel, încearcă mai curând tergiversarea adoptării acestor reglementări. Noi suntem conştienţi că acest text nu este pe1fect, ştim acest lucru şi vom lucra cu cei care vor dori să-l îmbunătăţim în perioada următoare, dar au trecut prea mulţi ani în care nu am luat măsurile necesare. Era nevoie să dăm un semnal foarte clar şi pentru clasa politică, şi pentru societatea românească, şi pentru partenerii noştri din afară. Sigur că am deranjat foarte multe persoane, suntem conştienţi. Unele dintre acestea încearcă prin intermediari să blocheze această 365

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

lege sau să o întârzie. Nu ne mai putem permite aşa ceva, este un moment important şi dacă nu vrem ca lucrurile să iasă de sub control sau să ajungem la situaţii extrem de complicate, cum a fost şi este în continuare cea din Serbia, ca să dau un singur exemplu, va trebui să luăm măsurile necesare în acest moment. Sigur, vom putea lucra împreună în continuare pentru a îmbunătăţi aceste texte si de aceea mă întreb dacă nu cumva unele dintre ' discuţiile de procedură nu ascund mai curând dorinţa de a împiedica adoptarea pe fond a reglementărilor din această lege. După

cum lesne se poate observa, în ansamblul său , acest proiect de lege care vizează aprofundarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei este deosebit de complex, urmărind o tratare coerentă şi cuprinzătoare mai ales în acele sectoare ale vieţii sociale si , economice în care s-a dovedit că actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realităţilor româneşti. Fără îndoială,

ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanţă să fie supus dezbaterii în Parlament, însă la fel de evident este şi faptul că nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea dezbateri care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecinţe nefaste pentru evoluţiile politice din ţară, în contextul proiectelor pe care le avem împreună şi le-am definit, şi le susţinem ,.. .... . ..... 1mpreuna, pentru integrarea europeana. România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, să adopte măsuri hotărâte în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei. Aceste întârzieri se răzbună în prezent şi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acţiunilor privind integrarea europeană şi euroatlantică, ci mai ales în domeniul aşezării vieţii şi activităţilor economico-sociale pe temelii sănătoase, în folosul nostru, al tuturor cetăţenilor României. Guvernul are voinţa politică şi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în această lege, fiind hotărât să-şi asume răspunderea în 366

Deschiderea unei ofensive radicale împotriva

corupţiei

faţa

plenului celor două Camere ale Parlamentului în deplinul respect al prevederilor constituţionale. Lupta împotriva corupţiei nu este apanajul unui singur partid, ci reprezintă unul dintre domeniile de acţiune care ar trebui să ne pună de acord pe toţi. România curată este în interesul tuturor. Acesta este mesajul principal pe care doresc să vi-l împărtăşesc astăzi şi dacă, într-adevăr, îl înţelegem şi credem că putem face ceva împotriva corupţiei, atunci daţi-mi voie să vă spun că mă bazez nu doar pe acordul, dar şi pe suportul dumneavoastră, indiferent de partidul pe care-l reprezentaţi. A trecut vremea simplelor declaraţii, este timpul faptelor pentru toţi cei care îşi unesc eforturile în vederea integrării euroatlantice a României. Nu de mult timp, domnul Robertson, de la această tribună, ne atrăgea atenţia asupra necesităţii de a da un semnal foarte clar în această privinţă. Dacă dorim ca obiectivele pe care ni le-am propus chiar să se îndeplinească, este nevoie nu doar să vorbim despre ceea ce ar trebui să facem, ci chiar să facem ceea ce stim că trebuie să , facem. Pentru aceasta trebuie să ne desprindem de trecut, de mentalităţile care de atâtea ori au afectat destinul ţării. Fără transparenţă, fără asigurarea unui mediu de afaceri modem şi stăvilirea fenomenului de corupţie ne marginalizăm singuri. în şedinţa de astăzi, Guvernul îşi afirmă hotărârea de a-si , continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000 numai cu condiţia acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faţa unei alternative: fie să menţină în funcţiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să se încerce demiterea sa, retrăgându-i-se încrederea prin iniţierea unei moţiuni de cenzură. Prin angajarea

răspunderii

367

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Sunt ferm încredinţat că prin adoptarea şi aplicarea riguroasă a acestei legi România va face un semnificativ pas înainte în direcţia consolidării statului de drept, a instituţiilor acestuia, precum şi în vederea modernizării în ansamblu a societătii noastre în , concordanţă cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea încă din decembrie 1989. A

Irni exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv ofensiva anticorupţie pe care Guvernul a declanşat-o ş1 ca ne vor sprtJlill cu toata tar1a m acest moment. •

.....

•

• •

•

V

Vă mulţumesc

pentru

stimaţi

veţi susţine

colegi, legislativ.

368

.._,

•

A

atenţia acordată şi

cred că dumneavoastră, Guvernul în acest important demers

27. UN TEXT PLIN DE MINCIUNI* reau să încep prin a vă spune că am ascultat cu mare atenţie, timp de o oră, textul moţiunii de cenzură prezentat de către opoziţie şi încă n-am înţeles de ce legea pe care noi am propus-o nu este bună.

V

Am învăţat o mulţime de lucruri, am ascultat o mulţime de

lucruri, dar să-mi daţi voie să nu vă mai spun o dată cunoscuta anecdotă cu: ,,Voi vorbiţi, voi~ care aţi omorât negri?" Până la urmă, despre asta este vorba. In realitate, discuţia noastră ar fi trebuit să se poarte asupra proiectului de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Poate că se întâmplă o mulţime de lucruri care nu sunt în ordine în România. Sunt nenumărate lucruri, care, fără îndoială, pot fi discutate, dar aceste chestiuni pot fi rezolvate mai uşor în lipsa unei legi anticorupţie? De ce, stimaţi colegi, vă este teamă de această lege anticorupţie? Ea nu este perfectă, ea poate fi îmbunătăţită, dar, până la urmă, esenţa acestei dezbateri este chiar aceasta: De ce să nu facem împreună un pas mai departe în a încerca să reglementăm situaţiile care pot să genereze corupţie? De aceea, daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu am înţeles sensul acestui text plin de minciuni, nenumărate elemente care au fost luate din presă şi care au fost puse într-un text kilometric. Mi se pare lipsit de demnitate pentru Parlamentul României să discute asemenea lucruri, în conditiile în care, în mod firesc, nu '

* Poziţia Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură „Mafia sufocă România"

Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37 din JO aprilie 2003 (în calitate de prim-ministru) 369

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

există

un drept la apărare şi , în orice caz, nu sunt luate în considerare discuţiile pu1tate cu prilejul a 22 de moţiuni simple, care vizau multe dintre aspectele sau temele care au fost astăzi identificate aici. De aceea, punctul de vedere al Guvernului este să focalizăm discuţia de astăzi pe tema care a format substanţa angajării răspunderii de către Guvern. Dacă

vor fi alte ocazii în care să discutăm alte subiecte, vom veni, bineînţeles, ca de obicei, în faţa dumneavoastră, pentru a da explicaţiile necesare, dar consider că astăzi tema care trebuie să reprezinte substanţa discuţiilor din Parlament este legată de proiectul de lege pe care noi l-am depus la Parlament, la Birourile permanente, şi care, fără îndoială, poate să fie îmbunătăţit şi putem să facem împreună eforturi în acest sens. Semnalul pe care dorim să-l dăm cu toţii, sper, este acela că vrem o însănătoşire a vieţii publice din România şi avem o responsabilitate, toate partidele politice, toate grupurile parlamentare, să acţionăm în această directie. '

Să-mi daţi

voie, stimaţi colegi, să vă prezint, în numele Guvernului, poziţia Executivului asupra moţiunii de cenzură iniţiate de Grupurile parlamentare ale P.R.M., P.N.L. şi P.D. Moţiunea

de cenzură a fost promovată ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţii lor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Recurgerea la procedura angajării răspunderii de către Executiv reprezintă un act de curaj politic şi de responsabilitate civică în cadrul acţi unilor de materializare a Programului de guvernare şi de pregătire a României în vederea aderării la NATO şi la Uniunea Europeană.

370

Un text plin de minciuni

Sigur că nu este foarte simplu. Am avut foarte multe discuţii cu unii dintre colegi. Unii ne-au spus: ,,Sunteţi nebuni? De ce intraţi în această zonă? De ce încercaţi să reglementaţi aceste teme? Creaţi probleme în interiorul partidului, în interiorul Parlamentului, în societate. Sunt foarte multe lucruri care sunt deja aşezate şi voi veniti si le stricati." ' , ' Ani de-a rândul, aceste teme au fost amânate, reglementările au fost tergiversate şi mi se pare extrem de important să observăm că ceea ce este important pentru noi este să vedem acum ce anume putem să facem pentru a limita, dacă nu pentru a elimina, cauzele majore ale corupţiei într-o perioadă de tranziţie în care realităţile se schimbă rapid, în care se transferă proprietatea de stat în mâini private. De aceea trebuie să încercăm să reglementăm mult mai strict întregul proces pe baza unor standarde europene. A

In momentul în care a decis să-şi angajeze răspunderea asupra acestei legi, Executivul a considerat că reglementările în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei sunt aşteptate de societatea civilă, de toate partidele parlamentare. A

Intrucât autorii moţiunii au afirmat în aceste zile că ei ar reprezenta vocea opiniei publice şi că proiectul nostru de lege ar contrazice vointa cetătenilor României, Guvernul a solicitat efectuarea unui ' ' sondaj de opinie de către INSOMAR, pentru a afla atitudinea reală a populaţiei. La întrebarea directă privind acordul sau dezacordul faţă de asumarea răspunderii pentru o lege anticorupţie, sondajul relevă că 92% din cei întrebaţi s-au exprimat afirmativ, deci în favoarea acestei legi, şi doar 8% s-au declarat împotrivă. A

unei asemenea realităţi, stimaţi autori ai moţiunii, rezultă că reprezentaţi sau exprimaţi o mult prea mică parte din spectrul atitudinilor populaţiei faţă de o astfel de reglementare împotriva corupţiei. Mai mult, vreau să vă informăm că, potrivit

In

condiţiile

371

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

sondajului, 84% din alegători sunt de acord cu aplicarea unei legislaţii privind conflictul de interese, iar 95% privesc ca fiind necesară publicarea averii tuturor persoanelor care deţin demnităţi sau funcţii publice. Subliniez că populaţia României răspunde fără echivoc: 96% dintre români consideră că problema corupţiei este importantă, iar în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru combaterea acesteia 60o/o apreciază că aceasta trebuie să revină Guvernului. De această realitate unii oameni politici din opozitie fug, pentru a se cantona într-o demagogie ieftină. In acest sens, constatăm că tripleta parlamentară P.R.M.-P.D.-P.N.L., în fapt, un nou C.D.R., „C.D.R. 2003", a fost atât de deranjată de conţinutul legii, încât a depus o moţiune de cenzură împotriva acesteia. A

!

Dacă

obiectivul acestei coaliţii, formată de ocazie sau cu perspectivă, era schimbarea Executivului, se putea recurge, pur şi simplu, la o moţiune de cenzură clasică. Partidele din opoziţie au recurs însă la această moţiune de cenzură ca urmare a angajării răspunderii pe un proiect de lege anticorupţie, întrucât reglementările sale îi afectează în mod direct, se pare, pe unii dintre membrii lor. În legătură cu moţiunea de cenzură, doresc să remarc un fapt de absolută certitudine. Deputaţii şi senatorii P.R.M., P.N.L. şi P.D. au înţeles efectul reglementărilor din cuprinsul legii, şi anume că prin această lege se atacă frontal corupţia, atât sub aspectul transparenţei, cât şi al actului de corupţie propriu-zis. Aşa se explică violenţa şi mai ales comportamentul lipsit de argumente prin care opoziţia parlamentară încearcă să se împotrivească adoptării şi aplicării acestei legi. A

In fapt, preocuparea principală a autorilor moţiunii nu a fost analiza proiectului de lege, ci încercarea de tergiversare a adoptării acestor reglementări împotriva corupţiei, pe fondul unor nejustificate atacuri la persoană. Realitatea demonstrează că, din 372

Un text plin de minciuni

păcate,

nu vor o reglementare care să conducă la înăsprirea măsurilor de prevenire sau de combatere a corupţiei, ci, dimpotrivă, doresc să menţină condiţii le conservării jafului la care a fost supusă ţara în perioada guvernărilor anterioare. semnatarii

moţiunii

Nu voi înceta să reamintesc că perioada 1997-2000 a reprezentat o scădere dramatică a produsului intern brut, evaluată la aproximativ 4 miliarde de dolari. Nu voi denumi „furt din avuţia ţării" această pierdere, dar diminuarea gravă a bogăţiei ţării a afectat toate componentele sociale. In schimb, Guvernul nostru, în numai doi ani, a adăugat la avuţia ţării peste 4 miliarde de dolari. A

Cred că este firească întrebarea: care guvern este mai eficient şi mai credibil? Consider că recurgerea la procedurile referitoare la moţiunea de cenzură nu trebuie să transforme un drept constituţional într-un abuz, într-un mod iresponsabil de exprimare şi etichetare a adversarilor politici, să obstrucţioneze derularea normală a activităţilor parlamentare şi executive, să reducă încrederea populaţiei în forţele politice angajate în reconstrucţia economică şi socială a tării. , Iată

de ce sunt sigur că pentru întreaga societate românească este clar că prin acest demers noua alianţă P.R.M. -P.N.L. -P.D. dovedeşte incapacitatea de a se angaja într-o luptă deschisă împotriva acestui flagel care este corupţia, cu consecinţe deosebit de grave asupra prezentului ş i asupra viitorului ţării. A

In fapt, suntem în faţa unei coaliţii bizare, în fruntea căreia a fost instalat senatorul Corneliu Vadim Tudor, coaliţie pe care puţini oameni politici ar fi considerat-o posibilă şi pe care cei mai mulţi nu o înţeleg. S-a ignorat faptul că, în afara efectelor ideologice interne, s-a indus în rândul comunităţii internaţionale o imagine negativă asupra seriozităţii vieţii politice promovate de partidele parlamentare 373

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

aflate în opoz1ţ1e, aceasta conducând la lipsă de credibilitate externă. Ne întrebăm cum vor putea explica P.N.L. şi P.D. în faţa electoratului propriu, a cetăţenilor ţării, a colegilor Domniilor lor din marile familii ideologice - Internaţionala Liberală şi, respectiv, Internaţionala Socialistă - opţiunea pentru această nouă alianţă politică. Moţiunea acuză

Guvernul că acest proiect de lege ar avea ca scop semnale de imagine în plan extern. In condiţiile existenţei unor angajamente clare de politică externă pentru aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, obiective pe care toate partidele parlamentare s-au angajat să le s usţină, legea este şi un semnal puternic că România îşi asumă cu claritate toate acele măsuri care pot contribui la consolidarea unor reguli, instituţii, a unui cadru legal compatibil cu cel al statelor partenere. A

asumă cu Este o dovadă concretă că acest Guvern îsi , responsabilitate curăţirea mediului economic, instituţional şi administrativ de fenomenul corupţiei, de orice acte ilicite.

Ce poate servi mai bine interesului României? Să ne angajăm concret şi energic pentru a combate corupţia, aşa cum propune această lege, sau să facem un spectacol demagogic şi injurios, aşa cum incită această moţiune? Să punem ordine, aşa cum propune legea, sau să creăm mai multă dezbinare şi confuzie, aşa cum fac semnatarii motiunii? , Cine vrea să întârzie lupta împotriva corupţiei în România? Guvernul, care doreşte îndeplinirea cât mai rapidă a angajamentelor României pentru integrarea în sistemul ordonat al economiei funcţionale de piaţă, sau cei care vor să torpileze, prin atacuri nejustificate, ordinea şi curăţenia necesare aderării la structurile europene şi euroatlantice?! Dacă

prin invective şi minciună semnatarii moţiunii cred că vom pune mai multă ordine în România, atunci înseamnă că avem nu

374

Un text plin de minciuni

doar o problemă internă, dar avem o mare problemă externă. Cei care aleg o asemenea cale dovedesc că le este mai aproape interesul lor imediat decât interesul pe termen lung al ţării. Pe de altă parte, interesele noastre externe nu ar trebui să fie obiectul unor atacuri ieftine, care să pună în di sc uţie efortul de durată pentru îmbunătăţirea modului în care România este receptată de partenerii nostri. '

Dinamica consultărilor repetate pe această temă cu partenerii externi ai României în timpul pregătirii obiectivelor legii, ca şi includerea recomandărilor acestora sunt o dovadă că legea este fundamentată pe criterii şi norme ce stau în atenţia organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale. Chiar dacă iniţiativa complexă a Guvernului este tratată cu atâta uş urinţă de opoziţie, reacţia pozitivă a unor parteneri externi ai României la publicarea proiectului dovedeşte cu prisosinţă încrederea acestora în efortul nostru. A

In repetate rânduri, acest proiect de lege a fost considerat semnul unei schimbări fundamentale, îndelung aşteptate şi susţinute de aceşti parteneri. Dacă nu altceva, măcar recenta semnare a Protocolului de aderare la NATO de către România ar trebui să indice că demersurile noastre sunt recunoscute si că tara noastră se ' ' află pe drumul cel bun. Aş

dori să subliniez că o guvernare îşi măsoară rezultatele, în primul rând, prin siguranţa şi condiţiile de viaţă ale cetăţenilor săi. Eforturile externe sunt subsumate acestor obiective si vizează ' sustinerea realizării lor în dinamica contextului intemational. '

'

Proiectul de lege nu este un exerciţiu de imagine, dar poate, într-adevăr, fumiza un important argument privind hotărârea României de a preveni ş i de a combate corupţia. Parte a angajamentului nostru în efortul de integrare în structurile NATO şi ale Uniunii Europene, proiectul de lege este generat şi de foaia de parcurs pe care Guvernul şi-a asumat-o în cadrul agendei pentru reformă.

375

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

Impreună

cu setul de măsuri adoptate la finele anului şi susţinute, de altfel, de partenerii externi, acest proiect de lege vine să închidă un prim ciclu de acţiuni care pun bazele unui cadru juridic credibil şi solid în prevenirea şi combaterea corupţiei. Acesta trebuie să fie nu doar eficient, dar şi să dea certitudinea că România vrea şi poate să ia măsurile necesare în vederea asigurării unui mediu administrativ şi de afaceri corect, transparent şi echitabil. Ţara noastră

s-a angajat să contribuie la înnoirea mediului economic, de securitate şi al bunei guvernări în regiunea din care face parte. Eforturile noastre de integrare în NATO şi Uniunea Europeană sunt, evident, evaluate şi din această perspectivă şi avem convingerea că acest proiect va contribui la stabilirea unor mecanisme şi instrumente interne în măsură să corespundă obligaţiilor asumate în plan regional pentru combaterea crimei organizate. Moţiunea abundă

în formulări generale, demagogice, inexacte şi calomnioase, fără nici o susţinere reală, având ca scop inducerea în eroare a opiniei publice în legătură cu adevărata desfăşurare a actului de guvernare. De altfel, aspectele cuprinse în moţiune sunt reluări ale unor neadevăruri din cele 22 de moţiuni anterioare depuse de opoziţie şi multe dintre afirmaţii au fost deja dezminţite de cei vizaţi. Pe de altă parte, ţin să subliniez că se utilizează un procedeu total incorect: se asociază informaţii neadevărate, neverificate, în conditiile în care acestea se referă la dosare în curs de cercetare de ' către organele abilitate ale statului. Fără nici o jenă, se neglijează însăşi realitatea. Se ignoră faptul că Guvernul P.S.D. este singurul care după Revoluţia din Decembrie 1989 a declanşat efectiv, legal şi instituţional, lupta împotriva corupţiei. A

In acest cadru, doresc să amintesc că, în Programul de guvernare adoptat de Parlament în decembrie 2000, un capitol distinct l-a constituit combaterea corupţiei. 376

Un text plin de minciuni

Nu v-aţi întrebat, domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii, ce ne-a determinat să includem între cele cinci obiective de cea mai mare importanţă pentru evoluţia societăţii româneşti în perioada 2001-2004 reducerea birocraţiei , combaterea corupţiei şi a criminalităţii , dacă nu tocmai situaţia rezultată în urma guvernării C.D.R.? Situaţia la momentul în care noi am preluat guvernarea justifica acest capitol în Programul de guvernare, în mod evident, acest lucru fiind datorat unei realităţi pe care sper că încă v-o mai aduceti , aminte. Oare generalizarea de care vorbiţi nu este, de fapt, efectul afacerilor veroase, desfăş urate sub acoperirea politicilor aplicate de guvernarea anterioară, din care au făcut parte P.N.L. şi P.D.? Luând în considerare necesitatea unei abordări unitare si coerente, ' Guvernul a elaborat Programul naţional pentru prevenirea corupţiei şi Planul naţional de acţiune împotriva corupţiei, pe care le-a aprobat, în noiembrie 2001 , după dezbateri publice şi consultări cu partidele politice, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale şi mass-media. "In

acest cadru general, planul de acţiune prevede consolidarea capacităţii instituţionale de combatere a corupţiei , creşterea autorităţii şi responsabilităţii organelor abilitate ale statului, poliţie, parchet, justiţie , în aplicarea fermă a legilor ţării, în vederea prevenirii şi eliminării încălcării prevederilor legale. Totodată,

Guvernul a înfiinţat Parchetul Naţional Anticorupţie, organism cu atribuţii exclusive pentru combatarea marii corupţii şi care, prin rezultatele obţinute până în prezent, îş i justifică utilitatea. Pe plan legislativ, în anii 2001-2002 au fost adoptate ş i promulgate 18 legi şi se află în procedură parlamentară alte patru proiecte cuprinzând importante reglementări în lupta pentru combaterea corupţiei, dintre care exemplific: - Legea pentru ratificarea Convenţiei penale asupra corupţiei; 377

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

- Legea privind

achiziţiile

- Legea privind

comerţul

- Legea privind

achiziţiile

publice;

electronic; publice prin

- Legea pentru prevenirea şi

licitaţii

electronice;

sancţionarea spălării

banilor;

- Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate; - Legea pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei; - Legea privind organizarea şi

funcţionarea Poliţiei

- Legea privind liberul acces la

informaţiile

- Legea privind transparenţa decizională în

Române;

de interes public; administraţia publică.

