Bacalaureat 2000 - 200 de compuneri si teste rezolvate - Literatura romana -

Citation preview

I

C!Cll!A STOlERU

2®® . "

de CGMPUNERI ,i TESTE

. rez,lvate • literatura romini •

r

I,;

•.

SUMAR pag.: ~

Partea I - Proza: Negruzzi: "Alexandru Lapu~neanul" ... ••.... · · · · · .. · .... ·: .. •. •.. 3

c

~: ~;b~~~~n-~~-: . .':~~_i~t_i~' . ...~'.~... ~~~_i ~~-r_i~•:; .. :'.~~~e_s_,_~~.. ~a;a:· "In _J_~ 1 •.

3. I. L. Caragiale: vreme de razboi" ................................ 37 4. I. Slavici: "Moara cu rioroc~' ...................... · .... · ............ · 42 t .. Jd en.,, ...... •.. •.... · ........ · .. · 57 5. M. Sadoveanu: "B aItagu I" , "F ratll 6.,c. L. Rebreanu: "Ion", "Padurea spanzuratilor" ...... ·,: .. ;: .. •.. ••••. 85 7., Cami I Petrescu: "Ultima noapte de dragoste, mtaIa noapte de · r axzbo· 1·" ........................... ········· ................... • • • • • • • • · · · -I 07 &."Hortensia Papadat-Bengescu: "Concert din muzicA . de · Bach" .......................... , ......................................... 1.} 9 9. G. Calinescu: "Enigma Otiliei" ...................................... "',, 10 . M'1rcea El'1ade: "M a1trey1 · .,, , "L a t1ganc1 · x .,, ..................... •.. •.. 139 11. V. Voiculescu: "Lostrita" ......... ......................... ......... ~ 55 f 12. Marin Preda: "Morometii" (1-11) ............. ; ................. •.. • Partea a. 113 - Dramaturgia: 1. Bogdan Petriceicu Hasdeu: "Razvan ~i Vidra" ................... 171 2. I.L. Caragiale: "O scrisoare pierduta".-:-: ................... ., .... _. 175 . Sorescu.· "I ona'' ............................ ·................. . -~-~ .," . Mar1n 1 Partea a 111 - Poezia: · . Arge~u lUI.,, ........... . 193 . " , "Toma Al'1mo~" , "M onast1rea I . "M.1onta 2. V. Alecsandri: "Pasteluri" ............................................ 219 3. M. Eminescu: "Sara pe , deal",- "Revedere", "Luceafa. 5 ', 1 "S cnsoarea . I" , "G-1ossa ¥" , "OdXa ("m met ru an t'1c)" . . . . . . . . . . . . .. . . 22 -;, 4. )(Al. Macedonski: "Noaptea de decemvrie", "Rondelul rozelor' de august" ................................................................... · 264 10 5 . . Goga.· ''R ugac1une .. .. .. . .. .. . .. . .. . .. . . .. . .. . .. .. . .. . .. . .. . .. .... 2,.,3 1 6 . 6G Bacavia- "Plumb", "Lacustra" .................. :.. ............... 285 7. ~ L. Blaga: "Eu nu strivesc corola de min uni a lum_ii", ''Paradis 1n " -X destramare ................... ·-· ....... •.•.................. : ............ 294 8. ·f Tudor Arghezi: "Testament", "Psalmi" ................. {........... 308 . 9. I. Barbu: "Riga CfYPto ~i lapon·a Enigel" ...... ; .................... 324 10. V. Voiculescu: "In Gradina Ghetsemani", ~'Sonetul CLXXXllI" ... -..ill 11. Nichita Stanescu: "Leoaica tanara, iubirea", "In dulcele stil clasic'' .. 336 Pariea a IVa - Comentarea unui text· la prima lectura ... ..... 342 Partea ~ ya~ Compuneri cu caracter functional (cerere, procesverbal, scnsoare, referat, memoriu de activitate, curriculum vitae, recenzie, telegrama) ....................................................... 365

lW

ID

w

•

"

PARTEA iNTAI PROZA COSTACHE N£6RUZ ZI: .. AL£X~N DRU LAPUSN£ANUL"' . TESTUL nr.1

Demonstrati, intr-o compunere, justetea afirmatiei: "Numele lui Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorica Alexandro Lapu~neanul, care ar fl devenit o scriere celebra ca $i Hamlet daca ·/iferatura ronuina ar fl avut in ajutor prestigiul unei limbi universale" (G. Calinescu). Cerin/e: I. Stabiliti

locul . nuvelei "Alexandru Lapu$neanuI''- 'in contextul operei lui C. Negruzzi. II. Selectati ~i comentati trasaturi le care ii confera nuvelei o valoare incontestabila: a) Contributia autorului la imbogfltirea sursei istorice; b) Structura compozitionala echililxata, evolutia conflictului, ritmul alert, deznodamantul nea~teptat; . c) Armonia dintre elementele clasice, romantice ~1 realiste; deschiderea spre modern; d) Arta expresiei la C. Negruzzi. REZOLVARE: I Costache Negruzzi ( 1808-1868) a fost un reprezentant de seama al generafiei p~optiste ~i, in multe privinte, un deschizator de drumuri in literatura romana. In ansamblu, opera Jui pfezinta trei mari trasaturi: ( 1) diversitatea tematica ~i de spec ii; (2) caracterul de anticipatie ~i (3) deschiderea spre modern. 1. Volumul "Piicatele tinerefelor" (1857) cuprinde o diversitate de specii ~i formule literare: proza memorialistica ("Cum am inviifat romfine$te"), nuvele romantice ("Zoe"), poezii epice ("Aprodul Purice"), satire ale existentei provinciale ("Refetd"), memoriale de calatorie, schite de moravuri. In acest peisaj Iiterar atat de bogat, nuvela "Alexandru 3

L,ipll$T1 ea11ur oc upa un loc de e_xc~ p\i e: est~ nu ~oar ri n1a nuv ela istori ca

din litcratura ron,.fiD th 5J _2 cca ma, buna, neegalata ~ ac um . . 2. Dincolo de di ve rsitate. opera lui Negru zz 1 este valoroa sa ,• prin ca rac terul ei de antic ipa\ie .. cu _yrelungiri pflna ~~ 1 cont~ mporaneit ate. BunAoara. pnn c1clu! Ne~ru ~e alb '' (din vo lumul menti onat anterior), Ne gru zz 1 dev1ne mtemeietorul foi letonului in literatur a romana.~ bre vi are le sale de morala din acest cic lu anti cip eaza .. ,abfetele'' lui Arghe zi sau ··c ronic ile optimisrului" de G. Calinescu~ anec d~ta paren1iologica 1 ·'Pikalii Si Tond a/if ' po ate ft a~ezata int re opera lui Creanga ~i aceea a lui Unnu z ~i de1nonstratia ar putea conti nua. Valoarea de antitipatie a nuvelei ''A lexandru Liipu$neanur este enorma, aceasta deschizand seria . scrierilor inspirate din trecut de Ia nuvelele istorice ale lui Odob escu si· pana la romanul istoricl sadovenian. 3. Mai :mult decat atat, nuvela poate fi citita ~i din perspectiva moderna, ca o parabol~ despre vin .a ~i pedeapsa, . despre destin ~i damnare -., -despre · urmarile pe .ca re · le pot ··av. ea actele Ltnui co"nducator, atunci cand la baza lcir s-ta un sarnb.ure de1nential. · Prin aceasta deschidere spre 1nod ern ~i spre gener~( nuveia istorica '"Alexandru Liipu$neanuf'd epa.~e~te lin1itele spatiului romanesc ~i se 'inscrfe 'in universalita te. II. Care sunt trasaturile care fac -din nuvela mentionata o capodopera? · n. a) Publicata 1n 1-840, 1n ·r-evista ··Dacia literarif', nuvela constituie o apiicare a cunoscu teloi· · principii enu,nerate 1n ·· Introductie ''. Sursele' d~ ~ inspiratie le-au co·n stittiit '"Letopise{ul Tarii Moldovei" de Grigore Ureche (capit olul intitulat ··cand au omordt Alixandru Vada 47 de boiert') ~i cro nica lui Nicolae Costin, dar un rol important 'ii revine i1naginat)ei au torului (care creeaza itnpresia ca unele episoade au putut sa se 1nta1nple exac~ a~a cu1n sunt descrise ). Cine ar putea uita funesta succesiun e ·a capetelor spanzurate 'in poarta cetatii voievodale? Dar rasul sinistru al lui Lapu~neanu, 'in -seen a ucideri i boieri lor? Cea dintai calitate a nuvelei consta 'in faptul ca autorul, pornind de la surse istorice sarace, a creat o actiune densa, cu un rit1n alert, ca re nta 1 1n plarile sunt rnernorabi le, iar personajele sunt puter 10 nic 4

ind iv id ua Ii za te. . IL b)" Sub raport _compozitional, evenimentele narate sunt d1spu~e 1~ pat_ru cap1tole simetrice, cu tot atatea motto-uri : emn_1f~cat1ve s_1 c~.. o gradatie dramatica ("o mare nara/iune 1stor1ca dramat1 zata spunea N. Iorga). In cateva pagini, sunt concentrati cei cinci ani ( 1564-1569) · celei de ~ d~~a domnii a lui voda Lapu~neanu_, in Moldova~ toa:~ firele a~t1un11 converg spre acest personaj pe care Calinescu 1 1 caractenza drept '"un damnat osdndit de Providen/a sci verse scinge ~; sa nazuie dupa mdntuire ". In linii generale, cele patru capitole ale nuvelei ar putea fi rezumate astfel: 1. Pierzandu-~i tronul in prima domnie (din pricina ca boierii, in frunte cu Motoc, ii tradasera), Lapu~neanu se intoarce c~ oaste oto~ana, hotarat fiind sa ~i-1 reia. 1n apropiere de Tecuci, este intampinat de o solie trimisa de Tom~a, din care faceau parte: vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spata~ul Spanc!OC ~i Stroici. . Cei patru ii sfatuiesc pe nou~ sosit sa se intoarca de unde venise, intrucat poporul nu-I vrea ~i nici nu-I iube~te. Raspunsul Jui Lapu~neanu este memorabil: ··Dacii voi nu ma vre/i, eu va vreu ( ... ) $i dacii voi.nu ·ma iubiti, eu vii iubesc pre voi, $i voi merge ori cu voia, ori fora voia voastrii". Cunoscator al slabiciunilor omene~ti, prevazator ~i viclean, Lapu$neanu il pastreaza pe langa sine pe Motoc ("'un soi de Polonius mai ,abject" cum ii caracterizeaza C.ijlinescu), prevestind. printr-o aluzie transparenta, desti~µI celorlalti boieri moldoveni: ··re voi cruta~ caci imi e$1i trebuitor, ca sa ma mai u.~urezt de blastiimurile norodului. Sun! al{i trantori de · care trebuie cura/it stuP,_u /"'· . . ·v ., . . In motto-u) primului' cap1to 1 - ·· aca vo, nu ma vre(1,. eu v~. . vreu ... " - se aude vocea voievodului ~i iese in evidenta setea lu1 de putere. . Din acest moment, in termeni moderni, Puterea __v~ de~en1 ~~ adevarat "personaj', cu ajutorul caruia Lapu~ne~nu 1~ 1 va implmt Hosanda" de a varsa sange. . . . 2. In capitolul al doilea. de teama sa nu-~t P13rd ~ p~ite;~: (tronul) voievodul 1~i incepe seria actelor sale dem_en_tiale. ~ . . • • • --· cetati. le ,' confisc 1or ~1 11 om oar·a pe multi• dmtre e1 , cu a aven. le bo1ert ~i fara motiv: 5