Activitatea de prevenire şi de combatere a corupţiei impune în mod esenţial o abordare sistemică, multidisciplinară, coerentă şi unitară. O astfel de abordare este singura care permite un atac concertat, frontal şi eficient asupra tuturor punctelor vulnerabile existente în societate, susceptibile că au generat sau pot să genereze acte de corupţie. Aceasta a fost ideea care a condus Guvernul la adoptarea soluţiei de a elabora un singur act normativ, cuprinzător, prin care să fie reglementată, unitar şi coerent, activitatea de prevenire şi de combatere a corupţiei. S-a pornit de la reglementarea aspectelor de drept penal, continuând cu normarea şi disciplinarea raporturilor de drept comercial, asigurându-se transparenţa în viaţa economică şi în activitatea administraţiei publice. "

In textul acestui proiect de act normativ, pentru care ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului, au fost avute în vedere domeniile cu vulnerabilitate mărită la corupţie în raport cu alte aspecte din viaţa societăţii româneşti. Autorii moţiunii ne acuză de încălcarea aiticolului 113 alin. (1) din Constituţie, prin aducerea în faţa Parlamentului a unui proiect de lege care ar cuprinde mai multe legi, sub titlul „Lege privind unele măsuri pentru asigurarea 378

Un text plin de minciuni

transparenţei

în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".

Atacurile cu privire la caracterul complex al legii dovedesc incapacitatea semnatarilor de a înţelege că lupta pentru o societate curată şi cinstită nu se poate duce doar cu prevederi sectoriale, ci ea presupune tocmai un sistem legislativ articulat, care să blocheze atât cauzele, cât şi mecanismele corupţiei. Transparenţa,

asigurarea unui mediu de afaceri modem şi lupta contra corupţiei constituie, în ultimă analiză, un tot unitar. Sub aspect politic, o asemenea abordare corespunde aşteptărilor cetăţenilor, opiniei publice şi declaraţiilor forţelor politice responsabile. recurgerea la procedura angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege în cauză este justificată de împrejurările deosebite care reclamă deschiderea unei ofensive radicale împotriva fenomenului de corupţie. Din

această perspectivă,

De altfel, recurgerea la această procedură, faţă de care manifestaţi reţineri şi cu privire la care aţi formulat observaţii critice la adresa Guvernului, a fost utilizată şi de fosta guvernare, în anul 1999, în cazul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Deci precedentul parlamentar există şi el nu ne aparţine .

Ne acuzaţi de sfidarea organizaţiilor sindicale, patronale, neguvernamentale, a societăţii civile cu privire la consultarea acestora asupra proiectului de lege. Doresc să subliniez faptul că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege este o procedură specială, reglementată de Constituţie, fără a fi prevăzută obligativitatea realizării unor dezbateri sau consultări prealabile cu privire la acest demers. 379

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Totusi, , am considerat că astfel de consultări sunt benefice si , au menirea de a conduce la promovarea unei legi în acord cu realităţile sociale care reclamă adoptarea neîntârziată a unor reglementări. Precizez că textul final asupra căruia ne-am angajat răspunderea a fost îmbunătăţit pe baza observaţiilor transmise de unele grupuri parlamentare sau de către reprezentanţi ai sindicatelor sau patronatelor, ai unor organizaţii neguvernamentale, precum Asociaţia „Pro Democraţia", Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru transparenţă, chiar dacă aceste organizaţii nu au fost pe deplin mulţumite de felul în care au fost preluate unele dintre observaţiile lor. Autorii moţiunii ne reproşează că nu am supus dezbaterii Parlamentului proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea. Ţin să vă

reamintesc ceea ce, de altfel, am spus şi în şedinţa celor două Camere ale Parlamentului din 19 martie a.c., când am prezentat proiectul de lege, ş i anume ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanţă să fie supus dezbaterii în Parlament, însă la fel de evident este şi faptul că nu mai dispunem de timpul necesar unor astfel de dezbateri, care s-ar fi prelungit mult prea mult faţă de obiectivele pe care le avem de realizat la sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor. Suntem pe deplin conştienţi şi acceptăm faptul că prevederile legii nu pot să satisfacă interesele tuturor celor cărora li se adresează. Considerăm însă că multe dintre reglementările propuse ar fi trebuit să fie adoptate încă din perioada în care Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat se aflau la guvernare. Tergiversarea la care s-a recurs în perioada 1997-2000 ne-a pus în situaţia de a apela la procedura accelerată oferită de Constituţie. Trebuie să recunoaştem împreună că România a întârziat prea mult, mai bine de un deceniu, să adopte măsuri hotărâte în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei. Aceste întârzieri se răzbună în prezent şi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai în planul acţiunilor privind 380

Un text plin de minciuni

integrarea aşezării

europeană şi euroatlantică,

vieţii şi

sănătoase,

ci mai ales în domeniul economico-sociale pe temelii

activităţilor

în folosul tuturor cetătenilor tării. '

'

Guvernul are voinţa politică şi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse în această lege cu o semnificaţie deosebită pentru prezentul şi pentru viitorul ţării noastre. A

In legătură cu faptul că mi-aş fi încălcat propriile angajamente luate în plenul celor două Camere în ziua de 1O aprilie 2002, când anunţam printre priorităţile Guvernului la dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, a Legii referitoare la conflictele de interese, precum şi a Codului de conduită al funcţionarilor publici, vreau să vă reamintesc că, la acel moment, am adresat Parlamentului rugămintea ca aceste proiecte să fie analizate ş1 adoptate în acea sesiune, care se încheia la 30 iunie 2002. Suntem în martie 2003 şi perspectiva unor dezbateri încă mai prelungite şi a unor amânări succesive ne va crea o dificultate de care încă o dată vreau să vă rog să ţineţi seama în perspectiva închiderii unor capitole de negociere cu Uniunea Europeană şi de ratificare a Protocolului de aderare la NATO. Din păcate, adoptarea legilor respective în cursul sesiunii care s-a încheiat la 30 iunie 2002 nu s-a realizat, astfel încât am fost nevoiti ' ca aceste proiecte să le preluăm în legea de faţă. A

In continuare, am să mă refer numai la problemele inserate în moţiune, care privesc direct proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea. A

In primul rând, cu privire la critica adusă reglementărilor legate de transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante, menţionez că prin aceste prevederi se urmăreşte în principal descurajarea acumulării de datorii la bugetele centrale şi locale, aceasta conducând la o mai bună colectare a veniturilor si la ' continuarea relaxării fiscale începute în anul 2001. 381

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Ministerul Finanţelor Publice, pe pagina de Internet, va publica lista contribuabililor care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalităţile de colectare a acestora. Se va publica situaţia juridică a debitelor, respectiv dacă fac obiectul unor înlesniri la plată în derulare sau dacă li s-au aplicat modalităţi de executare silită. Inlesnirile la plata obligaţiilor bugetare nu reprezintă, de altfel, o noutate promovată de Guvernul nostru. Ceea ce actualul Guvern a adus nou este tocmai principiul transparenţei. După statuarea acestui principiu, anul trecut, pentru recuperarea arieratelor bugetare, când am eliminat arbitrariul în procesul de acordare a înlesnirilor fiscale, stabilind criterii exacte, astăzi continuăm să ne menţinem consecvent pe aceeaşi linie şi să aducem la cunoştinţa opiniei publice datele referitoare la înlesniri ş i la situatia , fiscală a contribuabililor. Ce este rău în acest lucru? Ce este rău că am stabilit ca toate aceste datorii să fie cunoscute de către toată lumea şi că nu mai pot fi făcute aranjamente în spatele uşilor închise în legătură cu diverse proceduri de amânări, înlesniri, ştergeri de datorii şi aşa mai departe?! A

Dacă

vom considera, în mod transparent, că o societate prezintă un interes major pentru ţară, pentru locurile de muncă într-o zonă sau alta, la modul foarte transparent, vom acorda înlesnirile respective. Dar este, credem sau credeam, o soluţie pe care partidele din opoziţie să o salute tocmai pentru că ea nu va mai permite Ministerului Finantelor Publice sau nu stiu eu cui să rezolve în mod , ' ocult aceste probleme. A

In al doilea rând, ne surprinde afirmaţia semnatarilor moţiunii referitoare la titlul II din lege, ,,Transparenţa în administrarea informaţiilor ş i serviciilor publice", potrivit căreia aceasta nu ar avea nici o legătură cu măsurile anticorupţie şi că, din contră, această reglementare va genera corupţie şi corupţi. 382

Un text plin de minciuni

A

In acest cadru, Guvernul a avut în vedere impunerea unor obligaţii care să asigure transparenţa, lipsa acesteia fiind recunosc ută pe plan internaţional ca un factor major de generare ş1 de menţinere a corupţiei la un nivel ridicat.

Este astfel vorba de promovarea unei soluţii de îmbunătăţire a procedurilor şi mecanismelor folosite în prezent în relaţia dintre administratie si sau mediul de afaceri cu beneficii directe , , cetăteni , în ceea ce priveşte creşterea transparenţei , diminuarea birocraţiei şi limitarea condiţiilor care favorizează apariţia actelor de corupţie. Dorim să desfiinţăm monopolul funcţionarilor asupra informaţiilor de interes pentru cetăţeni şi companii, prin punerea tuturor formularelor şi procedurilor de lucru cu administraţia la di spoziţia oricărui solicitant. Politica aplicată de Guvernul nostru prin planul de acţiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri urmăreste , dinamizarea comunicării cu mediul de afaceri, implicarea mediului de afaceri în procesul de luare a deciziilor specifice, îmbunătăţirea relaţiei autoritate-întreprinzător, introducerea ş i funcţionarea birourilor unice, corelarea standardelor de audit financiar, eficientizarea procesului de autorizareînregistrare a firmelor, îmbunătăţirea sistemului de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, înlesnirea comunicării cu investitorii străini, trecerea la rezolvarea problemelor postpri vatizare. A

V

V

In acest sens, a fost creata, în 2001 , baza legala de consultare a asociaţiilor de afaceri ş i organizaţiilor neguvernamentale, în procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanţă asupra mediului de afaceri. S-a reorganizat sistemul integrat vamal, ca un sistem computerizat, adaptabil, flexibil, securizat şi performant şi s-au elaborat reglementări care asigură procedura simplificată de vămuire şi depunerea declaraţiilor prin procedee electronice. Au fost implementate proceduri şi norme specifice privind tematica, durata, periodicitatea şi 383

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

modul de desfăsurare a controlului fiscal si s-a transmis ' , Parlamentului proiectul de Lege privind registrul unic de control. "

In acest cadru, doresc să fac câteva precizări şi în legătură cu asigurarea tran sparenţei prin mijloace electronice, care face obiectul titlului II din proiectul de lege. nu este necesar să amintesc că transparenţa, ca modalitate esenţială de luptă împotriva corupţiei, a fost pentru Guvernul nostru o prioritate încă din momentul preluării mandatului. Am manifestat, chiar din 2001, o preocupare reală pentru modul în care se cheltuiesc banii publici la efectuarea de achiziţii guvernamentale, adoptând pentru prima dată în România un act normativ coerent dedicat procedurilor de achiziţie publică, în deplină concordanţă cu acquis-ul comunitar. Cred

că

După

realizarea în anul 2001 a proiectului-pilot, care a dovedit fiabilitatea acestei soluţii pentru desfăşurarea achiziţiilor prin mijloace electronice, în anul 2002 am creat cadrul legislativ şi instituţional necesar pentru funcţionarea la scară naţională a sistemului electronic pentru achiziţii publice. "

In prezent, s-a ajuns la aproape 900 de instituţii publice care utilizează sistemul şi la mii de produse care fac obiectul licitaţiilor. " Intr-un singur an, prin acest sistem, care promovează transparenţa şi competiţia reală dintre furnizori, au fost economisite 35 milioane de euro, deci banii instituţiilor publice au fost mai bine gestionaţi şi au acoperit o gamă mai largă de necesităţi. Vă

mai dau un singur exemplu de economisire de fonduri. După recenta licitaţie pentru construirea de săli de sport a rezultat că se vor putea realiza suplimentar încă 25 de săli, din economiile realizate la bugetul estimat iniţial, datorită competiţiei care a apărut în această licitatie electronică. '

"

In al treilea rând, este regretabil faptul că proiectul de lege pentru care ne-am asumat răspunderea nu a fost citit cu atenţia cuvenită de 384

Un text plin de minciuni

cei care au avut iniţiativa moţiunii de cenzură. Numai astfel se pot explica numeroasele afirmaţii eronate, fără nici o legătură cu textul proiectului de lege, îndeosebi în aspectele de ordin juridic cu privire la titlul ill, ,,Prevenirea si , combaterea criminalitătii , informatice". autorilor moţiunii, conţinutul acestui titlu a fost elaborat ţinând seama de prevederile Convenţiei europene privind criminalitatea informatică, semnată de România la 23 noiembrie 2001.

Spre

ştiinţa

Cât priveşte presupusa totală discordanţă a pedepselor prevăzute în proiectul de lege cu regimul sancţionator al Codului penal, îi informăm pe semnatarii moţiunii că pedepsele prevăzute pentru infracţiunile cuprinse în titlul III sunt, aşa cum prevede Convenţia europeană privind criminalitatea informatică, severe şi proporţionale cu pericolul social, incluzând privarea de libertate. O altă dovadă a faptului că textul proiectului de lege a fost tratat superficial o reprezintă interpretarea dată instituţiei percheziţiei, care, în fapt, nu este repetată în art. 56, aşa cum cred autorii motiunii. , "In

proiectul de lege sunt prevăzute şi precizate doar elementele specifice unei percheziţii efectuate în cauzele privind infracţiunile săvârşite prin mijloace informatice, iar pentru prevederile de drept comun privind procedura percheziţiei se face, fără îndoială, trimitere la dispoziţiile din Codul de procedură penală.

Vreau să fiu bine înţeles. O prioritate majoră a Guvernului nostru o constituie protejarea bunurilor cetăţeanului care sunt puse în primejdie prin fraudele şi înşelăciunile ce se pot realiza utilizând cele mai modeme tehnologii electronice. Considerăm că este de datoria noastră, ca Guvern responsabil, să descurajăm astfel de fapte printr-un cadru legislativ adecvat noilor situaţii. A

In al patrulea rând, constat în continuare că autorii moţiunii insistă în utilizarea demagogică a unor expresii, fără a avea proprietatea termenilor folositi, atunci când încearcă să analizeze titlul al , 385

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

patrulea din proiectul de lege, făcând referire la conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice. Spre informarea semnatarilor moţiunii , titlul IV nu conţine nici o dispoziţie în temeiul căreia nulitatea absolută a actului administrativ sau actului juridic se stabileşte prin decizia primuluiministru. Nulitatea absolută a actelor administrative sau a actelor juridice, încheiate în situaţii de conflict de interese, este stabilită de lege şi ea nu poate fi constatată decât în condiţiile dreptului comun de către instanţele judecătoreşti. Nu primul-ministru este acela care poate hotărî decăderea unei persoane care s-a aflat într-un conflict de interese de a mai exercita funcţia de membru al Guvernului sau altă funcţie publică de autoritate din administraţia publică centrală şi locală pentru o perioadă de trei ani. Decăderea din dreptul de a exercita o asemenea funcţie publică operează în temeiul legii ca sancţiune aplicabilă persoanelor care încalcă dispoziţiile privitoare la conflictul de interese. Precizăm însă că pentru asigurarea garanţiilor şi a liberului acces la justiţie titlul IV prevede că deciziile primului-ministru referitoare la conflictele de interese pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios-administrativ, iar hotărârile Curţii de Apel Bucureşti sunt supuse recursului. Faţă

de severitatea reglementărilor şi de gravitatea sancţiunilor aplicabile, dispoziţiile referitoare la conflictele de interese ale funcţionarilor publici nu pot fi şi nu au fost apreciate drept umoristice de nici unul dintre partenerii de dialog din societatea civilă, aşa cum se exprimă în deriziune distinşii semnatari. Nerespectarea interdicţiilor poate fi sancţionată chiar cu destituirea din funcţie şi nu poate fi considerată în nici un fel ca având un rol pur decorativ. Referitor la dispoziţiile art. 82 alin. 2 din titlul IV, care permit parlamentarilor să aibă calitatea de reprezentant al statului în 386

Un text plin de minciuni

a acţionarilor ori ca membri în Consiliul de administraţie, este de subliniat faptul că acestea reglementează o situaţie de excepţie, având în vedere procedura şi condiţiile în care un deputat sau un senator poate dobândi această calitate.

Adunarea

generală

Aprobarea participării deputatului sau senatorilor aparţine în exclusivitate Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor sau Senatului, fiind necesar şi avizul Comisiilor juridice, de numiri, disciplină şi imunităţi.