T

"L

a ce a mai mica gre~ala .drega torea I . sca, la Cea tna 1. . ,. ce i s-ara ta, capu l v1novatu u1 se spanz ura tn,c p Ianger e Ln Po 4 .. · 0 /idula vestit oare gre$a Ie1. Iu1,. a d evara te curI u, cu , _ ,. d I ,. . I l sau pl..as117,,0.,,..1. 0 ~i el nu apuc a s1 putre ze~sc a, can a t cap zz,.. ~a oc~f ._'' "'lie, A

A

Prive I i~tea sangeroasa a capetelor care ranJesc sinistru d . 0 emblematic capitolul al doilea. _ . _ tn1na fntr-una din zi le, o vaduva al care1 barbat fusese ucis -de c ~ 0 opre,te pe strada pe doarnna Ruxanda, cerandu-i sa i tura~d , "I ,. "'A. n erv1n· pentru a se curma_ varsare~ de _sang e: . , . .s~ d-~; s~ma, doarnn -~

pre barba tul tau sa ne ta1e pann/11, barbai · · . fr a. ( . . . ) ca far.:i 'I 11 $1 Qt'• "

.

tli

fnspairnanta_ta, Ruxand~ ~nc~arc~ sa-1 ind~p_lece pe cruntul ei

sot, arnintindu-1 ca dupa v1ata vine Judecata d1vma ~i motivand _ Ji este frica. Lapu~neanu ,i promite un "leac de fried' '. ca Capitolul al II-lea constituie o consecinia a lui "eu va vreu ,, din primul motto. ... De data aceasta, puterea se ogl inde~te tragic in sufletul unei vaduve, 1n ale carei cuvinte vina voievodului cere pedeapsa cereasca: "Ai sd dai samii, doamnii!'' constituie eel de-al doilea motto al nuvelei. Numai ca destinul lui Lapu~neanu nu se 1mplinise 1nca, iar osanda de a varsa sange nu ajunsese la capat. 3. Capitolul al treilea este concentrat pe momentul culminant al acfiunii: uciderea celor 47 de boieri. Pregatita minu tios ~i in taina , aceasta este prefatata de sosirea do1nnului la mitropolie (unde fusesera chemati toti boierii). lmbracat "'cu toata p ompa d omne asca' ' ~i purtand pe cap coroana Paleologi lor, vicle anul domnitor mimeaza evlavia inchinandu-se la icoane ~i la moa~tele Sfantului loan eel Nou; apoi, tine in fata boierilor o "de$cin/ata cuvdntare" 1n care •~i cere iertare pentru relele savar~ite, totul incheindu-se cu invitarea acestora-la un qspat, la curtea domneasca. · . Spancioc ~i Stroici, presimtind primejdia, fug tn Polonia, dar cei lalti boieri, ignorand o~ti le numeroase care umpleau curtea domneasca, intra in palat. La sfar~itul ospatului, conform unui scenariu alcatuit initial c~ sange rece, 4 7 de boieri sunt omorati de mercenarii domnitorulut travestiti in slujitori. In timpul mace,lului, Lapu~neanu "luase pre

Mofoc de mdnii $i se triisese langii o fereastrii deschisa, de unde privea mace/aria ce incepuse. El rddea: iar Mo{oc si!indu-se ~ rdde ca sa placii stiipdnului, simfea parul zburlindu-i-se pe cap $l 6

dint ii sai clan{anind 11

'intre timp, multimea se adunase la porti ~i ameninta sa intre in curtea palatului. Cand arm~ul trimis de Yoda ii intreaba ce vor, oamenii sunt descumpaniti , dar numele lui Motoc (rostit de unul dintre ei ) aprinde spiritele ~i toate vocile se unesc: "Capul lui Mo/oc vrem !". Abilul voievod le satisface dorinta (pentru ca sunt ·'pro$fi, dar mul/i" ) ~i Motoc este aruncat 'in multimea care ti sf'~ie. Din capetele boierilor uci~i, Lapu~neanll face o piramida pe care i-o arata doamnei ca "leac de fricii" . Vazand priveli~tea, Ruxanda le~ina, 'in timp ce domnul exclama: "Femeia tot femeie ( .. .),· in foe sii se bucure, ease sparie" .

·

Al treilea motto - ·'Capul Lui Mofoc vrem. .. " constituie tot o oglindire a puterii 'in con~tiinta multimii care ~i-o repr.ezinta printrun substitut: Motoc. 4. in al p·atr~lea motto - ·'De ma voi sc~la, pre mulfi am sd popesc 5i eu ... " se aude, din nou, vocea voievodului. Cel care "niizuise dupii mcintuire" se refugiase 1n cetatea Hotinului -~i, belnav fiind, se calugarise de teama iadului. Trezit din le~in, 'i~i reia ··osanda"intoatsa asupra propriului sange, amenintand ca-1 va ucide pe fiul sau Bogdan. Obligata sa aleaga 1ntre sot ~i fiu, doamna Ruxanda 1i da celui dintai otrava adusa de Spancioc ~i Stroici. Conflictul principal al nuvelet (dintre Lapu~neanu ~i boieri) se acumuleaza 'in priD}ele doua capitole, pentru a atinge momentul culmiriant in scena uciderii colective ~i scade in intensitate spre final/ Gradarea savanta a acestui conflict constituie inca o calitate a nuvelei. IL c) 0 alta trasatura a acestei capodopere. o constituie imbinarea armonioasa dintre elementele a trei curente literare: clasicismul, romantismul si realis·mul. 1. In clasicism s-ar putea incadra: echilibrul compozitiei , evolutia gradata a contlictului, mesajul nuvelei, economia de mijloace, realizarea unor caractere. 2. Unii comentatori au subliniat prezenta realismului concretizata in cruda viziune realista asupra unor personaje ~i in atitudinea obiectiva a autorului; de acela~i curent tine ~i imaginea multimii din capitolul al treilea - prima scena de masa din Iiteratura noastra. 3. Ceea ce constituie minunea acestei nuvele este insa 7

"echilihru l intre conven(iu romuntica ·> 'i realitutea individului'' (Ca lincscu). In conventia romantica int ra mai rnulte elemente: A) fdcca in~t~bjjj taJiiJstori ei ~i a de~e rtaciunii tuturor rnaririlor sc contu reaz?1 inca din prcambulul nuvelei ~i strabate 1ntreaga opera: Despot- Yoda muri se ucis de buzduganul lui Tom~a, acesta din urm ~ va fi alungat de Lapu~neanu care, la randul lui, va pieri otravit $i a~a mai departe, pana la capatul vre1nii. B) Antiteza an gelic-demonic se realizeaza la nivelul personaje lor Ruxanda/Lapu~neanul $i are un -rol bine determinat:

"nwnai raportata la wnanitatea ei, puiem in/elege marginile cri,ninalita/ii lui Lapu.yneanu" (D. Popovici). Fii ca a bun~lui Petru Rare$, frumoasa $i ginga$a ca o floare expusa ar$itei soarelui, trista doamna. este prizoniera unui spatiu i'ntunecat (palatul voievodal), tn interiorul caruia se consuma· antinomi.ile dintre ·"1nger" ~i ··de1non": compasiunii pe care o arata Ruxanda celor loviti de soarta, Lapu$neanu 1i opune cinismul unui scenari u sangeros; hunatati i ·'1ngerul ui ', (care strabatuse toate cercurife infernului)~ voievodul ii opune:"•dorull1ui eel tit anic .., de a nascoci noi suferi-nre. Dar crima cere pedeapsa, iar fiul Ruxandei (amenintat de tatal sau) trebuie sa traiasca; a$_a se -explica acceptarea de catre '"buna doamna" a rolului de '"fnger al mortii". C) Culoarea de e12oca se realizeaza prin descrierea bogat:a a vestimentatiei, ~ obiceiurilo-r, a felului in care .Efecurgeau ospefele ori a·rigorilor vietii de Ia curtile domnitorilor din evul de mijloc. D) Destinul personajuJui ' principal , este eel al unui om neobi$nuit pus in imprejurari neobi~nuite. A lcatuit din urcu~uri ·~i cobora~uri (de la functia de stol nic la coroana voievodalaJ, acest destin este marcat de forta distructiva a celui care-I poarta. La modul romantic, Lapu~neanul este un Demon alcatuit din contraste puternice (luciditate politica, hotarare, tenacitate. inteligenta, viclenie, nesabuinta, disimulare ·$i, mai ales, cruzime). Demonul are nevoie de o punere 1n scena grandioasa pentru a-~i realiza razbunarea ca forma a ~rorii sale existential e, iar chipul i se profileaza pe un fundal de foe, sange $i suferinte. Cel care voi se s~ fi e o ipostaza a Regi zorului Universal (In sens schopenhauerian), hotarand asupra vi eti i $i a moqi i supu$ilor, nu se poate mantui 7nsa ·de propriul destin. .' 8

Foarte interesanta este, in cazul personajului , " r ealitafea individului.. cum o numea Calinescu, trasaturile lui aparte, care permit "citirea'' 111 Hcheie'' moderna. lnceputul capitolului al LY-lea explica excese le voievodul ui prin "dorul lui eel tiranie de a vedea suferiri omeneJt i· ; Lapu$neanul apare astfel ca un om stapanit, posedat apoape, de o patima mai pres us de firea umana. Pe buna dreptate, N. lorga justifica actele domnului · prin faptul ca el avea "sujletul unui bolnav, ce-~i afla alinarea unei suferinte tainice, numai in vederea ~; auzul suferinfei altora ". A~a se face ca unele atitudini ale voievodului (r~sul sinistru, gestul reflex al apuc.arii jungherului, bucuria resimtita la vederea macelului, lini~tea cu care realizeaza piramida de capete ) nu se explica numai prin cruzime. Toate sunt cauzate de patima de a provoca suferinta ~i rnoai1e, niciodata potolita. Chiar ~i intent ia de a-$i ucide fiul se explica prit] faptul ca Bogdan (devenind domn timpul .bolii tatalui sau) ii luase p.uterea - singura care ii perrnitea sa-$i hraneasca patima. Pe buna dreptate~ Cal inescu 11 vede pe Lapu'~neanul ca pe un damnat, pe care Dumnezeu 1-a pedepsit sa verse · sange; osandit la un lnfern mutat pe pamant voievodul se atla sub puterea necli nti ta a soartei sale. II. d) Caracterizat drept ·'eel mai !impede 'Jr.;i mai m/adios din povestitorii romdni'' (N. lorga), Negruzzi nu se desminte nici 1n nuvela discutata: stilul naratiunii se caracteri zeaza prin conci zic. echilibru 1ntre termenii arhaici ~i cei moderni , o mare frecveni 3 a gerunziului ~i o mare simplitate a topicii.