Participarea este limitată la anumite persoane juridice de interes strategic sau în ipoteza în care un interes public impune această participare, şi nu pentru funcţie executivă. Iar dacă dumneavoastră veţi decide că nici un coleg parlamentar nu trebuie să participe la o astfel de structură, de coordonare, această excepţie va rămâne strict teoretica. •

V

Deci Parlamentul va decide, în final, dacă această excepţie, pe care noi am pus-o ca o supapă pentru situaţii excepţionale, va fi utilizată sau nu. Veţi avea posibilitatea să decideţi că o astfel de variantă nu este convenabilă Parlamentului si , veti , decide în consecintă. , A

In al cincilea rând, consider ca aberantă aprecierea potrivit căreia titlul V al proiectului este menit să legalizeze grupurile mafiote existente deja. Obiectivul declarat al reglementării din titlul V, „Grupurile de interes economic", îl constituie modernizarea legislaţiei în domeniul dreptului comercial şi armonizarea deplină a acesteia cu acquis-ul comunitar. Ţin să

clarific că grupurile de interes economic sunt persoane juridice cu caracter sui-generis, acestea permit utilizarea în comun a anumitor mijloace de producţie , fapt ce creează posibilitatea pentru desfăşurarea activităţilor proprii într-un mod mult mai eficient şi cu costuri mai reduse, comparativ cu situaţia în care această exploatare ar fi exercitată în mod izolat. 387

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Cerinţa

referitoare la introducerea în legislaţia română a grupurilor de interes economic este prevăzută în următoarele documente, şi pe unele dintre ele ar trebui să le cunoasteti si dumneavoastră: '

'

'

- rapoartele Comisiei Europene privind progresul realizat de România în procesul de aderare la Uni unea Europeană pentru anii 2001-2002; - Parteneriatul de aderare pe anii 2003 -2004; -

Road Map 2002 pentru România, elaborat de Comisia Europeană în noiembrie 2002. "

In ceea ce

priveşte infracţiunile

cuprinse în cadrul titlului menţionat, acestea reprezintă o corelare corespunzătoare şi necesară cu infracţiunile prevăzute în Legea nr. 31/1900 privind societătile comerciale. '

Aprecierile din

moţiune,

mai mult decât jignitoare, la adresa juriştilor şi experţilor care au contribuit la elaborarea acestui proiect de act normativ sunt normale numai pentru paginile unei publicaţii de scandal şi nicidecum pentru textul unui document politic prezentat de la înalta tribună a Parlamentului României. "

In nici un caz nu poate fi acceptată ase1ţiunea potrivit căreia grupul de interes economic este conceput pentru a salva de incompatibilităţi şi conflicte de interese anumite persoane. Astfel, se prevăd dispoziţii exprese prin care se stabi leşte incompatibilitatea între calitatea de membru al unui grup de interes economic şi cea de deputat şi senator, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat ş i funcţiile asimilate acestora, magistrat, demnitarii din cadrul autorităţilor publice aflate sub controlul exclusiv al Parlamentului. Din păcate, semnatarii moţiunii nu au avut răbdarea nici de a citi în totalitate prevederile referitoare la grupurile de interese economice, pentru că ar fi văzut care este reglementarea de ansamblu şi ar fi 388

Un text plin de minciuni

evitat aceste critici care nu au un suport în textul proiectului de lege pe care noi l-am înaintat Parlamentului. "In

al şaselea rând, în legătură cu acuzele şi criticile formulate cu privire la conţinutul cărţii a doua din proiectul de lege, doresc să arăt că se aduc modificări esenţiale unor legi, cum sunt Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere. Modificările

propuse urmăresc, în principal, cuprinderea în legislaţia română a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene, constituirea de complete specializate şi colegiale pentru judecarea faptelor de corupţie, concentrarea activităţii de urmărire penală a Parchetului Naţional Anticorupţie spre marile cauze de corupţie, asigurarea transparenţei declaraţiilor de avere. Infracţiunea

nou introdusă în Legea nr. 78/2000 constituie o formă a traficului de influenţă şi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani, pedeapsă care este prevăzută în art. 257 din Codul penal pentru traficul de influenţă şi se ţine seama de prevederile art. 12 al Convenţiei penale a Consiliului Europei privind corupţia, ratificată de România prin Legea nr. 27 /2002. "In privinţa art.

13 din Legea nr. 78/2000, precizez că fapta menţionată este în vigoare de la publicarea Legii nr. 78/2000 şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 5 ani, pedeapsă a cărei modificare nu este propusă. Menţionez că singurele modificări aduse art. 13 din Legea nr. 78/2000 privesc corelări cu legislaţia 1n vigoare. A

A

'

In legătură cu modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici

şi şi

389

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

de conducere, autorii moţiunii trec sub tăcere îmbunătăţirile aduse acestei reglementări. Semnatarii moţiunii s-au făcut a nu observa şi, prin urmare, nu fac nici o referire la extinderea sferei persoanelor ce intră sub incidenţa legii, la introducerea reglementării care prevede publicarea declaraţiilor de avere pe paginile de Internet ale autorităţilor sau instituţiilor publice ori publicarea în Monitorul Oficial al României, precum şi a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care se constată provenienţa ilicită a unor bunuri. a unor persoane cu

funcţii

Se impune sublinierea faptului că modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Regimului juridic al garanţiilor reale mobiliare preiau în proporţie covârşitoare prevederile proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative privind activitatea comercială, aflat în procedură de dezbatere la Parlament. Prevederile au un caracter exclusiv tehnic, menite a asigura transparenţa şi a îmbunătăţi mediul de afaceri. Principalele modificări propuse vizează asigurarea transparenţei în procesul de înregistrare al societăţilor comerciale şi în întreaga activitate a acestora, precum şi evitarea conflictelor de interese în cadrul operaţiunilor efectuate de societăţile comerciale cu organele sale de conducere. "

rând, am să mă opresc asupra criticilor aduse reglementărilor privind funcţia publică şi funcţionarii publici.

In al

"

şaptelea

In perioada de timp care a trecut de la apariţia Legii privind Statutul funcţionarilor publici, adoptată la sfârşitul anului 1999, prin angajarea răspunderii Guvernului în funcţiune la acea dată, subliniez, prin angajarea răspunderii Guvernului în funcţiune la acea dată, au fost constatate mari dificultăţi generate de imperfecţiunea unor prevederi sau, dimpotrivă, de inexistenţa altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora dintre dispoziţiile legii. 390

Un text plin de minciuni

Reforma administraţiei publice trebuie să răspundă unor cerinţe legitime ale cetăţenilor, ale societăţii civile, precum şi ale organismelor internaţionale, în scopul adoptării de măsuri vizibile în plan legislativ şi instituţional pentru combaterea fenomenului de corupţie în rândul funcţionarilor publici. Necesitatea alinierii într-un timp cât mai scurt la standardele administrative existente în Uniunea Europeană impune ca acţiunile de combatere a fenomenului corupţiei să fie concomitente cu măsuri care să asigure profesionalizarea şi imparţialitatea serviciului public, optimizarea structurilor şi eliminarea birocraţiei . Prin modificările şi completările aduse Statutului funcţionarilor publici, este promovată o cultură a serviciului public profesionist, de calitate, capabil să servească eficient şi competent interesele legitime ale cetăţenilor, să-i asigure, totodată, determinarea riguroasă a activităţilor corespunzătoare funcţiei publice, condiţiile clare privind acordarea statutului de funcţionar public, precum şi o stabilire mai bună a competenţelor şi responsabilităţilor funcţiilor publice. In acelaşi timp, se precizează cu claritate categoriile de funcţionari publici, respectiv înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici cu funcţii de conducere, funcţionarii publici cu funcţii de execuţie. In proiect sunt reglementate, în mod detaliat, conflictele de interese şi incompatibilităţile privitoare la funcţionarii publici, precum şi sancţiunile ce se pot aplica celor care încalcă prevederile legale. A

A

Ştiţi

foarte bine, aţi participat la numeroase activităţi internaţionale, unul dintre repro şurile permanente adresate României este legat de capacitatea administrativă, de nevoia de a dezvolta structuri administrative în concordantă cu modelele care există în Uniunea Europeană.

'

Modificările

pe care noi le propunem au fost discutate în permanenţă cu reprezentanţii Uniunii Europene. Dacă vrem ca în perioada următoare să putem beneficia de sprijinul financiar al 391

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Uniunii Europene în ceea ce priveşte proiecte care vor ajunge în anii următori până la aproape un miliard de euro, este necesar ca aceste structuri administrative să fie compatibile cu cele din Uni unea Europeană. "

In măsura în care nu reusim în acest an să finalizăm aceste ' proceduri cel puţin din punctul de vedere al reglementărilor, practic, vom pierde o ocazie extraordinar de importantă de a ne apropia de o şansă deosebită de a utiliza sume importante pentru proiecte de infrastructură şi proiecte de investiţii în ţara noastră.

De aici şi această grabă pe care, cu drept cuvânt, o semnalaţi, dar care are justificare, vă repet, în această nevoie de a grăbi procedurile prin care să putem să finalizăm negocierile cu Uniunea Europeană la diverse capitole şi pentru a beneficia de o evaluare, în ceea ce priveşte raportul de ţară, care să ne permită să ne angajăm în preluarea unora dintre proiectele de finanţare la care m-am referit. Mulţi dintre dumneavoastră participaţi la aceste dezbateri. Sunt numeroase structuri parlamentare unde se discută aceste subiecte. De aceea, eu nu fac aici decât să vă reamintesc câteva elemente pe care le cunoaşteţi foarte bine. Până

acum am prezentat poziţia Guvernului în legătură cu criticile formulate de opoziţia parlamentară la proiectul de lege asupra căruia Executivul şi-a angajat răspunderea. Repet, nu voi răspunde la injuriile şi calomniile cuprinse în motiune, mai ales că ele se autocalifică semnificativ. Consider că ' nu este de demnitatea şi ţinuta unui om politic să coboare la nivelul suburban de apreciere şi tratare a problemelor de importanţă deosebită pentru evoluţia societăţii româneşti. De aceea, apreciez că asemenea injurii şi calomnii trebuie examinate de organele competente ale statului care au datoria să se pronunţe pe bază de fapte şi de dovezi, şi nu pe vorbe şi scenarii de tot felul. Si, la limită, dacă aceste acuzatii individuale ar fi ' ' 392

Un text plin de minciuni

adevărate, şi

cu atât mai mult ar fi trebuit conţinutul legii.

să

fie apreciate necesitatea

A

In plus, cred că este necesar ca fiecare dintre colegii mei învinuiţi pe nedrept să apeleze la calea justiţiei pentru stabilirea adevărului. A

In ceea ce mă priveşte, am solicitat anul trecut Parchetului General să verifice anumite acuzaţii formulate prin Internet, iar cercetarea respectivă a fost finalizată şi comunicată public la sfârşitul anului trecut. In textul motiunii sunt reluate unele din acele afirmatii, fără , ' să se mentioneze că ele au fost infirmate de către Parchetul General. , A

Am să vă dau un singur exemplu, pentru a arăta lipsa de bună­ credinţă în ceea ce priveşte acuzaţiile respective. Este vorba de Complexul „Ana Aslan". De-a lungul anilor care au trecut au fost nenumărate încercări, şi poate cu un alt prilej am să le fac publice, pentru o utilizare în interes personal a spaţiilor de la Centrul Gerovital si de Geriatrie „Ana Aslan". Părerea mea este că cei care ' au urmărit hăcuirea acestui centru, împărţirea în parcele pentru diverse proiecte imobiliare, în momentul în care am trecut acest centru la R.A.P.P.S , care nu este o gospodărie a partidului, ci este o regie a statului care asigură administrarea unor spaţii de interes public, vreau să vă spun încă o dată - şi acest lucru aţi omis cu reacredinţă să-l menţionaţi am trecut patrimoniul respectiv în proprietatea publică a statului tocmai pentru a nu putea fi privatizat. De ce aţi uitat să adăugaţi aceste lucruri? Este vorba, în mod evident, de rea-credinţă şi am realizat operaţiunea respectivă tocmai pentru a împiedica prăduirea acestui centru.

V-am dat acest exemplu, sigur că am putea să intrăm să discutăm pe diverse alte teme, dar nu vreau să intrăm în această capcană ştiu că ne-aţi întins în mod abil această capcană: să începem să discutăm despre tot felul de poveşti care sunt trecute în moţiune. La momentele respective, prin moţiuni simple sau prin interpelări, am venit în Parlament şi am explicat, am venit cu argumente, am dat explicaţii.

393

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Dacă

sunt elemente grave, instituţiile statului au datoria să examineze elementele respective şi să judece dacă există vinovăţii, dar, vă repet, ceea ce discutăm astăzi este proiectul unei legi care, teoretic, ar trebui să împiedice ca fapte eventuale de corupţie, care ar fi putut să aibă loc şi pe care dumneavoas tră să le menţionaţi în această moţiune , să nu se mai producă. Vă deranjează

acest lucru? Vă deranjează să existe o astfel de lege? Cui îi este frică de această lege, stimaţi colegi? Doresc ca în faţa Parlamentului României să prezint foarte succint, pe lângă măsurile luate în plan legislativ şi instituţional, principalele acţiuni întreprinse pentru combaterea corupţiei. Astfel, în cursul anului 2001, Poliţia a identificat şi deferit parchetelor un număr de 8.287 de persoane care au săvârşit acte de corupţie, dintre care 1. 707 îndeplineau funcţii de conducere, s-au soluţionat 5.824 de lucrări şi dosare penale privind 13.021 de infracţiuni de corupţie referitoare la darea de mită, traficul de influenţă şi luarea de mită. In anul 2002 au fost deferite parchetelor 7 .407 persoane implicate în săvârşirea actelor de corupţie şi au fost soluţionate 4.447 de lucrări şi dosare penale privind 10.913 infracţiuni de corupţie. In primele două luni ale anului 2003 au fost sesizate parchetele cu privire la 1.461 de persoane care au fost cercetate în 824 de dosare penale privind aproximativ 2.000 de infracţiuni de corupţie. A

A

A

ordine de idei, la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie se află în faze avansate de cercetare dosare privind corupţia la „SAFI Invest", ,,Sunoil", Direcţia Silvică Suceava, ,,Premur" Târgu-Mureş, Direcţia de Sănătate Publică Piatra Neamţ, F.N.I. , „Petromin" Suplacul de Barcău , ,,Romtelecom", ,,Bancorex", a căror finalizare va lămuri cine sunt vinovaţi de grave acte de corupţie şi cu consecinţe negative asupra economiei naţionale şi a In

altă

cetătenilor tării. , ,

394

Un text plin de minciuni

Cauze extrem de importante pentru desluşirea multor semnale din mass-media sunt în curs de judecare pe baza rechizitorului Parchetului, mă refer la Banca Agricolă, BTT, CICO, Hotelul „Bucureşti", ,,Cibela", cazul „Hamas", Anrnoco şi, cu deosebire, la multe dosare de calomnie. Pe de altă parte, în sistemul de justiţie, în cursul anului 2002, au fost examinate în vederea avizării solicitările privind 51 de judecători şi procurori suspectaţi de săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. In raport cu materialul probatoriu administrat de parchete, s-a avizat cercetarea penală pentru 28 de judecători şi 8 procurori. S-a propus avizarea percheziţiei pentru trei judecători şi s-a avizat trimiterea în judecată a 12 judecători şi procurori. A

De asemenea, s-a solicitat avizarea cercetării penale pentru 34 de notari publici şi 40 de executori judecătoreşti şi s-au formulat propuneri de avizare pentru 30 de notari publici şi pentru 29 de executori judecătoreşti. A vizarea trimiterii în judecată a fost solicitată pentru 12 notari publici şi 4 executori judecătoreşti. A

colegi, menţionez faptul că au fost abrogate reglementări aberante în domeniul industriei, care au produs pagube uriaşe - exemplific: printr-un ordin din 1999 se permitea ca 4o/o să fie considerate pierderi normale în reţeaua de gaze naturale; după anul 2000 s-a demonstrat că această pierdere nu depăşeşte 1 %, ceea ce a permis o economie de peste 100 de milioane de dolari în 2001 si 2002. In continuare,

stimaţi

'

Apare în mod legitim întrebarea: Ce s-a făcut cu echivalentul în dolari a diferentei de 3% în anii 1999 si 2000? '

'

Un alt exemplu: prin două hotărâri de Guvern din anul 1999, se acordă o reducere de până la 30% consumatorilor de energie electrică care plăteau în avans în valută; pierderile rezultate din aplicarea acestei prevederi subiective şi discriminatorii sunt de 540 de miliarde de lei. 395

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Un alt subiect asociat, indirect sau direct, corupţiei şi criminalităţii l-a constituit adopţia internaţională a copiilor români. Comunitatea internatională a formulat numeroase critici la adresa sistemului de ' adopţie internaţională din România instituit în 1997. Utilizând mai mult de 200 de intermediari s-a creat o afacere de peste 100 de milioane de dolari, în care au intrat ONG-uri, cabinete de avocaţi, alte persoane interesate, ceea ce a condus, până în anul 2000, la o creştere exponenţială a adopţiilor internaţionale. A

In aceste condiţii, Guvernul nostru a instituit în anul 2001 un moratoriu pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, iar un număr semnificativ de ONG-uri sunt în atentia Politiei si Parchetului. , ' ' Dacă doriţi să discutăm

rog să faceţi o moţiune pe această temă şi vom veni să vă prezentăm datele respective. despre

adopţiile internaţionale, vă

Guvernul consideră că prin asumarea răspunderii asupra acestei legi societatea românească face un pas important pe linia prevenirii şi limitării factorilor de corupţie. A

In acest cadru, Executivul va acţiona cu fermitate pentru punerea în aplicare a Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Guvernul va elabora şi va adopta de urgenţă un program de măsuri şi de acţiuni concrete pentru aplicarea prevederilor legii, adoptând şi reglementările subsidiare, care vor fi analizate periodic în sedintele Executivului. '

A

'

In plus, vom urmări cu toată atenţia elaborarea unor acte normative şi realizarea următoarelor acţiuni principale: definitivarea proiectului Codului penal, elaborarea şi promovarea proiectului de Lege privind Statutul magistraţilor ş i organizarea judiciară, implementarea şi extinderea la nivel naţional a programelor privind 396

Un text plin de minciuni

constlturrea infrastructurii informatice a sistemului de justiţie, instituirea unui sistem electronic de urmărire a cauzelor penale de corupţie în sistemul judiciar, dosar cu număr unic, la Poliţie, Parchet, Instanţă, executarea pedepsei şi de repartizare aleatorie a cauzelor, adoptarea Codului de conduită a funcţionarilor publici şi, respectiv, al aleşilor locali, restructurarea Corpului de Control Administrativ de la nivelul ministerelor si centrale, ' institutiilor , precum şi de la nivelul prefecturilor şi consiliilor judeţene, definitivarea proiectului de Lege privind finanţele publice locale, constituirea Oficiului Unic National de Achizitii Publice si al ' ' ' Ghidului privind achiziţiile publice, generalizarea ghişeului unic la nivelul tuturor autorităţilor publice centrale şi locale, elaborarea unui ghid al cetăţeanului prin care să se prezinte competenţa fiecărei instituţii publice în eliberarea actelor administrative solicitate de cetăţean, monitorizarea permanentă a modului de aplicare a reglementărilor cu privire la reconstituirea proprietăţilor funciare şi forestiere, informarea permanentă a opiniei publice cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul naţional şi în planurile sectoriale de prevenire şi combatere a corupţiei, introducerea în dezbaterea publică a unor noţiuni de măsurare a corupţiei prin realizări de cercetări sociologice şi de diseminare a rezultatelor. Am să vă rog să mai aveţi răbdare două, trei minute, vă promit că

voi încheia această lungă expunere care sigur că a fost generată de o foarte interesantă motiune de cenzură la care dumneavoastră ati ' ' lucrat zi şi noapte timp de mai multe luni. Apreciez că o opoziţie parlamentară constructivă nu ar fi trebuit să promoveze o moţiune de cenzură împotriva unei legi absolut necesare pentru a sigura un mediu economic sănătos, atractiv pentru investitori, pentru organismele financiare internaţionale şi sistemul bancar şi, nu în cele din urmă, pentru instaurarea unui climat care să asigure stabilitatea vieţii economice ş1 sociale ş1 397

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

încrederea statului.

populaţiei

în actele clasei politice

şi

ale

instituţiilor

A

In această situaţie, vă rog să-mi permiteţi un comentariu de ordin procedural. Semnatarii moţiunii solicită Guvernului P.S.D. ,,să-şi retragă acest amalgam care nu legiferează nimic, decât corupţia, şi să-si dea o demisie de onoare". '

Am putea analiza această cerinţă dacă ea nu ar fi în totală contradicţie cu prevederile Constituţiei. O lectură atentă a articolului 113 din Constitutie ne arată că în cele trei zile care • urmează angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se poate depune o motiune de cenzură a cărei adoptare are ca > efect respingerea proiectului de lege şi demiterea Guvernului. In cazul în care o asemenea moţiune de cenzură nu este aprobată prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, proiectul de lege se consideră adoptat şi urmează calea obişnuită spre promulgare. A

A vând în vedere necesitatea de a acţiona direct, curajos şi fără compromisuri în lupta cu fenomenul corupţiei , nevoia de stabilitate politică şi socială internă, reacţia pozitivă a cetăţenilor, a mediului de afaceri şi a mass-media, aprecierile favorabile ale organismelor internaţionale şi ale partenerilor României pe plan extern, perioada extrem de importantă şi sensibilă în care se află acum România, în perspectiva aderării la NATO şi la Uniunea Europeană, mă adresez cetăţenilor ţării, forţelor politice, societăţii civile, mass-media, pentru a manifesta, în spiritul Constituţiei şi legilor ţării, fermitate şi intransigenţă faţă de orice act de corupţie, indiferent de poziţia pe care o ocupă persoanele în cauză în structurile statului. colegi, vă rog să vă exprimaţi votul dumneavoastră împotriva moţiunii de cenzură şi vă invit să lucrăm în continuare pentru perfecţionarea reglementărilor în acest domeniu atât de sensibil şi, în egală m.ăsură , atât de important.