,i

,n

Note: 1. parcmiologic = car7 tine de proverl~c: . . . 2. damnat = osandit, condamnat la chmunle 1udulu1.

TESTUL nr. 2 Seda fragmentul:

. ··in minut, to(i slujitorii de pe la spatele hoicri/or . .,°\ 't \{,Wd junghiurile, fi lovira,· $i a/ti osta.,~i, ac/11.~'i de ct1pitw111/ , I\' I\·1< \ ·u. intrarii ~·i niipustirii cu sabiile fn ei. Cc,1 1 prntri, I . e_ om~iprezentii in opera lui Creangii, reprezentdnd

1n.Hl$l prznc1p1ul ez de structurare" (George Munteanu). Cerin{e : I. Prezentati structura ''Povi!~tii lui Harap-Alb''· mentionati ' . 1notivele narative. II. Comentati principalele semnificatii ale metaforei; drumului . REZOLVARE: I. Structura basmului. Motive narative. Definita drept sinteza a basmului romanesc, "Povestea lui Harap-Alb'~ respecta - pana la un punct - schema basmului popular: confruntarea dintre principiul raului ~i eel al binelui, victoria celui din urma, existenta unui 1neziJ1 care i se substituie lui al aeestuia' nunta - ca final , Fat-Frumos, drumul 'intru initiere , fericit. Privita insa mai atent "Povestea lui Harap-Alb" releva ~i o seama de deosebiri care-i confera unicitatea: • intinderea mare a textului care _este alcatuit dintr-un lant de "1nicro-nuvele" curgand una diD cealalta; • amestecul neobi~nuit de real ~i fabulos, 1ntr-o naratiune in care ar fi trebuit sa predomirie eel de-al doilea; • /existenta unor elemente mitico-simbolice (care trimit la mari mituri universale ); • metafora drumului. La un prim nivel de Iectura, te~tul releva mai multe motive narative: , a) Motivul cautarii norocului. Imparatul Verde, ajuns la batranete fara a avea descendenti in linie-masculina, ii scrie fratel.ui sau Craiul, cerandu-i pe unul_dintre cei trei feciori, ca urma~ la tron. Si cum primii doi fii se dovedesc a .. . fi lipsiti ·de barbatie, mezinul este.tent~t sa inc~rce ~i el. · Sfatuit de Sfanta Duminica sa rev1goreze t1mpul fast al tmerep1 Craiului, el 'i~i alege calul (supunandu-1 · la proba jarate_cului) ~i le reda armelor tatalui sau· vechi le virtuti, 'indepartand rugma (care le ,, ., . . . adusese ·degradarea). . Oda.ta 1ncheiate aceste preparative, fiul cra1ulu1 este botezat. intru soare ~i tuna, prin cele trei zboruri cosmice ale calului_; nu_mai dupa acest ritual, el va ft capabil sa depa~easca~ p!oba CLtraJulu1 (l~ care ~i-a supus Craiul feciorii) ~i sa porneasca m lurne spre a-~1 cauta norocul. 3I

b) Motivul pactului cu dia: olul ~ste s~gerat inca inai~te de . plecarea la drum, Craiul sfat~1~?u-~1 mezmul sa se fereasca de

ornu·l ro~ ~i "mai ales de eel span . ,. _ Cele trei 1ntaln!ri cu Span~) se v~r P:lr~ce_m padurea labirint, tanarul fiind mom1t. tot de _ata tea o11, s_a ~-1-~, ta ca ,~l~ga pc acest viclean. Speriat de greutatde dru~ul,..u1 ,? boboc _ ~n astfel de lucruri. mezinul Crai ului este atras tn fantana malefica in care se va 1ncheia pactul cu diavolul. . . . . " Tot acum, Spanul 1~i dezvalute 1dent1tatea, stngandu-~i, spre adancuri. numele esential: ··chim a raului pe malul pdriiului !". c) Motivul depasirii probelor initiatice are cea mai lunga desra~urare epica (de Ia sosirea lui Harap-Alb la curtea tmparatului Verde ~i pana la sfar~itul actiunii). Este un fragment unitar, cu toate ca fiecare proba constituie o "'111icro-nuvela'' care poate fi analizata separat: "Unitatea epica a scrierii rezida fn inefabila fuziune dintre partitura realist-stranie, de o parte, $i partitura miraculos-fabuloasa, de alta parte" ·(N. Ciobanu). X A vand un · caracter ezoteric · .(prin folosirea numarului trei), probele sunt necesare pentru ca Harap-Alb sa dobandeasc·a rolul de erou · civilizator: salatile (luate din ; Oradina ·Ursului) ~i pielea Cerbului "solomonit" .vor constitui, lf modul simbolic, implinirea celor trei regnuri ale lumii. (vegetal, animal ~i mineral), realizand astfel . 1ntregul. Ulti~ a proba (a~ucerea fetei imparatului Ro~) ·va . instaura 1n aceasta lume retntregita, pacea- (prin uciderea diavolului) ~i arrnonia (prin savar~irea nuntii). II. Semnificatii ale· metaforei' drumului: . · · , - 1. Inca de I~ 1nc_eput, povesti6d despre cei doi frati care -1mparateau tn tari a~ezate· la doua capete ale paman~Jui, autorul mentioneaza. ca, 1n acel timp, "drumuri(e pe ape $i pe uscat erau pufin cunoscute $i foarte fncurcate", iar lumea era bantuita de · razboaie; 'in termenii mitului, aceasta lum.e fiind comparabila cu un Haos _convulsiv, rezulta ca ·drumul · reprezinta o e111blema a Haosului. In mod nece·sar, eel harazit sa-l 1nvinga va instaura, in final , ordinea ~i unitatea lumii. La sfar~itul pove~tii, cand Harap-Alb strabate drumul de 1ntoarcere, 1mpreuna cu fata tmparatului Ro~, "luna-n ceriu au asfin/it", instaurand victoria lum in ii. 2. Cea de a doua semnificatie a metaforei drumului poate ft desprinsa din cuvintele autorului: ~'Dar ia sci nu ne depart am cu vorba $i sa fncep a depan a firu l po vestii" . (s.n .). 32

Cuvintele subliniate amintesc de mitul autohton al ursitoarelor (care ·menesc destinul fiecarui nou-nascut). Cele trei zane ale soarte1 au atributii bine stabilite (una toarce , alta deapana ~i a treia taie"firul vietii) ~i pot fi bune sau rele. In termenii mitului, autorul ii "deapana" destinul lui Harap-Alb, drumul pe care acest personaj ii parcurge fiind o incursiune in fabt1los. Mitul ursitoarelor mai are legatura ~i cu Ulysse 1, a carui sotie (Penelopa) 'i~i amana petitorii tesand o nesfar~ita panza2, in a~teptarea celui drag. Ca ~i ~roul lui Homer, mezinul craiului are ~i el o "ursitoare" care ii "tese" destinul. Astfel, dupa ce Craiul prime~te scrisoarea de la fratele sau (tmparatul Verde) ~i dupa ce-i supune · ta proba curajului pe feciorii mai mari, fiul eel mic se intalne~te~ in gradina, cu Sfanta Duminica, aceasta prevestindu-i un viitor stralucit. Ea - este o "ursitoare" ~i panza alba (valul) in care este invaluita atunci cand se ridica in vazduh, confirma·aceasta ipoteza; de altfel, ea ii va ajuta pe Harap-Alb in toate marile lui incercari, adica_va pune in practica ceea ce i-a menit. " 3. Sfatuit de Sfanta Duminica, fiul de crai 'i~i va alege calul, caruia ii va reda adevarata inrati~are prin proba focului. Devenind Pegas, calul ii urea pe tanarul sau stapan in 'inaltul cerului, pana cand acesta atinge-"soarele cu picioarele, /una cu mdna '\ devenind Om Universal (cf. V. Lovinescu). "Botezat" astfel 1ntru luna ~i soare, mezinul Craiului va sta sub semnul puterilor cosmice, a~easta fiind ce~ de a treia ?e!Ilnificatie a metaforei drumului. Mai mult decat atat, inaintea fiecarei probe , calul i~i va intoarce prietenul in Univers, pentru a revigora aceste puteri. · 4. P,lecand spre imparatul Verde, fiul craiului trece printr-o padure in •care cararile i se incurca. Acest drum este un labirint, avand semnificatia unui spatiu-capcana in care domnea Spanul. Nici nu este de mirar~ ca la capatul labirintului se gase~te acea fantana·ciudata (care nu e1a altceva tlecat o poarta a Infernului). 5. Cea mai importanta semnificatie · a 1netaforei drumului o constituie aceea de drum al destinului, a carui principala menire este initiatica. . Drumu) 'intru initiere al lui Harap Alb este predestmat purificarii ~i cosmici~arii lumii , el fiind un erou civilizator~ de , altminteri, cea care 'ii va ajuta sa depa~easca probele la care este