Iar pe

398

dumneavoastră, stimaţi

28. REVIZUIREA CONSTITUTIEI "' ' "' REFORMA POLITICA SI INSTITUTIONALA *

'

'

laborarea, dezbaterea şi adoptarea unei Constituţii reprezintă un fapt istoric. Aceeaşi însemnătate are însă şi demersul de revizuire a Constituţiei. De aceea, încă de la bun început, subliniez semnificaţia şi importanţa deosebită a acestui eveniment pe care suntem pregătiţi împreună să-l finalizăm în cele mai bune condiţii.

E

Constituţia

României, aprobată prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, a fost expresia victoriei Revoluţiei Române din 1989. Constituţia a consacrat în plan juridic idealurile şi năzuinţele milioanelor de români pentru înlăturarea sistemului dictatorial comunist şi înlocuirea lui cu statul de drept, pentru suprimarea hegemoniei şi înlocuirea acesteia cu pluralismul politc, pentru înlocuirea sistemului economic hipercentralizat cu o economie de piaţă. Nici o Constituţie nu este însă veşnică şi, deci, imuabilă. Analizând cu exigenţă evoluţiile societăţii româneşti din ultimii 13 ani, stadiul şi gradul de consolidare a democraţiei noastre constituţionale, Partidul Social Democrat a apreciat că procesul de revizuire a Constituţiei poate fi început numai pe un fond de stabilitate instituţională, economică şi socială. In acest context, Partidul Social Democrat a lansat iniţiativa politică a revizuirii Constituţiei, conturând principalele domenii şi obiective în oferta sa electorală A

* Discurs

la Şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată revizuirii Constituţiei­ Monitorul Oficial al Român;ei, Partea a II-a, nr. 82 din 28 iunie 2003; Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 93 din JO iul;e 2003 (În calitate de prim-ministru)

399

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

din anul 2000. Amintesc că, în acest scop, Partidul Social Democrat a lansat conceptul reformei politice şi instituţionale , s us ţinut, pe de o parte, de revizuirea Constituţiei, iar, pe de altă parte, de reformare a sistemului electoral în România. De altfel, pe această temă am organizat, în luna august 2002, o reuniune a grupurilor parlamentare ale partidului, din Camera Deputaţilor şi din Senat, şi, de asemenea, în legătură cu perfecţionarea sistemului electoral, mâine urmează să aibă loc o consultare a Preşedintelui României cu liderii partidelor parlamentare. Cu această ocazie vă aduc la cunoştinţă că se află în faza finală aprobarea Legii privind Autoritatea Electorală Permanentă. Aceste elemente împreună constituie componente ale efortului de reformă politică şi instituţională. Fără îndoială însă că, în acest cadru, revizuirea Con stituţiei poate avea o semnificaţie deosebită. "

In legătură cu revizuirea actului constituţional doresc să subliniez, în principal, trei direcţii fundamentale.

"

In primul rând, revizuirea este necesară ca urmare a noului stadiu privind democratizarea vieţii politice, a evoluţiei pozitive a regimului politic şi a in stituţiilor drepturilor omului. De aceea, pe fondul alternanţelor la putere, dar şi pe temeiul realizărilor obţinute pentru înlăturarea unor disfuncţionalităţi în procesul decizional , al necesităţii de întărire în continuare a democraţiei constituţionale, este necesar să asigurăm ţării noastre, la nivelul aşezământului său fundamental, noi deschideri corespunzătoare dezvoltării viitoare. La aceasta adaug şi faptul că pe plan extern România este astăzi într-o altă situaţie, mai bună faţă de cea pe care o aveam în decembrie 1991 , atunci când Constituţia a marcat, după o lungă şi nedreaptă perioadă de regim totalitar, sfârşitul unei epoci de izolare în raport cu comunitatea internaţională. 400

Revizuirea

Constituţiei -

reforma politică

şi instituţională

A

In al doilea rînd, revizuirea nu este un obiectiv doar al Partidului Social Democrat. Dirnpotri vă, proiectul legii supus astăzi dezbaterii Camerei Deputaţilor este rodul unui acord politic prealabil. In cadrul comisiei instituite în acest scop , toţi reprezentanţii partidelor, ai Preşedinţie i României, ai Avocatului Poporului ş i ai Guvernului, şi-au adus o contribuţie efectivă la elaborarea propunerilor de revizuire. In forma de faţă, propunerile reflectă, pe lângă un spectru larg de soluţii, şi diversitatea şi complexitatea gândirii sau tendinţelor politice din societatea românească. A

A

Partidul Social Democrat apreciază ca pozitivă participarea cetătenilor si a societătii civile la initiativa de revizuire a ' ' ' ' Constitutiei. In acest context, a fost constituit Forumul ' constituţional ca modalitate instituţionalizată de dialog cu cetăţenii României, cu societatea civilă. Contribuţia unor organizaţii ale societăţii civile, precum şi a unor cetăţeni, dar mai ales a reprezentanţilor mass-media a fost deosebit de utilă. A

Multe dintre propuneri şi-au găsit locul sau îşi reflectă substanţa în proiectul de revizuire pe care îl avem de dezbătut, iar altele, p1in conţinutul lor, îşi vor găsi concretizarea în alte legi ce urmează a fi adoptate ca efect al revizuirii. A

In consecinţă, se poate spune că proiectul de Lege pentru revizuirea Constituţiei se bazează pe o deschidere maximă şi un acces liber, democratic al celor interesaţi în perfecţionarea conţinutului normelor constitutionale la nivelul de dezvoltare actuală s1 de , ' perspectiva a ţaru. •

\J

.....

• •

A

In al treilea rând, revizuirea Constituţiei se îmbină cu acţiunea ţărilor Uniunii Europene de a-şi elabora şi adopta o Constituţie paneuropeană pentru prima dată în istoria Europei. Dacă noi vom reuşi să realizăm acest obiectiv comun, şi nu se poate să nu izbândim, atunci, încă o dată, România dovedeste , că este modernă, trăieşte în contemporaneitate, cu faţa spre viitor şi nu spre trecut. 401

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

De această dată însă vocatia noastră de reînnoire, reflectată în , forma revizuită a Constituţiei, va fi predominant integratoare prin exprimarea gândirii actualelor forţe politice cu privire la destinul României si săi. , al cetătenilor , A

Intr-un fel şi dezbaterea noastră privind Constituţia României face parte dintr-o dezbatere mai largă la nivel european. Să nu uităm discuţiile care au avut loc în cadrul Convenţiei Europene şi faptul că acest brainstorming, această dezbatere europeană, care prefigurează discuţii mult mai dure în legătură cu viitorul text al Constituţiei Europene în cadrul unei conferinţe interguvernamentale care îşi va fmaliza lucrările anul viitor, spuneam, acest efort al nostru se înscrie în dezbaterea unor teze, a unor teme care, fără îndoială, vor fi preluate în dezbaterea interguvernamentală. Deocamdată avem un anteproiect de Constituţie Europeană, elaborat în cadrul Convenţiei şi care reprezintă un punct de plecare în dezbaterea interguvernamentală. Deoarece soluţiile avansate prin propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei, precum şi obiectivele urmărite vă sunt cunoscute, am să mă refer succint la poziţia partidului nostru faţă de acestea, cu luarea în considerare, bineînţeles, a amplelor argumente din raportul comisiei parlamentare învestite cu elaborarea textelor. Fiind rodul colaborării formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, cât şi al consultării societăţii civile, în discuţiile ce vor avea loc, Partidul Social Democrat va urmări ca lucrările de . . ...... . . rev1zu1re sa respecte ceea ce s-a convenit, ş1 anume: 1. revizuirea legii fundamentale să nu conducă la schimbarea actualului regim constituţional şi nici la renunţarea la ceea ce s-a cucerit, construit sau întemeiat prin Constituţia din anul 1991, urmând a se păstra structura de ansamblu a acesteia, precum şi tot ceea ce s-a dovedit a fi pozitiv sau valoros; 2. revizuirea să asigure cadrul constituţional necesar integrării în Uniunea Europeană şi aderării la Alianţa Nord-Atlantică; 402

Revizuirea

Constituţiei -

reforma politică

şi instituţională

3. revizuirea să conducă la actualizarea şi optimizarea unor soluţii şi principii în vederea creşterii eficienţei ş i autorităţii instituţiilor de drept, aprofundarea şi consolidarea procesului democratic, fluidizarea procesului legislativ, consolidarea şi lărgirea drepturilor fundamentale ale omului; 4. să nu se accepte, de regulă, propunerile care nu au fost examinate de comisie, precum şi cele care nu au întrunit cel puţin 2/3 din voturile comisiei. Doresc să vă aduc la cunoştinţă că în faza negocierilor organizate de Partidul Social Democrat au participat, în mod constructiv, toate partidele parlamentare şi Grupul minorităţilor naţionale. Fiecare dintre acestea au formulat propuneri potrivit propriilor opţiuni politice. A

In final, s-au convenit domeniile si obiectivele de revizuire ce au ' fost cuprinse în protocolul politic semnat de cei care au luat parte la lucrări. Apreciez faptul că la elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei s-a ţinut seama de observaţiile şi de sugestiile formulate prin două rapoarte de către experţii Comisiei europene pentru democraţie prin drept, Comisia de la Veneţia. De asemenea, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 12/2002 a fost constituit, sub egida Camerei Deputaţilor, Forumul constitutional ca structură institutională de dezbatere cu societatea ' ' civilă şi cetăţenii a propunerilor de revizuire a Constituţiei. Evident, ţara noastră este, în momentul de faţă, în situaţia firească de a garanta, prin temeiuri constituţionale , procesul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord ş i de integrare în Comunitatea Statelor membre ale Uniunii Europene, în marea familie a democraţiilor occidentale şi a ţărilor puternic dezvoltate economic, unde, în mod firesc, îşi are locul. De aceea, am evidenţiat faptul că revizuirea Constituţiei marchează un fapt istoric de maximă importanţă şi, ca 403

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

atare, se impune tratarea cu maximă responsabilitate a acestei chestiuni din partea partidelor parlamentare. Revizuirea Constituţiei şi a legislaţiei în general au devenit astăzi o practică la aproape toate statele democrate, corespunzător exigenţelor statului de drept. Supremaţia normei constituţionale în cadrul sistemului juridic al unui stat impune necesitatea ca aceasta să corespundă evoluţiilor istorico-sociale, singurele în măsură să consolideze capacitatea de înnoire şi de modernizare a societăţii. A

In acest cadru, revizuirea Constituţiei noastre este, sub acest aspect, un pas important pentru întărirea rolului Legii fundamentale a statului nostru de drept ş i, prin intermediul său, pentru lărgirea orizonturilor politice şi juridice ale ţării, asigurarea evoluţiilor pozitive în viitor, creşterea gradului de civilizaţie în ţara noastră. A

Impărtăşesc

convingerea că propunerea noastră legislativă va întruni exigenţele corpului electoral şi-mi exprim părerea că, în urma dezbaterilor si a referendumului ce vor avea loc, aceasta va ' constitui un moment de referinţă atât în viaţa cotidiană, cât şi în istoria constitutionalismului românesc. , Revenind la nevoia de progres, vreau să accentuez că integrarea în structurile euroatlantice nu este şi nu poate fi un scop în sine. Aceasta presupune în mod necesar democratizarea vieţii socialpolitice a ţării, pentru ca România să poată face faţă noilor confruntări şi obligaţii ce-i revin, astfel încât să poată beneficia de avantajele integrării. Avem, deci, de înfruntat o perioadă nouă, de preaderare, mult mai complexă, atât pentru înlăturarea rămânerilor în urmă pe care le-am mostenit, îndeosebi ca urmare a totalitarismului, cât si în vederea . ' ...., .. ' integram. Rezolvarea acestei probleme interne presupune însă o şi mai fermă şi mai amplă deschidere pentru dezvoltare, în consens cu evoluţiile viitoare ale democratiilor si economiilor tărilor comunitare. ' , ' 404

Revizuirea

Constituţiei -

reforma politică

şi instituţională

Sunt convins că proiectul de revizuire a Constituţiei este la nivelul acestor aşteptări care sunt nu numai ale partidului de guvernământ, ci şi ale celor cu care am colaborat în realizarea acestui imperativ al întregii societăţi, întrucât priveşte, aşa cum am arătat, până la urmă, chiar destinul României. "

In ultima vreme, în mass-media unii oameni politici s-au referit la eventuale condiţionări privind participarea partidelor pe care le reprezintă la dezbaterea propunerii de revizuire, şi această conditionare era realizată în functie de luarea în considerare a unor ' ' amendamente care, fie că exced textul acordului politic iniţial, fie că nu sunt în concordantă cu unele articole din actuala Constitutie ' ' şi a căror revizuire nu a fost convenită între partidele semnatare ale acordului. Stenograma şedinţei Comisiei pentru revizuirea Constituţiei din 19 iunie 2002 consemnează următoarea înţelegere: să fie primite, de la fiecare partid, propunerile care întrunesc cel puţin 2/3, restul urmând să fie înlăturate. Aşa se explică de ce în Anexa nr. 3 la domeniile şi obiectivele pentru revizuirea Constituţiei, care nu au întrunit susţinerea a 2/3 din grupurile parlamentare, se află mai multe astfel de propuneri, dintre care nu puţine sunt chiar ale Partidului Social Democrat, printre care: numărul parlamentarilor să fie stabilit la 110 senatori şi 220 de deputaţi prin Constituţie; dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României să se facă la propunerea Guvernului, în urma consultării cu preşedinţii celor două Camere, dacă încercarea de mediere între partidele politice reprezentate în Parlament şi Guvern nu a reu şit; promovarea moţiunii de cenzură să fie condiţionată de prezentarea unui candidat la funcţia de primministru, asigurându-se, astfel, dacă moţiunea este aprobată, formarea unei noi majorităţi parlamentare şi continuitatea procesului de guvernare, şi altele, pe care nu le mai enunţ acum. 405

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Toate aceste propuneri ale P.S.D. au fost respinse, pe motivul prestabilit: lipsa consensului sau a unui acord bazat pe cel puţin două treimi din voturile membrilor comisiei. Partidul Social Democrat subliniază, în mod ferm, că a pornit acest demers şi l-a susţinut continuu şi consecvent, numai din raţiuni care ţin de interesele primordiale ale ţării, şi nu va ceda acestor încercări neloiale de încălcare a documentului pe temeiul căruia s-a declanşat întregul proces de revizuire a Constituţiei. De aceea, dacă nu se respectă înţelegerile la care m-am referit, Partidul Social Democrat este hotărât să sustină ideea ca revizuirea ' Constituţiei să se rezume doar la articolele care privesc aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord şi la integrarea în Uniunea Europeană. cât şi organismele internaţionale, sunt îndreptăţite să cunoască stadiul în care s-a ajuns, precum şi autorii sau motivele unei eventuale neîmpliniri. Atât opinia

publică

din

ţara

noastră ,

Amintesc numai faptul că, atât în Raportul de ţară pe anul 2002, cât şi în cel pe anul 2003, trimis deja la Bruxelles, s-au făcut referiri la acest obiectiv. De aceea, doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi, îmi exprim încrederea că acelaşi spirit de conlucrare - care a făcut posibilă convocarea astăzi a Camerei, ca Adunare Constituantă, în cadrul procedurii constituţionale de revizuire a Constituţiei - ne va uni şi în dezbaterile ce vor urma. "

In final, mulţumesc membrilor comisiei pentru strădania pe care au manifestat-o şi sunt sigur că toate grupurile parlamentare vor trata cu responsabilitate politică acest act cu o semnificaşie deosebită pentru viitorul României.

Cred că demersul nostru va fi confirmat, încă din toamna acestui an, prin referendumul de aprobare a legii de către cei care ne-au ales. 406

Revizuirea

Astăzi*

Constituţiei -

reforma politică

şi instituţională

în Parlament si mă bucur să constat ' că această ambiantă extraordinară si finalizarea lucrărilor coincid ' ' fericit cu încheierea sesiunii Parlamentului în acest prim semestru, că reprezintă o expresie a dialogului politic şi vreau încă o dată să le mulţumesc celor care, împreună cu noi, au dorit să facem acest pas înainte, adaptând normati vitatea constituţională la o modificare de realitate. este o zi de

sărbătoare

Constituţia

din 1991 a fost, în mod categoric, o constituţie a tranzitiei. Această constitutie revizuită va fi o constitutie a ' ' ' preaderării. Probabil, ţinând seama de modificările care acum se fac în cadrul european, trebuie să gândim de pe acum că pe undeva, după anul 2007, va fi nevoie de încă un exerciţiu de modificare a Constitutiei. '

Dar, pentru ca aceste lucruri să se poată întâmpla succesiv, este nevoie să facem aducerile la zi necesare în planul normativităţii. Partidul Social Democrat, atunci când a lansat ideea reformei politice şi ins tituţionale, a menţionat şi a dorit să susţină şi această nevoie de revizuire constituţională, care a fost uneori considerată drept un atac la fundamentul statal. Această

interpretare era profund greşită, pentru că, în mod evident, iesirea noastră din izolare a însemnat o acordare foarte fină a ' sistemului de valori, dar şi a sistemului de reguli, a principiilor cu cele din Uniunea Europeană. "

In urmă cu mulţi ani, Anita Naschitz, o foarte cunoscută specialistă în filozofia dreptului în România, făcea o diferenţă între „dat" şi „construit" în drept, teorie foarte frumoasă care încerca să explice de ce dreptul se modifică discontinuu faţă de realitate, care se modifică continuu, de ce sunt anumite repere care, dincolo de momente de schimbare fundamentală, rămân totuşi în interiorul unei societăţi ca bază de raportare.

* Continuarea dezbaterilor din ziua de 18 iunie 2003. 407

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

N-am să fac acum o teorie juridică şi n-am să revin la aceea pe care o împărtăşesc şi care, în mare măsură, se bazează pe un fundament axiologic, dar am să spun că, în mod firesc, trebuie să acceptăm că, aşa cum noi, sper, evoluăm, aşa cum societatea românească evoluează, se schimbă, se modernizează, şi legile trebuie să se schimbe, să se îmbunătătească. '

"

In mod evident, acordul parlamentar în legătură cu revizuirea Constituţiei, pentru că în momentul de faţă vorbim doar despre un astfel de acord, reprezintă şi o expresie a înţelepciunii politice din România şi vreau să le mulţumesc şi colegilor de la P.N.L., de la P.D., de la U.D.M.R. pentru felul în care au desfăşurat, împreună cu noi, acest exerciţiu de democraţie. Sigur că nici unul dintre grupurile politice nu este perfect mulţumit cu rezultatul obţinut. Fiecare a avut diverse idei, diverse sugestii, diverse propuneri. Au rămas, în mod firesc, cele care, la momentul acesta, sunt considerate de către majoritatea parlamentară a fi acceptabile. Dar am mai reuşit un lucru important: în acest exerciţiu democratic, am eliminat forţele extremist-populiste, pe cei care încearcă să rămână undeva în istorie, criticându-ne de pe băncile istoriei pentru eforturile pe care le facem de a merge înainte. Votul de astăzi este şi un mesaj pentru cei care sprijină un astfel de efort. Oricâte probleme ar fi în ţară, oricâte dificultăţi am avea de depăşit, acestea nu pot fi rezolvate mărind tirajele la o revistă sau alta. E ste important să vedem care sunt, cu adevărat, problemele, care sunt resursele pe care le avem şi să încercăm împreună să găsim soluţiile cele mai potrivite. Avem o şansă extraordinară şi este o şansă a generaţiei noastre. Indiferent de guverne, noi am reuşit, în această ultimă perioadă, să eliminăm o parte dintre frustrările românilor în relaţia lor cu străinii. Eliminarea vizelor pentru români pentru a călători în 408

Revizuirea

Constituţiei -

reforma politică

şi instituţională

străinătate

a fost echivalentă cu dărâmarea Zidului Berlinului pentru cei care, în Grupul Vişegrad, au văzut schimbări de acest tip mult mai repede decât noi. Intrarea noastră în NATO, ce se va finaliza în curând, reprezintă un alt element important pentru noi. Românii nu mai trăiesc într-o zonă de ambiguitate, între Est şi Vest, ci ei fac parte, de acum, dintr-o zonă asigurată din punctul de vedere al securităţii lor naţionale. Şi există, în fine, această a treia mare miză a generaţiei noastre, aceea de a pregăti intrarea României în Uniunea Europeană. Şi, din acest punct de vedere, perioada care va urma va fi esenţială, pentru că, dacă nu reuşim să încheiem negocierile până la sfârşitul mandatului actualei comisii, în octombrie, anul viitor, această fereastră de oportunitate se va închide şi vom intra într-un alt ciclu politic, poate şi cu alte ţări, până se va crea din nou o masă critică pentru un moment favorabil. Nu ne dorim aşa ceva. Suntem constienti cu totii că, asa cum Constitutia din 1991 a fost o ' ' ' ' ' constituţie a tranziţiei, şi noi, ca oameni politici, reprezentăm generaţia tranziţiei şi va trebui să pregătim momentul în care, după 2007, vor veni cei care vor gestiona de fapt România în Uni unea Europeană. Dar avem datoria să nu facem până atunci greşeli, sau să nu facem greşeli foarte mari. Şi, de aceea, este extrem de important să asigurăm o coordonare mai bună a eforturilor. Astăzi

am decis, împreună cu colegii mei, să trimitem liderilor grupurilor parlamentare o informare la zi cu toate eforturile pe care le-am făcut şi pe care le desfăşurăm din acest punct de vedere. Poate că, uneori, informaţiile nu ajung la destinatarii fireşti şi poate că este şi vina noastră. In aceste eforturi de zi cu zi, nu asigurăm întotdeauna o informare foarte bună, mai ales a colegilor parlamentari. A

"In

orice caz, momentul de astăzi este important. El este important nu doar pentru modificările respective, pe care nu le comentez, pentru că le ştiţi foarte bine. Unele au un sens extrem de important - clauzele referitoare la integrarea europeană. Există alte modificări 409

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

care au fost adoptate intuitu personae. Pentru că o anumită persoană n-a înţeles într-un anumit moment că primul-ministru nu poate să fie schimbat, a trebuit să dăm acum o interpretare la nivelul Parlamentului pentru acel moment şi pentru acea persoană. Asta ţine de farmecul politicii. Dar, dincolo de aceste lucruri care pot fi comentate în diferite feluri, eu cred că rămâne semnificaţia majoră a acestui vot în armonie, cum ar spune grecii, un vot care înseamnă de fapt capacitatea noastră de a privi dincolo de orizont. Şi acest lucru, din punctul de vedere al partidului nostru, doresc să-l salut încă o dată.