!i

33

supu S, Ya fi Sfanta Dmn.inica (factor sacru). . · l · I La caPatul acestui drum al dest1n " u u1 , er ou se_ va 1ntoarce la Verde ltnparat, adica in · ,... f d spat1u l care 11 use~e es t_1~~t, " ~ astfel, la modul si1nbol ic , 1n1aptuinct cercul (ca emblema a ord1 n11 )._ Dintre probe\e initiatice la care este supus person aJul, ne vom opri la doua: .. a) Aducerea sa\attl. or di.n . , . Grad1n_a Ur~ulu1.... . Trimis de Span sa aduca . sa la t1 le di n G ra d1~a ~r~u Alb pleaca, 1mpreuna cu ca lu\ nazdravan, spre a 1mpl lu1, Harap tn1 porunca. Si acum , calul va zbtira "Zin ca vantul" (~i nu "repede gcindul" , 'intrucat eroul nu ca devenise in5a sta~anul ti_ mP,ului). Ei ajung, mai 'intai, in lnsu · la Verde, spat1u al ·v1et11, unde Sfarita Duminica i~i avea sal~ul ; aici pregate~te Harap Alb . (ajutat de batrana) planul 'infrange rii · ursului (care, 'in un ele mitologii, simbo\izeaza clasa razboi nicilor). ~i cum, pentru a-1 invinge, este necesara adormirea con~ tiintei de razboinic, Sfa nta toarna in fantana o fiertura din lapt e, miere ~i "somnoroasii" ; in acest mod, fluidul vital (apa) este tran sformat 'in apa Lete 3 a uita rii. Dur>a ce ursul care sosi · · . se "cu o falca in ceriu ~i cu ·una in pamant" adoarme, Harap Alb se 'inve~manteaza cu pielea de urs (daruita de tata\ sau la trec erea podului); gestul-sim plu 'in aparenta11 investe~te pe erou cu at ributele·Luptatorului. Gradina Ursului fiind situ ata la o 'intretaiere de drum ar putea simboliza o "rascr uri, aceasta uce" pe drumul initierii lu i Harap Alb. lntrand, . peste gard,_in gr adina, tanarul culege "o sa mare, cat pe ce sii. n-o poc; zta ridica fn spinare"; surp rcinii mare, rins 1nsa de urs, . 'ii arunca blana (aceasta 'in semnand ca ursul va recu no Alb pe razboinicul apartin and castei sale - cf-. V" . Lov ~te 'in Harap inescu). Dupa ce scapa astfe\ "c u ob ra z curat", eroul se intoar unchiu\ sau, cu salatlle. ce la Prima d1ntre cele doua .p Harap Alb sa fie investit cu robe initiatice este necesara pentru ca atributele Razboinicului. b) Cea de-a doua proba in , iti at ic a es te ad uc er ea nestematelor cu care era 'im podobit cerbul nazdravan. Chiar 1nainte de plecare, fiul craiului afla ca ace\ "s~lomonit" . . ~i ca 'ii uci~ cerb era ea pe cei pe care 'ii privea ; se mai vorbea pnn \ume ca ace\ cerb es te to t bi itu t cu pietre scumpe" ~i ca "a una in frunte, de striiluce$t re e ca un soare". Aceasta ·piatra aminte~te de perla frontala din si hindus, care le confera pu rtatori\or privilegiul eterni mbo.lismul tatii; de altfel, 34

forta e_i datatoare de viata se vade~te pe drumul de tntoarcere al eroulu! , ~and multi1nile se pun tn 1ni~care, atrase cte· lumina ei. Uc1 gand cerbul , Hara p Alb ti va lua eternitatea atribut· c~ care . va ft investit sp~e a-l darui oatnenilor. Ca 'in mitul Crengii de aur (despre care scna Frazer), prin uciderea . conducatorului simbolic eel care 1-a rapus ti "pre ia esenta ~i locut , fiind 1nfratiti prin sange. ' De altfel , 1nergand spre tara cerbului, calul nu mai zboara doar pe deasupra pa1nantului (ca la primul drum necesar unei investitu ri doar de razboinic) ci se ridica "fn fnal tul ceru lui", realizand un zbor cos1nic (adica 1ntr-un spatiu ve~nic). Ajutat, ~i acu1n, de Sfanta Duminica, Harap Alb ti ia capul cerbului, ascunzandu-se 1ntr-o groapft, spre a nu ft vazut de privirea care ucide. De~i scena trimite la mitologie (uciderea Meduzei pe catre Perseu), semnificatiile ei ar _putea fi mai profunde: uci gand -cerbul, . Harap. Alb omoara o ipostaza a Raului etern ,. instauran d pacea in lume. 6. La 1ntoarcere, fiul de crai (care aducea pie lea ~i capul cerbului, cu piatra cea mare ce stralucea ca soarele) este cond us de multimi nenurnarate de oarneni; acum, dnimul 'ii confera lui Harap Alb dirnensiurtea de erou civilizator, prometeic. 7. Ultima parte ~ calatoriei initiatice a eroului, o constituie drumul spre tara ·lui Ro~ Imparat. Acum, Harap Alb se 'intovara~e~te cu ci~ci aparitii bizare reprezentand tot atate a intrupari ale fortei cosmice: gerul (Gerila), foamea (Flamanzila) , setea (Setila); Ochila ¢ste Ciclopul din _epopeea hom~rica , iar Pasari-Lati--Lung-ila este un Sagetator coborat pe pamant. Impreun a vor izbuti sa treaca pr.in 'incercarile focului (scena din casa de arama), apei ("ce rcaf i mar ea cu degetu/"-gandea_~rnpa~atul 'inainte~ ospatului fabulos la care ii invita) ~i recunoa~tent fetet 1mparatu lu_1

Ro\"n final ucis de Spiin, Harap Alb este lnviat cu apii moartii ~i apa vie, adica rena~te in alt mod de existenta. Nunta - mij loc de realizare a unitatii. Acum drum~l are se1nnificatia revelarii adevarului , Hara p Alb revenind la adevarata sa esenta. Note: 1. · Ulysse = personajul centr al al epop ee i ·· Odiseea "d e II 0 1111.:r. . 2. nesfar~ita panza == ceea ce lesea ziua, Pene lopa dcstr ama n~apt ec1. _. . . 3. apa Lete == 10 mil, apa din care beau sullet ele moqt lor, u1t andu -~1 v1a\a

anterioara .

35

TESTUL nr. 14 •Seda textu l: •·Hei, fwnina te crai$or! Cel-de-su s varsa darul sau $i pest . neputincio$i,· se vede ca a$a place sfintiei sale. Nu cauta ce~ vez.i gdrbova $i stre,n/uro asa, dar, prin puterea ce-mi este d rn~ .. d - . d _ ata $Iiu -dinainte ceea ce au d e gan sa zzvo ease a putern . :. · pa,ndntul ui ~i a d eseorz· ra'"d cu h o h o t d e neprzcepe rea lcz,. slabiciun ea for . A$a-i ca nu-/i vine a crede, dar sa te Jereas $~ D umnezeu d e ispita! Caci ,nulte au viizut ochii mei de-atdta a,nca de veacuri cate port pe umerele_acestea. Of! criii$Orule! Crede-i~ ca sa aibi tu puterea ,nea, ai vantura /iirile $i miirile, pamdntul l-a~ da d e-a dura, lu,nea aceasta ai purta-o, uite a$a, pe degete , $i toate ar fl dupa gandul tau. Dar uite ce vorbe$fe gcirbova $i neputinci oasa!" (I. Creanga: " Povestea lui Harap-Al b").

c;

Cerin{e :

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Precizati locul ~i rolul acestui epi sod . Stabiliti relatia di ntre acest text ~i numele lui Harap-Alb. Caracteri zati particulari tatile fabulosulu i. Relevati antiteza. Definiti, antiteza. Selectati, cuvintel e care contin metafora drumului. '

REZOLVARE: 1. Fragmentul de Tl)ai sus, se incadreaza 10 scena 1ntalnirii dintre fiul Craiului ~i Sfanta Duminica ~i reliefeaza statutul mitic (de ursito~re) al celei din unna. In termenii lui Mircea- Eliade, inrati$area batranei con~tituie un exemplu al ""camuflarii sacrului 1n profan" ... · 2 .. Relatia dintre acest text ~i nu1nele lui Harap.-Alb ar putea fi observata 1n apelativul de "'luminate crcii$or',, echivalent cu ""eel care raspande~te lumina (""Alb"). Eroul va ajunge la aceasta treapta dupa al doilea mo1nent al initierii sale, cand aducand capul · cerbului ucis, ··se parea ca Harap-A lb soarele cu el fl ducea',_ · ·

3. Fabulosul se ca·racterizeaza prin 1mbinarea dintre ceea ce est~ supranatural (puterea de a cuno~te vi itorul , de a citi ganduri le ma 1 marilor lumii, viata fara de 1noarte) ~i tenta realista c-·o baba garbova de batrdnefe , care umbla dupa milosteni e',).

4. Antiteza se stabile~te intre 1nrati$area 4mila $i puterea pe ' 36

~

care o are aceasta Batrana a Timpurilor. 5. Antiteza este fi gura de stil care constti in opozitia dintrc doi terrne r:i ( idei, sentimente. obiecte. fe nomene, situatii etc.) pentru '"' a-I re lr efa pe unul prin ce lalalt. 6. Cuvintele care sugereaza metafora drumului sunt : -•ai vdntura {arile ~i mari/e".

ION LUCA CARA6IALE: "iN VR.EME Of: RAZBOI". TESTUL or. 15 Identificati ~i comentati, 1ntr-un text de doua-trei pagm1 , trei dintre particularitati le nuvelei ·'fn vreme de razboi" de I. I..;. Caragiale. Yeti avea in vedere: I. Incadrarea nuvelei ·'fn vreme de razboi ·· 1n proza nuvelistica a lui I. L. Caragiale. II. Terna, subiectul ~i mijl oacele de reliefare a obsesiei. III. Particularitatile structurii compozitionale a nuvelei. REZOLVARE: I. Proza nuvelistica a Jui Caragiale cuprinde mai multe categori i de nuvele: psihologice (' 'in vreme de razboi ", "O faclie de Pa$te "), anecdotice (' 'Canu/a, om sucit ", "Jon') , de aparenfa comica ('' Doua loturi' ), ale misteriosului ("La hanul lui Mdnjoala '), "orientate " (" Kir lanulea '). Dintre acestea, cele mai valoroase sunt nuvelele psihologice, 'in care autorul sondeaza profunzimile sutlete~ti ale personajelor: obsesia, spaima, boala, co~marul, halucinattile, nebunia. Acestea sunt conjugate cu un cadru exterior favorizant (sau pe care personajele II amplifica monstruos): ploaia, noroiul , smarcurile, interiorul inchis, apasator, viscolul. II. "in vreme de riizboi " este o nuvela psihologica a carei tema o constituie deformarea psihica, pana la alunecarea in nebunie, a omului obsedat de ideea 1mbogatirii. Cercetarea starilor sutletesti , a obsesiei fixate in subconstient -si prima a reactiilor exterioare determinate de aceasta constituie . particularitate a nuvelei. Subiectul ar putea fi rezumat, la modul eel mai simplu, astfel: Stavrache, hangiu -din preajma padurii Dobrenilor, traie~te o stare sufleteasca de bucurie eliberatoare, cand aude ca, 1n sfar~it. .