410

29. UN ACT DE RESPONSABILITATE*

M

ă

adresez Parlamentului pentru a supune spre aprobare modificarea structurii şi componenţei Guvernului, precum şi pentru a prezenta concepţia care a stat la baza restructurării Executivului. Recurgerea la această procedură reprezintă un act de responsabilitate din partea partidului de guvernământ. Am dorit să efectuăm o restructurare amplă, care să asigure acţiuni rapide şi eficiente, în scopul aplicării în continuare, în cele mai

bune condiţii, a prevederilor Programului de guvernare adoptat de Parlament în decembrie 2000, pentru grăbirea pregătirii aderării la Uniunea Europeană. Bilanţul activităţii guvernamentale pe,...care

vi l-am prezentat pe larg la începutul acestui an este bun. Indeplinirea programului de guvernare se face cu fermitate, iar încrederea populaţiei în capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele este stabilă, chiar dacă mai sunt unele neîmpliniri. Un lucru important pe care l-am realizat în aceşti doi ani şi jumătate de guvernare a fost câştigarea legitimităţii proiectului nostru de reformă politică, economică şi socială. Aşa se explică credibilitatea dobândită pe plan extern şi suportul cetăţenilor ţării, probând astfel că România se află pe drumul cel bun. Guvernarea P.S.D. 2001-2003 reprezintă o perioadă cu realizări certe în multe domenii. Rezultatele obtinute confirmă teza noastră ,

*

Declaraţie

privind modificarea structurii şi componenţei GuvernuluiMonitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83 din 30 iunie 2003 (în calitate de prim-ministru) 411

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

conform căreia viziunea social-democrată de guvernare a ţării este cea mai potrivită pentru România în această etapă. Până în prezent, am reuşit să redresăm, în bună parte, situaţia economică, să aducem România acolo unde îi este locul său firesc şi să recuperăm mult din pierderile din perioada guvernării anterioare. Dar au rămas, în continuare, multe probleme de soluţionat. Majoritatea acestora reprezintă aspecte cu determinare istorică, altele sunt datorate conjuncturilor şi noilor condiţii, pentru a căror soluţionare sunt necesare eforturi susţinute ş i o perioadă mai lungă de timp. De altfel, concentrarea pe marile probleme ale societăţii româneşti, printr-o mai bună coordonare a procesului decizional, reprezintă unul dintre criteriile care au stat la baza modificării substantiale a ' structurii guvernamentale. Vă

reamintim că la sfârsitul anului 2000 Partidul Social Democrat , s-a angajat în faţa Parlamentului că va realiza o guvernare mai bună. In acel moment, ţara se afla într-o situaţie de criză după o guvernare care a aplicat politica regresului economic programat. Erau profund afectate bazele dezvoltării economice, nivelul de trai si credibilitatea tării în relatiile externe. Institutiile financiare ' ' ' ' internaţionale, agenţiile de rating şi Comisia Europeană erau neîncrezătoare în capacitatea de reformare a economiei româneşti, erau dezamăgite de evoluţia social-economică a ţării în anii 1997-2000. Documentele din acea perioadă pot confirma aceste afirmaţii pe care le-am făcut. A

A

Intr-o asemenea situaţie, am pus pe un plan prioritar redobândirea încrederii şi revigorarea relaţiilor politice externe, îndeosebi cu Uniunea European ă şi instituţiile financiare internaţionale. Am acţionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politică externă şi pentru a dobândi sprijin în susţinerea şi desfăşurarea procesului de reformă economică, în condiţii de suportabilitate socială. Aceasta explică modul în care am reuşit să asigurăm realizarea unor obiective de politică externă vitale pentru ţara noastră, începând cu recunoaşterea dreptului de liberă 412

Un act de responsabilitate

circulaţie

în spaţiul Schengen şi continuând cu obţinerea unui calendar precis pentru ca ţara noastră să devină, din 2007, membră a Uniunii Europene, precum şi cu încheierea şi respectarea acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Remarc în mod deosebit invitarea României de a deveni membră NATO, evident, şi cu sprijinul altor forţe politice. Progresele economice ş i sociale obţinute pe plan intern demonstrează realismul programului guvernamental. Reamintesc relansarea economică în ritmuri care au plasat România pe unul din primele locuri între ţările europene, consolidarea structurilor de proprietate privată, amplificarea unor mecanisme ale economiei de piaţă pe baza unei legislaţii armonizate cu cea comunitară, lansarea unui amplu program social, care asigură crearea de noi locuri de muncă şi diminuarea şomajului, programe de investiţii care susţin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul urban şi rural, inclusiv în domeniul locuinţelor , ridicarea gradului de protecţie a pensionarilor şi persoanelor cu venituri mici, îmbunătăţirea pentru elevi a condiţiilor din şcoli şi din familie. Sigur că aceste lucruri nu au putut să rezolve problemele foarte grave, foarte serioase privind nivelul de viaţă pentru foarte mulţi dintre români. In continuare va trebui să alocăm mai multe resurse si să dăm mai multă atentie ' ' acestor probleme. A

Chestiunea tinerilor şi problemele lor ne-au preocupat permanent. Am pus în aplicare măsuri stimulative pornind de la atribuirea gratuită de active în zootehnie şi până la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucrează în sectorul tehnologiei informaţiei. Acum putem afirma cu convingere că am depăşit situaţiile critice care puteau exclude România din circuitul european ş i internaţional. Mai mult, astăzi ţara noastră se bucură de un larg şi s ubs tanţial sprijin extern, fiind un partener credibil în procesele ample ale construcţiei Europei unite ş1 ale consolidării noii solidarităti euroatlantice. '

413

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In momentul de faţă este foarte greu, ar fi imposibil şi nici nu ar fi de dorit să încercăm o dezvoltare autarhică, o izolare a noastră în procese şi mecanisme proprii, originale, într-un moment în care întreaga Europă se schimbă şi ne îndreptăm, în mod categoric, spre un model nou, unificat al ţărilor din Europa. In acest context, doresc să reafirm că structura initială a Guvernului a fost bine aleasă în , decembrie 2000. Am pornit la drum cu o formulă care s-a dovedit viabilă, care a răspuns condiţiilor existente atunci, când ţara era decuplată, practic, de structurile euroatlantice şi ale Uniunii Europene, după un grav declin economic şi social, fără necesarele legături financiare cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca A

Mondială.

Reamintesc faptul că am creat, la acel moment, un minister distinct al integrării europene care îşi dovedeşte în continuare viabilitatea şi importanţa, la fel, secretari de stat pe probleme de integrare Europeană în cele mai multe dintre ministerele pe care le-am construit în acel moment. Apreciez cu temei că Executivul a lucrat în echipă şi a obţinut cele mai bune rezultate de după 1989 la nivelul unei echipe guvernamentale. Finalizarea proceselor reformatoare şi pregătirea economiei pentru integrare europeană rămân, desigur, o provocare importantă. De aceea am stabilit că acum trebuie să sporim capacitatea de administrare a eficienţei actului de guvernare. Acesta este momentul în care, deşi unii s-ar fi aşteptat să fim cuprinşi de o stare de automulţumire, am hotărât să relansăm activitatea noastră printr-o restructurare semnificativă a Guvernului. Reforma nu este şi nu poate fi completă fără restructurări administrative care să asigure o îmbunătăţire a gestionării problemelor politice, economice, sociale şi culturale la nivel naţional. Ea trebuie să răspundă mai bine noilor cerinţe legate de crearea celor mai potrivite condiţii pentru creşterea economică durabilă, asigurarea de noi locuri de muncă, ameliorarea condiţiilor 414

Un act de responsabilitate

de viaţă, cu deosebire a categoriilor defavorizate ale populaţiei, intensificarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Este vorba de o etapă importantă în reforma instituţională, care se va reflecta pozitiv în întreaga administraţie publică centrală şi locală. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO si , ai Uniunii Europene ne obligă să acţionăm cu mai multă energie pentru modernizare şi dezvoltare. Acţiunile pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană, pe parcursul anului 2004, şi semnarea Tratatului de aderare în 2005 impun remodelarea instituţională în multe domenii, precum şi realizarea unui dialog eficient cu institutiile comunitare. Trebuie să intensificăm actiunile care , ' asigură obţinerea pentru România a statutului de economie funcţională de piaţă. Pe fondul experienţei acumulate în plan politic şi guvernamental, preluând practica ţărilor europene cu administraţie modernă, am decis reducerea semnificativă a numărului de ministere, chiar sub media europeană. Astfel, faţă de 24 de ministere, sunt propuse 14, şi anume: 7 ministere se înfiinţează prin comasare sau prin alte măsuri de reorganizare a activităţii şi 7 ministere rămân ca atare. A

In acest cadru, trebuie să evidenţiez în primul rând acţiunile ce trebuie întreprinse pentru restructurarea economiei. Astfel, noul Minister al Economiei şi Comerţului asigură corelarea politicii economice pentru producţia industrială şi de comercializare, urmărind o utilizare mai eficientă a resurselor. Obiectivele esentiale , şi imediate vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substanţială a arieratelor, promovarea exportului produselor româneşti. A

In al doilea rând, acum şi mai ales în anii viitori, problema competitivităţii industriei româneşti va căpăta o importanţă din ce în ce mai mare. Trebuie să creăm o industrie eficientă si , modernă, care să facă faţă concurenţei pe piaţa unică europeană. Din acest punct de vedere, privatizarea şi restructurarea societăţilor 415

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

industriale vor urrn.ări schimbarea structurii producţiei , pe baza sortimentelor competitive din punct de vedere tehnologic. Atâta timp cât lohn-ul este preponderent, viitorul nu poate fi liniştitor. Trebuie să identificăm soluţiile adecvate, inclusiv printr-o politică guvernamentală de susţinere pentru utilizarea şi dezvoltarea capacităţii industriei orizontale, asigurănd acoperirea cu resurse interne a necesarului pentru producţia în lohn. Din acest punct de vedere, concomitent cu o politică activă, orientată către industria orizontală, avem în vedere o mai bună corelare între diversele componente ale politicii economice, îmbunătătirea mediului concurential si , , , a climatului de afaceri. Astfel, ne vom orienta investiţiile către producţia competitivă destinată pieţei interne şi unui export eficient care să contribuie la echilibrarea balanţelor comerciale şi de plăţi. Doresc să vă informez că am adresat rugămintea asociaţiilor investitorilor si oamenilor de afaceri străini si români de a ne ' ' sprijini în recomandarea de candidaţi pentru funcţiile de secretari de stat la ministere şi consilieri ai primului-ministru, astfel încât să aducem din zona reală a economiei spre zona deciziei administrative oameni cu experienţă şi care să ne permită nu numai să continuăm cu proceduri administrative, ci să inovăm într-o zonă în care este nevoie de un efort de imaginaţie deosebit. Sigur, toate aceste măsuri, toate aceste numiri se vor face în conditiile ' respectării reglementărilor privind conflictul de interese, pe o bază care va fi foarte clar stabilită din punct de vedere administrativ şi legislativ. "

In întreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor soluţii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale ţării, justa măsură, respectiv echilibrul atât de necesar între nevoile sociale şi constrângerile economice. Dorim să dăm o importanţă mai mare unor zone apropiate programului nostru social-democrat. " In această ordine de idei, măsurile întreprinse până acum, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate aşteptărilor populaţiei, 416

Un act de responsabilitate

certifică

angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. "

In cei doi ani şi jumătate am aplicat măsuri de protecţie activă a forţei de muncă, prin reorientarea şi creşterea ocupării acesteia, amplificarea asis tenţei şi asigurărilor sociale, precum şi prin " îmbunătăţirea politicii salariale. In aceste domenii, priorităţile actuale ale Executivului, pentru a căror realizare am proiectat o structură mai funcţională a sistemului instituţional, cu atribuţii în punerea în executare a programului social, se referă la soluţionarea problemelor acumulate în domeniul sănătăţii, al muncii şi al asigurărilor şi asistenţei sociale, al învăţământului ş1 cercetării stiintifice.

' "

'

s-au manifestat neaj unsuri şi multe disfuncţionalităţi care au afectat asis tenţa medicală a populaţiei. Aceas tă situaţie a fost agravată ş i de conceperea defectuoasă a Legii asigurărilor sociale de sănătate, adoptată în 1997, ceea ce a determinat acumularea unor deficite importante în plan financiar. Deş i pentru redresarea sistemului sanitar s-au alocat an de an fonduri tot mai mari, reprezentând peste 4o/o din produsul intern brut totuşi s ituaţia este departe de a fi mulţumitoare. Fondurile destinate îngrijirii sănătăţii, în aceşti doi ani şi jumătate, au permis susţinerea a 24 de programe şi subprograme naţionale de sănătate, precum şi acordarea în fiecare an, în regim gratuit sau compensat, a medicamentelor, în valoare de circa 14.000 de miliarde de lei. La acestea se adaugă facilităţile pentru accesul la asistenţă medicală, inclusiv gratuită, pentru populaţia din mediul rural cu venituri mici sau fără venituri, precum şi pentru cea din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu ne putem declara mulţumiţi de modul în care se desfăşoară reforma în sectorul medical, de performanţele obţinute , practic, la toate nivelurile sistemului sanitar şi de asigurări sociale de sănătate. In sistemul de

sănătate

Prin modificările pe care le propunem, asigurăm relansarea reformei în domeniul sănătătii, astfel încât din acest an să trecem la '

417

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

eliminarea gravelor probleme acumulate până în prezent. De altfel, dorim să reorganizăm Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin limitarea sferei de activitate, transferând la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale departamentele care se ocupă de problemele familiei şi ale persoanelor cu handicap. informez că noul ministru al sănătătii va avea , consultări ample în perioada de vară cu toate organizaţiile profesionale şi structurile interesate într-un dialog care să ne permită identificarea problemelor şi construirea unei strategii de acţiune, astfel încât în luna septembrie să organizăm o întâlnire largă, la care să putem decide care sunt acţiunile urgente şi acţiunile, măsurile pe termen mediu şi pe termen lung. In felul acesta, sperăm ca din toamna acestui an să se vadă o diferenţă notabilă şi în acelaşi timp percepţia şi soluţiile, ca atare, să permită un alt tip de raportare a populaţiei la sistemul sanitar care, în momentul de faţă, reprezintă un domeniu de preocupare pentru foarte multi. , Vreau

să vă

A

Intenţionăm ca prin

noua organizare să dăm Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale o dimensiune unitară pentru protecţia socială a tuturor categoriilor defavorizate, punând un accent deosebit pe îmbunătăţirea situaţiei pensionarilor. Am considerat necesară nuanţarea responsabilităţilor în acest domeniu, tocmai pentru a avea sub control evoluţia şi eficienţa activităţii noastre. Astfel, în scopul creării condiţiilor necesare rezolvării problemelor specifice ale protecţiei sociale, am desemnat o funcţie de ministru delegat pentru a prelua toate problemele legate de dialogul social, de realizarea unui adevărat parteneriat cu sindicatele şi patronatele. Adeseori, în şedinţele de Guvern alocăm diverse sume de bani pentru diverse programe sociale sau acţiuni importante pentru categorii sociale extinse. Cu toate acestea, există în continuare foarte multă nemulţumire. Fără îndoială, este o problemă legată de nivelul resurselor pe care le putem pune la dispoziţie pentru programe sociale însă, în acelaşi timp, poate că va fi necesar să 418

Un act de responsabilitate

regândim măsurile pe care le luăm, să vedem dacă nu putem utiliza mai bine aceşti bani pentru a-i direcţiona mai bine spre cei care cu adevărat au nevoie de aceste sume. Si aceasta va fi una dintre ' care pe perioada lunilor sarcinile importante pentru noul ministru, următoare va trebui să identifice modalităţile de repartizare şi eventuale surse noi pentru programe sociale în lunile care urmează. Modificări

importante sunt şi la Ministerul Educaţiei, care se va ocupa şi de problemele tineretului, domeniu în care rezultatele nu au fost întotdeauna la nivelul dorit. Avem în vedere concentrarea si , accentuarea preocupărilor Guvernului pentru soluţionarea problemelor complexe ale tinerilor, integrând, totodată, ş i activitatea de cercetare stiintifică. , , Vrem să dăm o rezolvare reală şi rapidă nevoilor învăţământului, tineretului şi cercetării, în corelaţie cu strategiile şi politicile sectoriale de la reforma învăţământului şi până la programe specifice de atragere a tinerilor în domeniul cercetării. Vom acorda o atenţie specială programului naţional de cercetare şi de dezvoltare tehnologică, astfel încât să răspundă efectiv necesităţilor de modernizare a sectoarelor din economia reală. trec acum la cea mai amplă şi mai complexă modificare structurală pe care o realizăm cu această ocazie, constituirea Ministerului Administraţiei şi Internelor care, în concepţia noastră, va da o grea lovitură birocraţiei şi corupţiei. Vreau

să

Cu prilejul angajării răspunderii în faţa Parlamentului asupra proiectului de Lege privind lupta anticorupţie, am subliniat că relatia dintre cetătean si autorităti este încă afectată de ' ' ' ' disfuncţionalităţi cronice şi că spaţiul public este cel mai expus fenomenului corupţiei. Din acest punct de vedere, apreciez că structura noului Minister al Administratiei si Internelor va crea ' ' condiţii pentru apropierea administraţie i de cetăţean, pentru încheierea demilitarizării şi descentralizării serviciilor publice, pentru aplicarea principiilor unanim acceptate privind 419