37

ccata de talhari (care bantuise doi ani pnn 1mprejurirni ) pri nsa. l'usc~e Seara 1nsa hangiul este vizitat de fratele sau - preotul , , 1 de la care afla · incredibila veste ca acesta din urma eraanchu capetenia bandei. . c 1ar intamplarea face ca, in aceea~i seara, sa treaca pe la ha · grup de voluntari care mergeau la riizboi; Iancu Georgescu (pr; un - capetenie de hoti) Ii se alatura ~i pleaca spre campul de lupta. otul Nu. dupa rnulta vreme, _aflat .1n fata Ple\n·ei , tanarul Ji triinite frate] u1 sau Stavrache o scnsoare unnata cu rand de alta (cu "slov ~ straina ") in care hangiul era in~tiintat ca fostul preot murise. a In sfar~it, Stavrache intra In posesia uria~ei averi a lui Iancu. '-._O ipoteza lansata de avocatul care-i face actele (~i anume, ca singura persoana care i-ar putea cere averea este preotul), se fixeaza tn subcon~tientu] hangiului , devenind obsesie; aceasta va da na~tere starilor halucinatorii prin care trece personajul. Din acest punct, realitatea ~i halucinatia tree una In cealalta, suprapunandu-se: '•mortul'' 1~i "viziteaza'' fratele de trei ori (primele doua aparitii apaqinand visului ~i doar ultinia fiind reala). De fiecare data, Stavrache se atla 1n camera, cu obloanele trase, intr-un mediu claustrant care-i accentueaza labilitatea psihica:- In aceste conditii, imaginile halucinatorii consti_tuie o proieqie a obsesiei: haine1e de ocna~ (pe care le "poarta'' Iancu la prima sa ''vizita'') exprima dorinra hangiului de a-~i vedea · fratele la ocna, iar termenii "mortiiciune ", "nebunul ", "jiarii" (prin care hangiul caracterizeaza "stafia"), reliefeaza acelea~i obsesii morbide. Speranta (pe care Stavrache o nutrise mult timp) de a-~i vedea fratele mort, se transforma 1n obsedantele cuvinte pe cale le roste~te "raposatul" la ambele "vizite": '"Gdndeai c-am murit, neica?..,.,

La ultima vizita, reala de data aceasta, hangiu] afla ca Iancu nu murise ~i ca, Iuand din banii regimentului, venise sa ceara suma necesara din averea mo~tenita de fratele · sau. - Acum, rnonstruozitatea mnana a lui Stavrache atinge momentul cu]rninant ~i, . de teama sa nu-~i ~tirbeasca avutul, 1nnebune~te. Printr-o ciudata mutatie, ca ~i cand duhul preotului ar fi trecut 1n hangiu, acesta 1ncepe sa cante pope~te. , · La na~terea vedeniilor lui Stavrache contribuie ~i · rnediul 1nconjurator: ploaia monotona, zgomotul uniform al picaturilor de apa, care cad pe fundul unui butoi gol, sunt e]emente care 38

accentueaza obses ia ~i, printr-un tran s fe r, devin "canrec de trcimbi/e". A treia oara, visco lul. poarta nameiita (accentuand senzati a de claustrare ), fi guri le t in za nd spre enorm ale ee lor doi drumeti. broboadele $i glugil e ca re le asc und fetelc, vorbele cu doua 1nteles uri, 11arunca pc hangiu in bratele nebuniei: el con funda planu l rea l cu c,,ire ~-; :.iduri/e

seninq . afum ate stateau par asit e. priv ind cu triste(a la ziua ~1 inveselitoare . ful Ji cenU)a: . , · nu se a!esese dec. al .pra_ gru1 ~ D in toate celelalte d' ~ 6 ~·cen erau e acopera,ncint, d~w nele. but~aie rn ~1vn1(a, t~at )1 une stins , i arCJ~ i>? un. carb a cate ici, pe colo se ,na1 vede pe . . . . ~ . . num a1 mai Ved fund ul grop ii, care f usese od1n1oara P_Zvnzfa, nu se eo~ sii. deceit oase le a/be ie$ind pe ici pe cola dzn cenu~a groa i cruci .. Batrcina ~edea cu cop iii pe o piat ra de lcingii cele cinc -;l .. . . pldn gea cu !acrimi aliniitoare. -un tdrz iu -Se vede c-au las at fere stre le deschrse ! zrse ea rntr ! ... Sim team eu ca nu are sa iasii bine: dar a~a le-a Jost data ,4.poi ea !uii cop iii ~; plec ii mai dep arte ". (1. Slavici: "Mo ara cu nor oc ").

REZOLVARE: cu Episodul propus constituie deznodamantul nuvelei "Moara nor oc" de I. Slavici ~i are·mai multe semnificatii: ); a) Confirma cuvintele batranej (rostite in deschiderea nuvelei ·:cu b) Inverseaza semnificatia titlului, moara .vadindu-se a ft . nenoroc " pentru Ghita ~i ai lui. din c) Imaginea batranei care ia cop iii ~i pleaca (spre a-i salva -o alta spati uI malefic) este incurajatoare:s-ar putea spera ca, 1ntr Iume (care respecta normele morale), ace~tia se vor salva; nge d) DeznodamantuI este al antibasmului, ·1ntrucat Raul invi Binele. Dintre mijloacele artistice utilizate de autor pot fi mentionate: a, • Antiteza dintre ruinele hanului ·~i · ziua senina de primavar · sugerand ca toate sunt de~ertaciune, dar viafa _merge inainte; e'' • Epitetele: "zid uri afum ate" ~i "ziu a sen ina $i inve seli toar care contri_buie Ia adancirea contrastu1ui; ... " • Enumeratia: "grinzi, aco pera man t, du$umele, buto aie semnificand avufia transformata in cenu~a. f' Tn • Re~etare? :ermenului "cenz.qa" ( cu determinantul '"'groasi final) umform1zand totuJ sub semnuJ cenu~iu al nimicului. i) •-l~aginea viz~aJa a Batranei (a~ezata langa cele cinci cruc domma tabloul punficat prin lacrimi. TESTUL or. 22 · aIe · e ~1· estet1ce Alcatuiti· .o compunere pe tern a.• ··s emn1·fi1cat1··1 1 e et1c · . ., , i 1 oara cu nor· oc» de loan Slav1c1 . preambuluJui gnomic d1·n nuvela (ur. Saru/ ri,·lp/t pe r A, ,· I Jl'., d d,. I · · · ,. · u, J su ' pa urea e brad. casu{e c \nndnhre ,nrre garduri de razlcJr,,' p ~ .1: I ~,. .,,. ~ I - d I ,. , . , ·, uruu , orcuu.1w. c,in· fu Rera eva e 1ntre stanci erau ,·a"'zute i"nt ·) . ., . . . . . .. .. . '"' . r-o ne~uru,,. de noaptc. Ace. , oc/11 apng, vC'/ ,nca t1n eri '"',.. uxutau z~urt, nec unoscute . . 1~\·~h~for L,~~n p lecase de ~ca,~a dupa ni~·te oi, /a Dorna, ,>"-ac u .vantu-And, e, era aproape $' el zncii nu se intorsese''. (M. Sadoveanu: ·'Baltaguf'). Cerin(e: I. Stabiliti _locul ~i r~lu] acestui {ragment, in roman. )t

•

,

•

.,

1

2. Selectat1 . termenu/constructiile care cuprind elemente de portret. 3. Explicati cuvintele: "Fusul se irivartea harnic, dar singur'' . 4. Definiti expozitiunea (ca moment al subiectulu1)~ REZOLVARE: I. Fragmentul de . mai sus este plasat la inceputul romanului "Baltaguf' de M. Sadoveanu,· dupa anecdota despre formarea . neamurilor ~i dupa ~n scurt episod retrospectiv. • . Fr~rme_ntul constituie .expo~itiunea romanului, fixand : locul actiun11 (un sat de munte, despre care aflam ulterior ca se numea MAgura Tarcaului); timpul actiunji (toamna tarziu, spre sfar~itul lui noiembrie); principal~]e personaje (.Vitoria ~i Nechifor Lipan.). 2. ''Ochii ei c{lpriz, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului" ~i "Acei ochi apngi $i inca -tineri". 3. Propozitia: "Fusul se i,:zvartea harnic, dar singur" sugereaza grij iJe care ii diid~au tarcoale Vitoriei; motivul lor este exp Iicat in ultima fraza: sotul muntencei plecase la Dorna, sa cumpere ni~te oi ~i cu toate ca trecuse destul .timp, inc_ a n~ .se Jnt_ orsese. Abia mai tarziu, din des~urare.a _·actitinii, re}ese ca m?tiv~I ~ce_stei ~bsenfe II constituie ucid~rea Jui Nechifor d~ catre alt1 do1 -01en 1 la 1nceputul lui noiembrie (intriga). 4. Expozitiunea este partea introductivA a unei opere, !n care se prezinta timpul ~i spatiul actiunii precum ~i unele personaJe. 75

TESTUL nr. 34 Sa se coment eze dcznodAmantul romanului ·'Balta,:ur de M. Sadoveanu.

REZOLVARE: Deznodamantul ~·omanului_ cstc o .co nsec~n t~ ~ momcnt ului culminant (dcscopenrea _oser~mtelor lu1 .~ech1f?r, intr-o rapa) )i cuprinde scena prazniculut , prelungrta pnn recunoa~tcrca adevarului de catre cei doi uci ga$i (Calistrat Bogza_ ~i Ilie Cu tuiJ. Dupa ce Vitoria s-a despartit, la cimitir, de sotul ei (,pe ca re navea -~sa-l mai vada pana la invierea cea din veac"), arc Joe praznicul. Ritualul se desfa~oara sub lurnina soarelui 1n as finti t, incheind moartea mioritica ~i lungul drum al ferneii. In ti1r:ipul mesei, Vitoria ti supune pe cei doi uciga~i (Cali strat Bogza ~i Ilie Cutui) unui adevarat razboi psihologic, 1i arata lui Gheorghita baltagul celui dintai, rnentionand ca ~'este mai vechi'' ~i "$tie mai multe", ori reconstituie scena mortii lui Nechifor, ca ~i cand ar fi fost de fata. Cre~terea tensiunii suflete~ti a Jui Bogza, ,este reliefata printr-o gesticulatie specifica omului 1ncoltit ("Bogza ( ..) bau pe nerasuflate un pahar de vin, $i fnca _unul") ~i printr-o gradare a verbelor care-i den_umesc aqiunile ("vorbi ", "mormiii cu mdnie ", "racni '', "mugi "), pana in clipa cand barierele se rup: naval ind pe u~a, Bogza este recunosc □t de cainele Jui Nechifor, care -~se i1e1pusti la beregatii, mestecdnd mormairi salbatice cu sdnge''. Sugrurnat de c.aine ~i lovit in frunte cu baltagul de catre . Gheorghita, Bogza i~i marturise~te fapta, cerand sa fie iertat. pentru a putea sa moara. Cutui este arestat de oamenii stapanirii. TESTUL or. 35

Prezentati intr-o compozitie, particularitati le proze1 istori ce sadoveniene, urmarind: I. Viziunea scriitor.ului asupra istoriei. 11. Caracterul epopeic al tri logiei "Fra/ii Jderi": a) structura trilogiei; motive narative; b) existenta unei actiuni centrale eroice; c) tabloul cuprinzAtor al vieti i unui popor~ d) tendinta spre fabulos ~i monumental.

76

REZOLVARE: I. 1. Mi hail Sadoveanu este creatorul roman ului istoric ,n literatura romana. , 9 · •-, din istorie. este \~o Jucrare inspirata Prima 1 04 ). :1 1mu f . .. d ,. . descr11n mcercarea ratilqr Potcoava de a-I pedepsi pe tr~dr..t a a oru lu1. Joan V od.ace IC ump 1·1t. 'Vre~uri - ~~ beje~ie~'.. ~ 1907) evoca o cafatorie printr-o Moldova pust11ta de navahnle tatare~ti , vazuffi pri n och ii unui b~tin~ 1ntors din Polonia. "Neamul Soimiire$tifor" caracterizat drept "o varietate a roma~ului de ~.venturi" (Calinescu) cuprinde momente specifice aceste1 categon I de opere: fapte eroice, o rap ire, o calato rie~ o iubire tradata. Dincolo de acestea, se contureaza un puternic sentiment al apartenentei la grupul social de origine, Tudor Soimaru fiind "un Pardaillan roman" (C. CiopragaJ ~i un infaptuitor al justitiei de grup. HZodia Cancerului sau Vremea Duciii Vodii" ( 1929 ), reconstituie calatoria abatelui de Marenne prin Moldova anului 1679. Un alt plan al actiunii··pre?inta iubirea nefericita a lui Alecu Ruset pentru domnita Catrina (fiica lui Duca Yoda). Finalul actiunii este tragic: 1ncercand sa impiedice nunta domnitei cu mirele impus de tatal ei (Stefan Beizade), Alecu Ruset este ucis de · voievod. Operele din prima perioada de creatie se caracterizeaza prin evocarea unei lumi atlate sub semnul unui timp tragic. I.2. Ie~irea din acest" con de umbra al istoriei se va_face pe cal ea mitului: trilogia "Frafii Jderi" (1935-1942) evoca o Moldova idilica, vazuta 1ntr-o epoca de rodnicie miraculoasa. Oamenii sunt ceremonio~i, iar societatea este organizata dupa principiul familiei 1n care Stefan eel Mare este "tatal" ~i stapanul tuturor, vazut aproape ca un sem1zeu. 0 particularitate a acestei vi_ziuni o constituie tenta de fabulo_s ~are se arcuie~te peste evenimentele descrise: tn lupt~ d~ la Podu l lnalt, oastea otomana este vazuta ca un "balaur'' al carw trup este taiat 1n doua de "oamenii Mariei Sale" (care devin astfel ipostaze multiplicate ale Fetilor Frumo~i din basme); tot a~a, voi ~vodul. batranul Nechifor Caliman, fiii acestuia ~i alte persona_1e sunt . proiectate in miraculos. I.3. Tot 1n "Fratii Jderi" sunt prezentate doua razboa1e : confruntarea cu tatarii: de la Lipnic ~i pomenita lupta cu turcii de la\ 4

1

(

1'

4

77

Podul Inalt. , · :i, 1·p1•tPl , l ,. b le eroismul ~i capacttatea c. ~ • " . • d up1 :i1 \'lll In am e , . . ,. . r ll , , IL' i n1 Id 0 . sunt impresionante: \TZtune~ en1 t _, ). -bl '.H ;ll'f\ ""11p1 11 ~o . ·tu· treia rrasatura a rmnandor ~adovc.·1Het H.· . stone1 const1 ie a . . . ,, . . . . 1 sens. mom h.:,1 LOm1 ~uh11 ivh,1 I Semm·ri1cat·1va~ este • i"'n acest . . . . . . ,'. o ~, _ ( epeta la Vas lut. 1~rtfa ce lut dmt u rv1:u,uk• Par Negru care r . . : . , ·-' . . . , l\. 1 . ca sacrifici ul tut al lu1 S1m1on. nl but1,mulu1 l t\l inrn,, ". deose b1rea . . . . ,.. ") ,1 al altor o~teni. va deveni temeli a 1stone1-~ 11~ ~~• l . ~ .· , . . . I.4. Spre batrane~e. SadoY~anu _ ?11 ve\te ~~t ot 1,1 n ~- ''."')k;, ,nteleptului antic. Om aceasta pncmn. ~n ..'. ~1 rn unul Nrcou,,; P~tcoawT' ( 1952), reluand actiunea din --solf~lll . _aut orul dcv i11c ::; i mai reflexiv. Meditatia asupra evenimentelor tsto_rH.:e constitui i.: l\'u de a patra particularitate a romanel or i.stori ce sa~ove1: ic.: n~. . J.5. Dupa mitul varstei de aur (prezent tn tnl og ia ' ftrafil Jderi''), al doilea ca importanta ar putea ·ti mitul crcngii dl: ;iur (romanul ··Creanga de 1933). Cu o ac tiune 1nccp ut ~ 111 rnrnl 787 1n vechea Dacie, romanul ne poarta pe drumuril e 8i za n\ului (acolo unde Kesarion Breb r~i desavar~e~te iniiicrea). La 1ntoarcere, devenind al 33-lea mare preot in cultul lui Za lm ox is, Breb va primi medalionul sacerdotal (simbol al crengii de aur). In acee~i carte (cea mai profunda ~i cea mai tulburatoare dintrc scrierile istorice sadoveniene), apar ~i alte mituri: al numarului sacru, al ~arpelui , al paradisului pierdut, al iubiri i tragice. Impletirea istoriei cu mitul constituie o alta caracteri sti ca a viziunii sadoveniene asupra -istoriei. l

:em

,

1

au,· -

II. Caracterul epopeic al trilogiei ''Fra{ii Jderi''. _ a) Trilogia epica ··Fra/ii Jderr este alcatuita din tt~ i vo lume: ··ucenicia lui Jonuf' ( 1935), "/zvorul Alb'' ( 1936) ~i "Oan1enii Miiriei Sale" ( 1942).

Epoca evocata de autor corespunde anilor de glori e ( 1469· 14 75) din domnia lui Stefan eel Mare, cu prezentarea vi eti i de la curtea dol}lneasca, a luptelor cu tatarii (de la Lipnic) ~i cu turcii (de la Podul Inalt), t9ate fiind dominate de personalltatea puterni ca a domnitorului. In toate cele trei volume sunt 47 de capitole (17+1~~15), ale caror titluri rezuma actiunea ( "Jderii se due la domnie ", "Se inmul{e~te neamul comisului ") , au nuanfa cronicareasca (''Despre ie~irea in prada a tatarilor de dincolo de Volga '') sau rezon an t. c filosofice ("Genunea pe genune o chiama ") . Volumul I are d,rept princi pal motiv narativ '"ucenicid' 78

l irii.licrca) J!li_ lonu1.. n~~1irn1l Cl)tni~ului 1 ivlunok P[i r Nl:gru . 111 rninck' armclor. ak \'1 et11 de la curt ca dnmncnsdi ~i ale iuhirii . \ '(,lunn1l 1nccp~ prin prL?cntnrcn multimilo r ndunate la hr;1111t1l 111 ~1nastirii Ncnmt. si\rh?ttoarc la care urma sn in part e ~i drnnnul. Apari1i a acestui~ 1n ·~sii,~L'lii1:i de l11111i,.1ci'' va ad uce o schimhurc ~i ,n dcstin u1 cclut mm n11c dtntrc .Iden : lonut vn ti luat la curtca tfoinneasca spre a deveni prietcnul ~i sfctni cul de tain ~ 11 I lui .\ 1(-, ~ndrcl - cocon ul don1nesc - $i spre a clcprinde 1mprcuna cu J('Lsta. mc~te~ugul armelor ~i invatatura de ca rte . Pa$ii cc lor doi ,inl·ri sc abat ~i prin Tara de Sus. la lon a~e ni. purtaii de dragostea

pe l'an: ace~tia i-o nutt~esc jupanitei Nasta . Du$mani ai voicvodului . re fugia1i 1n Lehi a uneltesc sa-1 prinda la lon a~c ni pc !\ le~'-1ndreL dar curaj ul ~i vitejia lui lonut ti salveaza. O incursiune a tatarilor pune capat acestei iubiri, caci Nasta estc rapira ~• vanduta apoi turcilor. Insotit de un slujitor credin cios. lonut pleaca 'in cautarea ei, urn1at la scurta vre1ne, de ceilalti Jderi . Totul este zadarnic,_ deoarece Nasta se aruncase 1n mare de pe corabia care o ducea '·fn pamdntul turcului''. Acest plan al actiunii are in centru motivul iubirii pjerdute. intregul volutn fiind caracterizat de Cal inescu drept "poemul intciie i dragosie juvenile". La Titni~, unde haladuiesc I!'} voie hergheliile domnitoru_lui. hoti vestiti pun la cale uciderea lui Catalan - annasarul alb care-i aducea lui Stefan numai victorii. Gratie vitejiei ~i chibzuintei lui Simion Jder, furii sunt 11npiedicati de la ·aceasta faradelege. Moldova lui Stefan traie~te o epoca de fericire idilica ~i uria~ bel~ug; oamenii ospateaza la hanuri sau sub poala paduri i. iar domnul umbla pe la manastiri ~i prin tara, binecuvantand norodul. Impresia ca aceasta rodnicie a unui pamant neca1cat parca de oameni se situeaza tn timpul mitic, determina un alt motiv al vo lumului I: motivul varstei de aur. Volumul al II-lea~ "Jzvorul Alb", este structurat pe cateva evcnimente: mai i'ntai, casatoria lui Stefan cu Maria de Mangop "imparatifa" de vita bizantina~ tot acum, Simion - fiul eel mare al lui Manole ~i al doilea comis al domniei se indragoste$ l~ de jupanita Maru~ca, fiica tainuita a voievodului . Caracterizat de Calinescu drept "poem al Jragostei matrimoniale" acest volum impres ioneazA prin integrarea umanului 1n mi~carea universalA: are loc un cutremur care inspaimanta cetatea ~i bantuie o seceta - proiectii ale maniei 79