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

imparţialitatea,

integritatea, transparenţa deciziei şi s upremaţia interesului public. Vom elimina astfel discrepanţa dintre prevederea legală şi practica instituţională existentă. Important este ca la nivelul tuturor autorităţilor publice centrale sau locale să se aplice cu fermitate şi cu eficienţă, aşa cum, de fapt, am procedat în ultimii doi ani şi jumătate, măsurile care să elimine cauzele profunde ale corupţiei şi ale birocraţiei. Acţiunile

de restructurare începute la nivelul Executivului vor continua în perioada imediat următoare în ministere şi la alte autorităţi centrale guvernamentale, precum şi la prefecturi şi la serviciile publice descentralizate. Este o responsabilitate deosebită, pe care ne-am asumat-o şi care are nevoie de sprijin politic şi, în acelaşi timp, de înţelegere la nivel central şi la nivel local. A crea o structură modernă, compatibilă cu structurile existente în multe dintre ţările europene, este o sarcină extrem de dificilă. Ar trebui să remarc felul în care am reusit, într-o , perioadă scurtă de timp, să realizăm demilitarizarea în cadrul Ministerului de Interne si , să consider că acesta a fost unul dintre succesele noastre politice importante. Această măsură nu a creat disfuncţii ci, din contră, o mai mare eficienţă la nivelul ministerului. Există,

acum, o a doua etapă care va reprezenta, din nou, o dificultate, pentru că, până la urmă, două structuri care tradiţional lucrau adeseori în paralel vor trebui să lucreze împreună şi vor trebui să asigure mecanisme integrate de administrare a ceea ce, în alte ţări, se numeşte problematica afacerilor interne, unde administraţia şi internele, cum sunt la noi tradiţional, funcţionează împreună. Este o responsabilitate deosebită şi, din punctul nostru de vedere, aceasta va fi una dintre temele cele mai dificile pentru perioada care urmează pentru Guvernul nostru, pentru că ea implică nu numai nivelul central, dar şi nivelul local, cu toate problemele, uneori de ordin personal, alteori care ţin de structurile existente şi 420

Un act de responsabilitate

care vor trebui nou minister.

să

fie, în mod înţelept, coordonate în cadrul acestui

De altfel, vreau să spun că aceasta este şi raţiunea pentru care, în afara ministrului ca atare, a domnului Ioan Rus, vom avea si un ' ministru delegat pentru administraţia publică în aşa fel încât perioada aceasta de tranziţie să poată să fie atent urmărită şi să încercăm în fazele următoare, atunci când procesul va fi fost finalizat, să gândim şi o altă structură de conducere. Probabil acest lucru se va întâmpla după alegerile viitoare. Pe acelaşi fond am înfiinţat o funcţie nouă, de ministru delegat pentru coordonarea activităţilor de control, asigurănd astfel activitatea unor organisme care trebuie să participe activ şi decisiv la lupta împotriva corupţiei, asigurând o politică unitară şi coerentă în domeniu. Am stabilit ca şi Corpul de control al primului-ministru să fie cuprins în acest sistem. Doresc să precizez faptul că nu am creat un Minister al Controlului, cum greşit se comentează în aceste zile. Am stabilit o competenţă de coordonare unitară a tuturor structurilor cu atributii în domeniul ' controlului, în scopul eliminării paralelismelor şi creşterii eficienţei acţiunilor autorităţilor de specialitate. Cu toate că avem realizări în acest tip de activităţi, sunt încă multe deficienţe, ca urmare a unor complicităţi între diverse organisme de control, care pe diferite căi limitează lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale. Vreau să afirm cu acest prilej că demersul nostru nu este în interesul direct al Guvernului sau al primului-ministru, ci este un interes major al investitorilor, al age nţilor economici, al tuturor contribuabililor. Am observat că domnul Blăncu lescu a devenit deja o ţintă preferată pentru unele dintre critici. Dânsul va avea un rol de coordonator şi va trebui să vegheze ca statul să- şi dobândească ceea ce i se datorează. Va trebui să asigure mai multă ordine şi, de asemenea, mai multă coerenţă în cadrul unei acţiuni care va evita complicităţile, cum spuneam, care uneori există în 421

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

cadrul unor ministere în mod inevitabil între structurile de control de acest tip şi celelalte compartimente ale ministerelor. Acesta este sensul acestei acţiuni, probabil că în alte ţări un astfel de minister nu ar fi fost necesar, dar, la acest moment, noi dăm un semnal foarte clar în ceea ce priveşte voinţa noastră de a asigura nu numai legi împotriva corupţiei, reglementări împotriva birocraţiei, ci şi de a controla ceea ce se întâmplă cu adevărat în teritoriu, pentru a evita ca unii din factorii de control să meargă la contribuabili, cerându-le contra unor sume de bani să accepte să închidă ochii asupra unor aspecte. Cunoaşteţi

cu toţii ceea ce se întâmplă uneori din acest punct de în sistemul autoritătilor de control. Nu vreau să vedere si ' , generalizăm, dar sunt reclamaţii permanente, sunt nemulţumiri permanente pe care probabil că şi dumneavoastră le-aţi primit în teritoriu si , acesta este sensul creării acestui mecanism. Nu este vorba de un superminister, ci este vorba de un ministru delegat care va coordona aceste mecanisme de control. A

In acest mod se vor asigura, de altfel, şi aplicarea corectă şi integrală a legilor, ş i luarea măsurilor împotriva celor care, indiferent de funcţie, sfidează sau ocolesc reglementările legale. A

In ceea ce mă priveşte, eu am dorit să dau un exemplu personal, transferând la acest ministru delegat Corpul de control al prirnuluiministru, care va deveni Corpul de control al Guvernului. A

In mod similar am procedat cu autorităţile de reglementare, cu deosebire cele care autorizează preţurile. Acestea nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci, respectând reglementările Comisiei Europene, vor fi structuri autonome, de regulă în subordinea directă a Guvernului. Apreciem că în acest fel reuşim să aplicăm întocmai prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor. Totodată, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asemănătoare în linii generale structurilor guvernamentale din ţările 422

Un act de responsabilitate

membre ale Uniunii Europene, fiind Comisiei Europene.

compatibilă

cu organizarea

Prin acest demers asigurăm realizarea efectivă a funcţiilor ministerelor în deplină concordanţă cu prevederile legale. Astfel, în perioada imediat următoare , ministerele au create toate condiţiile pentru a-şi îndeplini cele 5 funcţii fundamentale, respectiv funcţia de strategie, cea de reglementare, cea de control, cea de autoritate şi cea de reprezentare. Parlamentul este chemat astăzi să-şi exprime votul asupra propunerilor privind modificarea structurii ş i a componenţei Guvernului, aprobate de cele două Camere în şedinţa din 28 decembrie 2000. "

In temeiul art. 37 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, aceste propuneri au menirea să conducă la îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii guvernamentale, s ă asigure un proces decizional accelerat la nivelul unor structuri mai flexibile.

"

In primul rând, propunem reducerea numărului ministerelor la 14. Din lista actualelor ministere îşi vor păstra statutul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Jus tiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Se vor

înfiinţa,

prin comasare sau alte forme de reorganizare, un număr de 7 m1n1stere, după cum urmează: Ministerul Admini straţiei şi Internelor; Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei; Ministerul Economiei si Comertului; Ministerul ' ' , Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului; Ministerul Transporturilor, Con s trucţiilor şi Turismului; Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului; Ministerul Sănătăţii. Urmează ca trei ministere să fie desfiintate, si anume: Ministerul Informatiilor , ' ' 423

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Publice, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie. Pentru acest din urmă minister, în baza unor discuţii pe care le-am avut cu conducerea Partidului Umanist Român, am convenit ca acest minister să fie transformat într-o agenţie care va fi subordonată direct primului-ministru. A

A

In urma modificărilor produse în structura Executivului vor fi operate în mod corespunzător unele revocări din funcţia de membru al Guvernului. Vor fi numiti în functia de membru al Guvernului ' ' următorii ministri: Ioan Rus, ministrul administratiei si internelor; ' ' ' Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei; Dan Ioan Popescu, ministrul economiei şi comerţului; Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului; Miron Tudor Mitrea, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului; Alexandru Athanasiu, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului; Mircea Beuran, ministrul sănătăţii. Miniştri delegaţi: Ionel Blănculescu , ministru delegat pentru coordonarea autorităţilor de control; Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociator-şef la Uniunea Europeană; Acsinte Gaspar, ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul; Gabriel Oprea, ministru delegat pe administraţia publică; Marian Sârbu, ministru delegat pentru relaţiile cu partenerii sociali; Eugen Dijmărescu, ministru delegat pentru comerţ. Pe baza acestor propuneri, structura ş i componenţa Guvernului aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea încrederii Guvernului se vor modifica în mod corespunzător. Ar fi trebuit poate să îi prezint pe candidaţii pe care astăzi îi propunem pentru funcţii importante în cadrul Guvernului României. Pe mulţi dintre dânşii îi cunoaşteţi, ei au fost, de altfel, audiaţi în şedinţă comună de către comisiile permanente ale celor două Camere. A vizele acestora au fost favorabile. 424

Un act de responsabilitate

Vreau să vă rog, în aceste condiţii, să votaţi proiectul de Hotărâre a Parlamentului pentru modificarea structurii şi componenţei Guvernului. Vă

asigur că vom încerca în continuare, în măsura în care această hotărâre va fi adoptată şi configuraţia Guvernului va fi acceptată în forma propusă, vom încerca să continuăm lucrurile bune şi să eliminăm zonele în care au existat anumite disfunctionalităti ' ' inerente şi printr-o erodare firească după aproape 3 ani de guvernare. Mi s-a părut important ca aceste elemente să fie judecate de către colegii noştri parlamentari şi, bineînţeles, vom ţine seama de observaţiile pe care ni le veţi transmite în ceea ce priveşte activităţile viitoare. (... ) Daţi-mi

voie să vă spun ce am înţeles eu din prevederile Constituţiei, din prevederile regulamentare şi din practica politică în legătură cu funcţionarea guvernelor. Inţelegerea mea este urmatoarea. Populaţia, sătulă de ceea ce se întâmplase în perioada 1997-2000, de scăderea averii ţării cu aproape 4 miliarde de dolari, de blocarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, de blocarea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, de faptul că eram singura ţară dintre ţările propuse a fi candidate care nu reuşise să elimine vizele înspre vest, a hotărât să dea preponderent votul său reprezentanţilor P.S.D. A

-,

Pe această bază, reprezentanţii P.S.D. în Parlament au dat votul lor de încredere, împreună cu reprezentanţii U.D.M.R. şi alţi colegi independenţi sau reprezentanţi ai unor minorităţi naţionale, Guvernului pe care îl conduc. Votul de încredere s-a exprimat în legătură cu Programul de guvernare şi lista membrilor Cabinetului. Acel vot de încredere continuă să existe. Acel vot de încredere s-a încercat a fi blocat, oprit prin nişte moţiuni de cenzură pe care dumneavoastră, cei din opoziţie, le-aţi încercat. N-aţi reuşit. Ca atare, încrederea, votul de încredere pentru Guvern şi Programul de guvernare subzistă. Mă adresez colegilor care sunt jurişti şi care au 425

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

invocat argumente pe această linie: ceea ce se întâmplă adeseori în procedurile parlamentare, în unele ţări, primul-ministru schimbă echipa, schimbă structura Guvernului, considerându-se că votul este de fapt pentru programul de guvernare ş i primul-ministru; în alte situaţii s-au făcut remanieri fără participarea Parlamentului la această procedură, alteori s-a folosit procedura Parlamentului. A

In momentul de faţă, noi reconfigurăm formula pe care o utilizăm pentru a pune în aplicare în continuare Programul de guvernare. A

In plus, eu am transmis către Birourile permanente o scrisoare prin care exprimam această intenţie din partea mea şi din partea Guvernului de a modifica structura şi componenţa actualului Cabinet. Birourile permanente au acceptat această procedură şi au introdus acest punct pe ordinea de zi. Din acel moment, problema nu mai este între noi şi cele două Camere, problema era, eventual, între cele două Birouri permanente şi Camerele Parlamentului. De aceea, în momentul în care domnul senator Petre Roman a ridicat această excepţie, l-am rugat pe domnul ministru Gaspar să transmită rugămintea noastră celor două birouri, de a clarifica această problemă prealabilă înainte de a intra la discuţia pe fond. Putem să discutăm la infinit despre procedură, putem să acceptăm argumente pentru, pornind de la anumite precedente sau de la anumite modele dintr-o parte sau alta. A intervenit şi o lege nouă, privind organizarea Guvernului. Putem să discutăm şi despre corelarea sau legătura între articolele 36 şi 37. Dar, până la urmă, ceea ce cred eu că este important este de a vedea în ce măsură Guvernul căruia i s-a dat votul de încredere de către Parlament în decembrie 2000 subzistă şi vine în Parlament pentru a cere nişte modificări de structură. Nu vreau să reiau chestiunile de procedură, ele au fost tranşate printr-un vot şi mi se pare că este absolut inutil să reluăm această discuţie. Dar am vrut, după ce acest vot a fost exprimat, să vă prezint şi un punct de vedere pe care îl formulez şi în calitate de parlamentar, şi în calitate de prim-ministru. 426

Un act de responsabilitate

A

In ceea ce priveşte modificările, scrisoarea mea către Parlament nu a fost în sensul de a veni aici pentru a face Guvernul împreună, cu tot respectul pentru Parlament. Ştiu care este diferenţa dintre prerogativele Parlamentului şi prerogativele primului-ministru. Primul-ministru este cel care poartă răspunderea şi partidul pe care îl reprezintă în legătură cu performanţa sau neperformanţa echipei care joacă pe teren. A

A

In mod evident, pot să apară nemulţumiri. In mod evident, printr-o moţiune de cenzură, Guvernul, în configuraţia de dinainte sau în configuraţia de acum, putea să fie răsturnat. Dar în momentul acesta noi am venit pentru a vă solicita un vot clar, da sau nu, dacă sunteti de acord sau nu. Poate nu sunteti de acord cu această ' ' configuraţie. Eu sper că veţi fi de acord, pentru că raţiunile prezentate sunt, cred, susţinute de argumente foarte solide. Unii spun, iată, faptul că restrângem acum sau restructurăm, sau schimbăm unele lucruri arată că ei au avut dreptate acum două mii de ani sau acum trei ani sau acum două luni. Noi nu ne putem raporta la realitate decât în timp real. Funcţionalitatea

Guvernului, a configuraţiei din 2000, a fost verificată prin rezultatele obţinute. Este ceea ce spun şi sondajele de opinie, este ceea ce ne spun şi organizaţiile internaţionale, ceea ce ne spun si cei cu care ne întâlnim la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul structurilor profesionale, la nivelul populaţiei. In momentul în care populaţia va avea o altă idee, o altă opţiune, dânşii vor dori să se întoarcă la o formulă de colaborare si de Guvern P.N.L.-P.D. ' pentru a se repeta ceea ce s-a întâmplat în perioada 1997-2000, pentru o guvernare de acelaşi tip, sigur, populaţia va decide acest lucru, atunci când va decide. ,

A

Deocamdată,

ceea ce putem să observăm după aproape 3 ani de guvernare este că noi am rezolvat foarte multe probleme. Ştim că mai sunt probleme de rezolvat şi considerăm că o nouă configuraţie poate să fie utilă pentru aceste lucruri. In plus, considerăm că A

427

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

trebuie să ne concentrăm foarte mult pe un obiectiv care va avea o valoare simbolică pentru noi ca ţară şi în acelaşi timp o implicaţie practică extraordinară: finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană până în octombrie 2004. Va începe în curând reuniunea de la Salonic. Sunt convins, în urma discuţiilor, pregătirilor, negocierilor pe care le-am purtat, textul referitor la România va fi extrem de încurajator. Va fi însă important ce vom face în lunile următoare pentru a încheia negocierile. Pentru asta avem nevoie de o echipă care să se concentreze mai mult pe această direcţie. Este firesc ca în echipa noastră, atunci când apar modificări tactice, de orientare, să apară şi modificări în structura, în forma echipei. Este ceea ce am venit să vă comunicăm. Mi se pare aberant ca atunci când răspundem societăţilor comerciale, celor care se plâng că sunt călcaţi de nenumărate structuri de control, în momentul în care vrem să asigurăm o autonomie care să permită cu adevărat functionarea mecanismelor de control într-un mod mai bun si care • • să nu reprezinte o hărţuire pentru contribuabili şi pentru oameni de afaceri, să fim bănuiţi de rele intenţii. Eu cred că trebuie să încercăm să ne acordăm o prezumţie de bună­ credinţă şi de intenţii bune pentru ceea ce vrem să facem. Sigur că avem interesul ca lucrurile să meargă mai bine. Dacă am să vă spun că nu avem şi o componentă politică sau electorală în acţiunile pe care le facem nu m-aţi crede. Şi nici n-ar fi adevărat, dar aceste lucruri pot să vină în bine sau în rău, în funcţie de ceea ce facem în programul de guvernare. Şi acest lucru îl facem, repet, cu bună­ credintă . • Evident că, printr-o politică de spectator, întotdeauna se pot găsi formule mai bune. Intotdeauna stim mai bine din tribună cine ar ' trebui să joace pe teren, ştim cine ar trebui să fie coordonator de joc, ştim cine ar trebui să joace pe stânga, cine să joace pe dreapta. Din tribună, sigur, putem să privim lucrurile detaşat. Sunt partide care sunt specializate în politica din tribună. A

428

Un act de responsabilitate

Sigur

că tentaţia

naţionalis mului

~

populismului este foarte mare. Sigur ca tema şi-a pierdut foarte mult din valoare. ( ... )

A

In momentul în care anumite partide n-au mai putut să spună „vin ungurii să ne ia Transilvania", în momentul în care România a intrat în NATO, în mod evident că tema aceasta nu mai e de vânzare, nu mai poate fi utilizată. E nevoie de o altă temă. Populismul devine o temă, plângem pe umeru poporului Guvernul nu ştie cum să procedeze.

că

( ... )

la alegeri care sunt soluţiile dumneavoastră, deocamdată doar criticaţi şi lucrul acesta este cel mai simplu. Este foarte firesc din tribună, politica asta de spectatori, rezervorul pentru nemulţumiri, este o formulă foarte bună. Dar eu cred că ţara are nevoie de soluţii şi noi vrem să venim cu soluţii la problemele ţării. Dacă le identificăm împreună şi ştim mai bine care sunt problemele, vom găsi soluţii mai bune. O

să spuneţi

Din acest punct de vedere, eu consider că multe dintre aspectele care au fost discutate aici reprezintă nişte teme care nu au nici un fel de justificare. Faptul că mergem pe o formulă europeană privind Ministerul Administratiei si Internelor intră sub bănuiala că vrem să ' ' transferăm gradele care nu mai există la interne la administraţie. Este o aberatie. Vrem să rămânem în modelele staliniste? Dacă sunt ' unii care doresc acest lucru, să spună foarte clar. Noi venim cu variante moderne care sigur că prezintă riscuri, ştim foarte bine. Dar noi ne asumăm aceste riscuri. Ştim că prin unirea celor două ministere vor apărea foarte mulţi nemulţumiţi. Noi vom avea aceste probleme. Deci riscurile sunt pentru noi, pentru guvernare ş i pentru noi ca partid. Pentru că prin restructurări, prin restrângerea de personal în anumite situaţii, aceste probleme se vor răzbuna asupra noastră, dar este important ca oamenii care nu vor mai fi necesari in aceste structuri sa intre pe ceea ce este o acţiune necesara, in special în contextul procesului de integrare europeană. De aceea, eu ,..

•

\,I

•

•

.....

,..

429

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

nu cred că sunt justificate temerile de acest gen. Ne spun unii colegi acum că România rămâne cea mai săracă tară dintre tările , ' candidate. Este adevărat, dar putem să spunem, în acelaşi timp, că în 2000 România era mai săracă decât fusese în 1996, iar acum este mai bogată decât era în 2000. Aş

vrea

să

mulţumesc

colegilor de la U.D.M.R. care au sprijinit în permanenţă Guvernul. Avem adeseori puncte de vedere diferite asupra multor probleme, am avut şi vom avea în continuare, dar am încercat să avem un dialog corect, loial şi din acest punct de vedere consider că felul în care U.D.M.R.-ul a reuşit să facă un efort pentru a înţelege şi punctele de vedere ale Guvernului a fost extrem de important. A

le

vrea să remarc faptul că în aceşti ani noi am reuşit să îmbunătăţim fundamental relaţiile cu doi vecini, cu Ungaria şi cu Bulgaria. Vă rog să vă aduceţi aminte stadiul relaţiilor cu aceste ţări acum câtiva ani.