abatute peste pamant, iar domnul merge la v-dumneze1·e,ti " . . lb . . anat . . _ loc maret ~i salbat1c num1t lzvoru 1 A . Exped1ti a co ?a1·~ intr un . .. . _ .. . ti . " . nstit . necesara ca o pun 1caie 1namtea lupt o ca-i a·t on·e inttiatica . ,. . . . ~ .s; • eIor ll1~ •• · regresiun e timpul pre1storic . ..,,te1an unnare\'.te b ClJ 111 turc11 ~' 0 ntru " a-1 ucide. c1. " our lt l pentru a descopen· ch'I• 1 1a unu· alb nu Pe .. 1 vechi sihastru care prevestea v11torul. . " Motivul narat~v al vol~mulu1 al 1_1-l~a ar putea ~ int~~rcer ea I perech11 ~ t i.parele i::::nrimordiale ' prm • reconst1tu1rea •• . .. , Prin ,,anatoare (una dintre pnmele ocupat11 a Ie omenini ) ~i . . .. Prin rearesi unea tn natura pnmara. :::- Volun1ul al III-lea, ··oa,~enii N!ii~"!ei-Sal~ ,,· constituie ridicare la dimensiuni apoteottce a v1teJilor lu1 Stefan. Mar 0 ee1 Voievod •~i alcatuie~te tabara la Vas Iu1....mtru "f tn runtar~a o~tilor lui Meh met. Romanul se incheie cu lupt~- de. la P?~ul Inah ( 1475). unde Stefan obtine o rasunatoare v1cto~1e; a1c1_ mor: comisul Manole ~i fiul sau Stmion, batranul Nech1fo~ Calimary ~i fiul sau Samoila - toti s?var~ind jertfa pr~1nului Mano le, pe ·care se va ridica 1nsa~i istoria ~i et~_rnita t~:_ _ID_:_c_L!ibul_,d~ la_Ti_mi~, un nou Manole (fiul lui Simion) va·as-igura neistovirea v:retii ~i a neamului romanesc . 1/Motivele cele.i de a treia carti {al .luptei si al sacrificiului ) confera dimensiuni legendare personajelor:· b) Ca 1n marile epopei ale lum·ii, intreaga actiune a trilogiei este inchegata pe un plan de maretie. fantastica: intamplarile, eroii, natura _ca element egal cu oamenii, atmosfera plina de suflu vitejesc, toate dominate..de.forta destin~lu~: in:--existenta umana ~i in . istorie, ne due cu gandul. la ;Homer . Existenta unei actiuni centrale eroice . - element specific epopeei - strabate intreaga -trilogie. De~i .d01nnia lui Stefan a fost atat de bogata in razboaie,. Sadoveanu · se ·opre~te doar asupra a doua dintre ele: l"upta cu tatarii de la Lipnic ( 1469) ~i cea cu turcii de la Podul Inalt (1475). In ambele, talazuirile de oameni sunt desf~urate in tablouri panoratnice; evocarea luptei de la Vaslui este grandioasa: ·imaginii o~tii otomane i se substituie imaginea fabuloasa a unui balaur cu multe capete ~i labe atras in mla~tina de trambitele moldovenilor, ca intr-un tablou apocaliptic . Totul est c dominat de figura lui Stefan ridicat la rang de personaj n~i ti c: ·· .. · mana/i de biciul de.foe al acelui urhanghel i11fdcu.~·ur". · c) 0 alta trasatura a epopeei o constituie tabloul cuprinzator .ill vietii unui popor. In roman, existenta calma, idilica a oamenilor, 80

natura bogata 111 care se simte nei stovita pul saii e a elementelor,. rac din Moldova lui Stefan un l~ram mitic sustras timpului . Ex ista ,n acest pamant ·· .. . singuriila(i pe care dinrru incepu tul : idirii 00 ,nenii nu le calcase rif', ex ist~ ~i animal e ale unei Daci i preistorice_ cum ar fi oile salbatic~. ori zimbrii (unul dintre ace~tia apare pro1ectat deasupra prap~st11 lor de la lzvorul A lb. ca un simbol emblematic atestand vechimea Moldovei ~i perman enta varstei de aur, prelungite prin neintrerupta persi stenta a preistoriei 1n istorie ). in clipele de pace, natura traie~te 1ntr:.o atmosfera de ~el~ug ~i fericire bucolica: albinele fac miere densa, iai· spicul de grau este mare "'cat degetu l mfjloci u al unui barbat plugar',. Oameni i se mi~ca domol, ospateaza la hanuri ·sau in junll focuri lor aprin se sub poala padurii, sunt sfio~i ~i ceremonio~i. 0 mare pa11e a oarnenilor ne intatnpina pe dru1nuri, 1n mod simboli·c. drumul fiind un mijloc prin care se poate dobandi adevarul ~i un instrument al destinului. d) Titnpul · mitic, prezenta urior personaje extraordinare, angrenate 1ntr-o . actiune la care participa . si ·r forte · supranatural·e. constituie o alta trasatura ~a. epopeei. :-Aici. alaturi de Stefan care este privit ca un personaj aproape fabulos. exista $i alti eroi asupra carora se proiecteaza aura mitoJogica a domnului·: fec1orii lui Caliman (ni~te _"inoro gf' porecliti de lonut "Stramba Lemne·' $i "Sfarma Piatra'~)~ comisul Manole (care se lasa calcat de urs pentru a dobandi puteri . din , legatura cu . parnantul ca ~i Anteu); lonut (poreclit Fat-Frumos· 'in limbaj autohton), batranul Calirrian (care pare,a,ol_lnoa~te .secne1ul,1vie.tii fara de- m1oarte ); , ,. Exista, desigur, ~i · alte trasaturi -care apropie trilogia --Fra(ii Jderi'' de epopee: nmnarul de cinci al fratilor Jderi (care a1ninte~te. conform .opiniei . ·lui Edgar Papu, .de cei cinci frati Pandava din epopeea indiana ··Mahabharata'')~ · cadenta , lenta a actiunii. 1ncadrarea lui Stefan eel Mare 'intr-un registru zeiesc si altele. Tot aici se 1ncadreaza ~i titlul tri logiei care "ne indicci uceu pluralitate familiala cu reminiscente gentilice, proprie epopeii inceput urilor" (E. Papu). Specia literara a acestei opere este greu de incadrat in definitiile consacrate, ··Fratii Jderr fiind (conform opiniei cercetatorului citat anterior) "ro,ma n istoric, dar rotodara .~·i epopee. ,·i cronil·ci. ,,·i legenda, ,}'i poem folcloric, .~·i rapsod ie nu( ionulii -~·i romun rl·uli.~f '. Curentul literar in care sc integreaza proza istoric a sadovcntana este romantismul ~ la accasta contrihui e: in sp ira\i a din istorie, 81

a unor

dimensiunea neobi~nuita exceptionale.

erot, mitul,

Note: . .. . . I . coma•s = mare dregA tor care avea in sarclha sa cau ~' graJdurile do lllne~ti .

TESTUL nr. 36 Argumentati. ' intr-un text scurt, justetea opiniei: ''P . d I . ,. d rezen aproape mitica, persoana vozev o u uz, marcan puternic Vea Ir.Q . . " (C . C. cu , e topraga) . 0 emblema a grandzosuluz ... . REZOLVARE: Chiar daca numele lui ~tefan ce_l Mare nu apare in titl prezenta lui se simte in fiecare pag1na a romanului, devenin~ cople~itoare. _ Inca de la 1nceput, la hramul manastirii Neamt, imaginea voievodului tinde spre sacru: - In 1469, "Vada Stefan calcdnd atunci in al patruzecelea an al vdrstei, avea obrazul ars proaspat de vdntul d~ -primavara. Se purta ras, cu mustafa U$f?~ :caru_ntitii. 4vea o pu_ternica strdngere a buzelor $i o privire verde, tiiioasii. De$i scund __de statura, cei dinaintea sa, oprif{ la iece pa$i, piireau ca se uita la el de jos in sus''. Inca din prima scena, p.roiectat pe lumina, Stefan poarta parca o aura de sfintenie; H$iragurile dintai pareau a nu cuteza sa ridice fruntile ciitre striilucitul chip al domniei". . __ Asemeni zeilor din Oiimp, else trage din stramosi deosebiti de oamenii de rand, , caci - ,.spune , ~mfilohie Sendr_ea - "Drago$ Voievod, eel dintai $i Bqgqan Voievod,. eel de al doilea, au Jost legati cu juramant infricO$al $i li -s-a pus cu foe pe umarul slang , pecete, $i au Jost trime$i dincoace qe· munfi, la marginea lumii ca SQ tocmeascii apiirarea cre.$finiitiifii"; insu~i voiev odul are O taina cunos.cuta doar . de cativa curteni: "Caci Maria Sa are pecete pe bratul sau drept $i lggamdnt sfant". De la 1nceput, aflam ca Stefan este un initiat, deoarece "este o poveste cum ca parintele siiu Bogdan 1-a blagoslovit fn taina la ~ biserica din muntele Atosului, ca sii se ridice in zilele lui cu puten mari de o.~ti .~i sci bata razboi cu spurcafii ismailiteni". Cuvio5ul Nicodim t1 compara-cu Arhanghelul ~ortit sa ucida "jiara". . .. De$i este un 1nvatat care a sorbit din izvoarele 1ntelepcnm 11 Orientului, $tefan nu se considera desavar~it. De aici , clipele ?e retragere din lume cand domnul se trude~te sa dezlege intreb anle .

82

.

.

,·

.

, ,

.•

.

. ..

, .