In plus,

aş

'

Aceste lucruri fac parte din contextul actual european în care funcţionăm. Sigur, putem să nu acceptăm aceste constrângeri. Putem să încercăm să construim în continuare ziduri pentru o citadelă care să rămână izolată în această vâltoare, în aceste dezbateri care se petrec în lume şi în Europa. Dar eu nu cred că putem să acceptăm pentru destinul României o astfel de abordare. Sigur că facem greşeli, am făcut, pe unele le-am recunoscut, pe unele le descoperim în timp, dar acest lucru este inevitabil. Sunt aşa de multe lucruri care încă nu funcţionează, sunt aşa de multe instituţii, dintre care unele au fost construite înainte de 1989, altele în 1990, altele în 1996, altele în 1999. Va fi nevoie de foarte multă atenţie la nivelul Consiliului Legislativ şi al Parlamentului, pentru a construi codurile care să sistematizeze legislaţia şi care să simplifice de la taxe şi impozite până la conduita electorală. Toate aceste lucruri le vom face împreună. Sunt absolut convins. 430

Un act de responsabilitate

Dar la acest moment am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta şi punctul nostru de vedere legat de dorinţa de a face ca lucrurile să meargă şi mai bine. Sunt convins că unii dintre cei aflaţi în sală consideră că Guvernul Văcăroiu a functionat foarte bine. Sunt absolut de acord cu acest lucru. E adevărat că au fost unele segmente la cultură care nu au funcţionat aşa de bine, dar dincolo de aceste detalii există lucruri care, fără îndoială, ne pot uni în ceea ce priveşte abordarea pentru viitor. )

De aceea, eu cred, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, că acesta este un moment în care puteţi să confirmaţi şi din punctul de vedere al noii configuraţii a Guvernului votul de încredere pe care l-aţi dat în anul 2000, la sfârşitul anului 2000, atunci când aţi votat lista Guvernului şi Programul de guvernare, şi, iată, se poate spune după 3 ani că nu aţi greşit.

431

30. STIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE SI ASIGURAREA PROTECTIEI SOCIALE*

'

A.

n numele Guvernului, vă rog să-mi permiteţi să prezint, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, elaborate în conformitate cu prevederile art. 138 din Constitutia , României.

I A

Incă

de la început, aş vrea să subliniez că Executivul, respectând prevederile constituţionale şi ale Legii finanţelor publice, supune dezbaterii şi aprobării Parlamentului cele două bugete, în cadrul termenului prevăzut de lege. Doresc să reamintesc faptul că, începând cu anul 2001, în fiecare an, Guvernul nostru s-a încadrat strict în termenul legal de prezentare în Parlament a bugetelor, asigurând condiţiile necesare în vederea desfăşurării cu eficienţă a execuţiei bugetare şi, în consecinţă, a întregii activităţi economice şi financiare. Votul pe care vi-l solicităm asigură încă de la 1 ianuarie 2004 cadrul juridic pentru alocarea resurselor financiare la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. In acest mod, imediat după începerea anului viitor, putem da un curs normal proiectelor de dezvoltare a României, atât la nivel naţional, cât şi la A

* Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat şi al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 - Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 151 din 29 noiembrie 2003 (în calitate de prim-ministru) 432

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor ţării, în conformitate cu măsurile de reformă economică si cu cele sociale, ' prevăzute în Programul de guvernare aprobat de către Parlament. Proiectele bugetelor pe anul 2004 au fost fundamentate pornind de la premisa menţinerii condiţiilor de realizare a următoarelor obiective fundamentale de interes public: - asigurarea finanţării programelor sociale, precum şi a celor de dezvoltare a infrastructurii, prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de proiecte şi de programe, în scopul sporirii performanţei economico-sociale; - respectarea angajamentelor asumate de România faţă de partenerii externi, respectiv Uniunea Europeană, instituţiile financiare internationale si NATO. '

'

A

lndeplinirea acestor obiective, bazată pe rezultatele pozitive obţinute de economia românească în perioada 2001-2003 şi pe aprecierile favorabile înregistrate de România pe plan extern, va permite concentrarea eforturilor Guvernului în domeniul consolidării stabilitătii ' macroeconomice si , al finalizării reformelor la nivelul economiei reale. V om asigura, astfel, pe termen mediu şi pe termen lung, amplificarea creşterii economice, cu consecinţe directe asupra îmbunătătirii conditiilor de viată ale cetătenilor. '

'

'

'

Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul viitor reprezintă o probă evidentă a demersului permanent al Guvernului de a asigura o cheltuire raţională a banului public, cu rezultate favorabile, atât în domeniul social, cât şi al eficienţei din sectorul economiei reale. Se realizează, astfel, în condiţiile ierarhizării priorităţilor în alocarea fondurilor bugetare, un echilibru corespunzător între resursele interne şi cele externe, pe de o parte, şi, pe de altă parte, nevoile de bunuri şi de servicii publice. 433

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Doresc să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru analiza şi pentru dezbaterile caracterizate prin profesionalism din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, precum şi pentru propunerile constructive formulate cu scopul folosirii eficiente a fondurilor publice. Obiectivele prioritare ale politicii Guvernului - concretizate în realizarea, în continuare, a unei cresteri economice durabile în ' ritmuri înalte, accelerarea reformei structurale şi instituţionale, aderarea ţării la NATO ş i integrarea în Uniunea Europeană - vor fi sprijinite în mod hotărâtor de proiectele de buget supuse aprobării dumneavoastră. Omologăm

în acest mod instrumentele active de intervenţie ale statului, în scopul dinamizării întregii activităţi economice şi sociale din tara noastră. '

La nivel sectorial, bugetele au în vedere susţinerea domeniilor de larg interes public, cu un impact socio-economic ridicat cum sunt: protecţia socială, învăţământul , sănătatea, agricultura, transporturile, apărarea naţională şi ordinea publică, cultura şi sportul. Activitatea complexă de fundamentare a proiectelor de buget pentru anul 2004 a necesitat luarea în considerare a celor mai acute nevoi ale societăţii româneşti, precum şi evaluarea atentă a situaţiei economice a ţării, a potenţialului existent, dar şi al celui pentru anii viitori. Considerăm că şi

în anul 2004 traiectoria ascendentă pe care este înscrisă evolutia economiei românesti se va mentine si se va ' ' ' ' consolida, iar ritmul reformelor pe care-l vom adopta va înregistra un nivel mai ridicat.

Din această perspectivă, atingerea obiectivului integrării în Uni unea Europeană reprezintă şi pentru anul 2004 un demers de maximă importanţă în realizarea acestei opţiuni prioritare a întregii populaţii a ţării. 434

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

A

Imi face plăcere să menţionez faptul că perioada celor 3 ani, 2001-2003, caracterizaţi prin evoluţii economice foarte bune, a constituit o bază solidă pe care am construit proiectele de buget pe anul viitor. Proiecţiile

bugetare au fost fundamentate pe un ritm de creştere a produsului intern brut, în anul viitor, de 5,5%. Factorii de stimulare a creşterii economice, concentraţi în special pe consumul populaţiei şi pe investiţii, vor avea o evoluţie favorabilă, sporind cu 3,7% şi respectiv cu 13%. Exporturile de bunuri estimate pentru anul 2004 vor avea o creştere de 8,2o/o, în condiţiile realizării de produse cu o competitivitate sporită şi ale relansării cererii externe, în special în spaţiul Uniunii Europene. Ritmul de creştere a importurilor va fi de 8%, fiind devansat de cel al exporturilor. Aceasta reflectă, în special, procesul de relansare a procesului investiţional şi a transferului de tehnologie externă, fapt de natură să imprime o dinamică accelerată şi durabilă exporturilor. Pe de altă parte, acordăm importanţa cuvenită asigurării resurselor energetice ş i a materiilor prime din import pentru dezvoltarea economică prevăzută în programul guvernamental. Producţia industrială

va spori cu 5,2%, în special prin majorarea producţiei ramurilor industriei prelucrătoare cu desfacere la export, ceea ce va contribui în mod substantial la modificarea favorabilă a ' structurii industriale. Subliniez faptul că în anul 2004 producţia agricolă va înregistra o creştere cu 4,8%, pe baza măsurilor active şi a stimulentelor pentru valorificarea potenţialului productiv, cu efecte directe asupra sporirii randamentelor şi a competitivităţii produselor obtinute. '

Caracterul pronunţat calitativ al evoluţiilor economice cantitative din România, în cursul ultimilor 3 ani, a fost confirmat şi apreciat 435

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

de institutiile internationale care ' ' financiară procesului de reformă din

acordă asistentă tehnică ' ţara noastră.

s1 '

Evoluţiile

pozitive la nivel macroeconomic, respectiv al sectorului real al economiei în perioada 2001-2003 şi nivelurile proiectate ale creşterii economice în anul 2004 vor conduce la realizarea unui spor de 24,5o/o al produsului intern brut pentru perioada 2001-2004. Se anihilează, astfel, recesiunea din anii 1997-2000, permiţând României ca la finele anului viitor sau cel mai târziu în primul trimestru al anul 2005 să obţină un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989. Acest volum se va realiza în condiţiile aplicării depline a mecanismelor specifice economiei de piaţă, cu o structură modernizată din punct de vedere al ramurilor economice creatoare de valoare adăugată. "

In acelaşi timp, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi progresele importante ale refo1mei sectoriale vor asigura condiţiile ca în anul 2004 rata inflaţiei să se situeze, pentru prima oară din 1989, la un nivel cu o singură cifră, respectiv 9%, reprezentând de 3,3 ori mai puţin faţă de anul 2000. "

In acest sens, este relevant faptul că Guvernul a reuşit , prin eforturi susţinute de către toţi cetăţenii României, să ducă la bun sfârşit, pentru prima oară după 1989, un Acord Stand-by convenit cu Fondul Monetar Intemational. , Totodată,

România respectă graficul stabilit cu Banca Mondială privind ajustarea sectorială în cadrul Programului PSAL II. Se conferă, în acest fel, acces tării noastre la finantarea externă , , provenită de la această instituţie pentru multiple proiecte. Pe baza rezultatelor pozitive obţinute în relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, România este eligibilă în acest moment pentru a beneficia de fondurile alocate pe mai multe programe de la Uniunea Europeană. 436

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

Progresele evidente înregistrate în domeniul reformei economice, pe fondul solidarităţii şi stabilităţii sociale, s-au reflectat favorabil şi asupra cotaţiei privind riscul de ţară. Ratingul acordat României de către agenţiile internaţionale specializate s-a îmbunătăţit succesiv în ultimii 3 ani, ajungând la un nivel apropiat de cel al candidaţilor la integrarea în Uniunea Europeană. Principalele opţiuni ale politicii fiscal-bugetare pentru anul 2004, în totală concordantă cu doctrina social-democrată, au în vedere ' crearea premiselor pentru ca bugetul să reprezinte instrumente active pentru stimularea proceselor economice, cum sunt economisirea, accelerarea procesului investiţional şi asigurarea protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei. Obiectivele avute în vedere la elaborarea proiectului bugetului pe anul 2004 sunt, în principal: - continuarea reducerii fiscalităţii şi îndeosebi a celei asupra forţei de muncă; - alocarea resurselor publice în raport cu priorităţile stabilite; - încadrarea într-un deficit bugetar pentru care sunt asigurate surse neinflationiste de finantare. '

'

Politica fiscală pe anul 2004 continuă, în fapt, opţiunile adoptate încă din anul 2001. Prin buget se realizează şi în anul viitor reducerea presiunii fiscale, prin scăderea cotelor suportate de angajatori cu 2,5% la fondul de pensii ş i cu 0,5% la fondul de şomaj. Astfel, se asigură condiţiile necesare pentru modernizare tehnologică şi sporirea veniturilor, atât ale salariaţilor, cât şi ale întreprinzătorilor.

De la 1 ianuarie 2004, potrivit Programului de guvernare, taxa pe valoarea adăugată se va reduce de la 19o/o, cât a fost stabilită în anul 1999, la 9% pentru medicamente şi serviciile de turism, asigurându-se creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi 437

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

dinamizarea activitătii în domeniul turismului si al sectoarelor ' ' asociate acestuia. Creşterea transparenţei,

a stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscal-bugetare constituie, de asemenea, obiective importante care vor fi realizate prin proiectul de buget pe anul viitor, cu impact favorabil asupra întregului mediu de afaceri. Demn de subliniat, în acest sens, este faptul că din ianuarie 2004 vor fi puse în aplicare prevederile Codului fiscal, act juridic ce asigură unificarea şi reglementarea, în mod coerent, a domeniului atât de sensibil al impozitelor şi taxelor. După adoptarea în Parlament, această lege fundamentală în materie de fiscalitate va realiza stabilitatea în timp a normelor fiscale şi alinierea lor la practicile europene şi internaţionale. Anul 2004 va marca şi îmbunătăţirea semnificativă a procesului de administrare fiscală, fapt care se va concretiza în creşterea gradului de încasare a veniturilor bugetare şi întărirea disciplinei financiare a tuturor contribuabililor. "

In acest scop, de la 1 ianuarie anul viitor, va intra în funcţiune Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca instituţie unică de colectare şi de control al veniturilor bugetare.

"

In cadrul politicii bugetare, pe fondul scăderii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, în anul 2004 vor creşte, în concordanţă cu angajamentele asumate prin Programul de guvernare, resursele bugetare repartizate pentru: suplimentarea sprijinului financiar acordat unor domenii economice prioritare cum sunt agricultura, transporturile şi stimularea exporturilor; susţinerea substanţială a protecţiei sociale, îndeosebi prin orientarea acesteia spre familiile şi persoanele cele mai sărace; asigurarea cofinanţării bugetare pentru proiectele de nivel naţional şi, respectiv, local, s usţinute prin fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană. Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2004 este programat la 3% din P.I.B. Nivelul este adecvat menţinerii unei politici 438

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

financiar-monetare prudente, precum şi obiectivului consolidării credibilităţii externe a României, prin păstrarea unui deficit al contului curent al balanţei de plăţi potrivit standardelor internationale. , Aş

dori să supun atenţiei dumneavoastră modul în care se prevede, prin buget, cheltuirea banului public pentru sectoarele importante ale vieţii sociale şi economice şi felul în care, prin aceste alocări, Executivul îşi respectă angajamentele asumate prin Programul de guvernare. Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii cuprinse în bugetul general consolidat deţin ponderea cea mai mare în produsul intern brut şi în anul 2004, respectiv 10,8%. A

In acest cadru se au în vedere: -finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, care presupune cheltuieli suplimentare de peste 5.000 miliarde lei; -dublarea pensiilor pentru agricultori, care determină alocarea unor fonduri suplimentare de 7.000 miliarde lei; -introducerea unei alocaţii complementare pentru familiile cu mai mulţi copii şi cu un venit mediu net pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei lunar, precum şi a unei alocaţii de susţinere pentru familia monoparentală, ceea ce corespunde unor cheltuieli bugetare suplimentare de 5.000 miliarde lei; -majorarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor care folosesc drept combustibili gaze naturale cu circa 51 o/o, precum şi creşterea numărului familiilor eligibile să beneficieze de ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sistem centralizat, măsuri a căror aplicare totalizează 850 miliarde lei; -finanţarea suplimentară

a programelor de protecţie socioprofesională a persoanelor cu handicap şi a programelor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, însumând 2.000 miliarde lei. 439

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

A

In domeniul s ănătăţii, componentă esenţială a conceptului de dezvoltare fundamentală a unei ţări, se propun fonduri publice reprezentând 3,8% din P.I.B. Se asigură funcţionarea în condiţii de eficienţă a sistemului sanitar, alocându-se totodată şi resursele necesare pentru derularea programelor de interes naţional. Avem în vedere programul de sănătate a copilului şi familiei, programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate, programul comunitar de sănătate publică. A

care reprezintă sistemul de infrastructură al cunoaşterii, fondurile publice alocate totalizează, potrivit legii, 4,1 % din P.I.B. şi vizează, în principal:

In domeniul

-

învăţământului,

finanţarea învăţământului

preuniversitar şi superior;

- acordarea gratuită de rechizite

şi

manuale

- modernizarea logisticii prin dotarea

şcolare;

şcolilor

cu calculatoare;

- aplicarea programului de alimentaţie pentru copiii din grădiniţele cu program normal de 4 ore şi pentru elevii din învăţământul primar de stat. Proiectul de buget acordă o atenţie deosebită susţinerii ajustării structurale a unor sectoare importante ale economiei reale. Astfel, în industrie fondurile propuse a se aloca pentru anul 2004 sunt destinate modernizării sectorului energetic, precum şi pentru sectorul industriei extractive, unde se vor continua actiunile de ' restructurare, concomitent cu revitalizarea activităţii economice în zonele miniere. Pentru susţinerea agriculturii, care constituie una dintre ramurile de interes strategic naţional, s-au alocat resurse în creştere substanţială faţă de perioada precedentă, însumând 2,1 o/o din P.I.B. în care sunt incluse şi cofinanţările necesare Programului SAPARD. Această susţinere

se va realiza printr-un sistem coerent de sprijinire a tuturor categoriilor de producători agricoli, prin acordarea unei

440

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

sume de 2 milioane lei la hectar pentru suprafeţe arabile de până la 5 ha inclusiv; prime pe produs la unele culturi vegetale importante şi în zootehnie; ajutor pentru plata primelor de asigurare a culturilor agricole; sprijinirea producătorilor agricoli şi a asociaţilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în vederea achiziţionării de instalaţii de irigat din producţia internă. Avem, de asemenea, în vedere susţinerea finanţării activităţii curente de producţie în domeniul agricol prin credite bancare. Se asigură acordarea de alocaţii bugetare de până la 30% din volumul creditelor pentru beneficiarii care rambursează împrumuturile şi plătesc dobânzile la termenele scadente. De asemenea, se prevede acordarea de despăgubiri în cazul producerii de calamităţi naturale cu efecte negative asupra producţiei agricole. Opţiunile

strategice în domeniul transporturilor iau în considerare reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea unei infrastructuri de ' transport eficiente, compatibile cu reţeaua europeană de profil, care să asigure îmbunătăţirea, în continuare, a confortului şi siguranţei călătorilor, precum şi maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător. Pentru transport şi comunicaţii sunt propuse fonduri publice care, incluzând Programul ISPA cu cofinanţarea aferentă, reprezintă 3,3% din produsul intern brut. Activităţilor

de construcţii şi de amenaJare a teritoriului le sunt alocate sume importante destinate să asigure continuarea, în ritm susţinut, a realizării programului de locuinţe sociale ş i pentru tineri, a Proiectului „Săli de sport", precum şi a sprijinului pentru construcţia de locuinţe private prin A.N.L. Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autononne1 locale - procese deosebit de complexe şi absolut necesare în contextul efortului de modernizare a finanţelor publice locale - se reflectă în buget prin îmbunătăţirea sistemului de asigurare a 441

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

surselor de finanţare ale administraţiei publice locale, în cu responsabilităţile transferate la acest nivel.

corelaţie

Pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit nevoilor de bunuri şi servicii publice ale comunităţilor respective, în anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat şi de la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumei de 79.000 de miliarde lei, distribuită astfel: 22.000 de miliarde lei pentru: asigurarea plăţii ajutorului social şi a ajutoarelor pentru încălzire ; susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu handicap; finanţarea instituţiilor de cultură şi cult, precum şi celelalte activităţi desfăşurate în folosul colectivităţilor locale; 38.000 de miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor, precum şi a centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă; peste 7 .OOO de miliarde lei pentru s ubvenţionarea energiei termice livrate populaţiei; aproximativ 11.000 de miliarde lei, respectiv transferuri pentru cofinanţarea investiţiilor realizate din împrumuturi externe, precum şi pentru asigurarea programelor locative, a programelor privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor. Considerăm că

aceste măsuri vor contribui la îmbunătătirea ' sensibilă a modului de funcţionare a autorităţilor locale, la întărirea autonomiei administrative si financiare. '

Bugetele locale vor avea, în anul 2004,venituri totale de 147.000 de miliarde lei, reprezentând aproximativ 7% din P.I.B., în creştere semnificativă fată , de anul 2003. A

subliniez faptul că Guvernul îşi asumă răspunderea politică privind proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, ca instrumente de bază pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare. In încheiere, doresc

să

Prin calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare vom asigura realizarea obiectivelor generale ale dezvoltării economice pe termen mediu şi lung, contribuind în mod 442

Stimularea proceselor economice şi asigurarea protecţiei sociale

determinant la menţinerea unui ritm ridicat de creştere economică, de natură să asigure reducerea decalajului care separă România de ţările dezvoltate şi să ne apropie de îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală pentru integrare în Uniunea Europeană. A

Imi exprim speranţa că dezbaterile pe marginea proiectului bugetului de stat şi a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 vor reprezenta o confruntare profesionistă de idei şi soluţii, care să se poată concretiza în însuşirea unor amendamente constructive si realiste. '

Adoptarea de către Parlamentul României a legilor bugetare supuse atenţiei dumneavoastră va permite derularea î n condiţii de normalitate şi de eficienţă sporită a vieţii economico-financiare şi sociale în România. De aceea, Guvernul vă adresează rugămintea de a vota cele două proiecte de legi bugetare pe anul 2004.

443

31. UN ANGAJAMENT POLITIC ESENTIAL*

'

A

prezenta gândurile mele privind semnificaţia politică şi istorică a acestui moment, aş dori să vă spun câteva cuvinte despre cei care au un merit de excepţie la succesul pe care îl marcăm astăzi aici: militarii români.

I

nainte de a

vă

As, vrea să mă refer la militarii care se află acum în cele mai dificile şi fierbinţi zone de conflict, demonstrând cu profesionalism că aderarea noastră la NATO nu este rezultatul unei conjuncturi politice, este o împlinire a unei munci serioase şi pline de curaj. I-am întâlnit în urmă cu două zile în Irak, la Basra, la Nassiryah şi la Al Hillah, acolo unde România are dislocaţi în prezent 738 de militari în diferite misiuni, un batalion de infanterie, un detasament ' de geniu, o companie de poliţie militară, un detaşament de informaţii ş i mai mulţi ofiţeri de stat major. Am fost mândru să fiu alături de ei şi să primesc cuvintele de apreciere ale comandanţilor de divizie britanică şi poloneză şi ale brigăzii italiene.

*

Alocuţiune rostită

cu ocazia dezbaterii proiectului Legii pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord - Monitorul Oficial al Rom.âniei, Partea a li-a, nr. 19 din 5 martie 2004 (în calitate de prim-ministru) 444

Un angajament politic esenţial

Mi-am notat câteva dintre aceste aprecieri şi am să vă citez din ele: „Românii au dovedit un înalt grad de interoperabilitate, de profesionalism în misiunile de pază şi apărare, la patrulări pe itinerariile cele mai ameninţate, la executarea lucrărilor de geniu privind organizarea locaţiilor în care sunt dislocate comandamentele. Două dintre exploziile de săptămâna trecută au produs mai puţine pagube şi datorită lucrărilor de calitate executate de geniştii români. Românii au capacitatea de a stabili relaţii de comunicare si conlucrare cu localnicii. ln misiunile în care sunt ' trimişi românii avem un mare grad de încredere că ele vor fi o A

reusită."

'

Am încheiat menţionarea acestor referiri, păreri, opinii, dar au fost extrem de multe şi am fost foarte mândru alături de ceilalţi colegi din delegaţia cu care ne-am deplasat în Irak. Sunt sigur că oricare dintre cei prezenţi astăzi aici aţi fi simţit aceeaşi mândrie pentru aceste cuvinte şi de aceea m-am bucurat să împlinesc acolo, în Irak, decorarea de către preşedintele Rom.âniei cu Ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler cu însemne militare a Drapelului de luptă al Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roşii", unitatea cu cea mai consistentă participare la acţiunile de stabilizare din Irak, dar si în alte misiuni. '

Sunt sigur că în faţa bravilor noştri militari sau poliţişti din Irak, Afghanistan, Bosnia sau Kosovo sensul mândriei patriotice îşi întregeşte valoarea şi greutatea sa istorică. România are în prezent în teatrele de operaţiuni din Bosnia, Kosovo, Afghanistan, Irak şi în alte misiuni ale Naţiunilor Unite 1.486 de militari, iar alţi 1.500 de militari se află în pregătire în ţară pentru rotaţia efectivelor. încep cu această evocare, pentru că ea demonstrează semnificaţia majoră pe care decizia Parlamentului de astăzi o va avea pentru identitatea şi pentru percepţia României în lume. Mă aflu în faţa dumneavoastră cu convingerea că actul istoric Nu

întâmplător

am dorit

să

445

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

pe care Parlamentul României este chemat să-l consfinţească astăzi este noua calitate a identitătii , României în lume si , o nouă demnitate atât de meritată pentru armata română. Parlamentul României dezbate astăzi proiectul Legii pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care atestă că România a trecut definitiv în partea cea bună a istoriei sale. Este un moment pe care l-am aşteptat de mult timp cu toţii, o împlinire la care au contribuit toate forţele politice, guvernările de după 1989, întreaga societate românească. A venit vremea să fim mai îndrăzneţi atunci când redescoperim vocaţia şi meritele noastre ca naţiune, ca spirit, şi să facem astfel ca an de an, cu fiecare pas spre aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, partenerii noştri să înţeleagă şi să respecte meritele şi ambitia , românilor. Pentru toate aceste argumente, evenimentul de astăzi se constituie într-un moment solemn. El egalează marile momente ale istoriei noastre naţionale , momente în care fondatorii naţiunii române, apoi marii oameni politici şi democraţi ai secolului trecut au decis, în numele românilor, calea lor spre mai bine şi de fiecare dată decizia lor a fost în numele unui mai bine împreună cu Europa, împreună cu familia în care astăzi Parlamentul decide să alăture, oficial, România. Rezultatul votului de astăzi al Parlamentului este o împlinire a unei responsabilităţi pe care România şi-a asumat-o în ultimii ani, aceea de a contribui activ la misiunile Alianţei, ca un aliat de facto în spiritul valorilor democratice şi al Tratatului Atlanticului de Nord. Votul dumneavoastră de astăzi a rămas să consacre trecerea de la statutul de aliat de facto la cel de aliat de iure al Alianţei NordAtlantice. Aderarea României la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii noastre externe începând din 1990. El a întrunit permanent adeziunea majorităţii populaţiei şi sprijinul întregului spectru politic românesc. Consensul naţional faţă de integrarea României în 446

Un angajament politic esenţial

NATO a permis abordarea riguroasă a pregătirii pentru aderare susţinere robustă de către populaţia ţării a eforturilor de aderare.

şi

Pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate în plan economic şi în planul stabilităţii sociale, în ultimii trei ani a fost posibilă accelerarea ridicării nivelului de compatibilitate a instituţiilor româneşti , a armatei române, a procedurilor de lucru cu cele specifice Alianţei. Consolidarea bugetului pentru reforma militară a fost însoţită de o planificare riguroasă a obiectivelor şi resurselor disponibile. Acest proces a fost stimulat de creşterea obţinută în perioada 2001-2003, pe baze macroeconomice sănătoase, şi va fi continuată în 2004 şi în anii următori, fiind prognozat un ritm mediu anual de dezvoltare de peste 5%. Performanţele obţinute

în reforma armatei au permis plasarea ţării noastre în avangarda statelor candidate la aderare. In acest moment, în proporţie de peste 85% reforma structurală şi operaţională a armatei este încheiată. A

A

In prezent avem cea mai mare contribuţie militară la NATO dintre statele invitate să adere. Mai mult, profesionalizarea forţelor armate a contribuit la definirea unei interoperabilităţi recunoscute, umane şi de gândire, de concepţie cu Alianţa, cu partenerii din statele membre. Sunt o serie de repere de prestigiu care au consolidat meritele României de a deveni membră a Aliantei. '

Spre exemplu, în 2002, pentru prima oară România a fost capabilă să ofere infrastructura sa pentru rotirea trupelor aliate dislocate în regiune. Forţele americane au fost rotite prin Portul Constanţa. Tot în 2002 au fost utilizate mijloace proprii pentru dislocarea forţelor în Afghanistan, în condiţiile în care nici chiar unele state membre nu dispun de asemenea capacităţi de transport. 447

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Un alt exemplu al modului în care suntem percepuţi de către ceilalţi aliaţi: pot spune că decizia NATO de a desfăşura în România următoarea reuniune informală a miniştrilor apărării din statele membre arată faptul că ni se acordă un rol semnificativ chiar în participarea directă la transformarea Alianţei. Implicarea noastră în procesele de reconstrucţie şi stabilizare în Afghanistan şi Irak a definit noi proiecte de asistenţă, de securitate pentru alte state. Sprijinul pe care îl acordăm în domeniul reformei armatei pentru ca statele partenere şi candidate să adere la NATO a creat premisele dezvoltării unui nou tip de diplomaţie, a apărării, din care România va deveni donator de asistenţă pentru alte state. Dincolo de rezultatele pe linie militară acumulate în ultimii ani, momentul de astăzi este rezultatul unui proces de acumulări şi de transformări profunde ale societăţii româneşti. Este rodul unor ani de eforturi realizate cu tenacitate si răbdare, ' dublate de reforme interne pe multiple dimensiuni: militară, economică, socială, a consolidării democraţiei şi statului de drept, a luptei împotriva corupţiei, birocraţiei şi mentalităţilor învechite. Este emblema unui efort profund de schimbare a întregii societăţi româneşti, la care Guvernul nostru s-a angajat în anul 2001 şi la care au fost chemate să contribuie forţele democratice ale ţării, societatea civilă, partenerii sociali. Reuşita

de astăzi arată meritele unui pact de stabilitate socială pe care dorim să-l promovăm şi care va conferi o bază solidă de construcţie pe fundamentul interesului naţional. Tocmai de aceea această reuşită are meritele sale, fiind un bun exemplu care demonstrează forţa consensului politic pe marile teme de politică externă, de interes naţional, în primul rând integrarea europeană şi euroatlantică; demonstrează în acelaşi timp meritele menţinerii acestor mari obiective strategice ale României în afara controverselor şi disputei. Dincolo de politica zilei, de ciclurile electorale, marile repere ale efortului naţional, în interesul 448

Un angajament politic esenţial

României, trebuie moment.

să rămână

deasupra tuturor intereselor de

Aceasta a fost calea împlinirilor de anvergură, a momentelor de referinţă în istoria modernă a României, iar lecţiile istoriei noastre sunt mult prea importante pentru a nu le pune astăzi în adevărata lor valoare. a acestui parcurs este rezultatul obţinut prin temeinicie şi seriozitate în îndeplinirea angajamentelor.

O

altă lecţie

Să

nu uităm că pregătirea pentru aderarea la NATO a fost jalonată de planurile naţionale anuale, iar modul metodic de îndeplinire de către Guvern a angajamentelor pe care ni le-am asumat a avut o greutate semnificativă în decizia de la Praga. Aplicarea lor ne demonstrează cât de importantă este continuitatea pentru a duce până la capăt proiectul de modernizare a României. Aceasta este datoria politică pe care ne-am asumat-o. Aderarea nu este un proces mecanic, bazat pe o simplă îndeplinire a unor criterii minimale. De aceea, în strategia noastră de guvernare, pregătirea pentru aderarea la NATO s-a corelat cu obiectivele privind pregătirea pentru integrarea în Uniunea Europeană. Economia, societatea românească au evoluat pentru a putea răspunde exigenţelor acestor procese simultane. Merită să

subliniem astăzi, aici, faptul că pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO a însemnat pentru români redescoperirea valorilor noastre europene, a armoniei naţionale şi împăcării cu trecutul, a însemnat o acţiune sistematică de asanare a societăţii româneşti de fapte ş i fenomene contrare statului de drept, contrare valorilor umane. Si mea în ' reamintesc de interventia , Parlament, în aprilie 2002, când am spus clar că planul de acţiune pentru aderarea la NATO înseamnă în acelaşi timp lupta contra discriminării, lupta împotriva corupţiei, acţiunea fermă împotriva practicilor perpetuate în ultimul deceniu în instituţiile de protecţie a 449

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

copiilor, reforma privind accesul la informaţii clasificate îndepărtarea definitivă a umbrelor trecutului.

ş1

Toate acestea au contribuit la afirmarea mai vizibilă a demnitătii ' cetăţenilor români. Par acum repere lipsite de relevanţă, dar ele s-au petrecut în ultimii trei ani. Cred că nu este puţin lucru să reusim să dăm încredere si să afirmăm demnitatea românilor. Dacă ' ' acum este posibil ca ei să călătorească liber în Occident, este şi aceasta o realizare a demnităţii pe care am reuşit să o redăm în ultimii ani cetătenilor nostri. '

'

Neîndoielnic, ambitiile noastre sunt mai mari si trebuie să fie mai ' ' mari, şi ele nu sunt legate strict de un proiect de etapă. Tocmai de aceea am tratat cu toată seriozitatea evaluările pe care NATO le-a făcut pentru cele patru planuri de aderare parcurse până în prezent. Astfel, aderarea noastră la Alianţa Nord-Atlantică confirmă îndeplinirea criteriilor politice incluse în aceste planuri ş i capacitatea României de a s u sţine dezvoltarea democraţiei, securităţii şi stabilităţii, valori împărtăşite în egală măsură şi de Uni unea Europeană. De aceea, cred că este bine să recunoastem că aderarea la NATO ' ne-a ajutat pe toţi să înţelegem mai bine, să ne asumăm atributele şi valorile esenţiale ale familiei euroatlantice, fără de care aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO nu ar fi posibilă. Progresele pe care România le-a făcut în pregătirea deciziei de la Praga şi, mai apoi, în pregătirea aderării efective la NATO sunt convergente cu cele pe care le face în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană şi în relaţia noastră cu alte instituţii şi cu alţi parteneri europeni. De aceea este important, poate, să fac unele precizări privind această convergenţă, pentru că nu ne poate fi indiferentă calitatea inegală a statutului României faţă de cele două repere fundamentale ale familiei europene şi euroatlantice, Uniunea Europeană şi NATO. 450

Un angajament politic esenţial

Ieri am prezentat pre şedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, comisarului Gunther Verheugen şi preşedintelui Pat Cox lista concisă de acţiuni concrete pe care Guvernul României le va întreprinde până în luna iunie, când este programat Consiliul de Asociere România-Uniunea Europeană. Acest angajament, agreat de reprezentanţii Comisiei, este structurat pe priorităţile de reformă care vor consolida capacitatea României de a încheia negocierile de aderare în cursul anului 2004. A

In acest moment putem spune că România şi Comisia Europeană au un plan comun pentru îndeplinirea acestui obiectiv şi contăm pe interacţiunea continuă cu structurile europene, pe sprijinul şi pe cooperarea lor. Reuşita acestui program în termenul convenit va reprezenta o ancoră solidă pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Domeniile prioritare sunt: reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei , protecţia copilului, reforma administraţiei publice, concurenţa, energia, politica fiscală şi capacitatea administrativă. Fiecare domeniu este însoţit de repere temporare precise. Veţi avea posibilitatea în cursul zilei de astăzi să vedeţi în detaliu acest plan pe care l-am dat publicităţii şi la Bucureşti, nu doar la Bruxelles. Din această perspectivă, reorganizarea Guvernului va avea ca scop concentrarea mai eficientă pe priorităţi şi o coordonare mai riguroasă a eforturilor pentru pregătirea aderării. Am avut de îndeplinit un plan similar, concret în cadrul aderării la

NATO şi astăzi suntem capabili să constatăm şi putem să vedem că el a reusit. '

Disc uţiile

avute ieri la Bruxelles, dar şi cele anterioare cu preşedinţia Uniunii Europene, cu alţi parteneri europeni, ne dau încrederea că proiectul nostru naţional de a respecta calendarul aderării este posibil şi este în puterea noastră să-l îndeplinim. Cu mai multă energie, cu mai multă hotărâre pe domeniile critice, cu o mai mare susţinere politică din partea forţelor politice şi a societăţii 451

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

civile, încheierea negocierilor cu actuala Comisie

Europeană

este

posibilă.

Aderarea la NATO este un îndemn pentru toţi să punem valoarea consensului politic în prima linie a solidarităţii noastre naţionale. Cred că acest an, dificil pentru politica internă românească, dar şi pentru Europa, trebuie să însemne pentru România un exemplu de si de succes national. Avem ambitia de a demonstra că ambitie ' , ' ' pentru noi, ca parte a Europei, aderarea la NATO nu este intrarea într-un labirint, este o parte din drumul precis până la aderarea la Uniunea Europeană. Acesta este un angajament politic esenţial pe care nu îl vom rata. Reformele duse până la capăt cu rigoare şi hotărâre pentru aderarea la Uni unea Europeană, aceasta va fi cea mai bună politică electorală în acest an. Eforturile noastre de pregătire pentru aderarea la NATO, pe plan intern si extern, nu s-au încheiat o dată cu dobândirea calitătii de ' ' membru al Aliantei. , Summit-ul de la Praga a marcat absolvirea de către România a unei etape de consolidare politică, democratică şi economică. Praga a însemnat însă şi începutul unei noi etape, cu responsabilităţi complexe pentru comunitatea euroatlantică. Aderarea la NATO va aduce României atât beneficii substanţiale, cât şi obligaţii sporite. Beneficiile sunt indiscutabile, noul statut va însemna prestigiu şi credibilitate pe plan internaţional , acces la decizii politice esenţiale pentru securitatea europeană şi euroatlantică. Garanţiile de securitate primite de România prin aderarea la NATO sunt fără precedent în istoria sa. Vom beneficia de aceste garanţii în cadrul unei alianţe democratice, la al cărei proces decizional privind inclusiv securitatea României ş i a regiunii sale vom participa pe deplin. 452

Un angajament politic esenţial

Aderarea la NATO înseamnă stabilitate democratică, ca bază esentială a unei dezvoltări economice durabile. Un mediu economic ' sănătos, curăţat de corupţie şi de birocraţie, un climat de stabilitate socială şi de securitate regională vor avea o influenţă deci sivă în perceperea României de către mediile politice ş1 de afaceri din exterior ca o ţară predictibilă şi stabilă. Aderarea presupune costuri ce decurg din obligaţiile României ca stat membru al Alianţei privind alinierea la standardele NATO, dar ele vor fi mai scăzute decât încercarea de a asigura în mod individual securitatea. Astăzi securitatea natională înseamnă mai ' mult decât puterea militară sau apărarea, în condiţiile în care principalele ameninţări de securitate sunt generate de triada terorism, regimuri nedemocratice ş1 proliferarea armelor de distrugere în masă. Pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile de stat membru al Alianţei şi de a contribui la transformarea acesteia în noul mediu de securitate, România va continua să-şi consolideze noul său profil strategic. România se află în prezent în situaţia, poate unică în istoria sa, de a-şi consolida statutul de furnizor de stabilitate şi cooperare. Vom pune astfel în valoare meritele noastre naţionale , voinţa, ambiţia, competenţa şi curajul, prin deschiderile pe care vom continua să le facem în relaţia noastră cu vecinii, cu statele din Balcanii de Vest, cu noua vecinătate estică a Uniunii Europene şi în zona Orientului Mijlociu lărgit. Vom rămâne activi în lupta împotriva terorismului, inclusiv prin realizarea unei contributii de substantă la stabilizarea s1 ' ' ' reconstrucţia Irakului şi Afghanistanului. V om rămâne ferm angajaţi în consolidarea parteneriatului pentru pace, ca instrument de promovare a securităţii ş1 stabilităţii în spaţiul euroatlantic. 453

Adrian Năstase - Discursuri parlamentare

Prin aderarea la NATO vom continua politica de sprijinire a unei relaţii transatlantice puternice. Ca viitor membru al NATO şi al Uniunii Europene, ţara noastră va fi un promotor constant al unei alianţe cu capabilităţi militare sporite şi cu un rol viguros într-o Europă puternică la nivel global. Astăzi

Parlamentul va da răspunsul la invitaţia oficială primită de România de a face parte din amplul proiect de reîntregire a Europei, început în 1997. Prin votul dumneavoastră de astăzi România întoarce definitiv o pagină a istoriei şi îşi consacră noul său statut international. '

Vă

solicit, stimati membri ai Parlamentului României, ca votul ' dumneavoastră să însemne confirmarea încrederii românilor în puterile lor, în calităţile lor şi în destinul României, ca membră a Uniunii Europene şi a NATO. A

Irni exprim încrederea că această decizie ne va încuraja pe toţi, partidele politice, societatea civilă, partenerii de dialog social, 1ntreaga noastra societate, sa ne concentram 1n continuare pe atingerea cu succes a ţintelor din parcursul pentru aderarea la Uniunea Europeană. .,...

454

....,

•

\J

..,

,..

•

Editura MondoMedia din cadrul

Institutului Social Democrat „Ovidiu Bun de tipar: 19 mai 2004.

Tipărit

Şincai"

Apărut:

-

Bucureşti

2004

la Regia Autonomă „Monitorul Oficial"