I

:ar~ de ra.s.~f1.> ale ··~·arpi t;ec;J?ja/~: sdu ... meditatja constituind un ,r.r.,d de punftcare

d.e tnJelegere superioara a istoriei: de aici reg:resh.. nea in n~~ra primara.. cand \ 01 e\odul incearca sa dca d~ fJnTI~ ?.J.~ r;~_.;u; \~tet~itor in muntele ascuns: iar daca trupul slabit de arn r,-a fost gas,t Jang.a pe~tera.. oamenii domniei gasesc " icu·ba ~ taicului' - ec.hivafen~ a~ nCrengii de mu-:: cu virtuti rr,, racuf oase; ~ de pteru~dtne a lui ~tefan se va desta~ura sub semnuJ a!otp~:em 1c aJ aceste1embfeme. Stefan a gasit tarn in saracie ~i "a biitur razbor· cu cei care im piedicau procesul de centralizare a statului. iar pe cei care ur.efteau impotriva tarii. domnul r-a pedepsit in numele lini~tii ei. ~t

4

rmpresione-aza in aceasta figura de proponii magnifice maretia ·r;luful proouS : izbavirea cre~ina!arji de primejdia otomana ideal pe care o viata nu-I poate cuprinde: De aici. proiectarea etemita!ii peste dimensiunile uman ufui. · TESTLL or. 37 Se da fragmentuJ: ;/,A-5a de tari au Jost acele /ovituri $i atat de neinduplecate, cu mare p ieire $i jertfa din partea riizifyimii, incdt trupul balaurului a Jost, curmat in doua. Jder 1i .Vicoara au prins a bate ~i a miina inapoi coadn, praviilind-o spre ciinqele } i siiivanele haddmbu/ui. iar }vfanole Par .Yegru $i Simion Par _Vegru, impingcind biitaia in raspar, au pripit acea infricoJatoare izbcinda a lui Stefan Vada. care s-a vestit indatii cu faima in lwne 1i s-a pomenit fn veac. La foviturile de berbece ale steagurilor co,nisului celui biitriin. ie~eau yi intr-o parte .$i in alta viermete de oameni negri, in care spaima

izbucnise ca pulberea de JJllJC{l' . (M. Sadoveanu: "Fratii Jderi") . Cerin/e: l. Jntegrati fragmentul in romanul sadovenian. .c. 2. Comentati ce]e doua planuri (real ~i fabulos) ale textului. .. r;

3. SeJectati cuvintele / mijloacele care fac din Stefan eel Mare emblema a grandiosului". 4. Discutati rolul antitezei. 5. Comentati roluf stilistic al imperfectuh!i ••ie~eau'·.

REZOLVARE: 1. Fragmentul selectat constituie o parte a evocarii lupt~i la Podul Jna]t (1475) ~i se 1ncadreaza in capitolul al XV-lea (mtttulat

?e

83

., e,11,,1~" ··Gc1111ncape .£ ~

0

chiamif' ) din volumul --oamen,·,· M . . . . ~ tina coarnele p/ugu!ui, apo1 ragas ea w lnlcii ci, /' ,), sda . "'lului Simian Butunoiu, maritata acum cu unul din Sav ·. Otc, .asea . . . . ,. I It ~ i An . , cli/o . d . gostea lui sa aiba paman mu , v , a ·>·1 copifu/ ·. aFp/01· . , a . Titu cu toata Jamilia Herdelea ~; cu cdntecefe , .~,, 011ca. ~ 1 . . ... ,. .., ... ,, cefe frumoase. seara in pridvor. 'J~1 - 1 p aru 'a~ c..,a 1~~ 1e au JOSI degeaha ~i ca pamanturile !ui au sa rama1e ale nnnanw . ., (L. Rebreanu: -~Jon'_') . _ .. Demonstrati , tntr-un text de max1~um dou~ p~gm1, ca, in acest fragment. autorul este un ~'p?,et epic care cant~ cu solem,nitate condi(ii/e generale ale v1e/11, na~·terea, nunta, moartea · (G . Calinescu). REZOLVARE: Textul face parte din capitolul XII I intitulat ''S.fl'trfituf' al volumului . _al . doilea . .- ".'Glasul. iubirir ~i reconstituie s-cena premergatoare mortii lui Ion. Ascultand de porunca acestui al doilea ·'glas~· care-i domina fiinta, Ion 1ncearca 1ntr-o noapte, sa ajunga la Flor,ica . .Surprins, in _curte, _de George~ lon este lovit. (In m-od simholic k cu sapa, mai 1nta-i peste bratul drept ~i apoi , 1n cap .. Scena se deschide cu -imaginea auditiva ,a vajaitului sapei 1n aer, ca O pedeapsa venita de SUS, urmata de· senzatia organica ("o fierbinteala, care parca-i topea creierii") care va precede caderea. In urmatoruI episod, .clipa devine solemna, iar frazele au cadenta -mari,Ior epopei;_a~a cum se 'itjtampla 'in minutele care preced moartea, prin mintea lui Ion tree, 'intr-o derulare rapida, momente ~i n·ume ale existentei sale trecute: fuga de la $COala, dragostea· pentru munca pamantult1i, prima iubire. Ana, -copilul ~i familia 1nvatatorului. In ultima fraza, ·, regretul pentru zadarnicia tuturor zbaterilor ,sale, 1i confera personajului o tenta tragica. Mai presus de orice este 1nsa "glasid pamdntului'~care se aude din nou, arcuindu-se peste 1ntreaga viata a lui Ion. TESTUL nr. 43

Argumentati, 1_nt:-o· compozitie-eseu, ca personajul Ion (din ro,~anul cu ac~la~, t1tlu. de L. Rebreanu) este •·0 f igura simholice7. mm mare _d~~at natura" (Eugen Lovinescu). Yeti avea in vedere: I. Opinitle critice semnificative care rel.eva comple,itatea 92

personajului. 11. Relatia dintre structura romanul • . d u1 ~1 rama pe care o traie~te Ion: 1) tipuri de contlicte· ' . . .. , 2) contlictul dintre ''Gfasulpamdntul .,, . ··ci asul 1ub1ru' . w ~1

REZOLVARE: 1. Apa.rut tn 1920, "Ion" este eel mai mare roman I . b' .. de a 1u 1n1 " d'm 1·1teratura romana. ~mant Personajul central al cartii este Ion al Glaneta,ului· _ t~ 1gura Y • b 1· - · sim o 1c!, 1mpres1onanta prin iubirea pamantului ~i prin drama pe . care o tra1e~te. Compl_exi~atea acestui personaj a dat na~tere unor viziuni critice atat. de dt~ente, _tn~at din tnsumarea Ior se constitu·ie o figura din putine lumini ~i multe umbre. dar plunvalenta, alcatmta impresionanta prin iubirea uria~a, mitologica. pentru pamant. · Astfel, pentru G. Calinescu, ''Ione o bruter A batjocorit ufata, i-a luat averea, a impins-o la spdnzurare, Ji a ramas in cele din urma cu panuint" . . In termenii aceleia~i reci obiectivitati, marele critic subliniaza reductia intelectuala a personajului, in alcatuirea caruia predomina instinctele: '"Nu din inteligenfii a ie$it ideea seducerii ci din viclenia instinctuala. caracteristicii oricarei fiinfe reduse". Tudor Vianu ti prive~te pe Ion categorial, vorbind despre resorturile statornice ale sutletului; taranesc: ''liicomia de pamdnt $i senzualitatea rob usta, afirmate prin $iretenie, lipsa de scrupule, . ". cruzzme Se pare 1nsa ca Eugen Lovinescu vede ~i partea frumoasa a acestui personaj complex, in care autorul a dorit sa creeze ""o figura · simbolica, mai mare deceit natura''. II. 1) Cu toate m ultele Iui trasaturi ~i atitudin_i ~egative, .. s"~ cuvine sa recunoa~tem ca Ion traie~te o drama, ale care1 proport11 11 . . macina fiinta. Aceasta.drama provine, 1nainte·de toate, d~n specificul_ med1_ulu1 rural, 1n care ''Ethosul, psihologia, erosu__l, zntre~~~ ex1sten/a se exprima in fe !ul cum gdndesc oamenii, z~ condz{zz date, -~es1:re paman(' (C. Ciopraga). Apriga dorinta •a lw Ion de a avea pamant · t, cu Ana , cu satul. Acesta ar "II pune "m relat11·· con ti·1ctuaIe cu BactL · I ,. . . ft contlictul exterior. . este insa con fl ictul interior (cu atat rna1 mu t. t . M u It ma1 pu errnc 93

cu ciit setea de pamiint este convertita intr-o obsesie unica, fi x.ata in subcon~tient). _ ,. II 2) Acesta provine din lu pta care se da, m sufletul lui . cele doua "glasuri" care ~i-1 disputa pana _la sfa~iere. ~ a) ''Glasul piimdntului" se tnfiltreaza ca o chemare obsc ~ cople,itoare, de parca sufletul lui ar ft adunat toate "glasuri/e'' g~:a: 'i ..: " d - " t 1" din subcon ~tientul colect1•v, trans1o rman paman u 1ntr-un Urite1 . - este scena "1n care Ion, " d intr-~ mitologic· reprezentat1va mergan " diinineata' la coasa, admira un lot cos1t. de curand : pamamuol •'negru-galbui" care "parea un obraz mare, ras 1e. curand" pare a ft Nepatrunsul eminescian, intins pana la rnarg1rn le Cosmosului, din s01nnul caruia avea sa se nasca lumea. Din acest sentiment se na~te gestul prin care Ion se apleaca ~i saruta parnantul, intr-o adoratie aproape sacra. In aceea~i scena, uitandu-se la brazda pe care o cosise (~i care •·if privea neputincioasa'') ''Ion se simti cresccind din ce in ce mai mare", de parca si el ar fi devenit un Uri as prin infratirea cu acest Pamant care res pira si trai a, unindu-si ''glasurile" intr-un imn inchinat soarelui ; pe buna dreptate. E. Lovinescu I-a caracterizat pe Ion cape o ·jigura simbolica, mai mare decat natura" . Este adevarat ca, 1n lun~ea satului transi lvanean de la 1nceputul veacului nostru, demnitatea ~i locul omului in colectivitate se niasoara 1n iugare I de pamant; este la fel de adevarat ca A-lexandru Glanet ~ul (tatal lui Ion),care-~i pierduse pamantul, devenise un nimeni comparat (1n scena horei) cu " un cciine la U$G bucatariei''. Pen~u Ion insa iubirea de pamant reprezinta mai mult decat dorinta de a-~i dep~i conditia: "lubire a piiman tului I-a stapdnit de

mic copil. Ve,$nic a pizmui t pe cei bogafi $i ve$nic s-a fnarmat intro hotiirare piitima$ii: trebuie sa aiba piimcint mult, trebuie _,,.

Plasat la inceputul acestei caracterizari, · instinctul iubirii pa111antului devine trasatura definitorie a sufletului personajului ·'stapcinit", posedat aproape de aceasta dragoste. Proportiile ·ei modifica dimensiunile timpului, transferandu-le 1n ,etern

c· ve$nic" ).

In aceste conditii, felul de a gandi ~i felul de a ft ale pers?najului, capata amprenta stapanirii pamantului: auzind ca Flonca se marita, Ion se simte frustrat, "ca $i cum cineva i-ar fl furat cea mai buna $i mai mare delnifii de paman t"; tot a~a, dupa ce 1-a in~elat pe Vasile Baciu, Iuandu-i pamanturile, Ion umbla pe ulita. cu p~ii mai mari _$i cu genunchii 1ndoiti (de parca ar fi 94

devenit mai greu!). b) "Glasu/ iuhiri ;·· con st itui c cc I de -al doi·lea ·mst·met I I · a u, Ion si va conduce la a doua dram a a lui : casatoria cu An ' . , · 7-- ~· d , . d , rcnuntarea 1a ram 111tr-un mcd,u .in ca re ca"sa. . t